Cuvantul-serie-noua-nr-57-9-decemvrie-1940

i XVII (Serie nouă) Nr, 57 EXE PARUL 3 Lei 
detor : TITUS ENACOVICI 3 
r: NAE IONEScu 


pi ADMIRISTRAŢIA Str, SĂRIRDAR 5.7-8 
TELEFOANE: 


în Împrimeriilor și Administrația, 1, 234.90 
an nwe BETIE) Redacţia şi Sport 37024 
Paginoția « a « m e A7R36 

03 pentrei SETI mobilitatea 2 > asa 
țal e +, 58700 (Proemmeia ae BTA 


ctor: P. P. PANAITESCU 












Wantata piliNă n mamara, eamtarm aprobări 
maria PTT Ne Dalia Ie 














INȚELEGEREA ECONOMICĂ 
ROMÂNO- GERMANĂ| 1 


Era economică româno- [res 
3 intrat la faza unei ade- are Industriei noastre metâturgi- a: 
colaborări, (si care trehuese doar puse în 
icesar ca problemele pri-[sarcina nevoilor de armament pe 
Mațiile apastre, să fie în siâr- re. Cermania însăși) sunt 
e pe planu! politic, în fag [m emne că punctul de vedere 
itanțilo: politici cei mai res-: an în privința indu- 
di ai celor două țări. Prea este foarte diferit de 
itese particulare își Iner festări private cate pă- 
acjianea lor, prea multe inceputurile, în a- 
geautorizate apăsnu în ni- domunii asa de reutite, ale în- 





ea unt contingente ne- 
































































în seste relații. ca să [du i mbastre. Oamenii în adevăr 
iDevote să se pule clar, culr sabii re mu au tă apere 

a. responsabiiităților dela se arată plini 
insamblul tuturor pro-| tru o star îm- 

lor unei colabariiri care treime] istrială inarte meritorie. stortare 








prpanică si durabilă, 
ile sânt satisfăcătoare 
= pentru interesele noa- 
He. pentru ordinea eco- 
Credem a îi în- câtă e 
să facem această afirmi 
psfera în care 

Datativele. si după rezei- 
Bhtp ne sânt cunoscute până 


ut de taza îeepnturiior, 
imutite, a pretagative 
si a intrat în îormele 
activitate. Industria noaa 
e. trebule aintată, arga- 

ori compe- 
m mult dela Sul 























îvomi da Germaniei princina- 
avastre de export de “a 

















pe poziția principi: 
trol şi [* oprindere de pe te- 
Nol ne-am arătat ata să ste um him mațidnal 
a eu! care vime până laicare abil, trebuie men- 

de trme pe îi 





la munca câmpului 
















aproximativ 241 miloane | 


And toate cotele expor- |Socaie. 

îm prezent Petrolul 

din exportul meri iraportu re este menţine» 
Constrairea  mnar | mibreti. Aceasta e 


se pote în adevăr oifaraile o stahilității preturilor 
portanță pepene te Te înterme și trehaie să con- 









Nimeni mu contesță greutățile prea irigare alt re 
urate cărora Miscarea Loxionară 
4 rm tu: cita 

Tara a fost micsorață cu 0 lreime le cari necesită cheltueil 
din intinderea ei, păstrând, însă, căror soluținnare în 





3 exportului de cerzale. 
| Situr că suntem di 








phleaii suportă n oa- 
| a derea veniturilor Statului prin pier=|recare smâl 


| ne 700 trist, în sfârritui |derea unei treimi din cuprinsul Te 
tan Septem mie 






Ti, putem afirma că Statul suportă laceasti privi [desi se bucurau de 

jazi o trelme mai mult din funcția» lotul favorabile pen- 
3, „s2- |narii pe cari îl avea inainte, E dela 

Oriotasa Române. |aVeau nevoie de noui shuibast, dar basi, dela 

ptaiar piper erai cei năpăstuiți de greselile si crimele |roși. și mal 

sia celor ca ne-au condus până eri, nu| nur a ridicat 

puteau îi lăsaţi pe drumnri. sau să |du-le un wi 






is a celor mai nume= 
mulți. regimul legia- 
lariile lor, asizurân- 










din rânduriie monahii 








de existență care 






mari becesitule de aiutorarea celor. | oropsite de 



























Statului, de cea mul importa [În evidență și 
cler cet ceri tă, sunt piitățiie Seasi din rostur 


Ta lor lamillartăţi krimisi acolo unde 
mbnâstire 

cară die 

e duhowni. | 

ntre. 

















Voli să contiiuleze datorii ta Casa | ordin economic, 







. situatia i ii 
zammileu act sar stinzerea a 




































pi Neamului n fegimul trecul a 
seal ata, pree destintat cari 


dec, imapretrina | 
vară din 







je mire 





une zidari, «le 


LEGION AR E E 





i, EX cale ua, 


de BARBU SLușanscHi |»: 


n n 





A e 
îi 
ter muult. Casa 
du Basnarat, 
„Poti în Va 
meat” dem ÎN ae 3 
= 100 


Au „den reetapanta da e jenei srvar “e 1 a a or 
| 























vaară | frumosul 





mare 10p 


ae 









vurtlai: ja 


de vppielai ie 










prupria sa operă 


hipul 
e „seslttură la 





Mibriţi seat 
mutmdmgi 
i ptemanrie 


sa sata du 
deae art Momgi 





















NI Lagiv | a 


Mișcării Legionare 


MUNCAMEGIONARĂ 


măriţi producția 






















Colecția Pânică Anastaseseu 


L LEGIONAR 





egim s'ar il|denuli le ridicaseră prin truda si | 
povara dilicultăților de |vrednicla lor. Generalul Amenescu 
var liste Mexiunatta a tres ja Botarit să se. Vina în alutorui tar 
Vă pentru a rezolva și /cu un lond masiv de 1009.000.800 led, 

Adăugaţi acești hanl la bratele de 

i muncă ale studentilor, se vor lase 
Germane ditpee principalii consumatori din buzetul (schimb, tibia menorocirior  celin scuri timp lucruri ce vor scoate 
- Statului: functionarii. Fată de scăsÎne-au luv Li din nou în evidență puterea 
4 3 Infăptaire a tineretului român, 
murile treculă mau făcut nimic in! Pe alt pian, op al muncii și eco: 
nomiei particulare, cu toate greută: 

in cale, ministrul 
ălie de opere, Muucii, în dep'ină înțelegere ca pa- 
se eventual | SIDE ințeles că serviciile publice mul In prija SE soarta micilor slul- [ironii si muncitorii 







Sase lei de niche 




















țile ce se ivesc 


merge triumi 
tor spre stabilirea de salarii mi 
male in toate ramurile de producție. 
Opera e vastă și deosebit de grea. 
Cu toate acestea, dificultăţie sant | 
ralu ma! ome invinse, lar muncitorului român i se 


II ve reluze ospitațitutea Țarii Jor.|să le inehdulăun ti Ă 
Statul a tăcut fată si cheltuelilor| Un veshi de. lărat al unel categorii [ăsizură o existență omenească 









țlonae! și de lucră- |mamenie când fiecare dusman 


|comunism este inevitabilă din cau- 





. A late eutegorii de refugiați. n acea.| tori a fost îi IL în vremuri când |00siru credea că alunecarea 
tipe ie a fi “ . ci toată [să wpinesnă problemă a relugtatilo, |n me poate ia usor cu banul n 
„ate | Firtă or, ente- ca în toate celelalte de altei, mu sa | Statului, ; |2a crizei economice: 
ir stai ş 4 D Dna F= am Biciodată că nu swat ton-| O aMă e ie, de slullori al! Mă opresc ati, renunțând să scot 
- ie - să - lu: 


Mișcării Lenionare care sunt mult| 
mal mari decăt cele amintite mai 
corean întea Tarii, în momente [sux Pentru lumea, 


jasă, care ne Ja- 
arele penira Bă, ihiterii au fost ne-|decă numai după 


văcale nu 


surătorii, nici d 1 a măsură 


e loc el a imun | Miscaria Leglonară nu 
datorii apasă. |Pledii de neiavina. 
to poate: Cenace aţi făcut suni mimu- 
ra Patriarhiei Romă. d 


Datirăi. Reci heelonar a ințeles |acestea. poniru a aria tuturor ca 
tu n bt 


se... Luni 9 Decemvrie 1940 
12 PAGINI Nr, 5] 





DIALOCURI DESPRE MONETĂ 


Concepții false și teorii pe 


Domnule profesor, acum că sun-] — Buun 
teți la „Mica Li 












nevoie 





perirea” 
(Profesorul. privind pe deasupra 


xhelarilor) 








an_ Rădulescu 
(Continuare în pag. 20-ă 





| 
| 
| 
























e ca jegăiură. inu 


IN 





dur 


atât oo: 























n a 





Itatul- măsurii ante. | d 








ii . | cari mu se vor mal repeta. Ras 
: Studenții, Milos categoria ceai 
Atulut Pee 1 |mal orapsli atiieretului român, de | Pundem: chiar dacă ar îi să biruin 
câine tome filăinele co «nu peris. |Mimal prin minuni, 0 vom tace, 
dat ln cârma Dia cauza atitu |peitracă Miscarea leglonară 
ine! și cr țor în viitorul] cumoaste ce-i imposibilul sau in- 
lrângerca 


pată ar da 4 


lon Ţurcan 






imn eredința, jec 


2220 ARTELE IN COMUNITATEA | 








il. spirale 





n) 
ue preocupat 








ridină in n eoniteul 

srețelor tnfăptulri. Legio 

a artistului 

să... pe irdiee inleriaară, prin pai 

ipmea totală la viala leglonari 
ana. nu-și 

viață, ct 





nducajie și eraţie. i dusa & 
eră că arta sa întencează în 
tul cumnaății: „Nu este. mu 


a ua fi 
ee artație gi şi msumnte acestă 
j PTemartimatere de ruțadu-si viata el 
3 de peimuă 





e | celitoa, 
e făcută după 






iioire, dăm ta a paria 


Bine înteles 





astă vară un leu sau doi, ai | a poilbicd” a._hi 
ta teorie trei jumătat 
6 lar nevuată 









ma unităţii Jen 








ut prin activitate 


in conuatiatea 













police ale Beamulul 
pe_de altă parta, nenul vu 
ati 








unu. deduce că pentru uetiatul 


an valorile artei 
ar probienia consistă 











sulevul inălța! | trazspuse piasiie esenla apirimală | (Continuare în pag. I-a) 





(Continuare in pag. Dad 





























monarhie. 


1n agricultură avem un an ban și un a 


ni pdl măi a E "a 
bi sau răl. Unli | prinzătoare, simți € 
tr ar in sfârsitul Misti "A 4 A A E (Tarii și mări 
ni buni. Monarhia | € 4 
crin, că numai chrălenla ei și 
institu | curajul să Doll face. i 
De aceea vom Apune cu toată con: 


Pntarea și Vol 
vinerea că şi această problernă Pot: |zărilor pământi 
Veste. în realitate, dela 6 atare dim: [repti, sunt Imperiul 
cut ce esta 

fu văd curneternl leninuar, trans-[tăcat, cine Ba impotriăă 
n rău, sau unul bun și dol]tigurat în noțiunea de til legionar, | nezea 7 


PE 
UN POEM care nd 


plă, dela o stare de destin. 






an! răl; cu toate acestea, lumii nu l-a trecut incă-prin gând, să se lase | de veșnicie legionară, 


de agricultură. 


Un monarh tace 
lu? 






e nm si când e 
Un 


îndepărtează de această 


Stetan cel Mare, de o immătate de 
și Românii nu-l maj uită, pentracă s'a confandi perlect cu linia del, inima celui vesnic? 







lată a neamului. 


Regele Ferdinand, 
sat pe linia neamului, a 
Bind)! cu el. Prin aceasta, el este mare si nemuritor” 
































































Camaradu! pret. 


pri caise 3 cetele 7 p” 
i creației muzicale | să fie restul artei muzicale în mij- 
ing Muratni puneiai | lacul matei comunități sgriritmale fil 


aptechtone. Pepi 


monarh nu face ce vrea. Un monarh e mic, ntunci când face ce 

vrea și e mare, atunci când face ce trebue. 
Există o jinle a vieţii neamului. Un monarh e mare si bum. atunci 
când se menține pe această linie. E mic sau râu, în măsura În care se| iu) si 
linie a vieții neamului sau | se opune. Mată le-| D-zeu a ris w 


gea monarhiei. Sunt și alte linii care pot îspiti pe un monarh: linia în-]| fost lumină, 
personale, linia intereselor unei clase, linia întereselor unui| Nu vi se pare că este pe aproape 


tereselor 
grup. linia intereselor străine (dinăuntru sat din atara hotarelor). 
EI trebue să le înlăture pe toate și să urmere linia neamului. 


Gravură în lemn de lerei Simeon 
(Bin votamal „Gravura în lemn la Mânăstirea Neamţul” al domnului 
hearghe ocoveana) 


Dacă acesta este vârtul piramidei, 








riginar — toi atât de important, 
iece oare înfiornrea noastră ne 


4 lumea și pămân- 
le: 


un mister fâră de margini, că focul 
ereațiunei este cutremurat de o lu: 
de ani, strălucește în Istorie| mină ce nu-și găseşte invorul decât 








Totul poariă preetea Dumnezelrii 


co! 


PRE 


ALBOU CANTACU Z1) 
„Da, braternitate, b 
cât mai 

alor, 


și mori 
râmarea legilor do 
creaţie propri! tocârali 
Cine 


| 
ve vrea? Atunci, când e mare și când e mie? Când) totuşi noi poraim dela nn fond 9- capia A la ră ] 
tul de 
3 la nimicire atunci |iste 
anume: Si 
imple cuvinte eul păjtara Libri 


SCANTEIETOARE, 
Bapden — cartei 
ecător sorlsă 


i “ 
Editura Cugolaroar) 


LI 


de 
lui Propnonnd 


Mea 
D aarte folositoare, tinar 
astăzi prin posibili ai 
pe oare ţi-o inlesni 
Andirea . politică 

dont Hitler. 


CA SĂ POȚI bacuria nd! 


vârat Ari pe care o  accezii 


[i] 
ŞI o frămiânți în 
voe să inteleui 


cu mijloacele pe ca: 
legarea și d 
ce cale torta 









decât o anumită si 

morale și tizice: esta 

pâgești prin virtute 

tale această scară pen! 
re să le 










s..| biruise pană In ce! 


Duminecă, 8 Decemvrie 1940 
Cuvioaul nostru păr!rinte: Pataple. 

Onoler Neprihanita zămistire a Fecioarei Maria 

Cel ar Concenţia Mariel, 

Mahomedan: 5 Ghul Kade 1330; 


Părintele nostru Patapie 


bei, din (le | Boipislut st Ya pAstatt în c 
ea a fie Piţi fimogo! afară din 
creştini. La vărsta | Hbă 
u vederea de-| Ci. nu poate 
muntelut să se ascunda. A 
cu fapte bune și eu sfințe 
pârsid. Este socoteala 
ze, pare preamăreşte p 
inimi. preamărese și descop 
zana tn inima ea ode tuturor Mutt Pena aânrul. Petr 
şie. Dar smerenia lui sa prea | altora, zicem noi. 
S'a 1ăţit în tuiea necazuri din desoperne. rau 
fi și a multelor dureri din | miți: unul a căstigat vinde 
i It Da ia păzuldu îa el ame- | dropică; altui de indrâctr 
“icălogiti de viată si bântuiti da | de vătămare pteptulut 
ispite. Nâscut în cetatea 
'Dăruita in dânsul; cuvânt, pinde- | Patapte a fost egiptean. 
cari, poveţe, Insă, în atingere cu| tenta Tai, însă a rămas a! 
alții, plerduse knigtea, După acela | a tuturor credincioșilor 


jima el, [ Fi 
Rimel a puatt. A lăsat turburarea  Fiewmilian protosinah- 














atea 


pata imimil și 































împotriva orleăror legături s) Interese, s'a pla- diclei noastre. Chei nol Ire- 
mona Ord cut Merita alaturi de el, a îz-[fie MA ievălăm tera Dumnezeirii, | 


ci alte' cuvinte litera sfinţeniei. Se 

_ Cn Ale vmevai Fiți afinti, că eu [i 

CORNELIU Z. CODREANU | sun; sfâni*. lar Domnul nostru lisus 
Mrlstos ne-a arătat Calea. 

Toste, însă — pornesc dela un 


originar, este 

accea vom aice smeriți, ca SI 

sol Pavel: „Dumnezeu se indură de [! 
cinei place”. 

Sunt oameni în care cuvântul nuț! 
rodeste. Oameni al căror sutlet este 
sterp, useal. 

Nimeni nu va pulena face ceva cu 
acesli oaroeni, Căci cuvântul: pe care 
î semânăm ca să rodeaset, poartă 
în el un mister, o lume bogniă de 

— ce nu se poale 


pgatr, este 
poti 

IL 
re, — Și plunci, nu 
siulilor al lui, un apostol, 

Injelegeţi — că sunt lucruri „pe 
care le vrea D-zeu așa, că rânduialu 
Dumnezeiască nu are nic) o legătu- 
ră cn inelenciunea Ingimfată u 
veacnini. + 


(Ur 


Şi entremurațisvă de ruga Dompu-|de-o forță  bruli 
ini lisus — care proslăveşie rându-| aceasta contează 
iala Domnezeiuseă: Luca 10-21, „Ta-[de-o forță totală 
tă, Doamne al cerului și ni pâmân-| aliații unui 


tului, Te laud pentrucă ni ascuns a- | Stat. Politica, 


este ncruri de cei Înlelepți si pri-[ forţă. 


cepuji si le-ai desvăluit pruncilor. 
Da. faţă, Minacă așa ai găsit ch 
cale Tu”, 


ne) rândueii nout — aici pe pâmân- 
1u românese. 

Caruelerul legionar în însăși ex- 
presle ai 





tracă almlim in oală fiinţa noastră, 
Țacal celor aleși. Simțim că azi nea: 
mol romhnese — și-a ales În noi 
ambasadorii eternității lui, ȘI niel- 
dată mu me vom teme. pentrucăi a: 


te_n Cipitanului, avem trasat de el 


Că acest drum este Insuși drumiul 
Neamului, 

Când avem inaintea noastră Imen- 
sitătile albe, Timturările de aripi ale 
sufletelor ce ne chiamă, ciur vu sta 
să lucreze un plimba! peroditer?! 

Prima lege — e să ai suflet, Fr 
«i nu se poale face nimie. Târziu vei 
siraţi si piscurile trdirii legionare — 
vel simi ce Inseemnă caracter, sil, 
mântuire leglonari. 

bână aiunei amintește-ţi de npo- 
malul care se ruga; „Dă-ne Doamne 
maj apultă credința” și ui și 
„Dim Doarine_ suflet, sărat o pie 
câtară de satlet”. 


Non A, Bucur 




















îpene. acesta treba, re ritrmier, melodice și Torma- 


e cânteculu| popular”! 


dn placare vata câmiacui papular. EL] mhnugi. Arte mazicală naliogală | ATbhululi erealor irabee să | se lase 


care 


seri) 


mască”. Camunhialea da ară romb 
Andrezilarul i ragu 


dir pane de sedere 
cat în aecată privială 


a dei 


legii, pe care e 


î 


retras 
spirituali luu | 
eoasiderăm ca] Camaradui prof. Hasu se ridică 
bon fe veariie pentru ioale masi] ot imp ziva utilizării malovulai | ţii naționale, ei se va aseza dei 


Inerate”. 
Camacepia! commnităţii de artă ta- | muzicale. în al) apusean: „ie îmtre-| seria, 


i pâseție | cete și exprese şi masinlloare n deplină  aulamomie În ce priveșie 
muticilă romi | etbosutui cine. De moaca me pupe | YMIORICArta paletică, lalegrei ln 


meimamiioie, vi me va manilesta fi- 
veste În spirituj el. Actul exielie de 
creația b aparține Însă In între: 
me. „lrealarul muzicei mu poate fi 
supus deci propriei sale diselpu: 
ne de demţă artistică: Bind 

ul natural ai ccmunită- 


encnnroității 
desi. care, În ce pri: 
Matu 9 matinisel A 


ir 
rație vrivualităti sulechtone și 


popular ca îm penira campoziții | cei Pe Hate fesii 
inu multiplele mesei 


maragie A0% ala ealialea pociuiă ma. | vid. iblacâmd mealilălile. pâră-] soelelăţii muzicale-și pentru ideahul 


rai (3, ihoea Măria muniga | Mirea, delini 

aamge Îmvovărăsind 

lasă! 0 separare e vabiriime cale ire 
sălori cale de malic ori 





da în aţa 


vendintelor de | sh fe arid 


î Camarada! prof, Ri 
sifon Bus se preacu- 
Dopaiate e pomilatei 0 EI ae ip mt iireue și or 
în temeti ui anuzicale 
Pi Ara e-Mail 4, desvoltată în tumea cultă 


orale girisăl 
iperalivele timpului 
iatea jărăneaae 


tuatii 


Suntem nevolție 
a paranteză. Vi 
rațional 
Tinerețea noastră a fost botezată] puri. şi die și 
cu focul burului de n fi în ininia -| edrbă e concluă 


1 că e vorbn de ceva des-| ete, por aice ei 
părților, Că s'a ales ceva şi sa con- [când pun astlel 
Aamnat alicexa. Noi mărturistm pen: | temeterea drepti 







set In inimi credința făra de mnoar.| ţie. Justiție ae. 
ca şi-a poate 
drumul. poale demonslra, 
timaază dreptul pi 
Dar paranteză mă trebue inehisă | PTI4r'0 ile fprmmapa a voimtanii. misti acest net ivurile 0. toibluleai se 
factorul politie pi au | Pit! câteva nuci polelte sau ghinde 
făcut din el un joc sau l-au aseruit |îurlie, mere, o fundă de bateală CARI 
complet altor funetiunt sociale (e-|slpltoare şi o lumânare roșie sau 
conomiee,  moralist-umanitariste —| galbenă, E un dar minunat de Crii- 


ăcă le = | el i 
san na intereiie polii alor ra-| e, ca tocă cer _tuman, aarȚ ÎN ARMATĂ FRANCE 


dd Mupd tmte. | Dășească amar această îmbolnăvire | trehbe luat de pe ncum: 
€ lor sau chtar să dispară Ca ela. |  Puneţi tntro farturie de pimânt.| PRESBURG, 8. (Rador) 


act. Semniţicătiui cale faptul că pe-| âu. neohilai 
poate singurul 
care a întul! polibieui în „nudilatea” 
sa, pleacă dela îi josplle panintată 

este „bun din 


ntalul. Machii 


despre om. 
fire”; omul 
EL sa condi 
rese, după 
taseă, el aste 
care construețtă; 
trebue să-și ape 
:| pronrte, 
material 

Omul real, 
poate fi idenăi 
Ției rațional 


se Întemi 
pe consaruul 
= ramai 
ire comun erEMlBrului gât și 
latorutyl” y 
In Iunteak 
cântecul jeglăiăte in deglineşie ace- 
inchipui ce ml): 

spirituală pc 

orkanie prin 
desvollarea Mălăiculu! pewular i în | hizare politică? 
si-ar pulea Inde- 

MWrare și eowzlur 
mănesti, Acesiea 


ce Înuliă ni 
plini rolul de 
ne n comuni 
1cate manti 
pane cu sa 


maunităţii 


TIZUL PUR 
re din pagina I-a) 


mecanică, deşi 
mare măsură, et 


organizat în 
chestiune 


4 tati înteleg= 
maraliștlu 
se vor ulla cu 


contează, „hu3- , 
sin. rol în regle- [e păcatul strâmoese. dare cn o podoabă originniă, o În: 
e expresia puterii de vțaj 3 3 
a aan) ritap a unei vieți așa șia brăcăminte de carte în stofă verde | țiita dorim noi mamele; să pi 
că tn- ie € dată i 
ic pun cae ioute forțele palirimitca | Benaa Inveatmântat de no în plele 
(ae pun cu toate fortele potrivnice. | de manușă ori stotă. 


r. dintre state“, 
toți aceştia uită 


face numai pe 


Jace aceluta 
acaluia ce o|cesare existenții. 


nulă aaa! legi | Nu este locul să atingem contin. | brad una. peste alta prinsr cu sârmă 
ă. 


ii el rea vă îrd- 
„ment. dinamic, | tente. reale. 
4ă. Îmi apără si] , Politiea tradusă în practică este | bPabe de ara, grâu. ort linte stropi-| A vizitat acum în ultimul ti 
oduețiile. Hinţa | desigur arta cea mat grea și mas|te bine-bine cu apă. Asezaţi la în- - 
du moral şi |importantă din câte te praetică| tumarie vreo 7-8 zile, umezite xinie. Tania. 
omul pentru menținerea şi desuoita. | Până ineoiteşte tot. si apucă de în-| De acord cu autorită 
nu |rea formelor de viață, Ea insemnea. | Verzaste pe la vârturi După asta [d-sa a cerectat pe slovic 
ză capacitatea organizări și mode-| se sconte la lumină; din intila zi| fost fortați să lupte in + 
tru forțelar, pornind dela! materie | bine intaia stropiti zinie. cu  de-| franceză. 
urcând până la cele | Retele mulate în apă, ca pe rutele| Mai mult de 300 slovaci 
mal inaite forma de viață spirituală. | de cătent 
Nu mor Popoarelă care ali desvoitat | De Sărbători avat! o farturie fer-| libertate până acum. în 
ir ante: Eieapă zi rind at, Hlosofia, | mecată. cu arân cât alma, verde| ocupa al Franţei unde d-3a 
usulul artiste dle: dar cine le-a garantat] și des ca o pri 
mifiaacele, mediul pâizinle pentru PESE a A LIRI 


pucerirea celor mai înalte expresii 


patri 


con Pi 
cu omul filoso- 
optimistă, care 


E un fip de» 


e a(â artistul ei 


şi cercetătorul Mirica] care xăd iu- 
eruriie 


Barbu Slusanschi 











din Turtucaia 
na; Ateneul Român 1-28 Decembrie 








u toate zâpazurile 


neamul e angajat pe viată şi moari 


gențe, aratând cum unele națtui 


ca mijloc 


ale vieții spirituale? 





Dumnezeu, 


crede că esența orientării în viață 
ih paponamentul, oândiea doi | ANI ca pensula, a loetro (pe dont 


expresie. a 'dl- | Cu atât. mai puțin premisa raționa: 
listă este valabilă pentru popoare. 

de| Viaţa popoarelor este o uriașă des- 
zănțuire de Jorte. In drumul lor spre 
deschidem at|un liman, al. „invierii“, al aşezărit 
pă Jămhutrei și. callație lor ele 

pind mecohtenit puterile râu- 

"ut. Gara! trcbuese Incinte, alungate. | Caractere curtoaze și decorative. | și ghemele trumoa depânate ni 
Insuți creștintimul pleacă dela a- 
detărul că otmul se haşte cu păcaz,| IPC taT! ca Și Pergamentul. 


Amenințărite nu au nimic piatonia | Ta! o Strachină de pământ. smălțn- 
și ele ajung de fapt, real, la nim 


firea, a "dstrugerea celor. ce mu | Pământ de modelat o tormă ca. o 
reusesc a-și Jăuri organismele ne-| uită cât tine buzele vasului. Prin- E L | B E R A R E A 


A fulgoit numa! odată, copiii 
insă seara, după perdeaua trasă, 
aşteaptă talnica magie albă şi syo- 
nui paşilor lui Moș-Crăclun, 

Carmen-Sylva a spus cândva: 
„Nu-i decât un cuvânt care dă Ya- 
ioare existenței, este cuvântul: 
pentru, Bărbatul aice; „Pentru ce?! 
— Femela: „Pentra cine?! — Co- 
pilul răspunde: „Pentru minei” 

| Mamele, toate ştiu „acest, Iuoru. 
Nașterea Domnului şi anul nou 
"| veneau altă dată cu alaj de prazni- 
ce şi daruri. 
Anul acesta, mâhniți cum sun- 
tem, va: trebul totuşi să ne bucurăm 
în sufletele noastre de naşterea 
| Mânuitorului, dar altfel ca odini- 
oară căutând numa! cum să facem 
mai mult bine in jurul nostru, 

Celor mici să le dim jucărioare, 

ferieiti; copil 





















di de Dumnezău 
i Cre. 

Orpânizați “Abamnelor mlet Vâri- 
ză, de caritate pentr; ajutorul i- 
mediat a! copilului. 

Ay vrea să vă fiu de folos dindu- 
vă câteva sugestii pentru bazar, 

în comerț se păseşte un perga- 
ment special, luați: vernis-lac Ai 


suprafața hârtiei, incul întăreşte și 
dă un ton cald. Cu ncest material 
se fac abajururi foarte frumoase, 
petrecute cm wm şriur verde. 'Tot| fundă triculor sau un nod de 
pentru abejururi puteti intrebuimta | gint, — a urare bună — și 
estape vechi, fol de muzică biseri-| ploconul. 
cească cu nota antifonare care Bu| Ajt ceva? mal știu eu? Ci 
Lăculte sau fierte în untdelemn se | in maulte încurcături, dacă |n 
ne apucăm de impletit. Lucr 
calde fac atâta plăcere iarna 
facem coplilor un Crăciun biz 


Ca exercitii, mai ușoare: calen- 





“e |cu gardul negru in colţ. Micul a- teii Buzausețile gândului in 
e, 


40.| _Ca decorațiuni, florale: cumpă- Lola lonescu-Mari! 





Ata, faceţi din pământ arpilos sau 


deti pe deasupra cetine verzi de 


mi |indoită în tormă de ne de eap. Pe SOLDAŢILOR SLOVAC 
AU LUPTI! 





mare sau micătă un strat Braa de| MISul guvernului slovac d. S 


multe lagăre de prizonieri « 








această categorie au fost | 






















Care neam hărțuit, asuprit, ex- 
ploatar da alte neamuri a pulut a: 
timpe culmile spirituale ale neamu- 
ia [rilor ubare, care au atiut sări ga: a | 
stire sii ie e] ROMÂN ERMA N A 
Rămânem la concluzia rezultată O- G 
din desprinderea „fenomenului po- 
lite pur”: forța este elementul e- 
pe 6 care și le|senţial și politieei. Forța în toate 
maniMestărție et. Forța mulțimii de | stilue o bază şi o obligaţie a noastră doctrini Li : 
, a germană lusăşi. n 
ca men 
Malo Reel Sere săi iu Ta isatlat teiniea merite ae Ti pentra această stabilitate. voie de bani din afară, No 
inta. fiaicei binle î 
sua i uillae. eneatari aia apa. Otopiol, pi aieataaret : important voi semnala si. creditele[toți banii pe care plata. mu 
1, arta „roci aer petec 
„oi . sullloe ŢI ea | practiei soetate 
Mi ua rol din ec |nii comune. a unei misiuni în 
În tomolidarea co- |eeastă me; forța Credinței 


(Urmare din pagina I-a) 


t-| în legătură cu acest fapt asa de(să fim capabili de a pune 


de bmncă ce ui se auunță prin pro-|ducția îi cer cu adevăral 


da săi 
aiea, de pânde. deltocoalele ce preced acordul. Suni-| ȘI noi vădăiduim dela 


Yi [tem convinsi că este vorba de ope- germană, să fun ajutati + 
îm |rauile legate de plata materialelor metodele financiare. ca 
livrate sau a lucrului tăcut și mu delcretul marei reuşite a ac 








loperatii pur bănești, 
Aeon Ţopa pur bănești, privind piața |conomii germane. 


-|bancară românească. Aceasta, după Onices 






MN CAM 


4 
"] 


Să iubească | 


iese învățați să fuhenscă aş 
„li înveți să scrie, aşa cum | 
înveți să 

căi 


nevăzută și 
"pe care insul o la 
unui pet: 


mărel frământate 


e invățați să se coboare 
meu în lumea acela taia: 
care cuvintele nu pot pov 


ARADERIEI 


mii trebmese învățați să tn- 
arp, cu acea 
proprie lumilor lui Dum- 


Zajia contopire! apelor în limannari. 
Aceasta-l fața văzută. Dincolo de 
a, dincolo încape  orchestrația 
mă. Cadența e desăvârșită. Acest 
mânt comun e'Heajuns să le om. 
Ple toată vința. Ei na mai au legă- 
mânt inapoi intro lume personală. 
Privelistile vechi, pi au ndor 


decât aceasta ni 
vesc numai inai 


în va acoperi Inmoisită pentr 
dința lor. Ca oricare te 
Sar putea să dormi îmbi 


tie ce tradă prelangă îi aș- 
teaptă, din ce cintară di 
vor bea impreui 


] 

în Imprimerie! 
cernl Moldo: 
sus în culmea Mestecâni 
Dobrogea lui Mircea 
Basarabiei 

Toate dorarile şi visele 
Inainte sub pecetia visului cel mare: 
Dumnezen și Neamul. O senzație d; 
trăire maj deplină nu se poate în 
afară de irizata lumină a tei. 


dincolo sub 
neştiut, 
alui, 


ment. El iţi 
de vibrație, 


pune 





po. 
așa, sub imperiul cârela toate bunu 
rile imediate ale pământului îşi 
Plerd categoric valoarea față de fe- 
Ticirea imensă pe care ţi-o procură 
sentimentul dăinuirii pentru toţi. 

Pentru cel mulți, rămaşi până a 
cum în afară și care no-și pot ex- 
Plica tenomenul repetatelor biruinți 





le 
In care se po! arunca punți 
le, dela suflet ia sullet 


tot, calcă-te pe tine i; 
“en toate pofiele și cu tot 
il din tine pentru această a- 


mzitatea vi 
ontra unităţii 


legionare, misterul care-i poartă 
spre jertfă și spre moarte pe 
menii lamii acesteia, 

în putinţa apropierei 





La 6 
me pentru a ei! 
Mei CU 

ntra prima 
= Legiunii 


r vaştern | CA 
ci 


Abia după trecerea mai 


MAE IONESCU A 


AL LEGIUNII, 
Un articol al ui Ni 


mit. Nici e priveliște din altă lame| Sub semnătara d-lul Nicole Pe- 
1 mai leagă. El pri-[rinnu. zinrele germane publică ur- 
te, într'o identitate| mătoruj articol intitulat „Nae 4 


ejuy zilei numelui, 

Decembrie maul acesta revi-| 
eizecea = 

fesorului Nae Jonescu, dar 

E ră de când îmvâţăto- 


p 
mă hotărăşte să-l improspătez 
ntirea întrun ziar german și să 


Incerc a face cercurilor mal largi 


prieteni români af ei. 


Nae Ionescu a fost un (in autentic|| 
a Bărăganului b; 


In | vestite ste Ai 
m în Orhetal| petec 


fost și ea tipic ro- 
tâtor români în- 


că, cal 

zestrați de Dumnezeu, care au îra- 
“| bait să si 
munca lor, 
decât puțină înţelegere și foarte pu: 
țin ajutor. 

Lipsit de mijloace, a izbutit na- 
mai en mare great II 
maltor privatiani 


ridice de Jos de tot prin 
lâră să găsească la alții 


sâ-şi 


continue evoluția, fără întrerupere [e 
Nae Ionescu a trebuit să fie mulța. 
mit de a-și put 


duce viața, mal 
rău decât bine, ca profesor se- 
r la un gimnaziu din Bucu- 


multor 
doriaji 
n sufletului, de a 


se duce în „țara filosotiei”, peni 


Sentimentul acela di 
leprimant, bolnăvicios, 


lui |Poartă acum in prora ei lagunara 


albă a camaraderiei 
Cineva a 


români 


[e legionară 
ei, stăm viteji in inchisori 
ari și cât de amară 
Hai ne pândim la Nicadari 
. le acum in lumea le- 


simțit adiindu- trum- 

4, susarându-i 
ământ 

Anacă la miezul lamei 
0 nubstanță ne: 


a] acesta a] camare- 
Ia icuși expresia 





cu sea 


Inmormântarea legio- 
narului Aurel Rusu 


Vineri. la ora 4 p.m, *a făcut la 
cimitirul „Reinolerea”, inmormân- |da 


tarea leplonarului Aurel Rusu, şelul Laza 


POSTURILE DE 


cuibului „Ovid Isala”, 

Au tuai parte: ama cell dis- 
părut, rudele, prietenii şi  câleva 
companii de onoare din CL 
conducerea camarazilor Truşcă, și 
ful scetorulai III Albastru și Canat. 
Ghineacu. 

Slujba religiomă a fost oțielată 
de un sobor de irel preoți în frunte 
cu păr. Prteu și d. Gh. Stoenescu, 
cântăreț biserlceae, 

Sa cântat apol, Imnul legionart- 
tor căzuţi. 


ȘTIRI 


Gh. Nicolae, set 
Cantacuzino-fur 


camaradului Onlei 

secției General 
aieerul din Familia 
Gh. Grigor, dela ele Lemalire, 
a om be al copilul camaradului 
muncitor Mişu Mihăescu, pu 
numele de Ionel. Nicolae 

- 


Duminică L 

a vi innugurarea Can- 
a ge mar NOE Aa 
mis şi bodegă) sub conduce 
doamnelor. din Cuibul Familiei 
chit”, Le gioaarilor 
Trandafir, 


Amăzi 


eri! 
pus imediat, cn toată 


călsuzindu-l 
moașterii de sine 


rugăci 

penitra odihna, 

» a sulletulaj luj Nae 
toare 


la ora 12, se [EaPRlRt 


mi 
zei 
plin 

promavat| med! 
loatul „magna cum laude”, |„C 


nici o clipă nuarie 
greutatea |dia in 


La mormântul profesorului 
serviciul revo- 
revoluției atat 
ale, 


mal cu seamă tineretului, 
pe dramal greu al cu. 
sub semnul respoi 


jumea oamenilor și 4 

fost acela inerediajat 
care, — inere; 

aţile și de instinctul petic 


românesc 
tamarii poraima taie 


R 


mi 


fin mou, imaginea mereu | 
a marelui profesor ne s- 


dusă în 
menite, i 


„ŞI, rare 
noastre ca 
praaticante 


ADIO ROMÂNEȘTI 
DESPRE NAE IONESCU 


IT DRUMUL 
IMPLET ş 


Bea aceen de pregătire, care 
de un deceniu, 

icu s'a dedicat exclusiv lun- 

i și consolidării teoretice 
filor care trebuiau să vină, 
Be conducătorul politie, Cor- 
a 


mai mult 


Bireann organiza mi 
le bătălii atât în af, 
ul Parlamentul 
D 1933 Legiunea a intrat în 
itica, teoria şi practica Le- 

li devenit în persoanele lai 


cât 


Zelea Codreanu şi Nae Io-| 


Sinteză indestractibilă. Le- 
lost şi a rămas de atunci 

i Ca tenomen politic, opera şi 
inca vie n legăturii celor doi 
tei buni dintre toţi românii. 
Bescu a trăit calvaral, dra- 
de dureri, de nespusă d 
Legiunii, complect şi di 
fost aruncat in inchisoare 


> t, lar catedra 
A A fost apoi eliberat și 
tat şi ținut inchis până 
btoyit corpul b și 
it de viaţă. In luna 1 
U an, a fost eliberat 

0, un Om pe moarte, A 





























"sa 


Ş 


Mata, 
DD i 


Nae /onescu 


ală și politică, în spr- 
Cor z 


convingerea, sper 
inimei de astazi” 


pregătiri de isto- 
Sti, în cronica școalei 
Şi a altor natii mai vechi 
cârii 


Perianu publicat 


Btala prin mijloacele știin- 
Tidicat-o la lumina con- 


PLIN DE DURERI |P 


Parastas pentru pomenirea comandant 
Nicoleta Nicolescu la Predeal 


| DIN PLIN“ 


ai expli 
micită de ni 





călului născut: iubirea. 
cul de cunoaștere 
lui, aduce; 
limpezim 
impotriva superstiției 
lorța apostoli 


apital ai 
In catedră, pe 














imtâlni 
atracție istorică — 
Ion si epocala destășarare 
lerttei Căpitanulai. 











l-ar îi deschis drumurile 


pricopselilor vulgare, — a fost, 


dlerii chemărilor comode din 


seții și onoarei”, 








Tip 


mi 
Organizaţia „Munca Legionară" 
incepând realizarea programului său 
a inființat şi organizat. în prima 
etapă, Centrul și AJutorul Sinistra- 
ților spre a face urgent față nece- 
sităulor ivite în urma cutremurului. 
In cadrul ajutorării sinistraţilor, 
organizația „Munca Legionară" lu- 
crează in strânsă legătură cu aju- 
torul sanitar al Crucii Roșii Ger- 
mane, precum şi cu organizația „A- 
jutorul Legionar”. 

1. Din programul de ajutorare a 
sinistraţilor pe care şi I-a făcut, or- 
ganizația „Munca Leglonară” a re; 
lzat până în prezent prima parte, 
adică : 

Alimentarea localităților sint- 
strate cu: 

a) materiale de construcții. 

b) meseriaşi şi muncitori, 

2. A inlesnit efectuarea transpor- 
turilor de tot felul pe care organi- 
zațiile locale le-au cerut. 



















cuprinderii Iai, 


a impaternicit 
o altă insaire esențială a das- 


„El care făcea din inbire mijlo- 

omu- 
lângă 
elui mat cutezător atace 
stiințitice, — 
a predării inimii lui 
nereţii lacome de ndovăr. 
t acesta, desigur, drumul 





Ionescu căruia, chiar numai 
acceptarea tihnei unui trai mărunt, 
tutalor 
si 
|nrin neasemuita demnitate a repu- 
Li 
Tu-l, n fost tot atât un dascăl și al 
celor mai bătrâni: un profesor de- 
Hnitiv la catedra veșnică a framu- 








PREDEAL, 6 (Prin tetefon). 
Azi, la ora 15, sa oficial la mânăs 
Hrea Predeal un parastas peniru. po: 
menirea comandante! Nicoleta Nieo- 
fescu şi a camarazilor eu numele de 
Nicolae, ezuli pentru legiune, 


săr 





zandru din Predeal și preot Geor. 
gescu din Sinaia. 


An luat parte: mama Nicoletei, | 4 
d-na și d. dr, Drogăneseu, soră. și 
cumnat, Ilie (;ârneață, comandanti al 
„Bunei Vestiri”, Em. Bulb secre- 
lar general la Presă și Propagandă, 


Radu (iyr, directorul general al Tea- | de 
trelar Naflonale şi al Operrlor, ing. 
Chirulescu. secretar general (a Agri 
cultură, [amiliq de cuiburi „Toader 
Toma — Iordache Nicoară”, _eoi 
pul muacitorese de fete din Bucu: 
rești sub comanda _camaradei co- 




















mandante Lucia Trandaţir,  ce- 
tățuiele „Regina  Mamă-Elena”. și | oa. 
Peles” din Sinaia, cetățuia „Trol- 


ja” din Predeal, garnizoana Predeal 
snb comanda camaradului Godeanu | cs 
Niculae şi ur mameros public |ce 

Fiind și hramnl mânâstirel, slujba! a 




















| pentru sinistraţii ale căror case nu se 





a fost oficiată Inir'an cadru solemn 
oa 


clădirilor. deteriorate 
a) facerea axpertizelor 
tere 
b) dărămarea caselor ca 
mai puteau, consolida 
e) reparații la casa 


pe șan- 


de 


sanitare căi 





măsuri de reparații 
cele ma! grat avariate. 

Reparaţiile s'au făcut în mod gra- 
tult atât pentru material cât şi pen- 
tru manoperă la sinistraţii ipsiţ! de! 
mijloace materiale, pentru ce! mal 
înstăriți aceste reparați stau făcut 
contra cost. 


şi 





f Wes 
care este în 
următoarea : 


1. Executarea 


rs de realizare este 





locuințelor-barăei 


mal puteau repara, dar cărora, din 
cauza timpului inaintat, nu 1! se mal 
puteau construi alte case 

2. Executarea spitalelor și dispen- 
sareior pentru ajutorul sanitar. A- 





N IIINIAII 
NIL 














legat 


lipeit de mijloace de 


în următo- cesta spita. 
te m 





personalului € 


steuite cât mal 
nourile sunt transpo 
oana sau cu. trenul 


Șet stat n 










la sfârși! sa dat o masă pă 
ai, 


eschiderea unei cantin 


Slujba a fost olietată de preotul 4 Pi . 
Ioachim, starețul“ mânăsizel Pre-|  lEGIONATĂ În Cartierul TB 
deal, preot paroh Pântea, preot L In cadrul „Ajutoralut 


Legional 
nă 


mart 


la 
naugurarea, În 


ora 1030 dim, a & 


prezanița că 


IV, 





d 
Slujba religioasă a 
un sobor de preoți 










această cantină iau masă 
meni nevoiaşi in special copil 
Din inițiativa grupului TV 

te un 








re om 
la masa s 
utorul dat 









plasat. astfe] 
vină altul seg 
traiu 





Ajutorarea sinistraţilor de către organizaţia 
»Munca Legionară“ 


Realizările şi programul de viitor 








a se 


















lo unde ni se 
te mărimi sur 
cameră și ţi 
Tipul Ii: 2 camere şi tindă; 

Tipul III: 4 camere și 2 tizi. 
Aceste barăci tilad lucrata în | 


nouri demontabile, ele se pot ra 


micșora după nevol, Deasemei 


ele pot fi mutate şi reintrebuinț; 
acolo unde necesitățile o var cert 
IL. A doua parte a programului], Acesta barăci se execută în a 


re de tâmplărie spre a fi 
grijit şi 













aj, teh: 
Ing. Alex, Avram 








Ț PI 
ML A 


LA 








3. A înființat organizațiile locale 
care au făcut controlul tehnie al 











= i 





ji 
FI NUȚII 
i 


Mili 
Lil 























La 


Int după ce Lesiunea a lut 
ODA atena tal 


WVUȚIA DE MÂINE A ȚĂRII |V 


a 


d, Ni A 


viitor ale vieții ecoomice românesti, 


tre | românii sunt În marea majoritate 


| Nu este nevoe de prea multă de- 

| ție, pentruca să se înțelea. 

ușurință de ce greutăți se 
actnata 


ră 7 
acesti condecători în 
generală. 
acum. însă. n Ministerul 
lei Naţionale, precam si la 
unei mari înstitații de! 


în săi căruia el și cn ceilalți ca- 
td e înbămat en he 


RS5. A NCHE 


IAT UN TRA 


COMERŢ CU SLOVA 


je) și alte produse 
Li sd acea porta în'si 
cereale, fosfaţi, etc 

Cita globală 


10 


1 | pontra primul an af 


nesărancinată de 3 duce incrărite în | juridic ni repreze! 


liman. 

Orice cercetător al realității eeo- 
momice românești vede căt de pu- 
țin contează bogățiile fârii în care 


în sărăcie şi-şi, dă seama că mai 
malt contează celace putem edifica 
noi eu propriile noastre puteri de 
muncă, prin crearea de asțtel de 
condițiani, încât pâtențiatal uman 
Ea să zi pus în valoare în 
conălțian) e. 

In pierre de lăei, ered că 
niel anul dintre regimurile care au 


condus vreodată țara noastră, na 


dispus de um. material uman mini 
hatărit. mai dinamizat în direcția 
pentra binele colectiv. 


ce_ne comduce astăzi. 
Sa terminat dec! eu sistemul €- 


mal importante remunerații a unui 
cavita) în mare parte st=iin, sau de- 
ținut de minoritarii din interiorul 


18 | țării, capital care n atiizat în slujba 


vieţii economice a Statului Le- 
trasate de Căpitan. 


cu 
seri | că, adică 


astea 
bogate. | pata arutie de miine a țării. 


Ade- | cipalele direcţii 


rţi de identitate C.F.R.“ vor fi puse 
in vigoare dela | lanuarie 1941 


jln pontormitate ea  tbiotărârea 
de drmețiumea gezerală C.F. 


Îndocui 


de fazullie m asimilați lor. 


| [ai 


cur! de intregul 


jdine, incluse pentru membri le 





m. cum era și firesc. mai mult ele- 
mente străine, mai ales pe cele e-|! 

Politica Statului nostra trebue să 
me indrepte. cum fnarte hine precl- 
sează camaradul Petra. către crea- 
ţia economică românească, făcută 

moastre puteri de mun- 
spre crearea de oreanisme 
economice naţionale, sănătoase si 
viabile, în care munca si capacita- 
tea românească să me poată valori- 
fica în conformitate eu principiile 
fundamentale ale mişcării legio- 
nare. Ar vor constitui adevă- 


a 


1 
1 


cele expuse maj sua se de- 
prinde eu usurinţă una dintre prin- 
de orientare E 

“atune va m- 

va 

nica frarogll e ir 


ment me riltorului Stat Legion: 
Pemân. 
SI eu toate împrejurările grele 





| P. R” care 

acttajeie cawmete de 
jeniitate ale personalului pi peri 
(parior C. PF. E. inchasiv membrii 


ele carete de identitate 
in viecare până ta 31 Mar- 
je IW4i, numa! ea identitate pen. 


prin eare trecem din toate ponctele 
de vedere, avem temeinice motive 
să etedem că acest viilor nu ne va 


ine al permăzalul este $ lei, indife- 
ment de cină 
Pentru câzțue ce urmează a se 
vlibara penaionarilor C. P. R. nonie 
lor mamii mau pentru prima oară 
tembrilor de familie sat în caz de 
prestumbăn pentru e clasă supe 
Toată, precnm și în urma pierde» 
ilor, opera! m va face numa pe 
baza ceri Wăbidnale a celui 
tmtrtezat 
- Nouile cărti de 
comtertiorate din 
mai. valabile pe 3 
culinare galbenă e 
vede cele de cl. II și maron cele de 
ci III lar cartele cu permise cu- 
prind ehte 30 fie pentru fanctio- 
arii activi i penslemari mi câte 13 
zile pentru membrii de fasulile. 
Permiitele munt LAemtice eu ete 
valabile pe amul în curs, cm win: 
gara deombire că cele ale memb 
îor de fimmilie sunt tipărite cu 
neală rafie. 


Mdentitale 
carte tâliz 








upica axa de stațiemare de 10 
d vara și Dieta 


ANGLIA A INTERZIS 


a URSS în Slovaela, 


Slovacia va exporta In URSS cab- 
muri, motoare electrice, tuburi de 


milioane dolari „amrr 

Din partea URSS | 
dul au fost semnile 
coinisar al poporului 
țul exterior, dar din 
ciel de d; Opina, pr 
gațlel. eomerelăle. ale 


CURSUL DEVIZELOR și. 
MONETELOR EFECT 


Vatabi! in ziua de 6 Decomvrie 1940 


1. DENIZE LIBER 


AP 


ura 
nriini 


Florii undez 


1 Mares. Hnlandeză 


Liră turcă 


1 Escudo 


Lira steritnă” 
Liră italiană 
9) 


AT i 


SiTa, 5150 
350, 356, 


BNR 
Petrool Black 
Letea 923, 920, 
SR. D. 1250, 1240, 
Credit Minier 3%) 

Astra Română 780, 
Credit Industrial 51 


Operațiunile incheiate în silele de 
6 şi 1 Decembrie 1940 

Griu rec. 1940 de 70 ke. 3% 

5 vag. lel 816 suta da kg. (-co 

Ormăz Tec. 140 de 50 kg. 1 

302.80 suta de kg, f-co va. 

Vodă, 

Ora rec. 1040, de 58 kg, 4% nule, 

10 va, ini 540 suta de kg, f-co vag 

staţie din Dobrogea 

Porumb de usitorie 154,3% nule 

30 vag, lel 640 suta de kg. [eco var, 

Constanţa. 


BAMASE IN ZIUA DE 3 DECEM- 
BRIE 1040 
Aziz. Duela Rom, EX, cup, 3600 
Aa. Gentrula- Ex. cup. 1208 
zi 


B-ea Naţională cup, peri, 9280 
Boa Iau, EX, rup. 510 
B-ca Credit Rom Ex cup 
B-ca Comereială Rom, 

B-cu Cerealigtilor 

B-ea Soni 

B-ca 

B Ram ori 

Boca Comerţ Craiova 





ANKARA 


Bursa de mărturi din Buc 


DONVERTIBILE 


VAN 
Para 
prim 


Cuttseje plus 
si Plom1N79la 


TRI 
ATI 


108,4 
244 


IN_GLE 


ARI 


pă 


vietigisiri 


32 
46 


is 
„aaa 





"ACŢII NI 


EFECTE, SCRISURI, 0) 
Imapropriotărieăa 40400804, 40 

4% i 

Inzestrare mici 5614) 

Connotidată 29%, 08 

citați) 

Stabilizare 4014, Ala 

Pesvoltare 40 4 
Urbane Buc. mn 

1434, 95, En. veche 


leura sie li 


444%, 


Porumb rec. 10404 3 


sole rec, 1040. Bă nule, 1 vag: 
150 guta de kg, vag. Dân- 


Mâzarizhe de ei 
site corpuri, 5 
kg. [-c0/ vag 
Rosiorii de Vede. 


j nule 5 
30 suta de 
incâreare 


CURSURI INFORMATIVE 


Petrol Blok OpÂB 
Concordia 

LR.D.P 

Prahova EEx.Ai 
Redevența 

Perreluy Rom 
„ Petro, Qoval i 

Reşiţa 

Tramy, Com, IE, 1140 
Cazpatina 500 
Mica 


Loc eftine BX 
BR D.E 





Boc, Astra Rom, EX, cup. 
Sue, Wieana Rom. EX, Cup. 428 
Be. Ored, Minier bx cup. 400 


Subseerelariatul de Stai a] Aare 

18 Decerabrie 

pentra e. 

cuparea mesariaşi 
vulcani zatori 


pentru acasi cnncu 





EXPORTUL DIN INDIA 


Cares 


mTass” 


vor depune In Direcţianea Parsona: 
halul) din Sabmecretarialui de Sit al 
Aerul. — Bueare Au Brătianu 


AVIATORI GERMANI D 


BERLIN, 6 iRodor). — la pro» 
punerăe  maresslului Goering. co. 
mondantul suprem al axtațiet, Fuch. 
merul a atordat Crucea de Pier în 


NEVOIE DE MESERIAȘI VULCANIZATORI 


7 Dece 
1e armă- 


iCertitigat de 
te shall, 
tar să 15 


enter * 
Yretul Militar, 
Ce ce mu vag 


actele eârp+ 
plete, nu vor fi Bi P 


ACUT, 


ECORAȚI DE FUEARER 


gondacâleui net Mia rue da sd. 


cozii 


ATICNI 


AR, (p 
sal fraudelor 
eonâncitori si 
fin Arnă: Tosii Valve 
Vietor, a vanit eri spra 
fața tribunalalui din localițate, 

Dap ample desb eri, sistat 

ronanțat urm 
Par Vuine. neoznt pentru gestiune 
ri 
dus Cai 
tate cate condamnat În 2 
luni înohisonre corecionlă; 

Vietor Moșolu, fost pregodlai 
aceleiaşi Camere, se condamnă ta 
luni inchisoare corecțională. 

Ambii sunt condamnați ln 
ea unci amenzi A 18 mii lei și 

lei despâgubi 
pu partea tribunalului sa ordo- 
ant en losit Vulpe să flo imediat 
trecut in penitenciar, Viotor Moşola 
rămânând ca în decursul zilei 
nrmeza, 

s'a pus capăt anni proces 

care n durat prea mult. 


Adunarea generală a $o- 
cietăţii ortodoxe naţiona- 
le-a femeilor române 


Ta pala festivă a Internatului Or- 
țodox din str. Principatele Unite nr, 
63, a avut loc. solemnitatea deschi- 
derii adunării generale a Soc. orto- 
doxa naționale a femeilor române: 

La ora 9445 dim, s'a oflelaț un ser- 
viciu divin în capela Internatulul 
Ortodox, 

Deabateriie adunării sunt prezida 
ta de d-na, Alexandrina, Cantacuzi- 
no, președinta generală a sociețății, 
care a rostit cuvântul de deschidere. 

AD răspuns așlezatele filtalelor, 

A urmat ao darea de seamă a- 
supra activității tialelor, 

Dai ora 190 s'a servit o gustare la 
Internatul Ortodox. 

Duipă amiazi, desbateriie congre- 
pului au continuat 


| Primul ambasador 


japonez la Nanking 


OKIQ, 7 (Rudari, — Impăratul a 
Ra Ă Ara SE: ze Hon: 
cel inta Ainb 


da Curăria de Pe 

Hondam eăte fn vârilă de f7 ant 
font pe vremuri ambnandor În 
rin zi trace drept-unu) din cei 
bal buni cunoscători ai Chinei. 


7 


căpri! 


re exemplu fa 
fana! când na în 


Izvor au piriu cu apă 


Dâat, 

2) Să île accesibil dar nu 
brea, aproape drumuri umblate, 

O cabană potrivită unui asema- 
nea scop trebula să poată adăposti 
trei persoane şi să mai albă și un 
pdăpost pentru paznic, 

Vom face deci o incâpera care să 





de supri 
tA pentru ca ploaia sau zăpad. 


PA Cara tacâmur!, o = 
Petru ț- care vineaz 


Acțunea de ajutorare a sinistrațilo' 


de pe urma cutremu 


D. prefect al judeţului Tutova. dr. 
Horaţiu Comanieiu a dat următoa- 
rea ordonanță: 

1. Toţi proprietarii mari, mijlocii 
i miei sunt obligați rari 
În masazie în bane condițiuni, can- 
titatea de sămânță necesară pentru 
intreg terenul proprietatea lor. 

2 Niciun sătean nu va putea șin- 
de din semințele ce le are: fără a 
avea dovada primăriei respective, 
prin care să se constate că și 
mervat semințele necesare, primăria 
fiind obligată m lua declarații serise 

fiecare să! că și. 


inu va 

la sătenii ce nu vor ta dove- 

mite mal eta crt 
Autoritățile comunale cari Vor e- 


rului din jud. Tutove 


libera acta și sătenii pr 
tari de terenuri, cara var cânta 
sustragă ițiunilor de mai 
vor fi sancționați conform disp 

anilor Codului Penal și art. - 
legea pentru supravegherea și 
rarea economie! naționale. 

Toate organele administrati: 
polițienești, sunt insăreinate cu 
cutarea Ixeientel ordonanțe 

Datorită măsurilor luate de 
nele oficiale locale, situația ce 
niior cari au avat de suferit 
„Mrma. cutremurulit, a începu: 
pimelioreze. 


Acesta mânsi urmate cu s: 
niciă au făcut ca soarta alnisra. 
să fla mult simțită pi în mame 
de faţă se lucrează intens în 
| rea cnmpaniai de retacere 
nelor distrise. 


Universitatea a pierdut la Ploeşti 


F, C. Ploeşti-Universitatea 2-0 (0-0) 


PLOEȘTI, 8 (Prin telefon). — VI- 
zita echipe! sibiene Universitatea a 
stârnit mare interes în rândurile 


F. C. Ploești și Universitatea, care 
a revenit lecainielioe la scorul de 
3-0 (0—0) 


In prima repriză, studontii des 
fâsoară un Joc mat Închegat, cu 
paae scurte și deschideri frumoase 
pe aripi. fără însă a putea marca 
vreun, spal în poarta apărată 
fordăcheseu. 


chiar în minutul 46, Ala: 


<hide scorul, printr'un shoot tras 
dela 15 metri, 

Din acest moment. jocul e fu» 
teste și fazele fromoase e muoced 
una după alta, 

In minutul 60. Medrea III. bine 
dem A Damă schootează ful- 
getător, dar Yordăcheneu i 
amintind zilele vi buna, neta 

La câteva minute. numal. Malița 
shootează formidabil dela 20 metri 
dar mingla Intălnenta bara, 


In minutul S2, Alexandrescu este 





lauletat în careul de pedeapsă de 
câtre Adoe. Arbitrul acordă 11 m, 
Lovitura de pedeapsă este execu- 
tată de Mala, care inscrie cel 
ul doilea punct pentru 

Srârsltun Joorlul, găseşi 
teni în poarta apăra 


servește mingile pe jos, 
In poartă lordăchesau 

tat conatincloa de mlatuter da. 
Tozâiaii, Hotaer și Neagu buni, In 

căineta alu. d 0470 a depiult pe 


ie 
Minea 
acariecii dei SBS Ia, Au fast dură 


n 
primind minela dela Antonescu, des-|| 


mul ştie să deschidă aripile. e bun 
lucâtor cu e; 
leşi tânăr, 


Mar: 
A centrat! a tras la poartă 
marcat un goal splendid, d 
Ne-a plâcut apoi Bărdulescu care 
i d Pta IA & să facă ca 
-a buna 
de sfostat pe Malya” VIN9, PRIN 
Manolică a fost mai 


pot imputa. 
Pundași! Adoe și Modrea II au 
Ea). petitie Be. Ma! bun Adoe 
„rea bărbătese”, mii: m: 


lent 


în centrul linlei de hair Medr 
1 ve „eat în forena, Pare rez 
a B La 
mat, I0lR a Jucat alab. e m: 


mă sua ee e A 
ă Inaintare ach 
țilla: Hinta și D: i în 
clu e ste lascâlu alahi 
Coracu n'a putut face ma 
Find sever marcat, dacă nave 
nlon putea îi cal pain un 
A fost cel m 
universitar. un mare 


Târanu desi e jucător bun 
nu poate fi uhiI cehipel decan 


Fie abuetaaă de dribiing plerzâna 


ARBITRAJ! 
D. Trandabu caro a cozdtz 


da Jcui| (due nfa. dont atent şi nici ai 


REZULTATELE GALEI AMATOARE 


ta dna 
ata. pi îi Aa 


Vine la 
ACT), 


pupe 
Maine, 
L:ă 


reusit e to 
pa tă  demastrație de h- 


amatorilor Gh. 





Bi, SABeace rpagnu ra 








SCRISCAI DIN GERMANIA 


ARIAN 


ondentul nostru) 















VĂRATUL SENS AL IERARHIE! 
VALORILOR 


a IDEEA, FORȚA 


Filosoful francez  Poniiide. prin 
concepiul de „idee-fortă”. a căutat 
să explice un rol mai acte ah stă 
filor de cons ință. spre deosebire 
de li filosati, ear vedeau mar 


PARAGRAFUL 


(Dela c< 







ȘI ră mul! în ele cum se reflectă lumea 
- 6 externă. 
-Ă apt ia pa CEIA OEREITRI | PăriTarbarea cati. mvajiași, 
Dereoane | aratat Au EeecâsătONI CU| la infelegerea și explicarea (ap elor, 
eOnsiderațuni Sau cu dej se caracteriza prin activismul ei, în 
erațiuni | corcite de gradul [1 trebue să. aibe 





mplectat  nouunea 
Nearian” eu ces de 
1ge” prin care se 
oane cteșt ne. câre 
ximurm “doi nuniei 
DID aceasta 
rasleă  Bămită aa 
Dumă! un bunie 
caz 80 o coucen- 
mită de 25%, Tot 
14 graniță /28%%) 
neariene (m) tie 
e. posibij. că mai 
an 
necesitatea de-a 
e. Acale per 


e dee 
permisiunea, Ministerului de. Larar- | MAT pl la d NE 
36i ££7 din neelași categorie de ura. | plcea:, aparține raționalului: ea 
gi (1 Pot OFIeand să se cazttoteas. | (acglle apartine, rationatule fitaței 
fă, ea arieni. Esta oprită tâzttoria| Copie eat forța ei nu este prinsă 
1 (ze Pezioanele coretie de radu 11.| [ai măgari aria el. d exe. primă 

Rae EL de Bradul 1 și [1 nau. se ceai epica dea poDOrAl (rân 
să fie membrii Partiduin! oațional- dus la dezastrul miar din 1840, 
socia ist și pie organizațiilor pro. îpera cu idei-lorță, prordnae aha'rne. 
festonale ale partidului. Pot fi insă 


te ale » intelertulai.. Raţinnalinmui 
membri în „Frontul ] Ser-| alo puterhic asupra cugelării. fran 


cere, s'a intemeiat pe puterea înte 
ligenței. opunându-se credinței, mis- 
ticuțui 

Ori. războiul este un. fenomen ce 
depăşeşie cotidianul, el !e chiamă 
In “lumea valorilor atemparale. 









lor eevot | Cancelarul, Adolt 
sit: 













xi 
TI tormarii an, asa, adica 
„e lczi mie tc eee 


63 trecatul este un izvor | PONSsabili 

















leă dacă e vorba să soca 


membri, aso- 
mai monstruo; 


C ației „Relehskriegerbund”, In _A- 
soc- de apărare ant aeriană” por. fi 
inseriși numaj: bastarzii de graaui 













Mmeatal este plin 








FI 
prelE mgliudisehe [1 „Pot fi membrii unei coapefative | cere să euaiți despre cel ce sunt 
tări ale capacitații negative a poporul | mischină Şi Mai debar-| E4 nu pot fi nici functionar. Bict| dincol de pragul exic'entes trecă- 
| (Că războtal băstinas. constitue în  Qermaxia|te ca ui (8 1 (DD. 2 41) [câzâtofiți cu . funcvonari tau ca] rose pie 


e pu este posibil. nu 
mal" cu. puterea silogistică a singu. 
ritulat 


5) Aceasta insă 


decât că, 1n stii eg:uitor să-y cla- 


funcționare și nic; a fi agricultor: 
N'au voe a fi medici, ci numai tar. 


z, eorespunde război 































































Fresorii Glatineie: de| maelsti. Accesui In Dresă.la muri | — Războinl pretinde o Ințelegere 
n ia za T adu! | sunt cai| la cariere [iterare pentru «a pun și 15 timpul, (srorie 2 
cari îmârcă natie! toc = Sradu! [1 cei cu (inchis, “In + „Belehskunturkaanne” | dar sprijiiit3 pe aoinitul ericaa e 
i ah se până! cari ost ţi| Ub conducător trebue să fle un „ia, benetieia- [ei sunt admuzi. numai cu anumite] 5! viziunea viitorula De UI 
Îmee eo pe! duce OD en experiență mal mare în do-| Fiii lui Israel nu-z cansderați aci e leziuirea ger-| condiții. Pi pot fi meseriași și nec. | născu! !a unui reazim, pe 
mi cart en sunt decât ace. | Meniul a activrază. an om colca fo-mbnd o „minoritate aaținna- cht) In oaza venta școlile şi ivertitățle de | OMu' l-a găsi! în el, In suhconsteni 
eari în viatia priva cuprinzătoare, un omijă* ci una Tasială, deoarece e! nu ptuj să poârte| Sat si particulare, și Inconştien!, Acnlo: ce zămisleae 
cantitate ne mari fas. [Care să a opace se an: [posedă un Stat al lor propria Dacă[ă Rea psd) 8ă- | „Despre legea de protecție a'rase: | imbolăurile nu ideile. nebuloasile 
deci! sn înreree a le |IATPIA dedesnbta) luL Pentra asta | Adoit, Fitier a introdus legiaația jute. manti WHell Hitleri1 | germane. ne rezervâm dreptuj de-a | nu silogismele: d; acoln ci forța 
18 cavătni lor. Un razal [Cel Pe razi-l condace ou numai că [dela Nurbere 2 cane eat Ta can restriețiile matri. | even latu ar ap arePI ce Impinge pe om, dincoln de vrei 
Bin în cani PE i nb trebnesc impiedicați ini. [o separație politică. =alturală m b.a- Ro. | melnicie, pe plonul eroismului răz 
Dreaa mite vw teaser de |uative peptic boinie. Războlu! no se pnale | 
ariiate e unui conflict care ore. [mjey Iasi mut 


pui fără ernism. Chiar de cazi în 
luptă, eroismul impune respec! ad. 
versarului, 


mame &rmmularea a o serie Intree: | 
n nainietegeri între mării Par 


rile a] ranstitatei pari 































Frapla. ca şi celelalte sate deemo- 
cratice. au suramba din lipsa unei 
lire Faptu] că etrel! din Germania — contribuții .a pătorilor adânc. ale 
eat să. Bastul mu e de. [în cadru! nou'u! Reich — sunt ctm- n Wiogand, gazetar a. |legiuaii. Acei loc ara stiai pentra| Piihicului. Pe cn e tele” Total 
= Int motmnl mmlţi ine | eat tarător sfâre propria lor I! 18 Yokohama pentro el. căci se obiinee ca gauae are 30 invins si datorită abnega- 
ari seentiri estentână «o viată culturală și relisioasă $ prin icolu! de râsbela tn Blonar no era orisiciaa Era an. II. 10 pulea zice anatlermutui 
N in. memtrn pă vii aceasta să-și conserve caracter! clara intre altele câ: | mai cetățeanul roman, indeplinind care nu, era opere ratinnalu ulei 
estonmrn nn mat « specific va constital poate. un mo- [A ni 1atea sa de gazetar la | anumita condițiuz Tizunatul one! eredmte În rostul 
peer, în fatrralme |tlY de adâncă recunoștință a ne- de. dar până acum războiulal, Omul ati list a 
dai Acel) agate Apei Marta raid cir arte de prime): | și sociale ce. se ari tei, In 
toate dnrerile, tente gândariie, toate | intacte „comorile intelectuale” sie ordine ca in armata ieani imcatul ca incstal în | e area cacat Aimeiau flinici ie] 
atare bunicilor lor. rândarile dinainte, mpi aproape de | cope cama Pi impl j 

Prima grije a leginitorului dela e, 


inate de un trecut de Primejăle. Do pilda intro canta: 





Nie-nbere a fost de-a defini și-a dințe și aresu n 


svor de. 1 





ȘI RĂZBOIUL 


Ce mai însemna [deea-forța faţă 


de mis ichimul credința, față de 
instinetul rasei 
A trecu! vremea ldellne-fnrtă 


venit vremea crertințat fanație; 

Dar în rreeu'n] (woriei moderna, 
10 așa a fost? Nu, pen'rucă n să 
nevoie. Total se naşie (n mod fl 
pese, 

Asa. Fiehle n dat (Germaniei 
călăură <p'rituală tnendnd |dena 
Hională pe temelia primatului 





n 















te! lu) Kant. 0 Idee er 1 
festulitoare” generațiilor intregi 
Până la Biimark și Moltke. Ti a 
se şi-a. Răzhoiui din 1014 cu altă 
sconuri si în alte condiții «i 
di Inxufietenta ei 

In zilele narire, sa Nehidat a 
regim Imbătrâni! şi sia ivi nevoia 


unei alte hrane cofletești 
«Imţli trebuimta să 
Boare Intra 


Omaj 








să 
«ile, 
Calea credintei satisface 
cerință sufleteaseă — Credini, 
câlvMala foeulai id 
o pilphire. De aiej cararterul 
tie al mișefeilor totalitai 
nrdine, spirituală dinamică 
nică. Fa nu este prndusul curaj 
rațonalului, 


veşnic 











et reflexul unei a 








nice frămâniări a inleriorului orez 
mese. 

Asemenea răseoliri  tomulloaea 
po! [i inchegate într'un /Ar gata <A 
răstoarne obs'arnini din cale. SI 
războiul este înfruntarea de ob 
stacnle. 

Forta spirituală organizată în 
sens unie este cerința vremii 

chiul regim românesc nu pus 
'ea «ă implineasca ace: cerință 


Tată rostul temeinie al legionaris. 
moloi: de a lim'a puterea raținna= 
lfemala! la adevărata ei are. da 
a depăși ideea ca rezul 








al exp 

rienteț. Iniregind-o cu eredinţ 
Războiul modern se poartă cu ala. 
nul credintei care este mal mult 


dreâ! ideea-fortă, 

Elanul credinței 
impetuoasă. este 
darabită sădiă In fundu sufletului, 
este meas'ămpărul dorinței. arzăloa 
re. O asemenea forță poate ajuia un 
popor să atingă culmile gloriei răza 
bainice, 


este InNăcârarea 
forta elastică și 















mralA, | 
It, mai presns de toate, 
pârii Parisului 

o po:a se repetă fatoria. 
Ordinea si d-eiplina ce | isvorăic 
dimtr'ar simțide inalta morali an 


plorie ale 
apoatelor. 
mun a 


Eu 
lapte și merite câstigate intriarele 
trebme să tie merea trrze toria 
iar de a asculte și fatelege 





formata dtn 10 rânduri și 10 șirori, 
cel mai nov legionar, re] ma! cai 
exrerimentat era in rândai 10 și 
sira! 18 Numai co timpul pe mâsa- 
Ta ce își dovedea mptitniinile sale 
speciale de discipi 


preciza rolul pe care-' au de jucat 

vel! în cadrul Germanie! natio- 

mu'-aoeialiste Leeea din 14 Noem- 

brie V435. preciznază cine este ne- 

arian: 

1. Evreu este aceta care descinde 
cel putin tre! bunici de rasă se- 


2. Cel care descinde din 40! bm- 
nici evrei. Aresta se numeste jn- 
dische mhehiimee”. In această ca. 








, pondueMtori si cont Eine e. 
Asa foste -lortările pentra o[ao datoria să ridice mnitizile | 
Are dnrabilă e acestor ne. [ramgai de ormezi soestienti, cava. 
i WI) de a "mtelepa fiecare țamiă a con. 
durătoralei si 


i în 8 etc. Cel din 
la] 1 si din şirul 1 era vrterunv 
acela care inase parte la lap! 
Benumărale. trecase prim cenumi 


li | 


i 


ranit care 


prăvâlit, rea Romei, 





lim mai rate primejdii și ss dovedise a-| D. prof. Vladimir Dumitresea, se- 

la] au este. indisc- a PESE ere a ea supra tata! rsarilor ce aul devăret arom. Asetatne> locari de. lercfarul seneral al miei E. 

Piz Se tea ntra ea deosebirea e. i-au putu! reziita A fost lnată de! deau drental ja fesigne și coorari |ducației Nationale. pentru Calte şi 
ra a i 


model și intă 
Frederic cel 

si de armata 
de astazi. Ca a 


de armatele lni 
i ale lui Naroleon 
iapă din trecut Și 


data 
si voate îi si pr'mu 


mgrenaze umana la dro. 


la. ama almns Ie neceriis- 
il axei moui lerarhii a 


speciala. Ordinea centariei i, 
pe vechime ve virtuti militare sne- 
clale căpâta nrin disriplina legio- 
marilor să tăria granitului. 
Această tărie bazată pe ordine şi 
disciplină e nu: stăpânirea legia. 
marilor Romei supra intregei lurai 
acum donă milenii. Ea a fost adop- 
oleon. 

si a râmas apanajul ar. 
orioase.. Nimic na se poata 
Ba! si erela serios, fără ordine și 
disciplina. 

Ea se bazează pe inalta ținută mo- 
rolă a armate! wmde dreptatea este 
si merita! merit. Unde lo- 


Arte. a plecat Vineri seara la Be! 
lin. fiind imvitat la serbările cente- 
harului marelai arheolog  W'inkel- 








prommiearea terei 
m 14 Nov 1845 era căsătorii em o 
evreică, contravenină prin aceasta 
la lezea din 15 Sentemhete 1935 










i condiținne ie 
maltă ținută morală 
ar. 
convingerea pe- 
astfel se insa- 
[glile. toate sforța- 







ani inainte de rar 
mas. alurea si la 
melarerii așezării e- 
orbesc den etort- 
si tmoretine ale serii 

n) pe rari istorie 
nrmmietrmt Acsnngn] 
şi dia care. iotusi. ce: 












meargă răb 
dMor pe dromul drept. în loc 
nmoce pe căile piezișe ce du: maj 
remede spre locurile 
BI. meâedata sa 


După ce sa precizat noțiune» de 
vre. imeiul'orul german a căutat 
să lămurească și 












Vile și se dob 
Ea se intemeii 
o prresitate a 











LA PACTUL 


Adezianea Slovaciei la pactul tri 
pariil. are o Insemnătate deosebită 
deoarece de aslă dală un mic popor 
vieaz. foarie, areu lovi! prin ordi. 
mea dela Versailles. aderă acum la 
noua ordine europeană. Ca o parte 
din „fosiri stat cu. multe popoare 
Cehoslovacia, Slovacia a dus ani de 
zile sub conducerta unor bărbați ca 
Hlinka. Tiso şi Tuka. o luntă peniru 
drepiate si libertate. lar omul 41 că: 
rui nume se află de câteva zile sub 
pactul tripartit, presedintele Con. 
= lului de minisiri si minisiru d 
terme, prol. dr. Tuka a pelrecul nu 
mal! puțin “de apt ani Intre zidurile 
Inchisorilor lui Beneş. celace Insem 
na pe: impul' hegemoniei: britanice 

dreplale' și libertale. 
Slovacii se străduese de malti ani 
si av: reusit să ajunaă prin mari ta 
Somes lemtonarii Codreanu ta frun | criticii să ua integreze foarte armo- 
pi rtenle' anceearu | nic In noua oriine a popatelu ti 
ta Vinieu aatătt)a irc ile oeezat | da uta ttiae n saheau că soli 
5! iâcuti luerează:alătiu dalii slovaci au tuplat cot la cot cu 
tori Conreana lucrează cu siguranta [armata nermauă natia Iceoicu 
anal Peraaane care ara făcut altceva] atita "că similara de 4ub pactul 
ARI e R u ne| tripartit a fost: pecetluită cu sângele 
A iai SARIDA alt ari Antipa) 2 inert iai ati păi libertate. Sul 

Capitanul mi-a spus: Credeti: dva 


















O persoană. care 

tă. este to! atâtea 

te germană: lar ce! ce ant 

evrei. mal unt și 75% aer- 
man! și deci se rimt ca atare și au 
d-e0! ln oarecari svantaeii Cite! în- 
tradevir: evrei! .por ”. pot 
Să se acomndeze în Geito ze: cari 
insă sunt 50% sau numai 25% e 
vrei. nefitnă de retigie mozică nu 
BIEna! că rar simți proet in mediul 






18 taria ei 
maj meritos. 
calul mai apt, 
pi asezână pe 


enteee 

20 imregis 

MPa enmtemnorană si a! 
sr fi foare inctrmoui 
să cnnoască gros. 


acesie miscari și în! 





1-a Biraimtă. Ea tre 
facă tăria neamnlui mostre 


















1) „Pe mardinen intrării Tamii în 
evul orzanizăni rornorattva” 008, 


Virgii Mirescu 


şi ai Legiunii care îi va aduce bi- 
ruina. 













Genvra 


















aupra condiților în care 
a fost aplicat. 
„Aceasta deciarație este formali 
Armistițiul a lamurit in chip ore- 
la câ Franta este de acum in cole 
in afara coafiictulu Ba a respectat | CSPilanu! „Gărzii di 
aloztate clauzele $ râmâ-|deacum Inainte 
„|me credincioasă lor răsh săl. somnul 





Germania. „A 
famiha”: inta lu Codreanu 
Crestin inainte Bivoate și mândru 
de a îi arian +! ll, orgolica de uri 
sina sa. e un ddilamit inflezibii şi 
radical. fara a filaroce. român si 
odrăgoaui de tai său, Fiind 


Pasa. patria «i 









căire Casa Ver 
”. In care acesta serte. 

0. fondatorul și 
e” Flar” doar 
'preună cu tova 
stern ai gloriei in 




































































dictatura lui Reney, lungul chin alla, 
Angliei comis | „În apameotarea noastră ne în. bitarica ortodoză, pe care Pinasa în |convina că pici) Biei o elvi [ră România eu o rasă de tarani cal Slovaciei și dovedit, “cât de nutin|Ai 
Vemeiem pe G0U4 texle in afara delchinare a legionarilor a Cosarrat ul lizatie nu vor Îi damne de a |acesiia n'are dreotul să (le jubită si[ stau sinchisii de o adevarată cui 









n aspre | orice a scut 
pdl ri Primul este euvântarea Maraţa- 


Sint instalate [unlnj Petain. ținuta in seara zile de 
IE, fie uznele[25 lunie: „In Madilarană. Dazeie 
chip trecveri | navale vor fi demintarizate Cel pa- 
Peniru in-|tin În chipul acesta oroarea este 
Soariă s avu-| salvată, Himeni nu ve face uz Gelu, 
ÎN one sbera av oamele și flota noaztrir 
e [dn Vieny.| Cal de a; doilea text. este corga- 
IPA căre. in |nicatu care a toat dat pubilealătj 
ii elecina: [si care atestă că togte aceste clauze 
mul goturu a|au cet serupulca respectate de câ- 
pratest ener- |tze Franta. 
îm fre. Franța esta ia afară de con» 
Bu va palea [flict 


îi i-l 1 resto del Carina” 
Ara 


Ca taraplu ai eralmulii Camasi 
Veral. - căzute penuru 





= ca | ne. stăpânii de odinioară ai Europei 
i zau Lipa Brerătapuee: biz ea 7, "ApAg dă căjaloară:al exyropai 
e apune = mori Intre timp, slovacii au cerui 
popor: =Sl Mol o vam: șalva 'armând| merea;Jibarialaa că În ae, pia ru 
exemplu! lui, Mussolini. îndrăznetul| drepturile sare ii seu stabili! la In- 
şi puternicul pădurar care a taiat] temelerea Cehoslovaciei. prin acon. 

soi n] durile dela Pitshura, şi” despre sa. 
Prin Aria pet piitura:?. Dot 17| ici ale „EM aaa NE ceri La pră- 
pom urma, și vera salva "România | busirea sicamului Benea. sia 
care vrea să. devină din nou fileal cari seneau din Statele Uite lu ati 
derină a Herei irle. aveau asupra lor documentul 


avea la bază 
celula oranic. 
| familia. Tor 
apunea Codrea 
dia daca arice 
Fat viata sa din 
ÎN) lubirea de pa 

mary liberatar 
mary a! legiana 

văratui: popor 





caste numiri i 
unități lor soi 
indeatructibils 

răul In Romani 
mu — ar fi text 
eatătaan și ar fi 
erefinta re! 
trie. EI prarucai 
dela sat şi oras 
ilor tărani, ad 
român. care ar 
cluniea ce «tapi 

Mia sortii d 
popor și m'e !ai 
Mranii ocupati 

|nunata şi bai 
sei. lată mii «i 





























L-am cunoseui ph Coareanu cu ea 
va lan! inaioie de ziua arestării 
sale La Casa Varda „a, 
motul 
























Acestea au fost ultimele cuvinte] dela Pitsbura 
e. &. 


Deoarece folonia spera 'să tragă 
foloase din descompunerea ' statulu! 
Imi Peneș. sa a 
pompnasă slovacilor “american, 
re Întrau Iniriun pori polonez. cu 
flocumealul dela Pilshura In mână 
Aceasta n'a Impedrcal pe polonexi. 
<a indală după destrămarea stalului 
c&haslovac să smulgă 
parte din țara lar. 

Aceanlă nedreptate 
4 și «lovașii au luai 
nă spre a-și recăpăla 


ce le-am auzit dela si. 


Bi 




























ă 








SUBSCRIEŢI 
PENTRU SINISTRAŢI 















Ziara! pablică un articol 












România invitată 


“uită de Retchul german. eu cât 


Lt. Col. C, Atanasiu 


la Coze;:orarea 


inkelmann 


mana, 

D-sa va lipsi din iară o săptămâ- 
nd. Pe tot timpul absenței, alribi 
fille d-sale vor 1! implinite de d. 
prol. Traian Herseni. secretarni 
neral pentra educația naţională. 





ADEZIUNEA SLOVACIEI 


TRIPE.STIŢ 


de ridicole sunt oboselile unor. aa. 
meni ca Beneş — care se bucură da 
un adăpost la Londra — și care vor- 
Pesc aslăzi de un stat cehosinvae și 
de reconstituirea lui, Ani de zile pa- 
porul slovac, sub ' conducerea lui 
Miinka a lupiat Impotriva unul sis 
tem european. care făcea deosebiri 
vesnică Inire învingători și Invinşi, 
Fi care a aplicat saneliunile prin LE 
aa dela Geneva. 

Colaborarea slosacă la sarcinile 
mpurilor noui este cu atât mai pre- 














a găsit în poporul sinvac un col 
Boralor. vrednic peniru o nouă or. 


dine, 


D. ministru Brăle:nu 
in inspecţie 


D. prot. Traian Brâlleanu, minis- 


trul educație! naţionale, cultelor și 
artelor, însoțit de d. director de ca- 
binet Lascăr 


Mu. a plecat ler 
apă amiază, în inspecție; în Olte- 





PARASTAS 


PENTRU PROFESORUL 


NAE IONESCU LA BERLIN 


BERIIN, 6 (Radar). La 
iserica orlodară din Berlin, în 


preaălit o primire | prezența legionarilor, în frunte 
cu - comandantul-ajutor 
triu Mircea, s'a oficiul azi dimi- 
neală un parastas pentru 
fesorul Nae 
i slovacilor | Conetantinescu, Nicolae T 


Dim 






lonescu, 













SFINTIREA SEDIULUI LEGIONAR 
DIN COM. MEHADICA-JUD. SEVERIN 


i „Căpitanul va 
sufletele voastre 


















îi 












LEII 
i 


Hi 


isă manifestare le- 


proi 
judetele. cărera asisten- 
ta le-a ficat e primire emtuziartă 


de piasă. trece 

ae legionari »! frățiile de erace. În- 
treaza asiatentă, în trante ca îNal- 
ți! maspati aa feat parte la servi 
alu] divin. oficiat de păr. Ile Tm- 
îrescu. asistat de preații NL lenea 


îi 1. Rate. 
apel localul. cu care 


LUGOJ 


Dela „Ajutorul Legionar' 


Atatecci Veglomar - amintește pe | pore! este oprit. 
mcmzată cale tatazer bunile 70- Sinucidere 
ÎS ommei i e pei] arma aie ete mita met 
ie şi alimente fetal. în | ET Ioan. în etate de 22 an! din 
Ari elreg de intarterie de teama 
x = razei anilor, pentru dezertaze, şi-a 
pus capăt piletor prin spânzură- 


Lovire 





populației. 




















ai Veraei vine să imăspreasră | t-el 


4 iat aproaj 
și mai mah Mpazrile şi rewcile sit 


seminţe, dipouibi 








die fareronae ale celor evoiați Și | atie) 38 de costame Întregi copii 
mie celor ce au fe siliți sți pi-| Jar de ret precum şi 12 pal- 
Pimeaseă vrtmele și avutul. Malte] tcame, pentru Îete. Suma Îe care se 





mimi stau fmă raci i mt wese să 
mată în cei goi. făină sau be 
mam, pe Friee cel ce a plătii pen- 


riâică prețul acestor vestimale s- 
Hige_ tel 300.000. 


Lipa de venituri mai mari, ju- 

































| 
[A tru Diecare ațel soxiru fiind întodeauna de- 
[A Și î3tă nemanteri. mediei, ameeați| ficiiar, neinstare a-al sonține nexor 
|[E! praterari mi invăliferi și molti din-] le ssle prin mmihosce proprii, face 
Pi tre cei baga ma uiatiai po- | ca lipmurile mumerease să nu pestă 
ÎN) roată n vieți: armerina 1ată de | Fi talitura:e Geodata 
Î prusmeie. Dammezre va fieut be 
Îi exit. de ce vă laceti vei legi să Dela Primărie 
rari. prin itp ii de ti 
CU ip. Dei BEM du frati „Zile, serata. întras.engra, ret 
în €, trâna ru! ventalarea d-lui Ce- 
inființarea cantinei le- righia, în fanețiunea de » 
gionare de primar. D. preferi, O. Tucu 


sarcinile no- 


















In ziua de SI. Sinolan, ortle 11. 4 ap 
ă =aepira prima esatisă legio- | precum şi apârhul în care irebuese 
mamele „Zriea”, câmă se ve | rezntv fe cnmplecii drepiate, 
m_biorcaţi ingoibaie. D. ing 
ae functionarilor, e 
a cei ma asigurat pe d. ajutor de primar de 
n ver. în ajutorul ei sn conrgrs deplin și conştilnclo 

e m, câ de 


Detla Liceul de băeţi 











'refectură 

a: Dizezţia Meeulal a fost tinere 
p a se vest în abutarai me] dimiaă d-lui prof. Mircea Phrvu- 

atijor Pretectara fudețatul a în] lesa 


Po am 
I Inorijitorul parcului Romanescu 
din Craiova atacat și sfâșiat 


vempresionaniă menorarize va pelre- | 

pi ari dimineaţă În meașa memira. 3 

Inprijitara) parere! Bomanrca, a- | Aumemeră grave A 

name Marin Claceru, în limp ca ve- meta ea cale dumă fiare să fie tm 
ci mr | pacate. 





cedat Ia eo: 
care fnstse last de trapele 
Me sârbești, și 
li petru 

tacepe cât mi 
șecala ca în anul 1920 să-și deschidă 


Mpsuri, era departe de a îi cel 
adevărat necesar. 





Un importan 


0 instituție model pentru raționalizare 


La patru kilo- 
Ciacova, se aă 
Bine, organizate 





TIMIȘOARA. 


omul 





ren. 
oala aceasta care are un Istoric 
atit e bogat, pia paotaăl, ta 
joc de pus! E 

sitatea aici în mail pastă bin, 


do: 





entru 
În EI. 
preojii 








îmi ln această șeas! 
prima pepinieră de viță americană. 
stunei când filnxera incepuse 
încă adevărate ravagii !n Europa. 
Intre timp a venit răsboiul mon: 
din), lar peoala a fost nevoită să-si 
incețeze activitatea. 

In era române: 

Dună război, odată cu realipirea 
ntolui la Patria Mamă, 
pentra rolul el. 
leetarea in 












poată 
cnrând. Așa a putu! 


le. 
Activitatea ma se patea desfășura 


insă în mod normal pentrură, inven- 


tarmi compleețat în epeca acela de 
en 


Aceasta mai ales din punct de re 
dare al inventarului animal, care 
până în anul 1932 nu era compus de 
cât din: patra vaci, doi bol, un taur 





şi patra cal, precum și câteva scroa- 


te 


Cu asul 1982 insă, școala a înce- 


„Ajutorul 


impresionantul gest al u 
Cubin şi 


Ta urma penor: 
vertiginca asupra ei țări, care 
zulțate firești ate epoce! de corupți! 
care n înscris file negre în ist 
Țării noastre, zeci de mi! de 











nâni 





dăriue și să ia drumul pribegiei. Lip: 
urile gi sărăcia au inceput să-şi fa 


ștri au câzut in nenorocire 
Pentru sprijinirea gcestora. 





nenorocire“. a luat ființă „Ajutorui 
Levionar”, menit a colecta și a ds 
tribal celor lipsiţi de mijloace ari 
cale de primă necesitate 

Dela primul apei lansat, îi 





acer țară, ințelerem ma! ales 
camenii eari mu au la spate milioa 
me, dar care inteleg mai mult mize- 
Tia și ai căror dar, din paținul lo 
făcut, este ma! prejioa ŞI era nalu 
ral să fie ama ținând mama de fi 


suliet milca și In! 








modesti din ces. Beleus, din Bana 


ANutoru, Legionar, 
Acei mumă a fost ingoţită de 
impregarantă serianare ÎN cate tri 


au font pemeiți să-şi pătiaemaacă 
podiriile.  arbând că nezoroe: 
care sia abătut asupra, acestora, 
tmnpresimat und fapt care 
etarminat să comtribue cu sabeli 











Ocstul este mai mult decât înăl 
văinr și ei desvâlule adevăraia fire 


Fii. în paria eu tat sufletul la cele e 


pentru -eet care au cu adevărat pri 


sigtămâni viitoare 
vea ine. În prezența mutoritățiior 


din jocabtate ingupurarea canin 











Români de Piele En Timigiara 


să că, preocuparea e 


trilor declanşate 





a 


au trebuiţ să-și părăsească gospo- 





CA apariția şi mi! de îrați de-a! no- 
And 


la bază indemnul creștinese ai Că- 
pitanuiui „Ajută-ți fratele căzut in 


asa 
țară a rămpuna cu căldură. Şi când 
Pe | Lu 


rea adevăratului român care are un 








tul Japonia, mama de 1000 le! petru 


meițătorii depline soarta celor cari 








joc mmijicace în alinarea saterintaior 
mutu român, care chiar atunci 
când se arid direein de hotarele țA- 


se prizec În țară. fie bune, fe rel 
i, frames exeragiu și ce eicereni 


muneiioriit — data Priza Industrie | foem Ordinelaz 


Comâucerea acegiei inisepriaderi | Lesionare Bu 
case iimieaaaa 3 Veit Mama Gel Deopietat Ci 


t centru ă 



















CRONICA TIMIŞOAREI 
„iai = e 


wd- jehestrate dela aceștia au fost €ON- 


put să cunoască o «n Ci pir] ii 
rată promperilaie,- mă | cate 3. 1075%a toat Mâeeat, de a, | border, cert, so ri 7] 
tnstituțta care tre! seoiat d Sa fede Tal Mal larg eonezra, Ii pezsorial 
pp sira um | Elerici, la care a fost gătit ur de. | '9 ocitorii cart io fi in Tatză. Tot 
La direcția şeoa!c ENI n, | pozit clandestin de alimente. E ai fe ca 
(a, Baile pai NI, (20: | toat deasemeni comdanmai 14 pri ai .. indatorii, 
George Chelemen. ---a BB îoet desenare corseHenală. n eei braţele, carele, si 
înță de fier a reuț ijoala | an za în felu) acasta, toți Cel Piaţă acti 
Tae ARIE 2 |eari sperau că mai pot "| De cntema ale zarzavatziie de 
tă vreme ședâla d: ad jiră din | (iunea. economică. vor renunța. Pier n 
Chazova mă fie da!! “a IRRMP PE pri | Sas 
țară pentru actic': “0 aaa "fasolea vin în cantități îndesta- 
In care aciteeazi ș i E ie =? 
rile demne edm 4 4 lătoare. bei 
Astăzi se poate red e Dra aaa 
aa Ma Ş Faptul acesta se datorata, desi- 
vite Ziemental, cu ri Peace e 
E im te de sctuati! condacitari ai stata- 


sută, din care o m 
tauri. Şcoala are d 
torie de ot figâ! c 
York și pasri 
Dar în afară de part 


[1 
uim ci 














a meoalei este 








convenabile agric 

Şcoala are de 
pepinieră. unde 
cele mai are ter 
fructițeri, plante r, 











intrun mare nu 
podarit formați 
contact cu şe 
să ceară diferite lâ”: 
Tată deci o institu 
Dime determinat În 
vănățeană. 


Corst, Jaleş 





Românii din Banatul jugoslăv şi 


Legionar“ $ 
mor săteni din gămunele 


Germană 
Seleuş 
Deva. Scoala normală hăteti: Fi- 
intareste ani 

pria sa inlți Dăteţi: 
8 organiaa 0 ci Iatorie-grogralie (catedră);  Mâr- 

sori: din fabri far (catedră). 
i r de 43. La Tuzoj. Gimnaziul german băeță; 






oerătort, 


incetul cu n ame- 
najată în așa fel +A satia- 
face pe toți aneajăfibiîntreprinderii. 






botaj econornte. Îi 

ic Basch gi Be! 

beta. în acenletiiatigo” 

in deponit de pănă 
După o matură 

statându-se.cezaj 

a celor dol soți, AR 











tor. 

faţă. pe care I-am crezut necesar și| Basch a fost combina! ia tre! an! 
decan de subiiniat, inchisoare coreel ar soția sal 
ai erat psi a pri peot la trei luni. TO arțurile me- » 
duva Comelia Andrei din com: 

Cuin și data o familie de săteni 


[) 





a 
e 


o seeare şi an 
muna nu există 


gionare 
samare Vuk 
a demoperit pe 
sanilor, Duroiteu 
jexanaru stabăiți 
cari am termlaal 
cum au furat îi 
ui pe cazi le-au gi 
Ca atele di 
taţi Pazbetulzi 











a 





| zoanei. Manda Poliției | 





şi să 








se să se realizeze BăNE Gan- | crarea, ete. după cum urmnţ 

titate de grâu p « (jă, care | trarisportuj d acu la e Er 
p jbarte | nul. tăierea pen! ua - 

este eutribait XI Emupicarea 10 lei, lar așezarea 15 lei. 


cu următoarele prețuri 
10.000 ka ab. depozit: cl. 
e. II 12. 


a La vânzările cu 1000 de Kg. sau 
cam pe aclimatize stabilit următoarele prețuri pentru 
și ca diferite » jemnui prelucrat şi transportat IA 
olstâxău-sa pa ce domiieiij: 1415. 1320 gi 1200 let, 
trivreste mai bine solul Nu se admite nici o toieranța la 

sti căala:. re acestea su intrat în vi- 
e, ci cara la | Decembrie și vor rămâne 
agricultorilor până ia nou! disporițiuni. 


Posturi libere în 
de grad secundar 


pă (catedră): 
Liceul de băieţi, pis Gima. fete. 
normală, Lb. 





Germană (catedră). 
(catedră); Istoria, (catedră). 


gimn băeţi: Desen=callerafia (cate- 
dă), 


ie 
Pranceză-Latină (18 ore) 


Weltanții se vor adres urgent cu 
cererile direct scolilor ce 


de lemne din sir. Honig 6, 





le-a daț suma de Jei 3000. 





nară 1 sau complectat actele şi Îm- 
preună cu suma da lei 3.000 confis- 
cată, zub escorta gardianulul de aer_ 





viat pelcă. cu bani cumpără ca 
cântă” | chiztea Legionare dei azi 


je! 11500, esen 
TI )ei 11.000 


Vânzarea dela di 


I 13350 lei, 
800 1el, cl. III 10.600 lei. 





ile 
n Ba- 








-| avut 


laţiei în aceste grele 


Portul Turnu-Severin, sursa 


Arătam în reportajul precedent 
că oraşul nostru port la Dunăre & 
are privelegiul că natura 


fost ingrată eu el. 
eevoltarea sa în domeniul cul- 


porțiuni 
Sunt tatuat în 
cazi încă na au fost canalizate şi 
din această cauză toamna şi pri- 


„| măvara nu ze poate menține o CB- 
“| rățerie aşa com se poate redea în 


i, 

Dar viata cmenercială și Indus 
ttală a stagnat. 

Etortusile locale de mentinere a 
unul ritm vit În comert şi industrie 
nu fost zădărnicite de taxele şi im- 
pezitele turnate cu nemiulita de fa- 
brica parlamenta-ismului postbelic, 
fără a se ţine seamă de regiuni. In- 
dustria morăritului sa redus numai 





Takază 


Petrosani, Liceul băleți: Gezmană| 


la donă mori: Gratt și Polcu. Pa- 






Celor în drep! 





de reimviorare econon 








ţia de a construi o linte 
gustă intra T. Severin 
Aramă. 
Constzucța mouzi căi fera: 
cale de a fi dață uthităti 
Dacă sar extinde areas 
+xă particulară pentra a se 





gătura cu Tg. Jlu-Bumbeșt: 

sani-Oltenia ca bogățiile = 

rate ar primi um nou stimul 
70 


valorificarea lor. ŞI prin 
Petcosani-T. Severin, tot 
Ardealului va putea f! a! 
prin portul seyerinean. 





momică a țării și a oraș 
sunt în perspectivă, trebue 
țiativa particulară care 





biica de bere „Trajan” și abatorul 
de expert, au tras obloanele, lar 


TUL 


Timpul 


De dnuă zile timpul sa schimba! 
termomeirui, scoborând in jurul lui 





Petroșani, Gimnaziu fete plua 


Timisara Scoala normală de bă- 
Piz. chimiee teatedră) 
Hunedoara. Gimnaziul băteți: 


In vederea obținerii numirii, s0- 


pentru mituire 
Brody, mare comereian! 
tusa 


Arestat 
Ludi 


0 arode. Noaptea Ingheț. Cu toate 
acesiea continuă cu destulă uşu- 
rinlă muncile ogricole, la special 
culesul porambului lăsat de popila- 
pin Dulgărească, care sia evaenat în 
algaria, Aici locul a fost Ingreuiat 
din ewuza Iiprei de mână de lucru, 
aceasta trebuind să fie adusă din 
satele Invecinate prin griin autori- 
tăților şi orpanivației Legionare. 
Schimbul de populaţie 
Shimhul de populație 








urpriaa în flagrant delict de miiu- 


ine. a fost arestat. Sosmumitul comer- 
elant 


căutând să scape de efectele 


unei perebeziții pe care n făcea an 


mat la Icolnta sa 
dea acewula 10.090 ) 


Incercai 





ub stare de arest la parchet. 


manați 






















Acestia au raportat cazu] etului 





+ | Poliţiei Legionare Balş, Const. “N, 
Săndulescu, care a dat ordin să | se 


Satului, Pouţiei Legionare lon Bă- 


4, să-l trimită la Bau. 


Sosind ln Balș, la Poliua o 





al Poliţiei de Stat, a fost trj- 


mia cu primul tren la Poliţia ora- 


mitului, proprietar car 


Româa 
Mârzit, 
pină etnică bulgară au venit re 


mânii fogti coloniei din Cadrilater, | Infanterie condusă 
Stoenescu. 


In momentul de fată se taca 


Mzareea familiilor refugiale în ca. |3tujbe a Tedeumuliui 
Ca actele dresate, a test inaintat [Ale evacuate. Satele din apropierea | tan Iliescu confesoru: £ 
Sârilor de debarcare, contribua ha [E VOrbit deszre nise: 





transportul titor i 
lor sate si gospodarii. Se atente ÎI E 
m mijloacelor de tranaport. 


în [re 


În Fitz cu vremurile de pr 
naţională pe toate tărimi= 


CEA 


că, aubprefectul județului 





«tin Radu, cheetorul po 


îmltru Dobrin, şeful orzaz 
pionare. 


MEDGID!, 


Sărbătorirea patror 
artileriei la Medy: 
Divizianrul de Artilerie 

a sărbătorit prinirun 7 








conveajiei. din toimnă dintre stalui [Vara patzonul aztilazieL 
| cel bulgir, se apropie de [a Pariicipat cu o Ba 
n locul populației de ori- | de sub comanda d 





nsoțit de muzica Re: 


ofic 





bătorilor în biserica 


ae rupe! şi pubi 
Jones c-dantul D: 















mt, pre- 
sedintele Camere) de aci eire. 


Constanta și Patra Si g 
speclor general al muncii Cotă 

a făcut onstanta. 
iplezimie pe ANA RR 


tra sectia. „funitlonasi a pen. 
i Gheo, particulari” 
Magieirăie Serbia penizu secțin 


Pi 
rezedinia « fost numit d. top, 


ii a 


vialie a declarat ca 
pusă americană ocupa 


e 





= d. 
din  garni 
e diadaciie și un n 








pe pezaeă „— AI 


A STATELOR-U! 


NEW-YORS, 6 (Rado 
lui ageajiai „Tasa” ! 
lasiria de căsboi a Sta 
fa continuă să sa desxoli 
inirigurat. 
Intele Camarei de 
adu 


%) 





A ln lumile 1841 num 


tozilor din acezut str 
mania sa 


ji 







Avantagi! mari pentru vi 








Sai Eee PEBRILA IAR! 








AP SASE 


Ea 
ci fait Ie] u 


TREI PUNC 
IN APLICAREA LEGII DE A 


Ce anume 





ESENȚIALE 
ÎNIZARE A. INTREPRINDERILOR 


ue să reținem 


misurile luate în|duluy pentru intrebuințarea, 18 
munci pubiice, a evreilor “indepăre 
taţi, chestiunea e în funcție de coti- 
Zația de 1 ia sută, impusă prin ar. 
Hieolul 4 din legea de românizare. 
Sustragerea dela plata acestei co- 
Wzaţii ar diminua, fireste, mărirea 
fondului; e necesar pentru ac. 
un control serios, de aceea sarcina 
inaptetorilor speciali ce me vor 
numi dintre oamenii de râspundere, 
va fi cu atâţ mai grea. 
Numirea acestor inspectori e in 
legătură în primul rând. cu buna 
aplicare n legii, Ei vor trebui deci 
să-și dovedească, cu acest prlej, ap- 
Htudinile gi mat alea vigilența: vor 
trebul să fle severi, dar echitabili 
Din punctul de vedere al supri 
Vegherii în intreprinderi, inspecto_ 
rii sunt nu numai! plonerii operii 
de purificare, dar și acela cary sem- 
ralează, în sp! tul promovării in- 
tereselor româneşti, abaterile dela 
dispozițiile legii, 
Așa că, în marea bâtălie care sa 
detchis pentru ridicarea muncii, 
înfloririi comerțului și industriei ro- 
mâneşii, cele trej puncte enunțate 
maj sus. au o deceebi ire și 
trebuese considerate ca fiind miezul 
erearea fon- reformei în sine, 


0 | 
REFLECȚII 


PROBLEIIA LOCUINŢELOR! O i 
MUNCITOR EŞTI 


Nu am putea spune că una! re- 
centul cutremur de pămânț a 
dus pe primul plan problema lo- 
ă cuintelor, muncitoreşti, Insuși regi- 
Elmul actuzi, în dorința sa de a 
imbunătăţi viaţa muneițorilor 
victime fireați aie vechilor condu- 
cătari—imnune frământarea migă= 


Salariile minimale 


D. ministru al 
pinschi, Vorbind despre salariile minimale a spas ca masina 3 











are a 
4 




















rilor IL se asigura 
muncim căct și așa trebue să lim 54 
grijă de cei nevoiaşi. național 
face, dreptate muncitorilor na inseamnă că trebue 
derile, făcându-le numai să plăteasc 
Gu venit, deaceia, să se plânză pent. 
ră! cari pentrucă statul le asigură existența nn mal Vreau sa [ec si 
Pin aceasta Îşi pregătesc și pietrea lor și a celor buni. Deacala sati 
va Irebui pe deoparie să ia măsuri Impotriva lenii, lar pe dealtă parte 
să asigure un salariu mal omenest decât salariile “mini 
muncitorii cu adevărat harnici si buni 3 
D. ministru lasinșehi a mai spus că vor fi înființate şcoli d 
Ce i Mesvoltare In toate meseriile. Lucril caza lase din mâna ot. 
citorulul sa Ile nu numai bun dar și frumos. SI atunci și câștigul. va ft 
mai bun. Şi muncitorul şi patronul şi consumatorul vor 1 mal mul- 
lumiţi. 

AfdL mancitoral cât st patronii trebue si 
male. Munciloral prin vredniela lui să m 
Patronul să înțeleagă a răspiăti cu adevărat munca 

Atunci când spiritul de muncă de drazoste st cinstire a muncii v 
cuprinde toată tara na va ți nevoie de salarii minimale iza 
ter. Căci Hlecare va primi după marit și fiecare va. plati i i 
atâta cât merită să 1le plătit, 


lexionar dacă 
distrase Intrenrin- 
d Tără să câștige, 
ru a se Ina măsuri Impotriva 








"două milenii de când trăeste, suleră si până la urmă bl- 
meleagurile acestea, Neamul Românesc n'a primit o a- 

mea lovitură. Dumnezeu — ca să-l incerce fireşte — la trl- 
cap puhoaiele barbarilor si mal pe urmă dusmânia unor 

IrĂr |, dar de ploi cu loc și de cutremure nimicițoare 

tt totdeauna. Acum nl le-a trimes si pe acestea, poate, 

x incercare. Să ne inchinăm în fața puterii şi voinţii Lai, 
şterzem lacrimile și tot cu ochii spre Dânsul să călcâm 

le suferință cu -pașii biruinții dureri! noastre și să reclădim 

mal multă 





crearea fondului necesar pen- 


vru intrebuințarea la munci publice, elementul ro- 


celălalt ele- 


pi 














tărie sultească ceeace s'a năruit poate și din 
ibrede zidiri sufletești, lângă zidirea de beton si de 


blar în cele mal cumplite nenorociri pe cari ni te trimite, 
mal înțelept decât îl socotim no! și mal bun decât Îl ju- 
il sau cei loviți direct de mâna Sa. La muncă deci pen- 
Irâr nevoilor și durerilor pe care ni le-a adus cutre- 
mal mare simțit cândva pe pământul românesc, 
ruinele lumegânde de astăzi se pot inălta casele de 
trainice și mai pline de duhui Lui ca acelea de eri, 
nicio clipa că tot Dumnezeu care stăpânește adân- 
foc ale pământului ca şi trăsnetele de pară ale Cerului, 
îndată după ce furtuna prăbușirilor se va Îl potolit. 
și fără adăpost să aibă la îndemână o mancitarim 
„Atata care să le redea prin munca el ceeace au 
iceasta este muncitorimea legionară. ŞI cel cari au ne- 
dânsa și ea însăși trebule să Ințeleagă rostu] mistunii 
aceste vremuri ca o datorie poruncită de dincolo de 
stră cea atât de repede trecătoare. De acolo de unde 
te Dumnezeu. 


pltanul | 





E 
c) răspunderiie ce vor trebui să 
se stabileasi prin numirea ins- 
pectorilor speciali In aceste înțre- 


prinăeri, 
fondului amintit este de 
deosebită insamnătate, intrucât 
de e! depinde buna aplicare a legii 
Intreprinderile vor avea datoria să |să, 
colaboreze in acest sens cu statul, 






cunoştinţe pe 
inairite, 





d lasă din salariile 
fe un salar și mai bun 


mini. 


lar 









































George Macrin 


MUNCITORIMEA LEGIONARĂ 


e să asigure, 
împlinirea 
fundamentală 

„o _prinel- 
Arecâr' muncii ro- 
at național-legio- 












colaborări în rapiditatea execuției 
tehnice a legii nu se poate face 
ma! bine decât dacă intreprinderile 

























Dumitru Groza 


MORMÂNTARE SFÂNTĂ. 


mă 





In fruntea sfântului convoi 
Păşeai alăturea de noi 
Cu fruntea sus, cu cchi de jar, 
Pe drumul tristului calvar, 
Mărite Căpitan 1... 


t: 







pe baza SDEBfăla! care le umlau 





Căci mult adevăr n. grăit cel care 
a spus că o epocă de renaştere a 
unui Stat este pusă in balaață cu 
locuințele ce le dă poporului său 
ea prețueşte atât cât preţuiesc 
ceste locuințe pe care le rd 
tru cei ce sunț temelia Lul de 

ŞI nu trebuie să se uite că Inerul 














Munca în tabără 
In aceste zile istorice in care Le- 


De-acuma nu te-om mai vedea 


ae 
za 
trudă 'n viață vom avea, near tale 


ua Îr realizabilă 






Mona] 











eionar: 
in calea noaşiră o stea s'a stina, lousă și sud crea în (cate intucde cât mai curi bit pentrucă | „e, giunea elădeșta o Românie nouă, se! iai 
Dar alta'n inimi ne-ai aprins, a acestei importante chestiuni. — | muncitorul ru iz pistol e a EI eram idee a 








masiv al muncitorimii române: pe 
care o vedem pășind ca incredere — 
în nestârşite coloane verzi — către 
şi altare le 
de glasal 
lui și implinind poruncile 
nului. 


cea mai pară viață legionară. 

In acest mediu legionar nu de e- 
galizare artilicială, ci de egale 1n- 
dreptățiri prin muncă, pentru al 
|eărai arez stau chezășia atâti mun- 
citori martiri, muncitorul român a 
găsit siguranța realizării nevoii lui. 

Pentra această adeziune organică 
si unanimă a muzneitorimii Ja Le- 
giune, fostele partide politica care 
reprezehiau untori interesele unei 
clase și intoldeauna interese străi- 
me de naţiune, acuzan mișcarea le. 
glonară de tendință comubistă, așa 
precum pentru inaltela ci țdealari 
naționale Legiunea ora acuzată do 
către o instrăinată propagandă ro- 
sie, că ar sprilini interesele si pri- 
vilegiile de clasă ale celor avult 


Desigur, trebue să ne bucure fap- 
tu că în Witimnl tizmp sta serls 
foarte mult despre nevota unu a. 
dăpost sold, hizteric şi indestulător 
pentru adăpostirea muncitorului. și 
a familiei lui. 

Ar î greşit insă să se găsească 
„nod în papură“ acestei categorii 
de cetăţeni, cari — nu din vina 
lor — au fost nevoiți să-și Impro- 
Vizeze o gospodărie, un cămin pro- 
Prin, pentru a scăpa de povara chi- 
Tiei pe care nu o mai puteau plăti 
dn lefurile de mizerie ce le pri- 
meau. Fără de nici un sprijin dat 
de Stat, e! si-au im, t 
dăzii pe terenuri periferice, rd! 


Tate și de tot felul şi jarăşi cred că 
In Statul Naţional Legionar sa vor 
găsi şi oameni de inimă care să 
susție această mare problemă si 
brațe puternice, volnți de fler, cure 
să o realizeze. 


L. Dumitrescu 


La Focşani s'a inaugurat primul. spital 
inființat de Ajutorul Legionar | 


Mărite Căpitan 1... 
Născut ai (ast să biruieşti 
Şi ai murit ca să trăieşti 
De -apururi pentru neamul Tău, 
Să"! mântui și să'! scoţi din rău, 
Mărite Căpitan |... 


Leonte Dumitrescu 


A LEGIONARĂ 


ma! posibilitatea 
di a-și 











Această fericită integrare a maa- 
citorimli constitue ana din marile 
birainți legionara. Mancitorimea pe 
care se reazemă atât Naţiansa cât 
şi Statul legionar, ea care a fost a- 
tât “de vitregită de peliticianisma și 
licitată de propaganda comunistă, 
se găseşte astăzi redată marilor 
scopari najlozale şi creștine. Către 
dânsa se indreapiă toată atenția si 
speranțele națiunii; către această 































"pe acoperisul clădirii ministerului de Domenii 


Aici răutatea omennacă dispare, 
toți lucrând conduși de acelaş zen- 
tument pentru acelaş ideal. Toată 
e această muncă grozavă ce o ţlus- 
trăm în fotogralii, se face în cânte» 
ce, ce prosiâvesce pe Dumnezeu şi 
Căpitanul nostau. 
Besizaţi de această frumoasă ope- 
ră, camarazii Becretari generali dela 
cest Departament au găsit cu cale 
a ne vizita, interesându-te în dea- 
proape, de felui cur este organizată 
această tabâri 
Cum era şi de așteptat din partea 
unor legionari pâtrunși, nu au putut 
pezista in lața acestul fel de s mun- 
ci, punând mâna și contribuind cu 
aportul lor de muncă În acelaş gen, 
de celalți, 

Ea mârcătar să vezi ambianța 
gufietelar legionare cimentând un Î- 


See aunie se prezintă rupuri, 


e de legionari ce vin cu do- 
presă de a lua parte LA & 
mână | anca, mintem mânari că 
UA |jeruta Căpitanului a thzat 








mute. rile. Em. Stoenescu 








tea megtenese şi reallaează iceaiu- 






ce Je curgea de pe frunte, l-au plă- 


mâdit până In invârtosara și din el, nitar. 


Vorbind eamaradu Dumitriu, în | 





izaţiei locale condusă de preotui 
[retea Marcu cum Se: auto- 


aaa grai 00 Mac | Aaa Maia. Du nica 0 | omaa ina amarudai, Dumitra, în 
pe stăipi Innipti i cutaet, — eidurte [ritâțlor Ioeale: mal putut fa |munea depui sie acapi, Arial 
i earg Sai ndăeeteaieă în. EN |N ioana OA ina | roaaicara pată opere de asistenţă 
pata țată secțiunea dei = venerică, | medicală. 

Aceste case umile au fost „Cutul |urmând ca în curând, ființa și |. Mulumește organizației legionare 


Putna și capilor autorităților din 
Focsan! pentru sprijinul acordat. 
După aceasta corul legionar a 
cântat cântece leglonare. 
La sfârșit a vorbit d. colonel Paul 
Cambureann. prexedintele comitetu- 
lu! de conducere a spitalului, ară_ 


Iu Peprima* al tuturor edililor 
mostri. Cici acestia in loc ad-și 
recunoască vina că nu ajutau lumaa 
săracă să-și facă un cămin. oricât 
de modest, porneau prin mahalale 
echipe de tâmâeonari și Începenu 


alte două secţii interne şi chirurgi- 


cală. Spitalul este SS ce cama. 


rada doetod Livia Ș 
25 paturi precum 
inte” moderne La 
luat parta, domnii 













PA dărâme în dreapta şi în stânga [feet, preot ȘI. Marea, ore. de [tânda. î [i 

Ari ză le pese Că lea pe drumuri | Putna, ol, ar. Fan aimat. use |tânda Sa paifeăoa pita pa ai 

atâtea sofiete obidite Vashiade subprefec Pavelescu |gionari, pătrunși de flacăra sfântă a 
Imi inchipulau e! că fae mare [4]. primar doctorii maior | Căpitanalui. 


Serbarea patroanei minierilor 
la Băița (Bihor) 


mele biserici! despre muncă si bine- 





spravă cu tămăcori! negăsind eu 
cale să indrepte riul printro mâ- 
soră demnă de sprijinire m cona- 
traețiltar celor Jipa, 

Jronia soartei a vrnt parcă să 
drzică pe acest! oameni nechibeu- 
iti Cn unul eare cuneme periferia și 
mice, am putut să fac o temareă 

anume: că aresta came au teza 
tnt cutremaralui În mod sutorineă. 





BEIUS — Miercuri Neam. Baita 


























ra: gerbal fncerile ei 

tor. Nu există casă de palantă pră. | ud, Por, ete erbil Sa demchi sapol o sedință solem- 
Doaită. ir erată, en aliua oumueia (0ai premenii 250 i A [na paie A emRI 0, tedinta aolem- 
din ele să se fi dărâmat și să fi inat | ear; 100 încadrat in ea Legia. |a vorbit camaradul Georae Tocola 
vinta vreanuls din cel ee « locuiau [iad praanizatllă preoiul A.] nu in numele organizației legionare 
In Vreme ce case de zid, de beton | lea area rul în Sta- 
net en fier dar ticute = jiona! Legionar. dând citire şi 
mântutală sau prâbogit și au] Dimineața. în ora a mijloeu! tului rostit de Chpitan câtre 
armenii mormântul elor ce de la |aatului sta vidieat pafiiiăiiu) în pre- | uter real MRI ARa LAN râlre 
ezinu casele de paianiă au atat [zenţa tuturor murit din păr. [cântece legionare: Imnul minarilar 
dare 7 IECilui, Pământul ata eu-|nioana Balia. — AvaiiBaare până | nmuel meaciterlior, TA dintate 
II oarataiie Mea FĂMAS Antipa în [ia mină. unde tn salesiiaina) prin. | Legionara și Ardealul Tanar. osia 





dela 





Sau vizitat apoi min, 





mar, 
Baita. 


eipale sa oficiat o el 
A vorbi! pr. Alexandi 


SUBSCRIEŢI 
PENTRU SINISTRAŢII 


, Creace a fost lasat cu pământul 
prin muncă trudnică, nu a putut 
îi râralt de cutzemurarea hul 

a mun asta peniru A stimula 





sut au 
eri 
cinstită cu când de mpiculă; treabă 
de mâzntulală pe care infegiui pri- 
mărilor nu 0 eemirolau şi o tolerau 
















sulai deplin 
al Legiunii 

rea legionară fiină expre- 
alanea pa plan poliiie, soelal şi eco- 
nomle a natiunii. a captat în vede- | 
rea acslulași scop comun. toate 
nergi!le naționale. Dincolo de im- 
vârtirile artiHelale ale societatii, 
Legiunea nu s'a adresa unei clase 
sociale pentru a-i conlirma ori a-i 
câstiga privilegii, ci a intruchipat 
permanental spiritoalităţii române, 
eroină un organism a cârul sub- 
stantă eate alcâtnită din muncă și 
ertia. 

De acela nu a fost o întâmplare 


mină asupra si 











tără 
muncitorii români. 
Inta dece muncitorii sunt pa pri- 
mul plan în Legiune, sunt prezenți 
ori unde a dat Logiuuea a bătălia, 
ori ande a incercat o birainţă, ori 














dela 








La slat, in tabără 















unde a scnlntat Legiunea pe 
nicie, în litere de sânge, dreptalea 








) L-A y XE muncitorime robustă care a ştiut = 
d A | LEG IONAR fot cae aaa at aia FOCŞANI, 7. — făcut. în-| Boni, cpt. Diaconu, ept. Brălleanu. |să inirângă pertidia politică so | Această lume Smae aai îzatiă, al 
$ desi fr tran cadru măreț, rarea pri-|cpt. Călin, dr. Anhelescu medie ascundea dimol meștegugitele ar, acuzațlu- 
Să est poata se | mulai spital dermo-wăierice, infiin- | primar și intreaga organizație e fraze comme i = it pauiaa) 
or RN rar Dă e 9-A A - | țat de Ajutorul E fionare de Putna, Servlelal divin a jomenul acesta de o covârşi- Ă 
Fo i i Şi "a per dezlei ie , „ial 2 | aaa o Re cata |Eonare de Pa pratoereal Iran care [toare - maoortaată ntoriea pentru [nict comunistă apă cum na, 
+ DEP EĂ x E pn psăi Braţele Teste echipei de doei fi „Horta” [1a sfârșitul slujbei religoase a făcut !ră in care toată muncii că. roactinna, a vicii. naționale. 
22 Sei | aie năâuseala | condusă de camraduldoatorană Du- [o caldă urare de bine Înţisterii i spanită | 0 eoaeifeaaiacizietli aatiozan i. 
= sa. |malriu. Echipa a aviiganeursul or. | conducătorilor noului aie ia eriIor, 3 pentrucă arancă la- | „Deacola milțearoa. legionară. 1Ară 


mocralic al Iaşului do după războlu 
si pornind la luptă fățiș contra co- 
manlsmal 


cu muncitorul Pancu, 
şi măsind ecou mai a- 
arile sănătoase ala pa- 
a incalonat în rândurile 
martiri eroi şi luptători, 
discursuri i propagandă, pe 












că Leaiunea sa născut în tabăra de |românaască, ori unde Legiunea clă- 
e] dela Ungheni, — păi nus deş at România 

i] biruit prin loate cal ta la- z 

Mare "ela "Râmnicu-Sărat, Vaslui, Basarab H. Sion 



















































A ADMINISTRATIVĂ Pra so 
DETULUI DOLJ | i. 


e tă 
unătățrea rasei animale: [E ea 


Pagina B-a $ îi 








0 IMPORTANTĂ. CONFE 
all (6) |LA PREFECTURA 







Si 


















Vielu şi 1. Drăgan directorul Came” 
vei da agricultură. 





importantă conferință 
Import vefoctura de, judet Ia care| Conferinta 


mat parte toti setii de autori-[N.  Rosule? 
că vai Dolj, naistat ARB dr. Iom 


Expunerea d-lui 


D. Bopnlesca, pretectol indetalui, 





E 4 PAI . | 

0 bună gospodărire a banului pub tn 

î 7) ai răi i eleateită de = ce fo 

Refacerea. şoselelo.-Controiul set 21 încasărilor. ȘI plăţilor Et ii pe 
— Expunerea d-lui ct Roșulescu — |", pm p i n 

tomate. posibițităt'le | a cad 

A om i Stolei e, A mm me|în franta ca d min 
lansează RADNA 7 at dnei tu n orenee| sea, mers, Cere PA rată Mau a eat Pa Pta cr 


taerările de transfer, 





ultimele notari 











i 


Roşulescu Evacuarea locuitorilor pulaari din D 
rite să. poată, alune io Eta asr decurge II] Cea mal strictă legali 












ldapă ce salută pe cei prezenti, ara- 
E importa iona "legare preocupări”, Maui rect Siolea. termină. TE 
stat lohar lecare 0 subprafaet Stolea termini i 
ia ar şi în cast scop cara tu- [ră Vrebul să fie A 1 când un călduros apel |n cel pre [au fost. executata în endrul nţale: | condițiuni, Pe 14 
tanelioesei Și meptineastă datoria cu [(iree Tsel nnirual proc! când un căldură inească - aatoria[igarii dala Craava. fră Brutalită 
îeautiintă, pentru a se întrona o[Pedlru Comet" A d 2 olt suflet, pentru-a se. putea|asu abuzuri > fi 
SĂ monă eră de realizări si progrese în nectaari în pro of rul | (nraptui proarămul de muncă, sin-| Parehi iile vizau abaterile dela, populația locainică 
"imintatrativă. a fudetalut [vitelor de priUÂ VIII sure. binela județulnt si. pro” |aceste diapozitluni, Ia abmolur eu: | Bintă din Cadrilater 
i ui) ohștese. arate, Tobtul, eă, popurayin. Bulizară| Blel cel mel mis + 





viat - 

Dauă ca înfățișează situatia aămi- [i să n ni e 

. nistrativă găsită de d-sa la prelua fi hotărăște în-| D. 1, Drăgan, directorul Camerei|ern datoare să declare până la 27| la adresa bulgarilor 

rea condnterii țudețalul, arată pro- > a Dia Drăra te da” Drograrmul . a-| Octombrie aurul si bijutariile ce laj vImbarcaree, lor to 

(Ci gresele realizate intrian timp relativ gricol de toamnă, dând instrucțiuni | posedă. trenuri va făcut în 

scurt și de pentru luarea măsurilor. necesare] Subcomislunea! rămână cercetează |yilizat şi demn cara 
activitate pentra viitor. » fa vederea execotării acestui - pro-[cu-aten(iune, orice reclamatiune 9” nului. Bngnjele au ! 

gram. ta la faţa loculul:s! lo măsuri de re-|îmbarcate cu o dece 








Centrale: BĂRĂȚIEI 2 stai 
i i Ordine în avutul pubi D.A. Sttiner dă diferita 1 
Sucursala: LIPSCANI 36. Ta continuare d-ea; insistă asapri A. Sitiner dă dife lostruc- | rnedtere a răului. Comportarea em. | fel că nici cea ma! m! 
RIALTO-TRIANON” raliu ana ăi al dame ao duung tă tezătară. ce. Aplicarea ge ei elită sat 656 PIE de. numultunilre 
„i i arii în administrația comunelor manelar Iieivasaliae ei) re! SE [eg o, TARA credem, nețole:să al EL 
caferința a luat sfârsit la. orele ALA rea. locu 
i; CONSTANTA; B—Evacuarea pipi: [lui bulgarii. sa făcu 


LĂ cere ca orice ban pubi 
STR.LIPSCANI EI trsbalnat exclusiv pentr inzestra- 


rea si îmbuni 


Satul ara: spre ri 2 pa Eraular apă araiază picisiala laţiet: bntzate din Dhbrogea decurge|nlente. Locultarii bu! 
1n respectarea strieta a tratatului da| em_ei gbsolui lot 2 

















pablia: Macare comun exprimate de primarii comunelor 
UCURSALE IN TOATE : e . In 'Cralovw. apricar în mod ctoiliznt Tacă, au luat eu ai + 
ORAȘELE PRINCIPALEI Refacerea drumurilor din ei taran, de titori alia, o ANSNON Iărăla Oaat sermuare 
ARĂ putut Ronatata că acolo: unde exis-| fuciatile tot posibilul să uşureze ră [la Cralova, care Inter: 
D. pratect arată apoi că san Juat|insămânțari putut (eonetata, eX acele ro 4 ucșa | ugiăulerstentile) inecaxtay, Xnălfiiapă aero: jale! ei a 
cele mami urgente și sever măsari,[tarilor, aduc ia 0 tera ploi co. făeia: datortef |axirali lei operatiuni: păr oi diă tară pa p 
fEtia “estacarea tațuror . foselelor [rilor pentru ri undă Alpin erRO a 9: cariataști „iai po) 2 Dic ela: Micapiite: criaoătii 6 RR i 
Bin fadet, are se găsesc intro sia- [in acest an Y ae aie. saarile. ;probiapuai | Bu alei Dulgara! până” In; riotciă xeE ME recerea conveni 
re atat de rea, încât orice comani- [an teritoriu e faptul, toate, R7iite masca “soluţio- |Rită s'a efactuat în cela maj Dunejalati prin punetele de tr 
catie în îndet este impledicată- din nitimiţ marea în ritmul statului român de zal eu Venitele,perc 
Pentru realizarea acestei mari 0- [fost mai potrivniă iri aatăzi PC SS E i lait at al 
sue xitmiara n pa 0] In incheare A. pi Furturi . 

















satisfaeția ventra Indivizi! Tie 1 Mitra. Oprea Nic. 






























































































“Turburările - 974 in matarti precara și o; asociaţie 
ş mpsxatitei Buta Sopa ln re- Yadațulni are Nea: Marin Oprea Neagoe și 
|. pararea dramarilor, care i: Honisie L: toti din com. Golcoa 
cele mai diverse | sa si alcătuit un vast program de - A Mică au furat păinile din ogradu 
- = j; ŢI activitate. Pomii ante cu d. tecteţi Maria Nedelcu. 
A i = i laica.» tr azul fiind reclamat, hoţii su fost 
VĂ PAÂNDESCI S Rezultatul insămârțări- [imi zi sati ae se tealotati parebetului, 
tor 
şi Traian Crista 1 seara trecută, indivizi . ve-| == 
DACĂ D. Rosulesea expune apoi situaţie ă Ene Fr e Di AER edita, fe- D € = d 
. i ena Bălui cam. Golcea! inică i 
NU Cuvântarea d-lui subprefect Sie ale pure atat del uminică. 8 Decemvrie 194. | 
a elemat, post | RADIO ROMANIA: EADIO BUCU. 3 
VĂ INGR D. dr: ioan Ştoiea  subprefectul| impună. respec:u! A jandarmi rospactiv, făcănă cercetă- | REȘTI și POSTUL PE CAUZA | TREE. Joe (Ochi 
GRIJIŢII puiul (8 o serie de. varumri| venită : nu n. Tăcână cercată- | REED ee POTI E ENDA SCURTA | Batuta mru i 
adi abive, a ma cară de! A ace E RELIGIOASA: : Garana de Pler 19% 
Na mă aagfiați lodiapiitie 1 [ee votata unei. cat|CONbrolU ai îmcasă|Iori:ete. dia” com. Sia și |. ge A cena 
mai roduice și: oneste adminis- ă on Cafandru din com. Barca, | zi pi 00 Orchestm de muzieuț 
fipnă de voma. migrena. dureri pa : - lor Mutu mostra. la. care sa qi pisit [5 7 ape Paeaei sbomp „dă: Robert-chitară + 
iz Ă d “ieste contrat im-lpurcai -Cormăzesi bawalaui): Romante veci 
de ia ş i purcelul tălut. Ca cehi si 
vale. turbarări de «tomec. D-sa cere primarilor să convoace : Ca actele dresate, hoţii um fost MOR Para aait Maipint 
reamatiuma. greutate ln pi- țn fiecare Duminică si sărbătoare |! ze Comaneui cer rorantă dr Pernic și Văda 
i Zap pe toți locuitorii comunelor în adu- + IRA Eres ala Ir Ea eri ai 
- denotă că mor mări unde să se sfătuiască asupra ăi în ai dei "DA Dona za teoru)- Bis. Sf. Dumitru E. | paie. 
pipi Binată să arganie: nezolor locale, căutându-ee de co-|P L incăsări= DE LIILPRRI || II" Predică de Pr Bactot 21.20: Muzică popul 
mai Dir. elimină detecteca mun acord mijioacele cele mall ari tindu-se “ SGBpul ITAL cdlecuri: Tiănegaa din 
că toxinele se ingrâmădese potrintie pentru satisfacerea lor ali | LA D lar Eee căralar: Cimp 
Poriţiă de erterioacleroză, Doosemenea, doleaatele cetătenii| în mu : şa n În muie? ca 2 
> ron Deep te | ară SERRANO SU P ei ci 
Se io orange cadrul get și fără nici o părttnire,| relee! sd nt MADR a Tessa: Bpiegia aude Beâbonenu|opeoascăi i Barva ui” ) 
argnieneii, fiecare primar. trebuind să ție con-|5uri ca + sinaia i | Serrano ci Gadea: Ta E Pen catre ostasi. 3 e dama 4 
Cara purtectă de dus numai de simtul dreptății, pen-| a in intrea lu-| ceri 2 0 Distiu Ua ti Fanfara DR pă shcanec 
dezimtei- a U na. spor ilor extern tului de Jan= |EUri): ora di s 
Uredomai slimină otrăme- care comită în e lua În tru că mumai astfel va * pidea, săjii perma. că] De amana Talia i ari [iese Ei că e pal ASE [Se era aa i j 
vile și deșeurile, immlă- ficare 6 Urodonal: este un ua mn Imnaniel. [ee 2053 aocă au de sar: men [MEDIE 3) mate ci 2) i 
3 de: Mircea Deza, Rădutoeci, ceritate, de | 2080: Surnal pentru 
lloză arterele, regalori- tratament simpio și de e aa rituri motan aaa | e ela 
unesiă fesstunoa arteriulă. eficacitate ez tinunrea,c 
ebeckută. A YI a ȘEruI Eadlă, sub conducerea RR Ea i Brau ÎN 
Radu Botez: Cântece populare și par | Etor). Rule Ş 
ŞI. — . 2320: Jurnal + 
: E cotei : 
A in: Bracomalr: i tă i OERORUL:a STRAINC iş 
REM F cz Restmentulut de Jap- | PAD, WENAL IN Li nuj 
EDIAZA UZURA vVITALA/ĂTĂ e Tzara E | Ora at: pururea 
E ate Ira 845: Zegsen 31 Up 
Cota apela” Dunării & Tirana 4 





sp 


produs Chatelain, marco de incredere 





240: Dasentry 
Dim — 4120 m. 


.. 






















= 
[3 .- Ea ej 
anl: 
dă d 
(dt 
ceanu. : depe aici de Bredi= 
= Kiriac: STucea inalta an li 
. a. | ă 97 tai sita Ganiarizaze de Bri UN IMPRUMUT DE 100 
sunt recunoscă sa a ; Cine m'auce 
Aspirinei = DO eNTII 
i 3) DOLARI ARGEH A 
Adacuia datorită laptului GI cu en (moca; |  WASHINGȚON, Ana 
. aticace in toata talie reumaiită 1- iile Prcea » Boone 2 taie immmăeniul ascaici 7 (E 
Alen î - + pI 
muactuulea sem armeulan, Asii pe reete n caae ru 2: aa a da] Trezoreria Banc: 
| Tatariie d prestează totdeauna servicii minunate de, î Exporturilor a c 
i spaa. araa genatălilia i--inrmului se imbunătăteaie, iar atectu i Dust | ientloncazi a 
| e an lungă durată Din catuza Mire —utel. a (moca: |Un credit de 
poti 2707 ie scie caibii. Aspirina a kat de. Săro 39 milioane l 
= 5. iul le cart: sa for ia 
| Aacimaa e varschilă muti =. cdi it iaca Zorn pentru 3 în pi 
i rucaal + a. semnul, ce maia sentină, faţă de 4 tea, 
D= cedioameat [E Celelalte 50 de "toâa 
| supeno, vansale de Banca eg 
mecaca ei cmwâvăzmiiea | (E : ara, 9 mu 
sosea e ta IE 50 PE ae rare , ai 
Lu] s Ma 
: a 
î pute 
*a 
i o 





4 














MĂTĂSURI, PÂNZĂRIE, MANUFACTURĂ 
CONFECȚIUNI 


TRICOTAGE-GALANTERIE| 
IE iimimre — $oşșoni —Galoşi 
Preţuri eftine și fixe 


GHEORGHE FUNDĂNESCU 


î CRUCEA ALBĂ 
Str. Carol 66 Bucureşti, — Telefon 3.05.29 —- 3.05.26 





ești aşa posomorât? 


că GARDAN înlătură du- i 
e cap şi indispoziția? la 
lete și vei fi mirat, cât de 
iți va reda buna dispoz 


EICI-DE COLO | [3 casoan 


A murit un binetăcător 
L produs» Bagene 


















al omenirii 
De curând n încetat din viață prof. dr. 











Primul film cu caracter cultural a 
tosi turnat la 1898 de către profeso- 


rul de botanică Pfefler din Leipri, "7 a. . 
EI iafațișa diferite fase ale cresterii L tru îngrijirea bolnavilor 


plantelor, 3 . da . 
Dol ani mai traia a fost filmată piatră la rinichi 

n operație executată de celebrul ehi- | e să 

rurg.erman Berarnana. Mi 


Şcoală pentru viitorii 
- negustori de lemne Vl | au eco citrice sau fosforice, 
să fie în-| derivați al acidului benzole, ete, 


Orașul Mublhsusen din Turiagia o Da Aare 
poză iasa pidare carea aduc | Pee e aria tea Deal 
piine cele mai mari. Pentru a se | tică ar trebuj n plect şi adecuat fiecărui fel de lthia 
a o i, miti mare amploare fiegolu-| Mai întăi. rea ză. exle destul de grea de indicat 
jul cu lerane, primarul orașului aj torii cauti ai punerii | facieri cari trebueie dna În acaiaă 
otăsit a une) geali specla: 1 4 Cata. Nidroriinerală mean: 
Ir le lemne căreia „bas cate mecesar să du 
Seara e a că 8 pecelă n „ Re-| pă fiteare caz în pi CAE CE 
si Eni în ina in lume, i in urinjle a-lun medie mpecialist, și supraveghea, 
i raţiei, înțtă inebntinuă de el, singurul compe. 
Z „i O nouă metodă de | Oxalici lar|tent să observe eu stricteță efectele 
” bu A ps = Ă li |eurai; căci nu arareori se intâmplă 
ste c4 y “a împărți cercul e E ] ă cură preserisă pentru 2 1 
rapel ice și e să predrspună Ja depunerea 
Depiate ce atei n A Impărțirea eractă A omul | voie neăpărată să se samă de| calcai de altă natură; de ex 
ad aie egala. d Toârte grea. Un în- [aceşti factori, Tren mentul alcaltoizat deși disolvă acidul 
ret crem rentat un spârmt fotr- | ele o serie de analize | uric, favorizează precipitarea și for. 













ră am -dat| și alcaline, Vaptele, 
r Mthlazei | legumele veri. cărmurile” fesandale! 
cartofii, perele, vinurile alcoolice, Li 
queurile,. et ca medicamente se 


























23 . - “a simplu, cu abitorul câriia oricine și numa) ca va pietrelor de oxalați și a 
3 fiare aproape misterioase |n insa ce acuzi Gaia aa cere | Pl mumă după ce | Deir aţi boia unim: [le 
Pe acest apara: fas făcut aiviitună| ba, și dimpă ca prin PAĂNBETDN, na core că iratetulal 











Infăţisarea anul chine; pe spate are | exacia pe temeiul] umor calcule. Fi ca i 
- preeizal mărirea şi p iEdiculilor, | se poate face după sfaturile și cu me. 
dansi castani 1er pe pătiece e e mică poate mâri sau aaienaro „Cupă caz. era” | numai itunej se poa!eăliidiea trata-| qicamentele indicate în reclamele de 
pungi hisă spre pa imapol. | aațiile varină și ele în chip automat. | mentul aăeemat, Acest lent exle:| ziare, că ar topi pietrele şi că ar da 




































: sinergie combine ae ae | - dietetic, hidromineral A imedicamen- | vindecâri miraculoase. Aceste medi- 
cum poate să-i arest animal, y / LN camenie utilizate ocbeşte și fără rost 
puii într'o pungă sit de mică. TĂ) In exe de caleuloră — tre. cele mai multe ori due la adevă 

Puţine lucrari se ştiu şi despre F he să se reducă impatiil de noclto | foarte des ele cca. 

i 3 dat e seric de | demonul Tesuanlari. EI esle descris 3 protaldei — deci ac +aigăelude din fac pietrelor, ln aliere 
ca una din cele ma! fiorosse Mare și "mr 1 | alimentatie: ereerol. , fie vînichfalu! și funcțiune! sale, la 

= Marea v bolnavului, Na 


ear 









conntitae e adertraiă pacoste pentra 




























dorii |tarmele de oi. Trăeţte pe sm pă: i T5tb ealculii se a expal- 

SP eri mâini și lee numai nomplea. Este de , etc, Ca tratament hidi n Fi pe căile naturale, chiar prin tra 

ini datgri 4 le ep-|eDloare neagră și are ub cap Igarie va indica bolnavilor o p deal. Ia ultima to. 
y cop - reză și alcalinitare, dee la Și multe 

i mal rămân |mare, în diproporție ca remul 

ezer=g) are să perpe- |irpui arerhile mimi scurta şi = A a, Olăneşti. 24 “|ari, chirurgul are cuvântul, ei ap 
largi și au pavilioane infășarate: fe. Valea Cbinelul, And cura radleslă one at fe de 

| j eție a pietrelor, Chirurgul ş 







mă de Tamasi smizieir e ae |torzat de rormet : 
4 p și trebue neapărat să-și 
i dizolvă eldul arie. 


- “ÎI cărbunele şi păcura vor ||  * , | se more en xi gi Mpănteieac în ratezi 
acid axalie, em cea mal mare Insemnălat 


i > alui de ; d f eraloi 
fi inlocuite cu porumb : piei tota Sera. ABE cea. | inte "e parau, Ev! pioperaor 
34000400 tame. Pretul so i vor [A trămisi să urm Dr. Valerian C. Popescu 

drominerală eu ape 




















mura, destima! a fi cemabaatibil, i 
ai. 38 treboe 4ă depițeaară pe cel ni er. » te și apar aedifiante 3 
hanetui, lemnului das păemrei. Die | RR aa i ra 


00 iezi | ORI 3 îi ce DR | PALMELA” S'A SCUFUNDAT 


NEW YORK, 7 (Rador). — Cores- 
"4 | pendestul agenției D.N.B. aamală 


de radioaii 





su, Pa | eee, Pata eter e sp axă date si] POŞTALUL BRITANIC 












o ri 
spăiarea căilor urinare FR Mostar 
metă) Indicânduiae « 








































“ PILULELE 


PURGATIVE 
KISSINGEN 


su'eleci laxant usor si nedireros. 
Pare test NE E “A se: lua seara 1-2 pilule. 
Aasi esaui „În ambalaj albastru-alb. 








IMPORTANT: A nu'se confunda tă TABLETELE da SLĂBIRE 
KISSINGEN în ambalaj verde-slt, cari sarvese mcluyv SLĂBIRII 






CAMARAZI ŞI PRIETENI Al LEGIUNII 
VIZITAŢI 


„FLORARIA AXEI; 





STR. BATIŞTEI, + Telefon 35.47.70 
Executăm cele mai frumoase decorații pentru 
nunți, banchete și orice aranjamente florale, 


c be din flori natural 
secole e înapoi iata e 200 














Licitaţia publică din 20 3 
relativă ia procurarea 
de linii speciliea 
ție și dimenalunile pruvâzi 
tabloul afigat În sala de licitații 
PTT ne dând reziutat, se aduce la 
cunoştinţa celar intereaați că în ziua 
de 17 Decombrie ora 10 ae va ţin 
o nouă Weitaţie la Dizecti 
ra PTT din Buc ureşti 
torei pala de 
Be mențin aceleași 
condițiuni cu cele publicate în M 
Oficial No. 258 din 4 Noembrie 1940 
pi . a „a in pag. 9109. 


= 
BALOANE DIN BARAJUL ENGLEZ 
ROTBART 
CĂZUTE IN ELVEŢIA EUR 


BERNA. 6 (Rador). — Deasupra 
orașului Boleure a tâzuţ Vineri di= | 
mineaţă un balon captiv din bara= 
tul nie de banane: 

Un alt balon tot din acest baraj 































fier are nevoie |: carta 
omul Alimentele să 





RI 
e 





LA FARMACII SI DROGVERI) 





a căzut câtre orele 19, Vinert În re- Inştiințare 


In conformitate cu Deezetul-Lege 
No. 3001 din d Octombrie 1940 și la 
baza Deciziei No, 113827 din 14 N 
embrle 1040, publicată in Monitorul 
Ofleiai No, 271 din 17 Noembria 1940, 
prin care se numeşte D-i gpaorate 
Butu, comisar de rogi 

lângă „VIA” 8, A. R de Drumuri și 
Conatzucţii, tn vederea. nominaliză- 
zei şi pampuării acuunitor, toi ac- 
țonază auszisei soclatău sunt 

Au până în ziua de 19 Decea 
1940, să depună la sediu: 
din Bucuregii, stz. Btavzapol 
3, în mânile D-lui Comisar de Ro- 
mânizare, actiunile insolite de ti- 
tiuci de pruprlatate și declarațiual 
de depunerea 

Intormațiuni agupea tormalități- 
lar de depunere a Aciiugilar se păi 

cete Dlui Comisar de : 
in fiecare zi de lucru dala "mele 
11-49. 

Qazmisaz de 

GHEORGHIE SUTU 





































Lumi 9 Decemb=- 



















E MONETĂ Ţârnosirea bisericii Stavropol: 


DIALOGURI DESPR A 
din Capitală 


(Urmare din pagin 


— Să-ti dan o definiție „savav- rocă lumea 
tă: e o coordonanță de contabiliza- că e asa +! 


— 


re _a bunurilor şi serviclilor”, simbolul usagi 
2 M'aţi luminat. bustean. Cn E desi 
să zică asta? Să toți cei 
= Ua exemplu fi-0 vă Ai iar căcăta de- 
de-ti că ai um milion de lei în 
= ET la să chestie de pură 
Dacă dă D-zeu să câştig la lo- 7 imonetă, chiar și 


teriel— 
1 Să zicem că al câstigat. Ce 
faci cu el? î 
— Ce n'aşi face! Aşi cumpăra ae 
vestii si copiilor paltoane, ghetuțe, 
aşi achita rata la mobile, asi băza 
v bonă. ast. 
Dar ce u'aşi face? 
— Te-ai atinge va să zică de el, 
mu l-ai păstra. 
— Ce sunt nebun? Poţi să mă- 
nânci hârtia s isă te-mbraci cu ca? 
— Va să zică posesia monetel în- 
seammnă o proprietate „viriuală” a- 
supra unor bimari dorite, a unor 
servicii (servitoare de pildă) ale al- 
tora ete. Ea serveste pentru a sta- 
bili numeric raportul de schimb în- 
tre diverse bunuri şi servicii. 
Îţi faci seara conturile zilei? 
— Nu eu. ci nevasta. 
— Asa! Din soma aceasta pu 
ouă atât, haine atât, servioa- 
rea atât etc, şi face suma. Aceasta 
este o operație contabilă iar moneta 
e o unitate arbitrară care defineste 
raporturile de schimb a diferitelor 
categorii de muri și servicii. 
— Leata mea va să zică e o con- 
tabilizare de servicii, 


că ln temeiul 
mtibilitatea în 


acelasi: la 
i da altele 35 la 
rruit. 


tai? 

liză aurul insusi 
[ bire comodă 
pentru a etalona 
Fă și a 0 ata 















olozie şi cu 
credeam că e lu- 


acum de ce nu se 
imoneta conver- 








pur psicholozi- 
o parte căutân- 
Teza — Siaita religioasă — 
infiație masivă. n 
nd seama că sebită solemnilal 
Boul de hârtie |eii Starropoleoe 


timp de 10 an 
nument istoric, 









rabat rede-| m 





ile superioare au ap 












— Cam asa. vită 
— Care îmi dă dreptul la campă- s 
rare de bunuri 

— Ai serviciile servitoare. 

— Am înţeles. Dar atunci care e 
valoarea monetei? Aci e aci! Cine [pierdut 

o stabileşte? Aurul din bancă dom-|crederea” 
mule! de aia vă spuneam eu adi- A 
neaari să măriți producția de aur. 
Unitate neunitate, tot acolo _alun- 





e a stat inchi 
declarată 












ar spre complectarea 
asta dovedeste în- 

hârtie e o hârtie 
Bu o poliță san un 









gem; la acoperirea aur altfel fa- IE „acoperirea 0 vexai 

cem inflație şi ne prăpădim. NOSIREA BISERICII ASISTENȚA 

— Hai să vedem ce să fie si cu : a Iaat part aaa 
ta sujbă a fost 0- Au laat parte la a Si 

















situl Ga- |leranitate d 
















asta. Acum vreo treizeci de' ani. — iitatea din tre- 

mai ţii minte? — umblau pe piață bilă a murit si i e: s 

i si | ie al Basarabiei. inconjurat de preo-| ministru melar, 

poli de aur și poli de hârtie. Te du- ţii Gh. Butnaru! Savin Petre, Dorin. | Ministru Moreii și Sănătăţii, AL Con- | 
d 


Pro profe 







(ema Palancă şi diacon Florea.  [5lănt. ministrul 
Răopunsurile so tost date de corul [20%, 1724! B 

pisezizii „Domnita Bălașa” de sob |Câlită ui Bunzi-Ves A | 

ca un apen-| conducerea maestrulei Chirescu. piuidant al Bunei Au a păstr: 


face nic cm ali] Zidită în anul 1724, de mitrmpol- ee pene AL 


ceai la bancă să schimbi o mie si 
tentreba: „ce vrei: aur ori hărtie” 
— si răsnundeai. domnule „lasă-mă |nire perim 
nene cu aurul, că rupe buzunarele, |că un rel 
—dă-m! hârtie”, dice ce 
Acomtrirea de atunci domnule! |Serxicin de sp lmeldia de apen-|iul loanichie Starropoleos. a fancţia- 
= Așa ziu acoperirea”? Ştiiăicită nat până la 1901, lar de atunel si 
cum era chestia? _ Vai delmne. dainmule profe-| până astăzi a fost inchisă și părăsi 
m E Să mu! [n tezaurul băncti] or. ne-am bh3De copcăl Vasă zică i 
era. să zicem două sute de milioa-| Si. dYS, Sonigti pentr) înfație? 

me de lei în aur si ea scotea hârtie|. = FereasiăDunmezeul Dacă are 
de 600 de milioane — asta cel malt! |inilatia bn dusman apoi acela sunt 
— căci era suma de „plalon”. Dar 0. E 


oz 02 INFINTAREA ACADEMIEI PEDAGOL 


Dispozițiunile ministerului Educaţiei Naţionale 


care conti- 
ală de a- 












1.P.S.s, | dalui 
IE” 





























Nationale, [Calea Dorodan 
ată- |auă si tan 





Noui directori de licee 
comerciale şi industriale 


tă N. Teodorescu în|*a tun 
- e tea Ciută căreia ! se| Academia pe 
tori profesori exprimă Biaițţemiri pentru munca 

v 





tşi vor 
atea elevii licentțiaţi 
acţin A. a fostelor 












Au tost delegați cu gerarta diree-| Stâncut Bă: 
ţiei in școlile mai jos notate. urmă-| iocul de: 





















La lezul comerelal de băeţi deprasă, 


= 
Krețulese & Bucoreşii. d. prof. La Dee industrial dlăraşi 0 

amnei Eretoleacer din, Direptate | a.rma BR a — bre dea RI, E. 

să tnăm Nu mai aveţi nevoie de lemne = 


de pre La Decenii comereial băeţi TM Valeria Bătrâna cai Uurn 
răceala | purele (extrabugetar), d. prof. Petre La tetul industrial „Regina Elisa- cumpărând 
pera- | Gruia. în locea d-ia! prof. Btâneule- beta” din Dorstanţa, d-na Demetra 





Primejd 





d 
decretul- 
a Academiei 
i a regulamentu 

























„de tempera: | Ora I07ă “caruia 1.se exprtisă | NiColati i )eca! d-nei Etânceca Ma- INCĂLZITORUL iși. prog ice a acestei 
indiscu: [1% Gemini pentru minca depauă. lant iiiia ! 88 exprimă mulțu- den E cențiații a-| nului 1941 + 
ul care] La Veeul vomereial băeți „Regele 4 esa n Elevii fostelor 
- din Conatanta, d. prof. jo xmereial de băeţi din - » pe i aa o osti 
a n jocal d-iu! Niooine Pas a 10 an anta ha A 
a d-u obae v of. Procopie Popescu. De pceastă dispoziție se, pot îm cel mult 















L. ! se exprimă mulțumiri a- jo 
_De ra emca depusă poor |în RE e Ra „Teodora Dei. cu 45 iri de petrol aveţi căldură [i 7, A săieie Lipasitii untree tat (pete 
- La becul industrial băi Buzău. La iazul industriat de băieţi toată ziua Intro cameră. Se sdap| A EA NDELA, i dal 
ata. inaă numai up |a. proc, Area Pool. d cu dn. usi eaâ, Manea, ate ar betia za Aa - . 
he, pezeari | vimelemale inilisle (Bager, imprimată pe Mablete și pe | exprimă hesezate aiviţersie pen ammărigiiiornanai. 6. proe. Marin pei Trecerea dela vechiul la noul r:: 
Ş FE munca depusă Marga, BR deea d-iui prot, Mazoiu! MEDIGEN s.a.r. 
La caci indastial fete „Madona! Dumifiăipăruia 1 me exprimă mul- cai Elevi! şcoalelae norz parioa= | lele prim . 














47.54 |re. secția A. eu doi ani de frecvenţă, | zati, nus 


UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE ——————— saibe 
ILE reface la Academia pedagogică, în |pa care profner 
anul geclae 10/41, la profesorii In[ la scoala nor: 


DIN REŞIŢA S.A. (UA TE DECEMVRIE za or fbpertiaii, aerul Aa ar 
LA 15 DECEMVRIE | ——— 
AVIZ (az 32! 


„SĂPTĂMÂNII - 


restu. căt şi la Direcţiunile de) sua moaste nu este în măsură a 
Revistă de reportaj şi actualități fotografice 
S 


















In urma înd 
neceaar, Vi si aupă în 
Leeţiunea finală se ra ține în pre-|de patasoia 
zența direaiorului Academiei şi ajaudiate, vor f 
profesorului de specialitate. prezidat 


La discuția acestei lecţii, se tineti 
un colocviu de pedagogie, asapra 
probelemelor de interea seolar ipr 
aramă. lecțiune, eter. material dl- 
Amelie, manisal, etc 

Cei care trec cu suecea colocviu, 
primeac un certifieat de practică pe: 
lagogieă. în care se menționează şi 
nota bhținută. 

Pe baza certiticatului, elevii ae pot |" 
imxserie la examenul de capacitate d 
lichioare. gata La 

Elevii invâtători al șeoalelor nar- 
male superioare vor urma în anul 
Jar 194041. prin ing te 
soralui de pedagu 






























Fa Lj late din Reşiţa, ncnui 
veri de serviciu. atât din! 
parca refugiaților, cât și altar] aici un loc vacant, fie pentru 


„ngaja pe nimeni, ne mai fiind 


mlerianţi, se aduce pe această lucrători sau funcţionari. 


SUBSCRIEŢI 


















şcoala 
normală de învățători a societăţii 
pentru învățătura poporului român, 




















tea = 3 E 
CENTRU SINISTRA primată după cele moderne procedee grafice ab ) 
= sub mducerea directaru ca A pent 
ui în învățământul primar și | duplicatele 
ologie aplicată — (podotogie, pal-[ai eenaiaa A 
ebnică gcolară. docimologte tara, pa te 








vor țina, în ae 





3 imp, a gapa- ti 








lor britaniel pe cari 


că Ansila este sătală | inte! este în plini 


reci cinstită 
stări de [dpi poate și 


pei pe baze noul. 






-BRITANICE DELA TANCER 





nlele anglo-itallene de la 
care au formal obiectul unei 
pelări in Camera Comunelor. 
fecul, în moi exaci, În ur- 
“imprelarări: . 
d treeulă, cățina italieni 
ai Inlra! In biroul poștal 
and. În sale de asteptare, 
leului, au observat pe 
lacerea unei fotografii din 
se pede cum un soldat englez 
pă pe un ofiler italian. făcea pri- 
timpuri la frontiera egip- 
e iale brațul pentru a i se 
loanrle de pe mânecă. 
au cerut personalului Bt 
să dea Jos fotografic 


fost atare! de o mulțime de „cămăși 
neare”, Jolosindu-se de arme și bom: 


tanie, mu anni allceva dec! produ. 
sul unei imaginaţii plină de fante- 
zie, 

Dealifel. 





populaţia a 





tă din parlea italienilor 
campaniei de ponegrire si ofense 
dusă de presa brilanică locală. 


A STRĂBĂTUT ATLANTICUL 
INTR'0 CORABIE CU PÂNZE 


NEW YORK, 7 (Radar). — Co- 


Impatrisa 



















=! 

Clarke a declarat că n cumpăra! 
corabia cu pânze NOROIT. dvonrece 
șa convine că namni antfel se paale 
Mnmpota din Anglia în Sete Unite 
spre a peirece Crăciunul impreună 
ei anția si copil săi. 


incideni, an plecat! apoi 
padă dr treburile lor, 
rd perahunile ale de 


 SPORREA IMPOZITELOR IN 


IRK 7 (Rador), — Co-lOttawa. să se sporească Impozitele 
agenției D.N.B.trans-|pe aulomobile, aparate de radio, 
gramoioane aparate electrice şi a: 

Comunelor a batărăt VI- 


parate az poi te. fă i 
rezultă din decla-] Naul spor de impozite n 
cum rezu 


Isley, ministrul finanţe- vigoare pe ziua de 9 Dec 
care a lost comunicată dela 


 DISCOPERIREA UNEI CAVERNE 
“DE ACUM 30.000 DE ANI 


satul | hipopotami, şerpi și pălanjeni gi- 
desconeri- | zantikl. 








au o vechime de 
reprezentind eletanţi, anl. 


DECLARAȚIILE D-LUI SVETKOVICI 
PRESIE LA BELGRAD 



















„DOUĂ 
SAU CIOCNIT IN BELGIA 
unt numeroşi morţi şi răniţi 
URS, B (tutori, — fă altă pari, dau 


aici „Ste 
d vae &au tamponat Er 
„Mana trenuri | xelles. i 


Liege. Li 4 marţi 
SU de d Tau, jpnegisteut Li şi 






la bi. 
decât 


A politica 


ee, Ea Ea 


R 7 (Rador). — Cores-| unele apenții străine, precum și In 
agenjiei „Stejant” irans-| Camera Comunelor, prin cate se 
pretinde că biroul 'poslal enalez a 


pe, ca și atacarea consalatului bri- 


interpretat 
incidentele ca o reacțiune. justifiea- 


ki Anglia mu are nicio Er ipdue că 
va obține victoria si că, în conse- 
inze, |cinţă, poporul bri 





vrco 30009) de tpapliaat retrocedarea colonii. 


Partidul labur 


BERNA, 6 Prin telefon). — 
Declaraţiile d-lui Maxton, şe: 
înl partidului laburist inde- 
pendent, rostite în Camera Co- 
munelor în cursul desbatorilor 
de răspuns la Mesajul Tronn- 
lui, sunt obiectul comentarii: 
lor tuturor cercurilor de alci. 

Eu şi partizanii mei 
trebue să ținem 
dorința poporului 
nic de a se ajunge repede 
la pace” a declarat textuai 
şeful partidului muncito- 
resc, 
Trebue însă subliniat că par- 
tidul muncitoresc independont 
a obținat la ultimele alegeri 





ROMA, 6 (Rador). — Redacto- 
rul diplomatic al agenţiei Ştelani 
transmite: 
In Camera Comunelor au fost 
discutate în repetate rânduri -telu 
rile de războiu ale Marci Britanii 
cari și astăzi chiar nu sunt încă ds- 
finite oficial. 
Asipra acestei chestiuni a reve- 
mit de curând, în una din sedinte, 
Senutatul Maxton, care. prezen- 
tând 0 moțiune a partidului labu- 
rist-independent, a! cărui sut este, 
a subliniat că, în actuala situație, 







CERE 


în Camera Comunel 


Mulțimea a manifestat fă 



















ist in 











voturi 
nul în 


gnle cu puver- 
dustriale ale 
axton se ba- 
simpatie în 
ile  muneito- 





Bsendo-congres 

muncitorești 
[la Liverpool a 
ldențică de- 
E Maxton. 
Mal rapidă so- 
fderatului lor 
minarea răz- 
lon propune o 
B Dăce nu numai 
și Anglia, cl 
ile din Inme, a- 
[Elo Unite, Japo 


sin! 
întrunit 
votat o m 



















între marile | 
dică 1ntr%iă 














pectarea nat 
poporul 
mod liber, 
atitudini 1 
mul 
de stânga; 
băncile 

Pacea ar. 
tnl înt; 

conduci 





regim pe care 
şi-l alesese in 
i unei asemenea 
ivopune fanatis- 
al extremiștilor 
iatism inteţit de 













Bsemnaț sfârși. 
armări. Dar, 


fitanici, în trun- 





ROMA, 6, î) — Declazaţiile 





itanic cere, 0 grab- 
nică terminare a conflictului. 
Se poate socoti că motiunea pre- 
zentată de partidul — laburist-inde- 


vedere popular. 
Trehue amintit, în această prl- 
vină că într'una din zilele ce au 
precedat declarația de  războiu, 
Regele George a fost Întâmpinat 
de mulțime cu următoarele cuvin- 
fe: „Adu-ne pacea 

Dar nu „poporul suveran” este 
acela care conduce soarta Angliei, 
Toate puterii» şi toate mijtoacele 
stamlul se găsesc in mâjnile castei 
onducățoare plutocratice care a 
deslănțuit războlul dar reluză să 
precizeze motivele contiictalui în- 
tru cât aceste motive sunt de ne- 
mărturisit, 

Adevărul este că, înainte şi 
după Danzig, Germania oforl- 
se Marei Britanii o reglemen- 
tare pașnică a problemelor 
controversate. dar toate 
puneri 





| 





tă pa 


o olerea ar i 


germane. Ori, acest lucru 
ar fi constitait un sacrificiu 


e tezitout VEIetot datele 
tele Unite. Pe Pie ai 






făcute în Cami 
ful 







pendent interpretează punctul de. dim 





comandat suprem 


sar al vics-axmiralul 
cut în statul major 


10 PARTE DIN ITALIENI 


pondentul agenției 
mile; 


tn)bvni, eare în foat 


Soni! Vânari seară 





de „Popolo qi 
apărut Vineri 


d-lui 










ursul 





Japoneze din apele Il, ca succe- 


moto, tre- 






INTERNAȚI IN. BRECIA 
AU FOST ŢI 


BELGRAD, 7 (1 i — Gore» 
ANI trans 











Un conral format dia cetățeni 1- 
imați în ta. 
n lirecia, a 
Ira de fron- 





ierile de concentra 


eră tibevghenla. 





Dar imperialismul confueă. 
torilor britaniei a refuzat. O 


pace drsaptă âr îi impileat tes-| £ 


ESTE 


Declaraţiile d-lui Svetkovic î, 


— Asenţin 


ti 
ingerul ct 






de niniştri 


Conselul 
ersoane, printre ci 
rimui secretar al 
n Atenn. 


inește și 
Hajiene 


PACE 


pendent a prezentat 
D moţiune in acest sens 



















de Rege cerând pacea 


Îi s'au săturat de răzhoiu 


3 fața Camerii Comunelor, 

















ATIA EXTERNĂ POPORUL ENGLEZ uominm mit: 


LI SAU ACORCAT ANUMITE 


ATRIBUȚIUNI 


ISTANBUL, 6 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei , 
transmite: 


Printr'o decizie a consiliului de 
mibistri, anumite atelbuţiuni ale po- 
liţiei, au fost date, după cum sa 
ma anunțat, în competința autori- 
tăților militare din Istanbul şi din 


alte regluni atlate sub stare de a- 
sediu 


nin, Italia, Rusin și roprezen- 
tanți ai statelor semnatare ale 
Pactului Tripartit. 

Faptul că totuși Camera Co- 
munelor a respins propunerile 
d-lui Maxton, nu înseamnă în- 
să că voința poporuldi englez 
este de n contina războiul 
care duce la nimicirea totală a 
Marei Britanii. 

Platocrația engleză caută pe 
tonto căile să prelungească o 
agonie care nu se poate termi: 
ma decât așa cum văd manci- 
toril englezi: 

„Cămine distruse, copii, 
frați, femei pierduţi şi 
viaţă de sobol pentru cei 
ce vor mai rămâne”, 


Paragratele în chesiune ale legi! 
polițijlor se releră la mentmerca 
ordinei publice, la internarea pre- 
ventivă a presoanelor suspecte și 
la supravegherea teatrelor și cine- 
matografelor cu privire la repre: 












Incercările zadarnice al 
noua ordine 


BERLIN, 6 (tp). — Sub titlu de 
mal sus ziarul „Deutsche Algemeine 
Zeltang” se ocupă în numâral său 
de Sămbătă dimineața cu noua a- 
rânduire in Balcani și cu încercările 
zadarnice ale englezilor de a turbu- 
Ta această transformare 

„DENIsche  Algemeine  entung” 
serle: „Lipsa de efect a propagan- 
del engleze este clară. Englezii nu 
|mai pot spera să găsească înțelegere 
la tinerela forţe ale popoarelor eu- 
|ropene, ci numa! la acela care 
pentru a-și menține locui din par- 
Inment ar dori să vadă salvat an 
vechiu sistem democratie și liberal. 
Astfel de persoane, care mal există 
însă care nu mat au nici o influen- 
ță Botăritoare asupra politicel țării 
lor, sunt căutate de englezi pentru 
a face posibilă o incercare zadar- 
nică, Chiar si dinuacest fapt reese 
ele Anizurăt cuănăc. adevăratele 
tendințe dominate ate politicei 
din țările Firopel de Sud-Est, Za- 
darnie sa hăzează englezii pe faptul 
că Bulgaria sau Jugoslavia va fi a- 
tât de puţin prevăzătoare încât să 
se ase deviate de pe calea aleasă 

Propaganda britanică este zadar- 
nică și atunci cână căută să pre- 
zinte faptele astfel) încât comuni- 
tatea de Interese intre un stat ma- 
re şi unul mie ar putea fi exprima- 
tă sub forma unei ituri pe 
vreun protocol oarecare”. 








te cu Chamberlain, erau cu 
toții acționari al industriilor 
de război și acest lucru expii- 
că cele ce au armat 

Poporul englez nu știe pen- 
tru care motiv este condus 
spre înfrângere, dar casta plu- 
tocratică ştie foarte bine pen- 
tru cari motive de profit a des- 
lănțuit războiul. 





ea un simptom al stării de spirit din 
Akita, Păporul. euglez, intetal, de- 
zamâzit şi domina de plutocraţi, nu 
poate ai valoriflee punctul Său” de 
vedere, 

Des!” declarațiile d-lui Maxton nu 
pot avea deocamdată urmă: 
biși este semnificativ rapi 
semenea cereri. sunt 





a- 
formulate in 








INTREVEDERE 
MORGENTHAU- PHILIPS 


WASHINGTON, 7 (Rador). — Co- 
respondentul agenției D, N. B. tran- 
smite 

D. Philips, subsecretar de Stat al 
Tezaurului britanie, a avut Vineri 
o intrevedere de mai multe are cu 
d. Morenthau, ministrul de fi- 
manțe al Statelor Unite, 

După terminarea Înirevederii, a, 
Philips a declarat că a făcut d-lui 
Morgenthau o expunere asupra al- 
tuatțet ținanclare a Anouei. ezami- 
nând impreună cu ministrul de H- 
nanțe al Statelor White problema 
finanţări! purniturilor pe care An- 
Vila le primește din Amerita. 

In continuare, d. Philips a afir- 





Alsemeine Zeitung” Serie ea sta- 
tele sud-estice îşi dau seama di 
ce în ce mal mult că au contribuit 
la reinnolrea europeană și că do- 
Tese în măsură ereseândă să se a- 
dipteze îndatoririlor cate le vor 
fi destinate în viitoarea orânduira | 
a: continentului sub 
Germaniei și alfaților el. 
Din vina puterilor apusene, Eu- 
ropa Centrală a fost imbucătățita 
într!o sumedenie de sisteme de pac- 
te și de grupări rivale 

După desmetieirea care a urmat 
căderii Parisului, și după izgonirea 
englezilor de pe Continent, se naș- 
te un nou sentiment de solldarita- 
te intre statele din Europa Cen- 
FAlă. incă Du toate statele din 
Sud-Est sau imprietenit intre ele. 
mat că miei o problemă de ordin insă toate au aceleași state priete- 





conducerea | 





La sfârşitul articoluini „Deutsche | 








DIN ISTANBUL 


POLIȚIENEȘTI 


zentațiile cari ar putea (i dăună- 


B. | toare siguranței statului sau mora= 


lei publice. 


Linia Zaereh - Lubliana 
a fost redată circulației 


BELGRAD, 7 (Rador). — Caen te- 
rată Liabliana-Zaureb, care are o 
singură linie, a fost plocată timp 
de 60 de ore, din cauza efoenirii a 
donA tronuri de mărfari. 

Sâmbâtăt diminanța, acoastă linte 
fost redată cirvnlației. 








BAZINUL DUNĂREAN 


e Angliei de a turhura 
în Balcani 


Pacea și stabiltatea spaținiui eu- 
ropean al Mediteranci va fi realiza 
tă pe baza hegemoniei germane, 
care Îşi va dovedi Importanța pen- 
tru intregul Continent, 





Englezii cer desființarea 
războiului aerian... 





| „Pop 
cât Ie : 
împotriva râzbotului aeriăh, ci îi 
Tidicaii oranale. Acum când acea- 
stă armă loveşte Anglia mat greu 
decât orice alt mijloc de războtu, ei 
consideră războiul azrian ca un 
lucru care nu mai trebua îngăduit, 

„Corriere la Sera" vede o con= 
firmare a eficienței atacurilor ae- 
rleme împotriva Anglie! îm însăși 
atibudin adoptată de lordul Ce 
alu) aerului. britant 

















| Accident de automobil 


in California 


3 morți şi 16 răniți 


NEW-YORK, 7. (Redar). — Ci 
respondentul agenției DNB anunt 
In apr L Calitor= 
nia) sau ciocnit un automobil mi- 
Htar cu un nutobus în care sa aflau 
ma! multi copii de şcoală. 

ast omorâți trei soldați, Alți 

















moltie nu a fost luată în consi-|he si se încadrează în aceeași orân- 
derare intre d-sa și d. Morgenthau.! dul 








BUNĂ 


preşedintele 





siguri eă sec! 
lenta și Uhertatea 


vor îi pase câluri d 


e pitt [1 
aie ie 


idaţi şi 13 copii au fost ră- 













Pet uaală activitate a avlaţiel italiene pe Irontul grec: bombardamentul operelor militare din 
Larissu 


















Lumi 9 Decembrie 34 


i INAUG 
UNEI E%P0 


LA B 





























BERLIN , A 
NUMERO a Comunicatul comandamentului forţelor armate germane 
mia în se 
imemagrarată Heiehultui in : STeiieă, 
zeala ponie ERLIN, 7 (Rador). — Inalta! 
mcmca  Mete E E pai într | „entre, eee AER a Pi 
mituit îi fortelaă voeat, prii 





lor armate ft- 
eezat 

distrogind în ri 

te centre impr 


Ziarul „E! ima 







COMUN 





1 anunțat, 
Di, fost provocate numeroase In- 












esloane, de . 
a chremlația pe 

























o] trei re cendi mari, 
= = gg algenl; În Matemma PRIN CABLU DAI Vezul alei de 6 Decemyrie, a- terilor Axel, pentru « 
Sahăerat, incorsi- iaţia germană a efectuat sborari de din trecut 
pa zi n 
srarile mostre a facut nici ŞI pala Eee și câteva atacori de Da iza 





nărțalre, 
In noaptea de 6 spre 
vre, avioane de luptă ao : 
Voniba asupra orașului Bristol cât ți 
_ Go- |asupra alor obiective de importanță 
- | miiitară dealungul coastei canalulai 

le Nord. 





autori 






interpretează pe: 
Yemenul mă importa 
mii arabe, c 
a, cinismul şi domina: 
toare a Angel 

Bwocarea de 












depozi rai 
= Africa Orientală, patra ai 


mițu. = ă 
PIPB . 
i ze pe frontul egiptean |, 
|respondentul azi - 
c PI] u|tă că toate con In cursul nopții trecute inamieal 
gară răi Pare Sta mun. |intre Londra ȘĂ abținut dela orice incercare de o 
pinza fost întrerupte după începu-|a sbura pe deasupra teritoriala! man” a bombară: 
|tul atacurilor ai germane de |Melehutal. n troare ale marinei de englezi impotriva 
i In le patrulare ale i & - “i 

DECORAT, POST MOR. |V, „Unitati ae patrulare alea trata | aa papilca și lipaite de 
EM i că f avioane torpiloare britanice. Na se aveau numai o singt 

“ ur 


















































amine „Vă pierderi de avioane ger- |seseră, dale lipsă Vineri, sau înă-[qa a dori o 


ROMA, î TR ). — Medalia e 
ROMA, 7 (Rador ear Vatat intre timp. ră 


de aur a virtuţii milita fost a- | ji E 
ae sura Sute miltere o, ti] ACTIMITATEA SONDNERELORI Pe se [zar sk foarte binevenită, cu si 
cu cât Angila caută 4 


Pin. comandanțul regimentului = să 4 4 
p danto!, „sar in mod! NAVALE EGIENE | Anglia este pedepsită pe tru achlunile din trecut [îi ucise ocara 


47 infanterie; 




































ar sdranu 

e Dă viața e5- encleze. roi In fruntea soldaților săi pe : 
ricmle 6 5Tae co] „am, găsit nici, nu inâhcia că |cdmpul de onoare din Albania | oso 7 ÎN Dareaponden-| ROMA. 7 (Rade și comentează un articol aj aetiuniior d 
SE, AT dană motorizată Mallană 3 |“ -rimp de 3n de zile et a lupta! 1ără | tu agenției „At transmite Vană de Sâm îmi TE Iman”, care apare În de fortele germane 


norvegiene 
construcție 134 


Bisi: =1D. Churchill doreşte ca lumea să uite cum s'a ajun: 
la atacurile de represalii 


BERLIN, 7? (Rador), — Berliner 1 Spre deosebire de Germania, la Bristol, unde sau obeerra 
pan Zeitung” serie că prin cu-loare m observat atlet acest princl- | cendii în centrul pragului. A 
vântarea mare ui brita-Înlu, agit i tamieă a carat iacă |cendii sau produs, în mare n 
pie Jombert, care sa declarat -|din primăvara acestai an răzbaolul | în cartierul portului și în ce 
îvodată în Invoarea desfiintării[total impotri! populației clvile ger- | cartiere ale orașului. 
bombardărilar aeriene [i Chur- |mane. L-am cerut nn amai ziarele, Deasemenea an fost bom: 
chill urmireste să abună ca luraea ei si Dati Cooper inire declaraţie | pe coasta de sud a Angliei, 


în fest amihiată sau măcar stânle- 


mu inaintarea ei. | Ă 
mita în inna a “utai convinge repetate rânduri batalioai 


i Iute esecari ale avia- [la atac și conlra-alac, a € 
fa engleze pe frontal exipteân ** |uind printre soldaţii săi și smulgând 


umai prin superioritatea 2- 
a : atacă pozițiile și admirațin inamicului. 


"You comandant al forţelor armate italiene din Marea Egee 


Prinuron | Printrum mt decret regal, gene- 
ROMA cai generalul Ge brigadă ralu de armă iote Bastieo, în 

dace ÎNC?T, maria de Verei cânte de Val | blat la arest erad pentru me 
mai | Demman e tomitiaa, după propria [dc rio, în fost numit guvernator 
aria comanda fortelor ar. |ai Dodecaneului și comandant i 

Egte ui din postul forțelor armatedin Marea Egee. 





incelare și. după 'ce a condus 


ecizeart 
le 


care 




















ROMA 7 Rador 








































































il mire oma dn atacurileltscată ln 20 Aprilie. Somthampton, _ Bournemout! 
Să d de represnlii Impotriva Ankilei cata În fie Mal, nviația _zaliitară [Erighton, cu deplin succes, +” 
seşie să. ibevanveze aterțărie 6 represalii vapori ANE emea [engleză a iucepat cu; bomardarea o |cându-se pure ae incendii 
Biderebile „pe Core urilor bor din căii promakmndn britanică putea |hleetiveler nemilitare în Găontala, Toate avioanele germane 
- i ori ] y convinge lumea de orice voia Ea na sa oprit nici după ultimul - 
Lo se « Și mine dura apoi atentia asupra |averilament dat de Puahrer, la € jate în acțianile din ziua de î 
următoarelor fapt Septembrie 1948. noaptea de 5 spre 1 Decemvrie 






1 La inceputul războiului Pue-| & Nomai după aceasta aviația |inapolat nevătămate ja baze 
Mrerul a declarat că a ordonat a-[germană a re 


Mărsit la 
viatiei ee decât eblective |presalil, intr; „CHIAPPE SAU 
mil tare. a dat și a c. meheere, ziarul arată că en- TROUX?" 
avertisment impotriva folosirii altor | glezii, cari au fost imtrânti în lupta 
metoda. mana. ar vol acum să desființeze LIN. 7 Î 
2 In urma apelului pretediatelui [război rian. Lipsă de scrupule; Di del ră că 
te simti sapertor și slabiciune | 07 intitulat a 









2220N COMANDAME NTUL SUPREM 













comandamentul suprem al fotel 









AT) de mică. Chleca 
primae in inepule! | m-ati. 7 iad). — Ve Roosevelt din 1 Seplembrie 1933, na 
. 2 | Tnsrmi. | britanice - Chiappe * 
mrujumdnte În | resporAentul agentiei DNB reni val de curând in numai Germania, ci și Franta si air play! Fa a 
Vapia navali dată de e Anglia s'au obligat a nu Vombarda [pentra englezi în care arată că o |de 
corat în anumite sp 





printer [te 





dai send se un crucițător auxiliar german și 

Pe ge isa Me i britanie în Atlantie a ridicat 

parte, am si- |Datted Pre 20401e “curand, se|d!n no problema. dificultăților, pe 
fata portare mase avariate |impame Di * portanta! în [cae le " olază Angllei acțiunea ma- 

Amza emfieae. îm. âruriejrar tame mimhăs Jo Pitt a Balchului 

m sp casa est i mal multe vori cari se ridică 


obiective civile. 
care cred, 'că, chiar în 


i i i i derilor şi Infrângerilor 
Eficacitatea și consecințele bombardamentelor Bapuogăi PAnoiaerior 
€ L y ZA putea şterpe amint 
alea ai ir Dudley, Pound ; aeriene impotriva Angliei seta Galizoli. Pentru 
printr'un ofiter mal tânăr îi ener p i. chitate tstorică, france: 
£ HULUL PE FRONT ste 3 PL mie mei Eber n A pin a rară cele mari A rox! să 
eat | nd e Dată n Ti : ermane, ea ra val să se re-| cesul pentru englezi 
MARESALUL RI IC , a panvendentel, 2, pri pri ntal aenbie) leta ni ni aeelara-| emneze de a vedea propriul său| De aceea, a fost tri 
1 "multi ofițeri de marină capa- uew VOR 7 (Rador). — Co- Vile făcute ziarului „Vreme“ de un teritoriu transformat, incetul cu în- * 
vi ele mesehimbute Ip pondentul Mi D.N.B. |renami pilot iugoslav, ea privire lajcetal, însă in mod sigur, intrun | „/ancezul Uber“ Ci 
« |eficacitatea și consecintele bombar- | marman de ruine. aceea, trebuia să dispar 


RINTRE 2BURA RIL $ mei n Er zi i lamentelor aeriene impolriva An-| Tinându-se seamă, de o 
p 0 AI inverhite și gresite cu care se com: [nunță | damentelor aeriene impot A ndu ă, pe 
An- i , S Tusa 
ate primejdia pe mare, Acte sălrea, în  cu-leitel de a n a A se == Ceeace urmează a fi |: 


astea! 
până acum de Germania, lar pe de infrângerile pe câmp 





a tor fi real 
rau Pete ah 







































- Numeroni „e fie si 2094 |rând. a Regia Olandei și a Prinzi-|  Photul iugoslav crede că nu ex 
m it mine ea sir Dui nd | cziuj Berman. câre doresc să p 44 decât două alternative: sau An-[altă parte de marile sale rezerve trebue să fe îndeplinit 







Mite veuși să "răseaseă în mod ra- |este ușor de înțeles că nu Germania | ralii de Gaull 4 
Fa mijlocul Mă limiteze efectele de-l este aceea care va părăsi partida, | si d EI C i 





m um [râse 4 Analia si să pl în Am 
rica dim COMBI razboiului aerian. 














francez, anume di 


Numeroase incendii provocate de | ++: =. 


GRECIA NUMAI DISPUNE |Wmeroae cn man << O [iii 


cuție militară şi po 


DE FORTE DE REZERVĂ (omu mecce orzaze teee act are ae ru 
Ţ Lemăra și diterite obiective de im-|noapiea de 6 spre? Dicervzie, [lor ascunse ale engle: 


partanță militară din Angila de sud] Alte atacuri puternice au fost date darnică, 














LISABONA. 1 (Radar), — Cores- site, comabliipenta) elen se va. să 


22 este te SUPERIORITATEA GERMANIE! IN A: 


damentui elen. impina de Angiia 
eu speranța că primi ajutoare |balzară și dimiaite regiuni 


engiene. este pe cale de a trimite pe Cercurile Miimenionate cred ca 
frontul din Albania toate forţele sa- | diviziile miile de Angta mu ar A ) 
Pain MORE e putea ajut n Grecia decăt foarte 4 
rea, deși Greciei și d. Meta- 
marie” și una N ceia Vunatente 




















Cână acesta dist, 





BERLIN, 7 (Radar). — In Publ-| moment să se 
Bi !- | mau mscundă în pini! — serie 
cația săptămânală „Des Reich”. ge-|cât și amezicanilor, dela cari i pna Pe Rai Saca materii engle 


neraluj aviator Quade ze ocupă de|teaptă mereu noul ii 

eri u râzi de mată. |lotează aparatele de bom? 
OFIŢERII DN MARINA DE COMERŢ AS UNITE Asiei Deaiă n.a i stat lenglazii van a-i pacii pe ama. |de mare distanță au [cei 
N po ue iei pile riean! să creadă că germanii se gă- |dea cu bună siiinţă o ase 

 Orimum ax 3) lapuleaţia carta: icu-| 2400, Indie lfuiMVe MERGI Bere daci) re talsă, Autorul ștrilor d 

| TRU p gieze să pricinu eie nertene) en-|a lor. Propagandaengieăă arată că ocupă un post mal inalt 

| [dac pierderi ogor sari ahmbunţul ar fi pe IAtate. di- [să vile de ce cate nevoi 

ul ş € casa | strua, că gările cele mal Importante [chiar după cele ce sau 


1 cu edect prelungit, şi cu atât mal[din Berlin ar 1! tosi 
erderi ut il „rasa!“ a. | Coventry, birmingham 
 stect, prelungit, al cu atât mal | din eri fi Font urale „A A” [amatua, Esta cea din 


j Fi 
D E R A Z B O | tpmâit potăriâre” paniu amara ra rpretal, la. ele aa RN an, aura 
votului pe hârtie, legenda sueri 


Adevăralele motive ale incarsiu- INFERIORITATEA_ A- țelor merlene engleze. D* 



































W ASHINI N, ar). — d 
PB. aro 7 Dale) — din sr pumn pentru navi- | b0F, seriane. nocturna. Meute de]  VIAȚIEI ENGLEZE |uia incercare se va ori? 
|iramsanite : & engleal. incursiuni dificile și chiar | Becurgână ia apeniapaa Dali D 
Una dh ie veali tunciionea- | Siza inceput condamnate să nu [englezii nu fac deci  Dadiwgrne, nerlană germană va 
„Darie marinei n Gemctir | te Nita ERE re bară atat mase ae ră ua i ml m i ae în, na, CORA A ISRA ja, rituri iute, Ie +, 
ție, în care vor | de razal MEAT LE”, iar a doua mative de orit za tar, să anal mult [mată Alte abanei cănd măpaaeeeăi jur: |soslesă nu va putea ci 
de ordin vie. Prin aceste raiduri, atac „formidabil” contra Bertinului, |u întepături de as 





Waicinmmanenalul toering de vorbă ca visit mean. 
mu cmală nicio bertiă penira a cuseri au ia păi 








w 
| imsăruiti aaval sis 40 de otiteri lin imvata Bia Yerda, în aprgplere | ee caută 
ci Ma |de San Franco. ă 


+ TI 
IMPRIMERIILE „CUVANTUL: S, A, F.. Bucureşti, Str, Sărindar 


sedea a Incurajare atât [care war fi produs În nua! Sai | miti 
englezilor, cari sunt nevoiti in fiece lupre 24 Noemvrie, x mtigiae (RA 1 iv a iza ie al acest. 
să de neinlătura