Constiinta — mai multe numere

7 pi da 


A pd 
Anul 1, No, 1» NUMĂR FESTIV. 30 August 1919._ 


CONSTIINTA 


d ORGAN AL GARZEI CONŞTIINŢEI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA 
Zaşi, str. Alexenâri No. S. 


COPUL NOSTRU Gândul meu 
In marile timpuri prin care ce cu regret vedem că a încolţit Când mi-a venil în minte să găduit tot sprijinul lor î 
i c d. , i “ n munca 
e țara, când noiă fă ajuns în mijlocul clasei muncitoreşti. iniemeiez o „Gardă a conşhinței Sodmeă Sa apărarea neamu- 
infapiuime visul de aur.al Dorim să facem legătură Su: naţionale, n'am lua sabia în lui. Ne-sm adunat cu toții și în- 
părinților noștri, dușmanii din- flelească câ! mai, slrânsă între mână peblru ca apoi dând scm- proună am lrimes la toată su- 
fară şi dinlăuntru, ca recuno: biserică şi individ, pentru că palul de luptă să fac ceiace vi- rea românească un apel prin 
tinţă peur cap pialcă ce îi singura biserica face închegarea | lejii noştri soldați au. făcut pe . care indemnăm populaţia la li- 
pasare = seg ala amali sa anilor, în ambele [toniuri, nici n'am strâns niște, muncă cinstită şi unire în 
| reteta ge pera şi Xemplu viu avem p9poTAl în jurul meu oameni cari sub jurul Tronului și al steagului 
i dai Dali „„_ Cesşi ispăsește pacatul de două  mascalunui titin atât de măreț tricolor. Atât am făcut la Înce- 
E propindu-şi prin diferite mij- mii de ani și care dacă nu Sa să podiă ajunge Ja cine ştie ce put. Şi nici nu puteam să ne a- 
oace, câți va „români inconşti- pierdut în mijlocul popoarelor situaţii, ci gândul meu a. fost pucăui de multe, căci când o 
enţi, gena Ta o nuanţă locală unde a fost nevoit să rălăcească, un gând curat, născut deodată grijă prea mare “Ai stăpâneşte 
polua or ec Istrate şi aceşti aceasta se daloreşte religiei sale. din caliza unor fapte; pe care fica nu poţi să le ţii ram te 
romă E, punân interesele. lor Voim educaţie pur națională, orice bun Homân nu le putea lucruri. Am făcut acest pas loe- 
Bals mai presus di inie Românească, a indivizilor din trece ca vederea. Când zicaces- mai in timpul când armatele 
ze air a pornit la lucru De țarat (i cult ata pasi fă ândesc la faptele care noastre trecuseră departe de ho- 
. "su i ii se isei ; i 4 imejdi 
. Pare gre ai le-au de e frăna specula exercilată de unii, Pete: An pd pps raluca PMorgire2i r 
Rediciie caci majoritaiea nec ducniani fara pi PecOIMĂ de“ Soldaţii poşiri reghiaa a Nis- rin dare et 
= incălziţi la focul con- tem sta nepăsători la situaţia ce rară, |- e ea e ara cateii 2 jarii aEIpuda: a 
E ei APV de ejiaeea n această speculație socolbid drepturile noastre în. aici sprijinal nostru va fi bine 
Văzând că veninul vărsat de. «A De asemeni voro căută Să int, "erctbi tă calce pământul sum. si oa i a la aa 
pui Di scopul bar = tervenim pentru imicdiala inlrâ”. «vea nevoie de mai multă ]i- fiilor țării de la casele lor, strei-. 
sea i să nare a corupție! ministralive, niște înlăuntrul țării, când fie. Dii şi instrăinaţii prea mult sau 
doneze În mod ruşinos sis- cangrenă ce roade edificiul creat 8 Alin Român trekui 4 amestecat în treburile noastre. 
or de propagandă, au cu atâtea jertfe şi căre_ia dacă, Car€ lun Român trebuia să gân- i 
T1 seva: Y 


. ne deasă Ja chipul cor ar putea „Ei au incercat şi incearcă să 
la-și ideile în haina greutăţi: me, vom cădea cn-toții în pră-. UŞUra pe fii neamului să ne seape” eadat ini 


i înec zilei ae ai , ământul neatins, d „. micească bogățiile ţării, să pă- 
trai dela ordinea zilei şi pastia în care se găsea dușmanii Păi spe ură. mălbai ea A pă 


DrI2 fe Tupiu 


a 


scutul acestei haine sau noştri, spre bucuria lor şi neno: 
dit să dea lovilura. În a- rocirea noasiră. i, a, FN ofahia=c nenteniiioetnie 
i scop au pătruns în sânul Acestea le voim și sânlemmân- - ai, S milmindați dă mai | 
elor muncitorești, acolo unde dri să o spunem că le vom face. sa 3 am fixat ea) 
simie mai tare nevoia, și cu Garâa Conştiinţei Naţienale Aliuta ea uzi în 
inte încărcate de ură i-a alras SR pt amine Meaițjitat doi 
arul Jor. G lă ; fost o „e de a lupta în- 
murire POkERRA relele ciocolata tri” 
-— „în toate ip car, iun 
ganirația Gărzei Conștiinţei verse asu- al doilea apel prin care îi rugam 
i p două părți a pe toţi bunii Români să vie în 


cu a ca si 
răvi- fin cu munca şi ştiinţa lor. Iara 


pază a iinţei naţionale. 
Insă cu late Aliona meu 


aim oda tie: 
vom, îi pag i ii mâni, căci în, odată precizat scopu . 
„mevoe de alle esplicaţiuni în dată au veni! în |  mos- mijloacele pentru realizarea luă: 
tehebiid, nu vom face iri Bi ai sludenţimi crai 
lemici ci vom sta luplă, au venit 0 inşliințare și 

ormilă | orii Biseric ia mi uemattee cn capul des > ORĂ 

) 1 Împăr: și a ela „toate zvonurile ci 
ne-au fă- falșe și răutăcioase raspândite 


că 


rii a 


Scanned with CamScanner 


) 


“9 


la adresa Gărzii Conşliinței, Nas 
ționale, 

Prin mijloace de acestea, prin 
adunări de loală demnitatea pe 
care le |inem de două pe 
papii prin, punerea 14 = 
rului la wşurarea nevoilor po- 
porului am luplat până acum 
şi vor lupla şi mai departe. 

Gânduri inalte ne stăpânesc 
sufletul. Grija penlru neamul 
nosiru ne conduce în lupta pe 
care am începul-o. 

„Noi nu urmărim ruina avu- 
ţiilor țării, ci sporirea acestor. 
avuţii. 

Nu vrem nimicirea liniştei, ci 
întărirea ei, n 

Nu dorim zdruncinarea teme- 
liei credinței ci păs- 
trarea neatinsă a acestei nţe. 

Nu căutăm să atacăm pe ni- 
imeni, dar stim de sirajă ca să 
apărăm lol ce e românesc. 

De aceia nu ne temem de ni- 
reni şi ae i 

Suntem puțini, indeplinim 
prin sufletul nostru, ses, ener- 

munca noastră ceace nu- 
rul nostru nu ne poate da. 

Gândul meu și al tuturor mem- 
meci RI Demui niai Naţio- 

” se către toţi cei 
ce doresc binele țării şi al nea- 
cu speranța că rândurile 
mpastre se vor lărgi şi astfel 
uşor vom indeplini scopul 

ce ni lam propus, 


lași, Angusi 1919, 


Straja lăuntică a 


Vremuri. neaşteptate ne-a fost dat 
si vedem, Am trăit prea: multe zile 
de jale, Am ascultat prea mult timp 
numai suspihele şi cântecele. de du- 
rere ale fraţilor noştri de peste munţi. 
Şi în faţa atâtor lucruri ni sa stâ- 
şiat inima și ni sau încreţit frunțile 
de grozâvia nedreptăţilor pe care ei 
le-au indarat. 

De câteori nam adormit cu nâdej- 
dea că ziua de mâine va aduce o cât 
de mică alinare durerilor noastre ! 
Câte nopți nu ne-am zbuciumat în 
prada visurilor groazcice, râxunelal 
veștilor pe care cei de acelaș sânge 
ca noi na ni le puteau trimite pe altă 
cale! Și am trăit ceasuri, când nu 
aşteptam nimic decât o privire indu- 
Tâtoare a banului Dumnezau, care 
să chrme așteptarea noastră. * 

In sfârşit a sosit ziua de 14/27 
August 1916 când a trebait să facem 
un pas uriaș în drumul jertielor pen- 
tra împlinirea visalai nostra secular. 
Trei ani mai târziu am dus cea mai 
groaznică luptă ce și-a putul-o în- 
chipui mintea omenească. A trebuit 
să luptăm cu dușmanii pe cari iicu- 
noşteam şi cu prietenii a câror gând 
nu-l pricepeam ; a trebuit să laptăm 
cu suferiuţe fara samân, cu boale de 
tot felul şi chiar cu natura inconju- 
râtoare. Intr'adins parca a vrut Dum- 
mezeu să ne incerce cu cele mai pu- 
ternice lovituri ale, sorții, ca să ne 
lămurească o învățătură mare inu 


adesea o nesocotim ; „lucrarile! mari 
se dobândesc cu jertfe mari“. Şi cu 
drept cavânt, după o muncă: 
pen P ze 


id Li 
darnieite. Aceiași rară sfântă a ld- 
minat pe cetățenii pacinici din țară 


“şi pe vitejii noștri la: hotare şi daş- 
mani! noştri, descoperiţi în faţa lumii 


“întregi, şi-au luat pedeapsa. Lumina 


sfăntă care a descoperit gândurile 
vrăjmaşilor, a fost aceiași care ne-a 
călduzit în întunecimea veacurilor, 
până să ajungem acolo unde suntem 
azi. E. raza sfântă a conștiinței noas- 
tre de neam. Și pan îndrăznit să 
dea semnalul primejdiei propovădui- 


torii credinței, nici dascălii răspân- Sal 
ditori ai adevărurilor găsite în cârți, 


ci ao făcut acest pas tocmai cetăţenii, 
cari erau mai mult ameninţaţi de a 
fi atraşi în cursele dușmanilor. 

Au fost câţiva muncitori şi mese- 
riaşi Români din lași. 

Cinste acestor modești lucrători in 
viața neamalui nostru |! Lauda jertiito- 
rilor cu snfetul neprihănit, cari au 
facut din casa lor o biserică a nea- 
mului, iar ei cei dintâi au atras lua- 
rea aminte a taturor, asupra primej- 
diel care ne ameninţa! Gruparei lor 
i-au zis: Garda Conştiinţii Naţio- 
nale* ca să ştie toată lumea ca ei 
mu strâjuesc decât interesele neamu- 
lui, câlăuziţi de lumina stântă a con- 
ştiinţei lor curate, Cu sufletul lor 
dornic de lupta, înarmaţi cu credinţa 
că munca lor nu va fi zădarnică,ei 
s'au facut strâjarii credinței și a nea- 
mului nostru. Soldaţii de eri caricu 
drag au pârâsit atelierele pentru a 
apăra moşia stiâmoșească, soldaţii 
oțeliți în războaie vor duce cu ca- 
raj lupta lor pentru neam și țară. ln 
rândurile lor s'an inrolat toți Românii 


La mişcările studenți 

trecut, cel puţin la laşi, au 

palizat şi adesea aa lua 

şi cetălenii, muncitori şi 1 

seriasi, sprijinindu le pe că 

putut mai mu 1. Simpatia 

ajutarea ii pa i 

cele mișcări au tău 

ete vă în insulleţire 

de justețea cu care 

de obiceiu porneşte în 
e. cula 


Astă zi muneitorimea ma 
conștientă. de datoriire N: 
Pi] 


grozâvii ale bolşevismu 
du-și bine sama că. 
vrednicia soldatului român. d 
la hotare ar putea fi zdrunci- 
nată pen neasigurarea internă 
faţă toate încercările duşmă= 
noase, muncitorii şi meseriași 
ieşeni, își impun lăudabila sar: 
cină dea o face nu numai pg 
privitorii de _neghină, ci şi pi 
paznicii de zi şi de noapte, car 
să pândească mâna infamă, car 
ar incerca so samene în ogorul 
liniștei și a bunei noastre rân 
dueli, pentru care suntem ati 
de doritori. & 
Fără îndoială hotărârea 
ta, desbracată de interese 


Epic ELSE 


Scanned with CamScanner 


147,9. 5 daf a 
Zi d / 
y 4 


A 3 


ea ut Ong Mat 


La şedinţele ce se țin la „Garda 
3 Conştiinţei Naţionale“, pe lânga ches- 
4 tiile religioase, iubirea de patrie, de 


Toro zii neam, de d | - 
Meseriaii, muncitorii, soldați şi râul români loci pre Se atgac i cata 
Fraţilor, 


e, în privința infrânarei speculei, a ef- 
Desăvârşiți Inerul la iti incă ziar are nisi îi rin 
şi cinstea voastra ! Spirii Aa sat, se vor nami comisiuni. speciale, pen- 
care domnesc peste : hotare și care ne tru cercetarea scumpetei marfurilor 
amenință și pe noi. de imbrăcâminte, incâlțăminte, pân- 


„Fi luare aminte! Pasiri Lă F , 
statal bat Ve ital “ca salică setez, dara ar e ncilcul ata! Ice se 
Toni e: innea, pietii citeai n a oleanta prielnice 

£ venit o necesitate imperioasă și fâră 
amânare. Mudiul în care traim nu 


=e 3 Ba y mai poate daia cu toate sporurile 
Din Rusia : , : d de salar acordate de Stat în mod 
marilor indemuuri Cu credința În Dumnezeu aţi Infrânt 
iat tn adi ei man leugua?ae A Îi. angecr ate main sat it 
de acelaş sânge. Din Uugaria care işi Cu armele voastre ați tras pentra ve- N 09et; Speta 
plânge mărirea de altădată se and ne  Cle hoiarele țârei hrăpăreţi, cata zilnic a scumpi totul, 
$ din Rasăit Cu dar absolut totul, 
Ei o caca Ti pag Tr 
spoi i vele așa de dese, din aceasta cauză 
A N e j - Pi 

o poată cotropi. Străinii de pesie ho pe eta ep d reei mea, ME caută sa profite unii derbedei, leneşi 
cari 9] Pastraţi și mal depârte labirea de Și prhlivani, care sub scutul stea: 

ţa câtre Rege! , indeamna pe bieţii mun- 

citor i esa pașnici și liniștiți 
păcii, In numele dreptății. triei. la tilburari, daunatoare lor. înşile, 
ei a Dageața, te nano joaca e PARIA CA leat amtale, antcă rezida ipâru ictest) biderieal eat 
cană, Că E ui i 

e Copaci înce caută y tăcut parinții şi strâmoşii noștri Îsi mi Românesc din care și ci fac 

Ei zic că voiesc pacea, dar ei singuri f 
d pe cei mai vred- 


yrâjbirea şi nelnţelegeri 


aitniceac 


Ppotestez şi desmint cu inverșu- 
nar€ acuzaţiunile ce se aduc acestei 
instituțiuni neprihânită şi neincolţita 


În Cr iertatea dar cu amenințări de Fraţi țarani, 


! silase lumea să |i se supună. ză i 
seamănă Dumnezeul părinților noştri s'a inda- încă de nici o formație politica, ca 
dat IA e miei Sos şi ne-a Hi 0 unealtă a partidului Liberal 
an an îmbelşu rar Y! Cuzist 
A reoporeăităi gli da Batai Dati 16 a gena te doza 
E POTedoii-vă puterile de matca strân. - Garda Conştiinţei Naţionale, este 
roadele pământul pipa de câtra reprezentanţii cle- 
rului, a studenţimei române şi a So- 
istatilor. eră 


mâine. Nu atiţi 
varal otrăvut, si 
„viitor ; iar vouă 


In voi stă nâdejdea şi pa acestei. 
sui, Voi santeți pa put) 
ip i sc] 


fraza că simplu aceste economii na- 
Vionale dacă ar fi exploatate rațio- 
nal, mam fi, de loc, tributarii strâi- 
nâtăţii, cu impramuturi de bani aşa 
de oneroase și pline de dezastru pen- 
Pita: Ati nu, ci am fi un 

mode! nţelepciune, preve- 
eo economie și calculat, 

A doua ramură de activitate şi 
înflorire ar fi meseriașul român, dacă 
şi el ar fi încurajat, i s'ar da con- 
cesiuni nepărtinitoare, . 
nu cum se întâmplă până astăzi, — 
și meseriașal român încurajat, încâl- 
zit la acelaş soare do generalizare a 
unei activități, pusă tot pe calapo- 
dul economiei naţionale, protejat 
fiind de sus, și el zic, ar fi un pu- 
ternic element de euergie, de bogă- 
ție, de forța, în o ţară unde toate 
Sar cumpâni cu aceiași măsură dreap- 
tă; dar aşa, cum stă astazi meseria- 


şul nostru, nu poate fi de cât victima 


unei. activițâți ingrate, nesocotită, 
neapreciată și trecută cu vederea ca 
pe o cantitate neglijabilă. 
Pentru aceste două categorii de 
activitate ce le avem până acum in 
țara noastră, ca mijloace de exis- 
tență, ne trebuesc adevărați oameni. 
cari să le pâtrunda, sa le înțeleaga 
bine, să le aplice cu un excepţional 
sistem de imparțialitate şi drept și 
atunci, zic, că vom face un pas mai 
mare înainte, fară a ne îngriji aşa 
de trist și nervos pentru ziua de 
mâini. pi 
Și dacă aceste dont artere 
viaţă care le avem și le arât 
sus, vor da rod îmbelșugat in 
noastră, atunci, să știți, că 
dustria mare, va veni de, la si 


a treia arteră de îmbelşugare, 


de 


Scanned with CamScanner 


Seen 


APEL 
Praţi Români, 


Motivaţi de (nptal că dnșmanii nea 
moului și al credinței noastre strâmo 
gești, de multa vreme încearcă să tal: 
bare liniștea țârei, intrebnințând tot 
felul de mijloace necinstite ca: con- 
vupţia morarailor, introducerea scrie- 
rilor veninoase, Indemntri la greve, 
nimicirea credinței noastre şi inlo- 
cuirea ei prin tot felul de inrața- 
tari streine râtacite, iar acum în 
urmă arancând manifeste prin care 
ndeamuă pașnică noastră populaţie la 
tarberâri, noi nn grup de meseriași, 
mancitori, preoţi, funeţienari, dele- 
gâţi ai centrnlui stadenţese icțan şi 
reprezentanți ai tnturor Societăților 
Rominești din laşi conștienți de da- 
toriele pe care le avem ca buni Ro- 
mini, am hotarât să înâbușim încer- 
eârile neleginite ale dușmanilor. 

In acest scop am înființat în ora 
gal lași „Garda Conştiieţei Naţio- 
male din România“, care ca primă 
activitate, a sat un apel câtră 
toata suflarea românească, prin care 
o sfâtuim să nu dea ascultare îndem- 
murilor strâine, ei strânși în jurul 
Tronalui şi sub umbra steagalui tri- 
color, să vegbeze În paza intereselor 
noastre naţionale prin liniște, cinstei 
unire şi muncă. 

Scopul urmarit de noi este: 


1) Impledecarea propagandei 
dușmanilor liniștei publice și si- 
gurantei statului. 

2) Lupta împotriva tuturor. 
celor ce caută să zdruncine te” 
e credinţei noastre strămo” 
şeşi 

3) Infrânarea speculei exer: 
citate de un număr restrâns de 
mniotnelor 0 cetieaă Etica 

ce nevo 

4) Infrânarea conrupției % 
ministrative. 

S) Inflinjarea unul o 
publicitate, care va avea de sco! 
redeșteptarea Conştlinţei Na: 
ţionale. 

Pentru a pulea ajunge mai uşor 
scopul ce urmârim, apelâm la toţi 
reprezentanţii culturei Româneşti, ca: 
profesori Universitari, profesori se- 
candari, institutori, învățători, preoți, 
funcționari, conducători ai diferite- 
Jor instituții românești și toţi Ro- 
mânii ce doresc binele țârei si vie 
în mijlocul nostru pentru a ne veni 
în ajator ca știința şi munca lor, iar 
cei ce nu pot veni îi rugâm a râs- 
pândi cât mai mult gândurile noas- 


GAND COVŞTLIAȚI MATIA DIA ROMANII 


lași,— Strada Alexandri No. 3. 


pă 


4 


tre carate, inființând în toate colţ» 
rile ţArei miei altare de pază a con 
științei naţionale. 


Rugim pe cei care se unesc 
cu noi la lupta sfântă pentru 
râdicarea neamului, să vină la 
adunările ncastre ce au loc în 
fiecare „Joi seara la ora 8, iar 
cei ce nu pot lua parte laa 
ceste aduniri îi rugăm a ne 
trimite adesiunile prin o carte 
poștală la sediul .Gardei Con: 
ştiinţei Naţionale din România“ 
laşi str. Alexandri No 3. 


Inştiințare 


Pentra a spulbera toate infamiile 
ce cană să se detiteze pe sama 
asociației noastre, şi mai ales a în- 
fera pe indivizii ca din diferite mo- 
tive, an lansat stonal că noi au 
urmârim alta decât, a semna ura 
contra evreilor. adică A propaga 
antisemilismn], ținem ca pentra ultima 
oară să se ştie de câtră toţi, că seo- 
pul ne este destn] de bine prețizat 
În apela! program ce lam lansat În 
ziua de 10 August a. c. 

Asociaţia noastră a lost ființa 
pentra a salva țara, de a câdea în 
prăpastia ce sa deschis pe urma în- 
tinsei propagande socialisto-bolşevăstă 
ce se face de o bucată de vreme, şi 
tot odată vâzind indolența antorită- 
ților la propnganda lor, ne am ho- 
târât a lua singuri măsurile necesațe 
pentra a asigora viaţa, persoana, 
familia şi munca milioanelor de fo- 
cnitori ce formează populația acestei 
țari. 

Noi nu semănăm ură ci vrem 
înfrățire cu toți locuitorii ce vor 
binele acestei. țări, iar dacă între 
acei râtaciți ce vor s4 peseniască În 
tarburele vremuri de azi, situaţii 
pentru ei, în dauna intereselor ge- 


nerale se vor găsi Români ; măsurile * 
ce le vom lua, vor fi mai drastice: 


de cât pentru străinii veniţi de pest$ 
hotare. 

Cât priveşte de ştirile ce se de 
bitează pe seama noastră rugăm pe 
toţi cetățenii să nu le dea' crezare, 
iar dacă vor fi indivizi ce vor per- 
sista în debitare de știri tendenţi- 
oase să ni se aduci la cunoștință 
numele lor pentru ca împreună cu or: 
ganile administrative să luăm mâsu- 
rile necesare. 


ru ridicarea neamului, să ina la adunările noașitai 


Români, penteu binele Și pet 
yresul acestei țări, Uniţivă! 


PERIE UE E E PRI EX E BEA PU EA BEI IE 


TIPOGRAFIA NAȚIONALA 


lași, — str. Alexandri 11 


ji] 


Execută prompt ori-ce lucrări atingă- 
foare de arta grafică ca: ziare, reviste 
literare, broşuri, registre, bilete de nuntă. 
de logodnă, de vizită, etc,- prompt. cu a- 
curateța cea mai mare și cu prețuri ex- 
cepțional de eftin. 


Cu stimă, M. M. BOGDAN 
E PRE DP E 6 E BEE IE RI 4 


N 


Sanatoriu Dr. TZAICU | 


IAŞI,— Str. Carol 20—IAŞI. Telefon No. 115 | 


Siruat in regiunea cea mai frumoasă şi mai iglonică a laşalai, sa 
reorganizat şi mârit pentru a corespunde cerințelor netuale. 

Clinică chirurgicală perfect instalată. Asepsia cea mai riguroasă 
Se practică orice intervanțiane. Adaptat la chirurgia de urgenţă. 

Gynecologie, Ortopedie, Electroterapie, Mecanoterapie. 

Se primesc in consult cu medial distinși după specialităţi boli interne 
şi nervoase, (excluse bolile contagioase şi uervoşii tarbulenţi). 
Informațiani şi consultațiuni între orele 2—4 p. m. 


ema buna APA MINERALA Eu TI 


SAȘI | 
Autorisată de Stau. 
Pramiată cu medalia de nur la exp. din Bucurese, 1504. 
Recomandată cu preferința de D.nii Medici. | 
“fact prompt și sizur, dosa- mică, gust plăcut. 
Cereţi dar numai | 
| APA MIHERALA DE BREAZU 
Care se găseste la toti vânzatori de ape minerale din țară, 
opr. C. N. Parasehivesen & Co. Deposit general: Fraţii Kâmga Jasi. 


= maieu RA Pee TA) 


Scanned with CamScanner 


i 


stil Î, No. 


CONSTIINȚA 


ORGAN AL GARZEI CONŞT IINŢEI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA 
ACT Iaşi, str. Alexandri No. 3. 
1AȘI, Ste. V, Alexiiări Ne. 8 APARE ODATA PE SAPTAMANA LUNI 


ABONANBNT 
Ua an 


zi 


; 4 neamului românesc, stăpânit până la 
€ ] * paroxixm de energie supraomeneasci Apel [] dagosle le 
TNI [ N a realizarii idealului lai strabun. Penn de Palit 
E SI A Ş Se cuvine să nitâm, — ceiaco nu A cei 
Partid i e grea de prevăzut, — că nu putem ele Sant cu toţii am văzut 
b sef, ul socialist:bolşevist de rămânea sirajă neclintită la ho- renunța aceste generațiani la câşti- TeZullatul alegerilor reni A 
ea ate 'a lui Ilie "Moscovici, vă: tarele amenințate de duşmanii | garea complectă a numelui isto- când ne dăm perfect socot 
nd că a -sezinlitioeu greva din atară, va râminea straja ne- zic și glorios social de faritor al CUT Se Vor presenta noile noa- 
generală politică” şi că nu a clintilă pentru ordinei pu- celmi mai neasemult fapt național say tepe DER), e fatăile 
reușit să tulbure ordinea publi. blice amenințală de dașmanii | popalar // alese de Strei a 
dinlăuntru. Cât privește acţiunea - Pentruca acest măreț edificiu so- inârei E ai că acul i ar 
criminală a uneltelor Dr.lui Ra: _cial să dainniasea, — în vreme ațăt limpul de o “unire și « a her 
tub nu ne indoim că conștin- - de delicata pentra pini noastră- perle săi re şi mări- 
a- (a neamului românesc întregit străveche de ilustră, ajungem, — Z 
“presa „va pliaăiși facă intreagă datorie. cei cari aaa chemaţi În. sorietitea cerrță cir zii priit pi 
Toate conştiințele curate. ale românească să rontribne la manifes- Ch Ca aa epciune și sa 
- bunilor români se vor coaliza / tarea spiritului nou în lume, — si ci cu a eri Arzi iri 
-peniru a impune:  Indeplinim anumite fancţiani, numai par Seat ie ue indotal ri 
1) Ca mimic din strălucirea ce, ca să ne acomodăm  imprejurârilor în sufletul celor aleşi a conduce 


înconjoară prestigiui armatei ro- ţi nu este o datorie neobișnuit de i 
ul mâne să si-7ie pre acțiu- - nobila, ca ciudata neastră „concepție varza acestei 777 iei să se 
socialiștii revolulio- nea-criminală a revo'uționariior | de participare pe cale particulară la Ana sr dacă SAR 
i propagandă. /ui /lie Moscoviei. reforma socială înterioară să „fie NU, 36 Mai nceapă aceiași ură, 
seama ci armala Ca nimic din ceeace am În- „transformată fară asemânare, ca să aceiaşi prigonire și i asu- 
pa iai ei de dis: fâpfuit prim jertfele a opt sute de! fie un iumt ai ideiei prime menţi- Prâ celor care nu-s fo 

ide 'jerita. prin con- mii de vieți româaești să nu fiel.Dută cu caldura nestinsa în posibili- SPirit de partide și în 
fiiința naționala de care este în- . stirbit prin acțiunea criminală a, tatea realizarii idealului gaţional în- 

- ; ca și prin sănălalea dușmanilor ce s'au stricurat în-| tezral? 
S tre hotarele României intregite.|.—_N! 

: o ştie bine Ilie 


hotarele. dar destulă-energi atale neam şi. complexitatea iaconveaiente- CE Mamă, aJulor ș Ă | 
„cel „lor, 
“inchipuit că ne vor a 
provocând dezordinea înlăuniru le noastre, în-casa nouă a nea: 
țarii. e mului românesc, să ne tulburi 
are viața nouă e f i 
pe 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


anni d Nes 


Luni 8 D 


CONSTIINȚA 


ORGAN AL GARZEI CONŞTIINŢEI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA 


EBA OŢIA pi ADNIRISTRAŢIA 
TAN Sc. V, alenmări Ne & 


Armata, Coroana şi 
Forma de Guvernămint 


ește astăzi sufletul nea- 
mului rominesc întregit; 
forma de guvernă- 
mint care încheagă in- 
„ro organizare armonică 

şi disciplinată toate for- 
țele sănătoase ale nea- 
muiui ; aceste trei forțe 
formează comoara pe 
i care avem datoria să o 

apărăm cu suprema e- 
nergie impotriva dușma- 
nilor mărturisiți şi ne- 
mărturisiți, Țățişi sau dos- 
nici care urmăresc pe- 
irea sau slăbirea noastră. 

Și să fie siguri că vom 
- şti să apărăm această 
comoară cu prețul ori- 
căror jertfe. 

S'o ştie bine cei con-” 
damnați, ca și cei ne-! 
condamnaţi, cei vor, 
incerca să imite curajul 
lui Tanase, ca şi acei 
cari nu vor avea acest 


ştim : ar- 


Un lucru ş 
Coroana și for- 


de guvernămint 
statului sunt temelia 


Armata, Coroana şi 
ip! forma de guvernă- 


Ă 
Să ş 


Naționale”. xi 


Tași, str Alexandri To 3. 3 OABONANENI 
APARE ODATA PE SAPTAMANA LUNI pei a ur eul 17 
rel - Co 

E ma 


Socialismul naţional 


O samă de oameni abia trecuţi de 
21 de ani, dapă ce na ştin de cât 
să serie și să citească, deodata se 
cred invățați pentru câ an cetit câ- 
teva cârți de a lui Racowsky. 

Şi pe când anii oameni ajunși În- 
vățaţi profesori de unirersitate, se 
închina în fața <fntei învâțătari a 
ini Hristos, auzi pe asemenea proști 
ticâloşiți— că ei, — nn ered în ni- 
mic și câ ei sunt liber cugetători ! 

Aceștia sant socialiștii interna- 
jionaiişti. 

Daca vei intra în iatimitațea lor, 
Tar ai să găsești râte unn căsătorit 
legitim. Ori trăeşte iu concnbinaj cu 
vre-o internaționalistă, ori trăiește — 
ca a prostituată. 

Cei mai mulți dintre ei sant alte 
paţii de cât români și mai mult e- 
Yrei. De ce? 

Întâi Gină-ca la mulți evrei li 
este rușine de religiune lor mosaică 
care e inferioara crestinismului și a- 
tunci din uăcazul pe creştini ar voi 
să nu aibă nici creștinii sfânta lor 
credința.  Aceasta-i indeamna a de 
veni socialişti internaţionalişti, liberi 
pmgetatori, 

În eee. ariei scrie : Tob gebe- 
goim harog : lea „pe ori-ce e 
țin ucide-l*. Ori aceasta nu ial 
pot face azi căci e ruşine și atunci 
su inventat aceasta vorba a socialiști- 
lor internaționali: liber cugetător. 

AL doilea motiv pentru care sunt 


zic socialiști internaționalișui. Acenata 
doctrină falză este na bun ghegelt 


coniurere câci în 


frică au lnptat. Aceasta este hotarât ! 

Al treilea noi zicem ca nu atem 
neșoe de internaționalism în malţi- 
mea poporului nostru — câci țara 
noastră mărită are acum de toste, 
aur, fer, cârbuni, porumb, holde, pă- 
duri tot ce poftiți -- cum nu are ai- 
meni. Ca-ce să le împârțim cu străinii ? 

Când n'am arut ne-au dat ei? 
Na, am suferit! Acum să ne slA- 
bească acei care ne-au supt sângele 

Dar noi zicem că acolo unde o 
nație sa aşezat de veacuri și adu- 
mată compact cum avem în Ardeal 
Bașii, ei bine! pe aceia îi Maâm să 
fie ei conducătorii populației lor pe 
atât pe cât aceasta nn știrbește pu- 
terea statului în afară. 

Incolo, noi vrem Socializare a mij- 
loacelor de producție, vrem-ea nimeni 
s4 nu mai tragă foloase din brațele 
muncitorilor imbogăţindu-se din beata 
lor truda. Fabricele sunt a muncito- 
rilor și pământul a! țăranilor, iar cei 
ce conduc să fe români partând 
sfântul nostru tricolor pe pept și 
traind in sfanta credință a lui iiristov: 

Mnacijeri veniți lânga noi, lânga 


toată lumea. - 

Injarase armata, înjuras= for- 
ma de gavernămâni a țărei 
noastre care este monarhic con- 
stituțională şi pentru a cobori 


- totul, mai remăsese Suveranul. 
De dala 


aceasta i-am striga! : 


porii Garda conştiinţei 
na- 
le le numeşte: 
ionale le nu e! 
Tanase și-a chemat la jude. 


îi lru ca să pre: 
Cale ne com tată N Jodecăto- 


rilor. Acesta este curat. 
părut în fața curjei ca n 


cum mar [i fost un acuzat, aîn- 
t din nou să înjure totul şi 


toate și de dat aceasta Ii mai 
rămăsese curtea marțială. 

A insultat-o in cu anti: 
cipație şi apoi sa ntat îna- 
inlea el cu cravală roșie, sim- 
bol al Mei şi cu mânele în bu- 
zunar, Halal de necuviinţă. 

lată deci cilitori tipu! exact ai 

cui aţi lost curioși 


conştiinţei naţionale 


p cu aceştia ! 
Jos jidani lui Tanase! 


Scanned with CamScanner 


i . ai Dee 
Du | ki 
- 
3 2 CONŞTIINTA 
ea d 2 + *. » 
Răspuns Frăția Româno-Maghiară informaţiuni , 
& de i tra — ia 23 
rzei Conştiinţei Naţioi cu i VU i si i 
privire. la Gt ie de ajutor alah Brit! Desghe Erache ca tu ITE, p Cttiți și răspândiți Ga- 
mutual și Gorpor. ce Meseriași = te suparat pe mine : e LA e TE ) zeta. , Conştiința'*, organ 
te făcut 4 ri e: [i | 
PP E i n ae, ta Pache oprit „Memorandum “ al „Gărzei Conştiinței Na: 
am pâtruns profund scopulipe-l ur- A : La draguțal Împărat ! fionale din România. 
marete menirii Garzei- Naţionale pei said a VIII — 
redeșteptarea poporului ln viața ade: cut niţica glume î Urmatoarea țelegramă a fost + xpedlată 
vârata, „mu la o viață bolnavă, cum, Che Legat na puscherie Cent dia M. 3. Regelui Ferdinand 1 şi d-lui Pre 
sa urmarit în Rusia, ama Înbrâţișat Cu Pochi a vostri şi profesori, De e aa în a ARAL AURII 
dragoste aceasta cauză alântă, şi nu Chind o sute, chind o mie Scos pe ei din mare chin „Garda Conștiinţei Naţionale: 
voi greşi cred daca voi spane că- ur IX i din Homânia“, cu sediul În laşi 
Garda Conștiinţei Naţionale s'a În- „Semi | A Strada V. Alecsandri No. 3, aflând == 
faptuit tocmai la timpul cel mal Opor- zen, la: dânsa Dacho aprobat reforme din zvon public că unii oam * 
€ Dache șezut la p z public că unii eni REVAC 
tun dar şi mai critie prin care tre- pier, dara lait, 'Trebuit mult cheltueşte lilici ar. avea. intenţiunea „să 
ce țara, Lă pă 4 pir Ca să facut mult biserici intervină pentru grațiarea con- ăi 
Ori si care bun Român cu dra: mima de Malte Şcole Rumanește. damnatului Tănase Gheorghe some 
goste de neamul lui, şi doritor de Iv x care prin faptele lui a adus un 
timpari mai bune după atâtea rea- Dache spunzarat ca droia D mare râu țări și enorme pagube 
trişti, prin care am trecut și tre- Pe copil pe fata mare rez Ața Bat JA FAcure. statului, de care probabil spriji- 
ara fa să pue umarul și su- Eu facut la dinsa bine Aa pane la, Alaghia: nilorii lui nici nu-și dau seama. 
pentru ea această Garda con- Nem to dă avnt mancare Ni făent, biseriti secole Proteslăm, cu toată energia. În Sub 
ştienta de menirea ei, să poată cu 3 Rămas bani la buzunar contra | i polilici iu 
ei, y ra acelor oameni poliliei Lelor, 
= mie an pana ajunge pura şi ne- RARI SE păliaiste XI cari stăruie pentru acest erimi- cepul 
a in aiţ leşi i fi : , 
time ei e atât de inâlțâtoare coaie să mora lente. = roevaelrer vali pecete 19 se pu 
Pa râmânea pururea 0 pildă vie ache spunzarat la dinsa F £ Vom | ile, chiar 
pentru generaţiile viitoare, care vor Murit suta pe momento pe rai ri ear. cu suczii at ieri mnee ia și asi 
preamări pe strămoșii lor pentru strâ- VI a a iru ca: acest individ. să'şii facă joal a 
duințele ce se depun în îndeplinirea Dacă XII “deşi A a ] se 
i : ehis scola oala, pedeapsa ce o are de și este pre te, ci 
operti de marire, ivăițare şi unirea zar " SA trăim în armonie mică- Înță de faptele ce le să- ini 
tuturor Românilor. Nu trebue să ui- ORetidla ia porti i A Ca, să ne ajungem țelu vârșii împotriva neamulti şi u Pi 
De mere tir ră Dâche vațat 2 i Pre pi A fcache, sa-ţi fiu (rache siguranței statului român. trucat) 
; ma 
tari în clipele supreme ca: să putem - pini teză tuia Preşedinte, C. Pancu sonal, 
duce în un m sfârșit ceia cesa (Dj F Ia, atr. alezavări No. d. răpi 1 
(ne it. cu „atitea ancaiâci in rău, în mai rău d Victimă a excrocului Tauasă oii oameni cu suflet ticâlo eee d 
Ne bucurasem și noi, ca mulți Victima care plâi it se i a 1 
, şil s» prefac a se mira de ce nu n faţă 
alții, că, parcă începuse, Incetnl ţe pia peer Pa D. sia cat Incă la lași în. judecatăşi tutarori| 
cu încetuj, a licări o rază de Gh Tânase, este paie acei ce au scris vorbe urâte la a- litate pă 
"peruuță mai bnnă, pentru în- de lucrătoare la R MSI dresa buveranului în București. taclismi 
rumarea pe 0 cale sânătoasia anume Tiţa Vasiliu. Noi laşi, Aceştia sunt bolşevicii, pen- Furia! 
lucrurilor din țara noaslră, bu- decât să re Sep bă Aida avem ţru eă de şi cunose că cei de cum câ 
- care ne mângăia inima, tea acestei lemei Ce a fo: cieta 1NIaşi: ni pat ide Ar juticăzităipe peer 
cupei oaie EA noi în = lesue Încrezăloare. şi A - Ea acei de la Dupprpdila voiesc Ca tun puși 
vom a deo siluaţie să se amesl noi unii i re cei 1 
nenorocită ce zilnic o simţim Ye atla căi togitae sus ară- EA Sao Tea ASR „JUR nile md 
dă ine condiice la > slie. Nicolau, va îsi ga duri aria nilor Lrotzky- şi Lenin. ălale 
nu n însă câ lucrurile “Ţintă zis și Hanariu, vermele „Domnilor, CATI AXE, CAD, Ai tine 
ran  fanlaalică noastră „mojșezie şi trântorui din atelle. îl Arici, Prictoctit DOI ru peria 
ȘI aeven că rele C. p R. Nicolina, plătit din "e putem face... Tânasă ! ] tor, cer; 
elăl amarnie în obti- anul public ca pr par ab gin dai boaiclorii 
îi tag să nu muncească! i 233 Conu cre Spa 
im A PA n sfârşit „Liga - Poporului” zol 
ln "cei ce D N spune că nu prea a făcut bine piniru a 
in ziarele locale. Conu: Matei „boesal: câ sa a- — cugelarei 
i feat mcalecal lele., bolşevici ! hdi 
= PRE it e et ae oi li zicem ; cine se amesecă pia 
munată achiziţie, în Vescan fu factărâțe 1 atăincă..> Manasă, Pnu 
multor ofițeri superiori ardeleni, Aoicu Matei! Mutett ? te cdață. 
L abea i i cităm in primul vând Lssă-te do derbedei. + carele dai 
vă ara app, un erou na- i sfieei - mit în 
e le. Vară care 40 MEU aripa = Comitetul Garzei. Gongtiinţei ate. păi 
I) Ei bine râs a arthatei austro ungară „Naţionale, face cunoscut tuluror Nu cu o 
| y E niot el Bucovina; pe generalul Haozu, D-lor cetitori ai acestui Ziar, că — stâpâneşi 
i L artileria gtea Dă Alexandru Carp, nu mai fa: du-l la a 
că? pe generalul Domoş. CE, Parle nici din. Comitetul i. Statul, 
i izalorul armatei redaclie a acestei foi, i din a indivizi 
i fro-uniare în. ul războiu- Consiliul de administraţie şi nici ravurile, 
i | sai servesc cu Numai este membra acestei nu va pu 
4 d credinţă astăzi Preanizal (e, Publicăm aceasta că ua zi -] 
D României-Mari. Sa se şlie. a p (Wee dela 
i otelie enim entui:) i —_—. i leresele Ie 
a tb j — „Garda Conştiinței Naţiona- Astăzi, | 
L asi le“ e Seti ati rii te uiii, c, 
"uciţi la Mosco care Joi seara la orele $ lies: mile scop 
Bin Sisuisolu va scdiul său din Casele Mălăceanu  virca Pal 
rola a MAO aa A Str, V. Alexandri No. 3, etajul| noi a fost 
ci a unui număr ce câ pol. 10 di voți acei oşi şi TI 
i e sim omânește. a. piin e si 
între cari mulţi CĂ ss 
Ri 7 întuneric 
a La brtstr , ionmâni că asticl 
_R dicaţivă cu toți pen "ie 
tru modificarea legei pe” sub nina 
pauzului Duminical capii astă 
cauza că WISERICILE |, 
lrucă așa 
noastre se dărâmă, teresele. pi 
când cârciumile se pa 


ha 3 - 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


CON 


A i 


nizaţie românească | 
cinstită, numai peniru 
vul că este alacală de „i las, 
foala care atacă lol cei pt, 
tot ce-i cinstit şi mai ales tot 
ce-i românesc. Și domnul care 
ne atacă, hu are curajul răspun- 
derii, să vie cavalereşie și să 
spue: „Eu vam alacat:, de frică 

o să-l dim de ruşine, dacă 

te să-i mai fie și ruşine. A- 
acă fără pic de bun sim cinstea 
unci organizaţii româneşti. 
Când nu te iscâleşii, alunci a- 
cesta nu mai este cel puţin un 
atac fățiș, ci un alental mişelesc 
la cinslea noastră, care este și 
singara noastră avere | 

e învinueşti că suntem ai n: 
nui partid politic! 

Aceasta este cea mai neruşi: 
nată întortochere a neadevăru: 
dni. Noi nu sunlem a nici unui 
partid polilic, noi na suntem 
nici măcar ai noşirii noi suntem 
ai uramulni nosiru. Şi dacă vom 
face cândra o politică, apoi să 
ştii, că nu vom face nici odată 
politica vânzălorilor de neara, 

- Du vom face nici odată polilica 
duşmanilor noştri, pe care o faci 
d-ta cu cei dela „Opinia:, ci vom 
face politica noastră : Româneas- 

că- Naţională ' 

Ne spui, că vom muri curând! 

Ei , să ştii că în ciuda du- 

mitale, noi nu vom muri nici 
odată ! 


Jar dacă ar (i să se întâmple 
să murim, so ştii că nu vom 
muri decât odată cu cel din ur- 


au ineasatori Nicalae Flo= 
restu și Vârtelniță Andrel an fost 
eliminaţi pentracă avean la activul 
ler peste 6 pedepie disciplinare și 7 
Li de dsstitnire și nn sa 
mat aflau în serrieia primnl dela 22 


lamuarie 1920 iar al doilea dela 14 
Februarie 1920, 

Cel de al patrulea Mihalache Da- 
mitru a fost îndepârtat şi sesizat 
parchetul pantra furt de carnete de 
bilete reconoseut chiar de el prin 
declarație scrisă. Acestea toate do- 
vedesc că această greva departe de 
cere sâtisfacerea nevoltor profesio- 
vale nu urmăreşte prin agitâri con: 
tinue decât scopuri politice întruciit 
au declarat greva fârA a formula 
vrenn memoriu, fără vre-o recla 
mâţinue, 

Deocamdată tratativele le conduce 
4. general Nicoleann și se speră că 
se va ajange curând la o înţelegere. 
Consilini de Administraţie a respins 
cererea lucrătorilor de a primi pe 
cei 4 eliminaţi. 

Credem că muncitorii conștienți 
Vor reveni la senjimente mai bune 
si nu vor mai lâsa să dăinuizacă ac: 
tusla stare de lucrari care [ace să 
sufere intreaga popolaţie a Capitalei. 


a ze 

După cum se cede din sux ardla- 
tul articol, Români cinstiți şi mun- 
citorii Conghienti Înţeleg prapastia în 
care vor Bestiile să arunci 

a noastră întregită cn atâta jertfe 
de sânge, să se șlie că ochiul Găr- 
zel Conştiintei Naţionale“ va se: 
ghea siua și noaptea. [a nu va per- 


ŞTIINŢĂ 


Cimin-P.es Ceaitalei Na. Benea 1990 


să învăţăm meserii! 


Războiul care a obosit atât de 
mult socielăţile europene, a cre- 
iat și la noi o stare de enervare 
a claselor muncitoare care = 
traduce în fapt prin pretenţiun 
exagerate, şi Bi acea întermi- 
nabilă serie de greve ce sdrun- 
cina atâta de periculos ordinea 
statului şi tel mers al gospo- 
dăriei orăşeneşti. 

aride e evelor cu caracieă 
profesional nu se. pol Ina mii 
suri. represive, deoare-ce  esle 
inadmisibil a pedepsi pe acti ce 
nu vreau să muncească pentru 
un moliv s1ai [e intemeiat 

sau neintemcial, A 
ii asemeni acuma când răs 
poiul a nivela! clasele sociale 

mându le pe toate să sufere la 
fel nu se poale din principiu 
combate cerințele în bună parte 
îndreptăţite ale claselor munci- 
toare de a-şi îmbunălăţi viaţa 
Şi nici nn om de ordine, filan- 
irop şi înjelegător al nevoilor 
timpului sau nu va puleasă se ră- 
dice contra îmbunâlăţirei rezo- 
nabile a salariilor, într'atât cât 
creşterea lor este o nevoie de 
susținere a vieței. 

Dar acolo unde ingăduiala tre- 
bue să facâ loc rezervei, este 


i să ad pre. când prin greve se lulbură pro 
mă duşman al neamului nostru... Penal rep 93 “Gta fund viața socială, și se pericli- 
și nu uita că acesta poţi fi chiar i Naţionale“ “va lupta cu tează acele servicii care prin na- 
dumneata. prețul oricăror — jertfa ru ca în tura lorsunt in strânsă legătură 

aia i IEN moastră să. ine munca li. cu nevoile cele mai urgente 
Petrei tre cinstită. C. şi mai mari ale statelor. 
Bin Preta Capitalei Me. 15 IEEE Dep „arie dama rege PE, de ini 


mă nu poate fi de partea patro- 
nilor atunci când ei ar căuta să 
trogă numai beneficii în delri- 
mentul lucrătorilor, tot astfel 
nici un om de ordine nu va pu- 
lea să incurajeze ferosrea lucră- 
torilor, care pun societatea în 
alternativa urmăloare : 
„Sau pieri sau imi dai tot ceea- 
ce noi cerem 14 

Acest limbagiu și această ali- 
tudine nu o pita accepta. Ea 
compromite şi ordinea, şi rezul- 
Băn- “tatele naționale cu greu câști- 

gale prin jerifa tuturor, nu nu- 

mai a lucrătorilor dela oraşe. 

, deci absolut necesar, ca 
clase sociale, ce se văd amenin- 
țale prin curentele de desordine 
să [ie pregălile printr-o disci- 

bine făcută, pentru a pu. 
rezista cu folos la atacurile 
cari sunl organizaţi sis- 
tie pentru a turbura statu). 
mai bună ÎNegăLira a 
hurgeze, ca şi a păţurei 
„pentru a putea lupta 

orismului clasei atât 
e a muncito- 
e, este ca toţi să 
e, Numai cu mo- 


u To; oarecare 
rilor sar pulea ime- 
iz ntre inte- 


i nficie! ntru ca în 
an N Pot ri la orice 
malent getu, rezerva de tehnt: 
cianl nectsari bunei gospodării 
naționale a statului nostru. 

Niei odată mai mult decât în 
limpurile de acuma, nu a fost 
mai adevărat proverbul româ- 
nesc: „meseria e brățare de aur“. 

Să o purtăm cu toţii dacă vrem 
să fim liberi intr'o ţară liberă! 
Noi sitem; foarte bine şi foarte 
frumos, și aceaila ideie moi „Gar- 
da foştiinţel Naţionale“ » pro- 
pogtm de multi y eme, dar astăzi 
trăim nişte timpuri în cari ministrul 
de Interne însuşi, încurajază ho- 
ţia şi trondăvia ! şi neindreptățeşte 
nargia şi munca cinstită, care vrea 
să ojule statul la refacere. Dăr vom 
vedea. 


Lă 


———— 


Citim ln Ziarul Upiuia No. 3357 an. XVI 
Greva dela Regie 
Se şlie că în urma unor inci- 
dente inutile, provocate de per- 
soane slrăine de fabrica de tu: 
lun, dar în mod ciudat agreale 
de d-l director Moisiu, s'a pro- 
dus greva generală a lucrălori- 
lor dela Regia din localitate. 
Diresţia a angajat un număr de 
vre o 300 lucrătoare nouă, insu- 
ficienle şi cu lolul inexperienle. 
Producţia este scăzută şi proastă. 
Sindicatul Regiei din Capitală a 
trimis un mare fond de ajulor 
greviștilor din Iaşi. Lucrălorii 
difh Bucureşti au amenințat, cu 
o grevă de solidarizare. 
jar a se evila incidentele: 
neplăcute şi a se normaliza pro- 
ducţia tutunului în localilate, 
se crede că chestiunea va fi de 
urgeță tranșată. Probabil că săp- 
tămâna viitoare greva va incela 
şi lucru va fi reluat în toale sec- 
țiunile fabricei din lucalitale, 


_ Opinia care zilnic publică ar-- 
ticole otrăvitoare atrăgându-și 
astfel simpatiile românilor cu 
dor. de țară şi neam (?...) poale 
scri toale minciunile căci ştim 
ce urmăreşte. 

Noi insă spunem luturor Yân- 
zătorilor de neam şi patrie, lu- 
turor trădătorilor, tuturor vân- 
duţilor şi tuturor acelor puși 
in solda duşmanilor ţării noas 
tre că scopul lor nu se va rea: 
liza. căci stindardul! țărei Romă 
neşti dacă a putut fi impus să 
fâlfăe triumfător in Capitala ță- 
rei duşmanilor noștri afară 
apoi lot acei cari au făcut a: 
ceasta vor şti ca cu prețul vielei 
lor, să apere stindardul Aral 
pus pe frontispicial unei fa 
a statului. = 


Fraţi Români 


li -vă câj 
Atat, mezi 
Să opaatani ridicarea mo” 


Scanned with CamScanner 


Anul A in 


ON 


PIIN 


Luni 22 Martie 1920 


A 


ORGAN DE PROPAGANDA AL GARZEI CONŞTINTŢEI NAŢIONALE 


— 


REDACȚIA și ADMINISTBAȚIA.  [Hoţi toţi la tacuisoare | : et, 
VAŞI, — Strada Y. Alozanari No. 8 |Ombuipreți Moheervare | APARE ODATĂ PE SĂPTĂMĂNĂ LUNEA ideilor şi 
SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 
o IE 


ANAREIA SINDICATELOR ROȘII 


Cu prilejul grevei de la ţabrica de Tutun 


Mişcarea sindicalislă,, legată de 
organizalia parlidului socialist, 
(roş) odată cu sfârşilul războiului 
a căpălal în jara noastră caracte- 
rul hotărât a] revoluționarismu- 
lui vic. 

De la apărarea intereselor pro- 
fesionale, sindicatele _muncito. 
reșli au trecut, fățiș, la lupta po- 
lilică, încercând, prin greve con- 
linue, prin sabolare sistematică, 
prin propagandă anarhică sâ 
provoace dezorganizarea produc 
ției, neluncţionarea  servicilor 
publice și desordinea socială ; cu 
scopul bine precizal de a dis- 
cupa actuala formă de organi- 
zaţie polilico—socială a statului 
nostru. Aceasta e evidentă. 

Speculând pedeoparle lipsurile 
muncitorilor, puţina lor pregă- 
lire pentru înţelegerea proble- 
melor sociale și slarea de ne- 
mulțămire generală prorocală 

război, iar pe de altă parte 
rimind, ah alte in Mitul 
imp, sprijinul aproape oficial 
din unor factori conducă- 
tori în stat-—sindicalele roşii au 
ajuns să lerorizeze lumea din 
intreaga țară cu agilaţiile lor, să 
paralizeze bunul mers al mun- 
oa orainca pnl i gala 

inea pu 

națională. 


sapă ajuns să asi ptibi el în- 
“un singur an s'au făcul a 
ape 300 e, ve, a căror - 


repe- 
tare venia ppt zi după cese 


materiale şi morale munci- 


e maximul de revendi- 
torilor—penirn a ne da seama 


fără răspundere, 
"od pp în pa, Și O 
A gaseau muncitorii 
indrăzneau să nu creadă în m. 
cârpei reșii 


şevismului criminal îi atacau, îi 
loviau, îi 


pândeau pe când se 
îndreplau spre locuințele lor și 
nu de puţine ori erau malrataţi 
în chip sălbalec, Cazurile se cu- 
nosc și multe din aceste atentate 
neruşinale sunt astăzi în cercuta- 
rea parchetelor | 
Când prin această furie a bru- 
nu se putea ajunge la 
rezultatul pe care-l doriau-—a: 
lunci se făcea grevă—greva des- 
trăbălărei şi a ticăloşiei... 
Greva. dela manufactura de lu- 
tun din localitate este, în această 
privinţă, fipică. S'au pus în grevă 
cele câteva sute de muncitori 
din îndemnul D-rului Gilerter și 
lei ga daia sin- 
icatele , pentru a i 
din fabrică, acei muneităr beri, 
reanță rau 
doar He-" 
parer 


la piepl tricolorul... 
se ORI 
or simbo! 
distr 


tri casei ii 
buni români. Re 


lj 


DIN ROMANIA 


ea 


i—ei tre fe, 


o importanță ; „au lost inlocuiţi 
cu oameni de ordine şi de mun- 
că. Ameninţările cu areva pe 
care le fac cei de la fabrica de 
luton din București, nau nici 
o valoare. Dacă le dă mâna, să 
se pună în grevă! Se vor găsi în- 
locuilori. 

Şi ori unde vor mai incerca 
greve, al căror caracter va [ial- 
tul decât apărarea intereselor 
prolesionale, să fie siguri că nu 
se vor mai intoarce îndirăi. 

Reacţiunea împotriva anarhiei 
roșii a incepul şi sunt destule 
mjicase peniru a fi dusă la bun 
sfârșit. 

Alitudinei hotărâte a muncilo- 
rimei conştiente, care a început 
în toale ile munca şi nuin- 
țelege a ceda anarhiei revoluţi- 
onare—i se adaugă aslăzi, auto- 
ritatea unui guvern de ordine, 
care va şti să-şi facă daloria faţă 
de „în aceste momente deo- 

ebit de grele. 

6 Sie 4 apele ză 
a dov e să a 
turile muncitorimei de oră: 
ţa de 

i 


nesocotirea o 


Nu vă adunaţi ta Jaral 


e 
ABONAMENT 


or ei în jurul 
Ua an . Le P— 
lopata) ase luni i 19 
și rel luni a e Aa 


Un frumos şi coaciliant gest vedem 
şi ca creditul nostru în strâinâtate, 
pe care am început să-l avem și a 
ceasta o constat dupe valuta banilor 
noștri carea incoput a se urca, aşa 
că mergând lucrurile după cum ve- 
dem începuturile, sperăm a ne ret- 
bilita financisrmeate şi ca credit faţă 
cu străinatatea. 

Li 


Mai avem încă o bucurie da în- 
registrat, aceia că aliații ne-a recu- 
noscut- alipirea Basarabiei, Aceasta 
e unul din cele mai mâreţe acte ce 
ne umple inima de bucurie. Era de 
aşteptat ca fraţii noştrii să fie pe 
veci lipiți de mama lor iubita care 
li aştepta ca braţele: deschise mai 
bine de un secol. 


In momentul când scrim aceste 
rânduri pentru ziarul nostru „Cou- 
ştiinţa“ aflam de schimbarea minis- 
teralui şi de venirea la cârma sta- 
tului a D-lui General Averescu, o- 
mul malt dorit şi aşteptat, pot a zi- 
ca de intreaga lume româneast. . 

Daca șa da Dzeu ca un guvern 
Averescu să se cimenteze bine și se 
dureze mult, lucra care îl doreşte 
toată suflarea noastră, apoi atunci 
poate vom mai râsafia puţin oaet- 
mosferă curată, liniştită şi pliua de 
îneredere. 


Speranţele, aşa cum le arătăm mai 
sas, credem că sunt pornite apre 
bine şi nadajduim sa le avem înde- 
plinite toate cât de corând, dar noi 
în fața atâtor nenorociri ce le înău- 
xâm de-atâta vreme, am ajuns așa ca 
par'că. mai nu ne vine a crede 
într'o îndreptare imediata. Când vezi 
traiul că se scun pe fiecare zi, 
tea te imbraci cât de 


za beu 


Scanned with CamScanner 


Naţionale celor 
P) et 9B0I e NE. d 
ni țiile ra 
îdinee, să primească ştii 


> il ali se 

instigatari, au term 
2 se prezenta la lucru până 
ziva He i Martie, pir eră nu 
vor veni, vor fi peniru toldea- 
una înlocuiți cu lucrători noi. 
Ei însă in loc de a da dovadă 
că suni muncitori cinstiți și că 
vor să se aşeze la lucru, au for- 
mal bande numeroase, care în 
ziua de 15 Martie au atacat şi 
bătut În mod criminal, pe lucra- 
torii naționali care se duceaa la 


Ineru, moliv pe care Garda 
Nafegea pa e ma 


ca: 


dicalal roș, era cu mul! mai 
mare, innmărând până la A00 
membri ! 


Desigur că punerea lor În gre- 
un |, însă or- 


Li 


| 


Ca tar, a "rate prez Braa: 
Ministra de Interne. Ba 


Muncitorimea 
antă de datoriile ei față de 


li 


i 
| 


| 


PI 
„li 


i 


z 
dă 
: 
| 


3 


e 


M.S. din ași, 
oată enezgia Impotriva 
mod, fățiș, proteginese 


su 
i 


i ara 

e 

cunoștință cele de mai 
a he Fer Fusâ= 


r 


Ă 


Și 
+ 
+; 
E: 


i 


Vasiliu. In_n 
tului Naţional G 


şi 


.2? 


dinte 
in Nai P, T, 7. Vice.Pre- 
Dimitriu, a 
pa lila Rvatai tatnanele tndlet: 
a ti die en ou 


monea cinstită. 


cazi viața noastră economica si le 
stat dacă aa rom cântări bine itrile 
emise În eapul aestni ați. 

toan $. lonescu 


«ni. Sedința de Joi seara” 


Joi seara a arat„lor obipanila șe- 
dinţa săptămânală a Garzei Conpi. 
inței Naţionale. De sata dată mu- 
mâral celor adunaţi pentru lumină și 
adevar fiiad foarte mare, ședința sa 
Vinat în una din salile Soeietaţai de 
Gimnastieă. Namarul mare de mun- 
citori veniţi, poate dorsii tnturor, 
sentimentele de care e cuprinsă massa 

ca din Tași 

Evident câ aceasța sn datareşte 
seutimentaloi vaţiona!, care mai pre 
sus de orice, îl are fiecare muncitor 
tonșticat şi pașnic ţi În numele ca. 
roia totdeauna ei se adună. 

Şedinţa se deschide sub preşedenția 
d-lmi 1. S. lonesen, care da cavântal 
d-lui 0. Stemboliu, p-ofedor. 

Di. Stambolin işi desrolta eonfa. 
fința sa: (/rmările me/astel mişcări Co- 
muniste din Franța de la anul 187) 
In rezumat T-sa expiine faptele into. 
riea din acea vreme. 

Comuna reruluționară de la 157| 


lee no e decât epilogul sângeros al ne- 


norocitalai râsboin dintre Francezi și 
Germani 


Putem cita 2 faza priucipale care 
preced revoluția, I-a fază : declararea 
râsboiulai pâna la caderea Sedannini. 
Apoi ca urmare imediată proclamarea 
repablicei. 

A 2afază e continuarea răsboiulai 
cu farie, cânt şi cetatea Mate e îm- 
presaretă. În acea vreme Începe a- 
sediul Parisului care ttece timp de 
4 luni, prin cole mai grele încercări, 
Inainte de semnarea pâcet din Frak- 
fart (1971) pe când enveran! Thiers 
se afla la Versailles, o mână doeri- 
minali folosindu se de starea de spi- 
rit a mulțimei, slăbită de asediu şi 


R, Tâsboi proclamă revoluţia. 


Organizar un gavarn de „federaţi“, 
ca pândal pervers de a Întinde or 
ganizatia lor asupra întregei Franţe, 
Această nebunie a fost reprimată de 
Franţa cu cea mai mase energie, 
râspuazână apelului !ui 'Thiars pen: 
tra piata datoriei, acoperind de 14 
ori cele 3 miliarde necesare. 

Conferenţiatul Inchoe aducăuă so: 
gli poporului Francez și protestăni 
pci - Ara Prize de În noi 

rmeazi P. S. S. Țincoca care 
Indeamaă en calânra eri la 
luptă, pentru credința, adevăr și 
mai presus dle orice, pontru neam. 

Inehee Di. C. Pancu care mu 
omește D-lui prof, Stawbolin pen 
tra concarsul dat, îmi ex 
prima bacuria ca vade în mijine 
mulțimei po P. $. $. incoea pre 
toareu și deputat al lagulni. Art 
pentru se programul stabilit ma aa 


de entuziasmul earacie 
rintie camunilor muncitori cuminţi, 


MN. 


ba 2ă 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


LI] CONBTIINȚA ÎI O o 


ea : bi 
ete tite | invățăturile Rabinilor |iii: 


Rruți de-ua sânee: INI manti de Dr. Alexe Bănățeanu 3. şebei (usa din Amsterdam, 


Tineri, vârstnici și 

Dacd sfaturile mele opra a ir câşligă daraelul pulerea şi stăpânirea, ce i e cuvine a 
popoarelor de pe pământ din Ediţia separald a 

Ata de ve Mă căi *" foaie Musărate „ Ftener. Volka Zeilung* No. 10 Anul 1342 


 TOOiasa meseriașilor, acea putere a 
irghezimei, care formează o piedică 
în calea lui Iarael, trebue numai de 


pircare Pe CASE OGaN marii La Intrebarea: „Cum câștigă 12-[eqt gimieită. Meseriayul nare voesa 
No fi fară mai bogată Ca un tâsauet al uuccesalui me-|7aelul Pntea șistăpânirea cei se cu- [ne decât un lucrător, In acest scop 
Ca a noastră, nicderi, vitat ca l-a avut interesanta broșură | 72: asupra tuturor popoarelor de | este necesară sbsoluta libertate a me- 
De-om munci din răsputeri pe pământ 7%, au răâpuns, rând pe seriilor; fabricantul să subatitae pe 


nici când n'o fi sub soare, „Morala Talniudului“, areopagul socie- 
ard mai înfloritoare 


Cum a pu va să fie, 
INTREGITĂ PE VECIE! 


rând, mai marii Rabini, purtători de 
Scepira (Șebet) ai celor dous-spre 
zece triburi ale Izraelului, în felul 
urmâtor : 


meşterul, fiinăcă el nare nevoe să 
lucreze, ci sa speculeze, și astiel se 
pot apropia copii lui Izrae!, tuturor 


taţii culturale evreeşti Saron a hotărât 
să primească mânuşa şi să lupte de- 
ocamdată fâţiş!). In acest scop a fost 


i i de munci. Prin transtor- 

vă dar sănătate, delegat cn răspunsul cunoscutul în- ramarilor de munci. 
Mele ra a, toată vățat dr, |. Î Niemiromer, rabinul[4, șebet Ruben din Paris, zice: |Daita meseriașilor in Muzee de 
râmân la toți ca frate de rit spaniol din fabrici, predominâm tot odată masele 
E, d im ca la apariția „Astazi toți principii și toate ță- | poporalui, în scopari politice. Cine se 
Lixandru Gheorghe Roată. [acestui ra : „Morata | rile Europei sunt vârăţi în datorii.| opune acestui sistem, trebue neapărat 


Bursa regulează aceste datorii. Ast- 
fel de afaceri însi se fac numai cu 
capital mobil, și de acela trebue ca 
tot capitalul mobil, să se afle în mii- 
nele ini Igrael. Un bun inceput sa 
şi facut în aceaală privinţa“: 

„Dacă stăpânim bursa, stăpânim 
și avutul statelor ; de aceia, trebue 
să inlesnim guvernelor facerea dato 
riilor, spre a le prinde tot mai mult 
în mâinele noastre. Cât posibil capi ) 
talul trebue pas În instituții de| 4, Şebe! Levi Aron din Worms, ț 
stat ca: căi ferate, finanţe, mine, zice: 
ni, domeniu, Bara ati îrt|„nammanul aatrat 4 Ii ra 
miiile oamenilor mici, în mâinele ca- | €5t* biserica celalt, îi gis 
pltaliștilor, prin jocal ei.* tao, vo (săpăia ;, dexbinarile RE 

„Onmpararea valorilor este o nâs- [€i, De UPAreAzĂ peciute: A i 
cocire fericită a poporului nostra și] be să propagâm în e ati N 
chiar dacă bameherii se Inpal reci-|getate, neincrederea, necredința şi 
proc, consumația la sfârșit o plăteşte cearta. In acest scop, trebue să sus- 
i = „tot necredinciosal“, ținem o luptă neintreraptă prin ptesă, 
„Ultimii redactori ai Talmudulai| “ Din acest învățământ, vedem pos-|suspeetănă și batjocorind preoțimea 
aa aceeplat între cnlegerile talmadice |, vauitae aia Sara moară. E. |ereştina. Stălpal principal al biserieii 
Di amaid pesta ari ipoteca iul A este școala ; așa fină, trebue să câș- 


neglijență au ajuns în corpnl Tal- i i dacaţiei În 

muâului! Ori, prin aconata aavan-|** o e me boc der piere re ii 
i vea N arăte Sr învățăturile a-| Proprietatea rarală va rămân? [nica lor separare de biserică. 

fie o a doca, „Amicii Artelor: ce Te Pease „Morala Talmudu- | toţdeauna averea de fer iadestracti“| Sub firma progresului și egale. 

a ii asta Aa Pa AL atac. 7, îi oar niște erori cari totuși bilă, a fiecărei țari. Ea ofei îndreptăţiri a tuturor religiunilor 

= ont rise şi deci există în sine: putere, vază şi infiueni -Îpcoalele creştine se vor transfoma 

pa i AI mima, noastră, reni ceia trebuie ca propristatea rarală [în şcoli confesiuni și  Israeliţii 

ţumirea SA- [sa treacă in posesiunea lui Israel. vor deveni învâțători în toate şeoa- 

"| „Aceasta este uşor când stâpânimlele; educaţia creştină se va re 

capitalul mobil; stâruinţa de câpete- [strânge numai asupra familiei şi 

e a lui isset, Mrebae să îe înlcum mulțimea poporalui nare timp 

onirea actualilor proprietari din [pentru aeeasta, apoi simţal religios 

Xe ai d săi ta aateali posesiunile lor. Marele proprietar [al paturei peri pre erei săraa- 

| tă mape at [ia ae, peaos ie i în [anis canepa cin sa d 

a, următoarele E ieri stabiliți la [parea cu totul şi va iacepe agitația 

be a în pla rânduri :Joraşe, contractarea datoriilor. Prin | pentra desfiațarea acepttlui a por 

ea 


distras prin concurență Pablicul este 
o masă fâră gândire și recunoştinţă, 
care în aceasta luptă va părăsi pe 
meseriaş, dacă va primi dela fabri- 
cant o marfă ceva mai eftină“. 

Din acest Învăţământ reesă suma: 
denia de piedici ce pan jidanii, ptn- 
vru ca meseriașii români, să n'aibă 
niei un rost; iar ca calme, socialiștii 
noștri, în mod inconștient, îi ajuta |! 


[udaismului* am crezut, bine înţeles 
5 A «_ș  inainte de al citi, că vom găsi în 
(8 pui În || alegațiunile savantului doctor o com- 
bâtere peremtorie a sus cilatei bro- 
a şuri. Și am fost foarte bucaroşi dacă, 
Profitână de ocazie, că uoi aceș-[citind răspunsul ni sar Î intarit și 
tia de la garda Conştiuței Naţionale, | mai mult această credința! Care însa 
până acum, vedem câ lumea ne În: [nu ne-a fost mirarea, când în loc de 
curajează și ne dă tot concursul do-|a da peste un raționament înnait în- 
rit, vroim ca să dim o desrol-|temeiat pe argumente, scânteetoare 
tare mai mare, mai intensă acestei [de adevăr, găsit insă-şi confrma- 
orgadizații, așa că suntem in câuta- [rea celor coprinse în „Morala Tal: 
rea mijlocului celui mai eticace pe mudulni“. In afară de puzderia de 
care să-l aducem prinos și publicului | citate de prin psalmii lui David, porun- 
auditor și meseriașul muncitoru- |cile lui Moisi, ete.) prin care aein- 
loi la care ținem așa de mult. ceareă a spulbera afirmaţiile preeii 
In consecință dar, noi acești orga: | documentate și tocmai pri asta 
aizatori, az apelat la mai mulţi in- |tât de nstarâtoare ale broşurei stâr 
telectaali de valoare, la mai mulți |nitoare de atâta vâlvă, găsim prin- 
artişti de vază, toți bani români, ca |trealtele și următoarele rânduri des- 
să ne dea concursul lor în desvolta- [tul de limpezi: pă 2 


om drept va recunoaşte că 


sperâm că operă literară a Todtiearca | camătă nimicim axerile aristocrailer [sesiunea biserieei şi şcoalelor proprii 
țumirea in , cașe strălucește atât de frumos, ÎN sa ummmaatuiea lor. Proprie- [şi trecerea averilor lor în stăpâni: 
acelor care Aia e: “găseste relativ puține ambre!* sata rin e neapărat mobili- [rea Statului, adica mai curând sau 
și ne ajuta. iza «i “UMBRE |! „ Prin a o preiace în marfă ca-| mai târziu în mâna lui Israil. 


rentă. Cu cât mai mult vom put 
„Ei blue la aceasta me simțim da-[larâuri posibilitatea îmbacat iți 
tori să dăm și noi uu răspuna cate-I proprietăţii rurale, cu eri pic 
— și cu aceasta se însărcinează [și mai eftin o vom patea prinde În 
de fața prin care se va do:[ mâinile noastre. In acest scop, capi- 
talal ipotecat trebue retras pentru o facea 
vreme mai îndelungata, sub pretext 
de a se ușura pătura mal săracă pre- 
cum și munca; trebue ca darile şi 
augaralele din orașe și comune, să 
mirele. Propria tut tt „arbate și 
Apa iron ea urbană și rurală 


nu: Roastre, munca 
arendașilor și Iuratorilea. ee 
ne aducă un venit pie ralu 


(Pa urma) 


Insemnări 


DI. Ministra al Muncei, a vizitat 
oraşul nostra în zilele de 13 şi 14 
Aprilie a. c. unde a vizitat mai multe 
fabrici industriale, din ale Statalai 
particulare, precum și localul Cor- 
porațiilor de meseriași. 
tuturor Ro.| La fabrici, Daa a ficat propa- 
, ori|ganda electorală prinire fete şi fe- 
grăbească cu în-| Doi pini „sata şa împărțit cartea 


de .! 
La Corporaţii a stat de yorba, în 
meseriașilor faneţio- 


| 


Scanned with CamScanner 


Anul 77, No. 90. : 25 BANI NUMARUL Luni 3 Mal 1920 


NSTIINTA 


e y 
ORGAN DE PROPAGANDA AL GARZEI CONŞTIINŢEI NAŢIONALE 
REDACŢIA și ADMINISTRAŢIA Mo PR a tnehisoare | DID ROMANIA | Di vindmasf bear | d A? SIR SAE i A 
IAȘI, — Streda V, Aleranâri No. 5. |Coisirperil n obsetrate APARE ODATĂ PE SĂPTĂMĂNĂ LUNEA | Pi Pet: | fuel e e a 0 - 


— 


SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


TED | 
“În. Darhon urolesor aniversar 


- Domnule Profesor, 
In ziarul „Opinia“ intrun ar- 


Tricolorul, |n ta 


An jurut greve! dela Ataliarele 
€. F. A. Frumoasa 


Mi-aduc amiale, eram În şcoală, a- 
vam 10 aul, invâțam în Su'uleng-Tran- 
silvanin ; şcoala noastră Românească, era = 7 : 
14 10. metri de ecua Uogoreanoă, In. ora] După cum se şlic Atelierele căllar 
1 când uşiam din şcoală toți băeţii | ferate dela Nicolina nu mai funcționau 
pârtau tricolorul românesc iar Ungarii | lacă de Sâmbăta lreculă, de oarece 
il pnriau şi ei pa cel oguresc ; noi Însă | lucrătorii de acolo în număr de 880 
Wa aveam voo 84-] purtam po a! nostru [se puseseră în grevă. În toată țara cra 
si pentru nesat motiv se incinget câte[o tendință câtre o grevă generală. La 
d Japtă intre noi românii şi ungari, din | laşi, lasa greviștii s'au izi it de zidul 
Care ne -alegeam cu capetele sparte atl;] pulernic al „Gărzii conştiinţei Naţio- 
mol câ! şi-o), năle* şi a luturor Sindicatelor Na o- 
nale, în truale cu Sindicatul General 


orgabizaţia de care iţi baţi joc, 
i ziart ti sa Gardă a Conşliinţei 
ticol «de fonă pet teal ionale şi cu noi loți, am ieșit 
mări prin aa e bear la iveală când o leat de ae 
zaţia „Gărzei” Conștiiaței Vaio duceau țara vădi la peire, si de 
nale“.. ă alunci muncim inconlinu cu su- 

Afirmări, care nu-ţi fac doare fără ca să primim de la 


loc cinste nici dumitale şi “Înimenea ni niie. Wunirea i 

îi Și vero Mir E. R. Naţional şi Sindicatul PT, 
rretiiii la care ești pi cameni ao dac In Nicolina pentru a da |Ă di declararea grevei, Du- 
or. Dita cauţi să înfunzi o tu: joa de pe instituția românească un steag 


treagă "Organizaţie naţională, roş, și a-l pune pe cel tricolor, steă a-Ît 


d-la cauji să infunzi o muncă pn pai iz rea d trita, 


cinstită şi desinteresată, care se P lor românesc pe acea instituţie. Aceast [dusă de dr. Ghelerter și s'a hotărât 


depune de multă v i i i 

vreme, venită nm Înţeleu din toate discursurile ca san ca a doua zi Luni să sefacă a a doua 

tocmai de la fii cei mai orop- p plant, 07 frecat ln shi, am crezut |intranire în sala „Principele Mircea” de 

siți ai accstei țări, de la mun. CA visez, am crezat că iarăși învăţ lafunde mulțimea să se indrepte câtre 

cilorii români cari peoală în Trans lvanta, mul se părea că latelierele dela Frumoasa şi să infingă 

; „cari se stiuy sub D 34 avem lar de laptat ou Unguriilpentru sfidarea greviştilor tricolorul 
colropirea străinului. Dia uiţi pentra tricolorul moatru. românesc pe fabrică, si Fu: 

că la noi sânt muncitorii cin- „Am fost înşelat amar“! Când m'am tre-| La intrunirea de Dumilnică.ap.Yor- 

stiți și conștienți care luplă im D zit am văzat că iu e vis ci realitate şi, [bit d-nii: Dr. Cosmovici, mni- 

va, i i % că ia loc de Ungari avem de alace cu | versitar; lamandi,avocaţ ; Stamboliu, 

“ i e. : „sta i-mici şi divit-şi ca vândații lai Racovski, Tia- praiepa „Zelea Cpăceana u; 

şi D-la cel mare in faţa sfiatei 3u- nin şi Troţchi care s'au adăpostit În 'a- | Marius. președintelo Sindic. ai 


Fe i i, SIE mastă blânda şi tolerantă țară, 4-|P. T. T. şi Dl. C. Pancu, preşedintele 
SEEM A | ina care astăzi nu tefiaaă ae bunătatea oamenilor de La câr. „Gărzei Conşttotei “Naiiobale-. 
Dacă nu vei răspunde nici la ă Da pei m eața. Pele amo 
aceasta, te vei Îi condamnat sin- clpile Mircea“. Intrunirea se deschide 
gur, spre necinslea D-ale și a Y sub “președinția d-lui Marto, Secre- 
Îşcoalei înalte in care eşti profesor. tarul Sindicatului General Naţi 


30 17, 920 = 
constantin Pancu 
dinte al Gărat Cemicație Noonali 
Acea din Corp ile, zi 


TA mi so a alulul care-a ajuns o adevărată ca- 
Penal | sr arta 
Ea. sei pe) di ji să [22 
Să E ca tul in i să, 
să. 
A) ari inima rd ri 


pri ea sr e, | 
ta, tim atu 


D 
PL d 


“Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


7 


- 


i pei: remtpească se adupa: 
şin acesta, pentru a-și face 
datoria 


Anul 71, No. Ea 


NEDACŢIA şi ADMIRISTRAȚIA 
MAŞI, — Strada V. Alezandri No. 3 


| mot toţ 


Un vechiu obiceiu al Pip 
tului, o tradiție scumpă a nea- 
malul, un adânc simțimânt al 
iubirei. faţă de natură, o pre- 
țuire a muncei cinstite — au 
tacut din ziva de întâi Mar a 
fiecărui an o adevărală sarba. 
toare naționala. 

„Armindenul strămoșesc: nu 
este, numai petrecerea in mijlo- 
cul naturei reinyiate, ci este 
semnul vitalitaței morale, a unui 
mean care înțelege să-și spri- 
jine activitatea de fie-ce zi 
pe respectul unui obiceiu, a că- 
rui, sărbătotire este considerată 
drept cea mai mare datorie faţă 
de muncă: și de binefacerile ei. 
De aceia — adevarata mun- 


faţa de trecut și pentru 
pi POL cum ințalege 
obiceiurile 


caci rut răgazul urei sărb: 


la inchisoare 


SUB CONDUCE EA UNUI COMITET 


De ziua  Armindenului 4 


' 


sat aici celor mai buni ji 
ai neamului nostru. 

Noi nu putem dezerta din 
jurul steagului tricolor care n€a- 
mintește vrednicia şi eroismul 
secular al unui popor, de mu- 
cenici. 

De aceia, în marş de victorie 
spre culmile idealismului ro- 
mânesc, in sunet de trâmbițe 
care indeamna la sacrificii nouă 
muncitorii. români sărbitorese 
Armindenul strămoșesc. - 

Procesiunea noastră, a oame- 
nilor'legaţi de pământul vechei 
noastre glorii este cântecul mun- 
cei adevărate, satisfacția sufie- 
tului curat care vibrează la che- 
marea vieţei naţionale, manifes- 

a“increderei-noas: 
tre în lupti cea marea demo- 
crației romaneşti, care va inta- 
ri acest neam, asigurându-i un 
viitor de strălucire şi lumina. 

Noi: n'am. suspendat lucrul, 
pentru a petrece, nici pam ce- 
riri a- 
tunci cind țara se găsește in 


ne aber pe pla- 


De, 


a iurile ea ad la umbra supe 


cilor inverziţi, nu în ziua de | 
Mai-—ci Duminică £ 


rită — vom ști să servim și mai 
departe statul și sa-i asigurăm 
prosperarea, Sărbătorim armn- 
denul, amintitor al trecutului — 
pentru că fofoare/e nu pottrai 
decăt prin, fradiție şi muncă. 
Sântem soldați ai tradiției —și 
-drumul nostru merge sigur spre 
adevărata 74s/!/te socaală şi na- 
fională C. Pancu 
———T 294 0 


G simplă întrebare 

PR pr ir Potamt Vă 

la Moscova, luptă pe cale sin- 

dicală și revoluționară, pentru 

distrugerea Capitalalui. 
Pa ei a 

ra și nu de ca 
în er propriu. 


Se întrebare: 
GribueR” za pazei 
„moldova cazi prin tot ra 
de manopere s'a îmbogăţit 

timpul litoral prin spec prin pink 
nu-și îm averea macar 
muncitorilor gri pe cari l-a 
sdpua 1n 


„Nea at a 
ilor ci in jaru 


"Vr'aa chip 


4 
ORGAN DE PROPAGANDA AL GARZE! CONŞTIINŢEI! NAŢIONALE 
DIN ROMANI A. 


[col pci încbterrare APARE ODATĂ PE SĂPTĂMĂNĂ LUNEA dela ei faptelor, 


ABOSNANEXSTE ] 
Ua an 


[sta 


ARMINGENII 


de G. Cosbuc : 


Pe câad umblă Hristos pria țară 


Lăţind cuvâatal său frumos 

Orreii toţi i-au scos ocară 

; cărturari de-ai lor cercară 
Sati să azaișă pe Hristos. 


La Mezul-nopţii aveau să vie 
La casa unde el dormei — 
Și casa pentra ca so şlie, 
Au pus ca semn şi-mârturie 
In faţa casei o nula. 


Dar Domnezeu, cel ce scoboară 
Şi a, găo gindel, săi maj nevăiit 
său flu să moară, 

E 3 rii oară 
și Trecea ii n'a sosit. 
Şi Damaezeu orbil-a firea 

tm ] 

de-a taptal | eHrea * 
Născotălui din pat zl | 
La Mezul x: îs 'a alostă mare 
de mirare, 


„Dac'am plerdat şi astăzi pradă, 
Cu grei p pulea-vom so găsim”. 


Ri 
le sn toată straja 
Tăeatului Ierusalim. 


Scanned with CamScanner 


- CONŞTIINTA 


Dine și cu fâlop, doschizână oâhii ac: 
lor care rondez institnțiile da unăe ror 


spaivduela mderâtni ernd, fe 
ca “toxiăerete. înanilaatari, 0 


Aven puli, infinit de icnite retăle ca 
bâutuea= Întreaga maret 2 poporului, a 
mociețățol noastre, Incât arătăndn-le, eri- 
Ueânde- le, analizăndu-le aproape conti- 
nov, crodsm că vom aj ata a 4 
înţelegi de cal care fa în capul 
trebilor statulai şi a diferitelor autori- 
tăti ce sn ia pat A emana asemenea 
legi, orâd'ae şi dispozițiani. 

acă în țara sata se mal găsese încă 
oameul de inimă şi ca drageste pentra 
binela şi iuflorirea țărei și a' neamului, 
apoi, savlem convingi că vor găsi bune 
călăuzirile voastre, şi ei, îşi vor forma 
un crez politic clostit şi patriotic, şi 
uniți cu toţii, se vor pane cu dragoste 
pe treabă serioasă, aţa că cu o oră mai 
uainte si ajungem cn toții la caia ce 
dorim de mult, adecă la binele și fnflo- 


« rirea fărci. 


In partea a II-a şi urmat, 
1e vom publiea pa viitor în re a 
vom arata treptat-trapiat modul cam la- 
telegem voi să se facă fa variarha unai 
popor, car: în blândața lni, aşteaptă ca 
poațe sin de mâne le va da D-zeu o 
schimbare a soartei (irei în spre bine, 
dar vai, jână acum, ssrmau popor, poți 
ta astepl: băi și bine ziua de mâne, 
căci dacă vor mai (i guvernanţi ca esi 
din trecut. apol ea nu va sosi niciodată. 

(va mrnt). 


1. S. lonescu, 
METAL St UGNNLU 


“Cred intr unul şi nedespărţit 
Stat Ro:nân de la Nisuru la Tisa, 
cuprinzitornl tataror Românilor 
şi numui a Romăbilor iubitori 
de muucă cinste și în trica lui 


Intr'una'sfânlă biserică creşlină 
cu preoți lăind din evanghelic 
și pentru Exanghelie şi care să 
sa jerifească apostoleşte penru 
luminarea celor mulţi... 

Mărturisesc alegerea miniștrilor 
de către „Cameră“ suprimarea 
Senatului, rates polijiei 
rurale, impozilul progresiv pe 
venil, şcoli de Agricultură şi me- 
serii la sale, „cercușoare” penlru 

dine şi adulţi, azile pentru 
invalizi și bătrâni, case naţio- 
nale, cercetarea paternităței. 

Aştept învierea conştiinţei na- 
ționale la cel din urmă pâstor și 
coborârea celor luminaţi în mij 
locul celor trudiţi spre a-i întări 
şi ajuta în adevărata Irăţie, te- 
melia României de mâine. Amin, 


Garda Conștiinţei Naţionale 


Celor ce voesc 
valuri de sânge 


Marele rasboi in . care fatalmente 
am fost atrași şi care ne-a dat Ho- 
mânia Mare, nea răpit, slavă dom- 
mulai, destul: floare a tineretului nos- 
Ira, ne-a lăsat destule vaduve şi 
destai orfani. Nemalțamiţi cn jeri- 
fele ce s'au facut, socialiștii noştri in. 
ternaţionali vor să-şi aibă şi ol par- 
tea de glorie şi punâud la cale re- 
Yoluția, car non sânge vârsat, noi 
orfani, noi văduve, uoi suferințe, iloi 
lipsuri şi 'privaținni de tot felul, Și 
pentru ca să aibă şi să găacască ar: 
gumental vorbesc în nomele libertă- 
ței pe cate o sugrumă și În numele 
umanităţei pe care o tiranizează. Și 
pentru ca să dovedim acestea a des: 
tul să s că cu ocazia ultimei 
greve dela atelierele și depourile C. 
F. R. mulți cari ou sau solidarizat 
cu greva lor, au vrut să lucreze, dar 
bandele de criminali ca Bzoza, Avra- 
miu şi alții, plătiți de sindicatele ro: 
şii, le-a ieșit oamenilor inainte şi i-a a- 

rtea. Apoi domnilor 
00) 


a) 


“Domnulu Director 
ai ziarului Conștiinții, 


Sgbsemnalul Gh. Ilerescu şef 
meganic la Manufactura de tutun 
laşi domiciliat str. Păcurari 104, 
d u-mă ora 11 a. m. la 
masă am fos! ajuns pe dromul 
ce duce dela Regie în str. Păcu- 
rari, de un automobil camion 
unde erau o ceată de vre-o cin- 
snrezece bandiji de care eram să 
ra căleal și omorât poale cu 
toațe că mă feream când pe 
dreapta când pe stânga drumu- 
lui. Ajungând în str. Păcurari n'a 
mai pulul inainta de oare ce 
staliona o lrăsură : atunci ban- 
diţi s'au dat jos în frunte cu Gh. 
Tănase pe care l-am reounoscul, 
m-au înconjaral și m-au ame 
nințat, cu bătaia, sub motiv că 
le-aş fi rupt un afiș de pe stradă, 
ceia ce vă jur pe conștința mea 
de om că nu este adevărat. A- 
tunci în acelaş momen! căzând 
copilul meu în vârstă de 8 ani, 
că sunt ameninţat de acei ban: 
diți a început să țipe strigând 
pe soția mea, şi toţ vecinii adu- 
pându-se care erau numai fe: 
mei, numai în modul ăstaam 
putut scăpa de a nu fi maltratat 
de acei, bandiți, văzind in acelaş 
timp apărând şi d-nul Octav Băn- 
cilă cu capul gol, părul încălcit şi 
ofhil injectaţi, a vrut să-mi ia” 
inlerogaţorul atunci eu iam ară- 
tat treiculorul pe care Îl aveam 
la butonieră. Intrebându-mă de 
indentitate i-am răspuns că nu 
este Procuror, insă ma recu- 
noscut unul din bandiți, încă de 
când eram prin București. 

Domnule Director vă rog să 

ine-voiţi a aduce la cunoștința 
autorităţilor ca oamenii pașnici, 
să nu mai fie atacaji ziua mare 
şi în mijlocul orașului. 


Meca.:a şel, 
Gh. Herescu 
14 Mai 1920. 


2 MORALA TAUMIDUI 


dușa Alexir, Episcop de Saratoi 
; de 


Iconomu) Const. Nazarie 
"Profesor Univernitar la Facultatea de 
/ Teologie din Bucureşti 


Morala Talmudului 


Pa ] 

Talmodul imparte oi ja două 
parți: evreişi Atât ain 
urmă îi im. Oriea 
netăiat da alt 
nem, ca gi. BAR Grertinii, 
cum FOR „cf deosebire sunt 
urâţi de Tndei. Numai Tadeii vin de- 
la -Dumunzeu, ceilalţi oameni vin 


Ja diavolul. Evreii sunt mai plăcaţi 
lui Damnezev, decât Ingerii, asfel 
că cine olensează pe ladeu, jigueşte 
mărirea lui Dumnezea şi deci goiul 
eare loveşte pe evreu, trebue să 
moară. Pe cât oamenii sant. mai pre- 
sus de animale, pe atăt Iudeii sunt 
mai presus da alţi oameni. Aceşti 
din urma sunt sămânța animalicească 
astfel. că, daca n'ar fi Iudeii, nar 
fi binecuvântare pe pământ, Bici raza 
de soare, nici ploae şi. oamenii n'ar 
putea trăi. Toţi rabinii sunt de acord 
ca noiadeii an natora animalică. Ra- 
binii : Mâisi Ben Ndehman, Raw 
Raschi, Abarbanel, Jalhul și alții, 
compară pe goi, când cn câinii când 
cu măgarii, când cu porcii. Numai 
poporul evreesc este vrednic de viața 
veşnică, iar celelalte popoare sunt 
asemenea mâăgarilor. zice Abarbanal. 
Voi Iudeilor. sunteţi oameni, ceilalţi 
oameni nu sunt oameni pentru 
că sufletele lor vin dela Duhul 
necurat, pe când sufletele 
Jadeilor șia dela Dahul lni Dam- 
nezeu, zice rabinul Menachem. Tot 
astfel se exprimă şi rabinul „Jalkut + 
„Numai ludei au dreptul să se nu- 
„mească oameni, iar goii, cari . vin 
„dela Dahul necurat trebue aă fie 
„numiţi porci. 
Această privire a Evreilor asupra 
celor de alt nsam se ilustrează mi: 
nunat de nrmătorul fapt: renumitul 
Rabin Ben Stra, care se afla în ro: 
bia Bablioneană, se bucara de prie- 


tedia lui Naiacodonosor. Împăratul 3," 


îi arâta foarte multă banăroioță, şi 
într'o zi i-a propus să-i dea pe fiica 
sa în căsătorie. Ben Sira a zis îm- 
pâratului : Află împărâte ra eu sunt 
piu da om si mu de dobiloe“. Fiica 
împăratului, prin urmare, din punct 
de vedere al Talmudului, nu era de- 
cât o câțea, şi căsătoria eu ea ar fi 
injosit pe un Prea. 

Pe această deosebire însemnată, 
intre Evrea şi ncevren se intemel- 


Fariseii ca tâleaitori ai Talmadu- 
lui, a'au putut să nimicească cu de 
săvârşire porunca dață de “Moisi, 
spre a stabili raporturile cu aproa- 
pele, Insă dânșii an tâlcnit porunca 
lui Moisi în înțelesul că sub aptoa- 


Tăeea ea Damneen urâște Fi, 


imi, hdreptâțeşte. ura Taimuda) 
inesi Mdn 


E. 


.- 


“Scanned with CamScanner 


"Anul 17, No Ai 11, No 28. 2, 


REDACȚIA şi ADBISISTRAŢIA 


„25. BANI NUMARUL. 


“ CONSTIIN 


Hoţii toți Ta lachisoare 


IAȘI, — Strada V, Alexaadri No. 3 | Cel smn peeti In obtervare APARE ODATĂ PE SĂPTĂMĂNĂ LUNEA idetor ş faptelor. = i 


SUB CONDUCEREA UNUI 


Serbatea Commemorărei Eroilor 


Din revârsatul zorilor, tunprile de 
pe dealul Galatei a şi început a deş 
tepta lumea şi a chema pe toţi bunii 
Români Ja măreața serbare a Comme- 
morârei eroilor câzuți pe altaral 
patriei pentru iuitegirea neamului. 
Şi în adevâr câ mareaţă a fost sâr- 
„, bâtoarea lor, sârbâtorire ce lașului 
facă mu i-a dat ochii 24 vada o pro- 
4 cesiune mai grandioasă până acuma. 

Am zis ca tanutile sn chemat nu- 
YI mai pe toţi bunii Români s4ja parte 
la sârbătorire, intra cât tovarășii Fa- 
nase & Ghelerter făcânduli-ge cinstea 


» Comandantul Corpului î-lea de ar- 

mată spre alua înţelegere en_ei pen- 
î tra ca și socialiștii roşii sa ia- parte 
la sărbâlorire, ei neruşinaţii au a- 
„vant o purtare necuviincioasă față de 
D-sa căci au indrăsuit a ne insulta 
şi eroii zicând că aceasta ei nu o con- 
sideră ca sărbătorirea eroilor, caci 
zu aceştia sunt eroii neamului, ei a- 


| 


de a „di chemaţi de D'] General Zadie. 


în- şi când poporu 


mata şi pe MM, LL. Regele şi legina, 
lu care muzicile militare râspundeau 
cu imuul regal 

Dupa amenza la ora d an avul loc 
serbări și sau ținut envâniâri ora 
ionale în toate localurile tuturor tea 
trelor și buturoy cinematografelor Ain 
oraş, 

Reprezentaţii date de elevii şi ele- 
vele şcoalelur sacnndlare au avut de 
asemenea luc 

Seara A fost n retragere cu torţe, 
Cu nceastă ocazie duşmanii țârei şi 
acei ve 0 Iucreaza la temeliă acealei 
țări pentru dărâmarea ei, san putut 
conținge de simțimântul și de dra- 
gostea de țară ce o poarta Românii 
acestei țări şi numărul cel mare de 
manifestanți ce au luat parte la ser- 
bare să le fie lecţia pe care trebue 
s'o înveţe şi, să le fie ca uu avertis- 
ment pentin un viitor cât Je apro- 
pizt când ziua socotelelor ma usi, 
când cei legaţi la ochi se vor uezi 
Ile va cere socoteala 
ina „iegiaitele lor. fapte. 


pe ate 


DIDI ROMANI A | 


e 


Luni 31 Mai 5. BANI NUMARUL „a UP 31 Mai 1920 


+ 
ORGAN DE PRORAGANDA AL GĂRZEI CONŞTIINŢEI! NAȚIONALE 


Sarmis 6 ee 
„ABONAMENTE 


Nu vi adunaji ÎS | 
warenilur ei hi ș Un aa . “la so 
aa î 
COMITET Se ee 
cata 
Lirculară 


por Tratțiune 

i-a R şi sar 
viciului 7. [) ia Di- 
racției = și unei 


Sânt autorizat de DI. Prim mi- 


nistru, General Averescu, să co 
munie persosalalui grevisi, că 
wuvernvl este animal de cele 
mai bone sentimente faţă de dă 
citorii de toate categoriile; 
SUNA RE netolle şi le va pia 
tace după posibilitate. 

Acum însă, când țăranilor din 
regiunile foastelor fronturi de 
luptă, nu li sau pulu! face nici 
măcar adăposturi, în locul gos 
podăriilor distruse de război, din 
lipsă de mijloace, Guvernul nu 
poate sia la torbă cu acei cari 
cu ameninţări de grevă, cred că 
vor obline noui îmbunătățiri 
Să intre in ordine şi pe urmă 
se va aviza ce sc poale face. 
lar Ei tiateziă la 
dezordine, cari 


aa “cărora, venindu-le iefnita la 
sau vor ză EN A 


, şi-an relua 
i lucrul, “xor fi 'destitaiţi 

"mobilizați "Ia unitățile mi ma 
din cari fac parle — 


ceia ce sa 


at Aa şi la J 


na sânt sau sânt ret ea ai —şi > 
y haicet „streini ex 


cata făcut i Aa si Depoul 


Pentru a goverua 0 ară, e cere 
sai întăi și mai presus de toate, ca 
sfetnicii ei, să posele o mare „și ne- 
mârgitită dosă d și ab: 
negație ; aceasta întai. In 
a! doilea rând, acei oameni să aibă 
și o vastă cunoștință şi prevedere 
politica, economica și financiară ; (Ara 
aceste tinci calitâţi ce ar. trebwi?se 
|ie inherente nuui om care eate me- 
nit să guverneze, nu poate alte) dăi- 
nni „nn- ceaa ca el se dacă, en sac: 
ces, frânele. muni „atat, ar ti 
le omogena acel stat si oricât ar fi 
le blajin acel popor. 

Sunt necesităţi vitale cotidiene, care 
ii impun, ca mintea, ca inima, ca cuge- 
tarea lai se fie recinie şi neintrerapt 
la soarta, la îmbunătățirea starii şi 
morale şi fizice şi 


Scanned with CamScanner 


AS CONŞTIINTA 


a Cltim în ziatut tiea Poporului 


Octav Bă ncilă m 


ul 
siții numai pe hârtie, ci cu toată o: 
ntrgia şi rigorozitatea să aplice cât 
ve poata de drastic, amenzi, inchi: 
confiscari, închideri de magazii 
și ridicări de drepturi comerciale a- 
supra toturor acelora care îşi batioc 
de soarta unui popor întreg. Cici 
după cum vedem pina astăzi, toţi 
garlatanii îmeur: toţi ape 
culanţii toleraţi, trecuți cu vederea 

„mizeria aplicata do 


“> Raspuns la articolul - 
'ovarăși Ceferişti, 


Esta din lașul Socialist 


(Prin solidaritatea şi disciplina rons- 

“tră în jurul tovarășilor Tanasă şi 
Ghelerter, greva de ln C.F.R. nu 
a stânjenit latra nimie mersul nor- 
mal'a C.F. R. ca toate că greva 
contiabă. Ea va continua până aiunci 
rând veţi f ramas complect pe dru- 
înuri, căci statul a contractat conce- 
sionarea atelierelor C. F. F. socie- 


Yaţi polrivit la nişte ne: 
aţi râmas fără păine la co- 
şi cum ei vor 
şi muncitori buca- 


În parlamentul | y 
ci cu cifre li sa vof dovedi 
ide au adus jara prin politica 
de lradare . F 


a net d ml 


Citim în starul Migearea 


Cine alimentează 4 dela 
na ti fre din lași 


Rovolia Inerâterilor dela regie —Gre- 
Tiut 9 țin în chelori.—Luerătoarele 
ds ra lo nu vor mal plati cotele de 


i pe lună pentru. grevişii 

Se ştio că adentenirea lucrătorilor 
dela R. M. 8. din Lași in. aindicatal 
roșu a adus sindicatelui un profit 
între 40 -50 mil lei lunar, din co- 
tizațiiile și diferite taxe impuse n- 
cestor lucrători. i 

ie acestor same sindicatul Toș 
din laşi a putut deslânțui în vraşul 
nostra anarhia prin diferita maniles 
tari de dezordine și greve porma 
nente, 

Ca înfrângerea bolşavismului dela 
fabrica de tutun, cea mai mare parte 
din lucrători an protestat la sindical 
contra conducătorilor care i au indem 
nat şi ţinut în grevă Îatra cât nu 
li s'au platit zilele de greva. 

Asta-ai lucrâtoarele dela regie sant 
obligate să Intrețin pa greviştii dela 
atelierele e. f. cu sume variind intre 
25 şi 50 lei lunar, 

Cum aceştia din urmă duc o viaţa 
de chefuri pe seama muncitorilor de 
la regie, au hotărât s4 refuze a mai 
contribui să snație aceste, chofuri cu 
munca lor, 

Majoritatea luerâtoaraloi sant pe, 
calu a prăzi sindicatul rog din ca- 
uza sumelor prea mari cu care sunt 
impuse să plâtească lunar la sindi- 
calul roş. 

Majoritatea lucrătosrelez vor cere 

ierea în sindicatul național al 


cu 
manu 

a statului, care 
odul cel ma! 
mun 

ghit 


Robust şi sfâtoa ca un dulău — 
talentat şi anti-talentua), Plebea !i 
vevindecă cu ardoare - să-l în fiindca 
se merită reciproc. Arta n'a putut 
rafina nimic — mitocanul a fost mai 
tare. Totuşi e un blână. 

Cu timpul va deveni na fel de tata- 
moșu pentru kinderii ereacuţi În tu 
mul din fabrici. Nu-i-ar sta râu ca 
poză pe un fund de cutie de chibri- 
turi, ori cusut în lâna de mâna vre 
anel tovarăşe, amorezate da chipul 
lui flocos. Deja a început sa ia as 
peetul unui idol, vândut în miniaturi 


cn cinci parale bucata, pentru a 


mâri fondul de greve n sindicatelor 
roşii, pp 

Penelul, cu care Bafael a nemurit 
pe mama lui Isus, îi serveşte Ini Bân- 
cilă ca să bata cae în talpa cizmei 
lor pentra popor. Deacea asta-zi N 
vedem sărbătorii în carul triumfa: 
a! oratorilor dela intranirile roții, 
înzorzonat special cu tufe crețe în 
jural cheliei şi cu-o barba stufoasă, 
ca o râmâsiță din vechea lui ncenice 
fn atelierele de pictură. 


6 gravă descoperire 


La şcolile primare din loca- 
teii, s'a făcut o gravă descope- 

re. 

In ancheta începulă la şcolile 
primare, d. Stoica, revizor şcolar, 
a găsit la școala No. 10 de bâ- 
ieți şi la şcoala No. 6 de fete, 
elevi şi eleve bolşevici. 

Ei insultă în chip permanent 
drapelul ţărei şi refază să cânte 
imnuri palriolice. 

Faptul a fost adus la conoș- 
tința ministerului. 


Noi întrebăm pe d-nul Minis- 
tru al lnstrucțiunei Publice şi 
Cnltelor, pe care il cunoaștem 
ca foarte energic ce măsuri a 
luat sau are Sei pantă să ia Im- 
potriva d lui O. Băncilă care din 
nenorocire este profesor la şcoa- 
“la de Belle-Arte din laşi? Nu 
„crede D-] Ministru că asemenea 

suni dăunători ordinei 
şi siguranței in stat? 
„ Deocamdată aşteptăm un râs: 


pele al D-lui Ministru; până a- 
pană ochiul „Gărzel Conştilnţei 


> 
ALA TALMUD, * 
MORALA TALMDULU * 
după Alexle, Cip de Saralog | 
 Joonomul 0onst. Nazarie | 
Protesor Univeraitar la Fucultatea de 
Teologie din Bacuresii p 
Progromul culturei 
Neamului 


„Voi nu trebue să dați nici un 


fată cu omul necurat”. 
. veți fi curați, cu cei curaj. 
Şi cruzi cu cei cruzi”, 

Goimii nu pot, după Talm 
să fie decât râi şi de aceea, 
ei fac bine, dau milostenie şi se 
arată misericordioşi, apoi toc. 
mai pentru aceasta trebue să fie 
Blestemaţi şi să | se 
asemenea fapte ca 
fac aceasta din |i 

Dar fiindcă ex 
văţat pe evrei, 
trata pe față, 
poieai, apoi Talmu 
sraeliţi să fic făţarniei: 

cu 


pe 
pe 
4 


arăle 
ca să-l 


mai bine goini, Evreiul, poal 
să-i Me poiri sii | 
morţii, să ajute 

ar ile acestea ini: 

numai ca să ai pace cu 

ine necurații să no fi 

udeilor. 
* + ş 


Nu la aceasta se reduc | 
caiunile Talmadului, desp 
laţiunile Iudeilor cu goimi 
încă o mulţime de prescripțiuni, 


Scanned with CamScanner 


Anul JI, No. 20 și 30 


| 9 


Da 


ț £0 BANI NUMĂRUL 


i +) 


IINTA 


Luni 14 lunie 1920 


ORGAN DE PROPAGANDĂ AL GĂRZEI CONŞTIINŢE! NAŢIONALE 


= 
SEDACȚIA şi ADRINISTRAŢIA 
ANI, — Strada V. Alexandri No.3 


Hoţii to; la închisoare 
Cei sa: pecţi ia observar 


G PRGFGNARE. 


De qâte-va zile se duce prin 
gazetele „Românești“ „Lumea“ 
şi „Opinia“ o companie vio- 
lentă împotriva armatei pe așa 
zisa chestiune a incâlcărei de 
câtră comandament a regula- 
mentelor comunale, 

De câteva zile se vorbește 
despre un „conflict intre ar- 
mată și "autoritatea civilă, fa- 
cându-se, mai cu seamă, caz 
de atitudinea comandamentului, 
pe care o arata ca provocă- 
toas€, aţițând, astiel, spiritul pu- 
blic impotriva militarilor. 

Este vorba de reconstruirea 
imobilului din strada Lăpuş- 
ocanu, proprietatea Creditului 
Urban, care a fost distrus în 
parte de incendiul de la 14 


se găsia libraria d-lui Ionescu 
nu poate fi data. E vorba dar 
de un imobil cu un etaj. 

Imobilul acesta însă face par- 
te integrantă din imobilul Cre- 
ditului Urban. Și Creditul Ur- 
ban este un monumnnt istoric; 
în el a fost reședința Domneas- 
ca a lui Cuza Voda şi a Rege- 
lui Ferdinand în timpul rezbo- 
iulul, în cei doi ani de glorie şi 
de durare ai războiului nostru 
național. Cladirea d-lui Ionescu 
care e cu un ctaj, a fost cor- 
pul de garda a palatului dom- 
nesc sub Cuza Vodă și sub 
Regele Ferdinand. 

Prin urmare este, în chip ne- 
îndoios, și această clădire un 
monument istoric, pe care nu 
regulament de construcție al 
Comunei, il poate distruge, 

Monumentele istorice trebue 
respeclate, In privința aceasta 
este o Comisiune a Monuwen- 


DIDT ROMÂNIA 


APARE ODATĂ PE SĂPTĂMÂNĂ LUNEA | 
SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


oamenilor ci 


Așa dar, campania începută 
inpotriva Cinematografului pe 
această chestiune este o ade- 
varata fro/omare faţă de me- 
moria glorioasă a lui Cuza Vo- 
dă, faţă de zilele de eroism ale 
războiului, cind Regele Ferdi- 
nand locuia în acest imobil—fa- 
ță de istoria noastră naţională 
care trebuie cinstită și respec- 
tată. 

Să inceteze dar — cu acest 
sistem de defăimare care sub 
ptetextul aprobărei autorităţilor 
Comunale. Injosesc demnitatea 
şi prestigiul nostru național. 

Altfel), vom ști cum sa pro- 
cedim, 

C. PANCU 


Preşedinle a) „Gărzei Con- 
şuinței Naţionale" 


12 lanie 1920. 


DID 


era să a anale 


Guvernul lărei a început să 
pună biruri, să adauge impozite, 
să măreaseă, așa dar veniturile 
statului pentru a preinlimpina 
necesităţile mariale momentului 
de criză prin care trecem. 
Nimic de obieclat in această 
privinţă. 
Dalorăm, cu lolii, statului a- 
cestuia şi neamului nostru adu- 
nat, astăzi, laolallă, loate sacri- 
ficiile “penru ca visța normală 
şi sigură a roi să reinceapă. 
Dar dacă înțelegem să ne re- 
+ a sacri 


de nisterului de 


Nu vă adonaji peri 
fi 


idelur şi faptelor. 


ABUNANENTE 
Ta aa . „Le 30 
luni . 3 
ei buni [i ul el 


pentru binele general al ţărei, 
pentru refacerea statului. i 

Asia să inceteze — şi cât mai 
curând, 

Regimul bunului plac și de- 
zordiue credem că au dispărut şi 
viața cea nouă a României tre- 
buie să se sprijine numai pe drep- 
tale și pe echilale socială. 

Sa se relacă gospodăriile os- 
tașilor întorși de pe front, a in- 
valizilor cari şi au lăsat părţi din 
trupul lor la hotarele țării, să li 
se acorde acestora ajuloare cât 
de largi — pentru că dela munca 
lor și de la spiritul lor de sacri- 
ficiu stalul poale aștepla foloase 
şi 'să se inceteze ori ce mora- 
vuri de prolecţie faţă de greviştii 
sindicatelor ii, din atelierele 
bolșevice ale câilor ferate, care 
prin egilaţile lor revoluționare 
provoacă criză generală şi tero- 
rizează pe muncitorii conştieţi 
desconsideră interesele generale 
ale neamului. 

Cei mai râbdători și mai buni 
celățeni ai țărei — pretiad să se 
limpezească situaţia și guvernul 
să fie cu er al Mierea, 
mari pe care le are, în cli 
de față, popurul român. cc: 


„G. C.N.: 


"Daturor îi e 
inka pr moee drnege rame noa 


satui tepi Sase e Mate 


Având în vedere comunicatul 
Aprilie a. e. 


ică Ofcial No.1 


Scanned with CamScanner 


CONŞTIINŢA 


MESERIAȘUL 


1 

Din ici moritori aţi sani pe pimăat 
Nimeni pa urmezi pe Doman! cel sfint 
Ca meserinpal Imerâior 
Own prei lmdtaaaă pe nl pân ereator. 

n 
A pâmâuloi Bersi inventează 
Die si ipetremente omul Își coreiază 
Q de atunci progus ai în falnisa-l mers 
ereiat ln lume ua pot Baivera. 


| 


Ei c, 
iri ii i: 
și a 4: 
“sii 


i 
E 
ţ 


x 
tale 


3 Ca primește Iueru cu acord. 
9) Ca recunoaşte autoritatea pefi- 
lot erurinei, Axaţi de Administraţie 


destituit, mdioa col ce wa pre- 
sau me va prezonia la servi: 
de 26 Aprilie 1920, 
dia non, in urma 


[3 
ui 


i 


| 


î- 
sr 
Și 


ii 
i 


meneriagal 
Dar miste pi ceară mare la stapini. 


VU 
Omul dama pe dalta toata le sapane 


Ape, mr focal chiar râpase 
Streehnă pâmânta! saga de granit 
Mari ve 'mpreapate omâl ao a anit. 


IX 
Toi meterigul ea a sa sentință 
Inemstrează lamea ea o ouă giilaţi. 
Yelgerul teribil repezit din cer 
Arestat se stinga prim paratoaler. 

x 
Bisctric)țatea, care Incanunează 
Secolul de asţâzi și ne minuneată 
Zail şi eruil erceţi prin scalpiară 
Bpun că meseriațal e domn pe natară. 


Pictorul ce piane 
Poetul ce tnalță un popor câsal 
E ini meseriagul trim pi abâtut. 
Xxu 
Patul de odihna farmeeal viețai 
Vimul ce deşteaptă vinul ticereței 
Phinea doamna jumi, haina de partat. 
E îi meseriațal care le-a creat. 
XI - 
Câta rochii mânâre pe femei b:gate 
Mhile măreța în sta) r scelptate 
Palate fnlaiei zidarii 
Câte na-s tacate tot pe datorii 
XxIY 
B:otale ce 'ntrec Ilorile frumoasa 


o albină 
N. Neculau 
lecteician Bucareşti 


vinerea cA aceştia vor fi la inâlți- 
mea postului pe care-l ocapă. 

Inspectorii de ateliere, de material 
rulant şi de tracțiune, se vor con- 
duce In aprecierile lor numai de in- 
teresal servicinlai și dorința de a 
restabili armonia intre lucrătorii bani 
şi clustiți și conducătorii lor, lâsând 
la o parte ori și ce considerațiuni 
pernonale şi rezistând ori și carei ia- 
tervoniri din atara, 


Nela dn srada Sola 


Doamna Eufrosina Țiglea domici- 
Vata fn Mahalana larmadoe No. 32 
sa plâns parchetalui cam că Dami- 
piea 30 Mai a. c, la orele 2 jam. 
sina, ducându-se la şezâtoarea cercu- 
1ai gospodinelor din str. Socola, prin 
dreptal fabricei de oțel, li esă lna- 
inte 3 îndivizi și cum dânsa avea ln 
piept o lundă trisolora îi striga: „jos 
tricolorul sas drapelul roş* și ca n- 
cene de fier ce Îl avea în mâna unu 
dim ei o loveşte pe bieata fomea în 
cap şi îl sparge. Cta irecea pe a: 
cola și luerâtorul, F. Veber, dela a: 
telierele Nicolina, d-na Țiglea ca ce- 
rat ajatoral spre a pane mâaa pe anu 
din indivi D sa râzând și foarta bat- 
jocoritor a râspun: „Dece poarti cârpa 
aceia în piept”. 

Dapă cum so vede din cele rela- 
tate mai sas, conducători sindicatelor 
din str. Ghica-Voda fac o criminală 
edncaie celor ce ii conduc. Na mai 
este lapta economica ce se duce de 
către o clasa de oameni lipsita de 
păinea de toate zilele, ei este o po- 
litică revoluționară și eriminala ce 
se dace contra tricolorului și a sta- 
talai Rumâu inchiegat cu sacrificii 
a mii şi mii de șiteji ce şi-au jertfit 
de vieacari pe altarul patriei. 

Tar când o femse lovită cere an 
ajutor dela primul ce îi esă inainte 
în timpal agresiunei și este refazată 
această denotă lipaa de bun simţ și tot- 
odata și lipsă de buna cuviință. Las că 
numele d-lui Veber îl arata strâin de 
neamul nostru, dar pri asta ma 
dovediă cum că asta străin și cu suf 
letal de această ţară. 

Dar este o vorbă românească că 
şearpela care îl incâlzești la sân a- 
cela te muscă, însă să sperâm câ ziua 
socotelilor va veni cât de curând pen- 
tru toţi acei ce uneltesc impotrira li- 
niştei şi-a sigorauței statului. 

Tacheiad rugăm autoritățile sa-și 
faca pe deplin datoria faţa de acești 
bandiți, eare cred câ pot luera ca în 
codru ziua În amesză mara, În mijlo- 
cul târgului. 

Nu en ast-fel de fapte Dior din 
Ghiea-Voda vă câştiga adepţi. Vazân- 
da-vă că va cam clitinați aţi dat 
drama bandiţilor ca să easă la dru- 
mare. Dar mare e Dumuezen s'a 
ac şi pentra cojocul vostru şi 
mă tem ca oalele să mu sospar- 
gA în capul companiei Ghelerter & 


aziiațiiia munsitorașii Y 


Menoil peomulali 
oţel Mmopuie, Sati 


lia. Cu ŞI 


— imainia! mulsiratui 3 m 
nanțe i Gicanișiitor ro 


Ia arms provocărilor sladiaaliştilor 
roşii cari sau dus să rel: lucra 
la fabricele d» tutan şi chibrituri, la- 
erătorii şi celalt personal techniz fiad 
broseaţi şi iasultaţi de siadicliştii roşii 
au părăsit lucrul şi au Inaiatat mials- 
trolui de foanţe următorul memo-, 


DOMNULE MINISTRU 

„la urma deciziei Dovoastră, dia 30 
2 fan ari şi Imerâtori al 
ret ide Tutun. văzând că 
s'a măsori ca si se restebileas- 
că ordinea care, după cum şiiţi, din 

cauza bolşevicilor, au există 
mult fa labrică. la ziaa del lante, 
au reluat loceul. Fabricaţia cu acest 

ergoaal, oare reprezenta LL 3 
Ha personalul total al fabricei: era 
60 la sută dia producţia care se 0b- 
ținea de obiceiu. 

In ziua de 6 luute, nflând-se că de- 
cizia d-voastră a fost desfiiațată 
văzând că În acest fel toată di 
şi tot e raul pe care lam date 
să ajun anda ajans=m, saat dis- 
truse cu o singură lovitură şi că de- 
zordinea trebue să fie relatronată in 
fabrică, ne-am lat 4 lai secre- 
tar goneral al m aisterului de intarne 
care, în urma ordinelor pe cari lea 
luat de la domadi prim ministru ae-a 

grija aoastră nu estela- 
tamalală, de o: : 


1) latrarea la fabrică a lucrătorilor 
evişti se va laec tără Internaţionale 
ă drapel roșiu și liră cocadă ro- 


şie: 
2) Că ta fabrică, după cum era 

4a deciza d-voastră, moră i-a 
A Ceha autoritatea 

tului reprezentată dirs- 
etorul pri ea Pete 
Deplia iacresători la solicitudinea 
Onor. Guvern pentru noi, azi dimi= 
neață am reintrat la fabrică ia luera 


ca de obicei . 
lasă, Domaule Ministra lucrurile aa 
eşit cu toiul altlel de-cum 
aşteptat şi noi şi Oaor. Guvern.“ 
Intrarea ln fabrică a greviştilor s'a 
Ac prezența autorității 


comunicat câ 


“lul prim-ministru erau canos= 

te d-lui protact, care fus-se de faţă. 
In audiența noastră la domaal secre= 
tar general dela interne. in fabrica 


i 


[ 
3 


dai 
j 


Ea 
x i 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner 


ordinei absolut necesare. 


Anul 11, No. 8! 


anu 
Biblioteca * 


BEDACȚIA și ADMINISTRAȚIA 
AAŞI, — Strada V, Alexanâri No. 3 


BIBLIOTECA 


Hoţii toți la tnchisoara | 


BANDITISMELE 


DELA RE, 


Atelierele C. 


E.R. Frumoasă, 


Rn Er 


Reintoarcerea Merătorilor sin: 
dicalişti bolşevici în atelierele 
de la Frumoasa a însemnat re- 
începerea scandalurilor, însoţite 
de brutalități și violențe care 
caracterizează mentalitatea re- 
voluționară a socialiștilor ro- 
mâni. 

Intraţi în ateliere au început 
să atace pe lucrători pașnici, să 
nesocotească dispoziţiile ingine- 
rilor, sa jigncască autoritatea 
conducatoare a șefilor — culmi- 
nând, în cele din urmă, în 
batae — pentru a carei potolire 
a fost necesară interventia ar- 
matei. 

Acesta este faptul. 

În fața lui insă sa impune 
un comentar ceva mai desvoltat, 
pentru a se știe la ce masuri 
trebuie sa se avizeze, in scopul 
firesc și urgent, al restabilirei 


ținut săptamâni 
fost suspendată 


i sepale au 


în procedeile de aplanare = să 
biciune pe toată linia, reveniri 
inexplicabile, tratative șovăel- 
nice, revendicări absolut ne 


drepte —o adevărată capitulare, . 


Cu drept cuvânt muncitorii 
din sindicatele naționale, ingi- 
nerii, furicționarii și toți. aceia 
cari, pe tot timpul grevelor re- 
voluționarilor, n'au părăsit lu- 
crul un singur ceas, jertfindu-se 
pentru interesele generale — în 
faţa unei, astfel, de tranzacțiuni 
pe care guvernul a înțeles că 
trebue s'o încheie cu sindica- 
liștii roşii, au protestat cu ener- 
gie, cerând satisfacția cuvenită. 

Protestul îndreptăţit al aces- 
tora, n'a impiedicat pe previștii 
de eri, reveniţi la lucru să re- 
înceapă, cu mai multă sfidire, 
acțiunea lor dizolvantă, deslin- 


50 BANI NUMARUL 


STIINȚA 


RGAN DE PROPAGANDĂ AL GĂRZEI CONSTIINŢEI! NAŢIONALE 
DIN ROMANIA | 


|Ceissipeati in observate. APARE ODATĂ PE SĂPTĂMÂNĂ LUNEA | 
' SUB CONDUCEREA UNUI 


COMITET 


* vernul pentru a infrina polta re- 


voluționără, 'a_ prietenilor lui 


* Shelerter și Ilie Moscovici, rein- 


lronând, cu un ceas mai de 
vreme, ordinea în producţia de 
care arc nevoie țara pentru 
consolidarea şi refacerea ei ne- 
întârziată ? ! 2 , 
In orice caz —credem că oa- 
menii răspunzători, care conduc 
tara vor ști să tragă toate con- 
secințele ceasului de faţă, pen- 
tru a scuti țara de frământări 
periculoase, indemnând'o pe 
căile normale ale progresului 
și a ordinei: naţionale. 
C. Pancu 


Scrisoare deschisă 
D-lui G. Grinorovici, fostul şef al 
3 Soclatiştitor creştini din 

: Bucovina 


ii şase _Înni de când, pentrn 
biina cară, TA adresam, prin pnbli- 
citate, o scrisoare în care, cu toată 
cuviința necesară și ca toată obiec- 
tivitatea datorită personalitâței Dys., 
vă ceream lămuri și precizări în ches- 
tianea adesiunei Dvs. la miscarea so- 
cinlistă din regat, căreia, încă depe 
atunci, nu i se putea contesta earae- 
terul revoluţionar şi dizolvant — re- 
producere exactă a bolserismulni ru- 
sesc. 

„Am așteptat zadarnic răspunsul 
dvs, EL w'a venit nici pe cale parti- 
culară, nici prin publicitate. 
Motivele nu le-am înțeles nici o- 
„data, pentrucă, oricât ar fi de pro- 
funde deosebirile de idei între noi, 
datoriţi, fie și numai pentru“ satista- 
cerea unei formalităţi, nn răspuns. 
“Am bânuit totași că rezera dvs, 
faţă de noi era doar rezaltatul brus- 
cei schimbari de atitadine pe care v'o 
impuseseţi 'și care i fi pus într'o 
ca Ş le flagrantă, în- 
“0 evitați. 


Lun! 21 lonle 1920 


Nu să aaa jeral | ABONAMENTE 
| oamenilor ei fa barul | a aa azi dp Pe 
idelur și isptelor. | luat a 149, 
Ia —— cei luni Ş. “e 


vailei Moldovei din colţurile vigu- 
roase ale munţilor din ţara lui Dra- 
goş — pentru a protora În con- 
ştiinţa dvs. luminată, în inima  dya. 
care vibrează de patriotism şi de o 
calda iubire a pâmântului acestuia, 
acea reacț one morală care să vA 
faca să risipiţi din jurul dvs. obs- 
curatisunl brutal al negațianei și 
violenței revoluţionare, 

“Şi o faceam acesta — noi aceş- 
tia grapati în jurul unei credințe 
pe care o confundăm cu viața Tnsâşi 
3 poporniui nostra — pentrucă pră- 
pastia câtră care împiogean, atanci 
ca şi astăzi înternaționaliştii noştri, 
țara aceasta, -—— nu ne putea opri 
de a nu cere oamenilor de ciuste şi 
de suflet să-și îndrepte privirile 
spre nevoile adevarate ale neamului, 
spre anarhia deslânțuită de irespon- 
zabili, și să Inceapă reacţiunea min- 
tuitoare, 

La strizâtal nostru sincer, zmuls 
din inima noastră însângerată de du- 
rere, W'aţi crezat Însă necesar să ne 
râspundeţi. Aţi tacnt şi noi ne-am 
continuat mucenieia pe câile ane- 
voioase ale duzmâniilor și greuta- 
ților de tot felal. 

Noi credeam câ În ţara veche a 
României mici, un român de peste 
Molna va Inlâtura prin democratia- 
mul sân cinstit, prin spirital său de 
ordine, politica străină, revoluţionara 
şi rninâtoare a anni aventurier ca 
lie Moseoviei. 

De aceia invocam trecutul, va 
țreceam pe dinainte numele glorioase 
ale acelora pe carei pomeneşte is- 
toria noastră naţională. 

A trebuit însa ca experienţa să-şi 
împlinească rosturile sale. 

S'a vâzat bine ca socialismul ro- 
mân, condus de Rakovschi și de Ilie 
Moscovici, nn urmăreşte transforma- 
rea liniştită a ţârej, nu așteapta 
prefacerile fireşti ale remei, nu 
respectă valoarea etică a  poporalai 
nostru a cărui desvoltare e abia la 
iuceputul ei, nn apără existența sta- 
tmlui acestuia fără de care bu se 


pe 


Scanned with CamScanner 


Scanned with CamScanner