Cuvantul-serie-noua-nr-74-29-dec-1940
pi ADMINISTRAȚIA Str.
eriitar şi Adininiat
TELEFOANE:
XVII (Serie nouă) Nr. 74
SĂRIN
rația +
Pa srp, 1 32034
aginația . . „ 57836
edera AIA | pubiteltatea +. S.B%0:
sea Ri: | Provincia ,
PRESA IN STATUL TOTALITAR
articol întitulat „Oameni
bă”, mă ridicam acum că-
apotriva acelora, cari din
de frica răspunderii nu lau
arie activă la lupta de ri
firii. Unii s'au simțit vizaţi,
e că de ei e vorba şi au
at, Un domn dela „Univer-
; „pe această temă un lung
şi pentru că nu semnează,
Be cum mi l-am închipuit eu
un om cu poze solem;
demnitate ofensată.
Statul să-i ofere o!
echivalentă cu cea pe
i suni Oămeni de treabă, care
bă, vina este, zice ant>-
damiutii a cenzurii Pentrucă,
ji. Oamenii noștri de treabă nu
dacă m'au dreptul de a
ca şi cenzura le răpeste cxer-
da liberă a acestei nevoi na-
„Universul” însă, adaugă
ns “In nici un caz nu trebue în-
mit de a mu îi avut o atitudine
sub vechiul regim „când
chiar un siat era considerat
dept O crimă și pedepsit cu cele
i grele pedepse”. Nam invihut
că a ştiul să sc adapteze
rilor, pe când Cuvântul, Buna
Axa au fost silite să-şi în-
apariția în timpul marei pri-
pentrucă înțelegem să la:
Mi 0 deosebire între o tribună
şi o atacere comercială,
are to! dreptul să se adapteze
lor,
azi: „Servitutea n'a crea! nic
-7i apă şi mu yu vroia,
umărul, lă ”
= mire Aacă ligaiie de amanitate în seeagi de |turbură, cu piciorul, ori,cu cuasa.
ÎI stupi gura cu o cenzură
Şi pal şi mai m
zilei?”
Ca
în servitute şi ferecală |
mic număr de oameni, partic
al avantajelor ș
lui care, ia con
i incoace, a condus Tara,
Care a adus stăpânirea e
asipra neamului. ruina cz
Bacierelor. şi în cele din urmă 1
natia și stărimarea granitelor, ar
re
în
Pra pegimulul legionar aceste
ilie, pentrucă dânsi nu-si mai po
mendrele şi me simt „lereca!
de lanjurt!
încă bine, mu gi-au dai
ge sinu petrecu! îm țară. Des
i mu Imicieg care este ros
şi în genera! ai prese
iei de azi. Afic ace
slaţul mostre de azi ci
i măționai legionar: ava
Bceasta este structura
maţiona! lesionară €
Atata, ca şi Italia si Gr
şi aceasta inseamnă un stat
tâtoare
de mu
core o elită poluici |.
E joale aruciațiiie
sas imieleciuală ale no
Isând exoismeii
de grup. Intro
Organizaţie libertatea Pre-|cale de mare Insemmălate
dermnocratic nare
vo becăzută
Bă a presei. „a patra pai
a pri
au! şi reprez
divergente de ide. Si
ÎI ate alic mmiizace Ge a alla
4 memulțumiriie arcp
eomâncătoate. spre deosebire
pelitiată lpuiti de
Eu iuăscle, are fibre ce păt
ciulei
por în vena! 36
amishutiea reamulual
y aproape in
ostalia a man
cari hajomeas
Sa 35 urare și să
celace ne a surprins în răs
amigtit este apropierea inad- |intre politica externă și internă na
li ce se face între vechiul re-
tiranie si România Legiota-
Se: mici miicar acum curajul o
Einstit nu poate apărea la lu-
n adică? Astăzi se află țara
demnităţilor
mare dela |ropa mană se ridieă pe prednteii,
Asia îndrăzneală să arunce asu-
impresia că avem a face cu
domni cari mu s'au desmeticii
cama de
esei care conirojează
permanent ce neamul i
Î8 statul totalitar are un
de camizol și ae critică
de stai nu puatc exista
d , cum este se
si o cducal
aie În ltalia, in Gerna-
0 îi Aibertatea presei
cească pe cei mulți. In statele tota-
litare cu organizaţie mai veche în-
treaza presă a fost preluată de miș-
carea conducătoare, acolo toată |
presa este fascistă, sau naţional-
socialistă. Numai în peridada del
pregătire. pe care în a sa istorie a
Pascismului, Gioacchina Volpe o nu-
meste „Dal Governo allo Stato for-
te” (trecerea dela simpla formare
a guvernului la alcătuirea definitivă
a Statului de mână tare) a existat!
o cenzură a presel. Socotim deci
cenzura presei ca trecătoare, nul
pentru revenirea în viitor la „liber- |
tatea presei“ definitiv îngropată, ci
până Ja formarea presel totalitare
la noi. Desigur că această perspec- |
tivă nu va Surăde autorului artico- |
lului citat, dar o considerăm ca|
fiind în ordinea de lucruri a evolu-|
ției politice europene de azi.
P. Panaitescu
PROBLEMA
IA LERNĂ,
perifieată ipoteza dependenţi! — poli-
ticii interne de cea externă, dimpo-
trină. Dar dependența en adaptare se
face Intr'un moment. ee pădeşte na-
turale legături Intre înlern şi extern;
insă după momentul de adaptare la
medta! interstatal. problema se pune
ca energia internă sâ-și reverse în-
treaga bogăție de creații și forme,
Corespondența. unilatea de plen
poate fi decât im artienlefii. In tinti
de conducere. Dacă însă raporturile
m ramâne ori, fără spiritul cremtor.
autonom al wiețit interne e hecârm
“ial acesir raporturi ar deveni reci,
ei a umor valori
Aid re
„probiemei imferne”" — ma gândin
do-ne la liniște, ordine, ete. căci a
cest fel de-a nedea este formal şi u
neari cu adevărat dișirugălor al ai
[| avem de-a Invăța reclădirea patriei
pi de-a o reclăi
Cine erede că Europa noaă se dlă-
se insală. Eu-
pe
de
dește pe combineții
„ |eapabilita!ea Internă. în _ sensul
„ |apirit pi Jertfa. de manea, de rez
tență.
Cred «8 nu grezese dacă afirm că
momentul de-acum este penira n
Români! eal al problemei _inleree.
Aşezarea jaloanelor de piață internă!
țrebue să p
Si
e
ot
ţi | mas
mitotre
In deținitiv „prednicie” unei ma-
ți este „partielparea” el — iar acte.
stă participare na poate fi obținută
dreât prin pilde, prin _contagintiea
faptei, ProMema' internă este _prin
urmare probleme făptairilor mari —
a
tul
în
sti
ste
se!
în
este a cantitate neptijabii
rea masaei și contacta mereu susți
nai! intre ca și condacători.
Miscarea legieneră are
ste
jer-
pot fi impolriva
laud. se bucuri
Când înaă aceste mate bor
4
că |eeen ce e imposibil! şi na e
jiamând cumstieni În aces semna,
tunel problema înternă, a
națim româneşti va fi pormilă pe
şi
a-
cel și externă
tere
ne=
miş-
PRIN INFAPTOIRI IMEDIATE, Nu |tumci cind mâruntele
partieipa-
ortive, nu prefăcându-ae în legionari
necesar. | gigi -
dar acționând tn men legionar și ac- cari îşi Pe re E
pi
ednieiei
pi bternă| asta bucură pe mii, dar și supără
CE ESTE TURISMUL
Miscării Legior
RU
e:
id daruri ostașilor, de sărbători
ss Dumin
a
0 CONCEP
Cea mai bună metodă penttu a nu]
spune nimic au fost întotdeauna di
cursurile lungi; ameţind pe ascultă-
tori prin vorbe multe şi mesteşuzit
ticluite, asa-zişii oratori al regimu-
rilor democratice au învăluit totul
în acea atmosferă de neprecizie,
care le ingăduia să promită totul,
liră să se simtă legaţi să realizeze
nimic. N'a fost partid politic care să
nu tăgădulască tea cu sarea”,
„entruca odată venit la guvern să
nu înfăptutască decăt un nolan de
afaceri pentru partizani si un spor
de_ impozite pentru bieţii cetățeni
Precupeţirea voturilor, prin inse-
Aclune electorală a lost metoda e-
sențială a partidelor politice,
uită de funestul regim
ani prin taim-tam-ul
pe hârtie. Şi intr'un caz și în altul,
bietul cetățean era imbătat cu apă
hioa, căci, sau se desmetice:
prea ziu, după ce
alegerile şi nu mai era nimic de tă-
cut, sau mu putea arăta că stie că
este tras pe sfoară, di
fie dat pe mâna pa
ca un simplu „complotist” legionar,
Aceste sisteme nu erau de al
simple aspecte formale ale lucruri-
lor, ci tăceau parte orzanică
curea de pământ al nimănul. Pe a-le necesară
cest pământ poate crește 'n pace [prâ-le uteni
pălămida, ca și tămâioara. Căci|mal multe oi
fiind pământ al nimănui, nimeni nu-l | ție oarecare
De sccău cara de iama i-a. Vin sa ge
Pere aber pre die Pe Ar Ai
vântul la rostul acele categorii de [noscut pe unii
ncţia- | du-se „uoenici -a!
| Daz al dul Nae
sia
„cu
impreună cu mal, lolosimdu-se Im- [find cugetători,
preună cu mol și mal mult de câtilege, cu glas, și
noi, se refuză, învăluit, reslitătilor (cu, (Numa! atâ!
noastre. Cari nu participă la comui-
nhatea noastră de destin.
Istoria cunoaște exemplare upia-
ne care au izbutit să se despartă de
git 5 ame șI ale pământu-
oameni cari au |;
„patria şi rudenia”. a ga
ceasta din nedeziegate legături nu
A
mu ințelea să Jase patria decâi a-
— ori toarie
marile — lor interese
ATACURILE
pe altii. Şi de supărat nu trebue su-
$. 0 preiei
Să le analiziro
de ERNEST BERNEA
cam-
run Ca vote că în Țara Homânenucă |penirucă Marismul este e meliviiae
e el |u:riamal este mia ln incepat, inte- |compieă. Turinannil mu date dis] În; Când tun simi di
Mimi uisae pentru 6 astlei de aeli- |izarţie” și mici măcar aperi ipe carejlea birisnului <ă și
Mă mai seare
aie arii
anii din rază
gaizarea tar:
3 pria uliu
semeial die sau 19
darea O. N. 1
legea peniru or;
jest
materină și totodati
e operă de uropai
atinge xemprul. atât
i5 [9 implică întrun fel), că cn mmnam
biu de activităţi cu seasuri najiona-
de muult sai adânei, At statul mos
Bu cu nevoțle ce i be iemane wpe-
EAI
LAL d
n atrăge asu-
trebue. De cele
bursă, ori o situa-
in- totul în ordine.
aceştia socotin-
ize „lonescu,
2 De ce?
tori la învă-
getători., ȘI
etat, se 'nţe-
Nae lones-
a trebuit!)
In corpul ziarului
VIZITELES D-LUI
ASCU
STRU
NIEI
EȘTI
EGEȘTI
AU FOST RESPINSE
le inel, care pin mternă e
lucrurilor pare să în ordini
următoare
tari de
î. O problemă de 7)
de ie,
4 și în dea
uirție lac ca aciivăli organice.
ca pe ca
în beneficia
Mnpi nea
pei ași
“Plan najiona
câ! și internațional, GE dator să In
alu 5,
cale] 5, 270 Vurvanmulii a mei n lost ze [zmea. câ! şi Miyearea Lagianată prin | ârtemeze turtarril EI în ama
Rici- | cxssurentă at năzuința să educatoare, mic pt iguo- | fel incât poată ta de m
Mi Uma căi vartemmul a fost ara pi miei îmbemr neglija wurimmul. rect ea faclor rduc îi atasa
juralară individuală] Ce este iris pi Immezunătatea |eşte Îmmeşi hurisriti ÎN esențe | sa
+ punti riebâne ceva jică în ammmbiui de prubieane i mea | Ceieiate achirsidi PIE mt decti
ie di indată temă ce e fost [tivitiţi vie atatolii, vom Îneerca să |cotmeciaje. desi o mare în-
enind daci e ate | eh în partea | a acestui proeei, | seranătale
sară
tară cu tarismul marbnese
sa] ln
sc riâuă o seară de prolietin. ce
e e uaanladre
o geci i mila: [in privesc iezianai provrim aia lar leaplicăm auryr> 18
și pontieă cca |aloie aeăiviiățile de coniaei ce le[me imteehăn Oc! Pi
E Ac i zuia matei inutile tea. [ure. (remerabinână i dacă Mimpliti |immemţi purtam. Hezi
ei idei, ci și |câna, aceste problema poi fi reduse |penaă mub vu inireit
atpibirae mă fe în i aim
Pectru a intelene SBR este conți-
mutul scesiei problesiile bine să ne
vii si să
ce Jar aa
seal
MI
țara rumâmească,
astăzi, fără: să oi dusmani e semn
de grea ruşme. Căci sfânt de-al îl
şi tot nu scapi de colțul răntățiL
ȘI totusi, trăese printre noi oameni
cari nu au dașman.
4
de Ea 9
lui și de ridicarea tatătul impotriva
Mtulu). lar aceasta numai pentru pri-
cina credintel.. Credinţa este sem-
nul rudeniey astăzi la preţ. Credin-
ţa acelaşi. Ea adună. Fa desparte.
Până la moarte, Cel ca cred la tel
cu nel; sânt traţii, surorile, părinții
noștri.
Dar trăltorii de care vorbeam
mal sus mau credință. E! nu cred în
ce credem noi, fiindcă nu cred în
nimic. Trăesc pe trupul naţiei, bră-
gindu-se din acest trup, fără să se
gândească la viața, la sănătatea lal.
E îşi văd de treaba lor, fără să
„deranjeze“ pe nimeal. ŞI vor, la
rându-le, să (le lăsați în pace,
In ziua de astăzi, când totul se
"valoritică politiceşte (știința, flo-
solia. arta) loc pentru oamenii de
treabă, pentru cinstiți cetățeni al
lumii an ial este. A lost altădată.
Acum nu mal este. Căci pe pă-
mântul moutru, de la granița tări
lor — singurul loc pe care ar avea
el dreptul să trălască — nu se poate
tral. Să ma se supere, așadară, ol
oameni atât de subțiri, dacă le măr-
turisăm, fățiș, credința noastră.
Se 'mțelege că oprindu-ne asupra
aceste! categorii de cetăteoi, nu
ne-am gândit, deloc, la pezevenghii
cari, findcă n'au fost pusi la trea- (44,
bă, vor să treacă drept „oameni de
treabă”.
Acestia să-si amepte rândul
G. Racoveanu
dorința de a face sport, adică ceea
ce m numeste cu un singur lerniea
alpheiera. lată deci buriamul prezeni
ca o setivitale ce are drepi sep
educaţia fizica.
b) Alți oameni fac turism din do-
rioța de a se cultiva; sceşia chlă-
tareac pentru imbogățireu cunoșiin
telor, De astă dată turtazuul ae Înfă-
jisează ca e activitate insiruciivă,
având drept scop educaţia inlelec-
Maală.
<) O a treia categorie de aumeni
fac turiara din pase, din neval
interioare; aceştia su cultul naturii,
ai muntelui si al mării. Fiind vorba
We rela) sufletesc, Interior 3i furis
mrolul pete afirma um al treilea
spec! 8 su: educația marală,
Acestea map! cele trei caute din
care porneste activitatea 'uriatică
onnitui și tohudată lntreitul aspect ai
blemei eduealiei ce o ridică
Fieni. Imstbuţia de stat care pi
je murim rebee să răspan,
mevol și să rezolve prable
(n
de democrație plutocrati
roare polițistă.
lar deosebirea cu
ne între trecut şi prezent, intre
lea veche şi lumea legionară, stă
şi in această totală lipsă de fă
ducii desarte. Nici ui
lulştrii noului regim n'a promis
va face să curgă laple si mie
țară, dar toți au subliniat fără so-
vălre că va trgbul să muncim fără
pregui pentru restaurarea materi»
şi morală a ţării, conducătorii
filnd acela cate trebue să robească
pentru popor, nu ca până mai eri. și
că această muncă trebue să mcarcă
chiar până la jertfă.
ŞI din acest punct de vedere,
vântarea rostită de d. General An
tonescu la serbarea pomului de Cră-
cun dela Preşedinţie este ebit
de semnificativă: Pixând ca supre-
mă indatorire a poastră a tuturor
reconstruirea a ceeace sa pierdut
prin gresala genera
tara dela 1918 la 1940, d. General a
arățat în cuvinte putine dar cuprin-
zătoare că aceasta nu se poate face
decât prin Jertfa tuturor, şi în pri-
mul rând a acelora care sunt la câr-
ma Statului. si au datoria să dea
exemplu. In acest ie) pentru prima
dată concepţia de indatorire devine
la noi în țară călăuzitoare pentru
conducerea Statului, şi tot pentru
prima oară un guvern arată răspi-
cat că toti trebue să ne jerttim peu-
tru reconstruirea patriel.
Dar dacă datoria de a servi şi a-
leeea de a se jertfi — care, în chin
firesc, derivă una din cealaltă
este o concepție nouă la conducerea
Statului român, ea a fost de totdeau-
na atât principiul de temelie al Qe-
peralului Antonescu în strălucita sa
carieră militară. cât si piatra un-
ghiulară a Mişcării Legionare, în
neasemuita ci luptă pentru _izbăvi-
rea neamului românesc. Principii
care n'au fost părăsite după biruin-
căci, pe când înainte principiile
erau arme bune pentru lupta din o-
poziție, şi deveneau maculatură de
pus la gunoi sau — în cel mal fe-
ricit caz — bune de păstrat în car-
toane pentru * remuri grele. în St
țul Legionar ci *r acele principii
—
a) Unii oameni fae terism dis |mele ce le ridică ele.
Auy lăsat voit la oparte categoria
de oameni care fac turism dia mo-
tve da plictiseală sau snobiari, de
sărtce aceșila pot fi interesați din
punct de vedere material mu Insă tu
Fiatie. Cei ce călăloresc peniruca
să să „diațieze” ma pal coralitei o
probieiă de stat şi cu utâl mai pu
fim una naţională
3 Dacă aetivkatea de sia! este
asitei Indrumată incă! să satisfacă
cerințele turismulti propriu aia și
să creeze condițiile intreilei educajii
fizice, Inteleciuale și
tră (a câmpul de activităţi, atunci
in chip firesc se rezolvă să cea de a
duca prublemă, adică propaganda.
Dece? Peuimuei: udepărală prupa-
lpandă pate ucesa În care porbeac
Peolităţile, este fapla. Faci
vandă nu alunci când ve
si tumus despre nai, ei atunci când
provorcătu pe alţii vorbească
despre nai pzin Inlâpivirile usastre
(Continuare în pag. I-a)
?
fitnța însăşi a răposatelor regimuri|
în |
i cea condus |
morale ee ja-[cr
apari
ȚIE. NOU
ari au dus Ja birutnţă sunt cele pe
se Întemează acțiunea de au
vermnare,
Desigur, mulți m'au înțeles acest
lucru şi nici nu-l vor putea înțelege
cu una cu două: ei nu poate fi pri-
put decât de elitele politice ale
naţii — și nii de acela pe care
p înm sau alta, tot atât de
pentru ei ca şi pentru
a putut aduce în cine ştie ce
dere.
rea în Legiune se
ce numai prin sita deasă a tuturor
încercărilor şi pe drumul lung să
adevăratei înțelegeri a FA
iscării; şi puțini din lunga
eche vor putea astfel trece puntea
umea cea nouă, a Ro-
gionare: care îi despar-
a cu adâncuri de ocean a
rilor fundamentale de e0m-
cepție şi de înțelegere a fenometia=
lor naționale — politice şi sociala.
Vladimir Dumitrescu
Finanțarea
politice:
ape s€
pe
ază,
spitale și cazărmi. Planart
| pregătese, pe măsura aspirațiile
|eare guverna! ţă le inlerp
Pe mâsura nevoilor uni populații
are. dorește ca rod at unei munei
oricât de aspra o imbu lățire a con-
te fii
In acei
să
„sim a treet în
| trimoninl_ rai 1otreprine
pe care aenm-te stâpânesc aereil,
0 sarcină! uriașă apasă aspri?
noastră. Cum vom [i oi (n măsură
s6-t facem [aţă şi În acelaş Dreme să
continuim “a menține. blața “curentă
a statalai și poate incă să-l Inzestrăm
pentra Incercarea pe” care Istoria nu
o poate lăsa prea mult să în
Acum zece ant de zile pus în [aţa
unei atazi probleme aş [i [ăcut ur-
matorul rajioname
asta reprezintă,
e di
ta a
Sareina
jară de chelinelile carente ale
Mal un minim de 1000 miliard
Prexapunând că ea se reparti
reveni in medie 100
deci cam douwă bu-
pete in plus peste bu
etul ordinar.
ele In aa” pateatți acoperită pe
edile normale bugetare se impuna
calea creditului. Am lăsa deci -
Pațlilor viitoare grija să plăl
pera pe care Intențiile noastre
Poase vor sq le-o dărulased. ŞI n
drumnrile pe care nol le vom [i
în zece ani, ar
miliarde pe an.
in arumnrie Re Catan ga Și Inlam
plat) vor fi incetat să exiale, când
(ned 1 noştri vor plăti din
greu d ile pe care noi ar urma
să le Mat mult d
| tarde pe an e aren sd crede
putem lăsa Datorie pabliee »
Aceasta Joce un secol de plăli.
Ajunge sd privim In faţă
cnteli curente In thecut
dude: sau că planu noastre
prea magalțice, sau că
e în termeni care na
acesta din urmă.
element suf
crealia
moşteni-
e,
este
na mai dau un
reprezenta
valoarea
Banii
elent pentru a
anei generalii și
rel pa care a lasă ur!
a noastră de ai. de
are a unul Stat ma este fă
ntru folosul nostru material,
ru acela al urmaşilor. Ba ne
(aeţle morală.
fața armaşi
manca lor
Mun
reargani
cută
ei. penii
dă noua mumal o satiafi
Noi voim să. talesnlin Pi
lor moşiri, să le facem
mal ușoară. Dacă le tranamitem însă
Mal Mii. te “transmitem oblieația
( sporite, poale nedorită si
unei munci
Şi im genere, na
nelafeleasă de «i
ne alingem scopul.
De acela socotelile noasire au 2
altă infățivare. Lăsdn banilop locul
strict pe caza nu Il putem încă re-
faza. “Apa de bildă vom plăli, cu
bani maleriite prime pe care ni le
moom, În fură, masinile pe care. Hit
1e fabricâm în fară, Intreprinderite
pe care le preludm. La această din
urană sarcină, în special, e malupal de
și despre eu sume este vorba.
Dar penkiu test evaludrile nbaatre
mă trebue să se mal fă In bani,
1 în ore de muncă, in capacitale de
te al de orvanlzare.
Planul nasiru construețiv trebuie
A aibă dec! dand evaluări esenţiale:
tina de caracter intern, iradusă In
tate muncă, alta de ordia
tradus? iu babi
Octav Onicescu
mtimuare în pag. |
azhern,
Inainte de n Incope expuiheren ce:
lor ce vreau să vă arăt trebue din
tea! pusă o Întrebare: este
II și Jocul Un element care con
|tribue la păstrarea naționala?
Fireste că În necasiă tntrabare ori-
eine poate răspunde fonrte ușor.
Este Indeohta Euinotetit că pe INhă
limbă, tradiție, obiceluri, ele, por
tu esțe un element esențini, care
contribue În păstrarea naționalități,
unii popor, Nu Înebhig să ne ducem
cui gândul decât În fraţii noștri Ar-
deleni, care timp de b mie de ani nu
acasă unde | în rezistat opresiunii inverțunate a
cram lovit, | Maghiarilor, dec prin pistrarea
dir, toată
ROII, £ timbil, portului, obicelulal şi ere
stăpânire a oniului, penttucă cel ce
zltor, dinței, La fel se ponte obserta JA
i trage două palme
re i Xncădoneni, care Încă și acum Își
ul încu
SALE
păstrează cu nthta stiițente vechiul
ln
Dat, mă vi
EEE Ea a
A
Smirnov. AKI mi-am
ie
e.
t,
n
$ „|lor part, Dacă nm cerceta în tot cu:
ă Saca fete A prinsul țării noastre, am obsorva că
bla. singur. niederi nu Sa fostrăinat aşa de mult
pare că nu mal este om, Se [portul ca fn unele părți din Mol:
ae ctisă ca, Volial Be Inimă, | dova si prin nord-estul Munteniei,
să vină și mal rău. Ain BEEMĂțA inte pia el
“Cornel! Bzău, lar În lova prin Covur-
a 1ul, Totuva, Fălett, aţa că afirmând
" cele de mai sus, cred că nn sunt
vielima unt greşeli pe care o pol
comite mulţi:
“prin influența
said
x
Dea de lAției vecine, așa |
cum am arătat lutriun articol prece-
dei
at.
Acolo Vinde orașul ni e decât un
conglorierat de Se de dire
rite naţionalităţi, influența e covâr-
“ | şiloare. Gazul e îl orașului: Bila,
e
țul Brăila n'al să mal poți vedea
adevăratul port naţional,
Odată cu pierderea portului a
înehisoareă. Dar în |picti! şi jocul din!
lastrăinări mn se
= irescă de pictorul Bassarab, expusă
Dalles 3 cadrul expo ziţlei Munca legionară tă.
După d anali:ă GA
e.
stărilor noastre
poate bedtă imed
nu
Fi
hi
-
al
i
ul „port naţio-
on; tă ge Bi Să
ci
iri economie
ii,
î
[i
i
duală. Şi er
ral 0 Ea
dialeclic, pe
Ionescu şi pe
pe Căpitanul
i
i
je
i
j
|
i
i
sr
ji
gură despi
de retea
i
conmervureu și revenirea da vechiul [ele ie sui
E] Ara oiulsul
nostru "port și joc. ap [in
N
CONSTRUCTIVE
(Urmare din pagina l-a)
stăm eo destrămârea| Cum mama fiare a m rr E e
ete cu! pe ora E A ru
za chalcă,
trebule să
2
408 și
n
fa Aa.
:
Ei
3
că adem cur
ne. asumă
âtă . preme
dlsenjică
Dăr |=i. Cui perjeciete ]ui maniere nobile
i, Incepând. dela
fi iai distinși în-
hori eram foarte
7 Se arătă pei
fesorit riăttel u-
nl de stă) r 1n
se introduce tul
is să Țre 8 pdl.
noasiră spiri-
i D. Gheotphe d. de Ferenezm ne-a
Dlui | trimis acum &ălevu zile o nouă bro-
I. Un siniplii calet
ni cu ari
erinţele
ue din
icule. Despre, unele
aehii Edletha dăp-
revenim, I tn
de Faranczy me dă
[ta drumulut,
de Ferenezu ajunge
indu-ae. esențial de
4: maoniari, eă noi
je! in calitate de ue
Dacilor, eu
Wngurilor
lar ar.
prin
d unpafii, sub:
, d. de Perenesiy
= Jenin Sau buc
naţionale.
Berencry trece Ta în:
aria noastră polireă
sabiintază că diel
i înteles tele mo-
iau ulai drepturi e-
epale și Hbertăte
hetorma, agrară” d
Ion Abra
jeres TAMOK Mi
șI Budapesta când
animă 20 ol
atetca erkme, minte
lic e cât să poale
Ei an da! până atum
ni problema prai-
edr astm e eng
A cu problemă. Văla-
ca ei, umori! cate
poata cere dreptu-
au nict drep-
ri de. popor
e. net pen. | babie
și alei
cale mai |,
Sfinţii 44,00 de sm
Catolic: Copiii ueisi de Irod,
Protostant: Copii pclsi de Irad,
Mahomedam: 30 Ohinl-Kade 120,
Paisprezece mii de primei mu...
înd a venit Mântuitorul pe pă:
mânt, în chip dă prime, peslit
Țiind de magi Rosal, s'a In:
/ricoțat Irod de sosirea anni Împă.
rat al ludeilor, edre abea să-i răpras-
că domnia Iul pământească,
Atel m hotării Ră ucidă praneli
dela 2 anl în Jos, după vremea ade-
vetilă laț de Jilăsaţi
Şi e dmoroa prunci În mutre ehi.
part: pă bnli f€ tal en sabia, pe
alțit n lobia de piatră. pe of îi
ndrohea fe pământ. și M călca cu. pl
etoarele, pe HU 1 Siabima cu mâl
nete, pe mil! PI rapea și 11 dexptea.
pe anii 1 îmalița, tar pe alții 1i tă
în două,
Din care pricină, plângeau maicile
cu amar și strigau până la ser, smul.
pânda-și. pătul, fapându-și hainele. şi
trăpurile Tel sant plini cete tise de
proorocul Erente. „ls tn Romă Sa
mil, p p
ami Rabi plm
[și mu puiea
mai
A fost uciși
pranet. Dar ta d
deapra In
Inotare,
pietdațetor
tremurAtara
ascunse. rău şi-a
său suflet.
Încât, după pu
ri tel ce
entnt”.
Aă a prertr
prumeii, patsprez
fb sporit ecata ini
nezeu
Fibimilian jiroto-
Burueni de leac
Iarnă, și în dedsebi aut de să.
biton după masele prea indestulate,
mimie mai bun Ea tin ceai diritro
floare sau frunză de jeac, Aţi fost
vrotdată în dugheana unui herba-
ist? Numa! așa vă puteți inehipul
câte burueni bune sint pe lumea
asta, răsfirând frunze și petale ua.
|eate, palide, cu miros uitat de vară
depărtată. Sunt ntătea: romanița
cu dinţi albi, Antaub, josnicior. TI.
sape stimulante, asiingente, diu.
retice, peci 4 calmante: men_
tă, mellcă, sunătoate, păpădie, gen_
Hană, naibă, tel dodbeal,. Flor şi
ierburi dătătoare de sănătate.
La herbariit ma! se află şi ceaiul
i de Java . zis Orthesyphon care n'ar
la trebui să Ipsească, în nici o casă;
si alta-nou venită în Europa: „Ma.
Este) o infuzie, dar e și o bău_
tură națională a câtorva state ale
America de sud, (Brazia, Para
guy, Urogusy, Amentina), e un
cea: tonic; nutritiv, auuizetic și e
eonomnie. Numele îl-vine dela o tăr_
tăcută micută formă de pâră
| (tbrmă anume dată tn Menu ds.
|ventărit). în această
|'face infuzia, și tot
Ajutorul înut tub
eta!, bunăoară
si prevăzut cu păi
strrcar
iroenists”
Tată infir
bunij. de
Put. 4 tă, se
În comerţ. Se pune în târtăzuțiăi o.
Fr: soare, cu sau fără.
|zabâr, se opăzeşte eu apă flartă, şi
în nopțile aces. ; Peste două tre! minule se poate bea,
tea de tilburiidare, bucurie dică se poate suge ca din bibetan.
tristețe dumaczelazeă, I-7if. | Când tărtăcuța sa golit
[idle Ferieităjui Aukustin. Nu ştiu toarnă apă
câți JE vor fi tatii 1 noi, [ie chiu: şi! Mat&-ul e mal aromat Până la 9-10
muniai de săritori. ŞI mu ştiu că)i se | intuziuni, Se bea sează, îri familie,
xor (i gândi), fără ele, la marele fapt | în teuniuni și sindrotii Trecând dei
ni jui Ghristos pentra nbi oamenii. la unul Jm: nitur înică tărtăciță ne
A reptii) do mai multe ari poate | golește şi se umple iarăgi. Tubul ră
meditaţiile asupra Vai câ be Ti
e puțin ârgolia ln Fericitul Anghu-| 0o€, Mcelnt, dia care, fecăre m
Wu față de ndit Ei atriboe tot bi: | dense 1a cele bilei E E mă
bele, toută pulerea, toată dengostea | şi
şi toate cauţi aimai lui Dumne. | E P7El. Şe tac. acum tăztăeață dă
ze
şi lui Ghriatos Nol n'am fost şi
ne-a făcut, Şi noi mergeam spre
pitlre şi EI pei răcurapăral, Da! |
b-a Fâstiimpărai chiar În marginea |
prăpăstiei, Ac s!ă semnifieația ma- |
relui act al Naşterii. Koi murixerăm
ME Chrstos, Mielu li Dumrie
zeu, toborit printre muritori şi |
sa lăcul om, numai ca să ne învie. |
A Îmbrăcat moarlea și a invins
Doartea pentru viața noastră. CAL de
mult tzebte că ne-a tubit! El, cate a
emnht-€u sânjele său răscumpăra
ea moasa Și dintre AA căți bşi | Î
mal ailuc dare aminte? Şi câți, acum
in actale zile ale Deannului, au ştiut,
cal puțin un ceai, să se bucure, aşa
aț atunei păstorii şi
imeril? Dar să fie trișii. așa cur
1nsuți Donul & fost?
pisunlem ineă__tol „in. șărbătarila
Datanului, ŞI poale că inima unora
maj apieapiă invățăturiie cârțilar | Kârnizoana,
noătură erepiint. Rebrătue âci pâteva .“ = anca za
frate din Loma de Kompls, Propăgmitla De Galca tiriimului paganda temeinică
Când isus nu se aaile vorbind in [este de un deosebit ineres măi îles |aulva şi ea cea de
inima ta, orice mângâiere e zadar-[În legăturile noastre cu străttuli de- | adi,
nicăs dacă lasă E) iţi spune măgar o [oarece În afară de
sigură vorbă, vida
simie mângâiată, tn
Dare Maria Magdileda n'a săritciițe de nmătră politica,
indată dela locu) unde plângea, eână
ina spus Marta: A venit invățaterul
si te cheamă?
Fericit e cvăsul când lisus te[d,
chiamă dela lacrirai la bucuria tu:
fletească
tiibur, (n Gerniânta, de
girit „dar felul de a
a rămie arelag
Ani băut Mate, am tr
AZESU uşi loa?" UI int atât
de mul! pe d, d, Fere: ŞI ne 1ă-
tistodză desizar pe toți. Dar măi
ales pe el; care crede ali de malt |n
just! (ie sin. regulile luptei. EI este un
nobil, secuiu, și și-a lăsat tulul, ebtar
și pathosul hat, pentru dcesle exi
stecițe abstracte, Acum este la mijlo-
Zul vicii. Î văd aproape în jlecare
şi cu sperantele incurabile că tolași |
jungă la bună Inţelegeze
ŞI pate mire popaura, Na luplă pen-
fr ciniza himenni th parte, ct peniru
d tuturor. Ațdl tie singur însă
dar cu alata inimă.
d. de Ferencsy e tin eavaler |
adevăral, și nu de, ronfunetară.
Hungă sonnul ca şi cea
desi d virtile în minus
Pentiu linie, pentru siri
strălucirea ochilor do; j
taţi tainele lerbutilar
cu allă dată bătrâni
Arh relua! acu:
uman
imimule, Despre nceste
fe băuturi o să mal stin
Lola Ionescu Marit:
rp și ineslimțitar este su- are eficacitate,
Dejul fără lisus! Cât de nvințelepi [Flcltă situație
și de pustiu ]ţi este suhetul, dacă do- |atră de
reșii alteeva afară de lisus,
prlr
este de mai mare in
tirigii nici propag
- [uxici veniiul nu sunt
ha cul
File ca un rod
înfăptuiri
reeție,
ereaieă este răi- |ăcestea În
Apocalipsa”,
Iu partea doua vom sri
m irebue organ Ș
abial de. implini o la»
E ce ar privi problema 4
sal cl
RE mart aere
plată rigăduliă clor“ Îneeredu di | ie atât de ea,
etnice ve Biruh îi bol dal ATi
să maţânee un oeunut vel, spune | enpisat, egala 00 i Me re
dei ce 3 poate tace
| FIGURI LEGIONARE
UN MARTIR AL MUŞCELULUI
ION STANCU
Cea mai mare bogăție a unei ță
săi. Era elev, premiant ai cla- ra A a
aia lee d ver ne: a economiei naționale este prețuirea
România ţară care are de to
Bconomica şi
aruncat, 'ai-
Bpa! vrin
fie. pre
ldețece ale ma-
e nozatre au
Inare nevoe
E până acum 50
SELOR
jcării Legiona-
na, constatând
19! poate pisi
n
istoria
neamului românesc
Scopul ej este atât de inalt, înzât
atingerea lui înseamnă ridicarea
țării cu o treaptă mai sus În scara
valorilor şi bogățiilor europene. In-
eeamnă maj mult. Independența e€-
conomică a României. eliberarca ei
de eub qutela străinătăţii. Tributul,
marele tribut plătit până acem
ce constituiau sursa nonstră
de import, se va schimba întrun
mare câștia naţional. Se va schimbn
în izvor de bogăţie națională.
Dacă
AEssă
|
E
îgivă
îm trecut nu sn înțeles lu-
crul acesta, nu s'a căuta! eă fie fn-
țeles si nici statul, prin condicerea
lui mioapă, n'a făcut nici un 10
această direcţie, nu înseamnă că și
azi trebuie să persistăm în acenată
ituație de dureroasă nepăsare.
a legionar, e viață si muncă
caltură și progrea.
Dar o viață de dolce farniente şi
nici muncă de mântuiala nici cul-
tură de supraftă şi progree pe hâr-
tie. Este încleștarea supremă a tu-
turor forțelor, a taturor românilor,
în lupta de refacare si consolidare
a țării, luptă pe viață şi pe moarte.
Căpitanul a murit pentru izbăvi-
Jangul şir de raartiri
și
ia păru
i o constitue
materie pri=
7
[i
B
E
|
la sate.
fpărului de vore
în de către ele
nu se mal
îdistemului de a
prin pârlire şi
Emlipească pe M-
ij
E
i
matarii prime
şi valorificarea
isenrna comanda
prime.
[nl de colectarea
ie ei de deprinde-
5 viitor să nu-l
rea
legionari au căzut pentru triumtul
unei credințe. Credința Căpitanului
in strălucirea Re ca soarele
E până acum din
li si bidinele.
pilda se fac sfori.
Hi saltele plus
buințări. Aceste
ce si la noi ecă-
Sub noul regim, lupta a aparat
cu toată amploarea în ea fiind an-
galat întregul neam.
Dela bătălia fierului vechi relu-
ată şi ordonată de d. comandan Ho-
Tia Sima, trecut In lărgirea ca-
drului de activilate. Mişcarea Le-
alte multiple
obiecte na se poţ
pând de sarcina importului? Desl-
gur.
HARTIA ŞI DESEURILE
im planul C. M. 1 MP. au fost
prevăzute toate băt | riaga des-
făguraze de forțe Il birui
risipa. Wăacuil țara de
Va căuta să
Pentru și
Vant fran-
nu se pier-
15 ăscste
noi.
si tot
va constitui primul stoc de ma-
nor et Ja ui nituit
t
să ee foloseaacă de bogăţiile el. Pen-
tra necesitățile noastre economice £1
voe de puţină osteneală, de puțină
înţelegere n rostului munciL
Când manea de care am fugit toți,
nu va mai fi o sarcină ei o rusine, ci
o plăcere și o anogre, atunci şi nu-
maj atunci tara va fi o putere și tă-
ranu) un eepodar îmhritugat.
SCOPUL BĂTALIEI
Astăzi BAldiille ce sau pornit, ur-
mărtec procurarea și producerea de
materii prime prin recuperarea, ma.
terialelor !scosae din uz. Dar st maj
urmărește in acelaş tirg si educaţia
hai până
si folosită,
pret deosebit sa nas
cârpele, de bumbac, |
cari se ard, se prăvă
Bou. Un
zdrențele.
cânepă. în.
fără ca să
titue o ma-
ştere
Exploatarea sunoelăii gropilor de
gunoaie poate duce
materiei prime foariei
de industria textiin. In
bricile cor mii de ka:
Prefoctara judeţululi
rut pediru o fabri
zârenţe de bumbac si
a-i da posibilitatea să
sigure exlatența n
Dencela Coman
Nor prime a
Treptat, treptat, românul trebuie
inviat sk proțulască ori ce lucru,
ar cât de mică înemunătale ar pre-
zinta et
Din cauză că um fost indolenți.
nechibzuiţi și mai ales risipitari din
cale afară multe bogății sau pierd
zadnraie. AID crezul că tund o ţară
agricolă, na e nevoie să ne im
exploateze
tari.
rocura și acontea. saf.
ln viflizarea celor mal
semnate materinie de
strânge materiale net
Mor CM
e
Desvoltarea in.
dustriei naționale, n'a atras nici ea
ţia toștilor emducători” Sa pre.
se importe do alte ări, ce.
ace se pulea Săsi și ja Doi cu pu.
țină ostaveală. Am preferat aă fi
Wribulari eirăinătății, robiţi ecome-
1niceşie. mu AracĂtusali si sutpâni po
ațtile romgtre
a
e de n-
sine în Franta A» Anernă
CREAREA DE N MA-
TERI! PR
Se vor careia uuui Milarii prime
cari până acum 1 nu 108 spaidera-
Antic! sângele. în
papura, trestia, siiubul
ahinda, jarul, eimburi
taiata de dovleac, e
suri. sămânța de tatal
germenele de porumb
Cine aa gândi că
re întrebunița
de untmale care Să Warsă pre_
tulindemi, are o mare Bmportanță
ca materie primă Este căutat
de induairiile la fabri Ingrăse-
minielor chimice Petra arenurile
agricole şi pentru ro pentra
brana pasarilor ei ani
CI ba azatin “Datiaăe
valea ==
Fa VEZAIU ŞI VETI CREA BO6ĂTI MU
AN BĂTĂLIEI MATERIILOR PRIME: E BĂTĂLIA
imatui,
oa, incit za rămâne
Din sâmburi guiDAA, ÎME şi cale.
Maite aăminte ee pot exifate uleiuri
Sle munca, cea mai solidă temelie „apus =.
oricărui lucru
“dar in care totul se risipește
e de Mişcarea Legionară
Prin distrugerea jor.
Oasele care se aruncă cu atâta u-
garință suni intrebuințate la fabri-
carea săpunului glicerinsi. unsori-
lor, 4 negrului anima! (pentru fa-
bricele de zahăr) a cleiului. a pela-
bnei, a ingrășâmintelor chimice
entru agricultură si viticultură.
Necesităţile anuale ale industriei
româneşti sunt de circa sase mi-
Ioane kA. oase,
Pentru acoperirea acestaj
tăţi, fabricele sunt nevoite să re-
curgă la impori. Bătălia oaselor.
vrea aă ovite importu) printr'o co-
lectare rațională intrepriusă eu dâr-
enie gi perseverență. Astfel va reda
circulație! şi prodacţiunii, materiale
azi pierdute de economia națională.
lui de porc
te extrage un ulei superior ulelulai
de ricina
Prin tăerea papuroi şi a trestiei,
în care țara noastră este foarte bo-
gală se dă de jucru muncitorilor
noștri şi în loc să fie expedlată pes-
te hotare, dimpotrivă poata [1 prelu-
crată la noi, câstiza! revenind mun_
citorului român si statului român.
Din fibra de papură se poate face
cea mai fină sfoară. pulând inlocui
sfoara de Manila gi iuta. Câte cu
se pot face la noi în țară. Sa gândit
cineva serie, până la Mişcarea Le.
gionară, gă ee întrebuințeze lot ce-
eace ni ee părea demn de arumcat
sau o povară prea supărătoare,
Nimeni. Toate bătăliile de acum
că şi cele viitoare au un caracter nu
numai educativ dar și naţional.
Când fiecare se va deprinde să nu
Tai risipenacă, să adune ori ce ră-
mășiţă, insfârşit să înţeleagă că ta.
ta această muncă nu o faca în za-
dar. ci pentru el. oentru bună sta-
Tea țării și a lui. auinci și România
Ya îi o tară bogată şi pulernică. Ger-
mania a ajuns cea mai mare putere
din lume. fiindcă fiecare mospodiriă,
are Rrijă să nu se plardă nimic. |n
Elveţia depildă se va vedea şi pe
drumurile carj urca pe munţi câte
o bătrănică plimbându-se pe dia-
tanță de km. și întorcând dim loc în
loc baliga găsită în dum care după
ce este uscată este atrânsă și trans-
poriată la centru de depazitare cel
ma! apropiat. Baliga este un bun
ingrășemânt a pământurilor al cul.
turilor prădinărești și necesară în
multe alte întrebuințări
Acolo, în Elveţia supraveghetori
canti-
se plandă nimic din ce ar putea ex-
trage materie primă şi (olos mate-
rial. încât si-n îngăduit de pe ur.
ma acestor imense venituri națio-
nale. ca să plătească chiar funcțio-
narilor speciali
Daca și noi ne vom pătrunde de
importanța ce o reprezintă atâtea
lueruri nevalorificate, ne vom face
o suficientă educaţie economică. si-
gur tara va prospera si mai târziu
va putea şi România să păsească pe
urmele Germaniei și Elvetiei
căril Legionare comunică :
Hoglescu Alexandru şi Radoi
loan din organizaţia Braşov sunt
eliminați pe timp nelimitat din
Activitate
la Ţântă
ARENI, 24. — In ajunul săr-
sa Fate Crăciunului, garnizoana
boeală a colectat prin!
= camaraderească suna
cu mult maj Fidicaţe decât cele sta-
bilite prin ordonanţele afișate.
*
moale carele de lemne venite in
Şi Mu MUNCA NIMIC: CEEACE ALŢII AU PRĂBUŞIT
SĂ RIDICĂM NOI PRIN ECONOMIE
comestibile și imdus!rială Din col-
“ ahinda se fabmieă lanul
pentru tâhă
rii
Din eermenele porumbiiiiit' me na
ajunul sărbătorilor la târgul Țânță-
reni au fost confiscate şi lemnele
d; te in primărie pentru a fi
vândute prin Iteitatie publică întru.
ESCLUDERI DIN ORGANIZAȚIA
LEGIONARĂ BRAŞOV
Secretariatul General al Mlş-| Mişcarea Legionară, pentru fapte
Hojbotă Leon, Deliman Petru, [şi ordine al Legiunii.
pr.
1 Timi:
soara. cam, Pârva Gherasim secre=
tarul reg. 1. Rusalin Olariu șeful
jnd. Severin, loan Macinescu, ațu-
tor şet jud. Severin, cam, Traian
Laza Pref. jud. Caraş, Btrăin Dra-
gomir șeful jud. Caraş, instr, leg.
Liviu Neda, ete. d. comandant Pe-
traşcu a sosit la sediul legionar din
localitate, la orele 17.
După o scurtă vizită la sediu, a
comand. Petrașcu a asistat la o șe-
dință de culburi ținută în sala CA-
minuluj Cultura. La intrarea în
sala Căminului, înaltul oaspe a fost
intâmpinatfde cam. Simion Buda,
şeful garnizoanei Anina, câre i-a
făcut cuvenitul raport, precum și de
oficialitățile locale în frunte cu d.
ing. Vasile Poboran, Dizectorul MI-
nelor U.D.R.
ŞEDINŢA
edința a fost deschisă de cam.
Dragomir şstu! județului. După for-
mula de deschidere, cam. Buda a
salutat pe d. secretar Petrașcu. Apoi
cam. Dragomir a citit cu o dicțiune
impresionantă „Gânduri pentru Că-
pitan”.
Aşteptat cu nerăbdare de un pu-
bile numeros constituit din legio-
nari, prieteni și numeroşi alți mun-
citori, funcționari şi ingineri minleri
din localitate şi o delegaţie poe]
tând d etnic german,
"can. Petragcu (şi incepe conierința.
Conferențiarul schițează puncte
de doctrină legionară fundamentată
coman- |de Căpitan și continuată cu fideli-
tate în duhul Câpltanului de leglo-
au supraviețuit cumplite!
Prigoane, E
interpretând textul formulej de
Vorbeşte apoi, despre opera grea
de reconstrucție morală, socială, po-
litică și economică pe care tcebule
sio realzieze Mișcarea Legionară în
cele may dificile împrejurări,
Atingând — în partea ultimă a
conferinţei — unele probleme mun
citoreşti, cu caracter local, d, co-
mandant, asigură asistenţa că Mlş-
carea Legionară se va ocupa și va
găsi soluții potrivite şi pentru cele
mai delicate și sczătoare probleme
muncitorești.
Lucrul acesta insă necesită fimip și
muncă de mieală. Până atunci,
muncitorimea minieră, să se gân-
dească la datorie, la postul de 0-
noare al muncii grele din adâncul
pământului.
Intreaga expunere a d-lui comand,
Petzaşcu, a fost un șir de imagini
vii în care legionarii minieri din
Anina, au întrevăzut spiritul de
jertfă cerut de Legiune, spirit di-
namizat de cohortele de mastiri
cari au zidit cu trupul lor edificiul
noului stat românesc.
In cântece legionare, intro at-
mosferă de elan creator, ședința se
închidel d, comanda Petraşcu rămâ-
nând să se mai întrețină cu șefii
de cuib,
La Orşova
ORŞOVA. — Sâmbătă seara or-
ganizația legionară din Orşova a
peimit inspecția d-lui prot. Nicolae
Petrașcu, secretarul general al MIş-
cârii Legionare.
D-sa a venit la casinoul român,
unde tocmai se terminase concertul
dat pentzu „Ajutorul legionar” în-
soțit de d-nii Pușcașu, şetul regtu-
nel a I-a legionare Timişoara, Rusa-
lin Olaria, șeful organizației Jegio-
nare a judeţului Severin și un grup
de legionari,
Raportul a fost dat de d. Ştefan
Dumitrescu, şeful legionar al plășii
Orşova, cu un detașament de
o sută de legionari.
EXPUNEREA D-LUI
PROF. PETRAŞCU
Deşi obosit de dram, venit fără
intenția de a vorbi unai public ne-
încadrat în mișcare, d. prof. Petraş-
cn a binevoit totuși să vorbească
despre fenomenal sufletului
nar, întrun ton calm, cald și prie-
tenos.
Sufietu! legionara incepat
te
ferinţă, Dar În răbdarea sa legioni
rau nu asteaptă ca binele să vină de
1a sine, ci acționează pentru realiza-
rea ini. Legionara! este religios, dar
nu est fatalist ca să aștepte ce va
da Dumnezeu. E) știe că Dumnezeu
a lăsat lezi care trebaesc implinite
pentraca binele să se poată realiza.
Legionarul face rugăciuni, dar nu
așieaptă. Pentru el rugăciunea are
contrarii spiritului de disciplină
Bucureşti, 24 Decemvrie 1940.
HORIA SIMA
legionară
reni-Dolj
cât aducătorii nu sau conformat
torizați să vândă lemne de foc.
Măsurile au fost comunicate pri.
mărilor vecine spre conformare,
SUBSCRIEŢI
PENTRU
paterea de a-l întări în
de a-l ține în nemișcare. aria
Nol nu ne-am răzbunat pentra su-
ferințele noastre. cum ar fI fost do
așteptat, Nol reprezentăm spiritul
autentie a! nației noastre, iertător
și blând.
Vorbind despre rolul femelei în
statul legionar, misiunea naționala
n acestela este să fie mamă, să facă
copii mulți şi frumoși. Femela Jegio-
nară nu trebue să fie amazoană
care tropăe în bocanci, ci mamă îu-
bitoare.
Expunerea d-lui praf. Petrașcu a
prodas o adâncă impresie în sufle-
tele ascultătorilor, cari l-au aplaa-
dat cn căldură.
ŞEDINŢA DELA SEDIUL
LEGIONAR
După plecarea d-lui prof. Petrașcu
a ținut o lungă ședință la sediul
legionar sub conducerea d-lui prof.
Olaru, șeful organizaţiei județene,
asistat de camarazi Marinescu, șe-
Du ajutor al județului, Ştefan Du-
mitrescu șeful plășii Orşova, Con-
stantin Bântea şeful ajutorului le-
giomar din plasă și al garnizoanei
Orşova, prof. Dumitru lordănotu, şe-
Jul propagandei legionare din plasă
și în prezența şefilor de garnizoane
din intreaga plasd.
PRIMUL TIRAJ
revista
din
SAPTAMANII
DE CRACIUN
S'A EPUIZAT ij
IN 2 ZILE
AZI
a fost pus în vânzare
un nou tiraj spre a sa-
tisface toate cererile
GRABIȚI-VĂ DACA
NU VREŢI SĂ
SCAPAȚI ACEST
NUMAR
EXCEPȚIONAL
Care se vinde totuşi
numai cu
10 LEI
SINISTRATI ii
Puslicaţiune de licitaţie
451940
„ordin:
Geniniui aanitar i
p DURERILE DE CAP+NEVR,
SI COMBATE GRIPA
e
Ttrun articol anterior „Pădi
area
în gândul și suletul- Căpltanuui”
aim arătat câteva momente din care
putem desprinde, câtă gri ă purta şi
lune nutree O ul n
ia bune E
Oricât am arăta și oricât am
serie în acest sens nu vom u-
Îmuige niciodată să redâm în adevă-
ratele dul şi sufletul
proporții gâni
Lai pentru pădure. Pantrucă nimeni
NB luminoasă trasată
iulta pentru Neam,
i economie! națio-
„raționale
Bi fără indoiala, ai
turce rom Puieă [sedintele Oficiului Joon) da mira; |esanda dei
Deschiderea şcoalei de ski dela !
Ceremonialul-Organizarea și funcționarea cursurilor pr
PREDEAL 28 (Prin telefon), — VIlor râviă în atntvilatea 6. amara.
In prima zi de Crăeiim, In arm 10, [oară n părriânența
avut loc in sediul Oticipini ioeal[ia Căbitan, care a fiii forte mult
Se turism desahiderea Beodlai de | acestă îi aie Precibaţiul pă
sk! dela Predeal, de sub organizarea | cate le-a dimoneut unde a ficut
Direbtocatului da munte, cu conout“ | ski.
sul Ofietului local de turism, In ca- După Andinta murumerii îi. pe.
drul unii timp admirabil și cu o a [eat
SSlenţă numeroasă, a avut loc -steş- | rile de ski. târe uemetaă ulita în. taţi; roca
tania oficiată de preotul Veniarnin | tra orele 10-12, Pentru
Rangv. Nea că, Minti, dit SII, ză; [a care:
Au asistat d. di; Bteopoa di pair. | Cută felul următor: ingtrtcieie= | Pecare
tea Directoratului de alte: frații | 98f. prot Cami Morțun; initematori! brie
Tiţeiea; col. 1. Grigortu, primarul | Sorin Tulea. fon Nan, ai emana nina
Orapului Prodeni: Ilarion Popescu. | Gli. Tampa, Al. Iacob. O, Zi U |du-ma în ui
delegatul Directoratului de munte: | Pasou pi AL. Toma, lar instrietori fractotuhu re
prof. Cami Morţun, candueătorul | asistenți: Gh. Chiraieeu, AL Lepii= | grupă IA alta
tehnic îi șeoniel de ski; It. Vargoti, | datu. Ourwal mâj benefieimaă de sut.
inatructor de ski; N. Albaseu, pre: | viciile uniri lest german reco-
d-na și d. Barbu Siujanachi; t. |n sosi mâine, precura
univ. Florin Tor, cu fiul! de Vrei struc
|
ii
To%
HA
= ocele 10
a.
:
„| dintre nai nu sia ridicat atât de sus
fi nu a trăit atât de intens
marină Du Motta iz cu to | A
e și frumusețile lui. Pen- Eredinoios în lupta
tru că nimeni dintre noi n'a lubit a i
Neamul cu atâta înflăcărare. Nea- E Sditarea ni în
mul românesc pentru care F
EI vrea toate pr
înti icie Aștigate
re granițele câștizate cu luptă, Mitare gi o netă a-
credință şi sânge. Del ce au con
E
fa
mai mult din cauza lăromiei ai ne- st [ pentrucă ntcăeri
prevederi vechilor zegimiuri police = eh tanititoare
niste, aceaştă este pădurea administrarea
Peritrucă
durea odată distrusă, nt
va trebui si aştepte o sută de ani| nani ei
pentru m se reface la loc, ŞI când ş lăcomia, ind. | |
distrugere nici măcar nu «a H] şi delâsaren,
folosit poporului băstinaș, care nu- . npătarea, inte-
maj a jinduit lingă en, așa cum a [ idăălismul și hărnicia
fost cazul cu pădurile României, n | ghiulara ale con-
căpătat în gândul și sufletul Oăpl- i legionare.
tamuhit explicații și proporții de cri- d fi aub cer legionar, | |
mă națională, bu darurile Dum-
vor trage invo-
ă si din viața
Wenmuluj romă-
Haeroiu
g
CH
| £
Două a zuri
de lojgevitate
vit! a UCI le jAeură sa
phduriar: Una este linia pe“care se |S/ns dis a. deslă dâ,115 ani,
va situa Mișcarea Legionar. Mare |săteanul A hdronie, din comuna | Se
=Ă Cotâraaci-. Va, a -|E
Până în ni momen bătrânul
s'a bucurat U nina ânatate,
+
— Im gamuna; Cer-
n Matăi ea: mal bă-
Săcele, “Paraschi-
viaţă nu a fost nicio:
si s'a bucurat de o
Ei
=
SE
ş
RAZBOIU
Bia
E:
Cu această luminoasă linie și
această hotărită poziție,
rustoarnă
de m : t-
de spirit, toță conducătorii deatine- e chineze dintre cari
pă cetățenii de baztină, obaziia je iod sigur, lar oele-
ieri dez altfel și îşi vor Bu dobarite.
“Tocmai spre acenată nouă trane-
bor
Popa, membru În itetuj Ofiem. | curma
: Ni Doe: tonailier tehnie aj Directoratul
pata ele. |d. it. Ion Vergoti, ingtruetae ori
ei, ete,
la
dr. Bteopoi, Gupă terminarea | dințată camaradului
A recomandat, | peseu.
lui de turim: img
Barbu Soorțdanti,
VL şi instructarii
i iclului. religios, ONEAZA
f aviate, „intrega | ME7 e ul a CUM
i A, numele organizației sportul to
de strămoși casti A iei. E mânete şi al Direotoratiiui da avu "ŞCOALA
eul cum
de ski
ŞI dacă este vreuna din - bogățiile e BI cu binefacerile ea |n toat
Cupiul german Masie Herber — (ae Baler intro exhibiție la St. Mo-
ritz
e atei *! Programul activități Directoratului Munte |e= ss:
ta
În cadrul aetivităță directoratului traseu, campionatul internațional de Andrielonia a inmușnurn
Munte sa prevăzut următorul pro- slalom; ski pentru incepător
ram:
Sâmbătă, 25 Ianuarie 1941. cam: [naţional de foni
: DST DISTRUSE i r-păil Suraia- Furnica ; ra fe
d, la
internaţional de coborire 2 Februarie, campio- —
României la
Dininecă, 26 lamarie, pe acelaş | Piatra Mare.
:ISelecţionata bucureşteană de hokey, „A
:|care intreprinde un turneu in Slovacia, | seu... n...
a părăsit Capitala ge rate
sitnya altfel acţiunea, Prerierlb oana e Echipa Capitalei susţine primul joc, Duminică, la Bratislava | ===
dela Predeaj, anunțând, câ; | Şodala de aki dela Predeat este [aurii pe : Mann
44 teza, Directoratul de mun- [unica şcoală care funețiceeamă îi | Timiș. e scop:
şi frumusețile Țării cari au suferit p. fiduită importanță | te a deschia astăzi scoli de ali,
pe TOI in. [ln Punct tehnica
calitate; înglobează
Recomandă instruatorilor și eje- | structarii și caută a interesa pe toţi W
ŞTIRI SPo!
Reprezeritanții di
sklorii care sunt în
să urce în mastyul |
*
La Sinaia. pe te
de lângă Porcărie, a
MA de ski,
La Cota 1400,
ranjează o altă șc
*
D. dr. Rudoanu, direc
rilor de munte; se: ai
Dor, În care cabană d. p
ajataţ de un număr ue
elamani
*
La Postăverul se pre
ba data de 11 Ianuarie
unui curs de ali nl
darmnti alplni. Acest
+
Poiana Braşovilu
Vineri, S1 lanuarie. campinoatul mați, la care paru
Brayov; impozant,
Dela Oficiul de Tu
ofiune, cu incepe
sambria. 1940, un. biro
Li apel
7 3
formare a sufletelor,
(Rador). — Sa dat
la ofițerilor şi marina-
din fata de război,
până la 19 De-
e snib, polia camiadel Mya Lusicea- | E pi Qul ar pieoura 4 sea
[nu "a idezey o” fetiţă a" soldatii | pia parohi puadul GICA Sinca. |. Aew-YoRIE, 26 (na
ăi hoorghe sntiai
oncenitral Vasile Ungureanae, Ant, : We |mondeutul agonțial
ap etrga e pe ti n cer VI Letea ina ne ouivăatare a Te [munti
Teofanu nutaghe ectăului și cel al | mireasă i A căii Leglonare. Senatorul
rog Bi Mihai Viteazul, lemon Fărenriun le leglonary. încolunate, | ORYALIUlui sa
mânlai
"del la ora 18.15 a părăsit Capi- urmând ca apel, în silele dă, 2 vii
tela, selecționata de hockey a (npi-[3 Ianuarie 1044-să particime. la n ME JA]
tale, sare, după eta Ai anunțat, fu ) gi
treprinde un turneu în Slovacia, - [to urmaarele cinci echii la,
Dondusa de Sandy Botez, repre-[Hratislaya, Banska Bys SR, ANȚA
%ontativu noastră are următoarea al-[ Vysoky Tatey și Presav, f
be rile Matohuriie sunt foarțe grele, find 7
Porlar: Dron; jooelani: Anastasiu | cunoscută clasa superioară n, hor- ISTANBUL, 20 (Ra
vi Sadowski; fnalatazi: Unla I-a pondeniul cpaajlel S
Hadu Tănase. Botez, Pană; linia Il-a: A find alcătuirea cchi- | mite:
Dimbuleseu, Tiţine! Teodorescu, „To- Pi fi antrenamentul sever la carc| Dupa cum anunț
moyici. Hezerye: Florin Popescu şi | Jucătorii mu fost, din tinip, spus, [noa Nalonali vu lua
le Costa. sperăm In o cât mal bună reprezen- Tamiorie până ln 15 Ma
pctupa cârițuată Joagă riul MA Suiorilâr ni ri în pelma | Vorbind asupra
mart eplasaro peste "graniţă, (ln PE tecţia nplională, re
Vralislava, cu reprezantaliva locală, | ses, A, „da, ageaj alt BAllonală, reacui,
ea aceste! legi ni'n
Sporale, mal ales În cec
lupta lunpotriva specu
a)
Faptă creştinească și . legi az
dpi: i a pdl, piară VOR RELUA VASELE AMA
la Călimăneşti TRAFICUL cu PORTURI
CALIMANEȘTI. „în bistrica'lincadrat de legionarii dn Igcalitate 3
| calitațe, sfânta. alu, RATA)
A i Mg să qi e Aire ăi tarife udez| ZONELE AFLATE IN AI
Sfânta mânâsire Cozia,
|] numenen pubile , eredineioa adi
ură ln sectorul Na. CA ai poată relua traficul ca
' Ă uucră
Boiezul-s'a făcul In slsteațu unui |pa jooujețe, IBlonare, mu dus „(etil |enăzaroa najloaali i]
ia zonale do răzbel
ă Aita ință
tai cer
până eri, n'a
bold de neprecupeţită
„mcesl sens. Pentru loji cei
uvarna! en se mărginea
a simplă constatare plata:
În care peste opireci
tarie se indelelni-
relor și unde
lăranulul este sirâns lega:
jdult să dea agriculturii
| ei adevăra! In viața econo-
i. munca câmpului In noi,
În aceleași primitive și mi-
proape ca acum o
amhtate de veac.
| nb surprindă, ncenstă afirma
n iți termeni dar cu acelas
ea a fos! confirmată dela
ublică, anul trecut, de că-
rofesorul Cornăţeanu
agriculturii pe acea
„discurs rostit cu prilelul
plugărimei, fostul - mi-
a spus că mvem incă șaple
i de lemn, cu care se gos-
agoarele.
El mnui factor cu răspundere a:
na i sa cutremurat conșilinja
reslitale a vieții agricole
cum nau iresărit, zeci de | din
en osele figuri ale poteniați-
şi munca
DFENSIVA AGRICOLĂ | B
sință Ințelea de Mi
CAO, aşa cum a prea oară
tonul, a pornit
când standardu
mil pentru
esențial ai
Intru depi
Tătina se chelluese
duinţ
scop
eontriboe
zică mu recul Dela deparlameniul | pe teren
anul a fos! pentru ei toţi, un
E Umeni pe care-l mane
D cereau necesităţile electo-
ndea pe acea
valorifica
la uliima limilă a pu-
linției Consiliului de ml-
Imi! următoarea secri-
prin faple nu prin vorbe,
realitatea și năzuește din răsputeri
acesta a fost insă cu priso- | să lumineze calea propășirii satului. [lem pentru o nouă organizare: a A: [personale nf
fulatorare in
Din partea secretariatula! genera!
| zi
tre presă şi guv=rn
— In numărul din 14.X1 1940 1o- | Anglia, este
eultarii suburbanelar Roşu şi Chiaj. | puterilor
na su cerci incă două autobuze pe | două
acest Lraseu,
Presei de pe lingă: Cabine-
in evidență şi semnniează
nentelor şi lnstituţiilor de
ingerile şi reclamaţiunile api
ziarele romiinu
5 aienția contribuţia ziarului
acțiunea de Indreplare a re-
de salixlucere promplă a ne- |!
multimii.
cală in luncţianhe ei fireşti
e ent a) aspirațiilor, dureri:
|selei de dreptate n colectivi-
D presa a devenii în
ție de guvernare, un fn:
rare activă In acțiuni
de Stat pentru indrepta:
reconstrucția țării pe
de moraliiate.
lăm cu deosebită satisfacţie,
colaborare intre pres şi
a da! chiar dela incepul re-| rasta enuză
Imbmcurăloare,
o plăculă datorie de-a
, că dinire semnalările
dr. sau mai cercetat cele
să E ziaru) „Guvânhil” din 2.XI1
a fecloma! specula făcută de
ii alimentari din Băneasa.
fimar i (Capitalei a dispus
Aprovizionării. luarea de
mumărul din 7.X.1940 ai
"sin reclamat situnţia de pă-
şi neingrijire a cimitirului
imar ui Capitalei a luat, prin
administrativă, măsuri ur-
indreplare.
NACHRICHTEN
: „Conducălorul” — zia-
3 urmălurul aricol inchi-
Veneral jon Anlunescu și
d. Edmond Funk din be
i
ii
i
îi
î
sE
i
j
i
|
con!
perienţă,
mediată.
serit Căpl:
să prelat clu
rel în:
spornite siră-
dn primul rână s'a pornit, în cele [186 8, dun În a ailuațle asemănă onre [i
trei luni dela Instaurarea regimului
legionar, e energică și met
Vinută ofensivă nartei
asigurarea
axime peniru n snlisface a
volle consumului
tele exportului,
Toate măsurile ce se lau |
tnmeniul agricul
le sus
ola care nra ea |N:
dueții
a depar-
urii au menirea, a | ări ac
acestui | apropie)
gând. Conferința rostită la Rodlo de | APTODIA! Și 4
d. ministru Mare aa
să Infățişeze rezultatele companlei | MUIală, n
apricale din toamna aceast
D-sa a preelzal că până În mijlo-
cul lunei Septembrie se araxe 650.000
hectare, Acenslă cliră a fost
astăzi la un_lotal de peste 2.
hectare semănate,
fit mitul energică a dzezuiie)
ȘI măsurile luate pentru disiribuirea
de sămânță selecționată. lugarilor, [12,21 „mal Atrânsa, și marea malori:
apoi concursul prețios al armatei cât
i eforturile agricultorilor
au dus In aces! îmbucorător. rezultat
care a Intreca! chiar așteptările.
Dar, ofensiva nu si y
primăvară începe adevărata băin!
naricolă, când cn *prijinul
Min de prietena
mania. se va păsi In o acțiune inten-
dându-se drumul,
hrazdă, celor 1000_iracloare_ pe care | răsboul ruso-japonez. Trainlul man:
ni le_vn trimite Relehul. Este & |.|ciurian din 1032 se dovedi Insfârsii [Onea e 0
mensă deosehire Intre ce a fost eri
și ce este astăzi.
Țăranul român a înțeles, şi
telene și mai mult 3
care este | vinge definitiv că guvernul legionar |rinlist. Noi nu avem .-inlențin sh cu:
înfruntă |cerim China, noi nu avem niel o
8 avut ca obieci
„Serii [impiedice
pe |a lumi
Sa inlervenii a $. T. B. peniru sa-
Lislarerea dolcanjelor. L
al d-lui general An onexeu.| rel Îi pal impare acum. Pactul nu este alicev
Mihai cerut prelungirea liniei nu
ae ir 38 până la cimitirul Crâm-
1i, urmâreşie | Ra?!
a ziarului | Primăria Capiialel a insintat
ce-
rerea la $. T. menla) apar imediat
B. pentru satisfacerea
a
LOCU
Răsboiul mondlal eu consecințele
sale mal apropiate sau mai Indepir-
Vermania, Mala și Japonia, Ele au
fost o nenorocire pentru acente trei
Din ncenslă caură ereseul
deopoirivă la noeste trei popoare, ro-
Ința de a se elibera de
limp. indelunga!
ări să |n ci calea unei colab
i a intimplat In
erelat între ele neeg
atmosferă de amicițle şi Ințeleaere
idică de atunci . de eând
German susținut pe amicn sa ji
ponia în limpul canfiletuini en Chl-
na, În timp ce nșa zișii democrați
Incereau prin toate mijloace),
nponta de n face ceva In
Extremul Orleni,
După acansiă ni. relatiile aermn
no-nipone au devenit și mal cordia-
tate a compntrioților mel au repre-
ta! cu amărăciune faptul că altanța
cu Relchul nu s'a pulut realiza În
anli cari trecuseră,
De două or! după restaurațin lu!
Mei]i. Imperiul nipon a trebuit să
1 [facă răsbni pentru o nouă ordine în
noastră, Ger- | Asin extrem orientală și penru n
sigura o pace jistă In ncen le
răsbolul chino-japonez și
o bază soljdă pentru poziția cure.
rită pe continent, Eu
ponezii nu urmăresc un teop Impe [4
pretenție teritorială, dar nol ne bi
siei, extrem-orlentale.
nouă ordine în |ume și |inia noastră
concurează — din plin cu aceep pe
cure o are Relchu! În uriașa sa lup- Își
tă. Pentru a realiza această nouă or. patronilor, AUD
viață economia !
dine în Europa și Asia, excluzând
necesară colaborarea
dirigultoare din
continente, Pactul tripartit
care a aruncat un arc al Axel din
Europa Cenirală În Asia orlențală,
esiă de o importanță mult suparivu-
ră tuturor! celorlalte. 'setinate până
decit
vonstiluirea une! comunităţi cu ace-
luș destin și el anunță o nouă epocă
În istoria lumi
Heacţiunale
cestul tratat funda:
In două di.
recjii.
După cum au declara! semnatarii
— In numărul din 6 Dec. 1940 s'a | iralutuiui, pactul anti nu se În-
cerat examinarea problemei indigui- | dreaptă Impotriva
rii terenurilor inundabile și valori-| nu este o aliunță ofensivă, Cu tale
ficarea acestora prin agricultură.
Agriculturii şi Dome» |desclă' uimire în Satele Unite,
nilar răspunde că experiențele de | anume cercuri au pului consudleru
nu au da! rezulialul concluziile acestui pact drept o in-
seonia! căci apele mari au distrus |tercurt de i tata impoirava Sta:
“haurile şi au produs pagube foarte [telor Unile. i
mari. Asemenea, indiguirile, au fost | lulindeni, că Japonia n'are nici o
In detrimentul pesrărillar căci pro
ducţia piscicolă a foal redusă din a
Problema va fi .
din nu În studiu, pe temelui celor| Cred dealiminteri că cercurile a-
Li mericane la care aro făcut aluzle se | ace ea
Primiţi vă rugim domnule Dire. | ordine în Asia extremă orienluia lu O oeeca, Ă
ter, asigurarea distinse, noastre con-
Ministerul
până acuma,
siderațiuni.
Secretar General, O. VLADESCU
Director, Dr. AUREI, GOCIMAN
SUBSCRIEŢI
PENTRU SINISTRAŢI
î
ge
| Gin! de Pier.| oliminarea dominaţiei juAeo.ca)
Ed Rae prietene în |iate „— Boemtea ani
produce baneru'a pol! extene ține
totu sub cate rând. impre: cu
problema 1
la). care era eu
a scie! pp. are a a
pusă | ocean.
e în ultimii 15 ani de ex-
prejurare, faţă de ei înmugi. Acea.| printre
stă utitudine este și molivul pentru | prească pai
care Generalu a intâmpirat subiil chiamă pe generalul Antonescu la
regimu! Carol numai descons deta.| București şi (i incrednțează guver.
in] nul. Generalul i acceptă perfect
faţa voințelor pe care le recunoscu. | conștient că ceasul acțiunii a su.
se ca ecinitoase pentru țara sal nat, Obţinână puteri
are | solute, el câştigă în ace
re pi persecuții. E] nu se înclină
Antonescu este un soldat
toate virtuțile ce caracterigează
ceastă protos une. Curh'en'a. ord.
i disciplina au devenit
principiile Statui condus de
După o dorumeniată inc
blografcă autorul descrie
| zrentele politice ele pi
ici unui Sta
mcesteu, după cum am văzul, cu
01 Însă am arătat pre-
lor cari irăesc dincolo de marele
gândesc In realitate la noua noasiră
linip ce vorbesc de impictăţile nipo-
ne În America, Ţin să constat că Ja-
ponin are acum. ca și In toldenuna, |
lor [iaare. Aici
dorința de n trăi în bune raporluri
politice şi economice cu America, şi
nel suntem de părere că America nu
poate avea decât același dorință. A-
meriea poseilă pren multe bogății ule
solalui şi subsolului. Ea nu
nevoe de expansluni
turi războinice pentru a asigura Îi
euitorilor săi pacea şi bunbatarea, ŞI
dacă totuşi America ur vrea să sabi
teze noua ordine din Asia extremă. |€i
5
0.
uită EI
depline
ITI
o
„ suprimarea
1 ne- | cari Toate. A trehi modurile ca ui
erau legate. rehu! lrenci
intern cât și cerin- i Ană când aceste qi
aceste trei națiuni stau | ră;
presă, proaresglăi pe ca
prinderile
tin să contin! |nomsteă. Aczi
în- [că In conflictul actual cu China, Ja: |adaplării, lor
con:
Crărlun, oi
Prsehl din ă
Imenţi
Se poate spune că eforturile Japo- Lei au „9 AN
niei sun! o parte din lupla pentru n | Ministerul ARAT!
nm piitut eo
praarot al |
aceste | lucrători, ucenă
a Cercul Militar a
rea aaiuriior ae
intenție agresivă. Impatriva” națiuni. mie joltta
In sala de festivităi
„Deslin comun n îsti
Alez. Randa.
popoare care dela
baştină. Sâmburele |
de azi e de accaţi
a! germanilor lul Hei
săturile sale esențiale,
care
pri și în afara granii
,
ful atașat militar
IM Buropn, sau de no
IBlen!ă, paparul ni-
EA, potrivit n:
se opună prin
cestor. înten
loate milione
de o terță,
BAI sun! între cele
iCari cer n fi pre-
IRI mul! decât ean-
INI recente dexfăşu-
IE putea efectin pe
RI nmienle intrun
iune niponă n'nre
Ară! In tensiune
Rusin Sovietică n
! din nau un
ins legată de (er.
pentru realizarea
pei și a Asiei
zarea
Fate vHil cunoseute, prin
le reali:
mânizării. între-
[Bdusiriale din țara
un semn vădit al
lulu! * constructiv,
[ legionar.
ri! pomului de
A de firma Em
Pasarab, penru
elor fabricii de
care -Iuerenză si
armnmen! paniru
Naţlonale, —
pe lânnă marele
An'reprinderi, și
hente româneșii ale
pentru noua
impuna de regii
u prilejul,
mumoatele.
ILOR P
de GENERALUL 0SHIMA
comerciale
UE
a! Japoniei la Berlin, EL sa consa-
Mlinâna mari succese, In desfășurarea relaliilor ger:
le și după |unăjionarea sa în acest post,
din Extremul Orient, Eu consider,
deci, ea o consecință natuiulă n sl:
'aajiei peografice en și n evaniției
politice. mondlale că _raporiuri și
mal strânse se vor stabili Întriini
villor apropiat în Japonia si Rusia,
Aceasta vandute un mare serviciu
cauzi nouel ordine în Furopa en și
în Asia, și Musla nu va avea doll
de profitat dintr'o asemenen evolu.
Ile, aducfinil o cantihuție botăritoare
none! ordine n lumii,
Ay vrea, pentru n termina, să-mi
exprim convingerea că Ideea nouei
ardine, pe care o urmăresc marile
puteri contineninle, și cara pe zi ce
trece ne afirmă, după nenârirri, cu
o forță și o eflenclinte mult inai
mare decât până ncum. Prin aceasta,
pactul a devenit o putere morală
care se va impune vielorlos în ciudn
Iuturor. pledicilor și thturor tentnii:
velor de obstruejie.
mtreprinderilor
şiri și Ingineri, este întreg creștin
şi'nrovârșiivare majoritate forma
din români, începând dela ucenici
și până ln şefii nellervlor, enri a-
proape toți sunt Ingineri români,
Sp'ritul camarnlorese legionar
predomină atelierele. Un cor de
ucenici și lucrători a execut cân
tece leglonare și de Crăciun, cemate
de_tradiționalele: urari şi colinde,
Sarbaren pomujlul de Crăciun a In-
ceput cu 9 cucerincă slujbă relial-
casă prin parohul Curtieru'zi și sa
termina! cu o Impărțire Imiielşugală
de daruri pe seuma pezsonnlulul. Ia
nceasă Intreprindere lucrătorii au
0 vechime de mai muti ani, speela-
MzAndu-se In tehnica iverărilor
Unii sun! aproape de 20 ani In ser-
1 nonstre.
” pesie o srl
funeționari, mai-
Intregul peria!
JusiiţieL. M-
in Ampinată
rim bă de asistență i de corul şco-
nescu nu este altce
regiineasca pornita
„STUTTGARTER N,
Ziarul publică un aflleal intitulat
” semna! de
i su fos
formă
ale. Năvăi.
străine n'a
„Germanii co și «
“4 lor au fost legaţi,
nurmeroaseior, til
pe pământul
cennuiiatea
“mure dacice se
ca și românii mu sunt
- [săraci imbrăcăminte şi incălțămin-
. |nacl, 80 pachete alimenta şi alte di-
mană a urbei abea mal exista co-
ploşită de haosul popoarelor
ta'e. Funcţionarii si trupele de acu:
paie din timpul lui Aurelian se re-
i
hoardele salațice. Dar prețioasa mo-
viciul firmei,
NL
pentru fraţii nevolaş!, din dragoste
peniru țară şi pentru dreptate
După listele intocmite de Ajutorul
legionar s'au impărțit ja 32 copii
te și In 51 familii nevoiașe diferite
al mente.
D-na general Antonescu la ince-
put și apoi prin A. căpitan Busuloe
a impărțit daruri so'dațijor și anu-
me: 150 pulovere de lână, 80 cozo-
ferite cadouri.
La această solemnitate au luat
Parte: d. Mihali An onesca, minis-
trul justiţiei. d-na Ba bu, d-na Pa-
novici, d-na şi d. av. Chiriţescu.
d-na şi d. prof. Rusu, d-na și d. col.
Urigoriu, dr. SWieopoe, directo:ui
Sporturilor de munte, d..N, Albescu,
președintele Oflelalul local de iu-
rism, d, prof, Morţun, preotul paroh
Pântea, camaradul Varlon Popescu,
d-na și d. Eugen Crăclun, ete,
numai legați do glie dar și po
pomre de sine slătăoare. Acesle po-
poare Îşi dețin dreptul lor de exis-Îrăcia În libertate sub germani
SUNTEŢI UN OM FAVORIZAT
DE ŞANSĂ
dacă ma! găsiți undeva azi, numărul
special de Crăciun ai excelentei eeviste
SE MULEAZĂ CU PERFECȚIUNEA ||
UNUI
NUANȚAND FINEȚEA PICIORULUI
CRO! IMPECABIL
SAPTAMANII
32 pagin , in culor,
stenire traco-dacă, după
tență din propriul lor sânge și dinopăsarea Constantinopolului
aropriul lor pământ. ŞI
In şi ca de Jos se po! In- |mân În devenire
Sl elegant aha Coniaelul islorie cu germanii e nu. | Cavour şi dinastiile de Iohenznllern
Alea numeroase elemente cul'nra'e
preistorice, care se trag după sânge
sin. Nord, din murile centre de cui-
'ră primitivă.
La inceputul epocei noastre ată
Macţi_ câ! și mermanii — pe timpul
ii Taeitux încă noprare vecine —
(Beeau_fron! comun impotriva Sudu-
lui și Estului,
Procesul de orientalizare incepu!
specia! de Caracal
fere Dacia intro măsură prea mare
în jrlvasă
Pe limpul acela cultura maleă rn-
orlen
culturi „de |ehellev,
Și tarelor de căire regii Franței,
politică de incareulre
constelație de puleri, dur. forța
Muenţei naturale w mentine pro, ae
Intrunind cu o pulere aproape ma: |propierea definiuvă, pa care a ce
lar direct prin
In răbolul mondial
mai în treacăt, Un nou val de papoa-
re orientale se revarsă din răsărit.
Insă edi
susținerea! propierii României de
prin
principiul | ducătoare in Evul Mediu, a
german al personalității preferă să- [odată cu descoperirile, curi au pus
decăt | Anglia şi Franța până alunci i: pe-
ab'la|rin «i capitalism | nu deveni
va reolizai a/linciease Tara care a semna
lot d
Mudaţia,
In opoziţie cu politica interna de
mult consolida!ă, învechilă şi supra
e — a
saturată a Sinlelor Apusene procesul
de relnoire german şi ilaliuu prin
contrast cu celălali e aproape para=
Iel, Importanța ecestor popoare. can.
sezut
a- riferie. pe prim plan In sec, XIX ur.
tocmai la cum incolo aces! popor e poprul ro |mează din nou ascensiunea (iernia-
nlei şi Italiei care prin Bismark
și Savola ducee la al doileu Reich
german și Italian. fatoria Români:
lor are acelaș ritm. Așa că ş; nici
cu victoria dela San Gol- | procesul de retnoire culmineaza In
hard (1084) și Viena (1683) Romă:
nia a luat din nou și cu succes con-[1919 prin miscarea de
taclul cu cercul culturi) europene.
Ca un factor de tărăgănare e apa-|irijs Ron
nisi, Comodus si în [riția culturii apusene sub forma di-
m'a făcut să su- | plomoţiei dela Paris. Indireet
1839 când se săvârgeate un'rcn si În
rainnire a
Gărzii de Fier. A treia Românie pă-
seşte alături de al treilea Reich și a
De acela e eu totul greșit cânt se
prin | vorbeşte despre o sprilinire a Rn
fărămiţarea confeilonală şiepalitică mâniei de Axă, Ramânia Lealnară
Plin sani țelak Aote la 270(4 Germuniei, plânu'tă de muli de Ri
către Goli, nu
decâ! en nimleirea. unei
"| provincie romană.
face parte integrantă din Axă Fne-
tori de Imihurare cari Suu _opia a
Gerinaniaz
hutalsmul, democrația
fraremaaniie
in: |monioca sămânță n revoluție: few
coze. e nai rânusă, Drumul spre de
rang parte peste Dunăre, urmăriți de |aică naţiunile cu neelaș rilm de ml Bulre „CĂRIIaeh ta 1936 şi în 1038, a
ți, Germania, Italia și România
azi UI
Dina 20 Doom,
i i an gta rana aa
o em [SĂRBĂTORIREA DATINF
DE CRIGUN | pe cRĂCIL:
he Furdui“ din Roman, [EEE
„Romen-Vodă“ iza
MAI UPSESE 49 OAMENI DI ECHPAGIUL
VAPORULUI ENGLEZ „ARACATAGA”
!]
La Lugoj
erificat pentra bir
Vrnicul să
0 EXPOZIŢIE A PICTUREI FRANCEZE de pe lângă liceul e pi
Afară de Aj deapre îi Adresândtu-ma ar.
binefaceri re vom 0eupă spuna: Vot cumen,
ROMAN, — Societatea enlturală [a progrurui coruri și d 0 et ză erifietalui SA vă ra
K oo, Retine e dingă Iieeul, de |recitări. j ucenicului Ște. | culturale. şi de ajutor au orerit cerpli=| UTA de neaza
N - Băeţi din localitate, a dat o reuşită EL scutat, 1n ea ia ai ez e er
ep ur lie zaea dansuri na- oş, Crăciun” | ine, tai fetal de anutomre, e cerea Imcăători
, e erei de Fi seeg=| tichei La una din fabricile din A i corul
mit ai ter), Bei e, grup de opere, a fost |oblesturile și datinile de Crăciun şi rilor ae ii pri pireeia sărbitoarea pomoiul de Crăciun aj fila”.
pui, paupate) riza trimis în America de Sud, cu puțin [Anul Nou. Ă asistat um public seleci şi Iucrătorilor, ca primă de piodua |avut loc cu o deceebită solemnitate) D, praf. Tiberiu un:
mile: din Franla, |și numeros. Serbarea s'a ella furi de Cea. fe, imbrăcămie Pe Feat: 3 în cadrul nor festări jegto- | fudețului, sorin 2
uscati ra zi pentru ucenici in valoare de je] are. Be: u de faţă d-nii:
on
- |tramusciea și
naționale și '4
elevi. In pauze,
delecta! publici
rii Daționalc. Sei
terminat p;
legionare, |
86.000, un vazon lemne pentru lu.
arătorii săraci, carne de pore lucră_
torilor nevolagi, 150 Kgr, unteelemn
alte diferite daruri împărțite în.
Ls asitenţe.
Marca bătălii
pi E pe | ae Si
Janeiro.
de fi, le 1947 | Ai de i tg EUR
n ji ca mai marie parle din ace:
aa “ia minunate pictari
;
liceului a
valsuri și e
elevilor su
ca muncitorimea
MOARTEA UNUI INVALID DE
RAZBOI
a în comunitatea nație»
) E Pratura și programul de alt EA | Pearl
ș i i "a. stin precum omale. Dei m
CUM A FOST SERBAT| ua seminaru teotozie „st micu dă iu a | cdi Egee îNE |E ee a
-y ă In sala de festivități A seminarului] Anu Nou AManasle Banu, La locul de veci Fota AETa DAI tare A pui [le aaa pia
teologia, s'a făcut serbarea detinelar nire>r ul [fost condus de către camarazii săi |pentră “ muneitorime, Tidicându-le | realizare.
de Crăciun şi Anul-Nou, organizată de| locot. Cârje „ofiţeri şi grade inferioare, invalizi | salariile cu 30%, lar de tintele sâr-| Mulțumeşte apoi tu
ejevii gooalei, sub supravegherea d-lor ghlu Progr de război. bători N s'a daț salariul incă pe fu. vițalea chemarea 1eg!
prafesgti. Gib. Bocolluo și Stefan Robu, mătate lună. A anunțat că în pri-| na în statul totaliti
| 3 Ec seu te «2 Sfințirea ilicată la Hătăucești-Roman [Eset na ce | a ra rezete
4, - fi [; - tabără de clădirea bi- coloniei şcolare
deosebită atenție s'a acordat famililor celor mobilizați |st-c sesasie retac tmu” se d Ul “duceşti porci oriodoa o camara și o eată| tat aureola, 1
. A toratea A 4 - cote de spectacol, mat poezii, ce za:
— Ca prilejul] Dar gândul tuturor, sia indreptat | agtaţi cazi trecvezitează cererea. i | umai pentru jert- mArmczaia”"
acestul Ar ae eta ere- |cu deosebire spre soldați, In Alba-| Serbarea sia începi priu Ustonarea IN legi Cnarilor Cazi mă Viza rarele Reale i Frise muncii
dea /ăyura! In | nla, în Libia, în Africa Orienlală, in | 1anului Razal. ascultat în pieloare di j a! Țării, Sufletul nostru trebuie sa-
(zipearocre ea A ale imperiu-| Mările apropiate sau indepărtate, | tatreaga Din mumeroaza şi] ROMAN Hi uceşti,
tj ? soldații Mallei an primit pachete cu [selecta asistență, menționăm pe: Prea] din jud i 0 troiță
F a: ea de ohicela, | dulciuri și cu vin, obiecte de imbră | sr. riteanu, Prea 8r.| din inițiat
căminle și mai ales expresia pându-
ăor, pline de reconoștință ale ma- [ai puăeţalat
țiunii. Diferitele organizaţii ale repi-
ful zarmize
Şi a camaradul
ORŞOVA, 25. — In preajma Sfin-
In numeroasa și dist:
căi munei, în cirsță iețiti [telor Sărbători ale E eta ri a remareat următoa
av. Flor, șî ct luptând cu prețul |şovenii au avut plăeutul prile a |de: d-na şi d. primar Ti»
ga A pai e avut e mă, ON. si aj. ion i ri or eizutiă Tiejei lor la dărâmarea regimului [lua parte la două mnanieatări aru= |ga. ai și d. Statan
a rea pac! ÎN. -na și preot 1. Bulea, di- ei roi lo a ]
pace RUE aestteea datelor. Edularu ă Ca ză Crimă care nu avea nimic comun Şeful legionar ai
terioral ţării, distribuirea pachetelor
ca daruri a dat prilej celor mal mi |vegtomaze
cătoare scene,
stiee. amândouă fnurte Dina reusi-
eu trecu si aspirațiunile neamu. |le.
lui românesc, Să nu ue pierdem nă_
dejden, — a spam camaradul Po.
plăti
d-na şi d. colonel Vaber,
tul regimentului, părintela
Bop. losit Sâmpeanu en d
comandanta org. feminine
din orașul și județul Roman,
dr. N. Pălogianu, d. Popoviel, aj, co-
Roman,
trim ca
tnălțare sufleteaj
Vrea troitei. primi
și
stin.
«
serviciu reii.
mire Moe de vom
pa — căci celace sin us, celace d. ing. Murgu cu d-na, d
mandant ai garnincanei dr.| gtos oficiat e de preoți | sn pierdut, Legiunea va reface, va | Există de m: uiţi anl în orasul |E
Remus cae, Oorpuul didsctic ai so câștiga, dar cere dela toţi le- Înomta scoală pentru . pregătireu
fa | glonarii și de a toți ramâmit cu
legionari din | dragoste de tară și neam, muncă,
fa inate. Din credinta şi disciplina.
donare din | “Dumă că eta înca sedlia. toți
sa iuat |lestanarii in Tars și tn cântece În.
potul Ju- | gloare. au tera Ja scoala. Priasii
a satului, unde camaradul Popa a
dat instrucţiuni privitoare a orxant.
zare, atrăgând atenți legionarilor
contabililor din cooperaţie, condusă
de d. Gh. Gonstantinescu,, inspector
eooparatist. Esta o mstituţia im-
poraniă, de care cu alt prilej ne
vom ocupa maj îndeaproape,
Această școală a organizat cu
azerii ei serbarea datinelor de Cră-
chan.
A aalâtat Intreaga lume intelec-
ați
Judetul si orasul
Frantzen.
După deschiderea
sarb
prezenți să fie modal de cinste și ltuală di i ceva li ne= |inălțătorui „Destanptă-te fi
lent de către Pruteanu Grigort- corectitudine în viata lor publică și it re apoi tară Mos Cră ascultat de asistență în
ci ță, e. VII; — Atop Crăciun, de Octa-| particulară Sau cântat pool die. [cttim. urmat o expunere a averi
K Pa aa otite pre tri Tue etulacă Ieatonare Mar în, 97|! Programul a fost executat cu Late at „Nagtareni
aj a 3 Tageo , o a 3.3 ntrio atmosferă de caldă ca- Ata ? flețire de eleri, . UI 'onrte lămurit
are nevoe de o vitamine clasice s'au mai descris în- |tenţie pentru mistunea thilitară germa- 1 maraderie și îm ordine desăvârită, pepe n, fost Tăuiete Touşita |rintele protopop Iosit Mu
anumită camile a substanțe ali- [că vreo 10—12 vitamine, mă din localitate. s'au cântat, sub con- Apol Sa depus | stu despărțit plecând fiecare în sn daiorită în special priceparii şi in-
mentare a repara pierderile de | Toate aceste substanțe alimentare elevului Piepcan Joan cl. V, crârul unei eolem- | tele Jor. teresului depus de doamna Ghe
e a a perie e d dela albumine și terminând | rea atat de alte eleni n e ul N. lea. profeacară la această oeoală.
= z5: luate în- V-a: Wohlan ale nt Xbr- lArj legionare din |. Butnaru fear e Cri
şi penira a Întreţine fumejiomarea [cu clase! n V-a: Ve Zett La sfârşit Mos Crăciun a fmpăr=
Doral a Îmi, iar pe de altă parie[ize cantitate anumilă — lipsu ori-[imen, Wezn die aoldaten Wenn a - ţii daruri însemnate invitaţilor săj,
penizu a furniza energia emecesară |cărei din ele provoacă cecace se nui- în număr de 30,
spre a acoperi chel-|meșie zile părti. Populaţiile | Im partea I-a ma jucat Este demn de menjionat că bene=
Î a E travaliu | sărace mâni foarte pațină albu- „Bfintele de Ioan Butnaru, Heliul serbârii a fost destinat „Aju-
ei mia da Setati de — rii o di ati şi Ri Vieleimul și minunatele noastre dansuri torului Legionar” Tu aa 8
„menite constitue alimentară munca | este — randa- | nationale, corului român pe tuturor acer?
sie variabilă dela ua individ la si-| mentul social diminuni. Acest subiect | A făcui însă o puternică i îi > ie F az plăcari spirituale,
1 , noul rostit. Sâmbată seara a avut loc serba=
Pe bn SER aa iti na ei ne iaca (A î6 [pu xeteriez ai meu ceti| Sfințirea altei c. Î. 1. la, Câlnic pentru seniciul de MIŞCATE | orar? act „iale
tuor conducătorilor statelor intri a Btruire i i unării” de sub condhicerea . dei
ea, gradul de activitate, 3 dease- însa iar ia ni a. IE ce ară ga se vede n Qur| Odată cu d iruirea uolel bure şi mai mulți camarazi leglo- (anataot Bătea fa olonul Alta [az n i
majia de întreținere mecesară o brană eompletă — d și o miupe [rul legionar” este noul puzușor, — o-|€ a cerut ca jrului Legionar”. lonar,
iamuluă în epica at cerea că bună în pcelay î-up. Dnza fă ore Buena i plant île să Tg iți ln o de ca La Caransebeş
Becatată. Orga iute vitae , o baladă, descrie 3 comună.
ratia de crețiere — represeztina | De. Papadopol C. Şerban legionare și a Căpita-l a inare de comună] - Frumoasele noastre dalai de Cră- ă corazon a
= Decexare unui organist | — n... szerotoa a. ebezarea la Păi n desavantajaţ Înjciun, cari constitulesc ceva specific pei care ensă pei În Xe E ran 1
dezvoltare. a Crakui Carne! Codreanu, pe ovulația comunei | pentru neamul nostru românesc, s'au =
Avortul je mnerie necesar intre. MAREŞALU PETAIN [== =. binale ie În ierea serbat și la Câlmle, solemn și cu tot |marazii,lesienari, muneitori daf
feri Jancţicmării normale a or ioza! , astul, ,
anismalai este i din: ele- - un apel către tori roraânti: tărani Un program vast, în care nu fost | SBrbâtorit tradiționalul Porn die Cră,
menie ce tale] muncitori și chrturari, pențzu unire și Inglobale toate Matinite ae aaefeat | eiun alea: de. totii nație attiul
3 A AVUT IMPO puntru a trage Mdâncă pesta 2,fosi impecabil executat de elegii |acesată colonie, Tufeiee cai RITIN (| Mauraaaia aambare, a carzancie
, pezitzaca din „Brazda ziiei noas- uproplere a | scoalei. Sie 9 2E0-| muncitori s?a, inchalat cu
tre nirămanesti can îni- elevii i „level: [11% Pau derataci AN Num paza [ga dagarai palat,
apa i, ba misi, ra eve nege Mr e ÎN ue di [n calota coace [E rate panza
Lia a locultorilor ee ail- [IV, Vac Maria el. „ Oancea Maria < a. lo Pesta 12 mii lei.
ÎNTREVEDERI , frați, etn scumpa Românie, O țari rodusele netieală n jel. VID Dobrea 3, ON Perloai 1. Caransebes, camarazii N. Gristol, 1. o aa
ca 7! romrele din cer, Prumoasă și feri- ce frecventează el. VII si Trujan Petru ci. VII. Iavoşu. A: Bnoa, F. Nimu 1. Iordan,
di Li d ilor fabri
4 “GENEVA, 26 (Rador). — Coreş. tă de urgia, B:b cârmuirea Gârzlor A serbare au lua! parte intelec- De zi AEA Ea a
ipondentul agenţiei D.N.B. afiă ap |. "200. pă pi din comună, o mare mulțime [li Pitfel. Andrei. Marta;
20 pariea III-a. ţa jucat puternica 150,200, IP mâicetul, [de doealtori, prerallitari. elevii si e- | dinole lobanea, Andre! ei 4, înv. 1&[ p Orei __ cu soc tusei
ministrul 0 a casemară, „Vremuri: de regiei Fină dei sul si favoarea [levele de liceu, 'sala fiind plină de |h&A48, „âlroctorul scolii primare, ai | pn goe festivități a poa
marinei, Oaualiu Oecrgesca, comandant | Cp. dul, trufic de |auditari. 4 seebarea fi
Victiy venind îe- |n! pina Vestiri CIAO a dela “aecastă | - Serbarea a fost pregătită de invă-| Solemnitaten a început potrivit Pa ce sie merta
el a avut o in-| Piecare act ni aceatei frumos il hană Vtorii Valeria şi Sabin Dumiireseu, | rânduleitlor stabilite pentru sedinta | D, p. Mihilearu, direclor
Pelaln, Au |aritutcare mame, a fost îndetung a- Tafilaţi iplu m ncestei [find ajutați și de ceilalți colegi. de eutb, dup care. eamaradul N. Bu. [4 [bi dea locul
S3 generalul |pionas:. Jar n ip pieri Eouinaru- | nalle s'a întârziat me= sa Dup terminarea programului înv, Mae a rogi igimonak jitialara
îi ministrui ăsbal, transformați artisti ocazle, cu a posibilitati bia Dumitrescu n vorbit de vorbind lespre eputurile că
4 Zi e Ma ta alura rea tn aitee, na, oaiora Lee iqemmoălaica dălinalor. a sarbătai Fi Lostonara ele și aorire se
să care irina între cultă "Bontihlier, ministrul de f- |, Vremiiri de restrite”, cântându-i|| he, aci co INI vi Unica [ te cca 0 imnat Aita
it “ 4 uta pe cet inci exprimat Inte
cam “de | Dante. „mulți ari trărmeră”, In “cântece Je- lipsiţi, totodată ] elor | pioase de recunoștință tuți
RE arma PERI în 3 E de Zi MARE IN i, 97 ma Bit el pian taina, prezenți panza. pariul unind, celor | Pica: Sol si arii at glunu, e Satra, ae lezături
ră '0 re, morznini se egte "pai
E lar 14 pe kilmaorp ICENDIU |Easzia vezmztaat aro easier La urmă s S pentru vecie. Românie
[e ară An repsea un Uji, aaa ada matură 1000 1a cinci capii due ma, de let Cumaradui N. A
de 70 Ep, trotroe 4 IN ui N. Criatei, după ce e
iazine- seca ti ci ULGARIA | zii ti e sa ec dsr a E | eta A aamat a
haruri, în caile cantități] SORIA. 20 (Rador), — dia crapul Rocar. Cale câteva tpaisla
ct Ca Pute irma iile DR. certe [E eu aeate, Ce i Serbare pentru „Ajutorui
aecilea email nevce ui s'a declara! Mier, i , intrun cadru de stâniă atincaferă Leviinar
1500 g, de pl. minerale teste, ser) [la Plopae nisi paeclarat Miercuri [EI EST ră 1 25
) E L Cele 20 per. su petețult pubiioului apac= tora de interes | „ IN.alua de 23 Dec, 1040, prima zi
Al A! din dapte; | tame aflate In acel hotel a poly PET. |tatar dn cala a i mizerie mag o. e „miere de interes [de Crăctune tinerel. dosapria ia ]
li din carma atleoplă, epiate, 1” | PMIe. Moluzi câteva mu fost mânie. |&e desfăiare mariizaă și de recul e [Rit „increderea, localto- [nec ain commune Calea aranlă N
curmale etc; da |—— mufieteaacă balrun festival artiatie tn conâue rbare teatrală urmată de după. sula VAPORUL BRIT/ ata
iepeale foat. bonaari. create) care tina cuvnță, Pa Venitul a fost destinat pentru „A. |, IA "PaUzA caro a
7 a Ie aer | EXTINDEREA, RESTRICŢILOR | e cerea ace iu teglonme — |rii icduza + [seat wW RA”
En ir: E ALIMENTARE Ei ea Ea e ae iei o
fă CA si pârinie-
Actii vhamina în “MAROC ŞI ALGER Int di vmecricilui preemce Gh Becuita, unei, În “urma rio =
ie ta at d Sal maner, a mea cn EEE a cai “taca sie STATUL MANCIURUD [ete tea
at, brimză, untară agcaţiei Stefani Virap în amintirea namatră. de Încăpăloare, inv. Toan
d Arans-|
20 aia, fe te, a [pă eta be: P provizoriu ca | HSINGKING, 20 (Rador), — Co-
ale, PA Ad Raba! că extindere, respondentul agenției D, N, B, Comandantul vaporului
[-] Iei, carne =] restricțiilor Er? Anu Nou 5 ie
îi portocală; der a-i i manie , nesnurjă în e “i ariei 70 de comert „Waltira” a
4 în A s'a făcut Du radiotefegralle că a los
Imp, dotari de pie tzube în ia mal Ai aairos, care irelac | 2 dusă aaniaze atei de 23 Pacea. si ai Da re și muncitori roi” plat și că se sseste la 11
[23 ue dă cereale ecolita, sarcina eprasluisaclutie 2ă apozie bile a aut doc fa dal: de zace dă ful savalsoaași |. "Oranal Makdsa' numără 1.190,a01 |CaF:2 Evans ol Costa nondvestică a Irluni:
, Alră de arate ie Franceze din Alriea oceidcaiiii | Reala Pin: 39 cigaiai Şase pui | locuttori, Cbarhia, 6 pir dal are 0 ia
tul
ui*pătită dul Proraziuiui, cazu
ol ul. a
a 37 Prozonta, wrupuluj,
MAM, locuitori d
și Haingklog 554.202 locuitori
eva cu bucuria | de
muncitori ger-
Vaporul
Instalații trizoritere
torpl
12.323 tone și era previi
GIONARUL:
ŞI STRĂNEPOTUL |C
înjpe el! O nită idea, o altă
trebueşte inpledecată, desi el
nedumerit asupra stăpânirei pr
tor zei,
iserunul
el trehuește înenlalt DA
nui departe de ei, dar este o lertlă
i [orea mică, faţă de a părinților şi
STOICĂNESCU:
IOLUŢIA
Ettura Mişcării Legionare 1940, Lei 30, pag. 120
bă i
apare în ediție
prigoană n fost
din bibliotecile
să stea ca una din
ta dovezi fieapre vi=
m! Motilor și deci ca
„maj Valarox document
liDa erwșlare a sanii
îm inima cestor
nu caută — ia
mentară. ci pe lânni
iiehinare ei fondul «i
d relief, dim pune: de
mulate mari, ca:
Itaite în mâretie,
urâta păcătose=
migelie, trăi
luție a Neamului ro
„sfârai! cu un triurat
„care n Incrput. în-
lu! el:
clei şi nimienietei
„comunitatea româ-
ilovingi de patimi si 1-
Brnieii biruinţa, vân-
ln acea pica. ro
A implinirea gân-
Ia] Căpiianului
lreanu, după
biruinta lut. nusă
lĂ onare, Nu e
“mure cele dnuh
ramina! da sub iu-
florilor a profi-
inel! lor.
stralucit aur
în cartea de
35 Ain trământa»
plogie
'strămosilor săi cari si-au dat viața
GRATOAY,
ea
pentru patrie, la Mărășești si Plev.|22,
lată de a martirilor legtonari ji
cari au luptat ca numa! româna! cu
credinţa în Christos să albă datoria
sfântă de a-si apăra Patria şi
numa! e! privilegiu! politie admi
nistrativ, eoonomie. ete. ŞI asa cum
tumire lui Christos şi Arhanghelu-
Ideea lezionară de a lupta pentru
Patrie si Credinţă a birult Este
ideea prin care strănepotul, legio-
nar român ia în primire facla bi-
ruinții dela străbunul său legtonarul
roman.
A trebuit să treacă 1800 de ani,
ca să se întelagă că fără dragoste
de patrie si de credință nu se poate
birui
LUI HORIA
el Pănar Hiria. Ca
Crisan. Pătimirile acestora, aliturea
de mulțimua românească, ceresc
Drumul la „Impârat” şi promisiue
mile cari rămân netmplinite donneac
le unde se
in, sprijinul
maia ed
săraci e ajutați
Sfintele Sărbători.
ŞI de data aceasta toți au convin:
i apre_a le aduce
eontriduția publică a taluror, Intr'o
ehemare de sfântă si temeintoă solie
daritate maționață.
Crăciunul îmi 1940, innesimântat
în Haina atâtor nat speranțe și idea | pu săraci
Sărăbătorile mumcli le-
gionare
Iată Coaperailva Mișcării Legto-
nare unde de dimineața până seara
e un mpi de bârulele, de abnegație.
mişcării, pervese aci o lume, care
wine ca la um adevărat altar al mun:
sii Ş unde clean 1şi impune fnl-
ma lui de negustor cinstii, în lozin:
ca de azi a manifestării româneşi
de pretutindeni,
Comerţul oltenese chemat la via:
ja du! de ridicare şi strălucire a în-
cepul să-şi seric istoria delermină-
rilor creatoare şi eroice, Dreplalea
cinstea, corectitudinea şi amabi:
tatea, cântarul drep! şi insullejirea
principiilor legionare, iată mare
taină a isbânali care se infiripă.„
La mazaairiel „Engiezul”, la fa-
mun
e în ritmnl febril a) hotâririi zi-
răevrătiren în sufietu! Maţilor “care /diloare. peste lot se cansirieşte ou
trece de creștetul Datunatei. Zăga-
incep. dar lată în revolutiei
misti, trăini și „popit” rămtăţii. a
aţi cu strhinii. prin arxiniii (cari
de data aceasta sunt 300 de aalbeni)
nene trâdatorti At Câpi-
miine ela ITI vine. prin frân-
gorea lor pe roată. Nădejdoa nea-
mului nu pere. Ea rece peste
veacuri si la un ristimp dupi A»
vram Iancu, răsare încă un Câple
țan. frâni și suprurmau si e! de misel
ei asnaini, rari uneltean plerzania
neamului. ȘI pe aceștia pe capul lor
şi puterea ntamulai îi răpune, Le=
lunea printrun numa prodestinat,
fs jruiniu-i, întocmai după
usele Căpitanului Cornetu Zelei
Codreanu
Acensta este întreaga eanfoare
sufletească, care respiră la fleenre
cartea natptrieatulal
surile răbdârii sunt A uptele
o anelalizare n n
celor sentimente, cari sunt primar
dinle în viata și pentro viata unei
rațiuni.
Cartea ndure un mare bine cozu=
d] tre naManale. prin rolul
ei educativ
De arein roatul e! bine felerminat
m din punet de vedere aoclal. pe
lângă ce) istorie. literar, ne-a indică
nu numa! ca lucrare de valoare, dar
si necesară naţiunii rotpânrati
LB.
şi războiu
e despre arta şi ştința militară
iu! (teo. C
cetând fenomenul miitar finlendes
se exidențază puterea sufletească de
| când adversarul ei
superior
Cartea este srrisă
-| sula, antrenaniă și
pentru cei cari nu aut cea ee
con de iterea spiri
în podea tată "câ
moastră are nevola să fie
în fiecare moment pentru rointre-
girea hotarelor, paginile aceatel cârți
sunt bipevenița. Chim în ea nu nu-
mii ştiinţă ei şi o pedazogie so-
A ladă,
1. Subscrieţi
pentru sinistraţi
dalta jeritelor de eri și a diseipii:
nior care să imcadreze
neamul acesta în lupia care se dă m»
em ori niciodată...
Şi humea care Îşi dă seama de ce
inseamnă uceastă dreaptă cucerire
a economiei maționale. aleargă cu
sufletul deschia și Involburat acolo
unde se află o mică uzină n sforță:
rilor și exemphilui legionar,
Headuși iau gâredar oneste, nepus
torii eraiaveni, eu sprijinul speela
Htăţti, s'au putul aprovisizona,
timp cu mălfurile necesare, Încă o-
Heiul judetean de specula nu a avul
cele mai te prolestări a fast
și cazul Secullor din teritoriu) cedat
pe nedrept Ungariei,
Noi am relatat documentar că Se-
cuil sunt foarte nemulțumiți, ȘI pen-
LEA
Cât dempre modni neciviiizat in
Ea erat
prettode ati, se”
Cum
03 Me e sete aci să
ALOVA
SFINTEI TI
mp |le În ocnînjele [tecărmia, lăcând en
negusto rii nevoiaşi din Craiova
In nouptea tree
incendiu la o
Pomul de Cră
Societatea „S0riiRomAncec” din | A urmat după aceasta, corul ea:
J mieilor cari au intonat colinde, după
mului de Cră-[ente soc. corală „Cântarea Oltenjel”
| ucenicele s0-
agă un publio |
Cumerii de Industa
8 [eh Se Ana atare
rica | Shuriea, subăărecto
Solemnitaten a fiat!
corul uceniellor Institi
conducerea d-iu! Cr
Virgii Molin, direote ni
în cuvinte tnhutitoi To,
tanța sărbătoare! Nast
spunând în acelas
anul Acesta muncitori
la bucuriile vieții
n gontinuare d-:a pă
tarilor că aocletatea
enzinon pentru muncit
de_perteci
boPAL CROAȚIEI
livă, oto.| ZAGREB, 26 (îp). — Mitronolitul
pe |neniza Croaţia este grav bolnav
conducătorilor pontru
pe bi mun» starea sa înspiră serioase Îngrijo-
rări,
iu luat-o pentu
r instituției o bu
..
Fericirea minorităţ:oin Ungaria nouă
Secuii, recumose prin reprezentenţi! lor 6
Deputatul secui Pal, face declaraţii in [ab
atacuri Mt în Parlamentul romă
presei ma- una în Umgaaia a răi
sunt unguri şi că suferă.-
atelui Teleki la Tg.-Mureș
După ce a ținut să araj
sunt un popar de ondiu
ese
Du sunt ubguri, cico
tentat a arătat câ
sevallor,
a avut d
pot. pe de alta parte, spus mol, totusi lată am lrop
«| duri și se va mal duce; lindeă ui
[ea e fericit:
“|rea și în cumplită mizerie.
CRONICA DOLJULUI |
CRĂCIUNUL |
LEGIONARE
mi
Incredere și de
1 apteaala, «9 Mana/ormate „led | (98
Cratova Invă, |
lite pe care cetățenii muntei,
pian
nostru te pun tn domnul doctor Tri.
fan, prea Cralovel, care dela a
aninjat o samă de aeținni, dintre
cele mei apreciabile,
.
ŞI în wremen aceasta Crietnnul a
venit pe nesimţite, intrând cn ort-
venita, pizită statuii Domnltoruiai A.
leandru Ioan Cuza care și 4 tenptă
reabilitarea înaugnrări! oficiale. și
bitând cu bucurie şi emoție In ca
sele sărdeuțe unde cei miei gi-ma
primit fructul benevol! al asistenței
românești și legtonare.
a aprins e lumânărieă. pentru pame
nirea camaredel Nicoleta plecată de
mult din orașul nostru, în lumea
indifătoara n Jertțelor eterne, nenla
de unde ne-a trimis en surâs blând
a! primăvăratee, pentm amintirea ei
Pionză și sublimă.
A Sturea“ din localitate,
Focul a izbucnit dela bucătăria
şooalel. Fiind chemaţi pompierii, fo-
ul n font localizat, fâră să se fl (n-
Tegtatmt pagube
Accident de maşină
Eri noapte șoferul Ian GQ. Nioajaa,
zia Nou u. In timp ce can
ducea maşina nr. 44 Ov. proprieta-
tea Fira Dumitru, din str. Jitaru,
Bind beat şi mergând cu vileză a
tgbit-o de un pom din fața hotelului
mendid”, stărâmând-o.
Accidente de persoane n'nu fost.
In piața Prefectarti, Mos Crăctun |
, eoarnelor, penelor;
tehinament de vânătoare, ate.
nina este o tară binecuvi
de vedere al vânatniu
of «i
punota Nadier
pământul aceste! țări,
ese în Delta.
Câmpie,
pulate cu lepu
polite, ș, a.
sub bagheta d-lui Comat. Ninua, au
cântat mai mule caiind,
torilor, l-a rostit d. Gr. Rogu. prmge-
dintele Camerei de Muncă.
La urmă
Manea Victor şi Gr. Conatauitii,
frumoaae,
a venit in timpurile acestea grele
IGRAV BOLNAV
|uimitrie al biserice. — pravoslave
ELA GRANIŢA DE VEST
Un cuvânt simțit, adresa! munel-
„Moș Crăciun”, interpretat de elevii
Ca inchetre Moș Crietan. a îm
pârțit ucenicilor şi ucenicelor daruri
E de remaroat că inițiativa ao.
Ninua, a Scris! Românesc, este prima care
Troicul de cerb Impuşcat de ingine-
rul silvk Romeo Siâneseu În munţii
Vrancei, Record mondial: 2254
rândul tor, sent po-
, potârnichi, pre-
|rele și mistreții. iar în pâdarile ce
ncopăr munții trăeste cerul. ursul
safic naval
vremurile de: azi, conditiile de ml
rela,
Medhu-se da ce în co mai mu, m
pădurile — mediat sotia
i din mnnitii [de dexrot:are a vânatehal. De mea
în atară de msuriie ce se vor bn
Impotriva braconieri, rrahue să
„tată de Dumnezeu și rr pu gaz a asizura vânatnial arm)
a] a-[ta uri de refugia
telor și păsăriloe sălbatece ce | poate, să nu fie
[Se găsesc pe pământul e) Pornind [La aceste misuri
indo, dacă se
t de nimeni.
L Sizurantă tre
ese adiogate altele în legătură
cu hrana hui, inteanindaci și chiar
competându-i-o atunci când star
simţi nevole.
Să depunem deci toată puterea
noastră de muncă pentru cala
rea. la maximum, a aceste! avuţii
naturale a tării nanstre
At. Haralamb
e
INFOOMATIUNI
La gianaatul teoratie de
a, Jud. Bihor, este e
tul de sesretar
Doritorii de a ocupa acest ps
e inainta de urganță E
unisterului Eilucațiai Naţionala
pentru a fi nm,
iei din
1 Pot,
Cine ştia cera despre camaradul
din Delta Dunării și aluugând până [CBt. dr. vetorinaur Viţaga Cozma ete
pe crestele inalte ale Carpatilor, se | ASR aa:
poate lace costatarea că nenumă-
rate sunt speciile ce sălăsiuese pe
mța pe dna EL
Vantiu mezual.” P9 -na Elena de
In Teenoi nu este nici un media
dentist ereștin. Dacă se află dineva
Delta Dunării comstitme un ade-|eane doresta a se mad în Temual
Yărat ralu pentru vânatul de apă [este raza a anunța ja: de, N. Va»
Falma, acestula a trecut de mult[ailta secretarul enlegiutai medteal,
lruntariite tării, Străini mulţi vin ta
mol să vâneze şi să facă studu in! În prima zl a Crăclunalut sia în-
legătură cu prezenta și telul de via- |tâmplat o dramă familiară în Capl-
ță al nemmăratelor specii ce tră-[tală. Lt
cavalerie Băloiu, ur-
mând să suporte a operatie şi find
ius că va muri în urma ei, s'a
tărit si-si ucidă soția după care
va sinucis.
dela soc, „Scrisul Românesc“ din Craiova | Cu căt înalntăm sore resluara piu
deaturilor incep să apară căprioa-| Comitetul de conducere a LN.
C-ului a aprobat ca la 15 Ianuarie
1DA1, să se țină o sealuna extranreti-
nară de examen cu studenții Şens-
[și râsut In stărsii, pe crestele stân- [iei zupe-tonre de SANdIi copertele,
|cnnsa cele mal înalta ale Carpati
Au recitat versuri ucanieit Ohtrș|IOr străhieste capra neasră si-și ro-
Aurel, Cristea Marieta şi Manea Ţic. tosc sborul vulturii. Dintre păsări
tar, |merită a mai ! semnalate: cocosul
de munte, cocosul de mesteacăn și]
lerunca.
Unele dintre acete animale. ca de]
mterpretat un dialoz. | pilda arsul și râsul. în alte țâri sau $ INA p RĂ-
|iăct asa de mult. ba chiar au și LA k REGI IMPAR
dispărut. aşa că vânătorii patimast,
este va isa cea TEASĂ A ITALIEI VI
de vânat, trebue să vie la nol. chel
|tuind in acest scop sume ncoreznt
de mari.
|
|hul din munţii Putna
incolo, record mondial
rarități si de bună calitate.
lul din tara noastră
5
începe să vă
tel ne dovedim n 11 răt gospodari
Alta este. insă. durerea lor mai
mare, După cum a spus deputatul
Pal, Secuii de 3 (trei) luni stau i
intunerie. tări lumină și flâmâr
fără sare. Deei, n'au petrol. ami
sare. îngheaţă la trenuri şi mânăn
că mâlalul ja care au ajuns nesărat
undcă la no! cât au stat: au avut
14 fesare masă prăjituri, vin și dul
ceaţă ! Cine a trăit între ei șia, Eu
unul. am Awvut cea mal bună vaţi
când ai fost în casă la Săcul, în di-
faritele ocazii in viaţă. Asa că ei cu
adevărat sureră, și au. peniru ce, ro:
reta România Mare în care nu tre-
rea Me iminuită mu trăit fertelți.
având de toata şi o libartate deplină.
De data accăsta atâta servim an-
ri desi el că
ŞI totodată, el au negat,
a dus de mulie ori contele Teleki
to mijlocul Si după cum a
tate, că va dus in nenumărate Ga]
popor odată obisnult cu libertate
briza |n ura mare
nici nu
a | Uugariei Noul.
2 zace în Intune= | 0,
Impresionantă pramă pasiona
la Bacău
Un tânăr inginer işi impuşcă iubita şi apoi se sinuetue
BACAU, (Prin telefon), — Astă
e UE Tralan
deoloa și za toată aula tul, mu [neaga a „nea LA, eta:
[poale sta cu
idan, abaoivent al Şcoalei Poli-
mălai Hieruvisate și [ehitee dl Timisoara, sia sinnols cu
lonte de revolver, după ce ma!
a anii po tânăra Margareta
Busăughiau, cu care era în relată
Se deschi perspeetive imimoase [de dragoste, Drama va povout la
ton Blăpăită
Weuluța fetei.
La faţa Ivoului au misit d. proouiroe
Despre calitatea vânatului nostru
deasemenea sant numa! cuvinte de] .,
taudă de spus. Vestit este arsul din|€
produsni fără ca să ne atinaom de ră h
capitalul de prâsila. Procedând alt: a sinele
Deci
Li
care au terminat cursurile teoretice
Mat 1000 și ficut luna de
praati putut să ae pre=
de abeoivire din
—— ———
|
TEAZĂ SPITALELE
ROMA, 24 (Rador). — Ga de adt-
a zilei da Cm
npăritensă a vi
| Carpaţi! nostri. Corbii, la rândul vit din Institutul pen
lor, întrec prin măreție cu mul pe m boatei somnaini”,
cel din alte tări. De curând a im-| edrora lea Impărțit personal pa
|pusca!, înirmna din pădurile statu- | ehete cu daruri
un cerb ale %
|sărui coarne coastitue azi și va con-
stluk pentru multă vreme de acum
ROMA, 26 (Radar). — In zilele de
Crăciun, în orasele linllui unde se
ala internați răniți din război, aa
le. din inițiativa principesei de
Dori, avem specii multe, encori| piemoo! si sub supravegherea mind
sterului culturei populare, reprezen-
Asa stând lucrurile. se cade săltaţi de teatru șl cinema În care, inu
lucrăm cu 'ermelu pentru inmulți- parte autoritățile si
rea si meatinerea calității vânatu- | marcante din
personalitățile
provineil,
a —
Vânatul trebue socotit ca un sa
|Pital pas la o bancă cu scopul de [H 0 M 1] N | Ş Ţ |
[a ne aduce un venit. Pentru ca venl-
tul să poată Pi mare, se cere deci CONDAMNA IN A
sa și capltalul să fie cât mal mare. AVU Piu
cl prima noastră grilă in materie ci mila
de vânătoare, trebue să [ie aceea de AL pie rai sei
constitui pe tot teritorial (ării! Tribumalai din Grenoble a coa-
noastre capitalul de vânat d pră- |damnat la pedepae până la trei ani
sila. Numai după nseca vom putea [inchisoare ne
Am, recoltând numai |oalei în judeeai
atru comunisti tele
pantru deținare şi
impândire de maniteate eomunlate
iarului cu=
n.
Munca celor pusi să albă în sl Am
Ja tor această latură a economiei ORAŞUL ORLEANS
aatioaals mu sate întotVeauna ue
șoară, In calea lor stă o piedică din | apa, ŢT
se tat mari: braconabul adică | AMENDAT CU UN MILION FRANGI
turtul de vânat Nu puţini sunt ns
tăzi aceia cari fără să albă dreptul
colinda tanurile și păducile, impus-
când tot ce Intâlnese în cale
prima noastră grilă este să lâmu=
rin opinia pabilca asupra Impor:|ș toat destuparit,
tanțel vânătoarei în economia na»
țlonală a țări), reprimând în acelasi | obligată să plâteaacă e amendă de
timp pe cel car! star abate dei
VICUY, 28 (Rador), — Agenţia
Mavas” transmite :
Vu fir telefonie al atmatal pen
at în Orleans, pe unul
orașului,
Autorul acestul act de sabotaj na
Populația orasului Orleans a tot
un milon frane,
3
Veneuj și combaru) Lupa, ear
au dispua transportarea răniților la
spital. Mralan Deghitan a incetat
din viață după o oră de agonie, lar
corpul su a fvst dopun a moră
Erolna dramei, usoe rănită, a fest
ponsată şi lăsată Ilberă,
N aceslel drame nu me cu
ne
sa =
area manifestaţie legionară Vizita dlui cemartant N |
„n Celărași-lalomiţa secretani genera „Mscăr 1
| i | la Oravita
proprietari agricoli dn judetul Dolj +
sjunea de răcare a apr =Itură în legătură cu cemzaniz de refacere a
drzarior.-meros-ntul expezru ai (Hi N. Reşuiescu, prefect ! jud. Do'j
Pia aaa
|
| E para acamai Orutţa al va pet
magie Cearta e Ea :
mii de meteo și plâng
seta
[ză ze
m pepe ct ca za za
ae Ir ecomeesia natia
Sasa Eee CE Pe Lameririta atei în
zz cz
=> ZERE
ă ». mezi Servictaal
EEE SSI ee ame
> a se
292 Speta CEI ee
a Cmisei ce mei tari sist pata să-i fază «i cere ca |
Soo me Ema pe Cole care m ina Eoză păză în î5 D-| ie m caă Ei |
== ea a E cop |
seriei AIA Propznerea c-h preiei
sză aa SE PT Dna epantat mâne de marii cum brazii ca proprietarii este s |
SI RES E DEI sec ES e ES SI Eee | EDrmeară €- eee nazal = |
Sta vea A, Eat. |lmezm În apei ftețolai amuițe-| e cutie activă ine haztnă și 2 S ie [ai să ne cerceteze în oi aaa | |
tale penire cco-sul cat zar . sş a arti e a |
Li Re E II E briza pace în clicuri — Pctetzd A. Pveerci, rac ma Sa de nea E, EEE a! CUVANTAREA D-LU |
e pa ea a aa ea aa at aaa | 0 i za e | tea x I
că cea x T. a ni N
ES = zoo femelă > see mai Sat ce ee S Ş
N ia me e ura ese mal p=
e De Ag E i-a ale tări. cânt o aomentaiă inst BI: - a
a A aa se pete] In comtirmare arată exețiia ce-| guttă de 12000 pomeana, ca n eana- [1ale aș =
a uimire agitate de copie pe care mi producăiizt 00| citate Ge prrdurție de pente SD) po Er
Coast ție mină în Iipattaciie ca Etaui | acea. aa dei Dad
Asa za ci | sa
N= este verbe de o Expre- rai ce ce me a pe A cai
prize extzeera, i pezize 8 dn con-| paza | .
In perace prtrogie sromurte în5-| CEeLi aceize prrzeieca= cari aa 2-3 ae Y
== Se E Ea Oe | E EREI ae ete în ema de | ERIE a aaa
e e a e O | azi ne CCD dn ecză 9 (stă bocaare La Aztecesra m n ee
SEES E Ei ce rime Trece apei în expurerea ci
iezțiemat Diciotată această meeză | UE rasei Lagaaea și arma'a wma sunt O| principii da doză pie Wiecioptei 3
o e ze ee i aaa Par poruncă p datoria corsa | nare cupetae în za
erai în recolte. za doceate deci: X g |
a o CAE adina imită ca | mit
Estee amara macar temeste
ES EI EES ace fil Dapă
axe Dire tine i vip dă. . ze a senile, a
mate m tza ri care e arie în focare de | *âmaa în ca a
e atntepe 2 E în | “ Piriă armata veche d ineaca (A. îmgieeară fiii dual ea a cate aie ;
Dari probeze ce cae ee k- Cuvântarea fin! pe aizata Sita Vuta. ma] i EMÂDarea faptaur Lai taţi de ma S
>iimezea egricuitacii rerzâzenti - pet. $ mil Ca pati etala ae
nn a rare 4 poti. impreună Ca gafă ro aeităitloe ——
se_| Din partea = raa mbitaze şi civde, an pozat defilare = în E ed
ae Metote naui de rr
Repeta atata ca NC. Ioa. ha ep ? e e nou Org anizare ŞI Ind. d
cai şi-au pes averte în stan Ma
„Est 1epirnare ii int exoe-ă terme. | FÂd. cberitanea : : sxeiea a .. Dau 1
EI ra a. ada în administraţia judeţului lan:
Poeorietari cari vo da lia | ERBS= _ A 'Dapă | AMA AR | me ă u Id
Dipieia acei baitenti i ai > j Sa aa ÎN pai K A
e e | ati E at a man | ăasaa da oaie East îs! Aptiitatea d-lui inginer Virgil Albu, prefectul
pret» Je exorentee (A pentmet tame | — înutil: csteatreări teei ani ctre eleeieziiă de. | caiaai DORe AO de camara. O| cuzA.vODA 98 — Lui ta pri: utili a
îm anal clima minat reometmaai pa | Ereptate ma intitarate cina iei dft ala as aaa ertahta ea mire immpartantul post de era late
intr! pi m întewrea în viața tă_| In al Culiee rând d-sa crede că în juna Ianuarie 1997. S Btitermază iericnariice Ti [orce dan ne ap a orliza ai treburilor gospoxtăr mi. ritzea A
arab d= fiecare ii care pi» mere axenate: cate. fvapeermnă vor repara | Poe Camaradul în6. puiui inleaila, d, ing. Vinpă dida a Ja este ivertiă
6» aezrie în tente momente el necentătiia fac ite neamului, prin | POPESCU N păşit diera începul pe tărâmul fap Incas a daci
mc pi patiemata fre a câstiga o vocea Pârii. La ora 15 după defilaze, Sa ser-| je al unar hatăzite măsuri de în-]iemelaica ei «
dame ri petarieă x x» A ocmanilent ae sarni- | Tit o m-să camaradereastă în sala |aaire marelă și rexizesare ematerială [gă miăm:ră ce
see setea Pramenul la cursul profesionăl 2230 See ei Eee EEE e ee
za Li arma! Sorelea | a weet principiu ntot vale a în dremăr Li:
cae e partia căăzăenilar. So | marenat N Părzatee adtretazai (DU ci a Dă Ei Mea a i ui
Poiret ._. . D. cemiindlan! Ecmen Teodneeaou | Ethare a! Migrării Legronare cama (adm aiitație podlică au se poate mea a
- Y, arată cum şa sirbitorit Naşterea | (ÎN cauza vremii. n'a putul aut da [realiza decă în funcție de ehunrente A
he ij Doze nuhut până zeum de legionari | (IND. deste'nica cu temeinică pregă ine A
” m cum tiebiite rărbătorită stăm. | După masă să tinut o sednță cu jtealcă-prefesloeală și calturală ea N
în
Cilua dăminului nm trebeate să | Statul Majore a] jutrtului premdată d-sa a lntrepriaa e riguroasă ecliu [care exe
ză V +a de pdant Păt — r lecționare (n cegpan mul [cel ina
ORSOY, La Cami prafe- Vasile, 6.00, a! XVII; Păcurera aste I de înptă Tara cete d crmandant Taseu me de sei
9 manga e sara. au asistat la pomul de Cră- (funeționărem al administrației ru [irative, Ti
ocentei din tefiin- S3ă. aa XXII ui NE Braila să | iama na netenă în poi, de te | e A a eine air
NI Ş ne d» nai foetfe, fecams
secția Comirelala: 18 Em 5 eat CAO SĂ | mmea. da sad coadanda du cotul lar. buaetele comunele rurale ion [sare iii
mânile a AER Ii pesti |“ Găieieru Solriden, Apa ai Idea; [A PA Pacea ia atu | Uteehtata mupnvârate de sarcini . fimaoelare [[ă de celalt: +
ei-azraic ca cei părin iu cm |CimaE e deea ext: st: ce Țantanulăl și a martiriee neam 0 Be pu taiate tataie [dep al Boca e
secundare mape clase 533, » Sul nene. E) tre pe N
ea 7.07, mă Idea: Rok Boberi. 207. ai] D. comand-nt Bulbr în exrnte TG.-NEAMŢ |; zica ai crai sed ein aci ast
pretesorală ntruninâu-ac | XI: Merdon Ilie 7,07, al IV; Marii. | Miscătmere îmme: „fa tmrimem i
. bă Datinele de Crăci) Vonarea aparatului administrativ ni | insema
directe Dle Yordănotu, a IER APSA: în, N i str Netea reaal, și ară Sa
a
în dior: | Ohârea i Jud Tinta. bmrramă | Căminele culturae din localitate |notarinte creeate Notaziatele came [tuia
ab ormiătorul. ezatiat: Nleoileea Me FIAT 4 V;' Owen În mamii Cantammei di Pelican Prepătit sertare atita ide [ot ună, -
ia, indastriniă „dia oei da |Paval, 438 ai XII: Paieer vali. 700 |broaide, Veneam amet din Antea- [afiniele sârtăteri. avâna ste a [talc ca CAR A Areal at dat roade ni meloci tururi
candidaţi ae room 25. si VII: Zettel Herman, 6.67, ai IX: | ÎN. reint Mem în doră. prin aceasta să robii tradiliona= [mmlalstrațiel rurale = Ri e monta [pai aa Vi
Ienei trebuie să dea totul [Iele ebieelar din partea locului, pe deoi să simplitte mecaaii [te de a, prefect |
pentr tată. Doră em LA mimmacă | Gamisoana legionară Da. Neamt[mul vieți adminiatrative, far pa de [vre ja mute
n sttni „să înfrunta ginantein efA*, [de sub gafa camara. Calajit a or. (alta. mă xeleețimneze elementele de nare A aparat
ine, astăzi va trebui să stea dâre [eantza? un cor cu Colinde qi cântece contucera, ride admini rața [rate din
«i
Tok 6.00, îi X-lea.
comeesiată, din cet 1 Ti A îi Xe, id
nai de ecealei ține până le 8 lanua
Moial, din 43 de eleri candii : ]
mimisi 38, cari Mi mia Legionar: de af. Sărbători. Pondu- [la nivelul de demni ate și mupreinri: [să athică fudreni
10 rile realzate su depua În Ajutorul [tate cerul de vremurile te ai. Nu fată de Mr a
bei exte un fapt întămipiătar, că încă dle [multă vreme vă:
la inceputul etil Ați dale, d. img [rile înc cear de
Vimgi! Albi: m pun aceentui me ele [lama activității re
DIN ORĂȘTIE [e Sie ete ete
inspecție
ag 33 ee | Impresionanta nenorocire
din comuna Bujorul-Covurlui
i
|
4
îș
D. Ioan Dragmir eontrolar spe
eta) din Institutui Naţtonal 1 Cao
E 0-3 III E Eni : : MT
60, XITI-tea: Ei ratei, inspeet, liwel
stia dati Săi: £o [ret cete arsa sa imam etate, tagul noima 9 SSIme n Crima UNUI sătean din CONU
a rile Poiet Re | o ba
ra iul Grigore Nana.
[ata A ai Santi Sa Patatăt pe câini Cos podări d strusă Ala „Cantar feel Aurei E
A en” inut ri
ihabitae Doi San | ere mutate teii 23 e GIStUsĂ (oii io ierti rti Vrăniuţ-Caraş
Dea m. 600. ai ete, si piciorul, rupte. mă depusă pentru aluloraren elevilnr
Men repete, 20, al IE Erazemeatai Ja mpital, pe dram, ei a oc refuztați Slow execalat collade și| ORAVIDA, în. (Beta telefon) Brie și moră, cei duntă +
îi KEY: Mater | PA dama” lasa, corina dal n! de Erăetun: prevăvie de tal |guOANTOA, : EC elor i ao 9 dati
„i ati Minic „Ta | Vâleer, bn etate de 14 ant Mda | „GALAȚI 27 certa tetrtem). — Du ral „Niehite Prați ini “tom Lin | săttaaia asa a dn Mei tăi n râite mara
[dă 3 aa SI: 10 în Wata maori, fâză piirea pro. terti neo, p mistuit intreaca ătină In vânătoare, sa a-| Ceha m poa ap
ut ia Bu | a Be a aa Ea. | RAR Maui aa 300| Damme oa orăetm [ERE RR ui
Ta x: Ink. a un mocani pare: | Cametăriie au siabiiţ că Cu acaala inchiderii cursurilor tn | fe. sata pica pă matii ei atat nai sal în mau
a fost prin că forul ae cea a plecat la
de acelani curea de m | dnloregie mecurăținei Bogeaculul. — [Semale de ucealel, d, diroelar Sa-[VArBAtul ea dot copite me, care af macauula ame sa pi
eeibi! mutilat Pagubtie sunt importante, Sini- [roulă Clumaslu a m N | SDRTĂ IN egbaă, se Vita nai lui
Camila au fini aduse ba itumâșiu, a impăriii daruri mn alt bevitor din comună. | Ou antele aromate
dă Suna stratul mu sa asigurat, “de Crăciun tuturor ueenlellor, Mcevănă o daeaiie ele ne eat wav deiulut
şi legionarii sunt ana“,
nerâlul Atanasiu, comandantul |
i Armată la serbarea Pomului
„de Crăciun la Tecuci -
Xe jena ae
itoare,
rte a, a)
cina; d, Vant
i
E
ARE oa iea
fi
FI
Li
i:
î7
iți
fE dată
Azi
îi
D
fa
a
E?
Tea untului. Iar în curând, va fl
Anrhai renlleat Depozitul rm arce da [el
Cu |mărturi, de unde se vor putea apro-
viziona toate unitătiic cooperative |ţeni ai
Milor | din judey ai comertul crestin.
-| “D. Octavia, Olinlei, nrată neceal.
tatea înființării unui Cămin de v-
venii, unde eă He intreținuți în
mod eratult copiii de țărani, care
Li
Ş eat
oameni. Au
OPERA DE AJUTOR
“ Pomul de Crăciun al soldaţi
„Ajutorului Legio
vB un prilej nimerit
a grijei deosebite ce
Sau
Jengerie. pentru 10
= ; gale [pater în boeare de 3233 lei 20
piagugorul. sotul) exe. inele. şcoli
7 ierte IE aria,
Programului | Astăzi se află în casa vubtilajei un
sold de 15.998 tei.
Sa acordat ajutoare de către d.
General Antonescu şi Gi
ui
il)
„ala
i
[i
E
ea | elrcaulară
județului, prot. Gavrii Ionescu, și
gioar.
Ajutorul Legionar din orașul nos-
te îşi continute ziinie-opera de aju-
torare a celor lipaăți de” mijlcacele
necesare unui trai că: de modest.
Din cauza ia Us
căzută 1 vite tan. ici
,circalaţi
p attoiuzclor e. f. r.-pe distanța Imi
Hârtăudiooșani a fost
BAREA POMULUI DE CRĂCIUN
A „FABRICA DE ZAHĂR ITCAN”
Luni, a avut loc în piața oragului |utarare
rit Pomului de Crăciun. 0rga- au daruri solda N
acelaș cadru la Burd
Darte d-nii genera
loneseu, şeful jud. Mi
primarul Suceve) T
părții soldaţii
penulației mevoinse
Bară
cel din închisori. ȘI ai
Ii daruri mb
dlui dr. Strugariu
legionare din oras
pasaj! in)
de Stat pe urma
E
=
LA:
epăă
i
i
a
A
sg
i
Mestrani
îi i
fe!
i
zi Ekâș
îi
i
i
i
i
;
f
mune din judeţ, 1n go
i legionare
racilor pentru sărbătorile Grăciunului
4 Legionară
vedere să vi=
NTĂ. ADMINISTRATIVĂ
DEȚULUI RĂDĂUŢI
primderile
La
tem, comisar
egipt ja sfârsit.
la Deva
lor ajunsi. în
“Judeţeană hu.
a
Serharea Pomului de Crăciun la soldaţii din g izoană
tmpârț
Tacut în
nevo' asilel
O frumoasă mure
TG.-ŞTE FĂNEŞTI
cultâții de drept din Cemâuţi, a
nreghtire
braul și
al judațulti
lumtribuția pare
Primăriei orm=
I njunge la
suferințele us
he, aflațe în
A realjtare
aan, primar
Utor de primar
rbători ale
nvizală
celorlalți |distinei intelectuali,
astfel aproxi- cetăţeni ai oraşului,
similară
şi situația fi
părții asifei: too Mar. făină,
di |unturi, 30 costume, pentru copti,
al
te acestea cumpirate din banii
dunaţi da „Ajutorul
lovere şi căciuli
binefăcători,
Iglonare, care
|aăciune, rostită
nar,
le un preot
au cântat colinzi și
bordea. cat.
seful
al Mișcării,
ros
orasului, - subp
dr. 1. Ghedmon, dr. Mihujiu
Cronica Sucevei
EA NEVOIAŞILOR
E din gamizoană.-Contribuţiunile
şi judeţ
cât şi a Mişcării
=nanele legionare și
gionar.
Trebue de
setul serv. economic al Regiunii
re induatrială a țări
exemplar.
La vasta operă fie
cinlă expusă mal euis s'a asociat
daţii concentrați 18.000
sillului de Ministri. Mitropolia
man de 25,000 let.
polin Bucovinei a plerdut
ici. | bustren hobnrelor,
cântăreți. Bieericeşti
lor
HItă în preajma Crăciunului.
Deasemeni — sțudenții
Facultăţii din
întemeiat un câmin, stau
de sprijinul Mitropoliei
best cănzin, Conatitul
3% vagoane de femne le foc.
TON NEGURA
a
fosi numit ajutor de primar al ur.
bei nobstre, în locuj devenit vacant
Prin plecarea la concentrare a d_lui
Gh. Uzzu locaţ, rea.
Culturale
cul.
Dela Banca Populară
Vechiul consiliu al bâncii
Mai lay cuvintul apoi d. Gavriil.
Dogeani
perechi bocanci, o cantitate aprecia
bilă do bomboane pentru copii. Ton
Legionar”. Apoi
elorapi, mânuți, haina, eimăși, pu
donate de diverși
Predarea acestar cadouri sa făcut
in cadrul unei frumoase serbări le-
începuţ printr'o ru=
leglo=
cântece
legionare, jar camaradul Viorel Bo-
, 20, — Ca în Rl anii,
uit Ia
calitate,
Um nceastă serbare sa adina
bucuria multora dintre rel strm
cărora LI 4'an ddfiruii
cămăși, alimente $! alte 1
huitoare,
Festivitatea s'a Incej
uri
A luat apol cuvântul d, prof.
YI Conpepol,
despre cele A
Mndamentale ale Legiunii, In:
Tilul reciprog,
A arătat părinteasea străduinț
noului prezedinte pi Camerei
% muncă,
cu un îndemn ln muncă
clonsă, disciplină,
elnate,
A urmat reprerentarea Datini
strămoșești.“ excentate mais
sArau
milostenie
sfârgit.
nearu'
efonare.
Au Imat parte la festivitate: d,
Bonuiceanu; inspector al muncii;
Emil oBnescu, secretarul
de muncă: d. prof. Țiruilescu:
Oriţă;. ŞI. Stoleru, patron;
roși părinți și rude al ucenicilor,
La liceul de fete
Liceul de fete din localitate a ser-
venirea luf Moş
program
bat și anul acesta
Grăclan, în cadru!
deosebit de frumos,
unui
SĂRBĂTORIREA DATINELOR
DE CRĂCIUN
lor străimo-
haine, ghete
4 tmnul ti
epeții legionara”, cânlat de ucenicii
dirijați de pedagogal Gh. Ghburiei
m- directorul, Cămunu.
200 |Ini, care a vorbit
kgr. zahiir, 100 kgr. săpun, 100 kar.
30 |tând asupra legii muncii și n ajuto-
d. Const. Mărculesen, căruia
În mare parte | se dntoreste strân-
geren darurilor ce *'nu oferit uceni-
cilor sfiract, și a terminat euvântal
nceniei, apoi d. Mrenlescui, prese:
Camerei
Const.
Isachievici; Toma' Mărculescu, Tord.
Pasta, Instructor. legionar și nume-
Bacău
ve- | casă și an du vâzit ce Lipeă are fe
CA- | cate,
0| „ Berbaraă A fo deschizi dă d a
votat Vasile Ofireia, corarânritni
Imdețunti, care într'b frumoasă at=
Vântăre arată hupta leglotnriloe
pentrn bine, dreptate și echitata în
repartizarea bunurile. LAgionarii
var acra intens pentru ea remâ=
nul să nu mat fin sărac în țară bo-
stă, Mipearea legionară Aste a oa
mentor sărnai, muneitori pi înmo=
toi de dreptate, Crăciun acesta
din primul an de. guvernare legio-
NaTĂ vaste on Cataţalte
sărbători vor îl mal inbalgugata,
căci prin mmea legtonnrilor, țara
se va redrena din marea ăricte în
care nt lămt5 fostii conducitart,
Dnpii euvântarea d-luj Cârelu, an
urmat c6ruri și colinde executate
cu mult talent de legionari, după
care sta prâcedat ln Înpărțitea da-
rurilor către” copii şi revntași. San
Inpărțit în total mal! multe suta de
sipachete, iar mele familii tilrace
au fost inbrăcate în întregire de
or | către: emiburile legionare.
fe| La această trumoaas serbare, am
remarcat pe d-nii Nicu Soleină,
| prefectul județnlui, Vladimir. Popo-
viei, primarul oraşului, judecător
Simtonovici, profesorii Dan, Repta
și Pavelescu, preot Ghernaim, Ie-
fanu Hutu, d, profesor Galan cu
d-na, controlor Gavriliteanu, P.
Prelipeeanu șeful Poliţiet, precuzni
si un mare număr de orăţeni,
In aceași zi d. vice primat Arte=
mie Colibaba, m Inpărțit cu o e-
Gh. | chipă de Imegtonari, lemne la să
d.| Faci din oraa.
Această desintereantă muncă a
pr-| legionarilor, a produs un mare en=
tuziasm in toate părțile soelale ale
orașului, apreciindu-se la adevă-
rata valoare, marea strădanie n le=
Monariicr pentru alinarea siiterin-
elor.
ni.
tra.
MI.
legi
sl
ă a
de
uin-
Pungaşi arestaţi de po-
Serbarea s'a desfăşura! în prezen-
Ja tuturor profesoarelor liceului, In
frunte cu d-na Mărioara Popp, diree-
liția Bacău
BACAU, 27. — n ultimele zile, de-
manilor, au fost obiectul atențiunii
speciale atât a prefecturii judeţului
gionare. Garni-
i sau
trimis ajuloaru similare, prin con-
tribuţia prefecturii și Ajutorului le-
remarcat contribuţia
Fabricei de mezeluri din Burdujeni,
sub conducerea cam. St. Romascan,
B-a. Această fasemnată Intreprinaie-
noastre sin
manifestat şi de astă dată în mod
AJUTOARELE DATE DE MITRO-
POLIA BUCOVINEI
nsistență so-
Mitropotia Bucovinei, care a dăruit
pentru cantina săracilor din Sucea-
Ya suma de 10.000 let, far pentru sol
lel, euma| „A
care a fost trimisă Președinției Con.
Bu-
covinei n contribuli și Ia ajutorarea
celor năphatuiți de chtremur cu su
Atară de acaste ajhtoare, cari sunt
cu atât mal prețioase cu cât Mitro.
foarta
multe in veniturile sale prin pră-
Consţilul 'epar-
hial prin hotărirea secției sala. aco-
nomice a venit si în ajutorul perso-
naliiul refugiat a] eparhiei, proați,
sI funcționari
administralivi. precum. si a văduve
orfanilor cu importanta nu.
A do 40 , care gionarii nu dau pentru a se
mm. 00.000 lei, care n fast impăr. e Et Aa e A
teologi ai| Prisosul sufletului lor. Dau cu ere-
Suceava, cari şi-au] dința că îndepimnse un sfânt co-
hucurat| mandament al Căpitanului și dau
Pentru a-| cu gândul curat câ alină o. durere.
erat cămin Consiilut eparhia! a do-
eparhial a do | pi
toare și în prezența
lor. şi a părinților acestora
Remarcăm_ deasemeni
slunea culturală e Italiei.
Bulor Olimpia din cl, 7-
numeroase daruri. Primul dar
care l-a scos din tolba sa a fost
Mic. adresat diul şef al Ajutorul
a| colectată de elevele liceului.
La Iţcani
(va „Ajutorului Legi
cun, iniția
nar”'
cate.
vorbi S. Sa păr. Văleanu
despre Nașterea Mân:ultorului,
a adus pe pământ pacea şi bună Ii
xoi
împărțit se. darui
capfilor-sărmani, cei
pe de haine. ghe
Berie etc.
numeri
tai
ela
i, d
mân-
tuturor. eleve-
prezenţa
d-xei prof. Edvige Bestazzi din mi- | 3 să
Moş Crăcitin, reprezentat de eleva
-a, a adus
fonar, cu suma de 4.167 lei. sumă
IȚCANI, 25. — In sala Primăriei
a avut loc 'serbarea Pomului de Cră-
Cu un fast deosebit, progra-
și CI a fost executat de elevii şcoalei
ți] primare cari m dovedit mită prk
cepere și naturdalețe In rofurile ju-
are
din cos
daruri pentru marea multime de
oameni sărei din județul nosiru.
Sărăcia n fost înțeleasă astfel. Le-
tectivul Marcu Const. care face po=
lţia trenurilor în gara locală, n reu-
mătorii pungaşi: Căidâraru Tie,
Programul a; cuprins “inate, dati. | 7iginaz din Tectiet. hoţ de buzunare:
nele. noasire sirămoşesii. Execuţia | Pavelescu Vasile Fondarea la-doi
superioară a prilejuit Indelungi a-f An! inchisoare de trib. Buzău: Va-
plauze. ? sile Lazr din Bârlea condamnat
pe
un
na.
Toţi cel arestați au fost, trimiși
ul [ln uzznă:
NEHOIU-BUZĂU
Accident de muncă
i0-| Locultarul Ton Stan Ion Moise din
satul Pundu Neholului, ducându-se
cufiu-său Gheorghe să tate un copac
din pădurea din fața casei lor, când
era aproape să se prăbușească ler
nul a alunecat pe zăpadă, venind
V.|sub trunchiul, câze cădea. Abia a
putu: fi scos și dus acasă, unde
in- | după câteva ore de chin a murit,
Parchetul Buzău a autorizat in-
ri |mormântarea.
Pom de Crăciun
In sala Cantine Nehoiu s'a ser
la
n-
Bat potu: de Gedeluz, organizat de
adă Comitetul de asistență sociali
La Rădăuţi comună şi de Soc. Gota.
RĂDĂUȚI. — Spre deosebire de| Sau impărțit în sat: Imbeded=
ani! trecuți, de data aceasta, po- minte ln 34 copii săraci, 200 pache-
mul de Crăcţun n fost fncârcat cu [ţele n copii dela peoală, 30 ur. za
hâr, 00 ar. pește și 30 ker, orez,
insumând. 18.000 lei.
Sac. Goetz a impâzit muncitorilor
- [cu case. împavărate: imbrăcăminte
compleată la 16 ini, 50 pungi cu 1
kr. zahâr, 50 cu 1 kar, făină și 10
kgr. săpun, valorând 20.000. lel.
In atacă de sumele impărțite, a
râmaa un fond de 8000 Jei pentru
Sala Casei Germane n fost mult [cantina școlară. Pentru reuşita ser
a venit să asiste
scenă un imens
neincăpătaare de lumea care [bărei au lucrat in deosebi
ve na la sezbare, Pe|com. C. Diaconu şi d-na lnvi
pom de Crăciun,
impodobit cu multă artă de legto-
rimarul
ătatcare
Maria Câmpeanu.
La fond de asistență au
acest
mare. Pe scenă munți de pachete. |contriuit: Soc. Goela cu 20.000 lei,
Au adunat toli si de tenta. Haine
iar restul s'a subscris de fruntașii
eaguri eu fitnă. zahâr, ghate ate. Si | satului, muncitorii și functionarii So=
impăârțite după reale trebuințe. Le.
cercetează totul in
gionarii cari
fața locului, au mers din casă în
cletâții Goeta i dela pădurea Ar
deleana şi Căminul culturul Ion
pă
NUMĂRUL DE CRĂCIUN
AL SĂPTĂMÂNALULUI „EXCELSIOR:
A apărut numărul de Crăciun ai
săptămânalului „Excelsior“ în 22 de
pasini dintre cazi 4 în limba ţeerma-
nă cu următorul cuprins:
1 B. Demolmecu: Frâna prețu-
rilor; Qotav Onicescu: Libertate eco-
Bamuică; lan Vevezca: Scopul acti-
face tinanțe
i Ion Cociu: Politica came
Janctura derăzbolu; Gh. Georgescu:
Aducerea pazelor naturale În Bucu-
regii: N. ighelescu: Interesele tă-
vânunii; Gh. Damgescu: Problema
locuințelor, Dan Hu-muzeacu: Pro-
blema roznânieării muncii În In-
duatrie; V. Băjan: Structura impo=
altelor; Viorel Domănenţu: Aslguru
ea muncitorilor adricoli
Din restul numărului: Săptamâna
econobulcă; Politica economică; Sl-
tuația economică: Viaţa latreprin=
derilor;
gletra Ca Caraba fara statie T- Zăpezilor și controlarea liniei
porția: Constanţa-Medgi di
Dadeşti-Cirema, depe |tmde Isa iezi deo aia Meaeidia,
Ciocnirea de trenuri din apropiere de Arad
Sunt şase morţi şi cinci răniţi
mute, trenul a fost adus in staţie şi
după o oprire de un minut, sa dat
comanda de plecare.
In momentul când trenul No. 2012
s'a pus în mișcare, a fost ajuns din
urmă de trenul No. 8002 care fu-
sese expediat din stația Crivina la
ora 7.01, fără cale liberă și care ma
a respectat semnalul de acoperire
ale staţiei Scrovistea.
Din cauza accidentului, circula-
ţia a fost închisă pe linia doua
dublă spre Bucureşti până la orele
17.30.
Si
ii
= SEA VICTIME a zi
sermalaiai au Înregistrat: un mort
E e ee Îi e mai ase ci
vapeme za Di -- Bicaresi Cre tn stati E
Comisia de anchetă în
PAGUBELE
Au fost sfărâmate 4 vagoane și
deraiat an vagon dela trenul No
3012 tar dela trenul No. 5002 a de-
Taiat vagonul de poștă şi boghiul
alergător al locomotivei.
Pazubele materiale la vagoane
i
|
li
j
|
Li
i
i
SITUATIA LA C.F.R. IN URMA VISCOLU
ÎS va urca pe loco-
Ya pilota trenul
irmitură va
ma condica de
persona! răspun-
acesti
nefavorabil şi
aproape blo
vapoare
li ca până la
sunt evaluate la circa 1.500.000 lei | Gânciova-Doti,
. iar la locomotive la circa 40,000 lei. | impreună cu
în Stația S=rovştaa Cala Eau ne 40400 li | co”7e au
VINOVAŢII
Comisia de anchetă a stabili! că
vinovați de această ciocnire sunt:
Alexandru iseu, impiezat de
miscare din stația Crivina care a
recunoscut că a expediat trenul No.
si 11 răniți
Direcţimmea generală C.F. R a] Comisia de anchetă a stabilit ur-
fost înstiiațată telegrafic de către | mătnarele:
stația | 8002 fără cale liberă şi mecanicul |qia
Camela lon din depoul Bucureşt
dela trenul No. 8002 care nu a re. |
a i pectat semnalul de acoperire
302 Ploeşti Snd-Bucuresti, ținută deja staţia Peris. Staţiei Scroviştea aflat p= oprir-
Relaţiunea oficială cu privire la ciocnirile de trenuri
de lânsă Arad şi Scrovistea
icăeiuni. muna Măceșul d
stricăciuni După c:
meia a fost z:
mi cercetează.
șa Dumitru din
nd de acasă,
"puternic a ră-
de ger.
m cauza gerului,
vânzarea de bi-
ciuc vor [i re-
ridicarea acestei
LUI Inmormântar ea lui ri
trece
dis-
noui | gri
in Cu numeroase
le, în special
de umpoare | favorite ae Isi Grigore Iza
La trista solemnitate, a inmor_
posedă o vădită majoritate ma
Argumentărili
mo în zăpa- | nite să aducă
putut fi găsită | Transilvaniei sunt ungurești, și deci
dominate de cultura și „civilizaţia
Organizația judeţeană tn trante cu d. Tacu, prefectul jad. Gorj și tv.
Câmpeanu setul tezionarilor gorjeni dând onorul la înmormântarea lui
un — la sosirea din Bucureşti, —
în capela cimitiralui jocal. acoperit
maghiară”, se destramă de indată ce | oraşelor. a ajulat, în schimbi dapă orașe.
Dia opun documentele istorice ma- A . d ma hia -
sbiare. <cțiun rizare
De pildă. Martin Schwartner, ca- Ea sie: 3
noscutul seriilor ungur, dovedeşte en | In epoca zeecz. sub imboldul con- [gale
cifre, în 1797. caracterul germanic al
e, ntimitul sătean | orașelor maghiare şi constată că un-
Bri: de către consă-| gurii refuză să se aşeze În oraşe.
jerbe de fioxi natara.
garoafe — Dorde
ică, trecut, în urma ofensivei de maghia-
TE rizari i]
drul ofensivei de
sfârşitel secolului
ceputul secolului
curaini așezarea eler:
din Ungaria în
ă şi a incercat pe
fireşti ale procesului de creştere a |zhiarizeze celelalte =
Trans:
e tei. pres
dovada că oraşele
telai Şielan Bethlen — care pretin-
dea că oraşele sunt zone faș: Tilor scade dela 43
unei opere de desnaționalizare —| deși un număr foarta
atit mal mult. ceeace se afir- [acţiunea de maghiarizare a oraşelor [guri din sata se a
4 despre orasele Ungariei este va-
ia proporţii, dând pe alocuri unele
il și pentru orașele Transilvaniei. | rezultate.
Acestea zu fast
colului al XVIII-lea şi inceputul se
colului al XIX-lea, germane. Ele
ăcute au stabilit că | si-au pierdut caracterul germanic a-
bin în a doua
unt în total şapte morţi şi 16 răniţi
Megiitură ca citenirea de tre- două locomotivi
10 e, A saferit un carios [pe linia 2-a, cu al doilea convoi pe
nuri de Arad [] stația Sero- [accident la iotrarea lo slaţia Făurei [linia 4-a și dltiroul pe ula 9
Wiitaa, Direcţiunea C. P. K.|in ziua de 24 cor. Până în prezen! nu se poate preci-
me transmite următoarele telațiani: | Avind comand În resulă la linia |za cauzelor accidentului, urmând ca
in ziua de ZA Decembrie, ora [2-a cu oprire la erunal de aDga- [un delegat a atelierelor C.F.R.
2013, în stația Milova, între Sime- |Jarr pe linia Z-a, on tren a deralal | Galaţi să sosească la fața locului şi
i esa ara elene serena e pe ici Se. dea să cerceleze amănunțit și să resizu-
cu Ă primă ancheti Mă imediat Ja | lască vagoanele.
catzănd deraierea ambelor jcama- producerea arcidentului a constata! | Din cauza accidentului. linia a
ve sia 4 inchizănă cireu- |Că. deși trenul a avut comanda În [fost inchisă spre Buzău timp de 3
ţia dela ara din 23 Dec. până |bloc și blocul de comandă din bi. [ore.
la ora 22,30 din 25 Dec. Toul de mincare și manevră dela ea. | Victime n'au fost.
Pe 4 timpul intreruperi circu- |bină Sau găsi! cul anda făculă şi | Comisia de anchetă continuă cer-
daţiei sa făcu iransburdarea căi. | 23izărută pe linia I-a, treapi cu pri- [ectările pentru stabilirea răspunde-
tarilor, mul convoi de vaguune s'a anal |rilor,
Aa fost victime: 6 morți 5
mi, din care 1 jandarm, lar restul D . . . .
pemnal CP. ți Co
Ca aa ama] Deraierea din staţia Costeşti
|
i
n Antonescu, Condu-
trimis I. P.S.
irmătoarea telegramă :| Cu deplină în
din toată inima Inalt
Voastre pentra urările
azia Sărbătorilor Cră-
t bunăvoința a ni
scrisoarea Inalt Prea | țluni.
stire ca o mărturie preţi-
mentului cu are în-
le | taror. slujitorilor
seriei, mărturia
dedicat operei ce am | derațiun!”.
tru refacerea Statului,
ce va real la rândul mea fac Inst] tural, ar i patut contribui în irecut, |,
Prea Sfinţiei Voastre aceleași sincere | ca și astăzi, la creşterea oraselor [!
pecurântarea_ ce ne-aţi| și calde răi pentru Sfintele Sărhă- | Transilvaniei, potrivit - necesităților | 2 oraşele transilvă
tori și noul am. odată cu ragămiatea | IOF moderne. ermă Românii, cae for-| Ad Oreele (nantlvăr"
Și pentru Sfintele cărț|să aveţi bunăvoința a transmite tu-| mează baza etnică a țării. Aceşti
a Ta ce să „Brian, Inalt Prea Sfin- „0 N - autohtonă romdnea
până la sfârşitul se-
jumătate a veacului
proces natural care singur ar fi pu-
- tut da caracter maghiar oraşelor din
Transilvania. Aceasta pentrucă
şele din Transilvania nu aveau
ază rurală maghiară care să le fi
putut alimenta demografic, iar sus-
ținerea lor ca elemente din Ungaria
se putea face numai atâta vreme] ROLUL NATURAL i
operă impusă de momentele istorice] cât era ajulată de statul maghiar] POPULAȚIEI AUTI
S | prin care trece Țara.
specializat în astfel de artificii.
3 - i = TONE
credere în izbânda| Singurii, care printr'un proces na-
Analizarea date
irunderea
lucrari din Ti
Shoiei noastre gi lasă din, cauza persecuțiilor . națio= | dacă în unele din
întregi mele aten-[nale a Vogarilor, au emigrat la A-[%4 fimeroți Unyz
de maghiarizare a
matura! în oraș
General Antonescu |icau tolera instalarea În orase a! a | dându-te caracter
celor Rumâni a căror prezență şi pu. | du-le cu fara
!
|
i
i
„Accidente de persoane nu sunt
Din stația Costesi, viluată pe IL timp ce venea cu grupul de vagoane
Bla Piteși-P. On, se că În [la tren, mecanicul mijlocaş, fără sa
primească vreun semnal, a pus ma:
mul Nr. 1851 compus din 48 vugou ina În miscare, lamponând violent
je. rimarcai de mașina inuintage [grupul de vagoâne ce veneu apre
No. 3Ut46 cundusă de mecanicul An. |ire, provocând neve deralure u-
7 don și mezina wmijlocușe No, [nul vagon și avarierea alor 6 va.
RAE Al Preda Jon, am: |goane.
3 'poul HA, a sosit în idente de ane n”; i
între Pit retede Accidente de persoane n'au fost
£
?
N
i
i
pt
i
E
:
îi
i
i
ELL
|
ui
și
i
i
|
ie
j
zi?
ievra da execulăt în direcția [mecanicul Preda Ion. Comisia de |n
miricăeiuul in locomotiva trenului |*Pre Faitani cu maşina inaintaye. În |anchetă continuă cercetările,
Victime sunt 1 mort, 1A rin.
din care 6 aui
0 locomotivă a distrus la barieră o camionetă
|
si
i
i
ji
|
ii
oreaaci , Schiler di
de miycare Olie AL. din sta. |2ilei de E A Casian distru-
Crivina, a expediat 140445 condusi de mecanicul |aă, iar șoferul este.
fără le ur 9% nina (tele ai i ee
e e serul Me pe: [NGO A, ietruz varieze 13 cantonul 0 DERAERE IN LINIE
mii în zi AZră i, 3 PIRIR
neta No. IN din Ploești a soc. U- lul staţie! Sinai, In gtil,
nirta Tit î. sate. (tau, AIR 3 Copil ta
urma acestei ciocniri, Rică irenul G. No: Ma: Na
rii Tiznâtce 7. Tozijă Sielina,| olive din ua de 23 cop oase
dud. fa Ade curentă în dreptul
inchi:
apa Prater), Și ae 35 | rind circuit
vasul o, 9018, remorcat deaul “di sat. Ciric ra Aa Dupa sii oile Ta i „ME? dig
La
—
min schimb ale 10, Vinovat da acest accident este villon
Victime: un mort şi trei răniţi [3%
Polul Maţiei Pioeșii-Vest a inşti- care au fom internați la apitalul AR
priginar din Basarabia.
Cea ta!-Ismall,
Dunărea
sloturi în dreptul mi-
, se află prinse de gh
„Jalova“ sub pa-
„Capo-Paro“ Mali-
navigației pe Dunărea maritimă [sii ma iii
roase vapoare blocate de sloiuri pe Dunăre
(Prin telefon). — Ra-
Me Ja servielui hidrau=
ă la Tulcea, Dunărea
di câtre mila
e cu diverse mărțuri în | Temperatura în ti
şi care urmau să ple-
Ceatal-St.. Gheorghe,
27. (Prin telefon), —
injc ce s'a abătut asupra
Judeţului nostru. a Cauzat
două victime omenesti,
inilor No. 8, intr'o casă
fost găsit mort loculto-
juc zis Piţigoi, în etate
somer, Ş-a găsit a-
clădire. Parchetul a
iispus transportare:
morgă.
lae Moise din com,
rele, A doua zi, el a
drumet
de mai mulțo
R.-ului, precum și alte două basti- |deau REA
mente sub pavilion internațional. maghiarizarea | Mari, alo, prop
Remorcheru „Mântulrea“, după ce Driaraa to
Ya termina operațiunile de debloca- la. IA ăla exitnni
rea ghieţii la mila 34-35 se va În- lolală, spune la |(Piin Broces n
de minus 12 grade. Curg sloluri mici țtani ocara
Și rare. Cota 394 em.
răila, deasemenea, fluviul
lui, curg deasemenea sloiuri miei și
rare. In urma acestui fapt, direcțiu-
nea N. F. R. a hotărit suprimarea
ultimei curse de pasageri și mărfuri
a vasului „Principele Mrcea”
distanța Galaţi — Brăila,
Toate vasele de pasageri au adă-
nostit în diferite porturi,
Galaţi şi in judeţ
mergea spre casă, a fost surprini
de ger si a căzut la punctul Izvoa-
măr crescând ar fi putut să zădă, prin necesitățile |
zare,
îl cuești
UN FENOMEN ARTIFI- naturile secuești,
latea pe care o «
Transilvaniei. Rom
câștizat majorităţi ae
orașele mici şi au pi!
Incă de Ungurii îşi da-
seama leşi
41, penira deblo- Transilvaniei sun!
(A ma- -
carca celor două vase, = [ea compactă pop
La Galau, fluviul scade cu 13 cm ISXdâly” | inaapinchat [ermeze d
iei cu ai i Atape
in care dormeau mu
dintr'un nort de pe
a Canalai.
Zece persoane
valuri şi au muri
Rezuitatele acțiuni
a. cadavrului ln [zare tn aesueaactiiti de, maazhiari-
din
oreșterea cu 626% a
— O altă victimă a gerulul s'a în- [Maghiare între 18061900,
tâmplat în indeţ. Muncitorul Nico-
selortate național
Shvna, po când |abla de 1,7%. Iata 1880 si
fost găsit mort | magh
ui, sai
RE JAPONIA, GERMANA
GE IN CE MAI STRĂ
i Japoniei la deschiderea Dietei
„NICI UN OBSTACOL $
NU POATE SĂ.
GLORIOASA ASCENI
Mesagiul M. $. Regelui În
italieni tu
Porta ăvmelor born
Mureşalul Reichalule
„Marea victa
l-a adresat luptă-
a Crăciunu-
Vouă tuturar, care pe pământ.
Dă mare și în aer, răspunzând che-
mării Sfinte a Pairiei, at! luptat si
hiptati țin să vă adreste,
2 mesaj rin radio, AB
ctanului d
D. Rudoit Hess a ing
pân Germanilor”
Spunind că mumal &
iasea în si
Marta Ficți
Dintturtititare
Leptători
marină si aviaţie)
Nathinea fmirtâgă, cate, ca şi
Mine, vede în val asigurarea viito-
mului Sân mia! Etrăluciie, este a-
alei, estar
he Germaniei, of
lor mermane cei
lar fi
or țedor
bai
ALITĂŢII BRITANICE
stăzi alături de Mine, adresândui-vă | avbrabire Bentrn pe aceste | Prlllăr cale _mimoare de Juptă —
27 (Rad5t). — si transport. Dela isbuenirea ostii- [cele ana bune urări pentru voi şi] POtițN. forța ai al e cir ar orrterueap a
fentici DNB re- tăţilor, ei s comandat -prima esca- temi voastre. TE tr ia E: pe cate ABifA fe sie lie:
a lire a &-[dră de crucișătoare din Meditera-| - 4 ziua de Crăciun a acutul 1940, | manur nostra «tie. și bine. că | moă constient ca metodă de japtă.
ViBtamtrăihii Arbrthbot în 3Mul al 19-lea al erei fascie, Până acum Germani n a atins! Justiția divină stă întofe îmetrten
n ami mihbol, care Ta
emnat VICTOR EMANUEL,
E
ROMA, 20 (Rador). — Redactorul
diploroniic al agenției Stefani scrie
urmbtoare!
î N oeeatai aul laptătoritor _Nta-
ef pie. Regele Impărat Vietâr Sia.
mat ete pn Ai i de
valoare 3 dai nică.
irsu! înhyii domnii a Suverămuliul
“n actual, Ilalia o dis cu izbândă
cină răsboale și a disirus trei im.
perii. a
Panctu]. euiminant
de răzhol. Namărul
avioanelor nanatre rr
Siiinan-se învincibili
mană e plină de cred
|» Maresalul: Pe
VICHY, 26 (Rador)
Petain e 'adresat trance rii
Si de Crăciun, Spunând
tele:
- O Ftanţă n0uă s'a rise
frintele, din constiința
rată.
Aveţi încrettere și cura
I ri
naibi şi
i precedât în funcțiunea cea touă
de aprovizionare |fost numit, comandani suprem a
ua lilatei din apele Indiei. Ș
IAR!
CINEMATOCRAF
MARSILIA CISTRUS
INCENDIU
Focul s distrus conileci cinemă-
ingraful, care avea 2000. de locuri
Din fericire: în momentul când a
izbucnit incenliul, fu Se“ niila nicisa
fim, aşa că sala era goală.
în Fueh-
jresalu
y
lert
Aces nt 0 ref so ma i
fă temnijicalie politică, deoarece. el
copil sanda Întreael naltunt &.
fallenk_cnre este: ferm. botărită să)
nr rbolul până ta viștoria. dei.
aitiva.
Regele /
LONDIEA, 26. Rador) pti-
ma si de Urăcin. Resce G w
ne RR alai aria due
maj pi
amintit în primi
eldenuna Cr ia
băto=ren Sei «i d p
exprima regretul că an
din casa ; zăgbniuiL! «i
cemeuri de fazele mun:
îroarrna băten -
mele sunt pe fronturi, lar
fost urimisi, foarte ni
NTUL ACTIVITĂŢII
ARINELOR ITALIENE
N ATLANTIC
tatea |contrătorpiloare, avinane i sibma-
apar n Ba ae n o E oi pre e ocru păr nt
marie Mallent nu ajuns (Vialiei germane, a adresa salutul
să Se ia haz din Alante, |s4u, cu ocazia sărbâlarilor Crăclu-
D. ROOSEVELT VA VORBI DESPR
nai ded 25 (Rador), d Marele
o măi peer, ee pndioiu gupreza
Si un mesagiu ofițerilor şi trupei din
marina de Mao «a ocazia Mu
tra a fi pusi ta adăpunt de ÎI
rite_ si primeţăiile răzbciul
"Pulbeieor. Regele le mrează
tor Orăelun mai fericit
vor fl împreună în e
AdraaânAn-<e an!
ALU
BERLIR, 25 (Rador). —- Maresa-
în
m-
md toti
Lăți) submarinelor
italiene îm apele Atlanticului, dela
organizarea recentă a bazei din &-
cesti Ocean se ridică a 15 vapoare de
comerţ și un contratorpilor inamie,
pin
Erimă tor-
B02l2 Vest va fi
Sp e d. Ruc-lf 255 in mesajul său
U- rez) nosts
dbroarine-
sale
ar si
prinentat
ala ger-
me
al.
su-|jurul met pentru
E A ITALIEI“
at el Italiei adresat
File jul
Crăciunului
endătă si
ȘI pentru Germâniă o zi
sârbătorire
ru, conștientă de a,
2 tea cauzei noastre
tul național-socialist, Oa această a,
mură morală, armata nonstră es
Sizură de victoria finală.
Sabiinitn,
stllor și
derea în ei
rernlu!, oratarul
sthizbare ri
de prevedere și în fermitațea
care Puehrert în per
declară că
A iei
ăteste topi
la
ere Pnehhemil 4 ate satim În mâl
mile sale, este de neînvins. Ang]
Stie nreasta, &! sinenră n! pre
este de a întas
n-ctri nt n
mm ttnma Immta pân
ir ancezilor incredere şi curaj
duiți-m! că veţi munc? din răsputeri
ln redresarea patriei, petrica E
seri
Di
maşii vâțtri să poată Iarăşi
Crăciunuri ferlete. Strângeti-vă î
această Franţ
vedea in curând prima stea călău
Făgă-zitoare a destinului vostru.
„Ne aşteaptă Bă Vi 'tor aspru“ a spus
Şlizi în mesajul Său
wârstă, cari hau plecaţ pe fonta:
de jptă, Regele a amintit că În răa-
botul trecut cel rămași acasă n'au
Inaţ narte la răzhnl. pe câtă vmeme
deastădată „santem taţi în primele
Tânduni; fn primekdii egale” și „ne
simtim toți uniți prima. primejdie si
suferințele comune, împărtășite de
ă voe”.
Fogele George a amintit că a pe-
tut coustata actastă utire a tutt-
ror când a râzut populația britanieă
ficând față strichelanilor peedast
de bambarliinent în orasele engleze
„Când zitete Crăelunaiui vot fi
tarâși zile fericite — a doetirat Be
rele — si când voia bună șa doma!
din notă În lume, Fa trebui să pă-
străm nealterat aptrital care ne a-
nesta astăzi pe foți Vom nea ne
voe de acest În viața fiecărala
din Băi — Bătbat stu femee — si
mai! ales în viata națiunilor, Va tre-
bai să păstrim ohicelal de a ne
Final ma! poți Ja noi insine și ma!
mult ta alții, căel mms! asa vam
pulca spera mă facem ca juma a-
ecasta să fie mal bună si să adăpes-
teamă o viață mai frumoasă”,
AMORUL PE CARE IL VA DA ANEĂ
«NISRREEOA BA ez ee pc
PUTERNIC
A.
iscolul face deasemeni rav:
prima zi de Crăciun
ştie nimic despre soaris a
meri din echipațul une! băreă de
salvare, plecată în largul
SAN FRANCISCO, 27
NI
tul azentiei
ai:
mite bărgi de salvare lac
2 muţi. Despre soarta lor nu se şti [a îa
țări penru regăsirea celor
jdând pedinţa sole inaugpri si nimic,
o soarioore pentru com grea piper să coasta de nord n Calitoraiel ruti
eheiat Regele Angti
Camera a Aprobat, in prima
cițira, protecohu
cardului comercial
mân
Vrând cm an nou tnal ferieii, Re-
ue privit cu o at “ mt] Fi
rimelălite și atewtățile cu
tra de luptat Anzlia nu Rare
tupestimate, dap trehbese ea
caraj si cu tăria de suflet,
Viitorul va fi aspru, dar eu adata-
mul Jai Doranezeu he vom eroi L-a
mu) către justiție TA aia SR 7
PROTOCOLUL ACORDU-
ROMÂN APROBAT DE
CAMERA TURCĂ
ANEARA, 26 (Haedor).
nea ai
IN LOC
Pperanță că Vilări Cra-
Hi din nou o sărbăloâre a
a celei mai mari victării.
0 binecuvântare
e și unită în spiri-
id munca arlasă a inda-
asntlătHiler: pelitice, înere-
nergia și hotărirea Fueh-
lb sa prodha în șpiritai
<a
Arținnile, phhând astțaj de partea
ermaniei toate saneeță fe -vicțarie.
Triasa pntere militară și Politică, pe
ceia
a eăt moi mit pră-
busţmea. En ta tăden victimă pro
Angtiei.. Th ca na etreite — a în.
chejaț d. Hess — plini de înctedare
n fnstitiă avi ȘI taei pa arena!
cână dreptu și justițin vor învinge
nouă, sănătoasă, și ea va crește și
O ța-| ya deveni tot mal puternică. , Veţi
cable
pt
î Picată
LUI COMERCIAL TUROO. |
noul i în perioada 1935-1997,
un e:
ăn al
În pertoeda 193319.
jeni mediv s'a ridizar
sporirea natehtăți.
Punct da odare vălitia arin ca
A" | iut îndicelaj reproductiei nete
tareo-ro- | conslilue adere
tei vltala a unei !
de
p-
te
lo
te
i
la
1 MRI
MS. Regele și M.S, Rezina
Mamă
SOLDAȚILOR DE
ȚILOR DE PE
BERLIN, 26 (Radar). — Ca și
anul trecut, Fucbrerul a petrecut și
anu] acesta sărbătoarea Crăclumu-
Îuf In mijlocul soldaților și a tucră-
totilor. de pe, frontul occidental
În primul rând, Fvehrerul a ținut
să fle In millocal acelor anități ale
Btmatel de uscat, marinei şi avia- |
ției cari de multe luni de zile stau
În continuă luptă cu Anella.
În prima zi, Fuchrerul a luat par-
te la sărbarea de Crăchin a unor
lucrători din organizația Todt, în
Pieta
|
n
ă
i
x
di
[E
[i]
o
în
oferit de guvern la Preşedinle
A PETREGUT CRĂCIUNUL |
mal cunoscute
escadrile de [uptă, lar a doua unoe
âu taț parte la pomul de Crăciun
N MULOCUL
FRONTUL DE VEST
aproplerea unela din bateriile grelo
cari Bombardesză coasta engleză,
Intr'o cuvântare rostită cu acest
prilei, conducătorul Reichului a a-
rătat că este absohut sigur de vie=
torie și a dat lucrătorilor de pe
tront lozinca pentr anul viitor:
Inaintea noasiră stă libertatea şi
prin aceasta viitorul poporului no
stru; în urma noastră se altă învă=
tăminte amarnice și în noi trăește
hotărirea nesdruncinată ca din a-
cest răsbol să răsară 1m Reich ger
man mai desăvârșit și mai tramos*“,
victoriel,
Contiiuiându-și călătoria Geafim-
mal cosstel, Ptehrertl a vizitat ba-
terie după haterie, După amiază a
neltrecii-o la Boulogne, pentr a
vizita de acolo tal multe escadrile,
| vorhimd. şi aci despre certitudinea
Seara. a petrecul-o Fuebrerul în
cercul colaboratorilor săli apropiall.
Prima z) a Crăcinanlui a ded)-
cat-o PFuehrerul uneia dintre cele
și mal victorioase
nități de soldați de stat.
Pretutindeni, Fuiehrerul a lost în-
Anipinat cu un entuziasm de ae
eseris,
Maratul strălucit pe care Fullreral
a găsit la toate formațiile vizitate,
constituit pentru toți cei prezenţi
mare bucurie. Spiritul ce însuile=
teşte pe soktaţi! germani din aceste
postari Inalatale poate ÎI zugrăvit
puline cuvinte: gata In datorie
până în ultimul om si In săcriitebul
suprem și certitudine victoriei ba-
zată pe constiiuta loriel.
SITUAȚIA DEMOERAFICĂ A ITALIEI
SATISFĂCĂTOARE
cele mai recenia ale Inatilu-
cetira! de staltatică, situația
Pieă a îtolim poate pi cali-[0 si
rept satiafăcăloare, mu mu-
aprientă, ei pi în realitate.
ere ahsciut wa
icedent de cinta 304000 în me-
moitilor nâscuii, fată de morti
miscarii
ai atis/ăc a
Mereul aatis/e păi
| mio
pilațiet cette conpirmat |
zi
ceeace inseamnă că 1
ROMA, 27 (Bodori. — După cal- pentru întreaga tute,
4 e Iepe dau masterg la [121 fiice, deci
dlonulă și ta
ate da 11404
femei îta-
porta de 7ă da smtă în timpul
sic
PI!
faru! mite
mată să
d caual. un rol dintr '3
“ortanle tn viitorul uapiuaă,
CASA M. $. REGELUI BILANŢUL
IUGOSLAVIA URMEAZĂ
N
EPE F
Comunicatul forţe
In apele
părți, precum şi activitate de|de îs D
GALEA POLITIGEI DE INȚELEGERE a
Importante declaraţii ale d-lui Sretkovici
„SPORTUL DOVER
:IBOMBARDAT DIN NOU
tatea
articei e
== timdeni
B arată Deacea
na fost dim reactiurea
T5te vaii Ai să se organizeze
aztibitate aungai Eniei
trebe mai
Il
i
E
CUM ESTE ASIGURATĂ as;
PRIZONIERILOR DE pi
LOA DE CRUCEA ROŞIE GER,
Toate cele de mal sas d
sforțări uriațe și confirmă
ita. | pontentul
tatitu-
în| Comitetul enternațional a] Crueţi
și| Roșii comunică:
o
GENEVA, 27 (Rador), — Cava
Epenției D. N. B. trans
mite:
condițiuni în care se desfășbară ae-
de răzbel
armate italiene |
aa ese ARĂ le vânătoare,
avioane inamice, de tipul -Blen-
dobarăt
helm”, au fost
ÎN ITALEN
LONDRA, 27 (Rador). — Tu-
patat
ANIVERSAREA RECUGERIRII
ORAȘULUI ALMERIA
Hala numai ca grea
n la” act de” acestă
viteiie de două
icute de emlezi
tat să În această
oiensiva lor a fost 0-
eie ar urma să activeze în
INUNDAȚII CATASTROFALE
IN BRAZILI
FIRO, 27 (Rador), —
GANE 1ANRO. 27 Rada
an Juiiz de Nora a
ie de Crăciun de
pricinuită. de în
ssebl de. nevărsa-
apă şi
mai în centru sau prăbuşit SO de
case, Numărul morților nu este în-
că cunoscut. Pagubele: materiale
sunt evaluate la: 100 milioane mil.
rel
UNUI DISTRUGĂTOR
ENGLEZ
„Nichi Nichi”
a aviației 1ta-
admirabile, puse
ca personalitătie
conducătocră ale Crucii Roșii per-
mene, cei doi delepați cu avut oca-
CĂPITANUL DE ESCADRILĂ Du
DECORAT DE FUEHRER CU OR0/ui
„CRUCEA DE FIER:
Popu. | vut dealtfel nici
isbutit să pro
din militar.
23
pi!
iu
BERLIN, 27 (Rador). — Agentia
DNB altă din isvor militar bine in-
format că aviatia a mai atacat Joi
si porturiie St. Malo, Dinar şi Les-
say, stârnind o vie indignare în rân-
Sa
STATELE-UNITE AU CERI
AMERICANILOR SĂ PĂR
) — Ziarul) Japoala au pe:
anunță că Statele/ Oficial in ac ea
părăsească Japonia pănă | DE CRĂCIUN 15)
e AU MURIT LA ME
NEW-YORE. Be
rilor Crăclunulu
tistieleallor să în
şi-au pierdut vata
Wmpa sărbători Ze
cari 115 din cauza =
circula ție.