Libertatea anul II, nr. 11-12, mai — iunie 1952
Anul II - N.° 11.12
are
ijiroa unui comitet
SPIRITUALITATE
cu-
Spiritualitate, ca şi democraţic. 1 ^ .
vântul de care, in ultimul timp. * il IU
n& la abuz şi până la obsesie. intre-
a- (O*,, L„ ,r< ‘J£Z„
biunţat ca o simpla rephcă J ^ ^
democraţia. Sau opus. ^
(mm care nu sunt comp» . 1 al mâsu .
zultat şi confuzia care s a i
ra abuzului. ..._» .
n /i dus in opoziţie cele doua
Democraţia f j ia j (care încă nu
câmpuri in răsboiui mu y
• \ Si a constituit criteriul unic al
sa terminat) şi a . ,
puterilor occidentale in judecarea popoarelor
ce mu au fost alături eh. t t.
La rândul lor, naţiunile anticomuniste, ca¬
re au participat la lupta împotriva bolşevis¬
mului, au crezut că In împrejurările excepţio¬
nale de azi, o simplă tehnică politică nu este,
nu poate fi concludentă in lupta contra barba¬
riei roşii. Ele au opus spiritulitatea.
Pedeoparte occidentalii au ridicat democra¬
ţia ta rang de ideologie, iar pedealta ceilalţi
nu coborât spiritualitatea la poziţia unei ide¬
ologii. De aiti confuzia.
După cum demotraţia nu este o ideologie ci
o tehnică politică, tot aşa spiritualitatea nu
este nici ea o ideologie ci un caracter distinc¬
tiv al “omului ”.
ii
Mai - Iunie
SFERT DE VEAC DELA
ÎNTEMEIEREA LEGIUNII
“Moartea de război e moartea pentru salvare, e moarte pentru viitor, e moarte
publica, la care nu se plânge, ci se fac jurăminte.”
\
“In mortem commilitonum”,
Vasile Parvan.
Aşa cum a fost odată.
In viaţa unui neam se petrec de atâtea ori
even,mente şi fapte. întâmplări sau atUud.n
car. trec neobservate chiar de cei „ ‘ l . r
mei cronicari ai timpului. Cele mTmuUe
din ele se sting după ce au apărut, dispar in
Diete H Um “' ^ aflită în ><*"1
plete, unde se pun la cale obişnuit treburi
une. Puţine ajung să lase urme; si mai puţine
strabat viitorul generaţiilor. ’ P *
Daca e permisă o comparaţie; pămâtul mus¬
teşte nenumărate isvoare la suprafaţă, la ses
Şi Iu munte. Cele mai multe ne fac o plăcere
de-o clipă, sorbind din bunătatea apei lor cu¬
rate-, pentru ca îndată să se piardă. Unele au
o traiectorie mai lungă, înainte de a se vărsa
intr o albie mai adâncă; altele se transformă
de la sine sau prin hărnicia omului în te miri
ce iaz sau lac, mare sau mic. Numai câteva se
prefac in râuri şi fluvii eterne, cari trăiesc
luând viaţă din adâncurile, de unde au pornit.
Avem noi fiecare capacitatea de a vedea, de
Usmurio in pag. 6.
Pe lângă "sistemul vegetativ" al plantelor,
pe lângă "sistemul sensorial" şi “ locomotoriu ”
al animalelor, omul posedă un dar particular,
specific lui. care il face creator şi care îi
mijloceşte liberul său arbitru. Acest dar dat
Justificarea corectitudinii unora prin scoate -
rean evidentă a incorectitudinii altora , pare sA
^Talicâtea. L,um este
nu nmi mulţumea. scJt, în Priite jiu noastră , suflete ^
1 : .. /< .•/•cu »</.«• x > .
fărA dc margini. Erou în sens moral , desigur f dar
ca o ^co nsecinţă a tensiunii lui spre sfinţenie.
^Jinteţ^n vu^ poate *n —HiiW] «4
le poate face pe carnea ţi pe sufletul omenirii,
Optimismul creştinului prinde o formă particula-
f rtte cf<ri tiu *».t . .>i t
CI »
1 /;
şi ca sc poate ri- nou unesc, duptT^Bim
ruchiparea fidelă a obiecti- \at(îtor patimi , să ne mai odihnim puţin; să ne
vuiui in lumea realizată prin subiect
Unii vor să imagineze această spiritualita¬
te ca o atitudine de viaţă. E o eroare. Vorbi¬
rea nu este o atitudine de viaţă, ci un mijloc
de a exprima una. Spiritualitatea poate fi is-
vor de atitudini, dar nu este "una". Este o in -
suşire esenţială de care se ajută omul pentru
a depăşi ceeace fac animalele, pentru a intui
ceeace este şi se petrece "dincolo".
După cum vorbirea foloseşte unora numai
pentru înţelegerea intre ei pe linia cotidianului.
iar altora pentru a face cunoscute subtilităţi
de gândire, tot aşa şi spiritualitatea, după
cum este desvoltată şi cultivată, poate ridica
pe om de la poziţia elementară de a crede,
la poziţia superioara de a intui şi a
descoperi.
Ea este de aceeaşi esenţă cu alte daruri pe
care le-a avut omul—şi in parte le-a pierdut —
ca telepatia, televiziunea, fisiognomonia, re¬
velaţia. Putem pierde şi acest dar al spiritua¬
lismului. dacă nu-l cultivam. In lumea comu¬
nistă, care-l tăgădueste. e pe cale de dispariţie.
Omul sovietic tinde să fie redus la rolul de
robot, prin animalizarea lui. Deocamdată nu
mai are voe să "vorbească", decât ceeace-i
îngădue stăpânirea. Mâine nu va mai putea
manifesta alte veleităţi decât ale păsărilor din
curte sau ale animalelor din grajd.
Spre deosebire de această lume şi în opozi¬
ţie cu ea, noi credem că omul ca să se poată
realiza în cadrul creaţiei trebue sa nu se la¬
se decăzut din prerogativele pe care ea i le-a
dat şi care se concretizează în această spiri-
ritualitate. Ea este funcţia sufletului
nostru. Si când o funcţie nu se exercită, orga¬
nul se închirceşte. In ziua când ni se va în¬
chirci sufletul, vom fi pierduţi.
Iată dece am crezut necesar să elucidăm o
confuzie care ne poate fi fatală. A socoti spi¬
ritualitatea o simplă atitudine de viaţa, o
ideologie ca orcare alta, înseamnă că o putem
accepta ori nu. Lucrul acesta nu e cu putinţă.
Spiritualitatea ni-i dată, o posedăm şi con-
stitue elementul care ne poate menţine pe
treapta pe care am fost aşezaţi. Renunţăm la
ea, renunţăm la insăsi esenţa vieţii noas-
p >
tre.
încurajatoare, ori într’o duioa.sll strângere de
mână .vi bogate întâlniri, în care inima noastră
arsă să se poată iarăşi mrturisi. Blestemul ce ne
acoperă pe toii vi pe care CU TOT1I l-am atras
asupra capetelor noastre ne poate serei, astfel, şi
de patrafir.
De-altfel e normal să fie aşa; cu vrerea sau
făr’de vrerea noastră, fiinţa omenească suspi¬
nă după înălţimi. r
In această atmosferă de reculegere şi de regăsi¬
re din preajma Sfintelor Sărbători, ne propunem
şi noi analizarea profilului spiritual al creştinu¬
lui, surprinderea anumitor valori cari îi armoni¬
zează fiinţa, cadrul în care el se poate mişca şi
desvolta din plin, perspectivele şi ritmul lăuntric
al vieţii sale, rămănând ca, după caracterizarea
diferitelor tipuri dc armonizare si-a câtorva chi¬
puri de viaţă creştină, să ne întrebăm care-ar
putea fi "tensiunea specifică ” ce-ar conveni su¬
fletului nostru şi timpurilor în care trăim. încer¬
când, la urma, un umil răspuns. Si cum numai
stăpânind perspectiva integrală a creştinismului
ne-am putea da seama de adevărata dimensiune
a personalităţii creştine şi de adevăratele ei va¬
lori. am vrea ca'n atmosfera Evangheliei să ne
Jăm urim.
Yieaţa creştină-i arată pe 'virtuţile supranatu¬
rale vi pe practica Sfintelor Taine. De credinţa'n
misiunea mântuitoare a Bisericii şi dc participa¬
rea la Sfintele ei Taine este condiţionat progresul
pe drumul perfecţiunii creştine. Iar atmosfera ce¬
lui ce tinde spre desăvârşire este atmosfera ”Fe¬
ricirilor ” din Discursul dc pe Munte. In viaţa Mân¬
tuitorului dăm peste nenumărate trăsături, cari,
în totalitatea lor sunt într’o bogată armonie si-
acestc trăsături rămân încărcate cu adevăratele
lor valori doar în măsura'n care nu sunt rupte
din melodia lor şi din locul ce-l ocupă, fiecare'n
parte, în simfonia vieţii lui Iisus Ilristos. Astfel,
de pildă, spiritul de jertfă al Mântuitorului, smuls
din climatul de umilinţă al celor dulci cu inima,
îşi pierde din înalta-i semnificaţie creştina şi se
încarcă de orgoliu subtil, structurând strâmb şi
sufletul individului şi al generaţiei din care face
poWÎCm • • •
Pornind pe drumul perfecţiunii, creştinul nu
se poate opri la o simplă desăvârşire morală; tin¬
zând mereu spre Dumnezeu, in Care se poate
pierde, moralitatea actelor lui nu-i mai sunt un
ultim ţel, ci apar mai de grabă un fel de "trepte-
ecou” în diferitele sectoare ale vieţii..., o revăr¬
sare normală a jrrea-plinului său sufletesc inun¬
dat de iubirea divina. (Sau, în faza-i de'nceput,
o presimţire a acestei Iubiri). Dacă morala i-ar
fi ţelul lui ultim, prea i-ar fi orgolioasă şi doar
ascetică si rigida structura. Ceea ce-i dă suple-
ţă, este tocmai sporul lăuntric în iubirea divină,
restinJH conştient de înălţimea chemării sale
* ^ I |
îşi dă perfect de bine seama că iubirea cc-o poar¬
tă în pieptu-i este ceva mai mult decât o simplă
lege morală şi că-si află isvorul în Divinitate.
Iubirea aceasta, teologală, căreia i s'a cântat un
imn măreţ în faţa Corinticnilor , formează şi trans
figurează toate tendinţele naturii noastre, pre¬
supunând într'un sens şi întărind intr'altul-umi-
linţa, una din cele mai formidabile virtuţi morale,
care nu-i străină nici sfântului şi nici celor ce se
apropie de inima lui Iisus.
otoa, de încredere supranaturala,
înnodat fiindu-i şi firul speranţei, ceea ce-l intere¬
sează de-acum sunt raporturile dintre suflet fi
Duhul Sfânt.., dând astfel, o altă caracteristică
•vremii. Iar Iubirea divină carc-i înfrumuseţează
zilele, purtând in sine o întreagă dimensiune so-
> f u J a ./ 1 » i. > * • 0
Pe linia de sfinţinie a sfântului rămânând—c
vorba doar dc mântuire, iar nu de vreo linişte
oarecare—vom răspunde Iubirii divine cu iubirea
noastră, iar măsura acestui răspuns va fi o iubi¬
re fără de măsură. Odată experimentată această
întâlnire, ea se va răsfrânge, din prea-plinul ei
in lumea din afara, provocând mereu. Căci isvorul
iubirii oste îu Dumnezeu şi doar în El îsi afla.
şi puterea si direcţiile.
Trăind doar in legile sfântului ritmul ” lerici-
iilor"' din Efănta Evanghelic, merge hotărât pe
drumul consecvenţei creştine. Trăind şi tăind o
spiritualitate înafara orbitei acestei perfecţiuni—a
cărei împlinire consecvcntă-i sfinţenia — ne tn-
creştinam în formă şi ne descreştinaăm în con¬
ţinut" putând cel mult tăgădui principial intere¬
sului capacitatea de a se disciplina, fără, însă, ca
prin suflul vieţii noastre să si fim în stare să
realizăm armonia din lume. Structurând o spiri¬
tualitate paralela cu trăirea creştină, vom conti¬
nua să prelungim ascuns şi fără să ne dăm sea¬
ma — într'o pătură mult mai adâncă şi mu/t mai
chinuită si mai greu de surprins, rare cere alte
• • §• f 1 t J . W # . ^
w » ir *
cială, ne poate lămuri pe deplin de ce, odată arun¬
cat în lume pentru răspândirea luminii, creştinul
ce-şi trăieşte creştineşte vieaţa nu poate sa uite
vreodată că nu el îi este isvorul, ri o simplă
unealtă . Si ne explicam deasemeni şi discreţia şi
rcspectpl lui faţă de persoanele cu care t ine ti
contact, şi de ce ţine atât ca apele sufletului să
nu fie tulburate, omeneşte, înainte dc coborârea
Duhului Sfânt.
Ilupţi de contactul cu Dumnezeirea, suntem
ciuntiţi în FIINŢA noastră creştină, iar nu nu¬
mai moral: întreaga lume a virtuţilor supranatu¬
rale (teologal şi inf ti s-mor ale), cu şi aceea a Da¬
rurilor Duhului Sfânt, precum şi deschiderile ima¬
nente naturii noastre, cu tonte tendinţele şi pre¬
dispoziţiile ei de-a colabora cu Veşnicia şi de-a se
pierde'n acea ordine suprafirească a Harului divin,
ar putea fi intiăbuşite şi întunecate.
Generaţiile timpurilor din urmă, suficiente lor
inşilc, suficienţă de atâtea ori trădată şi prin
atitudinelc noastre, au ieşit din cadrul firesc, de
abandon, al existenţei omului; acesta nu mai are
nici sensul Veşniciei şi nici sensul CORPI LII
MISTIC al lui Iisus Ilristos, pririndu-sc, astfel,
dc cu bună voie, de-o dimensiune lăuntrică—esen¬
ţială — ce i-a fost propusă'n dar, spre a-şi împlini,
într'un alt regim—DE PRIETENIE CV DUM¬
NEZEU—fiinţa. Ne-am pierdut cu toţii cârma
orală deoarece nc-am descentralizat echilibrul
Vi
crize şi alte limpeziri —, aceeaşi "dubla trăire a
vieţii noastre teandrice, Sfântul este expresia fi
delă a acestei echilibrări şi ne-o aminteşte mereu.
omului, în două planuri de existenţă. I nul jicnirti¬
gri jile sufletului şi altul pentru nevoile vieţii",
care nefiind de esenţă creştină n'a putut satisface
total nici până astăzi pe niciun creştin.
Anoorându-şi şi el spiritualitatea în învăţătu¬
ra Evangheliei, cere şi el din Iotă fiinţa, lui f a
“valorite creştine să fie scoase din surghiunul în
care trăiesc astăzi la jieriferia istorici fi să fie
extinsă aplicarea lor în sfera de realităţi guier¬
nate pân'acum exclusiv de forţa interesului . ( ăci
pentru un sfânt acest chiji sublim de perfecţiune
şi de umilinţă creştină, care îşi da seama mai bine
decăt nimeni altul că neiubind j>e Dumnezeu din
toată inima nici pe sine nu mai ştie cum trebuie
să se iubi oscă şi nici pe semenul lui—,
creştine sunt chemate să dea naştere EI XAJ
Nil ÎNNOITE.
încrederea ncbună’n biruinţa forţelor ^tnelut
este pentru creştin, izvorul unui optimism sănă¬
tos, diferit de optimismul naiv ce încearcă, in-
tr’o exaltare nefirească, să minimizeze puterile
răului şi să nu ia în serios ravagiile pe care cl
Că eehilibi «rea aceasta se poate rcaljza in di¬
ferite chipuri, nuanţând felurit sfinţenia f» trep¬
tele ci, după jocul de imponderabile ce-au st ratifi¬
cat-o de-alungui vremurilor, este-o altă probleme cu
care ne vom întâlni curând. Deocamdată nede-
păxind atmosfera unor afirmaţii introductive pnn
mărturisirea impresiei pe care o arem că numai
prin credinţă intrăm în istorie-in aceea după care
tânjim, vrem doar să mai amintim ca, ieşind din
abandonul cerut de Ilirinitaie naturii "™* r *' r ece
suntem mai deştepţi fi uii» nu putem /.. ^ eoar y
singura credinţa asimilează şi desvolă aUU'dinele
intelectuale, după cum doar iubirea mistică fe¬
cundează—DIN PLIN— dispoziţiile morale.
Desprinse de-această ordine
înclinaţiile intelectuale cât şt ce/e mort./e ^r is
creştere nefirească plina de ca - ,,n • * /r€ .
fiind, dealtfel, « cauza de patiini ,
zim astăzi, ca după o noaj>t i -aiuuu,
as văr li ţi deavalma într’un singur suspin.
Ion Stbungabu.
_
libertatea
REINARMAREA OCCIDENTALA
principal atu al sovietelor?
(Despre cartea
lui Anemia Decan)
«se
revoluţionai a a } ^ tcrc j a „ diferenţă de po-
reîn armarea, dam îndemna Sovietele la o
tenţial militar ce poate îndemna
acţiune războinica, »p C ntruca 3*1
O'- Bevan ca (inel atât
înceteze Domnia Im costisitoare ,
* ’noâeamj O^eal^ - pri „ 1B/di „
’Zr lea M Ocra, l-ar fi ff-
ţii -w — ’"'' eWo "' ,0 ‘ e m
l'rea «io /aba. M «*«'• *
Întotdeauna au existat Români buni şi Romă-
-• Im indurările speciale ale exilului , grai i-
Z£L& P T,r«eJ nea . lai-a orarei ere-
i \-i uwc,-ioana necesitate a ane, act,ntilt, cat
‘mai eficiente, mai lucide, mai organ,zale « accen¬
tuat în pribegie, discrepanţele, scoţând „,
dcnt'd mondrii- sctltdându-i în aureola credo,,;,-
t cei merituoşi. Si am îndrîlsni să spunem mm
mult- exilul românesc ne apare compus din nu-
mai aceste do ud categorii, o a treia, a ncutelor,
a indiferenţilor, c.rclu;Andu-sc dela sme d,n u
mc, din trăirea, din societatea romaneasca __ ( »< >
cine ar mai putea să sc numeasaă roman, caic,
Di momente ca acestea pe care le Mim asta* s6
îndepărtează de sufletul neamului, de sufennţa >»
de aspiraţiile lui / .
Condiţia de român nu mai răspunde astăzi un
scmircalităti zisc “ obiective ”, Român este nu ace¬
la care s'a înarmat cu documente parafate ce-i
atestă aceasta calitate, nici acel care s'a născut
vi a ti'ăit — neutru, indiferent—pe teritoriul Ro-
î ^ • % m • ^ — « 1 . . rt % \ /f !•/
. i r TnZZ de edere al armelor clasice şi «I
”" m Tat'ca^ince'evc ^rirc-le armele atomice esle
per,ar,taica, m eecace p . _ Măietatea
apafiFeZSZr Vaite. Un atac sovietic putea
obţine succese locale fulgerătoare: huş,a nu
ÎW -S
sZZ a ttuî», -■«,>,*>,
iul dl ui Decan rămâne nedemonstrat, o simpl
IttcTpe care nu ar acea dreptul sd-ş, spn„n
cererea dc reducere a înarmărilor apusene. Dea
fel TJRSS poate foarte bine provoca noui s
de agresiuni—ca in Corea—dcpe urma cărora sa
tragă toate foloasele dorite, fără o ft ea ,asa-?,
în cauza. .
re dc alta parte, se poate că nu Europa, ci
Sud-Estul asiatic să fie telul actual al bonete¬
lor. Si atunci s'ar explica dece au renunţat pen¬
tru un timp la agensiunca în regiunile noastre ,
mulţumiţi fiind de includerea celor patru sute de
milioane dc chinezi in blocul sovietic, succes pes¬
te care Dl. Bcvan trece cu o uşurinţă uimitoaie.
...Comunizarea Chinei este o întâmplare ce nu
pare a interesa piva mult pc autor. Intre ('lima
şi VRSS exista , spune, o incompatibilitate econo¬
mică; China arc nevoie de Apus, şi este o gre-
şală capitală să nu fie admisa la O A l . La 19
Mai 1952 teoria dl ui. Bevan a primit o desmin-
ţirc răsunătoare, o nota a Guvernului englez,
constatând imposibilitatea dc a întreţine cea mai
slaba activitate comercială în China, cere Guver¬
nul ui popular să înlesnească plecarea definitivă a
tuturor firmelor engleze depe teritoriul chinez.
Dl. Bevan, pentru care ocuparea ţarilor nost re
de către trupele sovietice este un detaliu fără im¬
portanţă, închină in schimb numeroase rânduri
nWe, ,y spre ’ft "pofâmtf? /iiIVnt”.' CîVîft!^ aceasta pe ţ
care o poartă republicei populare, uşurinţa cu
care trccc peste politica agresivă a acestei puteri
in Indorhina, Thibct. Corea xi Birtnania ( politi¬
ca agresivă dusa de acord cu Moscova şi ca loc•
tuitoarc a ei) sunt dovada unei stranii naivi¬
tăţi.
Propunerea finală, de a începe o mare "luptă
împătriră foamei", in care cele două blocuri riva¬
le şi-ar sacrifica o parte egala din bugetul mili¬
tar, pare la prima vedere fericita. Păcat insă ca
si aici raţionamentul porneşte dela un punct
greşit. Dl. Bevan spune: dacă puterile occidenta¬
le ar face primul pas, Rus ; a s'ar convinge că ele
n-au intenţii agresive împotriva ei. Cu alte cu¬
vinte, Dl. Bevan crede, sau se face că crede , că
Rusia este aceea care din 19i5 se simte amenin¬
ţată, .şi ca aliaţii au datoria să o liniştească. Cre¬
dinţa aceasta implica următoarele absurdităţi: în
timp ce Statul Major rusesc şi-a menţinut 170 de
divizii sovietice pe frontul Europei, Americanii
îşi distrugeau întregul parc de avioane vi ceilal¬
ţi aliaţi dezarmau cu o iuţeală vertiginoasă,
Oaie nu tyremlinul a organizat agresiunile comu¬
niste din Grecia, Perşi a, Corea, răsmcnţcle dela
Bogota, Berlin şi Tokio, blocusul dela Berlin?I
Ai* Vominformul menţine în toate ţările din
lume partide comuniste cu misiunea de a orga¬
niza revoluţia? I
Problema nu este de a "câştiga încrederea"
guvernului sovietic, care este foarte liniştit, fiind-
ccă bine -ştie că el stă în spatele acestor maticrre,
Problema este dc a şti ce măsuri se pot lua impo-
/nrn împătritei agresiuni sovieticc-militnrc, po-
htirc, sociale şi economice care se desfăşoară in-
diferent de banele «an relele intenţii alinte »i o a-
l/e. ,"î " C ,n » u f‘ al trietenţii Slutului
Revoluţionar Sovietic.
J,ur"ne, n !r°‘r' ,00 " leif Orice om e,te de-
dîdn , dea oh " M aeeaată ,,,l c „-
Tei T r " ar , ° are r '"' Knm ‘ *'-»«&
ficientă Z° P ° ar -*° r . *" race c ' 1c ° oaranţic su-
ţiei mondiali" a ,m ^deca desfăşurarea revolu-
Răspunsul ar putea T C ° ndtirerea Kremlinului?
când eingurul WTv&T* rT"- ■'* ^
viram a „ nm L { v, ' ! Icnc,ren « rf e-
crede acest luc, r, T". " eh '. ln , ! on,e
depăşeşte lupta imn ni" C / C< * ac ţ xune * comuniste,
aoearm acZZe 7nM " a J nam ^- '« » redare In
Con-'truitil^i nroume ft'; ,"" le " U " u ' m «rri*t,
metode marxiste. CriKco strânZTI™'
™*«r«l«i (AmcricTZwfttTii Ta "
zZs p iZ in d d ib£?e.
r«y ttf 2ZS: z££r
condiţia sângelui tic apare
soli ”, fată de "jus san-
5»
maniei; şi chiot'
insuficientă...; faţă de jus
chiar, nu mai putem recunoaşte acum.
di!ie indispensabilă a romanităţii, decât
deli-
guini
drept
drept condiţie inaispvnsuunu »» ..**•»
,,e -Jus animi"—condiţia sufletului—singura
mitatoaie a virtualităţii româneşti.
mitatoai
Si, in
begie, am cunoscu
prea lunga şi frământata noastră pn-
cunoseut "români", destui, care au
trădat-o, si am cunoscut străini care s'au vialţat
cu sufletuul , ci* fapta, pe culmea de cleştar a ce¬
lei mai pure, a celei mai desăvârşite romanităţi.
Intre aceştia, un loc de frate îl ocupă:
MONSENIORUL JOHN KIRK.
Deoarece avem ocazia să vorbim de Monsenio¬
rul £irk în spaţiul rezervat "Congresului .de la
Barcelona", vom reproduce aici numai un pasaj
—elocvent deşi foarte incomplet—asupra perso¬
nalităţii Sale, limitându-ne, acum, să-i exprimăm,
ca Români. ca creştini, neţărmuita noastră re¬
cunoştinţă pentru tot ce este, pentru tot ce face
în slujba desinteresată a cauzei romaneşti.
. • • *\ i
Din “Pe marginea unui mesagiu papal”. —CRO¬
NICA ROMANEASCA—Anul III, N. 5; Mai 1952.
Alegerea şi numirea Monseniorului
? * f _j** 1 / .Vi >i ii /»-f niînc> 7 ?n
John C.
girk în fruntea "Misiunii Catolice Române" nu
este o simpă întâmplare. Monseniorului lfirk i-s'a
încredinţat această misiune , fiindcă Domitia^ Sa
nu este numai un adânc cunoscător al României
şi problemelor ei, ci si unul dintre cei mai calzi
apărători ai cauzei româneşti. Trăind în Româ¬
nia mai bine de trei ani si jumătate, Monseniorul
Kirk a colindat satele şi oraşele româneşti si ast¬
fel a fost în măsură să aprecieze şi sa cunoască
in deaproape pe ţăranul şi pe muncitorul tloniăn.
« = ; Hn foc de frunte tu mima aaanc xnn
Monseniorului JHArk. Nu rareori, vorbind i
V • * i
'Spre' su -
In cele ce urmea^a, vom reproduce—fîîra comen¬
tarii—câteva pas*agii dintr’o dare de seam,a asu¬
pra stărilor de lucruri din din R. P. R. duplt pu¬
blicaţia engleziTi Intelligenee Dig est No. 102, din
Mai 1952.
Depresiune şi suferinţă .—Atmosfera generalii a
ţarii traduce o adâncR depresiune. In ngriculturâ
nu se lucrează. Are loc un sabotaj real şi activ din
partea ţăranilor, cu efecte agravate din cauza in¬
competenţei de necrezut a condneătorilor birocraţi.
In multe cazuri, gospodăriile colective sunt condu¬
se de orăşeni, complet ignornnţi în chestiunile agri¬
cole, şi care. In genere, conduc întreprinderile din
birourile lor din oraş. întreaga ţară vueste de
poveşti asupra prostiei lor. Până si presa comu¬
nistă critică incompetenţa funcţionarilor, Produc¬
ţia agricolă se resimte. Si în industrie se vădeşte
ineficienta regimului, nu atât de mult însă ca în
agricultură. Mulţi dintre muncitori sabotează. Ca
fapt curios, sabotajul este mai important In cen¬
trele în care comunismul era mai puternic înain¬
te de răsboiu. spre ex. Atelierele Grivitn, odinioa-
ru fortăreaţa a comunismului. Reacţiunea este
acum foarte puternică şi numitul pentru n ajuns
dă fie acum punctul cel mai slab în procesul do
refacere industrială şi politică.
Standardul de vieaţă foarte redus.— Standardul
reduH nl vieţii este general. Salariile sunt uimi¬
tor de reduse. Deseori, nici rnţiile nu j>ot fi pro¬
curate pe piaţa oficială. Bursa neagră este inaccesi¬
bila celor eari nu aparţin clasei privilegiate—mem¬
brii pârlitului, tehnicieni, ofiţeri şi şefi de poli¬
ţie. Dar, de multe ori şi bursa neagră este foarte
sarneă. In timpul vizitei observatorului nostru, nu
ho tfăsen săpun nici oficial, nici la bursa neagră.
Problemn locuinţelor este înspăimântătoare. Multe
case se prăbuşesc, şi puţine sunt reparaţiile caro
pot fi făcute, In timp ce pentru partid si ofioin-
lituţi se construesc palate, nu există niriun plan
pentru locuinţele poporului. Murdăria si promis-
cmtatea sunt de neînchipuit. Vopseaua ’noulă este
de negasit, de ani do zile. Aglomeraţia este fonrte
mare. Condiţiile higionieo, înspăim/ăinumtătonre.
ferinţele poporului român, Monseniorului lyirk i
sc umezesc ochii şi, el mărturiseşte, că cea mai
marc dorinţă a Sa este de a se întoarce cât mai
curând în mijlocul poporului român eliberat. Pen¬
tru aceste calităţi , Papa Pius al XII-leu a nu¬
mit pe Monseniorul John C. Kirk, Preşedinte al
ti
Misiunii Catolice Române pentru Europa".
văzut de pild.1 menţionat, uriaşul ajutor în qrâu
pe corc TO.4 dai tnâivi, fU «icio co„âL),
rc !’f r lcrM,c ' dar anat ie fapt gre?i-
I.' r ■ de , aeecn tir care compari atitudinea
Angliei faţit ic lai,a. r„ arce a pe rare Apusul
. ! CI '" ^ n a,bi fald de Rusia. I„ primul cai,
Unul? er \ aore -T' e fi cra Drese ea getul ie
Implicare nil no ie la ca. l„ al doilea ras. Rusia
vite agreaoare şi, iac A analogia ar fi corecta, atu,,-
Românii rezindenţi în Spanie mai cunosc un caz:
FAMILIA MAT AS PERPINA
din Barcelona, care ne-a înţeles şi ne-a iubit,
ddndu-şi întreaga ci prietenie cauzei româneşti.
Este profund mişcător, pentru noi toţi Românii
care x-am cunoscut, ataşamentul sincer al acestei
familii la idealurile noastre naţionale. E destul
s.ă amintim că unul dintre fraţi, I). Josâ Matas
Perpină, arând încă din copilărie, în instinct, un
interes miraculos pentru România, a început să
înveţe singur limba ţării noastre, (lupă manuale
si cărţi româneşti comandate special iu ţară. Mai
apoi, urmăreşte eu înfrigurare desfăşurarea rus-
boiului pentru unitatea noastră naţională, bucu-
rându-se de succesul României. După răsboi, con¬
tinuă să comande cărţi de istorie şi literatură ro-
mânescă, între care şi poeziile lui Eminescu. în¬
drăgostit de oqiera acestui geniu, îl traduce aproa¬
pe în întregime. Suflet deosebit de sensibil, cu
calităţi literare înăscute, ajunge să pătrundă pe
aproape toţi barzii liricei noastre, si poeziile lui
Alexandri, Goşbuc şi a întregei pleiade a poeţilor
moderni, în frunte cu Aron Cotruş, iau formă
măiastră, pnn pana lui, în limba spaniolă. De
menţionat, acest proces se împlineşte fără să fi
cunoscut încă niciun Român. Si atunci când este
nevoit să-şi păi'ăsească oraşul natal, în timpul
războiului civil, ţine să-şi salveze, printre puţinele
lucruri personale, căvţile româneşti,
Contactul cu Românii îl realiseasă deabia în
anul 19\7. Acest moment constitue pentru el o
mare emoţie , când poate, în sfârşit , vorbi cu ci¬
neva, în graiul cărţilor româneşti. Deatunei, casa
familiei Matas a rămas larg deschisă tuturor Ro¬
mânilor. Si toţi cei ce am acut fericirea să-i cu¬
noaştem, am simţit mângâierea sentimentelor lor,
iar la căldura acestui cămin, de multe ori, ne-am
potolit furtunile sufletului nostru.
împreună cu dânsul, s'a afirmat în susţinerea
cauzei româneşti, D-ra Angeles Matas, care cu
toată dragostea fi cu o uimitoare energie, n'a pre¬
getat să ne ajute în orice împrejurare. Aceeaşi
simpatie pentru noi, Românii, respiră si din su¬
fletele bune ale D-rei Conchita şi a D-lui Juan
Matas, fraţii mezini ai primilor.
Această■ familie şi-a dobândit dreptul la recu¬
noştinţa tuturor Românilor; iar aroî cn>e~\
^ 1 9 _-^ A#
CU-
Ro.
Bisericile .—In afară de cei interesaţi, majori¬
tatea poporului este ostilă regimului. Rezistenţa
activă însă, sau vreo mişcare subterană evidentă,
este redusă, cil excepţia aceleia a unui singur grup.
Partidele vechi sunt moarte şi nu mai au aderenţă
în popor. Biserica Ortodoxă este aservită Guvernu¬
lui, si este absorbită de Biserica ortodoxă rusă.
Biserica Catolică, mai cu seamă în regiunile ungu¬
reşti, a fost aproape total distrusei. Episcopii săi
se află în închisori sau nu dispărut. Preoţii lor sc
găsesc în afară de lege. Asemenea Bisericii protes¬
tante din Transilvania, Biserica Catolică nu mai
este o forţă organizata.
Mişcările Subterane .—In regiunile locuite de un¬
guri, dificultăţile politice locale sunt oarecum
înlăturate din consideraţii naţionale. Ungurii sunt
ostili oricărui regim românesc. Dorinţa lor este
realipirea la Ungaria.
Singurn mişcare subterană din România este Gar¬
da de Fier—organizaţie fascistă—care recunoaş¬
te conducerea lui Iloria Sima, aetunlmente exilat
în Germania. Este greu de spus cum operează în
momentul de faţă. Se yăd însă inscripţiile ei pc zi¬
duri si străzi, 1 >eşi sunt înlăturate în fiecare zi,
apar în alte locuri în timpul nopţii. Garda de Fier
distribuc manifeste bine scrise» şi bine tipărite,
care circulă, în tontă ţara. I>e poţi găsi sub uşi,
în cutiile de scrisori şi în interiorul gazetelor co¬
muniste.
Observatorul nostru a primit două, în timpul
şederii sale la Bucureşti. Una a fost vârâtă noap¬
tea, pe sub uşa camerii de hotel ; un alt manifest
i-n fost pus în buzunarul pardesiuhii, după căde¬
rea nopţii, când se plimba afară. Principala linie
do propognndă a Gărzii de Fior este: “Suntem încă
foarte vii. Comunismul nu se ponte măsura cu noi.
Poporul este cu noi. Cund regimul se va prăbuşi
—vom fi prezenţi, eăei noi, Garda de Fier, repre¬
zentăm tot eo este vital şi curat în viaţa Romă-
niei”... I.a aceste cuvinte se adaugă apeluri In
vechiiîe tradiţii şd la faptele măreţe din trecut;
se cere restituirea teritoriilor cedate Rusiei şi se
îndeamnă In reînvierea religiei şi solidaritnten Fu-
ropei.
c* Dl. Bevan ar trebui să, ceară tocmai Rusiei
gestul dc împăcare, iar nu lumei libere.
Ar putea ccrc dc pildlti Unitmci Sovietice să-
şi retragă trupele din România■ şi din cclclatc
ţări ocupate dc armata roşie. Cel puţin atăt, in
loc dc a propune cedarea unor noui teritorii peste
care ,<iă-.şi întindă sângeroasa-i domnie, dictatura
marxistă.
Ilie Vlad.
Minunată zi de înălţare sufletească şi manifes¬
tare a conştlinici naţionale.
Inlmelo românilor au bătut atunci în ritmul ne-
potolit al marilor speranţe. Toată suflarea roinâ-
nească a trăit censul cel marc al reîntregirii
hotarelor răsăritene. Dangătul clopotelor sa iidi-
cat până în înălţimile cerului, cerând lui Dumne¬
zeu binecuvântarea braţului, care luase arma pen¬
tru apărarea crucii .şi a dreptăţii. Pasul apăsat al
ostaşilor noştri a răsunat spre Prut şi munţii Bu¬
covinei, iar avioanele au adus în dimineaţa însorita
a acelei zile vestea primei victorii aeriene: 400 dc
avioane inamice doborâte în luptă, sau distruse pe
terenurile de aviatic din Basarabia şi Bucovina.
Se împlinesc 11 ani din ziua când România,
rupând zăgazurile impuse de o politică de umi¬
linţă, pe care fusese obligată să o accepte, dc
evenimente internaţionale copleşitoare s’a ridicat
cu fruntea sus, luminata de hotărârea neştramu-
tată de-a duce lupta până la capăt aruncându-sc
în răsboiul sfânt al neamului.
Se cunosc împrejurările tragice pe cari Ic
trăise România un an înainte când, pusă la zid
de căpcăunul rusesc, lipsita de orice sprijin din
afară şi insuficient înarmata, a asistat neputin¬
cioasa la sfârtecarea trupului ei.
înmărmurit a privit poporul român cum a fost
jefuit ca la drumul cel mare, cu ţeava mitralie¬
rei în piept, luându-i-se Basarabia, Bucovina de
Nord, jumătate din Transilvania şi Cadrilaterul
dobrogean, fără ca vreunul din peznicii ordinei
europene să ridice arma sau cel puţin glasul do
protest în faţa acestei uluitoare nedreptăţi,
Dar după ce jaful a fost consumat, apele tul-
burante de uraganul de la răsărit tot nu s’au li¬
niştit. Pc deasupra teritoriului ciuntit al Româ¬
niei se încrucişau corbii hămesiţi, în căutare de
o noua pradă. Răsboiul, început cu aproape doi
ani mai înainte, mai avea încă lungă cale de bă¬
tut şi nu se puteau prevedea nici complicaţiile
cari au mai urmat, si nici desfăşurarea şi sfârşi¬
tul lui. . * * s* *V \ A
Germania naţional socialistă, învingătoare în
Apus, era tot mai mult atrasă de spaţiile inmen-
se ale Rusiei. Molocliul răsboiului are nevoie de
toate produsele pământului în cantităţi nemăsu¬
rate, iar România—aşezată între Germania si
>
Rusia—dispunea de petrol, grâu, păduri şi alte
bogăţii ale subsolului, cari puteau fi de un ne¬
preţuit ajutor întt’un conflict. Pentru stăpâni¬
rea acestor bogaţii Rusia a concentrat 30 de Di¬
vizii în Basarabia şi Bucovina şi a provocat o
SGTJO cio înciJon »/«• /*#•« fi * r• * t // r • * r/ // *
- ^ "t-ofllVt, vni-tT 5f7T-r JilzVCiCIcc o nonă ’ JătriinJvî
în România şi o nouă jefuire.
Pentru a se salva din această ultimă amenin¬
ţare, nu-i mai rămăsese României decât o singură
cale: aceea de a fi alături de Germania, care era
atunci în culmea gloriei ei militare. Această so¬
luţie a fost atât de evidentă, încât în dimineaţa
zilei de 22 Iunie 1941, când s’a aflat de isbucni-
rea răsboiului dintre Germania şi Rusia şi de par¬
ticiparea României ca aliată a Germaniei, întreg
poporul a avut sensaţia că o uriaşă piatr'ă, care
ameninţa să-l zdrobească, a fost dată la o parte.
Un sentiment de uşurare şi-a făcut loc în atmos¬
fera românească si în toate bisericile s’au înălţat
rugi pentru victoria armatelor noastre.
22 Iunie 1941, a fost una din cele mai frumoase
zile pe care le-a trăit generaţia noastra. Toată
revolta îngrămădită în suflete timp dc un an de
zile, toata ruşinea simtită de toţi Românii, pen-
trucă n’nm putut schiţa nici cel mai mic gest de
apărare în faţa atacului din răsărit, toată îngri¬
jorarea cnre apăsa asupra ţării din cauza perma¬
nentei ameninţări ruseşti, s’au apulberat ca ba-
#
tute de vânt şi naţiunea a respirat descătuşatş.
22 Iunie a fost ziua în caro poporul român a
putut să rindico iarăşi capul cu demnitate, pen-
trucă a dovedit lumii ca ştie să lupte pentru li¬
bertatea lui.
In 1940 se pusese în joc valoarea morală a nea¬
mului românesc şi existenţa lui cn popor liber.
Trebuiau salvate şi una şi alta. Ostaşul român
cnre n purtat cele trei culori până In Stnlingrnd
şi-n munţii Ca ucazului, a demonstrat cu priso¬
sinţă vitalitatea naţiunii şi capacitatea de luptă
pentru apărarea fiinţei şi a drepturilor ei natu¬
rale,
Răsboiul l-nu purtat până la capăt cu vredni¬
cie. Marii conducători ai lumei n’nu înţeles cât
p
de dreaptă şi do sfânta nc-n fost lupta şi nu ce¬
dat România sferei de influentă a Rusiei comu¬
niste. Astăzi neamul nostru este pus în lanţuri
şi trăeşto în cea mai cumplită sclavie.
Dar in atâta întunercc care s’a aşternut deasu¬
pra lui, ziua de 22 Iunie 1941 luminează ca o stea
purtătoare de noui speranţe. In numele faptei de
atunci, poporul român are dreptul să se ridice şi
să-şi pretindă libertatea şi hotarele; iar condu¬
cătorii marilor popoare, cari împart dreptatea şi
cari nu l-au înţeles altădată, nu datoria să-l aju¬
te şi să-l salveze.
Minuntă zi de 22 Iunie! Sprijiniţi pe fapta
care te-a înscris cu glorie în istoria neamului, noi
cerem azi dreptatea noastră şi din strălucirea ta
vom reînvia mâine poporul românesc.
General Platon Ciiirnoaga
L I B E R T A TEA
PRIMIM SPRE PUBLICARE
ACTIVITATE] ROMANEASCA
SPANIA
(Pâg. 3-4-5)
următoarea camuiucare:
blicare urmaiuu,^ —- lt s( >nie si ^ eon ye ~ **"■*"'—- -
âf&MăSfiS PAŞTI U MADRID
SARBATORIRERA SFINTELOR
Democraţi Koman » ■» '. fitului unernun»
fiS.ru (icncralc « "Jjjj'g r„ r ,s in zilele ie U.
nai al Presei, care sa tmut * gg atra gc atei i-
15 si 16 mai, o intă ™ p \™J rt minare a jurnaliştilor,
tiunea asupra opein <1 € . ţ Qra noastră. $e oi ai
scriitorilor si intelectualii > » . nra faptului ca din
atrage dcascmenca afcnfiHnr ^ profesionişti, abia
--“ bine de o mie de jurMun*,Z *t .nnmaittl de
lor in momentul
TrVzeTior^l %"*‘ c ,T e eAmmi concentrare,
TS^Lu^Tnei^^ mortali Ou„,-
nezeu ştie unde. adunării generale ca sa sc
JUX flTriUntetei, atona* el etotierea acea-
Ya probleme ei marco ane, hotartn.
jz te-asfe ii
r Z£X Tr^Ta
FM £& “oJoviali* 1 a studenţilor rJâni in-
cctându-si activitatea.
-XJrTrTJZJJJmr morale >i materiale ala atu-
duilre poporul
ComitetOl^de'conducere, alee in şedinţa de eoneti-
tuire din 2 Martie 1**2. este format din.
Prof. Dr. Alplionsc Juilfand, Preşedinte.
Ioan Tismanaru. Vicepreşedinte.
Grigore Pop, Secretar general.
Petre Rosetti, Casier.
Dumitru Tatu, Secretar de silinţa.
Virgil Pujitcscu, Secretar de şedinţa.
Teodor Cazaban, Consilier.
Mi hai Korne. Consilier.
Cornel Crisan, Consilier.
Pentru corespondenţii:
Grigore Pop, 38, Rue Ribera, Paris 16
Inrurea Do.nnntni a f
de cdtrc c6lon,o MS *m Cap,ta
tr'o j or nul deusc i ... „ 0 /i c iat în amurgul
fzTuTsZ Z p ZduVT-m -°r ea de
Mat, ca deobicei, la altar.
lu asistat la ambele slujbe, m ajută , _
Românilor din Madrid, mai >»«»«/“>*»' * r0 ”“ ■.
ti sosite, cu ocazia Paştilor, dat st, <1. natale, jf.
meroşi Spanioli şi străini. unităţii
. Răspunsurile au fost date de corul t omumtaţu
Românilor din Spania.
II
Corul Comunităţii,
_ __ sub conducerea Părintelui
Alexandru ^Mirccaja cântat la Radio Nacional de
Espana —emisiunea românească— fragmente di
Slujba Prohodului si Christos a Înviat!
.migrarea
D-ra Margareta laşi ne trimite un larg expozeu din
care, in urma spaţiului restrâns, extragem unnatoa -
r1e in~7lua de 13-1V, s’a tiJiut in Toronto, Canada,
mi mare Congres-Dcmonstratie organizat de organi¬
zaţiile patriotice încadrate in “Antibolsevich Bloc of
yotian*,” (.1. D. A.), la care au participat circa 8.000
canadii ni vechi si noui. România a fo*t prezenta Ja
acrusta manifestare de solidaritate Lnterwitionala îm¬
potriva pericol tini comunist. Isi apelul general al
martirilor căzuţi in lupta anticomunista au fost stri¬
gaţi si ion Moţa si Vasile Marin. România a fost
reprezentata prin D-nii M. llojbota — Del. perm. in
Comitatul Central A. li. N. (Canada), si D. Loct. Co¬
toiul Murcsanu — Pr*s. Asociaţiei Mihai ] iteazu —.
H'a votat o moţiune ce a Jo*t expediata O. S. IJ.-lui,
organizat 1 ci Pactului Atlantic si guvernelor tariUjr
aliate.
Bibliotcr i din Freibury a contat până acum aproape
nxclws^zpe sprijinul material al intelectualilor ro¬
mâni din localitate .
.'pfu //////( rtfr f ti M / ry - ' •* * t ( fi ttt f-rim tl C
multor htiMtiruitori si pierderea posturi¬
lor de către alţii, au făcut ca Biblioteca sa fie actual¬
mente com|il< t IîjimHu »lc orice resurse.
Af;e»t fapt determina con4ncer(u «a adreseze vn ul-
apel celor cari o mtioAc »i a^redaza.
B vorba cel puţin de asigurarea chiriei localului
'i I m ii mut ind{*pcn xtbil existentei si continuă¬
rii oper ii înjghebate cu atâtea sacrificii.
Hc propune, pentru aceasta, trimeterrn unor ajutoa-
sub forma de contribuţii fixe, mensuale.
Ajutoarele pot consta din:
Contribuţii fixe, cât de modeste.
Distribuiri a publicaţiilor bibliotecii intre relaţiile
pe mire le are fiecare.
Persoanele cari primesc gratuit publicaţiile, ar tre-
bui sa ramburseze matur parte tlin cheltuielile poşta¬
le, prin bonuri poştale internaţionale.
Comitetele româneşti, asociaţii culturale, certuri,
itrrtrrn. ar asigura un mic venit constant data ar
retine im număr fix de exemplare din publicaţiile bi¬
bliotecii.
Cointeresarea persoanelor si institut!lor străine la
activitatea editoriala a W blloteeii, pentru a creta noui
posibilităţi de distribuire a publicaţiilor.
In cazul rând acest apel m< ra avea efect, condu¬
cerea se va vedea obligata fi e sa accepte una din
propunerile de emigrare, fie sa dizolve biblioteca. în
conformitate C u statutele, incheiând astfel un capitol
de. aetiritnte earturarensea a pribegiei noastre
10 MAI LA MADRID
întreita sărbătoare naţională românaeasca. Ea
rămâne în conştiinţa poporului, în tradiţia neamu¬
lui, în istoria ţării. Toate mijloacele arbitrare fo¬
losite de un regim sti'ăin, cu scopul de a schimo¬
nosi ovenimeutele trecutului nostru sau de a le
şterge date consacrate de conştiinţa româneasca.
Poporul român va reveni pe fagaşul vieţii sale fi¬
reşti, aşa cum a evoluat de 2000 de ani, îndat.i
ce va trece silnica artificialitate de astazi.
10 Mai înseamnă în istoria noastră dinastie ro¬
mânească, independenţă naţionala în cadrul hota¬
relor istorice şi regalitate. Acesta este adevărul,
acceptat plebiscitar, dela 1866, 1877 şi 1881; apoi,
sărbătorită an cu an, până în zilele nostre, când
tirania comunistă tinde să mistifice, sa schimbe
cursul evolutiv al unui neam.
Românii cari pot gândi şi vorbi liber în nume¬
le naţiunii încătuşate, păstrează nealterat^ă isto¬
ria, comemorează sărbătorile naţionale şi aşteap¬
tă cu încredere ziua când vor spune hotărât oă
actele tiranice ale regimului comunist rămân o
amintire urâtă şi dureroasă,
Măria sa poporul, liber şi nesilit de nimenea, îşi
va rosti cuvântul, pentruca să îiu fie îndoială nici
pentru călăii de ust|ăzi cu privire Iu. istoria lui tre-
—
i ti
re
Pe ziua de 3-11, a avut loc Adunarea Generala a
Asociaţiei Culturale Romane, Toronto. Canada Cu
tTf&i SSS aţ n “ JIihal rueazyl- reprezentata
nrsl ir ' iV ne,Wft ’ **««•; Harion Mintiei, vice-
pre»., M. ltosbota, secretar; Leon Capri, casier-
/ -na Margareta Iu4, ],. Beb. Manea, membri, si I) G
lliabant cenzor, au decis contopirea citatei asociaţii
cu \soriatia f uit urata Romana, Toronto, Canada H'a
nichelat st semnat un proces verbal
Au fost aleşi |* „„«i comitet, următorii-
IC. Codrescu, preş.; h. Benga, vice-nres • C An„h~i
W ti. 4 &&s 2 ?-
S’A PRIMIT LA REDACŢIE
O
D E C L A| ,R A T 1 E
o declaraţie făcută de
Vom reproduce maiJ U!i „ - j at(l Coriesu-
aeneralhimu !• ra«c « a ,,'c«iei leg i»-
lui, cu ocazia j.ed.»(e« yfouou’aic
o alta scrisoare,
Excelentei Sale
Cortesurllor spa-
ssn - r
unor personalităţi romane dm Spania, care -
numele întregului rejugiu romanesc, ca gresie
a întregei naţiuni ce nu-j/i P^.^’a^adresal
astăzi, sentimentale de recunoştinţă, au adies *
Şefului Statului spaniol, în termeni vn si calzi,
o bine simiţită scrisoare de mulţumire.
Spania nu a recunoscut, nici formal, 1llcl
ralmente, cedarea României şi a ^lorlalte state
” satelite ”, ”zonei de influentă sovietică. Spania a
refuzat, în pofida propriilor dificultăţi şi in ciu
conspiraţiei mondiale căreia îi căzuse ea însăşi
victimă, să negocieze cu valorile uner civilizaţii
bimilenare. Spania a ştiut să discearna, m negu¬
ra modernelor confuzii, între bunurile economice
şi acele bunuri care, prin natura lor se pastrea
in afara si deasupra sferei comerciale. Si, ciedm-
cioasă sacrelor principii care au dat strălucire ci¬
vilizaţiei noastre, şi-a asumat toarte riscurile, a
acceptat toate consecinţele... când i-ar fi fost ata-
ta de uşor sa se retragă, prudentă, m jetul lui
Filat. A . ■
Spania a ştiut că acolo, departe, in marginea
cealaltă a continentului, mai multe popoare se
sbat în spasmele morţii roşii. Si a simţit, cu sen¬
sibilitatea trează a curăţeniei, a sfântului, a
eroului , că un singur fir, cât de plapandf ...cât
de firav? ...mai leaga vieţile pâlpăinde, Si a ofe¬
rit, la fel de generoasă, la fel de caldă, ca în¬
totdeauna, din preaplinul miracolului propriei vie¬
ţi, din flacăra •virilă a nemuririi ei speranţa
conştiinţa în spiritul de solidaritate al ei!... Căci,
prin glasul reprezentantului ei cel mai de seamă,
in fata plenului deputaţilor spanioli, a strigat, pen¬
tru contemporani, pentru istorie...:
"Vreau să amintesc, în legătură cu aceasta, re-
afirmâd poziţia noastră, că Spania este, poate,
singura ţară care nu a recunoscut situaţia creată
prin abandonarea popoarelor din Estul Europei , Ru¬
siei Sovietice, şi că cere să se afirme, fără a se
con/timţii nici cea mai mică concesie, necesitatea
imperioasă de a se restitui popoarelor sclavizate
, 7 „ t fnirt rin /I V # /P
Comunitatea Româna din Madrid sub preşiden-
ţia d-lui (». Demetrescu, a sărbătorit ziua de IO
Mai, colaborând la organizarea meetîngului avia¬
tic în onoarea federaţiei internaţionale, aeronau¬
tice, când D. liâzu Cantacuzino, cunoscutul us
şi erou al aviaţiei româneşti, s’a produs în câteva
figuri acrobatice extrem de primejdioase.
In aceeaşi zi a avut loc un Te Deum în Bise¬
rica “Las Salesas”, oficiat de părintele Alexan¬
dru Mircea. Au participat: 8. 8. Monseniorul
J. C. Rirk, preşedintele Misiunci Catolice Româ¬
ne în Europa, A. S. R. Principele Nicolae al Ro¬
mâniei cu Principesa Ioana, L>. Ministru N. Di-
mitrccu, I). Preşedinte al Comunităţii, Coorge De-
metreseu şi toată colonia românească aflătoare în
Madrid,
Au asistut la sărbătorire, următoarele persona¬
lităţi străine: Mareşalul Urctn, Ambasadorul Pe-
ru-iilui. Ambasadorul Spaniei în Brazilia şi Mar¬
chiza de Prat y Nantouillet, General,ul Beigbcdcr,
fost Ministru al Afacerilor 8trăine spaniol. Dom¬
nii Junii de Cârdenns, Ambasador şi Director al
Keoalei Diplomatice, Ambasadorul Marchiz de Bnr-
znniillami cu Dna. Ambasadorul Marchiz de Ayci-
nenn şi Ambasadorul Marchiz de Rinlp, toţi, Am¬
basadori ai Hpanief. D. Clcoh Syndica, Ministrul
Ministrul Poloniei şi Contesa Potocky,
Ministrul Jugoslaviei şi Domna Imkowicz, Dr. (
her, fost Ministru al Rlovnciei, Ministrul
Dr. IUc. D. Drugicevic, fost însărcinat cu Afa-
"j r ‘ a , 1 (, Toaţiei, I). Hzumlnkowski, fost Ministru
nl 1 oloniei, 1). Elloy Bouillon, Marchiz de Hdva
itlripfil n otl tutui illaufioion 1)1 <lc rCtlltu/tlti
.şi <le împăciuire, socotind ca acestea aruncă popoa¬
relor din Occident o pată morală şi de inconştien¬
ţa, de a cărei responsabilitate nu suntem părtaşi.''
imediat după difuzarea discursului tinut de Gene¬
ralisimul Franco, o delegaţie româneasca constituita
din Domnii Stelian I’opescu, miniştri; Nicolae Dimi-
trescu, ministru plenipotenţiar, «i George Demetrescu,
preşedinte al Comunităţii Române din. Spania, a în¬
mânat Marchizului! de lluetor y Santillan, şeful Ca¬
sei civile CiiudiUOului, următoarea scrisoare de mul¬
ţumire adresata Şefului Statului Spaniol.
• • •
’ie-
eroat
Mrtr.-Apr. 195U.
3-4-5.
47 N - i«*86.
Buletin Informaţif.
Asoo. Rom. Germania dr Hud -
Buletin Zllrlch .—A I N a 7
* '- «■ V., k o N l 0 7 ‘
Candela. —A. II, x. i 4 . 18
Chemarea. —A. IV, X 2-3
Credinţa.—^X. r,- 8 .
Curierul. —(Rrazilln), x 34
Curierul Creştin _ y
Croaţia. —Voi. I, N 5 Aires), A. II, Ian-Mart.
f’uget Românesc. —>Â. II X 1
Cronica Româ t neancm -—A III v
Gentili. —X. 3. •
îndreptar. —A. II, n 3.5
In*rninart. —A. I, N.‘S-O-’î
Innir’te Mărgărite .—A H x ^
Iluminatorul. —.A. 27. N 1 - 4 *
Mc na gerul. —A. II, N. (i- 7 . '
Ca Valias Roumalne. _A V M
Noftabgle .--Wolio Maniaţii. ’ * P P
Orizonturi. —A. IV. N 1 ir .9
Ratria. —A. IV. N. 1-4 * 952>
Romanţa Viitoare. —A t v n
Romanţa. —A. IV, N. J.’ ’
Huflet Ram an esc .—A IV N 1
Vere. —A, II, x.’l.
basadei Ib'lgiri [>.
onsnil General al Bul-
eite
n Uterul
capelan
Brnneo
Hi-au
nsistn:
M 88.
,»H,. HlHintinoff. D. Di manof f r fal «
î?' B0lK ? r , IH ' r>r "f Unlv. po 1 doc 7 . llorynK,
. Quiroga, Director nl Politicei 17uro|iol in Ml-
<le Afnccri Strfline nl Spnnlei, f'flrintele
ni O. C. A. tî.-lui, Colonel lbisic, R. p.
Mărie, D-l Pnolo Demi, etc.
exprimat ta 1 acris regretul de a nu putea
Britanii tt J° hn BalfallP, Ambasador nl Mnrei
' iei Conl* iT r xr ra A "^nsadorul Hrn-
TnT i l M ° Rnnrd6 * Oondc del Alcazar de
|r ‘ J ° 8 ^ ^ţ nrfa Otor °. Preşedintele O. C. A.
Rundei. ^ Kmb,d ’ Dirc ctorul General nl I’ropn-
nistrul Ungnriol ' Frnnc, "'° <>» Mnrosy, Mi-
Vicît^i^.r-'*»'».^-. Aeroportul "Cuatro
(
’ontHo ,1 n \ f ,n pluM Ambasadorul Spnnlei
nrr C „^î B c^tvVci n ci D - nn - «<'
Excelenţă,
Românii desţăraţi au primit cu cea mai marc
bucurie declaraţiile pa care Excelenţa Voastră Ic
a pronunţat cu ocazia inaugurării sesiunii parla¬
mentare curente, declaraţii in care nu aţi uitat
soarta popoarelor oprimate, ci, dimpotrivă, aţi
subliniat indignarea pe care o resimţiţi faţă de
destinul naţiunilor din Estul Europei, abandonate
şi uitate în ghiarclc satanice ale tor oarei roşii.
Cuvintele hotărâte ale Excelenţei Voastre ca şi
unanimitatea entusiastă cu care au fost primite dc
reprezentanţii naţiunii spaniole, ne întăresc speran¬
ţele in salvarea poporului nostru din sclavia in
oare a fost aruncat.
Aparţinând dc ani vechii Europe, situaţi in
marginea cealaltă a Continentului, poporul ro¬
mân, in nenumărata lupte, a constituit totdeauna
prima baricadă, primul obstacol, in calea năvăli¬
rilor asiatice.
Amintindu-şi că la întemeierea lui au colaborat
şi soldaţi hispanici din armatele imperiale ale lui
l’l/iio Traiano, fiul Iberici, poporul român a ur¬
mărit cu suflet dc frate minunata istoric a naţiu¬
nii spaniole, din primele iii începuturi, până la
ultimul răsboiu eroic dus intru eroică apărare im-
potriva comunismului, care si acum 1G ani ame¬
ninţa civilizaţia creştină a Europei.
Fcntru fraţii noştri scufundaţi in întunericul oc¬
ini mai odioase opresiuni, cuvintele Excelenţei
l oastre sunt hraită şi, isvor dc energie, şi îi ajuta
să vezixte până . cc soarele libertăţi va străluci din
nou pc cerul României.
Convinşi că declaraţiile Excelenţei voastre vor
hezi un spirit de adevărată solidaritate europea¬
nă, exprimăm gloriosului Caudillo Francisco Fran¬
co, adânca noastră recunoştinţă, şl îl rugăm să
o<cptc asigurările sentimentelor noastre celor mai
devotate.
iss) *N tel ian Popescu—fost Ministru de Jus¬
tiţie.
(*v) l ’asilc / asin schi—fost Ministru al Muncii
$ Yn tă f ii şi Ocrotirilor Nodale.
(ss) Prof. Ing. Ion Protopopcscu—fost Minis¬
tru al Comunicaţiilor.
(ss) Nicolae Dimitrescu—Ministru Plcnipoten-
ţiah.
(«*) Qcnrge Demetrescu—Preşedintele Comuni-
ţăţtt Românilor din Spania.
ii
n
Aceeaşi delegaţie a Înmânat apoi
redactata ta termeni asemănători,
D-lui Esteban Bllbao, preşedinte al
niole. D-l Iiilbao a întrerupt şedinţa de lucru si s’a
întreţinut timp îndelugat cu oaspeţii români, asigu-
rftndu-i de sentimentele sale, atât personale cât si în
calitate de preşedinte al Cortesurllor, fata de poporul
român, căzut astazi la cea mai neagra sclavie. Redăm
mai jos textul scrisorii adresuta D-lui Esteban Bilbao.
Excelenţei Sale.
Domnului Esteban Bilbao,
Preşedinte al Cortexurilor Spaniole,
Domnule Preşedinte,
La satisfacţia mărturisită de Itcpresentanţii Na-
ţiunei Spaniole cu prilejul discursului Caudilloului,
cu ocazia inaugurării Cortesurilor, Românii refu¬
giaţi au avut şi ei partea lor de mare bucurie.
Poporul Român, rezultat din altoirea nobilului
sânge hispano-latin pe elementul autohton daco-
tracic, dârz apărător al fruntariilor din Răsăritul
Europei, a rămas strajă neclintită timp de două
mii de ani în slujba aceleiaşi misiuni.
Drama pe care o trăieşte Poporul Român, ale
cărei dimensiuni numai Poporul Spaniol, prin sufe¬
rinţa lui proprie de acum 16 ani, o poate înţelege,
a găsit un răsunător ecou în cuvintele hotărâte
ale Şefului Statului Spaniol.
Faptul că reprezentanţii Naţiei Spaniole, adu¬
naţi în Cortesuri, au aclamat îndelung, în piciore,
aceste declaraţii, constituie pentru noi, şi pentru
fraţii noştri aruncaţi în cea mai odioasă sclavie,
a puternică îmbărbătare, si ne întăreşte credinţa
în descătuşarea poporului nostru şi a celorlalte
popoare care împartasese aceeaşi neagră soartă.
Exprimând Excelenţei Voastre cât şi iluştrilor
Membrii ai Cortesurilor toată gratitudinea noastră,
Vă rugăm să primiţi expresiunea înaltei noastre
consider aţiuni.
‘ * * *
Excelenta Sa Domnul Martin Artajo, ministrul de
Externe al Spaniei, a reluat, într’un interview acor¬
dat la Cairo directorului Agenţiei de presa “United
Press”, tema Naţiunilor oprimate de comunism, vă¬
dind aceeaşi preocupare din. totdeauna a Spaniei pen¬
tru orice cauza buna, si demostrând ce este cu ade¬
vărat spiritul de solidaritate internaţionala. Redăm
mai jos textul scrisorii trimese cu aceasta ocazie mi¬
nistrului spaniol, semnat de aceleaşi personalităţi ro¬
mâne de mai sus.
Excelenţă,
Românii din Exil, luând cunoştinţă de inter¬
view ul acordat Directorului lui “United Press ” din
Cairo de către Exceltnţa Voastră, constată cu o
profundă satisfacţie că vocea Spaniei se ridică,
odată mai mult, clarvăzătoare, virilă şi ho¬
tărâtă întru apărarea eternelor valori ale civiliza¬
ţiei noastre.
Că primejdia comunistă nu constituie o simplă
ameninţare" ci o sguduitoare dramă, o strigă cu
-VMM*» |UV ' î) f V H #Fm Dltr "RY UlMfMIH» IIM
H asi arabi a şi Bucovina, smulşi cu forţa (lela Patria
mamă, o ti'ltcsc cu patetică înfrigurare cele cincis¬
prezece milioane de Români, din România “ elibe¬
rată", distruşi fiziceşte şi moralmente de proce¬
deele sălbatece ale armatelor asiatice, ale poliţiei
secrete, ale străinilor instalaţi la cârma ţării, o
vădesc toate metodele dc silnicie folosite contra
unui popor latin, care a stat două mii dc ani stra¬
jă neclintita la Povţilc orientale ale Europei.
Măsura dc evacuare silită a tuturor oraşlor ro¬
mâne—spre un destin necunoscut şi o picire sigu¬
ră —a elementelor necomunistc—deci a adevărate¬
lor elite intelectuale fi morale ale ţării constitue
una dintre cele mai recente şi sălbatice exemple.
Sufletele noastre simt o puternica îmbărbătare
la strigătul de imbăarbătare al Exceleţci Voastre,
când afirmă că o biruinţă comunistă ar însemna
pentru popoare distrugerea elementelor fundamen¬
tale ale civilizaţiei, ale culturii, ale religiei şi a
tot ce constituie valoare spirituală în această lu¬
me; când subliniază necesitatea ineluctabilă ca
vitezele popoare arabe să ia o poziţie clară şi ho¬
tărâtă de rezistentă cu armele la orice încercare
dc invaziunc a comunismului, in afârşit, când îşi
arată nădejdea că o asemenea poziţiune ar putea
împinge şi alte popoare să ia o atitudine mai ho¬
tărâtă.
Spania, tradiţională şi eternă citadelă spirituală
binemerita încă odată pentru sprijinul activ cc
tl dă popoarelor subjugate, pentru care rugăm pe
Excelenţa Voastră să primească odată cu prino¬
sul nostru dc adâncă recunoştinţă, asigurarea prea
inaltci considerafiutii vc vă păstrăm.
Excelenta Sa Dl. Martin Artajo, a răspuns la aceas¬
ta cu următoarea scrisoare;
Madrid, 5. V. 52
Ministrul Afacerilor Străine,
D-lui George Demetrescu
Preşedintele Comunităţii Române din Spania
Domnule Preşedinte,
1 ă confirm primirea scrisorii pe care D-voas-
tră ea Preşedinte al Comunităţii Române din
Spania şi D-nii Stclian PopcsCu, I. Protopopcs¬
cu, V. I asin schi şi Nicolae Dimitrescu mi-o adre¬
saţi, eu data dc b Mai curent, şi vă mulţumesc
mult pentru amabilele fraze pc care le închinaţi
declaraţia nil or melc făcute Directorului agenţiei
”United Press ” (lin Cairo, cu prilejul călătoriei
mele în Ţările arabe, in concordanţă acestea cu
cele făcute şi în alte ocazii, cu privire la popoare¬
le care suferă îndărătul cortinei dc fier.
îmi produce o mare mulţumire să văd cum per¬
sonalităţi atât de ilustre ştiu să aprecieze apărarea
făcută de Spania, în orice ocazie ce i-se presintă,
a valorilor eterne ale civilizaţiei noastre comune.
Mă folosesc dc acest prilej. Domnule Preşedinte,
pentru a vă reînoi, ca şi celorlalţi distinşi sem¬
natari ai numitei scrisori, asigurarea considera-
ţiunii mele celei mai distinse.
(ss) Martin Artajo.
libertatea
CtimSH’IIITERIIATIOML
EUCARISTIEI LA BARCELONA
IMPORTANTA : evenimentului
PLAN MONDIAL
Afirmarea p-Wk.
pe plan naţional ri n? 1 nesiguranţa care stăpâneşte
tant punct de . s *ţ, r '^ t n a P .| ditr’un impas s’a produs
popoarele lumii. I entri «„netelor peregrine către
aceasta măreaţa adunare a mi Bx}gta conV j n gerea
farul luminos al *V' rl J' t ^ inC ercasadea o solu-
ferma ca si oamenii omenirea, vor conside-
tie t m P r °J urarl,0 t r 5 itM a «i înţelepciunea cuvenita conclu-
ra cu toata greutat ■ Rarceloua.
zllie congresmui eucar stic del loc de Întâlnire,
Toate continentele si au_ * s - au g|rntit acaS a.
aproale toate tarile si ♦ mftngâitor al lui Isus;
gata de jertfa, gata de
moarte. . „ . _ ,inv«de*te cu claritate si
Rezultatul acestui < ong** , iIa î„ doua mari ta-
precisiune ca lumea este P ajutorul imparta-
bere, imposibil de «conciliat fara «J“ iaimei.
săniei cu eele sfinte Deopar^iSt^l^. cu|ţo|
dragostea pentru pace. „hi nare celui Atotpu-
dreptăţii—valori apln ««'« in timp
ternic-ct.ro s a v"zut dm “ bart(alda e intu-
de-o săptămână, dincolo . t iv a dreptei trăiri,
sMşrss SSSzAa s
una primind taina jertfei supreme prin care ^ ^ar
ca de linişte si adevar; cealalta traiml in muiciu
Plecând de.a aceasta mare diferenţa ce exista Intre
cele doua lumi, Eucaristia, sub semnul careia r»au
adunat in Congres cardinali si episcopi, preoţi si m
reni de toate confesiunile si din toate naţiunile, re¬
prezintă ehiagul unilrii acelora cari cred in, Dtiînnezu.
din tarile libere si din acele cuprinse de comunismul
Misterul tainei eucaristice consta In faptul ca tru¬
pul nostru se satura din Duh divin si sufletul traeste
Mîcrn In Iraparatia lui Dumnezeu. Oricine soarbe din
isvorul credinţei, se înalta pre el, si Isî serveşte nea¬
mul trăind cu speranţa dreptăţii, a dragostei si a
milei cereşti. .
Acest simbol al sacrificiului pentru pace individua¬
la, familiara si sociala, pentru pacea intre naţiuni
si pacea In Biserica, a fost venerat timp de o săptă¬
mână In conditinnile cele mai optime, in slujbe reli¬
gioase si In conferinţe. In adunari publice si întreve-
ALOCUŢIUNE RADIODIFUZATA
LIMBA ROMANA DE POSTUL DE RA¬
DIO BARCEIONA-PENTRU ROMANIA
Deîa~Vongresu! Eurgrhlic Internaţional din Bar¬
celona, unde s'a concentrat in aceste zile inima Bi¬
sericii de pretutindenea ca s/l tributeze lui Isus-
Jlristos, prezent in Rfânta TainA a altarului, un
omagiu entusiast de adoraţie^ delegaţia rornanitor
desţăroţi —m frunte cu Monsenorul John ftirk fji
cu Monsenorul Pârlea — trimite un călduros salut
fraţilor deacasă, pe care cutropirea comunista x-a
împiedecat să ia parte la această impresionantă
manifestaţie de credinţă, la aceasta exultare a lui
!*u* eucaristic.
O fi t tes să represinte,
atei a Barcelona in mijlocul delegaţiilor tuturor
•\ r * ,,r d ' n lume, nu numai pe Ro mânii din c.ril,
ci ţara toată, întreg poporul romanesc. Participa¬
rea ei la areastA mobilizare universală, voia să
fie expresia autentică a credinţei fraţilor de aca¬
să. Ea voia *A fie o mărturie publică, o afirmare
solemnă, că România , in ciuda încercărilor celor
fără de Dumnezeu, de a smulge credinţa din sufle¬
te i rea să fie »» să rămână credin ffristos
I)eaceea delegaţia românească a luat parte la
ongreşul din Itarcelona în numele tuturor Epis¬
copii or români întemniţaţi pentru credinţă In
"urnele tuturor preoţilor chinuiţi, maltrataţi, 'bat-
foeoriji, uniţi, de ,. mii hol ţ erici fn nUmele îfţ
[Zi o P 7° r f ' redincio * Homânia. In acest
dhip România a fost de faţă la acest Congres cu
toată durerea ei de astăzi; toată tristeţea rare o
ZTeallndl !* h i ă 9Î trjnte "'^dintele pe-
tului \h t 'nu aU i ° nt pU * e 1(1 f ,irioar ^ Hfân-
! U/r,r ’ in * l tot m piaţa Pius al Xll-Ua Ro-
Z e :: en "-! a -» I cu credUl
Z’,rZ Y «•**«. Orutta ţjren a
lot felul'.' rrUCea f ru Jonnei, erueea chinurilor de
lată dere nu ne-a mirat simpatia cu
«l3STi‘^r ,< î . .
nu ne r,n t V # P( ! f ** multe fJri reinoită,
marea bucuri e *> „T'*' " C, 'f ? putut <*<*«
din tara indnli P<lrte hl reSul din
vaaatre, reinJ/i‘,J 7"' ! ‘," n ‘ , ' ,r:c " ir ‘ credinţei
le Bisericii prlniZe'm?* •Plendori.
ss.
, ' *‘ e *•“ murmurat, in fata
numele României răstignite \t :• t
generoase au luat in aceste lilr i #V - dC * u 1 ,cte
mga mereu pentru voi peni u Z n ^ " *
tru grabnica ei eliberare MU a?* ’! / " a * trfl > l ,en -
impresionate de eternului ,* # *uflete au fost
ţei voastre. Peste tot ir 1 '* dC Wr, ° Cred,n -
rlca Catolica i*i întinde , Hni€a , toatd '"'de Pisc
le credincioşi e ^s ^
aeestc rugăciuni, hlpreunad''ZkrU lar
pot rămâne zadarnice. Pi € r a ele \ '! ,<U>trJi ' nu
coboare pe pământul Români, i , - * c
sânge tfi cu atâtea lacrimi în /’ * lr " P '! ou Otâta
zeu ţi eliberarea cât mai grabnicii*? l>Hmne *
duşmanilor lui Uristos * d< * * U ** tiran
care a
pentru
altar u-
suflcte
ta
A să fi e !
deri private, In presa si expoziţii, l'e cât de bogat a
fost programul, pe atât de frumos a fost succesul.
• Readucerea rodului In via dumnezeiasca, azi bolnava
si stearpa, căzută in ghiareie satanice stapâmtoare
ale sufletului si aducătoare de pieire", a Început sa
^ vada. Dumnezeu sa aiba grije ca opera pentru li¬
niştea omenirii sa se desavârsasca si ca Înţelepciunea
rolor cu răspundere sa nu gresasca.
Subliniem dela început organizarea perfecta a aces¬
tui Congres si spiritual înalt care i-a stăpânit pe toti
cei prezenţi, din Spania si din toata lumea.
Mai jos, redăm pe scurt actele care sau produs si
colaborarea delegaţiei româneşti, sub conducerea mon¬
seniorului John C. Kirk.
25 Mai. — Dumineca .—Anunţarea oficiala a Congre¬
sului Eucaristic International. în I’alatul de Muzica
din Barcelona, la 12 h., prin. D. Uarcia Sanchiz.
25 si 26 Mai.—Dumineca si Luni .—Oficierea de ser¬
vicii religioase in toate bisericile locale, în scop de
pregătire spirituala a lucrărilor Congresului.
27 Mai. — Marti. —Primirea solmna a Legatului Pa-
— - M _ ___ ^1^ /V
pal
ad latere”. Eminenta .sa cardinalul Frederico Te-
compusa dia Sfinţiile Lor < părinţii Gheorgli e Coama
si Margiueanu, pictorul Eugen Dragutescu, folcloris¬
tul Petru Iroae si D-na Varzaru.
Din Argentina a sosit, ca reprezentant al Români¬
lor din America, D. Grigore Manoilescu, fost minis¬
tru.
28 Mai. — Miercuri .—Dimineaţa are loc slujba reli¬
gioasa la biserica Escuela de Pios; oficiază preoţii
Gh. Cosma, Al Mircea si Margiueanu. Din acest Joc,
monseniorul Kirk cu D-nii N. Dimitrescu, George De*
metrescu si V. Iasinschi pleaca la Colegiul Bon ano va
unde conferenţia monseniorul Fernando Baldelli, pre¬
şedintele “Cornisiuiiii Pontificale de Asistenta”, care,
cu acest prilej, a salutat călduros pe toti represrn-
tantii naţiunilor oprimate cari se găsesc departe de
patriile lor.
După masa, la 17 h. a avut loc vernisajul expo¬
ziţiei de arta relioasa al doamnei Maria Droc Popo-
vici. Cuvântul de deschidere l-a rostit D. ministru
Nicolae Dimitrescu, scoţând în vileag calitatile ar¬
tistice ale cunoscutei pictoriţe românce. Au fost ex¬
puse tablouri-icoane lucrate pe sticla după o metoda
proprie. In afara de tojti Românii, in frunte cu mon¬
seniorul Kirk, au luat 'parte Consulul Croat Pascual
Trollols Canals cu o parte din rnarea delegaţie croa¬
ta, fostul consul al României Bonet, spanioli din lo¬
calitate si mulţi cunoscuţi din alte parti.
V V4
:
, M
ţ. - -A
t un r>
• u i
. Ai|)l JŢÎ
i 5? 0 1 * /fv v
JP JPjPPRIKe j
-
' / ^
1 V
$Y-y ? yi;
0 f'
■■■\ ■
i
r-ii
umi lâzHw&m *&
■ j #4 ' 'A* \ f IjL * J 17 ' •’ l • \ ^
. \ţ fy. J f'ytfjr < $s4' i-J'-"'- * ♦» > >*•, i" * A* ir,
y-y.. .*c-, m -*'*/:* T ’.^yyy-'/A
■ i%\- j, rhultiji
. . - «• * 4 jty •• 0 w i*.‘ * ' .< / / // r jt» . i /îv /'t JL
. V 1 , /A' . ’ Ar / r * s . 0 • • » / .y . //,’ y ’ / / * . /
; n. tit» , r
.. <•
v.vn'i F -V.;
yt*L
y
ui im
rv£' y m ? -
.• 'jYĂ v S-
» •
i
Lr*~
1 ^
i
. r
117
Şfei
^3
Jt
I I
V
A <
Ti-
* .
a l
TWt
«i t
r ■ f *£
jJmmm
I
l-
bft
ir/J
r.
(Ic^diini, la Poarta Păcii, cu onorurile unui Sef de
îriat.
Sosirea Eminenţii sale a fost salutata prin salve
, tu f ,ur * sirenele vapoarelor din port si al fabrici¬
lor, dangătul clopotelor dela toate bisericile tre
zeau In sufletul mulţimi! simţiri grandioase.
Delegaţia româna dela Madrid, sosita cu o seara
iiaiiito si Românii din Barcelona, au fost convocaţi
U 1- h de monseniorul John C. Kirk in saloanele
I rTtiT 1 t Ha pentru a stabili modul
«;.„ P L art C ,n imatura cu programul oficial si neo-
ncial al t^ongresului.
,i f Au tl P art icipat Ia aceasta şedinţa, pe lângă personn-
«itatlle amintite: D. ministru ^NMiolae DimitrX?,
i.ov’t » A RX r W r " ,J * consul general Luls Be
lăZ x£! , *7 n,< !- D nn t>. Aron Cotrus, D. Va
\t , Ia f , k in,chl » si D. Traian Popes CU D-na
non r , a i l r ( ° a C , lV yi! vk 'l; ,a I ,itnn Valler Popan si D Cor
itaru. I)ln Harcelonn an luat parte fn* dele-
JoU '' li'JZ *1 Conchlta Mates, D nil
SB r£â a !'„
S" "k "£'7 ?* ,e ^«TnStita »r!,ţ2!!Srti. l tîKSS
ro nlo ItomAnioi n an Jin ^ T V”
y n rSiLă^'
«| r !^*a l j ,l XXTv t r a l,lft "ţ: ,rat '■'Monta «ol.m,''linio''i
SloiSrt. ' , 4n *»** Kumrlatlo. !„ c.t«l,„|. Ilar
r0t " II a *“" lt d,!la 'leloCTtla romOnimara
si
<•11
ia
Iaa ora 12,30 isl face intrarea in Barcelona Şeful
Statului Spaniol, Giuu^ralisiiiiul Franco, care va par¬
ticipii cu întreg Guvernul la lucrările Congresului. Este
primit in mod triumfal de mulţimea barceloncza
ovaţionat pe un parcurs de mal mulţi kilometrii,
un .adevărat salvator al naţiune! spaniole.
f’otre seara, Eminenta sa cardinalul Tedeschini
făcut Generalisimului Franco o vizita oficiala.
In biserica "Sngrada Familia”, Eminenta sa a ofi¬
ciat. un serviciu di vin. Cu acest prilej au primit Ini-
partasania, aici si In toate parohiile locale copii din
Barcelona. S‘a sfintlt astfel, In biserici si In Univer¬
sitate, In Mănăstiri si Seminnril, principiul fnndllei,
caro creste prin pace si Hfanta taina a Eucarlstiei.
Deaseinenea In piaţa Plus al XIMea, copil s’au ru¬
gat |>entru pacea lumii, i>entru părinţii lor si pentru
succesul Congresului.
. —^ ot '—Hbde ziua pncll din sufletul fiecărui
Individ, si a parii sociale.
h. t s’a ofi iat In biserica San Jom*
religios de rit bizantin, do fata
cardinalul Tedeschini; a fost pro-
_ româna.
In biserica Sngrada l amiliu a a\ut loc coinunluiu'a
femeilor.
Ea 12 30 h, Gerierallsmul Franco, întovărăşit de
ministrul do Externe, de sefll oaselor civile si nilll-
ntoarow v,z,tA Eminentei Sule t'ardlnalul Te
deaehlnl.
hn 17.30 In Avenldn do la Relnn Crlstlna a avut
loc o mare coneentrnre a mmu-ltorilor sl patronilor
« « Car r* r .* I,,,mar a do o Jumătate de mllIAn!
- . Cl l î 0 ri î 8ac ! une speciala. Cardinali sl Episcopi
au vorbit afK»l celor prezenţi. Cardinalul New York-
u,ul , Eminenta tu 1 monseniorul Spellman, a preclznt
Dimineaţa, la P
Orlol un serviciu
fiind Eminenta sa
zentf 1 fll dolo^atlA
0 DECLARAŢIE A
I resenţa delegaţiei noastre româneaţi In Con-
greşul Eucaristic internaţional, este o demonstraţi*
respectuoasa şi solemn» de credinţa nrr<ntr, natiu-
croştine de dincolo de cortina de fier care in
pro z ..nt .trivial ,i .«porta calvarul ,|iaboli"
«I comnimmiilm; .Iar w.tc li, nccl n >i timp o
afirmare .•nor K i„ă împotriva mîlpânirii rorfL ,.L
00 dovortcţţe .* UiRoric» româna rontf nuart
T a a<»Pirita ,1c viorie, fie «a onest f„ t ‘ ;
■ n catacombele .lin ţarS, fie in pribeJie s i
ţilc infernului n'o vor putea ,li»tn,ve ’ ’
» articiparen noastră la aolcmnitflHU r a
"i. In "Pirit .le aolidaritate TîoU iVio ■
aflăm aici *, n numele S. T ţlIccrn - Noi ne
^o U r gn r„mânr r e i ( ;ri ţi
Poarta jugul îngrozitor £
do
I KIRK FĂCUTĂ PRESEI
«.mim nici în numele acelor, cari si-nu jnrtifit
vienţa sau caro se sting In celulele’ întunecoase
ale roşilor, în numele acelor din câmpurile
muncii forţa ta, snu cari au fost deportaţi depnrt<
d< I ntrin lor, din pricina iubirii do Tlumncseu, a
credinţei creştine şi a dreptăţii.
in Barcelona ne-nm puiuţ da perfect de bine
seama că in durerea noastră nu ne găsim singuri ;
buna voinţă şi drngoNten care ni s’n arătat nu
nurnni de autorităţile civile şi oclcsiastico, dar de
toţi acei cari nc-au deschis casele lor. nu fost
pentru noi o niAro muiutaloro.
Rămânem adânc recunoscători tuturor cari ne-nii
primit cu cordialitate, şi le exprimăm colo mai
fjuldiiroa.se mulţumiri.
O>uim marele cotidian barceloness *‘La Vanguar-
d.a Espafiola”-Anul LXVIII No. 2(1744 din
1.
iu concluzie cu astuzi iau exista decât doua alterna¬
tive pentru omenire, tara abilitau dialectice si tara
discriminări : ‘ Comuniune sau comunism”.
Beara, ta miezul uopiii, cardinalul L<igat a oficiat
o slujba cu împărtăşire a baroatiior.
jo Mai .— 1 tueri.—Acea»ta este închinata păcii In¬
ternationa le.
Fe noi, ltomânii, ca ai pe celelalte popoare oprimate,
ne interesează in inod deosebit; e chinuita, e asu¬
prita, e răstignită; ueiîi un capat la altul e plâns
si durere, închisoare si jaf. o soarta vitrega ne-a
lovit în piin. Nu exista pătură de oameni, nu exista
familie, care sa nu simtă durerea cuelor care se bat
pe trupul nostru de ani de zile. Dcaceea, Împreuna
cu cei la fel ca noi, vrem pace si libertate, dreptate
si linişte, descătuşare fizica si sufleteasca. »
Monseniorul John C. Kirk a dispus pentru ora fi
ca delegaţia româna, mărită cu peregrinii sosiţi din
f ranţa (Sfinţiile Lor părinţii Ociavian Barlea si
Gherman, D-nii Prof. Octavian Vuia, A. Cerbu si
G. «teianescu ) sa se adune in dreptul Colegiului Bo-
minova de aici un autobuz îi transporta In piaţa
Pius XII, unde asista ia slujoa pontificala pentru
pacificarea lumii prin izgonirea vrăşmaşilor cari tur¬
bura munca si progresul omenirii.
Au oficiat cardinali si episcopi; si a fost de fata
inulta lume—peste 100.000 de calatori, pe drumuri
n>ebatute, spre limanul mântuirii sufleteşti.
Sa pretecut aici ceva excepţional, emoţionant. După
terminarea serviciului divin, delegaţia româna, cu
steagul ei, a fost invitata la locul de cinste, sus, in
altar. O rugăciune speciala s’a făcut pentru România ;
a fost ascultata In genunci. Apoi, s’a citit la rnicro-
fou manifestul România Răstignită, pe care H publi¬
cam, mai jos, în întregime. S’a repetat fraza care
apare subliniata In textul manifestului. La sfârsit,
principii Bisericii si suita lor au urat poporului ro¬
mân—in mod special—împlinirea eliberării, iar asis¬
tenta nu mai contenea cu ovatiunile si strigatele de
“Viva Itumania!” E de mirare ca s’a plâns?
După ce a coborât grupul românesc insotit de acla¬
maţiile multiinei, a urmat delegaţia Croata acelas
drum, spre altar, in aceeaşi atmosfera de înţelegere
si simjiatie pentru tara Episcopului Stepinac.
Aceasta hlamida care a fost pusa din Altarul Con¬
gresului Eucaristic pe trupul însângerat al României,
se datoreste neoboselii si devotamentului monsenioru¬
lui (Kirk.
După masa, la 17 h. s’a continuat programul zilei
în fata bisericii Sagrada Familia. Reprezentanţi ai
tuturor naţiunilor s’au rugat în limba lor ca Dum¬
nezeu sa sloboade pace popoarelor care traesc în ne¬
siguranţa sau in sclavia comunista. La rugăciunile
Episcopilor si preoţilor din toate părţile lurnii, s’a
adaugat ruga cardinaluliu Legat. Din partea Româ-
rilor, cuvântul de închinare si cererea rnilei lui Dum¬
nezeu au fost rostit© de părintele Bârlea.
SI Mai. — Sâmbătă .—Penultima zi a congresului a
fost închinata unitatii si păcii Bisericii.
Unirea Bisericii a fost obiectul pretuit si tratat In
toate slujbele, în toate conferinţele, care s’au tinut
In aceasta zi.
Delegaţia româna a participat la serviciul divin tl-
fi/Ut în biserica Santa Maria del Mar.
1 Iunie. — Dumineca. —Ziua de închidere a Cngresu-
lui. Inca dela orele 8 ne-am adunat în piaţa Catalu-
nia, pentruca de aici sa ne îndreptam spre altarul
inaret ridica- în marea piaţa Pius XII.
La 9,4ă a sosit Excelenta Sa Generalisimul Franco,
/ r
ROMANIA RĂSTIGNITĂ
Acesta este titutlul unui manifest redactat în
0
trei limbi (spaniolă, franceză, engleză) de către
Comunitatea Romănilor din Spania, spre a fi răs¬
pândit eti ocazia Congresului Eucaristic Interna¬
tional dela Barcelona—al cărui text îl redăm mai
jos:
“Intre popoarele din Estul Europei care sufe¬
ră cea mui cumplită sclavie n tiraniei comunis¬
te, amintiti-vă de România.
Ea îşi poartă crucea calvarului sub apăsarea
comunismului ateu. Valorile civilizaţiei creştine
sunt sistematic nimicite; orice manifestare a spi¬
ritului e înăbuşită, religia batjocorită, sufletele
tinere pervertite prinţr’o intensa propagandă nt-
teiftta. Biserica crunt priponită, păstorii ei opri¬
maţi, întemniţaţi şi omorîti.
Nicinn mijloc uu c cruţat pentru a smulge din
suflet Icoana Sfântă n lui Istis Cliristos.
Libertăţile spirituale şi fizice sunt desfiinţate
prin teroare, prin foame, prin munca forţatâ, prin
deportări în masa şi prin tot ce iscusinţa diabo¬
lica a putut născoci.
Scopurile comuniste urmăresc să reducă ome¬
nirea la o masa amorfă de sclu\i fără credinţa,
fără Dnmnczcu.
Dacit acest Congres a putut să aibă lor aici.
dară delegaţi din toată lumea pot vorbi .şi gândi
liber, dacă se ponte discuta şi inalţa rugăciuni lui
Dumnezeu, c pdntrură milo Lui a salrat o parte
din omenire de prăpădul ateism ului mar j ist.
I>in recunoştinţă faţa de Dumnezeu şi din spirit
de solidaritate creştină, să nu dăm uitării pe fra¬
ţii noştri cari îndură suferinţa, rezistând la .opre¬
siunea comunistă, (’onştiinţu noastră să nu obo-
seaseu până er ţările subjugate nu se vor salva de
sub Htiipânirea comunismului.
Rugăndu-vă şi luptând pentru dreptatea lor, ujiă-
rnţi viitorul copiilor voştri şi aşezarea creştină a
lumii.
Apăraţi dreptul la vicaţă libera a României, ca¬
re din începutul ei a fost fortăreaţă a creştinis-
m ului,
Aşa să ne unim sentimentelor exprimate do Sfăn-
tul Părinte Papa Pius XII in scrisoarea trimisă
Episcopilor, Flerului si Poporului român, în care
spune:
“Pentru Noi şi pentru toţi cei cari pot conoaste
adevărul şi-si pot spune liberi cuvântul, voi pă¬
reţi n reînvia strălucirile. Bisericii primare; şi
denecen Noi, cari nutrim faţă de poporul Vostru
sentimente părinteşti si Invâluim In deosebită dra¬
goste pe aceia” ‘Vnre suferă prigoniri pentru dreptă¬
ţi” (Mat. V. 10), am vrea su sărutăm lanţurile
celor, pe nedrept întemniţări, ce plâng si se întris¬
tează pentru atacurile împotriva religiunii, pentru
sfintele instituţii ruinate, pentru mântuirea ve.şni-
(lii a popoarelor, ajunse în primejdie, rnai mult
decât pentru suferinţele proprii şi pentru liberta¬
tea lor pierduta.”
LIBERTATEA
A
A
SĂRBĂTORIREA POETULUI ARON GOTRUS
COMENTARII
Răspunzând unui apoi lansat în toata lumea româ¬
neasca din exil de către un Comitet de Iniţiativa
constituit din D-nli Prof. Ing. Ion Protopopescu,
fost ministru, George Demetrescu, preşedinte al co¬
munităţii Românilor din Spania, Crisu Axente, avo¬
cat, un număr de 81 de asociatiuni, instituţii si i»er-
Honalitati româneşti din pribegie si-au trimis adeziu¬
nea—până In ziua de 13 Iunie curent—la sărbători¬
rea organizata pentru marele poet român, Aron co-
trus. Au aderat la acest act următoarele institutil si
personalităţi române din Anglia, Argentina, Austra¬
lia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Franţa, Germa¬
nia, Italia, Marocul Francez, Marocul Spaniol, Me-
xico, Portugalia, Statele Unite si Spania:
“Asociaţia Românilor din Sud-Vestul Germaniei
(Freiburg) ; “Asociaţia Românilor din Nord-Vestul
Germaniei (Westhofen) ; "Asociaţia Românilor din
Germania de Sud" (MUnchen); “Asociaţia Generala a
Studenţilor Români din Germania” ; “Biserica Orto¬
doxa Româna din Germania" prin arhipresbiterul B.
Vasilovsclii ; “Biblioteca Româna din Freiburg ;
D-nil Ion Badulescu (Oberreger), Cpt. Vasile Comâ-
nescu (Hirscliborn) ; "Editura Cartea Pribegiei" (\a-
lleherrnoso); “Curierul Creştin" “Buenos Aires);
“însemnări" (Buenos Aires) ; “România" (Buenos
Aires); Dr. Emil Popa (Buenos Aires); D-nli Ion
Badosu si Petro Gheorghe (Sydney) ; “A. C. It. A, S.
(Linz) ; “Comitetul Român din Salzburg"; “Vestito¬
rul"; “Serviciul Social RomAn" (Innsbruck); R. P.
Florlan Mlkller; Av. Ion V. Emlllan; D-na Van den
Broeck (Belgia) ; "Cercul Cultural Andrei Muresa-
iiu” (Itio de Janeiro); "Insir'te Mărgărite" (Rlo do
Janeiro); “Dacia" (Rio de Janeiro); Lct. colonel Ed.
Ressel, reprezentantul Crucii Roşii dLn Brazilia; un
grup de 48 do Români din Rio de Janeiro; Ing.
D. MJhaiescu; familia D. Nicolau; Prof. Andr6 Pa-
try, dela Universitatea din Quebee; “America" (Cle-
veland-Ohio) ; D. Petre Lucad; “Biserica Ortodoxa
Româna" (indiana Ilarbour) ; Prim Protopop Slmlon
MJbalteanu; “Biserica Catolica Româna Santa Ma-
ria" (Oblo) ; R. P. Ion Spataru; “Vers" (Albany);
D-nli Sabau (Dalas), Marcusiu (Cleveland), Buzlns-
cbi (Cleveland), Vlljr (Cleveland), D-na LIa Constan-
tinescii (Cleveland); “Asociaţia Medicilor Români re¬
fugiaţi din Paris" ; "Asociaţia Jeunesse Universitalre
la Rournanie LI bre” (Paris) ; “Asociaţia Fontilor
Combatant! din afara de Frontiere" (Paris); “Centrul
Ziariştilor si Publiciştilor Români Refugiat!"; "Con¬
siliul Parobia) al Bisericii Ortodoxe Române din I*u-
ris;" “Radiodifusiou et Televlslon Francalse*.—Sec-
tion Boumaltw"; D. Leon Negruzzl, Iii numele
Eparhiei Românilor Ortodocşi din stralnatate; D. ge¬
neral Pluton Cbirnouga (Colombes) ; Cpt. Comandor
Bailla; Prof. Mircea Ellade; “Asociaţia Culturala o
Românilor din Nordul Franţei", prin preşedintele I.
Buzea ; N. S. Govora; Prof. Bazil Munfea.nu; R. P.
Vasile Boldeanu; maior C. Maftei Prof. Petre Ser¬
ii. Nlcolao Rizescu Brunesti; D. Mircea Di-
D. Mircea I'ojm; Prof. Grigofe Nandris (An-
D. VJorel V. Tilea, fost ministru; “Facila";
Dna fi. Ml aderi (B. Jî. C.); D. Georgo Stol; R. P.
FrederJc Taill«*z (Roma); Prof. Mario'Kufflnl, Uni¬
versitatea din Torlno; R. P. j*amfil t'Arnatiu, pentru
“Secţia româna dela Radio Vatican"; D. Jean AntobJ,
ox-conslller economic (Roma ) ; D. Octavian Roşu;
Dr. Constantin Dragau (Milano); Cpt. X. Opris, Lct.
Jurga DomiJescu, Lct. Cnllntrnt. Hi,lt . R/rcea Neagu
ţr** futili* Anescu GviToibrama) • Ing. «Jeorg-s
« alieya IMexhot ; Prof. Victor Iluz ii (Lisabona) ;
<ttn Hţmţiţa -'••«» i/rtmlt ««leziunile Coloniei române,
a Marchizului l'rat «le Na îi tonii Ist, umb/isador ni
Wpanlel. monsenior John C. Klrk, preşedintele Mislu-
nei < utolW’t* Român*; pentru Europa, Lui* Beneyto y
Marty, f«/st. consul general al Spaniei In România
LlBERTATBA.
Sărbătorirea poetului Aron Cotrua a avut loc In
zimi de 14 Iunie cunrent, ora supte *earu. In nula
mare a Instituiţii <!<• Cultura Hispanica «lin Madrid.
In fata unul fourt^ numeros public care a njprliiN
In afara <\c Colonia rom/inu <Jln Mailrbl, perfton/ill-
taţi din cele mai Importante n le lumii merilor si
culturii spaniole, s'a desfăşurat următorul program :
Şedinţa fi font deschisa d«* D, «/«‘org* 1 Demetres«*u
preşedinte al Comunităţii Românilor «lin, Spania, «are
a salutat asistenta In numele «'«/miletului de Iniţia¬
tiva sl al asociaţiilor. Instituţiilor si personalităţilor
româneşti care adera-era la a««*t act sob-rnn După o
concisa schiţare a personalităţii poetului Aron <>/-
trus, n dat cuvântul preşedintelui onorar ui solemni-
tatii, D, Juan Apurlclo, directorul general al Presei
Spaniole.
lf. Juan Aparlcio a făcut, o prezentare ampla a
poetului si a ‘/perii lui, spunând, Intre altele <»
prin Aron O/trusa reuşit sa cunoască România auten¬
tica si eterna, sora a Spaniei ,| tributara, împreuna
cu Mpania, aceloraşi valori morale, de cultura *1 «l«.
tradiţie creştina Gratl.; (metalul român, iioporul >pn
nio a putut pătrunde In tainele sl In lumea rle vi r -
1,1 «,V ,f u " ron * n ”«, nealterat ,|«. Importatlunlle
artlflHoas». a unor forme si pseudoculturi, străine de
aspiraţiile sl tralrea Iul. HlttiAndii-1 ;s- Aron Cotri!»
n lumea generaţiilor luptătoare |*»nfru dreptate vl
pentru Idealurile mai mari «le neamului, II Identifica
cu lupta tineretului românesc Intre «ele doua rasism le
mondiale al II callflcn drept simbol sl cristaliza* -
,n,lM " arl » woldlor K-m-tn tll
D. Grlgore Manolle«e„, dlreciortil editurii românea
tl "Cartea Pribegiei" dl t) Buenos Alr« a IhisDat
liersonalitatMi poetica si luptătoare a Tul Aron r .
trus, tmadrându-l. sl Identificând.. I cu cZTJfni
momente cruciale româneşti alei Istorici recente'
momentul primului rasbolu mondial, «cel al im/tei
tineretului roruânes,. |„ timpul , lî ' [
iKHile ,,| rasbolul.il pentru eliberare Basarabiei in
gescu;
mltriu
glia) ;
spaniole a poetului român, D. Grlgore ManoiloHcu
alunge la concluzia comunităţii de vlrtutl hI DOten-
tialitati hispano-române, Justificate atât prin originea
comuna a celor doua neamuri cât si prin ritmul in¬
terior do trăire si identitatea aspiraţiilor lor care
singure pot explica nu numai perfecţiunea do limba
a poemelor spaniole ale iul Aron Cot rus dar si ex-
traordinarea identificare u poetului cu spiritul si nă¬
zuinţele naţiune! surori. Domnul Munollcecu încheie
cu asigurarea, jm* cure o iu!rcfw*uzii sărbătoritului f cu
iHHiniul românesc, eu vil si cu morţii (nl, este vlrţual-
mente nlaturi de Românii liberi, si de Spanioli, la
aceasta solemnitate, oprolistelo silnice de antazl im¬
putând 1 nea tu 8a spiritul liber al eolor vil, iar morţii
scumpi ai neamului, Iiiconjurândii-l, «lin fuiulul iHto-
rei ca pe un fiu vrednic hI ilustru, cu dragostea lor.
Au urmat apoi recitări In limba spaniola si româna
ale cAtorvă poemo ale lui Aron Cot rus. l^oetul spaniol
J.».^ Antonio M«*drano a citit un* poem al marelui
poet Francisco Mnldomulo «ie Guevara, profesor <l«i
limba si lit«*ratura spaniola la Universitatea Centrala
din Madrid. . ,
Actul solemn a fost Încheiat do poetul Aron Cotrus
care a mulţumit tuturor pentru dragostea sl consi¬
deraţia «ratata, ««laogâml, In cuvinte cal «le, ca se
considera numai un umil intermediar Intre lumea
admiratorilor sal sl poeţii nnnâni Arghezl, Lucian
Illaga, Adrian Manlu, Nlehlfor Cranlc, Voiculescu,
Radu Gyr, care suferă nstuzl Iu luin«*a <Jc coşmar a
paradisului sovietic. Deaeeea le adresează acum sa¬
lutul lui plbi de resiiect si de drag«>ste, si resimte ca
o p«fdeapsa Împrejurarea de a nu Împărtăşi cu el, si
cu IruJreg neamul, tonta durerea si tot calvarul.
Cuvintele poetului s’au pierdut In ovatiih* emoţiona¬
te ale asistentei care l-a înconjurat imediat, flecare
dintre cei prezenţi tinâml sa-1 mărturisească si perso¬
nal toata admiraţia sl dragostea ce l-o p«mrta.
In aslst«iiita s’au remarcat, printre cele aproape 200
de personalităţi cari au asistat la sărbătorire, urmă¬
torii : D. Alfredo gânchez Bel la, director al Institu¬
im de Cultura Hispanica ; ministrul mexican, Itodolfo
Royen Ochoa; marele pictor Daniel Vâzquez Diaz,
uu'inbru al A<*adeinlei San Fernan«l«»; celebrul pianist
JosCubiles, membru al Academiei Sau Fernando;
prof«?sorll universitari : J«o/; Canion Aznar, Jou«jufn
d«f Bntrebasaguas, Gulllermo Dfaz Paj a, Juan Beney-
to IV*r«-*z; D. Luls BenlytO y Marty, fost consul ge¬
neral al Spaniei Iii România, cu D-na; Juliân Peinar-
tln, director al Institutului National al Cârtii Spa¬
niole; Antonio de Mlguel, directorul ziarului Jnfor-
mociotu* «lin M/idrid ; Patrlcio G^inzâlez «1<; Canales,
fost director general al Proţ>agand«;i; poeţii Adriano
del Va»!le, Luls Felli>e Vlvânco, Federlco Mtielas, Lope
Mateo, Ixunetrlo f'astro Vlllacafias, Eugenia Serrano,
Itafael Mor ales, Monteslnos, Jos6 Antonio Medrano,
IVt«z t'retis, <*tc. însărcinatul cu Afaceri al Colum¬
biei, marele poet Eduardo Carrnnza; cunoscuţii s« rii-
tori Ricardo Majo Frainls cu D-na, Jos^ Marfa Sân-
cliez Silva, Santiago Camarasa, director al Agenţie/
Internationale «I** Presa «Jiu Madrid; filosofii Josd
I.uis Aranguren si Jcsds Bâinz 3Iaspule, i’ednctor-sscf
al revistei Mundo din Madrid; D-nele (Marmita, Dr.
OJlver Pascual, Editha Gimdnez Caimilero, Gonzales
<l«î Canales, Lula <!«• Larra, Marfa Victoria Eiroa, Te-
reza <1<* MazpuJe, Carmen Aparlcio, D-role Marlbol
Mate*/, A Urlu JinnhiH Muffoz, CiirmUn Mo-
Gitlân Dfaz cu D-ua, Dr. Octavin Aparnclo,
/•«o Mnrth, mţ M/intir*? HAnrhn*
w-r 111»- tll«*riir hI nrtls.l*’ •«•u l/-im; av«/(‘«i.U|
Ontevn cu D-na; av. Alfur*/ cu D-na ; D-ha
Dr, l/u<4>la; I'rof, Martin Aionso «'ti D-na; r* , «!a*'to-
rul Ag«*ntl«*l “EFE", Navas cu D na; R. I*. Auiiillo
Orduna.
Din oaspeţii straiul remaream nlaturi «le un maro
număr <1<; atasatl «I»; presă sl culturali din Europa,
America latina sl I'. H. A., p<* D-nli Hzumlacowskl,
fost nilnlMtrul al l'(/l«>ni*-l, Josă Cl«*ker, fost ministru
al siovaeiei, Dragii lc«?W le, fost ministru al Crotlel,
Iile. ministru sl poet croat, colonel l^nslc. R, ]», Brnn-
C0 Mărie. I/iikowlc, r<*pr«*z<*ntant al R*‘g«>lui iVtrtl, l/ti
r*>nll von W«*«iel, J«*an Beroulet, Marchizul «le Mul-
ha«*en cu D-na, D ra Agn<*s ./«»**«*, baroneasa «l«» Gra-
net, ctc.
An asistat In plus numeroşi reprosenitnnti al pr«*s«*l
sptlnlole sl străine sl ai ug«‘nlilnlr <l«* |»r«*sa străină,
l’rlntre a« , «*stln remarcam js- I» nil fVsar A Oulllno
director al Agent|«-i “Htefanl” sl Hnporlfl, corespon¬
dentul pentru Hpaula a Iul Titnr Magazine.
Din «'«/lonla r<iniân«*uscn, bogat r«*pr« > zcntnta, r«*rnar-
«•am p«* D I ministru Nlcolae Dlmitrescu ministru
plenipotenţiar al Itomâniel In Hpanla ; D nil r«>stI ml
nMrlI Hteilan IMpevcti, V'asllc fasln«li| cit Dna, Ion
I’rotopopcscii, Grlg«»r«* Mnnolleiini, D. «ie«,rg<* Dc
metre**e ii, pr«»se«|lnte al Comunităţii Românilor «lin
. pania, R, P, Al«-xan«lrn Mlnwt, parohul Colonhd
româno sl secretar al MlHl.inll Catolici* Române
pentru Europa, prlndi***n /«,«• Htur/.a Mavroconlnl,
rl**u ANente, Tralnn l'f»jw***«Mi cu D im, colonel
Dumitru Mavrlelil, D im Pop Nnldcr, Dltnlfrle Ar
<lel«*anii cu D-na, «’|»t. I'opart cu D na, Itanl Hr-lunldi
«u D-jm, Ing. Tiillii Basiu, I'rof, Vbidlmlr I'etro-
H«»rl«>i, Ion Brasoveanu, Gam^cu Ing,
iliu, Vasile Flor«*scti, rVirncllu Itotnru, Dlrul’ Bum
Vii ui* 10,1 K}!‘* PrUl ’ Vlntnn < *f»t. Gheorgblu,
M |,, nll Knescu Vlorel l'of.a, Dvldiu Tarlcn. Bal«u,
D«miIm«. N Isler, Dr. Vnlerbi Turgal, IHonlsIn «ili<*rmnnl.
nartiatorlren poetului Arau l’otrus h’h bucurat <l<*
uri deos«4ilt rnstincf sl In presa spaniola. An f«»st pu-
nti«ate in toata presa nnm«>r«/ns«> nrtleoh* cronici ctc
MH.ipra sărbătoririi, a o|>«*rll p«K>tulu| român sl » ikt-
sjijmlitat ii salo. Ziarul tnformnrUtru* a publicat un
int«*rwl«nv d«v/s«blt «le «**tlns, A f«/st «««-.ista 1n«n o
o«n/.l«* In «urc numele Itomâniel s’a putut afirma In
ro r«/rinn majora, In corn tuferlnteb* n«-i.ml«* ale
(le Ij oi pe
r6ri> l)r.
mibt
* 'ftmiifKG
tKHile, al rasbolul.il pentru oUUornrm BnsarnlUel^ln ' M ‘| ,,,,,,| ul au flagelat conştiinţele sensibile ale popO
spiritul «le rrneboln notl«o,nunlita"i ni |S3 h ţt Aron ÎK!! I ° 1 ' V r'‘\''' n " U ' l "‘ P».ef, «I*. mnr«. pS*f t
a lut reg.il.il iionii româtioM*', «ontra «sunrltnrnlni 1 I/. VT/' 1 ,M 1,11 V‘'""««Iu *l«. simbol. I.i
sovietic. Trecând apoi |„ c«mslderat|| astipîî, «,pi r n t TT li ei n'î ' ‘! de neatârnări*
ii»rn o|/em a nanei, sl-l s.int«tn, sl nenfrn acefistn r*.*n,
neatârnnrn
pentru aceasta, recunos«atorl.
CONGRESUL INTERNATIONAL AL EUCARISTIEI LA BARCELONA
J . i I â ^ ^ 4 â — -
Insolit de doamna ţ'annen Polo Frnt.eo sl întreaga
sa sulta « vilii sl mllltarn. Im 10,0® sos«M,t,. Emlrmn
ta sa cnn lnaliil !^gat "a«1 Intere" monseniorul Fre.
«lerlco rodeschlnl. tlîs«/tlt de liitreoga sulta
dinului Tedeschlnl «are |« M f ft rH , pronunţa pre.||«-a
«ea mare I«zt ni«rl, H«*ful Htntulul Hpnnlol a 1 rostit
In fata cardlnaiului fx-gat, «uvint.. de închinare h i
sus cu a carul Jertfa Simbolica Hpanla «it«* ^J
ţK-ntru tol«l«-anna prin Hfanfn Taina a Eu« arlst|«.|" ,
terminat «•«. cuvintele: “înaintea iw/strn pn-«-stc |pgî„
nea nenumăraţilor martiri sl soblatl «azutl t„ rr n ,.|„.
tn rocot itn \ MWI1
Ultimul act «-Ste pr«ic«o.lunea «lin duisinmlnzn zilei
<\e J f«fnio (MUitru Itlrhblorm ( onur^ulul
La 10 tl. *«* formează cortegiul, Integrând.i s«. «im
diferite partl Iu a «ea sta unica mnnlfe«tnre z«**>| de
formaţiuni, «ll.itre «are n’n lipsit f , r «s. f i coiistltnln.
din Hef.il Htat.il.il sl Guvernnl spaniol Dela locul
«le plecare al delegaţiilor <llf«*rlfeUir tari |||mt«» sau «•
«'«'lor «le dliu-oh» «le «’ortlna «!«• Fler, *a si „ ini.llr*r
nsodattunl, ordine sl «ongregatlf, «lelegatla r«ut.Atm
cu mons««nlor.il Klrk In frunte, a fost capul întregii
coloana, l'o o distanta <J«* poşte patru klbmietrl cu
VJS?- r, \ n cuprind* vasta plata Plus Xlf,
y Înşirau eele j/este un milion «Ic ]«>rnonn6 cari at
oferit omagiul lor actului «le închidere al «ongr«-
nas1Vâ?.a ( tJ^ l !r!! ,,non n nJ " r '" 1,1 h'nta Plus XtF,
o n.m/ir l V ,,r V. ,,r 7 ?. desăvârşita sl «legajând
t»rldisciplina sl ordlm* exemplara; senina
/«• Iu mT "'î 11 ,U ‘ ,nnlt «cr. sufleteosca
ar i. al binelui, dreptntll sl adevărului, pentru
«are l„su*l Dumnezeu s’a Jertât, *a sa rnscmniK*r«!
mor C i‘'n-. n r rV « r, | l 1,1 fdala, mulţimea «|,.|egn-
s o "/'î 1 ! 1 U \ nn " T '' 1 hi« I.elerea fongre-
înLl . 1.0 a °î‘ n nrn °’ fin , ' r,n cadlodlfuzarea ...«•
"agiului de Inrbelere r«/s»lt <|«. I*npa Plus XII
Astfel se termina Cel «|*. ol XXXV-lea rot.gr**
- - ,,,f /* rnnf U,,,r, I. bl capitala «’alalunlel, Im
K m V. rn 1 ““ ,, ' nr, • anebntoare sl a rnr«*l
populaţie a «ratat tot timpul, fora cxcnptle, un st.l
rlf de neîntrecuta ospItalRat**, dragoste s| prietenie
A. par lc| |M ,t tt cardinali. 100 «le A rol, lepls'-opl sl
rftss'-.r». r M,, 5 " v? r - m " preoţi si .«.*,*.
noo 000 strolnl s«.sltl «lin Hpauln sl din celelalte tari
.*1 " Vormo * n Ml Australia, [zâna «lin P«ru
O CARTE A CANTARILOIl
Clno vrea «a participe In mo«l Bubatantial la opera
de Halvaro a bunurilor naţionale, a comorilor Hplri-
rltunle alo Neamului, astăzi pângărit.*, deatramato
si diformate cu m^op «1 rost Butan le <1«.* catrcs comu¬
nismul opr.îKor al Tarii, gatteate oricând mijlocul po¬
trivit. Bogata activitate publicistica a românilor pri¬
begi a Înregistrat anul acesta un astfel «le mijloc.
Este vorba «le "Almanachul Pribegilor Români p«s
anul li)."/2"- -alcătuit «1 «î către ziariştii l’onipillu J’al-
tanea si Constantin Arsenic, dela Paris—, un ajKirt
pozitiv In lupta «l«* conservare si «le răspântiile, mai
bine zis <1«? "reamintire, a gândurilor atât«»r poeţi,
scriitori, chiar si cronicari români si carora Neamul
nostru lo datorează, In fond truda <1«* zidire* a te¬
meliilor culturii române moderne. Câta Înţelepciune
bătrâneasca nu se desprinde din cuvintele Cronicaru¬
lui Miron Costln, când scria In anul 1075: "Scrip¬
tura departute locuri «le ochii noştri ne Invata, cu
acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare”—bă¬
trâneasca În sens «le experienţa etern valabila, si p«m-
te, mai mult ca oricând, în vremii© de-acum, când
ameninţarea nihilismului marxist, se cerne nu nu¬
mai asupra celor de a casa, dar expune, cu toata rl-
gt/area, pe pribegii români la izolare spirituala «le
trunchiul viu al spiritului Neamului, la o "uitare"
care, deşi involuntara, totuşi uitare este. Sl In aceas¬
ta consta valoarea trudnicei agonisiri ale crâmpeielor
desprinse din scriitorii sl pbetii noştri pe care au
(liis-o la Îndeplinire d-nil Paltanea si Arsenic In "Al-
maiiachul Pribegilor Români". Spre "depărtate locuri
de ochii noştri", spre locurile Patriei, spre locurile
copilarieie şcolăreşti când Încetul cu încetul, an după
an, pe măsură lărgirii orizontului vieţii, l-am cunos¬
cut pe toti aceia, pe care d-nii Paltanea si Arsenic,
ni-i prezintă în "Almanach”—; ne Inturnam răsfoitul
foile acestui calendar, trăind simţirea rasvratltoare
si dreptatea profetica a marelui Eminescu—gingasia
lui Delavrancea—, duioşia lui Creanga—înfiorarea
scriitoarei Regine Maria—, cutremurarea lui Alecu
U, JH0 —, f ascuţimea plina de Învăţăminte a Iul Cara-
gj tt | (> _(. U inlntenia româneasca a lui Anton Pan—, sbu-
cl untul lui Panalt Cer na—niftndriii de n fi român a Iul
Mateevlci—, smerenia Mitropolitului Dosoftelu... Si
nu trebuiesc ui laţi nici cei de-acum, cel pe carc-1
cuijr/astein sl cura tiu crescut «lin tuli/lna sufletesca
a celor "Înainte mergători"...
Calităţile nepieritoare ale Neamului nostru, cull-
tatl «le om sl caiitati de cultura s<* găsesc r««»glin-
«11 to 1 ii aceasta adevaratu "Carte a ('ftntarllor", scoa¬
sa prin dragostea si Itelstovlrea a «lol lUunâni, |»lini
«le simţul datoriei de a contribui prin ceva hi salva¬
rea dela paraginire u frământărilor româneşti prinse,
«•ii har ales In minunea sl puterea cuvântului scris.
Ca el acum, câini simţim cu totll în noi durerea isto-
vlu/arp a Ini liahescu pribeag nu poale exista
românesc <’a putlntu. «I«. n sta «l«! vorba <•.i “niart.irl-
sltorll” cei mal gl</rl«/si al Neamul.tl. HI pentru «. m*
fl of«?rlt aceasta putlntu, trebuie nu !«• fim recunosi•«-
lori color «lol români dela Paris, Paltân«*u sl Arsenlo.
I. D. C.
J)cntht>. (Madrid, N. 3, Aprilie 1052.)
Revista «l<* sub direcţia D-lul G. UscatesCii continua
sa apăru bi condiţiile ireproşabile cu «’«.'«• a «.hlsnull
js* cititori, atât ca fotul «’ftt sl ca forma. In ultimul
număr semnează D-nll Uscatoscu, C. I VjpovhT, M. Ellu-
do,’ I, C. Coterlan, llio Vhtd, M. Clsmlglu, Gr. Gtt-
fcncu.
Desprindem, In special, studiul D-lul l scutesc.i
asupra "Revoltei Elitelor”, al D-lul (Nsinlglu, despre
"Problema ConstltuMomila sl Lovitura «le Stal dela
23 August 1044" sl lncer«nr«u. «I«. Justlfleoro a "capi¬
tularii" prin articolul "învăţămintele Istoriei", a
I) lui Grlgore Gafeturti,
In "Revolta Elitelor", dupaco ex«mln«*aza cu atnn-
n.intime situaţia tragica Iii cnr«* s«* gns«*s<’ "adevăra¬
tele elite" fata <!<• "ravoltn maselor", autorul ajunge,
p<* drept eiivânt, la concluzia <■« nuinal «> "robi*lluno
ii «‘liti'h/r", cu puterea lor <l«. rreatlo, nr putea su «lea
nastore unui "nou tip «le om", «l«»tnf eu «•..«•rgll m<»-
r/.l«* si spirituale atât «l«* muri încât sa înlăture «l« , fi
nitIv "casta" «'i.r<« < , xpl«/i.t« , nza bl ittitnole mas«*lor,
atâtea milioane do filnto titnnne.
D. t'ismlgi.i im no «/ problema care «Iu ut. aspect cil
f«it.il mm "(«ovlturll «1<* Htut <l«*b. 23 August", "lo¬
vituri. deln 23, Analist"- < , onclu«lo D. (*lstnlglu im
|K>f.l«* fi privita «|e«’ât ca un n«'l unllnloral, la «’nro
poporul rotnâu nu sl ». «lut. nlclotlnfa eoiislmlnmântiil.
Iii consecinţa, t«.l «•«• s'a leglsb.t dela 23 August,
tonto regimurile politico sl guvernele jsisferloare ace»
l«*l «Inte, sunt lovllo «l«* lnexlsl«*nfu Juridica, pontruen
«... f«»sf impus** <1«* |»ut«*r«*n ocupanta, împotrivi, volnlel
rinIlom.le. Iii acest s.’i.s nulor.il clteaza <» serlo «le
trntnte sl autori consacrat! In in«it< , rl«» constituţio¬
nala,
Fn “Invr.fumlenfele Istoriei", I>. Gnfeneti cnutn sn
Jnstlfle»* n«'tnl <l< > ln 23 August, cnllflcândii I de act
cnre nr lr«*bul sn st«'«. In n.lnpost «le |K»|etnlel Inutile
sl pngnbltonre, Nu «>xpllra Insa ponlriice poh-irih'lle
"In Jurul netului", sunt Inutile sl pngublffinre, N«»i
cr«Ictn, dimpotrivă, «*n «lin ele se |M»t trnge inultn
Invnlnmlnte n*c«s«are f/enfr.t viitor.
îuceptit |*e un ton <l«. polomien, nrtlcolul continua
cu un lsf«.rle nl ovonlmontolor |»remergntonre iilflmti-
1 uI rnsb«»lu, fnrând onr«*eare Incursiuni sl In g«*,grnfle,
pentruca sn termlno «u «» eonclusle 1 n favoarea nrtu*
lui dnla 2,3 August.
afirme ca una dintre e«*l«* mul bune revlst© «le Iit<‘-
ratura, mulţumită mănunchiului <1«; scriitori cari II
oferă o larga participare.
Colaboratorii numărului f«'stiv sunt nume. cunosCti-
t<* sl apreciate asa cum se cuvine In proza sl poezia
româneasca. Care dintre Românii, răspândiţi poate tot
glf)ltiil t nu simte o bucurie profunda, o allnaro a suf«*-
rlnbdor si chiar o Îmbărbătări; pentru viitorul npro-
pint, când clleste din operile unor scriitori ca Mircea
Elltule, Viniila Iforia, V. iîuoscu, CI. Isopescu, T.
loras, I'nmfil Sclcuru, Htcfnn Ion Gheorghe, Kug. ib-I-
gis, N. Govora, N. Herascu, sau poosiile lui Aron
Cotrus, Ştefan Baclti, V. Posteuca si N. Novac?
Urâm publicaţiei «lin Capitala Braziliei sa conţină©
far/i ezitare, oricâte obstacol© 1-s’ar Ivi în «ale, cu
convingerea ca Indejdlncste o opera de propaganda
româneasca a rarei lipsa a fost, în trecut, deseori
slintita.
însemnări. (Buenos Aires, N. 7, Mai 1052.)
Combativa sl plina de nerv, păstrând Insa măsură
cuvenita alunei când ataca, revista condusa de
Dl. Radu Ghemui se impune tot mnl mult.
La succesul, pe care fara îndoiala II merita, contri¬
buie în mare tmtsura si prezentarea exterioara, du¬
blata de o apariţie regulata.
Semnează in ultimul număr D-nii Toader loras,
Ovidiu Gaina, C. von Merck, Radu Glienea si I. Ne-
celeami.
Foarte bun editorialul "Propaganda I»r si a Noas¬
tră", car© scoate In evidenta diferenţa de mentali¬
tate dintre rurii "refugiaţi" sovietici si exllntll ro¬
mâni.
In adevăr, cartea colonelului rus jKalinov ar trebui
sa dea Ia mulţi de gân«!it, si, «lupa o matura refi«*xiu-
ne, o mare parte din refugiaţii politici români ar
putea sa-si ui«/difi<*e cât mai larg vederile, «Iar mai
ales modul «io acţiune.
Vers. (IJ. S. A., N. 1, Ianuarie, Martie 1052.)
HI aceasta publicaţie literara Impllnest»* un an dela
apariţie, fapt pentru care trebuiesc f«*li«itati în pri¬
mul râtul D-nii N. Novacovschi si Maior I. Butnlm-
cesfii.
Revista a reuşit s-sl asigure robilmnir«*n unul nu¬
măr de scriitori «lin exil, cari cinstesc scrisul româ-
n«*se, având mnrele merit <l«* a fl umplut nn gol privi-
• Românii inal vechi, sau numai «le curând s«»sltl,
în Statele Unite.
Pe lângă colaborurlle preţioase nl«* D-lor CM. Iso-
peseu, V. Posteuca, Ht. Radu, F. Bradescu, N. Novac,
I. G. Dlmltrlu, N. Govora. An. Bugnrlu si N. Novu-
covscbl, ultimul nuinnr mul cuprinde bucutl «le anto¬
logie «Un scriitorii români si xtrutnl. sl un bubuit»
WV«Tntt ,i 7l^^Wf^^W»nM^7ÎTM/7^W77777 7/7M
Aniorlcn.
K I)
Sontalgio Zece rrtntrre dc inima albastra.
Manzatfl.—Buenos Aires.
Sol In
Prodigioasa noastră emigra fie— neel «ari nu fnr nl-
elo treaba, sau numai le Încurca ,sa nu se sup«*re,
filndea nu sunt vizaţi eu arest calificativ—II număra
Iii vasta gama d«* potente, talente, aspiraţii sl reali¬
zări si p«* Nrlu MA uzii fu. Mal mult inca : credem ca
pnnnptfcum-ul emigraţiei nu nr fl nici pe «lepnrto
atât de complet, rotund, specific, daca nu nr figura
tn <*l iiicrd.it Infr’un flitul «le lume dur prezent In
Inimile tuturora—trubadurul Nelu, cânta ret n«*1n tre¬
cut til evocărilor lumeşti, veselul- si totuşi atât «Io
melon colicul- -cronicar al rrumAntnrlh.r noastre celor
mal ascunse.
Pe Nelu MAnznfu II cunostem «llntotdcauna, si de
a«*«*«*a vi.l-1 drag. Am «Tesctif eu ol, cu parfumul tn*
lentului lui. si balsam ne-a turnat fn suflete fn mo-
irieiil«*|«* «'eh* mnl pline ale existentei, ale trăirii, ale
dorurilor noastre. L-nm «Anini, cAml ne bnfeâU Ini¬
mii.* a vitejie, am rAs «le snoavele Iul tn < , llp« > l<»
crâncen© «b* prigoeno sl lagnr«*, no-nm regăsit Iii «Ira-
gl trecuturi, «'Arul n«* purta, Irezistibil, fii barca p«»-
vestiril lui, spr«* limanurile ln« , cate Iu ceata alo «•Mite¬
lor de nltndntn.
Pe IAng«i multiplele lui talente cunoscute, nl s’a
rev«*lat, «le eurâml, un altul : acela «l«* a sur|»rln«l«*,
«l«* a sfl cnrn sa surprindă, |s* prIfteuI, pe neprieteni,
Ih* fofl, cu «ât»* un «Iar venit «le «leparte, «le demult,
dlt* fericirea stinsa a ndolcsccnlei noastre, din mijlo¬
cul plnlurlhir verzi In cnre ne-ntn frământat, odluloa-
ra, ncasfA ii. parul. Cuci ne-nm îmbogăţii, «lin seninul
ftimiirlti al prlls*glel, «le«nlata, cu zece « - /înt«•«•«• «l«* Ini¬
ma albastra, CU zece |K*rl«* «lin r<»ll«*rul amintirilor.
HI ne simţim, t«* asiguram draga Nelule, mult mal
hfigntl.
fu e|«», «lupa cum ne spui, Itl Indiei 25 «l«« nul <l«*
t-fHlnlcft activitate, 25 «le ani, stiuf mulţi, «'And II
p<«rtl tn «»as«*l«* igrnslate «le ocne, «'Aiul f«* afiasn, to
sufoca, sacul năzuinţelor n< , lmpllnlte. 25 «Ic «mi sunt
putini, sunt o clipa, când Inima Itl <» <l« , s< , lilsa spr«*
alto năzuinţe, când viforul Înaripat al suflet ului «•</ti-
fInun s/i f<* poarte spre culmea împarateasi’O a v«*s-
tildei rom A nost I, sc/ibbtta, sl purificata, fn afin pururi
limp«*(l«* a Iezer.irilor carpafIne.
începutul a foni greu, draga Neluh*. f11 uram Insa
ea «««•«•**i.il prim sf«*rf <l«* v«*/i«• sa-l mal ada.igl altele,
vreo trel-pafr.i; sl tl am ura sl mal multe da«*a nu
n«*-nm terne «'a Ispitim urgia f'<*r.il.il.
1n*ir’1r Mărgăritr «Ido «|«* Janeiro, N. 5, fnn Mart,
52.)
H’n ftrlmlf numărul is* ultimul trimestru al revlsf**l
cer«mlul cultural A tulrei Murnmnu, c«.r«* s**rbenza un
nn deln npnrltle.
"Inslr't»* M/irgurlfe" ponte aven mândria ca s'a
menţinut constant |»<* linia trasata <|e r«Hlaet«>rl| el,
fi nil I, <1. Dlmltrlu, Hlcfnn Bnelti sl l''«iust Brn«l«ts-
eii, «In a se tine «leparte de frământările politico, sl
a dove«|| rn literator» sl arfa p«»t fl puse ni suece** fn
slujla. propngnndel p«*ntr.i eliberarea tarii. Hbnfându
sr* cu mart gr«*ufntl materiale, asa nnn se întâmpla
cu majoritatea publicatllhir din exil, a Isb.illl sa se
/,’j fin llia i mirii lui MafedonsHi.
Intre 2«l Aprilie sl U Mal curent, a avut Ioc Iri
«'«•reni «l*« Bel*. Arf«* «lin Palma «l«* Mfl(llor«a Spa¬
nia Interesant» expoziţie "Amicii Iul Mn«'«*«lonskl",
eu ocazia caruln au expus pl«*furl In ul«*l, ucuarelo
sl scl.lle, următorii cunoscuţi pictori spanioli: «’ar-
mon May<*t, Cătălină Bol el. I, Marfa Ter«*sa Ilordoy,
Tereslta fasellas J.ira.lo, Emilia Darder <N« «’ano,
Marfa Iteunallos N.'gre, M»(ll«l<* Ollv«*r, Măria F«*r-
n/iiula Porcoi, Alf«ms«» Bnyof, Jnlfrm Casellns, JCIenr.b*
Iflăennpllns, Pnl/Jo l/i/tet, Gulllernu* Itll/ol, Gabrl«*l
Ham pol. Expoziţia s’a bucurat d«j un fl«*«isoblf succ.u»
sl a f«»st foarto vizitata.
6
UN SFERT DE VEAC DELA
ÎNTEMEIEREA LEGIUNII
a pătrunde, şi de a judeca la fel isbucnirile
spirituale sau înfăţişările geo-fizice? Dumne¬
zeu a lăsat oamenilor putinţa de a gândi şi a
se exprima după gradul înzestrării şi voia lor.
Gama variaţiunilor este nesfârşită. Dar armo¬
nie nu poate fi decât din infinitul culorilor,
din alegerea sunetelor, din schimbul rimelor,
din întretăierea liniilor, din alternanţa gân¬
durilor, din elanul acţiunilor, meşteşugite de
cei chemaţi, de cei aleşi, cari să construiască
în libertate sub privirile libere ale tuturor
cari admiră sau critica, acceptă sau resping.
Toate servesc la ceva. Nici o mişcare nu e
de prisos, dacă e pusă în slujba adevărului di¬
vin. Sunt unde ale vieţii de dimensiuni diferite
sunt păreri şi idei, cari vor să rostuiască via¬
ţa un ceas sau mai multe; sunt altele cari
prind înşile corp şi viaţă—creaţiuni ce—şi
croiesc drum pentru viitor; ele devin indis¬
pensabile, când măresc tezaurul spiritual, din
care un neam se hrăneşte in veac; sunt ca
râurile şi fluviile pe cari puterea limitată a
omului în zadar ar încerca să le abata în
fundul pământului. Si la ce bun ar fi atâta
risipă de energie?
Intr’un moment al istoriei româneşti—era
ora zece seara—, la 24 Iunie 1927, în ziua sf.
Ioan Botezătorul, Corneliu Zelea Codreanu,
prin câteva rânduri scrise, a pus temelie “Le¬
giunii Arhanqhelul Mihail ”.
Se făcuseră aproape nouă ani dela unirea
cea mare. Sa fost încheiat seria nesfârşită
de veacuri în aşteptarea acestui moment. în¬
cepuse altă serie să-şi samene anii pe ogorul
timpului. întrebările nu conteneau. Cum va fi
acest nou început de eră românească? Pe ce se
va sprijini? Ele erau fireşti pentru acei cari
au trăit în aşteptarea împlinirii ideei de uni¬
tate şi libertate pentru Români. De pe cul¬
mea acestui măreţ ideal, realizat într’o una¬
nimă şi splendidă voinţă de existenţă dela
Nistru pân’la Tisa, lumea românească, prinsă
până acum în tensiunea împlinirilor dorite, se
coboară în vâltoarea vieţii de rând. Grija de
sine se manifestă într’o măsură neobişniută.
Fiecare caută să ajungă la o ţintă a lui cât
mai degrabă şi pe calea cea mai lesnicioasă.
înaintea noastră nu se profila nici-un ideal;
la
libertatea
e a po¬
ziţiei câştigate. Tara, care cu puţin înainte
mobilizase toate conştiinţele şi toată vigoarea
fizică, ajunsese un vast câmp de activitate
biurocratică, lipsită de orice suflu al unei
trăiri spirituale. Desamăgirile au început să
apară, golurile morale să se înmulţiască, pri¬
mejdia comunistă să se întindă. încercări cari
să se opună unei alunecări spre ruină sufle¬
tească n’au lipsit, dar răul curgea înainte şi
pornirile pentru întărirea binelui au eşuat.
Cine ar fi putut bănui că din cele câteva
rânduri scrise la 24 Iunie 1927 se va naşte
o mişcare al cărei conţinut doctrinal şi spi¬
ritual, în afară de unele însemnări conjunc-
turale şi temporare, să străbată vremuri şi
spaţii, astăzi, după un sfert de veac, încă
nebănuite?
“Legiunea Arhanghelul Mihail” s’a ivit în
faţa altarului şi este legată de veşnicia lui.
Aici putem s’o găsim totdeauna, în ceasuri
de mulţumire, ca si în momente de rătăcire
t
şi tulburare sufletească, aici în faţa lui Dum¬
nezeu, Judecătorul şi Mântuitorul nostru.
Legiunea Arhanghelul Mihail nu este o
organizaţie, numai naţională sau politica,
morală sau religioasă, economică sau socia¬
lă. Ea este, înainte de orice, i d e i e , ce
cuprinde caracter, credinţa şi
ştiinţă, şi toate binefacerile şi virtuţile,
cari derivă din aceste puteri spirituale şi edu¬
cative cu voinţa şi binecuvântarea lui Dum¬
nezeu. Ea este un mănunchiu de raze lumi¬
noase, o făclie călăuzitoare de neam, o sumă
de bunuri spirituale, un gând curat româ¬
nesc pornit la vederea şi simţirea nevoilor
româneşti.
Această mişcare spirituală isvorătă din în¬
fruntarea răului şi pusă’n slujba Poporului
Român îşi are originea în principiul dragostei;
dragoste pentru aproapele nostru, pentru
dreptate şi libertate, pentru bine şi adevăr,
pentru neam şi Dumnezeu, cea mai sublimă
înălţare, la care mintea şi sufletul omului se
pot ridica, în cea meii largă desinteresare a
lor.
Dela Căpitan purcede gândul. Inspiraţia
dela 8 Noembrie 1923 a luat forma unui în¬
ceput de viaţă nouă şi gândul s’a limpezit. Cei
dintâi iluminaţi au primit solia.
Din sentiment şi raţiune s’a închegat o for-
Rivadencyra. S. A.—Madrid.
l*K*ul lui i*N))i;iri a ft>*! ln>it ti . LI
dru lHa«hiel, fu* uiinNuu anjun"
Ziarul Vn\ ^ «»rk Herald Tribune" tonien n-uza
“£l n,H Anet U lui Vaalle Lura rf TfcflJS
l.tygeacu, prtH-um ui eliminare .11,. Comitetul «Vu
îuu W£ u îiS:!:iT rutl Lotar ,lml —. »t* ;
DIN TAR A SUBJUGATA
Clasa susţinătoare a regimului—duna t**.H«
rHaiH , 1 , 1 ., conducere-, rl»„ nuiultî ndlc.aur»
|>ro olorlalulul—duia inet.Hla de l.rnpeKendî— lu
realitate munci tort meu conştienta u prlii g| u ăi ..
ridicat proteste contra mizeriei si scumpire!Vtkole-
lor ulliuenture si do prima necesitate.
Dela lutiarou iu vigoare a ultimei reforme moneta¬
re. preturile tuturor buuurilor de consun, s’uu ridicat
dintr'oduta.
Aplicarea decretului pentru reforma monetara a
stăruit uriaşe valuri de revolta si desnadejde. Toata
tara a intrat Intr'o frământare si nelluiste Îngrijoră¬
toare pentru actualul regim.
Iu diverse parii s'au produs demonstraţii! ale mun¬
citorilor din fabrici si industrii, considerate citadele
ale comunismului. Cei “protejaţi" au trecut de tuar-
giuile rabilarii si au strigut iu pliau zi "destul cu
rutiouuineutul Înfometării", “vrem dreptute, vrem li¬
bertate” î
Iu centre industriale ca lteslta, muncitorii au fucut
greva si au demoustrut "directorilor muncii" starea
jalnica iu care i-u adus regimul de teroare ai comu¬
nismului.
Salariile sunt demult iu disproporţie cu preturile
articolelor raţionate.
Muncitorimea este subnutrita si refuza sa lmpliuias-
ca normele poruncite, atâta vreme cât u’au suficien¬
ta hrana si tratament uman.
Muncitorii cari părăsiseră lucrul in multe Întreprin¬
deri industriale, In semn de protest pentru scumpirea
traiului l-au reluat numai la intervenţia si asigură¬
rile date de ministrul Toinescu ca standardul de via¬
ta se va îmbunătăţi. Ce sa vorbim de mizeria, care
Stăpâneşte restul populaţiei, când muncitorimea se
revolta contra dictaturii si exploatării de către o mi¬
noritate in serviciul Kremlinului?
La Turnu-Severin viata de câine a muncitorului
sfârseste în lupta cu miliţia comunista. Nu se cu¬
noaşte numărul victimelor de ambele parti.
In portul Braila s’au schimbat focuri de arma in¬
tre demonstranţi si politia comunista.
Iu toata tara s'au operat sute de arestări.
Satele Bărbăteşti si Novaci din Oltenia au ramas
un pustiu după doua zile de acţiune a miliţiei apa-
rarii interne iu cautarea de "bandiţi”. Fiecare casa
a fost perehizitionata si devastata. Trei case de ale
"chiaburilor" au fost aruncate în aer.
"Numeroşi funcţionari ai partidului comunist român
au primit scrisori de avertizare. în care li se spune
precis ca miliţia apararii interne, armata si politia
nu-i vor putea apara de răzbunarea "mâinei negre .
Moartea unui muncitor, martir al libertăţii româneşti,
va costa zece comunişti.”
“Totul pentru U. R. S. S.
"Aplicând nepreţuita experienţa a stahano\ istilor
sovietici, sa luptam in întrecerea socialista pentru
cât mai deplina folosire a maşinilor, a utilajului si
a agregatelor pentru sporirea productivităţii muncii
pentru împlinirea măreţilor sarcini ale cincinalului...
sovietic !'*
"Trebue folosita pârghia impozitelor si a colectări¬
lor împotriva elementelor capitaliste dela sate...
“Colectările si achiziţiile sunt mijloace din cele mai
importante pentru a concentra în mâiuele statului
fondurile de mărfuri necesare asiguram industriei
si materiei prime...” , . . .
"Sarcina realizării integrale a plantului de colec¬
tări si achiziţii trebue considerata ca o sarcina cen¬
trala a organizaţiilor de partid si a organelor de
Intensitatea cu care se lucrează, mizeria care re¬
volta muncitorimea, starea de plâns a clasei intelec¬
tuale. iobagia dela tara a deschis ochii, cari plâng si
vad unde duce planificarea economica de astazi.
B<Jw«£e.‘ Utt Producţiei |„ . .
uu ,,u "' c» vinov«ne a
-lori ,| m »l“ ^ r . -lori. ,erl ,‘!,r
voim. .1 Iu ™u,orX“ £ SSJVÎfi
Ulm-lcl româneai ce-nu
...
, lochlw ruineaia *i k
Ui lu ba ude, l u opeSiun
« H*»uiâulaD»^ Hucuraîu £, fîit ar ar ~'* ri
IU specul font i oflierlWli a , If*** 30Up .
va un rol politic *1 ,ari iSESEL Juî
fo-t arestat! ai , Ilull i wi 1 /Au
natale «uu cari au purtat e ,n * ,,a ‘
tatea. In toata tara uu fost areo.aii . Mrai,u *
de persoane. Parte au foM tîîSî.l
iar oellulti interiuai Iu *Laguîe di muiV U “ Caual ".
drc»ure i>olitica". 1 munca pentru re-
. J^. 17 Aprilie a'a conztituit In Bucuraţi ....
Jubiliar pentru a pregăti Ht,ive r «,rJ. 1 r
dela indei>eiuleuta româneasca fu L a 7u 1 . 1,e
inaugurat doua ;• 'cuntribntT * prU ţI »’«u
vietic lu eliberarea României" m t r Jt |K, , ,,oru,u * *©-
româna lu oglinda ultimului veac"* * ri * UU * 1 ruao *
couduKji do**Urllil a petr,^!u \f u rU , ata ; • Acli,,,Ufla * toot
boiu. Deţinuţii au fb?tTSt£a? FT“ UuI ** ras-
vagoane do vite la Aiud sS - » transportat! lu
a rentaţi din Bucureşti 1 ul ' a . fatv > 0 c uouilor
to vedere fnolitic. * X>lali ,tt din punct
I> ub fi(V r profaeorR' 17’p,la,/ t ‘,Jri- 1 '‘' ru 1 ^ InatrucUunel
bill do notele prnnMe i**- i / hlu ! 1 11,1111
diul limbii ru IZ 1 ***' le ar hi „tu-
Din toate partilo României comirfunUe de achiziţio¬
nare iau cu forţa ultimul Imb ce l gaset | a ca^ Va
opozanţilor^* S™ Sîî ordona arestana
oiiozaiitilor. Se iietrec scene groaznice cu oHl^ini
acestor brutalităţi si a despărţire! rvP.i u^-at Vi lu^i
din mijlocul familiei In neagra mizerie
Iu timp ce oraşele româneşti n au i>âiue, se livrează
ca ut i tat i muri de cereale iu Cehoslovacul si l*uloum.
Frumoasa staţiune climaterica si balneara Huzias
cu imprejurimile ei e iu pliua decadenta. Clădirile se
ruineuza si parcurile au ajuns ioc de pusunai pentru
■l
s. ne * ns ® m nâte manifestări. Natural,
vine couiuni>i.' ^ |,eilţruca tarauul român nu de-
• • •
d.mo«Mrx , l ': r ’;;:‘r i r; u ,a * 1 **5** , * ,, * r ">»«i*t
.««"«mo .<* v...i,„, ar-
ruseasca Iieci când ir...* 'V tu .* t î®. pul tub hdluenta
ma cu ataşamentul 1 sau VI iii** 6 ® tilu,el *^»ntor-
leri si ,va sovietWa de ch4âr , da ‘ a Uusla do
Plivire la poporul româu i ! plllQuri
»1-scur»-a mâini i- ni r ,, i v m '***«• cum im va
«hrea pamântuluF^n.* cu Rua)l I» pns-
M^ialitatea ^muiTtiT “ “ d ° mtU “ ‘ arl »<*
Rfempte de Preturi stabilit* w ia .
•nonetoru; w hhtte după rf/oma
de cotec*tare pentru crftu « .
1 retul de vAniure ni (»Ain*i neifr VA*. * 28 b
magazine de stat (dui>a c-artel ii ma "
Bretul 4* vânzare libera al [iVnei . \ ţr «0 b
I*retul de colectare al porUbiîS . ! t e ? 1
1 retul Iiâiuei »le porumb tpâinea iwtnara* ' 20 b
SLasfr» fl “’ ,u ‘mSszz
• şsssii ssastirsKiu u ,* ^
truirea Canalului Dui.area-Marea U fODS '
u^" > ., d, ^. l ^ l , a ,OM»q MUI» p..
iMGdt deaT; * llr —'
lieltrrad • n {*> « m llAr * 1 * refugiat ru a%’tonul la
? a
ulr D A U, î^toV “1im ri ar eXI,l ^| !are «!SLi*
flVlfî'si ÎJ-gr, «“râuor** a^mnde'TataV'nirr.
terminS • me T ,lur,a u, ‘ an wau d, fi
t'aloriile siiTt U | rtla | ** *‘ U|>ra ' > » îh crea e»te asigurata.
de l u it£k S lf,n ^fi**»»* *>u trec
tk ' voia ^‘unfic te întorci «tapflueate fri
Wisîe i? Ua »u disitarut de mult.
.-tri r UDt ^ te ' a afirmaţii venite din mijlocul celor
cari vor ^ "fericiasca” lumea.
din exil
Di» r. 8. A., . u «
Pmedimirlf Tr^tnan a pnmir U fim de 2i ifdl
ui audiemla la Ca»a Alba. pe membrii Comitetului
ae Acţiune American contra deportărilor In ■«.« din
uM/iai/ţ 7 11 *(tJi#i t t ie Truiuan o Luailtluln cm
Jn a\ a -a s a _ ^ ^ m mm <^^a « - — — — _ a ^ ^
lu şcolile medii si umversifare ara
o mure atenue exerciuilor uniiiare. AuioriUiiiie or-
ganizeuzu concursuri do tir iutre diferitele scoli, lto-
vistii Imagini militare contribuie lu stimularea tine¬
rimii iu uceustu. direcţie.
Autorii articolelor cari scriu despre o somitate a
Rusiei sovietice sunt de trei, putru ori mai bim- p.a-
titi decât cei cari scriu despre uu Victor llugo sau
Leouardo da Vinci.
O noua apasare pe umerii muncitorului român : gra¬
ficul orar. invenţia sovietica pentru a controla lu
orice moment realizarea sarciuei impuse determina o
mare oboseala fizica si morala a celor cari muncesc
din greu pentru un salar minimal.
In Congresul medical rouiâno-sovietic din Aprilie
a. c., care a avut loc iu saia Ateneului d-1 Vasile
Mârza a referat despre stiiuta medicala sovietica, vs
fiind "temelia" stiintei medicale române.
Abuzul si teroarea de-a îngrădi libertatea, ţăra¬
nului român în a dispune de produsul muncii sale
creste pe fiecare zi. Dreptul asupra pământului sau
a ajuns sa fie o proprietate goala, iar robot.:! fara
nici o simbrie. Colectarea iertata pe uu preţ de nimic
cuprinde toate produsele, dela cereale si vite. la iân
si ceapa. Aceste articole agricole ~a căror predare
este obligatorie fara nici o excepţie”—cum spune
Scânteia se vând la oraşe pe preturi de zece ori mai
mari priu organele statului.
cor plaţi pentru o-
gat: “V&itmpcaciitai ca tara liVra.'Vu ion >u^»t7i.|
din toata inima, colaborarea noa*tra, npre a ea ajuta
«o supravieţuiţi''.
Dnpa audienta la Caua Alba. If Jo*if Crăciun, pre¬
şedintele I niunii ui Ligii .^ocietatiilor Lomăne din
C. S. .4. a declarat ca au fost deportate, probabil ,
Bucureşti, circa (QO.tlOO peruoane.
Din Brasilia.
10 Mai a fost sărbătorit in cadrul unei întruniri,
organizata de Soc. Culturala “România", in sala Sâo
Francisco din Sao 1‘aolo. la care. In afara de membrii
coloniei române, au participat si străini. In cea mai
mare parte brazilieni D. l*rof. I. G. Dirnitriu (Ri<*
de Janeiro) a tinut o interesanta conferinţa ia care
a presei*tat o serie de amănunte inedite referitoare
la evenimentele care au premers Independent ă Prin¬
cipatelor si urcării pe tronai României a Primului
('and de IIohen»x!lern. A vorbit apoi D. NI cu Iaaru
Paltinisanu In limba portugheza, adresâudu -e iu -i*
eial publicului brazilian prezent lu sala. ITintre alte¬
le. vorbind despre artivPatea culturala desfa.-urata
de Românii din exil. a stârnit lu special asupra per¬
sonalităţii si a oi»erii marelui |***et Ar..a ('otrus.
Au luat apoi cuvântul Rev. Toth. din j»art*a un¬
gurilor si L>r. Tuholsky din partea Polonezilor. D. A.
Ilila a mulţumit tuturor pentru cnruztasmul cu «-are
au răspuns La apelul -.eietatii “România". A urmat
apoi un program artistic la care au i-or;Tr»buit cn
mult succes următorii; L>-na liige Dinntrlu fcanto).
D-ra Mariana Migdal (re<*itare>. L»-na Mariana l^»-
pescu (recitare). D. Puiu Ouru «c'antoi. maestrul
Italo Izzo tpianl, maestrul O. Viadescti (ţambalI,
D. Nelu Rot-Jdescu (recitare).
Membrii gospodăriilor colective isi lncreaxa mat iu-
tâi bucăţică de pământ ce le-a ramas In proj^rtate
si-si menajează cu multa grija partea din utilajul
lor ce aparţine gospodăriei comune. Firea taruuulu»
român si spiritul de stăpân al obiectului sau se *e<k
ţa cu o năvalnică dorinţă de viitor. Ceva
tainic a isbucnit din adâncuri. S’a făcut lumină
şi tăria ei a început să străbată întunerecul.
Peste ani. la 24 Iunie 1927, ideia a luat fiin
ţă. Ea s’a desprins din frământări şi suferinţe
mari. aproape de nimeni neobservată. Drumul
a fost greu şi neîncrederea apăsătoare. In
căutarea liniştei, ea a fost aşezată la icoană
lumina. Aici şi-a găsit independenţa şi locul
de plecare pe drumul Golgotei.
. Strălucitoare, puternică şi vie. Legiunea Ar¬
hanghelul Mihail. forţă spirituală creştina
nouă îşi înseamnă calea acţiunii pentru matui-
rea neamuiui românesc cu fapte şi jertfe, cu
patimi şi dureri, cu biruinţe şi înălţări.
La 25 de ani dela acea clipă, când a luminat
în seara zilei sf. Ioan Botezătorul, să ne în¬
toarcem faţa îndărăt şi să privim noianul de
jertfe din acest sfert de veac a Românimei
răstignite, până n ziua de astăzi, pentru ca
să avem curajul şi înţelepciunea să mergem
înainte fără ură împotriva nimănui, ci numai
în armonie şi înţelegere cu toţi. cari doresc
să avem o Patrie a Românilor, în care sa-si
găsiască drepturi egale şi “asigurată o ospitali¬
tate perpetua şi o liberă desvoltare or » cinc
nu urmăreşte “primejduirea existenţii Statului
9 A tt
si poporului romanesc .
Aptitudinea şi dragostea pentru înalţarea
si progresul tuturor păturilor sociale, intr o
deplină si dreaptă apreciere, şi respectul pen¬
tru fiinţa umana să ne fie singura ravna şi
competitiune întreolaltă; aşa cum ne este do¬
rinţa la un popas cu prilejul aceste, amver-
La Sao Paulo Sfintele Paşti au fort rarbatoritt iu
ca or la provizorie după rumdmala bisericii uruutalc
de către S. S. Părintele Dr. Stef au Brntea. ueful
J/iftaifiW h'ornam* l
In d* 1? *i 1$ Aprilie «f« feti *l*jbi pi+trm
patimile l/Muitorului nostru i^*~P^'-iutoe—<etinv
celor li erawjhelii ti prohodul: Dumineca tO Apnliu
la 10h d'mtneata s a o/iciaf luri*re.
Seara in aceeaşi zi a acut loc o serbare cu pro-
nr,rm orminizuta de miuiuura româna urnita, du pa rare
«-«* 6A»<« Dr. ». »««
d mulţumit tuturora , cari sprijină cauza româneasca,
(nchrind cu dorinţa ca pretutindem sase rultire de
către Români dragostea pentru Dumnezeu
Tara. contând sa tnciuga cu dreptatea ura m eu aa*
rarul minciuna.
W •
sari
Iasinschi
Intre persoanele, cari *i-au găsit »<*'**“ ‘ tio ;
nu l american “ Presidente “ căzut la S9 Aprxhe c. C.
au. to^si D-na rmwiM Bondoc din Dctrmt. I J-i-j
siPet^Pop din Timişoara, cari luaseră part#/»
yJ?£r£ P Invicru din Sao, Paulo , —v •• huuf
frumoasa dar si dureroasa amintire.
Din Venezuela.
o. ^ ştii «TA DO.
racas o tlufbar^fftaa coluuia româneasca.
Ca n ,H ^‘ Te-Dcum preotul pa rochiei a pus la dt*po=t-
Dupa Te-Deum prto „^tru a continua sarbato-
Hrw^cJtm^ile de 10 Mai, întreita sarbotoare na-
t,0n ? la ^~tat imnuri româneşti; sa vorbit despre in-
iei M Fa încheiat serbarea in cea mai
cordiala armonia.
ES MANUSCRITO
Corespondenta se
i t rnrpT iţi* t— Blasco de Osrsv, 41.
primeşte la Libertatea.
-Madrid.