Cuvantul Studentesc anul VIII, nr. 3, 9 aprilie 1933

Redacția și Administrația 
Bucureşti, Bulevardul 
Schitu Măgureanu No. 5 
(Palatul Soc. Stud. în Me 
dicină) Telefon 30/62: 


Organ Oficial al Uniunii Naţionale a Studenților Creștini Români 


APARE BILUNAR 


Forța ocultă, continuă incercârile de a pubmina liniştea şi securitatea statului. 

Din umbră, dă lovituri bine chibzulte si mai alea foarte gras plătite. at aul 

Speculând astăzi vonalitatea unora ce au uitat că sunt români — lume ai 4 
nație! — caută să pornească ceeace noi din moși strămoşi, am inv ațat să mbim: i 


ARMATA ȚARIL 
Uneltirile unul sp 


rău voitoare. 
Si dacă totuşi ele vor continua, noi cari am crescut in trangee, noi cari Îl vom 


ingrosa rândurile atunci când ne va chema, vom sdrobi, cu bună dreptate pe toți acei 

interesați ce caută să invenineze cu balele lor lmunde acela ce pentru pol e £ Ant 

ARMATA ŢĂRII. Oştirea Regelui nostru, rimâne dârză si semeaţi, cu ochii țintă le 
ranițe, căci ea iși cunoaște datoria. : 

ă Min estul vostru diabolle să impletrească și goaptele voastre să piară, câci de nu 


stindardele vor ANAL și baioneta vă va țintul pe drept la stăl ui FA ete 


creştin 


ţii care în 
i i urma unei fi 
e cdi) 1 tecunde 
Îinnro târându-şi revolnicia mulţi ri se vede nevoit se 
inprovizațiă conducători 4 petit tie zu ji 
Smerovizaţii cope cătari de- | plasare m un debuşeu de 
iritezra ieții publice ro- | tăţii m d surplusului natal - 
mila. » Sa desprims vijclios (N 3 
area najiomalistă cresti | 
ce o reacțiune sănătoasă îi 
ce 1 e sănătoasă şi ca- 


lon trebueso tratate numai cu stare fără a se trage concluzii 


ştie însă .că naţia 

îi să că naţia e. 

gât aia it colectivă, işi botu 
 Soncă impotriva tendi şte funcțiunile vitala a i 
vătămătoare ale ş Addinialor nismului său Sl 
TAcă of npble şi a | Organe, care sunt aţă) eh 


j i 1 atec, i 
Propovădaită oleg AIA ! ciale, rezultate natural în 
inainle prin Erata i iza ci procesului de diviziune 
or, Îi, i ci 
Nibas Sea „proeminente ca noruiei pute să pici e 
Mi inescu - = Tia rilor. 
Conta aaa di: Vasile | Nu există deci nație de sine 
crcalăiă Aa i jionalist stătătoare, care să i aibă 
și dernui letiae eye MIE măcar o clasă ez r și 
Serile sA RASE perele profe- | una mijlocie si ali adică. 
FĂ » + Cuza şi N. Pau. | toare y zâiia di 
E. u nu Și-a găsit un puter- ţ 
e: ecou decât în sufletul cu- 
pr tal tineretului universitar 
di upă marele războiu. 
„SIRE deosebire de înaintaşii 
n studenții ultimului dece- 
mu nu mai sant mercenarii di- 
verselor cluburi politine si 
ş 


Pedeapsa cu moartea! 


„Salus reipublicae suprema 
lex estol 


să existe absolut nici o re- | guranței noastre naționale, 
Tvă. pentru acesti criminali o- 
Faptele lor sunt mal con- dioși a căror simplă demas- 
amnabile decât crimele o- | care inlătură orice dublu a- 

Natura definitivă și irepa- | picinuite.  Criminalii în ge- | REX vinovăție! — pedeapsa 
rabilă a finalității el, a de- | nere, sunt flințe anormale, (ca moarte ar fi cea mai po- 


terminat — evident — nu-! „Predestinați“ parcă, tocmal MA si cea mal deplin me- 
ri : 


alețiale care nu indeplinesc 
aslă condiţie sunt parazi - in ăia penaliștiior, Bea 

blema pedepsel cu moartea 2 
a format obiectul unor ample 


Aşezaţi pretutindeni pe te- ini [i 
controverse ȘI cuții, 


ritoriul altor naţii ei nu şi-au 
manifestat nici când intenția 
de a-l stăpâni prn exploatare 
directă, ci în totdeauna. s'au 


— pere ta e mea 


prim trăinicia convi ii imita 
sa i pa bereră Eu. lor complăcnt în situaţia de inter- 
Fii nr Aer ră Ă pă mediari, înlăinrând pe băşti- 
bile. cele mi deose- ză pică spe să fanc- 
pu Țhilor clasei de mijloc. 
E pct stau Îi putea S'ar părea până aha) avân- 
piei Ma Laue a | ae în Pe, aptitudinile 
schine şi lăcomie de aur, din- |a b "A ia ata e, 
Ş ă - unurilor, c eprezen: 
pa valurile mereu născân- | ta un pericol | epeo-ateng E: 
e și amenințătoare ale mei | din contra sunt de un real ser- 
piei oropsite de favori- | vicia pentru națiile unde fer- 
i: şi  desmățul paliticia - |tilitatea solului permite ali 
ist. Utopiei cosmopolite, noi |mentarea unui surplus de 
îi opunem realitatea evidentă ulație, 
a- lagi. inaţionalităților, com - artele fundamentală con - 
Ea si mesianismul ui în: |trazisă de realitatea a trei 
ic, adevărul orbitor al învă- | necesităţi. imperioase: 
țăturilor creştine. „A. Fiecare nație tinde să-şi 
Acţiunea noastră se bazea- | înmulțească mumărul popora- 
ză pe credință în puterea de | ţi 


i i: i ei şi nare dreptul să-si a- 
vhaitate a naţiei, atâta timp cau A tra  conside- 
cât ea nu se înstrăinează prin 


tare. Este cazul jidanilor.+ 


Casă țărănească din Vâlcea 


u . rente xremelnice, surplusul 
amestec cu rase îndepărtate. | teritorial, dacă vrea să ovite 


rezultai dintr'un amestec de- | ganele prin care scționează 


mamare ame — zi FT II aa ERP LĂ a 
Nu vreau să spun că susţinem ji viitor procesul migraţin - Pa Sa E a 
puritatea naţiei româneşti, dar | nilor. P fc i Va ra | 
suntem convinşi că sângele | -2. Clasele sociale, fiind or- | 


| mai 2 posibilități și nici o li- | de anormalitatea construc- 


| nie de mljloo: pro sau contra! | ţiei lor raționale și afective 
să săvârșească răul, 


Fapt este, că Statele au a- 
doptat-o sau nu, după cum 
se potriviă sau nu spiritului 


chitaţi. 
Legiuitorul nostru ma a-| 
doptat pedeapsa cu moarte, | 


trădătorii de neam sunt oa- 
însuși al poporului respectiv, | meni în deplinătatea facul- 
pus în situațiunea de r-și a- | tăților lor, dispunând, de ce- 
cordă gradul de intransisen- | le mal multe ori, de o înteli- | 
ță şi sensibilitate — cu' ex- | gență superioară și de o abi- | 
presia celei mai depline e- litate deadreptul surprinză- 
| toare. La el scuza inconștien- | tate e — din păcate — ac- 
ței nu se poate opune, cu a- ceptabil. 

ât mal mult cu cât, în mod 


Mirajul straniu și funest al 

unei morți sigure e cu totul 
Pe câtă vreme spionii ul | Altea. decât amenintarea 
unei simple şi eventuale con- 
fiscâri a persoane. 

Fiindcă aceasta e, intot- 
deauna, întovărăsită de spe- 
ranta evadării liberatoare, — 
al cărel procent de posibili- 


Moartea insă, nu mai ofe- 


Decât, doar, ca o supremă | conștient, el capătă o pre- | ră nici o soluție subsequen- 
măsură represivă, acordată | gătire' profesională specială | tă; ea însăși fiind în sine e 


Curţii Marţiale, pentru vre- | 


murile de războlu, când secu- | hoc” crelate. Toţi agenţii G.- 


şi temeinică, în şcoli „ad- | soluţie: una și singură! 


In fața, deci, a unei even- 


ritatea noastră este — fățiș și | P.-U.-ului arestați pe pă- |tualităţi atât de puțin sedu- 


grav — amenințată. 


prejurări extraordinare. 
Leglultorul nostru, atunci 
când n'a adoptat pedeapsa 
cu moarte pentru timpurile 
de pace a fost preocupat de 
sigur, de un. interes superior 
de echitate: toți suntem oa- 
meni, inclusiv judecătorii. 
Ca oameni, toti suntem su- 


Prin urmare, numai în îm- | 
p-- oameni, pentru acești dus- 


mântul românesc sunt elevii | cătoare, sentimentul de con- 
unor asemenea școli. 


servare al omului — intrat 
Pentru această categorie 


man! perpetui al păcii și si- (Continuare în pag. 2-3) 


Î d a eee 
| pa 


Sionism și comunism 


terminat, după veacuri de în- | nația ca ființă colectiv DE iii [mmm ani : 

crncişări continui, a ajuns la | bue să fie pf ie esa p ale Fiorin; Becesca 
unitate deplină şi prin tainice, | permile  improspătarea celor 
dar vizibile însuşiri de_sim- | imediat superioare prin ele - 
țire, inteligență şi voinţă; im» | mentele șelecționate proveni- 


puși. greșelil, 
Erorile judiciare, cari pot 


x dau de - leacul ce i-ar fi salvator! — eventual — surveni, sunt In momentul când guvernul  jorifă care creiază eroii. An- 
e, inteligenţ y le selec Zarurile au lost aruncate, lor erestimătății se arati, i Mă ci fiindcă este de ori- | reparabile, cu o; excepție: a- | român u ndus legea stării de, &renajul de interese, mărturi- 
primă fiecărui român pecetea | te periodic din clasa producă- | De acunw lupta surdă, | în faţa luptei juste de apa: iivie ermană, fară “de cazurile pedepsite | usediu, justific ind-o prin pe-| site şi nemărturisite, cu cari 
specilicului național. toare şi cea mijlocie. dintre două rase fundamen- | rare a poporului. german | Eee aa Be |printro  condamnațiune la vicolul ugitației comuniste or-| ooreii _au  înlânțuit toate 
Crescuta intro atmosferă | Jidanii fiind o nație exclu- | tal deosebite, sa deslănțuit procedeele cunoscute. rea- “4 Sc E pa e moarte. danizale de  înternațianala | partidele, spulberă în vânt 
mesoniantă şi preocu ată zil- | sivistă și neasimilabilă vor | cu furie. j par într'o mare măsură, de intimidare esi8 n edi tă Ideea de a fi distrus un om | ll-a pe teritoriul României, | intențiile de bine. 
ate oaeboltArre Lipobieoiglo/ri| dripefdpa deloc tmărea lentă, i Germania învinsă în ma-|. Conyocări de rabini, con |Hâr reacţiunea imediată | „evinovat, e groaznică. Ea d-l primministru Vaida Voe-| Spre cinstea ei însă, ma- 
de ordin strict material, opi- | naturală a acestui fenomen, “i zboi, teseneratii, prin | stătuiri banii: de' presă răspunzându-se la acest | revarsă asupra tuturor hotă- | pod a acordat un interviu gistratura atât civilă cât şi mi- 
mia publică dela noi se pare | forțând surplusul clasei. pro- rele război, regenerată, p SIAMLI „C0R Pana Pa boicot, cu altul de esenţă | ririlor noastre omenești — ziarului francez „Le Journal”, ! litară, nu sa supus injoncție 
că nu sesizase decât izolat pe- | ducătoare să facă un salt pe braţul viguros al cuncela- proteste, rugăciuni Și bles- | pur. naționulă şi de rezul- atâta arbitrar — încât, din- peniru a risipi ştirile fan-! unilor oculieei judaice, 
ricoțul pe care jidamii îl pre- riculos pentru a se încadra, | rului Hitler, vrea să câşti- | teme prin sinagogi, tot apa- tatul căruia jidanii sau re- | trun simț de inaltă umani- | feziste pe cari o anumită pre- Două pi vin să confirme 
zentau pentru maţia românea- | nep fiti în ara iad ge de astădata victoria pe | ratul drăcesc este pus in simțit puternic tate, preferi riscul indulgen- | să internațională le răspândea sri tn primul moment 
scă. : țios asei conducătoare: frontul creștinătății. joc. ş i pa ţii, decât povara — întină- | în scopuri interesate. „a d-lui Vaida: 
Pentru cei de bună credință | 5. Instrăinând clasa de mij- Lupta de abea a început| Fraţii circumeişi de pel,; Detaşumentele hitleriste toare și sumbră — a unei Intre curentele  subyersive |  Descinderea de la căminul 
ă î P p ş facut încă odată da- i A i i 
acjiwnea noastră nu are nevoe loc se pregăteşte trepiat în- | 4; va fi grea, căci tentacu- [tot globul, se zbat şi spu- | Sâ Acu Anca, aGaăi, nedreptăţi ireparabile, cari. fac jocul Moscovei, perie studenţilor sioniști din lași, 
de astă ie: i ns Arina see ema tea lene hidrei semite au pă-|megă în fața „sălbăticiilor toriă, ea ând ri Săuluri ai E în spiritul poporului ro- | clitând siauranfa statului, d, | unde sa găsit material de pro- 
“ustificarea miar avea păci un [şi implicit sclavia clasei pro- Ț arte - . . el sa ip, | arii înfelepți, urmași 
7 sm încerca 80 facem | ducătoare- truns adane, dar cunoscând | și ororilor din Germania - | vânzătorului Luda. 
rrzuăe entru cei rătăiți- Țidanii deţinând majorita. | tenacitatea și dragostea de |_ Cutiuţele albastre din| Nu inseamnă că lupla sa 
“oa A ce nație peniru a-si | tea bogățiilor unei naţii. vor | fară a poporului german, nu intrega lume își varsă Pro-| sfârsit ada ea ibilea E VA 
continua existenţa şi a se des fi cuiere în sita i ad ne indoim o clipă CA şi cele dusul „pe 00 e. tă ciocuire şi vor urma ultele 
voltua în mod armonie, are | meată ieciorii să î: şă: NA mai ascuse focare; de puroi | răeiteiuniversa care Con | ai dârze poate, deoparte 
pregătindu-se astiel pentru | vor fi curățate, iar produ- | duce din umbră totul, cum-, și: A oale 
PEN oE (pază materiile prime, | posturile de conducere, sul lor vă pluti pe valurile | părând conștiințe: a, stelă curajul civic și con- 
să-şi extragă 3 : :Având în faţă perspectiva | ni e A i p Liri aia ji ind a | stiinta națională a unui po- 
| mării Ice. țan NSU. ȘI SUjimua por, de alta tendința înte- 
| 


mânese, sentimentul unei ge- | Vaida Voevod cita şi sionis- patandă comunistă şi care a 
nerozităţi atât de opulente, mul. poriteixit lamentabila manifes- 
incât intrece chiar hotarele| 4 fost de ajuns, ca întreaga | tare de slugărnicie'a unui de- 
unei echități suticlente și sa- | prosă iudaică din lume să pro-, putat ieşan, şi descinderea o 
tistăcute, josteze, să lunseze o nouă apa- | perată zilele trecute de" au- 

Spiritul acesta, speciile lunşe de calumnii asupra lo- toritățile miltare la căminul 
nouă, a pledat pentru non | niniui: fiarele perciunate «de studenților jidani din str Ne- 
existența celei mal intransl- la moi i-au jinui isonul, Protes- | aru Vodă din Bucureşti, de 
gente şi definitive, dintre tări în toate asociaţiile ovru- | unde sa ridicat aceleag mani- 
măsurile de represiune şi pe- | ieşti din fară, deloaații la pri- feate şi brosuri de propagandă 
deapsă, mul ministru, criminală, 

Faptul a corespuns, întru Cunoscând antecedentele | - Impotriva tutume protestă= 
totul, construcției noastre a- | d-lui Vaida-Voevod, care nu- | rilor, tuturor argumentelor, 
fective şi echitătii rațiunii | mai de antisemitism nu poate | faptele se însărcinează să ale 
noastre. i APĂ supă ne păteai poi țaptete i 

Cu o rezervă, pe care, mal | cât do grave vor fi fost fap- ente, fa 
ales pentru timpurilu grele tele cari lau si ti A E Ela Tetenii, fapte rata 
de astăzi, o considerăm tot întrun interviu dat unei ga- | nistru şi prolestările indi da 
ațât de necesară ca şi cxls- | zoto străine să acuze mişcarea ! te ale aionistilor din tară Rucă 
tența însăși a Statului ro- | sionistă de agitație comunistă. | In urma acestor constatări 
mânese. Totuş, în faţa campaniei se | ale justiției, măsura sui primă 

Eu se referă la faptele, on> | mile a rotugat, a interpretul, a | rii mișcării sialial N pă 4 Re 
săvârşite prin mijloace orga» | atenuat. primele declarații, A cunoaşte iti pori A vrei i 
nizate și perteot conștiente + E aceiaș paneste, mesohină | spirație  împoiriva ordinii și 


= 
& 
3 
[=5] 
a 
E 
= 
& 
ci 
ZI, 
zi 
3 
S 
Z. 
8 
3 
o 
& 
.] 
Lui 


sumbră care se proectează p Sa ANA Est oa Lor 
Efes: ul naţiti românesti, In prezent, cămășile bru- propagandă intensă ÎMpo- | pesată de adaporarei qi leu 
ui e în |ca anii pat ne-am ui o | ne PnitilcazA fu etolă ! Sriya batciojeloa oile 178 gemonie a unei infecte cete 
£ ional ca | soartă mai ună, suntem da- şi cu mult avânt la uceas Lu alirmure conştiinţe! | de comis-voiajori. 
raport direct Pepe tori să ducem lupta fără eri: | operă de purificare. unui neam cure vrea să Îră- pct rare mda i că sun: 
pop mărul populației în | ţare împotriva parazitiemului | Coroana vigurosului ar- |iască, se răspunde în Pri- tem spectatorii îndepărtați 
fe a de fertilitate şi capa- | Jidovese, iile bre. prusian, este curățată | mul rând cu boicot econo: | i acestor frământări, dar 
E lifică a indivizilor Evenimentele sunt atâ! de | eu amănunțime de omizile | mic internațional, ordonat | din menoroci id 
e pi broli o națit, desvol- | avansate încât & imposibilă o perciunate, 'aciuate - peste |de rubiai An tobte alaaăo UR Itieura realitatea 
BSE e rani luptă dela egal la egal pe tă- C 3 a [ "| este alta. 
iată normal APIA io. fără protecţia tot, pentru ca odată cu ve- pile. h Păducliii izeoniti. de dea: 
Ş i E d It ay ep o Ii, iu: nirea acestei primăveri —| La auzul blestemelor Și | infecția din zoniji Se por: 
| de bogăâl ufi- | Fiindcă nu suntem ajutaţi | istorică pentru poporul ger- conspirațiilor ce se ridică nit-au spre. -un alt culeu 
Ă ta numai tărâm | mai — ea să se prezinte în- | din aceste cuiburi de viespi; | ma: si f Li 
cent și se d u iau sta» | florită le, şi vlăsta- | jidovul merge până acolo mar cela 
ntru existență, | politic, penira a shiaeră orifBui Verde, AL cu YVIABtG: | JIQOXI DOG! i Si unde puteau Îi mai o-|— A Iei ta : 
a urgent Eee [7 eter veac că roată Jia e eva il însă er paie [2  o-| matii egal, spagile (uuar, canina «1 er îeanză natale 
pi rată 3, î 9 Di ! i | ea aaa — 4 pori : i se! 
Pie stalul naționalist cre nătoasă. i de ful bolmav, Să Popa | | [|| de noum, îru țară, dar fără tăria de ca- za mda tă i 
Dar reacţiunea vampiri- | cât sa-i apropie de buze (Continuare în pag, 2-a) Pentru aceştia nu trebule | ractor, curajul şi spiritul de VLADIMIR MUNTEANU 


riul fiind o condiție pecesară 
c i lesne de 


ui ist le — este misura de acțiune | tic urmărește înfăptuirea a | punot ujuna produsele spiritului nu euleră , de cca politică bazată j A 
cea mai cficaco pentru o miş” | coace se poate realiza; po O stare de epirit flutuiază | în nici un fal soijuaia mediu- | adineire — ca în RU pt PA en a i ea aa 
4 j care td acjrunea politică, i Grad omu) de stiină, ceeace ar | după ineajale e idei | după Jul au a societății. Iezemtn- | jioi metafizice — ai pe întin- te îi SAeioti a Par 
Calitatea unui am politic] trebui să pe realizeze, starea sociali a maselor, la | du-și existența în luni ură ) d ue „căuta să lo 
E ţa. în lumea deru, pe puterea da viziune a | tmanaforme în realitate. Tor 


Pe omul politic îl interesea- | nu'cste pormanontă. Fate vint | și clară a ideilor, apinitualita= | omului i i 
i : : js politie a ansamblului i : 
tea 60 defineşte mai curind ca | social, pai de acela punctul de. fue 


INTRE 


j PIRITUAL aturea lui științifică, în inte- | ză co sar putea realiza şi iru- politie, 
ŞI . IP 2; A tunlitatea lui — acestea | plicit oecuce Mar putea reali- |  Douceia starea de ivit | o ubstraațiune mtalizică, ră 


nu stă în cultura lui, în pre- 
în bă ziune între politie şi spiritual 
sii : 3 -] ise d î Q spiriiu 
sunt lucruri de laborator și de | za; pe când pe oraul de şlilu= | dintr'un moment dat tobe pastia adincă dintre apinituuul i [oa AR ien MAL atuul, de deapăzție: 
maniere filosofice — ci stă în | 1 îl, atrage farima ideală. de | mpeculutii  ponteucă mu poți] și politie etă în faptul că po | presupună formele ideale | a BARA AT teoretică 
realizare socială. Ale) a- | viziunea lui politică, în pre-| om și vocietule, accentul]. a: | fundumenta acțiunea politică | când spiritualitatea esto un] de om politie gi de om de ati i di ă. A ulita, acţiunea 
politica, tă, ap teorie sau poezie | Diziuncu — olimalogie vorbind | supra formulei ; ce ur tevbul | pe ca, pontrucă mu ştii cun va | produs cerebral al adinuirii | lută sau filosol. Numai în fe PrAGMOR, a taptale 
= geneul că | ocasta 91 2 desfăşurării evenimentelor | să we poută realiza, Po aceeta | mau fi miine, i cunousterii realității şi vieții, | lul acesta vam cădea de acard „Dacă este adavărat că poli- 
omului sociale, pentru a putea infup- | nu-l interesază cum, Pace ab- | Asu a Lacut Mussolini, aşa | bazată po gradul cunoștințe» | că între politică și apirituali: ticul presupune în anumite vas 
tui corectivul, pecesăr de în | siracţie de contingențele sos] a fuuţ, recent, Hitlar lor științifice şi Ilosofica ; po | tate nu trebue să existe nein- zuri spiritualul, acesta nu pres 
frânnt  precepitarea sodiul, cial şi do influența medinlui Asudar politicul cata deter- | liticul presupune nunai înlin- | țelogere, intrucit politieul po: aupunet nioiordată politicul. 
care due prin vi duţie au | sociul manat do Jutaliunul istorie — | (uive logică do cunoaştere a | note în ultimi avaliai săi „Exintă devi o teorie a prace 
Jerată prin revoluție, la răs-| EI lucrează cu antutuți uba- | pom oudeu dece — și se reali: | eocalului, numai intuiţia ovo- | unele cazuri — tot din apirie ticai însă în cadrul problomei 
urmirea unei forme de Blat, | trapte, nu ou realităţ; saoiale | zează prin pre-niatunea deafă- | luţiei sociale, lxiată între po | tualitate, de unde prim: e i disoutate nu poate exista o 
Am, piilea afirma că omul | Deacela” niclodați un om po- | gurării enoluflei sucuule a armiu- | litio şi apiritual un punot de a doi, formele pen sa dit parotiră a tearivi, 
palitic care, prin structura. au | lilic ua puiut fi şi un oi de! lui politie care aoționtrul, ali» | tiugare, în mijlocul de cunong: | triumful cărora va cer] aici mai cate ceva, — şi 
ta)! deosebit do | ştiinţă, Dar cind un ora de] că roalizirul politie, conform | tera n realității: cosmice și a | politie, vom vedea și întrucii politicul 
oameni de ti | ştiinţă, un intelectual, a vrut | preulalunai salo, înfăpluoşte | realității eoclale, Valoarea teorică a politi cate detarininaț de fataliamul 
și o iuteliaen- | pă, fe. şi ou politie, acțlunou un ideal polilie Omul politie pede cursul e | lui ată numai în acoanta tai istorie, 
o Apisligpal! a | lui nu u fost oficicută, Dar apiritualul ? i voluției soolale prin intuijia | tul de ajungerea între ie ei (4) pare politică poate 
lentă |  Incontestubil aceste două ac | Produa al corebrulităţi,, ee [na politică omul de știință cau | apirituad veto şi Piri ) i porni două carti de cauze 
(N aţi crsiat o atare do api» | xiatind numaţ Inlnu cât există | ultima realitate a lumii şi vie- | dospărține dnacă risca a ră dela principii şi dela 
ri, duz uoeaala mu u euțicton» [o înțelogaro mutalizleă a lu | ţii, după ce, ca y omul poli: dep planul apiritual pa sa tate O miscare politică 


tă pentru acțiunea politică, ea | mii si vloţii, apiritualul ge mea» | to, h A 1 A mită din viei 
| ete mimi un mijloc „de tea | lacas îi ei Siluet. cu a plecat, tot dela data los | politie produce ruptura, iotru: fani om a Mr gpeliu ii it 


un | lizare a scopului politie, vale | tale suvine | buiţi 
ll! ua punet pusee gl pir a Mat kai 
j ; 4 


de Ștefan C. lonescu 


ice, raijonale, —— tot prin îns | oii primul e funeți 
care dm putea-o nui: [ifică a Arte le (are 
| funoţiat fatica 3 Ab 


u[ialei, pro doovabino 


TVEontinuare în pag, Ia) 


Ştiri din centrul studențesc Concursurile inter. universitare 


Tim 


a Centrului s 
discutat 


mulţi m 
cari au luat naştare sa 
Jizat dorința unanimă de 
Gentrul în nel! 
& organizaţii | 
Ţ N. 
Garde de Fie ă pi 
a fost și a reprezentanților i 
lor două organizații: D. Lungu ! 
pentru LA N, C. și M. Dimi-! 
trlu Garda de Fier. | 

S'a păsit ca foarte utilă și îm- i 


12 + mm. 


studen'imii 


"esitataa de a face 
ien alis 


n 


mducătorii 
nizaţii de aocta- 
A mu treacă cu 


YPULICA A 
ale multor s 


Conferințele. centrului 


Duminică 5 Martie a. €., Sa 
deschis ciclul de conferințe pe 
anul în curs, al Centrului nos- 

ste 


hi Ideolo- | 
Hna | 


piei nntionniste e = 

Prima conferință a fost tinn- 
tă de d cană ne. D Tune 
subiertn) : „Doclrna naționalist 
creştină“, | 

D-sa a snalizat, la intiebut, 
smul relevând latura i 
a îui și contruntându-l cu 
temi, a evidentiat daosa-:; 
biria fundamentale acestor 
drotrina : Una în uman 
de inhire a dennroape de 
a cultiva adev A a 
mila ete. ca „ distruntivă, 
duca o luntă fătisă îmbol 
celor da alte religiuni. Acenstă 
renitata a atras după 
dela antisemitismului. 

In canrele doctrinei cresii- 1 
ne. n făcut anblogla nnaționalis- | 
innui_ ta parte a doua a lucră- | 
rii : Natlonaliemul crestin este 
sinoura doctrină nolițică crea- 
toare și reveneratmntre ; vorbe- 
sta despre nationalism) Iul A. 
C. Cuza și a reoretatului N. Pau. 
escu si închele exorimândn-și 
Increderea în victoria miscări- 
lor nationnliste. chezășie fiind, 
exemplele din Italia și Germa- 
nia. 

Duminică 12 Martie sa ti- 
nwt a doua conferintă ae către | 
6-1 capi. ing. R, Dogaru. D-sn | 
a vorbit despre  „Socialism şi 
comunism“, 

A împărțit sitemesle soclalis- 
te în raționaliste și realis 
euvându-se apoi în marte 
fiecare sistem le subălvide 


SI 
citează pe acei cari sau ocu- | 


pet cu ficare din ele. 
„ Insistă în deosebi aenpra pă- 
rintelui sistemului rationalist : 
Karl Marx. Teoria lui Karl 
Marx e materialistă ecormică; 
„bazându-se pe evoluția societă- 
ţii comanism. sclavie, fenda- 
Usm, capitalism, ea conchide 
victoria socialismului ca o fază! 
naturală de evoluție după ca- 
pitalism. împotriva acestor teo- 
rii s'au ridicat voluntaristii. 
Prin. titata “din gânditori 
cazi s'au ocupat cu aceste ches- 
tiuni, d-sa combate socialismul 
marxist, Găseste că natura ca- 
operație! susținută de el nu 
poate fl eficace. Părintele eva- 
iuţionismului Herbert Spencer 
a ja ial socialismul, 
eca apol la pațiea a doua 
& lutrării: comunismul. 'Teo- 
reticianul Juj, Vladimir Ulianov 
zis Lenin, om mediccru, a DTo- 
fitat de o stare de lucruri fa- 
varabilă în Rusia. ventru a o 
putea exploata. Găseşte că a- 
cest sistem nu corespunde câ- 


i trecând 


| 


prevătiţi sari au transformat 
Rusia intrun imens laborator 

x ale căror rele 
o trage martea popu- 


iliar prevede e- 
or din Rusia so- 


Sa tinut 
„D- stud, 
u a vorbit 
doclrina 


faca biogra- 


OT 


tre! iențiind ma 
nifestarea geniuiui sub diferl- 
tele laturi 
Trecând la doctrina fas 
expune ideile ca 
acestei 
ce. In bi esupra 
corelației între indivia şi stat 
așa cum e văzută de dost 
Ta tă. Pentru ' Armonizarea 
interdependențelor dintre cla- 
sele soclale s'a xealizat oreani- 


1ă activă, ca 


! 


| 


| 


e sincere pâreil ! portanță 
udenții Careu română creştină. 


|re, În haosul 
„câte a dus democrația maso- 


isoara 


alin corporatistă bare, nu de 
mult timp introdusă, n dat res 
zultata foarte bune. 

Morala și ordinea care dam: 
neşte în statul italian sunt u- 
nice în continentul curopean. 

Extinderea faselsmului —lu: 


|oxu care preocupă multe minţi 


luninate —— ar [i binefăcătoa- 
şi corupţia la 


nică și ocrotitoare a ldellor de 
stânga. 

Conferințale se succed din 
Duminecă în Duminecă şi — 
după cum se ohservă din vele 
ținute — sunt de o mare im- 
pentru studențimea 


Sunt nevoit însă să subliniez 
: desinterasul 
sufletele tina- 
e mare ȘI 

pe cari le fac nişte 
largi și peneroase nu 
sunt vtilizate decât de puţinii 


un lucru durer 
care guverneaz 
rilor universitari, 
sforțările 


proletară, | Sthdenți cu adevărat conști- 


tuşi de puţin modulul le inti- 
lare şi că e o răstiirnare a |sulete 
inel sociale în care clasa 
| privileniată a cea 
Revoluția rusă a dus Ja dicta- lenti. 
tura câtorva muncitori slabi 


Concursurile sportive 
interuniversitare 


Sooietatea sportivă „Politec- 
nica” face mari pregătiri pen- 
îmi organ'zorea  concureurilor 
sporlive  interunlversitare carl 
vor avea loc în luna Mari ln 
Tirnisoara, 

Inițiatoarea acestor  con= 
cursuri, 8. 3. P. va căuta să 
dza proporții cât mal de 
pentru a le imecima catatte. 


rul wnor adevărate sărbători 
sportive. 
Vor  pârticipa aproximativ 


vreo 200 conzurenți cărora Îl se 
va asigura casă și masă n mod 
gratuit. 

Im timpul concursurilor se 
var ua filme sportiva şi se va 
realiza un mare îiim al serbă- 
Tilor, 

Devotamentul și interesul 
fără margini caracteristice or- 
panizatorului și  preşedinteui 
S. 5. P. d. prof, ing. Ion Proto- 
pobectu, ne, asieură asupra 
reușitei exceplional epa care le 
VOT avea, aceste concursuri 
sportive. 


Sncistatea academică „Moldova 


Marţi în 7, II, a, c. sa ţinut 
adunnre generală da constitui- 
cietăți stu- 


salutată cu mult ant 
studenții dela 


Constituirea 'acastel s 


nică din Tim ra. 
prnciral ai socictă 
arca de uri suP'etesti inţi- 


echea Moldo- 
rabia și Bu- 
covina. Ea va fun 
drele statutelor YU. 8.0. B. 

o parte din studenții basa- 
rabeni snbt cam rezervaţi fată 
de această frumoasă intițativă 
Și cauza rezerve! e vă noua so- 


cietate se consideră încadrată 


| 


| 


| 


în Centrul stud, “Timisoara favt | 


cere nu convine unvi destul da 
neinsamnaţ, 
Stânga; 


Brup cu ldei de] 


roftei, 


întregită“ 


Noua societate — suntem si- 
guri — se va putea lipsi de a- 
cești periculoși pioneri și in 


intrecită“, ! lipsa lor va putea răspunde u- 
otietăți e, nei imperloace cerntțe neglija- 
msiosm de ! tă timp de 15 ani dela unirea 
a Politevh- | Bacarab'el 


la  Patria-mamă: 


Scopul | sărbătorirea cât de modestă a 
i esta cre- ! acestul mare act, 


Comitetul societăţii are ur- 


lor trei provin= ! mătoarea formație : 


Presedinte : Gh. Lupu. 
Vice-preşedinte : Gh. Anto- 
BESCU, 
Secretar-general : M. Gradiu, 
Casier: Gh. Grosu, 
Tonom : A. Cegolea, 
Bibl'otecar : Nadolschi, 
Delegatul Moldovei: Gh. Dra- 
gomirescu, 
î ooica tul Pasarabiel : . V. 
J 
D 


legatul Bucovinei : R. Do- 


Tendenţioase mistificări al ziarului 
Dimineaţa 


Intr'un anticar 
zilele tri 
peria 


Politehnică 


PEDEAPSA CU MOARTEA! 


(Urmare din pag. I-a) 


direct în cauză — va dicta, 
de aci inainte, numărul. 
Numărul spionilor și tră- 
dătorilor de Neam, care se 
va reduce sensibil şi invera- 
proporțional cu propria noa- 
stră securitate, | 
Dar dela marea pedeapsă 
a mozţii nu trebuie exeepta- 
tă o categorie de indivizi, de- 
venită importantă prin im- 
probitatea actelor, cari —!| 


deșănțat, siidător și sistema- 


., 


ic, — sunt, de căt Î, Să= 
Tal 7 atre ei, să 

E vorba de marii jetultori 
&i banului nostru publice și 


de sperțarii, lipsiţi de suflet 
și conștiință, cari — mal ales, 


când e vorba de apărarea | 


noastră „naţională, cu bună 
stiință şi intenționat, con- 
tractează ruinător și fraudu- 
los pentru Statul român, de 
p cărui halvă și nemeritată 
incredere se bucură, 

Acele șperțuri astronomice, 


pubiieat mai din "Timisoara studentie 
ui E a. S 
„Dimineţa "5 divizată în mai ţi „centre“ 


e 


ca de ex. : Centrul studențese, 
Centrul studenților  basara- 
beni, Cențrul studenților bănă- 
teni, centrul sțudențior ma. 
ghizi, și apol cențte pe secţii, 
de curând înființate, 

Toate aceste fracțiuni , — 
coniinuă ziarul din Sărindar— 
lucrează centrifugal şi chiar 


dela 300-700 milioane lei da | dau loe la frământări lăuntrice 


cap — despre care a ome- 
nit D-1 Dr. Lupu în Vie 
larea ținută de D-sa la Ca- 
meră, în zina de 21 Martie 
a, e, constitue — dacă faptul 
se verifică — cel mal formi- 
dabil și neinchipuit vanda- 
lism cip vreodată asu- 
pra buzetului un ă 

pei rA el țări deja 


cu 


cari depăsez uneori zidurie 
școlii dând o privelişte mu toc. 


| 


| 
| 


| 


mai plăență publicului timișo. | 


reân mimorițar, In concluzie, 
corespondentul propunea  rec- 
toratu ui scolii să e sesizeze 
de ahest lucru și studențimea 
insă să sa dedice Ja lucruri 
mai îrvmouse și mal necesare 
ca de exemplu  culturalizarea 
ANN și maha alelor oraşului, 
el, 


ru Fa modul 
nească, 


Prin exemplaritațea e1, ea | PEDtru a da o lecție neinițiatu. 


na, zăraz puholului de fâră- 
delegi, ce due — azi — spre 
peire, această blată tară. 


SERGIU DIMIREANU 


dela Timişoara 


la congresul goneral sludon- | fi încoputul 
AZ iroj, Centrul atu- v întrogi de oruanizare 


(ese dela 


donțeae dela Timişoara a fost a siudențimei 


delagat să organizeze concur= 
surile inlerunivorsilare din a- 
nul acesta. Conirul a însărci- 
nat — la rândul lui — Socie- 


unei. campanii 
it 


din introaga 


fară. 10) 
| Centrul studențesa Timipoa- 


ra are frumoasa meniro ca 
somnulul — pentru această 


tatea sportivă politehnica, care ofensivă sportivă — să fie 
face purte din Ceniru, să se, dălă din sânul lui, 


ocupe cu ucesle concursuri, 


Acosle cumpionale mai au o 


Pontru ca ele să fie câl mai! importanță. exirem de mare, 


serios aranjute şi să capete un | ponirucă se Dor selocționa ele- 
caracter cât mai corospunză= | mentele cari vor apăr ul 
tor celor din străinătate, So-! rile Uniuni şi a țărei la Lo- 
cielatea sportivă politechnica, | rino în 
u început organizarea lor îna- ! oodzii concursu, 
intea  Crăciunuilui, punându- | nal co se vor fine acola, 


se la punct până în prezent 
lot ip ra ii concursurilor, 
Uniunea vreu să facă din: 
acesta concursuri o mare ma- 
nifestare siudențească care va 


Programul 


ZIUA l-a 


! 
Sosirea Vila şi primi» 


rea lor la gară de către repre-. 
zentunţii Centrului studențesc 
Timişoara ai Soc. sportive Po- 
litechnica. 

Incartiruirea la căminul stu- 
denţilor, 

Ora 12 — Primirea oficială 
în amfiteatrul Traian Lalescu, 

După masă odihnă. 


ZIUA I-a 
Ora 8 — Defilarea. 


i 


| 


Ora 8.45—1245 — Incepe-. 


rea concursurilor. 


Arena Banatul : 

100 m.plat, — eliminator—; 

lungime fără avânt; 

400 m, garduri, — elimina- 
tor —% 

aruncări cu discul; 

200 m. plat, — elimina- 
tor —; 


Arena Politechnica : 
Concursuri de tenis pe e- 


chipe, două simpluri şi un - 


dublu, 

Concursuri de vină, 

Concursuri de voley. 

Ora 15,15 până la 14,50 
e kuzal la cantina studenţi- 
OT, 

Orele 16 la 19,50, 


Arena Banatul : 

Două matchuri de foot-ball. 

Arena Politechnica : 

1500 m. plat; 

aruncări cu greutatea; 

lungime cu avânt; 

5000 m, plaţ; 
cursurilor de tenis. 

ZIUA II-a 

Orele 345 la 12,45. 
Arena Banatul : 


ior —; 
Salt cu prăjina; 


4 
Orele 16 continuarea Vor 


A iilor. 


ăra. culo- 


luna Septembrie, cu 
lui. internațio- 


Concursurile se var ține în 
zilelo de 12, 13 şi 4 Maia. c. 
Concurenţii din cele 9 centre 
studenţeşti vor sosi în ziua de 
11 Mai, 


Arena Politeohnica: 
Continuarea concursului 


tennis, 
acuza de oină. 


Concurs de voley. 
Orele 16 la 19,30. 


Arena Banalul : 

Di matehuri de fott-bali, 
“Arena Politachnica : A 
Continuarea concureului de 


Duele 2130 până la 2245 


de 


demonstrații de box în sala 
cuntinei studenţeşti. 
ZIUA IV-a i 
rele 845 la 12,45 continua- 
concursurilor. 


rena Banatul : i 
10 m. garduri — finala; 
salt în înălțime cu avant; 
iplu salt; : 

m. plat. — finala; 
X100 m, ștafetă, 


rena Politehnica : 
ntinuarea concursului de 


u 


rele 16 la 19, 


Arena Banatul : 
00 m. plat., finala. 
00 m. plat, — finala; 

m. garduri, — finala; 
tafeta olimpică. 
ela orele 17,30 finala mat- 
urilor de foot-ball. 


Arena Politechnica : 
"(Continuarea concursului de 


L) 
! Orele 22 asalt de scrimă. 
rele 25 împărțirea  pre- 


Dans. 
da tennis 5 matehuri — 


C ; Sh 
„huit concurenţilor, Lut, ud 
interveni pontru să A 
| na C.F, BR, iar di/urența de, 
25% ah fie plălilă do Contre 
sau eventual de Uniune, fi 
Uniunea a întocmit fige « 

! înseriari la partici ae 
Canirul învingător 
mio cupă delinilivă dela a (e 
măria Pimisoara şi o cupă ; 
pa lreca în  liecare an Pi ii 
conlrul învingător. dută d AL 
niune. Invingălorii Dor pune 
placheta bătute de Uniune. 

Fie care cenlru pa avea Cu- 


lorile sale. V. ROŞGULET 


ri 
pi- 


—0c0a 
Pe mâna cuie lăsată 
sănătatea poporului 


Dim  tărădelegite 
despridem încă una. [n Vran- 
cea — se menține» impotriva 
tuturor legilor. acestei, țări — 
la cre. medicală Noinja, d-ru 
aci Lochmamovici care pe 
lângă lipsa nutorizațiunii. de 


vremii 


liberă practică medicală nu-şi 
face cu nimic datoria su. Gla- 
suri îndurerate din acest ţi 
mut pun în seama acestui me- 
die o sumedenie de fapte ara- 
ve pe care deocamdată le 
trecem sub tăcere. Deşi o 
mulțime de tineri doctori 
creştini şi plină de dragostea 
unui adevărat apostolat. mor 
de foame, jidamul Jack Lach- 
manovici îşi duce viaţa de 
despot, speculând în chip ne- 
rușinat mizeria, și suferințele 
acestor oameni de treabă cu 
legendar trecut glorios 


| 
îşi plimbă făptura scheletică 
infecțioasă un doctor ji- 


colo unde altă dată „droș- 
] 
an, lipitoare hrănindu-se nu 


vile Grecoteilor nu îndrăz- 
neau să ridice praful”, ucum 


mai cu bani, bani mulți ca o 


ce. E un plan de diabolească 
diplomație acesta de a tri- 


supremă sfidare a demnității 
acestei regiuni. 

Acum doi ani trimisese stă- 
care a stârnit vehemente pro- 
teste şi a trebuit asifel să ple- 
mite în cele mai curate ţinu- 

turi româneşti străimii aceştia 

sălbatici 
polititori de bogăţie. Glasul a- 
'nădejdii, atrage luarea aminte 
lucruri. 

Rugăm 


pânirea un judecător yidan 
dusmanii nației şi 

cesta. isvorit din clocotul des- 
şi cere o cât mai grâbnică 
soluționare a acestei stări de 
sănătății să insttue de  ur- 


BL! „— 2 gentă o anchetă, care pe lân- 
110 m. garduri — elimina: imple — unu] dublu. Fiecare! găgă verificarea 


| 


ji 


rândurilor | 


al sări 


noni a Înot 
pomul 
Na darea pateticul. 


"enim cour pin 


i: totuşi un teatru 
ființa. Zvârlind 
bilete cu enobi o piesă 

In cuvinte Irânte — 2 
cara foamea e knut Tir ie 
tea dăltui tabloal enmbro, za 
o fac. Caci eci cari nu viețu- 
ieac tntrinml, bănuiese că 


tiu şi înțeleg aie 
Pata mormannl de mizerie 


un nom teatru 


servit şi alții. ȘI nas! 
si de donă ori. 


at ed. Dar merge 
Căci vă garantez 


rană de borlasii aa pe eleni î i 
îi i ograf, dar- 
ae ASE arena Tdi ji alipi die și Ai: 
Si şi-a înjghebat | 
i Aa timp ce bistu- focdati Diaz pl 
iul financiar, al uni at LE 
luc A adânc dim : ra Pi ș 
coalei , a re eat chaaa 
i Paralela al monstruoasă. a in că proprie ră = zi 
Cu ţipete de afin, cu bilege așa Apa — Niky se 
lasate la toate insti- | peste j E 
tuţiile, în aplauzele unanime Eipee serie fre pe (a 
ale cronicarilor dramatici, e A piară milioane 
deachia noul teatqu „lancoves- | venire, “Ale 


“o inaugurare, care n'a În- 
naț de cât o 
Tai abiirecţie de inend 
vena, de „di „dacă 
vreţi, lancovesev. || despărțim 
dintro dată de ial cra ae 
las mime, zis şi Puiu. i 
“Bituaţi pe acest iai subli- 
niem: piesa e proastă, 
„ALUNIȚA DE SUB FUS- 
TŢA" — e titlu de revistă 
foburg — scrisă de un neamt 
al căruj nume pu importă, e 
uba din cele mai nenororite 
nerozii dramatice, pe care a 
pla, ci și juca | ia 
vescu dealungul carierii ealc. 
Atâta convenţional iris) 
stupid şi tâmp cât a putu 
priză un cap „made în Crer- 
many“, în care spiritul e filat 
și tras de PE — până la nău- 
ceală şi urlet. i : 
Mişu Fotino — bâlbâii și 
imbecal ca întotdeauna. 
Agula Bârsescu — o irage- 
diană mare, care se simțea in- 
comod şi gâtnită întrun ral 
aproximativ comic și beţivan. 
Didi Teodorescu — io- 
cară în general, uneori cu miș- 
cări vioaie — nu prognosti- 
căm nimic, O aşteptăm într'ali 
rol Am cunoscute ştearsă pe 
scena Naţionalului. Nu dăm 
un verdict. A 
Doi inși Bu luptat din răs- 
uteri: lanconescu, de 
eauna, calm, cu talent şi nerv, 
monoton uneori, ca reveniri 
apumoase, gesturi degajate — 
dar şablon. Şablon proprin de 
dar şablan. Mereu ace- 


sigur, 


dai baia |laş, Din lene poate, lanoves- 
i A let te tt aq etape 


şată, după acelaș lancovescu. 
Și un element tânăr G. Va- 


renteu va trebui să trimeată ! de mai sus va aduce și alte siliu. O revelație. Intrum la- 


minimum 2 concurenți, maxi- 


400 m. plat, — elimina: mum 4 (la această probă). 


salt înălțime fără avânt; 
200 m. plat finala; 
aruncări cu ciocanul. 


| Societatea sportivă  Polite- 
ohnică oferă masă şi casă ara- 
| 


Cela Centrul Sudenţesc Cernăuţi 


Activitatea Gercului de Studii 


manifestatiunile a statului și autorității lui, pen- 
tru a, influența celelalte mino- 
tăță, Tineretul minoritar se 
noastră universitară a avut a jori 


Se cunosc 
studenţeşti dela Cernăuii, din 
ultima vreme, d tinerimea 


răspunde hotărât unor butjo- 


curi și agresluni ale bandelor | 


comuniste și în numele demni- 
tății naționale sa simţit da- 
toare a purta o iarnă intreagă 
lupta pentru a se ajunge la res- 
taurarea prestigiului  teațrului 
Naţional. N'au lipsit nici în a- 
cele zile tulburi și cu atât mal 
puţin nu lipsesc astăzi — când 
a revenit calmul și acțiunea a, 
izbândit — preocupările cultu- 
rale — ldeologice, cari au carae» 
terizat totdeauna  studențimea 
cernăuțeană, 


sori unive! A Me : RL 
atu 

carul nțelor publice "ale 

cercului — completate [le de 


cuțiuni purtate asupra subies- 


telor, 
„WD  singur| D, prof, univ, Tratan Brătlea. 
„Centru studentese! caze re |, anul tacultă Sali 


de membri aproi 

atuanții dota Droabfa 
Soclatăţile stude 4 'existen- 
ta se nui „Cercuri! sau 


Pat | 


și preşedintele de 
cercului de studii, pi cau) 
activitatea anului acestuia prin 


programe uxtiatice, fie cu dis- 


ă, pentru a dispune 
me de trupe de asal! 
ea noastră cere orpa- 
Avem dațoria a limuri 
ri întări et de 
„a opune funatismu- 
oritar fanatismul nostru, 
oa nuționallată trebue să 
dă și autoritățile ca a- 
când vom ara notă 
să avem alături țara in- 


acesta nu poate în- 
căci suntem prea hăr. 
Tineretul, În cara a izbud- 
acăra, trebue să anrindă 
jarii întreal, Rolul hu 
stăzi hotărâtor.  Idealis- 
u este de ajuns, Inaintea 
trebue să avem  acțiu- 
a e trebueste organizată 


on acea a Ii intro 
“Eli ) 4 na par 
tele şi 
scou 


La 


na 


surprize. 


A. MIHAI 


Citiţi: 
și răspândiţi 
„Cuvântu! Studențesc“ 


ae 


cheu stilat ne-a oferit atât de 
mult şi original, încât credem 
că nu hazardăm, când băânnim 
şi nsemnăm pe unul din marii 
comici de mâina 


CIRCUL „VENTURA“ 
jional. 
Extra vagent, 
Mirobolant. 
Poitiţi doamnelor, poltiți 
domnilor! 


"Match-ul de Fotball 


Pita ee ce ae et eta oale E a pe de a i ea a Ami ne mamaie 
z 


| 


Pe afiş stă scrie 


Subi ră 
Subiectul: la poşta centra 
detiarudadi, Niky postas.  lue 


> ă — chemată 
beste o funcţionară —. dai dl 


re madam za a 
Vey. E sora lui Niky. Servi- 
toare la o actriță cu faimă, cai 
amanți si fără talent — sr 
prinsă de ir i flagrant 

e sărut pe cea i 
aa monoclu: bani şi tremu- 
rături — amic”. În conse- 
cânță lăsată pe trotuaz. Sau 
mai bine ză ră plic ne- 
francat la frățâne-său. 

Miky Ea AP zi 
care-l gătea c ina — au: 
torul E acele „mitralieră”, 
sipirit del.. — îl învățase, 

Din cauza unei notițe răută- 
cioase apărută in unde 
autorul piesei e sef 7 , 
„marca artistă” nu mai vrea să 
Țoace. , 

Va juca Miky. . . 
O serie de încarcături tâm- 
pite. y . 

Actorii sunt când pe scenă, 
când în eală- 
ln disperare autorul — lui 
„Miky şi Niky” — aduce pa- 
tm femei în costume de baie 
pe scenă. Aceasta se chiamă: 
teatrul Ventura — informati, 
Şaze lăsări de cortitnă. 

S lul sub-mediocra. 


ji 
Niky informează pe 
„Cai nu-i place, să ne pupe 


fă 


Aplauze în program şi 
ră din Bora. 


Aceasta se chiamă artă. 
Pentru care a fost inlocuit 
acel admirabil om de teatru 
care e Victor lan Popa cu im- 
becilul Scarlat Froda (Fia- 
kelştein sam cam aşa ceva). - 
Şi pentru această „artă re 
pet, teatrul din pasaj, primes- 
te drept încurajare șapte mi- 
ioane anual, 


Halal!,. 
i 


Universitate - academia comercială 


Miercuri 5. Aprilie a. c al 


a avut loc pe terenul Romoco- 
mil un match de fotbull între 
Universitate şi Academia  co- 
mercială, disputându-se cupa 
"Uniunii naițonale a studenți- 
lor_creştini. români. 
D-nii: Răducanu — Reoto- 
rul Academiei comerciale şi 
rof.. N. Gheorghiu, rectorul 
niversității au asistat la a- 
! cast matoh. 
| Crilicile şi aprecierile 
technică şi speciulitute lo lă- 
i săm pe seama spucialiştilor, 
Privit din punct de vedare 
al munifostării pur  studen: 
foşti, aceal match constitue un 
eta il prin folul cum au 
ost selecițonate echipele 
sau comporta, cât şi prin 
1 participarea unui număr. ne- 
! obişnuit da mare de studenți, 


— 


de 


G—D 


cu foarte multe areutăți e 

bina ordanizațiili icia- 
le pile brie ? alia alrela 
„Nu. Conducătorii  UNS.C, 
R. şi ai C. $. B. su făcut ce 
au putul. Cu toată  vitregia 
vremurilor. au căutat să dea 
posibilități de manifestare 
sportivă, Pe hârtie au organi- 
zut sportul studențesc şi atla- 
tismul, 

Dar numai atât. Când au 
trecul la realizări sau iabit de 
lipsa posibilităților materiale. 
j «lici pine rolul forurilor su- | 
——— [NE 
(U 


tic 


Intre 


| Gheorghiu 


perioare universitare şi de stat, 
cari şi-ar putea plasa cu fo- 
los “dzinliule, ta ajutoarele 
spre Oiuele studenții si ine 
direct al naţiei întregi, 


Cuniniele d-lui Rector 
"i tiu, cu ocazia înmăână= 
rit cupei, echipei învingătoare, 
ne dau o speranță, că în cu. 
rând studențimea bucureştea- 
nă îşi va avea o arenă shor- 
tivă a ei, condiție esențială 
pentru ca tn lei să se 
poată manifesta sportin şi în 
un nivel mult mai inalt. 


Şi spiritual 


mare din pag. l-a) 


interesanta conferință, 
"ANDORA IMM RA QOMU- | 


“on” ; Această manifealare sportivă, 

Con: acoate până la evidență o «i: 
„hiație, a stare de lucruri, pa 

care ne pormilum su re Întâi i 
aici, 

Studonţiniva — română, simte 
7 rbolp Acatlar MON/ este 
: | tiv, Aceanta o denotă nu 
aula) a i A “= | mărul mare al usistan Ma O 
p | vgamegasidli Sg, i aur oustrii, Ul DARIO Ce pan ovadure. din viața o gr ită 


„nu socotește | oul atud, =— mâncat, dormil, i pi. Pohtică pornită i I ud 
pere nași SII a senat, irina amet sa a iiittaă mn i oala i 
i ceia toască, mult dorită şi că iona migotri pre 
de sludențimea noastră, Wlulă  atnd Va ag i A A 
livasiatonță la aceste manifea  liti cursului istari A i 
to con A „ph marea ) Mil reload să endl 
| eludonţi), Din celalt tunot | a ți 
| podore ul lucă rilor e e a Wat vre Ata ati une Ve 
ar 
em singura țară di | 
vuro ne pan NA AIR | 4 A italia Saillute a Spini 
tiu) «lu ucătari de elită, ge 
“i cenți, profostonigti, inter. ai a consti 
ori avon, public a. 
je man i i 


„BORI6tA4i“ nu „centre! 

de greu să se facă decertuu ati 
și notate cercuri se consideră 
ca făch din. centrul 


va | d j 
lui Adei în primul 

Ature do apirit, Pornind însă 
ta 0 moacitune înupotri i 
meahtăți socrale cure st a ) 
ra neputincioasă, o acțiuua 
poluleă see mai mulți aorţi do 


| Alei, mau muult ca la acțiuni 


seal în acțiunea țiune împotri i 
. Y . va D) y i i 
ind o| lo existente ; i iu za 
bate Diuntai o formă ÎMpIsĂ We 
Spa souia le. 
adar hitlerismuj a ! 
i Meg după cum , Moe 
pia a Produs po Muasm 
rigupalestabil fatalismul fat 
Ela Tvine și în evolutia mia 
9 politice pornita di 
peselu. la cursul evalua 
ă noriualo dacă rodie sta» 
0 Spirit conformă 
ra mgalităti sociale, ins 
tel rămiu i 
curiozitaţilopi jun, ANRC 
i Sonet al a dlui A. 
» pornita di ineipii 
elaborate în | sai da ra 
Pur a ajuns la 
uri stări de spirit, Dac 
borioze 
pal că la 
ui. nostru 
“atțiunta d-sa 
lacă nu va 
Mimaţite, 


Tape 
hr 


Zăgăzuiţi năvala 
i (Urmare din pag, la) 


erotiți decât în „mpitalicra. 
noastră țară“, "Ba eh 


_Piceare Ștrul de pe făr- Î j 
i It 


ul Elbei şi-a adus aminte | acest 


țiunei 


da ai, a o roconfortara sufla. | CUMUL iatoriai, pentrucă "asi | 
„Prin urmare, că public spor. Ounstient și necvear ei evulu 
ri sv pad 
mitacă aha ifedacă (cea 20.000 | iapotriva recunoașterii; oli 
ul 
ascult “i toată lumua, că sun. | saillea Mala! 4 apărut | 
n 
lăuda cu o as! Lul 
iului ș cit privogte CET 
ide câte 10—18 ari. 
cânt 


dispărea pe ne 
A 0 


“ta cum a apărut 


Ideea ținarii e 
na ah OS 
nerale ale Uniunii ti 7, de: 
ipersitare “din 


tă, Pe lângă Pt ALA 


săltu constitue o 
vieții centrului 
respectio, 


Incă 


ii expri- 


in acel 
ttar ca o 
CONSNiu în cenir pistei 
CORSEIU în Centrul pe Care- 
Dj enta. Motivele og: 
i uns să apropiem cele 
Huni : Basarabia și 


e 2:mp= 
siuden- 


nd, Mai 


țimea română cr 
trebuest comentarți 
4 - să OI 
zând Chișinăul ca oras Ep 
ul primului consuiu general 
De unde la inceput credeam 
că lucrurile vor merge că! se 
poute de ușor întru organiza 
Tea acestui consiitu, uitertor 
?R urma schimbului des re- 
petat e adrese cu centrul, am 
văzut câte dificultăți întâm- 
pină organizarea acestui con- 
sibiu în instrăinata Basarable 
Citea adresele conducători- 
lor studențimii in Chişinău: 
»Trebue să înterveniţi 
„energic, pentru că auto- 
„rităţile de aci sunt foar- 
»te refractare, mai ales 
„când e vorba de stu- 
„denţi. „Presa mimoritară 
„de aici, timp de câteva 


broxrimul | 


de ) 


Preliminarii 


zile a d 


E us 
moatilă, aş o ca 


mpanie 
ca nu 


» 1 
P în 


3 
£ 
ră 
[i 
î 
a 
- 
[= 
G 
i 
s 
z 


lipa şi tot 


ş Ă 
»h am ajuna la nici un re» 


„zultat”, 
Nat y 

ga aha „ne aşteptam ta | 
jidoiților si ceea, din, Partea | 
| 

| 


i comuniştilor din | 

le-am TĂSpuns con- 

” dela Chişinău să | 
| 


fie calmi că tom ar 
gici iz cau oieri. € a 
Vitarior =m aflat că ji- 
dovimea chișinătană tu- 
|sese intormată—greșit— | 
ca vor veni cca 5000 de. 
| Stuiienți — iar nu 50 cum 
|S'a întâmplat, și cifra a-| 
| ceea îl înspălmântase gro- | 
"zav de tare, — punând! 
|presa și autoritățile să| 
me boicoteze. 


Din relatărite de mai. 
|ios se poate vedea că | 
boicotul acesta a durat. 
|tot timpul consiliului, mai 
"ales din partea presei, 
|care e toată Jidovească. 

Invingând toate dificul- 
|tătite, toate centrele au 
i fost convocate pe ziua de 
| 12 Martie. 1933 în ora- 
șul Chișinău. 


Sosirea reprezentanţilor celor 9 
centre studențești 


La intervale dijerite sosesc 
reprezentanții celor 9 centre 
studenţeşti din țară, 


COMITETUL UNSER. e! 


reprezentat prin d-nii: Ing. 
st. D. Câmpineanu, preşedin- 
tel; d-ră M. C. Panaite, vice- 
preşedinte ; Horia Butucescu- 
casier ; Victor Dimitriu, di- 
rector al departamentului în- 
ternelor; Florin Becescu, di- 
rectorul departamentului în- 


'ormnțiilor. mresei și  propa- ! 


Mitte Liv 


catei Ca 
A ii ex- 
rm! Vaade nascieţ, 
divociarul  cepărtanea nului 


«porturilor; AMexanăru Câm- 
pineanu, contabil; Uie In 
brescu, membru cu atribuții 
speciale; Ion Antoniu și Ion 


la 
departamentul internelor. 

CENTRUL BUCUREȘTI e 
reprezentat prin d-nii: Du- 

mitrescu Argeş, Mihail Stele- 

seu, Tănăsescu Gh., Cristian ! 
| Gu, Jaucă D-tru, Stelea, Ro- , 
şiulescu şi V. Rădulescu, | 

CENTRUL IAȘI:  Mocăul- 
schi Teodor-președ.; d-nll: 
Velciu Andrei,  Mihdescu şi 
Stamate Remus, consilieri. 

CENTRUL CLUJ : Buia Al.- | 
| preşedinte ; d-nii: Grigore | 
| Viorel, Parinca Dan și Dumi- | 
trescu, consilieri. 

CENTRUL CERNAUȚI: Ott 
Mircea te; d-nii: 
Doboş Boca şi Ion  Negură, 
consilieri. 

CENTRUL TIMIȘOARA : 


| Popescu Bâcieş, secretari 


Reprezentanţii color 9 centre studenţeşti fotogratiaţi in faţa catedralei dinChiginău 
| Consilierii au fost găzduiți | lor mitropoliei, 


Stanciu-președinte ;  d-mu: 


Dragomirescu si Lungu, con- | ia cele 2 hoteluri: „Suite“ | 


sHieri. A 

CENTRUL ORADEA : Nonu 
Terenţiu-președinte; a. Nico- 
lae Pleşa, consilier. 

CENTRUL SIBIU 
Serbu, delegat. 

Im dara Chişinău au. fost 
primiți cu urale de câtre ştu- 
denții in teologie, în frunte 
cu preşedintele lor, D. V. Mă- 
răscu. Cu un vagon de tram- 
vai pus în mod special la dis- 
pozitia constiiului, am. fost 
transporiați în centrul ora- 
ului 


d. Gh 


și „Lonăra“. 

Ajară de câteva mici dăji- 
| ouatăți, pe cari ni le-am ex- 
! plicat deabea la plecare, când 
| casierul U.N.S.C.R.  vlătină 
| camerele, a jost privit cu 1n- 

doială de hotelieri, intrebân- 
|au-—, dacă intraderăr vreă să 


informați din presa locală că 
studenții nu plătesc unde 


dorm şi ceeace mănâncă, Bic | 
afară de câteva mici aijicul- | 


; tâți, consecințe ale boicotului 


i presei jidovești, totul a mers ! 


| bine și mulțumitor. 


Slujba dela Mitropoiie 


Cuvântarea |. P. S. S. Mitropolitului (ns. vorretae poiana si 


Gurie 


Duminică, dimineața ia 
orele 10;:, sa ojiciat de către 
I. P.S. S. Mitropotitul Gurie, 
însoțit de întreg clerul local, 
un serviciu divin, la care a 
participat intreg consiliul U. 
N. S. C. R. In asistență cre- 
dincioșilor, cari umpleai, mi- 
tropolia, I.P.S.S. a rostit o 
predică, intre altele. arătând 


rolul pe care îl are tineretul | 


untverstiar în lupta pe care 


biserica o duce pentru pâs- | 


Aspecte 


După impresionanta slujbă 
din Mitropolie, ajară, incer- 


Raportul asupra activit 


sustinut de 


preşedinte 


ăţii generale a ||. 


mai ales aici "narginea ră- 
săriteană a țării, unde se 
desparti două lumi. 
când fericita inspiraţie întru 
alegerea Chişinăului ca oraş 
gazdă a consiliului, dă Inalta 
Sa binecuvântare arhiereas 
că 


zs credinței  strămoșeșii 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


După.slujbă, s'a jăcut o /o- 


şului 


generale 


| căm o impresie auditivă Joar- 
| te plăcută, a muzicii clopote- 


St. D. Câmpineanu 


Conyresul dela Braşov | 


D. ŞI. CAMPINEANU pre- 
seilintele comitetului cxecutip 
i Uniunii. face o amplă că- 
punere eronnlogică a tuturor 
“actelor, faptelor şi mai ales 
a sforțărilor depuse dela. ve- 
nirea sa în fruntea acestui au- 
prem for studențesc 

Prima grijă & noului comi- 
tei fiind congresul general stuc 
denţese pentru care imediat 
Jupă alegere s'au început id, 
ătirile — obligată tiind pe de 
» parte de statute inr. pe d? 
„Hă parte de ho le con+ 
— ip poa 
forțările enorme, 48“ 


titanică de- 
ile și muuet sn 44 aile 
toate s- 


țe imagina 


“mător să se facă o trare a 
| acestor participante, i 
Pentru a putea îndruma Stu- i 
dențimea şi e salva intregul ! 
corp studențesc dela acte ne” | 
compatibile cu demnitatea a- | 
| cademică — În timpul con- | 
! mvesului — d-sa a creiat o po | 
liţie studențească care n fost, 
compusă Şi dirijată 2 i noap- | 
ie — mână n mână Cu e- | 
lalte organe ale politiei ra: 
şului — de călre i 4 
imitri , eroic ti | 
Dimitriu ce a lupa AI SANTI 
PERLE A 


dispoziliunilor, Wace | 
[ip st, pr face faţă AI 
"totdeauna. îmuprejurtti o, n 


" fost din vina 
| eziticat totul 


imi voie Fi-au VI i, | 


Aga dur, ii5 ramânând | 
; fie | 


A, 
a cz 


na | 


[pupe e 


FRAMANTARILE DIN 
CENTRUL CERNAUȚI 


Pe lângă lelegriunale de pro 
lest d-sa a interenii personal 
minisi. de Interne care u dis 
pus țelegrațic  liberarea _con- 
ducătorilor studenţiei din 
Cernăuţi şi "arestarea provo- 
catarilor 


CAZUL DELA C.-ALBA 


In urma expunerii direc- 
torului de 
temelor, 


rtamentelor în- le impuse 
“sa reamintindu-l iuni 


'mumai, atrage atenția ca 
| ceeace sa întâmplat la Ce- 
| tatea Albă pare a se repeto 
și în alte cercuri şi societăți 
studenţeşti, 
In aceustă privință nouză 

, Consiliul să adopte o tezo- 
| luţie prin care să se lacă o 
| verificare a tuturor societă- 
| ților înscrise în centre Şi să 
"se elimine acelea, cari nu 
mui îndeplinesc condățiuni- 
de statutele U- 


incidentele dela Parcul Carol 


La 10 Doceuibrie 451 Con. - cei, ziua de 24 lanuarie poz, je AED ra sata | 


rul studențesc 
0 procesiune € 
mântul  Eroului 
şi-n luai angajamentul 


d'utunci. 
La 10 A 
nuci 


Centrului Tucureşii, d. 
a reamintit în cal 
consilier al centrului, că 
s'a, renunțat 
Cer 
chestiuni 
impiedecat până 
ccat lucru: 
D, pret. 
cra. ca stu 
mai si 
ful că mor 
a 4 
ară patul 


mirarea 


prin | 
vice-preşedintelui 


Decembrie. 1952 tot 
procesiuni & 


calitate: de | 
nu | vocând 2 
În ideia de a se 
ln mormânt dar 
ordin religios u 
în prezent a- 


A. [ek Conza, care 

Fi 0 expr 

den punea gr: ră 

tul inta EA 
enţi 

umnat a) ori: | 


lu această zi — conlorim 


'oruucată jos i 
[tul senipat, Dătut şi testat. 


' Numeroşi studenţi. bitul, inu | 
Stele. ! puscați și arestati, ! 
n imtervenit oii! 


Uniunea 
şedinţe cu anemii 
proteciori. . 

A trimis delegați în 
Je; laşi, Cernâuţi, 
apelul ci, sau produs 
festaţii și în toule 4 
centre — fiind o verificare a 
solidorității 
disciplinei ce o 


con re 


“rană 


ral studențesc, i 
Indignat de roprisi 


eu că 1 
Si 


plătească serios, căci ei sunt | 
| niciodată d 


i 


|| 
i 
| 
| 
1 


4 
| 


! rile oarecum ironice ale local- 
| micilor, încotoşmănati în blă- 


| 


„ centrale + 
| în conse 
] 


! 
| 


| 


i telor luate — atu- | A Ss 
arBejarăpi OF 3 uAţi a | te personalitatea juridică | 


Crucea hi fosil | ADUNAREA MEMBRILOR ! 


Cluj si lu! 
MAD 
eclelul te 


studeuțesti și a 

ie foi 

rul superor în interesul Eee 

uta su 
i ilioneşti din (lu | 

cort el "ali Spent | cu rdcunatituirea acestui 1slo- 

enţă ma 


e prășelor tin ronisiru istorie, ualinda ac 
vile Hbității vilnicu a Uniunoi. 


dra fiind singurele  localur 


AJară de centrul Arad, care 
| [e lipsă din cauza unul acci- 
1! |dent de drim — centrele toa- 
jte sunt reprezentate. Sala 
Imică cparhială e neincăpă- | a 
|toare, pentru asistența de] 

studenți localnici cari viu să 
asista la dezbateri, Centrele 
blocate își mențin locuriie tat 
| Himpul consiitului, In general 
a domnit o atmosferă calmă, 
| de înțelegere reciprocă, de sa- 
|Ait aia, şi de adâncă pă- 


Biroul consiiiului nu a fost 
pus în situații „delicate“, a- 
Jară de câteva mici „eșiri” — | 
| aplanate Joarte ușor. 

| S'a discutat serios şi liniş- 
tit, Când „liniştea“ amenința 
să devie prea lungă și pro- 
jundă, intervenția  simpati- 
|cului „Sică“ Argeș, „Coman-"| 
| dantuz batalionului de asalt“, | 


Foto P. 1. P. 


|moase clipele petrecute 


mânuite cu 
mult talent de un clopotar, | 
pe care-l vedem mic de tot în | 


| dela „Londra“ (Suiase și Lon- i românești) și d visită la mu 
zeul local, 


Aspecte din şedinţele consiliului | 


ima simpaticului 
!L'a pus la punct dar l-a 
admirat, căci merită. O eşire | 
ja unul redactor al unui mare | 
|a2iar românesc, a 
mit constiui, 
cest ziar se amestecă în chc- | 
trundere a problemelor puse ! stiunile interne studenţeşti și 
in discuție, în raport cu vre- | cauti să exploateze greşit a- 
;: murile critice pe cari le trăim. | numite situaţii. | 


! perfectă armonie. 
şedinte, Câmpineanu, coriu- , 


| câtorul desbaterilor, şi-a avă- | 
| tat admirabila 


lcare a făcut nespiia de jru- | reotorilor cari au fost reduși | Aa 
în a tăcere. Jar cel Ma 


Viaţa în afară de consiliu 


eneral al U.NS.CR. 
ELA CHIŞINĂU 
- 12—15 Martie 1933 


>= >: 4 $':: 0 CD 


mârșăvenii ale prosti |i- 
dovești, noi nu dor ie 
cât un sinzur lucru: 

| Viitorul congre” 

Inal studențesc + Li 


consiiu, descrețea  jrunți i i 
i înviora atmosfera. tot la Chișinău şi 5 sii 
Nici agitațiile și nici culta. nel să spălăm ne 
le nu au lipsit, S'a ocupat cu si 
cestea simpaticul M. C. P. care, perciunaţii 
tat să-l arunce i 


Consiliul a rezolvat probli 


„agitator”. noastră, 


Plecar-: 


O 21 splendiiă d 
vară... 


nemultu- | 
Păcat că a-| 


Strada mat anni 
când... 

Tramal „specii 
» fața P 


O caracteristică a acestul 


consiliu e desigur lipsa votu- 


ui secret, cceeace denotă 0 | 


ţ 
In ceeate priveşte pe d, pre 


calitate de |le50 îi 
„condensator“ ab discuțiilor. | sindent. 
ȘI asta spre dezolarea di- | Tot pa 


de cântecele noa 
| feşti. Publicul care se, plim:ba 
| la ora ue : 


turnul din față, şi care stâr- | şi ne pr 

neşte admirația tuturor, prin Şedinţele consiliului ținân- ; turor denți ofițer 
complexul de mişcări, erecu- | du-se zilnic între 9%—1 şi| Și in afară de  consulu mn; PA si 

tate cu dijerite părți ale cor- 4—8 p. m. rămânea foarte |această „armonie veselă” hi. ză 

pului. Citisem în reportagii puţin timp liber, Somnul a IC. P. rămâne opozant, jără a | Cârtăm,,Pe al notei 
privind biserici din alle țări, Jost redus 2a minimum, Și în | constitui o dizonanță, ba din !e scris unire” şi 


că există usemenea maeştri 
ai sunetelor de ciopote, dar , perfectă armonie intre con- 
e acest clopo- | silieri. Spre deosebire de ar- 
tar dela Chişinău, Acum îl | monia din ședințe, aceasta 
vedeam în realitate si îl ad- jera 0 „armonie veselă“, re-! 
miram. confortantă. Stea Argeş a fost | 
inepuisahil. Cei cari au trăit 
! acelee clipe frumoase nu 
vor uita niciodată. Pâcat că | 
propunerea de a se perma- i 
nentiza consiliul acesta, nu | 
| găsea posibilități de realiza- ; 
ire. | 
Banchetele oferite de „Azo- | 
ciația studenților misionari” | 
! (la Suisse) şi în special ban- i 
!chetul oferit de d. proi. C.| 
Tomescu, membru de onoare ; 
“al U.N.SC.R. şi centrul Chi- | 
|şinău, au fost reuniuni cari | 
[au rămas vii în memoria tu- 
gretul. 
Din jugă ni se dau relații | 
asupra clădirilor mai impor- 
tante, înşirate toate, dealun- 
gul acestui Bulevard, şi ni se | Am arătat, că chiar din! 
arată sală „Eparhială“ unde | IA cre 
se vor ține ședințele consiliu- raomeniti i 13 CAE Aaa 
Tu. ; lzit că e vorba să se țină! 
Piină ora inaintata şi mat acest consiliu la Chişinău, 
ales din cauza Jrigului, ne în- | cuprinși de panică, au în- 
ceput să arunce cu no-. 
"roi în studențimea româ- , 
nă, calomniind-o. Am a» 
i ratat cum. 
Nu s'au multumit nu- 


afară! şedintelor, a domnit o | 


Te „Drome= 
trotuarul 
drept al Bulev.  Ştelan cel! 
Mare. Vreme nu toemui jato- | 
rabilă de plimbare. | 

Consilierii bucureșteni, in- 


le 


şoşonii lăsați acasă. Ninge si 
bate vântul, 

Nu i-ar supâra prea muii 
japtul că tremură, dar privi- | 


i le mâreşie re- 


dreptam 'spre „Suisse“ unde | 
ni sa aranjat masa. 

De altminteri, tot timpul 
consiliului s'a scurs între şe- 
dințele dela sala „Eparhială” 
dejunurile dela Suisse, cinele 


Presa locală jidovească 


! anunțau că studenţii x-yy 


contră, ducând veselia la 
mazimum prin spiritele pline 
mâne totuşi un om simpatic. 

Asociația „Astra“ a dat un 
ceai, în onoarea consilierilor. i tanjen tot parcursul pă 
Printre alte merite, ca are „oară. 
marele merit de a scoate sin- | » 
gura foae românească pe a- | Cu diirerea în 
ceste tărâmuri  instrăinate, |cum lepra jidoveasc 
„Cuvântul moldovenesc. Cu |cese sfant pământ 3 
această ocazie U.N.S.C.R. d viei 
abonat toate centrele la acea- ie a 

Toţi dorim să R> 95 
cem aici, nu 50 ct 5 


stă foae. 
să dăm un iureş e fe- 


| dențese”. 


împânzesc ca o pânză de £ 


In penultima zi, sia bizitat 
Muzeal local. Am Tămas tiu 
impresionați de comorile pe 


Eli Je ascunde, aceat mituzea. | Ptul Ata. Care g 
Secția de artă românească usturoiul... - 
ne-a reținut foarte mult a- nul Ip 
opiu ai ital atniiația, | i PePRtae ă 
noastră. Luâm  iocurile 
Studenții gazde 
PETOR.... E 0 despi îl 4 
toşătoare.... Citim uz 


lor regretul despuryarii și toi 
deodată un reproş... 

Trenul se pune în miseure.. 
strigăte de ura, fâlfâiri de căi 
| pturi şi batiste şi rămânem în 
| caârul ferestrelor privind pa- 
norama Chişinăului intrun 
apus de soare primăvăratec.. 


mai cu atâta. 
In timpul celor 3 zile 
de consiliu, foile jidoveşti 


din consiliu, au bătut, au 
spart geamuri, au plecat 
din restaurante fără să 
plătească şi multe alte 
calomnii. 


Faţă de toate aceste. DEMETRIAD 


ELIMNAREA CELOR 10 , 
STUDENȚI DELA DREPT | 

Până acum Uniunea a! 
„făcut numai 


au luat măsuri 


ja. 

Da felicită pe preşedinţii 
Oradiei si Chișinăului peniru 
dârzena ce au pus în a txe- 


intervenții la 
cuta o hotărâre a Uniunei şi d-nii miniștri: Vaida, mi- | 
pentru fapiul că au pătimit , roiescu și Gusti, cărora! 
pentru o cauză sfântă, care, H s'a expus nedrepi! 

vu este numai a studențimii ce a fost făcută cetor 10| 
creştine, ci a întregi popula- | studenti şi consecinţele | 


ţii româneşti. 


STANGA luate i 
Gazeta săptămânală cu nu: | 
mcle de mai sus, având în 
program comunizarea intelec- 
iualilor români, va trebui de 
ființată  priulro  campa! 
dusă de ziarul „Cuvântul Sin» 
dențesc” și printre actiune | 
comună n bituror centrelor, 


LOCALUL UNIUNII 


prestigiul Uniua 


| Pontru 
ii vedere L] 


utăt din punei 


| purile sunt destul de grele — 


Imii necesari sunt minime, 10- 
| tuşi având În vedere angaja- 
LEGALIZAREA CENTRE. | inentele cari suu dat, Uniunea 
LOR STUDENȚEȘTI ȘI A oa fi mutată înirun aparta- 
UNIUNEI |nâot unde fiecare director 

| să-şi aibă biroul lui, 


Pentru legalizarea cen- | 


trelor studenţeşti si a TABARA DELA MARE ȘI 
Uniunei, s'a lucrat pe 2] DELA MUNTE A UNIUNII 
ăi ș 
i: Prin î ii dal Se lucrează în vederea a- 
a. da BR intervenţii la * menajiirii unor tabere la Mare 
d-nii miniştri Vaida și! și lu Munte pentru studenţii 
„Gusti pentru a face o le-| români şi străini, în condiți- 
| ge specială. D-lor au pro: | uni extrem de avantajoase. 


MUZEUL STUDENȚESC 


Su hotărât creierea unui 
| câteva centre şi apoi cu! muzeu studenjese la Bucureşti 
| acestea să putem face o | având un caracier permanent 
şi unde fiecare centru să tri- 
meată lucrările respective ale 
studenților din centrele lor, 


DIVERSE 


|, preşedinte al Uniuni su 
ucupat cu creierea uuei poli: 
ji permanente studenţeşti, en 
nzestearea centrelor cu fan- 
lare, birou de voiaj, a înce 
put o reconstituire a galeriei 
| foștilor conducători ui studen- 
fini, 

In toată această activitate 
de ordin intern d-sa a avsut 
colaborarea ţi ajutorul nepre= 
„cupeţit al d-lui Victor Di- 
nitriu, directorul departare 
telor internelor, care de di- 
mineaţa până seara a lucrat 
în toate direcțiile. Activitatea 
deslăşurată de deea atât la 
departament cât și în diferite 
alte chestiuni co priveau Uni» 
unea. n fost extrem de bogat, 


| 
2, S'a cerut ca să cape- 


| PROTECTORI | 

Convocaţi pe ziua de 5 Mau 
tie cor. conlorm prevederilor 
statutare, sa discutat: mor 
' gamzarea Uniunii, modificarea | 
“slatutelor şi orientarea politi- | 
că internă a sludențimil. 


| 75% REDUCERE PE 

| C.E.R. 

1 Sau făcut intervenții pen- 
| tru a se da grupurilor de stu- 
dlenţi desemnate de Uniuae o 
reducer de 75% pe C.E. N. 


)  ASTORICUL. UNIUNII 


A fast delovul d, Îmbrescu 


ris, Tal odată um înțiințat și 


m N ah teme A 2 


unei nereventri a hotăririi | d-nii : Livaduru şi Stanca. Sa 


1932 în suzmă de 45.000 Iei. 
ii) COSILIUL MICII INȚELE- 


„tern cât şi extern — deşi tim- 


şi posibilitățile de a apea ba- 


VAI de a ana ca apa A ou ab EAT Mal eee i 


aia 


vile internaţionale dela Baze 
donechia cu o echi 


de d-l Vasile Rosu) 4 


ACTIVITATEA EXTERNA 

D-] preşedinte reaminteste , 
activitatea eXiernă CXpusă 
d-l director al departamentu- 
lui M, Livadaru, 

ST.-MORITZ 

După conaresul naţional, să | 
trinis la St. Moritz unde avea 
loc consiliul de administrație 
al C. |. E. — în delegaţie pe 


! ACTIVITATEA SI) 

|CAMPIONATELE |: 

UNIVERSITARE + 
TIMIŞOAE » 


In luna Mai conc | 


campionatele  înt 
achitat datoria Uniunei la dela Timişoara se 5 
confederație pe anii 1951 3) Bucureşti  campioi 


Rugby. Pentro Tori * 
ceput strângerea i 
Nezultatul acestor vă i 
va tucoroba activi! 


GERI STUDENȚEȘTI 


D-sa face un istoric al si- Rosculei 
„taţici Micii Iujelegeri stu- Â 
denţeşti. A avut loc o confe- CASIERI. 


!rinţă la Bucureşti unde na, Rezumând situaij 

! venit - decât Cehoslovacia. | d-sa urată că Sau pi 
! D-uii Livadaru şi Stanca au | torii în valoare de i 
! fost trimişi la Belgrad pentru | ln politica financie isi 
la lua contact cu organizația ; nea a avut drept Îi 

! din Iugoslavia, Mica oelege- | cător cea mai Mari y 
re e pe cale de a se reorga- | posibilă. Titularul css i 
uica complet. Meritul este în- via Butucescu 6 

treg ul d-lui Livadaru. nă mult apreciată 


A wati 
| INFORMAȚII, PRESA, |Emăct Al 5oh 
PROPAGANDA Şedinţele de can. 
D-] Florin Bocescu are în | măr de [i întrun 


3 luni, evidențiază 
gaiarali a comitetul 
lăşurat uorm 
|'de activ şi din car 
vedea că există o pi 
monie şi o desăvâr 
une întee membrii + culta 


! această privință un plan În- 
treg de organizare. ln pro- 
gram so mai prevede scoate- 
“rea unei reviste ştiințilice şi 
de cultură. De altfel titularul 
departamentului a avut o ac- 
„tivitate de atâtea ori apre- 
ciată. mitet pe care date 
Uniunea a participat la jocu- dează, 


Discuţia raportul 


D. VELCIU-IAŞI: Acuză | 


aduce nici o vină e A 


izatozii congresului de | organizat Congresul (za 

Braşov, cari emițând câte e In privința de 
3—4 lişe pe acolaş lac, au tă- | din Congra —am o 
cut  fucurcături, rămânând | fost clemonte străine L 
foarle mulţi studenţi neincar- | procurat, Cere ca în 


se facă o deiâre seric e 

D. CRISTIAN GI 
tul UV. U.S CR 
rea congresului — a A 
din vina sa nu sa pi i 
piza congreul. Cu 
inte de deschiderea 
Voi — deși so anuuț 


“Continuare în p 


tiruiţi. Pe viitor cere să se re- 
MEGA numărul participanți» 
or, 


D. NONU TERENŢIL-O- 
RADEA : Propune să nu se 
suni permită studertelor să 
participe la coneresele nuțio= 


vale, 

D. STELESCU: Haul cel 
mare e că se pregăteae În pri: 
mă Noi uu patem 


Îi 


CONS 


participanti — se găaiseră doar 
400 locuri de încartiruire. Aşa 
fiind eituația, nu ea mai ținut 


cant da fişele de incartiruire,, decla 


fiecare student plasându-se ph 
unda găsea. 

D. BULA, în numele centru- 
Tai Cluj, mulțumește Uniunii 
pentru efarțările depuse în a 
organiza întrun timp foarte 
scurt congresul, 

D. MOCIULSCHI-IAȘI, a- 
dee. pținosul său de recunaș- 
fină pentru activitafaa depu- 
să da președintele Uniune. 
Constală însă că te nealijea- 
ai problema lui „NUMERUS 
CLAUSUS!, Iniroabă pe d, 
Preşedinte al U. U.S. C.R. ce 
înțelage să facă în prinința lui 
Numerua Clausus? De zece 
pui ta discută această proble- 
mă, dar nui sa realizat nimic 
practic. CERE SA SE DIS- 
DUDE AMANUNȚIT ACEA- 
STA PROBLEMA INTRUN 
VIITOR CONSILIU. 

! Relâtează şi cazul dela Ce- 
fatea recum şi măsuri- 
le luate de d-sa. 

D, | CAMPINEANU:  Pro- 
mite că va pune pe ordinea de 
zi a primului consiliu chestiu- 


Li 


nea V îi 
atao ul „NUMERUS CLAV. 


D, MIHAILESCU AȘI, sd 
ră foarie mulțumit cu ra- 
portul d-lui Câmpineanu. ln 
Cotaco privaşiă  onganizarea 
conaresului dela Brasov, ne- 
plăcerile se datarese în parte 
ȘI centrelor cari au adune patri- 
cipanți în plus, peste numărul 
ixat, 

In cetace privește „Numariis 
Clausus“, ln Rraşov Sau dai 
unele soluții. Spune că ar fi 
bine să se tipărească raportul 

-sale, — „Numerus Clausus"" 
— întro broșură, care ar pu: 
tea fi un oloment de prapa- 
gandă. , 

D. STELESCU : In. coase 
priveşte atțiuinea  subversină 
a ziarului „STANGA“ nu e de 
părere să-i răspundem prin 
coloanele „Cunântului sludon- 
fese. Trobue. sii, trecem la o 
fă pialentă, de distrugere. 

, ION  NESURA-CER: 
NAUȚI, subliniază câtevă ini- 
iative Îrnnioas : Istoricul UI. 
N. S.C. R. e un fapt lăudabil. 
Arată că are adunat foarie 
mult naterial pentru acest is- 
ioric, şi ee oferă eă conlucraze 


(Urmare din 


Cu cel câ va întocmi istoricul, 
„Sublinlază importa ni 
țiativei miti Afuzea alu 


Ar fi de dariț ca pă ză 
acest muzeu, 

Palicită comitetil pentru î- 
| deca fericită pe care o are de 
|a înființa fabere de vară la 

maro şi la munte, 

i D, STANCIU-TIMIȘOARA. 
Pentm a arăta pericolul ce-i 
prezintă jidovimea — propu- 
no sii se facă o tatiatică a ji- 
danilor înserisi în Univeraita- 
țile noastre, cari ne copleseae 
aproape, 

D. MOCIUL SCHI-LAȘI, pro- 
pune ca în chestionaru) isto- 
rical U. U, $, CR. să se dea 
posibilitatea fiecărui coniru să 
lac darea de scamă a mişcă 
rilor studenţeşti dela 1902 în- 
coace, 


m 


D-sa e de părere Bă nu se 
ducă aofiume numai contra 
„Stângii” ci și contra tuturor 
gazetelor comuniste. 

D. MARASCU-CHIȘINAU i 
e de părero ea sc facă um me- 
Moriu Prin Care să fe ceară 
gușernului suprimarea. „Stân- 
gi, 

Discntând asupra orientării 
*- CE 


noască, 
D. CAMPINEANU + 
dus la cunoștința celor 2 orga» 


mizaţii naționaliste, moţiunea, 


votață do Congresul dela Bra- 
sav Și nu nea rispuna decât 


Garda de fier, In ceeace pri- 


veşte „Stânga“, a fost confis- 
cată, dar numai în centrul Ca- 
pitalei. La periferie apărea, A 
doua zi a apărut din mou. [ 
cunoscut de toată lumea fap- 
tul că scriu și depulați naţio= 
nal-țărăniati, la această gazetă, 

D. PREȘEDINTE: Supune 
descărăcrii consiliului rapor- 
tu) de activitate prezentat de 
d-sa, Consiliul dă deescireare 
prin 'ovațiun), 

D. IL. NEGURA : Cer iuwer: 
sarea ordinei de zi. Consiliul 
admite în unanimitate modifi- 
carea statutelar U. U. 5. Ch. 
și a regulamentelor, Statutele 
și Regulamentele modificate se 
vor vota în primul consiliu al 
U. U, 8. C, R. după ce ee vor 
îi primit părările centrelor în 
această chestiiine, 


Raport asupra activităţii 


departamentului Internelor 


— Susţinut de directorul depart. Dimitriu 


Domnule Preşedinte, 
Onorat Consilia, 


| 
"In Consiliul dela 18 Nocm- 
brie 1952 am avut deosebiia 
inste să mi se încredințeze 
conducerea departamentului 
internelor. Succesor al unei 


i 
| 
| 
| 


4 


silaații calificată de comisia | 
de. veriticare „debandadă ge- 
perală”, sarcina mea era des- 


tul d 


încrederea pe care 
i acordat-o cu unanimi- 
hate și dorința de a aciiva 
'cinstit Şi Berios, spre binele 
tni for suprem, man că- 
ăuăii în activitatea mea de 
Vie acum. care formeaza o- 
ectul acestui raport. 


Haportul departamentului 
„internelor trebue să oglin- 
dească activitatea comitetului 
execuliv — din cauza carac- 
terulni specia] de secretariat 
pe care îl are acest 


pariament — și legăturile ! 


cm centrele universitare, dar, 
ra numai din punct de vede- 
ze biroucratic ci mai ales din 


al organizării, al revendicări- 
lor. profesionale, i 
Din punct de vedere bi- 


roucrahie activitatea deparia- 
meniului este următoarea: 
An fost convocate îi 
de comitet, țină 


registrul de  procese-verbale. 
Sau mai ţinut 2 şedinţe 
comitet cun membrii pro- 
ceițori, cu ooazia gravelor 
exenimenie dela parcul Ca- 
ro] (24 şi 27 Februarie a. c.) 
şi o adunare a membrilor 
prolectori pe ziua de 5 Mar- 
tie a. c. 
Cred de datoria mea să 
ez dispariţia pentru 
câteva zile a dosarului cu 
hârtiile eșite. dispariție 
misterioasă care_nu mi-am 
putut-o explica. Faptal sa 
petrecut în timpul delegației 


găsite. 


Efectuarea corespondenţei 
destul de bogată a acretni de- 
partament sa lăcut la înce- 
put în mod greoi fiind obli- 
zaţi să scrim co mâna de câte 
„zece ori aceiaşi adresă. „Prin 
cumpărarea unei. maşini de 
scris sa rezolvat această di- 


ficilă proble 


pri a 
mult fără | p: 


1 în no; 
Centrul Cluj, 


=! 


mele Ja lași. Ulterior au fost 


sei”, preşedintele cercului cu 
un grup de membri au fost 
trimişi cu o săptămână îna- 
inte să aranjeze încartiruirea. 
Cum prezența mea era abso- 
Int necesară la depariament 
a fost trimis din partea Uniu- 
mii d. Gh Cristian, membru 
cu atribmtiun: speciale. 

n vederea menţinerii or- 
dinii în congres am cerut 


„| centrelor să organizeze o po- 


liție studențească, Centrele 
au răspuns trimiţându-mi ta- 
blouri de comisari, Rolul cel 
mare l-a jucat poliția studen- 
țească în zilele congresului. 
Prima zi până am putut ua 
contact ch toți a mers greu. 


| ronlui central chiar în loca- 
lul poliției unde am plasat 
grupuri de comisari ce făceau 
de serviciu zi și noapte, şi-a 
reglementării echipelor de co- 
misari cu paza străzii și a 
diferitelor localuri. totul a 
mers bine. Sau putut aplana 
prin intervenția noastră ra- 
pidă conflicte cari ar fi avut 
urmări grave. Flagelul! mes- 
selor consumate dar neplătiie 
nu l-am putut înlătura si ast- 
fel U. N. S. C. R. trebuie să 
| mai plătească încă circa 40.000 
lei, In această chestiune am 
înaintat centrelor tablouri de 
cei găsiți vinovaţi neprimind 
încă nici un răspuns. Nein- 
tervenţia forței armate şi po- 
liţieneşii cu ocazia acestui 
congres se datoreşie acestor 
organe stndențeşti ordonate şi 
cred de datoria mea să aduc 
mulțamiri centrelor cari au 

imis oameni de sacrificiu 
stând de veghe zi şi noapte. 

Fiind ocupat cu această po- 
liție şi neputând Ina parte la 


desbaterile coneresului am 
dat însărcinare celor doi se- 
cretari ai departamentului. 


Antoniu şi Popescu-Bâcleş sh | 
[ncă secretariatul congresu- | 


lui. După notele luate de ci 
sa format procesul-verbal al 

i exprim regretul că 
congresnlui. 

Imi exprim regretul că n- 
nele centre cu toate insisten- 
țele depuse nu au trimis nici 

d acum rapoartele, 

Concluzia în urma a- 


cestui congres, esti 
sitatea organizării pe alte 
baze a congreselor. 

In primul rând este ne- 
cesară o restrângere a 
numărului participanţilor; 


are a 


congresului. 
Asttel reorganizate, 


se vor fi o plăc br 
ycăto 1 o 
re demnă a cor. 


nţesc, 


piu 


ticipanţilor ; cât mai 
i! puţine studente ; și asigu- i 
rarea mesei pe tot timpul | practi 


| cred că vii le congre- | tolu din raport. 
re pentru 


i Victor 


jtualul preşedinte) cu ocazia 
|acțiunii începute în cazul 


teatrului Naţional, la auto-! 


ritățile judiciare şi poliție. 
neşti din Cernăuţi și ai 
darizându-se cu ci a inter- 
venit la ministere pentru 
eliberarea: demnilor repre- 
zentanți ai studențimii cer- 
năuțene. 


Adunarea membrilor 


protectori din 5. ll. 1933| 


Pe ordinea de zi a acestui 
consiliu fiind chestiuni ce ne- 
cesitau o prealabilă conculta- 


| Din “momentul înființării bi-/re a membrilor protectori 
prevederi- | 


ne-am conformat 
lor statulare  întrunind 
| membrii protectori. 


|Eliminarea pentru tot- 
| deauna din Universitatea 
!din Bucureşti a zece stu- 
|denţi, cu ocazia grevei 
i de la fac. de Drept 


Se cunosc motivele pentru 
cari studenții dela fac. de 
Drept din București au de- 
| clarat grevă precum și modul 


vă. Rezultatul a fost că nu. 


denți au fost excluşi din U- 
| niversitate. 
Pentru faptul că am luat 
cuvântul într'o adunare ca 
să explic d-lui Ar. Baziles- 
!'cu ce vor studenții, și că am 
| dat sala cantinei Gutenberg 
al cărei: preşedinte sunt, am 
|fost exclus alături de cei- 
|lalţi. D, președinte al Uniu- 
nei precum şi conducătorii 
centrului București, au dat 
comunicate şi au făcut inter- 
venţii ca să se revină asupra 
acestor pedepse arbitrare. 
Până în prezent nu Sa reve- 
nit. . i 
Am ținut să aduc la cu- 
noştința consiliului acest lu- 
|cru din mai multe motive: 
| 1) Dacă, deşi exclus, con: 


este nece- | siliul înţelege să-mi mai a- ziarului „Calendarul“, 


corde increderea. 


a se discuta cât se poale de 


mai întâiu  activitalea 
lă a d-lui director, Di- 
poi celelalte capi- 


cute 
pertonălă 
miiriu și aj 


D, SI. D. CAMPINEANU 


le A iirere să so dia 
; ra fr înia ru 
[si rapo! 
pi şi în 


Ş ae a 
] internelor 


e pirat 


disc 
10 studenţi din 
ta din. Bu di Xe- 
y 4 [De 
5 PARE aupra 


Dor 
ial. 


|în care a decurs această gre: 


s'a rezolvat nimic îar 10 stu- | 


Discuţia raportului 


D. M: C. PANAITE:! spre D, LIVADARU; arată că 


c, propune ca să se dis-, 


in 
d acti pprevu bă SA 
ji ri “mele mar |. 


apt 


| 2) Dacă consiliul nu crede 
necesară o intervenţie ener- 
gică din partea sa cel mai 
înalt for studențesc. 

| 3) Şi dacă în caz de nere- 
venire asupra pedepselor ne- 
|drepte ar fi posibil să avize- 
|ze la măsuri mai energice, 


Regulamentul Internelor 


1 Necesilatea acestui Regu- 
ament au 
|siile de verificare irecuie, Am 
| căutat să realizăm acest de- 
| ziderat... Dim cauza curacte- 
) alui specifie al acestni De- 
| partament, care joacă rol şi 
de secretariat general, se 
complică acest regulament și 


PC | redactarea Ini devine greoac. | şi roacă 


Apoi lipsa unui regulament 
| general şi greşita redaciare a 
"Statutului care în multe părți 
|face operă de regulament, 

constituesc. piedeci mari pen- 

tra cel ce ar încerca să Încă 
ceva bun pentru reglementa- 
rea acestui. Departament, 

| 
| Carol 

Cu această ocaziune au 
st convocate două șe- 
te de comitet cu mem: 
'brii protectori. Una din 
“hotăririle acestor comite- 
|lte a fost organizarea de 

manifestații în ziua de 29 
lanuarie în toate centrele 

universitare. Uniunea a 

trimis trei delegaţi în cen- 

|trele studenţeşti. Cum 
sau desfășurat aceste 
manifestații, cunoaşteţi 
destul de bine. Au fost 
momente impresionante 
ce ne fac cinste; 

| Pentru realizarea unei 
|Cruci pe mormântul Erou- 


£ 
"di 


lui, s'a hotărit formarea | 


unui comitet din înalții 
prelați sub preşedinţia 
părintelui patriarh în sco- 
'pul lansării unei liste de 
subscripţie în coloanele 


chestiunea  eliminărilor dela 
Universitatea din Bu NE 


[i 
i-a AH 
pă Be SAR 
tii a 
a li 
i d 


|seă i, « 
asupra a 
| uni” Care Adu 


uni, Ă 
! dea relaţii 


A 


tara 


Am u- 


remarcal-o comi- 


Ra 


Sacrilegiile dela Parcul | 


| riui 


ya Congresul dela Braşor se Inase | gardist — acestei miacări care 
pila | holărivoa să Be fucă intorven= 

ţii po lângă şolii celor 2 gmu- 
pâri naționaliste, ca să se n 


era pur profesională, 


Dasvălue o tristă pagina di 
morulitato 


sludențească, descriind 


anumite studente 
comitetul execuliv 


acțiuni, boicot care a dus la 
eşecul și eliminările prezente. 


+ D. M. LIVADARU: cel vi- 
| zat cate Ștefănescu Drăgăne- 
şti, Cere să se prezinte ucto 
și dovezi că d. Drăgănești n 
uzat de mijloace e het je 
pentru sabolarea acțiunii dela 
dropi 

D, STELESCU: arată că 
d. Drăgăneşti este culpabil 
prin desolidarizarea sa dela 
Rrevă. 

O VOCE: Care e rolul d-rei 
Peretz ? Ce ce cu comunicatul 
luasat contra rectorului ? 


D. DIMITRIU : răspunzând 
d-lui M. Livadaru spune: 

Lupta dată pe faţă nu mă 
inspiimântă, Când îţi cunoşti 
dușmanul și-l auzi ce spune 
te paţi apăra și răspunde, 
Dar lupta mârşavă de culise, 
sforile trase pe dedesupt in- 
sinuările sunt odioase și toc 
mai de aceste mijloace au u- 
zat acești domni, 


Nu fac nici o propunere — 
Du cer nimic — dar am ținut 
cererea d-y,, spune d-sa, să 
relatez consiliului aceste pa- 
gini de moralitate studenţea- 


scă, 

'omplectând cele spuse de 
d, Stelescu — ca o confirmare 
precisă, arată că imediat du- 
eluninările efectuate, 
găneşti vine la Uniune și 


al cărti preşedinte e_d-sa 
embri ca d-nii Coco Duca, 
escu, antigrevişti notorii. 


, BUIA Preşedintele cen- 


iralei Cluj: cere ca centrul 
studențesc să facă anchetă, 
luând ca bază cele spuse de 


| 


| 


| 
| 


d, Dimitriu. 
"D. MOCIULSCHI, 


Proşo- 


ază la propunerea d-lui Buia 


e d, 

N. SER. 
Să) mai drastice. 
SEP, 


să ia măsuri 


| tamentului Florin  Becescu 
"după ce mulțumește consiliu- 
| tra cinstea ce i sa fă- 
cut de u fi reales în ucest 
"post — expune po larg acti- 
vi epusă de domnia sa 
și colaborutorii — arătând şi 
piedicile care sa opus dorin- 
joi de a da amploarea cuve- 
mită acestui departament : 
In aceste condițiuni, sa 
mărginit a asigura conlinui- 
iotoa de lucru realizându-se 
între altele următoarele : 
lectarea ziarelor,  peria- 
dicelor şi diferitelor rovisle, 
Decuparea  chestiunilur 
lormâni u-se dosare speciale, 
Su îmbogăţit arhiva docu- 
mie r fotografice cu copia 
dup ji documente masonice 0- 
e; i 
îngrijit de tiparirea a 
umere din „Cuvântu 
"aducând mulju- 
„Aurel Ţinţăreanu, 
cn și Panaile cari uu 
3 multă dragoste și pu- 
muncă pentru apari- 
ului, 
câteva vonideraţiuni | 
metodei do lucru lu a- 
| parțaraobi anunțând că 
pe Siitor orice chestiune va 
traii, Și 8 ti cra 


ț 


] 


[i 
bu 


| 


ţ 


musti de acest departament, 
“1 ul Ata ai epar- 


ui oxpriimă o  căldu- 
igăminte d-lui pregu- 
onor cousliliului pen: 
erarea obținerei unui 

de necesar velar 
jii ale depantamentu- 


| 
i 
| 


ui 
[ia ă 
HARI 
wporte pe 
Înte traoli 


| 


infor ii 
EN JIU, ut: 


unpuuă |! noapuriției alarului = din li y iilek at i 
= din Lip. [Onu politică e iu deplină can 
TI a bit | su (e (a Atat că iu cura nță cu poliitea 4 atat 


rosi, 


Te 


| TEL 4 
( măuţi, ar 


pag. Ill-a) 


politice interne, arată că la jtănd să den sons politie — 


+] 


si de solidaritate 
poli: 
tica do diversiune prin îufi- 
ințarea „antigrovistilor” şi a 
rată rolul pe care l-nu avut 
si anumiți 
studenți, unul chiar colea în 

al UN, 


$. C. BR, în boicotarea acestei 


d. | 


recunoașterea unei Socie- | 


preşidinte al! 


"| conttelor, < Cere soluții prac- 
tico în cazul eliminirilor, 


D, LIVADARU, Presedintie 
contealei Bucuresti : La 
roșii Jiind stare de asediu nu 
pulem să ronclionăm așa cum 
ştim şi cum ar frebui, Viindeă 
a 


—————————————— 


grenă de protest, 


D, CAMPINEANU : nu e 


mă măsură Arepa, 


D. DUMITRESCU.ANGIŞ, 
consilier C, S.F prapune 
să se trimilă imediat teloara- 
ma la Rectorat, Decanat, Pra- 
şidenția consiliului de minis- 
iri şi d-lui Gusti, prn cari să 
se ceară ridicarea pedepaelor, 

In aldoilea rând, să se facă 
momorii în caro să se arale 
siluația acestor studenți și să 
so înainteze fiecărui profesor 
din Senatul universitar, 


D, MOCIULSKY, Preşedin- 
tele centralei loşi : 
pregedinie al LU, N. S. C.E 
să-și la angajamentul, că dacă 
cu toate demersurile făcute în 
mod paşnic nu se vor ridica 
pedepale — pom uza — chiar 
sub starea de asediu — de 
uliima măsură — „greva, La 
semnalul Iniunei, toate cen- 
irele vor declara grevă de sim- 
patie, până la soluționarea 
cazului, 


D, CAMPINEANU ; cere a- 
deziunea centrelor, 


Consiliul își dă adeziu- 
nea în unanimitate. 

D. STELESCU: Core sus. 
|! pendarea d-lui Ștefănescu 
! Drăgănești din postul ce-l o- 
cupă în U. N.S5.C.R. până 
!la anchetarea cazului, 

D. DOBOŞ BOCA: Cere 
inchiderea discuţiei. 

Discutarea regulamentului | 


> 


a aa 


| 
consiliul din Maiu dela Timi- 
şoata. 


D. CAMPINEANU : dupi |! 
ce mulinmeşte, centrelor pen- | 
tru solidaritatea arătată, pune | 


la vot descărcarea raportului 


tului Internelor. 


descărcare prin aclamații, 


D, CAMPINEANU, Proge 
dintele UI. N. S, C, Be: spune 
căva face anohetă și va lun 


măsuri pe cari le va comunica 


Bucu 


Bucureşti o imposibil, cere 
celorlalia contre să doclare o 


[arlea 


| 


Uniunii, au fost publicate 
în numerele trecute 


| 


de stadent. 

D.  STELESCU-Bucuresti 
crede că asupra cărții înter- 
naționale de sindent, sa tre: 
cut cam repede în raportul 
d-lui Livadara În cecace pn- 
vosie acordarea acestei cărți 
(si smudenţilor evrei, d-su cre: 
| de că am ajuns la un corapro- 
mis. rusinos, tocmai roi care 
inca naţionahsmului 
„E de părere să se 
| constitue: o confederație in = 


stine, 


nlernalională 


Discuţii la raportul D-lui , 
Directorul departamentului Externelor 


Deonrece chestiunile cari | 
făceau obiectul raportului | 
asupra activității externe a 


ale 
ziarului nostru, redăm din 
da părere să se uzeze de ulii: | acest raport numai discuția | cartea imtornațională se el 
asupra cărții imernaționale | orenză 


dp Sadenl 
Mihail Livadara 


D. PANAITE face uv into: 
ric n] uceatei cheminni și spo- 
Ine că jidani depaă cariea 
| internaţională direct dela 
Confederație. Na nu eliberăm 
curte studenților jidari. 

D. LIVADARU arată 


| 


| 
ca 


jidamilor _de către 
camisia la dela Londra 

D-sa a protestat contra ace- 
stai sistem și a cerut Ca a 
coastă comisie, înainte de a 
„libera cartea, să ccară di - 
zul U. U.,S.CR. 

D-aii MIHAESCU vi AB 
GEŞ arată că me dă fără a- 
Vize 

D. LIVADARU: Nan arem 
posibilitatea săi oprim. 

Se hotărăşte să se în o at 
indine dârză față de C.LE. 


cere ca d. | toxnaţională a Uniunilor cre- |pe chestia eliberării cărții în- 


ernaționale și ji lor 


| 


Raport asupra activității 
departamentului sporturilor susținut de d-l 
V. Roşculeţ 


D, ROSCULEȚ arată rezul- 
tatele tehnce pe care echipn 
română le-a obținut la con- 
cursurile internaționale de 
sporturi de iarnă, la Bardon- 
nechio (Italia) organizate în 
cadrele C.I. E. 

In ceeace privește campio - 
natele sportive şi de atletism, 
„organizate _în cadrele U. U. 

R. la Timişoara. 

D-sa arată avantagiile 


pe 


Internelor. se amânii pentru | cari le oferă centrul Timisoa: 


|ra (casă și masă graluit) pre- | 


cum şi partea de contribuţie 
a U, + SGR. 

Pentru reusita acestor cam- 
pionate cere concursul nelimi 
tat al centrelor. 


DD. POMPILIU DUMILRES- 


niele centralei laşi : se xali- d-lui director al deparlamen- | CU, delegat sportiv al cen- 


trului Timisoara, expune pro: 


(12, 15, 14 și 15 Mai). 
Cere să se constitue un ju- 


“Presei şi Propagandei 


de studii sub conducerea d-lui | 
Negură, i 
, M. C, PANAITE: vede! 
utilitatea biroului de informa- | 
ţii atât din punct de vedere 
politie cât şi economic. Cău- 
tând să exemplifice, arată ce! 
real folos ne-ar fi adus un 
hiuvou de informaţii, unde se. 
găseau tablouri cu localuri, ! 
magazine, hoteluri pur româ- 
neşti, fiind  feriţi  astiel de 
riscul de a intra la jidani. 

D, BOCA, arată lipsa legă- 
iurilor între centre, 


stă lacună, 

D- BECESCU, vede uti- 
litatea constituirii acestor biu- 
rouri, pentru ca Uniunea să-si 
poută da scuma de curentele 
ve domină în studenținea din 
diferite cenire, pentru a sti 
cum Să se comporlo în anu 
mile împrejurări, Nu înţelege 
să se fucă din aceste birouri 
un sistem de spionaj, 

D- A: recunoaşte ci u- 


D-l BUL 


cesio biurouri sunt foarte ne- 


|fi mai bine, spune d-sa, ca 
|Uniunea să dea 100.000 


maximum 
Aceste |îi va pune 


gaiament, 


la cunoșiin 
lipări o 


8 


— Susţinut de directorul depert, Florin Bocescu — 
Domnul director al depar- Cernăuţi sa înființat un cere apariția ziarului. 


D. MOCIULSCHI : ad- 
mite cele spuse de d-nii 


Stelescu şi Mihăescu. Ar | 


lei să-şi cumpere o tipa- 
grafie proprie în valoare 
de cca. 1 milion, numai 
cu 70.000 lei. 

D. CAMPNIEANU pro- | 
mite d-lui Mociulschi că în 
o săptămână 


Li 

D-l MIHAESCU-laşi. arată | 
că în Aprilie ținându-se 
uresul Micii Antante studen. 
jeşii du Belgrad, va trehui să 
se facă o intensă propagandă, 
Arată apoi posibilitățile, 

D-L CAMPINEANU, aduce 
ţa consiliului că va 
hroşură de  propa- 
audă, în limba franceză, De- 


| 


Bucenreşti 


con- în diferite 
conferinţe. 


că idecu e bună, ln 
va organiza la 
al Micii Antante studenjești, 
Caro st va ocupa și cu chesti- 
unea rovizianistă. 


riu competinte Fiecare ceniru 
va avea insigna sa fală și 
echipamentul de o annmită 
culoare. La sfârșit se vor dis- 
tribui plachete şi medalii co- 
memorative. 

la ceace privește inatrumen.- 
tele necesare şi reenlamenta! 
campionatelor se vor trimite 
deU.U.S5C.R. 

D. DOBOȘ BOCA cere sa 
so îreacă in program Împtele 


greco-romane. 


„ PRESEDINTE arată că 
|in luna Mai vor avea loc la 


de 


campionatele 
jte să 


Rozby. Conshul 


se trimită de către U. U.5.C. 
Consiliul în unanimitate dă | gramul campionatelor și data | E. material sporiir Centralei 

i i Cemănţi care are o organiza: 
ție sportivă. 


port asupra activității departamentului Informaţiilor, 


D. STELESCU cere ca 


mitetului executiv să facă 
intervenții la d. Gust - nă 
ni se acorde 1/4 de o 
săptămână la RADIO .--. 
ja putea face propagandă 
studenţească. 


D-I NONU TEREN.IU- 


radea, arată nocesitatea şi. 
tilita tea conierințelor la 

și sate. Arată activitatea di 

în acest sens la Orad 


ca, 


la dispoziţie | caută să combată pro 
birouri ar pulca umple acea-! suma de lei 70.000, dacă | subvunivă minoritară, 
|înţelege să se ţină de an.| Că iceste inițiative ar fi bine 

|să pornească chi 

uue, 
| membri din comite 


rede 


ar dela Uni- 
presedinte san alți 


t să meargă 
centre şi să țină 


Dl 


D-l CAMPINEANU : Arată 
„curând se 
luj un birou 


uta 
șl 


tradiționali Inafata ua 4 ii 
nu Să so aproba o sumă de | tenace) mai e Cesității ms [i 
fr ti a iri unar pentr cal io a AR | 


luchizând di 


raportului, dep. P. P. pune 
a vot dese A 


Consiliul dă  descărtare 
prin aclamații. 


Orientarea politică externă 
a studențimei 


usoemenea, va tipări, rapoar- 
tele sustinute în consersul na- 
țional dela Bragon și: raportul 
d-lui. Mihăesen-lasi : „Nume. 
vus clausus), 


cesare, scuțiile asupra 
Se teece la dia 
We a] doi 


lea 
ANAI 


cularea colui 
hunet ; PRESA, 

). TE: arată slor- 
țările co leu făcut Uniunea 
pentru reapariția  „Cuvântu- 
vi studențesc”, Face un apel 
către centre să trimită ate» 
vial pentru gazetă — în spe 
cial material. inforintiv, 

D-l SIELESCU : spune că 
viarul e foarie bine serie, 
Vaca o observaţie, Pe când 
altădată „Cuvântul studen- 
joc” cra smulk de public din 
mâinile vânzătorilor, azi e 
primit cu oarecare indife- 
Seală, A ră îi crede dau — 
din cauză că lipseste entuzi- i : 
aul, dinarjaraal i ceva | TIILE STUDENȚEȘTI STRAINE | lie 
so serie în „Cuvântul siuden. | î 
[otc”. Au toat evenimente e) a A LIVĂDARU (ue), UN. | PROPAG 
o uravilate excepțională si uu | 0 Ie trobun să aiba rolajii 
sa văzut „Cuvântul studen- | direcie cu toate volelalte Ur 
(une! iul studlenjeşti straine. Sun 

D-l CAMPINEANU: cas. | lem obligaţi să facem un bloc 
puuaâud d-lui Steloscu axata | 3 6ă colaborăm în primul rând 
dă dacă în momentele grave, [Cu uniunile antisomate de ti; 
cari unu încercat până a. re Tu uniporsilar  fascinti, 
cțuu,  dolennțele și durerile [ele Trebuu să imtonalicătu ez 
Mousire iu au putul sii aibii | lațiile cu Deutsche Slot» 


răsunet este toumai di cauza | sohaft (tusea soemană), a 


RELAŢIILE CU ORGANIZA: 


| lonţă Uniuaea studenţilor nta- 
A ŞI cva germană, 


ANDA oi: «i 


ln . ) ş 
tea 
care m 
UN SER tă Rue 

face apel 


apuni încolo aiatul va apa |având un pui ta naționalist, 


Aeată dificultățile ce ni le-a 
vroiai Uniunea ungară, la co 
miliul confeslera lei. dela Saint 
Moritz şi ailtudinea puţin ca-i 


Va ortdacă a unui vop rozeta 


CA e polon, 


War 
ui 


Atitudinea Uniunii în 
națională stug 


n concluzii, d-sa e de pă 

lilica externă de 
ală şi intenaifi 

"| Doastră 

cele 2 uniuni (C.I. E. 


io realitate, 
a 


ivește atitudinea sin 


da bine | 


Putea duce ] 


priveşte S 
pai mult cu cât de i Satica în. 


ere să luăm o a- 
HOasă, 


tele izolate de până acum le 


i au determinat aducerea 

hestiuni în deabatere. 
arată că &a 

la congresul dela 


= sa-l schimbe 
ceeace priveşte rezolva- 3 A Mchimbe, 
telor înscrise la 
“sa consideră că nu se 
vor putea rezolva 
atunci când una 


disontat | 4922, 


din cele 2 or- 


că U A oare, 
ţii naționaliste vor con- 


diști ? 
jara. i tivă ? 
„Noi cei inregimentaji în una 
in cele 2 organizaţii maționa- 
iste — epune d-sa — după pă- 
unora nu mai putem fa- 
e din organizaţiile stu- 


Atunci se va pune proble- 
ri în organizaţiile stu- 
în organizaţiile 


CUVANTAREA D-LUI VIRGIL 
RADULESCU CONSILIER 
CENTRULUI BUCUREȘTI 


În raportul susținut de mine | vom 
în congresul național dela Bra- 
prezentat punctul de | țeşti pe mâna cui rămân? Pea 
al i studenţesc | acelora cari sunt în organiza- 
ti, asupra acestei pro- | țiile partidelor politice, cari 
acând istoricul aces- | unt în flagrantă contrazicere 
cu ideologia noastră. Şi astfel 
t , studențimea va fi o masă de 
că studenţii nu pot milita în | manevră în mâinile partidelor 
partidele politice unde se gă- ! politice. 
sese toţi danii şi masonii. 

Există — spune d-sa — două 
formații naționaliste: a d-lui 
Prof, A. C. Cuza părintele spi- 
ritual al mișcării dela 1922 şi 
I. G. Z. Codreann. La Craiova 
ta fixat că studenţii pot mili- 
ia în aceste 2 organizații. 

D-a respinge afirmația că 
există ! disensiuni „stu- 
denţii din L, A. N. C. și cei 
din Garda de Fier. Conflic- 


Guvântarea d-lui M. C. Panaite 
vice preşedintele Uniunii 


politice naţio: 
igur noi (cei din Gardă) 
alege pe cea politică. Şi 


tei chestiuni, arată că în con- 
gresul dela Craiova s'a hotărâ 


In ceeace priveşte unirea ce- 
lor 2 organizaţii najionaiste, 
noi nu putem impune nimic 


şefi. 

D. CAMPINEANU: Aduce 
la cunoștința consiliului că s'a 
mai discutat această problemă 
întro adunare a membrilor 


PD SD UMITRESCU-ARGEŞ | 
Cunoaştem  desbaterile 
„Cnvântul stidenjesc”. 


D. V, Rădulescu a pua gre | produs 
iit problema. Stndenţimea ee | nizaţii. 
frământă, din Sai Alen ae 
intre cele 2 organizații, 
ici iuni : Lanciști, Gar- | novaţi de desbinare 
> E RI mat i jurul lor sunt anumiţi 


patii şi pentru unii | saţi cari pun piedici, din in- 
„4% MESCU = Roagă pe d. 


diști să,studenții nai 
: rsonale, să nu se 


tacă unirea. 
eri delegăm pe membrii 


SÂNATTE : D. Rădulee- 


n ajiinge la concl 
1 orientare 


a lor, să meargă 
politică și | şi să le arate c 


j „au ar trebui să mai dis- | unirea. 


ulign această probl 
„mă Împac cu acea 


fa- 
Dacă nu se împacă ce 
tă con- | cem noi? Li părăaina, sac nu? 
Aiici ni ee cere curajul și 
bue să o epunem Ti 


e a amândouă 


mai unul e v 
TRESCU-ARSEȘ: 


A aa judeci ? 
ia | CE PANAIT: M 


Puneţi-vă în situația că £ 


A ia organiza 
maj crea o A LILI DEE cai 
ă ia o atitudine procif 
avea curajul 50, 
ceste  arganizații 
iem noi interveni 
reatea o unire 


sau Cuzişti sau 


D. PANAIT ; Mel 
teclori cred că YOr 


că în caz COD 


pur na 
ra L 

Aenţi sunt m 

CET! dela 13 


[i cara 
i naţionali 
les lazi când 


lui Bucureşti 


Y Ă 
Ț- tin L i ante Priveşte blocul Ja. 


axon, motnenian 
Dieci o atitudine 


D. MOCIULSCHI. 


cata Arată 


10 În o Uninne a sta- 
telor antisemite. Cere ca U, |. 


D. VELCIU-IAŞI + În ceca: 


“e priveşte Mica Antantă tre- 


liientarea politică in 


. ST. Di CAMPINEANU. 
9 expunere a cauzelor 


ternă a studenţimii 


are drumul ci pe care 


Am fost pentru nnire, dar 
văd că nu se poate face. Mem- 
brii. protectori să fixeze ati 
mlinea noastră ? Nu sunt ei 
unii cuziști şi alții gar- 
Ar fi o atitudine obiec- 


În caz că nu se face unirea, 


noi ne retragem din organiza. 
țiile atudenţești. 


Independenţii var conduce 


atunci organizaţiile, 


D-le Panaite, d-tale calci 
principiile pe cari ae BUSEsc or 
ganizajiile studențeșt. 

Nu putem admite. Socot tră- 


dători pe cei ce nu apără na- 


spuse de d-sa, 
punerea să ne 
e 


dani în 
eliberăm noi carte internațio- 
nală de student, 


nu brea | ționalismul intogeal, 


vom 
e ue ouvântul alături 
jidanii din conlelera ie, 

D. STANCIU-TI MIȘOARA: 


„Ore inteslicirarea relațiilor 


Hoasire cu Polonia. 


D-nii Li vadaru, Dumitreacu= 


Angeş şi Buia sunt de părere 
că nu e nimerit să ne relragem 
din C.L.E. 


D. VELCIU ; 


Explică cele 


N.S.C.R, şi să le 


Poate că 


| istoria va face unirea, noi aă nu 


forțăm evenimentele. Sa ne 
deshrăcim de orice „Cămaşă”, 
numai ca să ne apărăm prin 
cipiile, 

E preferabil să existe fric- 
țiuni înire studenții legionari 
și cuzişti, căci umii sau alții 
vor şti să fie la înălțimea îna- 
intaşilor lor, decât să fie la 
conducerea organizațiilor stu- 
dențeşti alții cari nu eimt aşa 
cum simțim noi, şi cari nu au 
făcut sacrificiile pe cari le-am 
făcnt noi. 

Dacă nn se unesc, să-i pără- 
sim ? Pe cine? Pe cei cari ne-au 


pregătit sufletește ? 


Cuvântul celorlalţi reprezentanţi ai 
centrelor studențești 


D. IMBRESCU: 


centrul Oradea, Doreşte 


rea. 
Corpul studanțese e primul 
corp naţionalist. Satele nu pri- 


vesc cu ochi buni desbinarea, 


D, MOCIULSCHI-IAȘI: I- 


D-sa relatează 


D. PANAITE, 


noi, 


meni în numele lui. 


Cere să se in grabnice mă- 
suri în această chestiune, căci 
sar putea ca din cauza neso- 
Iuţionării, sle centre să se 

ii pPro- a din Uniune. iz: 
Gai TED UMII RESCU-ARGEȘ: 
ia sunt | Problema sa pus greşit. Pre- 
Pot | cis delinită ca se pune aste] : 
Ce atitudine trebue să in siu- 
denț de cele 2 gru- 
pări ? Intr'adevăr, în studenţi 
mea români creștină sunt [oar- 


imea faţă 


Un 


pe: 
îi, Noi se al. 


ro 


Aceaată 
problemă se discută greșit in 
fond şi prea amplu în formă. 
Naționalismul este un adevăr 
indiscutabil. Există două cu- 
rente de păreri în formă. Fon- 
dul e acelaș, Cred că la mo- 
mentul oportun ee va face uni- 


rea. 

D. NONU TERENȚIU: Ex- 
plică eituația studențimei din 
unI- 


consiliului 
intervenţiile cari sau făcut pe 
intere- | lânză d. Codreanu pentru uni- 


ul lor. 

“B. VELCIU-LAŞI : Dacă u- 
nirea nu se poate face, să lă- 
săm lupta pe teren politic şi 
d să EU VAN să taria pralea 

adunare i cultural. Unirea se im- 
reteciat, ae cei 2 şeti, rai căci paotalaiol A 

ică ificii nu veleităţi, 

4 noi dorim | plică sacrificii pi 
d-lui Stelescu, spune că dacă 
e varba săi ne alegem drumul 
de urmat, apoi pe acela îl vom 
urma pe care ni-l vom hotări 


Drumul nostru e naţionalis- 
mul. Naționalismul este unul 
şi acelaş și nu pot vorbi 2 oa- 


cerând studenţilor cari militea- 
ză în cele 2 organizaţii să se 
comporte de aşa manieră, în- 
cât să nu desbine viața noastră 


, studenţească, 


D. MARASCU : Spune că u- 


nirea celor 2 organizaţii este 
un imperativ al timpului, căci 
așa desbinuți nu profită decât 
comuniştii. 


D. ŢEPODEI: E de acecaş 


părere, 


D. BUIA-CLUJ : Declară că 


nu face parte din nici-o gru- 


pare, Problema orientării po- 
litice interne sa pus bine de 
către comitetul executiv al U, 
nainte de a fi cuzist, sunt stu: | U, S. C. R. Consecvenja cu mo- 
dent. In centrul laşi situaţia € | țiunea dela Craiovo ar impune 
deplorabilă. Unii studenți au | ca studentul să nu tacă parie 
inființat centrul studențesc le- 
gionar, care subminează U, N. 
S, C. R-eul. Pe când noi naţio- 


rodus desbinarea î a» | naliştii ne luptăm între noi, co- 
: dit al capiieleria progresează. Moralul 


Am credinţa că nu A. C. | atudenţime; actuale e scăzut, 
Cuza şi C. Codreanu sunt vi- 


nici din Ligă, nici din Gardă. 
Când 


nevoile mari ale studenții. 


D-sa spune că c o situație 
paradoxală : acelaș steag şi 2 
conducători. Dacă nu sc va fa- 
ce unirea, spune d-sa, nu ne 


putem inregimenta în nici una 


din cele 2 organizaţii. 


D. CAMPINEANU, 


sunt două propuneri: 
1) Propunerea Panaite : 


Membrii protectori să in- 
tervină din nou, pentru îm- 
păcarea celor 2 organizaţii 
naționaliste. In caz când u- 
nirea nu se va face, să se 


stat şi 


Sa născut mişcarea 
studențească, nu a fost motiv 
politic care so determine, ci 


rezu- 
mând direcţiile arată că 


Peste două milioane de 


Trați români trăesc in afară 
TR i . de hotarele ţării incerouind 
Wese menținute relațiile, E de Jrontiera intrun brâu neln- 
pica să ne retragem din C. 
» E, deoarece noi un no 
Putea apune 


trerupt de jur imprejur, 
Este aceasta o situație pe 
care nu o găsim la un alt 
ilustrează suficient 
vigoarea caracteristică nea- 


mului nostru cara incadrat 


în  confinii geograțice, nu 


| poate i delimitat in o gră- 
inițuitre a ezpanstunei sale 
sufleteşti, 


Forță iradiantă a simțirii 


româneşti în o nedesmințită 


trumpere a continuat de a 


Am făcut pro- lungul timpurilor să menție 
retragem din C, ; contactul intre jiii neamului 
LE, numai în cazul când ni! 
se va i avi să primim pe ji- |părtate așezări. Massa acea- 

], sta de 
Jrați scumpi ai noştri la cari 


risipiţi până în cele mal de- 
două milioane de 


privim  imdurerați, căci ei 
împărtăşesc regimul deose- 
bit al statelor care-i inglo- 
bează, mia dat în nici unul 
din statele respective ele- 


mente de anarhie şi de tur- 


Hurare socială, 

E un semn care vorbește 
dela sine si care e bine să 
fie retinut, 

Românul ori unde sa a- 
Hat s'a dovedit a ţi cetățea- 


nul lota!, element de ordine 


si de armonie.  Vecinătatea 


| statelor înconjurătoare unde 


românii se află în așezări 
compacte, o dovedește. 

Fapta românească a fost 
numai zidire  credincloasă, 
sângele românesc a curs din 
belșug pe pământurile pe 
cari a sălăștuit. 

Câmpiile Bulgariei s'au a- 
dăpat şi din sângele româ- 
nesc care a curs deavalma 
cu al fiilor el, luptători pen= 
tru  sdrobirea Jugului tur- 
cesc, Românii Macedoneni, 
vulturii neinfricoșați au sta- 
pânit cu vitejie înălțimile 
Pindului sfărâmând incercă- 
rile de incătuşare ale sulta- 
niloz. 

Străvechiul ținut al Tmo- 
cului, stăpânit de Basarabi, 
puntea latină intre Pontul 
Euxin și Adriatica, a dat ne- 
întrecuta „Divizia 'Timosca- 
la“, iar jermecălorul ținut 
n Banatului de sub stăpâ- 
nirea  Iugos'avă cu peste 
150.000 de fii vrednici și 
treji, incheie răsfrângerea 
detsoniciei romaneşti apre- 
ciată până şi de dușmanii 
cei mai îndâriiți. 

Pentru toți acetși români 
țara mamă trebue să atbă 
grijă. 

Nu putem uita şi nu pu- 
tem să lăsăm în părăsire 
pe acești frați scumpi, cari 
in cele mai grele împreju- 
rări au dus lupta crâncenă 
a vieții, ținând cu indârțire 
la graiul lor şi la !egea stră- 
moşească, Starea vieței su- 
telor de mii de români din 
ajară, trebue să induioșeze 
inima oricărui român con- 
ştient din țara intregită, 

In privința aceasta tine- 
retul universitr român în 
luptă, a înțeles să imbrăţi- 
şeze cu căldură problema 
Jraților rămaşi în imprăş- 
liere și în toate congresele 
naționale dela 1922 incoace, 
glasuri autorizate ale Jrag- 
mentelor de români de pes- 
te hotare au adus expresia 
doleanțelor şi stărilor reale 


|de lucruri. 


Entziasmul generos al ti- 
neretului românesc a jost 
intotdeauna balsamul ușu- 


discute la primul consiliu, la | râtor care a ajuns până la 


care vor fi 


ţii naţionaliste. 


2) Propunerea d-lui Dumi- 


wescu-Argoş : 


Să se facă din nou inter- 


convocați şi 
membrii protectori, atitudi- 
nea pe care studențimea 
română creștină, trebue s'o 
ia față de cele 2 organiza- 


vetrele amărite ale celor ce 
privesc cu ochi inldcrămați 
spre Patria Mamă. 

Cu fiii veniți din aceste 
părți ale neamului: nostru 
am legat prietenii şi am pus 
da cale lucrări cari au în- 
tărit începutul operei con- 
struită din sujlet și elan cu- 
rat, lămurit în flacâra spe- 
ranțelor unor zile mai bune, 


Na pierit credința și tată | 4 
vremurile sau Insărcinat să | toți cei ce cu credință mne- 


aducă reparație unel greşeli 
care a durat prea muult. 

Pentru Românii din Ba- 
natul  Iugoslav, bruscați, 
surghiuniți, huliHi, se iveşta 
ceasul isbăvirei, Cel 180.000 
de mucenici at credinței în 
neam şi lege vor avea desle- 
garea să învețe carte romă- 
nească şi săi se roage în 
sfânta biserică a 
lor străbune, 

Toute acestea până acum 
le-au fost înterzise, pentru 
acestea au suferit. In urma 
acordului intervenit intre 
România şi Iugoslavia se va 
ajunge să se stabilească în 
sfârşit principiul în baza 
căruia de acum inainte Ro- 
mânii din Banatul Iuyoslav 
1şi vor avea o episcopie și 
școlile lor proprii de invăță- 
tură. Dreptatea pentru care 
au suferit, a triumiat. 

Nu se putea ca această 
rază de mângâiere să nu 
răsară pentru sufletele cari 
au însetat indelung pentru 
ea. Ar ji fost de dorit să nu 
uite poporul Sârb istoria 
propriei sale vieți, mat în- 
nainte de a se gândi la în- 
năbușirea vieței unel masse 
de congeneri scumpi ai noș- 
tri. Trebuia să le fie vie în 
minte Sârbilor icoana vieții 
pe care a dus-o la jel cu ei 
poporul românesc. 

Imtovărăşiți în decursul 
istoriei prin un destin co- 
mun, au avut de luptat a- 
mândouă neamurile, din 
cele mai străvechi timpuri 
cu dușmani comuni. Pe tim- 
pul stăpânire; lui Dușan în 
Macedonia şi Tesalia „sârb“ 


credințe! ! prof, dr. D, 
! Academia Teologică ortodo- 
xă-română din Sibiu, publi- 
! Academiei 
am 


„cat în 
pe anul şcolar: 1930/31, 
rămas uimit de marea pro- 
pagandă pe care a incepu- 
t-o biserică romano-catolică 
!de un timp încoace prin or- 
ganizarea tineretului studi- 
os și a clericilor 
| ţările lumii unde există ca- 
| tolici. Armele lor principale 
sunt : mișcarea liturgică, e- 
xercițile spirituale și miş- 
carea tineretului. Astiel bi- 
serlca romano-catolică a im- 
pânzit rotocolul 

jlui cu societăți și 
de-ale tineretului și 
stud, in teologie, știind 


[ noni violă penlru Românii din Banalul ugoslav 


Jără să mat pomenim de 
vremurile mal nout când și 
in marele război 
infrâțiți In Jața morței cu 
care ne urmărea un dușman 
comun, 

In afară de toate gându- 
rile trecutului pe cara îl tre- 
cem sub uitare la această 
sărbățoare a biruinței 
mânești 
nostru se 


in Banat, 
îndreaptă câtre 


am  Jost 


ro- | 
gândul 


Studenţi teol 


| să ne organizăm! 


clintită au păstrat in suflet 
nădejdea și tăria în luptă 
și zicem ca poetul : 

Trăesc acel ce vor să lupte 
Tar cel ce-s laşi se plâng și 


Mor, 

- murind să-i lași 
De-l vezi Ai moară 
Căci moartea e menirea Ir, 

CONSTANTIN BRANZEIU 

Doctorand în Teologie 
Fost Preşedinte al Centru- 
lui Studențesc București 


ogi ortodocși 


| Cetind articolul „Catolicis- | concerte 
mul de după război“ al d-lui 
dela 


Stăniloae 


anuarul 


pământu- 


Mă întreb cum stăm no! 


ortodocși, cu tineretul nos- 
tru ? 


Să nu fim atât de exl- 


genţi ! Să nu vorbim de în- 
treg tineretul studios orto- 
dox, ci numa! de tinerii no- 
ştri teologi (stud. în teolo- 
ie). Este oare şi ceu mai 
mică solidaritate intre stu- 
denți teologi 

țări ortodoxe ? 


Studențimii teologice din 


al diferitelor 


insemna țăran robit muncii | România, unde biserica or- 


câmpului în folosul asupri- 
torilor cari erau aceiași 
pentru toată suflarea creș- 
tinească, pe când „valah“ 
însemna păstor şi 


păstorul | țară ortodoxă, îl 


todoxă este dominantă în 
stat, cu atâtea Facultăţi (3), 
Academii 
teologice, ca nici intro altă 


(5) și seminarii 


incumbă 


era om liber. Libertatea ro- | datoria să iele contact cu ti- 


mânească n'a fost răpusă 
în toată Serbia (cu  Bosnta, 
Croația, Dalmația şi Bulga- 
ria cu Macedont) cari odint- 
oară afost pământul stră- 
moşilor noștri înainte 
Pi năvălit şi trecut in împăr- 
firea celor ce-l  stăpânese 
azi. 


Nu le era îngăduit ve- 
cinilor noştri sârbi să uite 
că chiar dela cumplita ?or 
Infrângere. de la  Cossova, 
când statul le-a fost cum- 
plit desțiințat, peste 200.000 
de supraviețuitori în /runte 
cu patriarhul Arsenie Clar- 
noevici și-au găsit azil în 
pâmântul din imediata ve- 
cinătate a țării lor distruse, 


neretul teologic ortodox din 
celelalte state ortodoxe ca 
în sfârşit să vedem organi- 
zată cel puțin studențimea 
| teologică ortodoxă îintr'o A- | 
de a | soclație intemaţională (rec- 
te: psnortodoxă) a studen- 
ților teologi ortodocşi 
ar da noi puteri vieţii 
gioase din aceste țări, ar in- 
sufla nou avânt în 
tinerilor ce vor avea când- 
va în mâinile lor 
Bisericii, 

Mari probleme ne aşteap= | 
tă intro: 
națională a studenților 
teologie ortodocşi, d. e.: 

1. O strânsă colaborare a 
studențimii teologice arto- 


care 
reli- 


inimile 


destinele 


Asociaţie  Inter- 


care era pământul româ-l!doxe din toate tările unde 


nesc de sub stăpânirea de 
atunci a Austriei. De abia 
la 1750 coloniile sârbești 


| sunt ortodocși ; 
2. Redactarea unei reviste 
religioase teologice 


ortodo- 


sub conducerea lui Horvat , xe n mai multe limbi: rusă, 


Șevici părăsesc Austria şi se 
stabilese în Rusia sudică de 
unde vor organiza revolutia 


care să le aducă în stăpâni- | 


re, după un răstimp de 
de ani, patria râvășita. 

In toate aceste peregri- 
nări, sârbii au avut ajutorul 
neprecupețit al 


românului, | 


română și greaca; 

3. Cultivarea muzicei 
todoxe (bizantine) ; ete. 

Astfel am învăţa mult u- 
500 nii dela alții și ne vom cu- 
noaște mal bine 
şi activitaea pe care n dos- 
fâsurăm fiecare, 

Prin conerese, conterințe, 


or- 


programul 


Cantina studenţească dela 


————D 2 Ce 


Cine a putut cunoaște ane- 
mia 


venjii la cele 2 organizaţii | narea cantinei studenţeşti a- 


pentru unire. Rezultatul a- 
cestor untervenţii să ni se 
comunice la primul consiliu. 
rămâne statu 


Până atunci 
quo ante. 


Punându-se la vot cele 2 
propuneri, afară de centrul 
București care e pentru pro- 
celelalte 
centre adoptă propunerea 


punerea Argeş, 


Panalte, 
Demetriad 


camaradere şti, 
nia publică i-o acordă, 


tinua munca ce 


Centrul sludenţese 
Bucuresti 


Citiţi: 
şi răspândiţi 


Lcd i iii 


comunicat al Centrului 
“Studenţesc Bucureşti 


viața sa orice imixtiune po- 
Jitică, care nu are alt scop de 
câit de a-i strica legăturile 
se va arăta 
demnă de Increderea ca opi- 


umai strâns unită în ju- 
Mu! URI atu: Tără e 
afară, va nutou con: 

în Aa i-o incumbă 
realizarea revendicărilor sale, 


are pri- 
lejul să constate emeinlcia 
cu care se lucrează astăzi la 
această cantină, va suporta o 
recontortantă mulțumire su 
fletească şi o adâncă credin- 
A în puterile de realizare ale 
tinerimii. 

Impreună cu cele trei că- 
minuri — intreținute de stut 
prin universitate, 


studențească de la Cernăuţi, | 


a stat, până acum jumătate 
de an, sub conducerea supre= 
mă a unei comisluni, 
Hând de la Universitate, co- 
misiune care azi ingrijeste 


timp  subvențiunile statului 
curgeau din belsug —— de vreo 
doi ani, 
curgea la pallative, pentru a 
o ține pe pleloare, până co 
astă toamnă, comislunea nu 
o mal putut deschide, când 
statul refuză ajutoarele, BE și 
explicabil, căci ln baza conti= 
nel nu a fost piei un fol de 
organizaţie, cooperaalată de 
BX, —— Și nlel nu se intruchi- 
pâsa vre-un fond, cure să ger- 
Vouncă de onpital și de suport 
pentru alle negre, Nu no cău- 
ta nlol vre-o soluție pentru 
miveria ce-i intâmplna pe 
Aiidenţi şi-i trimitea în mur- 
dăriile ospătărillor de ma- 
Wheriti, 

Intr'un consiliu ai centru- 
lui studențeno, tinut In Ge 
tombrle, ae puse noenată pro 
Viomii şi ve Inilitue o delega- 
Me do studenți, panteu real. 
Vizea ei. Boluția era una sin- 


administraţia re- | 


gură: administraţie studen- 
țească. Primele intervenții la 
comisiuneo căminurilor ră- 


maseră fără rezultat — DA | 


tărirea studenților de a-și 
ingriji singuri de pâinea zil- 
nică fu socotită îndrăzneală 
prea mare, cu notă chiar de 
„bolșevism'!. 

După insistențe repetate, 
Rectoratul incredință admi- 
nistrarea cantinei studenţilor 
„Ca incercare“, până la Cră= 
clun, 

Delegaţiu centrului studen= 
țese tăcu primul pas — luă 


cantina | ÎN primire bucătăria, maga- 


ȘI bruma de tacâmuri și 
ustensile de bucătărie, cari 
mal râmaseră după o vară 


ema- | lungă 41 un inceput de toani» 


nă sterp, 


Din sânul acestal | 
delegați 


30 aleseră câțiva 


numai da cele trei inuri, | Studenti cari cooptară po al- 
ic cepe IA 0 Piru e e ate ae iara 


comitet, în trunte vu Valerian 


cu de zi şi noapte. So lansară 
lista de subscripţie, cari clr- 
culară printre protesorii unl- 
veraltari și po la autorități 


ților dovediră cen mal largă 
Ințelogere și din contribuțiu= 
nile tuturor — căci, cu foar- 
te puține excepţii, toți au 
dat — ata colectat suma de 
11,200 lei, 
Hublinlem adânc 
mila profesarilor unlveraltari 
din Cornăuţi | 
Cu un fond inițial de 4.700 
lei (1) — primele rezultate n- 
le colectei —— s'a deachia can. 
tina la 1U Noombrie 1912, In. 
urederea prinse rădăcini în 
sutletele studonților și acau- 
tin o radinră în afara ereu. 
Hlor lor. DD, ministru D. BR. 


na puţin după doschidevea ei, 


grea —a 


.— do 
Părinţii aulloteşii al studen- pentru suma de 20 lei pe ai, 

| Drlmesc o musă suticlentă tinuă și fără cotituri, 
dimineaţa, Ju prâna ŞI sema, 
in afară de cel 00 semibur- 
alei, 
duce 


sub conducerea unul membru 
din comitet, do serviciu in- 
treaga zi, Ordinea miosel în d-le pie 
sală este supraveghiată de d-le Provedinteni 
Către u studentă şi un stu: | 

den, 

sohimbă zunie, 


rămase mişcat de hotărirea 
cu care se lucra şi donă 2000 
lei, Urmară: Prefectura jud. 
Cernăuţi, 1000 lei; 
Rădăuți cu 10.000 lei; 
dinția Cons, de miniștri, 3000 
lol; minist, de interne 5.000 
el; al instrucţiunii 3.000 lei: 
d. dr. Vrânceanu vârză 
fondul sanitar 1000 lei, Uni- 
versitatea, după câteva săp= 
tămâni înțelese că adminis- 
trația studenţească are sorți 
do libândă şi se alătură cu 
suma de 11,200 lei, iar, ince- 
pând cu luna Februarie, a- 
cordă lunar 60 de semiburse 
— adică 18.000 lei. N'au lip- 
sit nici jertfe individuale ro- 
mâneşti, 

Publicăm această listă, ca 
Să sa ştie unde glasul tineri 
muii uuiveraitare din Cernăuţi | tăcut istoricul 


cea din 
preșe= 


din 


imânia și Iugoslavia să 


|eu 


în toare 


1 
In 


asociații 


-al 
AA | desfășoară studenții teologi 


aici, în cel tineri, zace wiito- | Sârbi dela Facultatea Teo- 
rul ei. 


Anchetele noastre 
——— 
Cernăuţi 
Mtatea 
stare — 
dea 'ntrogul din spiritul de 
pilduitoare niuncă şi cinste a 
membrilor din comitet, cari 
orma! sunt controlați, la in- 


tervale de 2 săptămâni de o 
comisiune de tre studenți, 


religioase, prin 
schimb de studenți ne-am 
cunoaște mai aproape unii 
pe alții. Este chiar de mlra- 
re că ințre două țări orta- 
doxe și încă aliate ca Ro- 
nu 
existe schimb de studenti 
în teologie ! 

Toate acestea le-am dia- 


tat cu mulți preoți şi tea- 
logi atât Români cât și 
Sârbi. Mai ales cu colegul 


Stevan Putici, fost camara 
ae liceu în Veliki-Beckerek 
(Becicherecul-Mare) Banaţ, 
ugoslavia, și acuma studenț 
teologie la Faculțatea 
Teologică ortodoxă Sârbă 
din Belgrad, care în linii 
generale mi-a descris admi- 
rabila activitate pe cara o 


logică ortodoxă Sârbă din 
Belgrad, unica Facultate 
Teologică ortodoză  Sârhă 
din Iugoslavia. 


Dânsul mi-a promis că va 


da tot concursul pentru re- 
!alizarea acestui proect. Ia- 


tă deci un mic nucleu de or- 
pganizare intemațională a 
stud. în teologie ortodocşi. 
Un sârb şi un român. Sunt 


convins că se va putea rea- 
liza mai mulț. 


Apelez deci la toata so- 


cletățile studenţilor în teo- 
logie pe Facultăți și Acada- 
mii împreună cu „Asociația 
generală a studenților în 


Teologie ortodocşi 


din România să mediteze a- 
supra celor scrise mai sus. 


Asociația generala a stu- 


denţilor în Teologie orto- 
docși români din România 
|să ia inițiativa convocări! 
unei constătuiri a studenţi- 
lor în teologie din Iugosla- 
via, Polonia, Bulgaria, Gre- 
cia, Cehoslovacia, Rusia (re- 
fugiaţi), 
trimițând fiecare Facultata 
sau Academie un numâr a- 
numit de delegați. La acea- 
stă consfătulre sar discuta 
organizarea Asociației (pan- 
in | ortodoxe) a studenţilor m 
teologie ortodocşi şi conro= 
carea primului congres a 
tuturor studenților în taolo- 
gie ortodocși din toate sta- 
tele susindicațe şi unde mai 
sunt studenți in teologie or- 


Albania, Turcia, 


todocși. 
Deci: „Noi trăim prin Bi- 
serică şi pentru Biserica 


iar Biserica trăeşte în sufle= 
tele noastre“. 


MICLEA M. SILVIUS 
student in teologie 
Banat—Iugostavia, 


în cea mal pertectă 
care isvorâste pe 


In ziua, când — pentru a- 


ceastă anchetă — am vizitaţ 
cantina, incasările se cifrau 
la suma da 
oheltuelile 
nul 826 lei. De atei rezultă 
YA sold disponibil de 49.897 
ei, 


272.523 lei, 
reprezentau 


lar 


dan 


Ținem să mal amintim a- 


Ceste amănunte; azi sunt 60 
tacâmuri complete (la 10 No- 
embrie'1932 erau de abia i; 
“ȘI s'au tălat peste 40 de porel! 


Pentru a ajunge alei, am 
ȘI expunerea 


în situația et mațeriulă | de mal sus. Le-am crezut ne- 


Cel co vizitează sala niesel, | 
se inpărtâşeate cu camurado- 
ra caldă n 180 de studenți | POL doveal 

Instamnă 
| Muncă dermună, cinstită. con= 


ambele sexe — cari 


ntru cari taxa se re- 
Jumătate. 


bucătărie — ordine «i 


In 
mârini- ! curățenie, servitorii Iuereasă | dute V! 


cari de asemeliea co 


pentru întregul an 


găsit ecou, și către [ci 
Cine se îndreaptă recunostin= 
bboş-Bocu— incepură mun= | ţa sa, 


oare pentru anumite 
cluziuni. Le 


| cine, intro te a tost şi este— 
socotim de ajuns să le topim 
in constatarea 


cenătă situație 

Cel săse membri 
O căror antivitate aste 4 - 
fletită da ip 


ce boartă, 
meritul vealizării, 
— ua proinete mal aveţi, 


ste câtevu alle esta 
plinit“, 


con- 
poate trage or. 


că studenții 
suflolont  ceeaeo 
realizare. prin 


Cantina funoțlonează în a= 
Spre inita pa 
din comitet, 


dinamieul prese= 


Doboş-bDoca, = oa 
inahnte de toți, 


| S'A răspuna scurt — aa 


Cum se caracterizează + 
— „Imbunătățirea mosel şi 
In mâgaall — provizii din | Oanlzatea fermei, 
belsug și de toată natura, su- 
olontu 
Toaniţescu, oare viată canti yeolar, 


In BtArșit casa și cantabi- 


care pes 
fapt îni- 


N ION 
Mita | ÎL mumaaeaa-) ZI 


ă i | omanh Suntem în plăcota situa: 
upa an “e ea OnNere$ e] [A ție de a anunța că un grup 
â is crestini i ertoț e dă 
: i pa nf. enorma 22) i : ional ac 
„Zilele acestea se pirgatceă un în doi, o făceau pe lorzii al Micii. Ințelegeri Studenţaeşti din sacul FA Cu teraci 710) aut românii AI i A pie lori în i 
în fontă țara 15 ani dela reu- | englezi. . n e că în prin faptu » rie Erel $ ză - “ad : FĂ | 
Basarabiei cu palria Si opoziția basarabenilor, în lugoslavia puiul 0riga, A Ac Ro- 7 pitai cetățeni foarte e Pi | ME Oare mult vor “luna Mai, „probabil cu va i 
Sirăbună. Se vor spune ca de ! loc să lupte contra rătlor şi a j mână, dar foarte puțini sunt nici și râbdători, cari E de | răal (| sutele da crestini res- porul Dacia h 
obicei cuvinte um/late, Dife- | hojilor în moneral, sa azățat i acel ce stiu că nșa zisa Operă până 1 subvenții de eri | pingi, după ce se constată ca- | Acenstă excursie având 
rii clei polii îşi vor ba al pate lăc tic Gil din Programul Congresului Română este curat jldovea- pie 0 testele 162 | bacitatea.! 107 ien un caracter pur creștinese | 
buă fericire abiei, Auto- | vechiul rogat, dându-le nurmi= LA BELGRAD Ga neurajare fra ra De motiv că nu sunt cn te ch 08 1008 | 
laudă o i din gurile | rea de „țigani, și doaci gene- rata r'se pare că la O-  mâhe“; de valoare, — 13 | curi? Oare mult vor! — fiind mason 7, oii 
tulurora și va scoate ralizaroa nojiunii, | Duminică 30 Aprilie Joi 4 Mal Rei ali se poate tau nemulțumirea că pe e A Le trodugi la Operă Jl- | un căldnros apel ctre stu- i 
merite, pe care Aproape loală energia celor Leca EA 'dacă nu esti mal Intâl gă foarte multele Sola ș danii, făcându-se acele paro- | denimen română de a INgTo- 
i două tabere. sia Spa: în| “Pâna ta ora 8. Sosirea Gon- d “e St0) Cp acte 4 trecăt, eip EM IxERUPAIE roci Repeat Simu | du de concursuri tinute PE | sa rândurile fraților ce por. 
ația de mâi-! lupta pentru caşcaval, Pegăzt, „ LVECHOT $ = E Ş - „Câteva i 
să spune m! Di Eniban ării probin- | gresiştilor şi incariirutrea, poi vizitarea instituțiilor şi |seruator, lo ate, Noră Vată, „românesti dar care prețulau AURIE nu cere socoteala, LEA Er dă imi 
10, ogind din | citi, nici, vorbă, Când, ve tn. | aosaae aia e NE Ec te egida stiti în vederea une! stră- mâl ZII e II bca A nimeni nu intervine. Presa, i Crt pieirig d 
i deşarte şi altâlnoau în fața alegătorului | ză i5; 73 "Dejunul a ora E Pa unuL, Lucite. carlere pe scena po-, faptul câ erau 5 ituaţii in bună parte masonă B83U | mați că 4 sau p 
-) Lăsându-i | opozanții “cu  guveriun(ii. se za Zi 9. ME dci ad WM La oră 14—17. Vizitarea, eriitei Opere, | In fața unel atari 8 a coruptă tace, masoni! atot- | studenților, în urma îinter- 
cuvântările de | înjurau reciproc,  schimbân- e i > starea 9- | marelui cămin — studențese, | Constatându-se că neamul | oare cât va mai dura ace ET, venției Marelui Patron, Co- 
kb du-și epitetole de „țigan“ şi OMU : fundația M. S. Regelui Are= | Consta ] mal bine dotat, Stire, de lucruri ? p Atunci, vom interveni noi| 45 Agrarianul, un număr 
j i. co) sia! ficut pentea | „bolseoici i La ora 17. Recepție în o- |xanădru 1, lui Iuda e cel ma 1 Când își vă da seama Ope- | ! sinea |Sfică AgI fe 
Basarabia în timpul celoe 15 Dici în loc să stăruiască la | ROATea delegaților, la Minis- La ora 17. Şedinţă “da in- Pr po e rade uzi „ra hoasțră că tkebue isi Ei î ot EI i uneeta. de locuri died e pie 
uni dela unire? Sau cu alte| spulbererea acestor. ruşinoase + LE7Ul Ajacerilor Străine, chidere a Congresului, delor vocale, nişte m au în- teze cu recrutarea străluciț - | dela Op ca acei studenți ce dorese 
“ubinie, ce au făcut aci ce se i noțiuni, fruntașii noșiri poli- La ora 19. Dineul. La ora 20, Repretentație | canţi ai acestul Eva r unde | acisăi cânițăxeţi/acla COnEEr V. Delabaia a partici a, să se adreseze 
; mii în piept, ici au contribuit la incetă sal] de gală la Operă. fiinţat un. conservavo _| vatorul Jidovesc? * Oare nu ri i ai avocat lrime» 
4 2] feapi Qe : : rmează să II se mal dea câ 4 y a 1n Scris A = 
Îi e martiri “peniru | mircea lor, Și din păcate aci a Luni 1 Mai Congresul se va ține în |u îndrumări, pentru ca | em - _ == ITI scu, venerabilul cetății To- 
R e aproape sinâura lor activi șI marea sală a fundației Kolo- ăi Ci să le inutați direct iei Ea 
„e întrebarea al că- | late din timpul celor 15 ani de| „LA ora 9—12. Vizitarea | rato. In Jiecare zi, dela ora | ma jet SUIE OA La puntea ps . 1; 
r s iți va lumina sau | „luptă postbelică. Kalimegdanului cu celebrul |20, vor fi organizate  serate | IA „E a aut trecuți! prin . Participanților i se cere 
; Koaţul se reduce la ridicare | PATC şi Institutul Geografic. dansante în onoarea congre- pei conservator constitue : să facă din pica mei 
de palate proprii. prin Iași, |, ă Și mai mare calificativ al a FER H ți pentru mers în echer, să 
București, te. Cultura naţio-, | capacităţi tor Sinteză a culturii şi civilizației |n pe ce creea 
nală a fost nealijată complec- Elementele tinere creştine . apere hainele de balele a- 
tamente,. Pe când înainte. de e pot pătrunde în jidovitul naţionale grariannlui — și să aibă 
război era în Chişinău un! local al Operel, în schimb a- Ş fi biblia. toate acestea 
smiur ziar rusesc și 2 româ-! tunei când se ivește vreun! . i j iciale stu INTRUN, STAT NAŢIONA- jecare di ate tă 
neşti, azi avum 5 cotidiane loc vacant, fie în corul, fie In. cercurile aficiale ! LIST CAPITALA IREBUE | spre a putea A 1n Bota cu 
“ruseşti şi abin un oficios ro- în ochestra Operei, patronul dențeşti, după congreau ulei DEVIE SINIEZA A celebrarea ritualului pe 
pi iţe ace SO ET Mila conservatorului semit et pă ale preia dirt iei !CULTUREI ȘI  CIVILIZA- | punte. 
ția de îndată ctualul gu- | “ element  discuțiune i CA Pr Corte Ci sI . 
ți și ai re- bern va fi trimis la plimbare, ep RT asa In ur- sistemului de orzanizare a vie- | ȚIEI Sa LO NADIA i Pe Nu as admite plecarea i 
1 rbindu-sc De şcoală nici nu mai nor- | ma unul concurs la care par- | ţii studenţeşti, în cadrul ace- | Ducă fi etil: j sa i risad lerusalim nici unui jidan —. 
( sludii filo- bim. Imediat după unire sau || ticlpă singur, fiindcă nu se loraşi principii naționalist , profesiona acasa Ea Dl de altfel nici nu sunt la M. 
gi co, deschis câleva scoli, ca mai | mai aduce la cunoștința nl- ! crestine. 4 y i RU jeg Vila du insă în per- |. N. — dat fiind faptul 
3) târziu, să le închidă şi pe cel |mănul, e clasificat primul şi | Necesitatea reformei s-a ua lei sa pp cu princi- | că masoneria ni Costică 
Tdi dl mediei pă iau (liA A NOTIARU ăla | asttel angajat. 7 4 dieta Si aaa esa] iile doctrinei naționalist cre- | este atât de patriotică, în- 
In timpce îna-  mului. Și accasta cu cancur- | Angajamentul, bine înțeles | rentelor . reglementări, inter: zl - ând TE pf 
ji visau hora sul indiferentismului revoltă- | se făvă altfel când este vorba ! pretabile, datorite lipsei de| şine, sii ORGAN cât e de Ilea d pie 
i e o pustie tor al fruntașilor noştri poli de un astfel de excepțional | experiență a începătorilor, dar | După cum aber st „| Hitler, îi boicotează și ea 
> moi” şi ici. Biserica... nu mai vorbim muzicant. i şi din cauza lipsei totale a| trează in creaţiuni € ifieie ale | în orice ocazie, 
că ne doare prea tare. Polili- Câte odată mai scapă, in | unor articole care trebuiau să | ma, caracterelor ct illa Informații mai ample vom 
cianismul mârşuo a profilat oreșeală, și câte un biet ro- | îndrumeze tineretul universi- | unei nafii, tot așa | Iu se. | da la timp. 
4 de conserpatismul ţăranului E Pg rin împărăţia lui Israel FB /ră câmpul neatins al | oglindă a unei colectivităţi za Se. istormațător 
? nosiru basarabean şi punând! Cotă ar Ei bine, acesta, | realizărilor practice. lecţionate, trebue să fie cell 
la astuparea ei. Ceiace e în alegeri problema. reîntoar- | Dobrovni k-Raguza viii definiție e un om bun| Cu sufletul călit în vâltoa- | mai frumos mozaic ul activi- sut 
rai grab, prăpaşiia iiăi a“ 4 certi Ja joeăuilii, călealar ali 48 3. De iștlior, în saloanele Sportingi| de niraie, Lui 4 se dă un sala- | rea unui deceniu del rămân. | tăţii şi realizărilor. efectuate frau 2 07 
dancă în păturile de jos. Pă- cauzat . turburările stilistice, 1 da si: joia i ci, bul, (Urbana , din Bel riu atât cât să-și poată duce fări — infructuoase ca rezul- | intrun stat, AI RIC y 
ranul, nostru, îl cunoaşte pe. la care, asistăm. M ete iei Abrud aaa Ul at aţa, pe când marii maeştri tat, dar foarte necesare pen-| Trebue să fie din două mo- C i tul 
ratele său de peste Prut sub | Politica deşanțată a făcut | MUZEUlui etnografic şi co- grad. Vale j i tul — stu-! tipe, | Oomunica 
j P E deșanţ ut | mercial ai muzicii, jidani bine înțeles, | îru a creia curen u-! dive, A 
ca izan', dar el poar- în Basarabia în 15 ani atâta | Ea ja EXCURSIA lau salarii de două și de trei | denţimea creștină de astăzi îşi! Fiind un centru de. neîn- UNS CR 
de „bolşevic! rău, cât n'a făcut jarismul în | 22 Ora 17. Conferința _ro- | 5 MAI: 8 pl i ori iai /raari ca celialtii | propune să tourne în faptă a- | treruptă influență pentru pro- Ne . . . 
/oarte, rearetabil, dar e 100. Căci țarismul n'a însirăi. | Pânească. ls i AI pes ind isre 20202] ŞI românul nostru, bun şi ceia ce înaintaşii ei au stabilit | vincie, Capitala ar putea stăr- | hesti desființării 
realitale, Vă veţi întreba : de mat poporul de idealul său |. La ora 19. Dineul, E tt Atele pa aa rea Gaz) Irăbdător din, fire "înghite | în principiu. ! pi_tendințele specific naţio- CI estiunea . 
unde această blestemată rea- | național, înstrăinare pe care| La ora 21. Serată națională de ; ARIE oi toate acestea: și muzică! Cunoscând entuziasmul și | nale, alunci când ar tc | ei tăti de dre t din 
d MA ul ci doclieipdi E d sdpari i polilelărinul | AGE oază 2) Mp Ma ad] proastă şi cor şi cântăreţi şi | persenerența de care. au dat | sub nf eurizea el ijia i că alim ? 
rezultatul „martirismului“ po-  demaaogic, ide E | oi | i generaţiile tinere ale | riferică a altei capitale. 
litician Imediat după unire, | lată constatarea _ce o face Marţi 2 Mai Tipimizaa ie Aaa: ICIM cp Meat ea Sl Pra pe nu mă în-|  Instreinându-se de sufletul Oradea 
foșlii luptători basarabeni, tineretul naționalist creştin 8 MAI: Asa 8.30, — Pleca= | ne. Rabdă şi subvenție pen- | doiesc nici o clipă de această | nației sale, Capitala nu mai — 
iiela 1906, sau consolidat în-| basarabean în ziua când] La ora 912. Vizită la Top- | rea spre Split (Spalata), sa2 | tru locul de cocoloşire al tu- | isbândă apropiată şi de aceia contribue cu nimic original la Față de tentativa de desti- 
irun partid țărănesc basara- | „martirii noştri politici își | chider şi Cochoutuyak, | sirea la 18.15 j |turor jidanilor cari nu ma! îmi permit, să fac o'propune- | proaresul. culturei şi ciniliza- |. sii de D 
bean. aţi aneau ca scop de- plâng „suferințele“ pentru | La ora 13. Dejunul. “9 MAI: ora 20.15, — Pleca= | găsesc alt mijloc de trai, de- re, care să complecteze una | ției universale, rezultat ime- | ințare a Facultăţii de Drept 
sinârşirea unirii sufleteşti cu Basarabia! | La ora 14—17; Excursie la l-a spre, Sutak, lângă Fiu | cât să se facă mari cântă- din, lacunele activității. pe (e aim al emulației fireşti dintre | dela Oradea, Uniunea națio- . 
Patria Mamă. Dar diavolul se | Tineret creştin basarabean | | Zemnu, cu vaporul. me. reți la Opera „română“. renul naționalist. popoare, ARIEI nală a studenților creștini ro- 
vări între ei şi despărțindu-i, Căile parcurse de înaintașii Nouă, studenților, directo- Socotesc necesar ca să se Faptele vin sa dea pulere E Baii - : 
îi aruncă prin diferite partide, ! noştri să ne fie o lecţie pen- rul Operei ne-a dat un nu- redacteze, la capitolul propa- | de lege afirmațiilor mele, dar | mâni, ţine de datoria sa să 
Și deatunci până astăzi „mar-| tru viitor, Noi nu mai avem | măr de bilete gratis din'par-  gandei, un articol menit șă | fiind român mi-i ruşine să in- protesteze contra acestei ten- 
firismul”' lor se reduce la lup- | ce căuta în taberile lor. În cei | itea lui, dar pe care studen- determine un curent puternic | sist, di. i să ceară menținerea | 
ta pentru caşcaval şi compro- 15 ani au compromis ceiace a lea le plătește cui câțiva lei | în opinia publică românească ințe i d 
miterea adversarului în fața zidit un Mateevici, Murafa, pr. Ice se varsă  Rectoratulul ȘI | pentru crearea conştiinţei că m. cp. | acestei academii pentru ur- ; 


mulțimii. O parte dintre ci au 
avut norocul să fie aproape în 
permanență la putere, iar ma- 
rea majoritate a rămas în opo- 
ziție, Primii neavând destui 
oameni, sau folosit de baio- 
nela jandarmului şi agerimea | 
perceptorului, Atât de mult | 
a suferit populația satelor | 
noastre depe urma acestor lă- 
custe, încât au rămas în con- 
știința lor ca cei mai cruzi 
barbari. Și din păcate erau a- 
duşi ca jundarmi, perceptori, 
pretori, etc, toale răutăţile 
«lin vechiul regat. La început 


Popovici şi Hodoragea în pe- 
rioada de înflorire dela 1906- 
1918, In haosul ce domneşte 
Basarabia lui Ștefan, avem o 


sfântă datorie: să ne strân- 
gem rândurile sub deviza : 
Hristos, 
Resele, 


Națiunea. și 
rupând odată cu tradiţia. ra- 
moliților, să purcedem la să- 
direa naționalismului intearal 
in massa bunului şi sinceru- | 
lui nostru popor. | 
Ii 


VASILE ŢOPORDEI 


nerimii“ 


Split- Spalato 


10 MAI: ora 11.30. — So- 
sirea la Sutak. Ora 21.14 ple- 


La ora 17. Conjerință ce- 
hoslovacă. 


| cu care bilete el stă mal tot- 
| deauna în picioare la galerie, 
|în timp ce toți jidănașii vin 
cu câte un biletel de mână, 
| din partea celor ce cântă 
prin cor, orchestră, păzesc 
| ușile sau se produc pe scenă, 
|— pentru a-şi auzi coreliglo- 
narii. 

Acum ne punem o intreba- 
re: Oare de ce se face acest 
lucru? Răspunsul vine dela 

"sine. Dacă n'ar fl acesti ji- 
| dani intrați pe gratis, n'ar a- 
vea cine să-i mal aplaude și 
aclame pe fiii lui Iuda de pe 
jscenă, fiindcă nici claugerii 
nu ar putea primi un anga- 
jament prin care să fie obll- 
gati să aplaude așa excelenți 
cântăreți cum sunt  semiții 


Colţul „Ti 


ela Operă. 


Unul consilier spân, 
godit de curând, 


lo- 


De curând ne-am pomenit 
Ca spânul sa logodit, 
Biata fată s'a "'nşelat, 
Dacă l-a crezut „barbat“ 


Cel vizaț a incercat 
răspundă, dar muza 
delă l-a părăsit. 

In timp ce 7mâzâlea ner- 
vos hârtia nevinovală, i se 
citește următorul calren: 


să 
inji- 


Svonul e adevărat, 

Chiar acum sa confirmat, 
Spănul luptă co hartie, 
Dar cu fata... ce-o să fie ? 


D-lui Director dela  ex- 
lerne, care se temea că ra- 
portul său va provoca dis 
cuții /urtunoase, 


Dar'uș fi eu la externe 

Vă spui drept că nu m'aș 
teme, 

Fiindcă ori și când alcolul 

Stabileste protocolul. 


D-lui deputat şi student 
Stelescu, care cerea să 1 se 
provoace râsul prin  gâdi- 
lare, 


Pe ta A a iii, 


Dragă. nu te supăra 

Dar «u sunt student sadea, 
Nu ca tine deputat 

Să mă dau la gâdilat. 

Prie Alu piara 
Mediaş, un student dela ve- 
terinară i-a  Jăcul urmă- 
toarea epigramă; 

Alexandra-i îndrăzneţ 
Foarte-adesea e glumeţ, 
Dar pe sullet are-un of 
Caci l-am prins la Woronoli 


Răspunsul. 


"Domnul meu, nu-i de mirare 
4 poz njuns la disperare, 


e e ; 
pg votata fututa, 
„Datu Dem. Dobreatu par- 


carea spre Zagreb, cu trenul. 
11 MAI: ora 4,25. — Sost- 
rea la Zagreb. 
12 MAIL: ora 24, — Pleca- 


La ora 19. Dineul. 


La ora 21. Serată națională 


tizanul fanalie al ieri- 
a i lati | cehiprara. 


dor, la o masă, ti s'a Jăcut, 
de către unul cu nasul 


mare, următoarea  epi- Miercuri 3 Mai ci n/A la spre țară via 
gramă; ; 

La ora 9—12.. Vizitarea Drumul dela Dubrovnik 

Când văd pe Dobrescu, i Muzeului Principele Paul, | spre Split şi Sutak va 1 ă- | 

[vere, | La ora 13. Deiunul cut Cu vaporul, dealungul 


coastei Dalmației, 


Uit de vin și uit de bere, Inscrieri şi informații de- 


Și de frică-mi piere glasul 


La ora 14—17. Liber. 
La ora '17. Conferință iu- 


pci) pă Plesca tailate, la Centrele studenţeşti 
Că-mi alinie și nasul. | goszavă. respective sau la Pe pet 
1 “La ora 19. Dineul. tul Afacerilor Străine de pe 
Ciocul d-dul primar, | za ora 21. Serată naționa- | lângă U. N. 5. C. R, Bulev. 
i ă y |aa iugoslavă, Schitu Măgureanu Nr. 2, Bu- 
Ciocul său e sur niţel, i cureşti, 
Dee să te fereşti de el, i m m a > == 
că-i ca şi stipânul lui 
Mititei și-al dracului RECHINII FINANȚEI 


Am vorbii în numărul; date pe față în consiliul 

Sunt printre studenți, se știe | trecut de noua afacere pe | municipal încă de acum o 

Reporteri la primărie, care banca Blauk a pus-o | lună, se pare că rechinii Hi- 
Și după câte mi sa spus la cale în duuna municipiu- | nanței au învins, 

Tot dânșii „ciocul“ i l-au |lui Bucureşti, cu ru edecă Suntem informaţi 

[pus. [lipsite de valoare, pe cari | primăria va cumpăra te- 

banca le posedă la Bordeiu. | renuri la Bordeiu, în va- 

TR ca bi zori iri Cu toate că dedesubturi- 

d. primar a pretins să 1 se | le acestei afaceri au fost 


jacă „una“ mai tare, 
Iat-o: 


Răspuns, 


Te înţeleg şi-ţi dau crezare 
Să vrei şi tu una mai tare, 
Dar prea profundă ți-i tris- 
[teţa 
Dei dai pe faţă bitrâneţa. 


p. conf. Mihail lenicerul 


Departamentul  infor- 
mațiilor, presei și propa- 
gandei din U. N. S.C.R. 
face un călduros apel că- 
tre toți foștii conducători 
ai studențimil, de a trimi- 
te în vederea completării 


Ma Sfânta Sofia 


d 
| Am asistat de multe ori la 
spectacole când cântau pe 
scenă jidani și am constatat 
|că e! culegeau mai multe a- 
plavze decât cântăreții ro- 
|mâni, ceeace dovedește cât 
1de mare e numărul claque- 
"rilor jidani ai Operei „romă- 
ne“, 
„Nu e nevoe să mal pome- 
|mesc cum se denaturează a- 
|miile lui Verdi atunci când 
„sunt atacate de o fostă cân- 
|tăreață de prin Polonia, soție 
"de mare potentat la Operă, 
şi care in această calitate ca- 
pâătă pelângă un bun sala- 
riu, dar și foarte importante 
roluri, pe cari nu le poate sa- 
tistace. 

"Un număr de studenţi, ro- 

ân! adevărați, au exprimat 

ată adevăratele sentimente 

de admirație ce 
entru marii cântă 

nd cel mal 


le nutrim 
reți Jidani, 
reprezentativ 


că cântăreț al lor nenorocise | 


complect cunoscuta in toată 
lumea operă a lui Rugglero 
Leoncavallo, 


loare de 20 milioane lei. | La eșire, vorbind șI cu cel | 


ce nu putean să maniteste, 


micii lurciei” a organizat 
tru vacanța 
Isi Aprilie, u VIll-a 

rsie de studii la Con- 
inopol și imprejurimi, 
e va vizita: 


Muzeele: de pietre pre. 
e și fuianţe, Bilitar. ha- 
iurile, vechiul ai, 
heele SI, Sofia, Sultan 
med, Sulei Manic, Hay- 


“Ap 


XI] 


Paștelui, 


mătoarele considerente : 


Zilele, imecute prin depune- 
rea mandatului, a plecat din 
fruntea studențimii bucureş: 
tene um coleg, a cărui perso- 
nalitate nu poate fi trecuiă 
neobservată, 

Fapte mari sunt legate de 

| numele lui. 

Suflet dârz,  caracier de 
ronz» luptător neobosit pentru 
curmarea durerilor neamului 
său, fiul Vrancei Traian Co- 
tigă. sia arătat cu totul demn 

; de încrederea ce studenţimea 
bucureşteană i-a acordat-> 
limp de 2 ani. 

| Astăzi când el părăseşte 
scaunul de conducător, după 
ce şi-a făcut pe deplin lato- 
ria, pentru a trece în marea 
"falangă a lupiătorilor naţio- 
naliști, îi urăm să aibă acecaş 
putere de muncă în serviciul 
cauzei sfinte pe care a înbră- 
țişan-o 

„Și suntem siguri, că de ori 


| 
| 
| 


| 


Dia Cena Sense buri 


2) desființarea acestei Fa- 
cultăți nu poate fi justificată 
prin realizări de economii bu- 
getare, întrucât subvențiile a- 
cordate de Stat sunt infime. 


b) chiar dacă sar cheltui 
sume enorme cu această A- 
cademie, ea trebue să fie 
menținută, cunoscând necesi- 
tatea unui centru studențesc 
la granița de vest a țării un- 
de propaganda revizionistă 
unagră și comunistă, îşi ga 
sesc o contrabalansare în ac- 
țiunea sinceră și devotată bi- 
nelui țării, a studențimii ro- 
mâne creştine din centrul O- 
radea, 

Când străinii cheluase mi: 
lioane cu propaganda de sub- 
minare a Statului nostru, este 
o crimă contra țării, destiin- 
țarea acestui cuib naționalist, 
care face cea mai frumoasă 
şi mai utilă operă națională 
la granița de vest, 

U. N. S.C. R. reprezenta 
studențimei din întreaga ţa» 
ră, care și-a făcut un crez 
sfânt din lozinca, Christos, 


unde, va veni în mijlocul nos- 
tru, atunci când va răsuna e- 


a 


Traian Cotigă 


nerzic, chemarea 


de. luptă: 
La harţă! 


Corespondent 


] 
| 
| 


Duminică 26 Martie jidanii 
din Chișinău s'au intrunit în 
"localul Burse! pentru a pro- 
"testa contra persecuțiilor hi- 
tleriste din Germania. 

In timpul celor 4 ore cât a 
"durat această” vitejească in- 
|trunire, magazinele au fost 
inchise și obloanele trase. 

Poliția Ohisinăulu! și-a fă- 
cut datoria, păzind cu străș- 


„EXCURSIE DE PAŞTI LA CONSTANTINOPOL 


"Societatea Academică „A- 


vizita celebra mânăstire SI. 
Gheorghe și plaja Jorgoli, 

Taxa de participare este 
de lei 2350 pentru studenți 
i 2550 lei pentra particu- 
ari, în care se cuprinde: 
pasaportul colectiv, voiajul 
lelu Constanţa la Constan- 
tinopol şi retur, intreține- 
reu completă de prim ar- 
din, excursiile prevăzute în 
program, taxele de muzee, 
tramvaie, autobuze, metrou 
vapoure, ate, 


Jidovimea Chisinăului şi Hitler 


| 


| 


Regele, Națiunea „pe cari le 
apără în mod cu totul desin- 
teresat și sincer. cu orice rise 
şi sacrificiu, face un căldu- 
ros apel către cei în drept să 
menție Facultatea de drept 
dela Oradea, cu a menire a- 
tât de importantă în viața ro+ 
mânismului dela granița de 
vest, 


nicie pe fiii Iudel, ca 
cumva să-l bată „vântul, 

Ca o reacțiune față de a-! 
ceastă obrăzniele, . studenți- | 
mea din Chișinău a editat şi | 
răspândit un manitest către | 
populația creştină inflerând 
sistemele preconizate de Ka- 
hal şi elogiind curajul civile 
al poporului german care își 
afirmă dreptul la viață. 


nu 


Preşedintele U. N. S.C.R. 
ing. St. D. Câmpinesnu 


——— 0x20 —— 


Istambul 
Vedere generală 


în U. N. S CR FLORIN BECESCU)