Cuvantul-serie-noua-nr-81-6-ianuarie-1941

NI (Serie nouă) Ne. 81 
TITUS ENACOVICI 
AE !ON EScu 


ADMINISTRAȚIA Str. SĂRINDAR 5-7-9 







Paxinnţia + 4 
Publicitatea 
ee STAS Provincie * 





în cunoaşterea 
ii româneeti de azi şi 
vede o adârcă deose- 
irală și de mentalitate [ș 
tația de caracter oră- 
alui, deşi formele de 
de acolo au fost a- 
moi. Mulţi scriltori au 
gjdia pentru neamul no- 
i acestor forme, cari, 
. ne falsiticau sufletul, 
E împiedecau să ducem 
juridică, înte- 
tă cu puterile noas- 
udinile moaștre. Pagini 
imas în amintirea oricărui 
de cultură, au scris in 
Eminescu. Cara- 
mai apropiaţi de noi. 


im azi unele cari sunt din 
drepțului. Românul are 
“simi al dreptăţii, un sub- 
nt a celace este 
celace este nedrept. Sa 
am maşteni: acest simț 

i, strămoşii noștri, cre- 
în domeniul 
Este totusi o deosebire 
făcut Romanii 
tății, a] principiului ab- 
pEueral, pe când Românul 
are pe ace) de omenie, al 
Becărula, după ființa lui. 
faci dreptate, trebue să cu- 
pe omul care-ţi cere dreptate, 
int să-l întelegi. Dim- 
acel care are simțul lega- 


scrise, să hotărască, pe 


multe pricini ale acestei 
tare este esențială, între 
de a zânii pe Care-i 
cred, si cu umii dia ve- 
dela Miazăzi, si acela 
il şi Centrul Europei. Noi 
pacuri de-a rândul 
consnetudinar. 
obiceiului pă- 





vechime. E vorba de un 
cuprinzând desizur 
de principii generale, dar 
Sa O mult mai mare Hbertate 
i să hotărască 
sa și după ctupal celw 


ii de pe vremuri nu erau 
Damen ca experiență 
Ci oameni cu experiență! 
(mat. sau în oras s 

a ea me de reacționat ieturii Neamul pă. 
În dnia lor pe impricinali (dif a fremătat de bacurie și Sa prins 


Simu pecunoscuți. nu SE (ca mândrie în iureşal lerlonar; faş- 





i greu ca azi Tre 
Damen, nu kai. Și ce 
idere este in da- 
işte oamenii ! Aci 
rege 


articole de lesi. 



















căci Pravileie cele 
Vodi şi ale lui 


singure avean ie 
să botăraszi 

fos! aplicate a- 
din o mie de sen- 
Eziui ai XVI 5 
abia aaa azi două, 





















românesc. Po 
fn Depaco pia națiri. mu și de vi 


m sa, 
20. 
5.7058 
35.0 









lor. Numai acestei legi, 1 se supune 
dreptatea omenească. 


elul cum înțelege poporul romă- 


Miscarea Legionară e op miscare de 
suilete, de întelegere umană, în 
sensul tradițional românesc. "Noi 
credem că şi în darea dreptăţii, ca 
Și în toate celelalte domenii ale vie- 


ii noastre naționale, marea re- 


formă ce avem de făcut este 


întoarcerea dela formă la omul 


adevărat... Judecătorul Care judecă 


pe oameni, şi-i întelege, uu-i priveş- 
te ca abstracții scoase din paragra- 


fe de lege, e mai aproape de spiritul 
tradițional românesc. Ştim că azi 
Sunt mulți magistrați cu frica lui 
Dummezeu; când toti vor socati că 
legea crestină este pentru el vie si 
prezentă. ca odinioară, în orice Ja- 
decată. nu vom mai avea nevoie de 
nici un fe] de alte reforme. 


P. P. Panaitescu 


DUMINECA 


Anul ce a trecut, anu! marilor. 
prăbușini, s'a incheia! ca biruinţa 
Miscărij Legionare, care a pas în- 
ceput erei legionare în viaţa neama- 
lazi ramânesc. 

Impotriva prăvălirii a izbucnit, 
:|din toli beznelor adânci, neama! 
verde, dărninda-se cn jertlelaicie 
pentra refacerea țării stărâmată la 
srenițe şi destrămată în sailete. 
Pentra a 'eșeza tara pe noui te- 
melii, Miearca Lezionară a pornit 
dela transformarea sufletalui, Ca 
astlei să creieze omul non. Omul 
|tăriei de credinta. omnl trăirii in 
carăție, a! sapanerii si al dărzirii 
totale. Pentracă Miscarea Legionara 
este o mişcare religioasă şi vrea să 
Imfântalască trăirea  conceptalni 
creştin În viata neamzlul, Şi dea- 
ceea felu! Mișcării na este organi- 
zarea vieții politice a Statalui. ci în- 
sânătosirea vieții morale a națiel. 

Faţă de aceasid răsturnare, dela 
politic la retizios — în doctrină, şi, 
dela administraţie la educație — în 
|maetodă, lamea impilărilor de până 











[sii conducători se văd siliți să recn. 
„inoască inăltumeg poziției legionare: 


lor de lar dusmanii dinlăuntra ai țării în 
ce! | cearcă să se impotrivească, 
fecunoscați de toţi 
Ani, cu cxperi 


myeau Căderra să jude- 


In schimb, parte din oamenii Bl- 
sericii, clerici san mireni, care a- 


lapte pentru transformarea sullete- 
lor, și care avean datoria să trâm- 








pre biruinia Mișcării Legionare. 





înţeles, 








mentarea jastitic, 


tvasă. 


















Nu am scris aceste rânduri despre, 









nesc dreptatea, ca să cer întoarcerea 
la vremurile patriarhale. Ştim însă că 














roflid are, desigur, cea mai cunos- 
cută autoritate. Din mal multe mo- 
tive. ŞI în primul rând ca fost ml- 
nistru și autor al multor legi agrare 
si agricole, ca mosier și agricultor, 
<a publicist, specialist, etc. 



















d. Garoflid publică — desigur cu 
intenții foarte frumoase — articolul 
din „Argus”, în mumărul special 
de Crăciun, intituat „Agricultura 
nouă”. Acest articol este un model 
de pledoarie pentru o cauză pe care 
o pricep foarte bine marii nostri 
proprietari agricoli. 


































clase, d. Garoflid înțelege să iden- 
tilice. interesele agriculturii 

nești cu imteresele marii propri 
tăţi. Uită să la în seamă că agri- 
cultura românească se bazează pe o 
preponderanță covârșitoare a ex- 
ploatărilor familiale și că este, d; 
o agricultură țărănească, Dimpotri- 


Carmen Sylva. August 1935 


POLITICĂ SOCIALĂ 


Cuvântul Conducătorulul Statului 
Nou, nu este numal 0 pre- 
zentare a realizărilor regimului Ie 
sionar în trei luni de zile, ci şi o to- 
vitură de graţie dată umor concenții 
sreșiie care au comandat până mai 
eri politica României, S'a. dovedit 
încă odată că mu economicul ci s0- 
cialul hotărăște. 


Oamenii cari au crezut in econo- 
mic, în puterea nestârşită a banului, 
au adus țara pe marginea prăpastiei. 
Au prăbusit granițele țării, au lăsat 
și o situație economică dezastruoasă 
și falimentară, La acestea S'a adaos 
un an agricol mai prost decât toţi anii 
dela război incoace. Prin pierderea 
Basarabiei, agricultura românească 
a sulerit cea mai grea lovitură. In- 
sămânțări s'au făcut anul trecut pu- 
ține si asa toate împrejurările au 
dus la a situaţie economică de care 
ar fi tazit cel mai grozav econo- 


Infrumuse țarea talezel A8 





avea România Mare, 
lomâniei Mari, dar 
României stârte- 


ror greutăților, 
ranite, RO- măi 
it în Interior 


coteşte — fără rezerve — că agri- 
cultura românească se rezumă la 
interesele moşierilor, cari doresc o 
agricultură „nou; are să le asi- 
sure un venit cât mai ridicat şi po- 
sibilităjă sigure de. export, dacă. se 
poate chiar fără nici o sforțare di- 
rectă, păstrându-şi uația de 
„rentieri”, moșia urmând să fie ex- 
ploatată de arendaşi. 


Fa a rămas acesta în juna Decemvyrie Incasă- 
rile Statului sunt cu 50.000.000 lei 
mal mari decât cele din Decemvrie 


Pe teren naţional: Poporul ro- 
t să intre în dreptu 




























Cum s'au petrecut aceste minuni? 
Căci priatr'o adevărată minune mal 
trăim azi intr'o țară românească []- 
beră, că Românii au pornit iar la 
drum cu dor de muncă și de luptă 
și cred din nou în biruința neamu- 


dusmani carlar 
nal pricepuţi oameni politici al re- 
simurilor trecule. Pe lânză politl- 
Cianii democra iei liberale și capl- 
naeia E care se temea 
politicianii în vrei bune și care 
ajunsese stipâna Economiei româ- 
nești şi comanismul 
Hetele” munictorilor,, 
Cine s'a incumețat să întrunte 
puhoiul distruzerilă Miscarea Le- 
sionară eșită cu Bele mal adânci 
râni din prigoană 
tonescu, Şi cei mi 
ticiani preziceau 
vor rupe capul. $ 
In domeniul politii 


ale prin pacte or- 
ganice. In țari s'a pornit opera de 
reinirățire a claselor 
ziaţii și sinistratilam fost ajutaţi. 

Pe teren economie s 
„specialisti” ai 
nu numai că (ara Mu Sa prăbuşit 
Cum spuneau probă 
ce, nu nuimai ci ni Sia redus sala= 
rille, — dimpotrivă salariile au tost 
mărite, — cu toală garcinile ce e- 
rau de îndeplinite Sau tăcut eco- 
nomi — mama! bălrgi luni! — de 
peste sase mil 
că și bugetul 
a vechilor rezimuti a lost salvat. 

Pe teren financiărs Finanţele Sta- 
tului au fost si 6k& întărite. Anul 


VIEATA ECONOMIC 
A AROMÂNILOR 


Păstoria 


nică, din punet de 
e fizic, se imparte in mai malte 



























talitse, jidovim, printr'un repros: în cei douăzeci de 
agricultură. Dar atunci, să ne înţe- 
legem: pentru care agricultură? Da, 
pentra care? Căci dacă e vorba de 
agricultura despre care ințe! 
vorbea. d. 

patrivă Statul a făcut prea mult f 
ță de rezultatele obtinute. prea 






Economiștii regimului legionar să 
fie mai buni? Vechiul regim avea 
pe cei mal pricepuți economiști și 
totuşi a dus țara la ruină. S'au tăcut 
economii și sa incasat mai mult 
pentrucă nu s'a furat can vechile 
Pentrucă birurile au înc 
plătite și de capltalişti şi 
:|de evrei și de politicieni așa cum 
se cuvine, Pentrucă munca a înce- 
put a fi răsplătită. Pentrucă drep- 
tatea azi incepe a [i nu numal a 
câtorva cl a tuturor. Că s'a ridicat 
în iii României duhul de jerilă al 
Căpitanului, Şi s'au ridicat cel mai 
buni capi al poporului ca să lupte 
pentru popor, pentru a da pâne şi 
dreptate celor mulţi. 

Sulletul lezionar a făcut minu- 
nea! Şi vor crește mimn! mereu 
pe trupul plin de râni al patriei, ŞI 
Vor păși mereu inainte texionarii, 
alinând durerile și ridicând in locul 
valurilor nimicirii 
zoste si muncă. 

Pentrucă un neam întreg Isi jrân- 
ge lanţurile robiel iugeo-liberajiste 
si rasuilă lare în 


Care atâța su- 








I Generalul An- 














cole şi până ast 
asigure rentabilitatea producțianii 















Zece ani de zile sau ingrămadit 
nedreptătile in țară. Răbdarea ajun- 
sete la limită, ea a expinadat odată 
ca instaurarea resimului nou. Toa- 
tă Ismea cerea dreptate și pâne 
imediat Legonarii erau ultima nâ- 
decide. Setea aceasta de dreptate a 
îngreunat si mal mult imerurile, Și 
peste toate acestea a mai dat Dum- 
nezeu și cutremurul, care a scos pe 
drumuri mii de familii, a pustii re- 
iuni inreg. 


În timpu! acesta, statul se shătea 
în ghiarele destrămării totale, Asa 
cu granitele slirtecate, România a 
devenit lar mică dar ca are de la- 
treținui sarcini mai grele decât le 


lui agriculturii, si-au făcut le 
cari le-au dorit şi și-au acu 
vantajele pe cari Te-; 
tăcut însă, de fapt, ni 
kricultura țărănească. Pretindeau 
doar că fac, 
De ce atunci, d-le Oaroilidi a- 
ceasță lipsă de tegunaștință fată de 
un Stat ntât de damit şi tolerant,şi 
are n$e poate apăta? Nu oare Ca 
să Justiilcaţi rolul“ „fântierilor” ări 
au proltat de pe dizga sacrificrilar 
cute-de Stat, dăzg'au conteihrit 
nimig la proereăă aeicuul 5 
In ese să : ce ați. Heft 


d z 
în UA dunăstră mari 




















veau dreptul să se bucure mai mult| valuri de dra- 


de tovărăşia Miscării Leglonare In 

























biteze acest ncintălnit câstie pentru 
viata Bisericii, si-au fixat atitudine 
|de asteptare şi de tăcere. Aa tăcut 
in vorba lor și an trecul ca vederea 
in scrisul lor. Așa se explică de ce 
|reviste bisericesti și „Joi de zidire 
sufletească” mau spus o vorbă des- 


populația este (n continuu în ml 
care, Păsoria a trebui! să fie ocu- 
paliunu 

a locuitorilor din Peninsulă, 
In legătură cu mişcarea tarmelor 
după brană, ln iiteratara geografică 
sunt 

Humanţa. şi -aomadismuul. 
Transhimanța. la sfera de. gân- 
dire a primubui tezmen, specialintiy 
au asezat, acea pâstori; are este l& 
pată de o peadularer 


Ocupaţiunea de seamă a populației 
române de aci a fos păstoria 
care cercetătorii și specialiştii. siră- 
ini şi români au cercetal-o și infăţi- 
sal-o ia foarte multe lucrări. 
Gieogralul Irancea Philippe Arbos, 


cupație de căpetenie peairu ua po- 
por ou atunci când are multe vite, 
ci atunei când, în regiunea vitală a 
acelui popor, sunt pășuni. Danemar- 
ca este o tară care creşie mule vile, 
dar vu cunoaşie păsleria, — acale 
hrana vitelor se dă în grajd. Condi- 
jianca principală pentru vlaja 
torească esie prezeuța unei vegai 
țiuni câ! mai abundentă, cu carat 
periodic, În ne 

câl_ mai redusă, 
de relief şi deosebirile 


Y | CĂ tăcerea aceasta — chiar când 
Eu indrepiarca Lezii. | revistele sani oliciale — mu anga: 
3 jeoză atitadinee fiisericii faţă de 
Mişcarea Lezionară, este dela sine 





inci 
Ubaii iştăduc turmeleilu ierualic-— 
în căzipie și la vărată 
Iarnă, ciobanii noștri  cutrelerou |cceginţe de a ajeasa dn act 
câmpia "Și ajuogeau In bălțile Dună- 
rii pe epăstele Mării Negre şi, în ră- 
sări!, până la Crimeea: vara. se ina 
poiaa pe culmile cu pălişti ale mun- 
Hloc Carpaţi. Aatăzi, suni cunoscute | ioceruri, Cara apela ast 
Desigur că Îi vor arma alte! 
Tinzând să repue o intreagă 
care, asta se daloreșie  faplului că | sorie de oameni în drepturi & 
regiunile de câmpie au fosi ncupala 

de agricultură şi că populuția s'a [jjagușitoare. 
Umeri cari se înalță, schi cari In» 
aţă să privească limpede. 

Sunt lucruri 





Când insă oamenii Îşi jastilică e- a Mnţi vara e ră- 


titudineo şi mentinerea ei, lucrurile 
se schimbă. Pentracă, prin ara 
dovedesc o a- 
mumă memtaliiale. care trebulei 
cântăriiă ca să se vadă cât adevăr 
cuprinde, sau câ! este de tender 


conasă și lar 





Marea Mediterană 
L care Indul- 


4 înălțimile mari 


mi cu o populație 





ipilor Dinarici, cu regiunea ce e 
rține lugeslaviei, Albaniei și Cre- 
voma dela Sud de munții Rm 
dope. până în Marea Eger; 
in manti Bl 
linia Morava Dary 
masivul Siazaplanina-Ba): 
sema0 prubaleanică. 
E sun! disliacie ca re 
mă. Impărțirea privege de 
mari, denarece şi în 
iai acrorași tame găsim dile- 
de infățipare a relietului Li 


este caloriter.i 
cegte climathui 











elaţie cu caracter perio- 
die ta peninsulă. Pe zounţii dicapre |luSg 
ică și Egee, climatul medite- 


"ilerenţă climatică. 











Iniro regiune 
mal asistăm tre 





- le remânesu 








vile de pe L- 
tara! san! locuri unde vegelațla au 
cuncașie lagheţnl. In regiunea cea- i 
iermele sunt aspre, verile insă 
ase și vegelajia lerboa- 





lar justificarea atitudinii de as- 
tentare şi de tăcere. tată de bătălia 
Îpe care o dă Miscarea Lezionară 
pentra insănătoșirea vieții macale a 
narlei, pe taptul că domniile dor „se! 
prewcază numa! de viala mwrală a 
la politică a țării”, 
insearnză tâmidulrea odevărului și 


ide "ie decta retazarea Lovârdatel, 
zi Vazut 








sMitudiai mu prea 
a În Apus. pe la 
ă aitază, teimpera- 
i 00 de 0 gr. 
1 40 Ebboară numai 
3 Măr mal jos, în 
«46 devine. insu- 
la Salomie, 80 km. 
Aul arată 39 gr.” 
1 3ă sllmei veaera- 





ndeșit 
Asifel de păstorie s'a făcut și în |v; 

. ie a se pot in-|Peninsulă păslorii fiind Aromânii 
ai e Dăapstulti pai 10 [Im megane. Pinului, Diepnula ate [panta pag Eau? a 
ar perlatlie al dege. [nască acte. tranahuruanță, do rich. | oelengas 








VAdă, paria de Nord a 
Moredoniei formează 9 unilale gen 
arufică avarie, Din ponei de vedere 

- sei: „arma exe mai aspră, 
u caile in canti 
spre Marea Adriatică, vara 
G. Racoveanu |căliuri care-i dau regiunii ciracia 


















































„AGRICULTURA NOUĂ“ 


Ne ocupăm de agricultură, Preco- 
nizăm primatul agriculturii şi cău- 
tăm şi dorim o „agricultură nouă”. 
Ca să nu-si desmintă chemarea şi 
priceperea — pe cari au căutat în- 
totdeauna să le afirme — oamenii 
de leri își spun si el cuvântul, Con- 
tinnă să și-l sună. Pretind cu acel 
Cunoscut orgoliu că sunt singurii 
Carl ştiu și au, intr'adevăr, ceva de 
spus. 


Intre aceștia — numele d-lui Qa- 












Cu o asemenea carte de vizită, 












După un vechiu obiceiu al acestei 






, în pledoaria pe care o face, so- 








Pledoaria d-lui Garoflid începe 





tatu! a făcut prea putin pentru 





latul a făcut 





„ au a țăranilor, ci exclusiv 
or proprietari. Căci, e 
inuu în fruntea departar 





au râvnit. N'an 
pentru a- 



















de seamă și, cea mal veche 








cunoscuți doi, jermeal: tranar 


ra 





după. angtirapuri, 


„drummrile oilor”, şi dacă nu- 
nt la această miş- 














adaptării la cerinţe! 
pieţii, în direcţia modernizării şi 
mereu pe țăran că el e 
] ată a agriculturii noas= 
tre, că practică 
că produce exclusiv cereale, 
ventar primitiv etc, Dap 
ți o agricultură 
intensivă? Produceţi plante alimen= 
tare şi industriale? P; 
varză, cartofi 





roduceţi ceapă, 
ă linte, mazăre, fasol 
năut? Produceți in, cânepă, floarea 
lui, rapiță, bumbac, soia, 
hamei, orez? Produceţi lucer: 
trifoi, dughie? Paceţi investiții 

















Fată de resursele financi 
cari le-aţi avut la dispoziți 
făcut mai mult pentru. progresul a= 
griculturii românești decât țăranii? 
vreți să faceţi o a= 
gricultură nouă? Cu ajutorul Statu= 
lui? Păi l-aţi avut nelimitat şi până 








Se vede treaba, însă 
flid a prevăzut o asemenea obiecțiua 
lon Veverca 


(Continuare în pag. 2-a) 


BACŞIȘUL 


Nărav oriental pentru uzul pangi 
al spinării afectate şi al mânii lati 
Bacşișul e pe cale de a se cauta, 
cu garderobă cu tot, 
mente ale amintirii. 
ință veche, statorni 
| şi voa bună, viețuind ciă 
aceiaș „desinvoltură. im toate apatiza» 
parile, a făcut o lungă, Bănoasă că- 
rieză de veacuri, 
S'a impăcat cu fel de fel de oamaezi, 
regiza şi a fost 
prezent, cu o neegalată persistenţă 











n vastul aparta- 











Aţinându-se la sfârșitari de 
de bairamuri şi felurite 
s'a infățişat în aceiaşi mărirae na 
rală la nașteri, Botezuri, nunţi şi in. 





Toate evenimentele i-au priit 
căutat să şi le apropie, 
de circumstaață, patinând dela sari 
sul slugaraic pe Întreaga gamă 
cie şi chiar mai mule. 
Unde a'a fost, prin ce mă, 
cut, căţi ochi nu I-au privit, 

















putut scoate mai multe sunete de îi 
cântare; vraci să se. fi 
fi putut deschide mai. ro 
somaifer să fi 
imădit şi mar fi putut adormi mai 





EI ne-a statornicit În accident fai- 
ma de risipitori, imbrăcând haina de 
de: bani gata, de petrecanți, de 
prinți de contrabandă, de 
navi de spleen și de miniştri de ex- 
terme ia-mhai veche 








faacție de mână 


Averi îmregi au fost 
risipite sub egida lau. 
Prieten de fiecare zl al regimarilr 





nivelat ca egală pasiune clasele şi oa- 
menii, 

Câţi dinhre cei ce md erau de vân- 
e, mul puteau fi Inchiriaţi sau arvu- 
dear — prin procedee ce cei 
aşchiei nu săreaa 








form prinei, 
iai departe de trunchi? 
Şi de câte ori mu ne-a fost dat să 
vedem în politică ca şi în presă, — 
mă reter la faimoşi bandiți de căli- 
mară, — bacșisul de totdeauna, sub a 
formă saa ali 
O cazieră elarioasă în ce priv 
namărul bumăștilar, şi fo. 

În acelas tizap. 





storie ce se pierde îa 
aura, veacurilor, fără aici o exage- 
Căci până astăzi na se ş 

cine a fost primul care a dat, 
ică a popu- [cel ce a primit cel dintâi Bacșig. 


, : -| O vârată de legendă. astăzi la ti 
Inilei Să a Spire, 106%” laur da ultima capii d dată roci 








Pus ia disponibilitate în toate locu- 
— în mawate. rile Ii de mare vază. de vro par 


luni Încoace, stoboară în pi 








capăr. 





ura isgonit din 
de odihnă şi soran. z 
printrio ordonanță municipală — din 





Fără spinări 








mase ua drept, fără apeluri 


ele muzeu după lurbă, po | |iâră tocaeli peaibile 


Manparilor şi climateler, (Continuare in pag. I-a). Nicolae Aniriey 











TA PUSTIU PR IENTĂRI pa 
ij . = Tub 
ARDELEANĂ = i ES | 
[| 


gaina DEE BE e UVANTI! 


P 


| CURBA Preot nana | PEPI e e 
ad A de e mă Dei Pot în nai de 
DĂ ae 0 ete mia 7e ue 













> 
pi 
= 
Fr 


4 






(55 







Pam A Ce ra 





mu A A 
e În EA e înteea 


3 

3 

=. 

j 

! 

- 

| 

p 

7 

j 
î3 stii 


- 
Li 
; 
z 
i 
i 
Pi 









A AR De aleile e afin e eee 
7 ranite la mac mâna dm lin se elitei 
Pena pi de PNI! [ame cin a în ne să ictiinaeă mg 
Dai Petiei de dr] 


[că 
| i: 
| 3 
i 
s 


TA i 
i 
pizi 
îi 


i 
| 


in 
[i 


pe 
i 







IRI 


i] 
: 
: 





[i 
| 
i 


Dove de tre ada 
e Erazaeennă Pere | e 
Deore ep: A 





Popesre- Teapa 










Oettee, dak a ta pene 
Tobe ai ataman vana? bai e 
i arges ate | Mai dand: 
în st pă reno | îne bilele ze 








atent i 


e a 


„AGRIGULTURA NOL 


a 
i 
i 





i 
ui 


ul 
] 













Predare at verenmatem ta ci 
ce pe agree ala 
muiere za redea reaaterme 
Matei mediei de [i 9 -a 
că = 3 (Urmare din pagina l-a 
ate treba „ Dao [ne ti-atenai sa gândi că panina a 


| si caen 
pricaltera îond proprietarul să me (Î peogresei ai 
5 code A Su OA Podu 
virasă şa reniler Și Să Pedle ame ea în 
Na ine moei otase: atomdasine Al mumtiiee m tr: 
cette sam cheama să Me ponaerti de 
mâne ai materni aereal XR Vibe pe car 
Apropierea nouă — premaneată [A fonterio 
Var aa deci nn dă 













i 
pi 










i] 


iH, 















ri a 
a) pe deduse! axipuri a) Deritrteste 
mania ca Pretari mentadile și Ma tre: 







Li 
LA, 





ș, 
| 
HE 





Care păate N înciea poeitar rafie PC. - e Încă 
Imammente? Pe cine să SATRRe a Asa să 
State ce taveitar ai miace dela 
prmtnurtaen? (9 a Nade? the ctaielia 
Re Cu Imensa netta a otiadărib VO ama 
Mar țârămeari? Ce rest tal en predea 
primearii? Ce faina pate îrage 


N 





tan ave 





Va mpi, mevastă bogăiie dea 


de. Se pan taxe pentru lrecerea vite A [ | 0 |] 
în în fermalie Între Greeta si Turela “ N 
10 pun Împarte mari pe vila ve cer ş 


Mel. [ie pearra tate mai Ma | NI (3, 
i ot a NI CR “AS 

ia tate fie 

„Nesu nai aie 

IER, 


PE! li su pe 













4 
ă „bewlonarul 
moartea; 
legionară n 
ni pir de martiri 





lui Daniblosen 1 


as, în dă 


ist reia 
i Map 


ete și 
în mod deosebit, poa! 
din Viștea de jos, co. 
IA din Țara Oltului, în. 
le brâul de prar!! 
jeni. 






î 
la peste 2000 de m. în- 


|A de lemn, ncoperita cu 
luată întrio polzn 





mesasta, până târziu del re 


când mlastina 


LE 
In jurul focului cu cotină 
ma mie și ln alți doi cama- 
lanul Bancia Liviu și Li. 
ilviu să no spună totul. 
moment trați de cruce 
mi, şiin același seară, în 
de lemn iubită de «i 
ca și casa părintească, am 
ță de cuib inălţătoare şi 
pentra noi lojL 
ereerul munţilor, — lo. 
LI 





OSIM DANIELESCU 


n'are în viață decat 
mi-se pare că a dovedil-o, 


invorit din 
în 


am cu: 
anului 1035 ln munte. 
petrecea în tntregi- 
rul tor 
puteri noul. doparte de 


at al na- 
toți loga. 
Hi. Spirit practie şi in. 
bunătate cum rar în. 
lirașului, cu pls. 
leşnve, ncoperite 
verii de zăpadă, 


FIGURI LEGIONARE 






Apint fiarele pădurii 
miez de noapte, când pt ș LR 
„ţ1 plină de bunatăți 
pentru noi ca un Moș Crăciun. 
Nu te-a vătâmat nimic natura cu 
tonte sălbătietile ei, 


Ti ucis  mișeleşte cel 
D-zeu și fără iubire da mei 
cându.te prin focul nolgitor a 
traliarelor Vaslui. în acela 
nonpte neagră din Septomvrie 1939. 
Aceasta, pentrucă la fel ca toții 


tre. 
ml. 


pi care nici moartea de erou au ţi 
a putut smulge din enflet, 
Pentrocă ni nvut un idani, pe ca. 
ro ucigasii tăi nu I-na avut şi alei 
măcar m'an putat si-l contureze ti. 
Berimii a] cărei saflet an vrut să 
convertească prin parodia străji 


Jertia ta în zadar! 


De-acolo de Bus na vai privi cu 
celași bunat 


Chpitanu! și dap moarte ţi-a tm. 







Comandamentul Legionar al ma- 
Morilor prim, a dat următoarea 
elronlară nr, 7, către Centrale M. P, 
ţadej Fig si d 


ri 
b) pentra a remedin eventaali 
detlolte de activi organizare 
spre a intensitioa a 
In acest scop veţi înainta până la 
10 Januari 0 C.IM.P. 


tonrale punte: 

1; n) Locul depozitelor priacipala 
de materii pri 

b) dinti ca te si 
apropiată stația 


Maxtirii Legiunii, ai ment un crer|0Y; 


e) în cazul od această distanță 
e apreciabilă, eo mijloace sipure 
tramsport aveţi 








plimit dorința, lăsând prin Testa. 
ment ca toți Martirii Legiunii să-și 
doarmă somnul de veai la ua loc pe 
inhlțimile Predealnlui de unda vor 
privi pe întinsul fără margini, ai 
României Legionare și întregite. 

De-acolo dela Predeal, vei puten 


de_tina ale Manţilor PhgârațuluL 










pia dm 
Imi bu și ne-a făcut 
ma cum sacul! 
ăn în 


Cap 
Plo-sti și București, per. 
ri, ea apoi să me vi 
viitorul! de mar ai Bo. 
imre, pe care îl vedea 
iar Ja orizont, cum vedeam 


zi frammossă, piscul 
Noldoveanulai ce se 'nalță 
ăi worbețta un simt, an 
na momasta a fos! hotâritoare 






a ÎL ultima. 
flora dala 






acestui camar: 
de mâryev rispiitită, bonă. 






ui eciproc, fixată peri 

e Oigitan. Corul par- 

e Tocuri a insufie- 

d a me 

de lurtă m de bi 

. Muzica militari 

marpuriie legare, pu 
. 


cu emacâtaru 


ere 





Camarade Danieleseu | 

Nol cei rogi ai th! te așteptim 
în Hecnra vară să apari pe plalul 
Zanogii in cu ranița.il mare, 
eu pieptul vânjos și cu cântecul pe 
bara 

Casa vintorilor te-aţteapi 


MA ma 
Ten... te-aptenptă so repari si 


rl 


apronpe, sâ-| complectezi șița po- 
trezita de vrema 

To-aşteapii clobanii, oile, chinii, 

lânile, pâraiele cu mpa lor eristali. 

Molderreanul, toți te mate 

Para tine muniele ne pare pustie, 
mbsenta ta na 'ntristenzi. 

SA îi Jost o presimțire aprinderea 
Imânărilor în ehsuța monstri, a 
multelor lumânări, în a din mul. 
tel, sari fremmoase ex lasă Și stele. 

na şi ţi-am aprins lo. 

Deta iama! al trena ta î3 


m inwreânieit de o. 
rimdnsiile creștine. 


„CA 1n munte mas” 
A ehzat e stea, 
şi luna 
ML-au ținut cununa” 
Aurel Peicu 
o. 


ELION LEGIONAR LA TECUCI 


bat soarta, Aşi. îi putat tri o viţă 
cama, la adăpost de meu kerri= 
vuri. Dam făcut-o. Din dragoste 
faţă de țara poală și inmmtată de 
dreptate, din dragoste tnță da va, 
l-a urmat pe Chpitan, Dugeanii 
mă-au purtat trupul ehinult din 
inchisoare în inchisare, dap murle- 
bul mi-a rămas liber, Am font pur 
tai legaţi. în batjocura jidanilor, 
nbdhjduind că țara se va tea pen- 
vru revoluția cea nenul, 
Revolutia vemionară e abia la în- 
„ca inseamnă O introrarea 
muncii cinstite în țara câgtigului 
fârb muncă, ea inmearnnă jertfă 
permanentă pentru aliceva decât 
pentra ned, pentru Var Ap pu 
Vut m-ai petrec mmplea atenta 
În familie, Paz fâcul=o  Penilta 
mea mutaui sal: În paipiea acm 
sia. dracria, am rămas cu voi. De 
mosiită vreme prigoanele ne-au ră- 
git mângâiere neeanta eregtinea= 
să dn-a ne sărbătiri Crăciunul si 
Ani Mea pent, Pânb meri toţi 
mdoriiau ca tabele implarână pa 
cea, Lacrarile Fau schimbat. Vrem 
| măzb pentru intregirea botaretae 
si inerea neamului pranâneae. Mila 





E 
prrevileg EA pre one 


mini mhngnle i uterina pa să 

eiMeaacă a Homânie noa 
D. protect e fâcut apoi un calA 
apei câte netilie meuretariar ml 
pe 


mă mâear, pent cantina legi 





privi în voia peste plalarile iubite] TECUCI. — In comuna Darcen, In, nizaţiel 


mormântul Iul Toader Toma, eroul 
necunoscut al Tecuelulul legionar, u. 
cls migelește, ln. 20 Decemvrle 1004, 
în Jocalul postuluj de Jandarmi în 
Mmpul prigoanei, — a avut lo 0 
mare manifestaţie jeglonară, Sa otl: 
cint un parastas Întru pomenirea mu. 
eenleulul, prezentă find o formaţie 
de 500 chmâși verzi, din Tecuci, 
Ivomii, Lleșii, Duceșii, Griviţa, Ser. 
Băneşii, Movileni, Darcea Tudor Vin 
dimireseu. 

E rr n avut Joe n ședință 
Jeglonară în localul primărie! în pre. 
sența preotului AJ, Micu, șeful orga. 


După ce se cântă Imnul legionari. 
lor ehzuţi, preotul Mie AJ face o 
expunere ambnunțiiA naupra evanl. 
mentelor pe enre loa trhilt miscarea 
lapona din 1927 de când a luat 


Din trecut lustrează pagini 
plorie semnate cu vința şi sângele 
lor de toți mneritieaţii.vohuntara tn 
credința legionari. Acum 7 ani la 
29 Decermvrle 1935, cândeeama) eri 
mins prigbană se deslânțulse eon. 
tra mișeării leglonare, din ordinul 
ocultei indea-masonlee din Iranja și 
Ania, au chat vletime Nita Con 


Taj un ode copilul ai, sub eu, 
vânt că tou 1 germani nu tre= 
baie pă cunonaă imbulbarea, eh 
cream in credința ch Germania 
uleră de pe urma unei mari ma 
drept a buri, Te 

de duhul unei 


viaţă 

Am Intimalat penira copiii vom 
tri, o permlă indumteială  pructiri 
Vegiemară, miel, la “'Teowet.  Cepiii 
cari unt inteătintuti antăzi de Aju= 
Varul leuonar,  tretmuene Altă, 
mâine, pentru viața mare, Învătund 
un megleguţ. IA rea tennilese ea să 
Mevină pomana îi atuul, mă 
invete a minei i-a avea un rom 
cinntit n lume, Moi întreține cu 
mas m imbrhebeninte urma În o 
ramul “Tocuri, elrea 300 caii. fiind 
că famile lor unt in tente 
tate de a le procura mrietal nece- 
dar, EA trabma ca, În acelaş timj 
sa ajhlerarte, setata. vrmmaini -! 
să fin pregătit practie pentru ai 
putea elita mnguri exiatenia, 
prin sume 

La cra 12 reaptea, în clipa m 
lemnă când sau stina buininile, d 
protect Lon Tyme n ura tularara 
un mare an elena, un an de 


bătrâni ai 
le. mu miiltarit d-h preteet pen- 
iramă in inviat în 0 aamnenea 
sârtătanre atei rima pe arma 
cătamul Var area în bere ramânească 
în care Mau Imântit toate trata 
tate inimile veni m 
maneiterii sau merit. matter 
fetita de aemina ideal, 


BILANȚI 
"| MATERII 


ein sabiei tu. 


LEGIONARĂ L 


„Istoricul martirilor Legiun 


A |mionara, 










“A vu oraoter local 


a alpi 





alui 
ți 
[3 


Boteroasa, apoaiileate po 


Mania), 


ro, 
male altala decât por. 


pure de pe conmă, 
jporv de pe corp, 
lex (110! cârpa și zăronţ 
materiei sortate: bum, 
pa, Iana, 

Aannnte: moonrța de se. 
A eta 





e sliolă și atiala, 
la hârtia, 


cantităților 
fopozitalor centrala 
Mo afla tiecare 
DY 


ionale 
materie 


„o... 






YI 

nare teeuitene, avocat 
Ton Crâi , comandant legionar și 

ful AlUlul Loglonar, avocat 
Totu, Delia! Iveşiilar, Viruil Sil. 
veatru_e ulontul garninoanel “Te 
cuci, După fe seful ormunizaia! pri 
meşte_ rapoti Bala camnradul AI, 
Jon, pedin!n ine Beschide prin apelul 
marilor n tel, credinței —leglo= 
natn, dl enreufac parte și loglonarii 
țecncenii Vinil Mle, Gheorghe Casă. 
neanu, Vase mel, Nicoară lor 
flnche, Spire Tearoreseu, eolone 
Vusllo Dinconatău, Mondor Toma și 
Nechifor In, chmuţi în pr 
oana lin 100053 oea din 1098 
FUT 





stantin lu Ionia 
În, end n ur 
mio maedlnţi 
pile fără hrani 
lornel. La Ca 
pela tpata Vin 
pa când ni: 
fer pa xidurii 
18.000 de lcal 
prin toate Ind 
cade fpiucaf 
ma, întru nn 
ehinfim eu pi 


TOADER TOMA 


Toader Tm 
simplu ln pri 
mare ereiinii 
A unt pane 
zarea mln 


de malorul Peta. 
Eat 0 pâne camu 
00% albenă elnel 
În perul cumplit ai 
anița code Impuscat 

eordoresen, în cell 

Ifeatele Gărail de 

In timp 

ri erau nrunenți 
ariile țării, In Toeuel 
ieleste "Toader To. 
em cărula ne În. 
e nai 














em fecior (a țăran, 
fine sthphnit de o 
birulnțn legiunii 

Ineepul In organ! 
rul Barceu 


legionare din sechn 

lerea lui o resimim 
eu durere și ir că rughclunea 
nomatrii va 1 BEMIIA de ei, acoln mun, 
în eaata Inui „de unde prive 
hear mr” Bl pentru perfectarea 
euinții vedere peniru care n 
up pian Ă 
CUVANTUL DOMANDANTULAII 

L ORANGANU 

Cota dan 


gumu, e au 
qm 


prinetpiu de 





1on Crân 
i le 
cn 
deea da erolem 
Prin Alarm A era n mișcare 
nfenshei + Al, are se aprepia eu 
paşi slquri 48 vdiaman pentru ad 
puntea țin! Găd mudențimea ere 


tină cra 1st0lăila Mhlpi în becurile 
ollție ta dpi trimite, cartea 
p ti Mar, pedapalnd 
pre vnprerie "AWD lar, Când în 1098 
teslunea în e tuturer legilor din 
lume pe senat dim legalitate, nopere 
miţtin du! rd pante lo alegeri. 
cal trei arta ni rtainunirii, mu 
denumirea nefirilemre de Nloadari 
Ape mul eu 
unei generații 
întregi. Cind Meădatea n musa! din 
trai fiintel Maine legionare, de 
eee n Vând da forte Îmi 
riile pămintegile prinirun est de a 
Mhoră rârrÂll, prodepsase pa vi 
rent, Vevar Aldine deplin e mor 
mântul, fArb APE îma pute fi Invlere 
Când tiran! 080 m Ameretat pu 
AR tz Mid ua 
ue uta n dA de uniți leul 
nare dia țară mehipa ui Mili Dn 
Irateu, mer pe linia fiastă de 


suhritat ofente, A pednpuagte pe cel 


re UP care ha suponal 
noile ruta In latoria ei. Ca 






























cind dopositela vu an- 


OR PRIME 


unei gări, materiile pot fi Misnte a: 
o mal departe, dar numai dacă 
sunț cantități importanta 











Canitățile miel vor fi adnsa la 
daporit B, pân la 1 îm 
marie 1041. 

După A dna, tontrele Mp 





vor (i totdeauna pregitite pentru a 
putea faca oxpodiții la primul ordin 
ni 0.1. Mp. 

8, Dacă nu s'a tAout sortarea die: 
vitelor matarii, să sa tacă de indată 

7. Lin punotâla da mal au 
răspunde au ardiaren cani 
existenta la data de 31 Doo. 1040, 
Oantitățile da n i 













ron contrulul respectiv 
8. Organizațiile orișenețti, de 
m. euiburile ori 






plasă, comunale, 

i intins în btAdiia 

enționata in parta, au 

nrhtaron rezultatelor dobândite de 

sle în timpul bAtĂNIeL 

Trâlască Legiunea și Căpitanul 
Comandant Legionar 








so ani în apropierea 





























să compleateze de urgenţă fă la 







Capitală must intai să se adune 
Hămbită acela 4 mara În mulă „Bea 
Wei Borauanăen”" 


MINAIIL JONIOAIA 





IMPUNĂTOARE MANIFESTAȚIE 
BARCEA - TECUCI 


Pomenirea martirului legionar Toader Toma 






marazi, mișcarea leglonară esta un 
lanţ fra sfârșit de suforinți și Jertfe 
Căpitanul npola nelneatat În puterea 
de dirmlela și de Jerifă n legionar 
lor. Neamul românesc nusși poale va 
Mda în fnţa lunii și 1 fața Ii Diem. 
nezeu piierea lui de vleaţ 

va da o cantitate da sângn sufielenț 
Camarnal, ea ne poate râmâna da fa 
maj când unter adunaţi În 
ormântul lui “Toader Toma? Să a 
dâncim în constlința noastră toate 
adicerile minte,  loale vumilințele, 
tot wrăhinul, toni Jertfa Dirulnța 
Toujonară, amulaă de Mora Sia 

6 Septembrie „n'a veni! prin eantri 
buţia nonatra personală, ol prin pi 
terea lul Dumnezeu, prin diinulrea 
celor sacrificați, prin voința Arhan, 
hotul Mihali unătorul Nu 
ne râmâna decât AR merger pe acela 
linia de Jerttă pentru « rgirea 


biruinţii 
Gh, Ursu 


AJUTORUL LEGIONAR 
LA IAȘI 







































LEGIONAR: 


BĂTĂLIEI 


A. P. 











M.L. 





CIRCULARA No. 1 


Pentru orice Jimuriri și ordine genorala, Ad-ti 
lut Mişcării Legionare recure în Ziarul 





cârula so va 
PMI 





M. L=ulul, 


Ziarul „Cuvhtul”, 
ela, 

Serul 

Ina, Lonlunnr 


Toy toptij ponesori de bunuri 
sub orlea formă sar prezenta 
alb= din foatele Inatituţii O. n 


TR pl Straja Parll, pronum și 








organitațiile In subordine, dea 
tlințata prin Doeratate Logl Ne 
3080 din p Moptamvria pi B07% 
din 7 Sepi 1040, sunt tn 
vitaţ! să îndeplinească, până In 
maximum 1 Pubrunrla 1040, în 






vemitata cu Dacratul Loga 
1 cin 28 Baptomvrla 1040 
oarole 


N 
wm 





1, Predarea citea organizații 
Jo lotonnra juddaţana a tuturor 
bunurilor (larenuri, mabillar 
bibilotacă, divarse abloate, ata) 
şi arhivelor roanestiva, nepre 
lata până In prakant 

Dani! sa vor depuna de pono- 
morii eespaotivi direct la GIC, 
în contul Mr, 930 pi Ad=tial Wa: 
trimoniuilui Mişcării loglonare 
(nu organizației legionare Ju= 
dațano), Aconatn po rhapunde- 
rea posesorilor banilor, 


Intregul patrimoniu predat 
cu excapția banilor, sa Inalni 
îns arganisaţial lonlonare ju. 
daţena prin orumnlaația lealo 
nar Joeniă, cara la în primita 
bunurile rospoetiva. și_voritieă 
foarta amănunțit daci aceata 
bunuri au foat nchisiţloni 
manevrațe și predata 

8 Procarea n va faca înche: 


























Toate Instituțiile pa lângă 
care amp funațlonat unităţi 
străleresti (scoala, țabriei, dl 

Invitata 


veri St ului) sunt 
„A la mâmnrile de envlinja ca, 
DAnă la 1 Pebruarte 10%, sd 
le ridirate toata imseriphiile, 
inalanele, fotograțiila, mada 
Mile, ete. referitoare ln fosta 
orpanisație O, N, T, A, și Sr. 


Ja Țări, 

put fel da obiecte mm va 
mai [i sub nlei un motiv, ex 
expuse în wraun [al oarecare 

După ridicarea lar, abii 
te vor fi adunate și p 
argonlsațlunilor. leglonai 
n vewanlsaţiunile le: 

( locale,  Inoheindu-aa 
procese verbale de n 

















i 
| 


Asi, când biruința legionară cate 
în pura da meenalune, mulți dintra 
cel din lume veche, o pelvene nu nu 
mal eu neincredere, dar chiar cu mare 
mânie, 








și alta mijloace meschine, să lovaas: 
că în Legiune 

Deşi acența tieblonse Incareări nu 
vor reuși nielodată în fitatul Lala 
n uși cel cari la intrebulnțaaa 
trebuase urmăriţi, findeă apiritul lor 
de ură contra | va on 
duce ou perseverenţă pa calea mie: 
Mal 

Dar dusmanii cal mal perlele 
cari necaaltă n dansebită supravegh 
re, aunt acel cari, măseuţi şi 
pa linia vrădi 
mijloacele 
alune, 
săi și pentru a co 
cut ni vieţii lori eră, 
și Imbulbara. 

Acegtla. mint 





























nemarnali 








tru evolua și reluslaţi 


ŞTIRI 


Camaraali eur diurese mă buerema 
in arapa de studii „Purieoțiemaurii pu 
mite” dm pa Mani Centrul che Mmudii 
și Doeunante a Legiune) ant rugați 





Becrebapiatul Centrului, 
Rama No, 32 Ba] II 
Li 
Toţ legomari puna atita În 


din Mhradla 


pe ae. Mamma e, 
13-34, sediul Corpului Wăalaţi. 














A sp 


U 
si nn colț speelat rezervat nimal oruanlațiel 
Acest colț doo! va jan roi de „POAII 
Aceste ordine sa var da sub formă 
vor_1l decupate și făcute dosara poola 
» Hu 0 vor mal repeta peln corespondență spe 


SERVICIULUI AD-TIV 
OH, D OroRaPscu 


CIRCULARA No. 2 


CIRCULARA No. 3 


Da aa o 


PROFITORII 


Unii incearcă prin sabotaj, Intrlai, 








Patrimonha= 





In cupei 
A 


AP 
de olrculări, Pe 
Acesta ordine date peln 


LA 
OFICIALA” n 
induse procesa verhala în d 

















exemplare, semnata di cal ee 
prali și deladatul tinpiteenteli 
nl oaanisațial jeglonare locala, 
cara În în prlmir 
anala varhila aa vor pă 
atena hedel: un axomplie 1 m 
Nea prada unul MA are 
wanisațin A locală, i 
nul In orwnnlia înţeani și 
trimita la Aţi 





4 Misc 
nara, Calea Viotoriei Ba (ling 
Gh, Dooranacu), 

1 In carul) când predare 
sfeetiint până în present me 
tunel proditarii inalnta 
copi! de pe procmnela verbala 
de prodnra In fal en mal aus, 
mdioând pevala oul nu predat 

4 Ha alma atenția CA toți 
ol are nu sa vor conforma 
aceatar dinposițiuni și nu var ff 
prătă) până ln data arâtală, 
bunurile co doţin, vor fi data 
PIN autorităților judintara la 
male 

B Organinaţiile lagloni 
Inatituţiila vinata prin 
alrevlarii va 

















trimoniuluț Mia 
maital încât pre During 
MA fe complet Ineholat până 
la 1 Pobrunria Ida 


dinet exemplare, după norme 
le din Gireulara Ne, 371041, 
punctul 3, 


După date da d Pebrudrie 
art, rapi beat legionare 
odetene sunt rugate ad _vart, 


Pie pe teren aplicarea Intua 
mal a celor de mal ms, em. 
nicând artea abatere dlirent 
Admintatrațtai 
Modei 
Viatoriet Nr, 
flnargeneu) 


Patrimoniului 
Leglonare 

92 (4, ina, 
pentru 


Calan 
(ih 
se diapu: 





ut pi 
min, și vor aptapta dinpoațille 
Admintatrațiat Patrimoniului 
Migeării. Legtona 





i 
| 
i 
i 
i 
i 
| 
d 


noapte  partimani ai legi agil d 
cari — umani == vaupena 4 ou 
sltuaţii, 

Cu 





ul nenorozlți ai aângelul și 
ui lor n hula. mă 

ra d i vhiae 
i virulenţi miarabi dai 


) 
















unda cnd să 
Leglunea tea 
că ca de un măi 
ntaamal 
masină fa 
a 






pegieol ai 
libera halta 
1 eu încetul și cela mal pute 
temelii 

Dar dacă 
volei, avi 








prin, mastenuunt dam 
alei națaniea și lalea 





puri, ră 
fete demenai 





— scale ata 
ta rmupena  chțaadată 
are pa lângă uuale mana 
ala nu pot avaa 
lungă în Lmglune, Mindeă, nielodai 
= e tente Mfonțăella Indului = ma 
pătrundă, și granitul. me 


















3 „Aaparuli HU, [vor “cau a 
sinaia au patatți fear INA 4] ietena cimentat da, Caut al aliat 

Mmotia. cat "deguna shi n tul |lealemare, elită fără falcă și reprom, 
montan, aţi mu Hgaugii si meruginara [49 a PRAMItula, „piatra de Intareare și 
eg pt AA Neamului vamânese; at va seră pa 
miserabilă maserte. anru. și din alaă 





glonar. 





ai România Leglunare 





Acenila sunt cel cari devin 

















Colonel Hamboia 









—— i 





A 


TIEI FISCA 








Ep 


ete. 


iterului de Finanţe 


i d 


regieratntarea ref. Cererite 
mosiribtahiiilor |pentaai prim 
dare au arat activitate — ex er, ae resort, A - 
ln în teritoriile evacuate, care a-Îre tmste die i Matei alia muta 
Droeă pe data publicării eale și te. [arii 

ACUvete Decret Lear Pet ete DENINCAREA DEBITULUI 


7 
i 
| 
i 


banarilar, aetivitățilar san 


] 


f 
[i 
n 


ji 
si 


deechia 
Moat 


i 
iz 
|] I; 


dinta de mai aus, | de bmpanere repete 
tribeabililo» | minate potrivit au fate stahilind. prin 
, rămâne re. | urmează: în lecea 


ec 


iii 
îi 


3 
7 


| 


ei Impozahiiă rămasă în terit 


| 


Sere dehitul înițial pentru” pen 
da de timp posterioară evacaă 
în măsura în care 


| 
ră 


mpepitul mm 


| 
: 







[d 
ES 
za 


Î 
Li 
i 
ri 
p 





i 


| i 
i 
CEI: 


pioatărilar 
afectat te 
l_raportu 


ji 
ȘI 


ce din te 


> 








iz 
Bf e 


activitatea totală a ni Di 


ș 


A 






toritățiloe locale, precur se a 
elemente com, 


Impunerilor 


Peptenat Contribia Du, 
ntridanedii an 


e) mosiltearea va av 





FI 
i 
Hi 


și 
i 
i 
i 


tie cel ei. fâretu în 
TAR Cei ce mu por depune 
-) decaratiunile legale, în acest ter. 


ţ, Phimea Jopala 
Piind odtipot, Ș NOUILE IMPUNERI 


tra sediile, bunurile, aativită 
i terta N ȘI uatrtbujta. ie răi stitulre partială a tmpunerilar st 


te și rămase în teritariu) ev 
nlie așezate pe cale de constatare in 
sm în feritortul 





tei ae! 
re. Bu imobiliare imase În tertie- | 2) Dea îm Imi cateriae înneni 





9 Debitele aretate prin monile mpa 

CE aa ceri uta Cl, Cea pt It a set mare 

ăi e în teritorii a DE Sta A X 
macanie, stat aupate polriott dispo- | Rece e, aci clei toare impui Meine tOTtEDUI: [| DENUMIREA DENUMIREA : 
ai/tanilor ieeretnini-i "| muri, activități mai ein lu] va face dovaila să a plătit mutu [îi 

mase În terilorău) pipe emvenite, pa baza 

Na [în ed, Duuri, . lor rămase în teritoriile 








mase ploatărite poetii artateni 
S 2vita ortee veelamațieni | adorat peer în, teritorul etmonat, | DY. se ver stai 
ma mmpiciuni amapra acestor eageri | rea. pe timpul posterior ewmouării terito- | Pentru materia 


Ineetează de dinupi | tată tn teritorul 
e a 










acela 
Ti [impuneri 



























le de | directe ne dara 


REGLEMENTAREA PĂILOR Eee E 


at san sa refugiat în teritorial 1 





























4 ... 
, deet. în dă Ș . | f . = [| Steaua Româna 2: 
Potro ok 
Apienale 4 camine prea si a, Pe ia e Dobânzile Domercia e [entru UIMIZOrII Creditul Minea i A: 
memealuri Piatra | tura baza constatării i . . Return 2222 4 
n. e Neue ... 
atit == ză adi Statului ce primese avansuri Sel iti 
n nduatelale 
ce e Agriculturii meat su vi în prin jura ai tului de mmi- | lepe, sunt dintre ace ce au contrae. Mita «vc... î$ 
rilerinl tiber, metri an Dotărib notte îo- [482 fe Stati pentru immarirarea arc || baţi e e a 
LĂ Pmzeatete, barele svatriba- | mare: a se in-] mătai, dar sumele ce î anu încrean. [| 1 DN ea i 
meintatertaiă vea, | funie alora: „pentru PR tuuu În e0o: | fst. i8 fit de amana provin din [| “n 
190, sta pia | ase ți te Nr. 3019| Pondut Apărării Naţionale ; Maaaparturi | tbane ue emis veche] a. 
în lerttorial 30 Ootombeie ze ve VÂRA|  Pinând acamma şi de faptul od dia: E VA 1 Ur bus omis nouă, | A 
Statului, cu anii | ponibititățile Fondulit Apărării Na- "pă : uşi Um 
na. pie nete a avodOtAll | inat imune detali Pai în n d 
pentru innestraneă. x raport cu nevoite armatei, Cursuri 1 ntormative 
1 Aeosi fureat ai [90 prezentat cu]  Reipactuse propunem ai vă ruodm | RAMASE PE BIUA DE 3 IAN. IMI Sa Conoartia » 
ai: e, sprâda se dobânate comeretale | Asie Deal ada aa sunca A 
dccrebului= | Pale ca urmaană n ge încaaa tleda | AA Qenerală, 3000 ) 
n Monitorul Parul „aiaretui „în cotăițiunile pri Prin Sa As NR o za 
decretulu/=leda Nr. 2819 din în Ve 
| Oe 0. 204 0 free ecua dă conhui | Al MricălA Poole 300 săi Se. Petrul Romance 
ăamea In teritoriul. evo. | Mansa în otil Satatui cu dealinația venituri în. | Bre Pofieri a 9400 San | Sac. Detrat Govora 
impotriva dreptarilor și binar. | ri tâmptătoare, cure alimenteaai dupe tf=ee: n ia: la E i dă LA ] 
de anice [el ce eventual pane. | pentur ta Pal etniei  Apârază „ Mufionale |acta Art Roti Rom 0 40/80 Cea ps 
ilter. Mt prin pentru, Inaatrereă. areal <a Oerealigtlor ST 400 [aa 
e odpeante set- | ate iuli E et Nica ” 
uire: | instalații Wee Agricola tn, îea attine 
se în plite i DD Wise SRI 
Pai Heat în aur TRATAT ECONOMIC ai OA, d 980 478 [Boo Crevtitu, Cartonttea 
matei în drepți dau obligal, at Aenie) Data 180 300| S00 La 
pr! ae de ele să fi P SOVIETO UNGAR Boc Ale a SÂ8 708 [Soc Oneltuui nostuastria 
ai le | da “fermieri d art is e Credit Mu Di 180 300/ Su, Clădirea Rom u 
Pian zi comtragi. pati a BUDAPESTA, 3 (Radar) ca. | 500. Petzl îloă ne ră hi aa ia că . 
Când tal o . — ma. = 
dă la euiale rexpondoatul agenţiei DNB ansnţă 
e socotit ă să tratabul economia ungaro.sdvie. Bursa de mărtu ei din Bucureşti 


te. semnat la 3 Beptembrie, va în. 








Cum prin tea în vigoare la îi Ianuarie, coa 

re! ferm cu instrumentele de valica. 

ta e, care au fost sclilahate în 13 
în stu deerate | Decembite 1940, 





LE 
TERITORILE CEDATE |_____+ vene ma temeau 


ADir ma dimineării debitelei creat pre 
| Irmnăi- | motel de impazere inițial, ea partea 
de impari! cerespnazăteare sediilar, 










MODIFICARE Diminuarea ded va area lee 
Die „0 Mepaitie n atetorctantii i manta! în măsura în care retul este 


1 
A 
1 
Li 
1 
1 
» penire întreaga ma- - a 
tal Uber. Totodată, se va sta in aeă-[ | LA Etertină 
1 
1 
h 
x 
1 
1 
i 





aria determinării 
are materiei 


teritariul 


















fiținnatela repartiza : au 





men, ptr fi pedepuiți că o amendă || tr 
pată cn jumătate dim tmpozitele ||» 
Căvenite e materia tmposadiăă 

tra care nu sa depua deciura= 


dectarațiuni Ş Impunerile ee se vor stadii pen: iz 


exploatările existente în teritorial 
LU avind carneteral de recen- 


i |âllite ai, rămae „în rit AT: BURSA. — Cota oficială a cursurilor 


teritoriul eumeuoi pe 
diber, numai Bunuri mobilia | rațiunea, Ptprelitel enrtnt, deși si peatra va 





del se war stabili Boul 
când eventual impunerile|| 8: 
îmițiale pentru bunuri, aetivități aaa | |, SA 
exuloatări din teritoriul liber aa fest || lunca Românească + 


abilul a rămas în teritorial eva-[| tustrial 


care con 
dala Impinerte si0- Îatabilite mi am rămas în teritorial [ina te Credit Ronţăn 
sk UN COMITET INTER OR te, tri. rai svacaate, independent dacă contri- [| Creditul 
da fiunidue 


d 


1 








A 12. 
|CURSUL DEVZELOR ȘI 
Valsbi în xiva 


AL MONETELOR Et 
3 


de lanuarie 194 













Maziler ina teriteriul eee aia N DEVIZE NECONVERȚIBIE SAU IN CLEAR 


—————————————————— 




















| ata > | 
2550 | 
sa Sâ - 
| iti [(T Ti 
îti i Ei 
îze = în 
ta a u 
o Medi sasi Er 
tură italiană | 5 i: 23 
si - - 
ti [1 Peettaa 4% sa e 
de 
E PEAS i — II ME = A IA IE | 
Lera i ri = Ai i 
Oorează Sonteaă - pi 5 
met "3% L] Am 
Prare adrețtaa | în 28 


"BAROMETRUL BURSIER AL „CUVÂNTUL 


3 lamoarie 1941 







AGTILNI 






INDIOELE Bunsir 


Baza: Luna Augua! 


CI 

TIE 
Petrelitere + 
industriale 
Dar sporturi 















NOTA: Indicele masa 
bente față de fuma Anc 
bvalui cureumlor, săge: 
Veelurile eateapunzăto 























ACTIUNI 






BPuore 







re Rente 
BR Nanonala 4 mprumutul Naţional. | 33 
“mpruniutul U 






"imprumutul Refaverii | i 
Improprietărieii +. | 
Stabilirea e. N 





Naţional ln 


- [| Wamea de Scoat 2, 
Patrolitere 
Astra Româuă + 


































Opera lunile țaei 
n ADN hoaţe în ziua de 


Grău nec. 1046, de 74 e: 0% nula, in eenă 
3 vag. Lei 467 suta e 
af aug i A. 200 mg, ala 33 var, Lek 009 auta a, oa ri 
râu res, 1908 do 74 27, m nule, | nateeta, 


Li 


a, el 880 mutu hp, Ie 





d 



















M „GREȘEȘTE“| sAsi 
RESA MaGHiapă FASII 


“Cu prilejul aniversări 
îm deosebita Ini în- 
nare, ana că a, tzac ie tt 


o atitudine a 
ncINaiA SODTEtate 


d roasă. 


Blor uu 
in țele; 
o. 


acea 


asemânăt 
ŢIA ADUNA- 
RII DELA MEDIAŞ 
Tată cuprinsul el: 
teie mondaie au creat 
7 pt noui 


presa sau radio-difuzia- 
cu câlmul și neclintita 


a uși să-l desi 
m-ne iaraș in aceași] tatea 




















































România. Prin unirea 
Transilvaniei şi părților locuite de 
români ale Ungariei cu Romă: 


E. 
|] 
Ec 


peni 
Dea regretabile _greșel!“ de infor- 
țille publicate și | maţie să mu se mai producă. 


ar 
Roagă pe Dumnezeu să ducă la bine 
strica să fle luată cât mai curând. că inecuriateze, acest pas plin 


și peniru ori și ce eventualitate. răspundere, pe caze sa simțit 
dator să-l facă“. 





ISTOR 


SA ITALIANĂ PUBLICĂ LA LOG |: [a 


rezerve, se despr.nd 


şi îrăţie; 
ai doilea, că români reprezintă 
ș Ş stitue „un act de istor.e mondială, 
Legio: me să devină o [punându-se pe baza dreptului de 
etnografice”, 
Ce minunată justificare a intreg 


mai multe constatări extrem de tm- prim 
UNTE PROCLAMAȚIILE DATE | zar cea 
a or a fost 
d Ţ DATE luată in deplină libertate și intr'o 
„cel mai numeros popa: al Transil- 
şi părţilor limitrote ale Un= 
Liberă dispune”; 
a) patrulea, că această unire te- 
rgpheea ir 
Dee die, pmedi rii neamului românesc | Ce pledoa. [+ 
iernini Statulai: „EI Axei şi|rie pentru cauza noasteă! Autorii 


atmosteră de desăvârșită loialitate | Dan 
2 ANUL NOU DE D-NII GENERAL 
al treilea, că un.rea românilor con- 
ritorială „este motivată de condiţiile 
i nu au fost n cj improvizaţi, nici 


În oaie Vai 
-sale le 
adminis- 


r de 
„Textil Oomi 
de | Voevodul Mi 


d-ni generali; Dana 
vonsiantin, UA“ | miţi d.nij generali: Jiteanu Gheor. 
h și Filimon Ioanichie, au | che și Mehedinţi Gheorghe. 
„membri în consilul de| in calitate de cenzori sapleanţi, 
îi societapi anonime | a-nil: Neda Mihai] și Budeanu Ana- 
lalurgice Copsa Micu și 


ca Timigou edi 
un. Pimigcartia 
Mandi 





DAS REICH 


0 Enuphausen publică 
abil artisi intitula! „Ro- 


iăea/ină București” — in i 
e porb „lin România, acela care vrea să guste lor și țărânime s'au creat deose- 
porba de frumuseţile satu. | În i 


ie și de sufletul jăranalui | tarraecul acestei țări nu se ponte dis- |biri ptât de mari. trebuie explicată 
iriicul din care exlrugem 


Koelni 


N dește din sânul ei matui 


le tuajie În urma căreia mal cu seamă | inelepere 
nisuic de 4 | Tăranii români cunosc prea bine n: | elle A 


două regiuni, Bucureştiul şi central [a intra tn cu 


y, at, desintereseară asemenea  alitu- tinuat Insă, aproape in intregi. [licolului /cce 
Pata rupriu si: ini peuiiate, “ve care Dirica lor | etenă o pere Panin UeEL [ceai 
LA “|nu rtăşeşte. Tal ce la noi este jară 
sai aflat undeva în [Du Je Impăriășesie: Toi ce la no cele | rauarului priisie, 9 țară lină "ae 


bilorese Crăchunul sau Pastile, 


le cera Lehoslo 
ati 0 anina i 2 | set de petrol. ala Cehoslov 


n se naşie Mântui- | chiar 


za veti 
vă cunoasegă istorii despre [pei 


0 prăpastie adâncă Fri 
îi 'cu vista vrea re 
Preta inalie 4 dara îndepat: | ruen 
tată a țăranilor. 
Mnprejurarea că Inire lumea ora- nice şi patriorhale. "mană. bovadaă 





ROMÂNII 


ladării dela Mediaș, din Ianuarie 1918 


o are “pre cari se pretindea că ar| La ţemelia omaţiel ME: ce aprobare buzu 


upa pulete şi in 
ere pentzu linile 
e ale țării, parti- 


aHunulor dinize ro- 
notă de cordială 
e ar A putut deschide 
ar aceasta a 

1 al realtăţilor și o | borâri 
mâine, ce sau dove- 
Acei ce au mă- 

Pe cei mai buni £4 
neam, nu putezn 


de dorit. Efor- 
regimul naţional 


din 
a ajuns, profită 
românilor și sași- 
+ intemetat pe ideia 








ouă mișcare în corpul 
sarilor de românizare 


omie! Naţionaje a 
în 


ește 
FĂ pe lângă firma 
fabrică română de 


d-lui ing. Tu= |” 
comisar de românizare pe lângă fir- 
ma  „Drogueria Standard“, Bucu- 
ești, Incetează. numindu-se în Jo- 
[o oa d. Ştefan Pop. 


locul d-say 


Trălă Dumitru. 
e pe lângă fir- 


e pe lângă firma 
line-Un'te Bernhard 
 incetează. nu- 


misar de românizare 
stanța. bul 


Constanța. 


NU SE REMAN 
GUVERNUL. FRANCEZ 


8 A. Braşov.str. 

netului francez, 
a 1 delui Btetan 

In calitate de censori au fost na- poa BA Ban- 

soc. com, pe arţi- 





1. Haiduc, co- 
L pe lângă fabrica 
se transtormă 


şi orice 
privire la aceasta, sunt cel puţin 
premature, 








de dreptate și 
al PPtate și de cinste, și amiti 


destoltări. priei 


loare morală, politică şi Juridică 
declarațiunii votata pi să na gân- e 


clipa marei noastre bucurii naţio- 


râri; eteace insă nu poate 


mântului. Mărăzii să locuim iz 
preună pe aces 
sud-estulu, eur Î. românii și 
sașii suntem cheriz:i să despieim 
în viitor ca și până acuma cu plu- 
gurile noastre ogoarele, m să stro_ 
Pim eu sudoare și sânge un pă- 
mânt, care ne poate 
Uni! și pe alții. Cu bunăvoință și 
cu ințelegere reciprocă vom izbuti 





de sigur să dăm traiului nostru în |c: 
comun 0 temelie solidă. ri 


Aurel Păcurariu 


D, Humiţă Teodor, str. Simonidi 8, 
se comisar de românizare 


pe lângă firma „Ludovic Bender“. 
fabrică de obloane tulante, Bucu- 
eşti, parcul Cornescu, str. B, nr. 5 








Mandatul d-lui Stăzeseu Nicolae. 


ju Marian se numește co- 


misar de romiinizare pe lângă firma. 
„Tradis", 8, A. 
Cantacuzino nr, 20 


R.. Constanța. strada 


și | Orientări dela Moinesti, strămutată în 
găsi cadru potrivit unej |ultima vreme 1 Bazău, și care de șap- 

Anice. te ani insuflețee 
cu terară și eriuică. aduce în fiteare nti- 
la A prilej implinirii a 22 ani de [măr o interesantă contribuție teoretică, 


prin studii de cuprindere, vredniee de 
Țuvine să apreciem intreaga va- | ata atenția. In ultimul număr, de pe 


Crisan semnează un studiu “intitulat 
dim cu recunoștință la acei cari, în | Spirtivalitataa, Legii i ieri 


Căpitan, an net pur spiritual. Fate ar- 
Istoria, ca o pendulă nevăzuţg, | 40! de resurecție a sufletului neamului 
pregătește popoarelor urcări și co- rraeizi moi Cuza iz taii i 


face 
este să pteargă dinizodată ese [actul de afirmare a puterii spirituale, 
neam intreg de pe suprafața pă. |2,nerziel, a existenții, a valorii, a pu- 


eleaguri ale | sanetalui neamului 


râni Și - Pe [să ținem seama. Plecând dela revoluţia 








BRE EE 





D. 0. R. Criman, directorul revista 





această publicație 1l- 


juna Noembrie-Decemi 





ie 140, d.C. R. 


„Legiunea este — prin geneza sa, prin 


terii. a frumuseții. a vitejiei acestui 
suflet românesc. Câpitanol este suma 
Dar și acest suflet 





al neamului există: 

Legiunea este n creație a Căpitanu- 
lui. “Tot ce este în ea ca spiritualitate 
pură, prin el ni s'a arătat nouă. Acesta 
eate faptul primordial de care trebue 








în spirit şi prin spt 
tivat elementela pe 





căpitanul a ac- 
menite ale vieții. 
tot ceeace este incă fără de spirit 
ne fenomen temporar şi relativ, 
după cum tot ceace este în spirit, nă- 
eşie către culralle eternității. Din a- 
ceastă pricină durata de existență a 
spiritualităţii legionare este nelimitată. 

Fenomenul jezionar s'a petrecut cu 
tată amploarea jul miraculoasă. Omul 
legionar, căci există o structură şi o 
condiţie” de viaţă specifică a omului Je- 
giomar, trăieşte în duhul Căpitarului 
deși ei a murit. Acest fapt comprimă ne- 
mârginiia putere de viaţă a acestui 
mântuitor destin. Ideia acrasta, care 
se asează in centrul doctrinei legionare, 
este lămurită în ekipul urmitor de d. 
CR. Crişan. 

mln esența sa, Legiunea este sptri- 
taală, prin faptul că isvorăște din spi- 
rit, și pentrucă este spirit. Alei trebue 
să lămurim o poziţie categorică. Afir- 
mâm că Legiunea este spirit — și unii 
ar putea fi nedumeriți. Afirmând u- 
crasta, nu ne-azo gândit numai la fap- 
tul că Legiunea fiind Căpitanul și Că- 














REVISTA PRESEI LEGIONARE 
Olenidli 


munităţii. A căror persistență trebale 
asigurată — fle pi prin Jertfa ta. 
Este o definire pregnantă și Inpidară 
n zilei de 10 Decembrie. Unii au tree 
eă este pufietentă participarea la mani- 
festaţia dela 10 Decembrie 1923 din fii= 
curenti, și mulțrriți că prin acestă 
prezența joc sia inscris in istorie, nau 
mai activat mib nici o formă. Acei 
sant primii care an înșelat, Ali 
exezut că un program de rev 
soidenițeşii, semnalat atunci, ta 
faneție mumal de: socletățile gtadențeștă 
m în general do viața universitară. ȘI 
acestia: nu melat, Căci moținniie re 
dartate atunci, și revendicările raționa= 
liste ale ntudenților din anul 1923, ra 
prea ridicate pentru o soctetata obosită 
și inacrită de pallative, Ca să izbân= 
deaseă ziua de 10 Decembrie trebula, ea 
o mistare politică m tineretului pă-șt 
revendice în acțiunea și spirit ei acsa 
sie puncte de program. Dacă Mișcarea, 
Leglonară, nu sar fi organizat politice» 
şte, năzuind |n cucerirea puterii, și dn 
că, mar fi triumfat, ziua de 10 Deceri= 
brie ar fI rămas o z4 ca oricare nlta, TATE 
o semnificație deosebită dim pune: de 
vedere practic. După cum spune foarta 
bine Nae Ionescu, aderarea studenților 
la spiritul unei comunități, era insășt 
rațhunea lor de a fi. Și această cârtuni 
tate a fost Mișcarea Legionară. Asii 
programul sili de 10 Decembrie 1923 
este implinit. Plecând dela numeria 
claus, care ntanci era prea mult, dar 
astăzi este prea puțin, sa. ajuns n nt 
merua nulus, 

Expresia unei concepții aberata;- cu 
privire la faptul culturii și rostalui Uni 
versității în crearea si valorificarea a= 
cestela, preeum și pretext de răstnanara 
politică neleală, formula, „stadentul La 
carte“ se isbeste și de marele adevăr, 
atestat de istorie, că studentul a. fosţ 
elementul hotăritor în momentele da 
răseruce ale istoriei popoarelor. 

Sufletul tineretului universitar, dese 
ehis deopotrivă cărții teoretler ca şt 
cărții natarii și realttăţilar naţionala 
în momentele grele din viaţa neamuri 
lor. s'a arancat cu hotărtre în cumpâ= 
na Istoriei, ortentând-o în sensul intut= 
iilor el. carn totdeauna s'a suprapus 
destinelor națiunilor. respectiv 

Sunt așadar momente grele în istoria 
neamurilor, când tineretul universitar, 
eu posibilități de intulție și exprimare 
a marilor adevăruri, cu mobilitatea 
care-i este proprie, adică cn: posibill- 
tatea de reacțiune imediată și masivă, 
trebule să schimbe cartea ca arma, pen 







































CI ne-am gândit că Legiunea este o|irucă aceasta din urmă a garanicază 


tele simi mai asor decât trupurile acei 


climat de șiețalre. Climat pe care nu-l 
la firma | 4ă nici tmbrăcâmantea, nici hrana. piei 
„Leon Rosen”, Bucureşti. cshiar 


CUVANTUL 
STIIENTESC 


Cuvântul studențese, puplicațiunea 


D. Arcadie Vasiliev se numește co- | lunară a U. N. S, R. C, este o revistă 


Cristalina”, fabrică 
. Gh. Duca nr. 9. 





jângă firma | prea bine scrisă și prea tgrijit tipărită 
ghiață. Oon- | pentru a nu aduce un cavânt de laudă 
celora ce se ostenesc cu editarea ei. Nu- 


D. I. Marinescu se numeşte comi- | mărul dela 10 Decembrie 1940 este în- 


sar de românizare pe lângă firma | china: imainiagior. Dar cum? Prin 
„Kala”, fabrică de conserve de peşte. | ceeace s'a scria odinicară de cel care 
na inţelea semnificația zilei de răzczu- 


ce a vieții tineretului univeraitar din 


România. 


Cuvântul tul Nae Ionescu se impune 


şi de data aceasta atenției noastre: 





Decemayrie e un crez. A manifesta 





pentru 10 Decemvrie, insemnează deci 


a mărturisi pentru crez. Martar insă 
insembează mariir. Așa se zice pe sre- 
cește. SI am e 


A mărturisi peniru un cerea nu e nu- 


VICHY, ă (Rador). — O azenție | mai a hi membra al unei comunități; e 


i „| mai mult. E a recunoaște că tu nu-ți 
străină a anuntat remanierea  cabi- aianzi ție toniţi, că ma poţi exita gti 


tine tnsuţi; că nu poti exista decât ca 


Se poate ca În viilor să se efec- | comanlat prin partielpare la o comu- 


tmeze unele remanieri insă până în |222*; 13 <omuitatea m cârei forraulă, 


esenţă, rațiune de a fi este însuși cre- 


prezent cu a fost luată nici hotărâre |sai pentra caz ai mărturisit. Cela ce 


formaţiuni  pabli, există, ca adevărat nu esti ta, ci ere- 
informaţiani _pablicate cu sul; crezul și comunilatea care îl rea 


Iaează, Deaccea nu crezul e al tăa, ci| milenară a pământului, prin rasă şt 


ta esti al crezului. Al crezului și al co- 


pe cea. dintăt”, F 

CE așa au fost lucruri și sti altei mai 
poale vedea din faptul hine cunoscut 
că studenţii nu avut o largă participare 
1a lupta şi Ja triumful mișcării Legiona= 
re. Participarea, lnr s'a lnseria în istorii 
prin jertfa eroică a lui Tralan Cotigit, 
Gh. Purdul, Dr, Paul Craja și Alexaz-, 
dru Cantacuzino, care au fost condi 
cătorii efertivi al studenţimii. Numeroși 
studenţi au luptat și nu murit vitefeştai 
alătarea de dănști. 


VATRA»<TARĂ 


Ziarul „Vatra de Țară” dela Turda, ta 
numărul dela 24 Decembrie 1940 sera 
naleazi activitatea legionară a sectoe 
rarilor 
pentru opera de utilitate publică sim 
destășarat în șantiere, cariere do platii, 
păduri pi chiar în gospodăria rurală 
Direotorul ziarului, d. Vasile anu, 
serie un asticol intitulat Crăchun în 
furtună, din care desprindem — această 
mbârbătare pentru Românii aflați sub 
dominația maghiară: 
„Dar peste voi, frați de dincole de Fe= 
leac, au mai trecut furtuni. Cea de ax 
cama este una din lanțul de nenora= 
ciri cari vau abătut din plin peste mea 
mul nostru timp de două mii de ant, 
SI oricâte au fost nenorocirile, am staţi 
pe loc, dârzi și neinfricuți. Credene 
tare că veți tzece birultori, deși cu tra=. 
pal plin de râni, peste această grea în 
cercare. ȘI că dușmanul milenar vai 
obosi lovind, dar voi veţi rămânea, nea 
clintiţi pe pământal părinților. voştri”, 
Păstrând cumpdna dreaptă a expres 
siel, în slova d-lui Vasile Hanu se intre 
vede tainic ințelegere n oamenilor de aa 
celaș sânge intrățită prin stăpânirea 











prin istorie, 





e Zeitung 
asa de cort, — până se va fixe [prin rapidul progres politie ai Bo-| Ziarul, sub gemnătura Ferdinand 
insfârşi! intro josatilate tara, inânlei și prin alipirea ei bruscă de | Gruber. [ „bl 

ari e ului d 

că România propriu [Pre trăi din plin bucuriile pe cari | Decident şi de Europa ceatrală, a si. | cot întiru E 
lerajiile generale ale 
ae scrie obipanli gre ceastă senzaţie. EI nu sunt chinuiji | peiroliter, au evaluat lnir'un vitro |probieme: : ugapterii timbii peria 
ul sate aşa de de-| de obmesia păcatului originar și se |Pzirema de rapid Matu ei [et aude tut european. 


un interesani urli- 


„Ia Bucuresti până nu de multă 
Hlorese TI vreme upireă Wa colidi. 
nemijlocită. Astfel, alune când sic Pare rade Pa rr ile mgne urce a 
IE: | launtric roini Roui 


Insârclnasc cl Eorepondeni 
cială pe un găzelar ceh. Cum a can- 
rul ceh telegrama 


Iranţuze i 
urii Carpaţilor și fiecare neșie sau chir În limba cehă? Nu 
Brebu | Corespondentul eeh a) unei confe- 
rințe dominate de polilica franceză, 
a telegrafial unei foi 
mimie desae România satelor paci- | franceac, bine Injelea io limba per- Îbi 


şel în care să nu se afle cal pulin 
căliva oameni vosbinul germana așa | direcţie definitivă, Desi pa 
incât să te poți infelege perfect cu 
ei. sau să te alute ca interpreți, Cu [ulBmei jumătăți de deceniu au tost | nuiseră, Aceste fala, £ 
franceza nu te poli ajuta atât de[iică formulale, totuși prin cecarca | format trecutul fo viitor au axul ee 
ine. Cât de des ni s'a Întâmplat săfunei baze Wa avut ariiă să nu se|rectul unui decalog de noul neoesl 
muzim gazetari franceal vorbind "poată pierde nici una din aceate pu- Măi curopone! 








„L'Indipendance Roumaine” 
mândră de rarele ştiri speciale, 
sfișal zi de zi în vitrina sa din Ca- 
ieu Victoriei, colţ cu srada Edgar 
Quinei, teleramele memțeşti ale. co- 
respondentului său din Praga. E de 
sigur adevărat că românul cultivat, 
stuldentul halwar şi iugoslav stăpi 
neau inai ales limba franceză, Totuşi 
chiar în păturile culte cunoasterea 
limbei franceze nu e predominantă, 
Germana fără  indoială că intrece 
franceza. Navem decât să ne gău- 
dim la grupurile de tehnicieni. Dar 
poporul in Peninsula Balcanică nu 
vorbepte, și nici nu înțelege franţu- 
seste. Vorbeşie, lasă uimitor de des 
limba germană”, 














es 


foarte | nerajeşte cu Jărani români pentru u 
se putea face Inteleşi”, 


Cd, 


NĂ 


Revista publică un interesant artt- | + 


ice în anul 1940”, din care exira- 





gă a 
ază ioediut că el a adus ceva [cucerirea N 
hotăriter în ce priveste raporturile | Olandei În 


sibilități pentru Reich, Statele sud- 
estice şi Euzopa, dacă toate părtile 
vor Ințeleze just semnele vrenurilore 
Iu ee priveste plănuita iucereuira 
a Pulerilor Axei de către Anulia, 
Ungaria, Jugoslavia şi Bulgaria, rară 
să colaboreze între ele, au ur 
uceeaş politică de strictă neutralitaţe 
lar Slovucia tzecuse cu lotul de pura 
te Reichului în cumpani 
zile. Desigur că siluația n 
pe atunci atât de gubredă după cum 
văzută din exterlor, hindeă 






















ip diplomaţiei obişnuită cu 
conferinie, interminabile. plutea ue 
ba uriaşe a  distrugezii 
Deşi această neutralilui 
era dacii 


Polonii 
chiar 













lat fiind supremalia pa 


col intitulat: „dtelehul și Statele Sud- | Continui, toluryi au mat existat nea 
1u Puterile occidentale 
gem următoarele louce În  Sudest, e 
„Azuncând o privire retrospectivă | bainţa 
asupra uctstui an iniportant, se evi- 





dar nici odată fară să 
cupsă după ol, A 
lei, apoi exeluileaa 
i alle, capitularea 








Autorul acestui articol, în timpul | Germaniei cu Siatele sudestice, Iu | Belgiei, nimicleu Franței și lana 





Hivităţii sale de aproape 17 ani lu [ac 
rile sudestice n'a gâsil nici un oră- 





în 


tul ei culminant, oblinănd a formă 


uduse de această evolujie în cuzsul 


et an a evoluție și-a atnis pune- | 


cure se poate dsrolla acum înte'a | 1 








Mtățile nu pi dest 
imense, pe care fourte puțini e ba 


vă, Anale de pe Continent. 
Cu respiralia reținută 44 urutăgi 
n Sudeat această apariție a unui 

urarea uuei  pulară 









ze nuj brună 
















Parestas pentr Rei Cara Fennani | eșia | +. | industrializarea Orasiil.. 
Maria şi pentru eroii olteni morii în războiul £: Turnul Severin 
1 0 pentru independența țării Electrificarea rorală.- Iniţiativa particulei Aevai tailitar 


T. GEVERIN 3 — Acum patru ani! au rupt stâlpii și tel aatizi nm ati 
ministeruy lucrărilor publica, a tn-| font repugi 
ceput executarea electrifieării m-| Din această esuză opt comuna mi | D. genera! Miiraneu 
Tale in comunele ala jurul gragelor. au enrent lectie, lar dia „aie ție elvile. an uraeui 
ohoari ă uerare care rte termi- | eâta n fir Up ct și detasnm 
ri roi) âseai ani 1 AIE aro: | neta gigi <a i riela pote Pirin a Rule pen a er 
” i 1 sein a ; - a Nege Astfel, comunele din jurul urbei] Cladovei, Bresnita de oeal şi Ma-|taful garnizoanei 
po oaia all pă 2 E noastre pe o razi de circa 20 km.| gheru, primese energie eletrieă mes | După ce d. vencral 
| au fost tacârdate la rețeaua elec- | cesară iluminatului lor, Diviziei avocă insemna 
2 ii - trică de câtre o societate care luaag Sau făcut in această privință | Minieate tuturo e. 
| i „| ființă in acest scop și care și-a Qon| toate demersurile ru ca toata loale gânduriie și 
rum de Mitropolie. | la bun sfârșit Ivcrările oricărui bun roman 
Peniru oriec medamerize se vor Mumiratul acestor comune inst | scurt timp alimentate cu suficientă tBaj 2Auli ea oricând vu 
pere relații d-imi cot. dr. A. Melzu- nu s'a făcut, din cauza avariilor ra-| energie electrică, jueru de care in» | MUIUl 8 Iniregiroi lu 
escu, bulevardul Carol Nr. predat | cordajului pe o porțiune de 150 me-| breprindarile comunale se — întere. 
a 2 Si unde nu arăt i] tri, când puhoaiele apei 'Țopalnița | sează Ind, 
lava presedintele sne'elălii  Apără. În. cerând să 1 A z: 
Băsmi Patriei ei d - 
AL Cereale Măi sti ace piere) Noui in dustri 
Industrializarea acestei capitale de, altele cari comeură la 


57 Serile din Cretaaa 'o man, rece 3. fuzei, locuitorii au cerut-o da mult | unui oraș în ascadență acea d 


»-.- fimp și în ma! toate ocazlunile sa| E demn da remarcat legătura cu 
ŞTIRI DIN CRAIOVA 


Pua „această problemă de tmterea| masivul păduros al județului. prin= 
si tal. 
importantă şedinţă a Consiliului 
















un detamomen! 40 
muzica militara 





























Intreaga asisten, 
zica, militara a lin 
aa” 


După aceta 4. grner: | 
îneonjuray da autor 
defiloran tpupei și ca 
înţa monumentul 
dintani, 


Serbare pentru lu» 







































Inițiattea particulară a lăsat mult | Severin—Bain de Aramă, pe care o 
de dorit însă, datorită și timpurilor | ezecută soc'etatea particulară „0l- 
grele prin care am trecut, dar și a |şant”. care i are sediul chiar În a directorul „Intreprin 
Upaei postbiutățior materiale, Tanuă nostru și care a amenajat de pe |n ayuţ le “reveliona 

Ca sA se reinvtoreze viața  econo- | acum o fabrică da fasonarea lemnu. funețlonarilor aci 
mică locală trebue mal Intâi suflat | lui brut, alozurile din part, etc. 





































ă salonul de consum dir 
IL] şi Ințeleozre a nevoilor permanente] Fabrica de spirt „Ba:  gh-ali a d-lui 
a în| re bat la poarta în/Aptutrilor dura- | reinceput actteitatea. după o siag. | 196. În prezan!a 
ra a 1 |bde. mare de câț'ta ani, pe lângă care 
: Toi iHatiza particulară lși are | mat funcționează și fabrica de acid a 










parica sa de contr? deacrea | carbonte, Este pe cale de repunere în 
trebue să remareim câteva industrii | stare de funcționare abatorul de e7- 
derilor Ii sa mâna 


Nevoi edilitare dez mas de'a 
ntru gestul mâriniza 
4 spre rrzol- | por şi o 
Probieme ce se lzrDuz spre rr portaaPA Imi, ata Beat u 











vagoane e lemna 
săracă din acest 
Juerător și funcționar. 





















re, i D. ing. Casei 
placerea | de 20 milioane. de muncă neprecue | ag, E acei a 73 
partea funcți | viitor a aocietarit 
Hi a ius o angajaţilor primăriei și intreprinde- Un refugi E 
=u deocam- | rilor preeuza şi comunale de un iarg refugiat necin-:+ 
zile cor-  eorcura din partea cetățenilor. 9 juma Caroi Falici 
pozelă, decăt pe ia cele două hote-| i ucovina de nord şi pia. 
lazi și în ateliezeie e fr. ori la sz-| Sărbătorirea ncukzi an tie eparhial Cerneu. 
ani e j 
= | Tmizarea în nout în & fost asrbă-| Atezandru Milatin 
mită ea fastul cuvenit. In ultimul timp vi 
Garnizoana militară jocală, Migea»| Parohia Braniștea, 
a botări: ca în primimeră să repara rea Legionară și populația orașului 
şi imibe radical cazanele în-| nnstru, 
e în cină: per d-nii: general Mitrânescu, ep-| În eroare sazca anb pr 
Moteieranizarea salabrității sete | 
inrăşi o problemă care a fest 
ca tostă nădejdea de către d ing 



















i 





[ii 









În 




















Y. Geosgezea primar, 


i 






i 















ani, în care timp se va da posibili- 
taie de progres, (prin amortizarea 







care este necesar pretocerii aufi-| 

cienie de energie eleci-ică şi rezerva 

centrală pentre 
nouller 












4 


i] 


ucişi miselemte 
din centrala de apă si 2| Septemvrie 1808, 








zi 






Rr aa a E N IAȘI 












i 
i 
i 
| 


i 
i 
i 







= Ir. vezzitămd ea bemeticin 


SUBSCRIE 
PENTI.- 
2 SINISTRA! 














al Catedralei 
Tecuci 


— Prentu! Alezandru 
znțel legionare je. 
Insinla! ea preol la 
Nicolme, catedrala 
Părintele protnpnp 
la a făcul prezentarea 
eredinelosilor, arătând 
Ptul preolula; Gear. 
"oare I-a eunosrul și pre. 
Sa, In calitate de 
al județului, va ctnsit bi. 
dara! «ȚInlit pe care Dum. 
a, Ineredinţal. 


ITERI TRECUTI IN CADRUL 


E ACTIVITATE A AERONAUTICEI 


Iosif, Lazea 1 Traian, Toma M, 






















tefan, Popescu A. loan, Ionescu N. Ca e și-l 
STERG abis, Su COeTt| mama cot 
jeorghe, 8. Die i 
si Aeromauti, | Piperia Gh. Tratan, Bauna St, Locoi 
En, Esanu N. Tache, Nepal N h 






AYIAȚIA Iovu Gh. Gheorghe, 


seu M. Ioan Floarea F, Marin Gear. 

Secu D. Seaca DĂ Stănescu 1. Ni. 
ae, Dragnea N. Dumitru, 'Teodo. 

saga „20000: | Olaru A. scan Dna de 


| Avrămoi 1. Gheorghe, Ionescu 
Mircea, 
Cizmaru M. Ci 


ea 

escu Franciln; 
St. Dinu, Nutu 7.| ore! 
m, Ciochină 1 Dual 















nescu M. Gheorghe, Lovin C. 
4 . GENIU tea, Dumitrescu M. Mircea Ioan, 
canici de ai sea a Locotenenți Manăstireanu N, Nicolae, Floripea 
- Locotenen Remus Păun M. Petre, Maziu 
i Da ei Pimtante, Sela dela | 1oan, Constantinescu A. Tralan, Vo. 
3 : e . Bogdan. N. Ioan, Chican N, Domni 
'ANTERIA Subloeoteneni pica ; 
iu) Upeanu E. Em, Filip M. Virgiliu, 
„Loco ii Pavelescu Z. Ioan Gheorghe R.| Istrate T. Chiriac, Vi , Vamle, 
e e 19 A |bez cu reet, e Bia | CAE 1 io papa 3 în 
b , . Floriaa, rel ara â escu SE. 
Cotu P. Dumitru. Sasu 1 Valeriu Ioan, Gutu F, Vasile, 


cotenenţj 





Numiri de suplinitori la catedrele vacante 
din invățământul profesional de ucenici 


Craiova, „Obedeanu”: Gojumbeanu 
M. Scarlat, la catedra de parica 
ştlințifieă; 

Galaţi Nr. 1: Caraman lon, la ca- 
tedra de i 


Ministerul Muneli, face cunoseut 
că sunt nomiți pe prezentării, 
profesori suplinitori la caledrele ră- 
mase libere la cursurile profesionale 
-Ipentru uceniei din țară, următorii : 
L — LA CURSUBILE PROFESIONA- 
e E „ÎLE PENTRU UCENICI INDUSTEI- 
Roman |. Nboae, LA 

Emi, Pro: ze Vulpisin 
KB 7, Gheorghe, Ellohe 





Nr, 1: Bo 
pintirică; 

ui, TEA Ion, la catedra de 

pari erară; 

iropani! Docye Tla catedra de 


ră; 
ni Nr, Î: Zaharia ȘI, ln ca» 
cunoștința profesional 
Siliște; Stănescu S1., la catedra de 
partea litera, 
MA Florea Vasile, la catedra 


. :  Ştefă-| de Ilerară; 
n de partea știin- Sibtai Curi ien ln catedra de 
cunoștințe leslonale; 
Brasov Nr. 1: Ing, Em. Dimitriu, pă Adam Stan, 18 entedra 
ln catedra. de cunoștințe-profesio-| de partea literară; Muncaci Gh, la 
nale eatedra de cunostințe profesionale. 









Alba-Iulia: Marienuţ Uroş, la ra- 
ledra de pariea stiințitică; 
Arad: Chis Adrian, lo catedra de 






București 
lac, Ja Siruia 

























Li trenu 





ri de călători. 
circulaţie 


stati putonole: ok d .ca te! IALE PENTRU 
carea din Bucureştii Nord la ora a 
din Piocgii Sud 10.2: 


Bucureşti: Ghiseanu Marin: la ca- 
tedra de partea literară 8 ore incre- 
dințindui-se și direcția orașului; 
Gh. Fănică, la catedra de parlea |l- 
terară 7 ore, 


Călărași: Bideacu M., la catedra da 
partea literară: 
Caransebi Popa Dumitru, la ca- 
a Iterară; 
: Mtanase C., la catedra de 
partea literară; 
Orăştie: Tomnta len, 
de paria Iterară; 
irgu-Oena: 


Buzău 1801, din Pu Sud 190) și 
i-a Pa, N aa at 


1045. 
Sea aceea pene, 

în | Eine tfttnira 2007, dn TAtea at, 8, 

Constanţa ja 








dl, Gerard 2181. ala Sri 5 CR 
Z ai cu sosea + loanovi cate 
pă edi s, dra de pariea literară, ce 


[re ul CREEA, oraato- 





Rada. 
% Arsene Gh. Florian Ori n. MI. 
E matetaați mac (nai Danei pa, origure h. Mo e eiecaee da 
ce „ Nicolau 8. Mihail, Tone. | Talpes 8. Gheorghe, Volculeacu F, 


Florea, Teodorescu C. Drăghia, Bon. 
dec Sl. Traian. Popescu la Ioasi, 
Anghel L. Nicolae, loan T. vasle, 


N. 
Braşoveanu BR. Romulus, 
tin, u 





zii 
ie 



























; 







Ei 







au RD, 






















n 


caz d 


na s 


Da pericol scâpâm namai cu mijloace sigura. Un colac de calvar 
nu se incearcă prima oară când naulragiam, Totaatial când bânuuia 
gripa nu trebuia să facera experiențe, ci să combatem boala cu 
Aspirină. Când luăm Aspirina, stim ca luăm si pulem îi linistiti, 


Un medicamen! superior 


n ASPIRIN 
Bai 


fac încercări 


uirieol, 


e mai | 


















BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI 
CONVOCARE 


Pentru adunarea generală ordinară din 16 Februarie 1941 


In virtutea dispozițiunilor statu= 
tare. actionarii Băncii Nationale a 
României sunt convocați in Aduna- 
re Generală Ordinară pentru ziua de 
Duminică, 16 Pebruarie 1941 ora 10, 

Adunarea Generală se va ţine in 
localul Băncii Naţionale a Romă 
dim Bucureşti. str. Lipscani No. 25. 

In conformitate cu dispoziţiunile 
de sub capitolul VI din Statute se 
aduce la cunoştinţă următoarele: 

Vor avea dreptul să la parte Ja 
Adunarea Generală, actionarii de 
naționalitate română, proprietari a 
cel puţin 20 acțiuni, înscrise pe nu- 
mele lor până la 15 Noembrie 1940 
inclusiv (adică cu trei luni complet 
'scurse înainte de 16 Februarie 1941 
data Adunării Generale), 

Inscrințiunile de acțiuni făcute 
după data de 15 Noembrie 1940, nu 
dau dreptul proprietarului lor de a 
participa la această Adunare Ge- 
nerală. 

Socletăţile proprietare de acţiuni 
ale Bâncii Naţionale vor fi conside- 
rate ca românesii numai dacă vor. 
îndeplini condiţiunile legii de pro- 
tecție a muncii naţionale, 
Actionarii cari indeplinesc condi- 
țiunile de mal sus și cari nu sa pot 
prezenta personal, vor putea îl re 
prezentați prin mandatari, având ei 
Insiși drept de vot, 

Societăţile, stabilimentele și cor- 
poratiunile vor fi reprezentate prin 
câte o persoană anume delegată sau 
prin orice acționar a! Băncii, per- 
soană fizică, având e! însuși dreptul 
de vot 

Minori! și interzisii sunt repre» 
zentați prin tutori si curatori sau 
prin mandatarii acestora, având el 
însişi drept de vot. 

Femeile măritate sub regim dota! 
pot Îl reprezentate prin soţ, fără 
procură, sau prin mandatari, înve- 
stiti cu procură din partea sotului si 
având el însisi drept de vot, Ele pot 
deasemenea lua parte personal nu- 
mai prim mandatul expres al soțului. 
Pemeile măritate sub regim para- 
fernal, pot. fără autorizaţia sotului, 
să ia parte personal sau să fle re- 
prezentate prin mandatari. având 








20,000 Le! 


G. Filotiaia, la ca- [ţă 


recompensă 


Oticiul Comarnie 






el înșiși drept de vot, 
Pentru cazuri'e în care regimul do- 


cembrie 1941, 


se face convocarea. prezența soțu- 
lui se consideră ca o recunoaştere 
tacită din partea soţiei a regimului 
dotal. iar prezența sației ca o recu- 
noastere tacită din partea soțului 
a regimului parafernal. 

Un mandatar nu poate reprezenta 
În Adunarea Generală mai mult de 
cinci acționari cu drept de vot. 

Douăzeci de acţiuni dau drept la 
un vot. 

Nic! un acționar, imelusiv Societă= 
ile si Statul, nu poate dispune de 
mai mult de douăzeci voturi, oricare 
ar fi numărul actiunilor ce deține şi 
reprezintă, 


Nici un funcţionar al Băncii nu 
poate reprezenta pe un acționar în 
Adunarea Generală. 


In caz de proprietate indiviză, un 
singur coproprietar va îl autorizat 
de ceilalţi să participe la Adunare, 
sau toți împreună vor putea da 
mandat de reprezentare unui actio- 
nar, având el însuşi drept da vot. 
Procurile, delegațiunile si orice 
alte acte, Justificând dreptul de a 
participa la Adunarea Generală vor 
trebui să fie legalizate. Deasemenea, 
vor Îi contrasemnate de mandatari 
sau delegaţi şi vor fi remise Admi- 
nistrațiunii Centrale sau Sucursa- 
lelor și Agenţiilor Bâncii până 
Miercuri 12 Februarie 1941, ora 18. 
Conform statutelor Băncii. Bilan- 
țul general anual, cuntul de „Profit 
și Pierdere”, precum și rapoartele 
Consiliului de Administraţie şi a ce- 
lui de Censori asupra operatiunilor 
exerciţiului 1940, vor fi publicate în 
Monitorul Oficial cu cel putin _10 
zile înaintea întrunirii Adunării Qe- 
nerale. 

Ordinea de zi a Adunări! Gone- 
rale va Îi următoarea: 

1. Aprobarea Bilanţului închelat 
la 31 Decembrie 1940. 

2, Descărcărea Consiliului de Ad- 
ministrație de gestiunea sa. 

3, Distribuirea bensiiciilor reali- 
zate conform Bilanțului; 

4, Alegerea mul Administrator, în 
locul d-lui O, Kiriacescu și a unui 
Censor în locul d-lul M. Lazeanu, 
ale căror mandate expiră la 31 De 





ta) sau paraterna! nu va fi stabilit 
până la data Adunării, pentru care 









Aco'o unde costul cn 


aerian. care este m! 
ce! mai e; 









obişnu-t nu este ponbi', ANGLIA S.A.R, 


dio Pio eşti, poate constru un funieuiae 


ANGLIA S$. A.R. PLOIEŞTI 
FABRICA DE CABLURI DE OŢEL 


Membrii ale căror mandate expl- 
ră sunt reeligibili, 





nst+uizi. unui drum 





jlo:ul de transport 
eonom e 











jud, Ilfov, impreună 


DESCOPERIREA UNUI 
SARCOFAB DIN SECOLUL 
AL [LEA 1, &, 


BEIRUT, 3. (Rador), — Corespon= 
dentay agenţiei DNB comunică; 

In apropiere de Tyrus. la sud de 
Beirut, pe coasta Mării, sta reușit să 
se descopere un sacroțag din secolul 
21 doilea dinainte de, Cristos, 

Descoperirea prezintă foarte mar 
importanță din punet de vedere ar- 
heologio. Sacrotagul este Imerat cu 
multă măestrie, prezentând nume 
roase sculpturi artistice, 

Totdeodată a fost găsită o fântână 
antică, impodobită cu o mare statue 
a zelței Hygela, divinitatea sânMtații, 

Fântâna a fost descoperită în a- 
proplere de localitatea Byblos, 





Adrian soț, Gheorghe și Mrcea 
(ll. Frederica și Zamfira nurori, 
[ralan, Ileana, Mariana și 
nepoți, cu nemărginită durere, a- 
nunță incetarea din viață a scumpel 
și neuitata. lor 


AGLAIA  ONCIUL 


NASCUTA LUPU 
Decadată în vârstă de 61 ani, în 
20 Dec. 1940, la R.-Vâlcea 





C.M.L. 
SECȚIA DISTRIBUȚIA 
Are durerea de a anun!a Incetarea 
din viață u Legfonarului 


PĂSĂRICĂ CONSTANTA 


după o lungă şi grea suferință. 


Înmormântarea va avea loc Dumi- 


nică 5 Ianuarie a. e. la ora 14. 


Cortegiul va porni din sir, Gene= 


ral AL Mârgneanu No, 7, carilerul 
Dămăroala, 





Pamilia şi Camarazi cubului 
„Jon Trandafir“ (am, „diluva” Os 
cu cv bule 
„Caprele Negre”, „Ion Trandatir! 
inagi P. O. și „lo Trandafir“ din 
Cozpul Râseţ, anunță prietenul și 
camarazi, că Marţi 1 Ianuarie n. 9 
(Bit, Ioan) ora 10 a. m. ze va otiola 
un parastas pantru pomen rea 


Decemyirului loan Trandafir 
|- Biserica, Domunaasoh din Bugteni- 












rr 








n. .........y 


“TĂCERI 


se 





SEA 





3 8E 








e 


Li 
Ta 










| 
3 






pE 










| 


i 
E e 





La 
E] 






agza 
ui 
ji să 


i 


i 


re 
ali 
hei =5 

i 

E 


cunoscut ca o regiune muncitareas- 
că. Si aceasta pe drept cuvânt. Bra- 





Capacitatea 


Fr rr 


A rr i 






Inainte de începerea lucrărilor la Casa Verde s'a 
Căpltanul ascultând in 


> 


Străduința Mişcării Legionare şi a Cat 
nouă infăţişare Hunedoarei.Posibilăă 

de capital şi muncă-tni ga UNOr uzine alimentare 
Dela redacţia noastră pentru 


DEVA. — Județul Hunedoara este! și a porumbului p 
cele posibile, într 
timele sisteme tii 








"fise de îngră 


VERDE 
ai 


inchi stânta slupbă. 





toate mijloa- 
nțându-se 








a țării 
Icurajându-se această 


lat o slujbă religioasă. In fotografia noastră 


e producţie 


i agricole din Deva de a da o 
extraordinare de plasamente 


Ardeal şi Banat 


gricolă, va insemna o bună sursă 
de venituri pentru economia sa și 


ramură 





COPIII MUNCI! 


Po străzile  Bucnreștiniui 
umblă copii, pal aproape și 
descalți, cu ziare, strigând, 
Mămânzi toată ziua. Nimeni 
na le poartă grija. ŞI copiii 
rabdă plângând, învață tonte 
vlolile și se îneacă pentru toa- 
tă viaţa lor pe drumul ncosta 
al mizeriei fără tund. 

Au fost fionto și la nol în 
țară legi pantra protecția co- 
pilului mansitor. Totuşi nlei 
50” din copiii ucenici nu na 
contracte înregistrate Vina o 
poartă, binoințeles, patronii. 
Nici 50% nu urmează cursu- 
rile de ucenici. Copiii ncaștin 
trăose ca val de ei, El nu pot 
spune nimic căci patronii po 
urmă îi snopeso în bătăi. 

Mai zilelo trecute d. minis- 
tru al Maneti a găsit un copil 
zaribulind do trig pe drum. A 
venit din Oltenia ca să câsti- 
go atras do un prieten al său. 
In Bucureşti n fost primit ln 
nn stăpân” care-i core să-i 
vândă toată ziua covrigi, dar 
lui nu-i dă nici do mâncare: 
mStăpânii” aceştia flo ai ro- 
mâni ori jidovi ar trebui pusi 
ln zid. 

Pentru a se îngriji de copiii 
acoștia, viitori comercianți și 
muncitori ai neamului, statal 


mn trebue 
Stăpânn! 
muneitor cop 
bi atât do ca 
tonscă cât ui 
E crimă oxpi 
și n vlitorulu 
pedepsită 
lângă oper 
statal pâna 
dar cara abin 
şi trebue să o 
bul făcute cel 
lopi pentru oc 
rea muncii cop 
dacă un pr 
grijă de buna 
al trebue sa-i 
adevărat cu ar 
dai. Nu so admit 
pl să-ți vânda 
dă, pentracă lu 
nu e necesar da 
pentru viitorul 
poți scoate din 
irnmoase lucrur 
să-l lași In covri 
lui” neomenos d 
Statul va trebu 
din copilărie mun 
A ocroti po c 
nu e numai oj 
tență socială, ci 
orodom că ea va ! 
Georg 















SE 233|. şi desvoltare agricolă ajudețului Hunedoara |LA LUPTĂ MUNCIT! '! 


rii pe care i-a ci 
frățeşte, așa cu 

sul nu a făcut ni 
ceasta, Deaceea 
mân iubeşte pe ( 
puterea sufletului 
sale. Acest muncit 
niciodată că printi 
datorii legionare, e 
memoria Căpitanul 
mai sfântă şi ea tr 
tă în toate timpuri 
prilelurile, Ziditur 
Legionare a creia! 
torimea noastră o 


ișcarea legionară este o 
mișcare a 'lineretului, Cel 
care a creat-o, — Căpita. 

nul — eu tineretul a inceput-o 
și cu tineretul a continuat-o pă- 
nă la dispariţia sa din viaţa pă. 
mântească. Când zici legionar, 
zici tânăr.  Camarazii mai. în 
vârstă care se află între not hu 
pot aven decât sufletul tinere- 
ţii curagioase şi entuziaste, [i- 
indcă legionar bătrân nu exis- 
tă. Suntem tineri prin credința 
și fapta noastră şi tineri vom ră- 
mâne totdeauna. 


dui, Petroşani, Lupeni, ete, înârep- 
tățesc cele de mai sus. Desigur, nici 
agricultura nu trebue iăsată inai 
pre jos și în specia! ramurile agri- 


șare a pământ: 
POSIBILITATI DE VII- 
TOR 







Statul Legionar se 
şi sprijini oricând. A 
eitor şi nici un Ir 


vor putea lua ființă în scurt timp 
mari lăptârii şi fabrici de conserve. 
care-şi vor găsi o bună piață de 
desfacere in centrele muncitorești 


Datoria tineretului, deci — şi 
norbesc aicea de tineretul mun- 
citoresc român — este de a par. 


















* lenltarii: silvicultura.  pomiculturm ș 
$ [3 Păsunatal cari în Hunedoara, su | Daz. majoritătea :uprafeței de[ ale Etunedoarei și cari vor contribui [ticipa cur irup și suflet la aceas-|bue să uite aceast 
teren admirabil. Tendința  gu- | teren a Funedeire: c:e ocupată de întrio misură extraordinară la iet-l4ă miscare unde până şi bătrd-| Sau cutremurat 
wernului fiind a nu lim mecultivat| pădure: 343789 ha. a suprafațal tinirea vietii minierilor din regiune. | 12, 0 1% POE ru aa - 
totală de 760800 hi Apoi intro în-| Cu pomicultura la fel. Avem în/7i! Înfineresc, într'atăt e de re-|duhurile când ya: 
I Fi | semnată măsură terenurile de fâ-| Hunedoara livezi cu pomi roditori/novaloare și plină de viață, Tâ-|al Stăpânului ad, 
nete naturale: 70,7 a. 83.210 ha.| doar pe o suprafață de 10894 ha-[nărului muncitor român îi stălromânesc a striga! 
muncitori”. Glasul 


Prea puţin in raport cu clima şi te- [aşa de bine înrolat în marea ar- 


pășuni şi o E&fiflăcrabilă suprafață 





este viu în 
strigă peste 
veacuri: 

— ba tuplă mun 


Sună e "n turle, dan găt trist de 'nmormântare 

i umplat o urnă sfântă. din a flacărei Am râmaz plăcut impresionat de See ocupă TRI ri ct Tera i brio et mată a. Căpitanului. Să nu ui-|[i socotit mort pen 
n valtur cu aripi frânte, — a sfârșit prigoana mare actiunea Camerei agricole. din Dera uni doi rasei pacali sau ]făm câtă sfințenie arată El|citorii leaionari 
Si-a rupi sujletal şi gândul din a lanțului cătușe. crela județului Hunedoara o dublă muncit. In toate taberele creiate |pantru că mare! 


sută din în suprafață a Jude= 
țului, Acestei dl urma nu î se poa 
ințare decât plan- 


De aceea în- 
a Camerei a- 


şi mai mut: de colaborarea ce tinde 
între aceast și Miș-area Legionară 
pentru ridicarea stării agricultoru- 
Jai hunrdorean, Ambele. pășini pas 
îm pas, vor da in curând un nou ns- 


lin inițiativa Sa, EI a bineen 
vântat munca celor cari lucrau 
acolo săpând sau zidind alături 
de dânșii, ca un umil lucrător 


importanță. 

Forestierele şi-ar extinde terenul 
de exploatare, găsindu-şi — în ele 
— un bun plasament mii de mun- 


te da altă ini 
tarea pentru Dădurc 
tenția de viitora!! 
gricole cât și m Bervclului silvic Ju- 





Mai agonizează tainic până'n ultima scântee, 
























pă PANA coace te Jar fa mistuit 
“Corpul lupte măreaţă epopee pect a] judetului Hunedoara. De a- fie dă ta |citori, inr prin exploatarea mate= 
Sa sfârzii! — sufletul însă, mai trăeşte, arii cata, este bine să ne pregătim dur, Sela eta a a, Şi. Piri rialului — bușteni sau prelucrat în| oarecare. [i era drag Căpitanu-| La luptă şi la 
i, timp, aşa cum ne-au invitat părin» |caze merge în Bâcastă regiune mai] Sânduri ori timverse — un marellui să muncească cu brațele și|Mare, 
Cu [ăclii ce-și ard în noapte limbi de foc în vâlvătaie Vii noștri; să cumpărăm car lama | bine — după Gl «im — este sal-| YERIi pentru tară, Apol, mfiintarea (să se ameatece printre muneita. George Buni 
calea-i lungă, mulţi flăcăi Indurerai, şi manie vara, Acum în anotimpul câmul, Această pentru motivul că e A aici Sf e aci ar ul ME 
î > are foart În ATA - 
urmează 'n cu drumul, nesțârțitele conboale oditosei Denta agricultor să ze n 5 ear E rii pie] te. Ar fi o adevârată comoară pen- 
zor dă de martiri sunt așteptați. planurile” lar ln primăvară. când te bine valorii, ru Hunedoara. 7renul asta toare LEGEA AJUTORULUI REGIPR 
itp : In rânău) WRMAto:, vine păguna» | PEIEIRIC, sub toate raporturile. Rea- 
ir negii pori de sânge e învăluit Predeatul Faza m mănăra esa alo sa ti și ranataa cupă o, aiora- | aunveta Minca vaeit taria ună 
zvon peste 45 ha =] 3 = 
Deea e tea Marti i și de doliu, RBA N a atata dn pocoteaiă o cul- | TAIA de PR si Par i pun item legionari, — crescuți în| „Ajută-ţi fratele căzut În meno.. concediați, în Io ca ac 
Săși LĂ 'nşiră pe tot dealul n en urmate, GURI neuor goala Legiunei — suntem buni|rocâre: nui lâma!“, să me gândească în prin 
primească Camaradu n bezna negrului linţoliu... doar Mi Vas! tere muncitori, Atunei ce ne rămâne?| Această Jese de inită concepția! interesul lor personal, acu 
Leonte Dumitrescu numa! ca autăita -a Nimic) La treabă! De aceea, acum, | morală, a fost ințeleaxă pe deplin| mul lornii, când atăte: 
popa pita 1 de tat i [ularma să ne cumpărăm ear”. să[de muheitorul legionar, după den | șa omul nevola 
n studiem terenul şi toate prebleme=| dovedeşte estul tăcut de un no-|mare parte din 








Comandamentulut 

Legionar, pentru 
Dulnţaţi ln ajutorarea «i 
mal săraci ca el, după cun 


și să recoman- 
bani 


le şi posibilitățile agricole ale Jude- | mâr de 27 muncitori legionari cele. 
ului, iar la primăvară să trecem la | rişti. 
fapte. in teren. Acești muneltori, în 

Asa să ne ajiite Dumnezeu! roanei au fost licenţiaţi din servi. 


creşterea animale! 
de soiurile cele ms 
o atenție mane pr 
ducâtori. Bă me 











CORPUL MUNCITORESC LECION 








> i| de vite. Țăranul ercindu-și o inde- iu! atelierelor C.F, fost ajutați uri 
pământ. cane repartizat pe, ramuri | ounicize CA ta, Tuntută Florian Văsuţiu |ulai Ti Rata Aa (CR ajutaţi, n 
i castă tivitate legionară, rămân tăt | naţin lor totala 
A IMPĂRȚIT DE SĂRBĂTORI AJUTOARE ȘI DARURI [iii Pere a aci a gara 
p foame. Camarnaii lor însă, car nu| mii le). 
avut o soartă mai bimă, nu l-au N un post care nu art 


a9t Din săricăoloasa, lor otribu: | comentarii 
au rupt o parte și au colectat! palmă peste 
pentru cel năpăntulți, Îmbulbaților 
"| Se stie că în acele vremuri par. 
“ Îtea area nu era numai aacrificareă 
X Yi unei. părți din venit ci și riscurile 
i la cari se expunea col ce lua matfel 
de inițiative, precum și dificultățile 
de tot felul ce se Iveau În calea ce. 
lor ce volau să vie în autorul ca- 
maraxitor inchisi în iurăre și inchi 
sori, unde mu era permis să ne în. 
troducă nici un fel de obiecte sau 
bani. Nimic însă, nu putea să atea 
în calea celor ce volau să.și ajute a 
cu arice preţ camaraali. Toate oh. Aaaa Nol lu Tau 
stacalele au fust trecute si ajutorul | Gu ai Ta: Anton N 
lar și-a ajuns scopul. 18000; Chiriac Petre i 
A fost un gest cu atât mal India 
țâtor cu căt era desnteresat. In- 


sil cari contribulau pentru trații lor 
căzuți în nenorocire, nu se gândea 
ta nici un fel de revomponsă, 
Cel ajutaţi în acela vremuri de 
coalitia, nu au uitat binele ce lia 
ui 


A venit biruința, Vintilă Vualla le 
Cel nedreptății au fost meinto- | niițar tei tao 
grati în versieiui ui Ma plitit sa [vei doo uzul ke 
aria pe tot timpul căt mu font] "Oameni malute ureaturi ui 


Un gest care 
braul prof 
ei nu șl.au da 


10834 ha. livezi cu 

i, 343783 ha păduri pi 112802 
teren neproduetiv, 

en: 709.500 ha. judetul re numi 


380.000 leuitori. impăruiţi în 428 Și] dă 
exiace vine, în medie, cu | [93 2 
jocui! | 






IN VALDARE DE CIRCA 3.500.000 LEI 









MUNCA LEGIONAR 





Le: | ecrane, Enumerăm, mal fos, nun 
tor camarazi cari fac 
emaradul Stayri Cutunina 
Santoreza Victor 
horia C-tin 006 
TO, det 20000; Catena 
Gara Tom lei 16 
lei 18.000; Plorolu 








toaau Aurel lei 1840 
hai lol 10.000; Ma 
D000;  edteugă Mircea 
Butnaru Chira lei 
nu V, el 3000; Di 
Popa est lei 17 
dei 3000;  Ceacui 
Pâleuou Nio. lei B0v0: 
lei 000, Nogremu NM 



























Asemenea dureri de cap vă să 
cele mai plăcute ceasuri! Impe 
dicați această îngrădire a bucuriei 
de viată - luând la primul ema de 
îndispoziție 1-2 tablete GARDAN. 





aarilea:co 


| = Bâc 7 a 
nalizarea intrepinderilor | — eee iti = LUMINA SE 





ează un serviciu public 


ŞI EGONOMIA ARE 


LA CURENT 
A BECURILOR 


“3 Prezentarea elevilor! 
a Coerul Nona 








DE ZIUA 
PRIETENULUI, 
Dvs. / 













Timişoara 
creeze —| imi se fidea drept sef ai coma. 


mimereaaa | ra:ziat ÎI de palitie și presa pe ne- 
inte de 1: | casteri din raza acestei ebcem. 





Deaza M ma Egon Si 
O2:ză gi ezita Oprea Emăsăica- 
re mea Cozi dai ca 





aa 


220 > = Absolvenţii excepţionali ai cursului 


Le ze, | 
Bectarea a dmat sflzgt into 7 


== supra primar pot fi primiți in gimnazii 





. e 


caza. 





e a bă PR 


Anul Nou 


„mitate SI aptopl 
m stu tati eat |, 





SR 


Prin, Vuelta mia 
egritivana vaneatin 


lui 


rotesti 





| Indreptar la programa 
i de gradul II 


sa apoolalitate, navaaare 


val dvi vă AU 
4 Eh pn Alo apune logieă n 
en! atata Y SA pphiarea vreo 
Ş ant 18, Pruimoasă pi himea fă va varab 


inta ăn: | PRORA ORA, A rap 











Dai în! 


litică pentru examenul |DISCURSUL D-LUI Ro 
| învăţătorilor REPREZINTĂ IN MO 
lase 0 DECLARAȚIE DE RA 


Declaraţiile d-lui c 
vostri! | apetit) urate WARMINOTON, 1 (Nadar) 
9 Milanne pante A 





Lei 





Probel 


e 
ațelor 






B. Anmnu 
pl mitiatertn 












supra 





dexvaltarea 












citeva opere și 


UA Batalii ste citit tu page, pentru cut | Doeoapondontal ageațiat „te [haontrm apa. | 
AN AN VA nu! EI ed du) matale, | tu se [int Dealer | 
[re epliteunica lore nivelul moral: nailalea, pen. a 
Mee [e rari tru lânirea armontulul de nunoațin: [a ÎN Vll, aotință A vediet O D E Il 
NI, Apa, aci je: conferințe, lecturi, minca, tag. [ONMara n deputaților, d Cow : | 
19, Dea beu rada, olnematorarat a teolarat oi dinoneal peoge» | 
pl în atat 1 'Tvatiu sâtoa IN 


ut varii 
Sa ui 


Mea, [in 
k, ma în Mă cazari Îi a 
Ş * ui 
Aș: d) Raw 

























Wucaţie je înv int 


Și pi tn ne cucul afițes 
N x ră mnttăți, Lă 
on 4 ile poa, 
Mite pentru 
lă 
m rare seve! 


studiul îm 
N 


A mei 
moloila toatolon metoda 
Ade ombi [ mvatoda meholălar Mol d 
frumuia, | 
me tul 
Slţiei, vare pi noile reforme 


[me înce ea ai j 
reale du Welditatea regilor, 
de ante, fi mite 
are 


ma 
4 Connooința pelasogrioa ala 
moanteri individuali tațul 
gone, pooli pentru aoeinall, 
MU para dotați, 

Lă 
UL 


lvoționănii mi orlantării ps 


MU aplioat În roata 


II PRDAGOGIA BOOIALA 


1 Roplonallanul pedanugie, 
sutontonarea nt 


vu 












ij i] Abertate și muloritata. 
ret se 8 Punoţinală și 
AR RDAnAțu se antial, 
meoundar. ține Imcadrarea penale 
CM ră aa Die e lac Doua realitate a 
uj didactice în misnarea IAEĂ | one, 

Du elirea puDetiulul Mere: [11 PROBA MOMIRA Da Munru 

ia ine aste tata pentru VU RRORA Xa 
gre Large oa Și ai oamatasie! Ru ni 
ai di pentru oredința pla $ MMtaratura popor, 


at: | Varia Simion 


primar 


ali de Ataţ han 







LMaratura atopica. Cronleari 
Vroehe, Mina 
n. Dimitrie Cattamte, 
mmieitie | 4 Scoala ardeleană şi curentul 
EI E 
Mă Renee 
matii ro 
d enagtoroa noastră cultural 
Latăr, Gheorghe Aaael 
late Năduleaou, 


gura OANA în Vroajran 


prefectului de jude d. prof, T. Mir 


portar 
A Sul 
iei în Mterabura română, 


VATORIA ROMANILOR 


i Dacia inainte și sub Motanul, 
Năvălirea barbarilor 





volu | Wreaacurile și să valorifieăm 
Din [SA nem păsări pulerniă că Da 
Ali | nisi. mosii are Mn frumna destin, 
ELI e Maniu, TI 
. Lj Mi Auturera itealul moa- 
m 


mânesii tn Muntenia și Moldova, 
4 Bea Îul Mitera si Alexandr 
cai Bun 
5 Ardealul și luau Corviu, 








7 Înagh 
Ul ITI 


leşi 
Momânii din Ardbal în te X! 
NI 


Homarab, V 
Wraneuvea 
10. Cultura 
OLIN 

1, Boca 


geverlul 
N armata 
românoasvă 


arlagibup, 


15 Hovolulla dela 1648 
1ă, Unirea Weinelpatelar, 
18 Cusa Carol 1, Pardivand 1 
10 Moca dela Unirea tulurur ro 
mânilse până fn prezent. 
UI i Statul Le 


dal a avut le 
n episcopal 


1. Megele Mihai 
wobar. 
| 1 antetul 
. Sa, ul tat ri Vinuri de | 
+ Piauri 4 
tori ali Marta Avenul, brad 
GEOGRAFIA ROMANIEI 
 Agesarea LArII, hotare, vecini 
ML moa Anene. 





"pe Matia (malta one 
Mate motiva unal A lo 


30 
Li 


| thDani pata 
arantare apesi (lee 
A | latortee din sunt de 
ten] ie i etnagratie 
din partea 


ov inel 
ler estima 


1. Detrolui, vatinarea si dorivatale 
4 Petrolul moiânege pi industria: 


Ul 
+ ca 






i Sasiu e Mt iniblne, avaluisee 
pod ej (Dalholoain, anelologia, e 
N POR e pro omalar da 


lunară Moprosontantii 


A (pa tadivie 






Slnae mte 
goal 
biata caracteralar Probe 


W Asivhanul și evoluția Iul Cum 


ui eri 
Mudtivia ai Siat 


soclalA a pooa 
Ul 


E LITENATU: 
OMANE 


lermlura relfgloaă Coresel, 
Stefan, Doanttal, 
iba du Sedan, Ant Ivireanu, 


Costin, bn 


Muntat, 
A Inceputurile IHoraturii romane 
moțare 


lotul Andoalului gi Vana» 


4 Primele formatiuni politice o 


A Bpoca lui Popog ei Ştefan cel 
Mare, 


erlul tuneeae și Țanila Mo: 


UI 
9 pocalul Mihai Viteanu, Matol 
Vaaţle Tatpu și Covatauiin 

i 
tn ee 


18 Moweulutia tut Tustor ai ocupați 
sei pala 


Mosistanţa ei rea 
va, opremarilor în 


8 Cina: dintribulrea ploliur, a, 
Matia aia 


Wintolul Moosavalt, raprnainta 


GUVERN 

































PO DAL mute in moi etootiv o doalarare de | 
Mogul cc adult de] A. Valoarea cultieală a Ibaraturu rishal și că tot ajutorul oa me! Dima | 
ațalire post vanda tul OR qi A tolklorului național în [va da Angliei, raprattată o lrospondoniui 
aibilitatea 1 4. Opere de terta mtie pan, |Paritolare activă la răebolimnța in v 
avi [OM idee ai ai (ri popor ai apere literare poti, [din partea Miatalor Unita, Nandoln, min 
ta i ilaj $ oentunul = | te pentu leatiiea cunului din popor Domitetale militara ale Da: |prosondinția 
valuliv n Mn deade | 7, tavovări dle porii (ii de 















morel incep astizi anohata n 


DESMINTIREA UNOR SVONUA 
LANSATE DE UN p 


DE RADIO sr: 
COMUNICAȚŢ 


Bubseoretarintul de Stat al 
Armatei do uscat pe Tingă ml 
nistorul Apărării Naţtonala, 
duce la cunoștință  uemătoa: 
rela: 

Un post do radio utrălu n 00 
muntont în ziua de 2 Tanuario 
1041 informaținal tendonționna 


miatamat 
Pilvte nn 
| Wa pvolani 
y penru m 
A gi ioni 
PIONA on 
1 Noii 
2 Piu 
y Evoluiia 
4, mol 
ud Pate 1 
ȘI ivăţata 
A Actiunea 


si adunata 


i preaătiraa tu 
Monroe cultura 
tului, 


mentul ptintitie, eeancnule, jurii 
mâdional ete. Chbava opere pi autari 

B. Beviante panta pâpor În trout 
și peeent, di fara nomatiă și „bl 
tijoteuile, popniiare', 

d. Activitatea de ridiote ecanomt: 
SĂ și socidă, că laturi na aotivită, 
VU culturala (n penal Varga ad ov 
tubul 
10, Monosratia ca mijlon de ou 
monster a atu. 

11, Paatoloesi ga enultiuua poporului. 
18. Problema mineltereaaa În 
stati Vevrlomar, 
13, 'Târânimea în abatut eptimar, 


CHESTIUNI DE OROGANIRANUE 
SODLANA 
















PEDAGOIR 
IL 









ou 









lol, 
apel 
vopliul, me 
















| N 


lor 















de 







afaritonre In n 
Milemând ci nr 
Marinoneu si un 
lonoli ar îi dom 
mată în somn de 
Aceste întorn 
pura Invonțiuni 
Mod vatenorlo 





Ant. Oartire 
ție de muneă 


ee. 
vacanțe mo 


ogilea mai im 












de intare 
molară 
10. brine 










1, Prlehe penorală aupra etolu- 
Viei invMâmântiului primar În Pra 
Noiâneaacă, 

2 Orpanimarea învățământului 
ptmir cotuaj elohurile de înviţă- 
mAnb (edeme, amiprăprinar) ; 02 
biimativita tea datoriile i 
drepturile imvâțământului, roca» 
A] prdepee, concediu ato. 

Melerul, prădiba goolară, miumeul, 
cooperativă peotară omntină gol 
TA. Ona de economie exeiuratunl ge 
re. coruri gta. 

3, Comitatele molare și organite» 
» [rea lar 

4, Adinintatrație pi coreepomdență 
seolară. 








Mat, 
18. Miatemeta 
prtanite, în f 
eultiitala n cj 












LU) 
mA: 


RA 













AM ai ni Y 
pentru cultura 
N Ate 

pan vdloar 
AȚI populare 
miine cultura lesă 








DE PARLAMENTARI FRANC 
VOR FI RETRASE 


Printre cei vizaţi sunt şi parlamontarii n 


GENEVA 3 (Rador), — Oorespan, rii, Pierre Cot 
dențul axenției D.N In tranamite Mimi one La ple 
wrimAtoaretw Vor mini fi rotra 
ran Află din Vichy că în cu. | mandatele mei 
rând vor fi egtenea manitatela anul | Jamentunni, cărare 
le puta i i 


Ara număr de 1 sl aenatari 
netu pa siaită maia ae 
Mandatele vor îi 


în brim rână varda (de mame 

brii partâmentulul «teetanați dacă. Woaretulul pramvlra, + 

vuti dim . națlonalitaten - fpanoeză, [oare permite unu 
MAnilAte în întare= 


CUM DECURGEIST-UNITE cor! 
CRIZA DE GUVERN pg URGENȚĂ 200 1 
DIN FINLANDA | wastumaron : 


MEUSINKI $ (Ramon), m Corea, 
wondtentul agenției DN, 
următoarei 

Prem de mstăni condi 
anina, "aie Cizer ali na 
male, care în mod of nf 
incă insăreinat cu zi ca! 


it: 
dela art, 
“dela art. | Dinetui 
24 contribuie naţ, exeepţ, 










IL 






N 
îi, 





Ma 













dnei taxe și tm. 
un 


Ara tel 
tuții 









o iborăteat Omnia 
pent atol etic 
lei, ice 0 singur 

tus borderou de 


EMINTELE CHIMICE SCUTITE 
TAXELE DE IMPORT 


frestoriior Devrelului- Îl 16 de 100 kr, 
Nino publicat în „Mo Bultatul de amonte și ante mată 
E. hinte aaotate nedenumite 


788 aline Bta văaială 
evănute la art. ASRIȚ100 har, 


ai si ial Jon notate | mentă, 

Ma dle timpuri 
vprtu piaă_ al taxa 
we Fl Inaă pole» 
cum se arată 


i 


aut art. 14 4 16 din lotpea timbru» 
ui 






y 















evaluat In 300% 
lioane dolari. 






Sărurt potanice prune si canventra 
te dela Art 1723 alin, hi, taxa vamală 
Mel A de 100 kat, 2% cantribiație mag, 
A | exvenţi, fot 10 de 100 aer, 

um postate 
se VOR PRRORPE iai e A 
du dela met AT ai [la art 1E3A alin, 
el 8 de 100 
ională e 
















lei 
ra Bă [3 de 100 Mar, 4 contribuție aţi 
ali, | esvenţ, vei dle Ido br 


partea Ducelui 


ROMA, (Rmania, 
Pi aa RI 4 LI 
hr | 
de me molid 
tă ta apitate, v 


portia Duvetut, 


DE 0 AVALANŞĂ 04 


INNSIIUCIR, 3 (au 






Buhipe do nalvar 
i [las la locu aveti 








Anii |eâna, seletalte patru + 
Aa montiuutântu-s 
Neileculia [Sâ nave Nae dun 
Aud dolutmgată. 












se prin 
0. prin ate 
seta 1 Ape 
vifra de af 


DELA 10 AUGUST 140 
silit patra difra de gpoceri 
pată petru e d, N, 
iăriite Împartate 
e taavebil, 

. 





ILĂ 
[i 
3. i 










DEA 1 APRILIE 1900 


Cimpurite ste vunili ded gi N 
utili 200 aa 

















buni Imupertanța Var. Ia. 
uneia Peemi mea DD 


3 Varul si darea pentru evolie 


| poporcilui mantra 


SI E lmâni șa valorea 





es E ADIO. ROMANIA 14 m R Dreuleă: părin 
tea E. A N IL te 
a e cr i PRO MR NR RI 
20 ara etfra de ah ci sea Mia ză A SN ua 
eegb p N mă ieale pazita ti Aer îl cei: iai Că DA m iul eului 
patru unu [85 Aatartă în, op(itit Miu tata 
tit e de Îă imune [psd a ad 00, tt, dnei: d: tau a 
Cp Armata dle Acta nete mp Anat, re BN. Hagiu: ju 
. a câine ste afaeeri diferentele Sa BON: dani pui 
răi „ARD lutul, fată de le aut dat | aa n Oua ataca umlia. suana î 














bărbați: det a eta 
Di Ra. 
de (e 


bi 6 h 
DEA 10 AVE ap 
pe „int date clima afacerii, det 













Duminică 5 lanuarie 19! 


„elbra ste ho 

















































CULUI 


PE TOATE 
ITALIENE 


JARCEREA NORO 


















iuzitoare a națio- 


tineret românesc 
silit, să croiască 


tare ca neapți de 













ere 4 norocului ne.ar 


In zona frontiere! Cyrensleei ar. 
Ulerla noastră a tras în formațiu, 
nile mecanizate și mijloacele navale 
Innmiee. 


Avioane de bombardament LUX. 
| tăcat de penumărate ori una din 
| băile îmkintate Inariee și vasele de 

unsuri prin mpta | lÂnză ecastă, atingând un crucișă. 

ace „simțind și Fândină ş. | tor. Alte formațiuni azriene du Dos. 
nește. n'ân croit să-și îndons 

Fromaxal sub jug? 

ri ȘI ce va urmă, 

afară de ac 

tor interesu 

Acest aur 

fi partea 

berculoza. 


lume 












este ch 1i demoerațillar 
100. ca 6 






iri această lume, 
cca ca să trădeze în șij. 
Iei, interesul aurului ei, 
în nic) întrun caz nat 
neamului romănese. Ta. 
Sifilisul și sărăcia ar fi 





BERLIN, 3 (Rador). — „Deatsche 
Piplomatisch Politische Korrespoh. 
dea” scrie că. după cut tra de a$- 
teptat, ştirea despre faptul că de 
aci inainte Anglia trebuia să conte- 
ze și pe prezența unor avioane ppr_ 
mane în marea Mediterană, a pro- 
dus o deosebită neliniște pe terito- 
riul englez 
Fâră îndoială că la Londra exista 
convingerea că lupta pe care cele 
doua puteri ale Axei o duceau in 
spatiu aariene respective pentru 
strangerea insuportebilelor ambiţii 
de dominație ale englezilor, va Hi 
purtată așa com ar fi convenit bri- 
tanicilor, adică separat şi fără coar- 
donare internă Istă dece englezii 
pe Aita Axăiod nu speranța pă a., 
a 


ngerea Germaniei 
ui democratie 








Bas a spus-o 

lamai să fim demni de așa ceva. 

îmbogăţire . vi se va manifesta nu- 
Genvra | rai în regiunea nordică, 

Fără îndoială, continuă viarul, că 


irerul. Asa va fl. 






















în Anglia Sa aitat că solidaritătaa ce 
leagă Germania și Italia în lupta ac- 
tuală na se bazează numai pe cohvin- 
erea că trebue înlăturată — inluența 
Îciemică iei aeirial mea al bca 
din ele. 

Dizapotrivă, cele două puteri ale 
Azei sant hotărâte să considere drept 
câmp de luptă orice regiune In care 


EA RAȚIEI AINENTARE 
GERMANIA 





—Imize 13 Ia- grame de catea şi 25 grame de ceaia, Anglia se prezintă ca forță militară. 
Darie 1941, ratia s- după cam poate alege laptele cob-| 70: așa de putin, cât trabue să Co. 
sporită denzat în Iaca) prodiselor alimea- | cae ei Pe Ce ne 


teze Anglia pe o absentă a sumbari» 
melar italiene in Atlantic saa a avioa- 
nelor italiene deasupra Insulelor Bri- 
tanice tot pe atăt nu trebuie Anglia 
să spere că aviația  germa 
slija la nesfârșit punctele de 
tanice din spaţiul mediteranian, 
alia este pentru puterile Axei, pen- 
tra frecare in parte şi pentru €le im- 
prenră, pretutindeni duşmanul, ori 
unde ai dă lupta, 

Ls rând) mi Adolia, după cum te 
Ştie nn se dă de fel inlâtari atarci 
cină est: vorba si primească aj. 
ter. ori de unde ax veni el. Din con. 


Hi 


tare secundare (paste, aie). 
Dantităţile de surogate de calea 
rămân aceleași ca și până acum. 
Consumatorul poate alege intre 69 
grame de cafea veritabilă «i 125 ara- 
me de surogat. 
La pâine, făină, carne, unt, gră- 
rină. bri 












1 War da de câtre erlelne nu wa pu- 
a intârzia miei eu o ai înfrângerea 













pese dobândite in 
aliajii lar in- 
poule Îi conside- 


Ziarul „Stovak” terte tă anul care 
incepe va adace În curând infrân- 
vrea Angliei. Cuvintele rastite de 
ine ta anni bictoriei | Fuchrer sant cuwritele unul dm care 
fa Angliei ese pecetiuită | se apropie cu pași siguri de ţintă. 

7 cel mai lara alulor ce 





Au fost pro 


BERLIN 3 (Rador). — Inaltuj ee. 
mandament ai fortelor armate per, 


OSIT LA VIENA 
















AXA NU ESTE UN 


Al. PRE 


) dela Casablanca la 


stăruința sa în acabstă privință lunidat în după ninhă 
tenat 4ă fe Felmblh votata. Decembri 





RIUL $ 


: ii | VIOLENT BOMBARDATE 
STRA FILARMONCĂ DN BUCUREȘTI] DE AVIAȚIA GERMANĂ 


doborite. Up avion mttman jipseste. 





CON 






HANOI, 3 (Rador) 


Corespo 
dentul agenției Hava tran, 


JA ATACURILE 















0 DESMINȚIRE ITALIA. 
NĂ 


tacuri in câteva 
E local ma toat 
Da unei indrăz. 
pus pe fugă ele. 
am capturat pri. 


ŞANTIERE 


DIN IMPERIUL 
FACE FAŢĂ NE 


ROMA, 3 (Rador), — Cercurile 
competente deimint in mod catep 
rie ştirea răspândită de agenția 

ler pretinzând eă localurile carii 
ilor Mallene din garnizoana Por 
tumia. ar fi fost incendiate și com. 
Dle! distruse şi că incendiul prove: 
ga! ar FI urmarea unul et de sabo- 


UN INSTRUMENT 











au bombardat 
provocând că. 
populația — el: 









ren de vase comerelale în imperi 
britanie, Ştirea agenției incepe 
cuviniele; imperiu 






















mereiale În sanile 
panele şi coloniile 
extrem de redusi. 
bliniază 1 





din dimi 
britanice. a 
„Un record, 
t anul 1 


SCRIITORUL 


deni că enai 
tu este 
drcat 
cari 1 
cum 

Toi așa e 
1uță în sosire! 
aliaților germ 
camarazi. toț 


UN Ș 


Şi suspectă și ea 
această privință 
are ajutoare pe 
toare care după 
efect mortal. 
ata italiană sa- 
iFlelor nerjena als 
icontribnția unor 
Brostin_ aștenntă 








doar clipa care j4 va da posibilittea 
ca alături de aviatarii italieni, să fn. 
că pe inamic să simtă Impatunzita. 
tea atacurilor şi în această regiune. 
Chei Axa nu este numai un fostru- 
ment de politică în comun ci și de 
luptă în comun. ŞI cu căt va trece 
timpul, cu atât va simți Anglia mai 

e realitatea acestei afirmaţii 































(Prin telefon dela 


BERLIN, 3. — In revista 
ropenische Revue" poetul si se 
lorul. nozvezian K 
interesante declarații: 








SEDINTELUI ST.-UNITE 
PLEAGĂ LA LONDRA 









— pla cele două întrebări care 
mi sia adresat — spune 
WASHINGTON, 8 (Rador).— Londra în cursul shptămânii | Hainsun — anume dacă naua situ 
Corespondeniu! agenției DNB |vlitoare. ție aduce ru Norvegia si Qi 





transmite: Intre timp, d-sa va trimite | Mania avaniazii și dacă între 
Presedinjele Răgsavelt a a-|In Londra, într'o misiune per. (<E)!? JOI PNpoare este posibil 
nunțat că va n. pe noul (sonală de donă săptămâni, pe ID cultura 


pund cu „da“, 
toate premise) 


ambasador a! Stațălor Unite In |prietenul său, d. Eopkins- 






enitural ar fi progresat și mal mi 
dacă era in viață marele nostru pa 
germanii Bjoersene Ejoermson, 














VICHY, 3 (Radorli— Amiralita- | explozii, 
tea jrânceză publică Wrmâtorul co- 
munteat: 

Submaârinu! SFAX 
liter RHONE c: 


torpllate. — se pare, — 
find, de către un submarin de na» 
tonalitate rămasă până acum ne 
asul petro- | cunoscută, 

lu impreună] 64 marinari din echipagiul sub- 
(ar, s'au scu- | marinului SFAX si 10 din cel al pe- 
zile| de 19 [trolierului RHONE si-au pierdut 

puternice | viata. 


| ORASUL CA 


(Prin telefon dela 


le, în urmă țodinea Statelor Unite aţă de ai 


tualal copilei european şi 
rilor de alutora, Angli: 











RDIFF 








sticaciial 
Me statistici ara! c a 
184 fost transportată în Angila 
cantitate de 481 mii tone de oțel, 
Septembria 640 mil tona si în A 
gust 654 mii tona, 

La Noe 
exportului de olel in Ani 
căutată in lipsa de vase 














trei 
tra tri 
on 
dimi! 
mitieati 
dusiie a 








vocate numeroase incendii 


"| „AVEM | 


out awmoane orilea mu fost! buenire de flacari a izhit 
avlainrilor germani. 








INCIDENTE 
LA FRONTIERA SIAMULUI 


lamite. ue 





BERLIN, 3 (Rador), — O agen 
telegrafic engleză a publica! o și 
„favorabi privitoare la conatrule 













Eu- 


ut Hamsun face 


Knut 





„In ce privește Norvegia, schimbul 


fel cum în ytemurile de demult. eo- 
merțul. știința, comunicațiile si eon- 


BERLIN, 3. — In lepătură cu ati-|tine soama de seo: 


planu- 
corta- 
rile polițice din Berlin sa indovac de 
a acestui ajalor, Ultime- 
















a E mitoarnla: A ni foauri da nemă. (tă 
pricina degenerescenții fizioe i Intilnirile pattule — deatungm |0ISl Un TEZltat. A deva di, pa Me 
-| morale, arată ce ar aștepta neamul C H | ficii itali teontlerel Înca PAMUle „denlunu! |konue, n Naphng n avut di aa 
Somânare dela munte i omunicatul oficiăi italian No. 210 |. noi ineidenia, da alonn. [a pi eu air, Patrule. In neagă 
e de eri. i ri rasare 1 In Cambodia, În 30 kim, Nori 
Dar sar putea pi ROMA 3 ( La Bong Rua 10 ; e Polpei, în cursti unei scurte lupa 
Tesmpune de cel A Radar), — Marele Car. | bandat și ni focuri de mitra. ing. 100 km, Nord de [1e, elementele de cacnoaste 
„gas ingalați de reaua ercatață “a | Ver Generat ni forțelor armate Ia. | Deră dot mțialiBne iz a ra put na arta, (tentată nm anume [Tache și în Nan Lat mol aie (7 
Versarilor național soctalismuluj | Mene transmite „de undeva din Ita_ le din deșert, zi 
Etrman, și Jeglonarismuluj românesc, -A aermătorul comunicat nficlaj eu Noastre Alu re. 


LE NAVALE 


BRITANIC NU POT 
VOILOR ANGLIEI 


le [pe toate sanilerele imperiului, ex 


clusiv Anglia, sar construit 34 da 
vase având o Aepinsmra de LBARO 
tonă, Toate vasale de care nvenu ne 
voa dominlonanele erau eemandala 
Ina de războlu în Anglia 


re 


ul 
cu 
lui 





ta 


















4 eontelhue la ren amenințării | Referiren Ja șantierele impertuh 
Ea E î sata la eomnlerea, amenilării | „Baterie în areale mprreu 
ar, cu vola sau fără vola celor producând numeroasa vase"! te deci o amăgire a opiniei publieg 
cari agteaptă n relatarea a ele 7 N Să vedem dec! la în aenastă |beltanice. 
culul, areptataa aia ti d, privință Berliner Boersenseituna, După ce arată capacitatea șantie= 
*a veni. Ea red jul celui aer % pune stațislea piniler ae. Imp rolor din fiecare din dominioame, 
veacu! dela Alexan- î E PRE ii britanic, publicată şanilere ce gun! suprati 
im mas mimi iai] Cum comentează presa germană trimiterea | msizuriri marnime „iloyd. Din [taiza tepăraților ȘI 
lan, cam rai bine de dovă mile. Și scuasta rgese, censlală zlarul, că În [mite dela marnn de 
vata = pnaubie de do me sia 3 08) a . vitimii an minte de izbucnirea |nlei, Berliner Boertenzellun pe 
îţi indata reptalea ei unor unităţi de aviaţie in Italia rurbolulat. producția de” vase, boz [0e dă Ueaicarea et nellIn9 ajun 





nl ela 
din restul imperiului au pot să atbă 
yreo Influență de xcamă asupra 

let_vaselor. bei 


KNUT HAMSUN 








DESPRE APROPIEREA GERMANO - NORVEGIANĂ 


corespondentul nostru) 


dlține de viaţă formau in țările noa- 
stre o unitate, tot așa va veni in 
Norvegia şi în nordul european 0 
bogată și roditoare eră culturali cară 
Îsi va avea rădăginiia în condițiile do 
viaţă ale permanismului, — găei cu 
toți suntem de giniă germană“, 

Ac e marțiul poat 
nor E , dincolo de etec- 
3- [tele polltice şi militare, ocuparea 
un [Norvegiei de către trupele germane 
- [are urmări de ordin suletesc și șple 
ritual! cari nu pot fi provăzule în 
tatalițatea lor. Jdeea marelui spa» 
tiu german cuprinde pe a scară tot 
mai Intinsă popoarele nordica, 
creind o mare unitate sufletească 
care, la rândul el, va avea şi ur 
mări politice: 





unt 
n 


La! 





DIMINUAREA EXPORTULUI 
DE OŢEL AMERICAN IN ANGLIA 


corespondentul 


nostru) 





















să 


llei cu minereul necesar este au d8 
la sută compromisă. Acoeai come 
lare s'a tăcut si din partaa Pode- 
1 contralo a industriei engleze 


CREDERE 








“oferit de d. Baldur von Schrach |mpns ont, vomeua a atacat EA RAȘU- | VASUL TURAKINA A ia 
Ne DE aa jel Ss ezite" IN ADOLF HITLER 
Rador), — Vinari a| mânie! Legionare, tean al Anghel, BERLIN, 3 nadie Orasul REZISTENȚA 
“cad ci Pat Ta. 2 popa AR RE n n ete % ROI: cara e foi pă MERLIN, 3 (Rador), — In legătură 

ÎnUIor, a, Blasche,| Possivitotea a 0 Wanna la ro-| Rimetea sa 8 tocana, | 96. ate 'e-7irulă părut ln [ea părea veeiiioare ia entuaaival Un articol al cunoscutului fruntaș belgian Laon Degreila 

mr Ir, | atriei le, i 

i Lai E cau za ee a bt N ARN Ptr ** [temei la toeâni Poeta, se 2-| BRUXELLES, 3 (Rador), — Ca-] Intmilar.  Aceaata ua It, apera eea 
a mare a primă-| Sâmbătă, când are Ioe și eonter-| dament su atacat cu de d08-|“ Timput plina 1avaH0bl, abieetivete |ă. că aaa vaa inarmat a opus În: | reapondeniul — Adenjiel Di 8. | mar de aeamă a lu. Ada e, 
luai te, [tal el, Orchestra Filormnnică va de-| te calibreie pariul şi orasul = | au [ast pejeci repre los! ab-| delungată reziatență atunci când a| ranite: Avem ineredere In fanta lui, În a 
d imchesitetor “ala |eane canzn! de Izari pe morminiele iri, se cazaainiăi pentru, adepta (cdi, Refine. ten | m mat da m eragiretee musutar [Tao Dearule, directorul al] NERA ful 4! în mărnia” conecațai 
mai mute inalte | martlar compozitori sermani cari o-| dle ae iai „aaa Pre || an imemeni trud. iz: | merman să te oprească, nai ia va N direatarăi nla+ [tale 
R dihnese la Viena. - cf vor i gireri teo! intitula” „Întmpinate anului A 
13 n distanţă de 100 de azi 1041”, după o scurtă trecere In re 













Avioane britanie au hruneat 
bombe în două localităţi din nocdui 
Germaniei, lovind iarăși. un spital 
m mai multe case de locuit, siuale 


Cerei COMISIA EUROPEANĂ 
A DUNĂRII S'A 'NTRUNIT 








pi 


sia Europeană Di: 
consul | lacrări au lost Incepule la Bucu- 


te următoarele 
Zi 


bileteca Polinicei Exi 
în curând velur, 

masă a Memo. 
tarea celui de a! tei 


natează in total opt morți și 2 de 
isi Toia 


LUI BISMARGK 
BA RUSĂ 


vi 
se 


MEMORII 
IN LI 


stă a evenimentelor din 1040, 
rie; 


„În aelvalul răabai, nu exle vorba 











de un canjliet siriot militar, ei de a 
luptă neniru exlalența unor concep 
Hi de viață, in care miloane de Îl 
Moscova. 1 (Rodez Cares| marietică se dă o deosebită arențiuaa| Neri, oricare le-ar 1 patria, sm sa: 
iondentul agenţiei De N Be tranami. | ai Iuezâri. Primul volum a fest] lidar, Cu loți, acelay, entuziasm 





epuiaat în numai a alle, Se crede 


alanai, dau alneul impotriva unei 
peste câteva vile va 


apare primul | lumi Imbălrânite, egoiate și nultarde 
volum din „Istoria Diplomației”, în] și conira derordinal, nedrepiălli 
acela! serie de puoileațiuni, lucrare | ingustimi! de vederi ee damneau |, 
ce va li editată de fostul comisar al | ca, 

sate | poporului 14 Instractiunea Publică, d.| Cu ați war dărâma apaastă lume 
Potemkin, ba colaborare ca reputați | da sirluăi şi sq o Inlaculască In Fu 





„avesi 





n 





ui al 
Mer d 





v, 
au lună Eebruarie. 


MIŞCARE IN CORPUL 
DIPLOMATIC. ELVEȚIAN 


BERNA, 3 (aderi, — D, Henri 
Martin, font mintatru at Bivețial la 
Varsovia, n fos numit inaăicinat 


de 
Acum 
ja da insăreinat cu afaceri 
mar la Livabima, a fost nisnib 


[i 
la Bafiu ta upainai calitate, 
Claparade, 





subliniază Să In Ruaia istorici. “pa prin selidariialea  /ierbinle a 


pesorul adu. d Ai 
chemat la Borg 


PRR a. a Ciu zi 


„DINASTIA ROMÂ:! 


N MIŞCAREA 


Presa italiană publică 


JĂ 
LEGIOMARĂ:: | UNEI NOUI MI: 


un lung articol despre 


ROMA. 4 (Rador). — D. Domenl- BUDAPESTA, 3 (Rador). — Zia-]ţluni pe care fi nă postal [cu deciarnațiuni, 
ut Seri „Gazeta 4 rul Românilor din Ardealul ocupât |qe radlodituziai din Boda.| 3! Decembite 1940 
Bi Papala Dsua Sera” ua ine ar: „Tribuna Ardealului”. care apare la [pesta s'a grabiti le ditazeze| (55) Episcop Dr, lullu Hossu” 
ticol despre Regele Mihai [+ întitu- Clul. cu data de 1 Ianuarie 1941 Du-| PA ta aa pi ticit i A 
„dat: „Bumicule, e tramos să fil Re- ileă sub titlul: „Inllerarea une! mi. | e atei | re Fri oaăniani ii soli aa BI 
pe 2" și cu subtitlul: „Dinastia, iz stilicări” următoarele: mim In rodnoțigiiaraini now, |(lezanu, fost ministru şi profesor 
mână în Miscarea zionară”, „in altimal timp, anumite Universit, 
fi tat ohicala! di „tru, mrmâtoareli mințiri: ersitar, ne adresează  pentra 
care se povesteste Lapi are aa luat obicelu! de a a Ponte publicare următoarele: 
ao Suveran. tribul fruntașilor români ar-| „Pentru si Iren ade-| „Protestez cu indignare 





de o unică dulosie. din 
Y care scoate sugestie um tlthu ai în- 


E, intreaga po- 


„vest=e a vieții Sale, este iubirea 
penim Augusta Sa Mamă, 
pentru care Regele a suferit alât. 





„Un iueru este cert: Tânărul Prin- 
clpe, menținându-se în rezervă, da- 
torită înaltei Sale poziții, nu a în- 
târziat să-si manileste simpatiile 
Sale pentru Mişcarea Legionară a 
tul Codreanu”. 

Articolul termină afirmând că Re- 
gele Mibal este azi idolul Noull Ro- 





- Ț WASHINGTON, 3 (Rador), — Co- | In culoarele lui 
ntiei „Havas” trans- 4 i se re- este aceea care domină în primul 
Ş E IS ia agenţiei „Hav: cunoaste insemiătatea acestor|rând preocupările parlamentari- 
- (ohiejie “ar siiiatia externă |lor. 


PT alela DUCE 


"ze tape de re bă 








capii 
Ă rostit de 
ap rimtenazbeebatbee ia 


oratorii cu subliniat 


fi acasă dă 
ad- 


? 









d 






VAPOR ENGLEZ TORPILA 
„LA NORD-VEST DE DAKAR 





IN IANUARIE 192 


e ee ipac abăipa te: 


TERITORIUL OLANDEZ 
DIN NOU BOMBARDAT 
DE AVIAȚIA ENGLEZĂ 


AMSTERDAM. 3 (Rador). — 
anunţă din Haza că in noaptea îi 

spre Vineri, avioane engleze au 
aruncat în mai multe rânderi bom- 
be pe teritoriul olandez. 

















N 


INFIE AREA 


Cumi şi informează ra 


delani declarațiuni inventate 
şi fanteziste, cn ajutorn! câro- 
ra cred că pot satistace setea 
de senzaţional! a cetitorilor lor. 

ml  budapostean 
„Nemzet Or” publică protinsele 
declarațiuni ale P. 8 8. Dr. In- 
lu Hos: Episcopul român- 
unit din Cluj, ca şi ale dirocto- 
rului ziarolui nostru, di. Pro- 
tesor Emi! Haţiegana, declara- 











Ari! naționale. Progra- 
mu) de ac a Congresului va fi 
definit Lunea viitoare în discursul pe 
care președintele Roosevelt 11 va ține 
în fața reprezentanților națiunii, 

Prima problemă. care va trebu! s0- 
luționată. va fi probabil modifica 
rea legilor existente spre a ingâdu! 
Statelor Unite să dea Marei Britani! 
un ajutor sporitția accelera produc 
tin americană. 

Desi dispune de o majoriate de- 
mperatică însemnată atât în Came- 
Tă cât și în Senat, președintele 72 
Se] Dtitopina unele greutăți din partea 
riementelor Izolaționinte 
A dona 7! An „ntarea pra- 
gramului legislativ președintele Roo- 
sevelt va trimite Congresulu! un me- 
sagiu asupra bugetului pe 1941-42 
care va da nou! indicații asupra În- 
semnătății reinarmârii pentru acea 
stă perioadă. 


Printre alte sarcini grele pe 









SITUAŢIA EXTERI 
CONGRESULUI  AMERIC 


Ce probleme vor fi solui 







& 


VE. 





DĂRI 










vărului, silit a 


spume: 

Nam făcuți 
nici o deci ați 
pondentului dă 
0. 


mă 






mam dat 
coros- 
„Nemzet 






este 


“Budapesta auditorii 





MA 


|| 


LAL Lil 





contra declnaraţiunilor a- 
tribuite mie de coraspon- 
dentul ziarului „Nemzet 
Or”, deolaraţiuni pe care 
niciodată nu lo-mm făcut. 

Dau această desminţire 
pontru restabilirea ade- 








Convinge 
că problemei 
aşteaptă o d 
pare nu pot 


„mi 
le oare 
desle- 
rezolvate 


0 


















onate 





INA 


LIBARE S'A 


vărului, înfierâmd aseme- 
nen mistificări, 

31 Decembrie 1940, 

(ss) Prof. dr. Emil Hatieganu” 








de Congres 





BELGRAD, 3. (tp.). — Ziarul 
„Vreme” anunţă din Albania, că 
pregătirile pentru lupta decisivă 
la Pogradeț au luat sfârșit. 

Corespondentul ziarului „Vre- 
me” din Dievdjelia anunţă dela 
sectorul Klisura că luptele se dau 
cu mare Intensitate dar că 0pe- 
rațiunile sunt foarte ingreulate 
din cauza ul! muntos pre 


LA POGRADE Ţ 
SE VA d ( LUPTĂ HOTĂPÂTOARE 





cum şi a zăpezii inalte. La fron- 
tul de Sud Italienii ar îl amenal! 
tankuri asa că sunt în posibilita- 
te de a întrebuința metodele mo- 
derne de răzhaiu «i în lupta con- 
tra Greclel ceeace fără indolală 
va avea o influență și asupra 
dezvoltării evenimentelor In vil- 
tor. 











care Congresul va avea a le in- 
deplin! mal sunt revizulren legis- 
latlei muneltoresti, căutarea une! 
soluții pentru problema ridicată 





Jentelor prnduselnr nericole. 





- int din străi.] BELGRAD, 3 (Rador). — Co-ldin cauza gazelor emanate de o 
rii iale) dei aa exce |respondental agenției D. N. B.|sobă, într'un mie sat din apro-|— 
e. ee E comunică: plere de oraşul Banja-Ljuka, din 


Joi *a răspândi! vestea despre 
o imprestonaniă tragedie pelre. 
culă În ni lea Crăciunului in- 


o avalanşe de :îpadă. 
Dot țărani ou murit aafiztaţi, 
iar restul de 12 sau ales cu răni 








foarte răi lor toat 
e îngrijirile posibile. Dol [nea con: 
ALTA Inaaitiă co.|ER2I incotaseră fosă din + vată Petra 
BELORAD, 3 (Rador). — Co- [Restul de 7 persoane au fost In- Fi 
respondenti) a:cntiei DNB a-lternate în spital. Nu se stie încă „mei ii Moale 
nunță: = dacă ele vâr putea fi salvate, de- Re 5 lase localități pagubele 
O familie compusă din 9 per-loarece starea lor este foarte 
soane Era să moară asfixiată. gravă amana n. Bcaveaat miră mita: 
montoase, mai ales in 
Pirineilor, au căzut ză, 
UFERITE DE MARINA SUEDEZĂ (es, ist, sta 
[! munți Inzăpezite, 





DELA |! 


IMPRESIONANTĂ TRAGEDIE 
INTRIUN SAT JUGOSLAV 


CEPUTUL RĂZBOIULU 


LA, ; (ador). — Co» Burda a pierdut 73 de văpoare co- h IN STRAMTOAREA 
miEOGERNR, 1007 are 


vestul Bosniei. 
Marți dimineață, mal mulți 
vecini au încercat să între în 





A |SOLDATUL GERW, 
VA INVINGE PE CEL BAI 


Comentariul ziarului „„B 


BERLIN, 3 (Rador). — Războlul 
Impotriva Anglie! nu este simplo 
constată ziarul „Berliner Lokalan- 
zeleer”. 

Marea Britanie reprezintă cel 
ma! mare Imperiu al istoriei, un a 
devârat uriaş, lar englezii mu sum 
lasi, 

Este trist că virtuțile ostăsesti, 
care se trezese și In Anglla când 
esto răzholu. duc la  sacrilicarea 


celor ma! buni III a] rasei pentru 


AMENINȚATE 


BELGRAD, 3. (Rador). — In 
urma une! brusce ridicări de tem- 
peratură, care pe alocuri atinge 
22 de grade în ultimele 24 ore, 
zăpada a Început să se topească 
repede, 

La Belgrad, zăpada a și dispă- 
ruț. fir mumera; nite regiuni 


UN VAPOR 





BELGRAD, 1 (Rador). — Corea. 
poadimtul agenției D. N. B. annnjăr 
Vaporul de romarț „Srebroai 





a. 
parținână socțelAtii de navigație din 


Dabrovnie, care acum 15 zile 
at pe o stâncă în apropiere 
şnl Ulcinţ, pe coasta de sud a Dal: 
mațisi, pe când se afla în drum spta 
America, s'a rupt Jo! îm două, scu. 
tandându-se Imodiat 
Pierderea vaporului a lost prova. 
ta de pntarniea fmrtmnă ce a bân- 





t- 








A fost proclamată 


MEXICO, 3. (Rador). — Co- 
respondentul agenției „Stefani 
anunţă că Instalarea noullor con- 
sili! comunale în Mexic a dat loc 
la numeroase incidente sânge- 
roase. 

Astfel, guvernatorul statului 
Tamaulias a fost nevolt să pro- 
clame starea de asediu spre a 
preveni desordinile. 








1Pun sat apropiere de ora-|easa unde s'a Intâmplat nenoro- 
şul Prozore din regiunea de nord |cirea, Cm toate că ei au ciocănit 
a Herțegovinei mai mult timp, văzând că nimeni 
Un grup de 1; lărani, care se nu le deschide, vecinii au spart 
inapoi dela +/uJba rellmĂgeIe a au = id ai one 
urprin coperiți de iorător. Intreaga e si 

i: PA pri Hi ac0nREăă afla în nesimţire, prezentând 


simptome de asfixie cu bloxid de 
carbon. Vecinii au deschis ime- 
diat ferestrele şi au dat victime- 





gi o „deplasăre totală de 
450 tome. 





stânjeneș! 


Ik 


MADRID, ă (Rador). — Carespon- 
dental tei D. N. B, transmita: 

Incep de Jo dimineală, în 
toată Spania sia deslănțoit a tur. 
tană foarte puternică, insaţită da 
ploi torențiale, în special în 




















alt comunien 
Un trea de martă te 
apropiere de otajul ri 
Lari ai aimineali Expresul 
plere da 











a. 





GIBPALTAR 





sl GRUZA TOP:ZII Zr 
NUMEROASE REGIUNI DIN JUCOSL 





RUPT IN DOUĂ DE FU; 





PUTERNICĂ FURTUNĂ N 
DE PLOI TORENȚIALE IN $ 


plutire va fi foarte 
nui chiar imposibilă 
avariilor grave suc 
clșetorul auxiliar bri 
furtunei ce continuă 


tea europeană a 


Joat nregtatra. 


Lai 6 Inmur 





erliner Lokalanze 





| 

plutocrați și pot 
lacori, 

Soldaţi german 
îmiruntat plenva 
și cluburilor, care n 
bolu, cl elementul 
mile să dea sis 
grele. 


Ca toate acestea 
man va Învinge pe 
ei este mal tun, iar 
si ea mal buna. 











DE INUNDAȚI 


sunt amenințate d. 
cauza subite! to 

Râul Rassin 
vaţ, sa revăr ] 
lubar, Lilz, precum 
din banovina Vrba 
se reverse. 


so 


















înit Joi în regiunea mms + 
impotmalit. 

In tot timpul celor 
Impatmolirea vaporhini + 
jeatondarea ii, amare 

(corent să-l repună po 
tra. 


Dintre cei 45 da marin» 
aflau pa bordul vaporul: 
ran”, în timpul opern! 





vare, numai 30 mu ron ! 
vali. Deocamdata nn + 
da soorta reatalni n 





INCIGENTE SANGEROASE IN i 


starea de asediu 


In numeroase com 
acum două consilii 
hotărite la luptă. Ace 
zul În special! în + 
unde au și căzut m 
Se semnalează 
me În statul Coahu 
la Torreon, unde arm 
bult să Intervină pent 
hili ordinea. 














Din cauza timpul! 
eigetorul auxiliur brit 
Dosriss von Akem” 
molit tn aproplere 
pugon. 

Repunerea vasul 





GER GROZ!! 
IN U.R.S.5 


MOSCOVA, 3 





a tnregiatraz c 


temperaturii 








Aat/al, in n 








e 3 ALGESIRAS, 3 (Rai sub zero. In 
Ziarul „ya Aliebanda“ ih aceste pierderi wemează să se (Rador). —Co. anul 
E Deci „urdertor mu- |adace plerderiie muterite de Buedia |respondentul agenţie! D.N.B. co-| "La nora 
ferita da marina comercială a Bue-|in domeniul vaselor de peseuli. Ace- [IUR că: trat până 
„Mamei i dini, dela Mmeepuui râului și [ate pierderi se cifrează În 7 vase cu, ln siriauoartă Gibraltar a |, „EXeephie ac ret 
si a Copilului”, Ducele a 1a Palatul „Venezia” 184 de de că- până o deplasare totală de 312 tone. omnit Joi o furtună fourte pus |reă rime rai 
că cei ai miza coma a oa la ARII, AA de porecui n MRalA atutici regulă că ternică, 1 Duraglat 





IMPRIMERIILE CUVANTUL” 5. A. A Bucuresti, Str. Sâeindar 5-7-0