Cuvantul-serie-noua-nr-74-29-dec-1940

pi ADMINISTRAȚIA Str. 


eriitar şi Adininiat 





TELEFOANE: 


XVII (Serie nouă) Nr. 74 


SĂRIN 


rația + 





Pa srp, 1 32034 

aginația . . „ 57836 

edera AIA | pubiteltatea +. S.B%0: 
sea Ri: | Provincia , 


PRESA IN STATUL TOTALITAR 






articol întitulat „Oameni 
bă”, mă ridicam acum că- 
apotriva acelora, cari din 
de frica răspunderii nu lau 
arie activă la lupta de ri 
firii. Unii s'au simțit vizaţi, 
e că de ei e vorba şi au 
at, Un domn dela „Univer- 
; „pe această temă un lung 
şi pentru că nu semnează, 
Be cum mi l-am închipuit eu 
un om cu poze solem; 
demnitate ofensată. 
Statul să-i ofere o! 
echivalentă cu cea pe 





























i suni Oămeni de treabă, care 
bă, vina este, zice ant>- 
damiutii a cenzurii Pentrucă, 
ji. Oamenii noștri de treabă nu 
dacă m'au dreptul de a 
ca şi cenzura le răpeste cxer- 
da liberă a acestei nevoi na- 
„Universul” însă, adaugă 
ns “In nici un caz nu trebue în- 
mit de a mu îi avut o atitudine 
sub vechiul regim „când 
chiar un siat era considerat 
dept O crimă și pedepsit cu cele 
i grele pedepse”. Nam invihut 
că a ştiul să sc adapteze 
rilor, pe când Cuvântul, Buna 
Axa au fost silite să-şi în- 
apariția în timpul marei pri- 
pentrucă înțelegem să la: 
Mi 0 deosebire între o tribună 
şi o atacere comercială, 
are to! dreptul să se adapteze 
lor, 



















azi: „Servitutea n'a crea! nic 


-7i apă şi mu yu vroia, 
umărul, lă ” 
= mire Aacă ligaiie de amanitate în seeagi de |turbură, cu piciorul, ori,cu cuasa. 


ÎI stupi gura cu o cenzură 
Şi pal şi mai m 


zilei?” 


Ca 


în servitute şi ferecală | 









mic număr de oameni, partic 
al avantajelor ș 
lui care, ia con 
i incoace, a condus Tara, 
Care a adus stăpânirea e 
asipra neamului. ruina cz 
Bacierelor. şi în cele din urmă 1 
natia și stărimarea granitelor, ar 








re 















în 





Pra pegimulul legionar aceste 
ilie, pentrucă dânsi nu-si mai po 

mendrele şi me simt „lereca! 
de lanjurt! 












încă bine, mu gi-au dai 
ge sinu petrecu! îm țară. Des 
i mu Imicieg care este ros 
şi în genera! ai prese 

iei de azi. Afic ace 


slaţul mostre de azi ci 
i măționai legionar: ava 
Bceasta este structura 


maţiona! lesionară € 
Atata, ca şi Italia si Gr 












şi aceasta inseamnă un stat 


tâtoare 
de mu 


core o elită poluici |. 
E joale aruciațiiie 


sas imieleciuală ale no 


Isând exoismeii 
de grup. Intro 


Organizaţie libertatea Pre-|cale de mare Insemmălate 


dermnocratic nare 
vo becăzută 
Bă a presei. „a patra pai 
a pri 
au! şi reprez 
divergente de ide. Si 
ÎI ate alic mmiizace Ge a alla 
4 memulțumiriie arcp 


eomâncătoate. spre deosebire 


pelitiată lpuiti de 
Eu iuăscle, are fibre ce păt 


ciulei 









por în vena! 36 
amishutiea reamulual 





y aproape in 
ostalia a man 

cari hajomeas 
Sa 35 urare și să 














celace ne a surprins în răs 
amigtit este apropierea inad- |intre politica externă și internă na 


li ce se face între vechiul re- 
tiranie si România Legiota- 


Se: mici miicar acum curajul o 
Einstit nu poate apărea la lu- 


n adică? Astăzi se află țara 


demnităţilor 
mare dela |ropa mană se ridieă pe prednteii, 


Asia îndrăzneală să arunce asu- 


impresia că avem a face cu 
domni cari mu s'au desmeticii 


cama de 


esei care conirojează 


permanent ce neamul i 
Î8 statul totalitar are un 


de camizol și ae critică 
de stai nu puatc exista 


d , cum este se 
si o cducal 


aie În ltalia, in Gerna- 


0 îi Aibertatea presei 


cească pe cei mulți. In statele tota- 
litare cu organizaţie mai veche în- 
treaza presă a fost preluată de miș- 
carea conducătoare, acolo toată | 
presa este fascistă, sau naţional- 
socialistă. Numai în peridada del 
pregătire. pe care în a sa istorie a 
Pascismului, Gioacchina Volpe o nu- 
meste „Dal Governo allo Stato for- 
te” (trecerea dela simpla formare 
a guvernului la alcătuirea definitivă 
a Statului de mână tare) a existat! 
o cenzură a presel. Socotim deci 
cenzura presei ca trecătoare, nul 
pentru revenirea în viitor la „liber- | 
tatea presei“ definitiv îngropată, ci 
până Ja formarea presel totalitare 
la noi. Desigur că această perspec- | 
tivă nu va Surăde autorului artico- | 
lului citat, dar o considerăm ca| 
fiind în ordinea de lucruri a evolu-| 
ției politice europene de azi. 


P. Panaitescu 


PROBLEMA 
IA LERNĂ, 


perifieată ipoteza dependenţi! — poli- 
ticii interne de cea externă, dimpo- 
trină. Dar dependența en adaptare se 
face Intr'un moment. ee pădeşte na- 
turale legături Intre înlern şi extern; 
insă după momentul de adaptare la 
medta! interstatal. problema se pune 
ca energia internă sâ-și reverse în- 
treaga bogăție de creații și forme, 

Corespondența. unilatea de plen 





poate fi decât im artienlefii. In tinti 
de conducere. Dacă însă raporturile 
m ramâne ori, fără spiritul cremtor. 
autonom al wiețit interne e hecârm 
“ial acesir raporturi ar deveni reci, 


ei a umor valori 


Aid re 

„probiemei imferne”" — ma gândin 
do-ne la liniște, ordine, ete. căci a 
cest fel de-a nedea este formal şi u 
neari cu adevărat dișirugălor al ai 


[| avem de-a Invăța reclădirea patriei 


pi de-a o reclăi 

Cine erede că Europa noaă se dlă- 
se insală. Eu- 
pe 
de 


dește pe combineții 
„ |eapabilita!ea Internă. în _ sensul 
„ |apirit pi Jertfa. de manea, de rez 

tență. 
Cred «8 nu grezese dacă afirm că 
momentul de-acum este penira n 
Români! eal al problemei _inleree. 
Aşezarea jaloanelor de piață internă! 
țrebue să p 












Si 
e 


ot 
ţi | mas 
mitotre 

In deținitiv „prednicie” unei ma- 
ți este „partielparea” el — iar acte. 
stă participare na poate fi obținută 
dreât prin pilde, prin _contagintiea 
faptei, ProMema' internă este _prin 
urmare probleme făptairilor mari — 














a 
tul 

în 
sti 
ste 
se! 
în 






este a cantitate neptijabii 

rea masaei și contacta mereu susți 

nai! intre ca și condacători. 
Miscarea legieneră are 


ste 
jer- 


pot fi impolriva 
laud. se bucuri 
Când înaă aceste mate bor 
4 


că |eeen ce e imposibil! şi na e 


jiamând cumstieni În aces semna, 
tunel problema înternă, a 
națim româneşti va fi pormilă pe 


şi 
a- 








cel și externă 


tere 


ne= 
miş- 





















PRIN INFAPTOIRI IMEDIATE, Nu |tumci cind mâruntele 
partieipa- 


ortive, nu prefăcându-ae în legionari 


necesar. | gigi - 

dar acționând tn men legionar și ac- cari îşi Pe re E 
pi 

ednieiei 








pi bternă| asta bucură pe mii, dar și supără 


CE ESTE TURISMUL 





Miscării Legior 


RU 





e: 



































id daruri ostașilor, de sărbători 


ss Dumin 






a 






0 CONCEP 


Cea mai bună metodă penttu a nu] 
spune nimic au fost întotdeauna di 
cursurile lungi; ameţind pe ascultă- 
tori prin vorbe multe şi mesteşuzit 




















ticluite, asa-zişii oratori al regimu- 
rilor democratice au învăluit totul 
în acea atmosferă de neprecizie, 
care le ingăduia să promită totul, 
liră să se simtă legaţi să realizeze 
nimic. N'a fost partid politic care să 
nu tăgădulască tea cu sarea”, 





„entruca odată venit la guvern să 
nu înfăptutască decăt un nolan de 
afaceri pentru partizani si un spor 
de_ impozite pentru bieţii cetățeni 
Precupeţirea voturilor, prin inse- 
Aclune electorală a lost metoda e- 
sențială a partidelor politice, 
uită de funestul regim 
ani prin taim-tam-ul 
pe hârtie. Şi intr'un caz și în altul, 
bietul cetățean era imbătat cu apă 
hioa, căci, sau se desmetice: 
prea ziu, după ce 
alegerile şi nu mai era nimic de tă- 
cut, sau mu putea arăta că stie că 
este tras pe sfoară, di 
fie dat pe mâna pa 
ca un simplu „complotist” legionar, 
Aceste sisteme nu erau de al 
simple aspecte formale ale lucruri- 
lor, ci tăceau parte orzanică 












































curea de pământ al nimănul. Pe a-le necesară 
cest pământ poate crește 'n pace [prâ-le uteni 
pălămida, ca și tămâioara. Căci|mal multe oi 
fiind pământ al nimănui, nimeni nu-l | ție oarecare 
De sccău cara de iama i-a. Vin sa ge 
Pere aber pre die Pe Ar Ai 
vântul la rostul acele categorii de [noscut pe unii 
ncţia- | du-se „uoenici -a! 
| Daz al dul Nae 


sia 


„cu 


impreună cu mal, lolosimdu-se Im- [find cugetători, 
preună cu mol și mal mult de câtilege, cu glas, și 
noi, se refuză, învăluit, reslitătilor (cu, (Numa! atâ! 
noastre. Cari nu participă la comui- 
nhatea noastră de destin. 

Istoria cunoaște exemplare upia- 
ne care au izbutit să se despartă de 
git 5 ame șI ale pământu- 

oameni cari au |; 
„patria şi rudenia”. a ga 
ceasta din nedeziegate legături nu 


A 





mu ințelea să Jase patria decâi a- 
— ori toarie 
marile — lor interese 


ATACURILE 


pe altii. Şi de supărat nu trebue su- 






$. 0 preiei 
Să le analiziro 


de ERNEST BERNEA 





cam- 

run Ca vote că în Țara Homânenucă |penirucă Marismul este e meliviiae 

e el |u:riamal este mia ln incepat, inte- |compieă. Turinannil mu date dis] În; Când tun simi di 
Mimi uisae pentru 6 astlei de aeli- |izarţie” și mici măcar aperi ipe carejlea birisnului <ă și 


Mă mai seare 


aie arii 
anii din rază 
gaizarea tar: 
3 pria uliu 










semeial die sau 19 
darea O. N. 1 













legea peniru or; 


jest 





materină și totodati 
e operă de uropai 
atinge xemprul. atât 


i5 [9 implică întrun fel), că cn mmnam 
biu de activităţi cu seasuri najiona- 
de muult sai adânei, At statul mos 


Bu cu nevoțle ce i be iemane wpe- 


EAI 






LAL d 


n atrăge asu- 
trebue. De cele 
bursă, ori o situa- 
in- totul în ordine. 


aceştia socotin- 


ize „lonescu, 
2 De ce? 






tori la învă- 


getători., ȘI 
etat, se 'nţe- 
Nae lones- 















a trebuit!) 





In corpul ziarului 


VIZITELES D-LUI 


ASCU 
STRU 
NIEI 
EȘTI 













EGEȘTI 


AU FOST RESPINSE 





le inel, care pin mternă e 
lucrurilor pare să în ordini 
următoare 

tari de 

î. O problemă de 7) 


de ie, 
4 și în dea 
uirție lac ca aciivăli organice. 


ca pe ca 

în beneficia 
Mnpi nea 
pei ași 
“Plan najiona 


câ! și internațional, GE dator să In 


alu 5, 
cale] 5, 270 Vurvanmulii a mei n lost ze [zmea. câ! şi Miyearea Lagianată prin | ârtemeze turtarril EI în ama 
Rici- | cxssurentă at năzuința să educatoare, mic pt iguo- | fel incât poată ta de m 
Mi Uma căi vartemmul a fost ara pi miei îmbemr neglija wurimmul. rect ea faclor rduc îi atasa 
juralară individuală] Ce este iris pi Immezunătatea |eşte Îmmeşi hurisriti ÎN esențe | sa 
+ punti riebâne ceva jică în ammmbiui de prubieane i mea | Ceieiate achirsidi PIE mt decti 
ie di indată temă ce e fost [tivitiţi vie atatolii, vom Îneerca să |cotmeciaje. desi o mare în- 

enind daci e ate | eh în partea | a acestui proeei, | seranătale 


















sară 














tară cu tarismul marbnese 


sa] ln 
sc riâuă o seară de prolietin. ce 


e e uaanladre 
o geci i mila: [in privesc iezianai provrim aia lar leaplicăm auryr> 18 
și pontieă cca |aloie aeăiviiățile de coniaei ce le[me imteehăn Oc! Pi 
E Ac i zuia matei inutile tea. [ure. (remerabinână i dacă Mimpliti |immemţi purtam. Hezi 
ei idei, ci și |câna, aceste problema poi fi reduse |penaă mub vu inireit 


atpibirae mă fe în i aim 


Pectru a intelene SBR este conți- 
mutul scesiei problesiile bine să ne 


vii si să 
ce Jar aa 
seal 


MI 


țara rumâmească, 
astăzi, fără: să oi dusmani e semn 
de grea ruşme. Căci sfânt de-al îl 
şi tot nu scapi de colțul răntățiL 
ȘI totusi, trăese printre noi oameni 
cari nu au dașman. 


4 
de Ea 9 
lui și de ridicarea tatătul impotriva 
Mtulu). lar aceasta numai pentru pri- 
cina credintel.. Credinţa este sem- 
nul rudeniey astăzi la preţ. Credin- 
ţa acelaşi. Ea adună. Fa desparte. 
Până la moarte, Cel ca cred la tel 
cu nel; sânt traţii, surorile, părinții 
noștri. 

Dar trăltorii de care vorbeam 
mal sus mau credință. E! nu cred în 
ce credem noi, fiindcă nu cred în 
nimic. Trăesc pe trupul naţiei, bră- 
gindu-se din acest trup, fără să se 
gândească la viața, la sănătatea lal. 
E îşi văd de treaba lor, fără să 
„deranjeze“ pe nimeal. ŞI vor, la 
rându-le, să (le lăsați în pace, 

In ziua de astăzi, când totul se 
"valoritică politiceşte (știința, flo- 
solia. arta) loc pentru oamenii de 
treabă, pentru cinstiți cetățeni al 
lumii an ial este. A lost altădată. 

Acum nu mal este. Căci pe pă- 
mântul moutru, de la granița tări 
lor — singurul loc pe care ar avea 
el dreptul să trălască — nu se poate 
tral. Să ma se supere, așadară, ol 
oameni atât de subțiri, dacă le măr- 
turisăm, fățiș, credința noastră. 

Se 'mțelege că oprindu-ne asupra 
aceste! categorii de cetăteoi, nu 
ne-am gândit, deloc, la pezevenghii 





cari, findcă n'au fost pusi la trea- (44, 


bă, vor să treacă drept „oameni de 
treabă”. 
Acestia să-si amepte rândul 


G. Racoveanu 








dorința de a face sport, adică ceea 
ce m numeste cu un singur lerniea 
alpheiera. lată deci buriamul prezeni 
ca o setivitale ce are drepi sep 
educaţia fizica. 

b) Alți oameni fac turism din do- 
rioța de a se cultiva; sceşia chlă- 
tareac pentru imbogățireu cunoșiin 
telor, De astă dată turtazuul ae Înfă- 
jisează ca e activitate  insiruciivă, 
având drept scop educaţia inlelec- 
Maală. 

<) O a treia categorie de aumeni 
fac turiara din pase, din neval 
interioare; aceştia su cultul naturii, 
ai muntelui si al mării. Fiind vorba 
We rela) sufletesc, Interior 3i furis 
mrolul pete afirma um al treilea 
spec! 8 su: educația marală, 

Acestea map! cele trei caute din 
care porneste activitatea 'uriatică 
onnitui și tohudată lntreitul aspect ai 

blemei eduealiei ce o ridică 
Fieni. Imstbuţia de stat care pi 
je murim rebee să răspan, 
mevol și să rezolve prable 














(n 


















de democrație plutocrati 
roare polițistă. 
lar deosebirea cu 
ne între trecut şi prezent, intre 
lea veche şi lumea legionară, stă 
şi in această totală lipsă de fă 
ducii desarte. Nici ui 
lulştrii noului regim n'a promis 
va face să curgă laple si mie 
țară, dar toți au subliniat fără so- 
vălre că va trgbul să muncim fără 
pregui pentru restaurarea materi» 
şi morală a ţării, conducătorii 
filnd acela cate trebue să robească 
pentru popor, nu ca până mai eri. și 
că această muncă trebue să mcarcă 
chiar până la jertfă. 

ŞI din acest punct de vedere, 
vântarea rostită de d. General An 
tonescu la serbarea pomului de Cră- 
cun dela Preşedinţie este ebit 
de semnificativă: Pixând ca supre- 
mă indatorire a poastră a tuturor 
reconstruirea a ceeace sa pierdut 
prin gresala genera 
tara dela 1918 la 1940, d. General a 
arățat în cuvinte putine dar cuprin- 
zătoare că aceasta nu se poate face 
decât prin Jertfa tuturor, şi în pri- 
mul rând a acelora care sunt la câr- 
ma Statului. si au datoria să dea 
exemplu. In acest ie) pentru prima 
dată concepţia de indatorire devine 
la noi în țară călăuzitoare pentru 
conducerea Statului, şi tot pentru 
prima oară un guvern arată răspi- 
cat că toti trebue să ne jerttim peu- 
tru reconstruirea patriel. 

Dar dacă datoria de a servi şi a- 
leeea de a se jertfi — care, în chin 
firesc, derivă una din cealaltă 
este o concepție nouă la conducerea 
Statului român, ea a fost de totdeau- 
na atât principiul de temelie al Qe- 
peralului Antonescu în strălucita sa 
carieră militară. cât si piatra un- 
ghiulară a Mişcării Legionare, în 
neasemuita ci luptă pentru _izbăvi- 
rea neamului românesc. Principii 
care n'au fost părăsite după biruin- 
căci, pe când înainte principiile 
erau arme bune pentru lupta din o- 
poziție, şi deveneau maculatură de 
pus la gunoi sau — în cel mal fe- 
ricit caz — bune de păstrat în car- 
toane pentru * remuri grele. în St 
țul Legionar ci *r acele principii 
— 























a) Unii oameni fae terism dis |mele ce le ridică ele. 


Auy lăsat voit la oparte categoria 
de oameni care fac turism dia mo- 
tve da plictiseală sau snobiari, de 


sărtce aceșila pot fi interesați din 
punct de vedere material mu Insă tu 
Fiatie. Cei ce călăloresc peniruca 
să să „diațieze” ma pal coralitei o 
probieiă de stat şi cu utâl mai pu 
fim una naţională 

3 Dacă aetivkatea de sia! este 
asitei Indrumată incă! să satisfacă 
cerințele turismulti propriu aia și 
să creeze condițiile intreilei educajii 
fizice, Inteleciuale și 
tră (a câmpul de activităţi, atunci 
in chip firesc se rezolvă să cea de a 
duca prublemă, adică propaganda. 
Dece? Peuimuei: udepărală prupa- 
lpandă pate ucesa În care porbeac 
Peolităţile, este fapla. Faci 
vandă nu alunci când ve 
si tumus despre nai, ei atunci când 
provorcătu pe alţii vorbească 
despre nai pzin Inlâpivirile usastre 


(Continuare în pag. I-a) 























? 








fitnța însăşi a răposatelor regimuri| 


în | 





i cea condus | 


morale ee ja-[cr 


apari 




















ȚIE. NOU 








ari au dus Ja birutnţă sunt cele pe 

se Întemează acțiunea de au 
vermnare, 

Desigur, mulți m'au înțeles acest 




















lucru şi nici nu-l vor putea înțelege 
cu una cu două: ei nu poate fi pri- 
put decât de elitele politice ale 
naţii — și nii de acela pe care 
p înm sau alta, tot atât de 
pentru ei ca şi pentru 
a putut aduce în cine ştie ce 

dere. 
rea în Legiune se 





ce numai prin sita deasă a tuturor 








încercărilor şi pe drumul lung să 
adevăratei înțelegeri a FA 
iscării; şi puțini din lunga 
eche vor putea astfel trece puntea 


umea cea nouă, a Ro- 
gionare: care îi despar- 
a cu adâncuri de ocean a 
rilor fundamentale de e0m- 
cepție şi de înțelegere a fenometia= 
lor naționale — politice şi sociala. 


Vladimir Dumitrescu 














Finanțarea 
politice: 






ape s€ 
pe 
ază, 


spitale și cazărmi. Planart 
| pregătese, pe măsura aspirațiile 
|eare guverna! ţă le inlerp 
Pe mâsura nevoilor uni populații 
are. dorește ca rod at unei munei 
oricât de aspra o imbu lățire a con- 
te fii 












In acei 


să 


„sim a treet în 
| trimoninl_ rai 1otreprine 
pe care aenm-te stâpânesc aereil, 

0 sarcină! uriașă apasă aspri? 
noastră. Cum vom [i oi (n măsură 
s6-t facem [aţă şi În acelaş Dreme să 
continuim “a menține. blața “curentă 
a statalai și poate incă să-l Inzestrăm 
pentra Incercarea pe” care Istoria nu 
o poate lăsa prea mult să în 

Acum zece ant de zile pus în [aţa 
unei atazi probleme aş [i [ăcut ur- 
matorul rajioname 
asta reprezintă, 





e di 

















































ta a 








Sareina 
jară de chelinelile carente ale 
Mal un minim de 1000 miliard 
Prexapunând că ea se reparti 


reveni in medie 100 
deci cam douwă bu- 
pete in plus peste bu 


etul ordinar. 
ele In aa” pateatți acoperită pe 
edile normale bugetare se impuna 
calea creditului. Am lăsa deci - 
Pațlilor viitoare grija să plăl 
pera pe care Intențiile noastre 
Poase vor sq le-o dărulased. ŞI n 
drumnrile pe care nol le vom [i 


în zece ani, ar 
miliarde pe an. 
























in arumnrie Re Catan ga Și Inlam 
plat) vor fi incetat să exiale, când 
(ned 1 noştri vor plăti din 
greu d ile pe care noi ar urma 
să le Mat mult d 

| tarde pe an e aren sd crede 


putem lăsa Datorie pabliee » 


Aceasta Joce un secol de plăli. 
Ajunge sd privim In faţă 


cnteli curente In thecut 
dude: sau că planu noastre 
prea magalțice, sau că 
e în termeni care na 











acesta din urmă. 
element suf 

crealia 
moşteni- 


e, 
este 
na mai dau un 
reprezenta 
valoarea 


Banii 
elent pentru a 
anei generalii și 
rel pa care a lasă ur! 






a noastră de ai. de 

are a unul Stat ma este fă 
ntru folosul nostru material, 
ru acela al urmaşilor. Ba ne 
(aeţle morală. 
fața armaşi 

manca lor 


Mun 
reargani 
cută 
ei. penii 
dă noua mumal o satiafi 
Noi voim să. talesnlin Pi 














lor moşiri, să le facem 
mal ușoară. Dacă le tranamitem însă 
Mal Mii. te “transmitem  oblieația 


( sporite, poale nedorită si 


unei munci 
Şi im genere, na 


nelafeleasă de «i 
ne alingem scopul. 
De acela socotelile noasire au 2 
altă infățivare. Lăsdn banilop locul 
strict pe caza nu Il putem încă re- 
faza. “Apa de bildă vom plăli, cu 
bani maleriite prime pe care ni le 
moom, În fură, masinile pe care. Hit 
1e fabricâm în fară, Intreprinderite 
pe care le preludm. La această din 
urană sarcină, în special, e malupal de 
și despre eu sume este vorba. 
Dar penkiu test evaludrile nbaatre 
mă trebue să se mal fă In bani, 
1 în ore de muncă, in capacitale de 
te al de orvanlzare. 

Planul nasiru construețiv trebuie 
A aibă dec! dand evaluări esenţiale: 
tina de caracter intern, iradusă In 
tate muncă, alta de ordia 
tradus? iu babi 


Octav Onicescu 
mtimuare în pag. | 











azhern, 








Inainte de n Incope expuiheren ce: 
lor ce vreau să vă arăt trebue din 
tea! pusă o Întrebare: este 
II și Jocul Un element care con 
|tribue la păstrarea naționala? 
Fireste că În necasiă tntrabare ori- 
eine poate răspunde fonrte ușor. 
Este Indeohta Euinotetit că pe INhă 
limbă, tradiție, obiceluri, ele, por 
tu esțe un element esențini, care 
contribue În păstrarea naționalități, 
unii popor, Nu Înebhig să ne ducem 
cui gândul decât În fraţii noștri Ar- 
deleni, care timp de b mie de ani nu 
acasă unde | în rezistat opresiunii inverțunate a 
cram lovit, | Maghiarilor, dec prin pistrarea 
dir, toată 


ROII, £ timbil, portului, obicelulal şi ere 
stăpânire a oniului, penttucă cel ce 


zltor, dinței, La fel se ponte obserta JA 
i trage două palme 


re i Xncădoneni, care Încă și acum Își 
ul încu 
SALE 


păstrează cu nthta stiițente vechiul 
ln 


Dat, mă vi 


EEE Ea a 


A 
Smirnov. AKI mi-am 


ie 
e. 

t, 

n 


$ „|lor part, Dacă nm cerceta în tot cu: 
ă Saca fete A prinsul țării noastre, am obsorva că 
bla. singur. niederi nu Sa fostrăinat aşa de mult 
pare că nu mal este om, Se [portul ca fn unele părți din Mol: 
ae ctisă ca, Volial Be Inimă, | dova si prin nord-estul Munteniei, 
să vină și mal rău. Ain BEEMĂțA inte pia el 
“Cornel! Bzău, lar În lova prin Covur- 
a 1ul, Totuva, Fălett, aţa că afirmând 
" cele de mai sus, cred că nn sunt 
vielima unt greşeli pe care o pol 
comite mulţi: 
“prin influența 


said 

x 

Dea de lAției vecine, așa | 
cum am arătat lutriun articol prece- 
dei 


at. 

Acolo Vinde orașul ni e decât un 
conglorierat de Se de dire 
rite naţionalităţi, influența e covâr- 

“ | şiloare. Gazul e îl orașului: Bila, 
e 
țul Brăila n'al să mal poți vedea 
adevăratul port naţional, 

Odată cu pierderea portului a 

înehisoareă. Dar în |picti! şi jocul din! 


lastrăinări mn se 


= irescă de pictorul Bassarab, expusă 
Dalles 3 cadrul expo ziţlei Munca legionară tă. 
După d anali:ă GA 


e. 
stărilor noastre 
poate bedtă imed 


nu 


Fi 


hi 


- 


al 
i 


ul „port naţio- 

on; tă ge Bi Să 
ci 

iri economie 


ii, 
î 


[i 
i 


duală. Şi er 
ral 0 Ea 
dialeclic, pe 
Ionescu şi pe 
pe Căpitanul 


i 
i 


je 
i 
j 


| 


i 
i 


sr 
ji 


gură despi 
de retea 


i 


conmervureu și revenirea da vechiul [ele ie sui 
E] Ara oiulsul 


nostru "port și joc. ap [in 


N 
CONSTRUCTIVE 


(Urmare din pagina l-a) 
stăm eo destrămârea| Cum mama fiare a m rr E e 
ete cu! pe ora E A ru 
za chalcă, 
trebule să 


2 


408 și 
n 
fa Aa. 


: 


Ei 
3 


că adem cur 


ne. asumă 
âtă . preme 
dlsenjică 


Dăr |=i. Cui perjeciete ]ui maniere nobile 


i, Incepând. dela 
fi iai distinși în- 
hori eram foarte 
7 Se arătă pei 
fesorit riăttel u- 
nl de stă) r 1n 
se introduce tul 
is să Țre 8 pdl. 


noasiră  spiri- 


i D. Gheotphe d. de Ferenezm ne-a 
Dlui | trimis acum &ălevu zile o nouă bro- 


I. Un siniplii calet 
ni cu ari 

erinţele 

ue din 

icule. Despre, unele 
aehii  Edletha dăp- 
revenim, I tn 

de Faranczy me dă 


[ta drumulut, 


de Ferenezu ajunge 
indu-ae. esențial de 


4: maoniari, eă noi 


je! in calitate de ue 
Dacilor, eu 
Wngurilor 

lar ar. 

prin 

d unpafii, sub: 
, d. de Perenesiy 


= Jenin Sau buc 


naţionale. 


Berencry trece Ta în: 


aria noastră polireă 
sabiintază că diel 
i înteles tele mo- 
iau ulai drepturi e- 
epale și Hbertăte 
hetorma, agrară” d 
Ion Abra 
jeres TAMOK Mi 


șI Budapesta când 
animă 20 ol 
atetca erkme, minte 
lic e cât să poale 
Ei an da! până atum 
ni problema prai- 
edr astm e eng 
A cu problemă. Văla- 
ca ei, umori! cate 
poata cere dreptu- 
au nict drep- 


ri de. popor 


e. net pen. | babie 


și alei 


cale mai |, 


Sfinţii 44,00 de sm 
Catolic: Copiii ueisi de Irod, 
Protostant: Copii pclsi de Irad, 
Mahomedam: 30 Ohinl-Kade 120, 


Paisprezece mii de primei mu... 


înd a venit Mântuitorul pe pă: 
mânt, în chip dă prime, peslit 
Țiind de magi Rosal, s'a In: 
/ricoțat Irod de sosirea anni Împă. 
rat al ludeilor, edre abea să-i răpras- 
că domnia Iul pământească, 

Atel m hotării Ră ucidă praneli 
dela 2 anl în Jos, după vremea ade- 
vetilă laț de Jilăsaţi 
Şi e dmoroa prunci În mutre ehi. 
part: pă bnli f€ tal en sabia, pe 
alțit n lobia de piatră. pe of îi 
ndrohea fe pământ. și M călca cu. pl 
etoarele, pe HU 1 Siabima cu mâl 
nete, pe mil! PI rapea și 11 dexptea. 
pe anii 1 îmalița, tar pe alții 1i tă 
în două, 

Din care pricină, plângeau maicile 
cu amar și strigau până la ser, smul. 
pânda-și. pătul, fapându-și hainele. şi 
trăpurile Tel sant plini cete tise de 
proorocul Erente. „ls tn Romă Sa 


mil, p p 
ami Rabi plm 
[și mu puiea 
mai 

A fost uciși 
pranet. Dar ta d 
deapra In 


Inotare, 
pietdațetor 
tremurAtara 
ascunse. rău şi-a 
său suflet. 

Încât, după pu 
ri tel ce 
entnt”. 

Aă a prertr 
prumeii, patsprez 
fb sporit ecata ini 
nezeu 


Fibimilian jiroto- 





Burueni de leac 


Iarnă, și în dedsebi aut de să. 
biton după masele prea indestulate, 
mimie mai bun Ea tin ceai diritro 
floare sau frunză de jeac, Aţi fost 
vrotdată în dugheana unui herba- 
ist? Numa! așa vă puteți inehipul 
câte burueni bune sint pe lumea 
asta, răsfirând frunze și petale ua. 
|eate, palide, cu miros uitat de vară 
depărtată. Sunt ntătea: romanița 
cu dinţi albi, Antaub, josnicior. TI. 
sape stimulante, asiingente,  diu. 
retice, peci 4 calmante: men_ 
tă, mellcă, sunătoate, păpădie, gen_ 
Hană, naibă, tel dodbeal,. Flor şi 
ierburi dătătoare de sănătate. 

La herbariit ma! se află şi ceaiul 
i de Java . zis Orthesyphon care n'ar 
la trebui să Ipsească, în nici o casă; 

si alta-nou venită în Europa: „Ma. 
Este) o infuzie, dar e și o bău_ 
tură națională a câtorva state ale 
America de sud, (Brazia, Para 
guy, Urogusy, Amentina), e un 
cea: tonic; nutritiv, auuizetic și e 
eonomnie. Numele îl-vine dela o tăr_ 
tăcută micută formă de pâră 
| (tbrmă anume dată tn Menu ds. 
|ventărit). în această 
|'face infuzia, și tot 
Ajutorul înut tub 

eta!, bunăoară 
si prevăzut cu păi 
strrcar 
iroenists” 

Tată infir 

bunij. de 

Put. 4 tă, se 

În comerţ. Se pune în târtăzuțiăi o. 

Fr: soare, cu sau fără. 
|zabâr, se opăzeşte eu apă flartă, şi 

în nopțile aces. ; Peste două tre! minule se poate bea, 

tea de tilburiidare, bucurie dică se poate suge ca din bibetan. 

tristețe dumaczelazeă, I-7if. | Când tărtăcuța sa golit 

[idle Ferieităjui Aukustin. Nu ştiu toarnă apă 

câți JE vor fi tatii 1 noi, [ie chiu: şi! Mat&-ul e mal aromat Până la 9-10 

muniai de săritori. ŞI mu ştiu că)i se | intuziuni, Se bea sează, îri familie, 

xor (i gândi), fără ele, la marele fapt | în teuniuni și sindrotii Trecând dei 

ni jui Ghristos pentra nbi oamenii. la unul Jm: nitur înică tărtăciță ne 

A reptii) do mai multe ari poate | golește şi se umple iarăgi. Tubul ră 
meditaţiile asupra Vai câ be Ti 

e puțin ârgolia ln Fericitul Anghu-| 0o€, Mcelnt, dia care, fecăre m 
Wu față de ndit Ei atriboe tot bi: | dense 1a cele bilei E E mă 


bele, toută pulerea, toată dengostea | şi 
şi toate cauţi aimai lui Dumne. | E P7El. Şe tac. acum tăztăeață dă 
ze 


şi lui Ghriatos Nol n'am fost şi 

ne-a făcut, Şi noi mergeam spre 
pitlre şi EI pei răcurapăral, Da! | 
b-a Fâstiimpărai chiar În marginea | 
prăpăstiei, Ac s!ă semnifieația ma- | 
relui act al Naşterii. Koi murixerăm 
ME Chrstos, Mielu li  Dumrie 
zeu, toborit printre muritori şi | 
sa lăcul om, numai ca să ne învie. | 
A Îmbrăcat moarlea și a invins 
Doartea pentru viața noastră. CAL de 
mult tzebte că ne-a tubit! El, cate a 
emnht-€u sânjele său răscumpăra 
ea moasa Și dintre AA căți bşi | Î 
mal ailuc dare aminte? Şi câți, acum 
in actale zile ale Deannului, au ştiut, 
cal puțin un ceai, să se bucure, aşa 
aț atunei păstorii şi 
imeril? Dar să fie trișii. așa cur 
1nsuți Donul & fost? 


pisunlem ineă__tol „in. șărbătarila 
Datanului, ŞI poale că inima unora 
maj apieapiă invățăturiie  cârțilar | Kârnizoana, 
noătură erepiint. Rebrătue âci pâteva .“ = anca za 
frate din Loma de Kompls, Propăgmitla De Galca tiriimului paganda temeinică 
Când isus nu se aaile vorbind in [este de un deosebit ineres măi îles |aulva şi ea cea de 
inima ta, orice mângâiere e zadar-[În legăturile noastre cu străttuli de- | adi, 
nicăs dacă lasă E) iţi spune măgar o [oarece În afară de 
sigură vorbă, vida 
simie mângâiată, tn 
Dare Maria Magdileda n'a săritciițe de nmătră politica, 
indată dela locu) unde plângea, eână 
ina spus Marta: A venit invățaterul 
si te cheamă? 
Fericit e cvăsul când lisus te[d, 
chiamă dela lacrirai la bucuria tu: 
fletească 


tiibur, (n Gerniânta, de 
girit „dar felul de a 
a rămie arelag 

Ani băut Mate, am tr 








AZESU uşi loa?" UI int atât 
de mul! pe d, d, Fere: ŞI ne 1ă- 
tistodză desizar pe toți. Dar măi 
ales pe el; care crede ali de malt |n 
just! (ie sin. regulile luptei. EI este un 
nobil, secuiu, și și-a lăsat tulul, ebtar 
și pathosul hat, pentru dcesle exi 
stecițe abstracte, Acum este la mijlo- 
Zul vicii. Î văd aproape în jlecare 


şi cu sperantele incurabile că tolași | 


jungă la bună Inţelegeze 
ŞI pate mire popaura, Na luplă pen- 
fr ciniza himenni th parte, ct peniru 
d tuturor.  Ațdl tie singur însă 
dar cu alata inimă. 

d. de Ferencsy e tin eavaler | 
adevăral, și nu de, ronfunetară. 





Hungă sonnul ca şi cea 

desi d virtile în minus 
Pentiu linie, pentru siri 

strălucirea ochilor do; j 

taţi tainele lerbutilar 

cu allă dată bătrâni 


Arh relua! acu: 
uman 


imimule, Despre nceste 
fe băuturi o să mal stin 


Lola Ionescu Marit: 





rp și ineslimțitar este su- are eficacitate, 
Dejul fără lisus! Cât de nvințelepi [Flcltă situație 
și de pustiu ]ţi este suhetul, dacă do- |atră de 

reșii alteeva afară de lisus, 


prlr 
este de mai mare in 
tirigii nici propag 


- [uxici veniiul nu sunt 


ha cul 
File ca un rod 
înfăptuiri 
reeție, 

ereaieă este răi- |ăcestea În 





Apocalipsa”, 


Iu partea doua vom sri 
m irebue organ Ș 
abial de. implini o la» 

E ce ar privi problema 4 


sal cl 
RE mart aere 


plată rigăduliă clor“ Îneeredu di | ie atât de ea, 
etnice ve Biruh îi bol dal ATi 

să maţânee un oeunut vel, spune | enpisat, egala 00 i Me re 

dei ce 3 poate tace 













| FIGURI LEGIONARE 
UN MARTIR AL MUŞCELULUI 
ION STANCU 









Cea mai mare bogăție a unei ță 














săi. Era elev, premiant ai cla- ra A a 
aia lee d ver ne: a economiei naționale este prețuirea 


România ţară care are de to 






Bconomica şi 
aruncat, 'ai- 
Bpa! vrin 

fie. pre 
ldețece ale ma- 
e nozatre au 
Inare nevoe 
E până acum 50 


SELOR 
jcării Legiona- 

na, constatând 
19! poate pisi 
n 


istoria 
neamului românesc 
Scopul ej este atât de inalt, înzât 
atingerea lui înseamnă ridicarea 
țării cu o treaptă mai sus În scara 
valorilor şi bogățiilor europene. In- 
eeamnă maj mult. Independența e€- 
conomică a României. eliberarca ei 
de eub qutela străinătăţii. Tributul, 
marele tribut plătit până acem 
ce constituiau sursa  nonstră 
de import, se va schimba întrun 
mare câștia naţional. Se va schimbn 
în izvor de bogăţie națională. 
Dacă 


AEssă 
| 


E 


îgivă 


îm trecut nu sn înțeles lu- 
crul acesta, nu s'a căuta! eă fie fn- 
țeles si nici statul, prin condicerea 
lui mioapă, n'a făcut nici un 10 
această direcţie, nu înseamnă că și 
azi trebuie să persistăm în acenată 
ituație de dureroasă nepăsare. 

a legionar, e viață si muncă 
caltură și progrea. 

Dar o viață de dolce farniente şi 
nici muncă de mântuiala nici cul- 
tură de supraftă şi progree pe hâr- 
tie. Este încleștarea supremă a tu- 
turor forțelor, a taturor românilor, 
în lupta de refacare si consolidare 
a țării, luptă pe viață şi pe moarte. 

Căpitanul a murit pentru izbăvi- 

Jangul şir de raartiri 


și 


ia păru 
i o constitue 
materie pri= 


7 


[i 
B 
E 


| 


la sate. 
fpărului de vore 
în de către ele 
nu se mal 
îdistemului de a 
prin pârlire şi 
Emlipească pe M- 


ij 


E 
i 


matarii prime 
şi valorificarea 
isenrna comanda 
prime. 

[nl de colectarea 
ie ei de deprinde- 
5 viitor să nu-l 














rea 

legionari au căzut pentru triumtul 
unei credințe. Credința Căpitanului 
in strălucirea Re ca soarele 





E până acum din 
li si bidinele. 
pilda se fac sfori. 
Hi saltele plus 
buințări. Aceste 
ce si la noi ecă- 


Sub noul regim, lupta a aparat 
cu toată amploarea în ea fiind an- 
galat întregul neam. 

Dela bătălia fierului vechi relu- 
ată şi ordonată de d. comandan Ho- 
Tia Sima, trecut In lărgirea ca- 
drului de activilate. Mişcarea Le- 


alte multiple 
obiecte na se poţ 
pând de sarcina importului? Desl- 


gur. 
HARTIA ŞI DESEURILE 


im planul C. M. 1 MP. au fost 
prevăzute toate băt | riaga des- 
făguraze de forțe Il birui 

risipa. Wăacuil țara de 
Va căuta să 
Pentru și 
Vant fran- 
nu se pier- 

15 ăscste 
noi. 


si tot 


va constitui primul stoc de ma- 
nor et Ja ui nituit 


t 
să ee foloseaacă de bogăţiile el. Pen- 
tra necesitățile noastre economice £1 


voe de puţină osteneală, de puțină 
înţelegere n rostului munciL 

Când manea de care am fugit toți, 
nu va mai fi o sarcină ei o rusine, ci 
o plăcere și o anogre, atunci şi nu- 
maj atunci tara va fi o putere și tă- 
ranu) un eepodar îmhritugat. 


SCOPUL BĂTALIEI 
Astăzi BAldiille ce sau pornit, ur- 
mărtec procurarea și producerea de 
materii prime prin recuperarea, ma. 
terialelor !scosae din uz. Dar st maj 
urmărește in acelaş tirg si educaţia 
hai până 


si folosită, 
pret deosebit sa nas 
cârpele, de bumbac, | 
cari se ard, se prăvă 


Bou. Un 
zdrențele. 
cânepă. în. 
fără ca să 
titue o ma- 

ştere 

Exploatarea sunoelăii gropilor de 
gunoaie poate duce 
materiei prime foariei 
de industria textiin. In 
bricile cor mii de ka: 

Prefoctara judeţululi 
rut pediru o fabri 
zârenţe de bumbac si 
a-i da posibilitatea să 
sigure exlatența n 

Dencela Coman 
Nor prime a 


Treptat, treptat, românul trebuie 
inviat sk proțulască ori ce lucru, 
ar cât de mică înemunătale ar pre- 
zinta et 

Din cauză că um fost indolenți. 
nechibzuiţi și mai ales risipitari din 
cale afară multe bogății sau pierd 
zadnraie. AID crezul că tund o ţară 
agricolă, na e nevoie să ne im 


exploateze 
tari. 


rocura și acontea. saf. 
ln viflizarea celor mal 
semnate materinie de 
strânge materiale net 
Mor CM 


e 

Desvoltarea in. 

dustriei naționale, n'a atras nici ea 

ţia toștilor emducători” Sa pre. 

se importe do alte ări, ce. 

ace se pulea Săsi și ja Doi cu pu. 

țină ostaveală. Am preferat aă fi 

Wribulari eirăinătății, robiţi ecome- 

1niceşie. mu AracĂtusali si sutpâni po 
ațtile romgtre 


a 


e de n- 
sine în Franta A» Anernă 
CREAREA DE N MA- 

TERI! PR 
Se vor careia uuui Milarii prime 
cari până acum 1 nu 108 spaidera- 


Antic! sângele. în 
papura, trestia, siiubul 
ahinda, jarul, eimburi 
taiata de dovleac, e 
suri. sămânța de tatal 
germenele de porumb 

Cine aa gândi că 
re întrebunița 

de untmale care Să Warsă pre_ 
tulindemi, are o mare  Bmportanță 
ca materie primă Este căutat 
de induairiile la fabri Ingrăse- 
minielor chimice Petra arenurile 
agricole şi pentru ro pentra 
brana pasarilor ei ani 

CI ba azatin “Datiaăe 






valea == 



















Fa VEZAIU ŞI VETI CREA BO6ĂTI MU 
AN BĂTĂLIEI MATERIILOR PRIME: E BĂTĂLIA 








imatui, 
oa, incit za rămâne 





Din sâmburi guiDAA, ÎME şi cale. 
Maite aăminte ee pot exifate uleiuri 







Sle munca, cea mai solidă temelie „apus =. 


oricărui lucru 


“dar in care totul se risipește 
e de Mişcarea Legionară 


Prin distrugerea jor. 

Oasele care se aruncă cu atâta u- 
garință suni intrebuințate la fabri- 
carea săpunului glicerinsi. unsori- 
lor, 4 negrului anima! (pentru fa- 
bricele de zahăr) a cleiului. a pela- 
bnei, a ingrășâmintelor chimice 

entru agricultură si viticultură. 
Necesităţile anuale ale industriei 
româneşti sunt de circa sase mi- 
Ioane kA. oase, 

Pentru acoperirea acestaj 
tăţi, fabricele sunt nevoite să re- 
curgă la impori. Bătălia oaselor. 
vrea aă ovite importu) printr'o co- 
lectare rațională intrepriusă eu dâr- 
enie gi perseverență. Astfel va reda 
circulație! şi prodacţiunii, materiale 
azi pierdute de economia națională. 


lui de porc 


te extrage un ulei superior ulelulai 
de ricina 

Prin tăerea papuroi şi a trestiei, 
în care țara noastră este foarte bo- 
gală se dă de jucru muncitorilor 
noștri şi în loc să fie expedlată pes- 
te hotare, dimpotrivă poata [1 prelu- 
crată la noi, câstiza! revenind mun_ 
citorului român si statului român. 

Din fibra de papură se poate face 
cea mai fină sfoară. pulând inlocui 
sfoara de Manila gi iuta. Câte cu 
se pot face la noi în țară. Sa gândit 
cineva serie, până la Mişcarea Le. 
gionară, gă ee întrebuințeze lot ce- 
eace ni ee părea demn de arumcat 
sau o povară prea supărătoare, 

Nimeni. Toate bătăliile de acum 
că şi cele viitoare au un caracter nu 
numai educativ dar și naţional. 
Când fiecare se va deprinde să nu 
Tai risipenacă, să adune ori ce ră- 
mășiţă, insfârşit să înţeleagă că ta. 
ta această muncă nu o faca în za- 
dar. ci pentru el. oentru bună sta- 
Tea țării și a lui. auinci și România 
Ya îi o tară bogată şi pulernică. Ger- 
mania a ajuns cea mai mare putere 
din lume. fiindcă fiecare mospodiriă, 
are Rrijă să nu se plardă nimic. |n 
Elveţia  depildă se va vedea şi pe 
drumurile carj urca pe munţi câte 
o bătrănică plimbându-se pe dia- 
tanță de km. și întorcând dim loc în 
loc baliga găsită în dum care după 
ce este uscată este atrânsă și trans- 
poriată la centru de depazitare cel 
ma! apropiat. Baliga este un bun 
ingrășemânt a pământurilor al cul. 
turilor prădinărești și necesară în 
multe alte întrebuințări 

Acolo, în Elveţia supraveghetori 





canti- 














se plandă nimic din ce ar putea ex- 
trage materie primă şi (olos mate- 
rial. încât si-n îngăduit de pe ur. 
ma acestor imense venituri națio- 
nale. ca să plătească chiar funcțio- 
narilor speciali 

Daca și noi ne vom pătrunde de 
importanța ce o reprezintă atâtea 
lueruri nevalorificate, ne vom face 
o suficientă educaţie economică. si- 
gur tara va prospera si mai târziu 
va putea şi România să păsească pe 
urmele Germaniei și Elvetiei 


căril Legionare comunică : 
Hoglescu Alexandru şi Radoi 


loan din organizaţia Braşov sunt 
eliminați pe timp nelimitat din 


Activitate 
la Ţântă 


ARENI, 24. — In ajunul săr- 
sa Fate Crăciunului, garnizoana 


boeală a colectat prin! 
= camaraderească suna 


cu mult maj Fidicaţe decât cele sta- 
bilite prin ordonanţele afișate. 


* 
moale carele de lemne venite in 





Şi Mu MUNCA NIMIC: CEEACE ALŢII AU PRĂBUŞIT 
SĂ RIDICĂM NOI PRIN ECONOMIE 


comestibile și imdus!rială Din col- 
“ ahinda se fabmieă lanul 
pentru tâhă 


rii 
Din eermenele porumbiiiiit' me na 






ajunul sărbătorilor la târgul Țânță- 
reni au fost confiscate şi lemnele 
d; te in primărie pentru a fi 
vândute prin Iteitatie publică întru. 


ESCLUDERI DIN ORGANIZAȚIA 
LEGIONARĂ BRAŞOV 


Secretariatul General al Mlş-| Mişcarea Legionară, pentru fapte 
Hojbotă Leon, Deliman Petru, [şi ordine al Legiunii. 





pr. 
1 Timi: 
soara. cam, Pârva Gherasim secre= 
tarul reg. 1. Rusalin Olariu șeful 
jnd. Severin, loan Macinescu, ațu- 
tor şet jud. Severin, cam, Traian 
Laza Pref. jud. Caraş, Btrăin Dra- 
gomir șeful jud. Caraş, instr, leg. 
Liviu Neda, ete. d. comandant Pe- 
traşcu a sosit la sediul legionar din 
localitate, la orele 17. 

După o scurtă vizită la sediu, a 
comand. Petrașcu a asistat la o șe- 
dință de culburi ținută în sala CA- 
minuluj Cultura. La intrarea în 
sala Căminului, înaltul oaspe a fost 
intâmpinatfde cam. Simion Buda, 
şeful garnizoanei Anina, câre i-a 
făcut cuvenitul raport, precum și de 
oficialitățile locale în frunte cu d. 
ing. Vasile Poboran, Dizectorul MI- 
nelor U.D.R. 


ŞEDINŢA 

edința a fost deschisă de cam. 
Dragomir şstu! județului. După for- 
mula de deschidere, cam. Buda a 
salutat pe d. secretar Petrașcu. Apoi 
cam. Dragomir a citit cu o dicțiune 
impresionantă „Gânduri pentru Că- 
pitan”. 
Aşteptat cu nerăbdare de un pu- 
bile numeros constituit din legio- 
nari, prieteni și numeroşi alți mun- 
citori, funcționari şi ingineri minleri 
din localitate şi o delegaţie poe] 

tând d etnic german, 

"can. Petragcu (şi incepe conierința. 
Conferențiarul schițează puncte 


de doctrină legionară fundamentată 


coman- |de Căpitan și continuată cu fideli- 


tate în duhul Câpltanului de leglo- 

au supraviețuit cumplite! 
Prigoane, E 

interpretând textul formulej de 


Vorbeşte apoi, despre opera grea 
de reconstrucție morală, socială, po- 
litică și economică pe care tcebule 
sio realzieze Mișcarea Legionară în 
cele may dificile împrejurări, 


Atingând — în partea ultimă a 
conferinţei — unele probleme mun 
citoreşti, cu caracter local, d, co- 


mandant, asigură asistenţa că Mlş- 
carea Legionară se va ocupa și va 
găsi soluții potrivite şi pentru cele 
mai delicate și sczătoare probleme 
muncitorești. 

Lucrul acesta insă necesită fimip și 
muncă de mieală. Până atunci, 
muncitorimea minieră, să se gân- 
dească la datorie, la postul de 0- 
noare al muncii grele din adâncul 
pământului. 

Intreaga expunere a d-lui comand, 
Petzaşcu, a fost un șir de imagini 
vii în care legionarii minieri din 
Anina, au întrevăzut spiritul de 
jertfă cerut de Legiune, spirit di- 
namizat de cohortele de mastiri 
cari au zidit cu trupul lor edificiul 
noului stat românesc. 

In cântece legionare, intro at- 
mosferă de elan creator, ședința se 
închidel d, comanda Petraşcu rămâ- 
nând să se mai întrețină cu șefii 
de cuib, 


La Orşova 


ORŞOVA. — Sâmbătă seara or- 
ganizația legionară din Orşova a 
peimit inspecția d-lui prot. Nicolae 
Petrașcu, secretarul general al MIş- 
cârii Legionare. 

D-sa a venit la casinoul român, 
unde tocmai se terminase concertul 
dat pentzu „Ajutorul legionar” în- 
soțit de d-nii Pușcașu, şetul regtu- 
nel a I-a legionare Timişoara, Rusa- 
lin Olaria, șeful organizației Jegio- 
nare a judeţului Severin și un grup 
de legionari, 

Raportul a fost dat de d. Ştefan 
Dumitrescu, şeful legionar al plășii 
Orşova, cu un detașament de 
o sută de legionari. 

EXPUNEREA D-LUI 
PROF. PETRAŞCU 

Deşi obosit de dram, venit fără 
intenția de a vorbi unai public ne- 
încadrat în mișcare, d. prof. Petraş- 
cn a binevoit totuși să vorbească 
despre fenomenal sufletului 
nar, întrun ton calm, cald și prie- 
tenos. 

Sufietu! legionara incepat 
te 
ferinţă, Dar În răbdarea sa legioni 
rau nu asteaptă ca binele să vină de 
1a sine, ci acționează pentru realiza- 
rea ini. Legionara! este religios, dar 
nu est fatalist ca să aștepte ce va 
da Dumnezeu. E) știe că Dumnezeu 
a lăsat lezi care trebaesc implinite 
pentraca binele să se poată realiza. 
Legionarul face rugăciuni, dar nu 
așieaptă. Pentru el rugăciunea are 








contrarii spiritului de disciplină 


Bucureşti, 24 Decemvrie 1940. 
HORIA SIMA 


legionară 
reni-Dolj 


cât aducătorii nu sau conformat 


torizați să vândă lemne de foc. 
Măsurile au fost comunicate pri. 
mărilor vecine spre conformare, 


SUBSCRIEŢI 
PENTRU 








paterea de a-l întări în 

de a-l ține în nemișcare. aria 
Nol nu ne-am răzbunat pentra su- 

ferințele noastre. cum ar fI fost do 

așteptat, Nol reprezentăm spiritul 


autentie a! nației noastre, iertător 
și blând. 
Vorbind despre rolul femelei în 


statul legionar, misiunea naționala 
n acestela este să fie mamă, să facă 
copii mulți şi frumoși. Femela Jegio- 
nară nu trebue să fie amazoană 
care tropăe în bocanci, ci mamă îu- 
bitoare. 


Expunerea d-lui praf. Petrașcu a 
prodas o adâncă impresie în sufle- 
tele ascultătorilor, cari l-au aplaa- 
dat cn căldură. 


ŞEDINŢA DELA SEDIUL 
LEGIONAR 


După plecarea d-lui prof. Petrașcu 
a ținut o lungă ședință la sediul 
legionar sub conducerea d-lui prof. 
Olaru, șeful organizaţiei județene, 
asistat de camarazi Marinescu, șe- 
Du ajutor al județului, Ştefan Du- 
mitrescu șeful plășii Orşova, Con- 
stantin Bântea şeful ajutorului le- 
giomar din plasă și al garnizoanei 


Orşova, prof. Dumitru lordănotu, şe- 
Jul propagandei legionare din plasă 
și în prezența şefilor de garnizoane 
din intreaga plasd. 









PRIMUL TIRAJ 


revista 





din 






SAPTAMANII 
DE CRACIUN 


S'A EPUIZAT ij 


IN 2 ZILE 


AZI 


a fost pus în vânzare 
un nou tiraj spre a sa- 
tisface toate cererile 


GRABIȚI-VĂ DACA 


NU VREŢI SĂ 
SCAPAȚI ACEST 


NUMAR 


EXCEPȚIONAL 
Care se vinde totuşi 


numai cu 
10 LEI 





SINISTRATI ii 


Puslicaţiune de licitaţie 
451940 


„ordin: 
Geniniui aanitar i 







p DURERILE DE CAP+NEVR, 
SI COMBATE GRIPA 


e 






Ttrun articol anterior „Pădi 


area 
în gândul și suletul- Căpltanuui” 
aim arătat câteva momente din care 
putem desprinde, câtă gri ă purta şi 
lune nutree O ul n 

ia bune E 


Oricât am arăta și oricât am 
serie în acest sens nu vom u- 
Îmuige niciodată să redâm în adevă- 
ratele dul şi sufletul 


proporții gâni 
Lai pentru pădure. Pantrucă nimeni 


NB luminoasă trasată 
iulta pentru Neam, 
i economie! națio- 
















„raționale 
Bi fără indoiala, ai 
turce rom Puieă [sedintele Oficiului Joon) da mira; |esanda dei 





Deschiderea şcoalei de ski dela ! 
Ceremonialul-Organizarea și funcționarea cursurilor pr 


PREDEAL 28 (Prin telefon), — VIlor râviă în atntvilatea 6. amara. 
In prima zi de Crăeiim, In arm 10, [oară n părriânența 
avut loc in sediul Oticipini ioeal[ia Căbitan, care a fiii forte mult 
Se turism desahiderea  Beodlai de | acestă îi aie Precibaţiul pă 
sk! dela Predeal, de sub organizarea | cate le-a dimoneut unde a ficut 
Direbtocatului da munte, cu conout“ | ski. 
sul Ofietului local de turism, In ca- După Andinta murumerii îi. pe. 
drul unii timp admirabil și cu o a [eat 
SSlenţă numeroasă, a avut loc -steş- | rile de ski. târe uemetaă ulita în. taţi; roca 
tania oficiată de preotul Veniarnin | tra orele 10-12, Pentru 
Rangv. Nea că, Minti, dit SII, ză; [a care: 
Au asistat d. di; Bteopoa di pair. | Cută felul următor: ingtrtcieie= | Pecare 
tea Directoratului de alte: frații | 98f. prot Cami Morțun; initematori! brie 
Tiţeiea; col. 1. Grigortu, primarul | Sorin Tulea. fon Nan, ai emana nina 
Orapului Prodeni: Ilarion Popescu. | Gli. Tampa, Al. Iacob. O, Zi U |du-ma în ui 
delegatul Directoratului de munte: | Pasou pi AL. Toma, lar instrietori fractotuhu re 
prof. Cami Morţun,  candueătorul | asistenți: Gh. Chiraieeu, AL Lepii= | grupă IA alta 
tehnic îi șeoniel de ski; It. Vargoti, | datu. Ourwal mâj benefieimaă de sut. 
inatructor de ski; N. Albaseu, pre: | viciile uniri lest german reco- 








d-na și d. Barbu Siujanachi; t. |n sosi mâine, precura 
univ. Florin Tor, cu fiul! de Vrei struc 






| 
ii 


To% 


HA 


= ocele 10 
a. 


: 


„| dintre nai nu sia ridicat atât de sus 
fi nu a trăit atât de intens 
marină Du Motta iz cu to | A 
e și frumusețile lui. Pen- Eredinoios în lupta 

tru că nimeni dintre noi n'a lubit a i 
Neamul cu atâta înflăcărare. Nea- E Sditarea ni în 
mul românesc pentru care F 
EI vrea toate pr 
înti icie Aștigate 

re granițele câștizate cu luptă, Mitare gi o netă a- 
credință şi sânge. Del ce au con 
















E 
fa 


mai mult din cauza lăromiei ai ne- st [ pentrucă ntcăeri 

prevederi vechilor zegimiuri police = eh tanititoare 

niste, aceaştă este pădurea administrarea 
Peritrucă 


durea odată distrusă, nt 

va trebui si aştepte o sută de ani| nani ei 
pentru m se reface la loc, ŞI când ş lăcomia, ind. | | 
distrugere nici măcar nu «a H] şi delâsaren, 

folosit poporului băstinaș, care nu- . npătarea, inte- 
maj a jinduit lingă en, așa cum a [ idăălismul și hărnicia 
fost cazul cu pădurile României, n | ghiulara ale con- 
căpătat în gândul și sufletul Oăpl- i legionare. 
tamuhit explicații și proporții de cri- d fi aub cer legionar, | | 
mă națională, bu darurile Dum- 
vor trage invo- 
ă si din viața 
Wenmuluj romă- 


Haeroiu 


g 
CH 





| £ 





Două a zuri 
de lojgevitate 


vit! a UCI le jAeură sa 
phduriar: Una este linia pe“care se |S/ns dis a. deslă dâ,115 ani, 


va situa Mișcarea Legionar. Mare |săteanul A hdronie, din comuna | Se 


=Ă Cotâraaci-. Va, a -|E 
Până în ni momen bătrânul 
s'a bucurat U nina ânatate, 
+ 
— Im gamuna; Cer- 
n Matăi ea: mal bă- 
Săcele, “Paraschi- 


viaţă nu a fost nicio: 
si s'a bucurat de o 






Ei 
= 


SE 





ş 


RAZBOIU 


Bia 





E: 





Cu această luminoasă linie și 
această hotărită poziție, 
rustoarnă 


de m : t- 
de spirit, toță conducătorii deatine- e chineze dintre cari 
pă cetățenii de baztină, obaziia je iod sigur, lar oele- 
ieri dez altfel și îşi vor Bu dobarite. 


“Tocmai spre acenată nouă trane- 


bor 

Popa, membru În itetuj Ofiem. | curma 

: Ni Doe: tonailier tehnie aj Directoratul 

pata ele. |d. it. Ion Vergoti, ingtruetae ori 
ei, ete, 


la 
dr. Bteopoi, Gupă terminarea | dințată  camaradului 
A recomandat, | peseu. 


lui de turim: img 
Barbu Soorțdanti, 
VL şi instructarii 


i iclului. religios, ONEAZA 
f aviate, „intrega | ME7 e ul a CUM 
i A, numele organizației sportul to 
de strămoși casti A iei. E mânete şi al Direotoratiiui da avu "ŞCOALA 
eul cum 


de ski 
ŞI dacă este vreuna din - bogățiile e BI cu binefacerile ea |n toat 





































Cupiul german Masie Herber — (ae Baler intro exhibiție la St. Mo- 
ritz 


e atei *! Programul activități Directoratului Munte |e= ss: 


ta 
În cadrul aetivităță directoratului traseu, campionatul internațional de Andrielonia a inmușnurn 
Munte sa prevăzut următorul pro- slalom; ski pentru incepător 
ram: 
Sâmbătă, 25 Ianuarie 1941. cam: [naţional de foni 


: DST DISTRUSE i r-păil Suraia- Furnica ; ra fe 


d, la 
internaţional de coborire 2 Februarie, campio- — 
României la 
Dininecă, 26 lamarie, pe acelaş | Piatra Mare. 


:ISelecţionata bucureşteană de hokey, „A 
:|care intreprinde un turneu in Slovacia, | seu... n... 
a părăsit Capitala ge rate 
sitnya altfel acţiunea, Prerierlb oana e Echipa Capitalei susţine primul joc, Duminică, la Bratislava | === 





dela Predeaj, anunțând, câ; | Şodala de aki dela Predeat este [aurii pe : Mann 
44 teza, Directoratul de mun- [unica şcoală care  funețiceeamă îi | Timiș. e scop: 
şi frumusețile Țării cari au suferit p. fiduită importanță | te a deschia astăzi scoli de ali, 





pe TOI in. [ln Punct tehnica 


calitate; înglobează 
Recomandă instruatorilor și eje- | structarii și caută a interesa pe toţi W 





ŞTIRI SPo! 


Reprezeritanții di 





sklorii care sunt în 
să urce în mastyul | 
* 
La Sinaia. pe te 
de lângă Porcărie, a 
MA de ski, 
La Cota 1400, 
ranjează o altă șc 







* 
D. dr. Rudoanu, direc 
rilor de munte; se: ai 
Dor, În care cabană d. p 
ajataţ de un număr ue 
elamani 


* 
La Postăverul se pre 
ba data de 11 Ianuarie 
unui curs de ali nl 
darmnti alplni. Acest 





+ 
Poiana  Braşovilu 





Vineri, S1 lanuarie. campinoatul mați, la care paru 
Brayov; impozant, 


Dela Oficiul de Tu 





ofiune, cu incepe 
sambria. 1940, un. biro 





Li apel 


7 3 







formare a sufletelor, 


(Rador). — Sa dat 
la ofițerilor şi marina- 
din fata de război, 












până la 19 De- 


e snib, polia  camiadel Mya Lusicea- | E pi Qul ar pieoura 4 sea 
[nu "a idezey o” fetiţă a" soldatii | pia parohi puadul GICA Sinca. |. Aew-YoRIE, 26 (na 


ăi hoorghe sntiai 
oncenitral Vasile Ungureanae, Ant, : We |mondeutul agonțial 
ap etrga e pe ti n cer VI Letea ina ne ouivăatare a Te [munti 
Teofanu nutaghe ectăului și cel al | mireasă i A căii Leglonare. Senatorul 


rog Bi Mihai Viteazul, lemon Fărenriun le leglonary. încolunate, | ORYALIUlui sa 
mânlai 








"del la ora 18.15 a părăsit Capi- urmând ca apel, în silele dă, 2 vii 
tela, selecționata de hockey a (npi-[3 Ianuarie 1044-să particime. la n ME JA] 
tale, sare, după eta Ai anunțat, fu ) gi 
treprinde un turneu în Slovacia, - [to urmaarele cinci echii la, 
Dondusa de Sandy Botez, repre-[Hratislaya, Banska Bys SR, ANȚA 
%ontativu noastră are următoarea al-[ Vysoky Tatey și Presav, f 
be rile Matohuriie sunt foarțe grele, find 7 
Porlar: Dron; jooelani: Anastasiu | cunoscută clasa superioară n, hor- ISTANBUL, 20 (Ra 
vi Sadowski; fnalatazi: Unla I-a pondeniul cpaajlel S 
Hadu Tănase. Botez, Pană; linia Il-a: A find alcătuirea cchi- | mite: 
Dimbuleseu, Tiţine! Teodorescu, „To- Pi fi antrenamentul sever la carc| Dupa cum anunț 
moyici. Hezerye: Florin Popescu şi | Jucătorii mu fost, din tinip, spus, [noa Nalonali vu lua 
le Costa. sperăm In o cât mal bună reprezen- Tamiorie până ln 15 Ma 
pctupa cârițuată Joagă riul MA Suiorilâr ni ri în pelma | Vorbind asupra 
mart eplasaro peste "graniţă, (ln PE tecţia nplională, re 
Vralislava, cu reprezantaliva locală, | ses, A, „da, ageaj alt BAllonală, reacui, 











ea aceste! legi ni'n 
Sporale, mal ales În cec 
lupta lunpotriva specu 


a) 
Faptă creştinească și . legi az 
dpi: i a pdl, piară VOR RELUA VASELE AMA 
la Călimăneşti TRAFICUL cu PORTURI 


CALIMANEȘTI. „în bistrica'lincadrat de legionarii dn Igcalitate 3 
| calitațe, sfânta. alu, RATA) 
A i Mg să qi e Aire ăi tarife udez| ZONELE AFLATE IN AI 








Sfânta  mânâsire Cozia, 








|] numenen pubile , eredineioa adi 
ură ln sectorul Na. CA ai poată relua traficul ca 


' Ă uucră 
Boiezul-s'a făcul In slsteațu unui |pa jooujețe, IBlonare, mu dus „(etil |enăzaroa najloaali i] 


ia zonale do răzbel 



























ă Aita ință 
tai cer 


până eri, n'a 

bold de neprecupeţită 
„mcesl sens. Pentru loji cei 
uvarna! en se mărginea 
a simplă constatare plata: 


În care peste opireci 
tarie se indelelni- 
relor și unde 

lăranulul este sirâns lega: 


jdult să dea agriculturii 
| ei adevăra! In viața econo- 


i. munca câmpului In noi, 
În aceleași primitive și mi- 
proape ca acum o 

amhtate de veac. 
| nb surprindă, ncenstă afirma 
n iți termeni dar cu acelas 
ea a fos! confirmată dela 
ublică, anul trecut, de că- 


rofesorul  Cornăţeanu 
agriculturii pe acea 


„discurs rostit cu prilelul 

plugărimei, fostul - mi- 

a spus că mvem incă șaple 

i de lemn, cu care se gos- 
agoarele. 


El mnui factor cu răspundere a: 
na i sa cutremurat conșilinja 
reslitale a vieții agricole 


cum nau iresărit, zeci de | din 


en osele figuri ale poteniați- 


şi munca 


DFENSIVA AGRICOLĂ | B 


sință Ințelea de Mi 

CAO, aşa cum a prea oară 
tonul, a pornit 
când standardu 


mil pentru 
esențial ai 


Intru depi 
Tătina se chelluese 


duinţ 


scop 


eontriboe 


zică mu recul Dela deparlameniul | pe teren 


anul a fos! pentru ei toţi, un 
E Umeni pe care-l mane 
D cereau necesităţile electo- 
ndea pe acea 

valorifica 


la uliima limilă a pu- 





linției Consiliului de ml- 
Imi! următoarea secri- 





prin faple nu prin vorbe, 
realitatea și năzuește din răsputeri 
acesta a fost insă cu priso- | să lumineze calea propășirii satului. [lem pentru o nouă organizare: a A: [personale nf 


fulatorare in 


Din partea secretariatula! genera! 
| zi 


tre presă şi guv=rn 


— In numărul din 14.X1 1940 1o- | Anglia, este 
eultarii suburbanelar Roşu şi Chiaj. | puterilor 
na su cerci incă două autobuze pe | două 


acest Lraseu, 


Presei de pe lingă: Cabine- 


in evidență şi semnniează 
nentelor şi lnstituţiilor de 
ingerile şi reclamaţiunile api 
ziarele romiinu 
5 aienția contribuţia ziarului 
acțiunea de Indreplare a re- 
de salixlucere promplă a ne- |! 
multimii. 
cală in luncţianhe ei fireşti 
e ent a) aspirațiilor, dureri: 
|selei de dreptate n colectivi- 
D presa a devenii în 
ție de guvernare, un fn: 
rare activă In acțiuni 
de Stat pentru indrepta: 
reconstrucția țării pe 
de moraliiate. 
lăm cu deosebită satisfacţie, 
colaborare intre pres şi 


a da! chiar dela incepul re-| rasta enuză 


Imbmcurăloare, 

o plăculă datorie de-a 

, că dinire semnalările 
dr. sau mai cercetat cele 


să E ziaru) „Guvânhil” din 2.XI1 
a fecloma! specula făcută de 
ii alimentari din Băneasa. 

fimar i (Capitalei a dispus 
Aprovizionării. luarea de 


mumărul din 7.X.1940 ai 
"sin reclamat situnţia de pă- 
şi neingrijire a cimitirului 


imar ui Capitalei a luat, prin 
administrativă, măsuri ur- 
indreplare. 






NACHRICHTEN 


: „Conducălorul” — zia- 
3 urmălurul aricol inchi- 
Veneral jon Anlunescu și 
d. Edmond Funk din be 


i 






ii 
i 


îi 
î 
sE 


i 
j 


i 
| 


con! 
perienţă, 







mediată. 


serit Căpl: 
să prelat clu 


rel în: 
spornite siră- 
dn primul rână s'a pornit, în cele [186 8, dun În a ailuațle asemănă onre [i 
trei luni dela Instaurarea regimului 
legionar, e energică și met 
Vinută ofensivă nartei 
asigurarea 
axime peniru n snlisface a 
volle consumului 
tele exportului, 
Toate măsurile ce se lau | 
tnmeniul agricul 


le sus 
ola care nra ea |N: 
dueții 


a depar- 
urii au menirea, a | ări ac 
acestui | apropie) 
gând. Conferința rostită la Rodlo de | APTODIA! Și 4 
d. ministru Mare aa 
să Infățişeze rezultatele  companlei | MUIală, n 
apricale din toamna aceast 
D-sa a preelzal că până În mijlo- 
cul lunei Septembrie se araxe 650.000 
hectare, Acenslă cliră a fost 
astăzi la un_lotal de peste 2. 
hectare semănate, 
fit mitul energică a dzezuiie) 
ȘI măsurile luate pentru disiribuirea 
de sămânță selecționată. lugarilor, [12,21 „mal Atrânsa, și marea malori: 
apoi concursul prețios al armatei cât 
i eforturile agricultorilor 
au dus In aces! îmbucorător. rezultat 
care a Intreca! chiar așteptările. 
Dar, ofensiva nu si y 
primăvară începe adevărata  băin! 
naricolă, când cn *prijinul 
Min de prietena 
mania. se va păsi In o acțiune inten- 
dându-se drumul, 
hrazdă, celor 1000_iracloare_ pe care | răsboul ruso-japonez. Trainlul man: 
ni le_vn trimite Relehul. Este & |.|ciurian din 1032 se dovedi Insfârsii [Onea e 0 
mensă deosehire Intre ce a fost eri 
și ce este astăzi. 
Țăranul român a înțeles, şi 
telene și mai mult 3 
care este | vinge definitiv că guvernul legionar |rinlist. Noi nu avem .-inlențin sh cu: 
înfruntă |cerim China, noi nu avem niel o 


8 avut ca obieci 


„Serii [impiedice 


pe |a lumi 


Sa inlervenii a $. T. B. peniru sa- 
Lislarerea dolcanjelor. L 
al d-lui general An onexeu.| rel Îi pal impare acum. Pactul nu este alicev 
Mihai cerut prelungirea liniei nu 
ae ir 38 până la cimitirul Crâm- 
1i, urmâreşie | Ra?! 

a ziarului | Primăria Capiialel a insintat 


ce- 
rerea la $. T. menla) apar imediat 


B. pentru satisfacerea 


a 


LOCU 





Răsboiul mondlal eu consecințele 
sale mal apropiate sau mai Indepir- 


Vermania, Mala și Japonia, Ele au 
fost o nenorocire pentru acente trei 
Din ncenslă caură ereseul 
deopoirivă la noeste trei popoare, ro- 
Ința de a se elibera de 


limp. indelunga! 
ări să |n ci calea unei colab 
i a intimplat In 


erelat între ele neeg 
atmosferă de amicițle şi Ințeleaere 
idică de atunci . de eând 

German susținut pe amicn sa ji 
ponia în limpul canfiletuini en Chl- 
na, În timp ce nșa zișii democrați 
Incereau prin toate mijloace), 
nponta de n face ceva In 
Extremul Orleni, 

După acansiă ni. relatiile aermn 
no-nipone au devenit și mal cordia- 


tate a compntrioților mel au repre- 
ta! cu amărăciune faptul că altanța 
cu Relchul nu s'a pulut realiza În 
anli cari trecuseră, 

De două or! după restaurațin lu! 
Mei]i. Imperiul nipon a trebuit să 
1 [facă răsbni pentru o nouă ordine în 


noastră, Ger- | Asin extrem orientală și penru n 


sigura o pace jistă In ncen le 
răsbolul chino-japonez și 


o bază soljdă pentru poziția cure. 


rită pe continent, Eu 







ponezii nu urmăresc un teop Impe [4 








pretenție teritorială, dar nol ne bi 
siei, extrem-orlentale. 
nouă ordine în |ume și |inia noastră 


concurează — din plin cu aceep pe 
cure o are Relchu! În uriașa sa lup- Își 


tă. Pentru a realiza această nouă or. patronilor, AUD 
viață economia ! 


dine în Europa și Asia, excluzând 
necesară colaborarea 
dirigultoare din 
continente, Pactul tripartit 
care a aruncat un arc al Axel din 
Europa Cenirală În Asia orlențală, 
esiă de o importanță mult suparivu- 
ră tuturor! celorlalte. 'setinate până 
decit 
vonstiluirea une! comunităţi cu ace- 
luș destin și el anunță o nouă epocă 
În istoria lumi 

Heacţiunale 









cestul tratat funda: 
In două di. 
recjii. 

După cum au declara! semnatarii 





— In numărul din 6 Dec. 1940 s'a | iralutuiui, pactul anti nu se În- 


cerat examinarea problemei indigui- | dreaptă Impotriva 
rii terenurilor inundabile și valori-| nu este o aliunță ofensivă, Cu tale 
ficarea acestora prin agricultură. 
Agriculturii şi Dome» |desclă' uimire în Satele Unite, 
nilar răspunde că experiențele de | anume cercuri au pului consudleru 
nu au da! rezulialul concluziile acestui pact drept o in- 
seonia! căci apele mari au distrus |tercurt de i tata impoirava Sta: 
“haurile şi au produs pagube foarte [telor Unile. i 
mari. Asemenea, indiguirile, au fost | lulindeni, că Japonia n'are nici o 
In detrimentul pesrărillar căci pro 
ducţia piscicolă a foal redusă din a 
Problema va fi . 
din nu În studiu, pe temelui celor| Cred dealiminteri că cercurile a- 
Li mericane la care aro făcut aluzle se | ace ea 
Primiţi vă rugim domnule Dire. | ordine în Asia extremă orienluia lu O oeeca, Ă 
ter, asigurarea distinse, noastre con- 


Ministerul 


până acuma, 


siderațiuni. 


Secretar General, O. VLADESCU 
Director, Dr. AUREI, GOCIMAN 


SUBSCRIEŢI 
PENTRU  SINISTRAŢI 











î 
ge 


| Gin! de Pier.| oliminarea dominaţiei juAeo.ca) 
Ed Rae prietene în |iate „— Boemtea ani 

produce baneru'a pol! extene ține 

totu sub cate rând. impre: cu 

problema 1 


la). care era eu 
a scie! pp. are a a 


pusă | ocean. 


e în ultimii 15 ani de ex- 








prejurare, faţă de ei înmugi. Acea.| printre 
stă utitudine este și molivul pentru | prească pai 

care Generalu a intâmpirat subiil chiamă pe generalul Antonescu la 
regimu! Carol numai descons deta.| București şi (i incrednțează guver. 
in] nul. Generalul i acceptă perfect 
faţa voințelor pe care le recunoscu. | conștient că ceasul acțiunii a su. 
se ca ecinitoase pentru țara sal nat, Obţinână puteri 

are | solute, el câştigă în ace 


re pi persecuții. E] nu se înclină 


Antonescu este un soldat 
toate virtuțile ce caracterigează 
ceastă protos une. Curh'en'a. ord. 
i disciplina au devenit 
principiile Statui condus de 
După o dorumeniată inc 
blografcă autorul descrie 
| zrentele politice ele pi 


ici unui Sta 


mcesteu, după cum am văzul, cu 





01 Însă am arătat pre- 


lor cari irăesc dincolo de marele 


gândesc In realitate la noua noasiră 








linip ce vorbesc de impictăţile nipo- 
ne În America, Ţin să constat că Ja- 


ponin are acum. ca și In toldenuna, | 


lor [iaare. Aici 


dorința de n trăi în bune raporluri 
politice şi economice cu America, şi 
nel suntem de părere că America nu 
poate avea decât același dorință. A- 
meriea poseilă pren multe bogății ule 
solalui şi subsolului. Ea nu 
nevoe de expansluni 

turi războinice pentru a asigura Îi 
euitorilor săi pacea şi bunbatarea, ŞI 
dacă totuşi America ur vrea să sabi 
teze noua ordine din Asia extremă. |€i 


5 


0. 
uită EI 










depline 


ITI 


o 


„ suprimarea 





1 ne- | cari Toate. A trehi modurile ca ui 
erau legate. rehu! lrenci 
intern cât și cerin- i Ană când aceste qi 


aceste trei națiuni stau | ră; 


presă, proaresglăi pe ca 


prinderile 
tin să contin! |nomsteă. Aczi 
în- [că In conflictul actual cu China, Ja: |adaplării, lor 


con: 


Crărlun, oi 
Prsehl din ă 


Imenţi 

Se poate spune că eforturile Japo- Lei au „9 AN 
niei sun! o parte din lupla pentru n | Ministerul ARAT! 
nm piitut eo 
praarot al | 


aceste | lucrători, ucenă 


a Cercul Militar a 
rea aaiuriior ae 


intenție agresivă. Impatriva” națiuni. mie joltta 











In sala de festivităi 







„Deslin comun n îsti 
Alez. Randa. 


popoare care dela 


baştină.  Sâmburele | 
de azi e de accaţi 
a! germanilor lul Hei 
săturile sale esențiale, 
care 

pri și în afara granii 


, 


ful atașat militar 


IM Buropn, sau de no 

IBlen!ă, paparul ni- 
EA, potrivit n: 
se opună prin 


cestor. înten 
loate milione 


de o terță, 
BAI sun! între cele 
iCari cer n fi pre- 
IRI mul! decât ean- 
INI recente dexfăşu- 
IE putea efectin pe 
RI nmienle intrun 
iune niponă n'nre 
Ară! In tensiune 

Rusin Sovietică n 
! din nau un 


ins legată de (er. 
pentru realizarea 
pei și a Asiei 


zarea 


Fate vHil cunoseute, prin 
le reali: 
mânizării. între- 
[Bdusiriale din țara 
un semn vădit al 
lulu! * constructiv, 
[ legionar. 
ri! pomului de 
A de firma Em 
Pasarab, penru 
elor fabricii de 
care -Iuerenză si 
armnmen! paniru 
Naţlonale, — 
pe lânnă marele 
An'reprinderi, și 
hente româneșii ale 
pentru noua 





impuna de regii 
u prilejul, 






mumoatele. 





ILOR P 


de GENERALUL 0SHIMA 

















comerciale 


UE 









a! Japoniei la Berlin, EL sa consa- 


Mlinâna mari succese, In desfășurarea relaliilor ger: 
le și după |unăjionarea sa în acest post, 


din Extremul Orient, Eu consider, 
deci, ea o consecință natuiulă n sl: 
'aajiei peografice en și n evaniției 
politice. mondlale că _raporiuri și 
mal strânse se vor stabili Întriini 
villor apropiat în Japonia si Rusia, 
Aceasta vandute un mare serviciu 
cauzi nouel ordine în Furopa en și 
în Asia, și Musla nu va avea doll 
de profitat dintr'o asemenen evolu. 
Ile, aducfinil o cantihuție botăritoare 
none! ordine n lumii, 

Ay vrea, pentru n termina, să-mi 
exprim convingerea că Ideea nouei 
ardine, pe care o urmăresc marile 
puteri contineninle, și cara pe zi ce 
trece ne afirmă, după nenârirri, cu 
o forță și o eflenclinte mult inai 
mare decât până ncum. Prin aceasta, 
pactul a devenit o putere morală 
care se va impune vielorlos în ciudn 
Iuturor. pledicilor și thturor tentnii: 
velor de obstruejie. 





mtreprinderilor 


şiri și Ingineri, este întreg creștin 
şi'nrovârșiivare majoritate forma 
din români, începând dela ucenici 
și până ln şefii nellervlor, enri a- 
proape toți sunt Ingineri români, 
Sp'ritul camarnlorese legionar 
predomină atelierele. Un cor de 
ucenici și lucrători a execut cân 
tece leglonare și de Crăciun, cemate 
de_tradiționalele: urari şi colinde, 
Sarbaren pomujlul de Crăciun a In- 
ceput cu 9 cucerincă slujbă relial- 
casă prin parohul Curtieru'zi și sa 
termina! cu o Impărțire Imiielşugală 
de daruri pe seuma pezsonnlulul. Ia 
nceasă Intreprindere lucrătorii au 
0 vechime de mai muti ani, speela- 
MzAndu-se In tehnica iverărilor 
Unii sun! aproape de 20 ani In ser- 














1 nonstre. 
” pesie o srl 
funeționari, mai- 





Intregul peria! 


JusiiţieL. M- 
in Ampinată 


rim bă de asistență i de corul şco- 





nescu nu este altce 







regiineasca pornita 


„STUTTGARTER N, 


Ziarul publică un aflleal intitulat 


” semna! de 









i su fos 


formă 
ale. Năvăi. 
străine n'a 


„Germanii co și « 


“4 lor au fost legaţi, 
nurmeroaseior, til 





pe pământul 


cennuiiatea 
“mure dacice se 


ca și românii mu sunt 











- [săraci imbrăcăminte şi incălțămin- 


. |nacl, 80 pachete alimenta şi alte di- 













mană a urbei abea mal exista co- 
ploşită de haosul popoarelor 
ta'e. Funcţionarii si trupele de acu: 
paie din timpul lui Aurelian se re- 





i 
hoardele salațice. Dar prețioasa mo- 


viciul firmei, 
NL 


pentru fraţii nevolaş!, din dragoste 

peniru țară şi pentru dreptate 
După listele intocmite de Ajutorul 

legionar s'au impărțit ja 32 copii 





te și In 51 familii nevoiașe diferite 
al mente. 

D-na general Antonescu la ince- 
put și apoi prin A. căpitan Busuloe 
a impărțit daruri so'dațijor și anu- 
me: 150 pulovere de lână, 80 cozo- 


ferite cadouri. 

La această solemnitate au luat 
Parte: d. Mihali An onesca, minis- 
trul justiţiei. d-na Ba bu, d-na Pa- 
novici, d-na şi d. av. Chiriţescu. 
d-na şi d. prof. Rusu, d-na și d. col. 











Urigoriu, dr. SWieopoe, directo:ui 
Sporturilor de munte, d..N, Albescu, 
președintele  Oflelalul local de iu- 
rism, d, prof, Morţun, preotul paroh 
Pântea, camaradul Varlon Popescu, 
d-na și d. Eugen Crăclun, ete, 





numai legați do glie dar și po 
pomre de sine slătăoare. Acesle po- 





poare Îşi dețin dreptul lor de exis-Îrăcia În libertate sub germani 


SUNTEŢI UN OM FAVORIZAT 
DE ŞANSĂ 


dacă ma! găsiți undeva azi, numărul 
special de Crăciun ai excelentei eeviste 











































SE MULEAZĂ CU PERFECȚIUNEA || 
UNUI 
NUANȚAND FINEȚEA PICIORULUI 


CRO! IMPECABIL 





SAPTAMANII 


32 pagin , in culor, 


stenire traco-dacă, după 


tență din propriul lor sânge și dinopăsarea Constantinopolului 


aropriul lor pământ. ŞI 


In şi ca de Jos se po! In- |mân În devenire 
Sl elegant aha Coniaelul islorie cu germanii e nu. | Cavour şi dinastiile de Iohenznllern 


Alea numeroase elemente cul'nra'e 
preistorice, care se trag după sânge 
sin. Nord, din murile centre de cui- 
'ră primitivă. 
La inceputul epocei noastre ată 
Macţi_ câ! și mermanii — pe timpul 
ii Taeitux încă noprare vecine — 
(Beeau_fron! comun impotriva Sudu- 
lui și Estului, 

Procesul de orientalizare incepu! 











specia! de Caracal 
fere Dacia intro măsură prea mare 


în jrlvasă 





Pe limpul acela cultura maleă rn- 


orlen 





culturi „de |ehellev, 
Și tarelor de căire regii Franței, 


politică de incareulre 
constelație de puleri, dur. forța 
Muenţei naturale w mentine pro, ae 
Intrunind cu o pulere aproape ma: |propierea definiuvă, pa care a ce 





lar direct prin 


In răbolul mondial 


mai în treacăt, Un nou val de papoa- 
re orientale se revarsă din răsărit. 
Insă edi 


susținerea! propierii României de 


prin 


principiul | ducătoare in Evul Mediu, a 
german al personalității preferă să- [odată cu descoperirile, curi au pus 
decăt | Anglia şi Franța până alunci i: pe- 


ab'la|rin «i capitalism | nu deveni 
va reolizai a/linciease Tara care a semna 


lot d 


Mudaţia, 





In opoziţie cu politica interna de 
mult consolida!ă, învechilă şi supra 


e — a 
saturată a Sinlelor Apusene procesul 
de relnoire german şi ilaliuu prin 


contrast cu celălali e aproape para= 
Iel, Importanța ecestor popoare. can. 
sezut 


a- riferie. pe prim plan In sec, XIX ur. 


tocmai la cum incolo aces! popor e poprul ro |mează din nou ascensiunea (iernia- 


nlei şi Italiei care prin Bismark 


și Savola ducee la al doileu Reich 
german și Italian. fatoria Români: 
lor are acelaș ritm. Așa că ş; nici 


cu victoria dela San Gol- | procesul de retnoire culmineaza In 

hard (1084) și Viena (1683) Romă: 

nia a luat din nou și cu succes con-[1919 prin miscarea de 

taclul cu cercul culturi) europene. 
Ca un factor de tărăgănare e apa-|irijs Ron 

nisi, Comodus si în [riția culturii apusene sub forma di- 

m'a făcut să su- | plomoţiei dela Paris. Indireet 


1839 când se săvârgeate un'rcn si În 
rainnire a 
Gărzii de Fier. A treia Românie pă- 
seşte alături de al treilea Reich și a 





De acela e eu totul greșit cânt se 


prin | vorbeşte despre o sprilinire a Rn 

fărămiţarea confeilonală şiepalitică mâniei de Axă, Ramânia Lealnară 

Plin sani țelak Aote la 270(4 Germuniei, plânu'tă de muli de Ri 
către Goli, nu 

decâ! en nimleirea. unei 

"| provincie romană. 


face parte integrantă din Axă Fne- 
tori de Imihurare cari Suu _opia a 
Gerinaniaz 
hutalsmul, democrația 


fraremaaniie 








in: |monioca sămânță n revoluție: few 
coze. e nai rânusă, Drumul spre de 


rang parte peste Dunăre, urmăriți de |aică naţiunile cu neelaș rilm de ml Bulre „CĂRIIaeh ta 1936 şi în 1038, a 


ți, Germania, Italia și România 


azi UI 





Dina 20 Doom, 


i i an gta rana aa 
o em [SĂRBĂTORIREA DATINF 


DE CRIGUN | pe cRĂCIL: 


he Furdui“ din Roman, [EEE 
„Romen-Vodă“ iza 


MAI UPSESE 49 OAMENI DI ECHPAGIUL 
VAPORULUI ENGLEZ „ARACATAGA” 





!] 







La Lugoj 


erificat pentra bir 
Vrnicul să 






















0 EXPOZIŢIE A PICTUREI FRANCEZE de pe lângă liceul e pi 


















Afară de Aj deapre îi Adresândtu-ma ar. 
binefaceri re vom 0eupă spuna: Vot cumen, 
ROMAN, — Societatea enlturală [a progrurui coruri și d 0 et ză erifietalui SA vă ra 
K oo, Retine e dingă Iieeul, de |recitări. j ucenicului Ște. | culturale. şi de ajutor au orerit cerpli=| UTA de neaza 
N - Băeţi din localitate, a dat o reuşită EL scutat, 1n ea ia ai ez e er 
ep ur lie zaea dansuri na- oş, Crăciun” | ine, tai fetal de anutomre, e cerea Imcăători 
, e erei de Fi seeg=| tichei La una din fabricile din A i corul 
mit ai ter), Bei e, grup de opere, a fost |oblesturile și datinile de Crăciun şi rilor ae ii pri pireeia sărbitoarea pomoiul de Crăciun aj fila”. 
pui, paupate) riza trimis în America de Sud, cu puțin [Anul Nou. Ă asistat um public seleci şi Iucrătorilor, ca primă de piodua |avut loc cu o deceebită solemnitate) D, praf. Tiberiu un: 
mile: din Franla, |și numeros. Serbarea s'a ella furi de Cea. fe, imbrăcămie Pe Feat: 3 în cadrul nor festări jegto- | fudețului, sorin 2 
uscati ra zi pentru ucenici in valoare de je] are. Be: u de faţă d-nii: 







on 
- |tramusciea și 
naționale și '4 
elevi. In pauze, 
delecta! publici 
rii Daționalc. Sei 
terminat p; 
legionare, | 


86.000, un vazon lemne pentru lu. 
arătorii săraci, carne de pore lucră_ 
torilor nevolagi, 150 Kgr, unteelemn 

alte diferite daruri împărțite în. 
Ls asitenţe. 


Marca bătălii 
pi E pe | ae Si 
Janeiro. 
de fi, le 1947 | Ai de i tg EUR 
n ji ca mai marie parle din ace: 
aa “ia minunate pictari 
; 


liceului a 
valsuri și e 
elevilor su 











ca muncitorimea 


MOARTEA UNUI INVALID DE 
RAZBOI 















































a în comunitatea nație» 
) E Pratura și programul de alt EA | Pearl 
ș i i "a. stin precum omale. Dei m 
CUM A FOST SERBAT| ua seminaru teotozie „st micu dă iu a | cdi Egee îNE |E ee a 
-y ă In sala de festivități A seminarului] Anu Nou AManasle Banu, La locul de veci Fota AETa DAI tare A pui [le aaa pia 
teologia, s'a făcut serbarea detinelar nire>r ul [fost condus de către camarazii săi |pentră “ muneitorime, Tidicându-le | realizare. 
de Crăciun şi Anul-Nou, organizată de| locot. Cârje „ofiţeri şi grade inferioare, invalizi | salariile cu 30%, lar de tintele sâr-|  Mulțumeşte apoi tu 
ejevii gooalei, sub supravegherea d-lor ghlu  Progr de război. bători N s'a daț salariul incă pe fu. vițalea chemarea 1eg! 
prafesgti. Gib. Bocolluo și Stefan Robu, mătate lună. A anunțat că în pri-| na în statul totaliti 
| 3 Ec seu te «2 Sfințirea ilicată la Hătăucești-Roman [Eset na ce | a ra rezete 
4, - fi [; - tabără de clădirea bi- coloniei şcolare 
deosebită atenție s'a acordat famililor celor mobilizați |st-c sesasie retac tmu” se d Ul “duceşti porci oriodoa o camara și o eată| tat aureola, 1 
. A toratea A 4 - cote de spectacol, mat poezii, ce za: 
— Ca prilejul] Dar gândul tuturor, sia indreptat | agtaţi cazi trecvezitează cererea. i | umai pentru jert- mArmczaia”" 
acestul Ar ae eta ere- |cu deosebire spre soldați, In Alba-| Serbarea sia începi priu Ustonarea IN legi Cnarilor Cazi mă Viza rarele Reale i Frise muncii 
dea /ăyura! In | nla, în Libia, în Africa Orienlală, in | 1anului Razal. ascultat în pieloare di j a! Țării, Sufletul nostru trebuie sa- 
(zipearocre ea A ale imperiu-| Mările apropiate sau indepărtate, | tatreaga Din mumeroaza şi] ROMAN Hi uceşti, 
tj ? soldații Mallei an primit pachete cu [selecta asistență, menționăm pe: Prea] din jud i 0 troiță 
F a: ea de ohicela, | dulciuri și cu vin, obiecte de imbră | sr. riteanu, Prea 8r.| din inițiat 





căminle și mai ales expresia pându- 
ăor, pline de reconoștință ale ma- [ai puăeţalat 
țiunii. Diferitele organizaţii ale repi- 








ful zarmize 
Şi a camaradul 





ORŞOVA, 25. — In preajma Sfin- 










In numeroasa și dist: 















căi munei, în cirsță iețiti [telor Sărbători ale E eta ri a remareat următoa 
av. Flor, șî ct luptând cu prețul |şovenii au avut plăeutul prile a |de: d-na şi d. primar Ti» 
ga A pai e avut e mă, ON. si aj. ion i ri or eizutiă Tiejei lor la dărâmarea regimului [lua parte la două mnanieatări aru= |ga. ai și d. Statan 
a rea pac! ÎN. -na și preot 1. Bulea, di- ei roi lo a ] 
pace RUE aestteea datelor. Edularu ă Ca ză Crimă care nu avea nimic comun Şeful legionar ai 


terioral ţării, distribuirea pachetelor 
ca daruri a dat prilej celor mal mi |vegtomaze 
cătoare scene, 


stiee. amândouă fnurte Dina reusi- 
eu trecu si aspirațiunile neamu. |le. 

lui românesc, Să nu ue pierdem nă_ 
dejden, — a spam camaradul Po. 








plăti 
d-na şi d. colonel Vaber, 
tul regimentului, părintela 
Bop. losit Sâmpeanu en d 


comandanta org. feminine 

din orașul și județul Roman, 

dr. N. Pălogianu, d. Popoviel, aj, co- 
Roman, 





trim ca 
tnălțare sufleteaj 
Vrea troitei. primi 






și 
stin. 









« 
serviciu reii. 





mire Moe de vom 












pa — căci celace sin us, celace d. ing. Murgu cu d-na, d 
mandant ai garnincanei dr.| gtos oficiat e de preoți | sn pierdut, Legiunea va reface, va | Există de m: uiţi anl în orasul |E 
Remus cae, Oorpuul didsctic ai so câștiga, dar cere dela toţi le- Înomta scoală pentru . pregătireu 


fa | glonarii și de a toți ramâmit cu 

legionari din | dragoste de tară și neam, muncă, 
fa inate. Din credinta şi disciplina. 

donare din | “Dumă că eta înca sedlia. toți 

sa iuat |lestanarii in Tars și tn cântece În. 

potul Ju- | gloare. au tera Ja scoala. Priasii 

a satului, unde camaradul Popa a 

dat instrucţiuni privitoare a orxant. 

zare, atrăgând atenți legionarilor 





contabililor din cooperaţie, condusă 
de d. Gh. Gonstantinescu,, inspector 
eooparatist. Esta o mstituţia im- 
poraniă, de care cu alt prilej ne 
vom ocupa maj îndeaproape, 
Această școală a organizat cu 
azerii ei serbarea datinelor de Cră- 
chan. 

A aalâtat Intreaga lume intelec- 















ați 
Judetul si orasul 










Frantzen. 
După deschiderea 





sarb 
























































































































































prezenți să fie modal de cinste și ltuală di i ceva li ne= |inălțătorui „Destanptă-te fi 
lent de către Pruteanu Grigort- corectitudine în viata lor publică și it re apoi tară Mos Cră ascultat de asistență în 
ci ță, e. VII; — Atop Crăciun, de Octa-| particulară Sau cântat pool die. [cttim. urmat o expunere a averi 
K Pa aa otite pre tri Tue etulacă Ieatonare Mar în, 97|! Programul a fost executat cu Late at „Nagtareni 
aj a 3 Tageo , o a 3.3 ntrio atmosferă de caldă ca- Ata ? flețire de eleri, . UI 'onrte lămurit 
are nevoe de o vitamine clasice s'au mai descris în- |tenţie pentru mistunea thilitară germa- 1 maraderie și îm ordine desăvârită, pepe n, fost Tăuiete Touşita |rintele protopop Iosit Mu 
anumită camile a substanțe ali- [că vreo 10—12 vitamine, mă din localitate. s'au cântat, sub con- Apol Sa depus | stu despărțit plecând fiecare în sn daiorită în special priceparii şi in- 
mentare a repara pierderile de | Toate aceste substanțe alimentare elevului Piepcan Joan cl. V, crârul unei eolem- | tele Jor. teresului depus de doamna Ghe 
e a a perie e d dela albumine și terminând | rea atat de alte eleni n e ul N. lea. profeacară la această oeoală. 
= z5: luate în- V-a: Wohlan ale nt Xbr- lArj legionare din |. Butnaru fear e Cri 
şi penira a Întreţine fumejiomarea [cu clase! n V-a: Ve Zett La sfârşit Mos Crăciun a fmpăr= 
Doral a Îmi, iar pe de altă parie[ize cantitate anumilă — lipsu ori-[imen, Wezn die aoldaten  Wenn a - ţii daruri însemnate invitaţilor săj, 
penizu a furniza energia emecesară |cărei din ele provoacă cecace se nui- în număr de 30, 
spre a acoperi chel-|meșie zile părti. Populaţiile | Im partea I-a ma jucat Este demn de menjionat că bene= 
Î a E travaliu | sărace mâni foarte pațină albu- „Bfintele de Ioan Butnaru, Heliul serbârii a fost destinat „Aju- 
ei mia da Setati de — rii o di ati şi Ri Vieleimul și minunatele noastre dansuri torului Legionar” Tu aa 8 
„menite constitue alimentară munca | este — randa- | nationale, corului român pe tuturor acer? 
sie variabilă dela ua individ la si-| mentul social diminuni. Acest subiect | A făcui însă o puternică i îi > ie F az plăcari spirituale, 
1 , noul rostit. Sâmbată seara a avut loc serba= 
Pe bn SER aa iti na ei ne iaca (A î6 [pu xeteriez ai meu ceti| Sfințirea altei c. Î. 1. la, Câlnic pentru seniciul de MIŞCATE | orar? act „iale 
tuor conducătorilor statelor intri a Btruire i i unării” de sub condhicerea . dei 
ea, gradul de activitate, 3 dease- însa iar ia ni a. IE ce ară ga se vede n Qur| Odată cu d iruirea uolel bure şi mai mulți camarazi leglo- (anataot Bătea fa olonul Alta [az n i 
majia de întreținere mecesară o brană eompletă — d și o miupe [rul legionar” este noul puzușor, — o-|€ a cerut ca jrului Legionar”. lonar, 
iamuluă în epica at cerea că bună în pcelay î-up. Dnza fă ore Buena i plant île să Tg iți ln o de ca La Caransebeş 
Becatată. Orga iute vitae , o baladă, descrie 3 comună. 
ratia de crețiere — represeztina | De. Papadopol C. Şerban legionare și a Căpita-l a inare de comună] - Frumoasele noastre dalai de Cră- ă corazon a 
= Decexare unui organist | — n... szerotoa a. ebezarea la Păi n desavantajaţ Înjciun, cari constitulesc ceva specific pei care ensă pei În Xe E ran 1 
dezvoltare. a Crakui Carne! Codreanu, pe ovulația comunei | pentru neamul nostru românesc, s'au = 
Avortul je mnerie necesar intre. MAREŞALU PETAIN [== =. binale ie În ierea serbat și la Câlmle, solemn și cu tot |marazii,lesienari, muneitori daf 
feri Jancţicmării normale a or ioza! , astul, , 
anismalai este i din: ele- - un apel către tori roraânti: tărani Un program vast, în care nu fost | SBrbâtorit tradiționalul Porn die Cră, 
menie ce tale] muncitori și chrturari, pențzu unire și Inglobale toate Matinite ae aaefeat | eiun alea: de. totii nație attiul 
3 A AVUT IMPO puntru a trage Mdâncă pesta 2,fosi impecabil executat de elegii |acesată colonie, Tufeiee cai RITIN (| Mauraaaia aambare, a carzancie 
, pezitzaca din „Brazda ziiei noas- uproplere a | scoalei. Sie 9 2E0-| muncitori s?a, inchalat cu 
tre nirămanesti can îni- elevii i „level: [11% Pau derataci AN Num paza [ga dagarai palat, 
apa i, ba misi, ra eve nege Mr e ÎN ue di [n calota coace [E rate panza 
Lia a locultorilor ee ail- [IV, Vac Maria el. „ Oancea Maria < a. lo Pesta 12 mii lei. 
ÎNTREVEDERI , frați, etn scumpa Românie, O țari rodusele netieală n jel. VID Dobrea 3, ON Perloai 1. Caransebes, camarazii N. Gristol, 1. o aa 
ca 7! romrele din cer, Prumoasă și feri- ce frecventează el. VII si Trujan Petru ci. VII. Iavoşu. A: Bnoa, F. Nimu 1. Iordan, 
di Li d ilor fabri 
4 “GENEVA, 26 (Rador). — Coreş. tă de urgia, B:b cârmuirea Gârzlor A serbare au lua! parte intelec- De zi AEA Ea a 
ipondentul agenţiei D.N.B. afiă ap |. "200. pă pi din comună, o mare mulțime [li Pitfel. Andrei. Marta; 
20 pariea III-a. ţa jucat puternica 150,200, IP mâicetul, [de doealtori, prerallitari. elevii si e- | dinole lobanea, Andre! ei 4, înv. 1&[ p Orei __ cu soc tusei 
ministrul 0 a casemară, „Vremuri: de regiei Fină dei sul si favoarea [levele de liceu, 'sala fiind plină de |h&A48, „âlroctorul scolii primare, ai | pn goe festivități a poa 
marinei, Oaualiu Oecrgesca, comandant | Cp. dul, trufic de |auditari. 4 seebarea fi 
Victiy venind îe- |n! pina Vestiri CIAO a dela “aecastă | - Serbarea a fost pregătită de invă-| Solemnitaten a început potrivit Pa ce sie merta 
el a avut o in-| Piecare act ni aceatei frumos il hană Vtorii Valeria şi Sabin Dumiireseu, | rânduleitlor stabilite pentru sedinta | D, p. Mihilearu, direclor 
Pelaln, Au |aritutcare mame, a fost îndetung a- Tafilaţi iplu m ncestei [find ajutați și de ceilalți colegi. de eutb, dup care. eamaradul N. Bu. [4 [bi dea locul 
S3 generalul |pionas:. Jar n ip pieri Eouinaru- | nalle s'a întârziat me= sa Dup terminarea programului înv, Mae a rogi igimonak jitialara 
îi ministrui ăsbal, transformați artisti ocazle, cu a posibilitati bia Dumitrescu n vorbit de vorbind lespre eputurile că 
4 Zi e Ma ta alura rea tn aitee, na, oaiora Lee iqemmoălaica dălinalor. a sarbătai Fi Lostonara ele și aorire se 
să care irina între cultă "Bontihlier, ministrul de f- |, Vremiiri de restrite”, cântându-i|| he, aci co INI vi Unica [ te cca 0 imnat Aita 
it “ 4 uta pe cet inci exprimat Inte 
cam “de | Dante. „mulți ari trărmeră”, In “cântece Je- lipsiţi, totodată ] elor | pioase de recunoștință tuți 
RE arma PERI în 3 E de Zi MARE IN i, 97 ma Bit el pian taina, prezenți panza. pariul unind, celor | Pica: Sol si arii at glunu, e Satra, ae lezături 
ră '0 re, morznini se egte "pai 
E lar 14 pe kilmaorp ICENDIU |Easzia vezmztaat aro easier La urmă s S pentru vecie. Românie 
[e ară An repsea un Uji, aaa ada matură 1000 1a cinci capii due ma, de let Cumaradui N. A 
de 70 Ep, trotroe 4 IN ui N. Criatei, după ce e 
iazine- seca ti ci ULGARIA | zii ti e sa ec dsr a E | eta A aamat a 
haruri, în caile cantități] SORIA. 20 (Rador), — dia crapul Rocar. Cale câteva tpaisla 
ct Ca Pute irma iile DR. certe [E eu aeate, Ce i Serbare pentru „Ajutorui 
aecilea email nevce ui s'a declara! Mier, i , intrun cadru de stâniă atincaferă Leviinar 
1500 g, de pl. minerale teste, ser) [la Plopae nisi paeclarat Miercuri [EI EST ră 1 25 
) E L Cele 20 per. su petețult pubiioului apac= tora de interes | „ IN.alua de 23 Dec, 1040, prima zi 
Al A! din dapte; | tame aflate In acel hotel a poly PET. |tatar dn cala a i mizerie mag o. e „miere de interes [de Crăctune tinerel. dosapria ia ] 
li din carma atleoplă, epiate, 1” | PMIe. Moluzi câteva mu fost mânie. |&e desfăiare mariizaă și de recul e [Rit „increderea, localto- [nec ain commune Calea aranlă N 
curmale etc; da |—— mufieteaacă balrun festival artiatie tn conâue rbare teatrală urmată de după. sula VAPORUL BRIT/ ata 
iepeale foat. bonaari. create) care tina cuvnță, Pa Venitul a fost destinat pentru „A. |, IA "PaUzA caro a 
7 a Ie aer | EXTINDEREA, RESTRICŢILOR | e cerea ace iu teglonme — |rii icduza + [seat wW RA” 
En ir: E ALIMENTARE Ei ea Ea e ae iei o 
fă CA si pârinie- 
Actii vhamina în “MAROC ŞI ALGER Int di vmecricilui preemce Gh Becuita, unei, În “urma rio = 
ie ta at d Sal maner, a mea cn EEE a cai “taca sie STATUL MANCIURUD [ete tea 
at, brimză, untară agcaţiei Stefani Virap în amintirea namatră. de Încăpăloare, inv. Toan 
d Arans-| 
20 aia, fe te, a [pă eta be: P provizoriu ca | HSINGKING, 20 (Rador), — Co- 
ale, PA Ad Raba! că extindere, respondentul agenției D, N, B, Comandantul vaporului 
[-] Iei, carne =] restricțiilor Er? Anu Nou 5 ie 
îi portocală; der a-i i manie , nesnurjă în e “i ariei 70 de comert „Waltira” a 
4 în A s'a făcut Du radiotefegralle că a los 
Imp, dotari de pie tzube în ia mal Ai aairos, care irelac | 2 dusă aaniaze atei de 23 Pacea. si ai Da re și muncitori roi” plat și că se sseste la 11 
[23 ue dă cereale ecolita, sarcina eprasluisaclutie 2ă apozie bile a aut doc fa dal: de zace dă ful savalsoaași |. "Oranal Makdsa' numără 1.190,a01 |CaF:2 Evans ol Costa nondvestică a Irluni: 
, Alră de arate ie Franceze din Alriea oceidcaiiii | Reala Pin: 39 cigaiai Şase pui | locuttori, Cbarhia, 6 pir dal are 0 ia 





tul 
ui*pătită dul Proraziuiui, cazu 


ol ul. a 
a 37 Prozonta, wrupuluj, 


MAM, locuitori d 


și Haingklog 554.202 locuitori 


eva cu bucuria | de 
muncitori ger- 


Vaporul 
Instalații trizoritere 





torpl 
12.323 tone și era previi 








GIONARUL: 





ŞI STRĂNEPOTUL |C 


înjpe el! O nită idea, o altă 





trebueşte inpledecată, desi el 
nedumerit asupra stăpânirei pr 


tor zei, 


iserunul 
el trehuește înenlalt DA 


nui departe de ei, dar este o lertlă 


i [orea mică, faţă de a părinților şi 





















STOICĂNESCU: 


IOLUŢIA 


Ettura Mişcării Legionare 1940, Lei 30, pag. 120 


bă i 


apare în ediție 
prigoană n fost 

din bibliotecile 

să stea ca una din 

ta dovezi fieapre vi= 
m! Motilor și deci ca 
„maj Valarox document 
liDa erwșlare a sanii 
îm inima cestor 


nu caută — ia 
mentară. ci pe  lânni 
iiehinare ei fondul «i 
d relief, dim pune: de 
mulate mari, ca: 

Itaite în mâretie, 
urâta păcătose= 
migelie, trăi 


luție a Neamului ro 
„sfârai! cu un triurat 


„care n Incrput. în- 
lu! el: 


clei şi nimienietei 
„comunitatea româ- 
ilovingi de patimi si 1- 
Brnieii biruinţa, vân- 


ln acea pica. ro 
A implinirea gân- 
Ia] Căpiianului 
lreanu, după 
biruinta lut. nusă 

lĂ onare, Nu e 
“mure cele dnuh 


ramina! da sub iu- 


florilor a profi- 


inel! lor. 
stralucit aur 


în cartea de 


35 Ain trământa» 


plogie 


'strămosilor săi cari si-au dat viața 


GRATOAY, 
ea 


pentru patrie, la Mărășești si Plev.|22, 


lată de a martirilor legtonari ji 


cari au luptat ca numa! româna! cu 
credinţa în Christos să albă datoria 
sfântă de a-si apăra Patria şi 
numa! e! privilegiu! politie admi 
nistrativ, eoonomie. ete. ŞI asa cum 


tumire lui Christos şi Arhanghelu- 


Ideea lezionară de a lupta pentru 
Patrie si Credinţă a birult Este 
ideea prin care strănepotul, legio- 
nar român ia în primire facla bi- 
ruinții dela străbunul său legtonarul 
roman. 

A trebuit să treacă 1800 de ani, 
ca să se întelagă că fără dragoste 
de patrie si de credință nu se poate 
birui 


LUI HORIA 


el Pănar Hiria. Ca 
Crisan. Pătimirile acestora, aliturea 
de mulțimua românească, ceresc 
Drumul la „Impârat” şi promisiue 
mile cari rămân netmplinite donneac 


le unde se 
in, sprijinul 
maia ed 
săraci e ajutați 
Sfintele Sărbători. 

ŞI de data aceasta toți au convin: 


i apre_a le aduce 
eontriduția publică a taluror, Intr'o 
ehemare de sfântă si temeintoă solie 
daritate maționață. 

Crăciunul îmi 1940, innesimântat 


în Haina atâtor nat speranțe și idea | pu săraci 


Sărăbătorile mumcli le- 
gionare 


Iată Coaperailva Mișcării Legto- 
nare unde de dimineața până seara 
e un mpi de bârulele, de abnegație. 


mişcării, pervese aci o lume, care 
wine ca la um adevărat altar al mun: 
sii Ş unde clean 1şi impune fnl- 
ma lui de negustor cinstii, în lozin: 
ca de azi a manifestării româneşi 
de pretutindeni, 

Comerţul oltenese chemat la via: 
ja du! de ridicare şi strălucire a în- 


cepul să-şi seric istoria delermină- 


rilor creatoare şi eroice, Dreplalea 
cinstea, corectitudinea şi amabi: 
tatea, cântarul drep! şi insullejirea 
principiilor legionare, iată mare 
taină a isbânali care se infiripă.„ 
La mazaairiel „Engiezul”, la fa- 


mun 
e în ritmnl febril a) hotâririi zi- 


răevrătiren în sufietu! Maţilor “care /diloare. peste lot se cansirieşte ou 


trece de creștetul Datunatei. Zăga- 





incep. dar lată în revolutiei 
misti, trăini și „popit” rămtăţii. a 
aţi cu strhinii. prin arxiniii (cari 
de data aceasta sunt 300 de aalbeni) 
nene trâdatorti At Câpi- 
miine ela ITI vine. prin frân- 
gorea lor pe roată. Nădejdoa nea- 
mului nu pere. Ea rece peste 
veacuri si la un ristimp dupi A» 
vram Iancu, răsare încă un Câple 
țan. frâni și suprurmau si e! de misel 
ei asnaini, rari uneltean plerzania 
neamului. ȘI pe aceștia pe capul lor 
şi puterea ntamulai îi răpune, Le= 
lunea printrun numa prodestinat, 
fs jruiniu-i, întocmai după 
usele Căpitanului Cornetu Zelei 

Codreanu 
Acensta este întreaga eanfoare 
sufletească, care respiră la fleenre 
cartea natptrieatulal 


surile răbdârii sunt A uptele 





o anelalizare n n 
celor sentimente, cari sunt primar 
dinle în viata și pentro viata unei 
rațiuni. 

Cartea ndure un mare bine cozu= 
d] tre naManale. prin rolul 
ei educativ 
De arein roatul e! bine felerminat 
m din punet de vedere aoclal. pe 
lângă ce) istorie. literar, ne-a indică 
nu numa! ca lucrare de valoare, dar 
si necesară naţiunii rotpânrati 


LB. 
şi războiu 


e despre arta şi ştința militară 


























iu! (teo. C 


cetând fenomenul miitar finlendes 
se exidențază puterea sufletească de 


| când adversarul ei 


superior 
Cartea este srrisă 


-| sula, antrenaniă și 


pentru cei cari nu aut cea ee 
con de iterea spiri 

în podea tată "câ 
moastră are nevola să fie 
în fiecare moment pentru rointre- 
girea hotarelor, paginile aceatel cârți 
sunt bipevenița. Chim în ea nu nu- 


mii ştiinţă ei şi o pedazogie so- 
A ladă, 


1. Subscrieţi 









pentru sinistraţi 


dalta jeritelor de eri și a diseipii: 


nior care să imcadreze 
neamul acesta în lupia care se dă m» 
em ori niciodată... 

Şi humea care Îşi dă seama de ce 
inseamnă uceastă dreaptă cucerire 
a economiei  maționale. aleargă cu 
sufletul deschia și Involburat acolo 
unde se află o mică uzină n sforță: 
rilor și exemphilui legionar, 


Headuși iau gâredar oneste, nepus 
torii eraiaveni, eu sprijinul speela 
Htăţti, s'au putul aprovisizona, 

timp cu mălfurile necesare, Încă o- 
Heiul judetean de specula nu a avul 


cele mai te prolestări a fast 
și cazul Secullor din teritoriu) cedat 
pe nedrept Ungariei, 

Noi am relatat documentar că Se- 
cuil sunt foarte nemulțumiți, ȘI pen- 


LEA 


Cât dempre modni neciviiizat in 
Ea erat 
prettode ati, se” 

Cum 


03 Me e sete aci să 


ALOVA 
SFINTEI TI 


mp |le În ocnînjele [tecărmia, lăcând en 


negusto rii nevoiaşi din Craiova 


In nouptea tree 
incendiu la o 


Pomul de Cră 


Societatea „S0riiRomAncec” din | A urmat după aceasta, corul ea: 
J mieilor cari au intonat colinde, după 
mului de Cră-[ente soc. corală „Cântarea Oltenjel” 


| ucenicele s0- 
agă un publio | 


Cumerii de Industa 


8 [eh Se Ana atare 
rica | Shuriea, subăărecto 
Solemnitaten a fiat! 
corul uceniellor Institi 
conducerea d-iu! Cr 


Virgii Molin, direote ni 
în cuvinte tnhutitoi To, 
tanța sărbătoare! Nast 
spunând în acelas 


anul Acesta muncitori 
la bucuriile vieții 
n gontinuare d-:a pă 
tarilor că aocletatea 
enzinon pentru muncit 
de_perteci 


boPAL CROAȚIEI 


livă, oto.| ZAGREB, 26 (îp). — Mitronolitul 


pe |neniza Croaţia este grav bolnav 


conducătorilor pontru 
pe bi mun» starea sa înspiră serioase Îngrijo- 
rări, 


iu luat-o pentu 
r instituției o bu 





.. 


Fericirea minorităţ:oin Ungaria nouă 


Secuii, recumose prin reprezentenţi! lor 6 
Deputatul secui Pal, face declaraţii in [ab 


atacuri Mt în Parlamentul romă 
presei ma- una în Umgaaia a răi 





sunt unguri şi că suferă.- 
atelui Teleki la Tg.-Mureș 


După ce a ținut să araj 
sunt un popar de ondiu 
ese 


Du sunt ubguri, cico 


tentat a arătat câ 


sevallor, 
a avut d 
pot. pe de alta parte, spus mol, totusi lată am lrop 


«| duri și se va mal duce; lindeă ui 


[ea e fericit: 
“|rea și în cumplită mizerie. 


CRONICA DOLJULUI | 








CRĂCIUNUL | 
LEGIONARE 


mi 
Incredere și de 
1 apteaala, «9 Mana/ormate „led | (98 





Cratova Invă, | 


lite pe care cetățenii muntei, 

pian 
nostru te pun tn domnul doctor Tri. 
fan, prea Cralovel, care dela a 
aninjat o samă de aeținni, dintre 
cele mei apreciabile, 


. 
ŞI în wremen aceasta Crietnnul a 
venit pe nesimţite, intrând cn ort- 





venita, pizită statuii Domnltoruiai A. 
leandru Ioan Cuza care și 4 tenptă 
reabilitarea  înaugnrări! oficiale. și 
bitând cu bucurie şi emoție In ca 
sele sărdeuțe unde cei miei gi-ma 
primit fructul benevol! al asistenței 
românești și legtonare. 


a aprins e lumânărieă. pentru pame 
nirea camaredel Nicoleta plecată de 
mult din orașul nostru, în lumea 
indifătoara n Jertțelor eterne, nenla 
de unde ne-a trimis en surâs blând 
a! primăvăratee, pentm amintirea ei 
Pionză și sublimă. 


A Sturea“ din localitate, 

Focul a izbucnit dela bucătăria 
şooalel. Fiind chemaţi pompierii, fo- 
ul n font localizat, fâră să se fl (n- 
Tegtatmt pagube 


Accident de maşină 
Eri noapte șoferul Ian GQ. Nioajaa, 
zia Nou u. In timp ce can 
ducea maşina nr. 44 Ov. proprieta- 
tea Fira Dumitru, din str. Jitaru, 
Bind beat şi mergând cu vileză a 
tgbit-o de un pom din fața hotelului 
mendid”, stărâmând-o. 
Accidente de persoane n'nu fost. 






In piața Prefectarti, Mos Crăctun | 













, eoarnelor, penelor; 
tehinament de vânătoare, ate. 
nina este o tară binecuvi 







de vedere al vânatniu 


of «i 
punota Nadier 


pământul aceste! țări, 


ese în Delta. 
Câmpie, 

pulate cu lepu 

polite, ș, a. 











sub bagheta d-lui Comat. Ninua, au 
cântat mai mule caiind, 


torilor, l-a rostit d. Gr. Rogu. prmge- 
dintele Camerei de Muncă. 
La urmă 


Manea Victor şi Gr. Conatauitii, 


frumoaae, 


a venit in timpurile acestea grele 





IGRAV BOLNAV 


|uimitrie al biserice. — pravoslave 





ELA GRANIŢA DE VEST 


Un cuvânt simțit, adresa! munel- 


„Moș Crăciun”, interpretat de elevii 


Ca inchetre Moș Crietan. a îm 
pârțit ucenicilor şi ucenicelor daruri 


E de remaroat că inițiativa ao. 
Ninua, a Scris! Românesc, este prima care 


Troicul de cerb Impuşcat de ingine- 
rul silvk Romeo Siâneseu În munţii 
Vrancei, Record mondial: 2254 


rândul tor, sent po- 
, potârnichi, pre- 


|rele și mistreții. iar în pâdarile ce 
ncopăr munții trăeste cerul. ursul 







safic naval 
vremurile de: azi, conditiile de ml 


rela, 
Medhu-se da ce în co mai mu, m 
pădurile — mediat sotia 


i din mnnitii [de dexrot:are a vânatehal. De mea 


în atară de msuriie ce se vor bn 
Impotriva braconieri, rrahue să 


„tată de Dumnezeu și rr pu gaz a asizura vânatnial arm) 
a] a-[ta uri de refugia 

telor și păsăriloe sălbatece ce | poate, să nu fie 

[Se găsesc pe pământul e) Pornind [La aceste misuri 


indo, dacă se 
t de nimeni. 
L Sizurantă tre 
ese adiogate altele în legătură 
cu hrana hui, inteanindaci și chiar 
competându-i-o atunci când star 
simţi nevole. 
Să depunem deci toată puterea 
noastră de muncă pentru cala 
rea. la maximum, a aceste! avuţii 
naturale a tării nanstre 
At. Haralamb 


e 


INFOOMATIUNI 


La gianaatul teoratie de 
a, Jud. Bihor, este e 

tul de sesretar 

Doritorii de a ocupa acest ps 

e inainta de urganță E 

unisterului Eilucațiai Naţionala 

pentru a fi nm, 








iei din 
1 Pot, 











Cine ştia cera despre camaradul 


din Delta Dunării și aluugând până [CBt. dr. vetorinaur Viţaga Cozma ete 
pe crestele inalte ale Carpatilor, se | ASR aa: 
poate lace costatarea că nenumă- 
rate sunt speciile ce sălăsiuese pe 





mța pe dna EL 
Vantiu mezual.” P9 -na Elena de 








In Teenoi nu este nici un media 
dentist ereștin. Dacă se află dineva 


Delta Dunării comstitme un ade-|eane doresta a se mad în Temual 
Yărat ralu pentru vânatul de apă [este raza a anunța ja: de, N. Va» 
Falma, acestula a trecut de mult[ailta secretarul enlegiutai medteal, 
lruntariite tării, Străini mulţi vin ta 
mol să vâneze şi să facă studu in! În prima zl a Crăclunalut sia în- 
legătură cu prezenta și telul de via- |tâmplat o dramă familiară în Capl- 
ță al nemmăratelor specii ce tră-[tală. Lt 








cavalerie Băloiu, ur- 
mând să suporte a operatie şi find 
ius că va muri în urma ei, s'a 
tărit si-si ucidă soția după care 
va sinucis. 





dela soc, „Scrisul Românesc“ din Craiova | Cu căt înalntăm sore  resluara piu 


deaturilor incep să apară căprioa-| Comitetul de conducere a LN. 


C-ului a aprobat ca la 15 Ianuarie 
1DA1, să se țină o sealuna extranreti- 
nară de examen cu studenții Şens- 


[și râsut In stărsii, pe crestele stân- [iei zupe-tonre de SANdIi copertele, 


|cnnsa cele mal înalta ale Carpati 


Au recitat versuri ucanieit Ohtrș|IOr străhieste capra neasră si-și ro- 
Aurel, Cristea Marieta şi Manea Ţic. tosc sborul vulturii. Dintre păsări 
tar, |merită a mai ! semnalate: cocosul 
de munte, cocosul de mesteacăn și] 


lerunca. 


Unele dintre acete animale. ca de] 


mterpretat un dialoz. | pilda arsul și râsul. în alte țâri sau $ INA p RĂ- 
|iăct asa de mult. ba chiar au și LA k REGI IMPAR 
dispărut. aşa că vânătorii patimast, 

este va isa cea TEASĂ A ITALIEI VI 
de vânat, trebue să vie la nol. chel 

|tuind in acest scop sume ncoreznt 


de mari. 


| 
|hul din munţii Putna 





incolo, record mondial 


rarități si de bună calitate. 





lul din tara noastră 


5 


începe să vă 





tel ne dovedim n 11 răt gospodari 





Alta este. insă. durerea lor mai 
mare, După cum a spus deputatul 
Pal, Secuii de 3 (trei) luni stau i 
intunerie. tări lumină și flâmâr 
fără sare. Deei, n'au petrol. ami 
sare. îngheaţă la trenuri şi mânăn 
că mâlalul ja care au ajuns nesărat 
undcă la no! cât au stat: au avut 
14 fesare masă prăjituri, vin și dul 
ceaţă ! Cine a trăit între ei șia, Eu 
unul. am Awvut cea mal bună vaţi 
când ai fost în casă la Săcul, în di- 
faritele ocazii in viaţă. Asa că ei cu 
adevărat sureră, și au. peniru ce, ro: 

reta România Mare în care nu tre- 
rea Me iminuită mu trăit fertelți. 
având de toata şi o libartate deplină. 
De data accăsta atâta servim an- 
ri desi el că 
ŞI totodată, el au negat, 

a dus de mulie ori contele Teleki 
to mijlocul Si după cum a 











tate, că va dus in nenumărate Ga] 
popor odată obisnult cu libertate 





briza |n ura mare 





nici nu 








a | Uugariei Noul. 


2 zace în Intune= | 0, 








Impresionantă pramă pasiona 


la Bacău 
Un tânăr inginer işi impuşcă iubita şi apoi se sinuetue 


BACAU, (Prin telefon), — Astă 


e UE Tralan 
deoloa și za toată aula tul, mu [neaga a „nea LA, eta: 


[poale sta cu 


idan, abaoivent al Şcoalei Poli- 


mălai Hieruvisate și [ehitee dl Timisoara, sia sinnols cu 
lonte de revolver, după ce ma! 
a anii po tânăra Margareta 
Busăughiau, cu care era în relată 
Se deschi perspeetive imimoase [de dragoste, Drama va povout la 





ton Blăpăită 


Weuluța fetei. 


La faţa Ivoului au misit d. proouiroe 


Despre calitatea vânatului nostru 
deasemenea sant numa! cuvinte de] ., 
taudă de spus. Vestit este arsul din|€ 


produsni fără ca să ne atinaom de ră h 
capitalul de prâsila. Procedând alt: a sinele 


Deci 


Li 


care au terminat cursurile teoretice 
Mat 1000 și ficut luna de 
praati putut să ae pre= 
de abeoivire din 













—— ——— 
| 


TEAZĂ SPITALELE 


ROMA, 24 (Rador). — Ga de adt- 
a zilei da Cm 
npăritensă a vi 















| Carpaţi! nostri. Corbii, la rândul vit din Institutul pen 
lor, întrec prin măreție cu mul pe m boatei somnaini”, 
cel din alte tări. De curând a im-| edrora lea Impărțit personal pa 


|pusca!, înirmna din pădurile statu- | ehete cu daruri 
un cerb ale % 

|sărui coarne coastitue azi și va con- 

stluk pentru multă vreme de acum 


ROMA, 26 (Radar). — In zilele de 
Crăciun, în orasele linllui unde se 
ala internați răniți din război, aa 
le. din inițiativa principesei de 


Dori, avem specii multe, encori| piemoo! si sub supravegherea mind 


sterului culturei populare, reprezen- 





Asa stând lucrurile. se cade săltaţi de teatru șl cinema În care, inu 
lucrăm cu 'ermelu pentru inmulți- parte autoritățile si 
rea si meatinerea calității vânatu- | marcante din 


personalitățile 


provineil, 
a — 


Vânatul trebue socotit ca un sa 
|Pital pas la o bancă cu scopul de [H 0 M 1] N | Ş Ţ | 
[a ne aduce un venit. Pentru ca venl- 
tul să poată Pi mare, se cere deci CONDAMNA IN A 
sa și capltalul să fie cât mal mare. AVU Piu 

cl prima noastră grilă in materie ci mila 
de vânătoare, trebue să [ie aceea de AL pie rai sei 
constitui pe tot teritorial (ării! Tribumalai din Grenoble a coa- 
noastre capitalul de vânat d pră- |damnat la pedepae până la trei ani 
sila. Numai după nseca vom putea [inchisoare ne 
Am, recoltând numai |oalei în judeeai 





atru comunisti tele 

pantru deținare şi 
impândire de maniteate eomunlate 
iarului cu= 








n. 
Munca celor pusi să albă în sl Am 
Ja tor această latură a economiei ORAŞUL ORLEANS 
aatioaals mu sate întotVeauna ue 
șoară, In calea lor stă o piedică din | apa, ŢT 
se tat mari: braconabul adică | AMENDAT CU UN MILION FRANGI 
turtul de vânat Nu puţini sunt ns 
tăzi aceia cari fără să albă dreptul 
colinda tanurile și păducile, impus- 
când tot ce Intâlnese în cale 
prima noastră grilă este să lâmu= 
rin opinia pabilca asupra Impor:|ș toat destuparit, 
tanțel vânătoarei în economia na» 
țlonală a țări), reprimând în acelasi | obligată să plâteaacă e amendă de 
timp pe cel car! star abate dei 


VICUY, 28 (Rador), — Agenţia 
Mavas” transmite : 

Vu fir telefonie al atmatal pen 
at în Orleans, pe unul 
orașului, 
Autorul acestul act de sabotaj na 








Populația orasului Orleans a tot 





un milon frane, 





3 


Veneuj și combaru) Lupa, ear 
au dispua transportarea răniților la 
spital. Mralan Deghitan a incetat 
din viață după o oră de agonie, lar 
corpul su a fvst dopun a moră 
Erolna dramei, usoe rănită, a fest 
ponsată şi lăsată Ilberă, 

N aceslel drame nu me cu 
ne 





sa = 












area manifestaţie legionară Vizita dlui cemartant N | 
„n Celărași-lalomiţa secretani genera „Mscăr 1 
| i | la Oravita 













proprietari agricoli dn judetul Dolj + 
sjunea de răcare a apr =Itură în legătură cu cemzaniz de refacere a 
drzarior.-meros-ntul expezru ai (Hi N. Reşuiescu, prefect ! jud. Do'j 


Pia aaa 


| 















| E para acamai Orutţa al va pet 

magie Cearta e Ea : 

mii de meteo și plâng 
seta 



































































































[ză ze 
m pepe ct ca za za 
ae Ir ecomeesia natia 
Sasa Eee CE Pe Lameririta atei în 
zz cz 
=> ZERE 
ă ». mezi Servictaal 
EEE SSI ee ame 
> a se 
292 Speta CEI ee 
a Cmisei ce mei tari sist pata să-i fază «i cere ca | 
Soo me Ema pe Cole care m ina Eoză păză în î5 D-| ie m caă Ei | 
== ea a E cop | 
seriei AIA Propznerea c-h preiei 
sză aa SE PT Dna epantat mâne de marii cum brazii ca proprietarii este s | 
SI RES E DEI sec ES e ES SI Eee | EDrmeară €- eee nazal = | 
Sta vea A, Eat. |lmezm În apei ftețolai amuițe-| e cutie activă ine haztnă și 2 S ie [ai să ne cerceteze în oi aaa | | 
tale penire cco-sul cat zar . sş a arti e a | 
Li Re E II E briza pace în clicuri — Pctetzd A. Pveerci, rac ma Sa de nea E, EEE a! CUVANTAREA D-LU | 
e pa ea a aa ea aa at aaa | 0 i za e | tea x I 
că cea x T. a ni N 
ES = zoo femelă > see mai Sat ce ee S Ş 
N ia me e ura ese mal p= 
e De Ag E i-a ale tări. cânt o aomentaiă inst BI: - a 
a A aa se pete] In comtirmare arată exețiia ce-| guttă de 12000 pomeana, ca n eana- [1ale aș = 
a uimire agitate de copie pe care mi producăiizt 00| citate Ge prrdurție de pente SD) po Er 
Coast ție mină în Iipattaciie ca Etaui | acea. aa dei Dad 
Asa za ci | sa 
N= este verbe de o Expre- rai ce ce me a pe A cai 
prize extzeera, i pezize 8 dn con-| paza | . 
In perace prtrogie sromurte în5-| CEeLi aceize prrzeieca= cari aa 2-3 ae Y 
== Se E Ea Oe | E EREI ae ete în ema de | ERIE a aaa 
e e a e O | azi ne CCD dn ecză 9 (stă bocaare La Aztecesra m n ee 
SEES E Ei ce rime Trece apei în expurerea ci 
iezțiemat Diciotată această meeză | UE rasei Lagaaea și arma'a wma sunt O| principii da doză pie Wiecioptei 3 
o e ze ee i aaa Par poruncă p datoria corsa | nare cupetae în za 
erai în recolte. za doceate deci: X g | 
a o CAE adina imită ca | mit 
Estee amara macar temeste 
ES EI EES ace fil Dapă 
axe Dire tine i vip dă. . ze a senile, a 
mate m tza ri care e arie în focare de | *âmaa în ca a 
e atntepe 2 E în | “ Piriă armata veche d ineaca (A. îmgieeară fiii dual ea a cate aie ; 
Dari probeze ce cae ee k- Cuvântarea fin! pe aizata Sita Vuta. ma] i EMÂDarea faptaur Lai taţi de ma S 
>iimezea egricuitacii rerzâzenti - pet. $ mil Ca pati etala ae 
nn a rare 4 poti. impreună Ca gafă ro aeităitloe —— 
se_| Din partea = raa mbitaze şi civde, an pozat defilare = în E ed 
ae Metote naui de rr 
Repeta atata ca NC. Ioa. ha ep ? e e nou Org anizare ŞI Ind. d 
cai şi-au pes averte în stan Ma 
„Est 1epirnare ii int exoe-ă terme. | FÂd. cberitanea : : sxeiea a .. Dau 1 
EI ra a. ada în administraţia judeţului lan: 
Poeorietari cari vo da lia | ERBS= _ A 'Dapă | AMA AR | me ă u Id 
Dipieia acei baitenti i ai > j Sa aa ÎN pai K A 
e e | ati E at a man | ăasaa da oaie East îs! Aptiitatea d-lui inginer Virgil Albu, prefectul 
pret» Je exorentee (A pentmet tame | — înutil: csteatreări teei ani ctre eleeieziiă de. | caiaai DORe AO de camara. O| cuzA.vODA 98 — Lui ta pri: utili a 
îm anal clima minat reometmaai pa | Ereptate ma intitarate cina iei dft ala as aaa ertahta ea mire immpartantul post de era late 
intr! pi m întewrea în viața tă_| In al Culiee rând d-sa crede că în juna Ianuarie 1997. S Btitermază iericnariice Ti [orce dan ne ap a orliza ai treburilor gospoxtăr mi. ritzea A 
arab d= fiecare ii care pi» mere axenate: cate. fvapeermnă vor repara | Poe Camaradul în6. puiui inleaila, d, ing. Vinpă dida a Ja este ivertiă 
6» aezrie în tente momente el necentătiia fac ite neamului, prin | POPESCU N păşit diera începul pe tărâmul fap Incas a daci 
mc pi patiemata fre a câstiga o vocea Pârii. La ora 15 după defilaze, Sa ser-| je al unar hatăzite măsuri de în-]iemelaica ei « 
dame ri petarieă x x» A ocmanilent ae sarni- | Tit o m-să camaradereastă în sala |aaire marelă și rexizesare ematerială [gă miăm:ră ce 
see setea Pramenul la cursul profesionăl 2230 See ei Eee EEE e ee 
za Li arma! Sorelea | a weet principiu ntot vale a în dremăr Li: 
cae e partia căăzăenilar. So | marenat N Părzatee adtretazai (DU ci a Dă Ei Mea a i ui 
Poiret ._. . D. cemiindlan! Ecmen Teodneeaou | Ethare a! Migrării Legronare cama (adm aiitație podlică au se poate mea a 
- Y, arată cum şa sirbitorit Naşterea | (ÎN cauza vremii. n'a putul aut da [realiza decă în funcție de ehunrente A 
he ij Doze nuhut până zeum de legionari | (IND. deste'nica cu temeinică pregă ine A 
” m cum tiebiite rărbătorită stăm. | După masă să tinut o sednță cu jtealcă-prefesloeală și calturală ea N 
în 





Cilua dăminului nm trebeate să | Statul Majore a] jutrtului premdată d-sa a lntrepriaa e riguroasă ecliu [care exe 





ză V +a de pdant Păt — r lecționare (n cegpan mul [cel ina 
ORSOY, La Cami prafe- Vasile, 6.00, a! XVII; Păcurera aste I de înptă Tara cete d crmandant Taseu me de sei 
9 manga e sara. au asistat la pomul de Cră- (funeționărem al administrației ru [irative, Ti 
ocentei din tefiin- S3ă. aa XXII ui NE Braila să | iama na netenă în poi, de te | e A a eine air 





NI Ş ne d» nai foetfe, fecams 
secția Comirelala: 18 Em 5 eat CAO SĂ | mmea. da sad coadanda du cotul lar. buaetele comunele rurale ion [sare iii 


mânile a AER Ii pesti |“ Găieieru Solriden, Apa ai Idea; [A PA Pacea ia atu | Uteehtata mupnvârate de sarcini . fimaoelare [[ă de celalt: + 
ei-azraic ca cei părin iu cm |CimaE e deea ext: st: ce Țantanulăl și a martiriee neam 0 Be pu taiate tataie [dep al Boca e 
secundare mape clase 533, » Sul nene. E) tre pe N 
ea 7.07, mă Idea: Rok Boberi. 207. ai] D. comand-nt Bulbr în exrnte TG.-NEAMŢ |; zica ai crai sed ein aci ast 








pretesorală ntruninâu-ac | XI: Merdon Ilie 7,07, al IV; Marii. | Miscătmere îmme: „fa tmrimem i 

. bă Datinele de Crăci) Vonarea aparatului administrativ ni | insema 

directe Dle Yordănotu, a IER APSA: în, N i str Netea reaal, și ară Sa 
a 





în dior: | Ohârea i Jud Tinta. bmrramă |  Căminele culturae din localitate |notarinte creeate  Notaziatele came [tuia 


ab ormiătorul. ezatiat: Nleoileea Me FIAT 4 V;' Owen În mamii Cantammei di Pelican Prepătit sertare atita ide [ot ună, - 
ia, indastriniă „dia oei da |Paval, 438 ai XII: Paieer vali. 700 |broaide, Veneam amet din Antea- [afiniele sârtăteri. avâna ste a [talc ca CAR A Areal at dat roade ni meloci tururi 
candidaţi ae room 25. si VII: Zettel Herman, 6.67, ai IX: | ÎN. reint Mem în doră. prin aceasta să robii tradiliona= [mmlalstrațiel rurale = Ri e monta [pai aa Vi 


Ienei trebuie să dea totul [Iele ebieelar din partea locului, pe deoi să simplitte mecaaii [te de a, prefect | 
pentr tată. Doră em LA mimmacă |  Gamisoana legionară Da. Neamt[mul vieți adminiatrative, far pa de [vre ja mute 

n sttni „să înfrunta ginantein efA*, [de sub gafa camara. Calajit a or. (alta. mă xeleețimneze elementele de nare A aparat 
ine, astăzi va trebui să stea dâre [eantza? un cor cu Colinde qi cântece contucera, ride admini rața [rate din 


«i 
Tok 6.00, îi X-lea. 
comeesiată, din cet 1 Ti A îi Xe, id 
nai de ecealei ține până le 8 lanua 












Moial, din 43 de eleri candii : ] 
mimisi 38, cari Mi mia Legionar: de af. Sărbători. Pondu- [la nivelul de demni ate și mupreinri: [să athică fudreni 
10 rile realzate su depua În Ajutorul [tate cerul de vremurile te ai. Nu fată de Mr a 





bei exte un fapt întămipiătar, că încă dle [multă vreme vă: 
la inceputul etil Ați dale, d. img [rile înc cear de 


Vimgi! Albi: m pun aceentui me ele [lama activității re 


DIN ORĂȘTIE [e Sie ete ete 
inspecție 





ag 33 ee | Impresionanta nenorocire 
din comuna Bujorul-Covurlui 


i 
| 





4 
îș 


D. Ioan Dragmir eontrolar spe 
eta) din Institutui Naţtonal 1 Cao 





E 0-3 III E Eni : : MT 
60, XITI-tea: Ei ratei, inspeet, liwel 
stia dati Săi: £o [ret cete arsa sa imam etate, tagul noima 9 SSIme n Crima UNUI sătean din CONU 
a rile Poiet Re | o ba 
ra iul Grigore Nana. 
[ata A ai Santi Sa Patatăt pe câini Cos podări d strusă Ala „Cantar feel Aurei E 
A en” inut ri 
ihabitae Doi San | ere mutate teii 23 e GIStUsĂ (oii io ierti rti Vrăniuţ-Caraş 
Dea m. 600. ai ete, si piciorul, rupte. mă depusă pentru aluloraren elevilnr 
Men repete, 20, al IE Erazemeatai Ja mpital, pe dram, ei a oc refuztați Slow execalat  collade și| ORAVIDA, în. (Beta telefon) Brie și moră, cei duntă + 
îi KEY: Mater | PA dama” lasa, corina dal n! de Erăetun: prevăvie de tal |guOANTOA, : EC elor i ao 9 dati 
„i ati Minic „Ta | Vâleer, bn etate de 14 ant Mda | „GALAȚI 27 certa tetrtem). — Du ral „Niehite Prați ini “tom Lin | săttaaia asa a dn Mei tăi n râite mara 
[dă 3 aa SI: 10 în Wata maori, fâză piirea pro. terti neo, p mistuit intreaca ătină In vânătoare, sa a-| Ceha m poa ap 
ut ia Bu | a Be a aa Ea. | RAR Maui aa 300| Damme oa orăetm [ERE RR ui 
Ta x: Ink. a un mocani pare: | Cametăriie au siabiiţ că Cu acaala inchiderii cursurilor tn | fe. sata pica pă matii ei atat nai sal în mau 
a fost prin că forul ae cea a plecat la 
de acelani curea de m | dnloregie mecurăținei Bogeaculul. — [Semale de ucealel, d, diroelar Sa-[VArBAtul ea dot copite me, care af macauula ame sa pi 
eeibi! mutilat Pagubtie sunt importante, Sini- [roulă Clumaslu a m N | SDRTĂ IN egbaă, se Vita nai lui 
Camila au fini aduse ba itumâșiu, a impăriii daruri mn alt bevitor din comună. | Ou antele aromate 
dă Suna stratul mu sa asigurat, “de Crăciun tuturor ueenlellor, Mcevănă o daeaiie ele ne eat wav deiulut 













şi legionarii sunt ana“, 
nerâlul Atanasiu, comandantul | 
i Armată la serbarea Pomului 
„de Crăciun la Tecuci - 


Xe jena ae 
itoare, 






rte a, a) 
cina; d, Vant 


i 

E 

ARE oa iea 
fi 


FI 


Li 


i: 
î7 


iți 

fE dată 

Azi 
îi 


D 


fa 


a 
E? 





Tea untului. Iar în curând, va fl 
Anrhai renlleat Depozitul rm arce da [el 
Cu |mărturi, de unde se vor putea apro- 

viziona toate unitătiic cooperative |ţeni ai 
Milor | din judey ai comertul crestin. 

-| “D. Octavia, Olinlei, nrată neceal. 
tatea înființării unui Cămin de v- 
venii, unde eă He intreținuți în 
mod eratult copiii de țărani, care 






Li 






Ş eat 







oameni. Au 


OPERA DE AJUTOR 


“ Pomul de Crăciun al soldaţi 
„Ajutorului Legio 


vB un prilej nimerit 
a grijei deosebite ce 
Sau 








Jengerie. pentru 10 

= ; gale [pater în boeare de 3233 lei 20 
piagugorul. sotul) exe. inele. şcoli 

7 ierte IE aria, 

Programului | Astăzi se află în casa vubtilajei un 

sold de 15.998 tei. 














Sa acordat ajutoare de către d. 
General Antonescu şi Gi 


ui 


il) 


„ala 


i 
[i 
E 


ea | elrcaulară 
județului, prot. Gavrii Ionescu, și 


gioar. 
Ajutorul Legionar din orașul nos- 

te îşi continute ziinie-opera de aju- 
torare a celor lipaăți de” mijlcacele 

necesare unui trai că: de modest. 


Din cauza ia Us 
căzută 1 vite tan. ici 


,circalaţi 
p attoiuzclor e. f. r.-pe distanța Imi 
Hârtăudiooșani a fost 


BAREA POMULUI DE CRĂCIUN 
A „FABRICA DE ZAHĂR ITCAN” 


Luni, a avut loc în piața oragului |utarare 
rit Pomului de Crăciun. 0rga- au daruri solda N 
acelaș cadru la Burd 





Darte d-nii genera 
loneseu, şeful jud. Mi 
primarul Suceve) T 
părții soldaţii 
penulației mevoinse 
Bară 








cel din închisori. ȘI ai 
Ii daruri mb 
dlui dr. Strugariu 
legionare din oras 
pasaj! in) 


de Stat pe urma 





E 
= 
LA: 
epăă 
i 
i 


a 


A 
sg 
i 


Mestrani 
îi i 
fe! 
i 
zi Ekâș 
îi 
i 


i 
i 


i 
; 


f 


mune din judeţ, 1n go 


i legionare 


racilor pentru sărbătorile Grăciunului 


4 Legionară 
vedere să vi= 


NTĂ. ADMINISTRATIVĂ 
DEȚULUI RĂDĂUŢI 


primderile 





La 





tem, comisar 
egipt ja sfârsit. 









la Deva 


lor ajunsi. în 
“Judeţeană hu. 


a 






























Serharea Pomului de Crăciun la soldaţii din g izoană 


tmpârț 
Tacut în 


nevo' asilel 


O frumoasă mure 








TG.-ŞTE FĂNEŞTI 


cultâții de drept din Cemâuţi, a 


nreghtire 
braul și 
al judațulti 
lumtribuția pare 
Primăriei orm= 
I njunge la 
suferințele us 
he, aflațe în 
A realjtare 
aan, primar 
Utor de primar 


rbători ale 


nvizală 
celorlalți |distinei intelectuali, 
astfel aproxi- cetăţeni ai oraşului, 


similară 








şi situația fi 
părții asifei: too Mar. făină, 


di |unturi, 30 costume, pentru copti, 
al 


te acestea cumpirate din banii 


dunaţi da „Ajutorul 


lovere şi căciuli 
binefăcători, 


Iglonare, care 
|aăciune, rostită 
nar, 


le un preot 
au cântat colinzi și 


bordea. cat. 


seful 
al Mișcării, 


ros 


orasului, - subp 
dr. 1. Ghedmon, dr. Mihujiu 


Cronica Sucevei 





EA NEVOIAŞILOR 


E din gamizoană.-Contribuţiunile 


şi judeţ 





cât şi a Mişcării 
=nanele legionare și 





gionar. 
Trebue de 


setul serv. economic al Regiunii 


re induatrială a țări 


exemplar. 


La vasta operă fie 
cinlă expusă mal euis s'a asociat 

















daţii concentrați 18.000 


sillului de Ministri. Mitropolia 
man de 25,000 let. 
polin Bucovinei a plerdut 


ici. | bustren hobnrelor, 


cântăreți. Bieericeşti 


lor 





HItă în preajma Crăciunului. 
Deasemeni — sțudenții 
Facultăţii din 
întemeiat un câmin, stau 
de sprijinul Mitropoliei 


best cănzin, Conatitul 
3% vagoane de femne le foc. 
TON NEGURA 





a 





fosi numit ajutor de primar al ur. 
bei nobstre, în locuj devenit vacant 
Prin plecarea la concentrare a d_lui 
Gh. Uzzu locaţ, rea. 


Culturale 






cul. 


Dela Banca Populară 
Vechiul consiliu al bâncii 


Mai lay cuvintul apoi d. Gavriil. 
Dogeani 





perechi bocanci, o cantitate aprecia 
bilă do bomboane pentru copii. Ton 


Legionar”. Apoi 
elorapi, mânuți, haina, eimăși, pu 
donate de diverși 


Predarea acestar cadouri sa făcut 
in cadrul unei frumoase serbări le- 
începuţ printr'o ru= 

leglo= 
cântece 
legionare, jar camaradul Viorel Bo- 


, 20, — Ca în Rl anii, 
uit Ia 
calitate, 






Um nceastă serbare sa adina 
bucuria multora dintre rel strm 
cărora LI 4'an ddfiruii 
cămăși, alimente $! alte 1 
huitoare, 

Festivitatea s'a Incej 


uri 


A luat apol cuvântul d, prof. 
YI Conpepol, 

despre cele A 
Mndamentale ale Legiunii, In: 
Tilul reciprog, 

A arătat părinteasea străduinț 
noului  prezedinte pi Camerei 
% muncă, 


cu un îndemn ln muncă 
clonsă, disciplină, 
elnate, 

A urmat reprerentarea Datini 
strămoșești.“ excentate mais 


sArau 
milostenie 









sfârgit. 
nearu' 








efonare. 

Au Imat parte la festivitate: d, 
Bonuiceanu; inspector al muncii; 
Emil oBnescu, secretarul 
de muncă: d. prof. Țiruilescu: 
Oriţă;. ŞI. Stoleru, patron; 





roși părinți și rude al ucenicilor, 


La liceul de fete 


Liceul de fete din localitate a ser- 
venirea luf Moş 
program 


bat și anul acesta 
Grăclan, în cadru! 
deosebit de frumos, 


unui 


SĂRBĂTORIREA DATINELOR 
DE CRĂCIUN 


lor străimo- 


haine, ghete 


4 tmnul ti 
epeții legionara”, cânlat de ucenicii 
dirijați de pedagogal Gh. Ghburiei 


m- directorul, Cămunu. 

200 |Ini, care a vorbit 

kgr. zahiir, 100 kgr. săpun, 100 kar. 
30 |tând asupra legii muncii și n ajuto- 





d. Const. Mărculesen, căruia 
În mare parte | se dntoreste strân- 
geren darurilor ce *'nu oferit uceni- 
cilor sfiract, și a terminat euvântal 


nceniei, apoi d. Mrenlescui, prese: 


Camerei 


Const. 
Isachievici; Toma' Mărculescu, Tord. 
Pasta, Instructor. legionar și nume- 









Bacău 


ve- | casă și an du vâzit ce Lipeă are fe 
CA- | cate, 
0| „ Berbaraă A fo deschizi dă d a 
votat Vasile Ofireia, corarânritni 
Imdețunti, care într'b frumoasă at= 
Vântăre arată hupta  leglotnriloe 
pentrn bine, dreptate și echitata în 
repartizarea bunurile. LAgionarii 
var acra intens pentru ea remâ= 
nul să nu mat fin sărac în țară bo- 
stă, Mipearea legionară Aste a oa 
mentor sărnai, muneitori pi înmo= 
toi de dreptate, Crăciun acesta 
din primul an de. guvernare legio- 
NaTĂ vaste on Cataţalte 
sărbători vor îl mal inbalgugata, 
căci prin mmea legtonnrilor, țara 
se va redrena din marea ăricte în 
care nt lămt5 fostii conducitart, 
Dnpii euvântarea d-luj Cârelu, an 
urmat c6ruri și colinde executate 
cu mult talent de legionari, după 
care sta prâcedat ln Înpărțitea da- 
rurilor către” copii şi revntași. San 
Inpărțit în total mal! multe suta de 
sipachete, iar mele familii tilrace 
au fost inbrăcate în întregire de 
or | către: emiburile legionare. 
fe| La această trumoaas serbare, am 
remarcat pe d-nii Nicu Soleină, 
| prefectul județnlui, Vladimir. Popo- 
viei, primarul oraşului, judecător 
Simtonovici, profesorii Dan, Repta 
și Pavelescu, preot Ghernaim, Ie- 
fanu Hutu, d, profesor Galan cu 
d-na, controlor Gavriliteanu, P. 
Prelipeeanu șeful  Poliţiet, precuzni 
si un mare număr de orăţeni, 
In aceași zi d. vice primat Arte= 
mie Colibaba, m Inpărțit cu o e- 
Gh. | chipă de Imegtonari, lemne la să 
d.| Faci din oraa. 
Această desintereantă muncă a 
pr-| legionarilor, a produs un mare en= 
tuziasm in toate părțile soelale ale 
orașului, apreciindu-se la  adevă- 
rata valoare, marea strădanie n le= 
Monariicr pentru alinarea siiterin- 
elor. 







ni. 


tra. 







MI. 


legi 
sl 






ă a 
de 


uin- 


Pungaşi arestaţi de po- 


Serbarea s'a desfăşura! în prezen- 
Ja tuturor profesoarelor liceului, In 
frunte cu d-na Mărioara Popp, diree- 


liția Bacău 


BACAU, 27. — n ultimele zile, de- 


manilor, au fost obiectul atențiunii 
speciale atât a prefecturii judeţului 
gionare. Garni- 





i sau 
trimis ajuloaru similare, prin con- 
tribuţia prefecturii și Ajutorului le- 


remarcat contribuţia 
Fabricei de mezeluri din Burdujeni, 
sub conducerea cam. St. Romascan, 


B-a. Această fasemnată Intreprinaie- 
noastre sin 
manifestat şi de astă dată în mod 


AJUTOARELE DATE DE MITRO- 
POLIA BUCOVINEI 
nsistență so- 


Mitropotia Bucovinei, care a dăruit 
pentru cantina săracilor din Sucea- 
Ya suma de 10.000 let, far pentru sol 
lel, euma| „A 
care a fost trimisă Președinției Con. 
Bu- 
covinei n contribuli și Ia ajutorarea 
celor năphatuiți de chtremur cu su 


Atară de acaste ajhtoare, cari sunt 
cu atât mal prețioase cu cât Mitro. 
foarta 
multe in veniturile sale prin pră- 
Consţilul 'epar- 
hial prin hotărirea secției sala. aco- 
nomice a venit si în ajutorul perso- 
naliiul refugiat a] eparhiei, proați, 
sI funcționari 
administralivi. precum. si a văduve 
orfanilor cu importanta nu. 
A do 40 , care gionarii nu dau pentru a se 
mm. 00.000 lei, care n fast impăr. e Et Aa e A 
teologi ai| Prisosul sufletului lor. Dau cu ere- 
Suceava, cari şi-au] dința că îndepimnse un sfânt co- 
hucurat| mandament al Căpitanului și dau 
Pentru a-| cu gândul curat câ alină o. durere. 
erat cămin Consiilut eparhia! a do- 
eparhial a do | pi 






toare și în prezența 
lor. şi a părinților acestora 
Remarcăm_ deasemeni 


slunea culturală e Italiei. 








Bulor Olimpia din cl, 7- 
numeroase daruri. Primul dar 
care l-a scos din tolba sa a fost 
Mic. adresat diul şef al Ajutorul 


a| colectată de elevele liceului. 


La Iţcani 





(va „Ajutorului Legi 


cun, iniția 
nar”' 


cate. 

vorbi S. Sa păr. Văleanu 
despre Nașterea Mân:ultorului, 
a adus pe pământ pacea şi bună Ii 
xoi 








împărțit se. darui 
capfilor-sărmani, cei 
pe de haine. ghe 
Berie etc. 


numeri 
tai 
ela 








i, d 








mân- 


tuturor. eleve- 


prezenţa 
d-xei prof. Edvige Bestazzi din mi- | 3 să 


Moş Crăcitin, reprezentat de eleva 
-a, a adus 


fonar, cu suma de 4.167 lei. sumă 


IȚCANI, 25. — In sala Primăriei 
a avut loc 'serbarea Pomului de Cră- 


Cu un fast deosebit, progra- 
și CI a fost executat de elevii şcoalei 
ți] primare cari m dovedit mită prk 
cepere și naturdalețe In rofurile ju- 


are 


din cos 


daruri pentru marea multime de 
oameni sărei din județul nosiru. 
Sărăcia n fost înțeleasă astfel. Le- 


tectivul Marcu Const. care face po= 
lţia trenurilor în gara locală, n reu- 


mătorii pungaşi: Căidâraru Tie, 








Programul a; cuprins “inate, dati. | 7iginaz din Tectiet. hoţ de buzunare: 
nele. noasire sirămoşesii. Execuţia | Pavelescu Vasile Fondarea la-doi 
superioară a prilejuit  Indelungi a-f An! inchisoare de trib. Buzău: Va- 
plauze. ? sile Lazr din Bârlea condamnat 


pe 
un 


na. 
Toţi cel arestați au fost, trimiși 
ul [ln uzznă: 


NEHOIU-BUZĂU 


Accident de muncă 


i0-| Locultarul Ton Stan Ion Moise din 
satul Pundu Neholului, ducându-se 
cufiu-său Gheorghe să tate un copac 
din pădurea din fața casei lor, când 
era aproape să se prăbușească ler 
nul a alunecat pe zăpadă, venind 
V.|sub trunchiul, câze cădea. Abia a 
putu: fi scos și dus acasă, unde 
in- | după câteva ore de chin a murit, 
Parchetul Buzău a autorizat in- 
ri |mormântarea. 


Pom de Crăciun 
In sala Cantine Nehoiu s'a ser 


la 





n- 


Bat potu: de Gedeluz, organizat de 
adă Comitetul de asistență sociali 
La Rădăuţi comună şi de Soc. Gota. 
RĂDĂUȚI. — Spre deosebire de| Sau impărțit în sat: Imbeded= 
ani! trecuți, de data aceasta, po- minte ln 34 copii săraci, 200 pache- 
mul de Crăcţun n fost fncârcat cu [ţele n copii dela peoală, 30 ur. za 


hâr, 00 ar. pește și 30 ker, orez, 
insumând. 18.000 lei. 

Sac. Goetz a impâzit muncitorilor 
- [cu case. împavărate: imbrăcăminte 
compleată la 16 ini, 50 pungi cu 1 
kr. zahâr, 50 cu 1 kar, făină și 10 
kgr. săpun, valorând 20.000. lel. 

In atacă de sumele impărțite, a 
râmaa un fond de 8000 Jei pentru 





Sala Casei Germane n fost mult [cantina școlară. Pentru reuşita ser 


a venit să asiste 
scenă un imens 


neincăpătaare de lumea care [bărei au lucrat in deosebi 
ve na la sezbare, Pe|com. C. Diaconu şi d-na lnvi 
pom de Crăciun, 
impodobit cu multă artă de legto- 


rimarul 
ătatcare 
Maria Câmpeanu. 

La fond de asistență au 


acest 
mare. Pe scenă munți de pachete. |contriuit: Soc. Goela cu 20.000 lei, 


Au adunat toli si de tenta. Haine 





iar restul s'a subscris de fruntașii 


eaguri eu fitnă. zahâr, ghate ate. Si | satului, muncitorii și functionarii So= 


impăârțite după reale trebuințe. Le. 


cercetează totul in 


gionarii cari 
fața locului, au mers din casă în 


cletâții Goeta i dela pădurea Ar 
deleana şi Căminul culturul Ion 
pă 














NUMĂRUL DE CRĂCIUN 
AL SĂPTĂMÂNALULUI „EXCELSIOR: 


A apărut numărul de Crăciun ai 
săptămânalului „Excelsior“ în 22 de 
pasini dintre cazi 4 în limba ţeerma- 
nă cu următorul cuprins: 

1 B. Demolmecu: Frâna prețu- 
rilor; Qotav Onicescu: Libertate eco- 
Bamuică; lan Vevezca: Scopul acti- 


face tinanțe 
i Ion Cociu: Politica came 











Janctura derăzbolu; Gh. Georgescu: 
Aducerea pazelor naturale În Bucu- 
regii: N. ighelescu: Interesele tă- 
vânunii; Gh. Damgescu: Problema 
locuințelor, Dan Hu-muzeacu: Pro- 
blema  roznânieării muncii În In- 
duatrie; V. Băjan: Structura impo= 
altelor; Viorel Domănenţu: Aslguru 
ea muncitorilor adricoli 

Din restul numărului: Săptamâna 
econobulcă; Politica economică; Sl- 
tuația economică: Viaţa latreprin= 
derilor; 









gletra Ca Caraba fara statie T- Zăpezilor și controlarea liniei 


porția: Constanţa-Medgi di 
Dadeşti-Cirema, depe |tmde Isa iezi deo aia Meaeidia, 


Ciocnirea de trenuri din apropiere de Arad 
Sunt şase morţi şi cinci răniţi 


mute, trenul a fost adus in staţie şi 
după o oprire de un minut, sa dat 
comanda de plecare. 

In momentul când trenul No. 2012 
s'a pus în mișcare, a fost ajuns din 
urmă de trenul No. 8002 care fu- 
sese expediat din stația Crivina la 
ora 7.01, fără cale liberă și care ma 
a respectat semnalul de acoperire 
ale staţiei Scrovistea. 

Din cauza accidentului, circula- 
ţia a fost închisă pe linia doua 
dublă spre Bucureşti până la orele 
17.30. 


Si 
ii 










= SEA VICTIME a zi 

sermalaiai au Înregistrat: un mort 

E e ee Îi e mai ase ci 

vapeme za Di -- Bicaresi Cre tn stati E 
Comisia de anchetă în 


PAGUBELE 
Au fost sfărâmate 4 vagoane și 
deraiat an vagon dela trenul No 
3012 tar dela trenul No. 5002 a de- 
Taiat vagonul de poștă şi boghiul 
alergător al locomotivei. 
Pazubele materiale la vagoane 


i 
| 


li 
j 
| 


Li 
i 
i 





SITUATIA LA C.F.R. IN URMA VISCOLU 








ÎS va urca pe loco- 
Ya pilota trenul 


irmitură va 


ma condica de 
persona! răspun- 


acesti 


nefavorabil şi 
aproape blo 
vapoare 














li ca până la 


sunt evaluate la circa 1.500.000 lei | Gânciova-Doti, 
. iar la locomotive la circa 40,000 lei. | impreună cu 
în Stația S=rovştaa Cala Eau ne 40400 li | co”7e au 









VINOVAŢII 
Comisia de anchetă a stabili! că 
vinovați de această ciocnire sunt: 
Alexandru iseu, impiezat de 
miscare din stația Crivina care a 
recunoscut că a expediat trenul No. 


si 11 răniți 
Direcţimmea generală C.F. R a] Comisia de anchetă a stabilit ur- 
fost înstiiațată telegrafic de către | mătnarele: 











stația | 8002 fără cale liberă şi mecanicul |qia 


Camela lon din depoul Bucureşt 
dela trenul No. 8002 care nu a re. | 


a i pectat semnalul de acoperire 
302 Ploeşti Snd-Bucuresti, ținută deja staţia Peris. Staţiei Scroviştea aflat p= oprir- 


Relaţiunea oficială cu privire la ciocnirile de trenuri 
de lânsă Arad şi Scrovistea 











icăeiuni. muna Măceșul d 
stricăciuni După c: 
meia a fost z: 


mi cercetează. 
șa Dumitru din 
nd de acasă, 
"puternic a ră- 


de ger. 


m cauza gerului, 


vânzarea de bi- 


ciuc vor [i re- 
ridicarea acestei 


LUI Inmormântar ea lui ri 


trece 


dis- 





noui | gri 


in Cu numeroase 


le, în special 
de umpoare | favorite ae Isi Grigore Iza 
La trista solemnitate, a inmor_ 








posedă o vădită majoritate ma 


Argumentărili 


mo în zăpa- | nite să aducă 
putut fi găsită | Transilvaniei sunt ungurești, și deci 
dominate de cultura și „civilizaţia 


Organizația judeţeană tn trante cu d. Tacu, prefectul jad. Gorj și tv. 
Câmpeanu setul tezionarilor gorjeni dând onorul la înmormântarea lui 


un — la sosirea din Bucureşti, — 
în capela cimitiralui jocal. acoperit 


maghiară”, se destramă de indată ce | oraşelor. a ajulat, în schimbi dapă orașe. 

Dia opun documentele istorice ma- A . d ma hia - 

sbiare. <cțiun rizare 
De pildă. Martin Schwartner, ca- Ea sie: 3 


noscutul seriilor ungur, dovedeşte en | In epoca zeecz. sub imboldul con- [gale 
cifre, în 1797. caracterul germanic al 


e, ntimitul sătean | orașelor maghiare şi constată că un- 
Bri: de către consă-| gurii refuză să se aşeze În oraşe. 































jerbe de fioxi natara. 
garoafe — Dorde 



















ică, trecut, în urma ofensivei de maghia- 
TE rizari i] 







drul ofensivei de 
sfârşitel secolului 
ceputul secolului 
curaini așezarea eler: 
din Ungaria în 
ă şi a incercat pe 
fireşti ale procesului de creştere a |zhiarizeze celelalte = 


Trans: 






e tei. pres 
dovada că oraşele 
























telai Şielan Bethlen — care pretin- 
dea că oraşele sunt zone faș: Tilor scade dela 43 
unei opere de desnaționalizare —| deși un număr foarta 






atit mal mult. ceeace se afir- [acţiunea de maghiarizare a oraşelor [guri din sata se a 


4 despre orasele Ungariei este va- 


ia proporţii, dând pe alocuri unele 


il și pentru orașele Transilvaniei. | rezultate. 


Acestea zu fast 


colului al XVIII-lea şi inceputul se 
colului al XIX-lea, germane. Ele 
ăcute au stabilit că | si-au pierdut caracterul germanic a- 


bin în a doua 





unt în total şapte morţi şi 16 răniţi 


Megiitură ca citenirea de tre- două locomotivi 














10 e, A saferit un carios [pe linia 2-a, cu al doilea convoi pe 
nuri de Arad [] stația Sero- [accident la iotrarea lo slaţia Făurei [linia 4-a și dltiroul pe ula 9 
Wiitaa, Direcţiunea C. P. K.|in ziua de 24 cor. Până în prezen! nu se poate preci- 
me transmite următoarele telațiani: | Avind comand În resulă la linia |za cauzelor accidentului, urmând ca 

in ziua de ZA Decembrie, ora [2-a cu oprire la erunal de aDga- [un delegat a atelierelor C.F.R. 
2013, în stația Milova, între Sime- |Jarr pe linia Z-a, on tren a deralal | Galaţi să sosească la fața locului şi 
i esa ara elene serena e pe ici Se. dea să cerceleze amănunțit și să resizu- 

cu Ă primă ancheti Mă imediat Ja | lască vagoanele. 
catzănd deraierea ambelor jcama- producerea arcidentului a constata! | Din cauza accidentului. linia a 
ve sia 4 inchizănă cireu- |Că. deși trenul a avut comanda În [fost inchisă spre Buzău timp de 3 
ţia dela ara din 23 Dec. până |bloc și blocul de comandă din bi. [ore. 
la ora 22,30 din 25 Dec. Toul de mincare și manevră dela ea. | Victime n'au fost. 

Pe 4 timpul intreruperi circu- |bină Sau găsi! cul anda făculă şi | Comisia de anchetă continuă cer- 
daţiei sa făcu iransburdarea căi. | 23izărută pe linia I-a, treapi cu pri- [ectările pentru stabilirea răspunde- 
tarilor, mul convoi de vaguune s'a anal |rilor, 

Aa fost victime: 6 morți 5 
mi, din care 1 jandarm, lar restul D . . . . 
pemnal CP. ți Co 

Ca aa ama]  Deraierea din staţia Costeşti 


| 
i 






n Antonescu, Condu- 


trimis I. P.S. 


irmătoarea telegramă :| Cu deplină în 


din toată inima Inalt 
Voastre pentra urările 


azia Sărbătorilor Cră- 


t bunăvoința a ni 


scrisoarea Inalt Prea | țluni. 
stire ca o mărturie preţi- 
mentului cu are în- 


le | taror. slujitorilor 
seriei, mărturia 


dedicat operei ce am | derațiun!”. 


tru refacerea Statului, 





ce va real la rândul mea fac Inst] tural, ar i patut contribui în irecut, |, 
Prea Sfinţiei Voastre aceleași sincere | ca și astăzi, la creşterea oraselor [! 
pecurântarea_ ce ne-aţi| și calde răi pentru Sfintele Sărhă- | Transilvaniei, potrivit - necesităților | 2 oraşele transilvă 

tori și noul am. odată cu ragămiatea | IOF moderne. ermă Românii, cae for-| Ad Oreele (nantlvăr" 
Și pentru Sfintele cărț|să aveţi bunăvoința a transmite tu-| mează baza etnică a țării. Aceşti 


a Ta ce să „Brian, Inalt Prea Sfin- „0 N - autohtonă romdnea 


până la sfârşitul se- 







jumătate a veacului 
proces natural care singur ar fi pu- 


- tut da caracter maghiar oraşelor din 
Transilvania. Aceasta pentrucă 
şele din Transilvania nu aveau 


ază rurală maghiară care să le fi 


putut alimenta demografic, iar sus- 
ținerea lor ca elemente din Ungaria 





se putea face numai atâta vreme] ROLUL NATURAL i 









operă impusă de momentele istorice] cât era ajulată de statul maghiar] POPULAȚIEI AUTI 
S | prin care trece Țara. 


specializat în astfel de artificii. 


3 - i = TONE 
credere în izbânda| Singurii, care printr'un proces na- 


Analizarea date 
irunderea 
lucrari din Ti 
























Shoiei noastre gi lasă din, cauza persecuțiilor . națio= | dacă în unele din 
întregi mele aten-[nale a Vogarilor, au emigrat la A-[%4 fimeroți Unyz 














de maghiarizare a 


matura! în oraș 





General Antonescu |icau tolera instalarea În orase a! a | dându-te caracter 


celor Rumâni a căror prezență şi pu. | du-le cu fara 





! 
| 
i 
i 


„Accidente de persoane nu sunt 


Din stația Costesi, viluată pe IL timp ce venea cu grupul de vagoane 
Bla Piteși-P. On, se că În [la tren, mecanicul mijlocaş, fără sa 
primească vreun semnal, a pus ma: 
mul Nr. 1851 compus din 48 vugou ina În miscare, lamponând violent 
je. rimarcai de mașina inuintage [grupul de vagoâne ce veneu apre 
No. 3Ut46 cundusă de mecanicul An. |ire, provocând neve deralure u- 
7 don și mezina wmijlocușe No, [nul vagon și avarierea alor 6 va. 
RAE Al Preda Jon, am: |goane. 
3 'poul HA, a sosit în idente de ane n”; i 
între Pit retede Accidente de persoane n'au fost 


£ 
? 










N 
i 
i 





pt 
i 
E 
: 


îi 
i 
i 
ELL 





| 





ui 
și 
i 
i 
| 





ie 
j 
zi? 


ievra da execulăt în direcția [mecanicul Preda Ion. Comisia de |n 


miricăeiuul in locomotiva trenului |*Pre Faitani cu maşina inaintaye. În |anchetă continuă cercetările, 
Victime sunt 1 mort, 1A rin. 
din care 6 aui 


0 locomotivă a distrus la barieră o camionetă 


| 


si 
i 
i 


ji 
| 
ii 


oreaaci , Schiler di 
de miycare Olie AL. din sta. |2ilei de E A Casian distru- 
Crivina, a expediat 140445 condusi de mecanicul |aă, iar șoferul este. 
fără le ur 9% nina (tele ai i ee 

e e serul Me pe: [NGO A, ietruz varieze 13 cantonul 0 DERAERE IN LINIE 
mii în zi AZră i, 3 PIRIR 


neta No. IN din Ploești a soc. U- lul staţie! Sinai, In gtil, 
nirta Tit î. sate. (tau, AIR 3 Copil ta 


urma acestei ciocniri, Rică irenul G. No: Ma: Na 
rii Tiznâtce 7. Tozijă Sielina,| olive din ua de 23 cop oase 
dud. fa Ade curentă în dreptul 





inchi: 


apa Prater), Și ae 35 | rind circuit 
vasul o, 9018, remorcat deaul “di sat. Ciric ra Aa Dupa sii oile Ta i „ME? dig 


La 


— 






min schimb ale 10, Vinovat da acest accident este villon 


Victime: un mort şi trei răniţi [3% 


Polul Maţiei Pioeșii-Vest a inşti- care au fom internați la apitalul AR 






priginar din Basarabia. 


Cea ta!-Ismall, 


Dunărea 
sloturi în dreptul mi- 


, se află prinse de gh 


„Jalova“ sub pa- 
„Capo-Paro“ Mali- 


navigației pe Dunărea maritimă [sii ma iii 


roase vapoare blocate de sloiuri pe Dunăre 


(Prin telefon). — Ra- 
Me Ja servielui hidrau= 
ă la Tulcea, Dunărea 


di câtre mila 


e cu diverse mărțuri în | Temperatura în ti 


şi care urmau să ple- 
Ceatal-St.. Gheorghe, 


27. (Prin telefon), — 
injc ce s'a abătut asupra 
Judeţului nostru. a Cauzat 
două victime omenesti, 
inilor No. 8, intr'o casă 
fost găsit mort loculto- 
juc zis Piţigoi, în etate 


somer,  Ş-a găsit a- 
clădire. Parchetul a 


iispus transportare: 
morgă. 


lae Moise din com, 










rele, A doua zi, el a 
drumet 


de mai mulțo 


R.-ului, precum și alte două basti- |deau REA 
mente sub pavilion internațional. maghiarizarea | Mari, alo, prop 
Remorcheru „Mântulrea“, după ce Driaraa to 
Ya termina operațiunile de debloca- la. IA ăla exitnni 
rea ghieţii la mila 34-35 se va În- lolală, spune la |(Piin Broces n 


de minus 12 grade. Curg sloluri mici țtani ocara 
Și rare. Cota 394 em. 


răila, deasemenea, fluviul 


lui, curg deasemenea sloiuri miei și 
rare. In urma acestui fapt, direcțiu- 
nea N. F. R. a hotărit suprimarea 
ultimei curse de pasageri și mărfuri 
a vasului „Principele Mrcea” 
distanța Galaţi — Brăila, 

Toate vasele de pasageri au adă- 
nostit în diferite porturi, 


Galaţi şi in judeţ 


mergea spre casă, a fost surprini 
de ger si a căzut la punctul Izvoa- 





măr crescând ar fi putut să zădă, prin necesitățile | 






zare, 


îl cuești 
UN FENOMEN ARTIFI- naturile secuești, 





latea pe care o « 
Transilvaniei. Rom 
câștizat majorităţi ae 
orașele mici şi au pi! 








Incă de Ungurii îşi da- 
seama leşi 










41, penira deblo- Transilvaniei sun! 


(A ma- - 
carca celor două vase, = [ea compactă pop 
La Galau, fluviul scade cu 13 cm ISXdâly” | inaapinchat [ermeze d 














iei cu ai i Atape 













in care dormeau mu 
dintr'un nort de pe 
a Canalai. 
Zece persoane 
valuri şi au muri 







Rezuitatele acțiuni 
a. cadavrului ln [zare tn aesueaactiiti de, maazhiari- 
din 


oreșterea cu 626% a 









— O altă victimă a gerulul s'a în- [Maghiare între 18061900, 
tâmplat în indeţ. Muncitorul Nico- 


selortate național 
Shvna, po când |abla de 1,7%. Iata 1880 si 















fost găsit mort | magh 
ui, sai 














RE JAPONIA, GERMANA 
GE IN CE MAI STRĂ 


i Japoniei la deschiderea Dietei 










„NICI UN OBSTACOL $ 
NU POATE SĂ. 
GLORIOASA ASCENI 
Mesagiul M. $. Regelui În 
italieni tu 


Porta ăvmelor born 
Mureşalul Reichalule 


„Marea victa 
















l-a adresat luptă- 
a Crăciunu- 














Vouă tuturar, care pe pământ. 
Dă mare și în aer, răspunzând che- 
mării Sfinte a Pairiei, at! luptat si 
hiptati țin să vă adreste, 


2 mesaj rin radio, AB 
ctanului d 


D. Rudoit Hess a ing 
pân Germanilor” 


Spunind că mumal & 






iasea în si 
Marta Ficți 
Dintturtititare 




















Leptători 
marină si aviaţie) 

Nathinea fmirtâgă, cate, ca şi 
Mine, vede în val asigurarea viito- 
mului Sân mia! Etrăluciie, este a- 


alei, estar 
he Germaniei, of 
lor mermane cei 


lar fi 


or țedor 






bai 


ALITĂŢII BRITANICE 












stăzi alături de Mine, adresândui-vă | avbrabire Bentrn pe aceste | Prlllăr cale _mimoare de Juptă — 
27 (Rad5t). — si transport. Dela isbuenirea ostii- [cele ana bune urări pentru voi şi] POtițN. forța ai al e cir ar orrterueap a 
fentici DNB re- tăţilor, ei s comandat -prima esca- temi voastre. TE tr ia E: pe cate ABifA fe sie lie: 
a lire a &-[dră de crucișătoare din Meditera-| - 4 ziua de Crăciun a acutul 1940, | manur nostra «tie. și bine. că | moă constient ca metodă de japtă. 
ViBtamtrăihii Arbrthbot în 3Mul al 19-lea al erei fascie, Până acum Germani n a atins! Justiția divină stă întofe îmetrten 

n ami mihbol, care Ta 





emnat VICTOR EMANUEL, 


E 

ROMA, 20 (Rador). — Redactorul 
diploroniic al agenției Stefani scrie 
urmbtoare! 

î N oeeatai aul laptătoritor _Nta- 

ef pie. Regele Impărat Vietâr Sia. 
mat ete pn Ai i de 
valoare 3 dai nică. 

irsu! înhyii domnii a Suverămuliul 
“n actual, Ilalia o dis cu izbândă 
cină răsboale și a disirus trei im. 
perii. a 


Panctu]. euiminant 
de răzhol. Namărul 
avioanelor nanatre rr 


Siiinan-se învincibili 
mană e plină de cred 


|» Maresalul: Pe 


VICHY, 26 (Rador) 
Petain e 'adresat trance rii 
Si de Crăciun, Spunând 
tele: 

- O Ftanţă n0uă s'a rise 
frintele, din constiința 


rată. 
Aveţi încrettere și cura 


I ri 









naibi şi 


i precedât în funcțiunea cea touă 

de aprovizionare |fost numit, comandani suprem a 
ua lilatei din apele Indiei. Ș 

IAR! 


CINEMATOCRAF 
MARSILIA CISTRUS 
INCENDIU 


Focul s distrus conileci cinemă- 
ingraful, care avea 2000. de locuri 

Din fericire: în momentul când a 
izbucnit incenliul, fu Se“ niila nicisa 
fim, aşa că sala era goală. 















în Fueh- 





jresalu 
y 





lert 











Aces nt 0 ref so ma i 
fă temnijicalie politică, deoarece. el 
copil sanda Întreael naltunt &. 
fallenk_cnre este: ferm. botărită să) 
nr rbolul până ta viștoria. dei. 
aitiva. 















Regele / 


LONDIEA, 26. Rador) pti- 
ma si de Urăcin. Resce G w 


ne RR alai aria due 
maj pi 


amintit în primi 
eldenuna Cr ia 
băto=ren Sei «i d p 
exprima regretul că an 

din casa ; zăgbniuiL! «i 
cemeuri de fazele mun: 
îroarrna băten - 
mele sunt pe fronturi, lar 
fost urimisi, foarte ni 











NTUL ACTIVITĂŢII 
ARINELOR ITALIENE 
N ATLANTIC 


tatea |contrătorpiloare, avinane i sibma- 
apar n Ba ae n o E oi pre e ocru păr nt 


marie Mallent nu ajuns (Vialiei germane, a adresa salutul 
să Se ia haz din Alante, |s4u, cu ocazia sărbâlarilor Crăclu- 


D. ROOSEVELT VA VORBI DESPR 


nai ded 25 (Rador), d Marele 
o măi peer, ee pndioiu gupreza 


Si un mesagiu ofițerilor şi trupei din 
marina de Mao «a ocazia Mu 




















tra a fi pusi ta adăpunt de ÎI 
rite_ si primeţăiile răzbciul 


"Pulbeieor. Regele le mrează 

tor Orăelun mai fericit 

vor fl împreună în e 
AdraaânAn-<e an! 


ALU 
BERLIR, 25 (Rador). —- Maresa- 


în 















m- 
md toti 


Lăți) submarinelor 
italiene îm apele Atlanticului, dela 
organizarea recentă a bazei din &- 
cesti Ocean se ridică a 15 vapoare de 
comerţ și un contratorpilor inamie, 











pin 


Erimă tor- 


B02l2 Vest va fi 
Sp e d. Ruc-lf 255 in mesajul său 


U- rez) nosts 





dbroarine- 


sale 
ar si 
prinentat 
ala ger- 


me 
al. 







su-|jurul met pentru 







E A ITALIEI“ 


at el Italiei adresat 
File jul 


Crăciunului 


endătă si 





ȘI pentru Germâniă o zi 
sârbătorire 





ru, conștientă de a, 
2 tea cauzei noastre 
tul național-socialist, Oa această a, 
mură morală, armata nonstră es 
Sizură de victoria finală. 
Sabiinitn, 
stllor și 
derea în ei 
rernlu!, oratarul 
sthizbare ri 
de prevedere și în fermitațea 
care Puehrert în per 


declară că 


A iei 


ăteste topi 
la 


ere Pnehhemil 4 ate satim În mâl 
mile sale, este de neînvins. Ang] 
Stie nreasta, &! sinenră n! pre 

este de a întas 








n-ctri nt n 





mm ttnma Immta pân 


ir ancezilor incredere şi curaj 


duiți-m! că veţi munc? din răsputeri 
ln redresarea patriei, petrica E 
seri 


Di 





maşii vâțtri să poată Iarăşi 
Crăciunuri ferlete. Strângeti-vă î 
această Franţ 


vedea in curând prima stea călău 


Făgă-zitoare a destinului vostru. 


„Ne aşteaptă Bă Vi 'tor aspru“ a spus 
Şlizi în mesajul Său 


wârstă, cari hau plecaţ pe fonta: 
de jptă, Regele a amintit că În răa- 
botul trecut cel rămași acasă n'au 
Inaţ narte la răzhnl. pe câtă vmeme 
deastădată „santem taţi în primele 
Tânduni; fn primekdii egale” și „ne 
simtim toți uniți prima. primejdie si 
suferințele comune, împărtășite de 
ă voe”. 


Fogele George a amintit că a pe- 
tut coustata actastă utire a tutt- 
ror când a râzut populația britanieă 
ficând față strichelanilor peedast 
de bambarliinent în orasele engleze 

„Când zitete  Crăelunaiui vot fi 
tarâși zile fericite — a doetirat Be 
rele — si când voia bună șa doma! 
din notă În lume, Fa trebui să pă- 
străm nealterat aptrital care ne a- 
nesta astăzi pe foți Vom nea ne 
voe de acest În viața fiecărala 
din Băi — Bătbat stu femee — si 
mai! ales în viata națiunilor, Va tre- 
bai să păstrim ohicelal de a ne 
Final ma! poți Ja noi insine și ma! 
mult ta alții, căel mms! asa vam 
pulca spera mă facem ca juma a- 
ecasta să fie mal bună si să adăpes- 
teamă o viață mai frumoasă”, 








AMORUL PE CARE IL VA DA ANEĂ 
«NISRREEOA BA ez ee pc 





PUTERNIC 


A. 


iscolul face deasemeni rav: 


prima zi de Crăciun 
ştie nimic despre soaris a 
meri din echipațul une! băreă de 


salvare, plecată în largul 

















SAN FRANCISCO, 27 


NI 
tul azentiei 


ai: 








mite bărgi de salvare lac 
2 muţi. Despre soarta lor nu se şti [a îa 


țări penru regăsirea celor 
jdând pedinţa sole inaugpri si nimic, 
o soarioore pentru com grea piper să coasta de nord n Calitoraiel ruti 


eheiat Regele Angti 








Camera a Aprobat, in prima 
cițira, protecohu 
cardului comercial 
mân 


Vrând cm an nou tnal ferieii, Re- 


ue privit cu o at “ mt] Fi 
rimelălite și atewtățile cu 
tra de luptat Anzlia nu Rare 
tupestimate, dap trehbese ea 
caraj si cu tăria de suflet, 
Viitorul va fi aspru, dar eu adata- 
mul Jai Doranezeu he vom eroi L-a 
mu) către justiție TA aia SR 7 

























PROTOCOLUL ACORDU- 


ROMÂN APROBAT DE 
CAMERA TURCĂ 


ANEARA, 26 (Haedor). 


nea ai 


IN LOC 


Pperanță că Vilări Cra- 
Hi din nou o sărbăloâre a 


a celei mai mari victării. 


0 binecuvântare 


e și unită în spiri- 


id munca arlasă a inda- 
asntlătHiler: pelitice, înere- 
nergia și hotărirea Fueh- 


lb sa prodha în șpiritai 
<a 
Arținnile, phhând astțaj de partea 


ermaniei toate saneeță fe -vicțarie. 
Triasa pntere militară și Politică, pe 


ceia 
a eăt moi mit pră- 
busţmea. En ta tăden victimă pro 


Angtiei.. Th ca na etreite — a în. 
chejaț d. Hess — plini de înctedare 
n fnstitiă avi ȘI taei pa arena! 


cână dreptu și justițin vor învinge 


nouă, sănătoasă, și ea va crește și 
O ța-| ya deveni tot mal puternică. , Veţi 


cable 
pt 

î Picată 
LUI COMERCIAL TUROO. | 
noul i în perioada 1935-1997, 
un e: 
ăn al 
În pertoeda 193319. 


jeni mediv s'a ridizar 
sporirea natehtăți. 


Punct da odare vălitia arin ca 
A" | iut îndicelaj reproductiei nete 

tareo-ro- | conslilue adere 

tei vltala a unei ! 


de 


p- 
te 


lo 


te 





i 
la 


1 MRI 
MS. Regele și M.S, Rezina 


Mamă 


SOLDAȚILOR DE 
ȚILOR DE PE 
BERLIN, 26 (Radar). — Ca și 
anul trecut, Fucbrerul a petrecut și 
anu] acesta sărbătoarea Crăclumu- 
Îuf In mijlocul soldaților și a tucră- 
totilor. de pe, frontul occidental 

În primul rând, Fvehrerul a ținut 
să fle In millocal acelor anități ale 
Btmatel de uscat, marinei şi avia- | 
ției cari de multe luni de zile stau 
În continuă luptă cu Anella. 

În prima zi, Fuchrerul a luat par- 
te la sărbarea de Crăchin a unor 
lucrători din organizația Todt, în 


Pieta 


| 
n 
ă 
i 





x 



































di 
[E 


[i] 
o 


în 








oferit de guvern la Preşedinle 


A PETREGUT CRĂCIUNUL | 


mal cunoscute 
escadrile de [uptă, lar a doua unoe 



























âu taț parte la pomul de Crăciun 





N MULOCUL 
FRONTUL DE VEST 


aproplerea unela din bateriile grelo 
cari Bombardesză coasta engleză, 

Intr'o cuvântare rostită cu acest 
prilei, conducătorul Reichului a a- 
rătat că este absohut sigur de vie= 
torie și a dat lucrătorilor de pe 
tront lozinca pentr anul viitor: 

Inaintea noasiră stă libertatea şi 
prin aceasta viitorul poporului no 
stru; în urma noastră se altă învă= 
tăminte amarnice și în noi trăește 
hotărirea nesdruncinată ca din a- 
cest răsbol să răsară 1m Reich ger 
man mai desăvârșit și mai tramos*“, 
victoriel, 

Contiiuiându-și călătoria Geafim- 
mal cosstel, Ptehrertl a vizitat ba- 
terie după haterie, După amiază a 
neltrecii-o la Boulogne, pentr a 
vizita de acolo tal multe escadrile, 


| vorhimd. şi aci despre certitudinea 


Seara. a petrecul-o Fuebrerul în 
cercul colaboratorilor săli apropiall. 

Prima z) a Crăcinanlui a ded)- 
cat-o PFuehrerul uneia dintre cele 
și mal victorioase 


nități de soldați de stat. 
Pretutindeni, Fuiehrerul a lost în- 
Anipinat cu un entuziasm de ae 
eseris, 
Maratul strălucit pe care Fullreral 
a găsit la toate formațiile vizitate, 
constituit pentru toți cei prezenţi 
mare bucurie. Spiritul ce însuile= 


teşte pe soktaţi! germani din aceste 
postari Inalatale poate ÎI zugrăvit 


puline cuvinte: gata In datorie 


până în ultimul om si In săcriitebul 
suprem și certitudine victoriei ba- 
zată pe constiiuta loriel. 





SITUAȚIA DEMOERAFICĂ A ITALIEI 
SATISFĂCĂTOARE 


cele mai recenia ale Inatilu- 
cetira! de staltatică, situația 
Pieă a îtolim poate pi cali-[0 si 
rept satiafăcăloare, mu mu- 
aprientă, ei pi în realitate. 
ere ahsciut wa 


icedent de cinta 304000 în me- 
moitilor nâscuii, fată de morti 


miscarii 


ai atis/ăc a 
Mereul aatis/e păi 


| mio 
pilațiet cette conpirmat | 


zi 












ceeace inseamnă că 1 


ROMA, 27 (Bodori. — După cal- pentru întreaga tute, 
4 e Iepe dau masterg la [121 fiice, deci 


dlonulă și ta 





ate da 11404 
femei îta- 





porta de 7ă da smtă în timpul 


sic 
PI! 








faru! mite 

mată să 
d caual. un rol dintr '3 
“ortanle tn viitorul uapiuaă, 








CASA M. $. REGELUI BILANŢUL 





IUGOSLAVIA URMEAZĂ 





N 
EPE F 


Comunicatul forţe 


In apele 
părți, precum şi activitate de|de îs D 


GALEA POLITIGEI DE INȚELEGERE a 


Importante declaraţii ale d-lui Sretkovici 


„SPORTUL DOVER 
:IBOMBARDAT DIN NOU 


tatea 
articei e 
== timdeni 
B arată Deacea 
na fost dim reactiurea 
T5te vaii Ai să se organizeze 
aztibitate aungai Eniei 
trebe mai 


Il 
i 


E 


CUM ESTE ASIGURATĂ as; 
PRIZONIERILOR DE pi 


LOA DE CRUCEA ROŞIE GER, 


Toate cele de mal sas d 
sforțări uriațe și confirmă 


ita. | pontentul 
tatitu- 


în| Comitetul enternațional a] Crueţi 
și| Roșii comunică: 
o 


GENEVA, 27 (Rador), — Cava 


Epenției D. N. B. trans 
mite: 


condițiuni în care se desfășbară ae- 


de răzbel 


armate italiene | 


aa ese ARĂ le vânătoare, 
avioane inamice, de tipul -Blen- 
dobarăt 


helm”, au fost 








ÎN ITALEN 


LONDRA, 27 (Rador). — Tu- 


patat 


ANIVERSAREA  RECUGERIRII 
ORAȘULUI ALMERIA 





Hala numai ca grea 
n la” act de” acestă 





viteiie de două 
icute de emlezi 

tat să În această 
oiensiva lor a fost 0- 


eie ar urma să activeze în 


INUNDAȚII CATASTROFALE 


IN BRAZILI 


FIRO, 27 (Rador), — 
GANE 1ANRO. 27 Rada 


an Juiiz de Nora a 
ie de Crăciun de 

pricinuită. de în 
ssebl de. nevărsa- 


apă şi 


mai în centru sau prăbuşit SO de 
case, Numărul morților nu este în- 
că cunoscut. Pagubele: materiale 
sunt evaluate la: 100 milioane mil. 
rel 





UNUI DISTRUGĂTOR 
ENGLEZ 


„Nichi Nichi” 


a aviației 1ta- 


admirabile, puse 


ca  personalitătie 
conducătocră ale Crucii Roșii per- 
mene, cei doi delepați cu avut oca- 


CĂPITANUL DE ESCADRILĂ Du 
DECORAT DE FUEHRER CU OR0/ui 
„CRUCEA DE FIER: 





Popu. | vut dealtfel nici 
isbutit să pro 
din militar. 


23 
pi! 


iu 


BERLIN, 27 (Rador). — Agentia 
DNB altă din isvor militar bine in- 
format că aviatia a mai atacat Joi 
si porturiie St. Malo, Dinar şi Les- 
say, stârnind o vie indignare în rân- 


Sa 


STATELE-UNITE AU CERI 
AMERICANILOR SĂ PĂR 


) — Ziarul) Japoala au pe: 
anunță că Statele/ Oficial in ac ea 


părăsească Japonia pănă | DE CRĂCIUN 15) 
e AU MURIT LA ME 


NEW-YORE. Be 


rilor Crăclunulu 
tistieleallor să în 


şi-au pierdut vata 
Wmpa sărbători Ze 
cari 115 din cauza = 

circula ție.