Cuvantul Studentesc anul VIII, nr. 5, 1-16 mai 1933

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

| a XX-lea își trăaşte
a rea a sub domina.
morale părăginite, in
e Dălăriile societății o-
sunt în floare,
iși scurge prin canalu:
e de miasme înăbuși.
toată murâăria acumula-
, dela răsbolu incoace, din ce)
ai umil Şi ascuns ungher de
Tu, Până la cele mai inalte
ale civilizaţiei orăşeneşti,
ea el e turbure de atâta
revarsată din adâncul ti-
Se mormanele de cadavre
te înainte de vreme,

mină și de umbră d im.
prejurârile i-au dupa paun ÎN

cipe ia viaţă. impus să parti.

„Reliectată, generația ge szi
n'a strălucit, penţrucă n'a avut
de unde primi lumină, A scân.
cit însă ușor ȘI mâncetul ei a-
bia a foşt auzit, dar încă să mai
CAE. deea) Era prea mult!

ine ar îi putut să o înțeleagă ?

Dar de ici de colo, pici
răzlețe sau interceptat în frea-
măvul existenții în tumultul
iuptei dintre indivizi.

Care mai de care și-a format

pentru | un crez. Care mal de care şi-a

„arele nimic creator de viaţă | format un plan de luptă, si-a

Problema mațerialistă a exlş. | terea e

Del — stratiticată dealungul
remi in vrafurile de macula-

Şi în programele coriteilor
tici, de ordin schismatic, —
= iost discutată rând pe rând,
către toți conducătorii ideo-
ci ai unei generâţii efemere.
rezultatul a fost nul, âi

expus doctrina, șia asumaţ pu-

nțială.
Păicuri-pâicuri, generația ac-

tuală s'a transformaț în tineret

ră ale doctrinarilor reforma. | cu caiticativ, după cum sistemul

în care gravita, era de o con-
cepție poliţică sau de sita,
Pivotul principal a devenit
colnteresarea în afaceri, adăpos-
tită de paravanul demagogiei
democratice, — iar ceialte, —

din | %
cauza Mepregătirii și a falselor i Simple anexe, — ce nu aveau

ontepțil despre viață, pe cari
u predicat mai toți „expo-
li” generaţiei de azi, său așa
conducători.

ape toți sau mulţum;t să
ă expunerea el din punct de
teoretic. fără a căuta că-
puţin să armonizeze ţeo-
cu practicul şi fără a pă-
în adevăratul lui sens,
firii lucrurilor, prin în-

cari ne

dişponi

zenuchiaţă a fiecare

jvizib

cat nimic.
Generaţia veche, generația

ţa tradiției în viaţa

uală a poporulul NOSTU,
amestea de „fuimicoton
puşcă. în țărână

sânge, in
dări
, rgr cuvinte frizează
Hi Aeauna

Măi are
cu drigul în
mari la ochi
veghind la câpă
lipsa

vistă prin Î

materialul avut la înde-|

otupare mal însită, de
pozitiv, a stării actuale de
o adâncire a frământă-

scula ei
stența,- o imi re

ui il, * ii
si azi ne găsim Ab

ină Și în cele mai Dein-
e cuţe ale sufletului nos

: omis toţi, caracteristica de
bază a caracterului celor mai
plini de pertidie şi de l-
în care sa COMDlaC Și se
2. zi de zi, clipă cu clipă |
in care sa dospit și a crescut
generația actuală, obidită și in-
pas, Și toți
ut prea repede in revistă,
urările în cari au evoluat
e caractere, sintetizându-le
“un țot organic, tot unic şi
din care nu au reți-
şi ia care mu au adău-

ul plin de suferințe, nu
niuaţ câtuși de puţin m-

i A z;, născută, În
Generaţia de az, cite
ă de
sunete de trămbiți An
de melodii excitant,

morală, a crescut
ai i şi în mizerie, de ce-o
12 N „seori cu dorul pâinii și
pase, cu cearcâne
1 de nesomn,
lor lor, in
duși să-şi lase IMOI-

ANTUL STUDENȚES

uctara €i,
7 ţotdeăy”
Fii avânt la

niti o valoare, in viața spiritu-
ală a tineretului.

Și a fost destul ca. grație câ-
torva indivizi, destul de bine
pregătiți intelectualicește, să se
arunce sămânța ideologiilor ab-
stracte şi confuze ale diferitelor

probleme spirituale, pentru ca!
majoritatea generații sporadice ;
de azi, să-și piardă busola, 'să

nu-şi mai găatască punctul de

reazim şi că pârghia rezistenții
prea puțin solidă, să nu

de viaţă.

mal
poată Busiize, intregul complex | dictatoriale porniri

“Trăim actualmente un proces

sotiologic, la care

contribuția

generației de azi nu tace altee-

va decât să ae
rană 251 de th

în necunoscut, slurită de diferi- |

mţueze nesigu- |
e pată | 4eşte să o fecundeze în voalta

tele expuneri ale mercenarilor

coriteismului militant de inte-|

rese - personale, ce se află în

fruntea unui sistem de reformă
Etapă după etapă, viața re

clamă prin natura lucrurilor, po-
sibilitatea existenței, in vămă-

şagul acesta de idei și de tapte,
supralicitate toate, de pacifis-
anul bolnav a! elementelor stră-
ine, de truda, de suferințele și

incereat.

oare de eneti,

j ani
propăşirii . intre era: ţ
morale sănătoase, E! îi Lpsest

nouă triere & spiritului
cător și. & puterii de
elementelor native.
Şi mai prezus de toate,
seşte acel
viață, care

Idealul,
Alexandra Conitanlin

cu prilejul Congre:
E” Tia a curs sen:

ului „Micii anțalegadi Dn neprecupeţite i. Bine
vadă în Info a păcii și pro:

'u “această
Digi atei ezul

ia
dame
10 94 se pecte.
iepiatice i I00t
e

măzuințele acestul Neam greu

Lipeeşte însă viata spiribuală
a tineretului | Generației de azi
iu upsește forța propice, genera-
g. se cari-să o:Con-
sp] di gdevăratul tăgaș al |
ale ne țele une!

sine şi mai ales

încrederea în ya
ata preclere & valorior, O
imbie i condu-

coeziune 4

si ip-
sufiu cală dărător de
insufiețeşte opera de

fie.
ipeeşte vibrarea sufle
artă, 4 iipse suleă creațitnii,

şi partidele politice

intereselor egoiale de pn»

| Belgradul de ieri şi Praga de

| raportăm la acelaş au.
strâns: forțe şi idealuri. su-!

APARE

În-anul acesta congresul
studențesc al Micii Inţelegeri

este. în timp. etapă de suile-
tească frăjie, aşezată între

stăvilar de
copilă-

la 15 Mai, drum,

reşti. A
Este o semnificație pentru

teva zile la Belgrad, pe care

cai cari sentălnesc peste ca- |

vor şii să o priceapă şi sufle-
idealurilor: comune,

Mica Antantă. era instrumen-
tul de comună alianță.—după,
se ridică voință şi „veto” în
utopiile pipe pice dela Co-
lumna lui Traian : şi mai pre:
sus chezăşia de odihnitoare
linişte între popoare,

Alianțe înhiripate numai
pe pacte, au fost şi au rămas
în istoria timpului.

lar despre trăinicia lor. Tri-
pla lujelegere dinaintea lui
1914 este un clovnesc exem-
plu,

De cealaltă parte, ca să ne

țlete cari înțelegeau soarla
lumii tot la fel, interese co-
mune : făra pacte, spontan —
şi au învins. A
Italia se rupe din alianța
triplă şi se avântă, aşa cuma
putut, contra aliaţilor de eri:

caracteristică
deln:

taote însemnează mai mult de
cât un pact,

Pacea schimbă bruse con:
liguraţia şi, inerent, diploma-
ţia e în zig-zaguri şi salturi,
de cântare. în haosul concer-
tului european.

Ce-a fost eri se intoarce cu

în pluse revelaţie de ideal nu-
țional, î
Sentâmplă însă
' planul! aterisat mai d
"la Romu să Îi lost prins
cuvreme în unghiul de pers:
picatitate al Mici Antante,
| Pacea a fost Izei deo-
“ eamdată. dar cât timpi,
| **Generaţiile se succed în îs-
| taria unei țări, ca apa raului

ari Înai exact

Mitice, ce U
noastre pou tacţiun), prin

trebui. Dumile
fonţinutul orientul, pe gl Alu
distruge. sepsul iuigial, op! E)
tal a) partidului politic, care a
uoj'a roma doar În itulatură.
ja -acent proces stă oală A.
legarea ruiuti noastre orale și
materiale de azi, (-ceace a Apa
ui uoeat caracter. umoral şi n
lor nousire po
a prulie

jieta na nului
ut se tul
potul «nt
ii srl aiepiei

tu este u artă. cu imeseriei
ea lloc convenabil de căpu-

ja şi studenţi

[i PA lee RI)
| eu 4ă “ua ales tine

| acestat puntiue, Iar. un

re atei
UI

HA deal, i
NNE A Vi

Și dacă până în Februarie, |

sau!

care

ideal, suflet, interes, unul sau!

aţa tria. „a caracteri A A i CEARĂ
su pradă viața „Pro POT ft co. | tease ină ce] picioarele în sus şi sforile se
Genesa el Aa i să zâm- i ipaeșie so ce elită a-] e diabolic pentru bietele
ut şi a intrat |] deosebeşte pe om de ce: ziare] fantoşe ce vor pleca mâine cu!
| e Vrmpuriii, mimale, — 102VĂ. Bâc, Ci ŞI raniță și pușcă,
“ tără udealuri, Ea zi de dragoste de viață și a: rost: Problema e simplă: când!

aero: Ri
dual | Jacția (deşi în sinea noastră
de. | suntem revoltați de sfidărea

|
|
|

parți,

gresul „Micii Inţelegeri

în albia lui, A |
Și apa schimbă albia râu-.

lui, precum potențele genera.
țiilor. în timp. cimentează,
sau nu, temelia unei naţii,

Mâine, ace] mâine de peste |

ani. cei cari se întâlhesc azi

la Belgrad, vor purta răspuu:
! derea ţării lor.

Pacea a lost salvată — deo.
camdată,

Alianțele legate pe tratată
şi numai pe ele, se iroseşe că
pulul de păpădie,

Inainte de legătura diplo-
matică. este imperios, legă-
tura suiletească,

Congresul dela Belgrad
este binevenit.
Forța Micii Antanie va

creşie cu mult, nebănuit de
mult, în urma lui,

Studenţii cehi. iugoslavi şi
români îşi vor striga puterea
pe Dunăre în sus, întrun
glas. întrun suflet,

Și să nu se uite că ei sunt
adevărații exponenți ai țări-
lor lor,

Să ne cunoaştem mai. bine,
să ne simțim mai aproape.
Nu e greu,

Ce-ar Îi dacă zece, două»
zeci de studenți din fiecare
dintre cele trei țări aliate, ar
urma cuwsurile la prietenii
lor? O legătură mai strâasă
zi de zi, clipă cu clipă.. o în-

BILUNAR

al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români

Redactia şi Administrația
Bucureşti, Bulevardul
Schitu Măgureanu No. 5
(Palatul Soc. Stud. în Me:
dicină) Teleton 301/62:

"studenţeşti

țelegere totală a neamului
prieten, ar cimenta peniru
totdeauna această. imperioasă
| alianță pentru liniştea conti-
! nentului,

| Sar mai putea
birou permauent
| Mici L țelegeri
| care, şă
| re, cărţi
A

creea “un
al acestei
studenţeşti,

informații: şi prin

intre universitarii
liaţi, :

țin.

| Un ziar — magazin, sau

un schimb de astiel de ziare!

! studenţeşti, în care să se gă-
| sească sinteza şi
fiecărei . naţii:
cursuri şi conferințe, propu-
neri şi discuţii! = viața cul-
turală şi socială în
cu ei și informată prin ei,
Tratatele rămân petice de
hârtie.
» Pacea e salvată numai deo-
camdată,
Hotarele trase
trebuiesc apărate.
Congresul studențesc dela
Belgrad se va descoperi în-
ir'o pioasă: reculegere în a:
| mintirea morților-eroi.
| Şi va fi deajuns să. se'nțe-
leagă că peste ei nu se poute

trece, i
4 , MIE AI. BAIŞOIU

cu sânge

Provocatorii!

„Flat justiţia, perreat mundus

Rindurile acestea le scriem
pentru cel cari și-au Jormat
convicțiunea' că studențimea
rominească creștină e lipsl-
tă de preocupări serioase şi
că eu singură e pricina tutu-
ror agitațiilor şi dezordinilor.

De astă dută le servim „pe,
tinte” » onzuri petrecute in
Bucuresti şi Cluj — cu satis-

adusă toleranței noastre), că
oricât ucbati vesnici ucuia=
tori ui noştri, vor voi sa til
ohAă ochii, vor trebui totuşi
să vadă!

Să undă însă de astădată,

Dar aveni iu lua voastră o eliță
siudenjească care saculeşie ca 9
sinucidere iuregimentatea În
partide, Dela “aceștia, mulţi;
puţini cât sunt, măi putem age
tepia ceva, Prin aceșiia; cu.
energie sufletească vlădită di
moralitate, cultură şi avânt, van
găsi rezolvarea marilor probl
me naționale, cari ue frământă
ași, Curi sunt uceşiia ? Nu-i ou-
uoagteta ca gloutăi Ni știm timizi
ațeliudu=şi sufletul și gandul in:
iri ungher sărac,

Aculn se prepara sullețul nea
tuului româna de iăiug. Ii se
progăleae Met dar igur, 5
ulumue şi ae agita când me în
țeleg, Duc o lupiă interigară
ueilută de nimeni carei pres
piele lupta vieții,

In alelimla Mipelegerii şi dr
postei Jur pregatea a APG, |
una adu orenuța mealitații acu

Ji A să i LU
alee main și ceilalţi, prăjase
i

„ue ulii 1 desparte
Fi

i [i mura

- [
|că agitatorii nu suntem noi,
ci studenții evrei.
Dispreţuind sturea de ase-
diu, care îniuune o mare pon-
|derație în conduită, dar dis-
pretuind — mai ales — nor-
| mele” celei mai „elementare
educuțiuni, — sfărimăână ca-
| drele dunului simț. și cuulin-
|tei — studentii evrei au pro-
vocat scandal in două din
cinematografele Cupitulel, in
cari rulau Jilme gerniune, ca
un protest” inpotriva mâsu-
|zilor pe, cari, —— confotmân-
du-le intereselor natiei — un
şer'de yuvern u inteles să! le
ia la'sine in Țară.»
Atitudinea lată, l-ar ji
Jost "deşiyur ' ingăduita, nu-
miul în cazul cană prin ea nu
angajau prestigiul unel Țări
Care nu le aparține și ca-
Te, —— Să se şile — cd n'are
4 ace alături de aceşti indi-
vii obicuri; —" pratestiri lu
udresa” actelor de patriotism
conștient; adevărat şi util —
săvârțițe pe un teritoriu. ale
tul decât al nostru
"Reprobăm atitudinea des-
mâlata a, acestor , indivizi
urburători ai lintatel și pân
yăritori ai prestigiului rama-
mese —— după pum infierâm
și actela de pratocare, yă-
barete de studenții evrei din

uniem sufteteşte alătiuri
de studenții români creştini,
Caii au cerul, cu o măsură
de represlune a agitațiilor, —
inatițuirea de „Numerus cla-
sus in Universitate,

E în “această cerere

“ Ubinuit a me rii
neintelevatar și inj uaţ Ip

marea dorintei - vnast

4 ț Nasr e

Gitarta si ordine prin tu
ră celor ce un fost și

„Broyotatoriii

„ Alusea Străzerul

esnească prin zia- |

oale. m loacele, . conţactul,
a Ea

| Odată la un an e prea pu.

speciticul |
literatură, |

legătură !

: și | ale sau manuale, se petrece
trebule să je si bentru cel îi ace

Y 4 Ul aL iu această hamanie
ce s'a spirale

manent al tuturor mișcări-
| lor studențești, din orice tară,
a fost cel nationalist,

Internationalismul este o
creație de dată mai recenta
si care a fost inteles în dife-
rite feluri, Desigur, că acest
curent a prins si el in tine-
ret ; dar aceasta cere o ex-
plicație. Putem avea de a
face cu internationalismul
integral, care tinde lă des-
ființarea statelor, la contopi-
rea lor, si un internaționa-
lism rațional, care urmăres-
te o colaborare între popoare
in scop general umanitarist.

Prima formă a lost imbră-
țisătă de socialişti si a 2-a de
creiâtorii „Ligii Natiunilor“.
| Prima formă a mers până
la exageratiunile organizației
! comuniste şi-si gaseste ad-
versari in toate statele con-
! stiente de acest pericol. For-
ma a 2-a e tendinta lumii
noui, o colaborare între state,
| în care fiecare îsi păstrează
| caracterittica ei.

Astăzi însă chestiunea se
complică din pricină, că Eu-
ropa poate fi divizată în ur-
ma marelui războiu in doua:
| învingătorii si invinsii.
| Invingătorii au pus la baza
|
|

hărții Europei moderne inal-
tul principiu wilsonian al au-
todeterminării popoarelor,
care au tendinta sa clarifice
viața politică a bătrânului
continent. Bazati pe satista-
cerea sentimentului national
prin creiarea statelor națio-
!male au creiat „Societatea
Natiunilor“.

Invinsii, pentru a nu pă-
rea advarsari al ideilor noi,
au acceptat „statu-quo“. Gân-
dul lor ascuns a fost însă re-
venirea la trecut, la vechea
| hartă a Europei, Și de aceea
| astăzi asistăm la comitagii
! bulgari și contrabande de
! arme ungare,
| Ca să reziste acestor do-
rinte de turburare a ordinei
statele învingătoare ale ma-
relui războiu sau grupat în
două: Inţelegerea în apus și

După războiu, vremea
adus in orașele noastre su-
medenie de străini. Indolen-
|ta organelor de control, i-a
lisat sa se gospodărească,
! fără a-i cerceta sau intreba
de sănătate,

Și aşa prin propria-ne cum
secădenie —
se căuta

„tembelism initere-

sat!) — vedem astăzi o par- |
te din camarazii noştri ce uu |

incă brațe şi creieri, cruciji-
cați în joame şi desnădejăe
Istoria ne-a învățat că fod-
mea e unul din cei moi răi
sfătuitori, Ea poute duce ori

unde, be meleagurile gându- |

lui ctunplit şi câlodtor de a-
sezări,

O generație zvărlită în bra- |
țele de ciot țepus ale stoma=
chului gol, anunță vremea

dorim, căci credem in vlito=

rul acestei Pari,
Guvernanții cari s'au suc=

cedat de cincisprezece ani

(in dictionar a!

in centrul
Europei,

Campania învinsilor a in-
ceput, și. ceeace urmăresc cu
tenacitate, e revizuirea tira-
tatelor, Intrucât priveşte Mi-
ca Intelegere această cam-
panie își are centrul în Un-

| garia,

Strânsa legătură politică si
sufletească dintre România,
Iugoslavia si Cehoslovacia, 2
făcut ca studentimea acestor
3 sta
alcătuiască „Mica Intelegere
studențească”,

dela inceput, că naționalis-
mul e caracterul permanent
al luptelor studentesti, afirm,
că acesta a fost sentimentul,

O realitate cumplită

a , bucată de pâine so dau celui

incoace, dela ultimile trepte |

ale marelui măcel, n'au găsit
nimic măi bun în roaturile
României decăt să Invârtea=
scâ afaceri — de pe urma
vărora el şi păduchil lor sânt
Jeniciți jourte

In acelaş timp străinii au
impăânait toate ramurile de
unda se poute câțtioa o bu- |
cată de pâine sau cozonac.
“Luaţi marile intreprinderi
industriale, in jrunte cu Re-
şila — unde condue

| jelios,

marii | dar care rupând

| cerem puternic şi desndădaj- |

|bului Pisudski,
ani dogoriți de focul litera=
cruntă a mâniei. Ci noi nu aj
| voluția din 1863, cu
| din

care a făcut unirea tineretu-
lui din cele 3 state, ce se află
azi la Belgrad. E lupta impo-
triva tendințelor maghiare ce

ticeşte, pentru creliarea ve-
chei Ungarii.

lată fondul campaniei re-
vizioniste, campaniei sovinis-
mului copilăresc al unui po-
por cu pretentii de civilizatie
și care in realitate se zbate
"pentru restabilirea nedrepta-
tii milenare care-a lost Un-
garia Habsburgilor.

Mineri ai Micei Intelegeri,
veghiați la pacea Europei, ve-
ghiati, caci tarile voastre

|
|
ia a ne distruge poli-
)
|

drâzi sunt în pericol, fanta-

ronada reparării unei ne-
dreptați ridicata de Ungaria,

nu-i decât pretextul aparent, |

Tineri nationalisti, luptati
strâns uniti pentru binele
popoarelor voastre, făcân-
du-le tonștiente de dorinta
ascunsă a şovinismului ma-
ghiar, care ne amenintă,

Revizuirea tratatelor e o
copilarie periculoasă, pe care
tineretul nationalist de azi
nu poate s'o admită, dacă
vrea să tie consecvent cu ti-
neretul de eri, care s'a sacri-
ficat pentru idealul dreptătii
si a realizat Europa de azi cu
tratatele în vigoare.

V. M. SASSU
Avocat

străin,
atâta cât mui e vreme noi |

duit legi pentru protecţia e-
jementului românesc, |

E cea mui ardentă reali- |
tate. Sântem in slujba ei. Și!
nu vom conten: a lupta.

VAŞILE ONEA
|

——0to—— |

Mica Inţelegere studențească!

şi revizionismul

| In genere; caracterul per- | Mica Intelegere

“e să-și dea mâna si Să |

Revenind la afirmaţiunea |

Filosofare
„pe marginea“
primăverii

Santem în Main.

Lusa, prin excelență a
măverii, a verdeţii, a amorulai +

iti

iu. — „În wondersehize
„— ȘI cine ar zice?
| Sar zice dimpotelvă — ce iro
| nle! — că ne apropiem de moar.
| tea anui an: de iarnă.

| Am fi în pefioada lui agonică
| —_în trista lună a unai Octom+
brie, îndurerat și plan:

Din necuprinsul fir. de sab
| cenusini desnădăjduit al ceralui,
| cerne, marunt și necontenit,
ploaia de toamnă

Ai intenția vagă a unei pedepse
pe care an dement sadir o inlige
subtil și cu o diabolică perseve.
rență cuiva — așteptând răbdă-
| tor să vadă apusul vital .al celei
din urmă dintre celule

Și viaţa se strecoară incet-incet,
! licărind, par'că în bezna îneor-
| dată de pândă a unut ocbia- mor.
| bid și nesigur, ca un tremur din
ce în ce mai imperreptibil,: ase-
menea anti candele ce se stinge,

Și-apoi marea și ingrozitoarea
linişte a morții!
| Și iata cum viața

naturii îţi
sngerează viața omului.

Ai impresia că dapă cum mua-
tele rezumă, întrucâtva dela poale
şi pănă în vâri, matura dela e-
quator şi până la poli — tot ast-
|lel, omul rezumă iusăși com-
| plexa viață a anului.

! Şi primăvara aceasta par căi
tinereţea lui!

O şurccesiume de stări
| esti, variabile şi variate,
După un avânt nețarmarit —
o nesfărșită delăsare.

Parcă na mai poți tăi —
! parcă viață ta e ceva, ce pâl-
i păi alăturea de ţine și ta au
| iabuteşti, decât să o contempli —
cu ochi deşinteresaţi și plictisiţi.

Na cauţi să-ți explici dece, —
căci la ce bun? N'ai, doar, motiv
| să te simți mort, tolaşi trăind!
Esti tu şi totuși, parcăcai fi al-
tul, Trăieşti simultan o dublă
y viață: une, care-i a ta și care ie
menține în existență, alte cart,
| deşi e a ta. na te interesează —
jo renegi și o acoperi de indile-
| rență.

latregul tăn elan de viață —
ar li, grafic, zero.
rdă, care a vibrat şi-a
în poziția inițială şi

safe

moartă !

Ta eşti an „phoenix“ — renaști
insă.

Din tine însuţi, dia-copleşire,

Vibreazi — în viață și ca cât.
prin această vibrație, ocupi mai
multe puncțe din realitatea sen-
sibilă — părăsindu-ţi poziţia lal-
țială înertă — ca atât cele 2
existenţe, vor şterge despărțirea
dintre ele — şi se vor însmma,
confundânda-se difuz și indivi-

| zibil. întro singară vibraţie : rit-

mul vieţii,
Primăvara ?
E în noi, ca. cea de-afară,
Nu-i verdeața — ma-i sbacia.

Mareșalul
IOSIF PILSUDSKI,

|
Intreaga viață a mareşa- |
din primii |
i
urii patriotice de după re-
exilul
Siberia, inchisoarea din
Petersburg, creatorul legio= |
nărilor polonezi voluntari |
din timpul războiului, în |
ternarea ta Magdebury,
reintourcerea urmata de
spontana supunere a intregii |
națiuni, refuzul de a primi!
proșidenția şi. apoi dovitura |
de stat delu 26 Mai 1986, e|
icoana națiunii poloneze, |
urmărită dealungul istoriei!
sute; e părea un torent vi-,
ŞtAviit pentru un]
moment în cursul său nor- |
mal ue mâna fatautațu,|
stăvitarul |

„Armânt“: Muz Ausclimiti şi | 88 revarud cu aceeaş puterni= |
Malaza — până la ultimile 0 putimă de libertute: oi!

cuțbare unde: bate tio-taoul |
motoarelor si volti vedea că |
mat mult de cino
din personalul suneriar și dn |
lerior e străin,
Oryaniele
deals nimile,
sumedenie de ingineri stră-
ini fură blidul de inâncara
"dela gură celur români,
Această ticAlosente ouin-
plită, repetată pe toute dru-
meăgui ile muncit. intelvotu=

compelintu n'au

In nitio Vară din tute, e
lementul uutohton nu e jert:
Hit celui venntie, Căci e sila)

| fe ai urari, ca Int să-mi!
râneso consângeanul, și a |
Rol acă va ui rămane v

zeci la sută | Wşor seama de udeusta

|Sistența a picturii de
be sjrodeleate ululra, de
He uu dul duvudă Polonezii

Mea SA si toată
"einata să viată: a til
ins și a nu tota!
jeste a VICTORIE, insa a în.
| Vinge si 4 te odihni pa laurii
i iotariei, tate o infrângere”. |

Ne cunoaşte istoria poporu-
dul polonez poate să-si dea |

y €a- |
Irdoniinură vitalitate si per. |
up
vu»

cari, alături de

Ceni, au

| Syidttt dintru inceput hi- |

bridul tuberiu habsburgic, |

Spusete mareşalulut Pu- |
SHdskI roaumă toată istoria |
due

“Amvi tă i

DIMITRIE BERCIU

4
—ovo— |

mul cald ai sevei. Fiindră în ochi
ȘI apoi în safhet ÎN plouă mo
notonia venușialui, fără puauje,
al cerului

Grea, ca plumbul și
greabilă. ca un „trison”*
ȘI tu amorțeșu, cu imcetal,
Căci un nestârşit descuraja

vesa.

| e Vesenrajare nesfârşită

Innuţi în larg și tot avântul de
a djunxe, ji-l destramii, pleraăv.
dul în spaţiul ce re desparte,
neinduraţ, ue țărmul nădejuui
tale,

Nol avem nevale de alternanțe.

Mari, = dară nu de nsaate
subtile

Persistenţa ahei culori Şi 9
mal a ei e tot una cu inerția ne
Nitra —— ca moartea spiritu:
ni,

Primăvara ! — Primăvara uoa.
să! — Primăvara luni Malu!

Da ea e — Dar e va ascunsă
dedesubtul acestui quasi-doliu
gsta a râbutui dinu neşiiuval firii
Cu xarăs guley și imbletor <a
Cu surăs în ochi de ter albasteu
şi hucitori de soare cu tinereţe
de verde deschis neiniluaț și sim
ver

Te-aytepţi să voal prăbuyiu=
duse odată, — catapețeaatua a
vestei bolți cernlte,

Tesatepil să vei = im lrăate
vâluşele morii ve cupriud ju»
Weaga natură == și să reluvie =
în trămbiţe se bizulntă = ca ua
Ambol al Unoreții veterane
Pxuberanlă desesă și ae viaţă
= Drimăvara gonetoavă a lunii
Malu,

VASILE PRODANESCU

Concursurile naționale
studențești

SĂ m banala s> prezintă nat

Ziua l-a
10 Mau 1933.
Sosirea oaspeților şi primirea
la gară de. câtre repreaen.
Centrul dențas Ti:
A 0. sportive Po-

cartiruirea da Ca. |

Ziua IV-a

14 Mâiu.

Ora 745 dejun la cantina stu-
dențilar

Ora 845
cursurilor,

ARENA BANATUL. Dila ora!
845 la ora 1245,

110 m. garduri, — finala,
sâlt în înălțime Cu avânt, tri
plul sait

400 m,

Continuarea ton =

pat, — finala.

Activitatea comitetului: ee:
tutiv al Centrului N udeuliă
Oradea pe anul 1952.55 este!
Urinătoarea : i

Dela înfințarea acestui Cena |

iru și până în prezenti, nu!

Raport asupra ac
Centrului Oradea
susținut de d. Nonu Terenţiu!

pentu înăbușirea curent
uluse Gai ra Romănilăr de
menit pusi în sopoitiul hu
pestei, AU e

Vaţă cu această situație ni
siunca noastră la Oradea a des

vielu de conferințe la cari sunt sum

iți |

In achii fiecăruia Safe az!
latura economică a activi:

omenești, C
nu al vieţii materiale
“uivitaţi diferiți oratuti, săpta= i siudențesti a fost d Roal :A
mâna, va: d-] Niohilor Crai neu relevat la diferi ep 'Ș
„mie, A. Cu Cuza, Oet. Goa, lejuri. la £ ernăuți el cade
Pamlil Șeicaru şi alții, precum | 4 domeniul tragicului.

125) La Omădea avem un alt taţii

Aspectul ji

cultate, 3 mari
"că aceste dureri v

| poate, cumva, — direct său
"indirect — la cunoștința ce-

! lor ce azi ne guvernează și

va îndemna să den un leu

Rim leieri că luptătorii pațiana-
n ajunge | listi „sub măsea aceluia na

înti'o zi de luptă a studen-
țimii revoluționare interna.
ționate", del itând cu apre.

ționalism predică solidari-
tatea cn oligarhia explonta,
tarilor „naţionali””, și ră.

! dează interesele studenţi.

100 m. plat, — fina

300 m. plat, — finala,

400 m, garduri, — finala,

Stafetă olimpică.

Deda 17,30 iinala matchuri:
| 5% d: football.

Ora 20 cini camnă în Să.
Dejun la cantina! Acei AGR RO B.

canților.
Ziua I-a

12 Matu.
Ora 1.30,

Mo n

stadenţilor,
Ora 8.45. Inceparea concursul.
Deiiarea,

ARENA BANATUL. Dsla ora
345 la ora 1245.

ia cantină
invârea Con -

A BANATUL. Dela ora

Mai 1953).

rilor d3 ţ

o at ga ser.mă.
Ora 23 impârțirea premi

anş,

Programul pe Arena
Politechnică

Ziua l:a a campionatelor [12

ri d3 tenniş pa ethl.|
mipiuri și on dublu
Ora 9, conzursuri da oină. |

a 845 la 245, |
|
|

Ora 12, concursuri de voley. |
Dsia 16 la 1930. |

1500 m, plat. arunări cul
greutatea, lungime avânt. |
300 m. plat.

Ora 16 continuarea concuIsu-

a îil-a 13 Matu
D=ia 845 ia 1245. Continua.!

4
i

Ora 9, concurs de tennis,

în 3 ramuri:

alte imperative de ordin so-|
cial.

Comitetul ce ne-a prece-
dat precum şi comitetul!
acestui au, au lost puse la o
încercare amult mai grea, Ă-
ceasta, pe deoparte drepti con:
secință a iurăutățirii
ției materiale în Ardeal. iar
pe de altă parle datorită ru-
rentelor de destrămare națio-
nală, campanie dusă cu mulță
dibăcie de iridenta măshiară
dela sranița de Vest.

Faţă de aceasta situaţie co-
mitetul ce am onoarea să pre-
zidez a crezut potrivit a-şi îm-
pănii programul de activitate

1) O activitate serioasă pusă
în serviciul cauzei de ameolig-
rare a situaliei materiale pre-

| care a studențimii dela Ora-!

dea. Sa intervenit la Facultaţi
pentru scăderea taxelor; pen-
iru dispensă de taxe pentru
cei meritoşi şi cei prea săraci;
— pentru admiterea plăţii
taxelor școlare în rate trime-
striale, Sa intervenit pe lângă

1) Comunismul, “care la O.
radea are au nurleii . [oaie
puternie trebuie înăbușit. La
desordinele comuniste, sluden-
jimea a dat uu element i La
sprijin al siguranței Statul că e, ad AU acei,

auda “i "studenţii fac diferite sezitori
La judecarea proceselor în cari pata în Dle aie tale

prepararea studenţilor i ei
"ţinerea lor la credința în care
s'au născut, precum și ar feri
de pericolele ce ameninţă su

"viţă a o inlensilica pentru

Paralel cu aceasia, |

siima= | erau implicați comunişti, au

cerut prin proteste solemne
condamnarea lor; y Ă

2) Al doilea dușman al noi
tre sunt Ungurii. Campani
revizionistă din zi în zi es
dusă cu tot mai multă obră
nicie de Unguri, Lie prin pres
minoritară din Ardeal fie

„prin manifesta țiuni, Cum a-
| cest curent a prins rădăcini a-
dânci la săte, în sensul că ță-

ranii cari brăiseră sub dominia=

Ha lar pană in anul 1918, au

ajunş să fie terorizaţi de tea-
ma (justilicată de propagane
dişti) că în curând se va |
taura “Ungaria, Centrul s ur
Se Oradea în vederea
spulberării acestor vise

a înființat un ciclu de conte
rințe cu caracter pur național
— conferințe cari se ţin Î

|| Duminicele, unde în fuța A
“sute de țărani, țin conferințe
și colturi. &

O altă ramură de activitate
'a comitetului nostru, este ac-
fiunea sportivă, i

Până în acest an ideia spor:
tivă în unitatea noastră nu
era desvoltată deloc. Studen-
| ţii mu erau constituiți in acest
! sens, deşi posedau o pricepere

evident cu excepția minori»
tarilor. recte evrei, — Orice
bacalaureat român al vre
! umui liceu din această parte:
| când vine să se inscrie la

| Vniversitate, nu

pi Aa be
! paupertate, care sa-i «ese hi

| dă acces în cămin,

Sunt două căminuri de

studenți si unul de studen- |

te, întreținute de stat, con-
duse de o comisiune și diri-
|iate fiecare de un director.
Regulamentul nu îngădue
studenților nici un amestec
efectiv. Comitetele de stu-

regttă e. i
| aduce cu sine ceriMicatul de ! ae săptămâna trecută

Pe i alti abia « “ofes a i d - 'er- î n să i > a > aa

rea oficială în| 4x100 ștafetă, sa sunțit nici odată necesita» | venit tot numi grea, Nomânis- și înaljii episcopi și poli pi Universitatea din isi mai mult studenților din mii sărace, lăcând SETVICA

, TRAIAN DALESCU. | Ora 1345 la 1430 pranzul la | tea unei activăni atăt de în-| mul dela Eranița de vest are universitari, Această a trei năuți nu cunoaste atuden i gi Auţă e acela ce-l| de simpli lachei asupritari,

Masa la cantina stu. | cantina studenților | ens reclamată fie de intesele | dejă în faţă doi dughuni „a matură, de activitate, numită bucovineni de bhni gata. — Cernăuţi. sau. pe =» sil iar concluzia : „Contra fas
Dela ora 16 până la ora 17:30, | vitale ale siudenițimii, [ie de] prigi. greu de învins: ! culturală, am crezut de cu bicosi i-! dau, să-l dea întradevăr și] ha

cismului universitar!

Ins
3 i ; războiul antisovietic! Apă
Mematiul atit Saal Pe ea covieti E
îtu't în temeiul celor ex- PAM n ii
i iapa în aduna-| Pirade ca pie ri 4
indenților,eate.a avut jreSbInse cu scărbă destui
Tie LE ja | danțime. Activitatea si ma-
nifestarile ei marchează re-

mai de vreme.

sta, consilierul Nicolae Pleşea,

| sclipitoare in unele ramuri
| spartive, — ci sprijineau alte
Air româneşti din Oradea
unde erau înscriși, Anul ace-

! denți,
slers, cu oarecari
țiuni ti
Cine trăeste în mijlocul stu-
denților, poate lesne cons-
inta că de aici au isvorăi

un eminent înțelegător al me-
"canismului sportiv a inființat,
țiuni seo. de: a) foolbull: b),
strimă: c) a!lelică: d) tenis: e)
păleuball, Această acliune a
fost înfălnită eu intenţiunea

War putea nega comisiunii

cari funcționează ă- |

fiecare cămin au rol | ce j t ubstarn
id atribu. | țială, S'n mai cerut institui-

rea unui nou concurs pen» |

ninistrative doar. | i |
2) | tru ocuparea locurilor hbe-!

„ANA. |
unele nemulțumiri Nimeni |

! cantină. S'a solicitat din no

va se da glas și Studenților |

! în conducerea

unui tablou amănunțit
| precis al prețunlor de

Ipiaţă şi comparând taxele |
| dela o sumă de internate cu
lcele dela cămin, sa cerut ;
reducerea mesei. precum şi,

îmbunătățirea ei, de vreme
în prezent nu e substan-

re din căminuri,
Doleanțele acestea recla-
mă cu atât mat multă bună-

| poală şi grije, cu cât tote

deauna ele au fost manifes- |

si adminis- |
trarea căminurilor, În băză |
Şi

|
si! zultate imvorâte. doar din-
! tun idealism curat, Și da-
toria tuturor acelora ce pat.
le să țină viu acest idealism.
| Pe noi, studenţii mai vechi,
cari am apucat alte vremuri,
ne doare mult văzând cum
' nouile generații, — părta-
ele atâtor reforme scolare.
cu înjugarea preocupării
! intelectuale într'o muncă
| istovitoare si privatoare de
orice contact cu experienta
vieţii — vin să dea ochi cu
greul zilei. iar miragiiie
| „Vieții de student”, eari poa
"te de atâtea ori le-an ali-
| mentat visurile de liceeni,
să se izbească de o realita-

-
Ora 19, concurs de wolty.
Delia 16 la 19.80, continuarea
centurilor de tennis.

exemple de justă apreviere ost manii
ȘI i i a situațiilor.! tate aşa de paşnic şi private |
Dar tot atât de adevărat e! de orice tentativă de revol-
că nimeni decât unul san/tă, Lipsurile înșirate nau!

i de a predomina cluburile mi-

provincie, Întâia conferință : « le mi
noritare din Oradea cari dețin

sa ținut la Beiuș în zina de 22 a n Or
lan, 1955 în fața unei nume=! locurile prime în acest gen.

roase asistențe unde del prof] In afară de această activi-
universitar dr. Gh. Sofronie a (ate centrul studențesc Oradea

direcjiunea căminului în sen- ie prea cruntă, numit indu-le
credința si idealul si dân-
du-le în schimb, dacă na

Mea student | revolta, atunci cn sianranță

Ziua IV-a, 14 Maiu ! he scăzută în raport cu serio-
Dela 845 la 1245 continua. | Zilatea adâncă a prezentului,
a corzursurilor de tennis, | Studenţii săraci să fie ajutaţi

mânat pe nici

TS de oină. |
3 de voley. i
ora 19, continua- |

concursurilor. de tennis,

Sudălmi și

Contribuţii istorice

Urmașii daco-romanilor,
din bătrâna Dacie — sântem
noi. Așa glăsuește istoria.
bărbosul ei intermediar.

Za începutul săptămânii pa-
timilor an avut ocazia să ve-
rifică acest lucru. Fărd ai
- egtrobâi prin tomuri vechi șia
academice. Ci pe teren. 1In|
vomitoriul din dealul mitro- |
""poliei. i |
Reprezentanţii acestei țări |
=— dragă Doamne, tipi repre- |
zentativi — au dat un spec-
taculos numâr de circ.

Știti dumneavoastră că
circul era pâinea cea de toate
zilele a poporului de pe lânga |
Alpi și hât departe. Deci noi |
suritem mai mult Români... |

Și stau apucat Românii dş- |
tia, pre numele lor deputaţi, |
ge brăâcinare, fălci, balustra- !
de și pahare, pomenind de

Ştiri din Germania.

Din Dresda primim următoa-
Tele rânduri, atât de suogestive
— Curora ne grăbim a le jace
loc, pentru a lămuri opinia
noastră publică — risipind —o-
dată pentru totdeauna — at-
mosjera Jalsă și tendențioasă,
creată de o anumită presă, cu
prilejul marei prefaceri istorice,
ce Jăurește azi — pe o nouă
bază sociologită — Germania
creştină a Germanilor :

„„Societatea Studenților străi-
mi la Școala Politehnică din
Dresda”, care numără in rân-
durile sale reprezentanți a 26
Națiuni, în urma unei adunări
generale extraordinare din 14
Aprilie 1933 trimite Organiza-
Viilor studențești din străinăta-
te următoarea adresă :

Camarazi,

In urma ştirilor contradie-
torii, tendenjioase sau lipaite de
adevăr asupra evenimentelor
interne și stării da jucrur!
Germania, ne-am simțit datori
tă luăm o atitudine precisă,

Suntem martorii unor mari |
cari |

evenimente în Germania
pot [i considerale drept Revo-
laiiune Naţională, Nu am fost

să iartorii tristelor eveni-
mente tari au inzoţit până a-
cum mai toate marile frămân-
tări naţionale. Disparatele ac-
luni eronate sau excesive sunt

! încurajat
| sudălmi, jluerături și huidu-

din |

meremeturi!

mame, bunici și alte părții
muieresti. |
Iar publicul din tribune i-a |

americănește, cu
eli.

Clopotul bătrânului iubitor
de balcanici, om numit Ki-
keo-Popp, s'a agitat zadarnic,
pentru. liniștea tânărului
corp, al cărui -prezidiu e.

Si după incercarea puterii
Camera a continuat să vote-

zeu: să ză mutați la Sidoli
sau Spitalul central de boli
Hiutureşti, Pentru preamări- |
Tea instituției romane, ce se
numeşte circ. |

Căci aitfel cum ne-am pu-
tea dovedi origina.

Fără trimiteri... la alți au-

tori.

de Centru (în raport cu posi-
bilitățile) prin împrumut ori
ajutoare,

2) O activitate serioasă pusă
În serviciul cauzei naţionale,
Cunoscute fiind sentimentele |
dubioase și nesincere ale mi-
noritarilor dela granița de
Vest, studențimea a fast cea
măi indicată să lupte pen-
iru stărpirea acestui pericol, şi

vorbit despre „ratatul dela!
Trianon și problema revizio= |
nistă „Ă urmat apoi în
una Vașcău Salonia și Tinca
in restul Duminicelor, În pro=
gramul nostru mai avem loca-
litățile ș Arail, Suin-Mare. Cu-
rei Mari, Baia Mare şi Sishet
unde ne vom mai deplasa în
Aprilie şi Main cu asemenea
conferințe;

a executat cu punctualiiate şi
caldă ihiină toate îndrumările

mai mulți delegați ai stu-

denților, rar Îi în stare să) român în brațele „relorma-
! torilor sociali” ai comunis-!

prezinte mai bine situația

Sil dela Uiimme.:+:a Inptat pen: | de fapt şi doleanțele lor. Şi

| mulni deși nau lipsit nici

iru isbunda şiudlențimii și dur | apoi studenții din Cernăuţi | aceste inpite A a ate ă
cerea la bun sfârişt a acțiuni- | se simt geloși, știind că la | aminte că la ecembrie

lor întreprinse de Uniune ori | celelalte entre, colegii! lor
alte Centre studențești, (Ex-| conduce singuri căminurile,
emplu : cazul dela 29 Ian. și] cu rezultat bun. Chiar la

altele).

Minoritarii cer prea m

—_——_——

Țară mai primitoare, mai

ospitalieră, mai îngăduitoare,
ca România, nu există pe glo-
bn] pământesc.
„Toate naţiunile minoritare!
dela noi au cea mai mare li-
bertate de a-și duce fără jenă, |
lelul lor de vinţă. din toate
punctele de vedere, Şi cu toa-
te acestea, cea mai mare parte
diutre acești străini, prin |
sânge şi credință, ne dau do-
vadă. la diferite ocazii, de un
fel de nemulțumire, transfor-
mată subit întrun şovinism de
rassă, irendentist, neghiob, to-
lerat — iată! — de către au-
le noastre de ordine]
publică.

Unde sa

mai pomenit o
altă țară unde străinii când
Românul şomează, să se lă-
făiască în bogății, ca în țara

noustră, găsind posibilităţi de

In concordanță cu prevede-

! rile dreptului internațional şi

inevitabile la astfel de mari Ea
venimente, cu toate acestea zu-

Vernul și-a dat silința să asi- |
gure liniştea și siguranța par- |
tieularilor şi să reprime orice |
mișcări subversive. Insuşi bol-

cotul contra intreprinderilor e* |
vreeşti din Germania, care tre- |
bug considerat ca o măsură de |
apărare, a decurs, deosebit de!
linistit și disciplinat, |

Birătuilor | sa asigurat în
această epocă de tranziție o
proiectie specială.

Noi, Studenţi străini, ne bu-
curăm ca și inainte de aceeaș
depitalitate în Germania și bu-
nele noastre relațiuni cu stu-
dențimea germană au rămas
neatinse,

Ne bucurăm să constatăm al-
lința serjoasă a guvernului de a
bitreţ ne relitlun'le amicale cu
mi Aălaien şi chiar de a le in-

Datoria sfântă a tiecărul stu-
! deat este de a fi un servitor cre-
| dinclos al dreptății. Deaceea
sot'âm că, camaazi nostri din
străinătate vor interpreta a-
, ceastă adresă a noastră cu se-

rlozitațea necesară și vor ajuta

ca conţinutul acesteia să ajun
| pă la cunoștința opiniei publice,

” (sa) Nils lacobsen
133) L Elekes

Hestaurantul „Tinerimea Română“
Bulevardul Schitu Măgureanu No. 4

Serveste dejunuri şi dinvuri fixe cu lei.
„25 după listă, pâine la discreție
ELE fac abonamente “cu lei 23 masa

Si]

după principii sănătoase, țara
românească prin legiterările
sale în acest sens a dat o mul-
țime de drepturi minoritari-
lor. fără deosebire
țiune.

Cele cu o populuțiune mai
numeroasă cum sunt Ungurii, |
evreii, ete, şi-au formal par- |
tide polițice naţionale înăun-
tirul țării, şi nu numai atât,
dar aceste partide au între-

| Zureti din Romania au de-
clarat boicot mărfurilor ger-
Tnane,
Evreii din Bucovina și-au
organizat batalioane de asalt.
Guvernul socotește atăt de
normul aceste japle, în căt
Au spune, nici Jace nimic,
Tuce., Și se pregăteşte, nu
mai stim pentru a căta oară,
sd... dizlve organizațiile un-
tisemite,

|
acaparare de averi?
1

de _na-

„Tara noastră“, cotidianul
d-lui Octavian Goga, prin
penele câtorva reductori ai
săi, se repede contra uctua-
lelor stări din Germania,

Domni cari impletese cu-

inte acolo n au citit de sigur
“ruta care Țierbe“,

Suu toată ajacarea se re-
duce lu câteva nenorocit
valuri, pe cure le vânvu
partidul naționul-aurar ?

n ,

| D, Maniu

IG ZA

cut culmea prin ubuzul de li
bertate,: ufişându-şi convin=

peri şi planuri mârşave de 2,
irendentism pe pământul unei

ult! Informaţiuni

„W. N. $. C. R.-,C. $.
B.': și Redactia ziarului
„Cuvântul studentesc!! se
mută în str. Plevnei Nr.

In nou! loca! se va ame»

țări, din produsul căruia se/naja pentru studenţi sală,

înfruptă mai mult decât
porul indigen.

Datoria partidelor noastre
politice, cât şi — mai ales

cel dela putere, este de a veni

po-| de lectură, restaurant și

sală de dans.
Studenții inscrisi la „C.

—|$. B.'! și purtând insigna,

vor beneficia de însemna-

cu o lege serioasă de îngră- | te reduceri la restauran-
dire a unor libertăți cărora, | tul ce se va deschida și în

străinii le forțează elasticita. | care va domini

tea de afirmare a unor nejus-

| tificate pretențiuni, care far-

mează obiectul deselor cou-
troverse diplomatice, în ceea.
ce privește stabilirea exactă
a punctelor de normalizare a
vieții minoritare înăuntrul
unei alte naţiuni de baștină,
Trehue să se dovedească a-
cestor minoritari că, în mod
— de multe ori — scandalos,
ne cer prea mult,

Avem şi noi aspiraţiile
noastre legitime, sentimente
pulernice de patriotisi de
mândrie naţională, a ri d
nu putem tolera la infinit
fim lezaţi în interesele noas-
tre vitale ca Stat, ca Națiune,

George Popeseu-Olt

pădusi democratici, Plecând,
nu va jace decât să sublinie-
2€, moarteu unul regim pe-
rimat. Atât.

—

Ziarul „Epoca“ a adus prin
condeiul d-lui Sturza, grave
acuzatii unul actual minis=
tru, precizând că e col ce se
ascunde sub demuimirea de
„reprezentant al cauciucu=

dei

Până în prezent respeoti=
vul ministru nu a acționat în
judecată numitul aiar. Gu
vernul nu 4 dat mio un co-
municut,

Ooneluzii ?

Bund țară, vea toomneală,
Jir'ar a dracului de socoteală!

| cdril saci
«lin Rom

1 muncii mure târa
: ile jranemănuni
Initraseră ini

În ad
si

lui în corespondența Sko- |

o adevă-
rată atmosferă de Heidel-
berg.

—

In 1954 va avea loc în
lgia primul congres in-
ternațional al elevilor ingi-
meri. Pentru inlormaţii a se
adresa: Georges Verschoore
15 Avenne Astrid; Gand, |

——

U. N, S. Belgiană va or-
ganiza în timpul vacanței
mari o escursie prin Bel:
gia și Lu zembutiză Dorito-
„zii unei asemenea escursii
se vor adresa sus numitei
“uniuni,

i ERAGIDA — Universitatea
din Clermout (Franţa) anuu-
“ja cursurile de vara de limbă
și literatură Iranceză între 15
Iulie — 51 August,

Taxele sunt de 150 franci
pentru 15 zile, 250 Iranci pen-
ru o lună și 300 Irauci întreg
Vcursul de b săptămâni,
| Se pat găsi pensiuni cam-
jplecțe cu 20 şi 25 franci pe
zi și se acordă 50% reducere
"pe Caile ferate franceze,
| Informaţii se pot ohjine prin
yudicat d Initiative, Place

Clet monta erraud
cu şi prin Uuiuuea

Și

Memoriu ina

Cernăuţi, căminul soc. acad.
„Junimea“ funcționează căt |
se poate de bine. Și-a des-
chis și o mică cantină, unde
membrii societăţii lipsiţi de
mijloace, pot lua masa pe
un preț acgesibil oricui.
Până în anii trecuţi, Sta-
tul oferea căminurilor din
Cernăuți insemnate ajutoa-
re, cari se repartizau. prin
concurs, în formă de burse
Si semi-burse Sau numai loc |

cantină şi în Universitate
manifeste cari purtau man-
șetă cu litere rosii : „Prela-
ceți 10 Decembrie fascist

Azi. mai mult ca oricând
altădată, ne întrebăm cum în
|ara noastră,

gratuit în cămin şi cu taxa
întreagă la cantină In toam= |
nă s'au tăiat o parte din sub-
venții şi atunci bursele de
altădată s'au schimbat toate |
în semi-burse, Anul nou a
adus alte surprize studenţi-
lor. Din cei cari cu greu au

lor și părinților noştri. se pot!
tolera atâtea mizerii prove-
nite dela evrei. |
Să stăm siramb, să judecăm
drept, Noi nu facem politică!
şi până nu vom escalada at. |
dul nu vom face. Însă este de
datoria noastră să intervenim

putut veni din vacanțele
Crăciunului de acasă, jumă-
tate s'au trezit şi cu semi-
bursele taiate, în virtutea
dispozițiunilor ministeriale
de „reduceri și echilibru bu- ]
getar”, Costul întreg al me- |
sei la cantină nu-l pot su-
porta decât doar câțiva, ex-
trem de puţini. Faţă de el
norma scădere a alimentelor
piaţă, el este şi prea ri-
icat, Nici semi-bursierii
toți nu sunt în stare a-și
procura cartelele, Cantina
studențească din Cernăuţi,
care acum 2—5 ani gemea
de entuziasmul tineresc, azi
este expresia cea mai Îide-
lă a crizei — Irig şi gol. În
schimb — şi este jenant de
spus, dar e adevărul grav,
— dacă treci prin camere,
vei găsi pâine și ceapă —
hrana atâtor locatari ai cii-
minurilor. Fără îndoiulă că!
cei dintâi, cari au dat urma»!
re recomandației d-lui Titu-
lescu de astăprimăvară, au
lost studenţii,
Mui este o durere. In că-
minul „Unirea“ sunt a mul:

când este vorba de o nedrep-
tate, pentru că o nedreptate
intenționată e sinonim cu o
crimă comisă în mad odios,

ŞI iată despre ce este vorba.

A început boicotul. Vă veţi
întreba? „cum, la noi în țara
Boicot? pentru cine? contra
cui ?* A început botcotarea
produselor d-lui Carol Gagel
sub preiexi că d-sa este Ger-
man este hitleriat,

Era fireşte natural să se
nască şi la noi în țară boico-
tarea produselor de proveni-
ență germană, fiindcă există
foarte mulți evrei cari prin
boientaten produselor cred că
vor reuşi să înlimideze regi-

1951 sau putut Îurişa şi în!

! indiferența si decepția.

lață de ce ne temem noi.
| Căci nu-i nimic mai primej-
dios ca pustiul și decepția
! în sufletul unni tânăr.

! Dorința noastră: „Ca-
veant consules !” e viitorul

țării!
ION NEGURA
Cernăuţi

Rânduri scrise
cu prilejul unei sabotări

„mu hitlerist, pe Hitler.
A ineeput de mult boicotul

glie moştenită | însă numai, cum am spus la
| cu sacrificiul vieţii strămoși- , produsele provenite din Ger-

mania, acum însă a început
un nou sistem de boicot chiar
contra noastră după cum ve-
deți.

Printre mulți alţii, cari re-
acționează în ascuns, notăm
pe unul care a scos capul ca
şarpele şuerând din vârt des-
picat de limbă şi a început să
reacționeze contra produselor
d-lui Carol Gagel, D-sa a ui-
tat că d. Gagel este Român
şi nu German aşa cum e con
sidevat de către evrei.

D. Herdan să nu se joace
prea mult cu focul! A uitat
probabil că mai ieri a avut
un proces foarte dubios, dar
ceea ce nu trebue să uite
e că. majorilatea clientelei

| d-sale, la bufetele automate,

sunt studenţi, cari ar şti la
nevoie să-i plătească polița
arătându-i şi D-sale ce în-
seamnă boicotul,

G.P.o.

Indemânarea unei bărbi

Iudismul; cu intreaga lui |
mentalitate anarhica, îm-,
jrânt in Germania, a deş-
lunțulit în toate colțurile lu-
mil o nesjârșită furtună de
schelătaituri.

Toată democrația, Cu Spu-
me in Sprite urii, a ince-

estă,

: y t 4
țime de locuri neocupate. Pomhee Stei Ei
Ele au lost rezervate, în mia: | pednă. ! .

joritate, studenților de la
vepi, dar nu taţi au putut

Dela această tamentubila
tremuzitură n'a lipsit di Ni-

itrini/ conmdlițiunile nece: i Ec. ui

sare, adică examene cor» AA aaa"
plete din anul precedent, (ij g F pin Per Metoda
Alirmâm cu conștiința de- Ei ante, în. ai ș iiocaj
plină că și credința studen. | td te si 4 im A aj
ților e, că nu trebue să He | plefleească, sub cup de ca]

vâminurile azil al duleei ne:
simţiri orientale și un sti
mulent în a uita datoria,
Dar te cuprinde mila când
vezi lucuri goale la cămin
şi studenți dormind pe la
nară, suprapopulăud mize.
rabilele locuințe din oraș
ale colegilor lor sau adi
nimlu-si ousele pe scaunele
din localurile societăților
studenţeşti. Poate că cel
puţin provizoriu se puteau
tepartizu locurile,
Această sucointă inlățigu»
te u diferitelor fațete, sub
cani se prezintă problema
vieţii materiale a studenţi»
lor din Cernauţi, im pusă de
siluația le tepi, dle recentul
ntat de vomi-

letele câminurilon leotora:

ului, este şi :
uluitor iri, pl At

riute cozi multicolore.

SEDIU

SALA DE LECT

CASA STUDENŢEASCĂ

STRADA PLEVNEI Ne. 1!

»„U.N.S.C.R.

ȘI REDACŢIEI ZIARULUI
"CUVANTUL STUDENȚESC:

i ri + + DANS,
PE tbttttetenenanenenaetata

Râsplata n'a incetat.

Cam tot in acel timp, isto-
rrricul orga avea în repeti=
ție, la Teatrul Național, a pie=
sa — „Moartea lui Azor“, sau
cam asa ceva, O piesă proastă
ca toate celelalte pe cari le-a
fabricat im decursul vremii.

La premieră, presa demo-
erată a Sarindarului, în pârt
A doua zi laude şi osanale,

Nicolae Iorga, a surâs Sme=
chereste lu data : ujucerea
se Jăcuse.

Civilizația
Post sătvată,

a ?Aai mate, Domnule a
Bustul!

europeană u

SCARI

URA, «nruwe
RESTAURANT

7 a
la Îounani

SI n'y a

Annezais ii (0 1€ dahaer de:

»
juiris de. inta et desi
a „Ainterieur q |

Profitanrs N paşs |
Tapaces d'une

parcourant ia

el au

— Su TEPOSe anjourihul

cart la Quiete partaița de da

mat — 8 ICUsEi, grăce &

memzrmusbie talent a
tts interessant ju

: ant ze pittotesqua A:

te]

drarn-

Btante în- |
tâgent, de leur:
les des- |

lira de ia nation roumaine. |

Tes furent terribles — no- |

“orumaaa dit, des făfoite bis. | ites Catpmtea i. A IAbri
ia Rovunania e ÎNTACht A | jangue, ses triăitioi a
| vilisation. : |

Dieu a dota notre pays
C'absolument tou ei
pare gh pitic

1 ia richeste de ia Pa- |
trie des Roumalrs renterme, |
melheureusement d'une Xma- |
niere in€titabie, le Tisque !
| d'etre un eternel objet c'at-

tertion pour les envieur.

„Ia tendance d'appropria- |
tion des biens d'autrui ca-
carctăristigua aux maifai-
teurs. ne quiite jamais nos
i e |

Est ainti que le peuple
Youmăin a appris da Foaia:
Tience bien coireuse du pas-
SE. qdel est son dewpiri )

du!
queiques |
dEmunies |
t Que Vlahoutza |
leur aurait sârement incul-
Qut — seron: pourtant, pent. |
Etze. un tendre souvenir.
Nous desirons de 1a sorte
“— Dour ceux qui ne nous con-
Haâisent pase encăre — que. ce
Que Nous vanons d'âcrire.
Gâns cette belle langue. —
Qu: appartient au penple frt-
ze et particuliărement Sym-
pathigue de la breye France
Sa păr leur donner.
une faibie iatuiţion, ce ce |
IN esi îe pays et lâme du IT şa hnuiţ provinees qui
Pe a an: i | Constituent notre pays, te |
umănie e dt sup- lame roumaine n'est qu'une j
pozter la rigueur de sa sițua. | et indivisibie. |
ton gcographigue: a travers Lindittirence majesteuse |
je ChEmin des invasions bar- | devarit ja mort, des braşei
carea. Ș Dacs et I'hâroisme des granas
le peuple roumain s Gh conmqucrants que furent ies
entrelacer son humbie exis- | Romsine — woilă i heritage
3ECE, NON seulement avec latest par nos aleuxr a cette
Îne giorieuse tradition, mais | infatigable sentinelie de la
Sussi avec une infinie serie | Patrie. harcelte de continueis
Ge Gangers. tourments et Voail toujours
De sorte que, pour son âme | aux aguets, — quest notre
— & cause des douloureur €- peupie.
verements — | Auiourd hui, quand les
„braver la souffranee“ — €- | dangers Qui nous entourent
tait devenu le ryiiune natu- | tous, coulent pareilement
Tei de la sie. ă aux vagues de notre... vieux
Mais die fait, qi'aprăs une Danube — le peuple ron- |
tension de lEtre, il doit abso- | main, He la sincerite Ge ses
iument suivre, un tat de . sentiments, â ia vailiance fa-
deiente, — est spirifique a | meuse dea peupleș amis —
le nature humaine. yougoslave et tehekoslovague
L'âme roumaine a trouve, — dEsirant âprement que.
au Imilieu de ia nature, cet | importante union des forces
ctat de detente. qui renter- | de ceux qul forment la „Pe-
me qutigue chose du tendre tite“ — mais non pas une
7EpO5, caracteristicue au ro- moins grande „Entente' —
mantisrie.
N ya, au milicu de la na- | vers lequei dolt conduire 1t-
ture roumaine, une si mer- | Xistence dune civilisation
velileuse harmonie, quelle | reclle et florissanie.
polirrait bien ctre considerte |
comme „ia terre promise”, | Vladimir Boantă

Peuple roumsir cas

Qui. de ş |
raza ca PESE ada Sirena

„par des

soit une garantie du progres |

Le râdresse

dans la

i cela sera confir.
ă a prochaine contătenee

i Soit arrive ă une cirenlation

normale des marchandi ses,

par la diminutioa das Testric. |

tions dobanitres et ă une re.
rai cireulation des capi.

Ux. Pâr une nonvelle repar-
tition de for. iza

Elle est trop conseiente de
elop-
pement du commerce bri-
tannique dans le monde. et —
notamment de lampleur des
transactians commerciales qui
seliectaent par sa propre

| momnnaie, pour ne pas tonside-

rer les Eventuels TisqUues aa-
quels sexpose la livre ster.

mi fa ia mat ă seppor. |
er la circulation irreguliere |
; actaelle, des capitaux et les

tresorisations excessiveş

dans les diverses parties du |

monde,

Par conscquent. elle a du
pren ă juste titre. lea si

| mecessaires mesures de pre-

vovance, incluses dans la po-
litique de suspension de la
convertibilite de sa monnaie,

meme au prix de se devalori. .

sation partielle.

Diantani pius quune telle
devalorisation devait favori-
ser, en meme temps une rela-
live -expansion de son expor-
tation.

TI en r&ulte que bientât. la
question monctaire va se po-
ser pour tous le pays da glo-
be et devra recevoir une so-
lution internationale, ponr la

i plupart dans le sens des vues

de | Angleitere.

Je crois donc qu'il est im-
portant su plus hant dâgre.
que nous recherchione mâme
dis ă present, quellas sont
ses vues oa plutoi, quest-ea-
que | Angleterre entend par la
pretentioa d'une plus juste
repartition de or.

L'Angleterre soutient que

„la rirealation de lor. let en
anormaliste.-!

grande partie
par la mobilisation de lor et
moyens anticomer-
ciaus, cest-ă-dire, sans qu'un
certain deplacement correz-
ponde ă un echange de mar-
chandises cu de services. Elle
afiirme que les paxemenis
impos&s par le problime
des reparations ou des
deites politigues intergouver-
numentales, ont constitue la
genese de cetie siluation a-
! normale, agravee ensuite peu
|a peu, en meme temps que le
' dexelopement de la crise, par
i le phenomene de la trezorisa-

Noi şi Bulgarii

NCN (O) emma

ultimul timp am avut | o impasibilitate condamnabi-
«3 priej de pe Der ra cu | d nu am dus nicio politică de
reprezentanţii Bulgariei : la . demnitate „naţională pentru
consiliul conferinței baleani- | aceşti jrați obidiți ai soarzei
ce din București. De data a- | cari sunt pe cale de a-și uita
ceasta la Bucureşti ca și 10 | graiul şi a-și părăsi poriul
Sofia, oameni ce merită toa- | strămoșesc ; dar ceeace € şi
ză considerația au recunos- | mai dureros, e că in acest
cut în sfârșit că România | timp sau zâvori! până și bi-
tratează în mod loial mino- | sericile unde se oJicia din
ritatea bulgară; numai câ | strâmoți serviciul divin in
atât reprezentantul Bulga- | iimba românească!
ziei ia conferință cât și! 1n virtutea unut imperativ
primii miniatru bulgar au €- naţional, statul români trebue
zitat — cum era și de GHlep- | sa-şi dea seama cd a sosit
tat a promite cei puţin dacă | ustimul moment Când mai

în numâr de
pa Pe 000, așezați in cele
două regiuni: Valea Timocu-
lui şi dreapta Dunării.
Este și ezplicabil dealtmin-
trelea.
De unde dela râzbal încad- 4
ce Bulganii — vânturătorii |

mulțumiriior
protestele din pae ae primi | neapărat mentinute tn Valea

mir uls ! Timocului şi dreapta Dunării.
tr DUBA, ie Ang Pentru aceasta avem mijlou-
Privat arie atâlee Die i pu de constrângere 2 /4elâRa,
Pui PENT ropea. moi de căci dacă Bulgari Pu 507

nu de a institui — un trata : scăpa dela e sigu-
ii similar pentru ROMANA | ra pe jrajii noştri uttaţi, a-
ulgaria

pape, în pământ străin şi
i Dacă se cheltuesc tu-
me pentru cultura romântior
de peste hotare, sd nu se uile
micio clipă, că aci în zidul a-
cesta de sânge românesc din
nărginea Dunării, şcoala şi

Pour nos freres du dehors"

igre les emotions d'un

probleme setati! | vie; MAD vre dezamens —

Dutri , de- | grand, ste —
p ia vie și n eMail vest +mp9 dea

[te Fozeacenen ur
| mouveile vie uioerallalre „e,
| 2raa da guerre,

să le inchidem toate institu-
| ţiile lor din Dobrogea! Atunci
| vom arăta vecinilor din Sua
şi lumii intregi câ înțelegem
| sa fim ioiali, dar că suntem

| simţitori şi dârți când se cal-
| că drepturile fratelui nostru.
| Vecinii nostri din Sud tre-
| Due să-şi dea seama că în
şec. XX se cege în tratarea
| minorităților o atitudine mat
ințeleaptă.
Guvernul român şi intrea-

ga opinie publică românească | ş

e pentru prietenie; deaceea
mu râmâne decât ca statul
bulgar să treacă ia înlâptui-
rea dreptății pentru Românii
din Valea Timocului şi dreap-

ta Dunării, pentru ca intre
paporul românesc și cel bul-

biserica românească trebuesc gar sd se lege o amiciție trai-

mică de opinie, iar nu numai
de seripte ca pând acum.

P.7.

toccupalions, au
Tun pr iati nombre d'elu-
diants de VUniversite de Bu-
carest, un parlaii quelguejois
de veventualite de la Jonda-
iton d'un nouveau genre de
discunitons ou d'etudes.
Intimmement, cette tdte,
jut lonutempe envisagte, en
eherchant de Crâer — Para-
lăllemeat & Vactton oicielle
des EU uite i ai
nls—0: £ 1
rii recherehes
entant le3 garan-
sutiona 105 plua în

fut d'uboră tenue
ară "on
șlta, sin)

—

i on sait pirti. |

milieu

tion.

L'Angleterre est romariente
que le paint culminant de
| cette situation anormale. tos.
stitue aujourd hui Iadoption
lă pen prăs dans tous lea
Pays ou il > a nu regime ex:
ceptionel pour le contrale da
la circulatioa) — de Tor et
des devisea sans

ient avec une certitnde ma.
thâmatique,

tuation des insolvence: et

)

lesqaels. |
toutes les monnaies Echouera-

me latcen- |

sourtont des intentions de tre. |

| serisation improdactire.

raient capables de consam-
mer le stock meiallique en-
| fier, appattenant aux
tats d'emmission respectivea
— si la convertibilite ne serait
păs, suspendue.

C'est ă juste titre quelle
proclame d'une facon cathe-
xorique. que limmobilisation
de lor dans le sens de la nor-
malisation de la circulation
| des capitanx, Emmis sur sa

, constitueraient, aujour-
dhaui. le
mâde de la crise rconomique.

L'Angleterre,
de la manicre la plus claire
possible, — et la conicrence
approuvera surement, — d'e-
iţi un plan
e
tion monttaire, de tous les
pays, avec le concours de
pays possedant de lor. alfin
de pouvoir arriver ă la libre
circulation de lor et des de
vises, aussi quă la majoration
de la
L'autre probleme du rsdres-
sement donanier, viendra a-
pres, dans la discassion de la
conference. Mais ce problă-

se |

83) p!

milliards — serait resralae ă
20 milliarde, cest-ă-dire avec
un exeedent de 10 milliards
Won ponrait uliliser ao re-
dreioeat partie! de Institut
dEmmisinn. Pour le reste.
concernant son entier râdres.
sement ainsi que le redresse-
ment du Treor publiqee —
on devra recourir ă une con-
tribution internationale.
Cela remoaterait au chifire
de 22 milliards ă la nonvelle
parite de 1.55 ou en dollars ă
aproximaiivement 70 millions.
2) Devalorasation de la mo-
nnaie a 4/3 de son roare ar-

| tael.

imsti. |

ş
|!
|

plus importar! re-!

|
]

demandera |

general pour,
ment de la stna-,

circulation monctaire. |

me, souleve d'enormes difhi- |

cultes:

1) Ceux qui sont lices de la
non-liguidatior appartenani
aux portelenilles des insti-
tuts dWemmissioas. et;

2) cenx qui sont en liaison |

avec la situation speciale du
Tresor publique,

Lexemple le plus evident.
on le ironve chez nous. ou no-

tre Institut d Emmission recla- |

me une circulation de 14 mil-
liards lei, la eause ctant, les
anciennes ou. bien les pou-
vesux. prelevations que PE

nihilation presque complete
de son porteleilla economigue
et comerriale. Si
tons les arritres d'Etat de 15

Exdeute sur son active etla-!

ncus ajon- !

milliards lei, il en r&sulte que |

le redrescement monetaire et
financier de notre pays. râcla-
ment une contribution d'en-
! viron 52 milliards.

Cela serait evidement, une

contribution excessive qui — |
vu les demandes de plusieurs |

pays — ne pourait pas tre
realisce. La conicrence se

| tion intâgrale, et alors on lera
| secara a lune des mesures
suivantes:

1) Ou bien on decidera ă
separer les divers pays en

|
]

| a-dire avec

L'actnel stock matalligue de
la Banque Natianale serait
rădvalui ă 50 milliards cest-
un excedent de
20 milliards — utilisablzs an
redressement monctaire et fi-
nantier.

Une coniribation internatio-
nale serait necessăire senle-
ment pour enviroa 12 milli-
ards a la mouvelle parite de
1.053 — ou bien en dollars ă
environ 25 millions

3) Devalorisation de la mon-
nai ă î'4 de son conr ac-
tuel.

La revalution du stock
metallique remonterait ă 40
milliards lei. c'est-a-dire avec
un excedent d environ 30 mil-
liards, capableş de realisar—
sans aucun concours interna-
tional un redresemeat com-
plet.

Ceite hypotăse ponvait Etre
adopite au cas echeant od la
conicrence de Londres cehou-
rait,

D'ailleurs. en cas de rens-
site, cest imposiible qu'on ne
nous accorde pas. au moins.
23 millions de dollars — qui
representent un chiitre plus
ou moins modeste — par rap-
pori ă limportance de l'ope-
ration internationale poursui-
vie.

Ainsi qu'il esi, pareillement.
inadmissible qa'on puisse ab-
tenir la somme eatiere de 200
millions dollars necessairas a
notre redressement par voie
de credit et sans devalorisa-
tion montiaire.

| est de. meme pen-proba- .

ble sinoa camplătement
imposible — que la Conie-

rence soit disposee ă favori-!

ser un rkdressement partial,
de sorte qu'il faudra — ătont
prix — achever operation,
par voie de credit et par voie
de devalorisation.

Par consequent — nos de-
mandes et notre poiitique se-
ront encadres, — entre les
chifires sus — indimuces de
25 et de 70 millions dollars —
et la devalorisation monftai-
re respective.

Mais les conseguences favo-

ment avec le redresemeni de
VInstitut d'Emmission et du
Trâsor publimue — on major-
rait la cireulation monetaire.

Par exemple: si notre Însti.
tut d'Emmission est acerâdite

rapports avec les dillicultes | de 25 millions de dollars (e.-

en climinant pour le moment,
ceux qui ont une situation îi-
nancitre desordonnce:

2) Ou bien on utilisera
"pour les pays avant une si-
tuation diificile, une procedu-
re mixte en decidant de rea-
! liser, le r&dressement, par des
! propres moyens, — ces ă
dire par lapplication d'une
devalorisation monetaire, dans
une certaine proporiion,

C'est seulemeni. pour le
reste qu'on devra proceder ă
| une acereditation internatia-

nale sous Ja garantie de IF.

at,

Voilă les 5 eventualites de
| redressement monctaire qui—
| conjointement avec une ac-
tion de credit au caractere
international — sont desti-
| mâes ă contribuer an r&dres-
| mement de notre monnale ei
! de nos linances:

1) Devalorisation de la mon-
maie ă * de sa valeur ac-
tuelle,

| En ce casă Vactuel stock

metallique de notre Iustitut
d'Emmission — denviron 10

un stutut et un comită con-
duoteur, responsuble de luc-
ivite quon devalt jeconde-
ment deposer.
Cette initiative se dâgage
du sein des ctudainte mace-
| do-rumaina, Vele de Vannee
11925, Au mola d'Aout de la
mâme annte trois. diehire
«uz sont chârgea de former
ie comite d'initiative,
La petite formation A la-
„Ceuărtee.
Ile on confia le
“dlun, sapnelle „Fi
„Frăția“ dans le la
des mucădo-roumnains

jle notre „Frâlia! fesă-d,
| Răumlon des jreres cu
1 ua modeste „Prățilia” pour-
+ n pus, premlere»

| jie înțelegători, mavem decât | respeclives de redressement, | ă-d. de 12 milliardes lei ă la

nouvelle parite) cette portion
du stock metallique, aura un
double rol:

1) elle devra recouvrir une
portian equivalente de Van-
cienne cireulation montai:
re (reconverte anicrienrement

ar un portefeuille illiauida-

le sinan completement
sans recouvrement):

2) elle pourra servir comme
base dune nouvelle emmis
sion jusqu'au chilfre maxi-
mum de 24 milliards, toul en
majorant rentuellement le

arteleuille de la Banque, —
bien sur en rappori avec les
necessites du marehe.

Dans de telles eventualites
— si probables — ÎL est elair,
awă la Conference de Lon.
dres, on ne pourait dâcider
notre rtdressement montiaire
et financier, dans le cadre
d'une politique internationale
— indiaute au commencemeni
sans realiver simultanement
une devalurisatian monctalre
variant entre 1/2 et 175 de
Vactuel course de notre mon.
naie,

Le prâche, des commence-
ments plus que modestes —
de la „Frâțilia” — trouva
tcho dans les dmes de ceuz
qul ont adheră plus tard & la
mâme ldce, sana dij/trence
de regions et d'origine.

Une amnte ne setait pas
encore ecoullee ct dans la
„Frâtilia“ aupres des ctu-
diants macedo-roumains on
trouve dea ctudiante du
vieuz Rayaume,

C'etait un citat, que la vie
universitare n'avait Jusgu'a-
lora connue, — une munijes-
tation morale, par laguele
on consolidait, — apres la

fane guerre — les A:

H3 avec nos freres de tau-
delas de la Roumanie,

Cetie jeunesse aţi pur
cela — prouver que Vuubli de
ceuz qui souțirălent me pou-
vai cire parmia,

Par de tels sontimenta lu

Peţite Ententi

TD > 92-02 O

ou — simultane. |

ment monâtaire en Roumanie V

perspective de la Confârence 6conomique de Londres Enter
hide”. otel etudiants

Aujoard'hui le problime se
pe:

1) entre linteniina d'sdop:
ter laccord avec Genove. qui
dezirerait utiliser I&rentaelle
garantie du comilt da ex:
peris et prtcenter devant la
Cnmference de Londreș le fait
que les situaliona — monetai-
re et financitre — de notre
pays, ne pourraient ctre con-
solidâes que si son cyallibee
budgâtaire ponrait tre ax-
sură — st

2) entre ceux gaj — conuri.
enta de la gravite de la situa.
tion et de linetrtitude de TE-
quilibre que pourralt arair le
budget dans la sitoation fi-
nancitre actuale desire-
raient presentar. sincăremezt
ă la Conference la sitaatian
si grave quelle est.

Ceux qui sont cantre la de-
valorisătion se contenteront
avec le credit international si
derisoire qu'il fat.

La mEme erreur commise ă
Voceasion de la stabilisation,
car ia rtsorbtion des man-
qnes indiques dans la sitea-
tion de |institut d'Emmission
et du Trâsor serait abandonce
et „biuilf-ce par la rom et
vague csperance de lavrenir.
tout comme en 1920.

Tandis gue ceux qui a-
prouvent la politique scono-
miaue de ir. Gr. lunian —
chei da parti radical-paysan
— demanderaient ă la conte-
rence laide le plus grand
possible et dans le cas tră+
probabile ou il ne serait pas
snflisant, on reconrrait aussi
ă la devalorisation monctaire.

Cest par ces 2 movena qae
lon pourrait arriver au re-
dressement redical de la si-
tuation monctaire et financie-
re — ranimant la vie econo-
miane du pays

Il reste seulement ă voir si
la devalorisation doit ctre ei-
lectuee avant la conference
de Londres — de concert a-
vec le comite des experts —
ou bien. — de leffectuer du-
rant les travaux de la Con-
ference dans le cadre d'une
devalorisation commune pour
tous les pays interesses.

Vu Lonverture bien proche
— 12 Join — de la Conferen-
ce de Londres. il est evident
que ce gonvernement serait
recommandable, qui fut sin-
„ctrement et fonci&rement con-

vaincu de cette politique de
| devalorisation de la monaie.
alin qu'il puisse preparer, en
temps utile, la projet complet
de cette operation, dont la
realisation ne pourrait ître
ajournte que jusquaux deli-
berations de cette Conteren-
ce, tout au plus.

En tout cas, notre pavs de-
! *ra recourir, en dehors meme
des sentiments de la Confe-
rence, ă un redressement mo-
netaire, plus on moins pro-
fond et cela:

1) Soit qui! sagirait de
| gazner un instrument capable
| de combattre la crise gân6-

rale ă câte d autres nombreux
| pass qui seraient animâ de

a mâme politique:

2) Soit qu'il faudrait utili-
ser ce mâme instrument. sen-
lrment comme un „respiro”
dn pays, durant une fpogue
! limițee, ijusquă Vapparitian
des moyens internationaux
capables dune definitive a-
melioralion,

Dans les deux cas nous er
| ptrons âtre largement secon-
| ds par Vopinion des popu-
lations de la Petite Entente,
qui sont anime des mâmes
' aspirations en ce qui cancer-
| me les possibilites de răsaus-
| citer les activites praductives
des pavs, profondement em.

cehees, par les manaues dana
es cireulaliona monetaires ei

| dans les ressonrces du Tresor. |

M. FILIP

Professeur de mathâmatiquea

finuncitres ă Bucarest
| Dea prâvistons du prof. VI
| Filip viennent d'âtre vărifHtes
| par les dermiera dutuemenis €-
conomigues du monde — avec
un seul correcti! comportant
sur luer source: Washington
au lieu de Londres!

IN. 9.8)
ÎN a)
modeste et timide „Frătila”

de tadis — ştait devenue une
vrale „Frăția rominească!"

San comilt reunissait les
reprezentante de toutes les
reglons de la Mucedoine, de
la râgion sud-danublenne, de
cette de Vidin, du Banat you.
piata, du Maramures țehă-

oslovaque ainsi que de cele
des trananiatriens.

Cepondant les buts de la
„Frătilia“ se trounant reali
de, on lui ajfilta une nou-
velie orpanisation: „La rbă6-
ration des ctudianta râu:
maina du dehors de la Ruu-
manie”,

On constitue — ainsi —
une nouvelle etape d'activite,
dont lea resultate rtcilement
fecanda, n'y turderont sure»

gs pas,

diac

ive la „Petite
Entente des

(LE |

Uniunea studeților români

oslavia

un izvor de viată națională

—— ———

(Urmare)

Conviețairea Sârbilor cu
Pamânii a arat un

cularism care nu poate trec
neobiervat si ch

invătat sârb STANOSVICI în

narodo'

Isterija Sprekoga
Beigrad 190
despre relațiile din +
celor două popoare e

pro-

zistai in mumar mar L
te icriie sârbești. infiue
Românilor asuprea pozorulai
târd a fost foarte puternică
in desroltarea cuiturii mate-
riale, limbii, ete

Nu trebue să se uite că a-
supra elementului românese
sud-durărean în ațrârsa le-
pături de viaţă cu poporul
sârb, incepând din timpu
vechi până azi. sau exercitat
o serie de influențe cari au
lăsat urze adânci în desvol-
tarea istorică. Insistim asu-
Dra acestor fapte ale trecu-
tului intru căt sunt cociu-
dențe pentru timpurile ac-
tuale.

Este stiut că prin invaria
în Peninsula Balcanică a sia-
vilor şi a ceiorialte popoare
barbare care au urmat după
ei, intreaga romanitate a fost
izolată pentra totdenuna de
restul celei norâ-dunărenre
Dar ecoul pierderii ce sa

produs atunci pentru :deia da
progres și Ge cultură sa re-
simțit mult mai grav. apoi.
după inceperea mișcărilor re-
voluționare ale Albanezilor
câtre stârșitul şecolutui

de patru ani dintre Rusia şi
Turcia (1769—1774). Ceiaui
vestite ca: Gramoste, Mosco-
pole, cu aşezările infloritoere
din jurul lor: Şipea. Nitea
Gabrova, Niculița, Bitenchi,

romanitatea balcanică înfio-
ritoare. cu tradiţii vechi, cu

o plutoarhie temeinie ramiti- |

cată până in cele mai depâr-
tate colțuri ale lumii civiui-
zâte, cu un element citadin
organizat, cu 0 expansiune e-
!conomică şi culturală este
| desfiinţată.
| Va trebut ca timpul să ta-
|că să râsară noul forme de
| viață și acestea în lumina is-
! teoriei vor răsări asa cum de

| sub apăsarea crudă şi nimi-:
citoare vor putea să se furi-
! geze și să se destolte înlân-

!$ulndu-se cu viața elementa-
„lor întâlnite în fur. tot atât
| de urgisite, tot atât de dorni-
| ce de renastere Viata POpo-
! rului sârb care este o viață
de trudă şi continua inear-
| dare, dela asezarea lui în

| Peninsula Balcanică și până

ja formarea statului națio-
nai, are în ea elementele cari

Lo fac asemânătoare cu viața |

! poporului românaze din cu-
| prinderea pâmântului pe ca-
| Te l-a stăpânit. Dacă istoria
poporului sârbase incepe a-
| cum 1400 de ani, când e] se
| desprinde din trupul

i Dunărea şi ere»
indu-si o viață de ocină. în-

chinându-şi toată ardoarea |
| benteu bot

XI pâmântului,

"pentru agrieuitură și păato= | mate

Tit, Apoi din vecinătatea cu
| românesc și din im»
| pârtășirea suferințelor venite
! din partea acelorasi uzurpa-

| țori, se va fi impletit un lant
de simțire, de cunoaatere și

de înțelegere comună Acum
100 de ani când și în Prinel-

! Datele românesti duhul râs |

|Onnlă, Principiu naţional
| ț in scrierile oră carea
ței Obradovici, continuat de

Vue Caragiei, deavoltat prin

| pita mitropolitului dela

Hoviţ si ale Cneatului Mi-

los Obrenovlei. cate spiritul

| În care se institula generația
luptătoare pentru afirma

| independenței i o A
| noaalre gg cr |
| Petru Maier, mul Aici.

hindi
| chin cai, forgoriei, Diacona-

a,
XVIII-lea în urma râsbelalul |

au fost desființate până îm,
temelii. Urmarea a fost că;

mare |
| Slav-Rusta, pogorându-se în!
Vrecând

mânata de preeipitâriie vre
mii. a tragat directiva rais-
tiier dintre noi și Sârbi stă
pe dexsupra coetigea-
tente - încopeiere de
ri. Literatare populari
la ambele pODORre art Dozete
ce amânare și chiar de
e E sări : Marte
îratele lut de crote

] de persota-

Ator. conștient
za de data aceasta

ine

să data

rmine se

vtreaga. retrospectiu-
ne pe cara am făcut-o şi ne
vecem indreptătiți a crede
in cele mat frumoase reali-
Zâri pr
vederea că:
bue să se afle angajat tine-
tetul ambelor naţiuni
Prerenta lui în organizația
Micei Antante studențești,

colaborarea vscha dintre. i.

studentilor creș-
a, militarea

dor de bună apr

[i
Li
=
[=
[i
L)

tele dovă popoare suni sem-
ne de bun augur. Pe această
linie Uniunea stuarațito
| mâni din Iugosiavia se poaţe
| mândri că benefeiină de în-
păduința funcționării ei în
| cadrui statului lugosiat, a
| putut să-şi justifice titiul e-
Xistentii i a! preocuparilor
şi a putut să întâțişeze con-
| tinuu sensul echitabil și pla.
nului pe care sa aftat situata
dela începutul acțiunii ei.
Ne vedem îndrebtăuiti să nă-
nâdă'duim într'o parfectare a
acordiurior care să garahte-
se desroltarea vieţii naţiona-
le proprii între noi si da
via. mal ales dat fiind ipiri-
ta! leanieios în care san dus
tratativele recente de acord
șoalar și bisericese între noi
Şi Sârbi şi credem că prin
Privirea ce am făcut-o așu-
Pra trecutului, nu se poața de
cât să se întărească convin-
gerea generali că, în can-
junctura de situaţii ale pre-
tentului, pe lângă legarea și
| vonselidarea frontului care
arii Mica Intelegare, să
s n mod hat
motiv în plus care pri
la fortificarea ideal e viață
| ARRiRIA și de stat intre cele
pan ARI. Motivele de
Wait De cari le vi
de niţă parte în a med e
Virea ortodoxiei crein=
| du-se şi sitinându-se epis-
copia românească din Dugo-
slavia sunt mai Presus de pH
ce discuţie Asupra lor
reveni Deocamdată acordul
| Scolar i biterieeae pe care i
! dorin apârut și sprijinit de
! igânele de stat din Ti -
Na Poartă în ad smnifeie
| Mei taine pe care vremumtie
Sau ahgatat să o aducă
tape! și tot ele o var muri
| Intrăţit printriun trecuţ .
| Iun, PODArUI lupoalav
(vtr Tom
IU pentru bine)
| taiatul situri atit A
| Tineretul, facter de Perpe-
| butate și de consolidare le
| Procă, nâdeidea lustitieață e
| tuturor asteptăriler de 5
| Mp. are datoria să île în frun-
| tea coloanelor

|. CONSTANTIN

7 7Q-

îi Doctorand în
i edini ele Pârilr) sta
este

| dențitor vomăni de
i hotare, TA

. ÎN atczzaaa

iad

Biologia, analizând în ulţi-
mă esânță Viaţa, a ajuns la
concluzia, că ea nu este alt-
ceva decât energie.

Energetismul din natură,
în virtutea marelui principiu
şi inerției, acționează nein-
trerupt generând viaţă,
specificată în concepte de
coexistență,

Omul trăieşte, în virtutea
unei veșnic născânde energii.
Se spune adesea, cu mult a-
devăr, că viața omului e un
continuu sbucium. Acest sbu-
cium e tocmai energia in
veşnică mișcare

Ce există insă, diterit-în-
tre oameni, e intensitatea e-
nergiei fiecăruia.

Ea e de natură individuală,

purtând pecetea speciticită-
ii?
; Gândirea insăşii e corela-
tiv al energiei. „Quot capita, |
tot “sensus"
mai varietatea energetică.

De energia primară, vulga-
vă — e legată tensiunea a-
fectivă, morală a fiecăruia —
€thos-ul individual, care și el
variază dela individ la indi-
vid,

In el există, ca un element
dat, o forţă de rezistență, — |
da intensitate deasemenea |
variabilă, Ea este aceea, care |
dictează în oameni gradul de !
lasitudine, ea este aceea care

determină starea de „mo-
ral scăzut" sau „ridicat“, ea
decide inițiativa şi perseve-

renta |
]

Și iaţă, cum se explică, de
ce adesea, unii oameni nu!
mai au energia voluntară de
a reacţiona și se lasă ei pur-
taţi de ritmul evenimentelor, |
ca și cum ar fi simple corpuri |
neinsuflețite si integrate,
dintr'o voinţă superioară — |
unui angrena) puternic: şi |
neinduplecat.

Dar omul e dator să-și o-
noreze rațiunea, reacțio-
nând,

In fața fortelor deslănțui-
te ale naturii, concepţia des-
pre noi'e copleșită de umi-
linţă. Raportate însă la con-
ceptul de infinit, față de!
care râmân in inferioritate,

țioasă compensație, care-a-
vând de obiect o evaluaţiune,
Ia maximum, a rațiunii noa-
stre — va avea de efect naş-
terea sentinientului sublimu-
lui,

Dar dacă în cugetul oame-
nilor se produce 0 reacțiune,

când e vorba de impresio- |

nantele forțe âle naturii —
reacţiunea trebule cu "atat
măi mult să se producă a-
tunci când ne aflăm în taţa
unor înfăptuiri umane, ne-!
conexabile intereselor colec-
tivității. Fiindcă ele nu pot |
dețermina o stare de lasitu- |
dine și cu atât mai puţin de |
resemnare. Existenţa unor
asemenea stări nu poate fi|
considerată, decât ca un
tembelism de neiertat.

Iată de ce, atunci când, de
către unii oameni, de discu-
tabilă valoare — dar cina
ciari ai oportunității —
stabileste câte ceva
n'ar deservi decât un interes
limitat, de care, in genere,!
tg ei să beneficieze, colecti-
vitatea — din respect faţă de |
sine şi de menirea ei energe-
vică şi ratională, de a cărei |
intransigenţă atâmă satis-
facția intereselor, ce-i sunt.
ei proprii.

Știin că răsboiul a distrus
multe lucruri! Dar ce a dis-
trus cu atât mai mult a fost
conștiința din oameni,

Dacă Machiavelli, acum
peste patru sute de ani, se
indoia de existența conștiin-
țel morale in oameni—nouă
astăzi ne revine trista sarei-

nă, ca — în deplina obiecti-
vitate a perspectivei istoric
— să constatăm o lipsă,
proape fundamentală, a a-
cestei conștiințe,

Flagelul — ce-a cuprins
astăzi lumea — este „poli-
tica'”. Dar o „politică” speci-

tică, produs îl constiintelor
de astăzi, o politică restrânsă
la interese personale — po-

ltică marilor profitori, ce
nau simțul ruginii nici al
responsabilității, ce nu cu-

Charles Maurt

iustrează toc- | ) A
|îr. echilibru nestatornic,

|
| Dar folositor şi cinstit, cu

| chidă în sine, reforma acelor
| elemente, cari au'o însemnă. |

căuta să le desprindem in-
|! semnătatea.

! moral, al însuşi Statului.
în noi se va produce o pre- |

a-i

nos scrupule și nici remuș-
care. O „politică“ pe care,
pentru a o deosebi de ceeace
insemna ea inainte de răs-
boiu, ca valoare de cald na-
tonalism și patriotism sin-
cer — nu putem să o numim
| decât „politicianism',

Oamenii iși dau seama, că
sunt mistuiți de un asemenea
cancer,

Dar el nu vor să înțeleagă. |

că, nu este dintre acelea, |
cari să justifice pecetea fata-
| lismului pe frunți. |

Noi suntem mai aproplați
de meridianul din Grean-

| te de a se folosi de mijloace

că longitudinea noastră esti- |

| demn de o față bisericeasca,

wich!

Noi avem 9 tradiție, lar in-
teligența noastră nu merită
disprețul sau indoiala nimă-
nui.

Sujerim însă de o, abulie
naționala, |
Ne compbplacem să dăinui

pri- |
vind — cu o resemnare bo-
vină — mersul spre prăpas-
tie.

O asemenea atitudine e
vedemnă de menirea noas-

|tră de oameni. Dacă omul
!a fost conşiaerat, ca un
„200n politikon", nu-i o jus-

tilicare, ca să rămânem nu- |
mai „zoon"!

Trebue neapărat să
ționăm.

Teac-

dragoste față de această bia-
tă Țară, ajunsă islaz, pe care
pase deavalma,.ce. viţe a-
pucă!

Reacţiunea trebuie să-in- |

tate preponderantă în 'Staţ. |
Și dintre acestea sunt Bi-

Nu vrem să facem diserta-
țiuni asupra lor, pentru a

Sunt lucruri prea cunos-
cute, dar cari nau dreptul
de a deveni banale, fiindcă
devalorizarea însemnătăţii
lor, ar produce-- implicit și
| inevitabil săruncinarea
tundamentului

ideologic şi

Azi Biserica și Şcoalal —
"inima şi stomacul Statului— :
sunt bolnave de cancerul po- |
liticianismului.

Atmosfera lor senină a fost
|! pângărită de miasmele otră-
| vitoare ale intereselor indi-
| viduale, ale setei de mărimi
şi foamei de putere.

In sânul Bisericii și Scoalei
| politicianismul s'a abătuţ, ca
un fel de vânt al' nebuniei.
| El umple de scârbă şi durere,
pe toți cei cari, — obiectivi

| moasă tradiție al Brăilei —

| nu de religie,

|nătate „și înaltă pildă mo-
| rală?

| şelătoare a jesuitismului!
] Serica' şi Școala. |

! să dee seamă, în fața Țării și
| a istoriei.

|! fiind — privesc cum azi cei
| chemaţi să călăuzească pași
| și suflete nevinovate, pe dru-
mul adevărului, sâu abătut
jel inșişi, prin elodul şi mocir-
"a politicianistă,

Preoţii nau înţeles
Im'au vrut să înțeleagă, că
| rolul lor de îndrumători de

| conştiinţe, nu le îngăduie să
| eri iiprea gă slintele ' Altare

| Fiindcă „dincolo“, prea sunt :
intre mulţi oameni, prea

ie | mari sunt ispitele şi prea au | se mai pot ocupa de elevii

şanse de a îi slabi, pentru ca,

| până la-urmă — să nu cadă, | ii neglijează si isbutesc, până
| ei înșiși, pradă — tentațiuni- | la urmă, să ofere vieţii ființe

! lor de tot felul,

| tate locaşe, neatinși de con-
| tingențeie vieţii.
|
! torească suflete, dar pentru a
| Săvârși această misiune, nu
„era nevoie să fugă și dupa
posturi in învățământ,
Preoții să îi rămas retrasi
| din viaţa comună,
Numai această retragere le
! păstrează intact un prestigiu,
| care, pentru ploni ai ideolo-
giei şi spiritualității mistice—
trebuie să aibă o tinctură
! specitică şi unică.

Prin intrarea lor in invă-
țământ pregtii:

1. au nemultumit pe cei ce
se pregătiseră de a deveni
| profesori și cari au rămas în

telul acesta fără locuri şi în-

| ro extrem de critică e pati
| iune materială (tocmai „el,
cari naveaui nici măcar i
vantagiile unei parohii!)

2. au riscat — lără a se
putea sustrage — de a îi an-

as. și dictatura

de Mircea David

————

Dietatura, în politică, îinsem-
neată

terii publice

— Ca 0 come-,

dine de pană,

3, si A di patura
ncți
Fr a

voncentrarea in mâini
ține — de cele mai multe ori !
ale unul ARTA, 0m — 4 pu- [fi

cință — a re ursdbilită ii po- i
lutice. Ea apare de obicei în mo-
mente de strâmtoare, de dezbr-
atunci cânul | tate
restubiirea ordinei i aha | nea
plaplicA "năsuri prompte și ru-

ip putea să o considerăm sub
dțisâri : dielatura pre-

pata Ari să

iu -

A pă aja PTA aie

di “taiata i ag
u țin

romană ; in matoritatea cazu-
rilor, proclumarea ei se făcea |
le
(a s ha De alfel şi meca-
nismuul ii Cât se poate de ex-
peditir : în situațtunile dificile
Senatul şi la leat MRI
în aa, Urbis: i dată situațlu-

A e Ti dai
f rivată

| inerente ale muncii cinstite,
Ei au iust destinați să păs- | prin agitația superticială și |

! care vor căpăta, e drept,
| mai multă ușurință — satis-

|'şi moralei,

trenați, de curentul spiritual
al evenimentelor, care le-a
trezit — din co în ce mal i
aprig — dorinti de mărire. |

ȘI aceste dorinți, cum le
puteau ei oare realiza, dacă
nu devenind servi ai politi-
cianismului, care este depar-

creştineşti și generoase?
Citez — astfek cazul: acelui
preot, care — copleşit de la-
comia searbădă a măririlor—
a trecut cu un cinism. ne-

peste acel precept din Bise-
rica lui Christ, pe care—cine
ştie?— de câte ori Vor fi ros-
tit buzele sale: „Să nu râv- |

| esti la bunurile aproapelui!“

Disprețuinăd înalta valoare
etică și intelectuală, a celui |
ce: conducea, cu atâta înțe-
lepclune și strălucire, de a-
proape 14 ani, Liceul cu fal-

acest preot ajuns profesor,

ci de istorie

Sau geograjie (!), d projitas |
de o schimbare a .regimulu
politic, pentru a se instaura
el Director!

Si-atunei, cum să nu pri-
vești, cu durere, spre sfintele
locaşe? Cum să nu-ţi sân-
gere sufletul, când—în sfân-
ta Biserică a Neamului — a
pătruns altceva, decât ceea
ce înseamnă creştinească bu-

Biserica noastră nu tre-
buie să devină un templu al
| fariseismului și ipocriziei,
fiindcă în suflete ce vin să
ceară alinare, nu-ți este in-
| săduit ţie, cinstită față bise- !
| ricească, să torni otrava în- |

Politica in Biserică: n'are
ce căuta, iar nelegiuiţii, ce
vor să o introducă, cu abilita-
tea caracteristică răufăcăto-
rilor, comit un sacrilegiu, de |
care vor avea — cândva — |

Preoții să se mulțumească
a îi numai purtători ai cu-
vintelor lui Christ, ce plu-
tesc deasupra micimii firii |
și pe cari nau dreptul să le |
pângărească, amestecându-le
lumii pământești și searbă- |
de, a idealurilor de lumească
mărire.

Fie deapururi, înaintea o-
chilor lor, pilda de măreață
desinteresare a Fiului! i

Fie deapururi, în conștiin-
ţa lor, acel simt al realităţii,
care să le mențină încordată
responsabilitatea şi convin-
vingerea, că singură Biserica
— în aceste triste vremuri de
desechilibru moral — poate
readuce pacea și liniștea.

Din sufletele lor să alunge
lumea tentațiilor, iar de nu
isbutese, să aibă măcar tăria,
de a părăsi un Apostolat, cea
incetat de a mai fi cel cerut,
în Sfântul Locaş al Domnu-
lui.

Iar din școală, politica,
deasemenea să fie alungată.

Profesorii, — orbiți de mi-
rajul atât de bogat şi felurit,
pe care-l oferă politica, — nu

incredințaţi diligenței lor. Ei

| fără vreo pregătire serioasă,

vie, de a inlocui dificultățile

dubioasă a politicei, de la |

cu !

tacție, dar încălcând aproape |
intotdeauna, domeniul-—mo- |
dest şi sobru — al dreptăţii

Să înceteze, odată, ameste-
cul oamenilor din afară, cari
profită de situația lor poliţi-
că, pentru ca, în disprețul le- |
! gilor Ţării, dar in asentimen-
tul intereselor de partid, să
săvârșească, în sânul școalei,
— tot ce vor.

Căci lată, că in acelaș oraș
al Brăilei, peste care țimpu- |
rile şi-au asternut, de un de-
ceniu, vitregia— la acelaş Li-
ceu — strălucit odinioară,

nică, Jâră perturba- |

[e i.
(07 ra, ce aloe et i

SEE: mai patrivit şi cel mai e/iaace
n

i pici RA a]
at | abea n alt E

dar în care — ce a fost, azi.
nu mal este- - un prolesor s'a |
stins. |
Un distins tanăr, fost elev

Iugoslavia, Turcia şi, în RN ARO i SP PEDRO RTT E RAE A Atv.
| mia timp, Germania şi Gre-
cla/. In continentul Sud-Ame-
[ioan eu constitue regimul: a-
işnuil şi marmal, şi e pe cale
îi se impună și în Statele-U-
mite sub Jorma mal atenuantă
d dictaturii Jinanciare.
E joarle natural ca, in ba-
gata și atât de variată sa acti-
vilate yaszetărească şi tlerară,
d. Charles Maurras să atace şi
! chestiunea SARI AATII. Maurras |
e un adept fanatic — dar Bi
orb — a! monarchismului şi ai
ațlonulismului integral, Dar
| PAV/O7A de a monarchist,
"d-sa e un pati san Jjără re-
ANRE 4 al autorității în vuver- |
Căci ce e in ultima unu-
“ monarchisniul — "după
PzĂ — decât instrumentul cel

pentru realie A integrală

"mente parazitare fac

de vedere ul prinoipiul

al liceului din Brăila— leen=
Hat in materia respectiva al
unei ialmosse universități
din Franța ȘI care a tunaţia-
nat — relevându-se — ca a-
sistent (neincadrat) pe lân-
gă universitatea din Capita-
la — Sa oferit să suplinească

| catedra,

Dispretuind insă titlurile şi | Bustul de v
| capacitatea

acestul tânăr,
unul dintre oamenii regimu-
lui (care sa intâmplat să
fie și om de drept)! a luptat
tocmai el, să calce iegea, ce
interzicea funcționarea pro-
jesoarelor în şcolile de băeţi |
isbutină până la urmă să
numească (așa suntem in-

Jormaţi), ca suplinitoare,
pe o oarecare d-ră B. tață
de care se simția foarte |

obligat, din pricină că tatăl

ea, elanul

= meta Rs | -
Politica“ în Biserică şi Şcoală!
LL]
— (0) emma

in biserică ne copleseşte de
adâncă durere, tendința u-
coasta de a soluţiona nevoile
scoalel. prin prlsmn politicei,
ne umple de scârbă,

£— In aceste acte — o atât
de cinică sfidare, a tot ce
Insemnează aşezământ de
dreptate şi morală, incât des- |
aţă și deprima-
rea, ar trebul să ne cople-
şească,

Fl-vor, oare, acestea și
semnele timpurilor vlitoare?

Reacțiunea o aşteptăm de
la cei in cari cinstea nu-l
oaspete pasager, dela cel ce
cunosc respectul față de legile
"Țării, dela cei In pleptul că-
vora mai palpită incă o ini-
mă românească,

Flind singwma ce poartă în
biruinții: „VIN-

acesteia era membru vechiu | CERE!"

al partidului!
Dacă imixtiunea politicei

BOGDAN OTELEANU

VIITORUL NOSTRU

Motto;

„Lupta şi munca
să he arma noastră
spre biruință'*,

——————————

Imprejurările grele prin
cari trec toate popoarele lu-
mii ne dau mult de gândit
în fata viitorului,

Statele Europei aproape în
majoritatea lor, se găsesc
angajate intr'o luptă de cu-
rente si idei cari tind să pre-
facă viața chiar și a celor
mai mici dintre ele, Exem-
plele se văl la tecare pas.

Fiecare popor după răz-
boiul mondial si-a imprimat

'o directivă in desvoltarea sa,

potrivit impulsiunilor specia-

le și specialității etnice.
Viitorul tuturor, precum şi

desvoltarea progresului gene-

pentru bolsevizarea lumei,
In ce privește frontul de
apărare în contra atacului

„ travestit, tineretul universi-

ral este însă în funcție de:

voința fiecărui stat, mare
sau mic, de a trăi treaz si
constient fără să fie massa
de extorcaţiune altor ele-
mente parazitare,

Este stiut că dintre ele-
parte
evreii, popor antinațional, si
anticrestin. Acest popor. este
elementul disolvant în lume
si prin el se facilitează toa-
te curentele anarhice. .

Punerea în fapț a ideilor
generatoare de ordine și ar-
monie cari se găsesc in tra-
ditia națională si creștină a
fiecărui popor călit în lupta
pentru viată.

In timpul din urmă două
popoare au servit lumii in-
tregi exemplul actiunii rodi-
toare. Nimicirea comunismu-
lui tie și prin violență căci
violenta distrugerii o urmaă-
rește el, a reabilitat ideia, de
MUNCA şi VOINTA a rasei
umane care nu-şi poate nega |
valoarea prin retrogradarea
nivelului de viață la care a
ajuns urcând drumul isto-
riei,

In aceste două state, Italia
si Germania, în cari expre-
sia vointei de a trăi, se in-
fătișează in persoana a doi
vameni cari reprezintă răs-
punderea în fata viitorului,
problema securității naţio-

viată clocotitoare.

Benito Mussolini, inteme-
“ietorul fascismului italian,
reformatorul statului nou al
Italiei, şi Adolt Hitler, inte-
meietorul Germaniei de azi,

! stau în fața judecății lumei

întregi.
Aprecierea acestor doi re-

| Balcani,

]

tar al tuturor tarilor a fost
la înălțimea chemării,
Congresele internationale |
studentesti si ale Micei An-
tante sunt instrumentele cu
cari se poate conlucra în

câmpul reconstruirii frontu- |

lui de intelegere si armoni-
zare al idealului creștin.

„In deosebi statele balcani-
„Ce au o mare nevoe de-a
"trezi în ele ideia naţionala-
creştină ca o contra ofensi-
vă impotriva laturilor maso-
nice întinse pe toate căile.

Trebue să se conlucreze cu!

studențimea statelor
cari sunt amenin-
tate de curentele anarhice,

Renasterea naționalistă in

fiecare stat crestin va lupta:

pentru interesele naţionale

nu personale, Va tinde să

| creeze 'v atmosferă de intră-

lire în idei de muncă si or-
dine, z

Nationalismul creştin-ro-

| mân prin expresia sa luptă-

!nale vizează aspiratiunile de *
Să 1i rămas deci, in sfin- | dar purtând in ele tendința |

toare — a avut si incă va
avea de luptat până la în-
tăptuirea - idealului pentru
Care se asteaptă timpul vii-
torului.

Bisericile creștine din toate
statele vor îi salvate de cu-
| rentele cari sapă insistent te-
maliile lor, atunei, când tie-
care stat se va îndruma pe
calea chemării intipărite in
fiinta poporului său,

Studentimea crestină din
toate țările unde pericolul
indale si masonic este evi-
dent va trebui să formeze zid
comun de apărare. Totodată
să facă un apel către toată

| studentimea crestină din ce-

lelalte state la congresele in-

te o mișcare legitimă de
apărare impotriva aceluias
pericol comun.

Deci, studentimea de azi

formatori se va tace cu căt Si cea de mâine are datoria

perspectiva istorică va cres-
te; dar oricum ei servesc prin
fapta lor exemplul cel mai!
eloguent, nu numai în tarile
lor, dar lumii intregi că des-
tinul unui neam stă În mâi-

| nile fiilor săi aleşi,

Exemplul servit lumei în-

tregi în răstimpul celor 15
ani dela războiul mondial,
demonstrează că salvarea

fiecărui popor amenințat cu
nimicirea stă numai în pro-
| pria-i voința de a trăi. In
toate statele pulsul vieții se
redeşteaptă înlăturând ma-
rasmul franemasoneriei lu-
daice unit în front comun

des profandeurs du droit bista-
rigue, elle jaillira de la nature
de notre terre et de note na-
ton” (din „Action francalae“),
Trecând upoi la mi pda
de indeplinire a acestul scop,
Maăurras analizează întâi Jor-
mele normale de guvernământ
— ca să ujungă mai tărziu la
cele excepționale — atacând, în

| plin, problema regimului de-

nocrutie
Cruciada Iui Maurraa în con
tra democrației este tot atăt de
PA NOAEN EA ca e Miqabua
campanie pe care o poartă,
lături de Lon Daudel, elf
Instaurarea regalității. aagată
critică u democrației nai
vom limitu viumat la fu,
auta-

rității.

Democtalia cale
zip orAMAII spune
esle fi di mun
SN VA

să lupte pentru apărarea na-
, Fiona lă şi a credintei în care
s'a. Pt Căci dacă ne vom
lăsa de azi pe măine ne vom
trezi că toate statele şi con-
ducerea fiecărui stat natio-
nal va fi în mâna acelora
cari ne doresc distrugerea a-

tât + limbii cât și a credin-
tei trată de inaintașii tie-
cărui popor.

n SILVIUS M, MICLEA

Student in Teologie
Banat, Iugoslavia.

fi
PN N

conti o ARE Ego AIE EBEN 1 PP RN a na cu nici un preț, cu li-
bertatea — principiu, Intre a-
ceste două noțiuni, pe una sin-
gură trebue să o ulegi. Dar
ceouoe: poate Ți conciliabil, este
atea integrală cu liber-
lUmitate; “cu Hbertățile
Hu se exercită pe planul
tului, adică: libertăţile lo-
profeslonule, religioase,
pariaţi Joarte intinse, dar
u pot impieta în dome-
perior al Statului şi ul
lor publice,
ji tnoer Aula, nu e suscep-
e organizare. Si u-
un alt motiv pentru
tea autorității în re-
PORp dle e cu nepu-
ji ntativă de
în mad 'ne-
, Si de aci, con-
aia organizată
EAle, i] A hiicra

e pas la
e demoorat!

8
ză

di
rhaA
, Orpanlser la
ve a des
IDOCI er vu
« yin oaie

din |

ternaționale pentru a redeş- |

De câtva timp, în toate do-
meniile, activitatea Țării noa-
sire a intrat pe făgasul pră-
pâstiei, O spune presa, o vor-
bese oamenii competenți, o con-
firmă mizeria, o simțim noi cu
toții, Bate firesc, ca în fața a-
cestei stări de deprimare gene-
rală, să ne îndreptam gândul
câtre timpul de odinioară, epocă
ce vorbia străinătații de veni-
turile și bokățiile pământului
românesc, condus de oameni cu
inimă, de frunți luminate, de!
caracțere ce nu-și aveau altă
lozincă decâț „progresul și înăl-
area Țării“ mai inainte de toa-
te. "Ţara care sa organizat și
si-a păstrat avutul în timpul
cel mai cumplit, când prada
celor din afară era satislăcută,
pe teritoriul ej vesnice invadat
şi robit de fel şi tel de lifte, —
a isbutiţ totuşi să rămână în-
treagă, neumilită, datorită con-
ducerii capabile de odinioară ce
prin lupte i-a trasat drumul
” victoriei pentru cel mai înalt
ideal: Unirea a tot ce-i Român!
citita |, ȘI a trebuit ca tocmai astăzi,
in zilele noastre, mândra Ro-
mânie să fie îngenunchiată de
taraba politicianilor; dăndu-ise
aspectul omului epileptic
| şi-a pierdut constiința, căzand
în plină stradă, Mărturie de a-
ceste timpuri în care Ţara se
sbate, ca întrun spasm, e lu-
mea întreagă, suntem noi fiii ei
cari știm ce 'nseamnă jertta.!

Noi 'nu suntem naivi să ne a-
runcăm privirea in căutarea
cauzelor, — căci ar fi zadarnic
— a cecace în mod normal şi
| în epoci anumite trebue să pro-
| FE de obiceiu criza, Noi știm
tot atat de bine ce se petrece
la alţii soluţiile ce le dau, pre-
cum ştim ce se întamplă și la
noi in Țară. Sunt deosebiri ca-
! pitale, ce nu te mai indeamnă
! să 'cauți pricinile răului în fe-
' nomenele firești, Nu criza nor-
mală — destul de necruțătoare
şi ea — care bântue celelalte

ce |

Regenerare morală și econor

Neamului românesc!

—— ..„——

vântură "Țara româneaa-
ral Ci hoţia, coruptia și
vertirea sunt factorii deter-
minanţi ai crizei simțită în pă-
tura burgheză si numai
singura ce
ma tunonhalul de neoameni, de
răufăcători, Am suferi im-
preună cu noi "Țara întreară,
divergențele
ca sE,eă oare ale conducerii.
Ne-am dat seama de intențiile
și am constotot faptele condu-
cătorilor, ce n'au alt țel decât
detăimarea Țării, prin servirea
interesului personal, satislace-
rea stomachurilor insațiabile,
umplerea buzunarelor cu gal-
beni,

Aspectul de azi al Tarii?
inspăimantător,

Tara românească are aspec-
tul bursei unde se trafichează, |
cele 2 falimente — economic şi |
morale — dându-și mâna,

Finanţele și prin ele Statul şi
viața lui publică sunt prostitua-
te de patima nestăpânită a po-
liticii de azi. Când Țara în care
trăim are vistiernic nu pentru
treburile ei, ci pentru yleahta
lui Max Auschnitt al cărui nu-
| me se confundă cu însăși in-
dustria României, când intreg
| guvernul a acceptat pașalăcui
i genevez, pentru a simţi la orice

pas palmele străinătății, în a
căror Bânti intră spre fructiti-
care depozitele de pe urma că-
rora se desvolta lenevia celor ce
ne conduc, când în fața acestor
stări — din ce în ce mal mult,
— norul negru dinspre răsărit
aduze, nu imaginea lui Christ și
prin el intrățirea și pacea, cl
fizura' brăzdată da ură și răz-
bunare a lui Stalin, când cei ce
ne reprezintă peste frontiere,

sunt trimiși pe simple simpatii,
sau își datorese posturile — nu-
melor moştenite, când elemen-

tele de reală valoare sunt ne-
dreptățite și sistematice înlătu-
rate, cum nl se va putea cere,
' oare, să rămânem nepăsători

in ea,
suferă din cauza |

ce le consideram |

cu ratele incr

Dacă nu mai SAC? alta

tare, tineretul Ara a să
roi rile influențat de olerie
ispititoare,. chei în curând va
sosi ceasul, când cei ce poartă
| torțele conducerii, vor intelege
că sfârsitul puterii lor a babi
| că trebuie să le treacă din
na flămândă si slăbânoagă, în
mâna tânără și curată a gene
rației pe care o reprezentăm,
sau s'o treacă În mâna altor va-
meni dela care tineretul să
poată lua pildă.
Salvarea acestei Târi va veni
! tot din viața organică a Statu-
lui şi o găsim în tineretul ca fe.
! prezintă acele nesecate isvoare
de energie, din care tasneşte
seva cristalină a entuziasmolui
sia sacrificiului, tineretul care
| pe drept cuvânt este o forţă di-
namică şi speranța ideologică a
| însăși Națiunii.
| Ni se va imputa că n'arem în.
| că prerătire și vrem cu forța să
ajungem? Nu. Nu vrem să smpl-
gem cu forța nimic, Ne dăm
seama! Avem intuiţia lucruri-
| Jor, Dar ne întrebăm: de ce a-
| tunci, cei ce-ar trebui să ne va-
dă nu ne mai văd — nu văd
marca massă de muncitori cin-
| stiţi și merituosi?!

Noi dorim o conducere înțe-
| teaptă, care să introducă din
| nou cinstea şi legalitatea, atat
de batiocorite de vreo 5 ani în-
coace, putându-se sprijini fără
sfială pe această generație de
azi, nelipsită de suflul viu al
credinței în biruința adevăru-
lui, dreptăţii și cinstei, pe care
i-o dă puritatea sulletelor ei
necorupte şi nepervertite,

Ea își așteaptă, cu incredere,
viitorul și mo va despărți prea
mult timpul, de ce) ce, cu curaj
se va ivi sub stindardul de re-
generare morală şi economică
a Neamului românesc,

GORE 1, GHLATȚA

e E E i n E e ETA, SEE E ame

"1. Ce credeţi osii stu-

! dențimea de azi in raport cu

! cea dinaintea războiului ?

In rapori cu siudențimea i
| dinaintea războiului, s'a zis |
că studențimea de azi e con-,

taminată de spiritul practic

„măterialist. Aceasta se da-

torește, cred eu, nu numai
faptului că viața de după râz-

boi e mai grec, ar în primul

| rând nepregătirei pentru via-

ță din școala secundară, care |
a substituit învățământului
elaşie, literar și istorie — e-
ducativ al omului -- învăță-
mântal “ştiințijie, vazut pe
memorie. „„Formulele” şi cla-

sijicațiile, invățăte în scoală,
se uită iar după dânsele —
pentru . simțire, gândire și
voință — nu rămâne nimic,
Astfel avem „specialiști” dar
nu avem „0ameni”,

2. Mişcarea naționalistă
studențească este o necesi-
tate sufletească trecătoare,
caracteristică vârstei,
calitate permanentă a inte-
reselor românesţi ?

Mişcarea naționalistă stu-
denteuscă, eşie o necesitate
| sufletească trecătoare, la cei
"muti mulţi. Dar ea este in
primul rând, o realitate per-
manentă a intereselor romaă- :
nesti, ă
| Aşa fiind, e jiresc ca pe
măsură ce o serie de studenți !
| părdâsese mişcarea, plecand |
din Universitute, o altă serie
de studenţi să le urmeze. Ast- | |
Jel studențimea îşi indepli- |
neşte datoria către realitatea |
permanentă d intereselor ro- |
măneşti. Dăr aici se preziniă |
alti problemă : cum vom fa-
ce ca un pe cât mai mare!
număr de studenți, să zicem |
„foști entuziaști“, sa-şi păs- |
treze entuziasmul lor şi in |
viata practică ? De ce dar nu
și-l păstrează ?

Această mare și surprinză-
toare lipsă a vieții noastre
sociale, ure muli cauze, dar
una hotdritoare: lipsa de pă-
trundere ştiințijică a națio-
natismulul,

Se, dovedește că mișcării |
din Universitate i-a îipsit in- |
țelegerea doctrinei naționa=
liste, reducându-se numai
pentru cei mai multi, la un
avânt, sau aş zice mai bine,
vânt trecător,

3, Studenţimea. trebue să

sau 0 |
|

ganisation, — Vâgalite qui est,
sterile et meme mortelle“,

1, Democratie religleuse”,
ML) dar intrun articol din
L'Action Caan citând |
jraza lui Bosaue „la Justice |
n'a de soutlen que Vautorite eţ
“a subordination des pulssunta”,
Muurras deduce corolarul: „un
poola sans autorite ne peut
le justice des pulseante lu
subordonnes, la democratie de-
Vlent done oligarohie et plou-
tocvatie necessnlrement,

Când din pricina. turburări=
lor sooiale caracterizate prin=
tr'o criză de autoritate, de or-
dine, de disciplină, se impune
instituirea unui guvernământ
de excepțională autoritate,
atunol apare dictatura, Mal
multe cet vegim politic nou
TA crede Maurras, incepe,
inyar abil, prin măsuri dietala-
riale,

Dictatura, susține d-sa, este
cea mal puternică aspirație şi
| sigura salvare u Franței ae
* mocralico-repubiloană, ame. |
nințată de anarchie. Cuvântul
“dieta Dica pa ŞI peauniă

„ bocace dşităptă.. Franța,

voouve Ari si ndddi-

aţă ea, (Ra, dictatura, i

A, „Da Jian
a d Alege ge, i

| gătindu-se în tot
| pentru a-l realiza — este

| mânești stăpână deplin

tie înrolată în Să po-
lițice, sau să rămână în afara
lor ?

In partidele politice — bine
numite de M. S. Regele „frac-
țiuni“* — studențimea nu ire-
bue să se înroleze, întrucât
şi-ar nega ea însăşi calitatea
şi misiunea ei.

Partidele, în adevăr, sunt
jracțiuni injime — cu carac-
ter. de „tracţiuni” — pe când
studențimea reprezintă şi are
misiunea să reprezinte uni-
tatea năției româneşti, apă-
rând interesele ei unitare si
permanente. In partide, stu-
: dențimea s'ar fracționa, lup-
tând ea contra ei, și lip-
sind nuția de avâniul ei tine-
resc. i

4. Studentimea trebue să
militeze pentru un ideal?
Dacă da, care este acel ideal?

Idealul pentru care trebue
să lupte studențimea — pre-
momentul |
î-.
dealul național: al nației ro-

pe
teritoriul ei, România.

Aceasta presupune, în pri-
mul rând constituirea nației

sale, curi sunt acele trei clase |
fundamentale: clasa produ-
cdtoare. clusn mijlocitoare şi
clasa conducătoare. Ateste
trei clase, ca organe, nu pot
Ji decât naționale, întrucât |
este cu neputinţă ca-un-or-
ganism să funcționeze cu or-
gane străine.

Im specie, nația româneas-
că, cu clasa ei producătoare
de țărani români, cari fac
toată muncu cu adevărat
| productivă nu poate trăi cu
0 clasă mijlocitoare de co-
nierciunți şi industriaşi stra-
ini, şi mai ales cu o clasă
conducătoare străină,

Studențimea română, tre-
bue dar să lupte hotarit
pentru jormarea claselor
naițonale româneşti, și pen-
tru românizarea oraşelor,
care nu este posibilă evident
decat cu eliminarea evreilor.
Când cinevu priveşte această
iuntă legitimă, necesară, im-
Boiu străinilor paraziți ca

0 „Vâscolive de patimi dintre
locuitorii aceleiaşi țări“ și a-
pelează In salvarea „intere-
selur României cu linişte ld-

tură, — indigerent de persoana
care o va exercita, indiferent de |
durata ei? Căci dictatura re= |
clud o contrabulansare. Nu în,
materie de libertăți, căci uceas- ;
ia ar ji contradictoriu ; ci în or-
dinea interesului public, Istoria |
ne dovedeste că diotaturile co- |
leotive şi de scurtă durată sunt

+ toți Ji ei

| tei naționalismului şi
|ca organism viu, cu organele |

| sitate,
dați-mi voie să zic, a

| aplică

Cuvântul piolesoruli, Uuvantul studenti

untrică si înțelegere între
„— el ne indeam-
nă pur şi simplu să renun-
țăm la existența noastră na-
tională. în favoarea străini-
lor. Acest sfat — poate filo-
sofic — eu cred că studenţi-
mea română nu îl poate
urma.

5. Care sun; perspectivele
de viitor ale studenților ?

Perspectivele de viitor "ale
studențimii sunt îmbucură-
toare sau triste. După cum
ea însăşi va lupta ca să fie.

Siudențimed română să
constilue o viață studențeas-
că unitară, pe baza doctrinei
nattonaliste-creştine și să
lupte pentru a realiza dezide-
ratele ei. Restul, va urma de
la sine,

6. Există legături intre pro=
îesori şi studenţi ? Și dacă
nu, cari sunt cauzele și cum
ar putea îi remediate 2

Legături intre profesori şi
studenți nu pot. fi decât in
domeniul ideilor directive,
ale adevărului nepieritor. Ce
legături pot fi între studentii
stipâniti de adevărul credin-
spiri-
tualismului materialisi 2 Eu
am stat permanent in legă=

tură cu stuaențimea — desi
am jost alungat din Univer=
cu legea idioată, —
„limitei
de vârsta“ — dar care nu se
tuturora. Legătura
noastra a constituit-o şi. o
canstitue ideile.

1. Actuala organizare a
vieţii materiale studenţeşti e
mulțumitoare ? Dacă nu,
cum concepeți eventualita-
tea unei „Cetăți Universi-
tare 2

Actuala organizare a vieții
materiale studenţeşti, desi-
gur că nu este multumitoare.
Trebue să tindem mereu la
altă organizare — cu pers-
decliva frumoasă a „Cetății
Universitare“, Dar trebue sd
ne dăm seama vă ipreiură-
rile grele prin cari trecem,
RU sunt favorabile pentru a
0 realiza. Și in acâată privlu=
tă, ca în toate celelalte. da=
toriu noastră profesori —
Chiar şi acei scosi din Uni
versitate ca mine — şt: stu=

denți, se rezumă» intrun Cu
vânt :

LABOREMUS,

gurul regim confor cu inlerea
sele publice ale natiunii: rega-
litatea ereditară, Si atunci o=
Mul care exercită plenitudihea
autorității Statului nu se moi
Numeşte dictator, ci rege.

dci vrea să ajungă Maurras,
EL vrea să dovedească un lu
cu: că aceste două noțiuni =

primejdioase, Dietatura seta âlot
i colectivă — ar pute „| dietatura şi regalitatea — tre=
ra vahogtynie A <a, [A gale | due să fie inseparabile. Că dic-

totdeauna abuzivă, Ea indeda» |
nește orice si compromite to- |!
tul, devenind în scurt timp tot |
alăt de odioasă ca şi anurenia |
demooratică, Dictatura care. ii |
trebieste Franței, crede Maur- |
ras, e singura dare se poate ad- |
mite: diotatura personală si!
viageră, Ha cămportă mai mul. |
id moderaliune pentrucă în=
plică o responsabilitate directă
şi constantă, lald sleihentul
NRUara tari ul Mocanu,

ar un or singur nu -
olent: el .ae fi adu pă

gura formă rațională .

ritâții unul (Ri om spal i
ceea care își are originea într'o |
Namitie, care se coboară din
prin Mâscut tn prim născut
sistem căre exctude comnetițiu=

„Nea.si. neințelege
âe [ud gereu si „care

"mod necesar sure vina | A

tra=
be

fatura este înerentă ma,
RAE istorice a regelui
de altă parte, că, exercitată
de dltcineva decât dânsul. ea
este ruindtoure, Regale sinmu.
ca reprezentant și, mai mult,
ca personilicare a intereselor
bubiice, va şti să se servească
de diotatură jad sacrificarea
acestora.

EI va sti să proportioneze do=
cele ue libertate şi autoritate

| in conformitate cu aceste inte=

Tese, „Cette altetnanee d'auto-

| mutie riscuri şi ap Sin Ile et de liberie, exactement

proportionntes au temps,
xempiit Viuistolre de France“
ic (RMție sur da Monațehle”,

Mureea Daşiă

sabii: Dizeatorul Bepari. ereaei și Pupaza din UE N EET TORIN ECU

bă