Cuvantul-serie-noua-nr-78-1-ianuarie-1941

E, 



























[ XVIII (Serie nouă) Nr. 


- : TITUS ENACOVICI 
ciiter: NAE !onNnEscu 


EȚIA și ADMINISTRAȚIA Str. SĂRINDAR 5.7.8 
LEFOANE 


meriilor și Administrația 
.... SS Sei : 

akinația + 4 3.7886 
RISE BE70U (Eubileitatea e ase 


se Si IProvinein Sua 


m în picioare în pragul u- 
“nou. suntem cu fața spre 
privim viitorul In față. Am 
ştim dacă-l putem cuceri, 

supune voinței noa- 
fim în noi azi puteri ti- 

fe. cari Sunt în stare să îndoaie 
5 & materiei și ale oame- 


HI oare un neam stăpân pe 
Jul? Poate să și-l croiască 
sa, după un plan de 
ar schimba soarta? S'ar 
“că nu; căci fiecare popor e 
de destinul său. Ce este a- 
i destin, mu e uşor de spus; în- 
însă că el este clădit din|i; 
ancestrală a rasel, care 
n calități, anume puteri la- 
este clădit din pământul ță- 
Îngădue un anume fel de 
un anumit fel de viaţă, e 
“și din vecinătăți, cari pregă- 
du numai înrăuriri 
ine şi mal rele, dar și o da- 
E de apărare şi de luptă, a ta, 
sa) câteodată a civilizației în- 
ital. când esti în post de sentinelă 
Ț Acestea. impreună cu al- 
Care se adaugă în decursul 
ii religia şi cultura unul nearm. 
temeliile destinului său, 
e] nu se poate depărta, îm- 
cărula mu poate şi nu tre- 
se ridice. 
stamnă oare aceasta că suntem 
o fatalitate oarbă, în sens 
dial, care ar face zadarnice ori 
avânturi, muncă 


destinului nostru. 





În jurul nostru. Era 
s, desnădejdea încolțise 
e. Iupte civile sângeroase 
în, sânul său, provineti 
plerăute, nu ma! era 
Evreii porunceau în locuri 
Aşa a fost Germania în 1918, 
Câțiva an! prin voința între- 
i popor și a şefului lul, soarta 
schimbată, toate cele pler- 
fost recâștigate; stăpână 
dintru și în afară, Germania și-a 
printr'un act de voință colec 
nouă soartă. 
se Impacă acest fapt. și sar 
tea aduce și al 
Dria lumii, cu existenta unui 


riul creatorului ei, acela care a re-|] 
cunoscut integral destinul neamului 
şi si-a pus ca scop Implini-ea | 

Popor creştin. de veche tradiţie e! 


noastră de mâine. 


$ 













Sao 
n 3,70.54 









destin al neamurilor? 


pn Lămurirea este simplă: Destinul 
în istorie nu este tot una cu fata- 
litatea, Destinul unul popor este -o 
putință. o indicație care trebue îm- 
plinită. Dacă întrun popor condu. 
Cători! se ridică impotriva destinu- 
Iul, nu-l cunose sau vor să-l în- 
frângă. atunci îl duc la catastrofa 
națională. Exemplul il avem în fata 
ochilor. Acel. cari au vrut să ducă 
țara noastră pe o cale potrivnică 
destinului ei de rasă ariană. de o- 
menie ancestrală, si în politica ex- 
ternă, împotriva destinului ei legat 
de blocul Enropel centrale, au dus-o 
în ienoroctile pe cari le stim cu 
oții. 
Un popor nu se poate realiza de- 
cât pe calea destinului său. Nu poţi 
merge împotriva destinului națio- 
nal. Dar, cunoscându-l, trebue să-l 
cuceresti. El este o cale deschisă, 
unicul drum spre biruință. dar nu 
e mal mult decât o cale. Numai cu 
toată energia de luptă a unul po- 
por, el îsi poate împlini destinul 
Asa dar, popoarele, cari, ca în 
cazul Germaniei amintit mai sus, | 
şi-au făurit o soartă nouă, sunt a-3l 
celea cari au mers pe calea desti-]] 
nului lor cu toată energia de' care 
erau capabile. 
La întrebarea. chimitoare ce 
ne-am pus la începutul acestul ar- 
ticol. putem deci acum să răspun- 
dem: Viitorul este al nostru. E al 
nostru dacă vom sti să ne încordăm 
toate puterile pentru împlinirea |i 












Miscarea legionară este prin ge-|] 


civilizație! crestine, popor 


de avantzardă a Europei, la gurile 


Dunării, neam de muncitori ai pă- 
mântului, de creatori de bogății 
pentru lumea întreagă, destinul nos- 
tru este mare. Dar acest destin 
trebue să-l cucerim. Cu fața spre 
viitor, în prazul anului ce începe. 
| vedem si înțelezem că în mâinile 
și în munca românească stă soarta 


P. P. Panaitescu 





IORMÂNT ȘI INVIERE 


nostru |șit. Şi Căpitanul 
proape înlreag, 


e penru neamul 
rii și al inceputului nadej- 
ai morți! şi al invierii. Mor- 
int al învlerij nadejdilor noastre, 
Sil să vadă scadenja inturor tr: 
Hi duturor nemernicitlor, el 
în calea fără de intoarce- 
Eta apuca! să vadă zorile 

i neamului rumânese, 
multi ant de miopie poltiica 
re, la adâposlu! baione- 
sortite altor intrebuințări — 
Bălorilar de râu, tarma la- 
de | fetala, 


„ram 


Inbutiseră să vadă țara sp 

ul impăârții pe la vecini. 
zile de wirâdanie a oameni- 
Să minte limpede şi cu inimă ar- 
dragosie de neam fusea 
Enici. Ocupanţii işi jucau cartea 

I zilele astea mărturisirea 
durilor de opinie 
enii de conducă- 
spargerea țării 
neunirea noastră în- 
ei și o sim/ire, Care cupe! 


leat, adecă, și noi cu 

am fi avut o 
iar foarte bună. (Poate 
Poloniei). Câ! de amar- 
lința de pricepere a si- 
aceșii ameni, cari, to 
lua și, me-eu dus la de- 
dsă dacă până la o ore- 

fi parba de stăruirca 
un slatem de alianțe, a- 
lua ani incoace Indolală 


“Căci alianțele nu sint seo- 
ŞI ele ue fac nu ca 
i. Ci cu fale spre viltar 
zele Vine infipie în pre- 
rilala noastră cu gușa- 
HI? Ar fi inecat dpel- 
de eta din urmă a ri nd 


i gizige credința lui 
Ei erei enma 
larițe pe ca n dart: cl 
tor Câpilanul a 
că 4Ă de'are de lo ve: 
la căra țării 
eu Rum şi Berlinul. 


şi oureii Buro- 


ări! a fost desăvăr. 
și Profesarul și a. 
a floare a tinerimit a- 
devărate au fost uciși. Nemernieit și 
„Vamenii de treabă” aa cerut, după 
îistea loate. să fie o pace şi-o răjle 
Intre toți Țili ţării. Peste morminte. 
le noazire! 

Totagul lut Dumnezen a cazat, Ța- 
ra a fost pedepsită. Lapilatea rea. 
mului ma scăpa! de dreapta plată... 

Dar, din adâncimi de taină vtafi, 
Vle se înalță torâpi. Naţia merge pe 
drum ban, drumul Insănăloșirii sa. 

La aceasta să ajangem, că 
alanci nimic na-i pierdut. 

Scris a fost ea fiara apocaliptică 
să fie rușinală, după ce a băut "adn. 
prle mariirilor. tul Hristos”. Sfârzitul 
anului 1940 s'a inflorat de  vuetul 
cântărit de biralnță a drcpjilor. Din 
toate adâncarile și din îndi [imi rau 
auzit atunci cuvintele  Srantatut 
Joan: vino, să-ţi arăt judecata celei 
mari! 

Care a și inceput, 






































































































Adaptare gralică de Mae Constantine:cn după un manuncris din secolul al XVII-lea, 








can” 
femporană invederează depiasarta 
centrului de gravitate demogratie 
către masa slavă. Dacă fenomenul 


ponderentă prin numâr, pă. aresată 
putere cantitativă” va. putea sa 1n- 
fuemjeze întrun chip hotăritor 
cursul evenimentelor istorice. Dacă 
luăm ca Punct de plecare anul 1810, 
când populația celor trei rame corp 
locuitoare În Europa se ridica la 





din vedere că la această dată se n- 
fimu pe arla continentului 60 de 


ne de Intini și 6 de milioane de 


că echilibrul de forțe biologice era 


Wineav cumpăna demografică la a |iş 











DESTINUL VEACULUI 


— 
biologic al continentului ' exololază . 

după constantele . demografice. din 

ultimii o sută de uni,-xa men un 

moment, când rasa slavă va fi pre- a 


de NICOLAE Roşu 


Berlinul 'Winfoară, area 
"pisi de cosul: 


da proportional, lar Germanii, dea: 
bea Inregistreaza o majorare de 
ln sut. rasa Slavă crește naconlenit 
colosală da 149 de 
milioane  DouAzeci de ani mal Mr 
rau 225 de mal 
lonne preczad laseamnă aproape ju 
bate di laţia Euro 
mi'loume de germani, 02 de mmilioa- st Preia PSR 
Care va fi sltuniin darangralică a 
alai, ntanel trebue să recunoastem | purapei în 19607. După Rai A 
F. Burgdbrier, rasa siovă va deveni 
praparilona!. Cele rel rage europe-| dominantă. ajungând la 300 de mal. 
ne, Germanii, Latinii și Slavii, men: Honne. Germanii 


Mal mult de 


mânii au a structităi biotâziea de 
Spania pi Malin se 

măr, lar Belgla 
lipului rogre- 





tip. proaresly 
penză În tipul 
şi Franţa In cedrelai 
Se intelege ae) foarte bine că 
biologică este în primul 
rând a) celor irel mări vari ntine: 
Frania, Spanie și Italia, Mitul pro- 
ţii latine dispiăte ea un baloi 
Dar 19 Siarea mcenaln, a 
"e află deopotrivă 





înapă imiântătonre 
denbea 08 copii de familia. Nici lu 
noi în țară situația nu 
minurile burgheziej româneg 
tehnicienii, și 
o existență como: 
1 clasa conducă 


si atinge cilra 





157 da milioane, dacă mu  plerdem| tiu, 











leeţionează, cate 
nentizarea biologică a tipului perfec- 
Wonat. Din costul unui haine de bla: 
care drapează formela. elegante 
ale unei femei frurmonse, se poata în- 
tretine existența a dal copi! cal pu 
Vin pe un an de aile, 

dvuă nticle da anual 
cea mal biră calita 
păra hrana zilnici 





Mipului regresiv 


dar În un fenorhet Guperos de tra. 
ste a) dispariției rastlor elvilizate. 
Huznătate din] Copii prea pultaţ 


IL bătrân! prea 
iuropej va di 


de VIAȚA a rivilira. 
Hei moderne este Mohairuoan! 


cela ulvel populația 
Bupă 100 de mul, ln 1410, popu- |rasă slavă, 
mila totală a Burapei privită din Ne 





im prin urmare în fata u: 
puaciul de vedere ai celor inel rase.| nul temoraeu de deficlentă biulogi. 
create la 445 milioane de locuitori | că m rmaai latine, 

Pe câtă vreme inpă, rasa Iatină aca | poarele da rază lai 





intre toate po: + emtlti pauni 


Dueă patalite isa rediaind n uiuu 


Irălaacă cat n 








er atitel. le 


Tuturar celor care 


Miercuri 1 lanuarie 1947 
20 Pacim Nr, 77 


REVOLUȚIA 
A MIŞCĂRII 


D, General lon Antonescu, , Con- 
ducătorul Statului legionar român, 
a spus Foștilor Luptători, la“ mor- 
mântul Eroulul Necunoscut, o vorbă 
Hotărită şi hotărâtoare, ce trebue 
înțeleasă, reținută, urmată: 
„Regimul național-legionar nu 
esto un'regim politie, cl o revoluţie 
spirituală”, 
In perfect acord cu Ideea formu- 
lată limpede de întemeetorul  Mis- 
cării Legionare, Corneliu  Codrea- 
nu: „Miscarea Leglonară este, Ina- 
inte de toate, „o scoală spirituală”, 
„0 mare revoluție suiletească a po- 
Borulul intreg”. 
Caracterizarea aceasta a Miş- 
cării Legionare e de o însemnătate 
considerabilă, Ca să mai găseşti un 
exemplu de adevărată revoluție 
spirituală în istoria omenirii, trebue 
şă treci și să laşi lao parte acele 
vestite revoluții cunoscute, ca ma» 
rea revoluție franceză, sau, mal re- 
cent, aceea a comunismului, sub di- 
ferite nuanțe, cari au privit, În spe- 
clal, latura politică, socială, econo- 
mică a vieţii colectivității umane, 
și să te urci. în susul veacurilor, 
până la acum aproape două mil de 
ani, la nașterea Crestinismulul. 
Atunci s'a auzit glasul poruncitor 
a! ordinei divine, care răsturna, va- 
lorile morale obisnuite ale omului şi 
! |formula, între altele, principlul ce- 
lel mai mar! revoluții spirituale a 
naturei omeneşti 
34) arti până aciim: behlu 
“|pentrer ochiu, dinte -peatru dinte”, 
p „Eu vi z1eEvE: faceți bine calul 
ce vă face rău” 
Şi se lămurea: celul ce vă face: 
rău voud; nu celui ce calcă porum= 
elle Domnului. 
lată. în adevăr, o revoluție spiri- 
țuală de proporții nemărginite.“ [n- 
frânarea acelui puternic Instinct vi- 
tal: întoarcerea răului cu rău. 
Că minunea asta se îndeplinea 
prin apăsarea asupra resortului altel 
porniri naturale, e taina puterii di- 
vine în alegerea milloacelor de câr- 
mulre a rosturilor firii. 
Legea revoluției spirituale a 
Mântuitorului e vecinică si tot asa 
de vecinic e şi procesul ei de reall- 





- 


revoluții spirituale, sub chipul de 
ostas al credinței. a) Căpitanului, 
care a spus Neamului românesc: |? 














SPIRITUALĂ 
LEGIONARE 





de Prof. |. GAVANESCUL 


traordinar, — pe care mulți nu-l 
pricep, pentrucă nu se cunose com= 
plexitățile nebănnite ale structurel 
sufletului omenesc, și l-ar crede 
Imposibil. dacă nu l-ar vedea 

ochii, — dovedeste bozătia şi Ină 
|imea insusirilor morale ale sufletu- 
lul_naţional românesc. cu virtuall- 








STĂPÂNESC 
HAIDUCII 


de- Horaţiu Comaniciu 


Suntem. cu granițele cluntile, ea 
sufletele apăsate de durere. Şi totagt 
trăim una din cela mai mari pagini 
ale istorie! noasire, In ca sens? 
Pentru întâia dată in viața nea- 
malai, 6 revoluție pornită —printr'a 
generaţie, a invins prin aeeeayţ ge- 
neralie. Pentru prima oară. qeng- 
rajla prigonită, a prins pulerea în 
mână, zdrobind obstacole de veacari, 
Toate celelalta revoluții, am fost 
Inecate, în sânge, ŞI dacă ele” an re- 
eoltat, asta s'a [ăcut în (imp și pesta 
tragedia de-a, viață, a celor ca saa 
pus în [runlea, valurilor !noltaare. 
Gândili-vă la revoluția lui Tudor, 
Boerii, mesehini. apărători ai. Inta= 
reselor personale, și-au dat mâna eu 
Ipallanti. L-a prins pe Domnul din 
Vladimiri și l-au asasinat. Oaslea t-a 
fost rtaipilă, Luptătorit lui. peraecu= 
lați şi ingroball iub abrabiul uns 
ninii publice; cu eonştiinlă opor- 
Tanială, Star. arma ardlaji dă cane 
femporani, ca niste criminali, ce-au 
Indrâsnii să me „ridice conira unet 
rândueii „stabilita prin mâna diointe 
tăţii. Marii prelați 1i dădeau exemple 
de rălăcire, tngașind nlyte slăpâni 
nemernici şi seoborându-șl, crucile 
in norola. Fanarul rămânea cu pua 
terea. politică, chiar dacă revoluția 
se adâncea subleran,. reallzAnda-sa 
lent. Conducerea era lot in mâna u- 
net elate ezploataloare, lar poporul 
de Jos, încăranţit sub loviturt ac 
mulate de veacuri, sub nedre mpăilama 
merâsbunate de generaţii, işi plec 

mai departe capul sub lugul lui vie 
trep. - Cade în oceeași  slugărniele 
ortentală, simțind cum !! moare drepa 
latea, bictaită de zodia unui destin 














zare, pnirionte. 


Aga va stins şt revoluția lui Horia, 


Sa coborit si la no duhul “uriel| Cră/sorni. spart pe roată, lar tavară: 


i! Ini de Iupiă, In/rieoșați și elimi= 


nați tin paginile. !storlet villoare, sa 
pierd întrun tragie necunoscut, Re» 


volația şi-a avut desigur, efectele ei 


Nu vă risipiţi viata voastră înl bune. dar cet ce au condus-o. și [ă- 
bucurii pământeşti trecătoare. Ade-|eni-o, sam an căzut sau m rămas 
vărata viață este viața Invierii, In-|erneifieațit unet îndrăsneli nepere 


frânat! și ucideți în voi pornirile| mise, 


amăgitoare ale poltelor trupesti şi 
ale trufiei oarbe. Inchinați viata 
voastră unul ideal, ca să câstigaţi 
biraința Invi 


EI 








rii voastre şi a nea-|y, 


Avram laneu? După o vijeltoasă 


ridicare, trădat de tmpărat. rătăce» 


te nebun prin creerți manților, cdna 


tându-șt Jalea: din Maer. Tribunii la 


mprăștia(t și  sărăciți. condamnaţ? 


mului. de vlădicii neamului. vau stins tn 





la noi porunca unei astiel de revo-|ăi 
lutii spirituale. pi 


A fost o minune că s'a putut auzi! mizerie, Rămaşi ai nimănui. purtâne 


a-şi durerea visurilor — s/ărdmala, 
este polriunicia contemporanilor, 


Şi a lost o altă minune, că, lajau muri! cu idealurile neimplinite. 


glasul el. s'a ridicat i a alergat] $/ e un lucra groasnie, să mori fără 


lumea românească de pretutindeni. 
Şi că, pentru Ideile e! de renunțare 
şi de Jertfă, au murit mii de credin- 
closi 

Posibil! 





cestui' fenomen ex: 





vam. tară 
pariului Roman după cea mal în- 
draptățită. interpretare, a lui Mom- 
msgn și Gugllolmo Ferrer. Riina 
Imberiului Raman a fost o blaste- 
mată consecinţă a decadentel biolo: | 4 
pica și aplrituale a rasei. O politică [/2 
aEepilă a pregătit  terenii “ntentel |] 
surpări a rasei, Prea multe privile- [le 
şii pentru clasa conducătoare, care, 
nareotizată de orgollu, trăla în 
sipă,: lux și imoralitate, Lupa, 
bauchetela sxomotoase, viați 
nată înerucişărite nolegiti 





sa 











a 


jam 
petre: [09% 


Hi atinge idealul ! 
lar not? Noi am făcut o revoluția, 


birattoare prin noi inţine, Am Ina 


ins prin penerația noastră. Ne-a 


căzut 'Căpitdnal, ne-ai căzal atâția 
dpitani, dar am tnuins! Am pus 
Fanarul sub opincă, am plecat du 
inbloul prabugirel Im. | Manii de veazury ai neaenutul, su 





bla dreptăţii, Le-am. ctătinai poa 


zifiile parazitare, averile veroase, 
l-am plesnit ca _biclal aspru, dar 
drept, al Invingătorului., răsturnân- 
dude” domeniile despolice, Scoatem 


suprajală țăran't și muncitorii, 


maziiri ai selaviilor. “permanenle și 


amintim cuvintele  Găpitanalui : 


„brem ca În fara voastră, să călcaţi 


nași de stăpâni”, 


După secole de domnit bantarde, 


larga! firul istorie al marilor uae: 
Î, Am invins greu, dar am inoina! 


şarile scandaloase, au zdrobit mo- |U/faliapă Inapoi In lstorie! De la 


Fain și sufletul rasel. Sclavii. acau | SIE/ahi cel, Mare și Mihaj Vita 
spectatorii anonimi si obacuri aj a-|AMOPogul n'a mai c 


cestel ruin 
se lamulțe; 





pirituale, Numărul lor | el 











for. reimprospălarea masivă 





considerabil.  Pusesară | Păluri! conducătoare, 
adusi din tonte părțile Imperiului, | Ștefan 





el Mare a făcut a pari[i 





din mijlocul tuturor popoarelor pe|eare, ridic elita a la 
sare le infrânseseră Romanii, La. [ranguri boereti, A s ale 
xionarii lavingători, eroii luptelor, rile, a crefat condacători, aleși pe 
nducenu Romo! această plenvă da|bază de vifejte și credință, Tal ast 


Joţ! si străini. In privirea lor umili. | /el a 
tă și rexerinală nimeni nu ar fi pă- |fea 
nuit conspirația răzbunării, In tcini= | Vakee 





a procedat și Mihai. Electul: atd- 
victarii rămanălaare, Călugăreni 
a Albă, unde oasele caual 





tele miaterlaaae ale. peritenlilar.. în | nalafriea(i, albeau câmpla prin mut: 


catacombe. sclavii erau agenții da | lime 





a lor, 4 





lo toată Ploae 








(Continuare in pag. ti-a) |/Contimuara in pag. li-a) 





MARŢI 31 DECEMBRIE nm 
Detodie : Cure, Matea Melania Ram. 
Catolle : Si. Silvestm Popa 
MIERCURI 4 IANUARIE nt 
Ortodox: ? Ter. impe, P. Pat. (Anul Nou) 





= 


exisie în sa/letul anni legionar, ar. 













n A monia. te, care | îxvontate” câniecul | mei Catolic : Anul Nos 
taulonar, armani din care treba x JOI 2 IANUARIE 1944 
| Ș. Daca, dememenea să ivoraseă poloata 1e-| VI —— n Ori, ci CL DI 
| este îm moda, In cărtletea pețului de cnlb, Cânl- ş Macarie 
Du zeii pir nic a ii 


2 


ICIO- | buze ză fie votos, Este, ca tot ce cu- 
prinde cărliciea pefuimi de cul, 
unul din împerativele vieții de legio- 

ncaza de [nar, Legtonaralni 4 se cere să fe 

cochet | bolos, cum 1 se cere să [ie eroic, Re- 
hazul voloșiei,  asifel, înseamnă. 
vlafa, noastră tepionară, o, scăde 


Li 

















e căloare a unel porunci sfinte. h 
Oricât am [i de muncitori, de bu- VU Peaară y | 
Paris | ni, de cinstiți, Bricât ne-am. preoM! 
: | 
: 1tă, situatie j € 3 Gastronomie de demult și p 
rtdulul nervozitate și asprime faţă d a A ie 
5 de exterminare, razii nopti, atatea (N da rama: ! AN 3 f în antiahitițe, memelo, erau după! cul de mnde, de mut 
angajamentul stre ar fi ea mult imleșorată. Ar fi : « i A N |riznoaie, preocuparea oamenilor. [tele 
i . Bancherilor, străin! na » cazul să ne tnspectim atunci: Dece j j Archistrate A aia un poem: „n-| Mini ora intrecer i 
ră, tânără, puternică, mândră si| oare mu pot fi votos? Ce mă face Să NNE stremomin”; et a călătorit inuit ară |eare poate niânca 
tonte capitaluriie lor de pradă. | tree tncruntat și aspru, să luerer en i HAtAnd mările și țările pentru a ve- | im. mânca 20 iu 
a de peste zece ani, ni se] panică ș? nervozitate? - : i 3 dea cu ochii ce roflue mal bin %, Jatoria. romano 
vIno nu cerceta obieelurie popoarelor, mai dutori umoi 
e tara i breruri: i * numai bucătăria lor, pla căci! ru erau toata 
Corneliu Z. Codreanu | .icaja de capacitate de draposte i ț Piuțare na mana că (oaie dede= [fum Cornelia, main 
n mult exista um pot, um lbgatar, un | NORA când e ine 
(„Pentru Legionari'. paz. 440-441) Pad E urtgă Lui SI rau ă rege Al mesei, Acoat set da Jeg, Al- otneețaci la benu x 
nonst! N - ei e cupr A 
e ——— îniaj LR stra la) crearea nel o: i . - % popa etala 
A i [3 MARGINEA marile Jertfe făcule pentru leatune, 8 A iale îi Care 
a Re mer ni + ÎN ma (ul AP „MRI 


A ai, te i 
tarul _a apua, cttând ea- 5 lat Aportul do m 


. ori 
pintele Bibliei „De nn ai dragvate, “ i Eu *t 
UNEI PROBLEME eriee ai face, oul mu inseamnă”. | i ă Mate datioile i 
prea mare h Aa 


Dn noaptaa Anului 
mam e ngmană în mar 





inda o aja. pă i . . d 
dar - 2 | iragoale, sa Jertlit Iana. 4 A Era tan 
ee ptr mi te te | ! senaall du mas ntinai 
Y, DĂMA și piceca de vin 
pentra a Dacă m Vinul, în vola cn j 
-] Soga ar 
Varile j o, de ante . 
ste, are [ta fu «i, If ură nau ne sant indilerenţi. i , IAR za 
sat | hosted at tate e 7 p prăapo tonta la fel > 


m 
o doneteșie. pe 9 Olutaţi singure, don 
ăviae noul; o gluma 
fecatw. Doar remâniu-l . 
în ghieitorile, etmilitur! - 


i 
E 


meat le pole 
Ineredere. Nu kredem în privește 
e stinul Ii, nun credem în pu- 


Hi 
îi 







i 
i 





























aul sa e inta de a se creea acel „om nou — N rafie ahalți Ieruri toarte d > 
ami tate di în oririe jiecărula dintre carma: Si semi — care" Cccroue paanuină undeea că Ve-| Și în tza schi « ! 
'rângi e a ndres "| reg, ei ai „ întor Li 
Aida 2-a aotat milita Palace Tele Alle edu orator ințA, Yatoltotaalilor — și să tra 'e2. care DAMOCrER toate ee, Dea [e cn ec in gara i 
ne este !0| die gravitatea problemei. ŞI, buna tor eredință, în etnstea lor su. ut, pă spra inâlțimea apelor și marea [1 ea Taia Onzi în vând mi ce HA 
pita sa depărtat si |ietesacă, Na, ercdem n, patinta a- : m tul sort mta| Cine DI m'Amit de Iueuuua și[rămgator de Anul N 
e | ee ot relee ati și îi d, ce că gecepționaț, alei odată — pecellula- |V p- stie. VerreeeA între si Ourtoa | "pa poniți item mpi n 1 
amare [să se airimal a met sa | tarite freztruta dintre, nad de LL Tia p tea N „asi dacat auletlivali gpientă ea Să alias în ce eat Vputaa Parta ară: 
A aeritutii inmane, | veni din ce In ci i șa 4 Si va 
mă atăpâneact. | Geasarila în au arepiai | Orohonebriueetelun Bani, perae-| 9% Me ral Gai dal. CAMARADUL TITĂIR TEXTIL, care 1 ANCA ME, 0 NEA ag ee PRL at Pat le mimi aa e 
hai n arena Ursrial mă colaboreze la martirelogia semi.| verăm totus în linia noastră, dar o intră Bl istoria) |n iravereat Armunntie dar eroie Pri-| "Unu au fost de părere să se tale Mai intoarce și fulor 
Ai iutoriei în. Tar fărila lemii memi me sa oi! facem cu ciudă. cu Incrunlare, cul? sț dia Gta xi [goana ea mare, ţi-a însetmnat în. pește bucăţi. lar odţilaă no MAUR] A precum ii d întorci n 
Pomie nervozitate, enoza MEMeiarii [ârtun volum simţirile eamprimate | vaa înadina de mare ea ni-l GuDEi=| manu: 
aurit 3) Sau, e orgiltul pare ne face să “Billa, din catăă Jeni [in vera din ncea vreme. să tot. ŞI an ma! hotârii ci. de 0dte N ini, to 
sentel fim. Ineraniaţi şi morocânoș! cu ca.| 91; bat in Săetura[i volumul — care are un Mil ro-[ori Domiţimn ar pleca In risboli un CĂ to ile fai Ă 
marte matazil noștri, Ne eredem mul! nai Di Tea mantie dar veridle: „Din besna pri-| număr de olari să urmena cantat, Și bune și tele ] 
i el. ŞI-t credem netnatdre că mol Ma Xe [găamei” a apărut doar de câtiva Erau atât de lingușitori oamenii și mult balet” 
„ aallească mari să infeleagă ceeace in(elgem noi, 1 edit atei |2lla i ne va prilejul a revenire aen-| pe atunci încâţ unul din el orb nu vacile Mura de hu 
ai ema Pesiema Ii 1n- | tralaseă aşa cum trăim nol. Punem  uperntiăle, az | tehilonsă. Picate ză se uimească asupra mr 
DD miei me se aceehtul pe biata noastră (lin(ă, aeo- i Ppineiatulaa |  Ponieu exeniplificarea semnului re: | mii eaianului, privind x napre 10 Lola lonesou Mort 
i e 





(ând-o deasnpra tuturor. Ne impodo- lore politie. Qa in | Produem în intregime un sunet — 
( nugestie intitulat + 


— 
im cu meritele noastre, acela neenzuri fi f 
Sie ar Ea RE i GENERAȚIE DE LEGION 
mal nelepionar decât orgotlul. Le. phoate da monr= iba 
> St: A E Pa tă "lar pa 45 tate i 
pentru neam, E! ma așteaptă laude, nonstre de €X:[sonclut men e câmp de băalle 


i 


în 
i 
şi 


i 
| 
ii 


































saerate, loviinri împotriva na Goută să ie. 
împatriva mara socolit deasupra tu: 
Iei, impotriva -] Sniri. - E. Evreii |turor, FI nu [e pândepte la Ve. RI far rimele sunt pocnete de armă. | cuituzile de fete pi donmne, dei Tar fetele îm Impado! =) 
- RI Ki Isa reprezia- | ca taţi camarazii Lai i . E Din tambii mel. porneşte viielte numite și cetățul, sunt tot eu acelaș [lor gândul pi mintica ii . 
ra, = Da putu A maamul ales. Sentimentul izolării | ființă sufletemacă, e e /rânli „au ur aidretee dead scop de cducajia”, mărudulit feghonnr. 
i atab car marar N vata ipihiosir/,numpi [ 2 dacă vubunurea pe. aâșle 1. mile mâine vor fi maret: ŞI nu mu alt drum 1 


2. „le alută Lewlunea cu miniea [aj onbarel hu aalldariinie 


astfel are un rosi, w larmă 
13 pi în inimă dupmană ce me hi lor și eu propagarea ideilor leglo | penda, 


- 
i 
[i 
i 















meulni arii evreii ca reni, nare Au blari 
mie trăi decăt re mi DEVIN x n Pa efbrea Lek reni Ama a preetent vi hothrit Cine AU Imliturat  imbler 
[dură ia. de vremea capitalelor 3 E | dar 'veshai aiarat de imbrac, mii, demni. ori, RI SIRE il a prigoana „ace 
apaat == d de wremea „indiu Er 3 Porunel cari merg pe e, tradiție [mii tos! trimi ) 
pă [re le pipi, Be primea a p i Im versul men am aseații a apotă orunei „cur Ah „ r 
pl at” distrati preiei Să roimâneavel. nu, ita ari pătll, daaăt [nâniire, mure 4 se der 


4) Ori, poate munte trişti pentra- AR | a E eta vtâra 1Ă asa cum poate să se den 
că ne dam sama cât de” ora. cate | [IPA a ap 0T; poata îi necesar a. lală, de feenalm mira lor bucurie, fu 
să renantâm ln păcatele noastre care | | . “ entaloita mesi părti vata envalerul|  Swiritoalitaten ei se întreține eu Bile, isa ua 
eansiitalana „enl” nostra. din treeait, | |] Ş arolcil. duhul și dângele vinutul. IE elitoră a [MI Hu mau Jepăiint de 


Ireaponabiiliatea noasiră  din_care 3 SA [| "Teânura: Prea. D. Andremmeu. — |irupurilor najiei, B fhuritonze da] 7răirea lor eroic 











| 
i 





I-L 
Ei 
i 


i o, iale leglanea ne-a seca peniru toldeaana. . suflet pi moralitate, Da meeta orlealin/lat, a font o durtare 

Am acceplat Jerila, dar locam a-| | A _ e AM MAI AMINTIT în notele noa-| viață de femele cate Inainte de În [allă fata a pedairiţ vin 

să singura cale | crastă arceplare eu durere și regrel. Of sira despre cartea d-lui profesor A+] ehelerna roatulul ei socini; ohshtoria [de tiepitntine, de mule 
vrsiaacă | Acesta, este, în cele mai multe ca. lexandre Nicolau —lLieeajiat în Ma-[o pregătire, e aptoptare de muguri, |attaji, 






sari izvorul jelului nostru de a fi tematiei și Drepi— despre O PA-[lar după aceasta o lupiinive de tal:| Şi pa împlinit aattni p 
sumbra, A GINA din viaja enitorală și ceono-|nă. EI A educalie 
Am Injelea vareeum legiunea, dar Tu mică dela Târgul din și Gorj. De ani, tolța femellor Legiunii [hotarit Căpitanul 
i câtze o desăvirmire în a fn: 











erejia prima, «i 
pentru fară. Deva, muia bl: [apei Real ia 
a fie, Ca un fel de armati, eu me [oi a ele, ta tul 





de euceritoare, mu  înfrunlati 
Ineâvălâări “ale văruntilor e pre 
veileri ee ne opun şi axial Încă aces 

pă mul Minevet__eiliralaat. Au ștera prin IBM dle oalltalea lur-+ 
si ne pot etti pe fala A ; preț: _mentalitiţi carţ priveau [MINI 
toată Iapia noastră a anului schimbarea atitudinei le minlupaa | iroste temperatura 

[A rortatei „Miraite: | cultural al oraşelor și chiar sateloriin fiinţă aerioaaă ni sâreă ca fii mare a fos! arilere care 

moolonalei „a Via|din Memânia 4 P in pagubt, spucălorilar. de. curâita și [alinae cu imprânire 
a E se dmaprinde e pere, pentru aesasta cajtinerețe, Au rupi lipsa da imtamea [eu mumenințări, O ful 
vafeeare, pologia în i isdare: autorii să se pleca asupra materia |peniru tot ca pulen [| eatetlov şi di [hu te poate /nce 
cotor cu maia atâein,  oologie înarui einatite, je]Iului euitural ai comunității alese[ veci unei leii da fată și raman, | mania, 
mând lace cinste celui ce o B ereind imdițla paritelpăriă ta pupi Dar calitățile mceaieo «e 


are, neaumiulul, în frământarea lor, cu 
aurie îmi în ince atatea Mee [en 

că, au e pnărajle de 

integra ln neam, care va den may pi Paafundarii, 2 2088 la un RRRNRA generale 4 
E fe pe cr e 8 re, pala ramâne aha. | XIAlĂ la nceala generalii da tota |e neotle ei au/lețeri 
lui și da aare va îrebaă ine. al să balonare, un ful de novela de agi [dr moop ce viril 

e 7%4 Ps D ai oare | Et sa (ÎMA MARIA = sani la de] Ieaa destinul propriu eu vunsta Pi n ai. Şi matiel sau afin 
a Doi meniu my =! tn] „Sau di lucrului soalal eu o [Po eredinți muie! 

moartea mat âruință care me |luzat cu. annrujle 
titi i fatale i [la estul femellur 11 
pi 


Ințelegerea. ne 


al şi ineruntal. sune. 


Devotamenițul pi atator 






















| 







i 
E 






















ii 
? 


: 






























Innivil 09 dovedea a hă dm acei 
înare stoaltte A noallere. pe oanaral, i 
rexoluțiomare vrame de| Vinţa lor 4 fost un șir das faceru, 

astăzi, când urmanză să se daa via. | lupii, ȘI În 
tata o îemeialoă” ebazăvaie 18 Mă | c00 d loa ţa (UPA În ret lei 
Măr | A din 

iale și econo-[iea lar, dle 





Mânsțnle camarazilor Tegtoniari |. AstAs! apuca 


+ eu cânlceut buze, artând prin 
SUBSCRIEŢI Me tnt săi eat, als, jar, în aut ca alle Tare |Muouru în cara rin 
mai iamină, ea; “e € rii. 14 sontanal Mi au Melia să vu 
a "et îi “alba e ard te ; laăebali mă spune ui plat pg, de ua a-ti 
ze oa PENTRU SINISTRATI 


gal Nm ej 
Doina Potemmu ; 0, carte deapre are se mal panta male udate a eralut a mana [tere «dela m n 
ne 
Le. i : 















3 4 buri a fetalaţii, a dăvaaa |N 0 raurile 
) Cârtiriea setului de culb pp A, et, a depătametul W scie A cdi Pen 





tou 










"LEGIONAR 194] 


4 peste pragul porții care j 
în noaptea de 31 Docembrie. Cai frunte scite În vre: 





— re tea sus și cu ochil 
ET] ini 5 i pe îndreplăm către Anul cel 


e al 
a te din toată Inima. Anul care 
rima aa astă prin biruință, 
Și cu luptă, cu muncă CI 

desăvârșirea birulntei, adica pen usa, SICTIl/Ciu 
aceasta cu tăria cu care am crezut altădată în cea- 
moastre, deşi, pe vremea aceea, lâncezeam în tem- 
la picioare și cu lacăte ln gură. Legionarul, fie e] 
Se, San fie cu fruntea încununată de lauri crede 
bine, findcă spre deosebire de pesimistul care cute 
or de distmeeri și de nenorociri, legionarul este 
timis: CR meobot înfăptuitor, ă 

trebue o stie și prietenii și dusmanii nostri 
ina senini. flinacă totdeauna avem Cupele lirei 
cu cci înmi și drenți cu cei drepți. Cu răi și 













a trecut a înce= 
Anul care vine 4 


i 


ț 
ț 
[i 
4 



















a 





“ue 
















POLITICA A 
IN STATU 


In statul liberal şi democratie de) în primul | 
Până astăzi, neau patronii. De] ORGAI 

acela numirea mai potriviti a acesti! 
stat al patronilor, deținători de ca- 
pitaluri, este acela de stat capitalist, 





Bunizirea muneli, 


REA _TIMPU- 
IBER 


oder 






a muncii n 








Capitalist e orice stat in care capl- îns lezată de or= 
talul e un lucru hotăritor, fie-că ata- | gânizarea, HI liber ai omului 
tul se botează cu nume comuflate.| muncitor, jtrebuu interesat în 





nl, în tot ce pon- 
B starea de anima- 
&t. Pentru acea- 

talita- 

da no! organizația 

Ac! intră orga- 


zicându-şi lemecraţie“, „ liberal”, | tot ce în 
"naționalist", „țărănist“ san chiar] te ridica omu) 
msovinlist“ și „comunist ltate, de p 
In statul capitalist nu se pune olsta, urmână 
problemă a mimicii propriu zise, A-] re, s'a îndl 
colo nu există decăt capitaliuti și| „Luptă şi 































intim după cum merită. $ |proletari..Droparte patronii capita. | nlzarea e i iportului mun- 
ale deci, către dreptate și către înfăptuiri folosi- $ |rnuncă nu atenuează, fie Detza Cart] Cibonea ue) pps 
e, indreptăm cu toţi] în acest început de an. ? |ITă în combinații to. de aiatăr? De | Bu 
i noştri să ne ajute. Dusmanii să se dee (|cealaltă parte proletarii. cari nu | protestonă 
in drumul nostru. Impărăția urei sa sfârșit. Incepe $ 
şi a păcii. Pentru ea insă vom sta tot timpul inar- îlvebu! să devie re, 
din brațele noastre spade și din sufletele moaste î i brebnue să created 
HA munciLot 
după vechea datini urez astăzi muncitorimii legto- $ " lira 
rodnic în tapte si deci în bucurii pentru tot poporul f rațiile ne: In organ 
viitorul! Patriei noastre. ? situație.“ comunismul | trebui să fi 
D=: rasi i Ş tine pentru a transforma statul în-[cut în m a muncii, Patro- 
biruință si de întăptutre d un mare și singur capitalist, mun- |ni!, alături eri și muneltori, 
țatul mostru Căpitan. = pe; drumul croit de 4 cititorii rămânând mal departe prole | vor orgi po intreprinderi 
i ara E a i rca ftuoel sote sau pe pro! “a care s B- 
s erorii A dragoste, și ca s le mnuncă, drept 
Dumitru Groza Ş meg face mendrele fără ii ră dej te si lumb 
Comandantul Corpului Muncitoresc Legionar ( |', „2 face opoziție, BEREA FA- 






nina a 0 0 0 e Soo Re, 


FIGURI LEGIONARE 


MA SIR:ULESCU 


în elocote, Plin 
fibră de voe bună. 






naseră parodia 
tința serisă mal înainte. 

Sun sigur că nici câna Sima SI. 
mulescu nu s'a simțit ma! in jarzui 







se arunca în mijlo. | mejdia — en la comenzile unui a. 
x de a simți rijelia vio, când elementele sunt deslăn. 
măsura nu cu abil. s 
ci direct, pieptis, de. i 28 


1]0 NOUA ETICA A MUNCII 


cu o nouă etică a munrii, Mai întâi 


și al prolelarului. Amândoi trebue să 
devină muncitori. Capitalul are întru | Prinderii 
alâla 
munc 
ce 
oamenii mai sfânț pe tume. a civili. 
zaţiei și call 
treg disprețul față de cei ce ardo. | Polrivă ea e singura mijloc prin care 
de proces. cu sen.|vom objine putere și dreptate. 
[i terea vam clădi-n prin munca și 
nvastră, Dre 
Ba nic 
vea depâi cel ce munceşte. Cine mnn. 
1ui, ca în zilele acelea ale fmdecăţii. |ceșie moi mul! za anca mai mullă 
Avea în față furtuna si vedea pri. |einsie și dreptate. Asadar munca e 
cartea de vizită a legionarului. 
capital. bogăția sau originea nobilă, 
In felul acesta lrebue să dispară con. 
Țlictese dintre 





pi ătle. tre- 
mcentrie Ja între- 
Muncitorii şi pa- 
tra măsură inta 

nu! mer 

Hiuderea nu e pro- 

lor și n muncitori- 
mers 


Penira a înlătura conflictul din-] n îi 

tre palrom și proletari Legiunea vine | bue să se a 

rinderea, fală 

roni! să, fie 

resați pentr 
[ni 






trebue sehimbai suflelal patronului 





valoare întrucât poale ajuta | Prletatea Di 
Munca singură creiază.  A-| 19 din ea, DURE! 


muncă creiatoare, a to! ce ou|in același 
conștiința 
muncitorul, 

toate sfoi 
meficiilor. nt MB 
ordin mona N 
tor. Beneticiilă 
capitadului, c 

des ale muncii 
sească, dec! m!jlofu 
E i 


să ia Bu 
întreprinderi. Mal 
beneficii trebue opri 
zare, Ele trebuesc 
In felul acesta raj 
mou impuls, capii 
priu nou! investiţii Banul in 








ază pentru, patrie, 
vor _ depune 
împărțirea be- 

să fie numa! de 
patron. și munci- 
sunt numai „ale 


nn e o rașine. Dimn- 






Pu- 
rifa 
lațea < răsplata dreap- 
Drepiaie au poate a. 










departe aceste 
licla capltali- 






un, 







clasele sociale — căci 
criteriile de existență și să 





atâta poftă de 
în prietenul 





S 
fne fi putut încadra 

rândurile Mișcării 
ta via. 
pentra 









neincetat 


pri. 
dădenu satisiacțiile 
clipă, a acelui tni- 
























în biruinţa 


ea. Câu. 
să se facă cât 






, pm 






= | aitfel a caracterizat toate actele re. 


|uasaţi în ingăr, — comandant) le- | mene de confiiete. de exploatare, E- 
i | gionar Sima Simulescu a fost 


Tecliune difereau dela o clasă la alta. 
Paterca patronalui se snenlea după 
bogăția acestata, a muncitorului după 
muncă. Acum criteriul e pentr a- 
mândoi munca. 


Dor pentru a sasține uccastă nouă 
concepție despre muncă. pentruea. 
manca să rămână mereu in frunle, e 
neve de o nouă organizare a miin- 
cii. 


|ORGANIZAREA MUNCII 


Munca nefiind un criteriu de bază 
ai societăţii, statal jiberal și capita- 
Hat mu si-a pas problema organizării 
manei, Capitalul era măcar jăisat în 
grija unor patroni „liberi” și Mberall, 
munca, și implicit muncitorii i ne: 
mul, era lăsat la cheremu) interese 
ler capitalului, Munca juca după 






Statul legionar a gasit aceasta al- 
tuaţie : un popor sărac si bolnav, bn- 
urit de exploatatorii „liberali“ și Je 
dom în numele „intereselor superi 
nare“; o elasă de exploatatori cari au 
jefuit pe rând în numele democrației 


nasterii naţionale, și cari sau decla: 
rat cata de-a exploata și în numele 
jegionariemului, 

Statul național Jegionar trebue 
ă-4 cu toată seriozitatea pro- 
gimului defunct. roaga moul organizări a mun. 

Condamnat 13 ani erei de temniță [ci natienale, Sa pornit prin clinu- 


socoțiţi | marea din domentuj munci 
— semn că era unul in pi socoviti [inert jsj” dcvear, veanleai dumnan 
muult prea primejâloși pen e a neamului nostru, permanent ger- 


țtulte la maximuni. Atâta doar, că 
procesul cuprindea până ja refuz 0 
doză dc cumplită laşitate — care de 





incar, | vrei! nefiind cu nimic legaţi de nea- 
mul nostru sun: cui in carnea 
noastră. pe care o rod și o imbolnă- 
e În ri românii tre- 
să pânească 
ă e cea mai ned, 


cerat in penetenciaruj special dela 
Rămneol. Sărat, 

Acolo a imbrăcat haina de puscă- 
riay — și a cunoscul martirajul. A 
privit ca și tovarășii săi de legendă, 
cu bărbăţie total. Crezând neinee. 
tat în biruinţa Legiunii. Și fiind 
pentru aceasta ucis miseleie În 
noaptea marelui măcei dela 2? Sep. 
temyrie. 


pur, de „culturaltzare” și axa 
pete, "Taranul mănâncă prost, sate 
inay, e incult, e neehstlizat 


Din viaţă pâgind în istorie, desi. 
par cu acecași hotărâre și semeție 
care |-ao caracterizat ntincetat în 


Miscare Bimulescu, stărule intreagă a- Lee id 
Rea tri. | eat Benz tenului Boa. [mai însemnată decât 
a Pentru cei dimtăi răspundem: 
12 | — Presenti 





zi 


Dar pentru cei de al doica tacri- 
pile me înăbogă; și în vota bor Plân 


genu. 
Fănică Anastasosou 























deving adevărat miflockie him 
mu de Speculaț = 


FAMILIA Mi ITORU- 
Lu 


Problema suluri 
discutată, se rezoli 
mar prin introducă 
soclul. Statul trchi 
dere nu numa! ral 
muncitorului, ci și 
re ai- acestuia 
Cteasci cu num 
Ceasta ingeam; 
citorii de mi 
Waterezul eap! 
care I-o dă 
mile 







Introdu 
a mă 
ul 
a Il 
d al 


Cota dă 


începu! 
clal în cate 

mea munelte 
dul, de calita! 
dusă in noul « 


trebul tr 

nci!, ca o pri- 

salariul social 
întreprind 

i, respectiv 

de stat pentr tăliza intentia 

Intreprinderi d 


i-a pus și el 
serie de patru Î 
să o rezolve de Crăciun or- 
ganizat prin C. M_I BB organ!zația 
„Luptă și Lumină“ gaina! un ince 
put care chis! in BBUĂ deesta n dut 
roăde foarte rr umORi 
Un jucru de cea XI mare impor 
tanță pentru fainiliă ămuneltorului e 
construcția dk Wvculnţe eftine pentru 
muneltori, 
Până ax! prb 
a pan inâcar « 
Abla sau cor 
jocutnţe, dar nici ai 
mal 









ibusta ici nu 
eriozitatea 
rul Gteva ate de 

nu Sau fă 
ei 


e mit ae lo. 
şi eftine 
pezolva acea. 


state tota. 
de-a se re. 


mu 























Biruința dela 6 Septemvrie 1940 e mult 


tot trecutul istoric de 


până acum pentrucă poporul românesc deviue 
pentru întâia oară stăpân pe destinele Ini. 


HORIA SIMA 



























RA A 
hau 


ctale, Camerele de muncă și bresiele, 
măsuri trehulau luite deci 


Primele 


reorganizarea — fondamentală 
acestor înstituții. M 


zolvare e; 
blemelor muncitorești. Administr, 
țla se desface de funcțiune, biur 
cratismul se înlătură la 
WI se introduce răspunderea condu 
câtorilot, Camerele de muncă 
primit o lege transitorie, Bresiai 
au fost desființate și vor trebui ou 


Fanizate pe cu totul ale baze, cari 
anchiloreze 


să garanteze 
munca, 
Stau luat 


nu să 


primele măsuri pentru 


Asigura existența muncitorului, S'aa 


stabilit 







arii minimale la cele m: 
tegorii de muncitori, 


moștenită dela vechi 


ment necesară. Pri 
nic! un imbold mun 
bue stabilit m, 
de muncă și a 
sită 


Diferite teri și decizii ministerta 








4 5 sataru tre 





bi de celelalte nec 





Sau dat pentru a garanta drepturile 


esențiale ale munc 
chime și conredii 
au luat ființă în toată țara, 





nTUlni La 


zionări! pentru iarnă a muneltozii 
In Sfârşit statul lecionar prez: 


teste nu numa! controluț materia! în 


întreprinderi prin comisari speela 


comisari de românizare și inspectori 


de control. el își întinde aripa mi 
radă, nerntitoare usupra tuturor ce; 
trelor de viat 








je mnnea în Arentnrite 
i numai astfel va huon vi, 
neamului, inăbașită în torme și 
aur, 


Va trebui să devenim un popor de 
muncitori, nebun de drazul muncii 
si omoarei. peste toate cadastele de 
rezistență ale Uberalismului si a] 

liste. 


mocrației judesi.ea pital 
Gersna Marrin 


inisterul va pri. 
m! în curând o lege vrednici să des, 
chidă posibilităţi de cercetare și re. 

ât mal bună a tuturor pro. 





maximum 


Sa. 
mimale sunt Însă o măsură 


re a fost găsită pentru mo. 
nu se dă 


întăi! în funcțiune 


Sute de cantine | 

Prin 
Camerele de Mnancă s! intreprinderi, 
minister a pus problema aprovi. 


și creatie ale patriei. 











GCIONARA 


E — = 


NCITOREASCA 
LEGIO 


a 


le 
LĂ 


ai 
la! 


e. 
0. 


ne Te-aţ 


Dă 


zămisiit din a 
îndără 


Neamul! scrăsnet 
nea scă 


i durere 









Să creşti, spadă 
Arhanghel, pent 


nebiruit 
sculpă € 





u Balaurul cu. 


şeștile Aa tin 
române scu 





înfrăți c 


i e 





şt vremelnici regi 





eru! Aprilin 







dospe at infrigurat 





în 








/ ă, ehiaz mândă, 
Rezbie 30 Nov. 1093, 


Mihail Pintea 








DOUĂ CIRCULĂRI 
ALE CĂPITANULUI 


in ajunul Crăciamulu din 


convocal !a sediul din str. Gutembere No. 
| rora le-a citit următorul ord de închidere a bătăliei electorale: 





ată je legionari, Căpitanal e 
lezianare ațlătoare in Capitală, că- 


1937, după "marea bărăli 


3 toate gradele ş 





dstiz 
ile 


Legionari din toată țara şi prieteni 


Dealungul frontului legionar nu S'a înregistrat nici o scădere, 


terminat. 





Lupta s 


Dela un capăt la altul al țării legionarul, singur sau in echipă, fără excepție, sa purtat cu 


un eroisni neintrecul, 
Plin de avânt şi 





„|areutăţi pe care le-a invins, la 


cari le-a suportat cu bucurie. 
In aceasta lupta legion: 
și siidând moarte: 





Toate aceste însuşiri morale ale legionarilor. care 
care pot [i mândria unul neam, 





In țară au fost judeţe ca 
cum; au fost altele care n'au 






In frunte stau: Capitala, Aradul, Neamţul, Timis- Torontal, 
Cămpulung-Bucovina, Cernăuţi, Teleorman, Brăila, Vlașca, Goriul, 


lalomita. 


Cele din urmă sunt: Roman, Vaslui, 
Ele iși vor fi având locul lor intunecat in istoria biruinței leui 


Dragii 


Mulţumiţi lui Dunmezeu 
spune că in lupta care s'a dat 


căreat de o nebiru 


credință, pretutindeui el s'a supus de bună voe la 
și morale pe 





adversitaţi pe care le-a inirânt, la suferințe fizice 


arul a facut dovada unor mari devotamente siidând orice primețdie 


devotamente care-i dau dreptul la alte victorii. 


€ adevărata tarie a unei organizații şi 
u fost egalate de nimeni. 

re au apreciat aceste valori morale și iertiele noastre de până a- 
înțeles nimle. 








Covurtuiul, Rădăuţi, 
Turda, Hunedoara, 


Doliul, 
Prahova, 





alclu, Botoşani, Muscel. 





mei, 


și mergeţi toți în corpore la mormintele morților poşiri, spre a le 
am birult. 


Ca sufletele lor le-am simțit alături de noi în toate clipele. Ca stam gata la orice luptă, cu 
orice putere. Ca nici o fertilă nu există po lume care să nu ne simțim in stare sa o facem. 


Acum, pace și. odihnă, legionari, 


Bucuresti, 23 Dec, 1937 
P.S. 


CORNELIU Z. CODREANU 


Seti de Judete şi Regiuni imi vor face rapoarte amănunțite asupra oamenilor său echipe= 


lor care Sau distins în lupte. 


Deasemeni să mi-se raporteze Judeţele care s'au distins și Comunele. 


Cer să mi se trimeată și cele mai slabe comune. 3 
Cer să m] se trimeata numele tuturor acelura cari au săvârșit Memzulituţi situ 


cari. Si-unu 


arătat in vreun mod vrăimaşta lor pentru cauza legionara. 


Ultima circulară a Căpitanului, din anul 1937 


CIRCULARA No. 122 
A se comunica tuturor cuiburilor 


In situația politică sau produs schimbari. 
In lumea legionară nu exista nici un motiv de agitație. y 
Fiecare îşi sărbătorește în familia lui, până la capăt, Siintele Sarbatori. Fără nici o grilă» 


Pe leglonar nimic nu trebue să-l tulbure şi si-l scoată din ordiuul pe care l-am dat la lu 


chiderea luptei electorale: PACE și ODIHNĂ. 
Urez tuturor luptătorilor un mare un legionar. 





Predeal, 20, XII. 1937, 


CORNELIU Z. CODREANU 















A si 
SPORTIV: ECHIPELE DE 


n tradiţie 


Obiceiul ne îndeamnă 4 faca n db 
imolait de an să intoomim lun! pe torâh 





CUVINTE PENTRU ANUL NOU 


Răvaş sportiv 


p, 
SALVA 


























Grupul acelora care pe Imhrah= 


it Da, L-] alți ii să njungă cât 
S . Mi repede la maximum de more, 
si it, căpitul de ilival o n n decorații şi cltații pe ordinea de ui, 
Speranișie Saale RAI timp „al ăi e cele FA ICE și AR rai i-l Tu DE Ponte da nouă mibioct de în- 
bun. aţ, |erescânde întăptulrea îndrumată i. rari la iai “aa |SRitit oniplot. da RI pocbboe rare pă și mâna 
Pee buc “orb Jazi, lar când vei alune și tu gâr- sii i Pine ani, iee aice 368 de | văratai nroniemiă : . 


ȘI In create aeziiie meci din culise ne-an deagustaţ totdean- 
us 1041, a îs [boy SI vel Ia drumul urmat a- | eapienul metan rlodicelor în-| acelea ai, AiRmane, nici nu [na și noi me e de sie 
a ela ri e bt rârbov [cum de bătrânul răpus de oho- |serări ptarebtipăi deatlințăra” pentru lu format un [10 după anime atate de erviel, eo-. 
ȘI plestiv care și-a Inat drumul spre |seală, nu te vei rusina în fața PRE ră at vasta Copa? nina Aritatea vorilor | compensate copios în e datand 
Jocaştl sfânt, mde-si va da soco-lslințitului Nestor, pentrucă la hr ate de aj 










eolindători 1 primim eu usa larg. 
descrisă. cu înlma volonsă si oh L 






































t 
ma 









































































miteria! și moral al adeviratutul 
țali noa! nici n'a existat, | neamul înc. ! 
tenla acrivitatății sale. din ultime |decarea faptel Deshintta prin luni viata [neamul nouri UR 
| 265 de zile. că mâvăratecă pi pralea rii tomincsu eul, AIR A Suntem creștini! Punem o aruee 
| Cn acest vestitor al timpul ce a tin s uzi t0, ap aietadi roeet N Thrtul oameni 4 mormântul călinlui, nu-i profa- 
sosit, stăm de vorbă la gura sobei. cu unghile în gură a nioțăit teț [CATE 80 vindeau ge m, 
junebite în gută a ni 1[meni sporirea In loc de „An sportive, în te de 
TRI aa aa rodia e ponei N iRNoreeal [pete Due a d f Necrolog, compunem cu eamarasii 
mari Ja conducere; Iar câteodată. a ore se, II pa ja man noştri simtonia înălțări sufletești 
1 Ţ/ . tai ia da penru Vin |itienți, nuca ce e et icon » Sesftal, ante va cuceri birutn= 
anuarie Hpsă de ocu VA a, fă pată intrun A dle activitată [fa pentru miscarea minătoasă a 
Nam pere) facem ofiolui de [Soclală, unde mori , cinstea și [sportului românesc, Acţi tă .» 
eronleari _unel ramuri de activitate | puterile nebâniuli sufletului. [cu nesaţ de imțur)i i: vaga “e 
tărurati ir, fără |irebulau să se mă se im- n enturile/ olara' și eura= ness 
941 iii a ea ee Et Ie acuta a III, 
Yam ce Însera în rânduri scumpe ca |tru asigurarea umilit În misearea revoluționară și de ore e 
ipațiu și timp: pentrucă ceeace ar fi [ei aațlane în ie A ni acestul |dință a Legiunel, 
«Na stim, copiiaş cu artploare trebuit să se numească activitate | Neam. 6 xizau 





de înger și cu glas de heruvim, 
dacă deapururi tânăra! Nestor, 
atletul mitologiei creştine, va ler- 
ta 








nostru 4 răspuns cu 
lt elan Ta chemarea Directorate- 


SKIUL ESTE RECĂUE SPORTURILOR 
RE ea Ei PRACTICATE PE ĂPADĂ 


La “a 
Un mare hotel situat la altitudine ridicată, provizut 
manentă de salvare 
Odată eu tnceperea sportului ski organizat în comu 
ului, favorizat anul aceata de o ză.| viciu di 
padă abundentă şi generoasă, mule și 
mii de skiori au inceput să cuireere| Acest echi, 
văile și ctilmile  munțitor, In zilele | pator şi făra 
Insorile, când albul (maculat al zd-| in modul ara 
pezil ai albastrul limpede al cerului,|  BOHIPA TI-A. Serv 
revartă torente de lumină. bine/ăcă- | Decombrie. 1840 până 
toare, drumurile pe munte sunt a 1940; he Inun, ge 
plăoera a oohilor şi e binefacere a|Orețu Niculae, a. 
tru puulud, Sehtlam Johann, Man 
La munte, mal cu seamă  torna,|Enaohe Ghoorpha. 
premeă tin prielenoaya poale deveni | ECHIPA XI-A: Serv! 
In căevă clipe cet inal crunt diuț: |Inmnarie 1044 până” a 
man, sai vifornița. verul și avas [14 Coma, onn, set 
langelă pânilese “pe -alelori '|Onavert Hermann, Dum! 
Nu sunt putini acel ee sunt sur loresca  Niouwlna, 
prinşi de vifor, departe de cabanelNaagu L. Constantin, 
sau de un refugiu, ECRIPA III-A; Bor 
Lupta cu elementele dealanțuite |Ranaaria 18âx până la 
cate area și inegată, Mulţi suni ră: |1844+ Ganea Durmitri 
puși, iar dramele peirecule In mie. Ghionalu Stelian, Pr! 
zul fertil, au sani cunoscute decât |tin, Punteru Toma, M 
deabia [n vară, după ce muntele a'a|ohe, Onroa Ghoorpha 
desbrăcat de Niamida-t albă, Goniluelorut ace. 
Uneori, vieți omeneşti, ar fi. putul | Gamaradut. Eramia 
[i salvate dacă, din timp sar fi laat| tele secție Buyieni a 
măsurile necesare, Român şi seful Spo, 
De multe ori, vin de sun apeluri] le din același locul 
disperate de ajutor. In localităţile] Înfarmaţili pri 
din vale Incepe o goană nebună dapd| e oDlin Fie la Căm 
odularea  „salvataritor'", Oameni da| Bin Roman. din nu 
bine sau pânii aproape totdeauna, | mările, sau chiar ta 
Care nu ala prectipețit nloi un efort| Mia Crela In Ba. Ca 
și nict un pericăl pentru a scăpa din | Să sperăm că spru 
scoale]. de vu dela Predeal ln exerciții nhiarele marii! albe. o viață pmanea. | Pa face cn să nu jie 
ț scă. Alle ori însă, nu s'a putut cana | Pile luate, dar un 1 
skeleton, nu e isi la, cele din făsurându.me ca toate celelalte, în | tilul o echipă de salvare, din lobul. | albii), prapatilla. + 
urmă ai d condițiuni igienica deosebite, — eate | nici decăt după un târg desononaut | marazii di up out 
atât dn h mal distractiv prin varietatea ta. | în care viață, celui ce bebe salvat | torte. 
oaie raul arat, | rea. Ind bloartor ca se miceed, în opoziţie cu ra preguttă Ia, mat. mite șa aval eri ga urmâ 
cadrată In Statul bobile'ghuzul, aketetonul ul sărit Mele. | ul: SKI, DER > Facla arce Iulat oădru în care se | Pulins bancnote, ocuiraț! de 
Letionar. Organizarea | sklu! este cei rai complet și cel mai it Kiseste pârtia de coborâre. bendru a evita pe plitor'- aceste | la! td A 
L Truman ditai aa, Aa ȘI plai oaiia aq | „ Privind chestiunea și din alt punej | ncauniuet . Directoratul Sporturilor 
ritatea lui din toate punctele de ve. e săi Oa care | de vedere, bobslelghsi şi skeletontul | de Munte, în “colaborare au meoji 
dere a r a anume mine: | ant porturi mai mut de malta | Pune Cl hui Alpin. Român in 
perspectivă pentru afirmarea va- ja. parc Ade evptăry ide, anu. y cunoscut. dinnin: | SPectaculoasă ca si cursele de mule 
a a in cauzi 
loarek ce 1-0 bănuim, Pe deoparte formeze un spori complet trebue să 4 + CN gaură 
sa [avântul total şi Deprecupațit al ţi-| îndeplinească următoarele. condiți- 


















SI soră a Lati 
tem al tru oa 7 Ea 

































pească, pentru 
fizică ac ital Teine [această primă etapă. mult plen suie 


putere aproape 
Vins, puterea sufletească a tine. |că pentru saltul ce va face miscare 
Tetului, căruia | se cere Dentru | sportivă din tară. d'abia începe 
Naţie o educare şi o desvoltare |epoca de reclădire generalii a edu- 
cât mai alcacă, necesară Cu deo. |cației fizice rumânesti 
sebire timpului de azi. 

„Se va incumeta moșneagul și |ra: 
Wa arăta că în ultimele zile ale 












































































































moto mu clolimm pe pistă, pe când 
sklul asigură cu prisosință și fica. 


Dita în mod evident €ltate dosvoltarea fizică da orice 













tului şi a uni : jud 1 Instinetul de | vârstă, prin cuantumaj îndividuaj de 

ii Asa ut Și pe de alia. completa în- 2) desvoltarea cât mai armontoa a “e mă 14 can aportarii | tesute fialce şi skelotonul se asea. 

biruinţă şi |telezere a conducerii Statului, întregului sitem muşchiular : plite ar fi singurul | mână cu practlearea aport urari 
n 


b) activarea tuturor Junețiunilor 








an ui cestor en. | canlee pe pistă, aklul intruneşte ca. 





A Ş pf 1045 Pieialaglee ; Mtăţile atletice ale cursei pe jos du. 
DR i-ati 9) desvoltarea calitățitor pathice Date cu plăcerea turtemulul Înte'an 
„Coborit. coph în legătură cu dermoltarea celor fi- teren variat, 










are ne-a vorbi! Căpitanul) șI pen. | zice ei i 
tru care moștenire luptă cu SĂU! pe ireă INI în data. practică 


şi credință toţi in me a acuz ja ski. mi ana. 


nostru, 4. Trecând la aplicarea In viață a 
iad ud ncestor două categorii de sporturi 
de zăpadă, cred că-i înutii să ma! 


insistăm asupra nuperiorităței siu. 





Ii voloasă orlee deplasare, 
Dc, amet multe Feature de-a pa: 
Vrunde în masele cele mai variate, 
el avand acel mn mai mare roi mo, 
eial. Din puneti de vedere economie, 
“ [el cate mai puţin costisitor om, bob, 
Meigha,ul și deci mal a indemana 
celor cu pungă modesta, 

Wrivit din toate punetele de ve. 
dere și expunând m rezumat mot 
vele cari așează sklul nu ntimal in 
Iruntea mpurturilor de za) uar 
Printre cole ma complete și mai 


4 i) | 
cn apti TerotdlntB6, măr ae 
Tind ou pasi vertiginosi, po Iubitorii 


exercibilor fimlce ca elemente de re. 
oreație, repaus și distraa; 

































i loarea deosebită a nkiului, 
ir Meu sie al ur | ceri mană în nreient în lata, tie 
in taran 4 pier | Sie ceminen a, Organizarea i nd 
orcare, consumul eneraei | Splai uit prilefeită | destolnină a Directaratulul va A E 
exle inaxim pe când la de ski ARTĂ sporturi ee, Îndițat In Hang deosebit, damn | în i Î 
ransaim ul ner. | lega, Sepi de situația unui sport rome al cetati ice lea 
Ioane se rămogte În uraâuj ce) mal tii ph qesrvoltă npiritul de | Inlte sporțuri prăctleate Po zăpală. î ea DE ct ot: i 
Bapartăna i are aa ! clipă de bob pentru două persoane la virajul ta o cvuii 
+ Meet mport ln bob și | praci echipe. 8! ln fine, dea. Blacin privirea tului din putul de ubeervara 








i memplex de for. 
e rectificare in 
ta scepticisme- 


an 
a în! 


arveni! in momentele de 

| i Ie, în ăramnA 
apă com. 

Mişcării Legionare. 

lobară care sa 

1940 cete 


i dramatie impui 
msiizi în destinul 
mi-l făurim. Aneas. 









 voin 
lârşi! orice enigma 

E va să vie nare ridicolă, 
promptitudine tacti. 

de rezistentă 

mincului. Refrsetar ceri 
are ne târăste obscuri| 

i Pe căfle întertochiate | 
ului. d. Horia Sima 
Jul activă in mo. 
un apologet al 


inccaștieată a acestei 
a omulni po- 
si perspec- 

XX, i-a dus pe epi- 
de odinioară la o 
tisuri și de întrân. 
au culminat prin 
i României. 

nu mai este vosibilă 
fara este grvernată 







și mai bine că seca 

șir Gala 3 Septeatrie n'a Taci că: 
are 

1 earziirac In cae ducea inevitabii 

Astăzi, 


besme- 
+ aceia 
Legionară. A. 
definitiv 


este ne o- 
940 când d, 
rosteste 





aria Sima stiomat 

Zână  abominabila  degemaree e li 
morală a lumei vechi. promovează 
patosul tinerese ai! studenților «i 
marcitorilor. Astfel se ridică o lama 
nonă. rtimprospătată de erergiile 
Si a rostirea dela Brașov 

A ecoul în mite 

E 1 biologie al 
Acesata este armata României de 
mâine. din mlțlocul ei se vor ridica 





„de o penerație nouă 
amiat 


energiile hiraiteare ațintite asupra 
mă.i hotarelor. Acesia Pare a fi sensul 








Na avem timp 





E PA 


sxumândn-și Criza gta: ca S-ata 


REDEAL. 







1937 


2 

































en n'a reușit 
20 (tudor), ta: 


pi Stelani co- 
pa. care îi fost insărci- 
uui mon guvern, 
3 constitue cabi- 
i consultările vale 
or tendin- 


ieri! 


IZĂ DE GUVERN 










să alcătuiască un cabinet 


in cercurile politice iniormate nu 
se exclude posibilitatea ca preşe- 
dimele republicii să însărcineze un 
alt om politic cu constituirea su- 
vernului, deoarece în timpul coni- 
sultărilor s'au manilestat diverzeu- 
țe Intre d, Pekhonen, de o parte, 
şi elementele de limbă suedeză şi 
socialiștii, de altă parte. 


„| Budapesta și Viena și. când nu 


Românii din Ardeal 
neintreruplă contra stăpâniri! . ma- 
shiare,, Ei și-au apărat drepiurile 
prin seris şi vorbă, au dat Dătalii 
ăsunătoare în parlamentele dela 
mai putea altfel, au inta și cu are 
ha în mână. N'a fos, numai o lupă 
de la popor la popor. ci și wma de 
fiecare clipă și de la om la om, când 
fiecare a ocupa! 0 poziție și a apă. 
rat-o de unul singur: țăranul şi-a 
păra! petecul de pămân!, . intelec: 
valul a suferit pentru o slavă serisă 
sau pentru o simțire 


aa dus o luptă 




















Anească, Ei n'au “neglijat nic; un 
nijloe, mau pierdut nici o ocazie şi 
au precupețit nici o jerifă. Insă 
unu! n'a folosit procedee ine 
vzate și nici mu s'a făcu! vino- 

de vreo miselie, lotdeann., şi-a 


dișmanul drep! în faţă si l-a 
runtoț în chip cavaleresc 

Ungurii, deși ca stăpânitori au a- 
ut în mâini întreg aparatul de stat, 
"au făcut vinovaţi de ecler 
fărădelegi, om falsificat adlev 








au 







corupt. au săvârșit nedrepiăţi si sii- 
micii. au călcat principiile cmeniei 
și a ci zâţiei Procesul Memo 
randalui și reprimarea miscării me. 
morendiste însumează toale nele. 





rile de care au fost capabili Un- 
ii 

Ardelenii, în Mermorand, 
perfectă formă juridico-polilică 
demmtat conwicțuirea cu po 


maghiar, sam dovedit cu. fipi 


îi 
a 





Intro 








regimului căruia. au fost supișă si au 
apela la opinia publică civiliz-lă 
le facă dreptate. 

Miscarea memarandistă fși are o- 
iată în doalismul austr- 








rizima 
ungar introdus în 1967. Acest act, 
prin core Românii din Ardeal au, 


1rerait sah regimul bunuui plac a) 
Budapestei „a avu!. forma şi. valoa- 
rea unci sentințe date fără să s> 
respecte vuinla și drepturile. pop» 
rolui românesc. 

Lal. 23 Februarie 1469 
ardeleni; san adunat la peurea 
“Jadețal Sibiu) si au hotărit „pasi- 
itateu pariementară”, In schim. a 


fruntașii 











desfăsoare o pelivitate cit 
A pentru intărirea biseri 
cil, seoalei culturei și conşiiiuței 
nationale, Raliu În discurs de 


Dr 
bit semnificațim. pasti 
are: „ce ai pierdut san 
11 sa luat cn șila, vine vremea când 
poți cere să [i se redea”. Pasivitnlea 
riomentară avea senstă de nerecu 
n stăpâniri! maghiare 

In 1887. are loe o conferinta” In 
Sibin și se «lege tm comitet ermnpus 











din: Babe Puritiu. Pon de Răsesil 
Dr. Patlu, lulu Carnianu Dr VL 
each Dr. A Mumsianm, 1. Slavici. 


ete. care să redneteze um memnorand 
n carte a drepturilor ponnruhui ro- 









mimese din Ardeal Ta 20 Innuarie 
1892 tot la Sibiu fruntasii sm adu: 
nat întra nouă „eonferintă” si mu a 


menoraneți li Inte: 
Dr. Tintin n 
Cometulul 


dop textul 
mi! de tiu Carninnu 
fneţ alex prese/inte al 





ventral martin nalanal et n 
fomt desiana! să rondncă  felesalia 
rare vwrma să piece In Viena si să în 
nâneze  Tmpărntolui revendicărie 
Ardealului 
NELEGALITATEA 


DIETE! DELA CLUJ 


Memorandul proclamă nelegalita- 
tea dirtei din Cluj dela 1885, care 
votase unirea Ardealului cu Unga- 
Tia, exprimă profundă nemulțumi- 
re a popârului de regimul maghiar, 
dovedeşte punct cu punat nedrap- 
tările comise de guvernul de la Bi 
dapesta și in concluzie, declară ch 
poporul român hu ma poate au- 
porta. stăpânirea maghiară 

n) Legea electaeală introdusă in 
Ardeal impledică pe Români să-i 
aleagă in Parlaneru reprezentanții 
lov, Legea nvantajează pe Uneuri și 
Becul. Un deputat urigur sau secui 
se lege cu 4—5000 voturi, insă un 








denuta! român are nevole de peste 
200.000 voturi ca să me aleagă, Tot 
ama Ramânii sunt impiedicati să pă 
trundă în  eonsiliile comunale și 
consiliile județene „congtegațiunite 
comitatense” în plus guvernul din 
Budapesta se foloseste de falsuri 
in alegeri, de coruplie și teroare. 
b) La 1867.e'a stabilit că națiana- 
Btătile au drepturi egale mi că par- 
ticipă egal LA publică. Ungu- 
ri mau respectat acest principiu 
Astte], observă Memorandul, din 23 







































acte în mână medrepialea îi xiluioia | 2 

















= O 
0 PAGINĂ DIN ISTORIA ARD 


Deputaţi 


de pretecță, 
ciunul nu ej 
nu există $ 


randulul 














mân. In L uni verst= 
E aul (RR 
re număi an Maghia- 
Til au impuă: mbă ofi- 
claiă: „În adi ra la jude- 
cătorii, unde imorha de justiția 
în intreaga | pu Românii 
sunt intârp n limba maghia- 
Tă de către OMIMBRI c. Niponrirenei 
limba, firea. intere- 
sele lor pa ba ma- 
Rhiară e trasi tudecătă. 
civilă ori certă real 
bă ] se face i] pronun. 
tă sentința; ÎN pie 
zuri, el se dit. PASĂ aa 
să-și poată um și de 








ce' 












ci Niei bisăi 
fost, scutite d 
rizare_Tn sepi 
te și sustinuti 
trodus 18 ORE 
limbă maghii 
dinllor deea tă i 
blică Românii 
ani comih Ja. 
mici. să învefă x: 
nite eraini Păi 1 
din scoalele 
din între 











































se 









Amici au ez 
fa dârirul Este mA 
=1* pienilește 
Bptatea, a 
menia şi  mentalttă Î 
Ungurilor. Aceasta. 
prin aefia că. guveriiu 
pesta, n'a reușit să îmia 
contra-argument sau 
04 care să sdruncie. 
din textul memoi 

















1enB lao Mal! 1892 






Se compunea din măă mille sute ds 






Mumtași, dintre careia roprielari 
i 108 proprieta, 
1 








mesi un 
shăiden 11 


















nă cu delegaţiile 
Veni și Budapestasălistau ndunat 
în mln nrimârie! văehl Poliţia L-a 


evacuat pe motiv cftăălaul autor iz le. 


A doua zi sau adumăb într'o sală 
particuiară. Li s'a comiicat că Im- 
păratu! nu-i poate plm. N'veau ce 
să lacă. Au depus Memorandui la 
câncelaria, Imperială Unextul me- 
morandului n'a a1UBBBĂRSĂ fn mâlni— 
le Impăratulu. Piltuloa fost expe- 
dat urgent lu Bin la. In 1919. 
când Budapesta a; ocupată de 
armata română. unu dlițer a desco- 
petit în arhiva mimiiifeului de in- 
leme plicul nedesehii cu mențiu- 
ad acta, Impreuni ealte documen- 
te a foaţ trimi: La Biereşti) 
Memorandiști. av, + spre ța- 
ră. în drum, prin gătle pe unde au 
tiecut, bandele mi l-au in- 
sultut şi batjocorit, EBA UI s'a fA- 
cut o primire și mil mălbatică. Lo- 
cuința d-rului Raţiu di Tur 
fest dnvastata 5! dĂRBUI insu 
Amernintat, Mult time continuat 
figoana contra IMEmMOrandietilor, 
iuând deseori tormăidde teroare 
















Primim la redacțigie Intâmpinare 
trimisă de prote:orăli Amzei Țintă 

Observavia d-sale iBăe dreaptă si 
ne grăbim să-i 09 pentruca 
cel În drept să va inte și să in- 


tervină. 
Este vorba de D&blBăratele 1 
me aşezate dcauprăi 


pitalei şi în tot cul 

Multe din ele pe 
rilor noștri Domal, y 
dregători, .<*“ Bodegi Magazine 
manufactură, plelăriiigie, au drept 
firmă: „La Tudi Vladimirescu”, 
„La Cazmen 85lvaY 8 „La Horia 
Closca şi Crișan ) 


Numele mari din la Neamu- 
lui pot fi inscrise în fiontea funda- 
fiilor de cultură bibilateei, pleţe, 

să 


străzi; este ins o te a- 











gezi asemenea (406 dăusupr. eră- 
taruluj de „mititei 

Si — în legătură eu] pinarea 
d-lui prof. Ţintă = altă 


observare a noastră; | iulte câr- 















predă In 
ini versita 


mb: 








limba și litera 
serul este ohlig: 
urate. 














Ş lează procese de presă și con- ț 
a >mâni după bunul plae, | ; 
In 25 ani na fost nici tin proces 

maghiare, în schimb 
numai in 1848 au fost spte pe 

românesti. Aproape 





giu în 
ei Politica 
din Budapesta 
sedeze ţi 
turile ce 
vremuri foarte 
roase cazurile 
nit cine știe q, 
trun sat pur 
că pămă 
nu au 











- 








dut căci ungu vea 
de partea lu In Munţi 
statul maehiar sa 
prietar al pământurit 





m trezit arunc 
am căutat dreptate ia tribunajere 
tării, dar ce not astepta dela jude- 
căt uri! 





Mișcarea 
Ea lovitură 


Trebula, că 









u 





nainte 


raniti. români 
sau 
pânzit d 









de tărani adun 






smnlui 


fost condamna 
a dela tribunal 


re, La leşir 


entinte 





tirea 
primiți 


condamnat 5 anl. Soția sa l-a pri- reamintit — tutre |cest nobil si agitat patriarh d 
mit cu vorbele „Sunt mândră de beanutăi fra N - pă 
tine, că pe tine te-au invrednicit această / - lasă ! 
ieația, a cărei pros- te 
ma! mult” mnificație, a cărei pros- tă 


Memorandul 


în opinia publi 


vulgat lumi! ei 


și neomenia maghiară şi a atras a- 
tenția şi simpatia 
Oceldent supra poporului român dia 


Ardeal, 


Memorandiști! şi-au fă 
soarea la Seghedin, Prin a 
chisoare au trecut aproape toți lup- 






tători ardelen 
acum mal câni 












din cure desprindem blestemul 






Seghedine, 
Dumnezeu 







Mures. Tisa până când 
Te ma! rabdă pe pămâni 










Numele “voevodale pe firme 
de cârciumi şi magazine 


clumi și localuri de petrecere, dea- 


supra leșghelii 


alcoolice, patronii 


pul Căpitanului 


cătorului Statului şi a Comandan- 
tuluy Mișcării Legtonare 
La patroni! localurilor — In gene- 


re — oameni 


legionară, gestul, poate fi de bună 
credinţă. Dar ehipurile marilor no- 


ștri conducători 
In localurile de 
curată, acolo 


icoana şi candela. 

Camera de comert — care dă des- 
jegare in privința firmelor poate să 
facă o asemenea revizule. 

Tar patronii locaturitor tără să fie 
nevoie de vre-o ordonanță din afară 
singuri să desprindă chipurile con- [in rasării, nord ai apus, oriunde 1-a 
ducâtarior- depe pereții localulai de [lovit spada germană, Ultimul dus- 


petrecere și să 
cinste, 


a [2 
| | 
m românii. Chiar da | jet 
unde este o catedră de | 
| 


ți ziariști! români aucăte un sta- 





memsrazdistă e „dat o 


Tagborul Rațiu leciarat Ja pui S 
3 Piu a Cei 
enscă, Oxi să & 


judecătorii un 
teau face dreptate Ro 


murile şi gările si au ma- 
nifestat pentru memorand: 
se duceau la proces. Suteie de 


cu flori 
cel mai! dârz și mai nepotolit. a fost 













EALULUI ; Ă RI 


Un patriarh al presei ardelene: 
' Aurel Mureşanu 


Adevărat  patriarn ax pi 
mânaști de peste munți si 
să. ocjioa poa a uni Ii 
rii natie! 
arține 9! 
titeratu 

figuri 






















































română, pror 
+ să predea în un- 





„coboritorul popilor de la £ 
se găsea într'o 
|oraanică cu medi 





torii unguri îns- 


















bunuri propri 
ce-l urm 

lor. rob 
naţionale. 
Pregătirea p 








vechi 
În care t 
le. unde 
româr 
sunt 
proces 























Găgănirii  mazhtare 












căci la rând: 
dus această ribimă a ! 





Cu vorba, eu serisul și cu fapte, 
qurel Mureşanu Iși imphnea deopo_ 
triră ceeace 





răsbun 
era cu putință 


La 1 Ma 


























în straie are pd- 


ma sse 


naționa 
uriașe, au im- 





ați au dovezii 
ndiștilor: era 
14 Memora: 
ați la 31 ani 





ondamnaţi! a 
Pr. Vasile LA 





















a avut mare răsunet 
mondială. A di- 
ate mentalitatea 





iv 








popoarelor din 


„FRO.TUL ŞI TARA“ 


Un articol al d-lui dr. Robert Ley publicat 
în „„Voelkischer Beobachter“ 


|hasirea sa nu mat este decât o cha- 
tiune de timp. 

Acesta este mândrul bilant pe ca- 
ra Adolt Hitler, Fuohrorul, îl poata 
|sunune ponorului porman, lucrăta- 
zului, ţăranului si soldatului, la ti- 
nele lui 1940; 

La acest succes urias a lost tusă 
pârtas şi Iucrătorul german din toa- 
te domeniile creatoare, căci ol a că” 
Mt armele, a livrat granatelo lar 
frontul şi tara au alcătuit 0 uultate 
da nedospârții în lupta holăritoare 
pentru libertatea germnnă. Astiel a 
mutut să se adovaroască că cel mal 
bun soldat din juma dispune și de 
arma cva mal bună. Gormania este 
azi, după un an şi jumătate do răa- 
bot, mai puterile înarmată şi pru- 
gătită economiceste ea orloiud, 

Dar mmolohul capitalismului tre 
buo alina până în măttuvă, în sa- 
verua sa, în Analia, la Londra, asa 
incât comorile lumii să ajungă la 
îndemâna intraii Inimi nyunsitoaze 
Atunei val primi si tu, imorător gar- 
man, partea ta, Noi naţional-scola- 
Vstii iti tăpăduim că, după război, 
după viotorie, voința ta uailonal sa- 
claltstă se va realiza. 

Dună această victorie îi va mar- 
pe mai bine. Victoria ta, luerător 
german, va insemna o rajlonală 
sigurara  puntra bătrâne, o mara 
operă sanitară, timp liber si vontra 
reoreația, un salariu fuat, o paztaa= 
țlanare protoslonală și conatrusi 
locutnţe neznalauzite, 


ut înehi- 


stă th 







1, "Țăranii ardeleni! şi 
tă „Doina lui Raţiu”, 


Seghedine. 
cum te mai ține? 






cu ţuică și băuturi 
au arborat chi- 
i, Regelul, al Condu- 





simpli 1A-ă educaţie 


BERLIN, 29 (Rador). — D. dr, Ro- 
bert Loy publică in „Voclkiseher 
Boobaohlar” un arțicol intitulat 
„Frontul si Țara” în caro stărule 
asupra tormidabilelor succese ger 
mana din anul 1940, care se apropie 
de stagii 

Doymanii Germaniei au lost ba- 
taţi în mad nimieitor şi fulgeritor, 


1 nu trebuese așezate 
petrecere, ci in odala 
unde se phstrează 














ln aşeze la locul de man, col mal indâriit și mal razla- 
tant, esto do pa acum rănit lar pră- 












a 


STATUL, PRU 
AL SUBCOLULUI 





Pentra întile cari 
RE in 


y 
vinile nenumărate, de 
care suferă neamul nostru, 

Nn există domeniu de activitele 
economică public? sau particulară, 
unda să mo se radă urmele unul tre 

ine. Țara nonstră 


a 


i 


Rae 
i ja 
TE: 

ii 


Si 
1-A 
sg 


E 
Li 


g 


Dela cei ma! miei stulbaşi până ln 
leat moi mari conducători, în porta. 
rile umile ca si'a fruntea treburilor 


i L 


iii 


icter suflete eomnromiiee si ne- 
Lo aaă pata să'și vânâă neamul şt 


AI 
| 


Li 
? 


; 
; 


Prima arilă a reaimulni legionar 
n fost să facă rândulală In finantele 
tării, să pună frâu eheltuellor și că 
usureze eantrihuahililor multe sar. 
ID |ein! fineale Apoi s'a procedat la en. 
de enitânrea  sihațiel functionarilor 
ri | Petem _nrectza în prininla oeras!'a 


mPenren coninini pielii P'wând chiar 

lea incepnta! amnini 1941. an mini- 

d [mam de molar pentrn aInihațti Stan: 

bană parte din prețul zi In ara! smmel! de sms mii let 
lan, 

rezultă că| Punetionerii publici nn vor nat fi 

lerenurilor ea | remente nealijate tn orannismnl vie 

an fost în ordinea | ţii nostre de sta! Dimpolrivă 1 se 

var da airihitii de răsnundere — în 


i 
- 


8 





î3 
i; 


i 
i 


i 


consirurtiva care să contrihue prin 
marea lor majo- |netietiniea lor bine înteleasă În prn- 
aretu) poparulul net în ori ce dl. 
reeile: economică, sontală si ent'ura. 
1ă Elementele nebremătite Inurtile se 
vor elimina, singure din noul orsa 
niem Însânntosii al Statului. 
„Tara nonsiră are nrmote de. elr- 
men! mnnrlicare. Wnnen n [asi dia. 
npehilă demna Siotn?ul. $ 
nm nreaă/in „oenbratit de_munelari 
ei nnmei trântam car: să snm din 


luca petroiuini țrebne să fie 


3 
EEE PI 






export erat cd ei ze pa "ăi | mortal ăriț, strâns din munca ai 
petrolifere. asupra indastrillop fa 
eial- une abrogarea dPoicalui |, O eră nouă economie. 


inceme sh acupielile redimulmi Tegin 
nez. Or cine va trebui să-al athă In 


| 


i 


de sub- 


Li 


. 


| 
i 


gi mamă româneaeeă hei juctiriee 
dcpe existenta și mmezonta în viata Stnin 

1 român. SI nreenm +în nimdu 
acuma |rartea de imobil pentm nontralui 
Tedeven- | Inemitorilor  înt_am pa trebni mă « 
ie pă- | înfrnuc «i earten de mnnră nenim 
le va |nopriatin Mrii nnastre, de toate cate- 
mede- | anritle encinle, 

In seemni ermensterii exnrte a si- 
matiei fieeărmi Jnemttnr. mean! le. 
aceste | minmnr a hmhri!. meniu mm! 1N41 
cumâițiiie | panerea meermalmântiri emern! Al 
nnmmilatiel Se mar strânae finto «i în. 

Hu | farmmtinn: _amănnniite din tmtren 
nemBița= | punrirmni 107| _nenirn n me erein 0 
profitul pe | poa Anrmmani=ră simtă In Inde- 

ea | mâna mmtaritifinr fără 4e_rore Im. 
1e măenrile «| prwlertele de rerona 


mfacerea 3+|frmeți+ a Stainini rămân lipsite de 


Preoktirem_ Inecrărilor  mmemereă 
Ormării. | sonre remmnemânimiei memmiintia! tre 
ne «A încennă imediat Pentrm nem 
marmaari o ri mal mă 


[ri 
în: 
sil 
| 

FE 

HE 
he 
in 
i 


LA 
i 
ji 


î 
i 
i 


i 
i 
i 
| 


i 
„tai 
[şi 
i 


tă 


i 


| 


Stai 
ia 


i 


i 





fi acela 


e 
Ile | minerii Megimmare, tit la sate cât 
oficiul 10% | mmmi atm La arme. 
Întreaee tară se emrilină metz! pe 
„Amorul Veumtrmar* 
«5 mine mterintale fraier ret 
MICĂ | om peninmteti din teritaritin nleră: 


a preveni 







ii 






| 


mAtnamtnri di milare de îmi 
eamza nenmencirilor emtremaralui ni 
sitor Aermetre. 
A _exnmine smhomnti, În fata A 
1 


identtintem em neam 
meliene nemmatie mrnaitire mt 
nai mem maini ennemie «i enim. 
Tadeo mame com mare pa trebue 
restimată În moment Aa Path snm 
n se creste rai "nainte An inmte ea 
minta, de ctre dispune tare 
namatră 

Primii an nm eronnmie mh re: 
aim legierar încene amâne m rin 
milema invemtarmini Ineuitin lar Pa 
ne nrma dtetrmaer'lor prermtelri tre. 
na să stim prerta ce mm nerânt ai 












i 





îi 












peoechul 


suma 
ete 









mpi vărei peri starii em pamtaei 
4 | nmriemiani si Aremmenteti aemm== vietii 


ip mumă de ramemtera aminuniiik 














i ride 


edi 


PROPRIETAR Anul nou economic 
legionar 


Acta encheă economică și so 
elală se va întinde apoi la viața ora 
alor, care. find mul; mat variat 
prin mapectele sala. oferă mn câmp 
- [foarte vnat de cercetări și din punc. 

tul de vedere ni straturilor soelale și 
n) compozitie etnice a locuitorilor. 

La Orașe această exnminare a si. 
tuației cere un timp mai indelunga! 


Fi sun! ora: 


nețărmuri 


viata re 
el țara 


asteapiă 


Asta 


recensor! de 
Impreuna a 
Interese, 


uni al 


snilor 


Toate 








maini — Sirâmmrea  dntrlar totii | mâni 





Anţila 


secinle 
detaliu, 


cazuri și nealaniă 
nota, făcâna 
dreptare, EI 


sori por pn 


vrle 1930, a aul 


zi A stea agenţi 
dințe, aceleași 
Ei 

tora ti 


elor Insui 





Lu 





și de lapte 
Vinerea pa 
grădinilor d, 









5 dintre 

B luna S=pem- 

România con: 

Î prelurilor de 

Id cu, Această 

devine cale 

ună de Mpk, pre 

păajor ză arta a) vă 4 
lar: 


si Uermas 


șia 


aimulul | 


Ticleni 


pir 6aagc 
proprietarul [eră bine fixat În comunitatea delica moliv 


se sim! 


o eteşierei 


„a ind 

MA la 

cu media inditilor 
Această tere 


detaliu 
















Din acest 
mentale din ! ață de 1039 
cu 44.8 ln Indicele !recând! dela 
142.7 (IDAD) da 206.6 (1040); 1m- 
brăcâminiăg Si incăllămintea Își 
majorează rile eu 45 la mută. 





Ş aia a, poale "Ei 
că” până Memwle 1940, curba 
indicilor toutinu fără cea 
mai -uieă aj; de stațianare. 

Cu tes u Seplemyrie, în 
csvutul „i Legionare, a 
1a'umplagi Baa cr că și jndâr)ită 
opoaiție a scelar ce lncepu- 
tul aceslei eunjuga cu deanoxli 

tat 7 peromânești, 





fractansă | alimentelor: 


„n rezullăț'o cure 
a vieții lără a se pus 
inlruci! in mod real nu 
fie de alimente, piei, 


au 


a inregistrat În 1940 
or prețurilor. de 
ută comparativ 
in anul 1939. 
în  comparahe 


de, 


i 





rani! având 








i doavâlule 


































din partea agenţilor recensori, ear! 
având de a în 





- Hală mal prosperă, trebue să proe; 


prevenire 


mire și înţelegătonre. colabirare 
complectarea  intormațiunițor. 


Acei 
dustriale și 


dertalnlm! informatie 


mice-sociale, 


ardinea site. 


Iată, în ni! generale, 








N, Istrate 















en majorările corespnnzioare inre- 
unde 

ETA 
capita] esențial în programul de mu 






gistrale (n țările limitrofe, 
conirolul preiurilor a insemnat 






vernămân! al regimurilor respecii 
ve. exe tomplei supaeina 
aamen, bu fără semniticație ui 
zintă Germnnia cure: și-a -menţi 
dela inceputul războiului prețul a 






tieolelor de primă necesitate, rigu- 


ros la acelaş nivel. 
Continua ereştere a preturilor di 


lut. 
o: 


ces Aţi adânc sim'ile. 


mil tre! ani. 






ş Indicele Imbrăcă- Combustibil 
wilimeale minte si In- LU 
general călțăminte diverse 
1277 134.6 1153 120.5 
L] 142,7 1358 1233 
4 2066 196,9 174.2 














AL PREŢUI 


Boza 193) 


indicele ajungând dela 135,8 (1939 
la 1068 (1840); tar combustibili 
diversa momai cu 41.3 le sută Impr 
mând 'Ddieelui urcarea 


(1939) La 174,2 (1940). 





RILOR DE DETALIU DIN BUCUREŞTI 
„100 




















RN arvenție a acului 
ÎN 1alstare au numai 






















Noemvrie la seclaş nivel. Mal mult 
In acuste două hroi se conilaă o 
scădere de aproximativ 10 la sută, a 
prețurilor la cumbustibii și diversa. 
Decezuvrie. fiind wnă pri exce 
lență a cererii mari, a atras 0 creş 
tere se 18 la suă, 
Pe dealiă parte fabricarea de pro- 
duse slandardizale, puse la dispo 
ziua consuratorile- cn mijloace de 
tra! modeste, luvederează cu prize 








sință ruareo grije a S aulul Najional 
onar de colociivitalea romă 
nască. 


Mircea 
NOTA. — indiciile 2 Dol, 





pucaral al prestari 
lunile Oclomrzie și 


cetalig, suni indicii oficiali 
pilonul cemieă âe taiga 1 


eu elemente progre. 
sate în cultură și cu o situnție mate: 


exe, în vizitele Jar. en mol înot și 
spre a gel o înmă pri 
la 


m Orașe cun! puternicele ee- 
"ați bancare, marile intreprinderi. bn. 
comerelale, instituțiile 
de știință și eultură. centrele de can 
fucere adm istrativă, puhilee şi par 
Wenlare. Aet trebnese elemente anu 
me prepălite pentra strângerea ma. 
docamentro 
ere si eioa la baza stadiilor econe- 
neersare în deslrparea 
prnblemelor de atat, ea sani astăzi la 


cum se 
mroiectează viața noastră economiei 
b regim Iegionar, în prag! noului 


Un fe 


Înai 


România până in luna Sepemvrie 
1040, cerea și la noi pi în acest do- 
meniu o intervenţie din partea sta 

Deci inferveatia Statului Na: 
| Legionar a corespuns unei ne- 


Prezeniăm mai Jos evoluția, în in- 
diei, a prețurilar de detaliu pe uhi- 


! 


dela 123.3 











Sai rile titei ea 
legus: poate și E: 
Ja intreaga miseare a anariiar 

odată en stăpânirea şi dirijarea 
n dion omaniul end 
















leocamâslă ș 
vaţii 


mica 

Statalo mari si puternice, ca o re- 
voluţ'e socială adâncă, aa cântat — 
și unsori s'a rsuși — să inlăture 
aceaj lactor orinaipal in economia 
oapitalistă și burgheză, sabatitainul 
Begustoralai, intaresai colvetiviiaț i 

realizat prin Siat sau Cooperalia 
In România anpustorul român si 
arestin are an trecut frumos Cine nu 
gunoaște „Istoria Comerinlai din 
România”, eu end! În! 
au- 


ințaleae 





4, 








In caro sp dasariu legăinrii 
tadinea negustorilor poștri ca dom- 
nitorii „Moldavial” și ai „Tării Bo- 
mânești”! Cina nu știe importanta 
târgurilor internaționale şi rolul îm 
semna! în viata economică — de a- 
tanci — a Aagustorulai la târgurile 
din Lipsca, a, Varșovia. sta! Azi 


dacă priv.m adânc in trecutul ssco- 





ca in apeste rânduri să arăt m 
starul de azi. sure a se putea tace 
distineția intre cai sri și cei de 
azi, sa aimoni să mai mire, 
dece voim ea negustorii noștri ro- 
mâni oreştini să (ia aidoma calor din 
. trecuta, ca pe vremea li 
ppsceai 





cal Mare și Alexandru cal 


an. 
Megustorul de azi a apăra! pentr 
bine iz; ai: imbogăi- 
rea. Indiferent inditerent prin 
ce mijloace, dar trebue (și-a zis si) 
să se imbogâțească. Vinde tot, vinde 
pe bricins, vinde ca max mam (ca- 
re-A tără maxim) de preț, dar trebue 
să se imbogâtoască şi trebue să ai 
pâneaacă prin patarea Inj tinaneia- 
ră, oare şi-ar face-o din strădania co 
sânge a poporulu! sărae. 

Acsastă măr nță a negaatoralui, 
de a sa tmbogăli prin jupuiroa noa 
malai din care și ei iaca parte. se 
pare eă s'a accentnai in aliimal se- 
col. datorită influenței imorale a 
mogustorului străin de sângele naa- 














i însăşi relipa iadaică na ese decâi 
na lant de legi sociala, care privesc 
cumai ras: alei 

Negastorul român cu aceste in 
dusa! mu a tăcul aliceva, decât sa 
contopit in scop ca negusioral |idan. 
Na a cânta! să vadă mâcar că se 
găstau (cei doi negustori — român 
s. lidan) pe două dramuri divargen- 
te. 





Fr 









egustoral |idan a apărut aspre 

ajuta membrii Eabalulal, prib 
specalația popoarelor creștine. in 
tip ce negustorul român na putea 
să albă decâ! în cazul cal ma! aele- 
ricit un scop invers, eu ma jloace în- 
toare 

Datorită, însă, speculațianilor 1a- 











) „i 





taaţiai internationale sau interna, au 
ridleat preturile, aa incasat orice 
samă — drept pre — dela burghezi 
capitaliști, altând complai de nevo- 
laşii acamalui care țindulau cu la- 
crimi pentra o bucăţică de pâlae 











| 
| APROVIZIONARILE |“ 
REICHULUI 
Pentru as alimentațiej 


pu 


Mi 
in 
mi; 







are purte a rezcitei 
sfecle a putut fi astfel adânmstită | 
vreme, Pen!ru an-ovzomrma e» 


cârb-ni călle ferate permane au 


poa zilnic În diapoeiție 15.000 de va | (us 





mane. Cu toate că nu trebuit a "bțina pe arma Î 
ne satistănute marite necesităţi ai. | asi fieie Se vor ap 
Aemmatal i. sconezulel de zăsbole | produsele farmaci < 

m fe me fo Pt =en nilantelor medicina 
tăți aceste sarcini mwemetieanla a | area n VANZIA 
mon, Această realzare CONTROLIL Vi ucA 
tue abres'a/A cu.atii piată i-| PORCILOR DIN U 
“A rețeielo Batihniu var miti RIA 


Antă cu tnepAraomn 


maturi ăsta a, 


n, 


m 





39.010 ln ctra 7300 km. în 
i, timp e [ul vânzării n 
isâiemea, Parouiei da Teoane £. ordonanța se interz! 
MA și alei calitate paaaiti [iepiaeite Mrcilar. care 
n mima 0. fe Măcar nui sa mă [Nu ule 10 kar 
| mpa a a, Daren'ui a: op laaiiimeze Ivan 
d Dao u pedepse a contravca . 


NEGUSTOR. 


lată taetaral de primal ordin a] (inainta, speeniana 
ramurai de activitate dim Economia numai sa se im, 
Matea Int, capete ca 


E] 


ati. Bi bătranii » 
moravuri» ler în 
Bsamalal. 31 ne 
vani si ina noastra 
prin cuvintele ini în 
AA taţi: „Onmanti 
să-si opraasca s clipa 
Băsaren și să aacniin 
moto care traminia 


Şi sis 
pailor. eampiitar 


semnat, din circulație 
noaustaral iși pâseşia 
ba colectivități! 
Negastarul țrebua sa 
vedea CApitanni 
de vos-bună si patru 
BamnAl po oara 1) a. 
Bomaleă, în ulajba N 
tai sala. 


(i alsși din școala ia 
şooala Căpitanului — 

lnansassă circnlația » 
avantajul ler ai in 

malaL Astia] că vii 
legionari var pune me 
Interesul oz, interesa) 





decât acolo unda ros 
onalA prin Stat, mn a 
Du a qâsi! că mt 
Viitorul megnator lenta» 
eprazontant al Statu 

ai [al intareselor natie! r 


imtroaga clasă cendn 
soratată din clasa a 
deceniul al traian din 
zeci, oriteriul de rearv! 
conductoare 
bara! 
începând cn anu! 124 
toate criteriile de o 
azi. Dacă în rezoluția « 
părut elasa mobila, lasi 
ber pentru dosvoltarea 
gheze, apoi incepând 

din 
plină de mai multe pata! 
sa nobilă şi voriaa i-cu 
menirea lumi! , țărani! «i 
eărtmrari sam necârtu 
mari. Do. aceia să an 
nimeni când văd tntran 

po an nscârtarar. Posta 

dar legionaru! e arsa. El 

se imbogățoască. ei să si 

Ma. Am larat on toți ei» 
îmbogăți şi cn acest juri 

zolvat cea mai groa or: 





memuatori despra sare + 
multa— 


goala ci tapta Va rez: 
n. | poa 
L 
panscă. 


mie nu şi-a indeplini! mii. 
înlatozat 


Lor. 


naus legionar. In alajba Ptr! 





Știri econorzice din străinăti! 
ORGANIZAREA TAR 


europeană Îşi urmează 
proape normal 
Participa în anu 


rele rage: Bux 
snk! 7 








dala «ctre» [o erdonantă 












adâncesia prânna! 





ehino 
no apri 





In Biaiul igiena: se 


a 


Negustorii în 





flonala Acestia an 


Delia revoluția tranca 





ata 
da pâna ari Și 














dinpara clasa 











p'rit legionar, 


Astăzi sunt molii, 


Să se ia aminte, că 
punem şi le seria au 


cât de vurând — 
sa va scutura pater: 
loşnitole oare încearcă 











Negustorul care ea facto 


Hâbdare. Vor veni toat» 14 24 
Vrem meguatori, dar nem] 


leamaluL 
Ştefan Cojocri 


mă 


RILOR PE ANUL |* 


Cu to râzbolul vata 
cars 


Aa 4 
ri, ce se vor organ ! 


lano. Acestea în pn 


toamnă în oraşele 
Ir. Zagreb, 


Pressb_ 73 


„Chimia în servici! 
. înfățișând res 





inlatarul 

















ei C. Ionescu, comarădar! 
a rosti! Duminecă seara la 
re de radio, urmăloa- 


[B53 a desfășura calmă. 

„de vedere ie. Gu= 
dinția d-lui Vai- 

„de măsuri pe care 
le in pentru stân- 
Gărzii de Fier, w- 
activitatea în Fiim 
tând — după -ituzlul 
deschiderea Corpuri- 
tru a nn dn naste 
fel de incidante, rm 
ce propagandă politi= 
lucrărilor digu- 

i, î3i îndreptau toate 
marele santier ela 
unde se clăden 
legionarii căzuţi”, 


o arie de evonuri în- 
Olicioeul partidului 
"„Wiltorul”,  secomdat 

0 „Adevărul”, „DI- 

7, încep o cam- 
defhimare ei insligare tm- 
“de Fier, lar guvernul 

de slibiciune, pentruci 

tă ra „anarhi- 
si pasă în solda hit- 


ATATEA INSTI- 
GA 


e 
“franceră „Revue des 
des” prin pana lu! Rent 
că în Romănia se ho 
Gărzi] de Pier, ca 
pentru ordinea de 






















me acțiuni ale noulni ga- 
decăt intețirea atacu- 


esa! 


AMENI ŞI MOMI 
DIN VIAŢA LE 


Conferinţă rostită la 


) La 20 August 1098 — deci eu dovă 
Uni st jumătate mai înainta de în= 
sialarea puvernului Duca — oflefoz 
sul ministerului do Externe france. 
ziaru) „Le Temps”. publica un arti 
col în care se atrăzea atenția guver- 
mului francez asupra primejăiei pe 
care ar reprezenta-o nnționallamul 
romin pentru influenta franceză în 
România. „Ceeace neliniştesta — zi- 
cea „Le Temps” —'aunt metodele da 
propagandă hitleristă ale acestei. miş- 
cări”, adăogând: „din partea noa 
siră, nu credem În victoria posibilă 
a natlonalismului român. Totul, ar 
[i o mare slăbiciune să închidem e 
chil și să ne culcăm pa o ureche”, 
Partidul liberal. de sub conduce 
rea lui Ion G. Duca, începe o vio 
lentă campanie prin prtsă si întru- 
Diri, anunțând răsturnarea guvare 
nului prin orice mijloace și preen- 
nizând violenta „contra abuzurilor 
aotorităţii”. nul din viitorii mt- 
Biştri liberali nu se stin să spună 
vciomasul ura două cupele”. 
„In aceste condițiuni liberalii în- 
timidenză Coroana și reușesc să vi- 
mă la guvern, sub conducerea lui 
lon G. Duca. 
Cu câteva cre mai tpainta chiar 
ca noul guvern să depună jurămân= 
tul. oficioaul „Lo Temps” salută 
printrun arlicol prim acest Ru- 
vem — care era încă în curs de 
formare — arătând că: „una din 
sarcinile principale ale noului gu- 
Sera e aceea de e linişti sniritul 
general al țării, turburai în aceste 
momente de unele elemente națio- 
nalisie. care cred că sisteme politi- 
ce aplicate în alte Staia din Europa, 





Incepe teroarea 


legionarii san făcesu propagandă, 
pa prigoniii, schinginiți, asasi- 
Toate protestele, toate interven- 
țilie, toate asigurările date de Că- 
pitan că mitoarea legionară no în- 
tențlonează o lovitură de Stat. ei nu- 
mai să-si exercite drepturile cetă- 
tenești, intrând în concurența legală 
parlamentară, en fost zadarnice. 


al. n'ci pădurile, CI INSUSI SAN- 
GELC ȘI VIEŢILE NOASTEC”, 
„ln aceste ceasuri grele, cină ţi- 
merimea monarhică. intro țară mo- 
marhică. a test lăsată să fie sfârte- 
costă fe cei care ao mai mal 
monarhia am făcut o constatare. Na 
si-a pus nimeni pieptul pentru noi. 
Niei în tata poftei de sânge a ini 
Duca și nici in faţa cererilor infame 
ale bancherilor strâin!*. 

„Chiar și ușile justiției ne-am fost 
inchise. ca unor câini turbaţi”, 


Dizolvarea 


9 spre 10 Decembri: 

de ln aceasi mult do 

a Gărzii de Fier. Zeci 
dașto și simpatizant! 
dela casele jur si 


profesori 

scriitori da mare au- 
dela ocupațilie 
 _Nau 

repiii, În frunte 
tar  ardelran 

gi eu bătrânul 
Popescu, provtul 
Dâmabovițel. care. în 


i AIBĂ fost târii pe 


In valea e 





noapte oamenii au fomt ridicați a 
proape goi din culeusurile lor, le- 
saţi, maliratați şi duși din pont În 
post. Casele percheziționate. răvăsie 
te şi pereții stropit de sângele na- 
inovat al acestor lineri, care Du s- 
venu altă vină decât că volaa să-si 
maniteste in mod liber si demo ere 
dintele lor adânc românesti, pro 
fund monarhice și erestina, 

„Este cea mai rusinoasă expitula- 
ro cunnsculă în isloria politică a 
Romaniei. — Ucide=4 copiii en pru= 
priile tale mâini. ne trebue aimici= 
rua viitorului tău, Românie! Area- 
sta este porunca infamă m] cărei 
executor a tăcut un prim ministre 
>mân”, epunea Căpitanul, intro 


patimi au amuţit, în Jumina into 











La necesari, drama dala Sinsiu 
Ce a putui determina pe acesti tl- 


peri imtaleciaali, până atunci senini 


nadi-:, 


pia mini 
morală de hapiu 


unul |. un linerei strâns legat 


ardine, ordin: 


Do- |ira. 





ci ra 
ad [0 27 faţiiar teaaie, 
d | preazderilor Jeni 


spre 


poale elada). Tineretul acesta 
pi d sun! ebsolul safichente 


cd 
vadrele legale 
in | misiunea za tstarică 


, 












Nicadorii 


şi blânzi, cu preacupâri Silințifice si 
patriotice, să pidice mrpa impotriva |Mota. sufletul ask 
unui ca cars conâncen țara? Seiea și loial, spunea 


Legionarii nu sunt anarhici 


:, jeglonar. au „Dar atunci când cei tru, 
ic. EL nai practică | taţi de 









fe 
pot fi folosita pentru o nouă 
zare de Stat a României modern; 


unde ele n'ar dn în nici un caz re- 
zultatele scontate”, 


d 


lserisoare publicată eu mesi prilej în 
ziaru! „Cuvântul”. 

Măsura de a declara „Bule şi Dea- 
venite” listele de candidaturi dapu- 
se de „Garda de Fier”, era absurdă 
din punct de vedere juridic, deonre- 
co un ueaz ministeria! anula dispo- 
zițiunile Constituţiei care asigura 
tuturor cetățenilor libertatea de a-si 
exercita drepturile politica. şi mon- 
'struoasă din punet de vedere națio- 
mal. deoarece punea în afară de le- 
me întreau) linaret românesc, spre 
satisfactia şi folosul ocultal, judeo- 


Căci. în adevăr, după rezultatul 
alezerilor, ziarele americane anun- 
4uu că Evreii din România au volat 
in masă partidul liberal, iar fldnnul 
Wolfsohn, presedintele jidanilor 
„români” din America. a felicitat 


radio de d. 





mai stântă a 
„Dar dacă 
lor vor contii 
bească în pili 
şi apără, 
nea și idei 
Nicadbi 
presiunea . 
care |rămă 
nără și 
calea spre ÎN 
nerețil lor, 
darnice. pra 


garanța 
conducăto 


Nicolae Con 
unui mun 
avea încă alți 

M 


nța Ja Aca 






LA 


ITE D 











E RĂSC 





RUC 


IUNII: NICADORII 






mai 


nu: erau decât ex- 

imului și tragediei | mijlocul lui acești trei marliri, care 
aga generație (d- 

drudu-șl 

rea ia 

[ nenumărate şi za- 

după resemnâri şi 


gând 


de 


Adânoa lui iubi 


logia 


lonalistă 


dus în rândurile 


in 1928 


Peste an an, în | 


emduros pa lon G. Duca pentru |partizipă a con; 


acest suores. p 

Chemarea la cârma tării a unul 
om rare avusese mari altercaţii cu 
Caronma pi căutase să-l impună 
prin violenţă înnăbusirea nationa= 
Hamulal. în scopuri străine, era O 
dovadă dn aravă nesorotire a inte- 
remelor muperinare ale tării, o pro- 
vocare nAresată întregii conștiințe 
românesti, 

Să mai afikogim la tente acestea 
şi imtenţiunea guvemantilor de a 
suprima pe Căpitan și pe alți sania 
conducători ai mișcării leglonure, ul- 
traiul adus în mod permanent 
unui tineret crescut în cultul onoa= 
ret, precum şi incordarea În care se 
afla acest tineret, im faţa dureroa- 
elor perspoetive care me deschideau 
țării, care trebuia să devia un ade- 
vărat „Chanaan” pentru  jidovime, 
și! vom intelege atunci ră instincta! 
națicma! a! unu! popor — ea 0 apă 
vițelioasă de munta — înlătură din 
leulea lui toate obmarolele. 

La inenrearea de nsasinare a unei, 
Imtragi poneraţii m de prăvălire a 
României pe o cale 
sinele ni. «i 


rea Putna al 


străină de de- Creştină Moldovi 
ripostat cu violemia, [7e”, made curoasi 


tinescu ara comiini 


ocia 


care — după en spunea camare= [pa Căpitan ei alis. 


da) Nienime Femu — mile urmarea 
firească e oricârei acțiani salva 
re a natiunii, când toate mijloacele 
legale au fost epuizate”. 





de a vedea curgând sânget 






a-i lua incul? 

Nimic din toate aceea 
zând unor pertide atacuri Ind 
te contra tineretului Jeziemar, 
d 
e: 











poale 


sd se gr că n pa Lia 
Pi iezi, iu = 


1 


under cu lamţe 


E 


Tazestrat co e 


Metească și 


A earând ti 


pi în 1832 esta, 


me la Cetatea 


ECHIPA 


În 1933, formeată 
Parni- | „echipa morții 
imi nepârtinitowre pute să privim [res diabolică de a vedea pe un îrun- | să arate că dirifi 
ni mă dimecăm, cu tentă obiectivita- | tag al ţării răpua de gtonntele uci-| paneau nu ca da 
page? Dorinţa de a-i jetul auu de [unei greurăl! 


morţii. 


Cu artanti 


pact unde deasemrncă, 
și legal al sehingtalţi. trataţi 


niru ca, 





ral 


prii 


repla- | propaganda, 
one! | fund imptedecali 
crestin | pâspândeasci - 


libertate, 


face 
finem 


re 


stadsa! 
în 

ae-rezăni 

preia 


1998—77, 


calități mai 


trebui să să În- 
Acest tineret, care- 
Bi silbităcie, misu 


















IFR 
legitimă 
ni aneliirile 


zăyăzullă 
aturitor. t- 


ecua şi” nesi- 


răieşle sam nu 
=— Căpitanul gene- 


plae Con stantinescu 





imp pi-a nr 
re. Înânta-și 
omerelală. 
dară și ddeo- 
anima, l-au 
Legionare, 


ha lui 192 
Mâmăst 
Studenților 





Pica plina. 
să candide 






DE 





alţi camarazi 
i name i 
ip ce o com 





0l în fala niel- 


Ep 


chiar În /nla 




















rațtel moasire, — când 
neamul incălușat de twală pleava 
străinismalui, când schimbările de 
guvern În (ara românească eram in- 
dieale din afară, când se aplauda 
schingiuirea și nimicirea tineretului 
anei țări, la capăla! tutaror incercă- 

i protestelor, vau desprins din 


Imi nedeou 








eu jerița propriei lor vteli, au dai 
alarma, arâlând prăpastia care se 
deschidea intre tinerii și bătrân! 
restei țări și, prin propria lor sa- 
crilicare au Incercal să oprească ca 
un neam să conlinne a face jocul as- 
cuns al unor lore oculte. 






mişcării, rananța la diferite posturi 


rei C. lonescu, comandant legionar 


delogațiitor de Macedoneni da peste 
Botare pe ln divorsa minintere, pe 
la reprezentanții Qrecini la Buca- 
vesti, ca caro avea dese ciocniri ș 
cărora le adresa sarisori prin ziare, 
Intra mpâraren drepinrilor români- 
lor dala Pin 
Inchinânda-si tontă fina oemzai | 
macedonene, Caraniea a înrlea mă 
se nolidarizere cn actul jul Beza, de- 
terminând pa toți stadonți macedo- 
neni să (ia solidari şi să rndactoza 
un manitest, din oare cauză n lost 
arestat impronnă cu Constaniin Pa- 
pannen. frigore Piha, Storia Picătă, 
Gheorghe Ghiţea, Biamat Mamali și 
Store Clamoti, col oare era să cada 












in aceeaș noapte de 20 Dee. 1023,| 

Jorttă n marei laj credinți. | 
LA VĂCĂREȘTI 

In închisonren Văcărești, umde su 

fost inearcernți. ei au scut po 

Chpitan, alipindu-sa pentru tot- 

denunn mișcării legtonnre, In | 





sânul 
| 





cărela prin activitalea lui Caranic 
a venit tot tineretul macedonean 
din România. 

Alături de camaradul Papannce 


Cnrantea era unul din conducătorii 
acestui tineret. Elemania de o alea- 
să cultură și caractere nesovăitoi 
re, Căpltanul se sfătula cu ei adi 
seori,. conaidarân, ca „Având a 
mândoi o adroirabilă judecată. pusi 



















in valon o curăţia şi sin inte 
ireprosabilă, de o mare dragoste și 
de_vitajiai 

Caranica a uvnt o bogată activi- 
tate publicistică, fMcând să ap. 
eu prileju! procesului Beza rari 
mâpărazea”, redactat în întregime 


Doru B 


Dozu Belimace ara tot Macedo- 
Bean, descendentul acor generaţii 
de meiniricaţi luptători. „In odaia 
mea de lucru — odaia în caro am 
clădit atâtea ldealari — pe an pe 
tote stă atârnat un tablou, pe care 
este arborele oenealogic al familiei 
mele. Sunt ii penarajiani care sau 
perindat și acestea sunt antorii mei 
morali”. Unul din acești inaintnşi ai 
lui era Constantin Balimaca, bardul 
tlonal ai Macedomenilor, care a 
avut e mare inrâurire asupra lui 














Doru. 
Pamilia lui Belimare data cam 





bine reiribuite ce avea şi din care 
trebuia să-și ajale familia şi na se 
dă inlâturi dela nicio jertță peniru 
a-si serni Legtanea și Căpitanul, 

Când sau inceput lucrările “dela 
Casa Verde, Căpitanul ba numit şe- 
Tal șaniieralui. 

In timpul alegerilor din 1935, el 
este trimis să candideze la Făgăraş, 
unde esle arestat și condamnat. Aici 
primeste vestea care l-a sonduit pro- 
fund, a asasinării legionarilor. Virgil 
Teodoresea și Conslantin Nilă. 

Gu puțin timp Inainle de Crăcta- 
rul" 1933 el este elibera din Inehi- 
soărea Făgăraş și vine la Bacurești, 
ande ia conlaci ca lancu Caranica 
și Dara Belimace, stabilind planul 
ce aveau să ezecule la Sinaia. 


CHINURI INCHIZITO- 
RIALE 


După atentat, a avut de suferit 
chinuri pe care o minte sănătoasă 
cu greu le poale imazina. Oumenli 
acestia, care sa predase sutorități- 
lar, pentru a răspunde după legile 
țări! de tipla lor. au indu un 
tratament inchizitorial, După ce a 
aruncat revolverul jos şi a ridicat 
mâinile ca să se prudea, o lovitură 
puternică în faţă. intre ochi, a fost 
inceputul. Pumnii au căzut sei ra 
icoanele asupra lui, sângele îi 
curgea. nu-si mai simțea capul. Fa- 
ta îi era destigurată, nasul sirobit 
nuele inehegni din gură |! făcea 
A sa suloce, 

Tranwporiat In Ploeşti, un bec pu- 
rmie i-a fost pus în fața ochilor. 
tru ca si-l orbească. Gol, cu fla- 
re la mâini și la pielaare. tot numai 
o rană sânkerindă, cu buzele arsa 
tubră. prin fereastra de sua caro 
era deschisă, ninzea pe e), lar pl- 
clonrele | sn umflaseră din pricina 





























Rătiți să primească chiar moartea. 
Fire voluntară, extrem intel 
pent, vlou senin. cu adânci cune: 





el pleacă în 
şi Ardeal, 
lorilari săi 


dor mântui 







toate ne- 
repeta și la 
dela Vișani, 
i arestați, 
le sălbali: 
aţi — ad fie 









lica cu total 


Ion Caranica 








slința ecouomice, Constantinescu — 
Nikl, cum Îi spuneau camarazii — 
era luzestrat si cu un deosebit ta 
lent literar, A seria în „Axa” o serie 
de intâmplâri din lupla legionară 
în care humarul se îmbină cu tra- 
gicul, 

în inchisoare de asemenea scrie o 
serie de Inseranări de a rară frumil- 
aeţe, care sunt în curs de publicarea 
in curul „Cuvântul, şi core Da 
iAnză necontealala lor vnloare Il 
terură, închid toată frământarea 
unul suflet închinat credinței sule 
până în Jertfire, 


«i a inat initiativa unai excarsti in 
Daâritater cu studenti macedoneni 


din anul 1558. Maţionaliati intransi- 
genţi, de vreo 500 de ani incoace 
niclanul din strămoşii ini nu si-a a- 
mestecat sângele oa sânge dv vrea 
lui au fosă i 


natia. Strămoșii ou 
[tea 2 conducători de sute 


de tamiiii, asupra cărora avtao 0 
suveranitate rocunoscată. în Maco- 
donla x Li => caro 
poartă numele fami ni 

In timpul războlalui mondial, Do- 
ma Belimace a irebuit să suporte, 
copil ftind, toate asprimile trata: 





aplicau Macedoneanilor, Vreme de 
doi ani ei a stat într'an lagăr dela 
Nardul Sofiei, la Naganiic, ande tu- 
sese mutat aproape întrog satul lor. 

In 1919 trece tn tară, unde tatăl 
săn tăcuse războiul și unde este o- 





ales în "primul 
teglonar dela Facultatea de Lite 
care  amea preşedinte pe nenitatal 
Ion Belgea. 

In acel timp face să apară gazeta 
„Păreri Sindenjeşti”, iar mai apoi 
Tepista. „Licăriri 


Inlelectaat de pastă cultură, lucă 
pentru tite 















da copil el se pasia 
ratură. Din clasa II-a primară citi- 
se pe Gorki, Dostolewaki, Hugi 





serleri care aa avat asupra formaliei 
sale sufleteşti şi intelectuale — după 
cum singur mârturisegle, — 0 mure 
infiuență. 


LUPTATOR VAJN:C 


Intrat în mișearea legionară, el se 
afirmă dela inceput ca un vajnie 



























jbivarilor de ejocan. Prin aceste [i urator. punând în sluiba Legiunii 
torturi (âră senmân se Urmări* [4o4 talentul. sufletal si cunostin 
smulgerea unei. declaraţii din caro [sole Nu este bătălie legionară la 
să re constate că executarea lut: Du- [care e1 să mu ti luni parte. Campu- 
ca se tăcuse din ordinul Ciibitanu- [utile din 1431, din Maramures Duc 
lui, ovine, apoi luptele eloetorale dela 
Ei au suportat cu mare stoicism (Cahul, precuru și cea dela Tutova. 
toate axeate chinuri, neofirmând de |02du”, De răsunitorul mars po loa. 
si adevărul, pentru care ernb Pro |orin viacal, dela Bucuresti În Bir 





(nd, impreună cu alți camarazi, vre- 
mo de zece zile, precum și toate ri- 








aorile si schingiuirin îndurate nu 
înc dară! să-i intăâreaacă ervdinia 
în biruința mişcării legionare iar 
Căpitanul, care-l pretula şi-l, lubisi, 


Ul docurează eu „Crucea AID”, sera 


Inirâțiti prin aceeami credință 
mântulioare şi acelazi spirit de jart- 
tă pentru neam, Căpitan și Legiune. 
m unit po vasle prin ascritieiul 
m făcut si mar'izaja) ce 
soboriă impraună ta- 
tra zidurile umade ale temulialor şi 
oenolor Jilava,  Vâcă:eati, O:nale 
Mari, Alad, Dotiana, Râmaicul 5ă- 
rat 

Jertia lor voluntară se sontopesta 
ca aceca a miilor de lacionari ră: 
pasi pentru crediața lo in Logiuaa 
si Capitan. 











şi prin diseursuri imilâcărate a in- 
turaja! si restabliit moralul coloni- 
ilor. 

Inapolat la Bucuresti, a lasat 





Ar n 
renta 


dret, dintrun ordin derai 
mule meniteato pontra cauza c0lo- |tost stranmala”i alături 
niștiloa, prezsatăudu-se în  truntea si Decaraviri. Şi inima lor va (i al 


Dar Nioadorii au vreboit să soar- 
va și ulthuul st-on de amărăciane: 
fn acea cumulilă avanir de St Aa- 
oi an 
e Gân ti 






mentalai nemilos pe care Bulgari îl 




















da sk. A colaborat ta ziaru! „Lege 
aril”, dela Bazargte. și n cândus 
acolo ziarul „Bucinmul”, La Rucu= 
rest na făcut să apară mal întăi 
Grniul”_ ziar pentru wpiiraren intă= 
resalor Românilor de peste Datare, 
inr în TĂ%I a femdat — frapraumă EU 
prietenul si eamaradul adu Pagani 
a — pazita „Armalolil”, care d 

ro și az 

Pentru cauza macedonsană. Cara 
mica n'a precupaţit nici Auilat, nle 
banţ 
UN RAFINAT INTELEG 

TUAL 


cunogtințe asupra 
taturor. probleme! poliitee și se. 
tale, Caraniea era nu numai an ldp- 
tător ci și un rafinat inteleclaal, cu 
o vervă eaptivantă, care te subjuga 
In numeroasele inchisori prin care 
a Irecut, el se ocupa de prâblemele 
sociale, pe care le adâncine, intoe 
mind si, 1000 de fişe privitoare 
la a lucrare de mari proporții, ce 


Având adânci 


























avea să lrateze despre rasism, reli 
gie, legiune, bolşevism 

Aceasta migăloasă muncă, impre 
ană cu allă lucrare intitula „Mace: 
do-Românii și Legiunea” van. pier. 
dat prin inchisori. Na văzut lamina 
tiparalai decăt o broșură, „„Proble 
ma Aromânilor”, semnată Î. Niea, 
In care preconiza anumite soluții 
pentra rezolvarea problemei fratilor 
săi. 


Adânea credință tn Legiune şi în 
Căpitan m l-a părăsi niciodată. 
„Noi pom mari — spanea e! — day 
Legiunea va biral”, 


elimace 


nul vitejiei legionare, taz tm 188% 1 
numeşte şeful sectorului da Albag- 
tru din Capital 

In tmebisonre, vrchila lui preceti 
pări intelectuale (i îndeamnă să 
| o lucrare amupra revolutiei 
ata, cara — sub iscălitura „Do- 
— apare în 10%, în editura Ni- 
prin Inarijizea Decemyiriilut 
Ioan Trandafir. 

Vorbind despre această carte, În 
ţa ediile! a II-a, de curând a- 
ui. camaradul Papanca spune; 
nd Doru n ncria acenntă cartei 
pândul lui n'a. fost numai ad iniţia 
ze pe cama lui de luptă în doc- 
trina fmscistă Viziunea ul mierata 
maj departe. încă de pe taunci an- 
e sunetului său simțea că 
saivarea, pomânității în. Balcani, mi 
se ponte face decăt sub eatda fas 
elsrnului”, 

Tot în tmehisoare redactează car- 
tea „Prin  Vincedonia Sârbenacă”, 
după” notele ce le lumge într'o ex 
curatuns făcută în 1951 si enre nu 
carta de impresiț din 






















































esta doar o 
ci un adeviirat studiu a 

curilor, oamenilor și îi 

mult trământatuluj nostra 

ala Pind, precum pi mono 

munei sale natale. Molo- 

vişte, carte da adâncă erudițe. cara 
nu vor putea mtârzia să vudă atuhi 






lamina tiparului 
De asemenea a mai scria 0 Berie 











bilant să ia învătătara dela ep TE pm chisonre, care sunt 
UN ELEMENT VALOROS 6 cil ,iu), tasta ale unt 
Se inscrie la Facultatea de Litere, [suflet tânar pe ibrelale Inel 
devenind unal dinire cei mai sirăla- |oril pu. l-au Immpiedicaa să simtă si 
ciți stadeni la [ilologia clasică. In [sa ndrmire toate frumusețile vietil+ 
Viata studenjească Belimace se im-| in căsuta modestă din Donlul Be- 
pune deasemenea dela incepul, fiind |tutui, — mălcuta lui pâstreuză ca 
comilel . stadenese |scunipo relicve milte de cărți ale lut 


imerările lui din uni- 


Do 
Cind sa der 











prtit de dansa ln 2 Decembrie 
1008 îi 2" Chiar dacă o îl să 
mor, n pentru mine 





Căci m 
tru apărarea neamului şi 
mele strămogesti. Să fii fericită da- 
că Dumnezeu Îți va bărăzi Borveul 
de a cădea m-suaunchi şi de a te 
ruga In crucea med 

Prin nămeții de zăpadă, o temele 
cernltă pe fața rărela nlclodată ne 
cura a Incriraă, pentru că asa ti ei 
merse să se. inehius 
iela Casa Vardu. 


„NICADORIC” 


seară, în inchisoare, Niki 
cuprins de o stare 
în care durerile 
se umestecau cu darurile, a Inceput 
să cânte a melodie, care i-a inspirat 
un imn al lor: „Imnul. Nicadorilor' 
A căutal deasemenea: să combine nu- 
mele lor Intrunut singur şi asifel a 
„bținul Nieador, nume pe. care ti! 
vor purta de acum Inainte toţi îred 
şi care va întra în poezie şi ledendă. 
si din care Pulu Gârcineanu a deri- 
bu cuvântul „Nicadorie”. . eaprest 
ume ce desemnează voluplaleu dau 
rii pentru o credintă, 

















Intro 
Conslanlinesca, 
sa/letească subitmi 











Jerifa Nicadorilor 


ferit o durere mai multi căci îsi fa- 
beau Căpitanul așa cur poale aaa 
mai toat vreodată soldați să-gi iu 
bească Comandantul. 


Trupurile lor chinalte od 'hnese 
acum alătari de al Căpitanulul, la 
Casa Vorde. 


Viaja și sacritieiul lo rămâne un 
oxomplu panira tinarale ginaraţii 
care so ridică şi care irebua să in- 
Nicadorilor că cel 





Lisal. 
Numele lor— legat da cal al, Că 
nitanului azin oradinta si neafîre ta 
dragoste ce l-au nuctat — va dă 
of Neamul și Paza. 

"Trolască Legiunea si (pianul? 














Crimele de sânge și delapid; 
întocmită pe 
Şărieie, factor Important in 


Sze 





i 


Ei 
Ei 











i |. 


3 
e 


zi 





$ 
E] 


i 


i 






ag 


& 


| 
| 
| 


și 
4 


| 
: 


i 


i 


pi 
in 


; 


că ele trebulau să [8 


A 


Prin urmare. aderămtele aspecte 
ale criminalității dn 


i 
(1-A: 









pot 
ETA de a dn cititorii date 
mal exucte EguDra aneste: vro- 






Itocmile după datele 
i Ico Varieses. Anemaribiză teatratut Zac ia aid, a 


| 


i 


i 
a 


i 
| 
i 
; 


ii 
| 
E 


lazi 
i 
i 


[i 
îi 
ii] 
i 


pi 
| 
Tar, 
| 

s 

i 


n 
i 
| 
: 













ă 
B | 
| 


in 
| 


că la marea ma 

condamnat! aa | 

a corecțională (80 

se explică prin 

c-imnală Beor- 
A 


i 


i 
Lș 


-ă 


Li 
ă 


R 


3 


i 
: 


ii 
i! 





sițe 
ij 


îi 
E: 


minori, când au 








2 


Fi 
i 













ia și at ina luă 


i 





în sfâr 
gi da 


zi 
i. 





25 
i 


| 










e predomină in statistica 
ul trecut 
terea infracțunlor grave 


ÎMaerizane mtezarhae pi rurpumearăaP 


careea care 





din Ministerul Justiţiei 


bia 4, Tran: 










lăturea de bArbaţi. 


rul acuzațiolr majori este 
faţă de 52 minori. 
ij, sunt băeţi și 19“ 
18 ani 








Deci, 


Pe 


area condamnaților 
definitiv 














Sărăcia se relevă ca un factor im- 


portant la comiterea crimelor, 


| Asupra acestor clase do nevoiaşi, 
Pe- | mtatai național lentenas iși tzărea 
Ma toată  atentianea smnipând pe 
manditar sam luarătar din medin] 
ta 
mrâurire asupra Int, trapinmându-l 
mdesea eri In lapte ce îmhogălese | 


rău în care trăieşte și care are 





rubrica criminalității 


Repenararea intrega viați publice 
dela nai căt și cdacația în spiri! le 
a cetățeanalui vor caatribui 
indosinio la schimbarsa aspeeto- 
[lui de astăzi si eriminalității din 
orteninale | România. 
Tableu! înfățișat mai vas capriăde 
e situație destul de ingrijorătoare. 
va tace în viitor sa ra 
consta in inisprirea mijloacelor de 
reprimare a erimai ci în tnbogățirea 
bapajului sufletese al tiocărai Indi. 
vid determinându-i astiel să pre. 
|halaseă viaţa semenului său la tei 


| 
[ne 











sa pe a hai propria. 





Tripla crimă 


a unui muncitor 








Te e mar 
și condamnaților după matura crimel. După 
ticei judiciare 





: 7 a 
vaala 5 
|şi Bucovina &, iar pentra țara im, 
ta, |i5tacă 6 acuzaţi la 100.009 locuitori 
Dypă sex, tei acuzaţi se repartizează 
|astiel: băztați 1083 sau 83;,; lezael 
144 san 11%. După cum se poate ve- 
dea. contribuțiunea femeilor este de- 
|slul de vădiiă In comiterea crime- 
loz, fie ca antoare. sav complice a 






În ceeace priveste vârsta, numă- 


Diste, „da,1143| națianala Jamu mare = "Cocora. 


fete între 16—| aLeam intre alți lucrători și pe ţi- 


participarea letelor la să- 
de crime este destul de ao 


Am cilit cu mult piteras, articolui 





ţii DĂNATU'I FRUNC 


Cred să, a 


d-lui Tom Bldgâud, dim ziarul „Cu- | daoecbre 
vbântur dela 14 D-eria a e. „Valea Măi eta for 
Caraţului”; pi am simpli multă anemia 


mulțumire sufletească, văzând cum 
timarii noștri legionari, aceme pur- 
nici-harnice, scurmonese până în a- 
dâneuri și scot mereu burutenila 
rele, sădina în iocul lor, pidstari ti- 
neri și vânțoși, cari mă pop așeza 
scumpa noastră țară, pe. temeti 
solide, la ioeul plin de demnitate 
ce i sa curina. 

„Bânatu'! frumoea”.. apa se înce 
pe orice descriere a frumoaselor ți- 
muturi din Banal.. foarte rău îmi 
pare că trebug să cunose, câ. „nu! 
ttână”... în toate privințele. 

Da, pot și eu apune, că Banatul e 
pruntea, în frumusetile cu care ba 
imzestrat matura; în trecutul lui ts- 
toric; în artelă frumoase, în special 
„muzica“, dar... din, nefericire vai 
spune şi eu ca = Bldpăuăd, că în 
ceea ce privește piața socială a băd- 
nâtenllor, aceata inspiră serioase 
îngrtțorări pentru . neamul romă- 
nasc În peneral, pentru însuși bănd. 
țenii în special, 

“In privința „denatatilățe” şi a 
„oncubinaţului”, aceste două plăgi 
sociale, sunt în adevir uluitoare 
pentru noi regățenii, când meseria 
moantră me prilelueşte, șederea de 
mai lungă durată prin aceste me- 
leaguri şi tmprejurârile ma inlea- |& 
mese să cunoaştem obiceiurile și 
morarurie bâştinașilor, 

Ne uimeşie mai ales indolenta 
autorităților. și na utmeșta și com- 
plecta lipsă de rațiunea o acestor 
locuitori — ia cari-se observă, chiar 
la cei mal simpli, oarecara înieli- 
gentă — cum nu-și dau seama de 


țuler, intro adevărată  promiscul- 
tale! — iar nu concubinaj. prapriu 
as 

Rog pe d-l Ion Blăpăilă, să nu-mi 
la în nume de râu, dacă voi comţir- 
ma în câteva amânunte cele erpu- 
se de d-sa in_ „Valea Carașului» 

Am ieuit în comuna Cecova, en 
an și jumătate. 

La lucrările drumurilor ce le 
conduceam la construcția șoselei 


la 





vb 


Bu 
și 


ri 


ganii cari: loeaese la marginea 
mune! Cacopa. 

La acestia mici ma se pomenește 

de cevătorti legitima mire soți: |, 


00- 






orul 
: uns] din iuerătorii mai, 
Tietula cu o ehipeșă Hgancă. în 
ia zisul eoneubimaţ: aceasă ţi- 
|oanea însă trăise vre-o dot ani cu 








pentru 
acea caz. față. da. alți. țigani” mai | p, 
Dătrăhi, aceştia, nu găreau de loc 
peoticinuit acest fel de comriețui- 
re Între tineri pi-mi dădură ca e- 
zemplu, cazuri analoaga la locuitori 
frumiași dândieni, insă — „paurt”, | 
| adică gospodari instărtți— cari trA- 
tau cu femeile, îs fel cu ei, țiganii 
Din nefericire, în scurt timp m'am | qi 
Comulns, că în adevăr așa era. Si 
Za locuitorii români bănățeni, 
L în adevăr muli căsăto- 
rii legitim, dar. cel puțin 40 la 
e irdese intro adevărată dezor- 
ne. 








ntal. Acecati jemae însă 
de numai 18 ani etate — avea ua 


copi 


soț legitim, cu care avea un 





dart eu greutate, cu 
nt Inzara“ţ si et cani. 
24 stie legitimă. tară miei o formă. 
zi” frăeste cu altă temae în coneua 
binaj, în acenaş comună, 
Caracleriatio mai aste în 


tuj 


apară 





deja cu început să 
Omeeoia „reșita 


copiilor», 
In majoritatea familiizor 
ne fiind numai câte un 
ir creste foarte Fra] 


i 











pe întrag nea 
natalitatea me 
creştere : să 
dE copii, este p 


cepul eonstrucția ș 
Jamu mare—Lâjun, 
Cacora. 


Și mau aprorizie) 
imptetruira, 


za 
ai 


părat 
reau. auzind că a trec: 
vina în țară, trimis 
rească să ne scape 
e 


di tn ce: 
dușmanii noștri din 


mare ca să treacă 
ar însemna să se im 





|se 
tâni 


educa pa a a câret stare 
este renmită în ace 


menoa de un primar 
acei ce vin in capul 





de 


Tău care lomeyta 
mânese 


Preoţi core put 


largă masura 
rău social 


să con 


Câminurie cut 


pe toți loetitor+ 
plice, să ie 





nte cu tâlc. 





Dar maj sunt 

lanat, cari cu m, 
energia var put 
De ez. Incă 





Sau efectuat 


menie. pe porțiuni 


a aproviziona conu 


tertalul de impietr, 
mistp — astjel câ da 
lația pe această ve 











şosele sau abandor: 
chinuit ce tor deve= 
menta. 


Dar porțiunea cup 


muna Cacova și Corr 
pentru Comoriteni 


e, un interes vita! 


aprav'zionează cu ce 
Zistenței 
târgul stptămanal ci 
cova. 


-ţi vând 


Ort și pe această p 
facut  terașamente și 


Dar și mai revoitătocre 


utoritățilar - 
acum loc istor, 


Comunei 


devenită 
Iud. Aci în această com: 


lantul roma 
ma și-a găsit refugiu 
de furia cdlădor en- 











În naroru 


In fața primarie: 








De-a lungul trotuarei. 


tâni cu nivelul apel în sur 


dud. tar ghtzduriia de 
de veacuri, au apare 









raptul, că nu ve dă niain imaatai lâni părâsite și un 1 
Hă. olrotmitătai Jectosrelor pi a cun Bă eu tre 
Pragirte ae bt Sate comiuna- |îrebuese cat din cei m: - 
Care-pi sei vel 
bati, după Dunu î6t! piu mb bre [ca să ooaid parcuri ce 
a arate Sa Di ueiaita, în 





rea 








rdsățai și da- 
- torilă acea! demnați de dragosi-a 
din Jimbolia [0% si pg act com mă [amet ce area 
TIMISOARA. 38 (Prin teleteu) — - imi. intruna din aile, 
Ponctioaaral fadecăloresc loan Si- |/2ld de un domn invățăior dim a.. 
dala ţa, bolta, ceastă regiune, mirarea mea ci co 
2, Aloe cel atm sunt neag= 
ra Va- patht 
nări ie ară Dn 0: [eat Barrani: mică dure ct PEniră 
calața muscitorulaj len orala 
Wu ca. pe unsi. sentihte . o 
câloresti, sa-l evacueze din locala: naascultdlor, mă- |acunapet noastre 
= [in Asnmiat ta în 00 me (ua pE0a 93 | rinttt via la 1coală şi repro. pat Dol 
un revolver cu sate a time a- aeaad ni 'orului, această comună 'storu 
ra cslor veprezanlanți ui [Civ iite fionitoare. podoabă napionud 
atoritătii Dar e de e i ce 
Oloaniele sa aimerit in pin 98, în 
tandarma! Oreste. care a toat 


niţi, aa fost internaţi 
rată ln snitalal dia 


12 stare diaj 
Timițoara 





ca să nu =e - 








Seșe 
FR 


Bi tabe 


și acesta 


acela a În ee 
ile de Wiseri - 

a |ne cu peer 10 30g Eta aia | ca. 
har. 


ă fotogratiile dim ca- 


da cânte de-afară. la] Xu lesă Sfântul Gheceghe 

în căbile ciobanului |28ă — că-l! mculată de dascăl 
cheie de fier — hei 
condi dncă-! cheml. | râzdunetelor, că-! 
tine. chiar dacă-i 5 


et și arpița la fel 










prietena! câne. 








Ep 

















copil 
JA și s'au dus de caj 
ai, l-am găsit pe tei 


ga a veniţ cu tata 


e 


din fundu! becul 
lar je urmă. tata a mdua nm fotograi 
CU mâni de acamator. care I-a potri- 


ep 
5 
a 
i] 

m 


BARBI 


lângă zidul 
le acolo în soamha 


Dar ini Gheorghe |-i mat bine Mine 


tauri și | gă binerică. decât IAS, 
Nauzi, Gheorghe 


şi o ssmuţă pe 














— Sfântul Gheorghe, cel ca tan- 
cea. Și unde mi-o tes! călare pe fn- 
, Genigur. la cănii | 7eastra bisericii 









i a 
Și sta bietul Gheorghe numa! cu 
azița, lângă zidul bisericii. Și nu- 
îieteu în ograda una. | mai ce vine Anica fişăind șerparte 
(i n'an nici mormânt | din papuc 
BiCi pod ca pucăriile | Pământ 








ce taleă "9 cer şi una n | sângele până n ci 


ca pristemii de | Scoate-ţi aripile Bianga că-i pră- | f0C 
ad nici Rai, |păd! Incalecă Gheorghe, pe Blanșa, 


e. ottaază ei, şter- 
minunează toți în 


a! târziu ca de 


Antes dă cu pleloul în Blana și 
gha și-: smuucețe pe mă 
a pe un sac cu cartof. Ghe- 
în | orehe numa! socam şi rechin Ani-| tr 


aminte de pa- 
L. scoata de sub 





casol, jipită de ea. 


EEBee 






A părinților vo- 
Dar caze div 


veste. cu papu- 
BN aaa. sisu po- 








. 
ț 


ți 


i 
? 


i 


RAgaRaa 
i Ai 
ă] 


ţa 


Peă și ei că țare nu-i u- 
copil. 


APOTEZA 
Cind su serbat bunici! nunta de 


dinrmant. sa adunat In caza jor din 
Ziataust tot neamul. deta mie ja ma- 


Te. și a (cet A! impăritese, cu vin 
ui, curcan şi tortă, 


Vt_pe bunici. unul lângă altul. în 


caful scârii rânduinău-i pe celialți 


pe treptele de mai devate. după br. 
sta 


A trecut timp bun și mult până 


când ochiu! cutiei negre cu pleloare 


de cocnatAre, ln cuprins pe taţi. re 
vâraați ea o cascadă a generaţiilor 
pe treptele seârti de dintață 

DiatA! au așteptat să treacă noru: 
de pe fața soatelui. Un nour parcă 
A de bol. Dar a trecut și soarele 


totogratalui 

Apol an așteptat să treacă sughi- 

țul unui copii, L-au speriat, i-a dat 

dupac! ţn spala. apă rece, A trecut p 

sugh țul. 
Apoi a fost neve de batistă per 

tru nasul Oarscărni alt copil — tot 

nepot de-al îmnicilor — 

se batista. da 















ări! nn mă 'mgeală, 

Apoi au aşteptat să treacă um vân- 
tuleț drânos care a zarit zulufii cu 
coanelor. A trecut, 

c'o mâni pe capacul 
ta stăriă în pănduh. a 









— Gata. Haide. mnsi. o dată 3 
răgușit bunica, ridicând spre el pri- 
vire cu ch'stoala. 
Dar copiii tocma! atunci an che- 
mat-o pe Blanșa: toți o uitaseră. 











A venit Blanșa, cu coadă pentru 






copii și colți pentru „mnutsbi 
— Are să miște! a suspina mush 
frecânân-și fruniea nbdtu 

Copiii insă nu l-au dat cinstea au- 


zului. Iar unu) dintre si a put cu ol 


spăimântătoere cutezare 
— Biansa trebue să stea sus. lă- 
tari de bunici, 





— 45 tnebimit? 1-a sms mama! 
P| detunăridu-| c'o pristre, 








bazică. 
Iar împărați buiei. auzind sat 


fel. de vorbă „dreaptă. au chenrat-o 
CI lArișe întzb ef. ms! presus de to! 


Seti e pata beri, Blaea a ră- 


mas în diamantul 
UNDE-! BLANŞA? 


Im fiecare si şi noapte Blanșa e În 
ogsadă. 

EDar asta nu-l de-ajuns, Cct mm 0- 
gradă sunt şi a pi cucoșii. şi 
curcani. și gâște 

Blanșa nu € În ogradă. 


chiar ograda. Când jatră B 


grada emite om străin. şi dă 
Când 
ee bu a-l și 
piii Ca și cerada. Bianss e inj 
m deasupra case, 
ma în cer, cerul 


nu-i al casei 
Are cerul 





șa pentru scârele și Iuma ceru- 


Bi 
lui? Pâstrează-ți-le. Noi o avem pe| ? 


Blanşa nosatră. 
Aa aa ţrecut ani. până când în 
tr'o zi ograda a maţit ca după Bin- 
soare cu Ingheț. deşi era vază, 
— Blansa! Blanșa! 
Au sirigat-o ci 














undeni cu lumina iniznii. dar picâ- 
sri și piciodată n'su mal găsit-o 
Blanga n's mai fost În Ogzadă 
Căei tat ce-a fosi odată. nictodată 
mu a mal îi 
CUȚU-BUŢȚU 
rămas Cuţa-Butu  hoimaral A 
erâatii pe WU veaiea „oară din 
când în când pe la mana ju. M- 
mea niăr putea, spuce cura 8 tepit 
din mârunțiea. buni ai ste- 
lapte Biarga. beametical de Cita 


















rea e să fi mami! cftează Baa, E cogsarmite matahală căpăți- 
A 


insă. cam hărâpiiă in chip bazat 





nu 
ră Bu citează să deschida ga-| și fâmâit, eu ochi srugerti Și Lara 
i =; Toi. plăptes da” bieg. cn ltzeumatea 
n piciaaznie cam strâmhe tăreaț cu 


ȘI galben. en condă care nu 
Și gas care latră fră 
rost după cum |! se năzare lui 

E tare murdar: ba de gind. îm de 


colb. ba de pâcură. ba da mangal 


Percă-i imbrădat eu dela haina 
vechi. Un colț îi lesă din buză, gâl- 
but ca o țigară afumată. Cutu-Euţu 
e intunecos, hălt și acru. Coma Tu 
nu râde; stă uitată in spate, oa o 
tesacă fĂrA sabie, Când e ntmaă. doar- 
me, Se scoală mamar. cască seâr- 
țâlt ca osia neunsă. vine 1a bucată 
Tia târgându-și picioarele ca bela 
bustele cu papuci. şi stă ca-atăta 
ursozenie pe prag — greu de pământ 
ca in inviat din mo 
câtăreasa  arancă c 
scape de plarzani 

Cână ! sa urăște da stat, pleacă 
Cutreară ulițele ca un beţivan șleam- 





sa luminat din nou după trebuinia | Pă 
i 


a că nu-i vede. Merge 
singur cu umbra lui, ca 









pei 

să sa amestece în resturile ei. Nei 
nu latră. Urlă. Când e ncapte ma 
(i apucă Sa vetă ca 
en fa de Tă- 
vâleu img și legânat din es în 











ascuţit vecin cu moartea ş Co 
torba. 


Vecinii se plâng că mu pot dormi 


de răul tai 








a nn-| Poate materni 


sar cu umbra și 


Intro zi bucătăreasa a văzut ro- 
1Dă miște mâizi pr n ogr-dă tar na- 
sul mamii a simț! miroa de bait. 
Au căutat în trate pârțila. dar n'au 
n mie. Toema! după 
mnit timp, burătăreasa. stână în 
pândă l-a viza: pe Cutu-Bu'n.| 
nd o hnică de car- 
iângă tufele 


deseen 



















de cama. pe care insă 
râncă. ci le aduce acasă ing-opân- 
du-le 

































|nă pe singurătatea la; 
| Las-o. 












sta şi Copiii și i-ar 


tm) e tulbure ș pă- 













S'a schimbat ograda Barat 


3 comit s'au schimbat. Au cresent 
tote fară pace, 


ei întru 
Pimaniae Baia, 

Intro pospte. unui diutza ei a 
deschis nșa case in te de noapte 
sa indrepta! eu Atul. cu palon- 
a ceareânaie vinete ale 
pemmnl'ai spie câneie care ia a 






| moarte 





a pn cer o lună ca şi Blanșa de 
dinioră 


— Tae odată. javră! Taci! 





toamna ooate că luna, 
och ul cânelui l-au făcui 
cu cearcâna să se 
afieta!. şi în loc să lo- 
mască. să desmierde capul câneiui 
sălbăiceit 
Si sa irtâmplaț coma ma adânc 
tre daj oameni! tă- 
noapte a toamne ; câ- 
ele, dinlă! sa cuizemurat por, 
du-sa. gata să fugă; spor a 
stat, râbdând mâna simț rud»o bu= 
yspa 3 
























În cehii și în comă li 






p Ursu după ei. pi didae 
Der didsca e o 


chiar înrălecat: țntomna: 
cil când ma' pot, sirae 


părat. wm Năzâriva 
dar m un Tace-Tot. 


mai dm sfună până pe-o dă în 






E și hoţ. Pură dea cazapi bucăţi 









te vhatal in 
— Nam inebunit. Și Blanșa e bu | caas puctie Ara! vânt bete în gia- 
pică răsbunică și răs-răe-ris-răs | cu ini spart. To 


| Ana în Cal 


ui 













să fie alb, fâră ceneari 
fără babi n 
ax fl avut pe 








Cop îi au aflat că-l! ch 


cas pe cel de până dn n 
rilor, i l-a Iubi cu 
in chica jai, La inceput 
Ce, fiinâcă fitera r nu 
Sna «n domă din gura 
pi 1-a pricepi” și Tăa 


fost, în toată legea, 1 













Copiii văd în Ursu u 









Toţi câinii me tam de Ur 


n rup de fogă ca niște javre de 
sa, 


Urma e ograda ccpilir e h 
celor mici: Ursu e peloșul 
Prumes în preajma 
mia 'n 0 edicăte maj ra că 
rea 


La masă, ce ma: îmm împart ca 
Ursa asunzână sub sarvet când 
|nu vede Camiea Orizica. ch ar por 


ţa de icre negre, 
In pat se mânfese n Drm: ev 
înceo isnrăvie Desi” ră î d: 
mazărimnea Lor gi sus de tot 





| Dumnezeu. 


Dminanța, erm se tremmse ln 


rea, 


Are Ursa bem cuicuș în înfma 1oe 


nouă. Nici povesti) 
acolo. miei ineărth, 
nirt bprearăsit da țonră, 


u-l atnsă 






Dar lată că într m Ursu nu ss 


a deșeptat din somn, 


em copiilor, 
Baţu, Incep viera! | s'au sfătuit părinti. 
Si l-au îngronat în tară cope= 
|rinân- en vămânnmr de vre 

— Dean! Drsu! Ursu! Unde Ur 
"E? ap întrebrt copii arexfia, ttoc- 
ma: ca m cai de-nd= vară 


Da rau n'a ma! fost, 
Căe îns te-a fost odală, nieioda- 
nu vama f. 


RORO 


Asa s8 numește ultmal câne md 
casei noastre. E semință de lup ai 
căielugă sprintenă cu bol ascuţit 
şi eh: de căprioară 

Copi! care au cresul-o în Iaşi, 
|acom sunt tinen ia 
BRoro, n » Da!spi 
4 ei e bătrână. 

Latră băbuta cu och' de câprioară 
în noaptea Ajnu'ut, la fe 
mină a stăpânului 
vreza. 

E tare târziu. Copi' cu Stele nn 
maţ vin. Oamen | nu ma! trse 

Se apropie somnul. Romu. De ca 
latri? 








A dreptate, Rozo, 


Bunţem snguri fiecare en gtasul 
singorătăți noastra. 


SFÂNTĂ TINEREȚE LEGIONARĂ!.. 


Imn de slavă şi de biruință 
Suflet verde 'nmugurii în fară 
Sfântă tinereţe legiunară, 
Cântă-ți cântecul în fapt de seară 
Pentru neam și cruce şi credinjă. 
S/âniă tinerețe legionară! 


Tu nici când nu ai să ai odihnă 

Viaţa-ti este fără de râbavă 
Sfântă tinerețe legianară, 

Ai sorbit din enpa cu otravă. 

Sufirtele morţilor n'au tihnă, 
Sfântă tinereţe legionară)... 


Din pădure verde ai net nigoare 

Sevă pie peniru țară nouă, 
Srântă tinerețe legionară, 

Raze de lumini scă!date 'n rouă 

Dăruitu ţi-a străhu nul soare 
S/ântă tinerețe leglonară!.. 


Peste stânci de crudă suferință 


Se ri 





oyalasc păcate grele, 


Sfântă tinerețe legionară, 
Suflelu? tău trece peste ele 
Neamu 'nireg să-l senți din umilință 
Sfântă tinerețe legionară! 


Tu nendemni să răs-olim pământul 

Şi ne porți pe drimuri neumblala 
S/ânză tinerețe levinnară, 

Ne "nfrăt'm ca tine în dreptate 


Şi ni! dray în cântul tău, mormâniui 
S/dntă tinereţe legionară!... 


Lacurie Dunrit-escu 





n € ea ptr pieirne nea 































reastră se duc, să-l facă semn lui 
ie mă-| Dr 


Moș Crăciun, 


Bucureşti, IAF 
rezecea larnă 4 via 


















d. ing. Carea eu d.na, prof, Iordă. 
cut 100.1 agent | Mota tă SU dona, P în 
ie 0 tru. gionar al plășii cu d.na, învățător 
eta corp a na Ati avut „ant i 
reprezeni nutorităților civile | bilet find distrat de muzica. Tea 
ip pesta [ma oale PAT a, a estul 
j, le 

e pe, co), I FA i 

(aa țbor, între nl. | ete! mil de JeL va fi donată „„Aju- 


sa dă de către corul „Sentinela Du. 
ţ| Dări”, ln casimou, dela ora 20. 


TURNU MĂGURELE 








BREZOI-VÂLCEA 


Un sat uitat de Dumnezeu şi oameni 


și | Sfântă Tinerețe Legtonară și Marșul 





























Inaugurarea librăriei 


a avut loc inăugii-[pceni) lo! 900; sp 
rea DIOR ratie Be, „ORU68 [ll BOD; Dr. Ara 
care s'a doschig în B-dul Tudor VIA» [Marinescu înviat 

imirescu, Festivitatea a început CU[Nicolau (Colrcta g 
sfinţirea și binecuvântarea care SA Sos. Reni 


Mateescu, getul grupului V Vâlcea al 
T, Ie: 4 nuo scurtă cuvântare, - 
lermi i 

ret nm înțeles gândul Tău 

am respectat legile tale! tvanghe- 
ln 'Ta va îi de acum Evanghelia 
Neamuhr. a rere each tei 
Inţ nu ințeles , dar 
taler Său lea ce le stăpâneşte su- 
fetele nu-l Insă să se manifeste, 
CA, ridicarea unul neam bietult și 
sbătu! în trudă şi umilință se face 


Mu lei 
regii lei 3104; a- 


VÂLCEA 


, |Prizerilar 
|loctat de In 
; [Drumaru, D, 


i [Victor Tuliescu, depozitarul nostru, 


tățuila din R.-Vâlcen 1180; Breala 
din R.-Vâloen lei 1980 co- 
at P. Stănescu, Alex 
onescu, Mihai Epuri 
Nicu Cerna, Bădica Geantă Fe ni 
Cloviei, Orăcltin Im, G. Dumitteseu 
Barbu Ionescu, Al, Ionescu, d-na 
Petrescu, Iom Savu, A. Btânescu, 
Savu Geta, Excaterinescu N, M. A- 
lexandrescu, N. Mateescu, T. Megu- 
lescu, Stoian Alexandrina, A. Stân. 
ciu, |. Leoponiu, D. Florineseu, G. 
Georgescu; Popa O-tin, Vasilescu 
Marin, și Vasile Iotrofi, 


Ziarul „Cuvântul 


precum şi tonte cârțile legionare, se 
Bâsene de vânzare la camnradul 





n& 
Ing. Constantinescu 
Georgescu-M ucreşti 


CRONI 


0 mă 


LUGOJ, 30 
tului Andronescu 
AMre, & avut loc, 8 
trunire A tuturor 
teritoriile cedate 


1 
păstrând cu st ntante cuvintele 
Tale: Muncește în fiecare zi, mun- 
ceşta cu drag! Răspiata muncii să 
nu-ţi fie cpt e! doar mulțumi= 
rea că ai pus o cărâm dă Ja Inălța- 
zen și inflorirea României, dar nu- 
mai pe căile indicata de onoare, 

Prin muncă şi onoare ln Jerifă, 
prin jertfă In mnâtulirea și învierea 
Neamului. ȘI no vom mântui pe not 
riâtrând neamul, 












A 


pe Tine, Neamul şi pe Dumnezeu, 
Asa să ne ajute Dumnezeul 
Bi-acum. cu gândul In Dumnezeu 

și Căpitan, înninte! la faptei 


lat prin cuvân 
Corul F. D. C. n intonat Imnul 


telectunii din 


atenția intrege! aiată 
Această intrunire 


Românilor Secu zați 
Festivitatea n fost onorată de pre- 
senta camarazilor: prof, 1 Aplozan, 


Iom Diaconu, secretarul ani 
zației Miscării Legionare de Vâlcea. | spera în clipele mini 
Radu Poplan, instructor leglonar.| și si-au potolit în 


Leonida, jude și alți. 

Totul a decurs intr'im spirit de 
înălțare către Dumnezeu şi Căpitan. 
Inființarea unei biblioteci 

la Mânăstirea Govora 


grele ale Istoriei 
S'a vorbit aci d; 



























































„Depoaltul shu este situat in Plaţa 
el. 


UGOJULUI 


Jura licențiat, n fost numit petul 
poliţiei de reședință din  Jocnlitate, 
în locul d-lui dr. Neamţu n cărui 
delegație n incetat, și care va in- 
deplini funcțiunea” de secretar al 
aceste! poliții 
Unde va funcționa spita- 
Iul Militar refugiat din 
Cluj 

Odati cu cedarea teritoriilor din 
Ardeni, spital militar din Cluj sia 
stabilit in acest oraş. o parte In spt- 
tul publie pi o parte în Azilul bă- 
trânilor. Cercurile competente stu= 
diază posibilitățile de a se atabih 
în mod definitiv spitalul militar în 
actuala clădire, unde funcționează, 
casa bătrânilor, Penalonarii acestui 
așezământ ar urma să fie transte- 
Tați ori la Gavojdia, la Orfelnatul 
de copii, ori se va cumpăra casteul 














ŞTIRI DIN T.-SEVERI| 


Şedinţa publică legionara 


T.-S0VERIN, WM), — Bei n uvut 106 (mata, ridicâna și 
prima pidință publică lagiemară, ÎN |rățind othitira și o 
sala palatului cultural ,Tebdar 0o- dusese vestea da 
atescu' din localitate, ln ere Au luaţ |narilor în sriinatara 
parte țefii de judața oltene, mb co- [plecam în fața nven: 
manda d-luj N, Roguleacu și un nu- [ducă țara la pietre 

maroa bile saverinean din toate CATA Inpitata ar 
categoriile sociale, POpOr vă pot amin 

La ara 10 dim, în aula de ședințe [din timpul prigoana! , 
a Mișcării Legionare, din str. Dece: lohisoarea din Orator un 
bul 38, au fost intruniți soti! de ju- (ndua dupa co funaar p; 
dețe din regionala III-a a Gârzi de [lui butuci de 
Her, uhda d. Roquleacu a dat unele [şi când l-au urent în ca 
instrucțiuni cu privire la rezolvarea |vâzină mulțimea ca na . 
problemelor de actualitate, SATA să oriennasra X 
Intre timp numeroase echipe l8- Inanm, soartă”, Nu 
glonara din li conducarea |nici-unul să-l scape 
d-iui Alex, Serafim, ajutor de pri- Pentru curajul ni de-a 

mar al oragului, incolonați nu mers |erurile pe numa un tine. 
1n palatul cultural unde a. avut loc [prigonit și nmprit și cu 
sedinţa publică, întreagă de țăran! 


ȘI dacă nm avut curaj 

Deschidorea şedinţei |. nea am avut cura 
Dola „aediul  Mujcâri Legionare, [ce je țiaaasa n Cr 
d-nii: N. Roţulescu, comandantul [incotro a orientări poli 
regionalet, Bolangiu, şotul, judetului! |pemtru cn neamul sd fe 
Dol, Georgeseu-Olt, - Câmpennu- |stat în inchisori și ari 
Gorj, Dobrin-Romasiaţi,  Vallel-R- [Daca mpa, aim upit 7 pe 
Vâlcea, însoțiți de d. Gh. Marinescu |acesten arm materie i 
comandantul județului nostru, MI- morții nogtri, ce dovada 
haij Montanu, prefect și Vasile Geor- | nam? 
Roaou, palarii oala au sosit in 
sala de ședințe a palatului cultural, 
la ora 11 a. m, unde au fost viu o- 
vaționaţi de publicul nsiatent, în 
Hmp ce corul legionar intona „Im= 
nul tinereţe! legionare“, 
Deschiderea şedinţei publioa logio- 
nice a fo fhoută de d, Mihai 
Montanu. prefectul județului, care 
prezință publicului pe cel ca lau loc 
veni în care chipul măreț nl 
Căpitanului străjue intreaga salt, 


Cuvântarea d-lui Boiangiu 


Adresându-se asistenței, d. Bo- 
langiu, spune între altele: „Noi pă- 
șim cu emoție în plăcutui dvs. araş 
și în mijlocul cetățenilor săi, emoție 
ce ne picură in suflet amintirea ju- 
decării procesului neamului, din 
anul 1925, când Căpitanul nostru 

fire ne-a indrumat pe noi o ge- 
nerație îndrumătorul in veac al 
neamului, a fost înţeles şi achita de 




















Singura mângilare pi ro 
atu în viață este acela 
pentru a indrepta tonta re 
țara asta. Şi pantru ncaa, 
razi, în toate acțiunile nc 
bule se ne aduceam ami 4 
spatele fiecârula cate m 
camaradului ucis, al cări 
ocupăm noi, să făptuin 
am fost educați iar toți 
din cafenele să ia amir 
bolerăm cu bârfelile lor 

SĂ nu ne ma! preocupi 
ci de țară și de neamul « 

Legionarul trebuie să t 
INA ca să-și trâmbițeze + 
căci numa! asttel ne gâatr 
martirilor făuritori pi bi 
Blonare, inchete d. Roș 
timp ce corul cântă „Noi 
lui Codreanu din muncă 
cut un crea 

Domnul Mihail Momtanu > 






































































un mars de innpole: baronului Radusoviei dt om una tul județu! 
a 5 arărtare de 7.8 san, ar Ma. câștigarile Mor fabuloase. listna ta| Mânăstirea Gorora având In pro-| Una e, e că Bacul, citare foarta (cunonsă. Gu |oonatilița, românenscă. Pentru pri= [20 | udetutui aounţă aşei 
Inia_ e valea Lotrului, vile'inasă și [voia anartej oamenii de care nu pu-| gramul ei de reorganizare ș. inle- Triumtuj neamu lumină electrică și 10 jugăre teren |Ta dată in istorin aceste! țări con- Intreaga sală răsină de 

p Inerimă. îti treia, tin e merit a Met ea Biata, pi bibliotee! pentru a pu- i 7 arabil, (a N Aaaa & fost E neragleă rile Marșului  „Leglonariie: 

- Ciunpe E Să na a p a lui ce se bpunea pr A 

terte, dur areu E pa i potecută ea gi ațorita te. cult. câ! și a Afacere hecinstită cu po- Ai sn pus accentul pe cari» |“ENI'. 

Lao Sp Raiee îm pe zi = pe multe Jocuri foarte uc- | omor dozmici de a-și câli viața su- mii de Crăciun muză piei ca țara AR moca Un parsatas legion 

, Lotrul care pară i tărir Li a se apă- 

[Ea aaa paranoiei câtiea ami Ba armă o eclipă ea aia cu avarii zi para a Motmanu și 2, Shu | JE vea iatatree ci da Ba noa? atudeațuor mehediri: + 
pi lee Leterite siinea te i [de Inglonari în frunte cu ramaridul |âresat o rugăminte către instituțiila zlunc. sn alea un | Yăzindcăseanropie sărbătarile Gea. | Codreanu, camarazilor jeg ee pn Pat 
E a mo Cube [Ea den. an pisica biz pentru a-l pune Ja dispo- ere a refugiăților |ClUNUlul „și fără n avea posibiiitatea |, Aminlind apol tinerea. conigrogulul |€amAcazilor Ceacu, Masi vu 
ÎI e Rimetea, ie biet perie sar ziţle în mod grat pentru : p. „de. Doroș (AB bă banii necesaei pentru chei [studențeee din 1080, la ae aug |ucia mugolenie. pazit a pe 

pbouo, mem ear Ap d e sau dus In Jocuitarul Ille Sâr_ Anoști, * |eredin 7” 
e amin eătuleț, Bate Ciungetul | yanaarenii el-au tăcut și set ante. Faptă lăudabilă Rd „vceproggiiie | piiitn mosima periei ogul Die Br [1 mdubazara aiat re Pair ca A A BON oficia în = 
Siuue Preateii [rin din ordin. cerestâna echipele de is 1 | (BE 10 moeti de brazi, ata progă. |ȘAre, urmase, po, Căpitan to pia |. piraiimel e ra otite 
ca ermetirea vitelor. muncitori legionari. Lucrul mu ta| O delegație din partea bregie! fri- general al Camerei Lu! pentru isbânda unu! neam în Wpattie! d 
pă deaisitanea ză a zip putut continua mai departe. zerilor din localitate wa prezentat! de comerț. In comitet au fost aleși Siipentuu, a-l dace In oraş. drept | surerință. Ortodox pe aiua dle 1 Ianuarie 
poante Bale ALI ere Bate eat mai Sibieni Pentru 2 încetul Moga ia pa răi orcii gi ogai îmi În fiagrant delict ei au feat |. VENITA astă, scelai Juptătari re Şedinţă artistica 
tra 1eznmaila!, Păduri Sabără "gtiiinar antena. torul sinistraţilor, La această măfenți intrunire a] Innintaţi parchetulw Wor rupturi de o lume veche, | Secţin artistică incadrat A 
ali de i ea la ARIE ne de tata | „GEStti cate frumos și Hiudabu pi [luni parte pesiaiiă retuziați. cara| Percentor amenințat cu meschina 3 Ina Ca itigenit Lei |eareă, AZ, Va ține Duma 
oguzi mii ore areal etog aaia aăie în mate rumcaita 100 |remareăa fapta «că este aurii [mat pot a. TE gar moartea prin asta? Adică nol nu juvernâm |5 Innuazie ora 8 p. m. prima pai 
Poate, surge mal sune sate, unde tru ridicarea țării și a nonmuini |DreAslă care a răspuns le apelul fâ- |restaurantiu atulu' Androne- | perceptarul Morle Alexandru din |E! atât. No! luptăm în trangeele | Cu ncanstă oemate se vor ir 
gazul și vinul să ae iranaparie îi lente și de datoria mc. „Camatinai [CUL de Ajutorul Legionar. Eat 100 | cu gomuna Boldur jud, Severin, ducân- | Munci! constructive pentru naaz pi [diferitele probleme artiztice -« 
eu miei bu. eare Latoritn exploatări în |GOTit cazi celelalte breale să urmeze i. duse | n “a. tară, deslegați de o lime plină de tură, sculptură, arhitecturi 
matăzi cu damigen» ori eu are ve Noul ci r al poli- a femeia Ana Câlm din a; ă, t 
ioimme mmecia) făcute, în demazi pelplină activitate, să dea echipelor le. [80e8t exemplu. p €elaş comună, pentru incasarea jm- | MOTAVUrI, care a adus numai deza= |T0ICĂ, muzică, artă decorativ! 
cal. Faplostatorii — taiea |gionnre tot eomcaraul posibil pentr Dela Ajutorul iei poaltelor, a. fost amen'nța! cu topo. [tru și unință. 
fidaei — ao dau inieresat decât de executarea drumul, 10 Clue a sat “ia + Loaleper aievea e: „tere R)rut 1 val arest "actele Cuverte] dleaţiva Brireea în m al şe- Serată dansants 
:B08 = E: i Li ă e unde s'a ajuns pi Mor le II Org 
alor sari su rai un ri dat o decizie piimcare d. Dimitrie pentru dazen în judecată prada gecni st inireabăeta aria mt ati AIulpotri orga 
E | cu! aparți! palatul cnltural „Th. Cos 
Pretect LI le sume de buni Ma! poți sta cu brațele incruci- [serată dansani 1 
în AJ r. peni ina. | | te? Nul Căci toți avem râspun. ME, al câzel be 
ae, suferințelor. fraților ai că 2 sei în faţa irmaplae cot Când ceata i Mtrtile to 3 
A air com olegiu=| „1. Stefânercu. comereinnt de gu-[init€ HCamul au Va 7idlca ca un 2 
sa font sati a Deauaeai rar E rit pad z tul. pp 97| cane, 1 ieâinan” pita Alex, |" ih do munti îi 6 Aare Ea aetvă 
F Ba 5 Papagheorghiu băcnn, Aristide Me- A andamantul subzone! A 
îirelicoeoe a geleeza 10 Li 300: 1 par RAIEEIUU. ră d-nii |IaRratu restaurateri Saarin 1oneaeu [186, PA TATA HA (A ROI nu dă ii [1 padurea  oblanulret popa: 
îi ia, Ve 00 pe ac, RE i în A |î Atat ce Go e [E ae ăla în tat al [emit ata 
Pr cei ABa0. expiră ulti-| ri, a să [niv cari vor ave aloe în alele 47 
(venitul une! merbiri) ie! |inul termen dare a. tuturor | 8 biruie pin biruința acenata şin nâ- Decerui p iale 
iculeseu (Beata pri. | parle : Furturi delâma du vera, tnțelegi de toţi cel [gemea pl Zi anuarie 
coc! Orăciun | Poliţia senilă jogionară. cu în-| Ry ticâtori neennoseuț! stau tn |OEPH și ourați i 
lei 1000; A. Ale | oempere dela 1 ie 104I-„ve, îns [trodua in prăvâlia comerciantului [qcOyachiPA de legionari cântă „Ar- | Activitatea Soc. Princ: 
avoeaţ Drotei Sopa să acy Rucâm, pe dna Avram Cemat din ate, Brie, de |deslul tânâr legionar, pole Mircoa 
7nu 1 3 mr lgore! unde nu furnt suma de 8000 |) . 
pa ab. amo Peaiaoane, ler O sani let] 1ner. Ţ flaţi în tejghea .“ 3 tata Da Dtaata omutatu, ce aa 
i e pratertetă fe ii Contravenianţi la apăra- | — Gardianul pubie Marin Stan dlui escu Eau, al eo. Mirco 4 
iinie orele y a surprina pe un individ cei vea lantul rexiomalei ă Un ceai, În vederea 
să pp rea pasivă um pachet “și un con, La mommuţia [d Romuleai a aa alei EA, [REUI de fonduri necesare aju'4' 
Colinditorii datini Biroul Mi OIM P. cure functio- | vard'anului necunoscutul e indat |Dunere: „Vecini a deatacem pubile | 9EBentru copii sâruci. 4 
Pul pi 
au asouiestat anu pa Masturi, a constat | coșul şi pachetul cu luoruri și a [sufletele noaatre și a arătăm, du. | „PEN atăzulnța depusă de e: % 
miameronae ecluze gi în Serba P | i eă în tolui exerolțiu | dispărut mul parcura de marele 1 | Bale din comitat în trunto cu 
oeroe, citări sewgenie O Tre. rea Pomului de Crăciun e apărare PAIE rmitoei comer. | EI dărhraiee „un „furt Ja 4. Gh [de uenezaţii la olita ul Viaţa |ipăe 2 Feguliatul n for n 
[ră repetarea ea nu Bformet  inatruc= na! a, tr [7 sea mal mult camaruilor je- » 
o ceea E EEE ae o0A 2rmea mrtăr Poeoulul 00 | Potermue incât toate comnicațuna | iti de minor: pre mtăa da a i a 2 menmulul. ă 
prize Alutorarea copiilor tetrerapte boaset menire undă colalți de toate faptele 
Da ai ccmzana fR4 Sărat cin Bechet. sau im- | Craiova a fost aâvâralte 
E E Pa ZEI a Ce aie soti inimii] CRAIOVA 
pentru ” legionară pri, 
art Gin tc i sn pazogror | 2 maretaa ză i „incareat o.“ tratați DIR L 1 Anoiciarat de muncă 
îi oare Masca a comă n ia St, MUNCII : Munceşte. iuotangi mat îi vite pâtcita e | acrpu Otita Aurura nea, net | 
Pramenaă cuvântare țintă mcrificiui ă - Hiena prin atudențime, Ponte: noa, Jud % 
ta cor legionar Dinu A Pi intru , di breja, 
de E jaae în dastea | zeii 3 mutaPai de te în fiecare zi. sui ulăpazi dA a DACA da Mărani de |vorin, la tape Opre A 
,aDOX a uremat | frobrturea [că de 20 ore. iau asa m apune Vata iu că, | aul său numit „Colava” și 
Sdriztea e dar lime legzară a .ș fegorariee te cu drag. Răsplata muncii [soia tt ami Asau Gui ERA Maria lup mu | 
| aeriana n pot Monta e către (Cai în aici ii PRR Itcrai da tinea ue A, Mioeolaa ateăia | Aurora Crt a tetiea 9 
ga „secretarul pectaru- | juna În deminae. nu câştigul, ci mulțumirea sloool ori giecolei mogias togpAndar font Inbită da un fug, mu 
A căiazie. de inricam E ărămidă la înălț Cunoteând pa 
Îc valore de 11.000 îmi fl alu o c Area |ucasi Comelia pat Cod Şi-a turat sotul j 
Mera began fn paria: pi ; ge pornit În educasea | aie fii 
de semeni pu sufiei din marniaca- i la inflorirea României. Nu în conferința fe pain, pre- [up DEIDAla Ana Bimulecau xi: . 
ma Bectat. uUbDs i] : 24, ete Presa da atilnat pyPEut Pro toalerului Tan fimuleacu 
Cărtieiea setului ap cuib: atita. ari mu = | tul Ne dep, depe linia 
Viscai în judeţul Dolj . ori mă Ba varuoiză, 70%, 6,5 Marle | Oaraiisoben, a rea ectan 
„E Petr E în, loată prime de pentru sini traţi [iati it da Minerul Olizma, Totu și d, Aa pu d, lamai, 
Că bânize un vacă muncă, ei + Da Monta posedat de tat mobilarul 
blaeztoi baza |n fugit la o fioă a ui 











IZĂRILE ADMINISTRAȚIEI 
_IN CURSUL ANULUI 194 
Beer net venerată 
„N ar Salarizări şi asistenței 


prin 
.|miena dela 1cst aa Sati ea 










CELE MAI 


LL 








e dle 






i 


în înişcarea economică vom fane a- 
Pal în graiul cifrelor, cel mat potrivit 
Peniza a imbrățisa dintro singură 
Privire intreaga zitunția, 


exploatare și al personalului 


perii în primele 7 lori 1940 îi de 
30443 692 kg, în 12 buri 1930 nete 
joaze de 34.158.157.336 lei respectiv 
5.117.687 mandate 
de 


hfecționează mu se 
Encționarii aducând 


Ondițiuni, ma infiin- 
pisrmnârie, 
e stadicm sportiv 


cerc cultural par. 
le ce se pot înca- 


Ei 
E 











3 


a 
32 


g=gă iaă 
4 Și ? 
| 
i 
5 
f 


ARĂ 









1 în 12 lazi 1039; 604374 operaţiuni 
de Dec (depuneri și plăţi) în valoare 
de 11.734.110451 Jei față de 1389418 
-| operațiuni de Cec în valoare dal 
20.500.350.9017 ii în 183 luni 1096; 
185499 operațiuni de economii (de- 
puneri și restitulri) în valoare de 
16.847 540 lei în primele 7 buni 1040 
faţă de 500412 opernțiuni de econo- 
mai! în valoare de 2442508445 le, în 
12 temi 1938 
In cteace priveşte situația venita- 
pa, ea este următoarea 
lei veni! 





Sssttttasass 
Văd EsEsaseăt 







S555S5588EES 


Î A Ross 


aceste sporuri, sa acordat 
acestor fumeționari câte 200 lei lu- 
nsr, pentru fiecare copil, cetace re- 
prezintă până in sfârșitul bugetului 
un nou spo= în sumă de peste 30 mi. 
Xoane lei 


înfiptutrilor enumă- 
fost făcute în ulti- 
dovedeşte că ad- 
wa incadrat per- 
îYremul. 


Anroviz onarea 





1 lei venituri te- 
1 buni 1940 fnță 
e | de 2086710522 ie) în 12 luni 1939: 
40.230.087 lei venituri accesorii în 
le 7 buni 1940 fată de 54.950.125 





fect în ri 


Regia Comercială Mixtă entri 





















în da ami 1030: 49 7E3Bii iei ve- : Petroşani. upeni, Pi tra Neamţ, Piteşti 
Ea ae a E Eta NE ue cu Carne a Capitalei Ploeşti, Reşiţa, Roman. Sibiu, Timişoara, 


Capital: 50.000.06 


extraor- Ei 
faţă de 1581778111 lei veni- E 4) 
VITE REMAC 

A 

c 


Subproduse 

















CARNE 









pierdut prin cedarea teritoriilor 





FRUMOASE ŞI IEFTINE 
















PROPRIETATEA ȘI 


PRIMA BANAT S. A. TIMIŞOARA 


FABRICA DE INC 


MAGAZINE Bucureşti: 
B-dul Carol, Calea Moşilor, Calea Rahovei 


PROVINCIE: Alba-luiia. Brăila, Bârlad. Buzău, 
Caracai Constanţa, Craiova, Focşani, Deva, 
Gaiaţi Domneasca. Galaţi Duca, laşi, Lugoj, 













BUNE, 








PENTRU DOAMNE, 
DOMNI ȘI COPII 
POARTĂ MARCA 







FABRICATE DE 


LTĂMINTE 


(Lipscani, Griviței, 





(fabrica. Piaţa Draga:ina şi B-dul Regele Fer- 
dinand)j Turnu Severin, Tulcea, Vatra Dornei 








DM an de dureroase incer- | 1529 se ridicau la suma de 76 mil, 
intreg neamul românesc, | 777.429 îmi. 
păirimomiui Admtnistra- | IN TRANEILVANIA DE NORD, 
. papube enorme. 












Be mince i eumngtic ia IE: sia le a eX 
mc, în | EET Tita atac, IEEE, pentru uefa, a uneegăn|de prețuri în 
românească, terito- | siare de turcțiomare. 13.700 iza, fiz | dela 20 Decembrie 1940, 45 Comerţ 

preocupat incontinu | telegrutic, re sare, palorând | rătorii autorizați ai Regi cureşti, 
moaatre astfei câ au a. | 1514574055 ii,oație rado-telegra- | merciale Mixte pentru Aproyi-| Marii crese 
zionarea cu Carne a Capitalei | «de vite se pot 
piei pentru 
în vagoane &ă 
Deconta 


dia pe adresa in- 
săptămânale 
de Camera 
rie din Bu- 










şi economi 
esa direct Re- 
ri încărcate 
plecie. 
țiunilor se 
autorizate de 
tează și lichi 






Pentru pră 


şi orice alte 
informa ţiuni,. 


adresa: 


Bucureşti 
80, Abatorul 
















Rein Come-cial — ixtă Jertru 
cu Carne a Capit 
R 


E 
REMAC 
A 


c 
ba 










amensări 708 | rârmaa : 2.079 
ie, 1.082 cutii de | 1700 cireomacripții poștale 
192 locabitiţi rurale 


Ă telegrafice, pa Doniale și 581 aticii portale cu 
i Da irma din anul servyii de încvri Turul, 
bunătățiri aduse exploatării P. T. T. 


camere punerii în construcție i in- 
casare aparatelor DEDeRAre 














CUMPARA: 





ră Crăciun, organizată de Cercul ba- 
sarabenijor din Bucureşti 

Au fost prezenți la această mer- 
bare d-nii 1 'Purcan, comisar al gu- 
vernblui penizu refugiați, Pelivan cu 
d-na, Pan Halippa cu d-na, Grig. 
Cazaciu cu d-na, Şt, Ciobanu cu 
d-na, Gr. Filip Lupe proged, Cercu- 
dai, Ellicov secerat. meneral. Ghec- 
man Pântea, diacon Brighidău, Ser. 
fiu Rogca, Djana Teodor insir, leg. 


SUBSCRI 
PENTRU SINI 


fintaari în cadrul operei de asistenţă P, T.T, 


mteizați, în mama  reoentiilui 

e, aaa cnd de mA 3 
care nbpătuiți se 

ză 5 iarta zarrotiar, ca e da 





Ieri după masă în sala festivă a 
șeoalai primare Ciomică, a avut loc 
tradiționale serbare a Pumului de 


POMUL DE CRĂCIUN 
AL BASARABERILOR REFUGIAȚI 


Ajutorarea a 300 copii 


- — a 


stețea refugiaților ce-şi ser 
.|mul de Crăciun departe de 
lor. 


Cristea, prof, Căpăţână, pr. Iultu 

Pavel vice-preşed, C-tin Roşu, N.| Au urmat câteva recitări, corul 
Smochină, președintele românilor | Cercului executând apoi mal multe 
dim Moldova de peste Nistru, col. cântece printre care 

Adaimoviei fost deputat, prof. Şte- 








fânescu Birungaru cu d-na, ete. 
Serbarea a inceput cu intonarea 
imnulu: „Sfântă tnerețe legionară” 
de câtre corul careului. 
Camaradul G. Flip Lupu, preș, a 
rostit apoi o cuvântare arătând tii- 


După terminarea programului sa 
tăcut distribuirea de ajutoare 
tnbrăcăminte ln 300 ci 
Serbarea a luat șitrgit 
jumătate seara, 








































| SO; ze belit = 3 « Ș 

SO ji ij ți 3 3 ui 

LA i e (da eu i: i[e a 5 +] | | 
— O sp UETETE IT) = = study 
Bal, [MN = =aiiij 

d tu] E E SE a lu 
= ÎN la = ri 
ZE THR TUE EEE 
= ul Ei “ NI i ja îi NIEE PS 
Ea i lu dili ! = 5 
Z 2 Li suis “dle îi i = 

2 | i i 
Să z g Se ii Plai ih Ai 
i FNT iz itivlu li ji vii 








1 TH 
li ii Lai) n 


tari: UL 














jul d Ai | ÎI “j VA 


ij E pl 
ii iati isp: 
spal 















n) i îi 


i ii i i 


LA 


Ei 


SI ll 








E] ji 

ml: 

ji i ii “pl 
UITI M 4 4 


JI sl ji 
: ile hei) 


[ij Roll [LH n mea 


Mi i a HI fiu 


nui, i i i | i A 


ina 


LI] 
i Hit di li li LAN sibi 






e 


CRONICA EVENI 
DIN CURSU 


UL ca si POPITUI [mea se prăibasii i Apeeni, 
Imduletut anu! ce ral Rieculita. Simt Ti mAti 9 
ui an! ptatrii ata. [ERE Tau 
Hi româbe epro b 
War Dore 


si e parte 


A — D Glume 
torul Tnatitutului centre 
Mea a! Naliei, a comfereni 

Caroi | depre: 


de ai 

t la Fun, 
dajluzaa oare 
Taaelammulut”, zi 


jeltăţii tes! 
na for pri 
sa sortate dela Vena. Pomânia 

ea Di 

Erdeaza Unariei e parte din Traa- 
— Sub Morma unul chinib de pote 
Talia și Germania paranteză inte. 
Poe ieacitini i tevtolahilita. 
or fromtiare ale Pemâniei 
1 Saptamina 





nâreetază um apoi către ari te me. 
ie: legronare, 
nluȚCasitale si Brovieta mant în 





vai! Cin treducăterii 
ie Totti za a 
n! eo dmftae baie. — 
iati. | Comtitotia fin 28 Februarie 188 a 
îmi pumpendati, — Presogativelă 
mart traftate 






prin mârție rin care treeuse: 
tn ziua prmendentă. 
— Ceai arbiizuvilai dela Via nendantul 
man |ma. priza sooa din Trapaliv [i 
- | data see emâcatt 
sii a 
AdoTescu ceia 
vechezai în activitate şi iniltat le 
gradul de general de care de rm 








Luz: pause Gmazitan 
acart de plăti a fost | a, Carei 
je, cor ler poza”. 


Li 
da: mtimitai emapoli. | ste ros 
Cami, 4 







nitestație leg 







actiuni și 


umares le 
n Nine 
het 
x Sentia Carsi 


wor orfanira intreg 


gziee dida tis 


7 + Shiilor 





La Bă 








a mea botula! tu « 










de prima, au. 
ei prohib 1 empomul pri. cia îi at 
a ant 


| ao 
izia aeriazi Bo | prana emtaret 
sont ame ai 













să 
Li 


| 


ş 


i 





A 


= 


i 
PE zar 
îi 





am emarotat! fe 
(ice din TAN ati: arati 
si — fomtuetiorai 


ră 
Li 


LA 


ii 


tanaataru 





Post 
pr 
dela he 


sar 






em» 
ama pai 
[= 


d-laj Re | 
afirmă 
de a 

d 


uețtonarea 


erirmi- | 


ne trata | iza 
Di 


TELOR INTERN 
NULUI 1940 


mica au tasotit impresionantul cor= 


vb ie 


ia Diseriea SI. Ilie Gorzani 
Cana Verde. 
— La Alba Tulia sa 


eotasimndrai implinirea a î2 de ani 


dala Whirea Ardealului 


An 7 


d-aji Generali Antonescu, Maria Si- 
ma, general Via Aurel Dumiteaţ- 
eu şi comand. log. lila Colhon. 















lonară dela 6 Octombrie 1940 






1 despre asasinarea  Cipitanului 
lor și Decamviriior. 









tru ea! distal, an 











ap de tagionari & ple- 


mvitaţi de empazi 









adantului 



















+ Unare: | Miscării Lamlonare s'a făcut deschi 
dimea cursurilor goale! Politech 
a deeru- | Die 
muntaraa | „ — S'a redeschis caaa eactimal sia 
| dontesti | 
n Bm| 7. — Legiunarii Eugen Neeuiescu 


Aro deriu mer năprazate în- 
urun aceiaent de automobil 


Ziaru! „Cuvântul” publiei 











| Ihbe X0a07i 4 gvtermatat 


i Miicărti- Lomihnre reprezenta 
În ferite prihtena ate - 


Jai aproape în toată țara. 
Aj mu fost  compleci 
Bucureşti, mi! de iocutn 
grav avariate, Blocul 
13 etaje sa prăduțit 
ulda sute de locatari 
Panciu Y 


puatiite, ln 
je ag fos 


riou 






sani 
Buză 


vru 
An 


La i a avut joc 
a Urivarsități) to nailvazue 
fată d-nii Geneza! 





A 





ra Antonaten 4 ple 
Mpu=ând învitatiue 


mit 
ial 


Sima a fest 
alltulaj de 








4 —_D. ponerai Antomeseu a e 

lu Roma fimA îmtâmnimai de 

1 Munaniini, Ciano sd Bumvaroae 

» pazeema i 

4 — Ziarule 

m atulelage din 
res maluri 








4 tesval De 
Nas. privitor în 
n tie: 


renale 6 cncediare 
Priniran dectat-lege sf: 
urmarea 





morale meet în par 
Antenei sa 
pete în Capitală. vanini dela 





SR — fnia dea pub 
ecuniai prin care Cemigiunea 

tru remiaalea procmaiie paliiime 
a amânate” reviraimea proemalui 
Shania Căeianului 


] 





cureti tat | 





ata 


e! isprăvi 



















4 — Pe tametui coniverării par- 
mabo-tomâne se anunță realizarea 
unui plan decesal român 
— Homânia s rmtunoscut 
Maneitk ga. 
& —M 8 Regate vid. Gonaral 
Antannata au participa a un exe 
citiu a] trupelor pormane în apro= 
plarea. Târgorietel. 

— Un decret lege prevada pedeap- 
sa cu maria pentru raboliunile 
cu caracter militar 
8 — Sa prăbușit căpitanul aria- 







statul 




















mu 

18. — Sa dat subiizității decretul, 
lege privitor in dmlintaren brrala. 
io lucrători, funetionari part. 













dispus reprimiren în serți. 
turor funeționarilor cumea.. 
impui prinoant. 

— Contele da Cana Raja, oul 
miniam a) Spaniei ta bv 
d. Kioyahi Tautsui, mai 
alei, au prezentat M, 8, Romeiul ser. 
sorile lor da merwditare. 

Duni, nenma!ă anlemhitata, Conta 
le de Casa Rojaa, intoțit da perwi 
Daiul superior îl Iigaţiet apar 
ma dua la Caan Varde unde ta tn 
climat în fata sletitor Capitanulut, 
sie lat Mota si Marin. 

— A tneetat din 
2 — în palatuj 
va innugurat bazaral de 
pentru Crăcium a) Corpului Legiou 
aarelor. 

21. — D. Horta Sima a 


clu a jul 
diagi îti 
W%. -C 









vizat Di 


lucrările pen. 
rata Câmpina 





tru dublarea liniei 
Brașov, 
— Ta sala Dallca sia deschis baza- 





tor Puli Popescu, unul diutre cei [rul in folosul Cu armor de si 
pi imârăzneți şi prețuiti aviatori [ala Ajutorului Legtonar, 
noștri — Îm tentă iara, Ajutorul Legionar 
12 La Mormântul Eroulai Ne [a facoput să imparta air d 
euneseut a avut loc o mare manife- [clun pevoissilar. 
statie de snildaritaie națională or | 32, — Un comunicat si euvernulal 
imită de asociațiunile de fosti [anunţă că se va fate un racensi. 





— în Capitală a soșit savantul 
parmas Anat! Sieberg, celebru te 








atmoațetă cu totul 

sărdătorizea acestei 

rile da început a luptai studantagii 
pe tărim pailonaliat 
— S'a stima din viaţă proteare 

rul Nea Dumhreazu, presedintele 

Tinerimu Române” 

13 — Se amintă sporirea 
Ha de hrană a cetași) 
14 — 0 groaznică nenorocire s'a 
iatătuplai ln Lupeni. Apriaderaa pa 

„ID 











aloca 












| 






“azi 
. di 









| 

















mda gânsral i populației 

— Ziarele dia seria! zi publică 

tabloul aumalor îneasaia și ehaitiile 
1 de demnitarii fostului regiza (1030 
până la 1940: 
— In sala einematogratului Scala 
a avut loc serbarea îniâiului Por 
de Crieiun al Corpulul muncitorega 
legiodar. 

— In cartierul Dimăreata din aud. 
urbana Grivita mii! treița ridt. 
eată în memoria C 
cadorilor si Decemy 

23 — inirun cadru 








rmemesionant 
aqurat serbarea Pomului de 





ian oferiță de guvern În on 
Suveranului mi a reprezantanii= 
puterilor Axel, 
44. — Barcnu! Manfred von Rillin, 
aer a font momit minate qi fier. 
la Bucureşti tm locul d-lui 
'abriciua. 
— D. Horia Sima a vizitat Te 
1 Lugojul 
umteat al direetiu. 
F. R. armă 
începere miezyl 
uenă ralu 
cauza în 
1 de.anra. 


















"VRACIUL 


Eagieaii e zice că su făcut mari 
caitarale pria nneie părti 
sie Africei. Francezii tot sșa prin 
coloniile lor. Italienii tot. aallal prin 
In părțile băntuite. de 

aca Tie-Tze, 

de vampiri si de alte lighioane me. 
mari, aceste popoare an căuta! să 
şi să popularizeze și 

vorba romântilui 

albilor au 













un 
«i ni și imlteze 
Se povestește matlcl ce ispravă a fă- 
cui un vraci, sau doctor dai eri 
lor, eare a căutat să facă și clu 
dicimă. albă. Se ințelege că ace: 
luase seama ja multe fapte d'ale al- 
Bilor, și poale că laelesese și unele 
| mrocedeuri mal bine ca alli nesri 
Un aegru se infătiță sehiopătând 
vraciului. şi cum o îi varbit el, au 
mă pricep să spal, dar faptul cred 
că se poate povesti si că vorbele lo- 
omite de noi 
| Pictorul! Picierul!. 
| mearul 
| — Coe eu pictorul? îl întrebă vra- 
| tul. 
















wa vălta 


| — Ma doare. 
Coat 
Aa intrat spirite rele în se 
munchi!.. Cu două ceasuri mmainte 


ie pinale mă tea prin ei cb niște 
pamnale mevâzute.. Aşa dă ghialâl 
de mas în jos și de los la mu! 
Vraciul se meruată 
Al toi la pal acaptea.. 
Mindeă ziua era. 
Prea cald. Aa foi spirile ve 
ana să bea apă și le-ai supăral, dar 
4 ln scoalere 





De 





[] 
cele, eu jocurile imprejurul negrului 
emlea!; l-a tras de urechi, te aaa, de 



























PRICEPUT 


ameji cu niște fum de lerburi ştiute 
de și și când negral dormia buştean, 
ti tâle ptelorul stâng dela genunehi 
Arse apoi tăetura, îl legă si-l lăsă 
d se trezească. 

d se irezi, negrul văzu îngrozit 
Mpseste din piclor partea până 
manchi, Plânze, se văicări. dar 
al avu ca face Vraclul 1 dădu 
4ă și-l parai le coliba lui. 










a-i 
la 
nu 











- 
La vre-o lună după tilerea piei 
rului, negrul tar veai la vraci 
a-i 
— Unde numai am picior, ma mai 
simt nimic: lemnul cu care l-am la 
câtuși de pația 
| Du luase fn și 
| arsese jumătate și lot n'am simțit. 
| Spiritele ele s'au malat Însă în pb 
elor! cetălalt — int la penuneăi 
| si-au aezat colibala. 
| — Si scoatem și d'acalo 




















mit la mine, al scăpa! 
ŞI lar Îl dă negrului să fumeze 
nișia ierburi, adoarme și când se 
trezeşie, și pfelorul celalt (i lipsea 
dela genunchii. 
— Ah... Auleo!... Ca mi-at fheul? 
Sposesem că nu... ce-al Intelea? 
— Taci Tula. că scum durerile au 
vor. mal Ai în părțile tiat 
Ca era să facă negrul? A plecat 
vMicârindu-aa, acum În două sări 
+a două pleloare de lemn 












































Peste trei luni negrul veni lar— 
— Au funii, au fugit din pielaare, 
dar le simt în mălai: dar au vreau 
Cu ce asi mai 
mai mânca... le 








ipădui! vraciul: dar l-a dușlep- 
tare și brațul stâng |i lipsea. 












Ciu, vali... Se (eul, aia feuti. 
— Aglaei... In picioare am spiri: | pe omm Il strici lesne, că ve AIrică el 
tele E] în ri Ara Area ş -- singur, dar de dres. | drog 
ss gi În” | toare ansvele 
si prin seară vi prin ama întră sol-| “și se gămdi neamul: Vraci a (lei 
a i e mâini, lovegie poale | Aricațui după „can emana la teh 
, dar pleloarele mele și hemul mau, 
piatece și a ajuaa și E ama caen. vtr care le primeac, ch e 
ma Ip up infumurai. că a up penat, și mia 
Pieată zegrul maltaraii, faaadutad | fica! din la ata 
E) si aducă vraclului ua ai n aie aaa în mai ahuii 
Negroi 1! privi luna și! răsnunae 
Câteva pile sa mal atmţi ok 1 mesză oaăt abil. (n 
dureaga. fanta mite btea ae, cala Alin II Si! ÎN cap Supl me 
SE EL Ea Die ju E, em o mona i 
ana | d'sealn 
—— Spiriigle sau lulere bar În Di __ Lamăvia acolo... a mai vreau 





: sasa fat și sanul 
Se Boa 3 
= Da. Au verdele tn vaaduta | azi căi, ASPRA Ja 
copilot sein, Ga deă a și Acum o să ajungi acolo 








arti 
învie dar * rotraţ a Li 

=) Sica "Vaza Atunci 
E ta 


si, 
A iai 
1. per 





tot. și plia cu dia și pull lar 
Negrul placă în cârii și 'nieleae că 
pai de răl suni, ln 




















REVOLUȚIA. 
A 


Dirthereise | pricepere, d-ra 


(n) 
a fost si este întemelată în-l Ti te osia 
teraerea „olita stie path na rana Pi ti 
con |speclal «i 

eniita de Stat, dr îriră maj mult ca oricând, mila 


fireste, ar [o aberaţie erimi-[ eurile de pază și ordine interiă 40 
încurajeze cer imparioa te, ciloi pe 

EA al pl a cetățenii pista mai mint elemeni 
subversive, trândavii al ari pese 
euitori! în apă turbure pi binari, 
Denceca Institutia Insărcinată cu 
paza vieti. ayutulut, sănătății și a 
ordinei Li fă Se Ai i edi 
permanență să fe Ja inăltimen che= 
mării, să fie imerwu trează, viellantă 
si, mij ales să o i aj noapte la 
post. Numa! când poliția veghează, 
mvutul cetăteannlul esta Dus JA n- 
dport, cn și viața și anâtaten m 
Pentru cesta se cor conduoă= 
tori cu minte limpede si colnboru= 
tari lei! și cinstiti. Abal mmitate do 
vederi și conluemre între diversele 
cit, clei mdnrnie sa inu mAxuri 
bune, dacă mibalternii nu le exe 

cută, 


Când aportul funetiomenză bine 
d i dei a] sunt mulțumiți și recu- 
noscâtori, 

Prin instaumrea Statului Naţio- Or. 


Activitatea Poliţiei 


Servtetul eooiale din pre- | ca efect dercop 
Peetura e neutra pentru a | eați, su 
executa 'plerul 2 


Statului Legionar, a fost organizat | etoile 
în mai mite secțiuni având la ba- 
3A diviziunea muncii pa teren înfor- 
mativ și Ă 
Secțiunile axtfe! orpantzate, cu 
fost puse dela inceput sub condupe- 
Tea  elementeloe de concențiuna 
mouă, recrutate din cei mai destol- 
Nici legionari, 
efii leplonari da îndată ca N vau 
pietate eondiearea serviciilor 
importante din acest mare orpa- 
mism, au (noeput sd studieze pro- 
Te de tuoru tn legătură cu a= 
ile 


memiialnţ 
Bomnnlă 
Unice 
prefectura pol 
DU ara trei 
plien pe ca 
ja 40 lei până, 
portanta corexii 
tatorul ui 

Un nu 


BP) variau 








si elimina spiritul, legionar 
i mari instituții consti „Masă 

tatului, cereri, 4 

În Radu i 

„Bune v 

[E 

birou de 

3 Be miu 


3 Sa rola 


compusă 
centrale 


Polițin 











și murtarăă 
Organele pai 
dând la are: 


wiotimă la 
Chiriac. 
Sarvictu 
format dim ti 
subpereră cara 
nifestațiuni și 
toate pietele da 
rele industriale 
tru a pr-voca şi 
Infla muncitor mă 
rităble să miti 
presive ri ei să 
stare de tuerurți 
A mai fost di 
zale care ae 


icepții înve-! 
că pot opri Rapidul fatali- 
istorice cu sioturile umerilor! 
ler de nigmel! 


rihărirea nor 
met si sinuranței interne a Statu- 
Ti 


eri 


E Incashu 
a cttăteni dându- 
Pe, 15 Mala fina 


ortala din pra- 


uterea advermrului prin identiien- 
rea organizatiilor care lucrează In 
subminaren Statului, în special cela 
car! urmărese răsturnarea ordine! 
sociale. 


Serbietul politie, soctale a omerat 
aproape iinie razii prin cariere, 
în vederea atârpirei clandestints- 
mului acelor cari se șustraa den 


D controlul mutoritătilor,  atârpirea ordine p 


AT (Urmare din pagina l-a) permenului mibversto cari au avut iei. 


"AA PEPE 
Lepezinlal, Renas. ln [şi verii eu o cagecitate «aka Activitatea Poliţiei 
lucăteaze trălaa iuciterică. Dar siricui sac ca Rare 
Da ete romantic, analitic, metodie, 
po un alt plan de cunoa: | DIO 
imite rasei latine care 
Buia ut 
ni 
Interior. Slav!) dizapotri. | 1 


Capitalei, 8 jăcut 


DESTINUL VEACULUI 





ua familiei. 













d 


Nr 
poshiitate de b 





ete., ie | tomobilăi Burci lemti, 


dică toți et cari se altuiată în ajura | gu-i-sei 
jeg. 


Putorită aparatului special pre- 
gătit ad personudului poliției judi- 
clare, căreia 1 a tnfintat 


mitat. 





Dării prin descoperirile continui ce 
Le [ir Prâratti oride mişcare n 










acela 





e 
i 
ui 





dibuiyi că o rapiditate uimitoare, 
Deradăi E aber de maj sus 
iu seriaarile de Telicițări telina 
sei de politii trăia, poliței 


cate 
cu 


e 
g 






i 






: 
3 


i 
i 


ii 


rmare din 


moldovene, dovesindu 
smeri/ielu și tubine de 
demni de onoru- 
r pocucat, a adus 

Au urmat boert 


râdaze, btortu 
eapană tristă. tungă 
tnatute, N'ai anul, 
st sclipiri apr: 

marulă, Boa 











Dle după im- 
casurile sollcţ. 








a o anohotă 
jcoantă petiție 
EI vâmânea rară 
prin dame 
Junte 






Capital| vata 
darele servicii 


ete. fle= 
ă de un 












mat sua. at but das 





ndatea da tratg- 
anettunilor tutus 
nr: oi logiloe și dis= 
piu de cart nu se Ma 
1eoarece unit com» 
au pusi la adăpostul 


nal, stă în faphul 
reme un are 
uta intre 7-18 
carnat costă 









condua de 
mult tact pi 


IPÂNESC HAI 


stând în pormanen= 
fă 1 dispoziția pnbitoutui 


CONTROLUL STRAINI- 
LOR 


a 
de eu supra; 
ea tututor trata A 
Ditaji, atăt di punat de vedere ai 
Obilgațlunilor pe cari acostia 1 aa 
faţă de lege căt și din punrt de ve. 
store al ordinei 


















Problema uj 
complleat prin 
refuzlațițar. polit 
prareghiați spre 
triva Sikuranțet 

In decursul anului au fost con. 
damnați 1101 străini, cari au con. 
travenit legilor. 


Astăzi me artă bn 
mâr de 11.160 de 
poarte și anume: 
Tieant 45, argentini 
braaliteni 1, bulrari 14%, cehi 
canud'eni 6, chilleni 2, ohinezi 13, 
danez! 18, egipteni 4, elvețieni 301. 
englezi 128, estonleni 5, fintander! 2. 
francezi 365, Iramleni 160, italend 
1270, țuzosiavi 430, japoneai 
toni 12, tibanezi 1, ltuanleni 


Wusilor străini ma 
obligația de az a 
lei cari trebuese i 
8 nu unelti impo, 
Statului. 


ta 
Bien! 1, olandezi 30, palestinteni 4, 
pnloneri 1, San.Satvador 1, slovaci 
28, spanioli 03. suedezi 18, ture 205, 
unguri 333. Venezuela 1, armeni BAG, 
Tusi.Nansen 556, potonezi.refurtați 
803 și alţi strămi 1112, totay 11.160 
pan portari. 

Până acum au depus cereri pentru 
vevizulrea termenului de prelungi. 
Tea șederii in țară, tm număr de 
mere mii străini. Deasemenea ar. 
meară a se solutiona problema re. 
fuziațilar străm! și a celor eu pa 





într'o stare de provtzorat de câțiva 
ani. 


SERVICIUL DE MORA- 
VURI 


Problema prostitutiei, rare preo- 
-[eupă atenția oflelanității de multi 
ani de zile, ati este ve punctul 
de a fi innfârzit rezolvată. 
Dela data de 7 Septembrie până 
acum, du fost arestate 2752 de pro- 
stituata, dintre cart 412 au fost în- 
temate în spital find bolnave: 115 
prostituate cindestine au fost re- 
| dinte înznilitlor inc 925 nu fost tri- 
mise judecfitariel comitravenHonala, 

An fost inchise patru case de in- 
thlniri și trei case de toleranță din 
Crucea de piatră Sa fhcnt-un con- 
trol rizuros la băile publice unde 
An desființat prestituțin. Ca măsuri 





si siguranței Statu. |€ 


xemburghezi 4, Nioaragua Î, norve. | 


vapoare Dr. Nansen. cari se aftă |stârpi 


sit 
de bo 


festulătonre 
mnlt mami în 
nn, lăsa impresia 
losim de su 
vom măi 
Tipiairi, 


Tai 
să 


i) 





area Iu pIdA/ 
care 


aurul cu 

merus nuj 
curaj! să ineeni 
n rezolvat probl 
niv, 


fu 








a de ani de aie şi 

artidele politia nm fost 

Stare să o renlizeza, NI se 

name ras clasa” 

lua”, sar AA Et ant 
ui 

a integral 


Ted do morte 
fi soentite î 


- 
tm 
AO trecut mama treț înmi și jema 
iama 
ia ci ar motta 
le că ar 

tr up răstimp et 


Ep 
time 


[i 
nd estitomițui, corel 


aceste | 


der! 





Inceputul acestui un scolar a 
cale 


cu una din 


500 de ahaol 
rin 1025, au feat 


Mineri 


Concomitent 
ministerul edu 
ceput să la o 
botăriri 
lui înțeli 
lar 


9 seami 
fost is nume 

Dar mai presus 
a introdus an spl 
I cluburilor 
tnvăj 





Politică din șenală a 
sit. o. realitate. 

In Înrătământal 
fot așa zisa. „plasă 





de viitor anronint nu rămas: desti- 
întarea prostitutiei din cartierul 
Crmera de nintrii d muhnren întrun 
cartier mârgina» și infintarea la» 
Kârelor de muncă pentru fermele 
ari nu vor să mumeenscă, 

Dj fruntea necatul srvtetn se află 





astăzi msneetoru Line. care este 
bine intentiemnt si depime mută 
enenele pentr n MArpl această pla- 
pă care face mvapii. 


* 


ii favariti monopoti= 
masini din den 


proprietarii de ma- 

Indrep- | mentelor, oricât de grave ar Da fost 
da au 
eliberân- 
e provizorii de con 


Mânăstirea din Pe'samo 
distrusă de fac 













Acum 35 ude anl, mânăstirea „mul 
font pustiită de foc tot In noaplea de 
Crăciu 





DUCII 


pagina l-a) 


unul popor; un ulzionar uriaz,. an 
spirit de 0 adânolme rară, dat pe 
vera personalității sale —— ohiae dand 
moarte — ta culeal ln pământ. 
Camarasi ! iN mândri de opera 
onasteă fiti demni de ta! Fiti tari 
si du pă tăsați pradă «telielitor: pute 
rii, ct mai bine cunnaateli-s durerea, 
Na alăbiți frânele. reztatanței mara. 
de. nur m nvolegiti ab Mrâlueirua 
perapeetivetar ee. 


în 


fai 
solul 


vă, și, 
îi 
me ulita 
fenuri de ctâ 
sfinte eu dana 
nu por male 


8040 zile. 


Calinp, care 
Onze, inta tea 


sr, 
de 


Numărul de avar 4 
Cehu solar 18. 
Litera domir cală 
Data Sfintelor 


3 19 ani 


E. 


Acest calendar n fonț 


Wa. 
adus cva 
Catena 


prin 


calendarul 
reugind 
tată să 
cel 


385 aie 


nunti. beri 
Pui 





















LULLĂ i 






venti normaligti, din se 
numiți în 
mânt, scăzând astfel numărul jeelar 
cari, de anţ de zile, 
să Li se dea înt-ebul 
care n fost pregătiţi. 
cn acesle nwmiri, 
leației nuționale 
CA a 8 importante 
pentra combaterea. oraaj 
lectual. Prin penalonarea ce- 
luna! la limita de vârstă 
vea cumulalui s'au putul” creia 
A de locuri libere In 
rogi licențiaţi. 
de toate acestea 
rit nau În șeoală. 
litlee, cara p- 
aparține ax- 







lar 
















ni în 
font chemaţi 


m devotați învăță- 
deziderat. de 


ui eu opt ela: 


desvoltare ne 


1 mod ficat acul 


i 
eră 


lonar 


Invăţă. 
leaptă 
Ințatea pentru 


In 


prin 
<aro au 


a „se: alun; 
devenit, ta 


Ueea) s's! degiin. 
de acas 


revenindu-sa- la slalet 
se. Sa dat o deosebită 





[i] 
n- 





tribairea 
seaalele 

ate mil 
“a ținut 
mii In 
doilea 
ehidar pr 
slavilnr ca 
Ieaonari 

prezinte In 


n- 





lor 
aput mnrea 
tă sta r 
cât o um, 
simplu 












E [ten romnem 
de plasare 
Lăsând ta o 
rabile, ntleneop 
mandărea club 
fait criteria d 
venit_3 vreme 
misterul educuț 
Moni  entoisț 
mal de + 
Tăţilor + 
Cercetare a act 
miințitlee a tiera, 
universitari. Rea 
| [cute tn curând 
mata. 

Nam putea înct 
nira despre efec! 
dențimel, In afari 
date Intzto. mai 
trecut, allele trecu 
conducă 
destinat un fond 
pentru  cărninele 
altare. A font un 
prelat. de sinudev 
marea ui valoar 


. 

Am Pogirnt în râr 
Mnfăptuizile  minisi 
naționale în cele : 
tate În regim legior 
te le-am omis. Vor 
dacă nctivtațea acea 
rea mai categoric 
munca priceputi 
ducătarilor de astaz 
mânești, 


GENERALUL DE 
A SOSIT LA en 


i tă 
Siria si Liban, a zc= 
Imat în primire uz: 


] 


























































































măvară ln 21 Martie ș 


fel să nu ae schimbe 


vali 





MD m, 10 a (400 do a 
Sunt cu tro| elle 


A00 au să ae suprim, 
lua după caouluy hu 
Binuea annlw 


ea 


ui Sinod delu N 
Sh Pxat anu de Je 










de au luleni) 
Pe Viitor a hotărit 









topi 


Asi valoarea au 


Calculată ln ps n 








Legislaţia leg 


Primatal punctului de vedere etic, etnic 


- 


A 


fa il ţ 
HI | 
i 

ij 


În 


LU 
i 


i! 






mdaei'o. | Yi t casei este! 
L Ano |desiui de restrânsă dep cizație 
=0astră geografică, ia core se odcogă | 

de carbarant ce evem în 




















| Pa = i =na [tza pe calea rezsiși: 
|tze n tom înaă foaru 1 mârird | tezeee meschine particulare se apa 
mait traficur tran > esa. 
ITORPILOARE „DE BU.  Canânettorua Statuie e firma 
ZUNAR: |eategorie, să se dea toată aiaziia 


embrier Legatizi | ULTIMELE VAPOARE 
- FL ROMANEȘTI ŞI-AU SUS. 


Mmuiiate drepturile awmraii L-ai n meze= ei o| 
car! sfidas manea și eărăcia ; de sase soare. ca pe vasul semâzese Peleg 
a ar 2 


i ama de temută încât: că ar 

a "i aaraaa oea 2 NOUL REGIM INTERNA- 
e e „noii d A As cas ŢIONAL AL DUNARII 
. aL Ia ore ințeleperi dmtre 


a înfipte 
Dă | 












C ADA ca făcut mslt sâm= aia i 
ge râu mer; sulina Mehomet si 
+ după 










1598), să pre/ecă Ungaria în pam-| 

Pe micende|s4-. eve de mai bine de 270 ie 
stari ami cecee mu re întAmgi 

acuta | ap ra, 


mas 


canteă mita — dela 5-a 






















mega 2 m membra fometiomarul tare pri jan tatea B 
papei fola 5-4 ani pertra sa a des» | pia” a sai rac a-| Această comisie își pa întinde au- 
că silorul m0fră «e Și pelnalui de ma „Biesah |torisatea dela garde Damâru Pâxă 
praz _ . | de Genoainy”, i de un 0ud-(,. rate î 
pipiieioa a: Cu toc mrmgrezul teme. mame că = ha 


i) 
rii 
| 

și 


_ |dmoea are me intregime e: | 
- aaa ai caise ai parai | DEEVOLTAREA MARI- | (27. 
NARA [ice de mi 2 reia a me maia] NEI COMERCIALE = 
samd Situl! Lemir- ar. ca să se des- Odată va tmlințarea Statuia! le. 
felemensct marimbrie gimar se desetide ex larg erizm! 
2 za « p 1] morimet meaatre comerciale. Coca. | mtmie co 
îmematitinm! în moni me-lcăterul Statalai d Cemarei: Aso. 
mmmmia, izteenifizama mese, a dat diaponiții vubmeerela. | 





: 
j 
i 





i 
Li 


ji! 
Lit 
| 


i 





jas 
Li 
Îi 
il] 





i 
| 
| 
| 


nporetă cr 


îi 


| eat 
| vmtmin de dirmeie eta 
des | Mai aul decrete leg, 


PRI! 
ii ei 


Mih 
1; 


mie imena vioaie ecmtmime e 
| ma remidemtelee matale re 


ii 
ii 


| mmmmtă intari. economiile — bmuetare 
Pa |oa e upurnrea frmaltiithae Dire 
| ormea eu mami pet îi comentate de 
mar miez 


iii 
(] 





Li 
i 









DELA Cc. + 


TRENURILE DE CĂLĂTORI RĂMASE N CRC 


+ DELA 1 IANUARIE 194; 
Trenuri speciale pentru şcola' 











E surprinzăte 







cât de mult ajută Ga» 
lăturarea migrenai şi alto 
Cine a încercat Garda» = 
priul său organism, e 

de perfecta sa afica: 

















Miamdnteie de rampei patut, 
sa ce Petarere mie de dreeba- 
ma preeeală C PF. R peniră îraa- 
pertartie aensimiseratim Pai met- 
i Legemar, ame viabile pănă în 
N Decese, înd încen: de data se 
ua vanaprrralni in destinație 

Transporter aspataie apă 
data de Îi Decembrie se me înce 

















LA 
Li 






Șă 
Î 





| 


i; 
ln) Fri ME! tei | 


4] 
Li 





+ 
i 








Ticenal dn pemaane Ida ce mremdate pe însă de camete 
arma fim Timimara în ara 338 si (de Menittate ahomameate certf- 
durea în Ieeertai Naomi îm m: cate ete. en rubucere ce PERDĂ sa 
= Sa târă piată ae ste mepanmaţi 













| 





Trezzi de perwaaze ERID 
ma din Rucaresei Ne 














Treazi de permaze SE 003 










NINA Mm e ma A SI a DER smeira 











At: 


Bucureşti Nord—V> 






Eta în Dă = 
Trenul de mesa ÎN aia 
d îns: în ora IND si ceia în 


| => = 
INAUGURIREA UNU SAT 2 
IDE PLZCARI IŢĂLIENI = SE 
CONSTRUIT IN CÂTEVA LUNI - =! 


E. 
Di Muti 





























FETITA 
li 


If 


preceden! m teatrul nos de revmară 


J TĂNASE 


| Agero 


e ee T La Brie 






| 





lare Miereur: 1 lanuarie, JQ04, 
DUNINECA.— 





"N 









aa 


| 
i 


| 


: 
i 
4 


4) 
| 
i 
i 


i 
i 


La 


cari mieună prin cărttumi n 
d îi =, intane- 


: 
] 


î 
i 


i, 
22ș! 
HIEE 


lor, pungașii de buzunare in desrăi. 
tă dibăcia vuțelii de mână, polițișis | 
apei rămân uimiți când descopere | 
măestria cu care „lucrează“ haima- 
nalețe. 


ji 
BEA 
Er Ez 


„5 


ul 
ai la Mandra- 


II 


cei telafonașe 
pac biata fe: 


ad 
(li 


Alcătuirea veche  polițieneaseă îi 
cunoştea pe mulți dintre ci. Le știa| 
culcuzurile și când se întâmpla vre-o | 
pungâșie mai decehiată N lua „ca 


ui 

: 

i 
lui 









i 
i 
ii 
i 

îi 


a 
] 
£ 





rii 


“svănte, age- | tă de a iipi ziinice, din oală“. Cu obrăznieie nema:porie 
por. toarei ră; DItă, glumind cu anchetatorii, nu 
ma obișnuită cu literă așteptau prea multe „rurâminți” 


Î 


i 
i 


mârturiseau ehiar dela inceput fi 





p 







raului, 
ABE [ie câiee „o săte ara tute mu se pe- | tele 
= a autabe= | și adrese. între acesta . a: 
Aaa 8 ip ri și sate Diletanţii 


i 
i 


Tagma pungaților și a spăroito 
rilor a fost alcătuită dapă regula- 
mentele stabilite in „Bomb 
ed la locul de intdinire. Novi 
trundeau greu in asemenra „. 
pă”. Pentru  îdmitere se cerea un 
“| examen grea ge trecut. Cel diniai 
cerlifieal valabil era biletul de eli- 


iai 
N 








a 


și 


i 
i 


tă pentru celelal- 
alătură Și fac po- E rile, pline 


i 


pă 





















oa berare din pușcă 
000 Prin urmare 
toate putea_ră 
Şi — pe ze i: = 
tr centi, 
cutremure, 
A DE 
Veniţi Strada Sfântal 
Nicolae IL. ele se shate în! 


— A „en Sinucidere ca 
Wiaţă unu! rând, se în nonățue, e eltentai de cate ai. industrie iși sporeşte Aa pi manga 
i ei 


si Sunt și destul cititori e 
ul ferchesulț În tre- manație de isaăi ae e 
„ia loc intro (atițudine, Sau dei ea- 
care con- [re nu acceptă decăţ un anamit star. | de picae. 
“4 
lupă alfabet, Jocul ce 


D= Anul militar românesc 1940 








la alta — fie- 





MIHAIL SPULBEREANU 
autorul unui furt de bijuterii în va- 








Primei sunt aduși in arestul poli- | ve 





i |de „Inspeeţii= 


AMPLĂRI VRUTE ŞI NEVRUTE, 
ETRECUTE INTR'UN AN“... 









lanţ. Lăut 


nicie infiripau la repezeală 

strumele cobiei afumate 

bortagalui pușeăriaș: 
„Toată lumea m sârb 
Numai Fane Mm 'nch 
hoţiilor 


tâptutrea furtului și polția a pusi 
mâna pe e! ln Ploești 


; | autorii mat multor furturi cu spar- 
peri 


VANATOR DE ZESTRE 
ŞI OFIȚER DE OCAZIE 


mai deochiate. 

Eserocut Anton Brebenesca și-a 
ticluit o legitimație de „chestor de 
poliție“ — niei mai mult. nici mal 
puțin ! Mergea de-adreptul la țintă. 
Ba chiar şi-a tipăriţ delezație cu pe- 


| | ceţi și documente. având „atribuții“ |! 
„ordin finanelar“ 
pe întreaga țară. cu drept de călă-| 


de 
torie gratuită pe O. FR. 
nDOMNUL DOCTOR“ 
esor, doctar şi inginer — toate 
Ton Părioe sia aptat 
că poate pro- 
d şi-a ales 











dovărășie celui | Anul ce-a trecut a adus o 
A leristă In Istoria Armatei 

4 Armata 

mari ni 


tea ideti 


i prin 
prăsese nah 
riților, 
ini ut 
telege 
tragică 
acestor 
a 






loare de șase milioane lei. a fost a- 
restat de poliția Capitalei în 
Ploeşti 










naționale, ideii 
ha 


dere ale Armatei, ale | cazuri 
ind se va 


= ded 

ca mai in vină. 
nergamăratu 

da Greu să le pătran:i toate tai- 
nete. 
La numărul „cunosculilor” se a 
daugii pleava diletanților. 
lată un caz petrecut la 26 Qetom- 


A 
ți. se 
ana inc mă 
a amului 1940. Semnatarul 
nailon aie ae 










a dat 
mit che. 
DşiI 


caldară. 
tumeri. 


Servitoarea Tereza Ardeleanu 
tovărăție cu fratele ei 

Bănuţ Ghtorghe — plănui, 
stăpânei, Momentul s'a arătat prick 
nic; în vreme ce lipsea de acasă stă- 
pâna, au strâns toate Bliute 
casetă cu 30.000 lei. 
Spre a indepirta orice bănuială, 


In 


L=ă 
de şpalt, Ca av aţiile viboare În fața 
. , 30 numai nSfinuj şi armatei, mm interesa. reacţiuni mai 
urnezită se ia ce 


A, mai bibe „Inven- 
țin”, se sgârie pe obraz și se vop 
segie pe toată fala cu sânge prose 
pât 
Tovarășul a ridicat valorile și dus 
ție —|a fost 
u. Fireste adevăruj a cșit 14 lumină, 
complicele n fost prins și valorile 
redate păgubașei, Numai  borfașii, 













ribuit la o astfel de 
prin | picloare, eşi.ror de 

ori, Greu de bănuit, ȘI 
crezut. 

arj- | Sufletul leglonar nu are înțelegere 
pentru asemenea bube ale societății. 
Ele trebuese tratate cu flerul rom 
— orlunde War afla. 


JURNAL „DE BORD” 


La 2 lanuazie 1940 brigada IV-a 
acti. | deaopere arestează 


id onoarei armatei române -j 
e ie [prea ptilin față de iriumful fina! a gale 
d a 


iba 
a 
1 mil 


la cântigat 


concernul ilie și 


meritau În 
anului 1940, dubai cu 
o i elemeniară că datorin 






şi 
paluleii fnţă de aramată era să-l pu j- na PE parerii Deore 
nă acestea spre rezolvare probleme [ioni clar se |iaviet și Bitaa lei ae 
simple, 20 | arii Purtulut 


sume! de 100.000 iei de 
la d. Origore Hostenau în intrarea 


Oemeta. i 
"Tot la 3 Ianuarie — vezi bine, du- 

pâlătuci | pa sărbătorile revelionului — sunt 

ma E ral bee cart tu Ata 

latul de | ei anu cari au 

marile bu-|iei dea d.na Anastasia Rădulescu 
trabai 


tut. | din strada Labirint 138. 

ii ma fost . 

moș | La 19 Ianuarie intră Ja rând mmâr- 
M Tie Ech' 


cum s'au desfigurat u badaurul 

anului 1939, odală cu 

| llrea Cehoslovaciei apol + 
se vedea form! 









, dela 
, rau 









Probe, pati , 
dine, . pebruarie au fos! arestaţi 
î pri spitiăi Bavalnea Aug e Vaii 
Ss saca cea nl 
a 8 tu! 
ni [ip Aa A ERE 
ra de valoare, 
. 
, ia Moveglu |iMar- E i 3 
3 a toat „Cu 
fu ie aere ETIela osia periei Cojocacu Ion 
+ | ini 2 „1940 [its tâmbuţă de 21 ani care mai su- 
ra tata: aa | Le oamnare de 3 Iubi! peniru 
, intereselor Sas teaată. și tere . 
, pir pi 1 8 Decembrie, Spulbercanu 
ii |_ana a ret apa 
i, ' jma | pete increderea unei doanine cârela 
rue [Pa “prăda: Siutariue în ,valre 


de Cta emnel alle au trecut dela 





k 


i 


pe indivtaii | 






toare. Csi cart nu pot fi oameni, nu 
au ce căuta în rându, csmenilor. Dar 
nici! ja inchiscare unde se găsesc 
aţi păcătoşi cari se mai 
ta. dacă i! se arată cărăr 
și ale munel!, 


VEAC DE AȚĂ SUBŢIRE 










































a Do ELE i ie en 














ȘI altele. mereu altele. Cari de cari |, 













SE SCUDUE PAMANTUL 
DIN ADANCURI 





Din arene pribitre an seâoat 
dlomr 42 persnane care loezta în 6 





Tarte de himertei, acoperim da 
3, stan farămițat ca pulberea dr 





| 
| 
Panete, ș 
pământ 
Focsani, 


podzariilor 
tata 
Teenei 


Tina 


sora 





a dăpostire, 


SLAVĂ ȚIE DOAMNE 


Anul tntămpIăfiăt sa, = = 
în donă: până [A rerolația ai 


ră încărcat de putreziciune 
trău; de-atunzi incolo — ax [i 
mină pentra cei cari sa ochi de vă- 
zat și urechi de auzit, 

Au vrut Tăriila Cereşti ca după 
pedeapsa crâncenă să vie popas de 
credință şi mântuire, Zilele si săpe 
tâmânile cari sau scurs an arătat 


raze de soare, toamnă cpldă și în- 
delangată pentra întemeierea gos- 


= 


















n- | podăriilar abtrase. 


Ațataral Legianar a taptat aprto: 
A dat una dintre marile bătăli 
Cuvântul Comandantului a fost 


| înțeles și ascnltat. 


_Peste merotul de ert se asterne 
omătul alb ca nâde Primăverii 
care va veni — fără imdoială. 

Alţi oameni. alte vremuri 
Matei 































Cu Steaua 


n 
ii 








940 ANUL HOTĂRÂTOR AL RAZE 


Ei 


ja) Mi 


Li 


i 


iba 


nat; 


| | 


ji 


Tu: l 


Îi 


Li 


cae a lea 


dal 


"stay 


(RL 


d ji 
] 
tii 


Y 


| 


Alu 


TEITUMILIn 








ul | 


(tu 
păi 


li 





Mie 


HU 
sl 
ăi 


UI 


EU, 


lrueitar si 


lui i 


IN ij 
ul ii 


i] 


ia îi 


ji li 





TI! 
1354 


pa ŢI 


A [LE pr 


I 
iii 


i “i 


4 UI, 


ui Fiii 
gel 


ua 


FIR 
ji j 


1 | li FȚ 
i 
iii Aa 


| 
i 


li iuli! 
[i i pi piu ij Vl 


| ini 


Ii 





Ii 


ali ui LL Lu 














E 
Pi 


L TRIPARTIT 


războiul din Pi 
obțină controlul oce i setat sei 
1ore emisfera noastră. Pe 


RAPORTURI 
CAN LE AMERI- 


i! 


rita- 
veci- 


După ce sa referit ta 


Monroe, doctrina 


preşedintele a deci 
Intre Sioiele Unite și Marea 8 
raj 
relee porturi de bună 


cea mai 
trune în Atlonrie. Dacă trad îr0eă 
Britanie or fi înfrântă, puterile Azei 
ar controla Europa, Arlai Africa și 
Australia, precum și mările, așa în- 
cât Statele Unite ar trăi intro 
de amenințare continuă, atât în do- 
domeniul 


și | mentul economie, cât și în 















le tendintele de do- 

tor puteri și decla- 

x rile lor nu se vor 
la niciodată cu lumea 
alte cuzinte, pute- 
a câ mu poate să 
până In urmă, între fi- 
uvernare şi a moa- 





Mu au miri drepha | 
epriline cuvinte de | 
Btua când vo erista 
de a renunța la orice 





militar. 


Pentra a puteo suprantețn? tnira 
asemenea lume ar trebui să ne pre- 
facem în mod permanent intro pn- 
tere militaristă. intemeiata pe o e- 
ennomie de războin. 

Acelor cari cred că oceanele mai 
constitne o securitate le spun că ele 
na mai sani atâr de largi ca pe bre- 
men navelor en pânză. Chiar de pe 
acum posedăm avioane tare pot 
shuro din Statele Unite în Marea 
Britanie și Inapoi, Jhră a se alimen- 
Ta en carburanți, 

In eursu! ultimei săptămâni, ma: 
meroast persane mi-au comunicat 
ee ar dori să declar In axtă seară. A- 





hiptă cu China. 
care cred că răz 
Opa si din Asia m! 
este de un interes 
A ca ațâtători, în 


diile ce există 


la (rebme sf afirm, 
ejdie în fața mnastră. | 
seăpa de prime). | 
tamă, întrfind în pal și! 


lapona. 
țisat apa! sitna 
n fost ocupate și 2 
pei) este temeiul ce 

= le 
politica pe care a 
i placul cai mal | 
ni și speranta cea 
pace mondială în 


primejdiile ce 
ma Siniele Uniie 
sar păstra ani- 
a decn- 
și mem combi. 
mi For putea miesora 
' [ta de a enmti 
care si-am fixal-n. 
i mpa! părerea 
rea o pri 
d i si stop 
ice. După o 
erilor totalitare 






x 













iilor 


de prezem si 
american că sun! 


pronpe toale. pian exprimat dorința 
de a azi oenrul. pricâ! de arabă 
af Total, - or te 

care exprimă atlindinea unei. mici, 
minnrilă|l. ee nm prea să pă 
mă nimic rân. deși șite, în fundal 
snficiniui că râul exiită. ml-a ceru! 
ram nrmălnarele: „VA ram, dam- 
nule Presedinte, mn ne  înfricogaţi, 
comun!cânda-ne fapte”. 


pentru  Statele-Unite 


ferea &e Dtel, minereu, petro! și alte 
furnituri în Germania de către ve- 
ctmii ei! mu comstitue un act potrte= 
mic meutranitățăi. 

Autorul pentru Marea Brtante nu 
este o chesftune de sentiment, ct de 
paiiitcă miltară realistă, imteme- 
inta pe părerea ezperților noștri 
pe ac apoi de pro- 
Ora 1 ma otupat e pri 
bleme de ordin intern, făcând apel 
la ce! interesați să se Pună în slufba 


Papnie. | și vapoarele vor leşi din uzini, vom 


sinre |războtu, 




























AREA BRITANIE AR. FI INFRÂNTĂ COMUNI 
E UNITE AR TRĂI INTR'O STARE! PRIN CA 
MENINŢARE CONTINUĂ 


arat președintele Roosevelt in discursul 
pronunțat Duminică la Radio 


unei sporirii a te- 
rai «e tr produoției de mate. 

u trebue să ne temem, a addu- 
pat preşedintele Roosevelt, de con- 
secințele viitoare ale unu! excedent 
de ubilaj îndustrial. Dispunem de 
oameni de elemente technica, de 
capitaluri și mai presus de tonte, 
voință, pentru a realiza programul 
mostru de inarmare. 


Pe măsură ce avioanele, tunurile 


stabili modul de intrebuințare, par- 
tea ce va Ţi trimisă în străinătate 
şi cea care va irebui păstrată pen- 
tru noastre militare. Trebue 
să îterăh cu a&eeați hotărire și cu 
acelaș spirit de sacrițiciu de care 
am dat dovadă, dacă am ji în 


OPTIMISM 


Examinând apoi ansele de răz: 
boi, preşedintele Roosevelt a decla- 
rat că optimiâmul său se întemeln- 
ză pe cele mai noui şi bune infor 
maţii. 

Nu am aven nici o seuză deo fi 
defetişti. Avem tonte motivele să 
sperăm. 

Am convingerea adâncă că pope- 
rul american este hotărit a înce u- 
cum o sforțare mai puternică decât 
mricând spre a spori producţiunea 
noastră de material de npărare și a 
înlătura astfe! orice amenințare 

In calitatea de presedinte al Sintea 
1or Unita cer acenstă storțare nnțio- 
AL O cer în numele ncestel nn. 
tiuni pe cara o iubim. n cinstim si 
pe care suntera mândri că avem pri- 
wilmpinl de n n servi. Fac Apei In 
piparu) mastrii cu a încredere mheh; 
Wilă eă cmim noastră comună va îi 
tnennunată re avetes. 


D. ROOSEVELT ŞI-A RE- 
DACTAT DE 7 ORI D!s- 
CURSUL 


WASHINGTON 3 (Rador). — Pre 
sedintele Roosevelt a lucrat până 
Duminică seara târziu la prehtirea 
discursului său, după ce îl redacta- 
se de șapte ori. 

Intenţia sa ora ca discursul să ji- 
mă exact o jumătate de ceas, dar cu 
toate revizairile repetate n pa- 
nt reduce la mai puțin de 3900 co- 
vinte pe care lea rostii în 40 mil- 


te. 
Președintele Roostivelt a vorbit 
din salonul diplomatie al Casei 
be în fața onel baterii de mieroioa- 
me, instalate pe oa mio biron 









SOFIA, 30 (ip). — Intan artieal| 
intitula! „Bulgaria și Germania” d.| 
van Plntşkoft declară, că soarta po. 
Iitică n Bulgariel este strâns legată 
e Cermrania și că triumfal Germa- 





„BULGARIA și & 

















ȚIILE 
LU SU 


NEW-YORK, ador), — 
Comunicaţiile graiice cu 
Londra, înt iminică sea- 
fa după două 


oră 


Comunicația cu 


ipere, 
ldra prin 





N 


Agenția 


SUNI 


VICHY, 30 /R: 
„Havas transmii 
Cercurile  auta 
drept o manevră 
în străinătate cu 
turile jranco-gi 
Călătoria  amtrahil 
zona ocupată, în 
lui, a desfășurat 
biitilor de vederi d 


consideră 


co: 
Vâsește tot 


de ministri a di Oiver- 
nul se oenpă în p probiiăi 
mele de orâin tnti snectal da 
punerea la punct a Băgetului, E! a 
numit um comitet b ar, care e 
zaminează proecti Jeritelor qe- 
partamente, Se A bioetul va 


ITALIENII $ 
DE 


Precista La 30 (R 
agenției 
pia Sie 
Ziarul „New-York Time, 
un articol în care sublin 
derea itahenilor în rezulti 
războtului achial. 

Imtr'o corespondență 
Roma, ziarul arată că nu. 
înțeleve pe ce anume pat 
să-și întemeieze speranța. lor. 


). — Cores- 
(ani. trans- 


ptiblică 


IN AER DE 


MADRID, 30 (Rador). 
pondentuj azenţiei D. N. Bo anunti 
Cazanul unei locomotivă fi 
explozie, din cauza s IL 
în găra Malaga, Un f 

omorit. 





ut 






a fost 





ERMANIA“ 
miel va Însemna Aeasemenra, și tri- 
umtul Bulgariei, Dat fiind că n eon- 
ducerea Bulgariei spiritul și culture 


mermand predomină, este um avaniaj 
decisiv pentru Bulgaria 











OPERAŢIILE DE RĂZBOI IN CHINA 


IN ANU 












3 == Did San. 


MD dee da re 


t Poe: 
mică 3i o miza 
0 a Mata al chive- 


| 1839. chinezii rani 
Astamtă ndăriită, uână 
rânduri initiative ten 
au atacat 
sint. Dn, Mduasia. ca o, dentieuare 
5. ai în luna Au- 
“urmeze dona ac- 
ina de Sani. 
1940, 


Pe când în 
opuneau o re 
15 rasi multe 


soras 14451 morti ase) “încât totalul 


PE pa Epopee 
ACTIVITATEA AVIAȚIEI ITALIENE 
ALBANEZ |. 


L 1940 


n fot 
Rupo! 
nea rad 
kima no este în măsură că nizate 
decât grația ajulorului pe cai 
primeste din partea Anpllei «i ni 
Statelor Unite, așa încây ese 
lot necnsar să ae pxereite o prisiune 
jazkomeză şi maj nare asupra Tal. 
mulul din Ciunakina, 
Jupanin. inchee raportul. este hi 
artă eă oomlima pe calea pe cari 


il mul gi-a ales-o. 


ur 
. [ări p fost foarte activă boa: 
berdând nel 


incetat poritiile grecesti. 





UNA | precut 






Clădirea gării a fost 
iată. 


POLITICA 


o ava- 










RĂMÂNE NESCHIMBATĂ 


SOFIA. 2 (Rador) 
dental agenţiei DNP trai 
Ziarele bulgare de Luni 
publică cuvântarea pe cart. 
ministrul Afacerilor Sir! a 
nut-o în Sobranie, cu Priledtl otă- 
rii bugetului Ministerulu! de Exter- 

ne 


Rezultă din cele pobileăte că a. 
Popolt a subliniat in deblarațiile 
sale că politica externă 
mâne neschimbată. 

D, Popott a arătat 

că dela altimul 
"Tronului, în care au fost 
directivele principale și ţel 


non 








Rador). — Co- 


a | 
LISABONA, 4 m ca) 


lei SI 


tea Barda rezistă 


RAPORTURILE FRANCO-CERMANE 


ICTORIE 





 Îstraâ”, care vor să infiaențeze 


BARDIA REZISTĂ CU VITEJI 
ATACURILOR BRITANICE 


CU LONDRA 
NT INTRERUPTE 


cablu continuă să fie întreruptă. 
Toate cormimicajiile directe cu 
Londra au încetat Duminică, pe 
la ora 20 (ora New-York), dupa 
ce se prodiisese marele atac ae- 
fian german contra Londrei. 


ORMALE 


[i intocmit numai pe timp de trei 
tu 





De 


CIOCAVTE ÎNTRE UN VAS 
ENGLEZ ŞI DOUĂ 
ITALIENE 


BUENOS AIRES, 29 (Rador). — 
Corespondentul agenție! Stefani 
transmite: 

„Carzohotul britanic Thisp Egorn 
s'a clocnit cu vasele ițallene „Prin- 
Gpessa Matia și Cervino, prici- 
nuind pagube usoare, î 
Să se înregistrează nici o victi- 
mă. 


UNT SICURI 





Italia ar putea să se întâmple ceva, 
date ftind încrederea pe care popo. 
rul ftatan o are în regimul fascist, 
perfecta soliditatea a acestuia și ma- 
Tea disponibilitate de produse au- 
mentare, suficiente pentru acoperi- 
rea nevollor națiunii italiene, care 
se pâsește în condițiuni mult mat 
Javorabile decât alte țări implicate 
în confliet, cum este cazul Anghet 


Explozia a fost atât de pulerni- 
că încât a aruncat în aer o macăra 
cu o greutate de 5.000 kgr. Mata- 
rauă a căzut pe bordul vaporului 
de comert „Santa Flenta'! Aare se 
afla ancorat în pott. Punţea vapa- 
Tului a fost grav avariată | 


prin 
di- 
pe 


ntra încrederea manifestată 
Pitarea bugetglai și a închelat 
cându-se impotriva „rocilor d 


i 
tiea guveraniul, 
 . 


DEPOZIT DE DINAMITĂ, 
DESCOPERIT LA NEW-VORK | 


NEW YORK 30. (Rador! 
Cores 1 _ agenţiei 
„Stetani” anunţă: 

Un mare depozit de car 
tuşe de dinamită a 
descoperit de către poli» 
ţie într'un rezervoțiu de 
apă In New York, 











rânduri, se poa 
truos pe care 
atacurile aeriene. 


în week-end la Londra, serle câ 
ii rima noapte a dormit în tunelul 
metro-ului. tar a doua noapte în bt 





STRATEGIA DE DILETANŢI 


BERLIN, 30 (Rador). — Avioanele 
britanice au ntacat, în repetate rân 
duri, portul Lorient din nordul Fran 
ei, care conatitua una Ain nume 


ronsele baze germane marine și ae 
riene de pe Ganalul Mânecii 

Agenția D. N. B. 8, ca o dovadă 
Impresionatită a efectaluj apărării 
permnne 1ă Lorient. că foarte multe 
fosturi de avioane engleza sunt im 
prăştiate acolo, 


Un nou avion britanie de hom: 
bardare, caro voia să arunca bombe 


pe o importantă instalație militară, 
n fost doborit curând după upariţin 
sa. 

De partea germanilor este cons! 
derat caracteristic pentru strategin 
de detanţi a engltzilor, faptul că 
englezii trimit avioane izolate im 
potriva unul front urina de mii de 
kilometri de blindaj, pe când atacu- 
rile sistematice În masă ale arme: 
meriene germane prefac In cenuşă 









BUENOS 
Corespondentul  agențiai 


AIRES, 30. (Rador), — 
„Stetani” 






reprezenta 


rile presei și cercarilor antilasciste. 


Aatoritățile municipale aa dat 
publieității an comunicat in care se 
arată că interzicerea reprezentării 
Wimalui a fost cerută de poliție, în 





A AVIATORILOR: ENGLEZI 


un ee 


airu militar insemnat ah An+ 
aliaj 


dupA celălalt, 


INCENDIU PE BORDUL 


VAPORULUI 
„MONT AGEL“ 


GENEVA, 20 ' (Rador). — Cores, 
pondentui agenție! DNB, după 6 
știre primită din Vieby, anunță că 
în porta! Marsilia sn dectarat Da. 
minică după amiază an mare incen- 
din pe bordul vaporului „Mont 
Ager, 

Un vapor amenafat special pentra 
stingerea incendiilor a venii Ime_ 
diat în Afaterny vaporului „Mont 
Agel”, începând operațiile pentru 
salvarea vaporului. Dencamăntă na 
se poate preefza dacă vaporul „Mont 
Ael va putea fl sata 




















INTERZICEREA FILMULUI 
„MARELE DICTATOR“ IN BRAZILIA 
A PROVOCAT CONSTERNARE 


urma sugestiei președintelui Repu- 
blicei, căruia ministrul ataerilor 
străine i-a raportat obiectiunile tn- 
termelate, formulate do ambasadorul 
Italiei. 

Modul cum a fost lichidntă acea 
stă chestiune, care a provocat co- 
mentarii chiar şi în republicile Li- 
mitrote, scoate în rellet importanța 
activității desfăşurată do reprazen- 
tanța diplomatică itallană, 








BERNA, 39 (Rador). — Corespoa: 
dentul agenției D. N. B. transmite 
Săptămâna trecută, Lonâra a în- 
cercat prin numeroase informaţii, să 





avioane capturate dela englezi ar u 
aruncat asapra Elveției bombe ba- 
gloze găsite la Dunkerque. 


SOFIA. $) (Rador). — Corespon= 
dentul agenției D. N. B. comunică: 
M. S. Regtle Boris ai Bulgariei a 
primit Duminică în audiență pe d. 
Filott, presedintele . consiliului , de 
minişiri, care I-a făcut o dare de 
soamă asupra situației 


Cercurile bine informate declară 
că în ziua de 1 Ianuarie d. Filoft 





DISTRUGEREA L 


. 
NEW-YORK, 29 (Rador). — Cores- 
pondeniul agenției D.N. B trans- 
mite : 

„New-Xork 
rea unul eng! 


Post" publică, serlsoa- 
tea, din care. printre 
te celi efectul dezas- 
îl aa asupra Londrei 


Autorul acestei scrisori. care se a- 





elurile amiraiită ţii. 





Lomăca a sulerit enorm, Jar distru 














dea impresia că piloți germani în | ţii 


ONDREI 
POATE FI PUSĂ LA INBOIALĂ 


Scrisoarea unui englez publicată în presa americană 
asupra situaţiei Gapitalei britanice 


de minute, se tace foarte adesea trei 
sferturi de oră- 


bueste să se faci 
strâmte, pe cari 
inu mariţe autobuze, 





BOMBELE ARUNCATE ASUPRA ELVEŢIEI 
SUNT DE FABRICAȚIE ENGLEZĂ 


„Baseler National Zoltung”, în arie 
mâral 598 din 21 Decembrie 1940, e 
nunță că o bombă neexplodată, a 
rancată de englezi, parta o inscrip- 
bricii din care rezultă că a 
fost fabricată în lana Anguat 1940, 
adieă două luni după retmbarcarea 
englezilor la Dunkerqna, 


GELE BULGARIEI 








va adres un mesagiu câtre po 
porul bulgar. 
In acest mesagiu, care ra fi 


transmis de postul de radiodifuziu= 
ne din Sofit, primul ministru ad 
Bulgariei se va ocupa, între altele, 
şi de principalele evenimente ce 
mu produs în cursul anului 1940. 





NU MAI 


foarte adesea, tre 
a ocoluri prin străzi 
altădată an cireu- 


De. asemenea, 


[DECLARAȚIILE 
MINISTRULUI DE RĂZBOI 


gerea se pare a nu mal autea f pu AL JAPONIEI 
SET saautală, Alimentele sunt foar 
ii un! Fă 

Ce ppra i acu să at 1OKLO, 30. (Rador), => Coreepone 

mână este ji e cu mare kreutăte:[uierituj asyaviai „Slafani”! nuntă că 

lar lămâlle sant rare şi scumpe: acatzaldi ra AT) ETA a e 

Camuntcaj a nisi, înapoiat dimur'o, cAlăte 

taie în Londra. prezintă și Pina du Nord, ai declarat că 


roplată soluția 


'rupele uzul le ajunge | este convina de o ap! N / 
a Macet ir PER în ind, ioni 29 paie de mul-|a problomni chineze, Aclivitotate de 
astfel din ou la 9! Ca nta'ea total alt aspect de] rsarsanizare și reronatrucție a Co 
vi marele 97| câ, cei'ain alua precedentă. Mera alla În curs, în strârnă Soo 
n > mi Pdată dinainte, care | pernre ou iaponeali 


le. 
a că fe: [vai 
constitue 0 | acest au 
ăi 
tecte cari în tim»! 


Adesei 


Ministrul du Wâshol 





a exprimal 
dința țării întregi Dată 
inponeai, cani luptă din- 


i 










“ANUL CARE 


AN DE PRĂBUȘIRE ȘI DE] 


| NA 
SFAR$Ș.: 


ST) 
N 





caii | ma E a - 


„Anul care incepe este un an de răscruce și de reinviere“ 
Cuvântul d-lui General lon Aztonescu, Conducătorul Statului, în pragul noului an 


RONANI, i 
?n noaptea meeasta aJântă, apt bo! 
sa fiu pretutindeni, să fiu tânpă Pe 
care dintre vai, f 
Sa întra creștinegte în tinda caret 
male, SATEAN (isa ea goi 
călzexe cugetul la focul oare 
(m vatra ta măracă și credincioasă. 


pricepe 

lgrife m tubire pleaca. 
Săâ-li deamreră pruncii, săfi privesc 
eu mândrie feciorii, pe-eare se rea: 


INŢELEGERE ŞI !UBI- 
zimă toată puterea «de viață a la și a RE 


sis CF) atăt titi | zi da vol mal ales, er | iii 
esti Țara. că de hârnicla şi ei gi şi încercaţi, să simțlți toţ 
ta pi a captile» i atârnă booălte 9! [că asăzi mă străduese să lac să 

se cârmulască cu Ințelegere și 


viitorul Patriei, 
MUNCA ȘI CREDINȚA iubire, lar mu cu truile și asprime, 
ÎNALȚĂ Că toată râvna mea este să vă 


sa-mi lipese buzele pe Ifrunți- 
oanlre strânse pentru ca! 


Să bal la te măruntă, MUNCI- sting sulerințele şi să vi le în- 
Ei ză zi miză A e Arp ind 2 [ărept, cu toată credinta mea In 


prin munci și prin trudă. 
simţi că mune» la este îni 
mă zba! pentru malinmiree la a 


Dumnezeu si în oameni. 
Știu că tn, sătean trudit, n'a 
si n'al haine, că flerul e scump 


pemiliei tale în eRarai, Această pentr mea ta spală că Si 
mulțumire ba beni prin n rara | Ac ea să-ți Imbrael eo. 
Îmi munca noastră la, că pimintul île rodii paţin 


tu. mesteșugar chinbit, 
indeatula nevoile cu str 


să săi stii 
pre curată 1 siedttemacd de frate despovărată de pri! si să. 
"Sa use teptele easel tale, BOGA-|" Stiu că ta, bogatule, eşti turburat 
TULE, ca af știi că anerea la ne e | Elinăeă a! vol pace și liniste pen. 
este 


rată — | temea să ai sienranța banorilor tale 
Fin pi murțantirea verii pentre urmari 


— tacă, 
ea Țării, Ga bucartite casei 





lar za 
pe care alții mu le au, ne Incre- 










|riţi' mmbrele pă 
nu stiut .., 


le cunoaşteţi prea bine ; 
aprigă intre generaţii și 
larea lorțelor politice care ar 
putut coastitol un reazem al 
ordinei; un an agricol rău cu toa- 
te apăsările sărăciei, cu lipsa 1o- 





murele pustietoare care au lovit 













etr decât n indecată dreaptă. 


Sa pătrand, en un duh nevăzut. In |cele mal mari 

leazărmi, _neolo  nnde dormiți voi, 

OSTAȘI SCUMPI, braţ de oje! ai 
Ii, pi ca un părinte eu nelinistila 


SE pulcti 
ea msprimea mdevărală din 












și mal puternice 

Imperii ate lumii, o înţelegere si- 

gură și demnă, caro să ne dea Il- 

nistea si să ne asigure propuslrea 

viltoralul în onoare, 

UN MARE ACORD ECO- 
NOMIC 


dă=ne ascut 
Ca să-ţi due 
biruinței. 


credincioasă 
ŞI pe drumul 


ascultă din strătunduri a sfântă și 
grea poruncă lângă vatra datine- 


vatră de, credință, care asteaptă 
flacăra voastră de lubire, din ar- 
derea Jertiei noastre, 


ANI 
te, când fiecare 


nevoie d= toate puterile 
imni, în cre] Unitatea şi forţa Nea- 
pi muncă, i aduc 
i toate colțu- pturilor 
mle Veamu.|. Anul care 
bunele, cn mă 
leparte stră- 
ilor și vii. 


RO 
tă ni 


Ţara ap 
Tniți-va 
dință, : 
Eniţi.va, 
pile sfrisia 
lui, din toată 
ducem mab 





In-ac 


Am făcut un mare acord eco- 
nomic, sprijinit de Filhrer, ca să 
pot reface tot inventarul serl.ol 
al Țării, să dăm țăranilor pluguri 
ȘI tractoare, să intemelem o în- 
dusirie agricolă si să ne punem 
în valoare bogăţiile, refăcând și 
Ummurile noastre, duința ntrăă 

Am sprijinit și aşezat re toțiltonur coptă 
refugiații și instituţiile isponlte| q 
din teritoriile stisiare, expropriind 
56.000 hectare pentru a da ros- 
turl de vlaţă celor pribegi si dân- 
du-le ajutoare In bani tuturor, 
Am repus Statul, pe cât am pu- 








«dr 








şi de ispășire. 





un nn do răscruce şi 
reinviore. 

In rostu 
lumii, leg; 
nonre de ziditorii ei, 
noi vom putea implini, cu 





între Du lo viitoare alo 


mtrânn uniţi 


eu, să fim 
ro Ţara. 

de acecn 
graniţele 














Neam se 
uflete şi 
atunci 

nu Ştie să 
înima fie- 


neliniște; pregăti 
turile de jerttă; 
inimile de credinţă. 


publice, smulsă din Jertin cetățe- 
nească. lar justiția a și păsit In 
indeplinirea acestel sarclul. 
Am luptat să împao ge- 
nernții, să folosesc ener- 
in crentoare a tineretu- 
ui și să fac din regimul 
legionar o pârghie palti 
că pentru sprijinul Statu- 
hui tot ce este nobil şi 
1nălțător în tineret, 

Mam străduit să înlătur toate 
Onsecințele anului, rău agricol, a- 
rovizionând regiunile sărace, con- 
ttolând preturile, stăvilind specu= 
lățiunile; și am făcut totul ca să a- 
lut pe sinistraţi, 
credite şi alu 
rea a tot ceeace a lost cu putință 


ECONOMII CUM N'AU 
MAI FOST 


Şi cu toate aceste jert- 
e, să vă spun că am 
realizat economii in bw 
gotu! Statului, aşa cum 
nu sia făcut altădată. 

Toahe Infăptuirile din această 
vreme tă vor Îl astăzi aduse la 
cunosțiață, ca să mă judecați, cei 
de bugă credință, după cecace 





tăriți 





















când un paj 
Le cinntoasei 
căruia 


COMUNIEAȚIILE 
n os SI 





țele, de toate nntorile 











da întrerupere, les. 
erată P-ta 
a font Festabi- 

„de sase elle, orice 
Bitolia şi Orehrida 


mmță: 
Senatorut democrat 















n yesheze ca independenta 


ENTPOSENȚIAL AU 
FELICITĂRI PAPE 





ROMA 





am reslitat. . Ve 
După 4 veţi lua cunoștință de tentul Aăă % Dă In an: 
aceste îibpliniri, veți conveni, lqienta pe Româniele Jugo- 


Român]. că 4 trel lumi de guver- 
nare, ij săbâreit tot cecace un 


saviei, Ve 
vaeiei. şi Li 


Unzariel, Slo- 
acreditati pe lân- 





lor, intelegeti că și Patria este o 


plinătatea 


sfârşeşte a 
fost un an de prăbuşire 


Anul care incepe este 
de 


cu onestă o- 


fapta noastră, nu numai 


tut, pe baze de cinste și de mun- p i nmouren.|reinvioren  românensoiy 
ă si am dai justiţie! intreaga râs. |fiindca m'amigtiut să ne |dar un rost de civilizație 
pundere a condamnării marilor |teim da mr gi ad ne în-leuroponnă, 

vinovați de distrugerea averii | Preptăm vmăbpe ații. Souturaţi frunţile de 


piep- 


Tara nre novoio do ton- 
te sufletele, de toate bra- 


Un an nou, 
nouă. 





strioăm, Români! 





NEW YORK, (Rador), — Co- al Interventlonistilor. 
respondentul agentiei D. N. Ba 


Wheeler a 
adresat un mesaglu Asoclatii Im- 
potriva războlulul, — dechrând că 
tinerimea Statelor Ualte trebue să 
tării să 
mu fie tacrilicată pentru a se lace 
locul celor care ațăță în războtu si 


Propagandișt! vicleni și bine plă- 
titi pun azi din nou In circulație a- 
celeas! cuvinte de ordine ca și a- 
cum 20 de ani Reprezentanții ade- 
văratel democrații sunt numiți a 
cum politicieni. pactiisti, In; scopul 
reducerii la tăcere a argumentelor 
rațiunii. 

Apărarea este, desigur, necesară. 





L) p AVU i: la! 















Regele, 






























cu faptă| Trăiască Majc 


Trăiască Mai 


Cu Dumnezeu inainte să Regina, 
Trăiască Rom 


Dar acum Statele | 


pentru Inarmare 


ne 


Narde de dolari, cas! 


ba de cenți, Se 
norme pentru o 
pripită, fără ca +. 


chel 
pol 


rulul motivele pentr 
cedează la înarmare 


rei puteri este 
sporire a lorțelor. 

























































pe drumul desnădehdel; om pulgă săvirsi, în Imprelurări [ea S/ână care l-au prezen- 
bogățiilor bg re pbeotip upiră atât a tat felicit azia Annlal Nou. Li n 
îmi n făcut tot ceeace un om sprijinit de) Sau pu iSlzur, şi unele| Sfantul a primi cani u ms 
sarcinilor Dum tea tace, greseli “Cele mă! multe sunt insă afli căi afaceri : 
minor, m intrii“ Dima. . cortina) porni "iasi impresionanta relatare a agenţiei engleze Reuter 
fiilor pribege: Tronul de pete umilitoare. și trep» tă ph sd 4 
rlo din atară, ele lat de staei ab A cu pa inut mal ei AREA, 39, (Madam: — Agenţia odozără a arhi 40 Wren, din [tit tirtai as inv 
Htici de nesinceritate Am întări; pozitia Țării, spri-]tele și Wilerintele Mâtor genera- î a moca Menasia el: EV Ualab 8 | CXUWGAL VB biseţica cur 
i Un mare numâr din cele mal cele- [au căzut chiar asupra catedralei,| Vfeo 17 bombe in 
și izolarea inlud-o pe inţeiegerea cu trei din |ţiL. bre "ediției din onâra au miferii [ga Au fost aline eat iti rele Mi - 





sirieăeluni în cursul atacului con 
centrat dat de aviația germană, în 
moaptea de Duminecă spre Luni, în 
cartierul istorie numit Cliy, 

îm acest cartier, care constiiue 
centrul comerelal și finanelar al in- 


sonalul acestela, toate siinșe Inainic 
Strada, comerelală Cheapskle, ca- | voca incondii, 
re se allă lu apropiere, a avut loar-|' —. 


te mult de sulerit de pe urma fo- INCENDIU IN (AN 









E | pa SUCCESELE AVIAȚIEI 
Afut,. 0.r£ Al Ie aplaudatorii | T AL | E N E 





culul, 



































































Români, deoparte, schimbi=ţl suite- răi chre vii astăzi să ne judeci DENLIX, 39 (ador). — Corespon. |perialui britanie, sunt asezate al u- | Gulldhali-ul a suterit deasemeni 
creadă „pă trei tuni de guviena- [aentul Motan” vramarite! |nele din cele mal frumoase manu- |siricăcluni, Vreo apt bombe Incen- BERLI 
— Măeţuli credinţă românească, fii veri- re cu v Imostenire tragică — a ne de buni dimi |mente, diare au aprins acoperițul. Prima- ANHALT DIN LI 
rile de temei și siatornicie. tunel câpd al avut ani de Inkite Ineata sul vesele înresi: | (9 adevărată armată de pompleri, [ful Londrei a petrecut toată moan-| BERLIN. 30 (Rador 
eta Tu, Ă ordut zadarnic ; tu Caşa |strate da ană în strânsă [de membri al serviciilor apărăriiitea alături de pormplerii, cart lăceau: ă Tri 
astsurarea pimă asi mp Br pa tale [te grăbaşii să ne condamni Ilind, [colaborare (> umedevână fan: [pasive și de voluntari civili au dat [MOrțĂrI să stingă tocul dir Gulhi+ 
tut impiedeca o gresată și iwlburate, după țiile tale ne- că druntul vanitătii iti este deo- 101 că Mu ae Maleni 49 [o luptă de câteva ceasuri Impotri Mă 
cut-o, scutură-ţi povara siă- | camdat inchis, al curajul și spu- | nentarase 56.000 tone. va millor de bombe incendiare, ca p pitică pie pui olt care au avur 
Ss ne ce al [i făcut cu destinul naţio- |! an "talienii au [re cădeau asupra acestul cartier. In =: ri n Cily, se citează sase bi- 
nu siităm că eran pe NOASTRA VA. na! daca i! aveal în mâini în cea. |Ăufuni wa” anunțat, [unele momente se părea că, pe cât |Se7lol, în deasebi, Diseriea Saint Bri- 
anarkiei şi al ocupației strine şi NITATE surile acelea slâsietoare și dacă |? m. avânt în [d repede erau cosibiătute, Incete 13, teens operă a arhitectului! “ Buetate sunt vândui 
<a amp străbătui o revoluție. „Da-ţi seama că mu ne cârmues- (crezi că p ) ezhea asupra lul este dune, pe atât de repade cădeau Al“|  Gilastala- de veldara. din apeaşra Ati. Pate i 
Nam sacriicar nici onoarea, [te „ici interesul, astăzi o hiefacere san cea mal tele, aruasate In atras, Car? 9xtl0- (i iupeieă eu os salile d ps aaărd la CIeuIatia reurlor 
parte g d ei pă pi taci Pee pl pap bre ps Zig prăvtiind bombele În toate, dUreC | mp a 
mulul. Atâta pot să vă Cine 4 om lrepi si recunoaste ile. = _ 
se Rosia și cm, mă pente-tu- le și singura noastră vanitate că ne deusmpra ambițiilor si în- 3 Toate incematurite tie: tuendit, din 
pia Tara, este Neamul și veșni- trgilor pi uri este Patria, esto| urati + Citw erau localizate la ora când N ITĂ lu 
ului, si că acolo “at tunctionarii soseau ta lucru. Primii] ȘĂ i IS 
Ti aj vinei tul, si 4 a lucra, Primă] ÎŞ [| Ă | | 
A care după ce trebue ne bitălnim intotdeau-| rile, ă snsiti au mai găsit incă echipe de! ji % 
ROMANI, cules lauri de destătare pe Pa ue Ana, ou ne intelegem de] OR pomoleri. care. supraveahea. ruinele ; 
Aceste zile de Muptelor politice și mal cugeta de iiecare dia. | sare a preveni reaprinderea locului, SI N D Ni JAI A E 
mească i Celebra catedrală Saint Paul, ca | U N A AI 
gr beige | “ Apel re tineret e păun anula Cea se tei taie uda [i 805 * ANRROLIRa FII AA PL 
poi și i pp tape Wu al City-ului, a scăpat să prin BANGKOK, x (Rador) EN „= AER Ei citare 
7 4 e La ni dat. cate- — reluate rontiar 
si tut inalte și a mirii ca să Au, tânăr emtusiasi si dornic [irecut, la aminte sa adevarata ş ie AA, e OO da țe rempondeniul. apanțiat Ste |ehinei, în enrsul zilvi | 
mdalalaică. care vrei cu n» |ereaţie cere pregătire, sulerință „|incendiilor din vecinătatea sare nu trans: i 9 Îulmenă și că, dupa dou!" 
Dumnen a , tere Intrațire intre] 194 3e un putut fi potolite decât în cursulț 0 cemaui | Bi, comoda: [trupele frango-iudochin"“! 









cere indreptarea prin EP noptii. Intre altele a suferit sțrică-/mMeBtului armate 
si nu prin rtbunare, ȘI stupi 0 șlâdirg, loarie apropiată» ca; Int anunță 
MLE „CUVANTUL* 5. A, î,, Bucuresti, Str. Saăriniar 


alla a= | pe Mb 
să__oatilităţile au lost obligate să se