Cuvantul Studentesc anul VI, nr. 1, 22 martie 1931

LEI 3 EXEMPLARUL IN ȚARĂ, 4 LEI IN STREINĂTATE 


UV rest 


Pa 
Apare bilanar 
sub ingrijirea unui 
comitet 


ae 


STUD 


ORGAN OFICIAL AL UNIUNII NAȚIONALE A STUDENŢILOR CREȘTINI ROMANI 


Redacţia şi Administraţia: Bulevardul Schitu Măgureanu Nr. 2 (Palatul Soc. Stud. in Medicină) 


Naționalismul realist Sp ester em 


Internaținnatismul e forma | fiul haosului, iar mu al ordinei. |  Aprăs la Grande Guerre, les 
grandilocvență și pompoasă a Naționalismul e afirmativ și po- | Etats Nouveaux et E 


20 Martie 1931 


Atac — contra-atac, 
O ţară flagelată Îşi cere violent dreptul la viaţă. E uman, 
Ani lungi de carnaval, însămânţaţi cu verbalistică deșănţată, au mișelit o | Partidele noastre politice nu , toare a intereselor superioa 
bune parte din generația bătrână, complăcută în afaceri şi Ilteratură de alcov. ! mal pot face față problemelor | ale țărei. 
Astăzi, când reacţiunea se iveşte, profitorii organizați în partide, se apără | de stat, de aceia, alternanţa lor Noi am 
cu turie. !la guvernare a sistat, şi pentru | scrisă, și o 
Procesul de evalujie al unui popor, impune înlăturarea a tot ce e perimat. | aceasta, soluţiunea viitoare se | aplicată. 
£ în aceasta o necesitate istorică, de netăgăduit. Nu i se poate opune nimeni. |agită între ideia unui guvern După constituția scrisă: hi- 
La vremuri nouă, legic, se impun, oameni noul. Căci, hotărât, cu grinzi pu- |de Personalităţi şi a unui gu- bertetea individuală, este ga- 
trede nu se poate construi un edificiu viabil. . | Yern de dictatură. rantată, — în fapt, cel mai tămp 
Suntem supra-saturăţi de promisiu ni. Dezideratele au rămas pe hârtie, pitite | Dispariţia partidelor politice | dintre subcomisari și cel mai 
într'un dosar oarecare, aşisderea declarațiilor, în vânt. va representa o ușurare pentru | Zaharisit dintre prefecţii de po- 
Dorind realizări generaţia mea aruncă mănușa. țară; că aceste partide, nu au | liție, te poate aresta ori când, 


Suntem în slujba unui adevăr — nu putem fi învinşi. făcut nimic pentru țară, se | cetera 0 du, Se pe a 

Şi mai presus de toate suntem tineri. vede: —— e suferința generală | PERITU a-ţi E one e 

Calculul îngust, mețiculos, cu refugieri în mătreaţă, e bătrânețe r ş „|în care ne'zbatem; că nu mai | CA ret oe e ; 
chilozată. PI - BR, milă zii 04 El | pot face nimic— e evident: — | . Votul, e universal, ol Jigator 
pe ă a : ș | i i isiv „| şi secret, urmele insă, s ă 
Afirmarea neșovăită, vijelioasă, a viejei unui popor se naște din spontan — rr em cretini pre n nsă, se fur 
: Sa: | si tin e e A 3! 
recte tinerețe. Şi tinerejez e luptă. | Intrunirile sunt permise, co- 
| municarea ideilor prin scris și 


ndii avut o constituție 
lașității. „n Uzitiv, în “opoziţie cu înterna- |ressentaient un besoin naturel altă constituție 

Observatorul critic al vieţii | ționalismui masonic care e ne- de coalisation pour la conso- 
lidite de leurs mouvelles fron- 
tiăres, îinstituces d'apres leurs 
justes exigences et nul ne douta 
qu'un accord Etait possible et 
favorable aux trois Etats de 
VEurope Centrale : la Roumanie, 


noastre publice ar puten stabili | gaţia sistematică a puterilor cre- 
cu precizie, pe temeiul faptelor, | atoare ationale, Există un sin- 
că în măsura în care conducă-| gur popor pe lume în viața 
torii țări noastre s'au dovedit | căruia naționalism şi interna- 
neputincioși în deslegarea pro- | ționalism nu sânt două forte | 
biemelor românești, în acetași | opuse, ci două nume ale ace- 
măsură au devenii rând pe rând, |leiași forțe: poporul evreu. [la Yougoslavie et la Tchecho: 
mai mult s'au mai puţin înter-| Şi e singurul popor cu a-| Slovaquie. Ce pacte accompli, 


naționaliști. Uneori pe faţă ; cele | devărat internaționalist fiindcă |il s'ensuivit de la part de la 
mai adesea subteran şi mascat, | mare patrie. In lipsa acestei jeunesse estudianține un desir 
adică masonice. Din punrt de | patrii concrete, internaționalis- de collaboration plus effective, 
vedere al problemelor romă. | mul evreesc nu e aliceva decât qui germant petit ă petit, devint, 
neşti, francmasoneria, — această | forma solidarității de rasă, im- | Si nous pOurrious mieux n0us 


Nimic nu se plămădeşte valoros, viu până | i „| Primărea lor. 
[:] Ş os, viu până la sălbatec, decât prin luptă. Noi | Guvernul de personalități este 


rol ja, dt de zice reali prea Ada iz de un besoin eine nu numai co acceptăm, dar ne-o însușim integrală, fiind singura putință de viejui- fina e grai este libe i totuşi, în 

eo mii Elie, delaBdăi. | lismaul ev nică mei aci zi, i zbura DD e a re si all he ec e pusă în slujba României de mâine. E în aceasta embrionul | nalitătile ? digi da. %e sh fiecare an di. Zelea-Codreanu 

iii aostru E ; a S dr rue de y rezolvărei problem epăşire — i i i | Dieta Curse piată E: âte cinci inchis N 

iati caile ae apelarea in pia liens historiques, qui, rappelons- | tesenţa 5) praga i de depăşire plă mădirea statului modern şi superior, chin- | iaăea care vi după ce su- zi Ara Sai pi DB i 

şi iluzorie „iarba-fiarelor“ cu roi că evreii tot talie. sea fi e ju re. di mec ciori uşoară şi trebuie dusă rii toate tărâmurile, disciplinat, contra |Alae “i il pp catea i cai: 

care el crede că a putea des- | nalişti fiindcă sânt naționaliști, | ciproques. Maintenant la nou- mediocrităței organizate, în care politianii se complac, huzuresc și asasinează. vem, că vom putea avea un fiu i dă eh 
a O! COnNstIiuțu ? 1 gala 


cuia lacătele acestor probleme. Intransigenţa ni-e singura prietenă. guvern de personalități, și nu | .- sii 
şi una a bunului plac, ca ne 


Rezultatul ? Cu cât hruba [un adevăr care ese numai al | preinte de cețte idte de con- Credem în Dumnezeu şin viitorul acestei Românii. vom avea mai sigur, un guvern | „torul tit. care hucreaz 
gibiereiă capătă mai ninueroși [poporului evreu. Paradoxală e |naltre tout ce qii pourrait ap- Inchinători vitejiei, suntem ferm de cişi de a ne face datoria până la ultimul. | de lichele? impera ză idei ilie 
ş o , ca să-şi poa 


= Guvern de dictatură, — este | escroca mai bine cr fer 
o aventură: fiindcă lipsește a- | folosul său a 
i cel prestigiu — să zicem mâ- | ţindu-și din timp un faliment 

|icar moral — indiscutabil, al! fraudulos. 
persoanei ce-l preconizează. În- | [n situaţiunea aceasta,nu 
A aia Ea de Gh. POPESCU-BOTOŞANI dispensabil — pentru a obține |! guvern de personalități sau 
măcar pentru un minut, acel! ge dictatură, ci înstaurarea 
consens pasiv al unei nereac- | jegii în locul ei de domnie. 
țiuni violente momentane, Lăsaţi credintele naţio- 
Guvernul de personalități sau | nalismului integral, iubi ar 


numai situația acestui popor, | porter un bien râel ă son exis- 
fiindcă e excepțională. tence  difficile  d'aujourd'hui. 
Pentru popoarele cu patrie | Elle veut, elle aussi, suivre les 
concretă, internaţionalismul e | pas de ses ptres, et contribuer, 
de neconceput, el fiind înlocuit |en quelque sorte, ă son rele- 
de pie pierit ic la so vement intellectuel. 
român, de pi a adera la! Et voilă, qu'en 1920, ă Cluj, 
internaționalismul masonic în- | prâce ă Pappel amical de | 
seamnă a-şi nega patria şia se | nion Nationale des Etudiants 
integra în naționalismul evreesc. | Chretiens Roumains, se râunit 


adepți din „el ta conducătoare“, 
cu atât mizeria în țară crește. 
Fiindcă francmasoneria, care e 
într'adevăr o forță internaţională 
organizată, nu tinde, cum crede 
naivul nostru om public, la re- 
facerea cconomică a României, 
ci la deposedarea noastră sis- 
tematică de avutul național. 
Deslcgarea problemelor noastre 


nu exprimăm un paradox, ci | velle generation est comme 


| Am avut dela Restauraţie | în defăimări, au oprit stu-]  Veniţi la Universitate, a- 
| încoace, necontenite încer- dențimea în ziua de 10 tă) ceşti tineri s'au preocupat 
cări de afară, manifestate | cembrie — zi de simbolică | de probleme grele şi seri- 


d 


de ordin material pe ca'e inter- 
națională înseamnă, în realitate 
vinderea noastră în i 
streinilor. 

Dar afară de această formă 
practică, economică, a înterna- 
ționalismului, există încă una 
de ordin ideal: pacifismul. Pa- 
cifismul e încă una din iluziile 
granăidate cu tare ne orbește 
francmasoneria. Dece ? Este pa- 


cifismul un lucru rău? Evident |ale rasei, în geniul național. | 


mâinile | mare afirmație a puterilor pro- | cipe 


lată dece naționalismul nostru un Comit€, qui, discutant â 
nu e o simplă negaţie, ci O! fond les questions, posa le prin- 
de statu quo, d'ailleurs de 


vădit deseori, de a se înde- | sărbătoare-— de a manifesta | oase, din nevoia de a-și sa- 


părta Studenţimea de Rege. | impunător pentru Rege — 
Recentele serbări Jubi- | dând naştere chiar la in- 


tisface astfel, cerințele su- 
fletești ale unei maturități 


prii de care dispune un popor. | droit et de fait, servant comme |liare ale Universităţii din | cidente degradante pentru | prea timpurii. 


Faţă de politica defetismu- | pierre de touche ă son activite 
e internaționalist care, prin | posterieure. 

itate, avea să ne ducă la aia 
zobia economică. și da parali=| Et Este ACEI, ri lar 
zarea energiilor sufletești ați | riosite des. sujets, traita, On 
za aul afizmsă încrederea oare | EOÂtE aujourd'hui ă Bucarest, 

ncinată în puterile creatoare grâce aux dirigeants €clairts de | 


la P. E. E. les fruits les plus! 


că nu! El ar trebui să fie, | Prin această afirmare nu înţe- 
din potrivă, aspirația profundă | legem patosul verbal şi găunos 
şi permanentă a tuturor popes- [ai pașoptiştilor, ci spiritul cre- 
relor. Dar în acelaș timp când !ator de fapte în toate dome- 


tor, popoarele Europei se înar- ționalismul nu - tinde la faptă, 
mează unele împotriva altora, el rămâne o simplă fudulie ne- 
amploare | roadă. Condiţia naționalismului 
ca expresie şi ideal al puterilor 
vitale ale unui popor, € să fie 
creator și pozitiv. Să fie realist, 
i — adică legat de lucruri, cunos- 
veşie România, hotarele ei, cu | cător de lucruri, organizator de 
excepția unei cincimi, sânt pân- | lucruri, dătător de sens înalt 
dite de duşmani de moarte. În | și unic tuturor lucrurilor din 
asemenea condiții, ce înseamnă această ţară. Studiul temeinic 
care pacifismul masonic ce ni | ne duce la cunoaşterea acestor 
se predică nouă, cari nu duș- | realităţi; credința fanatică în 
mănim pe nimeni, decât o ten- viitorul rasei noastre la orga- 
tativă de a cloformiza şi de a nizarea şi transformarea acestor 
paraliza energia românească ?, | realităţi. Fără cunoaștere temei- 
Prin urmare, fie economic, | nică şi fără acțiune organizată 
fie pacifist, i ternaționalisunul | mu se poate concepe naţiona- 
masonic reprezintă pentru noi 
o primejdie continuă. A-l îm- 
brâțişa inseamnă a ne acăța de 
iluzii disperate, a abdica dela 
avutul şi puterile noastre proprii. 
E politica laşităţii, 
Deacurmezişul acestei direc | În câţiva 
tive stă doctrina şi acţiunea | torii Europei. 
naționalistă. Dar naționalismul | 
este un simplu protest înipo- 
triva internaționalismului? Dacă 


mi se predică pacitismul salva- | niile vieţii naționale. Dacă să, 


cu o frenezie şi o 
pe care ma cunoscut-o. istoria 
omenirii, Conflictele sângeroase 
stau gata să izbucnească vulca- 
nic în orice moment. În ce pri- 


lismul. Un internaționalism -fu- 
nest, filtrat sistematic în con- 
cepțiile noastre conducătoare ne 
duce la dezagregarea Organis- 
mului uațional, la pustiirea ener- 
giilor şi la neâncrederea în noi. 
ani am ajuns cerşe- 
Naționalismul tânăr are dato- 


ria să distrugă scepticismul ofi- 
cial şi să înbrâncească puterile 


doux pour un ttudiant, Et, | 
croyez, chers congressistes, que 
vous faites beaucoup pour cette 
cause. Vos pâres et mtres, 


en voyant s'exprimer vos sen- | 
timents d'amour sincăre et mu- | 


tuel, vous connaitront d'avan- 
tage. Vous leur direz tout ce 
ue les Roumains de la Grande 
maia sont et seront pour 
eux; car, ils veulent penser, 
sentir et agir comme €ux, car 
ils veulent vivre en leur vie, 
Nous ne pouvons vous sou- 
haiter, en cette heure solennelle, 
qu'un salut estudiantin ; estu- 
diantin dirons-nous, car nous 
| seuls €tudiants pouvons com- 
prendre comment resonne ce 
mot. Vous Pentendez comme 
sil venait de tous les coins de 
| la Grande Roumanie, du Dnies- 
ter au Danube, de la Mer Noire 
jusque chez vous, Vous dire 
„Soyez les bien venus“. 


ocaezmemeureaeeea O IL O ema 


Procesul colegului G, 
BEZA se va judeca în fața 
Curţei cu Juraţi, în ziua de 
1 Mai a. & 

Numeroşi avocaţi s'au în- 


| si atât, mar fi nimic. |amorţite în torentul acţiunii : Ș 
ar îi num Sibir 206 iad apărători 


Va fi procesul întregului 


Cluj, au arătat clar încă- | provocatori. 


odată, că Studenţimea a. 
fost oprită să-şi deschidă 
nestingherit sufletul, către 


Cel ce-i întruneşte viile as- | 


pirațiuni 


sându-se în discursurile 
Sale, direct studenților, 
căuta zadarnic cu ochii prin 
sală fețe tinere. 

La o serbare a Universi- 
tății, studenţii nu s'au putut 
apropia de Regele lor; nu 
au putut simţi îiorul adora- 
țiunii de Rege, prosternân- 
du-l-se înaite. 

De această dată, nu s'a 
permis studenților, ca acum 
10 ani la inaugurarea Uni- 
versității, să | se facă Rege- 
lui, tânăr şi EI, și o primire 
caldă, tinerească în casa lor 

„Centrul studențesc,Pen- 
tru Maior“, -- unde fără pro- 
tocol sec, ci comunicativi. 
tineri, să-şi deschidă sincer 
comoara de generoase nă- 
zuinți de bine pentru acest 
neam necăijit. 

La Brăila, cei 5000 de stu- 
denţi, din toate colţurile de 
țară, adunaţi în Congres 


eneral anual, au aclamat! 
|ridica printre ruine și bu- 


renetic pe Acela în care 
văd cârmaciul neclintit al 
vremilor grele dinaintea 
noastră şi făptuitorul ho- 
tărât al aspirațiunilor în- 
nalte ale acestui neam. 
Răspunsul Regelui câtre 
Congres a arătat că nimic 
e Rege 


| 


i 


i 
i 


constructive dt acţiuni, 
viitor; — au fost chiar mo- | cate, de a sfărâma 
|mente când Regele, adre-| 


i 


| 


Profesorul P. Andrei, în- 

Aceste fapte constituesc | tr'un studiu asupra mişcă- 
pentru noi, de altfel, exem- rilor sociale şi politice ale 
ple concludente în plus. tinerimii, spune: «tinerii 

Continuu am semnalat! de azi, crescuţi în răshoiu, 
deschise sau mas- | observă mai-—bine realită- 
legătura | ţile decât cei de dinainte 
de dragoste reciprocă și de răsboiu, sau decât bă- 


de dictatură, ca reacțiune îm- | de țară, de lege, de tron 
potriva partidelor politice — | şi de neam, sa pătrundă 
nu poate reuşi; în primul loc, | la sate; lăsaţi massele să 
fiindcă nu are a se redija cu | răspundă la chemarea miş- 
persoane, decât tot din acelaș | cării naționale. Nu fal- 
aluat al clasei ce, până mai eri, | sificați — prin aplicare și 
conducea țara prin firmele par- | nu înlocuiți prin lovitură 
tidelor politice; şi în al doilea | de stat regimul nostru con- 
loc, pentrucă asemenea gu-| stituțional; și atunci, din 
veme prin natura lor, nu pot | baza mare de selecție a 
i avea contact cu massele, con- ! întregului nostru neam vor 
diție indispensabilă a unei li- | întra noi puteri de viață 
!în clasa noastră conducă- 


devotament dintre Rege Si | trânii». 
Studențime. 


Unei atare precoce for- 
Această acțiune a fost! maţiuni de suilet, nuputea | ca organisme competente a so- 


niştite guvernări. 
Dispariţia partidelor politice | toare regenerată, şi în ca- 
| drul organizaţiunii sociale 


dusă sistematic: s'a lucrat | să-i scape frământările di- | luţionării treburilor publice şi | de azi, care nu și-a trăit 
nastice din ultimii cinci ani, | nebunia soluțiilor guvernelor | încă vremea, sub raportul 


sus, la Rege, prin informare 
intenționat deformată a 
adevărului, şi jos, în rân- 
durile studenţilor, prin 
răspândirea de  svonuri 
criminale şi tendenţioase, 


conducători ai 
țimii, ennăscători ai reali- 
tăților exacte, suntem da- 
tori a interveni cu precizări 
lămurite. 

Generaţia tânără studen- 
țească de după răsboiu, a 
adăogat eternelor splen- 
dide atribute ale tinereţii 
— generator fecund de noui 
forme creatoare — încă vreo 
câteva purtând pecetea vre- 
murilor vitrege de răsboiu. 

In acele timpuri aspre, se 


bulturi de tunuri, din sate, 
de prin văi strâmte de 
munţi, din clocotul durerii, 
cu ochii uimiţi și plânși, cu 
fruntea brăzdată de o se- 
riozitate şi experienţă pre- 
matură, fără copilărie ve- 
selă și fără joacă—se ridica 
o altă generaţie: generația 


Li 
| cu repercusiuni grave asu-| de personalități și dictatură, 
pra întregii vieți naționale. | pune în plină lumină : 
indurerată profund de criză a clasei noastre condu- nul, care ne trebuie și sa- 
lupta stearpă dintre po-| cătoare. 
pe o chestiune de 
provocatoare de neliniște |o importanță capitală pen- | conducătoare nu mai poate stă- | 
şi reacțiune în cugete curate. | tru consolidarea definitivă | 
In fața acestor situații; | a Statului întregit, Studen- 
stunden- | țimea a considerat demn 
să nu se alăture nici uneia 
din aceste părți interesate, 
cultivând în ea totuș, spe- 
ranţe şi sentimente fierbinți | Legislativ pentru a le descurca, | 


| liticiani, 


către Cel plecat. 
| Atât timp cât Cel sia 
şi îndepărtat, arăta o voință 
|fermă de a nu se mai în- 
| toarce, ea înțelegea să res- 
Ipecte durerea Celui lovit, 
iind convinsă că va veni 
ziua când se va întoarce, 
numai prin hotărârea, vo- 
ința şi puterea Lui. 

Și această eliberare din 
durere, ne-a fost hărăzită 
|pentru 6 lunie 1930. 

' Sunt vii încă în amintirea 

| tuturoroa, momentele de 
entuziasm delicat a acestor 
zile. 

Studențimea, în capul or- 
ganizaţiilor ei oficiale, a 


!înfăptuirilor ce le poate 


greaua |da — vom avea și guver- 


|tuţiile, cari se impun. 
Am gajat tot, clasa noastră | 


pâni funcțiunea de conducere | 
sau suntem pe punctul să ga-| 
jăm totul, trăim din mila îm- | 
prumuturilor străine, puhoiul /[ă 
de legi, svâriite asupra țărei, a | 
determinat crearea Consiliului | 


— funcţionarii nu sunt plă- 
țiți cu lunile, școlile şi spita- | 
lele se închid, conrupţia se în- 
tinde — comisioanele miniştri= | 
lor sunt lucruri cari nu mai 
impresionează — cetăţeni paș- 
nici, uzând de dreptul consti- 
tuțional de întrunire, sunt îm- | 
puşcați, iar importante ramuri | 
de administraţie şi activi ate pu- | 
blică sunt amenințate, să între | 
pe mâna unor ilustre incapaci- 
tăţi. 

Clasa conducătoare este în | 
plină criză şi nici nu putea fi | Majextatea Să, a binevoit a onora 
în altă situațiune. | cu Înalta Sa prezență reprezentația 

Falsificarea timp de 50 de | dilă de Opera Română în onoarea 


. ră = i. | congresiştilor Aticii Ina egeri Stu- 
ani a regimului nostru consti- | dențeşti. la pauze, Majestatea Sa 


nu gale despărţi 

de tineretul acestei țări. 
Totuşi, elemente intere- 

sate ori lesne încrezătoare 


Fiindcă protestul negativ nu re- 
oii mimic, iar cine acceptă 
negația ca principiu conducător 
nu e naţionalist, ci anarhist. E 


menire decât aceea de cerşe- 
toare a Europei. 
| Nichifor Crainic 


tuțional, a impiedicat formarea | s'a intreținul cu conducători stus 
unei elite naționale, conducă ! denţimii din cele trel țări, 


noastră, generaţia studen- 


românism păpăstuit şi vio- 
țească de după răsboiu, 


lentat de politicianii furbi. Continuare în pag. 2-a 


tărirea puterii mili-| E natural! ca eventualitatea 
tare germane, denun- unei dictaturi să Îngrozească 
țarea planului Young, asa zisa „democraţie“ cu al ei 
desființarea tratatu-] parlamentarism acru, miop, ver- 


tarismului, contra Habsburgi- 
lor şi o politică revanşardă | fapte implinite, temperament 
faţă de Franţa, răsboinic el insuș, văzu nece- 


In 1928 hitleriștii aveau do » 
sprezece reprezentanți în par- 
lament. 


E dreapta, amintite mai sus, erau 
simple dibuiri, apariţii stemel | 
nice și mărunte. Ele nu puleau 


ITLER 


si. un rezultat, fiind! Cel economic fu formulat sară revoluția, O încercă în! Trecură doi ani— 1930. Zece i lamenti i 
de NIC SIM. IONESCU [con de oameni mediocri, | de Feder. Partizan al proprie- | ziua de 9 Noembrie 1923. | cotidiane, cincizeci de hebdo- ul de la Versailles“| balistic şi profitor, în care se 
lipsiţi de o energie canalizată, | tăţei private, luptând con ra Revoluţia insă eşuă. Şeful na” | madare şi un mare ziar ilus- | (Pag. 15) coaipiae pololesauti bene 

oainenii de trafic, cu aface= 


e 
Epocile de frământări au dat nalism şi socialism, 
naştere ia incontestabile valori 
A je ap reeiar-] 
istorie, apari u 
a je aczasla , 


din nou. 


creiatoare şi de spirit organi- 
din ţările | zator. j a e 
putin de 


Li 
rismul 


beralismul şi parlamenta- 
falimentarde, 


bursei și a bancherilor, eco- 
nomistul partidului distinge 
două feluri de capital; a) cre- 
iatar, german, productiv și b) 
Pater iudaic, parazit, in- 

ționalist. Primul sprijinit 
şi întărit, lupta acerbă contra 
celui de-al doilea, 


Aproape simultan, Sorel dă- 
duse la doi oameni — Musso» 
lini şi Lenin — putinţa dea 
transpune în viaţă un vis. O 
demonstrează clar Georges Va- 
lois în volumul „Le fascisme“. 
suport prolctarian, a 


celaş tendință chitre dictatură | Astăzi ital a a A 

| carea de căpătâi: <Re: [2500000 (două sute cinci zeciliu viitor următoarele ctape: [Pune In locurile ocu: ordinare, pentru a a- 

fiexians sur la violence», mii) membii cotizanţi, Trei] „disereditarea parla- [Pate de ci, două mili- [asigura mântuirea pa- 
oane de arieni“ aceasta triei. 


Lenin uita un singur lueru 


ei ceva 


re! 


să ri il sa. 


ro su H țeşte întotdeauna pe Hiiler, manilor, destiinţarea 
ussolini utiliză | Actualmente mu se mal pri- [actualului sistem capi- A Voit n'am analizat  anuaiite 
ase non! maatabu [4 sed din talin, latroducerea| O tară nouă se plămădeşte | puncte da vedere ale lui title, 
. fin taină e Berlin, pă înc mipoa |muntai o biigatorii|cu sacrificii imenes, de cari] Lăsând latorisi putinta una) 
unuia ȘI a victoriei [te ceți:, oppiai. aj DU posi timp deun ao, pentru/nu's capabil decât cei ce au] judecăţi în viitor, miram Hăeut 
membru nu a mai fi adm.” tineretul german, în-!rultul vitejii, datoria de simpli erbaleat 


vizionarului Sorel — 
i să dela burghe- 


puțin clar- 


țional-socialiştilor intră în în- 
chisoare, unde scrise două vo- 
lume; Lupla mea. 


In 1920 partidul avea un 
cotidian mic, trei publicaţii 
săptămânale și o volnlă aprigă, 
neclintită, dusă până la indă- 
rătnicie, caracteristică marilor 
comandanți — Hitler, 

Se trecu la formarea cadrelor, 

Căwmăşile brune, interzise de 
diverse guverne, apăreau din 
ce în ce mal des, 

Organizarea se făcu pe buze 
militare, 


zeci mii de oameni formează, 
așa numita, secţie de asalt. Pe 
lângă aceștia o gardă de apă- 
rare, al cărel oameni poartă 
căști cu cap de mort, îuso 


trat condus de insuş Hitler. 

Campania electorală din toa- 
mna anului 1930 va rămâne 
celebră în analele politice. Na- 
țional-socialiștii au ținut treizeci 
şi patru de mii intruniri cheltuind 
treizeci şi trei milioane mărci, și 
au câștigat o sută şapte lo- 
curi în parlament. O cincime 
din populaţia Germaniei — 
peste șase milioane — wa pro- 
nunţat pentru hitlerişti. 

Toate cele o sută şapte man- 
date sunt masculine, Hitler ad- 
miţând ca femeile să-i voteze 

artizanii, dar să nu fie votate, 
In esență Hitler ialonează 


mentarismului, supţi- 
marea Reichatagului, 
instaurarea dictatu: 
rel, măsuri energice 
cantra tuturor no-per- 


Una din cele mai ardente rile lor mai mult sau mai pu- 
probleme în Germania, astăzi, | țin dubioase, ce-i imbogățese 
e a celor fără lucru. Impozite în timpul crizei, căutând so 
mari, lefuri mici, depresiune | prelungească, până la agonia 
economică, plus milioane de propriului lor regim, cu scop 
oameni În plin şomaj. unic, captarea de noul bogății, 

Nemulțumirea creşte şi nu!  Nepulinia unui regim, oferă 
se știe dacă până în primă-l teren gras anarhiei, căreia nu 
vara anului 1931 canu va ca-|i se poate opune decât dicta» 
naliza revoluția. tura cinstită, care după cum 

Cum vede Hitler rezolvarea | spunea, dacă nu mă'nșel Mie 
şoiAțulul Citez: „EI selrabeau, nu este alt ceva 
ace foarte de a face/decât supapa de aigu- 
al se masacreze douăjrantță, forma la care 
milioane de ovrei şijtrebuie să se recurgă 
comunişti pentru afin împrejurări extra» 


impunându-se cacao! Spiritul vremei mi-a dictat 
patitata absolută pen: Spa cuvinte de ncheiere, 
sau salvarea poporu-| după ce am uruncat o phivice 
ui germau a sufletu:! generală asupra hărții politice 
lui german” (pag. 10-11). [a statelor europene. 


] 


SPICUIND PRESA 


CALOMNIATORII DE TOTDEAUNA 


în congresul Micii! Inţelegeri 


Studențești, anumita presă nu a 
văzut altceva decăt o nouă c- 
cazie de a calomnia studen- 
țimea, După ce reproduce ca: 


miunicatul Uniunii Nsţlonale a 

Studenţilor Creștini Români care 
anunță modilicarea programului ! 
congresului din cauza veparti: | 
tipării studenţilor lugeslavi, re 
ținuți de evenimente interne, 
Dimineaţa” face comentarii; 


informația dată de „Uniu- 
nea Siudenţilor români” în pri: 
pința suspendării congresului 
Micii Antante, are explicație 
stranie şi dovedeşte până unde 
se ajunge cu anumitul spirit 
care bântue astăzi tineretul 
universitar din România. 

Este drept că studenţii lugo- 
slavi, plecați spre Bucureşti 
înir'o delegație foarte nume: 
roasă, aa avut, în gara Belorad, | 
an conflict cu autoritățile, din | 
care cauză au renunțat la călă- 
torie. însă, pe lângă acest in- 
cident, s'au întâmplat şi aci, n | 
Capitala noasiră, unele )opte | 
de natură să facă imrosibilă | 
ținerea congresului. Anume, de- | 
tezația ci hoslovacilor este con- 
dusă de a. Fischer, 
evrea, 

Se înțelege dar că atitudinea ' 
cehostovatilor nu poate Ți nici 
un moment asemănătoare cu a 
delegaților români, desemnaţi 
de „Centrul studențesc creştin”, 
Ciocnirea dintre cele două con- 
cepți ale tineretalui de aici şi 
din țara prietenă — anii rasist, 
ceilalți libertari — s'a produs 
încă dela sosirea cehoslovacilor 
în gara de nord. | 

Între oratorii cari aa luat| 
cuvântul din partea gazdelor, 
pentru urările de bună venire, 
a fost şi d. Traian Cotivă, noul 
preşedinie al „Centrului, 


stadeni | 


D. Cotipă a crezut nimerit să 
facă o expunere a concepțiilor 
sale 


Urmarea firească e fost că a. | 


Fischer, apreciind politețea exa- 
gerată a colegilor săi dela cen- 
ru, a refuzat să le întindă 
mâna și să le răspundă. Intreaga 
delegație cehoslovacă a fost so- 
liaară cu preşedintele ei şi sur- 


prinsă meplăcut de primirea | 


care se Jăcea, 

Cum şi delegații românii au 
priceput situatia, în Jelul lor, 
incidentul a fost discutat, de 
comitelui „Centrului”, cu ada- 
asul că d, Fischer şi delegația 
cehoslovacă şi-au permis să 
„vină la mormântul eroului ne- 


canoscul român“, când a de-| 


pas coroana protocolară, 

Efectul discuțiilor se vede, 
Comunicatul prin care se mo- 
dijică programul congresului 
este elocvent. 

Dar mai elocventă este ati- 
tudinea studenților cehoslovaci, 
care au avut curajul şi demnl- 
tatea să dea cul trebuie o ad. 


3 şi | fericitul 
condăcător în „„Garda de fier”. | mâna. 


mirabilă lecție ae civilizație și 
de bunăcuvitnță, 


De această dată, cinismul ne= 
ruşinatei prese a trecut margie 
nile, Colepii Cehoslovaci, cari 
nu sunt antisemiți și nu au ni- 
mic de împărțit cu anumita presă 
din România, indignați de a- 


| ceastă stitudine, uu trimis zia- 


telor românești următoarea lă- 
murire ; 


„Domnule Director, 
Vă rugăm, în numele delegaţiei 


CRONICA PLASTICA 


tubitori al tradiționalismului, viețuind printptnsul.nu 
putem condamna arta modernă sănătoasă, Din potrivă. E în 
aceasta însuși procesul de depășire, 


Formele, imperioase în unele domenii, sunt cu totul negli- 
jabile în artă, Insul care se complace: în ele se poate numi 
ori cuni, numai artist nu, Formulele în artă sunt pentrul imbe- 
cili, farsort şi snobi, : 

Cerem creiație. Nu e deajuns numai taleni, Talent poale 
avea și an fotograf. 

Sacrificat că Luchian, ori victorios ca Grigorescu — 
opera de artă se cere adânc frământată în originalitate. Astfel 
concepeih creiația, 

Aplauăă modernismul din șiichiatrile celui mal de 
talent caricaturist român, lon Sava, ridicându-ne impotriva așa 
zişilor ultra-modernişti, sau supră-independenți, cultivatori ai 
prostulai-gust iudaic, acele hebunii colective semnate : Marcel 


CUVÂNTUL STUDENȚESC 


"ION VIDU MIHAIL 


Adusă pe ulei de iarnă, 
vestea morții lui Jon Vida 
ne-a mohorit sufieiele ! O Jla- 
cără a ideatismului sfânt na- 
fional,, Isi eter Mi 

[i d 3 
seară du. iduri rață „Scrisul Românesc ' de a tipi 
cântecul lui deşteaptă, mân- | PE clasicii noștri a fost d 
ale, îmbărbătează. Cântecul, nită din două imolive ; până a 
CE 10vavgul cet mal bun al | Cum nu-i aveam die i e. 
ţăranului și, modestul dascăl, xistând o sumedenie Ea „iu 
a ştiut aceasta! „Răsunetela“ | Cate nu urmlireau ui 150 A 
[/ i au răsunal în toată țara, tural, masacrâudu-se ast el stilu 
Pentru foți, ele sunt dorul, și gândurile îna utașilor nostri, 
strâns = de zi în suflat și care | 4 valume În care iarta gre: 
isbuemeste. cu darie. nebănuită, | sala de tipar, totul în condiţ 


Inițiativa editurii. craiovene 


rij de L Scurtu; în ! îi AIA 
„de. diție scoasă de | țial, &; ea politica 
iei Mute 0 ROI e ve- lun tot armonie care 


apare o ediție 1009 la 


d, larga, 
chi şi icoane navă”; în 1910 „Ar- 


i ip după 
ticole politice“ reproduse i 

pi: cu, adăugându-se şi 
Cr, Paucescu, ju pini 
în la lasă 


ciclul „Icoane li 
nouă“; în sfârșit în! 
„Opere complete“, ingrijite de 
d. A, GC. Cuza, Dela „această 
dată, încetează orice ediție pri- 


E MINESC 
— 


OLITICE 


„Sersul Românese”), 


dela fel iun j re 
lu!, trecând printr'g intreapă 
ileră de gândire autohtonă “A 


ică și Juridică a statuțui și 
Foii ului și na. 
Atitudinea lui faţă de străini 


şi în special față de jidzani, tre, 


studenților cehosinvaci, să publi. | Zantu,_ M+ 22. Maxy, Victor Brauner, B. Herotd, $. Perahim ete, 


cați în ziarul d-voastră, urmă- | 
Waroa s 


LAMURIRE 

Ziarul „Dimineaja” cu dala de 
Miercuri 18 Martie 1991, publică 
un articol întilulat „Contraman- 
duren congresului Micei Antania 
studențașii”, Credem că e nece- 
sar să comentăm cuprinsul aces 
lui articol din anumite puncte da 
pedera 

Desigur, aceste rânduri  însi- 
nuante au fost îndreptate împo- 
trioa „Uniunii naționale a stiui- 
denților creştini din Româniu“ şi 
a „Centrului afudenjesc  Bucu- 
roşii” 

În ceeace privește primirea fă- 
culă de siudenţii români și felul 
de a răspunde a! studenților ce- 
hosi i, trebue să aducem căle- 
uriri. dcoastă primire fă- 
culă la gara de Nora a fort cum 
nu se pouie mai călduroasă și a- 
micală de călre un număr impu- 
nălor de mare de studenți români. 
Siudenlii cehoslovaci, conduşi da 

, Fischer — care nu est? de ori- 
gine evreu, cum sa spus neînie- 
meiat în ziarul „Dimii eața” — 
au fost înueajuns de impresionați 
de prielenia, cara le-a fost dove- 
dită. Domina-ea, ca oa ponent al 
bucuriei şi sunpatiei (uturor stu- 
denjilor cehoslovaci, a răspuns 
d lui Narli, reprezentantul U. N. 
$, C. BR, şi-d-luu Coligă, reprezen: 
ianiul studenților bucureșteni, cu 
toată căldura sentimentelor ce le 
exprima şi a anul ca și ellă dală 
prilej de “a le strânge 


) 
| 


E natural așa dar să fim sur. 
prinți de cuprinsul acestui arti- 
col, de oarece suntem convinşi că 
legăturile muluale de simpatie 
dintre studențimea română şi ce- 
hoslovacă sunt din ce în ce mai 
pulernice și că vor rămâne du- 
rabile în ambele părți aducând 
concursul lor neprecupețit  fru. 
moase prietenul dinire cele două 
ări aliate. Din contra, toți stu- 
denţii cehoslopaei sunt mulțumiți 
şi entuziasmați de primirea ce li 
sa făcut la Bucureşii și de fes- 
livităț'le organizate în onoarea 
lor, cari dovedesc cu prisosință 
strântele legături dintre ambele 
Uniuni naționale studenţeșli. 

Așa dar, sus numilul articol 
este Iniru totul tendențios și în 
contradicție cu adevărul. 

Primiţi, vă rog, Domnule DL 
rector, asigurarea stimei noastre. 

In numele Uniunii naționale a 

„studenţilor cehoslovaci 


Jose! Kovar 


Iniradevăr „elocventă este a- 
titadinea studenților Cehoslo- 
vaci care au avut curajul şi 
demnitatea să dea cui trebuie 
o admirabilă lectie de civili- 


Trăim zile de mânie şi res-| că, nicăiri elevii nu-și făceau 
trişte. Răul e evident; nimeni mai bună educație morală și 
însă nu-i cunoaşte cauza. Îni- |! naţională ca în „cuibumle anar- 


moşii noştri bărbaţi de stat 
caută cu mirare în jur, ca și 


puiet In cuiburi e.evii mun- 


ceau intens, cinstit şi discipli- | 


cum mar cunoaste rodul se-! nat; învățau să-și iubească mai 
minței, aruncate de propria lor | presus de toate ţara și Dum- 
mână, nezeul părinţilor lor, să urască 
minciuna şi nedreptatea ; își în- 
Pentru îndreptare s'au luat | suşiau noțiunea de demnitate 
cele mai severe măsuri (pentru | românească, care dă loc la a- 
istrarea ordinei şi respectarea | tâtea echivocuri astăzi, Iși for- 
epilor, sa mers pâna la căl- mau caractere și inţelegeau ro- 
carea acestor legi).  Arestări ist conştiinţei care nu-i o marfă 
de padcă am fi în plin paredis ! trațicată pe înalte piețe sau la 
„roşu, urmâriri, percheziţii și | colțuri de strizi; că valoarea 
excluderi. Astfel au tost eii- lei nu fluctuleză cu sunetul ar- 
minaţi gin şcoli. o serie e elevi, | ginţilor dup! ch+fuj bancherilor 
atibuindu-li-se vina gravă, de | mondiali sau Ca în multe ca- 
a fi nationali-ti; îmiwadevăr, zur nenurocite, a unor miser! 
aceşti „discrecraiui“ îşi iubesc | cambtari, 
prea mult ţora! Dar aceștia intru cât e vinovată organi- 
erau singurii meniţi să păstreze , zația, când unul din aceşti ca 
mâine trează conștiinț» romă- '-pii a greșii 2 Poate îi ca disal- 
mească ; şcolile și unlveraitaţie ! vată (pe hârtie bincinţeles), pe 


rămânând să adăpostesscă ati» , acest inotiy 7 


țin germeni comunist, atâța! | S'au nctinistit în zădar anu- 
străiai şi initrăiziaţ . anlarați de miţi domni de stirea noastră 
înaj e genti sent: „umshiteriate”, morală — îl Învităm sA-gi facă 
parioji Român e de miine. un ntintărziat autoeyamen, 
Asigut. losă pe bunii Români 


SORANA. 


Sani câteva considerațiuni introductive, pe cari le-am 


crezut necesare. 


CATEVA EXPOZIŢII 


VECHI 


Sala ziarului 
„UNIVERSUL“ 


ARTUR VERONA — Bătrân, | Fontenay“, ne dovedeşte posi- | 


Cu aceleași tablouri de dimen- 
siuni mar. Colorit puternic. Pe 
alocuri desemnul sufere — e 
imputarea ce i-o aducem. 

Un ausamblu luminos într'o 
sală frumoasă, 


TEODORESCU - SION. — 
Croimatică superioară, O bețe 
verlaine-iună de culori. Pânze 
comunicative, pe care privirea 
palinează ne ştiind unde să se 
oprească, 

Prindem la întâmplare : După 
baie ; Kimonoul înflorit ; Auto- 
portret ; Reverie ; Pălărie cu 
bride ; iarna în mahala ; Pri- 
velişte burureșteană ; Profil... 

Unitar și viu, d, Teodores u- 
Sion rămâne unul din marii 
noștri contemporani. 


Sala „MOZART 


AL. ION=SCU-IAŞI — Ne-a 
dăruit o bucurie rară, cu.de- 
semnele în peniță și aqua-forte, 
Una din marele promisiuni. În- 
treaga noastră mulțumire, 


TABAC — Ghips, bronz şi 
ceramică, Un mare talent. Multă 
viață şi mișcare, într'un mate- 
rial de multe ori ingrat — ghip- 
sul. Insemn: Nr. 1 Deta câr- 
ciumă ; 6, Coiţ de stradă; 8, 
Un flăcău ; 11, Jurnalistul, 


T, SAVOPOL — Işi intitu- 
lează expoziţia „Bucureștiul care 
se duce“, Bine că se duce dragă 
domnule Savopol, Ne închipuim 
că nu vei mai expune din lipsă 
de subiecte. Aceasta ca o mân- 
pâiere pentru dumneata şi o 
adâncă bucurie pentru, noi. Alt- 
fel păcat de boiele, pânză și 
timp, 


STRAMBU — Senin și îm- 
bietor ca un zâmbet. Un mare 
talent și o tehnică superioară. 

Semi-nud (43) cu sâni pie- 
troși și profil pur. (30) Feriţă 


râzând — adorabilă. Apoi : Şa- | 


lul roşu cum e focul (34); 
Privind un album (45); Dela 
noaptea învierii; D-şoara Ju- 
lieta (79)... 


Sala „ILEANA“ 


GH. M, CANTACUZINO — 
Curaj reciproc: de a expune 
domnia-sa și de a o vizita noi. 

De unde să încep? 

Tânăr — su — mi-au plăcut 
întotdeauna nudurile. De data 
aceasta insă m'am îngrozit. Nu» 
durile domnului Cantacuzino ie 
invită urgent la căiugărie. Fe 
mei masculizate, atletice, cu 
urme vădite de viciu-și grațio- 
zități de bastiment. O teudință, 
discutabilă calitativ, către fe- 
ineia-batoză, gata de a te trece 
prompt, gratuit şi aviator la 
parter, 

Fiori evocative de grădini 
bulgărești, cu reminiscențe de 
sorcovă şi spermanțet, 

O basilică pe care an privit-o 
dela toațe distanțele posibile 
și care ne-a inspirat titlul: „Ba- 
şilica în chip de alviţă”, 

Remartabile : 48, — Balcon 
spre mare; 57. — Privelişte de 


iarnă; 81. — Casa del Dia 


volo. ele. 


at și sincer, Studenţi 
a Since, [i 


O încercare cu ochii închiși 
(așa cel puţin o bănuim) în 
cărbune „Grădina mea dela 


bilitățile expozantului de a prac- 

tica arta cu ochii închiși. 
Excluzând bucățile remarcate, 

l-am ruga pe domnul Canta- 


pot privi tablourile, spre a se 
căpăta efectul dorit de dom- 
ma-sa, 


ŞI NOUI 
Sala „ILEANA“ 


GRUPUL NOSTRU — O ti- 
nerețe sprintenă ca un salt. Un 
act de curaj colectiv. Nici n'ar 
fi putut fi atfel. Odată cu pri- 
măvara. Patrusprezece sculptori 
și pictori tineri. O primăvară 
zburdalnică ce anunță o vară 
curândă şi coaptă. 

Din frământarea celor ce 
mau împlinit încă treizeci de 
ani, plastica vioaie — sculptură, 
desen și pictură — ne face 
să'ntrezărim. un viitor optimist 
până la robustețe, 

O armonie, vibrantă de lu- 
mină, pe alocuri nordică, în 
care pulsează — cu influenţe 
iminente la unii, spumos de 
original la alţii — talentul. 

Voit, nu prind decât nume: 
Baraschi C-tin, Băjenaru Dan, 
Constantinescu Șt., Constah- 
tinescu Mac, Constantinescu 
C., Demian A. lonescu Sin, 
Miracovici  Cassilda, Nichita 
G., Papatrandații 7., Phoebus 
AL, Soroceanu T,, Sterian Mar- 
gareta, Vasilescu Florica, 

Până la 18 Martie expoziţia 
rămâne în.sala „Ileana“ (Cartea 
Românească). 

Cititorul care o va vizita, mă 
va îndreptăți de această trimi- 
tere la faţa locului, 


Sala „MOZART“ 


ADAM BĂLȚATU — Mult 
bun simţ, pe care Paș ruga să-l 
recomande doamnei (sau dom- 
nului, îmi scapă) de vis-a-vis. 

Bălțatu — nume trisilab și 
arhaic, pictura tri-ciclică — flui- 
ditate, puritate și energie. 

Castelul (15) minunat, în 
fund, cu arbori prevestitori de 
furtună și cer idem. Toamnă 
în livadă (14) — realizare su- 
perlativă. Col? galben (9) — 
Copaci cu reflexii de aramă. 
Palatul vechi — Veneţia. (32), 
Profil (40). Câteva aquarele și 
altele pe care spațiul nu-mi dă 
voie să le enuinăr şi comentez, 

ZAICORNIG. 


De de pp 


PREOT STUDENȚII VITĂND PE 
CE 0 ehisoAat 


căreşti să ducă | 
nicii celor ce ae 
cauză românească. 


in slujba daru, necam | din ţa 


spre a întruchipa deodată în uni tehnice deplorabile ; prin 


ut tei | inițiativa 5. R*, punându-se 
îi Ca nări et stavilă acestui haos, se aduc 


reale servicii culturii românești 
în primul rând, elevilor și stu- 
Ă „| denţilor în al doilea rând, cari 

tă naționalismul ce nu poa ă and, 
A gr: te ; deşi tobagi, îşi | pot găsi astfel o formă accep- 
strigă cu tărie forta și mândria, 


Şlefan“, care cu aceias deviză 
„bătuți cu toți, au fost amar", 


să făurească idealul cântat. 


abilă a scmerilor clasice, 


neamului lor. (Astăzi, deşi în | alutor şi culturii și școalei. 


i naționalist şi 
ai za i să-ți ma» | ediţii aşișderea celor din străl- 
nifestezi acest naționalism, în- | nătate, şi nici putințe, Suntem 
seamnă a lua numai decăt ca- 
lea beciurilor, a Ți tratat drept 
anarhist, atentator la ordinea d 
publică, etc. — Oare, în Ro- Kogălniceana (comentat de N. 
Cartojan), W. Bălcescu (comen- 
imorializate de |tat de Al. Mar.u), 7. Slavici 
cuzino să menţioneze în pro-| Vidu, culese de pa crestele | (comentat de Sc. Struţeanu), V. 
gram și distanța dela care. se | munților, dragi lui, de pe pla- | Alexandri — călătorii şi mist- 
iurile Banatului, din ecoul de | uni diplomatice (comentat de 
seară al buciumului, le împrăş- | Al. Marcu) și M. Eminescu — 
ție în întreg Ardealul, ni le) srieri politice (comentat de D 


mânia Mare 22) 
Melodiile 


trimite nouă peste Carpaţi. : 
Si au fost răvaşul cel mai 
bun! 


dulce, curat românească, aşa 
cum mumai acolo (în popor) 
s'a păstrat, în pofida celor ce-i 
asupreau. 

lată pe bănățana „negruță“, 


dar care totuși „nu-i țigană“ ; | rău așteptate de mult; li se sim- 


iată firea „lugojanei“, plină 
de viață; iată țăranul român 
nepătimaş, înțelept, așa cum 


Nu avem pretenția de a avea 


bucuroşi de sârguința profeso 
| rului N. Cartojan, 


Până acum au apărut: M. 


Murărașu). 


In cursul lunilor Martie şi 
Aprilie vor apărea : Gr. Alexan- 
Pentru a'se cunoaște cât mai | drescu (comentat de 1. M. Raş- 
bine rații între ei, culege din | cu), N. Filimon (comentat de 
popor cântece de neîntrecută | G. Beiculescu) şi /. Fliade Ră- 
frumusețe melodică, cu vorbă | dulescu (comentat de Emil Vir- 


tosu). 


Această listă vorbește singură, 


* 

Apariţia scrierilor politice e- 
țea lipsa; nicăeri, nici în ediţiile 
mercantile, nu se găseau arți- 

| colele marelui gazetar, nepu: 


numai un idealist, cum a fost |tându-se astiel judeca de cei 


el, putea să-l vadă, cântîndu- 
şi bucuria şi amarul, jalea şi 
dragostea !,.. 

Jon Vidu, nu a căutat răs- 
plata muncii lui, a serviciului 
n-prihănit de mare pe care l-a 
adus cauzei unirii — în mult 
mai mare măsură decât acei 
care-ţi trâmbifează „patriotis- 
mul“, de-acolo unde sunt co- 
coțați, 

Departe de meschineriile po- 
litice, el a trăit modest, Moare 
sărac, cum mor idealistii ! Moa- 
re jelit de întreaga românime 
cum mor patrioții. S'a stins! 

Melodiile lui le vor fredona 
manții cu pădurile, dealurile 
și câmpiile, atâta vreme cât 
vor mai fi români pe aceste 
meleaguri, 

Const. Dobre 
Par 


Procesul atentatului 
dela „Dimineaţa“ 


La 27 Martie Va avea. loc 


țineri a doua faţă a personali- 
țății lui Eminescu : cea de gân- 
ditor politic în ritmul scrisului 
cotidian. 

Ediţiile scrierilor politice sunt 
puține. 

In 1981 a apărut o culegere 
de articole adunale de Gr. 
Paucescu sub titlu ; „Culegere 
de articole d'ale lui Eminescu“; 
în 1905 în editura „Minerva“ 


Un | 


vitoare la scrierile politice „ale 
lui Eminescu şi abia anul acesta, 
cea ingrijilă de d, D. Murăraşu, 
despre care voim să spunem 
căteva cuviuile, i 


; concepția filosolieă sociala. 


unitar, armonic de 
înfățișează un sistem 


viaţa, 

D, Murărașu uită 
voit, redând din 
vească câteva pagini, oferimdu. 
ne un puțin palid, ge 

Incontestabil că prin edi 
față se aduce o coni sie 
ală — studiul introductiv, [i 
precizează personalitatea Ziaris- 
tică, fiind unul dintre puținele 


Pentru a putea contura per: 
sonalitatea gazetărească și națio- 
nalistă a lui Eminescu averi 
nevoe să cunoaștem toate arti- 
colele rsipite cu atâta vredni- 
cie în cotidianele vremil—, Tim- 
pul“, „Curierul de lași“ etc. Cu 
alte cuvinte, pentru a avea o 
bună ed ţie, în acelaş timp cins- [ 
tită, e necesar ca toate artico- | care deși prea general, imbeă 
lele să fie publicate, țișează toate problemele. com. 

Desigur aceasta cere o muncă | ponente. 
grea, migăloasă şi ingrată, dar Inceputurile dela „Curierul de 
numai astfel putem să ne for- | laşi“ continuate intens la ziare 
mulăm o ideie asupra persona- | conservator „Timpul“ intre 1977 
lităţii politice a lui Eminescu, | — 1853 — perioadă cris alizi ntă 
Până atunci vom avea numai | a gânditorului politie, taraete- 
păreri incomplete, comentarii | rizată printr'un nați i 
parţiale şi subiective. iator și conștient, isvorât dintro 

Din acest punct de vedere— | concepție filosofică adâncă, A. 
capital pentru o ediție comen- ceasta poate fi exemplificată prim 
tată — păcătueşte și cea de față. | definiţia lăuntrică' și superioară 

Intenţia d-lui Murărașu e de | a statului: „staiul nostru au are 
a desprinde, din activitatea ma- | o altă rațiune de a fi decăt a 
relui clasic, aspectul naţionalist | ceia că e stat românesc, deti 
conservator, pentru care motiv | desvoltarea e'ementului TONĂ 
alege din toate articolele numai | nesc este și cată să fie ținta 
pe acele care vin în sprijinul | noastră de căpetenie. Dacă viața 
tezei d-sale. noastră de stat nu ne asigură 

Incalificabil, gestul d-lui Mu. | această condiție, nici nu meritănt 
răraşu, de a înlătura pasagii | să mal existăm: sau ţara aceasta 
prea personale şi de a actualiza | să fie în adevăr românească, sau 
ortografia. Căci, a te erija in | nici nu merită să fie“, 
cenzură față de un om, plusat!  Tradiţionalist, conservator, an- 
de un geniu, care a depus oiti-liberal, anti-semit şi mare lup- 
muncă uriașă, se poate numi|tător pentru cauza țărănească, 
ori cum, numui onest nu. Uni- | un tot armonic care formează 
tatea organică a articolului cere | gândirea politică a lui Eminescu. 
punctul de vedere chiar prea! Cu scăderile amintiie și cu 
personal-—aceasta fiind motivată | multe rezerve, putem spune că 
față de orice creier inteligent. | ediţia d-lui Murărașu umple ua 
Am fi văzut și judecat, cun! gol. 
ochi abiecliv, toată latura de | 
pasiune și pamflet, 


i 
a 


Ştefan C. lonescu 


Îi 


uți desvoltă o activitate cultu- 
rală bogată. Ea se repartizează 
atât pe Societăţile studențești, 
cât și pe Centrul întreg. In anii 
trecuți, când situația materială 
generală era mai bună, activi- 
tatea societăților se manifesta 
și în afară de Cernăuţi, cu multă 
intensitate — adesea chiar tre- 


ACTIVITATEA CULTURALA A_ STUDENTILOR DI CERMAOȚ 


Studenţii români din Cernă-! Studenţimea și-a dat contribu- 


| ferința a găsit profund ecou. — 
ţia. Alături cu armata, toate gru- | lubirea aceasta de popor, n- 
pările studenţeşti, cu steaguri şi | dicată de studențime la rangul 
în ţinuta lor solemnă, au defilat ! de ideal, ilustrată cu atâta căl- 
în faţa autorităţilor, în frunte | dură prin exemplele şi citatele 
cu preşedintele Centrului. So- | din scriitorii străini și poeți 
cietatea acad. „Junimea!* a a- | noștri mari, a încălzit sulletele 
ranjat un festival împreună cu | t nerimii cernăuțene şi a fost 
Liceul Militar și Teatrul Naţi- ! gustată cn aceeaşi încordată a 
onal, Este de remarcat frumoasa | tenţiune, de la început până la 


buie pusă în legătură 
conceptia lul. Extată Fier 


gândire, care 
căruia i-a fost consecvenţ toată 


problema jide» 


procesul elevului C. Dumi- 
Trescue 

Este de observat că întru 
apărare ticălosului Socor, oc- 
naș şi director de ziare, au 
sărit toți fruntașii. politicia- 
nismului venal. 

Zeci de fruntaşi ai barei s'au 


trative ale Bucovinei — și adu- 
cea reale servicii românismului 
şi poporului de la țară. 

Anul acesta propaganda cul- 
turală a studenților cernăuţeni | 
a fost restrânsă și se destășură 
mai mult în orașul Cernăuţi, — 


cea și peste hotarele rude | 


cuvântare a președ. „Junimii“, 
d, Oct. Ştefanovici, care a lă- 
murit rolul covârșitor al studen- 


țimii în activitatea naţională a! 


poporului nostru, In mijlocul 
patimilor josnice și a desbinării 
intre fraţi, predicate şi întreţi- 
nute de partidele politice în da- 


sfârșit. 

— Pregătirile fără întreru- 
|pere, vor asigura conbauarea 
cu aceeași intensitate a activi 
| tăţii culturale a studeațim'i din 
! Cernăuţi, şi într'o viitoare dare 
de seamă nădăjduim, că vom 
putea nota extinderea acestor 


înscris ca apărători pentru sus 
numitul trădător, lichele şi li= 
cheluțe, ce din ordinul lojelor 
pr d 
ma altfel, sufletul 
românesc, - bu 


—— 1 O X emma 
Profesioniştii 
_ -talomniei 


şi Fagure — prin 
„cere a deschide 


Slau la în- 
publicat arui- 


Ți 
te idenivase şi olen- 


ii Pra acţiune 


e 
Și a conducă- 


entru 
d 


sa pot 
Ă LA 


re 
el 


atu: 


uda | 


cart azi, 
d vid închinată cultu 


totuy, acelaşi 
0 oare: 
„d00- | națională. 
rii acestei preocupări de tot. 
cores- | deauna a tinerinul, 
Che do Imperativ Regal 
oferă de ideal tinerei ge- 


Se fac eforturi necontenite pen- 
tru intensificarea tradiţionalei | 
activităţi a societăţilor noastre— 
care formează un atât de pre: 
țios patrimoniu a! studențimii 
române din capitala Bucovinei, 
Jar pe lângă lipsa şi criza sa | 
bântue, autorităţile se desinte- | 
resează și nu acordă nici un | 
fel de sprijin. | 

Concentrată intre zidurile Cer. | 
năuțului, activitatea culturală a| 
studențimii se manifestă mai a- | 
les prin aranjarea de şezători, 
la cari pe lângă studenți, par- 
ticipă totdeauna și public ro- 
mânesc, 

„In aceste șezitori se pun în! 
discuţie felurite probleme det. | 
voltate de conferențiari, astiel 
că munca din Uulversitate este 
din plin completată de cea dia 
societățile noastre, Von oferi 
câteva exemple. 

Ziua de 24 lanuarie a. ce a 
fost sărbătorită cu deosebit fast 
de Universitatea din Cernăuţi, 


ere ceenererenea tepe mame rea 
Viaţa unei ațiuni este 
Ritmul civilizaţiei și can- 


re, chiar dacă pot diferentia 
concepții soclale c 
manifestate de N 40R tar. 


verse ge- 
ASrAțli adaptate die: 
nouilor împrejurări, mențin 


linie direc- 
dela du cultură 


Azi, Regele Țarii acordă, 


putere 
și o 


| deuţimii două şezători iarna, a- 


| dovedesc pregătirea serioasă a 


pentru independenţă — lupta de 
la Posada — a fost comemorată 
de Societ. acad, rom, „Dacia“. 
Studentul lie Bocu a rechemat | de ajuns, 
intro documentată conferință | LODRSCU, 
Vremile începutului organizării | versitar 
Noastre polițice, da uude stalrei, 
pl Maia neamului ro» | proces, 
mănese şi importanța luptei de! 
Jucturile specifice țări noaa» | 4 no 


iată Ja Storojineţ, Societatea 
„Dacia“ a oferit şi o gezăloare, 
la care u reprezentat piesa „De 
putatul tatei *, 


în program reecitări, lecturi, 
SMEVINAA învăța —— şi au 
ncoronate de şezătoarea cultu. a 
rală dată de Centru în ziua de conştientă Bu sue 
A brute la "Teatiul Na. inconjure cu 
one), 


una uationalității noastre —e-!] 
xemplul  recentei alegeri de la Autorităţile însă ar trebui să 
Cernăuţi este clasic și dureros | aibă în această privință mai 
de elocvent se Aioenlul va ră- i multă solicitudine. 

măne interpretul conștiinței de 

f i loa Negură 

neain şi a dragostei de ţară și i 
pământul strămoşesc, y coieee: 


Societatea acad.-teolog, „A 
cademia Ortodoxă“ a oferit stuc | mem O XE O ea 


şezători şi în lumea sate or. — 


ceastu, ln cari au conferențiat 
despre „Creştinism și curentele 
sociale'“—mai ales comunismul 
şi „Creştinisra şi urmările lui“, 
Producţiunile corului teologilor 


'Un profesor universi- 
tar la bara Justţai 


tăta timp, cât domnul pro- 
ati i Em. Antonescu 
rămânea o personalitate sus 
ceptibilă de captat și user în 
regimentabilă în «disciplina ri 
cialisto-demoeratică», partre 
d-sale, însoțit de articole elo- 
gioase, apărea la loc de cinae 
in coloanele impresionabile Și 
iudaice ale Sărindarului, A fost 
ca românul Em, AM 
acelaş Sere 
acelaș fruntaş 4 
îs dee Mera tatea 
protestând energie 60% 
tra măsurilor lipsite de 
tate și patriotism luate de pu 


Stud, facultăţii noastre teologice 
ŞI pe terenul muzical — şi con 
sucră acest cor ca cel mai bun 
diuire toate corurile româneşti 
din Cernăuţi, 

Cea dintâi luptă a Românilor 


Posada pentru desvoltarea ş 
istoriei noastre. PA MERA veri față de oi rule sii 
Cu prilejul unei serate arau- | COruehu Zelea: Codrea 


bitari de sâde 
teu ca marii iul Ra 


buuți tal 
sidurile lerihonului, să lovea & 
trivial și macaboi= În 
fesor, dublat de un 


demn. 
in clipele acestea, sțudențimea 


cate aceste gezători cuprind 
pra- 
fost 


toată de tea hi 
acela, care, înlăturând 42 


Conterinţa a ținute ui. prof, | mite interese A imbrătițat 


meraţii, uulv. Nichifor Crulnie, tratând | tan 0 Cauză dreaptă, 

Gionoraţia tânără, crea subieciul „Demofiliei. prezis Aw putut ie bn dotă fe 
cută în răsbolu, va buota | (ară de Un pub ie arhinumeros, mal mult desi 9 e ro 
pentru EL şi Pin [in „care sau remarcat repre: ude cure: am Văzut PE, mea 

ru ol st în numele Luj, | zeutanţi tuturor autoritățilur == | rul eminent al Univ 4% iunea 
NE: e titurpra și devola- pi 0și FĂ Rector al Waiver jale eniru ce da inte 

a ȘI mulți dini prar | teoriilor pi tul faptei 
NI pie . Crudu el ex “stea 
GH PonascupOgant | IE Crudu, secretar en. | chip străiueil, Sei o neseăi 
po Sali a za snt d că ne dania Nb MI 
Clar de. = palet 
— za si pe lângă inteeaga 0 Vmegi Rădele 
xxx pre Rabla ra i 


* fe a 


CUVÂNTUL STUDENȚI 


- 2.0. ARIA ANR INI ee 


sacii O SE 


one ie ingijre După douăzeci şi cinci de ani Proces, iărzidelr” 


Da 


Atmosfera vieții moastre pa- | partidelor — politice, — epilâna 


este tin zi în zi mai grea | sgomotas <supremele interese 
amienin- | de star, 


pretatinăeni mocneşte, 
fătoare, revolta iaiaror clase 
dor nemulțamile da conducă. 
tori; pretatinăeni an dispre 
Saveran, îndeajons de jasti fi 
cai, față de reprezentanții anal 


f | crantă mizerie. 


S'au împlinit douăzeci şi cinci 
de ani de când tinerimea Uni: 
versilății din Bucuresti, sub con- 
ducerea profesorilor ei, a făcut 

| impunătoarea manifestaţie din 
| Piala Teatrului, la 13 Martie 


Funcţionarii  trăesc  întro 
Carba ae sa: 
crificia a lovit, edânc şi sigur, 
în cei mici. Cel ca averi ago- 


stat în praţul fatimentului; 
pretuiindeni ura și setea de 
răsbanarea poiititianistă își dă | Cine îmdrăsneşte să-și cla- 
roadele nefaste, meze durerea verbal sau în 

Cotidian ne putem da seama | scris, riscă să-și piardă şi pu 
de grozăviile care ne așteaptă | jina pâine ce i-a mai ramas... 


nisița îşi vor găsi oricând noul 
sabsidii, după sistemul învățat. 


1906. «Lupta pentru limba ro- 
mânească», căci aceasta este 
adevărata idee ce a condus a- 
tunci spiritul muljimei ce se 
afiliase zidului de apărare a 
studențimei, a trecut prin două 


!a unui trecut din care păstrăm 
ideca dar am perdut oamenii. 

Totuși ideele semhnate de zi 
au dat roade și nimeni mu poate 
contesta aceasta. Dacă în scur- 
gerea timpului, anumite perto- 
nalităţi proeminente în mişcarea 
naţionallată, s'au îndepărtat de 
adevărata matcă, totuşi curentul, 
anemiat momentan, sa refăcut 
și astăzi făcându-și loc tot mai 
mult în sufletul maselor, nu va 


unora şi altora, 

Solidaritatea naţională era 
profund contaminată prin vor: 
birea mai multor limbi în ins- 
tituțiile noastre culturale, 

Era deci o datorie ca stu: 
ențimea românii să proclame 
încă odată în auzul tuturor, 
drepturile limbil naţionale. Siri- 
gătul ei de alarmă, dacă a lăsat 
rece pe anumiţi oameni politici, 
acă presupusa clasă conducă- 


ca 4 opus ace] veto categoric şi | rămas de o parte de iapitirile 


venite din afară și s'a întruchi. 
pat masiv În manifestația dela 
13 Martie 1906. Reapărută din 
nou în manifestările studențimei 
române dela 10 Decembrie 1922 
încoace, ea nu a pierdut nici 
odată coeziunea cu sufletul 
maselor populare, Dela eveni- 
mentele din 13 Martie 1906 
«lupta pentru limba românenscăn 
a mers crescând, ideea adân. 
cindu-se tot mai mult în sufletul 


Un mare procea care a shu. | chiar sub cinsprezece zile în 
ciamat, a pi ea din nou spi- chisoafe sau chiar eu amendă, 
ritele româneşti: Da or fi insemnat distra 

Na era vorba de condam- | gerea „Gărzii de Pier“ şi ar 
narea unor persoane, ei se pu: îi insemna! una din cele mai 
nea problema dacă o mişcare mari vietorii pe care ar Fi pie 
Pomilnease de avânt, de re-! tut «ă le athă toate elementele 
nășiere spirituală a românis- vrăjmaze din acedstă Jară. 


mului va fi sau nu va ficon-! 


O condamnare prormțată 


damnată da justiție la moarte, | de jastiție ar îi fost armată de 


Condamnarea de cinspre-zoce 
zile sau mai puțin « conducă: 
forilor, echivala cu condamna- 
rea la moarte a mişcării, prin 


ropote de aplauze nesfârgile 


| - r 
ale tutaror inamicilor romă 


malai 
Iată pentra ce populația ro* 


mâine, cotidian addogam în | san chiar viața. decenii şi procesul sufletesc ce | întârzia să ne ducă la biruinţă. h iti desființarea ei, ea fiind con- ţ 
frământa atunci studențimea, a 'a | toâre a întors capul cu lașitate | elitei culturale, iar acțiunea a i i '" i mânească din toate categoriile 
Peharai nemulțumirii încă ana. | Nimeni nu pare hotărât să reinviat din nou în preocupările Procesul nostru milenar, s'a la auzul acestui otrigăt, masele , trară ordinei publica şi peri. | prior d-ra iei 


Loviturile pe cere ie primim, | carme răul dela rădăcină. Sun: 
oricât de di.reroase, ori câ! de | tem lăsaţi în voia unei soarte 
bratele, na mal nedumeresc pe | în perspectivele căreta na citim 
nimeni. a nimic sarâzător. 

În acești doisprezece ani de | Mâine poate, atâtea mâini 
dapă răsboiu, ne-a fost dat să ucigașe, care me urăsc şi ne 
parcurgem cu resemnare toată | pândesc în fiecare moment, vor 
ama mizeriei omenești, isbuii să aprindă cu succes 

Cu fiecare grupare politică, | jocul revoliţiei. 
măscaiă din haosul postbelic, | Cine va fi în Stare să-l 
ne-a plăcat să facem încercări ; | stingă ? 
pe fiecare demagoț, ridical din | Guvernul tare se mulţumeşte 
mocirla dalnitoare a trotaaru- | să redacteze comunicate oficiale 
ai poiilic, i-am crezut în stare | optimiste ? 
să pană ordine în mecanismul | Poliţia care face tot ce-i stă 
dezorganizat al statalai nostru. | în putință penira a îndârji și 

Cu ficare am avat o des | mai mult spiritele ? 
Buasfăteare deziluzie. Niciunul, | Ne îndolm. 
absolut nicianul, na s'a dove-| Nu vor să înțeleagă oamenii 
dit capabil să onoieze prin | noștri politici că vremurile a- 
autoritate şi cinste nediscatată, | cestea de sumbră ntizerie, cer 
înaltele chemări ale Țării. mai maltă cumințenie ? 

Am ajuns, numai prin penele Tineretul aniversitar, a cărni | 
cuvântata și stăraitoarea oste- | râvnă pentru carie a fost atât | 
meală a partidelor polilice, la | de discatată la tribuna parla- 
bugete de ispășire, de mizerie, | mentalni, așteaptă dela oame- 
de sacrificiu. nil noșiri politici, exemple de 

Toţi aa debutat prin acelsași | cumințenie, mai maltă decență 
vane promisiani, toţi au sfâr- | în purtare și an interes ceva 
şit cu bilanțuri rușinoase, pe | mai viu penira interesele vi- | 
cere moravurile acestor ţări 


———————————————  ——————— 


tale ale națiunii. 


generației de azi. 

Faptul în sine—reprezentarea 
pe scena Teatrului Naţional a 
unor piese în limba franceză — 
fără mare importanță, dacă ar 
ÎI fost lăsat să se consume fără 
ca nimeni să nu se fi gândit la 
urmările lui, ar fi marcat înce 
putul unei morţi lente prin sub- 
stituirea limbei naționale cu una 
Străină. Ce ar fi însemnat oare, 
dacă piesele jucate în frauțu- 
zește pe scena Teatrului Naţi- 
onal şi conferinţa tot în aceeași 
limbă anunțată la Ateneul Ro- 
mân, ar îi trecut fără să fi dat 
naștere la acea explozie de in: 
dignare și repulsiune față de 
autorii acestor tentative, ce a 
avut loc la 13 Martie 19062 

Incontestabil, lucrurile s'ar fi 
repetat și procesul de înstrăi- 
nare a culturei noastre naționale 
ar fi mers crescând. 

Am fi văzut deci, cum sub 
ochii noștri, mai târziu, în locul 
unei piese în limba franceză, 
s'ar fi jucat alta în limba ma: 
ghiară sau chiar în idiş: tot 
asemeni Ateneul Român în loc 
Să servească ca instituţie naţi- 


sfârșit cu inaugurarea biruinței 
unui popor dornic de viață şi 
civilizație. Când ostașii români 
sau întors de pe cele patru 
fronturi cu rănile pe piept, dar 
totuşi fericiţi de miracolul ce- 
făptuiseră prin întregirea naţio- 
nală, s'au izbit de un alt duş- 
man: jidanii. Sau oprit deci 
ostașii noștri, au stat un imo- 
ment pe gânduri, și-au refăcut 
forțele pierdute şi au strigat: 
războiul începe iarăși! Dar s'a 
observat o diferență atât în 
fond cât și în formă: forma 
sta schimbat căci duşmanul 
contra căruia luptăm e chiar în 
casa noastră; iar fondul, nu-l 
mai formează legiunile de os- 
tași din generaţiile trecute care 
și-au făcut datoria intăptuind 
intregirea neamului, ci noile 
generaţii de astăzi şi cele ce 
vor urma după noi trebue să 
formeze legiunile de ostaşi că- 
rora le este hărăzit să scape 
țara de duşmanul intern. 


Dază acum 15—20 de ani, 
cineva ar fi întrebat pe un copil 
de şcoală ce este Transilvania 
sau Basarabia, ar fi răspuns că 


— 
[= [= 


populare în schimb și-au des: 
chis larg sufletul şi au îmbră- 
țişat această revindecare. Graiul 
românesc nu poațe tolera asa- 
sinatul ce s'a pus la cale: limba 
noastră națională nu poate fi 
substituită cu nici una de pe 
suprafața pământului. Cine v/ne 
în locaşurile noastre culturale, 
trebueşte să vorbească limba 
românească, şi dacă nu vrea, 
îl vom lua de spate şi! vom 
da afară, 

Cu multă dreptate, spunea 
la 12 Martie 1906 d. N. Iorga 
următoarele, la o lecţie ținută 
la Universitate: «dacă fiecare 
are dreptul de a vorbi în casa 
sa limba care-i pare mai bună 
este o datorie elementară de 
solidaritațe socială și națională, 
este o datorie de înnaltă cuviință 
a nu face să se audă niciodată 
în afară de marginile casei tale, 
altă limbă decât limba națio- 
nală» 2). 

Ideea păstrării intacte a limbii 
naționale, în manifestările noas- 
tre culturale politice sau sociale, 
a apărut odată cu primele scân- 
teeri ale culturei naționale, a 


făcut o ll apreciabile în 
E 


RI 


poporului, 

In fața acestei formidabile 
acțiuni cunoscută de toți sub 
ritimele de mișcare naționalistă 
şi mişcare studențească, n căror 
soluții sunt pe cale de înfăp- 
tuire, dușmanii noștrii rămân 
îinmărmuriți și neputincioşi, 

La o parte deci cu criticele 
şi fariseismul care stânjenese 
deslănțuirea curentului naționa- 
list, la o parte cu snubismul 
ipocrit și politicianismul deșăn- 
at, căci limba strămoșilor noștri 
iși cere drepturile sale consfin- 


decenii. 

Am primit lovituri lașe și 
dezonorante pentru cei ce ni 
le-au dat, am fost prea mult 
încurcați de pleava greco-bul- 
gărismului cuibărit pe băncile 
parlamentarismului, suntem de 
prea mult timp înăbușiți de 
nămolul jidovesc ce s'a oploșit 
sub ospitalitatea tradițională a 
românului, 

A venit vremea să ne scu- 
turăm și de unii și de alții. La 
o parte deci cât mai aveți vreme, 
căci atunci când veți consimți 


culoasă siguranțel statului, 
Deaeeia presa din Sărindar, 
ca exponentă a dorințelor anti- 
românesti, eta mulțumită ca 
o condămnare cât de 


Informații 


$ Cercurile și societățile 
studenţeşti române, de orice 
categorie din fară și strălnă- 


tate sani rugate să se sesizeze | 
țite prin lupta zilnică a atâtor | din gazetă și să me trimită 


urgent, date statistice şi in- 
formatlve asupra organizări st 
aciivității tor, în vederea în- 
tocmirii broşurii oficlale sta- 
Histice, la sediul U, N. S. C. 
R., Bd. Schitu Măgureanu 2 
Bucureşti, 

$ Comitetul Federaţiei so- 


cietăților Elevilor Şcolii Poli. | fie gustală nofi/ă 


technice din Bucuresti, a fost 
ales în următoarea formație: 
Luca Bugheanu, preşedinte; 


"ral; Dumitru Ghica, casier; 


4 |rora celor care simțim 


» |slab ecou 


Vasile Dima, vice-președinte ; | dinte a făcu 


Nicolau-Bârlad, secretar pene. | scris și sem 


bătrâni — a așteptat din toate 
colțurile țării eu  infrigurare 


| sentința tribunalului de Ilac. 


lată pentra ce mai male 


mică, | mii de cetățeni al capitalei au 


salafat cu entuziasm nestârșit 
pe apărătorii celor 7 fruntagi ei 
„Gărzii de Fier“, la capătul 
desbaterilor. 

Dar procesul „Gărzei de 
Fier“ a avut mai multe faze. 
Din acestea, faza finală — o 
spunem cu fof respectul pe 
| eare'l datorăm parehetalui— a 
ingrijorat, a îndarerat, a Indo- 
| liat sufletele noastre, ale tata 
ro 


mâneșie. 

Am fost loviți cu palmele 
peste suflet şi o spunem ca un 
! durerii generale 
— atunci câ am cetit aceea 
atât de apreciată şi de simpa- 
a anl foi 
din Săhndar, fecunoscută anti- 
românească —: «D-l Prim- 
Procuror, eu grad de Preşe- 
apel pe 14 pagini 
de D-sa*, 
mulți la 


Se vor fi 


civilizate... şi edemocrale» nu | Astfel vom avea şi noi pe | onală unde să se expue tot ce | Sunt ținuturi locuite și stăpânite | înfrânt vitregia vremurilor, a | să executați porunca imperativă | Stdnzescu-/alomița, secretar de | cetirea acestei rue De 
te-au cunoscui nicicână, toți au | cine urma. : avem mai select în creațiile ge- | Prin teroare de ruşi sau unguri, | ———— | maselor, va fi prea târziu. — | ședință, (românii n 3 
Va Ira „prtană petit seif tairea, Th. VOINEA | niului românesc, ar fi devenit] Şi că odată și odată ele tot vor] 2) 1dem, Pag. 33, NICOLAE ROŞU | 8 Sau primit informațiuni mult, o spunem frane, ne-a 
clientelei politice docile şi jlă- "= X0X — o tribună dela care azi fran- | fi alipite la patria mamă. Și nu 3 și date statistice (fără fotogra- rămas un semn de intrebare 
mânde sere me ei rari oma creme pane Emi e aa ema 3 B 4 


Bilanțal activităței partidelor Memoriul 


cezi, mâine unguri și poimâine 


era școlar care să nu-i vibreze 


fii) dela următoarele cercuri 


am 
grabi testa jidani, ar fi improşcat în pu- | sufletul la unison cu ceilalți judeţene: Turda, Bihor și Ro- 5 
poliiice s'a soldat în fiecare i iati |blicul. dormi ] A : Fi ) i N CAE iei cra. dram, ui 
e de cultură, nu | colegi când se intonau cântecele manaţi, Apelul es un drept, dar 
an cu iai bagetare inavua- studenţilor farmacişti hrana necesară inobilării sufle. | naționale de desrobire a fraților | 9 Tu und sportamt der tota sunt şi drepturi de acelea 
de Asie dati pr cata Societatea studenților în far. | tului, ci otrava cosmopolitismu- de dincolo, Zeci de ani școala | E: Deutschen Studenten, a tipă- | care se prin duritatea lor 


lui, comunismului, sau altor 


națională a propovăduit şi a] 


rit o lucrare cu privire la al! 


și mai faptele şi 


Poporul român, cuminte şi | Macie, a înaintat M, S. Rege- : tor: i : „|. Ideia realizării unei statistici ja adreselor multor societăți și |“, stella A june dl al E glet 
încrezător în ziua de mâine, a ret aa pi a ia care al eontețral opuse naţio- ia aie. i ti HA d emanată mirii studențești, așa că nu Ci ea ră cdi cate sari png fire iii 
început să dea semn că s'a | VOI! SAJUBa Apenitu a rul caza SP aal jepearrle “Imoi în 1928, după al X-lea li s'a putut tirmite adresa de . alea : Sat 
e dr s E Boa CU Se! cai fucomentat: Dacă oamenii noștri politici | Și sfârșitul lam văzut. El ne-a Congres al ' Confederației In- | mai si: Are circa 200 pagini cu 50 pa-|  INTAIA FAZĂ: acuzaţii 


; | Cu încredere în dragos- 
ed ep iie dec Moi ze i pe | tea, pe care o poartă M.V. 
la alegeri fir osiiieia alegeri | tineretului ce se instrueşte, 
ela i miei agricole, în nu aducem la cunoştinţa Su- 
ta = . veranului țării greaua stare 
slia care sat d? pe ținuturile | ă 
Moldovei de sas, agricultorii iul Miza za farmacie 
Sin me ati, i rufe nu are un local propriu, din 
faptă cehia lezati | care cauză este nevoită să 
s y 0 pă închirieze localuri care 
aa conv! ți oameni | sunt um roprii pentru insta= 
că promisiunile făcute în anii | jarea pa reia In a- 
de opoziție se uită cu ușurință | ceste laboratoare, insufici- 
în anii de guvernare. ente ca spațiu, prost ven- 
Cum să se ma! încreadă ţă- | tilate stăm într'o atmosferă 
ranul în formulele de „insănd- | otrăvitoare de gaze ce ne 
foşire economică“ pe care le | distrug continuu sănătatea. 
preconizează alverși „specia: | Plătim cea mai mare taxă 
lişti”, când el își dă seama că | pe care nu o plătește nici 
nu poate vinde dublu-decalitral d 


alt student d iver- 
decât cu derizoria sumă de 20 rr stu, A A nr a 


lei? „lavem nici barem o biblio- 
Ci să mai spere țăranul din | țecă unde să ne complectăm 
Răilesti care preferă șă atunce | cunoştinţele. 
porumbul în gâriă, decât săl| |n actuala stare finan- 
vândă pe nimic? ciară a ţării, clădirea facul- 
Cărui economist împrovizat | țății nu s'ar putea realiza 
i-a crăpat obrazul de rusine | decât apelând la contribuția 
când şi-a dat seama de inutili- ! publică, prin emiterea unui 
tatea teoriilor economico-jinan- | timbru de 2 lei pe receptele 
ciare pe care le-a creeat ? ce intră în toate farmaciile. 
Nimeni nu pare a se sim-| Deaceia, noi ne 2dresăm 
chisi. Toţi sunt preocupați de | M. V. şi Vă rugăm să ne a- 
încheerea unui nou împrumut, 
căre până la semnare a spul- 
berat și puținul prestigiu pe 
care-l mai aveam în străinătate. 


să dispuneţi aprobarea a- 
cestui timbru, ca astfel, cu 


și clasa noastră conducătoare, 
nu au fost animați de ideea 
națională, dacă sub oblăduirea 
spiritului lor de xenofilie și 
cosmopolilism, s'a încercat a- 
cest atentat -contra limbii ro- 
mâne, studenţ mea a stat veşnic 
trează și a opus o rezistență 
eroică şi unora și altora. Două 
zeci şi cinci de ani ne despart 
de evenimentele petrecute la 13 
Martie 1906, totuși ideea călă- 
uzitoare înfruntând vitregia vre- 
murilor şi trecând peste men- 
talitatea schimbătoare a oame- 
nilor, a rămas aceiași, găsindu- 
și întotdeauna locul în sufletele 
tinerilor generații, 

Când cu câteva luni mai târziu 
după întâmplările din Piaţa 
Teatrului apărea de sub tipar 
o carte în care găsim materia- 


lul informativ şi documentar | care trebue să se îndrepte noile 


peniru înțelegerea celor întâm- 
plate, d. N. lorga zicea urmă- 


toarele: „Pentru a ne aminti laș și parazitar și eliminarea 


zilele de luptă și pentru a se 
pregăti și mai mult conștiința 
publică în vederea politicii na 


această cărticici“ 4), 
Da, amintirea zilelor de luptă 
trebue să stea veșnic trează în 


cordați înaltul sprijina al M. | minica tuturor; conştiinţa pu- 
V. în acțiunea noastră și | blică trebue pregătită in vede- | daţă, că limba „este forma cea 
rea politicii naţionale. Sunt vorbe | mai înaltă, 


! [ionale a viitorului se tipărește | să infiltreze în sufletele noilor 


| supori trebue să-l formeze limba 


adus realizarea idealului pe care 
Vau urmărit generaţiile trecute, 
și pe care lam visat și noi în 
copilăria noastră. 

Școala și generaţiile vechi 
și-au îndeplinit datoria. A. venit 
rândul școalei noui să-şi dea 
contribuția. Caracterul școalei 
noastre trebuește să fie națio- 
nalist, iar învățătorii și prote- 
sorii care sunt chemaţi să for- 
meze caracterul unor generații. 
trebuesc să-și dea seama de 
greutatea răspunderii lor, 


Dacă vechea şcoală trebuia 
să formeze, caracterul ostașilor 
pregătindu-i pentru a realiza 
întregirea naţională, noua şcoală, 
trebue să sădească în sufletul 
şcolarilor dragostea de țară şi 
să-i fortifice pentru lupta îm- 
potriva jidovismului. inta către 


generații, este deci purificarea 
vieţii politice de politicianismul 


radicală a minorităței jidoveşti. 
Toată această râvnă ce tre- 
bueşte pusă de cei chemaţi ca 


generaţii naționalismul, are ne 
voe de un suport organic, Acel 


națională. Să nu se uite nic.o- 


cea mai deplină, în 


care reprezintă faptele trecutului | care se poate exprima sufletul 


ternaționale Studențești dela 
Paris. 
S'a văzut cu această ocazie, 


câtă importanță au avut sta» 


țisticile studenţilor străini, dân- | 


du-le posibilitatea ca prin ra- 
poarte documentate și bogat 
înzestrate cu date precise din 
toate domeniile vieţii universi- 
tare, să se impună atenției în- 
tregului congres. 

La Uniunea Naţională a Stu- 
denţilor. Creștini Români, s'a 
înființat de curând un Depar- 
tament al Informaţiilor, Presei 
şi Propagandei, care are în- 
scrisă printre punctele sale de 
activitate și această problemă, 
în tot ansamblul ei, 

Incă din Decembrie, toate 
societăţile și cercurile studen- 
ieşti, au fost solicitate să dea 
informații cât mai exacte, asu- 


Pe baza datelor informative 
recoltate, urmează să se tra- 
seze o serie de diagrame ofi- 
ciale și broşuri, atât de studii 
cât și de propagandă, acestea 
din urmă fiind ilustrate cu 
clișee după fotografiile primite. 

Sperăm că prin acest mijloc, 
vom reuși să facem cunoscută 
importanta pulsare a vieţii uni- 


versitare române, destul de ne. | 
increzător privită de înșiși stu- | 


denții noştri. 
Lucian Cerchez 


Director s lat, 
Presei și Detar: Ia, 


—1Dz—— 


Ca spune străinătatea 


Cultivatori ai unei triste me- 
diocrități în seris, nevoiașii So- 


pra chestiunilor interesante, atât | cori, la ori ce manifestare na- 


din punct de vedere strict sta- 
tistic, cât şi de propagandă, 
lată ce cuprinde unul din 
formularele trimise, anume re- 
dactat pentru cercurile studen- 
țești județene și similarele lor. 
1) Data înjiințării cercului, 
2) Istoricul asupra activității 
cercului, aela înființare până 
în prezent. 
3) Adresa cercului în mo: 
mentui de faţă. 


Iu acelas trap, sau cerut În 


țonalistă arborează o sperie- 
toare: ce zice streinătatea ! 

Prin  imbecilitale cele trei 
cuvinte, rostite îngrijorător, au 
ajuns o marotă afisa.ă a poli- 
ticianului român, 

Ce spune. străinătatea ? Să 
fim serioşi domnilor. Vaș în: 
treba ce spuneţi dumneavoastră 
despre Mussolini, despre Hitler, 
sau despre cameloții francezi ? 
Și cam unde le doare pe țărle 


pini ilustrațiuni şi costă FR. 


M. 5. La o comandă de 200| 
at predă se face un rabatl| 


de 


derației Internaționale a stu- 
denților, anunță că organizează 


O excursie studențească în A-: 


frica de Sud, dela 1 Iulie la 
1 Octombrie 1931. ț 

Excursia durează 10 săptă- 
mâni. 

Taxa globală ce trebue să 
plătească fiecare participant 
este de 69 lire sterline. 

Studenţii Creștini fatal | 
doritori de a participa la a» 
ceastă interesantă excursie pot | 
obține informațiuni dela Uni- | 
unea Națională, departameniui 
Afacerilor Străine. 

$ Societatea academică „A- 
micii Turciei“ organizează pen- | 
tru vacanța de Pasti (6—13 
Aprilie), a lil-a excursie la 
Constantinopol, cu următorul 
itinerar * 

Luni 6 Aprilie orele 12.30 
plecarea din Qara de Nord 
pentru Constanta, de unde vor 
pleca cu vaporul „Principesa | 
Maria“ Marţi 7 Aprilie ora 
14 sosirea în Constantinopole, 
unde se vor vizita: Universi- 
tatea, moschele, cartierele mai 
importante, patriarhie, muze 
ele, precum şi Scutari (ăsiu- 
Mică), vechiul Serai, Prinkina 


1926, 


(3 
$ Comisiunea HI a Conţe- | 


de o gravitate fără seamăn. 
Depozite cu muniții, arme, 
ecrazite, persoane care treba- 
esc ucise, lovitură de stat. — 
Percheziții, îneh a şcolilor. 
oprirea publicați 
carea tuturor lucrarilor. Par- 
chetul: acuzator, lansează man- 


| date de arestare, ridică ca 


men! dela vetrele lor, din fa- 
miile lor, dela ocupațiile for. h 
aruncă in inchisoare. 


A DOUA FAZĂ: Jadeeă 
torul de instrucție scade la 
jumătate acuzarea: Franteşă 
mișcării nu mai sunt couzati 
de complot, lovitură de stat. 
ete., ci de a jace agitață din 
care ar putea reeşi un pericol 
pentru siguranța statului „art 
11 ar il, partea [l-a din legea 
Mârzescu“. Frumoasă depres:- 
une. Onorabilă. Nu? 

ATREIA FAZA: Acuzarea 
D-lui Procuror în fața Tribu- 
nalului Secj. 4-a, scăzulă la 
trei sferturi. 

Trecutul acuzaților, menta» 
hlatea lor, tendințele lar ar pu- 
tea ii penculoase peniru sigu- 
ranța statului român, 

Se cere circumstanțe ate 
nuanie „totuș dacă 7rib. va 
găsi ca și mine că sânt mno- 
vați aer inchisoare, nu mare, 
dar inchisoare” 


Și în acest timp asculți cu | fondul adunat să se poată i “ 1), Moștenire sfântă respeclive de ceia ce spuneţi |“! J Nimie de zis, loial, demn 
disgust pe aldți. naționaliști | clădi facultatea de farmacie | 1) N. jorga: «Lupia pentru limba if ir 08V, iz baia u î pp Pie membrilor la 4 dumneavoastră ?. si oii (Bazar), iai e Pe uit Su ei illa 
de ocaz!e, ascunși sab fi „Regele Carol al li-lea”. ' româneascăi. Pag. 4, fost păstrată ca un talisman a | . Sfudente, studenti. | Streinătatea nu se îngrijo» | „FACU/siomistii var asist end ici sana altă 

iar seatați aice Lita i a scuter da biae! ul dul. (0Ale Adresa şi data | renză de cela ce fac ni Era out la Pa ATRA FAZĂ ; 7ri miar 

(i 4 îi înființării, riarhie, mpă toale doverile apărării 

p | FIZI a terpille ri ri ANDRA île i umărul că: pt: SRR d iza păci Marți 14 Aprilie le orele | achită în unanimitate pe acu- 
in patat carseterul epetifie| 3) Camin (| Minstilr, Stu- |" Că sa România se tură pe | OI0,A€, Ya „Pleca eu vaporul zaț, găsindu-i mevinovați, 
———— 9 i it AL FAAR p ) Camin | dente, studenți. capete ; RE sii ră Bipoiieala A! A CINCEA FAZA: Ape 

Studențimea creștină conști- , gunnasticei şi sporturilor în con-] 9. Morţun C. » 3% 46» | Lupta s'a dat în arena publică [otite da “| CA politictanii noștri iși depun ta pir 1 Etih re teaă AWAMieu, day puilea' aipe, ai 
entă de rolul său, în xiața so- diţiunile cele mai bune, 10. GrossNor,» 3147” Isi politică, când se; încerca fal- Și pe păducăcău dl [PER ip peste noapte, | Aucureşti. : |D-ui pfocurer : cei azestafi, 
ciulă românească a hotărătincă | Canalizarea acestor eforturi | 12. Erhan A.» 433” | gificarea el prin introducerea We. la băncile din Elveţia; j Inforimațiuni în fiecare seara | JăMân mai departe inchisi ia 
în congresul dala Craiova din ! înfăptuită de O.N. E. F., asi: 1. BOBSLEIGH de elemente noi anarhice şi in- Că se împușcă lucrători ; (a d-nii Mihail Livadaru șa] Văcăreşti. 

embrie 1928 organizarea £- gură o bună reuşită acestui cu- Pre îi compatibile cu. structura ei or- Fe ari data ee i ie a re ri Ala d SERI 0) Petuteui huptete: op prea 
ducaț ei fizice în rândurile stu-! rent de cea mai mare. impor: Fi carpa pir pa stu | panică, sau sta dat în. locaşurile pita şi protitorl: i 9 | Studentase Bucureşti Bd, Schi. | au petrecut ne Inirebam ne- 
denților dia toate centrele uni ! tanţă ntru tineretul un Ver» icii să din studi i: de cultură când clasa supră- 6) Cantină la Bar Ca i [i din | tu Maăgureana 2 Bucureşti dumeriți : cum se poate ? cum 
Versitare. sita, Înţelegători. timpului de | Oz aage SAMERM | pusă a incercat și substitue PPE 0: i eeite tie Caii i(E | 03 intre 26-20 Aprilie are [se Poate omeneşte, co dupa ce 

Anul 1929 a prezentat o ac- | realizare pe t teren nu se 1. Frim oii A ,, cu una străină, Un exemplu Condițianila | ŞI multe altele. Consecințele mire ADE iile are lac ridiză oamenii nevinovați 
svătale bine cunoscută în țară | poate ca eforturile comune să |. In afară dia concurs stau ţi, | 64 una, trăind. Un, exernplu aamitei, [ol OANA AR a) ARMA MAnA | d: 19 VAFAOS(R admin con” | des, cameleon, cir falie 
şi peste bolare, La Bucureşti | nu aibă răsunetul dorit în mas- nut la ski probe cu studente 13 Martie 1906, Stat oricui. Srintă internațională a pre- or, după co sunt arestați x 
sa ţinut campionatul național | sele studenţeşti, din cențrele studențesti: Buou- . dej Cât despre mișcările naţio. | Sei Internaționale Stu A done dană ce N e praia 

oatbali ass. atle- Rezultatul campionatului na-! rea, Ciu], și: Iapl, 7) Aj, Sabvenţiis pe- naliște, streinătatea e bine ine fagi i in. 1 daune morale şi materiale care 
| ional studențesc al peer 3) 6 km. fond: 7 Ajetoare ciale formată. Dovadă stă ultimul | Comisiunea 1, Rolul și îns nu se pot plăti cu nimie, up 
de iarnă din 67 Februarie a, Venituri oca- | RUmăr al excelentei. publicații ntanța. presei studenteşti ppt ibunal i 
arate ial Ş chestiuni de principiu). p etil, 

6, este urm : alonale. „Revue Ind ionale des So- Comisi unanimitate, îi declară na 
a torul îidița  Seariter”  sondună de | SOmidlunea Il. dijioaceie de | „inovaţ:, CUM SE POATE 
e ela (970 PRE Bibliataci | Monseniorul: Jouin. 4 io i dei Îi crima OMENEŞTE ca aceşti oameni 
înființate. În rezumat sus amlulita pu» i practice) să fie menfinuli şi mai da 

Festivaluri | bitacţie cretonând ultimele eve- Dată tii di 4 parte in stare de arest? 

Hucurești și | nimente naționaliste din Ro ară tă y ra at Anța| Şi daca pa deasapta urmă 

| udulos pe provincie, | mânia, cu arestarea și darea în N At) i SNA erinței U. [in scopul acestei peraistențe 

| tuţiuni, Și 8) Activitate ș - Excursii de judecată a fruntașilor Legiunii tie Ah 1 VA fi CEDFOZON- | îndârjtte a parchetul, ne 

mână, sezi propavandă. | Arhanghelul Mihali“ si printr'o delegaţie, îngroaim, 
sd No. particip. | "Orhanah Mm A]. O Articolul d-lui Nicolae Rosu | 
N ne itinerarii „Garda de y 49 întitulat: „Di douăzeci și Pentrucă se urmăreşte cu a 
ata: C i atitudiuea culpeșă st audi-vo- inci de au a ouizet til pol nopermisă. atrivira și 
niru cuuoay- olonii de mânească a var zlul, “nehea cinci de anu cate e oduy din bmp pupă ! 
ti, vară, ind rupta eri rânduri : pita „Conştiinţa Naţionala” na ea unei miședri romă» 


RI ppra formațiuni. avapra locala | a INTE, amagpantice sie + era tai centi, Ve 
dul cu iza lei pn ea meschiinbale, Pentru aceste îno- | „Xe Inchinim. Dar at nea 
ie res, ele. “și i Ma uri tive, urticolul păstrează astăzi | SANTAL inimile, 

vizitare, pateu eventuale să | pa (AoC vai mtanallica- | „ Sunt tind caro au vângarat 
ti, | cra uta dă [Pe a nua | bISEU ee ea|nmn  a 

e du curs, TRI nilor, Hber tale dimdne dz EI 

pgPrliire, dificultaţile ivite, a AR AR SN ADIO mad lava, osii 
3 Însăși necuncașterea exuctă &8 Aurel Mihai 


„Andrei Coama | 


FE 


A 


„Arhanghelul Mihail“ şi al „Gărzii de fier“ 
In zilele de 27 și 28. pus din d-nul consilier 
Februarie a. c., timp de| Si, Buioliu iprezident, a- 
aproape 14 ore, a avuti sistat de d-nii indecători 
loc la secția a Va Tri-| Solomonescu și Costin. 
bunaiului [tov, procesul!  Fotoliul ministerului 
unei părți a fruntașilor! public : d. prim-procuror 
Logianei „Arhanghelul | Alex. Procop Dumitrescu. 
Mihali“ şi a „Bărzel de! Apărarea a fost repre- 
Mor, adică a d-lor: |sentată prin d-nii: pro- 
| 


Corneliu Zeloa-/ fesor universitar M. An: 
Codroann, avocat, şe- | tonesou, Mora, Nelu-lo- 
tul celor două organi- |! neseu-Jaşi, Vasiliu - Cluj, 
zații naționaliste; 1. Moja, lie Gârneajă, 

Moise Loitor, avocat — | Corneliu Georgescu. şi 
Beresti, Aurel Ibrăileanu. 

Ton Banaa, student, a-| Tribunalul a achitat în 
nul 4 medicină și anul! unanimitate. 

3 drept — lasi, Parchetul a făcut apel, 

Mihail Stolezcu, stu-Icare se va judeca la 27 
dent litere — Bucureşti, | Martie. 

Nicolae Toia, student!  Increzătoriin Magistra- 
drept — laşi, tură, aşteptăm cuvântul 

€., Danliă, student, și| Curţei de Apel, care să 

Amos Horaţiu Pop, definitiveze sentința de 
comerciant —- Turda. conștientă şi românească 
Tribunalul a fost com- | înțelegerea Tribunalului, 


[enirul olulanlet 


Vuieni și câtre Opina Path! 


Dela instaurarea noului rec- ] țesc cu care Societatea se con- gan de 


tor Victor Biajian al Şcoalei! fundă, 


Politehnice din Timişoara, o 


nouă eră a fost începută pen. 
tru studențimea întregei școli. 


Actuala direcțiune a școalei a 
înțeles să încalce treptat toate 
drepturile câștigate de studenţi 


cu atâtea sacrificii, culminând ! 


[inișoata, Căle 


In fața acetei situații, pe care 
Studenţimea Centrului 
şoata nu o mai poate indura, 
paharul fiind prea plin de re- 
fuzuriie Direcțiunii de a-i as- 
culta vreodată doleanțele de 
importanță vitală pe care le-a 


în hotărârea luată în consiliul | adus în repetate rânduri la cu- 
profesoral din O Martie 1931, | noştința acesteia spre satisfa- 


de a desființa Societatea Stu- 
denților Şcoalei Politehnice și 


în consecință Centrul studen- : 


cere, s'a hotărât în unanimitate 
în adunarea generală extra-or- 
dinară din 10 Martie 1931, 


GREVA GENERALA 


până atunci, când toate punctele 


serioasă cercetare şi soluționate în modul favorabil, pe care stu- | aceleaș 


expuse mai jos vor fi luate în 


Timi- | 


Eveniment În lumea slu- 
ențeuseă. A apărut un „or 
revendicări sudor 
faşti. ȘI titlul, „Studenti- 
nea nouă" ne luce să ne 
Andim la o orientare în 
spiritul nou al vremil, 


insă edificaţi: o veche, loarte 
veche cunoştinţă a noastră, 
Studențimea nouă! Apiren 
acum î—0 ani sub numele 
de „Viața Siudențească”, 
Schimbarea numelui, obicei 
caracteristio unei anumite 
rase, nu are În cazul de faţă 
nici o altă semoiticație, Ace- 


clisee banalizate: 


denţimea îl așteaptă dela începutul acestei ere de ingenunchiare, | „nu luptă de rasă ci luplă 


Motivele cari au determinat | pe care o ocupă cu atitudimae,| 


declararea grevei sunt: 

1, Desființarea Centrului stu- 
dențesc în mod ilegal, întrucât 
Cenirul n'a fost inființat de 
Direcţiunea Şcoalei, ci numai 
recunoscut de ea, iar această 


luată, 


de clasă”, „organizarea stu- 
denlilor săraci în cadrul 
ideologie al prolelarialului 


6. Propaganda de idei inter- | nternațional*, ete. ete. 


naționaliste, făcută de rectorul 


Trebuie să mărturisim că 


V. Blajian Ja curs, în cantină și | am avuto desamiăgire: „Viaţa 
în cabinetul rectoratului, prin- | Studențească“ ne obicinuise 


tre studenţi. 


cu o atitudine mai intelec- 


| 
| 


recunoaștere, consta numai în 
anumite avantaje pe cari i le 
acorda Școala Centrului ca: lo- 
cal pentru sediu, pentru adu- 
nări generale, etc., lucruri cari 
nici întrun caz nu condiționau 
existența Centrului, 


dpi pleacă ori se pleacă 


g D, E. Venizelos, primul-| Și năduşiţi şi înăbuşiţi ci 


ministru al Greciei, răspun- | dau cu ambele mâini. 
zând unei interpelări Tă-| La noi în țară evreii, ma- 
cute de un depuiat evreu | ghiarii sau bulgarii, — poi 
prin care cerea drepturi | menind numai minoritățile 
noui pentru minorităţi, a | mai numeroase, — se bucu- 
spus : Evrei ori pleacă ori | ră de libertăţi cari, în cele 
se pleacă! Să se asimileze | mai dese cazuri sunt încom- 
gi vor avea ce doresc ! So- | patibile cu însăși interesele 
iuții intermediare pentru i statului, 
minoritari nu avem! Și cu toate acestea mai 
Răspuns categoric şil au însolența să afirme că 
demn, mai ales din partea | sunt persecutate amenin- 


2, Ridicarea sesiunei de exa- 
men din lunie pentru studenţii 
anului pregătitor şi sancțiuni 
mai grave anunțate, unui nu- 
măr de studenţi pe motive de 
revendicări studențești. 

3. Proectul de lege a învă- 
țământului tehnic superior care 


prejudiciază învățământul tehnic 
îață de cel universitar actual, 
dispunând între altele desfiinţa- 
rea senatului universitar, ale- 


d-lui Venizelos, care de şi|jând cu cutare sau cutare | gerea rectorului pe viață şi re- 


e șeful guvernului unei țări „Ligă“. 
velativ mică față de Ro- 


Un lucru însă irebue să 


ducerea libertății studenţilor, 
4. Încercarea de a conrupe 


mânia, are totuși curajul| relie şi ci şi guvernanţii | conștiința studențimei, făcută de 
să-și manifesle opiniile și! României : nu poale dăinui | către jidanii din Timişoara prin 


credința așa cum cer | 
teresele statului. 

Se va obiecta că răspun- 
sul premierului grec va nas- 
te iumultuase proteste din 
partea Ligii Naţiunilor, 
gardiana bunei aplicâri a 
tratatelor și diferitelor pac- 
te. Just 1... Dar de atunci a 
trecut timp cam mullisor 


neșii. 


tarii 2 


cel național ! 


până la infinit o atare si- | rectorul şcoalei Victor Blajian, 
tuațiune Tără ca să nu se | promițând o subvenție anuală 
producă nemulțumiri ma- | de 1.000.010 lei, dacă studenţii 
rii mase nalional-romd- | renunță la idealul naţional. 


5. Lipsa de săspuus a recto- 


Vor stat în stat minori: | rului școalei la articolul apărut 


în „Svastica Banatului“, prin 


Ei bine | Să li se dea sia- | care i se aduceau învinuiri 
tul dorit, peste frontierele | grave, punându-l într'o situație 
țării, dacă nu acceptă pe | echivocă din care m'a căutat să 


masă a studenţilor bursieri şi 
solveți pentru a creia fonduri 
destinate altor scopuri streine, 

9. Starea continuă de expe- 
riență în ceeace priveşte se- 
siunile de examene şi regula- 
mente, 

10. Nesatisiacerea cererei în- 
dreptată contra studenţilor so- 
cialişti şi comuniști, cari caută 
să propage comunismul şi în- 
ternaționalismul în sânul stu: 
dențimii timișorene. 

11. Privarea studenţilor mi- 
litarizaţi pe lângă şcoală de be- 
neficiile cantinei și căminului 


încă. 


țiunii spre satisfacere au fost 


"ropremul de realizări, ri 
qui fieomeotabii dertdieul 
(ne luca să zâmbiin., 
si compălimire totus, In 
“aperimili ornt 
!vvităţii de altădată, D-] Cio 


tina banu etalează astăzi amârâ- 
mulă incă neprecizată bine, | ojunea unei zbuciumări ză- 
dar dea întrebuințată în presa | darntee, dezastrul unei Inte- 
unor anumite personalităţi, ! jigenţe bitute de toate vân- 
Da la primul număr suntem | țurile, Pe când va lun ca- 
lea tovarăşului Dobrogeanu 


Gherea ? 


Incarcarea de bolgevizare 
a universității nu ne îngri- 
jorează. Imperaltvul ideii 
impune. cu 
atâta tărie studențimii ro- 
mânești, încât desciplina ei 
4 nu poate fi întrântă. ȘI cu 
Jaş spirit, aceleaş procedee, | atât mai mult, de adversari 


naționale se 


da talia Srudenţimii nout 


In altă parte stă însă 
gravitatea. Dacă în studen- 
țimea românească comu- 
nismul nu poate prinde, 
cu totul alla e situația în 
studențimea minorilară a 
universităților noastre. Şi e 
sunt în universitate unele | jurământ fals. 


situații triste, cari uşor pol | 


fi speculate de agitatori, 
Peniru „prestigiul ci şi pen- 
tru a nu prilejui asifel de 
agilații, universitatea are 
datoria să le curme. Allfel 


In primul rând înlătu- 
rarea acestor situatii și 


[ale sirăl 


alea de i 


— Numerus Cliausus în Franţa — 


MOTO: 
„Întâia datorie a unei na- 
țiuni este acela, de a asi- 
gura fiilor ei, putinţa de 
propăşire, 


Numerus Clausus ? — O ab- | gine etnică, credinţă și cult“! — 
pe care le-au avut până în pre- | surditate, un atentat împotriva | cari țipau cit îi lua gura împo- 
zent şi pe cari camarazii dela | nemuritoarelor principii de liber- | triva teroarei albe din Rominia, 
Politehnica din Bucureşti le au |tate a individului. Ride străi- | cerind ajutor și apărarea fra- 
nătatea de noi. — Să nu mai |ţilor democrați din univers, 

12. Toate doleanţele studen- | pomenim de atari aberaţii. Şi 
ților aduse la cunoștința Direc- | în adevăr ride. 


Se ştie că Franţa îngrădește, 


găsite ca neserioase sau înde- | cu legiuiri puternice, posibilita- 


și nici un protest n'a sur- 
venit, 

Nu numai că L. N. și mi- 
norilarii au tăcut, dar sun- 
tem siguri că în fața dem. | 
niiăţii naționale a Greciei, i 
tăcuți vor rămâne şi pe vii- 
tor. Cazuri similare avem 
chiar cu Grecia, ca să nu 
mai pomenim de atitudinea | 
dârză a lui Kemal Pașa în 
Turcia şi a lui Jifeovici în 


iasă, 
Şi e trist că în timp ce gu- | Incompatibilitatea funcțiuni | s'a afirmat în unele rânduri, | numite profesiuni, concurind cu 
vernele — ce ironie !— sta- munca lor existența băștinașilor. 
telor balcanice în dorința Cerem cât mai urgentă ancheta care să ia în considerație | Totuși studenții romini cari ob- 
de. a salvgarda interesele | serioasă cele de mai sus și să se dispună în consecință cu pri- | țin diploma de Stat la Facultă- 
naționale uzează de totul — , vire la conducerea şcolii. Studenţi, situaţia fiind excepţional | ţile franceze de medicină au pri- 
plecând dela cele mai fine | de gravă apelăm la spiritul d-v, de solidaritate și a ne da aju- | vilegiul de a se stabili și exer- 
şi subtile, ajungând până | torul moral şi material de care avem nevoie pentru aducere la | cita medicina în Franţa. 
la metodele balcanice—Ro- | bun sfârșit ceeace am început. Zilele acestea Facultatea de 
mânia, prin guvernanţii ei, Cereul Siudenţese Timişoara, | medicină din Paris —a_ trimis 
preconizează un alt staiut Facultăţii de medicină din Bu- 
al minorităților umilind şi | Moţiunea de mai sus a fostlliţiei “Timișoara constatând că | Curești o întimpinare, arătindu-şi 
Speţa mai muli demnitatea noas- point. SE aie, organele | moţiunea nu cuprindea nimic în rii id er are lie ră 

Na i ecua Sa , i „| polițienești din işoara din | stare să motiveze confiscarea, | Îl Sul Reid ice 
ia de pir gi e pl afet ordinul Directoratului VII Mi- | a ordonat. înapoerea ei, ționează să facă uz de acest 


pâni în casa noastră, aces-| care trebue să-l audă şi 35 FAiAl “40 fiica, AulEZRE UNEA C.T pat ala, SNe aurite Tapet) 


că mâine poimâne Li se va 


Jaranoastră pe care Du- | spune şi lor; ori pleacă 
mnezeu a hărăzit-o cu mari | ori se pleacă ! 
resurse, are din păcale la Te. 
cârmnă guverne care A ştiu ——Or 
săi apere înteresele. Fie că 
le Lipizale demnitatea, fie| Între violența pentru 
cd tremură continuu că mu | patrie şi contra patriei, 
își vor mat avea asigurale leu mă înscriu pentru 


tea sunt vederile balcani- | mninoritarii dela noi, pentru Reetpiclui Blaj Betectuj 0 A i Bucopatoit eu Bă 


Dai Suie port rominec, dintre cari o cer- 


voturile în regiunile eu mi- prima „Ziarele au anunţat la timp, |! bează cele două [secțiuni uni- 
norități, asudă când vreun > N.IORGA ăi era biti pga)iut AI, Teri Seoalei Politechnice 
utat minoritar ridică i strucţiunei de a uce în fapt | din Bucureşti, 
iuti peniru revendicări. Adenarea depuiaiilor proectata reformă a învățămân- | Pentru a mu prejudicia cu 
pă af nt i tit OPERE 4 II tului superior. nimic însă, posibilităţile de cer- 
Parlamentul Aceasta a fost deajuns ca i- | cetare ale Universităţii în do- 
— mediat o delegaţie de profesori | meniul electricităţii și chimiei, 
ARMAT A i POLITIC A universitari să sc prezinte pri- | legea menține institutele ca „in- 
mului ministru pentru a cere, | siitute de cercetări“, preparând. 
în cazul când d. Costăchescu | studenţi pentru licența în ştiinţe 
La senat, s'a discutat cu deo-] şi instrumente ale fracmasone | nu se va lăsa înduplecat să mă- | aplicate, nu pentru inginerie, 
scbită amploare, și votat, legea | rii internaţionale, rească cu pr său maldă- | punând astfel capăt unui con- 
poziţiei otițeriloe. In această situație, grira par- | rul de încercări analoage ale | flict ce se anunța interminabil 
importanța acordată de ma- | lamentului de a înlătura poli- redecesorilor săi ce putrezesc între corpul ingineresc 
turul corp acestei legi, grija! tica din armată, ne apare ca | În dosarele ministerului, cel pu- 
pe care au puso şi autorii! cel puţin ipocrită. ţin schimbări radicale în ceea- 
proectului, şi cei cari au făcut = X0xX — ce priveste anumite dispoziţii, 
obiecţ uni, de a se înlătura a- ale 
mestecul politicii în armată — 
care ar asca efecte dezastroase 
asupra disciplinei ostăzeşii şi 
spintului miuitar, ar întruni toate 
simpaliile noastre, dacă nu ar 
ţa o lacună care distruge 


technic) și p 
de inginer universitar. 


rămas nevândut, gu-! profi 


cea 
mai găsit în ultimu | 


vernul 


| sînt jidani. „Wu vrem să cer- 


andoati la 


cetare mai atentă a descoperit 
că nu mai puţin de 85,2% 


cetăm motivele acestei selecț!- 
ani care trebue să înceteze 
— adaugă memoriul. Nu avem 
decit o singură soluție: să se 
institue la facultatea de me- 


merus Clausus“ pentru stu: 

its suni pari id să 
oseasc oma 

Ce pie p e stat 


Este concluzia răspicată la 
care alunge o nediscutată per- 
sonălitate a lumii medicale fran- 
ceze. O concluzie care pălmu- 
eşte strident toată miorlăială de- 
mocrăților scribi şi profesioniş- 
tilor umanitarismului din țara 
noastră, Franţa, țara sacră a li- 
fior inviolabile, sălașul i- 
generoase ale faimoasei 
categorie 


primejduită şi nu se sfi. 
ceară ap der ne 
tului „Numerus Cia- 


vilă j 
ză nu ne uităm însă ji 
2 mtuaţi de loci Mai 


Pe 
nd n 


dicină din Paris un „nu-l: 


, acționează 
i exemplar cind existența fiilor, 


Ne este silă să mai răscolim 
în grămada — cu arome pesti- 
lențiale, de mirșăvii făptuite de | 
jidanii noștri — studenți romini 


părtate ca inepții, după cum ni | tea străinilor de a exercita a- | în străinătate, 


Şi toși am stat cu braţele ța- 
pene şi cu buzele incleiate, fără 
murmur, 

Ride străinătatea de noi 


Cazul 
dela şcoala Politechnică 
din Bucureşti 


st Aa 

Am dovedit, de câte ori am 
avut prilejul, că revendicările | 
studențești sunt juste. Venim 
astăzi cu un nou fapt: 

Scoala Politechnică din Bu- 
cureşti, care a dat României 
şi streinătăţii, cu profesori de 
o nctăgăduită erudiție, elevii 
iluştri, are astizi ca subdirec- 
tor pe un domn Abasohn, 

E începutul inlroducerei lă- 
turalnice a elementului jido- 
Vesc in conducerea universitară. 
E. ela pica i iid și 

-naționi u i 
Romtal j faţă de 
rmările nepăsărei aveutu- 
rierilor ministe abili le-am vă- 
zut rând pe rând. O bună parte 
din avuţiile României sunt a- 
manetate, dacă nu vândute cor- 
bilor galiţieni. Massa munci- 
toare românească eliminată, a 
dus la șomajul de acum, 
să FM le -eAca în armată și 
s + Astăzi as 
dă Universităţilor. cin sa] 
Mentalitatea orientală, cu be. | 
neficiile ei voalate în valută! 
aid plată la masa verde 
a canu! remergător pac- 
tului elect cu ee rulata 
Se: A dc să nu rapi | 
i a O lege, care să 
e Ari unui ee, Adi de pri 
, ra (ni 
i murile de acti, 


in toate 


Cazul singular de astăzi 
Ya, multiplica mâine. E logic și 


iri 


Nu d 
a) e pa: 
pară are răs- 
i d merite 

e au putut adu 
ui gaatul de subdirectee 


Bucureşul pe d, Shaahn, tul de 


n timp ce atâţi ingine 
ocupa 


Căci, omenesc, când a- 


j Sta îl alături de pro- 
[i 


sul, E 
tea unul 


4 Dir bule acu 


„cu milă! 
locul | să 7le eficacă, 


de spirit și comba- lovească în 


-lapaoi 
) rilor, 
lar pedeapsa, 


oo 
d-l Ciobanu, 


sa ar avea alt substrat. 


A, de interne, in 


!ționaliste sunt destiințate 


eztal „reprim 


lucru nu ne-a surprins. Era, încă 


reprimarea agitate» 


pentru ta |n  contiseate, 
piei i ei ra 
țati. studen am Împrăg 
“ nigti, nu să | A - 
zelor s uâențești 
cât acestă | oblădaltoare a pe ră 


insinuiază că eli minarea 


riveate atitudinea mi- 


raitare și în opinia 
banii întra totul ) cată., 
A timp ce organizațiile na: | 


pia și 


prodici la Mderiga 250 


Jacă otață 


dai 


porţila ainerutei. ab e 18 


pnblice, 


Stu 
elementul de Ai coș hi 
| demotraţ viromânegti. Dar aaag. 


rea stârnită în toate pri pri stă Jignira adusă s- 


noastre, nu va 


tea 
rată la infinit, a îm a 


şi mele libertăţii de 

vondacătorii lor “aruncați în! tara de interne se m capat 
„ în timp ce sub pre- în acelaș ne, 

em pir di anarhiei“, 

ziarele si revistele naționaliste, 


COmplarg 
vom 
„noi casa ce era dator să fag 
de mult, 


AKIBA GLASNER 


Acum câtva timp, Akibă Glas- | resuscitarea vremurilor de tar, 
ner, primul rabin al Ardealului, | tiriu al păstrătorilor crediațelae 
ra trimis în judecată pentru 
Pe noi, acest 


| strămoșești sub stăpânirea vrăg 


mașe, în România „liberă de 


| astăzi, 
mere Î)meeeee 


13 Martie 1906 


Cu ocazia împlinirel a 


odată, confirmarea imoralităţii 
| preceptelor talmudice, Ă 
Dar iată că seful cultului o- 
vreesc din Ardeal, se ilustrează 
din nou în domeniul codului 
enal. 
Rabinul Akibă Glasner a 


fost prins în Hagrant delict 
de mituire.Delict consumat, con- 
statat de organele parchelului. 
Și totuș presa ovrecască; scrisă 
in româneşte sau în limbi mi- 
noritare a găsit prilejul nime- 
rit să acopere cu noroi. pe 
slujbașii cari nu s'au lăsat con- 


rupți. 

Rabinul a fost arestat, pro- 
cedura accelerată,  instrucția 
sfârşită a doua zi, și rabinul 
pus în libertate libertate de 
care a profitat imediat spre a 
pleca șă-şi caute sănătatea în 
srăinătate, 

Faptele vorbesc dela sine. 
Am vrea să ne abținem de orice 
comentariu. Dar sunt răni prea 
dureroase, ce nu pot fi uitate. 

Nu putem uita tragedia preo- 
ților români, ținuți luni de zile | 
în temnițele Maramureșului, păl- , 
muirea sufletului românesc în 
ceeace are mai bun și sfânt, 


douăzeci şi cinci de ani 
dela începutul luptei pen- 
tru limba românească—13 
Martie 1906 al cărei pro- 
motor a fost domnul Ni 
COLAE IORGA, Centrul 
Studențesc București și-a 
făcut o datorie, sărbăto= 
rindu-l, în sala sala de 
festivități a „Casei Fe 
meii“, 

Au vorbit d-nii: Traian 
Cotigă, Andrel C. Ionescu, 
Gh. Popescu-Botoșani și 
prof. Caracaş. 

a 


„Buletinul Anti-iudea- 
masonice“ anunță pe cititorii 
săi, că a fost silit să-și între 
rupă apariția câtva timp din 
cauza confiscărilor repetaie şi 


prigoanei exercitate de autari- 
| tă sub presiunea fraților de 
la 


„Marea loje“. 


FANTOME_ŞI_PAIA [E 


Prefectul Cauciuc 


Sunt oameni care-şi împli- | la câțiva stadenți, târăşte io 
nesc destinul în elipsa umilin- ! ne și împușcă numai dal Pas 
ței predestinate şi care, după | citori, așa, penira ca tiparele 
moarte, sunt pomeniți de fe-| vremii să nu pară atâta d 
ciori, de neamuri şi de cer-| rigide cum le-a hărăzit soarta. 
cul de cunoștințe cu oarecare Călăreț al umi situați nisi 
pietate. când visate, Gavrila Ceara 

Sunt oameni care, de-opo- | se înnumără printre prabitor 
trivă, fiind sortiți anonima-| Ce pornire ciudată, ce febră 
tului binecuvântat, întâlnesc , nenorocită, ce actes de pare 
neprevăzutul, sub forma lai 


maia a plămădit acest. im 


cea mai isteață, pentru ca, 
scoși din cutia cu lucruri co- 
mune a semenilor, să-i ridice 
de-odată pe treptele unei case 


Era o lege, care cerea o liceală 
sau o tresă de general pentit 
ca să ajungi din partea minise 
rului de intern, tată ai par 


pe care să figureze rebarbativi, | diștilor, păzitor de uşi ma 


Prejectura de Poliţie este, 
În fara noastră zestrea cea mai 
grasă pentru avartonii instine- 
telor bătăioase. De aici por- 
nesc ițele întregei operaluri ae 
aranjare a cluburilor, aici se 
fabrică bombe pentru atenta- 
tari, procese-verbale pentru ce- 
tățeni şi cântece ritmate de 
casse-tite-uri pentru gardisti. 
Prefectura de Poliţie este intot- 
deauna şi ori unde pulsul feri- 
cirei cetățenilor, casa ain care 
pleacă îngerii păzitori, și pa- 
roana care divijează corul de 
asanale din toate colțurile 
adus ei. 

De aceia se cere aici un om 
corespunzător situației, omul- 
fulger, omul uje suis partoul“, 
omul“ care să înghită ace, să 
primească picioare, să viseze 
noaptea bine şi să aiba cugetul 
curat. ca 0 cămașe purtată 
câteva luni. 

lată-l alimpiaa şi inteligent 
câstigat la loteria întâmplării, 
tozul cel mart, lozul aninte- 
senţă a prostiei organizate în 
breaslă, nu-i talbarați di- 
gestia. Sar ridica în doaă pl- 


exe 
SPutele pentru  Mexiilitate și 
genujle iune CA 


cioare şi-ar urla de indi 
cum numai unicopitatele. ure- 
chiate și numite cu un dume 
supărător, poi să urle. Şile sa 
mânulască baionete să aujle 
în trompetă, să. Insuflețească 
pardisti şi posedă o carte de 
vizită rază şi prețioasă : cuvân- 
onuare, 

Părinții tar Fe mami? cam 
tor Îi numit, pe deeret a fast 
insemnat Cahoisi  Marinesca, 
port urial H ştie sit cheamă 

cu o poreciă (ipănească 
si-o mă de d ; 
[: Prrrrlile Aaa suta 

SPA pe scaun se pi apai 
bi miroase sa priza, 
ocupația lui de predilecție. lar 
pe! când în când descoperi 
ddtc-a nizație sta, 
gt Pip petre 


pacuvântăi oare 


etalat în ori ce 
postar-ul Inselia addejii. 


s'a inscris ureat 
dentă liberală, 


rile. ini George Brăiia 
mător in procesele 


macltă ca fond 
Ft pompos 
î ă 
Rr mecăpătait dacă, Pl 
ta cangliință, gratorie în 
drăzneț, domnul. Rodi 
teama a să vletulust 
Căci aportuniaatat sa 5% 
nici când 


Ori cat ar fi de scăzut 0% 
prețul titraților, Gavrilă Ca 
ciuc nu ar Ți trebuit să arest 
atâta de indecent și de jur 
bund cartea, chit că Jiravăl 
copil al inteligenții sale sar 
Ți rățăcit în tabirintal rând 
ritor tașale : „ea 

= Ce bă, leat, carte 2 Vas: 
Un-doi, an-doi!. ; 

ŞI Gavrilă Cauciac nr Îsi 
moale degetele în gură, ca 
tr'o călimară să trimită ua n0% 
ordin de păruiată. 

Popescu al XV-lei 
.".. 


OPORTUNISTUL 


Perțid, inteligent și iârător, 
bâlăios cândva în pagine 
„Epocei“ şi ca vagi cenți, 
anti-semite, Între comfort 
la un cert de studii, da 
Radu badisteahii 
câțiva naibi, câztigănd 

Postul de casa a 
G. Duca, a 

iile, baregimentânda-se î 
pitt în gruparea bi Grig 
F 


de cunosti: 


iat praf 


pese 
Un bagaj fix 


Timpul a dat dreptate 400! 
tacertați, A 

Basigteaiii 

Domnal Rada Pele auz 


4 je baba 
Bubelou, idealist la IN 
d scaale 
hp bisrază 
a 
ipit, 
Comentari PP 


. 


le într 


ta e catre 


ge 


pad 
Ins 


Ziarului „UNIVERSUL! Su. Brezoianu Ne. fii