Cuvantul Studentesc anul VIII, nr. 4, 16-30 aprilie 1933

ul inerent altul) — da 
stările, în complexul sooia- 
j alune, de-acum şi 
este mn vea întrate în e- 
ternilapă, nu formoa- 
sistem de cgalități, cu 
cinile zerb ? 
1 poale lentilele noasire 
sii prin care se filoază 
“porile sunt construite pe 
e exagerata neincredere 
putinja realizărior noastre, 
așa fel, întât miciadată n'a 
mulțumire deplină pentru 
«a ereiat între generaţie, 
mai molte, întro epocă. Și 
leuna,  campatând, găsim 
mai mârtie de mele în ac 
sIan6. 


ÎN 


Bucuroşi totuşi de o moti- 
vâm însemva; în rapar 
mire cele două epoci, 
post-belică, aceeaşi du- 
roasă apatie, ' acecaşi lipsă 
mai departe în culinra şi 
uturalizarea maţici noastre, 
Și “dacă pentru 
inaintea răzbmului, găsim o 
bsolvire, pentru cele urmă- 
are Îui, nu vedein, cu toată 
vrerea noastră, nicio justiii- 
are, ritmul de irepidaţie su- 
fletească, pornit imertic din 
paroxisniul de tensiune maxi- 
mă a războmlui, fiind într'o 
lerație mereu crescândă, ar 
ti potot, cel puţin cl — şi nici 
asta nu sa întmâplat — să ne 
arindă şi pe noi în dogoarea 
unei alte vieți ce se vrea, îa- 
ialmente , menialităţii în de 
mai bine creiata, ridicată pe 
ulmi astrale de civilizație. 
An trecut generații și în e- 
lamă tinerețu an pornit, din 
ințelegerea asta, luptă dârză 
pentru răzuirea din temelii a 
mentalități, poate pentru noni 
timphri, ce dăinuia încă însiă- 
pânită fentaculos pe gufleie 
imbătrânite. FE . 
San mişcat „băieţii s eau 
luptat încrâncenaji pe barica- 
d- aspirațiilor, pentru înţele- 
zarea care pula primăvăratec 
în Pi. ZI 
Ce puteau face numai idea- 
liştii celor câteva Centre Uni- 
cemitaro? Ce puteau face 
chiar en ajutorul celor puţini 
ari an înțeles lupta dintru 
inceput ? 


Și totusi au făcut, destul, fie 
chiar după atâţia ani de sbu- 
înfăptuirea, 
ce-ar fi trebuit eă fie realita- 
te de mult, a „Celăţii Univer- 


cinm,  trezind 


stare, 
Târzin ? — 
Se pare că 


o bine Şacum. 


cul destinat gări 


B-dul Elivabeta. 


Si visurile ajungând o rea- 
litate, scepticismul unui miraj 
a trecut și, ca atare, trebue să 


o îti în serios, 


Uniunea Studenţilor a fost 
îi Dat 
de tot să-ţi fază cineva haine 
fară eă intrebe: pentrucă da 
ba să ee ioyrednioras 


încunoșțiințată Ar 


cultura] 
desăvârşirii culturi 


1impurite | 


|a elementelor nevoiașe, 


zăbava discuţii: 
lor'a trecut şi sa hotărât a 
că zarea „(Celăţii” pe lo- 
al 5 i centrale, din 


CETATEA UNIVERSITARĂ, 


i 
irebi — răporiând anii [8] 
ASR, ri greutăţile i 
dia E Ă = While pe care E 
de Muc dinain- | transe uumi tinerețea dd 
iului, (denocrațiune zidă în râspaândi re | ra 
4 în vabisnuință prin ii iara all E 


(or, ci in] 


i îpsurile unei vieți 

AT ii și 
liniștite, ubor locuinţe Sima 
loase şi în dep 


ar N u 
Casa lor şi Facultate galii 
ȘI apoi, topul creierii ceea 
tei „C €tăți Universitare“ nu 
ee mărginește Dumai la prac- 
tica realităţilor Şi merge mai 
departe în spiritual. 
nevoie, peniru acel mediu 
s» Penirn posibilitatea 
ii generale a 
profesionistului specialist de 
mâine, de această asezare în- 
deolaltă, numa; aşa creindu-se 
circulaţia valorilor culturale. 
„Să se așeze temelia „Cetății 
miversilare” şi se: wor-găsi 
destui, chiar în timpurile 'as- 
tea, care să pună banul lor că- 
rămidă la înălțarea ci; inr 
brațele studenților vor [ide 
folos aşa cum sa mâi întâm- 
plat odată, ajutor neprecupe- 
țit la zidirea casei lor. 


Mihail Băişoiu 


ERAI Ey atăt 


Studenţimea 
și Regele 


Alimentată neintrerupt cu 
proza intenționat dozată ce 
senzaţional, opinia publica 
românească nu are încă de- 
prinderea, dar nici posibili- 
tatea, de a selecta din nota- 
nul evenimientelor zilnice, a- 
titudinile care, prin seriozi- 
tatea şi utilitatea lor, depa- 
şesc cu mult vremelnicia unei 
clipe. 

Nu ne-am putea explica alt- 
Jel de ce presa şi mat toata 
oficialitățile ultimului dece- 
niu au găsit destul timp liber 
pentru a se ocupa de aranja- 
rea concursurilor de jrumu- 
sețe și rezolvarea atâtor dra- 
me amoroase, dar au svârlit 
cu dispreț în întunericul uci- 
gător al indijerenţei, îniția- 
tina frumoasă a Cetăţii uni- 
versitare. 

Izvorâtă din realitatea u- 
nor lipsuri adânc simțite de 
studențime, problema înbu- 
nătăţirii situației pati psi 
valoroase, nu sa putut rezol- 
va nici până astăzi, din cau- 
2a amestecului interesat al 
politicianilor din cluburi. 

Ideile sănătoase nu dispar 

ă nict odată. 
pei pita Cetăţii univer- 
sitare a devenit Dorinţă Re- 
gală, iar nădejdea tinerilor 
intelectuali, în agonie până 
acum, sa înjiripat cu iarba 
loaie, 
sir ? nfiripat jtindcă stu- 
denții sau convins că dra- 

gostea şi interesul ce U-L 
poartă Regele Ţării sânt des- 
tul'de puternice dacă au pu- 
iut indbuși definitiv toată 
gama calomniilor abil stre- 
curate la ureche. 


Sa injiripat, jiinăcă ştiu 


re operă nu se | 
această mare Op prin 


că 


te înfăptui decât 


sprijinul şi râvna acelora Ca- 


APARE BILUNAR 


avi 


UL 
D 


Frescă din biserica „STELLA MARIS“ din Balcic de pictorul DEMIAN 


ENȚESL 


Organ Oficial al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creștini Români 


Dacă este cineva, care na 
gustat din satislacția unei bi- 
ruințe, iată ;j se ofera Paştile. 
Coavântul însuşi însă arată ca 


ță ; patimile Domnului înseamnă 
suferințele Domnului. Și cine a 
condamnat moarte pe Fiul 
lai Dumnezen ştia că nu există 
moarie mai năprasnică, însoțită 
de mai chinuitoare suferințe, 
| decat aceea a răstignirii pe cru- 
ce, 

Dar crucea, obiectul de groza- 
vă tortură, născocit de om con- 
tra lui Domnezea, a devenit 
simbolul biruinței lui Dumnezen 
contra omului păcătos, contra 
spiritului rău, sub influența că- 
ruia omul, fiul iubit al lui Dum- 
nezen, a putut comite, cu știință 
şi voință, crima de a ucide „pe 
insuşi Creatorul său, : 

Cârturarii și lariseii, spune E- 
vanghelia, se slătulau, cum ar 
putea ucide pe lisus, Țineau 
stat, cu ușile închise, conspirau, 
Se temeau de popor, mai ales în 
urma minunii învie lui Lazăr, 
cel mort de patru zile, mi p 
care lăcuse pe mulți din iudei 
să creadă într'Insul. Orice 
târziere ar îi lost pentru cei un 
dezastru. Ar fi pierdut puterea 
din mână, Tot poporul ar fi 

| urtaat pe Hristos, inr pe ei i-ur 
ți scos alară din celăţi și i-ar [i 
ucis cu pietre, aşa cum ci însişi 
au poruncit să se lucă atâtor 
cetățeni, Nu Dumnezeu avea 
să-i sprijineaseă în premeditarea 


| 
1 crimei, ci desigur tot diavolul. 
că e.YOT “ tia lor au Jăcut Sie aj când arginții fuseseră 
<ă cu tine, apoi eă o facă pe Temp) pui fi că le ştiu pre- der] îti Dati de poli ep 
deplin, lor, fără | ţui calitățile și infrâna entu- | ţeădător de vinzare, intă Satana 
Nu vadem o casă a lo; Ping | Apar intră în luda, spune Evanghelia 
ca ări întrebe dacă Vor “eoana Domnitorului care |v se oleră să-l dea prins în 
locuiască, dată le copvine că tiut să intindă mâna pen- | mâinile lor, pentra treizeci de 
a loeniască. Pe si care ec ih 170% 4 a tămădul cea mat dure- | arginţi. Noaptea, pe când lisus 
zânte de toate greuțiţile și din roasă rană a generației post | îşi făcea obișnuita  rugiiciunu, 


! Anvăţămintele cărora ar fi pu- 


tut să-și spună cuvântul, 


„Celutea” delu | 


Sa mutat , Ș ;  dențimet creştine. 

incasa la Cotrporni,  deraci 
ŞI Văcărești și iarăși, înapoi ALEXANDRU MEDIAȘ 
la Cotroceni. dar ei se 


Bine ori unde — 


„Vaii 
legăturii 
tot mai 
proleooe. 
rai [ 
realiza | p 


„un 


udinilor. vieţii 
mediu de cul 


Tradiţia 
ra Ut] 
nul 


în 


clipa 
ATL 


gar Pot ceruse i 


bi 


, nu poate Ji ştearsă 
di 94 din sufletul! stu- 


creştinească ne-a | 
găsim în siurbă- | 

reculegerilor 
Simbolul divin 
ese toţi creștinii, 


viteji ostași ai cărturarilor şi 
fariseilor, prind, lără luptă, con- 
duși de uda, cel lubitor de ar- 
gint, pe Stăpânitorul lumii vă. 
„ute şi nevăzute, i 


ISUS INTRE NOI 


unei sfinte 


timeşie parea 
sărbhtori, 

In vremea barbarului ma- 
terialism | 
fleț este bunul și viuța es 
chin svâreolit în 
desigur cantările de suflet 


flei subit şi mai rare: 


|ceeu ce e mul propriu 
inc sufletul. — Bz lt 
“faţă! papei [i adresa 
n 


, Acâleza fă 
si uu în ci suflet, oredin 
dum în vu: Studenţii 


în de bla pal 


nu există biruință, fără sulerin- ; 


Avandu-l în mâini pe răzvră- 
tit, uşor le era să-i născoceas- 
că vini şi să găsească martori 
mincinoşi, cu cari să le susțină 
înaintea judecății, căci bani e- 
rau desini în acest scop, Vistie- 
ria publică e întotdeauna în mâ- 
na celor dela putere; iar sine- 
driul era tot al clasei supra- 
puse, 

Moartea lui lisus era sigură, 
Ea trebuia însă să impresioneze. 
Și Sa ales moartea prin răstig- 
nire pe cruce, între doi tâlhari, 
pentru ca poporul, bietul popor, 
cu banii căruia se cumpărase 
luda, martorii mincinoşi şi osta- 
şii, să ştie și să creadă că cel ce 
inviase pe Lazăr e şi el un tâl- 
har sau ce) puțin un înşelttor, 
cu o vină de aceeaşi gravitate 
ca a tălharilor, 

Sa întâmplat însă ca, după 
trei zile, înșelătorul să învieze 
şi orice încercare, de se aco- 
peri acest adevăr al Invierii 
Domnului, nici chiar dansul a- 
celorași arginți, care asigura pu- 
teren cărturarilor și fariseilor, 
să nu mai impresioneze pe ni 
i. lar crucea să devină sfân- 
ruce, simbolul birninței ere 
stinismului contra iudaismului Şi 
prin extindere contra tuturor 

ăjmaşilor Evangheliei, Apuri= 
acestui simbol “în mijlocul 
asemănătoare cu a. 


ta 


et de cea maj grozavă tor- 
a Înce să se cutremure din 
la gândul că istoria s'a 
repeta, Azi, ca și atunci, 
“rucea ponte produce  zguduiri 
sociale. Azi, ca şi atunci, ea com: 
lizează toate forțele oculte, en 
singura deosebire numai că m 
tonci coaliția era. pentru ca, o 
uiiscociu, întru cât era obiect de 
tortură, azi e împotriva ei, în 
trucât e simbol a] birainţei. 
Tineretul, care nu ştie încă ce 


de uzi, cul su 


materii, 
sunt rare şi gisirile de su- 


i, când la fiecare pus 
a pă putea trăi trebue | Domnului, facând din ca 
so retructeze câte ceva din 


în| 


ii 


e răutatea, care pare nicio legăe 
tură cu veulta, de orice nuanță, 
a cârtorarilor şi fariseilor, din 
zilele noastre, vede mai clar a: 


își sală anersu-i prin putu 
roşeniu de uzi, dephșind ve- 
nulitatea materialismului 

Siudenţii îşi au biserica 
lor, cum au unii din ci casă 
și masă, Îşi au un Dumma= 
zeu — care ar trebui să fie 
al lulurora — și au o ore 
inţă, țesută din firele iu 
teriale ale sufletului, 

Vi cred şi simi divinita- 
tea, Pentru cei cari cred 
numai în putrezenla vale» 
rii le inxoc ca pe un piele 
gut rosu: Rusia! ” 

Acolo, au  disirus Casu 


cre şi balegar, 

Au slărâmat icoanele și 
au supt depe cruci, po 
Hrist, | i 
Au urs carlea sfântă şi 
inu alpli vonușa în cele 
4 vânturi, 


Au stors din oameni, su | fletul 
Hetul vredinței lor, sub te- | Afârzit 


devărul etern, adevărul: dumne- 
ztesc, că tot prin cruce și numai 
prin cruce se câştigă orice bi- 
rnință, tocmai fiindcă fariseii și 
cărturarii din vremea când lisus 
era pe pământ au ales-o ca ins- 
trument de îngropare a adevă- 
rului și tocmaj pentru că ea este 
şi astăzi un spectru pentru căr- 
turarii și fariseii zilelor pe care 
le trăim. Vede acest tineret chiar 
mai clar decât atâţia cari sunt 
datori, prin însăşi haina ce 
poartă şi situația ce ocupă, de a 
fi mai hotăriţi, mai îndrăzneţi 
apărători ai Crucii, chiar dacă 
Sar expune la marea cinste, de 
a fi martirizaţi pe dânsa. 

Să nu se uite că cei mai în- 
verşunaţi dușmani ai crucii sunt 
şi astăzi tot aceia cari au răs- 
tignit pe Hristos pe ea, Să nu 
se uite că cine întrebuințează şi 
astăzi arginţii pentru cumpăra 
rea conștiințelor sunt tot ei. Să 
nu se uite că toate acestea por- 
unesc dela Satan, care, spune E- 
vanghelia, intrase în luda., Ati- 
tudinea de vrăjmăşie contra 
crucii şi de iubire de arginţi, cu 
orice preţ, e dovada unei obse- 
siuni, unei  posedări, Creștinii 
nu pot sluji, nu trebuie să slu- 
jcască în acelaș timp şi lui Dum. 
nezeu și ni Mamona; Nu poţi fi 
în acelaş timp, bun creştin și 
să legilerezi contra procesiuni- 
lor religioase, pornind dela fup- 
fa creştinească, de a se așeza la 
mormântul eroului național al 
unci țări crestine şi câreia nu 
trebuie să-i fie a a seo: 
coti ca atare, o stântă cruce, la. 
ră a-ți demasca prin aceasta lic 
o concepţie vrăjmaşă simbolului 
crestinismului, fie o, inllucnță 
din alară, ce trebuie la fel ca- 
Hiicată, Şi e curios că vimeni 
din reprezentanții bisericii, mă- 
car în Senat, n'a protestat, fie 
5 numai pentru n se inregistra 
ncest protest, în anul calificat 
de fraţii noștri romano-catolici 
ca an sânt, 

„Tineretul e pe calea cea buni, 


roare,  înălțând în piețe 
bronzul lui Anti-Mrist, 

Și totusi, 

Ca pasărea. PhOnix din 
cenușe, a sărit pretutindeni 
îu cuibul sufleielor câte un 
Dumnezeu mic, acelaș, unic, 
indivizibil și de neînțeles, 
Credinţa lor le dă putere 
să sulere și si frăiuscă, Si 
îndure și, să aştepte, 

Ei stiu că singură „ore 
dința zidește ioounele'n bi- 
serioi”, 

Oricât, Nu interesează, 
Agteaptă numai, căci uliu 
tă va veni vremea când 
Hrisi va învinge pe Auti- 
Hrist, Pentrucă altfel nu se 
Poute. Materia piere, sutle- 
tul rămâne, 

„Lutre vremelnic şi nostâr- 
Mil, invinge ca'ntotdeauna, 
sulletul, Pentrucă uumai su- 
6 neslârşit, cum ne 


Sărbătoarea biruinţii 


Atitudinea lor e justilicată. Și 
precum i-am mai învățat când- 
va un cântec, ce a devenit acum 
popular, încheiu articolul acesta 
de Paşti, tot cu un cântec din 
cărțile slinte, care, deasemenea, 
să fie, pentru ei şi pentru toţi 
cări nu-l cunosc, o justificare şi 
imbărbătare în a stărui în pro- 
pagarea doctrinei nățional-ereş- 
tine și în acelaş timp, un imn 
de slavă Celni pe care sute de 
milioane de oameni ÎI serbează, 
în aceste prea cinstite zile: 
„Doamne, armă contra dinovlu- 
lui, crucea Ta ai dat-o nouă; 
că se ingrozeşte şi se cutremu- 
ră, nesulerind a cănta spre pu- 
terea ei. Că morții ai sculat şi 
moartea ai surpat; pentru a- 
veasta ne închinăm  îngropării 
și Invierii Tale“, 

N. T, GEORGESCU (Edineţi) 


LL 


16—30 Aprilie 


Redacția și Administrația 
București, Bulevardul 
Schitu Măgureanu No. 5 
(Palatul Soz. Stud. în Me- 
dicină; Telefon 301/62: 


- ȚA ş ) țe 
oaptea stântă, când dangatul blând al clopo 
lor Rae preot eterna izbândă a eta lati, ae 
vieții asupra morții, săvârșită acum o mie + uda 
de anl prin suferințele și jerttele unui pd ar pi i 
| in noaptea invierii lui Isus, pe întinsele câmp 


i invi - clopotelor nu Yva 

sărituloi, chemarea invioratoare a + 3 

pătrunde în colibe și in suflete purtătoare de speranțe și 
lumină. 


Căci acolo unde aia e fir pl 
pu POVESPr“ tarile intunericului incearcă astăzi să ucidă 
se ci Dea EL, poartă crucea suleri 
L/S A Mat a credinței nu va putea totuș să [le 
stinsă, mai puternică mai curată, arzătoare, va renaste 


nțelor sub 


Maple perla ll 


Bucuraţi-vă, când clo 
incă odată, vom număra o 


| Cristos a inviat!... 


Instaurarea regimului na- 
ționalist al lui Hitler în 
Germania. prin lovitnra bi- 
ne simțită pe care a dat-o 
puterilor internaţionale ale 
judaismului şi francmasone- 
riei. le-a determinat să iasă 
pentru o clipă din umbra 
de unde tainic, [ară zzomot, 
dar cu rezultate sigure, în- 
flmențau asupra politicii 
statelor. 

Zgomotului surd de ne- 
mulțumire. ştirilor false şi 
calomniilor cu care trustu- 
rile internaţionale de pre- 
să au primit venirea lui 
Hitler la putere, lea. ur- 
mat curând acțiunea orga- 
nizată, convergenta, a tu- 
turor forțelor judeo-maso- 
nice. 

„Parlamentul mondial o- 
vreiese, „Liga împotriva 
antisemitismului“,  „Inter- 
naționala Iil-a“, toate or- 
ganizaţiile  jidoveşti din 
Europa şi America şi-au în- 
ceput simultan acţiunea de 
boicot a Germaniei. 

Incă odată se afirmă di- 
reciiva unitară a acestor 
organisme, comuniste sau 
judaice. 

Conducerea supremă a 
judaismului, de atâtea ori 
negată de cei interesaţi, de 
atâtea ori dovedită, îşi ara- 
tă din nou capul. 

Căci este absurd, este im- 
posibil u presupune ca în 
acelaş moment  aceiaş ac- 
jiune de boicot economie 


RT] 


Picioarele dăruite de pă- ) cunoscut urgia gurilor de tun, 
duri, cârjile, ochii ce nu mai i invalizii nu au a soartă Qs&- 


văd, mâinile absente, trupu- 
rile ce incă stăruiesc pe. tă- 
râmul vieții, -clănțănesc pe 
trotuare și scări ministeriale. 

Sânt triştii supraviețuitori 
ai răsboiului. Care și-au văr- 
sai sângele in tranșeele ani- 
lor aspri la Turtucaia, Mără- 
șeşti sau alt loc. Și care as- 
tăzi se. îndărătnicesc parcă, 
sd trăiască, 


Gurile descărnate cer pâi- . trupurile sfârtecate de răs- | 


ne, turburând Jestinul poten- 
taților zilei, 


Nimeni nu-i scoate în Jața | jra 


plutonului. de execuție 
pentru a sfârşi odată cu ei. 

Intr'o_ lume de laşi, îmba- 
ciii şi projitori nu se găsește 
un cinic care să incheie acest 
capitol trist, 


In nici o țară din câte au 


rul. 
Si ne reculege deci. Să 
ne uduniim în noi tot ce a- 
vem mai bun și mai divin, 
Să credem numai. At 
Hestul vine 
şi cum nu sur 
nimic, Să nu uităni că trans 
formarea bisericii 
Vuao nu o 
nimie penteucă iudaicii con. 
ducători roșii, uu jignit nu 
mul cărămida din care era 
lăcută Casa lui Isus, nu i 
se Isus care prin imateria- 


ilatea lui mu poate fi atins | sin 


: 


e Dumnezeu şi Ce-| Nu oboseste snlletul pân. * 


și, prin divinitatea lui nu 
poate Îi ajuns, 

ȘI inc mă'ntoarnă gândul 
lu servitorii lui lua. 
buzunri 


ci cum 


nu al 


Bus, 


pur dumnezeului 


| rare, au avut acelaş soartă. 


dela sine ca | Casa Domn 
fi întâmplat [o e 


lută-i, cu lo negre si 
;  Aap ȘI | ce-am 
adân 


N imbă paşii străini do du. | nostru. 


| mânătoare cu cei ai noștri. 


Mascarada continuă. 


; Anii trecuți, sub acelaș gu- 


vern național-țărănesc, mu= 
tiații marilor bătălii, au Jost 
bătuți cu' paturi de armă. Și 
studenții, cari 2biți până'n 
cele mai desăvârșite adâncuri 
sufleteşti, le-au sărit in apă- 


Pentru cei care își poartă | 


boi pe tot cuprinsul acestei 
țări, în numele părinților şi 
[ilor noştri cari şi-au lă- 
sat ciolanele pe buze de tran- 
şee — azi poate mirişti, — 
studențimea cere dreptate. 
In țara agenților electorali 


nu așteptați să facă mânia 
așezări ! 


Vasile Onea 


dul acesta. Doar sufletul 
nostru e al Stăpânului nu al 
slugilor lui, cari pot [i uzi, 
acesiea şi mâine altele, 
Să nu se pângărească 
ului. Incolo, cine 
urâţi cade pe ali plan. 
In noaptea cănd clopotele 


în bi- [se vor chinui în bătaia lar, 
poate atinge cu | ştiu că în noi va tresări di. 


vinitatea. Şi mai ştim că a- 
tanti fraţi şi dusmani ne 
vom întinde mâinile, ca să 
ne împăciua sufletele, 
Sa cântăm atunci vlipa 
urătații. pentru a ue 
înălța sufletele deasupra pu 
tevilor noastre pământeşti, 
Atunci ne vam da seama cn 


ceram greșit și mai ales 
făcut pentru lua al 
iși | nostru şi penteu sullotul 


Oricum, blândul Isus va 
fi tat între noi, 


De A 


din încercările prin care trece. 


Oculta ju 


potele vor tremura văzduhuj 


nouă birnință 


daică 
!să înceapă în toate părțile 
|lumii, fără ca un cuvânt de 
ordine să fi pornit de un- 
deva. 

De două mii de ani, ln 
mea asistă la fenomenul 
unic al unei naţiuni care 
împrăștiată în toate vântu- 
| rile, fără legatură cu nici 
un petec de pământ. își 
păstrează totuș inalterate 
caracierele sale. 

Oricât de puternică ar îi 
solidaritatea sângelui și a 
credinței. imensilatea tim- 
pului scurs dela risipirea 
ei în lume, lipsa unui teri- 
toriu comun, diversitatea 
mediului în care a trăit. ar 
fi făcut de mult să nu ră- 
mână din poporul Ini Israel 
decât o amintire tristă a 
istoriei, dacă ființa statului 
judaic nu sar fi menţinnt 
ocult, împotriva iuturor vi- 
cisitudinilor. 

Ce este altceva, puterea 
ascunsă şi tiranică, căreia 
toți ovreii i se supun or- 
bește, căreia dela cel mai 
umil până la cel mai bogat 
îi plătesc zeciuiala câştigu- 
lui lor, care judecă şi sanc- 
ționează crunt — exemple 
sunt destule — orice încer- 
care de evadare de sub ju- 
gul ei ? 

Reacjiunea prompiă, ca 
un singur om, a tuiuror o- 
vreilor din lume, în momen- 
tul când într'a țară intere- 
sele le-au fost amenințate, 
demonstrează clar forța de 
care dispune orgunizuția 
judaismului. 

Și mai demonstrează un 
lucru : că această orguni- 
zație constilue un slat 


LAU 
interiorul staielor, un „su 
pra stat”” cu puleri nebă- 
nuite. 

Ordinele sale sunt exe- 
cutate precis, chiar atunci 
când vin în conirazicere 
cu interesele ţării, cum fac 


bună oară astăzi jidănasii 


boi- 
potriva 
tuturor intereselor noastre 
economice, 


noşiri, participând la 
cotul Germaniei, îm 


Graţie acesiei organiza» 
ţii oculie şi inasinibilității 
sale, cu oricâte hinefaceri 
ar Îi copleșit, orivâle drop- 
turi îi sar acorda, ovreiul 
rămâne vecinic străin de 
țara care îl hrăneşte, cu ax: 
pirații en totul opuse. 

Imdată ce ocazia se pre- 
zintă interesele rassei sunt 
puse înaintea 
țării, 

Va ordin al conducerii 
iudaice a fost deajuns ca 
să vădească sinceritatea de 
claraţiilor de lealitate a lo 
tului de cireumeisi pe care 
tratatul dela Versailles şi 
uenorociia relormă consti 
tulională dela 1022 ni 
hărăzit, 

Măsurile luaţe de Hitler 
SO COE extinse În toate ță 
rile cari nu vor sa cada 
vieti, 


intereselor 


Vadinuir Munteanu 


——DxXo—— 


Primul Congres al studenţii 


ingineri agronomi din ţară 


Solemnitatea de deschidere 


5 Aprilie a, 0,] 
eața, a Jost|| 
Fundației | 
mu congres general | 
enților ingineri aoraâ- 
nomi din tară, organizat de 
Federația Societăților Stu- |! 
denților  îngineri-agronomt 
din România. 


=) 


Au asistat la congres a-nii: 
Miha! Șerban, rectorul Aca- 
demiei de 


Agricultură din 
scu Arva reoto- 


2 
=) 
3 
3 
= 
a 


ști, Directori din 
de Agricultură, 
îngineri agronomi 
şi peste 700 studenți dela ce- 
le trei institutii superioare de 
învățământ agricol: 
reşti, Cluj şi Iaşi. 

D. ȘTEFAN CAMPINEANU, 
preşedintele Uniunii Naţio- 
male a Studenţilor Creștini | 
Români şi preşedintele Fede- | 
rației Societăților studenților | 
ingineri apronomi din țară, | 
deschide desbaterile congre- | 
sului, propunând, în aclama- 
ţiile adunării — ca preşedinţi 
de onoare al congresului pe 
d-nii Mihail Șerban și Chiri- | 
escu Arva. i | 

D. MIHAIL ȘERBAN salu- 
tă conpresul cu cea mal ma-= 
re bucurie și araţă în câteva 
cuvinte marea lui importan- | 
tă. Agricultura se află la e 
răspântie importantă şi rolul 
inginerulu! agronom de acum 
abia începe. O acțiune a ace- 
stora este absolut necesară. 
Dacă a început-o studenți- 
mea, cu atât mai bine, 

D. CHIRIŢESCU ARVA du- 
pă ce face o scurtă zuerăvire 
a situației agriculturii noas- 
tre — din toate punctele de 
vedere — arată că singurii 
cari sau pătruns de rolul lor 
în mecanismul nostru este 
stmdențimea, care are marea 
şi istorica sarcină de a duce 
lupta grea, pentru binele şi 
prosperitatea, agriculturii 
noastre. Ă 

Spre deosebire de trecut, 
agricultura nu mai este un 
meșteșug ci o știință, care 
trebue studiată și aprotun- 
dată pentru ca ea să cores- 


numeroşi 


Bucu. | 


| ŞIi inginerilor agrânbmi. 


nătoare manifestaţie a tine- | 
retului, care aro menirea de, 
a da noul orientări în agri- 
cultură, 

Din cauză că nimeni nu s'a 


| înerijit să dea un plus dina- 


mie plugăriei, ca se găseşte 
azi intr'o stare primitivă. De 
aceea toate forțele vitale ale 
țării trebuese mobilizate pen- 
tru îndrumarea şi ridicarea | 
plugăriei. | 

Pentru aceasta se cere să 
se dea o importanță mal ma- 
re învățământului agricol, 
în special celui superior. 

D. prof, TEODORESCU, dl- 
rectorul viticulturii, salută 
congresul în numele Societă- 


Interesul ce-l arată studen- 
țimea dela agritultură, pro- 
blemelor actuale de specia- 
ltate, este chezășia progre- 
sului agricol la not. Avântul 
actualei generații este minu- 
nat și trebue dat ca exemplu 
tuturor. A i 

Datoria agronomului este 


| de a merge la sate. De aceea 


studențimea dela agricultura 


| să fie pătrunsă de acest ma- 


re adevăr. 

D.M. C. PANAITE, vloe- 
presedintele Uniunii Naţio- 
nale a Studenţilor Creștini | 
Români, salută congresul în | 
numele tuturor studenților | 
din ţară, 

Orice student naționalist 
trebue să sprijine ridicarea 
și prosperarea agriculturii 
şi ţăranului român. Acesta 
este adevăratul naționalism 
constructiv de care trebue sh 
tie pătruns orice student. 

Studențimea în agricultura, 
are o mare misiune în statul 
nostru național, și este che- 
mată să înfăptulască o mare 
operă pozitivă. 

D. FLORIN  BECESCU, 
președintele Centrului Stu- 
dențesc București, aduce sa- 
lutul studențimii bucurește- 
ne și arată că agricultura s'a 
practicat pe teritoriul ţării 
noastre din vremuri îndepăr- 
tate și că azi importanța ei 
a crescut mult mai mult. 
Studenții dela Agricultură, 
au datoria să se pună în 


pundă marei meniri pe care 
o are și să corespundă nece- 
sităților de viață actuale şi 
concurenței internaționale. 

Ștudențimea are menirea, 
ca cunoștințele pe cari le ca- 
pătă să le adapteze la nevot- 
le de mâine ale agriculturii. 

După ce d-sa face un am- 
plu istorie â! agriculturii pâ- 
nă la reforma, agrară, arată 
că manifestarea tinerimii de 
azi vine să marcheze un 
punct istorie în agricultură, 
câre va avea rezultate neag- 
teptate și rapide. 

D. MANDRU, director pe- 
neral în Ministerul Agricuw- 
turii, scuză absenta d-lul Mi- 
nistru Voicu Niţescu. 

Analizând programul con 
gresului, d-sa se arată extrem 
de mișcat de această impu- 


slujba țării și să lupte darz 
pentru o cât mal rapidă și 
serioasă ridicare a el. 

D. ENULESCU, preşedinte- 
le Societătii studenților ingi- 
neri-agronomi dela Iași, ara- 
tă greutățile pe care le-au 

| întâmpinat conpresiștii ca să 

se poată face aActst congres 
și lipsa oricărui ajutor 
partea autorităţilor. 

Studențimea în agricultură 
a invins toate aceste piedici 
și azi poate să se maniteste 
și să-și spue răspicat cuvân- 
tul ei, care va fi cuvântul cel 
| adevărat, 


din 


erlcultură acest prim congres 
şi cari au fost cauzele cari au 
determinat ţinerea lui, O o- 
fensivă a agronomllor — în 
tonte direcţiile — se impunea 
și acest congres o face, 

D. CATRINESCU, presedin- 
tele Societăţii studenților in 
gineri agronom! din Bucu- 
reşti, arată că în calitate de 
gazdă, s'a storțat să facă cât 
mal 
siștilor în București, 

Se mândreşte că s'a ales ca 
primul congres să se ție în 
Bucureşti, de unde va porni 
semnalul, care va aduce o 
nouă eră în agricultura țării | 
noastre. 

D. STEFAN CAMPINEANU, 
președintele U. N. 8. C..R. şi 
presedintele congresului, aru- 
tă câţ de necesare sunt pen- 
tru tineret congresele gene- 
rale și acestea proteslonale, 
Cu toată campania care se 
duce contra lor, ele sunt 
absolut necesare, 

In special congresul stu- 
denților dela agricultură are 
o importanță extremă, gân- 
dindu-ne la situația dispera- 
tă în care se află agricultura 
și țăranul român. 

Era nevoe de acest congres 
pentru că prin el se va deter- 
mina o mișcare viguroasa, 
curajoasă și desinteresată a 
tineretului pe care trebuia 
so înceapă inginerii agrono- 
mi tineri. 

Acest conpres are marea 
menire de a stabili o unitate 
perfectă de gândire şi acţiu- 
ne între toți studenții dela a- 
gricultură din țară. 

D-sa face un scurt istorie 
al evoluției învățământului 
superior agricol, al societăţi- 
lor studenților în agricultură 
şi apoi arată cauzele cari au 
determinat crearea Federa- 
ției lor, Societăților studenț- 
lor ingineri agronom!, pre- 
cum şi scopul frumos urmă- 
rit de ea. 

Analizând ordinea de zi a 
congresului, arată punctele 
mai importante ale ei și ac- 
tualitatea problemelor ce se 
vor discuta în congres. 

Cere un front comun, o ac- 
țiune putemică a  intregei 
studențimi — nu nuraai dela 
egricultură — pentru lupta 
incepută odată cu acest con- 
gres. Numa! o acțiune ener- 
gică, tinerească și unitară ne 
poate duce la izbânda finală. 

D-sa mulțumește  D-lor 
Rectori M. Serban și Chiri- 
tescu Arva, pentru sprijinul 
ce l-au dat ca să se »oată ra- 
ce acest congres. 


urează M. S. Regelu Carol 
II, primul plugar al țării și 
cel mai mare sprijinitor al 
agriculturii și tăranului no- 
stru — domuie indelungată, 


| D. BUIA, președintele Cen- 
| trului Studențesc din Cluj și 

președintele Societății stu- 
| denților ingineri agronomi 
| din Cluj, aduce salutul stu- 
| dențimii din Cluj. Arată câ- 
| tă importanță are pentru a- 


Sala în picioare aclamă pe 
M, 8. Regele. 

D. MIHAIL ȘERBAN, în- 
: cheie ședința multumind tu- 
|icaă pentru că au partici- 
pat. 


Dezbaterile congresului 


Conform ordinei de zi dez. 
baterile s'au ținut în sala de 
festivități a Căminului stu- 
denților ingineri agronomi de 
22 Bucureşti şi au durat trei 


zile. 


Inainte de a se intra în or- 
dinea de zi, d. ministru de a- 
gricoltură, VOICU NIŢESCU, 
a venit în mijlocul congre- 
sistilor, cărora le-a ținut o 


înjlăcărată cuvântare. 


D-sa a admirat sjorţările 


şi entuziasmul generației d 


Istoricul 


studenți dela agricultură, ca- 
re mâine va Ji armata ce va 
lupta pentru ridicarea 0goru- 
lui național. 
Arată că trebue în Agrt- 
cultură multe reforme, căci 
| actualele legi — mai ales ale 
| învățământului — nu mai 
corespund cerințelor de azi, 
D-sa va face toate sforțările 
de a pune la dispoziția spe- 
cialiștilor de azi toate mU- 
loacele necesare pentru ca să 
se poată veni cu ceva în aju- 
torul agriculturii, 


agronomiei: 


e 


raport susținut de D-l Enulescu 


D-sa iace un scurt istoric 
al agronomie! ca învățământ 
in diferite state ale Europei 
Centrale și apusene, Arată 
realizările efectuate acolo şi 
tace o comparație cu ceeace 
sa tăcut la noi până în pre- 


znt. 


| etectelor lor, 


cul 
eri 12, te AREA sri tt o diplomă pe care apoi so 
prin faţa ochilor icoana fide- 
lă a acestui trecut zbuciumat, 
Arată legiulrile mal insera- 
națe făcute în decursul anl- 
lor şi scurte critici asupra 


Agricultura s'a bucurat în 
tața ţăranului român de cea 
mai mare atenţie, însă întot- 
deauna a lipsit o indrumare 
sănătoasă. și sinceră din par- 
tea conducătorilor agricultu= 


fac unele completări 


reliet raportul D. Enulescu 


D-nil BUIA și DP ERDAI 
Li 

centulază asupra unor ee 
tiuni mai importante. Beat în 


zel. 
„ Antr'o scurtă privire arun= 


Invățământul agricol 


raport susținut de D, 


" meroaet lacune și cari tre- 
ui indreptate cât mal re- 


p 


EAI, 
buc 


ce trebuese 


unui scurt 
Tric al agricul 


varii, 


rinescu 


Be asl- 
pu 


pe 


care cuprinde toate a: d 


| transformate în şcoli de iar- 


Ingineril-agronomi 
scoși de prin birouri și să li 
se încredințeze conducerea 
cursurilor complimentare. 
Până vor îl suficienți să se 
incredințeze această condu- 
cere mediștilor și invățători- 
lor, cari vor urma o școală de 


Invățăâmântul complimen- 
tar trebue să fie reformat în 
sensul proectului d-lui Mini- 
stru Gusti, care preconizea- 
ză o pregătire special agrico- 
lă la sate. 

Cere ca în învăţământul a- 
gricol să nu intre jidanii, Ei 
nau ce căuta aici unde nu 
intră decât pentru a căpăta 


speculeze, sau cu care să in- 
tre în administrațiile publi- 
ce. 


In organizarea invățămân- 
pi). agricol superior trebue 
se prevadă o catedră de 
economie casnică, pentru in- 
strucția studentelor, cari vor 
să devio inginere-agronoame, 
Raportul arată bmaportanța 
cursurilor de iarnă, unde ar 
trebui să se amplilice prac- 
tica. Lă Li ] 


D. GHEORGHIU, vorbeşte 
esarfe apare pl ala 
cu baca at co! Ce» 
re, sa se imeniie bistemi do 
0707 NIN 

“D-ra GRIRAT cre intiri- 

rca ae Io ui 


j 
| 
plăcută șederea congre- 


Intr'o entuziastă încheere, | 


D. MARINESCU, cet ru 
merus nullus pentru jidani, 
întrucât aceștia nau contrle 
bult și nu vor contribui ulei 
odată cu ceva la plâmădirea 
oporului nostru rămaânesc. E 
de părere să se introducă o- 
bligativitatea  practțicei la 
Termele statului, 

D. pro, POPOVICI LUA 
spune că în raport sunt tie- 
cute puncte cari nu pot II 
Usor realizabile, Crada că na 
trebue oprită intrarea ele- 


miti 0 A 


| 


Găseşte necesară și opor- 
tună specializare, Problema 
uniticătii învățământului pa- 
țe mal grea și cu forte mule 
țe dificultăți în reazarea ci, 

D, ing, insp. general ECO- 
NOMU arată pregătirea pe 
care trebue so albă inginerul 
agronom Și cum ar trebui să 
se facă această pregătire, In- 
sistă asupra practicel care 
este hotăritoare în cariera 
unul inginer-agronom. 


Agricultura în învățământ: 


raport susținut de D. Buia 


Raportul arată necesitatea | 


imperloasă de a se creea un 
spirit agrarlan în opinia pu- 
blică românească, 

Aceasta este cu atât mal 
important cu cât opinia pu- 
blică la noi are o atitudine 
cu totul ostilă acestui spirit, 
Aceasta din cauza interpre- 
tării greşite care se dă aces- 
tel noțiuni. De aceea o preo- 
cupare continuă de situația 
celor ce fac agricultură, nu 
există, 

Mândria românului, con- 
servatorismul cunoștințelor 
sale despre agricultură, o- 
prese foarte mult pătrunde- 
rea la no! a spiritului agra- 
rian. 

Se vede aceasta foarte bine 
la acela care au plecat dela 
tară și cari odată ajunși sus 
nu se mai preocupă de nevol- 
le agriculturii. 

Toate acestea trebuesc în- 
lăturate printr'o propagandă 
intensă în massa rurală și 
între intelectuali, 


Câștigarea unul credit mo- 
ral în opinia publică este 
chela de boltă în punerea orl- 
cărei probleme, Acest lucru 
trebue să-l facă spiritul a- 

rarlan in România. In- 

Aşi necesitățile economice 
ale existenții noastre de stat 
reclamă creearea  acestel |- 
deologii. 

Pentru aceasta trebuia să 
se țină seamă de realitățile 
etnice şi economice, introdu- 
cându-se toate cunoştinţele 
necesare agricole în intreg 
învățământul nostru secun- 
dar și superior. Exemplu ni-l 
oferă Finlanda, unde fiecare 
cetățean — indiferent de o- 
cupaţia ce o are — trebue să 
posede și cunostinte privitoa- 
re la pescărie. 

Toată lumea trebue să in- 
țeleagă odată că într'o țară 
agricolă e nevoe și de agri- 
cultori încrezători ei inșişi în 
importanța muncii la dreap- 
ta ei valoare, 


Discuţii la raport 


D-ra CRIHAN spune că 
inginerul agronom are un 
mare rol în lupta pentru re- 
învierea spiritului agrarian. 

E de părere ca țăranca să 
nu se mai ocupe cu munca 
câmpului, și să fie pregătită 
pentru economia casnică. 


D. VARTIC. susține intro-| 


ducerea agriculturii în liceu, 


insistându-se + mai ales asu- 


pra părţii practice care 
face ca această materie 


mări rentabilitatea 
cultură, | 


E contra introducerii agri- 
culturii în Universltațe. 

D. MHAILESCU cere o mai 
bună și serloasă pregătire 
pentru învățător în direcția 
„agriculturii, 

D. IOSIF CATRINESCU, ce- 
re să se lupte pentru ridica- 
rea prestigiului  agriculturei 
așa cum era la romani, 

D. ION MARIRESCU, e de 
părere să se introducă în 
armată stagiului  apricol 


bi ADE i urit 


Timpul pe care soldatul lar 
întrebuința în acest stagiu ar 


aduce un real folos soldatului 
și statului. 

D. inspector. g-ral VIRGIL 
ECONOMU: Datoria fie că- 
rula este de-a aduce cât 
mai multe foloase colectivi- 
tății, i 

Judeţele trebuiesc organi- 
zate în spirit agrarian, Ser- 
viciile agricole să aibă con- 
ducători numai ingineri a- 


| gronomi. 


D. CONSTANTINESCU, a- 


| rată prin exemplificări la ce 
"| rezultate frumoase se poate 


ajunge când statele au con- 
|ducători cu tragere de ini- 
mă, 

D. prof. 1. C. TEODORES- 
CU, laudă Congresul pentru 
concepția sa privitoare la 
învățământul agricol. 

Pentru desăvârșirea spiritu- 
lui agrarian, avem nevoie de 
cât mai mulţi ingineri agro- 
nomi. In școli cultura agricu- 
lă să se dea în mod intensiv, 
ferindu-se de abstractiuni. 

„ Dineretul studios trebue să 

e incorporeze in armata, 

are are datoria să susțină 
prin forța ei drepturile la 
muncă. 


Domeniile de activitate ale ingi- 


nerilor agronomi: 
raport susținut de D. V. de Mayor 


Arată  storțările pe care 
le-a tăcut corpul inginerilor 
agronomi pentru ridicarea 


să fie | agriculturei şi mai ales la a- 


plicarea reformei agrare. 

Acum se simte nevoia une! 
reorganizări a acestul corp, 
in vederea raționalizării pro- 
ducţiei. Arată cum este for- 
mat acest corp și lacunele 
ui. 


Inginerii agronomi au un 
câmp mare de activitate, dar 


D. dr. ERNEST GRINŢES- 
CU, Director general in mi- 
nisterul de agricultură, a- 
minteşte de valoroșii ingineri 
agronom! dela R, M, 8. dina- 
inte de război și de meritul 
altora la întiințarea şi pro- 
presarea  cooperativelor să- 
en precum și la obștiile să- 
teşti, 

D, DRAGAN, co-raportor al 
aceliași chestiuni se referă lu 
legile de organizare ale cor- 
pului agronomie din 1921 şi 
1927 şi arată în speclal de- 
Tectmozitatea încadrărilor, 
Arată sularizarea ingineri= 
lor agronomi şi diferența ta- 
4ă de uceca n 
corpul technic, 
xolief starea de inte 


țând in 
rloritate 
a celor dinti, atât din punct 
de vedere al salarizării cât 
al modului 


1 cum sint privi 
de opinia Publica. i 


“Procesul de trunntormar 
pri tir A Steer AA la 
6 inipus dn npe 


ja l 


| 
trebue mai intâi organizat 
tot aparatul nostru de stat. 
In special trebue să se infiin- 
teze circumscripții agricole 
compuse din câteva sate, cari | 
fie puse sub conducerea 
Ri ingineri agronoini, cari 


se îngrijească de imbună- 
țirile agriculturei şi să sti- 
muleze pe țărani ca să culti- 
ve mai bine pământul și să 
înființeze gospodării model, 


Discuţii la raport 


nilei nu se poate face prin 
tiscalism sau prin teorii şi 
prolecte platonice economi- 
ce; ea nu poate să vină decât 
ntr'o schimbare radicală a 
ntalităţii agrare dela noi, 
mbare în care inginerul- 
mom e menit să joace un 
precumpânito 


pitt economică a Ro- 


nocest 
puţin 


ul 
incudrările, 


mai sănătoase și condusă de 


| măsură să albă cuvântul 
Jin tot ce priveşte agrloultu- 
| ra. Politiclanlemul n'a făcut 


Discuţii 


se ajunge la înflorirea 


cest sens. 
Datoria 
intervină, 
D. ing. CIULEI, din partea 


statului este 


cultură arată că la toate in- 
stitutele existente este nevole 


iu şi 


inginerii agronom, singurii 


cooperatia. 

er se pidicare a păturel 
țârânești nu se va putea rea- 
liza decât prin singurul mij- 


ren 
loc care există azi: „Coopera- DIN 


ţia, e. 


Fnormitntea taxelor ur: 


certe „RR pe: 


voeat grevele și 


ed provoca În 
ar ceeace 

deosebi agitația studenților 
erau taxele edicinte de Se- 
natul ligii în rapi 

“loras prolesori, 

"AXELE DE EXA. 
MEN. 


altceva decât să compromită 


D, NIȚĂ, arată că Aa 
coope- e 
rație! este necesar mai intai le organizarea agrieuiturii | acestor suplimente de taxe 


o pregătire a maselor în a- 


Uniunii Camerelor de agri- | 


la raport 


de specialisti agranomi. 
| D, dr. V. ECONOMU, crede 


trebue să se bazeze pe trei 
instituţii: Ministerul de a- 


să | gricultură, Institutul de cer- 


cetări agricole și Asociațiile 
de producție. 
Este nevole de o grabnică 


A al n a cooperațiel. 


organizarea studenţilor în 
agricultură 


| raport susținut de D: Gr. Scridon 


Raportorul constată că es- 
te nevole de un naționalism 
creator profesional. Se ridi- 
că contra taxelor urcate, dela 
academiile agronomice și a- 
nalizează situația materială 
precară a majorității studen- 
ților și consecințele ce decurg 
din acest fapt dureros, 

D-sa se ocupă de 


Discuţii 


D. MIHAILESCU vorbește 
de stagiul de practică al stu- 
denţilor dela agricultură și 
de naţionalizarea cadrelor 
inginerilor agronomi. 

D. V. GAVRILESCU, spune 
că pentru remedierea crizei 
agricole este nevoie de o per- 
fectă înțelegere între cele 
două forțe determinante în 
producţie : forța unității și 
forța brațelor. 

Trebuie să se treacă dela o 
acțiune platonică la o acțiu- 
ne mai energică și chiar vio- 
lentă. Studenţimea în agri- 
cultură are o mare menire, 
cu privire la ridicarea agri- 


forma 


Moţiune 


Societăţile studenților 
gineri-agronomi 


prim congres în zilele de 5, 6, 


Bucureşti, în urma rapoarte- | 
lor şi a discuțiunilor avute a- ! 
supra lor, cer: 

1) Unificarea invătămân- 
tului superior agricol pe baza 
aceleiaşi forme de organizare, 
depinzând de acelaș minister, 
cu tratament egal. 

2) Organizarea în sectii de 
specializare, în cadrul celor 
4 ani de cursuri teoretice si 
un an de practică agricolă. 

3) Practica agricolă să se 
faca în primii trei ani în di- 
recția culturii generale agri- 
cole, iar ultimul an de prac- 
tică, în direcția specializării. 

4) Sistematizarea  mate- 
riilor în sensul nouei organi- 
zări a învățământului agri- 

5) Infiintarea de semina- 
rii pedagogice pe lângă cele 
trei instituții superioare de 
invătâmânt superior agricol. 

6) Stagiul militar al stu- 
denților să se facă pe lângă 
cele trei instituții superioare 
de învățământ agricol, 

1) La doctoratul agricol să 
nu fie primiţi decât inginerii 
agronoml cari au la bază ba- 
calaureatul liceal, 

8) Echivalarea diplomei de 
inginer agronom și de doctor 
in științele agronomice să se 
facă numai pentru studenții 
i inginerii agronomi trimisi 


Inchiderea c 


de organizare a vietii stu- 
dențești, de căminuri și can- 
tine și face o comparaţie cu 
cele similare din străinătate. 
Se oprește mult asupra prac- 
ticei studenților în agricul- 
tură și cum sunt tratați a- 
ceștia. Este absolut necesar 
0 reorganizare sistematică a 
vieții studențești. 


la raport 


culturii și țărănimii noastre. 

D. LAPEDATU, cere o re- 
organizare complectă a stu- 
dentimei. 

D. DRAGANESCU, cere în- | 
ființarea unul buletin al fe- 
dențimii. 

D. MARINESCU, aduce mul- 

țumiri ziarelor creştine: „U- | 
niversul“ şi „Calendarul“ | 
pentru modul cum au redat | 
dezbaterile, 

D. BODEA face apel la so- 
Hdaritatea corpului ingineri- | 
lor agronomi pentru ridica- | 
rea agriculturii. 

După discuții s'a votat prin | 
aclamații următoarea 


| cât majoritatea 


| ferinjei 


Lipsa de înțelegere a ne- 
| voii sf Aa Ia, din par- 
| tea celor cari erau mai în 
| măsură să Je cunoască și 
isă le satisfacă, ned 


| impuse unor studenți și așa 
| destul de apăsaţi de taxe 
și prețurile exorbitante ale 
cwrsurilore aa" contribuit în 
cen mai mare măsură la 
menținere a nemulțamiri- 
lor. 

Totuşi, au fost profesori 
cu dragoste de clevii lor. 


| Na am vrea să rămână ne- 


observat gestul profesorulni 
de drept roman C. STOICE. 
SCU care a donat întregul 
salariu ti ă se. oi 
pe timp de 3 ani. pen 
suplinirea cursului de drept 
roman la doctorat, în samă 
de 112.000 lei. pentru a se 
da premii stndenților me- 
rituoși, 

Profesorul Stoicescu, prin 
acest gest, si-a câștigat toa- 
ță recunostința studenților. 

Și co atât mai mult ca 
colezilor 
săi, nau văzut în studenți 
decât o sursă de nemerita- 
te venituri, . 


Informații externe 


Intre 27 Iulie—3 August 
1933. va avea loc la FEttal, 
în Bavaria, a XIl-a confe- 
rință anuală a International 


!Stmdent Service-ului. 


Comisiile, Lucrările Con- 
vor Îi repartizate 


în patru comisii cari vor 
examina diversele aspecte 


în- | în străinătate de către Stat 
din Cluj, lin continuare de studii, 
Iaşi şi 1. A., adunaţi Intr'un | avizul consiliilor profesorale 
respective, 
7, 8 Aprilie 1933, în orașul | universitar agricol, 


reatului agricol. 


|ale operei de ajutorare u- 
niversitară internatională 
şi vor discuta diverse pro- 
iecte: 

Comisia 
universitare, 

Comisia 2-a; Cooperaţie 
culturală şi relații interna- 
ționale. 

Comisia 5-a: Ajutorarea 
şi organizarea cooperativă 


i-a: Cercetări 


cu 
sau a senatului 


9) Desfiintarea  bacalau- 


10) Admiterea în școlile de 
sr. II numai a absolventilor 
a patru clase de liceu, 

11) Dreptul 
dela școlile de gr. II, cari să | 
se numească conductori agri- | 
coli, de a da diferenta de li- | 
ceu. 

12) Ore-nizarea cursurilor 
complimentare ca 


u 


u 


studenților. 
Comisia 4-a: Serviciul de 


absolvenților | asistență sucială. 


Peniru Conferinţă, In- 


ternational Student Service 


organizat o expoziţie ca- 


|re va arăta desfăşurarea a- 
învăță. | Jutorării internaționale stu- 


mânt agricol regional, încre- | dențeşti în ultimii doispre- 


dințându-se conducerea lor 
inginerilor-agronomi. | 


13) Recrutarea profesorilor | de: 55 f 


in învățământul agricol să se 
facă numai dintre inginerii- 
agronomi. 

14) Modificarea legii corpu- 
lui agronomie și organizarea 


| zece ani. 


Taxa de ai nl aur este 


r elvețieni (inter- 


mate) şi bb [r, elveţieni (ca- 
mere de hotel) plus o taxă 
de 5 fr, elveţieni. 


Pentru informaţii supli- 


lui, ca și celelalțe corpuri de | WEniare a se adresa secre- 


specialitate, 


tariatului $. 1, 


Ș., 13, ste. 


15) Introducerea agriculțu- | Calvin, Geneva (Elveţia). 


rii în școala primară, gim- 
nazii, licee, seminarii, scoli 
normale, precum şi în învăță- 
mântul universitar, intrucât 
condițiile  economico-sociale 
cer imperios acest lucru, 

16) Să se dea dreptul in- 
ginerilor agronomi să active- 
ze în toate domeniile, con- 


lo 


dențile 
Andrzei Ruszkowaski, direc- 


» 
Uniunea Naţională a stu: 
onezi, prin d. 


rul Dep, afucerilor străi- 


ne, a propus un schimb re. 
xulut de ziare şi publicaţii 
studențești 


între Uniunea 


form pregătirii lor tehnice : | TOmână și poloneză, Comi- 


Parid, R. M.S, cooperație, 
cadastru, exploatatii zooteh- 
nice, ete, 


ongresului 


C. 


şi 


cari editează ziu 
cajii, să trimeal 
Xemplar pe adresa d-lui A. 


tetul executiv al U. NS 


Rului roagă Centrele 
societățile studenţeşti 
re şi publi- 
ă câte un e- 


Pinul OATRINEBOU. LA: |uumă dlscuțiue, Arată că | ĂUSZKawăki, la „Wydaial 
PEDATU şi ENULESCU mul- | prin linistea, disciplina și | altele O. Z. B.P. 
țumeşte organizatorilor pen- | prin înălțimea discuțiilor, | Worszawa Akadomicka 5. 


tru reuşita deplină a congre- 
sulul şi arată sforțările ce 
se depus în această direc- 
Ve, 


poate servi de model ori că- 
Tor congrese, 


se va ține a l-a cont. în- 
ternaţională a stud. în 


drept ce va fi organizată 


va cari au ajutaţ să se țină a- 
ceât congres 
au participat la el, 


Mulţumește tuturor acele 


aoclota cari 


de stud, cehoslovaci, Bal- 
gla și România au un de: 


legat în comite x 
să ) tul de or 


Restaurantul „Tinerimea Română“ 
Bulevardul Schitu Măgureanu No, 4 


25 după listă, pâine la discreție 
Se tac abonamente cu lei 23 masa 


—. adi 
II an a 
iza cea 


Seara grătar special 

JAZZ, DANS 
Diseuri IULIU BLAJ) — FRANCISC JEAN 
Dosohis până la 3 dimineata 


50 studenți. 
SER 


Anunţăm cu multă plă- 
cere reapariția ziarului, 


IDFEA NATIONALA 


sub aceeaș maestră 
|sonducere a cunoscutu- 


lui j 
Er, Var Mle 


nea d 


pesigur, Ca prea puţini 
aintre Doi ştim despre exisa 
acestei organizații ti 
ti. ŞI ceeace se ştie, în 
parte se știe în moq 
gmentat Și incomplet 
spre Mirarea unora, spre 
pucuria tuturora, trebue 
„ stie cu toate aces 


cat 


A Iucreze și cum 
„bi irații nostri bânăţ 

au de nenumărate Sieu 
ejuri de admirație. : 

In sl zecilea ân de 
ucrarea „uniune? 
unoscută decât su 
reportagii prizărite şi m i, 
es din coloanele eat 
Nădejdea” dela Vârșeț. 
E o datorie de conștiință 
s remarca sensul trudnicel 
vcrări lă care se află anga- 
jați irații noștri de acolo și 
u toată împotrivirea, pe care 
o au €i pentru „vorbirile de- 
se Și multe”, sentimentul 
deștpetat in fața acestar 
constatări nu-l putem 
cunde, ci mai vârtos — feriți 
de orice ispițire de alatu — 
n hi exprima. 

onștienți față de în - 
rirea pe care o au Fa: Pa 
statul suveran, în acord eu 
dispozițiunile și spiriţul legi- 
lor țării care ii cuprinde, 
frații noștri români nu s'au 
găsit nici odată în colisiune 
cu organele ori cu principiile 
vieţei sociale de acolo. 

Dând „Cezarului ce este al 
Cezarului și lui Dumnezeu ce 
este al lui Dumnezeu“, prin 
o atitădine conformă dreptu- 
lui lor de viață, justificată 
prin spiritul de amiciţie care 
a caracterizat relaţiile din 
trecutul celor două popoare, 
părinți și fii ai banatului ro- 
mânesc au așteptat cu răb- 
dare şi fără murmur ca su- 
veranitatea statului care-i 
inglobează să recunoască fie 
chiar şi târziu, în ei, pe cetă- 
tenii destoinici, loiali, treji și 
în orice moment săritori 
pentru binele şi  propăşirea 
obștească. In acest duh au 
lucrat românii din XYugosla- 
via slujind îndreptăţirea cre- 
dinței lor, a graiului şi a obi- 
ceiturilor străbune. Acestei a- 
titmdini corespunde ființarea 
intregului complex de viață 
românească tăcută și sârgui- 
toare în satele bănăţene și 
aici stă impulsul tineretului 
luminat care a început lucra - 
rea de care avem prilejul să 
vorbim. 

Uniunea studenţilor 7O- 
mână din Tugoslavia a tost 
infiinată în 1923, având ini- 


Wata, 
na fost 
Mar, din 


tiator pe d. inginer Șt. Arde- | 


leanu, actualmente proiesor 
la Timisoara, primul prese- 
dinte a] ei fiind d. dr. Al $. 
Butoarcă. 


Din primul comitet de ini- 
țiativă au făcut parte: 

Pr, Lazăr Cârdu, pr. Teo- 
dor Cioban, dr. Traian Mar- 
gan, prof. Vichente Ardelea- 
nu, dr. N, Popovici, Const 
Rudneanu, pr. Iulian Onciu, 
Gh. Ortopan, dr. Corneliu 
Lăcătuş, ete. 

Când se va creia RAR 
tiva de apreciere istori = 
cest tapt va avea insemnâta- 
tea lui pentru viaţa naţio- 
nală a românilor din IUgO- 
slayia. Zece ani de acțiune 
si de militare în imprejură- 
rile cunoscute, End pezOR 
dă care nu poa rece Si 
observată şi cu atât mai mult 
suntem. ţinuţi Să subliniem 
faptul, cu cât nu au lipsit din 
ingrădirea lui dificultăți și 


îngreueri de felurite 
Evenimentiul care 


re în vara an! 


, Îucrează, | și 
ştie romă | 
în deo- | 


as= | 


i 
Ea: el de clădirea din 
ţ 


are loc 18 
ia pari stu- 


Şir d 
| gică, 


sale sp > 
aaa inte: 
proprie 
paie principii A 


situația, ca 
Tomânese de sub 
|N Eeia Mtatului vecin da 
să aibă 20 vă ii 

| somn: Lea tă învățători 

radiți 

lea ui milenară românens- 
| INsoaice 
ajuns aici, numai o 
| cupațiuni 
| în legătură cu scoala a eo) 
seseră.  Paţă de 
| Stări de lucruri și datori 
Ş :Tă 

| spiritului de impreciziune în- 


treținut de niste organe ne- | 


| intelegătoare impatriva bunei 
| armonii care trebue să existe 

între cele două state, tinere- 
| tul vine prin congresul dela 


| Uzdin și dă expresie situației 


| îngrijorătoare care se accen- 
| tulază pe zi ce trace. Pătruns 
de spiritul 
| loialitate față de Ţară și 
Tron, cu fermitatea senţi- 
mentelor de ordine şi mun- 
că,  tinerimea românească 
bănățeană a ştiut să fle la 
! înălțimea situației, depăşind 
orice calcul scontat pe sea- 
ma ei de sufletele piezise. A- 
vântul nespus care a domnit 
| în acest congres, elanul stă- 
|! pânitor şi solidaritatea im- 
| presionantă au întipărit ca- 
racterul distinct al ființei 
| poporului românesc, 
| Yineri si bâtrâni partici- 
| până la cuvânt, unii cu ex- 
| periența viejei, ceilalţi cu vi- 


i bratia chemărei la apostolat, 


Xomânniui ban 
e 
la căpătâiul 


bn- | 


vechi, au 


Propue învăţătoare 
ŞI ruşi cari până au 


aceste 


de disciplină şi 


oţelite, 
dresate 
lar tex- 


2 
i 
Lai 


B ad au co 
concretizat sim- 
| țimin DA 


să | de Tron şi ri 
în situaţiile 3I Târă, ale unul po- 


Cu un mu- 
„Iti R 


Ipor d 
| Cupru 


„Uniunea studenților 
mâni din țară, ing dela 
Congresul său Imaltului său 
Rege şi Auoustei Jamilit Ka- 
radiorajeviei, expresia ne- 
Mârginitei jidelitați și tubirţi: 

Președintele U,S.R. din Iu 
voslavia (ss) Moise Molcuțiu 
student în drept al universi- 
tății din Belgrad. 

Tar către președintele con- 
sillului de ministri, dr. Milan 
+ Srskic, sau indreptat urmă- 
toarele cuvinte: 

„Uniunea studenților Ro- 
mâni din țară, exprimă exce- 
lentei voastre, sentimentele 
profunde sale stime. 
| Preşedinte, idem 
| Sunt lucruri pe cari nu le 
putem lăsa neobservate, mai 
|islea acum in pragul come- 


| Morâre) celei dintâi decade | 


de viață a Uniunii și insis- 
tind asupra sensului care se 
desprinde din ele, cutezăm a 
nădăjdui că trații noștri prin 
pilda vieții lor, prin râvna și 
| dragostea pentru munca cre- 
atoare pot să creadă că au 
suficient motiv de a-și fi cre- 
iat un titlu din încrederea și 
prietenia statului ocrotitor. 
Mai mult ca ori când iese în 
evidență inutilitatea  siste- 
melor poliţice compresive şi 
apare foarte clară neputința 
de a se substitui ceva impe- 
| rativului istorie care impune 
jun sens imuabil faptelor tre- 


CONSTANTIN BRANZEIU 
Doctorand în Teologie 
Președintele Federației  stu- 


denților Români de pesie 
hotare. 


in o tresăltare unică, inau- 
1 
| 


Căminul şi 
| Spiritul organizat ingine- 
! zesc al politeehnicianului, nu 
! putea să omită, una din cele 
! mai importante probleme, 
| organizaţia materială a vietii 
' studenţeşti, căminul și canti- 
na, problemă, pe câre au re- 
| zolvaţ-o în mod admirabil, 
line de foarte multă Vreme, 
în ordine cronologică, pOpo- 
ta, fiind una din cele nai 
vechi organizaţii studențești. 

Și dacă studențimea în po- 
Jitechnică a rezolvat această 
! problemă în mod cât se poa- 
te de frumos, şi dacă și azi 
organizația lor e prosperă Și 
nu suferă de poala „deficitu- 
lui” care roade organizaţiile 
similare dela alte facultăţi— 
o datorese aceasta, Rectora- 
tului şcolii, care dându-și 
seama de gravitatea acestei 
probleme, le-a dat tot con- 
ursul, AdU- 
ajutandu-i in mod indirect. 

Faptul că popota și ARII 
nul, nu are un Jocal prop i 
nu stânjeneşte prea mult, 
deoarece Reclorătul, „se în- 


. Berzei, unde işi are se- 


dibl 580.000 let. 


se. 
e neincăpâtoare pen- 
tru marele si d 
Ti, a] , 
nato, Et cheat şi lumi 
nOasă. 
pe d 


ua de scânduri, 
Uri nute, se Înfi 


subvenţionându-i sau | 


pota, plătind o chirie | 


Dacă mal aahogăm și fap- | 


nopota scolii 


Ne interesează activitatea 
biurocrațică. 

Incepem cu „contabilita- 
tea”, „cheia de boltă” a or- 
sanizațiilor materiale. 

Sistemul „dublei partizi” e 
în gratia politechnicienilor, 
şi un complex de registre, 
pline de titre, (complex pen- 
tru noi profanii, dar toarie 
simplu pentru jongleurii ci- 
frelor), dă posibilitatea să 
ai in orice moment o situație 
a popotei. 

Casieria funcționează foar- 
| te bine, și popota se poaie 
| lăuda cu un fond de rezis- 
! tență, d€ câteva sute de mii 

de lei, pentru zile negre. 

Ceilalţi gestionari, (secre- 
tar, controlori, cenzori) ne 

| dau şi ei explicaţiile necesa- 
| re. In general o administra- 
ţie bună. care poate rezista 
celui mai exigent control și 
fas depărtează dela înce- 
| 


put orice suspiciuni. 
Cerând relaţii asupra ron- 

sumatorilor, ni. se spune că 
| simt 2 categorii: 1) membrii 
| popotei și 2) externi 
Membrii popotei sunt stu- 
denţi în politechnică. Sunt 
circa 200 bursieri. Bursele se 
acordă de către comitetul 
de 25 de stmdenţi. Gratuităţi 
sunt foarte puține. Restul au 
reducere de 15 la sută. 

Costul mesei pe zi — prânz 
3 feluri 20 lei — seara tot 
trei feluri, 18 lel. 

Egxterni sunt studenți 
dela alte facultăţi şi plătesc 
41 lei masa pe zi. N 

In privința „menu-ului 
| este recunoscut de toti că se 
| da o masă foarte bună, cura- 
| ta și substanțială. 
| Se servesc ca felul III, pră- 
| jituri de poe JANA, preparate 

Jalst, 
| (e 8 PESE japtu! că nu 
au cheltueli cu lumiiia și 
pa, conducătorii popotel, își 
pot permite să dea o masă 
mai bună. 


Ro-! 


In cadrul unui. regionalism 


constructiv 


———— 


Ca și tendiționalismul ori 
modernismul, reglonallamul 
nu mal contsltue astăzi o 
"problemă imbietoara In dis- 
|CNHII, In consens sau în con= 
tradiciie ; a a fost, cam de 
Duta vrome, trecut ln otl- 
cheta negativismului națlo- 
Dal, findea definițiile sue 
au devenite concepte lnlse, 
cari au îmbrăcat posibilitați 
Auzorii, în dramul  oxicârei 
concehtualități de unitar 
expresivitate etnică: ni a 
fost mereu privit ca un ter- 
| ment dislocato şi refractar 
| unificării spirituale și fizice 
chiar a acelul tot național 
pe care-l dorim cu toții și 
nu-l avem încă, 
Popor format pe aveste 
locuri aproximativ în acelaș 
timp cu popoarele din Apu- 
sul romanie, neamul nostru, 
un suflet şi o credința în 


| aici după părăsirea Daciei, 
dar linia sa normală du 
evoluție s'a frânt în repeta- 


„te rânduri de atâtea invazii, 


|de neamuri, al căror sânge 
| amestecându-se în amalga- 
| mul inițial  traco-daco-ro- 
iman, l-a încetinit mersul 
şi a adăogat la cristalul ori- 
pinar mereu, mereu alte 
„straturi asimetrice, pe când 
neamurile înrndite din Oc- 


tau la bătaia liniștită a soa= 
relui, —asemenea unul mu= 
gure în plină ascensiune,— 
ca să fructifice apoi în civi= 
lizaţii pe care le cunoaştem, 
Tocmai în aceste imixti= 
uni etnice, ținute lanț din 
sec. III-lea până în vremea 
Tureilor, stă cauza primor= 
dială a Magrantei lipse de 
unitate a noastră. Un străin 
are de ce să se mire că n'a 
găsit în tot drumul său prin 
țara noastră (drumul, evi= 
dent, pe traseul orașelor) 
tipul adevăratului român. 
Amintese aci o remarcă 
făcută de cineva dela noi, 
pe care poate so verifice 
flecare : intraţi într'un tea- 
tru, o sală de întruniri sau 
la cinematograf și aruncati 
O privire peste marea de ca= 
jpete de acolo... e cel mai 


a 


Anchetele noastre 


politechnice 


nu rase ori se întâmplă ca 
acesta să refuze alimente ca- 
re i se par nu tocmai cores- 
punzătoare prețului și ofer- 
tel. 

Dealtminteri instituția a- 
ceasta a „studentului de ser- 
viciu”, pe care am găsit-o în 
toate organizațiile similare 
dela celelalte facultăți, este 
foarte bună, prin faptul că 
permite un control ziinie al 
adunării generale, și dă po- 
sibilitatea ca fiecare mem- 
brmu să ia parte la gospodârie. 

Trecem în cămin. 

O clădire cu un etal. In 
față un mic  balcon-terasă, 
in formă de semicerc, per- 
mite, în zilele frumoase, o 
recreație în aer liber. 

Camere de 1, 2, şi 6 per- 
soane. 


Locuese circa 60 de stu- 
denti. 

Desigur, un număr destui 
de mic, 
i Dealtminteri, prin insăși 


genul studiilor lor, cari ne- 
| 
| ceai liniște deplină, pentru 


o cât mai completă concen- | constructivă In sensul cola= | în fața morții, a celor ce, pe | neam. 


| trare a atenției, politechni- 
ras. ȘI cum politechuica, în 
! general, e apanajul băeților 
cu „ceva stare materială”, 
| chestia căminului nu consii- 
1 tue o problemă, 

In uitiinul timp — ne spu- 
ne Președintele — o ducem 
i greu, din cauză că nu 


ni se mai dau subvențiile la 
timp... Suntem în urmă cu 2 
luni... Am recurs la tondurile 
de rezistență. 

1 consolăâm, spunându-i că 
Societăţile celelalte nu și-au 
luat subvențiile, pe 4-5 luni 
in urmă și că spre marea lor 
nenorotire nu au tonduri în 
casă cu care să facă față nici 
eheltuelilor zilnice... 

Părăsim această solidă 
organizație studentească, u- 
rându-i presedintelui, ca în 
cel ma! scurt timp să vedem 
popota și căminul, instalate 


DEMETRIAD 


lor Interuniversitare dela 
Timișoara din 12, 13 și 
14 Mai a. c. Societăţile 
sportive studențeşi din 
Centrul București sunt 


d rugate să anunțe de ur- 
ru 


gență, la care din probele 
de: atletism, foot-ball, 
olnă, tennis, stc., vor par 
| ticlpa. 


| A armei dola 19-25 


a, cu Între orele 


vitalitatea sa, sa menţinut | 


cident creșteau și se desvol- | 


| cienii preferă cameră în o-| 


a ri 
in vederea concursuri - 


mic din trăsițura oxprealvă 
n unul tot fizic ! Și cost di- 
vertisment nu ne încântă, 
en toată varietatea an sedu- 
câtoare ! 

SI totusi  expreslunea U- 
pului etnie româneae există, 
dar atunel trebue să lei dru- 
mul reglunilor muntoase si 
a zonelor adincente, Acl sa 
păstrat tot ce poate Il mat 
curat și specifie la poporul 
nostru, Imperativul unei o» 
fensive de  fuzionare 


| te adn et pelsagiu ! Ni» 


solui, dacă ne gândim In 
grabnicul proces de unifica- 
re a intel noastre fizice, 
Numai în felul acesta şi-ar 
gâsi o atenuare și 
de ponegrire a centrelor 
tentaculare orășenești, ular- 
mate de valul proaspăt de 
miunte, periculos străinilor 
culbăriţi, mal ales in vrngele 
de provincie și din aprople- 
rea munţilor, E semnifieati- 
vă, în această, privintă, ati- 
tudinea străinilor, 


Si iarăși, căleând, din 
Nordul. Bucovinei și până jos 
la Porțile de Fier, pe spina=- 
ten Carpaţilor, prin culoa= 
rele intercarpatice și coline- 
|le carpatice, orl intrând în 
| intima munților Apuseni, vei 
întâlni, și îm acest drum, 
particularități regionale, 
| datorate deşigur deosebite- 
lor dozări procentuale — în 
| minus sau în plus — ale €- 
iementelor constitutive ini- 
tiale, dacă nu cumva tre- 
| bue sa pășim mai în adânc 
“pe calea vremurilor premer- 
pătoare istoriei, când regi- 
uni din curprinsul Daciei 
se prezintă, în conspectal 
ni genera), cu facies-uri de 
osebitoare. Oltenia, reglune 
E mai bine ennoscută, 


e un exemnlu, prin varieta- 
tea, bogăția și caracterul 
specifie sub unghiul  cărula 
se prezintă în cuprinsul 
geografic al Daciei preisto- 
rice, 

De aceea să nu ne lăsăm 
intimidați de înclinarea 
contemplativă a unui  mMol- 
dovean, aplicarea dârză la 
realitate a unui oltean, ori 

| privirea vizionară a moților, 
căci aceste deosebiri își țrag 
oripina din străvechi isvoa- 
re şi nu sunt de loc în con- 
tradicție — cum nau fost 
nici atunci în cadrul mai 
mare al Sud-estului  eurn- 
pean sau al Daciei — cu ex- 
presiunea postulață de uni- 
tară structură spirituală a 

| neamului nostru. 

| Findcă sa făcut până a- 

| SE vrea mult câz de parti- 


cularism si  regionalism 
| suntem înclinați — pe ne- 
drept, — a condamna orice 


|tăsnire originală de pe pilu- 
inu) caracteristice unui bloc 
| ecografie oarecare. E un lu- 


jerm de care trebue să ținem | 


seama : vitalitatea unui 
'meam, in Intregimea sa, își 
|Iprimeste și iși hrăneste vir- 
!tmalitățile din  receptaculul 
| proaspat al vitalităților lo- 
! cale, mărunte, care, la rân- 
dul său, Isi înfipe rădăcinele 
!în pământul imbibat de a- 
ceeaşi viată istorică— stră- 
veche sau mai nouă — ori 
de acelaș tradiționalism in- 
| viorător. 

Jdeia unor blocuri geogra- 
tice, istorice și tradționale, 
"in concepția istorică — de 
largi perspective și adâncă 
| pătrundere a vieţii univer- 
[Sai — a d-lui profesor 
Iorga. apare cu o 


tortă 


| borării spre o unificare. 


Tendințele  reglonaliste, 
care în aparență pâr a fi 
centrifuge, în dauna unei 
bolarizări spre un singur 
punct unificator. nu sunt in 
| realitate decât forțe centri- 
pete, asemănătoare micilor 
râuri, cari alimentează flu- 
viul cel mare al unei naţi- 
uni, condițlonându-i debitul 
Și frecvența posibilităților 
|de creație, care să-l poarte 


! pecetea individualității sale 
etnice 


In sensul acesta, regiona- 
lismul ia intreaga amplitu- 
dine a unei energii cons- 
tructive, rămânând ca sin- 
gura rezervă a putințelor de 
afirmare naţiânală, 

Insă  reglonalismul mal 
inseanină și alteeva: el es- 
te preutatea care ține cum- 
pâna arcaptă a vitalității și 
creatiunilor unui popor, 

Se întreabă unil: ce a 
dat Oltenia Iață de bogăția 
spirituală incontestabl- 
JA —— a Moldovel?; ce in- 
seamnă Dobrogea ori Basă- 
rabin jn contigurația spiri- 
tualității noastre  aatuale? 
Incapacitate de creații? 
Spirit Inchistat și plâma- 
deniă stearpă? Ori fruot, 
mâncat de vierme inaințe 
de vreme ? Bau urăunte ne- 
fecundat ? Intrebări inutile 
Și superiiciale de poet peal- 
mint... 

Pindcă tocmai acolo se ui 
cunde rezervorul  potenția- 
luiut de mâine al creațiilor 
siceslui popor, când camoa- 
ra sa spirituală se va ji se- 
câtult aiurea, 

Buntem mai optiminti 
cât ne socotea, 


D. BERCIU 


de 


dela | 
munte apre orașe devine ab- | 


tendință | 


Răspuns Istorismuluiesemnării“ 


al d-lui Mircea Vulcănescu 


Ore 


Prezentul răspuns nu-l un 
produs ocuzlonaț de sârbâto- 
| mese. Moartea lu Christ n'a 
|inchla in sine numal eveni- 
mentul  Mântulrii! Maartea 
In Christ a insemnat, pe 
langă acensta, filosofia celei 
"mai sublime resemnări, pe! 
câra a cunoseut-o vre-odată | 
'istorla omenirii, 

Intă dea ce am accentuat, 
că nu această resemnare mă 
tace, printro asociație de! 
| ae! (imbrățisind simple con- | 
! cepte şi alei decum identita- 
„teh Vre-unor pituatil!) -— Ba 

reflecteze niupra resemnării 


| ale, = pro cabân”, incă un 
exemplu de istorinm al re 
semnării, expus de d 

ÎN, Iorga, cu prilejul morţii 
unul oarecare Tolstoi 

Dar 54 vedemy cari 


apune: „In primul rând „sa 
ten de realitate”, — Nu setea 
de activitate” (Doamne fe- 
reşte)), Activitatea nu-i dour 
decât o simplă și poate pear- 
pădă agitație. D. M, V. spu- 
ne: „Te agiui ca să te simi 


| ce aserveşte avi — cur pre- | flind“ (sau cum am Apune 
| tinde d. Mircea Vulcânescu-— | n0l pe un limbaj mal „terre- 
spiritualitatea tineret gene- | d-terre" —, „vorbeşti, ca să 
ratii. te ati în vorbă!''), 

| Sunt insă de părere că cele | Aceasta sete de realitate 
afirmate de d. M, V, în a- e drămultă și strâns condi-! 
ceastă privință în „Dreapta“ | Honată, de spațiu și timp 


(„hic“. et „nunc), 
Concluzia: geniul nu 
este o entitate, care să cuce- 
reasck spațiul și să 'nirunte 
| veacurile. Dacă el nu 
| vine dintr'un mediu cu tradi- 


din 28 Martie a. c., şi asumă 
| răspunderea unei erori lo-! 
! pice, dacă nu cel puțin a u- 
| nel exagerări. 

Chiar d. Manoliu, prototip 
al experienței spirituale au- 
|tentice, „agonicul“ și „nletz- | ţie, el nu poate sparge cadre- 
| sche“-anul „Tinerei, genera- | le mediului în care a apărut 
| il” — (cum e considerat de | și moare, ca simplu precur- 
(d. M. V.), i-a răspuns prin | sor al unora ce-ar puteaă de- 
ziarul „Cuvântul“, adoptând | veni genii, numa! flindea 
tot calea, logicei, l-au avut pe el inainte! Iată 


D. M. V., e un gânditor de ș si motivul pentru care, Geor- 
reală valoare şi unul dintre PA tai gate poata ge- 


cel mai culți reprezentanți | niu, iar generația tânără ris- 
al „tinerel“ generații. D-sa | ci să nu file! 

are o platformă de gândire gate si 
foaxte intinsă, care insă n'o 1 oo DEMUIA E 
impledică de a îi adesea și diu, de necesară “preexisten- 


abstractă 
u gi au țA geniului și In fatu derti- 
Mărtuzizesc, că, ni: ar veul nului ce poţi face oare decât 


greu să îmbrățișez întreaga fă R inentracă 
retlecţiune a d-lui M. V. asu- AAN 0 ARAL Raci 
ări i tea MSTS: Benera- | țiind, aşă cum ne simţim 
E 9. AnfaH PL PANA fiind nu putem fi, fiindcă nu 
rivale, pe care | suntem după cele ce trebitau 
a Val dg dana şi [oa mă PIE 
po E NGAUR =) NUCI „Pe | Si-atunci ne punem îi noi 
părți” pe d. M. V,, descope- | intrebarea d-lui M. V: „Dar 
rindu-l incetul cu incetul şi | «m trebuie să fim, dacă nu 
nu dela început în „ensam- aș cum suntem? 
blo; -ul d-sale. De-aci incolo, din 
Iată ce înțelege d. M. V. 
prin „Istorismul resemnării“: 
atitudinea tinerilor, cari re- 
cunoscând primatul valorilor 
spirituale și caracterul derl- 
vat al preocupărilor politice, 
se  solidarizează cu mediul 


întâm- 


| cu logica d-lui M. V. 

Tată însă, că la sfârşitul 
părții No, 2 întâlnim iarăs o 
contradicție: 

„Cheia întregei atitudini a 


| B | serveste pe tip- > 
E Sup uda bagi i Când cineva se „autoreali- 


prof. | 
| pe cari — 


sunt | 
| nevalle de fapt, cari fac să! 
se nască acest istoric tstari- | 
sm al resemnârii, DM V.i 
| lizarea” 


mă | 


pro- | 


plare facem. „trasseu“ comun | 


ma, că sunt atât de legați de 
el, incât nu se poate desprin- 
de!) — căutând să-l indrep- 


| (numai fiindcă şi-ar da sea- 


! istorismului resemnării stăn 
| convingerea că întărirea vle- 


mai buni ai generației se vor 


ţii în comun nu-i cu putință, | 
decât dacă o pleiadă « celor | 


te — (în loc de a-și căuta 
numai propria lor mântuire 
în universalitate!). 
Nebrocedând deci, cum se | 
pare, că ar fi recomandabil 
— (adică în mod absolut e- | 


hotări să se sacriţice, să re- 
nunțe la împlinirea lor. la 


nele celor mai mulți“. 


goist) — ei au convingerea ! barea: întrucât „implinindu- 
că fac un sacrificiu (!?1) se“ sau „autorealizăndu-se”, 
II comit însă — se pare — ei War mai contribui la bi- 


din considerațiuni în bună! 
parte estetice (findcă, pre 
câte imi amintesc,: le-am in- 
tâlnit odinioară şi in „Pseu- 
dokinegeticos") : 

„Orice altă atitudine ar fi 
|inegalantă și zadarnică“, 


| spune d. M. V. 


i] 

AND, 
Muncitorul 

de foame în tara unde pușcă- 


român moare 


! miseuit utile duici...*, spunea | politică. 

| Alexandru Odobescu, In vremurile acestea 
|  Sârmană generaţie! Pro- | criză aspră. jubricile 

| cedând astfel, ea evident, se | pline, de ou veni ce nau ni- 
| „ratează“ și riscă primejdia + mic comun cu sujletul nos- 
| de a rămâne în istorie! tru. 

Pentru a întări cele afiv- | Acolo se dospeşte ideia ras- 
mate, d. M. V. citează „Cân- | vrâtitoare, se frământă idea- 
tecul de jale“ instrunit de | lurile comuniste. 

| V. Pârvan, din care reiese, 
|limpede, asemănarea puter- | Românul e rejractar celor 
| nică dintre resemnarea pro- 1 prapovăduile du Kart Marz și 


de 


| dusă de sacrificiul acestei ti- | acoliții săi de astăzi. Totuşi | 


| nere şi objdulte generații, | avem în țară un număr de 
N. | constrânsă a rămâne în is- | comuniști ce țin mereu in 
| torie și resemnarea măreață, | jierbere siguranța acestui 
iront,  zăgăzulau  puholul! Si dacă noi privim eu m- 


dusman! jriaurare atât la eventineu- 
ȘI (ilindcă e vorba tot de | tele ce se pot int mâine, cât 
| 0 generaţie de gânditori), d. ! și 2a muncitorul „român ce 


ice ci e alu isa a 
4 ic eg 


| 
| 


Centrul Studenţeac Bu- |de 1500 lei fără excursii 
aureşti, primeşte înscrieri | pi 3150 lei cu excursii. 


pentru Congresul Micii Pentru celelalte centre 
Înţelegeri Studenţegti de | studenţeşti taxa de parti» 
la Belgrad între 19—25 |cipare este: 
Aprilie. 1 ași: 1450 lei Belgrad; 
Cei cari doresc a parti: | 3200 cu excurali. 
cipa se vor adresa d-lui ..| Cernăuţi: 1550 lei Bel 
Taftă, casierul C. S. B. în- , urad; 3200 cu excuraii, 
|tre orele 12—13 și 18— | Chișinău: 1550 lei Bel- 
18 la sediu, b-dul Schitu |grad:; 3300 lel cu excuraii. 
Măgureanu 2, Oradia: 950 lei Rel- 
Sunt necesare cartea | grad; 2700 lei cu excuraili, 
d student și patru foto: Arad: 750 lei Belgrad; 


grafii. 2500 lei cu excurail. 
Coatul participării este Siblu: 1050 lei 


Bal: 


- 


Tp * 


| autorealizarea lor, pentru bl- | 


Si-atunei ne punem intre- | 


„Omne tullit punetum qui | riaşti au luat concediu şi vac | 


sunt | 


Prin intreaga sa structură | 


nele „celor mat mbiții? E 


zează'”, indeplineste, implicit, 
toate si aceleasi conditiuni, 
chutând să ajute 
cei mulți) Spre 
(făcându-le aat- 
ar luptă să 


pe alții (pe 
a se realiza, 
fel „binele !) — 
1 le impună 

Afară doar dacă „autorea-* 
măr presupune 0 
! răsveătire impotriva NOT 
creaţii firesti, — sau cel pil- 
țin considerate firesti  nu- 
mai pentru cel mulți — și în 
care caz pretextul  nosincer 
al originalității și autentici- 
| 1AțII ar suferi disprețul rea- 
TIAMIL și adevărului 
| Logica e deci simpla! 

In lumea realității predo- 
mină o lege a armoniei. În 
! virtutea ci, năl ne manites- 
tâm, acomodându-ne unii al- 
tora 

Viața și destășură angre- 
! najul ei in mod armonie. A 
te acomoda, insemnează a ie 
integră ritmului fireso al vie» 
m, 

Dar acest ritm  flresc, a- 
parținână legii imuabila si 
eterne a vieţii nu face decât 
să acorde spiritualității, 15 
| virtutea armoniei universale 
—.0 deplină independență. 
|  Gregit afirmă deci d. M 
IV, că „acomodarea  insem- 
| nează moartea vieții  spiri- 
| tuale”* 

Dar, d. M. V. incheind, 
spune un mare adevăr: 

„Istorismul resemnării, în- 
câpând pe mâna unor 0a- 
meni, cari sar acoperi pe ei 
cu justificarea pe care o a- 
due mediului, din care fac 
parte, ar devent ipocrizie“. 

Noțiunea aceasta de „ipa- 
crizie“ e o noțiune foarte de- 
| licată, dar din nefericire si 
| foarte adevărata. 

Ea ar trebui să dea de gân- 
dit, mai ales când ar [i ror- 
| ba să se afirme „crezul“ unei 
| generații. 
| 
| 


ȘI maj ales când 
cre2* nu este în 
„crezul“ ei! 

O generație, atunci cână 
e atât de bine  inzestrată 
(cum se pretinde) e de dorit, 
ca neapărat, să se „autorea- 
lizeze“. 

Evident numai dacă „auta- 
realizarea” ei nu inseamnă 
! altceva decât creaţie de pret 
muncă cinstită și tructuoa- 
să, pagini de glorie pentru 
Neam. 

Pretextul resemnării oferă 
iluzia creștină a adevărului 
| dar ascunde, in sine, realita- 
tea păgână a ipocriziel. 


SERGIU DIMIREANU 
— 


acest 
realitate 


moare de foame, cei puși să 
| carmuiasca somnoiează şi 
benchetuiese pe leşul patriei 

Inconştienta politică a a- 
juns lu apogeu. 

Nu se găseşte un singur mu- 
i mistru, care să aducă o lege 
de proteguire a elementului 
românesc. 

Faptul ar părea fără sens 
in altă parte. La noi se îm- 
pune această protegu Căci 
nici când Românul n sa 


| 
i 
i 
| 
| 


| 
| 
| 


simţit mai năpăstuit, în pro- 
vria lui țară. 
Un Stat se impune s& fe 
egoist. Altfel moare. 
Muncitorii străini trebuiesc 
zvâniți peste graniță. Ele- 
| mentă românesc trebuie să 
prepondereze. 


Dar pentru aceasta trebdu- 
ieste curaj. 
Cei ce nu-l au, să plece 


grad; 2800 lei cu excursii» 
Cluj: 1050 lei Belgrad; 
2800 lei cu excursii. 
Timişoara: 750 lei Bel: 
grad; 2500 lei cu excursii. 
Studenţii din provincie, 
se pot inacri şi direct la 
U. N. S.C. R. trimițând 
pe adresa d-lui M. Liva- 
daru, directorul departa- 
mentulu! externelor U, N, 
$. €. R., B-dul Schitul 
Măgureanu 2, patru fato- 
grafii, un document care 
să arate calitatea de stu» 
!dent și preţul participării, 


reia 


Opinia nubhcă românească ! doveşti: 
miscarea măfional- | nia trăesc 


DU cimaaste 
soalisuilor german, decât de 
la 1ă Septembrie 1050, când 
ca sa afirmat poniru 
dată în mod impunător 

Na putut-o cunoaște înainti 
de această dată, pentrucă pro- 


ticele din Evul Mediu”, 


prima 


sa jidovească si csa de înfor- 
națiuni, a stiut si treacă sub | 


ticeve toate miscările anti U 
<omite. cari au avut loe în 
Germania în toată perioada 


Dosihelică, 

Sistemul continuă şi acum, 
căci nimeni nu a luat încăi 
cunoştiință din gazetele co- 
tidiane, că în Canada exis- 
1ă o formidabilă mişcare 
antisemită, în Elveţia dea- 
semeni, în Af;ica de Sud, 
în Olanda, în Suedia şi 
chiar în Anglia s'au creiat 
grupări politice cu program 
antijidovssc. 

Cum au tălmăcit  jidanii 
primul succes hitlerist dela ; 
a Septembrie 19302 Un val | 
de nebunie, datorit crizei și | 
tăgăduelilor demagogice'. 
pal-socialiştii 


ajunge nici-odata la guvern. 


[i 


Y 


nu 


lie 19 hitleriştii obțin 
000.000 voturi. Presa jido- | 


că găseşte 


guvernare, hitlerismul a a: 
runcat 
peste graniță, a 


Li 


i-a scos pe Jidani din teatru 
și cinematograf, a interzis 


marxistă și pornogratică, a 
interzis publicaţiile antina- | tortură, 
ționale şi a întundat puşcă- 
rile cu toţi 
niştii. 


principiul descentralizării, a- 
sistăm 
politică și spirituală a Ger- 


| niteri 
sunt oameni de 35 ani. 


xist, sindicatele muntitoreşti | 
se rânduiesc sub cutele dra- 
vor | + 


Urinează alegerile din lu-| rate de jidani, vedem astăzi 


imediat lea- | SCRIEREA ORICARUI JI- 


4 


Realizările regimului hitlerist! 


clipe de groază”. 
„Germanii au intronat prac* 


Căci numa! în 2 luni de 


150.000 de  jidani 
ințrodus 
„Numerus Clausus” în ba- 
ouri şi protesiunile libere, ; 


„Daxzul”, a distrus literatura 


hoţii şi comu- 


În locul haosului, creiat de 


| 


astăzi la unificarea 
maniei. 

In locul troglodiților som- 
şi bălbâiți, miniștrii 


In locul  desmățului mar- 


nelului cu svastica. | 
In locul facultăților acapa- 

Universitatea din Leipzig în- 

terzicând cu desăvârșire IN- 


„Mişcarea hitleristă și-a | DAN. 
atins punctul culminant, De-|  Preceptele stupide ale Re- 
acum începe declinul“, | voluției franceze, spiritul 
In acest timp Internațio- | pa! şoptist și toate celelalte 
nala aurului şi cea masonică | baliverne democratice își 


lucrează de partidul 
clerical, care este la putere, 
deslănțue. o nemaipomenită 
prigoană împotriva hitleriş- 
tilor $ interzice portul 
svasticei, al uniformelor, etc. 

Totul este zadarnic căci 
la 5 Martie 1953, 17.300.000 
de germeni votează pentru 
Adolt Hitler și împotriva 
democrației  judeo-maso- 
nice, 

Jidovimea nu se poate des- 
metri, totuşi are destulă pu- 
tere să strige ? „Hitler se va 
lăsa de antisemitism, bun nu- 
mai pentru opoziție. 

„Nu va realiza o iotă din 
programul său. 

Care este insă realitatea ? 

Ne-o spun tot gazetele ji- 


zor : 


se 


trăesc ultimele clipe. 


In cadența batalioanelor de 
asalt hitleriste, o nouă con-, 
cepție pune stăpânire pe o- 
menire. Rasa arică se retre- 
zeşte prin biruința de astăzi 
a Svasticei în Germania. 

Bocituri, proteste şi litur- 
ghiile cu bragă, oficiate de 
câteva jigodii democrate, a- 
matoare de-a fi publicate la 
„Adevărul“, nu vor folosi la 
nimic : Svastica va birui pre- 
tutindeni. 

Şi dacă jidanii nu vor în- 
țelege să ia drumul  Ugan- 
dei, atunci problema jido- 
veaşcă se va rezolvi pentru 
totdeauna : prin pârjol şi 
topor. 

1on V. Emilian 


veacuri și 


unor vieți chinuite și nihdoj- 
dea unor vremi i 
crucea, 


şi de chin, dăinneste de peste 


4 


seninului, a încrustat cu sân- 
ge pecetea 
ridicat pe oameni 
cerului, 
țile ispăşirii omeneşti, 
Şi ci, 
a sfințit prin patimile 
ceeace miciimea tuturor bat- 
jocoria, şi lemnul ispăşirii 
devenit prim sacrificul Fi 
lui Dumnezeu, imnul vencu- 
rilor viitoare, simbolul înfa- | 
miei, devenind simbolul cre- 
dintei. 


“nu scurs, vremea sa lrocnili 
peste vieți şi vieți, norii su- 


când şi când, ici-colo, pretu- 


sângelui nevinovat, 
de valurile creștinătății, în c- 


Dincolo de pustiirea anilor 


| 


omeneşti, de peste 
Cacuri «e peste culmile 
vieții. între tmulu existenței a 


mau bune, 


simbol de sulerință 


9 veacari, cu isbâvirea, ler- 
arca Și credința. 
De xeacuri, prin_sacriliciui 


lui Isus, până la EL instru- 
ment de 


obidă, batjocură si 
a  spintecat tăriile 


dumnezeirii si a 
jeni pe culmile 
deschizându-le _por- 


Intre doi tâlhari crucificați 
trupul nazarineanului 


Lui, 


Si. veacurile au frecut, ani 


ferinţelor adulmecându-se 
tindeni. 

Peste violetul purpuriu al 
revursal 


pocile de prigoană ale ulti- 
milor împărați romani, tim: 
pul a cernit clipă cu clipă,zi 
de zi, vălul de tămâe şi smir- 
nă, văl străveziu de mirode- 
ufi., auredlând catapotesmele 
bisericilor, cu nimbul Celui 
care a pătimit. 

San abătut dureri 


şi la. 


———— 


Frescă din biserica „Stel 


2 ce m — 


la Maris! 


pictorul Demian. 


crâmi, calvarul crucii Sa re- 
petat ades, dar crucea a ră- 
mas și a dăinuit vitregiei 
timpurilor, 


Și azi, nori grei, mori de 
furtună stau abătut din 
eri,  micimile 


Şi azi ca şi TE l 
tre noi ne macină, ne frâ- 


. 


lai 


«un 


CALVARUL CRUCII 


| penirucă 


mâănbi, ne chin amestecă» 
du-ne lina în naratul păcate: 


re clipă, _ oameni 
aluatul dureri 
cotidiene. suțlete măcinate de 
ambiţii şi interese persomale. 

Eri lume _monă suleria 
ind rasi se y 
necensi lume, în 


lor dle firea 
dospiți în 


Li 


nise, Ari, 


| vechită, suferă, penlrucă nu 
| vrea măi moRră, 


pornise drum 
faptuirea nnei 
“nre si de re- 


Fri, crueen 
greu penlru în 
vieţi de purilic 
nuşlere | 

Azi, crncea slărue utinghe- 
ră şi phrâsiti să readucă la 
calea ndevărală, pe cel ce au 
greșit drumul ! j 

Fri crucea strălucită, plină 
de lumina Mântuitorului, azi 
veghează pentru a nu ne de- 
pirtu de cn. 

Și eri şi azi şi totdeauna, 
Crucea a fost, este şi va fi 
imnul credinței omeneşti, 
semnul de isbăvire al noroa- 
dolor, semn al păcii şi al dra- 
postei de oameni, 

Sacrificiul lui 
dacă a fost simplu om. prin 
calvarul crucii obidite, stro- 
pite cu sânge și țintaită, prin 
chic, de carnea Celui care a 
murit pe ea, a lăsat viaţă 
nouă, nepătată,. plină de câl- 
dură şi de seninul nepătrun- 
sului mister, al vieții și al 
morții. 

Și lemnul Crucii. de acum 
2000 de ani, a isbâvit păcatele 
strămoşilor noștri, dându-ne 
putință să ne isbăvim și noi, 
noi cei nmili, cari luim_ade- 
sea, numele Domnulni Dum- 


Isos, chiar 


din nou. | nezeului nostru în deşert. 


SILVIU NICULESCU 


Cât costă? 


O ceată de umanitariști; ș 


__ vechi cunoștințe de al noa- tal frământării 


stire — a leşinat de curând, 
la auzul „ororilor“ din Ger- 
mania. 

Trezindu-se, şi-au adus a- 
minie că sunt membrii fon- 
datori ai societăţii pentru 
Protecţia animalelor şi sau 
năpustit cu mare viteză la 
haznaua lui Socor, unde au 


=> 
Misterul numărului_10 


Seletzky spion sovietic 


— Miliarde şi documente militare. O prietenie care spune mult, Rezolvarea 
unui mister. Plutonul de execuţie — 


mmm (O) mmm 


Una din cele mai lărmui- 
ioare afaceri, care compri - 
mă până la urlet pagina 
scandaloasă a epocii. 

E atâta tehnică polițistă 
şi cinematograţică, înăcle- 

iată în înşelăciune, încât 
japtul pare desprins din 
planurile zăpăcite ale celui 
mai deşănțat americanism. 

Eroul plin, dolojan, ciung 
impozant și doldora de bani 
Bruno  Seleteky — repre- 
zentant al unei case de mu- 
nițiuni, colecționar rajinat 
de documente” militare - și 
scrisori intime, care a fost 
întro bună zi deranjat de 
camenii jiscului. A 

Inşii stâruitori înrale 
contabilităţii, scotocitorii. de 
fraude, au rămas uluiți în 
fața actelor cari trebuia să 
se găsească în casa de jier 
a aramtei, 


DUPA VREME BUNA... 

Şi până a fi arestat Sele- 
tzky an trecut zile. Sa plim- 
bat nestingherit, chefuitor, 
în companii parlamentare, 
a rupt sigilii (crize nervoa- 
se) şi a avut mare grijă să 
pitească un citru şi cine ştie 
câte acte, cari rămân deo- 
camdată numai în gura 8Y0- 
nului. 

O întreagă lurtună sa 
destănțuit în parlament. 


Printre actele îi Seletzky 
i o însemnare, 
datată 1930 (adică anul în 
care se lansase svonul că 


sa găsit 


vom îi atacați de Soviete) 


din care reese că România 
făcuse următoarele comenzi: 
jel 5,119.805.400 
Schneider, 1.170.181.870 


Skoda 


Iniruna din şedinţele Ca- , 


merei sa adus la cunoştinţa 
Adunării că Seletzky a avut 
un bun prieten, în persoana 
maiorului Vărzaru. 

Vă amintiți procesul de 
spionaj care a vânzalit întrea- 
ga lună Mai a anului 1931. 

Eroii principali descoperiţi): 
Paul Solomon și maiorul Văr- 
zaru. 

O serie de mărturisiri în 
fața justiției, paralel cu mu- 
tisme, 

In corespondența convenţio- 
nală, (cât de mult îl plăcea o 
asemenea manieră epistolară 
şi lui Seletzky, sa putut ve- 
dea din hârtiile ridicate de 
justiția militară) alături . de 
documente militare (idem) sa 
găsit un tablou cu numere şi 
nume. 

Componenții bandei de spio- 
naj leraa la cslipostul nume- 
relor și a aşa ziselor nume 
conspirativ e. 

Un număr a apărut suspect 
— numărul zece — mu prin 
rotunjimea șa, qi prin acei 
că nu ii se găsea coresponden- 

tul cure să răspundă ca cei- 
Joiţi prinşi în faţa justitiei. 


CINE E NUMARUL 107 


S'au pus o serie de pre- 
mise. Reportajul de mare 
senzație era la înălțime — 
fără a lămuri însă ninie. 

Cei cari deţineau cheia e- 

1 axa fost cercetaţi în 


dejung. Rezultatul: nici 


vânt, 
Cercetările între, 
piste diverse au rămas 
| jruetuoase 
s'au ș 


ptit amuimite lu - 


? coruri — A 
Zbolowska. „ 1.943.088.000 A ; anti, dacă me 


I] 
DUE ARIEI pet | fora 
Total iei 811934185.970 para 


In 


din cele 


de lei decât 200 milioane, 


fața parlamentului 
insă, ministrul de finanțe a 
făcut dovada că statul ro-|, 
mân n'a achitat casei Bkoda | ției 
ta cinci mmiliar- 


cele insemnule 


Pe Mlaitimtă An 


ri 
(ambii 
m 


afir - 


m are RE 


mai 
sumele i 
e de Seletzky, 


Paul Solomon, nici răalorul 
Vărzaru nau scos un cu” 


mse pe 
in- 


uitau 
rlament, sterul începe pură Tie | era 


De unde toate aceste su- 
me considerabile? 

Noi ştim de unde aveau 
bani Solomon şi maiorul 
! Vărzaru. O ştie toată lumea. 

Dela Soviete. 
| Banii se dadea cu scop 
! precis: procurarea de docu- 
mente, care privesc în dea- 
| proape apărarea noastră 
! națională. 
Din cele descoperite la 

! Seletzky se pare că banii 
au avut acelaș scop. ȘI ni- 
mic nu ne obligă — până 
'"1a paoba contrarie — să 
"mu credem că au avut a- 
cetaș proveniență. 

Oare reprezentanta uzi- 
nelor Skoda, pentru Se- 
tetzky, nu era decât un 
„simplu paravan, la adă - 
postul căruia lucra nes- 
|tingherit, până acum 0 
“lună de zile? 

Sau în cel mai bun caz; 
aicelaș reprezentanță nu 
era o afacere cu mult în- 
ferloară celeilalte? 

Nu se văd oare urechile 
înaltului personaj, însem- 
nat în combinațiile de 
spionaj ale lui Solomon [1] 
Vărzaru, sub numărul 10? 


ţia să lămurească. ȘI acea- 

sta cât mai neintârziat. 
E momentul ca atât Se- 

letzky, că și Vârzaru să tie 

făcuți să vorbească, 

Prin orice mijloace 

Şi săi mu se uite mici divul 

area numele iuturor ucelor 


ni sau aeeva, cari 
nţ înslărut de a viile 
nccstei țări — ceea 


lată ce e datoare justi- 


depus un protest, rezultat 
i ereerului lor 
— pan — timp de 5 zile. 


„Adevărul din 12.1V.1955 a 
publicat acest model de îual- 
tă concepție  umanitaristă 
— numai când e vorba de ji- 
dovi — iscălit pe lângă pro- 
xeneţii şi pensionarele lor, a- 
mintiți mai sus, de o sumă, de 
nevăzuţi, inexistenţi, si de u- 
nii chiar „prin „fără fir 
(vezi Mac. Constantineșeu), 

Pentru unii semnatari nu 
e nimic de relevat; sunt ji- 
dani, cu nume camullate, şi 
cu fața plină de lepră speti- 
fică cari nu fac altceva de 
cât să-şi apere coreligionarii 
năpăstuiţi de batalioanele lui 
Hitler. 

Pentru alţii, mai mulii de 
altfel, vom avea noi grijă lu 
timp, ca să mai redacteze un 
protest de data asta referin- 
du-se la propria lor piele 
„Flogelată şi ruimată cu un 
cinism şi o cruzime, ete. ete.” 

Până atunci îi întrebăm 
cât le-a eşit, pentru depune- 
rea ilustrelor semnături ? 

Cu cât a fost văduvit „fon- 


tor „şabăs-goimi 


dul national“, în folosul aces- | 


9 


——— 


5, credem că a saltat bine 
comerțul fiindca iluștri X şi 
YVegreci au scris sus şi lare 
că:  „Reacţiunea fascistă, 
consecventă cu caracterul ci 
destructiv, a pornit o ofensi- 
vă de nimicire şi impotriva 
gândirii şi a spiritului Crea- 
lor”. 

Dar paranoicii au progre- 
| sat în timpul redactării ast- 
fel că iuchee cu 

„„Convinşi. că 
d va găsi şi în opinia publică 
din România un deplin Tăsu- 
met. cerem tuturor adeziunea 
pentru acțiunea noastră“, 


"Si ca o dovada că »roles- 


| 


In atenția dlui 
Dim. Gusti!... 


“Staiul, înțelegând mize- 
ria în care se zbate marea 


lor | 


să se | PONI 


iasi 


lect 


Saptiumăna trecută a avat 
Joc la „Univereul o comifă- 
tuire între d. Stelian Po. 
a si conducătorii SOCI 
ți studenţesti, spre a 
loa care ar fi cea DMA! 
a smn 
„Vaiver- 


! 


taţi 
sc sei 
| uni intrebmințare 
lor colectate de 
|sat pentru studenți. 

Neprezentaniii 
llor au arătat nevoile 
| irabuese «ntiafăcute mai cu- 
| rând. 

Dar sunt 
atât de varia 
cari se cer în primul 
rezolvate, încât oricâtă bu- 
năvoință ar fi, cu sumele 
dela „Universul” e greu să 
[ie satisfăcute toate, 

Noi, am vrea ca fundaţia 
care se va ridica din ofranda 
intregei naliuni, 
tuturor studenţilor, să 
acele 


le cari 


atât de multe. 
te necesitățile 
loc 


scu 
împlinească una din 
nevoi cari sunt comune tu 
mâne ge- 
un simbol 


] 
| 
|turor, pentru a ră 
| neraţiilor viitoare 


iii 


Ro 


Ziarul „Cuvântul” din 1! 
Martie a. c., inserează 0 DO 
tiţă, în care aduce la cunoș- 


|tinţa opiniei publice româ- 


neşti, o veste suggestivă din 
Balcani: în ziaa când se 
sărbătoria la Biserica ro- 
mânească din Sofia, aniver- 
sarea Unirii Basarabiei. un 
numir însemnat de Bulgari 
au manifestat ostil impotri- 


majoritate a studenţimii ro- | Ya poporului românesc şi a 


mâne, fii de țărani, fără po- 
sibilități materiale, pentru a 


| putea face față exigenţelor 


protestul mos- | 


umiversitare, a acordat bur- 
se de cămin şi cantină. 

La început sau acordat 
din belșug aceste burse şi 
se plăteau regulat, deși nu 
exista mici „oficiul burse = 
lor“ de pe lângă rectorat și 
mici experți şi para experți 
contabili. 

Astăzi au mai rămas câte 
30—A0 de burse de fiecare 


ul lor a găsit un deplin ră-| facultate şi nici nu se plă- 
unct, le comunicăm că şi țese regulat, oficiul fiind în 


nâi ne-am convins de 
tntea cauzei şi îi rugăm să 
ne comunice când şi la cine 
se primesc adeziunile, spre & 
le putea depune şi noi prino- 
sul nostru, cât mai curând. 
Până aunci, le dam un slat 
să mu cheltuiască chiar toţi 
talanții câștigați cu aceasta 
afacere, căci statul este sărac 
și în spitale nu se mai pri- 
mese gratuit, mai ales aş 


oameni mari, 


| 


FLORINESCU 


ici București!.. 


Aici Moscova |.. 
Aici Geneva... 


Virgilica, ajuns mai mare 
la visterie, pre numele său 
armenesc Madgearu, a ținut 
să declare “rituos, . întrun 
discurs rostit la Senat — 
pivitor la legaturile noustre 
jinanciure cu Geneva — cu 
lu xăscrucea la core ne pi: 
sim astăzi, nm. strălulgeră 
decât douu drumuri: unul 
ja Geneva și altul la Mos- 
Cava, 

ŢI glia pe Y 
mintii simpatizant 


istiernieul a- 
lourie 


cu anumite cercei, din par- | e 


tidul al chmi frunlaş e. i 
unuame cu vele comuniste, 
Pledoaria sa pentru Geo 


nu au fost puşi în întregime, 
J)esigpur “că 
pentru a-i upura rezolva- 
| vea, cât și din motive doc- 
rima, 

"“Voţi domnişorii politici 
uită candid însăși țara a- 
censla, Legăturile aeriene; 
sentimentale de cele mai 
multe ori, sunt facute cu 
divere capitale, de po con- 


tinent., Nici unul dintre ei 


ee 0 Maia În, i greoiu de până acum, care 
LI ME II MA ru a exasperat pe studenți, prin 
ji se gândesc numai îi | japtul că mu mai e nevoe 


sein tul, 
“Autarhie 


in) Ki ceilalți. 

Luta vhie — nenaul plin, 

ius de realituţile zilei de 

(RR) Anale 3 j 
incât, inainte de Ge 

si Moscova = Bucu 


„ domnilor! 


| în tutnă Capii 
"Al di wi igapi MA 


pliu 
Da-ur i 


tată lu instalarea 
| iurilabil Jaclar. iredon- 
fi chiar în Capitala homâ- 
iul înirvqitu, A 
1 locul u Post bine aus în 
durau capului coma crti- 
ulic, pps do turahule 


coat oxeda the ontiloță 
tea untarități romă 
or calubară şi noi 0 

nu a dudorveni puniru 
st «lu pagapoante == 
val cauţi hobhurino- 


rhie — mu politici să comunice oficiului, aces- 
ulă „prin noi înșine”, ta să răspundă şi aşa mai 
o înțelege d, Madgearu | departe. 


| 


drep-| șestanță cu plata burselor 


pe câte 2—3 luni în urmă. 
| Deşi amăriți studenţii că 
"mu-și pot încasa bursele, mai 
| sunt nevoiţi să sufere şica- 


fat nele tuturor contabililor de 


„talia d-lui Stoenescu et Co. 
| Cineva care ar trece pe 
' culoarul rectoratului între 

5—7, ar putea citi revolta 
| în sufletul bursierilor, amă- 
nați cu săptămânile. 

Studenţii sunt trataţi de 
„Paraziţii“ ojiciului, ca nişte 
cerşetori. Este o situație în- 
tolerabilă, 

La ce bun acel „oficiu“ | 
amenajat în stil modern, la! 
ce bun lepiri funcționarilor | 
și gratificații, când nu-si; 
poate îndeplini menirea? | 

Desființaţi-l, căci în loc 
să ne aline durerea mai rău 
ne-o măreşte şi ne jură 
timpul de bibliotecă, amă- 


aceasta atât | nându-ne cu sia ADA, 
7 


Daţi bursele în seama Ja- 
cultăților, cari îşi cunosc: 
mult mai bine studenții şi | 
nevoile lor. Ar ji mai con- 
venabil din mai multe pune- | 
te de vedere: 

1) Dispărând salariile şi 
cheltuelile oficiului, din a- 
ceste sume se pot creia că- 
teva zeci de burse. 

2) Dispare  formalismul 


de timp, până ce Jacultatea 


3) Din punet de vedere al 
posibiltăjii de plată  regu- 
lată a burselor, jacultatea 
ojeră multe reia Q- 
vând jonduri care poate 
dispune, până la incasarea 


————————— 


cotelor dela minister. 
ȘI mai ales scăpați-ne, 
Domnule Ministru, de anal- 


jabeții acela dela biroul 
burselor, cari ai Ade 
mizeria noastră și că e! tră- 
lese din bursele noastre, ne 
sfidează şi na jace să ni se 
urce sângele in obraz, 

Cel puțin dacă nu ni se 
dau bani să nu mi se terle- 
loască demnitatea noastră 
de studenți, de către oamu- 
vii cu 6 clase comeroiale, 


ea ae 


) UL a 
CUVANT ur es 
urează lubiţilor săi citi- 
tori, cu ocazia Sf. Sârbă. 
tori ale Paştilor, multă 
sănătate și voa bună, 


"Direoturul Depart, Presei și Propagandei din UN. 5. CE. FLORIN 


| 
| manifestări. 


n —————————— 
Z = 


toricei solemnități. 
Faptul în sine par trebui 
mire pe nimeni. 
Boileau spusese că 
style cest homme”. 
Dar prin stil nu trebuie 
să se înțeleagă numai sti- 
lul în seris, ci stilul oricărei 


îs 
să 


„Le 


Când Bulgarii ne huiduie. 
ei nu fac aliceva; decât să 
se manifeste, făcându-ne 
destinatarii sentimentelor 
lor românofobe, iar stilul 
lor de manilestare nu poate 
fi decât cel legat de faptu- 
ra lor istorică : barbarii de 


„U NV 5 
studențime 
PoE eset) | 


studenţi- 


să folosea- | 


a] entuziasraalui pi scbida. 
1 rităii naţionale. 
| Sar putea astfel ca pe a 
(cel teren care a fost i 
| nat „Cetăţii nipiveriiiare 
! ande se var ridica viitoare 
institute universitare, că- 
lminuri şi cantina sbnde 
foști. sii me clădeaseă dia 
fondul dela „Umiverenl” ua 
| palat care să en rindă în 
| primul rând sediile tuturor 
organizatiilor stadentesti si 
săli pentru adunările Lor. 
'Un cazino pentru „dis 
| tracţii, un restaurant să 
!4el studențesc, ar complect 
| restul. 

Astlel. această fundaţie ar 
| deveni centrul spiritaal al 
| Cetăţii”, aici ar pula pa 
|ternic viaţa intregulai tine. 
rei. Un focar de viaţă ro 
| mânească, de tinerețe cu- 
| rată si viguroasă de avânt 
| şi sinceriiate, așa Cum des 
|pur l-au dorit subseriitoriă 
| din 1923. 


PN i 


mânofobie bulgărească 


„Claudite țam rivoe, pueri 
sat prata biberunt !*, 


odinioară au rămas şi ceă 
de azi! 

Noi, Românii. ne irosipi 
în dulcegării diplomatice, 
cari dacă au o tinetură de 
incontestabilă civilizație. 
micșorează, insă, in schimb, 
„alura“ unei demnități vt- 
guroase şi vii, care să im- 
pună, fiorii de respect ne- 
cesari tuluror celor ce an 
fost și n'au încetat de a Îh 
du*manii noştri. 

Nu ştim ce măsuri vor lua 
cei în drept. în raport cn 
cele petrecute. 

Dar cei ce au în mână 
destinele unui Neam ce si-a 
cre.ai din vitejii şi suferia- 
je  veşmâniul demnității. 
trebue să ştie să dea, fără 
sfială diplomatică, răspun- 
sul potrivit şi meritat de 
oameni, ce aparțin Încă 
barbarilor de acum zece se- 
cole. 

Fiindcă alfel nu vor în- 
țelege : tucă nă glavă ! 


Tiberiu Valerian 


Cum sunt bătuţi 
' oltenii la primărie 


In atenţia d-lui primar al Capitalei 


Nevoile mau 
zile la primăria centrală a 
municipiului Bucureşti. Cela 
ce am văzut acolo ma um- 
plut de mânie. Faptul că n'am 
reacționat imediat cu pumnii 
în obrajii principalului rino- 
vat, se datorește unei pojzhi- 
țe de civilizație și credinței 
că cel in drept vor lua mă- 
suri neintârziate, Podapainăă | 
pe cel vinovați. 

Să preclzez: | 

| 


Cunoaşteţi pe harnleii ne- 
Li 


| 


guţători ambulanți cari sunt 
oltenii. O parte din ei nu au 
un petec de hârtie care sei 
numeste autorizaţie (ca să 
câștigi cinstit o bucată de 
pâine — trebule autorizaţie!) 

Impotriva acestora e în- 
treprinsă o adevărată vână- 
toare. Coşurile cu diverse 
produse și  cântarele sunt 
confiscate, După aceste „or- 
dine“ incepe bâtala. 

Gardlenii  comunali (unii 
duhnind a alcool) desnoadă 
im bătăi pe „culpabili“, 


Aristide cel funebru 


dus câteva, CINE-I MARELE SATRAP? 


In Duminica Floriilor, la 
ora 6, un oltean a fost bătat 
până ce a leșinat. A fost ne- 
cesar să file stropit cu apă 
A dona zi a fost bătut din 
nou pentru a declara că... na 
mâncat bătaie. 

In truntea acestor băthuși 
se află un domn Calutzki (ta- 
putzki, sau cam asa cera), 
mal mare pete politia cama- 
nală, 

Ne-am mai întrebat de ce 
sunt snopiţi în bătăi oltenii, 
iar jidânușii sunt lăsaţi să 
strige 


lutzki e niţel jidan, i pro- 

Jează re er er ga 

Domnule primar ! nu poţi 
vare să faci să inceteze a- 
cest scandal, rrârtină lu pri- 
mul rând afară pe acel domn 
Calutaki? 

O cere studențimea, nu ca 
pe un laror—ci pentru drep- 
tate, 

TIBERIU ȘTEFANESCU 


Vechia noastră cunoștință 
Aristide piSal, i-a fast 
nou apariția, 

Aristide col lunebru, perso- 
uaj scolorat, care a lăsat pe 
drumuri familii modeste și 
uuineruase, ce-şi depuseseră la 
banca sa banii Ap ji Aa su 
oare şi chiu, reintră sfidând, 
“Tocehi a mvâriit din tipar: 
nițele Săriudarului, în vit 

le lbrariilor donă volume, În 
varo tratează chestiuni finan» 
Sa şi literare, 

Simultan lotogralia . 
di, lan A tgp re 
„Omul doreşte — leu 
căla oară — să dee tn 
lumea linanclară i politică 
= cine pilot, — a acestei 


Adevărul" şi cu suratale 
lui îi ie A 
0 DR SA e A ApotA 
ti ul e 
su Marle e sri şi cunos 
o veeme Arinlide 
A 0 JP a alde Baa 
boască elogios de simanditoa 


sa sa persoană. A fost un în: 
treg concert gazetărese, Sute 
ră ariiptie sirială au poala 
a ritului plate! 
„odată tumbele stilist 

an incetat ca prin pa i 
vintide tea din unu. De a 
erastă dată ca să nu se mai 
soptească nici un cuvânt. 
preătia falimentul. 

Intro dimineață vbloanele 

i si a numeroaselor su 
a nu sau mai ridicat, 
ristide Blank 

nenții bandei Aa ella 
mestingheriți, Şi doar ame. 
neție se cădea alte 

Astăzi reapare, 

Vrogălegte a nouă lovitură, 

Pvomul a şi lost lansate: un 
consorția elvețian vrea să fi 
nauţeze banca Blank, 


Dar asta să o creadă cine » 
polti, Noi nu nvem timp Y: 

Primirea triumială co vom 
tace aşa cum știm noi. i 


BECESCU,