Cuvantul Studentesc anul VIII, nr. 6, iulie 1933

! oprească din timp prorocă- 


n e ate tnt titi bee 2530 pese li 2-2 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


Realităţi crude 


| de zbucium şi de jertiă. 


' ele stau produs şi studenţi- 


Organ Oficial al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creștini Români 


E: - 


Dat i-a fost siudenţimii 


= a cani g demnităţii : î 
înscrie în memorialul ei | rânții în patiaoale, „pă- 
— viitoarea carte sfântă a eşti” dela uni- 


ă, s > 4 | versitatea din lași răs 

9 nouă pagină | cu : arestarea şi Sade 
preşedintelui Centrului, a 
fu euțul comitet, precum 
Şi a altor studenţi, ce se de- 
clară solidari cu desidera- 
tele celor de mai sus, cari 
de fapt şi de drept sunt ale 
intregii studențimi, şi nu 
numai ale lor. 
„De nar fi existat frica 
Ş Justiției poporului asuprit, 
cei ce | care dacă a răbd 


sarmuimă 


Şi, de data aceasta a fost 
nevoită să se răpească dela 
upările sale pentru a 
ona — în locul altora 
trebuiau în primul 
i, să o facă — împotri- 
nepoftiților ce nu vor să 
se identilice cu calitatea lor 
de toleraţi. 

Din păcate însă, 


a dă ȘI ă at nu va 
leţin îrânele acestui neam, | mai răbda mult, li sar fi 
nu au înţeles sau nu aulcerui, — după concepția 
vrut, — mai bine zis; — să | fraților întru Ralea, — și 


din oro: capul acestor „răsvrătiţi”, 
rile semite, iar aiunci când | spre a se termina odată cu | 
el. 
pir ie apr petic Plane Aa i ea 
s Ey . > 3 | ocultei judaice intră şi pro- 
să plătească cu temnițe şi | vocările dela Cernăuţi, cari 
sthingiuiri dragostea ei că- | au determinat studențimea 
ire țară. , rreştină de acolo, să se re- 
De fapt, aceste suferinţe | tragă dela cursuri şi exa- 
repetate şi bine cunoscute | mene» nedeclarându-se sa- 
studențimii creştine, nu |tisfăcută ci măsurile luate 
desc iniară ci pat erei de Ai aa faţă de perciu- 
oţelesc Dra ŞI *|nații infractori. 
în schimb însă atitudinea | Peste tot înregistrăm deci 
neînțelegătoare şi complice | un sistem de provocări cri- 
= forurilor conducătoare | minale ce tind să slăbească 
desgustă adânc. cât mai mult rezistența ace- 
Dar să restabilim faptele. | stei naţii, în vederea subju- 
În urma binei meritate | gării ei definitive, sub egi- 
lecţii aplicate de către Hit- | da leprei sionului. 
ler paraziților internaţio- | Lovituri, dese, repetate, 
nali, oculta nipone sistematic ordonate. 
că spumegă cu furie. 
Cemsilial invizibil se fră- 
mântă, marile rinuri 
gem, lojile urlă iar bleste- 
mele curg din sinagogi. Or- 
dinele hahamilor circulă 
cu prisosință cerând peste 
tot : „boieot contră la Hit- 
leroi“, a 7 
ă zi ii aa 
„Ea get te odaia eu văr 
teza, online Me ma oz de ii lee piese e 
sus au fost executate cu | Erățiozitate “e - A 
multă străşnicie şi atunci a E eeprerpeeipa rezistat şi 
trebuit să înregistrăm ne- sa Ai tip rima ei sfor- 
număratele apeluri lansate nizăie la p iaeiînsă 
- re, după cum nu eise însă 
de havre pentru boicotarea țare ia alti 
a tot ce este produs german, gar tine scz rile i încercările 
dela acul en gămălie până Bono aE ee continua. 
la razele Roentgen. de evitam ase Vs ice 
Accaftă în general, îar | Mai Bee Ni 09 pc 
în ceeace ne priveşte direct, picta 
trebue să amintim maniles- 
tul ilustrului Ilie L 3 
la Cluj, care cere îndepăr- 


* 

Ne mângâe însă faptul că 
nici această nouă rafală de 
sânt pustiitor nu și-a putut 
ajunge scopul. Nu şi-a pu- 
tut îndeplini menirea ura- 
ganul distructi* din cauza 
baricadei însuflețiie ce a 
întâlnit. 

Studențimea creştină ro- 


studențimea, avant 

acestui neam, va. fi 
i ie, iar rezis- 

vesnic la datorie, dar ! 

i, fi din ce în ce 


iarea elementului regi 
din farmaciile românești * 
(90 la sută sunt prop 

tea jidanilor). 


fiind alimen- 
nația ce-și 
vede interesele sfidate. | 

Şi neamul nosiru nu Ya 


Aviz d-lui ministru al să- A ea ae lt, neputin- 
ătaţii pr ia al boxeu- aș plânge mu 
rilor (jidani). Najia română, myât, pre 
La această primă OTE mult răbdătoare: de Aa 
care, studenţimea  ClUJ încet, sub loviturile primite: 


ripostează energic Şi d si aja “jidi 
obținând însă ca înțelegere 
a tristei situaţii, IE resiune 


universitară şi polijienes- 
ir se Opresc însă | CI! 


Liftele nu pă pu 
E 


hii plânşi și fața o! 
Ai i ânismului încăleat 
se îndreaptă cu încrc e 
spre iinerimea universitară 

ină. 
Si irea lui îpăiis act, 
zilnic ne vorbeşte. multe îi n 
Alei apeluri, A men” | legem sbuciumul și vedem 
3 Ah fă ne- firii nemulțumirilor lo- 
Mpetar lo Cca vind cu furie zăgazul. 
Dar, stindardele *or făl- 


ponate de esenţă rhenană- fâi din mou, cât de curând. 


Nemulţumiţi însă cu ra Şi noi vom Îi în frunte. 
să, N BECESCU 
astfel în ziua de * 4 tice 
Mote _cri 


Critica literară pi 
gratitudini 4 Pe 


MALT 


roman 


7] două pozi 


2 LEI EXEMPLARUL 


De aaa 


APARE BILUNAR 


Studenţii români, deținuți 30 de zile în închisoarea militară din lași, pentru 


cauza națională 


Porunca imperioasă a vremei 


Prigoana  deslănțuită în 
special în timpul 
împotriva mişcării  naționa- | 
jiste este un fapt bine stabi- 
lit iar comentariile asupra ei 
pline de învățăminte. 

Aplicarea legii Mironescu. | 
în această direcție, sa făcut | 
în mod tendențios și acest 
lucra la dovedit în nenumă- 
rate rânduri justiția ţării. 

Toate  samavolniciile să-| 
vârşile de agenţii forței pu- 
blice, pe baza sus zisei legi, 
sunt declarate, în consecință 
abuzuri, peniru cari cei cari 
le-au comis vor da socoteală. 
mai curând sau mai tarziu. 
conştiinţei naţionale - ultra- | 
giate, 

Starea de spirit creată prin 
acesle acte de adevărată te- 
roure este mult dăunătoare, 
Masele largi a le poporului! 
— şi altiel destul de opri- 
mat — se pot mişca. 

Paharul este plin şi se poa- 
te curând revărsa, 

Să nu uitam însă că ta- 
bloul acesta, sistemul acesta 
de înăbuşire a sentimentului 
naţiona| ne obligă să facem 
şi o altă tristă constatare şi 
anume aceea că deslanțuirea 
acestui ntac găseşte poporul 
nepregătit. şi nu destul de 
hotărit la reacțiune. 

Si aceasta nu din vina lui. 

EI a acordat încrederea sa 
întreagă acelora cari au Ju- 
rat a lupta împotriva tutu- 
ror încăleărilor, ce sar adu- | 
ce integrităţi Ini spirituale şi 
teritoriale, : F 

Convingerea, sinceritatea 
și hotărîrea lui au fost evi- 
dențe căci înlăturând dema- 
gouia politicianistă el şi-a! 
trimis ca adevăraţi reprezen- 
tanți ai săi pe acei ce se iden- 
țilicaseră sincer cu simţimin-, 
tele lui. i A 4 

Diagrama mişcării - națio- 
naliste urca încet dar sigur ; 
putea ajunge neîntârziat la 
apogeu, dacă această ascen- 
siune nu ar fi întâlnit obsta- 
cole — neprevazute. : 

Intradevăr serutând  isto- 
riul miscării naționaliste, 
suntem siliți să constatăm o 
lacună, 

Ele dureroasă, foarte  du- 
reroasă pentru acei cari şi 
au făurit sufletele. la flacăra 
puternică a mişcări nuţionale, 
această tristă aducere &min- 


de Ştefan C. lonescu 


REYI 


de Mircea Elinde 


Socotind, critica in valoa- 
rea ei a atare, în desprinde- 
rea Jaturilor cari formează 
valoarea unei opere, Cu Tri 
fi considerată ca tea MA în: 
dreptăţită în analiza pe care 
o lace. i le 

le cuvinte din ce 

Cu u ji etil, cea ai 
e cea care Ju 

a bi — ducă 0 
TA ANITA cure unuli- 


de prin pri Me 
upurt 


justă 
pară 


de critică 


Mircea | 


cationii jucruri 


de se pol spune 


“ceslei premaiure opriri 


|de a 


o 


te mai ales acuma 


Dar este tot atât de nece- 
sar înlăturarea cu orice prej 
n acestei stavile, precum este 


imperios necesară aplicarea 
fierului roşu — încă din 
timp — pe o rană înveninată, 


pentru a se preîntâmpina o 
otrăvire integrală. 

Aşternând vălul uitării a- 
supra cauzelor cari au produs 
această defecțiune, nu putem 
încrucişa însă mâinile şi pri- 
vi cu sânge rece continuarea 
acestei stari de lucruri, — a- 
în 
expansiune — care poate a- 
vea repercursiuni nebănuite 
asupra exislenții însăși a po- 
porului român. 

Conştiinţa ne dictează a 
cere cu insistență ca poporu- 
lui să îi se ridice pânza ne- 


| încrederii în care forțat sa 
| înfăşurat. 


Desorientarea lui din cau- 
za nenorocitei rupturi ce-a 
fost cândva şi de care pot 
profita alţii, trebue înlocuită 
cu o convingere fermă, că 
are în jurul cui face front 
pentru continuarea luptei 
impotriva ocultei judeo-ma- 
sonice. 

Şi asta cât mai curând. 

Ascensiunea ce pornise 
vertiginos şi pe - baze reale 
trebue continuată cu orice 
preţ. 


Studențimea creştină are 
aci un greu cuvânt de spus. 

Sunt cunoscute tuturor 
jeritele făcute de ea pentru 
această lupiă sfântă de _ re- 
deşteptare a poairalai înge- 
nuchiat de jidani. 

Temniţele şi  schingiuirile 
îndurate nu au făcut decât 
să o întărească şi mai mult in 
convingerile ci. 

Cu o tenacitate de lier ea 
a ținut piept, şi. a luptat din 
răsputeri, identificându-se cu 
aspiraţiile neamului, 

"e baza acestui trecut de 
jertlă şi de abnegație ea nu 
va tolera destrămarea ace 
lora ce uniți în cuget şi în 
simţiri Tormează armota de 
elită a neamului: armata 
creştină a desrobirei. 

Morţii pe tari ea, i-a lăsat 

e câmpul de onoure, tresar 
Pi mormintele lor, cerând ce- 
lor ce le-au urmat să nu în 


a ul ro- 
man ul lui Mircea de sub 
unghiul valoarei arti 
mai ținând socoteală de con- 
tingenţele unei şcoli estetice 
ourecare, atunci, din capul 
locului, trebue să recunoag 
tem că Maitreyi este ua ro 
man de valoare, ; 

Valoarea romanului lui 
Mircea Eliade stă în phtruui- 
dereu analitică, în stea pi 
vea umănuntului  relielat 
cure dă colorit unei mări şi 
siructurează. un papona gi 

Duvă cititorul de literatură 
va căuta iu cartea lui Eliade 
pagini de analiză sau de dus 
creiere, nu va găsi, Pentrucă 
in opera lui se coninreuză are 
monke descrierea cu analiza, 
întregind una cu alta, perăa- 
nagiul, Eliade nu cale preo- 
cupa de m seria lrumos, Sau 
[uco ltorotură, eh urmă- 


toyte munai definirea unei 
stiri sfleteşti şi coulurarea 
unei atmoslore. 


iatozul = redus — şi mi: 
cilo întâmplări cari formează 
, flu ÎL m wap pro 


priu 


i di 


pai 


| 


| 
| 


| 


când se chine cu nici un preț ieri 
din urmă | văd nenorocitele ei rezultate. ! ridicat 


de ei, | 
Generația de astăzi ce şi-a 
format şi călit sufletele la| 
focul sacru, întreținut cu a-! 
țâta stințenie de către dem-! 
nii ei înaintaşi, fidelă jură- | 
mântului depus, nu va părăsi | 
nici un moment poziția ei din 
prima linie a focnlui. 
lar dacă în ciuăa interese- 
lor supericare ale neamului 
toți luptătorii pentru cruce 
nu-şi vor strânge mâna cu 
căldură şi sinceritate, cât mai 
ă, — spre a pulea 
lupta la olaltă cu mai mulţi 
sorți de izbândă — ea va! 
continua singură, dar absolut 
singură, lupta, până la bi- 
ruință sau la moarte. 


PREDA BUZESCU 


Redacția și Administrația 


Bucureşti, 


Calea Plevnei, || bis 
“(Casa Studențească), 


Cultura în popor 


de Constantin Brânzeiu 


Procesul actual al vieţii 
nostre sociale reflectat în mul- 
tiplele coordonate de ordin 
economic, cultural, politie, 
prezintă aspectul prin care 
se caracterizează epocile de 
răspântie în istorie. 

In atari situații, o apreciere 
a stărilor de lucruri nu se 
poate să nu țină seamă de 
manifestările de ordin spiri- 
tual, 

Formele de cultură, note de 
valoare succesivă în alternan- 
ţa stadiilor de viaţă ale po- 
poarelor, vor oglindi finali- 
tăți mult mai greu de urmă- 
rit în alte domenii de mani- 
festări colective. 

Generalităţile de preocupări | 
ale contemporancităţilor acti- | 
ve, procesele generatoare Be) 
cultură, de clasarea produse- 
lor culturii, difuzarea ei în 
masse,  digestibilitatea dacă 
putem spune a formelor de! 
producţie. literară, sunt atâtea 
fațete ale vieţii sociale în care | 
problema „spiritului” este in- | 
tegrată în o complexitate in- 
finită de date. 

Receptivitatea  massei în 
astfel de împrejurări, dă nota 
caracteristică a măsurii | 


care formaţia sufletului său 
se găseşte oglindit în esenta | 
prd saga cultural, artistic şi 
iterar. | 


Insuficienta pătrundere a 


cărţii în popor — căci de a- 
ceasta ne propunem a ne 0- 
cupa — indiferentismul per- 


sistent în lumea satelor noa- 
stre, aduce în discuţie pro- 
blema însăşi a pătrunderii 
culturii la sate. 

Iniţiative de toate soiurile 
pe îutinsul țării, ingeniosilăţi 
și născociri editoriale, acţiuni: 
de răspândire a cărţii, se is- 
besc de compacta anorexie a 
cititului. Acţiunea intensă de 
propulsare,  îndreptăţită să 


| 
| 


| 
Sensul unui proces | 


Reforma agrară a fost exe- 
cutată pe toată întinderea Ță- | 
rii, în toate proprietățile 554| 
propriabile şi faţă de toți în-| 
dreptățiții la împroprietărire. ; 
S'a ajunsa chiar, în execularea | 
acestei mari reforme, în acel 
stadiu final care a necesitat 
suprimarea Comitetului  A- 
arar, forul însărcinat cu înde- 
plinirea reformei ; iar puţi- 
nele litigii agrare, de minimă 
importunjă, şi mai toate privi- 
toare la prețuri, sau _islazuri 
comunale, au fost trecute. in- 
stanțelor de drept comun. Sun- | 
tem deci către dsănărșirea ce- 
lui: mai revoluționar act de ! 
dreptate, executat: în linişte 
şi, relativ, echitabil. Numai un 
singur teritoriu a fost excup- 1 
tat dela acest mare act de is-! 
torică şi socială dreplate : te- 
ritoriul Tischler. 

Şi zic intenționat - teritoriu, 
nu teren, căci, aşa precum s'au | 
comportat - guvernele Țării 
ndasire față de această pro- 
prietate, exceplând-o prin tot 
felul de concesiuni dela legile 
Țării, i-a dat cu adevărat în- 
suișiri de teritoriu de sine stă- 
tătar, Stut în Stat, 

Cu  toale că  proprielalea 
Tischler urma să fie expho- 
priată în beneliciul acelui 
arup de Români pe cari isloria 
lar eroică i-a îndreptățit atat 


pentru a 
lu varietatea 
şi vastitatea stărilor paiholo- 
gice și raționale orescule în- 
run mediu extra curopean, 
cari prin minuţiozitatea lor şi 
prin matemulica lor înlăn- 
țuire şi orejlere, conlurează 
desăvârşit ceeace a avul să 
creeze autorul din iudiana cu 
adânci  resorturi sufleteşti, 
Maitreyi, 
Acţiunea, care 
justificarea şi redarea cât 
mal powmpleță şi mul con 


plexă a Muitroyi-ei — se ro» 
aumă lu următoarele» Allan, 


urmări şi relie 


urmăregie 


un iuginer european cunoașiu 
Ja Calautta familia unui iul 
uer indiaw care avea o liloă 
Maltreyi.  Simputia  Indianu- 
lui faţa de Allan, îl determi- 
nă sa-l invite să alea în că- 
minul indiau al acestuia, Al 
un rupe orice contact cu sii 
ja indiană și cu prietenii lui 
Trăesie intens în casa Îigi 
norului indian, la uu mo 
ment dat =—— coplesit du dra- 
gostea pe care i-o arățau ui 
vasei are impresiu că acestia 


“arg acțiune — uriuărese să-l lege de Mai: 


de mulț la împroprietărire, to- 
tuşi guvernul nostru, — stăpă- 
nit de venaliialea  notorie a | 
potentaților localnici, — nu 
sa sesizat încă în mod onest 
de 
tei 


pe 


împroprietăriri şi a lăsat 
Tischler să-şi facă taale 
jocurile de tergiversure până 
şi-a ispășit păcatul lăcomiei în 
moartea penitentă, 

Ca unul care încă de când 
locuiam în Cluj, am asislat la 
evolujiu acestei lupte peniru | 
pământul cuvenit Moților, am ! 
ajuns la convinzerea că nu nu- 
mii interesul personal înca- 
draț în lăcomia alaoică a unui | 
Tisehler ar fi cauza rezistenței 
îndărjite ce sa pus față de 
Moţi. Nu. Eu nu cred că duge 
manilor unirii  noaslre cu! 
Transiloania nu le-ar fi polri- 
vilă o slăbire a încrederii în 
stăpânirea românească chiar 
în - descendenţii lui  doram 
lancu şi a cenluriilor lui. Tre 
cutul, nu prea îndepărtat i-a 
învățat pe aceşti duşmani să 
prejuiască  pairiotismul  dâra 
ul Maţilor şi de aceea, eu n'am ; 
văzut în Pincliler numai pro- | 
prictarul avid de pământ şi 
bani, ci şi exponentul untul in 
teres ascuns poniru submina- 
rea celății întărite a vitali- 
tății noastre naționale, 


Em, Vasiliu-Cluj 


treşe, mai ales că părinţii fe= 
tei îl lăsau întro libertate 
desăvârşită lângă ea. Gândul 
acesta la început îl îngro- 
zeşte, Mai apoi, cu timpul se 
deprinde cu el, mini ales că 
incepe să se simiă bine în ca- 
sa. ingiverului, 

Intrun târziu află că pă- 
rinții, Letei urmăreau  inlie- 
rea lui, 

In sulletul de civilizat al 
lui Allan prinde pe mat 
ile o mare dragoste lajă de 
Maitreyi. : 

O iubire plină şi ouă, cu 
inliorări totale de spam e 
rotie si de parai pure. 

Malta ți îl bubeste cu dea: 
uoste salbatecă, sA? mu ştii 
vum Sa născut si inal alea na 
Cunosc deslegarea, te în 
fioară Hecare clipă, 

Priutro împre AM a be 
caro, părinții fetei află de lo- 
aturile lui Allan cu fiiva lor 
dle nopţile lor petrecute îm 
sreună sub adăpostul capita 
ior al ludianului, 

Solemna și rigida educaţie 
imliană fa imposibilă gede- 
rea mai departe a lui Allan în 


utilitatea naţională a aces- ; P. 


creadă că are motive să per- 
siste bizuindu-se pe antece- 
dentele cari i-au dat iluzia u- 
mor succese, continuă să Îna- 
inteze co avalanșa teascurilor. 

Se produce material de cul- 
tură, o „asistențţă” culturală a- 
nimată de toată solicitadinea 
nu întârzie să reverse la anu- 
mite soroace valari de tipări- 
tură, bunele voinți nu lipsesc; 
lipseşte însă ceva. se face, 
se face cu incoherenţă și fără 
susținere; lipseşte în orice caz 
discernământul şi criteriul de 
selecțiune al materialului de 
cultură pentru popor. Mult 
pujinol ce sa făcut pe teren 
editorial pentru satele noastre 
este înecat în noianul inntili- 
tăților. Reflexibilitatea rurală 
în cultura românească deşi 
robustă, are repere distante, 
Gustul de citit. apetital cărții 
minim în satele noastre, este 
periclitat prin disperarea 
specificităţii distincte, prin ar- 
țificializarea atmosferei noas- 
tre autentice, 

Datorită acestui fapt, prin 
succese ușoare, o categorie de 
speculatori subalterni au in- 
vadat câmpul periferic orăşe- 
nese cu o proză caracteristică 
de senzațional şi frivolitate, 
răspândită larg, ajungându-se 
să se creeze o pânză cn to- 
muri amplu estompate spre 
sate, puternic nuanțate în i 
mediata vecinătate a bariere- 
lor orașului, proză care poar- 
tă abil disolvată esența ge- 
niului românesc falsificat. 

Această literatură „indemâ- 
natecă” uşor de găsit în calea 
zilei trudite a  munciţorulai 
din fabrici, constitue punctul 
cardinal iapă care se orien- 
itează setea de carte a unor ca- 
iegorii de cetăţeni. 

ln păturile poporului se 
produc însă statificări; ce este 


plăcut unei categorii, nu poa- | 


te fi înţeles de altele. Fără să 
rămânem la această constata- 
re, vom vedea că problema sa 
rezolvat cu multă uşurinţă de 
breasla pomenitei sagacități e- 
ditoriale şi poporul va găsi 
indată cartea care să-i suscite 
interesul. Vom avea gama de 
publicaţii ă la manitre Hertz, 
iar problemul oriențării cul- 
tnrale, ocolit cu ceremonialul 
rudeuțelor biurocratice, pus 
brutal pe tapet de inexorabi- 
litatea impulsurilor sociale, 


Poporul doreşte carte, _po- 
porul vrea să citească. Dân- 


du-i-se o literatură factice, do- 
zată după reţetele miopiei sa- 


' vante de birou, va accepta cu 
! ușurință numai ceia ce va cu- | popor, să se apropie de sulle- 


prinde predileeţiilor 


sale. 

Literntura, vechicul nemii: 
locit de propagare al ideilor 
în enltură, prin elasticitatea 
uuunyelar. sufleteşti: cărora le 
dă expresie putâud descinde 
cu uşurinţă pe terenurile neex- 
ploatale ale sensibilităţii ca- 
loctive, va întâlui în cale u- 
uanimitatea dorinței însetată 
de necunoscut, de puritate şi 
lumini, 

Că sub haina cu care ze în: 
făţiscază şi în iuprejurările 
de cari vorbim, sani mobi 
lul unor cauze în afară de o- 
[iciul ei superior, literatura a 
iunge să slujească propria ei 
deposedare, e în afară de o- 
vice dubiu. Pusă în situația 
de a exercita inversarea, auer= 
sului normal al sulletulu, mus= 
teu, cu caracterul şi particu- 
larităţile lui specifice, valorile 


nota 


căminul acestuia, 

EI pleacă, ducând cu sine 
pasiunea Maitreye-ei și des- 
nădejdea lui, A 

Pentru Allan teo zile de 
vârtej şi nebunie voite, ca să 
se poată deslega de amintirea 
dureroasă a Maitreyi-ei,. Pen- 
tru Maitreyi desenare unu 
mai exință, 

Bradat în păenjenişul unei 
lui nostru european, subiee> 
aimosfore excentrice, necuno: 
scută și ucadaptabilă spiritu: 
tul, care la prima vedere pa 
re, banal şi îmdulcit fute un 
sentiumentaliam pueril și fe 
miuizat, se avântă în văzdu- 
hul pur ul creației cu putere 
nico elevaţiuni interioare, 

Cartea lui Eliade creste în 
valoare prin exploatarea u- 
nui domeniu spiritul virgin 
literaturii  româuesii şi mai 
alex prin pencirația variată 
a aimânuntului psihologie, Au. 
torul urmăreşte numai deli- 
nirea starilor — prin analiza 
si dosorlerea amânuutului, — 
iat avoslca întregite se conto» 
pese, armonizăud întrun tot 
uuitar fiinţa Maltreyiei, 


| uu se recunoaște iat 


i-au fost investite într'ua lest 
pe cât de comun, tot pe atei 
de inutil. E de reţinut faptul 
că anumită parte din prudu- 
| aul calturei noastre nu se gă- 
sește pe plan de adezesță ca 
specificitatea şi imperativul 
| methosalui” autobhioa. a ai 
mul de rezisteață ai sufletului 
| românese este v divizare îin- 
| finită de probleme și idei di- 
| xergente, reprezintate copios 
în polibromia pablicisticei tira 
pului care nu este altceva de- 
| cât indiciul orbecăelei în care 
|'se complace lipia de contact 
| real, sufletesc, cu geniul care 
| se pretinde a fi reprezentat, 

Din acest haos se trimite 

„merinde iniăritoare și sfă- 
| tmitoare”, 

Na există o selecțiune a ma- 
| terialulai sănătos, ci dumping 
| înăbușitor de dispersiune şi 
| desorientare. De această stare 
| de lucruri ştiu să se folc 4 
| tralicanţii dela o răs 

tărâtoare a vieții noastre. 

In chipul acesta întunericul 
dela sate în loc să se risi- 
pească, este invârtoşat cu pă- 
cla venită din toate cele patru 
vânturi. Atâta timp cât cei 
„chemaţi” nu vor şti să folo- 
sescă adevăratele  binefaceri 
ale chemării lor, zădărnicia va 
| trona în toate iniţiatirele. O- 
| pera grea de misionarism cul- 
tural va fi zădarnică şi zădar- 
nică va fi trămbițarea fapiu- 
li că la noi se militează în o 
| acţiune de culturalizare a ma- 
selor. 

Opera de producţie a cultu- 
rii precum şi acțiunea de răs- 
pândire a ei e una din grelele 
misiuni Care revine exercițiu- 
lai nostru sufletesc mai ales 
în epoca pe care o trăim. 

Făclia culturii noastre aa- 
tentice, pâlpâindă, trebue fe- 
rită în fața trâmbelor de vis- 
col hain, purtată cu grijă fe- 
ță de rătăcirile xijehoase. 

Săteanul chibzuii şi demn, 
aruncă din mâinile copilului 
hârţoagele trimise de „cineva” 
dela oraş, în care e vorba de 
escapade  bulexardicre şi-şi 
blestemă gândul cu care l-a 
luat dela munca trebuințelur 
| gospodăriei  trimiţându-l la 
şcoală să înveţe carte. „Adică 
cinstea din bătrâni să rămăe 
de ocară pe seama copiilor” ? 
| „Mai bine lehamite”, 
| Sub această egidă mintală 

se scontează clectul cărtură- 
riei noastre în popar 


Cine a avut ocazie să tră- 
|iască şi în cazărmile noastre, 


| să viejuiască cu ostașii, fi dia 


tal lor, sa putut convinge cât 
este de refractar românul faţă 
de obacenul şi desmăjul orăşe= 
nesc. 
| Iniţiatisele culturale absente 
şi fără contact cu realitățile de 
viață se grăbesc să întroneze 
ere de prefaceri în popor. în 
timp co cuviința şi simțul dem- 
nităii lui gem de indigoare. 
Oricatarea culturală a zilelor 
noasire dela acate fapte trebue 
să rejie dutele de cari să se 
folosească. Se impune o ori- 
entare, o redresare a polențe 
lor noastre creatoare, o ieşite 
din marasm, Sufletul nostru 
în oglindirea cărții este ame 
nințat; în iconamia ei poporul 
pe de altă 
barte toptangii pieţelor intere 
9pe au luat-o în „enireprisă”, 


4 


| (lo mata ii ii i aici 


(Continuare în pag. II-a) 


În romanul lui Eliade tră- 
eşte numai Maitreyi. 

Allan şi toţi ceilalți nu sunt 
decât  personazu auxiliare 
căn ajulă completarea por- 
tretizării și dinamizăru inte 
rioare a vieţii sufleteşti a e- 
roinei, 

Prin aimostera de inctrt și 
necunoscut, de pură sentimen 
talitate —— în sensul spiritual 
al noțiunii — și de chimistă 
răsvrătire sexuală, la care se 
adaugă lumea nouă a moara 
vurilar și spiritualităui mile= 
uare a Îndienilar, Maitreyi se 
strecoară în noi ca u pură 
uouă de vis şi taină care ne 
utmărește paşii si ne înca 
vuao sulletul sub greutatea a 
dâncă a spiritului şi sullatu» 
lui ei i 

Aşezală pe treapta valorii 
ostetice a Patului lui Procust, 
pe care îl dopăsoste chiar 
cartea lui Mircea Eliade se 
iuserie Între cărțile rare, nu» 
ropene, ale spiritului + vatar 
romanesc, 


elan C. lonesu 


-" 


CUVÂNTUL STUDENTESC 
Cultura în popor (In ţara c 


(Urmare din pag. ka) 


Rezultatele congresului 


Micii Ințelegeri studenţeşti dela Belgrad 


Intre 28 Aprilie și Mal s'a 
ținut la Belgrad, al treilea 
congres “al Micii Trițelegeri 
studențesti | 

Spre. densebire “de ceilalți 

i Jniunea națională a! 
or creștini români, a | 
delegație 
Upsindu-i 
re şi spriji- 


el Românii Sar fi pler- 
ut în mas participanților 
celelalțe țări —studenții 
slovaci au venit in nu-/ 
| 


nu sar fi remarcat în toate 
părtile. 


Deiegaţie românească fa 


pentru marele pu- 
enţii români au pei] 


. E, constitue un! 
prilej din cele mai favorabile 
propaganda  româ- 


aceea 


De 
congresului fuseseră rezerva- 


în programul | 


te câte o zi pentru fiecare 
uniune natională studenţeas- 
că, în care să se țină conie- 
aluri artistice, etc. 


„„„ Studenţii cehoslovaci, s'au 
prezentat cu: elemente de e- 
Ută dela Opera din Praga, 
şi dela conservator. Specta- 
col occidențal, expresie a u- 
nel culțuri rafinate. 

Festivalul sţudenţilor iugo- 
slavi a fost o revelatie a co- 
morilor artei populare. 

Festivalul studenţilor ro- 


ce 


o 


durilor, regretăm încăodată 


spiiitul de economie rău în- ! limbile Micii Ințeleperi 


tra înființare de catedre 4 


țeltasă care n făcut să rateze | Universitățile din cple 3 țări, 


una din cele mal rare Ocazii 
di propagandă feală. 

In ceeace priveşte lucrările 
congresului, actsţea au fost 
orientate în trei direcţiuni 
principale. realizările practi- 
în domeniul intereselor 
pur studențești. 


Netezirea asperităților cari | 


ar putea exista între cele trei 
tări și activarea propagan- 
dei pentru o strânsă colabo- 


| rare spirituală ; 


Propagandă în mediile stu- 


dentești, şi universitare Sa-i 


ropene, pentru contracara- 


Să se traaueă din operele 
principale ale autorilor nâ- 


Mona în celelalte două 
| lumi, 


| “In acelaş scop de propa= 
1 gandă se vor ţine concursuri 
cu premi! intre studenții ce- 
| lor 3 țări asupra problamae- 


lor Mei! Ințelegeri. 

Primul concurs de acest fel 
va [Îl organizat de Uniunea 
naţională a studenţilor iugo- 
slav! „Pobratimstav”, 

Pentru că toate aceste rea- 
lizări erau condiționate, de 
un Spirit de periectă înțele- 
gere între studenții celor 3 


im imite -. dala 


] 


denţi şi marele pu- | 


congresul Micii 


ințelegeri 


rea acțiunii revizioniste. 
Spre deosebire de congre- 
sele anterioare când s'au tra- 


ONEFeS nu are | sat principiile largi ale aces- | din cauza tratamentului 


viitor, anul acesta sa pășit 
ia realizări practice. 


Asţiel : 

S'a organizat schimbul de 
studenţi pentru practică în 
industriile celor 3 ţări. 

S'au organizat coloniile de 
vară penţru studenți (două 1a 
mare, in România şi Iugosla- 
via, una la munţe în Ceho- 
slovacia). 

S'au organizat competiţiu- 
nile sportive între cele 3 țări. 

Sa hotărit crearea unui 
buletin informativ și a unei 
revisțe a Micii Inţelegeri ștu- 
dențești. 

De asemenea a unui oficiu 
bibliografic meniţ să strângă 
toată literatura în legătură 
! cu problemele cari ințeresea- 
iză Mica Inţelegere, Cu rea- 


studențești împreună cu 
studenții români din lugoslavia 


ţări și cum între noi și Ju- 
goslavi persistă încă mul- 
te cauze de nemulțumire 


Jugoslavia, delegaţia  ro- 
mânească a adus în dis- 
cuţia congresului această 
chestiune. Studenţii iugoslavi 
au dat dovadă de înțelegere 
si congresul a adoptat în ur- 
ma desbaterilor o rezoluţiune 
prin care uniunile naţionale 
studențești sunt invitate să 
facă intervenții pe lângă gu- 
vernele respective şi să lupte 
prin toate mijloacele pentru 
ca minoritățile națiunilor din 
Mica Inţelegere să se poată 
bucura de deplinătatea drep- 
'turilor culturale și  religidase 
și să dispună de instituțiile 
necesare desvoltării -spiritua- 
lității lor, scoli, biserici, ete. 

De asemenea sunt invitate 
să intre în relațiuni strânse 
icu organizaţiile studenţeşti 
ale acestor minorități pentru 
! o colaborare efectivă, cunoas- 


mâni... a fost amânat pentru | lizarea acestui oficiu a fost ! tere reciprocă și desvoltare a 


anul viitor. Studenţii celor- 


însărcinată Uniunea națio- 


| relaţiunilor intelectuale intre 


ialte două tări, cari iși amin- | nală a studenţilor creştini ro- | cele 3 popoare. 


teau de splendida demons- 
trație a folclorului românesc, 
organizată cu concursul echi- 
pei de jocuri a O.N.EF.-ului 
5 al corului C. 8. B. la con- 
gresul dela Bucureşti, ne în- 
trebau zilnic unde şi când e 
Testivalui noatru. 

Şi când ne gândim la mun- 
ca depusă pentru organiza- 
rea acestui festival, la entu- 
ziasmul cu care răspunseseră 


'mâni. 

S'a hotărit ca fiecare uni- 
lune națională studențească 
'să facă toate intervenţiile 
i posibile pentru a se putea 
| arganiza conferinţe, festiva- 
luri, serate ia radio, specta- 
| cole cinematografice asupra 
micii anţante, rosturilor el 
și manifestările culturale și 
| Politice ale celor 3 ţări. 

S'a hotărit iarăș să se în- 


Acestea ar fi schițate su- 
mar rezultatele congresului 
dela Belgrad. 

Când secretariatul Micii 
Inţelegeri ne va trimiţe rela 
ţiunile complete, le vom da 
publicițății. 

După inchiderea CongTesu- 
lui, participanții au plecat 
într'o excursie de o săptă- 
mână la Sarajevo, pe coasta 
Dalmație! la Split și Dubrov- 


taţi acel la care apelase Cen- | fiinteze un birou central de | nik, apoi la Zagreb. 


trul studențesc Bucureşti şi 
cari au rămas cu 
făcute în gară la plecarea la 
congres, din cauza lipsei fon- 


Congresul international studențesc 


presă care să informeze uni- 


bagajele unile nationale și publicațiile număr și mai restrâns, 


acestora, 
Să se facă intervenții pen- 


Românii, au participat în 
din 
cauza aceloraș dificultăţi fi- 
nanciare. 


la Veneţia 


In a doua jumătate a lunii 
August va avea loc lu Vene- 
ţia, al XV-lea congres gene- 
ral a! C. |. E-ului (conJede- 
rația Internațională  studen- 


țească), organizat de Uniunea | pentru prima parte, zece zile, | bilei inițiative a Soc, studen- 
studenților jascisti prin „Gru-! şi 350—270 lire italiene pen- | ţilor creştini români din Ro- 
pi universitari Jaacisti”. Con- | tru a doua parte, 7 zile, In ea ' ma, un grup de olrca o sută 
comitent cu aceasta, va avea | se cuprinde: penstune cCom- studenţi faselisti ne va vizita 


doc și Congresul international 
al studentior în drept cât şi 


Conjerința internațională a 
Presei studenţeşti, 
Congresul este jorma! din 


două părți: dela 28 August — 
2, Septembrie 
"congresul studenţilor în dreșt, 
conjerința presei atudenteşti 


și congresul propriu zis) şi de 
la 26 August — 2 Sept, con- 
gresul propriu zis, 

Taza de pers iparg varia= 
ză intre 470—295 Hre italiene 


pletă, vizitele in oraş, exr- 
cursiile in imprejurimi etc. 


| Imserterile se ac prin cen- | prietenie intre 
|trele studenţeşti respective 


sau ue taă Departamen- 
tul ajacerior străine de pe 


(cuprinzând | lângă U. N. 8, C. BR. cari dau 


și toate informaţiile necesare 
cât şi prospecte, 


Excursii de st 


Uniunea națională a stu» 


udii in Franţa 


670 îr. txamcezi excursia și 


dentilor francezi prin biroul | 4 aie vizită da Parte, 


€! de volaj, a organizat pen- 
A octeți orei 
excursii: 
«call teal mita. pe 00, 
AA Lire de 
aj 


, 
a. 


315 fr. irancezi numa! ex- 


cursia, 


atâraivul i 
Ar "cu 4 alla 
A040 îE îranceal 


1V) PARIS ȘI PROVANŢA. 

vanel Augut 129 în, 
la Paris și 
numa) eg 


| Studenţi străini 
ne vizitează ţara 


In cursul lunii Iulie, un 
grup de studenti turci, dela 
universitatea din Istambul, 
ne va vizita Capitala, Progra- 
mul cuprinde vizitarea Con- 
stanței, Câmpinei și Sinaia, 

In August, în urma lauda- 


tara. Li ță ocazie pen- 
tru cimentarea legăturilor de 
studenţimea 
naționalistă italiană şi cea 

tină română, 

niunea națională le-a 
pregătit oaspeţilor turel și 
italieni programe speciale şi 
iterativ locală cale 
. e cele 
mai interesante ale țări, 


— 0x90 ———— 


„modelând-o” și „ajustând-o” 
potrivit legilor desiacerei. 
Discatând problema culturii 
la noi, nu se poale să nu în- 
tervie considerentul calității 
ei, Alernativele cari incercu- 
cc problemul converg spre 
două premise; Ori se carte 
pe înțelesul poporulni fără ca 
nivelul valorei ci să fie știre 
| bit, ori se continuă pr) de 
pană acum lăsându-se cârma 
iberă în largul infinitului spi- 
ritual pe care năzueşte să-l 
străbată dorul colectoiv de i- 
deal. 

In jocul aoestor alicenative 
responsabilitatea ne este an- 
gajată prin sensul preocupă- 
rilor cari au caracterizat anii 
de sbucium ai vieții de după 
război. Generaţiile care şi-au 


făcut În anii aceştia ucenicia 
cărții, poartă in strictura su 
fletalai lor îngemănarea legă- 
mântulai licărit în ochii sln- 
şi ai celor ce au Îngenuebint 
că mâinile ințepenile pe ar- 
me In hotarul datoriei su- 
premc și mai poartă mărturia 
cămândului pentru n cărui per- 
petunre şi Înavuțire viața lor 
na lost o Jerila prea grea, 

În faţa nouilor isvodiri, um- 
brele cari planează în jur, ne 
împing la acțiune. 

Potrivit impulsului pe care 
il moştenir și căruia trebue 
şă-i Închinăm . toate forţele 
noastre curate, ținem să răs- 

undem: GATA LA DATO- 
FIE. Vom plivi neghina ininie 
ca ea să-și scuture rodurile. 

Const. Brânzeiu 


Incă două gazete românești 


Studenţimea română crești- 
nă a sărbătorit cu deplin en- 
tuziasm  finerese un deceniu 
împlinit anul pir ina pui 
sa aprins ie uj, 
pentru a Îmi calea pini A 
mii universitare şi a deschide 
peli iților unei zi 
ţii de ratați proțăpiți la ă 
turile de e bila dă ri 27 

Studențimea din toate cen- 
fre] universilare Jiri zăbavă 
a amploare emei fă- 
cându-şi datorie de onoare în 
a întreține această flacără sim- 
bolică a redeșteptării naţicma- 
le. Generaţia, oare a servit în 
războiul întregirii unirea mai 
tuturor pământurilor româ- 
nești, se pare, că a obosit, 

Maurul şi-a făcut datoria]... 
Generației tinere îi revenia 
datoria a făuri un ideal al u- 
nirii sufleteşti a tuturor Ro- 
mânilor. Și n'a întârziat de a-și 
recunoaşte această datorie şi 
acest drept. Naționalismul ina 
tegral însă s'a lovit întrun în- 
ceput de mentalitatea neghioa- 
bă a unei politici interne de 
servilism faţă de zisele Pu- 
teri centrale, moştenită dela 
eroii, cari nu se obișnuiseră 
încă a trăi organic indepen- 
dența Regatului român, Fie- 
care. generație moşteneşte pă- 
catele generaţiei trecute. Reac- 
ționarii însă nu lipsesc nici- 
odată. Pe aceștia i-au urmat 
și studenții ca o necesitate in- 
discutabilă a unui determi- 
nism istoric, dintrun instinct 
de conservare a unei trăiri cu 
adevărat româneşti. 

Sunt multe cauze opozabile 
frontului unui naţionalisiri -in- 
tegral, dar ce este mai'dureros 
veste faptul ră :sufletele: româ- 
neşti, cari își caută o unitate 
a specificului naţional, sunt 
otrăvite de minciuna unei pă- 
turi de intelectuali, înstrăina- 
tă de interesele vitale ale a- 
cestui neam și, e prea cunoscu- 
tă nenorocirea, că toată -presa 
românească aproape e în mâ- 
na. ghișeftarilor jidani și jido- 
viți, oportunizsii ai unui in- 
ternaționalism. distructiv. 

De aceea ne tresaltă inima 


de bucurie, când mai găsim o 
Țoaie pur românească, 

„Asociaţia generală a _licen- 
țiafilor universitari din Romă- 
pia” e condusă astăzi de un 
comitet de ţineri căliți în şcoa- 
la unei itici . dezinteresale 
şi călăuzită de principii romă- 
neşii în toată accepțiunea cu- 
pântului. „Fapta”, organul nu- 
mitei asociaţii tru rependi- 
cări profesionale, ne dă dova- 
da unui românism sănătos 
prin documentele citate în ul- 
tima pagină şi mai ales publi- 
când pe prima pagină a pri- 
mului număr zece puncte de 
prodram, dintre cari întâiul 
sună astfel : 

„Protejarea energiilor şi 
muncii naționale față de înfil- 
trarea străinilor în aparatul 
nostru de stat", 

Un deceniu de lupte cura- 
joase pentru purifcarea etică 
a vieții noastre politice a în- 
ceput să-şi dea roadele, 

Și, nu e departe bucuria cu 
care am primit de asemenea, 
anul acesta, apariția săptămâ- 
nalului „ldeia națională”, con- 
dus de neobositul luptător na- 
ționalist şi apărător al studen- 
țimii de atâtea ori oblăduită, 
care e D-l Avocat Vasiliu-Cluj. 

Cu deplin curaj. această 
foaie românească tratează cele 
mai vitale probleme ale naţio- 
nalismului integral și demas- 
că marile afaceri ale bandelor 
judeo-masonice şi ale tuturor 
vânduților, cum sunt toți pre- 
tinşi Români implicați în pro- 
cesul Moţii și Tischler, în pa- 
namăua Seletzki-Skoda sau în 
afacerile „succeselor  noâstre 
internaţionale”, 

Avem şi noi de acum, înain- 
te nădejdea, că va înflori o 
presă românească, prin care 
să putem  căpăla informaţii 
juste şi precise, ce nu pot fi 
combătute şi falsificate de 
presa din Sărindar. 

__ Așa dar, sărbătorirea unui 
deceniu de lupte naţionale are 
o realitate. 

em în plină victorie | 

! p. 


IN ZIG-ZAG 


UNIREA 


Datorită VU. N. S, C.R., de 
câteva săptămâni se duc trata. 
tive pentru unirea L. 4, N. C. 
cu Garda de Fier. Unirea a- 
ceasta, dorită de cea mal 
mare parte dintre naționaliati, 
ar forma acel mănunchi urtaş 
de dreapta, atât de necesar zi- 
lei de azi, E! ar aduce primeni- 
rea acestei ţări. Sar putea 
pune bazele unui nou Staț — 
un Stat al realităților ramă- 
neşti. 


„STANGA“ 


Ovreii şi-au deslănțult juria 
organizată şi armată, în câte- 
va centre. Paptul nu l-a putut 
acoperi mici presa din Sârin- 
dar. E o Tealifate deci. Și totuși 
guvernul continuă a nu vedea 
decât antisemiți, neinţelegând 
a protetă corect — nu cerem 
măi mult — măcar astăzi. 1 
opreşte de sigur anumite afini- 
tăți cu grupul dela „stânga“ — 
suprimat de curajul miutar — 
ce Jace parte din cadrele parti- 
dului național-țărănese, 


POLITICA EXTERNA 
Pe seci de coloane 

ţa“ şi suratele atacă actuala 

atare de lucruri din Germania. 

Ba ceva mai mult, în ofiolosul 

puvernului, „Dreptatea  siinie 

pornesc înjurături, 


Şi doar pmânda e_ de 
de a fi în război ce aan 
AJ uitasem. Aceasta e poll- 
poa, ezternă a uuvernului ao. 


At Aa, 

ci e atri 4 
proplate poliției am of Vrin 
— 


inființarea „Casei stu. 
dențești“ în centrul lași 
aia 


Lă 
w 
Li 


inea- | șooalel 


DRE SEE Eee a Re UE — 
> a5a R3ar 3 


uși întredeschise sau vitrine, în 
cafenele mizere, sumedenie de 
menorociți care joacă diverse 
jocuri zise „de noroc“, De sigur 
că poliția nu a văzut așa ceva. 
Foarte natural, Căci d. Gavrilă 
Cauciuc nu se gândește decât 
la comenzile ce le va face în 
străinătate pentru procurarea 
de noi matrace. 

Vor dona matracele - 
nări şi SP, atudeneit” A 
oarte se ucura 

Cauciuc. 


SKODA 


Afacerea Skoda a murit. De 
r că mâine d. Seletzki va ji 
i se vor cere scuze, 
Asa se petrec toate în Romă- 
nia sub dulcele regim democra- 

E 4 ogari. căt știa 0 operetă. 
codat 

Skoda ? A 


clung Seletaki ? 
N 


u, 
Dar așa e oblinuința. sa 
glarele câtăva nul riul 


Li 
EVENIMENTE... 


mitr'o țară eminemente anal- 
Jabetă şi agricolă, absolvenții 
lor normale nu mai gâ-! 
sese locuri în învățământul pri- 
mar, zis gratuit şi obligatoriu. 
Ce ar fi domnilor dacă aţi 
jace o comandă de bolovani, în 
străinătate de siour, și cu res. 
păctivul bolovan de gât t-aţi 
arunca î „RAI sau alte 


curgătoare 
li A) (Tapăiatae, com, 
, a 
şi de o serie de terti. 
uj Mrolotea tinerețe — ca țe 
1 ioesc a cera posturi în 
invălământ, 


INVALIZII 

Mai fiin A incă în Romd- 

gun pamoni ce se 
d „Anvaliai de rduboi' — 


N € sea 

e proporții uriaţe, ri 
A are, ch „puri 
€ S0 presupune 


Ce ar fi dacă sar întrebuința 

seața milrallere — punându-se 

td br au stăruit in sacri. 
trasee? 


B'au recent câțeva 
incidente studențești la lasi. 
Autoritătiie ce nu ori 
i de câte ori e nevoe, pi-au fă- 
cuţ datoria, adică s'au grâbit 
să aresteze fără să | pâtruna 
mobilul „scandalului”, Pretex- 
tul: 

"Un manifest incendiar, 
! dezordine, destrăbâlare stu- 
dențească, anarhie”, 

Urmarea: eliminare, închi- 
soare, „datorie implinită“, 

Recent  intr'o consfătulre 
politică un profesor vorbind 
de curentele extremiste ce 
prind teren, propune gerloa- 
se măsuri de reprimare pen- 
tru a se evita dictatura. Re- 
gretăm că nu știm de care 


concerte extremiste e vorba. | opri 


In nlel un caz nu de comu- 
nism. 


Şi de ce se mișcă o massă | 
studențească în ajun de exa- | 


mene, de ce se irosesc energii 
și se strâng pumni sub re- 
voltă ? 

Jidovii, în slujba dușmani- 
lor de peste Nistru provoacă 
scot manifeste, insultă, iar 
Românii nu trebue să reac- 
ționeze pentru că distrug or- 
dinea şi deslânțue anarhia. 
Eşti doar în țara In care nu 
trebue să mai gândeşti ro- 
mânește, iar obrazul de-ți 
este pălmult, primește totul 
sub resemnare, inăbușește-ți 
durerea, iar de nu poți, scâr- 
bit sculpă, dar numai să taci, 


u spinări de gumă... 


— n. CD mm pe 
! intimidare să sa 

Universitate sau arunoat în sm ia PI N e o 

temniță ca pe 60l dia bă (în cei e 09 “acuta atu- 


7 27 laşi studențimea sib o dentulti Otros. (ie a 
conducere pricepulă  & urii | r2 pă că nu ștăm 
valoros element, stidentul țeies organele pă ra 
Oavriloseu, după ce a mo | vot studentalui Ga 
provoacă de evrei, a 10et escu”), i 
umilită E e CORR VĂ rog | Bă trece AeL deva 
notați: de Români: B4ică să | parte: 2 „educația ră 
fim mai clari; au fost pe- |scă prin şcotiă Li m am 
depsiți studenți pentru câ | capitotul „apinâri > 
simt româneşte Și pentru că | cca ca tot, 
obrazurile lor au fost mail Trebia să-ți distrugi per- 
susceptibile la insultele tri- |sonatitatea. N'ai voe să gân- 
mise de o minoritate proteja- | si maci aB-$i iubegi, Ța= 
ță. Iar pedepsele au diferit ra. izr dacă dai alarma și 
mai ales după... om: elimi- [dacă ceri sancțiuni ai cozii 
nare din Universitate și tem- | cel mai fiagrant delict Pie- 
niță. ŞI, totuși, dacă s'ar fi icaţ și mocălt trebue să ii 
t aci. Trebuia însă ca u- mana ce te-a iovit, clei 
milința să-și ajungă maximul | fel eşti! turbarător, anarbie 
toleranței. și alte etichete se: VOL Ul 
Cei dela Iași au avut pt ple pteul a ț e rii 
Vinil dela a a egantane |Pul de puseăriag Iată pritia 
spinărilor de 
| du-4 celor ce mu-l cunosc tre- jeatâgorie „a 
bue să le spun: Virgil Gavri- | gumă”. 
Un| Dar mai este o cale în a 


lescu esta un caracter. 

cuvânt pa care-l găsești atât i te reabilita ca păstrător al 
de rar azi !.. Ei bine! Iată ce | ordinei. Să n'at nici un ereg, 
avea studențimea din Iași, un | să coniuerezi în a destrăma 
caracter dârz, un om hotărit, | sobdariţatea, să trădem și să 
un dușman deci, ce trebuia | minţi. In acest caz, pentru 
să fle ingenunchiat pentru Că | câţiva arginți e demn chiar 
era periculos. A fost inchis și | să-ți renegi existența. 
eliminat. Două pedepse, dar! Şi studentul Gavrilescu ca- 
Inu o îngenunchiere. Nu era | re uitase că e „In țara spină- 
de ajuns. Trebua să fle des- | rilor de gumă si a qozilor de 
părțit de colegi ca pentru |topori“, 


toți o reacțiune generală să 3 
fie socoțită drept acțiunea u- Drd. Marius Constantinescu 


căci altfel te vezi svâriit din | nul bieţ nerod. S'a incercat 


Pentru higiena sufletească a 

porului german, +guvernul ! 
Piiterist a interzis o serie de | 
publicaţii cari promovau ideile | 
marxiste, desmățul sexual şi | 
tot ce putea tinde la disoluția 
morală. 

Sa văzut atunci, că marea 
majoritate a acestei literaturi 
murdare era opera ovreilor. Și 
în toată lumea sa pornit „în 
numele coilizației“' o susținu- 
tă campanie de calomniere a 
Germaniei, 

Cei cari își apărau spiritul 
împotriva mrudăriei semite e- 
rau prezentați drept dărâmă- 
tori ai culturii. 

Sau găsit în toate țările, 
semi-docţi şi rataţi, profesia- 
niști ai rligilor şi comitetelor 
umanitare, întreținuţi ai loji- 
lor şi internaționalei roșii, cari 
să semneze în numele „intelec- 
lității” ofensate manifeste de 
protestare împotriva Germa- 
niei. noui. Și în acelaș timp, | 
librarii semiţi cari împreună | 
cu consângenii din celelalte 
bresle  declaraseră boicotul 
oricărei mărfi germane, au 
umplut vitrinele cu cărți 
nemţești. De unde această 
contradicție? De unde dra- 
gostea pentru cartea germană 
la Hertz et Co., cari în lupta 
de boicot au dat dovadă de 
așa un eroism, încât cu orice 
risc, au renunțat până şi la in- 
jecţiile de neosalvarsan, numai 
să nu cumpere „marfă jer- 
mană” ? 

O singură privire asupra vi- 
trinelor ne lămureşte: e toa- 
tă literatura care „deja a is- 
butit să scape dela autodofeu”. | 

Ne mai găsind loc de scurse- | 
re în Germania, tot noroiul | 
moral a] unei rase degenerate 
se revarşă asupra noastră. 

Căci moi avem guvernanţi 
democrați și civilizați, cari nu 
vor îndrăzni nici odată să ia 
măsurile pe acri Hitler le-a 
impus, pentru sănătatea sufle- 
tească a poporului german. 


Ca o oglindă a genului de 
„literatură“ care a alimentat 
focul purificator al autoda- | 
Tila hitleriste, priviți ela- 
ajele tuturor chioșcurilor de | 
ziare dela noi. Zeci de reviste 
şi foițe, romane în fascicole 
say polua de 15 lei, cari şi-au 
făcut un scop din cullioarea 
obacenului, peroersilăjii şi fre- 
neziei sexuale, cari  taate, 
poartă pecetea aceleias rase, 

Ce mai rămâne din influen- 
la educativă a şcoalei când 
rivirea nepinonală a ocopilu- 
ui, coste cu brutalitate lovită, 
la fiecare pas du afişele dolo- 
rate şi braşurile, lipite pe toa- 
le gardurile, atârnate la toate 
chiașeurile, pline de titluri son= 
zaționale, de crime şi reparta- 
ii din taverne și bordeluri, de 
fotografii de curoe despuiate, 
de arnvuri de calitatea celor 
ugrăvile cu cărbunele pe pe- 


Î 


trucție ca: 
diferite culori, desene şi ai- 


când 

semnat 
nai echipe naționale, care să 
ne asigure victoria — era ca 


cari 


sânge și titlul: „Germania de 
azi se recomandă”. 

Deși avea menţiunea „Apro- 
bată de Corpul Îl Armată cu 
No.” a fost confiscată numai 
după câteva zile, dala... tipo- 
grafia lui Heriz, 

Căci una aprobase Corpul 
II Armată şi alta tipărise ju- 
pânul, având grije să nu men- 
ționeze tipograția. 

Mişcarea de 
anij-germană „se 
prin astfel de oameni și pro- 
cedee. Heriz, işi inaugurează 
actintatea poliiică, Asemenea 
epeniment s'ar cupeni şărbăto- 
ri, Ar fi o ocazie nimerită ca 
să i-se acorde și „meritul cul- 
tura!” pentru bogata activita- 
te din trecut. 


propagandă 
recomandă 


L V.M. 


| "Tot timpul vacanței, 
| arul nostru va apare 
mod regulat, odată pe 
hmă. 


Centrul studențene Eu- 
curești, a ales consilieri 


nul acesta pe d.d. Florin 
Becescu, președinta; Oa- 
car Stoenescu; Victor Di- 
mitriu; V. Guţulescu; P. 


| macete Pe E Fara 


Iiniscki; G. Rusu; C.I. 
! Tănăsescu; Oct. Leluţiu; 


Ion Tacu; Tudor loneacu; 
Jenică Gheorghiu şi V. 
Arginteanu. 


» — 
Centrul studențesc Bu- 
aduce la cunoș- 
tința generală că și-a mu- 
tat sediul in calea Plev- 
nei No. î1 bis. 
Orele de serviciu ziinie 
dela 12-13 și 18-19. 


BP. pei Er aaa 


O nouă operă de asistență socială 


studențească 


De curând a luat naștere 
în Bucureşti „Asociația Ji» 
cențiaților şi studenţilor pen- 
tru plasarea produselor  co- 
merciale și industriale în 
scopul întreținerii gratuite a 
licenţiaților şi studenţilor 
săraci (A. L, $.)“ 

Scopul asociaţiei este defi- 
nit de titulatura sa : ca prin 
furnizare de mărfuri şi ma-| 
teriale comerșianţilor şi in- | 
dustriaşilor români, să se! 
realizeze un fond de ajuto- 
rare pentru studenți şi ti-| 
traţii şomeuri, | 

Deocamdată, Asociaţia, fur- 
nizează materiale de cons- 
plăci mozoicate, 


mensiuni pentru trotuare şi 
interioare ; plăci de faianţă 
și gresie de diferite culori 
şi dimensiuni; tuburi de 
toate dimensiunile precum şi 
orice fel de materiale de 
construcție. 

Rugăm instituțiile de staț, 
pe d-nii arhitecţi, ingineri şi 
antreprenori să acorde spri» 
jinul lor acestei apere de a- 
sistență socială adresându-i- 
se pentru furniturile de ma- 
teriale de construcții. 

Sediul Asociaţiei este în 
București, str. Sfinții Voe- 
vozi Na. 26, telefon 70/74. 

Studenijii și titrații cari 
vor să devie membri ai aso- 


ciației se vor adresa la sediu. 
ÎI II a a 


Considerente 


De marginea 


„anumitei“' prese sportiva 


Cu prilejul Balcaniadei — ! 
roblema cea mai în: | 
pentru formarea u- 


României 


echi să fie „ro S 

ir arăt — toți cei cari fac li 
pe la ziarele din Capitală 
ciul de cronicari sportivi 
şi-au demascat 
româneşti — prin suggestiile 
pe cazi — le-au inaullat — eu 
o abilitate caraetoritică rău. | 


sentimentele 


irătorilor — tuturor celor 


„Birou lederal”. 
Indivizii ceştia — cazi se ! în 


oii: | vez? 


îți şanlajează 


Nusi destul, că prin atâtea 


ziare ovreeşii — toți a 


„pierde vară” ingeal pă 
publică. şeală pân 


Mai. era — oare — nevoie 
întâlnim şi în puţinele 
româneşti, pe cari le a: 


Ducă le-ai vedea măcar hm 


" portimenața cu care se plimbă 
pren 


in birounile E, RF.A.! 
Îi tel de acolo îi rabda, 
Irică, — Căci toț atât 
„Santa răbdarea : — 
njură — de nu te vezi — 


formează aşa numitul ji bine Zigu ca şi „Firoiu” 


- p loanele „Cuvântului“ 
roții latrinelor din închisori, | bucură de încrederea... spor. “ea „Cuvântului 
reprezemtând unele, preațillivă a directorilor iti isus Speed și de! de 
crestini în odăjdii alături de | mârelor n jire coli FE Il hui ştie, geanl nostra 
Jemoi goale în cele mai oh- | dar cari merită desaustul în- Nomâni T și „birou — sunt 
scene atitudini, tregei suflări româneşti = | cumei 1 de Sâmbătă eu ei 

Pe tonele aceste de macula. | sunt pe lângă  „jidanii ali: | ptteata Reapoetivă că 
tură pornografică cari siluese — viidanii  camultați“ | pai Si Nu merită să le acorzi 


sufletul tineretului, s'a ridicat 
palatul lui Morte, simbol al 
turpitudinii unui neam doge» 
nerăl şi mai alos simbol al ne- 
păsării noastre faţă «de probe. 
ma uducării maasolor, 


Li 


Y 


e 
Incurajai de lipsa oricărui | d 
reaoțiuni, socotindu-ae în fară 
Țără stăpân, d-l Horta ia astăzi 
poslură de moralizator, Nici 
mal mult, nici mal puţin, de- 
clară războiu Germaniei, 

De curând, a apărut o bra- 
rd fără nici o indicație de 
iponralie, (n4ă de (pregluă şi 
ou caracterele murdări . 
RI ale lui Hertz, sui 

roțura poartă pe copertă a 
snustică, o mână mână i, 


iai N ap a a i a ai 
= 


mi 
su Moale radiâneti de Ma. 
IL 


Tor seu 

Masă oa 
n 

âbda în 

zența acestor huimanale, 


ii 
mu p mai al 
mai multă bună credință 
Rasa atitudine — i 


ca (Zinu bovici şi Firuiu 
cinalțin) — primul la „Cu 


Antul” şi cel 


Suntem profund nedumerii 
um d Prof, Nae loneseu şi 
. Patil apa d ză ale fi: | 
menie românești — 
lui, 
Dimeni — 

în resluețiile lor, Ra 


destul de 
sportivi şi 
ar pulea cu mal 


i) 


Credem că sunt 
română — şi 


ui 


i la „Curea: ! rana credinţă 
ul, i > aligată în văzul latura — 
| vom avea nol grijă săi „eon- 
| Vingem” — în singurul Tel pe 
care am trebuit săl ad 
— Dind singurul 
foleg — că opinia româneas 
ă se lipseşte 


|seeviciul lor sporțiv de infare 
ma 


că nu mele 


e 


ici o atenție d 
Acum == 


i == findcă, cu ocazia 
| Paleaniadei, iam prins e 


p a 
țraditioaală 


lăm 
pe în: 
bucuroasă de 
ie, 


Ve netoie de informa 


(ii jidăneşii — nlui 
Ie) tu ni-i greață 


) 
| 


George Ursescu 


Maestre a Ii E ee 


L 


Epoca de după război a fost 
sont ARĂ cum €ra şi de 
„leptal, de o patemică mis 
"a intelectuală, VW 
fost o chemare de ordin 
tiv, o dorință împărtă- 
fiecare a ajunge la o 
ție mai înaltă, decât acela 
o aveau — precum şi 
iara de a-şi procura o 
(ență mai uşor — cu mai 
„ine sforțări a muncii — 
za jelul pe care dorea fiecare 
-] atingă. 
> de o parte, țăranul care 
evedea fiului săw, o exis- 


| 


ex 


burghezul 
la cărui posibilităţi eran mai 
mari — decât ale făranului, 
— nu ar Îi consirațit sa rămâ- 
pă mai prejos de câț acesta, 
iată deci începutul unei ade- 
sărate lupte intelectuale, — o 
concurență înțre proletari şi 
burghezi. 

Urmările acestei concurențe 
au lupte intelectuale nu aa 
îcet prevăzute — altfel e'ar fi 
limitat numărul şcolilor secun- 
dare — Sa văzut mai târziu, 
când nu mai era nimic de fă- 
cat — fiind în faţa unui fapi 
împlinit. 

Aşa dar, anual o falangă de 
ntelectuali, din toate colțurile 
țării, bat la porţile Unierai- 
tății, an cu an n r 
dornici de învățătură creșie ; 
pe de o parie Fecultăţile a- 
runcă contingente de licenţiati, 


iar pe de altă parte, mulţi 


cari au t cuzurile unei 
scoli geci , nu mai ajung 
la Universitate, ramânând ab- 


solvenţi a câtorva clase secun- 
dart. 

Nu putem spune că avem un 
surplus de licențiaţi, avem în- 
să un surplus de alte categorii 
de intelectuali, — ca cei men- 
țioma țimai sus, — eari, prin 
m r prea mare 
vează situația celorlalți, i 

Insăși legile creiate în ulti- 
mul timp, în loc de a stabili 
definitiv modul de ocupare al 
diferitelor — funcțiuni lie 


dinafară, pentru care fapt, a- 
xem astăzi adminis e lip- 
site de conducători energici şi 


Și o massă liberă de inte- 
lectuali. Natural, că nu numai 
eă fii absolvent al unei Facul- 
tăţi, ai muncit ani de zile şi 
cu mari ificii anorale şi 
materale, pe băncile ei, dar şi 
cu scopul, pe lângă cultura su- 
perioară ceai căpătat, de a o- 
cupa o funcţiune în societate, 
după însușirile şi aptitudinile 
pe cari le ai, teza determinat 
să faci acest pas. i 

Evident dar, să te intrebi: 
“andle mergem ? mai cu seamă 
astăzi în preziua haosului eco- 


pe lângă că e vs 
criza care 

şi de curentele 
şi subvemsive, eufla- 
ile bolnave se 


zare. a Sta este de ase- 
mmeni important ce trebue fi- 
mut în seamă. 

Nici situația externă nud 
îmbucurătoare ; două popoare 
e: războcsc de ani de zile în 
extremul orient, cu toate în- 
tervenițiile celorlalte 


staie pe 
i otet “aaa ale 


a I că 
legată existența 
vid ce va fi in 
1ă cu el gi co 


viitar , şi oda- 
jectivitatea din 


h 


cel mai bun mediu pentru 


teo mesclin 
Care ne-a 
astăzi, 
Nici votu 
hu a avuţ 


ă politică b 
adus în giţ ana E 


uajia de 
| universal 


mai mul 
taport eu individul. LA af 


mai mulţ prin 
mult, “p) acest d 
Si crtidii prin Consțituție. în 
ăcut îcava decât să se 


ue ŞI 
nism i Ei le și antagb- 
assa poporului, care 


se divizează eniru a se grupa 


| 


acterizează  ge- 
Oaatră |... 


Derația n 


tului, 

i mass a poporului, 
ă ă timp cât legăturile din- 
i aia Masăă [irăneaeă 
A - Il ături gociale or 
di abile, fundamentul de e 
stență a Statului este asigu- 
-se aceste legături, 


rat, rupându 
celelalte categorii socia 


dispare. 
ătre nceastă masei, 


apoi, în juru ahumi 1 | râția de mâine Dai arae. 
politice, sub eee nau drepte privirile Le că Au 44 
şef, aducând astfel a luj pt păi adela Și numai cu ei, să pur. 
timașă pare e p 3 ctadă la o acțiune de tronsfar. 
ela calea folosii OI | nare radicală a vieţii noa 
tealittea tie e Îi, iar cetăţeneşti, Tevi ae 


2 Propagandă culturală 
ivă, — la gate stau cre! 

gAnigajinni politice, 

şi urei pentru a avea astăzi în 

locul cetățenilor vrednici de 

altă dată, nişte cadavre poli- 
ce. 


i edu- 
at or- 
aruncân- 
u-se astfel germenii vrajbei 


Istoria ne arată în pleniiu- 
dinea adevărului, că Pet 
şi stările gociale economice sau 
succedat prin luptă şi cel mai 
puţin pregătit na numai mili- 
tăreşte, dar și moralicaște, fa- 
talitatea a fost de pariea lui. 
aceia, nu-i indiferent cum 

e Het aici chestuna. şi 
ca rezolvare trebue să i se dea, 
este o întrebare care se pune 
generaţiei viitoare, dacă n'ar 
găsi un element de sprijin 
peniru revenire pe calea cea 
adevărată, către o muncă cin- 
stită și conştientă. Și ne între- 
băm ; există acest element pe 
care studențimea de azi şi 'ge- 
asta de mâine să poată con- 

Afirmăm că există. 

Acest element care formea- 
ză temelia de rezistență a tu- 
turor păturilar sociale şi a sta- 


radio descoperirea ştiinţifică 
a ului ei ministru: „Rit- 

? e un cuvânt strâin,e 
importat“. Frumoasă desco- 
pertre și prețioasă! Dacă al- 
ţii mar fi apucat sa spună 
mai curând, projundul nos- 
tru cercetător ar ji zis acelaș 
lucru și despre fascism. O o- 
cazie pierdută! Dar nu-i ni- 
nic, domnul Doctor se mân- 
gâie cu faptul, că a fost sin- 
gurul, care-a ajirmat, că la 
noi nu sunt comuniști. 


Ţ, 

fim însă de acord cu ajirma- 
fia asupra comunismului. 

Nejericita organizație po- 
itico-soctală a Rusiei, cu Ja- 
coritismul claselor supertoa- ! 
re și umtittoarea inferiorita- 
te a claselor de jos, a fost 


area  microbului, care 
im terminologie este atăt de 
atractip—comunismul. Zelul 
entuziaștilor teoreticieni il 
prezenta maselor in suferin- 
ța, drept unicul mijloc de 
indreptare, unica posibilii a 
ite de dreptate a mujicului | 
obijduit de soartă. Şi propa- | 
ganda agenților ideiei noui a 


ns, ar 

prins, 4 

pa din credința 
zeu binejăcâtoarea 0 


i. Pe lângă 
Parul ești ru 


1£, 
rea E, LOU Pdcă 


tat 
ari 


| roarea Int Bela-Kun, Italia 


„Sub imperativul acestor ce- 
rinţe se impuue a cimentare 
cât pai întinsă 
Massă ; o energică - 
dă culturală șI E ca ARE” 
sate, prin conferințe şi seză- 
tori pentru luminarea poporu- 
ui Și pentru  redeșteptarea 
dragostei de muncă cinstită, 
„Să o rupem cu acest trecut 
încărcat de răutăţi, eă ne în- 
dreptăm. privirile 
după cum am spus, — către 
țărănime și împreună cu aceş- 
lia să începem opera de puri- 
ficare şi consolidare naţiona- 
lă, aceasta. fiind rolul genara- 
ției viitoare, care poate gin- 
gură mai dă un rost vieţii, 
chiar şi a celor în eufletul că- 
rora a sucombat orice speran- 
țe frumoase, 

„O Românie înfloritoare”, 

Nu vom dezerta nici odată 
dela acest postulat, zile 
grea cumpiină pe care le tre- 
cem, le vom suporta cu toată 
bravura şi energia ce caracte- 
riztază generația noastră, pen- 
tru îndeplinirea idealului ce 


este masea țărănească, 


le vor | măi 


cu această molirii 


| 


| 
| 


|. DISCUŢII ŞI STUDIUL 


— Conferniţa Economică dela Londra şi politica 
monetară a marilor puteri — 


Chiar mai înainte de des. 
făşurarea ultimelor eveni» 
mente monetare din Ameri- 
ca, se știa că Anglia nu va 
renunța a politica de sus- 
pendare a etalonului aur 

ână când nu se va Îi ajuns 

a o normală circulație a 


minuarea barierelor vama- 
le şi la o regulată cireula- 
jie a capitalurilor printr'o 
nouă repartiție a aurului, 
Ca este conștientă că o mo- 
bilizave pronanțată a nuru- 
Imi în sensul normalizării 
şi amplilicării captalurlor 
emise pe baza Îui și a do- 
rii procesului de te- 
zaurizare, va constitui cel 
dintâi şi cel mai important 
remediu al crizei ei pă a 
cărei structură a devenit as- 
tăzi mai mult monetară de 
cât economică, și că mai a- 
les pe această cale s'ar pu- 


noastre, — | ten ajunge mai grabnic le 


ieftinirea amului şi deci la 
creşterea prețurilor gene- 
rale, 

Deasemenea ea presupu- 
ne că urmările favorabile 
așteptate de pe urma ame- 
liorării vamale sunt mai pu- 
țin probabile, deoarece a- 
ceastă problemă implică ob- 
stacole aproape insurmonta- 
bile în ordinea politică şi 


€ | socială, 


Deaceea este cert că An- 
glia va susține în primul 
rând în fața Conferinţei e- 


conomice ce se apropie, e- 


urmărim și care este idealul | laborarea unui plan general 


naţional, ; 
ldeia naţională. 


G. P. Cotmeana 


tru asanarea situaţiilor 
monetare de pretutindeni 
prin concursul țărilor pose- 
dante de aur — respectiv 


„Mitlerism, cuvânt importat“ 


ITEC) azere 


Cu ocazia lui 10 Matu, Ro- | rusească, mici măcar nu sa la noi, în mișcările studen- 
mânii Mare a putut afla îa | impâmântenit. Vedeţi în toa- | țești, dar e și firesc să nu fi 


te Statele, cine sunt condu- 
cătorii acestui curent: Evreii. 


Așa dar Rusia, colosul fără | nostru, blândă, 


învățătură, fără 
fost indus-în eroare de evrei, 
cari l-au distrus, l-au  des- 
trămat. Sub scutul aurit al 
dreptății sociale, al reparării 
nedreptăţii sociale, nu se as- 
cundea decât dorința de do- 
minație a unui popor cu spi- 
ritul disoluțiunii bine inti- 
părit în suflet. Și mediul a 
jost prielnic.  Perversitatea 
rasei a înșelat buna credin- 
ță a poporului nevinovat, 
care pleca la revoluție do- 
rind republica cu un țar mai 
bun, 
Priviţi spre Nistru, și zil- 
nicul peleținuţ al nefericiți- 
lor, cari caută să-l treacă cu 
piscul vieții, e cea mai bună 
dovadă, de raiul creiat de 
mejaștii propagatori ai diso- 
luțiunii, puşi la. operă con- 
strugtivă. 

După ce-au încătușat ma- 
sa amoriă a Rusiei, propa- 
gandișiii au fluturat  inter- 
naționalismul comunist. Cen 
trala din Moscova și-a cre- 
iat sucursale în fiece Stat şi 
jiecare a reacționat în felul 
iul. 

Ungaria a căzut sub te- 


si Germania sub astele 
bande ale internaționalei, şi 
rând pe rând fiecare Stat a 
cunoscut acest pericol, 
Şiiut e că orice acțiune 
îşi atrage drept urmare [i- 
rească reacţiunea, și fiecare 
a urmat în felul lui, Franţa 
iniencitnea 
ia și Ger- 


4, 
ta de obll- 
unier de râz- 


EA 


| 


cunoaste 
Er nt 


suflet, a fost alea- 
i | 


avut înfăţişarea jascistă sau 
hitleristă, Firea poporului 
caracterul 


lumină, a î rural al unei populații țără+ 


nești improprietărite, inter- 
venția drastică a guvernului 
de altă dată, au permis ca 
pericolul roşu să nu-şi ia a- 
vânt şi deci naționalismul să 
nu devină agresiv, 

Ar părea deci, că în cele 
din urmă am Ji de acord cu 
Domnul Vaida. Realitatea 
însă e alia; Dacă termenii 
de fascism sau hitlerism sunt 
importați, ideia e însă ro- 
mânească. Da Domnilor, ro- 
mânească, căci oricare din 
acești termeni nu-i acordat 
decât naționaliștilor. Ori ci- 
ne poate să admită, că sun- 
tem o țară în care naționa- 
iismul va consimți să se su- 
pună oricărui venetic? 

Fiți siguri Domnilor stră- 
ini, oricine ați fi — evrei sau 
alții — că nu veți putea în- 
cerca să ne distrugeți ca via- 
ță de Stat, Jâră să interve- 
nim prin naționalism. Naţio- 
nalismul e reacţiunea, care 
mocneşte in sujletul nostru 
și indiferent de titulatura 
ce-și va lua, fiți siguri, că va 
şii să reacționeze, așa după 
cum Împrejurările vor dicta. 

In tot cazul propagatorii 
comunismului sau interna- 
Hionalismului nostru Jie că-și 
va zice Jascism, Jie hitlerism, 
le va opune cea mai demnă 
şi mal bine meritată corec- 


țiune. 
Vasile M, Sassu 
Avocat 
—0000— 


O rectiticare 


Colaboratorul nostru, d. 
Negură ne roagă să publi- 
câm următoarea rectilicare: 

In No. 6 (An. VIU) din 
1-16 Malu 1933 al „Cuvân- 
tului Biudențese” s'a pubii- 
cat, din gresală, un articol 
al subeemnatului, intitulat 
„Pe marginea vieţii materia- 
le'“. Precizăr că acest articol 
a fost scris acum un an, lar 
cele cuprinse în el nu mai 
corespund realităţii, care azi 
este cu totul alta, mal ales 
în vința canținei studen- 

din uţi, adev 
asupra acestela putându-se 
din PDA AMAR, 29 
Mcat-a intr'un numâr 
poi al „Cuvântului 
(No. 3, an. VIII 


enteși 
Primii, 


„le director, Mal 
rarea  deosebital 


mele 


"um 
snauşi 


rturilor în lume, prin di-! 


Pranţa și Statele Unite — 
în scopul creierii posibilită- 
|ților de imediată reintonre 
lcere În libera circulație a 
aurului si devizelor, pre- 
cum și a majorării creula- 
țiilor monetare. 

La aceste sugestii care e- 
ran cunoscute încă mâl îna- 
inte de înce comvorbi- 
rilor recente dela Washing- 
ton, Statele Unite am răs- 
puns cu anticipație prin 
proectarea mai multor mă- 
suri votate de senatul ame- 
rican și din care unele an 
căpătat deja un început de 
executare, iar altele urmea- 
ză a se aplica abia după 
deschiderea Conferinţei de 
la Londra. A 

Mai întâiu Statele Unite 
au recurs şi ele la suspen- 
darea etalonului aur ca o 
măsură de prevedere împo- 
triva posibilităților de ex- 
patriere a at ui sub pre- 
siunea permanentă şi ere- 
scândă a forțelor de tezau- 
rizare din toate părțile lu- 
mii. Poate că sau gândit 
şi la o devalorizare a do- 
larului pe această cale, spre 
a dobândi un avantagiu în 
concurența comercială de 
pe piața internaţională — 
prin analogie cu ceeace sa 
petrecut în Anglia — dar 
prea marea încredere de ca- 
re se bucură Dolarul pre- 
tuțindeni, a fost o_ piedică 
în calea devalorizării sale 
prin simpla suspendare a 
convertibilităţii. 

In al doilea rând, Statele 
Uniţe găsind că nu a sosit 
încă momentul prielnic pen- 
tru o mobilizare mai pro- 
iunțată a aurului, va opu- 
ne propunerilor respective 
ale Angliei, sugerând o pro- 
cedură generală de inflaţie 
controlată capabilă în spe- 
cial să asaneze situațiile te- 
zaurului public și să reali- 
zeze o oarecare majorare a 
cireulaţiilor monetare, lar 
pentru asanarea  institute- 
lor de emisiune şi a instilu- 
țelor particulare de credit, 
fără de care, o, sănătoasă 
majorare a cireulațiilor mo- 
netare nu s'ar putea con- 
cepe, Statele Unite vor pro- 
pune — în sensul celor vo- 
tate de Senatul american — 

10 devalorizare generală a 
inturor monetelor, care pe 
de o parte majorând veni- 

turile producătorilor debi- 
tori îi va aduce în situațiu- 
nea de a-și putea achita cre- 
anțele înghețate în portofo- 
|liile băncilor particulare 
sau a institutelor de emisi- 
une, iar pe de altă parte, 
prin reevaluarea stocurilor 
metalice dela baza institu- 
telor de emisiune, se va 
creia posibilitatea ca sta- 
tele să im asupra lor 

foliile putrede ale înstitu- 
telor de emisiune. 

In fine, Statele Unite vor 
susține şi reintroducerea e- 
talonului argint alături cu 
etalonul aur, ca o măsură 
directă de depreciere a au- 
rului și care ar putea duce 
evident la creșterea prețu- 
lui  măriurilor, afară de 
faptul că majorându-se în 
mod foarte apreciabil pute- 
rile de consumaţie ale țări- 
lor producătoare de argint, 
sar putea găsi noui debu- 
șeuri de desfacere a mărlu- 
rilor şi deci sar realiza încă 
şi mai mult o contribuţie la 
destinderea economică, 

Desigur că, toate aceste 
"propuneri au un caracter 
|gemeral care  intoresează 

oate țările globului și pe 

noi, în cel mai mare grad, 
— şi că ele vor lorma obiec- 
)ţul unor ample diseuţiuni 
"în sânul aproialei conferin- 
'țe. Dar nu sar putea zeița 
| totuși că ele interesează în 
special. marea republică de 
Ocean, care sub pre. 
siunea irezistibilă a opiniei 


ărul | publice a și luat în bună 


parte, măsuri pentru pune- 
rea în practică a unora din 
ele, urmând ca aplicarea ce. 
lorlalte să se efectueze abla 
după deschiderea conlerin- 
jei ca a delerență câtre a. 
ccastă conferință, ce ar pu- 
tea eventual modilica sau 


perlecjiona unele din 
ele și în special măsura de. 
Feieiaării: jr ră 


este dealilel punctul cen- 
tra! al revendicărilor pa 

rului americaw şi care ari 
odată va lorma preocupa 
rea de căpelenle a conterin. 
| bei din cauza consecințelor 
ennsideri asupra 
deslăşuehii economiei mon- 


În momenlul de faţă ni- 


|nteni nu știe care vor putea 
fi deciziunile acelei confe- 
rințe, deși există probabili- 
țăfi puternice că măsurile 
votate de Senatul american 
vor fi în orice caz aplicate 
în Statele Unite şi foarte 
probabil şi în alte țări cu 
necesităţi economice tot n- 
tât de stridente cum este şi 
fara noastră. Aceasta cu a- 
tât mai mult, en cât după 
terminarea convorbirilor 
recente dela Washington, 
preşedintele Roosewelt, în- 
(run discurs ținut la radio 
in ziua de 8 Maiu, s'a anga- 
jat din nou — formal - 
înță de poorul american, în 
sensul devalorizării Dola- 
rului, declarând textnal: 

„Scopul precis al guver- 
nului american este de a Îa- 
ce ca prețurile să crească 
în aşa măsură, încât acei 
cari au luat bani cn impru- 
mut să poată rambursa su- 
mele datorate în Dolari, 
care să valoreze exact atâta 
cât valorau dolarii împru- 
mutați”, 

Aceasta este, după cum se 
vede, o ultimă și solemnă 
angajare a D-sale în fața 
întregului popor american 
în sensul devalorizării su- 
ficiente a dolarului, şi re- 
prezintă exact aceleaşi de- 
clarațiuni pe cari şelul pare 
tidului radical-țărănist, d. 
Grigore lunian, le-a repe- 
tat neîncetat în faţa poporu- 
lui românesc şi în acelaș 
scop. 

Decât numai că vor fi cu 
totul at'ele consecințele asu- 
pra destăşurării economiei 
mondiale şi a combaterii 
crizei generale, dacă măsu- 
rlie preconizate în Slatele 
Unite capătă la conferință 
o adeziune unanimă, sau 
dacă conferința se dizolvă 
lăsând la latitudinea [ie- 
cărei țări să procedeze cum 
va crede că este mai util 
pentru pole sa economie 
națională, ; 

Şi anume în cazul unei a- 
deziuni generale, procedura 
unei i 


devalorizări concer- 
tate a monetelor, ajutată de 
acetă a unei îniflațiuni con- 
trolate și a generalizării e- 
talonului argint, ar duce cu 
certitudine la o depreciere 
a aurului — respectiv la o 
îrângere a actualei defrac- 
țiuni monetare — și deci la 
o urcare generală u preju- 
rilor, în atmosfera cărei vr- 
cări, prețurile materiilor 
prime care au suferit în ra- 
port cu prețurile manufac- 
turatelor şi ale serviciilor, 
o declasare considerabilă la 
apariția crizei, îşi vor re 
găsi, fără îndoială, vechiul 
echilibru din. preziua apa- 
riției crizei, 

Dar dacă conferința nu 
realizează o adeziune com- 
pletă şi măsurile de mai sus 


In preajmă de sfârşit de an, 
trej din Universitățile noastre 


sunt În febră şi baricade, 
Interesatu-s'au oare vreodată 
cu toată atențiunea și since- 
ritatea forurile in drept și con- 
ducătorii de substratul 
real al agitaței ce stăpâneşte 
sudențimea ? Cunosc adevărat 
gravitatea situației din Bucovi- 
na, unde studenții sunt mobi- 
304) mal bine de jumătate de 
Hunhe subveralve ale unor ml- 
narităţi și politica dezastruoasă 
din Bucovina, care duce pațiu. 
nea A Rue pă ia INinant Dar 
congresele atudenteşii au fost 
socotite tdcauna 10 St 
adunături de huligani, de de- 
vaatatori și spărgâtori de gea- 
muri. Iar dintre atâtea dezide. 
să vreunul 
ine, 


triane, că 
Omânii*, În iad rea 
A a) 
instituțiuni de Cat. Avâng 
lor cana! 
comunal Bosenzweig | Bile crl- 
rinn ră acelasi d-rhi Ani en sia 
9RM| Jiani (n, (papia au ata- 
cat a sake 
tal Naţtonal” di. Pta GA 
ptiăut ta, Ma 
* 
ne hr etăţi studențeşți 


Oricine presa țido» 
Voaaă Cily m TARui rul ln 


| 
| 


Demțegte si u mai 
posi da sapte cotidiane, va îi 

1 de spirițul protivnle inta 
meselor nosatre, coborit până la 
evidentă simpalizare eu coma 
nismui și alte curente anarhie» 
ce, apirit cars până la in'rodur- 
cerea stării de umdiu ara di» 
rect instigator — dovadă pt 


se documentau ae | 


obțin numai o aplicaţiune 
locală, cum ar Îi spre exem- 
plu în Statele Unite și Io- 
mânia, atunci efectele lor 
favorabile nu vor mai pu- 
tea avea acelaş caracter În- 
comparabil de definitivă în- 


: ere n crizei cel puțin 


în domeniul ei monetar, 
prin majorarea prețurilor, 
ci se va chuta din contră, o 
favorizare ducându-se o 
luptă de diminuare a pre- 
țurilor grație avantagiulni, 
ce decurge pentru țara res- 
pectivă dintr'o devaloriza- 
re monetară locală. 


! 


Imi rezerv dreptul ca în- 
tr'un studin viitor, să lămu- 
rese complet problema a- 
cestui nvantagiu, care deri- 
vă din mişcarea standardu- 
lui de scumpire a vieţii în 
cadrul unei  restabilizări 
monetare și acensta eu atât 
mai mult cu cât este nece- 
sar să se risipească leganda 
popnlarizată de dusmanii 
restabilizării, cum că în ca- 
drul unei atari operațiuni, 
salariile publice și partica- 
lare vor suleri o decădere și 
vor ajunge în imposibilitate 
de, a corespunde noului 
standard creiat prin această 
eventuală operaţiune. 


Ele vor avea totuși efec- 
tele cunoscute şi atât de in- 
dispensabile în domeniul a 
sanării trecutului economic, 
a lichidării datoriilor ?lo- 
tante ale statului şi norma- 
lizării portololiilor institu. ! 
telor de emisiune și institu- 
telor particulare de credit. 


In ceeace priveşte însă 
majorarea circulațiilor mo- 
netare și deprecierea nuru- 
lui în sensul majorării pre- 
țurilor, nu am mai putea | 
spera la o regăsire întreagă | 
a vechiului ecliilibra. din: 
preziua crizei generale, din | 
cauza coeficienţilor 'valu- 
tari, ce nu vor mai primi o 
armonizare. prealabilă și | 
conformă acestui țel, şi da- | 
torită cărora stabilizarea 
noului echilibru al preţuri- 
lor deși-va încerca o oare- | 
care ameliorare, va Îi totuși 
insuficiență și va continua | 
să rămână în cea mai mare | 
parte mereu în defavoarea 
materiilor prime şi în spe- | 
cial a produselor agricole, 

De aceea spre a se evila 
o atare eventualitate cu e. 
fecte mai puţin imbucură= | 
loare în domeniul comba- 
terii crizei generale, sar Îi 
impus ca la conducerea țării 
noastre să Îi fost astăzi un 
guvern animat cu sinceri- 
tate de politica restabili- 
zării monetare, pentru ca 
delegația noastră la conle- 
rință, alături eu aceea a ță- 
rilor americane, să poală | 
isbuti a da acestei politici | 
un caracter internațional de | 
generală asanare  econo- 


0U ver 


| 


că dela a De autoritățile 
sun nev să suspende tot pe 
câteva zile unele din aceste co- 
tidiane- ul 
Această presă, intrunirile di- 
Verse, conversaţiuni particula- 
re, formează mijloace, prin tari | 
se Intreține sitematie o stare | 
pirit, lo cobo- | 


| 


direct, cât și prin invrâf. | 
ei cu diferitele categorii | 


ce societățile sportive | 
minoritare, supranumaroase, ac. | 
tive și adesea oculte, antrenea- | 
ză tineretul, creind viitoarele 
| batalloane de asalt ale minori- 
| 
3 


| 
| 


€venimențe dela 
raitate, inseamnă troceroa 
ptă directă și fâțișă, prin | 
dire iune | 
| _ Notaţi: 


Unive 


“la lu 


Umbil ra 
loviți, deepi râs | 


1 A doua zi grupuri cam g- | 
„ta de pepe i Mia, pr ii 
"dați de cete de mâcelari, bir- 
(arca diverii derbadei, | intră | 
n Universiatea și util'atază cu- 
țibele și uite arme impotriva 
sudenților români, răninda-l 
ap. Îi cu LA xi A 
monta vădită, Ia pipa nd 
scâ a ra iar coloane intregi | 
pralea a 
univ —ai 
adevărat că unui nu pe dea! 
minta hlelad ec 


i 


că 00 Vin cusur Aa e | 

Sani, ! 
Mai nota în vo dă pini 
sub chiar athi pro 
Wa alor lidan trage 
ui În n celt ro» 
Buni de marie O 
dea Universilate | 
pe stradă de siu | 


eta 1 
denți Jidani 
io adunarea eparbială s fa 


Cernâaţi 
fesorulul, 
eu revalver 


fumetianară 


tismente 


î'——— 
tru aceste afirmaţiuni & faptul * vovinal. 


| 


intesate 
| A 


| de la aul. ue 
titei 


mică si de lichidare a între- 
gului trecut. : 

Actualul guvem care sa 
pronunțat neincetat pentra 
a politică contrară inspirată 
de interesele eapitalismalui 
francez, exprimate prin re- 

rezentantal sin cunosenrt 
ba profesor Ch, Rist — şi 
care a votat de curând în 
acest sens acordal cu Ge- 
neva, nn va avea desigur 
niei posibilitatea unei re- 
tractari si nici forța morală 
de a părăsi în văzul Țării și 
a) strhinătăţii o politică ma- 
nifestată și praeticață ca a- 
tâta tenacitate până în pre- 
zent, 

De aceea se impune as- 
tăzi cât mai este încă vre- 
me, dezlănțuirea unei pu- 
ternice acțiuni de opinie 
publică din partea partide- 
lor politice ce cred cu sim- 
ceritate în politica restabi- 
lizării monetare sau a asa- 
nării radicale n trecutului, 

Ocaziunea este cu atât 
mai prielnică cu cât Franța, 
care este conștientă dei si- 
tuațiunea delicată în care 
se'allă, de a npăra cau- 
za unui capitalism excesiv 


—'a şi sugerat celor în 
drept amânarea  conte- 
rinței sub pretextul unei 


prealabile conciliațiuni a 
marilor puteri, faţă de pra- 
blemele ce formează ordi- 
nea de zi a conferinței. 

În ce ne priveste pri- 
mejdia este cu atat mai 


mare, cu cât o parte a 
delegațiunii noastre. la 
Londra o constitue cel 


mai vajnie apărător al ace- 
lui eapitalism refugiat în 
forurile subterane ale Ge- 
nevei şi care cn certitudine 
va desfășura o activitate 
disperată, ca să ne alăture 
de partea capitalismului ex- 
cesiv, aşa după cum îl în- 
deamnă interesele şi senti- 
mentele sale intime, mani- 
festate neincetat cu o tena- 
citate nedesmințită şi mai 
presus de toate sentimentul 
său de răspundere şi de mo- 
ralitate politică [aţă de un 
partid pe care a răuşit să-l 
antreneze atât de departe 
— prin votarea recentului 
acord cu Geneva — într'a 
direejiune contrarie senti- 
mentului general al Țării şi 
în contradicție cu aspira- 
țiumile ei cele mai lezitime 
de auto-determinare în pa- 
litica economică viitoare, 
De aceea cu atât mai 
mult se impune a operă de 
luminare a opiniei publice 
şi de continuă intarmare a 
tuturor factorilor responsa- 
bili, pentru înlăturarea unei 
atât de iminente primejdii, 
care contrariază instinetul 
de conservare al Najianii. 


M, FILIP 


Profesor 


ureraineanul Harodia- 
cehi, după site injurii ala cona= 
ționalilar săi la adresa neamu- 
lui nostru, taxează pe Români 
drept chirinși pe acesta melea- 
sosi, chirirsi cari nu-si exrentă 
obligațiunile şi trebue să fie e. 
vacuați 

ANI auzit d-voastră mai mart 
batjocuri | 

Aceasta este conduita mino- 
ritariior noştri, sub oblăduirea 
democratiei românaşii 
covina lui Stefan, 
a ubire | 

+ PrimD-nuniatru Vaida Voa- 
vod și d. ministru a) instrucţia- 
Bill Gosti, cu cena vizite ME 
IE. Ragolui ln Cernăuţi au pu 
tut intelege dizeet, din afişele 
pe pereui Valvermlă. 
ul se va rorbi numai 

tristă realitate 
Că spiritul minoriiar stăpânes- 
te până şi In înajtul iocai al 
culturii, iar limba româră are 


in Bu- 
la 13 ani 


$u 


tomăneşte” 


| Davoe alei de asemenea mânuri 


artitlelale 
Dar prea putin au putu 
rea put, 4 tat dom 
WU ministri cunoaste starea to- 
mântemulul din Buzovina, n 
mijlocul saebâriiae și parădel 
tând to „pictat ininaei= 
tari fac pe „lraue Untartanen, 
SA Dia Viza d-lor 
Ay „vesela arădină 


i 
bait infoemat? 


, ş.- ino- 
n Şi să cu- 
Mi Axapra vi și 
cât murtitanii pa 
tenaturiană aderă. 
trecându-i prin filiera eal- 
Fulejor clorul și a ine rose 
lar de afaceri. 


3 var intredinia a 


unei de 
un fapt: în Bucovina, cu cut se 
Preiungayia stă Xe politie 


CHanamului româna, cu atăt 
22 prăbagane temelie neamului 
moștru, 

Pentra, came fapt avertierme ne 
vele na Intact imbie, ! 


i, Negură 


— 080 


' Agitațiile anarhice și co- 
muniste, au determinat gu- 
vernul să aducă legea stării 
de asediu, pentru ca să poa- 
tă lua măsurile radicale de 
extirpare a acestor curente 
cari puneau în joc însăși si- 
puranța statului, 

Sub imperiul acestei legi, 
au fost astiel desființate toa- 
te organizațiile oficiale co- 
muniste. Totuș, presa comu- 
pistă, a continuat să se bucu- 
re multă vreme după aceia, 
de toată libertatea. Colaborau 
la acele gazete, oameni ai par- 
tidului dela putere, deputați 
şi samsari cu prea mari pro- 
tecții. A trebui indignarea în- 
tregii opinii românești ca 
până la sfârșit să fie desfiin- 
țate. 


Dar nimeni nu a îndrăznit 
să se lege de societățile se- 
crete, jidovești şi francmaso- 
nice prin intermediul cărora 
agenții comunismului îşi con- 
tinugu acțiunea de  submi- 
nare. 

Dintre aceste societăți, a- 
sociațiile studenţilor jidani 
deja toate universitățile, e 
ternele cuiburi de agitație 


Liniştea bătrânei cetăți a la- 
şilor a fost din nou zguduită 
adânc. 

Norul greu de lăcuste pales- 
tiniene care o sufocă cu desă- 
xârşire, s'a mişcat din nou, 
producând perturbări în spe- 
cial în lumea studențească. 

idra evreo-comunistă la a- 


| 


Atacuj dela laboratorul D-lui Prof.| 


anti-românească, desfășoară 
cea mai criminală activitate, 
Necontenit, imprimă și răs- 
pândesc în universități şi În- 
tre lucrători  manifestele şi 
broşurile de propagandă pen- 
tru revoluția comunistă, 

Au intervenit autoritățile 
militare, şi la percheziţiile 
făcute la sediul acestor aso- 
ciații de studenți jidani, la 
Iași şi la Bucureşti sa găsit 
tot materialul de propagandă 
cu care sunt infestate univer- 
sitățile. 

Ce măsuri s'au luat ? 

Care din aceste asociații 
au fost desființate ? 

In parlamentul lui Selezki, 
deputați legaţi prin interese 
electorale şi de afaceri cu le- 
pra țării noastre, sau agitat 
isteric, luându-le apărarea. 

Presa „democrată“ a țipat 
în numele libertății și umani- 
tății şi a amenințat cu „străi- 
nătatea“, 

Intimidarea a reușit, căci 
mușamaua protectoare s'a în- 
tins asupra operei criminale 
a asociațiilor de studenți ji- 
dani, 

Prin acest fapt obrăznicia 


— CAUZE ŞI EFECTE — 


prin noi provocări prin acte 
cari În nici o altă țară din lu- 
me n'ar fi rămas. nesancţio- 
nate, 

Sub pretextul protestului 
impotriva persecuției coreli- 
gionarilor din Germania, au 
organizat boicotul economic 
şi campaniile de calomnie îm- 
potriva unui stat cu care sta- 
tul nostru întreține cele mai 
bune raporturi, punând în 
pericol interesele țării noas- 
tre, 

Nu numai atât, în furia des- 
lănțuită de ura a tot ce este 
creștin, au organizat sabota- 
rea instituțiilor comerciale și 
industriale românești și boi- 
cotul românilor în profesiile 
libere. 

Considerână România drept 
colonie jidovească, pornesc 
la luptă de exterminare îm- 
potriva elementului român. 

Gravitatea acestor fapte, 
na fost luată în seamă de 
cei în drept, 

Presa, în aproape unanimi- 
tatea ei, străină de interesele 
româneşti, a tăcut. 

Singură studențimea a răs- 
puns provocării, a manifestat 


vilă propagandei anti-naţio- 
nale, măsuri pentru apărarea 
muncii românești şi sanc- 
țiuni, 


S'a răspuns cu cea mai gro- 
zavă teroare, umplând închi- 
| sorile. destinate agenţilor 
Moscovei cu studenţii ce-și 
apărau dreptul la viaţă şi la 
cultură, cu eliminări în bloc 


| 


din universități și cu desfiin- | 


creştini. 

Să ne mai mirăm de ce de 
două luni universitățile sunt 
în fierbere ? 

Măsurile nechibzuite și pri- 
pite ale autorităților, lipsa 
de înțelegere a conducători- 
lor universităţilor, îngusti- 
mea de judecată a celor da- 
tori să ducă o politică a cul- 
turii românești, determină 
studențimea să pună din nou 
în discuție problema univer- 
sității noastre, 

Dar de această dată soluția 
se impune imediată și radi- 
cală ; măsuri de protejare e- 
lementului românesc copleșit 
peste tot de străini ;  „NU- 
MERUS CLAUSUS“ în uni- 


i 
| ZEI : 
E societăților studenților 


lor a crescut menifestându-se | hotărît şi demn cerând sta- | versități şi profesiuni. 
—————————————— 


Adevărul asupra „turburăririlor“ dela laşi 


dăpostul cozilor de topor, a în- 
cercat din nou, un mișelese a- 
tac împotriva demnității stu- 
denţimii creştine. 

Nnamai datorită reacţiunii 
energice, încercarea nu a putut 
avea efectul dorit, 

lată faptele : 


Şumuleanu 


„Sâmbătă 6 Mai 1955, stu- în timpul căreia jidanii 


denții jidani, împreună cu 
toți macabeii : frizeri, cis- 
mari, băeți de prăvălie şi 
în special membrii Asocia- 


WEISSMAN PINKAS, AL- 
TER ADOLF, SPEIER 
PAUL, SELEANU MAR- 
CEL, FĂINARU M., au do- 


ției stud. evrei din laşi — | vedit că au reale calități de 
cunoscuta  oficină comuni- | „„parlagii“ şi de apaşi, — ca- 
stă — şi-au dat întâlnire la | lități de altfel 


institutul de chimie medi- 
cală, organizând un atac a- 
supra studenților medici- 
niști creștini, cari audiau 
cursul d-lui prof. $nmu- 
leanu. 

Intr'adevăr, la ora 10, cei 
peste vreo 200 de jidani, 
tăbărăsc înarmați cu cio- 
mege şi cuțite asupra celor 
50—55 de studenţi creştini, 
îluturând câ roşie şi um- 
plând văzduhul cu strigă- 
tele lor sălbatice de: Moar- 
te goilor] Jos Cuza! Jos 
muleanul Jos L, A. N. 
Jos armata! Jos Regele! 

După o scurtă bnsculadă 


Șu- 
Cc 


| 


ilice ra- 
sei, — uită aoatdase 
proaspete, MereunAţii fugă- 
resc cu pietre micul grup de 
studenți creştini până în 
fața spitalului Sf. Spiridon. 
Aci sprijiniți de jidovitul 
bine cunoscutul profesor : 
V. Răşeanu, fac o nouă ma- 
nifestaţie cu acelaș caracter 
antinaționalist. 

Autoritățile polițienești 
chemate la fața locului pro- 
cedează cu „SISTEM“, ares- 
tând... câţiva studenţi creş- 
tini, pentru vina de a se fi 
apărat cu palmele de cuţi- 
tele semite. 


Unde dai și unde... crapă 


Siudențimea creştină ro- 
mână dela universitatea din 
aşi, casndalizată de acest a- 
tac banditesc, reacţionează 

» deocamdată calm, adresând 
un memoriu autorităţilor 
universitare prin care cere 
pedepsirea vinovaţilor iar 
Centrul Studenţesc  lan- 
sează următorul manifest 
prin care aduce la cunoş- 
tință, provocarea acestui 
conglomerat  evreo-comu- 
nist, ațâţător şi anarhic. 

lată manifestul: 


Studenţi creştini ! 

Năpârca jidovească a ince- 
put să ridice capul. 

Bande organizate de jidani 
au atacat studenții creștini şi 
au insultat pe profesorii noş- 
tri, 

Studențimea creştină soli- 
dară și conștientă de menirea 
ei, face un front unic de lup- 
tă şi apărare a demnității ro- 
mnâneşti. 

Impertinenţei  jidoveşti îi 
dăm verdictul care este în- 
suși punctul de plecare al 
mișcării noastre ; 

„Numerus nullus“, 

DE ASTAZI INAINTE 
AFARA CU EI DIN UNI- 
VERSITATE. 


Preşed. A. $, C, Cen- 
trul La 

j Virgil Gavrilescu 

"Dar ironia sourtei ne ls 4 


tine și a cerceta cazul, se 
mulțumește a dispune e- 
liminarea și arestarea tot 
o studenţilor creștini, a- 
dică exact a victimelor a- 
tacului semit. 

De acum înainte teroarea în- 
cepe, şi mascarada continuă 
sub obediența ocultei judeo- 
masonice. i 

Oricare student creştin care 
cu drept cuvânt își arată re- 
volta față de acest procedeu 
care se mai vede doar prin co- 
lonii, este arestat sau eliminat, 
în timp ce judovii provocalori 
îşi etalează co emfază obrăz- 
picia și aere de adevăraţi 
stăpâni ai autorităţilor ieșene. 

And pe rând fruntașii siu- 
denților crestini din laşi sunt 
arestaţi, iar în ziua de 13 Mai, 
însuși președintele Centrului 
lazi, VIRGIL GAVRILESCU, 
este depus la inchisoarea mili- 
tară, 

In afară de această teroare 
sie ali, Dic Bee uni 
versilară nu este rej os. 

Senatul universitar în- 


moment. 


Teroarea continuă 


cu colegii săi, întâlnesc între 
zidurile Frumoasei pe Ion 
Costache şi alți colegi dela 
Cernăuţi, pentru ca împreu- 
mă să-și macine tinerețea și 


Sacrificiul stud 


Văzând că arestarea 
lor este urmată de o men- 
ţinere la infinit, iar pro- 
testele unanime ale tutu- 
ror centrelor împotriva 
acestei sălbăticii nu sunt 
luate în consideraţie, în- 
carceraţii dela Frumoasa 


să-și zdruncine sănătatea și 
acestea toate numai spre a 
face pe placul prietenilor de 
idei, ai „părinților sufletești“ 
dela Universitatea din Iași, 


enţilor arestați 


după ce suferiseră destule 
înjosiri (tunsi, unși cu gaz 
etc., etc.) se decid a răs- 
punde cu însăși viaţa lor, 


m i e 


şi astfel intră în greva! 


foamei, în care au fost 
nevoiți să stea aproape 2 
săptămâni. 


Eliberarea colegilor arestați 


In fața acestui sacrificiu 
suprem, autorităţile se con- 
ving că şi de această dată 
stndențimea știe să-şi păs- 
treze demnitatea cu riscul 
vieții, chiar şi numai astfel, 
în ciuda senatului univer- 
sitar ieşan, — care şi acum 
era de altă părere — Cor- 
pul IV armată decide eli- 
berarea studenţilor ares- 
taţi şi deținuți — unii de a- 
proape o lună, alţii de două 
și mai bine chiar. 


Astfel tristul cortegiu al 
| colegilor arestaţi, cu feţe 
supte şi pământii, împleti- 
cindu-se pe picioare, revine 
în mijlocul nostru, punân- 
du-se în fine capăt barba- 
riei asupra căreia de altfel 
vom reveni. 

Astiel se înscrie încă o 
pagină de suferință în car- 
tea sfântă a luptei, ce cu 
tot sufletul va continua 
până la biruință. 


REPORTER 


Lupta pentru cruce 


De curând, s'a deschis ac- 
țiune publică împotriva preo- 
"iului N, Georgescu-Edineţi, a- 
cuzat de „rebeliune” cu ocazia 
procesiunii studenților pentru 
punerea unei cruci la mormân- 


Intrun singur gând, stu: 
dențimea creştină română 
şi-a ridicat glasul cerând res- 
pectarea tradiţiei şi religiei 
strămoşeşti faţă de acela care 
reprezință eroismul neprecu- 
peţii, pentru întregirea nea- 
mului. 

Glasul ei a sunat în deşert 
si acest desiderat pur creştin, 
nu a fost luat în seamă de că- 
tre cei în drept. 

! Ca în totdeuuna studenți - 
mea părăsind prejudecățile 
imteresate a trecut la fapte 
cercânil să pună cu mâna sa 
crucea — în veci neperitoare 
— la găpălâinl aceluia care a 
murit sub sea, 


tin 


brotali, 
arie 


tul  Eroului Necunoscut din 
Parcul Carol. 

Centrul Studenţesc  Bucu- 
reşti, discutând această nouă 
latură a chestiunii, a dat ur- 
mătorul comunicat pentru lă- 
murirea publicului : 


călit, încă din copilărie sufle» 
| tul, nta căpătat de cât acest 
singur răspuns din partea re- 
prezentanților olicali ai bi: 
sericii cât şi a conducătorilor 
lumești ai destinelor acestui 
neam, 
Este prea mult! 
Sfidarea adusă Crucii şi ce- 


Dacă punerea unei cruci la 
mormântul raului neamului 
este considerată ca o rebeliu- 
ne, autoritățile să aibă cura: 


și să ne cheme în faţa 


ustiţiei, pe noi toți, acei 
Eat pă pei sd, dn pa 


gescu-Edineţi am înţeles 
ne facem o de 


wiinţă. i 


Provocăril 


În ultimul timp s'a observat 
la Cernăuţi, o stare de spirit 
specială, produsă de acțiunea 
nefastă a jidovimii. 

Apelurile de boicot, pone 
grirea a tot ce esie german- 


creştin, atacuri sistematice de 
presă — pline de ură şi bat- 
jocură — au alcătuit numai 
preludiul, pentru ca imediat 
să înregistrăm provocări di: 
rece, 


Atacul asupra Universităţii 


Astiel, Sâmbată 15 Mai a, c., 
o ceată puternică de studenți 
jidani şi derbedei de aceinş 
religie criminală, înarmaţi cu 
bâte şi cuțite atacă pe studen- 
ţii creștimi aflători în univer- 
sitate. 

Poliția sesizată, intervine 
fără însă a proceda la aresta- 
rea agresorilor, prinzi chiar 


Reacţiunea 


Ca urmare a acestui atentat | 
studențimea creștină decide 
oprirea jidanilor dela cursuri. 
ceeace se pune în aplicare pe 
ziua de Luni 15 Mai. 

Trebue să remarcăm aci cu 
destulă scârbă că se găsesc 

rofesori — di cari 

ădulescu, cunoscutul franc 
mason — cari în fața acestei 
măsuri juste, de a fi îndepăr- 
taţi criminalii din  universi- 
tate, refuză de a ţine cursuri 
numai cu studenții creştini. | 

Probabil că pentru acest act 


în flagrant delici, y 

Cu veazia acestui atac mi- 
şelesc sunt răniți grav studen- 
ţii Papadiuc şi Iliuţ. 

Senatul universitar, consta. 
tând  provocațiunea decide 
traducerea jidanilor imprici- 
nați în fața comisiei de disci- 
plină. 


studenților 


vitejese i sa mai agăţat la 
loje — fratelui în chestie = 
o tinichea în plus la șorț, dis- 
tincție dorită de el de mult. 

Profund indignaţi de atitu- 
dinea acestei „cozi de topor 
studențimea lar fi țintuit — 
c udrept cuvânt — la A 
infamiei, pe netrebnicul Ră 
dulescu, dacă în urma apelu- 
lui făcut de către D-l Rector 
Isopescu-Grecul, şi _ avându- 
se în vedere sosirea M. S. Re- 
gelui, nu sar fi declarat up 
armistițiu. 


Studenţii se prosternează în fața 
M. S. Regelui 


Studenţii. - creştini din Cer- | 
năuți, se pai pateac de sărbă- | 
toare ; vine Regele lor iubit, 
pentru care ei se străduesc să-i 
asigure o atmosferă demnă şi 
caldă. 

Se înlătură deci, din cauza 
acestui dorit şi fericit eveni- 
ment orice turburare, 

Intr'adevăr, M. S. Regele so- 
sește și feslivitatea dela Uni- 


Reincep 


Odată această zi de sărbă- 
toare terminată,  studențimea 
revine la preocupările sale. 

Senatul universitar pedep- 
sește din toată ceata de agre- 
sori numai pe doi; Harry 
Muck şi Picker, restul din 
„lipsă de dovezi” sunt trimiși 


Apaşii undelor |lalira sluienleastă dea ltd 


persitate are loc într'o almos- 
feră de cald entusiasm. 
Studențimea creştină şi în- 
treaga populație ce simte ro- 
mâneşte — din Cernăuţi —, 
sau prosternat şi au aclamat 
sincer pe Regele lor iubit. 
Majestatea Sa are ocazia 
încă odată să se convingă de 
dragostea sinceră ce i-o poar- 
tă tinerimea cu drag de neam. 


agitaţiile 


la sinagogă să capete noui in- 
strucțiuni. 

Universitatea închisă tem po- 
Tar „pentru reparaţii”, se re- 
deschide la 1 lunie, ordonân- 
du-se studenților creştini să 
facă linişte și să permită ac- 
cesul macabeilor pentrk a se 


MIȘCĂRILE STUDENȚEȘ 


pulea înscrie la examene, 


| grenori 
N .j i 
In caz contrar, macabrii a | acutul armatei 


e dela Cernăuţi 


por fi introdugi sub 


în Universitate, 


Se declară grevă 


Faţă 
sfidare, centrul 
ţese Cernăuţi, în aduna- 
rea gene:ală din 6 lunile, 
hotărește: grevă prin ab- 
ținerea dela examene a 
studenților creștini. 

Se întocmeşte un me- 
moriu prin care se arată 
că studențimea română, 
având în vedere balul în 
care a fost adusă univer- 
sitatea din Cernăuţi, fiind 
transformată în cantona- 
ment militar; considerind 
situația în care se găseşte 
neamul românesc, în spe- 
cial în Bucovina; conside- 
rând că doleanţele stu- 
' dențimii în urma inciden- 


de această nouă | telor dela 13 și 14 
studen- | au fost satisfăcute, 
a total dela examene, 


Mai nu 
se ab- 


ca un energic protest și 
ultim avertisment tot o“ 
dată. i 

În urma acestei atitudini 
dârze începe prigoana : Stu- 
denții Nenati și Piticaru sunt 
arestați ca instigatori și înain- 
taţi instanțelor militare. 

Urmarea acestor măsuri dra- 
conice este sugestivă pentru 
solidaritatea  studențimii cer- 
năuțene ; își retrag înscrierile 
şi cei ce le depuseseră înaintea 
hotărârii Centrului, 

Universitatea română din 
Cernăuţi poate funcțimma de 
acum, numai cu iubiții pistru- 
iați ai masonului C.  Rădu- 
leseu. 


Comuniştii apăraţi de armata română 


In cursul acestor zile când 
trebuiau depuse înscrierile 
universitatea a continuat 
a fi ocupată de armată. 

Jidanii abundă la ghişe- 
uri, iar pentru a nu li se în- 
tâmpla vre-un neajuns ur- 

| maşii ucigaşilor de gxăni- 
| ceri români de pe Nistru, 
sunt conduşi în sânul fami- 
liei sub scutul armatei. 


Spectacol degradant. 


| Specue snrdlu miyp rdla 
|  Dezertorii de 'totdeauna, 
anarhiştii paradisului ro- 
su, apăraţi de baioneta sol- 
datului român, împotriva 
reacțiunei — pe drept isvo- 
râtă—a sentimentului dem- 
nității naţionale. 

Dar trăim în epoca mi- 
nunilor. Nu ne mai miră 
nimic. 


Studenţimea e solidară şi deci 
triumfătoare 


Conştienta de datoria sa, 
studențimea  cegnăujeauă 
rămâne la punctul său de 
vedere, astiel că față de 
numărul extrem de redus 
al înscrişilor lă examene, 
majoritatea profesorilor — 
cinste lor. — le amână, 

Cernăuţii și-au făcat, da- 
toria, necedând nici un mo- 
ment, neluării în conside- 
rație a doleanţelor ei juste. 

Pentru lămarirăa opiniei 
publice, preşedintele cen- 


tralui Mircea Ott, scoute şi 
un ziar „(Conştiința româ- 
nească”, 

In hămăitul neîncetat al 
presei jidoveşti ce caută a 
provoca reacţiunea violen- 
tă, a autorităților, se în- 
chide acest capitol plin de 
demnitate şi de încredere în 
viitor pentru studențimea 
creştină din Cernăuţi, care 
a ştiut să-şi spună greu, cu- 
vântul. 


PD 0 a ZE E 


sau cum se face propagandă 
românească 


Chestiunile de propagandă 
au fost totdeauna tratute cu 
ușuriță în statul românesc, In 
timp ce dușmanii noșiri acor- 
dă o importanță covârșitoare 
acesiui factor, în timp ce Un- 
gurii şi Ruşii fac toate sacri- 
ficiile pentru propaganda lor, 
noi ne desinteresăm complet. 

aceea a rebuit să vedem 
încredințată misiunea de mi- 
nistru ul propagandei, şefului 
lojii masonice,  aventurierul 
Pangal care a transformat a- 
cea oficiu în birou ds spionaj; 
de aceeu saehția de presă ofi- 
cioasă a statului, „Rador“, are 
director un străin şi informeu- 
ză de multe ori  tendenţios 
greşi. 

„Felul cum. postul de radio- | 
difuziune a înțeles să serpeas- | 
că propagunda româneuscă, u 
făcut obiectul preocupărilor 
noastre în atâtea rânduri. 

camintim : 

“Cultivarea obscenului şi 
prostului gust,  tondlință spre 
pervertirea simțului estelie al 
poporului, 

Poslul român de radio-difu- 
aiune a ajuns locul de scurgere 
al discurilor cu şunsonete pe 
Abu Par interlop, a- 

nat de pe toate continentele 

loculurile dubiouse ale Pa- 


oiile. publi» 

abi şi dulracui pe 
tabernelu cu pre 
a capitalei, 


uşle confurin- 
străine de 
eoluule ro: 


ii Directorul Depart. Presei și Propagasiici dia UN SC. FLORIN BEGISCU, 
FLORIN BECESCU 


te întrebi nedumerit ce minte 
sucită le-a pului imagine. şi 
cărui scop, cărei nevoi ar pu- 
lea corespunde, 

lar când subiecte de real fo- 


los au fost abordate, au fost | denţi cehoslovaci, jugo- | 


compromise de calitatea con- 
ferenţiarului, 

Cei câțiva conferenţiari de 
elită pe care nu ştim prin ce 
minune fi mai păstrează pos- 
tul de radio, se pierd în massa 
necheinajilor, cari dacă ar în- 
drăzni pre-o dată să apară în 
fuţa celui mai îngăduitor pu- 
blie, sar acoperi de huidueli, 

Totul presărat în chip de 
ghiveci sadiofonic american cu 
reclamele cari laudă calitățile 
diverselor puraative, medica- 
mente peniru igiena intimă, 
ciorapi de dumă, ete, 

Așa a fost înleleasă propa- 
ganda românească prin dă 

Au mai amintim, cealaltă 
latură, a „afacerilor“ cari au 
ieşit la lumină cu ocazia cum- 
părării. postului dela Blaj, 

Li 


„De curând, directorul arlis- 
tio al postului, d, Adrian Ma. 
niu, a demisionat, de ourece 
nu-și mai putea îndeplini mu- 
siunoa fiind sabotut. Și d-sa 
jace apraipe acoleași consta- 
tări ca şi noi, în articolele pe 
sări le-a publicat în „Univare 

D-su are datoria să lămu- 
rească opinia asupra unui lu- 
ocru + 

Asupra cui cade răspunule. 
rea incapacității, infecției şi 
tendinței cu cure sunt alcătui. 
le programele, 

ăci mărturisim, dacă direc- 
torul. artistice nu este cel care 
lu alcătueşte, nu lim unde să 
descoperim. [aimoşii uutori, în 
savanta organizația de supra 
== 9 aub — comilute, cotmi- 
siuni ji consilii, 

Şi dcă nu părem prea pre 
lențiogi, un vrea să slim cine 
4 dat pradă cel mai însemnat 
actor de propagandă și far- 
mare a oniniti, În mâna apa. 
şilor undei, 


V.M, 


. 
bi 
i 


"Vio 


U.N.S C.R., a organi- | tive și instructorii săi. 


zat anul acesta, cu Inaltul 
sprijin al M. $. Regelui, o 
colonie de vară la Techir- 
ghiol-Efdorie între 1 lulle- 
1 Septembrie. 

Alături de studenţii ro- 
mâni vor participa gru- 
puri numeroase de stu- 


| stea și polonezi. 

Tabăra este situată 
lângă 0. N. E. F. care pu- 
ne la dispoziție studenţi- 
lor instalațiile sale spor- 


li 


| 2300 lei pentru titrați. 


Participanţii, vor sta 
în corturi de 2—4 per- 
soane, 

Costul este 2000 tei lu- 
nar pentru studenți şi 


Inscrieri și informații 
detailate, în fiecare zi în- 
tre orele 9—13 și 15—241 
la sediul U.N. S.c.R, 


| mt Plevnei 11 bis. 


e. 


Propaganda revizionistă 


In ziarul 
guri din Budapesta „Unlver- 
sitatea' 
1933, 


w apărut clișeul atişu- 


| 


| 


KIADJA:A MAGYAR NEMZEŢI DIAXSZOVEIS 


lul editat de „Asociaţia 

i stu- 
denților de ei eitarela pă N 
gară" din Budapesta, pentru 
campania de propagandă re- 


Citiţi și ră 
„Cuvântul 


In centrul clișeu lui: 


| 


rr i - 


Q Studenților unguri 


studentilor un- | 


vizlonistă, 


O simplă ilustrare a spiri- 


No, 2, din 1 Aprilie tului în care e crescută pe- 
derația tânără ungurească, 


SEG 


nu uităm ! 


Nu inţelegem însă cum. se 
permite răspândirea în țară 
4 acestei mavculaturi, 


tudențesc« 


[)