Alex.Oproescu — Scriitori Buzoieni (1980)

WE ALELLA 


CONSTANTA. MARINO-MOSCU 


M-am născut. ca şi Oedip, cu piaoarele strimbe, 
Intr-o ES Vstaralnică din urbea Buzeulyl gm 


Comitetul de cultură si educaţie socialistă al județului Buzău. 


www.dacoromanica.ro 


M SCRIITORI BUZOIENI 


fisieristorico-literar 


www.dacoromanica.ro 


Coperta : Dinu Meşteru 


www.dacoromanica.ro 


COMITETUL DE CULTURA 
SI EDUCAȚIE SOCIALISTĂ 
AL JUDEŢULUI BUZĂU 


Alex. Oproescu 


SCRIITORI 
BUZOIENI 
FIŞIER ISTORICO - LITERAR 


BUZĂU, 1980 


www.dacoromanica.ro 


CUVINT ÎNAINTE 


Cartea de față, tipărită la Buzău prin grija Co- 
mitetului județean de cultură și educaţie socialistă, 
cuprinde 92 de „fişe“ bio-bibliografice ale poeţilor, 
prozatorilor, dramaturgilor, istoricilor si criticilor 
literari, istoriografilor, editorilor si traducătorilor, 
care s-au născut ori au activat în acest perimetru 
al spiritualității româneşti. Genericul încorporează 
personalităţi reprezentative : Vasile Cirlova, V. Voi- 
culescu, G. Ciprian, Nicolae Tăutu, Ion Caraion, 
George Macovescu, Ion Bdiesu, Ion Gheorghe, Al. 
Săndulescu, Radu Cârneci, Gh. Istrate, Laurenţiu 
Ulici..., scriitori consacraţi, dar şi nume mai puțin 
cunoscute. 

Structurarea materialulul s-a făcut pe trei capi- 
tole : „De la Mitrofan la Ion Caraion“ (urmînd cro- 
nologia debuturilor), „Addenda“, „Bibliografie si 
indice" ; 1n plus, 40 de pagini au fast destinate do- 
cumentelor iconografice, facsimile si fotografii, ma- 
joritatea inedite. Sursa principală au constituit-o 
arhivele personale, apoi, in ordine, cărțile, periodi- 
cele, stampele aflate în Biblioteca Academiei R.S.R., 
Biblioteca județeană Buzău, Arhivele Statului, cu 
referiri la tema de lucru. 

Aducem cuvenitele mulțuniri celor care, în- 
tr-un fel sau altul, au contribuit ca inițiativa editá- 
rii acestei cărți să devină realitate. 


Autorul 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoieni 


LISTA ABREVIERILOR 


„A.B.“ („Acţiunea Buzăului“) p. (pagina, partea; poe- 


abs. (absolvit) 
adev. (adevărat) 


Buc. (Bucureşti) 
Bz. (Buzău) 


cf. (confonm) 

c.l. (critică literară) 

col. (colecţia) 

colab. (colaborator, colabo- 
rare) 

conv. (convorbire) 

€. p.c. (cărţi pentru copii) 

doct. (doctorat) 

dr, (doctor, dar şi drama- 
turgie : 124) 

drm. (dramatizare) 

€. (eseuri) 

ed. (editura, ediţia ; edi- 
tli : 124) 

ed. r. (editor de revistă) 

ex. (exemplu) 

f.a. (fără an) 

f.e. (fără editură) 


il. (storie literară) 
is. (istoriografie) 

it. (istoria teatrului) 
3. (județul) 


l. (limba, dar si lingvis- 
ticá : 124) 
loc. (localizare) 


m. (mort) 
ms, (manuscris) 
n. (născut) 


nr. (numărul, numere) 


zie : 124) 

pb. (publicisticà) 

pr. (prelucrări, dar şi 
proză : 124). 

pren. (prenume) 

pt. (pentru) 


red. resp. (redactor res- 
ponsabil) 

roed. (reedítat) 

ref. (referințe) 

reviz. (revizuit) 

Rm. S. (Rimnicu Sărat) 

Supl. (Supliment) 

L şi tom. (tomul) 

tip. (tipărit, tipografie) 

tr. şi trad, (traduceri) 

v. (vezi) 

„V.B." („Viaţa Buzăului“) 

vol, (volum) 

vol. sel. (volum selectiv) 


< numele scriitorilor : 

C.C.C. (C. Canella Cioro- 
&irleanu),.. 

© lunile anului: 

ian. (ianuarie)... 


O titulatura editurilor : 

E.S.P.L.A. (Editura de 
stat pentru literatură 
si artă)... 


© alte instituţii: 


C,J,C,E.S. (Comitetul 
judeţean de cultură 


şi educaţie socialistă) etc, 


NOTĂ: abrevierile s-au folosit de la caz la caz, 


www.dacoromanica.ro 


69 


I. De la Mitrofan la Ion Caraion 


www.dacoromanica.ro 


o9 Epoca veche 


MITROFAN EPISCOPUL 


Tipograf, editor, poet, traducátor. De numele sáu se 
leagă înființarea primei tipografii buzoiene, cronolo- 
gic a 6-a din Tara Românească. Despre M. s-au pás- 
trat sumare informații biografice. Născut (...?) pro- 
babil în Bontesti, comuna Cirligele — judeţul Vran- 
cea ; m. 1703. După 1680 îl găsim la Iaşi, ca „meșter 
al tiparelor” ; la Huşi, ca episcop ; în capitala Mun- 
teniei, ca tipáritor al „Bibliei“ lui Serban Can- 
tacuzino D. Discipol al marelui Dosoftei, M. devine 
episcop şi tipograf de Buzău între 1691-1703, sub 
protecția domnitorului Constantin Brincoveanu, edi- 
tind aici „Mineiul“ (1698) — „una din cele mai fru- 
moase şi mai impozante producte ale tipografiei noas- 
tre, după N. Iorga. Dintre cele 31 de cărţi scoase 
„pren osirdia... iubitoriului de osteneale Mitrofan“, 
14 apar la Buzău. Tipograf de circulație europeană, 
iscusit gravor, traducător poliglot şi creator de texte 
originale evoluate (prefețe, versuri „la stemă“, u- 
nele „lămuriri“ editoriale...), M. a fost o personali- 
tate în epoca brîncoveană, militant al ideii de uni- 
tate națională prin carte românească „pentru ínte- 
legerea tuturor“, un iluminist. În ,mineie* el in- 
troduce mai larg limba poporului, iar cu versurile 
„la stemă“ se situează printre reprezentanţii de frunte 
ai barocului românesc. A tipărit prima editie critică 
de la noi (Iași, 1683), azi carte rară în biblioteci din 
Moscova, Paris, Londra, Viena, Amsterdam, Ham- 
burg. OPERA (selectiv): CĂRȚI TIPĂRITE LA IASI 


^. Pe ultima foaie, nenumerotatá : „A tot mestersugul Tipo- 
grafiei si îndireptării cuvintelor rumánesti ostenitoriu, de 
Dumnezeu iubitoriul Mitrofan Episcopul de Huşi. Si s-au 
început acest Dumnezăesc lucru in luna Noiemvrie, anul de 
la începutul lumii 7196 si s-au săvirşit in Septevrie anul 
7197", 


www.dacoromanica.ro 


Beriitori buzoleni 10 © 


— Dosoftei. „Psaltirea de'ntáles", 1680; Dosoftei. „Mo- 
litvánic de'ntáles*, 1681; Dosoftei. „Viața si petre- 
cerea svinfilor", 1682; „Întimpinarea Prea fericitu- 
lui şi prea inteleptului Patriarch al marelui si sfin- 
tului oraş Ierusalim, Kyr Nectarie..**. Cetátuia-Iasi, 
1682 (in 1. greacă) ; A fericitului Archiepiscop al Te- 
salonicului Simeon Dialog în contra Eresiilor*, 1683 
(în 1. greacă); „Slujba sfinţilor martiri Sergiu si Sach", 
1685 (în 1. greacă, fără foaie de titlu); CARTI TI- 
PĂRITE LA BUCUREŞTI — „Biblia“, 1688; Mele- 
tie Sirigul. „Întîmpinarea la principiile catolice si 
la chestiunile lui Chiril Lucaris şi Dositei, Patriar- 
chul Ierusalimului. Manual în contra rătăcirii cal- 
vine“, 1690 (in l. greacă); Sf. Ioan Gură-de-aur. 
„Margăritare“, 1691; CĂRȚI TIPĂRITE LA BUZĂU 
— „Pravoslavnica Mărturisire“, 1691 ; „Mineiul“, 12 
vol, 1698; „Evhologhion adecá Molitvenic*, 1699: 
„Octoih ce să zice osmoglasnicul*, 1700; „Triodion 
ce să zice Tripeasneta”, 1700; ,Evhologhion adecă 
Molitvenica*, 1701;  „Pentecostariu“, 1701 ; „Psalti- 
rea", 1701; „Învățătura preoților pe scurt“, 1702; 
„Sfînta si Dumnezeiasca liturghie“, 1702 ; „Molitvele 
vecerniei şi utreniei*, 1702; VERSURI ORIGINALE 
— „Stihuri politice 10 asupra stemei prea lumina- 
tului, slavitului şi blagocestivului Io. Constantin D 
Basarabă Voevoda". În : „Mineiul“, 1698 şi „Octoih, 
1700 (nesemnate); „Stihuri politice 6 asupra cinsti- 
tii Cruci din stema Prea luminatului Domn Io Con- 
standin Basarab Voevoda". În : „Evhologhion“, 1699 
şi 1701 (semnate) ; „Stihuri politice 12 asupra nu- 
melui prea luminatului, slăvitului şi blagocestivului 
Domn Io Constantin B. Basarab Voevoda'*, În: „Tri- 
odion“, 1700 si ,Pentecostariu*, 1701 (nesemnate) ; 
„Stihuri politiceşti 6, asupra cinstitii Cruci din stema 
Prea luminatului Domn lo Constantin Basarab Vo- 
evoda". În : „Psaltirea“, 1701 (semnate) ; alte stihuri 
în „Învățătura preoţilor pe scurt“, 1702 (semnate) 
şi „Sfinta şi Dumnezeiasca liturghie“, 1702 (nesem- 
nate); PREFETE — la „Evhologhion”, 1699 si 1701 ; 
„Octoih“, 1700; „Psaltirea“, 1701 ; ALTE TEXTE 
ORIGINALE — în „Biblia“ de la București, 1688, si 
„Mineiul“, 1698, 

Ref, : 1, 19, 29, 31, 61, 237 


www.dacoromanica.ro 


o 11 Seecolal XIX 
CIRLOVA, VASILE 


Poet. S-a născut în 1809 '), la Buzău (sau Nişcov, co- 
muna Verneşti). ILH, Rădulescu orientase pe cái gre- 
şite, printr-o frază ambiguă din „Curierul românesc“, 
adevărata sa apartenenţă geografică. Vorbim azi des- 
pre un C. al locurilor buzoiene si prin adinca arbo- 
rescentá a familiei sale, ce descinde, aici, încă din 
secolul al XVI-lea.?) Murindu-i tatăl (1811), medel- 
nicerul Ioniţă II, fost ispravnic de Buzău, apoi ma- 
ma (1818), copilul trece, împreună cu cele două su- 
rori, sub tutela rudelor care, potrivit pravilei, tre- 
buiau să le administreze cinstit „bucatele“ şi să le 
poarte de grijă. După informaţiile tradiţionale, el ar 
fi fost crescut de o mátusá, soţia stolnicului Nae Hio- 
tu, la Tirgoviste și Bucureşti ; aceştia îi rezervă o e- 
ducatie aleasă, cu profesor în familie, C. ínvátind 
franceza şi greaca modernă alături de colegul Gr. Ale- 
xandrescu. Din 1825 îşi încearcă talentul în creaţii 
anacreontice (l, greacă), sub influenţa poetului neo- 
elenic Athanasios  Hristopoulos, iar după 1826 în. 
cepe să compună în românește, îndemnat de Voi- 
nescu II. La 17 ani scria „mici dar pline de foc poe- 
zii“; la 18 ani, „Păstorul întristat; la 19 ani, mai mul- 
te poeme, dintre care se cunosc „Ruinurile Tirgovistii“ 
si „Rugăciune“; la 21 de ani, ,Ínserare” şi „Mar- 


D. „Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900" 
fixează chiar și o dată sigură, surprinzătoare : 4 feb. 1809 
(p. 191). 

2). Cel mai vechi strămoș al său, cunoscut documentar, este 
mosneanul Lor:nt din Zoresti, nepotul lui Luca — episcop 
de Buzău (1583-1604), diplomat al lui M. Viteazul, ajuns mi- 
tropolit al Țării Românești (1604-1629). Că Luca se refugi- 
ase din insula Cipru, nu se poate emite o părere certă. Li- 
rint se căsători în 1598 cu Voica, fiica lui Lupu din Verneşti, 
întrind în posesia unei însemnate averi. Jipa postelnicul, 
fiul lui Lorint și al Voicái, a avut trei copii: Rada, căsăto- 
rită cu Barbu Bádeanu vel-logofát, ctitorul mănăstirii „Bar- 
bu“ de pe Valea Niscovului, Jipa căpitanul si Stanciu logo- 
fătul — cel care va semna primul cu numele de .Cirlova“. 
(Moșia Verneşti era si proprietatea moşnenilor  Cirlomani 
sau Cirlovesti ; la strimtoare, ei vind lui Stanciu logofătul 
o parte din domeniul lor, acesta ajungind un  .Cirlova"). 
Stanciu semnează astfel, pentru prima dată, într-un proces 
de protimisis (1694), cînd fratele 151 vindea partea din Ver- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoleni 126 


şul“. Tot acum (1830), traduce piesa lui Musaios, 
„Hero si Leandru“, si un act al tragediei lui Voltaire, 
„Zaira“. In 1830 intră in militia naţională, ca ofițer 
de cavalerie. Dar, dupá numai un an de activitate in 
garnizoana Craiovei (18 sept. 1831), poetul moare de 
holera care contaminase Balcanii gi fárile din cen- 
trul Europei, molimá adusă de trupele turcesti în 
războiul cu ruşii. A debutat în revista „Curierul ro- 
mánesc*, cu „Ruinurile Tîrgoviştii (20 mar. 1830), 
publicîndu-i-se antum trei poeme și postum alte două 
— „operă“ ce schița în numai cinci poezii portretul 
unei viitoare literaturi. La C. gloria trecutului, aco- 
perită de ruine, e încă vie, prinde glas și se consti- 
tuie într-o forţă ce cheamă la luptă împotriva tira- 
niei ; generaţia nouă are datoria de a readuce liber- 
tatea pe pămîntul strămoşesc, libertate impusă de 
tradiție, de noblețea originii noastre ; iubirea e senti- 


nesti unui străin, avind ncvoie urgentă de bani. De atunci, 
urmaşii logotătului se vor numi „Cirlova”. Logofătul a avut 
patru fii: Jipa, Lefter, Calita și Musa. Primii doi zidesc în 
1714 și zugrüvesc în 1721 ctitoria din Verneşti, existentă si 
astăzi. Poetul descinde din Cirlovesti prin Arghira, fiica lui 
Leiter, care, căsătorită cu Dumitraşcu, mosnean din Gura- 
Nișcov, are cinci copii: Enică (zis și Ion, Ionică, Enache), 
bunicul poetului, Arion, Barbu, Păuna, Nicolae — ultimul 
fiind strămoșul prim-ministrului Alexandru Marghiloman. 
Enicá, la rindu-i, avu un fiu, pe Ion [Ioniță II], înfiat de vărul 
tatălui său, Ioniţă I Cirlova — mare medelnicer si ispravnic 
de Buzău (1790-1791, 1793-1799). Ion este ținut la învățătură 
elinească cinci ani (Școala „Sf. Sava“), sub directa purtare 
de grijă a dascălului Lambru Fotiade. Murind  ispravnicul, 
soția acestuia, Bălașa, ia băiatul de la școală si îl însoară 
cu fiica lui Stefan Conduratu clucerul, Zoe. Din respectiva 
căsătorie va vedea lumina zilei Constantin (1800-1880). Vă- 
duv, Ion se recăsătorește, luind pe fiica lui Vasile Lácus- 
teanu, mare proprietar în Dolj și caimacam al Craiovei în 
1801, Timpul trece, Tinăra Sevastita îi naște o fată. Copila 
era însă rahitică și le va produce părinților mari necazuri. 
Prin 1807 se naşte a doua fiică, Elena, care le va burura zi- 
lele incercafilor părinți. În 1806 pornește războiul ruso-turc, 
iar Buzăul e ocupat de trupe rusești. Se instalează aici si un 
comandament, administrația orașului dispunind de încarti- 
ruire și aprovizionare. În acest context. la 22 oct. 1808. me- 
delnicerul Ioniţă II Cirlova este numit ispravnic al județului 
Buzău. Unicul băiat, Vasile, viitorul poet, avea să se nască 
anul următor... [Genealogie C., noi elemente ; v. „Bibliogra- 
He", p. 147, nr. 11]. 


www.dacoromanica.ro 


c 13 Secolul XIX 


mentul care dá sens vieții şi naturii ; nu putem con- 
cepe existenţa unei divinităţi atotputernice, cît timp 
aceasta ar tolera ca o nație mică să sufere greul unei 
robii nedrepte. Cu aceste motive tematice (în primul 
rînd cu „motivul ruinelor*, pe care îl inaugurează la 
noi sub ínriurirea lui Volney) şi cu aleasa tehni- 
cá prozodicá — adevárate modele pentru romanticii 
ce l-au urmat — C, se înscrie ca primul poet modern 
al literaturii române. După afirmaţia lui Ibrăileanu, 
„poporul românesc a pierdut, poate, pe cel mai mare 
poet al său“, OPERA: POEZIE (cele 5 poezii cunos- 
cute!); Antume — „Ruinurile Tirgoviştii“. În : „Cu- 
rierul românesc“, 20 mar. 1830 ; „Păstorul întristat“, 
În : „Curierul românesc”, 8 mai 1830 ; „Inserare“. În : 


„Curierul românesc, 29 iun. 1820 ; Postume — „Ru- 
găciune“. În : „Curierul românesc, 4 sept. 1839 ; 

Marşul” [ostirii române]. În : „Curierul românesc, 
11 oct. 1839 ; EDITII (ale Seet lui C.) — Nico- 


leanu, N. „Poezii şi proză“; Cirlova, V, „Poezii“ ; 
Stamati, C. „Poezii și proză”, Publicaţie de Gh. Bog- 
dan-Duică. Buc., Ed. Minerva, 1906, 352 p. (Cp. 133- 
157); „Poezii“. Cu prilejul centenarului morţii poetu- 
lui. Ediţie îngrijită de prof. loan Negoescu. Tîrgovişte, 
Tipografia „Viitorul“ Petre G. Popescu, 1931. 64 p.; 
Cirlova, Vasile si Sihleanu, Alexandru. [,„Poezii“ pre- 
zentate de] Lucian Predescu. Buc., Ed. Adevărul, 
1933. 118 p.; „Poezii“, Cu un studiu de Petre V. Ha- 
nes. Volum autorizat... ca lectură particulară pentru 
clasele V, VI, VIII Buc., Editiunea Societăţii „Prie- 
tenii istoriei literare“, [1936]. 39 p.; „Poeziile“ [lui V. 
Círlova], precedate de o introducere privind epoca, 
viaţa si opera poetului. Ediţiune îngrijită de Paul I. 
Papadopol. Buc., Ed. Universul, 1942. 116 p. (col. „O- 
perele scriitorilor români“) ` ,Ruinurile Tirgovistii“. 
Ediţie îngrijită şi prefata de Marin Sorescu. Craiova, 
Ed. Scrisul românesc, 1975. 96 p. 

Ref.: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 18, 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 

31, 80, 115, 163, 232, 237, 261, 263. 


1) I, Raţiu publică în ,Unirea" (Blaj), din 16 mai 1908, alte 
posibile „Două poezii inedite ale lui Cirlova", descoperire ne- 
validată însă de cercetările istoriografice ulterioare. 


www.dacoromanica.ro 


Sertitori buzoieni 14% 
CANELLA CIOROGIRLEANU, C. 


Publicist, editor, lingvist, S-a náscut la Buzáu, ín 
anul 1826. Este fiul pasoptistului Costache C. (1796- 
1858). Figurá luminoasá a viefiiculturale buzoiene 
in a doua jumátate a secolului al XIX-lea; invá- 
fátor si întemeietor de școală națională (între 1851- 
1857), C.C.C, editeazá in 1874 prima gazetá politicá 
din orașul sáu, intitulată „Independenţa română“, 
foaie politică, literară gi comercială — un sáptámi- 
nal în patru pagini, care apare neîntrerupt 12 ani, 
Aici publică articole despre scriitori (Gr. Alexan- 
drescu), contribuții lingvistice („Ceva despre limba 
románá'), informaţii culturale ş.a. Cînd la 1 ian. 1886 
anunţă încetarea apariţiei, el Dou să precizeze cá în 
toți aceşti ani a luptat „ca un Hercule spre a com- 
bate pe de o parte pe oamenii abuzului şi ai ilegalităţii, 
iar pe de alta, spre a încuraja pe bărbaţii binefăcători 
şi virtuosi".. Lui C.C.C. i se atribuie meritul de a 
fi elaborat şi tipărit primul dicționar de sinonime 
din limba română: „Vocabular de quâte-va vorbe 
synonyme. Tradus de C. Canella, Ex-institutor în 
schóla nafiunalá de la Buzéu", 1867. Moare în îm- 
prejurári neelucidate, otrávit se pare de adversarii 
politici, pe un vapor, la Brăila (23 sept. 1886). În 
manuscris i se păstrează, la Muzeul literaturii ro- 
mâne, două caiete de cugetări, maxime, note, în- 
semnări memorialistice, poezii originale în limba 
franceză intitulate : „Citeva perioade compuse de 
mine însumi“ (147 bucăţi ; pînă la 1858) și „Diverse 
potert (120 bucăţi ; după 1856). 


Ref.: 13, 61, 231, 237 


CIRLOVA, CONSTANTIN C. 


Poet. Descendent al familiei C. din Verneştii Buzăului, 
se naşte în Capitală, la 22 aug. 1849, ca nepot al po- 
etului Vasile C. ; m. 10 mar. 1905. Preocupat de litera- 
tură, activează în Societatea „Orientul“ (1869), ală- 
turi de M, Eminescu, íncredintindu-i-se culegerea 
folclorului din Muntenia. Primele versuri îi sînt În- 
crustate pe o piatră funerară de pe mormîntul surori- 


www.dacoromanica.ro 


o 15 Secolul XIX 


lor Chiriachita si Teodora din cimitirul Zoresti ; publi- 
că apoi la „Albina Pindului*, „Pressa“, ,Resboiul'', 
„Bucegi“. Căsătorit cu Eliza Burelly, devine cumnat 
lui LL. Caragiale. În casa din Zoresti (Verneşti), unde 
va locui, înființează o ,,fábricutá de lichior si coniac“, 
Poet ludic, uneori surprinzind imagini proaspete din- 
tr-un peisaj rural, pastoral, sub influenţa lui Theocrit 
şi Gessner; sentimentul patriotic, strîns îmbinat cu 
sentimentul naturii, al pămîntului ; descriptia peisa- 
gistică, de regulă abstractă şi convenţională. Unele 
versuri încearcă să se impună ca imnuri pentru eve- 
nimentele de seamă din istoria patriei, tema ruinelor 
(„O noapte la Tîrgovişte“) fiind subtilizatá de la ce- 
lebrul sáu unchi („Ruinurile Tirgovistii^). OPERA : 
POEZIE — [Poezii]. În : „Albina Pindului“, I, 1868, 
p. 12 ; „Pressa“, XI, 1878, p. 12; „Resboiul“, II, 1878, 
p. 215, 237 ; III, 1879, p. 535 ; „Bucegi“, I, 1879, p. 1, 4. 


R e f. : 25, 148, 243 


HOMMORICEANU, EUFROSINA C. 


Publicistá, editoare. Născută în 1853, la Vălenii de 
Munte (m. ?). Școala centrală din Craiova, profesoa- 
ră la azilul „Elena Doamna". În Rm. Sărat, unde se 
transferă, scoate prima revistă a acestui oras (,, Auro- 
ra"; oct. 1875 — mar. 1876), cu „dorinţa d'a ráspindi 
în poporul nostru gustul pentru literatură şi sci- 
intá..". Tine prelegeri despre „missia femeii...“ ; or- 
ganizeazá „gratis“ cursuri de L română, pedagogie, 
estetică, ed. fizică, economie casnică ; publică artico- 
le pro-feministe (v. ,Foita Aurorei“), nesemnate, 
cum va proceda de altfel şi cu poeziile. Două dintre 
conferinfele-eseuri: „Căsătoria“ si „Femeia“ sint dis- 
tinse cu premiul I la concursul literar al ziarului 
„Amicul Familiei“ (1883), publicate ulterior in pla- 
chete sub semnătura Eufrosina Al. Stoenescu. Cu- 
noscătoare autodidactă a limbilor: franceză, italiană, 
latină, E.C.H. încearcă şi unele traduceri. OPERA : 
PUBLICISTICĂ ; ESEURI — „Căsătoria“. Revăzută 
şi mai adăugată de autoare. Rm. Sărat, Tipografia 
P. Th, Pecetescu, 1885. 80 p. ; „Femeia“, Revăzută $i 
mai adăugată de autoare, Rm. Sărat, Tipografia P. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni IER? 


Th. Pecetescu, 1885. 76 p. ; „Discurs rostit la serba- 
rea de la 9 martie 1901“. Ploieşti, 1903. 11 p. ; TRA- 
DUCERI — Barrau, Caroline de. „Femeia şi educați- 
unea“. Tradusă din limba franceză de... Buc., 1872. 
213 p.; Croce, Enrico. „România înaintea Europei 
(1878). Tradusá din italieneste de... Buzău, 1879. 
47 p.; ALTE LUCRARI — „Cunoştinţe industriale“. 
Rm. Sărat, Tipografia P.Th. Pecetescu, 1875. 192 p. 


R e f. : 19, 220, 238 


DATCULESCU, C.C. 


Editor, publicist, om de ştiinţă. Născut în Rm. Sărat, 
la 26 ian. 1857 ; m. 1940. Liceul şi-l termină în Bucu- 
resti, dreptul si literele — la Paris. Înclină spre agro- 
nomie, practicînd-o la ferma sa din Slobozia — Gal- 
benu, fostul judeţ Rm. Sărat, fiind ales în 1897 mem- 
bru al Societăţii agricultorilor din Franța, pentru me- 
rite în selecţiile de cereale. Strálucit e însă C.C.D. 
pe tărim cultural-literar, unde-și găseşte adevărata 
vocaţie ca editor si director al „Gazetei săteanului'“ 
(Rm. Sărat: 1884-1897, 1898; București: 1897- 
1904), „cea mai artistică, variată şi bine făcută re- 
vistă din ţară“ (după Caragiale), un adevărat model 
de ţinută publicistică ). OPERA în volum: „Flori- 
le“, 1882; „Dare de seamă“, 1899. 


R e f. : 19, 25, 106, 120, 257 


LUPU-ANTONESCU, ANTON 


Prozator, publicist. Náscut la 15 apr. 1859, in Lunca 
Frumoasă, comuna Pirscov ; m. 26 mar. 1937, Facul- 


1) Desi răspundea cfectiv de rubricile agricole" ale re- 
vistei sale presămănătoriste, meritul lui C.C.D. — în calitate 
de editor — este acela de a-și fi asigurat buni redactori (1. Ná- 
dejde si Al, Vlahuţă, pentru partea științifico-literară) si, mai 
ales, dea fi determinat apariţia unor importante sidiverse 
creații beletristice. Aici publică I. L. Caragiale (,,Cánutá om 
sucit“, „La hanul lui Minjoală“, „Două bilete pierdute“, „În 
vreme de război“, „La conac"), C. Dobrogeanu-Gherea (,/Tá- 
ranul în literatură“), G. Coșbuc, St, O. Iosif, Al. Viahuţă, N. 
Beldiceanu, Gh. din Moldova, Radu D. Rosetti, Gh. Dem, 
Teodorescu, A, Gorovei (versuri, traduceri, epigrame, folclo. 
risticá). De unde, locul lui C.C.D. în dicționarul de scriitori... 


www.dacoromanica.ro 


i Buzáului (picturá) 


e 


1. Mitrofan în tipografia Episcop 


uiopour upuiOI jeod ¡nunaid 'PAO[IL) 3I!SEA Z 


",000$1N D] 
: posva.uf aj1Do[ pum pÂnopo ag t) a3nosouny 40]222j]0d[ 
d mqmjaeod paupo D21]020] Damd 4D-S əpun“ 


www.dacoromanica.ro 


ni , 
| v s 
LNR 


QUÁTE-VA VORBE SYNONYME > ` 


FRADUS 


C. CANELLA. 


EX-INSTITUTOR ÎN SCHOLA NÁTIUNALA 
DE LA DUZEU 


ÎNPELA EDU'TO, 


| 
| 
| 
| 
BUCUKESCI 
NATIONALES STRADA GERMANĂ 
20 IUNIE 1884 SECHER 


Je Le 
P sl cs? Cl ERE. RN EE a e 
? 


BSE LA 5 SI 20 A FIE-CAREI LUNI 


— ae ţi Dita net 


3. Doi precursori ai publicisticii buzoiene : 
Constantin Canella Ciorogirleanu si C.C. Datculescu. 


www.dacoromanica.ro 


4. Alexandrina Mihăescu 


6. , Avintul*, subintitulată „Revistă pentru lite- 


PBLIOTES 


ACADEMIE 


la 


ă 


(1906-1908, 1921, 1930-1931); fondator : so- 


t 


ăru 


„prima de acest gen ap 


ratură si artă“ 


Buzäu 


SC KE 
QI Pop wv 


Apostolescu. 


L 


cialistul 


E 


Rouke” 


VANT 


R E vi STA 
Pentru Literatura şi Arta 


APAE CDATA PE LUNA 


ERA 
BRUMARU: 
Cite-và cariate „abatut: 
bos m H t — 1 Apsetotescu d 
Siratara € — = - Ch Col. mb 
Ideal — Reatit te - = Matei 1 Dimitria 
Dia cartes expeti — — e fe 
Eri d vg (versari) = — Uh Cohab 
Jerod și dad — = — Banii Friaes 
Lasel (Poema în Prost) - 6 8 Qrieane Ser 
asmak + E — Wis A. 
Cronica Literetă şi Ani«tici -— rar IN e 
£F 


Iníormaj/sni 
m 


ABOMENEMT ! Lon Si 50 Rant DF Aw 


hivele Statului, Filiala Buzáu). Cel care avea sá antici- 
peze teatrul absurdului pornește în viaţă înregistrat pe 


un „Registru... pentru morţi“ (5 iunie 1883). 


A 


E EE sta Mtzege, Sharp de Ln 
din viața 
e 


beg 
Cl 
D 


9, Facsimilul actului de naștere al lui G. Ciprian. (Ar- 


AES 
x 915 


editia I (1928). 


i Cun. o Mar e 


com: in A ucte 


7-8. G. Ciprian si „Omul Cu mîrtoaga“, 


SE seit, 
P de IMs, SE 4 a 
KE AL 07995071 


XE PE DE d wage... SE 


TE a 


1 SC) - 
lado: ALS 


Ars Vua 


JE Vas era, 
lo doza EE n ritu. pe S e 


K | rias fanha De TS ¿sia aa Jure ser PL 


T Se 


+ 
2 


To rer vein ESAMI 


a, ES 
ën LL, Apostar fa ren hit Lane das Aen Dana: » 9. 
E ` egen zi DE EE feat n he Re 
Er | Abee (gs tn f annm e a e e 
R \ p aaa adn taka, ho skirta ge Mr i, 


teg 


GE TAS Maima’ a Ges Zei gene? m 
Mengke A, Bade ama Da SHUK 

DEE Late). Son ee Dam P 
EE reina Matai en le HA 


Na s ër 
A Grea 
desine ru 

terres: 


Ciy w [ZZ Lax eara ani cil tarte auke 132 
E. T a» 

RS (x cr ass e pura Ce rra Qe ene e l 
3 m si o de Ma I ees Lanas patat a stas lat a 


KÉ 4 AZA Puge E. 


e peeriarol 2 £a 


SES 
PES 


Rott 


(39H O ete ve be e O ëbie a": 1909 7—— 


Mart 2 februami qlo 


Hua Ceas JANA — 


» p ^ ep «tc 
(ESTE PST fe qm is le /mânta da Kä A s Boc 
gastat Mirmo a nPar cC Ja- 4 scan ; q Cu val etx. 


D phântit ce 
ES A E 
ma bucur ca a CITO y Sc a La I-a ea 3 fe Ma a (A ara 


i 2 A 
Deeg & mă ds ant de del m E HU UR 2 
a Ax , S Le Wi yu 
Cu o A Ee ua pas d EEN Cant 144 À 
AU ' : $ & E £e = Efm, a - 
f Ate ida mée - J, ara € f : 9 A 
3A A. A A AO due PAN pest arine Merga nn 
De 7 AI j A E pa SS d Arb Lf ant 
zm remate SE D Rer > ^q HG feor, aceto ¿Apot 
Le pt "m Cane Ta 34 4 Tt A o~. e vh 7 
mre wa Cant ta acu fn naX A ua An Dra la 
ver Uu La Mata 3 quot? fe La Linz A 4 E iM 
- d d > - rA D Aa 
4$ r. VES aliate n T VT TAL. COO hala ; mec 99. E? Lo 
y ^ z T D vds na 
pp. D 1 4 lu Tu MD Ce A oda fem f m téite =» ¿ 


, 


"Dye zn Ze esh máma | 
3. ie Tel, Să pu ce Ha haru fána 2 T Ss má? 


LB - 


»Ce faci acolo, departe, in cásufa-n care eu am primit 
de două ori viaţă ?... odata de la mama si avoi de la tinc... 

10. Facsimilul scrisorii Iui V. Voiculescu adresată Mariei 
Mitescu, viitoarea soție, cu indicatia: 


„1884 octombrie — 
6 septembrie 1908“, 


www.dacoromanica.ro 


Sum emeca Tm /; «; WWW.dacoromanica.ro 


11-13 V. Voiculescu. 
Din perioada redactării „Ultimelor sonete? 


COLO C29) P 


a | 


e 


E (v e DH ^ | 
NNI el 2, AG denn ae at D (he ZC AD pulea € hiar Deler: «|l 
du ur! Cà m eea mar gute [urne > o RA ea Me 2 
Îmi amintesc REE tecta ai Ohamíe (EDANA | 

. we / Ce Ii 
E uw Marta Ce 0 olrece kaalt Gab La Jade. en 

Cu Jai o mi ADE Heri A-A petrecut de mut Y 
Ga Shameat «hae wma Lin at Sly igo 

Ta mu sí ea ea bate aeuma meniu do 2 

> 


STA sinh! m pep? ados ole ¿Loria ameti H : 

Necomtemt în te e „Sa dud 24» f zt Weer y E | 

S N- 2 ola ee ea Am qnospa mistormea Bet: Sete: LSC 
Cama ple, Ag lem S aCA O am Eva” joe panete 00007 
Ca n patda [Coana Cenavea ma Dësen ge da SE 


pap > SC ` xx > S ^ A es) 
ST E besa Cred car putea ean Ra de i 
Shu mi te teh. ei dur cap, ¡Oia d La Jide: : 
, Li v 4 š 


icári, 


um et A? 


g 

ES 

să 

Se 

_ ARTICOLE rr =: 
COMUNICĂRI — 23 
DOCUMENTE ` EL 

` HS 

| = a 

y VOICULESCU EE 


14. In facs 


„Aici locuiește familia lui Teodor Voiculescu, Dorel... 
care-ţi vorbește cu lăudabil respect despre unchiul sáu, 
despre cei pe care i-a cunoscut sau au trecut pragul casei”. 


15. Pirscov. Pelerinaj la casa scriitorului. 


www.dacoromanica.ro 


e17 Secolul X1X 


tatea de filozofie din Bucuresti. Profesor la Liceul 
»Mihai Viteazul* si 1a Scoala normalá ,Carol I"; dupá 
1900, inspector judetean si inspector general al invá- 
támintului. Ca literat, posteritatea îl înregistrează cu 
modestă contribuţie : o sinteză istorico-literará „Vea- 
cul XVI. Limba și literatura românilor“ (1890) şi un 
volum de „poveşti“, „Din viața săracă“ (1896). Mai 
activ în publicistică, A.L.-A. colaborează la „Po- 
porul", „România liberă“, „Literatorul“, „Revista li- 
terará", ,Vieata", „Foaia pentru toţi“, „Convorbiri 
didactice“, „Tribuna pedagogică“, „Cele trei Cri- 
suri* ` scoate revista „Ştiinţe şi arte“ (1881), ziarele 
»Scaiul" (1882-1883) şi „Curierul Capitalei“ (1883- 
1884). Autor a numeroase manuale de limba si lite- 
ratura română, apreciate în epocă. OPERA : PROZĂ 
— „Din viaţa săracă“. Povești. Craiova, Tipografia 
Benvenisti, 1896. 47 p.; ISTORIE LITERARĂ — 
„Veacul XVI. Limba si literatura románilor*. Buc., 
Tipografia Carol Góbl, 1890. 136 p. ; ALTE LUCRĂRI 
— „Din biografiile scriitorilor români. Ion Riurea- 
nu“. În : „Foaia pentru toţi“, II, 1898, p. 3-6; „De- 
lavrancea — artistul“, În : „Cele trei Criguri“, XIV, 
1933, p. 9-10. 


Ref.: 18, 19, 25 


MIHAESCU, ALEXANDRINA 


Poetá. Se naşte în satul Gura Sărăţii, comuna Me- 
rei, la 20 aug. 1876, ca soră mai mică a epigramistu- 
lui N. Gr. Miháescu-Nigrim; m. 21 iun. 1895, la 
abia 19 ani. Sumará biografie : poseda patru clase pri- 
mare, scria versuri de la 14 ani — majoritatea da- 
tate 1892, îşi ţinea un jurnal intim şi-şi aştepta, cu 
sănătatea șubredă, împlinirea aceleeași implacabile 
sorti a surorilor stinse de tuberculoză. Descoperire 
întîmplătoare a fratelui N., creaţia sa, ivită din du- 
alitatea deznădejdii cu setea de a trăi (poezii de fac- 
tură posteminesciană şi populară, schițe inspirate din 
viața rurală, nuvele, proze ritmate, scrisori, note şi 
impresii), avea să fie strinsá postum într-o plachetă 
(„Flori de zăpadă“, 1898), retipărită la Editura Socec 
după un deceniu de ecouri favorabile. N. Iorga fi de- 


2 Scriitori buzoieni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 18% 


dică talentatei poete un profil cuprins în volumul 
„Oameni cari au fost“, apreciind cartea ca ,,0 cu- 
riozitate psihologică şi literară“ ce se integrează poe- 
ziei româneşti noi. Meritul lansării acestui „talent 
necunoscut“ aparține însă lui Al. Vlahuţă care, în 
revista sa „Vieaţa“ (sept. 1895), îi va publica un prim 
grupaj, însoţit de o ca!dă prezentare; ginduri mai 
mult pentru A.M. cea care ar fi trebuit să fie, ca po- 
sesoare a unei sensibilitá(i şi intuifii prozodice pu- 
tin comune, chiar fără știința savantă a scrisului. 
OPERA : POEZIE ; PROZĂ — „Flori de zăpadă“, 
Poezii, proză, impresii etc. Operă postumă. Rm. Vil- 
cea, Ed. Librăriei G. Sfetea et. comp., 1898. 112 p. ; 
„Fiori de zăpadă“. Operă postumă. Ed. a 2-a, cuprin- 
zind bucăţi inedite. Buc., Librăria Socec et. comp., 
1907. 176 p. 


R e f. 12, 19, 25, 55, 81, 209, 237 


COSTESCU-DUCA, STELIAN I. 


Prozator, traducátor. Náscut la 25 nov. 1879, urmea- 
ză studiile liceale in Buzău, orașul natal, si doi ani 
Facultatea de drept din Bucureşti ; m. 31 mai 1899, 
de „o boală cumplită“ (?), cînd „abia începuse a gusta 
din nectarul vieţii” — după cum sună mărturisirea 
tatălui, devenit editor a „tot ceea ce a scris, a lucrat” 
în scurta existenţă S.LC.-D.: vol. „Zile amărite si 
nopţi chinuite* (1900). Sint aici schiţe, nuvele, re- 
flectii, aforisme dezvăluind întinse lecturi. La initi- 
ativa aceluiași „îndurerat tată“, îi apare în 1992 o 
nouă carte, traduceri după Jitova (,Mes souvenirs 
sur I.S Tourguénev*), ambele cu circulaţie locală, azi 
raritátii bibliofile. OPERA : PROZĂ (IN CULEGE- 
RE POSTUMA) — Costescu-Duca, Diac I, „Zile amá- 
rite si nopţi chinuite", urmate de cîteva scrieri ale 
lui Stelian I. Costescu-Duca, student universitar.. 
Buzău, Librăria si tipografia B. Davidescu, 1900. 
187 p.[S.I.C.-D., p. 43-187]; TRADUCERI — Jitova. 
„Suferințele ce'ebrului scriitor rus Ivan Turgheni- 
eff“. Din traducerile mult regretatului student uni- 
versitar Stelian I. Costescu-Duca. Buzău, Imprimeria 
A. Georgescu, [1902]. 127 p. 


www.dacoromanica.ro 


<> 19 Secolul XX 
MIHĂESCU-NIGRIM, N. GR, 


Poet, prozator, dramaturg, publicist etc. Originar din 
Gura Sărăţii, comuna Merei (n. 19 mar. 1871; m. 
11 nov. 1951), unde va si domicilia; fiu al Stanei lie 
Cirnat — legitimat prin căsătoria acesteia cu Grigore 
Mihăescu — şi frate mai mare al poetei Alexandri- 
na M. Personalitate surprinzător de complexă : diplo- 
mat in științe sociale și politice la Paris; dr. in fi- 
lozofie si litere la Bruxelles; membru al mai mul- 
tor societăţi cultural-stiinfifice din ţară si străină- 
tate !) ; profesor la Ploieşti si Rm. Sărat; editor de 
reviste („Intim“, „Viața nouă“) ` compozitor si croni- 
car muzical (la „Îndreptarea'“ si „Aurora“); tradu- 
cător din engleză, sociolog, poet, memorialist, nuve- 
list, romancier, dramaturg. În Buzău ţine conferinţe 
şi conduce ziarul conservator „Ordinea“ (1905-1906). 
Coroborată cu publicistica activă de la „Convorbiri 
literare“, „Revista idealistă“, „Rampa', „Adevărul li- 
terar“, „Clipa“, „Epigonii“, „Universul literar“ s.m.a., 
creația sa luminează chipul adevăratului N., faţă de 
care interesul s-a consumat pînă azi unilateral, doar 
cit priveşte „adversarul necesar“ în duelul epigra- 
mistic condus de Cincinat Pavelescu (1912). Un pro- 
lific literat — şi poate de aceea — rămas în stadiul 
de veleitar. Pseudonime : Raoul de Mont-Doré, Sem- 
per, Un buzoian. OPERA: POEZIE — „Astrale“, 
Buc., Librăria Leon Alcalay, 1901. 247 p. ; PROZĂ — 
„Din grozáviile Parisului“. Buc., Tipografia ,Profe- 
sională“* Dimitrie C. Ionescu, 1912. 164 p. ; „Cavalul 
fermecat“, [Nuvele]. Buc., Tipografia „Profesională“ 
Dimitrie C, Ionescu, 1912. 176 p. ; „În apele oglinzi- 
lor“ (Roman din viața studenților români la Paris). 
Buc., 1940. 286 p. ; MEMORIALISTICĂ — „Londra“, 
Buc., Librăria Socec et comp., 1906. 140 p.; „Con- 
stantinopol“, Buc., Librăria Socec et comp., 1906. 108 
p.; PUBLICISTICĂ — „Războiul“. [Articole publi- 


1) Societatea de sociologie din Paris, Societatea oameni- 
lor de litere din Londra, Societatea anglo-română, Societatea 
Scriitorilor Români. N, a mai fost vicepreședinte al Federa- 
Hei economice si al Frontului economic, deputat și inspector 
domenial. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 20 


cate in ziare din Capitalá si o conferintá tinutá la Ate- 
neul din Buziu]. Buc., Librária C. Sfetea, 1916. 119 
p.; DRAMATURGIE (originală) — ,,L'aveau'**, Pièce 
en trois actes. Buc. Librăria Leon Alcalay, 1916, 
208 p.; „Bogdan“. Piesă într-un act. Giurgiu, Tipo- 
grafia Ulpiu Stán.uiescu, 1933. 23 p, (În colab. cu Pe- 
tre N. Mihăilescu); CĂRŢI PENTRU COPII — 
»Zmeul*. Buc. Ed. „Cartea românească“, [1925]. 83 
p.; TRADUCERI — Richter, Eugeniu. „Unde duce 
socialismul“. Jurnalul unui lucrător. Buc. Ed. Li- 
bráriei Socec, 1895. 90 p. ; Sherard, Robert H „Viaţa 
lui Oscar Wilde“. Buc., Ed. Libráriei A. Stánciulescu, 
fa. 254 p.; SOCIOLOGIE, FILOZOFIE, ALTE LU- 
CRĂRI (eseuri, studii, conferințe) — „Filozofia so- 
cialismului". Partea I. Buc., f.e., 1900. 279 p.; „Des- 
pre reforma calendarului“. Buc., Tipografia G.A. Lă- 
zăreanu, 1900. 30 p.; „La Roumanie a l'exposition 
universelle de 1990* (Extrait de la „Revue internaii- 
onale de sociologie“). Paris, 1901. 23 p.; „Wit and 
Humour“ (English-scotch-irish). Containing: pro- 
verbs, sayings, quotations, translations, selected bi... 
Buc. Ed. Librăriei Socec, 1904. 115 p. ; „Ce zice en- 
glezul despre români. Buc, Ed. Minerva, 1908. 
64 p,; "Sarlatanii științei“. Buc., Ed, Minerva, 1911. 
61 p.; „Beţia morţii“. Buc., Tipozrafia „Cooperativa“, 
1912. 24 p.; „Humorul englezesc“. Buc, Tipografia 
„Profesională“ Dimitrie C. Ionescu, 1912. 56 p.; 
„Doctrina vieţii unui nebun“. Buc., Tipografia „Pro- 
fesionalá* Dimitrie C. Ionescu, 1912. 207 p. ; „Teoria 
supremaţiei“. Buc., Tipografia „Profesională“ Dimi- 
trie C. Iones^u, 1912. 75 p.; „Ideal şi anarhie“. Buc., 
Tipogra/iá „Profesională“ Dimitrie C. Ionescu, 1912. 
47 p. 

R e f. : 19, 20, 24, 60, 76, 176, 237 


RĂDULESCU-POGONEANU, I. A. 


Filozof, istoric literar, editor. Născut ín Pogoanele 
(14 aus. 1870; m. 1945), isi trece licenţa în ştiinţe 
istorico-filozofice la București (1893) si doctoratul în 
filozofie la Leipzig (1901). Carieră universitară : pro- 
fesor de sociologie, estetică şi etică; director al 


www.dacoromanica.ro 


<> 21 Secolul XX 


Seminarului pedagogic universitar Bucuresti; aca- 
demician. Eminent dascăl si cărturar, cel mai 
apropiat dintre elevii-discipoli ai lui T. Maiorescu 
(numit chiar in testamentul acestuia), LA.R.-P. de- 
buteazá  afirmindu-se in comitetul de doctrină al 
„Junimii“ si ,Convorbirilor literare“ (1893-1990) 
alături de alţi tineri savanți din prima generaţie post- 
maioresciană. Studii interdisciplinare de filozofie, 
gramatică istorică, istoria pedagogiei, etică, sociolo- 
gie; traduceri din Pestalozzi; cercetări eminesciene 
ori despre V. Alecsandri, T. Maiorescu, Al, Odobescu, 
I. Negruzzi, I. Al. Brátescu-Voinesti, P. Cerna — pu- 
blicate în „Convorbiri literare“, „România jună“, 
„Arhiva românească“ ş.a. Pentru istoria literară, 
LA.R.-P. rămîne însă cel dintîi editor al celebrelor 
„Însemnări zi'nice“ maioresciene (volumele I-III ; 13 
din 44 „jurnale“ si autor al studiului (singurul 
pînă la ediția C. Noica — Al. Surdu. 1975) asnpra 
traducerii lui Eminescu din Kant: „Critica raţiunii 
pure“, deşi verdictul sáu la .intreprinderea* berli- 
neză a marelui poet, nefavorabil, este revizuit azi 
cu argumente moderne, știintifice. OPERA ` ISTO- 
RIE LITERARĂ — „Literatura veche“, conform pro- 
gramei din 1899 pentru clasa a VIII-a a liceelor si 
a IV-a a şcolilor secundare de gradul II. Ruc, In- 
stitutul de arte grafice Carol Góbl, 1903. 198 p. (în 
colab. cu Gh. Adamescu si Mihail Dracomirescu) ; 
Ed. a II-a, Buc., Fd. Libráriei nationale. 1907. 229 
p.; Kant şi Eminescu. Traducerea «Criticii ra- 
tiunii pure». În: „Convorbiri literare“, nr. 6-8. 
1906, p. 250-260; „Studii“ [despre Eminescu. Ma- 
ioresru, Alecsandri, Odobescu, P. Cernal. Bue, In- 
stitutul de arte prafice Caro! Góhl, 1910. 122 p.; 
„Memoriu prezentat onor. Minister al cultelor si 
al Ins'ructiunii publice de... cu pri'eiul candidaturii 
la catedra de estetică, etică și sociologie de la Facul- 
latea de filozofie si litere din Bucureşti“. Buc.. In- 
stitutul de arte grafice Carol Góbl, 1910. 5 p.; ..Pen- 
tru memoria lui Titu Maiores^u*. Buc. Ate'ierele 
grafice Socec et comp., 1931. 14 p. (Extras din 
„Convorbiri literare“, feb. 1931) ; „În jurul scrisorii 


www.dacoromanica.ro 


Serlitori buzoieni 22 o 


din 13/25 decembrie 1883 a lui Titu Maiorescu cátre 
V. Alecsandri“. Buc., Ed. Fundaţiei culturale Mihail 
Kogălniceanu, 1940. 10 p. (Extras din „Arhiva româ- 
neascá*, Tom. IV, 1940); „O scrisoare inedită către 
Vasile Alecsandri şi cîteva considerații în legătură 
cu ea“. Buc., Ed. Fundaţiei culturale Mihail Kogál- 
niceanu, 1940. 12 p. (Extras din „Arhiva româneas- 
căt, Tom. V, 1940); „O cuvintare a lui Teodor Ro- 
setti la o masă literară“. Duc, Ed. Fundaţiei cultu- 
rale Mihail Kogălniceanu, 1944. 9 p. (Extras din „Ar- 
hiva românească“, Tom. IX, p. II, 1944); EDIŢII — 
— Maiorescu, Titu. „Critice“. Vol. 1-3, Buc., Ed. Li- 
brăriei Socec et comp. I: 1926, 296 p.; II: 1928, 
300 p.; III: 1930, 366 p.; Maiorescu, Titu. „Însem- 
nări zilnice“. Vol. 1-3. Buc., Ed. Librăriei Socec et 
comp., 1936-1943. I: (1855-1880), 336 p.; II: (1881- 
1886), 384 p. ; III : (1887-1891), 382 p. ; PREFETE — 
Cerna, P. „Poezii“. Buc, Ed. Cartea românească, 
fia. 32 p. ; Moian, George. „Activitatea simțurilor în 
învățămînt“. Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidieceza- 
ne, 1924. 136 p.; TRADUCERI — Pestalozzi, 1.H. 
„Leonard si Ghertruda“. O carte pentru popor. Par- 
tea I si II. Buc., Tipografia „România nouă“, 1923, 
542 p.; ALTE LUCRĂRI (filozofie, pedagogie, 
lingvistică etc. — „Morala stoică“. Teză de licen- 
fá. Buc., Lito-tipozrafia Carol Góbl, 1893. 97 p.; 
„Gramatica istorică a limbii româneşti pentru clasa 
a V-a secundară“. Buc., Ed. Librăriei H. Steinberg, 
1902-1903, 116 p. (şi ed. a 2-a); ,Iohann — Heinrich 
Pestalozzi. O schiță a vieţii şi a ideilor sale“. Buc., 
Tipografia cărţilor bisericeşti, 1910. 208 p.; Ed. a 
2-a, Ed. Cartea românească, 1927. 200 p.; ,Studii 
asupra eticii germane contemporane“. Vol. 1: „Etica 
lui Wundt“. Buc. Institutul de arte grafice Carol 
Góbl, 1911. 295 p.; „Al patrulea congres internați- 
onal de educaţie morală“. Buc., 1927. 7 p. (Extras din 
„Arhiva pentru ştiinţa si reforma socială“, nr. 3-4, 
1927); „Centenarul morții lui Pestalozzi“. Buc., 
1927. 14 p. (Extras, idem...) ; „Fenomenul educaţiei“. 
Buc., Ed. LE. Torouţiu. 15 p. (Extras din ,Convor- 
biri literare*, mai-iun. 1942). 


R e f. : 19, 20, 27, 31, 33, 35, 237 


www.dacoromanica.ro 


o 23 Secolul XX 


DICESCU, TOMA 


Publicist, dramaturg, folclorist. Se naşte (3 ian. 1856) si 
moare (6 dec. 1940) in Rm. Sărat. Institutor în Capitală 
(1880), revizor școlar la Rm. Sărat şi Vlaşca (1892 ; 
1893), director de liceu în Cimpulung şi Buzău (1895- 
1904 ; 1905-1907), după 1912 se transferă la Semina- 
rul central București. Doctor în filozofie şi pedago- 
gie la Leipzig, T. D. e bun didactician, autor de ma- 
nuale, remarcabil si prin conferinfele publice finute 
la Buzáu in cadrul Ateneului. Ca scriitor, editeazá 
două broşuri cuprinzind piese de teatru populare si 
moralizatoare, destinate tineretului îndeosebi. O- 
PERA: DRAMATURGIE — ,Leacul befiei (piesă 
populará de teatru in cinci acte) si ,Povestea ba- 
samacului*. Cîmpulung, Tipografia si legátoria Geor- 
ge N. Vlădescu, 1994. 52 p. ; „Piese de teatru si lec- 
tură pentru tinerime*, Buzău, 1998. 73 p.; ALTE 
TUCRÁRI (selectiv) — „Cultura morală a tinerimii, 
Cimpulung, 1898. 30 p.; „Material pentru serbările 
şcolare si sezátori sătești“. Cîmpulung, 1902. 60 p.; 
„Conferinţe“. Buzău, 1911. 52 p. 


Ref.: 19, 20, 93 


GIURESCU, C. 


Istoric si istoriograf, editor de texte vechi. Náscut in 
comuna Chiojdu, la 8 aug. 1875, din párinfi mosneni; 
m. 280ct.1918, la numai 43 de ani. Școala prima- 
ră în sat, liceul la Ploieşti. După un an de medicină, 
matematică şi litere, se decide pentru istorie (licen- 
ta 1898), urmînd şi cursurile Școlii normale superi- 
oare. Scurt timp (1992-1903) îl găsim profesor titu- 
lar şi director al Liceului „Al. Hasdeu“ din Buzău, 
de unde — ca bursier — își va continua studiile la 
Universitatea din Viena. Reîntors în țară (1996), în- 
credinteazá tiparului vastul material cercetat pri- 
vind istoria românilor. Este, pe rînd, şef al Serviciu- 
lui arhivelor din Ministerul Afacerilor Străine (1908), 
membru al Comisiei istorice înființate de Spiru Ha- 
ret pentru publicarea izvoarelor naţionale (1909), 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 241% 


conferenţiar la Facultatea de litere din București 
(1912), secretar general în Ministerul Instrucțiunii 
(1918). La 39 de ani, academician titular. În scurta, 
dar prodigioasa sa activitate istoriografică, savan- 
tul C.G. face lumină în disputa pentru stabiliree pa- 
ternitátii cronicilor muntene si moldovene,  dind 
totodată valoroase ediţii critice din Simion Dascălul, 
M. Costin, D. Cantemir. OPERA: ISTORIOGRA- 
FIE; ISTORIE LITERARĂ — ,Contributiuni la 
studiul cronicilor muntene* Buc. Tipografia „Bu- 
karester Tagblatt“, 1906. 160 p.; ,Contributiuni la stu- 
diul cronicilor moldovene“ (Nicolae Costin, Tudosie 
Dubáu, Vasile Demian). Buc. Academia Română, 
1907. 37 p.; „Noi contribuţiuni la studiul cronici- 
lor moldovene. Letopiseţul lui Eustrate Logofătul 
şi Letopisețul latinesc. Cronicile lui Grigore Ureche, 
Simion Dascălul si Misail Călugărul“, Buc., 1998. 
93 p.; „Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron Logofă- 
tul şi) Vasile Demian“. Buc., 1914. [48 p.]. (Extras) ; 
„Interpolările şi data scrierii «De neamul Moldove- 
nilor» de Miron Costin“, Răspuns criticii d-lui N. 
Iorga. Buc., 1915. 32 p. (Extras). „Descriptio Molda- 
viae“, Curs [litografiat]. An şcolar 914-915, Editat 
după note... de George Janet. Buc., 1915. 140 p.; 
„Pseudo-cronicari, I. Enache Kogălniceanu“, Buc, 
1916. 43 p. (Extras); EDIŢII — „Documente si re- 
geste privitoare la Constantin Brincoveanu...“ Buc., 
1907. (In colab.); ,Letopisetul Tárii Moldovei de la 
Istrate Dabiia piná la domnia a doua a lui Antioh 
Cantemir (1661-1705). Buc., 1913. 113 p.; Costin, 
Miron. „De neamul Mo'dovenilor, din ce țară au 
ieşit strămoşii lor“, Buc., 1914. 64 p. ; Simion Dască- 
lul „Letopisețul Țării Moldovei pînă la Aron Vodă 
(1359-1595) întocmit după Grigore Ureche Vorni- 
cul, Istrate Logofătul si alţii“. Buc., 1916. 304 p, 


R e f. : 19, 27, 31, 93, 237 


TIMIRAS, NICOLAE 


Poet, prozator, publicist, traducător, istoric literar. 
S-a născut într-un sat podgorean din dealul Istri- 
fei Buzăului: Finfesti, comuna Năeni, la 15 mai 


www.dacoromanica.ro 


Kei? Secolul XX 


1876; m. 14 dec. 1950. Nepot ,colateral" al lui Ion 
Creangá, prin cásátoria cu Letitia C. Liceul in Ca- 
pitalá, unde — dupá obtinerea diplomei in litere si fi- 
lozofie de la Bruxelles — își va trece si licenţa in 
drept, tîrziu, la 35 de ani. Avocat in Ministerul de 
Interne (1913-1914), municipiul Constanţa (1914- 
1931) si Bucuresti (1932-1938), ultimii ani tráindu-i 
la Roma și Serto Fiorentino, lingă Florența. Pasio- 
nat ziarist, scoate revista „Icoana vremii“, face par- 
te din redacţia „Adevărului“ — sub conducerea lui 
C. Mille —, ajungind prim-redactor la „Națiunea“. 
Debutul (1893), în coloanele ,Literatorului*, pe vre- 
mea noului val al generației parnasiano-s:mbolis- 
te; alte colaborări: „Vatra“, „Ţara“, „Carmen Sylva“, 
„Patria“, , Vieata nouă, „Minerva“, „Conservatorul“, 
», Liberalul", „Columna lui Traian“, „Farul“, „Analele 
Dobrogei“, „Marea noastră“, „Voința Dobrogei“ 
etc. Între cele două volume de versuri ale sale: 
„Cîntecul vintului* (debut editorial, 1907) si „Cin- 
teceie singurătăţii“ (1940), N.T. îşi mai dezvăluie 
postura posibilului romancier, a finului traducá- 
tor (din parnasienii, simbolistii si romanticii fran- 
cezi : Lisle, Prudhomme, Hérédia ; Verlaine, Régnier, 
Samain ; Vigny,  Lamartine..), a veleitarului isto- 
ric literar. Faimoasa „monografie Creangă“, antici- 
pată într-un sir de articole din „Adevărul!“ anilor 
1931-1932, restituie, pe bază de documente si mir- 
turii orale inedite, glumele, legendele, vorbele de 
duh ale marelui humuleştean — investigate cu 
scrupul în familia din care insusi făcea parte —, re- 
constituind totodată climatul de creație, gustul cár- 
tii, instrumentele didactice, aspirația la viața intelec- 
tuală ori prietenia acestuia cu Eminescu ; o Între- 
prindere insolitá si unică în felul ei... OPERA : PO- 
EZIE — „Cîntecul víntului*, Buc., Institutul de ar- 
te grafice Eminescu, 1907. 63 p.; ,Cintecele singu- 
rátátii*. Buc., Ed. Cugetarea, 1940. 144 p.; PRO- 
ZĂ — „Judecata din urmă“. Povestire din viața 
răsculaților. Buc., Tipografia ,Jubileu*, 1908. 112 
p.; „Lucruri vázute..*. Însemnările unui ziarist. 
Buc, Tipografia „Universală“, 1909. 94 p.; ISTO. 
RIE LITERARĂ — „loan Creangă, după docu- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 220 


mente vechi, insemnári si márturii inedite, cu nu- 
meroase reproduceri de autografe, portrete si ve- 
deri“, Buc., Ed. Bucovina, [1933]. 336 p.; Ed. a 2-a, 
1941. 291 p.; TRADUCERI — „Cîntece de cristal“. 
Cu o ,Precuvintare* de... Buc, Ed. Cugetarea; 1: 
Leconte de Lisle, Sully Prudhomme, J.-M. de Héré- 
dia, 1937, 160 p.; 11: Paul Verlaine, H. de Régnier, 
Albert Samain, 1938, 160 p.; III: A. de Vigny, La- 
martine, [1940]. 158 p.; Dandolo, Milli. ,Ingerul a 
strigat*. Roman tradus din italieneste de... Buc., 1943. 
320 p. ; Verlaine, P. „Poeme creştine“. Buc., f.a. 63 p. 


R e f. : 19, 20, 27. 31, 35, 62, 237 
STOIKA, CONST. T. 


Poet, traducátor, prozator, editor. Al doilea din cei 
șase fii ai lui Titus si Irenei S, S-a născut la 14 feb. 
1892, in casele din Buzău unde bunicul dinspre 
mamă, cărturarul pașoptist Constantin Canella Cioro- 
girleanu, ctitorise pe la 1851 prima „schola natiuna- 
lá"; cealaltă ,spitá^  descindea din aprigi luptă- 
tori moi) pentru libertate in Ardeal, al căror spirit 
patriotic s-a „decantat“ in conştiinţa viitorului po- 
et, Instrucție aleasă, neimpietată de separarea pă- 
rinfilor, de frecventa schimbare a domiciliului, deci 
a şcolilor : Piatra Neamţ, Braşov, Buzău („Al. Has- 
deu“), Slatina, Pitești. Cu precocitáti intelectuale si 
creative, la numai 17 ani C.TS. editează un peri- 
odic („Tinerimea literară si artistică“; Piteşti, 7 nr.: 
nov. 1909 — mai 1910), apoi o plachetá de versuri a- 
dolescentine (,Licáriri^; Buzău, 1910), azi dispăru- 
tă. Revistă de autor, cu puține colaborări, între ca- 
re cea a fratelui Al. Cezar T. Stoika, „Tinerimea...“ 
— subintitulată programatic „Jertfă pentru luptă, 
luptă prin jertfă“ — va abunda în pseudonime sub 
producţiile aceluiași prolific C.T.S.: poezii, nuvele, 
fantezii, schițe. După absolvirea liceului pitestean 
(1912), etapă febrilá : intrind la Facultatea de lite- 
re a Universității din București (1912-1916), isi gï- 
seste în profesorul Ovid Densusianu mentorul lite- 
rar; ia contact cu suflul innoitor al poeziei promovat 
de ,Vieata nouă“, teoretizindu-l ; publică frecvent 


www.dacoromanica.ro 


<> 27 Secolul XX 


versuri originale de un simbolism aparte, rod al so- 
lidei sale culturi clasice, ori traduceri din Baude- 
laire, Verlaine, Iulia Hasdeu, Horaţiu, Vergiliu, Lu- 
creţiu (pentru care va si primi premiul Hillel); în- 
credinfeazá tiparului în volum dificila tălmăcire a 
tragediei „Oedip şi Sfinxul“ de Sar Pé!adan (1914) ; 
in fine, scoate cu o grafică excepțională a doua re- 
vistă, „Poezia“ (13 numere : febr. — aug. 1915), ono- 
rată de un Densusianu, S. Mehedinţi, V. Eftimiu sau 
M. Sorbul. Însuşi va fi fost colaborator prețuit la di- 
verse publicații: „Curierul liceului“, „Duminica“, 
„Epoca“, „Flacăra“, „Vieaţa nouă“, „Neamul romá- 
nesc literar“, „Rampa“, „Ramuri“ etc. O existenţă 
fascinantă dar meteorică... căci scriitorul avea să 
moară eroic, la 23 oct. 1916, pe frontul dim Ardeal 
pentru unirea deplină a românilor, lăsînd cu „Însem- 
nările din zilele de luptă“ — scrise în tranșee si a- 
părute, ca şi „Poeziile“, prin grija fratelui Titus T.S. 
— nu doar un emofionant ,jurnal-document" despre 
război, cît surpriza postumă a descoperirii prozato- 
rului de excepţie. Dovadă a ceea ce putea fi... OPE- 
RA : POEZIE — „Licăriri“, Buzău. 1910;  ,Poezii" 
(1912-1916). Chişinău, Tipografia Eparhială „Cartea ` 
românească“, 1928. 164 p.; „Poezii“. Buc., Ed. Miner- 
va, 1973. 212 p.; PROZĂ — „Însemnări din zilele de 
luptă“. Buc., Tipografia „Profesională“ Dimitrie C. 
Ionescu, 1921. 132 p.; „Însemnări din zilele de luv- 
tă“. Buc. Ed. militară, 1977. 168 p.; TRADU- 
CERI — Péladan, Sar. ,Oedip si Sfinxul*. Buc., 1914; 
STUDII (in ms) — ,Monosrafia traducerilor d'n 
limba latină de la curentul latinist pînă astăzi“; 
„Şcoala nouă victorioasă în luptă cu parnasienii si re- 
alistii" ; Alte inedite: teatru, proză. 


R e f. 13, 19, 20, 24, 27, 33, 36, 46, 115, 237, 242, 248 


MARINO-MOSCU, CONSTANTA 


Prozatoare. Născută la Filioara — Văratec, in 1875 
(m. 20 sept. 1940), fiică edoptivá a lui Panait Ma- 
rino, prin căsătoria cu Ana Popovici. Primii ani şi-i 
petrece în austeritatea mănăstirii, ca si in  tirgul 
: Paşcanilor — de unde substanţa existenţială drama- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 23 o 


licá a nuvelelor sale („Ada Lazu“, ,Natalita^*) trans- 
parent autobiografice.  Instrucţia şcolară, într-un 
pension din Iași, este dublată cu studii de pian la 
Conservatorul din Viena (1898 ?). Traversează apoi 
tara (Birlad, Călăraşi, Ploieşti,  Turnu-Mágurele, 
Bucureşti), urmindu-si soțul, care după 1898 se sta- 
bili o perioadă mai îndelungată în Buzău '). Debutul 
la „Viaţa românească“ (cu ,Natalita", 1908), si co- 
laborări ulterioare, fără a avea însă vreo legătură 
cu poporanismul manifest al revistei. Publică, de a- 
semenea, la „Curentul nout, „Lectura pentru toți“, 
„Adevărul literar si artistic“, „Sburătorul“. De la 
C.M.-M. ne-au rămas şi „fermecătoare pagini de tip 
memorialistic“ (G. Călinescu) ; in manuscris, roma- 
nul „Rozmarinul“. OPERA : PROZĂ — „Ada La- 
zu. Nuve'e. Buc., Institutul de arte grafice si edi- 
tură „Minerva“, 1911. 181 p.; ,Tulburea", Nu- 
vele, Buc., „Viaţa românească“, [1923]. 179 p. ; „Fă- 
clii in noapte. Schițe si nuve'e. Buc., Ed. Cartea 
românească, 1930. 205 p.; .Natalita*. Nuvele. Buc., 
Ed. H. Steinberg, fa. 112 p. ; „Ada Lazu*. Nuvele. 
Buc, Bibl ,Cáminul*, nr. 70-71. 117 p.; MEMO- 
RIALISTICĂ — „Amintirile Caterinei State“. [frag- 
mente]. În : „Viața românească“, 1931; Din zi'e'e 
si gîndurile mele“. În : „Adevărul literar si artistic“, 
1938. 


R e f. : 19, 20, 24, 27, 36, 39, 60, 87, 125, 237, 249, 250 


STOIKA, AL. CEZAR T. 


Poet, traducátor, critic literar. Frate mai mare al 
scriitorului Const. T.S, Se naște în Capitală la 8 ian. 
1891; m. 1941. Studiile licea'e le urmează la Buvău 
(, Al. Hasdeu“). Facultatea de drept, la Bucureşti. Vo- 
luntar soldat în campania din Bulgaria (1913), sub- 
locotenent rezervist — ca si C.T.S. — în primul 
rázboi mondial. E grav ránit la Avrig — Porumbacu, 
spitalizat si dus captiv în nordul Mării B tice 


1) Megistratul Gh. Moscu e mutat la Buzău în martie 1898 
(v. „Ordinea“, Bz., HI, nr. 109); cf. N. Scurtu, C.M.-M. ar fi 
locuit aici 22 de ani : 1907-1929. 


www.dacoromanica.ro 


o? Secolul XX 


(Stralsund si Denholm), unde — impreuná cu po- 
etii D. Nanu, H Furtună, S. Teleajen, T. Hotnog — 
va întemeia o ,Cocietate de literatură, muzică si ar- 
tă românească“ (1917-1918), cu scopul susţinerii mo- 
ralului printie prizonieri. Din 1918, avocat şi scriitor, 
pînă spre sfîrşitul tumultuoasei sale vieți. Similitu- 
dini cu fratele C.T.S. privind evoluția literar-publi- 
cistică : compune devreme versuri si proză, incre- 
dinfíndu-le la „Curierul liceului“ (Ploiești, 1907), 
„Duminica“, „Tinerimea literară și artistică“; ade- 
ră un timp la cenaclul patronat de Ovid Densusi- 
anu ; scoate chiar şi o revistă, „Văpaia“ (1914, cu al- 
ţii), devenind repede nume frecvent în presa e- 
pocii: „Flacăra“, „Rampa“, „Poezia“, „Literatorul, 
„România viitoare“, „Frăția românească“ etc. Sem- 
natar al unei juvenile plachete de versuri (1912), tra- 
ducător din Péladan, prozator, folclorist si critic de 
artă cu bogată bibliografie manuscrisá dar needitat 
post-mortem, Al. C.T.S. rămîne azi un necunoscut. 
OPERA: POEZIE — „Fiori de primăvară“, Buc., 
Insitutul de arie grafice si editură „Minerva“, 
1912. 80 p.; CRITICĂ LITERARĂ — „Cincinat Pa- 
velescu*, 1938. 23 p. 


It e f. : 13, 19, 20, 237 


PAVELESCU, ION I. 


Poet. Vede lumina zilei la Rm. Sărat — „orașul epi- 
gremijtilor* de mai tirziu, în anul morții lui Emi- 
nescu (1889). Familie de in:e'ectuali (tata, inginer — 
fost director fondator al Școlii superioare de arte şi 
meserii din Bucu eş i), cu genealogie ce urcă în islo- 
rie piná la Banu Manta. Șef de cabinet in Ministe- 
rul cultelor, un timp se află la Paris pentru a-şi în- 
griji s:nátatea, peregrinind prin Rusia si Suedia 
(1917). Debutul, cu catrene contra lui Cincinat, fra- 
te mai mare și tutore, cum dealtfel se va lansa și 
nepotul Mircea — ultimul din celebrul „triptic“ P. 
Publică la „Literatorul“, „Convorbiri critice“, ,Fia- 
căra“ sonete originale si traduceri (José Maria de 
Heredia, pe care-l urmează salutar) sau cultivă vir- 
tuos epigrama, excelind mai ales în „umorul pe 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 30 


cruci“ — epitafuri ale unor scriitori din epocă. În- 
chide ochii în acelaşi Rimnic, la 29 ian. 1924, prea de- 
vreme să-şi fi adunat creaţia netipărită. O va face, 
în postumitatea sonetistului epigramist (1925), O, 

Moşescu, cu răspundere şi bun gust. Era anul în ca- 
re Cincinat, la rindu-i, acorda primele autozrate pe 
unicul său volum de „Epigrame“ (Craiova, Ed. „Ra- 
muri“). OPERA ` POEZIE — „Zile de purpură“, Po- 
em alegoric în versuri, f.a. 29 p. (În colab. cu Oreste); 
„Sigilii de aur“, Sone:e. 1916; „Epigrame $i epita- 
furi". Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“ Iorgu Con-. 
stantiniu, 1925. 103 p.; „Sonete postume“. Rm. Så- 
rat, Tipograíia „Poporul“ Iorgu Constantiniu, 1925. 
52 p. 

Re f. : 19, 27, 33, 36, 76, 109, 230, 237 


VOICULESCU, V." 


Poet, prozator, dramaturg, folclorist, publicist, edi- 
tor. Produsul de excepție pe care Buzăul l-a dăruit 
literaturii româneşti. Vede lumina zilei în comuna 
Pirscov, la 13 oct. 1884, ca ultim descendent al fami- 
liei Costache şi Sultana Voicu. Dinspre mamă cobora 
din moșneni localnici consemnați în acte (Pirscovul 
de Sus), iar dinspre tată din oieri sălişteni transhu- 
manti ; bunicul Voicu Bácanu se statornici pe la 1832 
in Pirscovul de Jos, întemeind un han la răscrucea 
drumurilor, Copilăria şi-o petrece in satul de lingă 
apa Buzăului cu atmosferă de taină, cu eresuri şi 
practici esoterice... Este înscris la şcoala primară din 
Plescoi — Berca (1890), pe care o continuă în Buzău, 
unde frecventează cursurile pensionului particular 
„I.D. Ráscanu* (1891-1894) şi primele două clase la 
Liceul „Al. Hasdeu* (1895-1897). Profesori îi sint: 
Basil Iorgulescu, Gh. Candrea, N. Severeanu, Gh. 
Constantinescu. După 1897 îl găsim „sub regim se- 
ver“ la Liceul „Gh. Lazăr“ din Capitală (abs. 1902), 


* Un bogat material documentar, în „Articole, comunicări, 
documente V. Voiculescu“. Vol. 1-2. Buzău, C.J.C.E.S., 1974, 
1979. (Noi amănunte despre origine, copilărie, scolaritate, 
familie, practicarea profesiunii de medic, complexitatea pre- 
ocupărilor extraliterare, ipostazele intime, ultima perioadă 
a vieții; marginalii la biografia operei... 


www.dacoromanica.ro 


351 Secolul XX 


coleg cu viitorii scriitori G. Ciprian şi Urmuz. Înzes- 
trat cu aptitudini intelectuale deosebite, tinărul ci- 
teste pe Schopenhauer, pentru a ajunge la „Upani- 
sade“ si Buda, apelează la Littré, Claude Bernard, A. 
Comte, Ch, Darwin si Spencer, la Wundt si Hófding, 
la Pierre Janet si W. James, atras de materialism, 
pozitivism, evolutionism, psihofizicá. Face un an de 
Litere si filozofie (1902-1903), apoi Facultatea de me- 
dicină (1903-1910), la insistențele cumnatului Ilie 
Ștefănescu, cel care îi va asigura sprijinul material 
pe tot parcursul studiilor bucureştene. În vacanţa a- 
nului 1907 întreprinde unicul voiaj în străinătate, la 
Veneţia, iar în toamna următoare cunoaşte pe Maria 
Mitescu, „frumoasa brună“ ce-i va deveni soție’). 
Trecînilu-şi doctoratul (apr. 1910), încep avatarurile 
lungului sir de transferări si detagári: Gorj, Ilfov, 
Dimbovita, Birlad, Bucureşti 2). Adrian Maniu vor- 
beste despre acest támáduitor care „fugea de clien- 
telă, dar se scula în toiul nopților de iarnă ca să ali- 
ne un chin şi lăsa fără plată leacuri gratuite, adică 


1), Maria Mitescu-Voiculescu (1887-1946) trecea drept ofe- 
meie cu preocupări intelectuale deosebite. Necunoscut e 
faptul că, după 1932, aflată mult timp la Paris pentru tra- 
tarea sănătăţii, compune un jurnal intim ce dezvăluie sen- 
sibiiitate, dar și har literar. Publicat, va constitui, desigur, 
o surpriză. (Inedit, 80 p. ms. în l. franceză, trad. de Maria 
Posircá. Col, Bibliote.ii judeţene Buzău), 


2. Sá le reamintim: prima numire, în jud. Gorj (15 tun. 
1910); Hotarele, jud. Ilfov (1 nov., același an); Bezdead si 
Tătărani, jud. Dimbovifa (1 apr. 1911; 1912); Buftea şi Bu- 
deşti, jud. Ilfov (1915; 7 aug. 1916); Birlad — medic şef al 
spitalului nr. 472, de răniți (1917); „medic al oraşului Bucu- 
rești“ (23 oct. 1918); Buftea (31 dec., acelaşi an). În Capi- 
tală : medic al Administrației Domeniilor Coroanei (1920); 
medic si profesor de igienă la Institutul ,Pompilian" (1922) ; 
reconfirmat medic definitiv de circă urbană (1923); mediz- 
şef al Secţiunii sanitare de pe lingă Primăria Sectorului III, 
„Albastru“ si șef al propagandei sanitare în Direcţia educa- 
Hei poporului din Ministerul Muncii si Prevederilor Sociale 
(1930) ; medic-sef al Sectorului III, „Albastru“ (1939); direc- 
tor al Centrului de sănătate nr. 4 (1940). Pensionarea, 1n 
1943. (cf. ïon Apetroaie. V. Voiculescu, studiu monografic. 
Buc., Ed. Minerva, 1975, p. 251, 253 şi Ion Voiculescu. Tabel 
cronologic. În vol.: V. Voiculescu. Capul de zimbru. Buc., 
Ed. Minerva, 1972, p. XX-XXIID. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni ER 


din punga lui..* La Birlad, unde e medic militar 
(iun. 1917 — oct. 1918), se află în preajma mentoru- 
lui, Al. Vlahuţă, căruia îi frecventează şezătorile şi-i 
acordă îngrijire pe patul de moarte. După 1920 va 
profesa medicina numai în Capitală, concomitent cu 
exercitarea altor funcţii : director adjunct la „Fun- 
data culturală“ (1921-1922), colaborator si referent, 
devenit consilier referent literar cu grad de direc- 
tor cl. I la Radiodifuziune (1930-1945). La virsta se- 
nectufii, scrie intens. Moare în noaptea de 26 spre 
27 apr. 1963, într-o cumplită suferinţă pricinuită de 
„morbul lui Poti“, ce-i mácinase vertebrele. Dacă 
biografia sa — după I. Apetroaie — „nu epatează 
prin spectacol, prin eroisme mimate“, opera, în prin- 
cipalele-i repere, este senzationalá ca evoluţie; de la 
versificări sub semnul sămănătorismului, la capodo- 
pere postume ale liricii erotice si prozei. Din ,febra* 
primelor încercări (1901-1908) s-au păstrat doar po- 
emele „Lui Eminescu“ si „Generaţii sceptice“, un 
„reportaj“ despre construcţia şcolii din Pirscov şi un 
jurnal ce transcrie împrejurarea întilnirii viitoarei 
soții. Bogata corespondenţă cu Maria Mitescu, ver- 
suri sau proză, trebuie încadrată tot în acest context: 
1908-1910. V.V. îşi face apariţia la „Convorbiri lite- 
rare“ (1912), debutînd editorial cu „Poezii“ (1916) 
sub zodia unor influențe mai vechi din Vlahuță, 
Goga, Macedonski, Eminescu, Alecsandri. În atmos- 
fera birládeaná postsămănătoristă incheagá o a doua 
plachetá, „Din Tara Zimbrului..* (1918, premiul A- 
cademiei) versurile poetului participant la rázboi. E 
perioada colaborărilor la „România“, „Dacia“, „Revis- 
ta copiilor şi a tinerimii“, „Florile dalbe” — unde, în 
1919, face parte din comitetul redacţional şi publică 
cele dintii proze. „Pirgă“ (1921) adună producția 
inspirată de peisajul autohton, răspîndită în „Florile 
dalbe“, „Însemnări literare“, „Răsăritul“, „Flacăra“, 
»Luceafárul", mai ales în „Lamura“; meditaţiile al- 
ternează cu pastelurile, poezia patriotică cu versifi- 
carea unor scene biblice, elepiile iubirii de demult cu 
patetice apeluri la acţiune. Deceniul 111 conturează si 
personalitatea sa artistică. Autor de versuri — la 
început convențional idilice sau festive, apoi cu du- 


www.dacoromanica.ro 


o3 Secolul XX 


ritate in limbaj — în care prindea glas vibrația mun- 
filor, cimpiilor, apelor, obiceiurilor pămîntului nos- 
tru, V.V. s-a afiliat firese traditionalismului gi at- 
mosferei revistei ,Gindirea*, întîlnindu-se pe ace- 
leaşi coordonate cu Adrian Maniu, Lucian Blaga, Ion 
Pillat. „Poemele cu îngeri“ (1927, premiul Societăţii 
Scriitorilor Români) au fost puse multă vreme în re- 
latie absolută cu ortodoxismul gindirist, cînd, de fapt, 
motivul ,anfelic* nu este decit un „instrument mi- 
tologic, un simbol, o convenție. Din cele 45 de poezii, 
doar „Pe decindea Dunării“ apăru la „Gindirea*, pie- 
sele de bază fiind încredințate încă din 1922 revis- 
tei lui T. Arghezi „Cuget românesc“, Poetul n-a ur- 
mat niciodată sistema lui Crainic, pe care o consi- 
dera o „prăpastie“ ; creator autentic, s-a menţinut pe 
versantul înalt al traditionalismului din convingeri 
adinc personale: necesitaiea valorificării „duhului 
pămîntului“ autohton si misiunea sacră de a fixa 
în operă „albul imacu'at al graiului“, de a pune ba- 
raj neologismelor întrebuințate cu necumpánire. 
Sub semnul acestor convingeri, isi publică pînă la 
ediția definitivă volumele „Destin“ (1933), ,Urcus* 
(1937), „Întrezăriri“ (1939), demonstrind orientarea 
către un ideal de artă definit prin explorarea de noi 
şi noi modalităţi poetice. Alte colaborări : „Pleiada“, 
(unde e coeditor, 1934), „Duminica Universului”, „Re- 
vista Fundațiilor“, „Albatros, „Acţiunea Buzăului“, 
Experimentatul liric, ce deveni cu anii o personali- 
tate, e stápinit si de tentatia creaţiei obiective. În 
volumul „Duhul pămîntului“ (1943) el readuce par- 
ticularitáti ale spiritualităţii rustice („Fata Ursului“, 
„Umbra“, iar în „Demiurgul“, piesă scrisă în plină 
dominație fascistă, ia atitudine împotriva  aberatiei 
de „ameliorare“ a rasei umane, dovedindu-se, ca şi 
în scenariul radiofonic postum „Darul domnişoarei 
Amalia“, un artist-cetátean cu bună orientare ideolo- 
gică. Circumscrise poematicului, dramele sale s-au 
bucurat de succes : „Fata Ursului“ (1930) si „Umbna“ 
(1935) sînt reprezentate pe scena Teatrului National 
bucureştean, iar piesa „La pragul minunii“, capodo- 
pera dramaturgiei  voiculesciene, la Paris (1934). 
Însă „cel dintii vestitor al adevăratei vieţi de sal 


3 Scriitori puzoleni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 34 o 


— cum îl vedea prin 1930 V.I. Popa — compune tea- 
tru fárá ambiţii veleitare, exerciţiu tematic în per- 
spectiva prozei de mai tirziu. A fost un bun cunoscá- 
tor al problemelor satului, dovada fiind nu numai lite- 
ratura, ci şi publicistica sa socială. El milita in pa- 
ginile unor reviste ca „Lumina“, „Cuget românesc“, 
„Gindirea“ pentru educarea maselor prin solide in- 
stitufii, condamna falsa cultură, se apleca asupra 
condiţiilor grele de existenţă. Un pamflet, ,Tincii 
pămîntului“, e impresionant: „În numele unei stupide 
doctrine de ocrotire, țărănimea e condamnată la o 
veşnică existenţă mecanică, de plug rural“ ...Acolo 
țăranul ,someazá aproape tot anul, acolo il secerá 
mizeria, foametea si boala fără scăpare“. Pornind de 
la ipoteza valabilă că „viața unui popor începe chiar 
de la sănătatea lui“, medicul-poet devine activ pro- 
pagator al ştiinţei, lansind in „Lamura“, , Albina“, 
„Vatra“, „România administrativă“, „Farul căminu- 
lui, între anii 1919-1938, numeroase articole de edu- 
Gate sanitară, de igienă şi terapie; la Radio susti- 
ne „Ora satelor“; cu aceeaşi destinaţie scrie cartea 
„Toate leacurile la indeminá* (1935, reed. de 4 ori). 
În sprijinul organizării culturale concepe prin 1930, 
împreună cu Gh. D. Mugur, ghiduri utile : „Căminul 
cultural“, „Chestionar de anchetă socială pentru o 
monografie“, „Chestionar folkloristic“, „Cartea misi- 
onarului“. Culegerea de „Proverbe“ (1928), ca si am- 
plul eseu apărut postum, „Lirica populară“, sînt do- 
vezi ale preocupărilor pe care le-a avut şi în acest 
domeniu. „Ceea ce îl separă categoric de înaintaşii 
poporanisti, ca să nu mai vorbim de sămănătoriști, — 
remarca I. Apetroaie referindu-se la publicistica voi- 
culesciană — este nu numai examenul adinc, exact, 
al stării de fapt, ci şi o sistematică a soluțiilor, prin- 
cipiul angajării forțelor răspunzătoare într-un pro- 
gram riguros, foarte cuprinzător, de remediere a plă- 
gilor“. După 1947 V.V. scrie fárá să mai publice, iar 
cînd „conturile“ păreau încheiate, o revársare de 
inedite modifică temeiul ierarhiilor ce l-au vizat pi- 
nă atunci. „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakes- 
peare în traducere imaginară...“ apar postum (1964), 
anunţate de Perpessicius ca „una din marile zile fes- 


www.dacoromanica.ro 


EEN Secolul XX 


tive ale lirismului nostru...“ Versuri de dragoste, ce 
sugereaza valoarea ,noului* V.V., „de niște proporţii, 
de nişte contururi si profunzimi improximabile încă“ 
(I. Caraion). Surpriza a constituit-o însă proza scrisă 
după 1945, apărută de asemenea postum: „Poves- 
tiri“ (1966), romanul „Zahei orbul“ (1970). Reactuali- 
zind povestirea, el aduce în literatura română o lu- 
me „de dincolo de fire“, cu mituri şi practici esoteri- 
ce, premergitoare lumii sadoveniene: „Pescarul 
Amin“, „Ultimul berevoi*, „În mijlocul lupilor... 
Cărturar, cu vaste cunoştinţe în ştiinţele medicale, în 
filozofie, aniropologie şi folclor, V.V. esle, înainte 
de toate, un vizionar mistuit de febra cunoașterii 
şi perfecțiunii, un rafionalist cu voluptatea mitului. 
Un scriitor de prima mărime, alături de Eminescu, 
Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Pillat, Sadoveanu. 
OPERA (Ediţii): POEZIE — „Poezii“. Buc., Atelie- 
rele societăţii anonime „Poporul“, 1916. 162 p.; 
„Din Tara Zimbrului si alte poezii“. Birlad, Tipogra- 
fia C.D. Lupaşcu, 1918. 104 p.; „Pirgă“. Buc., Ed. 
Cartea românească. Atelierele Sfetea, 1921. 162 p.; 
„Poeme cu îngeri“. Buc., Ed. Fundaţiei culturale, 
1927. 104 p. (col. „Cartea vremii“); „Destin“. Buc., 
Ed. Cartea românească, [1933]. 100 p.; „Destin“. Ed. a 
2-a, Buc., Ed. Librăriei „Universala“ Alcalay et comp. 
[1936]. 98 p.; ,Urcus*. Buc., Fundaţia pentru lite- 
latură şi artă, 1937. 81 p.; „Întrezăriri“. Buc, 
Fundaţia pentru literatură si artă, 1940. 147 p.; 
„Poezii“. Buc., Fundaţia pentru literatură si artă, 
1944. 415 p. (col. „Scriitori români contemporani“, e- 
ditii definitive) ; „Ultimele sonete închipuite ale lui 
Shakespeare în traducere imaginară de V. Voicu- 
lescu**, Prefatá : „Sonetele unei iubiri“ de Perpessi- 
cius. Buc., E.P.L., 1964. XVII+99 p.; „Poezii“ An- 
tologie şi cuvînt înainte de Al. Piru. Buc., Ed. tine- 
retului, 1966, 168 p. (col. „Cele mai frumoase po- 
ezii) ; „Poezii“. Antologie si prefaţă de Aurel Rău. 
Text stabilit de I. Voiculescu si V. Iova, Vol. 1-2. 
Buc., E.P.L., 1968. I: XLI + 278 p.; IL: 352 p. ; 
.Poezii*, Antologie si postfatá de St. Aug. Doinas. 
Buc. Ed. Minerva, 1972. 205 p.; ,Ultimele sonete 
inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imagina- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 36 o 


ră de V. Voiculescu*, Ediţie bilingvă, îngrijită cu un 
cuvînt înainte de Zoe Dumitrescu Buşulenga. Buc., 
Ed. Minerva, 1974. 289 p. ; DRAMATURGIE — „La 
pragul minunii“. Buc., f.e., 1934, 32 p. ; „Demiurgul“, 
Piesă in 4 acte. Buc, Ed. Casa scoalelor, 1943. 156 
p.; „Duhul pămîntului“, Teatru românesc: ,Um- 
bra". „Fata ursului. Buc., Fundaţia pentru litera- 
tură şi artă, 1943. 293 p.; „Pribeaga“. Piesă istorică. 
În: „Steaua“, nr. 1 şi 2, 1967; „Gimnastică senti- 
mentală”. În „Cronica“, nr. 43, 1967 ; „Darul dom- 
nişoarei Amalia“. Prolog şi şapte tablouri radiofo- 
nice. În : „Steaua, nr. 1, 1971; „Teatru“, [Antolo- 
gie]. Ediţie îngrijită şi prefaţă de M. Tomus şi I, Voi- 
culescu. Cluj, Ed. Dacia, 1972. 400 p.; PROZĂ — 
„Povestiri“, Vol. 1-2. 1: „Capul de zimbru“ ; II : „Ul- 
timul berevoi*. Prefaţa: „Opera literară a lui V. 
Voiculescu* de Vladimir Streinu. Buc., E.P.L., 1966. 
I: XLIII + 324 p; II: 336 p; „Viscolul“, Buc., Ed. ti- 
neretului, 1969. 120 p.; „Zahei orbul. [Roman]. 
Prefatá de Mircea Tomus. Cluj, Ed. Dacia, 1970. 264 
p. ; „Nuvele“. Vol. 1-2. Prefatá de Mircea Tomus. E- 
diție îngrijită şi tabel cronologic de Ion Voiculescu. 
I: „Capul de zimbru“; II: „Iubire magică“. Buc., 
Ed. Minerva, 1972. I: XLI + 318 p.; II: 360 p. (col. 
„Biblioteca pentru toţi“); ,Cáprioara din vis“. Buc., 
Ed. Ion Creangă, 1973. 199 p. ; „Iubire magică“, Po- 
vestiri. Antologie, postfață şi bibliografie de Gelu 
Ionescu. Buc., Ed. Minerva, 1975. 304 p.; MEMORI- 
ALISTICĂ — „Amintiri despre Vlahuţă“, Slobozia, 
Institutul de arte grafice si editură „Lumina poporu- 
lui", 1927. 24 p.; CULEGERI DE FOLCLOR — „Pro- 
verbe" culese de Gh. D. Mugur si V. Voiculescu. Buc., 
Ed. Fundaţiei culturale, 1928.36 p. (col. „Cartea vie- 
tii); LUCRĂRI IN SPRIJINUL  ORGANIZĂRII 
CULTURALE — „Căminul cultural“, îndreptar pen- 
tru conducătorii culturii la sate. Buc., Fundaţia cultu- 
ralá, f.a. 118 p. (În colab. cu Gh. D. Mugur sai: ,Ches- 
tionar de anchetă socială pentru monozratie". Cra- 
iova, Ed. Scrisul românesc, 1930. 55 p. (În colab. cu 
Gh. D. Mugur); „Chestionar folkloristic*. Craiova, 
Ed. Scrisul românesc, 1930. 75 p. (În colab. cu Gh. 
D. Mugur); „Cartea misionarului“. Îndreptar cul- 


www.dacoromanica.ro 


o 37 Secolul XX 


tural. Craiova, Ed. Scrisul románesc, 1930. 527 p. (In 
colab. cu Gh. D. Mugur); LUCRĂRI DE MEDICINĂ 
SI POPULARIZARE A STIINTEI — ,Rezectia intes- 
tinului cu sutura termino-terminalá in  herniile 
strangulate*. Tezá pentru doctorat în medicină şi 
chirurgie. Buc., Tipografia ,Jubileu", 1910. 48 p.; 
„Boala cea nouă. Poliomyelita acută sau paralizia 
copiilor“. Cum se prezintă, cum se cunoaște, cum 
se tratează, cum să ne ferim. După ce'e mai noi 
date ştiinţifice. Buc., Atelierele „Adevărul“, 1927. 
28 p. (În colab. cu dr. G.D. Ionásescu) ; „Sifilisul“, 
Conferinţă. Buc., Librăria de stat, 1930. 16 p; ,Si- 
filisul“. (Índrevtar si pentru cei bolnavi si pentru 
cei sănătoși). Buc. Librăria de stat, 1930. 63 p.; 
„Tuberculoza“ (Oftica). Buc., Librăria de stat, [1931], 
24 p.; „Toate leacurile la îndemînă“. Cu o copertă 
colorată după Luchian şi cu numeroase fizuri în text. 
Buc., Fundaţia culturală, 1935. 332 p. (col. „Cartea 
satului“); „Mierea“. Brăila, Atelierele tipografice 
„Presa“, [1940]. 18 p. (Extras din „Toate leacurile la 
indeminá^); ALTE LUCRĂRI — „Indreptar admi- 
nistrativ”, Extrase de legi, regulamente ete. Vol. 1. 
Buc., Tipografia „Lupta“ N. Stroilă, 1930. 808 p. (7 
autori). 

Ref.: 14, 15, 16, 17, 19, 21, 22, 23. 24, 27, 32, 37, 38, 42, 44, 
45, 47, 53, 60, 67, 74, 88, 91, 100, 101, 107, 110, 113, 114, 115, 
116, 127, 131, 135, 136, 138. 139, 140, 145, 158, 166, 210, 216, 
235, 236, 237, 244, 245, 255, 262. 


ELIAN, MATEI (Al. Zamfirescu) 


Poet. Născut prin 1880 ? (Rm. Sărat); m, 1950 (Bucu- 
resti). Licentiatin drept. Ca student, face parte din 
boema literară de pe la 1900. frecventind cenaclul lui 
Gala Ga!'action, unde se reuneau T., Arghezi, N. D. Co- 
cea, V. Demetrius. Renumitá, amicitia cu cei mai de 
seamă literați ai vremii: Delavrancea, Vlahuţă, Mi- 
nulescu, Gala Galaction s.a., care-l vizitau adesea la 
reședința sa .estiva'á^ din Dumitresti pe Valea 
Rimnicului. Pasionat colecționar de cărți rare, icoa- 
ne, acte si zapise întărite cu peceti domnești, seri- 
sori şi autografe. Cîteva din aceste „documente“ îi a- 
par în „Analele Rimnicului* (1924). Ca poet, fără 
să strălucească, AI. Zamfirescu se face cunoscut, cu 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 33% 


pseudonim, la : „Moş Teacă“, ,Vieata nouă“, „Flacă- 
ra”, „Literatura și arta română“, „Vestala“ (Rm. Si. 
Atmosfera lirică — simbolismul francez, căruia îi ră- 
mine credincios: Albert Samain, Henri de Régnier, 
Francis Jammes, Maeterlinck, M.E. este mai înve- 
derat decît I. Minulescu, de unde și limitele manie- 
rei sale, OPERA — „Cîntări sfioase*, nepublicate de- 
cit in periodice (pînă prin 1924), se constituie ca un 
singur poem liric; poezii-verse*e despre iubire, natu- 
ră, scurgerea timpului... Un sonet, „Vulturul“, e de 
reținut ?). ALTE LUCRĂRI — „Documente rímni- 
cene din colecţia Alexandru I. Zamfirescu“. În : A- 
nalele Rímnicului“, nr. 8-9, ian.-feb. 1924, p. 100-101; 
nr. 10-11, mar.-apr. 1924, p. 116-119; nr. 12, mai 
1924, p. 137-138. 


R e f. : 20, 96, 197 
SCURTU, ALEXANDRINA 


Poetá. Originară din Rm. Sărat (n. 20 iul. 1880; 
m. 1949), va urma pensionul la Iaşi, iar studiile su- 
perioare de pictură în Germania. Debut tirziu, cu un 
sonet („Însemnări literare“, 1918). După primul 
război mondial domiciliază la Galaţi, unde-si afirmă 
din plin potentele organizatorice si creative pe o- 
gorul literaturii, scotind o revistă (.Dunárea*, co- 
editor Alice Soare), patronînd un „salon literar“ cu 
ecou în epocă sau colaborînd la tot felul de perio- 
dice ` „Sburătorul“, „Viaţa românească“,  ,Capita- 
la", „Ramuri“, „Rampa, „Adevărul literar si artis- 
tic“, „Literatorul“, „Revista critică", „Cele trei Cri- 


1) A apărut nu în versetele din „Cintări sfioase", ci mai 
tirziu, prin 1926, sub titlul „Idealul”. Iată-l: „S-a smuls 
din stinci şi-n slăvi isi taie cale/ Căci viaţa jos i se părea 
prea mică ;/ Spre-mpărăţii albastre se ridică/ În cercuri un- 
duioase de spirale.” Şi otelit de zborul fără fricá/ Strápunge 
nori cu fulgere pe poale, Topind în ritmul strălucirii sale/ 
Dureri de basm. în perle care pică”, Dar, cînd ajunse-n nim- 
bul nemuririi, înstrăinat simțindu-se ca-n ceatá/ Si umilit 
că-n piscul fericirii/ Nu-l mai pătrund zvicnirile de viaţă, —/ 
Trist, depărtat de darurile firii/ Pieri, ca jaru-n bulgăre de 
gheață !", 


www.dacoromanica.ro 


933 Secolul XX 


suri* s.a.m.d. Autoare a două plachete de versuri (ul- 
tima, cea de la Craiova, sub pseudonim : Alexandri- 
na Cráciun-Fostini), A.S. a persistat mult in supu- 
nerea rigorilor formale ale sonetului, nu fără unele 
izbinzi prozodice. OPERA: POEZIE — ,Sonete*, 
Buc. Ed. literară a Casei scoalelor, 1920, 112 p. ; 
„Sonete“. Craiova, Societatea anonimă „Ramuri“, 
1924. 145 p. 


R e f. : 19, 20, 27, 33, 87, 194, 237 
JITIANU, CONSTANTIN C. 


Prozator, eseist. Născut in Buzău, la 11 iun. 1889; 
m. 15 feb. 1978. Absolvă Liceul „Al. Hasdeu“ (1928), 
apoi Facultatea de drept din Bucuresti (1912), pro- 
fesind avocatura ín baroul din localitate. Debutea- 
ză în „Revista poporului“ (Buzău, 1913) cu poezia 
„Nu cred în Dumnezeu...“ şi cu pamfletul La lup- 
tă“ — care-i aduc înscrierea în registrele Siguran- 
fei; participă la viața culturală a orașului. susti- 
nind între 1920-1948 conferinţe despre sociologia 
dreptului, despre Eminescu sau Vaschide ; colabo- 
rează la „Universul“, „Neamul românesc“, ..Gazeta 
tribunalelor“, „Pandectele române“ cu articole şi e- 
seuri. Cărţile sale de studii, încercări filozofice şi 
proze — între care „Cuvinte pentru tara mea" e com- 
parabilă cu „România pitorească“ a lui Vlahuță — 
sint prefatate apreciativ de autorităţi in materie : 
C. Rădulescu-Motru si I. Simionescu. La virsta se- 
nectufii, regásindu-si uneltele poeziei. C.C.J. va 
crea cu bucuria de a fi încă util societăţii. Un timp 
corespondeazá cu ziarul „România liberă“,  furni- 
zind ştiri cotidiene despre Buzău. Memoria-i prover- 
bială l-a ajutat să-și învețe pe de rost zecile de po- 
ezii si epigrame. multe nescrise si. de aceea, pier- 
dute pentru totdeauna... Se păstrează două intere- 
sante studii : „Rolul şi funcția subconstientului in 
crearea opere'or de geniu“ si Note si observatii a- 
supra cărţii lui N Vaschide «Essai sur la nsv^ho'osie 
de la mair»*. OPERA: PROZĂ — „Cuvinte pentru 
fara mea. Buc, Ed. Cartea românească, [1935]. 
64 p.; ESEURI — „Încercări filosofice. Durerea. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 40 © 


Cîteva reflectiuni*. Buzău, Tipografia Luca Oprescu, 
[1921]. 45 p.; „Studii si reflecţii“. Buzău, Tipoyra- 
fia Luca Oprescu, 1931. 155 p. 


Re f. : 237 
STOIKA, TITUS T. 


Publicist, editor. Născut la Buzău, 14 oct. 1893; al 
treilea fiu din familia S. Liceul în Buzău (,Al. Has- 
deu“), Slatina şi Bucureşti. Şcoala militară de arti- 
lerie, geniu si mariná în Capitală (abs. 1911). Licen- 
Dat în drept. Ca şi fraţii săi, Const. si Cezar, parti- 
cipă la luptele primului  războ? mondial, íncunu- 
nindu-se de glorie. Între 1919-1923 e magistrat mi- 
litar, apoi practică avocatura. A publicat numeroa- 
se studii şi articole literare în presa vremii. Lui 
T.T.S. i se atribuie meritul primelor ediţii postume 
din opera poetului Const. T.S. şi al redactării celor 
14 tomuri, încă in ms, despre familia Ciorogirlea- 
nu — Stoika, dovezi adunate cn scrupul și price- 
pere de istoriograf OPERA: EDIŢII —  Stoika, 
Const. T. „Însemnări din zilele de luptă“ . Buc., Ti- 
pografia „Profesională“ Dimitrie C. Ionescu, 1921. 
132 p.; Stoika, Const. T. „Poezii“ (1912-1916). Chisi- 
nău, Tipografia Eparhială „Cartea românească“, 1928, 
164 p. 


Re f. : 13, 24, 187 
FROLLO, MIA (Maria Buzoianu) 


Poetă, publicistă, traducătoare. Născută în 1886, la 
Buzău; m. 1966. Profesoară de limba română în Ca- 
pitală, se alătură deopotrivă cenaclurilor lui O. Den- 
susianu si E. Lovinescu. Devutul poetic, la „Vieaţa 
nouă“ (1906), semnînd pe numele real: Maria Bu- 
zoianu, ulterior cu pseudonime. A mai colaborat, cu 
versuri și articole despre literatura străină, la „Viaţa 
românească“, „Noi pagini literare”, „Flacăra“, „Ceta- 
tea literară“, „Poezia“, „Lectura pentru toţi“, „Con- 
vorbiri literare“, „Universul literar", „Sburătorul, 
„Îndreptarii, „Revista scriitoarei“ etc. Solidă cultură, 
Studiul „Poezia nouă fantezistá (1922) îi prezintă 


www.dacoromanica.ro 


GER Secolul XX 


aproape în premieră la noi pe Apollinaire, Paul 
Valéry, Tristan Déréme, Max Jacob, Francis Carco, 
Toulet, iar „Romanul francez contemporan“ (1923), 
pe Proust, Gide, Mauriac, Barbusse, Barres, Henri 
de Montherlant... În 1940 smulge uitării un obscur 
scriitor : M.T. Carada, încercîndu-se apoi în tradu- 
ceri destinate lecturii elevilor: De Amicis — „Cu- 
ore“, Desi antologată ca simbolistă, M.F. a scris ver- 
suri într-o factură tradițională, directă. Premiată de 
Academie pentru unicul său volum. OPERA : PO- 
EZIE — „Flori de flăcări“. Buc., Ed. literară a Ca- 
sei şcoalelor, 1923. 148; CRITICĂ LITERARĂ — 
„Un scriitor original: Mariu Theodorian Carada“. 
[Buc.], Tipografia Dorneanu, 1940. 30 p.; TRADU- 
CERI — De Amicis, Edmondo. „Cuore“. Buc., [1942]. 
263 p.; De Amicis, Edmondo. „Cuore“. Buc, Ed. 
Cugetarea, f.a. 261 p.; De Amicis, Edmondo. „Cu- 
ore“. Volum autorizat... ca lectură particulară pen- 
tru clasele I, II. III. Buc., Ed. Societăţii „Prietenii 
istoriei literare“, f.a. 341 p.; Ojetti, Ugo. ,Singele*. 
Buc., f.a. 31 p. 


R e f. : 20, 24, 27, 33, 36, 87, 237 


MOSESCU, OCTAVIAN 


Publicist, editor, memorialist, poet ; mare animator 
cultural. Se naște la 23 mai 1894, în comuna Tim- 
boiesti, azi jud. Vrancea, rîmnicean după tată, des- 
cinzind dintr-o familie cu onomastica de Moeun În 
Timboiesti, unde mama fusese numită învăţătoare, 
își va petrece primii ani de studii. Absolvă in Rm. 
Săraţ gimnaziul ce purta nume'e filantropului „V. 
Boerescu“ (1909), după care intră, ca bursier, la Li- 
ceul „Atanasie Başotă“ din Pomirla. Încă din timpul 
gimnaziului, sub îndrumarea  profesoru'ui Dimi- 
trie Mazilu, isi dezvăluie cele dintii virtuti lite- 
rare : la 10-11 ani scria versuri, la 12 ani publica 
prima poezie (..Lumina*, Rm. Si În liceul de la Po- 
mirla — unde îndrumători îi sint Iorgu Iordan si Ro- 
mulus Cioflec, fratele editorului — au loc săp'âmi- 
nal, sub conducerea sa, reuniuni literare, conferin- 
fe, declamatii; aici, dar tipărită la Dorohoi, scoate 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 42% 


revista „Carpaţi“ (1914-1915), care, prin glasul tine- 
rilor, susţinea intrarea ţării în luptă, alături de ali- 
ati, pentru marea unire a românilor. Bacalaurea- 
tul şi-l trece la Liceul „Matei Basarab“ din Capi- 
tală (1915), este mobilizat (1916-1918), ia parte Ja bă- 
tăliile de la Osman Facir, lingă Turtucaia, si Márá- 
gesti. Între 1921-1925, cu intermitențe (pentru cà 
revenea adesea pe meleagurile natale) îl găsim la 
Viena ca student al Facultăţii de istoria arielor, 
ales din primul an preşedinte al Societăţii Academi- 
ce „România jună“ — creată cu o jumătate de se- 
col în urmă de Eminescu. O.M. se va ocupa intens 
de jubileu, editînd în 1923 „Cartea semicentenaru- 
lui“ — prima antologie literară apărută după 
război, cu prestigioase colaborări : N. Iorga, L. Bla- 
ga, M. Sadoveanu, A. Maniu, I. Pillat, G. Topircea- 
nu, I. Agírbiceanu, Camil Petrescu, F. Istrati, G. Ba- 
covia, I. Minulescu, T. Vianu, Perpessicius, L. Re- 
breanu, Cezar Petrescu, O.W. Cisek, Fr. Zoltan. S. 
Mehedinţi, I. Slavici, V. Babeş ş.a. Revenind în 
țară, i se încredințează directoratul „Oficiului de tu- 
rism“ al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ (1927), 
conduce revistele „Lumea turistică“ si „Coasta de ar- 
gint* (5 limbi), patronează expoziţii de răsunet, între- 
tinind legături strînse cu mari artişti plastici: 
Petrașcu, Pallady, J. Steriadi, D. Ghiatá, P. Iorgu- 
lescu-Yor s.a. — chipuri imortalizate in volumul me- 
morialistic „Din jurnalul unui colecționar“, Remarca- 
bilă este însă prezenţa sa spirituală in Rm. Sărat, ca 
publicist şi animator, în cei peste 60 de ani de mun- 
că pasionată ; aici scoate periodicele „Vestala (1915- 
1916), ,Rimnicu-Sárat* (1919), „Foaia Rimnicului“ 
(1921), „Jurnalul nostru“ (1924) si „Machina“ (1924- 
1925) ; scrie savuroase reviste teatra'e antipolitici- 
aniste („V-aţi ars“, „Acum e rost“, „Cum cade o re- 
vistă“, „Cîntecul lebedei* — toate din 1919); edi- 
tează versurile postume ale conjudeteanului T. Pa. 
ve'escu, „călăuza“ orașului, iar mai recent un volum 
al epigramistilor rîmniceni. Amintirile cu prieteni, 
trecute prin flacăra vie a memoriei, fac obiectul ce- 
lor trei „Vitralii“ (1971-1973) — „colecţie de efigii“, 
iubiri nedisimulate pentru Rimnicul de altădată.. 


www.dacoromanica.ro 


13 Secolul XX 


Prieten generos al scriitorilor si artiştilor tineri (el 
însuşi creator de bună literatură, poet, epigramist si 
mare colecţionar de artă : de la N. Grigorescu — la 
Pallady, Ghiaţă şi Brâncuși), O.M., octogenarul de azi, 
şi-a transformat locuința de pe strada Amurgului 
1 A, într-un muzeu sui-generis, adevărată agora. 
Alte cîteva colaborări: „Revista noastră“  (Foc- 
şani), „Flacăra“, „Adevărul literar şi artistic“, „Ana- 
lele Dobrogei“, „Boabe de grîu“, „Farul literar“ 
(C-ta), „Viaţa Buzăului“ şi Supl. A mai semnat pam- 
flete, articole, fabule: Constantin Viroagă („Car- 
pati „Vestala“) ; Mos Octav, Octav Sulciná („Lumi- 
na“); Dalila, Elly, Oct. M., Sapho, Tică-Tică („Ma- 
china“). OPERA : ANTOLOGII — „Cartea semicen- 
tenarului «România jună». [Antologie literară]. 
Buc., 1923. 176 p.; ,Rimnicul-Sárat*. Cáláuzá. Buc., 
Institutul de arte grafice Marvan, 1931. 96 p.; ,E- 
pigremisti rimniceni*. Buc., Ed. Litera. 1977. 59 
p.; EDIŢII — Pavelescu, Ion I. „Epigrame si epita- 
furi“. Rm. Sărat. Tipografia „Poporul“ Iorgu Con- 
stantiniu, 1925. 103 p. ; Pavelescu. Ion I, ..Sonete pos- 
tume*, Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“ Iorgu Con- 
stantiniu, 1925. 52 p.; MEMORIALISTICĂ — „Vi- 
tralii" [1]. Buc., Ed. Litera, 1971. 132 p. ; ,Oaspeti de 
altădată“. Vitralii 2. Buc., Ed. Litera, 1972. 111 p.: 
„Alte vitralii“ [Vitralii 3]. Bue, Ed. Litera, 1973. 
136 p.; ..Din iurnalul unui colecționari. Buc., El. 
Litera, 1974. 108 p. 


R e f. : 20, 109, 226, 228, 237, 258, 259 


BAICULESCU, GEORGE 


Istoric şi critic literar, publicist, editor. S-a născut in 
satul Rubla, comuna Valea Rimnicului, la 1 apr. 
1900; m. 6 sept. 1972, îm plină activitate. Fratee 
poetului Alexandru B. Liceul in Rm. Sărat (abs, 
1921) şi Facultatea de litere şi filozofie in Bucu- 
resti (abs. 1925). Din 1922 funcţionează neîntrerupt 
ca bibliotecar, apoi (1951-1964) ca şef al serviciului 
bibliografic la Biblioteca Academiei, numele său fi- 
ind legat de principalele realizări ale prestigioasei 
instituţii, Debutul, cu versuri, în „Universul lite- 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoleni 44% 


rar“ (1919). Alte colaborări, cu poezii, articole şi studii 
critice : „Foaia tinerimii“, „Adevărul literară, „Cli- 
pa“, ,Miscarea literară“, „Propilee literare“, „Fla- 
căra“, „Ramuri“, „Cele trei Crisuri*, „Societatea de 
mîine‘, „Floarea soarelui“, „Falanga“, „Neamul ro- 
mánesc'* „Convorbiri literare“ etc. La unele reviste 
(„Adevărul literar“, „Flamura“, „Viaţa literară“ și 
,Propilee literare") se afirmă si ca redactor. A fă- 
cut parte din mișcarea cultural-politicá internatio- 
nală „Clarte“, condusă de H. Barbusse si R. Rolland. 
Reputat bibliograf, conducátor de revistá (,Zori de 
zi^, Rm. S., 1920), autor a numeroase studii si editii, 
contribuind la valorificarea unor scriitori români : 
N. Filimon, Gr. Alexandrescu, Heliade, Alecsandri, 
Caragiale ş.a. Premiat de Academia R.S.R. Vicepre- 
sedinte al Asociaţiei bibliotecarilor din fara noas- 
trá. OPERA: ISTORIE SI CRITICĂ LITERA- 
RA — „Cîntece de dragoste din toate ţinuturile lo- 
cuite de români“. Cluj, Ed. Foii „Lumea şi ţara, 
1924. 56 p.; „Epopeea războiului românesc“. [Con- 
stantin Kirițescu : „Istoria războiului pentru între- 
girea României“. Ed. a 2-a. Vol. 1-3]. Buc., 1927. 36 
p. (Extras); „Teatrul românesc acum o sută de 
ani". Buc., Ed. Vremea, 1935.92p. (În colab. cu I. 
Massof); „Drama istorică in teatrul lui Vasile A- 
lecsandri*. Studiu critic. Craiova, Ed. Scrisul romá- 
nesc, 1937. 119 p.; „loan Eliade Rădulescu. Omul 
si opera“. Buc.. Ed. Cartea românească, 1939. 32 p. ; 
„Horaţiu în literatura română“. Buc., 1939. p. 1733- 
1741 (Extras din „Convorbiri literare“, nr. 10-12, 
1939) ; „Nicolae Filimon, critic muzical si drama- 
Uert. Buc., 1940, 37 p. (Extras din „Studii italiene“, 
VII); „Nicolae Filimon.  Initiatorul romanului ro- 
máneso*. Buc, Ed. Cartea românească, [1940]. 
32 p.; „Activilatea folkloristică a lui Nicolae Fili- 
mon“. Studiu si texte, Buc., 1941. 71 p; „«Magazi- 
nul istoric pentru Dacia» ín Ardeal*. Buc, 1941. 
8 p. (Extras din „Arhiva românească”, tom. VI, 
1941); „Nicolae Filimon, călător“. Buc., 1946. p. 
84-114 (Extras din „Revista Fundațiilor“, nr. 1, 1946); 
EDIŢII (CU STUDII SI PREFETE) — Filimon, N. 
„Ciocoii vechi şi noi“. Roman social Craiova, Ed. 


www.dacoromanica.ro 


o 45 Secolul XX 


Scrisul românesc, 1931. L + 300 p.; Filimon, Nico- 
lae. „Nenorocirile unui slujnicar*, Buc., Ed. Adevă- 
rul, [1932]. 76 p.; Caragiale, LL. „Pagini de proză 
necunoscută“, Bue., 1936. 47 p. (Extras); A'ecsan- 
dri, Vasile. „Drame istorice: Despot-Vodá, Fintina 
Blanduziei, Ovidiu“. Craiova, Ed. Scrisul românesc, 
[1937]. CLVI + 424 p.; Eliade Rădulescu, Ioan. 
„Scrieri literare“. Craiova, Ed. Scrisul românesc, 
1929. XXXII + 447 p. ; Alexandrescu, Grigore, ,O- 
pere complete“. Poezii şi proză. Buc., Ed. Cugeta- 
rea, 1940. 302 p. ; Filimon, Nicolae M. „Ciocoii vechi 
şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănîncă”. 
Roman. Ediţie definitivă. Craiova, Ed. Scrisul ro- 
mânesc, [1943]. 352 p.; Alecsandri, Vasile. „Drame 
istorice : Despot-Vodà, Fintina Blanduziei, Ovidiu“, 
Ediţie definitivă. Craiova, Ed. Scrisul românesc, 
[1943]. 559 p.; Filimon, Nicolae. „Opere“. Vol. 1-2. 
Buc., E.S.P.L.A., 1957. I: 435 p; II: 384 p.; Lázáreanu, 
Barbu. „Glose şi comentarii de istoriografie litera- 
rá”, Buc, E.S.P.L.A., 1958. XV + 421 p. (În co- 
lab); Lăzăreanu, Barbu. „Cu privire la Mihail E- 
minescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coşbuc, 
B. P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi, I. Heliade 
Rădulescu“, Buc. Ed. Minerva, 1971. XIV + 399 
p.; LUCRĂRI DE BIBLIOTECONOMIE SI BIBLI- 
OGRAFIE (selectiv) — „Biblioteca Academiei Ro- 
mâne. Creşterea colectiunilor. În anii 1916-1919“, 
Buc., Ed. Academiei Române, 1929. 500 p.; „Bibli- 
ografia operelor lui Constantin Kirițescu“. Buc., 
1937. p. 296-317 (Extras din „Omagiu lui C. Kiri- 
tescu“, 1937); „Din istoricul Academiei Române. 
Localul de la 1890“, Buc., 1942. 8 p. (Extras din „Ar- 
hiva românească“, tom, VII, 1941); „Despre pro- 
blemele organizării bibliografiei naționale retro- 
spective româneşti“. Buc, Ed. Academiei R.P.R. 
1957, p. 29-52 (Extras din „Studii si cercetări de 
bibliologie“t, vol. 2, 1957); „Biblioteca Academiei 
R.P.R. la nouă decenii de activitate. 1867-1937“, 
Buz., 1957, 1958. (Extras din „Călăuza bibliotecaru- 
lui“, nr. 12, 1957; nr. 1 şi nr. 2, 1958); „Echos ibé- 
riques et  hispano-americains en Roumanie". Bi- 
bliographie littéraire sélective. Buc., 1959. 124 p. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni dba 


(În colab. cu Al. Duţu si D. Sassu — Timerman) ; 
„Grigore Antipa“ (1867-1944). [Biobibliografie]. Buc., 
Ed. Academiei R.P.R., 1961. 81 p.; „loan Bianu“ 
(1856-1935). Buc., 1965, p. 111-114 (Extras din „Că- 
láuza bib'iotecarului“, nr. 2, 1965); „Etapele de 
dezvoltare a Bibliotecii Academiei Republicii £o- 
cialiste România“. Buc., 1967. p. 515-525 (Extras 
din „Revista bibliotecilor“, nr. 9, 1967) ; „Fondul de 
publicaţii periodice ale Bibliotecii  Academiej*. 
Buc., 1967. p. 289-299 (Extras din „Studii si cerce- 
tări de documentare şi bibliologie“, nr. 2-3, 1967); 
„Istoricul Bibliotecii Academiei Republicii Socialis- 
te România. 1867-1967“. Buc., Ed. Academiei R.S.R., 
1968. p. 11-96 (Extras din „Cartea centenarului“ — 
Biblioteca Academiei R.S.R. ; G. B., red. resp.) ; „Pu- 
blicatiile periodice româneşti“. Tom, 2: 1907-1918 si 
Supl.: 1790-1906. Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1969 (În 
colab. cu Georgeta Răduică și Neonila Onofrei). 


R e f. : 19, 20, 24, 27, 35, 94, 181, 237 
GANE, ION (Ion M. Ganea) 


Poet, istoric literar, traducátor. Náscut la Tg. Ocna 
(21 oct. 1902 ; m. 30 sept. 1979), se stabilește din pri- 
mii ani în Rm. Sărat. Aici absolvă liceul (1921), scoa- 
te revista „Analele Rimnicului" (1923-1924), dind la 
lumină importante dovezi despre istoria culturală a 
orașului, debutează cu placheta „Zări de altădată“ 
(1924), tine conferinţe, încurajează creaţia tinără. 
Licenţiat al Facultăţii de litere si filozofie, secţia fi- 
lologie modernă (1925), va funcţiona un timp la Bi- 
blioteca Academiei, apoi ca profesor de română și 
latină în Brăila. A colaborat cu versuri, traduceri, re- 
cenzii la peste 25 de periodice: „Adevărul literar si 
artistic“ (debut 1922), „Flacăra“, „Ramuri“, „Cele 
trei Crisuri*, „Ritmul vremii“, „Convorbiri literare“, 
„Universul literar“, ,Milcovia*, „Cuget clar", „Ana- 
lele Brăilei“, „România literară" sa OPERA: POE- 
ZIE — „Zări de altădată“. Rm. Sărat, Tipografia „Po- 
porul“ Iorgu Constantiniu, 1924. 32 p.; ,Brátara de 
argint. Buc., Tip. române unite, 1930. 63 p.; ISTO- 
RIE LITERARĂ — „Liră de argint Sihleanu". Con- 


www.dacoromanica.ro 


od Secolul XX 


ferintá ţinută la Sihlea, in ziua de 30 august 1925, 
cu prilejul comemorării poetului. Buc., [Cercul stu- 
denjesc „Al. Sihleanu" Rm. S.]. 16 p.; „Romanul popu- 
lar «Filerot si Antusa» ín redactiunea lui R.S. Cam- 
piniu, cu date noi biografice despre Campiniu*, 
Brăila, Tipografia „Dunărea“, 1936. 19 p.; „C. San- 
du-Aldea. Viaţa si opera lui“. Buc., Ed. Cartea ro- 
mânească, 1941. 31 p.; CONTRIBUŢII BIBLIOGRA- 
FICE — „Bibliografia operelor d-lui Mihail Drago- 
mirescu*. Cărţi şi articole din periodice. Buc., Tip. 
române unite, 1928. 24 p., în colab. cu D. Mazilu 
(Extras din vol.: „Omagiu lui Mihail Dragomires- 
cu“, 1928) TRADUCERI — „Ritmuri franceze“. 
Traduceri în versuri. (Antologie). Brăila, „Artistica” 
Lito-tipografia N. Orhidan, 1937. 80 p.; Musset, A. 
de. „Louison“. Comedie în două acte. Traducere în 
versuri. Brăila, 1938. 62 p. 


Ref. : 19, 20, 27, 237, 256 
CRISTEA, CONSTANT C. 


Poet, publicist. S-a născut în Buzău, la 9 aug. 1900, 
într-o familie de ceferişti; m. 9 nov. 1932. Urmează 
Liceul „Al. Hasdeu“ (abs. 1921), apoi Facultatea 
de litere si filozofie a Universităţii bucureştene 
(abs. 1925). Se reîntoarce în oraşul natal, cistigin- 
du-şi repede stima ca profesor şi animator cultural. 
La numai 19 ani, elev fiind, editează „Munca inte- 
lectualá% — revistă literară, ştiinţifică şi artistică 
pentru tineretul şcolar (devenită, în 1927, „Revista 
noastră“), unde publică versuri, proză, articole şi re- 
cenzii. Colaborator la periodicele locale: ,Muguri", 
„Vocea Buzăului“ etc., ca si la „Adevărul literar si 
artistic“. Unica-i plachetă, cuprinzind „desenuri, im- 
nuri, varia, sonete“, o dedică „celor multi si umili“. 
OPERA : POEZIE — „Păcate spovedite*. Buzău, Ed. 
Luca Oprescu, 1925. 48 p. 


R e f. : 93, 221, 237, 260 


DIMITRIU, VICTOR 


Publicist, dramaturg. Născut în Rm. Sărat, la 2 sept. 
1898 ; m. 2 iul. 1962. Liceul în oraşul natal, Facultatea 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni AN o 


de drept din Bucureşti. Avocat în baroul din localita- 
te. Debutul, cu versuri satirice, în publicaţiile lui 
O. Mosescu: „Foaia Rimnicului“ (1921), pe care o 
administrează un timp, si ,Machina* (1924-1925). 
După „Foaia Rimnicului", V.D. scoate singur gazeta 
„Acţiunea“ (Rm. S., 1927-1930), „cu speranţa că va 
răspunde nevoiei de control public și critică obiec- 
tivă si urbană a stărilor locale“. El este unul din 
acei învederaţi intelectuali ce ţineau conferinţe în 
apărarea muncitorimii, publicau manifeste, incitau 
la grevă. Cunoscut mai ales ca pamfletar, V.D. în- 
credinteazá însă tiparului în volum... o piesă de tea- 
tru. Optiune reconfirmată, în alt context, de revista- 
spectacol: „Bravos Rimnic* (1935). OPERA : DRA- 
MATURGIE — ,Ape adinci". Rm. Sárat, Tipografia 
„Poporul“ Iorgu Constantiniu, 1925. 50 p. 


POPOVICI, GH. 


Poet. „Adoptat“ ca buzoian, pentru cea mai fertilă 
perioadă a existenței sale petrecute aici, G.P. venea 
din Hirja Bacăului (n. 1907, in chiar toiul răscoale- 
lor). Cu diplomă de învăţător (1924), îl găsim un 
timp la Zalău, unde-și scoate în regie proprie, la 
nici 18 ani, prima plachetă de versuri, din 1927 cu- 
treierînd satele buzoiene — Lopătari, Fundătura Ne- 
hoiului, Stáncesti şi Vadu Paşii —, cu devotamentul 
nobilei meserii alese, al scrisului si luminárii ma- 
selor. La Buzău, în răstimpul ultimilor ani din via- 
tá, debutează publicistic (, Vlástarul", 1923), tipăreş- 
te alte două volume de poezii, închinate confratilor 
de breaslă, semnează manuale şcolare sau animă cli- 
matul literar local, ceea ce-i conferă popularitate. 
Scurt timp, pentru cá va muri tînăr, la 16 dec. 1936, 
intrind treptat şi pe nedrept în conul de umbră 
al posterităţii. Alte .colaborări: „Ogorul şcoalei“, 
„Școala noastră“, „Acţiunea Buzăului“, „Sfatul sáte- 
nilor*. OPERA : POEZIE — „Poezii“. Zalău. Ed. Lu- 
ceafárul, 1925. 50 p. ; „Poemele iubirii mele“. Buzău, 
Ed. Ioan Călinescu, 1931. 62 p.; „În cîmp“. Buzău. 
Ed. loan Călinescu, [1936]. 64 p. 


Ref.: 19, 229, 237, 239 


www.dacoromanica.ro 


âncuşi, 


16. Complexul sculptural realizat de Constantin Br 


(1874- 


ănescu 


st Petre St 


i-publici 
Dumbrava”, Buzău). 


tulu 


in memoria avoca 


1905). (C 


l, 


iru 


t 


imi 


www.dacoromanica.ro 


17-19, Poeiul-erou Const. T. Stoika 


si „Buletinul“ sáu de naştere 

“BULE WIN DE N. ASCE WES. j^. 

d CH AE A, e 

us Zut A ? 4 p Jet l | 
i dus " A 
Ariston, emt A, Be 


Vumele AN : 5 xm 

Pronumele ZE, EE d 

NS Se LO. EE BW 

EE E E perve 
"c de astagdi în registru. sub. KE 

P i 5 T E SE 

Sia (De Bima E E A A 


PRA 


Wee 

A 7 

NT vy a ^as 
ONSE S 
^ 


O FAMILIE DE LITERATI 


de S 

EA Z Er did su“ eso? acest bilet pentr ua serti la conde 
ii 

3 i 
d 


PRIMAR, 


e 
= 
2 
-— 
Y 
E 
R 
a 
N 
o 
o 
= 
a 
Pi 
CH 


(ejdvào.Ip) eepoorN. 15 (eSuris) sni 
: HJ TOP 199 91jur vXIOJS SNL Oé 


22. Centrul orașului Buzău 
în anul 1920 


* MIA FROLLO 
23-24. Mia Frollo, 
premiul Academiei, 
1923 


Flori de flacári 


i ¿PTOS 
VE) 
Aou i$ 


6 


BUCUREȘTI 
EDITURA LITERARĂ A CASEI SCOALELOR 
MON XI 


H 


POETI, PUBLICISTI 


www.dacoromanica.ro 


'"IOAN GEORGESCU: 


< 


5 
= 
> 
= 
z 
« 
P 
KÉ 
Ay 


v 


`b 
E 
„D 
"e 


"nosed109r) ULOJ 10)98p91 ! (DEGI TUU — EEGI “Ade : ysəaznong 1$ nezng) ,P.18.1931] PounJA 


PIC 


) 99 PLODIA vore) (1) nésmong 


f9'69"t PRL 
VK EE Nik 1S NILO YQ 


UNIVERSUL 


26-27. loan Georgescu 


si „Fumul pămîntului“, 


„cea mai bună carte a anului“ 1940. 


= 


ni3yso1d op BISI O 'Sz 


UI, 


n3$35HO3D NYOI :Jopepoy 
eg eege 


‘nəsən wg 921095) : 91130703 UY EC 


B 


TRE 
Ev 

Lu 
D 
[xs 
GA 


| *nosa[naeg 331029 „MINI minjooa “Iminbajo) 


PACA 


m | “mpnusjorid” "(ere ,911poAods oj9oPg" [Inumpoa ed poz 

ES S | -SII) “Y 1u?Pjsuo)) mp € egjci3ojne eijeorpop '[rtürsoeg ul '82 
^e fS U* eH 4 

3 E Pa b A | 

Ed zx al 

ZIP À | 

ER E 

2 OM oz , 

z 2 $ S H 1 

jeu t ETT E & : ` 


„In unicu-i 
costum negru 
cu papilon, 
înalt, 

cu ochii mari, 
migdalati, 

cu fața si pomefii 
pümintii, 

cu sprincene 
stufoase 

și mustață. 
Veșnic notind 
tot ce-l interesa. 
A călcat 
cartierele mărginașe 
ale orașului... 

A avut 
convingerea 

că este chemat, 
prin intermediul 
scrisului, 

să înlăture 

răul social. .“ 


31. Una din cele 
100 de piese 
„săteşti“ ale sale. 


Ww 


30. Nicolae Panait, „poetul proletar", 
figură de legendă... 


TEATRUL SĂTESC 
= 


PANAIT NICOLAE 
AAA 


i 
i 
1 
l 


OMNI DEPUTAȚI 


Aci 


COMEDIE INTR'UN ACT 


MARICA a 


zm, Y 


St 
uzău ` 


tat prea devreme : 


i ui 


ispárut s 


D 


Constantin Picle, 


32. Un poet 
d 


33. Stefan Dima 34. Gh. Popovici 
ARCEM 


STEFAN DIM. 


GH. POPOVICI ` 


LUMINI IN E M 
INTERIOR. Mu 


D 


POESIE 


„CARTEA ROMÂNEASCĂ" 


ratie | - 
MEM s JAM! 


www.dacoromanica.ro 


Facsimile 


Editura«Librariilor L Călinescu Buzău € 
EDITURĂ BUCURESTI a 


"nISIMJULZ nipuexo[y imnnjeod [nuruopnosd 
"ue 19)epg "uoo cg 


a 


La 


ION-I. PAVELESCU 


SONETE POSTUME 


“SZ6T ',9unjsod HUS” : NISAJIAL A UOJ op 
"PS 1110742107 21D 19$DU DROP 9102 quis 
1n;2uos 1$ 2aj2umBidg" 


dacoromanica.ro 


WWW. 


Revista ,, Machina" (1924-1925). 


37-38. Octavian Mosescu — un mare animator cultural. 


www.dacoromanica.ro 


42. Rimnicu-Sárat ; 
Liceul „Al. Vlahuţă“, a 


39-41. Trei colegi de şcoală : publi- 
cistul Octavian Mosescu (sus) po- 
etul Al. Popescu-Negurá (jos) si cri- 
ticul Em. I. Constantinescu (dreapta). 


43-44. Stelian Cucu, poet, eseist si conducător de revistă. 


„Glas tinar* (1932-1941), frontispiciu. 


www.dacoromanica.ro 


Analele == 
= himnicului 


REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ 


Director: ION GANE 


SUMARUL No. 1 


Preenvántare de lon Gane 

Dia „România Pitoreasca; de Al. Vlahuţă 

Din ,Cántári sffoase“ (vers) de Al. |, Zamfirescu 
Un oaspete de G. A. Tătulescu 

Melancolía unei fete (vers, din Rilke) de Oct, Mosescu 
+ Vintila Popp de 1. G. 

Cronica: Liga Culturală la R.-Sărat de N. Dicescu.— 
Sezátorile revistei ; Jubileul „României Jane“ 
de Ignis, 

Recenzii: Analeie Dobrogei; Foaia Rimnienlui. 

SNA Insemnári, etc, - 


„Analele Rimniculu:* (1923-1924); director Ion Gane. 


45. Primul număr al revistei de cultură 


46-47. Stefan Stănescu, autorul volumului „Arca lui Noe" (1937). 


II OPERELE PREMIALE UU 
IESCRUTORILOR TINERI i| 
| ROMANI 


“| 

| 
i! 

za 
| 


Fraţii George şi Alexandru Baiculescu (jos), 


48-49 


"8961 “ASUA reruepeoy LIOMA et op 
189102 ap dn13 Un-13ur '(noso[noor) uequo$ RIU 'e8 
-uns up mud) Roso[noTeg| 92100:) : sns op PoutSeuir OI 


"Jr epip In[nzn 93jeurjsop 11939[n9 15 
ydo? n1juad 189 op gg ejsed E 1ojne "Ga T 9HI CS 
(sns) riujedoTq — noseqieg 'q 'IG 


ILVYUALIT — IVOLVÍVANI 


1 


à 


ispiciu 
revistei , Vlástarul" 


50, Fronti 


PROZATORI - ESEISTI CONSTANTIN C. JITIANU 


$3-54. Constantin Jiliaru 


CUVINTE PENTRU 
TARA MEA 


CU UN CUVÂNT INTRODUCTIV 
DE 
L SIMIONESCU 


PAOFCSOR VNIERSSTAR i Ena AL ARA DENIEL ROMANE. 


GAITA 

* ACADEMIEI + 
onsi” 

et DA 


» „CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREȘTI 


Ange d 


55. Autoarea „Concertului din muzică de 
Bach* a locuit în Buzău şase ani (1903- 
1909). Era perioada premergătoare de- 
buiului, stimulat de prietenia literară 
cu Constanţa Marino-Moscu, şi ea „fiică 
adoptivă“ a orașului, dar cu un stagiu 
de sedere mai îndelungat. În fotografie: 
casa Ilortensiei Papadat-Bengescu din 
Buzău (str. Independenţei), azi. 


www.dacoromanica.ro 


e 49 Secolul XX 
POPESCU-NEGURA, AL. (Al. Popescu) 


Poet, publicist. S-a născut la 21 mai 1893 in Rm. Să- 
rat, unde absolvă cursurile liceale ; m. 31 ian. 1974. 
Funetionar ceferist, din 1921 domiciliază in Arad 
mai multe decenii. Dedicindu-se ziaristicii („Dacia, 
1920) iji ia pseudonimul de ,Negurá”, cu care va 
semna articolele risipite prin diferite publicaţii, ma- 
joritatea ardelene ori bánáfene (,Luceafárul*, „Ba- 
natul“, „Transilvania“, „Familia“, „Cele trei Cri- 
şuri“, „Universul literar“, „Urzica”, „România de 
vestit, „Salonul literar“, „Pagini literare”, „Cuvin- 
tul liber“, „Viaţa socia!á'"), precum şi volumele de 
poezii şi epigrame, Prima carte : „Sărmanul pescar” 
(1926), după ce în literatură debutase la revista „Fla- 
căra“ condusă de C. Banu (1923). Victor Eftimiu e- 
logia în persoana lui Al. P.-N. pe „gazetarul şi bar- 
dul inspirat, cintáret al Ardealului care vine cu dir- 
zenie pe urmele lui Octavian Goga“. Prodigioasă, 
activitatea sa în oraşul de pe Mureş : aici scoate pri- 
mul ziar românesc arădean de după unire (,Solida- 
ritatea“*, 1921), editează cu mijloace proprii revista 
„Hotarul” (1933-1940), e corespondent al ziarelor 
„Universul“, „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ ; după 1944, 
animator al cenaclului „Al. Sahia" şi președinte al 
filialei locale a Uniunii Scriitorilor, pînă la mutarea 
acesteia la Timişoara. Retras în Capitală, ca pensi- 
onar, îi apare la Ed. Minerva volumul „Ecoul tăcerii“ 
(1972) — riguroasă selecţie lirică a unei munci de-o 
viaţă. OPERA : POEZIE — „Sărmanul pescar“, Arad, 
Tipografia Corvin I. Lânyi, 1926, 61 p.; ,Fulgi*. 
[Arad], 1927 ; „Parodii adevărate”. Arad, 1930 ; „Ră- 
utáti mici pentru oameni mari“, Epigrame. Buc., A- 
telierele grafice Socec et comp., 1931. 95 p.; „Ardea- 
lul*, Arad, Institutul de arte grafice „Concordia, 
1941. 95 p. ; „Ecoul tăcerii”, Buc., Ed. Minerva, 1972. 
128 p. 

Ref.: 19, 20, 94, 237 


CIPRIAN, G. (Gh. Constantinescu) 


Dramaturg, prozator, memorialist. Vede lumina zilei 
în Buzău, la 5 iun. 1883, și nu la 30 mai, cum se afir- 


4 Seriitori buzoleni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 50 © 


mă în unele dicționare; m. 7 mai 1968, Părinții săi 
erau : Constantin Pană, originar din Cipru (de un- 
de si pseudonimul de „Ciprian“ al viitorului comedi- 
ograf), si Sara, născută Cănănău, din satul cu pod- 
gorii, Merei. Tinerii căsătoriți trăiau in nişte de- 
pendinte ale unui han construit prin 1880, ce dăi- 
nuie si azi. Tatăl, pátimas jucător de cărți, pleacă „în 
lume“ şi nu se mai întoarce. G.C. fu înscris la școa- 
la primară în Buzău, cu apelativul Gh. Constanti- 
nescu, dar îşi continuă studiile în Capitală, unde 
mama — avînd trei copii de crescut — intră ca sluj- 
nică la case avute. Aici urmează sîrguincios Liceul 
„Gh. Lazăr“ (1894-1902), ajutind şi familia cu banii pe 
care-i cîştigă din meditații. Era coleg şi prieten cu 
D. Demetrescu-Buzáu, alias Urmuz, alias Ciriviş — 
personaj memorabil din piesa „Capul de ràfoi* — 
cel care avu marea înriurire asupra vieţii sale ar- 
tistice. Se inscrie la Facultatea de litere si drept, iar 
după un an la Conservator, cu gîndul ca tainele de- 
clamafiei să-i folosească în avocatură. Învață acto- 
ria cu C. Nottara (1993-1907), devenind „măscăricit, 
cum se autopersiflează mai tîrziu, în volumul memo- 
rialistic „Măscărici şi mizgálici" (1958). Vocatia de ac- 
tor e timpurie, ca si cea de scriitor, exersindu-se încă 
din liceu cu mici piese, ajungînd chiar la performan- 
ta unei compuneri „în cinci acte“ („Somnambulul“). 
A realizat creaţii actoricești memorabile : Păcală din 
„Înșir-te mărgărite“ de V. Eftimiu, Richard al III-lea 
de Shakespeare, Krogstad din „Nora“ de Ibsen, Ro- 
gojin din „ldiotul“ — după Dostoievski, Kleşici din 
„Azilul de noapte“ de Gorki, bátrinul Christie din 
„Ana Christie“ de O'Neill, Rezele broastelor din „Clo- 
potul scufundat“ de Hauptmann etc. — personaje cu 
care G.C. se identifică temperamental. Ca dramaturg, 
„într-o singură seară — scria G. Călinescu — a de- 
venit unul din cei mai de seamă  comediografi ai 
noştri”, critica fiind unanimă in a aprecia piesa 
„Omul cu mirtoaga* (1927 ; în vol., 1928), drept un... 
miracol. După o eşuare („Nae Niculae“, 1928), pri- 
lej de suspiciune privind paternitatea primei cre- 
atii dramatice, acest „Beaumarchais al românilor“ 
îşi confirmă talentul, scriind o a doua piesă de ex- 


www.dacoromanica.ro 


o51 Secolul XX 


cepfie, „Capul de rátoi" (1940), prin care G.C., spi- 
rit urmuzian, va fi apreciat ca anticipator ín teatrul 
absurdului, precursor al lui E. Ionescu, Trei din cele 
cinci piese au văzut lumina rampei : „Omul cu mir- 
toaga“, „Nae Niculae“ si „Capul de rátoi*, celelal- 
te: „Un lup míncat de oaie” si „Ioachim, prietenul 
poporului*, ráminind, si azi, nejucate (ultima in ms.). 
Alte opere : romanul autobiografic ,Sof ori fár'dá** — 
ce narează aventurile lui Haralambie  Cuţaftache, 
samsar pe lingă un bogátas căruia îi toacă banii la 
Nisa şi Monte-Carlo — și două volume memorialisti- 
ce cu vădite calităţi literare. OPERA : VOLUME AN- 
TOLOGICE — „Scrieri“. Vol. 1-2. I: „Amintiri“, ,Más- 
cărici și mizgálici*; II: „Teatru“. Buc., E.P.L., 1965. 
I: 352 p; II: 320 p; DRAMATURGIE — ,Omulcu 
mirtoaga". Comedie în patru acte. Buc., Tipogr. romá- 
ne unite, 1928. 195 p.; Alte ediţii: „Omul cu mir- 
toaga“. Comedie în patru acte. Buc., E.S.P.L.A., 1958. 
172 p. ; „Omul cu mirtoagart, 1960 (litografiat, în 1. 
rusă, franceză, engleză) ; „Omul cu mirţoaga“. Come- 
die în patru acte. Buc., E.P.L., 1963. XXII+170 p. ; 
„Omul cu mirfoaga”. Comedie în patru acte. Buc., 
Ed. Univers şi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“, 
1972. 84 p. ; „Capul de răţoi“. Comedie in 3 acte, (7 
tablouri). Buc., Ed. Cugetarea, 1940. 180 p.; 
PROZĂ ; MEMORIALISTICĂ — ,Sot ori făr'dă sau 
Odiseia lui Haralambie Cutzaftachis*. Roman. Buc., 
Ed. Cugetarea, [1936]. 269 p.; „Cutia cu maimuțe”. 
Schițe — Chipuri — Amintiri. Buc, Ed. Contempo- 
rană, [1942]. 256 p.; „Măscărici si mizgálici”. Amin- 
tiri. Buc., E.S.P.L.A., 1958. 444 p. 


R e f. : 2, 19, 20, 23, 24, 27, 37, 40, 49, 237, 252, 253 


CUCU, STELIAN 


Poet, eseist, traducător. S-a născut în satul Vácá- 
reni, comuna Luncavita — Tulcea, la 30 ian. 1904, din 
părinți rimniceni. Școala primară şi liceul in Rm. 
Sărat, apoi Facultatea de litere şi filozofie, secţia 
filologie romanică, a Universităţii bucureștene (1922- 
1925). Revine în oraşul copilăriei ca profesor de lim- 
ba şi literatura română, îndeplinind, totodată, 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 52 


cu unele intermitente, functia de director la Scoala 
comercială şi Liceul teoretic, azi „Al. Vlahuță“, Ac- 
tivitatea de aproape două decenii în Rm. Sărat este 
prodigioasă : animator cultural de frunie, editor de 
revistă („Glas tînăr“ : 1932-1941, unde lansează sur- 
prinzătoare studii şi eseuri despre Ion Creangă, Has- 
deu, Iorga, Bolintineanu, C. Kirițescu, Al. L. Mol- 
doveanu), cronicar literar la „Lumina“ — organul 
de presă al Asociaţiei învăţătorilor rîmniceni. În se- 
ria de eseuri (extrase), S.C. propune imaginea unui 
nou Creangă, creator de lumi, psihologii şi tipuri, 
pentru care humulesteanul ar trebui scos din rîndul 
povestitorilor „populari“, al folcloristilor ; pe un alt 
plan, „Cultura românească şi satul“ denunță nesin- 
ceritatea „iniţiativelor“ economico-sociale burgheze 
de „ridicare“ a satului românesc. Din această perioa- 
dă datează şi primele plachete cu versuri (debut 
1929), colaborarea la „Luceafărul“ din Brăila, „Pă- 
mintul* din Călărași, „Cuget clar“ de sub direcţia 
lui N. Iorga. În 1945, transferat în Capitală, functi- 
onează la diferite licee, se preocupă intens de propa- 
gandă, publică poezii în reviste ca „Ateneu“, „Ro- 
mânia literará“, „Flacăra“, „Interferenţe“, frecven- 
tează cenacluri, Consecvent unui climat superior de 
autoexigentá și modestie, S.C. se distinge în totul ca 
un poet al tradiţiei, de profundă sensibilitate si a- 
cuitate ideaticá, Exigenţa faţă de sine ar explica 
marile intervale dintre cărți după 1944; o timidita- 
te funciară, adincitá în fata dinamismului contem- 
Doran, OPERA : POEZIE — „Trec pasári în amurg“. 
Rm. Sărat, Tipografia „Naţionala“, 1929. 124 p. ; 
„Nopți provinciale“. Rm. Sărat, Tipografia ,Po- 
porul*, [1931]. 138 p.; „Anotimpuri“. Rm. Sărat, 
Tipografia „Moderna“ Leon Chaimovici, [1934]. 38 
p.; „Zodiac şi întoarcerea la sat“. Rm. Sărat, Tipo- 
grafia „Poporul“ Iorgu Constantiniu, [1935]. 88 p.; 
„Versuri“ (1929-1968). [Volum selectiv și retrospec- 
tiv]. Buc., E.P.L., 1969, 158 p. ; „Iubiri și nunţi“. Po- 
emul vieţii. Buc., Cenaclul literar „Relief românesc“, 
1973. 157 p.; ,Vinátor în amurg“. Buc., Ed. Cartea 
românească, 1975. 60 p. ; [21 poezii]. In : „Interferen- 
fe*. Buc., Cenaclul literar „Relief românesc“, 1972, 


www.dacoromanica.ro 


< 53 Secolal XX 


p. 29-44 ; [24 poezii]. În : ,Interferenje“. Vol. 2. Buc., 
Cenaclul literar „Relief românesc“, 1972, p. 21-49; 
„Din «Cintece pentru o casă micá»* [17 poezii]. In: 
„[nterterențe“. Vol. 3. Buc,  Socieiatea literară 
„Relief românesc“, 1973, p. 21-39; ISTORIE SI CRI- 
TICĂ LITERARĂ ; ESEURI — „Aspecte din poezia 
noastră naţională şi socială“. Conferință. Rm. Sărat, 
Librăria şi tipografia „Poporul“ I. Constantiniu, 1930. 
15 p.; „Probleme vitale“; „N. Iorga“. Conferinţe. Rm. 
Sărat, Tipografia „Poporul“, [1930]. 15 p.; „Humorul 
lui Creangă“. Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“, [1931]. 
23 p.; „Ion Creangă, ca pedagog“. Rm. Sărat, Tipogra- 
fia „Poporul“, [1931]. 20 p.; „Basmele lui Creangă“. Rm. 
Sărat, [1931]. 21 p.; „Privire fugará asupra operei 
literare a domnului Const. Kirițescu. Rm. Sărat, Ti- 
pografia „Poporul“, [1933]. 31 p. ; „Copilul in «Amin- 
tirile» lui Creangă“. Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“, 
[1933]. 18 p.; „Valoarea estetică a «Amintirilor» lui 
Creangă”. Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“, 1934. 
17 p.; „N. Iorga. Naționalismul semănătorist. Sem- 
nificatia dramelor sale istorice“. Rm. Sărat, Tipo- 
grafia „Moderna“, [1934]. 40 p. ; „Poezia lirică a dom- 
nului N. Iorga“. Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“, 
[1934]. 25 p. ; „Însemnări despre gindirea lui Crean- 
gă“. Rm. Sărat, Librăria şi tipografia „Poporul“ Ior- 
gu Constantiniu, 1935. 25 p; „loan Creangă“ (Schițe 
de critică literară). Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“ 
Iorgu Constantiniu, 1935. 131 p. ; „Însemnări despre 
poezia populară şi poezia cultă“. [Rm. Sărat], Librá- 
ria şi tipografia „Poporul“ I. Constantiniu, fa, 46 p ; 
„Bogdan Petriceicu Hasdeu“ (Aristocratismul vieţii 
si operei lui). Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“, [1936]. 
29 p. „Al. Lascarov-Moldoveanu, poet al vieţii alese ai 
al tainicei solidaritáti cu pămîntul românesc“. [Rm. 
Sărat], Tipografia „Poporul“, 1936. 27 p.; „Cultura 
românească si satul“. Rm. Sărat, Tipozraiia „Po- 
porul“, [1939]. 71 p.; „Amintiri din copilărie“ (Esen- 
tá si structură lirică). În : ,Interferente*. Buc., Ce- 
naclul literar „Relief românesc“, 1972, p. 171-184 ; 
„Spre un studiu genetic al «Amintirilor...» lui Crean- 
gá. In: ,Interferente". Buc., Cenaclul literar „Re- 
lief românesc“, 1972, p. 185-191; „Liră de argint. Mi- 


www.dacoromanica.ro 


Serlitori buzoieni Mo 


bai Eminescu si Al Sihleanu*. În: ,Interferente”, 
Buc., Cenaclul literar „Relief românesc“, 1972, p, 
192-205 ; „Portretul lui Creangă“. În : „interferenţe“. 
Vol. 2. Buc., Cenaclul literar „Relief românesc, 1972, 
P 219-229 ; „Ion Creangă, folclorist sau scriitor ?4, 
n : ,Interferente". Vol. 2. Buc., Cenaclul literar ,Re- 
lief românesc“, 1972, p. 230-239; „Nivelul suprafol- 
cloric al artei lui Creangă“. În : ,Interferente". Vol. 
4. Buc, Societatea literară „Relief românesc, 
1973, p. 63-86; EDIŢII — „«Cintarea României» trans- 
pusă în versuri de Dimitrie Bolintineanu“. Cu un 
studiu introductiv de... Rm. Sărat, Tipografia „Po- 
porul“, 1935. 34 p.; TRADUCERI — În : „Antologia 
poeziei romantice germane“. Buc., E.P.L.U., 1959, 
p. 1-2, 5-8, 279-281, 355-356. 


R e f. : 19, 30, 35, 38, 153, 282, 237 
GEORGESCU, IOAN 


Poet, publicist. Se naște in Buzău, la 11 mar. 1908. Stu- 
dii superioare in Capitală. Multitalentat, avind voce 
frumoasă, cintind la vioară, desenind. Debutul, ca elev, 
în revista buzoianá ,Muguri” (1924), afirmindu-se la 
scurt timp în „Universul literar“ condus de Camil Pe- 
trescu, care îl socoteşte pe tînărul I.G. o „valoare inno- 
itoare“ în peisajul poeziei românești. Dacă primul vo- 
Jum („Metanii şi ore“, 1929) e primit cu elogii, prin 
cele 34 de cronici şi recenzii, ultimul („Fumul pámin- 
tului“) obţine chiar rívnitul premiu al Societăţii Seri- 
itorilor Români pentru „cea mai bună carte a anu- 
lui“ 1940. A mai publicat versuri la „Universul“, „Bi- 
lete de papagal“, „Azi,“ „Facla“, „Rampa, „Vocea 
Buzăului“ etc. Animator al vieţii culturale, fondează 
şi tipăreşte la Buzău, apoi în Capitală, revista „Munca 
literará* (apr. 1933 — mai 1936), cu aleasă co'abora- 
re : T. Arghezi, Gala Galaction, I. Vinea, G. Bacovia. 
Între timp îl găsim la Buzău, Galaţi sau Bucureşti, ca 
funcționar ceferist. Moare în orașul natal, la 18 aug. 
1950, răpus de boala de piept care-l tintuis2 de peste 
un deceniu, lăsînd o moştenire poelică, azi puţin cu- 
noscută, ce-şi aşteaptă retrospectiva editorială. O- 
PERA: POEZIE — „Metanii şi ore“. Buzău, Tipo- 


www.dacoromanica.ro 


o 55 Secolal XX 


grafia Ioan Călinescu, 1929. 96 p. ; ,Cintece din um. 
brá*. Buc., Ed. Universul, 1934. 104 p. ; „Fumul pă- 
mintului*. Buc., Ed. Universul, 1940. 84 p. 


Re f. : 27, 60, 147, 225, 237 
STĂNESCU, STEFAN 


Poet. Născut in comuna Grebănu, la 9 ian. 1912; m, 
1956. Urmează  Facultatea de drept din Bucureşti, 
concomitent cu cea de litere și filozofie (abs. 1937), 
Functionar în Ministerul muncii si prevederilor so- 
ciale. Publicá cu pseudonim în revista „Dimineaţa 
copiilor“ (1927), cum dealtfel va semna și placheta- 
debut din 1931. Următoare'e două volume: „Arca lui 
Nos (1937, premiul szriitorilor tineri) şi „Poemul 
sistemului solar“ (1942) sînt experienţe prozodice in- 
teresante, inegale insi pe plan artistic, Alte colabo- 
rări : „Universul copiilor“, „Bilete de papagal”, ,Gin- 
direa“, „Falanga“, „Braşovul literar“. OPERA : PO- 
EZIE — „Arca lui Noe“. Buc., Fundația pentru lite- 
ratură şi artă, 1937. 65 p. (col. „Operele premiate ale 
scriitorilor tineri români“) ; „Poemul sistemului so- 
lar“, Sonete. Buc., Tiparul universitar, 1942. 55 p.; 
„Arca lui Noe“ [Volum retrospectiv]. Buc.. Ed. Miner- 
va, 1974. 156 p.; CĂRȚI PENTRU COPII — „Îngerii 
pămîntului“. Buc., Ed. Curierul judiciar, 1931. 83 p. 
(Semnat : Sandu Viroagă, în colab. cu N. Mihăescu). 


It e f. : 19, 27 
CONSTANTINESCU, EMILIAN I. 


Critic literar, eseist. S-a născut în Rm. Sărat, la 29 
dec. 1894; m, 17 ian, 1977. Liceul la Focşani, facul- 
tátile de litere si drept la București, absolvite in 1919, 
Carieră didactică : suplinitor la „Sf. Sava” si Rm. Să- 
rat (1920), asistent la catedra profesorului Mihail Dra- 
gomirescu (1921-1923), titular la licee din Oradea, 
Cimpuluna-Muscel (1923-1930) si București, În 1931 
îşi trece doctoratul în litere cu „Anarhismul poetic“, 
lucrare extrem de interesantă (încredinţată după un 
an tiparului sub semnătura : Const. I. Emilian), din 
care se degajă atitudinea apărătorilor esteticului în 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni: 56 4» 


fata curentelor noi ce creaserá asa-zisul ,anarhism po- 
etic“, recunoscîndu-le totuşi modernistilor, unui Ar- 
ghezi sau Blaga, meritele virtuozitátii si primenirii 
limbajului. Cărții i se atribuie un premiu al Acade- 
miei. E.I.C. studia ,cazurile” literare în cooperare cu 
medicii, spre a le înțelege mai bine (v. articolele din 
„Archives de neurologie“ si „Buletinul medico-tera- 
peutic“). Pertinente contribuţii despre T. Maiorescu 
$i I. Creangă, în „Convorbiri literare“ ; alte colaborări, 
la „Buletinul Institutului de literatură“, „Anale lite- 
rare“, „Ritmul vremii, „Cele trei Crișuri“, „Steaua“, 
„Viaţa românească“. Om de reală cultură, bun ora- 
tor si profesor, E.LC. putea face epocă, dacă boala 
nu f s-ar fi împotrivit. OPERA : CRITICA LITERA- 
RÁ — „Anarhismul poetic“. Studiu critic. Buc., Insti- 
tutul de arte grafice I.E. Toroutiu, 1932. 200 p. ; „Un 
aspect al psihozei literare moderne“. Buc., Tipogra- 
fia „Arta“, 1932. 14 p., în colab. cu dr. Dem. Paulian 
(Extras din ,Buletinul medico-terapeutic", nr. 10-11, 
1932); ,Valorile literare in critica lui Titu Maiores- 
cu“. Buc., Monitorul oficial si imprimeriile statului, 
1937. 36 p. (Extras din „Convorbiri literare“, nr. 1-5, 
1937); „Un aspect al originalității lui Ion Crennsă”. 
Sinteza elementelor contrare. Buc., Monitorul ofi- 
cial și imprimeriile statului, 1938. 25 p. (Extras din 
„Convorbiri literare“, nr. 11-12, 1937); ALTE LU- 
CRĂRI — „Arta si morala după Brunetiére*. În: 
„Buletinul Institutului de literatură“, nr. 24, 1922, 
p. 273-291 ; „Lectura si analiza scrierilor cu conţinut 
erotic în şcoala secundară“. În : „Revista generală a 
învățămîntului“. nr. 4, 1928, p. 212-221; „De la et- 
nic la estetic“. În vol.: „Omasiu lui Mihail Drago- 
mirescuti. Buc. 1928, p. 561-576; „Bacalaureatul si 
problema educaţiei morale“. În : „Revista generală a 
învățămîntului“, nr. 4, 1929, p. 205-210; „Conflictul 
între generaţii“. În : „Cele trei Crisuri*, anul VII, nr. 
3-4, p. 38-39 ; „Quelques deviations du sentiment é- 
rotique dans la littérature moderniste“. În : „Archi- 
ves de neurologie“, nr. 2, 1937. (În colab. cu dr. Dem. 
Paulian); „Pe marginea unei scrisori...“ [a Liviei Dym- 
sza-Maiorescu] 1n: „Steaua“, nr. 10, 1968, p. 44-47. 


Ref.: 20, 27, 30, 35, 109, 146, 191, 237 


www.dacoromanica.ro 


os Secolul XX 


SERBESCU-LOPATARI, D. 


Prozator, autor de cărţi pentru copii, publicist. Se 
naşte in comuna Minzálesti, la 5 iun. 1883, in fami- 
lia unor muncitori pidurari ce se stabilirá prin 1884 
la Lopătari. Studii pedagogice la Galaţi (abs. 1992). 
Revine ca învățător în sat, înregistrind o bogată expe- 
rientá de dascăl, organizator de școală şi cămin cultu- 
ral. D.S.-L. e — în acelaşi timp — autor de manuale 
didactice, culegător .de folclor, traducător din Fraţii 
Grimm sau fondator de reviste: „Vremea nouă“ 
(1905), „Sfatul sătenilor“ (1912-1934), „Tribuna invá- 
tátorimii” (1931, in colab.); după 1921, institutor și 
inspector cultural în Buzău, pînă la pensionare (1945). 
Aici va muri, la 12 apr. 1954. Cărţile sale sînt desti- 
nate mai ales sătenilor şi copiilor, din raţiuni utili- 
tar-moralizatoare : .giume si hazuri“ pentru sezá- 
tori, povestiri si legende onomastice despre Pente- 
leu culese de la Moş Tarcoci, pilde în dialog pentru 
tineri ; crimpeie dintr-o existenţă nealterată de poli- 
ticianism si filistinism... OPERA : CĂRȚI PENTRU 
COPII — „Muşele Pápusele". Buzău, Ed. Ioan Cáli- 
nescu, 1932. 100 p. ; „Inima care luminează si alte po- 
vestiri culese din literaturile străine“. Traduceri, pre- 
lucrări, adaptări. Buzău, Ed. Ioan Călinescu, [1933]. 
62 p.; „Îngerul milei şi alte povestiri alese. Tradu- 
ceri, prelucrări, adaptări. Buzău, Ed. Ioan Călinescu, 
1937. 59 p. ; .Zboară fluturasi, joc de copilasi*. Poves- 
tiri. Buzău, Ed. Ioan Călinescu, 1939. 94 p. ; PROZĂ 
— „Glume si hazuri pentru sezátori — culese din po- 
por“. Buzău, Ed. Ioan Călinescu, f.a. 55 p.; ,Ingerinte"*. 
Schite şi însemnări. Buzău, Ed. Ioan Călinescu, [1941]. 
113 p. ; „Penteleu“. Povestiri si legende, Buzău, Ed. 
Ioan Călinescu, 1944. 369 p. ; TEATRU — „Nu má-n- 
sor". Comedie în două acte. Buc., 1936. 48 p.; SOCIO- 
LOGIE — ,Proprietatea mosneneascá in indiviziu- 
ne“. Studiu economico-social. Pagini din chestia tă- 
rănească. Buzău, Tipografia Ioan Călinescu, 1996. 75 
p; TRADUCERI — Fraţii Grimm. „Copila Sfintei fc- 
cioare si alte povestiri minunate pentru fetiţe si bï- 
iefi”. Buzău, Ed. Ioan Călinescu, 1938. 64 p. 


Ref. : 237 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoleni 58 © 
DIMA, ŞTEFAN 


Poet. S-a născut la 23 nov. 1906, într-o familie de tá- 
rani din comuna Zărneşti. Primele clase de gimna- 
ziu le frecventează la Buzău, bacalaureatul şi-l tre- 
ce la Liceul „Gh. Șincai“ din Capitală (1929). Absol- 
vă Facultatea bucureşteană de litere si filozofie 
(1935), după care se specializează în estetică la Viena. 
A profesat în învățămîntul secundar: Buzău, Alba Iu- 
lia, București. Colaborări, cu versuri, la „Cuvîntul li- 
ber" (debut 1933), „Azi“, „Adevărul literar“, „Uni- 
versul literar“, „Litere“; studii de estetică despre 
poezia lui Rimbaud, Mallarme si Rilke. După mai 
bine de 30 de ani de la debutul editorial („Lumini în 
interior“, 1934), poezia sa, îmbogăţită valoric, oferă, 
prin ineditele din volumul retrospectiv, o pledoarie 
pentru sinceritate şi frumos. OPERA: POEZIE — 
„Lumini în interior", Bue., Ed. Cartea românească, 
1934, 112 p.; „Intezrare în vis“. [Vol. retrospectiv]. 
Buc., E.P.L., 1967. 244 p. 


R c f. : 19, 21, 237 


MIREA, ILIE I. 


Autor de cărţi pentru copii, publicist, folclorist, dra- 
maturg. Numele adev. Ilie ; pren. Mirea. S-a născut 
la 28 mai 1904, în comuna Smeeni. Tatăl său, ţăran, 
urmărit în timpul răscoalei din 1997, își găsi domici- 
liul la Brăila, Aici 1.1.M. absolvă şcoala normali (1926), 
funcţionind scurt timp ca învăţător si președinie 
al unui centru de propagandă culturală. Se trans- 
feră la şcoala comunei Pisc (1928), din 1945 în Brái- 
la, din 1958 în Capitală. Colaborări asidue : „Analele 
Brăilei“, „Ancheta“, „Calendarul“, „Curentul“, „Drum 
nou“, „Facla“, „Fulgerul“ ; mai ales la presa didacti- 
tă sau destinată lecturii copiilor: „Foaia inváfáto- 
rului“, „Revista de pedagogie“, „Cravata roşie, „Lu- 
minita”, „Arici Pogonici“. Consacrarea i-au adus-o 
însă manualele, culegerile de teatru si folclor (debut 
editorial 1934, cu „Manualul serbărilor şcolare“), to- 
talizind peste 30 volume, multe deschizătoare de 
drum în literatura genului. A mai iscálit si LIN. 
MII, Delasmeeni, Mircea Ghiocel, Ilimir, I, Mirea, 


www.dacoromanica.ro 


o 50 Secoln] XX 


il. Mirea, I.M. Smeeni. OPERA : CĂRȚI PENTRU 
COPII (CULEGERI DE TEXTE ORIGINALE, FOL- 
CLOR, TEATRU) — „Manualul serbărilor şcolare“. 
Vol. 1. Buc., Ed. Cugetarea, [1934]. 128 p. ; Ed. a 2-a 
reviz., 1934. 196 p.; „Manualul serbărilor şcolare“. 
Vol. 2. Buc., Ed. Cugetarea, [1935]. 223 p.; Ed. a2-a, 
1935. 224 p. ; „Colecţie de cîntece școlare şi populare”. 
Buc., Ed. Cugetarea, [1936]. 152 p. ; „Teatru școlar si 
popular“. Vol. 1. Buc., Ed. Cugetarea, [1936]. 129 p. ; 
Ed. a 2-a, 1940. 113 p.; „Teatru școlar si popular“. 
Vol. 2. Buc., Ed. Cugetarea, 1939. 140 p.; „Comoara 
copiilor sau cartea virtuților“. Buc., Ed. Cugetarea, 
[1936]. 312 p.; „Șezători obligatorii“. Buc., Ed, Cuge- 
tarea, 1937. 328 p.; „Legendele păsărilor, animalelor, 
florilor, arborilor si legende religioase, istorice, geo- 
grafice“. Buc., Ed. Cugetarea, [1937]. 200 p.; Ed. a 2-a, 
1943. 196 p.; ,Sezátori de seară la foc. Buc., Ed. 
Cugetarea, [1938]. 416 p.; „Carte cu colinde. Cinte- 
ce de stea, plugusoare, vicleime, sorcove”. Buc., Ed. 
Cugetarea, 1940. 160 p. ; Ed. a 2-a, 1943. 155 p. ; „Co- 
lectie de ghicitori pentru sezátori*. Buc., Ed. Cuge- 
tarea, 1940. 104 p. ; Ed. a 2-a, 1943. 104 p. ; „Noi ştim 
sá desenám" [Versuri] Buc. Ed. tineretului, 1965. 
[40 p.]; „Ghicitori“ [originale]. Buc., Ed. tineretului, 
1967.96 p. ; „Ghicitori pentru cunoaşterea mediului 
înconjurător“. Buc., Ed. didactică şi pedagogică, 1976. 
68 p.; „Teatru scolar“. Culegere. Buc., Ed. didactică 
şi pedagozicá, 1976. 244 n. fín colab. cu N. Baltasiu 
si N. Tomescu); ÎN ANTOLOGII — ,Cinel-cinel”. 
Buc., E.P.L., 1964, p. 505; „Povești si legende“. Buc., 
Ed. tineretului, 1958, p. 10-15, 26-35, 40-42, 56-58, 
65-68, 91-92, 105-107, 118-120, 134-138, 147-149, 170- 
171, 173-179, 196-197; ISTORIE LITERARĂ — „Co- 
respondenfa lui Panait Istrati. Pe marginea unei seri- 
sori“. În : „Analele Brăilei“, VIII, nr, 1, ian.-mar. 
1936, p. 33-37; „Perpessicius, profesorul“. În vol.: 
„Zilele culturii brăilene“. Brăila, 1971, p. 283-287; 
ALTE LUCRĂRI — „Cartea lucrului manual“. Buc., 
Ed. Cugetarea, [1939]. 246 p.; ,Inventiuni si descope- 
riri“, Buc., Ed. Cugetarea, 1940, 320 p. ; „Cum învă- 
tám sá desenám". Buc., Ed. de stat didacticá si peda- 
gogicá, 1958. 68 p.; ,Cartea lucrului manual*. Vol. 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoieni 60 > 


1-2. Buc., Ed. de stat didactică şi pedagogică, 1958. 
I: 138 p; II: 172 p; «Invátám să colorám'*. Buc., [Ed. 
agro-silvicá], 1968. 32 p.;, Desen decorativ“, Buc., Ed. 
Ion Creangă, 1970. 34p.; ,Desenám siimpletim /te- 
sem/ motive româneşti“. Buc., Ed. Ion Creangă, 1973. 
40 p. (În colab. cu Constantin I. Mirea); ,Desenám si 
colorám motive decorative“, Buc., Ed. Ion Creangă, 
1977. 32 p. 


Rej.: 3, 19, 20 
PANAIT, NICOLAE 


Poet, publicist, dramaturg, prozator. Figură de legen- 
dà a literelor buzoiene. La nici 25 de ani, cînd mu- 
rea de ftizie (3 feb. 1941), semnase două plachete de 
versuri, 100 de piese „sătești“ într-un act, nuvele si 
publicistică în foileton, ediţii din operele scriitorilor 
clasici, traduceri, dramatizári, prelucrări... S-a născut 
la 1 mar, 1917, în Buzău — cartierul „Mihai Vitea- 
zul“ — din părinți săraci: tata, ceferist, mama, în- 
grijitoare la parcul lui Marghiloman. Studii: două cla- 
se, Şcoala de arte si meserii Buzău (1926-1928). Ca e- 
lev, învățase singur italiana, franceza, engleza. Aban- 
donînd şcoala, datorită unor conflicte cu profesorii, 
rátáceste în nordul Moldovei, unde îi apar primele 
poezii („Glasul Bucovinei, 1931) si debutează edito- 
rial (vol. „Răstigniri“, 1934). La 18 ani e redactor, 
apoi colaborator al ziarului „Acţiunea Buzăului“, În 
„A.B.“ îi apar timp de 6-7 ani zeci de poezii, proze, re- 
portaje, pamflete contra potentatilor vremii, cronici 
culturale, plastice, politice... multe suspectate ca fi- 
ind prea „rebele“. Concomitent, face gazetárie, corec- 
tură, paginafie, expediție. Apărător al drepturilor 
muncitorești, N.P. inițiază în Buzău „Vremea nouă“ 
(1936), organ de luptă socialistă si democratică. Un 
timp (1937) trece ca redactor al cotidienelor bucu- 
restene „Frontul“ si „Frontul românesc“. Neaccep- 
tind războiul, dezertează din armata „aducătoare de 
moarte“ (1939), e arestat şi întemnițat la Cimpina, 
apoi la Rm. Sărat. Mai presus de creaţie, lui N.P. îi 
rămîne fascinantul chip al „poetului proletar“, pere- 
grin răzvrătit, pátimas în scris, în luptă şi în dragos- 


www.dacoromanica.ro 


o 61 Secolul €X 


te...'). A semnat: Dinu Trestian, M. Arbore, A. Dum- 
brăveanu. OPERA: POEZIE — „Răstigniri“, Cernăuţi, 
[1934]. 31 p.; „Întoarcerea în legendă“. Buzău, Tipo- 
grafia Luca Oprescu, 1935. 24 p; DRAMATURGIE?)— 
„Unirea“. Scenetă istorică în versuri, într-un act. 
[1937]. 8 p. ; „Fată de măritat“. Comedie într-un act. 
[1938]. 12 p.; „Unde duce betia*, Piesă morală în- 
tr-un act, Fa. 16 p.; „Ginerele pictorului“. Come- 
die într-un act. F.a. 14 p.; „Puterea jurămîntului“. 
Piesă patriotică într-un act. F.a. 16 p. „Domnu' de- 
putat". Comedie într-un act. F.a. 16 p. ; „Patima ne- 
norocitá“ (La joc de cărți). Piesă morală într-un act. 
Fa. 12 p. ; „Trei ori trei fac nouă“. Farsă într-un act. 
Fa. 15 p. etc. ; EDIȚII — Negruzzi, C. „Muza de la 
Burdujeni“. Farsă într-un act. F.a. 16 p. ; Facca, [Cos- 
tache]. ,Frantuzitele”. Comedie într-un act. Fa 16 
p.; TRADUCERI, LOCALIZARI, DRAMATIZARI, 
PRELUCRARI — Swift. „Guliver în tara piticilor“. 
[Tr.]. 1939. 56 p. ; Collodi, C. , Tándáricá*. Názdrává- 
niile si páfaniile lui. [Tr., loc.]. 1939. 64 p.; Twain, 
Mark. „Goana după elefant“. Comedie polițistă în- 
tr-un act. [Drm.]. F.a. 20 p.; Dickens, Charles. „Da- 
vid Copperfield". Roman pentru tineret. [Pr.]. F.a. 
64 p. 

Re f. : 215, 227, 240, 254 


CRĂCIUN, DUMITRU 


Traducător, poet. S-a născut în satul Răşcani, co- 
muna Suletea — Vaslui, la 10 aug. 1906. Primele cla- 
se, alături de tatăl său, ţăran, întirziat în şcolarizare, 


1) fn unicu-i costum negru cu papilon, înalt, cu ochii 
mari, migdalaji, cu fața și ¡pomefii pămintii, cu sprincene 
stufoase si mustață, Vesnic notind tot ce-l interesa. A călcat 
cartierele mărginașe ale orașului, s-a închipuit „rege al ro- 
milor“, poet în casa lui Marghiloman. A avut convingerea 
că este chemat, prin intermediul scrisului, să înlăture răul 
social... (Conv. cu Bucur Chiriac, 20 dec. 1979). 

2) După unele afirmaţii (v, A.B., VIII, nr. 353, 9 feb.. 1941, 
p. 6), N.P. „a scris aproape 100 bucăţi de teatru care i-au fost 
tipărite şi ráspindite în toată tara". Neavind alte surse biblio. 
grafice, noi le-am înregistrat numai pe cele existente în 
B.A.R. Acestea, ca și ediţiile, traducerile etc... au apărut la 
Buzău, Ed. Ioan Călinescu. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 620 


Liceul la Birlad și Huși, bacalaureatul la Chişinău 
(1927). Absolvă strălucit Facultatea de filologie cla- 
sică din Iaşi (1931), după care profesează la Carei 
(1931-1926). Se transferă apoi definitiv în Rm. Sărat 
— ca profesor de latină, greacă, română — unde func- 
tioneazá, în ultimele două decenii, si ca director de 
studii al Liceului „Al. Vlahuţă“, pînă la pensionare 
(1970). Profesor emerit, autor de manuale și antolo- 
gii, unul dintre cei mai avizaţi traducători si editori 
al clasicilor latini : Cicero, Horaţiu, Vergiliu. Primul 
tălmăcitor în română al ,Filipicelor* ciceroniene, in- 
tegral cele 14 discursuri. Articole, studii, traduceri, 
poezii la: „Glas tînăr“ (Rm. S.), „Orpheus“, „Favo- 
nius“, „Convorbiri literare“, „Studii clasice“, „Revis- 
ta clasică”, „Ovidianum“, „Zeitschrift“ (Berlin), „Re- 
vue des études latines“ (Paris), „Ausonia“ (Roma). În 
1947 D.C. încredințează tipografiei din localitate pla- 
cheta „Griuşor“, compuneri de factură bucolicá, ne- 
reprezentative. OPERA : TRADUCERI — ,Ciclopul* 
[Rapsodia a IX-a din ,Odysseia* lui Homer]. Carei, 
Tipografia Roth şi Komaromy, 1935. 19 p.; Hora- 
tius Flaccus, Quintus. „Satire“. Traducere în metru 
original. Rm. Sărat, Tipografia „Munca“ N.C. Iones- 
cu, 1938. 40 p.; „Didona“. Traducere în metru ori- 
ginal. Rm. Sărat, Librăria si tipografia „Poporul“ Ior- 
gu Constantiniu, 1939. 24 p. ; Cicero, Marcus Tullius. 
„Filipice“. [Discursuri impotriva lui Marzus Anto- 
nius]. Buc., E.P.L.U., 1968. X XXIII + 236 p. ; Cicero, 
Marcus Tullius. ,Filipice”. Ed. a 2-a. Buc., Ed. Alba- 
tros, 1972. XXI + 306 p. ; EDIȚII; MANUALE — Ci- 
ceronis, Marci Tullii. „Pro Aulo Licinio Archia poëta“. 
Text latin cu o introducere si exp!icatiuni.. Carei, 
Tipografia Roth si Komaromy, 1935. 20 p.; Taciti. 
„Historiae et Annales“. Text latin adnotat şi comen- 
tat... [Dactilogramá], 1938. 230 p. ANTOLOGII — 
.Excerpte din poeţii latini“ (Catullus, Vergilius, Ho- 
ratius) Carei, Tipografia Roth si Komaromv, [1936]. 
31 p. ; „Proză latină“. Buc., Ed. tineretului, 1964. 270 
P. ; Ed. a 2-a, revăzută si adăugită, 1967, 256 p. ; „An- 
tologia poeziei latine“. Buc., Ed. Albatros, 1973. 
XXVIII + 290 p.; ALTE LUCRĂRI — „Quintus Ho- 
ratius, Studiu metric". (Bimilenarul horatian). Carei, 


www.dacoromanica.ro 


Oo 63 Secolul XX 


Tipografia Roth şi Komaromy, 1935. 28 p.; „Arta po- 
etică horafianá". Studiu si comentarii. [Dactilogra- 
mà], 1977. 200 p. „Scriitori greci și latini” — mic dic- 
fionar (in colab.). Buc., Ed. ştiinţifică si enciclopedi- 
că, 1978, p. 231, 238, 245, 256, 266, 280, 302, 303, 304, 
308, 313, 320, 327, 330, 346, 348, 350, 351, 364 ; VER- 
SURI ORIGINALE — ,Griusor*, Rm. Sărat, Tipo- 
grafia „Munca“ Marian N. Ionescu, 1947. 88 p. ; „Ad 
Ovidii statuam* [Imn aniversar redactat in latineste, 
versuri safice, cu ocazia Congresului ,Ovidiu“*]. În : 
„Acta Conventus omnium gentium Ovidianis studiis 
fovendis*. Tomis a die XXV ad diem XXXI mensis 
regen MCMLXXII habiti. Bucurestiis, 1976. p. 43- 


Ref.: 85, 157, 237 


IONESCU-NISCOV, TR. 


Istoriograf si istoric literar, traducător, editor; re- 
numit slavist. Născut în satul Grăjdana, comuna Ti- 
său, la 9 mar. 1898. Absolvă Școala normală (Bz., 
1918) şi Liceul „Al. Hasdeu". E învăţător pînă in 1926, 
după care urmează concomitent două facultăţi: 
drept şi litere (abs. 1930). Bursier doctorand la Pra- 
ga (1937), revine în ţară spre a tine cursuri de 
limba cehă la Institutul de studii sud-est europene, 
condus de N. Iorga, şi la Academia comercială. Lec- 
tor, devenit profesor de limba şi literatura română 
la celebra universitate praghezá (1940-1944; 1946- 
1949). Cercetător principal la Institutul de istorie „N. 
Iorga“ al Academiei, Tr. LAM va crea, împreună cu 
Emil Petrovici, „Asociaţia slavistilor din România“ 
(1957) şi anuarul ,Romanoslavica* (1958), după ce, 
cu un deceniu în urmă, editase la Praga „Românosla- 
vica". Numeroase articole, eseuri, recenzii, dări de 
seamă îi apar în publicaţii româneşti: „Curentul, 
„Cuvîntul“, „Lumea românească“, „Revista Fundafi- 
ilor“, „Revista istorică", „Revue roumaine d'histoire“ 
etc. si străine: din Praga, Sofia, Salonic, Paris, 
Berlin. Pasionat propagator al culturii noastre peste 
hotare, istoriograf al relaţiilor româno-cehoslovace, 
Tr. LN. semnează totodată inedite contribuţii is- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 64 e 


torico-literare privind ,familia Hasdeu* sau J. Ur- 
ban Jarnik, studii de folcloristicá, numeroase tradu- 
ceri. OPERA : ISTORIOGRAFIE; ISTORIE LITE- 
RARĂ (selectiv) — „Slavische Klánge in der rumá- 
nischen Literatur“. Praga, 1935, p. 180-186 (Extras 
din ,Slavische Rundschau", VII, 1935); „Obzor so- 
vremennoj rumynskoj literatury". (Scurtă privire 
asupra literaturii române moderne). Praga, 19J7. 7 p. 
(Extras din ,Centra!noja Evropa*, nr. 1, 1937) ; „Con- 
tributii la relafiunile romàno-cehoslovace*. Buc., 
1938. 11 p. (Extras din „Revista fundațiilor regale”, 
nr. 3, 1938); „Preklady ze slovanskych literatur do 
rumunstiny*, (Traduceri din literaturi slave in romá- 
neste). Praga, 1939, p. 339-346 (Extras din „Slavia“, 
XVI, 1939); „Alexandru Hasdeu“. Contribuţii la cu- 
noasterea familiei Hasdeu*. Buc., 1941, p. 69-90. (Ex- 
iras din „Revista istorică“, vol. XXVII, nr. 1-12, 
1941); „Tradiția chirilo-metodianá în istoria slavilor 
apuseni“, [Conferinţă]. Buc., Institutul pentru cerce- 
tarea sud-estului european, 1941. 32 p.; „Povestirile 
lui Alexandru Hasdeu“. Praga, 1948, p. 90-110 (Ex- 
tras din ,Románoslavica", vol. 1, nr. 1, 1948); 
„Scurtă privire asupra lucrărilor mai noi din istorio- 
grafia cehoslovacă“. Buc., 1956, p. 133-160 (Extras 
din „Studii“, IX, nr, 6, 1956); „Aspecte sociale din 
Ţările Române în însemnările unor călători si publi- 
catii ruseşti de la începutul sec. al XIX-lea“. Buc, 
1957, p. 96-101 (Extras din vol. „Relaţii româno-ru- 
se în trecut“, 1957); ,Kirdjali dans la littérature u- 
niverselle*, Buc., 1958, p. 105-123 (Extras din „Ro- 
manoslavicat, I, 1958) ; „Grigorii Skovoroda i filosof- 
skie raboti Alexandre Hijdua“ (Grigorii Skovoroda si 
lucrările filozofice ale lui Alexandru Hasdeu). Buc., 
1958, p. 149-162 (Extras din „Romanoslavica“, IT, 
1958) ; „Bogdan Petriceicu-Hasdeu a «Rukopisy» Va- 
clava Hanky* („Bogdan Petriceicu-Hasdeu si «Manu- 
scrisele» lui Václav Hanka“). Brno, 1961, p. 368-376 
(Extras din „Sbornik práce filosofické fakulty brnen- 
ské university“, X, 1961); „Scrierile lui Boleslav Has- 
deu în limba rusă“, Buc., 1962, p. 151-155 (Extras din 


„Romanoslavica“, V, Istorie, 1962); „Coresponden- 
ta dintre Jan Urban Jarnik şi Petre Ispirescu“. Buc., 


www.dacoromanica.ro 


& 55 Secolul XX 


1963, p. 639-682 (Extras din „Studii si cercetări de is- 
torie literară si folclor“, XII, 1963) ; „Scrierile filozo- 
fice ale lui Alexandru Hasdeu si ginditorul ucrainean 
Grigorie Savici Skovoroda“. Buc., 1965, p. 191-207 
(Extras din ,Romanoslavica', XII, Filozofie, 1965); 
Corespondenja dintre Livia Maiorescu și Jan Urban 
Jarnik**. Buc., 1974, p. 551-558 (Extras din „Revista de 
istorie si teorie literară“, X XIII, 1974) ; FOLCLORIS- 
TICĂ — „Un episod din vremea lui Vasile Lupu în 
poezia populară malorusă“. Buc., 1933, p. 39-44 (Ex- 
tras din „Revista istorică“, XIX, 1933); „Funcţia so- 
cială a folclorului balcanic“. Buc., Institutul pentru 
cercetarea sud-estului european, 1940. 28 p.; „Der 
Verrat als episches Motiv in der serbokroatischen, ru- 
mánischen u. bulgarischen Volkspoesie*, Buc., 1942, 
partea I, p. 373-393 (Extras din „Buletinul Institutu- 
lui român din Sofia", 1941) ; partea a II-a, Leipzig, 
1941, p. 301-340 (Extras din „Zeitschrift f. slavische 
Philologie", Bd. XVII, 1941) ; „Haiducia si cîntecele 
haiducesti“, Buc., 1968, p. 113-126 (Extras din ,Re- 
vista de folclor‘, III, nr. 2, 1968); „Probleme si con- 
cepfíi novatoare în cercetările etnografice şi folclori- 
ce ale «Cercului lingvistic din Praga»*. Buc., 1970, p. 
313-321 (Extras din „Revista de etnografie și folclor“, 
t. 15, 4, 1970); EDIŢII — Jarnik, Jan Urban. „Cores- 
pondentá”. Vol. 1. Buc., Ed. Minerva, 1980. 396 p. ; 
ALTE LUCRĂRI — „Scurtă monografie toponimică : 
satul Grájdana**. Buc., 1958, p. 21-30 (Extras din „Ro- 
manoslavica“, IIT, 1958) ; „Documente slavo-române 
în Biblioteca naţională din Sofia". Buc., 1963, p. 425- 
441 (Extras din ,Romanoslavica*, VIII, 1963); „Acte 
de cancelarie domnească, documente si miniaturi“. 
Buc., Ed, Meridiane, 1974. 120 p. (În colab. cu Maria 
Soveja) ; TRADUCERI — Askenazy, Ludvik. „Primă- 
vara germană“. Buc., Ed. tineretului, 1957. 232 
p. (În colab. cu Emanoil Cerbu) ; Jirasek, Alois. „Îm- 
potriva tuturor. O pagină din epopeea cehă“. Buc., Ed. 
tineretului, 1957. 703 p. (În colab. cu Emanoil Cerbu) ; 
Urban, A.J. „Marinarul Karel“. Buc., Ed. tineretu- 
lui, 1958. 171 p. (În colab. cu Nicolae Mihăilescu); 
Kalcik, Rudolf. „În munţii de la graniţă“. Buc., Ed. 
militară, 1960, 142 p. (În colab. cu Dumitru Manu); 


5 Ecrilíori buzoieni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 66 o 


Pasek, Mirko. „Caravana de abanos”“, Buc., Ed. tinere- 
tului, 1964. 328 p. (În colab, cu Adrian Rogoz); Blaz- 
ková, Jaroslava. „Insula căpitanului Hasasar”. Buc, 
Ed. tineretului, 1965. 168 p. (În colab. cu N. Teică); 
Hasek, Jaroslav. „Micul scamator" (Culegere de po- 
vestiri umoristice). Buc., Ed. tineretului, 1965. 152 p.; 
Němcová, Bozena. , Virtelnita de aur“. Poveşti. Buc., 
Ed. tineretului, 1967. 240 p. (În colab. cu Otilia Cazi- 
mir si Livia Stroescu) ; Fiker. Eduard. „Cazul CL, 
Buc., Ed. tineretului, 1967. 344 p. (În colab. cu N. Ji- 
anu); Ptácnik, Karel. „Contingentul 21%. Roman. 
Buc., E.P.L.U., 1968. 492 p. (În colab, cu N. Velea). 


Raf.: 35 


MIHAESCU, NICOLAE 


Critic literar, editor, lingvist, traducátor, autor de 
cărți pentru copii. S-a născut la17ian. 1910 în Rm. 
Sărat, unde urmează clasele liceale. Absolvent al Fa- 
cultátii de litere şi filozoiie Bucureşti (1933). Profe- 
sor de limba română la Liceul Casei corpului didac- 
tic din Capitală (1934-1937), devine asistent universi- 
tar, apoi şef de lucrări la catedra de limba şi literatu- 
ra română si la catedra de istorie a literaturii uni- 
versale (1937-1952). Între 1952-1970 a lucrat în re- 
dacțiile culturale ale Radioteleviziunii Române. De- 
butul editorial, cu articole de critică literară („Oameni 
şi idei“, 1937), poartă girul lui N. lorga. După elabo- 
rarea edițiilor comentate din N. Filimon, Anton 
Pann, Petre Ispirescu, St. O. Iosif, Al. Odobescu si ob- 
ţinerea titlului de doctor în filologie (teza: „Valori 
literare în opera lui Nicolae Filimon“, 1943), N. M. 
se consacră pasionat studiilor lingvistice, cu caracter 
didactic sau de largă popularizare. Lui i se datorează 
şi noua tálmácire a fabulelor lui La Fontaine. Cola- 
borări : „Dimineaţa copiilor“, „Lumea copiilor“, „U- 
niversul copiilor“, „Universul literar“, „Viaţa litera- 
rá“, „Revista Fundațiilor“, „Bilete de papagal”, „Sem: 
nalul*, „Acţiunea”, „Universul“, „Informația Bucu- ! 
restiului", „România literară“, „Limba română“, emi- | 
siuni radio. OPERA: CÀRTI PENTRU COPII — „in 

gerii pămintului.“ Buc, Ed. Curierul judiciar, 1931. 


www.dacoromanica.ro 


e 67 Secolul XX 


83 p. [debut efemer, vol. de versuri in colab. cu San- 
du Viroagă, alias Stefan Stănescu) : CRITICĂ LITE- 
RARĂ — „Oameni şi idei. Buc., Ed. Casei scoalelor, 
1937. 328 p.; „Fragmente de critică literară“. Buc, 
Ed. Casei scoalelor. [1939]. 345 p.; STILISTICĂ — 
„Valori literare în opera lui Nicolae Filimon“. Buc., 
Ed, Casei scoalelor, 1943. 127 p. ; EDIŢII — Filimon, 
N. „Ciocoii vechi şi noi“. Buc., Ed. Cugetarea, [1941]. 
294 p.; Pann, Anton. „Opere alese. Vol. 1-2. Buc, 
Ed. Cugetarea, 1941. I : 286 p. ; II : 253 p. ; Ispirescu, 
D „Legende sau basmele românilor“. Buc., Ed. Uni- 
versul, 1943. 191 p. ; Iosif, Șt. O. „Poezii“. Buc., Ed, 
Cugetarea, [1943]. 189 p. ; Odobescu, Al. „Scrieri a- 
lese", Vol. 1-2. Buc., Ed. Universul, 1943. 1: 280 p. ; 
11: 251 p. ; TRADUCERI — La Fontaine, „Fabule“. 
Buc. Ed. Albatros, 1978. 80 p; ALTE LUCRĂRI 
(LINGVISTICĂ) — „Abateri de la exprimarea corec- 
tă“, Buc. Ed. ştiinţifică, 1963. 119 p. ; „Limba noas- 
trá^, Probleme de lexic şi construcţii gramaticale. 
Buc., Ed, didactică și pedagogică, 1963. 132 p. ; „Car- 
te despre limba românească”. Pentru o corectă şi fru- 
moasă exprimare. Buc., Ed. didactică şi pedagogică, 
1972. 188 p.; „Cum e corect ?*, Îndreptar de limbă 
românească. Buc., Ed. Ion Creangă, 1973. 128 p. 
„Norme gramaticale si valori stilistice“, Buc., Ed. di- 
dactică şi pedagogică, 1973. 191 p.; „Dinamica limbii 
române literare“. Vocabular, sintaxă, stil. Buc., Ed. 
Albatros, 1976. 149 p.; „Îndrumări pentru studiul 
limbii române“. Vocabular şi gramatică. Buc., Ed. di- 
dactică si pedagigicá, 1976. 87 p.; „Aspecte lexicale 
si gramaticale ale limbii române literare“. Buc., Ed. 
Ştiinţifică și enciclopedică, 1978. 160 p. 


Ref.: 19 


BESCHEA, CLEMENTA 


Autoare de cărți pentru copii. Născută la 5 nov. 1905, 
în comuna Lopătari, Școala normală în Buzău (abs. 
1923), concomitent cu Școala secundară de fete, actu- 
alul liceu „M. Eminescu“. Profesia de învățătoare şi-o 
practică la Mărăcineni (1926-1960), stabilindu-se după 
1962 la Ploieşti. De la nevinovate însemnări într-un 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoteni 68 o 


caiet intim : „Condica mea de prezență“ (!), unde-si 
notează observaţii asupra copiilor — debutul în „Sfa- 
tul sătenilor“ (1934), girat de Serbescu-L. Mai publi- 
că la „Tribuna invátfátorimii^, ,Vlástarul", „Acţi- 
unea Buzáului", „Acţiunea literară“, „Gindirea“. Cu- 
legerea sa de schițe, „Voinicii pămîntului“ (1938), e 
premiată de Casa corpului didactic şi tradusă ulte- 
rior în Anglia. Mică glorie, căci C.B. va pune repede 
punct activităţii literare. Membru fondator al Gru- 
párii învăţătorilor scriitori, OPERA : CĂRŢI PEN- 
TRU COPII — „Voinicii pămîntului“, Buzău, Ed. Ioan 
Călinescu, [1938]. 67 p. 


Ref.: 3, 206 


E 


BAICULESCU, ALEXANDRU 


Poet. S-a născut in satul Rubla, comuna Valea Rim- 
nicului, la 29 sept. 1913. Liceul teoretic din Rm. 
Sărat, trei ani de Litere la Universitatea bucureşteană 
(1932-1935), in sfîrşit, Şcoala militară de ofiţeri ac- 
tivi, absolvită în 1938. Debutează cu proză şi ver- 
suri în revista sa, „Caiet lunar de literatură şi artă“ 
(Rm, S., 1934), apoi cu o plachetá de 21 poeme închina- 
te mamei (1939). Teme dintotdeauna: dragostea, triste- 
tea despărțirii, obsesiile soldatului pe cîmpul de lup- 
tă, natura cu imagini încărcate de metaforă... Moare 
în război, la 9 sept. 1942, lăsînd familiei un număr 
de inedite, parțial apărute în „Convorbiri literare“ 
prin grija fratelui George B. și a editorului I.E. To- 
rouţiu. OPERA : POEZIE — „Cale lactee“. Braşov, 
1939. 49 p. [Pe copertă: Tipografia „Poporul“ din 
Rm. S. !]. 

R e f. : 27, 97, 198, 237 


CREŢU, ION (Ion Gh. Oancea Creţu) 


istoric literar, eminescolog, editor. Născut la 20 oct, 
1893, in comuna Valea Rîmnicului, din părinţi tá- 
rani ; m. 16 ian. 1970. Studii secundare la Bucureşti, 
Facultatea de litere la Iaşi, unde profesor îi e G. Ibră- 
ileanu (abs. 1918), functionind in Rm. Sărat şi, după 
1932, în Capitală, mult timp ca director de liceu 
(, Gh. Lazăr“), Debutează la „Patria“, Cluj (1920). Pre- 


www.dacoromanica.ro 


o 89 Secolul XX 


ocupári pentru Heliade, Eminescu, Creangă, Ibrăilea- 
nu. Editarea în patru şi, respectiv, două volume a ope- 
rei lui Eminescu este o acțiune temerará şi unică pînă 
astăzi, mai ales prin identificarea si punerea în valoare 
a publicisticii politice, dela ziarul „Timpul“, a Lu- 
ceafărului poeziei românești. De la I.C. ne-au rămas 
apreciate manuale pentru învățămîntul secundar 
(1925-1947), scoase în colab. cu Al. Rosetti, J. Byck 
şi R. Petre. OPERA : ISTORIE LITERARĂ — „Viața 
lui Eliade“. Buc., Ed. Cultura românească, 1939. 228 
D: „Mihail Eminescu. Biografie documentară. Buc., 
E.P.L., 1968. 461 p.; „G. Ibrăileanu. Restituiri Hte- 
rare“, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1968. 392 p. ; EDI- 
TII — Creangă, Ion. „Povești, amintiri, anecdote şi 
istorioare”. Buc., 1939. 391 p.; Eminescu, M. „Opere“. 
Vol. 1-4. Buc., Ed. Cultura românească, 1939. I: XV 
+ 539 p.; II: 476 p.; 111: 519 p. ; IV: 576 p.; Eminescu, 
M. „Opera politică“. Vol. 1-2. Buc., 1941. I: 624 p.; 
TI: 596 p.; Eminescu, M. „Poezii“. Cuvint înainte de 
T. Arghezi. Buc., E.P.L. 1965. 352 pr idem, Buc., 
Ed. Minerva, 1971. 352 p.; Ibrăileanu, G. „Scriitori 
români si străini“. Vol. 1-2. Buc., E.P.L., 1968. I: XLV 
+ 434 p; II: 471 p; MANUALE SI ANTOLOGII 
LITERARE PENTRU ELEVI (selectiv) — „Lecturi 
literare în proză din cei mai aleşi scriitori români...& 
Buc., 1925. 120 p. (În colab. cu R. Petre); „Antolo- 
gie literară cuprinzind lectura particulară a elevi- 
lor... Buc., 1947. 440 p. (În colab. cu J. Byck) etc. 
Ref.: 19, 21, 24, 27, 35, 116, 132, 237 


ICHIM, IOAN 


Critic literar. Náscut in Pogoanele, la 3 dec. 1905, in- 
tr-o familie numeroasá; m. 7 mar. 1970. Liceul ,B.P. 
Hasdeu", apoi Facultatea de litere si filozofie din Bu- 
curesti, absolvită in 1933. Profeseazá cîţiva ani la Rm, 
Sárat si Bráila (unde-si scoate, in regie proprie, cele 
două broşuri despre L. Rebreanu si Gib Mihăescu), 
iar din 1943 la Buzău. „Studiile“ sale, modeste schițe 
monografice destinate uzului didactic, urmînd tipicul 
biografiei şi analizei fiecărei opere, sînt printre pri- 
mele apărute în volum despre scriitorii respectivi; 
lui Gib. Mihăescu ii intuieşte firesc talentul, susti- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 70 O 


nind cá ,Donna Alba" ar fi cel mai bun roman al sáu 
— în dezacord însă cu unele păreri ulterioare ale cri- 
ticii. OPERA: CRITICĂ LITERARĂ — „Liviu Re- 
breanu*, studiu literar. Brăila, Tipografia Nic. Orhi- 
dan, 1940. 74 p.; „Gib I. Mihăescu“, studiu literar. 
Brăila, Tipografia Nic. Orhidan, 1942. 72 p. 


Ref. : 237 


RĂ DULESCU-POGONEANU, ELENA 


Istoric literar, editor. Soţia filozofului 1.A.R.-P. Vede 
lumina zilei la Rm. Sărat, în 1876 ; m. 1958. Absolvă 
şcolile normale superioare din Bucureşti (1899) si 
Sevres — Franţa (1901). Licenţiată în filologie moder- 
ná (1904), va profesa mult timp la Şcoala de fete 
„Elena Doamna“. E.R.-P. semnează manuale de lim- 
ba franceză pentru cursul secundar, celebre în epocă, 
iar in „Lamura“, „Convorbiri literare“, „Arhiva ro- 
máneascá" unele pagini de istorie literară : V. Alec- 
sandri. Colaboratoarea revistei ,Boabe de griu*. O 
documentată monografie a bardului de la Mircești îi 
apare la Craiova (1940), concomitent cu ediţia de „Po- 
ezii“ ale acestuia, col. „Clasicii români comentaţi“. 
OPERA : ISTORIE LITERARĂ — „Viaţa lui Alecsan- 
dri“. Craiova, Ed. Scrisul românesc, 1940. VII + 346 
P.; „Vasile Alecsandri si Wilhelm de Kozebue. O sceri- 
soare către Alecsandri“. Buc., 1942. 38 p. (Extras din 
„Arhiva românească“, Tom. VIII); „Maria Cantacu- 
zino*. Buc., 1943. 16 p. (Extras din „Convorbiri lite- 
rare“, ian. 1943) ; EDIŢII — Alecsandri, Vasile. „Po- 
ezii*. Cu un studiu despre viața lui Alecsandri, note 
şi comentarii de... Vol. 1-2. Craiova, Ed. Scrisul 
românesc, 1940. I: XXXI + 532 p.; II: 506 p.; 
TRADUCERI — Wigin (Kate Douglas). ,Rebecca de la 
Valea Soarelui“ (Roman din lumea americană). Buc., 
1928. 380 p.; ALTE LUCRĂRI — „Școala Centrală de 
fete din București“. Buc., 1935. 51 p. (Extras din 
„Boabe de grîu“, V, nr. 12, dec. 1935); „Din me- 
todica limbii franceze“. Îndrumări pentru aplicare de 
texte. Buc., 1935 147 p. 


Ref:35 


www.dacoromanica.ro 


o tl Secolul XX 
TĂUTU, NICOLAE 


Poet, prozator, dramaturg. Buzoian prin naștere (Cis- 
lău, 24 nov. 1919; m. 13 iun. 1972), îşi trăgea obirşia 
din Ion Tăutu, „străbunul logofăt“ moldovean de pe 
vremea lui Ștefan cel Mare. Ca ofiţer, tatăl se stator- 
nicise în Cislău — leagănul copilăriei viitorului poet. 
Carieră militară, pregătită în şcolile de la Tg. Mureș, 
Cernăuţi si București, devenind ofițer activ de infan- 
terie (1942), ierarhic pînă la gradul de colonel. Parti- 
cipant la luptele împotriva fascismului pe teritoriile 
Ungariei şi Cehoslovaciei, iar după război, activist de 
partid, membru în Consiliul de conducere al Uniunii 
Scriitorilor. Primele versuri, la „Freamătul literar“ 
(1976), apoi o plachetá : „Tăceri pentru apă vie“ (1940), 
cu note peste uzanta scrierilor ulterioare si de ne- 
omis în vreo se'ectie antologicá. N. T. însuși va reveni 
obsesiv la poemele inițiale (1937-1945), publicind în 
anul morții acea ,Prefatá la inima mea“ — rememo- 
rare a aurei eseniene sub care debutase. Prezentá no- 
tabilá în presă: „Universul literar“, „Adevărul li- 
terar si artistic“, „Vremea“, „Fapta“, ,Ecoul”, „Lu- 
mea", „Moldova“, „Timpul“, apoi la „Scinteiatt, „Ro- 
mânia liberă“, „Contemporanul“, „Viața románeas- 
că“, „Gazeta literară“, „Steaua“, „Luceafărul“ ş.a.m.d. 
Apreciat exponent al umanismului socialist, fecund 
în aproape toate genurile literare (peste 50 volume : 
poezii, romane eroice şi de aventuri, nuvele. poves- 
tiri, piese de teatru, schiţe umoristice etc.), N.T. scrie 
cărți manifest-educative pentru soldati si tineri. des- 
pre glorie ai jertfe ostăsești. despre devenirea româ- 
nească postbelică. Aparte, sub raport valoric, volu- 
mele de versuri „Itinerar liric — Georse Enescu 
(1961), „Portret interior” (1965), „Vox maris“ (1968), 
„Cîntarea cîntărilor mele“ (retrospectivă : 1940-1971), 
trilogia epică „Împlinire“ (1967), drama „Ecaterina 
Teodoroiu“ (1957). Amintiri comice ori farse — a! că- 
ror mare iscoditor intrat în legendă era — în lucrările: 
„Cînd zîmbesc scriitorii şi artistii” (1967), ..Intoarce- 
rea argonautilor* (1970), „Hai să ridem împreună“ 
(1971). Scenarist de film („Vultur 101“) si libretist de 
operă („Fata cu garoafe”). Laureat al Premiului de 
Stat, pentru volumul de versuri „Stinca de pe Tatra“ 


www.dacoromanica.ro 


Serlitori buzoieni no 


(1952). OPERA : POEZIE — ,Táceri pentru apă vie“. 
Cernăuți, 1940. 37 p.; „Mătănii de zăpadă“. Cerná- 
ufi, 1943. 29 p.; „În cadenta anilor ce vin". Buc., 
[1949]. 53 p.; „Și s-au întors pădurile 'napoi". [Poem]. 
Buc., Ed. de Stat, 1949. 48 p.; „Slăvim pe Vladimir 
lici“, Buc., Ed. Direcţiei Superioare Politice a Arma- 
tei, 1950. [Vol. nepaginat] ; .Stinca de pe Tatra“. Buc., 
E.S.P.L.A., 1952. 100 p.; „Mindrie”. Buc., Ed. mili- 
tară a Ministerului Forţelor Armate, 1954. 184 p.; 
,lnscriptii. Buc., E.L.A., 1955. 160 p.; „De la inimă 
la inimă“, Buc., Ed. militară a Ministerului Forțelor 
Armate, 1957. 220 p. ; „Cind au plecat cocorii“ (Car- 
net de front). Buc., Ed. tineretului, 1958. 168 p.; „Rap- 
sodia Română“, Buc., Ed. militară, 1960, 263 p. ; „Iti- 
nerar liric: George Enescu“. Buc., E.P.L., 1961. 112 p; 
„Carnet de cazarmă“. Buc., Ed. militară, 1962. 170 
p.: „Cantata eroică“. [Poem]. Bue Ed, militară, 1964. 
120 p.; „Portret interior". Buc., E.P.L., 1965. 92 p. ; 
„Omagiu anilor de aur“. Buc,. Ed. militară, 1966. 104 
D ` ,Interludiu*. Buc., Ed. tineretului, 1967. 144 p.; 
„Vox maris“. Buc., E.P.L., 1968. 184 p. ; „Pro Patria”. 
Buc., Ed. militară, 1970. 136 p.; „Ciîntarea cântărilor 
mele* (1940-1971). Buc.. Ed. Eminescu, 1971. 400 p.; 
„Balada comunistului fără nume“. Buc., Ed. militară, 
1971. 160 p.; ,Prefatá la inima mea“. (Poeme: 1937- 
1945]. Buc., Ed. Minerva, 1972. 136 p.; „Patriei cîn- 
tările mele“. Antologie. Buc., Ed. militară, 1974. 112 
p. PROZĂ — „Carnetul soldatului Tilicá". Buc., Ed. 
Direcţiei Superioare Politice a Armatei, [1948]. 127 
p.; „Doi frati, doi eroi“. Buc., Ed. Direcţiei Superi- 
oare Politice a Armatei, 1949. 52 p.; „Două alegeri“. 
Schițe umoristice. Buc., Ed. tineretului, 1950. 31 p. ; 
„Cătălina“. Adevărata viață a eroinei Ecaterina Te- 
odoroiu. Buc., Ed. militară a Ministerului Forţelor 
Armate, 1959. 127 p.; „Noul comandant“. Schițe de 
azi şi de ieri Buc., Ed. militară, 1962. 148 p.; 
„Pata cu arma". Buc., Ed. tineretului, 1962. 292 p.; 
„Aşa cum a fost“. Roman. Buc., Ed. militară, 1963. 
430 p.; „Împlinire“. Roman. Vol 1-3. Buc, E.P.L. 
1966. Vol. 1: „Fata din inima țării; Vol. 2: „La ca- 
pătul nopții“ ; Vol. 3: „Sub arcul de triumf“ ; „Cind 
zimbesc scriitorii şi artiștii. Buc, E.P.L., 1967, 188 p.; 


www.dacoromanica.ro 


O 73 Secotul XX 


„Aliatul nr. 1% Fals tratat de aventură şi umor. Buc., 
Ed. tineretului, 1967. 296 p.; „Insula liniştită“. [Nu- 
vele]. Buc., Ed. militará, 1968. 111 p.; ,Enigmatice 
Solveig“. Roman. Buc., Ed. tineretului, 1969, 208 p. ; 
„Plecat-am nouă din Vaslui“. Roman. Buc., Ed. mili- 
tară, 1969. 344 p.; „Întoarcerea argonautilor*. Buc., 
Ed. Eminescu, 1970. 248 p. ; „Hai să ridem tmpreuná"^ 
[Volum selectiv de umor]. Buc., Ed. Albatros, 1971. 
367 p.; „Secretul documentului X". Roman. Buc., Ed. 
militară, 1972. 152 p.; „Misiunile căpitanului Dan“, 
Buc., Ed. Eminescu, 1972. 327 p.; „Nimeni n-a murit 
de ris“, laşi, Ed. Junimea, 1978. 191 p.; DRAMATUR- 
GIE — „Furtuni de primăvară“. Piesă în trei acte 
(şase tablouri). Buc., E.S.P.L.A., 1954. 84 p. ; „Puterea 
jurámintului*. Piesá intr-un act. [Versiune prescurta- 
tă după piesa „Furtuni de primăvară“). Buc, 
E.S.P.L.A., 1955. 61 p.; „Zbor de noapte“. Piesă in 
trei acte (şase tablouri). Buc., Ed. militară a Ministe- 
rului Forţelor Armate, 1956. 76 p.; „Ecaterina Teo- 
doroiu“. 3 acte, 5 tab'ouri şi un prolog. Buc., 1957. 
47 p; „Eroina de la Jii“, Piesă într-un act. Buc., Ed, 
de stat didactică şi pedagogică, 1958. 51 p. s.a.; 
CĂRȚI PENTRU COPII — „Pentru pionierii țării“. 
Versuri. Buc., Ed. tineretului, 1963. 136 p. ; „Băiatul 
si luna“. Roman. Buc., Ed. tineretului, 1965. 232 p.; 
Ed. a 2-a, Ed. Ion Creangă, 1971. 391 p. 


Ref.: 2, 3, 20, 21, 23, 24, 38, 237 
PICLE, CONST. (Const. Teodorescu) 


Poet. A văzut lumina zilei în 1906, satul Piclele, co- 
muna Berca; m. 1931, de plámini, la sanatoriul Cos- 
muta — Cluj. Studiile medii în Buzău, cele superi- 
oare în Capitală. În timpul studenției, pentru a se 
întreține, lucrează la Biblioteca Academiei sau ca 
secretar de redacție al „Universului literar“ (seria I), 
unde publică poezii, recenzii şi proză, retiníndu-i-se ca 
mai valoros un fragment din romanul proiectat „Bo- 
ieri de țară“, ce trimite la locurile natale. Postum 
(1941), în cadrul colecţiei strict poetice „Adonis“, îi 
apare placheta „Soare de dimineaţă“ — creaţii ale 
vîrstei de 19-21 ani, din perioada buzoianá a debutu- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 74% 


lui (,Muguri") şi bucureșteană („Universul literar*. 
În ce'e 14 poeme depistate de editor, C.P. isi dezvă- 
luie noblețea interioară dusă pînă la puritate, muzi- 
calitatea gravă, apropierea de natură. Un literat dis- 
părut şi uitat mult prea devreme... OPERA ` POEZIE 
— „Soare de dimineață“. Buc., 1941. 32 p. 


Ref. : 237 


ȘTEFAN, PETRE 


Eseist, istoric literar. Născut la 4 mar. 1913, în satul 
Cotu-Ciorii, comuna C.A. Rosetti, dintr-o familie de 
muncitori ceferisti. Diplomat în filologie si istorie, 
profesor de literatura română și universală la Liceul 
4M. Eminescu“ din Buzău. Eseurile sale despre gîndi- 
rea prelogică a primitivului, daimonul socratic ori L. 
Blaga (între anii 1941-1944) sînt continuate cu solide 
studii de istorie literară despre un Dosoftei, Cirlova, 
Coresi, încă în manuscris. A colaborat, sporadic, la 
„Viața Buzăului“ (pseudonim : Petre Sendrea), ,,Lim- 
bă şi literatură“, „Școala buzoiană“, revista liceului : 
.Názuinte*, culegerile jubiliare „V.  Voicu'escu“. 
După P.St., poetul „Ultimelor sonete...“ igi trage obir- 
sia din oieri sălișteni transhumanti ; Dimitrie Barbu, 
Barbovici, nu  Barilovici !, e moldovean, născut în 
satul Becesti, pe Mo!nifa ; Coresi, tipograful prime- 
lor cárti in limba románá, descinde din vechea ase- 
zare Cucuteni, Stilpu de azi, fapt probat cu docu- 
mente interpretate prin judicioase coroborări. OPE- 
RA : ESEURI — ,Gindirea prelogicá a primitivului“, 
Buzău, Tipografia Bălănescu, 1941. 63 p. ; „Daimonul 
socratic*. Buzău, Tipografia Bălănes-u, 1942. 30 p. ; 
„Plinirea vremii“. (Tendinţe în literatura antică). Bu- 
zău, Tipografia Fr. Dumitrescu, [1944]. 35 p.; „Lucian 
Blaga". (O lucrare polemică). Buzău, Tipografia Bálá- 
nescu, 1944. 28 p. ; ISTORIE LITERARĂ !) — „Enig- 
ma poetului moldovean Dimitrie Barbu* [Dosoftei]. 
Dactilogramt (Ed. Junimea). 147 p. ; „Vasile Ciriova, 


1) Monografii literare, predate unor edituri; un exem- 
plar al dactilogramei, în Biblioteca județeană Buzău. 


www.dacoromanica.ro 


e 75 Secolul XX 


poet modern“, Dactilogramă (Ed. Minerva). 199 p. ; 
„Coresi, ctitorul limbii române literare“. Dactilogra- 
mă (Ed, Eminescu). 270 p.; ALTE LUCRĂRI — „Noi 
amănunte cu privire la arborele genealogic al scriito- 
rului“ [V.V.] În : „Articole, comunicări, documente V. 
Voiculescu“. Vol. 1. Buzău, Comitetul judeţean de cul- 
tură si educație socialistă, 1974, p. 17-20; „Precizări 
privind originea scriitorului“ [V. V.]. În vol. 2, 1979, 
p. 18-22. 


CRISTESCU, TR. 


Istoriograf, editor. Născut în Caracal, la 22 dec. 1904; 
m. 1966. Om de aleasă cultură, reputat profesor de is- 
torie (absolvă cu „Magna cum laude“ Facultatea de 
litere şi filozofie in 1927), a predat un timp la licee 
din Bucureşti, Cimpulung-Muscel, Miercurea-Ciuc, 
stabilindu-se din 1940 la Buzău. Coautor al citorva 
pertinente ediții comentate din „Cronicile românești“, 
tipărite după 1942 cu N. Simache, Tr. C. rămine în 
posteritate si ca un bibliofil de excepție, OPERA : 
ISTORIOGRAFIE LITERARĂ — „Istoriografia ro- 
mână si problema  editárii cronicilor“. Buzău, Ti- 
pografia si legátoria Fraţii Dumitrescu, 1942. 79 p. 
(Extras). EDIŢII — ,Cronograful lui Mihail Moxa“. 
Transcris si adnotat, cu o scurtă privire asupra isto- 
riografiei românești şi problemei editării cronicilor de 
N. Simache si Tr. Cristescu. Buzău, Tipografia si le- 
gătoria Fraţii Dumitrescu, 1942. LXXIX + 200 p. 
(„Cronicile românești“, I); „Letopiseţul  Cantacuzi- 
nesch, 1290-1688. Publicat si adnotat de N. Simache si 
Tr. Cristescu. Buzău, Tipografia şi legătoria Fraţii Du- 
mitrescu, 1942. 206 p. („Cronicile româneşti“, IT); 
.Variante ale Letopisetului Cantacuzinesc*, Publica- 
te de N. Simache si Tr. Cristescu, Buzău, Tiposrafia si 
legátoria Fraţii Dumitrescu, 1942. 66 p. („Cronicile 
româneşti“, IIT) ; „Viaţa şi opera lui Radu Popescu“. 
Publicată de N.I. Simache si Tr. Cristescu. Ploieşti, 
1943. 196 p. („Cronicile româneşti“, IV) ; „Doi cintá- 
reli greci ai lui Mihai Viteazul : Stavrinos si Pala- 
med“. Traduceri republicate si adnotate de N. Sima- 
che şi Tr. Cristescu. [Buc.], 1943. 87 p.; ALTE LU- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 160 


CRÁRI — ,Stirile geografice aie Iui Herodot despre 
ținuturile noastre“. Buzău, 1942. 52 p. (În colab. cu 
N. Simache); „Statele globului în date statistice re- 
cente", Vol. 1-2. Buzău, 1943, 1944. I: 72 p.; II: 84 
p. (În colab. cu Gh. Teodorescu). 


Re f. : 219, 237 


CARAION, ION (Stelian Diaconescu) 


Poet, publicist, eseist, traducător, editor. S-a născut 
la 24 mai 1923, în satul Pălici, comuna Viperesti. Ta- 
tă] îşi trăgea obirşia din ardeleni statorniciti pe Va- 
lea Buzăului, iar mama dintr-o familie localnică cu 
numele de Vládilá, La virsta scolaritátii este luat în 
grijă de rude, la Rm. Sărat, unde va urma primele pa- 
tru clase (1930-1934). Oameni săraci, părinţii îl în- 
dreptară spre liceul militar, însă I.C. părăseşte şcoa- 
la după probele scrise. Și „tentativa“ de a deveni în- 
vátátor eșuează. Intretinindu-se singur, face Liceul 
„B.P. Hasdeu* din Buzău (abs. 1942), apoi dă exa- 
men la Litere şi filozofie, este respins medical, şi 
abia între 1944-1948 îl găsim ca student al facultăţii 
bucureştene. Licența nu şi-o va trece niciodată. În 
Capitală desfăşoară, aproape concomitent, diverse 
munci gazetăreşti ` corector, redactor si secretar de 
redacţie la „Timpul“ (1942-1943) ; redactor la „Eco- 
ul“ (1943-1944), la „Tribuna poporului“,  ,Fapta", 
„Victoria“ ; secretar de redacţie Ja „Scînteia tinere- 
tului“ (1944-1945) şi „Lumea“ (1945-1946) ; consilier 
în Ministerul artelor sub ministeriatele lui Mihai 
Ralea, Octav Livezeanu, Ion Pas (1944-1947) ; şei de 
presă la Editura Fundațiilor (1945-1947) ; redactor la 
Editura „Cartea românească“ (1948). După 1955, co- 
rector la Societatea de ştiinţe istorice şi filologice 
de pe lingă Academie (1955-1958), secretar de redac- 
tie la „Ramuri“ (1964-1966), redactor la „Gazeta li- 
terará" şi „România literară“ (1966-1970). Preocupá- 
ri'e sale literar-publicistice sînt timpurii. La 16 ani 
tălmăcea „Lorelei“ de Heine — una din cele mai alese 
versiuni româneşti din cite se cunosc, apoi integral 
„Les fleurs du mal“ de Baudelaire — pagini azi dis- 
părute. Debutul poetic s-a produs în revista liceului, 


www.dacoromanica.ro 


o1 Secolul XX 


„Flori de primăvară“ (1937), iar premiera pseudoni- 
mului său, în „Acţiunea Buzăului“ (nr. 7, 1940) şi 
„Curentul literar“ (nov. 1940). Tot ca elev, iniţiază 
o revistă şi o editură de poezie : „Zarathustra“ (1939 
-1940). El aparţine generaţiei Dimitrie Stelaru, Con- 
stant Tonegaru, Geo Dumitrescu,  afirmîndu-se în 
anii rázboiului printr-un insolit anticonformism fatá 
de ordinea socialá ce ultragia sensibilitátile, prin cu- 
tremurătoare confesiuni lirice „scrise cu nevrozá pe 
ziduri“... Protestatar, deci în contradicţie cu orienta- 
rea vremii, primul volum („Panopticum“, 1943) e in- 
terzis de cenzură, Cangrena războiului, marcindu-i 
puternic conștiința, devine în „Omul profilat pe 
cer“ (1945, premiul „Forum“) si ,Cintece negre“ 
(1947) obsesie existenţială ; I.C. va duce pînă la capăt 
experiența anilor debutului, cu aceleaşi inversunári 
sumbre ce se regăsesc în întreaga operă ulterioară, 
de la „Eseu“ (1966) la „Dragostea e pseudonimul 
morții“ (1980), Puncte de reper: Arghezi, Bacovia. 
Neavind prejudecăți despre „frumuseţea“ cuvinte- 
lor limbii, el face poetice expresii aparent stridente 
sau vulgare, inventează jocuri şi rigiditáti care să 
confirme că literatura este un spectacol al spiritului, 
dar si al sufletului. O maximă concentrare a imagini- 
lor şi ideilor prin folosirea discontinuitátilor si prin 
refuzul retorismului. Cultura sa vastă nu aduce nota 
de livresc în poezie, dimpotrivă totul pare autentic şi 
sincer. Un antirăzboinic, un antidestructiv (paradox 
absolut... poetic), un iubitor de armonii întru care e- 
xecută ritualuri contradictorii, totdeauna vizînd sal- 
varea ființei umane. Un artist cu mare putere de 
plasticizare, ce dă senzaţia de noutate cu fiecare car- 
te. Redebutind după 20 de ani, unele volume devin 
selecții retrospective, cuprinzind cînd şi cînd inedite 
din „caiete vechi“ : ,Eseu* (1966), „Necunoscutul fe- 
restrelor* (1969, premiul Academiei), „Selene si Pan“ 
(1971), „Cimitirul din stele“ (1971), „Munţii de os“ 
(1972), „Frunzele în Galaad“ (1973), „Lacrimi per- 
pendiculare* (1978). Nobil mesaj umanist, în scrie- 
rile pentru copii cu evocări ale ororilor fascismului 
şi ale salvării lumii de acest blestem : „O ureche de 
dulceaţă şi-o ureche de pelin“ (1976). În publicistică, 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 180 


se afirmă la ziarul ,Timpul” (1942). Percutante artico- 
le la „Ecoul“, ,Mondial-magazin”, „Tinereţea“, „Victo- 
ria“, „Tribuna poporului“, ,Fapta", „Revista Funda- 
tiilor", „Jurnalul de dimineață“, pledind pentru afir- 
marea valorilor, negarea proletcultismului şi a non- 
valorilor. Cronologic, alte colaborări, cu versuri, cro- 
nici literare, eseuri la „Universul literar“, „Orizont“, 
„Vremea“, „Viața românească“, ,,Contemporanul", 
„Gazeta literară“, „Luceafărul“, „Ramuri“,  „Româ- 
nia literară“, „Argeş“ ş.a.m.d. Ca editor, iniţiază ori- 
ginala revistă pentalingvă „Agora“ (1947), la care 
colaborau nume de prestigiu româneşti şi străine, de 
la Barbu, Arghezi, Blaga la Eugenio Montale şi Paul 
Celan ; îngrijește „Caietele de poezie“ ale „Revistei 
Fundațiilor“ (1946, 1947); publică ample antologii 
din lirica universală. Erudit, talent polivalent, unul 
din marii nostri eseişti si critici literari (vol. „Baco- 
via. Sfirşitul continuu“ fiind o carte de excepţie în 
literatura genului), I.C. dă, totodată, remarcabile 
traduceri din : H. de Balzac, B. Bjornstjerne, A. de 
Saint-Exupery, R. Akutagawa, Pierre Emmanuel, 
Ana Ahmatova, Ezra Pound sau E. Lee Masters („An- 
tologia orășelului Spoon River“, premiul Uniunii Seri- 
itorilor). El capătă azi efigia unei personalităţi lite- 
rare inconfundabile prin dimensiunea şi valoarea 
preocupărilor. OPERA : POEZIE — „Panopticum“, 
Buc., Ed. Prometeu, 1943. 80 p. [Vol. retras din co- 
mert]; „Omul profilat pe cer". 21 poeme cu 5 ilustraţii 
de Valentina Bardu. Buc., Ed. Forum, 1945. 63 pi 
„Cîntece negre“. Buc., Fundaţia pentru literatură si 
artă, 1947. 69 p.; „Eseu”. Ilustrații de Gh. Tomaziu. 
Buc., E.P.L., 1966. 195 p.; „Dimineaţa nimănui“. Buc., 
Ed. tineretului, 1967. 215 p.; ,Necunoscutul ferestre- 
lor. Buc., E.P.L., 1969. 472 p; ,Cirtita si aproapele“, 
Buc., Ed. Eminescu, 1970, 160 p. ; „Deasupra deasu- 
prelor*. [Caiet-manuscris, volum bibliofil, hors com- 
merce]. Digresiuni si compoziții Valentina Bardu. 
Buc., Ed. Litera, 1970. 46 p.; „Selene si Pan“. Buc., 
Ed. Eminescu, 1971. 239 p.; „Cimitirul din stele“. 
Ilustrații de Ion Mirea. Buc., Ed, Cartea românească, 
1971. 196 p. ; „Munţii de os“. Buc., Ed. Cartea romá- 
nească, 1972. 224 p. ; „Frunzele în Galaad“. Ilustrații 


www.dacoromanica.ro 


en 79 Secolul XX 


de Mimi Saraga-Maxy. Cluj, Ed. Dacia, 1973. 215 p. ; 
„Poeme“, Buc., Ed. Albatros, 1974. 200 p. (col. „Cele 
mai frumoase poezii“); „Lied, das in der Flóte blieb*. 
[„Cîntec rămas in fluier"]. Traducere de Georg Scherg. 
Buc., Ed. Kriterion, 1974. 131 p. ; „Lacrimi perpendi- 
culare“. Buc., Ed. Minerva, 1978. 361 p. (col. „Bibli- 
oteca pentru toți“); „Interogarea magilor“, Buc., Ed. 
Cartea románeascá, 1978. 181 p.; ,Le chant de l'uni- 
que“, [,Cintecul singurei*]. Ediţie bilingvă, adaptări 
în franceză de Georges Badin, Alain Bosquet, Vahé 
Godel, Jean Malrieu, Jean-Claude Renard, Marga- 
reta Sterian. Cu un cuvint introductiv de Ov. S. 
Crohmălniceanu. Buc., Ed. Eminescu, 1979. 200 p.; 
„Dragostea e pseudonimul morții“. Buc., Ed. Cartea 
românească, 1980. 319 p.; CRITICĂ LITERARĂ; 
ESEURI — „Duelul cu crinii“, Buc., Ed. Cartea ro- 
máneascá, 1972. 574 p.; „Enigmatica noblețe“. Buc., 
Ed. Eminescu, 1974. 264 p.; „Pălărierul silabelor“, 
Buc., Ed. Cartea românească, 1976. 408 p.; „Baco- 
via. Sfirşitul continuu“. Buc., Ed. Cartea románeas- 
cá, 1977. 496 p.; „Jurnal I“. Literatură si contrali- 
teraturá. Buc., Ed. Cartea românească, 1980. 511 p.; 
CĂRŢI PENTRU COPII — „Marta, fata cu povești 
în palmă“. Desene de Geta Brătescu. Buc., Ed. Ion 
Creangă, 1974. 168 p.; „O ureche de dulceaţă şi-o 
ureche de pelin“, Buc., Ed. Ion Creangă, 1976. 168 p. ; 
„Lucrurile de dimineaţă“. Buc., Ed. Ion Creangă, 
1978. 112 p. ; EDIȚII — „Agora“. Colecţie internați- 
onală de artă şi literatură. Buc., 1947. 275 p. „Masa 
tăcerii“. Simpozion de metafore la Brâncuşi. Antolo- 
gie de texte, prefaţă si traducere de... Buc., Ed. Uni- 
vers, 1970. 312 p, cu ilustr. ; , Antologia poeziei fran- 
ceze de la Rimbaud pînă azi“. Vol. 1-3. Buc., Ed. Mi- 
nerva, 1974-1976. (In colab. cu Ov. S. Crohmálnicca- 
nu); TRADUCERI ; PREFETE — Sahighian, Mari- 
etta, „Hidrocentrala“. [Buc.], Ed. Forum, Ta 415 p~; 
Aymé,.Marcel, „Poveştile Motanului*. Ilustrații de 
Valentina Bardu. [Buc.], Ed. de Stat, [1946]. 127 p. ; 
Balzac, Honoré de. ,Istoria máririi si decáderii lui 
César Birotteau, negustor de parfumuri, ajutor de 
primar în cel de-al doilea arondisment al Parisului... 
[Buc.], Ed. de Stat, 1949. 320 p.; Ketlinscaia, V. 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoieni $0 e 


,Bárbátie*, (Buc.], Ed, tineretului, 1949. 477 p. (În 
colab. cu Maria Z. Vlad); Gonciarov, LA. „Oblomov“, 
Buc., Ed. Forum, [1949]. 464 p. (În colab. cu Val. 
Cordun); Mstislavschi, S. „Pasărea primăverii“. Ro- 
man. [Buc.], Ed. de Stat, 1950. 378 p. (în colab. cu 
A. Vátriceanu) ; Dumas, Alexandre (tatăl). „Doamna 
de Monsoreau*, Vol. 1-3. Buc., Ed, tineretului, 1965. 
(În colab. cu Radu Popescu); Anderson, Sherwood. 
„Sînt un nátáráu'. Buc., E.P.L.U., 1966. 344 p.; 
Bjórnson, Bjórnstjerne. ,Fata pescarului*. [LC. — 
traducerea versurilor cuprinse în nuvele), Buc., 
E.P.L., 1966. 468 p. ; Saint-Exupery, Antoine de. „Pă- 
mint al oamenilor“, Buc., E.P.L., 1967. 232 p.; Aku- 
tagawa, Ryunosuke, „Rashomon“, Buc, E.P.L.U., 
1968. 376 p. ; Dumas, Alexandre (tatăl). „Doamna de 
Monsoreauf*. Ed. a 2-a. Vol. 1-2. Buc., Ed. tineretu- 
lui, 1968. I: 432 p.; II: 448 p. (În colab. cu Radu 
Popescu); Masters, Edgar Lee. „Antologia orăşelu- 
lui Spoon River“. Buc., E.P.L.U., 1968. 272 p.; Ro- 
vani, Giuseppe. „O sută de ani“, Roman ciclic. Vol. 
1-2. Buc, E.P.L.U., 1968. I: 598 p.; II: 632 p.; 
Saint-Exupery, Antoine de. „Zbor de noapte“. „Pilot 
de război“. Buc., E.P.L.U., 1968. 279 p; Emmanuel, 
Pierre. „Poeme“. Buc., Ed. Univers, 1971. 141 p, (În 
colab. cu St. Aug. Doinas); Faure, Élié. „Funcţia ci- 
nematografului*, Buc., Ed. Meridiane, 1971. 160 p; 
Clancier, Georges-Emmanuel, „De-a pururea şi-o zi“, 
Român. Iaşi, Ed. Junimea, 1972. 192 p.; Defoe, Da- 
niel. „Căpitanul Singleton*. [Roman]. Buc., Ed. Uni- 
vers, 1972. 303 p.; Defoe, Daniel. „Colonelul Jacky, 
Buc., Ed. Univers, 1972, 346 p.; „Cinci poeţi ro- 
manzi“, [Versuri]. Buc., Ed. Albatros, 1972. 295 p.; 
Ahmatova, Anna. „Versuri“. Buc., Ed. Univers, 1974. 
220 p; Webb, Mary. „Hazel, fata pămîntului“. Buc., 
Ed, Univers, 1974. 416 p.; Pound, Ezra. „Cantos şi 
alte poeme". Buc., Ed. Univers, 1975. 340 p.; Lowry, 
Malcolm. „La poalele vulcanului”. Buc., Ed. Univers, 
1978. 478 p.; Queneau, Raymond. „Artă poetică“. 
Buc., Ed. Albatros, 1979. 262 p.; „Corespondenţe“. 
[Claudine Heft, Alain Lambert, Pierre Portejoie, Ja- 
nine Mitaud, Jean-Claude Renard]. ilustraţii de Qui- 
modoc. Buc, Ed. Litera, 1980, pliant; ALTE LU- 


www.dacoromanica.ro 


O 81 Secolul XA 


CRÁRI — Prefaţa-eseu la vol. T. Arghezi. „Versuri, 
I. Buc., Ed. Cartea românească, 1980, p. VII-CXXVI. 
Ref.: 20, 21, 22, 23, 24, 32, 38, 40, 41, 42, 54, 56, 64, 65, 68, 


71, 77, 78, 82, 86, 89, 98, 99, 102, 103, 104, 108, 111, 117, 130, 
137, 142, 237 


MOSESCU, BALCICA 


Poetá. S-a născut la 23 apr. 1930, în Balcic; fiica pu- 
blicistului O. Mosescu. Absolvă Liceul „Al. Vlahuţă“ 
din Rm. Sărat (1948), apoi Institutul „N. Grigorescu“ 
— secţia de istoria şi teoria artei (1952). Debutul şi-l 
face ca elevă, publicind două plachete consecutive: 
„Golful cu migdali“ (1945) și „Zbor de pescárusi” 
(1946), la numai 15-16 ani !, eveniment unic în isto- 
ria literaturii române, Însă B.M., după alte cîteva efu- 
ziuni... (v, „Rampa“, „Universul literar“), încetează 
„demonstraţia“ virtuţilor sale lirice. Lector de isto- 
ria artei, cunoscut critic de specialitate, va semna cu 
un nume nou — Balcica Măciucă — monografii de 
pictori : Th. Aman (1958), Lucian Grigorescu (1963), 
Joan Popescu-Negreni (1978), prefețe ale unor volu- 
me apărute în Ed. Meridiane, articole în „Arta plas- 
tică“, în „Scinteia“, în „Revue Roumaine“. OPERA : 
POEZIE — „Golful cu migdali*. Buc., Ed. Cartea ro- 
mânească, 1945. 62 p. ; „Zbor de pescárugi*. Buc., Ed. 
Cartea românească, 1946. 56 p. 


STERIAN, MARGARETA 


Poetă, prozatoare, traducătoare ; artist plastic de mare 
talent. Vede lumina zilei la Buzău (16 mar. 1897), 
oraş pe care-l va evoca în prozele sale transparent 
autobiografice din „Castelul de apă“ („Acolo am sim- 
tit eu pentru întiia oară duhul naturii si, în felul meu 
de copil, i-am deslusit chemarea“). Datorită conjunc- 
turii familiale, se stabileşte de timpuriu în Bucureşti, 
unde-şi încheie instructia şcolară la Liceul german 
„Evanghelic“ (1914), avind printre profesori pe I. 
Slavici. Decisive studii de pictură la Academia Ran- 
son din Paris (1926-1929). Revenind în ţară, M.S. ia 
contact cu şcoala sociologică a lui D. Gusti (de aici a- 
tracţia spre folclor !), frecventează grupările noi din 


G Seriiteri huzoleni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 82 o 


artá si cercul literatilor avangardisti de la ,Contim- 
poranul” (debut 1930), publică în reviste de frunte 
poezii şi traduceri, ilustrează cărți sau se remarcă la 
cele mai reprezentative expoziţii din București ori 
Roma, Varșovia, Paris, Budapesta, Praga, Geneva, 
München, Tokio. Debutul editorial (,Poezii**, 1945) e- 
galeazá succesul în epocă al Magdei Isanos. Caz rar 
de multidisciplinaritate — abordarea, aproape simul- 
taná, a diverselor modalităţi de expresie: vers, proză, 
memorialistică, publicistică, pictură, grafică, frescă, 
ceramică, tapiserie —, opera sa rămîne o fericită „sin- 
teză poetică“ între modernismul liricii, neoprimilivis- 
mul viziunii plastice sau expresia de neegalat a tăl- 
măcirilor. Numai cu „Antologia poeziei americane 
moderne“ (1947, reed. în 1973) şi ar fi fost îndeajuns 
pentru prestigiul unui literat. Alte traduceri : din li- 
rica veche irlandezi, Whitman, O'Neill, Faulkner, Al- 
dridge, Claudel. OPERA : POEZIE — „Poezii. Buc., 
Ed. Coresi, 1945. 61 p. ; „Poeme“. Buc., E P.L., 1969. 
87 p.; „Soare difuz“. Buc., Ed. Cartea românească, 
1974. 212 p. ; „Poeme — Imagini — Proze“. Buc., Ed. 
Eminescu, 1977. 96 p.; PROZĂ — „Castelul de apă“, 
[Roman]. Buc., Ed. Cartea românească, 1972. 147 p.; 
„Din petece colorate“. Povestiri. Buc., Ed. Cartea ro- 
mânească, 1977. 143 p.; „Oblic peste lume“. | Vol. sel.]. 
Buc., Ed. Eminescu, 1979. 296 p. ; MEMORIALISTI- 
CĂ — „Evocări de călătorie“. Buc., Ed. Cartea româ- 
nească, 1970. 92. p.; TRADUCERI ȘI EDIŢII — „Po- 
ezia poloneză contemporană“. Buc., 1935. 119 p. (În 
colab. cu Dusza Czara) ; O'Neill, Eugene. „Din jale se 
întrupează Electra“. Trilogie. Buc., „Pro Pace“, 1945. 
211 p. (Trad. în colab. cu Petru Comarnescu) ; Whit- 
man, Walt. „Poeme“. Buc., 1945. 38 p.; „Antologie a 
poeziei americane moderne de la Walt Whitman la 
contemporani*, Buc., Ed. de Stat, 1947. 128 p. ; Faulk- 
ner, William, „Victorie“. Buc., E.S.P.L.A., 1957. 175 p. 
Aldridge, James. „Aur si nisip”. Povestiri. Buc., 
E.P.L.U., 1962. 168 p. ; „Aud cintind America“. An- 
tologie de poezie moderná americaná. Cluj, Ed. Da- 
cia, 1973, 260 p. ; ,Mihnirea e mai grea decit marea“, 
[Din lirica veche a Irlandei]. Buc., Ed. Albatros, 1974. 
92 p.; „Eternă bucurie-i frumuseţea“. Antologie [de 


www.dacoromanica.ro 


« 83 Secolul XX 


poezie britanică]. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1977. 144 p. 
R e f. : 21, 38, 77, 217, 237 


TABACU, VIRGIL 


Poet. Născut (1898) la Rm. Sărat, într-o familie de tá- 
băcari ; m, 1971. Studiile liceale in oraşul natal (ca 
elev figurează pe afişele revistelor scrise de O. Mo- 
şescu), apoi Școala militară de ofiţeri activi Bucu- 
testi (abs, 1923). Sublocotenent, Reg. 40 inf. Bazargic. 
După 1925 se transferă în serviciul poliției Constanţa, 
unde are strînse legături cu mişcarea muncitorească, 
devenind sfetnicul secret al comuniştilor, pe care íi 
avertizează de perchezifii compromiţătoare sau îi 
apără. Colaborări la presa rimniceaná, la revistele 
Pontului Euxin : „Dobrogea jună”, „Marea Neagră, 
la „Contemporanul“, „Societatea de miine“, „Ram- 
pa“, Volumul „Cînt o lume nouă“ (1945) i se tipă- 
reste din îndemnul unor prieteni scriitori, inscriin- 
du-se in bibliografia primelor cărţi lirice de după 
Eliberare : 29 poeme, datate 1936-1945, ce slăvesc 
„lumea nouă“, „răsăritul de soare“, dar și locurile 
mării şi dragostea, OPERA : POEZIE — ,Cint o lume 
nouă“. Buc., Ed. Cartea românească, [1945]. 125 p. 


Ref.:95 


CONSTANTINESCU, TITEL 


Poet, povestitor, dramaturg. S-a născut in Rm, Sá- 
rat, la 17 feb. 1927. După absolvirea liceului din lo- 
calitate (1947), urmează cursurile Facultăţii de filo- 
logie din Bucureşti, apoi (1963-1968), în plină afir- 
mare scriitoricească, pe cele ale Facultăţii de teatru 
— secția regie film. Este unul dintre cei mai indrá- 
giti autori pentru copii (debut precoce, la 10 ani, în 
„Universul copiilor”), semnatar a peste 20 lucrări: 
proză, versuri, teatru de păpuși, traduceri din lim- 
bile rusă si greacă. Placheta „Numărătoare“ (1969), 
piesele, ca şi scenariile de teatru radiofonic premiate, 
întregesc imaginea unui creator disponibil si pentru 
alt auditoriu. T.C. lucrează ca regizor artistic la Ra- 
dioteleviziunea Română. OPERA : CĂRȚI PENTRU 
COPII — „Poveşti“. Buc., Ed. tineretului, 1950. 20 p.; 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 84 o 


„Ne jucăm“. [Versuri]. Buc., Ed. tineretului, 1951. 
32 p. ; , Tapul, vulpea şi lupul“. [Proză]. Buc., Ed. ti- 
neretuiui, 1955. 16 p. (În colab. cu Al. Rupea) ; „Prie- 
tenii mei cei mici“. Buc., Ed. tineretului, 1958. 72 p. ; 
„Copii în August. [Versuri]. Buc., Ed. tineretului, 
1959. 32 p.; „Greierul casei“. [Proză]. Buc., Ed. ti- 
neretului, 1960. 56 p. ; „S-au întors graurii*. (Proză]. 
Buc. Ed. tineretului, 1960. 96 p.; „Oul názdrávan ; 
Răţoiul ; Rilă iepurilă și cárábusul cu aripioare de 
aur“, Buc., Ed. tineretului, 1960. 44 p. (În colab. cu 
Ion Istrati, Al. Rupea şi Fl. Mugur) ; „Trei căsuțe, trei 
drumuri“. [Proză]. Buc., Ed. tineretului, 1963. 52 p.; 
„Fetiţa, soarele si cocostircul*, [Proză]. Buc., Ed. ti- 
neretului, 1964. 40 p.; „Dacă deschid usa" [Proză], 
Buc., Ed. tineretului, 1966. 72 p.; „Peştii în copaci“, 
[Proză]. Buc., Editura tineretului, 1968. 104 p. ; ,O- 
mul de zăpadă“. [Proză]. Buc., Ed. Ion Creangă, 1971. 
95 p.; „Caiete pregătitoare pentru scris şi însuşirea 
elementelor scrisului de către copil“. Versuri de... 
Buc., Ed. didactică şi pedagogică, 1973. Vol. 1: „Hai 
să-l ajutăm pe Moty !" ; Vol. 3: „Moty e tot mai is- 
Letz, (În colab. cu Octavia Tarálungá, grafica) ; „Ul- 
timul om de zăpadă“. [Proză]. Buc., Ed. Ion Creangá, 
1975. 64 p.; POEZIE — ,Numárátoare”. Poeme si 
balade. Buc., E.P.L., 1969. 119 p. ; DRAMATURGIE 
— ,Bátrini la poartă“. Piesă într-un act. Buc., Casa 
centrală a creaţiei populare, 1970. 39 p. ; SCENARII 
DE TEATRU RADIOFONIC — „Baladă cu femei și 
copii melci, 1968 (apărut în vol. bilingv : „La ballade 
a femmes et a enfants-colimacons* ; „The ballad 
with women and snail-children“. Buc. Oficiul de 
presă şi tipărituri al Radioteleviziunii Române, 1970. 
67 p.); „Cîntecul Jianului“, 1969; „Bătrini la poar- 
tă“, 1970; „Groapa cu furnici“, 1972 ; „Dimineaţă de 
toamnă“, 1973; TEATRU DE PĂPUȘI (Piese ju- 
cate) — „Băiatul şi ciocirlia*, 1973; „Omul cu um- 
brelă roșie“, 1973 ; „Are tata trei băieţi“, 1974 ; „Trei 
căsuțe, trei drumuri“, 1975 ; TRADUCERI — Siveti- 
dis, Victor. „Primul meu desen“. (Traducere din lim- 
ba greacă de...]. Buc., Ed. tineretului, 1961. 168 p.; 
Ed. a 2-a : Buc., Ed. tineretului, 1965. 140 p. 


R € f. : 3, 21, 169, 171, 237 


www.dacoromanica.ro 


o 85 Secolal XX 
MACOVESCU, GEORGE 


Publicist, istoric si teoretician literar, eseist. Vede lu- 
mina zilei într-o mică aşezare buzoiană : Joseni — 
comuna Berca, la 28 mai 1913 („Eu port în mine far- 
mecul pămîntului de unde am pornit"). Primii ani de 
şcoală in „satul acela sărac dintre dealuri“, unde tatăl 
era învăţător, apoi la „Sf. Sava“ (1925-1932). Faculta- 
tea de drept din Bucureşti. Scrie si debutează timpu- 
riu, în „Revista literară“ a liceului, pentru ca din 1935 
— lucrînd la ,Adevárul" si „Dimineaţa“ (director T. 
Teodorescu-Branişte) — să i se deschidă o carieră 
ziaristică de excepție. Colaborări la periodice de stin- 
ga: „Cuvintul liber“, „Facla“, „Lumea românească“, 
„Reporter“, la presa ilegală a partidului, la „Scîn- 
teia”, „Analele Univ. Bucureşti“, „Viaţa románeas- 
că“, „Contemporanul“, „Presa noastră“, „Gazeta li- 
terară“, „Luceafărul“, „România literară“ cu repor- 
taje, eseuri, versuri. După 1944, prodigioasă activita- 
te : diplomatică (ambasador în S.U.A., secretar gene- 
ral în Ministerul Informaţiilor, ministrul Afacerilor 
Externe) si universitară (profesor, șeful catedrei de 
teoria literaturii a Facultăţii de filolovie București). 
Un timp e director general al cinematografiei. Edito- 
rjal, debutează cu o broșură social-politică (1950), 
după care va publica monografii sau ediţii, o pla- 
chetă despre reportaj, primul curs universitar de 
teoria literaturii abordat de pe noile principii este- 
tice, studii, prefete, memorialistică. Vo'ume'e „Oa- 
meni si fapte” (1957) si ,, Virstele timpului“ (1971) re- 
unesc într-o bună selecţie însemnările, reportaie'e, 
articolele de atitudine din perioada anilor 1933-1954, 
resvectiv 1933-1971. Premiul Comitetului Central 
U.T.C. pentru eseul ,Catargele înalte“ (1972). Scena- 
rist al filmului „Lumina palidă a durerii“ (1980), in- 
spiratie după cartea autobiografică ..Farmerm] pă- 
mintului“. Din mai 1977 este președinte al Uniunii 
Scriitorilor din R.S.R. OPERA : ISTORIE SI TEORIE 
LITERARĂ — „Viaţa si opera lui Alexandru Sahia". 
Buc., E.P.L.A., 1950. 87 p. ; „Gheorghe Lazăr. 1779- 
1823. Buc., Ed. tineretului, 1954. 96 p.; .Gheorghe 
Lazár*. [Monografie]. Buc., Ed. Albatros, 1973. 143 p.; 
„Material-anexă la îndrumarul pentru studiul disci- 


www.dacoromanica.ro 


Serlitori buzoieni 86 & 


plinei «Introducere ín știința literaturii»". Buc., Li- 
tografia învăţămîntului, 1955. 146 p. lito ; „Unele pro- 
bleme ale reportajului literar". Buc., E.S.P.L.A., 1950. 
87 p.; „Introducere in stiinfa literaturii“. Buc, 
Ed. didacticá si pedagogicá, 1962. 216. p. (In colab. cu 
Margareta Iordan) ; PUBLICISTICĂ ; REPORTAJE ; 
ESEURI ; MEMORIALISTICĂ — „Oameni si fapte“. 
[Însemnări si reportaje]. Buc., E.S.P.L.A., 1957. 212 
p.; „Vîrstele timpului“. [Însemnări]. Buc., Ed. Car- 
tea românească, 1971. 367 p.; „Catargele înalte“. 
Buc., Ed. Albatros, 1972. 144 p.; „Farmecul pámin- 
tului. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1977. 144 p. ; STUDII 
SI PREFETE (LA LUCRĂRI LITERARE, DE AR- 
TÀ SI SOCIAL-POLITICE) — Ciao Su-Li. „Un bun 
de preț“. [Nuvele]. Buc., E.S.P.L.A, 1951. 168 p.; 
Kahn, Albert. „Înaltă trădare. Complotul împotriva 
poporului“. Buc., E.S.P.L.A., 1952. 393 p. ; Maltz, Al- 
bert. „Vine circul“ [Schițe]. Buc., E.S.P.L.A., 1954. 
95 o: Boissière, Ralph de. „Giuvaerul coroanei“. 
Buc, E.S.P.L.A. 1955. 517 p.; Sahia, Alexandru. 
„Scrieri alese*. Buc., E.S.P.L.A., 1960. 432 p.; Ar- 
sene, Maria. „Intermezzo“. Nuvele. Buc., E.P.L., 1964. 
334 p.; Cusack, Dymphna. .Arsitá la Berlin“ [Ro- 
man]. Buc., E.P.L.U., 1964. 355 p. ; Popisteanu, Cris- 
tian. „România si Antanta balcanică. Momente si 
semnificaţii de istorie diplomatică. Buc., Ed. politică, 
1968. 359 p. ; Ed. a 2-a, 1971 ; Miclea, Ion. ..Bráncusi 
la Tirgu Jiu". [Album]. Buc., Ed. pentru turism, 1973. 
72 p. ; „Pentru o lume mai bună, mai dreaptă“, Cu- 
legere de tratate, declarații solemne comune inche- 
iate de România socialistă cu alte state. Buc., Ed. po- 
liticá, 1974. 179 p.; Miclea, Ion. „Africa“, [Album]. 
Buc., 1974. 40 p.; Vrancea, Ileana. „Confruntări în 
critica deceniilor IV-VII* (E. Lovinescu si posteri- 
tatea lui critică), Buc., Ed. Eminescu, 1975. 328 p.: 
„Zone denuclearizate*, Studiu complet al problemei 
zonelor libere de arme nucleare, sub toate aspectele. 
Buc., Ed. politică, 1977. 111 p.; EDIŢII — Titulescu, 
Nicolae. „Documente diplomatice“. Buc., Ed. poli- 
ticá, 1967. 895 p. (red. resp.) ; Kogălniceanu, Mihail. 
„Documente diplomatice“. Buc., Ed. politică, 1972. 
555 p. (colab) ; ALTE LUCRĂRI — ,Contradictii în 


www.dacoromanica.ro 


c 87 Secolul XX 


imperiul britanic“. Buc., Ld. de Stat, 1950. 94 p. 
[semnat : Victor Duran, pseudonim cu care G.M. de- 
buteazà în publicistica social-politică]. 


R e f. : 2, 20, 21, 23. 24, 32, 58, 128, 132, 227 


BAIESU, ION (Ion Mihalache) 


Prozator, dramaturg, publicist. S-a náscut la 2 ian. 
1933, in Cernátesti, satul Báiesti — de unde si pse- 
udonimul său literar devenit tirziu nume legalizat `). 
La dorinţa tatălui, care-l vedea contabil la coopera- 
tiva comunei, absolvă Școala medie tehnică de comerţ 
în Buzău (1951). Dar tinărul, cochetind cu muzele în 
cenaclul buzoian „Al. Sahia", se decide pentru Şcoala 
cie literatură (1951-1952). Un timp e redactor la „Al- 
bina“, din decembrie 1952 la ziarul petrosenean „Ti- 
nărul miner“, apoi la Deva ; redactor, devenit redac- 
tor şef adjunct al „Scînteii tineretului“ (1954-1958 ; 
1962-1964). Acum îşi finalizează studiile filologice 
(1962). Între 1966-1968 conduce revista „Amfitea- 
tru“, înființată împreună cu Fănuş Neagu, Adrian Pă- 
unescu, Stefan Bănulescu, Gh. Tomozei, Constanţa 
Buzea, Dan Cristea sa, iar după 1968 deține rubrici 
permanente la „Scînteia tineretului“ („De la om la 
om“), „Magazin“ („Poşta rotundă“), „Informația 
Bucureştiului“ („Radiografii satirice“), „Munca“ (cro- 
nica sportivă), A început prin a publica versuri la 
„Viața Buzăului“ (1951); în același an incredintea- 
ză revistei „Viața românească“ poemul „Ileana trac- 


1) „M'nisterul Afacerilor Interne. Direcţia Generală a Mili- 
tici. Direcția evidentei populaţiei. De izie nr. 361.149 /86, 1n 
conformitate cu prevederile Decretului nr. 273 din 31 de- 
cembrie 1950, s-a admis cererea de schimbarea numelui ce~ 
táteanului Mihalache Ion, domiciliat în Bucuresti, Bd-ul Mi- 
ciurin nr. 11, etaj VII, av. 29, sc. B, raionul 30 Decembrie, 
fiul lui Ion si al Auricăi, născut în localitatea Báiesti, raionul 
Buzău, la 2 ianuarie 1933, urmînd să poarte în viitor nu- 
mele de Băiesu și prenumele de Ion, Comitetul executiv al 
Sfatului popular al comunei Aldeni, raionul Buzău si raion 
30 De embrie București vor înscrie actul de naștere, cácá- 
torie, naștere copii, prin mentiune, conform prevederilor De. 
cretului nr. 278 din 23 iulie 1960, s himbarea nurrelu' [..1 ne 
baza prezentei decizii, Data : 9.03.1967, Director“ (ss, indes- 
cifrabil]. 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoieni 88 o 


torista“, cu pseudonimul ce-l adoptă la propunerea 
lui Victor Tulbure, iar în 1952 obţine un premiu al 
„Liînărului scriitor“. Debutul editorial şi-l face cu 
schițe („Necazuri şi bucurii“, 1956) tratind tema zi- 
lei : cooperativizarea. Din anonimat va ieşi odată cu 
seria prozelor inaugurată de „Noaptea cu dragoste“ 
(1962), în care spiritul foiletonistului, atent la nere- 
guli de morală, se manifestă prin umor, ironie şi sar- 
casm. El este un „observator“ ce nu iartă nimic: 
nici prostia, nici modul de viaţă contravenient, nici 
parvenitismul social. O culegere de nuvele: „Sufe- 
reau împreună“ (1965) si un ciclu pentru televiziune: 
„Iubirea e un lucru foarte mare" sau „Cîteva minuna- 
te povestiri despre Tanta și Costel“ (vol. 1967) il im- 
pun atenţiei ca pe un umorist înzestrat. Repere ca- 
ragialesti: ascufitul simt al mișcării si al replicii. 
Fără a constitui o surpriză, teatrul lui I. B., initial 
nesemnificativ, oferă astăzi imaginea unei creaţii 
remarcabile, rásplátite cu premii ale Academiei 
(„Teatru“, 1970) şi Uniunii Scriitorilor („În căutarea 
sensului pierdut“, 1979). Ne aflăm în fata aceloraşi 
dezbateri etice, umoristul scriind cele mai bune tex- 
te, curios, pe terenul dramei : ,lertarea“, „Chiţimia“. 
Experimentat autor de scenarii cinematografice : 
„Camera albă“, „Maiorul şi moartea“ (1968), „Astă 
seară dansăm în familie“ (1972), „Mere roşii“ (1976, 
premiile „Cîntarea României" şi ACIN), „Rătăcire“ 
(1978), „Omul care ne trebuie“ (1979, premiul ACIN). 
OPERA : PROZĂ — „Necazuri şi bucurii“. Schite. 
Buc., Ed. tineretului, 1956. 103 p.; „Cei din urmă“. 
Buc., Ed. tineretului, 1959. 136 p.; „Noaptea cu dra- 
goste“. Schițe şi nuvele. Buc., E.P.L., 1962. 212 p. ; 
„Oameni cu simţul umorului“. (Schițe satirice si 
humoristice). Buc.. Ed. tineretului. 1964. 152 p. ; „Su- 
fereau împreună“ [Nuvele]. Buc.. E.P.L., 1965. 280 p.; 
Ed. a 2-a, Bue, E.P.L., 1967. 256 p. ; Ed. a 3-a revă- 
zută, Buc., Ed. Cartea românească, 1971. 271 p. ; ,Iu- 
birea e un lucru foarte mare*. (Citeva minunate po- 
vestiri despre Tanta si Costel). Duc, Ed. tineretului, 
1967. 207 p. ; „Umor“. Schițe umoristice, povestiri u- 
moristice, foiletoane umoristice, proverbe umoristi- 
ce, scenete umoristice si alte chestii umoristice. 


www.dacoromanica.ro 


« 89 Secolul XX 


Buc., Ed. Eminescu, 1970. 228 p. ; „Fotbalul — joc de 
bărbaţi“. Buc., Ed. Stadion, 1971. 184 p. ; „La iarbă 
albastră“. Timişoara, Ed. Facla, 1973. 184 p. ; „Pom- 
pierul si opera“. Schițe umoristice. Buc., Ed. Cartea 
românească, 1976. 191 p.; „Dragoste bolnavă“. Schi- 
te umoristice. Buc., Ed. Cartea românească, 1980. 
224 p.; DRAMATURGIE — „Vinovatul“. Piesă în- 
tr-un act, Buc., Comitetul de Stat pentru Cultură si 
Artă. Casa centrală a creaţiei populare, 1968. 40 p. ; 
„Poetul comunal“, Comedie într-un act. Buc., Comi- 
tetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Casa centrală a 
creației populare, 1970. 32 p. ; „Preşul“. Comedie în- 
tr-un act, Buc., Comitetul de Stat pentru Cultură şi 
Artă. Casa centrală a creaţiei populare, 1970. 31 p.; 
„Teatru“. Buc., Ed. Cartea românească, 1970. 152 p. : 
„Fiul satului“. Piesă într-un act şi două tablouri; 
„Mare meci, mare“, Comedie într-un act. Buc., Consi- 
liul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Centrul de îndru- 
mare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de 
masă, 1972. 59 p.; „Nepotrivire de caracter“. Co- 
medie într-un act. Buc., Consiliul Culturii şi Educa- 
tiei Socialiste. Centrul de îndrumare a creației popu- 
lare si a mişcării artistice de masă, 1972. 27 p.; 
„Vaccin contra lenei“. Comedie într-un act. Buc., 
Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Centrul de 
îndrumare a creaţiei populare si a mișcării artistice 
de masă, 1972. 24 p.; „Cine sapă groapa altuia“. Drame 
si comedii. Buc, Ed. Eminescu, 1974. 272p.; „Chiţi- 
mia“. Dramă în două părţi. Buc., Ed. Eminescu, 1975. 
80 p.; „Navetiştii“. „Detectivul comunal“. Buc., Con- 
siliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Institutul de 
cercetări etnolosice si dialectologice, 1975. 88 p. ; „În 
căutarea sensului pierdut“, fAntolocie]. Buc., Ed. E- 
minescu, 1979. 631 p.; TRADUCERI — Alcorta, Glo- 
ria. „Hotelul Lunii si alte imposturi. Bue.. Ed. Uni- 
vers. 1970. 175 p. ; Ramuz, Ch.-F. . Aimé Pache. pic- 
tor din Vaud*, [Roman]. Buc.. Ed. Univers. 1972. 251 
p; PREFETE — Drasomir, Petre. „Cu fotbalul pe 
continentul sud-american”. Buc,  Consi'iul Na- 
tional de Educntie Fizică si Sport, 1967. 119 p. 


Ref.: 21, 23, 24, 50, 58, 63, 83, 105, 121, 123, 124, 126, 237, 
247 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoleni 90 o 


DRAGOMIRESCU, M. I. 


Istoric literar, editor. S-a născut în comuna Ulmeni, 
la 9 oct. 1914. Își ia bacalaureatul în Buzău, Liceul 
„B.P. Hasdeu“, de unde trece la Facultatea de litere 
şi filozofie din Bucureşti. În perioada studenţiei (1933- 
1938), devine membru al P.C.R., îndeplinind sarcini 
politice de mare răspundere : secretar al celulei co- 
muniste din facultate şi secretar al F.S.D. La initia- 
tiva partidului, editează ziarul „Țarina“ (Ulmeni, 20 
iul. 1935), interzis de guvern după primul număr; 
este urmărit, apoi arestat şi internat în lagărul de la 
Tg. Jiu (1941). După 23 August — activitate politică, 
didactică, literară: organizator al sindicatelor profeso- 
rilor din Capitală, secretar general al Uniunii Patri- 
otilor (1945) si al P.N.P. (1946), ministru plenipoten- 
tiar ín Franta si Italia, deputat de Buzáu, profesor 
doctor la Universitatea Bucuresti. Debutul in ,Fa- 
cla*, la 19 ani. M.I.D. este autorul unor studii si co- 
municári de istorie literară, cu abordare largă : Emi- 
nescu, Călinescu, Gr. Preoteasa ; editor si prefatator 
predilect al operei lui D. Anghel. OPERA : ISTORIE 
LITERARĂ (selectiv) — „Dimitrie Anghe'. Contri- 
butii la o monografie“. Buc, Societatea de ştiinţe is- 
torice şi filologice din R.P.R., 1960. 42 p. (Extras din 
„Limbă şi literatură“, IV); „Publicistica lui M, E- 
minescu*, Buc., Societatea de ştiinţe istorice si filo- 
logice din R.S.R., 1965. 24 p. (Extras din „Limbă si 
literatură“, IX) ; „G. Călinescu. Originea si anii de 
formare ca elev“. În : „Revista de istorie şi teorie li- 
terară“, nr. 4. 1969, p. 629-648; „Pseudonimele lui 
D. Anghel“, În: „Analele Universităţii Bucureşti”, 
nr. 1, 1970, p. 53-68; „Etape în evoluţia «Sămănă- 
torismului»*, În : „Analele Universității Bucureşti“, 
nr. 1-2, 1971, v. 89-105; „Activitatea literară a lui 
Grigore Preoteasa“. În: „Analele Universităţii Bu- 
curesti**, nr. 1, 1973, p. 37-44 ; EDIŢII (CU PREFETE) 
— Anghel, D. si Iosif, St. O. „Ca'eidoscopul lui A. 
Mirea”. Buc., E.S.P.L.A., 1956. 176 p.; Ed. a 2-a, 1957; 
Anghel, D. „Poezii si proză“, Buc., E.S P.L.A., 1957. 
416 p.; Anghel, D. „Poezii“. Buc., E.P.L., 1968. 426 
p.; Anghel, D. „Poezii si proză“. Buc., Ed. Minerva, 


www.dacoromanica.ro 


O 91 Secolul XX 
1972. 272 p. ; Anghel, D. „Proză“, Buc., 1975. 296 p. 
Re f. : 20, 218, 237 


GHEORGHE, ION 


Poet, eseist. S-a náscut la 16 aug. 1935, in satul Flo- 
rica, comuna Mihăileşti. Familie de ţărani. Intră la 
Scoala normală din Buzău (1917-1948), continuă prin 
a fi elev la Mihăileşti (1948-1949), se transferă apoi 
în cl. a VII-a elementară de pe lingă respectiva Scoa- 
lá pedagogică. În scriptele școlii buzoiene de invá- 
tátori figurează doi ani: 1950-1952. Diploma și-o ob- 
fine la Bucureşti (1960), unde, după încă un deceniu, 
își trece şi licenţa în filologie. Ca membru al cena- 
clului „Al. Sahia", publică primele versuri în ziarul 
local (4,V.B.*, 1951).În 1952 este prim-laureat al re- 
vistei ,Tinárul scriitor“, titlu ce-i permite înscrierea 
la Şcoala de literatură (abs. 1954, împreună cu Nico- 
lae Labiş, Lucian Raicu. Gh. Tomozei, Mihai Negu- 
lescu, Doina Sălăjan, Niculae Stoian, Radu Cosasu, 
Ion Grecea, Horia Aramă, Fl. Mugur sa), Activitate 
redacțională ' la „Albina“, „Drumul belsugului", 
„Luceafărul“ (după 1963). Cel dintii volum, ,Piine si 
sare“ (1957), deconspira un poet cu „apetit“ literar 
neobișnuit, totodată spaţiul dominant al creației sale: 
universul rural. Dincolo de anecdotica unicului ro- 
man în versuri la noi!, se face simțită aici verva unui 
talent capabil să se măsoare cu o istorie frustă în 
căutarea propriei sale structuri. „Căile pámintului* 
(1960) şi „Cariatida“ (1967), din care, curios, nu va 
retine nimic în antologia „Proba logosului* (1979), 


1) Într-o scrisoare din 19 apr. 1955, I.G. îi dă astfel ,rapor. 
tul" şefului cenaclului din Buzău, „sub mîna“ căru'a debu- 
se: „A fost repartizat intii la ziarul „Munca“ și nu i-a con- 
venit programul de lucru (7-2 si 5-10 după masă!...) care 
i-ar fi cotonogit pegasul.. A fugit apoi la „Informatia Bucu- 
restiului“ unde a dat peste același program LL Abia după 
citeva luni de zbucium a ajuns la revista „Albina“. Aici a 
picat in general între niște oameni cumsecade“ [...]. Si, reve- 
nind la persoana I: „La drumul meu poetic mă gindesc foar- 
te serios. Ori fac pe-aici ceva bun, ori la loc comanda !... 
N-am venit sá tai frunză la ciini". (Arhiva cenaclului „Al. 
Sahia“, col. Bibliotecil judeţene Buzău). 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 20 


dau expresie poeziei cu topicá torsionatá, pregátitá 
să imbrátiseze anonimatul actului eroic al existenţei 
umane. lar „Nopți cu lună pe Oceanul Atlantic” 
(1966, premiul Uniunii Scriitorilor”), „serisorile esen- 
tiale* dintr-o călătorie oceanică, se dispun ca niște 
cinturi ale unei epopei interioare, menite să dezlege 
tainele destinului individual si al colectivitátii. Cri- 
tica nu-i găsește încadrarea în vreo „formulă“, po- 
etul descumpánindu-si cititorii, de la un volum la 
altul, prin bruște schimbări de ,rezistru". „Zooso- 
phia" (1967), prima sa carte de puternică originali- 
tate, surprinde si mai mult pe exegetii nepregátiti sá 
vadă în I.G. un virtuos mînuitor al limbajului. În a- 
cest volum el izbuteste o stilizare, pînă la gratuitate 
şi convenţie, a miturilor populare, prin tonalităti pro- 
prii poeziei folclorice, a destíntecelor, baladelor si 
jocurilor de copii — modalităti reluate în „Mai mult 
ca plinsul” (1970). Va mai publica două volume de re- 
ferintá: „Vine iarba“ (1968) si „Cavalerul trac 
(1969), in care dezvoltă poezia de tip oracular, qestu- 
rile poetului, adevărat „poeta vates", proiectinriu se 
pe vaste orizonturi mitice sau profetini întîmplări 
viitoare ale umanităţii. Sint astfel ráscolite straturi- 
le mitologiei autohtone în cău'area izvoarelor care 
au dat substanță şi grai ființei nationale. „Mesali- 
tice" (1972, premiul revistei „Săptămîna períectea- 
ză acest spaţiu protoistoric al devenirii, populat cu 
făpturi gisantice. purtătoare ale unei civilizatii ar- 
haice dispărute. În acelasi zn. juriul  A^ademiei îi 
acordă premiul pentru „Avatara“, poeme insbirate 
de călătorii în Vietnam si Cuba (campania „Zatra”). 
În 1974, poetul, posesor al unei bocate co'ectii de 
„betoane arhaice“ — pietre rmintind nrin formă în- 
fátisári zoo sau antropomorfe —, provoacă stiinta 
istoriei printr-un volum: „Cultul zburátorului”. Re- 
întors la uneltele prozodiei. publică ..Noimele“ (1976, 
premiul Asociatiei Scriitori'or din București) si ..Da- 
cia Féniks* (1978), ce instaurează în lirica sa jaloa- 
nele inirospectiei obsesive a tárímului originar, din 
strifundul căruia are credința cá aduce dovezi de ne- 
tăgăduit. Întreaga recuzită a obiceiurilor populare 
este preluată de acest „regizor“ fantast, retrágind ui- 


www.dacoromanica.ro 


o 93 Secolul XX 


mitor apele timpului de peste relicvele unui trecut 
nedespártit încă de viaţă. În ultima culegere, „Elegii 
politice" (1980), invocá motivele primelor cárli, re- 
judecind existenţa prin filtrul experienţelor poelice 
proprii, decisive. Opera lui aspiră la coordonate to- 
tale, în care lirismul obiectiv se confruntă cu orfis- 
mul cel mai inspirat. Rázbate din arhitectura cárfi- 
lor sale, de o construcţie masivă, orgoliul unui artist 
singular, îmbrăcat cu veşmintele unui  Hephaistos 
modern în luptă cu materia, pe care nu vrea s-o su- 
pună definitiv pentru a-şi mai oferi sieşi încă o şan- 
să. Verbul la LG. e matricea luptei, a credinței si 
deznădejdei sale. Vizionar modern, din nevoia de a 
deţine toate datele „biografice” ale materiei, deci ale 
istoriei (care devine legendă), sávirgeste sondaje te- 
merare in ancestralilatea ființei umane, reintemeind 
alfabete initiale si initiatice ale comunicării. O ex- 
perientá poetică de o asemenea forţă şi expresivitate 
îl așază pe drumul căutărilor fundamentale ale ma- 
rilor creatori. OPERA ; POEZIE — ,Píine si sare“. 
Roman în versuri. Buc., E.S.P.L.A., 1957. 240 p.; „Că- 
ile pămîntului”, Buc., Ed. tineretului, 1960. 111 p.; 
„Cariatidatt. Buc., Ed. tineretului, 1964. 99 p. ; „Nopți 
cu lună pe Oceanul Atlantic“. Scrisorile esenţiale. 
Buc. E.P.L., 1966. 108 p.; „Cariatida“. Buc., Ed. ti- 
neretului, 1967. 136 p.; ,Zoosophia". Buc., Ed. tine- 
retului,1967. 119 p.; „Vine iarba“, Buc.; E.P.L., 1968. 
128 p.; „Cavalerul trac“. Buc, Ed. tineretului, 
1969. 136 p.; „Mai mult ca plinsul: Icoane pe 
sticlă“. Buc., Ed. Albatros, 1970. 152 p; „Avata- 
ra", Buc., Ed. Eminescu, 1972. 152 p.; „Megaliticet, 
Buc., Ed. Cartea românească, 1972. 103 p.; „Poeme“. 
Buc., Ed. Albatros, 1972. 192 p. (col. „Cele mai fru- 
moase poezii“); „Noimele“. Buc., Ed. Cartea romá- 
nească, 1976. 91 p; „Dacia Féniks". Buc. Cartea 
românească, 1978. 300 p.; „Proba logosului". Buc., 
Ed. Minerva, 1979. 254 p. (col. „Biblioteca pentru 
toti); ,Cenusile', Meditaţii. Buc., Ed. Eimnescu, 
1980. 147 p.; „Elegii politice“. Buc., Ed. Cartea romá- 
nească, 1980. 228 p.; ESEURI — „Cultul Zburătoru- 
lui“, (Opiniile poetului despre lumea miturilor au- 
tohtane). Buc. Ed. Eminescu, 1974. 252 p; CĂRŢI 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoleni 94% 


PENTRU COPII — „Țara rindunelelor". Buc., Ed. 
tineretului, 1963. 47 p. 

Ref.: 2, 21, 22, 23, 24, 32, 34, 38, 41, 42, 43, 56, 70, 71, 73, 
75, 78, 90, 92, 98, 102, 117, 118, 122, 128, 130, 142, 144, 199, 
237, 251 


FĂTU, NICOLAE 


Poet, prozator, publicist. Născut la 15 iul. 1935, în 
comuna Pirscov, unde va urma gimnaziul unic. Ab- 
solvă Liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău (1954) şi Facul- 
tatea de ziaristică din cadrul Academiei „Ştefan 
Gheorghiu” (1975). Debutează cu poezie, în paginile 
„Vieţii Buzăului“, concomitent, în revista „Tînărul 
scriitor“ (1954). Debutul editorial, cu nuvela istorică 
„Stegarul furtunii“ (1958). Îşi începe activitatea publi- 
cistică la ziarul ostâşesc „De strajă patriei“ ` e repor- 
ter militar, reporter la „Scînteia tineretului“, redac- 
tor la „Tomis“ şi „Dobrogea nouă“ — Constanţa (în 
prezent). Alte colaborări : „Steaua“, „Tribuna“, „Ro- 
mânia literară“.  Nelipsit din culegerile locale, în 
care N.F. cîntă bucuria de a trăi, permanenta şi trái- 
nicia sentimentului dragostei de patrie: „Miniaturi do- 
brogene* (1962), „Epistole de pe malul mării“ (1963), 
„Dialoguri de pe malul mării“ (1964), „Inscripţii de 
pe malul mării“ (1965), ,Secvenfe marine“ (1960), 
„impliniri solare“ (1969) etc., etc. Prima plachetá li- 
rică, dedicată grănicerilor (1959), e tributară clise- 
elor retorice. Pe făgașşul artistic, în „Memoria mării“ 
(1967). Mai realizat în memorialistică şi reportaje, 
OPERA: POEZIE — „Nopți de veghe“. Buc. Ed. 
M.A.I., 1959. 150 p.; „Memoria mării“. Constanţa, 
1967. 96 p. (col. rev, „Tomis; PROZĂ — „Stegarul 
furtunii“. [Nuvelá]. Buc., Ed. MAL, 1958. 205 p.; 
REPORTAJE — „Flori pentru Afrodita“. Buc., Ed. 
Sport-turism, 1976. 108 p; „Țara de sub semnul an- 
corei*, Buc., Ed. Sport-turism, 1977. 207 p.; „Lumea 
ca o speranţă. Buc., Ed, Sport-turism, 1980. 235 p. 


R e f. : 62, 237 


SĂNDULESCU, AL. 


Istoric si critic literar, editor. Náscut la 13 iun. 1929, 
In satul Pleşeşti, comuna Podgoria, din părinţi invá- 


www.dacoromanica.ro 


o 95 Secolul XX 


fütori. Liceul teoretic la Rm. Sărat (abs. 1948) si Fa- 
cultatea de filologie a Universităţii Bucureşti (abs. 
1952). Lucrează opt ani in redacţia E.S.P.L.A., apoi in 
cadrul Institutului de istorie si teorie literară ,G, 
Călinescu“ — ierarhic de la cercetător ştiinţific la şef 
de colectiv, în prezent. Ca elev, compunea versuri și-l 
pasiona exegeza critică, făcînd primele comunicări 
despre Boileau şi Titu Maiorescu, sub îndrumarea 
profesorului St. Cucu. Debutează cu poezii („Univer- 
sul copiilor“, 1948), vocabular regional („Cum vor- 
bim“, 1949) si recenzii („Viaţa românească“, 1951), 
afirmîndu-se însă pe terenurile istoriei literare. Bun 
cunoscător al perioadei de la sfîrşitul secolului XIX 
şi începutul secolului XX, A.S. manifestă interes 
atît pentru cercetarea monografică a unor scriitori : 
G. Topirceanu (debut editorial, 1958), Delavrancea, 
D. Zamfirescu, a unor curente sau formule literare : 
realismul şi romanul românesc, cit si pentru asa-nu- 
mita „literatură de frontieră“ : jurnale, scrisori, me- 
moriale de călătorie. Premiată de Academia R.S.R., 
ediția Duiliu Zamfirescu ` „Scrisori inedite“ (1967) 
pune în circulaţie 185 de piese vizind mai ales anii 
tinereţii scriitorului (ex. scrisorile către Duiliu 
Ioanin, Margareta Miller-Verghy, Tr. Djuvara), re- 
marcîndu-se şi prin studiul despre întreaga cores- 
pondenţă a autorului „Vieţii la ţară”, ce-şi trans- 
forma epistolele fie în note de călătorie, fie într-un 
excepţional jurnal de creație. Portretist, pe linia că- 
linesciană (v. „Literatura epistolară“ despre 1.H. Ră- 
dulescu, Al, Odobescu, T. Maiorescu, I.L. Caragiale, 
D. Zamfirescu), A.S. are un stil atractiv, fără alam- 
bicări şi prefiozitáti, cu accente pe aspectele esenfi- 
ale ale operei, pe trăsăturile portretului moral. În ca- 
drul Institutului „G. Călinescu“ a coordonat redacta- 
rea volumelor „Conceptul de realism în literatura 
română“ (1974) si „Dicţionar de termeni literari“ 
(1979), importante instrumente de lucru. Alte preo- 
cupări : studii, articole, recenzii publicate în presa 
românească sau în reviste din Franţa, Italia, Iugosla- 
via ; prefețe la volume de G. Coșbuc, D.D. Pátráscanu, 
Delavrancea, Camil Petrescu, D. Zamfirescu, 1. Sla- 
vici, St. Cucu; ediţii, cu predilecție din G. Topir- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 96 vc 


ceanu si D. Zamfirescu. A colaborat la „Gazeta li- 
terară“, „Contemporanul“, „Iaşul literar“, „Lucea- 
fárul*, „Scrisul bănățean“, ,Steaua”, „Tribuna“, 
„Viaţa românească“, „România literară“, „Revista 
de istorie si teorie literară“, „Scînteia“, , Ateneu” s.a. 
OPERA : ISTORIE SI CRITICĂ LITERARĂ — „G. 
Topîrceanu“. Viaţa si opera. Buc., E.S.P.L.A., 1958. 
232 p.; „Delavrancea“ [Monografie]. Buc, E.P.L,, 
1964. 272 p. ; „Pagini de istorie literară“ (Duiliu Zam- 
firescu, Panait Cerna, M. Sadoveanu, Liviu Rebrea- 
nu, T. Arghezi, G. Călinescu). Buc., E.P.L., 1966. 216 
P.; „Duiliu Zamfirescu“ [Monografie]. Buc., Ed. ti- 
neretului, 1969. 143 p. ; „Delavrancea“. [Monografie]. 
Buc., Ed. Albatros, 1970. 159 p. ; „Literatura episto- 
lará*, Buc., Ed. Minerva, 1972. 376 p. (col. ,Universi- 
tas”); „Citind, recitind...* Buc., Ed. Eminescu, 1973. 
239 p.; „Introducere în opera lui Liviu Rebreanu“. 
Buc. Ed. Minerva, 1976. 183 p.;  ,Continuitáti*. 
Buc. Ed. Cartea românească, 1976. 312 p.; LU- 
CRĂRI IN COLABORARE  — „Istoria literaturii 
române“. Vol. 3. Buc, Ed. Academiei R.S.R., 1973. 
1043 p.; „Scriitori români“. Mic dicţionar. Buc., Ed. 
ştiinţifică si enciclopedică , 1978. 528 p. ; „Istoria li- 
teraturii române”. Studii. Buc., Ed. Academiei 
R.S.R., 1979. 327 p.; LUCRĂRI COORDONATE — 
„Conceptul de realism în literatura română“. Anto- 
logie şi studii. Buc., Ed. Eminescu, 1974. 428 p.; 
„Dicţionar de termeni literari“. Buc., Ed. Academiei 
R.S.R., 1976. 495 p.; EDIȚII — Topirceanu, G. ,Po- 
ezii". Buc., E.S.P.L.A., 1954, 336 p. ; Topîrceanu, G. 
„Opere“. Vol. 1-2. Buc., E.S.P.L.A., 1955, 1: 384 p. ; 
II: 231 p.; Topîrceanu, G. „Opere“. Vol. 1-2. Buc., E.S. 
P.L.A., 1956. 1: 384 p; II: 231 p; Topîrceanu, G. ,0- 
pere alese“. Vol. 1-2. Buc., E.S.P.L.A., 1959. I: CV+ 
382 p.; II: 508 p.; Topîrceanu, G. „Scrieri alese“. 
Buc., Ed. tineretului, 1959. 384 p. ; Zamfirescu, Du- 
iliu. „Poezii şi nuvele“. Duc, Ed. tineretului, 1961. 
224 p. ; Topîrceanu, G. „Balade vesele şi triste". Buc., 
Ed. tineretului, 1963. 280 p.; Moldoveanu, Corneliu. 
.Poezii". Buc., E.P.L., 1966. 163 p; Zamfirescu, Du- 
iliu. „Scrisori inedite“. Buc., Ed. Academiei R.S.R., 
1967. LXII+300 p.; Zamfirescu, Duiliu. „Poezii, nu- 


www.dacoromanica.ro 


< 9 Secolul XX 


vele, romane“. Buc., Ed, tineretului, 1968. 495 p. (În 
colab. cu G.C. Nicolescu) ; Topirceanu, G. „Scrieri a- 
lese“. Vol. 1-2. 1: Poezii ; II : Proză literară, jurnale, 
conferințe, articole, corespondenţă. Buc., Ed. Miner- 
va, 1970-1971. I: XIV 4-498 p.; II: 816 p.; Zamíiires- 
cu, Duiliu. „Poezii“. „Nuvele“. „Viaţa la ţară“. Buc., 
Ed. Albatros, 1971. XXXVI + 268 p. (În colab. cu G. 
C. Nicolescu) ; Zarifopol, Paul. ,Pentru arta litera- 
rá“, Vol. 1-2 Buc., Ed. Minerva, 1971. I: XXXIV + 
582 p.; II; 684 p.; Zamfirescu, Duiliu. „Cele mai 
frumoase scrisori". Buc., Ed. Minerva, 1974. XXXVI 
+ 347 p.; „Delavrancea interpretat de...“ Buc., Ed. 
Eminescu, 1975, 228 p. ; STUDII, PREFETE, POST- 
FEŢE, BIBLIOGRAFII (selectiv) — Delavrancea. „Nu- 
vele si povestiri“, Vol. 1-2. Buc., E.S.P.L.A., 1956. 1: 
280 p.; II: 284 p.; Delavrancea. „Scrieri alese“. Vol. 1-2. 
Buc., E.S.P.L.A., 1958, I: LV+491 p.; II: 443 p.; Pá- 
trăşcanu, DD „Un prînz de gală“. Duc, E.S.P.L.A., 
1958. 300 p. ; Coşbuc, G. „Fire de tort si alte poezii“, 
Buc. E.S.P.L.A., 1960, XXIV 4-396 p.; „De din vale 
de Rovine“, Buc., E.P.L., 1961. XV + 372 p.; Pe- 
trescu, Camil. „Ultima noapte de dragoste, intiia 
noapte de război“. Buc., E.P.L., 1962. 362 p. ; Zamfti- 
rescu, Duiliu. „Viaţa la ţară“. „Tănase Scatiu“. Buc., 
Ed. tineretului, 1963. 328 p.; Delavrancea, Barbu. 
„Apus de soare“, Buc., E.P.L., 1963. XXXIX 4-479 p.; 
Slavici, Ioan. „Mara“. Buc., Ed. tineretului, 1964. 360 
p.; Delavrancea, Barbu Ştefănescu. „Domnul Vu- 
cea“, Buc., Ed. tineretului, 1966. 231 p.: Cucu, Ste- 
lian. „Versuri“. Buc., E.P.L., 1969. 160 p. ; Delavran- 
cea, Barbu. „Teatru“. Buc., Ed. tineretului, 1969. 416 
p. ; Topîrceanu, G. „Poezii“. Buc., Ed. Eminescu, 1972, 
X + 324 p. 

R e f. : 21, 23, 24, 112, 116, 237 


MOISESCU, MIHNEA 


Prozator. Se naşte în Rm. Sărat, la 11 apr. 1930, Li- 
ceul teoretic din localitate (abs. 1948), apoi  Insti- 
tutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L. Cara- 
giale* (abs. 1953). Actor la teatrul „C.I. Nottara“. De- 
butul publicistic și-l face în „Gazeta literară“ (1954), 
cel editorial, cu volumul „Aripioară de argint“ (1961). 


1 Scriitori buzoieni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 98 o 


M.M. încredințează tiparului numeroase cărți pentru 
copii şi tineri, proze „science-fiction“ (colecţia „Fan- 
taqdc Club“), povestiri ostăgeşti, texte pedagogi- 
ce destinate parinfilor etc. Bogat debit narativ, ima- 
ginatie si candoare... OPERA : CÀRTI PENTRU CO- 
PII SI TINERET (PROZA ; VERSURI) — ,Aripioa- 
rá de argint“. Buc., Ed. tineretului, 1961. 64 p. ; „În- 
cercarea“. Buc., Ed. militară, 1962. 128 p. ; „Nemai- 
pomenitele aventuri ale lui Fànel*, Buc., Ed. tinere- 
tului, 1963. 84 p.; ,Penita are vîrful ascuțit“. Ver- 
suri. Buc., Ed. tineretului, 1963. 68 p. ; , Tárie*, Buc., 
Ed. militară, 1964. 96 p. ; „Ei iubeau viaţa“. Buc., Ed. 
militară“, 1965. 164 p. ; „Într-o seară de primăvară“, 
Buc., Ed. tineretului, 1965. 128 p. ; „Copiii stelelor**. 
Buc., Ed. tineretului, 1966. 136 p. ; „Cosmonautul de 
piatră“. Buc., Ed. tineretului, 1969. 152 p.; „Glasul 
din pulberea aurie“. Buc., Ed. Albatros, 1972. 152 p.; 
„Cic, inimă de voinic“. Buc., Ed. Ion Creangă, 1975. 
108 p.; „Întoarcere pe ţărmul dispărut“. Buc., Ed. 
Albatros, 1975. 160 p. ; „Comoara astronautilor*. Buc., 
Ed. lon Creangă, 1976. 144 p.; TEXTE PEDAGO- 
GICE — „Ce-o să spună lumea ?". Buc., Ed. didac- 
tică şi pedagogică, 1970. 80 p. ; „Din însemnările unui 
tată“. Buc., Ed. didactică şi pedagogică, 1971. 136 p. ; 
„Să ajungi om de omenie“. Buc., Ed. didactică şi pe- 
dagogică, 1973. 160 p.; „Nu pot să uit“, Buc., Ed. di- 
dactică şi pedagogică, 1977. 108 p.; ALTE LUCRĂRI 
— „Ghici ghicitoarea mea...” Buc., Ed. tineretului, 
1965. 18 p. (În colab. cu I. Becheru si I. Marinescu). 


Ref.:3,21 
CARNECI, RADU 


Poet, publicist, editor, traducător. S-a născut la 14 
feb. 1930, în comuna Pardosi, iar copilăria şi şcoala 
le-a petrecut în Mărgăriteşti. Urmează liceul teoretic 
la Rm. Sărat (abs. 1948) avîndu-i ca profesori pe St. 
Cucu şi D. Crăciun. Colegi i-au fost: istoricul literar 
A]. Săndulescu, poetul-regizor Tite] Constantinescu și 
autorul de proză stiinfifico-fantasticà Mihnea Moises- 
cu. În 1948 intră la Facultatea de limba si literatura 
română a Universităţii Bucureşti, pe care o abando- 


www.dacoromanica.ro 


o 99 Secolul XX 


nează repede, spre a urma Facultatea de silvicultură 
la Braşov (abs. 1954). Scurtă vreme profesează ca in- 
giner la ocoalele silvice din Braşov şi Fintinele — 
Bacău. În 1958, părăsind definitiv silvicultura, se de- 
dică activitátii culturale ; e, pe rind, directorul Casei 
regionale a creaţiei populare, secretarul şi, apoi, pre- 
şedintele Comitetului de cultură al fostei regiuni Ba- 
cáu. Din iniţiativa sa se aprobă in 1964 apariţia re- 
vistei „Ateneu“ (seria nouă), R.C. — devenit redactor 
şef — reuşind să facă din publicaţia băcăuană una din 
cele mai prestigioase pe plan naţional. Etapă fecun- 
dă, atit pentru poetul şi publicistul care acum şi-a de- 
finit forţa si profilul, cît şi pentru coordonatorul fap- 
tului de cultură autentic. Între 1972-1976 lucrează 
ca secretar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi, pînă în 
prezent, în calitate de publicist-comentator la revista 
„Contemporanul“, Debutul, în ziarul „Zori noi“ ') din 
Cîmpulung Moldovenesc (1950), pe atunci reședința 
regiunii Suceava. Va mai publica la „Tînărul scri- 
itor“, „Almanahul literar“ dela Cluj, „Iaşul lite- 
rar*, în majoritatea revistelor de cultură, în ziare 
centrale şi judeţene : „Steagul roşu“ — Bacău, „Mil- 
covul* — Focşani, „Viaţa Buzăului ş.a. Editorial, 
R.C. a debutat destul de tirziu, cu placheta avînd ti- 
tlul programatic „Noi şi soarele“ (1963) — o poezie 
ancorată în tradiţiile culturale şi istorice, în realita- 
tea românească a acelor ani. Volumele următoare: 
„Orgă şi iarbă“ (1966), „Umbra femeii“ şi „Iarba ver- 
de, acasă“ (1968) adincesc sentimentul ancestral al 
Jiricii sale, configurind totodată poezia erotică din 
„Grădina în formă de vis“ (1970), „Banchetul“, ,Cin- 
tarea cíntárilor* (1973). Cu timpul, cu vîrsta poetu- 
lui, asistăm la o interiorizare a stărilor lirice, la o e- 
sentializare ce tine de ,spiritualizarea" trăirii actului 
artistic, de dramatismul veacului, de degradarea fi- 
intei biologice. Multe poeme din „Oracol deschis“ 
(1971), ,Banchetul*, mai apoi din „Temerile lui Or- 


1) Interesant pentru istoria literară : în același număr si în 
aceeaşi pagină debuta și N, Labiş, elev la Fălticeni, cu 
care R. C. se intilnea la ședințele cenaclului din Cimpulung 
Moldovenesc, (Aici s-a aflat, un timp, Facultatea de silvia 
cultură, avtndu.l ca student pe R. C). 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 100 > 


feu“ (1978), confirmă maturizarea conştiinţei artis- 
tice, printr-o expresie de ţinută neoclasică, R.C. fiind 
„modern” mai ales prin cultivarea unei totale calo- 
filii. Antologat in co.ecfia „Cele mai frumoase poe- 
zii“ (1980), după ce in 1969 şi, respectiv, 1975, îi a- 
păruseră volumele selective : „Centaur îndrăgostit“ 
şi „Heraldica iubirii“. Traducător valoros din lirica 
universauă : sloveanul Srecko Kosovel, africanul Lé- 
opold Sédar Senghor (fostul preşedinte al Senegalu- 
lui) si libanezul Khalil Gibran. O personalitate com- 
plexă ajunsă la maturitatea creaţiei sale, OPERA: 
POEZIE — „Noi şi soarele“. Buc., E.P.L., 1963. 108 
p; „Orgă şi iarbă“. Buc., E.P.L., 1966. 140 p. ; „lar- 
ba verde, acasă”. Buc., E.P.L., 1968. 111 p.; „Umbra 
femeii“. Buc., Ed. tineretului, 1968. 84 p.; „Centaur 
indrágostit*, Buc., E.P.L., 1969. 192 p.; „Grădina în 
formă de vis“. Sonete. Buc., Ed. Cartea românească, 
1970. 115 p. ; „Cîntind dintr-un arbore“, Iaşi, Ed, Ju- 
nimea, 1971, 120 p. ; „Oracol deschis“. Buc., Ed. Emi- 
nescu, 1971. 92 p. ; ,Banchetul*. Cluj, Ed. Dacia, 1973. 
136 p.; ,Cintarea cintárilor”. Poem liric-dramatic. 
Buc., Ed. Cartea románeascá, 1973. 160 p.; ,Horá de 
vulturi*, Buc., Ed. militară, 1974. 120 p.; „Heraldi- 
ca iubirii* (1963-1973). Buc., Ed. Eminescu, 1975. 328 
p.; „Nobila stirpe“. Buc., Ed. Cartea românească, 
1976, 107 p.; „Temerile lui Orfeu“. Buc., Ed. Cartea 
românească, 1978. 184 p.; „Un spaţiu de dor“. Buc., 
Ed. Albatros, 1980. 160 p. (col. „Cele mai frumoase 
poezii”); CĂRŢI PENTRU COPII — „Hora ano- 
timpurilor“. Buc., Ed. Ion Creangă, 1979. 84 p. ; TRA- 
DUCERI — Senghor, Léopold Sédar. ,Jertfe negre“. 
Buc., E.L.U., 1969. 160 p. ; Kosovel, Srecko. ,Extazul 
morţii“. Buc., Ed. Univers, 1975, 79 p. ; Senghor, Lé- 
opold Sédar. ,Jertfe negre“, [Ediţie bilingvă]. Buc., 
Ed. Univers, 1976. XXIX + 289 p.; PREFETE — 
Senghor, Léopold Sédar. Op. cit., 1969 ; 1976, 

Ref.: 21, 23, 24, 34, 38, 41, 54, 64, 72, 77, 78, 92, 108, 111, 
117, 162, 237 


FLOREA, MIHAI 


Istoric de teatru, publicist. S-a născut în Buzău, la 
11 mar. 1929 ; fiu de muncitor ceferist. Liceul mili- 


www.dacoromanica.ro 


o 101 Secolul XX 


tar de la Mánástirea Dealu, bacalaureatul la Liceul 
,B.P. Hasdeu* din orasul natal (1948). Dupá termi- 
narea Facultăţii de filologie (1952), devine cercetá- 
tor ştiinţific la Institutul de istoria artei al Acade- 
miei, Publică articole, studii, recenzii la diverse ra- 
viste, precum şi cărți monografice de specialitate 
(între care „Scurtă istorie a teatrului românesc“, a- 
părută în 1970, reprezintă prima microsinteză a fe- 
nomenului teatral pe teritoriul patriei noastre) sau 
de „geografie“ literară („Drumuri si condeie"). Ine- 
galabil prezentator al emisiunilor „Cine ştie cîştigă“, 
„Dialog la distanță“, „Steaua fără nume“, „Floarea 
din grădină“, organizate de Radioteleviziunea Romá- 
nă în perioada 1960-1977. Cartea „Prietenii mei con- 
curentii e rodul acestei colaborări. OPERA : ISTO- 
RIA TEATRULUI — „Eufrosina Popescu“. Buc., Ed. 
Meridiane, 1964. 79 p. ; „Matei Millo“. Buc., Ed. Me- 
ridiane, 1966. 335 p.; „Scurtă istorie a teatrului ro- 
mánesc*, Buc., Ed. Meridiane, 1970. 184 p.; PROZĂ 
(PUBLICISTICĂ) — „Drumuri si condeie“. Turism cu 
manualul de literatură. Buc., Ed. pt. turism, 1974. 276 
p.; „Prietenii mei concurenţii“. Formaţii şi portrete 
de artisti amatori. Buc., Ed. Eminescu, 1976. 216 p. ; 
SCENARII RADIOFONICE — „Gheorghe Asachi“, 
1974; „lon Eliade Rădulescu, 1975; „Constantin I. 
Nottara“, 1976 ; „Eufrosina Popescu“, 1977: „Costa- 
che Caragiale“, 1978; „Constantin Aristia", 1980. 


R e f. : 24, 237 
NEACSU, IULIAN 


Prozator, publicist, traducátor. Náscut la 14 dec. 1941, 
în comuna Podaoria, consátean cu Al. Sindulescu, 
care-i e şi rudă apropiată. Studii în Capitală: pri- 
mele clase la Şcoala „3 băieţi” din cartierul Antim, 
Liceul ,M, Eminescu“ (abs. 1959), Facultatea de lim- 
ba şi literatura română (abs. 1964). Un an profesează 
în comuna Bildana, satul Vizuresti, apoi trece ca in- 
spector la Comitetul raional de cultură şi artă Rá- 
cari (1965-1966). Începe să colaboreze intens la „Via- 
fa studenţească“, „Amfiteatru“, „Gazeta literară“; 
e redactor la „Albina“ (1968-1973), „Flacăra“ (1973- 


www.dacoromanica.ro 


Serlitori buzoleni 102 


1977) si „Publicaţii pentru străinătate”, în prezent şef 
de secție. Prima schiţă, la „Gazeta literară“ (1964). 
După debutul editorial („Iarna cînd e soare“, 1966), ce 
propune un prozator cu reale calități stilistice, e pri- 
mit în Uniunea Scriitorilor, direct ca membru titular. 
Mai activ în publicistică, I.N. va susţine rubrici di- 
verse : „Tineretul si cultura“ („Scânteia tineretului“); 
cronica T.V. şi de muzică ușoară (,Luceafárul*, „Ro- 
mânia literară“, „Tribuna școlii“) ; opinii, însemnări 
(,Contemporanul*) ; reportaje, anchete, interviuri, 
eseuri („Flacăra“); cronica sportivă, cu pseudonimul 
„Ulise“ („Luceafărul“) ; carnet plastic (T.V.) etc. Cit 
privește proza, semnează sporadic la „Gazeta lite- 
rară, „România literară“, „Luceafărul“, „Ramuri“, 
„Orizont“, „Cronica“. Versuri de dragoste, in „Lu- 
ceafărul“ (debut 1978). ,Textele” sale scurte, prepon- 
derent citadine, alături de reportaje şi interviuri, re- 
levă un creator laborios şi exigent pentru care con- 
tactul cu realitatea, viața însăşi, reprezintă profesi- 
unea de credință. Antologat în Polonia, R.D.G,, 
U.R.S.S. A tradus, în colaborare. din Lihonosov, Les- 
kov, Iskander s.a. OPERA : PROZĂ — „Iarna cînd e 
soare“. Schițe. Buc., E.P.L., 1966. 152 p.; „Insul“. Texte 
— semne — apocrife. Buc., E.P.L., 1968. 188 p.; PU- 
BLICISTICĂ — „Un bucureştean în trecere prin Bu- 
curesti". Buc., Ed. Eminescu, 1979. 224 p.; DRAMA- 
TURGIE — „Sinsurătate în doi. În: „România li- 
terară“, nr. 21, 22 mai 1969, p. 16-17 ; TRADUCERI 
— Iskander, Fazil. „Zodia Kozloturului*. Buc., E.L.U,, 
1968. 184 p. (În colab. cu Eleonora Mircea) ; Voinovici, 
Vladimir. „Doi prieteni“. Buc., Ed. Univers, 1971. 
407 p. (În colab. cu VI. Vasiliev); Radev, Milcio. ,Sim- 
bătă seară“. Roman. Buc., Ed. Univers, 1972. 207 p. (În 
colab. cu Laura Baz-Fotiade); Leskov, Nikolai. ..Fan- 
toma din castelul inginerilor“. Povestiri. Buc., Ed, U- 
nivers, 1972. 344 p. (În colab. cu alţii); Lihonosov, 
Viktor. .Glasuri în linişte“. Povestiri Buc. Ed Uni- 
vers, 1973, 296 p. (În colab. cu Mihai Chebeleu); 
Bruyn, Günter de. „Premiul“. Buc. Ed, Univers, 
1979. 240 p. (În colab. cu Nicolae Kóhl); ALTE LU- 
CRÁRI — „Brașov“ (Album). Text de... Buc., 1968. 


Ref,: 21, 24, 66, 69, 84, 237 


www.dacoromanica.ro 


« 103 Secolul XX 
ZĂINESCU, AL 


Poet, publicist. S-a născut la 22 oct. 1939, într-o fa- 
milie de ţărani istrifeni din străvechea aşezare Da- 
ra, comuna Pietroasele ; de aici spaţiul poetic pe ca- 
re-l va explora cu predilecție : podgoria. Liceul pe- 
dagogic la Buzău (1953-1957), unde frecventează ce- 
naclul „Al. Sahia“, apoi Facultatea de filologie din 
București, secţia critică literară, absolvită în 1962. 
Redactor la „Scînteia tineretului“, devenit redactor 
şef adjunct din 1972. Un timp (1964-1972) îndepli- 
neste munci de răspundere în aparatul C.C. a! U.T.C. 
Debutează în „Viaţa Buzăului“ (1958), fiind publicat 
în același an si la „Steaua fără nume“ din revista „Lu- 
ceafărul“. Odată cu primul volum („Zeii neatenti", 
1967), îşi definește universul liric — viziune solară 
asupra lumii — avînd ca elemente distinctive vitali- 
tatea, asprimea şi concizia expresiei, ce trimit la locu- 
rile natale unde munca pe terenurile aride e o ade- 
vărată creaţie. Cultivînd parabola, el transformă e- 
lementele locului în simboluri, în arte poetice ale e- 
xistenfei („Grădinile ascunse“, „Legea viei“); de la re- 
lieful de natură arheologică, A LZ încearcă un salt 
de lumini spre relieful de natură spiritualizată, ceea 
ce-l plasează într-o condiţie aparte faţă de viziunea 
„bahică“ îndeobște cunoscută. Notabil în eseisti- 
că (volumul „Tinerii“ obține premiul C.C. al U.T.C.) 
şi publicistică (rubrica „Scrisori natale“ din „Scîn- 
teia tineretului“, avînd ca temă semnificaţia podgo- 
riei în istorie). În „Viaţa Buzăului“, din anii 1968- 
1972, mai apoi în „Luceafărul“, va lansa lungul şir 
de eseuri intitulate generic „Reflex“. A călătorit mult: 
Franţa, Italia, Elveţia, Austria, Olanda, Spania, Cu- 
ba, U.R.S.S., Liban, Algeria, Angola, Guineea, Ghana, 
Sudan, Zair etc. OPERA: POEZIE — „Zeii neatenti". 
Buc. E.P.L., 1967. 135 p.; „Recviem într-un cimitir 
de maşini“. Buc., E.P.L., 1969. 96 p. ; „În zale albe". 
Buc. Ed. Eminescu, 1971. 132 p. ; „Grădinile ascun- 
se“. Buc., Ed. Albatros, 1974. 104 p.; „Legea viei, 
Buc., Ed. Cartea románeascá, 1976. 168 p. ; ESEURI 
— „Tinerii“, Buc., Ed. politică, 1971. 264 p. ; CĂRŢI 
PENTRU COPII — „E un copac frumos pămîntul tá- 


www.dacoromanica.ro 


Serlitori buzoieni 104 o 


rii*. Buc, Ed. Ion Creangă, 1977. 72 p. 
Rei: 21, 23, 38, 41, 84, 159, 167, 189, 207, 211, 237 


ISTRATE, GHEORGHE 


Poet, publicist, Náscut la 11 mai 1940, in satul Lim- 
pezis, comuna Movila Banului. Liceul „B.P. Has- 
deu“ (abs. 1957), după care ocupă postul de bibliote- 
car în comuna Glodeanu Sărat (1958), frecventează 
cîteva luni Școala tehnică de activiști culturali (1959), 
e impiegat de mişcare (1960-1962). Licenţa în filolo- 
gie (Bucureşti, 1968), fiind repartizat ca redactor la 
„Scînteia tineretului“. În cadrul Ministerului Educa- 
Gei şi Învățămîntului, unde se transteră (1970), scoa- 
te cu N. Baltag si C. Crișan publicaţia ,Radio-tele- 
şcoală“. După 1974 e redactor la „Tribuna României“. 
Debutul pn în coloanele „Vieţii Buzăului“ (1956), sti- 
mulat de participarea la cenaclul local „Al. Sahiat, 
unde-și găseşte climatul propice de emulatie, de de- 
cantári ale stărilor poetice. Alte colaborări : „Flamura 
Prahovei“, „Viaţa militară“ „Apărarea patriei“, „Scîn- 
teia tineretului“, „Scînteia“, Contemporanul“, „Al- 
bina“, „Luceafărul“, „Gazeta literară“, „Viaţa româ- 
nească“, „Ramuri“, „Tomis“, „România literară“, 
„Amfiteatru“, „Cronica“, „Ateneu“ etc. În afară de 
poezie, mai publică însemnări, recenzii, reportaje. La 
„Tribuna României“ duce o intensă activitate de popu- 
larizare peste hotare a realizărilor noastre cultural- 
artistice, prin reportaje, interviuri, eseuri. Debu- 
tul editorial (,Mástile somnului“, 1968) e primit 
cu exclamafii de critică : premiul revistei „Amfitea- 
tru“ si al revistei italiene „Breve“. Gh, I. rămîne şi în 
volumele următoare ataşat ideii de sondare, aproa- 
pe programaticá, a moştenirii spirituale traditiona- 
le, un adept al poeziei ritualice ; el este „descoperi- 
tor“ al filoanelor lirice ancestrale, înrudit prin a- 
ceastă obsesie cu Ion Gheorghe. La Gh. IL, lirismul e 
însă „deghizat“ — de unde şi ideea de „mască“, de 
dublu, oscilație tipică poetului modern, neliniștit, 


1) Neobisnuit : trei elevi debutanţi (Dinu Gh., Vişan Ion, 
Istrate Gh.) semnează aceeaşi poezie: „Ghiocelul“, în V.B. 
nr, 604, 1 apr. 1956, p. 2. 


www.dacoromanica.ro 


«» 105 Secolul XX 


între regăsirea virtuților strămoșești si sondarea în 
straturile poeziei viitorului. Cu volumul „Rune (1980) 
— selecție retrospectivă la care sînt adăugate încă 
30 de poeme inedite — Gh. I. se înfăţişează ca unul 
dintre cei mai interesanti lirici contemporani, Valo- 
roasă, culegerea ,Polemos" (1978), cu articole apar- 
finind regretatului critic N. Baltag, OPERA ` POEZIE 
— „Măştile somnului“. Buc., Ed. tineretului, 1968. 
84 p. „Poeme“. Buc., Ed. Eminescu, 1971. 84 p.; 
„Pseudopatriarchalia“. Buc., Ed. Cartea románeas- 
că, 1974. 84 p.; „Cîntec la izvoarele lumii“. Buc., Ed. 
militară, 1975. 128 p. ; „Zodia Sarpelui**. Buc., Ed. Al- 
batros, 1975. 76 p.; „Sceptrul singurătăţii“. Buc., Ed. 
Cartea românească, 1978. 107 p. ; „Rune“. [Volum re- 
trospectiv]. Buc., Ed. Cartea românească, 1980. 248 p. 
(col. , Hyperion“); EDIŢII — Baltag, Nicolae. „Pole- 
mos*, Buc,, Ed. Cartea românească, 1978. 284 p. 


Ref.: 21, 24, 38, 41, 43, 51, 64, 82, 84, 92, 237, 246 


GHIMBASANU, ION 


Poet, traducátor. Náscut ín Buzáu, la 27 ian. 1899; 
m. 7 apr. 1972. Liceul „Al. Hasdeu“ (abs, 1919), apoi 
Facultatea de drept din Bucuresti, practicind avocatu- 
ra si magistratura in mai toate reședințele de plasă ale 
fostului județ (Pietroasele, Merei, Pogoanele, Beceni, 
Mihăileşti, Pătirlagele), precum si în Capitală ; pen- 
sionare prematură, la 46 de ani. Fire de artist, cu ap- 
titudini la desen, sculptură si muzică, trăieşte în 
preajma buzoienilor Nigrim şi C. Marino-Moscu. De- 
butul, la revista craioveană „Flamura“ (1926). Cola- 
borări sporadice, cu poezii originale şi tălmăciri, la 
„Azi“, „Bilete de papagal“, „Flacăra“, „România li- 
terară“, „Contemporanul“, „Ramuri“, „Viaţa Buzău- 
lui" Supl. Traducător din neoclasici — de unde si ade- 
ziunea sa creativă la această „familie de spirit” (ca 
poet cultivind savant endecasilabul si hexametrul) 
— LG. s-a complăcut cu discreţie într-un cvasiano- 
nimat, incredintindu-se editurilor abia tirziu, după 
vîrsta de 70 de ani. Încă nepublicate : peste 300 de 
poezii si epigrame, proze, comedii, traduceri din Hól- 
derlin, Herder, Rilke, Pușkin, Rimbaud, Tagore ș.a. 


www.dacoromanica.ro 


Seriltori buzoleénit 106 © 


OPERA: POEZIE — „Poeme“. Buc., E.P.L., 1989. 176 
p; „Largo“. Buc., Ed. Cartea românească, 1971. 139 p, 


R e f. : 21, 213, 214, 237 
NICOLESCU, ION (Ion Niculescu) 


Poet, prozator, publicist. Se naste in Buzáu, la 19 ian. 
1943. Tatăl, de profesie agronom, era originar din 
oras; mama, moldoveancă, din Tg. Frumos. I.N. ur- 
mează Liceul „B.P. Hasdeu“ (abs. 1961), remarcîn- 
du-se ca elev fruntaş si cu multiple preocupări : ta- 
lent poetic — revelație a cenaclului „Al. Sahia“, ac- 
tor în trupa teatrului orăşenesc, „reporter“ al studi- 
oului local de radioficare. Din 1962 urmează Facul- 
tatea de filozofie, secţia filozofie generală, a Uni- 
versitátii bucureştene, pe care o absolvă, cu întreru- 
pere, în 1968. La 25 de ani, bolnav, este pensionat 
definitiv. Debutul i s-a produs în ziarul „Drape- 
lul roşu“ Bacău (1956), cu un ,reportaj" dintr-o ex- 
cursie tematică organizată de Palatul pionierilor din 
Bucureşti. Va mai publica, elev fiind, versuri si re- 
portaje în „Viaţa Buzăului“, apoi la cotidianul „Mun- 
ca“ (1960). „Cronologic, alte colaborări : „Scînteia ti- 
neretului “, „Luceafărul“, „Contemporanul“ (,Micro- 
interviuri“ pe teme ştiinţifice), „Amfiteatru“, „Gazeta 
literară“, „România literară“, „Viaţa românească“, 
„Cronica“, „Tribuna“, „Flacăra“. Afirmării specta- 
culoase în paginile ,Contemporanului", și mai ales 
ale „Luceafărului“ anilor 1964-1966, îi urmează de- 
butul editorial pe aceeaşi măsură  („Indulgențe“, 
1969), ce propune un timbru distinct în lirica nouă. 
LN. cultivă superior ironia, demistificarea conventi- 
ilor poetice (,Ironice*) sau — cum observa E. Barbu 
— „se zbate între versul de sorginte populară si un 
suprarealism ciudat, cu efecte notabile“ („Mioriti- 
ada*). Romanul „Voi de colo de la Biarritz“ (1979) îl 
definește ca pe un scriitor cu reale disponibilitáti. 
Doctorand în filozofie. OPERA: POEZIE — ,In- 
dulgente". Buc., E.P.L., 1969. 95 p. ; ,Ironice**. Buc., 
Ed. Cartea românească, 1970. 127 p.; ,Mioritiada'*. 
Buc., Ed. Cartea românească, 1973. 227 p. ; „Retori- 
ca“. Buc., Ed. Cartea românească, 1975. 160 p. ; „Vox 


www.dacoromanica.ro 


«5 107 Sseolul XX 


populi, vox dei“. Buc., Ed. Eminescu, 1979. 207 p.; 
PROZĂ — „Voi de colo de la Biarritz”. [Roman]. 
Buc., Ed. Albatros, 1979. 239 p. 


R e f. : 21, 34, 38, 41, 84, 92, 160, 164, 222, 237 
PETRESCU, LIVIU 


Critic literar, eseist. Născut în Rm. Sărat, la 17 dec. 
1941, se stabileşte din primii ani în Cluj, unde-şi în- 
cheie studiile liceale (1959). Aici absolvă şi Faculta- 
tea de filologie a Universităţii „Babeș-Bolyai“ (1964), 
ráminind ca asistent, în prezent lector universitar. 
Debutul, la „Tribuna“ (1958), pe cînd era încă elev, 
după care va mai colabora la „Steaua“, „România li- 
terară“, „Contemporanul“, „Astra“, „Viaţa româneas- 
că“, „Convorbiri literare“, „Cronica“, „Echinox“. Edi- 
torial, debutează cu volumul „Realitate și romanesc“ 
(1969), ce include în sumar pe D. Zamfirescu, Mateiu 
Caragiale, L. Rebreanu, H. Papadat-Bengescu, Camil 
Petrescu, A. Holban, Gib I. Mihăescu. Spirit disoci- 
ativ, L.P. „optează pentru un demers fenomenologic, 
teoretizínd pe seama unor opere, pornind de la ele- 
mentele de poetică implicate, de la substructuri nara- 
tive sau, dimpotrivă, de la adevărurile cele mai gene- 
rale ale unor capodopere cu posibilităţi de moderniza- 
re sau ale unor cărți de succes efemer : «Scriitori ro- 
máni si stráini»* (M, Popa). Eseistica sa descinde 
dintr-o „susținută şi personală meditaţie asupra u- 
manitátii literare, asupra omenescului relevat ín si 
prin literaturá* (M. Iorgulescu). OPERA : CRITICA 
LITERARĂ; ESEURI — „Realitate si romanesc“, 
Buc., Ed. tineretului, 1969. 264 p.; „Dostoievski. 
Eseu. Cluj, Ed. Dacia, 1971. 111 p.; „Scriitori români 
şi străini“. Eseuri. Cluj, Ed. Dacia, 1973. 224 p. ; „Ro- 
manul condiției umane“. Studiu critic. Buc., Ed. Mi- 
nerva, 1979. 256 p. 


R e f. : 21, 24, 58, 65, 71, 82, 84, 116, 129, 132, 141 
IOACHIM, PAUL 


Dramaturg. Originar din Cisláu, se naste la 6 oct. 
1930, în comuna Baba Ana — Prahova. Școala prima- 


www.dacoromanica.ro 


Seriltor! buzoleni 108 > 


rá si liceul la Buzáu, ,B.P. Hasdeu” (abs, 1949), apoi 
Institutul „I.L. Caragiale“. Din 1953 joacă pe scena 
Teatrului muncitoresc C.F.R., actualul „Giulești“, in 
peste 50 roluri: locot. Stamatescu (, Titanic vals”), 
Silvio (,Slugá la doi stápíni“), Leonas (4Coana Chi- 
rita in provincie“), Proteus („Doi tineri din Vero- 
na“) etc. — performanțe umbrite de cele ale mai re- 
centului dramaturg P.I., reeditindu-se cazul altui bu- 
zoian, actorul G. Ciprian, si el, pástrind proporții- 
le, scriitor in primul rînd. Tentat să abordeze teatrul, 
P.I. compune, ca elev, o mică comedie : „Început de 
an“, în care şi joacă, apoi, după două decenii (1965), 
serialul T.V. comico-stiintifico-fantastic pentru co- 
pii : „Drumul spre lună“. Pe scena teatrului profesi- 
onist își face apariţia, în 1970, cu „Ascensiunea unei 
fecioare“, Două piese îl impun atenţiei : „Nu sintem 
îngeri“ (1975) şi „Goana“ (1978), care, după mai multe 
stagiuni în ţară ei străinătate, sînt reunite într-o pla- 
chetă (1980). Prima, o dezbatere  pasionantá  des- 
pre adevăr si cinste („dacă nu sîntem îngeri, tre- 
buie să fim oameni“...) ; cealaltă, surprinderea unui 
moment de criză într-o familie onestă ai cărei mem- 
bri îşi caută, sinuos, drumul către fericire. Replicile 
vii, dialogul alert, fără lungimi, trimit fireşte la ex- 
perienfa actorului P.I. Practica scenei îl ajută pe 
textier, conditionindu-i succesul. OPERA ` DRAMA- 
TURGIE — „Goana“. „Nu síintem îngeri“, Buc., Ed. 
Eminescu, 1980. 168 p. (col. ,Rampa“). 


POPESCU, FLORENTIN 


Poet, reporter, eseist. S-a născut la 3 apr. 1945, în sa- 
tul Lera, comuna Chiojdu. Nereușind să intre la școa- 
la pedagogică, face studii liceale la Pătirlagele, apoi 
la Buzău, „B.P. Hasdeu“ (abs. 1964). Debutul, în co- 
loanele „Luceafărului“ (1963), poartă girul lui Mihu 
Dragomir. Ca student al Facultăţii de limba și litera- 
tura română din Bucureşti (1964-1969), devine cola- 
boratorul revistelor „Viaţa studențească“ și „Amfi- 
teatru“ — aceasta din urmă cooptindu-l, din 1958, în 
colegiul redacțional. Publică concomitent versuri, arti- 
cole de critică literară, reportaje, beneficiind de două 
premii pentru poezie, în 1968 şi 1969, decernate de 


www.dacoromanica.ro 


<> 109 Secolul XX 


publicaţiile U.A.S.C.R, După facultate, lucrează 
ca ziarist la „Viaţa Buzăului“, iar din 1971 în redac- 
tia de literatură beletristică a Editurii pentru turism, 
F.P. are capacitatea de a crea pe mai multe planuri ; 
poezie—eseu—publicistică. Volumele sale de versuri 
dezvăluie un tradiţionalist în haine moderne, ce de- 
páseste condiția de nostalgie faţă de timpuri si locuri 
pierdute, printr-o simbolistică presupunind oarecari 
implicaţii filozofice. „Obsesia păsărilor“ (debut edi- 
torial, 1970) dă dimensiunile spațiului liric al auto- 
rului : obsesia zborului si a cintecului nu apar numai 
ca dominantă psihică, ci şi ca pretext de reflecţie, de 
sondare şi cunoaştere a propriului eu. Convertită în 
idee filozofică, „obsesia“ devine în „Mereu-peregri- 
nul" (1972) neliniște a căutării de noi spatii, a nàzu- 
intei de împlinire prin actul voluntar al depásirii de 
sine. Ultimul volum, „Cuvinte de grîu“ (1975), alcá- 
tuit în cea mai mare parte din colaborări la periodi- 
ce : „Luceafărul“, „România literară“, „Ateneu“, „Cro- 
nica, „Orizont“, „Viaţa Buzăului“ sa, oferă o idee 
despre posibilităţile autorului pe linia liricii de inspi- 
ratie patriotică. Pe alocuri, poetul F.P. se regăseşte 
şi în cărţile de eseuri şi reportaje... OPERA : POEZIE 
— „Obsesia păsărilor“. Buc., Ed. tineretului, 1970, 
80 p.; , Mereu-peregrinul*. Buc., Ed. Cartea románeas- 
cá, 1972. 80 p.; „Cuvinte de grîu“. Buc., Ed. Emines- 
cu, 1975. 60 p.; REPORTAJE ; ESEURI — „Ţara fîn- 
tinilor*. Buc., Ed. pt. turism, 1972. 135 p.; „Rapsodii 
la vatra Mioriţei“. Buc., Ed. Eminescu, 1975. 148 p.; 
„Contemporan cu visul“. Oameni, locuri şi tradiţii 
din ținutul Buzăului. Buc., Ed. Sport-turism, 1978. 
202 p.; ,Reintilnire cu cetatea adolescenței“. Buc,, 
Ed. Albatros, 1979. 136 p. 


Ref.: 21, 191, 168, 205, 237 


STOICESCU, PASSIONARIA 


Poetá, autoare de cărţi pentru copii, traducătoare. Se 
naște la Bucureşti, într-o familie de buzoieni (30 apr. 
1946). Numele îi e legat de activitatea comunistă a 
mamei, de idolatria pentru luptătoarea spaniolă Dolo- 
res Ibarruri: „La Passionaria”, Studii primare în Rm, 


www.dacoromanica.ro 


Seriitori buzoieni 110 o 


Sărat, unde mama era învăţătoare, apoi liceul peda- 
gogic din Buzău, absolvit în 1965. Cu disponibilitáti 
spre literatură, muzică, coregrafie, plastică, se dedică 
poeziei, din imboldul dascălului său Tiberiu Bordea, 
frecventind cenaclurile locale, animind activitatea 
literară pe şcoală, debutind în revista „Luceafărul“ 
(1964). A mai publicat la „Gazeta literară“, ,Romá- 
nia literară“, „Viaţa Buzăului“, „Albina“, „Amfitea- 
tru“, „Săptămîna“, „Orizont“, „Steaua“, „Plămact — 
periodic bulgar —, precum şi în antologii. Profesoară 
suplinitoare in Tímboiesti, azi jud. Vrancea, şi meto- 
distă la Casa raionalá de cultură Rm. Sărat; după ab- 
solvirea Facultăţii de filologie din Bucureşti (1970), 
redactor la Ed. Litera. Dăruită scrisului pentru co- 
pii (debut editorial, 1971), începînd cu „Zăpezile de 
jertfă“ (1974) P.S. se va circumscrie lirismului femi- 
nin, autodefinindu-se. În totul, un efort de continuă 
sondare sufletească conjugat cu tendința spre o ex- 
primare spontană, excesiv muzicală — confesiune 
ce se confundă cu setea de cunoaștere şi generozita- 
tea. A tradus din literatura rusă şi polonă contempo- 
rană. OPERA ` POEZIE — „Zăpezile de jertfă“. 
Buc., Ed. Litera, 1974. 72 p. ; „Fără de pierdere ca o 
iubire“. Buc., Ed. Albatros, 1976. 63 p.; „Reverbera- 
ta^. Buc., Ed. Albatros, 1978. 95 p. ; „Cuşca de aer“, 
Buc., Ed. Eminescu, 1980. 96 p.; CĂRŢI PENTRU 
COPII — „Lume mică, lume mare“. Buc., Ed. Ion 
Creangă, 1971. 48 p.; „Cartea jocurilor”. Buc., Ed. 
Ion Creangă, 1978. 72 p.; TRADUCERI — Lebedev- 
Kumaci, V. „Cum s-au cumintit animalele“. Buc., Ed. 
Ion Creangă ; Moscova, Ed. Maliş, 1979. (pt. copii, 
tip. în U.R.S.S.) ; „Dis-de-dimineaţă...* Buc., Ed. Ion 
Creangă ; Moscova, Ed. Malte, 1980. (pt. copii, tip. 
în U.R.S.S.). 


R e f. : 3, 52, 133, 149, 152, 134, 173, 179, 237 
ULICI, LAURENTIU 


Critic literar, eseist, editor. S-a náscut la 6 mai 1943, 
în Buzău, bunicul dinspre mamă fiind petrolist la 
Berca şi Arbánasi ; după tată este maramureşean din 
comuna Rona de Jos. Datorită peregrinărilor tatălui, 


www.dacoromanica.ro 


o 111 Secolul XX 


gef de gară, va urma şcoala în diverse localităţi : Si- 
ghetu-Marmafiei, Bihor, Timiş, Buzău (cl. IV-X) si 
Ploieşti. Elev dotat, participă cu şanse egale la o- 
limpiadele de matematică, fizică, limba şi literatura 
română, dar se dedică studiilor filologice (1961-1966), 
absolvind şi Facultatea de filozofie a Universităţii 
bucureştene (1970). Între 1964-1966 conduce cena- 
clul studenţesc „Junimea“, jar după prima facultate 
lucrează în redacţia revistei „Contemporanul“, un- 
de-si începe publicistica. Doctorand în ştiinţe filolo- 
gice. Membru în Consiliul de conducere al Uniunii 
Scriitorilor, din 1976. Adevăratul debut, cu... poezie 
(4Luceafárul*, 1959), tipărindu-şi apoi versurile, cro- 
nicile literare şi studiile sub nume sau pseudonime : 
Laurenţiu Buga, Al. Rona, Mircea Moga, I. Gorescu. 
Laborios, colaborează aproape concomitent la „Con- 
temporanul”, „Luceafărul“, „România literară“, „Via- 
fa românească“, „Transilvania“, „Ateneu“, „Argeş“, 
„Familia“, „Astra“, „Ramuri“, „Tomis“, „Vatra“, 
„Tribuna“, „Convorbiri literare“ ș.a.m.d. După pro- 
priul debut editorial („Recurs“, eseuri, 1971), L.U. sem- 
nează în „România literară“, începînd cu anul 1973, 
cea dintii rubrică dim istoria publicisticii românești 
dedicată consecvent debutanfilor: „Prima verba“, cro- 
nici încorporate în două volume ulterioare despre 260 
autori. El este criticul generaţiei tinere, fiindu-i pro- 
prii rigoarea terminologică şi fraza definiţiei memora- 
bile de tip călinescian. Ediţii din Al. Macedonski și 
Gib Mihăescu, prefețe la opere traduse după Th. Gau- 
tier, Louis Goilloux, Julien Green, Blaise Cendrars, 
Pierre de Labracherie ori studii predilecte despre 
Dostoievski şi Faulkner, În pregătire — o vastă istorie 
a poeziei românești de la începuturi pină azi. OPERA: 
CRITICĂ LITERARĂ ; ESEURI — „Recurst. [Ese- 
uri]. Buc., Ed. Cartea românească, 1971. 139 p.; „Ar- 
ghezi, Bacovia, Barbu, Blaga, Fundoianu, Maniu, Pil- 
lat, Vinea, Voiculescu“, Prezentati de... Buc., Ed. en- 
ciclopedică română, 1974. 392 p. ; „Prima verba‘. Vol. 
1-2. Buc., Ed. Albatros. Vol. 1 (1973-1974), 1975. 268 
p. ; Vol. 2 (1975-1976), 1978. 248 p. ; „Biblioteca Ba- 
bel". Eseuri. Buc., Ed. Cartea románeascá, 1978, 240 
Pu EDIŢII; STUDII (prefețe, postfete etc.) — Goull- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 112 © 


loux, Louis. „Confruntarea“. Roman. Buc., Ed. Uni- 
vers, 1970. 170 p.; Cendrars, Blaise. „Aurul“. Minu- 
nata poveste a generalului Johann August Suter. 
Buc., Ed. Univers, 1971. 192 p.; Green, Julien. „Ma- 
nuel“, Roman. Buc., Ed. Univers, 1972. 280 p. ; Gau- 
tier, Théophile. „Avatar şi alte povestiri fantastice“. 
Buc. Ed. Univers, 1973. 303 p.; Mihăescu, Gib. I. 
„Vedenia“. Nuvele. Buc., Ed. Minerva, 1973. 319 p. ; 
Labracherie, Pierre de. „Parisul literar în veacul al 
XIX-lea“. Buc, Ed. Univers, 1974. 288 p.; Mace- 
donski, Alexandru. „Cartea de aur“, Antologie... Buc., 
Ed. Minerva, 1975. 256 p.; ALTE LUCRĂRI — „Pro- 
mofia '70". [Serial de articole]. În: „România lite- 
rară”, începînd cu 1980. 


R e f. : 21, 23, 24, 48, 59, 79, 84, 134, 237 
BUCUROIU, VALERIU 


Poet, traducátor. S-a náscut la 17 iun. 1934, in satul 
Cárpinigtea, comuna Beceni; m. 31 ian. 1980. Íntre 
1949-1953 urmeazá cursurile Scolii pedagogice din Bu- 
záu, apoi Facultatea de filologie din Bucuresti (abs. 
1957). Profeseazá un timp, dupá care indeplineste dife- 
rite munci de răspundere în Capitală, pe linie de invá- 
fámint şi cultură. Din 1971 lucrează în aparatul C.C. 
al P.C.R. Debutul tirziu („România liteará", 1969) 
este urmat de colaborări frecvente la „Contempora- 
nul“, „Săptămîna“, „România literară“, „Steaua“, 
„România liberă, „Scînteia tineretului“, cu poezii şi 
eseuri. În 1973 îi apare prima carte, „Floreta de ar- 
gint*, încununată de succes. La intervale scurte, în- 
credinfeazá tiparului alte patru volume de versuri, 
concomitent cu traduceri din V. Sleptov şi R. Roj- 
destvenski. Antologat în „Epigramiști români de ieri 
si de azi“ şi „Dansul săbiilor“ (1975). V.B. cultivă 
virtuos epigrama, fabula, dar şi poezia lirică. Dacă 
în „Dimineaţa apelor“ îşi găsise tonul pătrunzător 
pentru a da glas sentimentului de dragoste față 
de natura patriei, iar mai apoi, în „O ființă“, reusea 
cu economie de mijloace să afirme poezia de 
idei, ultimul volum, „Centurile de siguranţă“ (1979), 
îl defineşte într-un cadru inedit de investigaţie ; sînt 


www.dacoromanica.ro 


56. Nicolae Tăutu, 
apreciat exponent al umanismului socialist, 


POEȚI 


VIRGIL TABACU 


CÂNT 
O LUME NOUĂ 


VERSURI 


57, Virgil Tabacu : „Cint o lume nouă“, una din 
primele cărţi lirice de după 1944. 


TIPARUL CARTEA ROMANEASCA: — BUCUREŞTI 


bo 


www.dacoromanica.ro 


'eug1oeur) UOJ I$ UOȚEIED UO] "Iatuappäv 


S. 


ion 
iica 


60. Ion Cara 


impreuná cu f 


58 


lul unui poem manuscri 


i 


la masa de lucru 
facsim 


K 
rer dd 


[e] 
c 
c 
D 
c 
© 
E 
[e] 
Li 
[e] 
o 
be 
RO 
= 
= 
= 


„Cu aerul său 

de schivnic al spiritului 
el a reinventat Mitologia 
rurala 

si i-a dat o stralucire 
fără egal...“ 


61. Ion Gheorghe 
la Tabăra de sculptură 
Máqura, 
„Festivalul de poezie“, 1975. 


62-63. Ion Gheorghe si Gh. Istrate. În facsimil: scrisoare 
lui Ion Gheorghe, prim-laureat al revistei „Tinăru 
scriitor“ (1952), adresată cenaclului buzoian „Al. Sahia“, 


AE D comente! . A absit, 
optat CE ORAL la n. O? 
Kine Loi, Vu anecht 58006 


^ i Ke: , 
h LE? $ i IESEL aet 
$ ZA au Eu LO A MALLA NANA CU 


Eë 


deboli a Que VR ada > 105 Ud NY G; m CE 
If. 


E MARO d Nei, “Bz 


Fl St 
Gh en = 
f REM vA, Ot AL 
! 
à Ze SECH 
SA. O EE ae e, 


61-65, Doi colegi de liceu 


Radu Cárneci (sus) si Titel Constant 


„Prelucrind «Cintarea cintarilor», Radu Cárneci a scris 
..un veritabil poem de dragoste, 

in care nu e greu sa-l recunoaștem pe el, 

ca poct original, de proaspete elanuri lirice...“ 


nescu. 


H 


CoN 
y" a 


4 
pini Lë n 


de B 


67-68. Gh. Istrate in anul 
debutului editorial (1968) 


A 
La! 
dë 
ka 
En 
Y 
2 
- 
3 
Leen 
3 
3 
N 
3 
A 
ei 
— 
2 
> 
omi 
EI 
3 
3 
N 
S 
E^] 
m 
a 
dë 
a 
Ke 
A 
E 
E 
E 
© 
E 


Un debut publicistic neobișnuit („Viaţa Buzăului“, 1 apr. 1956); 
trei colegi de liceu semnează aceeași poezie... 


E taină-i totul, Oac că « e e toarnă 


spu: 
Y Ce ta, 


69, A. I. Záinescu 


70. Valeriu Bucuroiu 


Ka > - ; 
| t, E gelu ul Cafe puebla 


KS > pum ec tut? Ax ad a A 
ee Se Teta - eat Lanas ms pat «g^ 
2 Qe SOS de pra A cli 
^ , 
CAE Xe de e ele, e ei 

^ , 
ex € ¡tre E Ge Pune [E LE 
OP e AAA As PP ete a ya IN 
N z 
e en D DS Wa e eta vo că 
) 


Că les e Sak lua dë ees RS Lan G 
Ex SEPS gus S Pear 
lee Le ceu: CEA eL po po qoe Zei 


X- -t www. dacorornapicaxec bed ee" f 


D 


n2592:0)]S PIIPUOISSEQd "LL 


—ILY. 


FLORENTIN POPESCU 


BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BUZĂU 


INJIOZNY HOTMLIOA VIDOTOINV 


nosedog UUJ ZL 


i 


ION 
TANCIU 
CIR! 


TTL Lal 


Bucur Chiriac 


Mircea Ich 
76. 


75. 


S 


(6461) noseuguro;) Sea I$ (8261) NPL eJS UOL : Mqop nyuəd iopuopnus munru() 8 erward FLEL 


DRAMATURGI, PROZATORI 


77, Ion Báiesu, 
un prozator umorist deveni! dramaturg de excentie, 
www.dacoromanica.ro 


4 


Corneliu Stefan 
AVENTURILE * 
TEZAURULUI 

“CLOSCA 

CU PUII 

DE AUR" 
o 


Sexe 


Tuoumnoop-[nfej1odei nes ,«ine 9p rnd no Psor» 
In[nginezoj 9[;INJUSAY” : urga]$ nipoulo) g 


79. Iulian Neac,u 
| 


Iwww.dacoromanica.ro 


[|Nv3IsanravinsOs In 10 ISNOO 1V I$ wo 1v nvzng NValădAt In ini311WO9 1v NvO30] 


saca UNI 


iDaA-Hmm onip) 23007 Jp 1407904 


t1iaj1iodalz 
A egene 
THojezouigq 


Su- 


78. „Viaţa Buzăului“ 
pliment (frontispiciu, 1976) 


TEATRUL 
MIC 


NO eS 
SINTEM 
INGERI 


“de. 
PAUL IOACHIM 


81-82, Actorul-dramaturg Paul Ioachim 


Si istoricul de teatru Mihai Florea, 
cunoscut mai ales ca prezentator al emisiunilor Radio T.V.: 
„Cine ştie cîştigă“, „Steaua fără nume", „Floarea din grădină“... 


e: 


> 
* 


; PAS 
ET 
Gems 


KE 


www.dacoromanica.ro 


83-84. George Macovescu, in postura memorialistului 
(„Farmecul pămîntului“, 1977). 


FARMECUL 
PAMINTULUI 


PUBLICISTI 


ISTORICI LITERARI, 


EDITORI 


RER MES > ; NP ee 
€ Egger "F e 


dite* (1967). 


1 ine 


R.S.R. pentru ediţia 
Scrisori i 


s um 


D. Zamfirescu 


86-87. Al. Săndulescu, premiul „B.P. Hasdeu“ 
al 


Filă de manuscris 


t a E E Ke m 3 
Ss cC 72 C Lata et E a qnt "Ste MAD 
| i SR) 
` z ^ t e Cé D PIT 
Së Cu af ree O pia a, f 
Va S ; me cy v) a y 
eC nel 27: Ca EY ove “Fals. eme i 


i atig Yee Y i! os Leg fa € Gerd 


ESEISTI, 
CRITICI LITERARI 


88. Laurenţiu Ulici 
„Critic exigent, 
înclinat spre ironie“. 


89. Mariana Ionescu sau 
„fanatismul lecturii”. 


90. Liviu Petrescu 


"vă invită + 


AINE 


COMITETUL JUDEȚEAN, DE” CULTURA, SI EDUCAȚIE (P RR da 
AA SOCIALISTA BUZAU j 
e à MASS | 
z Š; 
i 


i duminică. 8 oprilie 1973, ora 9,30 | SE G R II E i R H 

E i Í ¿in sala mică a Casei de cultură a sindicatelor, £ 1 

EN E Aes ` da luat pore le N DIALOG CÜ TARA 
c^ JN Sesiunea de comunicări awe Die opea, Age 
A og "a 


Eon la infilnirila CU cititori; 
SE municipiul s; județul SE 
Fadrul Festivalalui nalienal 
xS Interea: României, 


is^ ` -VASILE VOICULESCU- 


PERSONALITATE PROEMINENTÀ & 
A LITERATURII ROMÂNECTI 


i INESCU" 
1 HOAN | GEORGES RIBLIOTECA JUDETEANA +» + LICEUL „M. EMIN 
E "de ani de ta .- ESCUI nizează: 
R 
SALONUL LITERA 
DEDICAT POETULUI 


+ Vineri, 5 octombrie 1979, ora 17, 


in: amfiteatrul Liceului ac Eminascu' 
| 
| O D NES. 


| Salonul literar... 


CU PARTICIPAREA SCRIITORILOR : 
licalesCcu—— 


„ON BAIESU 
„lansarea carți y NOIMELE d 

US. 

ES 


rul 
DEI 


ES 


A 


Se 


noul volum de versuri al poetului 


SION i GHEORGHE 
S 


^ d 
H 
pue H : 
la SRL literar (edi, J i " UM x 
dedicat poetu det (ediţia a 90. +a) H EE : d 
a y 
V A L E Ri m B ED C i 
UROI U : 
a 
H 
n" pm z 
w a Participă — — — S 
dis err | CONSTANTIN Cen, H 
— Postul NICHITA SANE | S 
Sa non Er cand SC E | : 
ica iw, Mire EN 
D 


Omagiu. Saloane literare 
în organizarea Bibliotecii judeţene Buzău 


www.dacoromanica.ro 


« 113 Secolul XX 


aici întrebări dramatice despre existența umană, de 
unde neliniștea lucidă, dar și credinţa în raţiunea o- 
menirii pindite de primejdii. OPERA: POEZIE — 
„Floreta de argint“. [Epigrame]. Buc., Ed. Albatros, 
1973. 112 p. „Ascensor pentru cuvinte“, Buc., Ed, 
Albatros, 1975. 100 p.; „Dimineaţa apelor“. Buc., Ed, 
Eminescu, 1976. 120 p.; „O fiinţă“. Buc., Ed. Cartea 
românească, 1977. 160 p.; „Centurile de siguran- 
tă“, Buc., Ed. Cartea românească, 1979. 120 p. ; TRA- 
DUCERI — Sleptov, Vasili. „Vremuri grele“. Roman, 
Buc. Ed. Univers, 1974. 152 p. (În colab. cu Puiu 
Brăileanu); Rojdestvenski, Robert. „Poeme“. Buc., Ed. 
Univers, 1976. 131 p. (În colab. cu Gh. Tomozei). 


R e f. : 21, 23, 24, 38, 165, 172, 174, 175, 183, 237 
NEGOIŢĂ, LUCIA 


Poetă, publicistă. Născută în comuna Breaza, la 9 
sept. 1945, se stabileşte din primii ani la Bucureşti, 
unde urmează Liceul „lulia Hasdeu“ (1959-1962), 
apoi Facultatea de limbă şi literatură română (abs, 
1967). Ca studentă, va frecventa cenaclurile „Juni- 
mea“ şi „N. Labiş“. Este repartizată în redacția ,E- 
misiunea de poezie“ a Radiodifuziunii Române, pen- 
tru ca din 1971 să alcătuiască — în calitate de co- 
mentator al fenomenului literar — hebdomadara „Re- 
vistă literară radio“ (Un volum cu acelaşi titlu a a- 
părut, în editare internă, sub conducerea sa). Debu- 
tul, cu poezie, la „Contemporanul“ (1966), urmat de 
altul, în publicistică, o replică la antologiile de texte 
literare pentru elevi, rău întocmite. Semnează apoi 
versuri şi interviuri cu personalităţi ale vieţii cul- 
turale în „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Lucea- 
fárul*, „România literară“, „Steaua“, „Cronica“, ,O- 
rizont" etc. După un prim volum de „Poeme“ (1973), 
remarcat de critică, L.N. abordează în „Roza şi în- 
chipuirea“ poezia de dragoste, lirismul sáu abátin- 
du-se de la „tradiţia“ aşa-zisă feminină, Note speci- 
fice : percepţia realului prin feminitate, obsesia na- 
turii dureroase (nu nostalgic melancolică), tenta de 
autopersiflare uneori peniru cenzurarea  candorii, 
aspiraţia la un paradis terestru fabulos şi real în ace- 


8 Scriitori buzoieni 
www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 114 o 


lasi timp... Izvoarele lirismului modern : Dylan Tho- 
mas, Rilke, Milosz, Blaga, Botta, Doinaş, M. Ursa- 
chi. O poetesá interesantá din familia tinerilor afir- 
mati dupá 1970, cu grijá pentru expresia aleasá si in- 
telectualizarea emofiei. OPERA : POEZIE — ,Poe- 
me“. Buc., Ed. Albatros, 1973. 103 p. ; „Roza şi inchi- 
puirea", Buc., Ed, Eminescu, 1976. 98 p; ,Dumini- 
că spre luni“. Buc., Ed, Eminescu, 1980. 112 p. ; EDI- 
TII — ,«Revista literará radio» comentatá de scri- 
itori si ascultátori*. Buc., Oficiul de presá si tipári- 
turi al Radioteleviziunii Románe, 1976. 


R e f. : 38, 41, 84, 133, 237 


URSACHE, MAGDA 


Critic literar, eseist. De obírsie buzoiană, vede lumina 
zilei în Capitală (20 dec. 1943). Liceul „B.P. Hasdeu“ 
din Buzău şi studii filologice la Universitatea Iași, abs. 
1967. Debutează la „Cronica“ (1968), revistă unde va 
si lucra ca redactor, semnínd seria de eseuri despre 
„Scriitori contemporani“ : Nichita Stănescu, Jon 
Gheorghe, Ioan Alexandru, Cezar Baltag ș.a. — par- 
tial reunite în volumul „A patra dimensiune“ (1973). 
Oprindu-se asupra textului si particularitátilor stilis- 
tice, după principiile formalismului rus, ale criticii 
tematologice şi arhetipale..., M.U. încearcă în car- 
tea sa delimitarea elementelor ce diferentiazá gene- 
ratia poetică din deceniul al 7-lea, hotáritoare în de- 
finirea liricii româneşti actuale. Colaborări la „Cro- 
nica“, „Ateneu“, „Convorbiri literare“, „Limbă şi li- 
teratură“ şi o pertinentă ediţie din lirica reprezen- 
tativă a Magdei Isanos (1974). În prezent, M.U. este 
cadru didactic la Universitatea ieșeană. OPERA: 
CRITICĂ LITERARĂ — „A patra dimensiune“. Iaşi, 
Ed. Junimea, 1973. 252 p.; EDIŢII — Isanos, Magda. 
„Poezii“. Buc., Ed. Minerva, 1974, 223 p. 


R e f. : 133, 237 


PORUMBOIU, ARTHUR (Veronel Porumboiu) 


Poet. S-a născut la 8 mar. 1935, în satul Dimiana, co- 
muna Beceni; coleg de şcoală elementară cu Vale- 


www.dacoromanica.ro 


«115 Secolul XX 


riu Bucuroiu. Prima lectură pasionantá : poeziile lui 
Eminescu într-o ediţie de lux, 1883, carte ce aparti- 
nea familiei. Studii medii tehnice de protectia plan- 
telor la Buzău (abs. 1954), tehnician în agricultura 
judeţelor Prahova şi Constanţa. Debutul, cu basmul 
versificat „Făt Frumos si Zina Munţilor“ („Viaţa Bu- 
zăului“, 1953), pe vremea cînd frecventa cenaclul „Al. 
Sahiat, şi cîteva poezii tot in „V.B.“, fără să anunţe o 
anume orientare; va mai publica la „Amfiteatru“, 
„Ramuri“, ,Contemporanul", „România literară“, 
„Scînteia tineretului“, „Flamura Prahovei“, „Tribu- 
na Ialomiței”. Adevăratul debut se produce în „Lu- 
ceafárul* (1965). Cel mai insolit poem al său, ,Trei- 
sprezece“, e cuprins în placheta „Domnule Copil“ 
(1974), şi ea o apariție puţin obişnuită. Din 1970 cola- 
borează la „Tomis“, „Dobrogea nouă“, sporadic la 
„Argeş“, „Cronica“, „Convorbiri literare“, „Orizont“. 
OPERA : POEZIE — „Domnule Copil“. Buc, Ed. 
Cartea românească, 1974. 51 p. ; „Arheologia nopţii“, 
Buc., Ed. Cartea românească, 1978, 80 p. 


R e f. : 133, 150, 177, 196 


BĂICULESCU, GEORGE 


Prozator. Născut Ia 19 ian. 1933, în satul Valea Sibiciu- 
lui, comuna Pátirlagele. Şcoala medie tehnică de co- 
mert Buzău (abs. 1952), contabil la 1.F.E.T. Nehoiu, 
în prezent şef de birou. Animator al cenaclului „Al. 
Odobescu“.  Reportajele ca şi consemnările despre 
oamenii pădurii i-au apărut la „Muncitorul fores- 
tier“, „Flamura Prahovei“, „Munca“, „Gazeta coope- 
raţiei“, „Apărarea patriei“, „Pentru patrie", ,Elóre“*, 
„România liberă“, „Flacăra“, „Viaţa Buzăului“ 
(unde, între 1970-1974, susține rubrica „Scrisori din 
munţi“), Debutul editorial și-l încearcă cu schițe şi 
povestiri (1975), tentativă îndelung pregătită, pen- 
tru ca apoi să revină la uneltele initiale, consacrin- 
du-se ca reporter. OPERA: PROZĂ — ,Strigátul* 
Schițe şi povestiri. Buc., Ed. Litera, 1975. 75 p. ; „Oa- 
meni și arbori“. Reportaje şi povestiri. Buc., Ed. 
Litera, 1977, 84 p. 


Re f. : 133, 185, 233, 234 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 116% 


STANCIU, ION 


Poet. Se naşte la 2 oct. 1950. Cursul elementar în sa- 
tul natal (Lanuri, comuna Ziduri), căutindu-și mese- 
ria, poate vocaţia, în orașul muncitoresc de la poalele 
carea de strungar la şcoala de ucenici „Tractorul“ 
(1968) şi absolvă liceul seral. Elev fiind, se exer- 
sează ambițios cu poezii şi scurte proze în coloanele 
ziarului uzinei, publică apoi la „Astra“ (1968), „Lu- 
ceafárul“, „Amfiteatru“, „Convorbiri literare“, „Via- 
fa românească“, „Argeş, „Echinox“, „Viaţa Buzău- 
lui“, „Drum nou“ — Braşov ş.a. Din 1974 îl găsim în 
Buzău, foarte tinár posesor al unor „trofee“ cistigate 
la concursuri de poezie: „N. Labiş“ (1970, menti- 
une) sau cel al revistei „Luceafărul“ (1972, împărţit 
cu Dan Verona). În prezent este student al Facultátiii 
de filozofie din Bucureşti. Premiat de Uniunea Scri- 
itorilor pentru debut în 1976, volumul său imnic 
„Despre uimire“ (à propos de uimirea care precede 
cunoaşterea !) anunţa in I.S., surprinzător, „una din 
marile promisiuni ale generaţiei tinere“ (L. Ulici), 
Următorul volum (1979) îi confirmă talentul, fiind 
o carte de atitudine şi de conştiinţă, în care retoris- 
mul şi ornamentele stilistice fac loc expresiei direc- 
te ce comunică „idei“ poetice, mai curînd decit „vi- 
ziuni”. OPERA: POEZIE — „Despre uimire“. Duc, 
Ed. Cartea românească, 1975. 84 p.; „Fiinţa concre- 
tă“, Buc., Ed. Cartea românească, 1979. 108 p. 

R e f. : 133, 170. 237 


ANDREI, GHEORGHE 


Poet, publicist. Náscut la 24 oct. 1937, ín comuna 
Sîngeru — Prahova. Liceul „I.L. Caragiale“ din Plo- 
ieşti (abs. 1955) şi Facultatea de filologie din Bucu- 
resti (abs. 1963). Profesor la Liceul Pogoanele, unde 
scoate revista „Aurora“, iar după 1971, instructor la 
Casa corpului didactic Buzău, îngrijind apariția re~ 
vistei „Şcoala buzoiará*. Debutul, în „Luceafărul“ 
(1959). Publică asiduu poezii, proză, epigrame, fabu- 
le, articole, recenzii, folclor, reportaje în „laşul lite- 


www.dacoromanica.ro 


«» 117 Secolul XX 


rar“, „Viața studențească“, „Scînteia  pionierului“, 
„Convorbiri literare“, „Ramuri“, „Orizont“, ,,Romá- 
nia literară“, „Flacăra“, „Argeș“, „îndrumătorul cul- 
tural“, „Tribuna şcolii“, „Viaţa Buzăului“. O plache- 
tă i se tipărește în 1976, cu aprecierea criticului E. 
Simion cum că pastelul ar fi „forma în care sensibi- 
litatea lui de om al colinelor, discret si melancolie 
se exprimă mai bine“... Vol. „Copac solitar“, sub 
tipar (Ed. Albatros). OPERA: POEZIE — „Zăpezile 
fierbinți“. Buc., Ed. Litera, 1976. 43 p. 


R e f. : 133, 184, 193 
CRISTEA, PUIU (Alexandru Cristea) 


Poet, publicist. S-a náscut in Máneciu — Prahova, la 
2 feb. 1930. În Vălenii de Munte, unde absolvă Jiceu! 
(1950), e un timp directorul Casei raionale de cultură. 
După 1968 lucrează ca redactor, apoi ca șef de rubrică 
la ziarul „Viaţa Buzăului“, incredintindu-i-se si con- 
ducerea prestigiosului cenaclu.!) Absolvent al Facul- 
tátii de ziaristică (1975). Debutul, pe cînd nu împlini- 
se 15 ani, în „Curierul Liceului «Petru si Pavel», azi 
„I.L. Caragiale“, din Ploiesti. Colaborări la „Via- 
ta militară“, „Flamura Prahovei“, „Îndrumătorul 
cultural“, „Libertatea (Pancevo — Iugoslavia), 
„Viaţa Buzăului“, emisiuni radio. Ca ziarist, publică 
anchete culturale, reportaje, interviuri. Volumul de 
debut (1976), selecție a versurilor apărute prepon- 
derent în „V.B.“, propune un liric, cu ton adesea ele- 
giac, ce conferă poeziei de dragoste spațiul suve- 
ran... OPERA : POEZIE — „Luceafăr de dor“. Duc, 
Ed. Litera, 1976. 64 p. 


R e f. : 133, 186, 224 
DINCĂ, DUMITRU ION 


Poet, publicist. Se naşte în satul Clondiru, comuna 
Ulmeni, la 17 iul. 1949. Calificat ca lăcătuș, lucrează 


% Citeva nume: Ion Stanciu, Gh. Andrei. Dumitru Ion 
Dincă, Nicolae Penes, Gh. Vasile, Călin Ghetu, Gh. Minrá, 
Ion Crăciunică, Cristian Enescu, Gh. Băicuş, Nicolae Gil- 
meant, Gabriel Năstase, Ion Iova, Gh. Ene, Dan Dumitrescu, 
Emil Niculescu, Aurelian Mares. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 118 © 


în căile ferate alături de tatăl sáu. Liceul seral. Ab- 
solvă Facultatea de ziaristică (1974), devenind pen- 
tru citeva luni redactor la „Viaţa Buzăului“. Între 
1974-1978 e secretar cu probleme de propagandă al 
Comitetului judeţean U.T.C., conducînd şi „Ateneul 
artelor“, apoi corespondent al „Scînteii tineretului“ 
pentru județele Buzău, Vrancea şi Bacău. Debutul 
poetic, în „Viaţa Buzăului“ (1968), pe linia unui Ion 
Gheorghe sau Gh. Istrate. Alte colaborări : „Scînteia 
tineretului“, „Luceafărul“, „Contemporanul“, ,Ate- 
neu", „Amfiteatru“, „Munca“. Cartea de versuri îi 
apare la Ed. Litera (1976), cu titlu neinspirat, dez- 
văluind un traditionalist marcat de note expresio- 
niste, OPERA : POEZIE — „Marea de voievod a băr- 
batului*, Buc, Ed. Litera, 1976. 48 p.; ALTE LU- 
CRĂRI — „File de cronică utecistă buzoiană“, Bu- 
zău, Comitetul judeţean U.T.C., 1980. 48 p. 


R e f. : 133, 155, 223 


ICHIM, MIRCEA 


Poet, publicist. S-a náscut in Buzáu, la 26 sept. 1944. 
După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu“ (1962) si a 
Facultăţii de limba şi literatura română din București, 
lucrează în redacția „Vieţii Buzăului“ (1968-1973). 
Este numit lector la Facultatea de ziaristică a Aca- 
demiei „Ștefan Gheorghiu“, pentru ca după numai 
doi ani să editeze „Secretariatul de redacție“ — curs 
universitar, prima lucrare de acest gen din literatura 
română de specialitate. Debutul, la 16 ani, în coloa- 
nele „Vieţii Buzăului“; alte colaborări (cu poezii si 
articole), la „Viaţa studenţească“, „Amfiteatru“, „Cro- 
nica“, „Tomis“. Preocupári constante în domeniul se- 
mioticii, finalizate în studii tipărite de-a lungul ulti- 
milor ani în revista „Presa noastră“. Rod matur al 
exerciţiului poetic de peste un deceniu, volumul de 
debut „Ieşirea din crisalidá* (1976), prin ideatica sa, 
prin muzicalitatea şi performanţele imaginilor, indică 
în MI. un posibil autor de referinţă. OPERA : PO- 
EZIE — „Ieşirea din crisalidá*. Poem. Buc., Ed. Car- 
tea românească, 1976. 56 p. ; TEORIA PRESEI — „Se- 
cretariatul de redacție“. Buc., Academia „Ștefan 


www.dacoromanica.ro 


o 119 Secolul XX 


Gheorghiu* — Facultatea de ziaristicá, 1975. 132 p. ; 
ed. a 2-a, 1980. 


R e f. : 133, 180, 237, 241 


CHIRIAC, BUCUR 


Poet, publicist. Náseut in Buzáu, la 1 mai 1932; al 
11-lea copil dintr-o familie sáracá de muncitori cefe- 
risti. Este vărul dinspre mamá al poetului Panait 
Nicolae. Liceul industrial în Buzău (1944-1949), pe 
care îl întrerupe spre a se întreţine, lucrind un timp 
la S.M.T. Pogoanele si G.A.S. Cíndesti; bacalaure- 
atul, la liceul braşovean „Andrei Șaguna“ (1955). În- 
tre 1955-1958 e muzeograf principal la Muzeul regi- 
onal de istorie Ploieşti, instituţie condusă pe atunci 
de renumitul profesor N. Simache, de care B.C. îşi 
va lega o trainică prietenie. Patru ani urmează cursu- 
rile fără frecvenţă ale Facultăţii de istorie, apoi, la 
zi, pe cele ale Facultății de filologie din București 
(abs. 1963). A lucrat 16 ani în diplomaţie, ca ataşat 
cultural al României la Moscova. Din 1979 e instruc- 
tor principal la Direcţia literaturii a C.C.E.S. Debutul, 
cu articole, la ziarul „În slujba patriei“ (1953). Va 
mai publica reportaje, versuri, eseuri, interviuri, note 
de călătorie la „Flamura Prahovei“, „Viaţa Buzá- 
ului“, „Luminita“, .Invátámintul liceal si tehnir pro- 
fesional“, ..Contemporanul“, „Ramuri“, „România li- 
terará*, Editorial. debutează destul de tirziu, cu pla- 
cheta „Aproape de copilărie“. (1977) — o acumulare 
în timp a experienței sale lirice, omagiu. brat firav 
de flori din grădina copilăriei poetului. Cu exrentia 
ultimului ciclu, fiecare poem evocă momente cu jm- 
plicnții adînci în viata orasului natal, urme ale rázbo- 
iului în cenușa căruia P.C. regăseşte. obsedant, icoa- 
na mamei. OPFRA : POEZIE — „Avroape de co- 
pilárie“, Buc., Ed. Ion Creangă, 1977. 50 p. 


R e f. : 143, 192, 200 
IONESCU, MARIANA 


Critic literar, eseist. S-a născut la 26 aug, 1947. in 
comuna Amaru. Liceul „I.L. Caragiale“ din Ploieşti 
(abs. 1965), Facultatea de limba si literatura română 


www.dacoromanica.ro 


Berlltori buzoleni 120 o 


a Universității bucureștene (abs. 1970). Cu reparti- 
fie guvernamentalá, lucreazá la Ed. Eminescu ca lec- 
tor în cadrul secţiei de critică. Un an mai tîrziu, ab- 
solvă cursul post-universitar al Facultăţii de ziaris- 
tică, secţia „editură“, Doctoratul şi-l trece cu lucra- 
rea „Proza lui Tudor Arghezi“. Nu a frecventat nici 
un cenaclu, Debutul, la „Ramuri (1971), cu pagini 
despre romanul călinescian „Cartea nunții”, după 
care publică foarte puțin în reviste: „Orizont“ (Z, 
Stancu, T. Arghezi), „Luceafărul“ şi „Steaua“ (L. 
Fulga) — eseuri de întindere, reluate în volumul de 
debut „Artă şi aspirație“ (1977). M.I. face analiză pe 
text, critică tematico-structuralistă, şi realizează o 
cercetare strict estetică, surprinzind relațiile operei, 
Eruditia, lecturile elevate, orizontul larg de trimi- 
tere converg, în intenția unei autoare cu evidentă 
comprehensiune analitică, spre îmbogățirea opere- 
lor interpretate. MI mai semnează în colecția „Ar- 
cade“ o antologie din I.A. Brátescu-Voinesti şi o alta 
de ,Pamflete" argheziene (În postfață: cea dintii 
„gramatică“ a pamfletului românesc, ilustrată cu con- 
tributia maestrului diatribei). OPERA : CRITICĂ LI- 
TERARĂ; ESEURI — „Artă si aspirație“. Cluj- 
Napoca, Ed. Dacia, 1977. 184 p.; „Ochiul ciclopului“ 
[Teza doct.], sub tipar; EDIȚII — Brátescu-Voinesti, 
I. A. „Întuneric și lumină“. Buc., Ed. Minerva, 1978. 
320 p; Arghezi, T. „Pamflete“, Buc., Ed. Minerva, 
1979. 328 p. 


Ref. : 57, 190, 201, 204. 208 


CABEL, NICOLAE 


Prozator, poet. Se naște în Buzău, la 21 nov. 1943. 
Liceul „B.P. Hasdeu“ (1957-1961), după care doi ani 
face corecturá la gazeta „Viaţa Buzăului“, Absolvent 
al Institutului de artă teatrală și cinematografică 
„LL. Caragiale“ (1970). Regizor de film la studioul 
„Al. Sahia“ si profesor asociat la LA.T.C, Debutul 
poetic, în „V. B.*. (1960); cea dintii cronică cinema- 
tograficá, în aceeaşi publicație (1961). Evoluţia spre 
proză a fost determinată de... opțiunea pentru film, 
o compunere, „Fluturele de cărămidă”, fiind proba 
' sa de admitere în institut. Ca regizor, se afirmă cu 


www.dacoromanica.ro 


AO) Secolul XX 


medalionul „Victor Iliu“ (premiul ,tinárului cre- 
ator“, ACIN, 1972), N.C. va scrie și scenariile ur- 
mátoarelor 50 de documentare, preocupat de expre- 
sivitate, de implicarea directă a poeziei în limbajul 
cinematografic. Alte colaborări, la „Amfiteatru“, 
„Cinema“, „Orizont“, „Tomis“, , Astra", „Luceafărul“, 
Prozele din volumul de debut (,,Somnul pe riu", 1978) 
sint in esenfá stare poeticá, stare intre real si fantas- 
lic, aproape poeme ce trádeazá lecturi din Faulkner 
sau Mircea Eliade. OPERA: PROZĂ — „Somnul pe 
riu“ (Nuvele). Buc., Ed. Cartea românească, 1978. 
176 p.; SCENARII DE FILM (selectiv) — „Diminea- 
fa la marginea ploii“. În: V.B. Supl., apr. 1969, p, 
17-18; „Fluturele“. In: V. B. Supl, apr. 1970, 
p. 18; „Scoala de la Baraj”. În : V.B. Supl., sept. 1976, 
p. 16 (În colab. cu N. Nicolae); ALTE LUCRĂRI — 
In: „Caiet de proză“. Buc., Ed. Eminescu, 1973, p. 
45-54. 

R e f. : 34, 156, 195, 203 


COMANESCU, DENISA 


Poetă. Născută in Buzău, la 4 feb. 1954. Liceul „M. 
Eminescu“ (abs. 1973), Facultatea de limba si litera- 
tura română, secţia románá-englezá, a Universităţii 
bucureștene (abs. 1977). Translator la o întreprinde- 
re de comerț exterior, din 1978 redactor la Ed. Uni- 
vers. Ca elevă, frecventează cenaclul „Viaţa Buzău- 
lui", timp în care va si debuta (, V. Bn 1969). A mai 
publicat la , Názuinte", revista liceului — sub îndru- 
marea profesoarei Doina Mănoiu —, la „România li- 
terară“, „Luceafărul“, „Tribuna“, „Almanahul lite- 
rar“ ş.a. Premiul I în Festivalul naţional „Cântarea 
Romániei^ — creaţii studențești (1976); premiul de 
poezie al revistei „Luceafărul“ (1977). Volumul de 
debut : „Izgonirea din paradis“ (1979), cu bună pri- 
mire la public şi premiat de Uniunea Scriitorilor, 
reia, parţial, colaborările anilor 1975-1977. Unitar, el 
se constituie ca o asumare lirică a biografiei: rupe- 
rea de universul adolescenței, intrarea în viață. Po- 
ezie moderná, în care metafora e revelatoare; există 
aici si ardenfa senzorială inaugurată de Maria Ba- 
nus si luciditatea Ninei Cassian, D.C, excelínd prin 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 122 o 


necontrafacere, refuzul  poetizárii, al edulcorárii 
imaginii. A tradus din lirica americană; Robert 
Mezey, W.S. Merwin, James Wright, Denise Lever- 
tov, Robert Bly, OPERA ` POEZIE— ,Izgonirea din 
paradis“. Buc., Ed. Cartea românească, 1979. 55 p. 


Ref.: 161 


STEFAN, CORNELIU 


Publicist, prozator. S-a născut la 21 oct. 1941, în Bu- 
zău. Absolvă Liceul „B.P. Hasdeu“ (1959), Faculta- 
tea de limba si literatura română — Univ. Cluj (1967), 
Facultatea de filologie-istorie a Universität craio- 
vene (1978). Profeseazá la o școală rurală din judeţul 
Neamț, iar in 1968 trece ca redactor la „Viața Buziu- 
lui C. St. face din rubricile încredințate pasionan- 
tá gazetárie : „Să vină reporterul*, „Sport“, „Cadran 
cultural“ ; el abordează deopotrivă istoria şi critica 
literară, cronica plastică, muzicală şi sportivă, inter- 
viul şi reportajul ; răspunde de apariţia Suplimente- 
lor ,,V.B.** A debutat, ca student, în revista „Tribuna“ 
(1967), unde timp de peste un an i se oferá rubrica 
„Ex libris“, Sporadic, alte colaborări: „România li- 
terară“, „Amfiteatru“, „Almanahul literar“. Cartea 
sa, „Aventurile tezaurului «Cloșca cu puii de aur» 
(1979), reportaje reluate din „V.B.“ si Supl., vine, ca 
debut editorial, nefiresc de tîrziu. În general, C. St. 
scrie o proză reportericească aparte, de reconstituire 
istorică pe baze strict documentare, pe linia unui 
Mihai Stoian, mai divergent chiar (v. serialele despre 
„Continuitatea 2050“ sau despre așezările rupestre 
din Munţii Buzăului — ce vizează domenii precise ale 
lingvisticii, istoriei, geografiei), avantajat de unica-i 
temă, a „spațiului buzoian“, pe care o stápineste cu 
autoritate. OPERA: PROZĂ (PUBLICISTICA) — 
„Aventurile tezaurului «Cloşca cu puii de aur». 
Bue, Ed. Sport-turism, 1979. 160 p.; ISTORIE LITE- 
RARĂ (în culegeri) — „Pe urmele lui Vasile Voicu- 
lescu“. În: „Articole, comunicări, documente V. 
Voiculescu“, Vol. 1. Buzău, Comitetul județean de 
cultură şi educație socialistă, 1974, p. 9-12; în vol, 2, 
1979, p. 9-12; v. şi contribuţii despre H. Papadat- 


www.dacoromanica.ro 


o 123 Secolul XX 


Bengescu, Al. Sihleanu, G. Ciprian, C. Marino-Moscu, 
Urmuz, Al. Pelimon, N. Panait, Al. Vlahuţă etc, în 
V.B., 1968-1970; ISTORIA PRESEI [Serialul „Reviste 
de altádatá^] — În: V. B., 1969-1970; ALTE LU- 
CRĂRI — „Tabăra de sculptură Măgura“ [Serial de 
interviuri]. În: V.B. si Supl., 1970-1974; „Continuita- 
tea 2050* [Serial de reportaje şi articole]. În : V.B., 
1978-1980 ; EDIŢII — „Vestigiile rupestre din Mun- 
tii Buzăului“, Buzău, Arhivele Statului, 1980. 88 p. 


Re f. : 178, 188, 202, 212 


Alte contributii 
BRÁESCU, C. 


Dramaturg, ziarist. Născut la 21 dec. 1942, in Cim- 
pina. Experientá de viatá: liceul militar si doi ani 
şcoala de ofițeri de geniu (1956-1962), e desenator, 
student la chimie si englezá, muncitor, corector, re- 
dactor la „Viața Buzăului“ (din 1968). Absolvent al 
Facultăţii de ziaristică (1979). Debutul, cu... versuri 
(„Luceafărul“, 1964). Mai publică în „Flamura Pra- 
hovei* şi „V.B.'“, poeme construite după „legile“ spe- 
cifice tensiunii dramatice. Ca ziarist, susține rubrici 
de atracţie: „Episod“, „O întrebare pe coloana a 7-a“, 
„Foileton“, „Dosarele secrete ale birocraţiei“, „Viața 
la țară“. Piesa „Sentința se pronunţă azi“ (1973) — 
anchetă reportericească realizată cu uneltele drama- 
turgului — aduce în prim plan destinele unor tineri 
certafi cu etica, într-o formulă de teatru, participa- 
tivă, prin care spectatorul e provocat să-şi spună 
opinia. „Eroii“, uşor didacticizafi. „Bustul“, celălalt 
text (1978), obţine locul III în Festivalul național 
„Cîntarea României“. Acestea, ca şi alte piese din 
ciclul „Viața la telefon“, conturează cite un sin- 
gur „personaj“:  indiferentismul social (,Sentin- 
ta se pronunţă azi“), incompetenfa („Bustul“), ru- 
tina („Nu risipiţi cámilele“), stilul viclean de a te 
strecura în viață („Musafirii)“,.. OPERA : DRAMA- 
TURGIE (Piese jucate) — „Sentința se pronunţă azi", 
Piesă în două părți. (Teatrul popular Buzău, 1973- 
1975); „Bustul“, Piesă într-un act. (Teatrul sătesc 
Gheráseni, 1978-1979), 


www.dacoromanica.ro 


Cronologia debuturilor 124 © 


1680 : Mitrofan Episcopul (ed.); 1830 : V. Cirlova (p.); 
1867 : C. Canella Ciorogirleanu (Ll, pb.); 1868: C. C. 
Cirlova (p.); 1885 : E. Hommoriceanu (e.); 1884-1904: 
C.C. Dateulescu (ed. r); 1890: A. Lupu-Antonescu 
(i..) ; 1898: A. Mihăescu (p., pr.) ; 1900 : St. I. Costes- 
cu-Duca (pr.); 1901: N. Gr. Miháescu-Nigrim (p.); 
1903: LA. Rădulescu-Pogoneanu (il); 1904: Toma 
Dicescu (dr.) ; 1906 : C. Giurescu (is); 1907: N. Fi- 
miras (p.) ; 1910 : C.T. Stoika (p.) ; 1911: C. Marino- 
Moscu (pr.) ; 1912: Al. C.T. Stoika (p.) ; 1916: I. Pa- 
velescu (p), V. Voiculescu (p); ? M. Elian (p.); 
1920 : A. Scurtu (p.) ; 1921 : C. Jitianu (e), T.T. Stoi- 
ka (ed); 1923: Mia Frollo (p.), O. Mosescu (ed.) ; 
1924 : G. Baiculescu (il), I. Gane (p) ; 1925: C. C. 
Cristea (p), V. Dimitriu (dr), Gh. Popovici (p.); 
1926: Al. Popescu-Negurá (p); 1928: G. Ciprian 
(dr.); 1929: St. Cucu (p.), I. Georgescu (p.) ; 1931: 
St. Stănescu (c.p.c); 1932: Em. I. Constantinescu 
(cl), D. Serbescu-Lopătari (c.p.c.) ; 1934 : St. Dima 
(p.), LI. Mirea (c.p.c.), N. Panait (p.) ; 1935 : D Crá- 
ciun (tr ed), Tr. Ionescu-Niscov (is., 11); 1937: N. 
Mihăescu (c.l); 1938: C. Beschea (c.p.c) ; 1939 : A. 
Baiculescu (p.), I. Creţu (il, ed.); 1940: I. Ichim 
(c.l), E. Rádulescu-Pogoneanu [i.l., ed), N. Tăutu 
(p); 1941: C. Picle (p., P. Stefan (e); 1942: Tr. 
Cristescu (is, ed.); 1943: I. Caraion (p); 1945: B. 
Mosescu (p.), M. Sterian (p. V. Tabacu (p); 1950 : 
T. Constantinescu (c.p.c.), G. Macovescu (il); 1956: 
I. Bàiesu (pr), M. I. Dragomirescu (ed); 1957 : I. 
Gheorghe (p.; 1958: N. Fátu (pr), Al. Săndulescu 
(1.1); 1961: M. Moisescu  (C.p.c.) ; 1963: R. Cár- 
neci (p); 1964: M. Florea (i. t); 1966: I. Neacsu 
(pr) ; 1967 : A.I. Záinescu (p.) ; 1968 : Gh. Istrate (p.); 
1969: I. Ghimbăşanu (p.), I. Nicolescu (n.). L. Pe- 
trescu (c.1) ; 1970 : P. Ioachim (dr.), Fl. Popescu (p); 
1971: P. Stoicescu (c.p.c.), L. Ulici (c.1); 1973: V. 
Bucuroiu (p.), L. Negoiţă (p.), M. Ursache (c.1.); 1974: 
A. Porumboiu (p.) ; 1975 : G. Băiculescu (pr.), I. Stan- 
ciu (p); 1976: Gh. Andrei (p), P. Cristea (pJ, D. I. 
Dincă (p), M. Ichim (pl: 1977: B. Chiriac (p.) M. 
Ionescu (c.l.); 1978 : N. Cabel (nr.) ; 1979 : D. Comă- 
nescu (p.), C. Stefan (pr) > 1973: C. Brăescu (dr). 


www.dacoromanica.ro 


II. Addenda 


www.dacoromanica.ro 


127 Mitrofan 


VERSURI ALCĂTUITE DE MITROFAN * 


1. „Stihuri politice 10 asupra stemei prea lumi- 
natului, slávitului si blagocestivului Io. Constantin 
B. Basarabă Voevoda“, pe verso foii de titlu de la 
»Mineiul*, luna lui Septembrie (1698) şi „Octoih“ 
(1700) ; nesemnate : 


Semn straşnic şi armă la război prea tare 

Den ceriu fu arătat o minune mare. 
O cruce de steale pre ceriu însemnată 

Marelui Constantin H[ristols îi arată 
Cu slove înprejur scrise rîmleneşti : 

Pre toţi vrăjmaşii tăi tu să-i birueşti, 
Acuma şi Corbul încă o arată 

Domnului Constantin într-aciastă dată, 
Dindu-i lui putere cu nădeajde bună, 

Ca să stăpinească, că-i de viţă bună, 


2, „Stihuri politice 12 asupra numelui prea lu- 
minatului, slăvitului si blagocestivului Domn Io 
Constantin B. Basarab Voevoda“, in ,Triodion* 
(1700) si ,Penticostariu'* (1701); nesemnate : 


Buná tocmire vedem, Doamne Constantine, 

Că numele-ţi cu fapta-ti are întru tine, 
Cind Constantin tărie, stare inchipuiaste, 

Ce si din buna-ţi faptă chiar să dovedeaste. 
Că tare stai şi grijeşti de casele sfinte 

Şi de podoabele ei, din suflet fierbinte, 
Cărţi tipărind Ţării pre limba rumănească, 

Dumnezău a mari daruri sá te invredniclascá, 
Avea-vei Măriia ta nemuritoriu nume, 

Ca şi sfintul Constantin într-aciastă lume, 
Slăvi-vor cei următori prea sfinta Troiță 

Ne uitindu-ţi numele cel de bună viţă. 


* Primele producții lirice culte pe care le inregistrám 
1n perimetrul judeţului Buzău. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 128 o 


3. „Stihuri politicesti 6, asupra cinstitii Cruci din 
stema Prea luminatului Domn Io Constantin Basa- 
rab Voevoda“, în „Psaltire“ (1701) ; semnate : 


Domnului Constantin ce-i zic Basarabă 
Corbul crucea-i poartă, armă prea de treabă. 
Cu dinsa pre pizmasi ce ridică coarne 
De sírg fără veaste pre toti să-i răstoarne, 
Şi-i dá lui nádeajde cu credinţă bună, 
Ca să stápineascá cu pace prea lină. 
Al măriei tale fierbinte rugătoriu Mitrofan, 
Episcopul de Buzău. 


4. Pe verso foii de titlu de la „Sfinta si Dumne- 
zeiasca liturghie“ (1702), sub o gravură; nesemnate: 


Sárban odraslă den rădăcină bună, 

Hristoase Doamne, aciastă carte-ti închină, 
Intru carea să încheae cea ce-i pe spre fire, 

A ta taină sfintá ce-i de mintuire. 
Carea o ai sfinfitu-o între ai tái Ucenici, 

Cind au sosit vreamea de-ai apriimit munci, 
Dă-i Hristoase Doamne, plata mintuire, 

Părinților lui veacinica odihnire. 


5. Pe verso foii de titlu de la „Învățătura preoți- 
lor pe scurt“ (1702), sub o gravură; semnate: 
Doamne Isuse pázeaste în sfinta Mitropolie 

Pre al nostru Părinte şi în veacul ce va să fie, 
Pre Teodosie Vlădica al Ţării Rumánesti, 

Care la un gînd s-au înunit cu marii Básárübesti, 
De-au scos la luminá aceaste sapte taini sfinte, 

Si le-a-mpártit la Preoţi să le ia foarte aminte, 
Ca prentr-însele sá sfinţească norodul crestinesc, 

Şi să-l ducă la-mfrumuseţatul Raiul cel ceresc, 

Plecatul poslusnic, Mitrofan Episcop. 


CORNELIU ȘTEFAN 
UNDE S-A NĂSCUT VASILE CÎRLOVA ? 
(V. B. nr. 442, 20 tul, 1969, p. 3) 


Vasile Cirlova a murit Ja 21 de ani in impreju- 


rári misterioase, devenind repede o legendá. A murit, 
fără îndoială, la Craiova, dar locul unde s-a născut 


www.dacoromanica.ro 


< 129 Vasile Ctrlova 


rămîne încă sub semnul întrebării. Asertiunea lui 
Heliade („Originea şi creşterea acestui tînăr a fost 
mai mult din Tîrgovişte“), titlul celei mai bune po- 
ezii şi legăturile de rudenie cu stolnicul Nae Hiotu, 
mosier tîrgoviştean, au îndreptat de la început aten- 
tia cercetătorilor asupra acestui oras, unde poetul 
va poposi cu siguranţă. Pe de altă parte, o seamă 
de studii (culminind cu excelentul „Vasile Cirlova 
şi neamul sáu* al prof. I. Moldoveanu) probează cu 
succes existența unui vast arbore genealogic pe me- 
leagurile Buzăului, a cărui ramură, tinind seama cá 
în anul naşterii poetului (1809) tatăl este şi isprav- 
nic de Buzău, o reprezintă Vasile Cârlova. În aceas- 
tă situaţie, tratatul de „Istoria literaturii române”, 
vol. 2, conchide cu deplină siguranță : „Vasile Cír- 
lova s-a născut la Buzău, în 1809“, Si ni se explică 
apoi că „La Tirgovişte, unde avea rude numeroase, 
a crescut şi a învăţat“. Astfel, discuţia pare închisă, 
în ciuda faptului că nu există o mărturie contempo- 
rană care să specifice acest lucru direct. Luînd în 
considerare toate argumentele de pînă acum în fa- 
voarea originii buzoiene a poetului („născut în ora- 
sul Buzău“), argumente pe care le considerăm re- 
velatoare dar nu în stare să finalizeze o discuție, 
ne propunem în rîndurile ce urmează o incursiune 
în viața tîrgului de altădată, propus drept leagăn al 
poetului, si mai ales un răspuns la întrebarea : era 
posibil ca Vasile Cirlova să se nască într-un oraș 
aproape desfiinţat fizic ? 

Se ştie că teatrul operaţiunilor din războiul ru- 
so-turc (1806-1812) include chiar din 1806 tirgul Bu- 
zăului, aflat în calea marşurilor, diverselor acțiuni 
cu caracter militar şi de represalii. Citeva momente 
selecționate din istoria acestui război ne vor edifica 
asupra situaţiei oraşului şi locuitorilor lui din acei 
ani. 


1806 


În urma unor încleştări de anvergură, satele din 
jurul Buzăului sint arse. Turcii, infrinti momentan, 
se refac şi, în frunte cu Sapan Oglu, pornesc din Brá- 
ila un atac prin surprindere. Generalul rus Milorado- 


Q Scriitori buzoleni 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 130 o 


vici se retrage, la rîndul lui, iar atacantii pustiesc 
orasul, transformindu-l intr-un ,sat" cu trei propri- 
etari: Episcopia, Mănăstirea Banu si turcul Mola 
Asan. La 20 decembrie turcii sînt bătuţi din nou ai 
alungaţi, prilej cu care lirgul suferă o nouă lovitură. 
1807 

Constantin Ipsilanti, domnitorul care-şi trăda- 
se ocrotitorii din Istanbul, fuge în derută spre Moldo- 
va, cu gînd să ajungă in Rusia. Dar turcii intuiesc 
stratagema şi, la 22 mai, încearcă să-l prindă pe 
fugar în Buzău. Nu reuşesc. De ciudă, nazirul Ibra- 
him arde ce mai rămăsese din oraş, iar pe locuitori 
îi duce în robie. 

Trecuseră doi ani de la începutul războiului și 
aici se instaurase panica. Un hrisov domnesc din a- 
ceastă perioadă pare convingător: „Fiindu-ne dar 
în adevăr ştiinţă şi-n fața obștei văzută pagubă si 
prăpădenie... [asupra tirgului Buzău], aflindu-se în 
fata văpaiei adică în drumul cel mare, pe unde ne- 
lipsit a fost si este toată greutatea umbletului si tre- 
cerea cea necurmată ostirilor...“ ?). În această situ- 
atie populaţia se retrage, ascunzindu-se în locuri o- 
crotite de păduri sau relief accidentat. Unde? Ne 
răspunde istoricul A.D. Xenopol!  ,..orásenii din 
Buzău sînt nevoiţi să părăsească aşezarea lor de răul 
cruzimilor comise si sá se strămute mai în munți, la 
Nişcov“ 2). Sau a unui martor ocular, logofătul Dumi- 
trache Ralet, care va scrie domnului după încheierea 
păcii : Tîrgul Buzăului „de ostaşi s-au ars cu slobo- 
zenia şi porunca stápinirei s-au tras mai în sus în 
poalele muntelui la un loc ce se zice Nişcovul, iar 
acum cînd s-a făcut pace urmează ca fiecare sá De 
în starea lui de mai înainte“ 3). 

1812 

Locuitorii adresează din Niscov domnitorului 

Caragea o petiţiune in care propun sá se reinceapá 


1) Urechea, V.A. „Istoria românilor”, Buc., 1896, p. 371- 
372. 

2), Xenopol, A.D. „Istoria românilor din Dacia Traiană”. 
Vol. IX, Ed. a 3-a, 1929, p. 286. 

3. Anaforaua în „Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare 
din laşi“, I, p. 633. 


www.dacoromanica.ro 


131 Vasile Círlova 


„facerea tirgului”, „şi a veni oraşul în starea ce a fost 
mai înainte“, Domnitorul aprobă si dă ordin isprav- 
nicilor judeţului Buzău ca atunci cînd „va fi cu vo- 
intá si primirea tuturor locuitorilor i negutátorilor 
din oraşul Buzău de a se muta acel tirg la locul unde 
a fost din vechime“, 

* 

Anul 1809, anul nasterii lui Vasile Cirlova, este 
prins în partea cea mai dramatică a războiului, cînd 
oraşul Buzău este practic părăsit de locuitori. Ioniță 
Cirlova, tatăl, era ispravnic de Buzău (22 oct. 1808- 
10 ian. 1810), dar faptul nu pledează decisiv pentru 
originea în acest oraş a poetului. Ispravnicul, care-şi 
cumpără aici un loc de casă, nu reuşeşte să-şi ridice 
plănuita casă din cauza războiului, si aceasta tulbură 
mai mult argumentele amintite. Să nu uităm că 
Sevastita, mama poetului, avea trei copii mici de 
crescut. E greu de presupus, deci, că putea locui în 
Buzău la 1809. 

Unde s-ar putea localiza originea poetului ? Ipo- 
tezelor cunoscute li se adaugă una foarie firească : la 
Nişcov D. Argumentele nu lipsesc. În primul rînd, 
locuitorii, în perioada amintită, s-au retras aici. Ioni- 
tá Cirlova avea la Nişcov case moştenite de la Ene 
Săseanu, case ce vor intra în posesia fiului Costache, 
moştenite apoi de CC Cirlova. Cunoastem proce- 
sul din 1902 ivit între nepotul medelnicerului Ioniță 
(C.C, Cirlova) si un chiristigiu din Buzău, Vasile 
Georgescu, nemulţumit de plata reparațiilor pe care 
le efectuase la conacul de la Gura Niscov ?). 


PETRE ȘTEFAN 


VASILE CÎRLOVA ÎNTRE LEGENDĂ SI ADEVĂR 
(V.B. Supl., aug. 1978, p. 16) 


Intrat in militia naţională in septembrie 1830, 
foarte tînărul Vasile Cirlova va compune „Marşul 
oștirii române“, dezvăluind astfel o nouă latură a sen- 


1). Satul face parte din comuna Verneşti si se află la o 
distanță de 15 km de orașul Buzău, într-o regiune de dealuri. 

2). Arhivele Statului, Filiala Buzău, Tribunal, Sect. I, do- 
sar 1608-1902. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 132 © 


sibilitátii sale romantice : vibrația patriotică. „Mar- 
sul“ a cucerit fulgerător masele, devenind de atunci 
model pentru compoziţiile de acest gen. Cu „Marșul 
ostirii române“ legenda lui Cirlova, poetul exaltat 
de nemulţumire, de tristeţe și dragoste, avea să se 
contureze încă din timpul vieţii. A venit apoi, la 
scurt timp, moartea, care a dat un aer şi mai miste- 
rios legendei. Si astfel fondatorul liricii noastre 
moderne va rămîne, prin cîteva capitole ale vieţii, 
un mare necunoscut. 


Analizind astăzi legendele în legătură cu dispa- 
rifia poetului, poti constata că ele sint mai toate ro- 
dul fanteziei contemporanilor care confundă viaţa 
cu opera. Scriitorul N. Tincu povestea în 1894 un epi- 
sod reluat din tradiția orală a oraşului Craiova. „lu- 
bita lui Cirlova — spune el — se mărită cu altul. A- 
flind de aceasta, nebun de durere, vine din Craiova, 
unde se afla atunci în garnizoană, asistă la nunta ei, 
apoi imediat se întoarse. După un drum de trei zile 
cu olacul, cum se făcea călătoria pe atunci, ajunse 
în capitala Olteniei, zdrobit de oboseală și bolnav: 
Floreo, strigă el soldatului său de ordonanţă, cum 
sosi şi înainte de a se da jos din olac, Floreo, adu-mi 
calul din grajd să-l văd ! Cirlova își mingiie animalul 
favorit, îl sărută şi zise soldatului : dacă voi muri, să 
duci pe Bălan după mine pînă la mormint şi apoi să 
fie al tău, Floreo. Peste trei zile după aceasta, Cirlo- 
va închise ochii pentru vecinicie* '), Aceasta este de- 
sigur legenda care leagă sfîrşitul poetului de atmos- 
fera poeziei „Păstorul întristat“, Dragostea exaltatá 
pentru o iubită prea páminteaná, recunoştinţa pen- 
tru sluga credincioasă, despărţirea de animalul favo- 
rit sînt scenografie romantică în termeni autohtoni, 


O altă legendă, nu lipsită de o nuanţă de adevăr, 
ne prezintă sfîrşitul poetului ca fiind datorat unei 
pneumonii contractate la un bal în Craiova. Ion He- 
liade Rădulescu, ca şi o seamă de istorici literari, in 
frunte cu Gh. Bogdan-Duică, o cred. Cirlova ar fi dan- 


IL Tincu, N. „V. Cirlova*. In: „Revista nouă", VI, nr. 
10, 1894. 


www.dacoromanica.ro 


«» 133 Vasile Ctrlovad 


sat la un bal piná-n zori şi, constatind cá se află în 
pericol de a întirzia la garnizoană, ar fi galopat cu 
disperare, rácind şi contractind pneumonia. După 14 
zile a murit. Interesant e cá, recalculínd calendarul 
de atunci şi scázind din data morţii (13 septembrie) 
14 zile, ajungem la data de sîmbătă 29 august, zi în 
care, prin tradiţie, se dădeau astfel de serate dansan- 
te în Craiova. 


Adevărul poate fi însă pus în lumină numai cer- 
cetind cadrul istoric si analizind relatările unui mar- 
tor ocular. Or, un astfel de martor există din fericire 
şi el nu este altul decît vărul sáu, Lăcusteanu, care 
spune mai tîrziu în amintiri : „La anul 1831, Vasila- 
che Cirlova, fiind în lagărul Craiovei, s-a bolnávit 
de dessinterie ` transportindu-l în Craiova a si murit 
in luna septembrie, aflindu-má numai eu lingă patul 
morții sale ca cel mai iubit văr al sáu şi amic cu care 
am copilărit“. ') Acest Grigore Lăcusteanu făcuse de 
fapt un gest supraomenesc ; în vîrstă de 18 ani, că- 
pitan de cavalerie cu batalionul în Bucureşti, el so- 
sise de unul singur, într-un galop forțat, pret de trei 
sute de kilometri, pentru a-și găsi în viaţă vărul. Lă- 
custeanu ne dă nu cauza morții, ci doar o manifes- 
tare a bolii care-l măcinase rapid : ,dessinteria'*. 

Cirlova se îmbolnăvise de hoierá, într-o aglome- 
ratie, balul probabil. Perioada de incubație a bolii 
este de la 3 la 14 zile, iar manifestările, cele consta- 
tate la Cîrlova de Lăcusteanu. O cercetare simplă în 
epocă poate dovedi că poetul nu fusese deloc un caz 
izolat. Boala transformase fara într-un peisaj de coş- 
mar, secerind numai în București 200-300 vieţi pe 
zi, în luna septembrie. Toate garnizoane'e fuseseră 
contaminate şi mutate în corturi. Piesajul refácea, 
în detalii şi mai cumplite, momentul ciumei lui Ca- 
ragea. 

După moartea survenită în condiţii atît de crude, 
corpul poetului a fost înmormîntat în cimitirul din 
jurul catedralei Madona Dudu. Cimitirul este însă 


1) „Amintirile colonelului Lácusteanu", publicate de Ra- 
du Crutzescu, cu un comentariu istoric de I.C. Filitti, Buc, 
1925, 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 194 o 


desființat in 1911 şi osemintele mutate într-un alt 
cimitir, numit Sineasca. Un bátrin, tînăr atunci, re- 
lata amánuntul cá el transportase troifa și osemin- 
tele lui Cirlova. Dar locul din noul cimitir n-a mai 
putut fi identificat. O dispariţie în necunoscut, pe 
măsura legendelor care au înconjurat dintotdeauna 
chipul acestui veritabil Lautreamont român. 


CORNELIU ȘTEFAN 


NOI AMĂNUNTE ÎN LEGĂTURĂ CU ORIGINEA 
BUZOIANĂ A SCRIITORULUI G, CIPRIAN 
(V.B., nr. 210, 20 oct, 1968, p. 3) 


Marele actor, devenit si dramaturg apreciat o- 
dată cu piesa „Omul cu miîrțoaga“, s-a născut în Bu- 
zău, în clădirea unui han unde părinţii locuiau cu 
chirie. În amintirile sale, ordonate în volumul auto- 
biografic „Măscărici şi mizgălici“, scriitorul relatea- 
ză, cu intenţii vizibil umoristice, întîmplări din peri- 
oada buzoiană a copilăriei, mai mult sau mai puţin 
verosimile. Noi nu intentionám aici decit stabilirea ci- 
el momente care au scăpat retrospectivei autoru- 
ui, 


Buzău, 5 iunie 1883 


Începem prin a reda valoarea pur documentară a 
certificatului de naştere, existent la Arhivele Statu- 
lui Buzău, din care vom extrage unele observaţii: 
„Copilul Gheorghe, născut în anul 1883, luna iunie, 
ziua 5, ora 3 dimineaţa, la casa părinţilor săi din stra- 
da Dobrogei nr. 11, fiu al domnului Pană Constan- 
tin, de 36 ani, de profesie brutar si al soţiei sale...) de 
ani 22, de profesiune menajeră. Nașul copilului şi al 
părinţilor : Gheorghe R. Bodeanu”. La o lectură aten- 
tă, originalul certificatului dezvăluie faptul că tatăl, 
Pană Constantin, era neștiutor de carte. Semnătura 
lui se rezumă la cîteva litere chirilice desenate cu 
stîngăcie şi poate fi intilnitá identic pe actul de nas- 


LL lipsă text (filă ruptă). 


www.dacoromanica.ro 


o 135 G. Ciprian 


tere al unui alt fiu, Constantin. Ocupatia de brutar 
a tatălui nu e márturisitá in amintiri. 

Constantin Pană era grec de origine, asa cum 
se poate deduce cu ușurință din actul de naștere nr. 
88/1882 al copilului Constantin. Acesta apare drept 
„fiu legitim al domnului Pană Constantin, de ani 40. 
de protecţie elină, și al soţiei, Sara P. Constaniin, de 
ani 20“, Iată, aşadar, că viitorul scriitor se naşte 
dintr-un amestec balcanice de naționalități, cu con- 
secinfe asupra temperamentului, şi chiar operei, de 
mai tîrziu. (v. „Capul de rátoi*). 


După cum se observă, numele de Ciprian nu a- 
partine familiei. El a fost adăugat mai tîrziu '), la ce- 
rerea artistului, a cărui nostalgie secretă pentru tatăl 
levantin (care pînă la urmă își părăseşte familia, dis- 
părînd în lumea largă) a avut un rol hotáritor. Pse- 
udonimul „Ciprian“ nu reprezintă altceva decît o 
posibilă prescurtare a lui Chiprianos („din Cipru“). 


„M-am născut într-o uliţă láturalnicá 
din urbea Buzăului“ 


Uliţa de care vorbeşte G. Ciprian este fosta stra- 
dă Dobrogea, devenită A. Marghiloman, azi C, Do- 
brogeanu-Gherea. Casa în care locuiau părinţii era un 
han situat la colţul dinspre obor al străzii. Aici pă- 
rintii închiriaseră de la hansiu două camere modeste, 
pe care le vor părăsi însă după cîţiva ani. În curte 
era un puț, azi umplut cu gunoi, ce-și mai păstrează 
încă ghizdurile, un grajd mare, cîteva cocioabe ser- 
vind drept adăpost călătorilor de ţară, Nu e greu 
de reconstituit atmosfera extrem de pestriță a hanu- 
lui de odinioară în care se naște viitorul scriitor — 
pecete trainică peste activitatea litenará şi artistică de 
mai tirziu. 

Casa se găseşte şi astăzi pe strada C. Dobrogea- 
nu-Gherea si aparţine bătrînei Eugenia Enache. 


D „În baza deciziei nr, 12015/1950, dată de Comitetul pro- 
vizoriu București, conform Decret 432 1949, se rectifică nu- 
mele de Constantin şi se va numi Gheorghe Constantinescu- 
Ciprian”, 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 136 o 


ALEX. OPROESCU 


V. VOICULESCU — PRECIZĂRI ASUPRA 
DATEI NAȘTERII 
(V.B., nr. 1313, 14 mai 1972, p. 3) 


Se stie cá ultimul descendent, „copilul páduraru- 
lui* Costache Voicu, Vasile, a vázut lumina zilei la 
27 noiembrie 1884. Data rezultá din actul oficial a- 
flat în Arhivele Statului, Filiala judeţului Buzău, 
Registrul stării civile pentru născuţi, nr. 86 (fila 6), 
al comunei Pirscov, publicat pentru prima dată în 
coloanele ziarului nostru, ,V.B.". Dar recentele cer- 
cetări în „arhiva Voiculescu“ ne poartă pe firul unor 
dovezi care, acum, fac discutabilă această dată. 

Într-o scrisoare din „2 februarie 1910 — nouă 
ceasuri seara“, adresată viitoarei sale soţii, Maria 
Mitescu, aflată „acolo departe“, „la munte“ (la Pir- 
scov, unde se vor şi căsători după cîteva zile — n.n.), 
V. Voiculescu îşi fixează naşterea în luna octombrie. 
Epistola, scrisă în febra asteptárii apropiatei reve- 
deri, conţine o frază cu dublă semnificaţie, documen- 
tară în primul rînd, care trădează si adinca sensibili- 
tate a poetului de mai tîrziu : „Ce faci acolo, departe, 
în cásuta-n care eu am primit de două ori viața ?... 
odată de la mama, si apoi de la tine... Mi-ai adus via- 
ta, atunci, în toamna mohorítá, cînd ai pășit pragul 
cásutei ce te adăposteste acum... Ai dat viață sufle- 
tului meu ce nu trăise pînă atunci..., mi-esti ma- 
má !...“. Sus, pe prima pagină — pe care o reprodu- 
cem la capitolul „Iconografie“ — deasupra desenu- 
lui casei din Pirscov (executat de pictorul N. Con- 
stantinescu), stă scris, de mina poetului, „1884 oc- 
tombrie — 6 septembrie 1908“, adică data nasterii 
şi cea în care şi-a întîlnit tovarása de viaţă, „a doua 
sa mamá*. 

În conștiința lui Voiculescu cele două date ca- 
pătă valoare unitară. Rememorarea datei de naştere 
— chiar dacă nu inserează şi ziua — este fără îndo- 
ială fidelă, tinind seama în primul rînd de împreju- 
rarea în care a fost transcrisá ; poate a fost unica o- 
cazie cînd Voiculescu era interesat să facă aceasta, 


www.dacoromanica.ro 


c 137 V. Volculesén 


spre a izbuti asociaţia ideii de naştere (reală si figu- 
rativă), deoarece — după mărturisirea fiului său, 
LV. — ulterior, în familie, își serba nu aniversările, 
ci onomasticile. 


Evident, data aceasta fusese reținută de Voicu- 
lescu din mărturisirile familiei, ale rudelor şi încli- 
na să şi-o revendice (deşi oficial n-a întreprins ceva 
în acest sens), datorită unei „istorioare“ care pare 
destul de convingătoare, O soră mai mare a sa, Ma- 
ria Ivănescu, a ţinut să declare cu cîțiva ani în urmă, 
cu puţin înainte de moarte, că poetul se născuse la 13 
octombrie 1884, în preziua unei sărbători de ritual 
pe care şi-o întipărise bine în minte, iar aminarea 
înregistrării, pînă la 27 noiembrie, s-ar fi datorat 
lipsei formularelor tipizate la primăria comunei ín 
acel moment, Mărturisirea, înregistrată pe bandă de 
magnetofon, se află în „arhiva Voiculescu“ (încă ne- 
cercetată în totalitate) si este cu atît mai plauzibilă 
cu cît tatăl, Costache, nu pare să fi dat de-a lungul 
anilor prea mare importanță datelor legate de bio- 
grafia familei. În cazul de față, după aceleaşi decla- 
ratii demne de a fi reţinute, înscrierea s-a produs cu 
înțelegerea şi aprobarea dezinteresată a tatălui, de 
ruda acestuia, G. Davidescu, primarul comunei si o- 
fiter al stárii civile. 


Că ar fi lipsit tocmai atunci formularele de în- 
registrare o probează si epuizarea registrului nr. 1/ 
1884 odată cu nr. 79 din 6 octombrie al aceluiaşi an. 
Aminarea oficierii fine si de alte nereguli ale notari- 
atului de atunci al localităţii, în ale cărui scripte pot 
fi cu ușurință depistate numeroase greșeli. (De e- 
xemplu, în cuprinsul actului de naştere al lui V.V., 
alături de 27 noiembrie, poate fi citită, pe o linie ver- 
ticală, şi o dată de 30 noiembrie). 


Toate acestea : însemnarea, nu la întîmplare, a 
lui V. Voiculescu, pe scrisoarea adresată viitoarei so- 
tii, precizările surorii sale, inadvertenfele din regis- 
trul primăriei Pirscov încearcă, in spiritul adeváru- 
lui, să corecteze o dată ce părea definitivă în istoria 
literaturii, in dreptul numelui marelui scriitor. Pre- 
ocupări viitoare vor aduce, sperăm, noi dovezi, 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 1380 
ION MOLDOVEANU 


HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU LA BUZAU 
(V.B, Supl., apr. 1970, p. 11) 


Popasul autoarei ,Concertului din muzicá de 
Bach“ la Buzău este dintre cele mai îndelungate. 
Primele referiri le avem din monografia lui Valeriu 
Ciobanu: „Hortensia Papadat-Bengescu“ (1965), ob- 
ținute de la Elena Stamatiade, fiica scriitoarei, care 
afirma că familia Papadat ar fi locuit in Buzău ,apro- 
ximativ şase ani“. Informaţia fixează exact durata 
perioadei trăite aici, nu însă şi plasarea ei în timp: 
1905-1911, în loc de 1903-1909. 

O gazetă locală anunţa la 12 decembrie 1903 că 
judecătorul N.N. Papadat a fost mutat ca „membru 
de şedinţă“ la tribunalul din Buzáu!). La 20 februa- 
rie, apoi in iunie, iulie si octombrie 1905?), ca si in 
ianuarie-august 1906, îndeplinea aceeași funcţie *). 
Dar in septembrie il găsim la ocolul Tirgoviste *), după 
care ,D[-1] N.N. Papadat, actualul judecător la oco- 
lul Tirgoviste, se permutá în aceeași calitate la oco- 
lul 11 Buzău“, unde va funcţiona în lunile octombrie- 
decembrie 19065). În anul 1907 numele sáu nu mai 
apare în ziarele locale, iar în actele tribunalului din 
ianuarie-februarie 1908 figurează ca preşedinte X. 
Andronescu si ca judecător Fl. Stanciovici. Totuși, 
un nou document ne asigură că scriitoarea se afla 
încă la Buzău impreună cu soțul 5, care în „1908 mai 
12% semnează ca judecător o publicație la „judecă- 
toria ocolului rural“ 7), La 1 iulie 1909 s-au făcut noi 
mișcări în magistratură. N.N. Papadat a fost mutat 
— ziarul nu arată de unde — ca „judecător de sedin- 


D „Munca“, Bz., Il, nr. 21, 12 dec. 1903. 

23) „Liberalul“, Bz., X, nr. 8, 1 feb.; nr. 30, 19 iun.; 34, 
17 iul; nr, 48, 24 oct. 1905; XI, nr. 7, 12 feb.; nr. 12, 19 mar; 
nr, 14, 2 apr.; nr. 19, 7 mai; nr. 30, 3 sept. 1906. 

4), Idem, XI, nr. 31, 10 sept. 1906. 

5). „Conservatorul“, Bz., I. nr. 30, 22 oct. 1906; ,Liberalul", 
XI, nr. 44, 3 dec. si nr. 47, 25 dec. 1906. 

6), ¿Liberalul*, Bz., XIII, nr. 5, 21 mar. st nr. 6, 30 mar, 
1908. 


1). „Gazeta liberală“, Bz., II, nr. 11, 6 mai şi nr. 12, 17 mai 
1908. 


www.dacoromanica.ro 


139 Hortensia Papadat-Bengescu 


t4* la tribunalul Putna, pe data menţionată mai sus °). 
Familia domicilia acum la Focşani, iar în imobilul din 
Buzău se instalá „din anul 1909 în vară“ căpitanul 
Gheorghe Metz’), 

În perioada „buzoiană“ (1903-1909), Hortensia 
Papadat-Bengescu, tînără şi fără profesie, îşi petre- 
cea timpul acasă, aláturi de copii sau făcînd lectura 
favorită. Vara mergea la Cring. Prima prietenie, si 
cea mai durabilă, a legat-o cu Constanţa Marino-Mos- 
cu, Nu lipsea de la teatru, atunci cînd sosea în oraş 
o trupă de actori distinşi, iar la orice ieşire în socie- 
tate o găsim alături de soț: în vara anului 1906 pro- 
iectaseră să-şi petreacă „o parte din vacanţă la Slá- 
nicul Moldovei, iar restul in stráinátate* ^; la 11 
martie 1906 iau parte la balul dat de comandantul 
regimentului 8 Buzău ); la 30 aprilie 1906 sărbăto- 
resc un botez în casa inginerului LG. Dunca 1%; du- 
minicá, 26 noiembrie 1906 figurează printre invitati 
la nunta fiicei colonelului Benone Anastasiu 9) ; la 
15 martie 1908 participă la „un concert urmat de o 
reprezentantie teatrală dată de societatea de bine- 
facere «Alinarea», în sala teatrului «Moldavia»" *), 
iar joi, 27 martie 1908, la balul „Crucii Roşii“ '5)... 

Scriitoarea nu și-a urmat soţul în mutările sale 
si a rămas în locuința din Buzău pînă în vara anului 
1909. 


(Text prescurtat) 


CORNELIU ȘTEFAN 


PANAIT NICOLAE VISEAZĂ AFRICA 
(V.B., nr, 607, 1 feb. 1970, p. 3) 


A murit în 1941, cînd nu împlinise 25 de ani. În- 
tr-o istorie a literaturii, nu spune mare lucru. Doar 


8 „Secolul“, XI, nr. 2939, 7 iul, 1909. 

?). Scrisoarea col. rez. Gh. Metz (fiul) către subsemnatul; 
22 feb. 1969. 

10.15), „Liberalul“, Bz, X, nr. 30, 19 iun. 1905; XI, nr. 12, 
19 mar, 1906, XI, nr, 44, 3 dec. 1906; XI, nr. 19, 7 mai 
1906; XIII, nr. 5, 21 mar. şi nr. 6, 30 mar. 1908. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 140% 


două volume de poezii, minor „simboliste“, şi peste 
o sută de „bucăţi de teatru“, ráspindite pe scenele 
căminelor culturale din ţară. Scriitorul minor era 
dublat însă de un ziarist pe cît de pitoresc, pe atit 
de dotat. 

În 1934 intră ca redactor la sáptáminalul „Ac- 
tiunea Buzăului“, devenind, după numai un an, eroul 
unui spectaculos fals de presă, fals care dovedeşte 
din partea „pletosului“ ziarist o fantezie neobişnu- 
itá, Ce se intimplase? La începutul lui februarie 
1935, apărea în Buzău primul număr al ziarului 
„Săptămîna“, publicaţie aflată în slujba partidului de 
guvernámint si implicit a primarului de atunci, Stan 
Săraru. Pentru a compromite întreprinderea, Nicolae 
Panait scrie un fals număr doi, pe care îl lansează 
pe piață. Publicul e derutat de banalitatea ştirilor : 
4D. deputat N. Diaconescu, fiind puţin gripat, a fost 
forţat să stea în casă la Buzău mai multe zile“ sau 
„am aflat cu bucurie că maiorul Mitrofan, fost pre- 
şedinte activ al Asociaţiei culturale «Prietenii arte- 
lor & Comp.» n-a murit“ etc. Panait, care semnează 
ca redactor al ziarului (era minor si nu putea fi con- 
damnat), compune şi o telegramă de felicitare din 
partea lui Hitler către primarul tirgului, semnată 
Adolfică. Ridiculizarea e totală, dacă notăm și rubri- 
ca de spectacole, unde cinematografele se numesc „O- 
poziția“, „Banca“, „Mizeria“, iar fi'mele „Tu cersá- 
tor, eu senator* etc. 

Am ales exemplul de mai sus pentru a ilustra un 
Panait inventiv. Dar ca ziarist îşi exprima adevăra- 
tul talent prin reportaj. Acel reportaj pe care-l citea 
cu lăcomie în cărțile lui Bogza şi pe care îl populari- 
za ori de cîte ori avea prilejul în „Acţiunea“. Venit 
dintr-o familie săracă, redactor la un sáptáminal cu 
stipendii mici, Panait nu putea pleca, aşa cum ar fi 
vrut, departe, într-un cadru exotic, palpitant si ne- 
cunoscut. Îi rámineau în loc de Africa, India sau Ma- 
to Grosso, cartierele Poştei, Bănceasca sau Simileas- 
ca. De aceea, Bănceasca apare în reportajele sale ca 
o insulă primitivă în tabloul civilizaţiei contempora- 
ne, unde „spectacularul se îmbină cu pitorescul, mi- 
zeria cu viața la întîmplare, în care oamenii trăiesc 


www.dacoromanica.ro 


€ 141 Nicolae Panait. ton Gheorghe 


intr-o comunitate, dacá nu de suflet cel puttn de ma- 
terie“. Subtitlurile sînt revelatoare : „Perspective de- 
zolante“, „Un dialect şi anume moravuri“, „Păsări de 
noapte“, ,'Tiganii sînt veseli“, „Paganini“, „Pe unde 
trece moartea“, ,Maidane pentru ciini şi pentru oa- 
meni“, ,Grigutá*. În fiecare din aceste reportaje — 
pe bună dreptate cronici ale mizeriei — există un 
tip reprezentativ. Grigufá „a făcut cîțiva ani de pus- 
cárie", are „trupul slábánog cît o prájiná, cu flexibi- 
litáti extreme“, dar, Tutancamon cam trecut, el este 
„spaima pirandelor din Bánceasca* si „amic devo- 
tat al copiilor“, 

Cartierul Poştei este delimitat din patru părți 
ca o veritabilă localitate sinistrată O privire din 
avion, si implicit o imagine dezolantă : școala, „locu- 
inta cea mai înaltă“, cîrciuma, „punctul cel mai ani- 
mat“, o nuntă, „fum amágitor de beție“ și locuitorii 
abrutizati — cárufagii.. Totul e văzut aici toamna, 
într-un „anotimp al procreării şi fertilităţii umane, 
fără pic de freudism*. 

De fapt, Nicolae Panait, ziaristul in goaná dupá 
spectaculos, nu a făcut decît să atragă, in nenumărate 
rînduri, atenţia asupra tabloului cumplit de sărăcie 
ce domnea la marginea tirgului. Era un romantic, 
convins că va schimba ceva prin reportajele sale. Dar 
a murit în mizerie, cu aceeaşi firmă mare la poartă : 
„Nicolae Panait, poet“. 


26 X '952 

Duminică, 

BUCUREȘTI 
Dragi tovarăşi !) 


Sint în momentele dintre cele mai fericite ale 
vieţii mele. Aseară s-a dat rezultatul la concurs ! În 
sfîrşit, a venit ziua mult asteptatá de concurenți si 
de toți iubitorii de literatură. S-au prezentat 3800, 
dacă nu mai multe, lucrări, Rezultatele n-au fost cele 
aşteptate, după cum spunea tov. H. Zincă. Dar con- 


1), Scrisoare adresată de Ion Gheorghe, proaspăt cîştigător 
al concursului revistei „Tinărul scriitor“ (1952), colegilor de 
la cenaciul buzoian „Al, Sahia", 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 142 o 


cursul şi-a îndeplinit menirea 99%. Pentru acest 1% 
— s-a redus premiul I. Deci a rămas numai premiul 
II şi în jos precum era. Tin să và spun — aproape 
nici n-am cuvinte — cit de bucuros sînt. Am luat 
premiul II, Pentru aceasta vă mulţumesc şi dv. to- 
varági, căci m-ati ajutat zi de zi, m-ati ajutat să-mi 
iau zborul. Consideraţi, vă rog, această victorie, vic- 
toria cenaclului și a dumneavoastră personal. Spu- 
neti vă rog fiecare din dv.: „Şi mie mi se datoreste 
succesul lui «Gheorghiţă». Și eu i-am arătat cum să 
meargă spre bine !“. Spuneţi tov. Ceauşu, dumnea- 
voastră în special: ...„mie mi se datoreşte succesul 
lui Gheorghiţă“. Consideraţi vă rog laurii, pe fruntea 
cenaclului, avînd în vedere că acești lauri se dublea- 
ză, prin faptul că şi Băieşu a luat : al III-lea ! Îmi per- 
mit să consideraţi şi succesul lui tot al cenaclului. 
Inchipuiti-vá o stincá. Stinca aceea din „Mărturi- 
ile“ tov. V. Porumbacu. Ínchipuiti-vá însă această 
stincá plină de pietroaie, sticle sparte, mărăcini si 
sirmà ghimpată. În virful ei se află un castel, in ca- 
re dacă intri te aşteaptă o f.f, mare fericire. Acel care 
vrea sá se înfrupte, sau cel puţin sá guste din aceas- 
tă f.f. mare fericire, trebuie să urce prin sirmá, hîr- 
buri de sticle, márácini, şi să înfrunte urcuşul. Și... 
se găsesc din aceia care vor să ajungă la acest castel. 
Şi... pornesc, merg, merg, merg piná ce au obosit. Se 
uită în urmă, stau cu miinile în şolduri, şi... încep să 
fluiere a pagubă. Au urcat puţin. Şi castelul făgădu- 
intei este atit de departe... Unii, fără curaj, mai „slabi 
de înger“, dau înapoi, dau „bir cu fugiţii“. De aces- 
tia nu ne interesează. Să vedem ce fac acei care urcă, 
urcă şi nu se lasă. Merg şi ei ce merg, şi mai fac popa- 
suri, mai îşi reculeg forţele, și totuşi o pornesc la drum. 
Dar... pe acest munte cu sirmá si atitea tăişuri, li se 
rup... opincile. Ce să facă ? Să se lase de „sport“ ? Le 
vine greu, şi totuşi unii — multi — se lasă. Dar... o 
mină grijulie ce te-a urmărit pas cu pas, tocmai cînd 
eşti la cumpănă, îţi dă — să zicem — o pereche de 
bocanci de vinátor de munte, şi atunci.. urci, urci, 
nu te-ncurci ! Dar... de la o vreme... te-ai sátura 
singur urcînd. Numai că lîngă tine sînt tovarășii de 
drum, care-ţi întind mina : cei care au apropiat caste- 


www.dacoromanica.ro 


143 Cenaclul literar „Al. Sakia” 


lul îţi asvirl fringhii de care sá te agáti spre a-ți 
usura urcusul. Cei care merg lingă tine îşi pun umărul 
şi te sprijină cind porneşti cumva a te prăvăli... Ia- 
tă tovarăşi, traduceti numai astfel cele de sus ` Par- 
tidul este acel ce-ţi dă bocancii şi-ţi trimite pe cei 
ce-ţi aruncă de sus odgonul să poti urca. Deci şi dum- 
neavoastră tovarăşi, fiti, căci puteţi fi, aceia care sá 
mă proptiti cu umărul cînd voi fi gata să má prával 
de sus. Căci ett nedorită şi catastrofală právala ! 

Închei cu a vă mulţumi pentru ajutorul pe care 
mi l-ați dat, şi pentru cel ce mi-l veţi da, căci de-o fi 
nevoie, şi eu o să vi-l dau. 


Al dumneavoastră ucenic, 
I. Gheorghe 


ANIVERSĂM NOUĂ ANI DE ACTIVITATE 
(V.B., seria I, nr. 814, 6 apr. 1958, p. 1,2) 


Am implinit 9 ani de activitate. Ca la oricare 
asemenea aniversare, sá facem si noi cunoscut ce am 
realizat in cei 9 ani de munch : 3300 lucrári in ver- 
suri şi proză, citite în şedinţe ; 450 lucrări publicate 
în ziarele local şi regional şi în publicaţiile centrale ; 
2 volume de versuri şi proză editate, un al treilea, în 
colaborare cu cenaclul literar „I.L. Caragiale“ Plo- 
ieşti, în curs de apariţie, 10 tineri trimişi la Şcoala de 
literatură şi critică literară „M. Eminescu“ din Bucu- 
resti, 5 tineri care lucrează acum la. publicaţiile 
centrale, unii dintre ei cu volume apărute. Ion Bá- 
ieşu este redactor la ziarul „Scînteia tineretului“ şi 
are tipărit volumul de schiţe „Necazuri şi bucurii“. 
Ion Gheorghe, ale cărui poezii apar tot mai frecvent 
în „Viaţa românească“, „Scînteia tineretului“ etc., 
are în vitrinele  librăriilor romanul în versuri: 
»Pline si sare". Petre Popa lucrează, ca redactor, la 
revista „Albina“. Reportajele lui Ion Marina apar în 
publicaţiile centrale şi sînt difuzate la radio tot mai 
frecvent. Iar numele Stelei Neagu se întilneşte, de- 
seori, în „Scînteia“, „Scînteia tineretului“ si in di- 
ferite reviste, semnind reportaje şi articole. Citeva 
nume care semnează tot mai des versuri si proză in 


www.dacoromanica.ro 


Scrittori buzoieni 144 


ziarele local şi regional si în revistele şi ziarele cen- 
trale : Gruia Murășanu, Constantin Nancu, Nicolae 
Fătu etc. Nenumărate lucrări literare au apărut în 
presa locală sub semnăturile : Aurel Jipa, I, Gheor- 
ghiu-Bădărău, Elena Stavride, Gh. Istrate, Silvia 
Roșca, Mihai Botez, Zaharia Rachieru, Veronel Po- 
rumboiu, Mihai Boghitoiu. Si în sfîrşit, ultimul con- 
tingent de tineri care cresc în cenaclul literar şi ale 
căror lucrări indreptátesc de pe acum speranțele : 
Nae Nicolae, elevul Nichitelea, muncitorul Mircea 
Mihăilă şi îndeosebi talentatul povestitor Dumitru 
Popescu, un tînăr țăran muncitor din comuna Márá- 
cineni... Se mai adaugă la aceste realizări, activitatea 
culturală a cenaclului literar: emisiunile la staţia 
de radioficare, festivitățile literare în unităţile din 
oraş şi la sate, şi îndeosebi cele două cicluri de con- 
ferinte literare din anii 1956-1958, în cadrul cărora 
s-au prezentat 32 de conferințe despre cei mai repre- 
zentativi scriitori clasici şi contemporani, români şi 
străini. Cele de mai sus sînt în adevăr numai cifre. Dar 
pentru membrii cenaclului „Al. Sahia" sînt închise 
în ele atitea clipe dragi, care cuprind emoţiile prime- 
lor versuri citite sau publicate, citirea în public a po- 
eziilor lor, convorbirile cu ţăranii muncitori, înainta- 
rea plină de palpitatii prin galeriile minei Ojasca, 
întoarcerile acelea pe înnoptate de la şezătorile lite- 
rare din gospodăriile agricole colective sau cămine 
culturale... şi îndeosebi atmosfera de továrágeascá pri- 
etenie ce a existat tot timpul în cenaclu, în care nu 
şi-a putut face loc nici invidia, nici birfa şi nici ne- 
păsarea pentru lucrările altora. Multe flori frumoase 
au îmbobocit, au înflorit și parte din ele au legat 
rod bogat. Toate acestea au fost posibile datorită gri- 
jii cu care partidul înconjoară talentele din patria 
noastră... fie ele cît de mici şi cît de la primele înce- 
puturi... Aniversarea a 9 ani de activitate continuă, 
fructuoasă si agitatoare, demonstrează în mic, ceea 
ce se petrece în mare pe tot întinsul patriei noastre. 


BIROUL CENACLULUI 


www.dacoromanica.ro 


UI. Bibliografie, Indice 


www.dacoromanica.ro 


o 117 Referinje 


I. GENERALITĂȚI — Acte si documente din Arhivele Sta- 
tului, filiala Buzău; „Arhiva literară a Buzăului“ — fondul de 
cărți, manuscrise, stampe al Bibliotecii județene Buzău; Ar- 
hive personale ; Cărţi, periodice, manuscrise, stampe exis- 
tente în colecţiile Bibliotecii Academiei R.S.R. (autori bu- 
E Ziarul, qazeta şi suplimentele „Viața Buzăului“, 


Ii. BIBLIOGRAFII — 1. Bianu, Ion şi Hodos, Nerva. ,Bibli- 
ografia românească veche, 1508-1830“. Tomul I: 1508-1716. 
Buc., Ed. Academiei Române, 1903 (Mitrofan Episcopul); 2, 
E literaturii române, 19-18-1960“. Sub red. Acad. 
Tldor Vianu. Bue, Ed. Academiei R.P.R., 1965, p. 285-286 
(G. Ciprian), p. 479 (I. Gheorghe), p. 637-638 (G. Macovescu), 
p. 983-985 (N. Tăutu); 3. Gafita, Viniciu. „Bibliografie de lj- 
teraturá română pentru copii”. Buc., Ed. Ion Creangă, 1978, 
p. 77 (C. Beşchea), p. 100-101 (T. Constantinescu), p. 179 (LI. 
Mirea), p. 181-182 (M. Moisescu), p. 241 (P. Stoicescu), p. 
248-249 (N. Tăutu); Alte surse bibliografice: „Bibliografia 
R.P.R.» [R.S.R.J. Cárfi., 1957-1980; „Bibliografia periodicelor 
din R.P.R.” [R.S.R.], 1957-1980. 


II, MONOGRAFII ŞI STUDII ÎN VOLUM; EXTRASE — A 
Raţiu, Ion. „Vasile Cirlova, 1809-1831". Studiu istoric literar. 
Blaj, 1905. 76 p.; 5. Pavelescu, Stefan. „O sută de ani de la 
moartea lui Vasile Cirlova“. Pagină comemorativă. Suceava, 
Tipogr. Hermann Beiner, 1932. 34 p. (Extras); 6. ,Comemo- 
rarea poetului Vasile Cirlova". Craiova, Societatea ,Priete- 
nii ştiinţei“, 1932, 23 p.; 7. Cirlova, Ion. „Genealogia fami- 
liei Cirlova*. Buc.. 1939. 8. Papadopol, Paul I. „Vasile Círlo- 
và", Buc. Ed. Universul, 1942, 200 p.; 9. Iosifescu, Silvian. 
„Vasile Cirlova şi Grigore Alexandrescu"*, Buc., Institutul 
de arte grafice şi editura „Scrisul liber", fa. 42 p.; 10. Mol- 
doveanu, Ion. „Vasile Cirlova şi neamul său“. Buc., 1963. 23 
p. (Extras); 11, Stefan, Petre. „Vasile Cirlova. poet moderni“. 
Dactilogramă, Biblioteca judeţeană Buzău. 1980. 190 p.; 12. 
Constant, Savin. „Viaţa şi opera poetei Alexandrina Mihă- 
escu”, Buc,, Tipogr. române unite, 1926.; 13. Preda, Gheor- 
ghe. „Poetul sublocotenent Const. T. Stoika“. Buc. Ed. mili- 
tară. 1974. 112 p.; 14. „Articole, comunicări. documente V. 
Voiculescu.“ Vol. 1. Culegere, prefaţă si note de Alex. O- 
proescu. Buzău, C.J.C.E.S., 1974, 88 p. + 16 p. foto. ; Vol. 2. 
Editie îngrijită, prefaţă, mote şi bibliografie de Alex. O- 
proescu. Buzău, C.J.C.E.S., 1979. 72 p. + 20 p. foto; 15. Ape- 
troaie, Ion. „V. Voiculescu“, Studiu monografic. Buc., Ed. Mi- 
nerva, 1075, 288 p.; 16, Grăsoiu, Liviu. „Poezia lui Vasile 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 148 O 


Voiculescu“. Cluj-Napoca. Ed. Dacia, 1977. 196 p. ; 17, Zaha- 
ria-FilLpas, Elena. „Introducere in opera lui Vasile Voicu- 
lescu", Buc., kd. Minerva, 1980. 239 p. 


IV. DICŢIONARE, ENCICLOPEDII — 18. Rosetti, Dimitrie 
R. ,Dicpionarul contimporanilor dn România“ (1800-1398). 
Buc., £d. Lito-t:pograt:e. „Populara“, 1898, p. 46 (V. Cirlova), 
p. 117 (A. Lupu-Antonescu) ; 19, Predescu, Lucian. ,Enciclo- 
peaa ,vcugeiarea . suc., kd. Cugetarea, 1940, p. 68 (G. Baicu- 
lescu), p. 173 (Cirlova), p. 197-198 (G. Ciprian), p. 234 (I. Cre- 
tu), p. 239 (St. Cucu), p. 257 (C. C. Datculescu), p. 268 (T. Di 
cescu), p. 270 (St. Dima), p. 310 (I. Gane), p. 363 (C. Giures- 
cu) p. 399 (E. Hommoriceanu), p. 502 (A. Lupu-Antonescu), 
p. 928 (C. Marino-Moscu), p. 515 (A. Miháescu), p. 545 (N. Gr. 
Mihács.u-Nigrim), p. 545 (N. Mihăescu), p. 556 (1.1. Mirea), p. 
559 (Mitrofan Episcopul), p. 644 (I. Pavelescu), p. 593-594 (Al, 
Popescu-Negurá), p. 683 (Gh, Popovici), p. 712 (LA, Rădu- 
lescu-Pogoneanu), p. 770 (A. Scurtu), p. 803 (St. Stánescu), 
p. 815 (Al. C.T. Stoika), p. 815 (C.T. Stoika), p. 850 (N. Timi- 
nas), p. 908 (V. Voiculescu); 20. Straje, Mihail. „Dicţionar de 
pseudonime,  ialonime, anagrame,  asteronime, criptonime 
ale scriitorilor si publiciştilor români“. Buc. Ed. Minerva, 
1973, p. 45 (G. Baiculescu), p. 126 (I. Caraion), p.150(G.Ci- 
pran), p. 253 (Em. I. Constantinescu), p. 217 (T. Dicescu), 
p. 234 (M, I. Draqomirescu), p. 251 (M. Elian), p. 273 (M, Frol- 
lo), p. 284 (I. Gane), p. 409-410 (G. Macovescu), p. 425 (C. Ma- 
rino-Moscu), p. 441-442 (N. Gr. Miháescu-Nigrim), p. 450 (I.I. 
Mirea), p. 461 (O. Moses.u), p, 481.482 (Al. Popescu.Negura), 
p. 594 (I.A. Rádulescu-Pogoneanu), p. 641 (A. Scurtu), p. 680 (Al. 
C.T. Sto'ka) p. 680-681 (C.T. Stoika) p. 708 (N. Tăutu), p. 
742-743 (N. Timiras); 21. Popa, Marian, „Dicţionar de lite- 
ratură română contemporană“. Ed. a 2-a. Buc., Ed. Albatros, 
1977, p. 68-69 (I. Báiesu), p. 117 (V. Bucuroiu), p. 124-125 (I. 
Cara'on). p. 141-142 (R, Cârneci), p. 161 (T. Constantinescu), 
p. 170 (I. Creţu), p. 190-191 (Şt. Dima), p. 243-245 (I. Gheor- 
ghe), p. 249 (I. Ghimbásamu), p. 279 (Gh. Istrate), p. 326 (G. 
Macovescu) p. 357 (M. Moisescu), p. 374-375 (I. Neacşu), p. 
386 (I. Nicolescu). p. 430-431 (L. Petrescu), p. 446 (Fl. Popes- 
cu) p. 496 (Al. Săndulescu), p. 528 (M. Sterian). p. 556-557 
(N. Tăutu), p. 586 (L. Ulici), p. 615-618 (V. Voiculescu), p. 628 
(A. I. Züinescu) ; 22, „Scriitori români“. M'e dicţionar. Coord. 
şi rev. şt. Mircea Zaciu. Buc., Ed. ştiinţifică si enciclopedică, 
1978, p. 131-133 (I. Caraion), p. 144-146 (V. Cirlova), p. 234-236 
(I. Gheorghe). p. 479-483 (V. Voiculescu); 23. „Dicţionar de 
literatură română“. Coord. Dim. Pácurartu. Buc.. Ed. Univers, 
1979, p. 49-50 (I. Bă:eşu), p. 77 (V. Bucuroiu), p. 91-92 (I. Ca- 
raion), p. 98 (R. Cárneci) p. 104 (G. Ciprian) p. 105-106 (V. 
Cirlova), p. 173-174 (I. Gheorghe), p. 239 (G. Macovescu), p. 
351-352 (Al. Sándulescu) p. 391-392 (N. Táutu) p. 406 (L. 
Ulic), p. 422-423 (V. Voiculescu); 24. „Literatura română — 
dicţionar cronologic“. Coord. I.C. Chitimia si Al. Dima. Bue., 
Ed. stiintificá şi enciclopedică, 1979, p. 385, 509, 660, 683, 724 
(G. Baiculescu), p, 362, 461, 490, 535, 554, 567, 596, 613, 615, 


www.dacoromanica.ro 


«5» 149 Referinţe 


639, 662, 690, 699, 710, 738 (I, Băteşu), p. 372, 686, 749 (V. Bucu- 
roiu), p. 307, 413, 420, 422, 427, 428, 432, 434, 435, 436, 443, 
469, 480, 511, 563, 574, 584, 585, 588, 618, 621, 632, 635, 651, 
667, 668, 686, 698, 703, 736, 754, 764, 771 (I. Caraion), p. 333, 
467, 527, 542, 562, 575, 603, 621, 652, 686 (R. Cárneci), p. 200, 
325, 331, 374, 404, 414, 448, 506, 569, 617 (G. Ciprian), p. 81, 
91, 92, 93-94, 122, 128, 428 (V. Cirlova), p. 224, 410, 613, 646 
(I. Creţu), p. 754 (M. Florea), p. 250, 288, 322, 345 (M. Frollo), 
p. 379, 467, 496, 511, 516, 552, 576, 583, 589, 622, 636, 668, 679, 
€97, 702, 737 (I. Gheorqhe), p. 408, 583, 604, 721, 771 (Gh. 
Istrate), p. 274, 445, 479, 480, 492, 501, 647, 681, 682, 760, 763 
(G. Macovescu), p. 184, 288, 408 (C. Marino-Moscu), 296 (N. 
Gr. Miháescu-Nigrim), p. 413, 480, 562, 580, 610 (I. Neacsu). p. 
413, 696 (L. Petrescu), p. 190, 199, 201, 228, 231, 262, 287, 288, 
304, 339, 353, 471, 484, 509, 558, 562, 582, 599, 638, 661, 678, 
605, 697, 714, 742. 745 (Al. Săndulescu), p. 220. 250, 263, 283, 
329, 689 (C.T, Stoika), p. 329 (T.T. Stoika), p. 297, 434, 443, 467, 
469, 477, 482, 504, 534, 565, 581, 595, 642, 682 (N. Tăutu), p. 
420, 585, 661, 731 (L. Ulici), p. 202, 235, 281, 284, 285, 290, 292, 
298. 300, 303, 316, 323, 328, 329, 332, 334, 346, 350, 358, 368, 
370, 371, 379, 384, 389, 400, 412, 415, 418, 419, 422, 428, 441, 
450, 548-549, 554, 581, 587, 595, 607, 632, 633, 643, 645, 676, 
625, 686, 711, 714, 743, 745, 755, 762 (V. Voiculescu), p. 404, 
592, 706 738 (A.I. Záinescu); 25, „Dicţionarul literaturii ro- 
máne de la origini piná la 1900". Buc., Ed. Academ'ei R.S.R., 
1979, p. 191 (C. Cirlova), p, 191-192 (V. Cirlova), p. 386 (C.C. 
patculescu), p. 524 (A. Lupu-Antonescu) p. 569 (A. Mihá- 


escu), 

V. ISTORII ALE LITERATURII ROMÂNE — 26. Adamescu. 
Gh. „Istoria literaturii române“. Buc, Ed. Alcalay, 1913, p. 
266-267 (V. Cirlova); 27. Călinescu, G. „Istoria literaturii ro- 
mâne de la origini piná in prezent“. Buc, Ed. Fundaţia 
pentru literatură si artă. 1941, p. 853, (Al. Ba'cules- 
cu), p. 8, 315, 890. 899, 900, 901, 902, 904 (G. Baiculescu), n. 703, 
835-836, 924 (G. Ciprian), p. 5, 125-128, 129, 146, 155, 173, 192, 
251, 717, 742, 777, 895, 898, 900 (V. Cirlova) n. 922 (Em. I. 
Constantinescu) p. 895, 904 (I. Cretu), p, 718, 929 (M. Frollo), 
p. 900 (I. Gan»). p. 929 (I. Georgescu). p. 801 (C. Giurescu), 
p. 599. 914, 920 (C. Marino-Moscu), o 853. 927 (I. Pavelescu), 
p. 902 (LA. Rádules u-Pogoneanu), p. 920 (A. Scurtu). p. 820 
(St. Stănescu), p. 543 (C.T. Sto'ka), p. 904, 929 (N. Tíminas). 
p. 721. 797-800. 921 (V. Voiculescu); 28. Cio^ulescu, Șerban, 
Streinu, Vladimir sí Vianu. Tudor. „Istoria literaturi' romá-e 
moderne", Buc., Ed. Casei scoalelor, 1944 ; ed. a 2-a, 1971, p. 
11-16 (V. Cirlova); 29. Iorga, N. „Istoria lteraturii române 
în secolul al XVIII-lea, 1698-1821", Vol. 1. Buc., 1901, p. 31 
(Mitrofan Episcopul) ; 30. Iorga, N. „Istoria literaturi: romá- 
nesti contemporane”. Vol. 2. Buc.. Ed. Adevărul. 1934, p. 274 
(Fm. I. Constantinescu), p. 318 (St. Cucu); 31. „Istoria litera- 
turi române”. Vol, 1. Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1064, p. 414, 
427. 432. 481, 584. 594, 595, 601, 677. 703. 711 (C. Giurescu), 
p. 531, 550 (Mitrofan Episcopul); Vol. 2, 1988, p. 306-310 (V. 
Cirlova); Vol. 3, 1973, p. 34, 137 (LA. Rádulescu-Pogoneanu), 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 150 © 


p. 259, 519 (N. Pmiraş); 32. „Istoria literaturii române“. 
Studii. Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1979, p, 240, 271, 278, 280 
(I. Caraion), p. 36, 279, 283 (I. Gheorahe), p. 288 (G. Maco- 
vescu), p. 18, 29, 32, 36, 220, 272, 273, 274, 289, 290 (V. Voicu- 
lescu). 33. Lovinescu, E. „Istoria literaturii române contem- 
porane", Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1973, p. 571 (M. Frollo), 
p. 492-493 (I. Pavelescu), p. 493-494 (A. Scurtu), p. 492. 539, 
560, 563, 564, 572 (C.T. Stoika); Vol. 2, p. 448, 449 (L.A. Rádu- 
lescu-Poqoncanu). 


VI. ALTE LUCRĂRI DE SINTEZĂ — 34. Barbu, fugea, 
„O istorie polemică si antologicá a literaturii române de la 
origini pînă în prezent“. Poezia rom. contemp Buc., Ed. Emi- 
nescu, 1975, p. 158 (N. Cabol), p. 344-346 (R. Cárneci), p. 294- 
312 (T. Gheorghe), p. 402-404 (I. Nicolescu); 35. Bucur, Marin. 
„Istoriografia lterară românească”. Buc, Ed. Minerva, 1973, 
p. 256-257 (G. Baiculescu). p. 377-380 (Em. YI. Constantinescu), 
p. 391 (I. Creţu). p. 383-384 (St. Cucu) p. 327-328 (C. Giures- 
cu) p. 199-200 (Tr. Tonescu-Niscov), p. 356. 390 (1.A. Rádu- 
lescu-Pogoneanu si El. R.-P.), 235-236 (N. Timiras); 36. Cio- 
praga, Const. „Literatura română între 1900-1918“. Iasi. Ed. 
Junimea, 1970, p. 129, 130 (M. Frollo), p. 586-589 (C. Marino- 
Moscu). p. 255-256 (I. Pavelescu), p. 423-424 (C.T. Sioika); 37. 
Crohmălniceanu, Ov. S. „Literatura română între cele două 
războate mondiale“. Vol. 2, Buc.. Ed. Minerva, 1974, p. 285- 
311 (V. Voiculescu); Vol. 3, 1975. p. 77-90 (G. Ciprian); 38. 
„Literatura română rontemporamná". Vol. 1: Poezia. Coord. 
Marin Bucur. Buc. Ed. Academiei R.S.R.. 1980, p. 721-722 
(V. Bucuroiu), p. 353-361, 548-552 (I. Caraion), p. 438-411 (N. 
Cârneci), p. 114-115 (St. Cucu), p. 568-574 (I. Gheorahc). p. 698- 
699 (Gh. Istrate). p. 741-742 (L. Negoiţă), p. 734-737 (I, Nico- 
lescu), p. 452 (M. Sterian). p. 235-237 (N. Tăutu), p. 32-43 
(V. Voiculescu). p. 692-693 (A.I. Z&inescu) 39, M'cu, Dumi- 
tru, „Început de secol”. 1900-1916. Curente si scriitori, Buc. 
Fd. Minerva, 1970, p. 391. 594 (C. Marino-Moscu) : 40. Piru, 
AL „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950". Buc., 
F.P.L.. 1968. p. 152-154 (I. Caraion), p. 430-433 (G. Ciprian): 
41. Piru, Al. „Poezia românească contemporană”. 1950-1975. 
Vol 1. Buc, Ed. Enfnescu, 1975. p. 266-280 (1. Caraion); 
Vol. 2. p. 191-198 (R. Cárneci), p. 96-103 (I. Gheorghe). p. 307- 
310 (Gh. Istrate). p. 516-518 (L. Negoiță), p. 449-455 (I. Nico- 
lescu), p. 285-288 (A.I. Zăinescu) ; 42. Simion, Eugen. „Scri- 
itori români de azi“. Vol. 1. Buc. Ed. Cartea românească, 
1974, p. 69-79 (T. Caraion). p. 150-159 (I. Gheorghe); Vol. 2, 
1976, p. 294-319 (V. Voiculescu). 


VII. IN VOLUME — 43. Alboiu, George. „Un pcet printre 
critici", Buc, Ed. Cartea románeascá, 1979, p. 129-131 (I. 
Gheorghe), p. 145-146 (Gh. Istrate); 44, Anghel, Paul „Ar- 
h:vă sentimentală“. Buc, E.P.L. 1968, p. 73-81 (V. Voicu- 
lescu) ; 45. Anqhel Paul. „Noua arhivă sentimentală”, Buc, 
Ed. Eminescu, 1975, p. 78-95 (V. Voiculescu); 46. „Antologia 
poeziei simboliste româneşti”. Buc, Ed. Minerva, 1972, p. 


www.dacoromanica.ro 


«» 151 Referinte 


327.331 (C.T. Stoika); 47. Ardeleanu, Virgil. „Proza poeților“. 
Buc., E.P.L., 1969, p. 237-301 (V. Voiculescu); 48. Baltag, Ni- 
colae. ,Polemos*. Buc. Ed. Cartca románeascá, 1978, p. 142- 
144 (L. Ulici); 49. Brădăţeamu, Virgil „Comedia in drama- 
turgia românească“. Buc., Ed. Minerva, 1970, p. 414-426 (G. 
Ciprian) ; 50. Brádáteanu, Virgil. „Viziune şi univers in noua 
dramaturgie românească“. Buc., Ed. Cartea românească, 1977, 
p. 324-334 (I. Băieşu); 51. Caraion, Ion. „Duelul cu crinii“. 
Buc, Ed. Cartea românească, 1972, p. 62-65 (Gh. Istrate); 52. 
Caraion, Ion. „Jurnal“. Val. 1. Buc., Ed. Cartea românească, 
1980, p. 205-208 (P. Stoicescu); 53. Călinescu. Gh. .Ulsse”, 
Buc., E.P.L., 1967, p. 190-194 (V. Voiculescu); 54. Cándro- 
veanu, Hristu. „Poeți si poezie“. Buc., Ed. Cartea românească, 
1980, p. 54-65 (I. Canaton). p. 83-90 (R. Cárneci); 55. Chendi, 
Ilarie. „Pagini de critică”. Buc. E.P.L., 1969, p. 165-166 (A. 
Mihăescu) ; 56. Ciobanu, Nicolae. „Critica in prima instanţă“. 
Buc., Ed. Eminescu, 1974, p. 52-58 (I. Caraion), p. 95-107 (I. 
Gheorghe) ; 57 Ciobanu, Nicolae. „Însemne ale modernităţii“. 
Buc.. Ed. Cartea românească, 1979, p. 290-292 (M. Ionescu); 
58. Ciobamu, Nicolae. „Panoramic“. Buc. Ed. Cartea romá- 
neascá, 1972. p. 241-244 (I. Bá'esu), p. 216-219 (G. Macov»s- 
cu), p. 317-319 (L. Petrescu); 59. Culcer, Dan. „Citind sau tră- 
ind literatura“. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1976, p. 14-16 (L. 
Ulici); 60, Cocora, Gabriel. ,Peneluri si condeie*, Buc., Ed. 
Litera, 1978, p. 108-114 (I. Georgescu), p. 117-130 (N. Gr. Mi- 
háescu-Nigrím), p. 96-104 (C. Marino-Moscu), p. 134-138 (V. 
Voiculescu); 61. Cocora, Gabriel. Tipar si cărturari". Buc.. 
Ed, Litera. 1977, p. 227-232 (C. Caneila Ciorogirleanu), p. 
143-179 (Mitrofan Episcopul) ; 62. Corchis. V. si Voşloban. G. 
„Lirica dobrogeaná". Dactilogramá, Biblioteca județeană 
Constanţa (N. Fátu, N. Timiras) ; 63. Cristea. Dan. „Faptul de 
a scrie”. Buc.. Ed. Cartea românească, 1980, p. 235-240 (I. 
Băeşu); 64. Cristea, Dan. „Un an de poezie“. Buc.. Ed. Car- 
tea românească, 1974, p. 59-69 (1. Caraion), p. 238-240 (R. 
Cárneci). p. 223-225 (Gh. Istrate); 65. Cristea, Valeriu. ,Do- 
mentul criticii“. Buc., Ed. Cartea românească, 1975, p. 98-100 
(I. Caraion). p. 406-410 (L. Petrescu); 66. Damian, S. ,Intra- 
rea în castel“. Încercări de analiză a prozei. Buc.. Ed. Car- 
tea românească, 1970. p. 130-134 (I. Neacşu): 67. Davidescu, 
N. „Asperte si direcţii literare“. Buc.. Ed. Minerva. 1975, p. 
456-458 (V. Voiculescu) ; 68. Dimisianu. Gabriel. „Opinii lite- 
rare“. Buc.. Ed. Cartea românească, 1978. p. 72-76 (I. Cara- 
ion); 69. Dimisianu, G. „Prozatori de azi». Buc., Ed. Cartea 
românească, 1970. p. 160-164 (I. Neacşu); 70. Dimisianu, G. 
„Schite de critică”. Buc., E.P.L., 1966, p. 174-180 (I. Gheor- 
ahe): 71, Dimisianu. G. „Valori actuale”. Buc. Fd. Emines- 
cu. 1974, p. 63-67 ; 156-158 /T, Caraion). n. 77-82 (T. Chrorahe), 
p. 179-182 (L. Petrescu) ; 72. Dimitriu. Daniel. „Ares si eros”, 
S'nteze critice. Iaşi, Ed. „Junimea, 1977. p. 107-112 (R. Câr- 
neci) ; 73, Dodu-Bălan. Ion. „Condiţia creaţiei“. Portrete. Buc. 
F.P.L., 1968, p.80-87 (I. Gheorghe) ; 74. Doinas, St. Aug. „Or- 
feu si tentatia realului». Buc. Ed. Eminescu. 1974, p. 179-199 
(V. Voiculescu); 75. Dorcescu, Eugen. ,Embleme ale reali- 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoleni 1526 


tátii". Buc., Ed. Cartea românească, 1978, p. 95-98 (I. Gheor- 
ghe); 76. ,Epiqramisti de ieri si de azi”. Buc., Ed. Eminescu. 
1975, p. 19-22, 280 (N. Gr. Miháescu-Nigr*m), p. 87-92, 282- 
284 (I. Pavelescu); 77. Felea, Victor. „Secţiuni“. Buc.. Ed. 
Cartea românească, 1974, p. 96-101 (I. Caraion), p. 183-189 (R. 
Cárneci), p. 371-376 (M. Sterian); 78. Grigurcu, Gheorghe. 
„Poeți români de azi“. Buc., Ed. Cartea românească, 1979, p. 
406-414 (I. Caraon), p. 399-402 (R. Cárneci) p. 188-197 (I. 
Gheorghe) ; 79. Grigurcu. Gheorghe. „Idei si forme critice“, 
Buc. Ed. Cartea românească, 1973, p.231.238 (L. Ulici); 80, 
Ibrăileanu, G. „Scriitori şi curente“. Iaşi, Ed. Viaţa românească, 
1909, p. 223-232 (V. Cirlova); 81. Iorga, N. „Oameni cari au 
fost“. Buc., E.P.L., 1967, p. 163-167 (A. Mihăescu); 82. Iorgu- 
gulescu, Mircea. „Al doilea rond". Buc. Ed. Cartea romá- 
nească, 1976. «p, 237-242 (I. Caraion). p. 294-296 (Gh. Istrate), 
p. 177-182 (L. Petrescu); 83. Iorgulescu. Mircea. „Rondul de 
noapte“. Buc. Ed. Cartea românească, 1974, p. 128-131 (I. 
Băieşu) ; 84. Iorqulescu, Mircea, „Scriitori tineri contempo- 
rani“ Buc., Ed. Eminescu, 1978, p. 79-81 (Gh. Istrate), p. 221- 
223 (I. Neacşu). p. 115 (L. Neqoitá), p. 119-120 (I. Nicolescu), 
p. 327-330 (L. Petrescu). p. 348-350 (L. Ulici). p. 170-172 (A. I. 
Záinescu); 85. Lascu, Nicolae. „Clasicii antici în România”, 
Cluj, Ed. Dacia, 1974, p. 211, 295, 297, 299, 316, 324, 325. 355, 
441, 468 (D. Crăciun); 86. Laurenţiu, Dan. „Eseuri asupra 
stării de gratie". Buc., Ed. Cartea românească, 1976, p. 70-74 
(I. Caraion); 87. Lovinescu. E. „Scrieri“. Vol. 2. Buc, Ed. 
Minerva, 1970, p. 340 (M. Frollo), p. 332 (C. Marino-Moscu), 
p. 331-332 (A. Scurtu); 88. Manolescu. Nicolae. ,Metamor- 
fozele poeziei“, Buc., E.P.L., 1968, p. 31-32 (V. Voiculescu) ; 89. 
Manu, Emil. „Eseu desnre generaţia războiului“. Buc.. Ed. 
` Cartea românească, 1978, p. 59-88; 374-375 (I. Caraion); 90. 
Martin. Aurel. „Poeti contemporan'", Vol. 2. Buc., Fd. Emi- 
nescu, 1971, p. 172-180 (I. Gheorghe); 91. Micu, Dumitru. 
»Gind'rea si gindirismul", Buc.. Ed. Minerva, 1975. p. 513- 
540, 883.890 (V. Voiculescu); 92. Mincu, Marin. „Poezie si 
generatie", Buc. Ed, Eminescu, 1975, p. 75-77 (R. Cárneci), 
p. 81-93 (I. Gheorghe), p. 122-124 (Gh. Istrate); p. 77-78 (|. 
Nicolescu) ; 93. Moldoveanu, Ion St. „Istoricul Liceului „BP. 
Hasdeu“ dim Buzău. 1867-1967“. Duc Ed. Litera. 1974, p. 267- 
268 (C.C. Cristea). p. 263 (T. Dicescu) p. 261 (C. Giurescu); 
94. Mosescu, Octavian. „Alte vitralii”. Buc., Ed. Litera, 1973, 
p. 111-113 (G. Bă:culescu), p. 107-109 (Al. Popescu-Neguriá. ; 
95. Mosescu, Octavian. „Oaspeți de altădată“. Buc., Ed. Lite- 
ra, 1972, p. 81-82 (V. Tabacu); 96. Mo«sescu. Octavian. „Vitra- 
ri”. Buc. Ed. Litera 1971. p. 79-81 (M, Elian); 97. Muntea- 
nu, Teodor Al. „Scriitori căzuţi pe front". Vol. 1. Buc., Socie- 
tatea natională de editură si arte grafice „Dacia Traiană“, 
1944. p. 43-50 (AI, Baiculescu); 98. Negoites-u. Ion. „Analize 
si sinteza”. Buc, Ed. Albatros, 1976, p. 292-298 (I. Caraion). 
p. 305-311 (I. Gheorghe); 99. Negoitesru, Ion. „Însemnări cri- 
tice". Clui. Ed. Daca. 1970. p. 197-205 (I. Caraion)! 100. Ne- 
goitescu. Ion. „Scriitori moderni“. Bue E.P.L.. 1966, p. 168- 
179 (V. Voiculescu) ; 101. Nicolescu. Vasile. „Starea lirică”. 


www.dacoromanica.ro 


«» 153 Referinţe 


Buc., Ed. Eminescu, 1975, p. 81-84 (V. Voiculescu) ; 102, Ni- 
tescu, M. ,Poeti contemporani“, Sinteze critice. Buc., Ed. Car- 
tea românenscă, 1978, p. 32-46 (I. Caraion), p. 103-119 (I. 
Gheorghe); 103. Oarcásu, Ion, ,Destine si valori". Cluj, Ed. 
Dacia. 1974, p. 121.127 (I. Cara'on); 104. Oarcásu, Ion. , Pre- 
7ente poetice". Buc., E.P.L., 1968, p. 88-93 (I. Caraion); 105. 
Oprea, Al. ,Incidenfe critice“. Buc., Ed. Eminescu, 1975, p. 
96-102 (I. Báiesu) ; 106. Ornea, Z. „Sămănătorismul“. Buc., 

Ed. Minerva, 1970, p. 33-34 (C.C. Datculescu); 107. P padi- 
ma, Ovidiu, „Scriitorii sí înțelesurile vieţii“. Buc. Ed, Mi- 
nerva, 1971, p. 196-199, 205-217 (V. Voiculescu); 108. Perpes- 
sicius, ,Lecturi intermitente". Cluj. Ed. Dacia, 1971, p. 179- 
187 (I, Caraion), p. 148-151 (R. Cárneci); 109. Perpessicius. 
»Mentiuni critice", Vol. 1. Buc., Ed. Casei scoalelor, 1928, p. 
146 (O. Mosescu), p. 77-78 (I. Pave'escu) ; Vol. 4, 1938, p. 458- 
466 (Em. I. Constantinescu) ; 110. Vol. 2. Buc.. Fundaţia pen- 
tru literatură şi artă, 1934, p. 39-45 (V. Voiculescu); 111. 
Petroveanu, Mihail. „Traiectorii lirice“. Buc., Ed. Cartea ro- 
mânească, 1974, p. 151-163 (I. Caraion); p. 215-217 (R. Câr- 
neci); 112. Pillat, Dinu. „Itinerarii istorico-literare*. Buc.. 
Fd. Minerva, 1978, p. 357-358 (Al. Sándulescu); 113. Pillat, 
Dinu. „Mozaic istorico-literar. Secolul XX“, Buc., Ed. Fmines-. 
cu, 1971, p. 284.292 (V. Voiculescu); 114. Pillat, Ion. ,Trad'tie 
Si literatură“. Buc.. 1941, p. 300-308 (V. Voiculescu)! 115. Pil- 
lat, Jon si Perpessicius.. „Antologia poeţilor de zi”. Buc., 
Ed. Cartea românească. 1928, p. 269-276 (C.T. Stoika). p. 331- 
339 (V. Voiculescu) ; 116. Piru, Al. „Varia“. (Vol. 1]. Buc., Ed. 
Eminescu. 1972, p. 134-135 (I. Creţu). n. 508-510 (L. Petrescu), 
p. 197-199 (Al. Săndulescu); Vol. 2, 1973, p. 180-183 (Al. Săn- 
dulescu) p. 318-364 (V, Voiculescu); 117. Poantă Petru. „Ra- 
gdiografii". Cluj-Napoca. Ed. Dacia 1978, p. 116-120 (I. Ca- 
raion), p. 185-189 (R. Cárneci) p. 222-227 (I. Cheor he):118. 
Pop. Ioan. „Poezia unei peneraţii“. Cluj, Ed. Daria. 1973, p. 

157-187 (I. Gheorghe); Un Ponovi i, D. „Romantismul ro- 
mânesc“. Buc., Fd. tineretului. 1969, p. 155-169 (V. Cilovn); 
120, Râpeanu. Valeriu. „Al. Vlahutá si enora sa". Buc, Ed. 
tineretului, 1965, p. 203-204 (C C, Datculescu); 121. Râpna- 
nu, Valeriu, „O antologie a dramaturgiei româneşti, 1944- 
1977". Teatru de inspiraţie contemporană. Buc. Fd. Em'- 
nescu. 1978, p. 777-841 (I. Báiesu): 122. Ruja, Alev^ndru. 
Valori lirice actuale". Timisoara, El. Fa la. 1979, p. 133-140 
(I. Gheorghe); 123. Să eanu, Amza. „Teatrul în c t te”. Iasi, 
Ed. Junimea, 1974, p. 131-140 (T. Báiesu) ; 124. Săc anu, Amza. 
„Teatrul şi publicul“. Buc.. Fd. Em'nescu, 1977, p, 85 (I. B'- 
jesu) ; 125. Sevastos, M. .Amint'ri de la „Viaţa român a 1", 
Buc. E.P.L., 1966, p. 198 (C. Marino-Mos^u) ; 126. Slv tru, 
Valentin. „Caliarafii pe cortină“. Buc., Ed. Eminescu, 1974, 
p. 142-143 (I. Báiesu); 127. Sore cu, Roxana. „Int rpre ' ri 

Buc. Ed. Cartea románeeascá, 1979, p. 110-132 (V. Voic ues- 
cu); 128. Stănescu, C. „Jurnal de lectură“. Buc. El. Cartea 
románeascá, 1978, p. 198-203 (I. Gheorghe), p. 271-275 (G. Ma- 
covescu); 129. Stănescu, C. „Poeți si critici". Buc, Ed. Emi- 
nescu, 1972, p. 207-209 (L, Petrescu); 130, Ş.efănes u, Alex, 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoleni 154% 


,Preludiu", Buc., Ed. Captea românească, 1977, p. 27-35 (I. 
Caraion), p. 81-88 (I. Gheorghe); 131. Tomus, Mircea, „15 
poeti". Buc., E.P.L. 1968. p. 153-164 (V. Voiculescu); 132. 
Tomus, Mircea. ,Rásfringeri". Cluj. Ed, Dacia, 1973, p. 140- 
147 (1. Creţu), p. 256-260 (G. Macovescu), p. 168-174 (L. Pe- 
trescu); 133. Ulici, Laurenţiu. „Prima verba‘. (1973-1974; 
1975-1976). Vol. 1. Buc., Ed. Albatros, 1975, p. 104.107 (L. Ne- 
goitá), p. 119-121 (A. Porumboiu), p. 142-145 (P. Stoices u), p. 
249-250 (M. Ursache) ; Vol. 2, 1978, p. 38 (Gh. Andrei), p. 144- 
145 (G. Báiculescu). p. 61-62 (P. Cristea). p. 70-71 (D.I. Dincă), 
p. 87-89 (M. Ichim), p. 12-13 (I. Stanciu); 134. Ungheanu, Mi- 
hai. „Lecturi si rocade”. Buc. Ed. Cartea românească, 1978, 
p. 301-306 (L. Ulici); 135. Ungheanu, Mihai. „Pădurea de sim- 
boluri", Buc., Ed. Cartea românească, 1973, p. 245-254 (V. Voi- 
culescu) : 136. Ungurezmu. Cornel. „Contextul operei“. Buc., 
Ed, Cartea românească, 1978, p. 47-67 (V. Voiculescu); 137. 
Ungureanu, Cornel. „La umbra cărților în floare“. Timişoa- 
ra, Ed. Facla, 1975, p. 156-159 (I. Caraion): 138. Valerian, I. 
„Cu scriitorii prin veac“. Buc., E.P.L., 1967, p. 237-244 (V. 
Voiculescu); 139. Vianu, Tudor. „Scriitori români din seco- 
lul XX", Buc., Ed. Minerva, 1979, p. 169-180 (V. Voiculescu); 
140. Vlad, Ion. „Descoperirea operei”, Cluj, Ed. Dacia, 1970, 
p. 142-152 (V. Voiculescu) ; 141. Vlad, Ion, ,Lecturi construc- 
tive", Buc.. Ed. Cartea românească, 1975, p. 138-143 (L. Pe- 
trescu) ; 142, Zalis, Henri. „Tensiuni lirice contemporane”, 
Cluj-Napoca. Ed, Dacia, 1975, p. 132-140 (I. Caraion), p. 153- 
163 (I. Gheorghe) ; 


VIII. ÎN PERIODICE — 143. Andreitá, Ion. „Despre copilărie 
si nu numai“. In: „Scînte'a tineretului”, nr. 8947, 27 feb. 1978, 
p. 4 (B. Chiriac): 144. Bălan, I.D. „Romanul în versuri al u- 
nui tînăr poet". În: „Tînărul scriitor“, mr. 11, 1957, p. 94-96 
(I. Gheorghe) ; 145. Caraion. Ion. ,Fotoliul qol". În: ,Romá- 
nia literară“. nr. 42. 15 oct. 1970, p. 6-7 (V. Voiculescu) ; 146. 
Călinescu, G. Const. I. Fmilian : , Anarhismul poetic“. În : „A- 
devărul literar si artistic“, 29 mai 1932, p. 599; 147. Călines- 
cu, G. Ioan Georgescu”; „Cintece din umbră”. În: „Munca 
literară“, nr. 2, 1934 ; 148. Călinescu, G. „Material documen- 
tar“, În: „Studii şi cercetări de istorie literară si folclor“, 
VIII, 1959, p. 3-4 (C. Cirlova); 149. Cándroveanu, Hristu. 
Passionar'a Stoicescu: „Fără de pierdere ca o iubire“. în: 
„România literară“, nr. 27. 1 iul. 1976, p. 9; 150. Cândroveanu, 
Hristu. „Permanenta poeziei“. In: „România literară“, nr. 36, 
7 sept. 1978, p. 4-5 (A. Porumboiu); 151. Cârneci. Radu. Fl. 
Popescu: „Obsesia păsărilor“, In: „Ateneu“, nr. 16. iun. 
1970, p. 8; 152. Cârnec:, Radu. Passionaria Stoicescu : ,Cusoa 
de aer", În: „Contemporanul“, nr. 40, 3 oct. 1980, p. 13 ; 153. 
Cárneci, Radu. „Pro amicitia — Stelian Cucu: „Versuri”. în: 
„Ateneu“, nr. 63, oct. 1969, p. 6-7 ; 154. Cherlea, Aurel, Pas- 
sionaria Stoicescu ` ,Reverberata*. In: „Orizont“, nr. 46, 16 
nov. 1978, p. 3; 155. Ciobanu, Nicolae. Dumitru Ion Dincá: 
„Marea de voievod a bărbatului“. În: „Luceafărul“, nr. 20, 
1976, p. 2; 156. Ciobanu, Nicolae, „Proză scurtă şi fabule“. In: 


www.dacoromanica.ro 


O 155 Referinţe 


Luceafărul“, nr. 43, 28 oct. 1978, p. 2 (N. Cabel) ; 157, Cio- 
„ulescu, Şerban. „Instantanee. Lui Ovidiu“. În : „Luceafărul“, 
nr. 9, 4 feb. 1978, p. 6 (D. Crăciun); 158. Crevedia, N, ,In- 
terviuri cu dl, Vasile Voiculescu“, În: „Universul literar“, 
nr. 21, 18 mai 1930, p. 335-336 ; 159. Cristea, Dan. A. I. Zăines- 
cu: „În zale albe". În: „România literară“, nr. 25, 17 iun. 
1971, p. 15; 160. Cristea, Dan. Ion Nicolescu: ,Ironice*. în: 
„România literară“, nr. 21, 20 mai 1971, p. 14; 161. Cristea, 
Dan. ,Tristete si luciditate”. În : „Luceatărul”, nr, 36, 8 sept. 
1979, p. 2 (D. Comănescu); 162. Drăgan, Mihai. „Poezia lui 
Radu Cárneci" (I-II). În: „Cronica“, nr. 1, 3 ian, 1970, p. 7; 
nr. 2, 10 ian. 1970, p. 7; 163 Filitti, I. C. , Vládica Luca, strá- 
mos al poetului Cirlova". În: „Convorbiri literare“, nr. 4, 
1932; 164. Iorgulescu, Mircea. Ion Nicolescu: ,Mioritiada”. 
In: „Luceafărul“, nr. 38, 29 sept. 1973, p. 2; 165. Iorgulescu, 
Mircea. „Transparenţă şi echilibru“. În: „România literară“, 
nr. 33, 18 aug. 1977, p. 11 (V. Bucuroiu); 166. Maniu, Adrian. 
„V. Voiculeșcu — omul“. În: „Luceafărul“, nr. 44, 1966, p.7; 
167. Manolescu. Florin. AJ. Záinescu: „Recviem într-un ci- 
mitir de mașini“. În: „România literară“, nr. 18, 30 apr. 
1970, p. 11; 168. Manolescu, Florin. Fl, Popescu: „Obsesia 
păsărilor“. În : „România literară”, nr. 15, 9 apr. 1970, p.11; 
169. Manolescu, Florin. Titel Constantinescu: „Numărătoa- 
re“. In: „România literară“, nr. 13, 26 mar. 1970, p. 11; 170. 
Manolescu, Nicolae. „Poeți facili şi dificili“, În: „România 
literară“, ar. 12, 18 mar. 1976, p. 9 (I. Stanciu) ; 171. Manu, 
Emil „Dicţionar de istorie literară contemporană“ (Adden- 
da): Titel Constantinescu. În: „Luceafărul“. nr. 10. 11 mar. 
1967, p. 7; 172. Manu, Emil. „Med'taţie asupra destinului“. 
În: „România literară“, nr. 28, 12 iul. 1979, p. 10 (V. Bucu- 
roiu ); 173. Manu, Emil. Passionaria Stoicescu : „Fără de p'er- 
dere ca o 'ubire". In: „Săptămîna“, mr. 333, 22 apr. 1977, 
p. 2; 174. Manu, Emil. Valeriu Bucuroiu: ,Ascensor pentru 
cuvinte“. În: „Săptămîna“, nr. 227, 11 apr. 1975; 175. Mar- 
tin, Aurel. „O poezie solară“. În: „Român'a lterará", nr. 
22, 27 mai, 1976, p. 10 (V. Bucuroiu); 176. Mihăes u-N'gim. 
„Conflictul meu epiaramistic cu Cincinat Pavelescu”. În: 
Epigrama“, nr. 1, 1938, p. 6; 177. Motoc. Nicolae. Arthur 
Porumboiu: „Domnule Copil“. 1n : ,'Tom's", nr, 4, dec. 1974; 
178. Mureşan, Ovidiu. Corneliu Stefan: „Aventurile tezau- 
rului «Cloşca cu puii de aur»", În: „Viaţa studenţească“, nr. 
15, 16 apr. 1980, p. 9; 179. Mme an, Grigore. Passionaria Stoi- 
cescu: „Cartea jocurilor”. fn: ,Contemooranul", mr. 17, 27 
apr. 1979, p. 13; 180. Muscalu, Florin. ,Dulcele stil epope'c,.. 
lliputan". In: ,Milcovia" [Focsani]. mai 1977, p. 18; (M. 
Ichim); 181. Onofrei, Neonila. „George Baiculescu*. Date bio- 
bibliografice, În : „Ravista bibliotecilor“, nr. 9. sept, 1972. p. 
558-561 ; 182. Papadopol, Paul. „Cercetări de istorie literară”. 
In: „Universul“, 11 dec. 1939. p. 2 (St. Cucu); 183. Piru Al. 
„Epieramiştii”. În : „România literară“. nr. 17, 26 apr. 1973, p. 
13 (V. Bucuroiu) ; 184. Piru, Al. ,Memorialistii". În : „Lucea- 
fárul", nr. 41, 9 oct. 1976, p. 2 (Gh. Andrei); 185. Piru, Al. 
„Proză scurtă“, În: „Luceafărul“, nr. 31, 31 iul. 1976, p. 2 (G. 


www.dacoromanica.ro 


Scrlitori buzoieni 158 o 


Băiculescu); 186. Piru, Al. (,, Traditionalistii"]. În: „Luceafărul“, 
nr. 45, 6 nov. 1976, p. 2 (P. Cristea) ; 187. Pop. Augustin Z.N. 
„Titus T. Stoika", In: ,Interferente", 4, 1975, p. 215-218; 
188. Pop, Marius, Corneliu Stefan: „Aventurile tezaurului 
«Cloşca cu puii de aur», În: „Limbă și literatură română“, 
rev. pt. elevi. nr. 4, oct.-dec. 1980. p. 59-60; 189. Raicu. Lu- 
cian. „Lirism si fervoare“. În: „România literară“, nr. 5, 
30 ian. 1975, p. 15 (A.I. Zăinescu); 199. Râpeanu, Valeriu. 
„Un debut de calitate în critica literară“. În : „Săptămîna“, nr. 
334, 29 apr. 1977, p. 3 (M. Ionescu); 191. Roques, Mario. „La 
poesie roumaine contemporaine", în: „Revue des Études 
Balkaniques“. Beograd. 1937, III. tome I, p. 93-122 (Em, I. 
Constantinescu) ; 192. Silvestri, Artur. „Lirica naivă si emo- 
tivă“, În : „Luceafărul“, nr. 27, 8 iul. 1978, p. 2 (B. Chiriac); 
193. Simion, Eugen. „Colaboratorii nostri vá recomandă“, În: 
„Informaţia Bucureştiului“. nr. 7131, 16 uq. 1976, p. 5 (Gh. 
Andrei: 194. Soitu, Ecaterina.  „Sonetista Alexandrina 
Scurtu“, În : „Lucrări ştiinţifice“. Institutul pedagogic Galaţi, 
nr. 1, 1967, p. 212-225; 195. Su^hianu, D.I. „Poezia realitá. 
tii". In: „România l'terará*, nr. 29, 17 iul. 1980, p. 17 (N. Ca- 
bel); 196. Stefánescu, Alex. „Un romantic", În: „Tomis“, nr. 
4. dec. 1977 (A. Porumboiu); 197. ,Tipuri studentesti", In: 
«Mos Teacă“, pr. 293, 1900, p. 5 (M. Elian); 198. Toroutiu, 
I.E. „O fisură d» baladă — Alexandru Ba'culescu*. În: „Con- 
vorbiri literare“. nr, 11-12, ro7.-dec. 1943, p. 709.719; 199. 
Traian, C. A, „Cînd, cum şi unde ati debutat ?", In: „Fla- 
cára — Almanah", 1978, p. 296-297 (I. Gheorghe) ; 200. Ulici, 
Laurenţiu. „Din copilărie“. În: „România literară“, nr. 10, 
9 mar. 1978, p. 11 (B. Chiriac); 201. Ulici. Laurenţiu. „Docu- 
ment si interpretare", În : „România literară“, nr. 20, 19 mai 
1977, p. 11 (M. Ionescu); 202. Ulici, Laurenţiu. „În alb-ne- 
gru", În: „România literară“, nr. 15, 10 apr. 1980, p. 11 (C. 
Ştefan) ; 203. Ulici, Laurențiu. „Starea prozei“. (III). In: „Ro- 
mânia literară“, nr. 27, 6 iul. 1978, p. 11 (N. Cabel) ; 204, Un- 
gureanu. C. „Maturitatea debutu'ui", În: „Orizont“, nr. 25, 23 
iun. 1977, p. 2 (M. Ionescu); 205, Ursache, Magda. Fl Po- 
pescu : ,Mereu-pereqninul", În : „Cronica“, nr. 2, 12 tan, 1973, 
p. 4.; 206. Vizirescu, Pan. Clementa Beschea: „Voinicii pá- 
mintului". În: ,Gindirea", nr. 3, mar. 1939, p. 160-161 ; 207. 
Vijeu, T'tus. AI. Záirescu: „Tinerii“. În: „Astra“, nr. 9, 
sept, 1971, p. 13; 208. Vlad. Ion. „Critica tematică“, In : , Tri- 
buna”, nr. 13, 31 mar. 1977, p. 3 (M. Ionescu); 209. Vlahutá, 
Al. „Un talent necunoscut“. În: ,Vieata", nr. 24, 1895 (A. 
Mihăescu) ` 210. Voiculescu, Ion. ,Vasle Voiculescu“. În: 
„Steaua“, nr. 2, 1969, p. 10-14; 211, Vrinceanu, Dragoş. A.I. 
Z'inescu: „Zeii neatenti”. In: „Luceafărul“, nr. 1, 6 ian. 
1968, p. 2; 212. Zăinescu, A.I. „Aventurile tezaurului «Cloşca 
cu puii de aur»“, În: „Presa noastră“, nr. 2, feb. 1980, p. 15 
(C. Stefan). 


XI. DIN PRESA BUZOIANÁ — 213. Andrei, Gh. Ion Ghimbá- 
şanu : „Largo“. În: „Şcoala buzoiană“, nr. 2, 1972, p, 59-60; 
214, Andrei, Gh. „Poeți buzoieni : Ion Ghimbáganu", în V.B., 


www.dacoromanica.ro 


<> 157 Referinte 


nr. 625, 22 feb, 1970, p. 3; 215. Balaban, Ivan I. „Panait Ni- 
colae“. În: „Chemarea Buzăului“, nr. 42, 7 oct. 1945, p. 2; 
210. Báciucu, Lazăr. „Publicistica culturală şi socială a lui 
Vasile Voiculescu“. In : V.B., nr. 1598, 15 apr. 1973, p. 3; 217. 
Chiriac, Bucur. „Destinul artistului... a trái pentru a crea l”. 
Interviu cu scriitoarea şi pictorița Margareta Sterian. În V.B., 
nr. 1331, 4 iun. 1972, p. 3; 218. Dragomirescu, M.I. „Cum a 
apărut si cum a fost interzisă «Țarina»... În: V.B. nr. 986, 
25 apr. 1971, p. 3 (M.I. Dragomirescu); 219 Firoju, V. , Már- 
turii ale contribuţiei Buzăului la promovarea culturii ro- 
mâneşti“. In : V.B., nr. 197, 5 oct. 1968, p. 3 (Tr. Cristescu); 
220. Gane, Ion. „Cea mai veche revistă rimniceană“. În: ,A- 
nalele Rumnicuiui", nr. 10-11, mar.-apr. 1924, p. 123 (E, Hom- 
moriceanu) ; 221. Georgian, Pamfil. „Un poet uitat: Constant 
Cristea“, In: V.B., nr. 583, 4 ian. 1970, p, 3; 222. Ichim, Mir- 
cea. „Cu Ion Nicolescu despre el şi despre literatura buzo- 
iană“, [Interviu]. În: V.B., nr. 580, 28 dec. 1969, p. 3; 223. 
Ichim, Mircea. „O rostire a Marei Lebede“. în: V.B. Supl, 
mai 1976, p. 16 (D.I. Dincă); 224. Ichim, Mircea. Puiu Cris- 
tea: ,Luceafár de dor“. În: V.B. Supl., dec. 1976, p. 17; 225. 
Ichim, Mircea. „Poezia lui Ioan Georgescu“. 1n : V.B., nr. 496, 
21 sept. 1969, p. 3; 226. Ionescu, Emilia. Octavian Mosescu : 
»Epigramisti rimniceni". În : V.B. Supl., mai 1977, p. 18; 227. 
Manu, Emil. „Panait Nicolae". În: V.B. Supl, dec. 1968, 
p. 13; 228. Mincá, Gh. Octavian Mosescu: „Oaspeți de altă- 
dată“. În : V.B. Supl., dec, 1972, p. 16; 229. Munteanu, D, „Un 
poet uitat de posteritate: George Popovici“ În: V.B. nr. 
1580, 25 mar. 1973, p. 3; 239. Muscalu, Florin. „Un pot ui- 
tat : Ion Pavelescu“. 1n : V.B., nr. 102, 16 iun. 1968, p. 2; 231. 
Nicolae, N. si Nicolescu, V. „C. Canella Ciorogirleanu — 
militant înflăcărat pentru independenţă”. În: V.B. Supl, 
dec. 1976, p. 15 ; 232. Nicolescu, V. şi Avram, V. „Documente 
în legătură cu exist nta în Buzău a unei case Ioniță Cirlova", 
In : V.B., nr. 442, 20 iul. 1969, p, 3 (V. Cirlova); 233. Oproes. 
cu, Alex. George Băiculescu: ,Strigátul”. În: V.B. Supl. 
mai 1976, p. 16; 234, Oproescu, Alex. „Oameni si arbori“ de 
George Báiculescu sau pledoaria profesiunii de credintá..." 
1n: V.B. Supl., mai 1978, p. 14; 235. Oproescu, Alex. ,Preci- 
zări asupra datei nasteriii Jui Vasile Voiculescu“. În: V.B. 
nr. 1313, 14 mai 1972, p. 3; 236. Oproescu, Alex. „Pornind de 
la o eroare... Datarea romanului «Zahei Orbul”»”. în : V.B., nr. 
1325, 28 mai 1972, p. 3 (V. Voiculescu), 237. Oproescu, Alex. 
„Un posibil dicţionar al scriitorilor buzoieni“ (I-VIII şi Ad- 
denda). în : V.B. Supl., 1976-1979 (Al. Baiculescu, G. Baicules- 
cu, I, Báiesu, V. Bucuroiu, C. Canella Ciorogirleanu, I. Ca- 
raion, R. Cárneci, G. Ciprian, V. Cirlova, Em. I. Constam- 
tinescu, T, Constantinescu, D. Crăciun, I. Creţu, CC Cristea, 
Tr. Cristescu, St. Cucu, St. Dima, MI Dragomirescu, N. Fă- 
tu, M, Florea, M. Frollo, I. Gane, I. Georgescu, I. Gheorghe, 
I. Ghimbásanu, C. Giurescu, I. Ichim, M. Ichim, Gh. Istrate, 
C. Jitianu, G. Macovescu, C. Marino-Moscu, Alexandrina 
Mihăescu, N. Gr. Miháescu-Nigrim. Mitrofan Episcopul, O, 
Mosescu, I. Neacşu, L, Negoiţă, I. Nicolescu, I. Pavelescu, C. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 158 © 


Picle, Fl. Popescu, Al. Popescu-Negurá, Gh. Popovici, LA. 
Radulescu-Pogoneanu, Al. Sandulescu, A. Scurtu, D, Serbes- 
cu-Lopatari, I. Stanciu, M. Sterian, P. Stoicescu, Al. C.T. 
Stoika, C.T. Stoika, N. Tăutu, N. Timiras, L, Ulici, M. Ursa- 
che, V. Voiculescu, A.I. Záinescu) ; 238. Oproescu, Alex. „Un 
posibil dicţionar al presei buzoiene* (II) În: V.B. Supl. 
dec. 1980, p. 19 (E. Hommoriceanu) ; 239. Panait, Nicolae. „Gh. 
Popovici” [Necrolog]. În: „Acţiunea Buzăului“, nr, 157, 17 
ian. 1937, p. 1; 240. „Panait Nicolae” [Necrolog]. În: „Acţi- 
unea Buzăului“, nr. 353, 9 feb. 1941, p. 6; 241. Papu, Edgar. 
Mircea Ichm: „Ieşirea din crisalidă“. În: V.B. Supl, mai 
1977, p. 18 ; 242. Petriceanu, C. „Poetul-erou Constantin Stoi- 
ka”. In: V.B. Supl., aug. 1969, p. 18; 243. Pop, Augustin Z.N. 
„Elogiu buzoian lui Vasile Cirlova”. în: V.B., nr. 1438, 8 
oct. 1972, p. 3 (C. Cirlova) ; 244. Pop, Marius. „Acasă la Va- 
sile Voiculescu“. [Interviu cu Ion Voiculescu]. În: V.B., nr. 
1592, 8 apr. 1973, p. 3 ; 245. Pop, Marius. „V. Voiculescu, edi- 
tor“. În: V.B., nr. 1789, 25 nov. 1973, p. 3; 246. Popescu, Flo- 
rentin. „Gh. Istrate“, În : V.B., nr. 55, 21 apr. 1968, p. 2; 247. 
Popescu, Florentin. „Într-o dimineaţă. in redacţia  revistei 
«Amfiteatru» de vorbă cu Ion Báiesu”, Interviu. În: V.B. 
Supl., dec. 1968, p. 12; 248. Ştefan, Corneliu. „Cazul Stoika". 
In: V.B. Supl, dec. 1975, p. 18 (C.T. Stoika); 249. Stefan, 
Corneliu. „Constanţa Marino-Moscu si Garabet Ibrăileanu”. 
In: V.B., nr. 333, 6 apr. 1969, p. 3; 250. Stefan Corneliu. 
„Constanța Marino-Moscu si revista «Viaţa  románeascá»". 
În: V.B., nr. 347, 30 mar. 1969, p. 3; 251. Stefan, Corneliu. 
„Însemnări despre «Zoosophia» de Ion Gheorghe“. In: V.B., 
nr. 66, 5 mai 1968, p. 2; 252. Ştefan. Corneliu. „No: amánun- 
te în legătură cu originea buzoianá a scriitorului G. Ci- 
prian”. În: V.B., nr. 210, 20 oct. 1968, p. 3; 253. Stefan, Cor- 
neliu. „Nu cred în acest Urmuz”. În: V.B., nr. 532, 2 nov. 
1969, p. 3 (G. Ciprian) ; 254. Ştefan. Corneliu. „Panait Nicolae 
visează Africa". În: V.B.,nr.607,1 feb. 1970, p. 3; 255. Stefan, 
Corneliu. „Pe urmele lui Vasile Voiculescu“ (I-IV). În: V.B. 
nr. 192, 29 sept. 1968, p. 3; nr. 198, 6 oct. 1968, p. 3; nr. 204, 
13 oct. 19C8, p. 3; nr. 216, 27 o.t. 1968, p. 2; 256. Stefan, Cor- 
neliu. „Reviste de altădată: «Analele Rimnicului»*, În: V.B., 
nr. 613, 8 feb. 1970, p. 3 (I. Game) ; 257. Ştefan, Corneliu. 
„Reviste de altădată ` «Gazeta sáteanului»”. In : V.B., nr. 637, 
8 mar. 1970, p. 3 (C.C. Datculescu); 258. Stefan, Corneliu. 
„Reviste de ieri: «Machina»”. În: V.B., nr. 538, 9 nov. 1969, 
p. 2 (O. Mosescu); 259. Stefan Corneliu. ,Reviste literare 
de altădată : «Vestala»". În: V.B., nr. 514, 12 oct. 1969, p. 3 (O. 
Mosescu); 260. Stefan, Corneliu. „Reviste şcolare buzoiene : 
«Munca intelectualá»". În: V.B.. nr. 388, 18 mai 1969, p. 3 
(C.C. Cristea); 201. Stefan, Corneliu. ,Unde s-a náscut Va- 
sile Cirlova ?". In V.B., nr. 442, 20 iul. 1969, p. 3; 262. Ste- 
fan, Corneliu. „Un scriitor prea îndepărtat: V, Voiculescu“, 
În: V.B. Supl., dec. 1978, p. 19; 263. Ştefan, Petre. „Vasile 
Cirlova între legendă şi adevăr“. În: V.B. Supl., aug. 1968, 
p. 16 (semnat: Petre Şendrea). 


www.dacoromanica.ro 


«» 159 Iconografie-N ote 


XH. ALTE REFERINȚE —prefeíe, bostfete etc, 
Ja volume de Gh. Andrei, I, Băieşu, V. Bucuroiu, I. Caraion, 
R. Cárne.i, G, Ciprian, V. Cirlova, St, I. Costescu-Duca, I. 
Cretu, St. Cucu, St, Dima, M. Florea, I, Gheorghe, P. Ioa him, 
Gh. Istrate, C. Jitanu, A. Mihăescu, N. Mihăes u, LI, Mirea, 
I. Neacșu, C. Picle, Al, Popescu-Negurá, St. S.ănescu, M. 
Sterian, C. T. Stoika, N. Tăutu, N. Timiras, L, Ulici, V. 
Voiculescu; din corespondenţă si surse orale: 
Bucur Chiriac, Bucureşti (N, Panait); Elisabeta Dobrin-Po- 
pescu, Buzău (C. Marino-Moscu); Tudor Havriliu, Bucu- 
resti (St, I. Costescu-Duca); Mircea Ichim, Bu uresti (I. 
Ichim): Traian Miháiles.u, Ploieşti (C, Picle); Octavian Mo- 
sescu, Rm. Sărat (V, Dimitriu, M. Elian, Al. Popescu-Negurá, 
V. Tabacu); Valeriu Nicolescu, Buzău (C. Canella-Ciorcgir- 
Jeanu, T, Dicescu, V. Dimitriu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, N. 
Panait, I. Creţu); Tiberia Stan, Bacău (D. Serbescu-Lopá- 
tari); Petre Stefan, Buzău (C.C. Cirlova, V, Cirlova); Lăuda- 
tu Vasilescu, Buzáu (1. Georgescu), 


ICONOGRAFIE 
Note 


SURSA ILUSTRATIILOR : Episcopia Buzăului (1); Biblio- 
teca judeţeană Buzău (2, 13, 14, 16, 23, 25, 26, 27, 29, 35, 36 
41, 42, 44, 50, 51, 52, 63, 66, 68, 72, 78, 84); Biblioteca Acade- 
miei R.S.R. (3, 4, 5, 6, 8, 24, 31, 33, 34, 40, 45, 46, 47, 54, 57) ; 
Muzeul judetean Buzáu (7, 55); Arhivele Statului, Filiala 
Buzău (9); Radu Voiculescu, București (10, 12); Pascal 
Pontremoli, Paris (11); Alex. Oproes.u, Buzău (15, 32, 43, 
53, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 64, 65, 67, 69, 70, 71, 73, 74, 75, 16, 
77, 79, 80, 81, 82, 83, 85, 86, 87, 88, 89, 90); Titus T. Stoika, 
Bucuresti (17, 18, 19, 20, 21) ; Gabriel Cocora, Buzáu (22); 
Emilian Baiculescu, Bucuresti (28, 48, 49); Bucur Chiriac, 
București (30); Octavian Mosescu, Rm, Sărat (37, 38, 39). 


SURSA TEXTELOR : 2, Stefan, Corneliu. „Unde s-a născut 
Vasile Cirlova ?”. În vol, p. 131; 10. Scrisoarea lui V. Voi- 
culescu adresată Mariei  Mitescu, viitoarea soţie, datată 
„Marţi 2 februarie 1910“ ; 15. Ştefan, Corneliu, „Un scri- 
itor prea îndepărtat: Vasile Voiculescu“, in : „Articole, co- 
municări, documente V. Voiculescu“. Vol. 2. Buzău, Comi- 
tetul judeţean de cultură şi educație socialistă, 1979, p. 11; 
30. Transcriere după stenograma convorbirii cu Bucur Chi- 
riac, consemnată de Alex. Oproescu, dec, 1979 ; 36, Perpessi- 
cius. „Ionel Pavelescu“, În : „Menţiuni critice“. Vol, 1, Buc., 
Ed. Casa scoalelor, 1928, p. 77 ; 61. Barbu, Eugen. „Ion Gheor- 
ghe“. În vol.: „O istorie polemică si antologicá a literaturii 
române de la origini piná în prezent“. Poezia română con- 
temporaná. Buc, Ed. Eminescu, 1975, p. 296 ; 64, Săndulescu, 
Al. „O nouă parafrază la «Cintarea cintáürilor»", În : „Lu ea- 
fárul”, nr. 10, 9 mar. 1974, p. 2; 88. „Dicţionar de, literatură 
Sa Coord. Dim. Pácurariu, Buc, Ed, Univers, 1979, 
p. 406. 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoieni 


160 o 


INDICE ALFABETIC 
Locuri de nastere 


(cf. reorganizárii 


AMARU (j. Buzáu) 
Iones u, Mariana : 119 
BABA-ANA (j. Prahova) 
Ioachim, Paul : 107 
BALCIC (R.P. Bulgaria) 
Miosescu, Balcica : 81 
BECENI (j. Buzáu) 
Bucuroiu, Valeriu : 112 
Porumboiu, Arthur : 114 
BERCA (j. Buzău) 
Macoves u, George: 85 
Picle, Const. : 73 
BREAZA (j. Buzău) 
Negoiţă, Lucia : 113 
BUCUREŞTI 


Cirlova, Constantin C.: 14 


administrativ-teritoriale din 1968) 


Sterian, Margareta : 81 
Stoika, Const. T. : 26 
Stoika, Titus T. : 40 
Stefan, Corneliu : 122 
Ulici, Laurentiu : 110 


CARACAL (j. Olt) 
Cristes^u, Tr. : 75 


C.A. ROSETTI (j. Buzáu) 
Stefan, Petre : 74 


CERNATESTI (j. Buzău) 
Báiesu, Ion : 87 


CHIOJDU (j. Buzáu) 
Giurescu, C, : 23 
Popescu, Florentin : 108 


CISLĂU (j. Buzău) 
Tăutu, Nicolae : 71 


Sto:cescu, Passionaria : 109 CIMPINA (j. Prahova) 


Stoika, Al. Cezar T,: 28 
Ursache, Magda: 114 


BUZĂU (i. Buzău) 
Cabel, Nicolae : 120 


Canella, Ciorogirleanu C.: 


14 

Chiriac, Bucur : 119 
Ciprian, G. : 49 

Cirlova, Vasile : 11 
Comănescu, Denisa : 121 
Costescu-Duca, St. I. : 18 
Cristea, Constant C. : 47 
Florea, Mihai : 100 
Frollo, Mia : 40 
Georgescu, Ioan : 54 
Ghimbăşanu, Ion : 105 
Ichim, Mircea : 118 


Bráescu, C. : 123 


CÍRLIGELE (j. Vrancea) 
? Mitrofan Episcopul: 9 


GREBÀNU (j. Buzău) 
Stánescu, Stefan : 55 
HÍRJA (j. Bacău) 
Popovici, Gh. : 48 
LOPĂTARI (j. Buzău) 
Beşchea, Clemenţa : 67 
LUNCAVITA (j. Tulcea) 
Cucu, Stelian : 51 


MĂNECIU (j. Prahova) 
Cristea, Puiu : 117 


Jitianu, Constantin C.: 39 MEREI (j. Buzău) 


Nicolescu, Ion : 106 
Panait, Nicolae : 60 


Mihăescu, Alexandrina : 


17 


Mihăescu-Nigrim, N. Gr: 19 


www.dacoromanica.ro 


O 161 


MIHAILESTI (j. Buzáu) 
Gheorghe, Ion : 91 


MINZALESTI (j. Buzáu) 


Serbescu — Lopátari, D.: 57 


Indice alfabetic 


Scurtu, Alexandrina : 38 
Tabacu, Virgil: 83 


SINGERU (j. Prahova) 
Andrei, Gheorghe : 116 


MOVILA BANULUI 4j. Buzău) SMEENI (j. Buzău) 


Istrate, Gheorghe : 104 


NĂENI (j. Buzău) 
Timiras, Nicolae : 24 


PARDOSI (j. Buzău) 
Cárneci, Radu : 98 


PATIRLAGELE (j. Buzău) 
Băiculescu, George : 115 


PIETROASELE (j. Buzău) 
Zăinescu, AL: 103 


PIRSCOV (j. Buzáu) 
Fátu, Nicolae : 94 


Mirea, Ilie I. : 58 
SULETEA (j. Vaslui) 
Crăciun, Dumitru : 61 
TG. OCNA (j. Bacău) 
Gane, Ion : 46 
TISAU (j. Buzău) 
Ionescu:Niscov, Tr. : 63 
TIMBOIESTI (j. Vrancea) 
Mosescu, Octavian : 41 


ULMENI (j. Buzău) 
Dincă, Dumitru Ion : 117 


Lupu-Antonescu, Anton: 16 Dragomirescu, M.I. : 90 


Voiculescu, V. : 30 


PODGORIA, (j. Buzău) 
Neacşu, Iulian : 101 
Săndulescu, Al. : 94 


POGOANELE (j. Buzău) 
Ichim, Ioan ; 69 
Rădulescu-Pogoneanu, 

I. A. : 20 

RM. SĂRAT (j. Buzău) 
Constantinescu, Emilian 
1: 55 
Constantinescu, Titel : 83 
Datculescu, C.C. : 16 
Dicescu, Toma : 23 
Dimitriu, Victor ; 47 
Elian, Matei : 37 
Miháescu, Nicolae : 66 
Moisescu, Mihnea : 97 
Pavelescu, Ion I. : 29 
Petrescu, Liviu : 107 
Popescu-Negurá, Al. : 49 
Rádulescu-Pogoneanu, 
Elena ; 70 


VALEA. RIMNICULUI 

(j. Buzău) 
Baiculescu, Alexandru : 68 
Baiculescu, George : 43 
Cretu, Ion : 68 


VĂLENII DE MUNTE 
(j. Prahova) 
EE Eufrosina 
, 7 15 


VĂRATEC (j. Neamţ) 
Marino-Moscu, Constanţa : 
27 

VERNEŞTI (j. Buzău) : 

v.: BUZĂU 
(V. Cirlova) 

VIPERESTI (j. Buzáu) 
Caraion, Ion : 76 

ZĂRNEŞTI (j. Buzău) 
Dima, Ştefan : 58 


ZIDURI (j. Buzău) 
Stanciu, Ion : 116 


Autori 


Andrei, Gheorghe : 116-117 


Baiculescu, Alexandru : 68 
Baiculescu, George : 43-46 
Băiculescu, George : 115 


11 Scriitori buzoieni 


Băieşu, Ion : 87-89 
Beşchea, Clemenţa ` 67-68 
Brăescu, C. : 123 
Bucuroiu, Valeriu : 112-113 


www.dacoromanica.ro 


Scriitori buzoienl 


Cabel, Nicolae : 120-121 

Canella C:orogirleanu, C.: 14 

Caraion, Ion : 76-81 

Cârneci, Radu : 98-100 

Chiriac, Bucur : 119 

Ciprian, G. : 49-51 

Cirlova, Constantin C.: 14-15 

Cirlova, Vasile : 11-13 

Cománescu, Denisa: 121-122 

Constantinescu, Emilian I. : 
55-56 

Constantinescu, Titel : 83-84 

Costescu-Duca, Stelian I.: 18 

Crá iun, Dumitru : 61-63 

Cretu, Ion : 68-69 

Cristea, Constant C. : 47 

Cristea, Puiu : 117 

Cristescu, Tr. : 75-76 

Cucu, Stelian : 51-54 


Datculescu, C, C.: 16 
Dicesou, Toma : 23 

Dima, Stefan : 58 

Dimitriu, Victor : 47-48 
Dincá, Dumitru Ion: 117-118 
Dragomirescu, M.I.: 90-91 


E.ian, Matei : 37-38 


Fátu, Nicolae: 94 
Florea, Mihai : 100-101 
Frollo, Mia : 40-41 


Gane, Ion : 46-47 
Georgescu, Ioan : 54-55 
Gheorghe, Ion : 91-94 
Ghimbăşanu, Ion : 105-106 
Giurescu, C. : 23-24 


Hommoriceanu, Eufrosina C.: 
15-16 


Ichim, Ioan: 69-70 

Ichim, Mircea : 318-119 
Ioachim, Paul : 107-108 
Ionescu, Mariana : 119-120 
Ionescu-Nis ov, Tr.: 63-66 
Istrate, Gheorghe: 104-105 


Jitianu, Constantin C. : 39-40 


Lupu-Antonescu, Anton : 
16-17 


162 > 


Macovescu, George : 85-87 
Marino-Moscu, Constanta : 
27-28 
Miháescu, Alexandrina : 17-18 
Mihăescu-Nigrim, N, Gr. : 19-20 
Mihăescu, Nicolae : 66-67 
Mirea, Ilie I. : 58-60 
Mitrofan Episcopul: 9-10 
Moisescu, Mihnea : 97-98 
Mosescu, Balcica : 81 
Mosescu, Octavian : 41-43 


Neacsu, Iulian : 101-102 
Negoitá, Lucia : 113-114 
Nicolescu, Ion : 106-107 


Panait, Nicolae : 60-61 
Pavelescu, Ion I. : 29-30 
Petrescu, Liviu : 107 

Picle, Const. : 73-74 

Popescu, Florentin : 108-109 
Popescu-Negurá, Al.: 49 
Popovici, Gh, : 48 

Porumboiu, Arthur: 114-115 


Rádulescu-Pogoneanu, Elena: 
70 

Rádulescu-Pogoneanu, LA. : 
20-22 

Săndulescu, Al.: 94-97 

Scurtu, Alexandrina : 38-39 

Serbescu-Lopátari D. : 57 

Stan iu, Ion : 116 

Stánescu, Stefan : 55 

Sterian, Margareta : 81-83 

Stoicescu, Passionaria : 109-110 

Stoika, Al. Cezar T. : 28-29 

Stoika, Const. T.: 26-27 

Stoika, Titus T. : 40 


Stefan, Corneliu : 122-123 
Stefan, Petre : 74-75 


Tabacu, Virgil : 83 
Táutu, Nicolae : 71-73 


Timiras, Nicolae : 24-26 


Ulici, Laurenţiu : 110-112 
Ursache, Magda : 1í4 


Voiculescu, V. : 30-37 
Zăinescu, A.I. : 103-104 


www.dacoromanica.ro 


< 163 


CUPRINS 
Cuvint $nainte QUEM ie Bat asa dd DN EE 
Lista abrevierilor . . . . . . s.. 8 
L De la Mitroían la Ion Caraion 
MITROFAN EPISCOPUL. . . . . . . 9 
VASILE CIRLOVA . . . . dde ubl 
C. CANELLA CIOROGIRLEANU . vg sa 414 
CONSTANTIN C. CIRLOVA . . . . . . 14 
EUFROSINA C, HOMMORICEANU . . . 15 
C. C. DATCULESCU . . . . . . . . 16 
ANTON LUPU-ANTONESCU . .. .. 16 
ALEXANDRINA MIHĂESCU ., . ... 17 
STELIAN I. COSTESCU-DUCA .. . , . 18 
N. GR. MIHÁESCU-NIGRIM . .. .. 19 
I. A. RÁDULESCU-POGONEANU . .. 20 
TOMA DICESCU . . . . .. . . . . 23 
C. GIURESCU UA ët O N, ea, ech, MiB 
NICOLAE TIMIRAS . . . . . . . . . 24 
CONST. T. STOIKA . ....... 26 
CONSTANȚA MARINQ-MOSCU .... 27 
AL. CEZAR T. STOIKA . .. .... 28 
ION I. PAVELESCU . . . . . .. . . 29 
V. VOICULESCU . . . a. .. . . . . 30 
MATEI ELIAN. . . . . - - . . ,. 37 
ALEXANDRINA SCURTU Sr Zeck a a 1:1 
CONSTANTIN C. JITIANU . . . . . . 39 
TITUS T. STOIKA . . . . . . . . . . 40 
MIA FROLLO $i Qo. i od o. te V. 40 
OCTAVIAN MOSESCU $t ck sw). ue e SE 
GEORGE BAICULESCU . .. .. .. 43 
ION GANE aufi Cate săi à e oa x uec 
CONSTANT C. CRISTEA AS Sue ge da „pe Yi 
VICTOR DIMITRIU . ........ 47 
GH. POPOVICI , . . . . . - . . .. 48 
AL. POPESCU-NEGURÀ . .. . .. . 49 


www.dacoromanica.ro 


164 © 


G. CIPRIAN e, 49 
STELIAN CUCU . ......... 51 
IDAN GEORGESCU . .... .... 54 
STEFAN STANESCU ........ 55 
EMILIAN I. CONSTANTINESCU . . . . 55 
D. SERBESCU.LOPĂTARI . .. . . . 57 
STEFAN DIMA . . . . . .... . 58 
ILIE I. MIREA . .. ........ 58 
NICOLAE PANAIT . . . .. .... 60 
DUMITRU CRACIUN . . . .. . ei 
TR. IONESCU-NIŞCOV . . . ... . . 63 
NICOLAE MIHĂESCU . . . ..... 68 
CLEMENTA BESCHEA . . . . . 6 
ALEXANDRU BAICULESCU . .. . . 68 
ION CRETU "ND NEEDS 
IOAN ICHIM ... : ... 69 
ELENA RĂDULESCU-POGONEANU SEN 70 
NICOLAE TĂUTU „n. vo su. 11 
CONST. PÍCLE . 0... . 73 


PETRE ŞTEFAN . 2... o... 7 
TR, ORISTESCU oaze wee da e 75 
ION CARAION . : .. .. qe. 76 
BALCICA MOSESCU . . . . . . , .. 81 


MARGARETA STERIAN . . . . +... + 81 
VIRGIL TABACU .......... 83 
TITEL CONSTANTINESCU . . . . . . 83 
GEORGE MACOVESCU . . . . . 85 
ION BAIESU ........... 8 
M. I. DRAGOMIRESCU . . . .... 90 
ION GHEORGHE . . .. ... . 9 
NICOLAE FĂTU .......... 94 
AL, SANDULESCU ........, Dé 
MIHNEA MOISESCU . . . . . . +. . 97 
RADU CÂRNECI . . . . . . . .. . 98 
MIHAI FLOREA . . . . . ... . . 100 
IULIAN NEACŞU ......... 101 
A I. ZAINESCU. e deed x v 103 
GHEORGHE ISTRATE . . . . . . . . 104 
ION GHIMBĂŞANU . . . . . . . . . 105 
ION NICOLESCU . . . . . . . . * . 106 


LIVIU PETRESCU  . . . . . . . e. . 107 
PAUL IOACHIM . . . . . . . . . . 107 


www.dacoromanica.ro 


es 165 


FLORENTIN POPESCU ` - 
PASSIONARIA STOICESCU . . 
LAURENȚIU ULICI . . . . » 
VALERIU BUCUROIU . .. 

LUCIA NEGOIŢĂ . . . .. 

MAGDA URSACHE . ... 
ARTHUR PORUMBOIU . . . 

GEORGE BĂICULESCU . 

ION STANCIU ...... 
GHEORGHE ANDREI . ... 

PUIU CRISTEA MES 

DUMITRU ION DINCĂ 

MIRCEA ICHIM ......... 
BUCUR CHIRIAC . .. .. .. ., 
MARIANA IONESCU. . . . 
NICOLAE CABEL . . . . 


DENISA COMĂNESCU ..... .. 
CORNELIU STEFAN . , . . . . ,. a’ 
C. BRĂESCU gu af vh sep suf es cuoc. e 
Cronologia debuturilor . . . . . . . . 
II. Addenda 

Versuri alcătuite de Mitrofan . . . . . 
Corneliu Stefan: Unde s-a născut Vasile 
Cirlova ? wk dod. 1v les i 0 tat ie 


Petre Ștefan : Vasile Cirlova între legendă 
și adevăr . . o 


Corneliu Stefan : Noi dihünunte în legătură 
cu originea buzolaná a scriitorului G, Ci- 
prian . . . ` e e 


Alex. Kaes v. Voiculescu, Precizări 
asupra datei naşterii . . . 


Ion Moldoveanu : Hortensia Papadat- -Ben- 
gescu la Buzău . . . . . 


Corneliu Sean Panait Nicolae “visează 
Africa 


Scrisoare adresată de fon Gheorghe colegi- 
lor de Ia cenaclul buzoian „Al. Sakia" 


Aniversám nouă ani de activitate 


III. Bibliografie. Indice 


Referințe ge eue Ze i 
Iconografie — Note ue Lou ET e deal 
Indice alfabetic . . . . . . . . .. 


www.dacoromanica.ro 


108 
109 
110 
112 
113 
114 
114 
115 
116 
116 
117 
117 
118 
119 
119 
120 
121 
122 
123 
124 


127 


128 


131 


134 
136 
138 
139 


141 
143 


147 
159 
160 


Tipografii care au realizat aceastá carte: 


LINOTIPIST: VIOLETA ANTONESCU 
PAGINATOR ` EMIL MARIN 
ZINCOGRAF : ION PARASCHIV 
MASINIST : CONSTANTIN NECULA 
LEGĂTORI : ION CIOCAN si ELVIRA IVASCU 


www.dacoromanica.ro 


COPERTA : 
1,2,3,4,5 


6, 7, 8, 9 
10 
11, 12, 13, 14, 15, 16 


I. Mitrofan Episcopul (1); Vasile Cirlova (2); 
Alexandrina Miháescu (3); Emilian I. Constanti- 
nescu (4); V. Voiculescu, bust realizat de Oscar 
Han, Pirscov (5); „Gazeta sáteanului", frontis- 
piciu (6); Centrul oraşului Buzău in 1920, C.P.; 
facsimil din vol. „Măscărici si mizgálici^ de G, 
Ciprian (7; N. Gr. Miháescu-Nigrim (8); Con- 
stanta Marino-Moscu ` „Ada Lazu“, facsimil (9); 
Casa din Pirscov a lui V. Voiculescu, desenul: 
D. Defour (10; George Macovescu (11); Radu 
Cárneci (12); Al. Săndulescu (13); Ion Báiesu 
(14); Ion Caraion (15); Ion Gheorghe si Gheor- 
ghe Istrate la Tabăra de sculptură Măgura (16). 


XL Vasile Cirlova, statuie realizată de Gh, Co- 
man, Buzău (Parcul ,Críng"). 


www.dacoromanica.ro 


Tehnoredactarea : D, Soare 
Corectura : Cornel Dinu si Marcela Chiriţă 


Dat la cules : 25.11.1980, Bun de tipar 30.12.1980. 
Tiraj 1000 ex, Broşate 800 ex. Legate 200 ex. Hir- 
tie veliná de 70 g/m?. Format 610x860/16. 
Coli tipo 13. 


Tiparul executat sub comanda nr, 2005, 
la Tipografia Buzău, str, Chiristigii nr. 3 


www.dacoromanica.ro 


FISIER ISTORICO-LITERAR 


WWW.dacoromanica.ro