Intelectualii si Miscarea Legionara — 2000
FUNDAŢIA FUNDAŢIA
BUNA VESTIRE PROF. GEORGE MÂNU
INTELECTUALII
$1
MIŞCAREA LEGIONARA
9Aari conştiinţe româneşti
EDITURA FUNDAŢIEI CULTURALE BUNA-VESTIRE
2000
i
i
I
FUNDAŢIA
FUNDAŢIA
BUNA VESTIRE PROF. GEORGE MÂNU
INTELECTUALII
§1
MIŞCAREA LEGIONARA
9/1 ari conştiinţe româneşti
EDITURA FUNDAŢIEI CULTURALE BUNA-VESTIRE
2000
> nplrlt In mţ)l" proprio
mtu* **» ■ irr, f i ' ,d !!! l v
.!, l ,„ibrsilvnd«ti*iCulhn.>l* ^
Consilier editorial: Georg» UNSA
ISBN: 973-95956-9-3
sunt rnsnrviitn
fhstirv
PRF I A (A
Alcătuirea unul dicţionar do personalităţi intelectuale care au
tăcut parte din Mişcarea I oglonară sau au simpatizat cu na de a
lungul vremii reprezinte, fără îndoială, o iniţiativă bine venită
I Udarea prima de acest gen aduce informaţii preţioase, (.«• p 0 t
Intensa deopotrivă istoriografie generală •,.! istoria culturii, cu atât
mai mult cu căi despre multe dintre numele înrogi*, trate aici cursele
Informative, fie că lipsesc cu desăvârşire, fie că nu sunt la
îndemână, fie că au o vădită tentă mistificatoare, ca reflex al
divergentelor Ideologice adeseori ireductibile.
Desigur, acestei lucrări i <jo poate reproşa principial „tendinţa"
Inversă aceea a unul Inevitabil partizanul, mergând uneori până la
retorica encomiastică Cu toate acestea, ba/a obiectivă a
informaţiei este, în cele mai multe ca/uri. lesn»? verificabilă, pe de o
porte, iar pe do altă parte, după atâta antlleglonarism delirant.
poate Invoca pe bună dreptate vechiul principiu .7 udiatur at ni tura
pun;
„Mi/n" mărturisită a lucrării, în intenţia autorilor, este aceea de
a consolida imaginea I eglunil în conştiinţa generaţiilor mai noi, prin
„girul" unor personalităţi intelectuale, creatoare sau morale de o
certă prestanţă: unele arhicunoscute (chiar dacă nu întotdeauna
în Ipostaza lor de membri sau simpatizant! ai Mişcării), precum
(urme/ ordinea alfabetică) Arşavir şi I laig Acterian, Ion Barbu (Dan
Barbllian), Vaslle Bâncilâ, Ernest Bernea, Lucian Blaga, Arsenie
Roca, Dan Botta, I. Al Brătescu Voineşti, Gheorghe Calciu, l mii
Clornn, f loria Cosmovici, Aron şi Ovidiu Cotruş, Nichifor Crainic,
Mircoa l’llade, Ion Gavrllă Ogoranu, Radu (;yr. Vintilă Horia, No»
•onescu, Constantin Joja, Horia şi Vasilo Lovinescu, Mihail
Manollescu, Slmlon Mehedinţi, Constantin Nolca, P P. Panaltescu,
Arsenie Papacloc, Nicolao C. Paulescu, Marcel Petrişor, Anastasia
Popescu („Mama Sica"), Sextil Puşcariu, Marietta Sadova, N
Stelnhardt, Petro |uten, Goorge Uscătescu, Pan M Vizirescu,
Constantin Volcoscu, etc.; altele mal puţin cunoscute publicului larg
actual, dar reprezentative în sfera axiologicd şi/sau morală a
dreptei creştine: I). C Am/ăr, Demostene Andronescu, Ion Banea,
familia Bldlartu, Vaslle Boldeanu, Faust Brădescu, Radu
Budlşteanu, Alexandru (Alecu) Cantacuzlno, Vasile Christescu,
Storlo Ciumotti, Gabrlel Constantinescu, N. Crăcea, Paul Costln
Rnr ca Mihai Fotin Enescu,
I anu ilariu Dobridor. I. Duml ^!^cu Ovidiu Găină [alias Stan
(alias Nello Manzati), Ra du Mihaela), Mircea Nicolau,
lo^ache Ş i
Constantin (Costache) Op Ş • | de Ţ ra ian Popescu, VasHe
Constantin Papanace. I^haH Pol h ^ 0uj|ju Sfinţescu, Barbu
Posteucă, Aureliu Rauţa, || je -Vlad Sturdza, Nicolae Totu,
Sluşanschi, Aurel State Miha ?. J» |Qn Ze|ea Codreanu
Valeriu (Viorei) Tnfa, ' b a |«j doar simpatizanţi; unii din
( ,a,ăl Căpitanului) 5; a ,^ n "^S' constanţi, alţii „reorientaţi"
eww xza&si
" M«b-*.i S î”,‘'.«“"in W. toi» o». lucra,., d.
fată este departe de a f. exhaustivă; ea constituie doar un pr.m pas
spre un viitor dicţionar enciclopedic al personalităţilor romaneşti de
dreapta, ce va trebui să cuprindă nu câteva sute, ci cateva mii de
nume. cu o documentaţie mai aprofundată şi cu o metoda
lexicografică mai riguroasă. Autorii au făcut un început
indispensabil, cu mijloace reduse şi într-un context destul de ingrat.
Alţii, mai târziu, pornind de la acest „cheag”, vor face mai mult şi
mai bine.
Nu-mi propun să critic altfel decât în treacăt criteriul cam
confuz care conformează lucrarea, părându-mi-se că atât
conceptul de „intelectual”, cât şi cel de „simpatizant” sunt mult prea
volatile, mai ales în absenţa unor margini cronologice. Apar, în
consecinţă, cazuri controversate în ambele sensuri: şi nume
înregistrate oarecum discutabil, şi nume eludate la fel de discutabil.
Reacţiile vor fi probabil numeroase, parte previzibile, parte
imprevizibile...
Circumscrierea cât mai exactă - exegetică, dar şi strict
siatistică - a raporturilor complexe dintre intelectualitate şi
legionarism este impusă, dincolo de orice intenţii pro domo , de
faptul nud că Mişcarea lui Codreanu a polarizat clasa intelectuală
cum nu a mai făcut-o nici o altă formaţiune politică din România
4
Mare; nu doar majoritatea covârşitoare a tinerei intelectualităţi
creştine s-a apropiat în diferite grade de legionarism, dar şi mulţi
intelectuali naţionalişti din generaţia mai veche, imediat post¬
eminesciană (de la N. C. Paulescu, Simion Mehedinţi, I. Al.
Brătescu-Voineşti, I. Găvănescul sau C. Şumuleanu până la N.
Crainic, Nae lonescu sau Aron Cotruş). Mişcarea s-a născut, de
altfel, în mediile studenţeşti, unde a şi crescut cu timpul,
extinzându-se apoi şi asupra liceenilor din ciclul superior (pe care-i
aflăm angajaţi masiv, mai ales în anii ’40, în vestitele „Frăţii de
Cruce”). închisorile comuniste au fost pline ochi de ..tineretul
legionar” (elevi şi studenţi), care a alimentat masiv, atât cât a fost
cu putinţă, şi rezistenţa armată anticomunistă din munţi.
„Decapitarea” sălbatică a Mişcării (1938-39), în loc s-o reducă
numeric, cum se scontase, a făcut-o să crească în popularitate,
astfel că, în toamna lui 1940, Garda de Fier avea în jur de un
milion de membri activi şi încă şi mai mulţi simpatizanţi, putând fi
considerată ceea ce se cheamă “un partid de mase”. Deşi foarte
receptivă la problematica socială şi cu o popularitate deloc
neglijabilă în mediile ţărăneşti şi chiar muncitoreşti, Mişcarea
Legionară şi-a păstrat totuşi caracterul elitist, specific tuturor
autenticelor mişcări de dreapta. Elitismul „totalitarismului legionar
e tot ce poate fi mai opus, în spirit şi în literă, faţă de populismul
„totalitarismului” comunist, încât o aserţiune precum cea a unui Al.
George, cum că „legionarii au fost bolşevicii noştri”, rămâne o
culme a inepţiilor propagandei antilegionare!
La o evaluare senină, oricâte reproşuri politice s-ar putea face
legionarismului dintr-un unghi de vedere sau altul, într-o fază sau
alta a devenirii sale istorice, cert este că tot ce a fost mai de soi în
cultura românească a acestui secol s-a intersectat, mai intim sau
mai superficial, cu marea "aventură” legionară. Cazul unui Mircea
Eliade este pe cât de ilustru, pe atât de exponenţial. Faptul se
datorează, fără îndoială, dezideratelor spirituale care s-au aflat
întotdeauna îndărătul demersurilor politice ale legionarismului; aşa
cum Corneliu Codreanu sublimase în nenumărate rânduri, mai mult
decât un partid politic, Legiunea a fost o „şcoală spirituală",
urrriărind nu atât să parvină la putere, cât să formeze o „elită
naţională" capabilă să împlinească, într-un viitor indefinit,
„schimbarea la faţă a României”. Linia Legiunii (aflate sub
patronajul mistic al Arhanghelului Mihail, arhistrategul legiunilor
cereşti) se voia paralelă cu linia Bisericii, fiind pătrunsă, mai mult
5
decât oricare altă mişcare a
jertfelnic şi transfigurator al njcltei legionarii s-au vrut şt
românismului fn târziu unensto^. ^ vjfregja vremurilor dar
au fost cruciat 11 secoW ' j rornan esc va mai cunoaş
moralmente netnvmşi. Djd ii» ^ yg fi desi g ur straină de
cândva o resurecţie ase menea resurecţie nu ne va
temeiurile jertfei lor. şi chiar daca |or va mărturisi pentru
mai fi dată in văirnaş djn urm ă a neamurilor Să fie
„sufletul romanesc rspec tiva vizionară a lui Cornehu
„retorică" aceasta? Ad ° p ' a .. P a creşt inismului ce transcende
Codreanu, care nu este decât «a a j al fiecăruja dintre
Istoria, ţelul suprem c ..nimă analiză, vi a ţ a . ci învierea.
„mădularele” sale, nu ®* te ' intro ductiv a rugămintea autorilor,
Am scris acest scurt c va . Jtroduc ^ 9^ ^
dar cu condiţia de a mi * sjmt onor at pentru încrederea
^ordată^âr autoriî se onorează ei înşişi prin superioara acceptare
a“nor rezerve critice în chiar corpul lucrării lor. Ne rămâne tuturor
de*nădăjduit că cel mai câştigat va fi, până la urma. tn numele
adevărului, cititorul. Răzvan CODRESCU
Cuvânt înainte
După mai bine de 50 de ani de persecuţii, de suferinţe şi de
jertfe, Mişcarea Legionară a intrat din nou în atenţia opiniei publice
din ţara noastră.
Prin evenimentele din decembrie 1989, dorinţa de libertate şi
spiritul de sacrificiu al tineretului României au izgonit de la putere
dictatura comunistă şi au deschis porţile unei epoci de libertate,
care a permis apariţia în viaţa noastră publică a unei multitudini de
partide politice cu un larg evantai de orientări. Alături de comuniştii
eşalonului doi, care au deturnat revoluţia şi s-au cramponat de
putere timp de şapte ani, s-au structurat opţiuni social-democrate,
creştin-democrate, liberale, socialiste tradiţionale, umanitariste
supranaţionale, agrariene, ca şi formaţiuni extremiste, agitatoare
de sloganuri diversioniste.
Lupta dintre aceste formaţiuni se desfăşoară fără
menajamente, ajungându-se deseori la invective şi grave calomnii
pasibile de prevederile codului penal. Un consens al lor se observă
însă ori de câte ori este vorba de Mişcarea Legionară.
Atunci disputele lor încetează şi, la unison, sunt incriminate
cele mai vagi aluzii care ar încerca să elogieze pe legionan. Cei
care, nu contestă constituirea unui nou partid comunist, cu aceeaşi
emblemă, secera şi ciocanul, etalându-şi doctrina şi programul pe
posturile TV, se arată îngrijoraţi de posibila reapariţie a unei
organizaţii legionare.
♦
Dar ce este şi ce a însemnat Mişcarea Legionară în viaţa
acestui neam?
O scurtă privire asupra cadrului socio-politic din perioada
interbelică evidenţiază faptul că, după ce se realizase visul de aur
al românilor, înfăptuirea României Mari, în ţara noastră şi-a făcut
loc o gravă demobilizare a energiilor naţionale.
Generaţia idealului naţional a rămas, după realizarea lui, o
7
n „ Hin combatanţi au trecut, nu la
generaţie fără ideal- P»« > aceste ia în folosul lor
organizarea victone,. c. de pe front în spin
Transformarea spmtu'u de P, ^ g| epoclj p 0 | iticl an,smul
de afaceri, sporea şir™mu top g României , cu urmările lui
venal pătrundea in viaţ F ’ ţ -
nefaste: corupţie, ^ fa ^ r '* n ^' tinere tului universitar din întreaga ţara
Generaţia de la 1922 a pro dus o învolburare
’ T™ 5 i drepturilor sacri * nafunU
Sr-’aSS I»» impotriva pericol.Io. * * “*»
dinafară. înHrpotat atât împotriva
sŞ2srrsr.-iî=
reV0 Lupta < tineretului s-a izbit de reacţia violentă a politicienilor şi a
forţelor antinaţionale. Noua mişcare, de orientare naţional
creştină, dispunea de un potenţial de idei şi energii creatoare,
deosebindu-se fundamental de celelalte formaţiuni animate de
interese materiale, uşor coruptibile. De aceea noua mişcare a fost
considerată un adversar doctrinar redutabil şi a fost urmărită şi
lovită cu deosebită înverşunare.
Din procesul complex de după Marea Unire, în care au apărut
şi au dispărut multe formaţiuni politice, s-au ales, ca într-un
creuzet, direcţiile esenţiale şi soluţiile considerate salvatoare:
anticomunismul, morala creştină, patriotismul, întoarcerea la
practicarea virtuţilor străbune, trezirea tuturor energiilor naţionale
pentru o veritabilă schimbare la faţă a României.
Toate aceste idei cardinale au devenit un adevărat catehism
de orientare în cadrul Mişcării Legionare. în viziunea legionară,
falsa democraţie îşi subordonase cauza naţională, în loc ca ea să
fie subordonată cauzei naţionale, pe care să o slujească. Se
impunea deci un reviriment educativ pentru crearea unei noi direcţii
in viaţa social-politică.
8
Mişcarea s-a făcut instrumentul acestor năzuinţe şi a polarizat
majoritatea energiilor creatoare româneşti. De fapt, ea se situa în
mod firesc pe linia enunţată de Vasile Alecsandri care spunea în
numele gintei latine:
„... Doamne, în lume cât am stat
în ochii ei plini de-admirare
Pe Tine Te-am reprezentat. ”
Pe aceeaşi poziţie se vor situa mai târziu, fără echivoc, Mihai
Eminescu, Vasile Pârvan, Simion Mehedinţi, N. Paulescu ş. a.
De partea cealaltă a baricadei nu a întârziat replica forţelor
internaţionaliste, autointitulate „progresiste”, declarat anticreştine.
Ofensiva acelor forţe a acoperit toată gama loviturilor nedrepte şi
laşe, de la ironie la parodiere, la calomnii, la denigrări, prin mass-
media epocii, mergând până la represiuni violente, sub acoperirea
unor legi abuzive şi criminale, călcând principiile fundamentale ale
democraţiei. Şi totuşi, în cursul celor 14 ani de relativ răgaz,
Mişcarea Legionară şi-a legitimat dreptul la existenţă şi
reprezentativitate în sânul naţiuni noastre. Una din dovezile cele
mai evidente este aceea că de ea s-a apropiat şi la ea a aderat
elita morală şi intelectuală a ţării noastre. Elocvent este faptul că,
de la un efectiv de 5 membri, în 10 ani ea a ajuns la circa 700 de
mii, ceea ce scuteşte de orice comentarii. Ea n-a fost o formulă de
laborator fabricată ad-hoc, nici expresia unor oficine ascunse şi nici
imitaţie ideologică străină. Mişcarea Legionară a fost o autentică
expresie a destinului naţional.
Anticomunismul, principiile moralei creştine, patriotismul,
spiritul de jertfă, bărbăţia, atitudinea ofensivă, adevărata revoluţie
spirituală au fost susţinute timp de peste 15 ani de Corneliu
Codreanu, împotriva defetismului politicianist. Marea lui
însemnătate constă în faptul că a captat efervescenţa spirituală şi
moral-politică a generaţiei sale, convertind-o într-o energie
ordonată şi orientată spre adevăratele sensuri ale destinului
naţional. Fără intuiţia lui de vizionar, totul s-ar fi limitat la aspecte
politice minore şi efemere. Prin el, Mişcarea Legionară a depăşit
9
• aneratii pentru a lua proporţiile unei
cadrul restrâns alune,^ ^ g captat toate nădejdile de
adevărate revoluţii "f 0 " 3 '* Luc rările sale: Pentru legionari,
realizare plenară a n a fun.. noa de /a j i!ava< ilustrează
OrtW» de T,in evîa şi opera sa.
şl confirmă concordanţa dint g Roman iei, Mişcarea
Apariţie meteorica m ^ q alfâ formaţjun e, în scurta ei
Legionară a cunoscut ins , ^ desfi|nţarei cu totu | ilegale,
existenţă puhhca le ^ . raţiei şi prevederile constituţionale,
călcându-se principiile auqust 1944, au fost câteva
Din rândurile ei. numai pana la 23^^, ^ ^ ^ ^ ^
sute de morţi, m " d ® acuzaţia de violenţe şi ilegalităţi. în
de închisoare şi ag _ răspun s la provocările întreţinute de
SSS S3S pe^drept cuvânt: ^
■n faţa iul Dumnezeu şi a istoriei că violenţele noastre au fost
întotdeauna de apărare şi legitim răspuns. Iniţiativa ilegalităţilor şi a
violenţelor revine în întregime inamicilor noştri.
Se impune o întrebare firească: de ce această ură înverşunată
împotriva Mişcării Legionare din partea păturii conducătoare a vieţii
politice şi economice din România interbelică?
Răspunsul la această întrebare trebuie căutat în primul rând în
reacţia politicienilor corupţi, a jefuitorilor banului public, care îşi
vedeau ameninţate poziţiile dominante, atât pe plan politic cât şi
economic. Acestora li se asociau forţele oculte antinaţionale şi
anticreştine, cu largi ramificaţii în cercurile economico-financiare
interne şi externe, interesate să menţină România într-o situaţie de
totală dependenţă şi să exploateze în folosul lor bogăţiile acestei
ţări.
Regele Carol al ll-lea şi camarila din jurul Palatului pregăteau
un regim de dictatură personală şi nu se temeau de opoziţia
politicienilor corupţi şi coruptibili, ci de intransigenţa Mişcării
Redăm în cele ce urmează, pentru o mai largă cunoaştere,
10
episoadele de vârf ale relaţiilor dintre Palat şi Mişcarea Legionară,
preluate în parte din lucrarea lui Zaharia Boilă - Memorii.
La începutul lunii martie 1937, când popularitatea Mişcării
Legionare cunoştea o creştere spectaculoasă, Carol al ll-lea,
impresionat de această evoluţie, a organizat o întrevedere
neoficială cu Corneliu Codreanu, în locuinţa lui Nicolae Malaxa.
în cadrul discuţiilor, Carol a spus mai întâi că simpatizează
mult cu Mişcarea Legionară, că are de gând să demită guvernul şi
să inaugureze o guvernare absolutistă, bazată pe Mişcarea
Legionară. în continuare, el a cerut să fie proclamat „Căpitanul
Legiunii”, Codreanu urmând să devină locotenentul lui Carol şi să
primească funcţia de şef al guvernului.
Corneliu Codreanu a răspuns că este încântat de bunăvoinţa
cu care regele priveşte Mişcarea, dar că nu-i poate primi oferta,
nefiind încă pregătit pentru a conduce ţara. în ceea ce priveşte
conducerea Mişcării, el consideră că regele nu poate fi şef al unui
partid politic, regele situându-se deasupra tuturora, ca arbitru
pentru toţi.
întâlnirea s-a soldat astfel fără rezultatele scontate de rege,
poate chiar cu o umilitoare înfrângere a acestuia.
Faţă de situaţia creată în relaţiile dintre rege şi Mişcare,
Corneliu Codreanu s-a adresat lui luliu Maniu, înfăţişându-i cele
întâmplate şi înştiinţându-l totodată că, din informaţiile absolut
sigure pe care le are, regele i-a hotărât condamnarea la moarte.
Incidentul a contribuit în mare măsură la încheierea pactului
electoral Maniu-Codreanu, constituit în decembrie 1937 în vederea
asigurării libertăţii alegerilor. La scrutinul organizat la 20 decembrie
1937, partidele procarliste de guvernământ au înregistrat o
înfrângere, iar Garda de Fier o răsunătoare victorie electorală.
Ca ripostă, la scurt interval (februarie 1938), regele instituie
dictatura personală, dizolvă partidele politice şi aruncă Mişcarea
Legionară într-o sălbatică prigoană, la care îşi asigură concursul
forţelor opresoare din Siguranţă, Poliţie şi Jandarmerie. Regele
transformă ţara într-o închisoare. Codreanu este arestat şi
11
, x r pie sunt umplute cu legionari. în
——-ys’ssrsss- -—
noiembrie 19J®» • «
dU pâ o veche tradiţie mason^a. ^ m$trumentulu i său executiv,
Crima lui Caro 3 întreaga ţară.
ArwandCălinescu, a cutremura de 10 ani. Corneliu
Aflat în închisoare $ă fie ocrotit.
Codreanu, după lege, se imp dy această crimă, trebuia
Legal. Armând Ca ' |a să .j intenteze proces, când
judecat. Dar cine avea şj , , uşl 0 soluţie trebuia
acest ac. era similar cu o cereau satisfacţie. S-
9ăS ,et o vanantTmaTputin ortodoxă pentru pedepsirea crimei. O
3 h * de 9 Îedonari prahoveni s-a decis să se sacrifice, fizic ş,
spîual îmP iându-l pe primul ministru, vinovat de masacru
Când i s-a comunica, regelui acest lucru, a rost,, o sentinţa demna
de un dement: „Să fie omorâţi top legionarii!
Cei nouă nu au fugit de răspundere; s-au predat şi au acceptat
un supliciu de o ferocitate fără precedent după care au fost
executaţi şi expuşi timp de trei zile pe caldarâm.
în noaptea de 21/22 septembrie 1939 au fost ucişi în
închisori, în lagăre şi pe tot cuprinsul tării sute de oameni total
nevinovaţi, care nu aveau nici o legătură cu cele întâmplate.
Fără nici un temei legal, 254 legionari au fost măcelăriţi într-o
singură noapte!
De remarcat câ nici un ziarist, nici un magistrat, nici un om politic -
cu excepţia lui luliu Maniu - nu a schiţat vreun gest de protest public
împotriva acestui cutremurător holocaust!
Pe parcursul a zeci de ani nu a surprins faptul că presa străină de
neam i-a invectivat pe legionari ca huligani şi terorişti. Dar, după ce în
temniţele comuniste, legionarii au dat pe departe cel mai mare număr de
jertfe şi au avut cea mai bună comportare, să asistăm astăzi la
ntonTi lf^?i Ca i ltă * T ral ? şi in ' elec, uale a acestor luptători ni se pare o
ofensă gravă adusă sângelui vărsat pentru demnitatea României.
sensuUevduti»?°”’ enclatur '5| ii de lini a a doua - care au deturnat
TZ&sszrt&SLz, * ... —
I u uan, voroesc despre legionari ca despre nişte
I
antiintelectuali. Chiar şi persoane şi personalităţi politice ce pretind
că au vederi liberale şi educaţie de tip occidental, nu pierd prilejul
de a folosi acelaşi gen de epitete. Dacă pentru primii, legionarii
sunt huligani, terorişti, ceilalţi, persoane cu pretenţii doctorale,
potenţiali reprezentanţi ai culturii române, se exprimă mai urban,
numindu-i pe legionari semidocţi, „bolşevicii noştri" sau
semianalfabeţi, reprezentând expresia politică a unor lumpeni de
pe la sate ori din periferiile oraşelor.
Lor, acestor erudiţi de bibliotecă, le vom răspunde, pentru că
sperăm că în cuta cea mai ascunsă a inimii lor încă mai licăre
dramul acela de lumină, de onoare şi bun-simţ, care să-i facă să
înţeleagă un adevăr elementar, atât de răstălmăcit, şi să-l accepte.
Pe cei care au întârziat ani şi ani asupra cărţilor, care şi-au
ostenit ochii pe tratate, enciclopedii şi dicţionare, îi conjurăm să-şi
acorde răgazul de a parcurge lista noastră - deocamdată
incompletă - cu personalităţi legionare care s-au remarcat prin
studii superioare, performanţe profesionale, activitate publicistică,
probitate morală, notorietate publică.*
* Am intitulat această lucrare „Intelectualii şi Mişcarea Legionară' dar. înainte
de a ne opri mai pe larg asupra conceptului de intelectual, aşa cum îl vede
Mişcarea Legionară, amintim că despre adeziunea ţăranilor, a muncitorilor, a
Bisericii, a tineretului studios ca şi a seniorilor culturii, s-au ocupat printre alţii
Traian Herseni, Ernest Bernea, Vasi/e Băncilă. Gheorghe Istrati, preot Imbrescu,
dezvoltând mai vechi contribuţii ale Căpitanului, ale lui Moţa. V Marin, A/ecu
Cantacuzino, Nae lonescu. V. P. Gârcineanu, Mircea EHade. Ei. iar mai târziu
Horia Sima, George Racoveanu, Faust Brâdescu, Petre Ţuţea au evidenpat
importanţa vitală pentru neam a unor concepte ca: jertfă, patriotism, probitate
morală, cristianitate ortodoxă, dinamism creator.
Evoluând în ambianţa benefică a structurilor legionare, intelectualii şi-au
apropiat elementele iniţiale de doctrină contribuind în mod esenţial la dezvoltarea
ei. Acest „schimb" le-a transfigurat multora dintre ei viaţa până la a-i face să şi-o
dea plenar şi deliberat atunci când a fost cazul. Ei au înţeles că mesajul Mişcării
Legionare de redresare moral creştină, de patriotism şi anticomunism tinde să
contribuie la structurarea unei elite de intelectualitate şi caracter ca o garanţie a
realizării destinului românesc.
în viziunea lor a surprinde resortul logic, intim, a citi înăuntrul unui fenomen
al unei acţiuni este ceea ce-l defineşte pe omul inteligent. A fi intelectual
presupune însă, absorbţia unui bagaj informativ larg conferit de studiu stăruitor şi
complex. Dar nu absorbţia cantitativă, mecanică, asemeni celei a unui calculator
performant dotat cu inteligenţă artificială. Pentru legionari intelectualul se
presupune a fi dăruit în mod imperios cu facultatea de a opera cu ace! cumul de
cunoştinţe în prezenţa unei probităţi morale, care ăâ se răsfrângă în mod benefic
asupra societăţii. Altminteri, ne găsim în faţa unor oameni de bibliotecă aflaţi in
relaţii de simplă contiguitate cu cărţile care-t înconjoară, (continuare în pagina 14).
13
mai oură şi totală expresie la
rr “ ar rar
temperamentul ii (mea ma bibliotecii, sau vârsta, in sfârşit, a
sustras temporar s,udiu ", A la evenimentele mai remarcabile, dar
obligat să spună „ptozen |j n j a de dăruire- .
toţi, fără excepţie, au fost aco ^P Cardinale, de referinţa in
Şi dacă n-au fost toţi person \i i . q e|j( . fundame ntată pe
cultura română, ei au reprezen în Dumnezeu,
dragostea de ţară, caracter spirit de jertta ş
pentru afirmarea vaionlor rom Ş ^ djn mu| ţ imea partidelor dintre
Da! Au fost acolo, şi nu i perioadă mai îndelungată
<**
superiori, istorici, artişti al căror spirit analitic, critic şi a căror cinste
nu poate fi subapreciată ori suspectată de oportunism. ^
Aceştia nu au putut fi Juraţi”, nici de o anumita „miopie colectiva
ca o psihoză politică a vremii, spre Mişcarea Legionara, şi nici
numai de harisma excepţională a întemeietorului ei, Corneliu
Codreanu. Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul, academicieni,
titulari de catedre, oameni de laborator şi ştiinţe exacte nu pot fi
dintr-o dată etichetaţi ca victime ale unei conjuncturi politice
anume. Ceea ce i-a atras acolo pe toţi aceşti bărbaţi etichetaţi
drept semidocţi şi antiintelectuali a fost faptul că din poziţia lor au
sesizat pericolul dispariţiei noastre ca naţiune, din vina politicienilor
corupţi şi influenţei predominante a elementului străin în economia
şi cultura noastră. Ei au găsit în ei disponibilităţi care să-i arunce în
lupta pentru învierea neamului, luptă care i-a smuls de la studii şi
de lângă familii şi le-a cerut multora ca preţ însăşi viaţa.
(urmare din pagina 13 )
in, „A, c ™<*Ptia legionari caracterul este ceea ce face dintr-un om citit un
m 3CeSl Sm repud ' em cu oroare gurile unor oameni
darcare ■ dom ^tide un caracter versatil
şi venai, nu au fost niciodată adevăraţi intelectuali.
Mişcarea Legionară a'loagu/afin ^JnT'i noastre: sâ arât ^ m că
energiile creatoare elenele,
14
Faţă de acest curaj, faţă de autenticitatea opţiunii lor ne
surprinde azi:
- ignorarea calculată şi savantă în care este menţinută
Mişcarea Legionară de către cazuişti de bibliotecă;
- agresivitatea unor spirite pacifiste, larg „umanitariste" şi atee,
gestate în loji şi ateliere secrete;
- amnezia falsă a istoricilor şi istoriografilor, care dedică tomuri
întregi unor evenimente nesemnificative din trecutul nostru, trecând
sub tăcere fenomenul legionar;
- lepădările unora dintre cei cu ereditate legionară şi care.
apărându-şi anumite interese „ uită de lupta şi opţiunea părinţilor
lor;
- tentativa de reabilitare şi reconsiderare hipertrofiată a
prestigiului şi activităţii unor nefaste personalităţi politice româneşti
cărora li se dedică emisiuni larg mediatizate, plăci comemorative
cruci în care n-au crezut, nume de străzi ori chiar de fundaţii zise
democratice;
încercarea de afiliere a Mişcării Legionare la unele organizaţii
anticreştine animate de ură de rasă şi spirit fanatic de hegemonie
Mişcarea Legionară, creştină şi naţională, s-a deosebit
fundamental atât de nazismul german, cât şi de fascismul italian
Legionarii (căci, da, surprinzător pentru mulţi, mai există
legionari) se întreabă la rândul lor câte personalităţi au fost grupate
în jurul vreunuia sau altuia dintre partidele democratice, cuminţi,
progresiste, care au dominat viaţa noastră politică între 1920-
1940? Câţi s-au format la lumina ideilor vreunuia sau altuia dintre
corifeii noştri politici? Câţi au fost în stare să înfunde puşcăriile
pentru ideile acelui şef de partid? Câţi au murit pentru el?
lată, noi, acum, prezentăm o listă cu peste 400 de
personalităţi care ar fi putut scoate România la liman, făcând din
ea o ţară puternică şi frumoasă. Numele celor mai mulţi dintre ei
sunt cunoscute nu numai vârstnicilor, ci şi tineretului, care
beneficiază de o tot mai amplă informare asupra trecutului nostru
apropiat.
♦
într-un sens mai larg, lucrarea de faţă se adresează cu acelaşi
interes, tocmai acelor tineri care au ieşit în stradă în 1989 şi care
astăzi, sustrăgându-se rock-ului, bahai-ului şi satanism-ului, se
afiliază diverselor nuclee cu preocupări educative şi naţionale.
15
♦„rea trecutului de luptă şi jertfe
rpM ce ti orientează spre cf" 03 * * orie i Mişcării Legionare este
Ceea ce ° . a doctrinei Ş' 151 * , care au ajuns şi care
şi spre aproba fa poliza a care ] |uj Hrjstos
lipsa de prejude^ ^ tot mai mult, în ia efortul constant
•«CaSS*»»» «« iSacabi,. princip, d,
prin care" tezele legionare care o|jtj P^ sunt repede expediate,
morală sociala Ş' rr* 3 ' ® rda nţa dintre vorbe şi fapte, faptele
trecându-se imediat la d sc ! , jonar ii înşişi le considera a fi
incriminate" fiind vio enţete pe ca 9 ca nişte dureroase
aproape în totalitate de e 9* fun(J conşti jnţa. Mai sunt evocate
sacrificii care le-au mar P . |uni de par teneriat la
deseori deficientele apămte^“0 pa dg po | lt j aen i ostili,
guvernarea din 1 ’ • Conducătorul Statului, făcându-se
tutelaţi de cel care era a ^ respec tiv. Dar dincolo de
uitate împrejurarde gre unor personalităţi ca C. Noica,
tot ce se laxeazad p ,, A Cantacuzino, /. Moţa,
M. Pohhromade, E bernaa ' . Deleanu Mrcea E/zacte şi în
“ SSXS «•" j Cenaclul
Lc/ 7 /ar? stau nesfârşitele acţiuni concrete de ridicare de biserici,
diguri şcoli, drumuri deschise spre mânăstin, case zidite pentru
nevoiaşi ş.a. Acestea sunt considerate a fi acţiuni „demagogice,
populiste ", acţiuni de înşelare a oamenilor de buna-credinţa. De-ar
fi existat cât mai multe asemenea acţiuni din partea formaţiunilor şi
partidelor celorlalte, zise democratice! Am fi asistat la o adevărată
„schimbare la fajă" a României, măcar sub acest aspect. Este
nesfârşită lista acelor ctitorii legionare. Ea stă la dispoziţia oricărui
analist cinstit. Că se făcea acolo şi „îndoctrinare legionară”, nimic
mai normal. Aceasta însemna continuarea procesului de educaţie
în spiritul celui mai curat patriotism creştin românesc.
Menţinerea pe mai departe în ghetto a Mişcării Legionare,
supunerea la un regim tabu a subiectelor legate de ea, pentru noi
este explicabilă şi nu face decât să demonstreze, încă o dată, atât
reaua credinţă a detractorilor, cât şi sărăcia argumentelor din
partea celor care ocolesc o competiţie deschisă, cinstită şi amplă,
cu acces al ambelor părţi la mass-media şi în condiţii egale. în
raro’mn ^ ° Ipsa CUr ^ ^băţie şi o sărăcie de argumente,
care nu ne surprinde.
16
0*
In paginile ce urmează, lucrarea noastră prezintă reputate
personalităţi care au aparţinut Mişcării Legionare sau care au
gravitat în mod public în jurul lumii legionare ca prieteni declaraţi şi
sfătuitori de preţ. Suntem convinşi că parcurgerea acestei liste,
măcar din curiozitatea acelui „audiatur et alter pars”, va releva
multe adevăruri neştiute, va lămuri multe nedumeriri, va stinge
elanul demolator al atâtor răuvoitori lipsiţi de obiectivitate şi va
repune în adevărata lumină valoarea ideilor legionare şi
permanenţa lor benefică.
Nicolae Hristu (t) Octavian Daniel Alexandru Mircea
17
Partea I
CORNELiU ZELEA CODREANU
CORNELIU ZELEA CODREANU
Corneliu Zelea Codreanu (avându-şi obârşiile în Bucovina de
Nord şi născut la laşi, pe13 septembrie 1899, în numeroasa familie
a profesorului Ion Zelea Codreanu), absolvent de liceu militar şi
licenţiat în Drept, supranumit „Căpitanul", şi-a început lupta
naţională în 1919 şi a înfiinţat în 1927 Legiunea Arhanghelul Mihail,
devenind liderul absolut al tineretului naţionalist. împotriva
legionarilor, care incomodau atât clica politicienilor venali, cât şi
conspiraţia iudeo-comunistă, s-a declanşat un adevărat „terorism
de stat", determinând un lung şir de violenţe şi .răzbunări pe care
însă Căpitanul nu le-a ordonat ca atare (cum a dovedit-o chiar
Justiţia vremii).
în 1936, Codreanu şi-a publicat, la Sibiu, cartea intitulată Pentru
legionari (principalul îndreptar ideologic al legionarismului), scriere
deopotrivă memorialistică, polemică şi doctrinară (completată,
pentru latura organizatorică, cu vestita Cărticică a şefului de cuib).
Ne-au mai rămas de la el un corpus de Circulări şi manifeste,
precum însemnările de la Jilava (redactate în temniţă, în 1938) -
adevărat testament spiritual. Aceste scrieri au cunoscut multe ediţii
în ţară sau în exil, beneficiind şi de traduceri în limbile de mare
circulaţie.
în decembrie 1937, în urma pactului electoral cu luliu Maniu şi
Gh. I. Brătianu, Mişcarea legionară, aspru prigonită vreme de un
deceniu, repurtează un strălucit succes în alegeri (ultimele alegeri
libere din România Mare). Regele Carol II anulează însă alegerile
şi îşi instaurează dictatura personală. Corneliu Codreanu, în semn
de protest, dizolvă Partidul „Totul pentru Ţară" (expresia politică a
Legiunii) şi îndeamnă la rezistenţă non-violentă (nevoind,
mărturisea el, „să prefacă România într-o Spanie însângerată").
Răspunzând unui atac de presă al lui Nicolae lorga, este învinuit
de „ultragiu" şi arestat. Condamnat întâi la 6 luni, i se înscenează
apoi o parodie de proces (mai 1938) şi este condamnat abuziv la
zece ani de închisoare.
în noaptea Sfântului Andrei (29 spre 30 noiembrie) a anului
1938, împreună cu alţi 13 camarazi aflaţi în detenţie, este asasinat
de autorităţi în marginea pădurii Tâncăbeşti (acţiune monstruoasă,
ordonată de Carol II şi coordonată de Armând Călinescu, cu care
- • loninnare desăvârşită în 1939).
începe „decapitarea"legionarismul a cunoscut
După dispariţia lui Comem a sub conducerea lui Hona
un scurt triumf politic in toam n agonie instituţională.
Sima, după care a mM * j^lă. , deea legionară
pierzându-şi treptat un jr de mărturisitori, în ciuda
supravieţuieşte ,n / sa ',.P ' antone sciene şi comuniste) de peste o
întreitei prigoane (cariiste martirizat rămâne o figură
jumătate de secol, iar uapiwnw
legendară a dreptei anKra'şi Eminescu, de care-l leagă
Omul acesta, mort la 39 aceeaşi evlavie faţă
în eternitate, dincolo de obş responsabi|jtate faţi de destinul
de tradiţia na ion Ş deopo Ş triv ă personalitatea publică cea mai
nostru comunitar), a tost P Românipi Mari O
nios adorată şi cea mai crunt urita a Komamei Marr- „O
personalitate harismatică", fără îndoiala, aşa cum se vad siliţi s-o
recunoască, fie şi numai cu jumătate de gura, pma şi adversari, lui
ireductibili. .. , . .
O parte a opiniei publice romaneşti, formata la şcoala
stîngismului de sorginte franceză sau a aşa-numitei „prese din
Sărindar" (Adevărul, Dimineaţa, Lupta etc.), a fost convinsă încă
din anii '30 că tînărul luptător naţionalist era un soi de monstru
democratofag, iar Mişcarea sa un cap de pod al nazismului în
România! Şi totuşi, pentru cine ar fi fost dispus să se informeze
corect, de la surse, în cărţile lui stătea scris negru pe alb:
„Mişcarea Legionară nu se întemeiază exclusiv nici pe principiul
autorităţii [ca mişcările politice extremist-totalitariste - n.n.] şi nici
pe acela al libertăţii [ca mişcările politice anarhic-democratice —
n.n. L Ea îşi are temeliile înfipte în principiul iubirii creştine. în el îşi
au rădăcină atît autoritatea, cît şi libertatea. Dragostea e
(>aaostp a a J n ifl e - 1 C6le -, d °- Uă principii: autoritate Ş' libertate.
pe amîndouă în tn* 3 m ' J ° C ’ In [ re ele - ?i deasu P ra l° r . cuprinzîndu-le
Draqostea nu nnai ce , au mai ^ un Şi înlăturînd conflictele dintre ele.
"edrep^te,
însemna niciodată 9 conflict" iCr. , boir ® socia la- Ea nu poate
legionari. Editura „Totul pentru Tară* t 63 Codreanu - Pentru
1936, p. 321) Sau tmrînH J ? ’ ^ lpo 9 ra ^ a Vestemean, Sibiu,
Mişcarea Legionară, pentru aVrV™'* ' 3 practică: » Ni ™dată
complot sau de lovitură de stat r nU ^ a recur 9 e ,a ideea de
Stat c °nsider aceasta ca o prostie.
22
Mişcarea Legionară nu poate birui decît odată cu desăvîrşirea unui
proces interior, de conştiinţă, al Naţiunii Române. Cînd acest
proces va cuprinde pe majoritatea românilor şi se va desăvîrşi,
atunci biruinţa va veni automat, fără comploturi şi fără lovituri de
stat” ( Circulara A/r. 58, „Către Şefii de Regiuni”, 26 febr. 1937).
lată deci adevăratul înţeles al „biruinţei legionare”: ea nu este
urmarea unui război civil sau a unei forme oarecare de violenţă
politică, aşa cum se crede îndeobşte, ci capătul de drum al unei
năzuite prefaceri moral-spirituale, al unei metanoia de proporţii
naţionale! Prin această înaltă năzuinţă (care deosebeşte
legionarismul de majoritatea mişcărilor de dreapta din restul
Europei, şi mai ales de nazism), mărturisită cu însuşi sîngele său,
Corneliu Zelea Codreanu se impune în memoria posterităţii ca unul
dintre marii pedagogi naţionali ai istoriei noastre, aşa cum
recunoscuse, spre sfârşitul vieţii, şi luliu Maniu (unul dintre puţinii
oameni politici oneşti din România interbelică): „Recunosc că
Corneliu Zelea Codreanu a fost superior gândirii mele. Eu am
încercat să adopt, în slujba şi salvarea ţării, căi politice; el a ales o
cale superioară, şi anume să realizeze mai întîi caractere, educînd
un tineret care, pe căi de înălţare patriotică, să se dăruiască total,
moral şi spiritual; să creeze mai întîi o elită conducătoare şi abia
apoi un partid".
Tragedia lui Codreanu şi a Mişcării sale se integrează în
tragedia mai generală a dreptei europene; dacă însă „Istoria a
făcut pipi pe noi” (Mircea Eliade), nu înseamnă că marile principii
de conservare şi renaştere naţională care au călăuzit generaţia
legionară n-ar mai fi valabile. Formele se pot perima, dar principiile
dăinuiesc, aşteptând un ceas istoric mai fast pentru a se reîntrupa
în forme corespunzătoare noilor realităţi. Din acest punct de
vedere, Codreanu rămâne o permanentă „provocare” pentru
generaţiile care vin, iar destinul lui postum, oricâte vicisitudini ar
cunoaşte, nu se va încheia decât la „marea Judecată a
neamurilor", în faţa Judecătorului „nemitamic", către care sângele
Căpitanului strigă încă din pământ, pentru dreptatea sa şi a
neamului românesc.
23
Figuri de intelectuali ,
membri şi simpatizanţi ai Mişcării Legionare
Arşavir ACTERIAN (1907- 1997)
Scriitor, publicist
S-a născut la Constanţa.
Studii la Facultăţiile de Litere şi Drept din Bucureşti. Redactor
şef al revistei „Vremea" înainte de 1938. Colaborator la revistele
Ideea europeană, Fapta, Discobolş.a.
Condamnat politic în două rânduri: 1949-1953 şi 1959-1964.
După 1989 publică Jurnalul unui pseudo-filosof, Privilegiaţi şi
nepăstuiţi, Portrete, De la necredinţă la credinţă.
în relaţii de strânsă şi îndelungată prietenie cu M. Eliade, C.
Noica, P. Tuţea.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Haig ACTERIAN (1904 - 1942)
Scriitor, Director al Teatrului naţional din Bucureşti
S-a născut la Constanţa. Frate cu Arşavir Acterian.
Studii secundare la liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa şi
Spiru Haret din Bucureşti. Absolvă Conservatorul de Artă
Dramatică şi urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie. Se
specializează la Viena, unde frecventează cursurile de Regie -
Teatru la şcoala Internaţională de Regie, cu Max Reinhardt, iar la
Roma urmează cursurile de Regie - Fi/m.
în anul 1940 este director al Teatrului Naţional din Bucureşti;
în această calitate pune bazele Muzeului Teatrului Naţional.
A
In ţară realizează două filme documentare. Este primul cineast
român cu studii de specialitate.
Opera sa cuprinde numeroase eseuri despre teatru publicate
în revista Vremea , precum şi volumele: Agora (1929), Urmare
(1936), După un veac de teatru românesc (1937), Organizarea
teatrului (1938)., o monografie despre Shakespeare (1938) şi una
despre Moliere (1942), Limitele artei (1939), Douăsprezece sonete
creştine ( 1940).
25
M . (a Sadova , actriţă şi regizoare, a fost
Soţia sa, Maneta
simpatizantă legionară. . 1941 e ste condamnat la 12
După evenimentele dm ' jtj de către Ion Antonescu
ani închisoare Este tnmis_ in /eabi|jtare ” pe frontul din
cu batalioanele de la Sar P
Rusia. Moare în Cuban (Rusia) m 19 ^
A fost membru al Mişcăm L g
Bartolomeu [Valeriu] AN AN IA
(n.1921)
Arhiepiscop, poet, prozator, dramaturg
S-a născut în comuna Glăvile-Peşteana din judeţul Vâlcea.
Termină seminarul Centra! şi îşi dă bacalaureatul la Liceul Mihai'
Viteazul din Bucureşti. Studii superioare la Facultatea de Medicină
şi Conservatorul din Cluj { 1941-1946), la Facultatea de Teologie
din Bucureşti şi Aca demia Teologică Andrei ană din Sibiu.
■■ Intră în monahism la mănăstirea Antim din
Bucureşti. Este diacon la mănăstirea
Polovragi şi Baia de Arieş, stareţ la
mănăstirea TopUţa, inspector patriarhal pentru
învăţământul bisericesc, directorul Bibliotecii
patriarhale (1952-1958).
Arestat şi condamnat în timpul regimului
comunist (1958-1964) pentru apartenenţă, în
. - t,m P ul seminarului, la Frăţiile de Cruce şi
conducerea grevei studenţeşti anticomuniste de la Cluj, din '
1946. Intre 1965 şi 1976 îndeplineşte funcţii în cadrul
arhiepiscopiei misionare ortodoxe din America, ţine conferinţe în
D n?^? 90 ', f° r?i HOn °' UlU Director al Institutului Biblic.
IraduZimJ^ la c f năS " rea Văra,ec ' lucrează ^ revizuirea
traducem romaneşti a Sfintei Scripturi.
* 'îSSrsSf ? 51
revistele Gazeta Literară, LuceafărupM n ° te Ş ' comentarii în
mk ;v ’ U ' Magazinul Istoric, Ateneu
etc.
Opera literară: Mioriţa- 1966. Meşterul Manole -Î966 Du-te
vreme, Vino vreme! - 1969; Steaua Zimbrului - 1971 Filede
M 2 RnTnd St T n j dm KipUkUa ■ 1979 ' Greul pămamuiui
1982, Rotonda plopilor aprinşi - 1983; Cerurile Oltului - 1990-
Acpunea catolicismului în România interbelică - 1992- NouI
Testament- traducere 1993. NOU
Dimitrie Cristian AMZĂR (1906- 1999 )
Doctor în Filosofie, scriitor
S-a născut în comuna Cerşani, judeţul Argeş.
Studii de Filosofie la Bucureşti şi în
Germania. Elev al lui Nae lonescu. Redactor
principal al revistei Rânduiala. Autor al
studiilor Naţionalismul Tineretului, Ştiinţă şi
monografie. în exil, redactează publicaţia
Zori de zi. Lector de limba română la
Universitatea din Miinchen.
Dumitru ANASTASE (m 1984)
Artist, în tară şi în exil. Cavaler al Ordinului Artelor
şi Literelor în Franţa.
S-a născut la Rucăr, în judeţul Câmpulung - Muscel. Studii
secundare in Bucureşti, la liceul Cantemir Vodă Studii superioare
^ Bucureşti. Studiază în continuare la Paris (1927) cu Jean
Boucher. ’
A f
In anul 1937, obţine Premiul oraşului Bucureşti, Premiul
muzeului Simu, apoi Premiu Naţional pentru lucrări monumentale.
In anul 1948 se expatriază, sub presiunea ameninţărilor
comuniste.
Se stabileşte în Franţa şi se specializează în meda/ism, fiind
considerat în scurtă vreme unul dintre cei mai talentaţi creatori de
medalii. I se ştanţează de către monetăria franceză 44 medalii,
27
28
•multe cu caracter religios
adevărate capodopere, cele ma' ggu de , a Medaille", iar In
în anul 1971 ob t ,ne /0/ ^ gfes /WSs e/ A.
anul 1971 este numit cavaler a! Medaliei" şi dreptul
Vaticanul îi acordaj de„
de reşedinţă P erm f e "' a " rea Legionară.
A făcut parte din Mişcarea Leg
AMDREESCU (n.1901)
Ladm,SS S crii^ntic .iterar
Mediaş şi
° U Mae^ude escadrilă în Aeronautica militară.
Debut literar la Calendarul în 1930.
Editează revista „Lanuri". Colaborează la Universul^ literar.
Pagini literare, Progres şi cultură, Orientări, Plastica românească,
Convorbiri literare.
Publică vritică literarră şi eseuri! Semne şi mituri — 1937, Lup
ceresc- 1937.
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Vasile ANDREI (1908 - 1989)
Medic, Cavaler al Legiunii de Onoare
(studii la Facultatea de Medicină din Cluj.
Preşedinte al Centrului Studenţesc Cluj şi
şef al studenţimii legionare, în anul 1940.
In 1941 se expatriază. Face carieră în
occident ca medic radiolog.
|în Franţa devine Cavaler al Legiunii de
; Onoare.
Reprezintă Mişcarea Legionară, în 1977, în
cadrul audienţei partidelor politice în exil, la
or * ~ =5=- R ege |e Mihai.
0 emenul de Nord . în misiune medicală franceză.
Demostene ANDRONESCU (n 1927)
Profesor, gazetar, poet.
S-a născut în comuna Câmpuri din judeţul Vrancea.
Urmează Şcoala primară în comuna natală, iar în 1941 îl
găsim copil de trupă la Manutanţa Centrală a Armatei din
Bucureşti. Cursurile liceale le urmează la Bucureşti, iar în 1948 se
înscrie la Facultatea de Istorie pe care o absolvă în 1952. în mai
1952 este arestat şi condamnat la 5 ani temniţă grea pentru
activităţi anticomuniste. în noiembrie 1955 se eliberează de la
Gerla printr-un decret de graţiere şi se înscrie la Facultatea de
Filologie Clasică. Dar în 1956 este din nou arestat ca participant la
manifestaţiile studenţeşti, care au avut loc cu ocazia evenimentelor
din Ungaria. Este judecat şi condamnat la 20 de ani muncă silnică.
Trece prin închisorile Jilava, Gherla, Cluj, şi Aiud, unde se
eliberează în 1964, la graţierea generală.
A
In 1969 i se permite să-şi susţină examenul de licenţă în
istorie, dar niciodată nu i s-a îngătuit să-şi excercite profesiunea
pentru care se pregătise. Lucrează ca muncitor calificat până în
1972, când devine redactor la o revistă de istorie a Centrului de
Informare şi Documentare a Academiei de Ştiinţe Sociale.
Face parte din colegiul de redacţie Puncte Cardinale.
în 1996 a publicat volumul de versuri Peisaj lăuntric şi
colaborează la cele patru volume Poeţi după gratii.
Este simpatizant al Mişcării Legionare.
Ion ANDRONESCU (n. 1910 )
Doctor în teologie
Studiază la Atena şi obţine diploma cu menţiunea
Magna cum laude. Membru de frunte al Mişcării Legionare,
autor al raportului Cetăţi universitare legionare, ţinut la
Congresul studenţesc de la Târgu Mureş, în 1936.
29
..... PÂSU (1911 - 1939)
Ion ANTON' U Avocat
în comuna Văleni din judeţul
SuLTace ** Oe Orept la Universitatea
TcondusTomandamentul legionar în timpul
SSîSul de la vaslui la 21/22
septembrie 1939, din ordinul regelui ucigaş
Carol al ll-lea.
Victor APOSTOLESCU (1911 - 1995)
Medic
S-a născut în comuna Glâmbocul din judeţul
Muscel.
Studiază la Facultatea de Medicină din Cluj,
pe care o absolvă în 1938.
n h Aderă la Mişcarea Legionară din anii
V studenţiei. După evenimentele din ianuarie
1941, se refugiază în Germania. La Rostock
funcţionează o vreme ca medic la fabrica de
Trece apoi prin lagărele de la Buchenwatd şi Dachau. Face
parte din regimentul care luptă împotriva trupelor bolşevice, în
februarie 1945.
La terminarea războiului, se refugiază în Bavaria şi se
stabileşte la Erding, încă din 1946, unde îşi deschide un cabinet
medical.
A
exil ’ ia P? rte activa 'a manifestaţiile româneşti îndreptate
împotriva regimului comunist din România. P
instituti? TsoHat^ 4 par,ltlpa la ac tiunea de colaborare cu diverse
liberă l " personal| lăţi culturale româneşti din lumea
s-a stins din viaţă la Erding.
30
Mihai ARNĂUTU (1912 - 1995)
Bariton la Opera Română
S-a născut în comuna Balabanca-Mare din judeţul Cetatea
Albă.
Studii la Liceu / Marele Voevod Mihai din Cetatea Albă, iar
Conservatorulm Bucureşti.
Debut la Opera Română din Cluj (1936). Din 1938 îşi continuă
cariera la Opera Română din Bucureşti. Ca prim bariton a cântat în
17 opere între care: Rigoletto, Trubadurul, Tosca, Faust, Aida,
Paiaţe, Fidel io, Parşifal etc.
A fost profesor de canto la Opera imperială din Teheran.
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Nicolae ARNĂUTU (n. 1909)
Avocat, scriitor
S-a născut în oraşul Tulcea.
Face studii de Drept la Universitatea din Bucureşti. Ca avocat,
profesează la Tulcea.
După evenimentele din ianuarie 1941, emigrează în Germania.
Element activ în exil, este internat în lagărul de la Buchenwald.
După război se refugiază în Argentina. în 1962, crează, în
colaborare cu Mile Lefter, organizaţia Libertatea României.
Desfăşoară acticvitate de scriitor. Publică lucrările: Noi şi ruşii,
Douze invasions russes en Roumanie, Amintiri- 1974.
Gheorghe AVRAMESCU
General
A condus armata română pe frontul de răsărit ca general de
armată, cu merite deosebite ca militar şi sub raportul comporta¬
mentului umanitar faţă de inamic. După 23 august 1944 preia
comanda armatelor pe frontul de apus. încearcă o desprindere de
trupele bolşevice cotropitoare, dar prin trădare este arestat de ruşi
cu întreaga familie şi dispare fără urme în Uniunea Sovietică.
Se înrudea prin alianţă cu familia Mihail Sturza.
A fost un simpatizant al Mişcării Legionare.
31
. AXE NTE(19H- 1953 >
Cr,ŞU ^ocat, scriitor
n ă din tara Moţilor. Strănepot al
S-a născut într-o co u *j e j iui Avram lancu.
tribunului Axente. din timpul revo 1 m Drept la Paris.
Studii de Drept în ! ară ,^ anjj 194 0-1941), Cuvântul ş i
Colaborator la Axa (P nnn redacl
Buna Vestire. , jj - 30 . Prefect de Mehedinţi în
CO T a ^ofn t lQ 4 9 1 0 A suferit calvarul lagărelor de concentrare din
perioada 1»4U-1» 1 * *■
România şi Germania. Deleanu şi Horia Stamatu
S-rtSSŞ '* •
‘”®° a “• rna i» nais p*"™
care Criminalii de pace.
Decedat în Spania.
Dumitru BAOU (1925- 1997)
Scriitor, poet
S-a născut la Gramaticova, localitate aromână din Grecia. Aici
urmează clasele primare, iar liceul la Grebena.
Victimă a persecuţiilor etnice de la sfârşitul războiului, este
obligat să ia calea exilului, în Italia şi Austria. Curând Vine în
România ca să se alăture luptei anticomuniste din interior.
îşi termină studiile, întrerupte din pricina
războiului, la liceul Mircea ce! Bătrân din
Constanţa. îşi ia bacalaureatul şi intră, prin
concurs, la Politehnica din Bucureşti.
In 1948 este arestat şi condamnat cu un grup
de dobrogeni şi macedoneni. Trece prin
închisorile din Timişoara, hrubele insalubre
din Jilava, cunoaşte grozăviile Canalului,
penitenciarul Piteşti (după terminarea
„reeducării”) şi temuta închisoare din Gherla.
- n cunos cut rigorile securităţilor din Timişoara,
Este elibera. în 195°5 nStanţaŞiBUCUreŞ,i -
După evenimentele din Ungaria (1956), reuşeşte să se
expatrieze şi ajunge la Paris. în strânsă prietenie cu Ion Cuşa,
conduce sectorul de producţie al tipografiei acestuia. Publică la
Madrid volumele de poezii şi proză Aiud (1961), Ofrandă (1963),
Piteşti, centru de reeducare studenţească (1963), iar în 1964
volumul de poezii Acolo şezum şiplânsem.
Colaborează cu poezii la Cuvântul Românesc. în 1996 publică
un volum de poezii Cântece de neuitat.
Decedează în Occident.
Ion BAN BA (1905-1939)
Medic, avocat, scriitor
S-a născut în comuna Vurpăr din judeţul Sibiu.
Studii secundare la Sibiu. Absolvă Facultatea de Medicină din
laşi şi devine doctor în medicină. Obţine şi licenţa în drept.
Conducător al studenţimii clujene şi apoi, din 1932, comandant
legionar şi şef al Regiunii Ardeal.
Scriitor şi publicist, scrie: Căpitanul ,
Rânduri către generaţia noastră , Ce este şi
ce vrea Mişcarea Legionară. Colaborează la:
Pământul Strămoşesc, Revista Mea,
România Creştină, Iconar.
La sugestia lui, Corneliu Codreanu primeşte
din partea apropiaţilor lui apelativul de
Căpitan.
lată ce scrie despre Corneliu Codreanu: ... „Căpitanul este o
piatră de hotar, o graniţă. Sabie întinsă între două lumi: una veche
pe care o înfruntă cu bărbăţie, distrugând-o, alta nouă, pe care o
creează, îi dă viaţă, o cheamă la lumină. Figura lui în cuprinsul
mişcării naţionale, de la război încoace (după 1918 n.r.), apare ca
o linie de foc în jurul căreia se rotesc toate evenimentele mari. El a
fost conducătorul şi animatorul”.
A fost ales parlamentar pe listele partidului „Totul pentru ţară”
la alegerile din 20 decembrie 1937, anulate de Carol al ll-lea şi
33
_ de la Râmnicu Sărat la 22/23
este asasinat în ,nch ' S0 ^ ce | U jaşi Carol al ll-lea.
septembrie 1939 , din or in ^ Nagy ■ Talavera, Ion Banea a
după Codreanu "-
. RA RBU]-[DanBARBILIAN] (1895-1961)
lon BARB ,!„™a,iclan. poet eseis,
S-a născut în Câmpulung - Muscel, într-o
familie de intelectuali: tatăl judecător de pace
la Rucăr, mama fiică de procuror. Străbunicul
patern era român macedonean.
Urmează primele clase de liceu la Piteşti şi
Câmpulung - Muscel, iar cursul superior la
Bucureşti, la liceele Gheorghe Lazăr şi Mihai
Viteazul, unde - cum va mărturisi ulterior - J
se sădeşte afectul matematic, emoţia în faţa
frumuseţii unei teoreme şi patima cercetării".
Liceanul a „cărui faimă de genial matematician precoce şi-o
câştigase în lumea şcolilor", îl impresionează în mod deosebit pe
Tudor Vianu, care nota atunci: „Nu mai întâlnisem niciodată un
exemplar uman atât de original şi interesant "(1913).
Din 1914 urmează cursurile secţiei de matematici ale Facultăţii
de şliinfe din Bucureşti. Pe lângă lucrările de matematici, scrie
poezii. La început „pentru un singur cititor - Tudor Vianu". Prima
poezie o publică în Literatorul lui Macedonski (1918) dar
?£ ■»*: - la «SLt
>t>W na» KSrSSK liT- 5C ° ala * S "'“
superioare Dună nhr .• 6 1921 '^24 îşi continuă studiile
p riun^sr. zzzz ?.*"«». G . »».
doctoratul „ “” an “ (Goltingen). In 1929 îşi ia
' 1933 este conferenţiar, iar în 1935
34
profesor la Facultatea de Matematică’ Din opera matematică
menţionăm: Reprezentarea canonică a adunării funcţiilor
hipereliptice şi Grupuri finite discontinue (teza de doctorat), Teoria
aritmetică a idealelor. Spaţiile Barbilian, Grupurile de operatori\
numeroase comunicări la congrese internaţionale (Praga,
Pyrmont, Baden-Baden ş a.), ţine prelegeri de matematică la
universităţile: Hamburg, Gottingen, Viena, Munster - Westfalia etc
Frin 1913 - se confesează undeva poetul -
versul baudelairian m-a făcut să mă îmbarc în
acelaşi timp pentru o carieră literară de
cincisprezece ani".
După publicarea volumului Joc secund, în
1930, poetul va părăsi poezia şi se va dărui în
continuare matematicii, retrăgându-se în
cealaltă împărăţie de puritate şi semne"
Matematica),
lăsând literaturii române un tulburător
monument poetic. Asemeni lui Brâncişi, lon Barbu îşi va repudia
„poezia anterioară anului 1922 ca „decurgând dintr-un principiu
elementar. Frumuseţile noului său Joc secund aşteaptă încă o
minte şi un suflet iubitor de frumos să le aşeze în cuvenita lor
cinste.
A fost un legionar militant, a îmbrăcat cămaşa verde şi a scris
frumoase gânduri despre Căpitan {Un chip al Căpitanului).
Dacă matematicianul afirma: „Ca matematician, consider că
ştiinţa este aliata ordinei legionare ’, poetul într-o poezie dedicată
lui Radu Gyr, scria:
„Picioare de capră Satana/ apasă-n platan spre-a mă pierde/
Grea însă ca zaua şi stana/ va trage cămaşa mea verde ”.
Ataşat Mişcării Legionare, încă din anii 1929-1930, când îşi
1
In toamna anului 1940, poetul preda studenţilor anului I cursul de
..Matematici generale'. Venea îmbrăcat cu o cămaşă verde bogată, ridica
amfiteatrul în picioare şi un student rostea Crezul''
35
.. -Hată si nicăieri, nu s-a lepădat de
susţinea teza de doctorat. ' c ' - n pjină maturitate.
opţiunile politice, exprimate o cjorănes cu: „E unul din marii
Caracterizarea lui Alexan
poeţi români ai secolului şi poate cel m
||je BARBU (n. 1910)
Avocat
, . ,| nlt Urmează cursurile secundare la liceul
Originar din J ude * . .. jar studiile universitare la Facultatea
Radu Greceanu din ’ flr - n cujbu | | u j Alexandru Constant.
Bancul formaţiile juridice pentru construcţia „Casei Verzi" din
cartierul Bucureştii-Noi, din 1935.
Virgil BĂDULESCU (n. 1882)
General
a
Comandant al Colegiului militar Mănăstirea Dealu. Işi manifestă
simpatia legionară fără rezerve, şi în faţa elevilor din colegiu.
A fost martor în procesul lui Corneliu Codreanu din 1938.
Fiul său, legionar, pleacă în 1941 în Germania; este internat în
lagărul de la Buchenwald, unde moare în timpul unui
bombardament, în 1943.
Gheorghe BĂGULESCU (n.1890)
General, membru al Academiei japoneze
S-a născut în comuna Bagdat - Deduleşti din judeţul Brăila
absolT 3 // liceU ' Ui N Bălcescu din Brăila, pe care îl
In războiul din 1916-IQia c* ai *•
■stinge prin curaj, înţelepciune şi
16
putere de sacrificiu. Este decorat cu ordinul Mihai l//teazu/(1916)
Steaua României şi Sf. Vtadimir, pentru participarea la luptele din
Dobrogea,^ Bucureşti, Mărăşeşti, Oituz, Tg. Ocna. în 1920 pleacă
la studii în Franţa. „II s’est fait remarque par ses aptitudes
parţiculieres, sa tenue tres briliante" (Col. Ardouin). Primeşte
calificativele cele mai înalte. Este considerat element de elită:
foarte inteligent, bine pregătit, ferm în principii, ofiţer de stat major
de nădejde.
în anii 1923-1924 este pedepsit pentru apartenenţă la
organizaţii politice naţionaliste. Ca tânăr maior, ia parte la nunta lui
Corneliu Codreanu, la Focşani oficiată în 1924.
Este sancţionat pentru faptul că numele îi apăruse în ziar, în
legătură cu unele probleme politice: scrisese un articol, fără
autorizaţie, la aniversarea morţii regelui Ferdinand, comentând
situaţia din ţară.
între 1934-1940 este ataşat militar al României la Tokio, iar intre
noiembrie 1940 şi octombrie 1941 este ministru plenipotenţiar.
în noiembrie 1940 primeşte gradul de general de brigadă în
rezervă.
A publicat Zile de energie - impresii de călătorii, cu o notă
semnată de Nicolae lorga, 1918; Zile triste, 1919 şi Antiquitas
rediviva, 1926. în 1936 publică Comoara samurailor şi Suflet japonez
- roman în trei volume, epopee a eroismului şi tradiţiilor japoneze.
Primul român primit în Academia japoneză.
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Nicolae BĂLAN (1882-1959)
Mitropolit al Ardealului, membru al Academiei Române
S-a născut în comuna Blaşfalău, judeţul Năsăud, într-o familie
de preot.
Studii secundare la Năsăud, cele universitare la Facultatea de
Teologie din Cernăuţi, unde îşi ia doctoratul în 1905. Face şi studii
de filozofie la Breslau între 1904-1905.
Profesor de Dogmatică, Morală, Apologetică, la Seminarul
Andreian din Sibiu (1905-1920). în 1920 este ales mitropolit al
Ardealului.
Desfăşoară o bogată activitate în sânul Bisericii: organizează
cursurile pastorale şi catihetice, întemeiază societăţile religioase
Frăţia Ortodoxă Română, Oastea Domnului, cercul tinerimii adulte
37
m ci Muzeul bisericesc Andre, Şaguna şi
Lumina satelor şi foaia Oastea
întemeiază revista teolog'C , a rangul de A»tfem/e
OBmrofo; Ridică fostul Semma
Teologică (1926). (imbă a | eas ă. A scris: Probleme
Scriitor bisericesc cu bise ricească din România şi
religioase azi (1908): Cheshu n ^ aJ ^ s blb/ic (1912);
autonoma bisericii noas\ Bisenca neamului şi drepturile ei
Sf ^Vod^Ailocul frământărilor de az, (1933); M
^“rtX^ciTnflueniă, aderent al unirii la congresul
interconfesîonal de la Stockholm Membru de onoare al Academie,
R ° m A n fost simpatizant al Mişcării Legionare. A oficiat slujba de
înmormântare a lui I. Moţa şi V. Marin, eroi căzuţi in Spania, în
lupta pentru biruinţa crucii.
Gabriel BĂLĂNESCU (1913-1986)
Scriitor
S-a născut în comuna Berbeşti din judeţul
Vâlcea. Studii liceale la Râmnicu Vâlcea şi
universitare la Facultatea de Litere din
Bucureşti.
Poet, prozator, publicist. Colaborator la
diferite reviste din perioada interbelică: Buna
Vestire , Sfarmă Piatră , Porunca Vremii ,
Cuvântul. Autor al volumelor: Satul Daba şi
monografia Avram lancu.
liiaua io c De * lnut din 1949 în temniţele comunii
fraţi (dintre r a UCeaV f ’ ® a,a ^prie împreună cu o soră şi (
îraţi (dintre care unul a murit la Aiud).
Statele Unîte^undp 0 ™ artie J 977 . se autoexilează
împărăţia morţii. SCrie mntin din ' nchls orile comuniste şi
întemeiază ziarul Curierul Românesc
Vew'bw "Mişcării Legionare Decedat în exil.
38
Dumitru BĂLAŞA (n 1911)
Preot, istoric
S-a născut în comuna Guşoeni din judeţul Vâlcea, într-o familie
cu şapte copii.
Studii la seminarul teologic din Râmnicu Vâlcea (1923-1931) şi
la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1933-1936), pe care o
termină cu teză de licenţă, la care obţine calificativul maqna cum
laude".
Este slujitorul lui Hristos în mai multe biserici
din judeţele Olt, Dolj şi Vâlcea, iar în ultimul
timp, la Catedrala mitropolitană din municipiul
Craiova.
Este de-a lungul vieţii, cercetător istoric şi
scriitor, membru a! Asociaţiei S/aviştilor din
România, preşedintele Cenaclului literar
Luceafărul de la Floreşti, preşedinte de
onoare la Aula Academiei Zamolxis" (Târgu
Jiu), Cavaler al Ordinului Steaua României cu
spade şi panglică de virtute, tconom Stavofor
(cu Cruce Patriarhală), director al revistei de
cultură Dokiana din Şuteşti - Vâlcea, secretar
al Institutului de Istorie Naţională - filiala Craiova, secretar de
redacţie la revista Oltenia - Craiova.
Publică studii şi documente referitoare la istoria Bisericii şi a
cu,tur ii româneşti din Oltenia, din care spicuim: Istoricul
mănăstirilor Surpate/e, Cozi a, Iezerul\ Sadova, Tismana, Cosuna,
Luptele pandurilor cu turcii pe valea Oltului\ Manuscrisele
cronicarului Dionisie Eclesiarbul, precum şi peste 600 de
comunicări. Enciclopedia istoriografiei româneşti consemnează o
parte din activitatea părintelui Bălaşa.
în anul 1959 este arestat de securitate şi condamnat la 6 ani
temniţă grea pentru lupta împotriva orânduirii comuniste. A făcut
parte activă din Mişcarea Legionară.
39
Ion BÂNCILÂ (n. 1901)
Profesor geolog. Membru al Academiei Romane
S-a născut în satul Scorţaru Nou din judeţul Braila. Este frate
cu filosoful Vasile Băncilâ. . , , • -
Şcoala primară începută în satul natal şi continuata in oraşul
Brăila. Aici urmează cursurile liceale, întrerupte între 1916-1918,
datorită războiului. v .
S-a refugiat în Moldova, unde face o complexa experienţa de
viaţă, alături de localnici şi de ostaşii în luptă pe diferite fronturi.
Studii superioare la Universitatea din Bucureşti, secţia de ştiinţe
naturale a Facultăţii de ştiinţe. Are ca profesori pe Sava Atanasiu,
Sabba Ştefănescu, Ludovic Mrazek, Gh. Murgoci, Ion Popescu-
Voiteşti, Alexandru Codarcea.
Licenţiat în 1924, este reţinut ca asistent de profesorul Sava
Atanasiu.
Colaborator al Institutului Geologic al României. Profesează un
timp şi în învăţământul secundar. în 1940 este director în
Ministerul învăţământului.
Desfăşoară activitate de cercetare geologică fundamentală în
permanenţă, în ciuda vicisitudinilor şi a unor mari nedreptăţi,
întâmpinate în special în perioada regimului comunist.
Din anul 1951 lucrează şi în domeniul tehnic de aplicaţie al
geologiei:
c .- p “ e . şi executare de baraje, în cadrul Institutului de
btudn şi Proiectări Hidroenergetice (amenajările de la Bicaz, de pe
masiviiin?cr UU Ş ' a ^’ autoru * conceptului de interacţiune a
- în nPoi nC ° S CU structura de rezistenţă a construcţiei;
regiunilor^petrolifere 6 coordonea2ă elaborarea de hărţi a
geofog? Hăşmaş^'our° începe în anii 1928-1934, cu studiul
doctorat. ’ are cons M u *e subiectul tezei sale de
sinteză Paleogenul'zonei m * a |! Zează prin realizarea lucrărilor <
Geologia CarpaţUor Orienta/i^'^Q) 3 ® 9Ului ' publicată în 1955
Societatea Geoloqică a Rrl* •' ~
membru de onoare, ia r AraH 8,1161 1 acor dă prima diplomă (
membrii săi în mai 1990 rână™ 8 ^ oman ă îl primeşte prinţ
lntlt ^ lat C ° nsider aţiuniasupra aent cuvântul de recepj
40 m de ,run,e al Mişcărf Legionare* re9 ' Uni,or c3r P atice
Vasile BĂNCILĂ (1897-1979)
Filosof, eseist, publicist, profesor
S-a născut la Brăila. Urmează liceul din Brăila
şi studiile universitare la Bucureşti (1919-
1922) şi Paris (1925-1926).
Elev strălucit al lui Nae lonescu A fost
profesor al clasei Marelui Voevod Mihai,
viitorul rege al României.
Debut în 1924 la revista tdeea Europeană , cu
articolul Reforma calendarului.
Colaborator principal al grupării gândiriste
între 1921 şi 1941, ca metafizician. A mai colaborat la: Gând
Românesc, Revista de FHosofie, Universul literar, Arhiva,
Rânduiala, Fântâna Darurilor, Satul şi şcoala, Cultura
Românească.
Dintre lucrările lui menţionăm: Doctrina personalismului
energetic a domnului C. Rădu/escu - Motru (1927), Rădulescu -
Motru, pedagog (1932), Literatură şi puritate (1934), Tragicul lui
Pârvan şi tragicul modern (1937), Semnificaţia Ardealului, Lucian
Blaga, energie românească (1938), Portrete şi semnificaţii.
Aforisme.
A fost un activ simpatizant şi susţinător al naţionalismului
românesc şi al Mişcării Legionare.
Alexandru BĂRBAT (n 1905)
Profesor, economist, sociolog
S-a născut la Ucea de Sus, judeţul Făgăraş. Studii economice
la Academia Comercială din Cluj. Doctor în ştiinţe economice
Profesor, asistent universitar, gazetar.
Debut la Cluj, la revistele Acţiunea Românească şi înfrăţirea
Românească (1925). Colaborator la ziarele Universul, Calendarul,
Cuvântul, Porunca Vremii, Patria şi la revistele Observatorul Social
- Economic şi Sociologia Românească.
A publicat: Principii şi probleme de economie dinjată (1935),
Politica economică ungurească şi dezvoltarea burgheziei române
în Ardeal (1937), Dezvoltarea şi structura economică a ţăhi Oltului
(1936), Fapte de politică economică în Ardea! (1938).
A fost membru al Mişcării Legionare.
41
Mircea
BĂRBULESCU (1919-1996)
Avocat, publicist
S-a născut în Bucureşti 1936 -1940). cu studii paralele la
Licenţiat in Drept ( Bu J „ djat pe Nae lonescu şi
Facultatea de Comercială.
MirC în a tră U fn an M e i S Ş C carea Legionară în 1937, fiind promovat şef al
9rUP b^M940-W2 urmează şcoala de ofiţer, av^ie -
BucuSi, fimd şeful promoţiei de ofiţeri rezerva, A fost pilot de
râZb Avocat°p n |edant în baroul Ilfov în 1947 se înscrie voluntar ca
apărător în procesul lui Mircea Vulcănescu. ^
în plină prigoană comunistă (1948) pleaca in pribegie, trăind
în exil aproape o jumătate de veac, în Austria şi Germania. Jurist,
publicist, redactor şi comentator al emisiunilor de radio în limba
română (Deutsche Welle), a fost un animator al exilului românesc.
Şi-a închinat energia creatoare Mişcării Legionare de-a lungul a
şase decenii.
Alexandru BASSARAB (1907-1941)
Pictor
S-a născut la Bacău.
Studiază la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, în
paralel cu cursurile Facultăţii de Drept. Se desăvârşeşte ca artist
?r>A° a ~? ^ 6 a Constantin Vlădescu, unde are ca
Se Pe ma ! Şlri Pâtra $ cu - Toniţa, Şirato şi lorgulescu-Yor.
până în prezeiT 9raVUri ’ iar re P roduceri| e. ce s-au păstrat
P °lndr^ P t^t S, ?; COn,Undab,lă
stimat de cei grupai, î„ fa °T e ? nU pen î ru caracterul său. A fost
Corpul Răzleţilor, precum " 3 'f 9lonara Jdeea Româneasca din
Legionară care l-a avut r ^-5 ^ 0rpu ^ femeilor din Mişcarea
Comandant Legionar 3 lndrumător - I s-a acordat gradul de
în toamna anului 1937 rnnr j
M.hail Polihroniade, camn împreună cu Mircea Eliade şi
4 2 Pan,a elect °rală legionară din (udeţul
Ialomiţa. Este ales deputat de Ialomiţa pe listele partidului ..Totul
pentru ţară ", alegeri anulate de Carol al ll-lea.
Odată cu declanşarea prigoanei carliste şi
punerea Mişcării Legionare în afara legii,
Alexandru Bassarab iniţiază organizarea unui
mc- fe. cenaclu de artă populară, care aduna
y V ^ arhitecţii, pictorii şi filozofii din Mişcare,
capabil să surprindă autenticitatea
românească în plastică.
Cenaclul s-a numit „Luchian şi a debutat prin
aşezarea unei plăci comemorative pe casa în
care a trăit şi murit marele pictor român Din
cenaclu au mai făcut parte arhitecţii
Constantin Joja, Ion Puşchilâ, Valentin
Stănescu şi Nicolae Goga; pictorii: Geo Zlotescu, Andronic
Cantacuzino, Gheorghe Vânătoru, Valentin Hoflich, Nicolae
Stoica, Zainea şi Anatol Vulpe; sculptorii Dumitru Anastasescu,
Cristea Grosu şi Ion Popescu şi scriitorii: Paul Costin Deleanu
Horia Stamatu.
O realizare remarcabilă a grupului Luchian a constituit-o
expoziţia de artă plastică intitulată Arta în 1940", al cărei deplin
succes s-a datorat capacităţii organizatorice a pictorului Basarab.
Expoziţia a avut loc în decembrie 1940. Prof Mihail Manoilescu şi
poetul Tudor Arghezi considerau că pentru prima oară artiştii
plastici români prezentau lucrări în care gândirea creatoare era
comună, aparţinând deopotrivă arhitecturii, picturii şi sculpturii,
într-un stil modern
După lovitura de stat din ianuarie 1941 a generalului
Antonescu, Bassarab este arestat, iar după izbucnirea războiului
trimis în prima linie de front, într-o unitate de sacrificiu Este ucis la
8 iulie 1941 de un militar bolşevic, după ce fusese făcut prizonier
Pentru cei ce l-au cunoscut, a fost un legionar dăruit cu harul
divin al talentului.
Ion BELGEA (1909- 1939)
Licenţiat in Litere şi Filosofie
Studii universitare la Bucureşti, licenţiat în Litere şi Filosofie
Bibliotecar la Academia Română. Membru al primului cuib legionar,
43
întemeiat, în Bucureşti, de Andrei lonescu, în
1932 Comandant legionar, şef aj
Comandamentului legionar în prigoana din
v Arestat este internat în lagărul de la Vaslui,
_ unde este asasinat, în noaptea de 21/22
r septembrie 1939, din ordinul regelui Carol al
* vll-lea.
w A
Doru BELIMACE (1910-1938)
Licenţiat în Litere şi Filosofie
S-a născut în comuna Mulovişte din Macedonia, aproape de
Bitolia. Este nepotul poetului Costa Belimace, trubadurul naţional
al Aromânilor, autorul faimoasei poezii Părintească dimândare,
care conţine teribile blesteme la adresa renegaţilor şi trădătorilor
de neam. ____
Urmează primele două clase primare la
şcoala română din comuna natală. Restul, la
o şcoală din Bucureşti, unde se stabileşte
familia sa după primul război mondial.
Cursurile secundare le urmează la liceele
Şincai şi Mihai Viteazul, după care se înscrie
[a Facultăţile de Utere şi Drept din Bucureşti,
îşi ia licenţa în litere şi filosofie, fără să mai
— apuce a-şi lua licenţa în drept.
educatipnl 1 ' 0 *^' f3Ce Parte din Fră!ii ' ede Cruce ■ organizaţie de
J - Ş ' ? re f tlnă ' înfiin t ată de Io" Moţa în anul 1924 şi
' n . t0ate ŞC0lile secundar e din ţară.
organizare leaionară"• i nevoia unu ' îndreptar de educaţie şi
printre legionari fără stirea^si'a^ 6 fel de calauză ’ care circula
Conţinând linele e orf s T*?" Prea ' abilă a Că P' tanu,ui
cartea a fost retrasă rw? D U , nc e vulner abile pentru Mişcare,
senin. ""**• Doru Bel '™ce a primit măsura cu suflet
Ulterior, Căpitanul si-a h =>4
elaboreze el o călăuză Dentm loo- seama că sosise timpul să
s-a concentrat numai asuora 3?^ Şl * tim P de două săptămâni,
cuib, lucrare de bază a Mişcării S Ul UCIU Cărticica şefului de
• Pe care Nae lonescu o asemuia
pentru marea ei valoare educativă şi eficacitate organizatorică cu
Exerciţiile spirituale ale lui Ignaţiu de Loyola, a fost elaborată
Doru, care contribuise şi el, indirect, mărturiseşte lui C. Papanace:
„Am citit cu nesaţ Cărticica şefului de cuib. E ceva măreţ. Acum
îmi dau seama cât de copilăroasă a fost încercarea mea!"
In campania electorală din 1933, soldată cu atâtea victime
legionare, se alătură celorlalţi doi răzbunători, alcătuind trioul
legendar al Nicadorilor.
în închisoare, se interiorizează, spiritualizându-se pe linia
creştină. Cu vechi preocupări scriitoriceşti, scrie o carte despre
fascismul italian - Revoluţia fascistă , o monografie a comunei
aromâne Mulovişte, pe care o părăsise la vârsta de 8-9 ani.
Elaborează şi alte lucrări, despre soarta cărora nu se mai ştie
nimic.
Doru Belimace a fost omorât prin ştrangulare în floarea vârstei
creatoare la 29-30 noiembrie 1938.
Ernest BERNEA (1905-1990)
Sociolog, profesor universitar, scriitor
S-a născut la Brăila. Studiile de specialitate -
Sociologie, Etnografie şi Istoria religiilor - la
Bucureşti. Elev al lui Nae lonescu, apoi
bursier la Paris, cursant la Freiburg, la Martin
Heidegger.
Din anii '30 aderă la Mişcarea Legionară şi
cunoaşte ororile universului concentraţionar
din anul 1938, cu intermitenţe, până în anul
1964.
Cercetător ştiinţific, conferenţiar la catedra lui
Simion Mehedinţi, eseist şi poet, etnolog şi
sociolog reputat.
Publică la revistele Gândirea, Viaţa Românească , Revista de
Filologie , Universul literar, Rânduiala.
Scrie lucrări de referinţă în domeniul doctrinar: Stil legionar ;
Tineretul şi politica, Mişcarea Legionară şi ţărănimea. Mărturisiri
pentru un om nou (îndemn la simplitate), Cartea Căpitanilor: Horia,
Tudor, lancu. Alte opere: Gând şi cântec, Paşi în singurătate,
45
,/ Timoul ia ţăranul român. Civilizaţia
Moldova tristă. Maramureş■ , V.. popu i are .
română sătească Forme a '9 care ge rjd|că , a înâlţlmea
Creaţia sa capâta o va oa g şj ca un omaglu adus
celei ştiinţifice. Lucrările sale se
ţăranului român, calităţilor ui i
Traian BlJU (1883-1980)
Profesor, director de liceu
S-a născu, la Bu^dintr-o^2n^a'^o fS
Ceaşcă emigraţ, in Bana,
( Caranse^ ,ăpe^u^ol,^^ ^
M Ştiinţe Naturale, la Bucureşti, in anul 1907.
* Părăseşte ţara acuzat de instigaţii pentru că
semnase un manifest studenţesc împotriva
reprimării răscoalelor ţărăneşti. Se înapoiază
în ţară sub alt nume. Este profesor în mai
multe oraşe din ţară şi în final în oraşul
Slatina, la liceul Radu Greceanu. Aici
funcţionează 32 de ani, dintre care 14 ca
director.
Participă la războiul din 1913 şi la războiul de reîntregire din
1916. Deşi director definitiv, sub dictatura regală şi sub cea
antonesciană, este suspendat din funcţie, ca naţionalist.
A fost un gospodar de prestigiu al liceului şi al oraşului Slatina.
Ca director al liceului, realizează o sală de festivităţi şi
cinematograf, laboratoare, bibliotecă, fanfară, societatea culturală
- '[ U a ' oresca > revista de cultură Luminiţa ş.a. Pentru oraş
m P fwirâ C °» r !l a C ‘ Prian Porumbescu ’ cor liturgic la catedrală ş.a.
tara faailor aL" 9eo ^ r ^ fice: Tran sHvania, Prin Banat , Bucovina,
liceu traduceri din limh i P ţ Sen1, Slatina Şi populaţia ei, manuale de
liceu, traduceri din limbile franceză şi germană etc.
în judeţuKDIt 1924 ’ Uga Apărăr " Na t'onale Creştine (LANC)
9 oare, funcţionează ca primar al
46
oraşului Slatina în perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941. Cei
trei copii ai săi au fost membri ai Mişcării Legionare.
în februarie 1945, Traian Biju a fost în capul listei arestaţilor din
judeţul Olt şi i s-a cerut, de către comunişti, condamnarea la
moarte, cerere respinsă de comisia de anchetă.
Lucian BLAGA (1895-1961)
Filosof, poet, profesor universitar,
membru al Academiei Române
Născut în comuna Lancrăm (Alba), al nouălea
copil al preotului Blaga.
Urmează clasele primare la şcoala germană,
iar pe cele secundare la liceul Andrei Şaguna
din Braşov.
în 1914 se înscrie la Facultatea de Teologie
din Sibiu, pe care o absolvă în 1917. în plin
război mondial urmează cursurile Facultăţii de
Fi/osofie din Viena, iar la 1 decembrie 1918
participă cu înflăcărare şi adeziune
totală la sărbătoarea Marii Uniri.
în 1920 îşi ia doctoratul la Viena cu teza Cultură şi cunoştinţă.
Din 1926 este ataşat, secretar şi consilier de presă în cadrul
Ministerului de Externe la Berna, Viena, Varşovia. A fost ministru
plenipotenţiar la Lisabona.
în anul 1937 a fost ales membru al Academiei Române cu
discursul de recepţie Elogiul satului românesc. Din 1938 până în
1948 este profesor la Universitatea din Cluj. Apoi este exclus de la
catedră şi din Academie.
Hărţuit de securitatea comunistă trăieşte retras până în 1961,
când se stinge din viaţă la Clinica din Cluj.
Opera filosofică: Trilogia culturii, Trilogia cunoaşterii, Trilogia
valorilor , Gândirea românească în Transilvania, Aforisme.
Opera literară: Poemele luminii, Paşii profetului, La curţile
dorului. Lauda somnului, piese de teatru: Zamolxe, Meşterul
Mariole, Avram lancu, Faust( traducere).
A fost propus de Academia suedeză pentru premiul Nobel,
care a fost acordat în ultimul moment unui poet sudamerican aflat
în exil. Intenţiile Academiei suedeze şi ale marilor oameni de
47
cultură europeni au fost anihilate prin blocarea candidaturii sale de
către conducerea comunistă, din vremea aceea, a ţarii noastre.
A făcut parte, în 1937, împreună cu fratele sau, din Asociaţia
Prietenii Legionarilor, iar 1940 era încadrat în Mişcare, la Sibiu.
Drama sa istorică Avram /a/ 7 a/(1934) a fost dedicată lui Corneliu
Codreanu.
Prin structură, formaţie şi medii intelectuale, Blaga s-a aflat
aproape de dreapta politică românească. Prin tradiţia familială, era
legat de ortodoxie. El a teoretizat „sentimentul cosmic şi organic"
al ortodoxiei, dimensiunea „ mioritică" a spaţiului românesc. S-a
numărat printre cei care au pus bazele ortodoxismului gândirist.
Blaga a împărtăşit spiritul şi idealurile generaţiei sale.
Vasile BLĂNĂRII- FLAMURĂ (n.1913)
Poet, ziarist publicist
S-Născ ut în ora şul Câmpulung-Bucovina, din părinţi ţărani.
Urmează liceul la Câmpulung, unde în 1929
înfiinţează Frăţia de Cruce a liceului Dragoş
Vodă. Din acest motiv, în clasa a V-a este
obligat să părăsească liceul pe care-l termină
m oraşul Lipcani - Basarabia.
In 1932, la îndemnul lui Corneliu Codreanu
Cmmni 6 ' a ţ cademia d e Artă Dramatică şi
cursuri^ 9 ?» 6 f" ' aŞ '' Urmând în P aralel ?'
__ oţetea 6 ale Profesorului Andrei
^^SSă'a Z 4> !°r? te ! a <*"■"- Cultural
Libertatea a părintelui Moţa de la Orăsti^ Pamantul Stram °Şesc ş i
In primăvara anului iq£ .
angajat ca asistent de regie la TLf ab ' leşte în Bucureşti şi este
de Liviu Rebreanu. Ulterior îsi î n J rU Na ^ ,onal - condus pe atunci
unde CS r | E k te subdire ctor general actlvitatea ' n cinematografie
SfS!
48
o ’V nUl 1939, Ca regizor ' 'ucrează la Societatea de
Radiodifuziune şi in presa Direcţiei de Propagandă
Anii 1943 şi 1944 îl găsesc pe frontul de răsărit, ca reporter de
război la Secţia de propagandă a Marelui Stat Major Scrie pentru
presa militară şi presa civilă (ziarele Curentul, Universul Timpul)
Pe tărâm literar şi publicistic a scris la revistele Vremea
iconar - Cernăuţi, Gazeta Bucovinenilor, Bis - revistă de teatru
Tribuna tineretului. România - revista Oficiului de Turism
Sanziana - revista scriitorului Constantin Gane.
în ziaristică a colaborat la Buna Vestire, Timpul şi Curentul.
<^ Ac . tlVltatea legionara a 'ui Vasile Blănaru a început din anul
1929, in centrul universitar laşi, sub conducerea doctorului Ion
Banea.
La 8 noiembrie 1929 participă la primul Congres Legionar de
la laşi prezidat de profesorul Ion Găvănescul, când, moment
emoţionant, Corneliu Codreanu a depus jurământul de sef al
Legiunii. 9
dnod Parti p ipă . Ia campania electorală a Gărzii de Fier din anul
1931, şi la alegerile parţiale din vara anului 1931 de la Neamţ si
Tutova. ' ' ■ * y
Este arestat în 1949 şi condamnat la 5 ani închisoare.
In 1958 este arestat din nou şi condamnat la moarte pentru
insurecţie armată. In final este graţiat, executând astfel, sub regim
comunist, 12 ani de temniţă.
Lucrări tipărite: Talazuri- versuri (1939), Blăstămele lui /orga
adevărul m moartea savantului (1955), Generalul Antonescu în
cămaşa verde legionară - voi. I (1996) şi voi. II (1998), 804 zile si
nopţi m lanţurile morţii ( 1996), Mercenarii infernului (1999).
Arsenie BOCA (m 1989)
Călugăr
k , Peraonalitate complexă, cu studii aprofundate de Teologie
Medicina şi Arte Frumoase. Ieromonah la mănăstirea
J a ?5° Ve J? nu 6e la Sam b ăta de Sus a iniţiat un reviriment spiritual.
Nichitor Crainic va consemna într-o scrisoare adresată în 1971
Prea Cucernicul Părinte Arsenie Boca: Ce vremuri înălţătoare,
când toata ţara lui Avram lancu se mişca în pelerinaj, cântând cu
zapada la piept, spre Sâmbăta de Sus
49
dm tară şi de peste hotare, veneau ta
Zeci de mii de P e!en "'‘ L răspunsul creştin la problemele
mănăstirea Sâmbăta pen frământ ă existenţa umană "
esenţiale care au tramamaj oc hi buni această oază de
Stăpânirea atee nu
spiritualitate creştiri-ort , jtu| Nic0 | ae Bălan îl duce personal
in toamna lui 1» ° Hateq. străveche aşezare ortodoxă,
la Mân . ă * ,ire s a fâ ^ Nicodim de la Tismana şi Vodiţa. in anul 140o!
ctitorita de Sfantu trpilea ctitor al mănăstirii Prislop.
Păn A^s.a. rS 1 n e rep e eta.e rânduri ca legionar, pătimind în diferite
arestai, k dup â fiecare încercare ieşea mai
închisori precum şi la oanai, uu^
întărit fele Ar$enje 8oca nu a , ost un revoltat şi nu a îndemnat
la rezistenţa armată, ci. în spiritul Predicii de pe Munte, a apelat la
arma credinţei desăvârşite şi a încrederii totale in Pronia Divina.
A simpatizat Mişcarea Legionară pentru ceea ce ea avea
divin: credinţa nestrămutată în Dumnezeu şi dragoste fierbinte de
neam.
în 1971, în satul Drăgănescul de lângă Bucureşti, pictează
biserica locală.
Postum, în 1995, apare în Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe a
Aradului, cartea sa Cărarea împărăţiei\ carte începută în 1946.
S-a întors la mănăstirea Prislop unde trece în veşnicie în anul
Domnului 1989.
Părintele Profesor Dumitru Stăniloaie spune: „—Prea Cuviosul
Părinte Arsenie Boca împreună cu mişcarea religioasă dm jurul
Mănăstirii Brâncoveanu sunt ctitorii Filocaliei româneşti ( Filocalia ,
voi. III, pag.2).
Vasile BOLDEANU (1902-1991)
Preot, fruntaş al exilului românesc din capitala Trântei
răzeşfvrânceni. 10 ° raŞUl F ° C?an1, f,u de P reot - dintr-o familie de
timpul prihanelor- ldea | un * e M| Şcării Legionare. Este închis în
în anii 1933-1934 an Ul e de l-G. Duca împotriva legionarilor,
Pentru modul în carp a miz-j
primeşte gradul de mm a * e es sa activ eze în cadrul Mişcării,
Codreanu. an an * * e 9ionar din partea lui Corneliu
50
In anul 1938, în timpul dictaturii
lui Carol al ll-lea, este arestat şi
închis în lagărul de la Vaslui.
Eliberat din lagăr, ia parte la
lupte pentru alungarea din ţară a
regelui şi a camarilei de la Palat
In perioada guvernării legionare,
lucrează la Serviciul de
Secretariat al Mişcării Legionare.
După lovitura de stat a lui Ion
Antonescu, din ianuarie 1941,
este arestat şi închis. Reuşeşte
să evadeze, părăseşte ţara şi
petrece o perioadă de timp în
Iugoslavia De acolo ajunge în
Germania, unde, în decembrie în
1942, este arestat de Gestapo şi închis în lagărul de concentrare
de la Buchenwald. Eliberat din lagăr în august 1944, ajunge la
Viena, unde este de ajutor prizonierilor de război români din
lagărele din Austria.
Vasile Boldeanu şi
Eugen lonescu la Paris
După terminarea războiului merge în Franţa, la Paris, unde
este ales paroh al Bisericii Ortodoxe din str. Jean de Beauvais. în
timpul nopţii lucrează ca muncitor într-o hală de fructe, iar ziua
slujeşte ca preot al românilor pribegi din capitala Franţei
Este un fruntaş al exilului românesc.
Preotului Boldeanu i se datorează în mare măsură faptul că
Biserica din Jean de Beauvais a rămas Biserica românilor
ortodocşi liberi din Paris.
în procesul pe care părintele Boldeanu îl are cu autorităţile
din România, are alături multe personalităţi politice şi culturale
româneşti şi franceze din Paris, astfel încât pretenţia regimului
comunist din România este respinsă de Juriul de judecată francez.
A decedat la Paris la 89 de ani. Este înmormântat la cimitirul
Montparnasse.
Dein BOI TA (1907-1958)
Poet, dramaturg, eseist
S-a născut în oraşul Adjud din judeţul Putna Tatăl, Theodor
Botta, medic, face parte dintr-o veche familie de ardeleni Corsican
51
emil Rotta poet şi actor de teatru,
după mamă. Frate cu tm ’ d stu diile secundare la liceul
Şcoala primara o face ia
Unirea din Focşani. /specialitatea greacă şi latină) al
Licenţiat în fbsolvă şi Institutul de Educaţie Fiz, că
Universităţii dm Bucureşt.
(192 poet' a dramaturg" eseist, critic muzical şi plastic. Obţine
?LSStorilor Români în 1931 şi 1936.
Pr Tolaborează la Calendarul lui Nichifor Crainic şi | a
L 'tndependance Roumaine, la Rampa, Gând,,rea _şi Vremea
Participă la conferinţele grupării Critenon şi. in anul 1934. este
cooptat în comitetul de redacţie. începând cu 1938, face parte din
comitetul de direcţie al Enciclopediei Române, aflat sub
conducerea sociologului Dimitrie Guşti.
Aderă manifest la ideea de autohtonism. Preocupat de
realizarea unei lucrări filologice asupra fondului tracic al limbii
române, rămasă în manuscris (cca. 1200 de pagini).
întemeiază, în anul 1941, revista Dacia, împreună cu Emil
Giurgiuca şi Octavian Tăzlăoanu.
S-a impus ca poet din categoria puriştilor. Se apropie de
poezia barbiană - luciditatea intelectivă ca principiu al creaţiei.
Din opera lui menţionăm Eulalii - 1931 (lirică clasicizantă de
natură ermetică); Eseuri şi articole în Limite — 1936; Charmion sau
Despre muzică - 1941; poeme dramatice în Comedia fantasmelor,
Alkestis, Deham, Soarele şi luna, Sărmanul Dionis\ traduceri din
Francois Villon ( Balade şi alte poeme - 1956).
j der , al ca meml:)ru la Mişcarea Legionară, atras de sensurile
profunde ale crezului ei.
G |n e ° r9he BRA HONSCHI (1916-1997)
gmer, constructorul monumentului de la Aiud
ţărani urmaşi ai'ce^or^îm 03 Cordaren ' d ,n judeţul Botoşani, fiu de
Cuza. proprietăriţi de domnitorul Alexandru loan
liceu la Dorohoi. comuna natală, iar ultimele clase de
Politehnice^ Tirpişoara 03 anu,u ' ^35 este student al şcolii
52 SCh ' Se lncadrea ză în rândurile tineretului legionar.
înainte de absolvirea cursurilor Politehnicii
este încorporat pentru stagiu militar la secţia
de pregătire militară a Politehnicii, pe care o
absolvă ca ofiţer de rezervă.
Este mobilizat şi luptă în războiul împotriva
comunismului. Este decorat cu mari ordine
militare.
A
In anul 1945 este arestat şi predat Poliţiei
Armatei Sovietice. Este repus în libertate
peste un an, după care îşi continuă studiile
întrerupte, la Politehnică. Luându-şi diploma,
m 1946 se angajează ca inginer la fabrica de avioane IAR din
Braşov. Devine şef al studenţimii legionare pe întreaga ţară
Monumentul de la Aiud
53
, nctp arestat, condamnat la 25 d© ©ni
Gheorghe Brahonsc ' - e ste supus )a cump|||e
închisoare şi internat la aiuo.
suferinţe. ( a j unq e în marea închisoare a
in anul 1964 es e g ag J a,u 9 ca .
românilor liberi. Se casatoreşie ?
'^TupfTve^entele din 1989 ia iniţiativa _ ridicării unu,
monument la A,ud. pe dealul Robilor, care sa ramana mărturie a
cumDlitelor jertfe date de român, sub regimul comunist.
Impresionantul monument, conceput de arhitectul Marcu şi
executat graţie efortului extraordinar al inginerului Gheorghe
Brahonschi. este sfinţit după decesul acestuia (ianuarie 1997).
De-a lungul anilor a desfăşurat o activitate publicistică (articole
apărute în Puncte Cardinale, Cuvântul Românesc - Statele Unite,
Buna Vestire).
Faust BRĂDESCU (n.1912)
Doctor în Drept şi Filosofie Politică, prof. universitar
S-a născut în Bucureşti din părinţi intelectuali: tatăl avocat,
mama literată.
Urmează şcoala primară din cartier, iar
cursurile secundare la Liceul Matei Basarab
Studiile superioare le urmează la Facultatea
de Drept din Bucureşti. îşi i-a doctoratul în
Drept Se înscrie în barou şi începe să
practice avocatura. în anul 1938 se decide să
plece în Franţa, la Paris, pentru continuarea
su nor în domeniul Dreptului Internaţional.
ici se înscrie pentru al doilea doctorat în
urept Internaţional şi Filosofie Politică. Este
mnn 0 ,?^ C3nd ' r î i:ePe Cel de ' al M - |ea razb01
la studii. La terminarea ră^boS^rW P< l Car ® ° Petrece în Fran|3 '
dar autorităţile consulare îi ' dore ? te sa se întoarcă în ţară,
puterea fiind acapara,® l Sfa,ulesc •« rămână în Franţa, în ţară
eliberarea °™nW; Dar ' a câţiva ani di la
ran ta. la cererea autorităi i ° ' a ^ ranc eză să părăsească
conducerea ţării în România ° r comun ' s te înscăunate
la
în 1946 se desparte de Franţa şi se stabileşte în Brazilia. Cu
diplomele obţinute la Paris se angajează ca bibliotecar la
Facultatea de Drept din Rio de Janeiro La împlinirea a cinci ani de
rezidenţiat în Brazilia, obţine cetăţenia braziliană, fără a renunţa la
cetăţenia română. Acum înfiinţează Editura Dacia unde publică
nenumărate cărţi în limba română conţinând studii consacrate
problemelor româneşti.
Editura dispune de mai multe colecţii, între care o bibliotecă de
documentare. în această perioadă devine profesor la universitatea
Pro Deo din Rio de Janeiro, unde predă Dreptul Internaţional şi
Filosofia Politică.
După 25 de ani trăiţi în Brazilia, în 1971, se hotărăşte să se
întoarcă în Franţa, unde întâlneşte pe românii din Franţa şi din
Europa. Este şeful secţiei de programe, studii şi documentare a
Mişcării Legionare din exil. în capitala Franţei se angazează la
Ministerul de Finanţe secţia relaţii cu Brazilia
Are o impresionantă activitate publicistică (48 de titluri)
Redactează studii de istorie şi doctrină legionară (parte în limba
franceză), care îl consacră ca unul dintre specialiştii avizaţi în
domeniu
Menţionăm o parte din lucrările lui Faust Brădescu Scurtă
analiză spectrală a Mişcării Legionare. Viziunea integrală a
revoluţiei legionare, Guvernul de la Viena, Mişcarea Legionară în
studii şi articole, Cele trei elemente de bază ale organizaţiei
legionare, Omul legionar şi Omul nou 23 August 1944.
Desfiinţarea istorică a naţiunii române, Un deceniu de luptă în
slujba Neamului, Antimachiave/ism legionar. Drepturile omului şi
independenţa naţiunilor, Corneliu Codreanu - Căpitanul
Traian BRĂILEANU (1882-1947)
Sociolog, profesor universitar, ministru
S-a născut în comuna Bâlca (Bucovina). Studii superioare la
Facultatea de Filosofie a Universităţii din Cernăuţi. Doctor în
Filosofie. Profesor universitar la Cernăuţi şi Bucureşti, de Etică,
Sociologie, Politică. Ministru al Educaţiei Naţionale, al Cultelor şi
Artelor, în 1940.
Unul dintre cei mai însemnaţi sociologi români Opera lui
ştiinţifică dezbate probleme de acută actualitate: raportul dintre
omeneasc^pro^ ^er^olând^eşafoda^
comunitatea politică şi cea morală nu este opoziţie, ci „ interferenţă
a formelor sociale", „din care se naşte o societate bine organizată",
care trebuie să se bazeze „pe un sistem de valori, in care
„societatea e acordată valorilor etice ridicate pe suportul
spiritualităţii: „Comunitatea morală se bazează pe dragoste, de
aceea temelia ei este familia ". „Numai atunci când arta, religia,
politica, economia, ştiinţa se subordonează moralei, o comunitate
umană devine rezistentă şi îşi poate păstra prin veacuri unitatea "
Opere principale: Despre condiţiile conştiinţei şi cunoaşterii
(1912); Die Grundiegung zu einer Wissenschaft der Ethik (1919);
Introducere în sociologie (1923); Sociologia generală (1926);
Politica (1928); Statul şi comunitatea morală (1940); Socioloqia şi
arta guvernării ( 1940); Teoria comunităţii omeneşti (1941); Etica ;
Doctrina legionară şi ştiinţa socială.
A tradus din Kant Critica raţiunii pure şi Critica puterii de
judecare. Este fondatorul revistelor iconar şi însemnări
sociologice, Cernăuţi 1937. El va declara: „Spiritul legionar a
cucerit ţara, a rascotit-o din adâncuri, i-a dat suflu nou prin trezirea
penttv°neam ^ > ertfă *^agostîinefărmurlă
pentru neam şi ţara...Et vor şti să oprească şi să doboare orice
mcercare de revoluţie comunistă". uouoare once
Af 0 m stalei n ntb e 13 c ° nstituire 0930 ) a Senatului Legiunii,
alegerile din 20 deceXie 1937'amH f ? ar Ji du ' ui T otui pentru (ară la
" A Scrtt^memb?u U aM°H NEŞTI f 1868 ' 1946 )
membru al Academiei Române
boierească.' 3 Tar9 ° Vi?te ' Descendent dintr-o veche familie
urmează Dreotni i
pârlamkn?T i0Va Şi T 4ovişte* D en M f 9 ,' Strat la Bucure Ş*'. Piteşti,
parlamentului, membru a | Academii r" * Director al Cancelariei
56 61 Koman e şi laureat al Marelui
Premiu Naţional de literatură A fondat cu
Vlahuţa ziarul Dacia, a condus revista
Ramuri.
A scris pagini de mare sensibilitate: în lumea
dreptăţii , întuneric şi lumină, Firimituri, Cu
undiţa. Angajat plenar în disputa cu presa de
stanga a demascat în suita de articole
intitulate Huliganism? direcţia nefastă, atee şi
antinaţională a ziariştilor prese» din „Sărindar
si frprv/^nt t ♦ „ Du P a 23 August 1944 a fost total margmalizat
şi frecvent atacat in presa comunistă, fapt care i-a întunecat
batraneţea şi i-a grăbit sfârşitul.
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
Radu BUDIŞTEANU (1902-1991)
Avocat, scriitor, ziarist, ministru
S-a născut in Bucureşti dintr-o distinsă familie cu ascendentă
ce urca pana in Evul Mediu. în familie, generali (C. Budişteanu.
U Q c . e ^.’. oam f n, . de lltere - oameni politici (miniştri, parlamentari)
Studii meritorii la liceul Carol /din Craiova şi liceul Sf. Sava6\o
Culturale'' Und6 ' Ş ' ^ bacalaureatul - ot> t ine . ca elev, premiul Ligii
Studii de Drept cu licenţă şi doctorat la Bucureşti. Avocat la 21
de am in baroul Bucureşti, cu trei generaţii de magistraţi înainte
rmeaza şi Facultatea de Litere şi Filosofic precum şi Teologia (ca
ansamblu de discipline intelectuale).
Studiile juridice desăvârşite la Academia de Drept
nternaţional de la Haga şi la Institutul de înalte Studii
Internaţionale ale Facultăţii de Drept de la Paris. Obţine diploma
pe locul întâi, cu propunerea din partea profesorului Louis la Fur
de a rămâne succesorul său la catedră.
Secretar al profesorului de drept Mircea Djuvara şi şef de
cabinet la Ministerul de Interne, ziarist, scriitor, strălucit pledant
In anul 1937, i se propune candidatura în alegerile
parlamentare, pe listele partidului Totul pentru ţară. Acceptă, este
ales şi devine membru marcant al acestui partid
La 16 aprilie 1938, după instaurarea dictaturii lui Carol al II-
lea, este arestat şi depus în lagărul de la Miercurea Ciuc. Ulterior,
57
. . . ra deţinut, în Spitalul Militar Braşov,
fiind bolnav, este 1939 , sunt smulşi noaptea, alţi
unde de lângă el, la 22 de de la Râşnov. Pe Radu
şapte internaţi şi asasinaţi î»
Budişteanu îl aşteaptă o a în vara anului 1940, este
Sub presiunea eveni mjn|s(ru | eg ionar. împreună cu
cooptat în guvernul uigunu,
Augustin Bidianu şi Vasl ' e N ° ve t an ^' şj f ace detenţie politică în
. »» “V* ««20 * ani
închisorile Uranus, miu , •. P7P
E ' ib Tubfcă a |u A cră!ile eU cu e ca e racter politic Pan Europa şi în secolul
«r “nse memorial, editate la Madrid în 1988. în care
' f ™ ă M/ regretat n/wda/ă trecutul Am crezut
Dumnezeu. Am păstrat Intactă stima de mine însumi..
Emil BULBUC (1914-1946)
Medic
in
Originar din Ardeal. Studii la Facultatea de Medicină din Cluj -
medic.
Fruntaş al studenţimii. Unul dintre cei mai remarcabili oratori ai
Mişcării Legionare.
Participant la Congresul studenţesc de la Târgu Mureş din anul
1936. Secretar general al Ministerului Sănătăţii în anul 1940.
Fmiqrant în Germania în 1941. Mort în condiţii neelucidate la
sfârşitul războiului în Occident.
La Roma avea să scrie pagini de doctrină
legionară ...„Realitatea vieţii trebuie să fie nu
suma manifestărilor pragmatice ale unei
societăţi dezagregate şi haotice, alcătuită din
ln ' VIZI P nm itivi şi decăzuţi, ci complexul
poenţe/or spirituale, latente in sufletul naţio -
na şi in geniui' uman, al maselor şi indivizilor"
te °ci nu ! ucram cu re 3htatea unor contingen-
julj torul c/e bursa, c, lucrL douâzeci P^tru de ceasuri, ca
ale sufletului ancestral'' LU calitatea unor stabilităţi milenare,
. Su P r emul scop al /„„,
marelui organism politic si rnh' n . oastre es ^ e spiritualizarea vieţii
c cultural creator, care e Naţiunea”. \
58
...„Oportunism, tocmeli, reductibilităţi, nouă nu ne sunt
permise
Snntam 01 S f U y tem aSpn ai unei noi rel, 9" de purificare
Suntem profeţii unu, t,mp cu mult prea îndepărtat pentru poftele
g bite ale hămesiţilor contemporani, dar nouă imediat accesibil
prin largul orizont al vederii istor/c-psiho/ogice".
__ r t a L eSte Emi1 Bulb uc vede în Mişcare farul luminos
care trebuie sa călăuzească naţiunea de-a lungul veacurilor
ferind-o de ruină şi de moarte.
Gheorghe CALCIU (n 1926)
Preot, figură de seamă a rezistenţei româneşti
Născut la Mahmudia - Tulcea. După’
terminarea liceului, în 1946, intră la
F acuitatea de Medicină din Bucureşti.
Arestarea din 1949 întrerupe cariera de viitor
medic. Este condamnat şi aruncat, ca mulţi
studenţi, în iadul închisorii de la Piteşti. După
chinuri şi suferinţe inimaginabile, fostul „frate
de cruce", trăieşte încă din închisoare o
resurecţie morală şi se ridică hotărât la o
luptă neînfricată împotriva ateismului
comunist, „balaurul cu multe capete al zilelor
noastre
^ f c uză once co,abor aţ'onism la faimosul proces al torţionarilor
din 1954, proces regizat de Securitate. în care se utilizează toată
experienţa şi recuzita KGB-istă. In teroarea oficială din închisoarea
Jilava (in hruba de exterminare de la Casimca) îşi deschide venele
ca să-l hrănească cu sângele său pe poetul martir, Costache
Opnşan.
Eliberat în 1964, după 15 ani de cruntă detenţie, urmează
Facultăţile de Filologie ş\ Teologie, se preoţeşte şi este unul din cei
mai iubiţi profesori de la Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti,
înfruntă cerbicia comunistă şi loviturile ierarhiei Bisericeşti (care
din ordinul partidului, îl va caterisi).
[ n ^' n * e * e Paşti, ţine, pentru tineret, şapte predici
celebre (Şapte cuvinte pentru tineri) pe treptele biserici. Radu-
Voda, uşa fiindu-i încuiată din ordinul superiorilor slugarnici, iar
59
elevii săi închişi în dormitoare. I se înscenează un nou proces
este condamnat la 10 ani şi este liberat după 6 ani, în urma
presiunilor internaţionale. Cu o zestre morală de 21 de ani de
închisoare comunistă, este obligat să părăsească ţara> în 1985. |
se acordă „cetăţenia de onoare a Statelor Unite şi este primit la
Casa Alba
în calitate de paroh al bisericii ortodoxe „Sfânta Cruce” din
Washington, duce o luptă fără preget pentru desţelenirea sufletului
românesc alterat de ateismul materialist. în acest scop editează
lunar Buletinul Parohiei, transmis românilor ortodocşi de
pretutindeni.
Părintele Gheorghe Calciu rămâne o pildă de eroism creştin
românesc, figură simbol al rezistenţei naţional — creştine din
.vremea demenţei comuniste şi nu ni-l putem reprezenta decât prin
figura simbol a Sf. Gheorghe, care ucide balaurul aservit
ateismului satanic.
60
Alexandru [Alecu] CANTACUZINO
(1901-1939)
Avocat diplomat scriitor
Născut în comuna Ciocăneşti din judeţul Ilfov. Descendent din
familia domnitoare de origină franceză a Cantacuzinilor. Fiu al
Alexandrinei Cantacuzino, preşedinta „Societăţii Ortodoxe
aţionale a Femeilor Române”, cunoscută pentru bogata sa
ac ivi a e, pe plan naţional şi internaţional, pentru scopuri sociale
ueracere. A studiat Dreptul la Bucureşti, Ştiinţe Politice la Pa¬
ris şi Academia de Drept Internaţional de la
Haga. Doctor în Drept.
Şef de cabinet în Ministerul de Externe (1926-
1927), Secretar de Legaţie şi însărcinat cu
aceri al României la Haga şi Varşovia,
intrat în Mişcarea Legionară după 1930.
uebut in publicistică în 1930. A colaborat la
Convorbiri Literare, Axa, Cuvântul
Studenţesc, Vestitorii, Libertatea.
posesor al unei culturi deosebite a făcut parte
•n auritorii doctrinei legionare. A scris: Cum
sun em, Intre lumea legionară şi lumea co-
w
m un istă, Românismul nostru, Românul de mâine, Pentru Christos
A luptat în Spania în 1936 -1937 împotriva comunismului în
echipa condusă de Ion Moţa.
A fost ales parlamentar pe listele partidului „Totulpentru ţară"
la alegerile de la 20 decembrie 1937, anulate de Carol al ll-lea
La 13 ianuarie 1938 a fost numit comandant al Corpului „Moţa
-Marin pentru care a elaborat un regulament.
^ 22 septembrie 1939 a fost asasinat în închisoarea din
Râmnicu Sărat din ordinul sceleratului Carol ai ll-lea.
Andronic CANTACUZINO (m 1943 )
Pictor
Născut în Bucureşti. Descinde din familia Cantacuzinilor
Pictor, autor al unor lucrări de mari dimensiuni. Laureat al
Salonului Oficial din anul 1937. în anul 1938 face parte din
Cenaclul legionar „Luchian”, care reunea arhitecţi, pictori, sculptori
şi filosofi legionari. Participă la expoziţia legionară din octombrie
1940. Este autorul portretului comandantului legionar Alecu
Cantacuzino.
Moare în împrejurări dramatice pe frontul de răsărit.
Gheorghe [Zizi] CANTACUZINO [GfRĂNICERUL]
(1869-1937)
General, figură de legendă a vieţii publice româneşti
Născut la Paris, descendent din familia imperială a
Cantacuzinilor, ramura Şerban Vodă. Unchiul
criticului de cinema Ion Cantacuzino şi al
prinţului Alecu Cantacuzino.
Până în 1881 a studiat la Fontenay-aux-
Roses şi la liceul St Georges (în Franţa). Din
1883, urmează Şcoala Militară din Craiova şi
apoi Şcoala de Infanterie din Bucureşti. A
fost aghiotant al regelui Carol I. în 1910,
maior şi şef de cabinet al ministrului de
Război, Niculae Filipescu.
61
Participă la războiul balcanic (1913), în Bulgaria, şi în primul
război mondial, conducând trupele de grăniceri, în operaţiile
militare de pe crestele Carpaţilor. Este rănit de un obuz, la Coţi şi
decorat cu Ordinul Mihai Viteazul. în 1917 a comandat brigada de
grăniceri de la Tg. Ocna, cu care apoi, după armistiţiu, merge la
laşi, ca să-l apere împotriva trupelor ruseşti bolşevizate. După
pacea de la Bucureşti demisionează şi în decembrie 1918, e
înaintat general în rezervă.
Deputat averescan de Vâlcea în 1920 şi conservator de
Tulcea, în 1922 şi 1926. A scris Organizarea b?7//7/(1923), Un caz
de arivism feroce (1924) ş.a.
în 1932 devine, cu trup şi suflet, membru al Mişcării
Legionare, iar în 1934 este judecat şi apoi achitat în procesul
Gărzii de Fier. Este membru al Senatului Legionar, iar din 1934
preşedintele partidului „Totul pentru ţară”. A condus în Spania
echipa de luptători legionari pentru idealuri creştine (1936-1937).
Casa lui din Bucureşti, str. Gutenberg nr. 3, devine sediul
central al Mişcării Legionare.
S-a situat permanent în centrul activităţii legionare, alături de
Corneliu Codreanu.
Ion CANTACUZINO (1908-1975)
Medic, scriitor, critic de artă, cineast
-a născut la Bucureşti. Nepot al generalului Zizi Cantacuzino
şi iu a artistei Maria Filotti. Medic psihiatru. Scriitor şi critic de
a a, regizor, scenarist, istoric de film, îşi dedică viaţa artei
r'inpm 3 t°^ ra f Ce ^ Ste unu * ^ ln crea t° r ii Oficiului Naţional al
filmiiiiifna? ra ^i contr ^ uit ,a realizarea primei capodopere a
filmului naţional: O noapte furtunoasă.
Admini^trat^Tc ' n a ~ nul ca ma mbru al Consiliului de
Hie Gârneată 3 h 0Cleta t'* Române de Radio, alături de avocatul
Dună & a PfeŞedinţia lui N,chifor Crainic,
apar cu concursul" ^. I ^. redactarea memoriilor sale, acestea
asociaţiei Criterion "T" Clnea S t,lor în a "ul 1997, cu evocarea
’ unde a fost coleg cu Mircea Eliade, Petru
62
Comarnescu, Mircea Vulcănescu. A fost membru al Mişcării
Legionare. > y
Ion CARAION [Ion DIACONESCU] (1923-1986)
Poet, ziarist, scriitor
S-a născut în comuna Ruşavăţ din judeţul Buzău.
A absolvit liceul Haşdeu din Buzău şi apoi Facultatea de Litere
şi Fi/osofie din Bucureşti.
Debutează la Curentul literar în 1941. Este redactor la ziarul
Timpul (1942-1943) şi apoi, succesiv, la Ecouf, Lumea Ramuri
Gazeta literară, România literară (1969-1971), iar în anii 1948-
1949 este consilier la Editura Cartea Românească. împreună cu
Virgil Ierunca, editează în 1947 revista în cinci limbi Agora.
între anii 1950-1955, condamnat fiind, îşi ispăşeşte pedeapsa
la sinistrul Canal, acuzat că a trimis versuri spre publicare în
străinătate.
în 1958 este arestat din nou, sub acuzaţia de trădare de patrie
şi este condamnat la moarte, sentinţă comutată în muncă silnică
pe viaţă. Trece prin închisorile Malmaison, Jilava, Gherla. Aiud,
minele de plumb de la Cavnic şi Baia Sprie, unde se îmbolnăveşte
de hepatită, care evoluează în ciroză.
în 1981, primeşte azil politic în Elveţia împreună cu familia
Opera lui este grupată în volumele de versuri: Panopticum -
1943, Omul profilat pe cer - 1945, Cântece negre - 1947, Eseu -
1966, Dimineaţa nimănui - 1967, Cârtiţa şi aproapele - 1970 şi
altele.
Poezia lui este poezia zbuciumului unei conştiinţe în luptă cu
propria sa structură sufletească.
Se stinge la Lausanne, unde este şi înmormântat.
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
Ion [lancu] CARANICA (1903-1939)
Economist, gazetar
Născut în oraşul Veria din Macedonia, aflată sub dominaţie
otomană până la războiul balcanic, când a trecut sub ocupaţie
grecească.
Urmează şcoala primară din oraşul natal şi apoi Şcoala
63
Comercială din Satorac In anu 1924 se
repatriază. Ultimul an de liceu, la Ploieşti,
^^^IMunde tatăl său avea o întreprindere
H rU E^Siat al Academiei Comerciale de la
Bucureşti. Face parte din grupul celor şapte
LMm conducători ai studenţilor macedo-români,
care în vara anului 1930, arestaţi şi
transportaţi la închisoarea Văcăreşti, cunosc
,. ^ pe corneliu Codreanu, aderând imediat la
Mişcarea Legionară.
în 1932 fondează, împreună cu Constantin Papanace, ziarul
Armatolii care duce o campanie apriga in apararea drepturilor
vitale ale coloniştilor aromâni din Cadrilater şi împotriva corupţiei
po| ita a niste.|a e | ectora | ă d j n decembrie 1933. Sălbatica
prigoană dezlănţuită de primul ministru I. G. Duca, prin dizolvarea
Gărzii de Fier şi soldată cu 18.000 de arestări, 300 de bolnavi în
închisori şi 18 morţi, umplu sufletul lui lancu Caranica de indignare
şi revoltă.
Nicolae Constantinescu, arestat fără vină în campania
electorală, schingiuit în beciul închisorii de la Făgăraş, n-a mai
putut răbda, lancu Caranica şi Doru Belimace au aflat că acelaşi
I.G. Duca bara intrarea în ţară a românilor prigoniţi în Grecia şi
constată acum că vrea să distrugă şi Mişcarea în care-şi
puseseră speranţele pentru salvarea fraţilor lor. Tot şirul de
umilinţe şi suferinţe fără temei legal, îi revoltă şi îi împing pe aceşti
trei intelectuali legionari, exasperaţi, la actul disperat de la Sinaia.
Conştient că jertfa lui are un caracter expiatoriu, lancu
Caranica, scăpând nearestat de la locul atentatului, se predă în
ziua următoare la Tribunalul Militar al Capitalei, pentru a răspunde
de fapta sa.
In aprilie 1934 este condamnat, alături de ceilalţi doi, la muncă
silnică pe viaţă. în închisoare citeşte foarte mult, îmbogăţindu-şi
enorm cunoştinţele. Scrie o carte tratând problema aromânilor şi
alte lucrări de doctrină şi spiritualitate legionare.
Manuscrisele, predate fraţilor săi, au dispărut în sinistra epocă
comunistă, întreaga sa familie Fiind martirizată.
64
Corneliu Codreanu într-un grup de macedo-români
Moare alături de Căpitan, de Nicadori şi Decemviri, strangulaţi
cu toţii după un ritual masonic, de către călăii fără Dumnezeu şi
fără suflet românesc, în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, din
ordinul regelui asasin Carol al ll-lea.
Nicolae CĂLINESCU (1924-1992)
Scriitor
S-a născut în comuna Pleniţa din judeţul Dolj.
Şcoala primară o face în comuna natală, iar liceul îl începe la
Liceu! Militar din Craiova, unde intră în organizaţia Frăţiilor de
Cruce. în anul 1941 este transferat disciplinar la Liceul Militar Miha/
Viteazul, mutat în refugiul de la Târgu - Mureş la Timişoara. Aici
65
este arestat în — 1941
cutotte% U ănu e făcuse armata, este trimis la batalioanele speciale
de a Sărata din sudul Basarabiei, pentru reabilitare prin luptă pe
fronf Cade Prizonier în luptele din Cnmeea. Este dus mtr-un lagăr
de irizonieri din Tiraspol. de unde evadeaza ş, de unul singur,
umblând Te os se întoarce în ţară şi se prezintă la un regiment de
infanterie care îl înrolează din nou şi îl trimite pe frontul de Vest.
Care rănit în Ungaria şi este repatriat într-un spital din Craiova.
După ce se vindecă (războiul se terminase) este lăsat la vatră.
începând din anul 1945 Nicolae Calinescu îşi reia studiile
liceale preocupările literare şi educaţionale din Frăţia de Cruce. în
anul 1946 publică la Craiova o placheta de versuri intitulată
sugestiv Poeme pentru fraţii mei. Anul 1948 îl găseşte încadrat
într-un grup condus de locotenentul Marin Tucă, pregătit să
înceapă lupta armată în pădurile din Dolj. Este condamnat la 4 ani
temni{ă grea şi dus la Piteşti pentru executarea pedepsei. Aici
cunoaşte din plin supliciile demascărilor, dar rămâne neclintit în
credinţă în ciuda tuturor încercărilor, constituind un fenomen de
rezistentă, dar în timpul torturilor îndurate îşi pierde ochiul stâng.
După încetarea demascărilor ajunge la Canalul Dunăre -
Marea Neagră, mai întâi la Colonia Valea Neagră şi apoi la Capul
Midia. Aici îi expiră condamnarea, dar este din nou anchetat de
Securitatea din Constanta şi, pentru că în 1944 fusese eliberat din
detenjia de 8 ani pentru a fi trimis pe frontul de Răsărit, i s-a
reactivat condamnarea şi este trimis din nou la închisoarea de la
Aiud, de unde se eliberază cu ultimile loturi în anul 1964, după
graţierea generală. Revine cu domiciliul la Craiova.
Nicolae Călinescu avea o mare uşurinţă la însuşirea limbilor
străine şi datorită acestei calităţi îşi alege viitoarea profesiune.
Stăpânea patru limbi: româna, engleza, germana şi franceza, în
care putea să se exprime şi să studieze fără dicţionar. în afară de
acestea, stăpânea în limitele utilităţii alte trei limbi: rusa, spaniola şi
/r/zra După eliberare devine traducătorul şi documentaristul de
aza al^ Bibliotecii Universitare din Craiova. în această postură
urmeaza la fără fracvenţă Facultatea de Filologie şi Istorie a
facultâT 3 " dm Cra ' 0Va ' 0b!ine di P ,oma de licenţiat al acestei
ţ *
abătut a ,T ^72, ca urmare a noului val de persecuţii ce s-a
asupra legionarilor, este îndepărtat de la Biblioteca
66
Universităţii dar cunoscut şi devenit indispensabil este accent-.!
Craioveb ' Cen,rU ' ^ Cerce,ări A 9 ricole «*" apmpferea
După schimbarea socio - politică din 1989, publică o oDeră de
proza scurta intitulată Preambul la camera de torturăs osere Z
articole la diferite reviste din ţară. 5 sene de
în luna august 1992, în timp ce se afla în munţii Făaăras
pentru a remventaria împreună cu Ion Gavrilă - Ogoranu dm
drumurile rezistenţe, armate şi a filma locuri deosebde daton â
faptului ca-ş, pierduse vederea la ochiul stâng, calcă greşit si cade
Ungurenîdîn Craiova"^' ^ ^ **
Dotarea sa intelectuală, memoria prodigioasă şi puterea de
munca au fost atribute care îl defineau ca o mare speranfâ
Nenumărate sunt creaţiile sale de sertar, care au răzbătut prin
lucrăritelui defină' T ^ Prie ' enii ^ editat recent «"a din
lucrările lui de fina analiza a evenimentelor de la Piteşti intitulată
Sisteme şi procese bram - washing în România comunistă.
Spiridon CÂNDEA (1902-1990)
Profesor teolog, scriitor
S-a născut în comuna Bogata Olteană din judeţul Braşov
rmeaza cursurile şcolii Normale Andrei Şaguna din Sibiu
\itZn1Z o m 'f Te ° lo9lc f An dreiană (1923-1927). Specializare în
l Atenţ M930 1 l'<m \ ? ' C ^ e? " nă la Facultatea Teologică din
11 cm SaT?TT. 3) ? ' apo ' la Facultataa de Teologie din Munchen
( yoJ 1934). Obţine doctoratul în Teologie la Bucureşti (1939)
Es \ e succesiv profesor de religie la liceul Gh. Lazăr, duhovnic
i q Teo, °9 ică §' Preot paroh la Bogata - Olteană. în anul
193b este numit profesor suplinitor la Academia Teologică
ndre/ana \bt din 1945 este profesor titular la Institutul Teologic
. Este c °nsilier tehnic în Ministerul Cultelor din 1945 până
in 1948. .
între 1967-1968 este deţinut politic.
qf r o^ b0rat numeroase articole, recenzii, predici, traduceri din
prinţii Părinţi, îndemnuri pastorale, lucrări cuprinse în Anuarul
Academiei Teologice şi alte publicaţii.
In anii 30 a făcut parte din Mişcarea Legionară.
67
Valeriu CÂRDU (1911-1939)
Poet, gazetar
Născut în comuna Jam din judeţul Caraş - Severin.
Liceul la Ora^ţa îşiLW^ ŞhJdM * ^ Co | aborator , a 0 serje de
si». s .i»<’“« *'»«■»
noastra _^^^ Prim redactor la ziarul Buna Vestire. A scos
periodicele: Cuvântul Nou (ziar) şi Frontul (Satu
Mare).
Este autorul lucrărilor: Povestea unui glonţ
I 'Cluj - 1933), Cuiburi de lumină (poezii -
W jftfili 1937), Moartea
copilului, Cartea pământului.
Membru al Mişcării Legionare. Asasinat la 22
septembrie 1939 în lagărul de la Vaslui
împreună cu alţi 32 de legionari, din ordinul lui
Carol al ll-lea.
m
Ion C. CĂTUNEANU (1883-1937)
Doctor în Drept, profesor universitar
Născut în Bucureşti. Studii universitare la Bucureşti şi Berlin.
Doctor în Drept\a Berlin.
Profesor agregat în 1919 şi titular în 1924 la catedra de Drept
roman a Universităţii din Cluj. Fondator al Ligii Apărării Naţionale
Creştine (LANC) în 1923. Deputat în mai multe legislaturi.
Opera lui cuprinde: Din evoluţia politicii externe a Imperiului
german (1915), Hereditas jacena (1915), Curs elementar de Drept
roman (1922), Cuvinte adevărate (1925), In faţa primejdiei (1922),
Izvoare de Drept roman, Isac Blumchen - Dreptul rasei superioare
(traducere).
Fruntaş al mişcărilor naţionaliste. Activ susţinător al Generaţiei
p a 1922. A făcut parte din pleiada de universitari români (A/.
«.Ir 7 Găvănescul, C. Şumuleanu, AC. Cuza şa), care au
.*’!?, Şl caauzit studenţimea română în lupta de supravieţuire a
neamului romanesc în perioada interbelică.
68
Sergiu CELIBIDACHE (1912-1996)
Dirijor celebru
S-a născut la Roman. Un strămoş al său făcea parte din
nobilimea basarabeană (judeţul Ismail) care a luptat pentru unirea
din 1859.
Urmează cursurile Facultăţii de Matematicii laşi (1930-1931)
şi ale Facultăţii de Construcţii la Bucureşti
1931-1932). Studiază apoi la Conservatorul
din laşi, specialitatea pian. Apoi la
Conservatorul din Bucureşti. între anii 1936
şi 1944 studiază la Berlin la Universitatea
Friedrich Wilhelm, filosofia cu Eduard
Spranger şi Nicolae Flartmann, precum şi
matematicile. Doctor în filosofie. La Berlin
studiază muzicologia, la Musik Hochschu/e cu
Arnold Schering, luându-şi doctoratul şi în
muzicologie.
Personalitate fascinată cu carieră fulgerătoare. Sergiu
Celibidache este dirijor al Filarmonicii din Berlin între anii 1945-
1952, dirijor al orchestrei Radiodifuziunii din Stockho/m din 1962-
1971, dirijor al orchestrei din Stuttgart din 1972-1977, iar din 1979
dirijează Filarmonica din Munchen. între timp dirijează Capela
Regală din Copenhaga, orchestra teatrului La Fenice din Veneţia,
ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală şi fenomenologia
muzicală în diverse centre ale muzicii din întreaga lume
(Germania, Italia, Franţa şi SUA).
în 1971 este distins cu Premiul danez Leonie - Sonning, iar în
1971 primeşte titlul de profesor onorific al oraşului Berlin. In 1992
devine cetăţean de onoare al oraşului Munchen. în acelaşi an este
ales membru de onoare al Academiei Române. în 1993 i se acordă
Marele Ordin German a! Artelor „Maximilian ".
Efectuează turnee artistice în Italia, Franţa, Argentina,
Brazilia, Canada, Turcia, Venezuela, Costa Rica, Austria, Japonia,
Israel, URSS, Mexic, Anglia, Olanda, Ungaria, Suedia.
Interpret al muzicii postromantice, numărul „unu” în lume în
interpretarea lui Anton Bruckner şi mare specialist în muzica
impresionistă franceză, de la Debussy la Ravel.
în 1994, la 83 de ani, suferă o fractură femurală. Este operat
69
la picior şi poate să meargă. A continuat să dirijeze Filarmonica din
Munchen, deşi era silit să stea la pupitru pe scaun.
A fost înmormântat în apropiere de Paris,
în anii 30 a făcut parte din Mişcarea Legionară.
Viorel CHICIDEANU (n. 1904)
Tenor al Operei Române
S-a născut în Mica Romă - la Blaj.
în copilărie, învaţă vioara, dorind să devină un bun violonist,
deşi avea o voce frumoasă încă de pe atunci.
Se înscrie la Conservatorul din Cluj ', clasa de vioară. în paralel
Opera din ClujW angajează în corul ei. După doi ani, înlocuieşte un
solist bolnav în Carmen şi cântă apoi ca solist în Aida.
Recunoscându-i-se talentul, este scos din cor şi avansat solist.
Cântă în Cavaleria rusticană.
Este angajat apoi la Opera Română din Bucureşti. Aici,
debutează în Rigoletto.
A mai cântat şi în câteva reviste, la Cărăbuş şi Teatrul
Majestic.
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Nistor CHIOREANU (n. 1907 - 1998 )
Avocat, doctor în Drept
&*?***« cornună din judeţul Braşov.
Obţine titlufde "doîtorînDKpt ^ Ş ' PraCt ' Că avocatura la Sltm
După £££? în 1940-1941 este şef al regiunii Ardeal.
Germania. Este internat fn l;?'- ,'® nuarie 1941 ' emigrează în
Revine în tarăTn . Iagarul de la Buchenwald.
Petraşcu, asigură ComanH mna lu ' 1944 împreună cu Nicolae
Arestat Ie9 l 0 " ar di " clandestinitate
anticomuniste şi condamni r 6Cat ' n fruntaşilor opoziţiei
trecând prin închisorile Jilava a ^ deten t ie Până în anul 1964,
J "ava, A.ud, Gherla, Râmnicu Sărat.
70
A publicat memorialul Morminte vii, în 1992.
Toma CHIRICUŢĂ (1887-1971)
Preot, profesor universitar
S-a născut în comuna Odaia - Bursucani din judeţul Tutova, în
familie de preot.
Urmează şcoala primară la Bârlad şi seminarele teologice din
Roman şi Veniamin din laşi.
Studii teologice la Bucureşti şi filosofice la Leipzig Confesor
militar (1916-1918).
Cadru didactic la Facultatea de Teologie. Slujitor la Biserica
Sf. Spiridon din Bârlad, biserica Zlătari din Bucureşti (1927-1962)
şi biserica Popa Tatu (după 1962).
A înfiinţat şi condus revistele Fântâna darurilor { 1924-1947) şi
Ortodoxia (1933-1947). A susţinut Frăţia ortodoxă Oastea
Domnului. Face parte din grupul celor ce au pus bazele societăţii
literare Academia Bârlâdeană.
Colaborează la Răsăritul, Graiul nostru, Curentul şa.
Din opera lui menţionăm: Cortegiu! păcii (Bârlad, 1916),
Religia omului de ştiinţă (cu o prefaţă de prof. N. Paulescu - 1910),
Eminescu pedagog. Chemări de departe - predici la radio
(Bucureşti - 1929), Cunoşti tu calea?, Chemări pentru suflet
(1934), Drumul Crucii, Evanghelia tălmăcită pentru toţi, învăţătură
creştină ortodoxă, toate opere de pietate creştină şi ortodoxă
editate în tipografia misionară înfiinţată de el. Predicator avântat. A
dus o luptă susţinută împotriva sectelor. A fost simpatizant al
Mişcării Legionare.
Constantin CHIRIŢĂ (1912-1993)
Profesor la Politehnica din Bucureşti,
membru al Academiei Române
Urmează şcoala Superioară de Silvicultură din Brăneşti între
anii 1921-1922, iar între anii 1923-1927, Facultatea de Silvicultură
din cadrul Politehnicii din Bucureşti.
Ulterior este bursier al Universităţilor din Giessen, Tharandt şi
71
Eherswaldei 1927-1929). uj (1931) _ a poi profesor doctor
E S te doc °[ Ş d e silvicultură din Bucureşti. în 1955 este
docent la Facultatea,de> Romăne
aTVŞTS asemenea, membru al
ln ' er Z^oZZo^taMe ştiinţifică în învăţământul superior,
înfiinţează primul laborator de soîuri forestiere (1931) şi îndrumă
revista Viata forestieră. Participă la numeroase congrese
(Munchen, Giessen, Bonn, Gottingen). . „ .
A militat cu pasiune pentru înţelegerea importanţei pădurilor
din zonele de câmpie, pentru refacerea unor păduri degradate.
Arestat în 1960 pentru motive politice, este eliberat din
închisoare după cinci ani, la intervenţia unor academicieni
sovietici.
Dintre lucrările lui menţionăm: Problema solurilor şi silvicultura
română - 1933; Elemente de ştiinţa solului - 1941; Pedologie
generală şi forestieră - 1953; Ecopedo/ogie cu elemente de
pedologie generală- 1974; Staţiuni forestiere - 1977.
A fost membru activ al Mişcării Legionare.
Eugen CHIRNOAGĂ (1891-1965)
Doctor în chimie, profesor universitar
S-a născut la Bălmăşeni în judeţul Bacău. Studii la Bucureşti
unde îşi ia licenţa în Chimie. Doctor în chimie la Londra, în 1925.
Se specializează la Universitatea din Upsala- Suedia.
A profesat ca suplinitor în 1930 şi apoi ca profesor 13
Facultatea de Chimie a Şcolii Politehnice din Bucureşti. A fost
rector al acesteia în anul 1940.
Opera: Une nouvette methode chimique - 1929, La
P°'d s rnotecuiaire de t'hemocyanine - 1928 Ş 1
multe alte studn publicate în reviste de specialitate
aleaerile dfn H 6ntar Jt® lls,ele Partidului Totul pentru (ară
9 dln 20 decembr| e 1937, alegeri anulate de Carol al ll-lea
72
la
A fost un simpatizant al Mişcării Legionare, iar în 1940 a fost
membru marcant al acesteia.
Platon CHIRNOAGĂ (m 1974 )
General
S-a născut la Roman. Este frate cu profesorul Eugen
Chimoagă, fost rector al Şcolii Politehnice Bucureşti.
După absolvirea Şcolii Militare, ca tânăr sublocotenent de
artilerie, ia parte în 1916, la primul război mondial
în al doilea război mondial, ca general, este la comanda
Armatei a lll-a.
După 23 august 1944, cade prizonier, cu o întreagă
divizie, în campania din Ungaria, la Solnok şi se ataşează
acţiunii guvernului de la Viena. Conduce apoi detaşamentul de
ostaşi români care luptă pe Oder împotriva armatei roşii.
Internat, la terminarea războiului, în lagărul de la
Glassenbach de către americani, trimite un memoriu care
ajungând la generalul Mark Klark. are darul să lămurească
situaţia grupului românesc din lagărul Glassenbach. Românii
sunt scoşi de sub orice acuzaţie şi eliberaţi, putându-şi relua
activităţile politice.
După multe peripeţii, se strămută în Franţa, la Paris, unde
a menţinut cu tărie steagul intransigenţei contra ocupaţiei
bolşevice. A intervenit cu energie în toate problemele
româneşti, ori de câte ori se încerca o abatere a exilului de la
linia lui de onoare!
Numele lui va rămâne legat de descrierea războiului din
răsărit (Istoria politică şi militară a războiului României contra
Rusiei sovietice - 22 iunie 1941 - 23 august 1944, Madnd 1965),
precedată de lucrarea Un chapitre dhistoire roumaine - Rio de
Janeiro - 1962. A scris Istoria Daciei şi continuitatea Daco -
Română - 1972.
Moare în exil, la Stuttgart, în 1974, unde a locuit în ultimii ani
ai vieţii.
Este al treilea general al Armatei Române, care îşi leagă
numele de istoria Mişcării Legionare, după generalii Zizi
Cantacuzino şi Constantin Petrovicescu.
73
Vasile CHRISTESCU (1902-1939)
Profesor, doctor în Istorie, arheolog
o. ^ * I. Farultatea de Litere şi Fiiosofte a Universităţii din
Studiază la Făcu tata ^ Vasj|e pârvan care intenţiona să-l
Bucureşti. Student str spec ializează în Arheologie şi Istoria
S P Îdii a pe caJe şi le desăvârşeşte printr-o specializare î„
Preistorie, la Berlin. ^ |a numa i 27 de ani, teza de doctorat
Viata economică a Daciei Romane " în faţa
unei comisii din care fac parte D. Guşti, |.
Andreescu, G. Murnu, Simion Mehedinţi şi c.
Giurescu.
în anul universitar 1930-1931 se numără
printre membri şcolii Române de la Roma.
In ţară, profesează la liceul Gh. Şincai după
anul 1931 şi colaborează la periodicele
Cuvântul, Calendarul, Axa. Scrie Istoria
militară a Daciei Romane.
Activitatea lui ştiinţifică se împleteşte, începând din anul
1931, cu activitatea de simpatizant al Mişcării Legionare, când
descoperă în Corneliu Codreanu expresia vie a sufletului,
spiritualităţii şi aspiraţiilor româneşti.
Participă la toate evenimentele importante ale epocii, în dublă
ipostază de cărturar valoros şi om al cetăţii. Numit comandant
legionar, conduce organizaţia de Vlaşca a Mişcării Legionare.
Participă la şedinţele grupului „Axa", unde întâlneşte pe Ion
Moţa, Mihail Polihroniade, Alexandru Constant, C. Papanace şi
alţii.
După instituirea dictaturii lui Carol al ll-lea, semnează un
manifest trimis regelui prin generalul Moruzi, în care cere
eliberarea lui Corneliu Codreanu, arestat în aprilie 1938.
•într-un articol intitulat „Situafia României după acordul de la
Miinchen”, cere regelui să se adapteze la noua situaţie
internaţională.
în cadrul prigoanei instituite de Carol al ll-lea împotriva
Mişcării Legionare, este arestat şi internat în lagărul de la
Miercurea Ciuc. Transportat sub escortă la închisoarea Jilava,
împreună cu Alexandru Cantacuzino, evadează şi activează în
74
„comandamentul de prigoană" al Legiunii. în acest timp tipăreşte în
ilegalitate broşura „Adevărul în procesul lui Corneliu Codreanu '.
Urmărit de poliţiştii lui Armând Călinescu, în ianuarie 1939,.
este ucis tâlhăreşte în locuinţa în care se adăpostea.
Viaţa lui demonstrează că un om de mare cultură poate fi şi
un neînfricat ostaş în lupta pentru mai binele neamului său şi mai
relevă compatibilitatea dintre cultură şi viaţa cetăţii
Vintilă CIOCÂLTEU (1890-1946)
Profesor doctor, literat
Născut în comuna Pleniţa din judeţul Dolj.
A terminat liceul la Craiova şi Facultatea de Medicină la
Bucureşti. A fost succesiv, stagiar, extern, intern, asistent, şef de
lucrări, conferenţiar şi profesor agregat, la Catedra profesorului
doctor Nanu - Muscel.
După numirea ca asistent a plecat în Germania, Amer ca şi
Anglia pentru specializare, studiind la Cambridge, Berlin şi Boston.
Asistent (Research Fellow) la Departamentul de Chimie biologică
al Universităţii Harvard. Din 1938 profesor de Chimie Biologică la
Facultatea de Medicină din Bucureşti.
Lucrări cu caracter medical: Fibromul vezicei (1919),
L ’ammoniemie (1923), La diphenilamine (1924) ş.a.
A activat intens pe teren literar, colaborând la Gândirea , Viaţa
românească , Mişcarea literară, Flamura , Vitrina Literară, Secolul
ş.a.
A publicat: Adânc împietrit (versuri 1932), Poezii{ 1934).
Decan al Facultăţii de Medicină în perioada 1941-1945.
A avut o orientare naţionalist creştină; simpatizant al Mişcâni
Legionare.
Victimă a vexaţiilor cinicului doctor Simion Oeriu - Schafer, în
plin consiliu profesoral, curând după instaurarea regimului
comunist, când se făceau presiuni pentru înlocuirea cadrelor
universitare cu cadre mediocre, devotate Partidului Comunist
Ion CIOCÂRLAN (n. 1874)
Scriitor
Născut în comuna Străoanii -de - Jos din judeţul Putna. într-o
familie de ţărani. Absolvent al Şcolii Normale din Bârlad. învăţător
75
la sate şi apoi în oraşul Focşani.
Colaborează la Semănătorul, facand parte din Mişcarea
semănătoristă. Colaborează, de asemenea şi la alte publicaţii; Făt
Frumos, Luceafărul, Convorbiri critice, Viaţa literară ş/ artistică
Ramuri ş.a. . /4 __ v
Din opera lui menţionăm: Pe ploi -nuvele (1903), Traiul nostru
— povestiri (1906), Inimă de mamă (1908), Vis de primăvară
(1909), Călăuza podgorenilor (1913), La vatră (1925), Flămânzi
(1926), Dude dor-român (1930).
Proza lui înfăţişează cu simpatie viaţa ţărănească.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Aurel O I O RAN (1914-1997)
Avocat
S-a născut în comuna Răşinari din judeţul Sibiu, fiu al
protopopului din această comună. Este frate cu Emil Cioran.
După terminarea liceului la Sibiu, studiază Dreptul la Bucureşti
devenind avocat. Practică avocatura timp de zece ani la Sibiu.
Este combatant pe front timp de doi ani, în timpul celui de-al doilea
război mondial.
Ca majoritatea intelectualilor din perioada interbelică, aderă cu
toată convingerea la crezul naţionalist al generaţiei sale şi devine
membru al Mişcării Legionare. Este, de altfel un crez puternic
mradacinat in tradiţiile familiei Cioran, crez împărtăşit atât de sora
sa Virgima, cat şi de fratele său Emil.
in anul
când regimul comuni!
dezlănţuie cumplita prigoană pentru lichidare
rezistenţei spirituale naţionalist - creştine
este arestat împreună cu un grup de legiona
şi condamnat la şapte ani închisoare, pe car
11 execută la Aiud.
ici q», * din închisoare se stabileşt
3 ui . P er ioadă în care întreţine relaţii d
ca a prietenie cu filosoful Constantin Noica.
upa evenimentele din decembrie 1989 s<
său^E l 6 pu ^' carea corespondenţei frateli
Aurel Cioran a fnct
exemplu de demnitate şi atitudini
76
românească rectilinie, într-o perioadă frământată, când ţara se
străduia să-şi regăsească identitatea naţională, grav afectată de
regimul comunist.
A trecut în veşnicie nepătat de compromisuri şi îndoieli.
11
ioran ţiyn-iyyb)
Filosof şi eseist scriitor de limbă română şi franceză
S-a născut în comuna Răşinari din judeţul
Sibiu, unde tatăl său era preot.
Studiile secundare le face la Sibiu, la liceul
Gh. Lazăr. Urmează cursurile Facultăţii de
Litere şi Fi/osofie din Bucureşti (1928-1932),
încheiate cu o teză despre H. Bergson. Elev
al lui Nae lonescu, din generaţia strălucită
care a cuprins pe Mircea Vulcănescu, Mircea
Eliade, Constantin
Noica, Dinu Amzăr, Vasile Băncilă, Ernest
Bernea, Mihail Polihroniade.
După o bursă de studii în Germania (1933-1935) este profesor
de fi/osofie la un liceu din Braşov, slujbă pe care o părăseşte după
un an.
Sub influenţa contactelor cu Mişcarea Legionară scrie
Schimbarea la faţă a României, editura Vremea (1937),
considerată un fel de „cuvântare către naţiunea română" (Fichte),
în care scrie:
«... un popor devine o naţiune numai când ia un contur original
şi îşi impune valorile lui particulare ca valori universale
Din anul 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru
doctorat (şedere prelungită până în 1938), Cioran îi scria lui Mircea
Eliade, la Bucureşti, următoarele: „... mai mult decât oricând sunt
convins că revoluţia legionară este ultima şansă a României ..."
în România a colaborat la Gândirea, Vremea, Calendarul,
Floarea de Foc, Revista de fi/osofie, Convorbiri literare ş.a.
Andrei Justin Flossu scrie: „...Mândria lui Cioran era o
scrisoare primită de la Codreanu, Căpitanul Legiunii, care i-a scris
atât: «Domnule Cioran, cum puteţi Dv. să criticaţi poporul român în
strălucita Dv. carte (Schimbarea la faţă a României), când poporul
român a născut o personalitate ca Dv. ?» Grozavă scrisoarea lui
77
Codreanu, nu ? Era atât de fericit Emil, încât mergea zilnic prin
toate cafenelele literare bucureştene şi arăta scrisoarea lui
Codreanu, lăudându-se că îl aprecia absolut pe Căpitan"
(septembrie 1995 - La moartea lui Cioran, în Cuvântul Românesc).
în conferinţa ţinută la Radio Bucureşti, la 27 noiembrie 1940,
pe tema Profilul interior al Căpitanului avea să spună, între altele:
Jnainte de Corneliu Codreanu România era o Sahară
populată. Cei aflaţi între cer şi pământ n-aveau nici un conţinut,
decât aşteptarea. Cineva trebuia să vină...
„...în noi gemea viitorul, în unu! clocotea, şi el a rupt tăcerea
blândă a existenţei noastre şi ne-a obligat să fim ..."
„...Corneliu Codreanu n-a pus problemele moderne şi
contemporane. Era mult prea puţin. El a pus problemele în termeni
ultimi, în totalitatea devenirii naţionale. El n-a vrut să îndrepte
mizeria aproximativă a condiţiei noastre, ci să introducă absolutul
în respiraţia zilnică a României ..."
. Căpitanul a dat românului un rost. înainte de el, românul
era numai român, adică un material uman alcătuit din aţipiri şi
umilinţe. Legionarul este un român cu substanţă ..."
,,-Ace! ce a dat (ani alta direcţie ş, altă structură, unea în sine
0 problemă elementara cu detaşarea spiritului. Soluţiile sale suni
valabile în imediat şi in veşnicie. Istoria nu cunoaşte un vizionir l
spirit mai puternic şi atata pricepere în lume, sprijinite pe un suflet
de sfânt. Tot aşa, ea nu cunoaşte^ o a doua mişcare în care
problema mântuirii să meargă mână în mână cu gospodăria ”
„...Credinţa unui om a dat naştere unei lumi ce lasă în urmă
tragedia antică şi pe Shakespeare. Şi aceasta în Balcani! Pe un
p/an absolut, dacă ar trebui să aleg între România şi Căpitan, n-aş
fi ezitat nici o clipă. După moartea lui ne-am simţit fiecare mai
singuri. Cu excepţia lui lisus, nici un mort n-a mai fost prezent între
cei vii ..."
„De aici încolo ţara va fi condusă de un mort - îmi spunea un
prieten pe malurile Senei. Acest mort a răspândit un parfum de
veşnicie peste pleava noastră umană şi a readus cerul deasupra
României”.
în 1947 începe să scrie în limba franceză. Publică cinci cărţi în
ţară şi mai bine de zece în Franţa, toate la editura Gallimard.
Cartea de debut obţine premiul Comitetului pentru premierea
scriitorilor tineri needitaţi. Pentru „Manualul de descompunere
(1949) obţine în 1950 premiul Rivarol.
în Occident, va evolua adâncind accente negative ale
personalităţii sale, în lucrări care-l vor face celebru.
Moare la Paris în 1995, cu bucuria Revoluţiei din 1989, aşa
cum a recunoscut-o în public. Acesta demonstrează că, în lunga-i
însingurare, dragostea lui pentru ţară nu l-a părăsit.
Gheorghe CIOROGARU
Doctor în Economie Politică
lascut în comuna Novaci, judeţul Gorj. Studii
ie Drept şi Economie Politică. îşi ia doctoratu
3 Universitatea din Heidelberg, cu celebru
iconomist german Dr. Schacht. *
n efectuat multe traduceri din imba ge mana
Goethe. lakobi, Bohme M». A fost ales
larlamentar pe listele P ar ţ du ^ , aflate
Tară în decembrie 1937, a,e 9 e ; tJ . ...
Legionare.
Ion
C LAUD IAN (1900-1987)
Medic, profesor universitar
S-a născut în Bucureşti, fiu al generalului erou de la Oituz,
Florin Claudian şi frate cu profesorul universitar de filosofie
Alexandru Claudian, mort în infernul Canalului Dunăre - Marea
Neagră.
Studii la Facultatea de Medicină din
Bucureşti, pe are o absolvă cu magna cum
laudae în 1928. Conferenţiar universitar în
1935, cu activitate în Spitalul Colţea şi
Brâncovenesc. Prim efor al Eforiei Spitalelor
Unite în 1940.
în 1938 tipăreşte lucrarea Alimentaţia
poporului român, carte de referinţă în
domeniu. în 1944 publică studiul Pelagra,
premiat de forurile medicale pentru conţinutul
ei original, deosebit de valoros.
In 1937, alături de doctorii Haralambie Angelescu, Sîrbu şi
Alexandru Popovici, intră în Mişcarea Legionară, în corpul Răzleţi.
După lovitura de stat a lui Ion Antonescu din ianuarie 1941 este
o îafeslptTrţŢ* * ^ ^ deînchisoare Pentru Jn'dem
insulte: la adrtssa Conducătorului Statului". De la Jilava este trimis
pe front, degradat şi ţinut în linia întâia timp de 339 de zile
George'S.^ Pr ° feS ° rUl
problema nutriţiei. în fruntpa 7 0 or 9 anlza t la FAO. Se ocupă de
în 1958, Madagascar 1960 în°T n miS "n" de cercetare . în Tunisia
afara activităţii ştiinţifice, organizea^™ 6 ™"' Gab ° n ' Ciad ' în
bm"*- isty j£s
Q a °^ sori celebr i n ca b C. n Molfqu^nd u Ubl ' C Q ă pes,e 20 de lucrâri
00 Bach elard, Fernand Brandel ^ Sarr6 de la Sorbona,
Ş ma i cu seamă Jean
80
Căpitanul, Generalul Cantacuzino, Gheorghe Clime
şi Ion Zelea Codreanu în timpul procesului Duca din 1934.
Ţremollieres îi recunosc meritele savantului român
Decedat la Paris, în 1987, lasă ca ultimă dorinţă «a t
aduse în ţară rămăşiţele pământeşti şi înmormântate alături h!
părinţii lui şi de neamul pe care l-a iubit atât.
Gheorghe CLIME ( 1889 - 1939 )
Inginer, avocat
S-a născut în comuna Oancea din judeţul
Covurlui. Liceul îl face la Galaţi, unde
înfiinţează societatea naţională Avântul.
Inginer silvic şi licenţiat în Drept
Face parte din Liga Apărăni Naţionale
Creştine (LANC). în Legiune se înrolează
încă de la înfiinţarea ei, în anul 1927.
Luptă în războiul din Spania pentru biruinţa
Crucii, în echipa condusă de Ion Moţa.
Este numit de Corneliu Codreanu Comandant legionar al Bunei
81
w-ejiri Devine preşedinte al partidului Totul_ pentru tara. după
moartea generalului Cantacuzmo - Grănicerul, in
Ales parlamentar pe listele partidului Totul pentru tara la alegerile
. , rnKrip iq^ 7 anulate de Carol al ll-lea şi asasinat în
fochisoama de la Râmnicu Sărat, in septembrie 1939. din ordinul
3Cel U A a fos r t e una U dC|n^ţigurte^elemai preţuite ale Mişcării Legionare prin
energia, simţul organizatoric şi dăruirea sa.
Ion ZELEA - CODREANU (1878-1941)
Profesor, scriitor
S-a născut în
comuna Igeşti, fos¬
tul judeţ Storojineţ
din Bucovina. Tatăl
pădurar, bunicul tot
pădurar - codrean.
Şcoala primară o
urmează în comuna
natală, liceul în Su¬
ceava. Obţine licen¬
ţa în Litere, la
Universitatea din
iaşi, în 1903.
A fost director de
liceu şi profesor de
Limba română şi
germană la liceul
din Huşi.
în timpul primului
război mondial a
condus un batalion
pe linia întâi a
frontului.
A fost de mai multe
on parlamentar,
inclusiv la 20 de¬
cembrie 1937, re-
Ion Zelen COUKtANU împreuna
1916
cu ţiul sau Cornehu
in
82
ntând linia naţionalist - creştină Remarcabil talent oratoric.
pr6 A 6 avut şapte copii, pnmul dintre ei fiind Corneliu Codreanu,
- tompietorul Mişcării Legionare.
10 A colaborat la Neamul Românesc al lui N. lorga şi la înfrăţirea
Tnublicat : Spre altă şcoală (1909); Răvaşul unui ţăran (1911).
tu neam: cu arma cuvântului ( 1918); Pentru ordine, muncă şi
Penr tei 1920); fn umbra mormântului lui Ştefan cel Mare (1927)
p 3 fesorul Ion Zelea Codreanu a fost un mare animator, in
adru° generaţiei care a făcut întregirea naţională a României, la
19 nuDă primul răz-boi mondial a făcut parte din pleiada de naţio¬
nalişti creştini (/. Găvănescul. C. Şumuleanu. 4. C. Cuza. Ion
ratimeanu Traian BrăUeanu ş.a.), care au militat pentru
consolidarea statului naţional român. împotriva duşmanilor interni
Ş ' 6 a fost unul din ctitorii Mişcării Legionare.
Suflet de martir, îndureratul părinte şi-a pierdut, prin asasinarea
de către duşmanii neamului românesc, pe trei din fu lui: Corneliu.
Ion şi Horia.
Nicolae COJOCARU (1916-1998)
Avocat
S-a născut în comuna Vulturi din judeţul Constanţa Descinde
dintr-o familie de oieri veniţi cu turmele din Ar ea . natală
■■ - Urmează cursurile primare '^ comu r na n ^^
După absolvirea liceului din c ° nst f n * a n
urmează cursurile Facuttăţ ii de /^P
Bucureşti. în perioada studenţie, * '«gaj
crezul şi starea de spirit a Mişcări, Legionare,
care au marcat întreaga lui existenţa^
După terminarea studiilor univers, ar $
stagiul militar la Şcoala de Ofignde Rezervi
IM de Artilerie, la Crai,ova şi devine^
Se încadrează în baroul avocaţilor di războiul de
avocatura între anii 1937-1941. când izbucneşte razboiu
reîntrenirp Hin râcărit _ _„r*>r,anip
în Războiul antisovietic şi este decorat C n
a Armatei Romane României, Crucea de Fier, Cruciada
Coroana României, Ş ° Este propus şi pentru ordinul Mih ai
jmpoiriva comunismul ||or de , a 23 august 1944, nu |. a
Viteazul, insa. datoriw
mai fost acordat din Mo | doV a
Nae" Co'oclm este luat prizonier şi ajunge ,n lagărul de | a
Uranki - Mârifetârca^ ^ conventij | or internaţionale privind
Ca "“"face parte din grupul care protestează împotriva
prizonierii, face P { c -, şj ţ mpo triva organizării unei
aS" pentru reeducarea prizonierilor, condiţie declarată sine
qua non pentru repatriere. Sovieticii nu voiau sa comunice nici
termenul limită pentru repatriere.
Nae Cojocaru îşi asumă rolul de purtător de steag şi
declanşează o grevă. NKVD-ul face ancheta. Atitudinea lui este
considerată sfidare, fapt pentru care i se intentează proces. Are
loc o mascaradă juridică şi este condamnat la 12 ani muncă
silnică, majorată apoi la 25 ani pentru atitudine sfidătoare în timpul
procesului. Este trimis la o colonie de muncă din Nordul
îndepărtat, dincolo de cercul polar, la Vorkuta, unde se exploata
huilă. Aici cunoaşte monstruozităţile care depăşesc limitele faptelor
inumane de care este capabil comunismul ateu. La finele anului
1952, după opt ani de prizonierat, este transportat în ţară. Ajunge
în lagărul de triere de la Ghencea, unde trece prin faţa unei comisii
condusă de colonelul de securitate Dulgheru, alias Dulberger.
Astfel ia sfârşit prima parte a odiseii avocatului Nae Cojocaru.
îşi procură acte de identitate şi pleacă în comuna natală
Vulturi. Prezenţa lui în comună fiind considerată pericol, jandarmii
ii pun în vedere să o părăsească.
°, T a ares,are ' A^hetat non stop în subsolul
pierderea U nmn aarne ' 2ile ?' n0 P!' întregi, este torturat, până la
Linca Este conrta 161 h 6 ic 3 ' 0 ™ 1 Br ® nzaru Şi boxerul securist N.
DeîâiZt? 3 ' ' a 2 , 5 de ani muncă silnică.
1957, miercuri înS^rS" - prin D Jilava ' ajunge la Aiud. în aprilie
grevei foamei Greva^e™ 1 ^ Pa, ' m ' lor ' Participă la dezlănţuirea
*. greva ^. La Aiud ' du P ă
respectate. Un lot de o «îi iii h ,j U t nor promisiun i care nu au fost
Printre ei era şi Nicolae citeai^ 3 f ° St trans P ortat la Gherla.
84
La uneria, ei refuza sa mai iasă la anchetă Hă w
atitudine fermă. Comandantul Goiciu dă disDoz.t J fs 3 dovada de
„să fie zidit" într-o celulă strâmtă de 3x1 5 m L preced ent
Nae Cojocaru petrece 9 Iun. de uluitoare sălbăticie ^ea *
noapte, din care iese slăbit fizic, dar întărit sufleteşte Ungă
^S. eliberează Te «li. ,964.,,
,b««t,e?,r,S ~
--■ w WIVIAAIM
General
A cunoscut viaţa legionară şi a adm.rat această şcoală de
formare a caracterelor. y
La procesul Căpitanului din 1938, declară: . L-am cunoscut
pe Căpitan în 1934; apoi în 1936 în tabăra de la Carmen Sy/va
Domnul Codreanu a încercat să îndrume tineretul pe Urne
naţionalistă. Nu vizează puterea, ci vrea să formeze caractere
A fost simpatizant al Mişcării Legionare
Alexandru [Alecu] CONSTANT (1906-1986)
Jurist, scriitor, fost ministru
S-a născut în oraşul Olteniţa din judeţul Ilfov.
Rămas orfan de mic, are o copilărie plină de lipsuri Elev
merituos, este încurajat de profesori şi îşi face studiile liceale în
Bucureşti. Absolvind cu succes deosebit Facultatea de Drept
(1930), i se acordă o bursă pentru continuarea studiilor în Franţa,
unde obţine titlul de Doctor în ştiinţe Juridice şi Economice
Este avocat pledant în baroul de Ilfov, ziarist şi scriitor
(publicist, eseist, poet).
Aderă la Mişcarea Legionară din 1932.
Fondator, împreună cu Mihail Polihroniade, în 1933. al revistei
bilunare Axa. Revista reflectă punctul de vedere legionar în istone,
învăţământ, religie, filosofie, în cultura românească în general.
Comandant legionar din anul 1935 - promoţia de la Carmen
Sylva.
în perioada 1934 -1938 este şeful serviciului juridic al Mişcăm
Legionare.
Conduce ca director ziarul Buna Vestire.
Ales parlamentar pe listele partidului Totul pentru ţa r $ |
alegerile din 20 decembrie 1937, anulate de Carol al ll-lea.
în 1940-41 este Subsecretar de Stat în Ministerul Presei şj
Propagandei naţionale.
Este autorul lucrării Legiunea merge înainte , apărută în 1940
la editura Cultura Naţională.
Deţinut politic din 1946 până în 1964 în închisorile de la Jilava
Ocnele Mari, Sighet şi în diabolica temniţă de la Râmnicu Sărat.
Intelectual rafinat şi subtil, caracter ferm, sobru şi deosebit de
modest, în temniţă a compus mental poeme de o rară sensibilitate
şi profunzime, care nu au putut fi încă publicate.
în anul 1980 a reuşit să tipărească un volum de eseuri Dintr-
un jurnal de idei.
Mihai CONSTANTINESCU
(1926- 1987)
Violonist, profesor la Conservator
Buc^H la c Chişinău - A urmat cursurile liceale î,
Bucureşti la Mihai Emmescu. unde a făcut parte din Frăţia di
S de^eriur ll . ceu , însu 5 indu -Ş i o trăire naţională şi creştină
Bucureşti având'™ T?™- AbS °' Vă Conservatorul dir
comunist, reintră treptat în G *? ersecu t'' din Partea regimulu
Filarmonica din Braşov (ig&^ig'sRi 03 ^ VI ° lonist ' so/istla
de vioară de la Consprv^ 1 ^ ’ con ^ eren ti3r la Catedra
Filarmonica „George Enescu^rti r CIUJ ’ v,o/on,st ~ solist la
Violonist de Llta if„? ( - " Bucure ?ti (1968-1987).
Filarmonicile din ţară, oricum «i' concer tează la toate
er in Sintonie Orckester Dre^C l ) arrnonic ile din Moscova,
din Havana ş.a., sub bagie.a c l h ^ ,lha ™°nie. Filarmonica
er ensik Janos, Kurt Sandeiino Roi' o d ' rijori: Kiril K °"draşin,
emerit (1964), Ordinul Meritul Cultural (1968)
A fost un remarcabil pedagog, pregătind discipoli care *
evidenţiat apoi ca personalităţi artistice. au
A publicat volumele de versuri: Izvorul nopţilor albe mqkqv
Poarta cuvintelor (1971), Uman virtual{ 1983) ’
Jn discografie este prezent cu înregistrări din L
Beethoven, W. Berger, Sabin Drăgoi, W. A. Mozart, G
Pergolese.
Prin tot ce a creat, Mihai Constantinescu ocupă un loc de
frunte în contemporaneitate.
Paul CONSTANTINESCU (1909- 1963)
Compozitor, membru al Academiei Române
WKT S-a născut în oraşul Ploieşti.
Studiile secundare le urmează în oraşul natal
1 la Liceul „Petru şi Pavel ". Studiile superioare,
Bpkk <n ţară, continuate cu specializări în
||lB|j||Pj Compozitor, membru al Academiei Române.
1T. 4^ Creaţia sa se inspiră din folclorul străvechi şi
H.. din muzica bizantină. Opera sa, modernă ca
mw * tehnică conponistică, constă în muzica
sinfonică, muzică de cameră, lucrări
concertante. Compune de asemenea operele „ O noapte
furtunoasă”, „Pană Lesnea Rusalim ”, „ Mioriţa ”, precum şi două
oratorii cu inspiraţie creştină (Naşterea şi Patimile). Paul
Constantinescu este exponentul „eufoniei ortodoxismului în arta
sonoră europeană.
A colaborat şi la revista bucoviană „Iconar”, în spiritul
căreia se încadrează, ca şi prietenul său, compozitorul Liviu Rusu
A făcut parte din Mişcarea Legionară în perioada 1934
1941 şi a fost admirator al lui Corneliu Codreanu şi al constelaţiei
de filosofi şi scriitori din jurul lui Nae lonescu.
87
Victor CORBUŢ (1914-1994)
Jurist
S-a născut în comuna Ceica din judeţul Bihor.
Urmează şcoala primară în satul natal şi absolvă liceul Sarnuil
Vulcan din Beiuş. Frecventează apoi cursurile Facultăţii de Drept
din Cluj şi în 1938 se înscrie în baroul avocaţilor din Oradea.
încă din Universitate, se încadrează în şuvoiul de tineret
naţionalist creştin al epocii interbelice.
A fost arestat în decembrie 1933, în timpul prigoanei instituite
de I.G Duca, după dizolvarea Gărzii de Fier.
în 1938, în timpul dictaturii lui Carol al ll-lea, este din nou
arestat şi internat succesiv, în lagărele de la Oradea, Dragomirna,
Suceava, Miercurea Ciuc şi Vaslui, ca şef al legionarilor din judeţul
Bihor.
în septembrie 1940 este prefect al judeţului Fălciu.
în anul 1942 este trimis pe front, în linia întâi, conform
dispoziţiilor lui Ion Antonescu. Este decorat cu Coroana României
şi Virtutea Militară.
eliberatriQM 48 6516 Ş '' după 16 ani de temni!ă ' este
Dolltic* Cnbh!? refu 9 j a2ăîn Statele Unite, unde cu greu obţine az
Drum. CunemFrt V'?? ® Şl revistele din exil: Ţara şi Exilu
la Cleveland in 1994” ^ ' ertateaiNev/ York )- Se stinge din viaţ
Căpitane. ..Aş nea si T 3 . mur '' s . cnsese . Căpitani
lume, in care tu şi leo/nJn -"Tf >aK cand P^nasesc aceast
slăbiciunile Pin noi şi să dăm " sTnsZTj^eîexSen^'
' m°oS® (n 1925)
« onoa,e
S-a născut la Caransebeş în, ...
Jrrne 3 ză curcitirii^ " ^ farnilj© (jg nrpp*
doctoraUjUnŢeQ^^^^de^^eo/og/e r cf Ul ^ iar s,ud " U
dln Bucure 5 ,j - ob * ,m
88 6ră dldac "^ la Academ/a . .
em,a Teologică şi ir
Administraţia Arhiepiscopiei Timişoarei.
in decembrie 1960 este ales episcop al Aradului in februar,»
1962 arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului ,ar in annJ
acelaşi an, Mitropolit a! Banatului. p e
Este unul din teologii ecumenişti de seamă.
Promovează restaurări de monumente, colecţii muzeale
ridicări de noi locaşuri de cult.
Din 1962, este îndrumător al revistei Mitropolia Banatului iar
dm 1990 al revistelor Altarul Banatului şi îndrumătorul bisericesc
de la Timişoara.
în anul 1992 este ales membru de onoare al Academiei
Române.
Din opera sa scrisă menţionăm. Simbolul scării şi treptelor în
religiile necreştine, Cu privire la semnificaţia originară a cuvântului
catolic", Aspecte dm lirica ambroziană , Actualitatea tratatului lui
Terţul ian (Despre prescripţia ereticilor), Fundamentarea teologică
a pedobaptismu/ui, Muntele Sinai şi importanţa sa în istoria
bisericii creştine.
S-a structurat pe o linie creştină şi naţională în cadrul Frăţiilor
de Cruce încă din timpul studiilor secundare, la liceul din
Caransebeş, continuate la Facultatea de Teologie.
Demnitatea acestui mare prelat se ridică la nivelul său de
cultură şi profesionalism.
Dumitru COROAMĂ
General
S-a născut în comuna Ceahlău de pe valea Bistriţei. într-o
familie de ţărani. Urmează Şcoala militară şi devine ofiţer.
Este mobilizat în 1916 şi ia parte ca tânăr ofiţer la luptele de la
Mârăşeşti. Se distinge în lupte şi este decorat cu Ordinul Mihai
Viteazul clasa I. Alături de el a participat la operaţiuni şi tânăra lui
soţie, care pierde un ochi.
Au locuit în oraşul Piatra Neamţ, unde posedau o casă situată
’ n mijlocul unui părculeţ plantat cu flori şi arbuşti, şi având un
as Pect foarte decorativ.
Structura lui sufletească de autentic ţăran român de la poalele
mu nţilor, educaţia militară, fizicul plăcut şi rara lui modestie
1,r >puneau aspect şi admiraţie.
89
După primul război avansează în grad ajungând în anul 1940 C a
general, să fie Comandantul Diviziei de Gardă Regală.
în noaptea de 5 spre 6 septembrie 1940, când regele Carol al
ll-lea, în situaţia disperată în care se afla, îi cere generalului Coroamâ
să-i apere tronul, răspunsul lui este: „Majestate, întregul popor cere
abdicarea Majestăţii Voastre. Nu se va trage nici un g/ on ( în
români, pentru a vă susţine. Singurul lucru bun ar fi salvarea
Dinastiei prin abdicare şi transmiterea tronului principelui Mihai. *
A fost lovitura de graţie care a determinat abdicarea regelui
călău.
Generalul Coroamă era un simpatizant al Mişcării Legionare. îl
preţuia mult pe Corneliu Codreanu, pe care-l cunoscuse de pe când
era adolescent. în casa lui, portretul Căpitanului era la loc de cinste
Atât el cât şi soţia sa, Eugenia, se îngrijeau de activitatea Frăţiilor de
Cruce din oraş şi ajutau, cu sfatul şi material, pe mulţi elevi şi eleve
care făceau parte din această organizaţie.
Războiul început în 1941 l-a găsit în funcţia de comandant al
corpului de armată de la frontiera cu Rusia. Fusese îndepărtat din
Bucureşti de Ion Antonescu, care îi cunoştea sentimentele
prolegionare.
Nu a participat la războiul împotriva Rusiei Sovietice, aflându-se
l" d ® Za “ c , u '° n ^'onescu. Coroamă susţinea războiul cu toate
exoeditionar d ! n . col ° de care să Participăm cu un corp
opW nefiind " subsisten t a armatei germane. Aceste
tn m^ 194 8 ^« C ° r0amă ÎŞi dă de . misia din armată.
Bucureşti, anchetat «i T ”? asive to arestări de legionari, este adus la
apoi transferat la Ocneîe , a . rnna )' Es,e deţinut mai întâi la Jilava,
Alexandru Constant Dumitre an J cu MP lo t de fruntaşi legionari -
şi apoi la Aiud ' Dumi,rescu Bor Şa. Ion Victor Vojen. Petre Ţu(ea)
eliberat. * Pnn t0ate ° rorlle 9 ula gului comunist şi, după 8 ani, este
Bolnav, complet Darali7at o*» *
cimitirul oraşului Piatra Neamţ st,n 9e şi este înmormântat în
EU £!f N co §eriu
Profesor universitar
îimba rS română Ur | U9Uay ' German 8 ' 6 , Chemat P rofe:
ă la Tubingen unde ma ? la ’ de|ine catedra
’0 ' unde candidaţii pute au sust
doctoratul m limba omana. Se bucura de un prestigiu mondial
fiind considerat unul dintre ce, ma, de seamă poligloţi. Vorbea
curent 41 de limbi şi dialecte. M 9 orbea
La moartea unui vestit filolog japonez este invitat si
elogiază memoria marelui dispărut într-o japoneză perfectă sDre
mirarea asistenţei, respectiv şi a împăratului Japoniei
Horia OOSMOVICI (1909-1998)
Avocat, scriitor, preot
S-a născut în comuna Tureatca, judeţul Dorohoi. Primul război
mondial îl surprinde în Bucureşti, unde se stabileşte definitiv.
Toate studiile le face în Bucureşti: şcoala
primară Poenărescu, pe str. Antim. Apoi, la
Liceu! Lazăr studiile liceale, iar studiile jundice
la Facultatea de Drept din Bucureşti, unde îşi
susţine doctoratul.
Se înscrie în Baroul de Ilfov şi lucrează în Biroul
avocaţial şi profesional al profesorului Istrate
Micescu, care, închis fiind la Aiud, afirmă că
Horia Cosmovici i-a fost cel mai bun secretar şi
competent colaborator juridic.
în anul 1937, ia parte la campania electorală a partidului Totul
pentru ţară şi desfăşoară o luptă acerbă împotriva dictaturii lui Carol
al ll-lea.
în mai 1938, în procesul Căpitanului, a făcut
parte din echipa de avocaţi care au susţinut apărarea în faţa
tribunalului.
în anul 1940, este numit Subsecretar de Stat la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri. După o lună şi douăzeci de zile demisionează.
După declararea războiului este trimis pe front.
La 8 septembrie 1943, trece la Biserica Romano-Catolicâ, în
capela privată a Monseniorului Vladimir I. Ghika. La 16 decembrie,
acelaşi an, se căsătoreşte şi Cerul l-a binecuvântat cu doi băieţi şi
Şapte nepoţi.
După 1944, a avut şase arestări, care înglobează peste tT ani
de închisoare. Face un lung periplu prin citadelele infernului comunist
Şi ajunge la Periprava, de unde se eliberează în 1964. P 6 $ e °’
caracterizat de o neafectată smerenie creştină, a alinat disperări şi
a Prins în inimi candela speranţei.
91
La 13 mai 1969, este ordonat preot catolic de rit bizantin, de
către episcopul luliu Hârţea.
în 1995 publică Manualul omului politic creştin sub minunata
deviză: „Homo homini Christus!" Sunt demne de reţinut cuvintele
autorului: - „Dedic această lucrare tuturor celor care au suferit
împreună cu mine"ş i sunt mii, zeci de mii ...
A scris, de asemenea, Statul şi elita legionară.
Constantin CONSTANDACHE
(n.1876)
General, autor de studii istorice şi politice
S-a născut în Bucureşti.
Studii secundare la şcoala fiilor de militari din laşi- apoi la
Bucureştf ' " BUCUreŞt ' Ş ' Şcoala Su P ar 'oară de Război din
Majorai în 1917 ' subşeful Statului
de Război. în 1927 es n te 1 UfuTLm l0n ? I Şi | d ! reCt0rMin,sterul
profesor la şcoala dp r fit^ ^ ervic,ului Istoric al armatei şi
este Pre^eCoSiTrT: ^ Fran î a Fn 1931
membru al Academiei He ţ or >ducere at Muzeului Militar,
Arheologie şi numismatică ? membru al Societăţii de
titerar. Colaborează^a^e ^ 1 /,/ 6 ' bucă (' literare . Ia Adevărul
Roumanie, L independance roumt^^'c Vla t a - Epoca literară. La
militară. Revista infanteriei Revi?'^' F ° a ' e pentru lo P. România
Din opera scrisă rl ! Sla cav alenei
ao S rn°' 9ermane (1915 ) TmTJdin I eatre/e de operaţiuni ruso-
a ml? in,re na t' a ni in £? maniei 0928), tdeea de
W14 W?”Ι 0931). Pro?? m ?°? ernă (1930), Din trecutul
Mareşalul / # 33 ^ Cavalen smul - nr esponsab,/l/a p/or războiului
lstoriei( 1937) fe<1934 )' Prob,erria război?Jn 936 W? ? (1931 , )- /
A f ăcut parte h 936) ' F " n!a Ş ' mS U
Procesul
"" *» " Clp„a,“r n ,934
'urnea, nu p 0ate f Ş ! L f 9e, ideologie nL eo/og,a P e care o are
A rămas un simpatizant al naţionalismului românesc -
Mişcării Legionare.
Traian COTIGĂ (1910-1939)
Avocat, Doctor în Drept
S-a născut la Focşani, unde îşi face studiile elementare Studii
superioare la Facultatea de Drept din Bucureşti
Preşedinte a / „Uniunii naţionale a studenţilor creştini român,
(UNSCR).
Remarcabil talent oratoric. Un adevărat tribun al studenţimn
Ales parlamentar pe listele partidului „Totul
pentru ţară" la alegerile din 20 decembrie
1937, anulate de Carol al ll-lea.
Arestat în 1938 şi internat în lagărul de la
Miercurea Ciuc. Grav bolnav, este transferat
la spitalul militar din Braşov, unde împreună
cu alţi şase camarazi este împuşcat la 22
septembrie 1939, în aceiaşi zi cu alţi 253 de
legionari, asasinaţi fără sentinţă, în lagăre
închisori şi alte locuri din ţară.
lată-l pe Traian Cotigă în faţa morţii
„Ei bine . domnule colonel\ legionarului nu-
este frică de moarte, legionarul sfidează moartea Eu sunt
comandant legionar, vă cer o favoare, să fiu împuşcat primul, din
feţă, nelegat, căci vreau să arăt cum moare un corn ano an,
legionar. Domnule colonel duceţi-vă şi comunicaţi regelui, cu tare
3rri s tdt de vorbă într-o audienţă de 5 ore, că în loc să aibă gloanţe
pentru duşmani, el împuşcă pe cei mai bum ostaşi ai ţârii, pe
legionari:
Apoi către soldaţi: ,
.Jar tu, frate jandarm, să mă loveşti drept în frunte, ... r
nu uiţi că împuşti un frate de-a! tău, un frate care ar
eaturi de tine împotriva duşmanului. Să nu uiţi mooda c
s u Qa^ mişeilor care duc ţara la pieire *
spre
^poi m poziţie legionară pentru onor:
.Camarazi, duceţi flacăra sfântă a Legiunii iname
'ruinţâ. Este sinaura mânaâiere ce o puteţi a uce ,
mormintele noastre proaspete. Trăiască Legiunea «/
Căpitanul!" y
Aron COTRUŞ (1891-1962)
Poet
S-a născut în comuna Haşag de lângă Sibiu, dintr-o familie de
preoţi. Studiile liceale începute la Blaj, le termină la Braşov, în
1911 Se înscrie la Facultatea de Litere din Viena. O părăseşte şi
intră în gazetărie în 1913, la ziarul Românul (brad), apoi la Gazeta
Transilvaniei (Braşov). în 1916 este încorporat în armata austro-
ungarâ şi luptă pe frontul italian, unde cade prizonier.
Este ata Şat de presă la Varşovia (1939), apoi
în Direcţia presei din ţară.
jn timpul celui de-al doilea război, fiind ataşat
de presă la Lisabona, se autoexilează în
Occident, unde se stinge în 1962.
D'n op^ | U j se desprind: Poezii (1911),
fqonf f m .° nii (1915 )- România (poem-
S’/ n *? bia br < 1926 )- Mâine 0928),
C T*r* e u Căre tărani ( 1928 )- H ona (1935),
nJk p ,nen, \. Ra P sodia Valahă, Rapsodia
fntre l /nîna°^!fj- lbencâ< Drumuri prin furtună,
A colaborat la Ş ' M ' ssissi ^ § a
şi literară, Salonul literar ş. a Uceafăru, < Gândirea, Revista politică
Intr-o vreme
Corneliu Codreanu scria: an ^. c 1 es P re Şlita noastră intelectuală,
conducătoare a acestui ponor g !. ozava esfe înstrăinarea clasei
S ™' on ' V găsesc subiecte de J?S e ' ,ui po,itice ?' culturale!
viitonffl' af>ar Sunf Pline vitrinei f ° ate n,m,cij nle. Cărţi
ZZut? pr t ****>. 52 £Z ' ,b ^ i/or de e,e Ce ™ **
fie ţ n arJJ'h ?° h " ^ ei n-au găsit nir 96 ^ 6 03 aceea 3 Moţilor,
literatura J1 un Sem na! de alarma* S,ngur CUV3 nt, care să
Ublr WeS '^ n 2Ja di ^scut. fe,Ul CUm Şi ' a manifestat
94 Eminescu şj continuată de
Coşbuc, Goga ş.a., el s-a inspirat în opera sa poetică din
problemele şi durerile neamului românesc. Primejdiile care
ameninţau obiditul nostru neam agravându-se în ultimele decenii
Aron Cotruş a vibrat pentru durerile şi tragediile româneşti. Era un
nou îndemn la trezire dintr-o moarte perfid regizată. A devenit
astfel un trubadur luptător, în sensul cel mai nobil al cuvântului.
Aron Cotruş a luptat cu disperare prin poezia sa pentru a salva
existenţa naţiunii noastre.
Un exemplu edificator:
„Ioane, ia seama bine!
Ţara aceasta se reazemă pe tine
Cu pumnii tăi iuţi
Poţi tu să mai cruţi
Ciocoi, bulgari, grecotei, arnăuţi,
Ce-au venit cândva goluţi
De peste Dunăre
Să-ţi smulgă muncă şi supunere?...
Eşti unul,
Poţi fi milioane.
Curajul tău să-n frunte temniţe, tunul,
Să crească
Vrerea ta românească,
Ioane!"
Ca şi Deşteaptă-te române sau Ridică-te Gheorghe, ridtcâ-te
Ioane este un semnal de alarmă pentru trezirea din apatia
„somnului de moarte”.
Ovidiu COTRUŞ
Scriitor
%
Fiul lui Aron Cotruş. Autor de scrieri beletristice şi critică
literară. Membru în grupul de la Sibiu, împreună cu Şt. Augustm
Doinaş, Ion Maxim, ambii legionari şi I. D. Sîrbu. Şi-a r J un ( J e
mai multe articole în volumul Meditaţii critice prefaţat de ştefan
Augustin Doinaş. A fost membru al Mişcării Legionare
95
Ion NONEA COVRIG
Profesor
A predat Limba Română şi Filosofia la liceul din
Sighişoara Prefect de Târnava Mică (Blaj) în 1940. Revine la
catedra de la Sighişoara şi este autor de lucrări de stil şi artâ
literară.
A publicat „ Mişcarea Legionară şi minorităţile" (1937) ş ,
„Regimul totalitar"- Braşov (1942). Membru al Mişcării Legionare
Nicolae CRĂCEA (n.1911)
Teolog
S-a născut în satul Băneasa din judeţul
Teleorman. Urmează cursurile secundare
la liceul Anastasescu din oraşul Roşiorii de
ede. terminând ultimele clase la liceul din
i urnu Măgurele.
în liceu face parte din organizaţia
fm. 6 de ( -' ruce • când este fascinat de
CodrearH ( i har ' Sma ^ C ^ a Corneliu
Bucureşti, | a Facultatea^ t universitare le urmează la
legionare din cadrul r^ntr e °°9' e ,a Parte la toate acţiunile
3 g eologie §i devine preot 5 ^ 6 "* 680 legionar 0 b î ine
3 '^r a * ii'i ea - ^ Padicipă la acţiunea de răsturnare
Ger Rev, 3 ' înT 3 -™ 1941 se refugiază in
arestat şi ln,emnrtt. dUpâ 23 la . Buchenwald
îmbinăde^vâLf, năiniUlie ^64 * ' Unle 1948
^ CU Cfezul 'egionar.
P u v °lume, editate in m . eniori alistică Dezvăluiri
6 anii 1994-1998
%
Nichifor CRAINIC (1889-1972)
Teolog, doctrinar al ortodoxismului,
membru al Academiei Române
S-a născut în comuna Bulbucata din judeţul Vlaşca.
Urmează cursurile secundare la Seminarul central din
Bucureşti, iar cele universitare la Facultatea de Teologie. îşi
continuă studiile la Viena, unde întâlneşte şi leagă o
prietenie trainică cu Lucian Blaga.
Profesor de mistică la Facultatea de Teologie
din Chişinău şi apoi la Bucureşti.
Poet. teolog şi filosof, prezenţă viguroasă în
m W mişcarea de idei a vremii, scrie o serie de
■ _ jJ lucrări care au „făcut epocă". Aduce o
contribuţie excepţională, prin revista
Gândirea, la crearea unui climat propice
pentru o filosofie românească, a unei elevate
vieţi spirituale a intelectualităţii româneşti şi la
gruparea unui buchet excepţional de valoroşi
oameni de cultură: L. Blaga, D. Stăniloaie, /
Petrovici, T. Vianu, M. EHade, D. Botta, E. Cioran, V. Voiculescu,
D. Pil/at, Radu Gyr.
Primele sale volume de versuri : Şesuri natale i 9
Zâmbete în lacrimi (1916), Darurile pământului (1920), Pnveişti
fugare (1921), Ţara de peste veac (1931) se înscnu pe o linie
tradiţională şi ortodoxă. „
Articolele de atitudine cu orientare de dreapta au fos s rans
în volumele Icoanele vremii (1919), Puncte cardmae m ac*
(1931), Ortodoxie şi etnocraţie (1937), Nostalgia para ^
(1940), opere viguroase de orientare şi interpre ari a
9 în perioada 1931-1933 a condus ziarul Calendarul, publicaţie
a dreptei româneşti ortodoxe. .
în 1933, acceptă cu mult entuziasm propunerea lui 1 Co
Codreanu, printr-o scrisoare („Iubite Căpitane), de a
alegerile parlamentare din decembrie 1933 pe lista a y
Din paginile Calendarului se desprinde încrederea
manifestă în forţa de regenerare morală pe care nu ^
Legionară, întemeiată pe inima generoasă a tinere u
aducă României.
Intervenind dizolvarea Gărzii de Fier şi asasinarea lui |. q
D uca, ziarul Calendarul este suspendat şi se produc arestări
masive. Printre arestaţi este şi Nichifor Crainic.
După eliberarea din închisoare Crainic părăseşte linia Mişcării
Legionare. Un motiv îl constituie faptul că Nae lonescu se apropie
de Mişcare şi devine unul din mentorii ei.
în 1940 este ales membru al Academiei Române, ocupând
fotoliul rămas liber după moartea lui Octavian Goga, fiind
considerat cel mai reprezentativ urmaş al său.
în 1940, în eseul Revoluţia Legionară - Gândirea, XIX, nr. 8,
octombrie 1940 - scrie: „ Garda de Fier a entuziasmat prin stilul ei
de viaţă cu totul aparte, dar mai ales prin spiritul de jertfă de sine,
care-i stă la temelie şi care răspunde profundei generozităţi naive
terTcT f 'f ™ pilânei - Nu te entuziasmează decât ceea ce te
venfc JInaL e ', Sâ 'Î Ş ' d ' n tine însutL Mi ?™rea Legionară şi-a
intr-adevăr ext™ w ™ d& pr, 9° ană această putere de atracţie,
interdicţiei n-au jbutilTo sfnJT Z ? Udu !! oarele 9' ozăv “ ale
când toii au crezut că n au mîf ? "“T* ,mere,ului Dimpotrivă,
flacăra incendiului a ixh, >r -T ramas de cat morminte şi cenuşă,
* substratul acesta
întreagă a ţării. Există i* & na lva se va înscrie legionarizarea
oamenii maturi au vrut să n °!.° sltua P a cu totul răsturnată: Când
regenerare morală eonii? avi easca ' n Un ere t orice sâmbure de
România, nu copiii se vor n?* . devenit apostolii mărturisirii, in
Mai mu/t ca orice realizări ? Ul Pnn părinţi, ci părinţii prin copii
'spoziţie sufletească masivă de Sovernământ, actuala
re generarea României" generalizează legionarizarea, adică
n donare scrie-
* *****
M, . Până ,a sZlicZ*"'* ^iate sunt două:
ecestei mişcări ma ' “n refren de căni* !'? rem "Ori învingem, on
cu adevărat revoZîoi n J fară de ace ea C -> y° nar ' ci însuşi principiul
întemeia lT ră din lst °na no J ***"»» >ancu. e singura
Soar,a ° Ucuf TZ !' ^ ^ ^olulionarismul zăceâ
* contesti m) da [ de a P*>npe. (ne-am iubit Şi
Ceea ce n-am încetat să
preţuiesc la el este îndrăzneala unică de a-şi fi aşezat existenta la
extrema Urnită de sus, unde nu este altă posibilitate decât biruinţa sau
moartea. Din această psihologie personală s-a născut disciplina
legionară; el, care se voia repetat în fiecare camarad de luptă Pe
când trăia, voinţa aceasta putea să aibă aparenţa unui egocentnsm.
Moartea lui, care e un sacrificiu, consfinţeşte această disciplină şi o
ridică la prestigiul unei şcoli a eroismului moral
în anul 1941 este ministru în guvernul Antonescu. după
evenimentele din ianuarie 1941. lese din guvern când fiica sa Nma
Crainic, este arestată pentru activitate legionară.
Condamnat în 1946 în lotul mareşalului Antonescu. este arestat
în 1947 Şi execută 15 ani de detenţie. Este ţinut în condiţii de
exterminare în Zarea Aiudului o bună parte a timpului, pentru a i se
învinge rezistenţa fizică şi morală.
în temniţă scrie poezii de mare frumuseţe şi adâncime, pe linia
ortodoxismului şi a credinţei în neamul românesc (Tu. Eu Balada
Doinei, Cântecul potirului. Baldovin şi Mădălina ş a.)
Prin tot ce-a scris rămâne un apărător al Neamului şi Credinţei
ortodoxe
Se defineşte singur în versurile
„ Tresaltă-n mine milioane
De-ace/aşi sânge pe-un pământ.
Şi-n iureşul eternei goane.
Cum sunt ce-am fost, voi fi ce sânt 1 (.Eu )
Paul CRAJA (1911 -1939)
Medic
S-a născut într-o comună din Macedonia. Familia se ş.obileşte
în România, după primul război mondial. Este orf3 n de m3m
prin student te a,e3 *
Medicină din Bucureşti. ebrietăţii
in anul 1936. la conducerea SwJ
studenţilor în Medicină a fost ale ^ e
El a reuşit, făcând apel
de pe atunci, Mircea Cancicov. s ^
majoritatea datoriilor prin suma
acest ministru
O altă realizare de proporţii, din timpul prezidenţiatului lui p au |
Craja, a fost construirea Sanatoriului de odihnă pentru studenţi, la
Mangalia, 130 de locun, care, din păcate, nu avea să rămână
mediciniştilor în anul 1938 a fost oferit Ministerului Sănătăţii care i-
a dat o altă destinaţie.
în anul 1936, Craja participă la Congresul Studenţilor de la
Târgu Mureş, eveniment important care i-a marcat existenţa.
Viaţa politică tensionată din acea perioadă şi ameninţarea
unei noi dizolvări a Gărzii de Fier, l-au determinat pe Paul Craja să
propună un avertisment de intimidare, adresat celor care vor mai
îndrăzni să recurgă la astfel de măsuri. Acest fapt a fosl
răstălmăcit, considerat ameninţare, iar Paul Craja, împreună cu alţi
studenţi, a fost arestat, judecat şi condamnat, cu suspendare, la
un an şi jumătate de închisoare.
odihnă L f!î nUl c,Jvan *; " ra i a declară: „N-avem odihnă şi nu vrem
atâteasf^urideiu^i° narii ’ ,ransformăm mormintele in tot
de la^Râmnicu^Sărat "Serat! ^ Septembrie ' în închisoarea
fruntaşi leaionari Hin’ , " raja es e asasina t împreună cu alţi 13
de TSS£ d * -9ele Caro, a? ,1-lea. Dupi an,
unchiuy lor, din cimitirul Belkf d PUSe de Un frate în cavou
cu sobrietate,* modern-* Î! d ?* dţ| ept al crezului legionar. înzestrat
d e e lită. ’ ^ lri e sacrificiu, a fost unul din legionarii
a ' entma Spr!n T ă ? a oJ TASS,AN] ( n - 1909)
P a la °Pera Română
Fâîw anCă de origine -
Cernăuţi, “!!* La '5 an, „e n .' n unde tatăl său era Directorul
Continuă «/„wl plan & s o/feaii 11 SCne la Conservatorul din
tt decso '»'/& ază ?i oorsuri de canto
lnte, pretea 7 S in T 'aviata a oru, <lir\ Bucureşti.
Cântă la On r ° ur '* e mari din rvf°- n ^ ann hăuser.
i A f °st şefâ^Hp 01 ® er, in Şi din V* § c Mchi şi Faust.
le 9'onare. ă de CU| h în Ofganizaţia^p 0 /' 3-
1 de err > e ' (Cetâţui) a Mişcăm
100
Nicolae CREVEDIA (1904-1978)
Scriitor, gazetar
S-a născut în comuna Crevedia Mare din judeţul Vlaşca,
într-o familie de ţărani.
începe liceul la vârsta de 15 ani şi îl termină în 4 ani,* după
care urmează Facultatea de Litere şi FHosofte din Bucureşti.
în 1931 este profesor secundar.
După colaborări la ziarele Curentul şi Mişcarea, activează la
ziarul Calendarul al lui Nechifor Crainic, încă de la înfiinţarea lui
în literatură debutează în 1926 la Viaţa literară. Colaborează
intens la Gândirea, unde publică versuri începând din 1932. Pnm
redactor la ziarul Porunca Vremii.
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
Dimitrie OUCLIN (1885-1978)
Compozitor, profesor la Conservator
Născut la Galaţi. Urmează cursurile
j liceului Vasi/e A/ecsandrt din localitate.
Studiază între 1903-1907, la Conservatorul
din Bucureşti, vioara, contrapunctul, armonia,
j cu D. Kiriac, Alfonso Casaldi, Dimitrie Dinicu,
Robert Klenck; apoi. susţinut de Spiru Haret,
la Conservatorul din Paris şi la Scho/a
Cantorum, cu Vincent d’lndy.
în 1918 este profesor de armonie,
contrapunct şi compoziţie la Bucureşti. Predă,
ca profesor de vioară şi ştiinţe muzicale
teoretice, la Conservatoarele din New Yorkş i Brook/yn intre wu
Şi 1930. Regele Ferdinand îi trimite, la recomandarea lui George
Enescu, distincţia „Coroana României”cu gradul de comandor
Profesor de Estetică muzicală la Conservatorul din uc ?
Laureat al Premiului naţional de muzică în 1939. _
Scrie patru opere, un scherzo simfonic ^erviu
!913), 20 simfonii, lucrări vocal - simfonice (liturg ie, ■
cantată, imn ţârii mele), 5 cuartete, 8 sonate, o rapso , ®’ de
suite pentru violoncel şi pian, suite pentru cuarte , mnur j
concert pentru vioară şi orchestră, 5 coruri reigioa ,
101
engleze, 12 madrigale, 7 doine din război, Cântece române
coruri (Rodica, Semănătorii, Primăvara), colinde, cântece pent
copii, cântece franceze, engleze pentru voce şi pian, valsuri pentr'u
,10 ° pera j*» De f'! n i e m Y s tiQ u e (1919), Doine şi sonete
(1932), Tratat de estetica muzicală (1933), Tratat de fnrm
muzicale^ 1942), manuale de muzică, Chestiunea Filarmonicei.
Operei Romane poeme, piese de teatru, lieduri, doine etc
natiunSnS ' U ' 0Peră 3 C ° ntribuit în 9 rad înalt ' a cultura
condamnat, aXTdeten^pofcâîa^sTn'sdul ar6Stat ’
loan CUŞA (1925- 1981)
Scriitor, poet, editor
Vodana"(Grecia" d^n™o“ mu " a Gramaticova, regiunea
farşiroţi transhumanţi. ' U nde d 'ntr-o familie de păstori,
anul 1925 tatăl
România în vederea repatrierea, 06 del . ega î' a românilor sosiţi în
Clasele primare le facil * are loc în 1928.
termineT' ' 3 ' iceul co ^erci a | Casim ’ jude î ul Caliacra; se
Se în d n r CaU , 2a Udării, În l94 0 JTaT’ PG Care nu a P^ă să-l
astfel studni^î 3 ' ICeul com erciât d n p e,0r Durostor ?' Calicra.
^cadem/a Cn/ !l cepute la Bazarqic l Jrm C ° n ? tan * a ' c °ntinuându-şi
Părăsească ţara^n^ d ' n Bucur eşti su P erioare la
grup de tineri tre" ? U2a 0stili tătii reaim^ S ® Vede obl,gat S3
p er maniaşiî nc -u e .. dln Banat î n ,.® gif " u,ui com unist. Cu un
la Strasbourg^fj!^ dln Ur mă ajunge j^p 05 av ' a > apoi în Austria,
" °^ an 'e Franga^. 0 tlpo grafi e , j ar S' lşi continua studiile
* ox'iUare ? eSt6 Pfe?edinte 31
SPI tlo ealepla Wilornan Ute finito?frn' nnul,e °Pere ale celor
noSial UmUSe ‘ i,e Serafice *
s,ins •*** *
...
Ca să-şi astâmpere dorul de locurile copilăriei îsi
refugiu la Eygalieres, în Provence, unde peisajul are asemănări ^
cel din Dobrogea. 0,100
Cuşa este un cunoscut ctitor de carte; scoate revista Prodomos
?' h E,h ° s '. S = rie , ^tâmplar, pentru o istorie personală, versun
închinate lui Emil Cioran, dedică poeziile Cumpăna lui Ion Barbu si
privighetorilor dobrogene din vechiul Mâcin, iar Vis Burgund si
Resemnare vestesc amarul unui sfârşit prematur
Avea în gând să realizeze o mare bibliotecă a exilului un
centru al diasporei. Dar n-a mai apucat să-şi realizeze opera
Boala care i-a frânt zelul, la 21 mai 1981, a zădărnicit totul.
Despre realizările sale acolo, departe de ţară, oameni de
cultură, români şi francezi, au alcătuit un volum omagial în care
Mircea Eliade, Emil Cioran şi Virgil Ierunca au subliniat
dimensiunile acestui adevărat pisc al exilului şi pierderea
ireparabilă pentru unitatea de suflet şi de iniţiativă.
Pavel Costin DELEANU (1906-1991)
Scriitor
Născut la Bucureşti.
Studii de Drept şi Litere la Universitatea din Bucureşti.
Colaborator la revista Axa, fondată de legionari. Face
parte din „Ideea românească". împreună cu pictorul
/ Bassarab, sculptorul Anastase şi scriitorul Horia Stamatu
au creat „CenaclulLuchian” un adevărat laborator de creaţie.
In casa lui a zăbovit o bună bucată de vreme cultura
noastră contemporană. Aici au avut loc dezbaterile vremii şi
^ au lansat idei la care au participat printre alţii Mircea
u/cănescu, Arşavir Aderi an, Horia Stamatu, Eugen lonescu,
9 efan Ion George, Emil Botta, Mihai Vâ/san.
J°t aici au gândit temeliile unei noi viziuni arhitecturale
româneşti: Constantin Joja, Nicolae Goga, Dan lovănescu.
In locuinţa lui şi-a găsit sălaşul duhul legionar şi s-au
a mâdit unii dintre propovăduitorii lui.
n exil, după 1941, va contribui la susţinerea Centrului
°măn de Cercetări la Paris.
Ovidiu O. DtNSUŞIANU (n 1904)
Scriitor
Născut în Bucureşti. F iul profesorului Ovid Densuşianu, reputat
filolog. membru al Academiei Române
Licenţiat fh Litere la laşi (1927). Studii continuate în Italia. A
activat în Direcţia Presei, apoi secretar literar al Teatrului Naţional
din Bucureşti până în 1932.
Corespondent al ziarului Ottobre din Roma, colaborator al
ziarului Universul ş\ redactor politic la Porunca Vremii.
Autor al mesajului în favoarea Italiei în timpul războiului din
Abisinia, la care au aderat partidele de dreapta din ţara noastră.
Simpatizant activ al Mişcării Legionare, căreia i-a dedicat
SUptnut (1937), Furtuna (1937) şi Amurgul
Mihai Stere DERDENA (n.1934)
Profesor, scriitor
cincilea" fiu dintre^ceî nouă* ^ adânei| din i ude M Caliacra. Este
.român, * 061 nou * C0 P" * unei familii de ţărani macec
!Smiwş« “ aSTra* 3 < l,dele
Derdem c ^ al,a cra şi Durostor. fami
Pnbeai "iar ân r ^ l9 ' a * satul ialomiţe
Aici. 9 intre an.'." ^ 94 ?' tUlcean Cau 9 a 9'
frecventează h? 941 şi 1945. Mi!
în 1952 urm ^ pnmare ’ Din 1945 pâi
Hmt din Tulcea^ CUrsurile L tceului Sp
admftefe la U pâ S ?» Perm " r l " ,, ,derată • nes
înroC ă cn K CUltatea d * $tnnte JnriHi ă Sust ' nă examenul <
Bicaz ’ br, 9 a dier voluntar J d,n Bucure Şti. Apoi :
In 1953 devine st h ° ' 6rUl hidr °centralei de
Bucureşti. Edentai Fucuttâti, y, ,
fn timpul studiilor i ^'fosofie a Universită
S,a9lulu ' -
' W Vlc,in 'a uns, tentai® §® ^“in
datorită opoziţiei sale faţă de colectivizare
L» « noiembrie 1956. pe când se afla internai la soiiii .,1
Studenţesc de 1 ac, a fost ridicai de sub perluzie, pentru , mc
minute", care au însemnat de fapt. 5 am de închisoare plus >
Jl 6 luni de domiciliu obligatoriu tn satul Rubla din BârSgan pentru
.ttntsM do manifestaţie studenţească antiguvemament, t/r
l.liberat în 1964. îşi continua studiile superioare la Facultatea
de Filologie a Universităţii din Bucureşti, devenind profesor' de
limbo şi literatura română.
fntre unii 1975 şi 1980 este din nou student al Universităţii din
Bucureşti, dobândind o nouă licenţă în specialitatea limbo si
literatura franceză.
A început să scrie în 1992. la vârsta de 58 de am. devenind
colaborator permanent al publicaţiei Cuvântai Românea dm
Hamilton Canada Din 1993 are o rubrică de cultivare' a limbii,
intitulată Limba noastră-/ o comoară, pe care o ţine regulat în
revista lunară Asachi din Piatra Neamţ
Colaborează la cotidianul bucureştean Ogl/noa şi la revistele
bucureştene Albina şi Deşteptarea
Debutează editorial la vârsta de 64 de ani, in 1998, cu cartea
de eseuri Trei teme literare
n aprilie 1998. apare a doua sa carte intitulată ifârtinsrea
unui nelhvins.
Eugen Simion, critic şi istoric literar, preşedinte al Academiei
emane, scrie Ji regăsesc, dup ă atâţia ani, Tn această carte de
senfesiunt. Este tatona unu/ coşmar. Mai lung. para) pentru Mthat
urdena decât pentru a/te victime a/e totalitarismului şi cu
wisecinfe morale ş/ sociale mai grave O viaţă, n aş spune
dar o viaţă tră/tă ia marginea pierdem, de un canh'te/
' r f^ f un om drept, neresemnat in suferinţă
i n °ntarea sa îl situează în rândul simpatizanţilor Mişcării
Le 9ionare.
Vasile DIACONESCU
Colonel, Ordinul Mihai Viteazul
Men . E uginar din Chlşinâu Mutilat în războiul din 1916
din orr| U I egionare, asasinat In 21/.V septembrie
lnul sceleratului rege Carol al ll-loa
1918
1939.
105
Bănică DOBRE (1908-1938)
Economisi» publicist
Născut în comuna Toxof din judeţul Constanţa.
Licenţiat în Studii Economice, al Academiei comerciale din Cluj.
A profesat la Cluj, ca secretar contabil la Şcoala de Arte şi Meserii
(1028 1929) şi Şcoala Superioară de Comerţ (1930). Apoi la
Oradea, controlor in cadrul Ministerului de Finanţe (1935-1936), iar
din 193A administrator ol ziarul „Buna Vestire” în Bucureşti.
în publicistică, a activat de la 1938, la Cluj. A colaborat la
Luptătorul ş i fnfră firea Românească.
f ste autorul lucrăm Crucificaţii, memorial
privind epopeea din Spania a echipei de
legionari condusă de Ion Moţa, din care a
tăcut şi el parte
A fost comandant legionar, un exemplu de
fidelitate şi dragoste pentru Căpitan şi
Legiune.
Asasinat la 22 septembrie 1939 în
închisoarea din Râmnicu Sărat, în grupul
Ij^'.eor 13 căpetenii legionare, din ordinul
regelui Carol alll-lea
Augustin DOINAŞ (n 1922 )
r " ,or - membru a' Academiei Române
0
ste
10c*
ludetiM %*** comuna Caporal Alexa, din
Absolvă 1948. Facultatea de
Literar 1°! ? ebu,eazâ In 1939 la Jurnalul
fomăneaică lb °. rând a P 01 la via t a
c ^'»tun% v J, n ' erSul l Uterar ' Falende.
etc. Intre 19«ţ22?**^ tor '* rde la Slbiu
profesor 0 funcţionează ca
_ >cnrton 6S * at con damnat Intr-un lot de
ÎS^SSţ 2?®» " m c: e I n r-— t*»
' (19701 . ' \ Sl/ M1966), Seminţia tui
► s a întâmplat cu două
A
cuvinte (1972), Papirus (1974). Anotimpul discret ( 1975) Lan tio
intr-o inimă şi Alfabet poetic (1978), Hespena( 1979) etc ’
Ştefan Augustin Doinaş cultivă spiritul narativ din baladă
„Baladele sale surprind prin actualizarea unor motive mistice
legendare, apocrife, satirice (Alexandru Piru). Este autorul
inegalabilei ..Mistreţul cu colţ de argint "
Publică eseuri şi articole critice, strânse în volumele Lampa lui
Diogene (1970), Poezie şi modă poetică (1972), Orfeu şi tentaţia
realului (1974), Lectura poeziei { 1980), în care optează pentru forma
dasică, combătând dispreţul pentru formă, imaginile delirante, beţia
de cuvinte.
Are o orientare naţionalistă şi creştină, frate de suflet şi
convingeri cu mult încercaţii Ion Maxim şi cu Ovidiu Cotruş ambii
legionari.
Nicolae DONA
General
Face parte, în 1934, din Consiliul de Război, care a judecat
Mişcarea Legionară.
Impresionat de personalitatea Căpitanului, devine un activ
simpatizant al Mişcării Legionare
Scriitor. Colaborează la ziarul Buna Vestire
A depus ca martor în procesul lui Corneliu Codreanu
A făcut parte din Senatul Legionar.
Victor DRAGOMIRESCU (1912-1939)
Inginer
S-a născut în comuna Bilciureşti din judeţul Dâmboviţa
Pginer diplomat al şcolii Politehnice din Bucureşti
der ° mandant le 9ionar, şef al Corpului Studenţesc Legionar
Du r f at cu Crucea Albă de Corneliu Codreanu. Una din cele mai
Marin s * uc * en t' m '' legionare A făcut parte din grupul Moţa -
0av.rtl eStat * în 1939 - a fost strangulat de comisarul evreu
rever», e SC V n poliţiei care îl transporta la crematoriu. e $*
< *Pniis ^ ,r> "lentul ,n care era depus în câruciorui cup oruiu
^ împinge înăuntru, arzându-l de viu.
107
Maria DROC (1903-1987)
Artist plastic
o a născu t în Bucureşti, unde îşi face studiile liceale
A urmat cursante Umversitălii din Bucureşti luandu-ş, l,cen|a
în Litere Este, de asemenea, diplomata a Academe, de Arte
FW \u°tZ 1942 la vârsta de 39 de ara. emigrează şi. după doi ani
de studii la Roma, se stabileşte la Madrid (1945), unde va deveni
una din personalităţile marcante ale artei contemporane spaniole
Eugen lonescu afirmă, în anii '60, că Maria Droc „forţează spaţiul
cu personalitate agresivă şi m acelaşi timp insinuantă .
A expus în cele mai cunoscute şi exigente centre ale lumii: în
Spania, Franţa, Germania. Portugalia, Belgia, Anglia, Finlanda,
Italia, SUA
A fost răsplătită cu mari premii internaţionale,
tablourile sale se află, în principal, în muzeele de artă modernă
şi contemporană din Madrid, Lisabona şi în numeroase colecţii
particulare
în cei 45 de am de exil, Maria Droc a făcut mai multe încercări
să vină să expună în România; ultima oară cu puţin înainte de
deces Fericirea de a expune acasă, la Bucureşti, i-a fost
zădărnicită de autorităţile comuniste, care i-au respins cererile sub
pretextul hilar că „nu îi pot asigura cazarea!”.
După revoluţia din decembrie 1989, la 7 ani de la moartea sa,
Mana Droc s-a întors acasă prin cele 22 de picturi şi o statuie
originală, pe care familia le-a donat ţării, respectiv Muzeului
Naţional de Artă.
Simpatizantă, a trăit în exil (Spania) o autentică viaţă legionară.
Sterie DULIU (1904-1995)
Doctor in Ştiinţe Economice
Absoltă CU irLfa mUna D0l ' ani din Maced °nia (Grecia),
cursurile ccol„ sLe'™™ d ' n comuna natală; urmează apoi
termmă in ? 1925 Este°c^ T* * Satonic ' pe ^ *
Constantin Pananar» r 9 de promo l ie cu lancu Caramea,
Ficăta, Mamuliş^Gh Ghiţu r ' 9 ° re Plhu ' Sterie Ciumetti, Sterie
108
m 1925, vine în patria mamă pentru
continuarea studiilor, odată cu primul lot de
aromâni colonizaţi în judeţele Durostor şi
Caliacra din Dobrogea de sud. în timpul
studiilor a militat, împreună cu ceilalţi colegi
aromâni, pentru asigurarea condiţiilor
necesare continuării procesului de imigrare a
aromânilor
în 1930, Constantin Angelescu, demnitar
naţional -ţărănist introduce în parlament un
pmiec^Je lege, care fiind adoptat, face imposibilă continuarea
colonizării aromânilor. Are loc atunci atentatul neizbutit ai lui
Gheorghe Beza împotriva ministrului Angelescu. Grupul studenţilor
aromâni se solidarizează cu Beza. în aceste circumstanţe este
arestat şi Corneliu Codreanu împreună cu fruntaşii studenţilor
aromâni. în timpul detenţiei din închisoarea Văcăreşti. Corneliu
Codreanu le-a inspirat o mare încredere prin ţinută morală şi
dragoste pentru românii de pretutindeni. Tot grupul i s-a alăturat
însuşmdu-şi crezul lui. Sterie Duliu este printre ei.
In septembrie 1940, ca doctor în ştiinţe economice, este numit
secretar general la Ministerul Economiei Naţionale, iar după
evenimentele din ianuarie 1941, conduce în calitate de director,
sucursala din România a firmei germane BOMM
în anul 1943, împreună cu Horaţiu Comamciu, Ion Veţeleanu
Chica, Ştefan Predescu, stabilesc contactul cu luliu Mamu
în 1948 este arestat şi condamnat la 20 de ani muncă silnică
în închisoarea de la Aiud are o comportare care îl face iubit şi
stimat de toţi cu care a suferit împreună.
Se eliberează din închisoare în 1964 şi se stinge din viaţ in
1995
Dumitru [Miti] DUMITRESCU (m. 1939)
Avocat
Originar din Ploieşti. Dotat cu o mare puritate
sufletească şi putere de sacrificiu A con us
echipa de legionari prahoveni, ^ are
pedepsit la 21 septembrie 1939 pe rmn
Călinescu, asasinul Iu. Corneliu Codreanu.
lon DUMITRESCU - BORŞA (n 1899)
Preot verhl militant in Mişcarea Leg.onarâ
Urmează cursurile Seminarului teologic din
Râmnicu Vâlcea şi apoi Facultatea de Teologie
dm Bucureşti, la parte la mişcările studenţeşti
de după primul război mondial.
' Preot în Bălceşti şi în Maramureş. ţ n
comuna Borşa, unde este arestat, judecat
pentru susţinerea revendicărilor ţăranilor din
Borşa şi eliberat.
_____ în 1930 intră în Mişcarea Legionară. Secretar
general al partidului Totul pentru ţară din anul 1935
în 1937. voluntar în războiul spaniol. în echipa condusă de lon
Moţa
Ales parlamentar pe listele partidului „Totul pentru ţară” la
alegerile din 20 decembrie 1937, anulate de Carol al ll-lea.
Colaborează la Duminica creştină. Pământul strămoşesc. Buna
Vestire Rânduiala. A scris Cea mai mare jertfă legionară. în care
evocă lupta pentru creştinătate din Spania anilor 1936-1937 şi jertfa
lui lon Moţa şi Vasile Marin
De-a lungul ~milrv trprp prmţr o sumedenie de t^mnite
Luca DUMITRESCU (1920-1990)
Scriitor
S-a născut în Bucureşti.
Studiile secundare le face la Colegiul Sf Sava iar cele
universitare la Facultatea de Litere din Bucureşti
Debutează cu versuri la revista liceului în an»
1926-1927, sub pseudonimul I. Ulieşteanu, în
anii 1928 - 1930 îi apar poezii în Bilete de
papagal, revistă a lui T. Arghezi. semnate
D.G Luca
Colaborează în anii studenţiei (1930-1933) la
Cristalul. Sepia şi alte reviste tinereşti ale
vremii. în 1933, ia parte la concursul
fechirghiol - Eforie cu romanul Hohotul, pe
care-l câştigă Mircea Eliade cu Maitrey Luca
Dumitrescu obţinând o menţiune între 1937-
1940 colaborează la Universul literar ,
Vremea şi sporadic la Revista Funda pilor
Regale. Obţine premii pentru poezie de la
Societatea Scriitorilor.
Este mobilizat şi participă la război, din Cuban până m
Cehoslovacia, motiv pentru care nu poate publica romanui sau
Linii paralele, programat să apară în editura Universul literar
în vremea studenţiei face parte dintr-un cenacu.^are
grupează pe Edgar Papu, Constantin Fântâneru, Ale* ns “ •
pictorul Bob Bulgaru ş a. Ca formaţie intelectuală s a ,n e ^ ( ^
spiritul grupării ,. Criterion", expresie a tinerei generaţi» _
ilustrată prin Mircea Vulcânescu, Mircea Ehao 7"
Petru Comarnescu, Pa vel Costin Defeanu. Mihai ' .. cu
p ftre Ţuţeaş a. S-a aflat în raporturi fraternitate
Fmil Botta, Eugen lonescu, Hona Stamatu *
Mircea Nicolau. .
Aparţine integral elanurilor şi luptei generaţie' sa e denm|tate
S-a încadrat în Mişcarea Legionară şi Ş‘*a l-
crucea. într-o lungă şi grea detenţie în temniţe e con. re j n
Unicul său volum de versuri ..Hron/oo carantina în
editura Cartea Românească în 1988, după o >u 9_ ^ se nine
b'rourile Securităţii Versurile sale se disting P nn lf
IU
ci armonioase. Bine primit de critica literara prin comentariile Iu,
Edgar Papu şi Alexandru Pîru. Hromcul racu w reahzeaza sinteza
dintre un tradiţionalism transfigurat şi modalităţile de exprimare ale
poeticei contemporane.
Vladimir DUMITRESCU (1902-1991)
Profesor universitar, arheolog
S-a născut la Bucureşti. Face studii de
filologie, geografie şi istorie, | a
Universitatea din Bucureşti, pe care o
termină cu licenţa magna cum laude.
Doctor în istorie la Bucureşti, 1929, îşi
continuă studiile la Roma, ca membru al
Şcolii Române de acolo (1926-1932)
terminate cu un doctorat, cu teza „L ’etâ del
fero ne/ P/ceno" sinteză asupra epocii
fierului din această zonă a Italiei
Este continuatorul lui Vasile Pârvan la catedra de
arheologie a Universităţii din Bucureşti. A elaborat peste 15
străinSatP 1 n de spec ' a,itate publicate mai ales în
anS FH r ! 93 V 1945 6S,e direc,orul Muzeului ^
Pâîvan 'puni hf ° aCia '’ co "'inuând pe Vas,le
Arheoloqie Este T* 6 actaalel Biblioteci a Institutului de
Arheologie italian al Insfltu,u/ui de Preistorie şi
în SUA. gsrman şi este solicitat pentru colaborare
mitial în italiană şîapof în ^ln<FF Stori( f ,n Rornănia " apare
Urmează „Harta arheologică /o ’ ? ngl ® za ' s P aniolă şi rusă
m faţa ştiinţei" ~ Cc ^ oman iei" şi „Legende celebre
A aderat la Mişcare i *
Participat la tabăra leaion^r^TT 3 ' iar în vara anului 1936 3
fost secretar al Ministerului î n d ® f i a Carmen Sylva. în 1940 a
1955 a fost in ares , adm " Va , tămân,ulu i- între anii 1952 •
/n ? n area Leg ' onarâ In 1980 si-a ra, V pentru apartenenţă la
c /sori/e mele apărute după isţ^'* merr| oriile din detenţie -
1
--- —uyur-iy86)
Somitate mondiala m domeniul istoriei şi filosofiei
religiilor.
cri ^ m Bucure § ti - fiu al ofiţerului Gh.
Eliade. Urmeaza cursurile secundare la liceul
Spiru Haret, apoi studiile universitare la
Facultatea de Filosofie, încheiate cu o teză
despre filosofia Renaşterii (1928) Pleacă în
India (Calcuta), unde rămâne trei ani şi
aprofundează filosofia indiană. Susţine
doctoratul în filosofie la Bucureşti (1933) cu
teza „ Yoga - essai sur tes origmes de la
mystique indience". între 1933 şi
1938, concomitent cu o intensă activitate beletristică şi publicistică,
ţine cursuri de filosofie şi de istoria religiilor la Universitatea din
Bucureşti.
în timpul războiului este ataşat cultural la Londra şi apoi la
Lisabona. Din 1945 se stabileşte la Pans, unde predă Istona
Religiilor, mai întâi la tzcoie pratique des Hautes tztudes. apoi la
Sorbona. Solicitat în SUA, după un an de cursuri ţinute ca Visitmg
Professor (1956-1957), acceptă postul de profesor titular şi de
coordonator al catedrei de Istoria Religiilor din Chicago unde se
stinge din viaţă la 79 de ani.
Mircea Eliade a făcut parte din generaţia de aur care i-a avut
ca mentor pe profesorul Nae lonescu (împreună cu Mircea
Vulcănescu, Petre Ţuţea, Constantin Noica, Emit Cioran, Vastie
Bănci/ă).
Este autorul unei opere ştiinţifice vaste şi de răsunet
(„Alchimia asiatică’’ - 1934, „Yoga - nemurire şi libertate - 1936.
-Mitul reintegrării’’ - 1942, „Comentarii ta legenda Meşterului
Manote" - 1943, „Tratat de istoria religiilor' - 1949, . imagini şi
simboluri ” - 1952, „Mituri, vise şi mistere " - 1957, .Aspectele
mitului” - 1963, „Sacrul şi profanul* - 1965, „Nostalgia originilor -
197 °. -De la Zamolxis la Gingis - Khan’ - 1970.
australiene” - 1972, „Istona credinţelor şi ideilor religioase
Lucrările sale contribuie la analiza specificităţii fenomenului
re ligios, susţinând o teorie a sacrului, care este
fundamental în studiul structurii conştiinţei religioase şi a lui ..nome
1
9 oZ, 3 iu, literară (proză) este străbătută de un filon enigmatic,
ezoterfcuneor, sub influenţa studiilor şi simpatiilor care le nutrea
fată de gândirea extrem - onentală. îndeosebi indiana (Isabel şi
alele diavolului. Solitoquii Maitrey. Şantier întoarcere din ra,
Domnişoara Cristina. Huliganii. Nunta in cer. Nopţile de Sânziene.
La ţigănci). ....
A fost membru de onoare a numeroase universităţi europene
şi americane.
A fost încadrat în cuibul legionar „Axa", condus de Mihail
Polihromade
Ceea ce trebuie să-l fi atras pe Eliade la Mişcarea Legionară
este acea sinteză de românism şi spiritualitate, ce realiza
exigenţa unui „mesianism" specific românesc.
El afirmă: ... „ Mişcarea Legiunii are dreptul să se revendice ca
singura mistică creştină, revoluţie spirituală, ascetică şi
bărbătească, cum încă n-a cunoscut Istoria Europei "
. Promovarea bărbăţiei şi a spiritului ofensiv - valori
europene aristocratice - a adus de la sine o altă prefacere a
spiritului tinerei generaţii româneşti. A creat conştiinţa unei misiuni
istorice, sentimentul că ne-am născut ca să împlinim o revoluţie
unică în istoria neamului ...
in 1937 a condus, împreună cu Mihail Polihroniade şi cu
pictorul Alexandru Bassarab, propaganda electorală legionară din
judeţul Ialomiţa.
in 1938, sub Carol al ll-lea, este arestat şi deţinut în lagărul de
Mânii C Tw C L UC ; ,mpreuna Nae lonescu, Radu Gyr, Ion
Manzatu, lordache Nicoară ş a
Codr < ean t u m o te farp dl * reCt A/ la momentul asasinării lui Corneliu
atmosfera din feoâf «• a descris
ataşament la valoni rr« .° dlne ' mcred ere, speranţă, bărbăţie,
din 17 decembrie 1940 6? Ş ' na * lona,ei în z,arul -Buna Vestire
graţia divină El recunoas^e^ V ' Ct . oria ,e 9ionară ca beneficiind de
legionare, profund diferit de cfIph ^ Spiritual cre $ t,n al revoluţiei
statului (fascismul) ori al ra C * f dominate primatul economic al
Mircea Eliade a.
românesc şi a publicat în n ®' ,m| tat în destinul neamului
articole in care a susţinut ideologi fegSna'ră ^ Ş ' stră ' năla ' e '
114
Cred în destinul neamului nostru; cred în revoluţia creştină
- omului nou; cred în libertate, în personalitate ş, dragoste de
aceea cred în biruinţa Mişcăm Legionare, mândră şi puternică
intr-un nou stil de viaţă, care va transforma in valon spirituale
de circulaţie universală bogăţiile sufletului românesc".
Mihai Fotin ENESCU (1897-1987)
Diplomat cu stagiu îndelungat in exilul românesc
S-a născut în Bucureşti. Fiu al unui fost ministru din partidul
liberal.
Studii de Drept \n Bucureşti.
Diplomat în Ministerul de Externe al României, ataşat
comerciala Spania. Stabilit la Roma în 1942. Consul generat la
Viena.
în 1945, aflat în lagărul de la Glasenbach, lângă Salzburg.
împreună cu V. lasinschi şi generalul Platon Chirnoagă, înaintează
un memoriu generalului Mark Clark, comandantului suprem al
armatei americane din Austria. Acest memoriu, împreună cu cel
înaintat de I. Velescu şi E. Sângiuleanu generalului Eisenhower şi
lui Robert Murphy, duc la scoaterea din lagăr a legionarilor şi la
scoaterea de sub acuzaţie a Mişcării Legionare. Atât ComiS'a
de instrucţie de pe lângă Tribunalul de la Niiremberg, cât şi
Comandamentul superior aliat de la Viena scot din cauză entităţile
pe care le reprezentau legionarii: Mişcarea Legionară, Guvernul
Naţional român şi Armata Naţională: „Cei care au participat la
activitatea acestor organisme nu au fost nici fascişti, nici
nazişti, mei colaboraţionişti şi nici n-au săvârşit crime de război
sau crime împotriva umanităţii." ,
La realizarea acestei reabilitări un merit deosebit îi revine ui
'hai Fotin Enescu, membru al Mişcării Legionare.
In anii 70, a editat, în exil, împreună cu Horia atârnau,
Publicaţia Fapta.
Constantin FÂNTÂNERU (n. 1907)
Poet, romancier, filolog
° născut in comuna Budiştem din juaeţi
btud " la liceul Sf Sava şi Facultatea de
Utere
L n*S" ssztjgz ;
s°"S» (ÎM >, c^s
Români literară. Vremea, Convorbm Uterare, Revista Fundaţiilor
Regale ş^a ^ Eugen | onescUi Edgar PapUi Arşav|r
Simpatizant în duh şi fapta al Mişcării Legionare.
Gheorghe Emanoil FILIPESCU (1882-1937)
Profesor la Politehnica din Bucureşti
S-a născut în comuna Bucecea din judeţul
Botoşani. Urmează cursurile secundare la
liceul Launan din Botoşani şi apoi Şcoala de
Poduri şi Şosele din Bucureşti.
Inginer diplomat în 1907, asistent
universitar în 1909, profesor de rezistenţa
materialelor şi statica grafică din 1918.
Director general al STB (Societatea
Tramvaielor Bucureşti) din 1931. Cu spijinul
său, la această întreprindere a fost organiza¬
tă cea mai puternică formaţie din Corpul Muncitoresc Legionar.
Membru corespondent al Academiei Române în 1936.
A elaborat: Formule pentru calculul betonului armat -1911,
mlt Un ' dSU ^ rectorilor- 1929, Hypotheses sur la rupture des
1 §3 § iaUX " stetică şi rezistenţa materialelor -
sa Ele^aVTno^^ 3 !- 23111 declarat a * Mişcării Legionare. Fiica
dfn 9 din 9rUPUl stude "î i,or le 9 ionari
cererea fTce ( " uiîn noiembrie 1937, la
Politehnică l-au condus la lonZ"' d ® StUdeni ' ,e 9 ionari din
probabil, dorinţa profesorului ^ VCC ' " Cămăşi verzi A f0S '
116
Marin FIRMILIAN (1902-1972)
Mitropolit al Olteniei
S-a născut în comuna Plopeasa de Sus din judeţul Buzău
numele de botez fiind la naştere Nicolae. Urmează cursurile
seminarului din Galaţi şi în continuare ale liceului Spiru Haret
din Bucureşti. Studii universitare la Facultatea de Istorie $i
Geografie între 1924-1929 şi la Facultatea de Teo/ooie în
perioada 1938-1940.
Funcţionează ca profesor şi director al Seminarului Central
din Bucureşti.
Este succesiv ieromonah, protosinghel şi arhimandrit, iar
din 1947 arhiepiscop al Craiovei. în 1949 devine mitropolit a!
Olteniei, funcţie în care rămâne până la moarte.
Din opera sa scrisă spicuim: „ Ierarhii plaiurilor oltene în
prima sută de ani de autocefalie * articole, recenzii,
medalioane şi vieţi de sfinţi în „Cuvântul bun", „Glasul
monahilor", „Albina".
îndrumă revista „Mitropolia Olteniei ”, restaurează
monumente istorice.
Face parte din delegaţiile Bisericii Ortodoxe la Conferinţele
panortodoxe din insula Rhodos din anii 1963 şi 1964.
A fost membru al Mişcării Legionare din anii 30.
Neagoe FLONDOR
Avocat
„ Face parte din strălucita familie de cărturari bucovineni,
înnobilaţi de împăratul Austriei. Istoria familiei Flondor se
'mpleteşte cu istoria Bucovinei.
. Face studii de Drept la Universitatea din Cernăuţi Aderă la
işcarea Legionară de la începuturile ei. Fruntaş al
u covinenilor legionari.
n 1934 este arestat şi încarcerat la Jilava împreună cu oţi
r,J ntaşii legionari anchetaţi în procesul Gărzii de Fier.
117
* nacus FLORESCU
Costin Dacub
Scriitor
Jurist, artist plastic, fost comandor de aviaţie.
A făcut detenţie politică. Autor al mai multor
lucrări istorice şi memorialistice. Membru al
Mişcării Legionare. Ca artist plastic a realizat
sculptură în lemn şi pictură.
Nicolae FLORESCU (1910-1964)
Doctor în Fizică, reprezentant al ţârii sale în exil
S-a născut într-o comună de lângă laşi. După terminarea
liceului în capitala Moldovei, studiază la Universitatea ieşeană,
unde, în 1939, obţine titlul de doctor în Fizică
Participă la războiul împotriva URSS, de unde se întoarce în
194 3.
îşi continuă studiile în Germania, la Dresda şi Halle. După
terminarea războiului, emigrează în Australia, unde continuă
activitatea ştiinţifică şi publică numeroase lucrări de specialitate.
în 1956 este numit Tech meat Offtcier la Institutul de Fizică al
Universităţii din Sydney, apoi delegat cu conducerea şi
organizarea Laboratorului de Fizica Vidului la Universitatea din
New South Wales
inter " unoscu * prin Publicaţiile sale, participă la primul Congres
" de ş J' in î a Ş'Tehnologia Vidului din 1958, la Namur
natală Românf 6 ^^ atât Australia - P atna adoptivă, dar şi pe cea
natala, Roman.a, fund singurul delegat român.
conferinţe ?/>e/ege/obtS ^ numeroase comunicări
invenţie în domeniul specialităţi sate^ P3,ent aUS ' ra ' ian pe " trU °
rămas credincios până 'mo ? em f nilor ?' de dorul de ţară, dar a
Moare la Sydnev in Tmf 9 Şl Le9 ' unii
un tratai de Fizica Vidului operă uni- 0 de COrd ’ P ® când ' UCra ' 3
A lăsat prin testament - * n Ca m acest dom eniu.
18 “ ,n f r eaga sa bibliotecă Institutului
Român din Freiburg, condus de comandantul leqionar v.m.i
H/lihăilescu Ultima sa dorinţa a fost ca rămăşiţele pământeşti să -
fie aduse în ţara spre odihna veşnică * '
A fost membru al Mişcării Legionare.
Sergiu FLORESCU (m. 1939)
Gazetar, ideolog legionar
Studii şi licenţa în Litere şi Drept Ziarist.
Duce o luptă acerbă împotriva comunismului prin publicaţiile
din Chişinău: Garda de Fier şi revista România Creştină al cărei
director a fost.
Comandant legionar, şef al regiunii Basarabia.
A fost asasinat, în judeţul Lăpuşna, în noaptea de 21-22
septembrie 1939, din ordinul regelui Carol al ll-lea
Nicolae FRÂNCU (1915-1953)
Arhitect
Studii superioare la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti în
ianuarie 1938, când preşedintele studenţimii legionare este pălmuit
de un comisar de poliţie, se solidarizează cu cel agresat alături de
colegii Titus Borza, Ion Puşchilă şi Nicolae Goga. împreună cu
întreaga studenţime din Bucureşti, declanşează prima grevă din
facultatea de Arhitectură.
Participă cu toată însufleţirea la realizarea obiectivelor Mişcăm
Legionare şi este ales, în 1940, preşedinte al Societăţii Studenţilor
Arhitecţi.
Ca arhitect obţine Premiul „Adăpost alpin".
în 1941-1943 face parte din batalioanele de pedepsiţi de
egimul antonescian şi este trimis pe front, pe lima întâi, cu miS,uni
le sacrificiu. . ,
Condamnat în lipsă la 10 ani de închisoare. în 194 , ,n o u
Joja - Goga, se prezintă în 1951 benevol în ,nsan *
ejudecat şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru legat
organizaţiile studenţeşti. Trimis la muncă forţată m mina
^Pbe, unde va muri asfixiat de gazele natura e re * rea
exploziile cartuşelor de dinamită, în timp ce lucra a
udului unei suitori.
11 ^
losif
Profesor universitar
Candidat al partidului Totul pentru tară, este ales la Senat, în
iudeţuf Bălţi, în decembrie 1937, alegeri anulate de dictatura
regelui de tristă amintire, Carol al ll-lea.
Cu prilejul acestor alegeri, a cunoscut Mişcarea şi pe Corneliu
-Această Mişcare am gasit-o sfanta in toate. Am fost in
campanie electorală şi astfel am văzut Legiunea în toată
splendoarea ei. O înaltă concepţie etică a vieţi/ sociale. Tot ce a
scris Corneliu Codreanu în cartea „Pentru legionari" şi în „Cărticica
şefului de cuib" se realiza aidoma
Ca martor în procesul Căpitanului din 1938, răspunzând la
întrebarea dacă partidul Totul pentru ţară este de extremă dreaptă,
a făcut atunci memorabila formulare: „Mişcarea Legionară nu este
de extremă dreaptă, nici de extremă stângă, ci de extremă cinste,
care luptă împotriva extremei noastre necinste
Ion FRUNZEI TI (n.1918)
Scriitor, critic de artă
S-a născut la Bacău.
Elaborează o mulţime de studii abordând cu precădere
fenomenul plastic românesc.
Valbudpî n'L bănăteni din sec °M at X/X, St. tonescu-
A fost simnatf 6 f C | m 63 ^ ersun: Greul pământului, Aladin.
A tost simpatizant al Mişcării Legionare.
Dumitru [Tache] FUNDA
(n. 1916-1999)
Inginer
S-a născut în localitate u
Aici absolvă şcoala primară , rup [ sta din Macedonia Grecească,
este elev 3l liceului român din ^ pa , care - în toamna anului 1927,
n anul 1930 vine în R om A_ re bena, unde face studii meritorii
colonizaţi în Cadrilater. nia ’ lm P reur »ă cu părinţii şi sunt
120
După absolvirea liceului din SUistra în
toamna anului 1935, devine student al Srl
Politehnice din Bucureşti * co/ "
Aderă la Mişcarea Legionară şi face parte din
grupul studenţilor politehnicieni leg.onar.
unde depune o activitate remarcabilă
In primăvara anului 1936 participă la
congresul UNSCR de la Târgu Mureş după
care este întemniţat la Jilava pe durata unei
luni.
In toamna anului 1937 preia conducerea grupului legionar doi
de la Politehnică. în aceeaşi perioadă participă la un marş în
judeţul Durostor organizat de Grigore Pihu şi, în urma unei reuşite
rezistenţe opusă jandarmilor, care voiau să interzică marşul,
Căpitanul îi decorează cu Crucea albă pe unii dintre participanţi!
printre care era şi Tache Funda.
După asasinarea Căpitanului la 29/30 noiembrie 1938, Funda
este internat în lagărul de la Vaslui, de unde, în urma unei afecţiuni
pulmonare, este transferat la Spitalul Militar Braşov. Aici s-a aflat
în noaptea de 21 - 22 septembrie 1939, când s-a produs
masacrarea legionarilor. Scapă ca prin minune: dintr-o eroare
fusese trecut pe lista aromânilor care au fost în totalitate asasinaţi
în lagărul de la Vaslui.
La 3 septembrie 1940 participă la evenimentele de la
Constanţa, având ca scop forţarea abdicării lui Carol al ll-lea în
toamna anului 1940, după schimbările politice intervenite în ţară,
preia conducerea Grupului studenţilor legionari de peste hotare
După evenimentele din ianuarie 1941 este arestat pe stradă.
Este redat libertăţii graţie intervenţiei comisarului Grigore Vasile,
care fusese scos din închisoarea Jilava în noiembrie 1940, în urma
e claraţiilor favorabile ale lui Tache Funda.
n anul 1942 absolvă cursurile Politehnicii, inclusiv secţia de
Pregătire militară a absolvenţilor Politehnicii, devenind ofiţer de
rezervă.
anii 1942-1943 conduce studenţimea legionară, iar în
lembrie 1943 este arestat odată cu mulţi fruntaşi ai studenţimii
stifo na * re ’ ' n urrna acţiunii de solidarizare a studenţimii române cu
dăd/ 10 6le românilor din Ardealul cedat. Deşi Ion Antonescu
trimit ^P 02 '^* ca studenţii să fie eliberaţi, după anchetare, es e
°tuşj pe front pentru „reabilitare”, din ordinul genera u ui
4
d l u-iiii, Astfel ia parte la luptele din Crlmeea din primăvara
Sui 1 W reuşind ca in retragerea de la Sevastopol, sâ nu cadă
pr, zonier^ ^ ^ es(e arestat în cadru | amplelor arestări de
legionari efectuate de regimul comunist.
Trece succesiv prin închisorile de la Malmaizon, Jilava,
Ocnele Mari, Colonia de la Capul Midia, Colonia de muncă de la
Oneşti (după oprirea lucrărilor de la Canal).
Din anul 1953 este trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan,
de unde este arestat din nou în 1958 şi anchetat. Este condamnat
la 20 de am de muncă silnică. Urmează Jilava şi Aiudul, de unde
este eliberat la 31 iulie 1964, în cadrul graţierii generale, după 16
ani de privaţiunea libertăţii.
De-a lungul anilor a desfăşurat activitate publicistică prin
articole apărute în Buna Vestire, Armatohi, România Liberă,
Puncte Cardinale, Cuvântul Românesc (Statele Unite), Dreptatea.
A publicat un volum memorialistic şi analize politologice
intitulat După 60 de ani mistificarea adevărului continuă (1998) şi
broşura Foştii deţinuţi politici - o şansă ratată (1999).
Gheorghe FURDUI (1910 - 1939)
Doctor în teologie
Licenţiat al Facultăţii de Teologie din
Bucureşti; în anul 1934 este doctor în
Teologie
Inaugurează la Fundaţia Carol un ciclu de
conferinţe privind „Patriotismul şi Biserica'
. re §®dinte al Centrului Studenţesc Bucureşti,
m 34. Este ales preşedinte al UNSCR
^Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini
după Tra ' an Cotigă, la congresul
Del^ne această func«l n â nt T din 1935 -
1 936. pana ,a congresul de la Târgu Mureş, în
inteligenţă a generaţiei sa^P^ ^ Ur ' a * e Ocării Legionare. O mare
, Es 'e datorul con s fe" mare ' ,alenl oratoric,
susţinut fără rezerve de oPf ®' lenţilor din Calea Plevnei.
p , Sellan p °Pescu, directorul ziarului
Universul. La punerea pietre, fundamentale, la care a participat si
Carol al IN ea ( care se înscrisese cu o donaţie de 100 000 leu L
cuvântul rostit. Gh. Furdui a spus, printre altele Să trăit,
Maiestate, vă mulţumim .' Dar d,n tot sufletul nostru strigăm L
trăiască Corne/iu Zelea Codreanu, singurul care poate face
dreptate în ţara noastră'
Este arestat, cu peste 200 de studenţi, duşi la Prefectura de
poliţie a Capitalei, dar eliberaţi în aceeaşi zi
După 1936, participă din plin la întreaga desfăşurare plină de
elan, a activităţii Mişcării Legionare. Este apreciat în cel mai înalt
grad de Căpitan. Fusese singurul om, care în timpul cruntei
prigoane din decembrie 1933 - aprilie 1934, cunoştea locul în care
era adăpostit Căpitanul
Ales parlamentar pe listele partidului Totul pentru ţară la
alegerile din 20 decembrie 1937.
După instaurarea dictaturii regale, este arestat în aprilie 1938,
trimis în lagăr şi, în vara aceluiaşi an, transferat la închisoarea Rm
Sărat.
La 22/ 23 septembrie 1939 este asasinat din ordinul regelui
ucigaş Carol al ll-lea, împreună cu alţi 12 fruntaşi legionari, elita
Mişcării Legionare. înainte de asasinat, el a înălţat ultima
rugăciune cu cei ce urmau să fie împuşcaţi, apoi a apelat la
ucigaşi, solicitând să-şi îndeplinească odioasa misiune, fără a-i
chinui în prealabil. Şi totuşi au fost schingiuiţi bestial şi apoi au fost
împuşcaţi. Toţi au căzut. Unul singur a strigat „Trage, trage, căn-
am murit". Se aflau acolo Gh. Clime. Ion Banea. Alecu
Cantacuzino, Mihat Polihroniade, Alexandru Cristian Teii. Ntcolae
fotu. Bănică Dobre, Gheorghe !strate, Paul Crajaş a
Un martiriu care aminteşte de ferocităţile primelor jertfe
creştine
Valeriu GAFENCU ( 1921 - 1952 )
Martir al închisorilor comuniste cu trăire de sfânt
S-a născut în Basarabia, comuna Sângerei din judeţul Bălţi
^ a lăl, Vasile Gafencu, fusese deputat în Sfatul ţării din Basarabia.
:are v °tase în 1918 unirea Basarabiei cu patria mama în 1940.
,r) d Basarabia este ocupată de URSS. tatăl îşi trece farm a
peste Prut şi se reîntoarce pe pământul nea,, .a u a ,une.
Este arestat de sovietici, deportat în Siberia
dicolo de Cercul Polar, unde moare după un
an.
Valeriu urmează liceul Ion Creangă din Bălţi
si apoi Facultatea de Drept din laşi, unde s-a
refugiat.
în 1941, sub dictatura antonesciană, este
arestat, la numai 21 de ani, ca legionar
conducător al unui grup al Frăţiilor de cruce
Este condamnat la 25 de ani muncă silnică
Având o înaltă concepţie creştină, suportă cu seninătate
chinurile la cere
este supus. în anul 1945, după venirea comuniştilor la putere
refuză să semneze cererea de eliberare condiţionată şi rămâne în
închisoare în continuare. Consideră că nu are rost să facă
compromisuri de vreme ce îl avea pe Dumnezeu şi în închisoare.
Dentri^frat' 0 * adănCă cucernicie sufletească şi dăruire
reTcioasÎ ceT r i ”***' indiferent de etnie ?' confesiune
respect că an r ^ Cunoscul pnn închisori spun, cu adânc
Wurmbrand) SCU Un sfânl (mărtusisinle pastorului Richard
carea 0 fosto 9 b'gafsâ T b C âic n ât7 d ' n T* C0 " di!iil0r inUmane ' 3
mgrijirea medicală condiţionată A ' UdUlU ' Ş ' Pi,eŞ,i ’
streptomicină, o cedTazT'T' d ' n Tâf9Ul 0cna ‘ când ' se aprobă
considerând că lui nu-i rr^ ‘ * ° f ^ su ^ er ' n tă recuperabili.
v,a îa pastorului evreu /?««/,!!? ^ ^ 0,0S - Se salvează astfel
Prevăzându-şi, cu cT Wurmbrand
* Un de la fr atii de suferind r'** ' na ' nte moartea - ia rămas
anielescu, adevărat apostni ' mu, t Ume Şte doctoriţei Margareta
fHh âr9U * ^ Cna Se stinae 3 med ' c ' nii ' n spitalul penitenciarului
februarie 1 952 . Despă^ aŞa Prevăzuse, în ziua de 18
ei rămaşi a lăsat în urmă şi tristeţi.
124
dar şi optimismul izvorât din credinţa nemuririi sufletului
spun versurile ( Testament): - Ş cum o
„ Te-ai dus şi ai lăsat în urma ta,
Nădejdea revederii n Paradis,
Mereu vei fi cu noi ş-om aştepta
Să ne htâlnim cu sufletul deschis.
Ne ndemni pe cei ce-n viaţă am rămas:
Luptaţi uniţi şi în acelaşi pas!
Zidiţi lui Dumnezeu altare sfinte,
Păşiţi pe calea vieţii înainte! "
Constantin GANE (1885-1962)
Avocat scriitor, gazetar.
S-a născut la Botoşani, descinzând dintr-o familie boierească,
care se trăgea din descălecătorii maramureşeni ai Moldovei
A Urmat liceul August Treboniu Laurian din Botoşani, iar
studiile universitare la Bucureşti. îşi continuă studiile în Germania,
unde obţine un doctorat în Drept.
Practică avocatura la Botoşani şi Bucureşti. înainte de primul
război mondial, a fost secretarul lui Alex. Marghiloman, om politic
a parţinând Partidului Conservator.
Voluntar pe frontul din Bulgaria (1913) şi în primul război
mondial. în 1940 a reprezentat România, ca plenipotenţiar la
Atena.
A colaborat la: Epoca, Curentul, Cuvântul, Libertatea. Cele trei
Cdşuri, Revista Fundaţiilor Regale ş a. A fondat revista Sânziana.
Prin opera sa dă viaţă societăţii româneşti apuse Amintirile
un ui fost ho/eric (1914), Prin viroage şi coclauri 1916-1918 (1922),
Pe aripa vremii §32); Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe (1932,
1935 ), Viaţa lui Despot Vodă (1933), Acum o sută de am 0936),
Carp şt locul lui în istoria politică a ţării (1936). Amărâte şi
Ves e!e vieţi de jupânese şi cucoane , Dincolo de zbuciumu
î ♦ * a m lucrări de evocări istorice, dintre care doua
veacului etc. In total U 'ucran
Pren S,:^-boarea Legionar. ,a vârsta de S4
de ani a fost arestat şi aruncat în închisoarea de la Aiud. unde
după 13 an, de detenţie, la vârsta de aproape 77 de am, s-a stins
ca o făclie pentru învierea de obşte a neamului sau.
Ovidiu GĂINĂ [Stan M. POPESCU] (n. 1918)
Universitar sudamerican, publicist politolog
S-a născut la Solea, comună din judeţul Câmpulung-
Bucovina.
Studii universitare la Cernăuţi. Militant legionar din 1937.
După evenimentele din ianuarie 1941, se refugiază în
Germania, unde trece prin lagărele şi închisorile hitleriste. După
război, în 1947, frecventează colegiul catolic de la Brescia (Italia).
Aceasta constituie un început de drum nou în viaţa sa. Emigrează
apoi în Argentina, unde, om al îndrăznelii şi acţiunii permanente,
desfăşoară o spectaculoasă carieră intelectuală. La Buenos Aires
devine profesor de psihologie la Facultatea de Psihologie a
Universităţii „Del Salvador şi la Facultatea de Psihologie şi
sihopedagogie Catolică „Santa Mana Câţiva ani funcţionează la
nZ e [? ad NaC '° nar de la Pla,a * la ca ‘edra de Psihologia
Ministerului Luc^TLw Este aSeSOr 3 '
PsihonpHann a î onale şi dirijează primul cabinet de
2 ' tSZTT’ 1 “**• F '° m F °" d “‘*
Conferenţiază h // PS'hologie aplicată din America Latină.
Bochum, Madrid. ^ Munchen - Bonn ■ Munsler
Internaţionale de l a r dlverse comunicări la congresele
Conduce un institut d ° Penhaga ’ Lubhana, Amsterdam, Liege
conferenţiază în diverJ PS ' holog,e a P''cată la Buenos Aires şi
Dascăl erudit şi publicil^ 6 ' nte ' ectuale ale lurni '-
Şi universitar sudam^nr^ CU repu * a ţ ,e internaţională, politolog
26 n ' publ| câ, sub pseudonimul Stan M
popescu, o serie de cărţi de succes în limba spaniolă, cu abordare
de pe poziţia principiilor creştine ale politicii şi culturii: Foamea de
Dumnezeu (de la Pascal la Saint Exupery)" - Buenos Aires (1955 ),
Introducere în filosofia istoriei’ - Buenos Aires (1961),
Ascensiunea şi declinul aristocraţiei - Madrid (1970/ „Autopsia
democraţiei, un studiu al antireligiei - Buenos Aires (1984),
Obsesia schimbului sau revoluţia permanentă - Buenos Aires
(1984), „L ascese legionnaire ’- Paris (1984), Cultură şi libertate
-Buenos Aires (1990), „ Psihologia Politicii - Buenos Aires (1991).
Ultima carte este dedicată în chip de omagiu marelui lui
profesor, Traian Brăileanu, mort în sinistra temniţă a Aiudului
Acest cruciat neînfricat afirmă cu toată convingerea: Jn faţa
nihilizării prin intermediul politicii (de stânga!), singura salvare o
oferă Biserica
Ion GAVRILĂ [OGORANU] (n 1922)
Inginer, scriitor, figură de legendă,
şeful rezistentei din Nuntii Făgăraş
S-a născut în 1922 într-un sat de la poalele
Munţilor Făgăraş, Gura-Văii. Aici termină
şcoala primară şi intră apoi prin concurs la
liceul Radu-Negru din Făgăraş. Elev eminent,
impresionează prin sobrietate.^ evlavie şi
■nţelepciune neaoş ţărănească. în liceu i se
spune Moşu, pentru sfătoşenia şi mersu
cs rsctsristic.
în anul 1941, cu Fraţii de Cruce din liceu, al căror 5 ef
•dică, sus pe munte, o cruce de lemn. Considerată crimă. 9 ^
generalului Antonescu condamnă pe aceşti copii la am g
'nchisoare. ^
Eliberat, după 1944, îşi termină liceul, intra la Făcu L ^
^ronomie din Timişoara, revenită în 1945 diri C u|.
12
. , nreva studenţilor declanşată în 1946. după
devas"areTde L comunişti a căminului Avram lancu, este în
fruntea se arestări, se retrage la Braşov.
apoi la Făgăraş, unde şeful luptei anticomuniste d.n judeţ este
fostul său coleg de liceu, inginerul chimist Gheorghe Toader. Se
retrage in munţi şi conduce, timp de peste 8 am, rezistenţa armată,
înnebunite, unităţile de securitate colinda, in lung şi-n lat, toată
regiunea, fără să-l poată prinde.
Toţi îl credeau mort, inclusiv mama sa, care-i face, după 7 ani,
slujba de pomenire şi parastase.
După 30 de ani iese din ascunzătoare şi se prezintă la
autorităţile din Cluj. ţinut în anchetă timp de 6 luni, au încercat
lichidarea sa prin iradiere. Un colonel îi spune cu obidă: „-Ah, cum
te-aş fi împuşcat în munţi!" îi răspunde: „—Domnule colonel, asta-i
diferenţa dintre noi: dumneata m-ai fi împuşcat şi n-ai putut, eu te-
am avut, reperat prin lunetă, în vârful clădirii şi nu te-am împuşcat!"
l-a redat cu amărăciune locul şi împrejurarea. Colonelul a pălit şi a
rămas cu privirea în gol...
în urma evenimentelor din decembrie 1989, reuşeşte să
obţină Buletin de Identitate, se întoarce în sânul familiei şi viaţa
intră în normal.
Cu un talent autentic de povestitor şi de analist, scrie Brazii se
rang dar nu se îndoiesc. Volumul 1 apare în 1993, volumul 2 în
1995, iar volumul 3 este în curs de apariţie
sene Cn e ,° CeSte vo,ume de memorii, scriitorul Nicolae Prelipceanu
mai viu caoKând'* COn,umacie ■ domnu > Gavrilă este
lui Ion Gavri/â. ele caoir Gheor9hl|a su t>liniază: Jn cazul memoriilor
reuşii O performantă unicTin w ^ P re 9 nan tf. întrucât el. autorul, a
noi, aceea de condamn >S ° na rez,sfen t e/ anticomuniste de ti
de ani!" 3 3 m °arte care nu s-a lăsat prins timp de 30
victor Puiu GÂRCINEANU (1909 - 19391
Avocat, doctor in Drept, scriitor
Studii secundare la Colegiul Naţional Niooale Filinesci.
(Mănăstirea Dealul), şcoală a elitelor româneşti, pe care o absolvă
ca premiant de onoare Urmează f acuitatea de Drept si de l itpr«
Obţine titlul de Doctor în Drept.
Colaborator In (Calendarul, Cuvântul, Buna Vestire
“ °P er ® Din k,mea legionară. La hanul tui
Tăra(ă.
I ersonalitate complexă, exemplu tipic de
eroism, dârzenie, credinţă şi dragoste, mare
capacitate de jertfă
Asasinat în lagărul de la Vaslui la 23/24
septembrie 1939. împreună cu alţi 32 de
legionari. Fratele său, Florin Gârcineanu,
ofiţer, este asasinat tot atunci în lagărul de la
_ Miercurea Ciuc
hxtragum din lucrarea Din lumea legionară câteva rânduri
despre Căpitan:
..... Personalitatea acestui om e reprezentativ românească,
prin aceea că e singurul om politic care crede in Dumnezeu Prin
aceasta este pe linia românească a lui Ştefan cel Mare
„...Omul acesta este un cerebral şi un sentimental în acelaşi
Mp, e raţionaI şi mistic, e bun şi aspru, blând şi neiertător,
vountar şi domol, mândru şi modest, tenace fără să fie rigid,
'■ ea '^ s ă fie utopic, vizionar a! marilor latente româneşti, cu o
energie spirituală... răbdător, stăpânit, chibzuit. viteaz şi mai
nr s , ejlni ^ m oral în ce! mai profund înţeles a! cuvântului om
P e destinat înaltelor dominări colective "
Hie GÂRNEAŢĂ (1898- 1971)
0cat ' unu l din grupul celor cinci fondatori ai legiunii
Licelui / n f SCU * * a ,a Ş'- începând din anul 1900 urmează cursurile
Vnh H t ern f f ' unc * e °btine o bursă prin concurs
de rezpr ° ^ a2 boiul de Reîntregire, urmează şcoala de o iţe
de curătj V ^ ln ^ 0 ^°? an '- Da sublocotenent, participă la operaţii
re a Basarabiei de bandele bolşevice.
Se înscrie la Facultatea de Drept din laşi
unde este coleg cu Cornelii) Codreanu
Devine prietenul acestuia, pentru a nu se maj
despărţi întreaga viaţă,
în septembrie 1920 ia parte la primul congres
studenţesc de la Cluj Acesta prefaţează
marea învolburare a studenţilor de la /o
decembrie 1922, care avea să traseze drumul
fără întoarcere al tineretului universitar
t român.
In mai 1922, devine conducătorul ., Asociaţiei Studenţilor
Creştini "înfiinţată de Corneliu Codreanu
l,i congresul studenţilor din august 1923, este ales în
comitetul de 5, alături de Corneliu Codreanu, ton Moţa, Tudose
Popescu şi dr Simionescu, cu misiunea de a dirija întreaga
acţiune a mişcării studenţeşti.
în octombrie 1923 se predă autorităţilor spre a fi alături de
ceilalţi camarazi arestaţi în cadrul mişcărilor studenţeşti
L.i 12 iulie 192/, ia parte, ca membru fondator, la întemeierea
Legiunii Arhanghelului Mihail, alături de Ion Moţa, Radu Mironovici
şi Corneliu Georgescu, răspunzând la apelul Căpitanului: „Să vină
in aceste rânduri cel ce crede nelimitat, să râmând în afară cel ce
are îndoieli ".
I n II ianuarie 1931, împreună cu Nelu lonescu şi Stelian
loodorescu, editează ziarul Cuvântul laşului pentru combaterea
propagandei presei evreieşti
In martie 1934 este implicat, alături de fruntaşii Mişcării
Milenare, in marele proces al Gărzii de F ier, proces încheiat prin
• ie iit.ihM tuturor, cu excepţia Nicadorilor, condamnaţi la munfiâ
silnică pe viaţă
Jnfe^ar 1 ® 19 37. devine preşedinte al asociaţiei ..Generau
b '*?■ ** *mas vaca,.. P»»
apoi la l Msman 1 | 9 ?v eS | ,<î dep0rl; " ,n ^9 ârul d<: la bragoMIrna }i
al ll-lea şi camarile potitician.s'i^ PU ' P ' ig<>anei dezlăn ' ul,e de Ca *'
..Ajutorului ' n cal '* a ' e de conducător a 1
participe In bâtâlk.' in< «uia'n 9 eneroase al, ‘ romanilor s
prăbuşirea graniţelor Pentru ajutorarea celor nevoiaţfl, W
in urma evenimentelor de la 21-23 ianuarie 1941 , se refuoiazâ
in Germania împreună cu alţi fruntaşi ai Mişcării Legionare ‘
La i ianuarie 1943, în urma deplasăm, neautorizată de nazişti
o |ui Horia Sima la Roma, este internat împreună cu toţi legionar,,
?n | a gârele Buchenwald şi Dachau.
Participă. în ianuarie 1943, la constituirea Forului Supenor
Legionar'. hotărâre la care aderă camarazii care au îndephn.i
diferite funcţii pe lângă conducerea centrală a M .egionare
în august şi noiembrie 1954 participă la adunarea fruntaşilor
legionari din exil, prin care se hotărăşte refacerea Mişcăm
Legionare. Este preşedinte al acestui Comitet în perioada 1954
1966.
Moare în 1971 şi este înmormântat în cimitirul din Erdmg
(Germania).
Numele comandantului legionar llie Gârneaţa este indisolubil
legat de Legiune, încă de la zămislirea ei. cu lanţul de prigoane cu
deznădejdile şi speranţele ei.
Ion GĂVĂNESCUL (1859-1949)
Profesor universitar. Doctrinar al naţionalismului şi
îndrumător al generaţiilor tinere.
S-a născut la Buzău. Liceul în Bucureşti, la Matei Basarab
Licenţa în Litere şi Filozofie, la Bucureşti (1883) Doctor în
Filozofie la Berlin (1877) in timp liilor univeisitare. suplinitor
la şcoala normală Carol I, liceul Matei Basarab. Inspector şcd3r
(1891-1895)
Profesor titular la catedra de Pedagogie\
Psihologie şt Estetică a Universităţi dm iaşi A
creat metode şi idei noi în pedagoga
Denumit .Nestor al pedagogiei
romaneşti . A înfiinţat şi condus ^ vn
Pedagogic de pe Iân0d Universitatea in
Ales decan in două rânduri ..
Trimis în misiune la Pans în t,mpu utui
război mondial. Membru a! \ J*n»
Naţional Român de la Paris ( 9 a j
'^Şedinţe al „Ligii Apărăm Naţionale Creştine i^'
isiunii Universitar» de Pronaoandă
j
Contribuţii ample în pedagogie, etică şi estetică, din care
spicuim: Versuch einer zusammenfassenden Darstellung der
pădagogischen Ansichten John Lockes. Inaugural Dissertation
(1902). Pentru întărirea sufletească a ţării (1905), Principiile
educaţiei moderne şi funcţionarea seminariilor pedagogice (1907),
Mişcarea de la 1848 (1914), Lame roumaine dans la guerre
mondiale (1919), Educaţia eroică (1926), Istoria modernă şi
contemporană (1927), Pedagogie mi/itans (1932).
Opera pedagogică de valoare a acestui savant i-a adus
elogiile profesorului pedagog francez Emile Planchard.
A făcut parte din pleiada de intelectuali români, care după
primul război mondial au luptat pentru cauza naţională: A C. Cuza.
Corneliu Şumuleanu, Traian Brăileanu, Nicolae Pau/escu, Ion
Cătuneanu, Neagoe Ftondor, C.G. Longinescu, general
/. Macridescu, general I. Tarnovschi ş a.
Ales parlamentar pe listele partidului „ Totul pentru ţară" la
alegerile din 20 decembrie 1937, alegeri anulate de Carol al ll-lea.
înrolat în Mişcarea Legionară încă de la începuturile ei. A
primit săculeţul de pământ, în 1927, din mâna Căpitanului. A fost
membru în Senatul Legionar şi preşedinte al acestui for de
conducere democratică legionară.
Dimitrie GĂZDARU (n. 1897)
Profesor universitar, filolog
cursuri w. COr ? Un ! Griviţa din Jude N Ialomiţa. Urmeaz
Studiile universitare Ta 1^1 ? ' aP °‘ MceUl lnternat din laş
doctoratul in F Ir I ^J^i.Marburg şi Roma. Licenţa în 1922
Filologie a Univer^tătfi°d?n /e | la laŞ ' (1928) ; As ' stent la catedra d
(1924) Membru al <?ri/ - a?l ?l a Universităţii din Marbur
în 1 938 afo S f^ < 1929 ' 1931 >
Vaslui, alături de profesorul N la Miercurea C,uc :
fruntaşi legionari P Nae ,on escu, Mircea Eliade şi al
Din 1941 se află într-un *yii f*,*
în Argentina în exil a avut îara S ar ^ ’ mai întâi în Italia, ap<
de savanţi din cele mai m J, ° VaStă activita te ştiinţifică, omagiat
lucrări cu o tematică foarte niver f tă t' ale lumii. Are 118 titluri d
româneşti, cât şi subiect* e? r 'îr' <ratand atât probleme acut
Cte şt,,n ^ devenind o autoritate *
domeniul filologiei. A ţinut cursun la Institutul de FiK»oo>e
Romanică condus de savantul Giulio Bertoni. î n tim pu , şederi 3
Roma a redactat un mare Dicţionar ita/o-român o gramatică a
limbii italiene pentru români (premiată la Roma, în anul 1943 i
A condus revista Cuget Românesc şi, în anul 1968 a fondat
revista Romanica , cu colaborarea savantului italian E Lozora''
în America de sud, ţine cursuri la difente universităţi A fost
ales membru al mai multor Academii şt Institute de ; ngv;st>că
Şi-a publicat memoriile în Occident.
Profesorul Dimitrie Găzdaru a fost una din figurne luminoase
ale îndelungatului şi amarului exil, mereu acttv în iupta pentru
afirmarea idealurilor naţionalismului românesc. A crezut nelimitat
în învăţătura Căpitanului pe care l-a iubit şi l-a urmat
Corneliu GEORGESCU (1902-1945)
Avocat, unul din cei cinci fondatori ai Legiunii
S-a născut în Poiana Sibiului. După studie secundare, se
înscrie la Facultatea de Drept. Participă la upteie generaţie
studenţeşti din anii 1920-1923 Astfel îi cunoaşte pe Corneliu
Codreanu şi Ionel Moţa, de care se ataşează puternic.
Avocatul C Georgescu este unul dm
fondatorii Legiunii Arhanghelului Mihail, la 27
iunie 1927 Este comandant al Bunei Vestm
Trece prin numeroase arestân şi mtemân în
lagăre. Pronia divină a făcut să fie eliberat din
lagăr cu
puţin timp înainte de pedepsirea călăului
Armând Câlinescu şi să scape de masacrul
ce a urmat. d.
în 1940, alături de Hona Sima. a u
Mironovic. ş. profesorul Traian BrâHeanu.
participă la negocierile cu regele Ca
* n Perioada septembrie 1940 - ianuarie 19* 1 î es * e ^
^secretariatului de Stat al Colonizăni şi al Populaţiei va
133
'ezoitfând cu competenţa multe d r dureroasele probleme soc,**
După lovitura de stat a generale*/» Antonescu, dm «anuar*
1941 se refug azâ în Ce^ar a unde este interna* s,
3erkenbruc- Dac-au. Bucberwald îr penoada respectivă ev*
secretar genera' a: Mişcăr Legonare, ar după 22 august 1944
este indus in guverru; de a . e'a Ducă prâouş 'ea ş, capituarea
Ge'^ane naziste încercând sa se sa veze trecanc în ta a
.os pentru , 3 * ia Mrttersif Austna) a 6 ma C945
lor Fteşenu în < u9 r a«'e3 sa p e drumul cu Arhangheli _
^semnâ' 3 a wa/a .'v , egor % 3 r abonează "tente e acestui ero¬
dare t drtr. oceputur uDte legionare.
George GEORGESCU 1387-1964
Dirijor
I 3s*c. 5 o. 'a 3 ent de restâv ■*
--"s 3 Conservator 3 o se /ă casa ce
I * cwc- ce s - c'esc«, Dirr crescu c. p^em
'- 2 1 ' S 0 pteacâ 3 Beon ş unmeazâ
035s ityorat a p'o # esor. „ *.ecca
Ocpne succese se virtuos vioionceitst li
cu5~s-. V a neon . 0 ,r*on.ts*e contractata ir
6 - 11 -" ceas*ee "â" " *'ace «ă
Pâraseascâ cane'a 3 * instrumentist dec-
;=-» 4f* -.r-.--.-C c .t' 1 *® râzcc “ «napa-azâ : '
wc-%' - '--- - ' --—'7^ Enescv t - ^} ae tîT-
nsSerpreîâr- c - c '.-^ c ^^ 3 Române Remarcat 1 e
A eprezentat * '' ' T ^ Wa 9ner T Sfirauss
cccj.^c #r*tr-a --ru-i > ' : W a românească *'
- ^coca - carA a.-
5 * ~ar c 'V ' ' - r - i - 30 °fc sp'oape concor t«r
A< - ' ' -®" 1 ***** Potea,
A 05 snvaezante v .
<ij&5cf\arie
| 0 n v. ucvjr^^tb(;u
Dortor in T eologie. profesor un; , ersiUr
v '' ^"' '* * ,r Eiaiocw <v- i..
■'^v- urowazâ cursor fc»,
' ufte3 A '3n St>- r..~-'Cr. _
-acuitate de Utere p Teovx* -. s' ' *
cenţiat in Teotoge > ---
Specia za'ea în /ecr ui ", 4 '
v f5* doctor *> Teoktfe * Buomey^
->ro*eceaza oa specaî st 'r e/egeza Vec.* ..
'estament Preda mba ebracă >■ stor a
• W
Testamer: ca s^p r ter 3 ca*edre r an 1942-'94*
Autoritate recur oscutâ pe p a r ecrocear r "a'e'e ce
mc ş c aecle ale epoc ’/â *.*pr. J Cj'osna' r ^
asemenea a —a mu tor mb das ne * ? ore'*ae -crer. %-v-,
"nc deosefc * ce 3a a 3a an" o' ca *eo*oc 'C 5 'e ar *' p>*/
c.ce P'estrg jl teo 5 og f e româneş‘ pe O/ m .ec r opene'
Râprt de s^r/ietjc 3 19*5 es*e dus 5 ceen a 'C' scar^
Lubl a*ica dr Moscova Sondam, nat 3 20 de ^ Dec-' -c* a
Vemcans^ 'polu fngulu r ^'as'oa f s- ş 7c"'/a c'cofc ce
cercii 00 a r ) cana 'l '955
r> ţara e/eoutâ 2 an a Gce'a : prr diterîe câM •
cec*e"P r e '962
Scpă e Pe r a r ea d* 1 rver vca'e e<*e argaa* pred.7 ar
Ceror ce / - e 'edacto r a os* '7u t>t^c a ^atoar e
^ scos Actualitatea prc'eţ or - cJe'ncoc^^a V'ecruib
esiament - 1934 Dtn probtem&e o afoguki orlodocp
orotestanţ Satan ş- preleva h* Zahar<a - '934 'feesu
A/*e-*«c a icoanelor ortodoxe At*ud r >e& o^'t're* ‘%a 3?
confesiuni creştine Prrratulpapa şicftooox a
5*a * ' tors d o Rus* a ş» ->*■ ocr%sor e ş/ agaree cc/'ur sne ce
•3 <* ou sânâîatea ^utxezilâ ş rr^a a«es cu c 'ecu'oscui Ş*
tx>atâ de ocfof io ofom ar* a v«ţ» orteşte
A ?âcut pa'te dn JA^carea -e^jor-ara *oca ^ • skoe r $®
*^***"#0 o persor*af tale nr-arcan’-â a e»
Nicolae
GEORGESCU
Preot
[ EDINEŢl]
ii ctnHpntilor în 6pocs 1933 1936 Is bissricB Sf
t r °rtea Veche Toponimul Edineţi. vine de la comuna Edineţi
între Hohn î Soroca. unde în 1918, a plecat tmpreună cu
studenţii teologi, ca misionari).
Dimitrie GEROTA (1867-1939)
Profesor doctor, membru al Academiei Romane.
S-a născut la Craiova, unde a urmat cursurile liceului Caroli
în 1887, intră la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Este,
succesiv, intern al Eforiei Spitalelor Civile, preparator al Institutului
de Anatomie, preparator al Clinicei Chirurgicale, doctor în medicină
în 1892. Până în 1897 îşi completează studiile în Germania, cu
profesori celebri, publicând un atlas anatomic. Apoi merge în
Franţa şi din nou la Berlin, asistent la Institutul de Anatomie. în
1897. profesor de anatomie la şcoala de Belle-Arte din Bucureşti.
în 1900, docent universitar, iar în 1907 profesor definitiv la
Facultatea de Medicină din Bucureşti. în 1908 a creat Institutul de
Chirurgie „Dimitrie Gerota".
A fost membru al Academiei Române din 1916, senator al
Universităţii din Bucureşti (1918-1919), membru al Partidului
Poporului, condus de mareşalul Averescu, în anul 1920. Adversar
declarat al imoralităţii lui Carol al ll-lea, împreună cu profesorul
Gngore Forţu şi Victor Gomoiu.
^™ l ? S ., pa ™T ntar pe llstele Partidului „Totul pentru ţară” la
gen e m 20 decembrie 1937, alegeri anulate de Carol al ll-lea.
făcut parte d1n m SulLeg'onar ăt0r MiŞCăni Le 9'° nare ' A
Radu GHENEA (m. 1973)
Diplomat, publicist
Bucureşti. Remarcabili™^'t la Facul ^tea de Drept
Printre apărătorii în procesul^ Bar ° ul de llfov Se în$(
Corneliu Codreanu din mai 1938
136
Face parte din corpul Răzleţi, care reunea elita intelectualii.
legi onari din Bucureşti. In perioada dictaturi, carliste
1939. după asasinarea Căpitanului, luptă pentru strâng*
rândurilor legionarilor şi continuarea luptei. agerea
în
vara anului 1940.
înţelege jocul .perfid
al lui Carol al l|-| e a.
c are la 5 sep¬
tembrie caută să
aducă trupe în
Bucureşti pentru
a-şi salva tronul. în
casa lui Ghenea se
ţine un consiliu care
îl informează şi îl
determină pe Ion
Antonescu să inter¬
vină, oprind intrarea
trupelor şi adresând
regelui scrisoarea
ultimativă de abdi¬
care.
în toamna anului
1940 este numit
ministru plenipo¬
tenţiar în Spania,
dar în ianuarie 1941
îşi dă demisia,
refuzând să-l ser¬
vească pe Ion
Antonescu, care
dăduse lovitura de
Ma iadahonda - Monumentul Ion MOŢA -Vasile MARIN s tat prin care înlâ-
ura cu forţa pe legionari de la con-ducerea statului.
137
în Spania, descoperă tranşeea de la Majadahonda, Und
căzuseră în 1937 Moţa şi Marin şi unde organizează cea dint*
cere-monie pentru cinstirea celor doi eroi.
După terminarea războiului emigrează in Argentina, unde, prin
re-latiile ce le avea cu re-gimul lui Peron, reuşeşte să obţină
permise de imigrare pentru românii din Europa. _
După mai multe schimbări de reşedinţa in America Latină
(Bolivia, Peru, Venezuela), revine la Madrid în 1961, unde îşi reia
vechile legături şi activităţi politice. Scrie numeroase articol© şj
colaborări la revistele naţionale.
Moare în timpul unei activităţi fecunde, în anul 1973. Este
înmormântat la Madrid la Cemeterio del Este.
Dionisie GHERMANI (1877-1948)
Profesor la Politehnica din Bucureşti
38
Născut la Galaţi, de origine macedoromân,
Diplomat al Şcolii de Poduri şi Şosele din
Bucureşti (1900) şi al Şcolii Superioare de
Electricitate din Paris (1919).
Profesor suplinitor în 1910-1913, „însărcinat
cu conferinţe'* (1915-1916), inginer al
primăriilor din Craiova şi Bucureşti (1904-
19 10), director al Societăţii „Govora-
Călimăneşti”.
în timpul primului război mondial îndeplineşte
_ misiuni la Londra şi Paris.
^Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii
Electricienilor din Franţa şi al Societăţii
1 ol'tehnica din ţara noastră.
Se ilustrează, făcând epocă ca profesor de
pYw ICtJ ^ 1 * ns t a Nii Hidroelectrice la Şcoala
ie mcă din Bucureşti. Din lucrările
"' cplJ,e Alimentarea Bucureşt/ului cu apă
h«r%7‘ ,a Ulmi ( 19 °9). Amenajarea
lormii/ "" Că de /a Re Ş't a - Sur la structure des
/ 0 / s r s en Păysiqua, Sur la simi/itude et ses
(tradurp^i C° ns tent/ne$cu - teoria somcităţn
A fost mare simpatizai /'^Hidraulica teoretică şi aplicată
r 2ant dl na t , onalismului românesc. Cei doi fii
ŞtfW.J/1 Ullt'f/IIJIH
( Asut pe front
Xi au activat intens în Mişcarea Legionară,
ai sa' <JU
m m • • â A m mm» — _
„ilitar „Regele Ferdinand '
T uu ,
uiuii cariere
Atras de cursurile / acuităţii de Teologie din Bucureşti, ulterior
devine preot.
Este scriitor cu o bogată activitate literară în decembrie 193/
apare volumul 13 poeţi, 13 poezii de dragoste, în care este
prezentat şi Virgil Gheorghiu.
Debutează însă în Bilete de papagal a lui Arghezi. în 1937 îi
apare Viaţa de toate zilele a poetului, urmată în 1940 de
publicarea, în Editura Fundaţiilor Regale, a volumului Caligrafie pe
zăpadă, care primeşte Premiul Scriitorilor Tineri
în anul 1942 îi apar alte lucrări: Ceasul de rugăciune (versuri)
şi reportajele: Am luptat în Cnmeia, Cu submarinul la Sevastopol
şi Ard malurile Nistrului.
Constantin Virgil Gheorghiu prezintă privelişti de apocalips,
străbătând sute de kilometri printre fraţii săi basarabeni.
Se expatriază în Occident, unde realizează un notabil succes
cu romanul său Ora 25, pe care Mircea Eliade îl prezintă laudativ
în Uniunea Română din martie 1949: „este prima operă literară în
care se oglindeşte teroarea istoriei contemporane, care înseamnă
He moartea, fie transformarea în maşină, depersonalizarea şi
dezumanizarea
A
Intr-una din publicaţiile sale relatează: „Cu prilejul procesului
Căpitanului din anul 1938, într-o discuţie cu ataşatul militar englez,
Boyle, acesta îi mărturiseşte că lorga a dat Regelui Carol al ll-lea
sf.ilul uciderii lui Corneliu Codreanu ca preţ pentru obţinerea păcii
1 încrederii puterilor occidentale (Anglia şi Franţa)"
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Viorel GHEORGHIŢĂ (n.1922)
Scriitor
P a n âscut în comuna Gurahonţ din judeţul Arad.
ani f Ce 5 coa î a primară în comuna natală. Apoi o*
a Şcoala din Baia de Criş, după care contmi
139
cursurile secundare la Şcoala Normală Dim t
Tichindeal" din Arad. Aici cunoaşte Mj Şc J r/e
Legionară şi citeşte cămile de bază ale acesteia 6a
In anul 1941 este încadrat în Frăţia de Cruce de
Şcoala Normală, iar în luna octombrie, la 19 ani est
arestat şi condamnat la 6 luni pentru propagând 6
legionară.
Manifestă atracţie pentru literatura şi scrieri
filosofice. Scrie primele poezii pe când se afla ^
închisoare şi le publică într-o revistă a grupului F D F*
din Arad.
în martie 1945 este eliberat de la Arad şi chemat la
încorporare. De aici este trimis la centrul de
reabilitare de la Sărata, din Basarabia şi apoi pe front
dar supravieţuieşte nevătămat. îşi dă diferenţa pentru
liceul teoretic şi bacalaureatul la liceul Sfântul Sa va
din Bucureşti. în anul universitar 1946-1947 este
student la Facultatea de Litere şi Fi/osofie din Clui
frecventând cursurile lui Lucian Blaga şi D. D Roşea
Este in paralel student ta Academia Teologică Jn
în acelaşi an activează în rândul studenţilor
legionari de la Arad şi Cluj studenţilor
retra a ne e trl,nd a I e c a areS, ? rilor ™s,ve din mai 1948 se
este arestat ^ ™ pana în vara anului 1949. când
Iste ?nca?of mnat 13 muncă silnică.
trece prin toate suDlir.iiP en ' te ,? ClarUl - din Plteşt '' unde
transportat la CheH e reeducării. In anul 1951 este
reeducare ^ Unde d ^făşoară acelaşi gen de
upwi
înt
Aild, de'u'nde esteTnrh ^ " ? " ,a Baia S P ne ?'
. După eliberare îucreazli 0 o- nie1 f 64
•ntreprindere de rnnet ?. P an ^ pensie
Structura sa intelectuală'^ ° raŞU ' Arad
•'teratură şi î n qenerai 3 cu lnc, inaţii spre filosc
de an î n timpul detenţiei ^. ultură - s_a cristalizat
P °n Zl u° r ’ balad elor şi sonef ^ 3 conce PUt majorita
Debutează în 1985 rn *7 ° r a P$ rute mai târziu.
?l °9 |ln2 i’\ prefaţat de cu U T Ul de . sone ^ a „Fereî
140 ^ ^ugustin Doinaş. A
a pare volumul memorialistic „Et ego", editat | a
Ti Tn Ş atera volumelor menţionate a publicat poezii
eseuri şi d " er J e cronic, în revistele Familia din
Oradea, Viaţa Romaneasca d,n Bucureşti. Vatra din
Ta Mureş. Onzont din Timişoara. Arca de la Arad si
numeroase articole pe teme social-culturale.
Scrisul său se distinge prin nota creştin-ortodoxă
cU echilibru, obiectivitate şi elan creator.
Alexandru [Alecu] GHICA
Doctor în Drept'
S-a născut într-o localitate din judeţul Vrancea. Descinde
din familia domnitoare Ghica.
Face studii de Drept. Profesează avocatura.
Face parte din Mişcarea Legionară de la înfinţarea ei.
în perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941 deţine funcţia de
şef al Siguranţei Statului. După evenimentele din ianuarie 1941
este condamnat de regimul antonescian şi rămâne în închisoare şi
după 1944, până în anul 1964, efectuând 23 ani de temniţă.în
detenţie manifestă o atitudine dârză, fără compromisuri.
Simion GHINEA [VRANCEA] (1913-1998)
Publicist, memorialist
S-a născut în satul Şerbeşti din judeţul
Vrancea.
Vechi luptător de primă linie în Mişcarea
Legionară, înainte şi după 1940.
în perioada 1941-1943, împreună cu preotul
Vasile Boldeanu, conduce Mişcarea
Legionară din ţară, în condiţii de ilegalitate
în timpul războiului scoate revista apa\
împreună cu scriitorul Mircea Damian, revis a
cu care şi-a făcut debutul literar Marin re a.
în august 1944 îl găsim întemniţat la Suceava
Pentru activitate legionară. . , , it
Face detenţie politică în repetate rânduri, în P edo ^ e 1 ^ cu
Fa Aiud este închis multă vreme împreună cu Petre l
care păstrează relaţii de respect reciproc şi afecţiune h
eliberarea din 1964. u Pâ
După 1964 reuşeşte să scoată o carte Fotografii mi
împreună cu vestitul oftalmolog, profesorul Petre Vrancea Ş ° ate '
După decembrie 1989 întemeiază fundaţia „Suna Vest/r *•
scopul consolidării valorilor moral-creştine ale neamulu
evidenţierea unor adevăruri istorice mai puţin cunoscute. ' ^
A publicat Silogismul slav, Ora adevărului (1996), Plachet
versuri: Destin mioritic 1998, Când cobora cortina de fier, ac ^
de am, Faţa întunecată a istoriei (1998), Mircea EHade s/F
Cioran în tinereţe, 1998, Documentele nr.: 1 ; 2; 3; 4; 5 * mi1
Benedict GHIUŞ (1904-1990)
Arhimandrit, duhovnic, scriitor.
S-a născut în comuna Domneşti din judeţul Vrancea Studiiri*
^ î ntr e„,,92 7 şi continuarea la StrasbouJ
intre 1927-1932. Susţine doctoratul în teologie la Bucureşti M 94 fit
cu teza „Doctrina răscumpărării în imnografia Bisericii".
p_. succesiv monah, diacon, ieromonah, arhimandrit ( 1939 )
** - •
M "S S2 " JSŞ,* B ™"'
misticii creştine cu mediteL 6 " 1 ^'*-^ 6 CU ,răirea ' nt ' mă a valorilor
Este figura *K^** ,ne *
denumit „Rugul aprins” de ifmî ? mai remar cabilă a grupului
Scrie lucrări omiiot 3 manas ^ ire a Antim.
p an ”t'' Cr eaţiunea după^'sr*, Despre în 9 eri , îngerii şi Sfinţii
ro/oage/e (două volume n n «t 303 Scriptură, Sfânta Tradiţie,
ln 1958 este arp^ Ume ~ 1991 )•
^luciţ, intelectuali cu oriLtam^^ 031 în cadrul unui lot de
1964^ onentare elevat creştină şi eliberat în anul
M °are în iunie iqqn c
d< Mâc?i rasese într ’ 0 n fefde sur°h nântat la mânastirea Cernica,
A fa cut parte d,n Mişca'l e . !5ur ? h,un -
e 9 |ona ră în perioada anilor ’30.
142
Traian GOLEA (n.1920)
Scriitor, publicist, editor
S-a născut în comuna Fetea din judeţul Târnava Mică
Urm eazâ Facultatea de Agronomie la laş, şi în 1948 părăseşte
1 Se stabileşte iniţial în Austria, apoi în Germania şi î n f ina | ţ n
Statele Unite. Anticomunismul, izvorât din convingerile sale
.deologice, capătă o amploare dureros-afectivă, după ce fratele
cău Ion Golea erou legionar, paraşutat în ţară în 1951 a fost
53 ^ arestat şi executat în anul 1953
â, Din anul 1951 s e afirmă ca proeminent editor
„ de literatură legionară, colecţiile Omul nou cu
j 67 titluri publicate (între 1951-1994); Studii
. istorice româneşti, cu 36 de titluri publicate în
limbile franceză, germană, engleză şi
română; diverse reviste.
Traian Golea redactează şi publică (în limbile
engleză şi română) lucrările consacrate
problemelor arzătoare ale României;
- Procesul Legionarilor din România
(Miinchen 1953);
-SOS. Transilvania (împotriva revizionismului unguresc
cuibărit în Congresul American) - 1982;
- Cine atacă Mişcarea Legionară (Miami Beach, 1995);
- Cum se regizează condamnarea unui popor (Miami
Beach, 1995);
- In sprijinul Basarabiei (Miami Beach, 1994, Bucureşti
- Personalităţi politice americane şi internaţionale atacă
România pe baza unor minciuni şi calomnii (Miami Beach,
1995).
Editează în şapte volume masive opera publicistică a lui
Hona Sima; traduce şi publică Controversa Sionu/ui de Duglas
Reed (1993), Factorul Sionist de E. Stione (1993).
A rămas în continuare un fervent luptător pentru dreptatea
na |ionalâ.
143
Constantin GOGA (1913-193g\
Poet, gazetar, publicist.
Născut în comuna Brădiceni din judeţul Gorj
primară, în comuna natală, liceul la Tg. Jiu. UniversitaT^
Bucureşti {neterminată din cauza unei eliminări nedrepte) >a
Debutează la 17 ani prin ziare de provincie. Colabo
la Cuvântul Gorjului, Axa, Gând şi Slovă Oltenească R 0
Creştină, Porunca Vremii, Sfarmă Piatră, Buna Vestire
df n tara
periodicele Vestitorii Gorjului, Pandurul.
A publicat: Inscripţii pe veac (1935), Cântec
tf7ea(1936), 1933 (toate în versuri).
Membru al Mişcării Legionare, a fost asasinat în laaămiH
la Vaslui, la 21/22 septembrie 1939, din ordinul regelui Carolai
I l-lea.
Nicolae GOGA (1913-1995)
Arhitect
S-a născut la Târgu Ocna, într-o familie de
ardeleni din Bihor.
Urmează Academia de Arhitectură din
ar u h c , ure ?" Colaborator apropiat al
, i' ec ^’ ° r C cta v Doicescu şi Constantin
îmnro , ondează cenaclul „Luchian",
Jnia Una CU P' c * oru ' Basarab. arhitectul
Stim a f CU Pl0rUl Anas *ase, poetul Horia
Cunoaşte CU filozoful Costin Deleanu
ationahste şj ac j erântj | a lntr eaga pleiadă a intelectualităţii
com° na ', a: ares *at în 1948 d te!. Uri ,c ei \ intra de tânăr în Mişcarea
™s e şi minele penitenciare R 5ani de inchlsoare în temniţele
arhite ?f eliberar ea din te/n Ba ' a ‘ Spne ?' Cavn,c.
arhitecta u' ns ! i,utul de Proiecfârfm 1963, P rofesează ca
arhitectură nr ' et,e De| avranc ea f f ° V ’ Unde cola ^orează cu
m °numentp r ? mânea scă p rni a , ce nurr| eroase cercetări de
6n,e ' blser| ci (biserte. eCtea2ă numeroase şcoli.
144 ' Ca ,n maramureşean din
rtierul bucureştean Balta Albă, sfinţită in anul 1994) Are
contribuţie deosebită la proiectarea şi realizarea monumentului
TăUat 'a A>“d Pentru cinstirea v,climelor holocausuu
comunist. Se numără printre fondatorii Fundaţiei „P ro ,estr
George Mânu' din Bucureşti, cu caracter cultural naţional
rre c t in. A scris lucrarea memorialistică Triunghiul mort,, în
, are prezintă cu har scriitoricesc peregrinările sale prin minele
ie plumb de 13 Baia-Sprie, Cavnic şi Valea Nistrului, unde, prin
muncă forţată şi tratament bestial, regimul comunist hotărâse
să extermine cât mai mulţi dintre intelectualii anticomunişti
A fost un suflet curst şi blând, dublat de un spirit de
luptător neînfricat. , - c \
Alexandru GREGORIAN
Scriitor, gazetar
Publică numeroase eseuri şi articole politice în ziarele şi
revistele Sfarmă Piatră (fondată împreună cu Nichifor Crainic).
Gândirea, Calendarul, Universul. Consilier de presă şi cultură la
Legaţia din Roma.
în exil, Preşedinte al scriitorilor şi ziariştilor liberi din centrul
şi răsăritul Europei (1949 - 1950). Fondator al Societăţii
Academice Române din Roma. Directorul ziarului Ţara (1949 -
1950). Colaborator la ziarele româneşti şi străine din exil. Are opt
titluri de publicaţii în ţară şi exil.
A fost simpatizant legionar.
Radu GVR [Radu DEMETRESCU]
(1905-1975)
Profesor, poet, scriitor
S-a născut la Câmpulung - Muscel. Din copilărie familia se
rnLJ tă la Craiova, unde tatăl său, Coco Demetrescu, fusese numit
actor societar al Teatrului Naţional din capitala Olteniei ,
Urmează cursurile secundare la colegiul Carol I. terminan
strălucit în anul 1923. Poet precoce, scrie versuri de la 10 am La
14 ani, dă la iveală poemul dramatic In munţi. Publică epigrame
SlJ b pseudonimul Radu Gruiu şi apoi Radu Gyr.
între 1925-1927 urmează cursurile
de Litere şi Filosofie din Bucureşti
asistent, doctorand în Estetică literară^ 6
conferenţiar la catedra de Estetică litera?'
Literatură universală. ra
Este laureat al mai multor premii ale Societr
Scriitorilor Români şi ale Academiei Romă
în anul 1930, pentru creaţie literară. ^
în anul 1936 se stabileşte în Bucureşti.
Colaborează la Gândirea, Năzuinţa, Flamura
Arhivele Olteniei, Universul Literar, Rn m \
vremii, Gândul nostru, PropUee literare , Cele trei Crişuri, Suflet
românesc, Axa, Buna Vestire.
Aderă la Mişcarea Legionară şi este numit comandant
legionar, şef al regiunii Oltenia.
Este bardul Mişcării Legionare, versurile lui din cântecele
Sfântă tinereţe legionară, Imnul muncitorilor, Imnul Moţa - Marin
ş.a. dau aripi tineretului legionar în lupta pentru schimbarea la fata
a României.
în 1940, pe când funcţiona ca Director General al Teatrelor, ia
iniţiativa înfiinţării Teatrului evreiesc.
Din 1938 începe suferinţa detenţiilor:
- sub Carol II este internat în lagăr;
r . f ~ ^ or * escu *• condamnă, îl amnistiază, apoi, deşi e
Sărata 3 ro^ 6, IC3 u '• P er| tru reabilitare în batalioanele de
- ’m^cMc 6 Ha 9 Acterian - care va muri în Cuban;
condamnat la^^H 1 ^'' '' încadrează în ,otu/ Oştilor şi es
condamnatTa mnf dar du P a doi ani este ar
Ioane!". la moarte pentru poezia „Ridică-te Gheorghe, i
anii 1944^955 ş??958 St | 953 °°^ aproape 16 ani de deten î
cerebrale, după^ce^fr * 3 ? 9apr ' lie 19 75, datorită unei o
duodenal, hemofilie | P7 ;, bU fusese măcinat de boli
lnum ane în care a fo s ţ ohiin pu r ] rionare Ş a. ca urmare a <
A Publicat urmoi b 9a sa traia scă.
pent 96 Strâmbă - ^-e^e e !lQ07 IUme: Linişti de schitur
ru leagăn (1936) Că r)’ herbul de lumină (192
146 ’ uhta r °Şie (1937), Cunun
_oq\ Corabia cu tufămci (1939), Poeme de război (1942)
[ n<*HP 0943). Postum i-au fost publicate volumele: Sânoe/e
Ba ' d n Lj. balade (1992), Stigmate (1993), Anotimpul umbrelor
te M) Ultimele poeme (1994), Poezii orale {mi).
(19 Din creaţia lui mai fac parte piese de teatru şi poezii, din care
iruim' Hsus în celulă, întoarcerea din cruciadă, Voi n-aţi fost cu
i în celulă, Noi nu am avut tinereţe, Mormântul Căpitanului ş.a
n0 au circulat oral prin temniţe şi au susţinut moralul deţinuţilor’
nstituindu-se în adevărate manifeste de luptă, de rezistenţă
anticomunistă şi hrană spirituală de neînlocuit pentru încercaţii
fuptători ai neamului.
Creator de excepţie, care şi-a petrecut un sfert din viaţă în
laaâre şi puşcării, Radu Gyr se înscrie în galeria personalităţilor
care s-au ilustrat pe tărâmul spiritualităţii româneşti şi care s-au
înrolat sau au susţinut Mişcarea Legionară: Nae Lonescu, Mircea
Eliade, Petre Ţuţea, Emil Cioran, Constantin Noica.
N-a regretat niciodată suferinţa îndurată pentru crezul său
legionar, ci dimpotrivă şi-a găsit în articulaţiile acestui crez tăria
luptei pentru măreţia idealului, chiar atunci, când vremelnic s-a
considerat înfrânt:
„Nu scuip pe înfrângerile mele,
Ce-am adorat nu vreau să ard
Şi nu înalţ în vânt obiele
In locului ruptului stindard ."
Ba, mai mult, nimeni ca el nu s-a crezut mai îndreptăţit să
scrie:
„Cu fiecare rană care doare
Şi orice răzvrătire mat adâncă,
Am pus armuri pe piepturi viitoare, *
Şi-o spadă grea în mâini ce nu sunt mea.
După cum, străbătut de un tulburător sentiment
reîntoarcerii, scrie:
„Ne vom întoarce într-ozi...
Şi cei de azi cu paşii grei
Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi
Cum vom pătrunde -ncet în ei
147
Ne vom întoarce ca un fum.
J şon finându-ne de mâini.
fricii de ieri în ce, de-acum
Cum trec fântânite-n fantan,
Curie GROSU (1877-1943)
Mitropolit al Basarabiei
Născu, la Nimoveni - Basarabia în.r-o familie de ţărani
Stodi, teologice la Chişinău şi Kiev. unde absolva Academia
Teologică \r\ 1902 şi se călugăreşte.
în 1905 reînfiinţează tipografia eparhiei Chişinaului.
Din cauza persecuţiei autorităţilor locale ruseşti pleacă în
Rusia, de unde se întoarce în 1917 la Chişinău, predă limba
română ca profesor de liceu şi redactează ziarul Luminătorul.
După unirea Basarabiei e sfinţit vicar a! Mitropoliei
Moldovei, iar în 1920 e ales arhiepiscop al Hotinului şi
Chişinaului.
în 1921 e confirmat Mitropolit al Basabiei.
A fost silit să se retragă din forurile bisericeşti (1936), ca
victimă a camarilei lui Carol al ll-lea, împotriva căruia a cutezat
să se ridice.
Opera sa, cuprinzând scrieri din domeniul religios şi social,
este vastă. Spicuim: Carte de învăţătură despre legea lui
Dumnezeu (1908), Rugăciunile şi lămurirea lor (1920), Despre
post (1923), Despre omul trupesc, sufletesc şi duhovnic
(1924), Istoria sfântă a Noului şi Vechiului Testament (1924),
Unitatea etnică a Românilor faţă de revizionism (1934), Despre
sfânta împărtăşanie (1930), Rânduiala ortodoxiei (1926).
A fost simpatizant declarat al naţionalismului românesc,
profesat de tineretul revoluţionar al epocii sale.
148
Ion HALMAGHI (n. 1918)
Profesor, eseist, publicist in tară şi exil
S-a născut în Statele Unite - Ohio
Este licenţiat al Facultăţii de Litere şi Fi/osofie din Bucureşti
întemniţat de regimul comunist în 1948, face detenţie politică
ân ă în 1964 la Jilava şi Aiud, pentru apartenenţa ca simpatizant
a l Mişcării Legionare, fără a fi fost încadrat într-o organizaţie
le9l °Având cetăţenie americană, după eliberarea din închisoare
reuşeşte să se refugieze în Apus şi se stabileşte în Statele Unite,
unde va funcţiona ca profesor la Universitatea din Pittsburg
Este director fondator al publicaţiei Romanian Sources.
apărută sub auspiciile a două instituţii: „Umversity of Pittsburg” şi
American-Romamen Institute for Research".
în exil preia conducerea revistei Drum după decesul poetului
Vasile Posteucă.
Cu o solidă cultură şi formaţie filosofică, publică în paginile
multor ziare şi reviste numeroase studii şi articole cu caracter
istoric şi politic.
Este membru al Societăţii Academice Române din Munchen
de sub conducerea Monseniorului Bârlea.
Oscar HAN (n 1891)
Sculptor portretist
S-a născut în Bucureşti. Urmează liceul şi şcoala de Belle-
Arte în Bucureşti. ^ .
Colaborează intens la ziarul Curentul. Deputat în 1934
Obţine Marele Premiu la expoziţia de la Barcelona, articipa
ca membru la expoziţia română de propagandă de la aris,
Veneţia, Barcelona, Bruxelles, Anvers, Haga, Amsterdam
în sculptură şi-a creat un stil propriu totul construit m ^ siv j
stilizat static. Foarte fecund, atacă o multitudine de subiec .
Carieră prodigioasă, încununată de recunoaşterea in ern
internaţională )a
Opere: poetul Săulescu la Predeal; Eminescu şi Bălces
Cluj, Bourdelle la Craiova; Paciurea la Bucureşti
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
14 *?
MPRSENI (1907-1980)
Traia"
Sociolog- profesor universitar
, iaci din judeţul Făgăraş. Studiile secundare | a
Născut în satul laşi ° > unde cun0 aşte Mişcarea Legionară
liceul Radu-Negru-^J: de Filosofie şi Litere din Bucureşti şi
Urmează cursurile Fxu«f Ber|in , şj ja doctoratul in Fi/osolie
se specializează la Bucureşi
şi Litere în 1934 asls | e nt al profesorului Dimitrie Guşti şi
lenTTşSi^Se din Bucureşti. Devine profesor
universitar la BucureştLn'eral al Ministerului Educaţiei Naţionale,
ES,e -Ad^inr în Guvernul Naţional Legionar din 1940-1941.
CUlt S°u r b Ş comun, Ş ti, este arestat şi trimis în detenţie la Aiud (1952).
în fecunda sa carieră didactică şi ştiinţifică este preocupat de
tehnicile muncii intelectuale, întocmind numeroase fişe
documentare din domeniul sociologiei, psihologiei şi al ştiinţelor
^^Proiectează un curs de sociologia literaturii populare şi al
literaturii române în complexitatea ei, indică teme de specialitate
care constituie îndemn la meditaţie şi asiduă cercetare.
Publică fecund la Buna Vestire, Cuvântul, Ramuri,
Transilvania , Societatea de mâine, Semne, Frăţia de Cruce ş.a.
Dintre lucrările mai importante menţionăm: Teoria monografiei
sociologice (1934), Realitatea socială (1935), Sociologia
românească. încercare istorică (1940), Istoria filosofiei modeme.
Omagiu prof. I. Petro viei în colaborare (1941), Sociologie şi etică
(1968), Prolegomene la teoria sociologică (1969), Sociologia
literaturii (1973).
Pentru crearea unei epoci de strălucire românească,
consideră că ridicarea morală şi intelectuală trebuie să cuprindă
masele largi ale neamului. în acest scop scrie Mişcarea Legionară
şi ţărănimea (1937), Mişcarea Legionară şi muncitorimea (în
colecţia „caiete verzi”), subliniind drepturile, datoriile şi idealurile ce
trebuie să ne anime
150
HORODNICEANU (1907-1994,
Inginer, profesor universitar
Născut în comuna Băluşeşti în judeţul Roman. în 1932
psolvă cursurile Politehnicii din Bucureşti, Secţia Construcţii.
Intră în Mişcarea Legionară şi i se dăruieşte total Din 1935
conduce Secretariatul Mişcării, numit în această funcţie de
Corneliu Codreanu. După evenimentele din ianuarie 1941 ia calea
exilului în Germania, Italia şi în final în Argentina. Ajunge în oraşul
San Joan când acesta a fost complet distrus de cutremur Ca
inginer constructor îl va reconstrui din temelii. Devine profesor la
Şcoala Politehnică din San Joan, apoi decan, formând multe
generaţii de ingineri constructori. îşi încheie cariera profesională cu
mare prestigiu atribuindu-i-se titlul de „Profesor Extraordmano
Honorario".
Vintilă HORIA (1915-1992)
Scriitor, profesor universitar
S-a născut la Segarcea din părinţi intelectuali
(tatăl un apreciat inginer agronom) A avut
şansa ca, alături de studiile secundare şi
universitare, să-şi desăvârşească
cunoaşterea limbii franceze cu ajutorul unei
bătrâne, aproape oarbă, care ştia pe de rost
pe Anatole France, pe Baudelaire, Rimbaud
şi Remy de Gourmont. Odată cu exprimarea
într-o impecabilă limbă franceză, a pătruns în
universul literar al unor ilustre modele
în perioada interbelică se afirmă atât ca poet, cât şi c
romancier - mărturie stau volumele sale de versuri r£,ce '
Cartea cu duhuri, Cartea omului singur şi romanul Aco o şi s
ar d, care s-au bucurat de un real succes
Este redactor la Sfarmă Piatră şi Buna Vestire.
151
în
<râ
ig4 4 este ataşat cultural şi de presă | a
fn perioada 1940- Ambasadel României Luat prizonier de
Roma şi Viena. în mhL ,bel şi Mana Pfarr, de unde
nemţi şi interna. în ^ upele eng ,eze.
în 1945. a fost eliberai 194 8 şi apoi emigrează i
Se S,a n! fl Şl iq53) unde funcţionează ca profesor de literatu,
Argentina (1948-1» /• . F||osofje a universităţii d i n
română, la Facultatea de
Buenos Aires |g Madrjd unde des făşoară o bogată
Din laoo . de profesor de Literatură universală si
activitate l-terara. i P Jurna | jsm . în 1972. creează, l a
^STi a SÎ ale informaţie, de la Un, vers,«a, ea
Complutense din Madrid, o catedră de Literatură Universală ş,
Contemporană. ......
între anii 1979 - 1988 , este profesor de literatura contemporană
la Universitatea Catolică din Paris, ţine conferinţe şi prelegeri la
numeroase universităţi din lume.
Opera lui Vintilă Horia a intrat în circuitul marilor valori
spirituale. Dupăvolumele: A murit un Sfânt (1951) şi Jurnal de
copilărie , apare romanul Dieu est ne en exil[ care a fost tradus în
14 limbi şi a obţinut în 1960 prestigiosul premiu Goncourt
Urmează apoi: Le Chevalier de la resignation (Paris, 1961), La
septieme lettre (Paris, 1964), Journal d'un paysan du Danube
(Paris, 1966), Une femmepour /Apoca/ypse ( Paris, 1968), Marta,
o la segunda guerra (Barcelona, 1987), Persecutez Boece 1
(Barcelona, 1983), Un sepulcro en el cie/o (Barcelona, 1987), Le
voyage â San Marco (Paris, 1988), Le def des Crepuscules (Paris,
1990) ş.a.
Vintilă Horia a fost, de asemenea, un bine informat critic
literar. Eseurile şi studiile sale literare s-au bucurat de aprecieri
favorabile în mediile culturale spaniole, franceze, italiene şi sud
americane Astfel: Presencia de! Mito (Madrid, 1956), Poesia y
[JJ J Madrid ' 1959) ' Es P ana y Otras mandos (Barcelona,
). esor de novehita (Madrid, 1972), Introduccion a ta
152
j ne or (Barcelona, 1978), Lit&rQturd y disidpnr ha
5) f deeCh ° S hUmanUS ■ /S XX (Madrid,
l 9 Tpublicat, de asemenea, mn de articole şi eseuri în 2 ,are si
J? 'din lumea întreaga. Prefaţând volumul Poezii din rJlV
S 1982) scrie: .A, fi vru, e. scriiJeuţaoHfn!
ireste rânduri, pentru ca tot cu lacrimi să fie citite, împreună cu
3 mele ce urmează .
P 06 prin viaţa sa şi toată activitatea sa, Vintilă Horia şi- a dovedit
Hraaostea de Neam şi credinţa nestrămutată în Dumnezeu, in
numele neamului său el poate afirma. „ Ne-au schingiuit, ne-au
unvlit n e ~ aLI înfometat, ne-au stricat limba, ne-au băgat poeţii în
închisoare, şi au muşcat din trupul ţării, însă din toată această
ţintuire pa cruce a ţâşnit sânge sfânt care a făcut posibilă poezia
din acest nou GraaP (Din prefaţa la Poezii din închisori).
Ataşat Mişcării Legionare, Vintilă Horia avea să scrie:
Legiunea nu a fost o prezenţă politică întâmplătoare şi imitatoare,
cum vor unii... Oamenii lui Codreanu au întruchipat filosofia
românească, au încercat o reformă în profunzime şi au plătit cu
viaţa încercarea lor" sau: „Nici un istoric serios care se va ocupa
cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora
această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile
etosului românesc."
Constantin IACOB (n. 1877)
General
S-a născut la Vaslui. După primele patru clase de liceu (1888-
1892), urmează cursurile şcolii fiilor de militari din laşi între 1892 şi
1895, iar între 1896-1897 face şcoala Militară de Artilerie şi Gemu.
Este sublocotenent în 1898.
Intre 1903 şi 1905 urmează cursurile şcolii Superioare de
Război.
Campania din Bulgaria dintre 23 iunie şi 31 august 1913 o face
având gradul de maior. » T •
Mobilizat în august 1916, participă la Războiul de întreg
până la demobilizarea din 1918.
.. . unu | dintre cei mai valoroşi ofiţeri din arm ată
Este considera d demn, moral. S
inteligent, zelos, bun ca - n 1931 es te general de divizie
fn 1926este9 enera ' rocesu llui Corneliu Codreanu.
SeZrull partidului Totul pentru (ară şi a făcu, Pa , e
din Senatul Legionar nscenat lui Corneliu Codreanu declari
în ^Ze ACorneliu Codreanu Tn ziua de 1 «£*
ImZ^t si fiu înscris in partid... ,ar după ce am £
cunoştinţă din ziare, am adera, cu totul.
Nicu IANCU (1910-1984)
Avocat publicist
S-a născut într-o comună din ţara Moţilor. Descendent din
familia lui Avram lancu.
Studii de Drept, face avocatura la Sibiu.
Comandant legionar, face parte din Mişcarea Legionară
începând cu anul 1930. Autorul marşului Echipa morţii\ cântec
conceput pentru campania electorală, în sensul dăruirii fără teamă
de moarte:„Suntem echipa morţii... Ori învingem, ori murim!”
După război se expatriază. în exil este desemnat pentru
funcţia de secretar general al Mişcării Legionare.
La Madrid, în 1973, publică lucrarea cu caracter memorialist
Sub steagul tui Codreanu - analiză pătrunzătoare a evenimentelor
trăite de autor, în care arta expunerii o plasează printre lucrările
remarcabile ale genului.
A decedat in Brazilia, unde şi-a trăit ultimii ani de viaţă.
Vasile
IASINSCHI (1892-1978)
Fost ministru
Originar din Bucovina. Studii superioare la
Lernăuţi. Farmacist, aderă din primii ani la
işcarea Legionară şi luptă cu consecvenţă
social a * ,rmarea beilor legionare pe pla n
*
' r lP e , r ' oada septembrie 1940 - ianuarie 1941.
M| mstru al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor
S în exil. în pm™ este adjunct al Comandantului Hona Sima
a editura N. Roşea din Barcelona, i se editează în wo
area L os iegionarios rumanos Motza y Marin.
lJCr ţn 1978 moare fără să-şi revadă roadele unei lupte de o viata
departe de ţara pentru care s-a jertfit. 1813 '
Iustin ILIEŞU (n. 1900)
Profesor, scriitor
S-a născut la Maieru în judeţul Năsăud, comună cunoscută
pentru etnicitatea ei curată (aici s-a născut şi Liviu Rebreanu).
Şcoala primară o face în satul natal. Urmează şase clase la liceul
sătesc din Bistriţa. Termină la Blaj clasele 7 şi 8 şi obţine diploma
de bacalaureat.
Este recrutat în armata austroungară şi trimis la şcoala de
ofiţeri din Alba lulia.
La 1918, odată cu izbucnirea revoluţiei din Ungaria, vine la
Cluj şi scoate cel dintâi ziar românesc Glasul libertăţii.
Urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Drept din Cluj,
luându-şi licenţa în 1924.
Este profesor secundar şi director al şcolii de ucenici din Cluj.
Are un rol de frunte în timpul mişcărilor studenţeşti din Cluj,
din 1922, câştigându-şi merite deosebite prin compunerea
faimosului imn studenţesc Studenţi creştini din România Mare ,
care este cântat în toată ţara. ..
Din opera lui menţionăm: Doine şi război (1015), Munţii noştri
aur poartă (1917), Laura - traducere din poeţi moderni (1922),
Cetăţile melancoliei - poezii (1923), Durerea neamului - poezii
(1924), Doine şi chiuituri ardeleneşti , Florile Dalbe.
Ilie IMBRESCU (1909-1949)
Preot, doctor in teologie
S-a născut în comuna Dalboset - judeţul Caraş^
Liceul la Caransebeş. Licenţiat m teologie la Cern ui
în 1940 păstoreşte la Balcic, impresionând, atât prin pi
cuvântului, cât şi prin excepţionala sa voce.
155
radrilaterului, slujeşte la Biserica Icoana
După cedafe L? eanu din Bucureşti, constituind 0 rază /
apoi la Biserica B° ‘ sedjată de ateism şi comunism.
spiritualitate m ume jdea|urj | e Mişcări Legionare. P e | ângă
SSSfî—’*• * «4£
«“CicuS ‘ ,2 ,94 '' * x
™h miTl» «•"« ,n 7““ cJ . a pa» *
mişcarea 3 Salvarea neamului şt ca a luat jurământul membnk,"
°' 9a \nhăs '1948 este condamnat la 10 ani temniţă grea pentru
crima de uneltire şi la 15 ani muncă silnică pentru participare la
organizaţie de „tip fascist.
După chinurile din ancheta, trecând prin Jilava, ajunge la
Zarea închisorii de exterminare din Aiud, unde se stinge, fără
tratament medical, duminică 19 noiembrie 1949.
Nae IONESCU (1890-1940)
Doctor in filosofie, profesor universitar, gazetar.
S-a născut la Brăila, în 16 iunie 1890. Urmează liceul t
Bălcescu din oraşul natal. Face studii de filosofie în ţară 1
străinătate. Doctoratul şi-l ia, în chip strălucit, la Munchen cu
lucrare de logică matematică (Die Logistika/s Versuch einer'neue
Begrundung der Mathematik -1919).
(între anii 1920 şi 1940 a exercitat o uriaş
influenţă asupra culturii
şi vieţii politice româneşti, ca profesor d
ogică, de Istoria Logicii şi de Metafizică I
mversitatea din Bucureşti şi în egală măsur
ca gazetar, director ai ziarului Cuvântul, c
revistei teologice Predania şi la Logos
‘ nterna t'°nale de Synthese chretienn
M ° Xe ' a P^ ru ^ prin strădania sa în 1928
_diferit v ° ne f CU Se găsea P e 0 poziţie rădică
dominantă p e atunci ia \ a ,^ orientarea raţionalist;
C ' la Fac ^ltatea de Litere ş, Filosof.e du
156
cureşti. Mircea Eliade va desp r e
BuCd, t Ş mântuire, sfinţenie, ortodoxism in cursurictemeMb '^
»era. prin 1921.o adevărată revoluţie “ 6 "****
logica
Şi
C \n postfaţa sa la volumul Roza Vânturilor (apărut în 19351
,. irce a Eliade scrie, de asemenea: „Când se va sene istona
problemelor filosofiei romaneşti, se va vedea că vreme de 15 an,
f noi am fosl contemporan. Europei numai prin cursurile profesorului
Fiind un autentic Socrate modern, Nae lonescu nu şi-a legat
pniul de formele curente de îngheţare a gândirii (cărţi, programe
ckteme filosofice). Cursurile sale de Logică, de Istona Logicii, de
Metafizică, de Istoria Metafizicii, de filosofia religiei ş a , au fost
editate postum (după stenografierile mai multor serii de studenţi),
de un „Comitet” care avea în frunte pe Mircea Vulcănescu,
Constantin Noica, Vasile Băncilă, alături de D C. Amzăr.
Constantin Floru, Virgil Bogdan şi Ştefan Lupaşcu.
După răsturnarea regimului comunist (decembrie 1989) s-au
reeditat numai două din cărţile sale: Roza Vânturilor şi Cursul de
metafizică. Sute şi sute de articole au rămas îngropate în
publicaţiile vremii, un adevărat tezaur de idei şi de erudiţie.
Trebuie subliniat că marea operă a lui Nae lonescu, nu sunt
operele scrise ci oamenii pe care i-a „moşit" asemenea lui Socrate.
E suficientă enumerarea câtorva nume. Mircea Eliade, Constantin
Noioca, Petre Ţuţea, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vasile
Băncilă, şi chiar Mihai Sebastian, căruia îi scrie o prefaţă îndelung
comentată, la cartea De două mii de am relativ la condiţia istorică
şi metafizică a evreului. . ,
Când vârfurile generaţiei martirizate au umplut lagărele regelui
ucigaş Carol al ll-lea, s-a dus de bună voie să sufere 3lâturi de
foştii săi studenţi, purtându-şi cu demnitate crucea alături de er
Şederea în lagăr i-a şubrezit sănătatea şi i-a grăbit sfârşitul, ins
exemplul lui va rodi mereu, în egală măsură cu opera scrisa.
A făcut parte din Senatul Legionar. A fost mentor şi t eo og a
generaţiei naţionaliste. Despre Cărticica şefului de cuib a scr 'Ş ^
-în ce priveşte partea sa educativă se înrudeşte cu exe ^J_
spirituale ale lui Ignaţiu de Loyola”, iar desp r e ca ea •
Legionari scrie aceste rânduri: „A crede că odată cu !S P
( Jorneliu Codreanu se va nărui şi opera lui, ar ,nse ^
facem o slabă idee despre adâncimea acestei opere. ^
a făcut-o Corne/iu Codreanu este aşa de mare, c
depăşeşte şi P* ■ m . ură (un infarct provocat este învăluită în
Moartea lui P^ atU ui carol al (Mea sau a lui Moruzov).
mister (probabil v'ct ma 3 cunoasea structura
Cercetările lui l-ab române şti, precum şi structura
otr.«rtura ' ,in i ei .. .. ... *>l o H- Ura
uerccio-— . • r omant??u, structura
nostru, structura a j nt âlnit cu Mişcarea (1933) el a descoperit
creştinismului, ua" june a acestor structuri pe pl an P0 | lti
în ea instrument iui 1 ® ' ţ e| le elaborase cu anticipaţie în interiorul
Ş i istoric, structuri pe familiar, pentru că nu reprezenta
IcevTdecâf protecţia în domeniul acţiunii practice a propriei y
filosofii. de$pre e |, în 1941: ..Pentru studentului. el
„^irTun factor fără de care nu se poate explica viata civilă
era un gemu. i y/) socrate al României".
3/? °"t ce a avut'el mai bun, Nae lonescu, şi-a slujit naţia ş,
ne Atotputernicul Dumnezeu şi de-aceia dăinuieşte printre noi în
lumea nevăzută, deasupra noastră meat nici una din puterile
vremelnic ostile nu-l vor putea birui. El a intrat in eternitate!
Virgil IONESCU (1892-1960)
Inginer
Ca inginer, este membru în consiliul de administraţie al
Uzinelor Malaxa. Apropiat al regelui Carol al ll-lea, înainte
de anul 1930.
Aduce servicii Mişcării Legionare printr-o corectă relaţie
cu Palatul.
Este numit comandant legionar de Corneliu Codreanu
în 1934.
La alegerile din decembrie 1937 (anulate de Carol al ll-
lea) candidează şi este ales pe listele partidului Totul pentru
tară.
In noaptea de 21/22 septembrie 1939 se află int(
politic în spitalul militar de la Braşov. Supravieţu
masacrului prin intervenţia directă a lui Carol al ll-lea.
mJT 3 fo abiHt în străină tate, după 1944, unde
ti ( uenos Aires, 1979), din care extragem:
158
uirhifor Crainic
V, în acea clipa
' n cât o cunoştinţă
" V ." ^"" u m/ne mai mult
"decât o cunoşti"^ oarecare ca va juca un rol in viata mea
% Late o va rascoit m întregime ş, am înţeles aprioric să-l
mez, chiar daca aceasta nu va tnsemna pentru mine
rât sacrificii şt renunţări.
*7 chiar dacă aceas,
U Z ft sacrificii şi renunţări.
A decedat în exil.
Virgil IONESCU (1918-1996)
Literat
S-a născut în comuna Mărăştii de Jos din judeţul Dolj, dintr-o
familie fruntaşă numărând câţiva preoţi de elită.
Face liceul la colegiul Sf. Sava din Bucureşti, pe care îl absolvă
ca premiant de onoare. Se înscrie la Facultatea de Utere şi
Filosofie, unde este remarcat în rândul studenţilor ce au ucenicit
ne lângă profesorul Nae lonescu.
în perioada 1940-1941 joacă un rol important în centrul
studenţesc legionar. Este unul din organizatorii manifestaţiilor de
protest alături de studentul de atunci Viorel Trifa: ei este cel care.
suit pe statuia lui Mihai Viteazul din Piaţa Universităţii, citeşte
manifestul semnat de v/iorel Trifa.
După evenimentele din ianuarie 1941, ca ofiţer de rezervă, este
concentrat şi ia parte la întreaga campanie din răsărit Este rănit,
purtat prin spitale şi lăsat la vatră. După ani de război dur, se
înscrie să-şi termine studiile întrerupte din cauza războiului.
După 1946 duce o intensă activitate pentru reorganizarea
Mişcării Legionare. în mai 1948 este arestat şi condamnat la 1 ani
temniţă grea. încarcerat la Piteşti i se rezervă un tra amen ■
îmbolnăvindu-se de plămâni este transferat în penitenciarii
de la Tg. Ocna. Aici se încep pregătirile pentru dedanş
reeducărilor. Ştiind că nu le poate rezista, se 0 3r ^
sinucidă şi îşi taie venele. Transportat la spiţa' es^ ~ ^
readus în închisoare. La expirarea celor zece am es e ' •" anC F e te
După un timp este din nou arestat şi slj P u ^ înariiit cu
bestiale în urma căreia îşi pierde total vederea, r ,
totală abnegaţie de soţia sa. . ... fierbinţi de
După 1989 s-a aflat în miezul evenimentelor
reconstruire spirituală a românismului, dar, lip$
nu a mai putut rodi.
lui capacitate inle ' ec ua ces(ul 0 m excepţional dotat a fost destinul
Destinul tragic al ® jn t e |ectuale care au fost strivite h»
tragic al atâtor mn de va^i fi putut rea , iza de
Eugen IONICA (1905-1939)
Doctor in fizică şi chimie, conferenţiar universitar
S-a născut în oraşul Zărneşti de lângă Braşov
Tatăl inginer, fost primar al Braşovului, preşedinte al Camerei
de Comerţ Mama, soră a generalului-erou Traian Moşoiu,
eliberatorul Budapestei în 1918 de sub tirania comunistă a lui Bela
Kun şi fiică a generalului Constantin Neculce, fost guvernator al
Basarabiei şi Bucovinei, descendent al cronicarului Ion Neculce.
Studii secundare meritorii, în timpul primului război la Bacău,
apoi la Braşov, la liceul Dr Meşotă.
Studii universitare strălucite de Chimie şi
Electrochimie la Munchen şi Ziirich,
continuate ulterior la Paris. Doctor în ştiinţe
fizico-chimice al Universităţii din Paris,
în 1930 este asistent la catedra de Chimie
Tehnologică şi Electro-chimie a Şcolii
Politehnice din Bucureşti. Conferenţiar şi
membru în Comitetul de perfecţionare
tehnică a Şcolii Politehnice.
Autor al unui număr impresionant de lucrări de specialitate. A
înfiinţat Laboratorul de chimie al Monetăriei Naţionale.
Efectuează studii de specialitate în Germania şi Austria.
In perioada de după primul război se încadrează în modul cel
mai firesc in mişcarea naţionalistă şi creştină a „Gărzii de Fier" şi
orneliu Codreanu îl numeşte comandant legionar.
- / ° ° pinie 3 lui ElJ gen Ionică exprimată în iulie 1937: ....
acel/ 'rCh l panUl lor de a ne oc upa Patria noastră şi n-ar exista
oi pe viajă şi pe moarte, noi Românii n-am putea ti decât
oratorii şi prietena tor (a / evreilor). Felul cum. de 2000 de ani l n
3 loră şi io 9 hetoun, Evreu şi apare ,denii,a,ea ş! continuitatea
gatului tor, este exact felul cum, tot de 2000 de ani şi aici, m
Za răutăţilor dm Asta. '" Europa, no, Românii ne apârâm
existe"! 3 Neamului, pamantut Dac,lor şi Romanilor şi dreptul la
^împreună cu prof. Eugen Chirnoagă şi părintele Duminică
sC u ş.a. iniţiază organizarea ,,Asociaţiei Prietenii legionarilor"
Este arestat în aprilie 1938 împreună cu întregul grup de 18
andanţi legionari şi închis în cumplita temniţă de la Râmnicul
com
La 5 septembrie a fost transferat în Spitalul Militar de la
Braşov în seara zilei de 21 septembrie a fost ridicat şi dus în
pădurea de la Râşnov, unde în zorii zilei de 22 septembrie a fost
comisă grozăvia uciderii împreună cu alţi şase fruntaşi legionari,
fără motiv, fără judecată, din ordinul regelui ucigaş Carol al ll-lea.
Ion IONICĂ (1907-1945)
Doctor în sociologie, scriitor, publicist
S-a născut în oraşul Zărneşti de lângă
Braşov. Frate cu dr. ing. Eugen Ionică.
Şcoala secundară o face la Braşov între
1918-1926. Studii universitare la Facultatea
de Litere şi Filosofie din Bucureşti, între 1926-
1929, şi la Facultatea de Drept între anii
1929-1932.
Obţine doctoratul în Sociologie în 1939 la
Universitatea Bucureşti.
Când Ion Ionică vine la studii în Bucureşti,
tânăra generaţie dezbătea marile probleme ale culturii naţionale,
e Pocă în care şcoala Sociologică condusă de Dimitrie Guşti are ca
t e l ..desluşirea specificului naţional”. Ion Ionică se va alinia răpi
sarcinilor asumate de generaţia sa. Aderă la principiile Mişcar
161
în cadrul şcolii Sociologice de la Bucureşti
Legionare. Va activa m ^ reg|ona | is mul cultural la specif ICU |
aplicând prin “ P " ja "cercetărilor monografice de la Drăguş, din
judeţul Fă 9 ăraş Q iC . 38 ac ti V ează şi în cadrul creat de publicaţia
între anii lyJ nă C u Dumitru Amzăr, Ernest Bernea
Rânduiala, fondate ' P p| u victor Papahagi şi în care vor semna
Ion Conea, Cons a Radu Gyr Hajg Acterian, ^
şi Lucian Blaga a|aturl de Sociologia Românească,
teZăd Sociologice, Arhiva, conturează riguros profil,
SOCi ÎfÎS â cS!b^r.icole de specialitate în aceste
evis te între care menţionăm: Manifestă* spirituale m cercetarea
'sociologiei, Cadres de ia vie regionale roumame. Draguş, un sa,
din tara Oltului, Dealul Mohului.
în anul 1941 se expatriază în Germania din cauza
persecuţiilor dezlănţuite de Ion Antonescu împotriva Mişcării
Legionare. Este internat în lagărul de la Buchenwald până la
terminarea războiului.
în noiembrie 1944 este asasinat în condiţii neelucidate la
graniţa italo-elveţiană.
Nicoară IORDACHE (1906 - 1939)
Conferenţiar la Universitatea din Bucureşti
Cadru universitar la Catedra de Chimie a
profesorului G.C. Longinescu.
Comandant legionar din 1932, suflet
deosebit de cald, revarsă o necuprinsă
dragoste şi bunătate în jurul lui. A scris eseul
Imn camaraderiei, romanţa N-am să mat
plâng iubirea dusăş i poezii (Psalm, Elegie).
în lagărul de la Miercurea Ciuc, în anul 1938,
toţi internaţii. Când, împreună cu alţi 43 de
162
ci din lagăr, legaţi, spre a fi asasinaţi din
au fost scoŞ' O' , |Mea lordache Nicoara a
ie<'regelui- uCigaŞ l Ta tăl Nostru".
° rd ! n t U pent'' u tot' U,tir T' U rd ’ ac he devenită mai târziu maica Mihaela,
C- va mu,i ,n ac*e, ş i
ctantin IORGULESCU (n. 1929)
CO nsi«* poet eseist, gazetar
S-a născut la Brăila. Urmează şcoala primară
în comuna Mahmudia din Judeţul Tulcea, iar
liceul la Tulcea.
în mai 1948, în ultima clasă de liceu, este
arestat din şcoală împreună cu un grup de
elevi. Judecat de Tribunalul Militar Constanţa
| este condamnat. Execută opt ani trecând prin
închisorile Târgşor, Jilava, canal şi Aiud.
Eliberat în anul 1956, Iu-
c" muncitor necalificat, apoi ca tehnician. Termină studiile
liceale ta Sâgiorgiul de Pădure şi susţine bacalaureatul la Targu
Mureş. Se înscrie la ASE şi termina Facultatea de Calcul
Economic şi Cibernetică Economică. Face apoi studii
postuniversitare de informatică. Până la pensionare lucrează ca
analist la Centrul de Calcul Mediaş.
Debutul literar la Steagul Roşu din Târgu Mureş. Publică
poezii şi proză în revistele Vatra, Luceafărul, Transilvania.
După decembrie 1989 colaborează la publicaţiile sibiene
Tribuna, Radical, Dimineaţa şi Puncte Cardinale.
Debutul editorial cu Dimensiunea transcendentă a politicului la
editura Puncte Cardinale în 1997.
Are în pregătire: un volum de proză scurtă la editura Dacia din
un volum de teatru la editura Puncte Cardinale şi volumul II
din Dimensiunea transcendentă a politicului.
163
Membru al Mişcăm Leg
tin , 0 TZU (1884-1962)
Constant aJ racu | tă tii de Arhitectură
Arhitect, profe sor
ofl . în comuna Cruşova. dm Macedonia stăpânită
S-a născut în 1884 djn , r . 0 farTtl |, e aleasa, cu puternice
pe atunci de tura Desa directoa rea şcolii române din
Casa Verde
După absolvirea şcolii primare din Nevesca, urmează
cursurile liceului român din Bito/ia, înfiinţat de România mică în
anul 1880, sub imperiul otoman. Se remarcă din liceu prin talentul
excepţional la desen. Ca elev, la vârsta de 13 ani, execută
portretul unui paşă turc, guvernator al Bitoliei, care îi admiră
talentul şi îi cumpără portretul, plătindu-i câţiva galbeni.
După terminarea liceului, vine în România şi se înscrie la
164
superioară de Arhitectură din Bucureşti. Diplomat al
scoale, o r se remarca repede j d V a a
a ceSte ’. | Ş al arhitectului Ion Mincu. Din 1920 până “1944
P""S la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti Intre 1940 *
P r0 !f°L decan al acestei facultăţi.
19 nucă instaurarea regimului comunist, este supus persecuţiilor
' u v , e bolşevicilor şi se stinge din viaţă în anul 1962
^"‘coalizările sale constituie adevărate podoabe arhitectonice
, corpului diplomatic din Bucureşti (1911), Banca comerţului
rraiova (1911-1914), Tipografia Ramuri din Craiova (1920)
din - L,l studenţesc in medicină veterinară din Bucureşti (ăzi -
CfZ-rui Justiţiei) (1929). Biblioteca Centrată din laşi (1932).
r ide odihnă a corpului diplomatic de ta Eforie (1932), Biserica
Cas . 1 Flefterie din Bucureştii, 1935), HotelulExcelsior din Sinaia,
ra Armatei din Braşov (1938), Palatul Ministerului Economiei
^Sullef curat, sensibil, generos, entuziast, de artist şi mare
A n crescut în atmosfera vrăşmaşe a străinătăţii din afara
r ° m lelor României, Constantin lotzu nu putea rămâne indiferent
?a erupţia fenomenului legionar, promiţător de zări luminose pentru
destinul neamului românesc. ....
în anul 1933 cunoaşte pe Corneliu Codreanu, caruia i-a ramas
devotat, sprijinindu-l cu dăruire în toate acţiunile, ca mare
simpatizant al Mişcării Legionare. .. « .. .
în primăvara acelui an, vizitează şantierul deschis in cartierul
Bucureştii-Noi şi impresionat de cele văzute, împreună cu câţiva
studenţi de la Arhitectură, întocmeşte planurile edificiului, clădire
monumentală, denumită Casa Verde, construită prin munca
sutelor de legionari.
în anul 1936, sprijină iniţiativa muncitorilor legionari de ia
fabricile din Azuga, de a strânge osemintele ostaşilor romani căzuţi
în luptele din 1916, împrăştiate pe un versant din apropierea garir
întocmeşte planurile unui impresionant monument funerar, o roia
din lemn de stejar de 8 m înălţime, pe un soclu de beton e m,
cu un Christ realizat de pictorul Basarab, monument cu ina im
de 3 m, vizibil de la o depărtare de aproape un kilometru roi
fost distrusă în anul 1960 de autorităţile comuniste din Azuga).
165
- , 1937, arhitectul JatjjM
ln 3 ^i funeraliilor lui - de generalul Cantacu> ° r
de « £ tos. a ^ c S o e rt i J furrerar compus din T
-ssărJtsŢpţ-r-
mii de legionari, a fesoru | U i arhitect lotzu.
instruit după Plante P i94g comunl şt,i profanează acest cav ou
Din P aca ^mânteşti ale marilor martiri ai neamului au di spăru(
şi rămăşiţele pemante? Verde , confiscata abuziv sub toate
fără urmă. Numai L amjnteşle de numele arhitectului
dictaturile sangei r ° , u j Dumnezeu, Neamului şi Mişcării
Constantin lotzu,
Legionare.
Gheorghe ISTRATE (m. 1939)
Licenţiat al Academiei Comerciale, educator, scriitor
S-a născut într-o comună din judeţul Vaslur
Comandant legionar, şef al Frăţiilor de Crryce. Extraordinar
spirit organizatoric. Autor al îndreptamtu, Frăţiilor de Cruce (1935),
tezaur de îndrumări pentru educarea tineretului in spiritul legionar,
de credinjă neşovăielnică în Neam şi Dumnezeu.
A fost asasinat, din ordinul regelui ucigaş, Carol al ll-lea, în
închisoarea de la Râmnicu Sărat, împreună cu alţi comandanţi
legionari, în noaptea de 21-22 septembrie 1939.
Constantin IULIAN (n.1929)
Doctor inginer, profesor universitar
S-a născut în oraşul Vaslui. Urmează cursurile liceului Mihail
Kogălniceanu, din oraşul natal, susţinânând examenul de
bacalaureat în anul 1948. în ultimele clase de liceu face parte din
Frăjia de Cruce, organizată în cadrul liceului.
In anul 1948 este arestat şl condamnat pentru activitate politică
interziză. Execută detenţie politică până în anul 1955, după care
este admis prin concurs pe primul loc, la Şcoala Politehnică din
Bucureşti.
. ^ ar, ul 1958 este din nou arestat şi condamnat cu detenţie
pană in anul 1964. Urmează din anul 1965 Institutul de Construcţii
166
Bucureşti Facultatea de Hidrotehnică n»
care o absolva in anul 1970 J \ pe
promoţie. ’ ^ de
în anul 1968 a absolvit şi cursurile
pedagogie in cadrul Institutului Poliţei
Bucureşti, cea ce îl conferă dreptul de "
preda ca profesor în învăţământul superior
Şi-a susţinut doctoratul în anul 1994 cu teza-
„ Soluţii noi de protecţie pentru litoralul marin”
în perioada 1970-1973, lucrează pe şantiere
de construcţii hidrotehnice şi ulterior până în
,991 funcţioneză ca inginer proiectant la Institute de
nectare din Bucureşti.
Pf Obţine de două ori Premiul Academiei Române:
Premiul Emanoit Teodorescu pe anul 1978, pentru Procedee
i instalaţii noi de epurare biologică a apei;
’ premiul Aurel Viaicu pe anul 1982 pentru Studii şi cercetări
nentru canalul Dunăre-Marea Neagră.
' Es(e au torul a numeroase brevete de invenţie, comunicări
ciiitifice, cărţi, publicaţii de specialitate.
? ' ţ n p reZ ent studiază problema eroziunilor costiere de pe
litoralul românesc al Mării Negre.
Este membru al Mişcării Legionare, în cadrul căreia conduce,
preşedinte activ, Partidul 'Pentru Patrie".
ca
Constantin JOJA (1908-1991)
Arhitect
S-a născut în comuna Haliki din Tesalia. Macedo-român, fraie
cu filosoful Atanase Joja, care a avut o altă orientare P olll ' ca r
Premiant de onoare al liceului Cantemir Vodă din Bucureştr
Urmează doi ani la Facultatea de Filosotie, după .
vocaţie pentru arhitectură, urmează cursurie au
Arhitectură. în studenţie, face parte din Asociaţia
Creştini Români, asociaţie filozofico-teologizan a,
îndrumarea Mitropolitului Tit Simedrea. Aicii se eaga ^
nedezminţită până la moartea lor, între tmeru C Joa
Vulcănescu, Constantin Noica, Horia Stama u. * pentru
167
_ cte j personalităţi - una din cele mai
" «* d * sp '* el ““ ae -
emÎ’S" , „,»»*** «»;»* Nu„,
Din anul 1934. *»P» n0 , a Capitale., realizeaza blocuri
sef adjunct la direct'a de - frurnuse!e , inspirate din specificul
Î vile de o surprinzător.
arhitecturii populare rom * g , spjr j, ua lităţii româneşti, intră în
Gânditor şi analist p Fgce parte din familia legionară
Mişcarea Legionara m • ^ pjc(oru | A | eX andru Bassarab.
Jdeea Romaneasca une la sa la Dalles machete de
Cu grupul L u . caracter izate printr-o mare simplitate,
arhitectură monuine Se conturează drept creatorul unui
însă de un adânc slj|ul ne o-românesc al Iu, Ion
pentru Catedrala din Oradea, concurs cu participa
un
a
942 arhitectul Horia Creangă îi acordă premiul întâi la i
oncurs pentru Catedrala din Oradea, concurs cu participarea
^n^ara «Sul 1948 este arestat, încarcerat la Jilava şi
xidamnat pentru delictul de uneltire împotriva regimului
jmunist. După 5 ani de detenţie la Jilava, Aiud şi Canal, se
reîntoarce la Bucureşti.
Participă la adunările de la mănăstirea Antim ale
cenaclului „Rugulaprins". Este absolvit de anchetare, arestare
şi condamnare numai datorită faptului că fratelui său, Atanase,
ajuns preşedinte al Academiei Române, nu îi convenea să fie,
pentru a doua oară, în ipostaza de frate cu un „duşman al
poporului".
în 1962, este angajat de profesorul G. Oprescu la Institutul
de Istorie al Artei, unde formează şi conduce un colectiv care
elaborează studii pentru restaurarea centrului istoric aI
Bucureştiului. în 1966 restaurează Hanul lui Manuc şi zona
Curtea Veche. Reuşeşte să determine oprirea executării de
construcţii noi, care ar fi compromis restaurarea integrală a
centrului istoric al Bucureştiului.
168
ronS tantin Joja ajunge la concluzia existenţei în prezent a
. autentice arhitecturi romaneşti. In 1968. o amplă expozifie d !
Grafii la ' nstitutul lon ? n ? U va pune în lumină aceastt
Pe această linie redactează ş, tipăreşte între ani, i 9 |f si
lucrările Sensuri ş, valon regăsite. Actualitatea trădai
Sectarele romaneşti şi Arhitectura românească in «£
^Călătoreşte în Elveţia, unde continuă opera de propagare a
.hitecturii româneşti, cu scopul de a atrage atenţia străinătăţii
asupra distrugerii de către regimul comunist a patrimoniului
na! '°Reîntors în ţară după 1990, îşi revizuieşte colecţia de clişee şi
^Trece în veşnicie la 23 aprilie 1991, dezamăgit de indiferenţa
f tă de cultura autentică românească a factorilor de răspundere de
dună evenimentele din decembrie 1989.
p p rjn testament a donat Uniunii Arhitecţilor Casa memorială
Arhitect Constantin Joja.
Radu KORNE
General
Ascendenţă ilustră. Printre înaintaşi, Gheorghe Asachi, unul
dintre părinţii literaturii noastre moderne. Tatăl, om de ştiinţă.
Mama, pasionată a cursurilor şi conferinţelor de la Sorbona şi de la
College de France. El însuşi elev al unui liceu parizian, cu
bacalaureat la Sorbona.
Soţia generalului este nepoata unui erou al războiului nostru
de independenţă, în mâinile căruia şi-a predat sabia Osman Paşa,
pe care învingătorul, colonelul Cerchez \-a restituit-o.
Radu Korne este căpitan la vârsta de 25 de ani, decorat cu
Ordinul„Mihai Viteazul" în primul război mondial.
Pe front, în 1941, este general, neavând încă 50 de ani.
Arestat şi condamnat, în urma regimului de infern a c ^ r ®
fost supus, în închisorile comuniste, acest bărbat care rais
lipsurile şi durităţile primei linii a frontului pe toata dura a
două războaie, n-a putut rezista închisorilor comuniste,
încetează din viaţă, în sinistra închisoare Aiud
A fost simpatizant declarat al Mişcării Legionare.
169
m
m
1 A
- j
_J
Susţine un
i i aDEA (1901-1970)
R Sculptor, profesor universitar
S a născut în comuna Jitin din judeţul Caraş-
Severin, fiu al unui ţăran înţelept dar sărac.
Rămâne de mic orfan de tată şi de mamă.
După câteva clase de gimnaziu, exmatriculat
Hin motive de atitudine naţională, Romul
îeacă în lume ca funcţionar.
De sculptură se apucă de timpuriu, ca
autodidact.
Pleacă la Paris să audieze cursurile
„Academiei Julian ", cu bani primiţi printr-o
iistă de subscripţie a intelectualilor din Arad.
concurs şi, la 23 de ani, devine profesor ta
Academia de Arte Frumoase din Cluj. Face studii în Italia şi la
Paris, ca elev al lui Brâncuşi.
Din frământările social-politice ale vremii s-a ales cu suferinţe
şi umilinţe. A fost un admirator total al lui Corneliu Codreanu.
Prietenii lui, Tiberiu Vuia, Radu Puşcariu (fiul lui Sextil Puşcariu) şi
Constantin Stoicănescu au fost legionari. Când fiul său, astăzi
reputat medic acupuncturist, arestat în 1948 la vârsta de 13 ani,
este eliberat (în 1950), îi mărturiseşte: „De la credinţa în
Dumnezeu şi de la jertfa pentru Adevăr nu te pot opri!" Soţia lui,
Lucia Piso-Ladea, i-a împărtăşit idealurile, ajutând pe toţi
legionarii, dar cu discreţie şi fără ostentaţie. Singurele sentimente
care se degajă din opera lui, eminamente expresionistă, sunt
iubirea şi resemnarea.
Arta lui manifestă predilecţie pentru tiparele populare, tratate
patetic sau cu o notă de umor generos, într-o stilizare care
.aminteşte arta ţărănească în sinteze moderne. Autor al sculpturilor
Horta, bustul regelui Ferdinand, Cloşca, Autoportret, Mama, ţăran
m satul meu Toate portretele făcute de el au chipul
*** Ş ' tnst ' Poate Horia e mai dârz Şi înfruntă lumea. A
fost ipntatT' - 1 ? S a lasat sedus de curentele facile şi de efect. A
de marp «tî," aca P° rt mt Căpitanului. Există pozele unui relief
dar pierdut înflacărat . cutezător, lucrat în tinereţe,
3 lrr, agineze pe Corneliu Codreanu m lut
ripmnitatea lui Horia, tristeţea lui Avram lancu rpmuc^ ~ •<
’fjlui Petru, curăţenia arhanghelului Mihait, povara răspZTni
f necebal-: z' cea el de cate ori era 'Semnat să încerce
,U Cât despre cultură, era mare admirator atât al culturii
aer mane, cât şi a cele, franceze, dar mai ales al antichită
Ceti şi renaşten, italiene. ;i
gr Pe oameni îi iubea la fel, indiferent de naţie, dar zicea adesea:
Românii mi-s dragi pentru ca-s a mei, pe români îi preţuiesc
’nentru că sunt vrednici a fi preţuiţi . Mişcarea o asemăna cu o
fecioară de mare demnitate şi curăţenie.
A avut suflet, conştiinţă şi credinţă de Legionar! Şi s-a
considerat ca atare toată viaţa.
Grigore LECHINŢAN (n.1913)
Jurist
S-a născut în comuna Cucerdea din judeţul Mureş. Urmează
şcoala primară în satul natal, studiile gimnaziale la Andrei
Bârseanu (Târnăveni), liceul la Blaj, iar studiile universitare la
Facultatea de Drept din Cluj. Fost preşedinte al Societăţii
Studenţilor în Drept. în 1936 aderă la Mişcarea Legionară. Este
magistrat în localitatea Aleşd şi apoi la Dumbrăveni. Luptă pe front
unde pierde braţul drept. Este decorat cu Coroana României.
în 1948 este arestat din incinta Tribunalului Judeţean Sibiu şi
condamnat la 12 ani temniţă grea, pe care îi face la Aiud, Jilava,
Galaţi, Periprava. A scris schiţe de penitenciar în volumul Table
cerate.
Mile LEFTER (1901-1975)
Avocat
Născut la 1901 în comuna Tudor Vladimirescu din
Covurlui. Absolvă Liceul Vasile A/ecsandri din Galaţi. Ca student
a §' este molestat de Manciu şi internat în spital. t .
■ Comandant legionar al „Bunei Vestiri”. P a je
gionar | a 20 decembrie 1937. După evenimentele din ia
' n Arge^^' 3 * ^ ran ^ a ( unc * e se P reo t e ^ e )' ' n Germani
•na unde a decedat.
171
Vechi legionar, cunoscut pentru lunga lui i
idealurilor naţionale şi creştine. Poet, creator al mai m P !f în slu iba
legionare, dintre care imnul legionarilor căzuţi /o/- cân tece
ramuri luna). 11 (Plan 9e ^
Dimitrie LEONIDA ( 1883 - 1965 )
Profesorl^olitehnica din Bucureşti şi din Tlmişoar
cărieră^ SCU * TaHI - de
Urmează cursurile secundare în ,
Galafi, Suzău, Constanja şi Bucureşti, unde
tata sau era mutat în timpul serviciului Fiul
capata astfel, încă din anii adolescentei
Sete Spat ' U ' UI şi suflet *'
independentă din"”l877'“cu după războiul
românesc idealuri cultivate - < 3 de aflrmare a elementului
şi de neam fac ca v2atîrl ? 53 de iubi,ori de D“™ezeu
desfăşoare pe două aHntemente * ma,UrUlUi de m3i ' âfZiu Să Se
elemente reprezentative; P6n,rU ndlcarea P°P orL| lui român prin
primul război mondia! e renrP7 cu m [ şcările naţionaliste de după
de la 1922. ’ ^ en a * e in mod strălucit de Generaţia
Obţine în 1908 ® er,in “ Chalottenburg.
lucrare de diplomă- Am 6 ln 9 iner electromecanic, având ca
hidrocentrală la Bicaz enajarea va " Bistriţei moldovene cu o
De remarcat faDtul ra *i
100 m. înălţime, cu un iJ !^°Î. C aS ?’ ca un vizion ar, un baraj de
însă profesorul de hidraniL* acumy lare de un miliard m 3 de apă,
impunându-i reducerea înălţimii meSt Reichel ha temperat elanul
a ^ m Dar barajul realii a. v
prevederile tânărului inainpr 107 ° 1 um ^^ e de secol a confirmat
172 127m lnal tinie şi 1,2 miliard- -?de
torul de acumulare.
a pâ î p 13 L. e onida pune temelia multor instituţii vitale pentru
^'cfendent al şcolii tehnice româneşti;
cursul asl , de e | ec tricieni şi mecanici din Bucureşti;
' ŞC °L ,l tehnic care îi poartă numele,
- forarea părţii tehnice a două legi - legea apelor şi legea
energie' (1924)- poljţehn|ca din Ţ jm j şoara (1924-1941) şi apoi la
Ca P rote *° Bucure şti (1941-1945), a turnat, în sufletul multor
P0 " te a«i C de ingineri, dragostea şi mândria de ţară, elaborând zecr
generaţii a ='rări pedagogice de informare generala
de man â tJ, a date referitoare la staţiunea de telegrafie fără fir din
Par . CU perep 0 ectivete ) ec 0 nomice legate de valorificarea potenţialului
energetic al (1925) etc.
; s tudiul une | nqjneru | profesorul, vizionarul Leomda, care
In anii 1937-193o, ing ^ v adesea la aceeaşi masa
avea în urma atâtea ' d uc ă tor al Mişcării Legionare, Corneliu
de lucru cu tanarul de cartere cunoscuta
Le, tineri vor realiza miracolul
la care visa şi el-
Dumitru LEONTIEŞ
Avocat, doctor in ştiinţe economice.
• , irmpază liceul Dragoş
Născut în comuna Vama din B u ~vjna Facu , tatea
Vodă din Câmpulung Moldovenesc şi. dup
- D 5S£3£p+ r 1 S
7mineS «î Câmpu?un| Cruce , pah-pa ^ 'a
Intrat de timpuriu m F ăţoe^ ^ c ondarmnarea nedre^p ^
luptele tineretului leg'Oha ţn primavara a ătufă ş , o.
naîSla nîfmeroase proteste m ţara. , deţinut până
L60 S arestat de ag^-nţeitn aceia,
*_i rând este i
După lovitura de stat antonesciană, din ianuarie iq 4i
salvează refugiindu-se în Germania. Aici a fost internat în i * Se
de la Rostock şi apoi în cel de la Buchenwald, unde îndurăT^ 1
greutăţile şi privaţiunile impuse de ordinea prusacă. ° ate
Eliberat, îşi continuă studiile, luându-şi doctoratul în c, •
Economice. " n ^ ele
în anii de exil colaborează intens la numeroase revist
ziare, luptând neobosit pentru cauza Neamului. e §'
A organizat şi condus Cercul de Studii Germano-Român <f
Vaterstatten (Germania), contribuind la cunoaşterea practici
inumane ale regimului comunist. IOr
Dumitru Leontieş a luptat împotriva comunismului. A deced
într-un suspect accident de automobil, la 5 august 1976 când 3
întorcea, împreună cu vrednicul Pr.Vasile Zăpârţan de la Zindorf 6
unde au ajutat câţiva români recent refugiaţi din infernul satanic
Din opera sa menţionăm:
- Opreşte timpul! manuscris al tinereţii ( 1935 - 1 938
nepublicat);
- Prin mlaştini şi furtuni (versuri). Ed. Dacia, Rio de Janeiro,
1969;
- La răscrucea neamului (poeme), ed. La răscruce -
Vaterstatter, Germania, cu ilustraţii de Ion Mirea şi Ellyssei Russo
Ştefan LOGIGAN (1916-1994)
Inginer
S-a născut în oraşul Târgovişte.
După absolvirea primelor clase de liceu în
oraşul natal, se transferă la Cernăuţi la liceul
Aron Pumnul, unde preda tatăl său ca
profesor de limba latină.
Aici cunoaşte organizaţia Frăţiilor de Cruce, al
cărei coordonator era Filon Lauric,
conducătorul de mai târziu al studenţilor
|egionari bucovineni.
| n toamna anului 1934, Ştefan Logigan se
nscrie la Facultatea de Mine şi Metalurgie a
174
şcolii Politehnice dm Bucureşti A,a exista un grup stu
legionar numeros şl b,ne orgamzat, din care făcuseră parte a
studenţi, inginerul Ştefan Predescu, inginerul Nicolae H«^
mceanu, Victor Dragomirescu, Mircea Motoc, ş.a.
în anul 1936, Ştefan Logigan preia conducerea grupuiu,
dovedindu-se un om activ şi bun organizator.
Când s-a constituit Corpul Muncitoresc Legionar al cărui
conducător a fost Gheorghe Clime, Ştefan Logigan a devenit un
colaborator al acestuia.
După evenimentele din 21-23 ianuarie 1941, se refugiază în
Germania, unde este internat mai întâi în lagărul de la Rostok şi
apoi, în decembrie 1942, în lagărul de la Buchenwald.
După terminrea războiului, la 25 august 1944, se stabileşte la
Viena, unde reuşeşte să fie angajat la o întreprindere petrolieră.
Obsedat fiind de dorinţa obţinerii titlului de inginer, la cererea lui i
se acordă un concediu de 6 luni, în care timp devine inginer
diplomat al Institutului Tehnic din Loben. La scurt timp este
încadrat ca inginer şef şl ulterior ca director tehnic al întreprinderii.
Colaborează la diverse publicaţii de specialitate, iar în anul 1960
publică lucrarea "Evoluţia industriei petro/ioere în România '. în
anul 1994, cu puţin timp înaintea decesului, publică lucrarea de
522 pagini intitulată „RUMĂNIENS E/SERNE GARDE - Ein
Legionar errinert sich "(Garda de Fier a României - Un legionar se
destăinuie). Lucrarea este concepută pentru informarea lumii
occidentale cu date istorice referitoare în special la Transilvania,
Buvovina şl Basarabia.
Deosebit de sensibil la suferinţele neamului nostru, lasă prin
testament douăsprezece mii de dolari U.S.A. pentru azilul de
bătrâni din Târgovişte.
175
Q G. LONGINESCU (I 869-1939
Profer universitar, membru al Academiei Române
fiâscut la Focşani. Studii la liceele Unirea*,
Focşan' şi National din laşi. Licenţiata, 1
Fizică a Universitatea din Bucureşt .
doctor în Chimie la Berlin (1896). Profesor 1
chimie fa liceele Sf. Sava Mihai Viteazu *
GhLazăr din Bucureşti. Profesor universitar
de chimie organică ia Bucureşti (19 q>
Membru corespondent at Academiei Român*
(1925) şi membru titular (1958;
A întemeiat împreuna cu G Ţiţeica revista Natura,
firr;. e contribuţii în domeniul Chimiei analitice şi af Chinte
f mce Sur ta potymărisation t 1903); Cnso/c/ Ştiinţifice (1905,1922
1931 /.a solubilitâ des corps (1908); Molecular asociation (1928)
Probleme culturale şt şcolare (1934), Oyrs metodic de chimie şi
mineralogie, cu CJJstrati (1908); Separation des metaux (1928)
de c/vm/e analitică; Curs de chimie neorganica, ş a.
A fost unu! dm membni dinastiei Longmescu, de chimist
valoroşi
A făcut parte din generaţia de mari cărturari naţionalişti, alături
de Ion Găvânescuf, N.Paulescu, Artur Gorovei, C. Şumuleanu, A
Pope via. A C Cuza, I. Câtuneanu.
Simpatizant activ al Mişcării Legionare, pe care a susţinut-o In
diferendul cu N lorga, coleg de Academie.
într-o şedmiţâ a Academiei Române din iunie 1938, declara
'Am fost om de luptă Am luptat pentru părerile mele contra celor
oficiale Am fost lovit şi totuşi nu am pierdut speranţele într-o
judecată viitoare mai bună. Sunt şi voi rămâne alături de
mişcarea de tineret, singura de încredere pentru viitorul ţârii
Ernest MAFTEI (n.6 martie 1920)
Actor de teatru şl film
S-a născut în comuna Prăjeşti, lângă Bacău, aproape de lunca
jIui Are o copilărie frumoasă în această aşezare de oameni
gospodari,
176
(JrrT1 eazâ cursul primar în comuna natală şi apo< Setw*
formală din Bacău. Ca elev, este bursier şi premiant, o. alt,
, e<3 scoate revista liliacul . Aşa începe să sae versuri Ţ 0 ţ
Inc» începe sâ joace teatru.
Are 17 ani când intră în Frăţiile de Cruce de la Şcoala Normată
'/qamzaţie cu câteva sute de elevi în această penoadâ se
vr,prieteneşte cu Costache Orişan, elev cu deosebite calităţi care
conduce Frăţia de Cruce de la liceul din Bacău. Ernest Mate este
' fjl ce/ei de la Şcoala Normală. Este timpul jertfei u Moţa ş
i/ann în Spania, penoadă în care ţara întreagă trăia jr mare avă-
naţionalist.
în anul 1938, în timpul guvemâni lui Armând Căt-nescu este
.nternat circa cinci luni, în lagărul de a Vas j: Ekberat dă
• ferenţa de bacalaureat la Bacău şi se înscrie !a Conservatorul oe
Muzică şi Artă Dramatică din laşi, pe care frecventează între am
1941 şi 1945. ' . ii* % ^
între timp este deţinut politic la incNsonie Galaţi Jilava şi
Văcăreşti. Cercetat şi judecat de patru or pentru apartenenţa a
Mişcarea Legionară, este achitat de fiecare dată la proces După
război este şomer, hăituit pentru tinereţea lui legionară Află de
înfiinţarea Teatrului Poporului, unde joacă sub numele de Erma
Valahul, nume sub care a fost decorat cu , Meatul Cultural Clasa
dar la care renunţă, pentru a nu se deconspira.
în iunie 1990, în timpul Minenadei, este agresat grav ş- internat
la Spitalul de Urgenţă.
Cu privire la Mişcarea Legionară. Ernest Maftei este de părere
că „Mişcarea a crescut din sufletul neamului Ş ; că , trăieşte Ş*
trăi atât cât va fi neamul românesc
Grigore MANOILESCU ( 1898 - 1963 )
Ziarist şi publicist
S-a născut la laşi. Frate cu Mihail Manoilescu
Remarcabil cercetător şi editor neobosit
A fost director general al minelor de la Şorecam
177
Cjtatoratof to pancxfrc« fteţonaftei - creţ*** w
^ggl momen t ele importam» <** isAQV _
"Scfc
ConwnJant legionar
V V4
d#Uiiu» IWO lui irul £on<j irc-,^ J®* 1 *
apa/iţid articolului percutant /rjpj ***** *
care a iritat pe arifconeaaen • .
Alit în ţjrâ cât >i în e*rf * ^ ^
preocupat sâ facă cât mai ţŞ "***
- mtţcare ***•
A toet tirackx al Cartea pntegmt. p^n %
nparulu» cârţ» preţioase ale spiritualităţii naponaie **
Apuplicat Cmtrat* tarmoataclffcJ Şorecant (1^33)
£ wr *4 (1933). SHhjtcâiujfVii /tya4f a tndustrubr (1932) k * *
•dfcrf o amplă lucrare integrjtton de / Europe DanUmv» f !îL*
ţi a participat ta pu&tcareti cărţii Cornettu Setea Coăr***, m
*v dale moarte{196&) ' 4V '*
Mihiiil MANOILhSCU (1881-1950)
Eionomiat. profesor universitar. ministru
S ,. t4»o* b r«cua, intr-o familie de institutori
rfr *' ’*» 1910 urmeazl /;<-«>/ Natxm* <j<n i*„
'- 1 >*•*»
H*^ 3kQ, r!!i ' > T r *r f '’ VW, * wţy <*• ****** .*> Ow
«S, <* »«** ti»
* tu ,., *«*££ ZP^™"***** 09*». O^wr
i'9jn m|z ţHH). Mnustru s! tndustn*• fi Comal-v
**~*>*,<, L> <> 2fÎ! fc 3 S ^’' , 'omJhtl a Car*-*
8««u.-»i,' l1(t -' .„t, fcr T' vn ''“ *'^4 la $co«la «r
^'«nntti» ,, —... £*?•* fn '944. nxponenl al Mv- ■’
*• Zm *<«*> CijvJnfiJ m**L' ** l ^Wl^4>0pii(ill»
MW *, y, * Z’ 0 ^ *»>». fondatorul rev»»V
<l ‘****»«nir 4 ^ C«*a al mai munor
*(<nr rţn 4 ..» :.
«Mag»S”*** s^ 1 rastr» de kaarM m <w»
,ţ. W|ll| »'it- o» w speti ma^imeri; ţnt peO»
JlW <»> jpj^ ^
•• 4
^4* i»y a
W a acxMpt
.J FL. . iSfmm
r ***a*-dm S&S?
V^’rvmi rx< /.
ţ*o*r.*rmrm aaurwTtrw
i ffflfţ) i ijpta
<f p i preaeattjrvAe Mtaaaa ftt atattjf
c&Ţ&alaaniJAa la
m ÎMI I»
â l yn a o»c o w> In
A toel yrtvA d«n o» mi» ad^ iMmptfbrarţ p
Mecâr
A lot< membre ai SeneUc» laprer in
193? a uendia* p • ImI «e§
Georgo MÂNU 0903*1^’<
'-!<•■ »n r?H A prn<r%i t * ss K^ dt«r
i 4 i
•a Aaoen^enţl luetl pe trai
"» G 4A9o m oonmăm le
-n «enPtfliti» ronduri
ţnnfu
Ut aî «—^ *•
le
conducerea unei secţii importante din Institut şi 0 catedră
Sorbona, cu condiţia renunţăm la cetăţenia română. Refuză « a
întoarce în tară, unde devine între 1935-1944 profesor / a c J' 8e
de Fizică Nucleară la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti
considerat, alături de profesorul Horia Hulubei, cu care
colaborat, unul dintre marii atomişti ai tării. a
Avea, de asemenea, temeinice cunoştinţe umaniste h
filosofie, teologie, drept, istorie şi literatură, fiind o veritabilă
enciclopedie, de care au beneficiat colegii lui de mai târziu, deţinuţi
în închisoarea Aiud.
fn 1937 intră în Mişcarea Legionară, iar în 1943, este
comandant interimar al ei. în 1945, face parte din comitetul de
conducere al Mişcării Naţionale de Rezistentă anticomunistă
Redactează un document în spatele cortinei de Fier, expediat
în occident şi ulterior tipărit. Documentul va clarifica poziţia
diplomaţiei americane fată de Uniunea Sovietică.
Arestat în 1948, este condamnat la muncă silnică pe viaţă
La proces declară: „Nu am de ce să mă apăr. Tot ce am făcut
a fost pentru a distruge comunismul. îmi pare rău că nu am
reuşit !."
A fost trimis să lucreze la minele de plumb de la Baia Sprie,
împreună cu un lot de 60 deţinuţi, ca măsură disciplinară în urma
unei greve. Revenind în Aiud, în 1954, profesorul Mânu, dotat cu
un spirit enciclopedic, cu o uimitoare memorie, începe o susţinută
şi incredibilă activitate de dascăl, transmiţând camarazilor săi de
suferinţă, prin viu grai şi prin alfabetul morse, zeci şi sute de
conferinţe, adevărate prelegeri din toate domeniile ştiinţei.
upâ 1958, conducerea închisorii Aiud (colonelul Crăciun)
cere profesorului Mânu, ca şi altor personalităţi cu mare influenţă
asupra ce orlalţi deţinuţi, să accepte reeducarea. Cu toate
cnmnm™ exerc, * ate asupra lui, ei a refuzat, demn, orice
catenoTn' T pe Care l ' a . P |ătit cu viaţa. în urma refuzului său
reaim inumarf | 3Ce declara t*' ,e ce • se cereau, a fost supus unui
Boala conHrtaia / refuzat tra tamentul medical, absolut necesar.
m mierS^ (m !I lingită tbc > '- a râpus în anul 1961. Ih
de a muri Ul ' Unde * usese internat doar cu câteva ore înainte
ar f » fost, fără îndoblă C3re refuzase 0 catedră la Sorbi
. un mare savant, poate cel mai impoi
180
n atomist al României.
fi putut fi un mare om politic de o rectitudine morală de
,L a noastră a dus şi duce atata lipsă.
03,6 Dumnezeu însă i-a hărăzit cununa de martir şi va rămâne în
JL conştiinţelor exemplare şi a manlor noştn martini ca un
|S>del. sp» neuitere. .
Vasile MAI LAT (1907-1987)
Avocat
Publicist, fost primar al sectorului II Bucureşti După
evenimentele din ianuarie 1941 emigrează. Organizator ai
le ionarilor din Germania post-belică. Preşedinte al Frontului
Libertăţii la congresele Asociaţiei Mondiale Anticomuniste (ABN)
cu sediul la Munchen.
Ion MÂNZATU (Nello Manzzati) (n.1902)
Compozitor
S-a născut în Bucureşti. * ^
Scrie numeroase bucăţi de muzică modernă, de dans şi
romanţe.
Compune muzica pentru „Sfânta tinereţe legionară. JmntM
muncitorilor: „Imnul Moţa-Marin: pe versuri de Radu Gyr dard
prin cântecul său elan şi hotărâre tinerilor ca şi vârstnici
legionari.
A făcut detenţie politică, după care s-a expatriat
In exil. în Madrid, a publicat în mai multe ediţii antologia unor
piese muzicale de mare popularitate.
A decedat în exil.
Ana Maria MARIN (n.1910)
Medic, scriitor
S-a năcut la Botoşani, cu numele de familie Ropatt
Ascendenţă parţial evreiască-încreştinată.
ISI
Urmează cursurile liceale la laşi. în anul 1928 se ,
Facultatea de Medicină din Bucureşti, unde, î n decuri la
şase ani de studii, este tot timpul şefă de promoţie. Devine a ^
în medicină specialitatea pediatrie. Profesează la Spitalul h d ° cl °'
Grigore Atexandrescu şi Spitalul Colentina din Bucureşti ° e Copii
" în anul 1933, se căsătoreşte cu a
_ “ f i doctor în drept, comandantul legionan/ 3 ^’
, Marin, care va muri în Spania ţ n , 6
I împotriva comunismului, alături de Ionel i.
I în anul 1938, a fost internată în Mână^
Suzana, împreună cu alte soţii de twi
legionari, ca Liana Cotigă, Mioara /„!?'
Zizi Ghenea şi legionare ca Sica Pol f"'
Marieta tordache. Pescu '
Sub regimul Antonescu este condamnată b
moarte şi apoi graţiată, iar în 1958 primeşte o pedean
administrativă de 3 ani, care i se prelungeşte cu încă 3 ani PSâ
După 1964 activează ca medic pediatru, iar în 1975
exilează stabilindu-se în Elveţia, unde a scris poezii: Desţăra'tiil n
română şi franceză) şi memorialistică: Prin poarta cea strâmtă
Ţara de dincolo, Expiation, Povestea neamului românesc în exil
ţine conferinţe despre originea şi datinile neamului românesc.
Aurel MARIN (1918- 1964)
Conferenţiar universitar
Studii la Facultatea de Medicină din Bucureşti,
reşedinţe al Societăţii Studenţilor în Medicină în anul 1943.
n p Qt Al C . ' ' . ~ ,' st ’ conferenţiar universitar, apreciat în ţară şi
lui Hprm=» re m irecor ac tiupct al Institutului ORL, la recomandarea
societăţi inii ® uma . nn din Germania. Membru al mai multor
societăţi internaţionale de specialitate.
1958 )a nentri Legionare din anii liceului. Este arestat în
străinătate si rnnH Smiterea 0,6 P° ez '' legionare (Radu Gyr) în
Este e\LT ,a muncă si,nică pe viaţă,
efectua la Aiud CM ^ exce Pl ional din detenţia pe care o
pare otrăvit la^soitau COnc ^'' dubioase, în octombrie 1964 -se
activist, care urmări U - n< ^ e lucra ’ de către un coleg comunist
Ig 2 a a 1 19 Postul de conferenţiar obţinut p r,n
Vasile MARIN (1904-1937)
Avocat. Cruciat modern in lupta pentru hristos
s -a născut în Bucureşti, într-o familie
modesta Şcoala primară în cartienul Grivita
Liceul la Sfântu Sava şi Gh. Şincai Licenfot
in Drept la Bucureşti în 1927 ^
Avocat şi gazetar. Doctor în Drept l a
Bucureşti cu teza Fascismul.
Secretar al lui Ion Lugojanu, ministrul
României la Roma. în 1929 este şef de
cabinet al lui luliu Maniu la Preşidenţia
Consiliului de Miniştri. în 1931 avocat al
Ministerului de Industrie şi Comerţ,
în 1932 cunoaşte Mişcarea Legionară. Demisionează din
slujba strălucită pe care o ocupa şi se încrie în Garda de Fier
Corneliu Codreanu îi încredinţează conducerea organizaţiei de
Bucureşti şi Ilfov a partidutui Totul pentru Ţară. în 1935 îl numeşte
comandant legionar.
A lucrat în redacţia Cuvântul sub direcţia lui Nae lonescu.
Claritatea în expunere, precizia, informarea amplă, puterea de
sinteză, asimilarea profundă a ideilor naţionaliste şi creştine,
legionare, făcuseră din el, după afirmaţiile lui Nae lonescu, ..o
autoritate a doctrinei legionare
Şi-a reunit articolele în Crez de generaţie şi Cuvinte pentru
studenţi.
La 10 decembrie 1933, la dizolvarea Gărzii de Fier, este
arestat şi dus la Jilava împreună cu Moţa şi Sterie Ciumetti.
Eliberat în ziua atentatului de la Sinaia are prevederea de a se
ascunde. Trimite scrisori către lorga, lunian şi Charles Maurras.
La începutul lui 1935, după trecerea unui an de la dizolvarea
Gărzii s-a solicitat înscrierea unui nou partid. Lua fiinţă e ă a
partidul TOTUL PENTRU ŢARĂ. . t
A cerut să plece alături de Moţa şi ceilalaţi camarazi
Pentru creştinătate pe frontul din Spania. . ,
A luptat şi a murit în tranşeele de la Majadahon
183
Ion Mo t a, la 13 ianuarie 1937. Mircea Eliade comenta:
este tot atât de fertila ca şi a lui Mota. Doi oameni cu str Uclun
sufleteşti atât de diferite primesc moartea cu aceaşi buc ^
Destinul i-a ales pe ei ca sa arate celorlalp seninătatea pe care p. 0
dă credinţa, sensul creştin pecare // capata viata atunci când eşe
gata în orice clipă să renunfi la ea" (Vremea. 17 ianuarie 1938)
Aspect de la funeraliile lui Ion MOŢA şi Vasile MARIN
Coriolan MATEI (1905-1994)
Profesor
Născut în comuna Corunca, judeţul Mureş. Tatăl preot,
bunicul preot, străbunicul iobag, omorât de unguri cu topoarele
pentru că ajutase oştile lui Avram lancu.
f Urmează şcoala primară maghiară şi liceul maghiar româno-
catolic de la Târgu Mureş şi Şimleul Silvaniei. Se înscrie la
Facultatea de Matematică a Universităţii din Cluj şi devine profesor
de matematică la liceul din Luduş şi Baia de Arieş.
înrow ani cunoa Şte pe Corneliu Codreanu, la laşi. Se
“ m Ml §carea Legioară încă de la începuturile ei. Apare
uzat in procesul I. G. Duca, în aprilie 1933, când este achitat.
184
egimui oui ..cm
succesive la închisoare, uungaionu în
8âră Co?iolan Matei avea însuşirile strămoşilor lui. | uptători arde|
împotriva stăpân.n, strame ş, pnn trad.ţie familială, o ternei
trăire creştină.
Vlrgil MATEIAŞ (1905-1994)
Avocat, scriitor
S-a născut în comuna Grind din judeţul Făgăraş. Urmează
liceul Radu Negru din Făgăraş, într-o clasă de elită, cum va spune
directorul Ştefan Damian. Se încrise în 1928 la Facultatea de Drept
din Bucureşti şi intră în rândurile Mişcării Legionare, pe care a
siujit-o cu exemplară credinţă până la sfârşitul vieţii.
Profesează avocatura la Braşov şi Făgăraş,
fără să neglijeze activitatea legionară. Pentru merite deosebite
este numit comandant legionar în 1937.
Ca prefect al judeţului Făgăraş, în 1940, dă dovadă de multă
înţelepciune şi împreună cu generalul Ştefan Bardan, şeful
garnizoanei, evită vărsare de sânge cu ocazia evenimentelor din
ianuarie 1941.
Luptă, ca ofiţer de rezervă, pe frontul de răsărit, după ce
scăpase cu viaţă din prigoana lui Carol al ll-lea şi din cea
antonesciană.
Pentru intransigenţa sa, regimul comunist nu-l iartă şi-l obligă
să înfrunte timp de 16 ani (1948-1964) infernul închisorilor şi
lagărelor sale sinistre. . .
în ciuda acestor golgote, a rămas cu mintea limpede pan in
ultimile săptămâni de viaţă. După 1989, colaborează la Gazeta e
tesfdin Timişoara şi la Cuget şi Veghe , foaia fâgârâşeanâ care a
avut o viaţă scurtă, din motive financiare. Publică ins nn
groază din România comunistă, Cântece nescrise din m /
Existenţa tragică. x . , oHpntl p
Urmare a incredibilelor torturi, pe care le suter in
185
este imobilizat la pat de o boală neândurătoare şi ţ n 2 .
1994 se stinge demn, aşa cum a trăit toată viaţa a an Uar «
împăcat cu suferinţa, a scris într-una din poeziile sale ’ Şa Cu ">.
Cu fiecare cui ce vin să-mi bată.
Gândindu-mă că n-aş fi dat destul.
Mai storc odată inima-n găleată,
Să bea pămâtui ăsta nesătui
Victor MEDREA (1904-1978)
Teolog, profesor, gazetar
Originar din judeţul Vâlcea.
Urmează Facultatea de Fi/osofie şi Teologie din B ucu rest'
Se încadrează în Mişcarea Legionară din anul 1928. Este unui
din apropiaţii Căpitanului şi aghiotantul lui Gheorghe (Zizi)
Cantacuzino-Grănicerul, preşedintele Partidului Totul pentru
Ţară.
Ziarist de talent, colaborează la: Cuvântul, Buna Vestire
Curentul, Cuvântul Argeşului. în guvernarea din 1940 este
director al Direcjiei de Presă şi şeful Protocolului Statului.
După evenimentele din ianuarie 1941 este degradat de
genemalui Antonescu şi trimis cu gradul de soldat în linia întâi pe
rontul de răsărit, unde se remarcă prin acte de eroism, dar refuză,
in aţa frontului, decoraţia pe care Antonescu vroia să i-o prindă
pe piept (ulterior primeşte altă decoraţie de la regele Mihai I).
n ♦ n perioada 1948-1964 cunoaşte teroarea închisorilor comu-
ise upa graţierea din 1964 a refuzat ofertele de angajare la
din exil ^ 3 ^ reviS ^ Citată regimul comunist pentru românii
Dumitru MEHEDINŢI (1880 - 1973)
General
S-a născut în
Române Mehedint '
comuna Moviliţa din judeţul Putna. Frate cu
' renum it geograf, membru al Academie 1
i ^ urr flează cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Hanovra
^ama) în 1905 Şcoala de Aplicaţie a 4 ^
j^rtottenburg. în 1906, este maior, colonel în 1921 g^L'l
^ în 1934. ' 9eneral <*>
Considerat ofiţer eminent şi om de o impresionantă cultură
"^în 1913 ia parte activă la campania din Bulgana iar b*. «
august 1916 şi 1 iul-ue 1918 luptă în rJ £
Câmpulung. Mărăşti. Trotuş. Tg Ocna. Soveia-Negnleşt,
A fost simpatizant al Mişcăm Legionare.
Simion MEHEDINŢI (1868-1963)
profesor universitar, membru al Academiei Române
| S-a născut în comuna Soveia din judeţul
**Vrancea.
Urmează şcoala pnmară în comunele Soveja
şi Vidra din Vrancea. Apoi seminarul din
Roman şi liceele Unirea din Focşsm şi St
Sa va din Bucureşti Licenţiat în Bucureşti
Doctorat la Leipzig. A făcut studii la Parts şi
Berlin.
Profesor de liceu în 1900, profesor universitar
în 1904. membru aI Academiei Române
(1915).
Creatorul şi organizatorul învăţământului geografic modem din
România după metodele lui Ritter, Humboldt şi alţii Contnbuţii la
stabilirea obiectului geografiei la determinarea legilor, a categoriilor
geografice şi a metodelor specifice de cercetare.
Activitate pedagogică prodigioasă, conferenţiar distins, scmtor
A susţinut o pedagogie tradiţionalistă, în spiritul şcolii muncii,
animate de profunde convingeni religioase. _
Director al Convorbirilor literare (1907-1923). Colaborator în
Cuvântul studenţesc (cu eseul Urmaşii lui Emtnescif Autorul
celebrei Terra-! ntroducere in geografie ca ştiinţă şi a lucrânlor
Şcoala muncii-aftă creştere, Către tânăra generaţie Creştinismul
r omânesc.
Elaborează o multitudine de manuale şcolare de geografie Ş‘
atlase geografice. ue1 ® ■ ţ ( j jfiîj
Din opera lui mai spicuim: Politica de vorbe şt omu pon
187
trebuie să cugete un Român despre ţara şi naf/a
Explicarea evangheliilor, Vechimea poporului român ş,
elementele alogene, Poţi fi om deplin fără să fii creştin? pi* Cu
politice şi statul cooperatist. c/c
poimco şt oiaiui - ®/e
Este în repetate rânduri parlamentar şi ministru al |nct
publice şi Cultelor în guvernul Marghiloman (1918), când C o ^
legea Eforiilor şcolare. nce Pe
A fost un entuziast simpatizant al naţionalismului qen
tinere interbelice. Pe legionari i-a numit "copiii lui Eminescu^
ocazia morţii eroice a lui Ion Moţa şi Vasile Marin în Spania •
"Moţa-Marin, prin jertfa lor au dat semnalul unificării suf/efTl*'
tuturor românilor care se simt români; cu sângele lor române ? > 3
vrutr să vindece rana înveninată a dezbinărilor din trecut. Ac° * U
este semnificaţia istorică a jertfei lor. Tineri eroi, chipul vostr ^
înalţă acum ca un steag în mijlocul bătăliei". u Se
Dimitrie MICESCU (1889-1934)
Doctor in Drept
S-a născut în Bucureşti. Frate cu Istrate Micescu fost
profesor la Facultatea de Drept şi ministru de justiţie în guvernul
Goga din 1938.
Studii de drept, cu o teză de doctorat la Paris, în anul
1911, având ca subiect Tehnica judiciară.
în februarie 1934, în calitate de decan al baroului de Ilfov,
din proprie iniţiativă, preia conducerea apărării în procesul Gărzii
de Fier.
După verdictul de achitare a fruntaşilor legionari, având în
frunte pe generalul Cantacuzino-Grănicerul, Căpitanul îi oferă
preşedenţia viitorului partid Totul pentru Ţară. Dimitrie Micescu
acceptă şi donează Gărzii de Fier terenul, proprietatea lui, din
iu eş i, unde s-a realizat o grădinărie şi cărămidăria pentru
construcţia Casei Verzi.
...... Moare subit în toamna anului 1934, la restaurantul
d-ir (rai ?' prea t rna baroului. Ion Moţa cere expertiză medicală,
dar fratele său Istrate nu-şi dă consinţâmântul.
188
<3ib MIHĂESCU (1894 -
Avocat, scriitor
1935)
S a născut în oraşul Drăgăşani din judeţul Vâlcea
Face primele studii la Drăgăşani şi Craiova. UcenHat In Dr ep n 3
Rucureşti.
Profesează ca avocat la Chişinău şi Drăgăşani.
Debutează ca literat in anul 1919, la Luceafărul Colabora,-
cu Sburătorut, Gândirea, Cugetul Românesc. Viata Româneai
Suflet Oltenesc.
Din opera sa de scriitor menţionăm romanele- Braţul
Andromedei, Donna Alba, Femeia de ciocolată, Rusoaica
A fost simpatizant activ al Mişcarea Legionară şi nu
trădat, prin viaţă şi operă, sentimentele sale.
nu şi-a
Virgil MIHĂILESCU (1906- 1989)
Profesor universitar
^Studii la Facultatea de Litere din Bucureşti.
Comandant legionar. Intensă activitate în
Mişcarea Legionară.
După evenimentele din ianuarie 1941,
emigrează în Germania, unde este internat în
lagărele de la Berkenbruck şi Dachau.
în 1949 fondează Biblioteca Română din
Freiburg, cel mai important centru românesc
din Occident pentru cercetări şi depozit de
Vcarte şi documente.
Teofil MIJA (n 1923)
Medic
S-a năcut în comuna Brătei, judeţul Sibiu, ca fiu de ţăran.
Urmează şcoala primară în comuna natală, iar liceul la Timotei
' Pa nu din Dumbrăveni şi Principele Nico/ae din Sighişoara.
Susţine examenul de bacalaureat la liceul Gh. Lazăr in
1 între anii 1942 şi 1944 este
Facultăţii de Medicină din laşi S uden t */
reîntregirea Ardealului, continuă a J? 01, du Pâ
de Medicină în Cluj. ac °fatea
între 1948 şi 1964 întrerupe sturi -,
urmare a urmăririi şi deţinerii o", 03
închisorile comuniste. aie în
După 1964 îşi continuă sturi,n
Universitatea din Cluj. Absolvă /„«. Ia
Medico-Farmaceutic şi Facu/tat ' Utul
, Biologie- Geografie (1969), ea de
în 1982 îşi ia doctoralul în ştiinţe medicale. Teza la d
Infecţiile streptococice în colectivităţi, apreciată de M .°r oral '
Sănătăţii, care, pe baza concluziilor din această '| n ' Sterul
elaborează un buletin metodologic pentru combaterea arT'
infecţii, buletin difuzat spre aplicare în toată reţeaua sanitar! î
1982 i se conferă titlul de medic primar. ara ln
După 1989 desfăşoară o activitate didactică la liceele d,„
Mediaş şi Braşov, precum la Facultatea de Educaţie Fizică 1
Cadrul Universităţii din Braşov. Are 25 de titluri de articole si cârti
pu b i ic a tei nţa ră şi străinătate, elaborate personal şi în colaborare
Teofil Mija cunoaşte Mişcarea Legionară din anul 1936 când
face parte din Frăţiile de Cruce organizate la liceul Timotei Cipan
SSrXT; ? f mtre anii 1942 ' 1948 desfăşoară o activitate
în anu" ^ 9 4 « U c ,! en,re t l ° r studen îeşti legionare de la laşi şi Cluj.
studenţilor leaionJ ra f e arestanlor masive făcute în rândul
câţva ani mai tăr-ri,, ^r- 56 reu9 ' aza ' n Bcureşti, unde este arestat
în anul 1964, când este elibeS. ' adU ' închisorilor comuniste până
întemeia zifariidTpSţ^S). * ^ ""
cu caracter mem ° riaiis,ic Am
Medicina MunciFniU? .^ uraun c * e P erf ecţionare profesională în
Statisdcă şZZmlT Med ! U ' Ui ’ Ricină Sportivă, Programe de
DesteoartT . CU aphca i ii ,n medicină
■>994, lecţii de Biokmivfîf , dldac,ică Predând , între anii 1990-
liceele din Mediaş fp! e ’ Ana,ornie ' Medicină Internă şi Igienă la
Sport a Universităţii din Braşov ^ Facultatea de Educaţie Fizică Şi
190
Pentru asanarea morala a politicului, este membru tona,. ,
Jdului Pentru Patrie şi crede în însănătoşirea vieţi,« , " al
penale a ţării, idealuri pentru care a luptat din tinereţe 51
Ion SÂN-GEORGIU (1893-19501
Scriitor, publicist, profesor universitar
$_a născut la Botoşani, descinzând dintr-o veche famiie
boierească. Cursurile primare şi secundare le face in ţară după
care. în anul 1912, pleacă in Germania să studieze literele între
1912 şi 191 4 este elev al profesorilor Albert Koster Şl Eduard
Sievers la Universitatea din Leipzig După izbucnirea primului
război mondial se întoarce în ţară şi în anul 1916 participă 3
luptele eroice de la Oituz şi Mărăşeşti ca sublocotenent de
artilerie.
După război îşi încheie studiile supenoare la Universitatea dm
Basei unde studiază fi/osofia şi literatura germană.
întors în ţară devine profesor de literatură germană ia
Universitatea din Bucureşti.
în anul 1944, în timpul războiului, trece lima frontului şi se
stabileşte la Viena. Face parte din guvernul de ta Viena ca Ministru
al Educaţiei Naţionale.
Este membru corespondent al Academiei Germane dm
Munchen şi membru al Uniunii autorilor dramatici germani
Colaborează la revistele: Luceafărul, Arhiva, Cugetul
Românesc.
A scris poezii, piese de teatru, poeme, monografii
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
Vasile MILITARU (1886-1959)
Poet
Fiu de ţăran, născut în comuna Dobreni-Câmpure! din
judeţul Ilfov, de pe întinsul Mostiştei. unde vara este pună
^ foc din soare". Păstrează în poezie locunle şi obiceiunie
de obârşie, vara culcând sub coasă brazdele de trifoi, isma
a $cultând la gura sobei vântul neobosit care şuier pnn
noapte.
191
Descoperit de Duiliu Zarmfirescu în 1907
versuri în revista Literatura şi arta română A ^ cy
încurajat de Vlahuţă şi Delavrancea. Cunoscut D V ° ,Uat apoi
publicate în Universul, Drum nou şi Porunca Vre^ ^lele
Este autor al mai multor volume de poezie^c
rouă (1919), icoane scumpe (1924), Cântam* M pi &
(1925), Fabule (1928-1933), Vorbe cu tâlc ( 19 ^ arr) ^
către Neamul meu (1936/ Temelie de veac nou r Ct)iot
peste veac (1937), izvorâte "dintr-o adâncă
oameni" aşa cum mărturiseşte el -"pentru^ de
semenilor". Postum i s-a publicat Divina ria;, 9 . fo,0si
biblică în versuri (1993). . a z,d,r * sinte 2ă
în 1937, a candidat în alegeri şi a fost ale* h q ,
listele partidului Totul pentru Ţară, alegeri ce o Uat , pe
anulate de Carol al ll-lea. J au fos '
Se stinge pe câmpul însângerat al ţării, în 1959 în
închisoarea de la Ocnele Mari. secerat de SJ
comunistă. A părăsit lumea rostindu-şi Ruga: b la
"O. Doamne, azi, când nimeni nu mai poate
Şi biruie-al ispitelor sudum, * H
Când înspre iad duc drumurile toate,
Iar înspre rai mai duce-un singur drum,
Tnmte-mi îngeri, astfel să mă poarte
* mă întineze nici un greş,
i\x1? etU ' rni să I 1 ' 1 aduc /a moarte,
îmbătător ca floarea de cireş"!
•on MIREA (n. 1910)
Medic, poet, pictor
Vlaşca. StuXâVtT " 3 Răsucen » de Jos din judeţul
lUdiază in (ară ş. străinătate. Diplomat în „Filosofi»
192
tafizică 'de la Roma, u^iutanu m medicină i a d,
***% 1930 la revista Crai Nou.
cu alţii revista Rod. n - Sc °ate
. nreună cu alţii revista Rod. ocoa, e
""colaborări la Sfarmă Piatră Meşterul Manole Gam.
moral. Expune lucrări de pictură în salonul MozîrTî
Bucureşti. în 1938. Laureat al Salonului Oficial 1941 - fgj
A fost simpatizant al Mişcăm Legionare.
Radu MIRONOVICI (1899- 1979 )
Avocat, unul din cei cinci întemeietori ai Legiunii
Originar din zona Rădăuţilor. Mereu în
primele rânduri, alături de Corneliu Codreanu.
care îl numeşte în ziua de 24 iunie 1927, ziua
Sf. loan Botezătorul, cu ocazia înfinţăni
Legiunii Arhanghelului Mihail, şeful gărzii de
la icoană.
în sufletul său ca şi al celorlalţi, strânşi în
jurul icoanei, s-a întărit convingerea că, sub
scutul Arhangelului Mihail, Legiunea va dăinui
în veac.
După lovitura de stat din ianuarie 1941, a generalului I
Antonescu, înfruntă privaţiunile de libertate impuse legionarilor de
regimul antonescian şi regimul comunist.
Moare în 1979 într-un anonimat dezolant. Este înmormântat la
mănăstirea Ţigăneşti.
Abia în 1993, în articolul La moartea lui Radu Mironovici, Victor
Corbuţiu îi elogiază lupta şi sacrificiul.
193
Grupul Văcăreşteni/or
George MORUZI (n.1876)
General
Părirtii a H?n w, COmuna Vârful Câmpului din judeţul Doroh,
Urmeazăn! fTP"- (mama din neamul Cantacuzinilor)
anii 1895 si 1897 ^'ki ^ co /" ^Uitare de la Saint Cyr (Franţa), inii
pe lângă Şcoala Oco enent ' n 1897, apoi ataşat ca inspeck
urmează curcultT*? * CaValerie Ca lo^tenent (1901
Obţine un succes de ,a Saumur (Franţa
Vorbeşte patru limbi- fr= UCI ' Posedă o bună cultură general:
. h1900 Ob ne £rT Za ‘ ger - mana ' en 9 leza şi rusa.
d ' n Poitieres - Franţa p f ur9a ^ ,n Mere şi ştiinţă la Universitate
Şcoala Superioară de RăzboT^ 8 ^ ^mba franceză şi călărie I
■n 1916-1918 Dartwîr ? u * gar ' a (1913 - cu gradul de maior)
CO onel - în 1913’ duce ^ 3 ră2bo ' u, de întregire cu gradul d<
0 cam panie împotriva bolşevicilor îf
BaS ®n a i923. este general şi comandantul Şcolii de Cavalerie di
P râ t n 1934 , urmăreşte procesul Gărzii de Fier în
■molicat Vărul său, generalul Zizi Cantacuzino. Generau T*
mareşal al Palatului, cere juriului din partea lui Carol a | L U
Tprdict general de condamnare. Generalul Moruzi meroe at
SStv«a**;» «.„rxr'SJ
contrâns, îi răspunde. Să fie judecaţi conform legilor si
conştiinţei "• # _
Procesul se termina cu condamnarea atentatorilor dar cu
achitarea tuturor celorlalţi implicaţi, ca fiind nevinovaţi.
A rămas un simpatizant al Mişcării Legionare.
loan MOŢA (1868-1940)
Preot, militant naţionalist în Ardeal
S-a născut în comuna Nojag din judeţul Hunedoara. Este
tatăl lui Ionel Moţa, eroul legionar, cruciat în Spania pentru
apărarea lui Hristos.
Urmează şapte clase primare la Deva şi apoi face studii
teologice la Sibiu (1887-1888 şi 1892-1894).
Este preot protopop în Orăştie, redactor la Foaia Poporului
din Sibiu, Revista Orăştiei, Telegraful Român. A desfăşurat o
bogată activitate în cadrul Astrei şi al asociaţiilor româneşti din
Orăştie.
Este întemeietorul (în 1902) şi redactorul gazetelor
Libertatea şi a adaosului ilustrat Foaia Interesantă, cele mai
răspândite gazete populare din Transilvania.
A fost condamnat în trei rânduri la închisoare pentru unele
articole publicate înainte de 1918. A fost purtătorul
revendicărilor româneşti în Statele Unite în 1916, împreuna cu
preotul Vasile Lucaciu. A lucrat în redacţia ziarului Cuvânta
Moldovenesc din Chişinău militând pentru unirea Basarabiei cu
România.
A publicat mii de articole, schiţe, versuri, traduceri, broşuri.
Ion I. MOŢA (1902-1937)
Doctor in Drept, erou naţional
care şi-a dăruit viaţa Neamului şi | U j j is
S-a născut la Orăştie, fiu al proptopopului Ion Moţa F
clase de liceu la Sibiu. Războiul îi obligă familia să se refu^
Bucureşti. Continuă studiile secundare la liceul Gheorghe L * 13
apoi la laşi. Susţine bacalaureatul la Bucureşti, la liceul si^
(1920). Pleacă la Paris pentru a urma, Dreptul, dar din ^
lipsurilor, se întoarce în ţară şi se înscrie în anul II la Unive C y UZa
din Cluj._ ’ Ni rS ' alea
De acum începe pentru el viaţa de aprigă
luptă pentru supravieţuirea neamului, obiectiv
al mişcărilor studenţeşti, începând cu
Generaţia de la 1922.
în octombrie 1923, conducătorii studenjimii
sunt arestaţi sub acuzaţia că au complotai
împotriva guvernului. Moţa răneşte cu focuri
de revolver pe Vernichescu, care-i trădase
j Este achitat în ambele protese.
Implicat şi în procesul zbirului Manciu, este achitat, dar este
ebmmat ulterior din toate universităţile din ţară. Pleacă la Grenoble,
unde îşi ia doctoratul în Drept.
Orăctio 7 ^ " n ^ râ ’ Se 0CU P^ 0 vrem de avocatură la Deva şi
1 gp 7 | • 6S 6 unu * d ' n ce ‘ c ' nc i> care au întemeiat în 24 iunie
Codreanul 63 ^ rllan ^ helului Mihail, sub conducerea lui Corneliu
mai iubite sUp^ 0 ?' Mişcării Le Qionare a rămas ca una din cele
lui era axată d ^ f, 9 uri Jntransigent şi demn, bărbăţia luptei
convins că misiuni Pr ° fundă şi bo 9ată viaţă religioasă. A fost
cu Dumnezeu , 3 ^ enera î' e ' tinere este de a împăca România
Mişcării Legionare publică articolul-catehism al
în 1934, fiind m u at Laicoanâ -
em ru fonda tor al Gărzii de Fier, este implicat
196
nedrept în procesul I. G. Duca.
pe L a constituirea partidului Totul pentru Jar
politică a Mişcării Legionare, el este vicepreşedinte 3
în 1936 pleacă să lupte în Spania, ca un cruciat modern
pentru apărarea credinţe, creştine, conducând o echiDă n
şapte fruntaşi legionari. „...Se trăgea cu mitraliera în obrazulh
Hristos, se clătina întreaga aşezare creştină a lumii Eu Z
am înţeles datohna vieţii mele: am iubit pe Hristos şi am mers
fericit la moarte pentru El. Acestea au fost comandamentele
intime care l-au determinat să meargă în Spania, pe frontul
anticomunist.
Generalul Cantacuzino, Căpitanul şi ministrul Spaniei
la funeraliile lui Ionel Moţa şi Vasile Marin
Moare eroic la 13 ianuarie 1937, pe frontul Madridului i.
Majadahonda, împreuna cu camaradul său, Vasile Marin ’
Sângele lor, pe pamantul unei ţări suroni, a contribuit S Dre
cinstea neamului, la înfrâgerea lui Anticrist. ’ H
„...Mor fericit Cornel iu...Mufurnesc lui Dumnezeu că te-am
cunoscut şi că te-am^ urmat. Căci tu eşti Căpitanul! Şi să faci,
măi Corneliu, o ţară ca un soare, temătoare şi iubitoare de
Dumnezeu!”
Ziarist şi publicist de talent, a colaborat la mai toate
periodicele naţionaliste. A fost şeful cuibului Axa, care grupa
intelectuali consacraţi, apaţinând Mişcării Legionare.
Din opera lui scrisă : Liga Naţiunilor - 1930. La securite
juridique dans la Societe des Nations - teză 1923, Protocoalele
înţelepţilor Sionu/ui - traducere 1923, Cranii de lemn - 1935.
Florea MUREŞAN (1907 - 1961)
Doctor în Teologie, Preot
S-a născut în comuna Ciubanca din judeţul Cluj.
Studiile secundare la liceul Andrei Mureşan din Dej, iar
cele universitare la Facultatea de Litere şi Fi/osofie a Universităţii
din Cluj (1926 - 1930) la Academia Teologică din Cluj (1927 -
1930), la Facultatea de Teologie din Cernăuţi şi specializare la
Facultatea de Teologie catolică şi protestantă din Strassbourg
(1930 - 1931) şi Universitatea din Berlin (1938 - 1939). Obţine
doctoratul în Teologie la Bucureşti (1948).
Este catehet la şcolile primare din Cluj (1931 - 1932),
Preot în Rişca de Sus - Cluj (1932 - 1933), la catedrale
e Piscopală, profesor suplinitor la Academia Teologică, protopop al
c Mului (1946- 1952).
A fost membru activ al Mişcării Legionare.
în timpul războiului a salvat multe vieţi de evrei în Ardeal.
A făcut detenţie politică în închisorile comuniste. între 1
1953 la sinistrul Canal, iar între 1953 - 1961 la Aiud, unde moare
ls Păşind o condamnare de 25 ani muncă silnică.
199
Costin MURGESCU (1916 - I98g\
Doctor în Drept şi Ştiinţe Economice
S-a născut în Bucureşti. Fiul colonelului Murgescu, acuzat
condamnat' la moarte pentru crime de război. în 1945 Ca f »
comandant al lagărului de la Vapniarca. ’ rost
Studii juridice şi economice. Profesor la Facultatea de Drept
membru corespondent a! Aca demiei Române în regimul comuni f
în timpul studenţiei face parte din Mişcarea Legionară, în cad i
Centrului Studenţesc Legionar din Bucureşti, unde se remarcă nr'
funcţiile deţinute, când întocmeşte broşura Rânduri către tineret
După august 1944, intră în partidul comunist, în intenţia de
şi salva tatăl. Este promovat în funcţii importante, pe linie cultural
şi ştiinţifică. Devine reprezentatul României în diverse foruri
internaţionale cu specific economic. în anul 1963 întocmeşte
studiul prin care demască intenţia Moscovei de a integra România
într-un plan amplu (planul Valef), care viza înglobarea totală a
României în economia sovietică.
Decedat înainte de decembrie 1989.
George MURNU (1858-1957)
Profesor universitar, membru al Academiei Române
.. S ‘ a nascu * în oraşul Veria din Macedonia, aflat atunci sub
stapamrea turcilor.
Studiile secundare le-a urmat la Bitolia, centru de cultură şi
spiritualitate aromână. Licenţiat în Litere şi
Fi/osofie cu Magna cum Laude la Bucureşti,
apoi profesor la liceul Naţional din laşi.
Obţine o bursă,pentru Germania (Munchen),
unde îşj ja doctoratul. Studiază, de
asemenea, la Berlin şi la Roma. Ca profesor
universitar, a deţinut catedra de limbi clasice-
'atina şi greaca - la Facultatea de Litere şi
nlosofie a Universităţii din Bucureşti,
cne versuri în neogreacă, dialectul aromân
Ş 1 in limba română. Este un poet cu aspiraţii
s pre seninătate, cu o viziune pacifistă şi iubire
de oameni.
200
publică volumele de versuri intitulate: Poeme, Altare, Alme
G ânduri şi vise, Bair di Cântic armanescu şi o serie de studii
5 V,r,âri cu carater istoric şi lingvistic, printre care Valahia Mare si
ţ£K Mică. A realizat monumentale traduceri de versuri a
«rnelor homerice lliada şi Odiseea. A lasat posterităţii şapte
P °h,me de poezii şi traduceri din Homer, Eschil, Sofocle, Pindar
Siu precum şi din Shelley, Keats, Poe, Leopardi, Heinie, Rilke
u ilarmă Şi alţii (în total cincizeci de mii de versuri).
m Devine membru al Academiei Române în anul 1923.
/\ înţeles şi susţinut lupta de însănătoşire morală a societăţii
româneşti şi de înălţare spirituală începută de Generaţia de la
Mentor şi prieten al tinerilor studenţi macedo-români din
perioada anilor 1925. Profesorul Murnu i-a încurajat şi susţinut în
lupta lor de integrare în spiritualitatea românească, într-o viziune
integrală şi creştină.
A fost un prieten al Legiunii. Un mare prieten al Legiunii.
Demostene NACU (n.1920)
Inginer, economist, publicist
S-a născut în comuna Veria din Macedonia grecească.
Urmează cursurile primare în comuna natală, iar parte din cele
secundare în Bucureşti. îşi ia bacalaureatul în anul 1940. Absolvă
cursurile Şcolii Politehnice din Bucureşti, secţia Agronomie, în anu
1946, devenind inginer diplomat şi asistent universitar.
în timpul studenţiei face parte din grupul studenţilor legionari
ai Politehnicii, unde depune o activitate deosebită. In 194 , su
regimul Antonescu, este arestat şi anchetat pentru acţiunea e
solidarizare cu drama românilor din Ardealul de Nord, a aţi su
ocupaţie maghiară vremelnică. Este trimis pe frontul de rasan
cade prizonier în Crimeea. Este repatriat în 1945, iar in va
1948 se refugiază în Occident. , , n .. nt -/
Stabilindu-se în Franţa, se înscrie la Facultatea ,
Ştiinţe Economice din Paris. Este admis în Centru /
Cercetare Ştiinţifică. lf!me Hp stuc jii
Intre anii 1957 şi 1976 publică în occident o mulţime
Privind economia sovietică şi economia universală. nublicatii
Are, de asemenea, între anii 1954 şi 1992, o sene de pubhcaţ
201
privind problemele exilului românesc, parte grupate sub
în pragul mileniului III. 9ener icu|
A fost membru al Mişcării Legionare, căreia j- a rw
tinereţe suflet şi faptă. ICat di n
Constantin NAGACEVSCHI( 1916 - 1 ggov
Doctor în Litere, Profesor universitar *
Născut în comuna Serpeni, judeţul Tighina. Tatăl preot •
l-a absolvit la Chişinău, Facultatea de Filologie la Universitate^
laşi, iar Conservatorul l-a terminat la Cernăuţi. 63
Arestat ca student pentru activitate legionară între anii 1938
1940. în septembrie 1940 este ajutor de prefect al jud 1 •
După lovitura de stat a lui Antonescu din 1941 , trece *
Jugoslavia şi apoi în Germania, unde este internat în laqărele
de la Rostock şi Buchenwald. Aici este grav rănit în
bombardamentele anglo-amenicar' Luptător consecvent
împotriva comunismului rusesc.
Cade prizonier la e,.glezi. în 1946 îl regăsim
la Universitatea din Bohn, unde, după doi ani,
se înscrie la doctorat, pe care îl ia cu Magna
cum Laude. Profesor la Universitatea din
Sarbrucken şi Muchen, la catedra de limbi
romanice şi, din 1966, director ia
Academicher der Universităt Munchen.
Este unul din iniţiatorii Institutului din Freiburg,
pe care l-a susţinut moral şi material, până la
în exil sfârşitul vieţii.
Si susţinând Cămin '^ ens ^ actlvl,ate cu caracter social, înfiinţând
Madrid am,nU ' Pentru ^ugtaţi politici Mo t a-Marin, de la
Legionar cu o educaţi* *
constituirea Frontului Unitzr o cre Ş tină > a luptat pentru
Mondial Românesc (Paris igQQ^ 77 ^ 7 ^ ^ organizării Congresului
Vaier NEAGOE (n 19121
Medic
intelectuali (tatăl
Urmează cursul secundar | a i iroil ,
Gheorghe Lazăr din Sibiu, iar stuS
un,vers,tare a Facultatea de Medicină din
Bucureşti, intre anii 1931-1937
în anul 1937, este ales preşedinte al
Societăţii Studenţilor Medicinişti, perioadă
în care preşedintele Centrului studenţesc
Bucureşti este Viorel Trifa, foşti colegi de
liceu la Sibiu, amândoi animaţi de crezul
legionar.
După declanşarea dictaturii regale din ianuanie-februanie
1938, în plină iarnă studenţii au fost scoşi din cămine. Vaier
Neagoe, intern la Spitalul Colţea, a fost ridicat în noaptea de
17/18 aprilie 1938 şi tranportat împreună cu sute de legionari
în lagărul de la mănăstirea Dragomina şi apoi spre cel de la
Vaslui.
în februarie 1939, Vaier Neagoe îşi pierde tatăl, în timp ce se
afla în lagărul de la Vaslui. Prin intervenţia generalului Pap, erou al
primului război mondial, primeşte permisiunea de a participa la
înmormântare, escortat de doi jandarmi. Ulterior, este pus în
libertate, pe garanţia generalului. Aceasta explică minunea
supravieţuirii lui din masacrul vârfurilor legionare din lagăre şi
închisori, în noaptea de 21-22 septembrie 1939.
După alungarea din ţară a regelui Carol al ll-lea, devine
preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti. _ w
La intervenţia lui Viorel Trifa şi a lui Vaier Neagoe pe langa
rege, studenţimii bucureştene i s-au repartizat aşa zisele Graj un
regate, care au devenit Căminul Studenţesc Bucureşti.
în anul 1975, Vaier Neagoe este supus unui lung interogatoriu
la Bucureşti, de către o comisie de 3 americani şi 2 romani, z
Privire la viaţa şi activitatea Arhiepiscopului Valenan .
Referinţele date au fost deosebit de bune, ceea ce a c
aşteptările interlocutorilor.
203
Peste 5 ani Vaier Neagoe avea să-şi piardă unicul fj u u
student în anul V la Medicina din Cluj. Capturat pe In¬
securitate şi ucis, apoi pus pe lima ferată pentru a se acoJr de
printr-un simulacru de accident feroviar. Mcn cnm a
Nici în prezent nu s-a putut face lumină în aceasta inf
organele anchetatoare fiind aceleaşi care în 1985 au
dosarul fals al sinuciderii. Icătu it
Gheorghe NICOLAU-BÂRLAD (1907-196^
Doctor inginer, profesor universitar ^
S-a născut în comuna Giurgiuana-Tecuci, ca fiu de notar î
1919-1927, este elev la liceul Codreanu din Bârlad, remarca ri
se prin pasiunea lui pentru matematică. ’ • du '
Laborios şi tenace, cu sprijinul unor profesori rar* i
apreciat şi cu participarea unor colegi valoroşi, înfiinteaz
societatea ştiiţifică Matematica Bârlădeană, al cărui presedi \
este în 1926-1927, societate care editează o apreciată RevisV
Matematică. în amintirea acestor ani, savantul de mai târziu fci 1
adăuga toponimul Bârlad.
Studiile superioare le urmează la Politehnica din Bucurau
(1927-1931) şi tânărul inginer are o dublă specialitate: inginer
silvic, în principal şi topograf-cadastral, în secundar. încă de pe
băncile şcolii este pasionat de Geodezie şi Fotogrammetrie
domeniu de pionerat în acea perioadă.
cy . lntr ®. 1930 Şl 1932 > face mai multe stagii la Academia Agro¬
silvică din Brno (Cehoslovacia), iar între anii 1936 şi 1940 se
specializează in fotogrammetrie, la Politehnica din Dresda sub
2* , pr ? f - R - Hugershoff (somitate mondială în domeniu),
obţinând titlul de doctor-inginer.
sDpriaiicf? e / aStă per ' oad ă face parte dintr-o elită europeană de
comusiH .^ ur ^ eric redusa Ş« puţin cunoscută), care elaborează
Bârlad ' C practic al Geodeziei moderne, G. Nicolau-
lucrările de cercL^ d ® 0Sebit de '^portant prin studiile şi
Germania şi Franţa ’ fundarn entale şi aplicative, publicate m
Char/ottenburo^tl^ de învăţământ tehnic superior din
Institutele qeode 7 ir nn i ^ Cour bevoje (Paris); lucrează pentru
pentru socetătile /r r y ilbtare (francez şi italian); efectuează studii
ar-Zeiss -Jena (Germania), WHd-Heenbrugg
204
(£lve ţia). Gallus-Couroevoie franţa), Galtileo (italia) ?l mu|(e
alte 'Ca român şi patriot, este stăpânit de dorinţa de a p Une bază
ce5 tui domeniu ş. în propna-, ţara. Iş. întrerupe cariera europeană
aC 1 ciuda războiului, se întoarce la Bucureşti, reluându-si
Ş Vvitatea universitară, studiul şi lucrările de cercetare Ş
30 ^ce parte din cadrele didactice ale învăţământului tehnic
, UD erior de la: Construcpi Ar/vtectură, Agronomie. Silvicultură
politehnică, iar din 1951, şi la Facultatea de Geodezie a Academiei
Ţehnice Militare. . .
Publică numeroase lucrări din domeniile: fotogrammetrie
odezie, cadastru, matematică aplicată ş.a. Lista de autor
menţionează peste 95 titluri şi mai mult de 8000 pagini de text.
O lucrare de o foarte mare importanţă, Bazele geodeziei
fotogrammetrice (2 voi.) a fost predată, spre publicare, Editurii
Academiei între anii 1956-1958. Această lucrare fundamentală, nu
a văzut lumina tiparului. Ea se află şi azi la Cabinetul de
Manuscrise al Academiei Române, printre alte manuscrise
considerate ca inacceptabile.
Profesorul dr. Gh. Nicolau-Bârlad a fost tolerat de regimul
comunist de la noi la indicaţia expresă a ataşaţilor militari ruşi,
fiind unul din cei mai mari specialişti ai acestui domeniu de
importanţă, atât civilă, cât şi militară.
în paralel cu acestă activitate ştiinţifică şi didactică, profesorul
a fost în permanent contact cu Mişcarea Naţională de Rezistentă
anticomunistă şi dorea ca lucrările sale să arunce a lumină
favorabilă asupra poporului român.
Solicitarea, în 1959, să prezinte şi să susţină o lucrare de
specialitate la Congresul Internaţional de Fotogrammetrie, ce avea
loc la Londra, a determinat arestarea şi lichidarea sa. Ese
condamnat la 15 ani muncă silnică. Protestele oficia e, ae
oamenilor de ştiinţă din Occident, rămân fără rezultat.
întemniţat la Aiud, este supus unui regim de ^termina .
Operat în închisoare, după lungi şi repetate insisteţe ae m
securist, moare în 3 aprilie 1964, pe masa de ope
hemoragie internă. . . pon ,.totului
Şi azi, după mai mult de 30 de ani, fj să f, e
profesor şi savant este ocultat, iar opera ştiinşific ,
pusă sub obroc.
A fost membru al Mişcării Legionare.
205
iviircea NICOLAU (n.1914)
Profesor, gazetar
S-a născut în Bucureşti. Familia tatălui din
/Macedonia/, a mamei, din vechiul regat. Licenţiat a! F ac ^>
Utere si FHosofie din Bucureşti. Printre profesori: Nae i ft n*
Râdulescu- Motru, P. P. Negulescu, Tudor Vianu C
Oprescu, Gh. Zapan, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu c*? 3 *
din ultimele clase de liceu de activitatea Asociaţiei ^ 5 *'
Criterion, pentru a cărei ţinută intelectuală păstrează şj astă *
cult, ca şi pentru unele dintre personalităţile ei. Colaborez ţ
Ideea româneacă şi Vremea. 13
Intră în primii ani de studenţie în Mişcarea Legionară în f a rr
de cuiburi condusă de pictorul Alexandru Bassarab. în 1937 »
secretar al organizaţiei judeţene Ialomiţa. Participă la activi^
Legiunii de-a lungul prigoanei 1938-1940. în ianuarie 1939 pr^-
conducerea corpului Răzleţi de la Virgil Milhăilescu, care -
preluase după arestarea lui Augustin Micu. De la început-J
ianuarie 1939 îl însoţeşte pe Horia Sima şi-l conduce la diferit-
gazde, până la plecarea acestuia peste granţă în februarie 1939
împreună cu llie Nicolescu şi Ion Nicolau constituie în Bucureşti un
nucleu de legătură cu ţara. în martie 1939 este arestat, şi i sedâ
drumul după o săptămână de cercetări neconcludente. Este
imediat înrolat în armată, pentru a fi ţinut sub observaţie. Participa
la acţiunea de la 3-6 septembrie 1940, de răstunare a regelui CarcI
al ll-lea, în grupul care a ocupat Chestura Braşov.
în octombrie 1940, este numit prin Decizie ministeriala
inspector special de poliţie al regiunii Oltenia. După lovitura de stat
a generalului Antonescu de la 21-23 ianuarie 1941 este
condamnat la moarte în lipsă, de Tribunalul Militar Craiova, printr-o
interpretare abuzivă a legii. Arestat în iulie 1941, stă sub această
condamnare până în decembrie, când este judecat după o nouă
încadrare penală şi primeşte 15 ani muncă silnică. Rejudecatîh
acelaşi proces este achitat şi pus în libertate în 1946.
, n în reţeaua de activitate anticomunistă organizata
e (colae Petraşcu. Conduce capitala şi întreţine o parte d'
legaturile cu provincia. După arestările din 14/15 mai 1948, când
is or hioreanu ia conducerea legionarilor rămaşi liberi, îl ajuta
scerea legăturilor dintre compartimentele Mişcării.
res at în iulie 1948. Condamnat la muncă silnică pe via 5 3
206
in 1 a 1 augustl964 este eliberat cu decretul 411 de nr=»t
l94 Reairnul comunist refuză să-l numeaseâ într-o ^T^ ,-
pregătirea lui profesională astfel că trece prin diferite
flfa, betonist la calculator de devize. După schimbarea
% participă la o suma de s.mpoz.oane ş, lansări de carie -
*tirâ creştină, naţională şi legionara şi conferenţiază î„ „
Se cen,re c S Urale Es ! e pre ^ dinte al FundZ
bifare a intrat din 1997 în dezbaterea Tribunalului) şj ^
factor al revistei Permanente. ' *
Nicoleta NICOLESCU (1912-1938;
Comandanta Cetăţuilor
în adolescenţă, ca elevă de liceu a asistat ia şedinţele publice
ale procesului lui Comeliu Codreanu din 1924, la Turnu Sevenn.
în anul 1930 se înscrie la Facultatea de Filosofie din Bucureşti
şi totodată intră, cu pasiune şi devotament, în Mişcarea Legionară
S-a bucurat de o încredere deosebită din partea lui Comei u
Codreanu.
în prigoana din anul 1933 a fost cunera lui. înaltă, bne egală
întreaga ei făptură inspira încredere, puritate, hotărâre.
A luptat, a dat examenul suferinţei, al râbdâni şi al jertfe;
s-a acordat gradul de comandant legionar.
A condus organizaţia pentru femei, constituită în cuibun
denumite Cetăţui, din 1933 până în 1936, când a predat cona-da
Cetăţuilor lui Lucia Trandafir, studentă la Mediană.
După arestarea lui Comeliu Codreanu, Nico'eta a îndeplinit
funcţii importante. Agenţii Siguranţei s-au străduit să o facă să
dispară. în iulie 1939 a fost arestată, chinuită in anchetă şi ucisă
mişeleşte. A fost arsă la Crematonu, iar cenuşa ei a fost
transportată la Predeal, în 1940 la cimitirul eroilor legionan omorâţi
în prigoana din 1938. • .
Nicoleta Nicolescu rămâne în istona Mişcăm ca o pi'da e
voinţă, hotărâre, capacitate de jertfă, dedicate ridicăm neamu ui
românesc.
207
Pompiliu NICOLAU
Profesor universitar fost ministru
Diplomat al Şcolii Naţionale de Poduri si <5
Bucureşti. Profesor la Şcoala Politehnică din Timişoara /ir 6 - 6 din
Lucrărilor Publice în guvernul Gigurtu din 1940 M J? istru *l
naţionalistă cu simpatii pentru Mişcarea Legionară. 0rien tare
A publicat lucrarea Naţionalismul constructiv.
CONSTANTIN NOI CA (1909-1987\
Doctor în Filosofie '
S-a născut în comuna Vităneşti din judeţul Teleorman Prim
clase primare le face în oraşul Videle, iar clasa a patra 6
Bucureşti, la şcoala Lucaci. Clasele secundare l-IV | a //
Cantemir6'\r\ Bucureşti, iar cursul superior la liceul Spiru HareL
în anul 1931 termină Facultatea de Litere şi Filosofie
luându-şi licenţa în filosofie cu o teză despre Lucrul în.sine din
opera lui Kant. Doctoratul îl obţine în Franţa, în primăvara anului
1940. Din primii ani de facultate (1929) colaborează la ziarul
Ultima oră.
în anul 1932 este numit bibliotecar le
Facultatea de Filosofie din Bucureşti. în
paralel urmează şi Facultatea de Matematică
şi colaborează la ziarul Credinţa.
Din anul 1932 este membru al asociaţiei
Criterion, care grupa un număr de intelectuali
de elită din Bucureşti,
în anul 1934 se stabileşte la Sinaia, unde
domicilia soţia sa şi aici, între 1934*1938,
_ publică o seamă de lucrări de filosofie:
Mathesis sau bucuriile simple (laureata w
1934 cu premiul scriitorilor tineri), Regulae directionem inge' 111
(traducere din Descartes) Despre forma şi principiile lumii sensibc
şi a celei inteligibile (traducere din Kant); Viaţa şi filosofia /uite 11 *
Descartes; De Caelo (încercare asupra individului şi cunoaşte™
In 1937 Institutul Francez din Bucureşti îi publică Mediu/ 1
despre filosofia primă - traducere din Descartes. ,
In perioada 1936-1938 colaborează la Revista rua
208
„ nsde la Vremea şi ţine o serie de conferiniţe la radio
* - ? n 1938 pleacă la Paris cu o bursă de studiu a guvernului
franC în Z l938, după asasinarea lui Corneliu Codreanu. îşi mani(estâ
solidaritatea cu Mişcarea Legionara ‘acest extraordmar , ncepu ,
ţ care-l consMue Mişcarea ş. se decide să-, spn^
aCllV |rH941, în calitate de redactor, scoate revista Adsum cu un
conţinut naţionalist legionar, iar în luna octombnie a aceluiaşi an în
calitate de referent pentru sectorul filosofic, pleacă la Berlin la
Institutul Român de Propagandă, unde intră în contact cu
Hartmann şi Heideger şi unde rămâne până în iunie 1941.
în Bucureşti, împreună cu C. Floru, M. Vulcănescu şi V.
Bâncilă, publică cursurile universitare ale lui Nae lonescu şi
Izvoare de filosofie (1942-1943). Acum, oficialitatea îi respinge
participarea la concursul de conferenţiar al catedrei de Filosofie a
Culturii şi Istoriei, din cauza apartenenţei sale la Mişcarea
Legionară.
[ n 1944 apar Jurnal filosofic şi Pagini despre sufletul
românesc.
în 1949, după expropriere, i se fixează domiciliu obligatonu in
oraşul Câmpulung Muscel, unde rămâne până în 1951, când este
arestat. în acest răstimp scrie Povestiri despre om, după o carte a
lui Hegel şi Despărţirea de Goethe, lucrări pe care le analizează ş
ie comentează cu confraţii de preocupări şi idei ca: Alex.
Paleologu, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Mihai Şora,
Petre Manoliu, Alexandru Păstorel Teodoreanu, ş.a.
Aceste cercuri literare sunt răstălmăcite de potenţaţii vremii
(considerând-le şedinţe legionare!) şi constitue cap de acuzare,
ceea ce duce la condamnarea lui C.Noica, în martie 1960, l3 2^
ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii
Şi astfel, între anii 1958-1964 face detenţie politică şi trece
Pnn închisorile Uranus, Jilava şi Aiud. .
După eliberarea din închisoare, devine cercetător ştiinpnc
Institutul de Logică al Adademiei Române între anii 1965* •
ultimii ani de viaţă îi petrece la Păltiniş (lângă Sibiu), a ra
Surpaţi Noica devine centrul spiritual al României ( l0 [T ,
Aici pune bazele unei şcoli filosofice de tip socratic
o s . crier ‘ sun L Două zeci şi şapte de trepte ale rea “ u a g P( juri
nst/rea filosofică românească (1970), Eminescu
209
despre omul deplin a! culturii româneşti (1976^
românesc al fiiţei (1978), Devenirea întru fiinţă Trl L ? entime ntul
(1981). ş.a. 3 ' arat de onto/ 0gie
in România, Noica a jucat rolul cuceritorului■ t
aceea, singurătatea sa nu a fost o abdicare, ci un triumfi' de
Fiul său, Rafael, este călugăr ortodox Tntr-o mană^T 3 " 1
Anglia. ma năstire din
Vasile NOVEANU (1904- 1992 )
Doctor in Medicină, fost ministru
Originar din oraşul Huşi. Tatăl, plutonier în armata
şapte copii. Preşedinte al Centrului Lea onar C n 11, , ! ' a
Zosim OANCEA (1911-1998)
Preot, scriitor
m
S-a născut în satul Alma din judeţul Sibiu.
, rr ^® aza cursu * primar în satul natal, iar
studiHe secundare la liceul Timotei Cipariuâin
um raveni. Din 1931 frecventează cursurile
universitare la Facultatea de Teologie a
„ n,ver sităţii din Bucureşti, pe care o absolvă
in anul 1935 cu o teză de licenţă apreciată cu
j Magna cum laude.
1 anul 1935 este hirotonit preot. Este
; ţ*** de Te/ogie la Şcoala Normală din
Perioada 1935-1948 IU ^ s ^ dor a t Catedrei Mitropolitane în
In mai 1943 est
Pentru apartenenţă la ^ c °ndamnat la 15 ani închisoare
A . Trece în aceşti ^ ŞCarea Le 9 io narâ.
P re cum şi prin £[J n ţ® m niţele comuniste de la Sibiu Ş'
Noua Culme, Periprava Tm da muncă forţată şi surghiun de la
nemu/f SUffet ?/ nici în inimă ,n . Bară 9an. Mărturiseşte că u nu are
care ^ m,re sa u duşmănie c,T Un gând n/c/ un sentiment de
au P r ovocat sufer?ntA° nn ^ de r dzbunare faţă de oamen"
Mo sufennţă: socotind toate acestea ca fi
ofanare şi cădere din poziţia de jertfă a suferinţei ’.
P în decursul anilor colaborează la revistele Oastea Domnului
Lumina Satelor, Mitropolia Ardealului Telegraful Român
Ortodoxia, Revista teologica.
A elaborat: Bune Vestiri (in colaborare cu Spiridon Cândea) -
Sibiu 1944, Preotul din Bonnal (Pestalozzi şi ridicarea poporului) -
Sibiu! 1945, Popasuri omiletice - Sibiu, 1976, Organicismul (în
manuscris, cu o prefaţă de Constantin Noica).
A colecţionat şi organizat la parohia sa de la Sibiu cea mai
cuprinzătoare expoziţie de icoane pe sticlă (800 de exemplare)
cercetată mşi apreciată de specialiştii români şi străini.
Despa OLARIU [CARANICA] (n.1920)
Medic
S-a născut în comuna Doliani din Macedonia grecească
lângă oraşul Veria, important centru aromânesc.
în 1931, emigrează cu familia în Cadrilater. Face studii liceale
la Bazargic şi Constanţa, fiind premiantă de onare La
concursurile Societăţii Tinerimea Română este premiată de
două ori.
Este licenţiată în Ştiinţe Economice
(Academia de înalte Studii Comerciale şi
Industriale din Bucureşti) şi Doctor în
Medicină (Facultatea de Medicină din
Bucureşti). Lucrează ca medic în reţeaua
balneară până în iulie 1958, când este
arestată şi condamnată la ^5 ani munca
silnică, pentru " crimă de uneltire împotriva
ordinei sociale” (citise poezii de Radu byi
şi Nichifor Crainic). .
Eliberată la 28 iulie 1964,
’dic specialist în boli interne la Policlinica de g
-ureşti şi Policlinica Spital Drobeta-Turnu Sevenn . versun
[ n închisoare a compus U cu pana gândului mmu
1 în lirnba română literară cât şi în dialectul arom ^ ver$un j
'Pare volumul Lumini pe crucea mea din bezn
nemodificate fără adausuni sau retuşuri, D
zgrunţuroase, închegate din lava arderilor melen native <
dacă nu au valoare literară, aceste «însemări în n' & * Ceea
documente de trăire umană în condiţii inumane ^ Se Vor
pentru tineret, de încredere în forţa şi frumuseţea u Unrnesa l
în «lumina divină» din om. care înfrânge duhurile ideal $
Versurile ei s-au născut din lupta cu întunemn'i
durere, aşa cum mărturiseşte în poezia Din Galaxia Fune ^
Am ars în inimă tenebre,
în suflet plasmă de dureri.
Am dat gândirilor noi febre
Şt visului not primăceri.
Octav ONICESCU (1892-1983)
Matematician, profesor universitar
membru al Academiei Române '
liceuM£tirr ?t f n D e§li ' jUdetUl Absolvă
din Bucureşti unde nrr » ^ [ n Bot°ş an j. Studii la Universitatea
Matematici\iFilosofic \ aZ . a ln paralel cursurile Facultăţii de
- ai ' a * h l °sofie. Işi ta licenţa m numai doi ani.
Este combatant activ în războiul din 1916-
Eran^a 2 ^ CUrsur * de s P e cializare în Itaiia şi
Doctor în matematică în 1920, cu o teză
ratand un subiect din teoria relativităţii -
problemă ştiinţififică de mare actualitate la
acea vreme. Conferenţiar la Facultatea de
\tnnţe a Universităţii din Bucureşti, apoi
P rofesor până ia sfârşitul vieţii.
Probabilităţilor, deJn" J 925 predă Primul curs de calculul
baterie. Ţine $j a i tp n,n cre atorul şcolii româneşti în această
te °ria Potenţialului CUrsun,: cecului diferenţial absolut, statistici
în 1930
(împreună cu DaZZZf ^ coa ^ a de statistică, actuariat. Coaut^
2 ! 2 r bilian) al primului tratat de algebră modernă
din ţară. A propus noţiuni ştiinţifice no. {măsura Onicesc u) pentru
cantitatea de informaţie. Crează Mecanica invariantă
pin lucrările lui mai menţionăm. Galileo Galilei (1923) Suri
Iransformations birotationelles (1927), Calcul vectonal (1928) Z
l’emplot des methodes fonctione/les dans ta mecanique ( 1929 ) i*
relativite et la structure de /'Univers - 1932, Algebra. Aritmetica
Geometria (1929).
Membru al Academiei Române, membru de onoare ai
Institutului Internaţional de Ştiinţe mecanice de la Udine - Italia
Publică în 1982-1984 două volume de Memorii, în care se
caracterizează astfel :...„Eu însumi mă privesc ca un cercetător de
fapte umane, sociale sau economice, de fenomene naturale cu
mijloace matematice
A fost un prieten şi admirator al lui Nae lonescu, care i-a
apropiat de Mişcarea Legionară. A colaborat la ziarul Cuvântul^ n
1940, ca simpatizant legionar.
Constantin [Costache] OPRIŞAN ( 1921 - 1959 )
Poet
S-a născut în comuna Onceşti -Tecuci.
A absolvit liceul la Bacău, în 1940.
în 1941 ajunge în Germania, unde frecventează un timp
biblioteci şi asistă la cursuri universitare de filosofie (aici îl audiazâ
pe Heidegger)
în Germania este internat cîţiva ani în lagărul de ia
Buchenwald. împreună cu ceilalţi colegi legionari refugiaţi.
Se întoarce în ţară în 1945, venind tot drumul
pe jos. Se căsătoreşte în 1947.
Este şefaI Frăţiilor de Cruce pe întreaga ţară
în 1946-1948 este student la Facultatea de
Filosofie din Cluj, unde este remarcat de prof
D. D. Roşea şi Lucian Blaga, care vedeau m
el o speranţă a filosofiei româneşti
în noaptea de 15 mai 1948 este arest *J?
Bucureşti şi condamnat la 25 am mun
— fn^anii 1949-1952. în penitenciarul Piteşti.
înfometare şi schingium f> 2K e ^ ax
urma cărora face pneumonie cu pneu ^
supus
,nirT >aginabil
le.
spontan, care se suprainfectează şi (fiind complet lipsit h
asistenţă medicală) se transformă într-o pungă de puroi ^
tuberculoză pulmonară. ?l
în octombrie 1954, securitatea înscenează un proces absurd
legat de reeducarea de la Piteşti, proces ce s-a dovedit un eşec s :
în care a fost implicat şi el. *
în timpul detenţiei a trecut prin închisorile Jilava Piteşti
Gherla, Tîrgu Ocna, Văcăreşti. * '
în 1958 este dus la Jilava, în carcerele morţii din Fortul 13
unde se stinge treptat, înconjurat de grija şi dragostea celorlalţi trei
condamnaţi la acelaşi regim de exterminare, preotul Gheorghe
Calciu, losif V.losif şi Marcel Petrişor. Lor le-a împărtăşit gîndurile
sale sub formă poetică, pe care aceştia le-au memorat zilnic şi le-
au transmis afară, după eliberarea lor.
îndurând o nesfîrşită suferinţă, sufletul său nobil, luminat şi
puri icat, a plecat dintre noi, cu bogăţia profundă a gîndurilor sale,
departe de nimicnicia şi răutatea acestei lumi, în 26 iulie 1959.
. „ . scr 'Ş ne t de ură, umil într-o metanie pioasă, se pleacă
impacat in braţele răscumpărtorului lisus:
J' cad ’ P'îpgându-mi viaţa, pe braţe/e luminii.
^' Poarta-ţ/ suferinţa, prin ea te-ai mîntuit!"
razu i se pleacă şi simt pe faţă spinii
S>i p/oua harul păcii pp sufletu-mi smerit ."
în tnm. ; x (Întîlnire cu lisus)
ataşarea de\ot'ceTpămâme U sc: înn0bilat ^ **
Lăsând fon ^ de geniu/ tău P urtat >
"Foşnirea In, ^ cenu $ a lot mai fină,
Şi vei intra S ' nge tn sufl etu-mpăcat
F 'e ca jertfalui "' 3rea de lumina "-
ln regească temelia redresării Neamului!
^ihai ORLEANU
Avocat
pj
demnitar legionar m ' nis ^ ru liberal şi cumnat cu
InW fXţştleai! ,ară şi tn Fran t a
ea Le 9'°nară din anii '30.
Alecu Gb' c ‘
214
Predat ruşilor de către americani în 1945, este dus în
^La'noarcere, este condamnat de comunişti. Manifestă o
nduită exemplară în detenţie, susţinută de o profundă credinţă.
Om de mare sensibilitate sufletească, mereu optimist şi idealist
incorigibil, neînfrânt nici în prizonierat, nici în închisorile comuniste.
Petre P. PANAITESCU (1900-1967)
Istoric, profesor universitar, membru al Academiei Române
S-a născut la laşi. Studiază la Bucureşti, între anii 1918-1922,
istoria şi alte discipline umaniste, cu profesori de seamă ai vremii
Este apreciat de N.lorga şi V.Pârvan. în anii 1923 şi 1929 îşi
desăvârşeşte studiile în Polonia, la Cracovia, Liov şi Varşovia,
apoi, la 29 de ani, în Franţa, la Şcoala Română de la Fontenay-
aux-Roses. , A .
întors în ţară, îmbrăţişează cariera universitară, predând
Istoria Români/a şi apoi Istoria Slavilor de răsărit, la Facultatea de
Litere din Bucureşti, iar între anii 1927-1934 ţine cursul de
Paleografie Slavă la Şcoala de Arhitectură, tot din Bucureşti.
La 34 de ani este ales membru corespondent al Academie
Romîne. v r , r
Fondează Revista istorică română împreună cu
şi Gh. Brătianu. Se încadrează, ca de altfel majorita ea n
a intelectualităţii româneşti, în Mişcarea Legionară. .
între septembrie 1940 - ianuarie 19*1 este «Jr *
Universităţii din Bucureşti şi Director ai ziarului Cuvânta
martie 1941 este internat în lagăr de I. Antonescu
cariera sa universitară. Comuniştii îl arestează m
1954 şi apoi în 1957. t .hlizea de
Depune un impresionant efort P ent ™ ' E) co nsidera,
Documente privind istoria României (22 volu )• bneqa ţj e
d in tinereţe, munca “un lucru sfânt” şi s-a dăr ^' viteazu, Mircea
Este autorul a trei monografii domeşti. Mi
Ce > Bătrîn şi Dimitrie Cantemir. mmânesti, letona
Are şi alte opere remarcabile: Istoria cu un 200 de alte
r °mâni/or de la origini până în secolul XX şi P e
Ucr ări ştiinţifice. lo rt„alului român, de
, ^ P-Panaitescu rămâne un pisc al mte ^psidera cei
Va| oare unanim recunoscută (Vladimir Dumitresci 2J5
mai mare istoric român), implicat şi în lupta de redrPQo^
a tineretului român. are
na lionalâ
Zaharia [Zshu] PANA (n. 1923)
Poet, gazetar '
Născut la 20 august 1021 , în Beala de Sus, Macedon,,
emigrează împreună cu familia în România, unde tatăl săi a Iun I
^^^^ăzboiul de întregire a ţării. 3 Up
A urmat cursurile Liceului Comercial din
Sd/stra ş, Bucureşti. Satisface stagiul militar şi
participă pe front cu Regimentul de Gardă
Mihai Viteazul, din Bucureşti. Luat prizonier la
6 august 1944, după ce armata primise ordin
? încetarea focului, fuge din lagărul slab
păzit,^ împreună cu alţi camarazi de arme şi
scapă de deportare.
_ _ P. upa raz t>oi funcţioneză ca salariat la
Academ/e^^Zlr • l ? lsterul de Finanţe şi urmează cursurile
ultimul an de studii^dîf ^ Bucureşti ' P e care le întrerupe în
A trecut orin înnh C ? Uza ares,ăr ". ' a 15 mai 1948.
executînd în total r» lsori l e J ' lava ' Ocnele Mari, Aiud şi Canal,
Se reînrnatricnu an - de - închisoare . ca deţinut politic.
£cor?om/cedin Buru^c ' n 19 ® 9 la Academia de Studii
Sm,grează in sîl? t, | f 0b!lne '^fatn 1974
. D «buteazâ în sc-lf - U "i e în 1979
revista Lumina a Lire, ’i ln l 935, cu Poezia Vijelie, publicată în
ar omână, debutează U ' Comercia î din Silistra. Scriind şi în
Periodicul Armato/,/ CU poezia în dialect CadrUater în
Compune o ni ar h *«
e Poezii din închisori rf c * e . versur * înmuguririş\ un mic volum
. Scrie ? n aromână ° rur, zâ ^eiite.
A ntolnn t)ll . Ca ’ este antolnn C t°" r0mână de ?' nu a avut drep l ul
A ^tăi ^' rică ^ r °mână CU poez î' inedite, în aromână, î n
Emines' 3 ^ *> aromlf^ la Bucureşti în 1975.
Cule ^or 9 d a e Ş ;5^it Cerna 9 PUbliCat 6Xil ' POeZii
ar omân, a editat un disc de muzică
“216
polifonică aromână, cu grupul vocal Fărşeroţii, din România.
Redactor şi membru în comitelui de Direcţie al periodicului
Cuvîntu! Românesc , din Canada, editează pagina Fără
Armânească. La acelaşi periodic colaborează permanent la
alte rubrici.
A colaborat la Revista Scriitorilor Români, Ethos, Solia,
Unirea, Drumşi alte publicaţii din exil.
A cules cu migală şi a publicat volumul de Poezii din
închisori, unde sunt cuprinse 600 de pagini de poezie, din cei
mai buni poeţi români, care au suferit în închisorile regimului
comunist din România.
Membru al Mişcării Legionare.
Ion PANTAZI (1920-1996)
Căpitan, cavaler al ordinului Mihai Vitezul
S-a născut în Bucureşti. Este fiul generalului
Constantin Pantazi, ministru al Apărăm
Naţionale între anii 1941-1944.
Urmează cursurile secundare în. Bucureşti, ia
liceul Schewitz Thieren, unde face parte din
Frăţia de Cruce organizată în acest liceu
Absolvă Liceui Militar din Cemăup m anul
1940 şi tot acolo susţine examenul de
^ b3C3l3ure3t
între anii 1940 şi 1942 urmează cursurile Şa»' MM f e ^
■ tf n ^ e Cavalerie, pe care o absolvă cu gradul de subloco eni ^
nf *uni e 1 942 pleacă pe frontul de râsănt, în cadrul - f
* °$' or i- Se distinge în luptele din Caucaz şi este dec0 ^ _ ^
c- ?* 1 943 cu Coroana României, Steaua Romanţe /.
e ‘ordinul Mihai Viteazul. < mart»» 1946
e , tf , Urmea ză cursurile Facultăţii de Drept, dar la M *
trec , exma,ncu| at din anul IV al Facultăţii Şi la aceeaşi
i ,n cadr ul disponibil al Armatei. mimului
comun ? curt . tim P este arestat şi, ca o curte.tate a ^mu
ls L în timpul detenţiei este avansat la gradjj jilava,
Gherla^ 6 a U ^ ^ an ' de închisoare trecând pe 3 oraan tzeazâ
îni Preun 4 Ud mina de P ,umt) de ,a ^ 3vnic , L "1 n up â un timp
preur >ă cu am JL _ evadare LJup* «
însă, este din nou arestat. Este eliberat în iunie 1964 '
graţierii generale a deţinuţilor politici. ' ln Cadr ul
Ulterior lucrează ca miner la hidrocentralele de la Am
şi Someş. 9e? ’ Lol 'u
Pensionat, pentru boală, după 11 cereri respinse i se
un paşaport de turist în aprilie 1978 şi rămâne ca aziiant nnlif?
Munchen. lllc ,a
în occident, debutează ca ziarist la periodicele Stind w„,
Curierul din Los Angeles, condus de Gabriel Bălănescu °
in 1985 scoate ziarul său propriu Stindardul Românilor.
In aceşti ani abordează cu mult talent evocator nen„i
memorialistic şi publică lucrarea Am trecut prin iad ( 19921 în rar
pe lângă episoadele epice de mare dramatism, se dovedeşte un
SLSST * 3*
A decedat în 1996.
A rămas un declarat simpatizant al Mişcăriil Legionare.
Gheorghe PANTAZI
Profesor universitar
Martor in procesul Căpitanului din 1938.
Şi este ales senior'de Bfhor CandideaZă P * ' iS,a M ' ŞCăr " Legi ° nare
legionarti^nTu Js " ' n cursu/ campaniei electorale şi a alegerilor.
^Tpo, ZZ SPUnS ' a pr ° Vocăn Provocat La vârste
Patriotismul J* s ~ au ma ' văzut asemenea alegeri
Aceasta m-a fănî^' Ud,nea ^ lo ' al ' tatea lor era exemplare
m a 'acut să candidez \
Arsenie [Anghel] PAPACIOC (n. 1914 )
Preot-călugâr
Studiite secund ^ 1 . Mlsleanu din judeţul lalomi(a.
Bucureşti fee ur mează la liceul industrial Polizu d'
în anul 1930 o •
Este arestat c lncadrea ză în Mişcarea Legionară.
ev enimentelor rip 1 ' C ° n ^ amnat ' n anu * 1941, 03 urmare il i
l8 de ,a mce P“tul acelui an. Este elibereat în anul
<1946 şi, se călugăreşte. Este tuns în monahism la mănăstirea
Antim din Bucureşti, în anul 1949. în anii 1949-1950 este
sculptor la Institutul Biblic, iar în anul 1951 este preot spiritual
la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamţ. în perioada
1952-1958 este preot şi duhovnici Mănăstirea Slatina.
în vara anului 1958 este din nou arestat în grupul Rugul
Aprins şi condamnat la 20 de ani închisoare pentru uneltire
contra ordinii sociale. Execută 6 ani şi o lună, fiind graţiat în
1964, de închisoarea Aiud. în timpul detenţiei la închisoarea
Braşov, sculptează mobilierul, catapeteasma şi altarul bisericii
După eliberarea din închisoare, slujeşte succesiv la
parohia Folea de Jos Turda (1965-67), Mănăstirea Cheia
(1967-71), Mănăstirea Că/dăruşani (1971-72), Mănăstirea
Dintr-un Lemn (1972-75), iar în prezent la schitu! Sf.Maria din
Techirghioi
Constantin PAPANACE (1904-1985)
Doctor în economie politică, publicist
I Născut în Pindul Macedoniei, la Vena.
descinzând dintr-o familie macedo-română cu
tradiţie în lupta naţională. Bunicul, preot
econom-stravrofor, a fost asasinat, în drumul
spre biserică, în piaţa oraşului Vena, de o
bandă de comitagii greci.
Studii la Salonic şi Bucureşti. Specializarea:
economie politică, finanţe.
A participat în timpul studenţiei, 1925-1930,
la Mişcarea Naţională, activând pentra cauz3
coloniştilor macedo-români din Cadnlater
Cornii' 0 asernena perioadă de lupt^- avea să cunoască pe
qânrii *V Codrea nu. Simţând chemarea omului providenţial,
a intr-i* 1 ' 6 ^ lor se vor înfrăţi pentru totdeauna. In anul 193
a,ntrat 'n Garda de Fier.
onstantin Papanace a fost devotat consilier al Căpitanului.
intreni u crec ! s ă fi fost zi în care să nu mă fi întâlnit cu el... ceasun
n edren/ S * CUfam /m P reurf ă. • lovitură după lovitură. ne ^ re P tate !^^ l
Cornehn? T lşe/,e du P* rnişelie... * avea să comenteze mai târziu
Codreanu în Pentru Legionari, (pag.438 - ediţia 1937) ^
A presat 'n cadrele fmaoare aie statului ş a Sanca
Românescâ.
pa r 3 e cu ac: vrtatea pe târâm economic, a depus o .ntensâ
muncă de publicitate, fondând zorele Graiul (1932 K Bocăni\
Aimatoli {1933). * *
' decern one 1337 a fost ales deputat pe listele partxiuh
'ăfc per/h, /ară «ar In septembrie 1940 participă ca tmusn
subsecrets' de stat a Finanţe, în primul guvern format de
generalt Antonescu
~ ePtP,J activitatea pe tâmâm naţional a avut de îndurat temn-t?
: ext-s-wT Afcst s : n "92^ 1930, 1934. iar după evenimentele
ir anuane 941 a luat drumul exilului. în Germania naz«sîâ t s-a
30 ~ c u ia Berkenbruck. apoi închisoarea Scandau 1 »
agaree Buchenwad şi Dachau.
e< 2 fondat colecţia Biblioteca Verde în cadru-
ca'e a 3 publicat 26 de numere.
A Put cat peste 5 lucrân cu caracter istoric şi de doctrină
r ,T. rC " : ' DC,err e!e şi aspecte din istona aromânilor
■i&r^L- 3 ^ e ' ' ea ^enţicnâm: Orientări pentru legionari. Spre o
-p- - ^‘3 -creştină. Evocări, Mihai Eminescu - un rare
~c âr ' â E° r a ^warismului românesc, Destinul unei generaţ
Ger* 7 C - ® Geneza şi urmările revo/upei lui Tudor Vladirwrescu
Consuierîb ' /Qlu P a conştiinţei naţionale ia macedo-rorna p
Antotocio 3 ^ recu ^ u ^ rnacedo-româniior şi a dialectelor k> r
martine ~dei T, 3nesc ^ ^°uiaibum macedo-român, La genes 1 ed
rm nontes ' ~r- OV,menfo Legionario Romeno, La persecutor aer
Probleme mac^donll Va,aques ) dans P a Y a baicamques. Le
Dditc nteror^ai /la ^ : at, t U( dine rectilinie. S-a afirmat ca or
pret 31 fenomenului legionar.
N «ustnfif r C ‘ Pa ULESCU (1869-1931)
frn^ r ° eS ° r c * oc ^ or ' descoperitor aJ insulinei.
fcl t prin fraudă de Premiul Nobel
S~g x
acuitatea de ifew D jl '' i J , eşlj Proaspăt bacalaureat, urwe3Z ^
Pe Zlt a i nă d' n Par ‘ s - unS l-a avut ca pro Wf*
franceze*' " UStnjl EUenne Lancereaux. glona Ae***""
In ioa*.
220
în I 897 fa • * % i lJL
doctoratul în Medicină şi licenţa i n
yyog că. tar în 1698 licenţa de rtz>câ generată (a urmat în paralei
^ cursante Facultăpi de Ştiinţe din Parts).
Fiind colaborator şi pneten cu renumtu Aibe<:
Dastre. acesta Fa însărcinat pe tânărul medic
român sâ studieze. în laooratorul Sc^bone,
ca te va din numeroasele puncte obscure a>e
Fiziologiei'
Dm Analeie Academie» Medcaie franceze
rezultă că ia Pans, Dr. Paufescu a avut o
deosebită activitate ştwnpficâ în dor^ertu
cercetăm medicale In 1899 obţine şi tutui de
doctor în Ştiinţe a! Un/vers/tăpt dr- Pans
Peste doi am pubică pnrr.ji voiurr. cm
celebrul Trăite de Mediane, 'edaaaî
împreună cu profesorul Lancereaux
Recunoscând-i-se competenţa şi autoritatea ştiinţifică, se
oferă în 1904 o catedră la Unt vers ta tea an Pans şj ape» una a
■^reiburg, pe care le refuză cu modestie ş< se îrrtoa r ce in ; 3 ră
jetrfindu-se pe altarul ştiinţei medicale româneşt ca ade»âraî
Mucenic.
Profesor pkn al Facultăpi de Medtcmă o:n Buc-rest cn '3C4.
-es f ăşoară o bogată activitate publiasticâ n 1905 apa r e vo*u.mu
lopunife suflet şi Dumnezeu în Fiziologie, care stârneşte r eac$;
j 1 partea pozitiviştilor vremii. Publicarea voîur '- iu ^P^taru.
-cranul. Talmudul, Cahalul. Francmasoneria (1913 < provoacă
Jf i.nâ atât în ţară cât şi în Occident.
n ^ntinuarea lucrărilor, sugerate de marele A. Dast r e ace
oh ^ a nte progrese în studiul diabetului ( 1916? ca' r ăzPo«u »
in întrerupă cercetările. Participă la Râzbo u de ntreg»ne
cahtate de medic cu gradul de locotenent colonel
Reîntors l a catedră, publică Trăite de Phystotogte
-- are tipântâ în ţară şi difuzată şi în Ocodent) *n ca^e aoe
efectele antidiabet.ee ale extrasul h,dr3 !^
eas. Memoriul său exhaustiv referitor 13
^ einet ( 0 primă formă de insulmâ) apare la J-»ege < în <^pe
J, nternatf onates de PhyrsioJegie, iar m ’ JeVslâ
epo^. 1 ! an creina şi procedura fabricaţiei sa ie Ş»
^adio desc °P er f r e este însuşită de doi obscs
%)* < F -C.Banftg şi C.H Best). în ciuda
u asociat man savanţi ai vremii, furtul est® muşafl'® 1 *
221
iar în 1925 celor doi impostori li se acordă Premiul Nobel'
Amărât de această mare nedreptate şi convins că este o tini,-
răzbunare iudeomasonică. publică fulminanta broşură-ripostă si h
caută refugiul în activitatea ştiinţifica. Lucrează în continuare !'
Trăite de Mediane pe care-l semnează şi cu numele defunctul
E.Lancereaux. Volumul 4 apare în 1930, iar volumul 5 a rămas“
manuscris.
împreună cu mai tinerii Gh. Mârza şi V. Trifu, publică mai multe
articole de răsunet în Journal d Urologia. Din opera sa sunt de
menţionat: Cele patru patimi şi remediile lor (1924), Tălmăcirea
Apocalipsului (1928).
A făcut parte din grupul de profesori universitari I.Găvănescu
Corneliu Şumuleanu, Ion Cătuneanu, ş.a., care au exercitat o
imensă influenţă asupra orientării tineretului român angajat în lupta
pentru apărarea fiinţei neamului. A fost membru al Ligii pentru
apărarea naţională creştină (LANC). A fost martor în procesul lui
Corneliu Codreanu de la Turnul Severin, din 1924.
Operat în 1931 de o tumoare vezicală (care s-a dovedit
canceroasă) se stinge la 17 iunie a acestui an, într-o mirifioă
seninătate creştină. N. lorga îi semna necrologul în Neamul
Românesc, încheind:... "a trăit ca un mucenic şi a murit ca un
sfânt...“
N. Paulescu lasă în urma sa o vastă operă, în care adevărata
ştiinţă se împacă în mod firesc cu religia şi constituie o
surpinzătoare sinteză între ştiinţă, filosofie şi politică. Genialul
N C.Paulescu rămâne peste veacuri fondatorul naţionalismului
creştin.
Nicolae PĂUN (n.1921)
Avocat, scriitor
S-a născut în oraşul Buzău, unde urmează cursurile prime
Ş î S ^ dare f liceu/ B ° 9 dan Petriceicu Haşdeu).
Farnh / ° . S ^sţine examenul de bacalaureat şi se înscrie
103 ^ 9 63 6 ^ re Pt a Universităţii din laşi, pe care o absolvă
dUDâ^nrniî?iii la ^’ * a student - cunoaşte Mişcarea Legionară, ca
arde şi astăzi"' martur ' s ’ r ' '' um ple sufletul cu o flacără vie ca
^ student şi apoi ca avocat, desfăşoară cu mare entuziasm
activitate politică în cadrul organizaţie,
legionare a judeţului Buzău. Remarcat de
Corneliu Codreanu, primeşte în 1937 aradul
de comandant-ajutor.
în ianuarie 1937 scoate la Buzău
săptămânalul Buletin Legionar; colaborează
la România creştină din Chişinău şi | a
I publicaţia săptămânală Ideea Naţională
In războiul din 1941 -1945 este combatant în
! cadrul Regimentului 3 Roşiori şi este decorat
"ordM Coroana României pentru Basarabia şi Bucovina şi cu
Ordinul Steaua României pentru Transilvania. După terminarea
războiului, este internat de regimul comunist în lagărul de la
Slobozia, iar la ieşirea din lagăr este epurat din Barou
în noiembrie 1948 este arestat, judecat şi condamnat la 15 ani
de închisoare, pe care-i execută la Aiud, la minele de plumb de la
Baia Sprie şi Cavnic. La Aiud execută 5 ani şi jumătate în temniţa
Zarea, iar după semnarea actului de eliberare nu i se dă drumul, ci
este trimis la Periprava.
Refuză, cu demnitate, să semneze orice angajament propus
de Securitate, cu riscul de a nu fi eliberat.
Este eliberat totuşi în 1964.
Se stabileşte la Braşov, unde nu este acceptat decât la
„munca de jos”.
În1984, securitatea, care l-a urmărit ca o umbră, i-a confiscat
trei manuscrise, pe care mai speră să şi le recupereze
în anii 1997 şi 1998 publică două cărţi cu conţinut
memorialistic şi doctrinar: Muntele suferinţei şi Un soioat pe
baricada idealului legionar.
După revoluţia din 1989, cu un grup de vechi camarazi,
înscrie la tribunal Partidul Pentru Patrie!, 1992) şi continuă să lupte,
cu resursele ce i-au mai rămas la cei aproape 87 de am, pen ru
adevăr şi dreptate.
Dorin PAVEL (1900-1979)
Profesor doctor inginer la Politehnica din Bucureş 1
S-a născut în comuna Lancrăm, judeţul Alba, într-o
învăţători. Mama, Letiţia Pavel, născută Blaga, era sora
a filosofului Lucian Blaga.
Cursul primar l-a urmat la şcoala săte
Sebeş, însuşindu-şi astfel limba germa C -‘ l ! n
anul 1914, după începerea primului r " 3 , n
mondial, este înscris, intern, la Kun Kmi 32001
din Orăştie, unde se preda în limba maahi" 1 ?
îşi însuşeşte în acest fel şi această limhf f
vara anului 1917, tatăl său îl înscrie"
seminarul teologic Andrei Şaguna din Bra *
pentru a-l feri de recrutare în
maghiară. naia
După Marea Unire din1918, pleacă la studii în
Elveţia, la Ziirich, ca bursier al României Mari. n
Ca student în anul III, în 1921-1922, susţine o lucrare privind
turbinele hidraulice pentru care i s-a decernat premiul unic
Diploma de Studio Labori. Este apreciat de profesorii Prăsii
Stodola şi Meisser, iar după susţinerea examenului de diplomă
(1923) devine asistentul profesorului Prăsii ; la Politehnica din
ZurictT, cu un subiect referitor la hidrodinamica turbomaşinilor.
La chemarea profesorului Constantin Buşilă, se întoarce în
(ara in anul 1925, şi viaţa lui se desfăţoară de acum într-o
avalanşa de iniţiative şi realizări. Neobosit cercetător, proiectant
T SUl,ant - a a P roa P e to ate marile amenajări
nnlitoh r f 6 i, Ce l ar ^' to P arale| , profesoratul la Şcoala
pmmntH a a dln Bucureştl ha adus satisfacţia creierii a 47 de
promoţii de ingineri, pe care le-a pregătit cu dăruire.
MQPfif u raJU ^ cro P° asa - cu uzina de la Dobreşti, pe râul Ialomiţa
19391 ’b ar T e " a,area lacurllor din nord-estul Bucureştiului (1936-
de la Armai erea surse ^ or de apă pentru alimentarea Capitalei
de la Prut d '94 5T''b ra9ad .i r ^ Slobozia -Clinceni (1934), la digurile
barajele dp ia da ’ 3 m| c°hidrocentralele Zărneşti, Azuga (1964),
la Porţile dp Fior rZava ’ ^ e *' uc (1946-1950), la amenajarea Dunării
apele noastre (Bistriţa' a' 0 *’ ' Un9U ' şi de ' a latul {ării ' pe 10316
Pavel a lăsat n â a 1 ^ Argeş ' Lo,ru ' Sebeş. Olt, Someş), Dorm
Entuzîa f mă dln su,letul său.
guvernării leaionÂrT 0 ^ 3 daru '* ă patriei, l-au făcut ca în timpul
d e director general U Q ă B P ° arte căma § a verde, în noua sa funcţie
concentrându^lnafx^l 1, a obligat să-şi dea demisia
A f °st la fel df aC , t ' Vitatea în învăţământ.
2 ^ P r olific şj în domeniul operei scrise (180 de
ti , uri publicate, 22 manuale didactice, 15.000 de pagini tipărite),
Monografia Sebeşului (1927), Plan general d'amenagement des
fo r ces hydrauliques en Rumanie (1933), adevărată enciclopedie a
ce)or 4.000 de râuri amenajabile ale României, cărţi de hidraulică,
mecanica fluidelor, căderi de apă, cărţi de aviaţie, ş a., ilustrează
puterea creatoare, izvorâtă din dragostea de patrie
în hidrotehnica românească Dorin Pavel rămâne ca o energie
creatoare de legendă, un adevărat Meşter Manole de care ilustru!
său unchi, Lucian Blaga, a fost mândru.
Ion PAVELESCU (1880-1960)
Profesor, scriitor, doctor în Filosofie
S-a născut în Bucureşti.
Studii universitare în oraşul natal, licenţă în Litere şi
Filosofie , drept şi Geografie.
Profesor titular la liceul militar Nicuiae Fiiipescu de la
Mănăstirea Dealu, încă de la înfiinţare (1912) şi apoi director
de studii aproape trei decenii, identificându-şi viaţa cu cea a
şcolii de elită pe care o slujea.
Român adevărat, patriot în cuget şi în faptă se alătură
Mişcării Legionare din anul 1932.
De la catredră, transmite generaţiilor de elevi, care aveau
să constituie o elită a societăţii româneşti, cunoştinţe temeinice
şi valoroase, sădind astfel, cu meşteşug, în conferinţe, idealun
naţionale şi creştine. a . .
Scriitor şi poet de talent, organizează în şcoală şi cenac un
literare, din sânul cărora se vor se vor ridica aen
remarcabile. , _
A colaborat cu versuri la revista Floarea de oc a ui -
"ud
Dascăl de excepţie a dăruit ţârii d0l fi, ’ / .^ e pfy e ie SC u.
urnele şi credinţa în virtuţile neamului. ' C< ^ nivers jt ar â şi
ioctor în Filosofie cu o remarcabilă canerti a|ăUj Ş n
*4ihai Pavelescu, doctor în Medicină, aman
te părintele lor pe drumul credinţei legionare.
Eugen PETIT (n.1882)
Jurist, consilier la Curtea de Casaţie
Născut la laşi. Studii la liceul National din laşi (iflnm
L/cen(ial în Drept la Lyon (Franţa). Este succesiv substitut)'
tribunalul Vaslui ( 1905), supleant ta Roman (1906; iuderăt! 7
Slobozia, Huşi, Fălticeni, Olt, Bălti. l tor 13
în 1920, prim preşedinte al Tribunalului laşi şi Consilia /,
Curtea de Apei laşi. în 1932, Consilier la înalta Curte de Casai
Bucureşti. 1
Colaborează la Pandecte/e române, Curierul juridic
Junsprudenţa generală şi Dreptul.
Din opera lui: Campania din 1913, Cum ia sfârşit contractul
'"div/dual de muncă (1934), Economie rurale et agricole,
Sterilizarea d/n punct de vedere juridic şi chirurgical (1934), Codul
penal- m colaborare (1936).
npntm ^ s '^P a ij zant a * Mişcării Legionare, cu o consideraţie
PnHro Codreanu. Ca martor în procesul lui Corneliu
iq9n an . u ^ declară: „Am fost prefect de poliţie la laşi în
n Gan °^ ev ' smu ' luase proporţii. Pe atunci eram judecător
ImuJT 9 l rapele r °Ş n P e edificii. Am cerut agenţilor mei să
erau ,n a /^ e 6 G ' ^ ar ace ?tia nu îndrăzneau pentru că edificiile
subalternii Şl SG temeaL i sa nu se tragă în ei. Pe când discutam cu
înconjurat rie'h VâZUt Un tânâr care s ' a urcat pe edifiC ' U
drapelul trimin °??- VICI ’ a smu,s drapelele roşii, punând în loc
apelul tr,color a!ţar,,. Era CORNELIU CODREANU".
Nicolae PETRAŞCU ( 1907 - 1968 )
Profesor
Stud'jMa^' 3 „ â ™ băta de Sus ’ judeţul Făgăraş.
de istorie si timhif 3 63 de l - ltere a Universităţii din Cluj. Profesor
Aderă fa X'j română ?"™ceză.
numit de Corn r"^ Legionară d *n anul 1928. în anul 1935, este
în 193 P r ; U Codr eanu şef al judeţului Sibiu.
Codreanu p u ^ e ? ete să publice lucrarea lui Cornel
Siguranţei Le 9'°nan\ scăpând de urmărirea
. ţeastă reuşită Ca * Uta să confi Şte manuscrisul. Pen (
226 buşita este înaintat la gradul de comandant
neagresiune’
legionar.
- La î l Qolf nŞa u e f pr ' 9 ° anei antilegionare.
in 1938, izbuteşte să facă să apară
volumul Adevărul în procesul Căpitanului.
In anii ce au urmat (1938-1944), este un
colaborator apropiat al lui Horia Sima, în
anul 1940 ocupând funcţia de secretar
general al Mişcării Legionare.
înaintea declanşării războiului şi în anii
războiului se găseşte în exil în Germania
(1939-1940) şi (1941-1944), iar după
1944 se întoarce ţară pentru reactivarea
Mişcării Legionare. Capturat de puterea
comunistă, convine asupra unui "pact de
w V care amână declanşarea prigoanei
antilegionare până în mai 1948., când, în cadrul masivelor
arestşri, este prins şi judecat în lotul Bujor-Pop-Manu.
Eliberat în 1964, moare în condiţii misterioase în anul 1968
în anul 1952, a apărut la Salzburg lucrarea sa Din viaţa
legionară, reeditată la Bucureşti, în 1995.
Din viaţa lui chinuită se desprinde acea dârzenie în faţa
destinului ostil, acea uluitoare, capacitate de rezistenţă,
ieşind cu viaţă din cele mai dure probe imaginate de
creierul diabolic al bolşevicilor.
Nicolae Petraşcu, simbolizează dârzenia, capacitatea
de suferinţă şi sacrificiu a acestui popor.
Cristian PETRESCU
Doctor în Ştiinţe Economice
Mih° n f eren tf ar la Politehnica din Bucureşti, !a catedra pro fese <o ^
coi t Manoi/escu. Redactor la revista economică Lume ^ ^
lucră ° rat la Buna Vestire, Sfarmă Piatră, Cuvântul. Ne , hlsoar ea
Aiud ^ U caracter economic. Lungă detenţie politica in
Membru al Mişcării Leaionare.
Toma
PETRESCU (1904
Teolog. Publicist
S-a născut la Focşani. Licenţiat ai Facultăţii a
sumaţi în anii studenţiei mpmhrn i ;_* „ ' e °logi e
o-d .c. ru^.,1. Licenţiat al hacuităţii ci» r
Bucureşti. In anii studenţiei membru în Liga Ană
Creştine de sub conducerea, pentru Bucureşti Na l'°nak.
doctor Nicolae Paulescu. 9 ' a P r ofesori J | IJ1
în anii 1929 - 1931 este editor at Buletinului *
masonic. Director at Presei la Preşedenţia Consili. -,L TJ Hu <leo-
anii 1940 - 1941. în 1941, publică o
Masoneriei dm România. Combatant pe frontul de est s ,
vest. * " on to! de ,
Deţinut politic la Jilava şi Aiud în anii 1960 - 1964
Membru fondator al Asociaţiei foştilor preşedinţi ai orcan,,*,
studenţeşti din epoca 1919-1948. 5
Membru fondator al Ligii pentru apărarea Adevărului Istoric
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Marcel PETRIŞOR(n 1930 )
Profesor, scriitor
S-a născut la 13 aprilie 1930 din părinţi învăţători în satul
Ocişor, aproape de ]ebea.
Studiile liceale le urmează la Brad şi Deva. Student fiind la
Facultatea de Filosof ie, este arestat în 1952,
pentru faptul că i-a împrumutat cartela de
masă regretatului Ovidiu Cotruş, nepotul
cunoscutului poet legionar Aron Cotruş, pe
care regimul vremii îl considera "duşman al
poporului".
In odiseea lui penintenciară trece prin
Rahova, Jilava, Interne, Malmaison, Uranus,
din nou la Jilava, Baia Sprie, Dej, Gherla,
Aiud, locuri de dureroasă amintire. Elibera jn
1956, după numai câteva săptămâni, e Ş
arestat din nou, acuzat fiind că a luat pa e
complotul studenţesc legat de evenimentele din Ungaria.
După o nouă trecere pe la Interne, Malmaison, Uranus, 1
Aiud, va fi eliberat abia în 1964. ele ,
Acum, la ieşirea definitivă din închisoare, urmează < e
specializare în franceză şt spaniolă.
Renunţă la un post universitar la laşi, se stabileşte la
Bucureşti (din 1970) şi devine profesor de liceul (la lu/ia Haşdeu ?/
Spiru Haret ).
Profitând de perioada de libertate" de la răscrucea deceniilor
şapte şi opt, începe o bogată activitate publicistică şi după câţiva
ani devine membru al Uniunii Scriitorilor.
A debutat editorial cu Seri/e-n sat la Ocişor ( 1071) Sere
studii şi eseuri. Curente estetice contemporane şi Crunewa/d -
1972; La Rochefoucauld - Aventura orgoliului - 1973; Vitralii -
1978.
Volumele de proză literară, respectiv romanele Mărească şi
Crişan, apar în 1977. în acesta din urmă este ilustrată drama
deţinutului condamnat la moarte. în 1985 apare, romanul Temen
care constituie o frescă a satului românesc de la Cnşuri, iar în
1990 Căruţa cu scânduri.
în două volume intitulate Fortul 13 evocă înfiorătoarea
casimeă, un fel de „talpa iadului" din Reduitul Jilava, trăite în toată
grozăvia lor, aceste momente ce depăşesc imaginaţia lui Dante,
integrează cartea lui M.Petrişor în dosarul literar al Piteştiului cu
toate urmările lui. Dacă Dumitre Bacu, Paul Goma şi Virgil Ierunca,
ne oferă întâmplări trăite de alţii, M. Petrişor ne oferă o zguduitoare
dramă din care a fost salvat providenţial.
Constantin PETROVICESCU (1883-1949)
General, doctor in drept
S-a născut la Târgu-Jiu, în judeţul Gorj. Armată
Până în anul 1932, comisar regal pe $1 dtenor
de la Chişinău. în anul 1932, av f ns ®‘ ^Tcomitwtn Consiliul de
numit de cercurile din jurul regelui oarol I,
război care a judecat Procesul Gărzii de mr ^ nţJ cere
La 30 martie, în rechizitorul pe g Duca la Sinaia
condamnarea celor trei care l-au împuşca p • codeanu şi
în 1933, dar, neexistând nici un amestec ,a\ lui W a
al Generalului Cantacuzino, cere achitarea dedară .Chiar
fruntaşi legionari implicaţi în proces, n muc ^ g cutii pentru
dacă viaţa şi cariera mea mi-« s^^^novtţi.’
229
ftinlm a e*u«ţ»na .In.umunldt aqij/cOc»ci <•,,
I c)|U»VI< > •" n «UlWOU bA i OU (HIIUl Ici i jlcjţjn */Iţit; , C «J| (t( ) 4l '* 1 "
MiV '
,|o,ld*dl nunul rtllll l O c 1 . >*/(M/M' • .»A-V ./,»/ fa j/ jf )0) !<
• - A'. 1 >.■) . -i.'. v, .# ./. .■•» . Alun, i , „i 11,11
o(Uî« (el, ulurtbcl .i»|u»din |d l'lliit l|iill< V 1 I*Iu.iIhi i|u Mi$, c>i|| | a.i,,.,,
Im iunie» ouolinufii iu.I h.UmiuIui uunurolm uoio n|
I d|Mlcllâ *1 Mumii , .«Mldiuldlll dl t*riii4*ll 19 lllIuMluila | ((l "
hUfVUlin MU
1 »• W-rt/ld » uiujiubiilui SUn|oii(i|ni ,|m Ollunjfc * )|| ||, (|t|t
imul in uutjiibi uwci in i uuui sovuHn, ubtu m vii ui ui panici,.
Ir UtHlin ţi Ic» ţn.linu» luallvâ «Iu i Icibt | iii Iul u A., apta V | Id ,*
l«> Ooum ?i Iu «i«j|ildind « ului «4000 «Iu Mu.lunii in i âmâaj vum i '
?«î.|inld lubllvd I M) ,|â « uvânlul
. Ml ai»panul mniafia pfnfmhnMni <tn ,fa a jawto la a, an
■ •:? .. — 5
" - M •* '-i'™ '*«***» .«••• Mu mimate nu am apun. a
''‘'LLVT?» f ' '* / "" f"* 1 * " '**'*• **tw '<* fa
■' '■ ■»"»-> M mame nmbf,
VuT* 1 ** Wmâ «*** «•»***
y •' •- ^- u .. .
,.|e* j ,>d/M /
(«tal Ivirma* 1 a :l 1,11,11 untlui «fon UngAiii ţi«
\ c t*«I h* ui In re/«rv*
In (1937)
In Ianuarie ItMI a»?o !nd«Dâ,t* "h?" <la lnt#rn *
după lovitura «Iu birti ' * ,ln ‘Jovorn «Iu Antonescu $1,
lHi(»A apropoapd m dni Vi^ît- ,c ‘ ‘ >h (,H dnl ^ lw,,fl
a iiomktiiLi obliudUiriu 1 ?!.,r r ^\° h ‘ ° h t,ln ,n ‘ hieoare ţi i
ofurâ p«iriiiiiii( : ii r) | tlr) , “ ^ •-M4, «hi|»c1 QUQiml, 1
1 ••• «un 1 tfu 1 hbnoutoh
Ou(»â vemrod «oimin»^i| tu | rt . ,
5 ‘ « n «nuare în «lut«„i, () Aîiiudi!, J “ s|e din nou si (mut
im (nrhiioare, la Alud, In IQ 49 / P^nâ la moarte Mohiu
H umneiau • al cradlntal In Neam y
*•*»+%?*,' fh * * A f ""* â nii
f «,VM, ^ -y p* Av».r 4*M
10
( »ri(jorM I *11 11 1 î Km'*,
h ofiiwnlet
c
‘i u nr»b«ui In cunun i mi»iâne;*o< a Sipvcd» «k»
All.dfild «Iu OU(J. alâpâfiiU |'« dtu»<i «Io !,>«• - V*
bilUutâ Id • âpVd Klbdlieln <lc M^aj,^Aa Veolrtâ
mutfu|/»»lă d dlon.âM !»/» *1<M (m;u»« ould ls »!■ «
I Al.Oolva y^/rtld pfWMbli *i»<, UX»UJf«4 Adtuiâ p
wunnd/â lunujnfa .»/// &VWAW0 «/«''l
Aiu oble M>lo«J « ii 0»«,b!u/itiM I* i |,.»«-..f tt :iii» «
(luidhlCd Slulilu CtuM «II» 'vio/* I w *1.» 'ot*
I )uliu, Oh Cihileu Mjrnul» >» «Mp t» «d
Vtllllll la d< Obl l/VW «Iu V Co'Udâ
runtânodbiâ. d»n i« t»n«/i>4 ‘*t ('«•«.<.mjMI
Hui» am* o Animaţ» d» ideakjn u>mu/»« *u tA» «st.
Uite Intf un grup «• «, *«*#’*» »»' •» ’' <' r '
r,,h fn IMi nuna M'
1,1 ' * ••;< < m V
i« 1 uţjrcii 1(11 diuin »' 1 . 1 . in uaenew 1
, i940Butg«n« ) , _____
' • ' . V," W m .‘V. ...... .* pSSS3 Nat..,,-
In anul 1930. ^ j «.«a - ..■!/ui *
pt.. 1
1 " 1,1 ' ' Uf 1 * nmUia Acewta duU
,11.1(1 ". -Iutl«l • = l" f1 1“* * . ; . n I.. Iu plM V «••-«V:
.
< -.««luldiu-ud/â A‘ * ,, „ qypoafte i ‘ I OtMftl ’ O^N •" *
nora li transpona ia a(n , d ^ vra duv«nă in »i iu»
arastil tn a« arfî» 1 * lu
1 •"•i ' ,M41 ,l " 1 au Mitceraa ' • ■».• '
CU M " A le • AftHjA dehnrtiy Ifu
«iu curAlaoia ** u )|#to •luilonlufti *» naf« C.ugo/u I »hu
Pfdient. la d ^ wt#n j a graiul Ou tomendanl M«>nef y» awn
tibtu Inatolai * " . rţj i^jjonara din jiiiluţpl Dun ot«n
..
In anul ’
HblU
afAdi
dMvjajal
„ud M lnP^\
14 flama Naţional A unde funcţtontexA pAn .1 ta
ud anului t‘Mfl
Fusese de asemenea arestat în timpul prigoanei din
1934. 1933 '
Pihu era foarte categoric. Era haiduc, un viteaz, care
numai pentru a lupta. înainte de a fi închis cu Căpitan
Văcăreşti, el nu avea prea mare credinţă în Dumnezeu Avea f
de luptător şi nu voia să audă de linia blândă a creştimism r
Voia dezrobirea şi dreptatea neamului şi asta numai cu h-
Căpitanul l-a admirat, dar i-a sădit în suflet şi credinţa. De t '*'■
Pihu se socoate un credincios, căci până atunci fusese un r
împotriva clerului şi nesocotise linia creştină. ev oltat
Cu ocazia alegerilor parlamentare din decembrie 1 Q ^7
ales deputat de Durostor. este
Declanşarea prigoanei din aprilie 1939 îl surprinde în soitei
Filantropia, bolnav de ulcer duodenal. Este ridicat în ha l i
spitalului şi internat în lagărul Miercurea Ciuc de unde T
transferai apoi la secţia pentru deţinuţi politici a Spitalului Militar d n
Aici a aflat Pihu vestea cumplită a uciderii Căpitanului veste
care l-a durut nespus de mult. Tot aici află mai târziu si vestea
predepsirii călăului Armând Călinescu de către echipa de noul
legionari prahoveni, condusă de avocatul Miti Dumitrescu.
n noaptea masacrului din 21-22 septembrie 1939 Pihu i a
COndUC ! a forma ! ia de iandarmi 9 c 3 e 9 urma U s^
frumoasă L Z { C ’ j*° mnu/e co/on ^ Pentru moartea
UC,/ " S,rivlt de P° vara fărădelegii pe
fee Donfnâe Rh,? 3 bâlbâit ° jus,ificare anemică - •- Ce A
să execut ordinele',- ° m ' am PUrtat blne cu dumn eata, dar trebuie
E ^?. Se dau "' ■- Lasă - d-'e colonel, acum In
care "mua hărăzit-o^trUH^ chiar da <=ă ai greşit Moartea pe
nai frumoasă n,,m deSus prm dumneata este moartea cea
noment cTmt'a isTdlftă ^ dat SUprema faricire din
mă cunoască şi să mă l , T de Căpitan ' şiBsă
binefaceri dumnef bucur de dragostea Lui. O viată de
moarte legionară Este T P ° ate Să ia sfăr ?' t decât printr-o
rugăciune, în aenunrhi - ?. ' SCUmp dar r Du P ă ce a roslit 0
feat crucea în hraie ' n 3 3 cand elei aprinse, Pihu s-a sculat, a
îndreptat spre usă Jnrii; 0 ^ 6 ■ pregăt ' tă de camarazii ,ui 5 1 s ' a
să-l ajute la îmbrăcat d - e 9' onaru l Tache Funda, care venise
Şase camarazi r a J, ^ nd . pe u,timul ,ui drum, alături de alţi
u ^ raian Cotigă, conf.dr. Eugen Ionică,
râoitanul Emil ?iancu, avocat Ion Herghelegiu, Gheorah* p
MiU Şuf man )’ '- a c ? rut lui . Tach f Pun d a . să transmită
,i m acedone ii, carora le-a fost comandant mult n,e, ?
meargă pe drumul Căpitanului fără să se abată de la phnophle^
idealurile lui. . p " e? '
Convoiul flancat de jandarmi, a fost dus în noaptea umedă la
marginea Braşovului, intr-o pădure. Toţi au fost împuşcaţi pe la
spate.
Grigore Pihu s-a prăbuşit cu crucea în braţe.
A trăit ca un haiduc din munţii Pindului şi a murit fericit ca un
sfânt mucenic creştin, ca un ostaş cruciat din Legiunea Sf
Arhanghel Mihail, învingătorul răzvrătitului Satana împotriva lui
Dumnezeu şi a desăvârşitei Sale creaţii.
Antonie [Leonida] PLĂMĂDEALĂ (n.1926)
Mitropolit al Adealului, membru al Academiei Române
S-a născut în comuna Stolniceni din judeţul Lăpuşna-
Basarabia. •
Studii la Seminariile Teologice din Chişinău (1937-1944) şi
Nifon din Bucureşti (1944-1945), Facultatea de Teologie din
Bucureşti (1945-1948) şi Institutul Teologic Universitar din Cluj
(1948-1949), cursuri de doctorat la Institutul Teologic Universitar
din Bucureşti (1956-1959).
Intră în monahism la mănăstirea Prislop, apoi la mănăstirea
Slatina (1950) şi un timp la Râşca şi Dragomirna.
In 1949, condamnat în lipsă la 7 ani de închisoare pentru
apartenenţă la Mişcarea Legionară. Arestat abia în 1954, este
închis la Jilava, rejudecat, condamnat 4 ani şi graţiat în 1956. în
Î969, este scos din mănăstire şi din cler de puterea comunistă şi
angajează ca muncitor în diverse întreprinderi.
In 1968 îşi poate relua activitatea ecleisiasticâ, ca secretar la
nstitutul Teologic din Bucureşti.
Este trimis la specializare în Teologie şi Filosofie la Hythrop
Lol/ege, apoi la Londra (1969-1970), obţinând doctoratul în
■eologie.
In /rF S * e a * es e PÎscop-vicar patriarhal şi în paralel, redactor al
stufului Teologicei in Bucureşti (1971-1974). . .
Este succesiv episcop de Buzău, arhiepiscop al Sibiului şi
233
mitropolit al Ardealului (1982).
Considerat unul din marii ecumenişti contemporani f ac
din delegaţiile sinodului pentru Consiliul Ecumenic de | a Fn 6 ? arte
(1974). Nairobiul 5), Creta (1979;, Vancover{^2>). 9e ' b ^9
Ţine conferinţe, cursuri şi comunicări în Spania a
F ranţa, Belgia, Suedia, Finlanda, Italia, Elveţia, S.U.A., Aust? 91 ' 9 '
etc. ’ ra ' a *
Este membru de onoare al Academiei Române, al Ac h
de Ştiinfe din Chişinăuş\ a unor asociaţii culturale de peste ht 6 '
Este asociat realizărilor gospodăreşti de | a mânăr
Sâmbăta de Sus, Schitul Păltiniş, centrul eparhial Buzău Slrea
Autor al unui impresionant număr de lucrări cu
teologic şi istoric, apărute în ţară şi peste hotare. ar acter
Mihail POLIHRONIADE ( 1906 - 1939 )
Doctor în Drept, avocat, gazetar
Născut la Brăila. Liceul la Tecuci, Brăila şi Bucureşti mu\
Licenţa m Drept la Bucureşti (1928). * n»24).
Debut în 1923 la Lupta cu o cronică de politică pxtpms
Colaborări la Cuvântul, Politica, Curentul, Ultima Oră, Gândirea
“m 92 ™T' p Rânduiă J a ' etc Secretar de 'redacta
Vremea (1928-1931). Prim redactor la Buna Vestire Editor la
revista Ara, unde au colaborat: Al. Constant, Vasile Chiristescu
Vas,le Marin, Vladimir Dumitrescu, Radu Gyr, Al. Bassarab ş a
Autoritate desemn? ' ( ' n colaborare cu Al. Cristian Teii).
alesiki^”' b ®p' onare dln 1933. A candidat şi a fost
A fii P S,ele par,ldului Totul pentru Tară
septembrie TqIq^h lnphlsoarea de la Râmnicul Sărat, la 22
moartea ' d ' n ° rd,nul re 9 elui Carol a ' A sfidai
Mircea POPA
Dirijor şi compozitor
Vulcânescu V Rart?, pe Nae lonescu . Mircea Eliade, Mircea
A murrt p r ema.ur V rt r P ° P ° VICi ' Liviu Rusu M- . „
tur după o repetiţie cu opera Oedip de
234
6e ° rge Afâcutparte din Mişcarea Legionară.
Anastasia POPESCU [Mama Sica]
(1911-1995)
Licenţiată în teologie, profesoară
$_a născut într-o comună din judeţul Dâmboviţa. Descinde
tr _ 0 familie profund credincioasă şi iubitoare de neam
Înoată a lui Tudose Popescu, conducător al tineretului uiversitar
din Cernăuţi, fruntaş al Generaţiei de la 1922.
Urmează cursurile Institutului Ursulmelor din
Sibiu, unde credinţa în Dumnezeu, curăţenia
sufletească, cinstea, dragostea pentru
aproape erau cultivate cu deosebită grijă şi
seriozitate didactică. Sica Popescu era deja o
individualitate bine conturată. Se înscrie la
Facultatea de Teologie. A fost prima
studentă a acestei Facultăţi. Dragostea şi
adminaţia pentru unchiul său, Tudose
Popescu, răpus de o boală provocată de
_ __suferinţele îndurate în închisoare, au fost de¬
terminante pentru aderarea ei la idealurile generaţiei de la 1922 şi
apropierea de grupul „Văcărăştenilor", condus de Comeliu
Codreanu.
Era epoca în care Corneliu Codreanu mutase centrul de
activitate la Bucureşti, unde fusese primit cu mare entuziasm de o
bună parte a tineretului universitar, fascinat de apariţia lui
charismatică.
Alături de Nicoleta Nicolescu, Sica Popescu devine o asiduă
propovăduitoare a crezului şi idealurilor legionare, în special printre
studente.
După obţinerea licenţei în Teologie, este repartizată la
Bazargic, în Cadrilater, ca profesoară de religie, unde
cunoscându-i pe lancu Caranica, Sterie Ciumetti, Doru Belimace şi
onstantin Papanace, intră în lumea aromânilor din Cadrilater,
tar f o tratează cu multă camaraderie. ,
n vacanţele de vară participă la taberele de muncă de a
arău - Arn °ta şi Carmen Silva.
în anii 1933-1934, după dizolvarea Gărzii de Fier de
quvemul Duca şi instituirea prigoanei împotriva legionarilor Si?
Popescu împreună cu Tanti Stănc.ulea ş, Elena Bagdad, sunt 2
trei „furnici”, cum le-a numit generalul Z.zi Cantacuzino Ca e
asigură legătura cu Căpitanul. Pentru marea lor putere H
sacrificiu, Corneliu Codreanu — atât pe Nicoleta Nicolescu cât si ^
Sica Popescu le înaintează la gradul de Comandant Legionar * Pe
în prigoana din 1938-1939, instituită de Carol al ||-| ea ‘
internată în lagărul de la mănăstirea Suzana. ’ Sle
în anii 1942-1943 predă ca profesoară la Liceul Monahal p en tr
călugărite de la mănăstirea Bistriţa. K u
După instalarea regimului comunist este dată afară di
învăţământ, studiul religiei în şcoală fiind interzis.
Din 1990, după Revoluţia din Decembrie, la vârsta de 79 d e
ani, se avântă cu elan în propovăduirea dragostei pentru Hristos
Organizează cursuri pentru catehizarea copiilor, cu peste 300 de
participanţi. Pentru marea dragoste cu care au fost trataţi, copii au
numit-o "MAMA SICA", apelativ care rămâne consacrat.
Conferenţiază în repetate rânduri la Bucureşti, Cluj, Sibiu şi
Braşov. Participă la emisiunile Televiziunii pe teme religioase şi în
comisiile pentru redactarea programei analitice privind predarea
religiei în şcoli. Experienţa ei didactică este folosită la redactarea
manualului Cum să-i învăţăm pe copii religia.
Pentru toate meritele ei i-a fost acordată medalia "Crucea
Patriarhală ".
Mama Sica s-a străduit să ţină trează flacăra naţionalismului şi
a Ortodoxiei, aşa cum au făcut generaţii întregi de dascăli anonimi,
pe osemintele cărora se aşează temeliile fiinţei noastre naţionale,
ama ica a ars ca o candelă pe altarul neamului românesc.
Traian Şt. POPESCU (n. 1923 )
Inginer
liceului a!»/ v?■ au r gust 1923 ' n Bucureşti. Urmează cursurile
nuMo^ un e| ement de excepţie.
Politehnice rtin r 3 at)so,v ' t Facultatea de Construcţii a Şcolii
1969 în narau ucure ^'« dar diploma de inginer o obţinute abia în
Educată U / mat - Şi Cursurile Academiei Comerciale.
bisericii şi în cadn.| a pr“/ ln -! am,,ie ?i în 5 coală sub îndrumarea
2 ^ raţiei de Cruce la- liceul Aurel Vlaicu. Din anul
1942 , fiind student al Politehnicii din Bucureşti, aderă la Mişcarea
Naţională de Rezistenţă.
■In *15 mai 1948 este arestat şi condamnat la
20 de ani muncă silnică pentru “crimă de
uneltire împotriva ordinii sociale". A trecut prin
închisorile Jilava, Văcăreşt, Piteşti, Gherla
Aiud.
în perioada 1957-1962, în închisoarea Aiud, a
compus, în lipsă totală de hârtie şi creion,
versurile şi muzica a 20 de lucrări, dintre care
trei poeme simfonice. Le-a reţinut, repetându-
le de sute de ori, iar după eliberare (aprilie
1964), le-a aşternut, în mare taină, pe
portativ.
Deşi absolvent al Facultăţii, a fost obligat după eliberare să
repete ultimii doi ani şi să susţină 16 examene de diferenţă.
în paralel cu activitatea meritorie de inginer, îşi desăvârşeşte
operele artistice, fixate în memorie, din anii grei de daustraţie.
Succesiv, în 1991, 1992 şi 1993 s-a cântat, in Sala de
Concerte Radio, poemul MÂNTUIRE, compus în 1957, bolnav
fiind, la infirmeria T.B.C. a închisorii Aiud. Poemul a fost interpretat
de corul Filarmonicii George Enescu din Bucureşti. în 1994 s-a
cântat acelaşi poem la Teatrul Muzical N. Leonardd\n Galaţi, iar la
5 februarie 1996 la Sala Palatului din Bucureşti, cu ocazia
spectacolului dat de Fundaţia Religiilor.
în noiembrie 1997, în sala studioului Radiodifuziunii Române,
un spectacol muzical-literar. Prin suferinţă spre mântuire dă viaţă
unei alte creaţii artistice, CAL VAR -oratoriu în trei părţi.
Pentru inginerul Traian Popescu cei 16 ani de închisoare cu
inimaginabile suferinţe fizice şi sufleteşti s-au sub î*ro^în opere
înălţare sufletească, închinate Neamului şi oferite ivmu
Protector.
Nicolae POPOVICIU (1903-1960)
Episcop
S-a născut în comuna Bioitan i^njude^l Sibiu^ 0 bţine
irsurile Academiei Teologice Andretarra - Munchen.
Ktoratul în Teologie în 1934. Speoalizăn fa Atena, mu
238
Funcţionează ca profesor de Dogmatică şi Apolo getică
ales episcop de Oradea în 1936. Esi e
Caracter integru, este pensionat din ordinul puterii corn.,
în octombrie 1950. I se fixează domiciliu obligatoriu | a
Uhel Din opera sa scrisă menţionăm: începuturile nestorianism
Epideza euharistică (considerată cea mai însemnată | U r
ortodoxă privind fundamentarea epiclezei euharistice) Cnwff! 8
publicate în Lespezi de altar. ' an <ân
Publică articole şi polemici în Revista teologică, Ţ e / e
Român, Lumina românească, din Oradea. '
Viaţa şi activitatea sa au fost luminate de j U k-
duhovnicească pentru neamul său. ,rea
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
Vasile POSTEUCĂ ( 1912 - 1979 )
Profesor universitar, scriitor
S-a născut la Stăneşti-Rădăuţi. A urmat liceul la Şiret si
cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din Cernăuţi A
desfăşurat o intensă activitate culturală în Bucovina. ‘
Face parte din asociaţia Arboroasa şi Iconar
(fondată în 1931). Colaborează cu versuri ş,
proza la revista Iconar (1935-1938) de la
Cernăuţi, aflată sub îndrumarea lui Traian
Brăileanu şi Liviu Rusu, împreună cu Ion
Nistor, Mircea Streinu.
| Colaborează la numeroase alte publicaţii:
l ” semn ăn sociologice. Junimea literară,
■ ,m P u ^ Buna Vestire, Convorbiri literare ,
| unde au militat numeroşi şi valoroşi tineri
condeieri naţionalişti. A publicat volumul de
lE.Torouţiu). P ° ezn Cântece pentru ţară (Editura
cunoaşte riaorilp Le9,on f r ^ s * a încadrat de timpuriu, iar în 1938,
propagandă scrkă 9 '™^ U * Car !' S *' * n este Serviciului de
'sforic al Mişcării i 3 . e 9' un ''- Reeditează tezaurul doctrinar şi
1941, a lui Anto e9lonare - După lovitura de stat din ianuarie
represiunile n^kt^ 6500 .’ ern '9 reaz ă în Germania şi cunoaşte
îo ’ cu lminând cu intrarea sa în lagărul de le
Ruchenwald.
După război îşi va continua studiile luându-şi doctoratul în
Litere. în Germania. A fost lector între 1947-1949 la Universitatea
., n preiburg. Ajuns peste Ocean, în deceniul al 6-lea este
conducătorul exilului românesc din Canada Din 1966 este
profesor la State College din Minnesota, USA. Desfăşoară o
intensă activitate culturală şi politică de demascare a
comunismului.
Opera sa eseistică cuprinde pagini privind literatura universală
(Rainer Maria Rilke) şi realităţile spirituale româneşti, poezii şi
poeme de amplă respiraţie, studii etno-sociologice şi politice în
pribegie publică volumele de versuri: Icoane de dor, Cântece din
fluier, Catapeteasmă bucovineană şi eseul politic Dezgroparea
Căpitanului ("noi ne măsurăm viaţa şi faptele cu măsura jertfei Iu
şi vedem că el a avut dreptate; istona viitoare va avea de spus
despre el multe.. A întemeiat publicaţia Drum, care a fiinţat 23
de ani. La inaugurarea ei scria: "Cred că toată omenirea, toate
neamurile, vor veni la credinţa Căpitanului despre realitatea
neamului şi nevoia de a-l plini pe Dumnezeu în pontică chiar,
pentru că blestemul omenirii de azi e că politica nu mat ascultă de
legile dragostei divine. ”
Radu PRIŞCU (1921-1987)
S-a născut în Scheii Braşovului. Tatăl, profesor ardelean cu
ascendenţă macedo-română. .
Urmează cursul primar în oraşul natal, iar liceul ia Andrei
Şaguna * Face studii meritoni, cu distincţii, atât la matematici, cât
şi la discipline umaniste. Corespondent al „Gazetei Matematice
dar scrie şi versuri. _ .
în anul 1940, se înscrie la Şcoala Politehnică d.n Bucureşt,
Este remarcat de profesorii D. Germani. Dorm ave ’ ^ .
Mateescu. Absolvă Facultatea de Construcţii
..Magna cum laude". Devine asistent ia 08 Cnstea
Căderi de Apă, pe lângă iluştrii săi profeson Donn av
Mate D e :tat cu o capacitate intelectuală deosebită , mare putere de
239
m „ ncă jsi desfăşoară activitatea atât pe plan didactic, cât .•.
Stl ***•■ a» oosfcr.. «re, ,SP„ „■
activând în cadrul planului de electrificare şi amenajare hidraulică
a râurilor din ţara noastră.
De numele lui sunt legate marile baraje de la Bicaz de p e râ
Bistriţa, Vidraru, de pe Argeş, Vidra, de pe Lotru, Tă u <j e U
Someş, Paltinu de pe Doftana, ca şi salbele de lacuri
acumulare de pe Bistriţa, Argeş, Olt şi Someş.
Dragoş PROTOPOPESCU (1892-1948)
Profesor universitar, gazetar, scriitor
Pe
de
Născut la Călăraşi-lalomiţa. Tatăl profesor de limba latină.
După studii în ţară, la Facultatea de Litere din Bucureşti
(licenţa 1915), Paris şi Londra, îşi ia doctoratul la Sorbona în
Limba şi Literatura engleză (1924). A fost ataşat de presă la
legaţia română din Londra.
în 1925 este profesor universitar la Universitatea din Cernăuţi.
Ocupă şi direcţia Teatrului Naţional din Cernăuţi. Editează revista
Letopiseţul şi scrie sub pseudonimul Dinu Lance. Este numit
profesor la Facultatea de litere din Bucureşti.
Eseist, poet, istoric literar, traducător, romancier, a colaborat
între 1938 şi 1945 la Viaţa Nouă, Cronica, Viaţa Românească,
Flacăra, Ideea Europeană, Cugetul Românesc, Calendarul,
Porunca Vremii, Universul Literar, Gândirea.
Din operele lui menţionăm: Stilul lui Dimitrie Cantemir (1919),
oeme/e restriştei (1920), Un classique moderne Willian
ongreve, teză Paris (1924), Pagini engleze (1925/ Valoarea
3/n a culturii engleze (1928), Iarmarocul metehnelor (1932),
(i936/ Romanui eng,ez <i936) ' Hamiei
mai !S ral aCtiV în Ml?carea Legionară, va fi închis în 1934 cu
romanpip 6 per ? ona,ltă î' legionare, la Jilava. Va scrie după aceea
1936-1938 lgr " Fortu ^ ^ Codirector al ziarului Buna Vestire, în
alegerite dKo"]® ntar , pe liste,e partidului Totul pentru T ară la
în 1947 de ? embr,e 1937.
este îndepărtat de la catedra Facultăţii de Litere din
240
Bucureşti şi ameninţat cu arestarea în icmq
preferând să moară în facultatea căreia i- a ^ , Se sinuci <Je,
spiritului său, apărând onoarea culturii şi căldura
tăvălugului anarhiei comuniste. a l'onale, împotriva
Moartea lui marchează începutul disoariHp,
elitei intelectuale româneşti. P î ei de P e scenă a
lori PROTOPOPESCU (1890-19661
Profesor universitar, fost ministru 966
t Jîa toi ^ !n
străinătate, este numit profesor ta PoLhnica 'din Zfart
Devine maitarau rector al acestei instituţii de învăţământ
, p h , C h °î‘? r de r l ZerVă ' ia parte la cam P3nia din Bulgaria
ş, la Războiul de întregire d,n 1916-1918. Este decorat cu Z
Coroana Romanţe cu spade şi Panglică de Virtute Militară
Rrea sa idealistă, dublată de o concepţie etică severă îl face
sa adere, fara rezerva la Mişcarea lui Corneliu Codreanu, văzând
în fenomenul legionar singura posibilitate majoră de înălţare a
neamului românesc şi de consolidare a statului român.
în prigoanele ce au urmat asasinării Căpitanului a activat
intens, expunându-se la mari primejdii împreună cu familia
Ca profesor inginer, depune o activitate intensă pe plan
ştiinţific, publicând numeroase lucrări: Curs de matenale de
construcţii (1924), Curs de construcţii (1925), Curs de topografie
(1932), Curs de Căi ferate (1926), Supaînătţarea şi supralârg/rea
în curbe (1939), Curs de statica construcţiilor şi Beton Armat
(1941), Problema locuinţelor ieftine (1942), Problema locuinţelor şi
urbanistica (1943).
Este ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în
guvernarea din 1940-1941.
în 1942 este trimis pe front împotriva Rusiei Sovietice, în scop
punitiv, de Ion Antonescu, împreună cu Constantin Greceanu, fost
ministru plenipotenţiar la Berlin, care cade în lupte.
Este condamnat la moarte, în contumacie, prin sentinţa dată
în procesul intentat lui Ion Antonescu din mai 1946.
între anii 1944-1948 luptă în rezistenţa anticomunistă, iar în
februarie 1948 emigrează clandestin în Occident
în exil are o activitate publicistică bogată. în presa românescâ,
241
abordând în articole diverse probleme ale vremii.
Publică, de asemenea, o lucrare intitulată Problem
în România, în editura Cartea pribegiei din Buenos Ai* ^ ^
precum şi un Catehism legionar, în editura Armator* (1952 )
Eternă (1976). c etat ed
A fost stăpânit de puritatea idealului legionar p e car
servit până la sfârşitul vieţii. e ’' a tyţ
S-a sfârşit la Madrid, în 1966.
Visarion PUIU (1879-1964)
Personalitate clericâ de prestigiu în tară şi î n exil
S-a născut la Paşcani. Studiază la seminarii/e din R om
laşi, apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti [ml)* 1
Academia Teologică din Kiev (1907-1908). Devine monah \
Roman, apoi vicar al eparhiei Dunărea de Jos. îşi ia doctoratul /
Teologie la Kiev în 1909. în 1919 i se dă inspecţia mănăstirilor dl"
întreaga Basarabie şi conducerea seminarului din Chişinău
Datorită temeinicei pregătiri teologice, cât şi a calităţilor sale
spirituale şi organizatorice, a fost ales Episcop al Argeşului (1921-
9123), Episcop a! Hotinu/ui (1923-1935), Mitropolit al Bucovinei
(1935-1940) şi Mitropolit al Transilvaniei în 1943.
în aceste funcţii ecleziastice a activat cu osârdie pentru
combaterea ateismului, convertirea şi reîncreştinarea populaţiei
româneşti din provinciile străbune ocupate de păgâni.
După 23 august 1944 s-a refugiat în occident - Austria,
Elveţia, Italia, şi din 1949 a devenit şef spiritual al Episcopiei
Ortodoxe Române din Vest (cu Victor Trifa, secretar), cu simpatii
pentru fenomenul legionar şi lumea legionară.
In 1946 este condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la
Bucureşti.
A fost depus din treaptă de Sinod în 1945 ca „răsplată” pentru
amudmea lui neîncovoiat creştină, care Sinod a revenit apoi, în
1990, asupra sancţiunii.
ion/i? in A? Pera lu ‘ scris ^ spicuim: Creştinism şi naţionalism
txi' ° ln ,stona vieţii monahale (1911), Pregătirea clerului «
ouL Mofof (1912) ’ ^năstirile din Basarabia (1919),
fiqim l 932 )-’ Catre tinerii teologi ( 1 933) Biserica ortodoxănm**
a 1 .. l f e or ţhodoxe roumaine de Paris (1994).
rnur, t ln exil, lângă Chateau Tierry, sărac şi bolnav, ca
242
ascet adevărat Zestrea de cărţi pe care o poseda a lăsat-o
Bibliotecii romane din Freiburg.
Sextil PUŞCARIU (1877- 1948)
Profesor universitar. Membru al Academiei Române
S-a născut la Braşov. Descinde dintr-o familie de distinşi
intelectuali ardeleni. Studii universitare ta Leipz/g (1895 - 1899)
Doctorat în Filologie la Paris (1899 - 1901) şi Viena (1902 - 1904)
în august 1904 docent la Universitatea din Viena. Din 1905^
membru corespondent al Academiei Române.
' Profesor de limba şi literatura română la Universitatea dm
Cernăuţi (1906 - 1918). Vicepreşedinte al Sfatului Naţional din
Bucovina, cu o contribuţie importantă la unirea Bucovinei cu ţara
mamă.
Organizator al Universităţii din Cluj şi prim rector la inaugurarea
ei (1920).
Delegat al României la Liga Naţiunilor (1922 - 1925)
Preşedinte al Frăţiei Ortodoxe Române, Membru a! Academiei de
Ştinfe din Berlin (1939).
Din vasta lui activitate menţionăm: înfinţarea Muzeului Limbii
Române (1919) şi revistei Dacoromania, iniţierea şi conducerea
lucrărilor pentru alcătuirea Atlasului Lingvistic Român şi cele ale
Dicţionarului Academiei Române.
Publică lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de
lexicologie, {Dicţionar etimologic al limbii române), de dialectologie
(Studii istro-române, contribuţii la gramatica istoncă a limbii
române). Locul limbii române între limbile romanice - discurs de
recepţie la Academia Română (1920/ La centenarul lui Petru
Maior (1921): Misiunea istorică a ortodoxiei române (1 923),Despre
diminutivele române (1929), Problema ardeleană >n politica
României (ÎŞŞ1 ). __ , 1
Ca martor în procesul lui Corneliu Codreanu (1938), declară
.... nu sunt membru al Mişcării Legionare. Am cunosout-o
demult şi cu multă simpatie m-am apropiat de ea. N-am tăcui
niciodată politică. M-a apropiat sufletul cald al acestui tineret, care
era necesar acestei ţări. Cei mai bum prieteni ai^ mei au
legionarii. Mi-a plăcut cartea «Pentru legionan». ce .
Codreanu este un scriitor de talent. M-a apro t ' ^
r eHgiozitatea sa, iubirea de ţară şi devotamen u
243
să-l văd şi l-am văzut. Am rămas cu aceaşi impresie •
în 1941, după lovitura de stat militară a lui Ion a
încercat împreună cu. profesorul P. P. Panaitescu să re t 6 ** 0,3
relaţiile de colaborare ale Generalului Antonescu cu a- i,eascâ
Legionară. A fost respins cu înverşunare de general U ^ işcar ea
Rodolphe Neculai RACLIS ( n 18qR
Doctor in Matematică, profesor universitar ^
Născut în Bucureşti
Licenţă în Matematici la Bucureşti (1920) si P •
licenţiat in Fizică la Paris (1923); inginer diplomă , (1 ! 22):
Superioare de Electricitate din Paris (1925) doctor tn Li.
Sorbona (1930). Elev şi continuator al lui Tra^an Lale^^
maeştrilor Emile Picard şi Niels Erik Norlund Elev al
Fondator ş, director al Institutului Matematic Român tiqom
Antmos roumaines de mathematiques. Nu, 2*
A publicat un număr mare de lucrări din care e„ia. ,•
fn™?™ dlffărentielles “neaires et equaiions integrtteî ffe
20 ™ ,e V memont originale la Bucureşti, Paris Stofkhnlm P 926) '
şi Zurich despre teoria ecuaţiilor cu dderente fimte pl
penodtques et noyaux brises t192fii o ,,f Pol > ,nomes
conforme et Ies eauatinnc fJ ,■ '’ ? Ur a re P resen tatm
internaţional al matematicienilor (1928), Congresul
Culegere de probleme £ 1 32) lm P reună cu Lalescu -
^ geometrie şi aritmetică (V.m* descri P tivă W. Manuale
apoi conferen"i^ C ^ a cuf s e Jî t !f e CUrs . ul de ana,iză infinitezimală şi
Politehnică din Bucureşti până în 194 ^^' C ' generale la Şcoala
st slm Patizant şi susţinător al Mişcării Legionare.
Gheorghe RACOVEANU (1900- 1967)
f-arturar şi erudit teolog.
Bucureşti.' 3 A^afă^ne 019 Te ° /o 9' e Ş' Facultatea de FU
m aestrul său mult preţuit pro ^ esoru * Nae ionescu, car
cofondator al revistei teologice Predania. colaborator al
Filosofie din
care devine
244
Şi a,te re - te -are de
Nu s-a încadrat în Mişcarea Leqionară A
nâzu,. să fie un "prieten" a, eîTjntf să
NaT lnn C ° nSeCVem Pe linia rnaes, ru'ui său
Nae lonescu, a cărui directivă spirituală o
contmua. ş, loial faţă de Căpitan, de a căru,
preţuire şi prietenie s-a bucurat.
A manifestat o admiraţie nemărginită pentru
personalitatea Căpitanului şi doctnna lui
Considera Mişcarea Legionară cea mai profundă revoluţie
spirituala pe care a cunoscut-o poporul român de la creştinarea lui
încoace. Aceasta revoluţie "prin calităţile ei. este valabilă pentru
toate naţiunile care vor să pornească pe calea încreştinârii
GltsUIVt* .
Anticipează astfel fenomenele ce se petrec astăzi în unele ţări
ale Europei (Spania, Franţa, Polonia, Anglia, Bulgana).
A analizat în limita doctrinei creştine ortodoxe cazul unor
camarazi care în momente de disperare au recurs la acte de
extremă violenţă. Uciderea cu voie, fără voie, în legitimă apărare
sau în atac...rămâne un păcat ".
Referindu-se la fapta Nicadorilor, "plenipotenţiari ai destinului
comunităţii noastre, care au fost aduşi în situaţia de a pedepsi pe
călăii sufletului naţiei ”, aminteşte că Biserica ecumenică nu
pedepseşte pe împuterniciţii comunităţii de destin, ca pe nişte
singurateci. Fapta lor care se cheamă ucidere, uneori, e numai
Necurăţie a mâinilor.
A murit în Occident unde se autoexilează în 1941, înainte de a
definitiva lucrarea lui de bază Mişcarea Legionară şi Biserica.
publicată ulterior.
Mihail RACOVIŢĂ (n 1968)
General
S-a născut în comuna Ciorâta din judeţul Vaslui. Urmează
Şcoala Militară la laşi şi Bucureşti.
Sublocotenent la 1888, urcă succesiv treptele militare la 10
mai 1915 este colonel, iar în anul 1920 este generai în 1922 este
comandant al Jandarmeriei şi Inspector General al Armatei
Face parte din partidul Agrar, al cărui casier general a fost in
-
245
192 8 până în 1931 este deputat de Putna, iar în anii i 93l _ ^
de Ales d pa'rîarnentar pe listele partidului Totul pentru T arS ,
alegerile din 20 Decembrie 1937. k
In anul 1938 este martor in procesul lui Corneliu Codr^
când declară: “...L-am cunoscut pe generalul Cantac^n'
Grănicerul L-am văzut intrat fn Mişcarea Legionară. Am căuh ° si
vorbesc cu domnul Codreanu. Am stat de vorbă cu ei două ore i
am văzut că numai acolo se poate face ceva în interesul ţâri
Atunci m-am alipit de el, pentru că numai prin el vedeam salvai
ţării Am jurat pe conştmţa mea de om şi de militar să spun
adevărul. Niciodată, nici domnul Codreanu, nici , Mişcarea
Legionară, nu a avut un caracter subversiv, de primejdie pentru
stat'\
Alexandru RANDA (n. 1906)
Doctor în Drept şi Istoria Artelor
S-a născut în comuna Castel - Ocna din Bucovina. Studiază
Dreptul la Universitatea din Cernăuţi. Gazetar, istoric, tracolog.
Colaborează la însemnări sociologice, Buna Vestire, Porunca
Vremii, Frontul Naţional Român, Czernowitzer Deutsche Tagesport
Şa
Din opera lui: Statul fascist (1935), Europa eroică { 1939).
în exil a publicat 12 titluri cu conţinut istoric.
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Dan RĂDULESCU (1884-1969)
Doctor în Chimie, Profesor universitar
S-a născut la Bucureşti. Licenţiat în Chimie (1906). Doctor in
Chimie la Berlin (1913). .«
Profesor la Liceul militar Mănăstirea Dealu (1913 -
Profesor suplinitor la Universitatea din Bucureşti (1818 - •
Profesor agregat de Chimie organică la Cluj (1919 - '
Profesor titular Chimie-Fizică şi Electrochimie la Universi a
Cluj. Membru al Societăţilor de Ştinţe din Cluj, de Chimie ^
de Ştinţe din Berlin. Membru al Societăţii Carpatine rar V
Preşedinte al Societăţii de Chimie din România, secţiunea
Autor a numeroase lucrări, din care spicuim: Sur
246
cobree caracter,stique (1906). Derivees monoconiques (1908)
cnse mondiale (1932), Contnbutions â l'etude des glsements de
sol de la Ro umanie (1928): peste 150 de comunicări \n revistele
de specialitate din ţara şi străinătate.
Dan Rădulescu a fost şi reuşit poet: a publicat versuri în revista
Gândirea sub pseudonimul Ignotus. Fiica sa, Marta Rădulescu.
este autoarea romanului de nuanţă legionară Sunt studentă
A fost membru al Senatului Legionar. A candidat şi a fost ales
pe listele Mişcării Legionare în alegerile din 1937.
Virgil RĂDULESCU (1910-1999)
Poet publicist
S-a născut în oraşul Corabia din judeţul Romanaţi. Comandant
legionar. Fondator şi redactor al ziarului Buna Vestire Autorul
cântecului Cu fruntea sus. Asasinat în lagărul de la Miercurea Ciuc
în noaptea de 21/22 septembrie 1939 de regimul lui Carol al ll-lea
247
Aureliu RÂUŢÂ (1912 - 1995 .
Profesor universitar
Născut ia Câmpuiung'Muscel unde a urm şurile Kc-i
absofvit Institutul Agronomic a» r - Bur- *
după ce a funcţionat ca şef de
Institutu de Cercetări Agronom !ce$i *
- universitar la catedra profetoruto^'
i kmescu-Şişesti de la ^a,/r ate3 *
yp w Agronomie din Bucureşti
3'jp3 evenimentele din ianuarie 19^
e/patriazâ în Germania, unde ototr*
doctoratul în Agronomie la Institutul DahiZ
rj ' ^ rhr1 lr,f '^ r * 4> r ' 44 în rtafe
^ stabileşte definiţi/ în Spama
A A flH unde desfăşoară o prosperă activitate îr
afaceri, cât >1 în propaganda cultural
românească
Profesor de Limba română la Universitatea din Salamanca
pub că o Gramatică românească pentru uzul studenţilor spanioli
'ac jce ; ed ‘eaza cărţj esenţiale ale culturii româneşti incluse
poeziile lui Eminescu
Fondează Asociaţia Culturală Hispano-Română de la
,3 amar,ca V Fundaţia Culturală Română din Madrid Contribuţie
importantă la edificarea Monumentului Moţa-Marin de la
Majadahonda
fondr?*t| Z * 8 ^ ' l0uă *’ m P°zioane de larg răsunet în mediile
Sărbătorirea tu! trmmescu ta centenarul morţii sale (Paris 15-
io iunie 1989) şi
mă f Yi'în r ° m ^ nesc 'dontttate şi conştiinţă istorică (Paris. 20-23
t . /] ^ 0 dperâ de mecenat, fără îngustimi ideologii
/' CU o superioară discreţie.
pentru nr r ! ^ r ^ m ^ ne 0 P (| dă vie de vrednicie românească
crucea mSSmT "° i ' Chemate Să p0ar,e pe ma '
248
Alexandru RONETT (n 1922)
Medic, profesor universitar
S '3 născut într-o comună (fin Bucovina ~ată preot r 3^ e
numeroasă, opt cop-i dintre care e! ce rr a: mare
în anul 1935 este însens >a i/ceui Aron Pumnu sr 3ernâ-4
Cemă'jţjui era pe atuno un puternic centru a* evre*m > ^ cap ae
p^j a | spionajului comunist rusesc da f Şi jt putem c cer.^u a’
M scării Legonare.
La Cernăuţi Aie/andnj nt r â ; n Fră\s>le de ^ruce orga-z^e
«>r,tru elevi a Mişcării Legionare La .ărs',a dea-nor no0.e •>
14 ani ia astfel cunoştinţă de spim-jl Mşcâr Leg«xa-e > răsare
credincios ei . . _ i.. _
isi aminteşte mai târziu, cum .andarm» aresta- sâtem
cumsecade, oameni obişnuiţi. : n urm,a ordora'ţe ce ' «rz tere a
Mişcăm dată de I. G. Duca ^
La cina ani de la înfinţare, M şcarea avea trei zec ce de
membru ^ împlinise 18 am este a^esta^ ş condamnat a 25
ani închisoare pentru că partiapase a
călău al tineretului, colonelul magistrat C S r 'ţ -^
pentru nimic ia ani grei de temnjâ pe , 0 ar în
Până la 11 septembrie 1940 executase aproape oo
temniţele de la ^mâuV. Ga!^^ - în : agâ . e =e de
In 1941 emigrează în Germania şi esic
“ R oS SSSS in G^.n„
X— * V
Blestemul Iul Zamotxe sau neam fără noroc.
Nicolae ROŞU (° 1903)
Medic, publicist
S-a născut la Roman Stud ' i e l ^ t3le3 Medemi) Sene
île universitare la Bucureşb {FeoM» ^ sindmmj/ul „euro-
ontnbupi la studiul ch '™* *
nemic (teză Bucureşti ■ Bucureşti Activează Ş
Profesează ca medic legisi m
249
Ziar ' S Redactor la ziarele Curentul şi România. |8
Colaborator la Cuvântul, Buna Vestire. Gândirea f*
Convorbiri literare, Cuvântul studenţesc. ' arril k
A condus revista Decembrie.
Opere: Dialectica naţionalismului (1935), Orientări în
(1937), Idealul prometeic (1938). Ve K
Apropiat al lui Nicolae lorga, a încercat fără succes
înfrângă cerbicia acestuia şi să-l informeze asupra jesteţej
legionare.
A fost adept al doctrinei legionare şi simpatizant declarat
Mişcării Legionare. a
Liviu RUSU (n.1901)
Doctor în fîlosofie
S-a născut în comuna Sarmarul Mare din judeţul Cluj.
Profesor la Universitatea din Cluj de Estetică literară. Exeget
al lui Eminescu.
Scrie Essai sur la creation artistique, Estetica poeziei lirice
Viziunea lumii în poezia noastră populară.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Liviu RUSU (1908 - 1985)
Compozitor şi muzicoloc
S-a născut în comuna Cuciuru Mare din judeţul Suceava. A
scris piese camerale şi un tratat de armonie (1000 pagini) dedicat
lui Ion Chirescu. A fost director al Operei din Odesa şi după 23
august 1944 a fost condamnat la moarte de regimul comunist, dar
a fost salvat de George Enescu şi Mihail Jora. A făcut parte din
cenaclul Dimitrie Cudin împreună cu Paul Constantinescu.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Marieta SADOVA (n. 1907)
Actriţă, regizoare, profesoară la Conservator
cânrf^f naSCUt la Sibiu - Urmează şcoala călugăriţelor franciscane.
«nd se numea Marietta Bârsan.
250
la lecţii la Conservatorul Constantin Nottara din Bucureşti şi-şi
continuă studiile la Paris, cu marea actriţă Suzanne Despres
precum şi cu Copeau şi Dullin.
Face teatru din 1924, interpretând rolurile principale din Peer
Gynt de Ibsen, Avram lancu de Lucian Blaga, Profesiunea
doamnei Warren de Bernard Shaw, Strigoii de Ibsen, Povestea
lupului de Molnar, Desiree de Sacha Guitry, Hernie al IV-lea de
Shakespeare, David Copperfie/dde Dickens.
Profesoară la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică
din Bucureşti. Face regie cu Pescăruşul de Gogol, Răzvan şi Vidra
de Haşdeu, Mayade Gantillon ş a.
Traduce peste douăzeci de piese pentru Teatrul Napona! şi alte
teatre.
A fost soţia lui Haig Acterian.
A avut simpatie pentru Mişcarea Legionară şi a făcut detenţie
politică în anii 1958 - 1960.
Constantin SANDOVICI (n 1898)
Colonel, cavaler al ordinului Mihai Viteazul.
S-a născut în comuna Bahotin din judeţul Fălciu. Urmează
studiile secundare la Liceul Militar din laşi, şi Şcoala Militară de
Infanterie de la Botoşani. Este sublocotenent în 1917
între anii 1917 - 1921 ia parte la Războiul cel mare al
Reîntregirii. Este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, Crucea
comemorativă a războiului din 1916, Ordinul Coroana României
Apreciat pentru cultura generală, fiind considerat un intelectual
prin excelenţă, remarcat prin scrierile lui cu caracter militar şi
istoric. Autor al mai multor lucrări şi conferenţiar consacrat
în anul 1936, când avea gradul de maior, publica o lucrarecu
caracter epic, în care elogiază spiritul de sacn ou a jap •
intitulată Comoara Samurailor. Cartea face, in prefaţa. ..
istoria românilor cu pagini de mare frumuseţe mora - /- ^
între 22 iunie 1941 şi 7 septembrie 1944ja parte activa «
războiul pentru recucerirea teritoriilor din Basa Ş
Nord răpite de Rusia bolşevică. o^carahia Crimeea,
Pe front, este mereu in linia întâi, m Basarabia, Cnme
Caucaz, Liban. .. x . în bătălie.
Exem s d C âS ss# w
(G.ral Sănătescu).
A fost simpatizant legionar.
Ion SA VA (1900 - 1947)
Regizor, gazetar
S-a născut la Focşani. Studii de Drept la Universitatea din | a <
(1924). , ' (|fl
Preşedinte al Asociaţiei Studenţilor Creştini din laşi. Avocat
Director al Teatrului de Vedenii. Director de scenă | a Teatrul
Naţional din laşi.
în gazetărie debutează în 1923 la ziarul Naţionalistului cu
critică la adresa lui Panait Istrati. Prim redactor la publicaţiile
Naţionalistul şi Cuvântul Studenţesc. Conduce revista Caricatura
Are prima expoziţie de caricaturi în 1923, la laşi.
Activează ca regizor, dramaturg, pictor, teoretician al artei
spectacolului. Promovează concepţia „reteatralizării teatrului"
Inovator în regie şi scenografie.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Nicolae SECARE AN U (n. 1901)
Născut în comuna Nanov - Teleorman. Profesor la
Conservatorul din Bucureşti. Reputat bas la Opera din Bucureşti.
Membru al Mişcării Legionare.
Duiliu SFINTESCU (n. 1911 )
Inginer, doctor honoris causa al Universităţii din
Aachen şi Bucureşti.
S-a născut în Bucureşti, într-o familie de
intelectuali: tatăl, Inspector General la
Calea Ferată, de la care moşteneşte
pasiunea pentru inginerie, mama, cu suflet
plin de evlavie şi duioşie, care i-a condus
paşii spre credinţa străbună şi dragostea
de neam.
Studii la Politehnica din Char!ottenbur9>
unde îşi ia doctoratul. întors în {ară, practică mai întâi ingineria
la uzinele dm Reşiţa şi apoi îi succede tatălui la CFR cu multă
competenţă şi dăruire.
Cunoaşte^ Mişcarea Legionară şi j S e dăruieşte cu
abnegaţie. Intre anii 1936 - 1938 este membru al
secretariatului permanent al lui Corneliu Codreanu.
Devine expert în construcţiile metalice înalte. Director
general al institutului de specialitate, afiliat Sorbonei şi membru
al mai multor foruri internaţionale.
Este autorul a zeci de lucrări de specialitate. în 1973 a fost
proclamat Doctor Honoris Causa de Universitatea din Aachen,
iar în 1992 de Institutul de Construcţii Bucureşti.
Ca publicist şi editor, arată adevărul despre Mişcarea
Legionară, încercând să spulbere minciunile camarilei regale,
ale dictatorului Antonescu, ale corului de sicofanţi comunişti şi
neocomunişti.
Publică în 1993 r la Editura Fundaţiei Buna Vestire, volumul
I Din luptele tineretului român.
La cei 88 de ani ai săi, profund lucid, consideră această
lucrare o operă „pro veritas”, un adevărat „cântec de lebădă"
care îl onorează.
Emil ŞIANCU(m 1939)
Ofiţer
Originar din Ţara Moţilor, căpitan în armata austriacă. Şef al
Gărzii Naţionale la Alba lulia, în iulie 1918; avocat al Moţilor în
procesul cu arendaşul evreu Tischler Mohr, care jefuise munţii
Moţilor de păduri. A fost parlamentar pe listele partidului Totul
pentru Ţară la alegerile din decembrie 1937. Implicat in procesul
conducătorilor Mişcării Legionare în 1938 Asasinat la 21/22
septembrie 1939 în spitalul militar Braşov, împreuna cu alţi şa.e
fruntaşi legionari.
253
Horia SIMA (1906-1993)
Comandant al Mişcării Legionare, profesor, scriitor
S-a născut în Comuna Mândra din judeţul Făgăraş. Urrriea,*
cursurile secundare la liceul Radu Negri din Făgăraş. Este
promoţie cu o mare deschidere pentru ştiinţele umaniste Faro
studii de Drept, Litere şi Fiiosofie la Universitatea din Bucureşti
Este student al profesorului Nae lonescu.
în octombrie 1927 intră în Mişcarea Legiona v
şi face parte din cuibul condus de Andr
lonescu. Din acest cuib au făcut parte m *
mulţi viitori comandanţi legionari: | 0S jf
I Dumitru, lordache Nicoară, Ion Belgea.
începând cu anul 1932 este profesor de limba
română la liceul din Caransebeş. Desfăşoară
o intensă activitate legionară apreciată de
Corneliu Codreanu, care în 1936 îl numeşte
şef al Regiunii a IX-a legionară din Banat în
lunile iunie-septembrie 1935 conduce tabăra
legionară de la Băile Flerculane.
După arestarea lui Corneliu Codreanu, în aprilie 1938, face
parte din Grupul Coordonator al Mişcării, iar la reorganizarea din
iunie, este desemnat responsabil pentru legăturile cu organizaţiile
legionare din ţară.
La reorganizarea din octombrie 1938 este cooptat în
Comandamentul Legionar alături de profesorul Vasile Christescu,
ecu Cantacuzino, preotul Ion Dumitrescu Borşa, Constantin
Papanace, Nicolae Petraşcu.
In perioada dinaintea asasinării Căpitanului (30 noiembrie 1938)
nrnx U ^x^ SaSlnare ’ ^ or ' a Sima a iniţiat acţiuni ferme, răspunzând
provocărilor autorităţilor carliste.
Vaiîio' pi?^ U l fe ^ ruar ' e 1939, după asasinarea profesorului
Alexandru p S 6SCU * 29 ianuarie )- Horia Sima, llie Smultea şi
existent ma °S° VICI ^ eaca ' n Germania, întâlnindu-se cu grupul
format din- r lna / nte aco, °- Se desemnează un Comandament
Victor Silanhi °ai S 3ntln Pa P anace - Horia Sima, Ion Victor Vojen,
Acesta din Constant > preotul Ion Dumitrescu-Borşa.
responsabilul legăturilor cuţarT' ?efU ' 9rUPU ' Ui ’ *** ^
2 ^ g se P^ em ^ r ' e 1939, perioadă care corespunde cu
suprimarea lui Armând Călinescu, asasinul Căpitanului Horia Sima
se afla în ţară.
întors în Germania în ianuarie 1940, Constantin Papanace si
Horia Sima devin conducătorii Grupului de legionari de la Berlin.
în 1940 revine în ţară şi întreprinde acţiuni menite să scoată
Mişcarea Legionară din clandestinitate.
în acest sens poartă convorbiri cu şefii Siguranţei şi cu Serviciul
Secret şi este inclus în guvernul condus de G. Tătărăscu.
Curând după aceea, în noul guvern condus de Ion Gigurtu, intră
şi legionarii Vasile Noveanu şi Augustin Bidianu. După numai trei
zile Horia Sima demisionează şi în locul său, la Culte şi Arte, este
numit avocatul Radu Budişteanu.
După ce şi-a prezentat demisia, Horia Sima organizează
acţiunile care aveau să culmineze, la 3-6 septembrie 1940, cu
abdicarea Regelui Carol al ll-lea.
La 6 septembrie 1940 acceptă colaborarea cu Guvernul Ion
Antonescu şi este recunoscut drept Comandant al Mişcării
Legionare de către Grupul Comandanţilor Legionari.
La 14 septembrie 1940 România este proclamată Stat Naţional
Legionar şi se formează Guvernul cu Generalul Antonescu ca
Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi conducător al Statului
Român, iar Horia Sima ca vicepreşedinte al Cabinetului şi
Comandant al Mişcării Legionare.
Unele disensiuni interne în împrejurările socio-politico-militare
nefavorabile, ostilitatea generalului Antonescu şi decizia lui Hitler
de a susţine pe Ion Antonescu, îl conduse pe acesta la o lovitură
de Stat militară prin care îi înlătură pe legionari de la putere la 21
ianuarie 1941. . ± | -
Ocultând adevărul, provocarea acelor evenimente a fost pusa
pe seama lui Horia Sima, care ar fi dorit să devină Con u oru
Statului. Clasica lovitură de Stat dată de generalul Antonescu a
ajuns să fie cunoscută ca rebeliunea legionara, pusa ac.
H ° OupăTceste evenimente. Horia Sima se refugiază tnGermania,
unde i se fixează domiciliu obligatoriu la Berke "^ ck ’ p c jrn â e i, u
fruntaşii legionari llie Gârneaţă, Vasile lasinsch'
Georgescu, Constantin Papanace şi alţii, <e ugiaţi expatria
condiţii, după ianuarie 1941. Legionar,, care nu -au putut expa
au fost in parte condamnaţi, închişi sau execu a t ,. ce,
totuşi să plece au fost ţinuţi în lagăre la RostocK,
255
Dachau, Buchenwald sau Berkenbruck.
In luna decembrie 1942, necomplăcându-se în Pos ,
prizonier şi posibil subiect de şantaj al lui Hitler î mpo J a *
Antonescu, Horia Sima hotărăşte să părăsească Germ J
refugiindu-se în Italia, cu intenţia de a-l întâlni pe Mussolini h*
spera să găsească mai multă înţelegere. ’ a
în urma acestui fapt, Himmler a ordonat internarea tut
legionanlor la Dachau şi Buchenwald şi a ameninţat
împuşcarea tuturor prizonierilor legionari. * ^
Sub presiunea germană Horia Sima a fost readus în Germ
fără să-l fi întâlnit pe Mussolini şi.reinternat în lagăr.
Acesta a fost episodul care a contribuit la ruptura intervenită *
Mişcarea Legionară aflată în lagărele germane Gn ^
Comandanţilor Legionari, care la 18 decembrie fusese interna/7
Buchenwald şi ameninţat cu moartea cerea ca în viitor hotăra \
importante să fie stabilite de comun acord. La data de 1 ianuarj 6
1943 acest grup se constituie în Forumul Legionar din care a?
făcut parte Comandanţii Bunei Vestiri llie Gârneaţă şi Corneliu
Georgescu, precum şi comandanţii Vasile lasinschi şi Constantin
Papanace.
După actul de la 23 August 1944, Germania îi eliberează pe
tegionan din lagăre şi îi recomandă lui Horia Sima constituirea unui
Guvern in exil (Guvernul de la Viena), care să lupte împotriva
ocupam României de trupele sovietice.
Europa 3 mfrângerea Germania » a urmat o adevărată bejenie prin
nw ?f u ! de t' nu î l m °d permanent în lagăre de către
carartprkr ^m 941*1944, cu toţi adversarii lor politici, precum şi
drann^tp i octnn f' ,e 9 »oriare bazată pe spiritualitate creştină şi
făcut 8 kf am ’ ^ un ^ amen ^ a l deosebită de rasismul nazist.au
Nur,r;^ baZa Unor memorii documentate, Tribunalul de la
Misram"fier V SC ° ată Mişcarea Legionară de sub acuzaţia de
urmăriţi dren? 3 S3U , cola ^ 0 v ra t' on istă I iar membrii ei n-au mai fost
politic b cr, minali de război. în consecinţă, li s-a acordat azil
operelor rb l Iirp S f ab,llt ,a Madrid a condus acţiunea de editarea
de peste ?n h! i' n ^f nera t' a Căpitanului, precum şi a unui număr
doctrine; lenionai"? 3 ' Acest fa P< a dus ,a răspândirea
probleme si n ume * * a dezvoltarea gândirii legionare » n
^ ' P©cte noi, generate de noile realităţi şi condiţionări
socio-politice posbelice.
Politicieni şi analişti politici occidentali au ilustrat prin peste
150 de studii şi publicaţii elogioase prestigiul deosebit al
Mişcării Legionare în lumea occidentală.
Din opera originală a lui Horia Sima amintim
- Omul nou, elemente de doctrină legionară - Madrid 1949
- Menirea naţionalismului-Salamanca 1951
- Cazul lorga - Madgearu - Madrid 1961
- Circulări din exil 1951-1957 - Madrid 1970
- Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit şi am căzut în
robia comunistă - aprilie 1972
- Ce este comunismul - Madrid 1972
- Histoire du Mouvement Legionaire - Rio de Janeiro
- 23 August 1944, desfiinţarea istoncă a naţiunii române -
Madrid, 1984
- Tehnica de luptă împotriva comunismului - Munchen
1979
- Doctrina Legionară - Madrid, 1980
- Antologie Legionară- operă publicată în şapte volume -
Miami Beach 1984
Impresionantă este şi opera sa memorialistică
- Sfârşitul unei domnii sângeroase. Madrid, 1977
- Era libertăţii voi, I şi II - Madrid 1982, 1986
- Prizonieri ai Puterilor Axei - Madnd 1990
- Guvernul Naţional Român de la Viena - Madrid 1984
Horia Sima s-a stins departe de ţară, la vârsta de 87 de am,
fiind înmormântat în Spania alături de soţia sa
llie SMULTEA (1915- 1997)
Profesor universitar
Studii de Drept la Bucureşti. Şef al
Frăţiile de Cruce (1940 - 1941). După evemmentete ^«nua^
1941 emigrează în Germania, iar du , P c .. linlverS itar de Drept ta
desfăşoară o activitate ştiinţifică ca pro , buletinului Casa
Universitatea Humbotdt dm California Director al buletinuu
Miron ŞOAREC
Pianist
Moldovean de origine, prieten cu Corneliu Codreanu
L-a acompaniat la pian pe G. Enescu în sonata tui ca
F rank. După 23 august 1944 retras la Reşiţa, la şcoala de mu
A colaborat cu Ion Voicu, Radu Aldulescu, Mihai Constantine ° a '
A fost numit profesor la conservatorul din Cluj, unde a pus ba i ’
orchestrei de cameră Dinu Lipatti, cu care a concertat*
străinătate. If1
Membru al Mişcării Legionare din 1936.
.*% f
Horia STAMATU(1912-1989)
Scriitor
Născut în Bucureşti. Studii liceale şi universitare (Filosofi»
şi Drept) în Bucureşti. osone
Talentat condeier (publicist, prozator şi poet) Debut în
Floare de Foc, revista lui Sandu Tudor (1932). Colaborează h
tdeea Romanească, Azi, Familia, Revista Fundaţiilor Renale
Vremea, etc. Redactor la ziarul Buna Vestire în 1937 si iqT q
autoexileazâ de la începutul dictaturii comun e, n occident are o
bogata activitate publicistică. occioent are o
Compune Acatistul Moţa - Marin 1 Q ?7
Memorii $ Jurnal, publicate în 1991 în exil. ' Un ° r
A fost membru al Mişcării Legionare din anul 1935.
Ltviu STAN (1910- 1973)
Teolog, profesor universitar, scriitor
de preot. comuna Socet din judeţul Hunedoara, în familie
Teologie laCernăuţi* 1920 ~ 1928), Facultatea de
Facultatea deDrenfT^ 1932 Şl doct °ratul în 1936. Studii
Dreptul bisericesc la f, "?,.p, ernău ti- Studii de specializare tn
(1932 - 19mTv££ Teo, °9 ie * Drept din Atena
vmt ană d ' n R° ma 33< * ~ 1935), la Universitatea
258 * 5 ' ' a Unvers 'fetea din Muchen (1936-1937).
întors m Sara, este profesor de Apologetică şi duhovnic ta
Academia Teologica Andreiana d,n Sibiu, apoi funcţionează la
catedra de Drept bisericesc D,n 1948 funcţionează la Institutul
Teologic Universitar din Bucureşti, la catedra de Drept si
administraţie bisericească. Este numit consilier în Ministru /
Cultelor, obţine titlul de doctor honoris causa al Facultăţii de
Teologie din Tesa/onic (1961), este delegat al Bisericii Ortodoxe
Române la prima Conferinţă panortodoxă de la Rhodos (1968) la
a patra conferinţă panortodoxă de la Champbesy (1968).
A conferenţiat la diferite Facultăţi de Teologie din Grecia şi
Germania.
Considerat unul dintre cei mai de seamă canonişti ai
Ortodoxiei, cunoscător al mai multor limbi moderne, lasă în urma
sa o operă canonică şi teologică impresionantă, ca volum şi
calitate, în care a tratat probleme de mare diversitate: rolul
mirenilor în biserică, autocefalia şi autonomia, raporturile Bisericii
cu statul, diaspora ortodoxă, canonizarea sfinţilor, probleme
actuale ale Ortodoxiei. A scris Rasă şi religiune (1942), Dreptul şi
gândirea românească (1943), Ontologia juris (1946), Studii asupra
autocefaliei şi autonomiei bisericilor naţionale.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Bucur STĂNESCU(n. 1916)
Scriitor
S-a născut la Roşiorii de Vede, în judeţul Teleorman.
Urmează liceul Anastasescu din Roşiorii de Vede. Studii
universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti cu
specializarea în Logică. Teoria cunoaşterii, Metafizică şi im a
germană. A fost elevul lui Nae lonescu, Mircea Ehade şi • •
Negulescu, ca şi al lui Rădulescu-Motru, Tudor Vianu, Dimitne
- *"*•* >*• -*•
trecând Dunărea în Bulgaria. In German, a are dom.ahul^bligato
Şi lucrează la Uzinele din Heinkel din RortodLOupă ■
acest drept şi este internat în lagftu i <*
1944, este eliberat din lagăr şi se stabileşte in Austria.
muncitor într-o fabrică.
259
fn toamna anului 1945 se stabileşte în Freisinn , 4
Munchen. înscriindu-se pentru doctorat la Universitate' 3 ?
Munchen. După cinci semestre revine in ţara pentru a fi “ Dr .; 3
dezastru". Reţinut un timp pentru cercetări, este arestat î n 1Q ! n ' la
depus la Aiud. După 1955 trăieşte în domiciliu obligatoriu l ? 5 '
mai 1964, când este graţiat. ' pană h
în detenţie compune mental poezii, care fac parte din rin ,
Cataliza vremii şi Jocul cu neantul. Intre 1982 - decembrie S
publică două proze scurte: Praful de suflete (1987) şi Convorbi,
bătrânul (1988). în 1983 traduce Opera şi drama a lui R Waan
Este primit în Uniunea Scriitorilor, după decembrie 1989 9nef '
Vartolomeu STĂNESCU (1875 -19541
Episcop '
S-a născut în comuna Ciuperceni din judeţul Teleorman Stud
la Seminarul Centra! din Bucureşti (1890 - 1897), Facultatea de
Teologie din Bucureşti. La Paris studiază Sociologia şi Dreptul {la
Sorbona) şi cursurile Facultăţii de Teologie {1908 - 1909).
Funcţionează ca diacon la Catedrala Mitropolitană din
Bucureşti (1905), la Capela Ortodoxă română din Paris (1905'-
1909); apoi vicar la Eparhia Dunării de jos şi profesor de Noul
Testament la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Este locţiitor de
episcop la Argeş (1919 — 1920), apoi la Râmnic, unde păstoreşte
până la 1 noembrie 1938. Ca episcop de Râmnic, pe lângă
numeroasele sfinţiri de biserici noi şi de resfinţiri, dă binecuvântare
la punerea temeliei catedralei din Drăgăşani, executată în parte de
legionari şi continuă susţinerea lucrării de după anul 1937, când au
fost interzise taberele legionare. La 13 februarie 1937, în sobor cu
alţi doi arherei şi 200 de preoţi, săvârşesc slujba înmormântării
martirilor Ion Moţa şi Vasile Marin, cu largi ecouri în ţară şi în lume.
Desfăşoară o bogată activitate culturală, misionară şi
filantropică. Stimulează munca preoţilor olteni, grupaţi în
Societatea Renaşterea. Este delegat la Conferinţa ecumenistă de
la Stockholm (1925). Este preşedintele Conferinţei balcanice a
Alianţei mondiale pentru infrăţirea popoarelor prin biserică, ţinută a
Râmnicu Vâlcea, în 1936.
Publică diferite articole, cuvântări, pastorale şi l“ crâ "
Autenticitatea cărţilor sfinte ale Noului Testament (în 1905), S
260
încercări de creştinism social (1913); Femeia, ca factor sorim
(1936).
După pensionare (noiembrie 1938) se stabileşte la Mănăstirea
Bistriţa.
A fost membru al Mişcării Legionare.
Aurel STATE (1922- 1983)
Ofiţer, cavaler al ordinului Mihai Viteazul
S-a născut în comuna Godeni din judeţul Câmpulug-Muscel în
anul 1940 absolvă cursurile Şcolii Normale din Câmpulug şi se
înscrie la Şcoala Militară de ofiţeri de rezervă
După invadarea Basarabiei şi Bucovinei, pleacă voluntar pe
front, la vârsta de 20 ani.
în anul 1943 este avansat sublocotenent. Rănit, este trimis în
concediu, dar cere să fie trimis din nou pe front.
Este cunoscut ca „eroul de la SevastopoT şi decorat cu ordinul
„Mihai Viteazul".
în anul 1944 cade prizonier pentru o perioadă de 12 ani
Reîntors în ţară în anul 1958 este arestat, acuzat că a
organizat înmormântarea prietenului său de prizonierat. George
Fonea, poetul prizonierilor din Rusia Sovietică
în timpul anchetei încearcă să se sinucidă, aruncându-se de pe
acoperişul închisorii Uranus, dar nu moare. După cum spune el "se
împiedicase de o aripă de înger”. Se alege cu grave fracturi pe tot
corpul.
Condamnat la 18 ani, este dus la închisoarea Aiud de u^de
este eliberat în 1964.
Publică lucrarea autobiografică Drumul crvai, pe care
izbuteşte, în perioada comunistă, să o treacă în mod clandestin în
occident.
Aurel State rămâne o figură luminoasă, eroică a generaţiei hji
Moare în 1983 şi nu apucă să vadă prăbuşirea comunismului.
la care a contribuit eroic.
A fost simpatizat al Mişcării Legionare.
Nicu-Aurelian STEINHARDt
(1912-1989)
Om de cultură intrat în monahismul ortodox
w
" ,, Născut în cartierul Pantelimon, dintr-o f a t
.. de evrei cu afecţiune pentru neTnl i
*. * românesc. Tatăl, Oscar Steinhardt ofiţer •
armata română, luptă la Mărăşeşti este ră i
k 1 Şi i se discern distinţii militare, printre J!
fe „Virtutea Militară”.
Satul copilăriei, glasul clopotelor şi atmosfera
sărbătorilor creştine îl apropie afectiv de
ortodoxie.
El afirmă: „M-au atras şi fermecat clopotele apropiatei biserici
Capra , din Pantelimon... Pentru mine creştinătatea se confunda
cu o poveste de dragoste: o dublă îndrăgostire de biserică şi de
neamul românesc".
între 1919-1929 urmează cursurile şcolii primare şi ale liceului
Spiru Haret. Printre colegii de liceu se numără Constantin Noica,
Alexandru Ciorănescu, Rafael Cristescu ş.a. Acestuia din urmă,
căzut pe câmpul de onoare pentru eliberarea Basarabiei, îi va
dedica volumul Monologul Polifonic.
îşi ia bacalaureatul în 1929, frecventează cenaclul lui Eugen
Lovinescu Sburătorul.
Se înscrie ja Facultăţile de Drept şi Litere ale Universităţii din
ucureşti, iar în 1934 îşi ia licenţa. Unul din colegii mai apropiaţi
este Virgil Ierunca.
mpreună cu prietenul său, Emanoil Neuman, citat de repetate
ori in urnalul Fericirii sub numele de Manole, publică în 1935
..^ ai U ? e c° nce ption catholique du Ierusalim şi apoi, în 1936 ,
pu ica tot împreună l/lusiones et rea/ites juives.
răiâL SU ? ne doctoratul în Drept Constituţionali anul 1936 şi apoi
Londră 8 m ^ ve t' a §' Austria; face şi călătorii de studii la Paris şi
la /?Pi//c/ a r ® comanc î area lui Camil Petrescu, lucrează ca redactor
actiunii l Fun ? a t /ilor R *9a!e, fiind înlăturat în 1940, în cadru
sufletelor m* niCare efn,c ^- C u 0 discreţie şi modestie, specific
perioada mo’iQd/ 6 Va plân 9 e nici de privaţiunile îndurate in
temniţele comuniste ? ' 0101 de persecu î il,e suferinţele îndurate
262
Revine în 1944 la redacţia Revistei Fundaţiilor Regale unde
lucrează până la interzicerea acestei publicaţii. Asemenea multor
vârfuri ale spiritualităţii româneşti, refuză să adere la revoluţii
culturale, îndreptate în numele internaţionalismului marxist
împotriva valorilor naţionale consacrate (perioada 1948- 58)
în septembrie 1953, la invitaţia lui Constantin Noica, îi face o
vizită la Câmpulung-Muscel, unde filosoful avea domiciliu
obligatoriu. în acest răstimp trăieşte o perioadă de privaţiuni şi
umilinţe, dar se consolează la gândul că împărtăşeşte soarta
prietenilor săi: C. Noica, Dinu Pillat, Al. Paleologu, Păstorel
Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Şora ş.a.
în ianuarie 1959, Securitatea vrea să-l folosească ca martor al
acuzării împotriva lui Constantin Noica. La refuzul categoric, este
introdus în lotul filosofului şi condamnat la 13 ani muncă silnică
pentru crimă de uneltire contra ordinei sociale. Această nouă
lovitură îl determină să se creştinizeze: în 15 martie 1960. este
botezat întru Hristos (având naş pe colegul de lot, Emanuel
Vidraşcu) de către un ieromonah ortodox Mina Dobzău. Ca martori
ai tainei participă Al. Paleologu, doi preoţi catolici, doi preoţi uniţi şi
unul protestant, botezul având astfel un caracter ecumenic.
Până în 1964, la eliberare, îndură rigorile închisorii comuniste
(insulte, bătăi, înfometare, regim carceral ş.a.) cu multă seninătate
şi din acest echilibru lăuntric se dăruieşte, în special tinerilor, prin
prelegeri, povestiri, analize critice de literatură şi filosofie, devenind
unul din cei mai îndrăgiţi intelectuali.
După eliberare, la Schitul Darvan îşi desăvârşeşte taina
botezului prin unegrea cu mir şi primirea sfintei împărtăşanii.
Publică, după eliberare, un număr foarte impresionant de
traduceri, care dezbat probleme morale şi religioase, a resa e in
special tineretului. . . . . , oxi an
Traduce în franţuzeşte cartea ieromonahului
I des des moines de Moldavie, apărută in Be9 ,a -
unde N. Steinhardt a ţinut cursuri în marea un.versi ate cato'.ca
în 1976 publică volumul de eseun fntrev.ajă ş.cărţ, redus
cenzură la jumătate şi, în 1980, sene Ince m m ^ 198 o.
După stingerea, la 90 de am, a tată • ,^ t]rpa R 0 hta Aici
este călugărit de IPS Te f l volume ale bibliotecii. Se
pune în ordine cele peste 23.000 ae
dedică studiului şi scrisului.__ ^ ^ , n 1983 critica
la persoana întâi, iar in 1987 apare Escale m hmp şi sp /
988 scrie un eseu-smteza Em nescu ş, abisul ontologic "
acelaşi an ultimul său volum antum Pnn alţi, spre sine. ' ln
în 29 martie 1989 adoarme întru Domnul şi î n acelaşi i lrn
uriaşul Nicolae Steinhardt, a cărei înmormântare este <2i
supravegheată de securitate, ca sa nu se vorbească de marea
dârzenie a răposatului.
în 1991 apare postum, Jurnalul^ Fericim, care în 1993 este
tradus în franceză şi germană. Tot în acest an apare volumul de
eseuri şi cronici Monologul polifonic. In 1992 apar predicile ţinute
în decursul anilor „Dăruind, vei dobândi. Cuvinte de credinţă'’ de
Monahul Nicolae de la Rohia. în 1992 Nicolae Steinhardt, Monahul
de la Rohia răspunde la 365 întrebări incomode adresate de
Zaharia Sângiorzan, iar în 1993 Primejdia mărturisirii, un volum
complex, cuprinzând eseul politic Agonia Europei şi fragmente din
proiectatul Turnul de la Jilava.
N. Steinhardt a fost o prezenţă de impresionantă magnitudine
în literatura noastră, un creştin şi naţionalist neşovăielnic.
Celor care se îndoiesc de însuşirea lui de bun român sau
român adevărat, el le scrie în Jurnalul Fericirii pag. 17: „Dar ce nu e
cu putinţă la oameni e cu putinţă la Dumnezeu”... „Cui crede că
vinul se poate preschimba în sânge, nu-i vine greu a recunoaşte
că duhul poate săvârşi mutaţii semiotice cu sângele”.
De asemea, la pag.50 afirmă: „La Jilava, pe secţia întâia, în
celula numărul nouă, vreme îndelungată am stat cu un
macedonean, Anatolie Hagi Becu. El, macedonean şi legionar; eu,
evreu botezat şi naţionalist român ne împrietenim numaidecât.
Lucru de care ne dăm seama, şi el şi eu, este că ne aflam
deopotrivă îndrăgostiţi de ceea ce găsim cu cale să numim,
fenomenul românesc!"
La pag.58: „Apoi cea dintâi întâlnire cu legionarii, de la care mâ
reped să învăţ alfabetul morse şi versuri de Crainic şi Gyr"-
n numeroase alte locuri evocă spiritul de jertfă şi întrajutorare a
legionarilor, pe care i-a cunoscut în Jilava, precum şi conduita lor
exemplară.
ipnin!?° ae .^ e ‘ n ^ arc ^L dacă nu a fost încadrat formal ca ca
orin Pnn marea lui simpatie pentru fenomenul românesc*
Dentru r| ea au ! entic creştină, a fost sufleteşte alături de cei je
Pentru neam şi credinţă.
264
CONSTANTIN STOICĂNESCU
Profesor
A scris Revoluţia lui Horia - 1935. Internat în lagărul de la
Vaslui în 1938. După evenimentele din ianuarie 1941, emigrează
în Germania şi este deţinut în lagărul de la Buchewald. După 1944
vine în ţară şi este capturat de N. K. V. D. Dispare fără urmă în
Rusia.
Mircea STREINUL (1910- 1945)
Romancier, poet.
Născut în comuna Ciucurului Mare-Bucovina Fiu de preot
Bacalaureat al liceului Aron Pumnul din Cernăuţi Studii de
Litere, Filosofie, Teologie, şi Drept. Licenţiat în Teologie
Debut literar la Junimea literară.
A editat revistele Argonaut şi Fişier.
A colaborat la: Crai-Nou, Viaţa Bucovinei , Cromca
Românească, Tribuna , Cuget Moldovenesc, Floare de c oc.
Gândirea, Grai Moldovenesc, Lanuri, Viaţa Românească, Vremea
Curentul ş. a.
A fondat împreună cu alţi scriitori, în 1931, gruparea ioorar.
pentru afirmarea literaturii bucoviene.
împreună cu Liviu Rusu, înfinţează în 1935, sub îndrumar a
profesorului Traian Brăileanu, revista Iconar, la care au colaborat
Barbu Sluşanchi, George Drumur, George Macrin. Leon Topa,
Claudiu Usatiuc, Vasile Posteucă ş a. 7
Din opera literară menţionăm: Carte de Iconar (1933). Zece
cuvinte ale fericitului Frânase din Assisi (1936).
bucovieni (antologie 1938), Viaţa m pădure [ roman )
improvizează (traducere din Pirandello), Legionarii ur “ L .
A fost membru al Mişcării Legionare şi redactor la z.aml Bun,
Vestire.
Mihail STURZA(1886 - 1980)
Post ministru de externe.
Descinde din familia de domniton
Diplomat de carieră, doctor
români ai Sturzeştilor
în Dreptul Internaţional.
265
- r eteriza V cpot* rcr-âre * ,
4 .^ ^~ 5 //sg' 5 .^ţ y#er i *aga - >
’ ' ' ca a / a " .a -.
cea 'Vt£
<X\»e
tre 'W
" /.I 2-
- ' *
'tersis arc*. care ar-îocrr .r -^g
•'OSpSM &JCHO&. ţ, " < t r .
c>x«cat a E.ci’Cv'a M
^;."a'a ca.*-aa
’CT3j,r
V. ţ
", i J
J
S* ^ ~
C 1 * -1
ari
. , . •'- ^ Ca„
'C 'c ' -cc a -scraba ^ .
' ^ e - c *'. ce* 2rr lW ^^
kâs^uSaSSSUf^ 1 * ^ Mii
- av«.- ca o.câ c c ca
a" r r c - ara ca
/5C
^<Vc;
V -.^re" iO.^îar g ,
vyvjttfS* 'JA5 % 'iu,*,
•C 5 2? > >*s' > tc £ ^"JC/Z -
• - - • - ~a< '<*?■''f*;r •/
ixrâr ca ~er*cri cc r sacrate €*cu>e* cc '^'aca -ergre
r arv»oa c a cercare* ' ^ - ''iA' a-crarea a : cv y^-^s
'T-c ac ea ca arca v'c.aca > "oa engieza '-a 3>jcsav
z j",ce 1 "a "o'ac c* -' '-ca 5 cza r cr ar cracr *Ar va c
- v“ar a 3oenor ' Vc-C
Ec* rr i/yC coace - ''. a/c r "â cor i'ca'a c r ' ucecvi ^
ara- c r a "cv-aa c ' care 'arscare c racc-craa car .'. reanc
ca. ârov ca civcâ'VfC^ ca:. " <cc-a cocr'^ca- aaao'â
-'ar'cr. v V ocări
Zoe STURZA " '973
-arc,'fCe C'T-c : ar' a c r Toarâ Ci' Vooo^a
'- • ţ ca * / a-" a a ' . ' '•-'' î •''.'
^ c^r' -c ~ ~ ^ ^
Vococ
ar'a ecicrarjij ie /'ac V.rza
aolr/
Uf?
' . " -':
_ y;i/ ‘^ >/za ’aca car*a c»r patera
IvnM JUflru, cm au lăsat «n .
^ -.'.'"ar a; A V.-v c '/a*4 *v"âr«câ
; v ' ^ ^ '^C ci vsr/oi aa" . . crr crezarea a rara ' ^
/# /yi -'’ ca cara o ^eoerca
r Câof Cr .r'i> ^egjijr S4c ''.an.f 3 CC*"V^
-ăr»C
^aaact
' lU
-^ c 'ar J - -
car*^ <crr //' '.ar. AscoâQG
' r ^ 5 'ăta^âş.jraf c aovv'ava pir4 ca za- _
*? ^ ^ ^ T ' r ^ "fr< ."a r acces*&iâ craz>
n ^ raivar J ^
*
Aszz a a , r. t c
aav< a" a 5 r/; 'rarcera.c
% 'if~ ---
V .
cârc î cv / ca v»r 'a'^az*
cccra*ar.ca?c
Vcccar
, - r'i ar a ^a ca r rac.? r xar ^ -, C .vaa /'« v ca -.
îj vac ca w v a a c*vc»icaraa ^roje/av ~ car. - -ca
ar oaza
c r.c* c cac><cr^'i a -.ca-^r. c a Vaorca v a -ar■*■•.’ c~ jv
Corneliu ŞUMULEANU ■ ^ - Y~
P F’
y'ey/ .' ,arsivar
' i
=lV
^ x ' .^~a r ccrcv a ••^'•v '* 3 T.cra ^
t€raa/ea(ln t8* Uc0P#atî» 0*n|F *pobh ^mm0(»*M |.
x c-'cAasor ca z -vâ c c* •" ^ a ioa-J v arcr-a
— • - —- *- * * "* - < a 0 Mbc 0 *i*
^c ar^cr agrava ca
0 Jâr ' V;
C' " a ' *ÎC a 2 a
cr
'907 > £>-- ,
'/re "''ara^â a arc ev. c r «.*
' r- ^ " av ca ^ c c c«cc câ a ar.
Cirarvcr a» '■c'V^.r., .i ca E-* " a Ci' ar,
#'ce-creşeCfrte a Ser ar . j ->cr-âr a
. ^ ^ fUC*7 r
92C acc caov^r
S*y> V
c.c ^ ._
Olr ceara u '^''cc "-rţjc r ar —^
-srx -^r '»—> ' ' r^ar r 5ff- '^'
& «pe
de» tu»WL*i)teuyhăi < «»>■ rnmm^rn Ottn
^ ^ - - * 5' ^ 0 rum? *> *
r-err^T* , ^eecjvcm*
'V " : '•** ' r ?'j-î > >«or«f • "* tr * ‘ ee * 4
^ âîCSZă-r*»* -Jft ar* * *e^ra f
i*rfr. * *.. Vi rwriirâ ,. » «» »er«âc
^v*ar.i r»aţa -*ysa'i- ' *" ster^, hA- rv3rK - * u_e
y»J” A. .y*r< Sc'fi'r V. *OB8 »rte
v*rs. -s* reo^ •«**-** ^
'cr-âra?^i _ ix r # arnccrw'^s* v
-iirart ^f
Viţor» o»-ir/ artMo-ar*^ r-*o* ''JS -e rl îV â ~ . '
ro^J^-ârcl• * yr#*'* ***' r.%. jr*»3J a W***
,aa '.
mişcării antiiudaice. A participat în primele rânduri i
studenţeşti din deceniul al treilea şi a făcut parte d luptele
Legionar. Din noiembrie 1936 a avut funcţia de p r J n Sena hl
Asociaţiei Prietenii Legionarilor, în conducerea căreia se Şedlnte al
şi alte personalităţi /emarcabile din capul ştiinţelor ronr mărau
Profesorul dr. Eugen Chirgoană, dr. Ing. Eugen lonică^f’ 09
Coandă. ' T.
Şerb an TASSIAN (n. 1909)
Bariton la Opera Română
S-a născut în Bucureşti, într-o familie de muzicieni.
După liceul urmat în Bucureşti, se înscrie la Conservator unri
studiază în clasele profesorilor Folescu şi Vrăbiescu. Concomitent*
urmeză şi cursurile Facultăţii de Drept.
Debutează în 1931 în Traviata, după care este angajat al
Operei Române. Cântă în aproape toate operele celebre. Creează
roluri remarcabile în operele: Bijuteriile Madonei, Don Juan, Nunta
lui Figaro.
Cântă şi*la operele din Zagreb, Belgrad, Varşovia, Katowice,
Lwow.
Este premiat la Congresul internaţional din Viena.
A făcut parte din organizaţia „Răzleţi”, din cadrul Mişcării
Legionare.
Constantin TĂNASE (1880- 1945)
Actor comic de mare popularitate.
S-a născut la Vaslui,
învăţător timp de trei ani în comuna
Curseşti din judeţul Vaslui. A urmat
cursurile Conservatorului din Bucureş 1
(clasa Constantin Nottara). A fost nevoi
să se reangajeze în armată. A tos
asemenea pompier, şi figurant la Tea
Naţional.
268
Joacă apoi cu Petre Liciu în Doctorul Damelor ş, în R eQu lus
3 ’ 0aCă " reViS,ele ***** * 2K
Auto; de cuplete comic de mare originalitate şi popularitate în
1919 mfinţează teatru! Cărăbuş, unde a obţinut succese
răsunătoare ( Tanase are cuvântul, Intr-un ceas bun De lemn
Tănase).
Strălucit reprezentant al genului revuistic în România, a montat
peste 60 de reviste. A jucat comedii în Turcia, în Egipt la Paris
unde turnează filmul Le Reve de Tănase şi Chaure de Tănase
A fondat trei şcoli şi a construit o biserică. Preşedinte al
Societăţii artiştilor Scena.
Simpatizant al Mişcării Legionare, a fost în relaţii prieteneşti cu
consăteanul său, comandantul legionar Gheorghe Istrate.
conducătorul Frăţiilor de Cruce pe ţară. Acesta va organiza o
întâlnire la teatrul Cărăbuş, cu care ocazie îi va înmâna un volum
original cu iscălitura a mii de studenţi, în semn de preţuire a artei
sale şi a patriotismului său.
Cei doi fii ai lui, au fost membrii ai Mişcării Legionare.
A fost arestat şi anchetat în 1945 de Siguranţă, în urma
faimosului cuplet De la Nistru pânia Don şi a lansăm cupletului
Tic-Tac, evenimente care i-au grăbit sfârşitul.
Victimă postumă a unui infam scenariu de film Actorul şi
sălbaticii, care răstălmăcea penibil adevărul asupra sentimentelor
lui faţă de Mişcarea Legionară şi a preţuirii şi dragostei pe care
tineretul i-a arătat-o.
Alexandru Cristian TELL (m. 1939)
Avocat
Descinde dintr-o familie cu nume
istoric, care a dat ţării miniştn şi
oameni politici renumiţi.
Publicist, scriitor. Publică, împreună cu
Mihail Polihreoniade, Istoria Im CaroiL
Comandant legionar. A făcut parte din
crupul Axa. Pentru exegeţii stâin. ai
Mişcării Legionare este considerat a fi
strălucitul avocat Teii.
269
A
Asasinat la Râmnicu Sărat la 22/23 septembrie 1939
statul major al Mişcării Legionare, din ordinul regelui,'
al ll-lea.
împreună cu
ucl 9 a Ş Caroi
VASILE ŢEPORDEI (n. 1908)
Preot.
S-a născut în comuna Cârpeşti din judeţul Cahul (Basarah/oi
Studiază la Seminarul Teologicele - 1929) | a Facnkat a
Teologie din Chişinău (1929 - 1933) şi Seminarul Pedant
Universitar din laşi (1937). a 9 ogic
Predă, ca profesor de Religie, la diferite licee din Chkins,,
(KrC 1941 ’ 1944) şi din Bucure?,i <««-Sft
Este preot din 1939 şi iconom stavrofor (1947).
Arestat in 1948, este judecat de un tribunal sovietic la
înbnf f ş ' condamnat la 25 ^ ani muncă silnică. Execută 8 ani
Bibera 6 n ^9^% ^rcuta, dincolo de Cercul Polar
,n p, “'"* dem
MisbnanF^Ft F reviste din Chişinău (Luminătorul,
BaslZi r T'F Raza) * din Bucureşti (Zorile, Wa/a
Basarabiei, Gazeta Basarabiei, Calendarul).
Amintiridln^l -''Tin, Preotul Poet Atexei Mateevici - 1937 şi
A făcut Au murit cu dorul de Basarabia 1997.
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
R, adu TITEICA (1905- 1987)
c or in matematici, profesor universitar.
ilustrului materia*? UCUr ® şt, ‘ ^ ra cel m ai mare dintre cei trei copii ai
încă de Z vârf ICIan Gheor 9 he Ţiţeica. Tatăl le-a sădit fiilor săi,
imperativul punerii 06 ! ma !., fra 9 edă » cu, tul muncii neobosite ş<
neamului. Radu ^ ener 9 uior personale în slujba propăşim
toţii valoroase ^ fra !‘‘ sai Gabriela şi Şerban, îşi vor clădi cu
lor. riere Ştiinţifice, pe măsura prestigiului părintelui
conducea înrs™!’ or i9' ne franco-elveţiană, dintr-o familie ce
’ ,ncă d «n secolul XIX, un gimnaziu particular
270
bucureştean, se identificase perfect cu aspiraţiile şi idealurile
româneşti.
în acest gimnaziu, Radu Ţiţeica îşi petrece primii ani de şcoală.
Urmează apoi liceul la Spiru Haret % după care se înscrie la
Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, luându-şi la 20
de ani, licenţa în Matematici şi în Ştiinţe Fizico-chimice După alţi
trei ani de studiu la Şcoala Politehnică, ce-i aduc diploma de
inginer, pleacă la Paris, unde, în paralel cu frecventarea cursurilor
renumitei Ecole Normale Superieure, îşi elaborează teza de
doctorat la Sorbona, sub conducerea celebrului fizician Jean
Perrin, laureat al premiului Nobel.
Proaspăt doctor în ştiinţe, Radu Ţiţeica se întoarce în ţară şi îşi
începe activitatea didactică la Universitatea din Bucureşti într-un
colectiv dominat de personalitatea ştinţifică şi patriotismul luminos
al profesorului George Mânu, din care făceau parte şi alţi tineri
fizicieni valoroşi ca Aurel lonescu şi Gheorghe Cristescu Pe lângă
munca la catedră şi în laborator, el se dedică marii sale pasiuni
pentru alpinism şi turismul montan. împreună cu fratele său
Şerban, realizează numeroase ascensiuni, înscriindu-se ca unul
dintre cei mai buni cunoscători ai Bucegilor.
Dragostea de natura patriei constituie liantul care ÎI apropie de
generaţia entuziastă care în anii premergători celui de al doilea
război mondial, îşi propunea regenerarea^ naţională pnn
întoarcerea la valorile perene ale românismului. în acest cadru de
idei, acţiunea practică şi exemplul personal constituiau elemente
de bază. în consecinţă, se implică într-o susţinută muncă
organizatorică în cadrul Touring Clubului şi al Clubului Alpin
Român. Publică un mare număr de materiale de specialitate
(studii, articole, hărţi) şi participă cu propriile braţe la numeroasele
acţiuni colective de construcţie şi amenajare a reţelei turistice în
curs de închegare. .
Din păcate, cursul istoriei a frânt dureros toate aceste aspiraţi»
Anii Războiului îl găsesc profesor la Facultatea de Şt'inle din
Timişoara. Odată cu ocuparea ţârii de către Arma a oşi ?
instaurarea regimului comunist, măsurile represive nu :
aflat pe listele de epurări ale guvernului Groza. e
anchetat sub acuzaţia de a fi '^^fŢ^^'^CIurunde se
In timpul alegerilor din 19<6s ‘ ^ ace5tia ,
solidarizează cu studenţii săi şi a P ără ' bandelor comuniste,
clădirea Universităţii de asalturile violente ale bandelor comu
'yi
In urma unei astfel de atitudini, este exclus pentru mai mulli am <j, n
învăţământ
De fapt, întreaga sa cariera profesională ulterioară va f
marcată de refuzul de a face cel mai mic compromis cu'
comunismul. Va trebui să predea ani în şir în provincie, fiind obligat
să facă navete istovitoare. Nu i se va permite să dea curs nici unei
invitaţii la reuniunile internaţionale de fizică. Propus pentru primirea
în Academie, admiterea îi va fi blocată, şi după decenii, de dosarul
aflat la Securitate.
Din fericire, adâncindu-se în munca sa, aceasta îi oferâ
satisfacţia de a forma generaţii de valoroşi oameni de ştiinţă
Totodată scrie numeroase lucrări de fizică teoretică si
experimentală şi contribuie decisiv la elaborarea monumentalului
Lexicon Tehnic Român, primind pentru aceasta o unică distincţie
postbelică: Premiu! de Stat a! RPR.
fntr-o ţară bulversată de vitregia vremurilor, Radu Ţiţeica şi-a
păstrat în natura montană refugiul statornic şi regenerator. Este
simbolic în acest sens faptul că una dintre ultimele lucrări pe care
Vi-a pus semnătura, alături de cea a vechiului său camarad de
ascensiune, Niculae Baticu, vechi legionar, a fost o documentată
Istorie a alpinismului românesc.
Iar sfârşitul, care l-a prins la masa de lucru într-o zi de
primăvară a anului 1987, este emblematic pentru o viaţă în care s-
au irimânunctHa» o carieră didactică rodnică, o operă ştiinţifică
solidă şi o verticalitate de caracter exemplară.
Niculae TOTU (1901 - 1939) *
Avocat, scriitor.
S-a născut în comuna Erbiceni din judeţul
laşi, într-o familie modestă, tatăl fiind un
simplu dar onest mecanic.
Studii şi licenţă în Drept la Universitatea din
laşi Profesează avocatura la laşi A fâcut
parte din Frăţiile de Cruce încă din liceu.
Când evreul Falik din Cernăuţi molestează
sălbatic profesorii români din comisia de
bacalaureat, se revoltă şi şi dă o replică pe
măsură. Este judecat la Câmpulung şi achitat
0e Fier, iar în anul 1934 este judecat şi ^cb ,,a,
în procesul I.G. Duca, împreună cu fruntaşii Mişcăm Legionare
la parte la toate bătăliile Mişcării. Este un exemplu de extremă
fidelitate pentru Legiunea Arhanghelului Mihail şi Căpitanul ei
Corneliu Codreanu. A fost numit comandant legionar
Participă în anii 1936 - 1937 la Războiul dm Spania, pentru
victoria forţelor naţionaliste şi creştine, în echipa de 7 legionar
condusă de Ion Moţa.
La alegerile din decembrie 1937 este ales deputat printre ce 66
de parlamentari ai partidului Totul pentru Ţară
Scrie nuvele şi publicistică in periodicele Vremea şi Cuvântu /.
Este autorul romanului istoric Căpitanul Andrei, în care evocă jpta
eroică în Războiul de apărare a Neamului şi Credinţei
A fost asasinat în închisoarea de la Râmmcu Sărat in noaptea
de 21/22 septembrie 1939, din ordinul regelui-ucigaş Carol al H-
lea.
Mormântul său, cu grilaj de fier şi monument cu bust de bronz
ridicat prin strădania şi jertfa talentatei sale soţii, VERA TO r U a
fost distrus barbar, iar locul arat, din ordinul potentaţilo r ':ai
neocomunişti, sub regimul Ion lliescu
Lucia TRANDAFIR (1914-1981)
Medic, profesor universitar
S-a născut în Bucureşti. Sora decemvirului i^n Trandafir
omorît prin ştangulare în 1938.
Studii la Facultatea de Medicină din Bucureşti Specia* 1
Universităţile de profit din Germania şi din Statele Unite
în anul 1936 preia conducerea Corpului L^nank* de la
Nicoleta Nicolescu. în cadrul acestui Corp. d , ( n /
organizează tabere de muncă, excursii (în specia 1
în care se face educaţia muncii, a voinţei, a camara . r*>r oada
In lagărul de la Sadaclia. d,n sudul Basa al^ n penoada
1938-1940. a consolidat Corpul Legionarei •£**
legionare, realizând o unitate de bază lh cadrul Mişcă", L**»™-
la nivelul Corpului Studenţesc Legionar ^strânsă si
După evenimentele din ianuarie ISM^a <°* AmeocJ
părăsească ţara luând drumul exilu ui. ( ' pro (e S ionalâ in
în Statele Unite a desfăşurat o bogată f
domeniul Pediatriei fi Dermatolog m P«*um V
universitar.
S-a stins din viaţă la 3 iulie 1981 şi a fost înmormântată I
Vatra, cimitirul românesc din Statele Unite, înfiinţat de episco PU |
Valerian Trifa. -
Viorel [Valerian] TRIFA (1914 - 1987 )
Episcop ortodox. Doctor în Teologie
S-a născut în comuna Câmpeni din
Ţara Moţilor, din aceeaşi familie cu
preotul losif Trifa, întemeietorul şi
sufletul organizaţiei religioase Oastea
Domnului.
După patru clase la gimnaziul Horia
din Câmpeni, urmează cursurile liceului
Gheorghe Lazăr din Sibiu (1928 -
1931). Are pasiune pentru literatură şi
este cel mai evoluat din clasă la limba
română şi psihologie. Excelează prin
lucrările prezentate la Societatea
literară a elevilor.
Studiile universitare le face la Facultatea de Teologie din
Chişinău, capitala Basarabiei reunificate. în anul 1935 este ales
preşedintele Centrului Studenţesc Chişinău. Este licenţiat şi îşi ia
doctoratul în teologie.
jn aprilie 1936, participă la ultimul mare congres studenţesc al
Jmunn Naţionale a-Studenţilor Creştini Români (UNSCR). După
congres, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din
Bucureşti.
Studios, inteligent şi cult, era dotat cu un deosebit talent
oratoric Vorbea cu multă însufleţire, într-o formă literară
impecabila. S-a numărat printre acei studenţi dotaţi cu talent
Fmi| D D C, iu Pnntre care exce * a Şi Traian Cotigă, Gheorghe Furdui $
^buc. Preşedintele UNSCR era Gheorghe Furdui.
M * au Participat ca invitaţi de onoare geograful S| ml
Mehed.nţ, .stoncu, c c Giurescu> economistu , M iha. Manoilescu
Şerban mh' 3 ' ^ precum Vir 9'l Rădulescu, Traian CoJ*
274
La congres, Viorel Trifa, în cuvântul său, a prezentat tabloul
rea l trist şi îngrijorător al Basarabiei, copleşită de străinii
Acaparatori ai vieţii economice, sub ochii corupţi ai politicienilor.
La împlinirea vârstei de 80 de ani ai profesorului A C. Cuza
într-un cadru festiv, cu participarea membrilor Academiei Române
si a numeroase ilustre personalităţi ale culturii române. Viorel Tnfa
c a proaspăt absolvent al Facultăţii de Teologie Chişinău. l-a
reprezentat pe Corneliu Codreanu şi a prezentat un omagiu de
cinstire şi recunoştinţă patriarhului naţionalismului românesc, din
partea tineretului român legionar. . .
în anul 1937. Trifa este Preşedintele Congresului Studenţesc
BUC După t alegerile parlamentare din decembrie 1937 când
Mişcarea Legionară obţine 66 de locuri in parlament, se
declanşează dictatura regală.
în noaptea de 17/18 apnlie 1938, se efectuează man arestări
printre legionar, şi internarea acestora la mânâst,rea Tismana ş,
apoi in lagărele de la Miercurea Ciuc şi Vaslui
P în timpul aceste, sălbatice pngoane. V,orel Tnfa «£**«**
Germania, unde se însene la Un, vers,lalea d,n Beri.n, audnnd
cursuri de filosofie, economie politică şi alte discipine. su ţi
chiar o teză de doctorat. rpae)LJ( Carol al
în septembrie 1940. Uniunu. in
ll-lea, la şedinţa solemnă a UNSCR .P^f^andat expirase
locul Dr. Şerban Milcoveanu al * studenţească
Reorganizează viaţa studenţească preluând oasa
din Calea Plevnei. . Illhli 2 ,ar Dopular „Libertatea
în 1940 preia şi conducerea vechiului ™ 1**^ de ^ate
al părintelui Ion Moţa din Orăştie s _ ţj ma t e nalâ modestă
creştină, în scopul de a aşigura n SDama
familiei eroului şi martirului creş W Tn fa dureaz â până la
Activitatea gazetărească 3 0 A ljnuan e 1941. când lovitura de
nefastele evenimente din 21 ■- ^ Mişcarea Legionară, iar
stat a lui Antonescu aruncă i ®9 mai întâi în Italia.
Viorel Trifa ia din nou calea exi u universitar. La solicitarea unu*
unde i se oferă un post de pro a t>iieşte în Statele Unite, unde
grup de români din America, s . Q rtcK joxe Române »n
devine conducătorul legitim al B- e construieşte un
S.U.A. înfiinţează Episcopia ^mâr*. mă nâst.re de maia.
«aHin mdjnnifir. lânaâ Detrort. Organizează
unde se călugăreşte şi principesa Ileana, sub numele de m a :
Alexandra. în America, dobândind o mare recunoaşte^
preşedintele Richard Nixon îl invită, în 1960, să binecuvânta
deschiderea lucrărilor Congresului American. eze
Coaliţia diabolică a forţelor oculte, malefice, din ţară
străinătate îşi atinge scopul, influenţând guvernul american s § '
comită marea greşeală de a se face părtaşe la o actiun 3
monstruoasă, soldată până la urmă cu expulzarea marelui ierarh al
Bisericii Ortodoxe Române din America (1983).
Sfârşeşte în refugiul său din Potugalia, ţară latină soră care i a
oferit adăpost. ’ a
Cu Viorel Trifa se încheie în 1941, existenţa glorioasă a
UNSCR. El a fost ultimul Preşedinte al acestei societăţi
studenţeşti, a cărei luptă plină de entuziasm, de abnegaţie şi de
uriaşă jertfă a fost închinată, în exclusivitate, apărării şi conservării
valorilor eterne ale idealului naţional şi moral creştin.
Din lucrările elaborate de episcopul Viorel Trifa: Călăuza
creştinului ortodox - Jackson 1940; Solia: Istoria vieţii unei gazete
romaneşti - Grass Lake - 1961; România: the iand, the history,
e people - Roma, 1963; Marginal notes on a court case -
Lisabona, 1985.
Petre JUŢEA (1901 - 1991)
Un Socrate al credinţei în Dumnezeu şi Neam
nrpnti nrf nas ? ut în satLJ l Boteni - Muscel, dintr-o familie de
truDă într° 0C ?' !~ a ^ an ' rarr| âne orfan de tată şi ajunge copil de
comun far Uni a î- e m 'l' tara din Câmpulung. Inteligenţa sa ieşită din
Neaaoe R a a 6 * r ' mis * a . 5 coa l a - După cursul inferior la liceul
Ghenmho d ' n * oca ^ate, urmează cursul superior la liceul
Iuţea să urm" ^ cons 'î' er militar decide ca tânărul
cercul intpiprf ^ ZQ Facultatea de Drept din Cluj. Remarcându-se în
Al Vaida - Voievod îl trimite să
Berlin Este Hr ? 6 de 9uvernământ la Universitatea Humboldt dm
întors în tT Ec ° nomie P° ,itică §* Drept,
leagă o mare nr’ P oate sud influenţa lui Nae lonescu, de care 1
unele cercuri ? Ie ani0, este preocupat de politică. Se apropie de
ferm p e poziţii nnnf 309 ^’ însă se dumir eşte repede şi se situează
Până la adânci bătrâ" 6 ^ d rea ^ a P e care nu * e ma ' ab andoneaZ
Coleg de generaţie şi prieten cu străluciţi elevi ai lui Nae
lonescu (Vulcănescu, Eliade, Cioran ş a ), care fascinaţi şi ei e
elocinţa lui, îl consideră un vârf al generaţiei sale.
A cunoscut pe Corneliu Codreanu şi mişcarea creat e e.
Gândurile sale îndrăzneţe şi incisive, profunde şi M
rămân ca nişte dăltuiri în marmură: Suvera n faţ ă . n , .
Divinităţii, nemuritor şi liber prin depăşirea extrao .
sale - acesta este omul creştin. Şi Romanul s-a n ^ j ^
în 14 ani de detenţie sub comunişti s.-a rtrf camarazii
suferinţă, prin vasta sa erudiţie şi deosebita ui e
Apologet creştin şi legionar. . . de [a Aiud. când,
A rezistat tuturor tentativelor de „re Leaion arul a fost un
cu obişnuita forţă a verbului său a sp •*••• Jar y n
cavaler fără reproş, rătăcind pnn ju _ Mar|( când el
„reeducarea" de tip Piteşti, instituită m oartea, a spus, spre
însuşi devenise o umbră care l ^ caf9a legionari
uluirea tuturor: „Sunt nemuritor, m Ţ oa f 8 mărie personalitâp
nemuritoare ". O altă afirmaţie elocventă ^ ^
au aderat la extrema dreaptă fiind că nu
radicală faţă de influenţa nefastă a bolşevismului rusesc” $j- n
sunteţi legionari, ori fascişti. Că Mussolini era ateu, Hitlerer
miturile germane, iar legionarii creştini. Singura mişcare de wJ! CU
teoloaal fondată". eapta
teologal fondată".
Integrat ortodoxiei are două repere de neclintit: Dumneze
Neamul său şi două modele după care se ghidează: Eminecr
Şcoala Ardeleană.
Şcoala Ardeleană.
încrezător în opera educativă a Mişcării Legionare, visează
Românie modernă şi puternică. A afirmat cu convingere deplină °
„Mişcarea Legionară a fost mişcarea de revigorare creştină 1
naţională din acest veac, în România". 9 f
Manuscrise importante, documente de o valoare inestimabilă
se află încă în arhivele securităţii, dacă nu au fost deja distruse ca
să-i mai aplice o lovitură de graţie postumă, după ce l-au hărtuit si
chinuit toată viaţa. * 9
pârţr Ul,imUl ' imP 3 ,UCrat ' a ° An,ro P° lo 9 ie ' concepută în şase
Cartea întrebărilor
Sistemele
Stilurile
Matematica
Fizica, ştiinţa ştiinţelor naturii
Dogmele
decembrie Ur ' aşul din ^ usce ** s-a stins apoteotic la 3
(1992) aU 6< ^ a * P os * um lucrarea între Dumnezeu şi Neamul meu
1 .
2 .
3.
4.
5.
6 .
George USCĂTESCU
Pro IESCU (1919 - 1995)
rofesor universitar. Doctor în filosofie
Dreptul ^Bucures^s^r Curtana - Gorj. Studiază Fitosofiaf
Filosofie si I itorl Mo Ş J.? b( ne cu succes două doctorate: unul în
"umară printre cotii V Şi al doilea în Dre P' < 1943 > în 1940
n,,JT,"’ re co| aboratorii ziarului Cuvânt,a
se
n umărâ printre rni.K V ?! al doi,ea în Drept (1943
După ZareJ a . at0rM ziarului Cuvântul.
din 1955 se stahiu . ? ra se lnscrie la Universitatea din Roma. iar
7 w_ stabileşte in Snani*
din 1955 se stahilo ♦ t Se înscrie ,a Universitatea din Roma, iar
teoria Culturii ©/ J ? !, n ^P an ' a - unde devine titularul catedrei de
catedră ce aoaLn 1ICă Genera/ă a Universităţii din Madrid -
Gass et Este Z Ji!, a ( n, ® nor lu ' Eugenio D'Ors şi lui Ortega V
27 g e e Societăţii tbero-Americane de Filosofic
din Madrid, profesor la Universitatea
Internaţională m Menedez y Pelago din
Santander, membru al Societăţii
Mediteraneene de Filosofie, precum şi
membru al Federaţiei Mondiale a Societăpfor
de Filosofie.
Publică peste 100 de volume şi broşun
(poezie, eseu, filosofie, politică), precum şi
numeroase articole în penodice europene,
americane şi în cele aparţinând exilului
românesc.
Dintre cărţile sale menţionăm câteva (cu titlurile traduse dm
franceză şi spaniolă): Problema Europei { 1949), Revo/ta elitelor
(1955), Moartea Europei (1957), Constantin Brâncuşi (1955).
Aventura libertăţii (1967), Erasmus (1970), Istoria filosofie/'{*1978),
Augustin, Nietsche, Kierkegaard (1983).
întemeiază revista Destin, care grupează nume de prestigiu ale
exilului românesc ca: Mircea Eliade, Constantin Brăiloiu, Pamfil
Şeicaru, Grigore Gafencu.
Este laureat al Premiului Universităţii Europene (1964) şi al
Premiului Naţional de Literatură al Spaniei (1970).
A fost membru al Mişcării Legionare încă din anii studenţiei Şi-
a arătat încrederea nelimitată în viitorul naţiunii şi al cultuni
române.
Ştefan VASILIU (1908- 1989)
Inginer
S ~3 născut la laşi
Absolvent al liceului Internat din laşi, diplomat al Şocl»
Politehnice din Bucureşti (şef de promoţie 1930). ..... ,
Intră în Mişcarea Legionară în 1934 - 1935, lucrând la Uz.nele
Malaxa - Bucureşti, unde devine consilier tehnic şi secretar
personal al ing. N. Malaxa. t „ în
în septembrie 1940 Consiliul de administrare î, desen ’ n ?f â n
funcţia de Director Generai ai Uzinelor Ma!axa\i i vârsta de32
Inginer de excepţie, cu o vastă cultură tehnică şdnM
calităţi organizatorice, va fi tot timpu '' ie î" cins tit
profesionalism, dublat de un car ^ cter ' < “™, e ^ ? permanenţă
n Deşte 40 ani de pngoană comunistă va m r
urmărit, persecutat şi marginalizat, fără să-şi piardă *
verticalitatea exemplară şi probitatea. In $â
Alexandru VERGATTI (1911 - iqqa\
Doctor în Drept
S-a încadrat în Mişcarea Legionară din anul 1933. Avoc î
timpul guvernării din 1940 este şeful Contenciosului legionar
subsecretar de stat la Ministerul Justiţiei. Coordonează şi Con Ti
Naţional de Românizare. 9 8, ,u '
în octombrie 1944 este arestat şi face detenţie politică
în 1970, la intervenţiile episcopului Valerian Trifa reuşeşte să
se stabilească în Statele Unite, unde a decedat
ION VEŢELEANU
Inginer
la r^r CUt într "° comună din Oltenia. Urmează cursurile liceale
inninp HW ™ ? Ud " e superioare «a Politehnica din Bucureşti. Ca
nginer diplomat funcţionează în cadrele tehnice ale Căilor Ferate.
1044 17* a j Mlşcării Legionare din 1930. După 23 august
avoratni h 77,7 ^ ru P u * de personalităţi legionare condus de
cu Partidul m 1! U 777' u ’ care stabileşte o strânsă colaborare
creerii unui 7 7f ^ aranesc ’ condus de luliu Maniu în vederea
Din actt7 U fr0nt de ' Uptă ar, ti-comunistă.
Duliu fost spr7 mai fac parte ’ C3 elemente proeminente, Sterie
Ion Chica inn c# ? eneral * a Ministerul Economiei Naţionale, ing
univ Ernest R 0 r$ efan Predescu > prof. univ. Radu Meitani, prot
Ion Vet 2 3 ' ™ /osif Costea ş.a.
sobrietate si lonT» ^7 ° figură Proeminentă a grupului prin
gândirii. Om de* ™ G ^ er ‘ ,m P une P r ' n clarviziune şi profunzimea
al acţiunilor în»iJ7 P ^ e dar 0,6 ac î |ur >e, este principalul motor
Partidului National rT~ e de mLJnc 'I°nrnea română în cadru
morale şi creştina . aranesc - pentru apărarea valorilor naţionale,
comuniştilor ln uz ' ne le asaltate* de bandele teroriste a e
Ss ocună r\ 1 a
av ând strânse leaăt. 77 * CU recon stituirea corpului muncitoresc.
Desfăşoară o arJ/? * Umea mu ncitorească din capitală.
2go o activitate ideologică şi organizatorică deosebită.
împreună cu inginerul Ion Puiu. A condus cercul de studii al
corpului muncitoresc, căutând cele mai adecvate mijloace de
propagare a materialelor doctrinare în rândul muncitorilor
Dârz şi neînfricat, angajat total împotriva ocupanţilor ruşi a
continuat lupta subversivă alături de toţi colaboratorii săi
în decembrie 1947, este arestat cu un întreg lot de muncitori
ţărănişti şi legionari.
în detenţie, la Aiud şi în colonia de muncă forţată de ia
Periprava, rămâne acelaşi om de adâncă moralitate, mai
interiorizat, mai spiritualizat.
După eliberarea din închisoare, ca urmare a regimului sever d n
detenţie, s-a stins, senin şi resemnat, ca un bun creştin şi bun
român.
Cu el dispare un exemplar de elită al generaţiei interbelice
române.
Pan M. VIZIRESCU(n 1903)
Doctor in litere, scriitor.
S-a născut în comuna Brâneţu, judeţul Romanaţi A urmat liceul
Caro! I din Craiova. Studii universitare la Bucureşti îşi 3
Doctoratd în 1932 cu teza Poezia specificului naţional
Debut literar în 1921 la Universul literar.
Redactor la Gândirea , Calendarul\ Sfarmă Piatră şi Porunca
Vremii.
Colaborator la Universul literar, Neamul Românesc , Bilete de
papagal Fada Românească , Revista Fundapilor Regate , Viaţa
literară , Orizonturi noi ş.a. .
Face parte din mişcarea naţionalistă a generaţiei de la 1922.
Director de cabinet la Ministerul Propagandei (1941), în timpul
ministeriatului lui Nichifor Crainic. Face detenţie politică m
perioada dictaturii comuniste.
în zilele noastre conduce revista Gândirea , care apare peno 1
în forma în care se prezenta în perioada 1936 - 194
A fost un apreciat al lui Comeliu Codreanu ş. un simpabzantal
idealurilor Mişcării Legionare, atitudine pe care o
fervoare şi astăzi, la venerabila lui vârstă.
281
Radu VULPE (n. 1899)
Universitar
Născut în comuna Albeşti judeţul Ialomiţa.
Profesor universitar de Istorie şi Arheologie la Bucureşti s'
Autor al lucrărilor: Istoria veche a Dobrogei, Aşezări or-
Muntenia, Epoca fierului în regiunile tracice a ie Balcanilor. 9& ' n
A fost membru al Mişcării Legionare.
Grigore ZAMFIROIU (1913 - 1997 )
Profesor, doctor in sociologie.
S-a născut în comuna Bumbeşti-Piţic din judeţul Gori
Studii la şcoa/aNormală şi Facultăţile de Litere, Fitosotie si
teologie din Bucureşti. Işi susţine doctoratul în Socioloaie. ?
Profesează ia o şcoală din Bucureşti. Luptă ca ofiţer de rezervă De
«43 ra i 94 fi P AH rU H e " berarea Basarabiei ^ prizonierat*,
anii 1943 - 1946. Atitudine excepţională în prizonierat Refuză cu
SSL.?™ - <*• «««
După război, este acceptat ca intitutor la o
şcoala din Bucureşti. Când, din ordinul puterii
comuniste, se scot icoanele din clase, intră în
con lict cu inspectoratul şcolar pe această
ema. Este arestat şi trimis la Canal. Aici,
s range în jurul lui deţinuţii mai vârstnici
(losoful Ernest Bemea, profesor Vladimir
umitrescu, preotul călugăr Roman Braga,
prof. Nae Zamfirescu, Toma Vasile, preotul
ageţeanu, preotul Florea) şi mai tinerii (Ghiţă
anescu, Constantin Iulian, C. Vlădescu, Ion
nucleu de rezkfpnts * ? V0 i, u ’ F * orea . P. Cândea), realizând un
în lagăr scS u ^ ărul . Penin ^la Valea-Neagră.
de părintele Florea e î ,n uţilor de la Canal, cu melodia compusă
Constanţa ca imn al F^aîe| Va f ' Ulter ' 0r adop(at de Riala AFDPR '
f din hău/închisorii
Năvala a - b !» cârun V feciorii,
Navala vieţii sfinte vine
Din temniţi, lagăre şi mine.
Un crez de fier tună-n istorie
Şi bezne pier lumini se-nglorie.
La Peninsula, se redactează revista-manifest Hrisov de
Bună-Vestire, la care scrie şi Grigore Zamfiroiu.
în 1958 este arestat din nou, împreună cu soţia, fiica şi un
băiat pentru difuzare de poezii din închisori. Rămâne acasă,
singur, copilul cel mic, Gabriel. Este condamnat la moarte,
împreună cu Radu Gyr. După un an i se comută pedeapsa şi
este dus la Aiud.
în 1964 are loc eliberarea. Nu-şi mai poate relua vechea
profesie. Lucrează ca pietrar. Soţia se stinge: fiica şi băiatul, cu
calificări universitare, reuşesc să plece din ţară.
Rămas singur, se călugăreşte cu numele de părintele
Andrei.
„Singura armă care ne-a mai rămas este rugăciunea M
Profesorul Zamfiroiu rămâne, în conştinţa celor ce l-au
cunoscut, un model de dăruire românească şi trăire creştină
A fost simpatizant al Mişcării Legionare.
Ştefan ZĂVOI ANU (1882 - 1941)
Colonel
Cavaler al ordinului Mihat Viteazul, pentru merite de arme ca
articipant la Războiul Reîntregirii din 1916 - 1918
Senator legionar. în timpul prigoanei dezlănţuita după
sasinarea lui I.G. Duca, a adăpostit pe Căpitan înainte de
Jdecarea procesului Gărzii de Fier. din aprilie 19o4.
In septembrie 1940 este prefect al Poliţiei Capitalei. După
jvitura de stat a lui Ion Antonescu. din lanuane 1941, este ares .
ondamnat la moarte, la insistenţa lui Antonescu ^ /
ilava, în iunie 1941. Un purtător al ordinului Miha, \teazut
mpuşcat de un coleg (Ion Antonescu)' T?rĂ\a
A fost ales parlamentar pe listele partidului rotut^ T^a
legerile din 20 decembrie 1937, alegeri anulate de Carol al
283
Ion ZEANA (n 1912)
Medic, poet, publicist, pictor.
S-a născut în comuna aromânească Doleani din Macedon
Absolvă gimnaziul român din Salonic. Pentru continuarea stnHiiu
- în 1938 vine în ţară şi urmează cursS
Facultăţii de Medicină din Bucureşti n*
1945 este medic primar ftiziolog la diverse
sanatorii de TBC din ţară.
în Mişcarea Legionară se încadrează în
anul 1934. Participă la Congresul
studenţesc din 1936. de la Târgu Mureş
după care este întemniţat, pentru 6 luni | a
penitenciarul din Cluj.
In decembrie 1938 este internat în lagărul
de la Miercurea Ciuc. Este unul dintre supravieţuitorii masacrului
din noap-tea de 21/22 septembrie 1939. ordonat de regele Carol al
ll-lea.
la 14 mai 1948 este arestat la Constanţa, unde funcţiona ca
medic primar şi este condamnat la 10 ani temniţă grea, după care
a mai primit o pedeapsă administrativă de 60 luni în colonie de
muncă forţată, la Periprava.
După eliberarea din 1963 este retrogradat şi funcţionează
ca simplu medic stagiar. Abia după 6 ani este reintegrat în
drepturile de medic primar obţinute prin concurs în 1945.
' e Ş*t din închisoare cu opt volume de versuri compuse
mental, din care a editat un volum în anul 1995.
n . anu * ^77 es * e P rem ' a t la concursul de amatori pentru
pictură in ulei.
284
INDEX DE NUME
(Partea I)
A
Arşavir ACTERIAN 25
Haig ACTERIAN 25
Bartolomeu (Valeriu] ANANIA . 26
Dimitrie [Cristian] AMZĂR
Dumitru ANASTASE ^7
Ladmiss ANDREESCU .
OO
Vasile ANDREI .
Demostene ANDRONESCU . ^
29
Ion ANDRONESCU
f , 30
Ion ANTONIU - PÂSU
30
Victor APOSTOLESCU
31
Mihail ARNÂUTU .
. 31
Niculae ARNÂUTU
. 31
Gheorghe AVRAME SCU
285
Crişu AXENTE
Dumitru BACU
Ion BANEA
Ion BARBU [Dan BARBILIAN]
llie BARBU
Virgil BĂDULESCU
Gheorghe BĂGULESCU
Nicolae BĂLAN
Gabriel BĂLĂNESCU
Dumitru BĂLAŞA
Ion BĂNCILĂ
Vasile BĂNCILĂ
Alexandru BĂRBAT
Mircea BĂRBULESCU
Alexandru BASSARAB
•on BELGEA
. 32
B
. 32
. 33
. 34
. 36
. 36
. 36
. 37
. 38
. 39
. 40
. 41
41
42
42
43
286
Doru BELIMACE
Ernest BERNEA
Traian BIJU
Lucian BLAGA
Vasile BLĂNARU
Arsenie BOCA
Vasile BOLDEANU
Dan BOTTA
Gheorghe BRAHONSCHI
Faust BRĂDESCU
Traian BRĂILEANU
Ion Alexandru BRĂTESCU
VOINEŞTI
Radu BUDIŞTEANU
Emil BULBUC
c
Gheorghe CALCIU
44
45
46
47
48
49
50
51
52
54
55
56
57
58
59
287
Alexandru [Alecu]
CANTACUZINO
Andronic CANTACUZINO
Gheorghe [Zizi] CANTACUZINO
[GRĂNICERUL]
Ion CANTACUZINO
Ion CARAION [DIACONESCU]
Ion CARANICA
Nicolae CÂLINESCU
Spiridon CÂNDEA
Valeriu CÂRDU
Ion C. CĂTUNEANU
Sergiu CELIBIDACHE
Viorel CHICIDEANU
Nistor CHIOREANU
Toma CHIRICUŢA
Constantin CHIRIŢĂ
Eu 9en CHIRNOAGĂ
60
61
61
62
63
63
65
67
68
68
69
70
70
71
71
72
288
Platon CHIRNOAGĂ
73
Vasile CHRISTESCU
Vintilă CIOCÂLTEU
•
Ion CIOCÂRLAN
Aurel CIORAN
Emil CIORAN
. 77
Gheorghe CIOROGARU .
. 79
Ion CLAUDIAN .
80
Gheorghe CLIME .
. 81
Ion ZELEA CODREANU .
. 82
Niculae COJOCARU .
. 83
Gheorghe COMĂNESCU .
. 85
Alexandru CONSTANT .
85
Mihai CONSTANTINESCU .
86
Paul CONSTANTINESCU .
87
88
Victor CORBUŢ .
88
Nicolae CORNEANU
289
Dumitru COROAMĂ g 9
Eugen COŞERIU 9 q
Horia COSMOVfCI 9l
Constantin COSTANDACHE 02
Traian COTIGĂ 93
Aron COTRUŞ
Ovidiu COTRUŞ 95
Ion Nonea COVRIG 96
Niculae CRĂCEA g6
Nichifor CRAINIC [Ion DOBREJ 97
Paul CRAJA „ 9
Valentina CREŢOIU 100
Nicolae CREVEDIA 101
Dimitrie CUCLIN 101
•on CUŞA
102
Pavel Costi " DELEANU D 10 3
290
Ovidiu O. DENSUŞIANU
104
Mihai Stere DERDENA . 104
Vasile DIACONESCU . 105
Bănică DOBRE 106
Ştefan Augustin DOINAŞ 106
Nicolae DONA . 107
Victor DRAGOMIRESCU 107
Maria DROC 108
Sterie DULIU .'••••• 108
Dumitru (Miti) DUMITRESCU .
Ion DUMITRESCU - BORŞA . 110
Luca DUMITRESCU . . 111
Vladimir DUMITRESCU . 112
. 113
Mircea ELIADE .
. 115
Mihai [Fotin] ENESCU
F . 115
Constantin FÂNTÂNERU
291
116
Gheorghe FILIPESCU
Marin FIRMILIAN 117
Neagoe FLONDOR . 117
Dacus Costin FLORESCU hq
Nicolae FLORESCU . 118
Sergiu FLORESCU 119
Nicolae FRÂNCU . 1 19
losifFROLLO 120
Ion FRUNZETTI 120
Dumitru [Tache] FUNDA 120
Gheorghe FURDUI 122
G I
Valeriu GAFENCU 123
Constantin GANE 125
Ovidiu GĂINĂ (Stan M. 126
POPESCU]
Ion GAVRILĂ [OGORANU] 127
Victor Puiu GÂRCINEANU
llie GÂRNEAŢĂ . ^g
,on GĂVÂNESCUL . 131
Dimitrie GĂZDARU 132
Corneliu GEORGESCU 133
George GEORGESCU 134
Ion V. GEORGESCU 135
Nicolae GEORGESCU-EDI- . 136
NEŢI
Dimitrie GEROTA ^
Radu GHENEA ' 136
. 138
Dionisie GHERMANI
. 139
Constantin Virgil GHEORGHIU
. ^ 29
Viorel GHEORGHIŢĂ
. 141
Alexandru GHICA
. 141
Simion GHINEA
. 142
Benedict GHIUŞ
143
144
293
Traian GOLEA
Constantin GOGA
Nicolae GOGA
Virgil IONESCU
Virgil IONESCU
Eugen IONICĂ
Radu GYR [DEMETRESCU] .
.
1 145
Gurie GROSU .
. 145
H
Ion HALMAGHI
. 148
Oscar HAN
. 149
Traia n HERSENI
. 149
Nicolae HORODNICEANU
. 150
Vintilă HORIA
. 151
i
Constantin IACOB
Ni cu IANCU
. IM
Vasile IASINSCHI
. 154
Iustin ILIEŞU
Iile 1MBRESCU
Mae IONESCU
158
159
160
Ion IONICĂ
Nicoarâ IORDACHE
Constantin IORGULESCU
Constantin IOTZU
Gheorghe ISTRATE
Constantin IULIAN
j
Constantin JOJA
K
Radu KORNE
L
Romul LADEA
Grigore LECHINŢAN
Mile LEFTER
Simion LEFTER
Dimitrie LEONIDA
Dumitru LEONTIEŞ
Ştefan LOGIGAN
G. G. LONGINESCU
161
162
163
164
166
166
167
169
170
171
171
172
172
173
174
176
M -f
Ernest MAFTEI i 7 g
Grigore MANOILESCU -. -| 7 ^
Mihail MANOILESCU ^ 78
George MÂNU -| 7 g
Vasile MAILAT 10^
Ion MÂNZATU ^ 0 ^
Ana Maria MARIN ^ 0 -
Aurel MARIN ^2
Vasile MARIN 183
Coriolan MATEI .jo,
Virgil MATEIAŞ 185
Victor MEDREA 18 0
Dumitru MEHEDINŢI. 186
Simion MEHEDINŢI 187
Dimitrie MICESCU 188
GibMIHĂESCU 18 g
Virgil MIHÂILESCU -189
Teofil MIJA
296
189
Ion SÂN-GIORGIU
Vasile MILITARU
Ion MIREA
Radu MIRONOVICI
George MORUZI
Ion MOŢA
Ion I. MOŢA
Florea MUREŞAN
Costin MURGESCU
George MURNU
N
Demostene NACU
Constantin NAGACEVSCHI
Vaier NEAGOE
Gheorghe NICOLAU - BÂR¬
LAD
Mircea NICOLAU
Nicoleta NICOLESCU
Pompiliu NICOLAU
Constantin NOICA
191
191
192
193
194
195
196
199
200
200
201
202
203
204
206
207
208
208
Vasile NOVEANU
208
O
Zosim OANCEA .
. 2io
Qespa OLARIU CARANICA
. 211
Octav ONICESCU
. 212
Constantin [Costache]
OPRIŞAN 213
Mihai ORLEANU
v\- 214
P
Petre P. PANAITESCU ... 215
Zaharia [Zahu] PANĂ . 216
Ion PANTAZI 217
Gheorghe PANTAZI 218
Arsenie PAPACIOC 218
Constantin PAPANACE . 219
Nicolae C. PAULESCU . 220
Nicolae PĂUN 222
Dorin PA VEL 223
298
Ion PAVELESCU
Eugen PETIT
Nicolae PETRAŞCU
Cristian PETRESCU
Toma PETRESCU
Marcel PETRIŞOR
Constantin
PETROVICESCU
Grigore PIHU
Antonie PLĂMĂDEALĂ
Mihail POLIHRONIADE
Mircea POPA
Anastasia POPESCU
[„Mame Sica")
Traian POPESCU
Nicolae POPOVICIU
Vasile POSTEUCĂ
Radu PRIŞCU
Dragoş
PROTOPOPESCU
225
226
226
22 /
228
228
229
231
233
234
234
235
236
237
238
239
240
Ion PROTOPOPESCU . 241
. 242
Visarion PUIU
. 243
Sextil PUŞCARIU
R
Rodolphe Neculai RACLIŞ ." ; ^4|
Gheorghe RACOVEANU
Mihail RACOVIŢĂ . 245
Alexandru RANDA 246
Dan RĂDULESCU 246
Virgil RĂDULESCU 247
Aureliu RĂUŢĂ 248
Alexandru RONNETT Jjg
Nicolae ROŞU 249
Liviu RUSU 250
LiviuRUSU 250
s
Marieta SADOVA
Constantin SANDOVICI
Ion SAVA
Nicolae SECĂREANU
Duiliu SFINŢESCU
Emil ŞIANCU
Horia SIMA
llie SMULTEA
Miron ŞOAREC
Horia STAMATU
Liviu STAN
Bucur STĂNESCU
Vartolomeu STĂNESCU
Aurel STATE
250
251
252
. 252
. 252
253
254
257
258
258
258
259
260
261
262
265
Nicu STEINHARDT
Constantin STOICĂNESCU
301
Mircea STREINUL
Mihail STURZA
Zoe STURZA
Corneliu ŞUMULEANU
T
Şerban TASSIAN
Constantin TĂNASE
Alexandru Cristian TELL
Vasile ŢEPORDEI
Radu ŢIŢEICA
Nicolae TOTU
Lucia TRANDAFIR
Viorel [Valerian] TRIFA
Petre ŢUŢEA
U
George USCĂTESCU
302
V
V
279
Ştefan VASILIU
Alexandru VERGATTI
Ion VEŢELEANU
Pan M. VIZIRESCU
Radu VULPE
z
Grigore ZAMFIROIU
Ştefan ZÂVOIANU
Ion ZEANA
280
280
281
282
282
283
284
303
PARTEA a II-a
Alţi intelectuali - membri şi simpatizanţi -
ai Mişcării Legionare
prezentam in padinile cane catmeajă
ccurte reveniri ţa tiofudia cotor
intelectuali - mentor* 4* cuupati^auţc le
teamă ai IHiţcănii Jleyiouane - La cane
latele temndicative privind viaţă 4i opera
lor deocamdată cant relativ- cumane.
'04
Dinu ADAMEŞTEANU (n. 1913)
Născut în comuna Toporu - jud Giurgiu, ca fiu de preot.
Urmează cursurile secundare în Bucureşti, la Colegiul Sfântul
Sava, iar studiile universitare (1933-1938) la Facultatea de Utere
din Bucureşti. Licenţa în 1938.
Ca adolescent, îl are ca mentor pe profesorul Victor
Papacostea. Acest lucru îi dezvoltă pasiunea pşentru istone şi
arheologie. Participă astfel la săpăturile de la Histria, conduse de
istoricul Scarlat Lambrino.
Dragostea pentru vestigiile arheologice u deschide o
perspectivă asupra istoriei, apropimdu-l de crezul Mişcăn,
Legionare. Acest ataşament îl manifestă constant după anul 1935.
când e trimis cu bursă la Şcoala Română de la Roma, unde îşi
cMctine si t6Z3 dc licsnţs.
în 1942-1946 este bibliotecar al Şcolii Române din Roma. iar
în 1961 ia Darte la săpăturile arheologice din Sicilia
E ’.c, 1 Zt WM. * «uM • F '« a
5 iA^«.»ndefn«=<>nW o
Dinu Adameşteanu rămâne ca o ngura k »
pentru o spiritualitate românească fundamentată pe istone ş
arheologie.
Horia AGARICI
Celebru pilot, cu fapte de legendă din a. doilea râzbo,
mondial. Membru al Mişcării Legionare.
Alexandru ALEXIANU (1914 -1974)
Născut Ic Bucuros «
Vodă. Studii supenoare la Frederic Nietsche
Bucureşti. Licenţiat în 19» « o >***£ la redactarea
lucrează sub conducerea
Enciclopediei Române. Colaborează la revistele: Iconar ( 1937 \
Buna Vestire (1937-1941), Gândirea - Versuri (1942). Ulteri
publică la Via|a Economică, Călăuza bibliotecarului, Revist
Muzeelor, Glasul Bisericii. în 1971, în Editura Meridiane scrie 3
Mode şi veşminte din trecut, iar în 1974, Acest ev mediu românesc
(scrieri despre litografia şi arta românească).
Cu aceste scrieri Alexandru Alexianu deschide o fereastră
spre trecutul nostru istoric cu dragoste pentru întâmplările
vremurile de odinioară.
A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Silviu ALUPEI (n 1954)
Născut în jud. Bacău cu origine ţărănească.
Politehnica din laşi şi devine inginer.
Participă la revolta din 1985 de la laşi. După 1989
Revista Puncte Cardinale.
A fondat Gruparea Universitară 1922.
Simpatizant legionar.
Studiază la
lucrează la
Haralambie ANGELESCU (n. 1898 )
Născut în comuna Spâtaru - jud Teleorman.
Puc uita tea de Medicină din Bucureşti.
Membru al Mişcării Legionare
Medic. Profesor la
Ervin ANTONESCU
Eftimie AntonesoTnfr^ ? ' n perioada interbelică. Fiul lui
Dumitru | Mitu] BANEA (n 191,)
Născut în comuna Vurpâr de lângă Sibiu Frate cu Ion Sarea
A participat la mai toate evenimentele Miţcân, Legionare
Talent de povestitor A sens cartea Acuzat, martor ş, apărător In
procesul vieţii mele.
Dinu BĂDESCU
Tenor la Opera Română din Bucureşti
Membru al Mişcării Legionare.
George BĂLAŞU
Membru al Frăţiei de Cruce a unui liceu dm Cadnlaterui cedat
Se refugiază în Bucureşti, unde continuă activitatea la Frăţia de
Cruce a Liceului Casa Corpului Didactic
După evenimentele din 1941, se expatriază şi după mai mulţi
ani se stabileşte în Canada la Hamilton - Ontario Aia editează
cea mai răspândită revistă de afirmare românească Cuvăntc,/
Românesc, reunind prestigioase colaborân din ţară şi dm exn
Maria BEIU PALADE
Profesoară, autoare de manuale didactice de matematică
Scriitoare de talent. A făcut parte din Comitetul de iniţiativă pentru
constituirea asociaţiei Prietenii legionarilor, la 8 noiembrie
Augustin BIDIAN (m 1977)
Av/r^at rwtnr în Drept, pneten cu Ion Moţa Fost •
Alexandru BIDIAN
Jurist, fiul lui Augustin Bidian. Stabilit în Occident.
Membru al Mişcării Legionare.
lancu^BIDIAN
Fiul lui Augustin Bidian. Doctor în Drept şi Teologie. Stabilit în
Occident. Membru al Mişcării Legionare.
Mircea BIJU (1913-1988)
Născut la Turnu Măgurele. Premiant de onoare al Liceului Radu
Greceanu din Slatina. A urmat Facultatea de Drept şi a profesat
avocatura la Bucureşti. A fost epurat ca legionar, calitate pe care o
avea din 1934.
A tradus poezii din literature francofonă (Leopold Sedar
Sengor). A elaborat Mic dicţionar al spiritului uman cu peste zece
mii de citate (1983).
Ion BOANTĂ (m. 1986)
Avocat din Braşov. Strălucit pledant, apărător al deţinuţilor
anticomunişti. Redactor şef la gazeta Libertatea de la Orăştie.
Personalitate dinamică. Detenţie îndelungată. încadrat în Mişcarea
Legionară încă din timpul studenţiei.
Alexandru BORCEA ( 1909 - 1996 )
Originar din Ardeal, stabilit la Constanţa. Avocat. A funcţionat în
Oficiul Juridic al Mişcării Legionare în 1940, ca director de cabinet
al lui Alexandru Constant.
Dumitru BORDEIANU
Originar din Moldova In 1948 student la mediana din laş,, a
fost unul din caracterele şi energiile care, trecute pnn iadul
închisorilor de la Piteşti şi Gherla a rămas ceea ce a fost din
totdeauna: un legionar adevărat.
Ajuns în Australia întreţine acolo flacăra credinţei sale Şi-a
reunit cutremurătoarele sale amintiri în Mărturisiri din mlaştina
deznădejdii , două volume editate în ţară.
Ion BORDEIANU
Profesor la Facultatea de Farmaae. Simpatizant legionar.
Alexandru BOGZA
Profesor de musică la Câmpulung - Bucovina. Frate cu scrotorw
Geo Bogza şi Radu Tudoran. A devenit legionar în anul 1934 după
o originală întâlnire cu Corneliu Codreanu.
Liviu BRANZAŞ (1930-1998)
Născut la Sâniob - Bihor. Arestat de pe băncile şcolii, este
anchetat brutal de Securitate. Execută o detenţie de 1
1964), trecând prin închisorile din Oradea. Jilava, minele de la
Cavnic, Aiud. După eliberare răspunde chemăm la desăvârşire şi
86 Livuflrânzaş rămâne tn amintirea cetor
înzestfat cu un mare tezaur moral, strălucit exemplu de
_*_* .i,.iKa nicAridi si a neamului.
Smaranda BRAlESCU
Celebră aviatoare în perioada
Mişcării Legionare.
interbelică. Simpatizantă a
Victor BRĂTULESCU (1899-1975)
Studii la Facultatea de Litere şi Fiiosofie din Bucureşti. Doctor
în istorie la Roma. Director al Muzeului de Artă Religioasă din
Bucureşti. Simpatizant al Mişcării Legionare.
Gheorghe BUTTU (n. 1904)
Născut la Ploieşti. Termină Medicina în Bucureşti. Medic
neurolog şi endocrinolog. Ginerele profesorului doctor Gheorghe
Marinescu. Membru al Mişcării Legionare. Gheorghiu-Dej cere să
fie consultat de dr. Gheorghe Buttu afirmând: „Nu am încredere în
medicii noştri.
Gheorghe BUZATU
Profesor universitar la laşi. A publicat Radiografia Dreptei.
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Gheorghe CAFTANGIOGLU
T , AV0 M at r re0cupân llterare - De,entie la Aiud în lot cu Petre
Tulea. Membru al Mişcării Legionare.
Paul CAMBUREANU
maTweJuJZ V râ f b0iUl Re ' ntre 9 lni ' Cavaler al Ordinului
Ofiţeri de rezprv^H «« U 3 Sena,u,ul legionar. Şeful Corpului de
Ofiţer, de rezervă d,n M,şcarea Legionară constituit în 1937
Matei CANTACUZINO
Arhitect. Simpatizant al Mişcării Legionare.
310
Paul CARAVIA
in 1948, studenţia Facultatea de Litere si Fim^e
infernul închisorii de la Piteşti. Astăzi reputat profesor.' 3 rea " P " n
Ştefan CÂRJAN
Economist, celebru fotbalist şi antrenor la echipa Unirea
Tricolor din Bucureşti. Legionar, ca majoritatea celor ce făceau
parte din clubul oborean. Intre 1948 - 1962 a făcut detente
politică. A scris cr carte intitulată fn slujba unui rege fotbalul
Ion CENGHER (n1911)
Doctor in Ştiinţe Economice. Membru al Mişcării Legionare
Liliana CHIABURU
Arhitectă. A contribuit la difuzarea literaturii legionare
Simpatizantă a Mişcării Legionare.
Ion CHINEZU (1894-1966)
Născut la Cluj, unde îşi termină studiile. Scriitor, critic literar şi
publicist. A scris eseuri, critică literară. Animator al revistei Gând
românesc. Membru al Mişcării Legionare.
Dan CHIRICEANU
Medic oftalmolog. Membru al Mişcării Legionare
Ovid COMŞA
Medic. Colaborează la Buletinul de a**********
uoMnuan din Clui. Membru al Mişcân
li ilni
311
Legionare.
Gheorghe C(D/\ND^^
Originar din Piteşti. Prof. univ. Inventatorul sincronizării tirului
de mitralieră cu rotaţia elicei la avioanele de vânătoare. Printre
iniţiatorii Asociaţiei Prietenii Legionarilor.
Ion I. ZELEA CODREANU
Inginer agronom, frate cu Corneliu Codreanu. Asasinat la 22
septembrie 1938. Urmărit, se refugiază într-o biserică, unde este
ucis de poliţişti.
Răzvan CODRESCU
# v * ,y . «mm
Profesor, scriitor, publicist. Simpatizant al Mişcării Legionare.
Horaţiu COMANICIU
Avocat. Comandant legionar. A militat pentru alianţa cu Partidul
National Ţărănesc. Exil îndelungat. Decedat în Occident.
Ion CONEA (1907-1978)
Originar din comuna Coteană - jud. Olt. Profesor geograf.
T t * tn™- 0 ®' rn ' on Mehedinţi. Autorul lucrării Ţara Loviştei.
ntre 1935-1938 activează în cadrul grupării Rânduiala.
Gabriel CONSTANTINESCU
Simpatizant legionar.* direC '° r reViS ' 6i PunCtB Cm *"*
Marius
CONSTANTINESCU
(n.1907)
Născut în comuna Vâniu Mam _ ...w u l. .
acului Vio», Gomo.u A ta, „ BjflSiÎ
Ion COJA
Profesor universitar, scriitor. A scris lucrarea Legionarii noştri
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Dan CRIVÂŢ (n 1910)
Originar din Dorohoi. Urmează Facultatea de Medicină din
Bucureşti. Medic internist. Vicepreşedinte al Societăţii Internilor din
spitale. Membru al Mişcării Legionare.
Cella DELAVRANCEA (1887-1991)
Fiica lui Barbu Delavrancea, pianistă, profesoară la
Conservatorul din Bucureşti. Simpatizantă a Mişcării Legionare în
anii 1935 - 1939.
HENRIETTE [RIRI] DELAVRANCEA (1894 - 1987)
Arhitectă. Fiica lui Barbu Delavrancea. Simpatizantă legionară.
Hariu DOBRIDOR
Scriitor, fiu de ţăran din jud. Dolj, autorul
ygmelor. A mai scris: Pământ şi suHet oltenesc - versun. Uv
ngurătălii- Versuri. Simpatizant legionar.
313
Ion DOBRE
Profesor, mort pe Frontul de Răsărit în batalipanele ţj e
pedepsire instituite de Ion Antonescu. e
Constantin Aurel DRAGODAN (n. 1919)
Născut la Alexandria. Studiile liceale la Alexandria şj Ţ urnu
Măgurele iar cele universitare la Facultatea de Drept din Bucureşti
(neterminate).
Condamnat în 1942 pentru activitate politică legionară. în luna
sa detenţie (22 de ani) trece prin închisorile Jilava, Văcăreşti Alba
lulia, Piteşti, Târgu-Ocna, Caransebeş, Aiud.
Compune o sumedenie de poezii în condiţiile grele ale
detenţiei.
Este eliberat în 1964. îşi ia licenţa in Filosofie şi Litere şi
funcţionează ca profesor de limbile franceză şi engleză în oraşul
Videle. După 1989 coordonează culegerea de poezii Poeţi după
gratii, concepute de colegii de detenţie.
losif DUMITRU (n.1908)
Născut în comuna Berin. judeţul Hunedoara. , fl
Medic. Cadru universitar, şef de lucrări ia Institutul Naţional de
Zootehnie Membru al Mişcării Legionare.
Fory ETERLE (n.1905)
eputat actor de teatru şi film. Membru al Mişcării Legionare.
lordache FĂCĂOARU
9 nar din Focşani. Sociolog. Membru al Mişcării Legionare.
314
Constantin FLORU
Profesor de Filosofie. A făcut nari a a. ~
cursurilor profesorului Nae lonescu 'simor^ 6 ' 0 ! ^ Ed " 3re 3
Legionare. ^ S,mpataa "' 31 Mişcăm
George FONEA
Poet, simpatizant legionar.
Ion FLEŞERIU
Originar din Sibiu.
Avocat. Expatriat în Occident. Exil îndelungat A publicat o
lucrare intitulată Memorii.
Membru al Mişcării Legionare.
Lizeta GHEORGHIU
Avocată. A apărat pe Comeliu Codreanu în procesul din 1938
După 23 august 1944, 'arestată de NKVO, dispare în URSS
Simpatizantă a Mişcării Legionare.
«
Simion GIURGECA (n 1922)
S-a născut în comuna Bolda din jud. Timiş. Urmează şcoala
primară în comuna natală, apoi Şcoala Normală şi Conservatorul
de Muzică la Timişoara. La 16 ani este arestat pentru activitate
legionară. După eliberare este încorporat şi participă la luptele din
Ungaria şi Cehoslovacia. în 1948 se înscrie la Facultatea de Litere
şi Filosofie din Cluj. Este arestat din nou, tnmis la Canal la muncă
forţată şi eliberat după trei ani de detenţie.
A publicat maxime şi aforisme, reportaje, poezii, studii.
Este unul din fondatorii Partidului PENTRU PATRIE, in 199 .
315
plorian goghi
Doctor în Drept. Membru al Mişcării.Legionare.
Ion GOLEA (n. 1922)
Născut în comuna Bachenea, jud. Târnava. Student la
Medicina din laşi (1942). în 1948, după o luptă cu Securitatea, se
refugiază în Iugoslavia. Internat în lagăr în Bulgaria, trece cladestin
în Italia şi Austria. Paraşutat în ţară în 1953 este prins prin trădare,
condamnat la moarte şi executat în octombrie 1953.
Victor GOMOIU (1882-1960)
Medic, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Fost
ministru, preşedinte al Asociaţiei pentru Istoria Medicinei.
Radu GORUNEANU
Avocat din Craiova. Premiant de onoare al Colegiului
Mănăstirea Dealul. A scris cartea principiul conducătorului.
Membru al Mişcării Legionare.
Gheorghe GORUNESCU [PENCIU]
(n.1926)
Născut în Bucureşti. După un an la Conservatorul de Artă
Dramatică, este arestat (1948) pentru activitate în cadrul Frăţiilor
de Cruce şi condamnat la opt ani temniţă grea. Este eliberat în
1956, dar în 1958 este din nou arestat şi condamnat pentru
uneltire contra ordinei sociale. Este eliberat în 1964.
îşi reia activitatea literară publicând poezii umoristice, epigrame
ş a. în Urzica, Munca, Contemporanul şi articole în România
Liberă, Dreptatea, Ziua, Literatorul, Păcală, Cacialmaua ş.a.
316
Este membru a! Asociaţiei Zianşmr, a | SocetM,
Ser. ton Ş , preşedintele Clubului Ce QncJ, £££
Are patru cărţt pubhcate şi trei în curs de apanţre
Constantin GRECEANU
Diplomat, ambasador al României la Beriin in 1940 Regimul
Antonescu îl trimite punitiv pe front, în Rusia, unde cade in lupte în
1941. Membru al Mişcării Legionare.
Cristea GROSU
Sculptor, membru al Cenaclului Luchian. Membru al Mişcăm
Legionare.
Dorin HASNAŞ
Avocat. A lucrat în Oficiul Juridic al Mişcării. A colaborat cu
Ambasada Japoniei: Ambasadorul Japoniei oferea azil politic
Căpitanului în 1938.
Nicolae HODOŞ
Medic chirurg expatriat în America în suita regelui Mihai
Membru al Mişcării Legionare.
Valentin HOFFLICH
Diplomat de carieră. Pictor. Membru al Mişcâni Legionare
Nicolae de HOHENZOLLERN
(1903-1975)
Principe al României. Fiul regelui Ferdinand.
317
A oferit terenul său de la Rarău pentru organizarea Taberei
Legionare. Simpatizant şi protector al Mişcării în disputa cu
instituţia regală, pe care voia să o ferească de certurile politice.
Paul IACOBESCU
Avocat. Apărător al lui Corneliu Codreanu în procesul din 1938
Membru al Mişcării Legionare.
Ştefan IACOBESCU
Inginer. Fost director la Radiodifuziune în 1940. Detenţie
îndelungată. Membru al Mişcării Legionare.
Aurel IBRAlLEANU [SCARABA]
Avocat. Originar din Brăila. Vechi membru al Mişcării
Legionare. Ales parlamentar pe listele partidului Totul pentru Ţară,
în decembrie 1937.
Horia IGIROŞANU
Sculptor. A realizat bustul lui Nae lonescu şi al lui Nicolae Totu.
Membru al Mişcării Legionare.
Mihai • IGNAT
General. Preşedintele completului de judecată din aprilie 1934,
in procesul Gărzii de Fier. Ales parlamentar pe listele partidului
O u pentru Ţară\n decembrie 1937, alegeri anulate de Carol al II-
Alexandru Virgil IOANID (n.1924-1993)
Membru al Frăţior de Cruce de la Liceul Aurel V.a,cu d,n
Bucureşti Este arestat In 1941 tn pădurea Montesqureu din
preajma Capitalei. împreună cu un grup de elevi Mai târziu ca
student la Facultatea de Utere ş, FHosorie. este şeful grupului de
legionari din această facultate. Frecventează reuniunile de la
Biserica Antim ale Rugului Aprins. Arestai in 1948. trece prin
infernul de la Piteşti şi ajunge cu plămânii distruşi la închisoarea
spital Tg. Ocna, unde se distinge alături de Gafencu. lanutide.
Jimboiu, şi ceilalţi, prin puritatea sufletească, omenia şi fermitatea
convingerilor lui. Sănătatea şubrezită (TBC pulmonar şi ciroză
hepatică) îl ucide prematur, lăsând în inimile tuturor celor ce l-au
cunoscut amintirea candoarei lui aproape anacronică într-o
societate secularizată.
Andrei IONESCU (1905-1949)
Avocat. Născut la Bârlad. A constituit primul cuib legionar din
Bucureşti. Fost preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti
Arestat în 1948, moare în închisoare de apendicită neoperatâ
Membru al Mişcării Legionare.
Alexandru IONESCU
Născut în Bucureşti. Inginer agronom, specialist in vimculturâ
Membru al Mişcării Legionare.
Duminică IONESCU
Biserica Leon . Qfâtuitor şi duhovnic de
m mncn iHi n„n soiritul său enaclopedic Stătu or _
310
decembrie 1937. A făcut parte din Senatul legionar. A lucrat efectiv
la ridicarea Casei Verzi. v .
Nelu IONESCU
Avocat din laşi. A fost protectorul Căpitanului pe care l-a apărat
în multiple rânduri. Simpatizant al Mişcării Legionare.
Toader IORAŞ (1908- 1982)
Scriitor. Licenţiat al Facultăţii de Teologie. Emigrant în Italia şi
Argentina. A scris lucrarea „Nicadorii". A făcut parte din Mişcarea
Legionară.
loan IOVAN
Preot la Mănăstirea Vladimireşti înainte de 1948. Detenţie la
Aiud. Trăire elevată. Simpatizant legionar.
Filon LAURIC (n.1907)
Originar din Bucovina. Licenţiat în Drept. Avocat. Fost
preşedinte al centrului Studenţesc Cernăuţi.
Membru al Mişcării Legionare.
Horia LOVINESCU
Dramaturg. Nepotul criticului literar Eugen Lovinescu. A făcut
parte din Mişcarea Legionară în 1940.
Vasile LOVINESCU (1905- 1984)
Scriitor. Văr cu Horia Lovinescu, preocupări spiritualiste.
Traducător al lui Rene Guenon. Primar al oraşului Fălticeni în
1940, în lunile guvernării legionare. A fost membru al Mişcării
320
Legionare.
Constantin LUCA
Colonel. Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul din pnmul război
mondial. Participant activ ia multe acţiuni ale Mişcăni Legionare
Ion MACRIDESCU
General medic. Membru al Senatului Legionar Alâtun de
Mişcarea Legionară de la începutunle ei
Mina MAmALIGA (1883-1946)
Originar din 8asarabia. Colonel, expatnat la Pans Exil
îndelungat. Membru al Mişcării Legionare
Sergiu Aurel MANDINESCU
(1926-1964)
S-a născut în comuna Basarabi din judeţul Bacău
Absolvent al liceului MiUtar din Craiova. urmează cununie
Şcolii Militare din Sibiu. u*r^ea Nabonalâ de Rezistenţă
Este urmăn, în „ ar*ta, la
din Oltenia, condusă de . temniţă grea.
trece prin închisonle uraiova. . ^
Caransebeş, Aiud şi prin faimoasa „reeducare” de la Piteşti şi
Este eliberat în octombrie 1960. în închisoare a conceput
versuri de mare frumuseţe care parţial au fost publicate.
A fost simpatizant al Mişcării Legionare. H
Dumitru MANGERON
Profesor universitar de mecanică şi matematică la Politehnica
din laşi. Membru al Mişcării Legionare în anii 1940.
Grigore MANTA
Doctor în chimie la Paris. Profesor universitar de biochimie la
Cluj. Membru al Mişcării Legionare.
Anghel MARCU
Arhitect. Autor al Monumentului de la Aiud.
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Zaharia MARINEASA (1921-1997)
Născut în comuna lablaniţa din sudul Banatului, urmează liceul
şi câţiva ani la Facultatea de Drept (pe care împrejurările nu i-au
îngăduit să o termine).
Execută 21 de ani de închisoare: sub Antonescu între 1941*
1946, iar între 1946-1948 la Aiud, Tg. Ocna şi Lugoj. După doi ani
de libertate, când luptă în rezistenţa din munţii Banatului, este din
nou arestat şi condamnat ta 15 ani de închisoare. în detenţie,
comportare ireproşabilă.
După 1989 duce o intensă activitate culturală şi politică. în 1991
întemeiază Editura MARINEASA , unde aveau să apară volume de
memorii, poezii de închisoare sau pagini de filosofie.
322
Şi-a închinat viaţa în întregime Mişcării Legionare
Ion MARII
Ar fi suficient să înşirăm doar lista lucrărilor de literatură şi
doctrină legionară editate de acest badea Cârţan autentic, ca să
ne edificăm asuprâ forţei, pe/care Mişcarea Legionară a putut să o
imprime luptătorilor ei.
Peste o sută de titluri editate în toate limbile de circulaţie stau
mărturie asupra energiei acestui intelectual înăscut, nu fabncat în
retortele unui laborator universitar.
Membru al Mişcării Legionare.
Ion MAXIM
Membru al Grupării Literare de la Sibiu împreună cu Ovidiu
Cotruş, I. D. Sârbu, Ştefan Augustin Doinaş
Arestat când îşi pregătea teza de Doctorat intitulată Introducere
în lirica lui Ştefan Augustin Doinaş.
Ţinută sobră, exemplară. în temniţă. A făcut cunoscută încă din
1953 balada lui Doinaş Mistreţul cu colţi de argint, ca şi istona
întregului grup de literaţi de la Sibiu şi în special activitatea lui
Augustin Doinaş, de care îl lega o veche pneteme
Virgil MAXIM (1923-1996)
S-a născut în oraşul Buzău. Arestat în ultimul an de studn
liceale (1942) este condamnat pentru activitate in cadru t>
Îe Cruce în închisoare duce o v,aţă spiritualizată alătur, d. a
fruntaşi legionari (Tnîan, ..ie «^^ 22 '^
Aiud, Târgşor, Jilava şi Gher^ E bera n ^ după 22 de^ ^
ss r:-r——*—
această lume la 73 de ani.
323
Henry Georges MEITANI
Doctor în Drept, profesor universitar. Autorul unui excepţional
tratat de Drept Internaţional. 1 1»
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Radu MEITANI
Fiul lui Henry Georges Meitani. Profesor universitar | a
Facultatea de Drept A făcut îndelungată detenţie politică la Aiud.
Membru marcant al Mişcării Legionare.
Nicolae MLADIN
Mitropolit al Ardealului. Simpatizant al Mişcării Legionare.
Sebastian MOCANU (n.1916)
* ,
Originar din Ţara Moţilor - Scărişoara. Studii de Litere la
Universitatea din Cernăuţi. Profesor cu îndelungată detenţie la
Aiud. Scriitor, publicist.
Membru al Mişcării Legionare.
Dragoş MORĂRESCU (n. 1923)
Originar din Bucureşti. Arhitect diplomat în 1954. Pictor,
grafician, sculptor în metal. Deţinut politic între 1942-1944 şi între
1958-1964. A scris un volum de versuri şi lucrarea Xilogravura
cărţii vechi româneşti şi a cărţii contemporane.
Membru al Mişcării Legionare.
Claudio MUTTI (n. 1946)
Italian. A făcut studii de Filologie Clasică şi Literatură română şi
maghiară.
Remarcabil publicist, a semnat numeroase volume de studii şi
eseuri apărute în limbile italiană şi franceză. O parte însemnată a
activităţii sale a fost consacrată valorilor politice şi spirituale ale
Dreptei Româneşti. A tradus în italiană scrienle lui Comeliu
Codreanu şi Ion Moţa. A sens Mircea Ehade şi Garda da Fior,
Penele Arhanghelului, Intelectualii şi Garda de Fier Este directorul
Editurii AII’insegna del l/e//todin Parma (1978).
Valeriu [ Vicâ ] NEGULESCU
(1905-1958)
Avocat. Originar din Bucureşti Detenţie îndelungată Moarte
martirizat la Jilava. Membru al Mişcăm Legionare.
Ilie NICULESCU
Doctor în Ştiinţe Economice, şef al Corpului Răzleţ din
Mişcarea Legionară. Detenţie îndelungată (1941-1964).
Virgil NIJULESCU
Profesor universitar. Decan la Facultatea de Mediană din laşi.
specialist în parazitologie. Simpatizant al Mişcării Legionare
Marieta IODACHE (Maica MlH aflai
Sora lui lordache Nicoară. Membră a Mişcăm Legionare
Ajutoarea Nicoletei Nicolescu la conducerea legonantor din
Bucureşti. Internată în lagăr la Mănăstirea Suzana in ani. 1938-
1939 Din anii 1941-1942 lucrează la construirea Mănăstirii
Vladimireşti Intră în monahism. După desfiinţarea mânâstin, de
comunişti este arestată şi se stinge în închisoarea de la Miercurea
Ciuc.
Anisoara ODEANU (Doina PETEANUJ
?oe,î Nâfcută în 1912 la Lugo,. Tatăl, profesorul Peteanu A
publicat Călător In noaptea de crăciun.
Membră a Mişcării Legionare.
Dumitru ONIGA (n. 1923)
S-a născut în comuna Stupea din jud. Suceava,
în martie 1942 este arestat pentru activitate în cadrul Frăţiei de
Cruce şi condamnat la trei ani închisoare la Cernăuţi. Suferă
arestări şi condamnări succesive: în 1944, în 1946, în 1958.
în 1958 este internat în lagărul Noua Culme până în 1964.
Ultima anchetă, în 1989, la Suceava. în timpul repetatelor detenţii
a compus versuri, iar după 1989 a colaborat la mai multe ziare şi
reviste: Crai Nou — Suceava, So/stiţiu — Satu Mare, Tribuna
Transilvaniei - Cluj Napoca, Ţara - Chişinău, Plai Românesc -
Timişoara.
Constantin ONU 1
Originar din Huşi. Avocat. A făcut detenţie politică. Membru al
Mişcării Legionare.
Ovidiu PAPADIMA
Doctor în Litere. Scriitor, critic literar.
Simpatizant legionar.
Ion PARAGINĂ (n.1919)
Fiu de ţăran, născut în comuna Crucea de Sus din jud.
Vrancea. Studii liceale la Tecuci. Activează în cadrul Frăţiilor de
Cruce. Este închis doi ani sub regimul Antonescu.
In august 1944 este elev al Şcolii Navale Române. Strălucit
student la Litere şi Fi/osofie în Bucureşti. -Ă||
Activează într-un grup de rezistenţă anticomunistă. în 1948
6 ares ^ are Şi se refugiază în munţii Vrancei cu un grup de
326
rezistenţă. împreună cu toată familia lui, bunici, părinţi, fraţi, alte
rude, toţi hăituiţi, arestaţi, condamnaţi, la parte la răscoalele
ţărăneşti din Vrancea.
Execută 16 ani de închisoare. Chinuit în temniţă cum nu au
fost mulţi, a rămas fidel credinţei lui.
Remarcabil poet, are o sumedenie de versuri nepublicate,
create în anii de detenţie. Azi conduce filiala Foştilor Deţinuţi
Politici din Vrancea.
Emanoil PARASCHIVAŞ
S-a născut în 1916 la Bucureşti. A absolvit Academia
Comercială. Condamnat pentru activitate legionară sub regimul lui
Antonescu. Este arestat şi condamnat din nou în 1948. Anii de
detenţie îi execută la Aiud şi la Periprava în Deltă, la muncă
forţată. După eliberare se dedică studiului elaborând lucrări şi
versuri cu conţinut istoric şi religios.
Ion PĂUNESCU —DAIA (n. 1923)
S-a născut în comuna Daia din jud. Vlaşca. Fiu de preot.
Ca student, în 1948, al Facultăţii de Medicină, este arestat şi
trece prin infernul „reeducării" de la Piteşti. După eliberarea din
1964 desfăşoară o vie activitate de ajutorarea bătrânilor şi a
oamenilor în suferinţă. Este medic vetennar. Membru fondator al
Asociaţiei Foştilor conducători ai studenţilor din penoada 45- 48.
Sorin PAVEL
Profesor de Filosofie. Redactor la Istoria Mosofiei modeme şi
contemporane. Exeget al lui S. KirKegaard. Stud,. filosofice.
Simpatizant legionar.
327
Traian POPESCU
Scriitor, editor, exil îndelungat în Spania.
Membru al Mişcării Legionare.
Alexandru POPOVICI
Originar din Banat. A fost în Secretariatul Mişcării Legionare.
Chirii Luca POPOVICI
Magistrat şi estetician. Refugiat în Spania.
Membru al Mişcării Legionare.
Alexandru POPŞOR (1916-1994)
Originar din Ardeal. Studii de Drept şi FHosofie la Universitatea
din Cluj. A cunoscut Mişcarea Legionară din liceu.
A condus Frăţiile de Cruce pe tară în perioada 1942-1948.
Detenţie îndelungată (15 ani) la Aiud.
Traian PUIU
Originar din Constanţa. Vechi membru al Mişcării Legionare.
Exil îndelungat în Occident.
Alexandru RACOLŢA
Tenor la Opera din Cluj. Membru al Mişcării Legionare.
Leonte RADU
. ° nginar din Ardeal, stabilit la Sibiu. Studii de Teologie. Detenţie
e ungată (23 de ani). Membru al Mişcării Legionare.
328
Alexandru RALLY
Profesor. Traducător din Ronsard şi din lirica franceză.
Membru al Mişcării Legionare.
Marta RĂDULESCU
%
Scriitoare. Fiica profesorului Dan Rădulescu de la Cluj A scris
romanul de nuanţă legionară Sunt studentă.
Constantin RARINCESCU
Profesor şi decan la Facultatea de Drept din Bucureşti (1941-
1944). A făcut detenţie politică la închisoarea Piteşti unde a şi
murit.
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Petre RÂMNEAMŢU
Originar din Bârlad. Medic şi sociolog. A sens Biometna
studiind variaţiile antropometrice ale populaţiilor.
Membru al Mişcării Legionare.
Constantin RAlLEANU
Medic. Internist anatomo - patolog. jn frata<ul *
Patologică al lui Oberiing numai doi român, sunt ctt». Babe? p
Răileanu. A fost închis sub regimul comunist.
Membru al Mişcării Legionare.
Ion RODEANU
Originar din Sibiu. Teolog, preot Trimis punitiv pe front, moare
la Cotul Donului. Membru al Mişcăm Legionar
329
Nicolae RUNOAN
Avocat. Originar din Tg. Jiu. A lucrat în Oficiul Juridic al
Mişcării. Prefect de Olt în 1940. Membru al Mişcării Legionare.
Gheorghe SÂRBULESCU
Medic. Fost preşedinte de onoare al Centrului Studenţesc din
Bucureşti. Detenţie îndelungată. Membru al Mişcării Legionare
Ion D. SÂRBU (1919-1989)
Născut în Petrila, jud. Golj ca fiu de miner. Studii liceale la
Petroşani şi cele universitare ( Facultatea de Litere şi Filosofie) la
Cluj. îşi dă teza de Doctorat cu subiectul Funcţia epistemologică a
metaforei.
Este asistent, apoi conferenţiar la Universitatea din Cluj.
Regimul communist îl înlătură din învăţământul universitar şi
devine professor la un liceu din Cluj.
A debutat în 1940 în Ţara. în 1955 este redactor la Revista de
Pedagogie şi apoi la Revista Teatru I. în 1957 este arestat şi
condamnat din motive politice. Detenţie până în anul 1963. Devine
apoi secretar literar al teatrului Naţional din Craiova. Face parte din
grupul literaţilor de la Sibiu (Ion Maxim, Ovidiu Cotruş şi Ştefan
Augustin Doinaş).
A scris 17 piese de teatru şi romanele Adio şi Lupul şi
atedrala. Obţine premiile Uniunii Scriitorilor, al Academiei şi al
revistei Ramuri A făcut parte din Mişcarea Legionară.
Nicolae SECĂREANU (n.1901)
corTluna Nanov ' judeţul Teleorman. Reputat bas la
Mpmh ^ ro ^ esor Conservatorul din Bucureşti.
Membru al Mişcării Legionare.
330
Nicolae ŞEITAN
Avocat, comandant legionar, decedat în exil
Sima SIMULESCU (1905-1939)
Născut la Calafat. Profesor de matematică Asasinat la
Râmnicu Sărat din ordinul regelui asasin la 22/23 septembrie
1939.
Barbu SLUŞANSCHI
Scriitor. Originar din Bucovina. A colaborat la Revista Iconar
Membru al Mişcării Legionare.
Nicolae SMĂRĂNDESCU (n.1910)
S-a născut în comuna Drănic din judeţul Dolj.
Urmează cursurile Facultăţii de Silvicultură a Politehnicii din
Bucureşti. Ca student aderă la Mişcarea Legionară iar în 1934
conduce grupul de studenţi legionari din Politehnică.
în 1935 este şeful Serviciului de Propagandă al Mişcăm şi
devine comandant legionar. După asasinarea lut Comeliu
Codreanu se refugiază în Germania, iar în urma evenimentelor din
ianuarie 1941, rămâne în Germania, unde, în 1944, face serviciul
de speaker la radio Donau în limba română.
La sfârşitul războiului se stabileşte în Statele Unite
lordache SPÂNU
Originar din Galaţi. Licenţiat
conducerea Centrului Studenţesc,
la 21-22 septembrie 1939.
al Academiei Comerciale. în
Asasinat în lagărul de la Vaslui
331
Stelian STANICEL (1913-1995)
Originar din Râşnov, judeţul Braşov.
în 1929, ca elev de liceu în Sighişoara intră în Frăţiile de Cruce
Urmează cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti şi în 1936
devine avocat. Participă la tabăra legionară de la Carmen Silva. în
această perioadă este secretar al Căpitanului, la parte la o serie
de evenimente importante din viaţa Mişcării Legionare.
în 1941, după evenimentele din ianuarie, ia drumul exilului în
Germania, Franţa şi apoi în America.
Cu capacitatea lui de devotament şi fidelitate se dăruie, în exil,
comunităţii române din America şi în special arhiepiscopului
Valerian Trifa. Trece la Cele Veşnice în Statele Unite la vârsta de
82 de ani.
Dan STEOPOE
Doctor în Chimie, profesor universitar. Simpatizant legionar.
Petre ŞTEFAN
Profesor de Pedagogie la Academia Comercială din Bucureşti.
Membru al Mişcării Legionare.
Nicolae STOICA
Pictor de biserici. Membru aJ Mişcării Legionare.
Sergiu STOICESCU
Medic, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti.
Simpatizant al Mişcării Legionare.
Ilie Vlad STURZA (n. 1917)
Fiul lui Mihai Sturza. Expatriat în Occident (Spania).
Membru al Mişcării Legionare.
Ion TARNOSCHI
General. în casa lui s-a constituit Senatul Legionar.
Alături de Mişcarea Legionară încă de la începuturile ei
Leon TOPA
Originar din Bucovina Reputat sociolog. Asistent al profesorului
Traian Brăileanu. Simpatizant al Mişcării Legionare.
Ilie E. TOROUŢIU
Profesor. Editor. Proprietarul Editurii Bucovina. Simpatizant al
Mişcării Legionare.
Traian TRIFAN
Avocat. Fost primar al oraşului Braşov in 1940 Face o
îndelungată detenţie la Aiud Una din figurile cele mai spiritualizate
în detenţie.
Remus ŢINCOCA
333
Emil VASILIU - CLUJ
Strălucit avocat pledant. A apărat cauza multor legionari în
perioada interbelică. Simpatizant al Mişcării Legionare.
Gheorghe VÂNĂTORU
Pictor, premiat de Salonul Oficial.
A aparţinut cenaclului LUCHIAN alături de alţi pictori, sculptori,
arhitecţi şi filosofi legionari.
Virgil VELESCU (n.1914)
Originar din Moldova. Inginer. Vechi membru al Mişcării
Legionare. Cu stagiu îndelungat de exilant în Occident. întors în
ţară, se stabileşte la Bacău.
Autorul unui faimos memoriu întocmit la terminarea războiului
în 1945, referitor la poziţia Mişcării Legionare pentru a fi înaintat
autorităţilor americane. Memoriul a fost prezentat lui Robert
Murphy, Consilierul de politică externă al lui Dwigt Eisenhower.
Robert Murphy a înţeles suferinţele legionare şi l-a convins pe
Eisenhower să scoată Mişcarea din rândul grupărilor
colaboraţioniste. Astfel legionarii au fost absolviţi de acuzaţia de
colaboraţionism, recăpătându-şi o totală libertate de deplasare şi
activitate.
Ion VEVERCA
FyinwT^ dln Banat - Economist, asistent al lui Virgil Madgearu.
EX " ' ndelUn9a ' A scri * Sufle, şi gând legionar- Salzburg 1952.
Filon VERCA (n 1915)
xpatriat în Occident. Membru al Mişcării Legionare.
Ştefan VLĂDOIANU (1910-1970)
S-a născut la Constanţa unde a absolvit liceul Mircea Cel
Bătrân. Arestat în 1942 cu un lot de fraţi de cruce. Face 22 de ani
de detenţie la Aiud şi la minele Baia Sprie şi Valea Nistrului. La
greva din 1957 este dus de la Aiud la Gherla, unde este izolat. în
închisoare concepe mental o sumedenie de poezii publicate
ulterior în volum. Moare suspect în 1970, călcat de o maşină
George VOICU
Originar din Cluj. Doctor în Geologie.
Membru al Mişcării Legionare.
Constantin VOICESCU (1924-1998)
Originar din Bucureşti. Urmează Facultatea de Geografie Este
arestat, ca student, în 1948 şi eliberat în 1955. Arestat şi
condamnat din nou în 1958. Eliberat în 1969 urmează Teologia şi
devine preot cu o viaţă duhovnicească elevată.
A aparţinut Mişcării Legionare.
Octavian VOINEA
Originar din Vrancea. Tatăl, împuşcat în 1939 din ordinul Iu.
Carol al ll-lea. Octavian este ofiţer pe front. După 1944, student la
Politehnică. Arestat în 1948, trece prin infernul de la Piteşti
A scris un volum memorialistic.
Membru al Mişcării Legionare.
Aristide ZDRU (1922-1994)
Membru al Mişcării ° „'t^n^nar vlaho-
englez.
Gheorghe ZLOTESCU
Pictor. Colaborator la Buna Vestire şi Axa. A aparţinut
Cenaclului LUCHIAN. ■ ^ i:
Constantin ZISU
Medic. Condamnat în regimul lui Ion Antonescu.
336
ANEXĂ
Mircea DIMITRIU
Născut la 13 Martie 1913, la Panciu, în fostul judeţ Putna
Termină liceul la Tg. Mureş. Urmează Politehnica din Timişoara
între anii 1932-1938, când, în urma prigoanei deslânţuitâ de < irol
al ll-lea contra Legiunii, se refugiază în Germania
Internat în lagărele naziste, se eliberează la 23 august 1944 şi
face parte din guvernul de la Viena prezidat de Horia Sima
Comandant ajutor în 1935, Comandant general-ajutor 1954
Autor, sub formă de interviu, a unei recente istorii a Mişcăm
Legionare, care merge până în anul 1998
Dan IOVÂNESCU (1910-1977)
S-a născut pe plaiurile Olteniei Urmează şi continuă până la
capăt Şcoala de Arhitectură din Bucureşti Devine legionar în anii
studenţiei, încadrându-se în familia Jdeea românească’ Face
parte din gruparea de artă plastică şi arhitectură Luchian
condusă de pictorul Alexandru Bassarab Semnatar al Manifestului
colectiv „Revoluţia aşezării româneşti', tindea spre realizarea unei
viziuni artistice rezultată printr-o modernizare funcţională a
elementelor tradiţionale. în toate ramunle arte. plast.ce Este
condamnat în 1949 la cinci ani închisoare pentru activitate
anticomunistă. îi execută la Aiud şi la Canal După eliberare
lucrează ca arhitect în întreprinde de s.atAmen^âriiefemrei
Apico/a -de la Otopeni poartă semnătura lui. Cutremurul d,n 1977
.S\piUVia uc r _..._ h ...«lo rara nu VOf mai
vedea lumina zilei.
Augustin MICU
Produs de elită al intelectualităţii interbelice ardelene, reprezintă
în chip exemplar dârzenia etosului ei. Inginer şi, curând după
absolvire, asistent ta Politehnica din Timişoara. Din toamna lui
1938 vine în Bucureşti şi preia conducerea organizaţiei Răzleţi"
Spirit ponderat, inteligenţă ascuţită, cu larg orizont cultural şi
neabătut curaj, se impune autoritar şi totodată receptiv în cadrul
acestei organizaţii, care întrunea intelectualitatea bucureşteană a
Legiunii. Realizează, secundându-l pe Horia Sima, solide legături
între componentele mari ale organizaţiei pe ţară, în împrejurările
dificile de atunci. Arestat la începutul lui ianuarie 1939, organizaţia
suferă un şoc de pe urma căruia nu se reface uşor. După o
anchetă extrem de dură e internat în lagărul de la Miercurea Ciuc
Este ucis în genocidul de la 22 septembrie 1939, ordonat de regele
ucigaş Carol al ll-lea. y
Nelu PĂUNESCU ( 1921 - 1995 )
Născut la Câmpina, într-o familie cu copii mulţi. Aici urmează
clasele primare şi liceale.
Ca elev intră în organizaţia Frăţiei de Cruce din cadrul liceului
tr dB Dreptăm Bucure ?" studii universitare,
dar le întrerupe fund urmărit de Siguranţă.
BraL^rT^' 6 19 , 4 ° Par<iCipă 13 Ac!iunea arma,ă de la Sâcele-
v otaT ,:; 23 a 'r. 9area de pe a regelui carol al ll-lea,
slârsL a Z r °' ' efuirea ! ării H da crimele
legionare "T ÎT Mui r ° mân în 1940 ’ în timpul guvernării
inldeS f aC,iUnea ■ AiUt ° rUl Le9 ’° nar " a < ută
Nord şi Cadrilate U9 ^ d ' n Basarabla . Bucovina, Ardealul de
a lui Carol al ll-lea P ^ ^ ^ părăsile datorilă guvernării nefaste
prigoană din judeţurPrahova^rr ’ 94 a pai1icipă la ac,ivi,a,ea de
a. Este condamnat la moarte şi astfel
nevoit să ia calea exilului, plecând în Bulgaria împreună cu un grup
de refugiaţi.
După 23 August 1944 se refugiază în Germania, unde, încadrat
în Armata Naţională, luptă împotriva armatelor bolşevice Este luat
prizonier de trupele americane, dar evadează şi se stabileşte în
Tirol. Se înscrie şi frecventează cursurile Facultăţii de FHosofie din
oraşul Graz. în 1945 se întoarce în ţară.
Odată cu arestările masive din mai 1948, este încarcerat in
închisoarea din Piteşti, apoi la Gherla şi în final la Aiud, în Zarea
unde îşi petrece cea mai mare parte din detenţia lui de 17 am
în august 1964 este eliberat şi se stabileşte în Bucureşti
Lucrează pe un şantier de construcţii Se căsătoreşte ş« - mserte
la Şcoala Populară de Artă.
Din anii 70 prezintă lucrări de sculptură la expoziţiile artiştilor
plastici amatori, abordând sculptura monumentelor Măcinat de
boală, moare în iulie 1995
Prietenii i-au publicat într-o broşură poeziile concepute în timpul
detenţiei.
Ion PUŞCHILĂ ( 1913 - 1997 )
Descindea din acele familii de păstori care pendulau, după
anotimp, între Adeal şi Dobrogea. Ursita i-a fost să se nască într-
un popas mai îndelungat la Cernavodă în 1913. După ce termină
liceul în oraşul natal, urmează cursurile Facultăţii de Arhitectură din
Bucureşti. în 1937 îmbrăţişează crezul legionar, trăindu-l pe toate
planurile de viaţă, de la viziunea profesională până la participarea
sociala Şi politica. Face parte din fam.lia '«9'°"^ ^
românească' * participă la activitatea de inno.re a habrta.u.u
românesc pe baze autohtone ş. nafonaie. a «u«
cosmopolitismului care încerca să se ; ns ™ eze ;' n . S ^ a ^
arhitectură. Militează astfel este
334
Dunărea - Marea Neagră, având nevoie de oameni de
specialitate, îi încredinţează conducerea unui birou de proiectări,
unde arhitectul Puşchilă salvează de la munci istovitoare mulţi
deţinuţi, folosindu-i la operaţii uşoare sau de tehnică elementară.
După eliberare, regimul comunist apelează la priceperea şi
excepţionala lui experienţă arhitecturală, încredinţându-i o serie de
construcţii care fac figură centrală în peisajul constănţean: actuala
Primărie, Spitalul judeţean, un hotel de primă importanţă, apoi
litoralul staţiunii Venus şi alte construcţii de interes public. Toate
excelează printr-o fuziune între frumos şi funcţional.
în arena sportivă a oraşului îmbină spiritul palestrei antice cu
necesităţile terenului de sport modern. Dotaţia variată şi o bogată
cultură i-au hrănit un demon literar, de ale cărui versuri, exigenţele
modestiei lui, ne-au lipsit să le citim în volum.
La finele lui 1997, trece în rândul celor drepţi în deplină
virtualitate creatoare.
Paul STERIAN (1904)
S-a născut la Bucureşti.
A făcut studii de Drept şi Fiiosofie la Bucureşti. Doctor in
Fi/osofie la Bucureşti şi doctor în Drept şi Economie Politică la
Paris.
Profesor la Şcoala de Statistică şi înalt funcţionar în Ministerul
de Finanţe. Reprezentant în probleme de Finanţe şi Economie la
Legaţia Română din Washington.
A colaborat la Contemporanul, Azi, Floarea de foc. A deţinut
nn' 03 rama ^ că ,a « Gândirea " A regizat un film documentar
asupra satului Drăguş din judeţul Făgăraş.
dnmm ° per ^ scr,sa men t'onăm: La Roumanie et la reparation des
românp^MQ ^f Uarre 1929), Variaţiile ciclice ale producţiei
19321 'P î ’ tUt SfintGi Cuvioase Paraschiva (versuri -
arabe (vvZZmi). ** ~ 1932) ' P ° eme
340
A aparţinut grupului de intelectuali creştini * D .
Mănăstirea Antim. A fost membru al Mişcăn,
Fior STREJNICU (n. i 926 ,
gimnazii ^ P-ar. „
Ca liceean. cunoaşte Mişcarea legionară şi intră in Frătule de
Cruce. In 1941. la vârsta de 15 am. este arestat ş, condamnat cu
un grup de prieten,, pentru activitate legionară In închisoare se
îmbolnăveşte de plămâni. Este eliberat în iama 1943-1944 Se
înscrie la fără frecvenţă, dar este arestat din nou şi întemniţat Cu
venirea trupelor ruseşti este transferat de la Ploieşti la închisoarea
Mărgineni, de unde, în 1945, este eliberat.
Reuşeşte să termine liceul. îşi schimbă numele din Alexandru
Popescu în Fior Strejnicu, numele unui fost decedat şi se înscrie la
Facultatea de Medicină din Cluj. Dar descoperit, nu i se permite să-
şi dea examenul de stat şi lucrează ca felcer în spitalul din
Cisnădie de lângă Sibiu. îşi dă secundanatul în Radiologie
După revoluţia din 1989, este invitat la ONU spre a vorbi despre
Albert Schweitzer, subiect studiat în detaliu în ţară Stabileşte
legătura cu exilul din Spania şi participă la comemorarea de la
Majadahonda, când elaborează studiul .Din lupta exilului românesc
în Spania
Se întoarce în ţară şi face cunoscut acest tezaur pnn expoziţii,
emisiuni TV, conferinţe, în diverse oraşe din ţară
în 1996 publică o carte de mare succes intitulată .Mişcarea
Legionară şi evreii * iar în 1999 publică o antologie de poezie
dedicată Centenarului naşterii lui Comeliu Zelea Codreanu
Este medic la spitalul din Cisnădie
341
Filon VERCA (n. 1915)
(completare)
Autor al mai multor cărţi memoralialistice între care: „ Paraşutate
în România vândută”, „Dreptul la adevăr" şi a unor volume de
comentarii politice. Colaborator al revistei „Permanenţe".
42
INDEX DE NUME
(Partea a II-a)
A
Dinu ADAMEŞTEANU. ™
Horia AGARICI. 3Q5
Alexandru ALEXIANU.
Silviu ALUPEI.
Haralambie ANGELESCU. 305
Ervin ANTONESCU. 3 ^
B
Dumitru BANEA. 307
Dinu BĂDESCU. 307
George BĂLAŞU. 307
Maria BEIU PALADE. 307
Augustin BIDIAN. 307
Alexandru BIDIAN. 308
lancu BIDIAN. 308
Mircea BIJU. 308
Ion BOANTÂ. 308
Alexandru BORCEA. 308
Dumitru BORDEIANU. 309
Ion BORDEIANU. 309
Alexandru BOGZA.
Liviu BRÂNZAŞ..
Smaranda BRÂIESCU.
Victor BRÂTULESCU.
Gheorghe BUTTU...
Gheorghe BUZATU.
c
310
Gheorghe CAFTANGIOGLU.
343
Paul CAMBUREANU.310
Matei CANTACUZINO. 310
PaulCARAVIA. 311
Ştefan CÂRJAN. 311
Ion CENGHER. 311
Liliana CHIABURII. 311
lonCHINEZU. 311
Dan CHIRICEANU. 311
Ovid COMŞA. 311
Gheorghe COANDÂ. 3^2
Ion I. ZELEA CODREANU. 312
Răzvan CODRESCU. 3 <I 2
Horaţiu COMANICIU. 3 <j 2
Ion CONEA. 312^
Gabriel CONSTANTINESCU. 312
Marius CONSTANTINESCU. 313
Ion COJA.. 21 3
Dan CRIVĂŢ. 3<|3
D
Cella DELAVRANCEA. 313 tj
Henriette [RIRIJ DELAVRANCEA. ~ lV
llariu DOBRIDOR. . vi.
Ion DOBRE. . 313
Constantin Aurel DRAGODAN J
losif DUMITRU 34
. 314
£
Fory ETERLE.
. 314
F
lordache FĂCĂOARU
Constantin FLORU.
314
315
George FONEA
Ion FLEŞERIU..
315
315
G
Uzeta GHEORGHIU.
Simion GIURGECA.
Florian GOGHI.
Ion GOLEA.
Victor GOMOIU.
Radu GORUNEANU.
Gheorghe GORUNESCU.
Constantin GRECEANU
Cristea GROSU.
315
315
316
316
316
316
316
317
317
H
Dorin HASNAŞ. 317
Nicolae HODOŞ. 317
Valentin HOFFLICH. 317
Nicolae de HOHENZOLLERN. 317
Paul IACOBESCU.
• Ştefan IACOBESCU.
Aurel IBRÂILEANU
Horia IGIROŞANU.
Mihai IGNAT.
Alexandru Virgil IOANID
Andrei IONESCU.
Alexandru IONESCU.
Duminică IONESCU
Nelu IONESCU
Toader IORAŞ.
loan IOVAN.
318
318
318
318
318
319
319
319
319
320
320
320
345
L
Filon LAURIC. 320
Horia LOVINESCU. 320
Vasile LOVINESCU. 320
Constantin LUCA. 321
M
Ion MACRIDESCU . 321
Mina MĂMĂLIGĂ. 321
Sergiu MANDINESCU. 321
Dumitru MANGERON. 322
Grigore MANTA. 322
Anghel MARCU. 322
Zaharia MARINEASA. 322
Ion MĂRII. 323
Ion MAXIM. 323
Virgil MAXIM. 323
Henry Georges MEITANI. 324
Radu MEITANI. 324
Nicolae MLADIN. 324
Sebastian MOCANU. 324
Dragoş MORĂRESCU. 324
Claudio MUTTI.
N
Valeriu [Vică] NEGULESCU.
Ilie NICULESCU.’
Virgil NIŢULESCU. ZZZZZZ'.
Marieta IORDACHE.
325
325
325
325
Anişoara ODEANU
Dumitru ONIGA.
325
326
346
Constantin ONU
326
p
Ovidiu PAPADIMA.
Ion PARAGINĂ
Emanoil PARASCHIVAŞ.
Ion PÂUNESCU-DAIA
Sorin PAVEL.
Traian POPESCU.
Alexandru POPOVICI .
Chirii Luca POPOVICI .
Alexandru POPŞOR .
Traian PUIU.
326
326
327
327
327
328
328
328
328
328
R
Alexandru RACOLŢA. .... 328
Leonte RADU. 328
Alexandru RALLY. 329
Marta RĂDULESCU. 329
Constantin RARINCESCU. 329
Petre RÂMNEAMŢU. 329
Constantin RĂILEANU . 329
Ion RODEANU. 329
Nicolae RUNCAN. .
Gheorghe SÂRBULESCU
Ion D. SÂRBU.
Nicolae SECĂREANU.
Nicolae ŞEITAN.
Sima SIMULESCU.
Barbu SLUŞANSCHI.
Nicolae SMĂRÂNDESCU.
lordache SPÂNU.
s
. 330
. 330
. 330
. 331
. 331
.. 331
... 331
. 331
Stelian STĂNICEL. 332
Dan STEOPOE. 332
Petre ŞTEFAN. 332
Nicolae STOICA. 332
Sergiu STOICESCU. 332
llie Vlad STURZA. 333
T
Ion TARNOSCHI. 333
LeonTOPA.'. 333
llie E. TOROUŢIU. 333
Traian TRIFAN. 333
Remus ŢINCOCA. 333
v
Emil VASILIU - CLUJ. 334
Gheorghe VÂNĂTORII. 334
Virgil VELESCU. 334
Ion VEVERCA. 334
Filon VERCA. 334
Ştefan VLĂDOIANU. 335
George VOICU. 335
Constantin VOICESCU. 335
Octavian Voinea. 335
z
AristideZDRU... 335
Gheorghe ZLOTESCU. 335
Constantin 21SU. 336
34X
Principalele surse bibliografice
** Antologia asociaţiilor şi personalităţilor culturale româneşti din
exil : 1940-1990, ed. a doua, San Diego, 1991
Boacă, loan, Bibliografie legionară , Colecţia „Omul Nou” (Traian
Golea, Miami Beach, Florida, U.S.A.], 1993.
Buzatu, Gh., Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia
dreptei româneşti (1927-1941), Ed. FF PRESS, Bucureşti, 1996.
Codreanu, Corneliu Zelea, Pentru legionari, Editura „Totul
pentru Ţară", Tipografia Vestemean, Sibiu. 1936 (numeroase
reeditări anastatice).
*** Cronologie legionară, Colecţia „Omul Nou" (Traian Golea,
Miami Beach, Florida, U.S.A.], 1992.
*** Din luptele tineretului român: 1919-1939, Ed Fundaţie. Buna
Vestire, Bucureşti, 1993. .
*** Gazeta de l/es/din Timişoara (colecţia revistei: 1990-1998)
Heinen, Arnim, Die Legion .Erzangel Mictiael’ ,n
Soziale Bewequnq und politische Orgamsation. Eirt Beitrag zum
pZLd^TtematS Fasctusmus.
Arbeiten, Munchen, 1986 (558 pp. - cea mai amplă lucrare străina
despre Mişcarea Legionară din Romania). Mellectuels
s* “.uf-
1993 (prefaţă de Philippe Baillet). E ^ n ce
dell’Arcangelo. InteHecttuah e Gua "*f izuti ' «j adăugită); fn
Barbarossa. Milano, 1994 (verşi , nte i ec ( ua iii romani ţi Garda de
româneşte; Penele Artiang e u tr Qioran. Constantin Noica,
Fier (Nae lonescu. Mircea Elrade. Em/Oman.^ ^ ?j c|au<Jjo
Vasile Lovinescu). Ed^ ^nastasi , c^ Ed all'insegna del Veltro.
Mutti. MirceaEliadeela Gu **'* d ' F ^ de şl Garda de Fier. Ed
Parma. 1989. fn romaneşte W'rcea M
Puncte Cardinale, Sibiu, 1995).
***
5 Cardinale. Sibiu, 1995). revistei: 1998-1999).
Permanente din Bucureşti cugetarea. Material românesc.
Predescu, Lucian. Enc^lopedraCug^ Delafras .
349
Bucureşti, 1940.
Puncte cardinale din Sibiu (colecţia revistei: 1991-1 99 a\
S fin [eseu, Duiliu, Răspuns ta întrebări ale tinerilor care*
{99 f eVărUt deSpre Mi $ carea Legionară, Ed. Crater, Bucure^
c . H ° na ' nistoire du Mouvement Legionnaire t 1910 i Q ? 7
Ed TW Ş oara e, Tm 72 '^ >Storia M ^ii Legionare,
S&^J&JSS^SSS: 5K *
de doctorat); in româneşte: istoria Gărzii de Fier ('1919 , 0 !!f
Mistica uttra-nationalismutui, Ed Humanitas 1 Z J 91 r 1041 >■
(informaţie bogată, interpretări discutabile) 6Ş "’ 1993
Zaciu, Mircea, Marian Papahagi Aurel
350
NOTĂ FINALĂ
Lucrarea de faţă a fost elaborată pe baza unor materiale
documentare furnizate de diverse publicaţii (cărţi, reviste, ziare,
albume etc.).
Au fost utilizate, de asemenea, colaborări oferite de pnetem
binevoitori, dintre care menţionăm în principal pe: Constantin
Ariton, Eugen Bălaşa, Vasile Blănaru, Constantin Bucescu,
Dumitru Funda (t), Nicolae Goga (|), Aurel Guţâ, Constantin
Iulian, Gheorghe Jijie, Ion Ladea, Gheorghe Matei, Teofil Mija,
Şerban Milcoveanu, Vaier Neagoe, Anca Neculce, Comei Nicolau
Mircea Nicolau, Aurel Ovreja, Carol Papanace, Nicolae Păun,
Mihai Popescu, Alexandru Serafim, Petre Simionescu, Ion Zeana
Tuturora, coordonatorii lucrării le adresează mulţumin şi
recunoştinţa lor.
De asemenea, coordonatorii recunosc dificultatea prezentăm
unui material unitar, exhaustiv şi, implicit, necesitatea reeditării
prezentei ediţii. în acest sens, ei adresează un apel către toţi cet ce
posedă date suplimentare, să trimită completări, eventuale
rectificări considerate necesare pentru o viitoare reeditare a lucram
pe adresa:
FUNDAŢIA CULTURALĂ BUNA VESTIRE
Căsuţa poştală 8-27 Bucureşti
sau
FUNDAŢIA PROF. GEORGE MÂNU
Strada Plantelor nr. 8. sector 2, Bucureşti
351
Cuvinte de încheiere
Ajunşi la sfârşitul acestui documentar, nu ne putem ascunde
presentimentul că el va ului pe unii, va surprinde pe mulţi şi va
stârni zelul demolator al unor rafinaţi analişti, care, scoţând din
context cine ştie ce afirmaţii solitare făcute de complezenţă ori în
conjuncturi speciale, să invoce retractări ori chiar apostazieri ale
apartenenţei la spiritul legionar din partea unora dintre
personalităţile ce figurează în lucrarea de faţă.
Pentru noi rămâne cert faptul că în nici o cultură nu s-a întâlnit
o adeziune atât de numeroasă şi de valoare la o mişcare naţională
de resurecţie spirituală. A fost, credem noi, un fenomen de
ecumenicitate, când tot ce avea mai bun naţiunea noastră s-a
aliniat forţelor creştine şi naţionale
Destinul românesc, cel care ne-a prezervat de-a lungul unei
istorii vitrege şi ne-a condus la realizarea Marii Uniri din 1918 a
intervenit ş. acum, când ne aflam în faţa pericolului dispariţiei
noastre ca neam. K 1
S-a creat un front ideologic şi ideatic în stare - potenţial - să
salveze toate valorile românismului, să plaseze întreaga naţiune pe
lima trasată ei încă din începuturi. '«I'une pe.
Că nu a fost realizată până la urmă acea operă de refacere
integrală a spiritului şi instituţiilor care să asigure şi să ducă la
aceasta ^u însea'rnnă °' al c °Wa.e interne şt externi 3
ea. ta nu înseamnă nici infirmarea tezelor iniţiale ale Migrării
Legionare ş, mei înfrângerea lor. Dovadă că so rt ul Mtacânt se
Statei" î“' e , rei6Se a,â ' din in,eresul - -ii sS plte
editarea lucrărilor legionare, memorialistica de detenţie si
part cipân'e chiar şi sporadice ale legionarii vechi Soi la
furia e itertatâTdetrart l,e | aCtiUnl med,at,2ate - cât şi mai ales din
toţi străini Acestora Ip " e9atori,or ei - din tericire aproape
ale audio-vizualului în Un ^ deschise toa te canalele presei şi
închise, subiectul len/hnl^^r ,e9 ' onar '* or toate uşile le sunt
fi calomniat. llnd In * erz ' s §• amintit numai pentru a
reabilitaispihtuainateiromânească'^ da Mlşcarea Legionară a
celor menţionaţi în lucrarea do ' d că n ." ar fl decât nume,e
istorie Ce dovadă mai nr*n 3 t ’ Şl ?l ' a as ‘ 9 urat perenitatea în
analişti pontici Străini s-au aplecat c^intL*^ ° â P6Ste 0 SUtă d&
P cu interes asupra ei şi i-au dedicat
studii elogioase? Că au fost înfiinţate în afara ţării organizaţii continuă
să apară publicaţii şi se desfăşoară reuniuni favorabile Mişcării că în
sfârşit, au apărut chiar formaţiuni politice inspirate de doctnna şi
ideologia legionară. Şi aceasta acum. după mai bine de 50 de am de
interdicţie totală soldată cu mii de victime, mu de familii distruse şi mu
de ani de temniţă
în plus. nu trebuie neglijat faptul că la capătul une. pngoane dure
instituită de Ion Antonescu şi înaintea ultimei şi celei mai drastice şi
lungi interdicţii impuse de regimul comunist, Mişcarea Legionară îşi
avea totuşi constituite formaţiile sale la toate nivelele, şi mai ales la
cel studenţesc. în analiza istoricilor ar trebui să figureze un cap.toi
special care ar descoperi printre miile de studenţi arestaţi adevăr ite
personalităţi în devenire, sau care şi-au dovedit calitatea după
amnistia din 1964. Deşi marcaţi biologic de trecerea pe sub furcile
atâtor închisori şi lagăre pe parcurs de zeci de ani, ei au reuşit cu greu
şi printr-o luptă perseverentă să parvină la titluri universitare sau să se
afirme în cultura română sau pe plan pur profesional dar în aceiaşi
timp să rămână ferm încadraţi în eşaloane bine rânduite, atunci ca Şi
azi, constituind ceea ce s-ar putea numi generalla de ta 1943
Lucrarea de faţă are ca adresă lumea românească lume C3re fie
că este deja informată, fie că aplecată asupra problemelor mai
stringente ale actualităţii, consideră subiectul nostru ca pe unul de
arhivă închis între cartoanele unor rafturi de bibliotecă prăfuită Doar
într-un procent minim, neprioritar, ea se adresează unor analişti
străini, şi cu atât mai puţin nu se implică în mecanismele politice
internaţionale în momentul în care România încearcă să-şi facâ loc în
instituţiile europene. în concepţia noastră, demersul nostru se însene
în cadrul legilor care asigură libertatea de expresie Fără a fi o simplă
replică de pe poziţie defensivă ea se însene în eternul .audiatur et
altera pars \ Cititorii dornici de o informare cinstită vor descopen încă
o dată că Mişcarea Legionară nu a fost o mişcare sectară mc. una
anarhistă de marginalizaţi revanşarzi, nici expresia e emer a u
epoci revolute şi dispărută, de â ea există în continuare
Nu ne aşteptăm ca duşman,, M HM» I g*"* 1 ..*
renunţe uşor la invective ori la ironii şi la râstâlmăcn svbt e pe cit de
rafinate, pe atât de inexacte. Nici ca maeştn
dialecticii, ai cazuisticii, ai sofismelor şi» Pf r .
convertească instantaneu la pozifi, e^ ® v , 0 am ascuiu, care
Undeva tnsâ existâ un loc [n yeac ţl cara n
luminează cu
aşteaptă
aceeaşi veche putere, care e viu
iii
Cuprins
Prefaţă. ^
Cuvânt înainte... ^
Partea I.
.19
Corneliu Codreanu.
.21
. 24
Index de nume (I).
.285
Partea Il-a.
. 304
isssisslt^ * simpafe,n|i ai
. 304
Anexă
Mircea DIMITRIU
.337
Dan IOVÂNESCU
.337
Augustin MICU
.338
Nelu PÂUNESCU
.y.338
Ion PUŞCHILA.
.339
Paul STERIAN
340
Fior STREJNICU.
Filon VERCA
...
Index de nume (II)
Principalele surse bibliografice
Notă finală.
Cuvânt de încheiere.
.341
342
.343
. .349
..351
.352
„Nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului XX româna
°u va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură soirS
pornită din străfundurile etosului românesc". P'ntualâ
Vintilă Horia
şansă aRom^nie!* SUnt COnvins câ rezolu t ia toflionarâ este ultima
Emil Cioran către Mircea Eliade
,, Corneliu Codreanu n-a pus problemele moderne şi contemporane Era
mult prea puţin. El a pus problemele moderne în termeni ultimi în
totalitatea devenirii naţionale. El n-a vrut să îndrepte mizeria aproximativă a
condiţiei noastre, ci să introducă absolutul în respiraţia zilnică a României”
Emil Cioran
„ Supremul scop al luptei noastre este spiritualizarea vieţii marelui
organism politic şi cultural creator care e Naţiunea".
Emil Bulbuc
„Mişcarea Legionară are dreptul să se revendice ca singura mistică
creştină, revoluţie spirituală ascetică şi bărbătească cum încă n-a cunoscut
istoria Europei":
Mircea Eliade
„...Promovarea bărbăţiei şi a spiritului ofensiv — valori europene
aristocratice - a adus de la sine o altă prefacere a spiritului tinerei generaţii
româneşti. A creat conştiinţa spiritului tinerei generaţii româneşti. A creat
conştiinţa unei misiuni istorice, sentimentul că ne-am născut ca să împlinim
o revoluţie unică în istoria neamului".
Mircea Eliade
„Cred în destinul neamului nostru, cred în revoluţia creştină a omului
nou; cred în libertate, în personalitate şi în dragoste, de aceea cred în
biruinţa Mişcării Legionare, mândră şi puternică, într-un nou stil de viaţă,
care va transforma în valori spirituale de circulaţie universală bogăţiile
sufletului românesc".
Mircea Eliade
„A crede că odată cu dispariţia lui Corneliu Codreanu se va nărui şi
opera lui, ar însemna să ne facem o slabă idee despre adâncimea acestei
opere. Minunea pe care a făcut-o Corneliu Codreanu este aşa de mare câ
de acum îl depăşeşte şi pe er.
Nae lonescu
„Numai, atunci când arta, religia, politica, economia, ştiinţa se
subordonează moralei, o comunitate umană devine rezistentă şi îşi poate
păstra prin veacuri unitatea.
Traian Brâileanu
ISBN: 973-95956-9-3