Constantin Diamandi Ministru Al Romaniei La Petrograd Vol II Memorii (2021)

ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI 


PL 


Constantin Diamandi, 
ministru al României 
la Petrograd 


Vol. Il 
Corespondentă diplomatică: 1915-1916 


București, 2021 


Constantin Diamandi, ministru al României la Petrograd 
Vol. II 


Corespondenta diplomatica: 1915-1916 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Coperta: Flori Bucur 


Tehnoredactare si traducere: Elena Mușat, Laura Dumitru 


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 
Constantin Diamandi, ministru al României la Petrograd / 
ed.: dr. Elena Muşat, Laura Dumitru ; st. introd.: dr. Daniel 
Cain. - Bucureşti : Arhivele Naţionale ale României, 2020- 
3 vol. 
ISBN 978-973-8308-63-3 
Vol. 2 : Corespondenţă diplomatică : 1915-1916. - 2021. - 
Index. - ISBN 978-973-8308-68-8 


I. Muşat, Elena (ed.) 

II. Dumitru, Laura (ed.) 
III. Cain, Daniel (pref.) 
94 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI 


Constantin Diamandi, 


ministru al României la Petrograd 


Vol. Il 


Corespondenţă diplomatică: 


1915-1916 


Editori 


dr. Elena Mușat, Laura Dumitru 


Studiu introductiv 


dr. Daniel Cain 


Bucureşti, 2021 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Cuprins 


Stu dite introductiv seceta ca anna 000 ada di d dotata p. 7 
Nota: asupra Cdi tel niscai catea teacă cca o apatic e a ăia la p. 15 
Lista documentelor; sii caise doc da ia dea ace 3 aa cana a dai p. 19 
Telegrame 1915-1916 signent lata ai p. 59 
Indice antroponimic 4444. p. 302 
Indice topONniMic isis sotia pina aia ni aaa i apa ba a nad a aaa p. 307 
ANEXE atatia cata aa Do au Da Să a d ta ad a dan ten es p. 312 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


INTRODUCERE 


Prestigiosul Almanach de Gotha, în ediția sa din 1916, ne oferă date 
succinte despre personalul diplomatic și consular al României în Imperiul 
Rus: o legatie (la Petrograd) - deservită de un ministru plenipotențiar 
(Constantin Diamandi), doi secretari de legatie, un ataşat militar şi un 
interpret - si patru consulate (la Moscova, Odessa, Ismail si Petrograd)!, a 
căror activitate era pirată de doi consuli de carieră și doi consuli onorifici. Pe 
umerii acestui personal restrâns (şi ai lui Diamandi, în special) apăsa, tot mai 
tare, povara presiunilor la care era supus cabinetul de la Bucureşti pentru a 
decide soarta țării în contextul conflictului european care se desfăşura la 
graniţele sale. Documentele reunite în acest volum ilustrează calitatea lui 
Diamandi de colaborator intim al lui lon I. C. Brătianu, președintele 
Consiliului de Miniștri, pe durata negocierilor pentru intrarea în Marele 
Război. Pentru corespondenţa cu legatiile de la Petrograd, Londra şi Paris, 
Brătianu folosea un cifru special, străin celor din Ministerul Afacerilor 
SträineZ. Referinţe la această procedură găsim și în volumul de fata 
(documentele cu nr. 64 și 67), din care aflăm și despre încrederea pe care 
Diamandi i-o arăta colaboratorului său, secretarul de legatie Mihail Arion. 
Întreaga activitate a ministrului plenipotențiar la Petrograd a fost 
subsumată planurilor şefului cabinetului român în privinţa ieșirii țării din 
neutralitatea decisă în vara anului 1914. 

lonel Brătianu are nevoie de multă abilitate pentru a rezista 
presiunilor exercitate atât de către diplomaţii Antantei si cei ai Puterilor 
Centrale, cât si de o presă inflamată, alimentată cu fonduri generoase puse la 
dispoziţie de ambele tabere. În calitate de ministru de Război, era conștient 
de lipsurile armatei române, astfel încât încearcă să câștige cât mai mult 
timp posibil, în așteptarea momentului favorabil intrării în acţiune. Ceea ce îl 
interesează este ca României, „cu greutăţi lungi, cu discutiuni vii, cu 
considerații etnice, cu hărți geografice, cu argumente“, să-i fie recunoscute 
toate solicitările teritoriale3. Intransigenta sa le va scoate peri albi 
diplomaților străini acreditaţi la Bucureşti. Şi nu numai. Şeful diplomației 


! Almanach de Gotha. Annuaire généalogique, diplomatique et statistique. 1916, Gotha, 
Justus Perthes, 1915, p. 1090. 
? ANR, SANIC, Colecţia Rechizitorii, Declaraţii si Stenograme ale Proceselor unor 
Criminali de Război şi Personalităţi Burgheze, dosar 1, f.5-6. 
> Desbaterile Adunării Deputaţilor, Sesiunea ordinară 1919-1920, Nr. 14/30 decembrie 
1919, şedinţa din 16 decembrie 1919, p. 160. 
7 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ţariste, Serghei Sazonov, se va declara, la un moment dat, contrariat de tonul 
folosit de Ionel Brătianu, care contrasta cu „maniera amicală” a ministrului 
român la Petrograd, Diamandit. În decursul tratativelor purtate cu Antanta, 
Brătianu îşi justifica inflexibilitatea solicitărilor teritoriale prin faptul „că nu 
e vorbă de câțiva km mai mult sau mai puţini, ci de un principiu”. Mai precis, 
nu putea diminua revendicările teritoriale impuse de securitatea şi de 
necesităţile dezvoltării Românieis. Nu pot fi cerute unei tari sacrificii extrem 
de dureroase, fără a i se oferi garanţii de securitate, indispensabile 
dezvoltării sale. lar acest lucru, le transmitea guvernul român autorităților 
imperiale de la Petrograd, nu poate fi obținut decât printr-o graniță naturală, 
respectiv un fluviu sau un râu mare, care să o pună la adăpost de un conflict 
cu vecinii săi. Dunărea, Prutul și Tisa reprezintă granițele naturale ale 
solicitărilor teritoriale formulate de guvernul român. În perioada următoare, 
soarta Bucovinei și a Banatului va fi menționată constant în timpul 
negocierilor diplomatice. 

În aşteptarea ocaziei potrivite, preşedintele Consiliului de Miniștri 
uzează din plin de pârghiile neutralității. Tranzitarea teritoriului românesc 
de către armamentul si munitiile destinate statelor combatante sau vânzarea 
de produse agricole taberelor aflate în conflict sunt elemente ale unei 
diplomații suple, menite să câștige timp preţios, în condiţiile în care pe 
frontul european nu se întrevedea posibilitatea unei victorii decisive. S. 
Poklewski-Koziell, ministru plenipotenţiar rus la București, constata, după 
mai bine de 12 luni de negocieri cu Brătianu, că „momentul intrării României 
în război de partea noastră nu depinde de niște considerente de ordin înalt 
de moralitate sau ideal, ci va fi apreciat numai în raport cu situația generală 
pe frontul principal de operaţiuni militare din Balcani și, în special, pe cel din 
Rusia”, 

1915 este un an cu multe provocări pentru diplomaţia românească: 
intrarea Italiei în război (împotriva Austro-Ungariei) şi ieşirea Bulgariei din 
neutralitate au generat imense presiuni asupra guvernului Brătianu pentru a 
abandona linia politică decisă la începutul conflictului european. Decizia 


# Ministere des Affaires étrangères, Documents diplomatiques français, 1915, Tome I (ler 
janvier — 25 mai), Bruxelles, P.LE. — Peter Lang S.A., 2002, p. 817. 

5 Biblioteca Naţională a României (BNR), Colecţii speciale, Arhiva istorică, Fondul 
Alexandru Saint-Georges, Pachet CCCXVI/8; Ion I. C. Brătianu către Nicolae Mişu, 8/21 
mai 1915. 

* ANR, SANIC, Casa Regală. Oficiale, dosar 27/1915, f. 1-2. 

7 Vadim Guzun (ed)., Intrarea României în primul război mondial: negocierile diplomatice 
in documente din arhivele ruse, 1914-1916, Cluj Napoca, Argonaut, 2016, p. 257. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Italiei de a se alătura Antantei (fără o consultare prealabilă cu guvernul 
român) a provocat emoție în rândul cercurilor interventioniste de la 
București și a diminuat, pe moment, importanţa strategică a Vechiului Regat. 
Înaltul Comandament rus considera că intrarea Italiei în război reprezintă 
un avantaj atât de important pentru Antantă încât punea în umbră valoarea 
intervenţiei românești. Pentru Sazonov, menţinerea neutralității românești 
reprezenta cea mai bună soluție. Important era ca grânele și petrolul 
românesc să nu alimenteze efortul de război al Puterilor Centrale. Pentru 
aceasta, autorităţile de la Petrograd erau dispuse să plătească României „un 
pret bun“. Cât despre intrarea acesteia în război, Rusia avea retineri, din 
cauza dificultăţilor militare pe care i le putea aduce o alianță cu un stat mic®. 
Prin urmare, revendicările teritoriale formulate de Brătianu (Bucovina, 
Transilvania si întreg Banatul) vor fi considerate „exagerate si absolut 
inacceptabile“?. 

Decizia Bulgariei de a se alătura Puterilor Centrale, în toamna lui 1915, 
pentru a zdrobi, împreună, Serbia a reprezentat un moment dificil pentru 
neutralitatea românească. leşirea Bulgariei din neutralitate a contribuit la 
încercuirea strategică a României, ceea ce a afectat aprovizionarea cu 
armament şi muniții. În plus, a generat presiuni din partea Antantei pentru a 
determina guvernul român să intre în război, în sprijinul Serbiei0. Pe de alta 
parte, diplomaţii Puterilor Centrale au luat în calcul să forțeze schimbarea 
lui lonel Brătianu din fruntea guvernului. Ceea ce a iritat în mod special 
Berlinul a fost decizia autorităţilor române de a vinde Marii Britanii o 
cantitate impresionantă de cereale. În acelaşi timp, opoziţia antantistă 
decide să susțină candidaturile unor români transilvăneni (Octavian Goga si 
Vasile Lucaciu) pentru două mandate vacante în parlamentul român. Aceste 
candidaturi au fost percepute ca un act de ostilitate, în condiţiile în care cei 
doi erau supuși austro-ungari. Nu toată lumea a susținut ideea unui 
ultimatum adresat cabinetului Brătianu. Contele Czernin, ministrul 
plenipotenţiar austro-ungar la București, își avertiza superiorii, în ianuarie 
1916, că demersul de a forța România să declare imediat război Rusiei nu 
putea avea șanse de reușită: la Bucureşti s-ar declanşa „o teamă vecină cu 


5 Serge Sazonov, Fateful Years. 1909-1916, New York, Ishi Press International, 2008, p. 
265-266. 

% Direcţia Generală a Arhivelor Statului, 19/8 la români. Desăvârșirea unităţii nafional- 
statale a poporului român. Documente externe. 1879-1916, vol. I, Editura Ştiinţifică și 
Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p. 585. 

10 Petre Otu, România in Primul Război Mondial. Neutralitatea. 1914-1916, Editura Litera, 
Bucureşti, 2017, p. 111-112. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


panica, încât este foarte posibil să obținem rezultatul contrar, adică Brătianu 
să se arunce pur și simplu în brațele rușilor“!!. Șeful cabinetului român va 
reuși să reziste acestor presiuni diplomatice, dezamorsându-le prin noi 
înlesniri și contracte avantajoase acordate comercianților germani!2. 
Brătianu le declară diplomaților Antantei că acordul comercial încheiat cu 
Germania, în aprilie 1916, reprezintă prețul pe care a trebuit să-l plătească 
pentru a lucra în liniște la pregătirea țării pentru intrarea în război. Ceea ce 
urmăreşte este nu doar să convingă Puterile Centrale că România va rămâne 
neutră până la sfârșit, ci şi să slăbească poziţiile germanofililor din ţară, 
înlăturând posibilitatea unei schimbări de guvern’3. În același timp, face 
calcule peste calcule. Un exemplu: la începutul lunii aprilie, ministrul 
plenipotenţiar la Petrograd, C. Diamandi, invoca nevoia unor informații 
precise despre situația rezervelor austro-ungare. Sfaturile pe care le 
transmitea la București erau menite a-i înlesni lui lonel Brătianu luarea unei 
decizii: „Când aproximativ penultimele rezerve vor fi aduse pe fronturi și 
Puterile Centrale n-ar mai avea de unde să desprindă forţe covârșitoare 
pentru a le arunca împotriva noastră, acela ar putea să fie momentul nostru. 
Aceasta bineînţeles în teorie. În practică se poate întâmpla ca alti factori si 
împrejurări să determine interventiunea noastră. Situatiunea rămâne a se 
cerceta din punct de vedere al posesiunilor de fapt, mai ales pentru cazul 
când războiul ar sfârși fără zdrobirea unuia din adversari. Această 
posibilitate nu trebuie scăpată din vedere, cu atât mai mult că o ofensivă 
puternică satisfăcătoare ar putea veni din partea Ruşilor; dacă am aştepta 
reușita ei, s-ar putea întâmpla să nu se îndeplinească. Rolul Rusiei, cred, va fi 
mai ales să retie pe front trupele inamice. Cel mult se poate aștepta de la 
Ruși o spărtură pe frontul sud austriac. Ar rezulta că posesiunea de fapt a 
teritoriilor ce revendicăm n-ar trebui condiționată de o ofensivă reușită a 
vecinilor noștri.“ (Vezi documentul cu nr. 151) 

Ofensiva lansată de armata rusă, pe 22 mai 1916, în Galiţia pare a fi 
ocazia mult așteptată. Succesele impresionante obținute de generalul 
Brusilov și înfrângerea catastrofală suferită de trupele austro-ungare dau 
frâu liber imaginaţiei în cercurile de la București. Brătianu trebuie să ia în 
calcul posibilitatea ca trupele rusești să pătrundă în Transilvania, iar Austro- 
Ungaria să fie obligată să ceară pace. Sunt scenarii care pun în pericol 


!! Sorin Cristescu (ed.), Misiunea contelui Czernin in România. 10 octombrie 1914 — 27 
august 1916, Bucureşti, Editura Militară, 2016, p. 127-130. 

"2 Claudiu-Lucian Topor, Germania şi neutralitatea României (1914-1916). Studii istorice, 
laşi, Editura Universităţii „Alexandru loan Cuza”, 2017, p. 116-117. 

15 Vadim Guzun (ed). op. cit., p. 257. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


atingerea obiectivelor pe care liderul liberal și le-a propus!4. Negocierile 
inițiate cu Antanta sunt deblocate, la inițiativa Franţei, care spera că intrarea 
României în război putea rezolva multe dintre problemele cu care se 
confrunta în acel moment. După alăturarea Bulgariei taberei Puterilor 
Centrale, atragerea României a devenit crucială pentru succesul 
operaţiunilor Antantei pe frontul din Balcani. În plus, o ofensivă românească 
în Transilvania ar fi forțat Germania să retragă trupe de pe frontul de Vest, 
unde situația era critică. Prin urmare, Parisul face presiuni asupra 
Petrogradului, pentru a manifesta mai multă flexibilitate în negocierile cu 
Brătianu: „Intervenţia română imediată ar permite să rupem definitiv 
echilibrul în folosul nostru.“15 Ideea extinderii frontului rusesc cu câteva sute 
de km a fost întâmpinată cu destul scepticism în cercurile militare de la 
Petrograd, în special din cauza efortului logistic pe care îl presupunea alianța 
cu România. Existau și îndoieli în privința aportului real pe care armata 
română îl putea aduce pe câmpul de luptă!6. 

Neputând ignora poziţia geografică a țării, Brătianu este obligat să-și 
ia toate măsurile de precauţie, înainte de a intra în acțiune. Aprovizionarea 
cu muniții si armament, direcția de înaintare a trupelor române, securizarea 
graniței cu Bulgaria, acordarea unui împrumut financiar, vânzarea cerealelor 
româneşti, garantarea aspirațiilor teritoriale ale guvernului de la Bucuresti, 
participarea la viitoarea conferință de pace, precum şi cooperarea militară 
cu armata rusă fac subiectul unor intense negocieri purtate în vara lui 1916. 
La jumătatea lunii iunie, şeful Statului Major Rus, generalul Mihail Alexeev, 
dă un adevărat ultimatum cabinetului de la București: În cazul în care nu va 
intra imediat în acțiune și „va dori să aștepte o mai mare slăbiciune a 
austriecilor, noi nu vom mai avea nici o nevoie de o cooperare română, după 
cum nu va mai exista nici o rațiune pentru a permite românilor să-şi facă o 
intrare triumfală pe teritoriul austriac“!7. Poziţia autorităţilor de la 
Petrograd este exprimată clar: „Noi dorim numai ca intrarea în război a 
României să ne fie avantajoasă, în timp ce Franţa, din ceea ce am putut 
constata, este gata să salute orice concurs al României în orice circumstanțe 
şi în orice moment s-ar întâmpla aceasta“ (Vezi documentul cu nr. 199). Deşi 


14 Glenn E. Torrey, România in Primul Război Mondial, Bucuresti, Meteor Publishing, 
2014, p. 24. 

5 Contele de Saint-Aulaire, Însemnările unui diplomat de altădată. În România, 1916-1920, 
Ediţie îngrijită de Mihai Dim. Sturdza, ediția a II-a, Bucuresti, , Humanitas, 2016, p. 75. 

l* O.R. Airapetov, Uceastie Rossiyskoy imperii v Pervoy mirovoy voyne (1914-1917). 1916 
god. Sverhnaprejenie, Moskva, 2015, p. 56. 

17 1918 la români, |, p. 716-717. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


diplomaţii Antantei erau convinși că România nu s-a aflat niciodată într-o 
situație mai favorabilă din punct de vedere militar!8, decidentii de la 
Bucureşti vor să fie siguri „că nu punem în joc chiar existența micei Românii 
şi că nu vom avea soarta Serbiei, care pentru visul unei Serbiei colosale nu 
mai există azi deloc“1?. De la Londra, ministrul plenipotenţiar Nicolae Mişu îl 
avertiza pe Brătianu că trebuie „zorite“ negocierile cu Rusia, în condiţiile în 
care proaspăta schimbare a lui Serghei Sazonov din fruntea diplomaţiei 
țariste risca să dea naștere unor „dificultăţi în chestia Bucovinei“20. Ion I.C. 
Brătianu nu putea însă ignora experiența neplăcută prin care a fost nevoit să 
treacă tatăl său, în vara lui 1878, la Berlin. Avea si motive pentru a fi 
reticent: acordul secret, semnat în martie 1915, prin care Franţa și Anglia 
făgăduiau Rusiei, în cazul victoriei finale, Constantinopolul și Strâmtorile 
turceşti?!. Zvonuri despre existența unui astfel de acord ajung imediat la 
București, însă viitorii aliați vor evita să aducă mai multă lumină, în timpul 
negocierilor diplomatice, asupra acestui subiect sensibil pentru securitatea 
Vechiului Regat. Oficial, clauzele acestui acord îi vor fi comunicate lui 
Brătianu abia în noiembrie 1916, într-un moment extrem de dificil22. 
Ultimele negocieri pentru intrarea României în război s-au purtat atât 
la Petrograd, cât și la Paris. Comandamentul militar rus redactează proiectul 
unei convenției militare care prevedea obligativitatea guvernului român de a 
declara război Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei și Turciei, urmând a 
declanșa operațiunile militare nu mai târziu de 25 iulie. Direcţia principală a 
ofensivei românești rămânea la alegerea comandamentului român, iar rușii 
urmau să trimită trupe pentru apărarea Dobrogei23. După un început 
fulminant pe frontul din Galiţia, ofensiva Brusilov stagna și exista pericolul 
unei contraofensive austro-germane. În aceste condiţii, intervenţia României 
în război devenea prioritară pentru comandamentul militar rus24. În fata 


18 Gabriel Leancă (ed.), L'entrée de la Roumanie dans la Grande Guerre. Documents 
diplomatiques français (ler janvier-9 septembre 1916), Paris, L'Harmattan, 2016, p. 95. 
'9 Biblioteca Academiei Române, Secţia Corespondenţă, S 8(6)/CCCLXXVII, Radu R. 
Rosetti către Ion I. C. Brătianu, Bucuresti, 6/19 iunie 1916. 

2° BNR, Colecţii speciale, Arhiva istorică, Fond St. Georges, Pachet CDII/25, f. 4. 

21 Pentru detalii, vezi Ronald P. Bobroff, Roads to glory. Late Imperial Russia and the 
Turkish Straits, London-New York, I.B. Tauris, 2006, p. 116-138. 

2 Vezi Konstantinopol i Prolivi. Po sekretnim dokumentam b. Ministerstva Inostrannih 
Del, 1, Moskva, 1925, p. 356-382, 435-436. 

2 Gabriel Leancă (ed.), L'entrée de la Roumanie dans la Grande Guerre, p. 176-178. 

24 General Vasile Rudeanu, Memorii. Din timpuri de pace şi de război. 1884-1929, Ediţie 
îngrijită de Dumitru Preda şi Vasile Alexandrescu, Bucuresti, Cavaliotti, 2004, p. 171-205. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


presiunilor colective ale Antantei, șeful cabinetului de la București rămâne 
inflexibil: fără obținerea garantiilor militare și diplomatice solicitate, 
România nu va face pasul cel mare. Brătianu a amenințat chiar cu demisia, 
dacă solicitările nu-i erau admise. După alte runde de negocieri, punctul de 
vedere al premierului român are câștig de cauză. Șeful guvernului de la 
Petrograd, Boris Stiirmer (care a preluat și portofoliul Externelor), a solicitat 
Londrei, Parisului și Romei, în numele „marilor concesii și sacrificii ce a făcut 
pentru succesul general“, ca punctul de vedere al Rusiei să fie susținut în 
reinterpretarea unor clauze din viitoarea convenție politică cu România, în 
caz de necesitate25. Rușii par decisi, de la bun început, să nu rămână strâns 
legați de litera convenției politice cu România, fiind pregătiţi să răspundă cu 
aceeași monedă la ceea ce ei considerau a fi un șantaj din partea lui 
Bratianu26, 

În cele din urmă, convenţia militară si tratatul de alianță dintre 
România și Antantă sunt semnate la 4 august, la prânz, în casa lui Vintilă 
Brătianu. Cinci persoane au fost de față la semnarea acestor documente: 
gazda, preşedintele Consiliului de Miniștri, Ion I.C. Brătianu, ministrul 
Cultelor, Ion G. Duca, şi miniștrii plenipotentiari Stanislas Poklewski-Koziell 
si Constantin Diamandi2’. Prin angajamentele asumate, România urma să 
declare război doar Austro-Ungariei, nu mai târziu de 15 august. Între timp, 
aliații se obligau să asigure transportul regulat de material de război 
destinat României și să preia iniţiativa pe frontul de la Salonic, pentru a veni 
în ajutorul trupelor române. Trei divizii ruseşti urmau a fi trimise în 
Dobrogea, pentru a tine pe loc armata bulgară. Erau convenite, de asemenea, 
şi principiile cooperării militare dintre trupele române şi unitățile ruse 
dislocate pe frontul românescz8, 

Un Consiliu de Coroană a fost convocat, pe 14 august, la Cotroceni, 
pentru a da bruma necesară de constitutionalitate unei decizii deja luate. În 
fata celor 20 de participanţi, Brătianu și-a expus punctul de vedere: „Eu am 
patru puteri mari care se angajează a cunoaște anexarea teritoriilor 
recunoscute de noi. Aceasta va rămâne înscris în istorie, chiar dacă nu 
reușim în razboi.“29 Câteva ore mai târziu, la 20.45, ministrul plenipotenţiar 
la Viena, Edgar Mavrocordat, înmâna declaraţia de război a României, 
redactată, la domeniul lui Brătianu de la Florica, de către ministrul 


*5 Vadim Guzun (ed)., op. cit., p.306-308. 

26 Glenn E. Torrey, op. cit., p. 27. 

27 1.G. Duca, Amintiri politice, 1, München, lon Dumitru Verlag, 1981, p. 257. 
% Vadim Guzun (ed)., op. cit., p. 308-314. 

% BAR, Secţia Manuscrise, Arhiva Em. Porumbaru, I mss 1, nepaginat. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


plenipotenţiar la Petrograd, Constantin Diamandi%. Primele zile ale 
campaniei militare îl găsesc pe Diamandi la București. Cu malitiozitatea-i 
cunoscută, fostul diplomat Constantin Argetoianu își aduce aminte de 
discuţiile avute cu ministrul plenipotenţiar de la Petrograd, în primele zile 
ale războiului, la Jockey-Club, unde Diamandi, în uniformă de căpitan, venea 
regulat seara, „foarte concis în informaţii, ca un om care ştie multe si nu vrea 
să divulge secretele stăpânului în preajma căruia isi petrecea ziua“3!, 

Entuziasmul primelor zile ale ofensivei din Transilvania va fi spulberat 
de declanșarea ostilităților pe frontul din Dobrogea. Prezenţa trupelor 
ruseşti nu i-a oprit pe soldaţii bulgari (așa cum sperau decidentii români) 
să-i atace pe cei care i-au eliberat, în 1877-1878, de sub dominaţia otomană. 
Este începutul sfârșitului. Ceea ce trebuia să fie o campanie scurtă s-a 
transformat într-un adevărat coșmar: în loc de extindere teritorială, 
abandonarea unei mari părţi a teritoriului national, evacuare și refugiu. 
Prinsă între două fronturi, acuzând reacţia anemica a aliaţilor săi, armata 
română este nevoită să se retragă în Moldova, unde prezenţa aliatului rus 
devenise omniprezentă. Nimeni nu și-a închipuit, în august 1916, că 
prezenţa militară rusă pe frontul românesc va crește, în doar trei luni, de la 
50.000 la un milion de soldaţi. Vorbim de un efort logistic considerabil 
pentru ambele părți, care a implicat extinderea liniilor de aprovizionare și, 
în cele din urmă, disputarea, sub o formă sau alta, a putinelor resurse 
alimentare disponibile. La ordinea zilei au apărut chestiuni care vizau 
sincope ale cooperării militare, inerente într-un război de coaliţie. 
Indiscutabil, în această campanie militară, rușii și românii au jucat, unii 
pentru ceilalți, rolul aliaţilor mai putin doriţi. Acesta este contextul în care 
Constantin Diamandi revenea la post, la sfârșitul lunii septembrie. La orizont 
se adunau tot mai multi nori negri. Pentru cariera sa, 1917 va fi un an cu 
mult mai multe provocări decât și-ar fi închipuit. 


Daniel Cain 
Institutul de Studii Sud-Est Europene 


30 Constantin I. Diamandy, Cum s-a negociat harta României Mari, în Dumitru Preda (ed.), 
România în timpul primului război mondial: mărturii documentare, Editura Militară, 
Bucureşti, p. 174-175. 

3! Constantin Argetoianu, Memorii, Vol. III-IV, Partea a V-a. 1916-1918, ediţie îngrijită de 
Stelian Neagoe, Bucureşti, Editura Machiavelli, 2008, p. 34. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI 


Volumul al doilea al ediţiei de documente Constantin Diamandi, ministru 
al României la Petrograd continuă corespondenţa diplomatului român cu 
Ministerul Afacerilor Străine si cu Ion I. C. Brătianu, președintele Consiliului de 
Miniștri (din 8 decembrie 1916 deţinând si portofoliul Afacerilor Străine), în 
contextul încercării celor două mari alianțe de a atrage de partea lor cât mai 
multe state cu poziţii geografice favorabile și cu interese care puteau fi 
satisfăcute, toate forțele combatante conștientizând deja că războiul nu mai 
poate fi de scurtă durată. Chiar si România, după o neutralitate îndelung 
menţinută și negociată, alege să intre în război de partea Antantei, încheind 
tratatul și convenţia militară din 4/17 august 1916. 

În nota asupra ediţiei de la primul volum aminteam faptul că nu se 
cunosc prea multe lucruri despre istoria fondului arhivistic al diplomatului 
Constantin Diamandi, cea mai veche menţiune din dosarul fondului fiind din 
1976, fără a se preciza momentul și modul în care documentele au ajuns în 
administrarea Arhivelor Naţionale. Ordonarea cronologică a documentelor 
scotea în evidenţă și faptul că anumite intervale lipseau din corespondență. 
Mulțumită sugestiei colegei noastre Bianca Mărmureanu-Pârvulescu, am 
putut completa corespondenţa din anul 1915, publicată în volumul I, cu un 
număr considerabil de telegrame identificate în cadrul vastei colecţii 
„Documente elaborate de organele represive despre activitatea P.C.R. și a 
organizaţiilor de masă revoluţionare” (Colecţia 50), parte a Arhivei Istorice a 
PCR. Aceasta a fost alcătuită din documente extrase, din motive ideologice, din 
fondurile şi colecţiile cărora le aparțineau și a fost dată spre gestionare 
Institutului de Studii Istorice si Social Politice (ISISP) al Partidului Comunist 
din România. Readusă în atenţia cercetătorilor și în acces public după căderea 
regimului comunist, ea mai poate oferi unele surprize istoricilor. 

În continuare, corespondenţa pentru anii 1916 (din acest al doilea 
volum), 1917 şi 1918 (în următorul volum, al treilea) va îmbina cele două 
surse, fondul personal și Colecţia 50, spre beneficiul cercetătorilor. 

Volumul conţine telegrame (redactate preponderent în limba franceză 
şi traduse în limba română de editori) şi rapoarte (cel mai adesea, în limba 
română) despre situația internă a Rusiei, din ce în ce mai complicată, în care 
numeroase forţe politice solicitau ieșirea din război. La efectuarea traducerii 
s-a ţinut cont ca reflectarea conţinutului să fie cât mai apropiată de textul 
original. Totuși se vor observa inerente diferenţe de stil și de vocabular între 
documentele traduse de editori și cele scrise în original în limba română a 


15 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


începutului de secol XX. Limba documentului original este marcată ca atare 
la sfârşitul documentului, după elementele de cotă arhivistică, doar în cazul 
celor scrise în limba română, acolo unde limba nu este menționată fiind 
vorba implicit despre limba franceză. 

Am ales editarea în limba română a întregului volum vizând un public 
românesc mai larg, amator de istorie, căruia personajul Constantin Diamandi 
îi este cunoscut doar fragmentar, aşa cum fragmentar au mai fost publicate 
episoade” din activitatea sa. Un alt argument pentru alegerea limbii române 
este și o anumită rigiditate a stilului specific corespondenţei diplomatice 
(textul în limba franceză, telegrafic, lipsit de prepozitii) care ar fi îngreunat 
lectura; de asemenea, redarea ambelor variante, originală si traducere, ar fi 
mărit considerabil dimensiunile volumului. Specialiștii în istorie au 
posibilitatea să confrunte oricând versiunea tradusă de noi în această ediţie 
cu aceea din documentele originale aflate la Arhivele Naţionale. 

Am transcris conform normelor limbii române numele rusești şi 
bulgărești cu terminatiile -ov, -ev, în locul sufixelor frantuzesti -eff, -off, -ow 
(ex: Kokovtov); tz transcris t (ex: Tarskoe Selo), sh transcris ș (ex: Sebeko) 
de asemenea și unele toponime transcrise greșit, conform foneticii limbii 
franceze, semnalate prin note de subsol (ex. ,Cétigné” din documentul 
original este transcris sub forma corectată Cetinje). 

Dorind să ilustrăm cât mai fidel evoluţia conflictului mondial, evoluţia 
negocierilor si repercusiunile asupra statelor implicate, pas cu pas, am ales 
publicarea telegramelor in extenso. 

Volumul conține marea majoritate a telegramelor și a rapoartelor 
aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale ale României și câteva documente din 
fondurile deținute de Arhivele Diplomatice, fond Petrograd. Politica internă 
(1906-1917) şi fond Petersburg. Am ales să nu redăm unele telegrame care 
repetă informații privind evoluția unor evenimente care se regăsesc mai 
complete în alte telegrame selectate în volum şi, în sfârșit, unele telegrame 
care vizează crâmpeie din evoluţia războiului, dar care nu au relevanță 
pentru Frontul de Est. În total, volumul conţine 269 documente, telegrame si 


* Amintim, dintre ediţiile de documente rezultate din activitatea diplomatică a lui C. 
Diamandi publicate anterior celei de față: volumul editat de Vadim Guzun, Intrarea 
României în Primul Război Mondial: negocierile diplomatice in documente din arhivele 
ruse, 1914-1916, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2016; Gheorghe E. Cojocaru şi Tudor- 
Eugen Sclifos, Legația română la Petrograd: 1914-1918. Documente, vol. I, în volumul 
„Documente privind istoria românilor”. Colecţia Eudoxiu Hurmuzachi, seria a 3-a, 
coeditat sub egida Academiei Române de Editura Academiei şi Editura Istros a Muzeului 
Brăilei „Carol I’, Bucureşti-Brăila, 2018. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


rapoarte aferente anilor 1915 (negocierile cu Antanta, intrarea Italiei în război, 
negocierile teritoriale) și 1916 (intrarea în război, asigurarea aprovizionării 
armatei ş.a.). 

Pentru conturarea tabloului intern al Rusiei, tensionată în aşteptarea 
unei revoluţii, am optat să redăm doar câteva rapoarte detaliate referitoare 
la discuţiile din Dumă în care se reflectă o largă paletă de idei și curente 
politice. Numeroase astfel de rapoarte amănunțite, care se referă în mod 
exclusiv la situaţia internă din Rusia, mai ales cele care contin revista presei 
rusești, se regăsesc în special în Arhivele Diplomatice. Cercetătorii interesaţi 
de istoria Rusiei și de frământările interne din Rusia în anul 1916 au la 
dispoziție sălile de studiu ale Arhivelor Nationale si ale Arhivelor 
Diplomatice pentru a completa conţinutul selecției noastre. 

Ordonarea documentelor în volum s-a făcut pe baza numărului de 
înregistrare a telegramelor la registratura Legatiei României la Petrograd, 
respectând pe cât posibil criteriul cronologic. În unele cazuri, linia 
cronologică nu este respectată cu stricteţe, dacă sunt mai multe telegrame 
emise în aceeași zi sau în zile consecutive, transmiterea lor cunoscând 
anumite sincope, inerente în perioada de război. O altă particularitate tine 
de datarea documentelor (stil vechi si stil nou), emise de legatie la sfârșitul 
anului 1916, redată în text sub forma: 24 decembrie/6 ianuarie 1916, care au 
fost ordonate greșit în dosar la sfârșitul anului 1915. Ordonarea lor corectă 
în volum, la sfârșitul anului 1916, s-a făcut coroborând numerele de 
înregistrare și evenimentele relatate. În consecință, volumul reconstituie o 
cursivitate a telegramelor pe care dosarele originale nu o au. 

În multe cazuri, numărul de înregistrare al telegramelor este 
dactilografiat cu cerneală roşie în textul original. Editorii au considerat că 
evidențierea acestor situaţii prin note explicative de subsol îngreunează 
lectura. În schimb, dacă într-un document, pe lângă numărul de înregistrare 
al telegramelor, sunt și alte fragmente sau cuvinte evidenţiate cu culoarea 
roşie (dactilografiate, subliniate sau adnotate de Diamandi), elementele 
respective sunt evidențiate de editori cu caractere italice și note de subsol. 

Datarea telegramelor este cel mai adesea dublă, atât pe stil vechi, 
valabil atât în România, cât si în Rusia în perioada misiunii lui Diamandi la 
Petrograd, cât și pe stil nou. Adăugirile datei pe stilul nou, acolo unde sunt 
operate de editori, sunt marcate cu paranteze unghiulare. 

La redactarea textelor scrise în limba română, editorii au păstrat stilul 
vremii, adăupând notația (sic!) acolo unde existau dezacorduri sau contexte 
neclare în original. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Adăugirile autorului prin suprascriere au fost redate între paranteze 
drepte. Adăugirile editorilor au fost redate între paranteze unghiulare. 
Notele explicative de subsol aparțin editorilor, documentate în diverse surse 
edite și online, şi nu au mai fost evidenţiate prin (n. ed.). Prescurtările uzuale 
în limba franceză au fost întregite tacit în traducere: M. (Domnul), V. Exc. 
(Excelenței Voastre), Gvt. I-l (Guvernul Imperial), PTG. (Petrograd), S.M. 
(Majestatea Sa), S.A.I. (Alteța Sa Imperială), L.L.M.M. (Majestatile Lor) etc. În 
cazul unor completări sau întregiri ale formulelor diplomatice de adresare 
s-au folosit parantezele unghiulare. 

Multe dintre telegramele emise de Legația României din Petrograd 
poartă semnătura stantatä a lui Constantin Diamandi, redată în volum, la fel 
ca în original, sub forma Const. Diamandi; pentru exemplificare, vezi prima 
anexă, pag. 313. 

De asemenea, în Anexele volumului am redat textul Convenţiei politice 
încheiate de România cu reprezentanţii statelor Antantei, convenţie la 
conceperea si semnarea căreia a contribuit si Constantin Diamandi, 
informatie confirmată si de I. Gh. Duca în memoriile32 sale -, textul Convenţiei 
militare, textul declaraţiei de război prezentate la Viena de ministrul român 
Edgar Mavrocordat, al cărei text a fost scris de Constantin Diamandi - episod 
relatat de Diamandi însuși în partea memorialistică din volumul I al ediției 
noastre de documente?3 -, în imagini oferite cu gentilete colegiala de domnul 
Doru Liciu, șeful Arhivelor Diplomatice. Anexele continuă cu harta granițelor 
de vest ale țării negociate în vederea intrării în război, proclamatiile adresate 
de regele Ferdinand ostașilor și poporului român în august 1916, precum şi 
alte documente care reflectă situaţia frontului în anul 1916, care oferă 
cititorului o imagine asupra modului în care arată documentele originale: unele 
dactilografiate, altele scrise de mână, altele pe formularul telegrafic, cu adnotări 
ale diplomatului cu creioane colorate, sublinieri etc. 

Mulţumim domnului dr. Daniel Cain, director al Institutului de Studii 
Sud-Est Europene, pentru constanta și onoranta sa colaborare: studiul 
introductiv, numeroasele note despre diplomaţii ruși şi bulgari, amicala 
ghidare a editorilor si a cititorilor printre subtilitätile diplomaţiei europene 
şi ale aparatului birocratic al diplomaţiei ruse. 

Editorii 


3 |. Gh. Duca, Amintiri politice, vol. 1, München, Jon Dumitru Verlag, 1981, p. 257. 

Arhivele Naţionale ale României, Constantin Diamandi, ministru al României la 
Petrograd, vol. I: Memorii, corespondență diplomatică: 1914-1915, Bucuresti, 2020, 
editori Elena Muşat şi Laura Dumitru, studiu introductiv Daniel Cain, p. 114. 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


LISTA DOCUMENTELOR 


1. 1915, ianuarie 5. T.C. nr. 29 adresată de C. Diamandi Ministerului 
Afacerilor Străine al României în care relatează concluziile sale asupra 
intereselor Italiei, care nu ar fi dispusă să participe la război, dar este 
interesată de chestiunile balcanice. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 4, 4v, 5, 5v 


2-3. 1915, ianuarie 27/februarie 9, București. Copii ale telegramelor 
cifrate primite de lon I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri 
al României, de la Gheorghe Derussi, ministru plenipotenţiar al României 
la Sofia, referitoare la veştile că Italia ar fi ajuns la un acord cu Austria 
și cu Germania și că România a renunţat la o acțiune războinică. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 13, 12 


4. 1915, ianuarie 29. Raport nr. 183 înaintat de Legatia României la Petrograd 
lui Emanoil Porumbaru, ministru al Afacerilor Străine, referitor la situația 
internă din Rusia: deschiderea Dumei, discursurile lui Mihail Rodzianko 
(președintele Dumei), Ivan Goremikin (președintele Consiliului de 
Miniștri al Imperiului Rus) şi Serghei Sazonov (ministrul de Externe al 
Imperiului Rus) despre relaţiile cu România și chestiunea Strâmtorilor. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 6, 6v, 7, 7v, 8, 8v, 9, 9v, 10, 10v, 
11, 11v, lb. romana 


5. 1915, februarie 22 /martie 7, Petrograd. T.C. nr. 313 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la intenția Greciei de a contribui alături 
de Antanta la o acţiune militară îndreptată împotriva Turciei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 14, 14v 


6. 1915, februarie 24/martie 9, Petrograd. T.C. nr. 353 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la intenția Bulgariei de a se 
alătura Triplei Intelegeri împotriva Turciei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 15 


7. 1915, februarie 25/martie 10, Petrograd. T.C. nr. 354 adresată de C. 


Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la discuţia cu ambasadorul 
Italiei, Andrea Carlotti, si întrebarea acestuia referitoare la 


19 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


disponibilitatea României de a trimite un mic corp expediționar care 
să participe la operaţiunile de fortare a Strâmtorilor. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 16 


8. 1915, februarie 24/martie 10, Petrograd. T.C. nr. 357 adresată de C. 
Diamandi lui LI.C. Brătianu referitoare la amenințarea pe care o 
reprezintă Tripla Înţelegere pentru Imperiul Otoman și la ruperea 
legăturilor care uneau România de Puterile Centrale. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 17 


9. 1915, martie 1/14, Petrograd. T.C. nr. 386 adresată de C. Diamandi lui 
LI.C. Brătianu referitoare la venirea sa la Bucuresti si la negocierile 
româno-ruse privind granițele României pe Prut și Tisa. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 19 


10. 1915, martie 3/16, Petrograd. T.C. nr. 409 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la conversaţia cu Maurice Paléologue, 
ambasadorul Franţei la Petrograd, despre importanţa pe care o are 
pentru România statutul Strâmtorilor. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 20, 20v 


11. 1915, martie 6/19. T.C. nr. 431 prin care L.I.C. Brătianu îi cere lui C. Diamandi 
să îl informeze pe M. Paleologue ca Théophile Delcassé, ministrul de 
Externe al Franţei, dorea să afle revendicările României pentru a le 
susține în fata Aliaților. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f.21 


12. 1915, martie 6/19. T.C. nr. 439 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. Brătianu 
referitoare la venirea sa la București si la negocierile cu Franţa. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 22 


13. 1915, martie 7/20. T.C. nr. 442 adresată de C. Diamandi lui I.L.C. Brătianu 
referitoare la întâlnirea cu M. Paléologue, în timpul căreia s-a discutat 
despre demersul lui Jean-Camille Blondel, ministrul plenipotenţiar al 
Franței la București, şi despre pregătirea militară a României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 23 


20 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


14 


15 


16 


17 


18 


19 


20 


. 1915, martie 10/23, Petrograd. T.C. nr. 458 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la interesul României de a avea acces 
liber în Strâmtori. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 24 


. 1915, aprilie 18/mai 1. T.C. nr. 675 prin care C. Diamandi îl informează 
pe I.I.C. Brătianu că Sir George William Buchanan, ambasadorul Marii 
Britanii la Petrograd, a primit instrucțiuni ca România să poarte 
negocieri doar cu Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 28, 28v 


. 1915, aprilie 18/mai 1. T.C. nr. 677 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. 
Brătianu referitoare la conversaţia cu marchizul Andrea Carlotti, 
ambasadorul Italiei la Petrograd, despre negocierile României pentru 
intrarea în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 29 


„1915, aprilie 18/mai 1. TC. nr. 679 prin care C. Diamandi fi cere lui ILC. 
Brătianu să-i trimită lucrări statistice despre populaţia românească din 
Austro-Ungaria. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 30 


. 1915, aprilie 18/mai 1. T.C. nr. 682 prin care L.I.C. Brătianu îl informează 
pe C. Diamandi că fi trimite harta solicitată. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 31 


. 1915, aprilie 18/mai 1. T.C. nr. 684 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. 
Brătianu referitoare la intervenţia în favoarea României pe care 
Prinţul lusupov o va face pe lângă Țarul Nicolae al II-lea. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 32 


. 1915, aprilie 19/mai 2. T.C. nr. 685 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. 
Diamandi referitoare la deserviciul pe care intrarea Italiei în război l-a 
făcut României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 33 


21 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


21. 1915, aprilie 18/mai 1. T.C. nr. 686 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. 
Diamandi referitoare la negocierea viitoarei frontiere a României în 
bazinul Tisei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 35 


22. 1915, aprilie 18/mai 1. TC. nr. 687 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. 
Diamandi referitoare la negocierile româno-ruse pentru intrarea 
României în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 34, 34v 


23. 1915, aprilie 20/mai 3. Notă remisă de C. Diamandi lui S. Sazonov, 
ministrul de Externe al Rusiei, cuprinzând linia frontierei de vest și 
nord-vest solicitată de România. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 36 


24. 1915, aprilie 20/mai 3. T.C. nr. 698 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. 
Brătianu referitoare la posibilitatea ca Serbia să creeze o situaţie de 
fapt în Banat printr-o acţiune ofensivă. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 37 


25. 1915, aprilie 21/mai 4, Petrograd. T.C. nr. 704 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C. Brătianu referitoare la intenţia Aliaților de a menține Ungaria 
care, după război, ar urma să absoarbă parti din Austria. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 39 


26. 1915, aprilie 21/mai 4, Petrograd. T.C. nr. 706 prin care C. Diamandi îl 
informează pe I..C. Brătianu că Franța nu susține revendicările 
României în Bucovina și în Banat, ci doar pe cele din Transilvania. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 40, 40v 


27-28. 1915, aprilie 22/mai 5. T.C. nr. 711 si 716 adresate de I.I.C. Brătianu 
lui C. Diamandi referitoare la demersurile prin care Italia încearcă să 
determine intrarea României în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 45, 42 


29. 1915, aprilie 22 /mai 5, Petrograd. T.C. nr. 717 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C. Brătianu referitoare la conversaţia cu Sir G. W. Buchanan, 


22 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ambasadorul Marii Britanii la Petrograd, referitoare la revendicările 
României în Transilvania, Banat și Bucovina. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 44, 44v 


30. 1915, aprilie 24/mai 7. T.C. nr. 727 prin care C. Diamandi îl anunţă pe 
LIC. Brătianu că l-a informat pe marchizul A. Carlotti, că România 
aşteaptă de la Italia susținerea fermă a revendicărilor sale. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 48 


31. 1915, aprilie 24/mai 7. TC. nr. 728 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. 
Brătianu referitoare la sosirea la Petrograd a prim-ministrului Serbiei, 
Nicola Pasi€. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 48 (1) 


32. 1915, aprilie 25/mai 8. T.C. nr. 731 prin care [.I.C. Brătianu fi cere lui C. 
Diamandi să restabilească adevărul în privinţa unor detalii din 
instrucţiunile primite de Sir G.W. Buchanan, ambasadorul Marii Britanii 
la Petrograd, de la Sir Edward Grey, ministrul Afacerilor Străine al 
Marii Britanii: împrumutul contractat de România în Anglia, intenţia 
României de a părăsi neutralitatea si revendicăriile ei teritoriale. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 48 (2), 48 (2)v 


33. 1915, aprilie 25/mai 8, Petrograd. T.C. nr. 734 prin care C. Diamandi îi 
relatează lui LI.C. Brătianu despre conversaţia avută cu S. Sazonov, 
ministrul de Externe al Rusiei, pe tema revendicărilor României 
asupra Banatului și asupra Bucovinei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 50, 50v 


34. 1915, mai 9, Petrograd. Telegramă nr. 444 adresată de C. Diamandi 
Ministerului Afacerilor Străine referitoare la ședința Dumei în care s-a 
discutat bugetul Sf. Sinod, în timpul căreia a fost contestată influența 
ocultă a lui Grigori Rasputin în cercurile înaltei societăți ruse. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 51, lb. română 


35. 1915, aprilie 29/mai 12. T.C. nr. 762 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. 
Brătianu referitoare la negocierile cu S. Sazonov, ministrul de Externe 
al Rusiei, pentru Banat. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 52 


23 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


36. 1915, aprilie 30/mai 13, Petrograd. T.C. nr. 768 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C. Brătianu referitoare la eșecul militar rusesc în Carpaţi, cauzat 
de lipsa munițiilor. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 54 


37. 1915, mai 1/14. T.C. nr. 776 prin care I.I.C. Brătianu îl informează pe C. 
Diamandi că S. Sazonov, ministrul de Externe al Rusiei, l-a trimis la 
Marele Cartier General Rus pe Anatoli Neratov, adjunctul său, pentru a 
afla ce concesii pot fi făcute României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 55 


38. 1915, mai 2/15, Petrograd. T.C. nr. 783 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la criza ministerială de la Roma. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 55(1) 


39. 1915, mai 2/15. T.C. nr. 792 prin care C. Diamandi îl informează pe L.I.C. 
Brătianu că îi trimite un aide-memoire ce cuprinde revendicările 
teritoriale cerute de România și acceptate de Rusia și aliaţii săi din 
Antanta. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 56, 57 


40. 1915, mai 3/16. T.C. nr. 796 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. Brătianu 
referitoare la revendicările teritoriale ale României care, cuprinse într-un 
aide-mémoire, să fie prezentate cancelariilor Triplei Intelegeri. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 60 


41. 1915, mai 3/16, Petrograd. T.C. nr. 798 prin care C. Diamandi îl 
informează pe I.1.C. Brătianu că fi trimite o copie a scrisorii lui S. Sazonov, 
ministrul de Externe al Rusiei, şi aide-memoire-ul primit de la acesta. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 61 


42.1915, mai 5/18. T.C. nr. 814 prin care C. Diamandi îl informează pe I.1.C. 
Brătianu că ministrul Belgiei la Petrograd, Conrad de Buisseret-Steenbecque 
de Blarenghien, are instrucţiuni să susțină în fata lui S. Sazonov, ministrul 
de Externe al Rusiei, revendicările teritoriale ale României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 62 


24 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


43. 1915, mai 5/18, Petrograd. T.C. nr. 815 adresată de C. Diamandi lui 
LI.C. Brătianu cuprinzând un rezumat al negocierilor româno-ruse 


pentru intrarea României în război. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 63, 63v 


44. 1915, mai 7/20. T.C. nr. 822 prin care C. Diamandi îl informează pe I.I.C. 
Brătianu că ministrul Belgiei la Petrograd, Conrad de Buisseret-Steenbecque 
de Blarenghien, crede că Rusia nu va accepta revedicările teritoriale ale 
României si că se așteaptă căderea Guvernului [.I.C. Brătianu. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 67 


45. 1915, mai 7/20. TC. nr. 823 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. Brătianu 
referitoare la eșecurile militare ale Rusiei în Galiţia. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 68 


46. 1915, mai 7/20. T.C. nr. 825 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la refuzul Rusiei de a accepta revendicările teritoriale 
românești, care arată că Antanta nu are nevoie de concursul militar al 
României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 69, 69% 


47. 1915, mai 9/22. TC. nr. 849 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la poziția Marii Britanii şi Franţei fata de revendicările 
teritoriale ale României și la posibilitatea cedării liniei Dobrici-Balcic 
Bulgariei pentru a o determina să-şi reducă pretenţiile în Macedonia în 
favoarea Serbiei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 70 


48. 1915, mai 10/23. T.C. nr. 856 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. Brătianu 
referitoare la opinia ambasadorului Japoniei la Petrograd, Ichiro Motono, 
conform căreia Rusia nu ar ceda în negocierile cu România tocmai din 
cauza recentelor eșecuri militare. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 71 


49, 1915, mai 11/24, Petrograd. T.C. nr. 859 adresată de C. Diamandi lui 


LLC. Brătianu referitoare la conversaţia cu Sir GW. Buchanan, 
ambasadorul Marii Britanii la Petrograd, despre intenția României de a 


25 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ceda un teritoriu Bulgariei, despre intransigenta Rusiei în negocierile cu 
România și despre intrarea Italiei în război. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 73, 73v 


50. 1915, mai 12/25. T.C. nr. 860 adresată de L.I.C. Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la concesiile teritoriale pe care le poate face România în 
vederea intrării în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 75, 75v 


51. 1915, mai 12/25. TC. nr. 861 prin care C. Diamandi îi cere clarificări lui 
LLC. Brătianu cu privire la granița negociată în Maramures. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 76 


52. 1915, mai 12/25. T.C. nr. 863 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. Brătianu 
referitoare la discuția avută cu S. Sazonov, pentru stabilirea 
frontierelor României în Bucovina și în Banat și la intenţia Bulgariei de 
a obține Dobrogea de la România. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 77, 77v 


53. 1915, mai 13/26, Petrograd. T.C. nr. 865 adresată de C. Diamandi lui 
LLC. Brătianu referitoare la negocierile româno-ruse si la refuzul 
Rusiei de a ceda în privința Banatului. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 80 


54. 1915, mai 13/26, Petrograd. T.C. nr. 866 prin care C. Diamandi îl 
informează pe L.I.C. Brătianu că S. Sazonov, folosește pentru negocieri o 
hartă etnografică maghiară din anul 1878 și cere trimiterea unei hărți si 
a unor cărți deja solicitate anterior. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 81 


55. 1915, mai 13/26. T.C. nr. 867 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la granița negociată pe râul Tisa. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 82 


56. 1915, mai 14/27, Petrograd. T.C. nr. 874 adresată de C. Diamandi lui 
LIC. Brătianu referitoare la convingerea țărilor Antantei că România 
va intra în război pentru a nu rămâne izolată. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 84 


26 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


57. 


58. 


59. 


60. 


61. 


62. 


63. 


64. 


1915, mai 15/28. T.C. nr. 879 adresată de C. Diamandi lui I.I.C. Brătianu 
referitoare la deceptia produsă în Franța de întârzierea intervenției 
militare a României, potrivit unei telegrame adresate de T. Delcassé lui 
M. Paléologue. 

ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 85, 85v 


1915, mai 15/28, Petrograd. T.C. nr. 880 adresatä de C. Diamandi lui 
L.I.C. Brătianu referitoare la sosirea Prințului Trubetkoi la Nis. 
ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 86 


1915, mai 15/28, Petrograd. T.C. nr. 881 adresată de C. Diamandi lui I.I.C. 
Brătianu referitoare la impresia că Italia nu susţine politica României. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 87 


1915, mai 15/28, Petrograd. T.C. nr. 882 adresată de C. Diamandi lui 
LLC. Brătianu referitoare la întâlnirea dintre Paul Cambon, ministrul 
Franţei la Londra, si Nicolae Mișu, ministrul României la Londra, si la 
revendicările României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 88 


1915, mai 17/30, Petrograd. T.C. nr. 902 adresată de C. Diamandi lui 
LIC. Brătianu referitoare la convingerea ministrului de Război al 
Imperiului Rus, Alexei Polivanov, că România ar putea intra în război și 
fără a i se accepta solicitările. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 90 


1915, mai 17/30. T.C. nr. 904 adresată de I.I.C. Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la harta etnografică a Banatului. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 92 


1915, mai 17/30. T.C. nr. 905 adresată de I.1.C. Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la susținerea oferită de Regele Italiei Guvernului României. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 91 


1915, mai 18, Petrograd. T.C. nr. 908 adresată de Constantin Arion lui 
Constantin Brătianu referitoare la modificarea cifrului folosit în 
corespondenţa diplomatică. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 66 


27 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


65. 


66. 


67. 


68. 


69, 


70. 


71. 


1915, mai 19/iunie 1. T.C. nr. 917 adresată de C. Diamandi lui L.I.C. 
Brătianu referitoare la intrarea Imperiului Otoman în război, survenită 
după semnarea Convenţiei Sazonov-Diamandi. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 93 


1915, mai 21/iunie 3, Petrograd. T.C. nr. 930 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C. Brătianu referitoare la nemulțumirea Țarului Nicolae al II-lea fata 
de revendicările României, potrivit ministrului Greciei la Petrograd, 
Ion Dragoumis. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 94, 94v 


1915, mai 30/iunie 12. TC. nr. 1011 adresată de C. Brătianu lui C. Arion 
referitoare la cifrul folosit în corespondenţa diplomatică. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 95 


1915, iunie 3/16. T.C. nr. 1048 prin care C. Diamandi îl informează pe 
I.|.C. Brătianu că a primit aide-mémoire-ul. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 98 


1915, august 20/septembrie 2, Petrograd. T.C. nr. 1516 adresată de C. 
Diamandi lui [.I.C. Brătianu referitoare la repercusiunile evenimentelor 
militare asupra politicii interne a Rusiei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 100, 100v, 101 


1915, august 20/septembrie 2, Petrograd. TC. nr. 1519 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C. Brătianu referitoare la importanța acordată de 
armata rusă operațiunilor din Nord (Marea Baltică). 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 99 


1915, august 22 /septembrie 4, Petrograd. T.C. nr. 1638 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la reunirea comitetelor din 
Dumă și a membrilor Consiliului Imperiului sub conducerea Țarului 
Nicolae al II-lea pentru reglementarea unor chestiuni ce tin de apărare 
națională, aprovizionare, căi ferate şi armată. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 103 


28 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


72. 1915, august 23/septembrie 5, Petrograd. T.C. nr. 1645 prin care C. 
Diamandi îl informează pe I.I.C. Brătianu că Țarul Nicolae al II-lea va 
prelua comanda supremă a trupelor în locul Marelui Duce Nicolae. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 104 


73. 1915, august 23/septembrie 5, Petrograd. T.C. nr. 1647 prin care C. 
Diamandi îl informează pe Em. Porumbaru că răspunsul Serbiei la 
solicitarea Triplei Intelegeri de a-și limita pretenţiile asupra Macedoniei 
este nesatisfăcător. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 105 


74. 1915, august 26/septembrie 8, Petrograd. T.C. nr. 1660 prin care C. 
Arion îl informează pe Em. Porumbaru despre revendicările Serbiei în 
Banat. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 107 


75. 1915, noiembrie 7, Petrograd. T.C. nr. 2139 adresată de C. Diamandi lui 
LLC. Brătianu referitoare la inspecția pe care Ţarul Nicolae al II-lea își 
propune să o facă armatelor din Sud. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 3 


76. 1915, decembrie 25/1916, ianuarie 7. T.C. nr. 2543 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la opinia ambasadorului Italiei, 
marchizul Andrea Carlotti, că Bulgaria nu va avea nici un interes să 
lupte de partea Puterilor Centrale după obținerea revendicărilor sale. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 155 


77. 1916, ianuarie 2/15. T.C. nr. 3 adresată de C. Diamandi lui Em. Porumbaru 
referitoare la alocutiunea rostită de Țarul Nicolae al II-lea la un eveniment 
public, potrivit căreia Rusia va încheia pacea doar în acord cu Aliaţii. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 166, 166v 


78. 1916, ianuarie 2, Petrograd. Raport adresat de C. Diamandi lui lon I.C. 
Brătianu referitor la discuţiile despre cedarea județelor Cahul, Ismail și 
Bolgrad de către Rusia, României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 111, 111v, 112, 112v, 113, 113, 
114, 1144, lb. romana 


29 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


79. 1916, ianuarie 4. T.C. nr. 12 adresată de C. Diamandi lui Em. Porumbaru 
referitoare la retragerea trupelor aliate de la Gallipoli, la preconizata 
expediție în Egipt, la posibilitatea încheierii păcii între Aliați si Bulgaria si 
la slăbiciunea Serbiei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 143-143v 


80. 1916, ianuarie 4/17. T.C. nr. 13 adresată de Constantin Diamandi lui 
LLC. Brătianu referitoare la părerea lui Ivan Goremikin, președintele 
Consiliului de Miniștri al Rusiei, că pentru România ar fi mai bine să 
rămână neutră până la sfârșitul războiului. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 167 


81. 1916 ianuarie 5/18, Bucuresti. T.C. nr. 28 prin care lon I.C. Brătianu îi 
cere lui C. Diamandi clarificări cu privire la poziţia lui Ivan Goremikin 
fata de neutralitatea României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 168 


82. 1916 ianuarie 6/19, Petrograd. T.C. nr. 29 adresată de C. Diamandi lui 
I.].C Brătianu referitoare la poziţia lui Ivan Goremikin fata de intrarea 


României în război. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 169, 169% 


83. 1916, ianuarie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 30 adresată de C. Diamandi lui 
LLC Brătianu referitoare la afacerea Vasilcikov, prezentată de către S. 
Sazonov, ministrul de Externe al Rusiei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 170, 170v, 171 


84. 1916, ianuarie 8/21. T.C. nr. 43 adresată de C. Diamandi lui Em. 
Porumbaru referitoare la o conversaţie cu S. Sazonov, ministrul de 
Externe al Rusiei, despre chestiunea Strâmtorilor. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 172, 172v 


85. 1916, ianuarie 8/21, Petrograd. T.C. nr. 44 adresată de C. Diamandi lui 
LLC Brătianu referitoare la discuţia purtată cu Ichiro Motono, 
ambasadorul Japoniei la Petrograd, privind sfatul dat de Ivan 
Goremikin ca România să-şi păstreze neutralitatea. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 173, 173v 


30 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


86. 1916, ianuarie 10/23. T.C. nr. 60 adresată de C. Diamandi lui L.I.C 
Brătianu referitoare la o conversaţie cu S. Sazonov despre protestele 
austro-germanilor la București, despre interesele Bulgariei, despre 
situaţia din Muntenegru și despre dezamăgirea provocată Rusiei de 
aportul Italiei în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 175 


87. 1916, ianuarie 11/24. T.C. nr. 65 adresată de C. Diamandi lui L.I.C 
Brătianu referitoare la raportul trimis de Foreign-Office la Petrograd 
cu privire la conversaţia dintre L.I.C. Brătianu și Ministrul Marii 
Britanii despre reclamatia reprezentanților Austro-Ungariei si 
Germaniei la București. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 184 


88. 1916, ianuarie 13/26, Petrograd. T.C. nr. 74 adresată de C. Diamandi lui 
LLC Brătianu referitoare la conversaţia avută cu Nikolai N. Sebeko, fost 
ambasador al Rusiei la Bucuresti, despre situaţia României în raport cu 
Tripla Înţelegere și despre probabilitatea unui atac din partea Germaniei. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 185, 185v 


89. 1916, ianuarie 13/26, Petrograd. T.C. nr. 77 adresată de C. Diamandi lui 
I.C Brătianu referitoare la nemulțumirea lui S. Sazonov, ministrul de 
Externe al Rusiei, fata de atitudinea ezitantă a Guvernului Român. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 186 


90. 1916, ianuarie 14/27, Petrograd. T.C. nr. 81 adresată de C. Diamandi lui 
LI.C Brătianu referitoare la părerea ambasadorului Italiei la Petrograd, 
marchizul Andrea Carlotti, că Aliaţii aşteaptă o criză a Germaniei si că 
Rusia va lupta alături de Aliați până la sfârșitul războiului. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 187 


91. 1916, ianuarie 19/februarie 1, Petrograd. T.C. nr. 115 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la părerea lui N.N. Sebeko, fost 
ambasador al Rusiei la București, că Bulgaria și Germania reprezintă o 
amenințare pentru România. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 188 


31 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


92. 1916, ianuarie 23 februarie 5, Petrograd. T.C. nr. 142 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la părerea lui Ichiro Motono, 
ambasadorului Japoniei la Petrograd, că războiul se va prelungi până 
în anul 1917 si că statutul Strâmtorilor se va reglementa printr-un 
compromis între Aliați. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 194, 194v 


93. 1916, ianuarie 24, Petrograd. Raport nr. 148 adresat de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitor la înlocuirea lui Ivan Goremikin cu Boris 
Stürmer în funcţia de președinte al Consiliului de Miniștri si la situația 
internă din Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 176, 176v, 177, 177v, 178, 
178v, lb. română 


94. 1916, ianuarie 25/februarie 7, Petrograd. T.C. nr. 149 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la posibilitatea trecerii armatei 
ruse prin nordul Moldovei, în contextul unei colaborări între România 
şi Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 196 


95. 1916, ianuarie 25/ februarie 7, Petrograd. T.C. nr. 153 prin care C. 
Diamandi îl informează pe I.I.C Brătianu despre venirea col. Alexandr 
Tatarinov la București. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 195 


96. 1916, ianuarie 26/februarie 8, București. T.C. nr. 167 adresată de L.I.C 
Brătianu lui C. Diamandi referitoare la schimbarea lui Ivan Goremikin 
din funcţie și despre schimbările survenite în politica internă a Rusiei. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 197 


97-98. 1916, februarie 1, Petrograd. Scrisoarea adresată de Mihail 
Rodzianko, președintele Dumei, lui Ivan Goremikin, președintele 
Consiliului de Miniștri al Imperiului Rus, anterior înlocuirii acestuia 
din urmă; însoţită de adresa de înaintare nr. 202. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 193, 189, 189v, 190, lb. română 


32 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


99. 1916, februarie 8/21, Petrograd. T.C. nr. 238 adresată de C. Diamandi 


100. 


101. 


102. 


103. 


104. 


105. 


lui Em. Porumbaru referitoare la ofensiva rusă din Caucaz și la tatonările 
de pace ale Germaniei în Statele Unite ale Americii. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 204 


1916, februarie 9/22, Petrograd. T.C. nr. 241 prin care C. Diamandi îl 
informează pe I.I.C Brătianu în legătură cu efectivele armatei ruse în 
Caucaz. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 205 


1916, februarie 11/24, Petrograd. T.C. nr. 261 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru cu privire la participarea Țarului Nicolae al II-lea la 
şedinţa de deschidere a sesiunii Dumei si la referirile la poziţia 
României din discursul rostit cu acest prilej de S. Sazonov. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 206, 206v 


1916, februarie 11/24, Petrograd. T.C. nr. 262 prin care C. Diamandi 
îl informează pe I.I.C Brătianu că ofensiva rusă nu va mai înainta mult 
spre Asia Mică. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 207 


1916, februarie 13/26, Petrograd. T.C. nr. 272 adresată de C. 
Diamandi lui 1.l.C Brătianu referitoare la necesitatea activării comerțului 
cu oţel. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 211 


1916, februarie 14/27, Petrograd. T.C. nr. 281 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la părerea ambasadorului Italiei la 
Petrograd, marchizul A. Carlotti, că Grecia va intra în război alături de 
Aliați şi la discuţiile de la Viena dintre bulgari și austrieci. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 212, 212v 


1916, februarie 14/27, Petrograd. T.C. nr. 282 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la înlocuirea unor diplomaţi 
ruși la Madrid, Bruxelles, Vatican, Pekin, Tokyo etc. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 213 


33 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


106. 


107. 


108. 


109. 


110. 


111. 


112. 


113. 


1916, februarie 15/28, Petrograd. T.C. nr. 294 adresată de C. Diamandi 
lui LI.C Brătianu referitoare la vizita lui Nicolae Filipescu la Petrograd. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 214, 214v 


1916, februarie 15, Petrograd. T.C. adresată de C. Diamandi gen. 
Dumitru Iliescu referitoare la reducerea numărului cailor de artilerie 
pe care trebuia să îi furnizeze Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 198 


1916, februarie 16/29. Informare a Serviciului de Presă referitoare la 
articolele ziarelor germanofile cu privire la declaraţia lui S. Sazonov, 
potrivit căreia România se va alătura Quadruplei Intelegeri. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 215, 216 (fragment) 


1916, februarie 17/martie 1, Petrograd. T.C. nr. 311 adresată de C. 
Diamandi lui 1.I.C Brătianu referitoare la întrevederea lui N. Filipescu, 
lider conservator democrat, cu gen. Mihail Alexeiev urmată de 
participarea la ședința Dumei. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 76 


1916, februarie 18/martie 2, Petrograd. T.C. nr. 323 adresată de C. 
Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la întrevederea lui N. Filipescu 
cu S. Sazonov. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 78 


1916, februarie 17/martie 1, Bucuresti. T.C. nr. 347 adresată de I.1.C 
Brătianu lui C. Diamandi referitoare la grăbirea receptionärii cailor. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 77 


1916, februarie 17, Petrograd. Raport nr. 375 înaintat de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitor la situaţia internă din Rusia. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 199, 199v, 200, 200v, 201, Ib. romana 


1916, 22 februarie/6 martie Petrograd. T.C. nr. 401 adresată de C. 
Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la întrevederea lui N. Filipescu 
cu S. Sazonov și la audiența maiorului Ion Prodan, atasatul militar al 
României la Petrograd, la Țarul Nicolae al II-lea. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 79 


34 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


114. 


115. 


116. 


117. 


118. 


119. 


120. 


1916, februarie 23, Petrograd. Raport 406 adresat de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitor la discursurile deputaţilor I. Efremov, liderul 
Partidului Progresist, și Maksim Kovaleski, referitoare la situația 
Rusiei, a Aliaților ei si a ţărilor neutre. 

AMAE, fond Petrograd. Politica internă (1906-1917), vol. 3, Ib. română 


1916, februarie 23 /martie 7, Petrograd. T.C. nr. 415 adresată de C. 
Diamandi lui LIC Brătianu referitoare la conversaţia cu Baronul F. 
Schilling despre eventuala cooperare a trupelor ruse cu cele române 
împotriva Bulgariei. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 80, 
80v 


1916, februarie 24, Petrograd. T.C. nr. 422 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la situația internă din Rusia. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 208, 208v, Ib. română 


1916, februarie 24, Petrograd. Raport nr. 423 adresat de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitor la situația internă din Rusia: discursul lui 
Piotr L. Bark, ministrul rus de Finanţe, în Dumă, asupra bugetului. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 209, 209v, 210, 210v lb. 
română 


1916, martie 1, Petrograd. T.C. nr. 471 prin care Legația României la 
Petrograd informează Ministerul Afacerilor Străine despre greva 
muncitorilor de la Uzinele de Armament Putilov încheiată prin 
intervenţia armatei. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 82, 
82v, lb. română 


1916, martie 3/16, Petrograd. T.C. nr. 476 adresată de C. Diamandi 
lui [LC Brătianu referitoare la conversaţia cu S. Sazonov despre 
problema furniturilor și despre situația din Bulgaria. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 84 


1916, martie 3/16, Petrograd. T.C. nr. 478 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la conversaţia cu S. Sazonov, ministrul 


35 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


121. 


122. 


123. 


124. 


125. 


126. 


de Externe al Rusiei, despre bătălia de la Verdun si despre situaţia 
militară și politică din Balcani. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 83, 
83v 


1916, martie 4/17, Petrograd. T.C. nr. 491 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la situaţia internă din Rusia. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 85, 
85v, 86, 86v, lb. română 


1916, martie 5, Petrograd. T.C. nr. 511 prin care Legația României la 
Petrograd informează Ministerul Afacerilor Străine că Rusia 
intenționează să obţină împrumuturi suplimentare pentru susținerea 
războiului. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 88 


1916, martie 8/21, Petrograd. T.C. nr. 512 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la situaţia internă din Rusia pe fondul 
grevei de la Uzinele Putilov. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 98, 
98v, lb. romana 


1916, martie 5, Petrograd. T.C. nr. 513 prin care Legatia României la 
Petrograd informează Ministerul Afacerilor Străine ca s-a decis 
judecarea afacerii Sukhomlinov de către Consiliul Imperiului. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 89 


1916, martie 6/19, Petrograd. Raport nr. 515 înaintat de C. Diamandi 
lui I.l.C. Brătianu si lui Em. Porumbaru referitor la situaţia financiară a 
Rusiei. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 90, 
90v, 91, 91v, lb. română 


1916, martie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 521 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la grevele parţiale de la uzinele metalurgice 
din Petrograd. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 95 


36 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


127. 


128. 


129, 


130. 


131. 


132. 


133. 


1916, martie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 522 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la imixtiunea militară germană în Balcani. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 97 


1916, martie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 523 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la eventualitatea ca Antanta să încheie 
o pace separată cu Imperiul Otoman. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 92 


1916, martie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 524 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la conversaţia cu Assim bey, fost 
ministru turc de Externe, despre situația Imperiului Otoman. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 93, 
93v 


1916, martie 5/18, Bucuresti. T.C. nr. 525 adresatä de I.I.C Brätianu 
lui C. Diamandi referitoare la miscärile de trupe ale armatei bulgare la 
granița cu România. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 87 


1916, martie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 530 adresată de C. Diamandi 
lui LI.C Brătianu referitoare la mişcările de trupe ale armatei bulgare și 
la vizita Marelui Duce Kiril în România. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 94, 
94v 


1916, martie 8/21, Petrograd. Raport nr. 536 adresat de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitor la situaţia internă din Rusia: demisia lui 
Alexei Hvostov, ministru de Interne. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 99, 
99v, 100, 100v 


1916, martie 10/23, Petrograd. Raport nr. 548 adresat de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitor la situaţia internă din Rusia. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
101, 101v, 108, lb. romana 


37 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


134. 


135. 


136. 


137. 


138. 


139. 


140. 


1916, martie 10/23, Petrograd. T.C. nr. 555 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C Brătianu referitoare la bătălia de la Verdun si la situaţia 
armatei ruse. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
109, 109v, 110 


1916, martie 10/23, Petrograd. T.C. nr. 556 adresată de C. Diamandi 
lui LLC Brătianu referitoare la desfășurarea războiului. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
111, 111v 


1916, martie 10/23, Bucuresti. T.C. nr. 563 adresată de I.I.C Brătianu 
lui C. Diamandi referitoare la neutralitatea României. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 112 


1916, martie 15/28, Petrograd. T.C. nr. 621 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C Brătianu referitoare la conversaţia cu S. Sazonov, ministrul de 
Externe al Rusiei, despre atitudinea Rusiei fata de Bulgaria și despre 
necesitatea încheierii unui acord militar între România și Rusia. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
133, 133v 


1916, martie 15/28, Petrograd. T.C. nr. 624 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la înlocuirea gen. Polivanov cu gen. 
Suvaev, în funcţia de ministru de Război. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 132 


1916, martie 20, Petrograd. Raport nr. 642 adresat de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitor la situaţia internă din Rusia. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
143, 143v, 144, 144v Ib. română 


1916, martie 21, Petrograd. Raport nr. 643 adresat de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitor la situaţia internă din Rusia: suspendarea 
muncii la Uzinele Putilov. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
146, 146v, 147, lb. română 


38 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


141. 


142. 


143. 


144. 


145. 


146. 


147. 


1916, martie 18, Petrograd. T.C. nr. 644 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la înlocuirea gen. Polivanov cu gen. Suvaev 
la conducerea Ministerului de Război. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
141, lb. română 


1916, februarie 29/martie 13, București. T.C. nr. 662 adresată de 
LI.C Brătianu lui C. Diamandi referitoare la atitudinea sfidätoare a 
Bulgariei față de România. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 81 


1916, martie 20/aprilie 2, Bucuresti. T.C. nr. 668 adresată de I.1.C 
Brătianu lui C. Diamandi referitoare la lipsa de interes a Aliaților fata de 
România. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
145, 145v 


1916, martie 21/ aprilie 3, Petrograd. Raport nr. 669 adresat de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitor la retragerea gen. Polivanov din 
funcția de ministru de Război. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, fi 
148, 148v, 149, lb. română 


1916, martie 18, Petrograd. Raport nr. 674 adresat de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitor la discursul deputatului N.A. Miliutin în 
Dumă cu privire la rolul diplomaţiei în timpul războiului și după 
terminarea sa. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
139, 139v, 140, lb. română 


1916, martie 18, Petrograd. Raport nr. 678 adresat de C. Diamandi lui Em. 
Porumbaru referitor la discursul deputatului Pavel Nikolaevici Miliukov 
în Dumă, cu prilejul dezbaterii bugetului Ministerului de Externe. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 225-226v, 229-229v, lb. română 


1916, martie 22 /aprilie 4, Petrograd. TC. nr. 691 adresată de C. 
Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la tactica gen. Joseph Joffre de a 
rămâne în defensivă până la reluarea ofensivei de către armata rusă. 


39 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


148. 


149, 


150. 


151. 


152. 


153. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 231 


1916, martie 22 /aprilie 4, Petrograd. T.C. nr. 692 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la înlocuirea gen. Nicolai 
Ivanov cu gen. Alexei Brusilov în funcția de comandant al Frontului de 
Sud-Vest din Imperiul Rus. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 151 


1916, martie 23 /aprilie 5, Petrograd. T.C. adresată de C. Diamandi 
lui I.L.C Brătianu referitoare la aprecierile gen. Nicolai Russki cu privire 
la război si la înaintarea trupelor ruse. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
152, 152v, lb. română 


1916, martie 28/aprilie 10, Petrograd. T.C. adresată de C. Diamandi 
lui LI.C Brătianu referitoare la necesitatea acordării de facilități rușilor 
după ce mărfurile achiziţionate din Rusia ajung în România. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 153 


1916, aprilie 1/14, Petrograd. T.C. adresată de C. Diamandi lui I.1.C 
Brătianu referitoare la momentul intrării României în război și la 
creşterea autorității Marii Britanii în Rusia în ceea ce privește navigația 
si transporturile. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL £. 
154, 154v, 155, 155v, lb. română 


1916, aprilie 2/15. T.C. nr. 882 adresată de C. Diamandi Ministerului 
Afacerilor Străine referitoare la o colaborare între bulgari și unguri, 
care ar fi în defavoarea Germaniei. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 235 


1916, aprilie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 920 adresată de C. Diamandi 
lui LLC Brătianu referitoare la nemulțumirea creată în Rusia de recentul 
acord încheiat între România și Germania. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30 vol. I, f. 71, 
71v 


40 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


154. 


155, 


156. 


157. 


158. 


159. 


160. 


1916, aprilie 6/19. TC. nr. 921 adresată de LLC Brătianu lui C. Diamandi 
referitoare la necesitatea unei intervenţii a Rusiei împotriva Bulgariei. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 236 

1916, aprilie 6/19. T.C. nr. 928 prin care I.I.C. Brătianu îi înaintează lui 
C. Diamandi telegrama primită de la Al. Em. Lahovari referitoare la 
acordul româno-german si la transportarea furniturilor spre România 
prin Vladivostok. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
156, 156v, 157 


1916, aprilie 8/21, Petrograd. T.C. nr. 929 adresată de C. Diamandi 
lui Em. Porumbaru referitoare la o convorbire cu S. Sazonov despre 
retragerea gen. Alexei Polivanov. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 238, 238v, 239, lb. romana 


1916, aprilie 8/21, Petrograd. T.C. nr. 931 adresată de C. Diamandi 
lui LI.C Brătianu referitoare la conversaţia cu col. A. Tatarinov despre 
negocierile româno-ruse. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 237 


1916, aprilie 16/29, Petrograd. T.C. nr. 989 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C Brătianu referitoare la conversaţia cu S. Sazonov despre 
acordul româno-german şi cererile României de furnituri și de muniții. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
158, 158v 


1916, aprilie 28/mai 11, Petrograd. T.C. nr. 1075 adresată de C. 
Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la insinuările din presa rusă 
privind o practică a comercializării în Germania a unor produse furnizate 
României de către Rusia si la necesitatea unei dezmintiri ferme. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 240, 240v, 241; textul raportului 
în lb. română, textul articolului în lb. franceză 


1916. Articolul Înțelegerea comercială austro-română, publicat în 


ziarul rusesc „Rieci”. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 242, 243, 244 


41 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


161. 


162. 


163. 


164. 


165. 


166. 


167. 


168. 


1916, aprilie 29/mai 12, Petrograd. TC. nr. 1083 adresată de C. Diamandi 
Ministerului Afacerilor Externe referitoare la misiunea Thomas-Viviani și 
la solicitarea Franţei ca un contingent rus să lupte pe frontul francez. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 160 
1916, aprilie 29/mai 12, Petrograd. T.C. nr. 1084 adresată de C. 
Diamandi Ministerului Afacerilor Externe referitoare la vizita lui 
Nikola Paëié la Petrograd. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 161 


1916, mai 2/15, Petrograd. T.C. nr. 1111 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la discursul lui Herbert H. Asquith, 
preşedintele Consiliului de Miniștri al Marii Britanii, în fața delegaților 
parlamentari ruși la Londra. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 249 


1916, mai 2/15, Petrograd. T.C. nr. 1112 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru cu privire la articolele din „Novoe Vremia” referitoare 
la raporturile dintre Imperiul Rus și Suedia. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 162 


1916, mai 4/17, Petrograd. T.C. nr. 1124 adresată de C. Diamandi lui 
I.I.C Brătianu referitoare la misiunea lui Stanislas Poklewski-Koziell, 
ministrul Rusiei la Bucureşti, de a negocia cu guvernul român un aranjament 
comercial care să reglementeze tranzitul munițiilor și mărfurilor. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 250 


1916, mai 7/20, Bucuresti. T.C. nr. 1161 prin care I.I.C Brătianu fi cere 
lui C. Diamandi să îşi exprime gratitudinea fata de Țarul Nicolae al II-lea. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 251 


1916, mai 10/23, Petrograd. T.C. nr. 1187 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la ameliorarea atitudinii Suediei fata de 


Imperiul Rus. 
ANR, SANIC, Colecția 50, dosar 5918, f. 252 


1916, mai 10/23, Petrograd. Telegrama nr. 1189 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la articolele împotriva României 
şi a politicii lui S. Sazonov, publicate în „Novoe Vremea”. 


42 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


169, 


170. 


171. 


172, 


173. 


174. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 253, 253v, lb. română 


1916, mai 11/24, Petrograd. Telegrama nr. 1192 adresată de C. 
Diamandi lui L.I.C Brătianu referitoare la înțelegerea la care ar fi ajuns 
Anglia și Imperiul Rus cu privire la chestiunile Orientului (Persia și 
Imperiul Otoman). 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 254, 254, lb. romana 


1916, mai 11/24, Petrograd. Telegrama nr. 1193 adresată de C. 
Diamandi lui [IC Brătianu referitoare la publicarea memoriilor 
Contelui Ignatiev într-un volum pe care Academia Română ar putea fi 


interesată să îl achiziționeze. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 255, 255v, lb. română 


1916, mai 8, București. Telegrama nr. 1200 prin care Ministerul 
Afacerilor Străine trimite Legatiei României la Petrograd brosura 
privind noul regulament de mobilizare. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 247, 247v, Ib. romana 


1916, mai 14/27, Petrograd. Adresă de răspuns la telegrama nr. 1200 
prin care C. Diamandi restituie Ministerului Afacerilor Străine 
Regulamentul din 1912 pentru mobilizarea armatei si Regulamentul din 
1913 asupra îndatoririlor autorităţilor civile la mobilizare. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 263, lb. română 


1916, mai 12/25, Bucuresti. T.C. nr. 1205 adresată de I.I.C. Brătianu lui 
C. Diamandi referitoare la conversaţia cu S. Poklewski-Koziell despre 
tranzitul munițiilor spre România si despre vânzarea surplusului de 
cereale al țării către Rusia sau Germania. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
191, 191v 


1916, mai 13/26, Petrograd. T.C. nr. 1216 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la intenţia Marii Britanii de a recunoaște 
Rusiei dreptul de intrare şi ieşire din Strâmtori. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 262 


43 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


175. 


176. 


177. 


178. 


179. 


180. 


181. 


1916, mai 15/28, Petrograd. Raport nr. 1227 înaintat de Legatia 
României la Petrograd lui Em. Porumbaru referitor la relațiile dintre 
Marea Britanie și Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 264, 264v, 265, 265v, 266, lb. 
română 

1916, mai 19/ iunie 1, Petrograd. Raport nr. 1250 înaintat de Legația 
României la Petrograd lui Em. Porumbaru referitor la interviul dat de 
S. Sazonov ziarului „The Times” si la chestiunea Strâmtorilor. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
163, 163v 


1916, mai 20/iunie 2, Bucuresti. T.C. nr. 1267 adresată de I.I.C 
Brătianu lui C. Diamandi referitoare la refuzul Rusiei de a autoriza 
deplasarea delegaților români la Arhanghelsk și la Vladivostok și la 
aprovizionarea României cu muniții. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 159 


1916, mai 21/iunie 3, Petrograd. Raport nr. 1269 înaintat de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitor la convorbirea cu ambasadorul 
Marii Britanii la Petrograd, Sir George William Buchanan, despre 
statutul Poloniei după război, sprijinul financiar al SUA pentru Aliați si 
chestiunea Strâmtorilor. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
164, 164v, 165, 165v, Ib. română 


1916, mai 22/iunie 4, Petrograd. T.C. nr. 1275 adresată de C. 
Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la o înțelegere între greci și 
bulgari pentru ocuparea forturilor grecești. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 167 


1916, mai 22/iunie 4, Petrograd. T.C. nr. 1276 adresată de C. 
Diamandi lui L.I.C Brătianu referitoare la ideea intrării imediate a 
României în război şi la motivele renunțării la trimiterea de delegați 
români la Arhanghelsk și Vladivostok. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 166 


1916, mai 23 /iunie 5, Petrograd. Raport nr. 1280 înaintat de Legația 
României la Petrograd lui Em. Porumbaru referitor la marea bătălie 


44 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


182. 


183. 


184. 


185. 


186. 


navală anglo-germană din Marea Nordului şi la pierderile germanilor 
care vor împiedica o acțiune combinată a acestora, pe mare și pe uscat, 
la Riga. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 285, 285v, 286, lb. română 


1916, mai 25. Traducere a unui articol din ,Kôlnische Zeitung” referitor 
la activitatea lui Jean-Camille Blondel în România și la înlocuirea sa în 
funcţia de ambasador al Franţei la București cu Contele Charles de 
Saint-Aulaire. 

AMAE, fond Petersburg, vol. 12 


1916, mai 26/iunie 8, Petrograd. T.C. nr. 1299 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la sfârşitul tragic al misiunii lui 
H.H. Kitchener. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 171 


1916, mai 26/iunie 8, Petrograd. Raport nr. 1301 înaintat de Legația 
României la Petrograd lui Em. Porumbaru referitor la situația internă 
din Rusia: proiectul pentru reducerea consumului de carne, motivele 
care au pricinuit lipsa de carne în Imperiul Rus, dezbaterile ședinței 
Dumei din 23 mai. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
168, 168v, 169, 169, 170, Ib. română 


1916, mai 29/iunie 11, Petrograd. Raport nr. 1317 înaintat de 
Legația României la Petrograd lui Em. Porumbaru referitor la relațiile 
ruso-române și opinia publică rusească. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
172, 172v, lb. română 


Petrograd, mai 31 /iunie 13. T.C. nr. 1327 adresată de C. Diamandi lui 
LLC Brătianu referitoare la conversaţia cu S. Sazonov despre 
incidentul Mamornita si despre neutralitatea României. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
174, 174v, 175 


45 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


187. 


188, 


189. 


190. 


191. 


192. 


193. 


1916, iunie 1/14, Petrograd. TC. nr. 1329 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la nemulțumirea cercurilor diplomatice ale 
Triplei Alianțe fata de atitudinea Greciei. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 176 


1916, mai 31/iunie 13, Bucuresti. TC. nr. 1330 prin care Em. 
Porumbaru informează Legația României la Petrograd că în noaptea 
de 28/29 mai un detașament de trupe rusești, aflat în luptă cu un 
detașament austriac, a pătruns din greşeală pe teritoriul României, în 
zona localității Mamornita. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 173 


1916, iunie 2/15, Petrograd. T.C. nr. 1335 adresată de C. Diamandi lui 
I.].C Brătianu referitoare la negocierea intrării României în război si a 
aprovizionării armatei române cu muniții. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 177 


1916, iunie 3/16, Bucuresti. T.C. nr. 1361 adresată de I.I.C Brătianu 
lui C. Diamandi referitoare la situaţia de pe front, intrarea României în 
război şi implicaţiile incidentului Mamornita. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
179, 179v, 180 


1916, iunie 5/18, Petrograd. T.C. nr. 1376 prin care C. Diamandi 
informează Ministerul Afacerilor Străine că trupele ruse au cucerit 
orașul Cernăuţi. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 178 


1916, iunie 6/19, Petrograd. TC. nr. 1381 adresată de C. Diamandi lui 
I.I.C Brătianu referitoare la conversaţia cu ambasadorii Franţei și Italiei 
despre planurile militare ale ruşilor și despre necesitatea intrării 
României în război. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 181 


1916, iunie 6/19, Petrograd. Raport prin care C. Diamandi îl 
informează pe II.C Brătianu că autorităţile ruse întârzie tranzitul 
munițiilor și exportul de produse spre România, ceea ce face 
imposibilă intrarea țării noastre în război. 


46 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
182, 182v, 183, 183v, Ib. română 


194. 1916, iunie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 1384 adresată de C. Diamandi lui 
LLC Brătianu referitoare la conversaţia cu S. Sazonov, ministrul de 
Externe al Rusiei, despre incidentul Mamornita, tranzitul munițiilor 
prin Rusia spre România, încheierea acordului militar ruso-român si 
achiziționarea de către Aliați a surplusului de grâu românesc. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
184, 184v, 185 


195. 1916, iunie 7/20, Petrograd. T.C. nr. 1385 adresată de C. Diamandi lui 
Em. Porumbaru referitoare la probabilitatea unei riposte austro- 
germane la ofensiva rusă si la împrumutul contractat de Rusia în SUA. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 186 


196. 1916, iunie 8/21, București. Copie a telegramei lui Alexandru Em. 
Lahovary, ministrul României la Paris, trimisă de I.I.C. Brătianu lui C. 
Diamandi, referitoare la discuţiile ce trebuie purtate cu Aristide 
Briand, președintele Consiliului de Miniștri al Franţei, cu privire la 
lipsa munițiilor care ar face imposibilă rezistenţa artileriei române la o 
campanie mai lungă de două luni și la necesitatea ofensivei Aliaților la 
Salonic, menită să neutralizeze armata bulgară. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 187 


197. 1916, iunie 8/21, Petrograd. T.C. nr. 1394 adresată de C. Diamandi lui 
LI.C. Brătianu referitoare la conversaţia cu Ichiro Motono, ambasadorul 
Japoniei la Petrograd, despre ofensiva generală a Aliaților şi intrarea 
României în război. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 189 


198. 1916, iunie 11/24, Petrograd. T.C. nr. 1438 prin care C. Diamandi îl 
informează pe 1.I.C. Brătianu că Rusia doreşte subordonarea tranzitului 
de armament unui angajament din partea României privind intrarea în 
război. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 190 


47 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


199. 


200. 


201. 


202. 


203. 


204. 


1916, iunie 12. Textul cu titlul Motive care au constrâns Franţa să 
obțină cu orice pret intrarea în acțiune a României. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
192, 192v, 193 


1916, iunie 13/26, Petrograd. T.C. nr. 1463 adresată de C. Diamandi lui 
LLC. Brătianu referitoare la intervenţia lui M. Paléologue pe lângă S. 
Sazonov, în sprijinul grăbirii tranzitului de armament din Rusia spre 
România. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL f. 
194, 194v 


1916, iunie 14/27, Petrograd. T.C. nr. 1471 adresată de C. Diamandi lui 
LI.C. Brătianu referitoare la aluzia lui S. Sazonov că în Bulgaria se va 
întâmpla ceva important peste 10 zile. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 195 


1916, iunie 14/27, Bucuresti. T.C. nr. 1474 adresată de I.I.C. Brătianu 
lui C. Diamandi referitoare la cererea adresată de S. Poklewski-Koziell, 
ca România să ofere Rusiei vagoane pentru transportul munițiilor pe 
liniile rusești și la venirea lui C. Diamandi la București. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
196, 196v 


1916, iunie 16/29, Petrograd. T.C. nr. 1491 adresată de C. Diamandi 
lui LIC. Brătianu referitoare la conversaţia cu S. Sazonov despre 
necesitatea încheierii unui acord militar între Rusia și România și 
despre urgentarea tranzitului de armament din Rusia spre România. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 197 


1916, iunie 18/iulie 1, Petrograd. T.C. nr. 1513 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C. Brătianu referitoare la oportunitatea ca gen. Joseph 
Joffre să facă demersuri pe lângă gen. Mihail Beliaev, șeful Statului 
Major al armatei sedentare, aflat la Paris, în favoarea tranzitului 
munițiilor, prin Rusia, spre România. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 271 


48 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


205. 


206. 


207. 


208. 


209. 


210. 


T.C. 


1916, iunie 20/iulie 3, Bucuresti. T.C. trimisă de I.I.C. Brătianu lui Al. 
Em. Lahovary referitoare la negocierea unor detalii în scopul intrării 
României în război de partea Aliaților. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 268, 270, 269 


1916, august 15/28, Bucuresti. T.C. trimisă de I.I.C. Brătianu lui Al. 
Em. Lahovary referitoare la importanţa pe care dotarea României cu 
armament ar trebui să o aibă pentru Franţa și la încercarea de a scoate 
Bulgaria din Tripla Alianţă. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 199 


<1916, august>. Fragment dintr-un raport semnat de S. Poklewski- 
Koziell referitor la Consiliul de Coroană în care s-a discutat despre 
intrarea României în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 301, lb. română 


1916, septembrie 29, Petrograd. T.C. nr. 2623 adresată de C. 
Diamandi lui [.].C. Brătianu referitoare la întrevederile de la Moghilev 
cu Țarul Nicolae al II-lea si cu gen. M. Alexeiev în timpul cărora s-a 
negociat susținerea armatei române în operațiunile militare ce urmau 
să fie inițiate împotriva Puterilor Centrale, prin trimiterea în Moldova 
de corpuri de armată ruse. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 273, 273v, 274, 274v 


1916, septembrie 30, Petrograd. T.C. nr. 2640 adresată de C. Diamandi 
lui I.I.C. Brătianu referitoare la insistențele ambasadorilor Franţei si 
Angliei la Petrograd pe lângă guvernele lor de a face presiuni urgente 
pe lângă gen. M. Alexeiev în vederea acordării sprijinului militar rusesc 
României. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 283 


1916, septembrie 30. T.C.1 nr. 2645 prin care I.I.C. Brătianu îi prezintă 
lui C. Diamandi situaţia dezastruasă în care se află armata română care 
mai poate fi salvată prin trimiterea imediată a unor unități militare ruse. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 284, 284v 


trimisă prin intermediul gen. Constantin Coandă, aflat la Stavka. 


49 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


211. 


212. 


213. 


214. 


215. 


216. 


1916, <octombrie-noiembrie>. Telegrama nr. 3030 adresată lui I.1.C. 
Brătianu referitoare la intenția Misiunii Sanitare a Uniunii Femeilor 
Franceze de a vizita frontul românesc. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 174 


1916, septembrie 11/24. T.C. nr. 3237 adresată de C. Diamandi lui 
LLC Brătianu referitoare la înlocuirea lui Boris Stürmer în funcţia de 
președinte al Consiliului de Miniștri al Imperiului Rus cu Alexandr 
Trepov, ministrul Căilor și Comunicaţiilor. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 272 


1916, noiembrie 20/decembrie 3, Petrograd. T.C. nr. 3374 adresată 
de C. Diamandi lui Em. Porumbaru referitoare la discursul ţinut în 
Dumă de A. Trepov, noul președinte al Consiliului de Miniștri al 
Imperiului Rus, despre participarea Rusiei la campania militară din 
România si despre chestiunea Strâmtorilor. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 211, 
211v 


1916, noiembrie 21, Petrograd. T.C. nr. 3397 prin care C. Diamandi îl 
informează pe Em. Porumbaru că Țarul Nicolae al II-lea aprobase 
pasajele din discursul ținut de A. Trepov în Dumă, referitoare la 
Strâmtori si la drepturile de liberă navigaţie pentru România. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL f. 212 


1916, noiembrie 22 /decembrie 4, Petrograd. T.C. nr. 3401 adresată 
de C. Diamandi lui 1.I.C Brătianu referitoare la venirea generalului rus 
Alexandr Mossolov în România pentru reglementarea funcționării 
comandamentului militar ruso-român. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL f. 213 


1916, noiembrie 23/decembrie 6, <Moghilev>. T.C. nr. 3425 prin 
care gen. C. Coandă îl anunță pe C. Diamandi că Regele Ferdinand va 
avea înaltul comandament al Armatei a 4-a ruse în România, care va 
lupta în Sudul Moldovei. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 215 


50 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


217. 


218. 


219. 


220. 


1916, noiembrie 23/decembrie 6, <Moghilev>. T.C. nr. 3427 prin 
care gen. C. Coandă, reprezentantul Armatei Române pe lângă Cartierul 
General al Armatei Ruse, îl anunță pe C. Diamandi că l-a informat pe 
Țarul Nicolae al II-lea despre înrăutățirea situaţiei armatei române care 
s-a retras la Est de București şi despre atitudinea ezitantă a Statului 
Major rus cu privire la România. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 214 


1916, noiembrie 23/decembrie 6, Moghilev. Telegrama adresată de 
Țarul Nicolae al II-lea Regelui Ferdinand referitoare la colaborarea 
militară ruso-română pe frontul românesc, sub comanda Regelui 
Ferdinand. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
216, 216v 


1916, noiembrie 26/decembrie 9. T.C. nr. 3435, prin care i se cere lui 
LI.C. Brătianu să fie comunicat Marelui Cartier General cifrul Legatiei 
<României la Petrograd>. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 217 


1916, noiembrie 27/decembrie 11, Petrograd. T.C. nr. 3455 
adresată de C. Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la vizita col. loan 
Räscanu la Ţarul Nicolae al II-lea. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, fi 
218, 218v 


221-222. 1916, noiembrie 29/decembrie 12-noiembrie 30/decembrie 


223, 


13. Corespondenţă (T.C. nr. 3474 și nr. 3476) între C. Coandă, aflat la 
<Moghilev>, şi C. Diamandi, aflat la Petrograd, referitoare la venirea 
col. |. Räscanu la Stavka. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
219, 220 


1916, decembrie 1, Petrograd. T.C. nr. 3493 adresată gen. Zankievici 
referitoare la acordul Țarului Nicolae al II-lea de a se constitui o 
divizie formată din prizonieri de origine română din Rusia care să 
lupte alături de armata română. 


51 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
224, 224v 


224-226. 1916, decembrie 2/15, Petrograd. Telegrama nr. 3494 adresată 


de Țarul Nicolae al II-lea Regelui Ferdinand referitoare la colaborarea 
militară ruso-română; însoțită de adresa de înaintare a lui C. Diamandi 
către L.I.C. Brătianu si de adresa de înaintare a lui Anatoli Neratov, 
ministrul adjunct de Externe rus, către C. Diamandi. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
226, 228, 227, 227v, 229 


227. 1916, decembrie 2/15, Petrograd. T.C. nr. 3496 adresată de C. Diamandi 


228. 


lui I.I.C Brătianu referitoare la intenţiile Germaniei și Austro-Ungariei 
de a încheia pacea. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
225, 225v 


1916, decembrie 3/16, Petrograd. T.C. nr. 3499, prin care C. 
Diamandi îi cere instrucțiuni lui L.I.C. Brătianu ca urmare a telegramei 
pe care Țarul Nicolae al II-lea a trimis-o Regelui Ferdinand. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 230 


229-230. 1916, decembrie 4. T.C. nr. 3529, prin care gen. C. Coandă îi 


relatează lui C. Diamandi despre învinuirile aduse armatei române în 
buletinul oficial rus şi îi cere să-i trimită la Stavka buletinul „Agence 
Télégraphique de Petrograd”; însoțită de nota de protest adresată de 
gen. C. Coandă gen. Gourko cu privire la traducerile defăimătoare, care 
nu respectă comunicatele oficiale, publicate de Agenţia Telegrafică 
Rusă în rubrica „Frontul Român”. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. I, f. 
231, 231v, 232, 233, 233v 


231-232. 1916, decembrie 5/18, Petrograd. T.C. nr. 3537 şi 3538, prin care 


C. Diamandi îi informează pe I.I.C Brătianu si pe gen. C. Coandă că le 
trimite textul telegramei adresate de Țarul Nicolae al II-lea Regelui 
Ferdinand. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
234, lb. română 


52 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


233, 


234. 


235. 


236. 


237 


238. 


239. 


1916, decembrie 6/19, lași. T.C. nr. 3545 adresată de I.I.C. Brătianu 
lui C. Diamandi cu privire la speranţa că Rusia va menaja prestigiul 
Coroanei și Regatului României. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 235 


1916, decembrie 6/19. T.C. nr. 3545, prin care C. Diamandi îi solicită 
instrucțiuni lui I.1.C. Brătianu privind oportunitatea unei deplasări la 
Moghilev pentru a solicita Țarului Nicolae al II-lea, aflat la sediul Marelui 
Cartier Militar Rus, o audienţă. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 235 


1916, <decembrie 7/20>, lași. T.C. nr. 3559, prin care I.I.C. Brătianu fi 
înaintează lui C. Diamandi răspunsul adresat de Regele Ferdinand 
Țarului Nicolae al II-lea. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL f. 236 


1916, decembrie 9/22, Petrograd. T.C. nr. 3578 adresată de C. 
Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la articolul din „Times” care 
prezintă într-un mod mai puţin favorabil România, evidențiind rolul 
hotărâtor al armatei ruse în salvarea statului român. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 237 


. 1916, decembrie 12/25, Petrograd. T.C. nr. 3607 adresată de C. Diamandi 


lui Em. Porumbaru referitoare la răspunsul Aliaților la propunerea 
Germaniei de încheiere a păcii. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 239 


1916, decembrie 13/26. T.C. nr. 3612, prin care III.C. Brătianu îl 
informează pe C. Diamandi că în urma demisiei lui Em. Porumbaru a 
preluat conducerea Ministerului Afacerilor Străine. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 240 


1916, decembrie 10/23, laşi. T.C. nr. 3619, prin care I.I.C. Brătianu îl 
informează pe C. Diamandi că gen. Dumitru Iliescu va ajunge la sediul 
Marelui Cartier General Rus. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 238 


53 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


240. 


241. 


242, 


243. 


244. 


245, 


246, 


1916, decembrie 13/26, <Moghilev>. T.C. nr. 3625, prin care gen. C. 
Coandă relatează lui C. Diamandi despre retragerea armatei ruse din 
Dobrogea, întoarcerea Țarului Nicolae al II-lea la Petrograd si despre 
conferința Aliaților care ar avea loc în 28 decembrie. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 241 


1916, decembrie 17/30, Petrograd. T.C. nr. 3670 adresată de C. 
Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la întrevederea cu Țarul Nicolae 
al II-lea în timpul căreia s-a discutat despre război și despre situaţia 
României. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
243, 243v, 244 


1916, decembrie 18/31, Petrograd. T.C. nr. 3674, prin care C. Diamandi 
îl informează pe 1..C. Brătianu despre asasinarea lui Grigori Rasputin. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 245 


1916, decembrie 18/31, Iasi. TC. nr. 3685 adresată de [.1.C Brătianu 
lui C. Diamandi referitoare la chestiunea căilor ferate. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 110 


1916, decembrie 19/1917, ianuarie 1, Petrograd. T.C. nr. 3686 
adresată de C. Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la asasinarea lui 
Grigori Rasputin. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 109 


1916, decembrie 19/1917 ianuarie 1, Petrograd. TC. nr. 3687 
adresată de C. Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la proiectul de 
răspuns al Aliaților la nota preşedintelui Statelor Unite, Thomas 
Woodrow Wilson. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 108 


1916, decembrie 20/<1917 ianuarie 2, Petrograd. T.C. nr. 3697 
adresată de C. Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la discuţia avută cu 
Țarul Nicolae al II-lea si gen. Vasili Gurko despre chestiunea căilor ferate. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 140 


54 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


247. 1916, decembrie 20/1917, ianuarie 2, Iasi. TC. nr. 3714 adresată de L1.C. 


248, 


249, 


250. 


251. 


252. 


253. 


Brătianu lui C. Diamandi referitoare la problema familiilor mobilizatilor, 
rămase în zona ocupată, care nu mai pot primi ajutor de la stat. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 251 


1916, decembrie 20/1917, ianuarie 2, lași. T.C. nr. 3715, prin care 
LI.C. Brătianu îl informează pe C. Diamandi că Marele Cartier General 
Rus a subordonat căile ferate române Comandamentului Rus și îi cere să 
intervină la Țarul Nicolae al II-la pentru a se renunţa la această decizie 
ofensatoare. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 247 


1916, decembrie 22, Petrograd. Telegramă nr. 3736 referitoare la 
atitudinea ofensatoare a autorităţilor militare ruse care au preluat 
administrarea Căilor Ferate Române fără acordul prealabil al autorităților 
române. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, fi 
246, 246v 


1916, decembrie 23/1917, ianuarie 5, Petrograd. T.C. nr. 3748 
adresată de C. Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la audiența 
solicitată de M. Paléologue, ambasadorul Franţei la Petrograd, Țarului 
Nicolae al II-lea pentru a-i vorbi despre chestiunea românească. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 144 


1916, decembrie 23/1917, ianuarie 5, Petrograd. T.C. nr. 3749 
adresată de C. Diamandi lui I.I.C Brătianu referitoare la asasinarea lui 
Gr. Rasputin. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 145 


1916, decembrie 22/1917, ianuarie 4, lași. T.C. nr. 3750 prin care 
I.I.C. Brătianu fi cere detalii lui C. Diamandi despre Conferința Aliaților 
care se va desfășura la Petersburg în luna ianuarie. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 146 


1916, decembrie 23/1917, ianuarie 5, Petrograd. TC. nr. 3751 
adresată de C. Diamandi lui 1.I.C Brătianu referitoare la scoaterea de 
numerar din România, practicată de cetățenii români. 


55 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


254. 


255. 


256. 


257. 


258. 


259. 


260. 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 147 


1916, decembrie 23, Petrograd. T.C. nr. 3752 adresată de C. Diamandi 
gen. C. Coandă referitoare la evacuarea muncitorilor din stabilimentele 
românești de fabricare a efectelor militare. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 249 


1916, decembrie 24/1917, ianuarie 6, Petrograd. TC. nr. 3753 
adresată de C. Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la întâlnirea sa cu 
Marea Ducesă Victoria Feodorovna si la proiectul vizitei Prințului 
Carol, însoțit de I.I.C. Brătianu, la Stavka. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 152, 152v 


1916, decembrie 23/1917, ianuarie 4, laşi. T.C. adresată de Vintilă 
Brătianu lui C. Diamandi referitoare la dificultăţile evacuării 
materialului rulant al C.F.R. în Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 149 


1916, decembrie 24, Petrograd. T.C. nr. 3756 adresată de C. Diamandi 
lui LI.C. Brătianu referitoare la populaţia română rămasă în zona 
ocupată de inamic. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 250 


1916, decembrie 24/1917, ianuarie 6, Petrograd. T.C. nr. 3757 
adresată de C. Diamandi lui 1.I.C Brătianu referitoare la situaţia interna 
din Rusia, agravată de asasinarea lui Grigori Rasputin. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 154, 154v 


1916, decembrie 26/1917, ianuarie 8, Petrograd. T.C. nr. 3764 
adresată de C. Diamandi lui LI.C Brătianu referitoare la pedepsirea 
celor implicaţi în asasinarea lui Gr. Rasputin. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 156, 156v 


1916, decembrie 26. T.C. nr. 3765, prin care C. Diamandi îl informează 
pe IC Brătianu că Ministerul Afacerilor Străine al Rusiei a avizat 
vizita principelui Carol în Imperiul Rus. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL f. 252 


56 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


261. 


262. 


263. 


1916, decembrie 27, Petrograd. T.C. nr. 3784 prin care C. Diamandi îl 
informează pe I.I.C Brătianu că i-a trimis lui Nicolai N. Pokrovsky o nota 
referitoare la chestiunea administrării Căilor Ferate Române de către 
Marele Cartier General Rus. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 253, 
Ib. romana 


1916, decembrie 26/1917, ianuarie 8, laşi. T.C. nr. 3789 adresată de 
[IC Brătianu lui C. Diamandi cuprinzând o scrisoare adresată de Maddy 
(Regina Maria) Marii Ducese Victoria Melita referitoare la vizita 
Principelui Carol, însoţit de I.I.C. Brătianu, la Ţarul Nicolae al II-lea. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 159 


1916, decembrie 28/1917, ianuarie 10, lași. T.C. nr. 3789 adresată de 
C. Diamandi lui LI.C Brătianu cuprinzând o scrisoare adresată de Marea 
Ducesă Victoria Melita Reginei Maria referitoare la vizita Principelui 
Carol, însoţit de I.I.C. Brătianu, la Ţarul Nicolae al II-lea. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 160 


264. 1916, decembrie 28, Petrograd. Telegramă adresată de C. Diamandi gen. 


265. 


266. 


C. Coandă referitoare la necesitatea montării unei șine intermediare pe 
liniile ferate ruseşti pentru evacuarea parcului de vagoane și locomotive 
al Căilor Ferate Române în Rusia. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
254, lb. română 


1916, decembrie 28. T.C. nr. 3790 prin care C. Diamandi îl informează 
pe LI.C Brătianu că M. Paléologue, ambasadorul Franţei la Petrograd, a 
trimis Țarului Nicolae al II-lea un memoriu în care militează pentru 
salvarea Moldovei de la ocupaţia inamică. 

ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
255, lb. română 


1916, decembrie 29/1917, ianuarie 11, Petrograd. TC. nr. 3791 
adresată de C. Diamandi lui 1I.C Brătianu referitoare la situaţia 
îngrijorătoare din Imperiul Rus, prezentată de Marele Duce Nicolae 
Mihailovici Ţarului Nicolae al II-lea. 

ANR, SANIC, Colecția 50, dosar 5918, f. 161, 161v, 162 


57 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


267. 1916, decembrie 28/1917, ianuarie 10, lași. T.C. nr. 3796 adresată de 
LIC Brătianu lui C. Diamandi referitoare la vizita lui Aristide Briand, 
președintele Consiliului de Miniștri al Franţei, și a lui Lloyd George, 
preşedintele Consiliului de Miniștri al Marii Britanii, în Rusia. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 162(1) 


268. 1916, decembrie 28/1917, ianuarie 10, <Moghilev>. T.C. nr. 3801 
adresată de gen. C. Coandă, aflat la Stavka, lui C. Diamandi referitoare 
la transportarea a 15000 de muncitori în Imperiul Rus. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 163 


269. 1916, decembrie 30. T.C. nr. 3803 prin care C. Diamandi îl informează 
pe LLC Brătianu că nu s-a stabilit o dată pentru conferinţa interaliată 
de la Petrograd. 

ANR, SANIC, fond personal Colecţia 50, dosar 30, vol. II, f. 256 


58 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


al 
Telegramă cifrată nr. 29 5 ianuarie <1>915! 
Confidential 


Afaceri Externe, Bucuresti 


Ultimele mele întâlniri cu Ambasadorul Italiei lasă impresia, împărtășită 
aici, la Ministerul Afacerilor Străine, că Italia nu ar fi dispusă să participe la 
război. Sazonov mi-a spus si că Ambasadorul Italiei nu ar înceta să-l 
deziluzioneze în ceea ce priveşte acțiunea României împotriva Austro-Ungariei. 

Pare că ltalia, la fel ca și Grecia, profitând de circumstanţe, 
beneficiază de avantaje <în> Albania, a acceptat Valona?, este adevărat, cu 
asentimentul Puterilor, dar invocând pe baza stipulatiilor de la Londra? 
intangibilitatea Albaniei de către alţii. Ambasadorul Italiei mi-a spus că, în 
timpul vizitei lui Ghenadievt la Roma, el l-a secondat pe nestatornicul Rizovs 
pentru a promova avantajele ieșirii Bulgariei la Ohrida adriatică 6 cu 


1 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost subliniate cu creion roșu în 
original. 

2 Denumirea italiană a orașului albanez Vloré, port cu ieşire la Marea Adriatică și Marea 

Ionică. 

Negocierile privind intrarea Italiei în război de partea Antantei au fost îndelungate și s-au 

desfăşurat în special la Londra. Tratatul a fost semnat abia în 26 aprilie 1915, dar încă din 

toamna anului 1914 Italia avea asigurări din partea Antantei pentru unele dintre 
revendicările sale, inclusiv pentru portul albanez Vloré. Obiectivul Italiei fiind obținerea 
poziției predominante în bazinul Adriaticii, italienii au dus negocieri pentru atragerea 

Bulgariei susținând interesele acesteia în detrimentul acelora ale Serbiei. 

+ Nikola Ghenadiev (1868-1923), om politic bulgar de origine macedoneană, fost ministru de 
Externe (1913). La începutul anului 1915 a fost trimis de guvernul de la Sofia într-o misiune 
specială la Roma și Paris, în urma căreia a devenit un susținător al apropierii de Antanta, 
spre nemulțumirea premierului Vasil Radoslavov. 

5 Dimităr Rizov (1862-1918), publicist, revoluționar şi om politic bulgar de origine 
macedoneană. După o tinerețe zbuciumată, în care a fost implicat inclusiv în organizarea 
unor asasinate politice, intră în cariera diplomatică. Opozant, apoi colaborator al regelui 
Ferdinand de Saxa-Coburg Gotha, a fost supranumit în politica bulgară „Omul cu o sută de 
păreri”. A fost ministru plenipotenţiar al Bulgariei la Roma (1908-1915) şi la Berlin (1915- 
1918). 

6 Oraşul Ohrida nu are ieşire la Marea Adriatică. Bulgaria aspira, prin cucerirea Macedoniei, să 
obțină un culoar de acces la Marea Adriatică. Proiectul Bulgariei Mari urmărea o „Bulgarie la 
trei mări”, respectiv ieșire la Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Adriatică. Dar, prin art. 6 și 
7 din Tratatul de la Londra (1913), care vizau reorganizarea Albaniei, partea centrală a 
Albaniei a fost lăsată sub protectorat italian, iar o fâşie la vest de lacul Ohrida trebuia lăsată 
în afara zonei de predominantä a Italiei, pentru a permite o graniţă între Serbia și Grecia. 


59 


w 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


excluderea Serbiei, reducând pretenţiile grecești și asigurând Italiei 
pătrunderea economică în Marea Neagră prin căile ferate bulgare”. 

Personal, Marchizul Carlotti® ar înclina să creadă că tendinţele 
bulgarilor de a separa Serbia de Grecia, lăsând-o pe aceasta din urmă la mila 
bulgarilor care vizau Salonicul, nu ar trebui să convină Italiei, ale cărei 
interese s-ar armoniza mai mult printr-o înţelegere naturală cu România și 
cu Grecia, replementând chestiunea insulelor. Dar, crede el, s-ar putea ca 
<Palatul> Consulta? să plece urechea la ideile bulgarilor. 

Marchizul Carlotti are impresia că partea rusă dorește să împiedice 
apropierea bulgarilor de Constantinopol și că nu ar fi defavorabilă ideii de a 
dirija ambițiile teritoriale spre ţările balcanice printr-un „Drang nach westen” 
spre Adriatică, sacrificând Albania si Macedonia sârbă!?. 

Vă rog, Excelenţa Voastră, să consideraţi cele ce preced cu titlu 
confidential. 


(semnat) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 4, 4v, 5, 5v 


m2 
Presedintia Consiliului de Ministri Bucuresti, 27 ianuarie/9 februarie 
Nr. 1915 


Copie a telegramei cifrate de la Sofia, 24 ianuarie/6 februarie 


Excelenței <Sale, Domnului> Brätianu!2 
București 


7 Paragraful marcat de editori prin litere italice este semnalizat în original printr-o linie 
trasată cu creion roşu. 

8 Marchizul Andrea Carlotti di Riparbella, ambasador al Italiei la Petrograd (1913-1917). 

9 Palatul Consulta, sediul Ministerului Afacerilor Externe al Italiei. 

10 Paragraful marcat de editori prin litere italice este semnalizat în original printr-o linie 
trasată cu creion roșu. 

11 Numărul lipseşte în original. 

12Jon I. C. Brătianu (1864-1927), om politic român, liberal, a deţinut numeroase funcţii 
ministeriale şi cinci mandate de președinte al Consiliului de Miniştri (1909-1911; 1914- 
1918; 1918-1919; 1922-1926; 1927-1927). Adept al alianţei cu Tripla Intelegere/Antanta 
pentru realizarea unirii românilor din Transilvania cu România. 


60 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ghenadiev a trimis din Roma vestea că Italia s-a înțeles cu Austria și 
Germania. 

Pe de altă parte, Radev!3 telegrafiază din Bucuresti că România a 
renunțat în mod definitiv la o acţiune războinică. Aceste veşti, care coincid 
cu stagnarea operaţiunilor militare ruse și cu înaintarea germană spre 
Varșovia, sunt exploatate de către cercurile guvernamentale pentru 
justificarea revirimentului <pro>austro-german. 

Tripla Înţelegere, care a pierdut toată această iarnă în ezitări sau 
jumătăţi de măsură ineficiente, suferă un eșec evident care nu poate fi 
redresat decât dacă operaţiunile militare iau o turnură net favorabilă 
Aliaților. Dar aici se așteaptă contrariul; Palatul și cercurile germanofile 
aşteaptă cu nerăbdare căderea Varșoviei. 


Derussi!4 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 13 


a3 
Presedintia Consiliului de Ministri Bucuresti, 27 ianuarie/9 februarie 
Nr.15 1915 


Copie a telegramei cifrate de la Sofia, 
25 ianuarie/7 februarie 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
București 


Personal. Urmare a telegramei alăturate. 

Radoslavov!¢ mi-a spus că tocmai aflase de la Ministrul Rusiei că 
Guvernul nostru ar vrea să negocieze cu Bulgaria doar după finalizarea 
aranjamentului sârbo-bulgar si că, dacă această <informatie> este exactă, el 


13 Simeon Traicev Radev (1876-1967), istoric, ziarist si diplomat bulgar; în perioada 1913- 
1916, ministru plenipotenţiar al Bulgariei la București. 

14 Gheorghe Derussi (1870-1931), diplomat şi om politic român. Ministru plenipotenţiar al 
României la Sofia (1913-1916). 

15 Numărul lipseşte în original. 

1€ Vasil Hristov Radoslavov (1854-1929), om politic bulgar, liberal, preşedinte al Consiliului 
de Miniştri al Bulgariei (1886-1887; 1913-1918). 


61 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ar cosidera această condiție drept un pretext de a amâna sine die negocierile 
noastre, căci un aranjament cu Serbia nu se va face niciodată. 

Surprins de acest ton, care nu se potrivea cu atitudinea sa anterioară, 
i-am răspuns că dorinţa unor anumite Puteri de a crea armonie în linia de 
conduită a micilor state vecine era naturală, că Guvernul nostru s-a 
preocupat, în ceea ce-l privește, de a încuraja înțelegerea între Nis, Atena si 
Sofia, dar că eu nu cunoșteam intenţiile Excelenței Voastre și nu aveam 
instrucțiuni pentru a angaja o conversaţie de acest gen. 

Vă confirm impresia mea că vântul bate din nou spre austro-germani 
şi că Tripla Înţelegere înregistrează aici un veritabil eșec. 


Derussi 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 12 


m 4 
Minută 29 ianuar<ie 1>915 
Raport confidential nr. 18317 
Anexe: 218 
D. [119 


Deschiderea Dumei. Discursurile D-lor Rodzianko2°, Goremîkin?! si Sazonov22 
despre relatiunile cu România. Chestiunea Strâmtorilor. 


17 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu: „Strâmtori” („Detroits”, 
original, lb. franceză). 

18 Anexele lipsesc din dosar. 

19 Notă marginală laterală, prescurtare pentru „Dosarul II”. 

20 Mihail Vladimirovici Rodzianko (1859-1924), om politic rus, președinte al Parlamentului 
Rus (Duma). 

21 Ivan Logghinovici Goremikin (1839-1917), om politic rus, conservator, preşedinte al 
Consiliului de Miniștri (1906; 1914-1916). 

22 Serghei Dmitrievici Sazonov (1860-1927), om politic și diplomat rus, ministru al Afacerilor 
Externe al Imperiului Rus (1910-1916). După revoluţia bolșevică, a avut un rol politic în 
mișcările dizidente albe (Denikin, Kolceak) şi a trăit în exil, în Franţa. A publicat un volum 
de memorii, Fateful Years, 1909-1916, The Reminiscences of Serge Sazonov, 1928, New York, 
F.A. Stokes company. 


62 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru23 
Externe, Bucureşti 


Domnule Ministru, 


După cum am avut onoarea de a informa pe Excelenţa Voastră prin 
telegrama mea cifrată nr. 176 din 27 ianuarie, sesiunea extraordinară a 
Dumei a fost deschisă în ziua de 27 ianuarie şi va dura până la 1 februar24, 

Trimit aci al<ăturat> desbaterile care au avut loc în ședința de 
deschidere, după traducerea agenţiei „Vestnik”. 

Ele merită să fie citite in extenso. 

* 

Desbaterile au început prin un discurs patriotic al Domnului 
Preşedinte Rodzianko. 

* 

În aceeaşi notă a vorbit si preşedintele Consiliului, Dl Goremikin. 

În discursul său, Domnia Sa a spus că prin „cucerirea Galiției se 
alipeşte ultima floare care lipsea la coroana imperială.” 

A semnalat că răsboiul apropie tot mai mult popoarele Rusiei. 

Răsboiul contra Turciei deschide un viitor frumos Rusiei spre Marea 
Neagră si lângă zidurile Constantinopolului. 

Terminând, Dl. Goremikin a zis că acest răsboiu va ridica chestiunea 
emancipărei industriei rusești de sub jugul Germaniei. 

* 


DI Sazonov, ministrul Afacerilor Străine, care a urmat a spus mai 
întâiu câteva cuvinte despre istoricul răsboiului. 

Urmând, D-sa a adăogat că, deși Rusia rămăsese credincioasă 
traditiunilor seculare de bună vecinătate cu Germania, aceasta din urmă 
dimpotrivă punea în curmezis rezistența atatand ţările vecine. 

În Suedia, în Galiţia (mișcarea ukranică), în România, unde germanii 
au căutat să intunece conscienta comunitdtei intereselor românești cu 
rusești?* (sic!), în Turcia, în Persia, în China etc. 


23 Emanoil Porumbaru (1845-1921), ministru al Afacerilor Străine în guvernul L.I.C. Brătianu 
(1914-1916). 

24 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu: „Discurs Sazonov în 
franceză” (,Discours Sazonov en français”, original, Ib. franceză). 

25 În acest document, fragmentele de text evidentiate de editori cu caractere italice au fost 
subliniate cu cerneală neagră în original. 


63 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


DI Sazonov a spus apoi că unirea nestrămutată a Aliaților are de scop 
de a distruge puterea militară dușmană si de a crea o pace durabilă. 

Vorbind de războiul cu Turcia, el a spus că noua glorie a Rusiei în 
acest răsboiu o apropie de realizarea problemelor politice si economice care 
ating esirea Rusiei la marea liberă. 

Trecând la statele din Orientul european Ministrul Afacerilor Străine 
a spus de raporturile cu Grecia, această amică încercată a Serbiei, sunt 
perfect cordiale și a adăogat că tendințele poporului elin de a curma 
suferințele coreligionarilor de sub jugul otoman au toate simpatiile 
Guvernului Imperial. 

Vorbind despre România Dl Sazonov a spus că relatiunile ruso- 
române păstrează caracterul amical <pe> care le-au căpătat după vizita 
Împăratului la Constanţa. 

Manifestatiunile rusofile neîncetate în cursul toamnei, atât în 
Bucuresti, cât si în toată tara, scot în relief sentimentele dușmănoase 
românești împotriva Austro-Ungariei. 

„Aşteptaţi probabil, a urmat Dl. Sazonov, un răspuns la chestiunea 
care interesează lumea întreagă, anume aceea a atitudinei acelor tari 
necombatante ale căror interese le dictează de a imbratisa causa Rusiei şi a 
Aliaților ei. În adevăr, opinia publică a acelor state resimte tot ce întrupează 
idealul national și s-a rostit demult în acest sens; dar veţi înțelege că nu pot 
să adâncesc chestiunea fiind dat că Guvernele acestor tari, cu care suntem în 
raporturi amicale, n-au luat încă o hotărâre definitivă; ori, această 
rezolutiune le aparține, căci ele singure vor fi responsabile înaintea 
națiunilor respective dacă ar lăsa să scape ocasiunea prielnică de a realisa 
aspiratiunile nationale. 

Tin totodată să semnalez cu recunoștință sinceră serviciile pe care ni 
le-a adus Italia si Spania protejând supusii noștri în ţările dușmane etc.” 

DI Sazonov a mai vorbit în urmă de Suedia si Persia. 

Trecând la Japonia, DI Sazonov a spus că tratatul de alianță anglo- 
japonez împiedică angajamentul de a nu încheia pace separată. Guvernul 
german nu poate deci spera pacea cu Japonia înainte de a încheia-o cu Anglia 
şi deci cu Rusia și cu Frantia. 

În consecinţă, relatiunile noastre cu Japonia ne dau asigurarea că 
reclamatiunile adresate de această Putere Chinei nu cuprind nimic contrar 
intereselor noastre. 


64 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


De semnalat este că, în discursul său, DI Sazonov n-a pomenit niciun 
cuvânt despre Bulgaria. 

* 

După DI Sazonov a vorbit Dl Miliukov’é, șeful Cadetilor, a<l> cărui 
discurs se află în rezumat în anexă, precum și a<le> reprezentanţilor 
celorlalte partide care toate au aderat la moţiunea: 

Duma înclinându-se înaintea faptelor glorioase a<le> ostașilor 
trimite un salut călduros armatei şi flotei rusești și omagiul ei de sinceră 
stimă; simpatie Aliaților precum și adâncă încredere că marele (sic!) scopuri 
naționale și liberatoare ale războiului actual vor fi atinse. 

Duma declară hotărârea inflexibilă a natiunei rusești de a urma 
războiul până când conditiunile asigurând pacea europeană care vor 
restabili dreptul justiției vor fi impuse dușmanului. 

* 

Această rezolutiune arată atât optimismul cât si hotărârea care există 
actualmente în sferele dirigente rusești de a continua războiul. 

Din punct de vedere a<l> unitätei între Puterile Triplei Intelegeri, 
declaratiunile Dlui Sazonov confirmă această unitate, care în timpul din 
urmă s-a realizat și pe terenul financiar. 

De semnalat este încă faptul că toate discursurile au atins chestiunea 
Strâmtorilor??, afirmând voinţa Rusiei de a ieşi la marea liberă, unele chiar 
au făcut aluziuni şi la Constantinopol. 

Primiti... 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 6, 6v, 7, 7v, 8, 8v, 9, 9v, 10, 
10v, 11, 11v, lb. romana 


26 Pavel Miliukov (1859-1943), istoric rus si om politic, membru al Partidului Constitutional 
Democratic (Cadet) si deputat in Duma de Stat a Rusiei Imperiale, ministru de Externe in 
Guvernul Provizoriu, adept al rămânerii Rusiei în război de partea Aliatilor. După revoluţia 
bolşevică, a activat o vreme de partea contrarevolutionarilor albi, iar din 1921 a trăit în exil, 
editând în Franţa un ziar de limbă rusă. 

27 Fragmentul de text evidenţiat de editori cu caractere italice a fost subliniat cu creionul în 
original. 


65 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m5 
Telegrama cifrată nr. 31328 Petrograd, 22 februarie/7 martie 1915 


Ex<celentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


Sazonov tocmai mi-a spus ca Guvernul grec ar fi oferit Triplei 
Înţelegeri concursul pentru o acţiune împotriva Turciei, 15000 de oameni si 
flota sa. Am observat la el o anumită ezitare de a accepta??. 

Concursul grec ar părea putin important si, poate, disproporționat în 
raport cu revendicările exagerate pe care Grecia ar putea eventual să le 
pretindă. Tripla Înţelegere estimează că Grecia trebuie să se alăture cu totul 
cauzei Aliaților si să se considere în război deopotrivă cu A<ustro>- 
U<ngaria> si cu Germania. Asupra acestui ultim punct, o declaraţie analogă a 
fost făcută Italiei, după cum mi-a fost confirmat de către Marchizul Carlotti. 
[Ambas<adorul> Italiei]? consideră o greșeală neparticiparea Italiei la 
încercarea de a destabiliza Turcia si <pentru că> va trebui reglementată 
soarta Mediteranei sub dominaţia absolută a Triplei Intelegeri. De câtva timp 
se poate observa la Sazonov, ca si la ambasadorii Triplei Întelegeri, 
deopotrivă cu privire la noi ca si fata de alte state neutre, o atitudine de 
rezervă care ar lăsa să se vadă că pot să treacă peste concursul celorlalți și să 
reglementeze afacerile lor între Aliați. 

Sazonov, care se afla la mine împreună cu Giers3!, tocmai i-a propus 
Ambasada de la Roma. 


D.32 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 14, 14v 


28 Note marginale adăugate prin scriere de mână, cu creion roşu în original: „Urgent”; 
„Sensibilite vers Detroits”; cu cerneală neagră: „Dos. II”. 

29 Paragraf semnalat cu o linie laterală cu creion roșu. 

30 Text adăugat prin scriere de mână deasupra rândului, cu cerneală neagră. 

31 Mihail de Giers (1856-1924), diplomat rus. Ministru al Rusiei la București (1902-1912), 
ambasador la Constantinopol (1912-1914) şi la Roma (1915-1917). 

32 Diamandy, semnătură manu propria. 


66 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m6 
Telegrama cifrata nr. 353 Petrograd, 24 februarie/9 martie 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


Sunt informat că Guvernul bulgar ar fi pe punctul de a oferi Triplei 
Intelegeri concursul pentru a acționa împotriva Turciei la Constantinopol33. 

Bulgaria speră că Tripla Înţelegere va lua în considerare revendicările 
sale în ceea ce priveşte Macedonia sârbă. 


(s) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 15 


37 


Telegramă cifrată nr. 354 Petrograd, 25 februarie /10 martie 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe București 


În cursul discuţiei cu Ambasadorul Italiei, acesta m-a întrebat dacă 
cred că România ar fi dispusă să trimită un mic corp expediționar pentru 
operațiunile de fortare a Strâmtorilor. 


(s) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 1634 


33 Notă marginală cu creionul roșu: „Blocul Balcanic”. Paragraful a fost semnalat în textul 
original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 
34 Notă laterală cu creion roșu în dreapta paginii „D. II”. 


67 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a8 
Telegrama cifrata nr. 357 Petrograd, 24 februarie/10 martie 1915 
M35 


Exc<elentei Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Actiunea Triplei Intelegeri, cu exceptia evenimentelor neprevazute, 
ameninţă însăşi existenţa Turciei. Oricare ar fi soluția problemelor care ne 
interesează, în ceea ce priveşte menținerea sa, trebuie să ținem cont de 
fapte. Atitudinea noastră la început fiind nu de a preceda faptele, ci de a le 
urma. Odată ce se va înstăpâni peste Constantinopol și peste Strâmtori, 
Tripla Înţelegere va face legea. 

Legăturile care uneau politica noastră de aceea a Puterilor Centrale 
se rup una după altañ6. 

Puterile Centrale reprezentau pentru noi pacea, forța și obstacolul 
<împotriva> instruziunii ruseşti in Strâmtori. Oricare ar fi peripetiile 
războiului, victoria austro-germană pare exclusă. În cel mai bun caz, aceste 
Puteri pot spera că, urmare a uzurii si a delăsării generale, lucrurile să se 
termine în coadă de peste, fără învingători si nici învinşi. 

Dar atunci, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, problemele Turciei 
vor fi rezolvate fără ele si împotriva lor3’. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 17 


a9 
Telegramă cifrată nr. 38638 Petrograd 1/14 martie 1915 
Y39 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


35 Adăugat prin scriere de mână, cu creionul. 

36 Alineat semnalat printr-o linie laterală cu creion roşu. 

37 Alineat semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roșu. 

38 Note marginale adăugate prin scriere de mână cu cerneală neagră: „Urgent”, „Dos. !” şi cu 
creion grafit „Strâmtori” („Detroits”, original, Ib. franceză), 

39 Adăugat prin scriere de mână cu cerneală neagră. 


68 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am primit telegrama cifrată a Excelenței Voastre nr. 123. Supun 
<atentiei> Excelenței Voastre acest plan: să anuntäm lui Sazonov plecarea 
mea la Bucureşti. În schimbul unei declarații mai ferme în privința 
Strâmtorilor <să obtinem> Prut şi Tisa, să promitem că-i obținem aducerea 
delegatul nostru militar care să ia contact și eventual să încheie <o 
intelegere> cu Statul Major Rus. 

Eu cred că este mai bine să nu discutati cu Poklewski% asupra 
acestui subiect. 

Rog să räspundeti dacă aveți vreo formulă specială pentru care să obțin 
acordul lui Sazonov în ceea ce priveşte Strâmtorile. În ceea ce priveşte Tisa, 
credeţi că obținerea consimtamantului Serbiei ar fi avantajoasă, asa cum am 
sugerat deja Ministerului Afacerilor Străine prin telegrama mea nr. 1667<?>. 

În ceea ce priveşte Prutul, cred că vor fi dificultăți. Aceasta aduce 
atingere chiar textului acordului dintre noi. Sacrificiile rusești din Bucovina 
trebuie să fi făcut Guvernul rus mai refractar în privința concesiilor în 
această privință. Am putea vorbi despre Prut în acordul militar. Sazonov va 
cere de asemenea să precizăm data intrării noastre în acțiune. 

Înainte de a începe convorbiri cu Sazonov voi aștepta răspunsul 
Dumneavoastră telegrafic urgent#1. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 19 


210 
Telegramă cifrată nr. 409 Petrograd 3 /16 martie 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


În întrevederea de ieri seară cu Ambasadorul Franţei, am subliniat 
interesul nostru vital în chestiunea Strâmtorilor. România era putere de 
prim ordin la Marea Neagră pentru că era singura sa ieşire. Interesele sale ar 
fi trebuit deci să primeze. Arătându-mă satisfăcut de declarația lui Sazonov, 
i-am spus că speram că Rusia nu numai că ne va respecta interesele, dar că 


40 Stanistav KozieH Poklewski (1869-1939), ministru plenipotenţiar al Rusiei la Bucuresti în 
perioada Primului Război Mondial, de origine poloneză. 
41 Paragrafele 3-6 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creionul. 


69 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ea le va înțelege în același mod ca noi. l-am mai spus Ambasadorului Franţei 
că asupra acestui punct era sarcina aliaților Rusiei să limiteze anumite 
tendințe exclusive manifestate în presă si chiar în cercurile guvernamentale 
rusesti.42 Ambasadorul Franţei mi-a dat cele mai formale asigurări că între 
Aliați nu intervenise niciun acord asupra Strâmtorilor si Constantinopolelui. 
La întrebarea mea dacă nu credea că poate, odată <Rusia> ajunsă pe 
malurile Bosforului, la presiunea opiniei publice, elanul rus împotriva Germaniei 
s-ar putea înmuia, el mi-a răspuns că în întrevederile sale atât cu Sazonov, 
cât şi cu Împăratul, la care a fost chiar azi împreună cu Sazonov la Cartierul 
General, nu lăsau nicio îndoială asupra voinţei ferme de a continua războiul 
fără limite împotriva Germaniei. Chestiunile referitoare la Turcia nu vor fi 
tratate separat, ci în același timp și laolaltă cu toate chestiunile păcii generale. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 20, 20v 


all 
Telegramă cifrată nr. 431 6/19 martie 1915 


Excelentei< Sale, Domnului> Diamandi 
Petrograd“: 


Dacă puteţi conta pe sinceritatea sa, puteți spune ambasadorului 
Franţei, pentru a fi comunicat personal lui Delcass644, că Blondel mi-a lăsat 
de înţeles că Delcassé era dornic să știe cu precizie care ar fi revendicările si 
pretenţiile noastre, în scopul de a le susţine în fata Aliaților. 

l-am răspuns că doresc să știu mai întâi cu certitudine (atitudinea?) 
că nu a fost adoptată (vizavi?) de Italia, care ar putea, printr-o acțiune ușor 


+2 Notă marginală adăugată prin scriere de mana: ,Stramtori” (,,Détroits”, original, lb. 
franceză). Paragraf marcat cu o linie laterală cu creion roșu. 

43 În acest document, fragmentele de text evidenţiate de editori cu caractere italice au fost 
adăugate prin scriere de mână, cu cerneală neagră. 

44 Theophile Pierre Delcasse (1852-1923), om politic şi diplomat francez, ministru al 
Afacerilor Externe (1898-1905; 1914-1915). 

45 Jean Camille Blondel (1854-1935), diplomat francez, trimis extraordinar şi ministru 
plenipotenţiar al Franţei în România (1907-1916). 


70 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


de imaginat, să faciliteze considerabil întreaga situaţie+s. În răspunsul meu 
există un sâmbure de adevăr, dar este dictat și de imposibilitatea de a 
conduce, cu Legația Franței de aici sau cu a noastră la Paris, asemenea 
negocieri, care necesită cea mai mare discreţie. Îndată ce veţi sosi în 
Capitală, vom găsi împreună calea cea mai bună (și colaborarea?). 


Brătianu nr. 117 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 21 


m12 
Telegramă cifratä nr. 43947 6/19 martie 1915 


Excelentei <Sale, Domnului> Brätianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Referindu-mă la telegrama cifratä nr. 117, cred că ar fi mai bine să nu 
comunic Ambasadorului Franţei decât ceea ce v-a spus Blondel. 

În ceea ce privește negocierile mai precise, ar fi mai bine să ne 
înțelegem în prealabil la Bucureşti. 

Voi părăsi Petrogradul săptămâna viitoare, trebuind să mă opresc în 
drum pentru a asigura acordarea de ajutor răniților romani prizonieri.48 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 22 


46 Alineatul este semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roșu. Cuvintele 
redate între paranteze, cu litere italice, au fost completate ulterior prin scriere de mână cu 
cerneală neagră. Semnele de întrebare sunt în original, probabil rămase în urma descifrării 
incerte. 

47 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră: „Dos. I”. 

48 Paragraf semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creionul. 


71 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a13 
Telegrama cifrata nr. 442 7/20 martie 1915 
Q% 
Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Continuare a telegramei mele cifrate nr. 43950. 

M-am văzut ieri cu Ambasadorul Franţei si i-am vorbit despre 
demersul lui Blondel. 

El mi-a arătat telegrama foarte confidențială a lui Delcassé în care îl 
informa despre întrevederea din 9 martie de la Paris cu colonelul Rudeanut, 
care i-ar fi spus, în esență: „România aproape și-a încheiat pregătirile 
militare, ea nu ar putea să ducă un război mai mult de șase luni; Excelenţa 
Voastră ar fi gata să preceadă acțiunea militară printr-un tratat mai extins cu 
Tripla Înţelegere.” 

Ambasadorul Franţei crede că demersul lui Blondel este continuarea 
întrevederii cu Rudeanu. 

Voi comunica Excelenței Voastre la București impresiile asupra 
celorlalte chestiuni. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 23 


w14 
Telegramă cifrata nr. 458 Petrograd 10/23 martie 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


49 Adăugat prin scriere de mână, cu cerneală neagră; la fel, nota marginala: „Dos. I”. 

50 Vezi textul telegramei nr. 439 la pagina 71. 

51 Vasile Rudeanu (1871-1965), militar si diplomat român, în perioada Primului Război 
Mondial a îndeplinit diferite misiuni diplomatice în Italia, Franţa, Anglia, Spania (1914- 
1919), în calitate de director al Direcţiei Armamente din Ministerul de Război. A contribuit 
la elaborarea convenției militare cu Antanta. 


72 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Întrevederea de ieri seară cu Sazonov a atins şi chestiunea 
Strâmtorilor. l-am expus consideratiile pe care le expusesem anterior și 
Ambasadorului Franţei. 

L-am lăsat să înțeleagă că România ar dori să fie prietenă a Rusiei, dar 
nu ar consimti niciodată să fie vasala ei. Trebuia să vadă lucrurile din punctul 
vostru de vedere, al intereselor noastre, să le înțeleagă si să le satisfacă.52 

Sazonov m-a însărcinat să dau la București asigurările cele mai 
formale că interesele noastre vor rămâne intacte si vor fi pe deplin respectate. 

România va avea intrări şi ieşiri libere în Strâmtori. Nimeni nu se 
gândește să-i conteste acest drept. 

Conversatia mi-a părut a confirma că chestiunea Strâmtorilor va fi 
reglementată nu separat, ci în același timp cu pacea generală.53 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 24 


a1l5 
Telegramă cifrată nr. 675 18 aprilie/1 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


L-am văzut pe Ambasadorul Angliei ieri seară. 

El mi-a spus că avea instrucțiuni de a lăsa negocierile să se 
desfășoare direct între Sazonov si mine. Sir Edward Grey5+nu i-ar fi 
recomandat până acum să susțină punctul nostru de vedere.55 

În cursul întrevederii, el a adăugat că reglementarea chestiunii 
Bucovinei era doar în seama Rusiei. El găsește pretenţiile noastre exagerate. 
El a crezut întotdeauna, ca şi Sazonov, că ele se vor limita la Transilvania. 
Principiul naționalităților trebuia să fie respectat și era imposibil pentru 


52 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu: ,Stramtori” (,Détroits”, 
original, lb. franceză). 

53 Paragrafele 3-5 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 

54 Sir Edward Grey (1862-1933), ministru al Afacerilor Străine (1905-1916) al Imperiului 
Britanic. 

55 Note marginale adăugate prin scriere de mână, cu creion albastru: „De reținut” („Noter”), 
„D. 1”. Primele două alineate semnalate prin linii laterale cu creion albastru. 


73 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Serbia, dând dovadă de atâta eroism, să lase Belgradul, capitala sa, la bunul 
plac al unui terts6. 

Făcând aluzie la cererile noastre, el a adăugat că după războiul actual 
este de temut că toate statele își vor anexa părți pe care nu le vor putea 
menţine în mod rezonabil. 

Dacă se va lua totul de la Ungaria, nu se va putea nici păstra, nici 
ajunge la încheierea unei păci. Am susținut punctul nostru de vedere 
remarcând că ar fi dezamăgitor, în ajunul intrării noastre în acțiune, să avem 
în vedere mijloacele de a salva pe adversarul nostru în detrimentul nostru. 

Ambasadorul Angliei mi-a spus că Anglia dorea intrarea României în 
acţiune si că era favorabilă acestui lucru. M-a rugat să nu ne arătăm prea 
intransigenti, să nu tăiem puntile încă de la începutul negocierilor și m-a 
întrebat dacă am depline puteri. Am spus ambasadorului că data de intrare 
în acțiune depindea acum de Tripla Înţelegere și de rapiditatea cu care se va 
încheia un acord teritorial. 

Cred că s-ar putea, este o simplă impresie, ca Franţa și Anglia să-și fi 
rezervat intervenţia doar în caz de dificultăţi.” 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 28, 28v 


#16 
Telegramă cifrată nr. 677 18 aprilie/1 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


L-am revăzut pe Ambasadorul Italiei ieri seară, el mi-a spus că ar fi 
comunicat telegrafic către Consulta că dorește să amâne acțiunea Italiei pana 
când negocierile noastre se vor fi terminat. El a mai cerut autorizarea de a 
[ma]>® pune la curent cu modalitatea si forma în care Italia a încheiat 
acordurile sale. I-am lăsat de înţeles că cererile noastre erau ireductibile. 


56 În acest document, cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost adăugate prin 
scriere de mână, cu cerneală neagră. 

57 Paragrafele 2, 3, 6, 7 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creion 
albastru. 

58 Cuvântul semnalat între paranteze drepte este suprascris cu cerneală neagră. 


74 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ambasadorul mi-a spus confidential că Londra, considerând chestiunea 
ca nefiind de actualitate, nu este favorabilă ideii unui Congres, ci a unei unei 
păci directe între beligeranti. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 29 


m 17 


Telegramă cifrată nr. 679 18 aprilie/1 mai 1915 
Urgent? 


Excelentei Sale, Domnului Brätianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Vä rog sä îmi expediati de urgentä, cu antetul Ministerului pentru a 
evita cenzura, lucrări statistice în maghiară, germană asupra populației 
românești din Austro-Ungaria si de asemenea cartea lui Cheradamme® (sic!) 
asupra Austro-Ungariei și alte documentatii favorabile. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 30 


018 
Telegrama cifrata nr. 682 Primita 18 aprilie/1 mai 1915 
Urgente! 
Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


59 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră: „Dos. |”. 

60 André Chéradame (1871-1948), ziarist francez specializat în problema pangermanismului. 
La începutul secolului al XX-lea a scris mai multe lucrări despre spaţiul balcanic, dintre care 
semnalăm doar lucrările la care ar putea face referire telegrama lui Diamandi: L'Europe et la 
question d'Autriche au seuil du XXe siècle, Plon-Nourrit (1901), L'Allemagne, la France et la 
question d'Autriche, Plon-Nourrit (1902). 

61 Cuvântul „Urgent” este redat dactilo cu cerneală roșie. În partea stângă a paginii se află o 
notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră: „Dos. I”. 


75 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Vă repet aici telegrama mea expediată pe 15/28 aprilie si vă trimit 
prin posta harta solicitată. Trebuie să introduceți în harta pe care o aveți 
modificarea următoare: de la Seghedin frontiera urmează cursul Tisei spre 
Nord, până la înălțimea satului Algyo, de aici ea se îndreaptă spre Nord-Est, 
făcând o curbă mică la trei kilometri Vest de satul Békés Sâmson, de unde 
continuă în linie dreaptă în direcția N<ord>, până la trei mii de metri la Vest 
de confluenţa Crișurilor, apoi în direcţia Nord-Nord Est, trecând la șase 
kilometri la dreapta de Debreczen si continuând astfel, ea ajunge la patru 
kilometri la Nord de confluenţa Tisei cu Someșul, lăsându-ne nouă satul 
Vasaros și ajungând la vechea delimitare, pe care o aveţi, la trei mii de metri 
de muntele Kobila. 


(s.) Brătianu 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 31 


019 
Telegramă cifrată nr. 6842 18 aprilie/1 mai 1915 


Excelenței Sale, Domnului Brătianu 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


Am dejunat la Prinţul lusupov&, care a promis că va vorbi 
Împăratului în favoarea noastră. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 32 


62 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion negru: ,D. 1”. 

63 Felix Iusupov/Yusupov (1887-1967), aristocrat rus, căsătorit cu Irina (fiica Marelui Duce 
Alexandru Mihailovici şi a Marii Ducese Xenia Alexandrovna, sora Țarului Nicolae al II-lea). 
La sfârşitul anului 1916, Iusupov a fost implicat în uciderea lui Grigori Rasputin. 


76 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 20 
Telegramă cifrata Primită 19 aprilie/2 mai 1915 noaptea 
înregistrată cu nr. 685% Expediată 18 aprilie/1 mai la 9:30 dimineaţa 


Excelenței Sale, Domnului Diamandy 
Petrograd 


Lipsa de implicare a Ambasadorului Angliei are la origine graba cu 
care Italia a semnat fără a se neliniști în privinţa intereselor românilor, ceea 
nu corespunde atitudinii noastre fata de ea. 

Transmiteti discret Ambasadorului Italiei că ne datorează reparații si 
că în acest sens este urgent ca acțiunea lor să se facă simțită la Londra.65 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 33 


m21 
Telegramă cifrată Expediată pe 18 aprilie/1 mai 1915 orele 4 pm 
înregistrată sub nr. 686 Primită pe 19 aprilie/2 mai 1915 noaptea 


Urgents6 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


În ceea ce priveşte viitoarele noastre frontiere, începând de la 
confluența Someșului cu Tisa până în Bucovina, binevoiti să înlocuiţi 
instrucțiunile anterioare prin revendicarea bazinului Tisei până la linia de 
separare a apelor, altfel spus până la frontiera Galitiei.67 

În acest fel am expus ministrului Rusiei revendicările noastre, lăsându-i 
să întrevadă că în această regiune aş putea face unele concesii rutenilor. 


(s.) Brătianu 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 35 


64 Note marginale adăugate prin scriere de mână: „D. 1”, „de citat” („ă citer”, original, Ib. franceză). 
65 Cele două paragrafe sunt semnalate cu linii laterale trasate cu creion albastru. 

66 Notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion negru: ,,D. l”. 

67 Paragraf semnalat cu linie laterală trasată cu creionul. 


77 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m22 
Telegramă cifrată Expediată 18 aprilie/1 mai 1915, 
înregistrată cu nr. 687 orele 9:30 
Primită pe 19 aprilie/2 mai 1915 noaptea 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


Ministrul Rusiei, căruia tocmai i-am comunicat instrucţiunile pe care 
vi le-am dat, mi-a lăsat impresia foarte clară că putem obţine Tisa și Prutul, 
dar că dificultăţile care au fost ridicate vor fi făcute pentru a ne obliga să 
fixäm de pe acum data intrării noastre în acţiune, care ar vrea să fie 
simultană cu aceea a Italiei, care este fixată pentru 13/16 mai. l-am răspuns 
că angajamentul pentru o dată ar trebui să fie luat printr-o convenţie 
militară, care nu ar putea fi făcută decât după ce ne-am asigurat asupra 
chestiunii frontierei. 

La insistenţele reunite ale lui Giers și Poklewski, mi-am menţinut 
punctul de vedere, adăugând că nu refuz în principiu să iau în considerare 
participarea noastră în a doua jumătate a lui mai, dar că nu înţeleg ca un 
asemenea angajament să fie luat înainte de a examina situația militară, care 
nu se poate face decât printr-o convenție, dar că Guvernul Imperial ar putea, 
după ce ar admite în principiu cererile noastre, să declare că nu le-ar susţine 
decât atunci când și negocierile noastre pentru o convenție militară vor fi 
ajuns la final si în aceste ultime negocieri Guvernul rus ar avea posibilitatea 
de a insista asupra datei intrării noastre în joc. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 34, 34v 


78 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 23 
Notă remisă dlui Sazonov pe 20 aprilie/3 mai 1915, orele 4 pm 


Talvegul Dunării până la confluenţa acestui fluviu cu Tisa. 

Talvegul Tisei spre N până la înălțimea satului Algyo (la N de 
Seghedin). 

De aici frontiera s-ar îndrepta spre N-E, făcând o curbă mică până la 
3 km la Vest de satul Békéssämson. 

Aceasta ar continua apoi în linie dreaptă în direcţia N până la 
confluența Crișurilor; apoi în direcția N-N-E trecând la 6 km la dreapta de 
orașul Debrețin pentru a ajunge la 4 km [la N]& de confluența Tisei cu 
Someșul, lăsând României satul Vâsârosnameny. 

Pornind de la confluenţa Tisei cu Someșul, lăsând României bazinul 
Tisei, frontiera ar continua până la linia de separare a apelor, adică până la 
frontiera între Galiția și Ungaria, confundându-se cu această frontieră; apoi 
s-ar îndrepta spre N, confundându-se cu linia de delimitare între Galiţia și 
Bucovina până la Prut, care ar separa partea rusă a Bucovinei de partea 
românească a acestei provincii. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 36 


m 24 
Telegramă cifrată nr. 698 20 aprilie/3 mai 1915, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Ambasadorul Italiei mi-a spus că trebuie să fim atenţi ca sârbii, prin 
acțiunea ofensivă, să nu creeze o situație de fapt în Banat. Aceasta ar putea 
de asemenea să explice de ce Sazonov, care nu mi-a cerut nici o dată pentru 
intrarea în acțiune, nu pare grăbit să încheiem <acordul>. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 37 


6 În original, titlul este dactilografiat cu cerneală roşie. 
69 Fragmentul de text redate de către autori între paranteze drepte [...] au fost inserate prin 
suprascriere cu cerneală neagră în original. 


79 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


225 
Telegramă cifrată nr. 70470 Petrograd, 21 aprilie/4 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


În întrevederea de ieri cu Sazonov, acesta a mai făcut aluzie la 
menținerea Ungariei, despre care îmi vorbise si Ambasadorul Angliei. 

Ideea politică ar fi de a menţine un stat care să nu fie dependent de 
Germania, despre care ne putem aştepta după război să vizeze a absorbi 
resturile Austriei. Dar Sazonov nu mi s-a părut convins de fundamentul 
acestei concepţii. Cred că ar fi în interesul nostru ca si Rusia să-și anexeze o 
parte a teritoriului ungar. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 39 


m 26 


Telegramă cifrată 706 Petrograd, 21 aprilie/4 mai 1915, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


Paleologue”! m-a invitat să trec pe la el astăzi. Mi-a citit telegrama cu 
instrucțiunile lui Delcasse către Blondel. Și Délcassé lasă să se înțeleagă că 
revendicările româneşti s-ar limita la Transilvania. 

El recomandă României moderație <şi> spirit conciliant, avertizand 
asupra consecinţelor şi greșelii de a pierde o ocazie unică. l-am citit lui 
Paléologue textul acordului nostru de neutralitate cu Sazonov, în care 
singura rezervă este Bucovina. 


70 Pe pagină, o adnotare laterală cu creion roșu ,,D |”. 

71 Maurice Paléologue (1859-1944), diplomat şi istoric francez, ministru al Franţei în Bulgaria 
(1907-1912) si ultimul ambasador francez în Rusia Imperială (1914-1917). După război a 
publicat memorii şi mai multe cărți si articole despre Rusia. 


80 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am adăugat că, dacă există neînţelegeri, acest lucru nu ne poate fi 
imputat nouă. România putea să se aştepte că vor fi discutate interesele ruse 
în Bucovina, dar nu pretenţiile pe care sârbii le ridică inopinat în Banat. 
Rusia părea dispusă să ne acorde pentru cooperare mai puţin decât ceea ce 
ne recunoştea în schimbul neutralității. Nu i-am ascuns că chestiunea 
Banatului ar cauza o profundă deceptie în România, temându-mă de o 
situație nouă şi, implicit, timp de așteptare. 

Am impresia că Tripla Înţelegere, dorind să se ajungă la un acord, 
vrea să ne facă să simțim că nu vom fi susținuți de nimeni, poate cu excepția 
slabă a Italiei, vom rămâne izolaţi şi prin urmare obligaţi să cedăm. 

Cred că este necesar să facem cunoscut acordul nostru cu Sazonov la 
Paris și mai ales la Londra, unde am trece drept inflexibili. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 40, 40v 


m 27 


Telegramă cifrată în data de Primită în aceeaşi zi, 
22 aprilie/5 mai 1915 orele 1:30 M (sic!) dimineaţa 
înregistrată cu nr. 71172 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


Binevoiti de a face cunoscut la Roma, prin Ambasadorul Italiei, că 
dacă noi suntem foarte recunoscători Majestății Sale, Regele Italiei, pentru 
telegrama foarte amicală pentru revendicările noastre pe care a trimis-o 
Țarului, am constatat cu regret că Prinţul Ruspoli’3, la Paris, si Fasciotti7’4, la 
Bucureşti, vor să reducă aceste revendicări. 

Am vorbit în termeni foarte categorici la Paris şi la Londra şi, dacă 
Fasciotti dă la Roma iluzia că Italia totuşi ne va antrena, se însealä. 


72 Nota marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu: ,D. I”. 

73 Prinţul Mario Ruspoli di Poggio Suasa (1867-1963) era, în acel moment, însărcinat cu afaceri 
al Italiei la Paris. S-a născut la Tigänesti (jud. Galaţi), mama sa fiind Ecaterina Conachi. 

74 Baronul Carlo Fasciotti (1870-1958), ministrul plenipotențiar al Italiei la Bucuresti (1911-1919). 


81 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Germanii anunţă victoria în Galiția cu peste 20.000 de prizonieri. 
Aceste noutăţi vor readuce în prim-plan importanța noastră reală. 
Am primit telegramele Dvs. nr. 697 şi 69873, 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 45 


228 
Telegramă cifrată Primită la Petrograd 
din 22 aprilie/5 mai 1915 12:45 S 22 aprilie/5 mai, 12:45 orele 10 
Nr. 716 seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Urgent. 
Binevoiti să luaţi în considerare ca ne-scrise cuvintele următoare din 
ultima mea telegramă: și Fasciotti la Bucureşti. 


(s.) Brătianu Nr. 176 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 42 


229 
Telegramă cifrată nr. 717 Petrograd, 22 aprilie/5 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Ambasadorul Angliei a venit să mă vadă în această seară. Mi-a citit 
telegrama de la Foreign Office. Sir Edward Grey consideră chestiunea 
Bucovinei ca trebuind să fie tratată direct cu Rusia. În ceea ce priveşte 
Banatul, nu vede altă soluţie posibilă decât în concesii reciproce. 

Ambasadorul Angliei îndeamnă la moderație și a invocat din nou 
necesitatea ca Belgradul să nu fie la bunul plac al vecinilor săi. l-am spus că 


75 Vezi textul telegramei nr. 698 la pagina 79. 


82 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


formulasem delimitarea si că nu aveam instrucţiuni să fac compromisuri, cu 
atât mai mult cu cât eram semnatarul unui acord cu Rusia care conţinea 
drept singură rezervă Bucovina în schimbul neutralității de care Rusia 
beneficiase deja. Totodată, cu titlu de simplă informare, l-am întrebat ce 
înțelegea prin securitatea Belgradului. Din răspunsul său am înţeles că Tripla 
Înţelegere ar putea eventual să se mulțumească cu o enclavă pe Dunăre în 
afara razei de bătaie a tunurilor, cu garanţii pentru navigația noastră. 

În cursul întrevederii, el mi-a repetat că Sir Edward Grey nu s-a 
gândit niciodată că noi vom revendica mai mult decât Transilvania si că la 
Londra nu se gândeau că există români şi altundeva. Atunci l-am întrebat 
dacă Sir Edward Grey ştiuse că există sârbi în Banat. El a admis cu 
bunăvoință că nu. l-am mai spus că România ar dori să-şi realizeze 
aspiraţiile naționale, dar că nu va accepta firmiturile. 

Ambasadorul Angliei apreciază că ar fi trebuit să ne mulţumim cu 
formularea pretențiilor în linii mari şi să nu solicităm de pe acum delimitări, 
lăsând acest lucru pe seama păcii generale. l-am răspuns că această 
concepţie putea conveni unei Mari Puteri, dar un stat mic nu are alte garanţii 
decât cele pe care le obţine. Această manieră vagă ar mai avea și un alt 
inconvenient, și anume acela de a provoca eventual o situaţie tensionată 
între noi şi sârbi. 

I-am mai spus că, dacă Tripla Înţelegere voia să facă gol în jurul 
nostru pentru a ne obliga să cedăm, se înşela. Am adăugat că nu înţeleg prea 
bine interesul care ar exista să se creeze în Serbia, în plus fata de chestiunea 
albaneză si macedo-bulgară, şi o chestiune românească. 

În încheierea întrevederii, Ambasadorul Angliei mi-a spus că va relata 
totul lui Sir Edward Grey şi m-a sfătuit să mă duc să mă văd cu Sazonov. 

Mă voi abtine să mă duc înainte de a avea și remite harta pe care n-am 
primit-o încă. În orice caz, îl voi întâlni vineri seară la dineul pe care îl dă la el. 

După remiterea către Sazonov a notei cu delimitările, am considerat 
că fac bine să mă retrag în cochilia mea. În această <perioadă de> retragere, 
Ambasadorii Franţei şi Angliei au venit pe rând să mă caute pentru a mă 
sfătui să mă duc să mă văd cu Sazonov. 

Dacă Excelenţa Voastră are noi instrucţiuni să-mi transmită, o rog să 
o facă înainte de vineri seară. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 44, 44v 
83 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 30 
Telegramă cifrată nr. 72776 24 aprilie/7 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Am remediat pe lângă Ambasadorul Italiei rezerva lui Fasciotti, pe 
care o regret pentru că este meritată şi incorigibilä77. Am lăsat de înţeles cu 
claritate marchizului Carlotti că [ceea ce]? România este în drept să aştepte 
de la Italia este ca aceasta să susțină ferm revendicările noastre, căci dacă 
am vrea să le reducem, am putea să o facem şi singuri. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 48 


u31 
Telegramă cifrată nr. 728 24 aprilie/7 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


„Rieci” anunţă sosirea lui Pa3ic”? la Petrograd. Oficiosul „Russkoe Slovo” 
semnalează zvonul demisiei lui Pa$ié, care ar fi motivată de sacrificiul făcut de 
sârbii din Dalmatia ca urmare a acordului cu Italia. Acordul fiind semnat, daca 
Pasic vine la Petrograd nu ar fi decât [cred eu] pentru a obţine Banatul. 


76 Pe această pagină apare adnotatia ,D I” (Dosarul I) scrisă de mână, în partea stângă, cu 
cerneală neagră. 

77 Fraza este uşor echivocă în original: „Jai rectifié auprès Ambassadeur Italie réserve 
Fasciotti que je regrette parceque méritée et incorrigible”. 

78 Textul dintre paranteze drepte este adăugat prin suprascriere, scris de mână cu cerneală 
neagră. 

79 Nikola Pasi€ (1845-1926), om politic sârb militant pentru cauza autodeterminării 
naționalităților balcanice contra dominaţiei exercitate de imperiile cu interese în zonă: 
Imperiul Otoman, Austro-Ungar si Rus; președinte al Consiliului de Miniştri al Regatului 
Serbiei (1891-1892, 1904-1905, 1906-1908, 1909-1911, 1912-1918) si al lugoslaviei 
(1918, 1921-1924, 1924-1926). 

80 Textul dintre paranteze drepte este adăugat prin suprascriere, scris de mână cu cerneală 
neagră. 


84 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


„Russkoe Slovo” adaugă <că> sârbii trebuie să fie moderați și că 
Tripla Înţelegere nu cedează teritorii sârbești Italiei, ci consimte la aceea ca 
Italia să-și atribuie regiuni care sunt încă în mâinile Austriei. 

Cu atât mai mult, adaugă ziarul, cu cât sârbii vor avea Banatul sârb, 
Sirmia, Bosnia Herţegovina si Dalmatia Centrală si de Sud. Uniunea politică 
sârbă va fi deci aproape perfectă. Mai rămâne încă de știut dacă slovenii și 
croații ar vrea să se unească cu sârbii. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 48 (1) 


a 32 
Telegramă cifrată în Primită în aceeași zi, dimineața 
25 aprilie/8 mai 1915 orele 3 n®1, 
înregistrată cu nr. 731 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


În instrucţiunile pe care Sir Edward Grey le-a telegrafiat 
Ambasadorului Angliei la Petrograd, după ce s-a întâlnit cu Mişut?, am 
remarcat trei puncte asupra cărora vă rog să restabiliti adevărul. 

1. Cu ocazia împrumutului făcut la Londra, negociatorii români nu 
puteau să ia nici un angajament politic implicând acțiunea militară fără altă 
condiție; adevărul este că Guvernul englez însuşi a recunoscut atunci 
imposibilitatea de a trata o astfel de chestiune între bancheri si a cerut ca 
ministrul nostru la Londra să facă o declaraţie Guvernului englez în care nu 
era nicăieri vorba despre intrarea în război, ci de a nu ne folosi de bani şi de 
muniții împotriva Angliei şi a aliaţilor ei; deci o simplă declaraţie de 
neutralitate în conformitate cu înțelegerea noastră fata de Rusia. 

2. Mișu, începând din 14/27 martie, a comunicat nu deciziile, ci 
intenţiile României de a părăsi neutralitatea; încă de atunci el a vorbit nu 
numai despre Italia, ci si despre Tisa si Prut, ca şi despre munitiile care 


81 Probabil prescurtare de la substantivul ,nuit”, noapte/a. 

82 Nicolae Mişu (1858-1924), diplomat român, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar 
al României la Sofia, Viena, Constantinopol; ministru al Afacerilor Străine (1919). În 
perioada Primului Război Mondial a fost reprezentantul României la Londra (1912-1921). 


85 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


trebuia să ne fie furnizate. În momentul despărțirii de Sir Edward Grey, a 
expus din nou revedicările noastre, mai în detaliu, Președintelui Consiliului. 
3, Sir Edward Grey crede astăzi că aspiraţiile noastre se limitează la 
Transilvania, când, în realitate, aşa cum ştiţi, a fost vorba întodeauna despre 
ținuturile ungureşti locuite de români, așa cum de altfel a fost formulat în 
declarația pe care mi-a făcut-o ministrul Angliei la București, când mi-a 
declarat iarna trecută că Marea Britanie ar susţine si ea revendicările noastre. 
Binevoiti să protestati, bineînțeles, împotriva pretentiei de a rezolva 
aceste probleme în momentul reglementării generale după pace, intenţia 
noastră nefiind de a ne bate între aliați după ce adversarul a fost învins83. 
Tocmai am primit telegrama Dumneavoastră cifrată nr. 71784, 
V-am trimis alaltăieri seară prin poştă unica și singura® hartă cu 
delimitările defintive ale frontierei. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 48 (2), 48 (2)v 


233 
Telegramă cifrată nr. 734 Petrograd, 25 aprilie/8 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


leri seară după dineu, cum mă pregăteam să plec, Sazonov m-a 
reținut la ușă. Întrevedere amicală. 

Mi-a spus că Excelenţa Voastră a făcut miniștrilor Angliei și Franţei la 
Bucureşti o declarație categorică, anume că România nu ar putea ceda 
asupra pretențiilor sale. Mi-a lăsat de înțeles că deplânge metoda® de 
negociere ultimativă. 

Am replicat că, dacă voia să numească ultimatum intenţia noastră de 
a nu ne preta la târguirea aspirațiilor nationale, trebuia să admită că acesta e 
un gen nou de ultimatum amical. 


83 Acest alineat este semnalat cu linii laterale în creion roșu. 

84 Vezi textul telegramei nr. 717 la pagina 82. 

85 Am tradus ad litteram formula pleonastică din original: „l'unique et la seule”. 
86 În original cuvântul este dactilografiat greşit: ,méthote”. Corect, méthode. 


86 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Rusia, a urmat el, nu putea să se dezintereseze de sârbii din Banat şi 
să lase Belgradul expus, nici să abandoneze ugro-ruşii din Maramures si 
rutenii din Bucovina. Dacă noi am lua tot Banatul, în câţiva ani ar fi război cu 
Serbia. Am răspuns că noi am regreta, dar că acest lucru nu ne 
impresionează. 

Sazonov s-a arătat neliniștit de influența germană în România, care 
ar persista chiar si după război. 

El a insinuat că Excelenţa Voastră, formulând o pretenţie de acceptat 
sau de refuzat, caută un pretext de a nu se decide. Am răspuns că cel mai bun 
mijloc de a dejuca pretexte era de a subscrie cererilor noastre. Cereti 
imposibilul, a replicat el, as fi alungat din această clădire dacă nu aș tine 
niciun cont de interesele slave.87 

El m-a întrebat apoi cu interes ce estimäm noi că vom face. l-am 
răspuns că intrarea în acțiune a Italiei nu ne-ar antrena și pe noi. Acest lucru 
se ştia la Roma. Ce ar urma apoi, doar Majestatea Sa Regele şi Excelenţa 
Voastră ar putea ști. 

Luându-mi rămas bun, i-am spus că îi voi aduce harta îndată ce o voi 
primi. Ultimele sale cuvinte marcau o oarecare speranţă. 

Se pare, dacă impresia nu mă înşeală, că Sazonov nu vrea să se arate 
grăbit. El dorește să negocieze asupra celor trei chestiuni simultan: Banat, 
ugro-slavii si Bucovina, fără a ceda total asupra niciuneia. 

Voi avea ocazia să văd pe Sazonov pentru a remite harta. Apoi nu voi 
mai intra în contact cu el decât dacă voi solicita în mod special să îl văd. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 50, 50v 


834 
<Telegramä> nr.444 Petrograd, 9 mai 1915 


Externe, Bucureşti 
Domnule Ministru, 


Am onoarea a înainta aici alăturat Excelentei Voastre articolele 
apărute în presa rusească cu privire la ședința violentă la care a dat loc în 
Dumă discutiunea bugetului Sf. Sinod. 


87 Paragrafele 1, 2, 3, 6 au fost semnalate în textul original cu linii laterale trasate cu creionul. 


87 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Pentru prima oară, biserica rusească a fost atacată în public cu atâta 
vehementa de partidele din opoziţie si de reprezentanţii clerului chiar, care 
s-au ridicat cu înverșunare împotriva organizatiunei, destrăbălărei şi a 
influențelor oculte ce domnesc în sânul ei. 

În acest ordin de idei a fost atacat fără înconjur Rasputins, căruia i se 
atribuie o mare înrâurire în cercurile cele mai înalte. 

Binevoiti....89 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 51, lb. romana 


m 35 
Telegramă cifrată nr. 762 29 aprilie /12 mai 1915 


Ex<celentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Completez telegrama mea cifrată nr. 73490, 

În întrevederea cu Sazonov din 25 aprilie, i-am expus punctul nostru 
de vedere, așa cum l-am precizat la Bucureşti. Am adăugat în ceea ce 
privește Banatul că, făcând abstracţie de acord, principiul <este> majoritatea 
ia tot teritoriul şi că chiar şi astfel privind lucrurile, tot României ar trebui 
atribuit. Nu putem lăsa Serbia călare pe ambele maluri ale Dunării. 

La obiectia lui Sazonov că el nu putea să-i abandoneze pe slavi, i-am 
spus că dacă Rusia apăsa cu toată greutatea sa de fiecare dată când era vorba 
despre interesele unei rude slave îndepărtate, acest lucru devenea 
nelinistitor. L-am lăsat să înțeleagă că Rusia trebuia să lase în urmă trecutul. 
În România, un moment am crezut că, inspirată de acest sentiment, Rusia ar 
fi consimţit să ne cedeze o parte din Basarabia. Ar fi o profundă deceptie 
dacă am afla acum că ea vrea chiar să reducă aspiraţiile noastre asupra unor 
teritorii care sunt încă în stăpânirea adversarilor. Dacă chiar revendicările 


88 Grigori Rasputin (1869-1916), mistic rus, fără a avea vreo calitate oficială în cadrul Bisericii 
Ortodoxe Ruse, se pretindea „om sfânt” și aparent avea puterea de a ţine sub control crizele 
tareviciului Alexei provocate de hemofilie. Prin această abilitate a obținut o deosebită 
înrâurire asupra familiei Romanov, în special asupra țarinei Alexandra. A sfârşit asasinat de 
un grup de monarhisti, care l-au atras la o petrecere în palatul prinţului lusupov pe 17/30 
decembrie 1916. 

89 Paragrafele 2, 3, 4 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creionul. 

90 Vezi textul telegramei nr. 734 la pag. 86-87. 


88 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


noastre ar atinge anumite interese slave, Guvernul rus trebuie să ştie mai bine 
decât noi înşine dacă participarea noastră merită efortul de a face sacrificiul. 
M-am adresat în aceiaşi termeni şi Ambasadorului Angliei. 
Voi vedea pe Sazonov azi pentru a-i remite harta. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 52 


m 36 
Telegramă cifrată nr. 768 Petrograd, 30 aprilie/13 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Am aflat de la un ministru aliat că eşecul rusesc din Carpaţi este 
cauzat de lipsa momentană de muniții. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 54 


n 37 
Telegramă cifrată nr. 776%! Expediată 1/14 mai 1915, 
orele 7:40, seara 
Primită 2/15 mai 1915 


Excelenței Sale, Domnului Diamandy 
Petrograd 


Sunt informat că Sazonov a trimis la Cartierul General Rus pe 
Neratov®2, adjunctul său, pentru a se înțelege cu Marele Duce Nicolae% 
pentru concesiile care pot fi făcute României. 


91 Notă laterală cu cerneală neagră: „Dos. l” 
92 Anatoli Neratov (1863-1938), ministru adjunct al Afacerilor Externe al Imperiului Rus 
(1911-1917). 
89 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


(s.) Brătianu 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 55 


038 
Telegrama cifrata nr. 783 Petrograd 2/15 mai 1915 


<Excelentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


Dupa informatiile Ambasadorului Angliei, criza ministeriala% [din 
Italia]? ar fi putut permite Regelui, conform principiului parlamentar, sa 
consulte oamenii politici din toate partidele. El crede ca Italia a denuntat 
deja tratatul cu Tripla Alianta. 

Ambasadorul Italiei mi-a spus că ceea ce se petrece acum la Roma nu 
este decât îndeplinirea unor formalitäti. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecția 50, dosar 5918, f. 55 (1) 


m 39 
Telegramă cifrată nr. 792 2/15 mai 1915 


Ex<celentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


93 Marele Duce Nicolae Nicolaevici (1856-1929), unchi al Ţarului Nicolae al II-lea, general al 
armatei ruse (1914-1918). Adept al curentului panslavist. 

94 Negocierile Italiei pentru intrarea în război de partea Antantei, purtate în secret de 
guvernul Antonio Salandra (1914-1916) și Sidney Sonnino, ministru al Afacerilor Străine 
(1914-1919), au condus la semnarea, la 26 aprilie 1915, a Tratatului de la Londra de 
aderare la Tripla Înţelegere. Semnarea Tratatului a suscitat o puternică opoziție a 
majorităţii parlamentare conduse de fostul premier Giovanni Giollitti (1911-1914), care 
considera că politica de neutralitate servește mai bine intereselor Italiei. În același timp, 
puternice manifestații naționaliste de stradă susțineau intrarea în război împotriva Austro- 
Ungariei. La 13 mai 1915 Salandra şi-a oferit demisia, dar Giollitti s-a temut că 
manifestatiile pot degenera în revolte si nu a acceptat să formeze un nou cabinet. La 23 mai 
Italia a declarat război Austro-Ungariei. 

95 Cuvintele din paranteze drepte sunt adăugate prin suprascriere cu cerneală neagră. 


90 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am primit astăzi, împreună cu o scrisoare a lui Sazonov, copia unui 
aide-memoire în care <se spune>: „Rusia şi Tripla Alianţă schiteazä în linii 
generale şi, cu excepţia câtorva rectificări de detaliu, viitoare achiziţii 
românești pe teritoriul austro-ungar”. 

Poklewski a fost însărcinat să vi-l remită azi. 

Ambasadorul Angliei a venit azi să mă vadă; el persistă în punctul de 
vedere deja semnalat. Mi-a lăsat impresia că se aliniază de partea Rusiei şi 
din nou mi-a declarat că Sir Edward Grey nu ar consimti niciodată să lase 
Belgradul expus. Regreta ultimatumul nostru care, prin intransigenta lui, 
împiedică orice negociere. El şi-a exprimat nemulțumirea asupra a ceea ce 
Excelenţa Voastră i-a lăsat de înţeles lui Barclay%, luând drept exemplu 
împrejurările din 1877, când România aştepta ca Rusia si Tripla Înţelegere 
să fie într-o situaţie limită pentru a le face să cedeze. 

În cursul întrevederii am înţeles că Tripla Înţelegere, dorind să 
obţină de la sârbi concesii în Macedonia în favoarea bulgarilor, nu ar putea 
să sacrifice interesele sârbilor în Banat. 

L-am lăsat pe Ambasadorul Angliei să înţeleagă că nu vrem să plătim 
noi costurile acestor concesii. 

Ambasadorul Italiei, a cărui vizită a urmat imediat, mi-a spus că, 
urmare a ultimei mele întrevederi cu Sazonov, acesta ar fi trimis un aide- 
mémoire pentru continuarea negocierilor. Impresia marchizului Carlotti este 
că Sazonov, sprijinit de Londra şi Paris, doreşte să negocieze, dar că nu va 
ceda asupra chestiunilor Banatului şi poate chiar asupra Bucovinei. Ne-am 
afla deci într-un impas. 

Mi-a mai spus că, în ciuda telegramei lui Tittoni”, Paléologue a 
contestat că ar avea instrucţiuni de face Rusia să cedeze. 

De altfel, trebuie să remarc că Ambasadorul Franţei păstrează o mai 
mare rezervă decât colegul său englez şi se menţine în fapt la distanţă. 

Excelenţa Voastră va aprecia dacă în răspunsul său, printr-un aide 
mémoire identic ca formă, ar trebui să figureze anumite dezmintiri: 

1. Impresia, la început, că România a oferit concursul său. 

2. Să releve că nu se menţionează că acordul de la 1 octombrie era pe 
bază de neutralitate de care Rusia şi Serbia au beneficiat deja. 


96 Sir George Head Barclay (1862-1921), diplomat britanic, ambasador al Marii Britanii la 
București (1912-1920). 

97 Tommasso Tittoni (1855-1931), om politic italian, premier şi ministru al Afacerilor 
Externe. În perioada Primului Război Mondial a fost ministrul Italiei la Paris (1910-1916). 
În 1919 a fost prim delegat al Italiei la Conferinţa de Pace de la Paris. 


91 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


3. Nu există în acest acord principiul majorităţii etnice, cu excepţia 
unei sigure rezerve, Bucovina, care este fostă provincie românescă. 

Avantajul aide-mémoire-ului ar fi de a stabili pentru ţară, prin text, 
revendicările noastre, precizând ofertele Triplei Intelegeri ca insuficiente şi 
de a combate inconvenientul indiferentei fata de realizarea aspirațiilor 
naționale. 

Dacă Excelenţa Voastră nu vrea ca Tripla Înţelegere să aibă la 
îndemână aide-mémoire-ul cooperării, răspunsurile noastre pot fi transmise 
simultan lui Poklewski şi mie, dar fără avantajele enumerate mai sus. 

Personal. 

Cred că DI Pherekyde% ar putea fi de mare ajutor pentru aide-mémoire. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 56, 57 


040 
Telegrama cifrata nr. 796% 3/16 mai 1915 


Excelentei Sale, Domnului Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Pentru aide-mémoire-ul nostru, care va face fara indoiala turul 
cancelariilor Triplei Intelegeri, am putea să le reamintim propunerea de 
cooperare din partea Rusiei comunicată Ministerului Afacerilor Străine prin 
telegrama mea cifrată nr. 874 din 25 iulie 1914100 şi al cărei text a fost adus 
de mine spre începutul lui august. 

În aceste propuneri este vorba şi despre ţinuturile locuite de români 
fără a fi măcar rezerva <asupra> Bucovinei, pe care trupele ruseşti nu o 
ocupaseră încă. 


98 Mihail Pherekyde (1842-1926), om politic român, a deținut mai multe mandate ministeriale în 
cabinetele liberale. În perioada 1914-1916 era președinte al Adunării Deputaţilor. 

99 Notă laterală cu cerneală neagră: „Dos. I”. 

100 Vezi textul telegramei nr. 874/25 iulie 1914 în volumul Constantin Diamandi, ministru 
român la Petrograd, vol. | (Memorii, corespondenţă diplomatică: 1914-1915) (în continuare 
Constantin Diamandi, vol. 1), Bucuresti, 2020, p. 249. 


92 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am putea să strecuräm discret aici şi aluzia dacă [acestea]!°! sunt 
aceleaşi teritorii locuite de români sau altele pe care Rusia, conform 
acordului si în schimbul neutralității noastre de care beneficiază, recunoaşte 
României dreptul de a le ocupa când va considera oportun. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 60 


m41 
Telegrama cifrata nr. 798 Petrograd, 3/16 mai 1915 


Excelentei Sale Domnului I.I.C. Brătianu 
Preşedintele Consiliului de Miniștri 
Ministru de Război 


Domnule Preşedinte al Consiliului, 


Am onoarea de a transmite alăturat Excelenței Voastre copia 
scrisorii Dl-ui Sazonov si un Aide-Mémoire! pe care l-am primit pe 2 mai si 
despre care era vorba în telegrama mea nr. 782. 

Binevoiti să primiţi, domnule Președinte al Consiliului, asigurările 
celei mai înalte consideraţii. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 61 


242 
Telegramă cifrată nr. 814103 5/18 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, Bucuresti 


101 Textul dintre paranteze drepte este adăugat prin suprascriere, scris de mână cu cerneală 
neagră. 

102 Aide-mémoire-ul este documentul 246 din Constantin Diamandi, vol I, pag. 386. 

103 Note laterale pe pagină, cu cerneală neagră: „Dos. I”; cu creion roşu: teritorii (,,territoires”). 


93 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Cu titlu foarte confidential, ministrul Belgiei de aici a primit instrucţiuni 
să îi aducă la cunoștință lui Sazonov că Guvernul Belgiei, atât de încercat, în 
scopul de a obţine concursul României care ar scurta războiul, roagă pe 
Sazonov să se arate mărinimos în favoarea revendicărilor românești. 

Ministrul Belgiei m-a rugat în mod special să păstrez secretul absolut 
asupra acestui demers, chiar si fata de colegul său de la Bucuresti. 


(semnat) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 62 


043 
Telegrama cifrată nr. 81510 Petrograd, 5/18 mai 1915 


Excelentei <Sale, Domnului>Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Nu cred să fie lipsită de interes recapitularea revendicarilor noastre 
în cursul negocierilor cu Tripla Întelegere.105 

Încă de la sosirea mea, am avut sentimentul unei atitudini noi. Ceea ce 
ni se cerea, de la rugăminte la exigentä, era data intrării în acțiune. Acum, ca 
am adus decizia noastră, Tripla Înţelegere arată mai puţină grabă si subliniază 
<că>, având asigurat concursul Italiei, nu mai acordă același preţ.106 

Ambasadorii Angliei si Franţei declară că România ar fi singură în 
a-şi susține pretenţiile și că nu puteam conta pe nici un sprijin. S-a făcut gol 
în jurul nostru. 

În fata acestei noi atitudini, şi după ce am formulat revendicările 
noastre naționale, fără a lăsa să se întrevadă vreo disponibilitate la 
negociere, am păstrat personal cea mai mare rezervă și o lipsă de grabă cel 
puţin egală cu aceea a partenerilor mei. 


104 Notă marginală adăugată în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu creion roșu: 
„recapitulare teritorii” („recapitulation territoires). 

105 Conrad de Buisseret-Steenbecque de Blarenghien (1865-1927), ministru plenipotenţiar al 
Belgiei la Petrograd (1911-1917). 

106 În acest document, fragmentele de text evidenţiate de editori cu caractere italice au fost 
subliniate cu creion roşu în original. 


94 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Primele două întrevederi cu Sazonov <au constat> în discuţii 
amicale. Lovindu-se de inflexibilitate, a treia întrevedere a luat o întorsătură 
mai vie. Prin atitudinea mea, am dezaprobat acest aspect. 

Atunci Sazonov s-a grăbit să trimită aide-memoire-ul, care expune 
ofertele Triplei Intelegeri lăsând ușa deschisă negocierilor ulterioare. 

Ambasadorul Italiei aprobă trimiterea aide-memoire-ului. 

Mi se pare că simt la el că se teme văzând cum negocierile se 
întrerup în momentul în care Italia isi propune să intre în luptă, fără a mai 
avea avantajul unei diversiuni româneşti. 

Aide-memoire-ul nu a fost o inspiraţie prea fericită. Literatura 
diplomatică se traduce prin pierdere de timp. 

Dacă Tripla Înţelegere nu se poate îndoi că răspunsul va fi de cea mai 
perfectă si delicată curtoazie, ea nu pare să-și dea seama că ofertele sale, 
care sacrifică trei sferturi din Bucovina, vechi teritoriu moldovenesc, şi dau 
sârbilor jumătate din Banat, nu satisfac patriotismul nostru şi aduc 
deservicii propriei sale cauze. 

Oricum ar fi, judecând lucrurile de aici, intervenția noastră poate 
avea loc după aceea a Italiei, dar înainte de forțarea Strâmtorilor. După aceea 
Rusia va fi mai putin conciliantä.107 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 63, 63v 


m 44 
Telegramă cifrată nr. 822 7/20 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Ministrul Belgiei, care i-a înaintat lui Schilling108 comunicarea făcută 
de Guvernul său despre care era vorba în telegrama mea nr. 81410, mi-a 
spus că avea impresia, din această întrevedere, că Rusia era ireductibila. 


107 Paragrafele 1-4, 7, 8 şi 11 au fost semnalate în textul original cu linii laterale trasate cu 
creion roșu şi creion grafit. 

108 Baronul F. M. Schilling (1872-1934), director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al 
Imperiului Rus, şeful de cabinet politic al lui S. Sazonov. 

109 Vezi textul telegramei nr. 814 la pagina 93. 


95 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am înţeles că aici există așteptarea că veți pleca de la putere. 
Ministrul Belgiei a adăugat că ar regreta dacă ar trebui să plec.110 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 67 


245 
Telegramă cifrată nr. 823 7/20 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


În cercurile guvernamentale ruse se afirmă că recentele eşecuri ale 
ruşilor sunt cauzate de generalul Dragomirov, şeful de Stat Major al armatei 
Ivanov, <care> ar fi înnebunit în timpul operaţiunilor. Acum ar fi internat. 

Eşecul din Galiţia trebuie atribuit si lipsei de muniții, reţinute pana 
acum de Japonia din cauza problemei cu China. Marele Duce Serghei, 
inspector de artilerie, ar fi căzut în dizgrație. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 68 


246 


Telegramă cifrată nr. 825 Expediată 7/20 mai orele 10:40, dimineaţa 
Primită în aceeași zi, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


Răspunsul lui Sazonov la revendicările noastre conţine un minimum 
peste ceea ce este deja obținut prin înţelegerea noastră din luna septembrie 
în schimbul neutralității. 

Nu am răspuns încă oficial, dar am comunicat de la prima oră că nu 
pot ceda nici în privinţa Dunării, nici în privinţa Prutului. 


110 Paragraf semnalat în textul original cu linii laterale trasate cu creion roșu şi creion grafit. 


96 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


În ceea ce priveşte Maramureșul, Rusia pretinde pur şi simplu să ni-l 
ia în întregime. 

Dacă Tripla Înţelegere nu are nevoie de concursul nostru militar, ar fi 
inutil să insistăm în a-l oferi. Dacă, aşa cum am convingerea, acesta îi este 
necesar, trebuie să lăsăm timp Londrei și Parisului să constate că pentru a 
ajunge <la acest ajutor> nu trebuie să lase ca chestiunile esenţiale ale vieţii 
noastre viitoare să fie transate de Marele Duce Nicolae sub influenţa directă 
şi exclusivă a elementelor pansârbe si panslaviste.!11 

Vă veţi menţine deci la instrucţiunile pe care vi le-am dat. 


semnat Brătianu nr. 205 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 69, 69% 


247 
Telegramă cifrată nr. 849 Expediată 9/22 mai orele 6:20 seara 
Primită 10/23 mai dimineaţa 


<Excelentei Sale, Domnului Diamandy> 


Ministrul Angliei a venit să se asocieze demersului lui Blondel. l-am 
ţinut un discurs identic, asigurându-l că frontierele pe Dunăre şi pe Prut nu 
constituie pentru noi un apetit teritorial, ci un principiu necesar vieţii 
noastre viitoare. Pentru a dovedi totuşi dorinţa mea de a facilita înţelegerea, 
am lăsat să se întrevadă posibilitatea de a conceda Dobrici-Balcic bulgarilor, 
pentru a le reduce pretenţiile în Macedonia, ca o compensație pentru Serbia 
şi toate pretenţiile sale asupra malului stâng al Dunării. Acest sacrificiu din 
partea noastră este în contradicţie chiar cu scrisoarea înţelegerii noastre din 
septembrie, pentru că Rusia se angaja să se opună oricărei atingeri a 
integrităţii noastre teritoriale. 

Sper că guvernul de la Petrograd va vedea în aceasta o dovadă a 
spiritului nostru de moderație si de conciliere. 


(s.) Semnat: Brătianu nr. 208 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 70 


111 Paragrafele 1, 2 şi 4 au fost semnalate în textul original cu linii laterale trasate cu creionul 
roşu şi creionul grafit. Notă laterală pe pagină, cu cerneală neagră: ,,D. I.” 


97 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


048 
Telegrama cifrata nr. 856 Expediata 10/23 mai 1915, 
dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Bucuresti 


Am înţeles, din ceea ce tocmai mi-a spus Ambasadorul Japoniei!!2, ca 
este dificil pentru Rusia să cedeze în acest moment, din cauza eșecurilor 
sale113, 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 71 


049 
Telegrama cifrata nr. 859114 Petrograd, 11/24 mai 1915 


Ex<celentei Sale, Domnului> Brătianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


l-am împărtăşit ieri Ambasadorului Angliei conținutul telegramei 
Dumneavoastră cifrate nr. 208115. Am insistat asupra demonstraţiei de spirit 
conciliant a României care, pentru a asigura neutralitatea Bulgariei şi pentru 
a diminua pretenţiile bulgare asupra Macedoniei, sacrifică din propriul său 
teritoriu, în timp ce Rusia nu consimte să cedeze din considerente morale. 

Am explicat că chestiunea frontierelor adecvate era vitală pentru noi şi 
că diferendul nostru din 1913 cu Bulgaria îşi avea originea chiar în chestiunea 
frontierei. l-am arătat Ambasadorului Angliei avantajul pe care l-ar avea, 
exploatând bunele noastre dispoziţii, încercând să reducă pretențiile 
bulgarilor în Macedonia și de a-i face să meargă împotriva Turciei. Am avut 
sentimentul că Ambasadorul Angliei a înţeles justetea argumentelor noastre. 


112 Ichiro Motono (1862-1918), ambasadorul Japoniei in Rusia (1906-1916). 
113 Cuvinte subliniate cu creion roşu in text. Notă laterală cu cerneală neagră: „D. I” 

114 Notă marginală adăugată în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu creion roşu: 
„teritoriu ultimatum” („territoire ultimate”, original, Ib. franceză) și cu cerneală neagră: ,D. I”. 
115 Vezi textul telegramei nr. 208 (număr de întregistrare în registratura Consiliului de 

Miniștri, Bucureşti) la pagina 97. 


98 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


El insistă să continuăm negocierile fără a da totuşi impresia că 
suntem grăbiţi. El mi-a repetat că chestiunea apărării Belgradului era pentru 
Sir Edw<ard> Grey un punct de onoare. 

În conversațiile pe care le-a avut cu alti colegi ai mei, ei s-ar fi plâns 
de maniera intransigentă în care Domnia Voastră și cu mine conducem 
negocierile, sub formă de ultimatum!!6. Am spus interlocutorilor mei că 
România nu era în situaţia Italiei, care şi-a negociat pretentiile.117 

Noi aveam deja acordul cu Rusia, nu am făcut decât să remitem harta 
care ilustra textul. Dacă aș fi venit cu maximum și minimum, am fi fost 
suspectaţi că vrem să trenăm negocierile pentru a amâna data intervenţiei. 

În cazul Rusiei mai există, aşa cum mi-a lăsat de înţeles Ambasadorul 
Japoniei, si amorul propriu de Mare Putere. 

Acum, că Italia a declarat război, Rusia va vedea că noi nu suntem 
ipso facto obligați să intrăm. Dacă după <aceea> Rusia nu consimte să 
cedeze, va fi pentru noi un preţios indiciu. 

Cu excepţia vreunei situaţii neprevăzute, nu voi avea posibilitatea de 
a vedea pe Sazonov decât pentru a-i duce răspunsul Dumneavoastră. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 73, 73v 


m 50 
Telegramă cifrată nr. 860 Expediată 12/25 mai 1915, 
orele 2 dimineața 
Primită în aceeași zi, orele 9 dimineaţa 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


lată misiunea pe care tocmai i-am incredintat-o lui Mişu: 

Binevoiti să înmulţiți demersurile pe lângă toate personalitățile 
foarte influente pentru a le convinge că suntem animați, în ceea ce ne 
priveşte, de cea mai sinceră dorinţă de a grăbi acordul şi de a căuta concesii 
posibile fără a depăşi condiţiile esenţiale. Astfel, în afară de Dobrici-Balcic, 


116 Cuvinte subliniate cu creion roșu în textul original. 
117 Paragraf semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 


99 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ne-am putea angaja să nu mai facem lucrări de fortificaţii în zona care 
interesează Belgradul, la fel si în Maramureş, am putea abandona regiunea 
Tisei de Sus în amonte de confluenţa cu Viseul care, cu întregul său bazin, va 
face parte, bineînţeles, din România. Contez pe tot [15256]118 vostru pentru 
a împiedica menținerea unei atmosfere greșite față de noi. Nu omiteti să 
arätati că trecerea Dunării de către Serbia nu este în raport cu importanța sa 
etnică şi va cauza inevitabil conflicte pe viitor. 

Am cifrat astfel încât aceeaşi telegramă cifrată pentru Londra să 
treacă prin Petrograd. 


Semnat: Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 75, 75v 


a51 
Telegramă cifrată nr. 861.12 12/25 mai 1915 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Petrograd120 (sic!) 


Am primit ultima Dumneavoastră telegramă; pentru mai multă 
claritate, vă rog să telegrafiati dacă în Maramureş revenim la vechea linie 
trasată în harta luată de mine de la București. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 76 


m52 
Telegrama cifrată nr. 86312! 12/25 mai 1915, orele 9 noaptea 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Bucuresti 


118 Cuvânt nedescifrat în original. În cazul unui substantiv feminin, traducerea devine „Contez 
pe toată [15256] voastră” 

119 Notă laterală cu cerneală neagră: ,D. 1”. 

120 În mod evident, este o greșeală de dactilografiere. Destinația telegramei este Bucuresti. 

121 Notă marginală adăugată în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu creion roşu: 


„teritorii si pace separată” (,territoires et paix séparée”, original, Ib. franceză”). 
100 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


I-am comunicat lui Sazonov ultima Dumneavoastră telegramă cifrată 
primită astăzi. Întrevedere amicală. În ceea ce priveşte Dobrici-Balcic, nu 
crede că acesta ar putea determina bulgarii să renunţe în Macedonia la 
punctul lor de vedere pe baza Tratatului din 1912 cu Serbia. Totodată, el 
estimează că [aceasta propunere]!22 ar putea fi utilă în aranjamentul general, 
dar că nu ar fi prudent să fie adusă de pe acum la cunoştinţa Sofiei123. 

În ceea ce priveşte Banatul, Sazonov mi-a spus că el nu-i putea 
abandona pe sârbi şi mi-a arătat pe o hartă etnografică o linie de separație în 
Banat care lăsa sârbilor aproape întreg comitatul Torontal. 

În privinţa Bucovinei, el consideră echitabilă linia Siretului, care ar 
include câteva mii de ruteni. 

În această întrevedere a făcut aluzie la faptul că Excelenţa Voastră, în 
loc să stabilească mai întâi cu el chestiunea frontierei Tisa-Prut, l-a anunţat 
înainte pe Delcassé; acest lucru a deranjat. Am rectificat. Atât cât am putut 
judeca, am impresia, asa cum am relatat și în telegrama mea cifratä nr. 
734124, că Sazonov [dorește]!25 să negocieze, dar că, cel putin pentru 
moment, are intenţia să reducă pretenţiile asupra celor trei puncte-frontieră 
în discuţie fără a renunţa total la niciuna!26. 

Trebuie să ne așteptăm încă la mari dificultăți mai ales în privința 
Banatului. 

Ambasadorul Angliei, deşi foarte conciliant, mi-a lăsat aceeași 
impresie. El estimează că, dacă nu intrăm acum, situația noastră va deveni 
foarte dificilă. În acţiunea noastră de [ocupare în]:?7 Austro-Ungaria, nu vom 
mai primi garanții din partea Aliaților. 

În plus, el [crede că] trebuie să avem în vedere şi posibilitatea, dacă 
vor avea loc succese italiene, [ca] Austro-Ungaria sau Ungaria singură să fie 
nevoită să încheiere pace separată.128 


122 Cuvintele semnalate între paranteze drepte au fost adăugate prin suprascriere cu cerneală 
neagră. 

123 Frază semnalată în textul original cu două linii laterale trasate cu creion grafit. 

124 Vezi textul telegramei 734 la pag. 86-87 şi completarea ei la pag. 88-89. 

125 Cuvintele semnalate în paranteze drepte în acest document au fost adăugate prin 
suprascriere cu cerneală neagră. 

126 Întregul alineat este semnalat cu linii laterale cu creionul roșu. 

127 Cuvintele semnalate prin paranteze drepte au fost adăugate prin suprascriere cu cerneală 
neagră, înlocuind cuvântul „contre” (fr.), împotriva. 

128 Paragrafele 1 și 6 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 


101 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am sentimentul că, de la intrarea în război a Italiei, ar fi oportun să 
reînnoim fata de Ambasada Italiei de aici instrucțiunile de a ne susține 
revendicările în toată extinderea lor si de a înmuia Tripla Intelegere. 


Semnat: Diamandy 


[PS: În întrevederea cu Ambasadorul Italiei, acesta mi-a spus că la 
Paris bulgarii ar lăsa de înţeles că ar dori să obțină întreaga Dobroge. Rog să 
nu dezväluiti sursa acestei informatii.] 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 77, 77v 


853 
Telegrama cifrata nr. 865 Petrograd, 13/26 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Trebuie să prevedem o mare rezistenţă în privința Banatului. Revin 
la sugestia de a face un demers pe lângă Împărat, care se întoarce la 
Petrograd. Argumentul nostru ultim și definitiv ar fi demobilizarea. 

Judecând după impresia pe care această eventuală posibilitate a 
făcut-o asupra Ambasadorului Italiei de aici, estimez că argumentul va ţine. 

Ambasadorul Angliei mi-a spus că este posibil ca Sir Edward Grey 
(susținător tenace al Serbiei) să lase locul Lordului Landsdown!?29, 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecția 50, dosar 5918, f. 80 


129 Henry Charles Keith Petty-Fitzmaurice, al 5-lea marchiz de Lansdowne (1845-1927), om 
de stat britanic, a deţinut înalte poziţii: guvernator al Canadei, vice-rege al Indiei, ministru 
de război, ministru de externe, lider al Camerei Lorzilor. Între 25 mai 1915 și 10 decembrie 
1916 a fost membru în guvernul H.H. Asquith, ministru fără portofoliu. 


102 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 54 
Telegramă cifrată nr. 866 Petrograd, 13/26 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Harta etnografică pe care mi-o arată Sazonov şi despre care spune că 
este cea oficială maghiară poartă data 1878. Este aceea pe care el şi-a fondat 
argumentatia şi a obținut adoptarea de către Aliați. 

Ar fi poate oportun să semnalăm la Paris si la Londra si să ne procurăm 
toți hărțile etnografice românească şi ungurească cele mai avantajoase. 

Atmosfera defavorabilă nouă mai este cauzată parţial şi de aceea că 
teza slavă este mai bine documentată si lansată înainte. 

Vă rog să-mi trimiteţi de urgenţă harta și cărţile solicitate prin 
telegrama mea cifrată nr. 679130, 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 81 


m55 
Telegrama cifrata nr. 867 Expediata la 13/26 mai 1915 
Urgent!31 orele 10:40, dimineata 
Primită în aceeasi zi orele 3 p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Petrograd 


Nu este vorba despre a împărţi întregul bazin superior al Tisei, ci de 
a ceda doar valea superioară a acesteia pornind de la Trebusa, în amonte de 
vărsarea Viseului, până la frontiera Galiției la Kürôsmezôü132. 

Dat fiind caracterul care constatati că este dat negocierilor, trebuie 
să ne rezervăm material de negociere în aceste regiuni. 


130 Vezi textul telegramei 679 la pagina 75. 

131 Notă laterală cu cerneală neagră: , D. [”. 

132 K6résmezo (Ib. maghiară), Frasin (Ib. română), lasinia (Ib. ucrainiană), localitate în regiunea 
Transcarpatia, azi în Republica Ucraina. În 1919 a fost capitalei efemerei Republici Hutule. 


103 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Semnat: Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 82 


n 56 
Telegramă cifrată nr. 874133 Petrograd, 14/27 mai 1915 


Ex<celentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Din tot ceea ce reiese până în prezent, viziunea Triplei Intelegeri cu 
privire la negocierile noastre teritoriale și-ar putea găsi explicaţia în 
convingerea că intrarea Italiei în acţiune trebuie fatalmente să ne determine 
si pe noi să intrăm, mai devreme sau mai târziu, și că opinia publică va forţa 
mâna Guvernului!34. Mi se fac insinuări că poziţia României ar fi dintre cele 
mai periculoase. 

Nemaiputând conta pe Puterile Centrale, înțelegând că ne vom găsi 
după război fata în fata cu vecini nemulţumiţi la adresa noastră, Tripla 
Înţelegere estimează că ne controlează şi dinspre Strâmtori şi că acum poate 
să ne impună condiţiile sale. 

Judecând lucrurile de aici, în mod logic, pentru a vedea clar acest joc, 
ar trebui să dăm prin toate mijloacele impresia clară că putem să nu intrăm 
<în război> şi că revendicările noastre naţionale pot fi satisfăcute prin alte 
combinații, păstrând în acelaşi timp neutralitatea până la capăt. 

Pentru aceasta este necesară o unitate patriotică în interior, lucru pe 
care doar Excelenţa Voastră îl poate judeca. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 84 


133 Notă marginală adăugată în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu creion roșu: 
„negocieri terit<oriale>” (,négociations territ.”, original, lb. franceză). 

134 Cuvintele evidentiate de editori cu caractere italice au fost subliniate cu creion rosu in 
original. 


104 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


257 
Telegramä cifratä nr. 879 15/28 mai 1915, orele 5 % seara 
Urgent 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Paléologue, la care am luat prânzul, mi-a citit o telegramă cifrată de 
la Delcassé: 

Instrucţiuni către Blondel semnalând deceptia <produsă> în Franţa de 
faptul că intervenţia noastră se lasă așteptată, chiar si după aceea a Italiei, ceea 
ce nu ar fi conform declaraţiilor oamenilor de stat și personalităţilor române. 

Delcassé comentează apoi acordul cu Rusia. În continuare adaugă că 
Blondel trebuie să facă înţeles cu tact, dar cu claritate, că Guvernul Republicii 
ar putea să nu adere la acordul cu Rusia din 1 octombrie stil nou si să nu 
subscrie la punerea sa în executare. 

Mi-am stăpânit cu greu indignarea la citirea acestui pasaj. Nu am 
disimulat în fața Ambasadorului Franţei că dacă dl Delcassé a crezut că 
trebuie să facă acest lucru, îl privea, dar că modul de a proceda la adresa 
României ar cauza nu numai o deceptie, ci revoltă. Ni se reproşează 
intransigenta si că nu consimtim să negociem. Noi negociem si în plină 
negociere suntem ameninţaţi. 

Am avut curiozitatea de a întreba pe Paléologue, dacă ar fi cazul, 
Franţa şi Anglia ne-ar alunga cu lovituri de tun din Transilvania împotriva 
voinţei Rusiei, de vreme ce prin acord avem asentimentul ei. 

Când am fost la Bucureşti, am prevenit pe Excelenţa Voastră că Rusia 
îşi rezerva această carte [pentru]|! a ne obliga să intrăm și de a folosi non- 
ratificarea ca pe un mijloc de presiune. 

Tripla Înţelegere crede că mişcarea de opinie din interior va forţa în 
mod violent pe Majestatea Sa Regele şi Guvernul să intre. 

Demersul lui Delcassé arată că, sub atitudinea de fațadă, Tripla 
Înţelegere este grăbită să obțină concursul nostru. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 85, 85v 


135 Cuvântul semnalat în paranteze drepte a fost adăugat prin suprascriere cu cerneală neagră. 


105 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


258 
Telegramă cifrată nr. 880 Petrograd, 15/28 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Prinţul Trubețkoi!36, care vine de la Nis, mi-a spus azi că Serbia va 
începe în curând ofensiva. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 86 


a 59 
Telegramă cifrată nr. 881 Petrograd, 15/28 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Nu am sentimentul că la ora actuală am fi susținuți de Italia. 

La Ambasada Italiei ni se lasă de asemenea de înţeles că trimiterea 
trupelor italiene prin Serbia aproape de frontierele noastre nu ar putea să 
nu impresioneze opinia noastră <publică>.137 


(s.) Diamandy 


PS: Paléologue mi-a spus că niciunul dintre oamenii noştri politici si 
chiar din guvern nu ar fi atât de intransigent cât Excelenţa Voastră în 
revendicările noastre. (s.) Dy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 87 


136 Grigori Nikolaevici Trubetkoi, print/kniaz (1873-1930), om politic si diplomat rus, șef de 
secție în Ministerul Afacerilor Străine al Imperiului Rus, responsabil al Departamentului de 
Afaceri Est-Europene (Balcani si Imperiul Otoman). În iunie 1914 este reprezentant al 
Rusiei în Serbia, urmând guvernul sârb în retragerea din Corfu. În 1916-1917 a fost şeful 
cancelariei diplomatice a Statului Major al Armatei Ruse. Rămâne activ în diplomaţie şi în 
perioada guvernului provizoriu, dar urmează calea exilului după 1918, alături de rușii albi. 
Despre perioada războiului a scris Souvenirs diplomatiques sur 1914, publicate în 1937 la 
Paris, în „Le Monde Slave”, vol. 3. 

137 Paragrafele 1 şi 2 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 


106 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 60 
Telegramă cifrată nr. 882 Petrograd, 15/28 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Personal. Paléologue mi-a dat să citesc telegrama lui Delcassé 
relatând întrevederea lui Cambon:3 cu ministrul nostru la Londra. 

Acesta din urmă, spune Cambon, i-ar fi spus că Excelenţa Voastră s-ar 
fi angajat prea mult în revendicările noastre pentru a mai putea da înapoi, 
dar că era aşteptat consiliul şefilor de partid şi poate că rezultatul dorit si 
conciliant va fi obţinut. 

Paléologue a adăugat că doar Excelenţa Voastră și cu mine ne-am fi 
arătat intransigenţi.139 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 88 


m61 
Telegrama cifrată nr. 902 Petrograd, 17/30 mai 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Sunt informat că la ultimul Consiliu de Miniştri, care a avut loc aici 
marţi, ministrul de Război ar fi spus că după informaţiile sale nimic nu mai 
putea opri România să intre în acţiune si că, în consecinţă, nu era necesar să 
fie satisfăcute cererile noastre. 

Aceasta și ceea ce se mai zvoneste pe aici asupra eventualitatii 
tulburărilor interne ar explica de ce negocierile, care totuşi ne-au fost cerute, 
nu avansează. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 90 


138 Paul Cambon (1843-1924), diplomat francez, ministru plenipotenţiar al Franţei la Londra. 
139 Paragraf semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion grafit. 


107 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 62 
Telegramă cifrată Expediată pe 17/30 mai 1915, orele 12:30 p.m. 
înregistrată cu nr. 904 Primită în aceeaşi zi la orele 7:30 seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Bucureşti!40 (sic!) 


În harta etnografică a Banatului binevoiti să suprimati marginea 
conținând cifrele inutile. 


Semnat: Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 92 


m 63 


Telegrama cifrată Expediată pe 17/30 mai 1915, orele 1:20 p.m. 
înregistrată cu nr. 905 Primită în aceeași zi la orele 7% 


Excelenței Sale, Domnului Diamandy 
Petrograd 


Răspunzând telegramei Dvs cifrate nr. 881, Majestatea Sa Regele 
Italiei și Salandra!4! au promis concursul lor, dorind totuși să ne vadă făcând 
unele concesii. 


Semnat: Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 91 


140 În mod evident, este vorba despre o greşeală de dactilografiere. Destinația nu poate fi 
București, ci Petrograd. 
141 Antonio Salandra (1853-1931), om politic italian, prim-ministru al Italiei între 1914-1916. 


108 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 64 


Telegramă cifrată nr. 908 Petrograd, 18 mai 1915 
—p-—142 


Domnului C. Brătianu 
Șef de Cabinet al Domnului Președinte al Consiliului 
București 


Dragă Domnule Brătianu, 


Sunt însărcinat să vă comunic din partea şefului meu ceea ce urmează: 

Cifrat: Pentru a împiedica posibilitatea descoperirii ultimei combinații 
(cu grilă): 1. cred necesar să nu o mai folosim pentru telegrame scurte. 

2. propun folosirea zilelor pare <pe> carton în ordinea lor numerică 
şi zilele impare în ordinea lor inversă. 

Binevoiti să răspundeţi dacă acceptaţi această propunere!4%. 

Vă rog să credeţi, dragă domnule Brătianu, în sentimentele mele cele 
mai bune. 


(s.) Arion 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 66 


m 65 
Telegramă cifrată Expediată în după amiaza <zilei> 
înregistrată cu nr. 917 de 19 mai/1 iunie <1>915 
—V—144 
Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
București 


Relativ la telegrama sa din 17/30 mai putând să întărească 
argumentarea, îmi permit să semnalez Excelenței Voastre că, în momentul 
semnării acordului nostru, Turcia nu era în război cu Aliaţii. 


Semnat: Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 93 


142 Adăugat prin scriere de mână, cu creion albastru. 
143 În original urmează un rând punctat. 
144 Adăugat prin scriere de mână, cu creion roșu. 


109 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a 66 
Telegramă cifrată nr. 930 Petrograd, 21 mai/3 iunie 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucuresti 


Ministrul Greciei, care a fost primit la Tarskoe Selo, mi-a spus că în 
cursul audienței, afirmând că ideea compensatiilor teritoriale nu ar putea fi 
admisă de către Grecia si că Tripla Înţelegere ar fi făcut o greşeală promițând 
compensaţii Bulgariei în schimbul neutralității sale, Împăratul a citat în 
sprijin acordul nostru din septembrie. Majestatea Sa a adăugat că acest 
acord nu avea în vedere decât Transilvania si că acum noi ridicăm pretenţii 
asupra Banatului si a întregii Bucovine şi mai ales asupra Cernäutiului. 

Împăratul crede că sârbii vor începe în curând ofensiva. 

Colegul meu din Grecia a avut impresia că, fiind informat incomplet 
şi tendentios asupra chestiunii noastre, în nemulțumirea Împăratului, care 
găsea solicitările noastre exagerate, [intrezdrea]!45 dorinţa de cooperare. 

Intervenţia României a fost și subiectul conversatiilor lui Dragoumis146 
cu Împărăteasa-Mamă!7 şi cu Marea Ducesă Maria Pavlovna!4%. 

Dragoumis va fi la Bucureşti probabil luni 25 mai. 

În timpul scurtului său sejur aici am avut raporturi [perfecte] și as fi 
fericit ca Excelența Voastră să îi acorde cea mai bună primire. 


Semnat: Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 94, 94v 


145 Cuvântul semnalat între paranteze drepte a fost adăugat prin suprascriere cu cerneală 
neagră. 

146 Jon Dragoumis (1878-1920), scriitor şi diplomat grec, ministru plenipotenţiar al Greciei la 
Petrograd. În vara anului 1915, renunţă la cariera diplomatică pentru a intra în politică, 

147 Maria Feodorovna (1847-1928), văduva Țarului Alexandru al III-lea si mama lui Nicolae al 
II-lea, născută în casa regală a Danemarcei cu numele Marie Sophie Frederikke Dagmar. 

148 Marea Ducesă Maria Pavlovna (1890-1958), fiica Marelui Duce Paul Alexandrovici și 
verișoară paternă a Țarului Nicolae al II-lea. În perioada Primului Război Mondial a activat 
ca soră de caritate. 


110 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 67 


Telegramă cifrata Expediată 30 mai/12 iunie, orele 9:25 
înregistrată cu nr. 1011 Primită la Petrograd 31 mai/12 iunie 1915 
-y- 


Exc<elentei Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


(Pentru Arion) 
Sistemul indicat în plicul primit este excelent. Vă rog să-l utilizaţi 
[64535]149=d’abord (sic!)? 


(s.) Constantin Bratianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 95 


m 68 
Telegramă cifrată Expediată pe 3/16 iunie 1915, seara 
înregistrată cu nr. 1048 
Urgent 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Petrograd150 (sic!) 


Am primit aide-mémoire-ul, îl voi remite ca atare, mâine, joi. 


Semnat: Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 98 


149 Cuvânt rămas nedescifrat în original în mod intenţionat, pentru a ilustra sistemul de 
codificare, care se făcea via limba franceză. 
150 În mod evident, este o greşeală de dactilografiere, destinaţia corectă este București. 


111 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 69 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 151615! 20 august/2 septembrie 1915, după amiază 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Repercusiunile evenimentelor militare se resimt în interior. 

Convocarea Dumei a afirmat voinţa ca această Adunare să-și facă 
auzită vocea în deciziile Guvernului. 

Respingerea armatelor ruse a dat ocazia unor vii critici; ultimele 
discursuri ale membrilor extremei stângi, proiectele de lege cu tendinţe 
politice au creat în rândul partidelor liberale o atmosferă de neîncredere 
împotriva direcţiei Cabinetului, vizându-l mai ales pe Goremikin și pe 
ministrul Căilor şi Comunicaţiilor. S-a pus problema dacă în aceste 
împrejurări nu ar fi cazul să se închidă dezbaterile şi să se amâne Duma 
pentru la toamnă. 

În favoarea închiderii si împotriva tendințelor Dumei de a se 
amesteca şi de a controla Guvernul, se spune că o parte a extremei drepte a 
celor două adunări ar încerca să constituie un „bloc negru” de rezistenţă la 
ideile avansate. 

Printre partidele liberale, pare a se manifesta un curent care, 
profitând de împrejurările actuale și de greșelile Guvernului, ar vrea să 
obțină recunoaşterea principiului constitutional al responsabilitätii 
ministeriale în fata Dumei. 

Spiritele mai moderate din aceste grupări estimează că momentul 
actual, care trebuie să apropie toate opiniile din ţară, nu ar fi propice unei 
controverse constituționale. Ele înclină spre o soluţie negociată vizând nu o 
schimbare de sistem, ci o stare de fapt: aceea de a obţine formarea unui 
Guvern alcătuit din persoane cunoscute şi agreate de Dumă, bucurându-se 
de încrederea sa şi prezentând garanţiile necesare în vederea unei strânse 
colaborări cu Adunarea. 

Numeroase conciliabule au loc între Guvern si membrii Dumei, ca si 
cei ai municipalitätilor. Aceste convorbiri trenează. Se apropie momentul în 
care va trebui să se expună Împăratului situaţia. Se spune că la Moscova, 


151 Notă marginală adăugată în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu creion roşu: 
„Interne”. 


112 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


centrul adevăratei vieți ruseşti, si a cărui voce are mai mare greutate, 
personalitățile cele mai marcante ale oraşului s-ar fi hotărât să recurgă la o 
eventuală presiune asupra Împăratului!52. Expunându-i situaţia gravă din 
Imperiu, delegația deputaţilor ar cere schimbarea Guvernului actual, care 
este o sfidare la adresa opiniei <publice> si formarea unui Cabinet care şi-ar 
putea asuma sarcina de a organiza toate forţele țării într-un efort suprem 
împotriva invadatorului, îndepărtând astfel pericolul care ameninţă în 
interior. Se pare că în conciliabulele intime de la Moscova si pentru cazul în 
care la Țarskoe Selo nu s-ar fine seama de dorinţele deputaților, au fost 
pronunțate cuvintele „Comitete de salvare publicä”153, 

Până în acest moment Împăratul a ţinut cont într-o anumită măsură 
de dorinţele Dumei şi a părut să admită în politica internă necesitatea unei 
uşoare lovituri dată stângii. 

Rusia traversează una din cele mai critice faze din istoria ei. 
Evenimentele care [se]!5+ succed pot aduce schimbări noi si nesteptate. 
Situaţia este nesigură. Pentru moment, curentul în favoarea continuării 
războiului [si] de rezistență pare să aibă preponderență. 

Un moment dificil ar fi eventual acela în care noi încercări ar fi 
rezervate Imperiului printr-un marş al inamicului asupra capitalei.155 


Semnat: Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 100, 100v, 101 


m 70 
Telegramă cifrată nr. 1519 Expediată din Petrograd, 
20 august/2 septembrie 1915, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


152 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost subliniate cu creion roșu în original. 

153 Inspirate din Revoluţia Franceză. 

154 Cuvântul semnalat între paranteze drepte a fost adăugat prin suprascriere cu cerneală 
neagră. 

155 Paragrafele 7-10 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 


113 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Aici se acordă o mare importanţă operaţiunilor din Nord, unde se 
crede că germanii ar viza Riga si, prin Reval, Petrogradul, asigurandu-si 
stăpânirea Balticii, unde ar fi sosit opt submarine engleze. 

Concentrări de trupe şi linii de apărare au fost făcute în regiunea 
Pskov. Eventualul marş asupra Petrogradului nelinisteste şi din cauza 
marilor fabrici de muniţie „Putilov” şi a altora din această regiune. În acest 
moment se muncește intens în industrie si se speră să se ajungă în câteva 
luni la 100.000 de proiectile pe zi. 156 

Noile formaţiuni ale armatei ruse au servit până în prezent la 
umplerea golurilor, menţinând efectivul de 3 milioane de oameni. 


Semnat: Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 99 


a71 
Telegrama cifrata nr. 1638 Petrograd, 22 august/4 septembrie 
1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresti 


Comitetele de membri ai Dumei si Consiliul Imperial!5, în vederea 
apărării naţionale, aprovizionării, căilor ferate şi armatei s-au reunit în 
această dimineaţă la Palatul de larnä sub conducerea Împăratului. 

Membrii Guvernului erau prezenți. 

Împăratul, subliniind importanţa acestei adunări, a făcut un apel 
patriotic de a se continua războiul până când inamicul va fi alungat de pe 
teritoriul Imperiului. Împărăteasa, prezentă si ea, a dialogat cu membrii 
comitetelor. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 103 
156 Paragraf semnalat în textul original cu linii laterale trasate cu creion roșu. 
157 Consiliul de stat al Imperiului rus, organism legislativ (alături de Duma de stat), care a 


funcţionat în perioada 1906-1917. În 1914, Consiliul imperial era alcătuit din 188 de 
membri (dintre care jumătate erau numiţi de împăratul Nicolae al II-lea). 


114 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m72 


Telegramă cifrată Expediată de la Petrograd 
înregistrată cu nr. 1645 pe 23 august/ 5 septembrie 1915, după amiază 
S.158 


Excelentei <Sale, Domnului> Brätianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Este probabil cä Împäratul va lua comanda supremä a trupelor în 
locul Marelui Duce Nicolae152. 


Semnat: Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 104 


273 
Telegramă cifrată nr. 1647 Petrograd, 23 august/5 septembrie 1915 


Exc<elentei Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


Sazonov mi-a spus că răspunsul sârb care conţine o limitare în ceea 
ce priveşte linia <din> 1912 Macedoniat6 nu era satisfăcător. 

Împrejurările actuale cereau sacrificii şi Serbia trebuia să consimtă 
să cedeze toată linia 1912, dând mandat Triplei Intelegeri. Dintr-o altă sursă, 
ştiu că răspunsul sârb exprimă rezervă asupra Banatului. 

Limbajul lui Sazonov mi-a confirmat voinţa de a continua războiul, 
subliniată prin luarea comandamentului armatei de către Împărat. Marele 
Duce Nicolae va fi numit vice-rege al Caucazului.161 


158 Adăugat prin scriere de mână, cu creion albastru. 

159 Marele Duce Nicolae Nicolaevici (1856-1929), unchi al Țarului Nicolae al II-lea, general al 
armatei ruse (1914-1918). Adept al curentului panslavist. 

Paragraful este semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu. 

160 În original „restriction sur ligne 1912 Macédoine”. Tratatul bulgaro-sârb încheiat în 
primăvara anului 1912 prevedea ca cele două state să-și împartă Macedonia otomană, 
conform unei linii de delimitare care unea (la est) vârful Golem, lângă Kriva Palanka, de 
lacul Ohrida (la vest). 

161 Documentul este semnalat cu linii laterale trasate cu creion roşu. 


115 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 105 


274 
Telegramă cifrată nr. 1660 Petrograd, 26 august/8 septembrie 1915 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru 
Externe, Bucureşti 


Răspuns la telegrama cifrată nr. 23755: Dintr-o altă sursă ştiu că 
răspunsul sârb exprimă rezerva asupra Banatului. 


(s.) Arion 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 107 


275 
Telegramă cifrată nr. 2139 Petrograd, 7 noiembrie 1915, la amiază 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Vorbind despre inspecția pe care Împăratul își propune să o facă 
armatelor din Sud, unul dintre colegii mei, beligerant, m-a întrebat ce ati face 
Dumneavoastră dacă Impăratul ar bate la ușa Dumneavoastră. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 3 


116 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


#76 
Telegramă cifrată Cifrată pe 25 decembrie 1915/7 ianuarie 1916, 
înregistrată cu nr. 2543 după amiaza 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucureşti 


Opinia  Ambasadorului Italiei este că bulgarii realizändu-si 
revendicările nu ar avea nici un interes să continue de partea aliaților! pe 
teritoriul Greciei, care nu le-ar aduce nici un nou avantaj. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 155 


277 
Telegramă cifrată Cifrată 2/15 ianuarie 1916, 
înregistrată cu nr. 3 după amiaza 
— 1 —163 
Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, București 


Cercurile diplomatice ale Triplei Intelegeri acordă o importanță 
deosebită alocutiunii recente a Țarului în fata Cavalerilor <Ordinului> 
Sfântului Gheorghet6t. 

Împăratul a repetat fraza discursului de la Moscova de la începutul 
războiului: Rusia nu ar consimti <să încheie> pacea decât după ce ar fi 
alungat ultimul soldat de pe teritoriul <säu>165 și numai în acord cu Aliaţii. 

Țarul ar fi fost determinat să se exprime astfel ca urmare a 
eforturilor intense pe care le-ar fi depus Germania pentru a crea o atmosferă 
favorabilă păcii. <,>Negocierile din Elveţia<">, articol atribuit lui Büllow, 
retușat de Jagow și prost dezmintit de „Zuriges Zeitung”, o recentă 


162 Este vorba despre aliații Bulgariei de la acea dată, respectiv Puterile Centrale. 

163 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 

164 Ordinul imperial și militar al Sfântului martir şi victorios Gheorghe, instituit de 
împărăteasa Ecaterina a II-a în 1769 pentru a recompensa merite militare. 

165 Din textul original în limba franceză lipsesc de multe ori prepozitii şi alte elemente care îi 
afectează fluenta; în traducerea în limba română am adăugat elementele necesare. 


117 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


conversație sondaj a Regelui Spaniei cu atașatul militar francez la Madrid, în 
fine, Afacerea Vasilcikov ar fi indicii despre aceasta. 

Asupra acestui ultim punct completez informațiile din telegrama 
mea cifrată nr. 2548166, Domnișoara Vasilcikov ducea scrisorile Marelui Duce 
de Hesse167 si ale altor personaje Împărătesei domnitoare și altor membri ai 
familiei imperiale. 

Aceste scrisori, al căror conţinut deja <l-am> relatat, erau deschise, 
au rămas fără răspuns și sunt în posesia lui Sazonov. Faptul de a-i fi scris 
Împărătesei, fata de care opinia <publică> rusă manifestă o anumită 
neîncredere din cauza originii sale germane, l-a deranjat în mod special pe 
Împărat. Discursul său în fata Cavalerilor <Ordinului> Sf. Gheorghe ar fi 
răspunsul la această tentativă de pace separată cu Rusia pe care pare să o 
urmărească Germania. 

Cercurile Triplei Întelegeri estimează că în Germania opinia 
<publică> începe să manifeste apatie, conducătorii ar fi îngrijoraţi; ele ar 
vrea să conchidă că criza morală si economică va preceda încetinirea 
armatei [germane]168, forța armată fiind în continuare foarte redutabilă 
mulţumită perfectei sale organizări. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 166, 166v 


a78 
<Raport>169 Petrograd, 2 ianuarie 1916 
-1- 
Excelentei Sale, Domnului L.I.C. Brătianu 
Presedinte al Consiliului de Ministri 
Ministru de Rasboiu 


166 Vezi textul telegramei nr. 2548 în Constantin Diamandi, vol I, p. 532. 

167 Ernst Ludwig sau Ludwig al V-lea (1868-1937), Mare Duce de Hesse-Darmstadt, era fratele 
împărătesei Alexandra a Rusiei şi fost cumnat al reginei Maria a României (fusese căsătorit 
în 1894 cu Victoria Melita de Saxa Goburg Gotha, dar au divorțat în 1901). În 1 905, 
Victoria-Melita s-a recăsătorit cu Marele Duce Kiril Vladimirovici, iar Ernst Ludwig cu 
Éléonore de Solms-Hohensolms-Lich. 

168 Fragmentul de text redat de editori între paranteze drepte [..] a fost inserat prin 
suprascriere, cu cerneală neagră, în original. 

169 Note marginale adăugate în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu creion negru: 
„trimis cu Arion”; cu creion roșu: „f<oarte> confid<ential>” şi cu cerneală neagră: „(patru foi)”. 


118 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Domnule Președintele al Consiliului, 


În privinţa afirmatiunei domnului P.P. Carp în Cameră că Rusia ar fi 
cerut Galaţiul, am o oarecare reminiscență personală. 

Nu-mi pot aduce aminte când anume si în ce termeni mi s-a spus, dar 
ştiu că (poate în timpul negocierilor noastre) Ambasadorul Italiei, Marchizul 
Carlotti, mi-a zis o dată ca o informatiune vagă, că ne-am putea înţelege cu 
Rusia dacă am consimfi la o rectificare de fruntarie înspre Galaţi. 

N-am putut obține mai mult. În timpul din urmă, încercările mele de 
a mă lămuri au rămas zadarnice şi n-am putut afla de unde provinea acea 
informatiune. Poate că fiind pusă pe urmă Excelenţa Voastră va fi în măsură 
de a avea vreo preciziune, dacă nu o are deja. 


Dăunăzi vorbind intenționat cu Domnul Paleologue, Ambasadorul 
Franciei, de desbaterile Parlamentului nostru, am atins chestiunea. El mi-a 
declarat pe cuvântul său de onoare că n-a avut și n-are nicio cunoscinta 
despre vreo rectificare de frontieră la Galaţi. 

Din contră, mi-a spus el, ştiu că la un moment dat, printre 
combinaţiile privitoare la negocierile României cu Rusia, au fost personagii 
rusești care au emis părerea <că> vi s-ar putea eventual retroceda 
Districtele Basarabiene din 1878. 

Am vorbit cu Sazonov în această privință, continuă Paléologue, 
citând pe interlocutorul meu. Sazonov mi-a răspuns: „Dacă aş face-o, 
interlocutorul D-tale ar fi cel dintâi care mi-ar arunca cu pietre”. 

Acum în urmă, mi-a zis Ambasadorul Franciei, când se adunau 
trupele ruseşti în Basarabia şi se vorbea de trecerea lor prin Dobrogea 
pentru a merge în Bulgaria, o persoană venită din București a fost de părere 
că s-ar putea combina lucrul în modul următor: Țarul mergând în Basarabia 
ar declara că retrocedează României Districtele Basarabiene și ipso facto 
armata rusească s-ar fi găsit pe teritoriul românesc; chestiunea ar fi fost 
astfel regulată. 

În legătură cu aceasta din urmă, cred folositor de a vă împărtăși ceva 
retrospectiv. 

Paléologue a luat ca punct de plecare că un corespondent al său i-ar fi 
scris că D-voastră v-aţi fi exprimat că sunteţi izolat de Quadrupla Înţelegere; 
şi că aţi fi declarat cuiva că niciodată Rusia n-a cerut trecerea trupelor sale 
prin teritoriul românesc. 

El a adăugat că oficial este exact; dar că în tot cazul stiati că Rusia o 
dorea si că în România o dorea (sic!) multi. 

119 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Continuând pe această temă, am aflat din zisele interlocutorului meu 
că Blondel luase asupra lui de a duce la bun sfârşit această chestiune. În 
legătură strânsă cu opoziţia din ţară si cu personalităţi favorabile acestei 
idei, Blondel, după a sa cerere, a fost autorizat de către Guvernul său şi de 
către Sazonov de a pregăti înfăptuirea. 

Ni se spunea, adăuga Paléologue, că armata română doreşte a primi 
pe ruşi şi că sunt date chiar ordine în acest sens. Pichon!70, atașatul militar 
francez, trimisese un raport în care spunea că pregătirea e gata și că nu 
trebuie scăpat momentul. 

În zadar, urma Paléologue, telegrafiam la Quai d'Orsay că nu este 
temeiu suficient pentru acest pas; că România nu se va mişca și că este a lua 
o mare responsabilitate de a scoate pe frontul rusesc 150000 de oameni 
pentru a-i trimite la graniţa română unde se vor găsi în fata unui zid!... 

Te-ai întors D-ta, a continuat Paléologue, şi declaratiunile regretabile 
dar categorice date aici au făcut pe cei de la Paris, care împingeau mereu, să 
deschidă ochii şi să vadă că [merg]!7! sau la un refuz din partea României, 
sau, dacă persistă, la o catastrofă. 

Îmi explic eu acum partea personală a lui Blondel în această 
chestiune si animositatea cu care la Bucuresti îmi vorbea de pasivitatea și 
lipsa de curaj a României. Totodată, aceste destăinuiri ar arăta că, sub o 
formă sau alta, s-a luat vorba din când în când despre Basarabia. 

Fiindcă am atins chestiunea Basarabiei, voi adăuga cîteva cuvinte şi 
în privința Strâmtorilor, cari n-au fost relatate în telegramele mele cifrate. 

Odată, în cursul negocierilor noastre teritoriale cu Sazonov, stăruiam 
eu asupra necesitafei de a avea tot Banatul. Îi ziceam că nu puteam lăsa să ni 
se creeze din partea Serbiei, dacă ar poseda ambele maluri, o strâmtoare pe 
Dunăre, neavând pentru noi libera navigaţie pe fluviu. Dunărea, adăugam eu, 
este vitală pentru noi. Sazonov, cam iritat de stăruința mea, mi-a spus atunci: 
„De ce îmi vorbiti de Dunăre ca un interes vital pentru tara Dvs? România nu 
ar fi nimic fără aceasta”!?2 si îmi arătă pe hartă coasta Mării Negre ce 
posedam între braţele Dunării şi fruntaria Bulgariei.173 


170 Căpitanul Jules Pichon, ataşatul militar francez. 

171 Cuvântul evidenţiat de editori prin [...] a fost adăugat prin suprascriere, cu cerneală neagră 
în documentul original. 

172 Replica lui Sazonov este relatată în original în limba franceză. 

173 Paragraf semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion albastru; marginal, 
în partea dreaptă a textului este adăugată însemnarea: „strâmtori” (,détroits”, original, Ib. 
franceză). 


120 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


O altă dată, vorbind cu Paléologue despre declaratiunile ce-mi făcuse 
Sazonov în privința Strâmtorilor, el a spus în treacăt: „Interesele voastre vor 
fi respectate; bineînţeles, interesele voastre comerciale”174. 

Acum, după marea retragere a ruşilor, nu se mai aude vorbind 
despre Marea Neagră şi de Strâmtori. Dorinţa Rusiei de a avea posesiunea 
efectivă a lor este neîndoielnică; înfăptuirea va atârna bineînţeles de soarta 
armelor şi de atitudinea Aliaților Rusiei. Dacă, şi pentru cazul cand, din 
partea noastră s-ar crede că ar putea fi de dorit o ruptură cu Rusia, ar fi 
suficient, cred, să le cerem o declaratiune scrisă si formală că renunţă la 
orice alte drepturi decât acele ale celorlalţi riverani ai Mării Negre și în nici 
un caz vreun privilegiu exclusiv sau teritorial pe Strâmtori.175 

Rusia ar putea la nevoie suporta un asemenea regim; a renunţa însă 
formal la pretentiunile ei, asta niciodată. 


Binevoiti a primi, Domnule Președinte al Consiliului, încredințarea 
prea înaltei mele consideratiuni. 


Const. Diamandy!76 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 111, 111v, 112, 112v, 113, 
113, 114, 114v, lb. română 


279 
Telegramă cifrată Cifrată la 4 ianuarie 1916, după amiază 
înregistrată cu nr. 12 
—2-177 


Excelentei Sale, Domnului Porumbaru, 
Externe, Bucuresti 


Ambasadorul Angliei, care a venit să mă vadă ieri seară, mi-a spus că 
era satisfăcut de tendinţa spre care merg lucrurile pentru Aliați. 

El estimeeză că retragerea trupelor de la Gallipoli, a căror trimitere a 
fost o greşeală gravă, a venit la timp. O parte a fost trimisă la Salonic, o alta în 


Egipt. 


174 Replica lui Paléologue este relatată în original în limba franceză. 

175 Paragraf semnalat în textul original cu linii laterale trasate cu creion albastru. 

176 Semnătură olografă. 

177 Adăugat prin scriere de mână, cu creion roşu. Notă laterală pe pagină cu creion grafit „II”. 


121 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ambasadorul este de părere că chiar dacă putem să ne gândim că 
expediţia împotriva Egiptului nu ar fi decât un bluff, este prudent să ne luăm 
toate precautiile necesare, ca şi cum ea ar putea avea loc. Lordul 
Kitch<e>ner!78 este preocupat de acest lucru. Distrugerea Canalului de Suez 
ar fi o mare lovitură dată Angliei. Dacă - crede el - până în luna martie 
expediția nu va avea loc, putem considera că ea nu are șanse de a se 
desfăşura în cursul acestui an. 

În ceea ce priveşte Bulgaria, părerea personală a ambasadorului este 
că, dacă există posibilitatea de a face pace cu bulgarii, ea nu ar trebui 
neglijată, lăsându-le Macedonia. Aceasta cu atât mai mult cu cât Serbia va fi 
într-o asemenea stare de slăbiciune că abia se va putea menţine în Bosnia si 
Herţegovina, dacă ar obţine aceste provincii. 

Dinspre partea rusă, Sazonov se arată refractar la orice tentativă în 
acest sens şi nu ar consimti să trateze cu Regele Ferdinand. Este de remarcat 
că aici continuă să se facă diferenţa între poporul bulgar si suveranul său. 
Limbajul ruşilor lasă să se vadă că, nemulţumiţi fiind de atitudinea actuală a 
bulgarilor, nu abandonează ideea că vechile legături ar putea fi reînnoite mai 
târziu. 

Ambasadorul Angliei mi-a vorbit despre intrigile care au loc la 
Petrograd pentru a se crea suspiciune împotriva Angliei; el viza anumite 
persoane din extrema dreaptă. Se insinuase că, dacă Rusia încerca pacea 
separată, Anglia nu ar ezita să-i lanseze în spate Japonia. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 143, 143v 


m 80 
Telegramă cifrată Expediată 4/17 ianuarie 1916 


Înregistrată cu nr. 13 orele 7 seara 
— 2 —179 


178 Horatio Herbert Kitchener (1850-1916), militar si diplomat britanic, a participat la războaiele 
coloniale din Africa si India. În Primul Război Mondial, din poziția de ministru de Război (1914- 
1916), a prevăzut un război de durată. Pe 5 iunie 1916, în drum spre Rusia pentru a purta 
negocieri cu Țarul Nicolae al II-lea, vasul HMS Hampshire a lovit o mină germană în largul 
coastelor Scoției si s-a scufundat. Lord Kitchener s-a aflat printe cele 737 de victime. 

179 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu, însoţită de nota: Foarte interesant 


de urmărit („tres intéressant à suivre” în original, lb. franceză). 


122 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


În conversaţia cu Președintele Consiliului [Goremîkin]!8 care a venit 
să facă vizita sa de Anul Nou, mi-a spus că el credea că ar valora mai mult 
pentru România să rămână neutră până la sfârșit. l-am spus ca aceasta nu 
era şi părerea lui Sebeko!81, reîntors de la București, si că impartaseam 
părerea acestuia din urmă. Mi-a părut puţin optimist cu privire la război. 
Fiind dată vârsta sa înaintată, este dificil să ne dăm seama de greutatea 
cuvintelor sale și dacă exista în ele vreo intenţie. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 167 


281 
Telegramă cifrată Expediată din București 
înregistrată cu nr. 28 5/18 ianuarie 1916 
— 3 —162 Primită la Petrograd a doua zi 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy, 
Ministrul României, Petrograd 


Ca răspuns la telegrama Dumneavoastră nr. 13, vă rog să îl revedeti 
pe Preşedintele Consiliului şi să vedeţi dacă este vorba de ironie sau de 
rea-vointa din partea sa. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 168 


180 Fragmentul de text redat de editori între paranteze drepte [..] a fost inserat prin 


suprascriere, cu cerneală neagră, în original. 
181 Nikolai Sebeko/Schebeko, ministru al Rusiei la Bucureşti (1912-1913), la Viena (1913- 


1914). 
182 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu: va urma (,à suivre 


franceză). 


în original, lb. 


123 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


g82 


Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
inregistrata cu nr. 29 6/19 ianuarie 1916 seara 
— 4 —183 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, București184 


Răspund ultimei Dumneavoastră telegrame cifrate: 

Completez conversaţia. 

Președintele Consiliului mi-a mai spus și că chestiunea munițiilor era 
foarte importantă. România nu le fabrica şi nu putea duce campania mai 
mult de șase săptămâni. Rusia avea numai pentru ea si nu ne putea furniza 
muniții, calea Arkhangelskului abia făcea fata pentru transporturile proprii. 

Într-o manieră generală, discursul său era putin încurajator si lipsit 
de optimism asupra sorții războiului. Ceea ce contribuie la nedumerire este 
că avusese o întrevedere cu Sebeko, care îi făcuse un raport favorabil. 

Fără a putea afirma, înclin mai degraba să cred că dacă nu suntem in 
fata unui caz de inconstientä, aceste sfaturi de neutralitate ar putea să fi fost 
inspirate de presupunerea unui aranjament cu Puterile Centrale. 

Voi merge să îl văd în curând pentru a încerca să aflu mai mult 
despre asta. 

M-aş abtine să vorbesc despre acest lucru cu Sazonov, ale cărui 
relații cu Președintele Consiliului sunt mai degrabă reci și pentru a nu crea 
un incident. 

Cum în diplomatie poţi încerca întotdeauna să profiti de greșelile 
altora, Excelența Voastră va aprecia dacă este și aici cazul. 

În legătură cu precedentele, tocmai am avut o conversaţie cu 
Ambasadorul Japoniei si vă rog să aşteptaţi telegrama mea de mâine. 


183 Fragmentele de text evidenţiate de editori cu caractere italice au fost adăugate prin scriere 
de mână, cu creion roşu, respectiv cu cerneală neagră. 

184 Notă laterală adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră: Din notele mele: 
Goremikin, 1 ianuarie 1916. A forțat ușa. După felicitările de uzanfà, mi-a cerut vești din 
România. l-am spus că îndată ce condiţiile noastre vor fi acceptate, România va putea intra în 
război. El asculta cu o privire sumbră şi arăta că nu acordă prea mare încredere. l-am spus că 
Excelenţa Voastră l-ar putea întreba pe Sebeko, care se întoarce de la București. Da, da, mi-a 
zis el. Apoi, apropiindu-și scaunul de al meu, mi-a zis: Nu intraţi în război de partea Rusiei. 
Ascultaţi-l pe bătrânul Goremikin. Vi se va promite totul, nu vi se va da nimic. Nu trebuie să 
intraţi în război... Plecă. Șocat, am rămas .... în fotoliul meu. Când a intrat ambasadorul 
Japoniei. A se vedea continuarea (sic!). 


124 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


semnat: Const. Diamandy!85 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 169, 169% 


083 
Telegramă cifrata Expediată din Petrograd 


inregistrata cu nr. 30 7/20 ianuarie 1916 seara 
— 5 —186 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, Bucureşti187 


Am avut ieri seară o lungă întrevedere cu Sazonov. 

El mi-a dat detalii despre afacerea Vasilcikov. Ea era purtătoarea unui 
Aide-Mémoire scris la dictarea Marelui Duce de Hesse, revizuit de Jagow!88 şi a 
unei scrisori deschise, pentru a fi citite de Sazonov, adresată Împăratului. 

Aide-Mémoire-ul exprima dorinţa de a pune capăt teribilului război, 
amintea Conferinţa pacifistă de la Haye1®, interesele dinastice, relaţiile de 
rudenie tradiționale şi necesitatea de a garanta principiul monarhic 
împotriva valului în creştere al demagogiei ţărilor liberale. Insinuare 
împotriva Angliei, care ar negocia o pace separată cu Germania. 

Scrisoarea către Împărat, în engleză, scrisă si semnată de mâna 
Marelui Duce de Hesse, începea ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, cu 
„dragul meu Niky”, rezuma aceeași teză care conţinea această frază: „De ce 
să nu fii tu, căruia îți cunoaștem sentimentele şi bunătatea, cel care ar 
întinde spre Universul suferind ramura de măslin, în loc să abandonezi acest 
rol Angliei<?>”. 


185 Semnătură stantatä. Editorii au precizat în nota asupra ediţiei repetitivitatea deranjanta a 
acestei note. În continuarea lucrării, semnătura sub forma „Const. Diamandy” va apărea doar 
acolo unde este tip ştampilă stantatä, după modelul semnăturii manu propria a lui Diamandi. 

186 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 

187 Notă adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu: de urmărit sau va continua (,a suivre” 
în original, lb. franceză). 

188 Gottlieb von Jagow (1863-1935), ministru al Afacerilor Externe al Imperiului German 
(1913-1916). 

189 Cele două conferințe de la Haga din 1899 și 1907 reprezintă o serie de tratate 
internationale care au reglementat conduita pe care beligerantii trebuie să o respecte în 
timpul desfășurării ostilităţilor, punând accent pe dezarmare şi pe crearea unor instituţii de 
arbitraj pentru reglementarea pașnică a unor dispute internationale. 


125 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Marele Duce adăuga: „în timp ce iti scriu, Wilhelm si Henrik sunt în 
spatele meu si aprobă”. 

După ce a sigilat scrisoarea, Sazonov a remis-o Împăratului, care ar fi 
fost foarte supărat. „Luaţi aceste hârtii cu Dumneavoastră sau ardeti-le, ar fi 
zis Împăratul”. Cum Sazonov a remarcat că aceste documente nu puteau figura 
în arhivele Afacerilor Străine, Împăratul le-a luat și le-a aruncat pe masă. 

Sazonov mi-a spus că deținea un document anterior chiar mai 
reprezentativ, dar pe care este constrâns, cu regret, să îl păstreze secret. 

Venind vorba despre Muntenegru și zvonurile de pace separată, 
Sazonov a insinuat că nu se putea şti dacă alte mijloace de convingere nu 
fuseseră folosite față de Regele Nikita!%, Sazonov nu și-a ascuns 
nemulțumirea fata de atitudinea pasivă a Italiei, în chestiunea - atât de 
importantă - Lowcen!!, lată unde duce politica de subtilitati. 

Vorbindu-mi despre Germania, care odinioară cerea modest un loc 
sub soare, în realitate viza „Weltmacht”1%2-ul. Nemţii s-au înşelat; au ajuns 
prea târziu, toate locurile sunt ocupate. 

Sazonov mi-a vorbit apoi despre criza morală a Germaniei şi despre 
tulburările care avuseseră loc la Berlin. 

Am intuit că în prezent punea mai multe speranţe în slăbirea resortului 
interior în Germania decât pe schimbările pe fronturile unde, de o parte şi de 
alta, nu se ajunge la distrugerea mecanismului formidabil al tranşeelor. 

Această evaluare este de reținut şi de analizat. 

Primele versiuni ale Afacerii Vasilcikov fiind comunicate ministrului 
Afacerilor Străine, o rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a remite 
Domnului Porumbaru o copie a acestei telegrame. 


semnat: Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 170, 170v, 171 


1% Nikola Petrovié-Njegoë (1841-1921), principe domnitor (1860-1910) si rege al 
Muntenegrului (1910-1918). În 1914 a sărit în ajutorul Serbiei atacată de Imperiul Austro- 
Ungar. În ianuarie 1916, după înfrângerea Serbiei, austro-ungarii au cucerit și Muntenegrul, 
iar regele Nikola a fost nevoit să se refugieze în Italia, apoi în Franţa. A continuat fără succes 
până la sfârşitul vieţii să-şi revendice tronul, Fiicele sale, Anastasia (1868-1935) si Milica 
(1886-1951), erau căsătorite cu Marele Duce Nicolae Nicolaevici al Rusiei, respectiv Marele 
Duce Petru Nicolaevici al Rusiei. 

191 În ianuarie 1916, armatele austro-ungare au forţat trecătorile din munţii Lovéen din 
Muntenegru, zdrobind rezistența muntenegrenilor, care la 12 ianuarie au cerut armistițiu. 

192 Putere mondială, în original în limba germană. 


126 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 84 


Telegramă cifrată Expediată 8/21 ianuarie 1916 
înregistrată cu nr. 43 după amiaza 
— 3 —193 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, București 


În conversaţia cu Sazonov am ajuns să vorbim despre dezbaterile 
Parlamentului nostru. 

I-am spus lui Sazonov că anumite discursuri, publicaţii și presa din 
Rusia asupra chestiunii Strâmtorilor fuseseră de natură să îngrijoreze opinia 
<publică> din România. Nicio menţiune nu fusese făcută cu privire la 
drepturile şi interesele celorlalţi riverani ai Mării Negre. Era corect ca cheia 
Mării Negre să nu fie sechestrată spre profitul unui singur locatar!%. Nu este 
tragedia sârbă povestea unui popor fără ieşire la mare?1%5 

Sazonov mi-a spus că nu trebuia ţinut cont deloc de opinii iresponsabile. 

În Rusia, pentru a se putea restricționa presa în chestiuni interne, se 
lasă curs liber <asupra> politicii externe. 

<,> Aţi putut vedea de câte ori am fost atacat, mai ales de către 
«Novoie Vremia». <”> 

Sazonov a adăugat că era momentul, poate, ca Guvernul Roman - 
inspirându-se din declaraţiile pe care mi le-a făcut cu privire la Strâmtori - 
să ridice suspiciunea printr-un comunicat. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 172, 172v 


A 


193 Notă laterală adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu: Strdmtori (,Détroits” în 
original, lb. franceză). 

194 Fragmentul evidenţiat de editori cu caractere italice a fost subliniat cu creion albastru în 
original. 

195 Paragraful nr. 2 a fost semnalat în textul original cu linii laterale trasate cu creion roşu și 
albastru. 


127 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


85 


Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 44 8/21 ianuarie 1916 
— 6 —19% 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, Bucuresti1?7 


Continuare a telegramei cifrate nr. 291%. 

Ambasadorul Japoniei venind să mă vadă alaltăieri, i-am încredinţat 
cu titlu confidential propunerea Președintelui Consiliului [Goremîkin]!:% cu 
privire la neutralitate. 

Confirmând întru totul că în anumite cercuri neguvernamentale se 
prevedea schimbarea atitudinii României în favoarea Puterilor Centrale, el 
înclină să creadă că trebuie atribuit acest discurs fie inconstientei, fie 
intenţiei de a complota împotriva lui Sazonov, ale cărui relații cu 
președintele Consiliului sunt cât se poate de tensionate si care este ținut cat 
mai puţin posibil la curent de către ministrul Afacerilor Străine. 

Confidentä pentru confidentä, Ambasadorul Japoniei mi-a povestit 
că, puţin înainte de moartea sa, Witte venise să-i spună că, aflând că Japonia 
ar putea eventual să trimită trupe în Europa pe frontul rus pentru a lupta cu 
austro-germanii, el credea de datoria sa să dea un sfat în interesul Japoniei. 
Bineînțeles — a adăugat Ambasadorul cu un râs de șacal - am făcut contrariul. 

Ambasadorul Japoniei mi-a cerut - în două reprize - să îl dezleg de 
cuvântul său și să îi permit să îl prevină pe Sazonov asupra propunerii 
Preşedintelui Consiliului; şi că acesta ar putea, poate, contribui să scăpăm de 


196 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 

197 Notă laterală adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră: În conversaţia din 1 
ianuarie, Motono, Ambasadorul Japoniei, a adăugat „nu încercaţi, dragul meu prieten, să 
sondati tenebrele politicii ruse. - am continuat să-i cer explicaţii. Mi-a repetat fraza. Am 
continuat să sondez și am ajuns la această <concluzie>: dreapta civică nu a vrut niciodată 
războiul cu Germania, dorea pacea cât mai repede, simt că războiul revenind și-ar putea 
pierde situaţia și ar aduce tulburări sau reforme. Or, intrarea în război a României nu făcea 
decât să prelungească războiul si să îndepărteze încheierea păcii cu Germania (Dy)” (în 
original în lb. franceză). 

198 Vezi textul telegramei nr. 29 la p. 124. 

199 Fragmentul de text redat de editori între paranteze drepte [..] a fost inserat prin 
suprascriere, cu cerneală neagră, în original. 


128 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Goremikin. Am refuzat, nedorind să mă implic în disensiunile interne și am 
promis să reflectez. 
O rog pe Excelenţa Voastră să îmi comunice părerea sa. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 173, 173v 


286 
Telegramă cifrată Cifrată 10/23 ianuarie 1916 


înregistrată cu nr. 60 după amiaza 
— 7 —200 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


Chemat de Sazonov ieri seară, mi-a spus că aflase că reprezentanții 
austro-germani la Bucuresti ar fi protestat împotriva cumpărării de cereale 
de către Anglia și a candidaturii transilvänenilor21, Excelenţa Voastră ar fi 
răspuns că Germania ar fi făcut deopotrivă achiziţii şi Constituția României 
nu interzicea candidatura străinilor. 

Sazonov înțelegea ca aceste demersuri să nu fie preludiul unei 
eventuale notificări oficiale mai târziu şi ar dori să cunoască atitudinea pe 
care Guvernul român ar adopta-o în acest caz. 

În cursul discuţiei, el mi-a spus că, după unele informaţii, ar părea că 
atacul împotriva trupelor Aliaților la Salonic nu ar fi necesar să aibă loc. 

Bulgarii vizează să ajungă la Durazzo2°2 şi să organizeze calea ferată 
adriatică în interesul lor. Cum am făcut observaţia că Bulgaria aspiră la ieşirea 
spre trei mări, el a obiectat că ar putea fi privată de una: Marea Neagră. 


200 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu. 

201 Nicolae Filipescu, lider conservator militant pentru intrarea imediată a României în război, 
a făcut campanie electorală pentru alegerea în Parlamentul României, pe două locuri 
vacante, a lui Octavian Goga (în judeţul Romanați) si Vasile Lucaciu (în județul Fălciu). Cei 
doi transilvăneni, care nu dețineau cetățenia română, au pierdut alegerile în favoarea 
candidaților susținuți de liberali. Episodul este relatat de I.Gh. Duca în „Amintiri politice”, 
vol I, Jon Dumitru Verlag, München, 1981, p. 204-205. 

202 Astăzi, Durrés, port la Marea Adriatică, în Albania. 


129 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Sazonov a criticat aprins atitudinea Italiei, pe care a ajuns chiar să o 
califice drept perfidă. El vede aici persistenta neîncrederii contra Serbiei, pe 
care colaborarea timp de multi ani cu Austro-Ungaria în Tripla Alianţă a 
inoculat-o Romei. 

Referitor la Muntenegru, nu sunt noutăţi precise, dar dorinţa de a-l 
face pe Însărcinatul cu Afaceri al Rusiei să părăsească Cetinje203 mă face să 
cred că există intrigi. 

Sazonov gândeşte că o ofensivă germană va avea probabil loc spre 
primăvară împotriva frontului rusesc. 

lesind, l-am văzut pe Ambasadorul Angliei care de la Londra nu avea 
știință despre demersul austro-german de la București de care Sazonov 
părea preocupat. 

El manifestă deopotrivă deceptie fata de Italia, a cărei flotă nu face nimic. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 175 


287 
Telegramă cifrată Cifrată 11/24 ianuarie 1916 


înregistrată cu nr. 65 orele 3 după amiaza 
— 9 —204 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


Ambasadorul Angliei a primit de la Foreign-Office o prezentare a 
întâlnirii Excelenței Voastre cu Ministrul Angliei pe tema reclamatiei205 
reprezentanților Austro-Ungariei şi Germaniei. 

Excelenţa Voastră ar fi exprimat posibilitatea de a da o replică mai 
puternică ministrului Germaniei, care ar putea eventual provoca o 
schimbare în sânul Cabinetului său. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 184 
203 În original ,Cetigné”, conform foneticii Ib. franceze. 


204 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu. 
205 A se vedea telegrama 60 din 10/23 ianuarie, la pag. 129. 


130 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 98 


Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 74 13/26 ianuarie 1916 
— 10 —206 orele 7 și jumătate, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


Sebeko2°7 mi-a solicitat să dejunăm pentru a avea o întrevedere 
intimă despre care, a adăugat el, nu ar trebui să vorbesc cu Sazonov. 

El consideră situaţia foarte gravă. 

Mi-a relatat despre întâlnirea Dumneavoastră mai întâi cu Poklewski 
stabilind rezistenţa și întrebând ce poate face Tripla Înţelegere pentru 
România. Sebeko mi-a spus că fusese consultat de urgență Cartierul General. 

Întâlnirea Dumneavoastră cu Barclay ar fi indicat mai puţină 
rezistență și lua în considerare schimbarea Guvernului. Barclay a avut și o 
audiență la Majestatea Sa Regina. 

Sebeko consideră că punctul important ar fi să se stabilească până 
unde ar merge presiunea germană. Să fie o provocare de a tine România în 
şah și a-și asigura libertatea de mișcare? Sau avantaje economice? Sau, şi mai 
mult, s-ar urmări schimbarea Cabinetului cu Maiorescu2% pentru a obține 
garanţii de neutralitate. Maiorescu nu ar fi, poate, decât faza tranzitorie 
pentru a obţine un Cabinet Carp2%, ceea ce ar echivala cu o schimbare de 
orientare politică. 

Sebeko crede, personal, că Cvadrupla Înţelegere trebuie să 
reacționeze susținând România prin forța armată. 

l-am210 <spus> lui Sebeko că de la București nu fusesem ţinut la 
curent cu nimic, dar nu i-am ascuns că agenţii Cvadruplei Intelegeri erau în 


206 Notaţie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu. 

207 Vezi nota 180. 

208 Titu Maiorescu (1840-1917), om politic român, conservator, preşedinte al Consiliului de 
Miniștri (1912-1914). Adept al alianţei cu Puterile Centrale. 

209 Petre P. Carp (1837-1919), om politic român, conservator. A deţinut de două ori funcţia de 
președinte al Consiliului de Miniştri (1900-1901; 1911-1912) şi alte funcţii ministeriale 
(Afaceri Străine, Culte si Instructiune Publică) și diplomatice. În perioada Primului Război 
Mondial a fost adeptul alianţei cu Puterile Centrale. 

210 În textul original (Ib. franceză) probabil verbul „avoir” nu este predicat verbal, ci este 
folosit ca auxiliar la timpul perfect compus, astfel fraza ar avea mai mult sens. Presupunem 
că a fost omis participiul trecut al verbului conjugat: „]'ai <dit> a Shebeko”. 


131 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


parte responsabili de ceea ce se întâmpla și că agitând opoziția naționalistă 
împotriva Guvernului, care era favorabil cauzei Cvadruplei Intelegeri, ei ar fi 
făcut proba unei lejeritäti si a unei politici scoläresti. 

El a fost de acord cu mine şi mi-a spus că, personal, el nu încetase să 
spună că trebuie să se aibă încredere în Dumneavoastră si să fiți susținut 
fără restricţii, chiar dacă era regretabilă tergiversarea Dumneavoastră. 

Carp ar fi la Viena pentru a negocia. 

Ambasadorul Italiei, care pleacă de aici, crede că Excelenţa Voastră 
nu se poate retrage și că, exceptând cazul că Germania nu dorește să forțeze 
trecerea trupelor sale pe teritoriul nostru, aceea nu poate fi decât o presiune 
fără dorința de a merge până la capăt. Dacă Germania ar fi avut intenţia să ne 
provoace, nu ne-ar fi avertizat cu 15 zile înainte prin Bussche?!!. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 185, 185v 


089 
Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
înregistrată cu nr. 77 13/26 ianuarie 1916 
- 11 -212 orele 8 si jumätate seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Brätianu, 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Sazonov mi-a spus că atitudinea Guvernului Român îl deruta. Nu se 
aștepta să-l vadă dând înapoi atât de uşor şi cedând la ameninţarea nemților. 

Cvadrupla Înţelegere nu mai știa cum să se comporte cu privire la 
politica României si dacă nu trebuia să înțeleagă „că, mai devreme sau mai 
târziu, Excelența Voastră nu va avea de-a face cu un Cabinet ostil Rusiei”213. 


211 Hilmar von dem Büssche-Haddenhausen (1867-1939), ministrul plenipotenţiar al 
Germaniei la Bucuresti în perioada 1914-1916. 

212 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu. 

213 Paragraful nr. 2 a fost semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion 
albastru, însoţită de o notă laterală: à citer, de citat. 


132 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Când trupele rusești erau în Basarabia, Guvernul Român le-a refuzat 
trecerea; acum ne întreabă ce am putea trimite. Personal, nu sunt în măsură 
să ştiu; Împăratul va reveni pe 15 si nu aş putea să prevăd. 

Amenințarea nemților faţă de România - după Sazonov - ar confirma 
indiciul că situaţia lor este rea. 

Cerându-mi informaţiile mele de la Bucuresti - pe care nu le am — 
Sazonov a deplâns <situatia> de a cere informaţii de la <un> reprezentant 
simpatic, dar tăcut?14. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 186 


090 
Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
înregistrată cu nr. 81 14/27 ianuarie 1916 
— 12 —15 orele 3 după amiaza 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


În conversaţia cu Ambasadorul Italiei, el a fost de acord să 
recunoască faptul că pentru moment Aliaţii sunt atenți mai ales la situația 
internă din Germania si aşteaptă o criză. Dorinţa de a continua războiul si 
pregătirea munițiilor si a armelor marchează dorința Rusiei de a merge până 
la capăt; dacă ea abandona partida acum, înfrunta riscul unei revoluții. 

În ceea ce priveşte chestiunea Strâmtorilor, se estimează că evenimentele 
ar indica <faptul> că se va ajunge la un compromis. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 187 


214 În originalul în limba franceză substantivul şi adjectivele care îl determină sunt la plural: 
,aupres représentants sympathiques mais muets”, de la reprezentanţi simpatici dar täcuti. 
215 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 


133 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


91 


Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 115 19 ianuarie/1 februarie 1916 după amiaza 
— 16 -216 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


Părerea lui Sebeko - pe care l-am văzut ieri - este că recenta presiune 
germană ar putea veni la sugestia bulgarilor care ezită să continue ofensiva 
de la Salonic, fără profit pentru ei, si preferă să se întoarcă spre România 
unde au revendicări teritoriale și a cărei atitudine îngrijorătoare o denunță 
germanilor. El crede că noi ar trebui să dăm mai multă atenție <zonei> 
Dobrogea-Dunăre şi să luăm toate măsurile necesare. 

Sebeko estimează că la Petrograd si la București trebuie să fim foarte 
vigilenti si pregătiți, atât din punct de vedere militar, cât si economic, sub 
forma achiziţiilor de cereale, pentru a nu fi prinși nepregätiti de o recidivă 
germană care, după părerea lui, este de temut. El <ne> recomandă fermitate, 
pentru a nu da impresia, mai ales germanilor, că intimidarea reușește. 

Mi-a spus că această alarmă a avut o parte bună, aceea dea ne trezi si 
de a ne concerta, 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 188 


m 92 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 


înregistrată cu nr. 142 23 ianuarie/5 februarie 1916, după amiaza 
_ 4 —217 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, Bucureşti 


216 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 
217 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 


134 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ambasadorul Japoniei estimează că operaţiunile militare care vor 
avea loc în acest an vor fi indicii asupra situației forţelor beligerante, dar s-ar 
putea ca războiul să se prelungească până în 1917. 

Aliaţii nu ar trebui să ţină cont decât de eforturile lor militare; criza, 
posibil economică și morală, în Germania nu poate intra în ecuație decât ca 
un adaos. 

El crede că, exceptând întoarceri neprevăzute ale situaţiei, toate 
Puterile Aliate vor lupta până la capătul resurselor lor. Anglia nu ar putea 
consimti să lase să se sfârșească acest război în coadă de peste, ceea ce ar 
întrona hegemonia Germaniei fără o contrapondere de echilibru. 

Ambasadorul Japoniei crede că dacă și când Aliaţii vor începe 
ofensiva, <aceasta> ar trebui să se facă simultan, pentru a priva Germania de 
avantajul transportului trupelor sale. 

În ceea ce priveşte Rusia, pregătirea sa cu arme şi muniții va fi mai 
completă abia în vară. 

Chestiunea Constantinopolului devine incertă pentru Rusia, încât am 
putea crede că este dispusă să meargă chiar până la a renunţa la Polonia în 
compensare, dar dacă până la pace nu va interveni o posesiune de fapt a 
Aliaților, chestiunea Constantinopolului și a Strâmtorilor nu ar putea să se 
reglementeze decât printr-un compromis general între toţi beligerantii.218 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 194, 194v 


893 
<Raport> nr. 148219 Petrograd, in 24 ianuarie 1916 
Anexe: — 5 —220 
Confidential 


Situatiunea internă. Înlocuirea D-lui Goremikin prin D-l Stiirmer22!, noul Preşedinte 
al Consiliului. Relatiunile cu Duma. Politica externă în Rusia. 


218 Paragraful a fost semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion albastru. 

219 Notă laterală adăugată în partea stângă a textului, prin scriere de mână, cu cerneală 
neagră: fncredintat colonelului Tatarinov. 

220 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu; notă laterală adăugată prin scriere 
de mână, cu creion roşu: Strâmtori (,Détroits” în original, lb. franceză). 

221 Boris Vladimirovici Sturmer (1848-1917), om politic rus, în anul 1916 a avut o perioadă 
de anvergură, deţinând importante funcţii, ministru de Interne, ministru al Afacerilor 


135 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Retragerea Domnului Goremikin, numit Consilier Intim, nu era 
prevăzută nici de Domnia Sa, nici de cei iniţiaţi; el părea că se bucură de 
toată încrederea Împăratului. 

Sunt cunoscute greutăţile pe cari le avusese în Dumă. În timpul din 
urmă cercurile liberale nu mai vedeau putinţa de a conlucra cu Șeful 
Guvernului. 

Se comenta scrisoarea pe care îi o trimisese Domnul Rodzianko, 
Președintele Dumei, concepută în termeni foarte aspri. Domnia Sa declară 
Domnului Goremikin că neiscusinta lui e menită să ducă Rusia la o 
catastrofă; [cä]222 politica lui nu numai că se arătase nepricepută în 
momente atât de grele, dar [că] Guvernul nu se mărginea numai de a222 nu 
face nimic, ci se punea de-a curmezisul silintelor societăţii care prin zemstwo 
si uniunile orașelor desfășurau activitatea lor pentru a organiza trebuintele 
armatei și ale populatiunei. 

Domnul Rodzianko învinuia pe Domnul Goremikin că se agaţă de 
putere contra voinţei opiniei publice; îl instiinta că Duma deslegându-se, 
aruncă asupra sa toată răspunderea şi-l sfătuia să lase conducerea trebilor 
unei personalităţi mai puţin obosite... 

Domnul Rodzianko avusese mai înainte o audienţă la Împărat, în care 
arătase Majestății Sale greutăţile de a convoca Duma fata de ostilitatea ei 
contra Domnului Goremikin. 

Este de bănuit că Preşedintele Dumei, simțind că Împăratul doreşte 
reluarea apropiată a relatiunilor normale, a judecat momentul prielnic de a 
se desbăra de Domnul Goremikin si a fost astfel îndemnat de a trimite 
cunoscuta scrisoare. 

Numirea Domnului Stürmer, membru din dreapta în Consiliul de 
Imperiu, Maestru de Curte, fost Guvernator de Provincie și colaborator intim 


Externe (succedând lui Sazonov) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri. Impopular, acuzat 
de a fi fost sub influenţa lui Grigori Rasputin. 

222 Fragmentele de text redate de editori între paranteze drepte [...] au fost inserate prin 
suprascriere, cu cerneală neagră, în original. 

223 Textul evidenţiat de editori cu caractere italice a fost adăugat prin scriere de mână, cu 
cerneală neagră. 


136 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


al decedatului Plehve, pare a indica că nu este o schimbare de regim, ci o 
schimbare de persoană. Domnia Sa are reputatiunea de a fi un om abil și un 
spirit conciliant. Se presupune că va putea stabili relatiuni normale cu Duma, 
care urmează să fie convocată în curând. Se crede că Domnia Sa va fi mai 
îndemânatic decât predecesorul său care nesocotea cu totul Adunarea și era 
învinuit de cercurile liberale de a păstra o atitudine de pasivitate apăsată pe 
principiul „sunt la Putere și rămân”. 

După toate aparențele, Duma, satisfăcută de retragerea Domnului 
Goremikin, pe care o consideră ca un succes, nu va fi ostilă Domnului 
Stürmer, cel putin de la început. Ca si predecesorul său, dar cu o metodă mai 
mlădioasă, noul Premier va căuta probabil și el să mărginească activitatea și 
dezbaterile Dumei la chestiunile strict necesare, la stabilirea bugetelor și a 
gospodăriei lăuntrice, fără a se lăsa târât pe tema politică a reformelor mai 
adânci cerute de cercurile înaintate. 

Tendintele burgheziei liberale rusești cari s-au afirmat mai ales în 
timpul retragerii armatei imperiale din vara trecută n-au urmat un curs 
ascendent, nemulțumirile opiniei publice împotriva cârmuirii de care se 
părea că si Împăratul tinuse întrucâtva seamă, dăduse aparenţa că se 
îndruma un curs nou, mai liberal. 

Când situatiunea militară s-a îmbunătăţit, curentul reactionar a 
revenit la suprafață si elementele drepte224 din Dumă și Consiliul Imperiului 
s-au închegat într-o grupare pentru a combate „blocul progresist” ale cărui 
tendinţe ele le consideră ca primejdioase si răzvrătitoare. 

După cât se poate judeca până acum, se pare că opinia rusească, în 
marea ei majoritate, ar fi hotărâtă să nu provoace turburări interne cât timp 
va dura războiul. Ce se va întâmpla mai pe urmă va atârna desigur de soarta 
armelor; desi, chiar în cazul cel mai bun, proroci pesimisti nu lipsesc. 

Din punct de vedere al politicei externe, nu se crede că înlocuirea 
Domnului Goremikin va avea vreo înrâurire. Domnia-sa, după cât am putut 
observa, nu era agreat de Ambasadorii Puterilor Aliate. Relatiunile sale cu 
Domnul Sazonov erau încordate. În declaratiunile pe care le-a făcut în presă, 
Domnul Stiirmer a atins şi chestiunile externe. 

În principiu, Primul Ministru în Rusia nu are nici o cădere, nici 
amestec în politica externă; după cum nici Duma, unde titularul 
Departamentului Afacerilor Străine nu dă lămuriri decât încuviințat de 
Suveran, sub ordinele directe ale căruia el îndrumează politica Imperiului. 


224 Aşa în original. Corect, „de dreapta”. 


137 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ministrul de Externe nu este întru nimic obligat de a ţine la curent 
nici pe colegii săi, nici pe Președintele Consiliului. 

În timpul din urmă, față de Domnul Goremikin, Domnul Sazonov 
dusese acest principiu la extrem. După cum am aflat, Domnul Sazonov s-ar 
arăta mulțumit de primele întrevederi pe cari le-a avut cu noul Preşedinte al 
Consiliului. 

În alăturatele anexe225, Excelenţa Voastră va putea găsi Ukazul 
imperial către D-l Goremikin, declaratiunile D-lui Stürmer, precum si 
comentariile presei rusești. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 176, 176v, 177, 177v, 178, 
178v, lb. romana 


094 
Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
inregistrata cu nr. 149 25 ianuarie/7 februarie 1916, 
— 17 226 după amiaza 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, București 


Într-o conversaţie cu Ambasadorul Franţei am înțeles că, printre 
posibilitățile de colaborare cu armata rusă, s-ar întrezări trecerea prin 
nordul Moldovei. 

L-am văzut pe noul atașat militar, foarte recomandat de Sazonov şi 
candidatul său; mi-a spus, printre altele, că rușii opriseră ofensiva în 
Bucovina neștiind care ar fi atitudinea României ca urmare a presiunii 
germane. Acest punct de vedere mi se pare contestabil. Convorbirile pe care 
Excelenţa Voastră le va avea cu Tatarinov227 vor contribui la clarificare. 


225 Documentul nu conţine anexele la care se face referire în text. 

226 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu; notă laterală adăugată prin scriere 
de mână, cu creion albastru: d citer; de citat. 

227 Colonelul Alexandr Tatarinov, atasatul militar al Rusiei la București. 


138 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 196 


m95 
Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
inregistrata cu nr. 153 25 ianuarie/7 februarie 1916, dupa amiaza 
— 18-228 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


Pentru Generalul Iliescu 
Colonelul Tatarinov pleacă azi, luni, 25 ianuarie, si se îndreaptă 
direct spre Bucureşti, prin Reni. 
Vă rog să îi faceţi o primire cât mai agreabilă. 
Amicitii. 
Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 195 


096 
Telegrama cifrata Expediata din Bucuresti 
inregistrata cu nr. 167 26 ianuarie/8 februarie 1916, orele 6 seara 
— 19 -229 Primită la Petrograd a doua zi, dimineaţa 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy, 
Ministrul României, Petrograd 


Ce părere aveţi despre demisia lui Goremikin? 
Aici se vorbește şi despre alte schimbări. 


228 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 
229 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 


139 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Semnat: Brătianu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 197 


397 
<Telegramă> nr. 202 Petrograd, 1 februarie 1916 
cu o anexă 
= 6 —230 
Confidenţial231 
Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


În raportul meu nr. 148232din 24 ianuarie trecut semnalasem 
Excelenței Voastre scrisoarea Domnului Rodzianko către Domnul Goremikin 
care precedase înlocuirea acestui din urmă. 

Căpătând acum însuși textul scrisorii preşedintelui Dumei, am 
onoarea a o înainta aci-alăturat Excelenței Voastre cu rugămintea de a o 
supune Domnului Președinte al Consiliului. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 193, lb. română 


#298 


Ad<resa> nr. 202 1 februarie 1916 
anexa nr. 6233 


Stimate Ivan Loghinovici234, 


230 Notatie adaugata prin scriere de mana, cu creion rosu. 

231 Subliniat in text cu creion albastru. 

232 Vezi textul raportului nr. 148 la p. 135-138. 

233 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost adăugate prin scriere de mână, 
cu creion roșu; în partea stângă a textului, o notă laterală, prin scriere de mână cu creion 
albastru: Minută. 

234 Ivan Logghinovici Goremikin, vezi nota 21. 


140 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Vă scriu sub proaspăta impresiune a acelor ştiri si date care s-au 
dezbătut în ședința Consiliului Special pentru apărarea ţării si care sunt 
privitoare la situatiunea disperată a chestiunii transporturilor pe căile 
noastre ferate. Această chestiune a fost ridicată în primul Consiliu Special și 
prima Comisiune din acest Consiliu s-a ocupat cu de-amănuntul de ea, însă 
mai departe decât conversatiuni, informatiuni si calcule, afacerea n-a 
înaintat de un pas și catastrofa prevăzută atunci a sosit acum. 

Amănuntele adevăratei situatiuni a fabricelor care lucrează pentru 
apărarea ţării și care au fost nevoite în astfel de condițiuni să înceteze lucrul, 
precum și foametea care ameninţă populatiunea din Petrograd si Moscova și 
dezordinele posibile din cauza aceasta v-au fost fără îndoială comunicate de 
către președintele Consiliului Special de Apărare. 

Eu, precum și membrii Consiliului, vedem clar spre care prăpastie 
merge tara noastră cu pași siguri, graţie neglijentei Autorităţii Guvernamentale 
care n-a luat niciun fel de măsuri active și decisive spre înlăturarea 
groaznicelor evenimente ce se pregătesc. 

Eu socotesc că Consiliul de Miniștri, prezidat de Domnia Voastră, este 
dator în vederea acestor împrejurări de a arăta fără întârziere acea grijă de a 
se ocupa de soarta Rusiei, care este în sarcina sa. 

Membrii Consiliului Special de Apărare au prevăzut încă cu jumătate 
de an mai înainte tot ce s-a întâmplat acum şi D-voastră, Ivan Logghinovici, 
nu puteţi să tägäduiti că despre toate acestea nu v-am informat în persoană; 
ca răspuns însă am auzit numai de la D-voastră că acest lucru nu vă privește 
și că nu vă puteţi amesteca în afacerile războiului. 

Actualmente astfel de răspunsuri nu mai sunt la locul lor. Se apropie 
sfârşitul fatal al războiului și în spatele glorioasei noastre armate, care a 
suferit atât, crește mereu dezorganizatia generală a tuturor manifestatiunilor 
vieții populare precum si cea a aprovizionării țării cu materii prime. Prin 
lipsa de activitate a Autorităţii, spiritul de victorie si încrederea poporului în 
forțele sale släbeste. Prima D-voastră datorie este de a manifesta în fine fără 
întârziere maximumul activității pentru a elimina tot ce zadarniceste victoria. 

Noi, membrii Dumei Imperiului, care n-avem decât o misiune 
sfătuitoare, nu putem să luăm asupra noastră răspunderea pentru catastrofa 
inevitabilă care are să se întâmple, ce<e>a ce vă declar categoric. 

Dacă Consiliul (sic!) de Miniştri nu va lua la urma urmelor acele 
măsuri ce sunt posibile și care vor scăpa patria de rușine și înjosire, 
răspunderea va cădea asupra D-voastră. Şi dacă D-voastră, Ivan Loghinovici, 
nu vă simtiti capabil de a purta această grea sarcină şi voiti să utilizaţi toate 


141 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


mijloacele de care dispuneti pentru a ajuta tara ca să meargă la victorie, 
atunci trebuie să aveţi măcar curajul de a mărturisi acest lucru si de a ceda 
locul unor forțe mai tinere. 

A sosit momentul decisiv, se prepară nişte evenimente teribile care 
aduc cu ele urmări fatale pentru onoarea și demnitatea Rusiei. 

Vă rog călduros să nu intarziati, Patria este în pericol. 

Primiti ... etc. 

Semnat: M.V. Rodzianko 


ANR, SANIC, Colectia 50, dosar 5918, f. 189, 189v, 190; lb. romana235 


099 
Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 


inregistrata cu nr. 238 8/21 februarie 1916, dupa amiaza 
— 7 —236 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, Bucureşti 


În cercurile diplomatice ale Cvadruplei Întelegeri se crede că, dacă 
armatele ruseşti din Caucaz forțează ofensiva si menţin terenul câștigat, asta 
ar putea să îndepărteze campania din Egipt, să strângă trupele turcești 
împrăştiate în Europa și, poate, să facă disponibile pentru Salonic 
contingentele engleze din Moudros si Mytilene23’, care erau imobilizate în 
vederea apărării Canalului de Suez. 

În aceleași cercuri se vorbeşte despre noile tatonări indirecte de pace 
ale Germaniei către Statele Unite. Tactica diplomatică germană ar fi să provoace 
discuţii asupra posibilităților de pace până în ziua când s-ar găsi condiţii 
care să poată servi drept platformă acceptabilă pentru încheierea păcii. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 204 


235 Vezi si varianta originală a textului, în limba rusă, în Colecția 50, dosar 5918, f. 191-192. 

236 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 

237 Moudros, port grecesc în insula Lemnos; Mytilene, port grecesc în insula Lesbos, ambele 
situate în apropierea coastei Turciei. 


142 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2100 


Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 241 9/22 februarie 1916, seara 
— 22 —238 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


După informaţia unei surse de încredere, efectivul rus din Caucaz ar 
fi de 160000 de oameni. Se discută despre trimiterea pentru întărire a două 
corpuri, probabil din Odessa, numărând amândouă 80000, care vor avea 
nevoie de trei săptămâni pentru a ajunge pe front. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 205 


m101 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 


înregistrată cu nr. 261 11/24 februarie 1916, la orele 7 seara 
— § —239 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, București 


Deschiderea sesiunii Dumei a fost marcată de vizita pe care 
Împăratul a făcut-o la Palatul Taurida unde, după ce a asistat la Te Deum-ul 
care a avut loc acolo, a rostit în Sala pașilor pierduţi un discurs deputaţilor, 
al căror președinte a răspuns în termeni patriotici. 

Chiar si Marele Duce Mihail Alexandrovici2* a asistat la ședință, în 
loja imperială. 

Aceasta ar fi la sugestia Președintelui Consiliului, Curtea să-și 
mărturisească respectul fata de Adunare si este pentru prima dată de la 
constituirea Dumei când Împăratul se deplasează la Palatul Adunării. 


238 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră. 

239 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 

240 Marele Duce Mihail Alexandrovici Romanov (1878-1918), fratele mai tânăr al Țarului 
Nicolae al II-lea. 


143 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


În discursul său, Sazonov a spus: „România continuă în această 
perioadă să menţină starea de neutralitate pe care a ales-o. 

Puterile Antantei acceptă această atitudine convinse că România nu- 
şi va trăda propriile interese si când va suna ceasul va şti să-și realizeze 
unitatea națională, cu preţul propriului sânge. Ea poate fi sigură că, 
apărându-se de atentatele conduse de inamicul comun împotriva 
independenţei deciziilor sale, va găsi sprijin real la aceia la care merge 
simpatia naturală a poporului säu.”241 

Discursul lui Sazonov şi al miniștrilor de Război şi al Marinei au fost 
primite cu căldură, cel al Președintelui Consiliului cu o anumită răceală. 

Impresia este că Guvernul împreună cu Duma au subliniat dorinţa 
actuală de a continua războiul. 

Urmează raportul. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 206, 206v 


a 102 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 


înregistrată cu nr. 262 11/24 februarie 1916, la orele 8 seara 
— 9 —242 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, Bucureşti 


După ceea ce mi-a spus Ambasadorul Japoniei, ofensiva rusă nu va 
avansa cu mult mai mult spre Asia Mică. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 207 


241 Paragrafele nr. 4 și 5 au fost semnalate în textul original cu o linie laterală trasată cu creion 
rosu. 

242 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră, având în completare textul: No. 
10 se găsește la dos. afacerei Oräsanu adică No. 111/915. 


144 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2103 


Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 272 13/26 februarie 1916, orele 4 după amiaza 
— 23 243 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


Cred că este momentul să insistăm pe lângă Atașatul Militar al Rusiei 
pentru a face să se activeze aici rezultatul tuturor intervențiilor noastre, în 
general, si, în special, oţelul. Nu voi spune că se tergiversează, dar, în orice 
caz, există o lentoare și o temporizare dăunătoare. 

Mi-a promis aici tot sprijinul său în această privinţă, nu am putut, din 
păcate, să apreciez până acum efectul. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 211 


2104 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 


înregistrată cu nr. 281 14/27 februarie 1916, după amiaza 
— 1] 24 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, București 


Ambasadorul Italiei crede că un oarecare reviriment pare să se 
producă în Grecia în favoarea Aliaților. Regele Greciei credea pacea 
iminentă; el pare să îşi schimbe părerea. 

Informaţiile de la Viena cu privire la negocierile fără rezultat până 
acum între bulgari şi austrieci cu privire la Salonic si Semendria245 au 
impresionat în mod defavorabil Atena. Grecii, a căror pâine zilnică depinde 


243 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră. 

244 Notaţie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu, având în completare următorul text, 
scris cu cerneală neagră: No. 10 se găsește la dos. afacerei Ordsanu, adică No. III/915. 

245 Semendria (Smederevo), port sârbesc pe Dunăre, în aval de Belgrad. 


145 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


de Aliați, ar începe să-și dea seama că prezenţa trupelor aliate este o salvare 
pentru ei şi doar atâta timp cât aceste trupe rămân la Salonic. 

Ambasadorul crede că, în final, se vor situa de partea Aliaților. 

Cu mai puţin optimism, Sazonov înclină să creadă că este o ameliorare 
a situaţiei în Grecia şi că Venizelos246 ar putea, eventual, reveni la putere. 

Întâlnirea Regelui Greciei cu Generalul Sarrail2# a fost cordială; 
acesta din urmă a lăudat competenţa militară şi curajul Regelui Constantin. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 212, 212v 


m105 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 


înregistrată cu nr. 282 14/27 februarie 1916, după amiaza 
— 12 248 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, Bucureşti 


Sazonov mi-a spus că pregătea o apropiată mutare diplomatică, 
probabil după cum urmează: Budberg?# ar părăsi Madridul, înlocuit de 
Prinţul Kudasev25° de la Bruxelles, care ar fi înlocuit de Nelidov25! de la 
Vatican, care l-ar avea ca succesor pe Bronewski252. Krupenski25 din Pekin îl 
va înlocui pe Malevski25+la Tokyo și, ceea ce ne interesează mai mult, 
Gulkevici255, director al Direcţiei Orientul Apropiat, ar fi numit în 


246 Eleftherios Venizelos (1864-1936), om politic grec, prim ministru al Greciei (1910-1920; 
1928-1932). 

247 Maurice Paul Emmanuel Sarrail (1856-1929), general francez, comandant al Armatei aliate 
din Orient, dislocată la Salonic (1915-1917). 

248 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 

243 Theodor Paul Andreas von Budberg (1851-1916), ambasador al Rusiei la Madrid (1910- 
1916). 

250 Nikolai Kudasev (1868-1925), ambasador al Rusiei la Bruxelles (1910-1916). 

251 Dmitri Nelidov (1863-1935), ambasador al Rusiei în Belgia (1916-1917). 

252 Arkadii Bronewski, însărcinat cu afaceri al Rusiei la Berlin în 1914. 

253 Vasili Nikolaevici Krupenski, ambasador al Rusiei la Pekin (1912-1916) şi la Tokyo (1916- 
1917). 

254 Nikolai Andreevici Malevski-Malevici, ambasador al Rusiei la Tokyo (1908-1916) 

255 Konstantin Nikolaevici Gulkevici (1865-1935), ministru al Rusiei în Norvegia (1916-1917). 

146 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Christiania 25 şi este înlocuit de Petraev257. Benkovski?58 din Primul 
Departament?5? ar avea un post în America de Sud. Dacă Excelența Voastră 
consideră, această mutare l-ar interesa pe colegul meu din Rusia la 
București. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 213 


3106 
<Telegramă> nr. 294 Petrograd, 15/28 februarie 1916 
— 26 —260 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


Filipescu28! a venit să mă vadă ieri seară imediat după ce a ajuns în 
Petrograd. În timpul călătoriei i s-a cerut să meargă la Cartierul General, 
unde a cinat la Împărat şi unde se aflau mai mulţi Mari Duci, printre alţii 
Kiril262 și Generalul Alexeiev262. Împăratul i-a făcut cea mai bună primire, a 


256 Christiania, astăzi Oslo, capitala Norvegiei. 

257 Aleksandr Mihailovici Petraev, diplomat rus, director al Direcţiei Orientul Apropiat din 
Ministerul Afacerilor Străine al Imperiului Rus. 

258 Alfred Karlovici Bentkovski, diplomat rus, şeful celui de-al Doilea Departament din cadrul 
Ministerul Afacerilor Străine al Imperiului Rus (1905-1916). Diamandi încurca Primul cu al 
Doilea Departament, în acest caz. 

259 Ministerul rus al Afacerilor Străine era împărțit în trei departamente: Primul Departament 
(Departamentul Asiatic) se ocupa de relaţiile cu Imperiul Otoman, Asia Centrală și Orientul 
Îndepărtat; al Doilea Departament se ocupa cu chestiuni juridice şi comerciale, în timp ce 
activitatea celui de-al treilea departament se rezuma la chestiuni administrative şi de 
personal. 

260 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu. 

261 Nicolae Filipescu (1862-1916), om politic român, conservator. Adept al intrării României 
în război de partea Antantei. 

262 Marele Duce Kiril Vladimirovici Romanov (1876-1938), fiul lui Vladimir Alexandrovici, al 
treilea fiu al Ţarului Alexandru al II-lea. Kiril s-a căsătorit cu verișoara sa primară, Victoria 
Melita (Ducky), nepoată a reginei Victoria şi sora reginei Maria a României. 

263 Mihail Vasilieivici Alexeev/Alexeiev (1857-1918), general rus, a fost şeful Statului Major 
General (Stavka) al armatei ţariste în perioada 1915-1917. După revoluţia din 1917 a jucat 
un rol în Guvernul Provizoriu, dar a rămas loial armatei ţariste albe. 


147 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


cerut veşti despre Majestätile Lor26, a spus că ni s-ar asigura toate 
facilitățile şi <a> exprimat urări ca dorinţele reciproce să fie realizate. 

Filipescu mi-a spus că şi-a exprimat părerea, cu totul personală, că 
numai într-o ofensivă generală și concertată România ar putea, eventual, să 
intre în acțiune şi că o armată rusă trebuia deci să meargă împotriva 
Bulgariei, prin Dobrogea. Împăratul i-a spus că va vorbi despre asta cu 
Generalul Alexeiev. Ultimul l-a făcut să înțeleagă pe Filipescu că era dificil ca 
Rusia să păstreze armată imobilizată în Basarabia pentru această 
eventualitate si că, poate, va apărea o altă posibilitate de cooperare.265 

Filipescu crede, ca și mine, că în planul generalului rus ar fi vorba 
despre trecerea prin Moldova împotriva austriecilor. Filipescu a repetat că, 
după părerea sa, astfel se prezenta posibila noastră cooperare, 

Generalul Pau26 i-a spus lui Filipescu că trebuia să se înțeleagă cu 
ruşii si, când Filipescu a remarcat că Rusia trebuia să acţioneze şi în Balcani, 
Pau a adăugat că acela este un argument. 

Filipescu mi-a spus că refuză orice interviu, venind doar în nume 
personal pentru a schimba aerul. Mi-a părut foarte rezonabil, cu atât mai 
mult cu cât nu îl văzusem de la începutul războiului. După câteva zile de 
şedere la Petrograd va vizita frontul rus, probabil în regiunea Kiev. 

Filipescu va vorbi aici despre necesitatea furniturilor noastre 
militare și despre tranzit. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 214, 214v 


u 107 
Telegramă cifrată nr. 267 Petrograd, 15 februarie 1916 
27268 
Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, București 


264 Regele Ferdinand şi Regina Maria. 

265 Paragraful a fost semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roșu. 

266 Paul Marie Cesar Gerald Pau (1848-1932), general francez, erou al războiului franco- 
prusac. În Primul Război Mondial a comandat Armata Alsaciei. În ianuarie 1916 a fost numit 
reprezentant al armatei franceze pe lângă comandamentul rus, Stavka. 

267 Numărul telegramei nu este menţionat, ordonarea s-a făcut după dată. 

268 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 


148 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Pentru Generalul Iliescu 


Am impresia că se doreşte revenirea asupra aprobării anterioare a 
cailor de artilerie, reducând numărul. Cred că este momentul să grăbim 
primirea prin Paianu26?. 


(s) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 198 


#108 
Serviciul de Presa din 16/29 februarie 1916 


„Agenţia Rusa” — Bucuresti 13/II - Ziarele germanofile manifesta o 
agitatie extrema pe tema declaratiilor lui Sazonov in Duma cu privire la 
România. Ziarul „Ziua”, care este organul Misiunii Germane, publică nota 
următoare: <,>Partea declaraţiilor Ministrului Sazonov care se referă la 
România se prezintă atât de neobișnuită încât trebuie să atragă atenția 
opiniei publice românești. Înlăturând în asemenea cazuri frazeologia 
diplomatică, suntem obligaţi să constatăm că, după opinia ministrului rus, 
România, la momentul necesar, se va alătura Cvadruplei Intelegeri și va 
ataca Puterile Coaliţiei Germane. 

Este destul de evident că ministrul Afacerilor Externe din Rusia nu s- 
ar fi pronunțat în acest sens dacă România nu și-ar fi asumat anumite 
angajamente formale în raport cu Puterile Cvadruplei înțelegeri, dar, în acest 
caz, în mod obișnuit, intervin toate dubiile cu privire la sinceritatea 
declaraţiilor care, după cum știm, au fost făcute de nenumărate ori de către 
Guvernul român Imperiilor Centrale. Refuzăm să credem, dar Guvernul 
român trebuie să explice poporului român cum ar trebui să comenteze 
discursul ministrului rus al Afacerilor Străine.” În sferele înalte ale României 
nu se acordă nicio importanţă acestei provocări germane. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 215, 216 (fragment) 


269 Colonelul Dinu Paianu (Paiano), artilerist, absolvent al Şcolii Politehnice din Paris. 


149 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


3109 
Telegramă cifrată nr. 311 Expediată din Petrograd 
28270 17 februarie /1 martie 1916 după amiază 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Filipescu mi-a spus că, în întrevederea cu generalul Alexeiev, acesta 
din urmă estima armata noastră la doar 250.000; el i-a remis o scurtă notita 
arătând efectivul combatant de 550.000 și atrage atenţia generalului asupra 
informațiilor rău intenționate ale colonelului Semenov. 

Filipescu a fost ieri fără mine la ședința Dumei, unde a luat apoi 
ceaiul cu Preşedintele si câțiva membri marcanți. El a spus că a venit ca un 
simplu particular pentru a schimba aerul. A emis opinia personală că 
România aștepta ca Aliaţii să anunțe momentul acţiunii României într-o 
ofensivă concertată. 

Vă voi trimite mai multe detalii prin scrisoare. 


(s.) Const. Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 76 


2110 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 323 18 februarie /2 martie 1916, după amiază 
29271 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


În cursul întrevederii cu Sazonov, Filipescu a simțit la el aceeaşi 
ezitare în ceea ce priveşte o cooperare eventuală a armatei ruse împotriva 
Bulgariei remarcată la generalul Alexeiev. El a spus lui Sazonov că, în ciuda 
bunelor sale dispoziţii, el se teme ca acesta să nu fie piatra mică de care să se 
împiedice înțelegerea României cu Antanta. 


270 Număr adăugat cu creion roșu. 
271 Număr adăugat cu creion roșu. 


150 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 78 


miii 
Telegramă cifrată Expediată din București 
înregistrată cu nr. 347 17 februarie/1 martie 1916, 
orele 8:45 seara 
Nr. 31272 Primită la Petrograd a doua zi, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Binevoiti să trimiteţi din partea mea colonelului Paianu, Hotel Lux, 
Moscova, ordinul de a grăbi receptionarea cailor. 


Brătianu Nr. 651 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 77 


m112 
<Raport> nr. 375 Petrograd, în 17 februarie 1916 
Anexe: 1 
— 14273 


Confidential 


Cuvântarea D-lui Schidlowsky în numele Blocului Progresist din Dumă. 
Burghezia liberală şi sistemul birocratic. Cerinţele şi tendinţa ei. 
Consecințele vizitei Împăratului la Palatul Tauridei. 

Urmare la raportul nr. 346 din 17 februarie/1 martie 1916. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


272 Număr dactilografiat cu roșu; o notă laterală cu creion albastru, în limba română în 
original: „S-a scris D-lui Col. Păianu prin Colonel Holban (col. Caretus) 19.11.916”. 
273 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu creion roşu. 


151 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Domnule Ministru, 


După discursurile din Dumă din 9/22 februarie a<le> membrilor 
Guvernului, deputatul Schidlowsky a luat cuvântul si a cetit declaratiunea 
Blocului Progresist274 reprezentând grupurile progresiste, centrul, Octombristii, 
Constitutionalii-Democrati. 

Blocul Progresist alcătuind actualmente majoritatea Dumei, cuvantarea 
Domnului Schidlowsky a avut o deosebită însemnătate. 

Domnul Schidlowsky a început exprimând hotărârea de a continua 
răsboiul şi de a respinge ideea unui sfârșit prea timpuriu printr-un 
compromis provizoriu și netemeinic. 

Împreună cu Aliaţii, Rusia este pregătită pentru o luptă îndelungată 
în timpul căreia se va întări înlăuntru prin unirea strânsă a tuturor forţelor 
naţionale. Duma a dat pildă. Înlăturând vechile desbinări s-a alcătuit o 
majoritate care urmăreşte un scop comun, acela al încheierii alianței 
naționale a apărării. 

Acuzând Guvernul că nu a înţeles nici necesitatea imperioasă a 
atingerii acestui scop, nici motivele patriotice cari au dictat liniștea si 
moderatiunea în rândurile progresiste, oratorul deploră atitudinea 
provocatoare a stăpânirii fata de dorința naţiunii de a colabora alăturea de 
dânsa la apărarea patriei. 

Luând asupra lui întreaga responsabilitate și fără a tine socoteală de 
forțele naționale, Guvernul s-a dovedit incapabil de a rezolva problemele 
vitale ce se prezentau; o complectă dezorganizare economică, o sărăcie 
nejustificată au fost consecinţele activității acestui „Guvern Incapabil” a cărui 
nepricepere a fost indirect recunoscută prin retragerea Domnului Goremikin, 
asupra căruia cade „întreaga responsabilitate a politicii sale de discordie”. 

Noul Guvern cerând concursul Corpurilor Legiuitoare, Duma, conștientă 
de responsabilittea ei, se foloseşte de această ocasiune pentru a reaminti că 
conditiunile (sic!) victoriei sunt următoarele: o autoritate pătrunsă de spiritul 
naţiunii, o perfectă organizatiune a ţării. În același ordin de idei, oratorul 
adaugă că este o necesitate pentru guvern să încurajeze dorința poporului 
de a colabora la apărarea patriei, alinând suferințele printr-o politică de 
amnistie fata de vechii delicventi politici si binevoitoare fata de naționalități. 

Privitor la reorganizarea Imperiului, Domnul Schidlowsky, insistând 
asupra constituirii unui Guvern compus din persoane capabile si culte care 


274 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice constituie sublinieri în original. 


152 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


să se bucure de încrederea naţiunii, enumeră celelalte desiderate din 
programul Blocului Progresist. Oratorul termină reamintind greşelile cari s- 
au făcut de Guvern în anul trecut și formulând din nou remediul indicat de 
majoritatea Dumei și de ţara întreagă acum 6 luni de a coopera cu toate 
forțele națiunii pentru a se opune pericolului care ameninţă încă patria. 

Domnul Schidlowsky, în cuvântarea sa, reaminteşte greșelile trecute, 
făcând răspunzător pe Domnul Goremikin, care prin politica sa atâtase 
spiritele creând o atmosferă de desbinare tocmai când Rusia avea nevoie de 
reculegere și armonie internă. 

Învinuirile Blocului Progresist au un caracter mai general și ating 
însuşi (sic!) procedeurile sistemului biurocratic rusesc în care vede cauza 
tuturor relelor. 

Prezenţa Împăratului la Dumă arată atentiunea către Dumă si dorinţa 
de a apropia Guvernul de această Adunare pentru o conlucrare comună și în 
bună înţelegere. 

Ar fi pripit de a conchide că o nouă îndrumare se arată în politica 
internă a Imperiului. În Rusia lucrurile n-au o dezvoltare logică. 

De fapt, fondul neînțelegerilor lăuntrice în ceea ce privește Duma 
este că majoritatea progresistă vede zădărnicită de cârmuire, prin măsuri 
polițienești și administrative, practica regimului constituțional obținut prin 
Cartea de la 1905275. Greselile si neajunsurile descoperite în timpul 
răsboiului au provocat näzuinta burgheziei liberale la conducerea efectivă a 
carmuirii. Criticile D-lui Schidlowsky au fost si un avertisment pentru D-l 
Stürmer, noul președinte al Consiliului, bănuit prin trecutul său de tendințe 
reacționare. 

Va rămâne de văzut dacă, aducând Țarul în Palatul Tauridei, D-sa n-a 
căutat ca prin o concesiune de formă să înlăture concesiuni de fond, dacă va 
sfătui într-adevăr pe suveran să admită calea reformelor. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea Înaltei mele 
consideratiuni. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 199-201, lb. română 


275 Manifestul pentru îmbunătăţirea ordinii de stat din 17 octombrie 1905 este un document 
ce conține concesii democratice făcute de Țarul Nicolae al II-lea ca urmare a revoluției din 
1905. Manifestul a stat la baza constituției din 1906 şi prevedea drepturi civile bazate pe 
principiile inviolabilitätii persoanei, libertății de conştiinţă, libertăţii de exprimare, de 
adunare si asociere, alegerea reprezentanţilor poporului în Duma de Stat. 


153 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


n113 
Telegramä cifrată nr. 401 Expediată din Petrograd 
-32- 22 februarie/6 martie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Sazonov a cerut o întrevedere cu Filipescu în care a revenit asupra 
ezitărilor privind eventuala acţiune a armatei ruse contra Bulgariei prin 
Dobrogea, spunând că putem conta pe aceasta. 

Sazonov a adăugat că, din nefericire, Excelența Voastră - făcând 
totuși cea mai bună primire noului atașat militar, care credea că poate trata 
chestiunea unui acord militar - nu a consimţit să trateze, păstrând actuala 
atitudine indecisă. 

Comandantul Prodan2’¢ fiind primit în audienţă de rămas bun 
<relatează că> Împăratul, la aluzia lui Prodan referitoare la Bulgaria, a 
păstrat liniştea și nu a spus nimic despre acest subiect. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 79 


3114 
<Raport> 406 Petrograd, în 23 februarie 1916278 
Anexe: 1277 


Excelenței Sale Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru 


În desbaterile care au avut loc în şedinţa Dumei din 11/24 februarie 
1916 sunt de semnalat cuvântările deputaților Efremov și Kovalevski. 


276 Maiorul Jon Prodan, atasatul militar al României la Petrograd (1912-1916). 
277 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
278 Insemnare adăugată cu tus roșu: Primit. 2 Martie 1916. 


154 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Domnul Efremov, leaderul Partidului Progresist, constată, ca și 
predecesorii săi, imposibilitatea de a încheia pacea înainte de a repurta o 
victorie definitivă asupra inamicului. 

Pentru înfrîngerea vrășmașului (sic/), oratorul susține că este 
indispensabil ca Rusia să inaugureze un nou sistem de guvernământ care să 
se fondeze pe „responsabilitatea ministerială” înaintea Dumei, singură în 
măsură a pune națiunea la adăpostul greselilor voite cari s-au comis în vara 
trecută si la catastrofa economică nejustificată la care este dusă tara de un 
guvern neputincios. 

Oratorul termină arătând miniștrilor că ar fi o datorie patriotică 
pentru dânșii să recunoască incapacitatea lor de a organiza victoria si să se 
retragă lăsând loc unui minister national care, netemându-se de 
responsabilitatea lui în fața Dumei, să se bucure de întreaga încredere a 
poporului rusesc. 

Domnul Kovalevski, octombrist, isi consacră cuvântarea politicei 
externe. Oratorul începe prin a se declara sceptic cu privire la situatiunea 
prosperă zugrăvită de ministrul de Externe și constată că diplomația 
Aliaților n-a ştiut nici a presimti războiul, nici a-l împiedica să izbucnească 
împotriva lor în statele neutre. 

Domnul Kovalevski constată de asemenea lipsa de unitate care există 
la Aliați, graţie căreia s-ar sävârsi multe greșeli: Anglia, urmărind pe inamic 
pe mare și în colonii, mărginea rolul său pe continent la apărarea Pasului de 
Calais; Franța, desinteresându-se de fronturile secundare, își apăra Parisul si 
fruntariile ei; Rusia care avea să lupte pe un front de 1500 verste, din cauza 
chestiunei interne își risipea în mod inutil forţele. În fine, Italia, fără a 
declara război Germaniei, n-a profitat de toate forțele sale contra Austriei si 
a perdut momentul de a interveni în mod decisiv în Balcani. 

Oratorul adaugă că calea spre victorie ar fi cu mult mai scurtă dacă 
Aliaţii s-ar putea sprijini pe ţările neutre; or în această direcție, conchide 
Domnul Kovalevski, declaratiunile Domnului Sazonov nu pot decât a 
convinge Duma de neputinta diplomaţiei. 

Domnia Sa critică ignoranta fostului Ministru la Sofia, greșeala sa de 
a se funda pe o opozitiune neorganizatä şi aceea a Ministerului de Externe de 
a împiedica Serbia să oprească de la început trădarea Bulgariei. 

Cu privire la România, Domnul Kovalevski zice că cu toate 
declaratiunile Domnului Sazonov despre stricta ei neutralitate, cu toate că 
România nu are șanse de a-şi realiza idealurile ei decât alipindu-se 
Quadruplei Întelegeri, totuși diplomaţia are să lupte la Bucuresti cu 


155 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


reacţiunea disperată a Germaniei, care prin agenții ei și prin prese (sic!) 
subvenţionate poate influența puternic asupra opiniei publice române... 
„Ministru<l> Germaniei la Bucuresti isi permite a avea un ton de suzeran 
fata de romani”. 

Despre Grecia, oratorul spune că este si mai puternic prinsă în 
mrejele Germaniei. 

Cu privire la Suedia, D-l Kovalevski declară că poporul rus nu a fost 
niciodată rău intenționat față de vecina lui de la Nord si adaugă că intrigele 
Germaniei ar putea ușor fi paralisate de agenți mai capabili decât aceia cari 
reprezintă Rusia la Stockholm. 

Oratorul acuză politica Rusiei în Persia fata de propaganda germană 
asupra căreia s-ar fi atras atentiunea Guvernului încă din octombrie 1915. 

Domnul Kovalevski termină arătând că victoria nu poate fi asigurată 
decât prin renașterea economică și politică a Imperiului și cere să se 
înființeze un organ pe lângă Ministerul Imperial al Afacerilor Străine în care 
să ia parte și membri din Corpurile Legiuitoare care să elaboreze de pe acum 
programul interventiunei Rusiei în Conferinţa Internațională. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea preaînaltei mele 
consideratiuni. 


Const. Diamandy27° 


AMAE, fond Petrograd. Politica internă (1906-1917), vol. 3 


279 Semnătură manu propria, 


156 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


@115 


Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
înregistrată cu nr. 415 23 februarie/7 martie 1916 
-33- dupa amiaza 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


În întrevederea cu baronul Schilling, acesta a abordat chestiunea 
eventualei cooperări a trupelor rusești împotriva Bulgariei. 

El mi-a lăsat de înţeles că concursul trupelor ruseşti fusese luat în 
considerare în momentul atacului contra Serbiei și în scopul de a-i acorda 
ajutor, dar că sprijinul rus nu ar trebui să ne servească drept argument politic. 

Din întrevederea Excelenței Voastre cu atasatul militar rus, el a 
dedus că, amenințarea germană neatingându-și scopul, Excelența Voastră, 
care ar fi grăbit trimiterea atasatului militar pentru a încheia <intelegerea>, 
găsea că, momentul dificil trecut, nu mai era nevoie de acest lucru. 

Nu m-am lăsat antrenat în această discuţie, dar am lăsat de înţeles că 
Filipescu a rămas cu impresia: 

1. că Statul Major Rus estima armata română la 250.000 

2. ezitarea în ceea ce priveşte o acțiune rusă împotriva bulgarilor. 

Sazonov28, à propos de Filipescu, mi-a spus că portretul care i s-a 
făcut nu seamănă cu originalul și că în aceste aluzii prudente s-ar putea 
crede că se aude vocea domnului Brătianu. A fost deci o deceptie din acest 
punct de vedere. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
80, 80v 


280 Initial a fost dactilografiat numele Schilling, apoi tăiat si scris cu creionul în partea stângă 
„Sazonov”. 


157 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m116 
<Raport> nr. 422 Petrograd, in 24 februarie 1916 


Anexe: [281 
— 16 —282 


Situatiunea internă. 
Discursul D-lui deputat polonez Garrussievici în Dumă 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru, 
Ministrul Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Din partea grupului polonez din Dumă a vorbit în ședința din 15/28 
februarie 1916 deputatul Garrussievici. 

D-sa constată că, cu prilejul luptei care a izbucnit între popoarele 
Europei, Polonia s-a fixat în mod irevocabil, de la început, în tabăra acelora 
care luptă pentru independența națiunilor. 

Pământurile poloneze care se găsesc în posesiunea germană, 
numeroasele victime printre fiii poporului polonez sunt de natură a susține 
acest principiu politic și să fie o chezäsie ca el să devină fundamentul unui 
puternic sprijin pentru ambele popoare în contra inamicului comun. 

Oratorul insistă asupra importanţei ce are pentru poporul polonez 
declaratiunea Țarului si a Guvernului relativ la „unificarea Poloniei 
desmembrate” și speră că reorganizarea promisă Poloniei va fi realizată 
odată cu respingerea vrășmașului. 

Domnul Garrussievici regretă că, deşi grabnică şi indispensabilă, 
chestiunea anulărei limitatiunilor nationale și de conștiință nu și-a găsit loc 
printre declaratiunile Președintelui Consiliului. 

Oratorul termină arătând necesitatea de a opune imperialismului 
german organizatiunea liberă a poporului slav, care nu poate fi realizată fără 
a da o solutiune grabnicä chestiunei poloneze. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 208, 208v, lb. romana 


261 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
262 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră. 


158 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2117 
<Raport> nr. 423 Petrograd, în 24 februarie 1916 


Anexe: [283 
— 17 —284 


Situatiunea internä. 
Discursul D-lui Bark285, ministrul de Finanţe in Dumă asupra bugetului. 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


În şedinţa Dumei din 16 februar ac. Domnul Bark, ministrul de 
Finanţe al Imperiului, a vorbit asupra noului buget. 

D-sa a spus că s-a luat ca bază a veniturilor probabile produsul 
impositelor pe 1915 deoarece motivele care au determinat scăzământul de 
230 milioane fata de venitul anului 1914 continuă a exista prin faptul 
suspensiunei vânzarei alcoolului si al ocupatiunei de către inamic a unei 
porțiuni de teritoriu. Cu drept cuvânt, D-l Bark observă că, chiar dacă 
teritoriul va fi liberat de inamic în cursul anului 1916, va trebui încă să 
treacă un timp oarecare pentru restabilirea unei vieți economice normale si 
pentru perceperea regulată a impozitelor în acele provincii. 

Ministrul Finanțelor declară că, privitor la cheltuieli, din cauza 
sporului sensibil al datoriilor și pensiunilor, o augmentatiune a fost 
introdusă în cifra lor care întrece cu puţin suma veniturilor probabile. 

Domnul Bark adaugă însă că temperanta impusă poporului a 
participat în mod sensibil la menţinerea echilibrului bugetar şi constituie o 
garanţie pentru acoperirea sporului de cheltuieli din bugetul actual. 

Ministrul de Finanţe, arătând avantajele indirecte care au rezultat 
pentru fisc din măsurile de temperantä impuse de necesitățile răsboiului, 
declară că, pentru a înlătura orice tendință de a se reîntoarce la trecut, 
Guvernul a introdus pe de o parte noi impozite spre a acoperi deficitul 
pricinuit prin suspendarea vânzărei alcoolului, iar, pe de alta, s-a însărcinat 


263 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
284 Notatie adăugată prin scriere de mână, cu cerneală neagră. 
285 Piotr Lvovici Bark (1869-1937), om politic rus, ministru de Finanţe (1914-1918). 


159 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


cu elaborarea legei, propusă de Dumă, pentru prohibirea pentru totdeauna a 
comerțului cu băuturi tari. 

Pentru a se rambursa de lipsa veniturilor produse din 
consumatiunea alcoolului, pentru a face fata acoperirei noilor împrumuturi 
militare și pentru a garanta plata pensiunilor, Domnul Bark anunță Dumei că 
Departamentul Finanţelor este silit să creeze o serie de noi impozite. Această 
reformă în sistemul impozitelor urmează a fi fundată pe principiile 
următoare: 1) extragerea veniturilor maxime din toate izvoarele de impozite 
fără a apăsa asupra contribuabilului nici a împiedeca libera desvoltare a 
forțelor nationale de productiune; 2) distributiunea dreaptă și echitabilă a 
impositelor directe; 3) perfecționarea mijloacelor de percepere a 
impositelor indirecte; 4) crearea unor monopoluri. 

Ministrul de Finanţe nu se îndoiește că bugetele se vor încheia în 
curs de mai mulţi ani cu deficite; pentru acoperirea lor însă Domnul Bark 
declară că Guvernul nu va recurge decât la desvoltarea forțelor naționale de 
productiune ale Rusiei. 

Ministrul de Finanţe vorbeşte apoi despre mijloacele indispensabile 
cheltuielilor de răsboiu. 

În această privinţă, D-sa spune că până la 1 ianuar 1916 răsboiul a 
costat Rusiei 10588 milioane de ruble, din care s-au cheltuit 1657 milioane 
în 1914 şi 8931 milioane de ruble în 1915. 

D-sa adaugă că cheltuielile zilnice, care la începutul răsboiului se 
cifrau la 8.000.000 ruble pe zi au ajuns în 1915 până la 31.000.000. 

Cheltuielile militare pentru anui 1916 sunt calculate la 12 miliarde 
ruble și nu vor putea fi acoperite decât pe calea operaţiunilor de credit. 
Împrumuturile interne au produs până în prezent 4 şi jumătate miliarde 
ruble. Piaţa monetară rusească a dovedit - zice Domnul Bark - o mare 
flecsibilitate (sic!) graţie augmentatiunei depositelor care au crescut cu peste 
3% miliarde ruble si sunt efectuate de toate păturile sociale. Pentru 
satisfacerea nevoilor militare, Guvernul Imperial a mai trebuit să recurgă la 
o mai întinsă emisiune a hârtiei monedă. Biletele de credit puse în circulaţie 
au crescut de la 1633 milioane R<uble> la 3031 milioane ruble până în 
ianuar 1915 şi 5776 mil. R<uble> până în februar 1916. Spre a curma acest 
rău, Domnul Bark anunţă un nou împrumut intern de 2 miliarde ruble 
pentru subscriptiunea căruia Ministerul de Finanţe consideră a fi un gaj 
augmentatiunea depositelor private și patriotismul poporului rusesc. 


160 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Terminând, Domnul Bark atinge chestiunea dificultăților care vor 
urma reîntoarcerei poporului la munca zilelor de pace și declară ca 
principala problemă a politicei economice ...286 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 209, 209v, 210, 210v, lb. română 


2118 
Telegrama cifrata nr. 471 Petrograd, 1 martie 1916 
Confidential 


Domnule Ministru, 


Acum în urmă o nouă grevă a izbucnit printre lucrătorii uzinelor de 
fabricatiune militară „Putilov” din Petrograd. Ea ar fi fost motivată de 
nemulțumirea muncitorilor sus-ziselor uzine împotriva unuia dintre 
supraveghetori287. 

S-a recurs la armată pentru linistirea spiritelor. 

În încăerarea care a urmat se zice c-ar fi pierit vreo cinci lucrători. 

După restabilirea ordinei, 2000 dintre dânşii au fost trimiși ca 
pedeapsă la front, deși, conform ultimelor regulamente militare, lucrătorii 
uzinelor sunt dispensati de serviciul militar. 

Ca măsuri de precautiune și pentru a evita noi greve în viitor, uzinele 
„Putilov” au fost puse sub conducere strict militară şi se pretinde chiar că 
Guvernul ar fi pe punctul de a decreta în acest scop un regim excepțional. 

Binevoiti. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 82, 
82v, lb. română 


286 Continuarea lipsește din dosar. 

287 Textul, scris de mână, are foarte multe corecturi și tăieturi rezultate probabil din 
reformulări ale traducerii primare din limba rusă. Am ales să ignorăm variantele tăiate fără 
a le mai oferi la subsolul paginii şi să redăm coerenţa textului final. 


161 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m119 
Telegramă cifrată nr. 476 Expediată din Petrograd 
3/16 martie 1916, după amiază 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Am discutat alaltäieri cu Șebeko si ieri seară cu Sazonov despre 
chestiunea furniturilor noastre de stat și i-am remis lista chestiunilor 
nerezolvate. Mi-a promis să facă tot ce-i stă în putinţă şi crede că lipsa 
vagoanelor este cea care, în general, este cauza întârzierilor. 

Venind vorba despre Bulgaria, el a exprimat dorinţa de a fi informat de 
către noi despre ceea ce se întâmplă acolo și m-a însărcinat să vă cer acest 
serviciu. Nu văd, personal, nici un inconvenient si, dacă si Excelența Voastră 
este de aceeași părere, ati putea să îmi comunicaţi fără întârziere telegramele 
şi rapoartele de la Sofia. Voi alege eu <ce folosesc> în comunicările mele. 

Am remarcat că situația internă îl interesa în mod special pe 
Sazonov. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 84 


3120 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 478 3/16 martie 1916, după amiază 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


Referitor la Verdun, Sazonov mi-a spus ieri seară că, în întrevederea 
cu Izvolsky288, Joffre28 ar fi exprimat părerea că nu credea în căderea 


268 Alexander Izvolsky (1856-1919), diplomat al Imperiului Rus, ministru al Afacerilor 
Externe (1906-1910), ambasador al Imperiului Rus la Paris. 

289 Joseph Joffre (1852-1931), general francez. Comandant șef al armatei franceze pe frontul 
de vest până în 1916. 


162 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


acestuia, dar chiar dacă s-ar fi întâmplat, germanii erau în imposibilitate de a 
străpunge frontul francez. 

Pierderile germane sunt evaluate până acum la 150.000 de oameni, 
francezii numai la o treime din această cifră. 

Despre subiectul Balcani, se pare că aici situaţia este considerată 
ameliorată în favoarea Aliaților. 

Se vorbește, pentru mai târziu, de o debarcare a Aliaților la 
Alexandretta?%, pentru a cădea în spatele forțelor turce. 

L-am găsit pe Sazonov în continuare foarte agresiv la adresa 
germanilor și bulgarilor. Vorbind despre aceştia din urmă, el mi-a spus că 
aceştia sunt inamicii prezenți şi viitori ai Rusiei; Bulgaria având ieșire la trei 
mări va fi monstruoasă. Trebuie să ne reglăm conturile cu ei, amicitia 
ruso-bulgară nu va mai exista, doar dacă prin atitudinea sa România nu 
contribuie la reînnoirea ei. 

Mi-a comunicat că existau din partea bulgară câteva tentative ale unor 
personaje fără caracter oficial, în Elveţia, la Londra și Paris, de a lua contact cu 
Tripla Înţelegere, dar, a adăugat el, aceasta nu îmi inspiră nicio încredere. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
83, 83v 


m 121 
Telegramă cifrată nr. 491 Petrograd, în 4/17 martie 1916 
Anexe: 1291 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Cu prilejul discutiunei proectului de buget al Ministerului de Interne 
în Dumă, activitatea Domnului Hvostov2%2 a fost viu criticată. S-au facut de 
către doi oratori şi nişte revelatiuni interesante. 


290 Alexandretta, port la Marea Mediterană; denumirea actuală Iskenderun, Turcia. 
291 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 


163 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Raportorul acestui proiect de buget cere, în numele comisiunei 
bugetare, ca Departamentul Internelor să ia dispozitiuni urgente pentru 
anularea restrictiunilor relative la populatiunea poloneză și observă că 
repetatele schimbări ce au avut loc în acest Minister n-au putut să aibă 
consecințe asupra activității lui. 

Deputatul Schidlowsky acuză Guvernul de a nu da exemplul unirei pe 
care o pretinde de la representantii natiunei si de a arăta puterea autoritätei 
sale în opositiunea sistematică ce o face dorințelor Dumei. Oratorul observă 
că, atât cât această falsă interpretare a prestigiului autorităţii nu va fi 
înlăturată, în locul unui Guvern popular, tare si susținut nu va exista decât 
neîncredere si animozitate între tara si conducătorii ei. 

Domnul Schidlowsky adaugă că izolarea in care guvernanţii îşi 
plănuesc actele lor nu îi poate determina la o activitate folositoare natiunei; 
d-sa observă că nemulțumirea generală a unit tara întreagă împotriva 
Guvernului „care isi închipuia că deține monopolul fntelepciunei 
guvernamentale” fără a-și da seama că această virtute „nu aparținea acelora 
cari din întâmplare ocupau băncile ministeriale, ci acelor cari în colaborare 
cu poporul au știut să se pună la muncă în vederea scopului comun”. 

Oratorul pronuntând un rechisitoriu aspru împotriva fostului cabinet 
Goremikin, îl acuza a fi profitat de răsboiu pentru a câștiga teren în 
detrimentul drepturilor poporului, fără a se ocupa de inamicul din afară 
căruia a fost silit să îi abandoneze o provincie după alta din pricina lipsei de 
arme şi munitiuni. Domnul Schidlowsky afirma că un raport ar fi fost adresat 
sferelor înalte la finele anului 1914 de domnul Steglovitov, Maklakov și 
Baronul Taube asupra necesitätei de a încheia pacea cu Germania și adaugă 
că posedă textul unui raport ulterior în care aceşti oameni de stat preferă 
mai degrabă o înfrângere a Rusiei acordărei unei concesiuni în interior. 

Oratorul termină atrăgând atentiunea Guvernului asupra necesitätei 
de a face sacrificii pentru ţară înainte de a fi prea târziu. 

Deputatul Adgemov, în numele partidului Constituţional Democrat, 
acuză actualul Ministru de Interne de a fi indus în eroare societatea rusească 
prin presă promițând concesiuni și manifestând simpatii interesate fata de 
instituţiile legislative. 

Oratorul observă că declaratiunea Domnului Hvostov de a nu esita să 
se retragă dintr-un Guvern care ar fi dispus să încheie pace înainte de vreme 
este în contradictiune cu faptul că Departamentul Poliţiei nu a fost străin de 


292 Alexei Hvostov (1872-1918), om politic rus, ministru de Interne (1915-1916). 
164 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


greva care a isbucnit printre lucrătorii Uzinelor Putilov; D-sa adaugă că 
piedicile puse de organele Ministerului de Interne în regulata funcționare a 
mijloacelor de apărare a patriei, precum si atentiunea pe care Domnul 
Hvostov o manifestă către agitatorii maselor lucrătoare inspiră o mare bănuială. 

Oratorul termină constatând că tara nu mai poate fi înșelată si isi 
exprimă convingerea că națiunea rusă, care este pe cale să înfrângă un 
inamic atât de organizat ca Germania, va sti să învingă „Guvernul Reclamei si 
al Înşelăciunei”. 

Rugându-vă să bine voiti a supune cele ce preced Domnului 
Președinte al Consiliului, primiţi, vă rog, Domnule Ministru, încredințarea 
prea înaltei mele consideratiuni. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
85, 85v, 86, 86v, lb. română 


122 
Telegramă cifrată nr. 511 Petrograd, 5 martie 1916 


<Excelentei Sale, Domnului Porumbaru> 
Externe, București 


Domnule Ministru, 


Ministrul de Finanţe al Rusiei a prezentat Consiliului de Miniştri un 
proect de lege cu privire la participatiunea Finlandei cu 1,8% în cheltuielile 
de război ale Imperiului. 

Cu același prilej, dl Bark a mai depus pe biuroul Consiliului de Miniștri 
proectul de lege pentru un împrumut de 100 milioane de mărci în Finlanda. 

Acest împrumut urmează a fi emis în obligaţiuni ale Tezaurului cu 
termen scurt, producând 5%. 

Binevoiti... 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 88, 
Ib. romana 


165 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


0123 
<Raport> nr. 512 Petrograd, in 8/21 martie 1916 
Anexe: una293 


Situatia interna. Greva de la uzinele Putilov 


Excelentei Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Straine 


Domnule Ministru, 


Ca urmare la raportul meu nr. 471 din 1 martie curent, am onoarea a 
aduce la cunoștința Excelentei Voastre că la 28 februarie s-a hotărât de către 
Ministrul de Răsboiu al Imperiului secvestrarea Uzinelor Putilov. 

Conform aici-alăturatului comunicat oficial, motivele cari au determinat 
punerea uzinelor Putilov sub ordinele administratiunei militare ar fi următoarele: 

1. Larga desvoltare a sus-ziselor uzine în raport cu satisfacerea 
nevoilor crescânde ale armatei. 

2. Sumele importante vărsate în această întreprindere de Tezaurul 
Statului. 

Uzina Putilov, care este una din cele mai importante din Imperiu sub 
raportul aprovizionărei armatei, revenind o uzină a statului, a încetat pe 
timpul răsboiului de a mai avea caracterul unei întreprinderi private. Ca 
consecventä2%, membrii de până acum si Consiliul de Administratiune au 
fost îndepărtați de la conducerea uzinei, iar mandatele lor nu le mai dă (sic!) 
decât dreptul de a reprezenta interesele acţionarilor garantate prin legea din 
12 ianuarie 1916 „asupra întreprinderilor secvestrate”. 

Totodată, înaintez aici alaturat295 Excelenței Voastre un articol 
asupra secvestrărei Uzinei Putilov, apărut în ziarul „Novoe Vremia” din 28 
februarie, cu persoanele cari au fost numite de Ministerul de Răsboiu în noul 
Consiliu de Administratiune. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
98, 98v, lb. română 


293 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
294 Frantuzism de la subst. „cons&quence”, consecință. 
295 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 


166 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 124 
<Telegramă> nr. 513 Petrograd, 5 martie 1916 


<Excelentei Sale, Domnului Porumbaru> 
Externe, București 


Domnule Ministru, 


Am onoarea de a informa pe Excelenţa Voastră că s-a hotărât a se 
supune afacerea generalului Suhomlinov2%, fost ministru de Război, 
judecätei Primului Departament al Consiliului Imperiului. Cu acest prilej, dl 
Suhomlinov ar fi cerut în urmă punerea sa în retragere. 

Binevoiti... 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 89 


m125 
<Raport> nr. 515 Petrograd, în 6/19 martie 1916 


Situaţia financiară. Discursul domnului Bark. 


Excelenței Sale Domnului 
1) Domnule Preşedinte al Consiliului, 


2) Domnule Ministru, 


În ultima şedinţă a Consiliului Imperiului s-a votat impositul pe venit 
împreună cu amendamentul propus de Ministrul de Finanţe privitor la 
augmentarea acestui imposit până la maximul de 121/2%. 

Cu toate protestatiunile ce s-au manifestat împotriva acestui 
amendament de către deputaţii din dreapta, cuvântările convingătoare ale 
domnilor Bark si Kokovţev?” au determinat Adunarea să accepte în 
unanimitate sus-zisa modificatiune. 


296 Vladimir Aleksandrovici Suhomlinov (1848-1926), ministru de Război al Imperiului Rus 
(1909-1915). 

297 Vladimir Nikolaevici Kokovtov/Kokovtev (1853-1943), om politic rus, ministru de Finanţe 
în repetate rânduri în perioada (1904-1911), cumulate și cu poziţia de preşedinte al 


167 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Domnul Bark își începe cuvântarea amintind că comisiunea financiară 
a Consiliului Imperiului, fixând la 700 de ruble minimul veniturilor 
impozabile, a schimbat prin aceasta întreaga scară a impozitului și a autorisat 
Departamentul Finanţelor să augmenteze până la 12% % cvantumul lui. 

Ținând socoteală de dorinţa sus-zisei comisiuni, Domnul Bark anunţă 
Adunărei că acest maximum nu va fi totuși perceput decât pe veniturile ce 
ating suma de 400.000 ruble. 

Motivele cari determină sporirea impozitului pe venit - zice 
Ministrul de Finanţe - sunt cheltuielile militare, cari până la 1 februarie a.c. 
se ridică la 11 * miliarde cu o cheltuială zilnică de 31 * milioane ruble. 

Pe de altă parte - adaugă Domnul Bark - creditele deschise până la 1 
mart (sic!) pentru trebuintele răsboiului se cifrează la 13 miliarde 681 
milioane. Aceste cheltuieli neputându-se acoperi numai din venitul 
impozitelor, fiscul face împrumuturi în valoare de un miliard de ruble pe lună. 
Pentru amortizarea și plata procentelor acestor datorii, Ministrul de Finanţe 
observă că cheltuielile viitoare vor trebui să fie augmentate cu 60 de milioane 
ruble. Din această pricină, zice Domnul Bark, trebuie să găsim izvoare 
necontenite de venituri cari să poată acoperi aceste cheltuieli enorme și prin 
urmare să mărim impositele proporționale în frunte cu impositul pe venit. 

În afară de aceasta, Ministrul de Finanţe atrage atentiunea Adunărei 
asupra faptului că, pentru a face fata obligatiunilor cu termen scurt ale 
Tezaurului, fiscul este silit să recurgă la o emisiune tot mai întinsă a biletelor 
de bancă ceea ce provocând scăderea valoarei nominale ale acestor bilete 
chiar are ca consecvență imediată augmentarea preţului alimentelor de 
primă necesitate. Singurele remedii pentru retragerea neîntârziată din 
circulatiune a surplusului hârtiei monede nu sunt decât împrumuturile, 
înmulțirea caselor de depuneri și augmentarea impositelor. 

Domnul Bark mai atrage atentiunea asupra faptului că armata nu poate 
avea succese decât dacă întreaga viata economică a tärei va coencide cu 
trebuintele resimtite pe front. Trebue dar pe de o parte să se augmenteze 
productiunea obiectelor necesare apărărei nationale, iar pe de alta să se 
micsoreze în interiorul tärei consumatiunea lor. Or acest ultim resultat, observa 
Domnul Bark, nu poate fi atins decât prin mărirea impositelor proporţionale. 


Consiliului de Miniştri (1911-1914). După instaurarea regimului bolşevic a trăit în exil în 
Franţa. 


168 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Terminând, Ministrul de Finanţe observă că pentru protectiunea 
întreprinderilor nu se va preleva decât 4% din primele venituri ce vor fi 
realisate de acționari. 

Contele Kokovtev, fost Președinte al Consiliului, susține argumentele 
invocate de Ministrul de Finanţe în favoarea impozitului pe venit cu 
augmentările prevăzute ulterior. D-sa observă că fără asemenea sacrificii va 
fi imposibil a se acoperi cheltuielile enorme necesitate de răsboiu și ia ca 
exemplu convingător numai chestiunea operaţiunilor de credit care se 
cifrează la un miliard pe lună și a căror plată va încărca Tezaurul statului cu 
începere de la 1 ianuar 1917 cu un miliard 350 milioane ruble pe an. 

Contele Kokovtev, atacând obiectiunile aduse de Contele Bobrinsky 
că „impositul pe venit nu ar fi decât o expropriere determinată de ura 
împotriva latifundiilor” declară că ideea de a se da o parte din veniturile sale 
fiscului nu l-ar împiedica să muncească pentru a agonisi averi în caz că 
vârsta i-ar mai permite-o. Oratorul dovedește de asemenea deputaților din 
dreapta că există o contrazicere între declaratiunea lor de a fi gata să 
sacrifice totul pentru răsboiu și luptă împotriva impositului pe venit pe care 
îl acuză a viola proprietatea. Ca ultim argument, Contele Kokovtev atrage 
atentiunea Adunarei asupra consecventelor grave ale unui deficit care n-ar 
mai putea fi acoperit și observă că capitalistul va suferi mai putin de pe urma 
impositului pe venit decât atunci când rubla ar ajunge sub valoarea ei 
actuală de 50 sau 60 de copeici. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
90, 90v, 91, 91v, lb. română 


2126 
Telegramă cifrată nr. 521 Expediată din Petrograd 
7/20 martie 1916, după amiaza 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


În aceste ultime zile au fost mai multe greve parţiale în câteva uzine 
metalurgice de la Petrograd care lucrează pentru armată. S-a intervenit cu 
trupe. Au fost câțiva morți și răniţi. 


169 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am trimis Excelenței Voastre, prin Manu298, acest raport asupra 
grevei de la Uzinele Putilov. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 95 


m 127 
Telegramă înregistrată cu nr. 522 Expediată din Petrograd 
7/20 martie 1916, după amiaza 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


Ambasadorul Italiei mi-a spus că știe din sursă bună că s-ar fi format 
în Statul Major German un curent care dezaprobă orice nouă imixtiune 
militară a Germaniei în Balcani, unde chestiunile bulgarilor și turcilor 
constituie restricții în calea libertăţii sale de acţiune. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 97 


298 Constantin G. Manu (1871-1959), diplomat român, ministru plenipotenţiar la 
Constantinopol (1912-1916). 
170 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2128 
Telegrama cifrata nr. 523 Expediată din Petrograd 
7/20 martie 1916, dupa amiaza 


Excelentei <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


După informaţiile diplomatice ale unui neutru de la Constantinopol, 
acolo ar fi o mare depresiune. Dacă situaţia s-ar înrăutăţi, s-ar putea ca ideea 
păcii separate a Turciei să câștige adepți. 

Atingând această chestiune cu Sazonov înainte de a avea această 
informatie, el mi-a spus că ar fi foarte dificil de a se încheia o pace separată 
cu Turcia. 

Deduc de aici că exigenţele speciale ale Rusiei ar fi considerabile; atât 
cât am putut să-mi dau seama, celelalte Puteri ale Cvadruplei nu ar privi 
defavorabil ideea unei păci separate cu Turcia. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 92 


3129 
Telegramă cifrată nr. 524 Expediată din Petrograd 
7/20 martie 1916, după amiază 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe București 


Assim bey, fost Ministru al Afacerilor Străine și fost ambasador al 
Turciei în Persia, făcut prizonier de trupele ruse la o partidă de vânătoare în 
împrejurimile Teheranului, la trecerea sa prin Petrograd a venit să mă vadă. 

Mi-a spus că acțiunea lipsită de inteligență a prinţului de Reuss, 
Ministrul Germaniei la Teheran, care distribuise arme și bani în Persia, era 
cauza a ceea ce se întâmplase, oferind rușilor pretextul intervenţiei în loc de 
a păstra neutralitatea Persiei. 

Am înţeles că el, personal, ar fi preferat ca Turcia să nu se angajeze în 
război, păstrând neutralitatea din care ar fi putut trage mari foloase și obține 
concesii. 


171 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Acum, a adăugat el, nu vom putea decât să continuăm războiul. În 
cursul acestui an, crede el, lucrurile se vor decide pe fronturi. Assim bey nu 
mi s-a părut că ar crede într-o victorie decisivă nici de o parte, nici de alta. 
Poftele Bulgariei îl nelinistesc. 

Cum îmi cerea părerea, i-am spus că nu credeam că Turcia trebuia să 
facă un război preventiv si că nu vedeam un bilanţ activ pentru ea; cu cât mai 
repede ar ieşi, cu atât mai bine pentru ea. 

Assim bey a plecat prin Suedia, Germania, Austria, Bulgaria, spre 
Constantinopol. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 93, 93v 


m 130 
Telegramă cifrată nr. 525 Expediată din București 
5/18 martie <1916>, orele 11 seara 
Primită 6/19 martie, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Raportul si telegrama de la Sofia indică mişcări de trupe spre 
frontiera noastră şi foarte ostile la adresa noastră. Pentru mâine se anunţă 
întreruperea completă a trenurilor spre Rusciuk2%. Nu pot fi încă sigur dacă 
această mişcare nu implică deplasarea spre sud a trupelor care au fost 
anterior pe frontiera noastră. 

Asupra situaţiei interne bulgare, dezertorii semnalează dificultățile 
economice și plângerile împotriva supremației presei germane; dar nu mi se pare 
că aceste dificultăți au luat până acum un caracter de natură a influența situația. 

În răspuns la telegrama Dumneavoastră <referitoare la> Prodan30, 
nu văd posibilitatea de a antrena Grecia fără riscul de a fi transmisă 
Berlinului orice propunere <s-ar face>, chiar în momentul în care apare 
drept indispensabilă necesitatea de a da germanilor certitudinea că 
neutralitatea noastră este definitivă. 


299 Astăzi, Ruse, port la Dunăre pe granița de nord a Bulgariei. 
300 Se poate referi la telegrama 401, pag. 154. 


172 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


(s.) Brătianu fara număr 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 87 


9131 
Telegramă cifrata Expediată din Petrograd 
Inregistrată cu nr. 530 7/20 martie 1916, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Am primit telegrama Dumneavoastră din 5/18 martie. 

Situaţia, care se arată nelinistitoare din partea bulgarilor, ale căror 
demersuri trebuie să fie cel putin cunoscute la Berlin, mă îndeamnă să cred, 
având în vedere mai ales o anumită lehamite care ni se arată aici pentru 
moment, că ar trebui poate să ne gândim la a evita pericolul de a fi luaţi pe 
neaşteptate fără un acord militar prealabil. Știu că aici se ţine la încheierea 
lui şi că ar fi poate dispuși să-l încheie fără dată obligatorie pentru intrarea 
noastră în acțiune. 

Dacă situația s-ar agrava, am risca poate, cerând prea multe 
asigurări, să nu primim niciuna în mod real. 

Personal, am fost favorabil vizitei Marelui Duce Kiril, am fi putut 
admite fără angajament formal principiul trecerii trupelor ruseşti prin 
Dobrogea simultan cu eventuala noastră acţiune. Înclin încă să cred că o 
vizită de familie de acest gen nu s-ar putea reprosa, de vreme ce prințesa30! 
de Wied este la București și primesc delegația albaneză. 

Este necesar, cred, să păstrăm contactul cu Rusia și Aliaţii fără să 
dăm impresia că suntem incoltiti. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
94, 94v 


301 În original, substantivul este la singular și verbele sunt conjugate la plural „Princesse de 
Wied sont Bucarest et regoivent delegation albanaise”. Este vorba despre Sofia de 
Schonburg-Waldenburg (1885-1936), căsătorită cu Wilhelm de Wied (1876-1945), care a 
fost în 1914 pentru şase luni principe al Albaniei (martie-septembrie 1914), sub egida 
Puterilor Centrale. 


173 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


9132 
<Raport> nr. 536 Petrograd, în 8/21 martie 1916 
Anexe: una302 
Confidential 


Situatiunea internä. Demisiunea Domnului Hvostov. 
Concesii făcute Dumei. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Printr-un Ukaz al Senatului Dirigent al Imperiului, s-a primit 
demisiunea Domnului Hvostov, Ministru de Interne, și s-a numit în locul său 
Domnul Stiirmer, Președintele Consiliului de Miniștri. 

A circulat versiunea că retragerea timpurie a Domnului Hvostov de la 
Departamentul Internelor ar fi fost datorită unor influențe oculte din partea 
unor persoane puternice pe cari le-ar fi indispus altă dată. 

În această privință se pretinde că un Guvernator nemulțumit ar fi 
denunţat lui Rasputin pe Domnul Hvostov că ar fi pus la cale atentatul împotriva 
sa si cu prilejul căruia Rasputin a primit, de la o femeie, o lovitură de cuțit. 

Se mai adaugă de asemenea că Domnul Hvostov ar mai fi descoperit 
si confiscat o corespondenţă foarte compromiţătoare între Rasputin si o 
persoană din sferele cele mai înalte. 

Retragerea Ministrului de Interne mai este atribuită nemultumirei ce 
a pricinuit în tara prin neexecutarea niciunei din numeroasele făgăduieli ce a 
făcut cu prilejul intrărei sale în Minister. 

După cum Excelenţa Voastră a putut constata din cuvântările care au 
fost pronunțate în Dumă, cu ocazia presentărei proiectului de buget al 
Ministerului de Interne, purtarea Domnului Hvostov a fost mult criticată. 
Fostul Ministru de Interne era învinuit de a fi indus în eroare opinia publică 
prin declaratiunile liberale ce a răspândit prin presă cari nu s-a (sic!) potrivit 
deloc cu întreaga sa activitate, pătrunsă în mod exclusiv de un spirit 
reactionar si ultra monarhist. În această privință este de semnalat că 
atitudinea Domnului Hvostov fata de Congresul Monarhist, in care D-sa a 


302 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 


174 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


crezut nemerit a-și delega un representant, a fost viu comentată în cercurile 
progresiste încă din luna februarie. 

Retragerea Domnului Hvostov pare a fi o nouă concesiune fata de 
Dumă. D-sa avusese un program întreg de abilități cu cari credea că poate 
împăca lucrurile: atitudini și declaratiuni liberale de fațadă; în practică 
circulări şi măsuri administrative reacționare. Abilitatea a fost prinsă în 
propriile ei mreji şi a sfârşit prin a inspira o egală neîncredere. 

Visita Împăratului la Dumă, retragerea Domnului Hvostov, încuviințarea 
Țarului ca Generalul Suhomlinov să fie dat judecätei sunt indicii de concesiuni 
făcute opiniei publice. 

Blocul Progresist ar primejdui însă propria lui tărie dacă ar împinge 
cererile sale peste oarecare limite. Alcătuit din elemente cu tendinţe politice 
nu cu totul omogene, ar risca să se disfacă perzând foloasele închegărei 
grupărilor liberale într-o majoritate solidară. 

Cu privire la remanierea ce a avut loc în sânul Cabinetului Imperial, 
înaintez aici-alăturat% Excelenței Voastre un articol de fond apărut în ziarul 
„Rieci” din 6/19 martie 1916. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
99, 99v, 100, 100v, lb. română 


0133 
<Raport> nr. 548 Petrograd, in 10/23 martie 1916 
Anexe: una 


Situatia interna. 
Desbaterile din Dumă privitoare la proectul de buget al Ministerului de Interne. 
Discursul deputatului Tsenkeli. 


Excelentei Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Straine 


303 Articolul nu s-a păstrat la dosar. 


175 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Domnule Ministru, 


Cu prilejul desbaterilor ce au avut loc în Dumă, privitor la proectul de 
buget al Ministerului de interne, socot interesant a semnala Excelenței 
Voastre cuvântarea ținută de Deputatul Tsenkeli, din grupul muncitorilor. 

Domnia sa amintește că domnul Hvostov a intrat în Cabinet imediat 
după închiderea Dumei, în momentul când isbucnise<ră> grevele si când 
Guvernul era mai puţin preocupat de ideea de a scăpa ţara de inamicul din 
afară decât de aceea de a potoli furia poporului. 

Oratorul adaugă că clasa muncitoare, căreia nu i s-a îngăduit 
niciodată să-şi manifeste independenţa nici sub raportul politic nici sub acel 
economic, a fost și de astă dată cea dintâi care a avut să sufere toată rigoarea 
Guvenului. 

D-sa observă că momentele actuale au apropiat trei factori: 
Administratiunea, Clasa Militară şi Capitalul. Resultatul sunt grevele 
muncitorilor cari iau proportiuni tot mai mari si cari se manifestă în toate 
uzinele Rusiei. Ca dovadă Domnul Tsenkeli enumără desordinele cari au 
avut loc zilele trecute la Uzina Putilov, acelea de la Moscova, greva 
muncitorilor de la Uzina de cartușe din Tula și acea a Uzinei pentru 
constructiunea vapoarelor din Nicolaev. 

Fata de gravitatea acestor suspendări ale muncei în uzinele cari 
lucrează pentru apărarea națională, oratorul zice că „trebuie să se înlăture 
criminalii cari pe calea provocatiunei socotesc a înăbuși tendinţele cu totul 
legitime ale muncitorimei de a-și apăra interesele”. 

Oratorul deploră starea supusului rus, lipsit în marea lui majoritate 
de drepturi cetățenești şi purtarea autoritatei fata de naționalități. În această 
privință, Domnul Tsenkeli adaugă că evreii din Rusia nu sunt decât un 
paratoner304 împotriva furiei poporului şi citează mișcarea pentru libertate 
din 1905, care a fost însoţită de masacrul evreilor organisat de autoritate 
pentru a masacra în același timp pe poporul rus. 

Declarând că autoritatea este adevăratul instigator al revolutiunei si 
că revolutiunea nu este decât consecventa iminentă a politicei autoritatei, 
oratorul atrage atentiunea asupra atitudinei provocatoare a Guvernului. 

Terminând, Domnul Tsenkeli conchide că autoritatea provoacă 
actualmente revolutiunea si că datoria representantilor tärei este de a nu 


304 Frantuzism, de la subst. „paratonnerre”, paratrăznet. 


176 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


„lichida excitatiunea contra autoritatei, ci mobilisând forţele tärei, de a avea 
ca singura lozincă Libertatea poporului.” 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
101, 101v, 108, Ib. română 


3134 
Telegramă cifrată nr. 555 Expediată din Petrograd 
10/23 martie 1916, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Ambasadorul Japoniei mi-a spus, conform unei telegrame a colegului 
său de la Paris, că Joffre este plin de încredere și crede că frontul francez nu va 
fi străpuns şi că Verdunul nu va fi luat. Crede totuși că germanii vor continua 
să atace. 

Important pentru francezi este să rămână stăpâni pe platoul Hauts-de- 
Meuse. Dacă chestiunea Verdunului ar putea întârzia acțiunea de ansamblu a 
Aliaților, se crede că, exceptând evenimente neprevăzute, ea va putea avea loc 
în cursul acestei veri. 

Ofensiva rusă va fi dinspre nord Dvinsk3%, Riga, pentru a pune 
complet la adăpost Petrogradul. 

Ambasadorul Japoniei mi-a spus că sondaje dinspre partea germană 
pentru încheierea păcii au avut loc înainte de atacul de la Verdun. El consideră 
că germanii se află într-un punct de cotitură care ar putea marca începutul 
declinului. După calculele militare japoneze, nu ar mai avea mai mult de 1 
milion 200 de mii306 de oameni pentru a umple vidul alcătuit din elemente de 
ordinul al doilea. Desigur că le rămân Aliaților încă multe de făcut pentru a-i 
respinge pe germani; dar estimează că, dacă germanii se retrag, austriecii, 
turcii şi bulgarii vor slăbi și ei. 


305 Astăzi Daugavpils, Letonia. 
306 Cuvântul „mii” a fost adăugat cu cerneală. 


177 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


După părerea sa, situația armatei ruse se ameliorează. Rezervorul 
permanent de un milion cinci sute de mii oameni în interior pentru a completa 
golurile este o realitate. Această armată este dotată cu arme pentru linia întâi si 
partial pentru linia a doua. Mai rămâne să se primească arme pentru a completa 
linia a doua, care vor sosi în cursul acestei veri, ca si tunurile de mare calibru 
venind din Japonia si Anglia si care le lipsesc putin ruşilor în acest moment. 

Ambasadorul Japoniei speră că, urmare a conciliabulelor militare care au 
avut loc la Paris, se va încredința generalului Joffre, cu toate menajamentele 
protocolare, direcția centrală a operaţiunilor generale ale tuturor armatelor aliate. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
109, 109v, 110 


2135 
Telegramă cifrată nr. 556 Expediată din Petrograd 
10/23 martie 1916, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Ambasadorul Angliei, cu care m-am văzut ieri seară, se arată 
satisfăcut de maniera în care merg lucrurile pentru Aliați. El mai crede ca 
ofensiva lor de ansamblu ar putea avea loc în cursul acestei veri. 

El mi-a dezvăluit că era neliniştit în ceea ce priveşte trupele britanice 
încercuite de turci la Kutel-Amara3% si care, din cauza dificultăţilor de a li se 
acorda ajutor si aprovizionare, ar putea fi obligate să se predea. Efectivul lor 
ar fi de doar 7000 de oameni, dar ar avea un efect moral. 

Referitor la bulgari, l-am găsit în aceleași dispoziţii personale 
favorabile unei păci separate cu Bulgaria, abandonându-i întreaga 
Macedonie. El m-a întrebat dacă pentru a obține neutralitatea bulgară nu am 
fi dispuşi să cedăm ceva. l-am spus că înainte de intrarea lor în război 
aceasta s-ar fi putut face, dar nu mai știam care erau dispoziţiile în 
momentul actual. 

În ceea ce ne privește, ambasadorul mi-a spus că el crede că nu ar 
trebui să lăsăm să ne surprindă fără acord militar. Ati putea face, a adăugat 


307 Kut El Amara, Irak, la 160 km sud-est de Bagdad, pe malul fluviului Tigru. 
178 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


el, un acord fără dată fixă, analog aceluia pe care noi îl aveam cu Franța 
înainte de război, luând în considerare situaţii speciale (figurează în cărțile 
galbenă și albastră). 

Am invocat pericolul indiscretiilor. 

Ambasadorul Angliei mi-a spus de asemenea că ofensiva rusă, când 
va avea loc, va fi îndreptată spre nord şi aceasta explică de ce generalul 
Alexeiev nu poate fi sigur că va avea trupe disponibile în Basarabia, care să 
poată opera contra bulgarilor prin Dobrogea. 

Rușii tocmai au făcut 1000 de prizonieri germani în regiunea Dvinsk. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
111,111v 


a 136 
Telegramä cifrată Expediată din București 
înregistrată cu nr. 563 10/23 martie 1916, orele 10 seara 
Primită la Petrograd a doua zi, dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Răspunzând telegramei Dumneavoastră nr. 530308, consider inoportun 
tot ceea ce la această oră ar putea fi interpretat la Berlin ca nefavorabil 
neutralității noastre. 


(s.) Brătianu fără număr 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 112 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a 137 
Telegramă cifrată nr. 621 Expediată din Petrograd 
15/28 martie 1916, orele 3 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Într-o întrevedere pe care Sazonov mi-a cerut-o recent, acesta mi-a 
spus că este informat din surse diferite că Excelenţa Voastră a dat dovadă de 
neîncredere la adresa Rusiei. Am replicat că nu aveam cunoștință de asa 
ceva, dar că ar putea fi vorba despre o neînțelegere asupra ezitării de a 
merge împotriva Bulgariei, pe care mi s-a părut că am observat-o aici în 
ultima vreme, <care> ar fi putut fi cauza unei impresii de această natură. 

Sazonov a reluat că Rusia era dispusă, odată momentul sosit, să 
întreprindă o acţiune contra Bulgariei și că neîntelegerea s-a risipit; adăugând 
că lui însuşi și, mai mult decât tuturor, Țarului îi repugna profund regele 
Ferdinand?°9, 

Nu mai avem nimic in comun cu Bulgaria, doar daca atitudinea 
României nu ne forțează să reînnodăm <relatiile> cu Sofia. 

Sazonov a insistat apoi asupra necesității de a ajunge fără întârziere 
la încheierea Acordului Militar, chiar fără dată. Colonelul Tatarinov a fost 
primit cu amabilitate, dar îndepărtat. Numai recent i s-a dat o oarecare 
dovadă de încredere, fiind condus să vadă Dobrogea, ceea ce este un vag 
indiciu al unor mai bune dispoziții. 

În conversaţia aceasta am crezut că înțeleg că Sazonov nu se obişnuia 
deloc cu ideea ca România să stabilească pentru momentul ofensivei 
generale încheierea acordului militar. 

La despărțire, Sazonov a insistat din nou asupra necesităţii de a risipi 
neîncrederea fata de Rusia și de acordul militar. l-am promis să actionez în 
această privință şi am profitat de ocazie pentru a-i spune că singura noastră 
linie de comunicaţie cu Rusia nu trebuia lăsată la arbitrariul si bunul plac al 
autorităţilor rusești locale. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
133, 133v 


309 Ferdinand de Saxa-Coburg Gotha (1861-1948), principe (1887-1908) şi rege al Bulgariei 
(1908-1918). 
180 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


#138 
Telegramă cifrată nr. 624 Expediata din Petrograd 
15/28 martie 1916, seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


Se pune problema ca actualul ministru de Război să fie înlocuit de 
către generalul Suvaev31°, Se atribuie retragerea generalului Polivanov3!! 
declaraţiilor pe care le-a făcut recent în Dumă pe subiectul grevelor <de la> 
Putilov şi care ar fi deranjat; el nu a fost de altfel niciodată simpatizat 
personal de Împărat. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 132 


m 139 
<Raport> nr. 642312 Petrograd, în 20 martie 1916 
Anexe: | 


Situaţia internă. 
Desideratele Comisiunei Bugetare. Discursul Deputatului Kovalevski333, 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine, București 


Domnule Ministru, 


În ședința din 11 martie s-a desbătut în Dumă proiectul de buget al 
Ministerului Imperial al Afacerilor Străine. 

Deputatul Krupensky3!4, raportorul proiectului, a cetit următoarele 
trei desiderate ale Comisiunei bugetare: 


310 Dmitri Suvaev (1854-1937), general rus, ministru de Război al Imperiului Rus (1916). 

311 Alexei Polivanov (1855-1920), ministru de Război al Imperiului Rus (1915-1916) 

312 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 

313 Rezumatul adăugat cu stiloul. Maksim Maksimovici Kovalevski (1851-1916), jurist si 
academician rus. 


181 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


1. Să se înființeze o comisiune compusă din agenți ai Ministerului de 
Externe, din persoane competente și din membri ai Corpurilor Legiuitoare 
cari, sub presedentia unuia dintre Ambasadorii fără post, să examineze toate 
chestiunile privitoare la interesele politice si economice ale statului cari sunt 
ridicate cu prilejul răsboiului și cari s-ar putea lichida cu ocasiunea 
încheierei păcei. 

2. Răsboiul trebuind a fi continuat până la repurtarea unei victorii 
definitive, să nu se încheie pacea cu Germania înainte de a o sdrobi. În acest 
scop, urmează a se resolva în Consiliul de Miniștri chestiunea coordinărei 
politicei interne cu politica externă, financiară, comercială și industrială a 
Imperiului. 

3. Necesitatea de a lua, pe lângă măsurile militare, măsuri directe 
pentru organizarea influenţei ruseşti în Persia. 

Desbaterile asupra proiectului de buget al Ministerului de Externe au 
fost deschise prin cuvântarea deputatului Kovalevski. 

Exprimând profunda sa satisfactiune fata de alipirea Portugaliei la 
Cvadrupla Înţelegere, oratorul constata importanţa pe care o are din punct 
de vedere al succesului și al termenului răsboiului, trecerea de partea 
Aliaților al (sic!) oricărui stat neutru. 

În această privință, Dl. Kovalevski atrage atentiunea asupra Statelor 
Unite ale Americei de Nord, adăugând că „cele 12.000.000 de slavi cari se 
folosesc de ospitalitatea Statelor Unite ar putea juca rolul pe care-l 
împlinește (sic!) cele 15 milioane de germani, în chestiunea augmentărei 
simpatiilor către unul din beligeranti. În această directiune, observă D-sa, nu 
trebue să se înlăture niciun mijloc care ar fi în măsură să mărească 
simpatiile către națiunea si armata rusă. Ca consecvență, oratorul critica 
atitudinea Guvernului fata de cei 250 de mii de cehi şi slovaci cari se găsesc 
actualmente pe teritoriul Imperiului și cari sunt animați de sentimentele cele 
mai amicale către națiunea și armata rusă. 

Domnul Kovalevski trece apoi la chestiunea modalitätei în care 
Guvernul ar putea interveni pentru a pune pe prizonierii ruși la adăpostul 
foametei care-i ameninţă. În această privință, oratorul observă că crisa de 
aprovizionare care va isbucni în Austro-Germania peste o lună sau două si 
intentiunea acestor state de a lipsi pe prisonierii de răsboiu de orice fel de 


314 Pavel M. Krupenski (1863-1939), om politic rus, reprezentant al unei familii nobiliare din 
Basarabia. 


182 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


hrană au provocat în ţările neutre elaborarea unor serii de proiecte menite a 
procura prizonierilor ruşi pâne rusească. 

Domnul Kovalevski recunoscând necesitatea de a veni în ajutorul 
milionului de prizonieri ruși cari se păsesc în captivitate, atrage totuși 
atentiunea asupra garantiilor ce trebuesc luate pentru ca pânea rusească să 
nu constitue un izvor de aprovisionare pentru armatele inamice. În această 
privință, D-sa socotește că Guvernul nu se poate însărcina a hrăni pe 
prizonierii ruși decât sub conditiunea ca dânșii să fie trecuţi pe teritoriul 
statelor neutre. 

Terminând, Domnul Kovalevski insistă asupra necesitatei constituirei 
unei comisiuni pe lângă Ministerul de Externe pentru a studia în detaliu 
viitoarea situatiune internațională a Rusiei si a evita astfel greșeala ce s-a 
comis totdeauna de a nu fi gata nici pentru a intra în răsboiu nici pentru a 
încheia pace. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
143, 143v, 144, 144v, Ib. română 


m 140 
<Telegramă> nr. 643 Petrograd, în 21 martie 1916 
Anexe: una3!5 


Situația internă. 
Discursul Generalului Polivanov cu privire la secvestrarea Uzinei Putilov316 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine, Bucureşti 


Domnule Ministru, 


Răspunzând la interpelarea ce i s-a adresat de către deputaţii din 
stânga cu privire la suspendarea muncei în Usina Putilov, Domnul General 


315 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
316 Textul evidenţiat de editori cu caractere italice a fost adăugat prin scriere de mână, cu 
cerneală neagră. 


183 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Polivanov, Ministrul de Răsboi, a pronunţat o lungă cuvântare în ședința 
Dumei din 14 martie 1916, 

D-sa începe prin a constata importanţa pe care o are această uzină 
sub raportul fabricatiunei obiectelor indispensabile apărărei si ca 
consecvență necesitatea ca ea să funcţioneze în mod regulat. În acest ultim 
scop, zice Ministrul de Răsboi, încă din iulie trecut Consiliul special de 
apărare a numit o comisiune specială pentru a examina cauzele determinate 
a (sic!) întârzierelor ce erau constatate în productiunea acestei uzine. 

Sporirea salarului muncitorilor în vederea augmentărei productiunei 
nu a dat însă roadele așteptate. 

În același timp apăreau simptome de desorganisare financiară în 
administratiunea Uzinei. Aceste împrejurări au silit Consiliul Special de 
Apărare să alipească administratiunei uzinei, în octombrie 1915, nişte 
inspectori pe care îi a înlocuit cu 6 directori la 31 ianuar 1916. Mișcările cari 
au isbucnit acum în urmă printre lucrători au determinat la 27 februar sus- 
zisul Consiliu a decide secvestrarea Uzinei, punerea ei sub administratiunea 
Ministerului de Răsboiu și stabilirea unei noi stări de salarii. Această 
decisiune a fost confirmată și executată de Ministerul de Răsboiu în interesul 
apărărei patriei. 

Ordinele de închidere a Uzinei date de Circumscriptiunea Militară 
din Petrograd în vederea păstrărei ordinei ese din cadrul atributiunilor 
Guvernului si a Ministerului de Răsboiu si sunt de competenţa exclusivă a 
Autoritätilor Militare. 

Generalul Polivanov face istoricul detaliat al negociatiunilor ce au 
urmat între administratiune si lucrători până la 23 Februar, când s-a hotărât 
închiderea definitivă a Uzinei de Autorităţile Militare. 

Ministrul de Răsboiu adaugă că, simultan cu această hotărâre, toți 
lucrătorii scutiți de serviciul militar pentru executarea cât mai urgentă a 
comandelor Ministerelor de Marină si de Răsboiu trebuesc a-și îndeplini 
îndatoririle militare. D-sa observă însă că până acum nu au fost chemați 
dintre greviștii Uzinei Putilov decât acei apartinätori claselor 1915 și 1916 
cari constituesc un element uvrier?!7 putin obișnuit cu munca. 

Generalul Polivanov mai declară că Autoritățile Militare au instituit un 
Consiliu de Răsboiu pentru a judeca pe muncitorii cari au comis acte de violență 
şi termină informând Adunarea că de la 2 Martie se procedează cu mult succes 
la noile inscriptiune (sic!) de muncă în vederea redeschiderei Uzinei Putilov. 


317 Frantuzism de la subst. „ouvrier”, muncitor. 


184 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
146, 146v, 147, lb. română 


9141 
<Telegramă> nr. 644 Petrograd, în 18 martie 1916 
Anexe: 1318 
Excelenței Sale, Domnului Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine, București 


Domnule Ministru, 


Am onoarea a înainta aici alăturat Excelenței Voastre un articol din 
ziarul Novoe Vremia din 17 martie a.c. cu privire la esirea din minister a 
generalului Polivanov si înlocuirea sa cu generalul Suvaev. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
141, lb. romana 


m 142 
Telegramă cifrată nr. 662 Expediată din București 
la 29 februarie/13 martie 1916, 
orele 1:30, după-amiaza 
Primită la Petrograd a doua zi dimineață 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Am primit telegrama Dumneavoastră nr. 440 chiar în momentul în 
care prin ale sale [23388]3!9 prin incidentele de frontieră si prin atitudinea 


318 Articolul menţionat se referă la politica internă a Rusiei, este în același dosar, la fila 142. 
319 Cuvânt nedescifrat în original. 


185 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


sa, Bulgaria devenea din ce în ce mai provocatoare și, în consecinţă, 
dificultățile mele atingeau maximul. 

Ar trebui, în consecinţă, să faceţi Guvernul Imperial să înţeleagă cât de 
descurajatoare este pentru mine maniera sa de a recunoaște toate avantajele 
pe care le-a avut si pe care ...320 din politica noastră, cu atât mai mult cu cât 
discursul lui Sazonov din Dumă a fost una din cauzele acestor pericole. 

Voi vorbi în același sens lui Poklewski si Holban321. 

lurascu32? a primit ordin să treacă de la Atena direct pe la 
Dumneavoastră. 


(s.) Brătianu  nr.662 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 81 


m 143 
Telegrama cifrată nr. 668 Expediată din București 
20 martie /2 aprilie 1916, orele 1:50 p.m. 
Primită la Petrograd 
21 martie/3 aprilie 1916, dimineaţa 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României la Petrograd 


Acuzatiile lui Sazonov, care se plânge de neîncrederea noastră la 
adresa Rusiei, nu au niciun fundament, dar, adăugate altor manifestări, ele 
contribuie la a mă face să cred cât de putin se tine cont de serviciile pe care 
noi le-am adus, de dificultăţile pe care le avem, ca şi de condiţiile esenţiale 
care trebuie realizate dacă se doreşte a ni se da posibilitatea de a face mai 
mult pentru a avea câştig de cauzä?23, 

Nu prin grăbirea redactării textului convenției militare sau a altora 
vor antrena România. Doar furnizarea munițiilor introduse în tara este in 


320 Cuvânt lipsă în original. 

321 Colonel Ştefan Holban (1869-1939) în 1916 era comandant al Diviziei a 9-a si a 19-a, 
ulterior avansat general. În perioada 1910-1912 a fost ataşat militar la St. Petersburg. 

322 Dumitru lurascu (1890-1964), diplomat român la Legația de la Belgrad, al cărei personal 
s-a refugiat în Grecia, insotind guvernul si armata sârbă. 

323 Iniţial dactilografiat „pour les alliés”, apoi tăiat cu cerneală neagră și scris de mână „pour 
avoir prédominé”. 


186 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


acest moment de o eficiență reală324. Or, chiar după experienţe penibile din 
ultimii ani, nu constat încă la Guvernele Triplei Întelegeri conştiinţa clară a 
situației noastre și a posibilităților noastre, și că la ora la care, printr-un 
adevărat tur de forță am reușit să evit o schimbare în România periculoasă 
pentru Tripla Înţelegere, constat din nou că, departe de a accelera 
executarea comenzilor noastre, atât în Anglia, cât și în Rusia se 
demonstrează o lipsă de interes descurajantă. 

Nu pot să mă împiedic să constat o dată mai mult diferența 
[63357]325 Germania, care nu neglijează nimic pentru a-și susține interesele 
și altfel decât prin vorbe. 

Vă rog să faceţi tot posibilul pentru a face să se înțeleagă, atât de 
către Rusia, cât si de către reprezentanţii Puterilor, cât de defavorabilă 
propriului lor interes este această lipsă de înțelegere. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. IL, f. 145, 145v 


m 144 


<Raport> nr. 669 Petrograd, în 21 martie/ 3 aprilie 1916 
Anexe: 
Retragerea Ministrului de Război, Generalul Polivanov. 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine, București 


Domnule Ministru, 


Prin telegrama mea cifrată nr. 624326 din 15/28 martie 1916 ac. 
comunicasem Excelenței Voastre probabila retragere a Ministrului de 
Război, Generalul Polivanov. Un ukaz Imperial din 15/28 martie 1916 ridică 
pe generalul Polivanov din postul ce-l ocupa „după a sa cerere”; el a fost 
numit membru în Consiliul Imperiului. 


324 În originalul dactilografiat rămăseseră cifrate mai multe cuvinte, explicitate apoi cu 
cerneală neagră, 11015 (à l'heure), 20680 (seule) 38793 (d”) 26592 (efficacité) 30277 
(réele). Pentru a reda fluenta frazei, am ales să redăm doar cuvintele descifrate. 

325 Cuvânt rămas nedescifrat în original. 

326 Telegrama nr. 624, la pagina 181. 


187 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Cu variante deosebite, retragerea Ministrului de Război se atribue 
atitudinei ce a avut în afacerea grevelor de la uzinele Putilov. 

Declaratiunile ce a făcut în Dumă cu acest prilej au displăcut la 
Tarskoe-Selo. S-a<u> raportat Împăratului aprecierile făcute de către 
Ministrul de Război în culoarele Adunărei, cari au fost considerate ca prea 
înaintate şi favorabile lucrătorilor. 

De fapt, afacerea Putilov a dat Țarului un pretext pentru a se desbăra 
de un sfetnic care îi era antipatic, mai ales că vedea în el pe succesorul unui 
favorit de care Majestatea Sa se despärtise cu multă mâhnire și constrâns de 
opinia publică: Generalul Suhomlinov. Împăratul n-a iertat niciodată 
Generalului Polivanov că înlocuia pe Suhomlinov. 

Generalul Polivanov trecea drept un om cu idei liberale si era foarte 
apreciat de majoritatea din Dumă, care ar fi voit să-l urce la demnitatea de 
Președinte al Consiliului. Cumpănit si serios - nu fără oarecare pedanterie - 
Generalul Polivanov își dăduse toate silintele pentru a pune rânduială în 
afacerile Ministerului de Război pe care l-a condus timp de opt luni. General 
provenind din arma geniului, el atribuia cea mai mare importanţă forţelor 
tehnice ale armatei si industriei militare. 

Urmașul său, Generalul Șuvaiev, a fost mai înainte director de școli 
militare și acum în urmă în capul intendantei armatei. Putin cunoscut, el este 
apreciat ca un „om cinstit”, calitate care, după cum o recunosc însuși (sic/) 
rușii, nu se întâlnește îndeosebi de des in intendanta. 

Aici alăturat327 am anexat o dare de seamă din ziarul „Rieci” din 21 
martie curent, din care se vede impresiunea defavorabilă ce a produs în 
cercurile liberale retragerea Generalului Polivanov. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


(s.) Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
148, 148v, 149, lb. romana 


327 Anexa nu S-a pastrat la dosar. 


188 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m145 
<Telegramă> nr. 674 Petrograd, în 18 martie 1916 
Anexe: [328 


Situaţia internă. 
Discursul D-lui deputat Miliutin32? în Dumă cu privire la 
rolul diplomaţiei în timpul răsboiului și după răsboiu. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Ca urmare la rapoartele mele nr. 642 şi 643 din 18 martie socot 
interesant a mai semnala Excelenței Voastre aici-alăturata cuvântare 
pronunţată de deputatul Miliutin în Dumă cu prilejul desbaterilor asupra 
bugetului Ministerului de Externe. 

Oratorul își începe discursul determinând rolul diplomaţiei în timpul 
răsboiului si după răsboiu: în prima fază „ea trebue să ușureze conditiunile 
în care se face răsboiul”; în a doua „ea trebuie să augmenteze succesele 
repurtate de trupe, să garanteze tärei o pace solidă și onorabilă care să-i 
asigure desvoltarea pe calea civilisatiunei”. 

Domnul Miliutin constată însă eșecul diplomației rusești, atât în 
Persia, cât si în Balcani, în ceea ce priveşte facilitarea conditiunilor de luptă. 
Domnia sa acuză Guvernul de a nu fi susținut pe partizanii Rusiei nici în 
Grecia, nici în România. 

Aceeași lipsă de resultate satisfăcătoare constată DI Miliutin si în 
activitatea misiunelor rusești de pe lângă toate celelalte State neutre din 
Europa, Asia și America. Interventiunea Portugaliei, zice D-sa, nu poate fi 
salutată decât ca un succes al diplomaţiei engleze. Domnul Miliutin 
recomandă înlocuirea agenţilor actuali ai Rusiei prin persoane capabile cari 
să poarte nume rusești și cari să înţeleagă interesele Rusiei. 

Cu privire la suspectarea germanilor supuși ruşi, Domnul Miliutin 
socotește necesar a explica acelora dintre dânşii cari ar fi inocenți că 
suferințele îndurate de Rusia de pe urma germanilor au fost atât de mari 


328 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
329 Nikolai Alexandrovici Miliutin (1889-1942), revoluţionar rus, activist bolşevic. 


189 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


încât fără distinctiune ei trebuie să se supună necesitatei de a se retrage pe 
timpul răsboiului de la funcțiunile responsabile ce li s-ar fi încredințat. 

Terminând, oratorul atrage atentiunea Domnului Sazonov că armata 
s-a (sic!) făcut datoria și că pentru a nu cauza peirea Rusiei, diplomaţia 
trebue să pregătească de pe acum resolvirea importantei probleme ce i se 
pune. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
134, 134v, 140, lb. română 


m 146 
<Raport> nr. 678 Petrograd, în 18 martie 1916 
Anexe: 1330 


Situatiunea internă. 
Discursul D-lui Deputat Miliukov în Dumă, cu prilejul dezbaterei bugetului 
Ministerului de Externe. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Ca urmare la raportul nr. 642331, am onoarea a semnala Excelenței 
Voastre cuvântarea profesorului Miliukov, leaderul Cadeţilor, pronunţată în 
Dumă cu prilejul desbaterei bugetului Ministerului de Externe. 

Profesorul Miliukov își începe cuvântarea printr-o critică severă a 
discursului deputatului social-democrat Tseidze, care a susținut în ședința 
Dumei din 10 februarie că războiul a fost hotărât de Guvern în contra voinţei 
poporului. Pentru a respinge această teză, deputatul Miliukov constata că 
poporul împreună cu marea majoritate a socialiştilor au împins la răsboiu în 


330 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 
331 Vezi raportul 624 la pag. 181-183. 


190 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Germania, s-au ridicat ca un singur om pentru a respinge atacul inamicului 
în Franţa, au dat dovadă de cele mai mari sacrificii în Anglia si au determinat 
interventiunea Italiei. Ca conclusiune, oratorul nu-și poate închipui că singur 
poporul rus n-ar fi conştient de faptul că soarta lui este pe cale de a fi 
resolvată şi că este mânat fără voie în răsboiu de Guvernul său. 

Domnul Miliukov continuă prin a arăta că Partidul Social-Democrat 
se înșeală iarăşi când afirmă că acest răsboiu nu se fundează decât pe 
violatiunea înaltelor principii ale civilisatiunei. D-Sa adaugă că, dacă Rusia 
nu poate eși din răsboiu înainte de a fi recompensat sacrificiile Belgiei, 
Serbiei, Poloniei și Armeniei, ea are deopotrivă de luptat pentru realisarea 
intereselor sale proprii. Tinta pe care o urmărește Rusia, zice DI Miliukov, 
este o esire la marea liberă și dacă anexarea Strâmtorilor n-a determinat 
războiul, care a fost provocat de Germania, Rusia nu-l poate încheia înainte 
de a-și fi atins scopul. 

Oratorul observă că, atât cât Strâmtorile erau în posesiunea Turciei 
şi vasele de răsboiu nu puteau pătrunde în Marea Neagră, Rusia putea 
amâna obţinerea de a le străbate cu flota ei. Din momentul însă în care 
armata si flota turcă trece sub dependența Germaniei si o ajută la 
îndeplinirea proiectelor sale, resolvirea chestiunei Strâmtorilor nu mai 
suferă întârziere. 

Scopul Germaniei, adăugă Domnul Miliukov, nu este altul decât 
creatiunea unui „Imperiu de Mijloc” în Europa încheind o strânsă alianță cu 
Austria şi deschizându-şi prin Bulgaria drumul spre Constantinopol si spre 
toate țările islamice. Proiectul de dominatiune universală germană „Berlin- 
Bagdad” explică azi motivul pentru care Germania s-a opus totdeauna la 
împărțirea Turciei. Intentiunea ei de a înghiți Turcia face ca chestiunea 
Strâmtorilor să nu se mai pună între Rusia şi Imperiul Otoman, ci între Rusia 
şi Germania. 

Deducând oportunitatea pentru resolvarea acestei chestiuni din 
împrejurarea că proiectul ,Berlin-Bagdad” represintă un pericol atât pentru 
Franţa, cât şi pentru Anglia, oratorul recunoaşte victoria repurtată de 
diplomaţia rusă cu prilejul încheierii Întelegerei asupra Strâmtorilor între 
Rusia si Aliați la finele lunei Martie stil vechi a anului trecut. 

Vorbind de politica balcanică, DI Miliukov critică activitatea 
diplomaţiei Aliatilor si în special a Rusiei în Bulgaria. D-Sa atribue eșecul 
suferit de Sofia greselelor ce s-au comis încă din 1913, când Bulgaria socotea 
pe sprijinul interesat al Întreitei Întelegeri împotriva Serbiei și Greciei, fiind 
convinsă că această constelatiune politică are nevoie de armatele bulgare 


191 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


pentru a-și asigura preponderența fotelor asupra Triplei Alianțe. Bulgaria 
neputând uita că Serbia îi a fost preferata şi că Rusia a lăsat armatele române 
să înainteze până la Sofia, intră sub influenţa politică a Austriei. Este evident, 
adaugă DI Miliukov că pentru a recâștiga simpatiile Bulgariei se impunea 
anularea Tratatului de la București, fără de care, pentru a-și realiza 
revendicările, Guvernul din Sofia nu putea urma decât pe inamicii noştri. D- Sa 
critică în special faptul că nu s-a<u> garantat Bulgariei fruntariile Macedoniei 
fixate prin Tratatul din 1912 decât după începerea insucceselor militare ale 
Rusiei. 

Motivele acestei greşeli, zice Domnul Miliukov, sunt trei: Desacordul 
între Aliați, resistenta Serbiei și politica personală a Regelui Ferdinand. 

Cu privire la primul motiv, este de observat că în contra politicei de 
concesiuni, Aliații susțineau politica presiunei; oratorul incrimineazä pe 
Domnul Sazonov de a nu se fi hotărât a întrebuința presiunea fără a merge nici 
destul de repede pe calea concesiunilor pentru a obține un resultat satisfăcător. 
Resistenta Serbiei este si ea atribuită slăbiciunei diplomaţiei ruseşti. 

Cât pentru ceea ce priveşte politica personală a regelui Bulgariei, 
oratorul afirmă că oricât de mare ar fi influenţa lui, Regele Ferdinand nu este 
singurul factor al vietei politice bulgare, si că dacă politica susţinută de dânsul 
a triumfat este că poprul o considera ca o executare a idealului său national. 

Vorbind de succesele armatelor rusești în Turcia Asiatică, Domnul 
Miliukov atinge chestiunea Armenilor, a căror exterminatiune ar fi fost 
hotărâtă de Turco-Germani ca o necesitate pentru a asigura victoria trupelor 
turceşti pe frontul caucasian. 

Fata de fidelitatea către Rusia a acestui popor, oratorul își exprimă 
dorinţa de a vedea cât mai grabnic realisarea autonomiei promisă Armeniei; 
D-Sa adaugă însă că politica nesocotită ce se urmează în aceste ținuturi de 
Autorităţile Militare Rusesti dă de bănuit posibilitatea unei repetiri (sic/) a 
tristei epopei din Galiţia. 

Terminând, domnul Miliukov face apel la energia Rusiei pentru a nu 
ceda prea devreme și mai înainte ca sacrificiile şi interesele ei să fi fost 
satisfăcute. Se declară mulțumit de înțelegerea intervenită între Aliați de a nu 
încheia pacea decât în comun. În fine, observă că consecventa solutiunilor ce 
urmează a fi luate cu prilejul răsboiului actual nu diferă de importanţa 


192 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


problemelor resolvite acum un secol de Sfânta Alianta332 decât prin aceea că 
ele vor trebui actualmente să croiască soarta unei „Europi democratice”. 


Binevoiti a primi, Domnul Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


Const. Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 225-226v, 229-229, lb. romana 


m 147 
Telegramă cifrată Expediată din Petrograd 
înregistrată cu nr. 691 22 martie /4 aprilie 1916, 
orele 5, după-amiaza 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, Bucuresti 


Tactica Generalului Joffre ar fi să rămână în defensivă fără a duce o 
bătălie, așteptând sfârșitul dezghetului care ar permite rușilor să înceapă 
acțiunea ofensivă. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 231 


0148 
Telegrama cifrata Expediata din Petrograd 
inregistrata cu nr. 692 22 martie/4 aprilie 1916, 
orele 5, dupa amiaza 


Excelentei <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


Generalul Ivanov a fost eliberat din funcţiile sale si va fi înlocuit de 
către Generalul Brusilov333, care are reputaţia de competenţă și inițiativă. 


332 Sfânta Alianţă (Prusia, Rusia şi Austria) a luat naștere după Congresul de la Viena din 
1815. 
333 Alexei Brusilov (1853-1926), general rus, comandant al Armatei a 8-a. 


193 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ştiu dintr-o sursă în general bine informată că un contingent de 
trupe rusești va fi trimis la Salonic. 


(s.) Const. Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 151 


m 149 
<Telegramă> Petrograd, 23 martie /5 aprilie 1916 
Confidential 


Excelentei Sale, Domnului L.I.C. Brătianu 
Președinte al Consiliului de Miniștri 
Ministru de Război 


Domnule Președinte al Consiliului, 


Un cunoscut al meu a avut prilejul să întâlnească în Caucaz pe 
Generalul Russki334, care face o cură la Kislavosk335 si care i-a împărtășit 
câteva aprecieri ale sale. 

Generalul Russki crede că războiul se va isprăvi în cursul anului 
curent. Din pricină că s-a lăsat prea mult răgaz germanilor de care s-au 
folosit pentru a se întări puternic, el socoteşte că linia fortäretelor germane 
nu va putea fi străbătută şi că maximul de înaintare a trupelor ruseşti va fi la 
Vistula, Niemen, Bug; odată rușii pe această ultimă linie, Germania va fi 
nevoită să încheie pacea. 

Generalul Russki a fost jignit văzându-se înlocuit la armata de nord 
de către Generalul Kuropatkin3%. El credea că locul său va fi ţinut de către 
Generalul Plehve până la însănătoșire, că fiind restabilit va putea relua el 
însuși comanda. 

Binevoiti a primi, Domnule Președinte al Consiliului, încredințarea 
prea înaltei mele consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
152, 152v, lb. română 


334 Nikolai Russki (1854-1918), general al Imperiului Rus, în 1914 comandant al Armatei a III- 
a şi ulterior al Frontului de Nord-Vest. 

335 Azi, Kislovodsk. 

336 Alexei Kuropatkin (1848-1925), general al Imperiului Rus, în 1916 era comandant al 
Armatei a S-a si al Frontului de Nord. 


194 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 150 
Telegrama cifrată fără număr3% Expediată din Petrograd 
28 martie /10 aprilie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Personal. 

Nu știu dacă informaţia este exactă, că Ministerul de Finanţe ar fi 
consimţit anumite facilități solicitate de către Amiralul Visolkin, fără 
compensaţii pentru noi. Îmi permit să insist din nou asupra inconvenientului 
deja semnalat şi pe care experienţa l-a confirmat cu asupra de măsură de a 
nu face nicio facilitate fără contra-avantaj cu angajament expres, nu al lui 
Visolkin, ci al guvernului rus, și după ce mărfurile achiziționate de noi în 
Rusia vor fi trecut deja frontiera noastră. 


Const. Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 153 


wi5l 
<Telegrama fara numar> Petrograd, in 1/14 aprilie 1916 
Confidentiala 


Excelentei Sale, Domnului [.I.C. Brătianu 
Președinte al Consiliului de Miniștri 
Ministru de Răsboiu 


Domnule Președinte al Consiliului, 


Un coleg al meu, aliat, care a avut zilele trecute o convorbire cu 
Domnul Sazonov, a căpătat impresiunea că Ministrul Afacerilor Străine al 
Rusiei bănuește că adevărata intentiune a Excelenței Voastre pentru 
interventiunea României este de a aștepta nu numai momentul ofensivei 
generale a Aliaților, ci chiar desfășurarea ei. 


337 Cuvintele semnalate de editori cu litere italice sunt în original dactilografiate cu cerneală 
roşie şi subliniate cu cerneală neagră. 


195 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Interlocutorul meu mi-a zis totodată că Domnul Sazonov e plecat a 
crede că răsboiul va fi de lungă durată peste anul curent. 

În legătură cu aceasta și judecând din punct de vedere teoretic, 
chibzuinta noastră ar fi de întemeiat mai ales pe cunoscinta exactă a 
reservelor austro-germane. Când aproximativ penultimele reserve vor fi 
duse pe fronturi și Puterile Centrale n-ar mai avea de unde să desprindă 
forte covârșitoare pentru a le arunca împotriva noastră, acela ar%38 putea să 
fie momentul nostru. 

Aceasta bineînţeles în teorie. În practică se poate întâmpla ca alti 
factori și împrejurări să determine interventiunea noastră. 

Situatiunea rămâne a se cerceta si din punct de vedere al posesiunilor 
de fapt3°, mai ales pentru cazul când răsboiul ar sfârși fără zdrobirea unuia 
din adversari. 

Această posibilitate nu trebue scăpată din vedere, cu atât mai mult că 
nu se pare că o ofensivă-puternică-satisfăcătoare?% ar putea veni din partea 
rușilor; dacă am aștepta reușita ei, s-ar putea întâmpla să nu se 
îndeplinească. Rolul Rusiei, cred, va fi mai ales să retie pe front trupe 
inamice. Cel mai mult se poate aştepta de la ruși o spărtură pe frontul Sud 
austriac. Ar rezulta că posesiunea de fapt a teritoriilor ce revendicăm n-ar 
trebui condiționată de o ofensivă reuşită a vecinilor nostri. Se poate 
întâmpla că prin posesiunile de fapt Rusia să iasă dăunată din răsboiu, atunci 
când noi am putea eși cu folos - s-ar putea spune chiar cu dublu folos... 

De un timp încoace sunt indicii că autoritatea Angliei în Rusia creşte 
mereu şi în ceea ce privește navigatiunea și organizația în Rusia a 
transporturilor. Aceasta nu poate fi un inconvenient în legătură cu transitele 
si aprovizionările pentru noi, concursul de la Londra ne poate fi de un 
adevărat folos. Poate că la momentul oportun o personalitate de la noi (cum ar 
fi Barbu Știrbey), mergând la Londra, ar putea să stabilească prin mijlocirea 
Angliei organisarea acestor chestiuni atât de importante pentru noi. 

Binevoiti a primi, Domnule Președinte al Consiliului, încredințarea 
prea înaltei mele consideratiuni. 


338 Cuvânt adăugat cu creionul grafit. 

339 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost subliniate cu cerneală neagră în 
original. 

340 Aşa în original; trei cuvinte, un substantiv şi două adjective, unite prin cratime. 


196 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


P.S. Excelenţa Voastră a binevoit, acum o lună, a mă incunosciinta de 
plecarea din Atena a Domnului atașat luraşcu3+i; el n-a sosit până acum la 
Petrograd. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
154, 154v, 155, 155v, lb. română 


u 152 
Telegramă cifrată nr. 882 Expediată 2/15 aprilie 1916 p.m. 


Externe, Bucureşti 


La Ministerul Afacerilor Străine mi s-a dat informaţia, pe care am 
comunicat-o deja cu rezerve, potrivit căreia apropiere şi complicitäti s-ar 
lega între bulgari și unguri care nu ar fi în mod deosebit în avantajul 
Germaniei. 


(s) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 235 


m 153 
Telegramă cifrată nr. 920 Petrograd, 7/20 aprilie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, București 


Am fost chemat ieri seară pentru o întrevedere amicală cu Sazonov. 
El a relevat recentul nostru acord cu Germania, care contracarează efectele 
blocadei și produce aici o impresie defavorabilă. 

Mi-a vorbit şi despre contrabanda cu vite. 

Sazonov este înclinat să creadă că aceste avansuri ale Germaniei 
ascund un altceva; că asigurările a trebuit să fie date vizând poate și 
atitudinea Bulgariei care, după declaraţiile Excelenței Voastre, nu mai 
trebuie să ne producă neliniște. 

l-am dat lui Sazonov câteva explicaţii după dezbaterile din 
Parlamentul nostru. 


341 Vezi telegrama 662 la pag. 185-186. 
197 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Am adăugat că, dacă punctul de vedere al aliaților era justificat, al 
nostru, tara lipsită de manufacturi și industrii, era si el <justificat> în egală 
măsură. Că, încercuiți cum eram, nu aveam decât două căi de comunicare: 
Puterile Centrale și Rusia. Or, Rusia nefiind în măsură nici de a ne furniza, 
nici de a tranzita produse provenind de la aliaţi, indispensabile populaţiei 
noastre, nu ne mai rămânea decât calea vestului. 

Zilele acestea au apărut apropo de acord în presa rusă și mai ales în 
„Novoe Vremia” articole în care este semnalată atitudinea suspectă a 
României. În ceea ce priveşte partea guvernamentală, <aceasta> a inserat 
comentarii linistitoare explicând favorabil punctul nostru de vedere. Se 
poate constata că atitudinea Guvernului rus a fost de această dată și până 
acum cel puţin rezonabilă. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30 vol. I, f. 71, 71v 


2154 


Telegramă cifrată 921 Expediată 6/19 <aprilie 1916>, la orele 7 
Primită Petrograd 7/20 aprilie 1016, dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy, 
Ministrul României, Petrograd 


Urgent. 

Am primite telegrama următoare de la Djuvara342, Le Havre: „se 
crede că, la Ministerul Afacerilor Străine din Rusia dorindu-se pedepsirea 
Regelui Ferdinand din Bulgaria în mod personal, este menajată în continuare 
Bulgaria prin iluzia dezamăgită că opoziția bulgară va răsturna ordinea de 
lucruri actuală. 

Pentru a face o schimbare radicală, Rusia ar trebui mai întâi să 
trimită puternice forțe împotriva Bulgariei, ceea ce i-ar impresiona pe 
bulgarii rusofili, si asigurând România dinspre sud, i-ar permite să intervină 
în mod eficient la frontiera austro-ungară. 


342 Trandafir G. Djuvara (1856-1935), ministru plenipotenţiar al României la Bruxelles. 


198 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


O presiune la Petrograd [15020]343 trei Cabinete aliate ar părea 
indispensabilă pentru ca acțiunea militară rusă să se exercite în acest sens, 
din păcate, nu există speranţă ca Rusia să fie pregătită pentru o ofensivă 
serioasă înainte de septembrie viitor”. 


(s) Brătianu Nr. 688 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 236 


m155 
Telegramă cifrată nr. 928 Expediată 6/19 aprilie <1916>, orele 7 seara 
Primită la Petrograd, 
7/20 aprilie 1916, dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României la Petrograd 


Urgents+. 

lată telegrama pe care tocmai am primit-o de la Al. Em. Lahovary3#: 

În răspuns la telegrama Dumneavoastră, situația militară europeană 
este aceea [19290]: prezintă pentru noi cel mai mare pericol. Reprezentanții 
Antantei mi-au repetat cu mai multe ocazii asigurările pe care guvernele lor, 
având deplină încredere în noi, vedeau în menţinerea Guvernului Român 
garanţia cea mai serioasă. Le-am declarat că cred că mă pot menţine, dar că 
aveam nevoie pentru aceasta de o [63096] libertate de mişcare. 

Eu înțeleg, pentru a asigura fondul, că nu am a mă preocupa de ce se 
va spune și de aparențele pe care le-ar putea prezenta fiecare incident în 
desfăşurarea acțiunii noastre politice, astfel acordul nostru comercial cu 
Germania a rezultat din tripla necesitate de a păstra formele neutralității, de a face 
fata nevoilor imperioase de ordin economic si de a atenua agitația interesată 
sau sinceră care exploatează prin socialiștii pacifisti scumpetea vieţii. 

În ce-l priveşte, acest acord avantajos pentru România are drept 
obiect de a-i asigura furniturile necesare și tranzitul obiectelor de primă 


343 În această telegramă cifrele înlocuiesc cuvinte rămase nedescifrate în textul original. 

344 Cuvânt dactilografiat cu cerneală roşie. 

345 Alexandru Em. Lahovary (1856-1950), diplomat roman de carieră, ministru plenipotențiar 
la Paris (1908-1917). 

346 În această telegramă cifrele înlocuiesc cuvinte rămase nedescifrate în textul original. 


199 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


necesitate care, în lipsa lui, nu ne-ar putea parveni. În ceea ce ne privește, în 
afară de cerealele acordate prin contracte anterioare, nu am acordat nimic 
de fapt pentru că toate produsele alimentare, ca si munitiile, sunt prohibite; 
dar încă o dată, în afara tuturor explicatiilor, înțeleg să beneficiez de o 
încredere absolută indiscutabilă si necontrolată manifestată mai ales prin 
actele cele mai eficace [11508] cele de care am beneficiat până acum. Astfel, 
în aceeaşi zi în care am primit telegrama Dumneavoastră, mi s-a transmis de 
la Londra că sulfatul de cupru cumpărat de noi din Anglia nu ne poate fi 
acordat, furniturile militare atât de insuficiente, îmbarcate pe propriile 
noastre vapoare, nu mai trebuiau să încerce să treacă prin Arhanghelsk, al 
cărui dezghet l-am așteptat cu atâta nerăbdare, ci vor trebui dirijate spre 
Vladivostok. 

Totuși, am declarat destul de clar și de adesea că, dincolo de orice 
alte condiţii, cea a munițiilor este esenţială. Nu o consider ca îndeplinită 
decât <pentru> cele care vor fi ajuns deja la noi; ca argument, pentru a ne 
face să renuntäm la calea cea mai lentă, mi se comunică faptul că este o 
asemenea dezordine încât rușii nu au reușit încă să transporte materialul 
debarcat vara trecută; întelegeti cât de departe este acest argument de a ne 
întări garanţia pentru linia Vladivostok, îmi confirmă convingerea că nu pot 
conta pe ceea ce nu este încă la noi. În ceea ce privește <posibilitatea> de a 
mă expune sorții Belgiei <sau> Serbiei, cunoaşteţi deja părerea mea. 


(s.) Brătianu no. 687 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
156, 156v, 157 


a 156 
<Raport> nr. 929 Petrograd, 8/21 aprilie 1916 
Foarte confidential. 


Convorbire cu Domnul Sazonov despre retragerea Generalului Polivanov. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


200 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Într-o convorbire zilele trecute cu Domnul Sazonov, Domnia Sa mi-a 
dat câteva amănunte privitoare la demisiunea Generalului Polivanov, fostul 
ministru de Război. 

În afară de cauzele generale ale demisiunei, despre care informasem 
pe Excelenţa Voastră prin telegrama nr. 624347 din 15/28 aprilie a.c. şi prin 
raportul nr. 669348 din 21 martie/3 aprilie trecut, Domnul Sazonov mi-a spus 
că intimitatea cu Gucikov349a deservit pe fostul ministru de Război la 
Tarskoe Selo. 

Domnul Gucikov, membru în Dumă din Partidul Progresist, este 
cunoscut ca având sentimente ostile fata de Împărat si Domnia sa singur se 
intitulează „dușmanul Țarului”. 

Foarte militant şi orator abundent, fără spirit practic însă, în 
comisiunile pentru îndestularea armatei Domnia Sa pare a fi patronat 
elementele din Partidul Lucrător în opiniunile lor subversive. Unul din 
reprezentanții lucrătorilor, care n-a fost străin grevelor din uzinele Putilov și 
care va fi urmărit în Justiţie, a primit o scrisoare din partea Domnului 
Gucikov, multumindu-i pentru concursul lui în sânul Comisiunei. 

Domnul Gucikov afişa prietenia sa cu Generalul Polivanov. 

În mai multe rânduri el a fost sfătuit de Domnul Sazonov să se lepede 
de această prietenie compromiţătoare şi, totodată, ministrul de Externe îl 
sfătuia să lămurească la Împărat atitudinea sa mai înainte ca intrigile de 
Curte să se fi țesut la Tarskoe Selo. 

Generalul Polivanov n-a ţinut îndeajuns seamă de aceste sfaturi, 
urmarea a fost retragerea sa. 

Domnul Sazonov mi-a spus că plecarea Generalului Polivanov de la 
Departamentul Războiului este o mare pierdere pentru armata rusească. 
Spirit organizator, cumpănit și practic, serviciile sale erau foarte preţioase. 
Armata, ca şi opinia publică, aveau cea mai mare încredere în el. 

Succesorul său este un om cinstit, însă, după cum mi-a spus Domnul 
Sazonov, de o inteligenţă cam mărginită. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 238, 238v, 239, lb. română 


347 Vezi textul telegramei nr. 624 la pag. 181. 

348 Vezi textul raportului nr. 669 la pag. 187-188. 

349 Alexandr Gucikov (1862-1936), președinte al celei de-a treia Dume (1910-1911), ministru 
de Război în Guvernul Provizoriu în 1917. 


201 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 157 
Telegramă cifrată nr. 931 Petrograd, 8/21 aprilie 1916 


Excelenței Sale, Domnului Brătianu, 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


În timpul întrevederii pe care am avut-o ieri cu Colonelul Tatarinov, 
care mi s-a părut să fi fost trimis la mine de către Sazonov, mi-a spus că va 
încerca să rezolve problemele noastre aici, nu fără mari dificultăţi, atmosfera 
nefiind favorabilă în acest moment din cauza recentului acord cu Germania. 
Dar, a adăugat el, venisem și pentru a face cunoscute propunerile române. 
M-a întrebat dacă eram la curent cu negocierile. I-am răspuns că nu. Am 
constatat satisfacția sa de a sti mai mult decât mine despre aceasta şi despre 
armata noastră. Atunci el a rămas evaziv, spunându-mi că l-a văzut pe 
Împărat şi pe Generalul Alexeiev la Cartierul General, dar că garanţiile pe 
care le ceream nu puteau fi acceptate. 

Nu am insistat. Am crezut că ghicesc ca era vorba, poate, de ceea ce 
Excelenţa Voastră mi-a relatat în scrisoarea adusă de Arion; dacă o 
consideră oportun, o rog pe Excelenţa Voastră să mi-o comunice. 

Colonelul Tatarinov se întoarce azi la Cartierul General, de unde se 
va îndrepta spre Bucureşti. 


(s) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 237 


m158 
Telegramă cifrată nr. 989/1916 Expediată din Petrograd 
16/29 aprilie 1916, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, Bucureşti 


Răspuns telegramei Dumneavoastră cifrate nr. 617. Am preferat să 
aștept ocazia de a-l întâlni pe Sazonov, <ocazie> care s-a ivit astăzi la 
Ambasada Franţei. 

I-am expus adevărata miză a acordului nostru comercial cu Germania. 


202 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Sazonov mi-a spus că, vorbind ca doi amici cu inima deschisă, el 
credea că îmi poate spune că regreta <faptul> că Guvernul Român, printr-un 
demers amical, nu a prevenit Guvernul Rus despre intențiile referitoare la 
acord. Această omisiune îl punea într-o postură dificilă faţă de membrii 
Guvernului si de opinia <publică> rusă. Dacă Germania, conform explicatiilor 
noastre, nu trăgea nici un beneficiu din acest acord, el înțelegea ca tot așa să 
fie lucrurile şi după noua recoltă din România. Mi-a atras în mod special 
atenţia asupra acestui punct. 

La rândul meu, am profitat de caracterul intim al întrevederii pentru 
a-i spune că aveam motive să cred că ezitările Rusiei în ceea ce privește 
cererile noastre de furnituri și tranzit proveneau din incertitudinea asupra 
atitudinii viitoare a României. Se cunoștea orientarea politică a Guvernului 
Excelenței Voastre, care nu a variat, dar exista teama ca o schimbare din 
interior să nu aducă la putere un cabinet net defavorabil Rusiei. România, 
am continuat eu, nu are nevoie de muniții si furnituri militare decât pentru a 
merge cu voi, pentru că în ziua în care ea ar vrea să meargă împotriva 
voastră Germania ne-ar inunda de muniții si ar stabili fabrici în România. 
Atâta vreme cât vă cerem furnituri militare și tranzitul lor prin Rusia, 
<Domnia Voastră> poate fi liniștit; nu va fi loc de neliniști decât în ziua în 
care vom înceta să o facem350. 

Am ţinut un discurs asemănător însărcinatului cu afaceri al Angliei. 
În ceea ce-l privește pe Paléologue, a cărui temă favorită este că, prin 
indecizie, Excelenţa Voastră să nu rateze ocazia de a fi un Cavour, i-am spus 
că s-ar putea ca domnul Brătianu să nu fie un Cavour, dar era el foarte sigur 
că Dl. Paëié va fi unul? 

Sazonov mi-a mărturist că trupele destinate <a fi trimise> la Salonic 
au fost reținute de către francezi la Marseille, dar că în curând se vor trimite 
la Salonic 9000 de oameni pentru a-i combate pe bulgari. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, £. 
158, 158v 


350 Formularea inițială: „nu va avea dreptul de a fi neliniștită, decât în ziua în care vom înceta 
să o facem”. Modificări, suprascrieri cu stiloul negru. 


203 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m159 
<Raport> nr. 1075 Petrograd, 28 aprilie/11 mai 1916 


Excelenței Sale, Domnului I.I.C. Brătianu, 
Preşedinte al Consiliului de Miniștri 
Ministru de Război 


Domnule Pr<esedinte> al C<onsiliului>351 


De câtva timp şi mai ales în urma încheierii Conventiunei Comerciale 
Germano-Române, câteva ziare ruseşti şi în special „Novoe Vremia” coprind 
articole defavorabile României, insinuând că am importa în fara produse 
rusești pentru ca în urmă să le trecem în Austria şi Germania. 

Am vorbit și cu Domnul Sazonov despre aceasta. Domnia Sa a 
sugerat352 de a se da o desmintire. Articolul din „Rietch” relativ la această 
chestiune - probabil inspirat - coprinde la sfârşit o desmintire care este însă 
cam palidă. 

Cum însă campania presei suscitate n-a rămas fără înrâurire nu 
numai în opinia publică, dar și în cercurile mai înalte ale Guvernului şi ale 
Dumei, efectul ei se resimte în atmosfera de bănuială ce întâmpinăm în 
demersurile noastre pentru cererile foarte numeroase de export și tranzit, 
socot că o desmintire mai categorică din partea noastră ar fi oportună. 

Ca un comunicat sau un articol în ,LIndépendence Roumaine” în 
forma aceasta sau într-alta socot că ar fi necesar (sic!) o asemenea 
desmintire categorică venind de la noi bineînţeles pentru ca ea să apară în 
ziarele ruseşti, poate prin Agenţia Română. 

În privinţa cailor, Ataşatul<ui> Militar rus, colonelul Tatarinov, i se 
poate arăta că caii cumpăraţi în Rusia sunt toţi la număr în fara si ar trebui 
îmboldit pentru ca el însuşi să desmintă insinuarea. 

Binevoiti a primi, Domnule Președinte al Consiliului, încredințarea 
prea Înaltei mele consideratiuni. 


În ultimul timp, câteva ziare din Petrograd, printre care „Novoe 
Vremia” propagă insinuări răuvoitorare la adresa României. Nu suntem în 


351 Formula de adresare inițială era „Domnule Ministru”. Cuvântul „ministru” a fost tăiat cu 
creion albastru şi înlocuit cu prescurtarea „Pr. al C.” 

352 Iniţial a fost folosit cuvântul „rugat”, tăiat cu creion albastru și înlocuit prin suprascriere cu 
,sugerat”. 


204 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


măsură să judecăm motivele acestei atitudini și nici dacă ea corespunde 
relaţiilor ruso-române și intereselor Rusiei. 

Atâta timp cât această campanie nu viza decât preocupări economice 
şi comerciale în privința cărora România dispunea conform propriilor 
interese, nu am considerat necesar să scoatem în evidentä353. 

Dar, anumite afirmaţii care se referă la fapte, și anume o pretinsă 
contrabandă pe care România ar face-o cu produse care ar fi fost importate 
din Rusia, precum cuprul, grâul şi caii, este oportun de a pune lucrurile la 
punct: de la începutul războiului nu s-a importat din Rusia în România 
niciun kilogram de cupru, niciun kilogram de grâu. 

În ceea ce priveşte caii, România asigură monta cailor pentru 
artilerie aproape exclusiv din Rusia și aceasta de multi ani. Nu credem că s-a 
dorit să se afirme despre caii cumpăraţi recent din Rusia de către Ministerul 
nostru de Război pentru necesarul armatei că ar fi trecut frontiera. 

Înainte de a se lăsa antrenat în insinuări, considerăm că ar fi fost mai 
simplu şi poate mai loial de a se informa pe lângă autorităţile imperiale ruse 
competente, care nu ar fi ezitat să rispisească orice neînțelegere. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 240, 240v, 241; textul 
raportului în lb. română, textul articolului în lb. franceză 


a 160 


„Rieci”. Înțelegerea comercială austro-română. După informaţiile 
primite, România tocmai a încheiat o înţelegere comercială cu Austro-Ungaria 
pe aceleași baze pe care a fost încheiată ultima dată înţelegerea cu Germania. 

Negocierile care au avut loc în ultimul timp între București și Austria 
asupra încheierii unei înţelegeri comerciale nu au ajuns încă la un rezultat 
pozitiv. 

Intelegerile comerciale ale României cu Puterile Centrale, deschizând 
acestora din urmă o piață de unde pot scoate produse care le lipsesc, 
indiscutabil, depășesc cadrele tratatelor de comerţ obișnuit, de un caracter 
exclusiv comercial. Înțelegerea României cu Germania si Austro-Ungaria, cu 


353 Paragraful al doilea al dezmintirii a fost reformulat într-o telegramă ulterioară, din 29 
aprilie/12 mai. „Variantă la anexa scrisorii nr. 1075 din 28 aprilie/11 mai 1916. 
Aliniatul 2: „Atâta timp cât este vorba de chestiuni comerciale și economice, de care 
Guvernul Român se preocupă, nu am crezut că trebuie să îl abordam...” (ANR, SANIC, 
Colecţia 50, dosar 5918, f. 246, lb. franceză şi română). 


205 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


avizul cercurilor noastre autorizate, are o mare importanţă politică, chiar 
dacă Guvernul de la București se forțează să asigure ţările aliate că 
înțelegerea care a avut loc nu trebuie să fie considerată ca un schimb al 
cursului politic al Guvernului român. 

Fără a vorbi de întreaga importanţă şi pentru dușmanii noștri a unei 
înțelegeri comerciale cu România, care slăbește în parte importanţa blocului 
Germaniei, este adeseori foarte dificil [de trasat]354o linie strictă de 
demarcaţie între înțelegerile economice și înțelegerile politice. 

În vederea acesteia, Puterile Antantei, după cum suntem informaţi de 
o sursă foarte autorizată, au considerat [necesar] să ia măsuri pentru a 
clarifica toate circumstanţele care au dus la încheierea de către România a 
unei înțelegeri comerciale, mai întâi cu Germania și apoi cu Austria. 

În același timp, a fost ridicată chestiunea exportului Rusiei în România. 

O comisie specială pe lângă Departamentul Contributiilor se ocupă de 
chestiunile de schimb de mărfuri între Rusia şi România. În această comisie 
intră si un reprezentant al resortului nostru diplomatic, cu concursul activ al 
căruia va fi revizuită chestiunea exportului nostru în România. 

Trebuie remarcat că, în ciuda zvonurilor care circulă despre 
exportarea grâului rusesc de către România în tari inamice, nici măcar un 
singur pud355 de grâu rusesc pe durata acestui ultim an nu a fost exportat în 
România. 

În timpul războiului, exportul nostru în România, care nu a depășit 
exportul înainte de război, a fost la sodă, salpetru și ulei de floarea soarelui. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 242, 243, 244 


354 În acest document, fragmentele de text redate de editori între paranteze drepte [...] au fost 
inserate prin suprascriere, în original. 
355 Pud, unitate de măsură rusească egală cu 16,38 kg. 


206 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


w161 
Telegramă cifrata nr. 1083 Expediată din Petrograd 
29 aprilie/12 mai <1916> 
Externe, Bucuresti 

Confidential. 

Știu dintr-o sursă bună că misiunea Thomas 35¢ -Viviani 357 la 
Petrograd este de a intensifica sprijinirea militară a armatei ruse prin 
trimiterea de tehnicieni şi ingineri francezi; în schimb, Franţa, care are 
nevoie de oameni, ar fi ridicat chestiunea trimiterii unui contingent de trupe 
rusești pentru frontul francez. Această idee întâmpină mari dificultăți, atât în 
a găsi vapoarele necesare transportării numărului considerabil de trupe care 
ar lua trei luni pentru a face turul prin Oceanul Indian, cât şi de teama 
submarinelor inamice. 

Ar părea mai practică trimiterea de muncitori ruși pentru munca 
brută necesară pe frontul francez, care ar face disponibil un număr 
echivalent de muncitori francezi. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 160 


m 162 
Telegramă cifrată nr. 1084 Expediată din Petrograd 
29 aprilie /12 mai 1916 


Externe, București 


Ministrul Serbiei mi-a spus că Pasic ar fi fost satisfăcut de vizita la 
Petrograd şi că ar fi primit asigurări în ceea ce priveşte dispozițiile net ostile 
ale cercurilor și Guvernului rus fata de Bulgaria. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 161 


356 Albert Thomas (1878-1932), ziarist și om politic francez de stânga, în perioada Primului 
Război Mondial a organizat căile ferate franceze. A fost secretar de stat pentru artilerie 
(1915), ministru al Munitiilor (1916-1917). În 1917 a condus o misiune franceză în Rusia, 
asistând guvernul Kerenski pentru a menţine Rusia în război. 

357 Réné Viviani (1863-1925), prim-ministru al Franţei (1914-1915), ministru al Justiţiei 
(1915-1917). 

207 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


5163 
Telegramă cifrată nr. 1111/1916 Expediatä din Petrograd 
2/15 mai p.m. 


Excelentei <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, Bucuresti 


Discursul lui Asquith?5 în fata delegatilor parlamentari ruși la 
Londra, în care ar fi zis că Anglia și Rusia erau acum de acord asupra 
chestiunii Persiei si Turciei, este interpretat în anumite cercuri de opinie 
rusești drept confirmarea acordului vizând atât Strâmtorile, cât și 
Constantinopolul. Textul englez al discursului nu a ajuns aici. Recapitulând 
diferitele declaraţii şi propuneri care au fost făcute în această privinţă fie la 
Londra, fie la Petrograd, ne putem întreba dacă aluzia lui Asquith arată că ar 
fi, poate, ceva mai concret decât simple conversații vagi. Ocuparea de către 
armatele ruse - dacă se menține - a Armeniei, asigurându-i posesiunea în 
fapt a unei părţi din Asia Mică, ar putea într-o anumită măsură să aibă 
repercusiuni asupra reglementării definitive a chestiunii Strîmtorilor, 
reducând cota-parte a pretențiilor ruse, deja satisfăcute, în parte, în Persia și 
Armenia. 

La Londra, poate, s-ar putea afla adevăratul înţeles al vorbelor lui 
Asquith. 


(s) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 249 


m 164 
Telegramă cifrată nr. 1112 Expediată din Petrograd 
2/15 mai 1916, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


De câteva zile opinia <publică> si mai ales „Novoe Vremia” manifestă 
0 oarecare nervozitate în ceea ce privește atitudinea Suediei. Din partea 
Rusiei se exprimă clar dorinţa de a menţine relaţiile actuale, excluzând orice 


3s8 Herbert Henri Asquith (1852-1928), om politic britanic, liberal, a ocupat mai multe posturi 
ministeriale, prim-ministru în perioada 1908-1916. 


208 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


idee agresivă. În privința insulei Aland 35, care a fost fortificată încă de la 
începutul războiului, Guvernul Rus a dat Suediei asigurări că fortificațiile 
erau făcute în vederea eventualei atacări a Germaniei. 

Am auzit și opinia că, numai în ipoteza unei autorizări din partea 
Norvegiei de trecere a trupelor ruse pe teritoriul norvegian, <în> zona 
Narvik, ar putea crea o situaţie încordată care ar putea duce la eventuale 
frictiuni între Suedia şi Norvegia. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 162 


#165 


Telegramă cifrată nr. 1124/1916 Expediată din Petrograd 
4/17 mai, dimineaţa 


Excelenței Sale, Domnului Brătianu, 
Preşedintele Consiliului, București 


După întâlnirea pe care am avut-o ieri seară la Ministerul Afacerilor 
Externe, am înțeles că Poklewski este însărcinat să angajeze o conversație cu 
Excelența Voastră în vederea propunerii unui aranjament comercial cu Rusia 
conexând, aşa cum mi-a spus, chestiunea tranzitului munițiilor si mărfurilor, 
în schimbul unor avantaje pentru Rusia cu privire la cerealele și petrolul pe 
care le-ar cumpăra din România. 


(s) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 250 


m 166 


Telegramă cifrată nr. 1161/1916 Expediată din Bucureşti 
7/20 mai, orele 10,30 
Primită la Petrograd 8/21 mai dimineața 


359 Insulele Âland, situate în Marea Baltică, între Suedia și Finlanda, aparținând acesteia din 
urmă. În epocă se aflau în posesia Rusiei, controlând accesul pe mare spre Petrograd. 


209 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy, 
Ministrul României, Petrograd 


Ca răspuns la telegrama dumneavoastră nr. 1133 vă rog să-i 
exprimati A<ltetei> S<ale> I<mperiale> [24514]3© gratitudinea pentru a-i 
menţine bunele sentimente. 


(s) Brătianu Nr. 753 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 251 


m 167 
Telegramă cifrată nr. 1187/1916 Expediată din Petrograd 
10/23 mai, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, București 


Alerta referitoare la atitudinea Suediei pare să dispară în urma 
declarațiilor lui Wallenberg36t în Riksdag362. 

Se crede aici că lucrătura Germaniei, care face eforturi pentru a antrena 
Suedia, a cărei acţiune i-ar putea tăia Rusiei accesul la marea liberă prin 
distrugerea noii linii de cale ferată spre Murmansk, nu va reuși și că prezenţa lui 
Wallenberg în Cabinet e garanţia că Suedia va păstra neutralitatea. 

Am primit informaţia confidențială că Sazonov ar fi comunicat la 
Stockholm că după război Rusia ar fi dispusă să demoleze fortificațiile pe 
care le-a făcut în Insulele Âland. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 252 


360 Cuvinte nedescifrate în original. 

361 Knut Agathon Wallenberg (1853-1938), om politic si bancher suedez; ministru al 
Afacerilor Străine (1914-1917) și membru al Riksdag-ului (1907-1919). 

362 Riksdag, Parlamentul Suediei. 


210 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 168 
<Telegramă> nr. 1189 Petrograd, 10/23 mai 1916 


Excelenței Sale, Domnului 1.I.C. Brătianu, 
Președintele Consiliului de Miniștri, 
Ministru de Război 


Domnule Președinte al Consiliului, 


Am trimis în mai multe rânduri la Ministerul Afacerilor Străine la 
București articole publicate în ziarul „Novoe Vremea” în care Domnul 
Sazonov era atacat pe chestiunea românească. 

Dacă câteodată „Novoe Vremea”, silită de legea censurei, tipăreşte în 
coloanele ei desmintirile Ministerului Imperial al Afacerilor Străine, acest 
ziar are însă grijă ca în numerele următoare să zădărnicească tot efectul 
comunicatelor oficiale. 

Această campanie îndreptată în contra ministrului de Externe al 
Imperiului şi a Baronului Schilling de ziarul „Novoe Vremea” ar fi datorită 
faptului că Domnul Sazonov a tăiat subventia de 75000 ruble pe care 
Departamentul Afacerilor Străine o dădea sus-zisului organ. 

Sunt informat de asemenea că atacurile din urmă îndreptate 
împotriva României de ziarul „Novoe Vremea” nu sunt decât un pretext 
pentru a critica politica Domnului Sazonov. 

Am luat cunoștință de desmintirea publicată în ziarul „L'Independance 
Roumaine” reprodusă în „Novoe Vremea” şi socot că ea este binevenită și că 
aceasta nu va putea decât să mulțumească pe Domnul Sazonov. 

Binevoiti a primi, Domnule Președinte al Consiliului, încredințarea 
prea Înaltei mele consideratiuni. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 253, 253v, lb. română 


0169 
<Telegramă> nr. 1192 Petrograd, 11/24 mai 1916 
anexe: [363 
Excelenței Sale, Domnului I.1.C. Brătianu, 
Președintele Consiliului de Miniştri, 
Ministru de Război 


363 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 


211 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Domnule Preşedinte al Consiliului, 


Printr-o telegramă cifrată nr. 111136 din 2/15 mai a.c., semnalasem 
Departamentului nostru al Afacerilor Străine interpretarea pe care o dădea 
opiniunea publică rusească aluziunei Domnului Asquith către delegații 
parlamentari ruși la Londra cu privire la înțelegerea la care ar fi ajuns Anglia 
si Rusia cu privire la chestiunile Orientului: Persia si Turcia. 

Citind acum în urmă comentariile ziarului „The Times” în această 
privinţă, care subliniază „cooperarea Angliei cu Rusia pentru îndeplinirea 
acelor aspiratiuni către care Rusia tinde de secole”, mă grăbesc a-l trimite 
Excelenței Voastre. 

Binevoiti a primi, Domnule Președinte al Consiliului, încredințarea 
prea înaltei mele consideratiuni. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 254, 254v, lb. română 


2170 
<Telegrama> nr. 1193365 Petrograd, 11/24 mai 1916 
anexe: 4 volume366 


Excelenței Sale, Domnului I.1.C. Bratianu, 
Președintele Consiliului de Miniștri si Ministru de Război 


Domnule Prim Ministru, 


Semnalându-mi-se de către Generalul Ignatiev, fiul defunctului Conte 
Ignatiev, fost ambasador la Constantinopol, că o parte din memoriile 
părintelui său au apărut în „Istoriceski Vestnik” si că ele ating si unele 
chestiuni din istoria noastră, am crezut că această publicatiune poate 
interesa pe Excelenţa Voastră. 

Generalul Ignatiev mi-a spus că censura rusească împiedică 
publicarea capitolelor celor mai interesante ale memoriilor, tocmai acele 
privitoare la România si la Majestatea Sa Regele Carol. 


364 Vezi textul telegramei nr. 1111 la pag. 208. 

365 Fragmentele de text evidențiate de editori cu caractere italice au fost adăugate prin scriere 
de mână, cu cerneală neagră. 

366 Anexele nu s-au păstrat la dosar. 


212 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Socot că Academia Română ar avea interes si ea a cunoaşte această 
publicatiune si rog pe Excelenţa Voastră de a o semnala Domnului Bianu357. 

Am pus interpretul nostru să traducă unele pagini în româneşte. 
Dacă socotiți că ar fi interesant pentru noi, aș putea încredința o lucrare de 
traducere mai complectă unui interpret mai destoinic si care ar putea fi 
retribuit pentru munca sa. 


Const. Diamandy368 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 255, 255v, lb. română 


2171 


<Telegramă> nr. 1200, 12 mai 191636 


Ministerul Afacerilor Străine BuCuresH 8 mal 1946 


Directiunea Personalului și Protocolului 
Nr. 11908 

Anexă: o brosurä370 

Confidentialà371 


Domniei Sale, Domnului Const. Diamandy, 
Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar al Majestății Sale Regelui, 
la Petrograd 


Domnule Ministru, 


Am onoarea a vă trimite, odată cu prezenta, o broșură din noul 
regulament de mobilizare, pentru autorităţile civile si pentru stabilimentele 
industriale, cu seria nr. 718, pentru ştiinţa Dumneavoastră, și a vă ruga să 
binevoiti a înapoia Departamentului meu brosura sau broșurile vechiului 
regulament de mobilizare, ediția 1913, ce le veţi fi având la indemana.372 


357 lon Bianu (1856-1935), filolog, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii 
Academiei Române (1884-1935). 

368 Semnătură manu propria. 

369 Notă laterală adăugată prin scriere de mână, cu cerneală roşie; reprezintă nr. de 
înregistrare în Registratura Legatiei României la Petrograd. 

370 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 

371 Cuvânt subliniat în original. 

372 În dreptul paragrafului, o notă laterală adăugată prin scriere de mână, cu creion roșu: Dos. Il. 


213 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


În consecinţă, am onoarea a atrage atentiunea Domniei Voastre 
asupra prescriptiilor cap. III şi IV din titlul II și anexelor respective (nr. 2 si 
3) din acest nou regulament. 

Cu acest prilej, Marele Stat Major îmi face cunoscut că zisul 
regulament, punându-se în aplicare de la data decretării lui, s-au dat ordin 
(sic!) corpurilor de trupă ca toate certificatele de dispensă de mobilizare M4 
D. 1, precum și aprobările speciale date în afară de prevederile noului 
regulament să fie anulate. 

De asemenea, se va putea emite noui certificate dispensă de 
mobilizare pentru acei funcționari care aveau dreptul la dispensă după 
vechiul regulament. 


p. Ministru373 Director374 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 247, 247v, Ib. română 


m172 
<Telegramă> nr. 1200 Petrograd, 14/27 mai 1916 
anexe: 2375 
Externe, București, 


Domnule Ministru 


Referindu-mă la adresa ministerială nr. 11908376 din 8 mai curent, 
am onoarea a înapoia Excelenței Voastre aci alăturat Regulamentul din 1912 
pentru mobilizarea armatei și Regulamentul din 1913 asupra îndatoririlor 
autorităților civile la mobilizare. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 263, lb. romana 


373 Semnătură ilizibilă, manu propria. 

374 Semnătură ilizibilă, manu propria. 

375 Anexele nu s-au păstrat la dosar. 

376 Vezi mai sus textul adresei ministeriale nr. 11908, înregistrată în Registratura Legatiei de 
la Petrograd cu nr. 1200, pag. 213. 


214 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2173 


Telegramă cifrată nr. 1205/1916 Expediată din București 
12/25 mai, la 00:10 
Primită la Petrograd, 12/25 mai, la prânz 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României la Petrograd 


Poklewski a venit să mă vadă. l-am luat-o înainte. l-am spus că regret 
că simt din partea Rusiei ezitări în diferite chestiuni care dovedesc că nici 
măcar Sazonov nu este în atmosfera de încredere care ne este necesară, căci 
sunt convins că pentru a putea răspunde de rezultatul final al politicii 
noastre trebuie să fiu considerat ca <fiind> cel mai competent în a judeca 
oportunităţile şi trebuie să ni se ușureze fără rezerve situația. 

Opinia publică rusă, rău informată, nu trebuie să-l influențeze pe 
Sazonov, care a avut meritul de a stabili primele noastre relaţii directe cu 
[94318]577. Ar trebui să continue să fie factorul cel mai cordial al acestor relaţii. 

Când, la finalul convorbirii cu Poklewski, mi-a spus că în Rusia s-ar 
dori, în raport cu facilităţile care ni se fac, să asigurăm anumite avantaje 
economice în România, cel <care ar conta> enorm fiind cerealele, i-am 
declarat clar că nu admit să asociem aceste două chestiuni; facilitățile de 
transport și furniturile cerute de noi Rusiei erau atât în interesul rus, cât și 
român, si ne sunt deja datorate pentru marele serviciu politic si militar pe 
care l-am făcut până acum prin atitudinea noastră. 

În ceea ce privește cumpărarea de cereale de către Rusia, nu îmi pot 
lua la această oră niciun angajament, decât acela de a nu încheia cu alții fara 
a preveni si Rusia. În momentul recoltei, atitudinea mea fata de Germania în 
această privinţă va depinde de situaţiile politice şi militare și de caracterul 
pe care acestea îl vor da atunci unui conflict posibil cu Germania. 

Toată conversaţia noastră a avut un caracter foarte amical. 

11 mai, orele 11 seara. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
191, 191v 


377 Cuvânt rămas nedescifrat în original. 


215 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 174 


Telegramă cifrată nr. 1216/1916 Expediată din Petrograd 
13/26 mai dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru, 
Externe, Bucureşti 


Confidential. 

Ca urmare a telegramei mele cifrate nr. 1111378 despre ceea ce mi-a 
spus ambasadorul aliat, dacă nu exista un acord parafat între Londra și 
Petrograd cu privire la chestiunea Strâmtorilor, există, cu siguranță, un 
schimb de opinii379, Anglia ar fi dispusă să recunoască Rusiei dreptul de 
intrare și ieșire din Strâmtori; și dacă, poate, nu s-ar ajunge până la a i se 
acorda libertatea de a fortifica malurile, acest drept nu ar aparține oricum 
niciunui alt stat. 

La Londra este clar că în reglementarea acestei chestiuni constă 
principalul interes al Rusiei de a continua războiul. 

Îmi permit să adaug că, personal, cred că Rusia nu ar putea pretinde 
numai pentru ea dreptul de liberă intrare si ieșire din Strâmtori excluzând 
toate celelalte Puteri şi că ea va fi determinată să recunoască același drept 
cel putin aliaților säi.380 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 262 


378 Vezi textul telegramei nr. 1111 la pag. 208. 

379 Fragmentul de text evidenţiat de editori cu caractere italice a fost subliniat cu creion negru 
în original. 

380 Paragrafele 3 şi 4 au fost semnalate în textul original prin linii laterale trasate cu creion 
negru, respectiv roşu. 


216 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2175 
<Raport> 1227 Petrograd, 15/28 mai 1916 
anexe: [381 
Confidential. 


Anglia si Rusia. Înrâurirea economică si financiară a Angliei în Rusia. 
Discursul Ambasadorului Angliei la Moscova. 
Anglia la încheierea păcii și interesele românești. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Chestiunea relațiilor economice între Aliați a fost adusă în discutiune 
la Conferinţa de la Paris. Cercurile Guvernului și opinia publică în Rusia s-au 
îndeletnicit mai ales cu relatiunile economice anglo-ruse. 

În unele ziare rusești au apărut, nu demult, notițe cari tindeau a 
prevesti că Rusiei nu-i poate conveni ca, odată scăpată de înrâurirea 
Germaniei, să cadă sub cea a Angliei. 

La aceasta a făcut aluziune Ambasadorul Angliei, Sir George 
Buchanan, într-o cuvântare pe care a tinut-o deunăzi la un banchet al 
Coloniei Britanice din Moscova. 

„N-am împărtășit niciodată, a zis Ambasadorul Angliei, ideea ca 
Marea Britanie să ia locul Germaniei în exploatatiunea comercială a Rusiei, 
deoarece aceasta n-ar însemna pentru Rusia decât a schimba de stăpân. 

Dorința mea este de a stabili între Anglia si Rusia relatiuni 
comerciale deopotrivă de folositoare ambelor tari, mai ales că putem primi 
multe din Rusia și Rusia poate lua multe de la noi. 

Industria rusească fiind mult mai tânără ca a noastră, as dori ca atât 
capitalul britanic cât și, dacă este necesar, experiența britanică să vină în 
ajutorul Rusiei pentru ca ea să-și poată realiza scopul și să-și dezvolte 
productiunea. 


381 Anexa se află în același dosar, la filele 287-295. Discursul integral al ambasadorului G. 
Buchanan la dineul organizat la Moscova pentru colonia engleză de ziua Imperiului (24 mai) 
nu conţine referiri la România, fragmentul pe care îl citează Diamandi îl considerăm 
suficient în ceea ce priveşte relevanta lui pentru volumul de faţă. 


217 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Totuși, atât timp cât nu va fi în măsură de a atinge prin ea însăși ținta, 
Rusia nu va putea spera să satisfacă toate nevoile Marelui Imperiu. 

Scopul Germaniei a fost întotdeauna acela de a înăbuși industria 
rusească, pe câtă vreme eu doresc să contribui la dezvoltarea ei, deoarece 
vreau să văd Rusia bogată și înfloritoare. 

Multe obiecte importante nu pot fi produse actualmente în Rusia si 
n-aş dori ca ele să fie trimise Rusiei din Germania. Dacă importul mărfurilor 
britanice și acela al celorlalte țări Aliate va fi exclus prin tarife prohibitive, 
atunci fără îndoială mărfurile germane vor începe să pătrundă în Rusia si 
treptat Germania își va recâștiga locul pierdut pe pietile rusești.” 

Aluziunile din presa rusească în această privință, după cât mi s-a 
spus de către Ambasadorul Angliei, ar fi datorite mai ales flotei voluntare 
comerciale ruseşti, care s-a găsit stânjenită în afacerile ei prin dispozitiunile 
luate de englezi în privinţa navigatiunei la Arhangelsk. 

Se ştie că o comisiune mixtă anglo-rusa s-a înjghebat la Londra pentru 
orânduirea navigatiunei în Marea Albă, în care de fapt Anglia hotărăște. Din 
pricina enormei cantități de mărfuri aglomerate la Arhanghelsk, comisiunea 
a luat dispozitiunea de a interzice acostarea în port a oricărei încărcături, 
chiar acele aduse sub pavilion aliat, exceptându-se numai mărfurile Statului. 
Dacă acesta a fost principalul motiv de nemulțumire al armatorilor ruseşti, 
nu este mai putin adevărat că, de un timp încoace, se simte mâna Angliei în 
afacerile lăuntrice ale Rusiei. 

Astfel, ştiu de la Ambasadorul Japoniei că chiar comenzile destinate 
armamentului Rusiei sunt supuse aprobărei comisiunei din Londra. 

Din punct de vedere financiar, înrâurirea Angliei, care financiază pe 
Aliați și în special pe ruși, e covârșitoare. 

Pentru înlesnirile ce le face, Anglia tine să desbare Rusia de înrâurirea 
economică a Germaniei, judecând că Rusia nu a ajuns la dezvoltarea 
capitalistă și industrială necesară pentru a satisface singură trebuintele ei, 
cu atât mai mult că Germania va avea totdeauna în favoarea ei avantajul 
proximitätei. 

Domnul Sazonov este un partizan convins si sincer al apropierei cât 
mai strânse cu Anglia pe toate terenurile. În unele cercuri însä tendintele 
Angliei întâmpină resistenta șovinizmului economic rusesc pe care influența 
germană la Petrograd nu neglijează de a o îmboldi. 

În chestiunile economice financiare, ca si în acea a războiului însăși 
(sic!), Anglia are un rol de frunte. În Cvadrupla Înţelegere ea este nervul. 
Neavând de îndurat neajunsul ocupatiunei propriului ei teritoriu și 


218 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


urmărind scopul distrugerei economice a Germaniei, ea nu vede cu ochi răi 
prelungirea războiului până la istovire. În acest ordin de idei, n-am observat 
niciodată la Ambasada Angliei dorința de a pripi ofensiva rusească. Rezervele 
de oameni ce va da Angliei introducerea serviciului militar obligator îi poate 
asigura păstrarea unei forțe armate încă intactă la încheerea păcei, care-i va 
pune în măsură să zică cuvântul (sic/) hotărâtor, 

În îndrumarea si cumpănirea intereselor noastre, trebuie cred să 
ținem seamă si de situatiunea specială a Angliei. 

Dacă Excelenţa Voastră crede de cuviință, o rog a supune acest 
raport și Domnului Președinte al Consiliului. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 264, 264v, 265, 265v, 266, lb. 
română 


m176 
<Raport> nr. 1250 Petrograd, 19 mai/1 iunie 1916 
Anexe: 1 


Interviewul Domnului Sazonov cu 
corespondentul ziarului „The Times”. Chestiunea Strâmtorilor. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 
Domnule Ministru, 


Referindu-mă la telegrama cifrată nr. 1216 din 13/26 mai a.c., am 
onoarea a trimite Excelenței Voastre traducerea unui interview al Domnului 
Sazonov către corespondentul la Petrograd al ziarului „The Times”, comunicat 
aci de Agenţia Rusească. 

În acel interview, Ministrul de Externe al Rusiei, - reamintind 
declaratiunile recente ale Domnului Asquith privitoare la acordul complect 
între Guvernul Britanic și cel Rusesc relativ la afacerile Orientului - le 
semnalează ca o întorsătură nouă în politica europeană. 

Totodată, Domnul Sazonov a desmintit svonurile tendentioase în 
privinţa „primejdiei slave” adăogând următoarele: odată cu esirea noastră la 
marea de sud, cu conditiunea de a se satisface tendințele legitime ale 


219 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


prietenilor noștri balcanici, problemele şi scopurile Rusiei în Orient (pot fi 
considerate) ca isprăvite. 

În acest ordin de idei este de observat că pentru prima oară Domnul 
Sazonov aminteşte si despre tendinţele ,legitime” ale altora. Prin telegrama 
mea cifrată nr. 43382 din 8/21 ianuar 1916 relatasem o convorbire pe care eu 
însumi o avusesem cu Domnul Sazonov în privința chestiunei Strâmtorilor, 
în care atinsesem această omisiune a intereselor altora şi în special al (sic!) 
intereselor atât de însemnate ale României. 

În textul aici383 alăturat Excelența Voastră va găsi si celelalte 
declaratiuni ale Domnului Sazonov cari merită de a fi citite. 

Primiti, vă rog, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
163, 163v, lb. română 


2177 
Telegramă cifrată nr. 1267 Expediată din București 
20 mai/2 iunie 1916, la 12: 45 
Primită <la Petrograd>, 21 mai/3 iunie p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Poklewski mi-a spus că, atâta vreme cât Rusia refuză autorizarea 
delegaților nostri de a merge la Arhanghelsk si Vladivostok, [24693]384 
Sazonov întreabă dacă ceea ce se petrece la frontiera italiană nu este de 
natură să determine acţiunea românească. 

Am exprimat cea mai vie uimire pentru cea de-a doua parte și 
nemulțumire pentru prima. Sosirea munițiilor fiind condiția primordială, nu 
pot insista îndeajuns si vă rog să binevoiti a interveni si pentru delegați. 
Vapoarele „Jiul” si „Bistriţa” trebuie să plece zilele acestea la Arhanghelsk si 
sunt gata să ajungă la Vladivostok [14377] în afară de chestiunea munițiilor 


382 Iniţial scrisese 458 din 10/23 martie 1915, apoi a tăiat si a corectat cu creion albastru. 

383 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 

38 În această telegramă, cifrele dintre parantezele drepte reprezintă cuvinte rămase 
nedescifrate în textul original. 


220 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Sazonov cunoaşte condițiile pentru intrarea noastră în acțiune și cu 
siguranţă situaţia Italiei nu are nimic de a face cu aceasta. 

Poklewski a invocat drept argument că Transilvania este goală de 
trupe; i-am repetat ceea ce noi nu am încetat să declarăm, că nu situaţia 
locală este cea care ne determină, căci nu despre un raid este vorba, ci 
despre rezultatul definitiv pe care trebuie să-l obținem. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 159 


2178 
<Raport> nr. 1269 Petrograd, 21 mai/3 iunie 1916 
Confidential. 


Convorbire cu Ambasadorul Angliei. 
Polonia. Strâmtorile. America. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


Am avut eri o convorbire de caracter general cu Ambasadorul 
Angliei, Sir George Buchanan. 

Venind vorba despre interviewul Domnului Sazonov în „The Times” 
(raport nr. 1250385 din 19 mai a.c.), Domnia Sa mi-a spus că polonezii fac 
greșala de a vorbi prea mult despre chestiunea poloneză cerând de pe acum 
sprijinul diplomatic aliaților Rusiei; punându-i astfel într-o poziţie delicată. 

Domnia sa crede că ar fi mai nimerit de a se amâna totul pentru 
momentul păcei; când s-ar putea ivi o discutiune în această privinţă, Anglia fiind 
simpatică ideii unei autonomii a Poloniei sub un fel de protectiune a Rusiei. 

După părerea lui Sir George Buchanan, va fi foarte greu de a obține 
independenţa Poloniei; o Polonie independentă ar putea fi atrasă în sfera de 
influență a Germaniei; adăogând că polonezii nu se vor putea guverna 
singuri si că pe lângă altele le vor (sic!) lipsi si eşirea la o mare liberă. 


385 Vezi raportul 1250 la pag. 219-220. 
221 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


După cât am putut judeca, Ambasadorul Angliei pare a împărtăși și el 
părerea că Polonia nu va mai face parte complet integrantă din teritoriul 
Imperiului Rusesc. 

Despre chestiunea Strâmtorilor, pe care am atins-o expunându-i 
însemnătatea ei pentru noi, Sir George Buchanan mi-a spus că sunt unele 
cercuri rusești favorabile ideii de a neutraliza atât Strâmtorile, cât și 
Constantinopole; Domnia sa a recunoscut însă că aceștia constituesc numai o 
„minoritate cuminte”. În adâncul ei, marea masă a ruşilor tinde către o 
stăpânire de fapt. Chestiunea, a adăugat el, este foarte complicată și ne va da 
mult de lucru la conferința păcei. 

Ambasadorul mi-a mai spus că din cele relatate într-un raport, 
greutăţile interne si alimentare ale Germaniei sunt foarte mari. Întrebându-l 
dacă socoteşte că ele nu sunt numai vremelnice până la recolta viitoare, 
Domnia sa mi-a răspuns că părerea lui este că ele vor dăinui și chiar se vor 
mări tot mai mult. 

Germania, a adăogat el, va încerca chiar în cursul toamnei să facă 
propuneri de pace, fără succese însă; căci conditiunile de pace pe cari le-ar 
propune ea nu ne va (sic/) satisface pe noi, aliaţii; iar la cele pe cari le dorim 
noi, ea nu se poate supune actualmente: războiul deci va trebui să continue. 

Vorbind de Statele Unite, Sir George Buchanan crede că s-ar putea 
întâmpla ca Domnul Roosvelt38 (sic!) să aibă sorti de izbândă la 
prezidenţiale şi să înlocuiască pe domnul Wilson, care este un vizionar. Noi 
nu dorim, a adăogat el, intrarea numaidecât a Americei în război, ceea ce ar 
avea mai mult un efect moral, cel practic fiind mărginit numai la întărirea 
blocusului maritim. Aliaţii nu au nevoie de soldați americani, cari vor fi 
necesari chiar în caz de război pentru a se menţine ordinea înăuntru, fiind 
dat marele număr de germani din Statele Unite. Trebue însă considerat că 
Statele Unite ar veni şi ele cu pretentiuni la încheerea păcei. Din aceste 
pricini, multi socot mai folositor ca aliaţii să se märgineascä a cere Americei 
numai bani şi munitiuni, excluzând complect cererile Germaniei. 

În privinţa părerilor Domnului Roosvelt (sic/), am avut eu însumi 
cunoștință de o scrisoare privată pe care el a adresat-o unui personagiu rus, 
în care regretă pasivitatea patriei sale care, după părerea lui, ar trebui să 
intervie hotărât în favoarea păcei, mergând chiar până la a se lua, la nevoe, 
măsuri coercitive contra Germaniei. 


386 Theodore Roosevelt (1858-1919), președinte al Statelor Unite ale Americii (1901-1909). 
222 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
164, 164v, 165, 165v, lb. romana 


0179 
Telegrama cifrata nr. 1275/1916 Expediata din Petrograd 
22 mai/4 iunie, dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului>Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


La Ministerul Afacerilor Externe exista tendinta de a crede ca a 
existat o înțelegere între greci și bulgari pentru ocuparea forturilor grecești 
şi că teritoriile ocupate vor rămâne în mâinile bulgarilor. 

Atitudinea Greciei este viu atacată în presa rusă. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 167 


m 180 
Telegramă cifrată nr. 1276/1916 Petrograd, 22 mai/4 iunie 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Răspund telegramei Dumneavoastră cifrate de ieri. Am avut 
cunoștință de ideea sugerată de intrare în acțiune a României în acest 
moment, profitând de implicarea austriecilor adânc în Italia. Paternitatea 
<ideii> trebuie, cred, atribuită lui Paléologue, asa cum v-am comunicat prin 
scrisoare, fără a fi cazul să-i atribuim o altă importanţă. 

În ceea ce priveşte autorizarea comisiilor de a ajunge la Arhanghelsk 
şi Vladivostok, Colonelul Holban a informat deja Ministerul de Război de 
motivele pentru care el nu consideră practică trimiterea delegaților noștri. 


223 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Dacă totuși Excelenţa Voastră insistă <în acest sens>, rog să-mi telegrafiati 
pentru a face demersurile necesare. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 166 


m181 
<Raport> nr. 1280 Petrograd, 23 mai/5 iunie 1916 
Confidential 


Marea bătălie navală anglo-germană din Marea Nordului. 
Pierderile germanilor îi vor împiedica în acțiunea combinată pe mare şi uscat la Riga. 


Excelenței Sale, Domnului Em. Porumbaru, 
Ministru al Afacerilor Străine, 


Domnule Ministru, 


Versiunea Ambasadei Engleze în privința marei lupte navale din Marea 
Nordului, lângă coastele Danemarcei, din 18 mai curent, este următoarea: 

Flota germană a eşit prin Skagerrak, ea a fost întâmpinată de flota 
engleză, în minoritate, la orele 4 seara. Lupta s-a angajat între ambele 
escadre și a durat până în ziua cînd a sosit în ajutor flota din Anglia (home 
fleet), atunci s-a retras flota germană. 

Din unităţile mari, englezii au pierdut 4 crucișătoare de bătaie 
(Schlacht Kreuger), germanii 3 și poate unul avariat. 

Englezii recunosc că n-a fost o victorie din partea lor. Însă ei adaugă 
că marele avantaj pentru ei este că din aceste unități n-a mai rămas 
Germaniei decât una, pe când englezilor, cari aveau în total 9, le-a (sic/) 
rămas 5. Or cu aceste „Schlacht Kreuger” repezi făceau germanii incursiunile 
lor pe coastele Engliteri (sic/). Până peste câteva luni flota germană nu va 
mai putea întreprinde o acţiune în stil mare. 

Am putut observa si multumirea rușilor aflând distrugerea a 3 
„Schlacht Kreuger” germane. Ei conchid că flota germană nu va mai putea da 
un ajutor efectiv în Golful Riga, care era de temut în cursul unei ofensive 
germane, cooperând cu armata de uscat în regiunea Dvinsk-Riga. 


224 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


PS: La Ministerul Afacerilor Străine aici mi s-a spus că se cercetează o 
cale nouă de transport pentru a decongestiona acea a Archangelskului. 

Vapoarele ar veni pe mare, trecând prin strâmtoarea Kara la Novoie 
Zemlia şi ar intra la golful Ob, de unde ar lua calea fluviului Ob (navigabil) 
până la punctul de întâlnire a fluviului cu transsiberianul. 

Este de notat că Englezii au semnalat Rusilor această cale instiintand 
că vor trimite în tranzit o încărcătură de cafea si cacao destinate României. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 285, 285v, 286, Ib. română 


m 182 
Traducere din ,Kôlnische Zeitung” 25 mai 1916 
Cu privire la retragerea lui Blondel din București 


Plenipotentiarul Franței în București, domnul Blondel, a fost înlocuit 
prin Contele Saint-Aulaire38’, care actualmente reprezintă Republica in 
Maroc. Lucrurile acestea dau ocasie la felurite reflexii. Domnul Blondel a 
venit acum vreo nouă ani în București. Numirea sa nu s-a făcut decât grație 
legăturilor personale ce le avea cu Paul Deschanel. În genere, nu este greu 
pentru un ministru francez să reprezinte cu succes tara sa în Bucuresti. 
Găsește pregătită dinainte, din decenii chiar, tradiționala simpatie a culturei 
române pentru tot ce este francez, amintirile către Napoleon III, care a 
susținut printre cei dintâi neatarnarea Principatelor Române, se trambiteaza 
şi astăzi încă cu o vădită satisfacție de către anumiţi politiciani şi întrucât 
Franța și România n'au direct legături politice și deci nici puncte de contact 
sau tensiuni, Ministrul Franţei face foarte repede pe omul de încredere și 
consilierul micei surori latine din Orient. Importanţa acestei situatiuni se 
recunoaște foarte uşor prin faptul că politica română a fost totdeauna 
cuprinsă de o mare neîncredere către cele două Mari Puteri vecine, după 
cum arată dealtfel foarte lămurit şi împrejurarea că a aderat la alianța 


387 Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire (1866-1954), istoric si diplomat 
francez, ministru al Frantei la Bucuresti (1916-1920). 

388 Paul Eugene Louis Deschanel (1855-1922), om politic francez, președinte al Camerei 
Deputaţilor (1912-1920), președinte al Franței (februarie-septembrie 1920). 


225 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Puterilor Centrale. După concepția politicei românești deci, îndeplinirea cu 
succes a misiunei unui Ministru francez în București este legată strâns de 
condiţia impartialitätii lui. Se înțelege de la sine că pe lângă aceasta se 
înțelege de la sine (sic!) aceeași atitudine si față de politica internă. 
Amintirea anului începerei functiunei sale este de ajuns spre a lămuri 
concepția Domnului Blondel despre politica externă și cum s'a achitat de 
îndatoririle către ea. Strânsa legătură dintre Rusia şi Franţa, timpul în care, 
după expresia lui Jaurés3®, politica franceză începea să fie nacela, pe când 
cea rusă balonul, începe tocmai în 1907. Să faci în curentul acesta politica 
franceză independentă si tocmai într-un loc atât de important pentru Ruși ca 
Bucureștiul, necesită o personalitate excepţională, înzestrată pe lângă 
cunoştinţă adâncă a chestiunei orientale și a mestesugului diplomatic și cu 
neobișnuite însușiri intelectuale și sufletești, spre a putea deosebi propriul 
interes de cel al aliatului. Poate că după cum s'au petrecut lucrurile în Paris, 
un asemenea om n-ar fi rămas multă vreme trimis în București. Domnul 
Blondel în orice caz n'a fost acel om. Dacă a rămas aici tocmai așa de 
îndelungată vreme, să judece cei chemați. Puterile sale intelectuale cam slabe, 
predispoziția sa către intrigi mici, murdare lau transformat repede într-o 
sucursală a legatiunei ruseşti locale, l-au scoborât sub orice alt Ministru străin, 
l-au încurcat si mai rău în itele politicei interne românești cu care capătă3% 
legături mai strânse prin căsătoria fiicei sale cu un politician român 
necunoscut dealtfel, actualmente prefect al Durostorului. 

Când valurile politicei străbat sus de tot, se poate vedea mai bine ca 
oricând asemenea activitate. În anul 1913 se sforta politica rusească să dea o 
mică lecţie bulgarilor, cari se făcuseră prea mari şi pentru aceasta trebuiau 
intrebuintati românii. Nici plenipotentiarul rus, cu mult mai inteligent și 
bătrân, Şebeko, nici Blondel, n'au văzut că Românii nu prea au multă 
bunăvoință spre a juca un asemenea rol și era comic să se observe cum 
ambii se străduiau să oprească armata română după ocuparea fâsiei 
pretinse, ci a trecut și peste Dunăre. A fost prima mare înfrângere a politicei 
ruso-franceze în Bucureşti, la care a contribuit într-o largă măsură domnul 
Blondel. Mai evidentă este eşuarea proiectelor politicei franceze în București 
în timpul războiului mondial. Încercările politicei rusești de a atrage 
România în războiu alături de ea sunt cunoscute. La toate Domnul Blondel 


369 Jean Jaures (1859-1914), ziarist și om politic francez, socialist, pacifist. 
390 În acest document, pasajele evidenţiate de editori cu caractere italice sunt subliniate în 
original cu creion roşu. 


226 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


apare ca trabantul urmasului domnului Sebeko, Poklewski-Koziell. Asa că 
dânsul a obținut aici lucrul de necrezut că în Apus se urmărește pasurile 
greșite ale sororei latine cam cu tradiționala înclinaţie platonică, când însă cu 
o mai încordată atentiune. Rezultatul acesta nu-l mulțumește <pe> Domnul 
Blondel dealtfel nici faptului (sic!), că la Români nu este nici prea iubit si nici 
prea mult considerat. N'a nimerit însăși (sic!) de la început calea cea bună si 
sigură, pentru că credea că se înțelege de la sine că politica română trebuie 
să fie un iniient docil în mâinile sale. Se adaugă apoi împrejurarea că nu era 
la înălțimea nici unuia dintre bărbaţii de stat români. Nici bătrânului 
Sturdza, sub care și-a inaugurat activitatea locală, nici lui Carp, nici în sfârșit, 
inteleptului si recelui Brătianu, nici unuia nu i-a fost la înălțime. După cum 
este ușor de admis, aceste insuccese au provocat mari nemulțumiri pentru 
dânsul, pe cari din timp în timp le desvăluia fără nicio precautiune; așa spre 
pildă odată cu privire la pregătirile militare ale României: „Nu se joacă 
veşnic decât <de->a soldații!” Nu se poate precisa cu amănunte ce a motivat 
rechemarea sa, fie esuarea planurilor rusești sau franceze în România, 
sănătatea sa compromisă sau altceva. În orice caz, cu o mică exagerare se 
poate spune că ambele parti sunt vesele, de au scăpat de el. 


AMAE, fond Petersburg, vol. 12, manuscris3°1, lb. română 


m 183 
Telegramă cifrată nr. 1299/1916 Expediată din Petrograd 
26 mai/8 iunie, dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, București 


Sfârşitul tragic al misiunii Kitchener a produs aici o mare impresie. 
Unul din delegaţii specialiști în artilerie aducea contracte de furnizare a 
munițiilor cu America. În ceea ce privește dispariția lui Kitchener, am avut 
impresia că englezii estimează că rolul său organizator era terminat și un alt 
ministru de Război, poate un civil, ar putea să-l înlocuiască fără inconveniente. 


391 Suntem înclinați să credem că grafia nu este a lui C. Diamandi, ci al altei persoane din 
Legația României la Petrograd, care ar fi putut efectua această traducere din limba germană. 
Sublinierile cu roșu ale unor rânduri, semnalate cu litere italice, sunt însă specifice lecturii 
diplomatului român. 


227 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Excelenţa Voastră a aflat că si O’Beirne?% se găsea pe vaporul care s-a 
scufundat. Poate că ar trebui să se facă demersuri de condoleanţe la Londra. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 171 


2184 
<Raport> 1301 Petrograd, 26 mai/8 iunie 1916 
anexe: 1 


Proectul pentru reducerea consumatiunei cärnei. 
Motivele cari au pricinuit lipsa de carne în Imperiu. 
Desbaterile şedinţei Dumei din 23 mai. 


1). Externe București 
2). Agricultură și Domenii 


Domnule Ministru, 


În şedinţa din 23 mai, Duma Imperială a luat în discutiune proectul de 
lege „pentru reducerea consumatiunei cărnei”. 

Conform acestui proect, se impune populatiunei imperiului postul 
lunea, miercurea și vinerea. În acele zile, măcelăriile urmează a fi închise, iar 
restaurantele oprite a servi carne. De asemenea, se interzice tăierea 
animalelor domestice martea şi joia. O amendă de 3000 de ruble sau 
închisoarea până la un an si jumătate asigură respectarea acestor măsuri, cari 
sunt motivate de lipsa de carne ce se resimte actualmente în Rusia. 

Bazat pe datele administratiunei veterinare ale Imperiului, raportorul 
acestui proect de lege constată, precum urmează din tabloul comparativ de 
mai jos, că depozitul de cărnuri este mult mai redus în Rusia decât se credea, 
mai ales dacă se ține seama că greutatea vitelor rusești este cu mult inferioară 
aceleia a vitelor străine, crescătoria nefiind făcută în vederea măcelăriei. 

Socotindu-se numărul capetelor de vite ce ar reveni la 1000 de 
oameni, s-ar ajunge la proporțiile următoare în Australia si diferitele State ale 
Europei și Americei. 


392 Hugh O’Beirne (1866-1916), adjunct al ambasadorului britanic la Petrograd (1906-1915), 
ministru plenipotenţiar la Sofia (1915). 


228 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


STATELE VITE 
CORNUTE 


Rusia 313 
Rusia Europeană | 262 


Germania 

Danemarca 

Canada 

Australia 176 


Argentina 


Statele Unite 


Mai departe, raportorul sus-zisului proect de lege observă că 
înmulțirea anuală a vitelor cornute nu întrece cifra de 173.000 de capete în 
Rusia Europeană și că această cantitate ajunge abia a satisface nevoile armatei 
pe un timp de două săptămâni. 

Dacă se adaogă la aceasta pierderea de cel puţin cinci milioane capete 
de vite în teritoriile ocupate de inamic si se mai tine socoteală că din pricina 
suspensiunei vânzărei acoolului, a subvenţiilor plătite de Stat familiilor 
soldaților şi a augmentărei salariilor, consumatiunea cărnei a sporit la ţară cu 
150% se va pricepe cauzele (sic!) determinante ale diminutiunei cu 30% si 
chiar 40% a cantitätei vitelor cornute din Rusia Europeană. 

Din pricina micei capacități a liniei trans-siberiane, ocupată actualmente 
cu transportul munitiunilor, depozitele de vite cornute din Mongolia nu sunt în 
măsură a complecta lipsurile de carne ce se resimt în Rusia Europeană. 

Din darea de seamă a şedinţei Dumei din 23 mai, pe care o anexez aici 
aläturat3%3, Excelenţa Voastră va putea constata că acest proect de lege a fost 
viu criticat ca fiind ineficace şi tardiv. 

Deputatul Scikascev observă, cu drept cuvânt, că proectul este lipsit de 
rezultate pozitive, oricine putându-l eluda cumpărând o cantitate îndoită de 
carne în ajun; eludare de care nu vor beneficia clasele mai sărace. 

Deputatul Versidin, din grupul muncitorilor, atacând Guvernul de 
modul în care se achită de îndatorirea aprovizionărei populatiunei sărace, îl 
acuză de hipocrizie când legiferează zile de post. 


393 Anexa nu s-a păstrat la dosar. 


229 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Deputatul Velikov, din partidul Cadet, observă că proectul în 
discutiune nu este decât o ironie, dacă, impunând populatiunea la trei zile de 
post pe săptămână, o organizatiune rea nu-i va da posibilitatea de a cumpăra 
carne în cursul celorlalte patru zile. 

Deputatul monarhist Markov acuză Guvernul de scumpetea traiului și 
de lipsurile ce îndură populatiunea săracă. Domnia sa cere a se lua măsuri 
drastice în contra acelora cari, profitând de dificultățile militare, își asigură 
beneficii uzurare asupra obiectelor de primă necesitate. 

Contele Kapnist cere să se incredinteze toată aprovizionarea 
Ministerului de Agricultură şi atrage atentiunea asupra necesitätei imperioase 
de a asigura transportul regulat al merindelor destinate a înlocui carnea. 

Deputatul Vostorgov observă că proectul de lege pentru reducerea 
consumatiunei de carne este tardiv. Domnia sa aduce argument faptul că, deși 
înmulţirea vitelor este în Rusia de nouă milioane pe an, numai armata a 
consumat în primul an de război 14 milioane; oratorul remarcă de 
asemenea, cu părere de rău, că din cauza rechizitiunei abuzive și a 
mijloacelor greșite de transport o mare parte din aceste vite au perit fără 
folos. 

În fine, Duma admite propunerea deputatului Sulghin, conform 
căreia proectul se întoarce comisiunei pentru a fi reexaminat până la 31 mai 
când urmează a fi din nou adus în discutiunea adunărei. 

Dacă Excelența Voastră socotește că acest raport ar putea interesa pe 
Domnul Preşedinte al Consiliului, o rog să binevoiască a dispune ca el să-i fie 
înaintat în copie. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, încredințarea prea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
168, 168v, 169, 169v, 170, Ib. română 


230 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2185 
<Raport> cifrat nr. 1317 Petrograd, 29 mai/11 iunie 1916 


Confidential354 
Relatiunile ruso-române si opinia publică rusească. 


Excelenței Sale, Domnului Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine 


Domnule Ministru, 


După încheerea înțelegerilor noastre comerciale cu Germania și Austria 
am simţit în unele cercuri ale opiniunei publice ruseşti o vădită bănuială fata de 
noi. Indeobste foarte impresionabili, deceptiunile ce s-au succedat în Balcani - 
atitudinea Bulgariei si a Greciei - au contribuit a accentua neîncrederea rușilor 
în guvernul lor, pe care îl învinuiesc că trăește în ilusiuni și că se va gresi în 
privinţa României cum s-au (sic!) greşit cu ceilalți. 

Articole din presa noastră favorabile puterilor centrale sunt 
reproduse şi comentate aici ca prevestiri rele. În svonurile de contrabandă 
ce s-ar face la noi în favoarea austro-germanilor, opinia publică găsește 
confirmarea bănuelilor lor. 

Toate acestea împreună au creat o atmosferă ce ne este defavorabilă si 
care înrâurește asupra relatiunilor noastre cu Rusia. În practică, acestea se 
traduc prin o nervositate ce se simte chiar la autorităţi și care zădărniceşte 
toate sfortärile noastre pentru a duce la un bun sfârșit cererile noastre 
comerciale şi de tranzit atât de numeroase în timpul din urmă. 

Am impresiunea că de la începutul răsboiului întâmpinăm acum faza 
cea mai delicată a relatiunilor noastre cu Rusia. Deşi observ o mare rezervă 
aci, am avut totuși prilejul de a avea câteva convorbiri cu personagii ale căror 
păreri au oarecare greutate; impresiunea împărtășită mai sus este generală. 

Mentalitatea specială rusească, care se lasă să fie condusă de simtire, 
nu de judecată rece si obiectivă, este refractară aprecierei reale a situatiunilor 
politice si posibilităţilor. 

Binevoiti a primi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele 
consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
172, 172v, lb. română 


394 Fragmentele de text evidenţiate de editori cu caractere italice au fost adăugate prin scriere 
de mână, cu cerneală neagră. 


231 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 186 
Telegrama cifrată nr. 1327395/1916 Expediată din Petrograd 
31 mai/13 iunie p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Confidential. 

Am fost ieri după amiază la Sazonov, am protestat în privinţa trecerii 
trupelor ruse despre care este vorba în telegrama Dumneavoastră în clar nr. 
784. 

El mi-a spus că incidentul era deja închis și că husarii care 
pătrunseseră la Mamornitza au primit ordin de retragere. 

Sazonov a relevat că limbajul folosit de Excelenţa Voastră faţă de 
Poklewski, căruia i-ati fi spus că vom fi aduși în situaţia de a trage împotriva 
trupelor ruse, nu a fost amical. El a adăugat „doresc mai ales să se ştie la voi 
că nu vom încerca să facem vreo presiune asupra României, nu-i cerem 
nimic. Generalul Alexeiev este convins că România nu va ieși din 
neutralitatea sa si nu va mișca. Ne acomodăm cu această idee si nu dorim 
nimic altceva decât să păstrăm relații amicale. Presa voastră a interpretat 
negativ acest incident nesemnificativ, cred că va trebui să dau o dezmintire”. 

În ciuda acestor declarații, am impresia că această dezinteresare pe 
care Sazonov a vrut să o sublinieze nu este miezul gândirii sale. 

În cursul întrevederii, cum persistam în convingerea mea că ceasul 
unei cooperări va suna totuși, Sazonov mi-a spus că virtuozitatea cu care 
Excelenţa Voastră își conduce politica printre dificultăți îl înspăimânta. Dar 
această metodă este periculoasă. Nu vreau să iau ca exemplu, a continuat el, 
decât chestiunea ocupării eventuale a Rusciukului de către armata rusă în 
cazul eventualei cooperări. N-a fost niciodată vorba despre așa ceva înainte, 


395 Notă laterală adăugată prin scriere de mână cu cerneală neagră în partea stângă a textului: 
„Extras din notele mele: Am spus lui Sazonov că dacă o nouă tentativă a trupelor ruseşti 
avea loc, vom fi obligaţi să reprimäm incursiunea, să dezarmăm si să tragem asupra 
trupelor dacă acest <lucru> ar fi necesar. Sazonov s-a ridicat și mi-a spus fremătând: 
insultati Imperiul Tarilor! Păstrându-mi cumpătul, eu i-am spus cu calm: Nu, domnule 
ministru, dar apăr onoarea si semnătura Dvs., si pe a mea, ambele puse pe tratatul nostru de 
neutralitate. El s-a calmat. Ferestrele cabinetului erau deschise asupra Pieței Dvortkoi 
Ploşcead, soldaţii făceau exerciţii şi se auzeau comenzile: raz, dva, unu, doi, ca şi cum 
hazardul dorea ca eu să fiu impresionat de forţa imperiului țarilor tocmai în momentul in 
care România o ameninţa. (C.l.D.)”. 


232 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ci numai de prezenţa în Dobrogea a unui contingent rusesc de circa 200.000 
pentru a susţine defensiva. Armata rusă nu poate prelungi mai mult imensul 
său front. 

Trecând la noua situaţie creată de avansul rusesc în Galiţia, care 
produce aici o mare satisfacție și ridică moralul în interior și încrederea în 
armată, Sazonov vizibil reconfortat mi-a zis: trupele noastre, când au 
muniții, nu sunt atât de rele pe cât s-a spus. S-a arătat nemulțumit de Italia si 
de perspectiva <ajungerii lui> Giolitti3% la Guvern, influența sa, fără a-l 
alarma, nu-i este pe plac. 

Imediat după întrevederea cu Sazonov, Paléologue a cerut să mă 
vadă. În esenţă, întrevederea insista asupra necesităţii de a stabili un acord 
militar cu Rusia arătând pericolele cărora ne expunem dacă evenimentele se 
precipitau înainte ca România să se decidă și de asemenea asupra faptului că 
dispozițiile Statului Major Rus pot fi modificate într-o direcţie care n-ar mai 
fi favorabilă cooperării cu România. 

l-am spus lui Paléologue, cu titlu privat, că dacă ofensiva rușilor 
continuă până spre Carpaţi și ei s-ar menţine fermi pe această linie, 
consideram că ne-am afla în aceeași situație din mai 1915, când au avut loc 
convorbirile cu Rusia. 

Paléologue mi-a spus că a existat pentru un moment temerea că, dacă 
ofensiva austriacă ar fi pătruns până în câmpiile Vicenzei, situaţia internă 
din Italia să nu devină nelinistitoare. 

Sazonov a obţinut un concediu de la Împărat circa o lună, pe care 
contează că o poate petrece pentru odihnă în Finlanda. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
174, 174v, 175 


396 Giovanni Giolitti (1842-1928), om politic italian, a avut mai multe mandate ministeriale, de 
5 ori prim-ministru. În perioada Primului Război Mondial a fost în opoziție, militând pentru 
păstrarea neutralității Italiei. 


233 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


0187 
Telegrama cifrata nr. 1329/1916 Expediata din Petrograd 
1/14 iunie, dimineata 


Excelentei Sale, Domnului Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


Cercuri diplomatice ale Triplei Antante sunt foarte nemultumite de 
atitudinea Greciei, pe care o acuză de nerespectarea angajamentului luat de 
Rege3%, de neutralitate binevoitoare la adresa aliaților. 

Se pune problema de a lua măsuri energice și de a constrânge trupele 
grecești să <se> dezarmeze. Se știe că armata este devotată Regelui care este 
bănuit. 

Grecia s-ar găsi acum în situaţia următoare: nu este considerată atât 
de puternică cât să producă teamă; și nu se consideră necesar să fie 
menajată pentru a fi atrasă <spre Antantă>, sprijinul armatei sale fiind 
evaluat ca slab și în disproportie cu pretenţiile elene. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 176 


a188 
Telegrama cifrata nr. 1330/1916 Expediata din Bucuresti 
31 mai/13 iunie, orele 8:30 
Primită la Petrograd, 1/14 iunie, dimineața 


Legația României la Petrograd 


În cursul luptelor care au loc în Bucovina, în apropierea frontierei 
noastre, un detașament de trupe ruseşti, gresind linia de frontieră, a trecut în 
noaptea de 28 spre 29 curent de pe teritoriul austriac pe teritoriul românesc 
în punctul Mamornita, unde lupta a continuat vreme de câteva ore. 

Pus la curent de către autorităţile de frontieră, Guvernul a însărcinat pe 
Generalul Comandant [11141 26686]5% să ceară retragerea, Comandantului 


397 Regele Constantin al Greciei era căsătorit cu Sofia, sora Împăratului german Wilhelm al II-ea. 
398 Cuvinte nedescifrate în original. 


234 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


forțelor rusești locale; acesta din urmă recunoscând greșeala a efectuat imediat 
retragerea trupelor și a dat dispoziţiile necesare pentru a face imposibilă pe 
viitor o astfel de confuzie. 


(s.) Porumbaru no. 15134 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 173 


m 189 


Telegrama cifrată nr. 1335/1916 Expediată din Petrograd 
2/15 iunie, dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Consilierul Ambasadei Angliei a cerut ieri să mă vadă. Mi-a ținut un 
discurs destul de asemănător cu cel al lui Paleologue, mi-a spus în trecere că, 
având în vedere caracterul special al ruşilor şi sub impresia succeselor lor, s- 
ar putea să nu mai caute concursul României, care isi pierde din valoare. 

Nu am cunoștință ce se petrece la Puterile Centrale si <nici> chiar la 
aliaţi, dar atât cât pot judeca eu de aici, ar fi poate cazul să luăm în 
considerare dacă acesta ar fi momentul de a angaja discuţii pentru <a 
obtine> garantarea teritoriilor de pe malul stâng al Dunării oricare ar fi 
soarta războiului, așa cum Excelenţa Voastră a formulat în scrisoarea sa. Ar 
mai fi si chestiunea munițiilor si aprovizionărilor. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 177 


m 190 
Telegrama cifrată nr. 1361/1916 Expediată din București 
3/16 iunie, orele 12 
Primită la Petrograd, 4/17 iunie, la miezul nopţii 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României la Petrograd 


235 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Personal. Confidential. 

Pentru Guvernul Dumneavoastră, ofensiva rusă declanșată pentru a 
reduce presiunea asupra Italiei anticipează acțiunea de ansamblu care este 
avută în vedere a se desfășura la începutul toamnei. Importanța specială 
acordată acțiunii în Bucovina trebuia să influențeze acțiunea noastră. 
[30013]3% austrieci au conferit luptelor angajate succese menite să le 
încurajeze evoluţia. 

Dacă nu se află rezerve germane importante în spatele frontului, 
ofensiva Rusiei s-ar transforma în acțiune decisivă și ar putea precipita 
evenimentele. Dar, după cele mai serioase probabilitäti, va fi oprită si 
reluarea unei acțiuni decisive va coincide cu momentul în care ea ar putea fi 
generală. 

Bineînțeles, <pozitia> fuzionistilor este de a nu admite nicio îndoială 
şi de a considera din nou că ocazia <este> unică, deși a fost destul de des 
percepută cu ciudă, nu ne permite nicio întârziere. După mine, ati putea 
spune, chiar în circumstanţele cele mai favorabile ale unui adevărat dezastru 
austriac, că acesta n-ar putea fi <atât de> brusc încât să nu ne permită să-l 
constatăm <la timp>. 

Reproșul lui Sazonov referitor la Rusciuk nu este fondat, căci noi nu 
am încetat să insistăm asupra imposibilității de a ne bate pe două fronturi şi 
ocuparea Rusciukului nu implică o ofensivă, ci este impusă de singura linie 
defensivă serioasă care ar pune Bucureștiul la adăpost de surprize; militarii 
competenţi ai Triplei Antante recunosc fundamentul temerilor noastre, ca si 
în cazul munițiilor, exigenţele noastre sunt calculate conform indicatiilor 
Statului Major Francez. După cele mai noi date, artileria noastră nu ar putea 
actualmente să facă o campanie de două luni. Sosirea noilor materiale este 
deci indispensabilă. 

În incidentul Mamornita, în cazul căruia în realitate evacuarea a fost 
mult mai lentă față de cât am lăsat să vadă public, am făcut totul pentru a 
evita consecinţele defavorabile. Însuşi faptul de a nu fi încercat să-i 
dezarmăm pe ruşi este o dovadă zdrobitoare şi contrarie obligaţiilor 
neutrilor, care este în mod firesc reprosatä Guvernului nostru. La fel și faptul 
că am pus să fie conduse la Lipcani și am eliberat mai multe grupe călări pe 
care gărzile noastre de la frontieră le-au dezarmat. Avertismentul meu 


399 Cuvânt rămas nedescifrat în textul original. Fiind precedat de forma de plural al articolului 
hotărât ,Les”, înclinăm să credem că poate fi un substantiv sau un numeral. Cuvântul care 
lipseşte poate influența sensul frazei traduse. În original: „Les [30013] autrichiens ont 
donné aux luttes engagées des succès fait pour encourager leur developpement”. 


236 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


prealabil că va trebui să tragem dacă rușii refuză evacuarea nu a fost 
comunicat decât Guvernului Imperial, care, în însuși interesul prieteniei 
noastre, nu ar fi trebuit niciodată să piardă din vedere că, înaintea oricărui 
alt considerent, atâta timp cât voi fi președinte al Consiliului [16101] 
demnitatea națională și independenţa statului. 

Nici măcar în prima emoție a momentului nu am presupus că 
Sazonov ar fi complice al unei violări a teritoriului nostru, dar m-am temut 
de îndrăzneala altor factori, în complicitate cu aceia dintre compatrioții 
noștri care vor să ne antreneze în ciuda noastră. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, fi 
179, 179v, 180 


a191 


Telegrama cifrată nr. 1376 Expediată din Petrograd, 5/18 iunie, seara 
DIl 
Externe, Bucureşti 


Ministrul Afacerilor Străine mă anunţă că Cernăuţi a fost luat de 
către trupele ruse. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 178 


#192 


Telegrama cifrata nr. 1381/1916 Expediata din Petrograd 
6/19 iunie, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Am avut ieri seară la club conversații cu Ambasadorii Franţei si 
Italiei împreună. Au insistat asupra necesităţii ca noi să intrăm în acţiune. 


237 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Paléologue a adăugat că noi nu putem domina evenimentele, nici să 
fim siguri că vom găsi întotdeauna aceleași posibilități de înţelegere 
favorabilă cooperării cu Statul Major Rus, mai putin maleabil atunci când 
este victorios. 

Ambasadorul Italiei a lăsat să se întrevadă că vom avea, poate, 
dificultăți pentru Bucovina şi Cernăuți. 

După informaţiile pe care le-am primit, planurile rușilor ar fi, după 
luarea Lembergului, să se îndrepte spre nord. 

Sunt două divizii bulgare pe frontul de sud. 

Contele Pototkit® a fost adjunct pe lângă Generalul Brusilov. Se 
spune că va fi numit Guvernatorul Lembergului. Pentru a nu cădea din nou în 
eroarea trecutului, se pretinde că accesul în Galiţia va fi interzis preoţilor 
ortodocşi care, cu ocazia primei ocupări, s-au dedat la insulte și convertiri 
forțate ale polonezilor. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 181 


9193 
<Raport> Petrograd, 6/19 iunie 1916 
Confidential. 


Excelentei Sale, Domnului 1.I.C. Brătianu 
Președintele al Consiliului de Miniștri 
Ministru de Război 


Domnule Președinte al Consiliului, 


Greutățile ce întâmpinăm aici în privința cererilor noastre de export 
şi tranzit nu sunt pe cale de a se micșora. Am semnalat Ministerului nostru 
de Externe (raportul nr. 1317 din 29 mai/11 iunie a.c.)%! atmosfera 
defavorabilă ce simţim aci. 


400 Pavel Platonovici Pototki (1857-1938), general rus. 
401 Vezi textul telegramei nr. 1317 la pag. 231. 


238 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Lăsând la o parte numeroasele cereri private de export, sunt temeri 
ca pentru tranzitul pentru Ministerul de Război, atât de așteptat, să nu se 
ivească greutăți si amânări. 

Stäruintele n-au lipsit. În diferite rânduri și chiar acum în urmă am 
insistat, atât pe lângă Domnul Sazonov, cât și pe lângă Preşedintele 
Consiliului Domnul Stiirmer și Șeful Statului Major Sedentar General 
Belaiev402, Le am amintit că ne găsim din nou într-un cerc vitios, ca si în 
timpul negocierilor noastre din mai 1915. Punctul de vedere rus este: intrați 
în război și vă vom da tot ce vă trebue; al nostru este: nu intrăm înainte de a 
avea cele necesare. Am spus Generalului Belaiev că, prin atitudinea 
șovăelnică a autorităților rusești, ele iau asupra lor marca răspunderei că, 
atunci când momentul va sosi, România să nu poată intra în război din 
pricina unor întârzieri voite. 

Cu toate aceste stäruinte, n-am impresiunea că putem fi liniștiți. 

Cred că adevărata pricină a atitudinei lor este că, nemulțumiți ca 
până azi suntem cu mâinile libere, vor să ne silească să luăm un angajament. 

Se poate sau nu lua acum un asemenea angajament fie el chiar fără 
dată fixă? N-am nici căderea, nici putinţa de a aprecia. 

Dacă nu este prudent de a-l lua de pe acum, atunci cred că ar fi poate 
nimerit să facem declaratiuni categorice și exprese la Paris, Londra și aci că 
România declină orice responsabilitate şi că nu va intra în război până nu vor 
fi sositet0 în tara materialul de război care este pe drum addogand și pe acel 
ce ne mai trebue. 

Fiindcă trebue să ținem seamă de un lucru. Logic ar fi ca Rușii sa 
vadă că este propriul lor interes ca să fim aprovizionati cu totul ce ne trebue, 
dar mintea lor nu este logică. Mentalitatea lor este cu totul deosebită. Nu văd 
interesul lor astfel cum îl concepem noi. 

Această observatiune o întind si în privința concursului nostru 
militar. Eu însumi am căutat a stabili într-un raport ce am adresat Excelenței 
Voastre (nr. 2349 din 3/16 decembrie 1915)#% că, atâta timp cât va dura 
războiul, pozitiunea noastră geografică face ca ruşii să aibă nevoe de 
concursul nostru. 


402 Generalul Mihail Belaev/Beliaev (1863-1918), șef de Stat Major al armatei ruse (1914- 
1916), ultimul ministru de Război al Imperiului Rus (ianuarie-februarie 1917). 

493 Cuvintele scrise cu italice sunt subliniate în textul original cu creion roșu. 

404 Cuvintele scrise cu italice sunt subliniate în textul original cu creion roşu. 

405 Vezi textul telegramei nr. 2349 în Constantin Diamandi, vol I, p. 520-523. 


239 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Experiența ce am căpătat în frecăturile cu dânşii este că trebue 
adăogat o rezervă dacă rușii ar judeca lucrurile ca şi noi. Tot ce se petrece 
aici, atât înăuntru, cât și în război, este o contrazicere continuă a desvoltărei 
logice a lucrurilor si câteodată chiar a bunului simţ. Stăruesc în această 
privință pentru ca să nu ne întemeiem în aprecierile noastre pe o 
conceptiune greșită a modului cum ei pricep, sau mai bine <spus> simt, 
interesele lor în contradicție cu felul logic pe care noi ni-l închipuim. 

Tărăgănările României, succesele rușilor, în relatiunile noastre cât si 
în aprecierea sau deprecierea concursului nostru pot, fără să o bănuim, să ne 
pună într-o pozitiune defavorabilă atunci când după judecata dreaptă 
lucrurile trebuiau să stea altfel. 

Ne mai rămâne o cale. A interveni într-un chip sau într-altul la 
Împărat. Țarul a spus lui Filipescu, când a fost la Quartierul General: doresc ca 
să se facă României toate înlesnirile. De fapt lucrurile se petrec cu totul altfel. 
Ar fi bine poate să o știe, arătând și consecinţele unei asemenea purtări. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
182, 182v, 183, 183v, Ib. română 


m 194 
Telegramă cifrată nr. 1384/1916 Expediată din Petrograd 
7/20 iunie, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Am avut ieri o lungă și amicală conversaţie cu Sazonov la club. l-am 
explicat, conform telegramei Excelenței Voastre, atitudinea concilianta a 
Guvernului Român <în ceea ce privește> incidentul Mamornitza. 

În cursul întrevederii am repetat necesitatea tranzitului de muniții. 
Sazonov mi-a spus ce dificilă era sarcina sa în fața colegilor săi și a opiniei 
<publice> temătoare pentru toate cererile românilor. Am replicat că ne 
cunoștea îndeajuns pentru a ști că doar prin procedeele potrivite se putea 
atrage simpatia României și că el ştia că România nu ar lua armele împotriva 
Rusiei. El a replicat „da, sunt doar trei șanse din 100 ca, dacă un dezastru ar 
interveni, România să pună mâna pe Basarabia”. l-am răspuns că nu era de 
ajuns luarea Basarabiei, dar că trebuia să o și păstreze, și că noi eram prea 
înţelepţi pentru a ne expune ranchiunei puternicului nostru vecin. 

240 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Vorbind despre operaţiuni militare ruseşti, i-am spus că am fi fericiți 
în România dacă, odată ajunse la Carpaţi, armatele ruse s-ar menţine pe 
această linie. 

În cursul acestei discuţii, Sazonov a vorbit din nou despre necesitatea 
unei convenții militare fără dată, consecință a acordului politic si teritorial 
stabilit, în care toate cererile noastre fuseseră satisfăcute. Cum mi s-a părut 
că ar fi vrut să subordoneze tranzitul munițiilor încheierii acestui acord, am 
replicat că tranzitul era deja obținut și l-am rugat insistent să nu dea 
impresia că Guvernul Imperial ar reveni asupra cuvântului dat; relațiile 
noastre amicale ar resimti acest lucru. 

Sazonov a abordat apoi eventuala vânzare a noii recolte către 
germani. Mi-a făcut asupra acestui subiect declaraţia foarte clară că acest 
lucru ar putea avea consecințele cele mai rușinoase. Adaug, personal, că atât 
cât pot estima, ne-am crea într-adevăr aici o situație dintre cele mai dificile. 

În această ordine de idei, Sazonov mi-a spus că era în discuţii cu 
colegul său de la Finanţe pentru a examina posibilitatea cumpărării de către 
Tripla Antantă a stocului nostru disponibil. Dar, a adăugat el, nu fiți prea 
exigenti în privinţa plăţii, căci s-ar putea face sacrificii în afaceri în favoarea 
idealului național. 

Din cât am putut să înţeleg, Sazonov întrevede posibilitatea unei 
ofensive engleze fără prea mare întârziere. Mi-a mai spus că un asemenea 
eveniment politic important ar avea loc în circa zece zile. Sunt înclinat să 
cred că ar putea fi vorba de chestiunea poloneză. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
184, 184v, 185 


195 


Telegramă cifrată nr. 1385/1916 Expediată din Petrograd 
7/20 iunie, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, București 


241 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Se crede aici că austro-germanii vor riposta la ofensiva rusă printr-o 
acţiune în regiunea Kolki-Kovel. Mare număr de prizonieri si ofițeri inferiori 
austrieci explică această cădere prin predarea în masă a elementelor salve. 

În ultima vreme, la Odessa, 40.000 de cehi-slavi prizonieri au jurat 
credință Țarului. 

După anumite informaţii Rusia ar fi contractat în America un 
împrumut de o sută de milioane de dolari în două scadente, care ar servi 
plății comenzilor făcute Statelor Unite, care ar fi obținut astfel, se spune, 
anumite concesiuni pe căile ferate. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 186 


m 196 


Copie de pe telegrama cifrată40 de la Bucuresti, la 8/21 iunie 1916 


<Excelentei Sale, Domnului> Lahovary 
Ministrul României, Paris 


Personal. Confidential. 

Răspunzând telegramei Dumneavoastră nr. 1822. 

Sunt recunoscător domnului Briand+% pentru interesul amabil şi 
luminat pe care nu a încetat să îl dovedească României, si pentru acest motiv 
pun un pret aparte pe sfaturile sale. 

Contrar anumitor date prea optimiste, cred că sunt bine informat când 
afirm că rezervele germanilor nu sunt epuizate, dar dacă totuși o prăbușire a 
austriecilor ar transforma cu adevărat ofensiva rusă în acțiune decisivă, 
trebuie cu siguranță să trecem peste orice alte consideraţii. Totuși, la ora 
actuală, nu pot pierde din vedere, conform datelor Statului Major francez, că 
artileria noastră nu are muniții decât pentru mai puțin de două luni de campanie. 


406 Telegrama către Legația României la Paris a fost înregistrată la Legația de la Petrograd cu 
nr. 1420/916, expediată de la București pe 8/21 iunie, orele 11:20, primită la Petrograd pe 
9/22 iunie p.m., vezi fila 188, având conținut identic. 

407 Aristide Briand (1862-1932), om politic francez, ministru al Justiţiei (1908; 1912-1913; 
1914-1915), ministru al Afacerilor Externe (1926-1932) şi prim-ministru (1909-1911; 
1913; 1915-1917; 1921-1922; 1925-1926; 1929) 


242 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Nu insist asupra acestui punct, căci Rudeanu este capabil să expună 
toate dificultățile și pericolele furniturilor si transporturilor. 

Observațiile Dumneavoastră referitoare la ofensiva lui Sarrail sunt 
de asemenea în legătură directă cu imposibilitatea pentru noi de a ne bate pe 
două fronturi. Dacă rușii nu sunt în stare să ocupe ca linie defensivă 
Rusciukul, este imposibil ca o ofensivă bulgară să fie neutralizată prin 
acţiunea Aliaților la Salonic. 

Binevoiti să nu discutati în acest sens decât cu D. Briand, în discretia 
căruia îmi pun toată încrederea. 


Pentru toate aceste chestiuni, prezența colonelului Desprès48 ar fi 
necesară. 


(s.) Brătianu 


Copia acestei telegrame a fost trimisă la aceeași dată Ministrului 
României la Petrograd. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 187 


m 197 


Telegramă cifrată nr. 1394/1916 Expediată din Petrograd 
8/21 iunie, p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Confidential. 

Ambasadorul Japoniei mi-a spus că știa de la Sazonov că rușii au luat 
în ultima lor ofensivă o enormă pradă de război <constând> în puști, sârmă 
etc. Sazonov i-a mai spus că probabil ruşii vor întreprinde ceva pe frontul 
german. Ofensiva rusă va încetini, ei trebuie să consolideze noua lor linie. 

Ambasadorul Japoniei crede că Verdun și-a îndeplinit deja rolul său. 
Germanii vor să epuizeze Franța de oameni și muniții; artileria germană 
trage în depărtare, chiar fără a tinti. Francezii fac economii și tintesc. 

Ambasadorul Japoniei crede că aliații nu vor fi gata de ofensiva 
generală înaintea toamnei; acțiunea lor trebuind să fie pe termen lung şi să 
tina fără discontinuități mai multe luni. 


408 Colonel Maurice Desprès, atașatul militar francez la București. 


243 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Eu cred, a urmat el, că în acest moment al ofensivei generale sau 
cvasigenerale va suna ora României. Aţi dat dovadă de o mare prudenţă, 
cred că trebuie ca si decizia si acțiunea voastră să se facă cu prestigiu. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 189 


0198 


Telegrama cifrata nr. 1438/1916 Expediata din Petrograd 
11/24 iunie, p.m. 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Urgent. 

Conversatiile pe care le-am avut ieri cu Ambasadorii Frantei si Italiei, 
ca si alte indicii, ne îndeamnă să credem că retinerile în ceea ce priveşte 
subiectul tranzitului munițiilor noastre ar putea fi întemeiate. Impresia pe 
care i-am comunicat-o Excelenței Voastre prin scrisoare pare a se confirma. 
Se vrea subordonarea tranzitului unui angajament din partea noastră și se 
crede că îl vom accepta. 

Ca de obicei, se lasă de înțeles că nu ar fi un refuz, dar lipsa de 
bunăvoință și pasivitatea, invocând situația de război care primează asupra 
a orice și dă prioritate transporturilor rusești. Odată ce ne aflăm pe acest 
teren, nimic nu ne garantează că munitiile nu vor fi confiscate. În ceea ce mă 
priveşte, am epuizat toate demersurile și toate mijloacele de persuasiune. Nu 
mai rămâne decât Împăratul. Dacă Excelenţa Voastră consideră inoportun 
un acord fără dată, poate am putea conexa această problemă cu vânzarea de 
cereale, cerând livrarea munițiilor <într->un termen limită. 

Printre şiretlicuri ar putea fi acela de a mă chema la București, nu în 
concediu, ci rechemat, dând semnificația de dezaprobare pentru a mă fi făcut 
garant că Guvernul rus își va tine angajamentul de tranzit. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 190 


244 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a 199 


Document din 12 iunie 191640 


Motivele care au constrâns Franţa 
să obţină cu orice preţ intrarea în acţiune a României 


Pentru că Ministrul Afacerilor Străine nu s-a întors de la Tarskoe Selo 
din cauză că e duminică, ambasadorul Franţei s-a dus la baronul Schilling și 
de la începutul discuţiei i-a comunicat că Guvernul francez l-a autorizat să 
insiste în modul cel mai formal pentru ca transporturile mărfurilor 
românești de la Arhanghelsk și Vladivostok să fie organizate. El explică 
<faptul> că Franţa ar dori cu ardoare intrarea în război a României și aceasta 
într-un timp cât mai scurt, si, cum Brătianu, pentru a justifica amânarea 
continuă a acestei decizii, dă drept motiv că România nu primeşte deloc, prin 
Rusia, munitiile care îi erau indispensabile, Dl. Briand considera necesar de a 
lipsi pe Ministrul român de posibilitatea de a da acest pretext. 

Dl. Paléologue a făcut cunoscută dorința Guvernului francez, 
exprimată într-o scrisoare particulară adresată ministrului Afacerilor 
Străine - pe care îl ruga să o transmită chiar în acea zi D-lui Sazonov, 
negresit - si a exprimat speranţa că ministrul, după ce se va fi consultat cu 
generalul Alexeiev, va găsi posibilitatea de a da un răspuns în întregime 
satisfăcător; în caz contrar, ambasadorul avea intenţia de a solicita o 
întrevedere cu Împăratul, în scopul de a obţine sprijinul personal al 
Majestății Sale în această chestiune, căreia Guvernul Francez îi acorda o 
foarte mare importanţă. 

Baronul Schilling promite să trimită în aceeaşi zi Ministrului 
scrisoarea, dar a declarat că nu se considera îndreptăţit să intre oficial în 
discuții ulterioare referitoare la această chestiune; cu toate acestea, el s-a 
arătat dispus, la cererea Ambasadorului, să-şi exprime opinia personală într- 
un context privat. 

Fără să nege că transportul mărfurilor militare şi civile românești era 
reținut, partial, pentru că autoritățile militare si civile ruse nu voiau să-și dea 


409 Documentul nu are nr. de înregistrare, dar are data, menţionată ca adnotare, de 4 ori (12 
iunie 1916) dintre care titlul scris ca adnotare de două ori, cu cerneală neagră si cu creion 
rosu. 

Cu creion roșu, altă adnotare marginală, în limba română: „publicat de maximalişti”. 
Cu cerneală neagră, adnotarea în limba franceză: ,très important”. 


245 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


concursul în acest scop, motivând o anumită neîncredere la adresa 
României, baronul Schilling a adăugat că această întârziere se explica, în 
mare parte, și prin dificultăţile materiale cu care, după cum se știa, erau de 
înfruntat în transportul pe calea ferată. Ţinând cont de acestea și, din 
moment ce guvernul francez acorda o atât de mare importanţă chestiunii 
transporturilor românești, ar trebui, înainte de orice, să se faciliteze punerea 
în practică a acestei chestiuni dând o satisfacție promptă cererii care i-a fost 
trimisă recent, privind cedarea unui număr de 1000 de locomotive belgiene 
către Rusia, și să se acţioneze asupra României într-un mod asemănător, 
aducând-o, în propriul ei interes, să-și realizeze dorințele care au fost 
transmise prin intermediul nostru, folosind materialul rulant austriac din 
Bucovina. 

Dimpotrivă, declaraţiile făcute la București si asemănătoare celor 
care tocmai fuseseră făcute domnului Blondel de Guvernul francez 
(telegrama de la Paris N. 433) ar putea avea mai degrabă o influență 
contrară, căci cu cât mai mult aliații vor persista să convingă România să 
intre în război, cu atât mai mult aceasta din urmă își va închipui că aliaţii au 
o nevoie extremă de concursul ei și, în consecinţă, va avea tot interesul să 
amâne această decizie, ridicând din ce în ce mai mult preţul intrării sale în 
acţiune. 

„Nimeni mai mult decât noi, declara baronul Schilling ambasadorului, 
nu poate să aprecieze mai mult intrarea în război a României, ale cărei trupe 
ar putea să susţină direct flancul nostru stâng, și de aceea puteți fi asiguraţi 
că Rusia mai mult decât orice altă țară este gata să facă tot ce-i stă în putinţă 
pentru a facilita această intrare în acțiune. Totuşi, toate acestea presupun o 
condiție absolută: ca România să intre în război în momentul dorit, ceea ce 
înseamnă că, dacă românii acționează imediat, sau măcar în cursul 
săptămânilor apropiate, concursul lor va fi pentru noi de o mare valoare. Pe 
de altă parte, dacă intrarea lor în acţiune nu ar avea loc decât atunci când, 
prin victoriile și sacrificiile noastre, Austria va fi nimicită, această intrare în 
acțiune va fi atunci nu numai inutilă, ci chiar de nedorit, nefiind legată decât 
de achitarea unei facturi (a unui cont) care nu are nicio valoare. 

Noi dorim numai ca intrarea în război a României să ne fie 
avantajoasă, în timp ce Franţa, din ceea ce am putut constata, este gata să 
salute orice concurs al României în orice circumstanţe şi în orice moment s- 
ar întâmpla aceasta<”>. 

Domnul Paléologue nu a negat deloc că ar fi o mică diferenţă între 
manierele franceză si rusă de a evalua intrarea în acțiune a armatei române, 


246 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


dar recunoștea la guvernul francez o anumită nervozitate pe acest subiect, 
cauzată de oboseala care începe să se facă simțită în <rândurile> poporului 
francez. Ambasadorul a explicat această oboseală ca fiind motivată de 
pierderile enorme din ultima vreme: după el, apărarea Verdunului a costat 
până în prezent Franţa 310.000 oameni și, deși inamicul a pierdut, la rândul 
său, sub zidurile acestei fortărețe 450.000 de oameni, totuși pierderile 
armatei franceze sunt cu atât mai sensibile cu cât lipsa de populaţie în 
Franţa este evidentă. 

Spre orele 5, Ambasadorul Franţei transmițând prin telefon 
baronului Schilling că ar fi de dorit ca Crucea Sfântului Gheorghe să fie 
decernată orașului Verdun în cel mai scurt termen posibil, dat fiind că a 
primit recent ştiri în care i se spune că, având în vedere circumstanţele 
actuale, această fortăreață ar putea cădea în mâinile inamicului, DI. 
Paléologue solicita ca acest demers să fie făcut pe lângă Ministrul Afacerilor 


ow A 


Straine fara intarziere. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
192, 192v, 193 


2200 


Telegrama cifrata nr. 1463/1916 Expediata din Petrograd 
13/26 iunie, seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Paleologue a solicitat să mă vadă astăzi. Am avut impresia că a 
trebuit să primească mustrări de la Quai d'Orsay. Înclin să cred că 
paternitatea ideii sinuoase de a se face presiuni asupra noastră în chestiunea 
munițiilor îi aparține, fără a ignora că poate că a găsit aici un teren favorabil, 
asociat cu inertia cutumiară. 

Conform instrucţiunilor primite de la Briand, el a scris lui Sazonov la 
Tarskoe Selo insistând pentru tranzitul nostru și rugând să nu fie neglijat 
nimic pentru a asigura cooperarea României, si să lipsească pe Excelenţa 
Voastră de un nou pretext de amânare. Sazonov a trimis o scrisoare 
generalului Alexeiev în sprijinul cererii. 


247 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Paléologue mi-a dat să citesc telegrama în care îl liniştea pe Briand 
referitoare la întrevederea pe care tocmai o avusese cu Sazonov. Acesta din 
urmă i-a spus Ambasadorului Franţei cât de mult dorea nu numai să menţină 
relaţiile amicale cu Bucureștiul și raporturile cele mai cordiale cu mine, dar 
si să nu neglijeze nimic pentru a-și asigura concursul României, în măsura 
posibilităților tehnice și a dificultăților care rezultau din ofensiva rusă şi 
transportarea artileriei grele. Era în sarcina generalului Alexeiev să 
cântărească lucrurile si să vadă disponibilitätile de transport care se puteau 
acorda României fără <a pune ceva în> pericol. 

Telegrama lui Paléologue semnala un raport descurajator al 
atașatului militar englez din România, care totuși ar fi mai bine informat 
asupra intentiilor și calculelor Dumneavoastră. Unde Paléologue are 
dreptate este în aceea că, mai mult decât orice, trebuie să evităm de a-l răni 
pe Sazonov lăsând să se vadă lipsă de încredere. Interesul alianței franco- 
ruse, ca şi al României, fiind de a-l menţine în bune dispoziții cu atât mai 
mult cu cât, dacă și-ar întoarce fata de la noi, am pierde orice sprijin aici. De 
asemenea, îmi permit să rog pe Excelenţa Voastră să spună lui Poklewski că 
înțelegem dificultățile prezente referitoare la tranzit, dar contăm pe Sazonov 
să le aplaneze. 

Am crezut că înțeleg de asemenea că Paléologue ar dori cumva să fie 
reabilitat la Paris, având în vedere bunele noastre relaţii personale. 

Trăgând linie, cred că putem din nou să ne reluăm încrederea. Acum 
este în sarcina atasatilor noștri militari să facă să avanseze <lucrurile> pe 
partea tehnică. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
194, 194v 


9201 
Telegramă cifrată nr. 1471/1916 Expediată din Petrograd 
14/27 iunie, p.m. 


Excelenței Sale, Domnului Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


248 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Referindu-mă la telegrama mea cifrată nr. 1384410, în care v-am 
relatat că în cursul întrevederii cu Sazonov a făcut o aluzie la un eveniment 
important care trebuie să aibă loc în circa 10 zile, anumite indicii ar lăsa de 
înţeles că ar fi vorba despre Bulgaria. Aceste <informatii se vor trata> cu 
toată rezerva. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 195 


m 202 
Telegramă cifrată nr. 1474/1916 Expediată din București 
14/27 iunie, orele 12:30, a.m. 
Primită la Petrograd, 14/27 iunie p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României la Petrograd 


Urgent. 

Spre marea mea surpriză, ministrul Rusiei îmi solicită vagoane 
româneşti pentru a asigura posibilităţile de transport a munițiilor pe liniile 
rusești; or, parcul nostru, insuficient în tipuri normale, nu ar putea fi redus 
fără riscuri în caz de mobilizare. În rest, această cerere tardivă, după atâtea 
asigurări date, este făcută pentru a ne da de gândit. 

<Cum> Ministrul Rusiei insista asupra faptului că circa o sută de 
vagoane austriece rechizitionate din Bucovina măriseră parcul nostru, am 
promis să împrumut o sută din vagoanele noastre pentru a contribui la 
transportarea materialului de război. O asemenea contribuţie bineînțeles nu 
poate avea nicio eficacitate reală asupra intensității acestui transport. Nu pot 
să mă împiedic să nu constat că, în momentul în care vor să ne facă să 
credem că nu avem nevoie de nicio garanţie nouă pentru a fi asiguraţi de 
transportul comenzilor noastre, sunt ridicate astfel de chestiuni. 

Ar fi periculos ca, la București, sosirea Dumneavoastră să poată fi 
atribuită unor motive politice, dar ati putea poate să insinuati foarte discret 
lui Sazonov şi mai ales cui ar putea să raporteze acest lucru Țarului. 


410 Vezi textul telegramei la pag. 240-241. 
249 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
196, 196v 


m 203 
Telegramă cifrată nr. 1491/1916 Expediată din Petrograd 
16/29 iunie, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, București 


Tocmai l-am văzut pe Sazonov. El mi-a spus că, în ciuda insistențelor, 
Excelența Voastră nu ar părea decisă să refuze recolta acestui an austro- 
germanilor, ceea ce ar produce aici o gravă deceptie și ar fi, după el, contrară 
acordului de neutralitate binevoitoare. 

El a repetat necesitatea acordului militar chiar fără dată și a făcut în 
trecere aluzie că indecizia României ar împinge Rusia să caute să se 
înţeleagă cu Ungaria. Am insistat asupra necesității urgente a tranzitului 
munițiilor. Am cerut să fie admise Comisiile române la Arhanghelsk și 
Vladivostok. Pentru primul port, el crede că comisia ar putea să se ducă la 
Vologda. Pentru Vladivostok el a luat notă, dar cred că va mai trebui să 
insistăm pe lângă Poklewski și Tatarinov. 

Caracterul general al întrevederii a fost nerăbdarea, dar și bunele 
dispoziții. Cum l-am întrebat care era evenimentul despre care m-a anunţat, 
mi-a spus că avea de-a face cu posibilitatea ca el să plece în concediu şi acest 
lucru nu ne afecta decât indirect. 

I-am anunţat lui Sazonov plecarea mea poimâine, sâmbătă, ca pe un 
semn bun. Stia deja de la Poklewski. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 197 


250 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 204 


Telegramă cifrată nr. 1513/1916 Expediată din Petrograd 
18 iunie/1 iulie p.m. 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu, 
Președintele Consiliului, București 


Generalul rus Belaiev, șeful Statului Major <al pärtilor> sedentare, se 
află în acest moment la Paris. Ar fi, poate, oportun să facem pe lângă el, prin 
Guvernul Francez, demersuri în favoarea transporturilor noastre și a 
furniturilor; acestea ar avea mai mai multă greutate dacă insistența ar veni 
din partea Generalului Joffre sau a colaboratorilor săi. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 271 


9205 


Copie de pe telegrama cifrată de la Bucureşti 
Excelenței <Sale, Domnului> Lahovary, 
Ministrul României, Paris 


20 iunie/3 iulie 1916, 10,30 seara 


Urgent. Confidential. 

Generalul Joffre ne-a comunicat că crede că a venit momentul intrării 
noastre în acțiune. Acest lucru ne-a fost repetat de alti reprezentanţi ai 
Cvadruplei Intelegeri. În scopul evitării oricărei neînţelegeri, încep prin a vă 
reaminti că: 

Chestiunea de principiu a fost definitiv rezolvată. Nu ar putea fi 
repusă în discuţie căci a implicat pentru noi o întreagă atitudine, ne-a expus 
la pericole și ne-a determinat să dăm Aliaților asigurări recunoscute în mod 
formal de către ei. Acordul nostru cu Rusia şi apoi cu Tripla Înţelegere a 
stabilit întinderea revendicărilor teritoriale ale României și obligaţia pentru 
aceasta de a le realiza printr-o acțiune militară. 


251 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Începerea acestei acţiuni militare a fost subordonată de noi 
condiţiilor următoare: 

1. Unei ofensive de ansamblu a Aliaților pe toate fronturile, ofensivă 
al cărei început ni se anunţă azi. 

2. Venirii în tara pe căile ferate ruse a munițiilor de la Arhangelsk si 
de la Vladivostok. Transportul prin teritoriul rusesc trebuie să fie organizat 
astfel încât primele trenuri încărcate cu muniții aduse de navele noastre 
„Jiul” şi ,Bistrita” să sosească la laşi si să fie urmate la fiecare a doua zi de 
trenuri de 600 de tone care care să formeze un flux neîntrerupt. În ceea ce 
priveşte transportul pe mare, prin porturile engleze si franceze, al munițiilor 
noastre, trebuie asigurat nu numai cu vasele noastre, ci si cu cele ale Aliaților 
cu scopul ca fluxul continuu de 300 de tone pe zi să fie în intregime asigurat. 

Ziua mobilizärii armatei române depinde, deci, de ziua când 
extremitatea inițială a fluxului transporturilor munițiilor noastre va ajunge 
la laşi. 

3. Condiţia ocupării de către armatele rusești a Bucovinei şi a unei 
parti a Galiției cu scopul de a proteja aripa dreaptă a armatei române fiind 
realizată, se vor lua doar măsurile necesare pentru ca aceasta să fie 
menținută fără întrerupere. 

4. Un război pe două fronturi, cele două fronturi fiind la o distanţă de 
doar 200 de kilometri unul de celălalt și Bucureştiul la mai puţin de 70 de 
kilometri de Rusciuc, s-ar prezenta în cele mai rele condiţii. 

Pentru a acoperi spatele armatelor române care sunt destinate să 
opereze spre nord, este indispensabil ca armatele bulgaro-germane la sud de 
Dunăre să fie imobilizate, fie printr-o ofensivă puternică a Aliaților la 
Salonic, ofensivă care trebuie să preceadă intrarea în acţiune a României, fie 
printr-o colaborare a armatei ruse care să conducă la cucerirea Rusciucului 
şi să taie bulgarilor şi drumul cel mai scurt spre Bucureşti. 

Am comunicat aceste puncte esenţiale Statului Major rus începând 
din primul moment când, împreună cu colonelul Tatarinov, am examinat 
condiţiile unei convenţii militare si au fost admise, mai putin: 

1. Ocuparea Rusciucului, care a rămas în discuţie; 

2. Numărul de vagoane de trimis în fiecare zi - rușii stabilesc aceasta 
cifră la 20, adică 10 pentru fiecare din cele două linii Vladivostok și 
Arkhangelsk - noi, ceilalţi, insistând pentru 30 de vagoane pe zi, în urma 
indicatiilor furnizate colonelului Rudeanu chiar de către Statul Major. 

În dorinţa de a da colaborării noastre maximum de eficacitate, sunt 
gata să examinez tot ceea ce poate grăbi realizarea condiţiilor care ne sunt 


252 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


indispensabile, dar, având cea mai mare încredere în intenţiile Statului 
Major francez, nu pot să nu tin cont de faptul că, pe timp de război, chiar şi 
promisiunile cele mai sincere nu pot fi considerate drept o garanţie înainte 
de a fi primit un început al executării... 

În această ordine de idei, nu mă pot împiedica să constat că, în ciuda 
bunävointei dovedite, n-am primit nicio muniţie de la întreruperea liniilor 
sârbe prin care, de altfel, nu ne parveniseră decât cantităţi nesemnificative. 

Pentru toate aceste chestiuni şi altele asemenea, regret absenţa 
colonelului Desprès, care ar putea, poate, contribui la accelerarea opţiunilor 
noastre. 

Cu bunăvoință şi ceva mai multă energie, cred că condiţiile noastre ar 
putea fi realizate în mai puţin de o lună începând de acum. 


Brătianu 
O copie a fost trimisă Domnului Mişu, la Londra 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 268, 270, 269 


n 206 


Copie de pe telegrama cifrată 
trimisă la Bucureşti la 15/28 august 1916 


Lahovary 
Ministrul României, Paris 


Președintele Republicii si Domnul Briand au avut dovada că 
încrederea lor în Guvernul Regal era justificată. Le veți exprima încrederea 
că la rândul meu trebuie să am <încredere> în ei, pentru a fi angajat 
România într-o acțiune de a cărei gravitate sunt conștient. Din această zi, 
consider că tot ceea ce priveşte aprovizionarea armatei noastre trebuie să fie 
o grijă pentru francezi la fel de firesc ca şi pentru noi. 

Sunt sigur că, mai bine informaţi decât noi asupra tuturor 
necesităților războiului mondial și, cunoscând la fel de bine ca noi lipsurile 
noastre, Guvernul francez, din proprie iniţiativă, ne va trimite la timp și în 
cantitate suficientă tot ce ne este indispensabil, și nu va pierde din vedere 
situaţia creată de închiderea apropiată a portului Arhanghelsk. Din acest 


253 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


punct de vedere, ca și din altele, restabilirea comunicaţiilor prin Peninsula 
Balcanică este singura soluție completă. Urmarea pe care operaţiunile din 
Macedonia o pot avea asupra sorții războiului prezintă o importanță 
capitală. Asociată unei ultime încercări de a scoate Bulgaria din alianța sa 
actuală, ea merită eforturi mai considerabile decât cele făcute până acum. 
Rudeanu#!1 va vorbi în același sens cu Generalul Joffre. 


(s.) Brătianu 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 199 


m 207 


[...]412 sfortarilor aliaţilor această victorie a devenit nesigură, el a 
încheat cu Statele Întelegerei un tratat asupra esirei României împotriva 
Austriei și asupra frontierelor viitoare <ale> României Mari. El consideră că 
din momentul încheerei acestui tratat, chestiunea României Mari a esit din 
cadrul etnografic devenind o chestiune politică și va trebui în orice chip să se 
înfăptuiască în viitor şi aceasta chiar dacă în prezent România se va alege cu 
un insucces. El şi-a terminat discursul evocând numele lui Mihai Viteazul, 
care a devenit cel mai mare viteaz al României pentru că el în timpul său a 
trecut Carpaţii. Brătianu sfätueste pe Regele Ferdinand să urmeze acestui 
exemplu în deplină convingere că acest sfat corespunde intereselor Regelui, 
Dinastiei şi României. 

În cazul nereusitei, Regele Ferdinand totuși va rămâne pentru 
politica Sa cel mai mare Rege al României; iar Brătianu ia asupra sa pentru o 
asemenea politică toată răspunderea. Carp a contrazis pe Brătianu 
desvoltând teoriile sale rusofobe cunoscute. Între altele, spre groaza tuturor 
prezentilor, el a rostit următoarea frază: „Domniile Voastre întrebaţi sfatul 
meu, eu spun că faceţi o gresala. Cereti concursul meu, eu vă dau pe trei fii ai 
mei, însă eu împreună cu Austria doresc înfrângerea aliaților şi a armatei 
române”. Contestatiile lui Maiorescu constau în aceea că tara nu dorește 
războiul şi că Transilvania nu simpatizează cu alipirea la România. 
Marghiloman găsea că România trebuie să continuă (sic/) a rămâne neutră si 
în orice caz să nu ajute pe Rusia să ocupe Constantinopolul. Regele a răspuns 


411 În originalul în limba franceză este dactilografiată greşit prima literă, sub forma Tudeanu. 
Am optat în traducere pentru forma corectă a numelui, dar semnalăm această neconcordantä. 
+12 Text incomplet. 


254 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


la aceasta că intereselor României corespunde mai mult de a avea la 
Constantinopol o Rusie prietenă şi nu ostilă. În genere, Regele s-a purtat cu o 
demnitate extraordinară şi tărie, răspunzând cu succes în persoană la eşirile 
împotriva politicei lui Brătianu. În cercurile politice atitudinea Regelui şi a 
lui Brătianu la Consiliul de Coroană a produs un entuziasm general, care este 
împărtăşit, între altele, și de Filipescu si de Take Ionescu. Consiliul s-a 
terminat cu chemarea Regelui la unire și la sprijinirea guvernului în 
problema grea ce o aşteaptă pe România. 


(s.) Poklewski 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 301, Ib. română 


2208 


Telegramă cifrată nr. 2623/1916 Expediată din Petrograd, 
Dos. I 29 septembrie 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu, 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Am fost primit de Împărat la Cartierul General în seara sosirii mele, 
27 septembrie. În conversaţia din timpul cinei şi al serii am putut să-i fac o 
prezentare aproape completă a situaţiei. Am beneficiat de cea mai afabilă 
primire, cea mai bună dispoziţie, dorinţa de a se informa asupra dificultăţilor 
noastre si de a oferi concursul armatei ruse. l-am prezentat Împăratului 
telegrama pe care Excelența Voastră mi-a trimis-o la Moghilev prin 
intermediul Generalului Coandä#3. Cererea celor 3 corpuri de armată în 
Transilvania a fost primită în mod favorabil. În cursul conversatiei am 
remarcat că ceea ce îl frapase în mod special pe Împărat era măiestria 
politicii noastre, atitudinea hotărâtă a Majestății Sale Regele, surpriza 
cauzată la Berlin. Împăratul s-a arătat interesat să cunoască sentimentele 
actuale ale Regelui cu privire la Germania. 

A doua zi, în timpul dejunului, deși conversaţia n-a avut decât un 
caracter general, am avut vaga intuiţie că Împăratul revenise puţin asupra 


413 Generalul Constantin Coandă (1857-1932), reprezentant al României pe lângă Stavka, 
Marele Cartier General al Armatei Ruse (1916-1918), prim-ministru (octombrie-noiembrie 
1918). 

255 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


confirmării din seara anterioară. Se întâlnise cu Generalul Alexeiev în timpul 
dimineţii. După ce mi-am luat rămas bun de la Împărat, am fost primit în 
timpul după-amiezii de către Generalul Alexeiev, asistat de Domnul Basily în 
calitate de interpret. Generalul Alexeiev a dezvoltat maniera sa de a vedea 
<lucrurile>, care poate fi rezumată în punctele următoare: 

1. Efortul austro-germanilor nu se poate purta, după părerea sa, 
decât pe frontul din Dobrogea sau în regiunea Braşov - Valea Buzăului. Cea 
de-a doua ipoteză îi pare mai probabilă. Acţiunea inamică în Valea Jiului îi 
pare exclusă: rezultatele nu ar fi proporţionale cu eforturile. După părerea 
sa, noi ar trebui să opunem o rezistenţă înverșunată în regiunea Braşov - 
Valea Buzăului, cu o foarte mare rezervă în spatele acestei linii, limitându-ne 
să menţinem intrările în defileuri pentru a le păstra. Rezistenţa <pe linia> 
Brașov - Valea Buzăului trebuia să fie încredințată celor mai competenţi 
generali ai noştri: i-a indicat pe Averescu și pe Prezan, care nu ar avea să se 
ocupe decât de acest sector. 

2. Generalul Alexeiev a remarcat că nervozitatea care se constata în 
România era foarte dăunătoare. Această remarcă o viza şi pe Excelenţa 
Voastră. Și împăratul mi-a făcut aluzie în acest sens. 

3. Generalul Alexeiev a pus problema militară în Transilvania sub 
aspectul mecanicii forțelor. El a afirmat în mai multe rânduri că noi am dispune de 
forțe suficiente pentru a opri trupele inamice, cărora le-a făcut numărătoarea, 
bazându-se - a adăugat el - nu pe informaţii imprecise sau pe ştirile tendentioase 
ale inamicilor, ci pe datele furnizate de interogarea prizonierilor. 

4. Trecând la o altă ordine de idei, Generalul Alexeiev mi-a spus că 
ceea ce îl îngrijora cel mai mult erau deficienţele pregătirii noastre tehnice, 
de care trebuia să ne ocupăm cât mai repede. A sugerat ideea numirii de 
urgență a unei comisii care să centralizeze toate necesitățile noastre în 
armată, muniții, efecte, telegraf, telefoane, aeroplane etc. Fiecare dintre 
Aliați ar putea fi astfel informat ce ar putea furniza României. 

5. Generalul Alexeiev s-a arătat nemulțumit de mersul lucrurilor la 
Salonic. El crede că Generalul Sarrail este recalcitrant și că acțiunea sa 
stagnează. Nu încetează să insiste pentru a grăbi acțiunea lui Sarrail şi ne 
invită să facem la fel fără a ne delăsa, mai ales ținând cont de apropierea 
vremii rele. 

6. Pentru a simplifica schimbul de păreri cu Cartierul nostru General, 
el propune comunicarea directă între cele două Cartiere Generale cu ajutorul 
aparaturii de care dispunem. 


256 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


După ce și-a făcut prezentarea, i-am spus Generalului că discutasem 
cu Împăratul despre necesitatea urgentă de a trimite prin Moldova 3 corpuri 
de armată pentru a coopera cu noi. Am arătat avantajul pe care l-ar avea 
pentru trupele ruse să pornească spre Carpaţi, deja trecuţi de trupele 
noastre, în timp ce efortul pe care ele îl fac în Bucovina, la Vatra Dornei, 
costă atâtea sacrificii fără un rezultat apreciabil. Aripa noastră dreaptă 
rămâne în aer şi frontul nostru prea întins nu poate fi păstrat decât cu un 
mic cordon de trupe. Generalul Alexeiev mi-a spus că de acum în câteva zile, 
spre 1 octombrie, armata Generalului Lecitki*!4 va începe o ofensivă 
energică în Bucovina şi că a dat ordin către două corpuri de armată de pe 
frontul de la Riga să se îndrepte prin Moldova [in Transilvania]“15, A indicat 
Valea Bistriţei ca direcţie a operaţiunilor. La cererea mea de a preciza data 
sosirii lor, mi-a răspuns că primele esaloane ale acestor trupe ar trece 
frontiera spre 5 octombrie şi corpurile şi-ar ocupa locul în 15 zile, interval 
strict necesar. Am insistat pe lângă Generalul Alexeiev pentru a-l face sa 
înțeleagă că atunci când lua în considerare problemele româneşti trebuia să 
aibă în vedere o altă scară; să uite că era rus şi să-şi dea seama că 
întârzierile, dimensiunea redusă a teritoriului nostru și resursele noastre 
impun promptitudine. l-am amintit de exemplul Serbiei. Generalul mi-a spus 
că avea în vedere necesitatea eventuală a unei rezerve de trupe rusești între 
Buzău şi Focșani. 

Generalul Alexeiev, la fel cum făcuse si Împăratul, mi-a anunţat 
trimiterea Generalului Belaiev pe lângă Cartierul nostru General. Colonelul 
Tatarinov, care ar rămâne la ordinele sale, ar face legătura între Cartierul 
nostru General si front. El adaugă că va fi trimis si un general rus bun 
strateg. Am înţeles că, în planul său, acest general trebuia să fie omologul lui 
Berthelot. Am remarcat că Generalul Alexeiev, în aparență ursuz, nu era 
insensibil la complimente. 

Am discutat la Moghilev cu Generalul Belaiev pe care îl cunoșteam de 
la Petrograd. Este, cred, o alegere excelentă: foarte blând, cu mult tact și bine 
intenționat. Ar trebui să îl înconjurăm cu atenţie, cu atât mai mult cu cât am 
sentimentul că Colonelul Tatarinov nu a prezentat armata noastră într-o 
lumină favorabilă. Pierzându-se în aceste discuţii amiabile cu mine, mi-a 
spus că toate întăririle care s-ar trimite în România nu ar servi la nimic atâta 


414 Platon Alekseevici Lecitki (1856-1921), general rus, comandant al Armatei a 9-a ruse. 
415 Fragmentul de text redat de editori între paranteze drepte [...] a fost inserat prin 
suprascriere, cu cerneală neagră, în original. 


257 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


timp cât Statul Major ar acţiona aşa cum a făcut-o, într-o manieră atât de 
incoerentă, şi a cărui incompetentä era agravată de aceea a 
Comandamentului nostru. El a adăugat că nu era doar părerea sa, ci şi aceea 
a Generalului Averescu. Nu putem să vă trimitem mai multe trupe acum, mi- 
a spus Tatarinov. Stim că veţi mai cere încă și altele si că va trebui să vă 
trimitem. 

Am recunoscut la Generalul Alexeiev acelaşi punct de vedere ca 
atunci când mi-a spus că avem efective suficiente pentru a rezista în 
Transilvania şi că el ia în considerare eventualitatea trimiterii unor întăriri 
între Focșani şi Buzău sau <în zona> Bräila-Galati. 

I-am trimis Generalului Alexeiev nota referitoare la furnituri dată de 
Vintilă Brătianu. 


Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 273, 273v, 274, 274v 


m 209 
Telegramă cifrată nr. 2640/1916 Expediată din Petrograd, 
Dos. I 30 septembrie, seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu, 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Tocmai i-am vazut pe Ambasadorii Angliei si Frantei. Am prezentat 
amândurora situaţia: ei o estimează drept foarte critică si nu înțeleg 
pasivitatea şi întârzierile sprijinului rusesc. Vor insista amândoi pe lângă 
guvernele lor pentru a face presiuni urgente aici. Ambasadorul Franţei 
trimite imediat o telegramă Generalului Berthelot la Cartierul General Rus 
pentru a insista pe lângă Generalul Alexeiev în acest sens. La solicitarea mea, 
el a arătat în telegramă lipsa de prevedere a Generalului Alexeiev, care 
judecă situaţia doar la zi, fără a anticipa pericolul unor noi întăriri germane, 
sub presiunea cărora trupele noastre ar fi copleșite înainte de sosirea 
ajutorului rusesc. Cred că ar fi cazul de a insista din nou pe lângă Coandă. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 283 
258 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 210 


Telegramă cifrată nr. 2645 Expediată de la Stavka, 30 septembrie 
/1916 Primită la Petrograd 
Dos. I în aceeași zi la orele 11 noaptea 


Excelenței Sale, Domnului Diamandy, 
Ministrul României, Petrograd, 


Extra urgent. 

Sfaturile si proiectele Generalului Alexeiev, excelente dacă ar fi fost 
aplicate mai curând, sunt marcate de un optimism pe care, din păcate, 
situația actuală nu îl justifică, este de așa natură <încât> fiecare oră poate 
aduce ireparabilul. Nu numai Bucureştiul este ameninţat, ci retragerea celei 
mai mari parti a armatei noastre poate deveni imposibilă de la o zi la alta 
dacă liniile Pitești - Focșani sau București - Feteşti sunt tăiate într-un punct 
oarecare; or, cele două sunt expuse în starea actuală a forțelor noastre. 

Pe de altă parte, comunicatul oficial [13576)+15 anunţă că Împăratul 
Germaniei a inspectat noile trupe trimise împotriva noastră. Aceste trupe 
sunt deja în Transilvania şi nu au nevoie decât de 15 zile pentru a ajunge pe 
front [69430]. 

Concluzia este [60215] împreună [58816] anterior executării 
planului de ansamblu se grăbeşte sosirea [85792] câteva unităţi importante 
putând face faţă pericolului imediat [03857]. 

Şi de la Atena sunt informat că Germania trimite noi trupe împotriva 
[33564] noastră după [97368] pare să confirme [22472] divizia turcă din 
Adrianopol sunt deja la sudul nostru [92609]. 

Vă rog să-i comunicaţi această telegramă Domnului Diamandy la 
Petrograd. Semnat de I. Brătianu 


(s.) General Coandă Nr. 66 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 284, 284v 


416 Cifrele redate între paranteze drepte [...] înlocuiesc cuvinte rămase nedescifrate in 
original. 


259 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m211 
<Telegrama nr.> 3030 <f.d., octombrie-noiembrie 1916> 
Dos. [417 


Excelenței Sale, Domnului Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Bucureşti 


Misiunea Sanitară a Uniunii Femeilor Franceze, sub conducerea 
Amiralului Fournier#8, va pleca mâine din Petrograd spre România. 
Amiralul Fournier, după instalarea misiunii sale, solicită să viziteze frontul 
nostru. 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 174 


m212 


Telegramă cifrată nr. 3237419/1916 Expediată 
Dos. I 11/24 septembrie dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu, 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Urgent. 
Din cercuri în general bine informate, Domnul Stürmer ar fi înlocuit 
la Preşedinţie de către Trepov+2, ministrul Căilor şi Comunicaţiilor. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 272 


#7 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost adăugate prin scriere de mână, 
cu cerneală neagră. 

418 Ernest François Fournier (1842-1934), amiral și diplomat francez, şeful misiunii sanitare a 
Uniunii Femeilor Franceze. 

419 Probabil a intervenit o eroare de dactilografiere în ceea ce priveşte numărul de 
înregistrare, care nu poate fi 3237 în luna septembrie, ci mai degrabă 2237, comparând cu 
T.C. din 29 septembrie, care are nr. 2623, iar T.C. din 20 noiembrie are nr. 3374. 

420 Alexandr Trepov (1862-1928), prim-ministru (1916-1917), ministru rus al Căilor și 
Comunicaţiilor. 


260 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


9213 
Telegrama cifrată nr. 3374 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. II 20 noiembrie/3 decembrie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucuresti 


În declaraţia Guvernului făcută ieri în Dumă, Președintele Consiliului, 
invocând mărturia Împăratului, subliniază decizia de neclintit de a continua 
războiul până la victoria finală. Rusia si Aliaţii săi vor aduce sub arme și 
ultimul soldat și vor sacrifica toate resursele lor pentru atingerea acestui 
scop. 

DI. Trepov a vorbit apoi de necesitatea de a vedea măsurile destinate 
să asigure logistica armatei și aprovizionarea populaţiei civile şi necesitatea 
de noi căi ferate. A făcut apel la reprezentanții poporului pentru a ajuta 
Guvernul în sarcina sa și pentru ca Rusia să fie scăpată pentru totdeauna de 
acapararea economică. 

Vorbind despre sacrificiile războiului, Președintele Consiliului a 
împărtășit Parlamentului acordul intervenit în 1915 între Rusia, Franţa, 
Anglia, la care a aderat si Italia, şi care a stabilit definitiv dreptul Rusiei 
asupra Strâmtorilor și a Constantinopolului. Poporul rus trebuie să știe de ce 
îşi varsă sângele; Dl. Trepov a adăugat: Rusia primind dominaţia suverană a 
posesiunii unei ieșiri libere în Mediterana, ea va acorda libera navigație 
pavilionului român, care nu flutură pentru prima dată în lupte alături de 
drapelele ruseşti. 

Discursul Preşedintelui Consiliului, care este cunoscut pentru ideile 
sale reacționare, a fost întrerupt în mai multe reprize de către socialiști; unii 
au fost expulzați din Dumă pentru mai multe ședințe. Un suflu de 
naționalism rus în toate privintele sale animă discursul său. Aliaţii vor avea 
ocazia să fie satisfäcuti și încrezători în declaraţiile categorice ale domnului 
Trepov. 

Declarația sa asupra chestiunii Strâmtorilor și a Constantinopolului 
este aparent destinată să reanimeze opinia <publică> şi să legitimeze 
campania în România și interesul pe care Rusia îl are de a bara drumul spre 
Orient al Germaniei, care, separată de mare și de Orient, ar înceta să fie o 
mare putere. 

În ceea ce privește menţionarea pavilionului românesc, declarația sa 
îmi reamintește spusele lui Sazonov. În ceea ce priveşte decizia puterilor de 


261 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a lăsa Strâmtorile Rusiei, ea a fost semnalată Excelenței Voastre prin 
telegramele mele cifrate anterioare. 

Cred că suntem în drept să cerem Aliaților nostri chiar textul acestui 
acord#?1. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
211, 211v 
m 214 
Telegrama cifrată nr. 3397/1916 Expediată din Petrograd 


Dosar nr. Il 21 noiembrie, p.m.422 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Externe, Bucureşti 


Preşedintele Consiliului mi-a spus că declarația Dumei privind 
Strâmtorile și Constantinopolul, ca şi pasajul referitor la drepturile de liberă 
navigație pentru România, a fost supusă în prealabil aprobării Împăratului. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 212 


2215 
Telegrama cifratä nr. 3401 Expediată din Petrograd 
Dos. | 22 noiembrie/4 decembrie 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Bucuresti 


Generalul Mossolov423 pleacă in această seară în România; el a fost 
primit de Împărat. Din câte am înțeles, este împuternicit cu puteri depline 


421 Acest alineat este semnalat în partea stângă cu o linie verticală cu creionul roşu. 
422 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost dactilografiate cu cerneală roșie 
în original. 


262 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


pentru a reglementa chestiunea comandamentului militar ruso-român și ar 
avea propuneri de făcut în acest sens. Împăratul i-a permis să corespondeze 
direct în tot ceea ce-i privește pe suveranii români și dorinţele lor. Este 
purtătorul unei scrisori a Împărătesei domnitoare destinată Majestății Sale 
Regina şi scrisori ale Marilor Ducese. Generalul Mossolov solicită să fie 
primit de către Majestatea Sa Regele încă de la sosirea sa în România. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 213 


m216 
Telegrama cifrata nr. 3425 Expediata de la Stavka 
Dos. I 23 noiembrie/6 decembrie 1916 
Extra-Urgent Primita la Petrograd a doua zi dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Împăratul și familia imperială pleacă mâine dimineaţă la Petrograd. 

Regele nostru va avea înaltul comandament al trupelor ruse în 
România grupate în a patra armată în formaţie, conținând momentan 3 
corpuri de armată care operează în Sudul Moldovei si pe cea a lui Saharov‘24 
în Dobrogea; <este> inutilă deci orice altă intervenție. 

Armata a 9-a Lecitki, în Nordul Moldovei, va depinde de Înaltul 
comandament Imperial Rus. Salutări amicale. 


General Coandă nr. 208 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 215 


423 Alexandr Alexandrovici Mossolov (1861-1939), general şi diplomat rus, şeful Cancelariei 
Curţii Imperiale ruse (1900-1916), ministru plenipotenţiar în România (1916-1917). 

424 Vladimir Viktorovici Saharov (1853-1920), general rus, comandant al Armatei a 11-a 
(1915-1916). În toamna anului 1916 preia comanda trupelor rusești dislocate în România, 
fiind numit adjunctul regelui Ferdinand (decembrie 1916-aprilie 1917), cel care deţinea 
comanda onorifică a frontului românesc. 


263 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2217 


Telegrama cifrată nr. 3427/1916 Expediată de la Stavka 
Dos. 1 23 noiembrie /6 decembrie 1916 

Primită la Petrograd 
Extra-Urgent 24 noiembrie/7 decembrie dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Răspunzând  telegramei Dumneavoastră nr. 3398, modul 
Dumneavoastră de a vedea lucrurile este foarte just: l-am exprimat în timp 
util Majestății Sale Împăratul si persoanelor responsabile de aici. 

Noul șef de Stat Major îmi pare foarte puţin dispus în favoarea 
noastră și nu la înălțime. Predecesorul era prea optimist și actualul prea 
ezitant. 

Situaţia se înrăutățește din ce în ce; trupele noastre foarte obosite, 
efectivele reduse și moralul scăzut; s-a decis încă de ieri retragerea la Est de 
Bucuresti. Iubitul nostru Rege m-a însărcinat în această noapte să transmit 
Împăratului o telegramă solicitând înaltul comandament al trupelor ruse în 
România, pentru a asigura acordul indispensabil unei acțiuni cu succes sigur. 
Personal, cred că Parisul, Londra trebuie să sugereze de urgenţă aici o 
soluție asemănătoare, singura care poate da victoria dorită si necesară. 

Am introdus cererea de furnituri, praf de pușcă, arme după discuţia 
cu Marele Duce Serghei; se pare că chestiunea depinde exclusiv de Ministrul 
de Război. 


General Coandă nr. 207 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 214 


m218 
Telegrama Majestății Sale Împăratul Rusiei 
către Majestatea Sa Regele României 


Telegrama către M.S. Regele României. 
Convins, ca și Tine, de necesitatea de a asigura pe cât se poate de 
complet posibil unitatea de acţiune a trupelor noastre în vederea triumfului 


264 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


cauzei noastre comune, primesc cu grabă inițiativa pe care ai binevoit să o 
iei propunând să facem colaborarea armatelor noastre încă și mai strânsă. 

Voi vedea, cu o vie satisfacţie, trupele mele luptând sub comanda Ta 
nemijlocită alături de nobila și curajoasa Ta armată și voi fi fericit să asigur 
conducerea superioară a acestui grup de armate. Începând această 
colaborare si mai strânsă a celor două armate ale noastre, nu pot să nu evoc 
amintirea glorioasă a războiului <din> 1877-1878, când veneratul Tău unchi 
s-a pus în capul tinerei, dar deja vitezei armate române, plasându-se sub 
comandamentul bunicului Meu. Nu mă îndoiesc că, la fel ca atunci, eforturile 
strâns unite ale armatelor noastre vor fi încununate de succes și cred cu 
tărie că vor ajunge la victoria definitivă și la realizarea aspirațiilor naționale 
ale popoarelor noastre. Am desemnat pe generalul de cavalerie Saharov 
pentru a îndeplini funcţia de adjunct al Tău imediat și sper că această 
alegere Iti va fi pe plac. 

I-am dat indicaţiile necesare referitoare la formarea Statului Major si 
de direcţia grupului de armate care se va afla sub comanda Ta. Date fiind 
circumstanțele actuale, este foarte urgent să asigurăm fără întârziere 
unitatea de acţiune a trupelor noastre și că, în ceea ce privește stabilirea 
unui nou front, necesită lucrări considerabile pentru organizarea serviciilor 
din spatele liniilor, am considerat că trebuie sa incredintez provizoriu 
directiunea serviciilor din ariergardä, plasate sub ordinele Tale, 
comandantului șef al armatelor de pe frontul de Sud-Vest până când Statul 
Tău Major va fi dotat cu o direcţie de aprovizionare. Sub comanda Ta directă 
sunt plaste, în afară de trupele Armatei Dunării și de Armata a Patra, care 
este în curs de formare, şi ale cărei corpuri de armată sunt în curs de a fi 
transportate. 

Exprimând dorința că Providența va binevoi să-și răspândească 
binecuvântările asupra armatelor Tale, Eu Te rog să crezi în statornica mea 
amicitie. 


NICOLAE 
Marele Cartier General Rus 
23 noiembrie/6 decembrie 1916 


Generalul Coandă  nr.209 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
216, 216v 


265 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2219 
Telegrama cifrată nr. 3435 26 noiembrie /9 decembrie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, România 


Rog comunicaţi Marelui Cartier General: 

Colonelul Rascanu*5, sosit astăzi, vă roagă să transmiteti aici orice 
comunicare necesară prin cifrul Legatiei sau cifrul operativ. El va rămâne 
câteva zile. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 217 


m 220 


Telegrama cifrată nr. 3455 Expediată din Petrograd 
Dos. I 27 noiembrie/11 decembrie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, lasi 


Colonelul Rascanu a fost primit ieri seară de către Majestatea Sa 
Împăratul, care i-a făcut cea mai bună primire. 

În rezumat, Majestatea Sa a spus colonelului Rășcanu 

1. Că el consideră ca o datorie de onoare și de angajament de a face tot 
ce este posibil pentru a veni în ajutorul României. Noile trupe ruseşti trebuind 
să formeze o a patra armată vor avea de înlocuit o mare parte alor noastre în 
Valahia, a căror vitejie a recunoscut-o și care se vor putea reface în linia a 
doua. Împăratul l-a însărcinat pe colonelul Rășcanu să spună Majestății Sale 
Regele că Rusia va merge până la capăt cu cea mai mare energie. 

2. Dacă ne exprimăm dorința asupra localurilor necesare, probabil în 
Sudul Rusiei vor fi puse la dispoziția noastră pentru a transfera aici școli <de 
instructie> și trupe sedentare. 

3. Câteva uzine vor putea să ne fie cedate pentru fabricarea de 
muniții complete. 


425 Colonel loan Rășcanu (1878-1952), ofițer român, șef al Secţiei Operaţiuni a Marelui Stat Major 
(1916). Avansat general, va deține postul de ministru de Război (1919-1921). 


266 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


4. 15.000 de prizonieri în Rusia, supuşi austro-ungari de origine 
română, ar putea fi cedati României. 

Colonelul Rășcanu a făcut o expunere a misiunii sale la Chantilly. 
Pleacă poimâine la Stavka si joi se întoarce în România. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
218, 218v 


9221 
Telegramă cifrată nr. 3474 Expediată de la Stavka 
Dos. I 29 noiembrie/12 decembrie 1916, orele 7 seara 
Primita la Petrograd 
Extra-urgent 30 noiembrie/13 decembrie 1916, dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României 
Petrograd 


Prin telegrama Dumneavoastră nr. 3456, am aflat despre colonelul 
Räscanu că va veni la Stavka. Nu cunosc în ce calitate vrea să se prezinte aici. 
Nu am încă nicio părere de la Cartierul Nostru General și nu aş putea să-l 
prezint înainte de a primi instrucțiuni din tara. Ofițerii Cartierului de aici 
anunţă că va fi însoţit de atașatul nostru militar și au amânat cu o zi voiajul 
lor. Înainte de orice, ei trebuie să ceară autorizarea Marelui nostru Cartier 
General și ca eu să știu misiunea lor, fără acestea îi sfătuiesc să nu vină. 


General Coandă nr. 223 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 219 


267 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 222 
Telegrama cifrată nr. 3476 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. I 30 noiembrie/13 decembrie 1916 


General Coanda, Stavka 


Colonelul Rășcanu se întoarce de la Conferinţa Aliatilor de la 
Chantilly. Cum a fost primit de către Împărat la Tarskoe Selo, oprirea sa la 
Moghilev este foarte indicata. Nu are o misiune speciala, ci dorinta de a va 
vedea pentru a discuta cu Dumneavoastră si cu Generalul Gurko426 asupra 
chestiunilor care interesează apărarea noastră, punându-le în concordanță 
cu deciziile luate la Chantilly. 

În ceea ce priveşte pe comandantul Martian, el doar îl însoțește pe 
colonelul Räscanu. Amicitii afectuoase. 


Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 220 


2223 
Telegrama cifrată nr. 3493 Petrograd, 1 decembrie 1916 


Excelenței sale, Domnului General Zankevici+27 
Domnule General, 


Colonelul Räscanu de la Marele Cartier General al Armatei Române, 
care a avut deosebita onoare de a fi primit recent în audienţă la Tarskoe 
Selo, mi-a raportat că Majestatea Sa Împăratul, în Înalta Sa bunăvoință pe 
care o dovedește României, a binevoit să consimtă la aceea ca, printre 
prizonierii valizi de origine română care se găsesc în Rusia, efectivul unei 
divizii, să ne fie cedati pentru a constitui un corp precum unitățile slave. În 


426 Vasili Gurko (1864-1937), general în armata rusă; în toamna anului 1916 a primit 
comanda Armatei Gărzilor de elită care fusese decimată în ofensiva de la Kovel, în aceeași 
vară. După revoluţia bolșevică a trăit în exil. 

427 Mihail Ippolitovici Zankevici (1872-1945), general rus de Stat Major, fost atașat militar la 
Bucureşti (1905-1910). 


268 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


această chestiune ar rămâne de reglat și trimiterea in Rusia a unei părți a 
prizonierilor germani sau unguri luați de trupele noastre. 

Colonelul Rășcanu a avut si onoarea de a se întreține cu Majestatea 
Sa asupra necesității de transport a şcolilor militare și a stabilimentelor de 
învățământ, ca si a organizaţiilor sedentare, a depozitelor trupelor pe 
teritoriul rus, urmare a circumstanțelor actuale pe care le traversează 
România și a aglomerației. 

Aducând acestea la cunoștința Dumneavoastră, folosesc aceasta 
ocazie, Domnule General, pentru a vă reînnoi asigurările înaltei mele 
considerații. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. I, f. 
224,224v 


m224 
Telegrama cifratä nr. 3494 Expediatä din Petrograd 
Dosar 1 2/15 decembrie 1916, orele 3 după amiază 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, lași 


Tocmai am primit de la domnul Neratov scrisoarea următoare a 
Împăratului Rusiei adresată Majestății Sale, Regele. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 226 


m 225 
2/15 decembrie 1916 Urgent 
Nr. 929 


Excelenței sale Domnului Diamandy, 
Trimis extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar 


Domnule Ministru, 


Din ordinul Majestății Sale Împăratul, am onoarea de a mă adresa 
îndatoritorului Dumneavoastră intermediar pentru a vă ruga să binevoiti a 
transmite, prin Telegramä cifrată adresată Înaltului Destinatar, textul 


269 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


telegramei alăturate a Augustului meu Stăpân către Majestatea Sa, Regele 
României. 
(s.) Neratov 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 228 


226 


Majestatii Sale, Regele României 


Aşa cum l-am însărcinat ca urmare a ultimei Tale telegrame, Statul 
Meu Major a elaborat bazele pe care ar trebui stabilită colaborarea viitoare 
între Comandamentul armatelor plasate sub ordinele Tale și Înaltul 
Comandament al Armatelor Mele, în vederea asigurării pe cât de complet 
posibil a unităţii de acțiune necesară bunului mers al războiului. 

În acest scop, Eu Îţi propun să reglementăm această chestiune 
adoptând formula următoare: 

„1. Majestatea Sa Regele României asumă, în afara comandamentului 
trupelor Sale, pe cel al trupelor rusești care vor fi plasate de către Majestatea 
Sa Împăratul sub ordinele Sale. 

2. Directivele vizând conducerea operaţiunilor, ca și direcția generală 
a trupelor plasate sub comanda Majestății Sale Regele României, în ceea ce 
priveşte numitele operațiuni, aprovizionarea şi serviciile din spatele 
frontului vor fi stabilite, în vederea unei unităţi de acțiune, de către Marele 
Cartier General Rus. 

3. Aceste directive vor fi transmise de către Marele Cartier General 
Rus generalului care va îndeplini funcția de adjunct al Majestății Sale Regele 
României, Majestatea Sa fiind Comandantul grupului de armate ruso- 
române. Acest General va supune aceste directive Majestății Sale Regele si va 
asigura executarea lor. El va fi responsabil în fața Marelui Cartier General 
Rus de aplicarea acestor directive. 

4. Pentru executarea acestor directive, ca și a ordinelor date de 
Majestatea Sa Regele, va fi format un Stat Major al frontului României. El va fi 
plasat sub comanda Generalului Adjunct și sub direcția nemijlocită a unui 
General rus în calitate de Șef de Stat Major. Este de la sine înțeles că armatele 
române vor fi administrate prin intermediul Statelor Majore Române, ca și mai 
înainte. Aceste State Majore, la fel ca Statele Majore Rusesti, vor primi directive 
de la Statul Major al frontului României, în numele Majestății Sale Regele. 


270 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


5. Toate chestiunile care au de-a face cu relaţiile între serviciile 
armatei și populaţia română vor fi reglementate în numele Majestății Sale 
Regele prin intermediul reprezentanților administraţiei române, care, din 
ordinul Majestății Sale Regele, vor fi în acest scop adjuncti ai șefului 
Serviciului din Spatele Frontului. 

6. Va fi de competenţa Marelui Cartier General Rus, în conformitate 
cu desfășurarea operaţiunilor asupra ansamblului frontului, să decidă ce 
trupe rusești vor trebui plasate din nou sub ordinele Majestății Sale Regele 
României sau să fie retrase de pe frontul român în vederea folosirii lor în 
altă parte.” 

Această formulă a fost stabilită ţinând cont cu grijă de consideratiile 
pe care Tu ai binevoit să Mi le împărtăşești în ultimul Tău mesaj, și Eu sper 
că ea va întruni întreaga Ta aprobare. 


Nicolae 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
227, 227v, 229 


2227 
Telegrama cifrată nr. 3496 Expediată din Petrograd 
Dos. I 2/15 decembrie, seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Preşedintele Consiliului, Iasi 


Referitor la propunerea de pace a Puterilor Centrale, Neratov mi-a 
spus ieri că intenţiile Germaniei erau cunoscute și că, pe diferite căi, ea 
încercase deja să ajungă la aceasta. În urmă cu câteva luni se adresaseră 
Papei. Neratov crede că procedura depunerii propunerii, dacă totuşi statele 
neutre consimt, nu va fi decât aceea a unui intermediar fără post. Aliaţii vor 
trebui să se înteleagä asupra atitudinii de luat, dar este deja sigur că 
propunerea Puterilor Centrale este inacceptabilă. 

Comunicatul oficial rus din această dimineaţă califică drept capcană 
propunerea germană și subliniază că a accepta pacea azi ar fi pentru Aliați o 
capitulare si supunerea lor hegemoniei germane; războiul trebuie dus până 
la sfârșitul victorios. 


271 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Îmi permit să observ personal că în acelaşi timp cu propunerea de 
pace, Împărații Germaniei si Austro-Ungariei au crezut că trebuie să 
comunice direct și trupelor lor; că această propunere are loc în momentul în 
care dușmanii noștri au reușit să ocupe o parte a teritoriului român și când 
la Paris și la Londra reorganizarea guvernelor tinde să creeze o voință mai 
fermă în scopul de a continua războiul; în plus, prin înlocuirea generalului 
Joffre, se pare că tactica de uzură va trebui în curând să cedeze în favoarea 
unei acțiuni mai viguroase, atât pe frontul occidental cât şi la Salonic. 

Retrospectiv, propunerea de pace pe care a făcut-o Germania, dar 
care era de așteptat, așa cum semnalasem eu însumi într-o telegramă cifrată, 
posibilitatea pentru această iarnă, aruncă o lumină nouă asupra momentului 
ales de România pentru intrarea sa în acțiune. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
225, 225v 


0228 
Telegrama cifrata nr. 3499 Expediata din Petrograd 
Dos. 1 3/16 decembrie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului, Iasi 


Tocmai am primit scrisoarea Dumneavoastră. Rog să-mi telegrafiati 
dacă, drept urmare a ultimei propuneri a Împăratului către Maiestatea Sa 
Regele privind comandamentul, pe care am telegrafiat-o, Excelența Voastră 
judecă oportun să solicit acum o audienţă la Împărat sau să o rezerv pentru 
o altă ocazie, poate un nou răspuns al Regelui nostru. În caz afirmativ, există, 
în afară de indicatia conținută în scrisoarea <Domniei> Voastre și de la 
expedierea ei, ceva nou de comunicat Împăratului? 

În ceea ce privește telegrama lui Briand, acesta pare să uite că, după 
invadarea Poloniei de către germani, Aliaţii s-au ocupat de a introduce aici 
cereale, pentru a salva populația poloneză de foamete. De unde s-ar lua 
cereale pentru populația noastră rămasă în regiunile ocupate? 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 230 
272 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 229 
<Telegramă> nr. 3529 4 decembrie 1916428 


Misiunea Militară Română pe lângă Marele Cartier 
General Imperial Rus 
No. 221 
Dos. | 
Domniei Sale, domnului C. Diamandy 
Ministru Plenipotenţiar al României la Petrograd 


Domnule Ministru. 


Primind adresa Dumneavoastră nr. 3416, nu am lipsit a convorbi 
îndată cu Generalul Gurko, protestând și cerând a se proceda în sensul 
propunerilor sugerate de Dumneavoastră. 

Am crezut util chiar, ca să reviu în scris prin o adresă, al cărui (sic!) 
conţinut vi-l anexez în copie, ca astfel să se găsească urme de protestare 
contra felului de simpatii ce ne sunt mărturisite de unele cercuri oficiale 
militare. Justificări relativ la pasivitatea din partea celor de aici și învinuiri la 
adresa armatei noastre: de lipsa de tenacitate, de instrucţie si conducere nu 
lipsesc; de aceia pentru viitor orice dovadă de felul simpatiei ce ni se arată 
cred că nu trebuie dată uitărei. 

Rezultatul a fost că s-a dat ordin biuroului de redacție al buletinului 
oficial rus să nu se mai publice în textul rus decât buletinul român și pe care 
eu îl înaintez zilnic în traducere franceză. 

Cu acest prilej, vă rog, Domnule Ministru, dacă Legatiunea noastră 
este abonată la buletinul „Agence Télégraphique de Petrograd”, text francez, 
să binevoiti a dispune ca, după ce Legatiunea va fi luat cunoștință de dânsul 
și nemaifiindu-i trebuincios, să-mi fie trimis mie aici zilnic. 

Această foaie de informatiuni mi-a căzut uneori în mâini, prin 
amabilitatea colegului meu italian, care o primeşte de la Ambasada sa. Dacă 
as fi avut cunoştinţă de felul redactiunei acestui buletin, aș fi făcut demersuri 
din iniţiativa mea, cerând o schimbare de atitudine, cel puţin în formă. 

Din nenorocire, în ceea ce priveşte fondul, dovada ne-a fost făcută 
prin graba si eficacitatea cu care am fost sprijiniți în acțiunea noastră 
militară. 


428 Nr. de înregistrare şi data sunt scrise de mână, cu cerneală albastră. 


273 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Binevoiti, vă rog, Domnule Ministru, a primi încredințarea prea 
osebitei mele consideratiuni si expresiunea sentimentelor mele de cel mai 
afectuos devotament. 

Representantul Armatei Române pe lângă marele Cartier General 
Rus, General de Divizie Adjutant 


(s.) Coandă 
28 noiembrie 1916 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
231, 23 1v, 232, lb. română 


2230 
<Telegramă> 


Misiunea Militară Română pe lângă Marele Cartier 
General Imperial Rus 
No. 215 


Excelenței sale, Generalul Gurko 
Sef al Statului Major al Comandamentului Suprem 


Înaltă Excelenţă, 


Sunt îndemnat de o solicitare a Ministrului României la Petrograd de 
a supune Înaltei Voastre Excelente <faptul> că în general agenţia telegrafică 
rusă traducând comunicatul oficial rus, la rubrica „Frontul român”, dă relații 
în termeni care nu sunt aceia ai comunicatului oficial român, dar pot fi 
folosite de inamicii noștri comuni. 

De exemplu, numărul alăturat al agenţiei telegrafice în care este 
vorba despre succesul inamicului, despre prăbușirea frontului român+??. 

Comunicatul oficial român, textul francez, este transmis în Rusia prin 
colonelul Stark, din armata rusă; pentru a evita traducerile neprietenoase la 
adresa unui aliat, ar fi preferabil, cred, să nu se publice decât acest 
comunicat în ceea ce privește situația militară a trupelor române pe frontul 
românesc. 


429 Cuvintele redate de editori cu litere italice sunt subliniate în original. 


274 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Nu mă îndoiesc de faptul că Înalta Voastră Excelenţă va aprecia 
această manieră de a vedea lucrurile și o rog să agreeze expresia 
sentimentelor mele cele mai respectuoase. 

Reprezentantul Armatei Române pe lângă Cartierul General Imperial 
Rus de Divizie adjutant. 


(s.) Coandă 


pentru conformitate 
Locotenent Em. Stoe[...]42° 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 
233, 233v 


2231 
Telegramă cifrată nr. 3537431 Petrograd, 5/18 decembrie 1916 
Anexe: 1 


Exc<elentei Sale, Domnului> Brătianu, lași 
Domnule Președinte al Consiliului, 


Drept urmare la Telegrama cifrată nr. 349442 din 2 decembrie 
curent, am onoare a trimite aici alăturat, în copie, Excelenței Voastre, textul 
ultimei telegrame ce M<ajestatea> Sa Împăratul a expediat M<ajestätii> Sale 
Regelui. 

Binevoiti... 


(s.) Dy#33 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
234, lb. română 


430 Semnătură olografä indescifrabilă. 

431 Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală albastră. 

432 Vezi textul telegramei nr. 3494 la pag. 269. 

433 Diamandi, semnătură manu propria. Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală 
albastră și neagră. 


275 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m232 
Telegrama cifrata nr. 3538434 Petrograd, 5/18 decembrie 1916 
Anexe: 1 
G<enera>l Coandă, Stavka 
Domnule General, 


Am onoarea a Vă trimite aici alăturat în copie textul ultimei 
telegrame ce M<ajestatea> Sa Împăratul a trimis M<ajestätii> Sale Regelui 
(sic/). 


Binevoiti... 


(s.) Dy*#35 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
234, lb. romana 


8233 
Telegrama cifrata nr. 3545 Expediata din Iasi 
Urgent 6/19 decembrie 1916, seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Incercati să vă vedeţi cu Împăratul, în scopul de a-l convinge de 
faptul, cu cât mai mari sunt necazurile noastre, cu atât mai mult sperăm că 
va înţelege necesitatea de a menaja demnitatea+3€ și prestigiul Coroanei si 
Regatului. 


Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 235 


434 Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală albastră, 

435 Diamandi, semnătură manu propria. Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală 
albastră, 

436 Hârtia este ruptă, sunt vizibile doar prima literă „d” și ultimele două „te”, considerăm 
varianta ,dignité” (fr.) „demnitate” ca fiind transcrierea, respectiv traducerea cea mai 
probabilă. 

276 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


3234 
Telegramă cifrată nr. 3545 6/19 decembrie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, lași 


Împăratul a plecat la Stavka. Rog comunicaţi dacă judecați oportun să 
merg totuși acolo. 


Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 235 


m235 
Telegramă cifrată nr. 3559 Expediata din lași, <7/20 decembrie> 1916 
Dos. I Primita la Petrograd 
Urgent 8/21 decembrie 1916, dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Binevoiti a transmite răspunsul următor Împăratului Rusiei: 

„Eu văd în telegrama Ta o mărturie a amicitiei Tale. Nimic nu ar 
putea, în mijlocul încercărilor pe care Le traversăm, să atingă mai viu inima 
Mea decât aceste sentimente din partea Ta, confirmând încrederea Mea în 


victoria definitivă și în legăturile indisolubile pe care le creează între 
popoarele Noastre luptele de astăzi”. 


Semnată de: Ferdinand 
Brătianu nr. 3013 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 236 


277 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 236 
Telegramă cifrată nr. 3578 Expediată din Petrograd 
Dos. I 9/22 decembrie 1916, seara 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Presedintele Consiliului, Iasi 


Articolul din „Times”, în rezumatul telegrafic apărut aici, subliniază 
concursul armatei ruse care, depăşind angajamentele, ar fi fost inestimabil şi 
ne-ar fi salvat de la distrugere. Articolul pare să prezinte România într-o 
lumină mai puţin favorabilă. Fără a intra în polemici care nu ar avea nicio 
miză, supun aprecierii Dumneavoastră dacă nu am putea, prin intermediul 
Legatiei din Londra, să repunem lucrurile la punct prin explicaţii similare 
<celor din> telegrama către Briand, având în vedere importanţa opiniei 
<publice> din Anglia. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 237 


m 237 
Telegramă cifrată nr. 3607 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. Il 12/25 decembrie 1916, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Porumbaru 
Ministru al Afacerilor Străine, lași 


Ambasadorul Angliei mi-a comunicat conţinutul acceptat la 
Petrograd din răspunsul Aliaților, redactat la Paris, la propunerea de pace 
despre care Excelenţa Voastră are fără îndoială deja cunoștință. 

În ceea ce privește intervenţia Președintelui Statelor Unite, care ar fi 
fost primită cu răceală la Londra, ambasadorul Angliei estimează că trebuie 
văzut în acest demers intempestiv dorința Americii de a evita alternativa 
posibilităţii unui conflict armat care ar putea rezulta dintr-un război 
submarin al germanilor, căruia vigilenta engleză să nu-i poată pune capăt. 

Făcând acest demers în momentul propunerii germane, Președintele 
Statelor Unite estimează că poate îndulci rigorile războiului submarin 


278 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


german contra pavilionului american, care ar fi mai menajat de către 
germani. 

Ambasadorul Angliei crede că răspunsul către Wilson va fi conceput 
aproape în aceiaşi termeni ca şi răspunsul la propunerea germană și el vede 
în aceasta un semn sigur a slăbirii inamicilor noștri. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 239 
2238 
Telegramă cifrată nr. 3612 Primită la Petrograd 
Dos. II 13/26 decembrie 1916 
Legatiei României la Petrograd 

Aduc la cunostinta Dumneavoastra ca, urmare a demisiei domnului 
Porumbaru, am <fost> însărcinat de către Majestatea Sa Regele cu 
portofoliul Ministerului Afacerilor Străine. 


Președintele Consiliului, Jon I.C. Brătianu nr. 31309 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 240 


2239 
Telegramă cifrată nr. 3619 Expediată din lași, 10/23 decembrie 1916 
Dos. I Primita la Petrograd 13/26 decembrie 1916 


Excelentei Sale, domnului Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


În patru zile, Generalul Iliescu437 va fi si el la Stavka. Nu este necesar 
să vă întâlniți cu el. 


437 Dumitru Iliescu (1865-1940), general român, șef al Marelui Cartier General , demis ca 
urmare a înfrângerilor din campania din 1916. Din 1917 este trimis la Paris ca reprezentant 
al Marelui Cartier General pe lângă organismele interaliate de conducere a războiului. 


279 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


(s.) Brătianu nr. 31 255 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 238 


m 240 
Telegramă cifrată nr. 3625 Expediată de la Stavka 
13/26 decembrie 1916, dimineața 
Dosar nr. I Primita la Petrograd 13/26 decembrie 1916, seara 


Excelentei Sale, domnului Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Pentru cărbunele cerut, Marele Stat Major mă informează că, prin 
retragerea părţii ruse, Dobrogea, brațul Dunării rămâne descoperit, prin 
urmare circulația imposibilă. 

Împăratul părăseşte Stavka la sfârşitul săptămânii și va rămâne la 
Petrograd până pe 30; Conferința Aliaților <estimată a avea loc> spre 28 
decembrie [19957]#38. 


General Coandă Nr. 243 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 241 


438 Cuvânt rămas nedescifrat în original. 


280 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m241 
Telegrama cifrata nr. 3670 Expediata din Petrograd 
Dosar I 17/30 decembrie 1916, dimineata 


Excelentei <Sale, Domnului> Brätianu 
Președintele Consiliului, Iasi 


Pe parcursul şederii la Stavka a Împăratului, căruia i-am remis 
ultimul mesaj telegrafic al Majestății sale Regele, am putut constata aceleași 
dispoziţii personale binevoitoare la adresa noastră. În ceea ce privește 
chestiunea căilor noastre ferate, Majestatea Sa s-a arătat nemulțumită de 
transporturile care pot priva armatele ruse de aprovizionare. Majestatea Sa 
s-a exprimat pentru soluţia de a încredința conducerea căilor noastre ferate 
autorităţilor ruse. 

Știind că Generalul Belaev era agreat de către Majestatea Sa Regele si 
se bucura de încrederea noastră, am spus Împăratului că ştirea rechemării 
sale ar provoca regrete. 

Împăratul mi-a lăsat de înţeles că frictiunile personale pe care le 
regreta, mai ales în aceste momente, se produseseră între Generalii Saharov 
si Belaev, si mi-a spus să vorbesc despre aceasta cu generalul Gurko. Cum 
plecam chiar în acea zi, l-am rugat pe Coandă să facă acest lucru. 

Am avut ocazia să expun Majestății Sale situaţia tragică a României, 
fidelitatea noastră fata de Aliați, mesajul Regal, atitudinea nobilă a Majestății 
Sale Regele care a făcut sacrificiul suprem cauzei naţionale fără regrete și 
fără să se plângă. Împăratul s-a arătat foarte mișcat. 

El mi-a spus că Aliaţii trebuiau să strângă rândurile mai mult ca 
niciodată. Germania era atinsă, ea suferea de o hemoragie internă. Berlinul 
era trist şi mohorât, ca un oraș în doliu. Împăratul s-a exprimat cu vivacitate, 
în mai multe ocazii, asupra notei preşedintelui Wilson şi stângăciei evidente 
a acesteia. El bănuieşte Statele Unite că au intervenit pentru a împiedica 
ruperea echilibrului în Europa în favoarea Aliaților, acest echilibru fiind in 
favoarea intereselor americane. America se amestecă în afacerile noastre 
proclamând în același timp doctrina Monroe. Nu uit - a continuat Țarul - 


439 Doctrina Monroe (2 decembrie 1823) proclama că puterile europene nu vor mai coloniza 
și nu se vor mai amesteca în afacerile interne ale Americilor. S.U.A. urmau să se proclame 
neutre în războaiele dintre puterile europene. 


281 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


că ea a procedat în același mod cu ocazia războiului împotriva Japoniei, 
alegând chiar momentul în care Rusia se putea reface. 

Împăratul s-a arătat foarte satisfăcut de proiectul de răspuns al 
Aliaților redactat la Paris, la care nu a avut nimic de schimbat. Este informat 
că în diferite capitale neutre inamicii noștri susotesc aranjamente 
avantajoase ba pentru unii, ba pentru alții dintre aliații noştri. Nu trebuie să 
ne lăsăm folosiţi. Ceea ce ne trebuie este hotărâre si oameni energici. Vedeţi 
- mi-a spus el — ce se petrece în odioasa mea capitală, acest oribil Petrograd; 
ne petrecem timpul în discuţii sterile, vorbärie imprudentă, spionaj, intrigi. 
Cred că voi fi obligat să arăt pumnul. În Anglia, oamenii care ştiu să 
acționeze sunt la putere și totuși îmi amintesc că vărul meu, Regele George, 
îmi spunea că are o aversiune împotriva lui Lloyd George, cu care ezita să 
dea mâna. Împăratul mi-a confirmat că Conferinţa Aliaților, pe care el o 
propusese la Petrograd, ar avea probabil loc la jumătatea lui ianuarie, dar că 
data nu conta aşa de mult, și i-a lăsat să aleagă. 

Referitor la afacerile de la Salonic, Împăratul mi-a spus că italienii 
erau putin dispuşi si de-abia consimteau să trimită o divizie si jumătate, 
englezii trei, francezii patru. 

Ofensiva în februarie ar fi imposibilă, pentru mine, mai ales pe 
frontul de nord, unde pământul este înghețat în această perioadă. 

Întrevederea cu Gurko a fost generală și retrospectivă, el mi-a vorbit 
și despre problema căilor noastre ferate, racordarea cu căile rusești. 

Dacă îmi este permis să relatez prima impresie, mi s-a părut afectat, 
suficient, pretentios şi mai degrabă vag. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
243, 243v, 244 


m242 
Telegramă cifrată nr. 3674 Expediatä din Petrograd 
Dosar nr. I 18/31 decembrie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, lasi 


282 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Rasputin a murit. Circulă zvonul că ar fi fost asasinat în Palatul 
prințului lusupov de către Marele Duce Dimitri Pavlovicit# și tânărul Print 
lusupov, căsătorit cu fiica Marelui Duce Alexei“! Mihailovici și nepoata 
Împăratului. 

(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 245 


m 243 


Telegramă cifrată nr. 3685 Expediată din laşi, 18/31 decembrie 1916 
Primită la Petrograd 
Dosar nr. 1 20 decembrie/2 ianuarie 1916442, dimineața 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Sper că aţi insistat pentru a face să fie admis de către Împărat căile 
ferate##3 să nu poată fi făcute decât de către români. 


Brătianu 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 110 


m 244 
Telegramă cifrată nr. 3686 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. 1 19 decembrie/1 ianuarie 19164, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, laşi 


440 Marele Duce Dmitri Pavlovici (1891-1942), fiul Marelui Duce Paul Alexandrovici, nepot al 
Țarului Alexandru al II-lea şi văr al Țarului Nicolae al II-lea. 

441 Iniţial a scris Nicolae, apoi a tăiat cu cerneală neagră și a scris deasupra Alexei. 

442 Data corectă este 20 decembrie 1916/2 ianuarie <1917>. 

443 La sfârşitul anului 1916, traficul feroviar a fost dat peste cap de miile de vagoane 
îngrămădite pe liniile din Moldova, ceea ce a afectat funcționarea rutelor vitale de 
aprovizionare cu armament şi muniții pentru frontul românesc. Pentru decongestionarea 
traficului au fost construite în pripă nişte linii rudimentare de cale ferată. 

444 Data corectă este 19 decembrie 1916/1 ianuarie <1917>. 


283 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Urmare a telegramei mele cifrate nr. 3674445. 

leri seară Marele Duce Nicolae Mihailovici, vorbindu-mi despre afacerea 
Rasputin, mi-a spus că, după părerea sa, nu credea că Rasputin a fost ucis, ci că 
era o punere în scenă intenționată. El era deosebit de agitat si neliniștit. 

Totuși, versiunea morții persistă din ce în ce mai mult. Este citat şi 
deputatul din Dumă, Purişchevici44, care a avut în Dumă o violentă ieşire 
împotriva influenţei lui Rasputin, ca un al treilea autor al dramei, împreună 
cu Marele Duce Dimitri Pavlovici şi prinţul lusupov. 


(s.) Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 109 


m 245 
Telegrama cifrată nr. 3687 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. 1 19 decembrie/1 ianuarie 191647, seara 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, laşi 


Din sursă foarte confidențială, am aflat despre un proiect de răspuns 
al Aliaților la nota preşedintelui Statelor Unite. 

Răspunsul enumeră doleantele împotriva Germaniei, provocarea 
acesteia, aspirațiile ei de dominație politică şi economică în Europa, maniera 
lipsită de scrupule de a duce războiul. Scopurile războiului Aliaților sunt de a 
ajunge la o pace durabilă prin garanţii politice, economice şi maritime. 
Printre condiţiile păcii Aliaților care trebuie să conducă la acest rezultat este 
mai întâi restituirea tuturor teritoriilor invadate şi despăgubiri; ca urmare, 
retrocedarea Alsaciei-Lorena, a cărei populaţie a fost anexată împotriva 
voinţei sale, reconstituirea Poloniei si autonomia conform ukazului. Turcii 
trebuie să fie alungaţi din Europa. Teritoriile Monarhiei Austro-Ungare 
locuite de italieni, români și sârbi trebuie reunite regatelor respective. 
Proiectul de răspuns, care nu este încă decât o schiță, specifică <faptul> că 


445 Vezi textul telegramei nr. 3674 la pag. 282-283. 

446 Vladimir Mitrofanovici Purischevici (1870-1920), militant radical monarhist, ultranationalist, 
antisemit și anticomunist. A participat la asasinarea lui Rasputin si în 1918 a publicat o 
carte, „Cum l-am omorât pe Rasputin”. 

447 Data corectă este 19 decembrie 1916/1 ianuarie <1917>. 


284 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Aliaţii nu urmăresc să aducă atingere poporului german şi organizării 
politice a Germaniei. 


Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 108 


m 246 
Telegramă cifrată nr. 3697 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. I 20 decembrie/2 ianuarie 1916448 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Președintele Consiliului, laşi 


Răspund telegramei Dvs. cifrate. 

Am spus atât Împăratului, cât şi generalului Gurko, că în chestiunea 
căilor ferate trebuie să iau dispoziţiile de acord ţinând seama de punctul de 
vedere al României și am adăugat pentru Împărat că trebuia, tratând cu 
România, să ne menajeze prestigiul cu atât mai sensibil în circumstanţe atât 
de dureroase pentru noi. 


Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 140 


m 247 
Telegrama cifrată nr. 3714 Expediată din lași 
20 decembrie /2 ianuarie 19164? 
Dosar nr. I Primită la Petrograd, 21 decembrie/3 ianuarie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


448 Data corectă este 20 decembrie 1916/2 ianuarie <1917>. 
449 Data corectă este 20 decembrie 1916/2 ianuarie <1917>, telegrama fiind înregistrată în 
registratura Legatiei de la Petrograd la 21 decembrie 1916/3 ianuarie <1917>. 


285 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


O problemă gravă se pune pentru noi, cazul familiilor mobilizatilor 
rămase în teritoriile ocupate <care> sunt private de orice ajutor, căci nu 
putem face să le parvină sprijin bănesc. 

Binevoiti să mă informaţi care au fost mijloacele folosite de Guvernul 
Francez în cazuri similare. 


(s.) Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 251 


0248 
Telegrama cifrata nr. 3715 Expediata din lasi 
20 decembrie/2 ianuarie 1916450 
Dosar nr. I Primită la Petrograd, 


21 decembrie /3 ianuarie 1916, dimineaţa 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 

Stavka, fără înțelegere prealabilă cu noi, a decis să dea administrarea 
căilor ferate române Comandamentului Rus. Și procedeul și principiul sunt 
la fel de inadmisibile, Ministrul Lucrărilor Publice şi-a dat demisia. 
Propusesem la conferința cu delegația tehnică rusă să se examineze 
posibilitatea şi să se stabilească un program care să fie pus în practică de 
către administraţia noastră. 

Interesul nostru de a satisface necesitatea armatei ruse este vital. 
Capacitatea personalului nu este inferioară aceleia a vecinilor noștri. 
Interveniti de urgenţă pe lângă Împărat pentru a-i demonstra <cä este> un 
obstacol punerea în aplicare a deciziei Cartierului General Rus si <este> 
inutil de a impune o soluție ofensatoare. 


Brătianu 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 247 


450 Data corectă este 20 decembrie 1916/2 ianuarie <1917>, telegrama fiind înregistrată în 
registratura Legatiei de la Petrograd la 21 decembrie 1916/3 ianuarie <1917>. 


286 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 249 
<Telegramä> nr. 373611 Petrograd, 22 decembrie 1916 
Dos. I 


Autoritatile Militare Ruse, fara intelegere prealabila, fie cu Marele 
Cartier General al Majestätii Sale Regele, fie cu Direcţia Căilor Ferate 
Române, au decis să dea Administraţia Căilor Ferate Române 
Comandamentului Rus, chiar în momentul când Guvernul Român convoca în 
Conferință delegaţii tehnici ruşi pentru a stabili de comun acord programul 
care ar fi fost executat de către Administraţia noastră. 

Acest procedeu fiind inadmisibil, Ministrul Lucrărilor Publice şi-a dat 
demisia, provocând astfel și o criză guvernamentală. 

România are un interes vital pentru a satisface toate nevoile armatei 
ruse, nicio autoritate locală nu ar fi în măsură să crească posibilităţile de 
transport. Atitudinea luată de către Autorităţile Militare și decizia lor de a 
suprima Autoritatea Română asupra teritoriului român este o măsură 
ofensatoare și inutilă și de natură a arunca o umbră asupra cordialitätii 
relaţiilor care trebuie să existe între administratiile care sunt chemate să se 
ajute între ele pentru cauza comună; ea nu corespunde grijilor pe care le 
avem de o parte și de alta să dezvolte tot mai mult legăturile călduroase și 
stimă încrezătoare între noi, ea nu corespunde nici dispozițiilor pe care 
Majestatea Sa Împăratul, în înalta si delicata Sa bunăvoință, nu a încetat să le 
dovedească României, care, atât de greu încercată prin ocuparea teritoriului 
de către inamicii nostri, este în mod particular sensibilă în ochii aliaților sai. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
246, 246v 


2250 
Telegramă cifrată nr. 3748 Expediată din Petrograd 
Dos. I 23 decembrie /5 ianuarie 1916452 


Excelentei <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, Iasi 


451 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost tăiate cu creionul în text. 
452 Data corectă este 23 decembrie 1916/5 ianuarie <1917>. 


287 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Cu titlu foarte confidential, Paléologue a solicitat o audienţă la 
Împărat pentru a-i vorbi despre chestiunea românească. Va dezvolta, cu 
menajamentele necesare, tema că Rusia este pe cale să ne facă să pierdem 
războiul. Vă rog să păstraţi informaţia strict personal.453 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 144 


@251 
Telegrama cifrata nr. 3749 Expediata din Petrograd 
Dos | 23 decembrie /5 ianuarie 1916454 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Președintele Consiliului, lași 


În afacerea asasinatului lui Rasputin, de acum confirmată, în afară de 
lusupov, Dmitri Pavlovici şi Purischevici, trebuie adăugat şi contele 
Stenbook-Fermon. 

Subliniem faptul că membrii familiei imperiale au intervenit în 
această chestiune cu caracter politic de partea opiniei <publice> și a 
cercurilor liberale, împotriva anumitor elemente reacționare si influenţei 
împărătesei domnitoare. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 145 


453 Paragraf semnalat în textul original cu o linie laterală trasată cu creion roşu și însoțit de o 
notă marginală adăugată prin scriere de mână, cu creion albastru: „de retinut/citat” (,4 
citer”, original, lb. franceză). 

454 Data corectă este 23 decembrie 1916/5 ianuarie <1917>. 


288 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


3252 


Telegramă cifrată nr. 3750 Expediată din laşi 
22 decembrie / 4 ianuarie 1916455 
Dosar nrl Primită la Petrograd 


23 decembrie /5 ianuarie 1916 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Binevoiti să îmi dati informaţii asupra Conferinţei pe care Aliaţii o 
vor ţine în ianuarie la Petrograd şi cine sunt persoanele care iau parte. 


Brătianu nr. 946 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 146 


m 253 
Telegramă cifrată nr. 3751 Expediată din Petrograd 
Dos I 23 decembrie/5 ianuarie 1916456 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Preşedintele Consiliului, Iaşi 


Scoaterea de numerar din România de către compatrioţii noştri 
continuă. Am atras atenţia lui Vintilă Brătianu asupra inconvenientelor, 
semnalând măsurile luate de Guvernul Imperial, care a interzis scoaterea din 
Rusia a unei sume personale mai mari de 500 de ruble. 

Rog pe Excelența Voastră să binevoiască a-mi răspunde daca 
Guvernul nostru are intenţia să ia măsuri în această privinţă. 


Diamandy 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 147 
455 Data corectă este 22 decembrie 1916/4 ianuarie <1917>, telegrama fiind înregistrată în 


registratura Legatiei de la Petrograd la 23 decembrie 1916/5 ianuarie <1917>. 
456 Data corectă este 23 decembrie 1916/5 ianuarie <1917>. 


289 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


a 254 
Telegramă cifrată nr. 3752 Expediată din Petrograd 
Dos. | 23 decembrie 1916 


General Coandă, Stavka 


Chestiunea evacuărilor noastre, în special cele a circa 15.000 de 
muncitori din stabilimentele noastre de fabricare a efectelor militare care 
vor trebui să muncească în uzinele puse la dispoziție de către Guvernul 
Imperial, influențând și transportul în zona de operaţiuni care depinde de 
Cartierul General, vă rog să binevoiti a face demersurile necesare pentru a 
examina din acest moment modalitățile de transport în prima linie a acestor 
muncitori. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 249 


m 255 
Telegramă cifrată nr. 3753 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. | 24 decembrie /6 ianuarie 191645’, seara 
Fir direct 


Excelenței <Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, laşi 


Foarte confidential#58: 

Am fost primit ieri seară de Marea Ducesă Victoria Feodorovna+5?. 

Alteța Sa Imperială mi-a spus că, solicitând să-l vadă pe Împărat, 
Majestatea Sa, probabil din cauza emotiei provocate de împrejurările afacerii 
Rasputin, nu a putut să o primescă si i-a cerut să îi scrie. 


457 Data corectă este 24 decembrie 1916/6 ianuarie <1917>. 

458 Cuvintele evidenţiate de editori cu caractere italice au fost dactilografiate cu cerneală roşie 
în original. 

459 Marea Ducesă Victoria Feodorovna, căsătorită cu Marele Duce Kiril Vladimirovici, era sora 
Reginei Maria a României. 


290 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Alteța Sa Imperială mi-a citit scrisoarea către Împărat, în care 
rezumă în linii mari situația, necesitatea absolută de a apăra și păstra 
Moldova, atingând și chestiunea căilor noastre ferate. Alteța Sa mai vorbește 
şi despre proiectul vizitei la Stavka a Altetei Sale Regale Prinţul Carol însoţit 
de Excelenţa Voastră. 

La sfatul Marii Ducese, am fost ieri seară imediat după audiență să-l 
văd pe Ministrul Afacerilor Străine, rugându-l să prevină pe Împărat. 

Îmi permit să mă gândesc că, dacă treceţi prin Kiev, o vizită la 
Împărăteasa Mamă ar fi oportună şi bine primită de către Împărat, care are 
un cult pentru mama sa. Excelența Voastră va judeca dacă, după Stavka, 
vizita Dvs. la Petrograd va fi indicată, permițând Excelenței Voastre să ia 
contact cu cercurile guvernamentale. 

Rog pe Excelenţa Voastră să-mi dea instrucțiuni, dacă este cazul, de 
ar trebui mă prezint în fața Altetei Sale Regale si, eventual, de a avea onoarea 
de a O însoţi la întoarcere şi până unde. 

Ministrul Afacerilor Străine şi ambasadorul Franţei mi-au spus că 
data si programul conferinței Aliaților la Petrograd era încă nesigură, ea va 
avea loc, în orice caz, după aceea de la Roma, care a trebuit să înceapă ieri și 
la care participă şi generalul Sarrail. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 152, 152v 


2256 
Telegramă cifrată nr. 3755 Expediată din laşi 
23 decembrie /4 ianuarie 1916460 
Dos. I Primita la Petrograd 


24 decembrie/5 ianuarie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


Una dintre chestiunile cele mai grave si cele mai importante 
[25565]t61 cazul evacuării va fi [29349] asigurarea materialului rulant al 


460 Data pe stil nou este greșită in original. Corect, 23 decembrie 1916/5 ianuarie <1917>, 
telegrama fiind înregistrată în registratura Legatiei de la Petrograd la 24 decembrie 1916/6 
ianuarie <1917>. 


291 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


căilor ferate române pentru a putea fi utilizat cu ocazia reluării ofensivei. 
Diferenţa de lărgime a căilor măreşte dificultăţile evacuării în Rusia. 

Numărul restrâns de vagoane posibil a fi evacuate în Bucovina, tot în 
mod aleatoriu, ar impune dublarea căilor pe acelea mai largi rusești pentru a 
ajunge la Nistru. Această măsură necesită timp şi ar trebui luate măsuri cât 
de repede posibil. Parcul de evacuat ar fi de cel puţin 15.000 de vagoane. Am 
intervenit pe lângă Mossolov. 

[12510] să interveniti şi pe lângă Comisia rusă de la Petrograd care 
se ocupă de evacuare. 


Vintilă Brătianu nr. 947 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 149 


2257 
Telegramă cifrată nr. 3756462 Expediată din Petrograd 
Dos. I 24 decembrie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Iasi 


Raspunzand telegramei Dumneavoastra privind populatia ramasa in 
teritoriile ocupate, ambasadorul Frantei neavand nicio cunostinta despre 
mijloacele folosite de Guvernul Francez, Legatia noastră de la Paris va fi mai 
în măsură sa vă dea toate detaliile necesare. 

În orice caz, aflu de la Ministerul Afacerilor Străine, că Guvernul 
belgian a însărcinat o tara neutră - Statele Unite - să se ocupe de aceasta 
chestiune. 


(s.) D<iamand>y 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 250 


15! În acest document editorii au folosit notația [...] pentru a evidenția cuvintele rămase 
nedescifrate în textul original. 
+62 Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală neagră. 


292 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


2258 


Telegramä cifratä nr. 3757 Expediatä din Petrograd 
Dosar nr. | 24 decembrie/6 ianuarie 1916, seara 
Fir direct 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Preşedintele Consiliului, Iaşi 


Foarte confidential 

Afacerea Rasputin a contribuit la punerea în evidenţă a gravitätii 
situației interne. Nemulțumirea generală care s-a manifestat in Dumă, 
Consiliul Imperiului, Adunarea Nobilimii, la membrii cei mai loiali ai dreptei, 
la prietenii Împăratului, ajunge [până la]*6? familia imperială. Mai multi Mari 
Duci care se află aici nu-și ascund ostilitatea fata de Împărăteasă. Se vorbește 
despre exilarea sa într-o mănăstire. Președintele Consiliului și-a dat de două 
ori demisia, care nu a fost acceptată. 

Însuși Protopopov+5, omul blamat de opinia <publică>, ar fi gata să 
şi-o dea pe a sa. 

Împăratul, din afecţiune pentru Împărăteasă, și, crede el, pentru a-și 
menține intactă autoritatea, s-a rigidizat si nu pare să dorească a face 
compromisuri, ceea ce contribuie la o şi mai mare iritare a spiritelor. 

Opinia <publică> şi majoritatea din Dumă rămân spectatori, de 
vreme ce procesul se joacă în culisele familiei Țarului. Auzim vorbindu-se 
despre posibilitatea unei revoluții. 

Ambasadorul Angliei a spus că, în ciuda tuturor, cel mai bine ar fi ca 
acest lucru să se termine, nu contează cum. Nu se poate prevedea dacă 
lucrurile vor reintra în acalmie şi ce întorsătură pot ele lua; [situaţia extrem 
de gravă, ne putem aştepta la orice eventualitäti si la cele mai rele.] 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 154, 154v 


463 În acest document, cuvintele redate între paranteze drepte au fost adăugate prin scriere de 
mână cu cerneală neagră. 

464 Alexandr Dmitrievici Protopopov (1866-1918), vice-preşedinte al Dumei, ministru de 
Interne în ultimele guverne ale regimului imperial, numit la insistenţele țarinei Alexandra. A 
fost arestat de regimul revoluţionar și ulterior executat. 


293 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 259 


Telegramă cifrată nr. 3764 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. I 26 decembrie/8 ianuarie 1916465 
Extra urgent ora 1 dupa amiaza 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Președintele Consiliului, laşi 


Epilogul afacerii Rasputin, Marele Duce Dmitri Pavlovici <a fost> 
trimis în Persia şi Mesopotamia însoţit de preceptorul său și de un adjutant 
al Împăratului, cu interzicerea oricărei corespondențe. 

Prințul Iusupov, trimis la moşiile sale în zona Kursk, cu permisiunea 
de a coresponda doar cu familia sa. 

Instabilitatea regimului este evidenţiată de dificultatea de a constitui 
Guvernul. După părerea unora dintre colegii mei, situaţia, în cazul în care nu 
ar avea un deznodământ imediat, rămâne [foarte]+6 neliniştitoare pentru 
viitor. Împăratul este singur pentru moment, izolat și aproape fără alt sprijin 
decât autoritatea sa, Împărăteasa și anturajul acesteia. 


Const. Diamandy47 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 156, 156v 


m 260 
Telegrama cifrată nr. 3765468 26 decembrie 1916 
Urgent 


<Excelentei Sale, Domnului> Brătianu 
Pr<esedintele> C<onsiliului>, lași 


465 Data corecta este 26 decembrie 1916/8 ianuarie <1917>. 

466 Cuvântul între paranteze drepte a fost adăugat prin suprascriere cu cerneală neagră. 

467 Semnătură manu propria. 

468 Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală albastră. Există o adnotare cu creion 
roșu: „Visite Carol” şi subliniere cu creion roșu „comme de famille” (ca de familie). 


294 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Ministerul Afacerilor Străine mi-a comunicat că răspunsul <referitor 
la> vizita Altetei Sale Regale prinţul Carol, considerată ca <vizită> de familie, 
a fost afirmativ. 

(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 252 


m 261 
Telegramă cifrată nr. 3784 Petrograd, 27 decembrie 1916 
Dos. nr. I 
anexe: una 
Ex<celentei Sale, Domnului> Bratianu 
<Presedintele Consiliului>, Iasi 


Domnule Presedinte al Consiliului, 


Cu privire la telegrama Excelentei Voastre din 20 decembrie curent 
relativă la administrarea Căilor noastre Ferate am onoarea a înainta aici 
alăturat în copie notita ce-am remis personal Ex<celentei> Sale D-lui 
Pokrovsky+6, Ministrul Imperial al Afacerilor Străine, nu ca o notă formală, 
ci pentru a fixa conversatiunea ce am avut cu el170. 


(s.) D<iamand>y 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
253, lb. romana 


m 262 
Telegramă cifrată nr. 3789 Expediată din laşi 
26 decembrie /8 ianuarie1916471 
Dosar nr. I Primita la Petrograd 


27 decembrie /9 ianuarie 1916 


469 Nikolai Pokrovski (1865-1930), ministru de Externe al Imperiului Rus (1916-1917). 

470 Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală albastră, iar paragraful marcat de 
editori cu litere italice este cu cerneală neagră, o completare făcută după ce scrisese deja 
formula de încheiere „Primiţi...”, pe care a tăiat-o pentru a putea adăuga completarea. 

471 Data corectă este 26 decembrie 1916/8 ianuarie <1917>, telegrama fiind înregistrată în 
registratura Legatiei de la Petrograd la 27 decembrie 1916/9 ianuarie <1917>. 


295 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Excelenței <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd4?2 


Binevoiti să transmiteti A<ltetei> S<ale> I<mperiale> Marea Ducesă 
Kiril: „Ca urmare a ultimelor evenimente militare [19705]+73 noastră ne 
părea disperată şi este în asentimentul anumitor persoane în care avem 
încredere că un efort trebuie încercat. În acest scop mi s-a sugerat ideea de a 
întreprinde eu însămi o călătorie la Petrograd pentru a-l vedea pe Împărat şi 
a-i cere ajutor urgent si [14335] mă adresez tie pentru a te ruga să tatonezi 
fără întârziere terenul pentru a şti dacă acolo sosirea mea ar fi bine primită. 
În acest caz, am putea să revenim aici împreună”. 


Semnat de MADDY474 


Brătianu 1901 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 159 


m 263 


Telegramă cifrată nr. 3789475 Expediată din Petrograd 
Dosar nr. I 28 decembrie/10 ianuarie 1916476 
Fir direct 


<Excelentei Sale, Domnului> Brătianu 
Preşedintele Consiliului 


Pentru Majestatea Sa Regina 


472 Notă marginală în stânga cu creion grafit: „s-a transmis”. Notă laterală în dreapta cu 
cerneală neagră: „Remis de mine A<ltetei> S<ale> I<mperiale> M<area> Duc<esă> Victoria 
Feodorovna în seara de 29 decembrie la 9 ore, N.B. Cant<acuzino>”. 

473 În acest document editorii au folosit notația [...] pentru a evidenția cuvintele rămase 
nedescifrate în textul original. Acordul în gen al cuvântului lipsă influenţează traducerea: 
nostru/noasträ, disperat/disperată. Am optat pentru varianta la genul feminin, 
presupunând că acel cuvânt rămas nedescifrat este ,situatia”. 

474 Cel mai probabil este vorba despre Regina Maria, sora Marii Ducese Victoria Melita 
Feodorovna Romanova, așa cum reiese din telegrama de răspuns, nr. 3789, în volumul de 
față la pagina următoare. 

475 Telegrama are același număr in original ca și cea anterioară, fiind conexate la registratura 
Legatiei de la Petrograd. 

476 Data corectă este 28 decembrie 1916/10 ianuarie <1917>. 


296 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Împăratul fiind deja avertizat si primind în mod favorabil proiectul 
vizitei lui Carol, însoţit de Brătianu, mă tem că un nou demers nu ar fi indicat 
si că ar avea loc într-un moment care nu se pretează efuziunilor de familie, 
mai ales având în vedere evenimentele pe care tu le-ai aflat prin intermediul 
lui Diamandy și care fac raporturile cu Tarskoe Selo extrem de dificile. Nu 
neglijăm niciun efort pentru a obține o îmbunătățire militară, împărtășind 
complet cauza voastră si punctul vostru de vedere. 

Sunt de părere că vizita lui Carol nu ar trebui să întârzie și recomand 
ca, dacă ea trebuie să aibă loc aici, Carol si Brătianu vor trebui să meargă 
apoi la Stavka, esentialul fiind să îl convingă pe Gurko. 

Imediat ce voi face aici tot posibilul pentru voi, mă voi întoarce la 
tine. DUCKY#77 


Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 160 


m 264 
<Telegramă> Petrograd, 28 decembrie 1916 


Domnule General+78, 


Am onoarea a vă ruga să insistati pe lângă persoanele competinte de 
la Stavkă pentru ca Cartierul General Rus să ia cât mai grabnic dispozitiunile 
necesare în vederea așezării unei şine intermediare pe liniile ferate rusești 
între frontiera noastră și Nistru cel putin, care să dea posibilitate evacuărei 
în Rusia a parcului de vagoane și locomotive ce posedăm - care deci să poată 
forma pe calea rusească o linie cu lărgimea celei românești. 

Acest lucru prezintă cel mai mare interes: 1) pentru a salva întreg 
parcul nostru de vagoane care riscă altfel să cadă în mâinile inamicului şi 2) 
pentru a ușura reîntoarcerea în România a trupelor și materialului evacuat 
în Rusia, în cazul începerii ofensivei din partea Aliaților. 

Primiti, vă rog, Domnule General, asigurarea înaltei mele consideratiuni. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
254, lb. română 


477 Marea Ducesă Victoria Melita. 
47 . : : 3 
i Telegrama este adresată generalului Constantin Coandă. 


297 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 265 
Telegramă cifrată nr. 3790479 28 decembrie <1916> 


<Excelentei Sale, domnului> Brătianu 
P<reședintele> C<onsiliului> 


Paléologue mi-a spus că a făcut un expozeu al memoriului în fața 
Împăratului pentru a-l determina să facă un efort excepţional pentru a 
păstra Moldova atât din punct de vedere politic, militar, cât şi moral, 
semnalând consecinţele pe care le-ar putea avea ocupaţia de către duşmanii 
vostri a întregii R<omanii>. 

Împăratul a primit cu bine expozeul, dând asigurări, dar, ca întotdeauna, 
rămâne să se transforme bunele sale dispoziţii în voinţa de a acţiona. 


(s.) Diamandy 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 
255, lb. romana 


266 
Telegramă cifrată nr. 3791 Expediată din Petrograd 
Dos. nr. | 29 decembrie/11 ianuarie 1916480 


Excelentei <Sale, Domnului> Bratianu 
Presedintele Consiliului, Iasi 


Marele Duce Nicolae Mihailovici a prezentat recent la Stavka 
Împăratului situaţia internă îngrijorătoare. Fără menajamente, a vorbit 
despre imixtiunea Împărătesei în afacerile Statului şi a spus Împăratului că 
se teme să vadă începând era asasinatelor. Alaltăieri, fratele acestuia, Marele 
Duce Alexei Mihailovici, a fost la Tarskoe Selo și, la rândul său, a făcut 
Împăratului un tablou dintre cele mai neliniștitoare. Mâine, vineri, 
ambasadorul Angliei va face și el aluzii Împăratului cu privire la preocuparea 
Aliaților in această privință. Faptul că animozitatile totuşi atât de persistente 
între Marii Duci au încetat este caracteristic. 


479 Întreaga telegramă este scrisă de mână, cu cerneală neagră, cu stersäturi şi completări. 
480 Data corectă este 29 decembrie 1916/11 ianuarie 1917. 


298 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Aflu dintr-o sursă de încredere că Împărăteasa Mamă are intenţia de 
a încerca şi un demers pe lângă fiul său. 

Noul Președinte al Consiliului, Prințul Golitin#81, este considerat drept 
omul de paie al lui Protopopov. Acesta din urmă este menținut în funcția sa de 
ministru de Interne. Se spune că Împăratul ar avea intenţia să îl desemneze pe 
Șteglovitov+82, membru militant al Blocului Negru, la preşedinţia Consiliului 
Imperiului. Sunt indicii că Împăratul nu ar consimti să cedeze. 

După cum spunea o rudă a Împăratului, forțele obscure continuă să 
guverneze Rusia. În ciuda dispariţiei lui Rasputin, corpul său astral trăiește încă. 

În mod obişnuit, Duma ar trebui să fie convocată pe 12 ianuarie. 
Împăratul, a cărui intenţie era să se ducă la Stavka pe 29, își va prelungi 
sejurul la Tarskoe Selo. El va primi, probabil, felicitările Corpului Diplomatic 
la 1 ianuarie. 

Sper să am ocazia să îi fac o ultimă cerere în vederea obținerii întăririlor 
care ne sunt atât de necesare pentru a păstra un colt din patria noastră. 

Diamandy 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 161, 161v, 162 


m 267 
Telegramă cifrată nr. 3796 Expediată din laşi 
Dos. I 28 decembrie/10 ianuarie 1916484 
Primit la Petrograd 
29 decembrie/11 ianuarie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


481 Prințul Nikolai Dmitrievici Golitin (1850-1925), ultimul preşedinte al Consiliului de 
Miniştri al Imperiului Rus. După revoluţie a fost obligat să rămână în Rusia, a fost arestat de 
mai multe ori și în cele din urmă executat în 1925, sub acuzaţia de a fi colaborat la o mişcare 
contrarevoutionara monarhistă. 

482 Ivan Grigorievici Şteglovitov (1861-1918), ministru rus de Justiţie (1906-1915). Arestat în 
timpul revoluţiei și împușcat împreună cu alti foști miniștri taristi drept represalii cu ocazia 
unui atentat asupra lui Lenin. 

483 Blocul Negru (în original „bloc noir”) se referă la Uniunea Poporului Rus, organizaţie 
ultranationalista care a funcționat în Imperiul Rus în perioada 1905-1917. 

484 Data corectă este 28 decembrie 1916/10 ianuarie <1917>, fiind înregistrată în 
registratura legatiei de la Petrograd la 29 decembrie 1916/11 ianuarie <1917>. 


299 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Vă rog să-mi comunicaţi data şi scopul venirii lui Briand și Lloyd 
George în Rusia și dacă vor merge până la Stavka. 


Brătianu Nr. 953 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 162(1) 


a 268 
Telegrama cifrată nr. 3801 Expediată de la Stavka, 
Dos. I 28 decembrie/10 ianuarie 1916485 
Primit la Petrograd, 
29 decembrie/11 ianuarie 1916 


Excelentei <Sale, Domnului> Diamandy 
Ministrul României, Petrograd 


La nr. 3752, după conversaţia cu generalul Gurko, vă rog să analizati 
împreună cu Ministerul de Război de la Petrograd uzinele, rutele pe care 
transportarea celor 15.000 de muncitori trebuie să le urmeze, ca și ieșirile 
din țară. 

În principiu, generalul aprobă toate dispoziţiile luate în acord cu 
Ministerul de Război și să mi le aduceţi la cunoștință pentru ca el să dea 
ordinele [76274]487. 


General Coandă nr. 253 


Misiunea g-l Paraschivescu 


ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 163 


485 Data corectă este 28 decembrie 1916/10 ianuarie <1917>, fiind înregistrată în 
registratura legatiei de la Petrograd la 29 decembrie 1916/11 ianuarie <1917>. 

“8° Mutarea frontului pe linia Siretului a silit autoritățile române să mute o parte din liniile de 

producție (precum șantierul naval de la Galaţi) în sudul Rusiei, în special în zona Odessei. 

487 Cuvânt nedescifrat în original. 

488 Textul redat de editori prin litere italice a fost adăugat prin scriere de mână cu creion 
grafit. Generalul Toma Paraschivescu era șef al Diviziei Armament si Munitii în cadrul 
Statulului Major al Armatei Române. 


300 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


m 269 
Telegramă cifrată nr. 3803 30 decembrie 1916 
Dosar | 


<Excelentei Sale, Domnului> Brătianu 
Președintele Consiliului, lași 


Referindu-mă la telegrama voastră nr. 953, ambasadorul Franței îmi 
confirmă că, până în prezent, nicio dată <nu a fost> fixată pentru conferința 
interaliată de la Petrograd și că nu ştie încă nimic despre sosirea lui Briand 
aici. 


ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 256 


301 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


INDICE ANTROPONIMIC 


Alexeev/Alexeiev, Mihail, 11, 147, 
148, 150, 179, 202, 232, 245, 
247, 248, 256, 257, 258, 259 

Alexandru al III-lea, 110 

Alexandru al II-lea, 147, 283 

Arion, C.M., 7, 109, 111, 116, 118, 
202 

Asquith, H.H., 102, 208, 212, 219 

Assim bey, 171, 172 

Averescu, Alexandru, 256, 258 

Barclay, George, 91, 131 

Bark, Piotr Lvovici, 159, 160, 161, 
165, 167, 168 

Basily, 256 

Belaiev/Belaev, Mihail, 239, 251, 
257, 281 

Bentkovski, Alfred Karlovici, 147 

Berthelot, Henri Mathias, 257, 
258, 259 

Bianu, lon, 213 

Blondel, Jean Camille, 70, 71, 72, 
80, 97, 105, 120, 225, 226, 246 

Bobrinsky, 169 

Brătianu, Constantin, 111 

Brătianu, Ion I.C., 7, 8, 9, 10, 11, 
13, 60, 61, 63, 68, 71, 72, 73, 74, 
75, 76, 77, 78, 79, 80, 82, 84, 86, 
88, 89, 90, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 
98, 100, 102, 103, 104, 105, 106, 
107, 108, 109, 110, 111, 112, 
113, 115, 116, 118, 123, 124, 
125, 128, 129, 130, 131, 132, 
133, 134, 138, 139, 140, 143, 
145, 147, 148, 150, 151, 154, 
157, 162, 173, 177, 178, 179, 
180, 186, 187, 193, 194, 195, 


197, 199, 200, 202, 203, 204, 
209, 210, 211, 212, 215, 221, 
227, 232, 235, 237, 238, 240, 
243, 244, 245, 247, 248, 250, 
251, 253, 254, 255, 258, 259, 
260, 262, 266, 269, 271, 272, 
275, 276, 277, 278, 279, 280, 
281, 282, 283, 284, 285, 286, 
287, 288, 289, 290, 292, 293, 
294, 295, 296, 297, 298, 300, 
301 

Bratianu, Vintila, 13, 258, 289, 
292 

Briand, Aristide, 242, 243, 245, 
247, 248, 253, 272, 278, 300, 
301 

Bronewski, Arkadii, 146 

Brusilov, Alexei, 10, 12, 193, 238 

Buchanan, George, 217, 221, 222 

Budberg, Theordore Paul Andreas 
von, 146 

Buisseret-Steenbecque de 
Blarenghien, Conrad de, 94 

Büssche-Haddenhausen, Hilmar 
von dem, 132 

Cambon, Paul, 107 

Carlotti di Riparbella, Andrea, 60, 
66, 84, 91, 119 

Carol I al României, 212 

Carol, principele 291, 294, 296, 
297 

Carp, Petre, 119, 131, 132, 227, 
254 

Cavour, Camillo Benso de, 203 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Coandă, Constantin, 255, 258, 259, 
263, 265, 267, 268, 274, 275, 
276, 280, 281, 290, 297, 300 

Constantin al Greciei, 146, 234 

Czernin, Ottokar, 9 

Delcassé, Théophile, 70, 72, 101, 
105, 107 

Derussi, Gheorghe, 61, 62 

Deschanel, Paul, 225 

Desprès, Maurice, 243, 253 

Diamandi/Diamandy, Constantin, 
7,8, 10, 13, 14, 60, 66, 67, 68, 69, 
70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 
79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 87, 89, 
90, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 
100, 102, 103, 104, 105, 106, 
107, 108, 109, 110, 111, 113, 
114, 115, 116, 117, 118, 121, 
122, 123, 125, 126, 127, 129, 
130, 132, 133, 134, 135, 138, 
139, 142, 143, 144, 145, 146, 
147, 148, 149, 150, 151, 153, 
154, 156, 157, 158, 161, 162, 
163, 165, 169, 170, 171, 172, 
173, 175, 177, 178, 179, 180, 
181, 183, 185, 186, 188, 190, 
193, 194, 195, 197, 198, 199, 
202, 203, 207, 208, 209, 210, 
213, 215, 216, 220, 223, 224, 
228, 233, 234, 235, 237, 238, 
241, 242, 244, 248, 249, 250, 
251, 258, 259, 260, 262, 263, 
264, 267, 268, 269, 272, 273, 
276, 277, 278, 279, 280, 282, 
283, 284, 285, 286, 288, 289, 
290, 291, 293, 294, 295, 297, 
298, 299, 300, 301 

Djuvara, Trandafir, 198 


303 


Dragomirov, Abram Mihailovici, 
96 

Dragoumis, Ion, 110 

Duca, I.G., 13 

Efremov, 154, 155 

Fasciotti, Carlo, 81, 82, 84 

Ferdinand de Hohenzollern- 
Sigmaringen, 148, 254, 263, 277 

Ferdinand de Saxa-Coburg Gotha, 

59, 122, 180, 192, 198 

Filipescu, Nicolae, 129, 147, 148, 

150, 154, 157, 240, 255 


Fournier, Ernest Frangois, 260 

Germani, Nicolae, 192 

Ghenadiev, Nikola Ivanov, 59, 61 

Giers, Mihail de, 66, 78 

Giolitti, Giovanni, 233 

Goga, Octavian, 9, 129 

Goremîkin, Ivan Logghinovici, 62, 
63, 112, 123, 124, 128, 129, 135, 
136, 137, 138, 139, 140, 152, 
153, 164 

Grey, Edward, 73, 82, 83, 85, 86, 
91,99, 102 

Gucikov, Alexandr, 201 

Gulkevici, Kontantin Nikolaevici, 
146 

Gurko, Vasili, 268, 273, 274, 281, 
282, 285, 297, 300 

Henrik, 126 

Hesse-Darmstadt, Ernst-Ludwig, 
de, 118, 125 

Holban, Stefan, 151, 186, 223 

Hvostov, Alexei, 163, 164, 174, 
175,176 

Ignatiev, N.N, 212 

Iliescu, Dumitru, 139, 149, 279 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


lonescu, Take, 255 

luraşcu, Dumitru, 186, 197 

lusupov, Felix, 76, 88, 283, 284, 
288, 294 

Ivanov, Nikolai, 96, 193 

Izvolsky, Alexandr, 162 

Jagow, Gottlieb von, 117, 125 

Jaures, Jean, 226 

Joffre, Joseph, 162, 177, 178, 193, 
251, 254, 272 

Kapnist, A., 230 

Kiril Vladimirovici, 118, 147, 173, 
290, 296 

Kitchener, Horatio Herbert, 122, 
227 

Kokovtov, Vladimir, 167, 169 

Kovalevski, Maksim, 154, 155, 
156, 181, 182, 183 

Krupenski, Vasili Nikolaevici, 146 

Krupenski, Pavel M., 181, 182 

Kudasev, Nikolai, 146 

Kuropatkin, Alexei, 194 

Lahovary, Al. Em., 199, 242, 251 

Landsdown, Henry Charles Keith 
Petty-Fitzmaurice, 102 

Lecitki, Platon Alekseevici, 257 

Lloyd George, 282, 300 

Lucaciu, Vasile, 9, 129 

Maiorescu, Titu, 131, 254 

Maklakov, Vasili, 164 

Malevski-Malevici, N. A., 146 

Marghiloman, Alexandru, 254 

Maria a Romaniei, 118, 147, 148, 
290, 296 

Markov, Serghei, 230 

Martian, 268 

Mavrocordat, Edgar, 13 

Miliukov, Pavel, 65, 190, 191, 192 


304 


Miliutin, Nikolai A., 189 

Monroe, James, 281 

Mossolov, Alexandr, 262, 263, 292 

Napoleon al III-lea, 225 

Nelidov, Dmitri, 146 

Neratov, Anatoli, 89, 269, 270, 
271 

Nicolae, 76, 85, 89, 90, 97, 110, 
114, 115, 122, 126, 129, 143, 
147, 153, 271, 283, 284, 298 

Nicolae al II-lea, 76, 90, 110, 114, 
115, 122, 143, 153, 283 

Nikola Petrovié-Njegos, 126 

Paianu (Paiano), Dinu, 149, 151 

Paléologue, Maurice, 80, 91, 105, 
106, 107, 119, 120, 121, 203, 
223, 233, 235, 238, 245, 246, 
247, 248, 288, 298 

Paëié, Nikola, 84, 203, 207 

Pau, Paul Marie Cesar Gerald, 148 

Petraev, Alexandr, 147 

Pherekyde, Mihail, 92 

Pichon, Jules, 120 

Plehve, Pavel A., 137, 194 

Poklewski-Koziell, Stanislas, 8, 13, 
69, 78, 91, 92, 131, 186, 209, 
215, 220, 221, 227, 232, 248, 
250, 255 

Pokrovski, Nikolai, 295 

Polivanov, Alexei, 181, 183, 184, 
185, 187, 188, 200, 201 

Porumbaru, Emanoil, 63, 66, 67, 
69, 72, 90, 114, 115, 116, 117, 
121, 126, 127, 134, 136, 140, 
142, 143, 144, 145, 146, 151, 
154, 158, 159, 162, 163, 165, 
166, 167, 169, 170, 171, 174, 
175, 181, 183, 185, 187, 189, 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


190, 193, 200, 208, 210, 216, 
217, 219, 221, 224, 231, 234, 
235, 241, 261, 262, 278, 279 

Pototki, Pavel Platonovici, 238 

Prodan, lon, 154, 172 

Purischevici, Vladimir 
Mitrofanovici, 284, 288 

Radev, Simeon, 61 

Radoslavov, Vasil Hristov, 59, 61 

Räscanu, loan, 266, 267, 268, 269 

Rasputin, Grigori, 76, 88, 136, 174, 
283, 284, 288, 290, 293, 294, 
299 

Reuss zu Kôstritz, Heinrich XXX,I 
171 

Rizov, Dimitär Hristov, 59 

Rodzianko, Mihail, 62, 63, 112, 
123, 124, 128, 129, 135, 136, 
137, 138, 139, 140, 152, 153, 
164 

Romanov, Alexei Mihailovici, 76, 
283, 298 

Romanov, Kiril Vladimirovici, 118, 
147, 173, 290 

Romanov, Nikolai Mihailovici, 

284, 298 

Romanov, Nikolai Nikolaevici, 90, 
115, 126 

Romanov, Serghei Alexandrovici, 
62, 96, 264 

Romanova, Maria Pavlovna, 110 

Romanova, Maria Feodorovna, 

110 

Romanova, Victoria Melita 

Feodorovna, 118, 147, 173, 290, 

296 

Roosevelt, Franklin D., 222 

Rudeanu, Vasile, 72, 243, 252, 254 


Ruspoli de Poggio-Suasa, Mario, 
81 

Russki, Nikolai, 194 

Saint-Aulaire, Auguste-Felix- 
Charles de Beaupoil, 225 

Saharov, Vladimir Viktorovici, 
263, 265, 281 

Sarrail, Maurice, 146, 243, 256, 
291 

Sazonov, Serghei D., 8, 9, 12, 59, 
62, 63, 64, 65, 66, 69, 70, 73, 79, 
80, 81, 83, 86, 87, 88, 89, 91, 93, 
94, 95, 96, 99, 101, 103, 115, 
118, 119, 120, 121, 122, 124, 
125, 126, 127, 128, 129, 130, 
131, 132, 133, 136, 137, 138, 
144, 146, 149, 150, 154, 155, 
157, 162, 163, 171, 180, 186, 
190, 192, 195, 196, 197, 200, 
201, 202, 203, 204, 210, 211, 
215, 218, 219, 220, 221, 232, 
233, 236, 237, 239, 240, 241, 
243, 245, 247, 248, 249, 250, 
261 

Schildlovski, 151, 152, 153, 164 

Schilling, F.M., 95, 157, 211, 245, 
246, 247 

Scikascev, 229 

Sebeko, Nikolai N., 124, 131, 134, 
162 

Sonnino, Sidney, 90 

Steenbook-Fermon, 288 

Steglovitov, Ivan Grigorievici, 164, 
299 

Stirbey, Barbu, 196 

Sturmer, Boris, 13, 135, 136, 137, 
138, 153, 174, 239, 260 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Suhomlinov, Vladimir 
Aleksandrovici, 167, 175, 188 

Sulghin, Vasili, 230 

Suvaev/Suvaiev, Vasili, 181, 188 

Tatarinov, A., 135, 250, 258 

Taube, Alexandr Alexandrovici 
von, 164 

Thomas, Albert, 207 

Tittoni, Tommaso, 91 

Trepov, Alexandr, 260, 261 

Tseidze, 190 

Tsenkeli, 175, 176 

Vasilcikov, 118, 125, 126 

Venizelos, Elefterios, 146 

Versidin, 229 

Visolkin, M., 195 

Viviani, Réné, 207 

Vostorgov, 230 

Wallenberg, Knut Agathon, 210 

Wied, Sofia de, 173 

Wied, Wilhelm de, 173 

Wilhelm al II-lea, 234 

Witte, Serghei de, 128 


306 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


INDICE TOPONIMIC 


Adrianopol, 259 

Adriatica, 59, 60, 129 

Africa, 122 

Âland, 209, 210 

Albania, 59, 60, 129, 173 

Alexandretta, 163 

Algyo, 76, 79 

Alsacia, 148, 284 

America, 147, 189, 221, 227, 242, 
281 

Anglia, 12, 64, 72, 73, 74, 77, 80, 
82, 83, 85, 86, 89, 90, 91, 94, 97, 
98, 101, 102, 105, 121, 122, 125, 
129, 130, 135, 155, 178, 179, 
187, 191, 196, 200, 203, 208, 
212, 216, 217, 218, 219, 221, 
222, 224, 229, 235, 258, 261, 
278, 279, 282, 293, 298 

Argentina, 229 

Arhanghelsk 124, 200, 218, 220, 
223, 225, 245, 250, 252, 253 

Armenia, 191, 192, 208 

Asia, 144, 147, 189, 208 

Asia Mică, 144, 208 

Atena, 62, 145, 186, 197, 259 

Australia, 228, 229 

Austria, 61, 80, 85, 155, 172, 191, 
192, 193, 204, 205, 206, 231, 
246, 254 

Austro-Ungaria, 8, 10, 12, 59, 64, 
75, 90, 101, 130, 205, 272 

Bagdad, 178, 191 

Balcani, 8, 11, 106, 148, 155, 163, 
170, 189, 231 

Balcic, 97, 99, 101 


307 


Banat, 9, 79, 81, 82, 83, 84, 85, 87, 
88, 91, 95, 101, 102, 108, 110, 
115, 116, 120 

Basarabia, 88, 119, 120, 133, 148, 
179, 182, 240 

Bekessâmson, 79 

Belgia, 94, 95, 96, 146, 191, 200 

Belgrad, 74, 82, 87, 91, 99, 100, 
145, 186 

Berlin, 12, 59, 126, 146, 172, 173, 
179, 191, 255, 281 

Bosfor, 70 

Bosnia, 85, 122 

Braşov, 256 

Brăila, 258 

Bruxelles, 146, 198 

Bucovina, 8, 69, 73, 77, 79, 80, 81, 
82, 83, 87, 91, 92, 95, 101, 138, 
234, 236, 238, 246, 249, 252, 
257, 292 

București, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 59, 
60, 61, 63, 64, 66, 68, 69, 71, 72, 
73, 74, 75, 76, 79, 80, 81, 82, 84, 
86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 
95, 96, 98, 100, 102, 103, 104, 
105, 106, 107, 108, 109, 110, 
111, 113, 114, 115, 116, 117, 
119, 120, 121, 123, 124, 125, 
127, 128, 130, 131, 132, 133, 
134, 138, 139, 142, 143, 144, 
145, 146, 147, 149, 150, 151, 
154, 155, 156, 157, 162, 165, 
167, 169, 170, 171, 172, 173, 
177, 178, 179, 180, 181, 183, 
185, 186, 187, 192, 193, 202, 
205, 206, 207, 208, 209, 210, 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


211, 213, 214, 214, 215, 216, 
220, 223, 225, 226, 227, 228, 
232, 234, 235, 236, 237, 240, 
241, 242, 243, 244, 246, 247, 
248, 249, 250, 251, 252, 253, 
256, 258, 259, 260, 261, 262, 
264, 267 

Bug, 194 

Bulgaria, 8, 9, 11, 12, 59, 61, 65, 67, 
80, 98, 110, 117, 119, 120, 122, 
129, 148, 150, 154, 155, 157, 
162, 163, 172, 178, 180, 186, 
191, 192, 197, 198, 207, 231, 
249, 254 

Buzău, 257, 258 

Calais, 155 

Canada, 229 

Canalul de Suez, 122, 142 

Carpaţi, 89, 254, 257 

Caucaz, 115, 142, 143, 194 

Cernăuţi, 110 

Chantilly, 267, 268 

China, 63, 96 

Christiania, 147 

Constantinopol, 60, 63, 65, 66, 67, 
68, 85, 135, 170, 171, 172, 191, 
208, 212, 254, 261, 262 

Corfu, 106 

Cris, 76, 79 

Danemarca, 110, 224, 229 

Debreczen/Debretin, 76, 79 

Districtele Basarabiene, 119 

Dobrici, 97, 99, 101 

Dobrogea, 12, 13, 14, 102, 119, 
134, 148, 154, 173, 179, 180, 
233, 256, 263, 280 


308 


Dunärea, 8, 79, 83, 88, 96, 97, 100, 
120, 134, 145, 172, 226, 235, 
252, 265, 280 

Durazzo/ Durrés, 129 

Durostor, 226 

Dvinsk, 177, 179, 224 

Egipt, 121, 122, 142 

Elvetia, 163 

Europa, 128, 142, 158, 189, 191, 
228, 281, 284 

Fetesti, 259 

Finlanda, 165, 209, 233 

Florica, 13 

Franta, 11, 12, 62, 64, 65, 69, 70, 
71, 72, 73, 74, 83, 86, 91, 94, 
105, 107, 126, 138, 155, 166, 
168, 176, 179, 184, 191, 202, 
207, 225, 226, 237, 243, 244, 
245, 246, 247, 248, 258, 261, 
291, 292, 301 

Galati, 81, 119, 258, 300 

Galitia, 10, 12, 63, 77, 79, 233, 238 

Gallipoli, 121 

Germania, 10, 12, 61, 63, 66, 70, 
80, 117, 118, 125, 126, 128, 129, 
130, 132, 133, 135, 142, 155, 
156, 164, 165, 170, 171, 172, 
182, 187, 191, 194, 197, 199, 
202, 203, 204, 205, 206, 209, 
210, 215, 217, 218, 219, 221, 
222, 229, 231, 255, 259, 261, 
271, 272, 281, 284 

Grecia, 59, 60, 64, 66, 110, 117, 
145, 146, 156, 172, 186, 189, 
191, 223, 231, 234 

Haga, 125 

Hauts-de-Meuse, 177 

Hertegovina, 122 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Imperiul Otoman, 84, 106, 147, 
191 

Imperiul Rus, 7 , 62, 89, 95, 106, 
147, 162, 167, 181, 194, 222, 
232, 239, 295, 299 

Ismail, 7 

Italia, 59, 60, 61, 64, 66, 67, 70, 72, 
74, 77, 78, 79, 81, 84, 85, 87, 90, 
91, 94, 95, 99, 102, 104, 105, 
106, 108, 117, 119, 126, 130, 
132, 133, 145, 155, 170, 191, 
221, 223, 233, 236, 237, 238, 
244, 261 

Japonia, 64, 96, 98, 99, 122, 124, 
128, 135, 144, 177, 178, 218, 
243, 282 

Kara, 225 

Kiev, 148, 291 

Kislavosk, 194 

Kobila, 76 

Kolki, 242 

Kôrôsmezô, 103 

Kovel, 242, 268 

Kursk, 294 

Kut El-Amara, 178 

Le Hâvre, 198 

Lemberg, 238 

Lipcani, 236 


Londra, 7, 13, 59, 75, 77, 81, 83,85, 


90, 91, 97, 100, 103, 107, 130, 
163, 196, 200, 208, 212, 216, 
218, 228, 239, 253, 264, 272, 
278 

Lorena, 284 

Macedonia, 59, 60, 67, 91, 97,98, 
101, 115, 122, 178, 192, 254 

Madrid, 118, 146 

Mamornita, 232, 240 


Maramures, 87, 97, 100 

Marea Adriatică, 59, 60, 129 

Marea Baltica, 114, 209 

Marea Britanie, 9, 86, 91, 217 

Marea Egee, 59 

Marea Mediterană, 66, 163, 261 

Marea Neagra, 59, 60, 63, 69, 120, 
121, 127, 129, 191 

Maroc, 225 

Moghilev, 255, 257, 268 

Moldova, 14, 138, 148, 257, 263, 
283, 291, 298 

Mongolia, 229 

Moscova, 7, 112, 117, 141, 151, 
176, 217 

Moudros, 142 

Muntenegru, 126, 130 

Murmansk, 210 

Mytilene, 142 

Narvik, 209 

Nicolaev, 176 

Niemen, 194 

Nistru, 292, 297 

Nis, 62 

Norvegia, 146, 209 

Novoie Zemlia, 225 

Ob, 225 

Oceanul Indian, 207 

Odessa, 7, 143, 242 

Ohrida, 59,115 

Orient, 146, 212, 219, 220, 225, 
261 

Paris, 7, 12, 13, 59, 71, 72, 81, 91, 
97,102, 103, 106, 120, 149, 155, 
162, 163, 177, 178, 199, 217, 
226, 239, 242, 246, 248, 251, 
264, 272, 278, 279, 282, 292 

Pekin, 146 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Peninsula Balcanică, 254 Prusia, 193 


Persia, 63, 64, 156, 171, 182, 189, Prut, 8, 69, 78, 79, 85, 96, 97, 101 
208, 212, 294 Pskov, 114 

Petersburg, 186, 227 Reni, 139 

Petrograd, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, Reval, 114 
14, 60, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, Riga, 114, 177, 224, 257 
75, 77, 78, 80, 81, 82, 84, 85, 86, Roma, 13, 59, 61, 66, 81, 87, 90, 
87, 89, 90, 92, 93, 94, 96, 97, 98, 291 
99, 100, 102, 103, 104, 106, 107, Romania, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 59, 60, 


108, 109, 110, 111, 112, 113, 
114, 115, 116, 118, 122, 123, 
124, 125, 128, 131, 132, 133, 
134, 135, 138, 139, 140, 141, 
142, 143, 144, 145, 146, 147, 
148, 150, 151, 154, 156, 157, 
158, 159, 161, 162, 163, 165, 
166, 167, 169, 170, 171, 172, 
173, 174, 175, 177, 178, 179, 
180, 181, 183, 184, 185, 186, 
187, 189, 190, 193, 194, 195, 
197, 198, 199, 200, 202, 204, 
207, 208, 209, 210, 211, 212, 
213, 214, 215, 216, 217, 218, 
219, 220, 221, 223, 224, 227, 
228, 231, 232, 234, 235, 237, 
238, 240, 241, 242, 243, 244, 
247, 248, 249, 250, 251, 255, 
257, 258, 259, 260, 261, 262, 
263, 264, 266, 267, 268, 269, 
271, 272, 273, 274, 275, 276, 
277, 278, 279, 280, 281, 282, 
283, 284, 285, 286, 287, 288, 
289, 290, 291, 292, 293, 294, 
295, 296, 297, 298, 299, 300, 
301 


Polonia, 135, 158, 191, 221, 222, 


272, 284 
Principatele Romane, 225 


https://biblioteca-digitala.ro 


10 
Th 


61, 62, 63, 64, 67, 69, 70, 72, 73, 
74, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 
87, 88, 89, 91, 93, 94, 98, 99, 
100, 104, 105, 107, 110, 111, 
118, 119, 120, 123, 124, 127, 
128, 129, 131, 132, 133, 134, 
138, 139, 144, 147, 148, 149, 
150, 151, 154, 155, 163, 172, 
179, 180, 185, 186, 189, 195, 
198, 199, 203, 204, 205, 206, 
209, 210, 211, 212, 213, 215, 
217, 220, 223, 225, 226, 227, 
231, 232, 233, 234, 235, 239, 
240, 241, 242, 243, 244, 245, 
246, 247, 248, 249, 250, 251, 
252, 253, 254, 255, 256, 257, 
259, 260, 261, 262, 263, 264, 
266, 267, 268, 269, 270, 271, 
272, 273, 274, 276, 277, 278, 
279, 280, 281, 283, 285, 286, 
287, 289, 290, 291, 295, 297, 
299, 300 
Rusciuc/Rusciuk, 172, 232, 236, 
243, 252 
Rusia 8, 9, 12, 61, 63, 64, 65, 66, 69, 

70, 73, 77, 78, 80, 81, 82, 83, 85, 
87, 88, 91, 92, 93, 95, 97, 98, 99, 
105, 106, 113, 117, 118, 119, 
121, 122, 123, 124, 126, 127, 


ttp://arhivelenationale.ro 


130, 132, 133, 135, 136, 137, 
138, 141, 142, 145, 146, 147, 
148, 149, 152, 153, 155, 156, 
160, 163, 164, 165, 171, 173, 
176, 180, 183, 185, 186, 187, 
189, 190, 191, 192, 193, 195, 
196, 198, 199, 203, 204, 205, 
206, 207, 208, 209, 210, 212, 
215, 216, 217,218, 219, 220, 
221, 226, 228, 229, 230, 231, 
233, 236, 240, 242, 245, 246, 
249, 250, 251, 254, 261, 262, 
264, 266, 267, 268, 269, 274, 
277, 282, 288, 289, 292, 297, 
299, 300 

Salonic, 13, 60, 121, 129, 134, 142, 
145, 146, 194, 203, 243, 252, 
256, 272, 282 

Seghedin, 76, 79 

Serbia, 9, 59, 60, 62, 64, 69, 74, 83, 
84, 87, 88, 91, 97, 100, 101, 102, 
106, 115, 120, 122, 126, 130, 
155, 157, 191, 192, 200, 207, 
257 

Siret, 101, 300 

Sirmia, 85 

Skagerrak, 224 

Sofia, 59, 60, 61, 62, 85, 101, 155, 
162, 172, 173, 180, 191, 228, 
234 

Somes, 76, 79 

Spania, 64, 72, 118 

Statele Unite ale Americii, 142, 
182, 222, 229, 242, 278, 281, 
284, 292 

Stockholm, 156, 210 

Strâmtori (Bosfor și Dardanele), 
62, 65, 67, 68, 69, 70, 73, 95, 


104, 120, 121, 127, 133, 135, 
191, 208, 216, 219, 220, 221, 
222, 261, 262 

Suedia, 63, 64, 156, 172, 208, 209, 
210 

Teheran, 171 

Tisa, 8, 69, 76, 77, 78, 79, 85, 100, 
101, 103 

Tokyo, 146 

Torontal, 101 

Transilvania, 9, 10, 14, 60, 73, 80, 
83, 86, 105, 110, 221, 254, 255, 
256, 257, 258, 259 

Tula, 176 

Turcia, 12, 63, 64, 66, 67, 68, 70, 
98, 109, 142, 163, 171, 172, 191, 
192, 208, 212 

Tarskoe Selo, 110, 113, 201 

Ungaria, 74, 75, 79, 80, 90, 101, 
250 

Valahia, 266 

Valea Bistritei, 257 

Valea Buzaului, 256 

Valona, 59 

Vasaros, 76 

Vasarosnamény, 79 

Vatican, 146 

Verdun, 162, 177, 243, 247 

Viena, 13, 85, 123, 132, 145, 193 

Viseu, 100 

Vistula, 194 

Vladivostok, 200, 220, 223, 245, 
250, 252 

Vologda, 250 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


SIDENT CONSEIL 
né AT ie: 
BUCAREST 


Je réponds à votre dernier tea 


e chiffré : 
Je compléte conversation . 
Président Conseil m'a ait égai 


4, bi 
que question munitions était très important 


Roumanie n'en fabriquait pas et ne pouvait tă 


avait tout juste pour elle et ne pouvait pasi 


VE An e nous fournir munitions , la voie d'ArEnar PL 
x sufrit ne pour ges propres transports e. 
Noahs TR generale , son langa 


était peu encourageant et dépourvu dtoptin 
E pă 


4 4, nir campagne plus de six semaines . Russie en) 
dé 


sur sort de la guerre , Ce qui contribue per 
Plexité c'ast qu'il avait vu Schebeko qui 
avait fait rapport favorable . 

Sans pouvoir affirmer , Jane ine 
plutôt a croire que si nous ne sommes pa 
présence cas inconscience » Ces Conseils ( 
neutralité pourraient avoir sta inspire a 


supposition d'un arrangement avec Puiss 


ie’ 


312 
7h 


https://biblioteca-digitala.ro ttp://arhivelenationale.ro 


Centrales . r 


J'irai le voir procnainement pour vtÂcher, 
d'en tirer davantage-. 

Je m'abstiendrais d'en parler,a) Sazonow 1% GAY 
dont relations avec Président Conseil sont plutôt AR 
froides et pour ne pas créer un incident . 

Comme en diplomatie on peut toujours, t4- » 
cher de tirer profit des fautes des autres , Votre 
Excellence appreciera si en l'occurence il y a .ma- 
tigre . 

En corrélation avec ce qui precède je 
viens d'avoir conversation avec Ambassadeur ay Ja= 


pon et vous prie attendre mon télegramme de demain . 


signs : ets PA 


| 


6/19 ianuarie 1916, Petrograd. Telegrama cifratä nr. 29 adresatä de 
Constantin Diamandi lui Ion I. C. Brătianu referitoare la poziția lui Ivan 
Goremikin fata de intrarea României în război. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 169-169 


313 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ttré enregistré sous 12 Wy 


le 8/21 Ianviar 1916” 


Y LA 


Ap fo CONSEIL 


\ a D BUCAREST 
e 


v 


Suite télégramme cniffré ue 29 . 


, Ambassadeur Japon étant venu me voir 


Ÿ Neamt: À 
à À he ae » de lui ai confié titre confiden- 


A 
tiel propos president MED Ts sur neutralité ră 


k 
Tout en confirmant que dans certain 
cercies non-gouvernementaux on apprenendait 
changement attitude Roumanie en faveur Putssan- 
ces Centrales , 11 incline a croire qu'on doit 
attribuer ce langage soit 4 l'inconscience soit | 
a intention intriguer contre Sazonow , dont re-| 
lations avec President Conseil sont des plus 
tendues et qui est tenu le moins possible au 
courant par Ministre Affaires Etrangères , ° 
Confidence pour confidence , el aa de 
deur Japon m'a conté que , peu de temps avant 
sa mort , Witte etait venu le trouver pour lui 


5 
dire qu'avant appris que Japon pourrait even- E 


‘ 
tueilement envover des troupes en Europe a 
\ 


front Russe pour combattre Austro-Allemands > 


Sita a). SE 


314 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ţ * | 
. j ¢ | ! 4 = 
j + + y + - 


L ‘ 


EN 


11 croyait de son devoir déconseiller dans ifintée 
rét du Japon , Bien ehtendu - a ajouté Anbassädeu 
avec un rire da chacal - j'ai fait le contraire < 

Ambassadeur du Japon m'a demandé.- À deux 
reprises = de 10 Métier de sa parole et lui permets 
tre da prévenir Sazonow sur propos Président éon- 

A geil ; et que cela pourrait , peut-8tre contribuer 
4 


A nous débarrasser de Goremykine . J'ai refusé , 


ne voulant pas me méler dissensions intérieures et 
LEA = E 
j'ai promis reflècnir . 4 
. Lui 

Ja prie Votre Excellence me communiquer 


son opinion « w 


Le 


gs : DIAMANDY . 


8/21 ianuarie 1916, Petrograd. Telegrama cifratä nr. 44 adresatä de 
Constantin Diamandi lui Ion I. C. Brătianu referitoare la poziţia lui Ivan 
Goremikin fata de intrarea României în război, dezbătută împreună cu 
Ichiro Motono, ambasadorul Japoniei la Petrograd. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 173-173v 


315 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


316 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Caricaturi publicate de revista „Furnica” în perioada 
neutralității României. 
Revista Furnica, anul XI, nr. 48 


317 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


== — 


* Fae ei 
4 
+ Télégramme du Chef de l'Etat Major. 


rend QuartierGénérel du Commandant suprême. 


le 25 Juin 1916 . 
ten 


Réponse au numéro 299. - C'est précisement maintenant que la Rou- 
a 
manie doit profiter de la situation militaire sans attendre le premier 
train dont l'arrivée est parfaitement garantie Rappelez leur la vérité 
suivante:» les moments favorables,une fois manqués, ne se répStent plus . 
Nous avons commencé cette opération pas pour nous arrêter À mi-chemin, - 
mais personne ne saurait garantir ce qui arrivera dans un mois ou plus, 
er LS VD TNS pme ne 


Il est clair, toutefois, que les réserves de l'adversaire sont épuisées 
et qu'il ramasse ce qu'il peut pour nous opposer sa résistance dans les 
directions de notre offensive, en se soumettant jusqu’A présent A notre 
volonté. - Les troupes allemandes du front Balkanique combattent déjà 
sur le Dniester en Galicie près de Nijniow. Qui menacerait done les 
Rounsins À Dobroudja ? La Plus grande _partie des troupes bulgares est 
attirée vers Salonique. - Les Rounains pourront se garantir facilement 
en employant une partie de leurs forces, sans demander le morcellement 
de nos forces qui exécutent la tache principale. - La nécessité pourrait 
certainement nous forcer À diriger une ou deux divisions À Dobrougea, - 
mais dâmontrez leur que c'est précisement maintenant que la situation 
militaire est la plus favorable à une entrée en action des Roumaine. 

8? ile veulent attendre un plus grand affaiblissement des autrichiens, 
nous n'aurons plus aucun besoin d'une coopération roumaine, de même 
qu'il n'y aura plus pe raison de remise aux roumains de faire une 

tien) 
” entrée triomphale sur le territoire autrichien. 


me 199. 


(Signé ) Alekseerr. 


23 iunie 1916. Telegramă a generalului rus Mihail Alexeiev transmisă 
guvernului român de ataşatul militar al Imperiului Rus, col. Alexandr 
Tatarinov, în care se solicită intervenţia armatelor române în război. 

ANR, SANIC, fond Casa Regală. Personale-Ferdinand, dosar 16/1916, f. 2 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


(xy 1X 6 , a : - À 


de Bessie a JaMeyetté le tot de Ioureanie 
vi toile. du 47 cuil is 


Va Le pui a agree’ 
PO NLT SO 
apriall Le pourris fotndee à Mes souhaits ft” 
por te buccks de det mme dure de a 
nt a huis Es 


Lu arama de A turn lee Dodeahad 
Lsrsement E1000 Aearearteege> hed Fava 
PPP IA He Alec à 


11 august 1916. Telegrama de felicitare a Țarului Nicolae al II-lea cu 
ocazia zilei de naştere a Regelui Ferdinand, în care se invocă şi hotărârea 
României de a lupta alături de armatele Antantei. 

ANR, SANIC, fond Casa Regală. Personale-Ferdinand, dosar 18/1916, f. 1 


319 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Gulea hes sousdlomes , 
Mousteur eau x! C Braliown , Résideut du Corseit cles Ministres 
du Royaume ale Roumanie au mom du Gouvernement Roua 
| d me part , 
itd Qt dé Soit Rule, Énvoge éxliacrdimaire ef Ministre 
Plénui pole liane da A Répullique Foanacaise pres SM. f Roi de 
Rowmanie E 
3. Su Seorge Ronelax „ Emuoue' Exhacrdimaire d Ministre Fi - 
poluliaine de SM. & Roi À Royaume Mn cle Bar Brel ame 
ct d Jeliuets el des Aormerriotes Bartow th am. ale i des Mers, 
Fubesaun dés dudes pn e M "Rat di ouate 
3. fe Barou Fasciotti , Eurvoye Extraorainacne ef Manistee Revepo- 
teutiaize de SME Ro. ad Vale pres SM. le Roi de Roumanie, 
4. Monsieur Slamisbu Rkluski Kozie//, Envoyé Éxhacrdimaire ef 
Mimesdre Fénipoleutiaire ole S M € Énpereur de doutes bs Rassies 
pre SA. fe Roi de Roumanie, : 
rpiviatement auforises por feurd Jove emite nd respecliÿs ’ 
d autre pore i 
4 


d'a ele courts de ce ami suit : 


Aeticte 1 
La face , in Sauce Beelague j {Tale el ln Russie ganau - 
tissead € indeqnile Tenritoriale FA Royauune ale Roumauve daus 
toute (eleudue ole tes frouliéres actuelles. 
Ralicle 11 
la Rowurcnuie veugage à aléclaner A queme el à attaquer 
l'Air linge los a conoiitions stepulees par la Cuveution 
Mititaue ._ La no suga qe également à cesser , és la 
declanation de la guerre | doutes relations économiques et <chamges 


Commerciaux avec dour fey vumeuis cles Alliés e 


320 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


lalicle ul 
La France : be Sraude relaque , Stake et fa Russie 2econ - 
uaissent à fa Roumenue le droit d'aumexer tas territoires ale la 
Nomanchie Austeo Houg noise stipules d débiles a Vaniicle 4. 
Article IV 
Les fismites des derriloines amentionnes a l'article prececlenul 
gout jixees Comm é gaat 
te f e de délimitation conuueucera sor Ruth a aw 
pot ale la proulière aclielle entre (a Rowa ame el la Rase pee 
de Norrosels ia cl nemoulena ce fleuve peo à ta ï: ntière ale da 
Galicie au cou fluent du Pruth of du Coremios.- Eusuite elle suivra 
fa his de la Calicie at dé da Bukovine el cell de la Sodreie ef 
de ia Howanie jusqu'au pout Stog cote 1655. De la elle suivra la 
lique de sépanalion des caus ale la Tista et du Vis pour atteindne la 


| x 
Tisza nu vit 
Le Re jars 
Viso.. A penali» de ce poual alle Avrcendna le Hateg ae la Tisza. 

( 


# A 
jusqu à 4 Am tu aval de sou coupheeut ate le Siansos em. Cacs- 


! Pa ae {' RS ai 
lo ac de Teba cu aucout ole | eudroil où ef) sul au 


Mont le village ae Vasaros- Nome a fa Roua ună 5 S Pe. 
continua ensmile daus la bene du Sud: Steal - Oisesl jusqu'à 
mu potul ă 6 hm à € Est ole la ville ele Deleeczew .. De ce Pom 
de allemana le Giseh à aku. dm ava é de ba acuma de ces 

fe Caisel fa pi de | Elle. join - 


Nei affluents ( le Crisch (lame ei 
ana tu Le fa Tisza à fa hauteur du village Agus . aa Nord 
ale Segeclis „a passat à l'Ouest des villa ges ale Crashàäse et de 
Bekessanuson , a dk duanel ath jera sune poo tule courte .. À poala 
a Alayă În Kone desceuadra de Hateg, ale la Tisza joe à sm Cau : 
Muse avec fe Bamute ef da ua suivra fe thalwea du Dar le fs 

( 


oR a = 3 , 
qu'à fa prowl îne actuelle de la Romuanie .. 


ce » A ; 
ln Romane SAW aaA 5 "ARE pas élever av fortifications cu 
a die = ! t 6 . 
levee ale Relqrace daus wut Eôme à determiner mbleni exene ment 


} 


v - o . 
dame tavan dus celle 2âue que ales forces wecedsalres au Serre de 


321 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Le Jourélutmeut hoya ka tac au imqage a audfucuiser fes 
| 4 fi. À f ] < i £ } 
s dla Gon du lane! Ut ,ablandounarnl facts p?opuietes A 
1 Li 


; _ De ue CU / If f 
Cudnaitud Mug. Cats) t ESS: ace AF deus aci À pana ae (a Conctes:an de & Na 
A 


taticle V 


La Roumanie al aac part fa frauce „ta fraude Brelag ce, € 


et husa i nulre past eugaqeul à pas coraclurc ale 
At pa su fa paw aeuctate que coujotulemeut ef Seurutlane 
| | ; 4 / 4 
Fa f à ee Je A spp ' 
à rance , fo Aun lociaare , Ü sian tre ef fa Kussie 4 enqagent 
i > + 4 fe 
at Vere vi leacle ae por f(a (£224 fo RtA Qe fa ki UQ 
? , 
i ta Ho rer: £: € 4 „Soreul Aamueëxes à a 
\ Koruunane 
bete VI 
£ i < , i Ay 
ca Noumcawie joua des uismes arotl que ses lie 
Lă 
t f t of f 
‘ pt a Act Arta yee (VME Nae) , Att MA OC A Care 
. 1 Ê 
ae ta PQ, Aucst Qui À fa aescussion Alen gaictadionus qu sezout 
i } 
A i 4 4 
Cd Qu deusious dé (a Cormsereuce ale (a paix 
/ 
Boli-}. vi 
2ticte VII 
ls 42 E à rs. [i Fs 
Les Fuissauces Coutractaules s‘euqanoial a garde; secrete 


) ) 4 


+ A 
pat a + . as A ie 
a | (atât Ce uverclic 1 jusqu A ta Soucuadsion Ae Ta } YOLEN 
i 


= ‘ 
at er coma exeurpiauncs a Bucarest fe #. Aout 19 
ae ~ us y A | 
| e VIOI 2OA alee 
4 né ko meu € jé 
» AM tne > fn 
ce AMunuusthe ac Phance A La — atl iv 


Maushe ar Sranate Bela ame G him re de 


4 Ir E Th. Pp» ta fey 
Huusle a’. C fA [Cu F4 


4/17 august 1916. Textul conventiei politice de aderare a României la 
Antanta, semnate de Ion I. C. Brătianu si de reprezentanţii la București 
ai Franţei, Marii Britanii, Rusiei şi Italiei. 

AMAE, Fond Conventii. Plurilaterale, |, fișa 39 


322 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Cia emliow Militaire 


Entre Les sowstiques : 

Monsieur Jean | C. Prolioux, Résideut du Œuseil des 
Minister, Misle de lo Sueste dw Royaume de Romane , 

ol mme part , 
dt 1. le Clonel A. MFA. Després , Altache’ Mililaine à la Legation 
de Frauct à Rucarel, 
2. le Lieutenant Colowel © B. Thomsow, Attaché Mibilaine à la 
Légatiow de Srawmde- lsrelaque a Bucanest , 
3. le liewlenont Colonel L.S. Frigo , Attaché Mililaine à la Legation 
d "Talie a Bucarest ; 
aa. te Colonel A. Talatino} A Agewt Mililaire de Russie wn Romane, 
spécialement amlonisés pan les Commandement Suprême de leurs 
Arunées respeelives , 

d'autre part ‘ 

il a ele convenn ce qui suit : 


Article 1 
Bur Joint suile on Taité d Alliamce conclu le 4, Août m6 alee 
la Roumanie , la Fiamce „la Grande Brelaque 1 Slate et ta 
Russie , la Rowmonde 4 "tu au i aa foules ses forces 
de terre el de ma , à allaquer 4 futriche- Houquie om plus lard, 
Le tap, Ait ic (hut jours après Coffensive de Salowique ).- Les ape. 
rations offemsivea de L'armée Rowmaine coumuencetout fe jour 
mime de la déclaration ale şi 

Anticte I 

Dă to ai de la preseule Couvention et percent hb 

durée de la mobilisation et deta concewhation de L'armée Row- 
moe fonmmee Russe sm ge à ie d'une fagow é 


tmergqne aur tout te pomi onhichin claws be but ol assurer by 


j 


way 


343 
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


FN | 


operotions Roumarnes sus-amculionnces.- Colte acliow sera spécia. 
lement offeusme cl vigoureuse tm Bukovine où Len feoupes Russes 
demout fout an moins ganaler fours posilious aussi qu fours effeclifs actueh. 

A parlin du 14, Aout ine la Hotte Russe devra assurer la sécurité. 
du pod de Cora lautia tupêcher Jout ditanejuenaeul des Hroupes eu - 
memes aur ber côles Rounmoimes et foule iucursion sur le Danube 
au amant aes ouches alter Fleuve .. 

De sou cate’ fa Roumanuie recommaitea à la [bolle Russe ale La Mec 
Nowe be droit d'utiliser TA port ale epuenn€ de Crustanha e de pruoe 
fes mueunes mécessaires contre la flotle sous- maris emmenne.- 

Les mawinea de quenre Russes qui be serviroul ou Danuule faut 
pour Aaa he fos rives que pour prêtes coucours a Cammte ef à la 
flotte Roumarues , serout sous les ondnes ou Commauckuent ee 
chef des amuea Ronmoines ef coopéreroul sua ce fleuve avec Cescacoire 
des moniteurs Rommorus - les délails de celle coopé ra lon sero. 
établis cou fermement aux articles de fa préseule (Săi iei 

Article mn. 

La Ruosie s'engage au moment de la wuolilisalion. de l'annee 
Rowmaine à euroyer ch doteodeea oleux Divisions a avlaudewe a 
mue Division de cavalenie pour coopérer enue Crée Rovanaies 
couhe Carnmee Rulgare - 

Lea Aflies s'anaagtul à Jane précéder au anows ole huit pours, 
par mue offtusue a inmee des anucées ole Saloni A watees ow 

de bo fousnroune afm ale jocililer fa mobil salir of tr concen - 
salt de dia de forces amualilaunes Roumaines .- (Ate offensive 
commmencera fe Lo flout 1916 .- 

SG cauză da al mmililaines , les Russauces Abbices , 
apres culeule entre fer Flats - Majors réapecti}s sélareut omentes à aug: 
meuler leur appowt martitoinre coopetamă ovec larme Powmoine. 
celle auamremla tion de forces ne modifie tu me ls sl pulatioua 


des cowrtutions canclues .- 


324 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Article IV 
La France , la Groucle Brelogue , fate ef la Russie , s'w- 
gaqeul à Jouuur a la Rowmanie fer mmuulious el le materiel de 
queue i snout hauaporles por ales băteau Roumains ou Alliés 
ot laude por do, Rumiă += 
Les liuroisour et aus ports olewrout êlre exécutés ole facou. 
à ansunen l'anuvee tu Romane d une façon oui conlinwe que pos- 
aible , d'un mvumaumu de hois cul owner par jour, cable sun mm 
maior’ ele hau port i 
Aw cas où tes Allies aurout & leur dixposilion de nouvelles voies d ac- 
cé lacul Ip be hausit des aummiions „bi Rowmante pouwma seu 
lénelicier = 
Anlicle V 
Les Alliés ae ageut également à femur à la Roumanie dow 
th, bu du will As chevaux , caoultchoucs + médicaweuh , articles 
de subsistauce et d equiperacnl gu elle denauderait dou tes pana: 
les él caleqories qu genou fexées de commun accord. 
Article VI 
Les Allen malhout à la als pasclion de bo. Pounmauie e personnel 
fechwique mecessoute à fa fabrication daus L paws des manon 
at du amateriel ale quence - 
Anlicle vi 
bo la conclusion dé la préseule Guveutiou by Ela “Majors olen anumees 
Rowman - Russes | Quest que L'Etat - Major des ame» de Salowique se 
matthoul d accord pour étaler tes re ole leur cooperation -- 
L'accrol pewoloul dos opézalions wuiditaines den anvucer Roumand-Russes 
ow tout chamgemeul , éclaircisseureut et supplement én ome d'une Raisow 
pomorrtude „ stalabfiza ou Crortier Géurral respect! ant qu'il 
nero, olit ci-dessous … 
Aalicle VI 
La coopétalion ales armées Allices n'implique pus la subordination, 


325 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


d'une des Ralies Coutoctaults a taut. , elle m aplque que la. 

libre acceplahon oles clio positions oma amodliprcalious dues à (a silation 

géuétale ame mecessilés exagets por be but poursuiun el à la camonradene d arms. 
Alice IX 

Ê principe Len froupes Royales Rowmaines et les houpes Jupenales 
Ruases comserveront leur Cava oua olesmeul propre leur ze a opeza- 
tious olintiacle ef ame coma piele ma ele pe clauce dlaus la coudude eg 
opérations „la lique de démarcalion entre Les deux anmées passera. 
de Dorma: Valen poa la Bishkifa el fer vallees des rivières Chaio et Sa- 
meseh à Debracreu . Le but prucipal ale aclion Roumaine en tank 
que fa siluation militaire au Sucl du Danube Le pennmelha. „seza. par 
la Trarery bore daw la direction Budapest . - 

les Froupes Russes prévues a Canticle 3, deslimees & coopérer avec 
force Ronmaut serout sous fe Coumraudernenten chef ole L'amuce Roumain . 

An cadă de couhugtul des froupes Russer opérant au Sud. du Paule 
grrait considera there aausyuente de wmawiére a he de force égal ou su 
perenne aux Poupes Roumaines awec des amelles al coopérera „Ce cou - 
hugeul pownza former à la sortie oe lenritoire Roumanie: mue amuee 
amndlepeudauste que sana placée sous Le Cota ouzelema ex Supreme Russe. 
Dama ce cas, celle ammez agi ssaut bora du lennidoine Rouuau: , deva avoir 
mut rove ol operations diahuele ef sera couduite d apres den directives du 
Cormmondenctut Suprewne Russe douf eu se cou fout entidneneut aux plows 
des deux Vuanlien Généraux sun feo bases élallies ei- dessus... 

Si enue du but poursuivi, ales operalious muatitacnres avec des 
forces combinés Rowwmano-Ruser devaied avoir Gow, le Quumandeneut 
de ces faces tramelique par la ème respective al operations — Tous 
leg onones et wrtruclions relatifs à la couduile ole ces opétakous setoul 
teciqres en Rowa ef em Russe - 

Article X 
eu prancipe dana fe ternitoine national aussi lieu que dows le 
lewitoire occu pe por L'année de une des Pantin Guhactautes , fer armeces 


326 
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


de L'autre pordie Couhactowle me pourroul 4 pemelhoe que si L'indénét. 
general et Le lut commu te reclomorent ef avec be couseutemeut 
enit ef préatalle pour LE” cas porticulien..- 
alicle XI 

Ch fous qu'au cours ales operations , les armées Abbiées se 
lnowrenoul dau la mâcessile”, pour fe hourport des houpes » Prowrsions 
e lourmetunes analifaire d'user al vane où ele plusieurs voies fences 
aun te territoine de L'Etat Ale , L'utilisation sera établie pour cha 
COA poriicartien pan les Deliqme ces Gromds Wuuantiena Généraux Ales … 

L ‘adimiististiou ; Conga sation oley hau por et l'approvi - 
Siomtmeut awec ter ressources locales imcowmberut daus fous le cas 
au autorités territoriales - 

Article XII 

Les Prusommeers , fe lui ole gene et Les Arophees pus par tune 
déserte, Coe apparlieudroul - 

Le futur de queme pris daur des combats eu commun ef sur L 
Aa pat chap de batartle sera port f properhouueblmeut aux epfectifa 
que aurouË pus nT? a Toutefois apne ale Jacililea L'approvisioune- 
net ole l'annee Roummotae, te Geoana acc olenuaut Sha pezial Russe ce. 
dena à celle. fe materiel ole qui tt des munis cons pui dau 
ce Vulim act , dont elle oxnait aux Besoin urgeul i 

Article XII 

Bur coordowsen fer achiour der anmérs Roumoiuts, Ausses et 
Mica et pour alles ate plus sanaueut ber buts anibitacres „mu Aepré seu 
dut de l'anvuee Roumaine , aiole si necessaire el ua certain mow bre 
d'officiers adjoiul , doit se trouver aux Guantiers Géuénaut Russe et 
Alliés au amornent de L'ouverture des opéra iona muélilares Ronnraines.. 
De amâwmae les represenrtauts des années Pasii ef Abbices et leurs adjourk 
doireut se trouver au Cucatier Séucral de l'anmée Row aine .- 

Les Guortioas Généraux des ammeés coopérawles doiveut se reu - 
æiquer avale st eu devps while sur ty coupeclunes wai blana 


327 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


tes répordilious des forces el fa amazebe ales operations : 
Anticte XIV 
Si au cours des opéra lows al sunmenant oles siluclions exi - 
grand la prise ole mesures mouvelles ef soulevaud des questions mom 
parues daus fa presente Couvyention , foules ces questions saoul 
hoitees claus chaque Lantier General anec be Delegue de pam 
Alliee mas ME devieuohrouE céfuudives au a pres uu accord des Qu. 
wauclemets eu che) .- 
Anlicte XV 
Ban pouvour prtudze a naps les mesures pa araloires aro 
Commencemead acs operations , ber fanhes Couhactautes devtout 
g'outeucre sur Le plow ok Lactiou mutilaine avaut fe jour de lou. 
vertune des hostiles por Carnee Romaine .- 
Anlic e XVI 
la quesliou des anuusdices sua décides de counuwe accord 
par fer Conmnanolenneuts Supreneed des aramnées cooperanles - 
Anticle XVII 
la peseule duveution demeurera Lu viqueur alu jour de la. 


A . 
Sigma dure pesye a ta pow generale : 
Li LI i 
Fail cu cing exemplaires à Bucacesl te 47. fotut 1916 


Le Président du Eneseil des Muuishes 


Miustre ole la Guenne ele Roursuanie has vA) zafira 


L' Attache Militaire de France Uk 0, PIE 

L'Allaché Mibilaine de fraude Bretagne 4 4 bees Becca 

4 ; po d + 
L'Atlache Miblane d Hallie IL CLIC ET 


L'Aqeul Midilaine de Russie Chou Pate 


4/17 august 1916. Textul conventiei militare care stabilea conditiile 
cooperării armatelor antantiste, semnate de Ion I. C. Brătianu și de atasatii 
militari ai Rusiei, Franţei, Marii Britanii și Italiei la București. 
AMAE, Fond Convenții. Plurilaterale, |, fișa 40 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


4/17 august 1916. Hartă având trasată linia frontierei recunoscute 
României prin Tratatul de alianţă încheiat între România si Antanta. 
ANR, SANIC, Colecţia Harti, A XXIII /24 
AMAE, Fond Conventii. Plurilaterale, |, fișa 39, fila 15 


329 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


it 3X3NNY 


O€E 


Poe: OT 
SL tele 6 til 4 «2 rares png AGB LOE a 
= Hees irae Pro 37 Popper ngage Tao Lay aera pe 


es pe GLP OL YG: 
= CRIS wr # rod A dit A LL PAS car nl poza fo 2 porta 

| Spek poo, wage, ord agree apr 442 ape tor oonnnetess Op TT 
PRES re dues ut af 

ilie eta aa die CPE ht hd ph pour ane nl pi 2027 
me BST apar: per rgeg torts À ees el 

Per PIP, 7 DIR TEE 0797 rere (oa pora pre pr: Pe poi A per 

Pen pe moop pop pre GPU 

re tap sat tall og nd. reper GRP LS 248 A 
| FRE 4 posers Poy PO PP pret ap toc co DP” 
| Edit 7€: BP 29 pe ones “a PYF: Got stay ted a À S 
I piei, Lier pr rerbes ae prop APTI po cseerprgerry anid, zp 
; ar ord. ft paora rap set ours tte fl i 72203 i 
dr 2 ofr? FF: Pertes Ep 
Pimp ame ee ga or apere prop pp pre] 
| ee ae ry aie NCL SY If VGH Pye PTS 
= 3 omite apres: PRIT Popp OM RAE) ORGS potions 
4 Po due ut de mt 
de Le à 
a vate PLUS au ara 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


TEE 


0 penny poeme pr po ampere Wie 
Cd ad ue LAM prea op py” 


“papă pod par If AM POELE LG) : de a 
sage a « rent ney ran mrt re rage: E é 
NM reve PR dde ca à 


în ‘ener gros po pommes yl papers 
PR dues ce dé cadet Hi ; 
cy grnbuie ue dc ME pr 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


CEE 


NÉ oies De ride | a) 
eee EC dont aut Lil E 727 LOC PPT IEEE 
du te LE A 
| open apr repare got ra poor ue poor me 

popa rap payee “ye gry” 73197 opthasg 2 E sac aci 

|, 2 Gao dt L'édito pape: Luc cutia PL cuci (77, i cir = Aie A 
? ow ob ao ben p pre mnt om nono y: Cl tit ct 

poarta DPPH dont et + dec GP OMG NEE LOGE | 
i pops 1 epee ee Wepre tata futé dire tines 7 2 rap 220 

DC 2 LOT Gé nec LÉ A7 prenom gmt, we GNTHUGIRE sea 
Poele rep pee ee 
Per Las por ii GOB DY PO eat” 


ap IT 0 it 777 PR poza pre PR 294572, 

; 4 
acs <5 a rap? prefer Prep PO ip mt Éd Age sed boys 

a primar "poat hye PL Al caro NOTE. eri, sprl 

dr ct dos dt Ré e 2. goed, (pom, i tad Pap pod. PP >, 
e a GE ai pPororaearro? sors. PET M, amine | D DOUÉ 
us cute dc 4 re cmd FRAC 

ap IRI PYLON POP pre prmarnes 2 

de peg, y cute 4/11 
pp pre ep pogeres pol ae pace} 
PET 4 poe i satan iad pr obama nape ini ch AU ES 

| Dr PCR error wb app, Pa da ra 

k ri vor pore pap CS ed l 
i ppm a ae sc 
fi | ones dus rer Le di pp pres rene BIT PD 
at aca pm rm area ape 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


f pce Lasccées tle pacate JaalauË dasgetlles de reste ; 
ae ressent PSE Sd PE 2 t foraecee’ gait: 4 D PS PT D Zi, , 
Le wie ded 7 passes pr ‘eller es d edf ncontiée aitété 
„prop à ted dacréfie pa Mepuctin ker led défarelhe) 

da napoca caféitrures. , 
fee meet laquelle feeteca foot’ 4 prrdgue/hule tes 
wall we bidiwsdler. tes plat | graves predea: Crecdnn Lt “7 
Cope mal mia Leta dr aaccaf nete pomi tace. ded, ati, A A 
mipttec e), suece) fat Le ȘI API 9 ASP HR A joe 124 
pen fi. (Let god Éenspire Lele tr svtcedsite de. Jacwpagaidet mer) 
iii Deere te wnt fore se? sec Păi digne à ae de seu 
pe prt sat ateste he. idle wo MECS ae 

Firele 

Liu ed Autres A ube pea deus he >: ides we Pa. 


he. fi a oz, - M 2) 

AK hak de Potter te A Ara CRA. - oma, 
7 - 7 
+ 


At” n 


14/27 august 1916. Textul declaraţiei de război a 
României înaintate Austro-Ungariei de reprezentantul României la Viena, 
Edgar Lahovary. În memoriile sale, publicate în Constantin Diamandi, 
ministru al României la Petrograd, vol. I, diplomatul povesteşte 
cum a redactat textul declaraţiei de război la 
reședința Brătianu, la Florica. 
AMAE, Fond Problema 71/1914 - Primul Război Mondial (1914-1918), E2, 
partea I, vol. 45, f. 2-3v 


333 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


FORCES i FD, deat ROUMAINE A ATTIRE DES DIFFERENTS FRONTS 


Tu à ù des 
palmier bray 
CT. 


1916. Fortele inamice pe care interventia României le-a atras de pe 
diferite fronturi până la sfârșitul anului 1916. 
AMAE, Fond Convenții. Plurilaterale, |, fișa 39, fila 16 


334 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


AL 3X3NNY 


08TASI, 


V'am chemat on să purtați steagurile voastre 
peste hotarele unde frații nostri vă agteaptă cu nerăb= 
dare gi cu inima plină de nădejde. 

Umbrele marilor Voevozi Minai Viteazul gi 
stefan cel Mare al,säror rämägiti zac in pământurile se 
veti desrobi,vi îndeamnă la biruinţă cfwrednici urmagt 
ai ostagilor cari au invins ja Rasboieni,la Calugäreni 
gi la Plevna.= 

Veţi lupta alături de marile națiuni ou care 
ne=am unites 

© luptă aprigă vă agteaptä.=Qu bdrbayie să-i 
indurăn insă greutăţile gi cu ajutorul lui Dumnezeu ise 
bânda va fi a nonntrăe= 

Aratati=vi deoi demni de gloria străbună se 

De=a lungul veacurilor un near intreg vă va 


bine ouvânta gi vă va slavi.e 


@ 


aa J — > 
SARA AAA 


august 1916. Proclamatie adresată de Regele Ferdinand ostașilor din 


armata română la intrarea României în război. 


ANR, SANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri, dosar 43/1916, f. 4 


335 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ROMANTI : 


Räsboiul care de doi ani a incins tot mai strâns 
hotarele noastre,a zâruncinat adâno vechiul agezărânt al 
Europei gi a invederat să pentru viitor numai pe temeiul 
national se poate asigura viata pasnicé a popoarelor. 

Pentru nzamul nostru el a adus ziua agtep'atä de 
veazuri de constiinta natională ziua unirei lui. 

După vremuri indelungate de nenorociri 91 de grele 
fnoercdr!,inaintasii nostri au reugit să intemeeze statul 
Român, prin Unirea Principatelor,prin rasboiul Independentei, 
prin munca lor neobositä,nentru renasterea nationalä.= 

Astăzi ne este dat nouă să intregim opera lor ine 
enexfnd pentru totéeauna cea ce Minai Viteaail a infäptuit 
numai pentru o olivd:unirea Românilor de pe cele două părti 
ale Carpatllore= 

De not atârnă astăzi să scăpar de sub stăpânirea 
străină pe f-aţii nostri de veste munti gi din platurile 
Eusovinei unde Stefan cel Mare doarre somrul lui de veci.= 

In noi,in virtuțile, ir vitejia noastră ată putinta 
de a le reda dreptul oa intr-o Românie intregitä 91 liveră 
de la Tisa până la Mare,să propăgeasoă in pace potrivit dati 


nelor 81 aspiratiunilor gintei noastre.= 
KUMANI, 


Insufletiti de datoria sfântă ce ni se impune,hotä= 
rÂsi să infruntém cu bärvätie toate jertfele legate de un 
crânezn räsboiu,pornim la luptă cu avântul puternic al unui 


./e 


336 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


popor care are 2redinţă neslintité in menir=a jui.» 
Ne yor rhapliți roadele alortase ale isbandet.= 


Gu Dimrezeu inainte 


Pregedinte al Consijiulu! de Ministrii ui ainistru 


ce Făstotu . / 9, dy 13 CA iri te 


= 
Mintatru al Afacerilor străine Vi a Vétéacana À 


A 4 
Ministru de Finanye bax Le Lydie 


Ministru de In'erne | y 1) Pr: PER 
4 ! 


Ministru de Dorenti À 
Ministru de Industrie 


"7 2 
TA peter. 

Miriatru de iuorări Publice we getters, 
7/4 wf 


Ministru de Justitie 


Ministru de culte şi Instrucyle eae Greta 


august 1916. Proclamatie adresata de Regele Ferdinand poporului 
la intrarea României în război. 
ANR, SANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri, dosar 43/1916, f. 6-6v 


337 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


asi pi 


* pt 


„EGAZIONE D'ITALIA 
> — 


ae ni <a. /9 rat 79/6. 


astepti Rinse 


de mon eke raeacect La Acrei Tea 


rt Mie to Alls. fasa Ca 
PR IEI DACIE 


a it agrée À 
conne ann. ears a 


— 


338 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


19 august 1916. Scrisoarea de felicitare adresată de Regele Italiei, 
Victor Emanuel al III-lea, Regelui Ferdinand, cu ocazia intrării 
României în război de partea Antantei. 

ANR, SANIC, fond Casa Regală. Personale-Ferdinand, dosar 21/1916, f. 1-1v 


339 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Rhoioph 194... / 


; PRESEDINTA 
CONSILIULUI DE MINIȘTRI 


fa wes ARE 


şi ge: 2€ fe. ETS 
ut mile anse pe 


— 


fish Atle ji LG age?) p IG Ml Dimas 
P patent 2 
LE, PD MR MORE 
nue pre Peery poe pantei 
de vus copie n° Bla 
Bee pa. CG mme Bre 
Lee L'heure a Marar 
does. ataca cae de Cope ef 
j= Colette Se’ ee He aia peur 
CE rats mur etapa 


A Dao II au Jean ee 


340 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ee 


NE 4 


RS FAME : d A 
: Se fee Core 
fee Pe a gite ee A : 


Qe pr Cee De Covzee 12607 


fle fr col atm ef Ae 


A i = oe 4 [RSE CLS 


Se AZ, We 


Yue Cote e+e dat a digue 


Prune Ze ‘2 opt! mer be 
Les ee wen tt a for 


PA DT ee 


te cel LAS — ore Lee 2 EE — 


Litt peers Pe oa re, 


Serra e a i or" 
feta DA Pa > 1 hide” Luis “a imi 2 € 


: = DZ AA 
Ja LD a eee PAR Oe | 


Sa. ne? as Pee Ls 


341 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


342 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


le Le. 


% TIPI e Po i 
A ae ee aes 


343 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


Rucuresh,. me. se a 


PRESEDINTA 
CONSILIULUI DE MINISTRI 


Oh 


Fondée fia Bigs aaa MRE PRES 


oe A fehine ne To Cana ee ta 


26 august/8 septembrie 1916. Telegramă prin care generalul 
Constantin Coandă, reprezentantul Armatei Române pe lângă 
Cartierul General al Armatei Ruse, îi transmite lui Ion I. C. Brătianu 
mesajul de încurajare al Marelui Stat Major rus și pe cel al Țarului 
Nicolae al II-lea în urma evoluţiei defavorabile a operaţiunilor 
desfăşurate de armata română pe front. 

ANR, SANIC, fond Casa Regală. Personale-Ferdinand, dosar 22/1916, f. 1-3 


344 
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


C, We 3427 


426 da La BTAVKA 18 23 Nov./6 Deo. 1916 . 
a À PETROGRAD 1024 Wov./7 Dec. matin . 
A 


Pa TRA- URGENT 


EXCELLENCE DIANANDY 
MINISTRE ROUMANIE 
PETROGRAD 


En réponse à votre Lélégranmne iif 3594 , votre făgon 
de voir trae juste : j'ai exprimé en temps utile à 8. 
M,.l'lumperaur et aux parsonnes responsables d'ici, 

Lu nouveau Chef d'Etat Major wa parait tres peu’ 
dispose en notre faveur et pas a la nauteur . Le Pré 
decessaur etait trop optiuiste et l'actuel trop neste 
tant . 

La situation ampire ae plus en piue ş noe troupes 
très fatiguees les effectifa reduite et 18 Rural abals- 
a& ;, on est decide depuis ier à ge retirer a 1'Eat 
da Bucarest . Hotra bien aime Kel m'a charge cette nuit 
de tranamettrs Empereur un telegramme demandant le haut 
Comandement dea Lruupes russes en Kkuumanie pour Banu» 
rer accord indispensable a une action avec nucces cor- 
tain . Pargonnelienent je panse quo Paris, Londres dol- 
vont d'urgence suggerer ici une paruiii® Sulution La 
seule qui paut donner la victoire desiree et necesaaire 

J'ai introduit dewande fournitures puudre fuslis 
aprés conversation avec Grand-Duc serge ; 11 parait gue 
la question depend excluaivement du Ministre da 14 


Guerre . + 


General CUANDA Xe 207, 


23 noiembrie/6 decembrie 1916, <Moghilev>. Telegrama cifratä 
nr. 3427 prin care generalul Constantin Coandă îl anunţă pe 
Constantin Diamandi că l-a informat pe Țarul Nicolae al II-lea despre 
înrăutățirea situaţiei armatei române, care s-a retras la Est de București 
şi despre atitudinea ezitantă a Statului Major rus cu privire la România. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. Il, f. 214 


345 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


qe em ae 


TELRGRAMKME DE S.N.L'EMPÉEREUR DE RUS IER A S.M.eL KO. DE 


ROUMANI« e 


Télégraune a Sil, 14 Rol da Rounanis.Psrsuañé cemm 
TOI de la necessité d'assurer aussi couplatement que 
possible l'unité d'action de nus troupes en vue du trig 
omphe da notre cavse comaune J'accuail avec enmpressement 
Ll‘ initiative que tu as bien voulu prendre en proposant 
ds rendre la cellaberation dv nes aruées encore Pius 
intime . JE varrai , avec une Vive satisfaction , mes 
treupes combattre sous TON cemmandament immédiat côté 
à câte avec TA nevls at vailiante ornée et Ji serai 
usureux d'asaurer la direction supâriaure de ca sro.pa 
a'aruées + Bn inaugurant cette coliaboratien encurs 
plus étroits de nes deux armées , Jk no pula manquer 
d'évoquer le seuvenir glerieux de la guerre de 1877-78 
lorsque Tow Vénéré Grcl4 n'est min à ia tte de la 
jeune mais 46ja si vaillante arn$e pounaine en ca pla- 
gant sous le Commandement de MON Grand-Père , Ji ne 
doute pas que comme alors les efforts etreitement con- 
binés de nos armées ne soient courennés de nuccès et 
IX crois fermewnt qu'ils abeutirent A la victoire 46- 
finitiva et À la realisation des aspirations nationa- 
les de nos peupias . J'ai designs ie Général de Cava- 
lerie Sanarow pour reuplir les fonctions ae TON Agjoint 


ae 


immediat et J'espère que ce choix T'agrèera . # 


Le oly 


owt, 
LA 


adi 
» 


+ 


346 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


direction du greupe d'armes qui sa troupera # 
TON commandement . Étant denné que dana les 6 re 
tancas actuelles 11 est de toute urgence das 
sans retard l'unité d'action de nes troupes @ 
Atautre part l'établissement d'un nouveau fren 
cessite des travaux considârables pour i‘ orga 
tion des services de l'arrière , J'ai cru deve 
confiar provisoirement la diractien de i'arrièr 
des armées placées sous TES ordres au Comandă: 
en Cnef des armées du front du Sud-Ouest jusqu'à 
ce que TON Xtat-Majer soit doté d'une direction 
ravitailiament . Sous TON commandement tuuédtet "à 
sont placés on dehors des troupes l'arnés du Danu 
ainsi que la Quatriène arnée qui est en fernation 
dent les corps d'armés sent en voia ce trannvort | 
En formant des voaux peur qué la providence i 
veuille bien répenare aan penedictions sur TÉS ar 
JE TE pris de croire a mon invariable amitié . 


YICOLAS 


GRAND-QUARTIER GENERAL RUSSÉ 
le 23 Nov/6 Dec. 1916. 


GENERAL COANDA NG 209, 


23 noiembrie/6 decembrie 1916, Moghilev. Telegrama adresată de 
Țarul Nicolae al II-lea Regelui Ferdinand referitoare la colaborarea 
militară ruso-română pe frontul românesc, sub comanda Regelui Ferdinand. 
ANR, SANIC, fond personal Diamandi Constantin, dosar 30, vol. II, f. 216-216v 


347 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


TELEGRAMĂ TRANZITATA a A: 
~Merele-CartieNGeneral eae Sra__Lihin____ 


Traramisd |) ae ee 0 


nn tés cehOunnaeeioons vacsarsensevees seein anne consonnes ss se sv eo e: 


ranita de vest a maa 


emma amana mamans sea cna 


| piu DE a apr menta tatea e mese e e 
est—de_Zargoviste, -be_Danbovi je în es est de Titu,be vest şi su 


| Vest de Bucureşti penă-4 > 


pi ment de artilerie, = __ 


p. Coutormitate. qm _ fom d? 


decembrie 1916. Comunicat al Marelui Stat Major privind situația 
frontului în 22 noiembrie/5 decembrie 1916. 
ANR, SANIC, fond Casa Regală. Personale-Ferdinand, dosar 56/1916, f. 1 


348 
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


A - URGENT , 


LLEFCk Bai dau 
SiLLHI CUNSeiL 


vada 


Hpliegus üflaire Aaspeutine Grand - Duc LDuitri Pas 


iteh enveys en Parse et Késepotanie Accenpagné sen 


ipteur at un aide-de-camp de l'Eupereur avec in- 


ictien teute cerrespendanes . 
Prince Yeusseuperr râlegud dans ses terres envi- 


de Keursk , avec auterisatien cerrespendre seule 


avec sa familie . 


Tnstabdilitée du régime est seuligne par difficultés 


vituer Geuvernement , 8elen epinien queldues ura 


28 Celleguas , situatien -alers mème qu'il n'y au- 


pas de déneusment Immédiat - rente nquiétante 


l'avenir . L'Empereur se treuve peur la mement i 


$ at presque sans autre appul que sen auterita 4 


l'Invératrice at l'entourage de celle-01 , 


Presb Basse 


26 decembrie 1916/8 ianuarie <1917>, Petrograd. Telegrama cifrată 
nr. 3764 adresată de Constantin Diamandi lui Ion I. C. Brătianu referitoare 
la pedepsirea celor implicaţi în asasinarea lui Grigori Rasputin. 

ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 156-156v 


349 
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


EXCELLENCE DIA'ANDY , 4 4 
CT 
NX 
MINȚa Rh ROUMANII 
4A, / 
a pre 
Pr GGRAT sn 
Vseu1114 x ré à S4,A.1, la Grande Cats 
Cirlie 3: “A la suite dan darniera svenanents wilitaires 


Netr+ 19705 nous apyarait désesrerse et i eat nara le 


sentiment certaines parauries er. qui neus ps ent 
ce Gu'un erfert fait Stra tante C'est fans ce but quter 
ma sugesr4 l'idé4 entrerrerdre unii Voyage Petru- 
grade peur vuir “upereur et dui denander aide urgent 


st 14535 je miadres*e a Loi pour te priser tAter,aans 
i 
Petard terrair peur savair ai la tas men arrivée serait 


Wier Accusillia . Neus peurrienn dans ce cas ravarir ici 


26 decembrie 1916/8 ianuarie <1917>, lasi. Telegrama cifrata 
nr. 3789 adresată de Ion I. C. Brătianu lui Constantin Diamandi 


cuprinzând o scrisoare adresată de Maddy (Regina Maria) 


Marii Ducese Kiril referitoare la vizita Principelui Carol, însoţit de 


Ion I. C. Brătianu, la Ţarul Nicolae al II-lea. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 159 


350 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ORE TE Ma | 
| 


Saatianc , 


PARSTDENT CUNskIL Pour 


BA MAJESTE LA REIND 


Emvereur ayant déja 616 pressenti ot accueilli ra- 


“ conraty par Diamandy et qui rend‘apperts avec Tzara 


> ot Bratiane devrent se rendre aprèn À la Stavka , 1.83 
| mentiel étant de cenvaincre Geurke . 
Aussitôt que j'aurai fait tout men pesaibie ici 


peur veus , je me rendrai auprès de Tei . DUCKY. i 
—— | 


DIAUAPDY 4 


sa 
sad teow gilt 7 4 = fe A 


28 decembrie 1916/10 ianuarie <1917>, Iasi. Telegrama cifrata 
nr. 3789 adresată de Constantin Diamandi lui Jon I. C. Brătianu cuprinzând 
o scrisoare adresată de Marea Ducesă Kiril Reginei Maria referitoare la 
vizita Principelui Carol, însoţit de Ion I. C. Brătianu, la Ţarul Nicolae al II-lea. 
ANR, SANIC, Colecţia 50, dosar 5918, f. 160 


351 
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro 


ISBN 978-973-8308-63-3 
ISBN 978-973-8308-68-8