Buna Vestire anul II, nr. 253, 1 ianuarie 1938 scan

————. o E a e 







r = e => 7 


ANUL Il. No. 253 16 pagini 5 lei Simbata arie 1938 _! 


SȚIRE 


ZI4N LIDER DE LYPTA SĂ DOCTIINA RONANEAICA 


















Redactia şi Administraţia: E - ABONAMENTE: . 
Dirosieii . BUCUR gr. TaWEroana | Diceaţa,. Redacția «.n;«.6.86-3 1 an, Lei 7» Dna Lei 5% 
DRAGOŞ PROTOPOPESCuU Mulovardul Elisabeta 12, etaj II. Ş Administraţia , , . + „ 495.82 Comune urbane [si - za Comune rurale | > ii > 18 
i =. 











| BASM 


Şase ani am supt la maică 
şi-un alt an la o ursoaică. ș 
Foae verde a cuculit, 








Prezint prea sfântul meu slovar. 

lată, 

Din calendar, 

'Ani vecha se uruie, ca pai de piatră. 

Uite, de-avalma, haini, se desprind 

Şi pleacă pre polari fără de nume, 

S aude tropot de roib năzdrăvan, în spume. 
E Pe creste, focuri sirăbune s'aprind. 


„Ani vechi se uruie, ca munțu de piatră. 
'An Nou: 
Prezini stăpânire de- Arhangheli pe vatră. 


Vin — cete crescute din fulger şi pară — 
Flăcăii cu inimi de fară 


An Nou 

Zidit pe umeri slatornic, şi gand de erou, 
Stârneşte răsmeriți de vreri neînfrânte 
Ogorul tresare şi 'nce pe să cânte! 
































e la lrântă, 
boftesc la nuntă. 
ploscă zarea 'ntreagă, 


ani fără de număr şi cruci şi morminte a în dăsagă. 


. Aducaeţi cu voi, feciori de bazalt. fiurcana, țurcă vie, 
Vă dau slobozenii şi căile sfinte 'n rai, la Sânt-llie. 
Destinul vă este aranitic şi nalt 


ntul meu în rologoale i 
pâjăe pi dă târcoale. - 
Suflu cer peste voroave. îi 
Din luceferi fac potcoave, > 


Sabu de flăcări, furtuna să'nfrunte, S 
Vă dau din jelanii și plânsuri cărunte. Ss SĂ 
Inima voastră în piepluri de munte, SS 
Bate ca ceasul, ca spada şi focul. Se 


=> că În grajdurile mele 
Al up ee zarea ile SI roibii-s potcoviţi cu stele Ă 
A voastră e vatra. Şi codrii. Și munţii, E ce, 
pi fi pi due ZA pentru drumurile 'nchise. 
Părinți şi buni. 
Cărunţiu. 


An Nou: biruinți prevestesc, Nospisa; dorm, pe unire da. load 





3 Răsfrâng văile năpraz nic ecou lângă paloşul ce arde. . A 
p. An Noul! An Nou! Ş: prin somnul cu poene 

ră Azi Căpitansi, aspru, vorbesc ies, din lacuri, sânziene. td 

Zi - Vin, uitându-şi apele, i 
- că se pa să-mi sărute pleoapele 

Să Ca toate sărbătorile. ) și să-mi dea comozie: ă 
= Să crească ea S umeru cu zorile, . | 
Ă, Să 'nflorească. 57. Si d Ag ochii cu livezile, 

. Țara rumânească => LAN A si ) | o ț 1 


sânii cu zăpezile, 











"Așa cum o cântă, 


IEC ET pa PEPI ae a RE mat A _ N - Sea TA ge . = | ț - - 
- Ca soarele sfant depe Cer pa : === NON "CE Di Dal [| PE RTT Ti Ci €i as 
A SES | (E şi cu mahmudelele. zi 





i i Fociorii de fier Sa Aj | — e Cta E în | 5 GYR 
& VALERIU CARDU i AN Pa AURUL 
5 De-acum ştiu că ceea ce țara întreagă, sătulă de E / LA = 23 : J 

timpul pierdut şi dornică de fapte de adevărat pa- E /// /// /) A Fr cr i pete ze tara pe o tre vele ÎTa 






- . triotism, aşteaptă din ce în ce mai nerăbdătoare, va 
săvârşi virtutea legionară, cu credința-i nebiruită în 
. viitorul neamului, cu disciplina-i de fier, cu curaju-i 


şi cu organizați a-i tare, subt conducerea 
energică, conştientă, înțeleaptă, dominatoare şi in- 
sbirată a Cănitanului, 


4 = durerilor Neamului, ca să înceapă lupta pentru sfă- 
onarl 


Sextil Puşcariu lon Găvănescul 


z profesor universilar 


«Pentrucă Dumnezeu a usocultat rugăciunile, a P, ) p , 
- Sea Fonete: z primit Io aia si a binecuvântat u p! odus schimbări, Ș Pa i fad ae aionare vor e: i 
- ertfele. lată, dece cred e ă lupta legionară va ; E DI a AL ceea) ; 
jertfei u, că lupta legionară v Eristă Nici un. Mol el tem îi cer rase dupa cm Sa ea me sa: i 


De aceia şi mărturises o.» 


Proot Grigore Cristescu 
profesor universitar 


l die Dia / amilia lui DUR, SEE LOR Stpe cam ae -Coracii Siactat oa d y 
pi. Fără nici o gripă. 





la capăt sfintele 

























Mişcarea legionară e singura mişcare autentică, din adâncuri Pe leg iona E imi mu trebue să-l lulbu 2. și să-l pi n iapa all Ze eo a aa 

LÂ Goo maieu dalla o es aa CO a Oi utila ACR cani. Cai sia Anohiderea| texani, cîmte pri ue. ortalie, în cat Seturi 
E. lui, precum Tacunea şi Căpitanul în istoria neamului pă ra luptei electorale z PA CH ȘI ODIIIN A, t'e democrație iaieanutiat şi dez Eta legale 

F refle ceriemnere Urez tuturor luptătorilor un mare an legionar. see Diipsle 

La 29| KI1]s 


CORNELIU Z. CODREANU 


y B euşi mişcarea legionară? 
Apt. > A iai Pe te un Conducător cu autoritate care ştie ce vrea . 
Ş Dea apr sugea E aie Dentriit Conducătorulin toate imprelurările nu diferențiază pe legionari după clase 





ucă legătura între Conducător şi cei cari îl urmează este bazată pe suflet şi pe 

mu pe interese şi pe posibilități de căpătuială. 

deajuns! 
ş GENERAL RACOVIȚA 


Legiunea va birui din cau za deosebirei fundamentale între sufletul soldaților ei şi acela al 
embrilor partidelor vechi, 

Partidele politice sunt for maţiuni incoherente asemănătoare dunelor de nisip, pe care vân- 
urile capricioase le adună şi le împrăștie, în timp ce Legiunea se prezintă unilară şi rezistentă 
ca o slâncă, Aceasta, pentru că la temelia partidelor politice stă interesul personal, În timp ce 
Legiunea se sprihnă pe cimentul etic al unei nou credințe. 

De aceia Legiunea priveşte cu liniște viitorul asemănătoare unui bloc de granit care sfi- 
dează valurile. 


General Mehedinţi 
Cluj 








= 
ja + «Nedorind nimie pentru sine — întrucât toată fiinţa sa, toată puterea tinereții sale şi toată a 
viața pimântească și le-a închinat țării — tineretul legionar este încredințat că ceiace vrea şi —— 
: celace Iace și va ace, este bine. 
) De aci porneşte şi nădejdea lui nestrămutată în Biruinţă. LI 
„Și de acela eu sunt încredințat că va birul. 3 ! 
= Colonel EM, CRISTODULO 
Cava leg al Ordinului Mihai Viteazul, 
A TE PO Pe DE PE SI IE E Dai CDR SE LE PRI EREI TOI IEI III DATI DIE II Ina IZIZE 
i : ; «Legionarismal este o lege, un sistem, o eră, 
. £ FRA -- RE i Biruinţa Legiune se apropie. Nimie nu poate să.i slea în cale: nici ovreli, nlel cozile de i 
Pr E a 4: ZA na dit Za 7 capia ztiie să i Opora 
- ——————— - Colonel V, PIPERESCU, 
. Soldat legionar. î 
i 
| 
4 





jipl 














CARTEA ȘI PUBLICAŢI 


sira, cum e mişcarea legionară, aa 
Begiijai aici dileritele ramuri de aetl- 
Yale spiriinală. 

- Iusaşi Căpiianul a aczis 0 carte da 
| mul răsunet, dând o pildă vie despre 
ereace e scrisul legionar, care trebuie 
să [le sobra, cumpătai i, totuşi, plia 


i fe avânt, serios și fără inntilităţi for- 
> male. 

; Cine a citi «Pentru legionari», a 
ţ putui vedea cari sunt metodele serisa- 


lui nou, verde, Însuși! și de loan L Moţa 
în acea turburătoare «Crani de lemn», 


» îndemn pentru cea viitoare. 


pă Bal 1957 > mare răspândire. 













rile largi de cititori, 


Caniacuzino, N. Tota. Bănică Dobre şi 


o lorios, ridicat intra amintirea admi- 

x „ abilulni eroism dela Majadahonda. 
: “La Cermăaţi, d univ. Traian 
= Brăileanu, directorul revistei «lnsem. 
E Bări Sociologie», care, datoriiă slorță- 
| ilor întregii grupări, în frunte cu d 
prof. De. Const, Zoppa, a reuşit să tn- 
“Mimțeze o editură, a tipăzii donă va 











mare 
E =, icaee 





on Banen a scos-o nouă rd.- 


Ea Desigur, spațiul nu ne-ar permite s4 
- notăm toate apariţiile de liieratură — 
ştiinţifică şi beletristică — legionară. 

Vom menționa, totuși: «dNaţionalismn) 







se locrări: «Statul și Comunilatea | când să ia poziţie şi să roacționeze. 
ŞI şi Arta guver- 


— si | pană în impas. Printre ele 


) De. 
He din lucrarea «Căpitanul», de aobilA | auguri binevoitori ni se spune: «Da, 


şi «Naționalismul partide- 
de D. C Amzăr; <Gândari pen- clusiv de latara politică şi va tacri- 
Țară noul», «Tinereiul și politica», | fica fenomenele culturale sau lo va 
„__aStil legionar» și acea viguroasă lucra- | privi dintr'un unghiu strâmt. Sta- 
„za care e Cartea Căpitanilor, de Ernest | tul legionar, ca stat totalitar, are 
„Bernea; «Din lumea legionară», de Vic. | să înăbușe opera de creație indivi- 


+ Evideat că o mişcare meaită să re- |ii îmbrânceția "nainte — 
, Bormeze din temelii viața siainlui no-|o altă limbă_ | 


țara sa plerge la ochi și paţii şi 
schimbă, » 


Valeria Cârdu, creaiorul unei noui 
lorme de poezie, şi-a tipărit cartea 
<Caiburi de lumină» — pozme de a- 
dânci simțăminte legionare, pornire, 
par'că, dia cafletul intregii Țări Rit- 
mul lor bărbătesc, romantismul fonda- 
lui, crescut întrun echilibrat clasicism 
formal — au impus dinirodată aa 
poei, pentru care curânitul marenu e 


mm reținut, dar au mai puțin drastie, [nepotrivit ca atribut indubitabil Sei 
rechizitoriu la lamea veche, şi-un cald |zăm în «Cuiburi de lumină, un puter- 


Ric dinamism de aleasă poezie legio- 


Cărţile legionare au cunoscut În a. |nară 


Intra poeții de verde avânt najional 


«Crez de generație», cariea lui Va. |li vom mai elita pe: Const Goga, Vai 
sile Marin cel de fericilă pomenire, a |le L Posteucă (incă [ără volum, ina 
imieresaţ nu numai intelectualitatea | cunoscut, ca și George Drumur, dia 
propria zisă din România, ci şi păiu. | diferite pablicaţii periodice) și Horia 


Slamrtu, liric de serioase realizări, «- 


Cărţile celorialji luptători români în | sapra căruia vom reveni pe larg cu 
Spania, semnate de comandanții AL |prilejul unei cronici IMerare 


Comandantul Radu Gyr şi-a risipit 


preot Dumitrescu-Borşa, au găsit dea |prin reviste baladele de munienească 


laregislirat 


Pre care nu vom scrie aid decât că e 
o carte de desăvârzilă viață şi artă, lar 
în nuvelă scrisul peaoș al lui N. Totu, 
cel ce dela Creangă porneşie, 

Subliniem in această prezeniare « 
anului 1937 şi faptul că toţi adevărații 
intelectuali au înțeles să-și pună în 
serviaiul, româniamului taleniul. ; Sau 
pus pe linie de înţelegere . legionară 
in special d-nii prof. Sextil Puşcariu, 
prol. Mihail Manoilescu (foarte cate: 
goric în- «Lumea Nouă»), Lucian Bla- 
şa, Mircea Eliade, Vasile Băncilă, Dr 
N. Roşu, C, Gane şi alții. 

Ia ce priveşte publicaţiile legionare, 
ele sunt in conlinuă ascensiune. 

«Liberiaiea» dela Orăştie, a părin 
telui protopop loan Moja, bătrânul na- 
ționalist cu ctem tânăr elan, Îşi luce 
inainte opera de luminare legionară a 
masselor Deasupra acesiei publicaţii, 
spiritul eroului lon |. Moja veghează 
Intru plinirea românească, 

Număr de număr, «Libertatea» adu- 
ce Însemaale contribuții la cunoaște 
rea fenomenului legionar, Scrisă pe 
fejelesul tuturor și cu multă dragoste, 
cLiberialea> se orândueșie întru cea 
mai de preț hrană sulletească pentru 
popor, 

«Glasul strămoșesc, publicația con 
dosă de d, Dr. lon Banca, care apare 
la Cluj, strânge mult entuziasm în pa- 





«Tigrii» | ginile sale, aducânda-ne imbucurătoa- 


d-lui prol. Dragoș Protopopaseu, des |re solii ardelene. 


In [aţa birainţii legionare, ce 
înaintează, năpraznie uneori, ca un 
puhoi de munte, iar. alteori masiv, 
solemn şi dâra ca lava unui vulcan, 
lumea veche încearcă din când în 





Atunci ni se aruncă între picioare 
beţişoarele ittrel Dr me să no 


nul legionar şi caliură. 0u aar de 


da, foarte bine: ziua de mâine va 
fi ziua Statului legionar. Dar ce 
păcai Ya fi pentru «mișcarea cultu- 
Tali». Fenomenul legionar nu are 
aderenţe ou problemele culturale. Fe 
nomenul legionar este preocupat ex. 












"Mar Gârcineann; «Iloria», de loa | la- G înd: 
nică; «Suflei și gând> de Ion Veverca; andiirea 
“Tineretul și politica externă», de M:;-| Primul aspect al problemei este şi 
„hai Polihroniade (carz, împreună ca | cel mal lesne de intait, căci el ni se 
AL C. Tell, nea dai şi primul volamw | înfățișează sub forme concrete de o 
din _ «Domnia lui Carol [») şi o carte | impresionantă amploare. 
dăspre Lon !, Moţa şi Vasile Marin, de| Legionarismul, pornit cu lozinca 
să, a fost confis | «tăcere şi muncă», era firesc să 
= „pună accentul po fapta. 
„| Intr'o atmosferă infeciată do re- 


? 
- 


î 


a cărei apariţie a |Zărilor concrete şi-a aflat simbolul 


nele ziarului nostru. 


«Primul congres el stndențimil bucu. 


cuziao Grănicerul: 

“Totul să se /acă sub acoperişul bl- 
sericii și al Crucii E bine ca, aci, in 
Bucovina, unde aveți elemente alât de 
diferite, toți creștinii să formeze front 
conira dușmanilor lui Dumnezeu. Și 


„ad Fă ricem: Să trăiască tineretul bu- 
cobinean), 





bule să cilăm acest majesiuos pasaglu: 


= 
«mul lege, nu-i fărădelege 

= gândul la ochi de-acum să ni-l lege. 
=, nu-f furtună aspră să nentoarcă "n 4! 
vorbele cn noi dospil-au atât. 


. ca un lunaile orb, pe-un flaut, 
Za prim beznele male, te caut, 





fe caut: 
cubâni fără samăn, Inlre cuvintele 
: ic mulie, 
"And  le-olu urla, — dumnezelască 
4 pradă, — 


jarg.loală în genunchi să cadă 
și, cu pumnul pe armă, să (e asculle 


timpul al cul e? 
al cui e? 
cine he bale brațele n cue? 
ce nenjeles, neghiob nenoroe, 
putea-ne-ar preodatăi opri lar pe loc: 
pașii de loc, 
gândul de foc?l. 


să = rată premea uriaşe, labăwiloare biserică, 
de blid și șovăeli 4i des/erică— 


lost îndesmănunt diseninată şiw colon. | În cărămizi, în tabere de muncă și 


ele 


în bisericile cari țAşneau din 


O interzsantă publicaţie a fost și | CAtTo cer: 


Puţinul preţ pus pe literatura 


reştene>, tin care cualegem aceste cu. | leoriticiană, pe maculatara «progra- 
vimie, rostite de generalul erou Canta. | Melor> şi a manifestelor, cra nn co 


rolar jirese al aceslei atiindin: anti 
retorice. Tot atât de firesc a fost 
însă, ca odată cu desvoliarea miș- 
cărei, aceşti studenţi, aceşti <inte- 
lectaali», — cari, pornind'o voiseră 
să dovedească prin munca palmelor 


e air însiagăteri pa] dorinta lor de înfăptaire, — să 
proba pace pe e aer sirângă iar condeiul în mână. Şi 


gândul co stătea la temelia legio- 
nariamului a prins să se închege 


în poezie, spiritaalitatea îmtr'o activitate doctrinară, la înco- 
a Pipe er realizări de Eve pare put răsleață, sporadică, mai apoi 
«Ţară», de Aron Coiruş, din care îre- organizată, multiplă, compactă. 


Azi, gândirea legiouară a atacat 
aproape toata problemele cari se 
ridică în calea unei organizaţii de 
Stat. Rezemaltă pe o metafizică 
proprie, în loate domeniile s'a fixat 
o «viziune legionară», derivând lo- 
gio din  primoipiile esenţiale ale 
migcărei, trăgând consecințele ei, 
prin exprimarea totală a unei gân- 
diri oohorente. Gândirea legionară 


duală şi astfel are să împiodice a- 
dovăratele valori să se manifeste şi 
operele de arță să ţâşnească la lu- 
mină. 

Cei cari vorbese astfel raţionează 
cu idei preconcepute. şi nu pot intui 
adevărurile de mâine, pe cari meca- 


n teg În forma! e a, le. Ş 


le răspnndă este scopul! însemnări 


lor de faţă. Ci, pentru noi înşine, 
pentru a no desăvârși cunoaşterea — 
pe încă o latură, — a fenomenului 
legionar, vrem să încercăm a lă- 
muri adevărata lui poziţie față de 
cultură. Jar dacă, în treacât, vom 
spulbera şi obiceţiunile pe cari unii 
încearcă să ni le opună pe planul 
cultural, cu atât mai bine. Să nuse 
creadă că vrem să rămânem datori 
cu vreo lămurire sau că nu suntem 
la largul nostru în vreo discuţia. 


legionară 

pialră de temelie a Statului de mâi 
ne, formează azi o bibliotecă impre. 
sionantă, Niciodald, nici un partid, 
nici o organizaţie, nici o mişcare 
politică din România nu “a putut 
mândri cu o doctrină atât de bine 
închegată. 

Dar. ceeace este şi mai impur- 
tant, isvoarele acestea de gândire 
legionară nu rămân literă moartă, 
filă necercetată în rafturile unui 
club sau în depozitele unei tipo- 
gralii. Puterea lor de circulaţie 
este fără seamiin. La ele vin să se 
adape pățuri tţot mai largi de 
muncitori, țărani, sțudenţi şi bur- 
ghezi, cari îşi dau seama că În pu- 
blieațiile legionare nu sunt aliniate 
zeci de programe ipocrite şi nerea- 
lizabile, ci mărturisiri ale unui 
crez de viaţă, dus până la ultimile 
Iai consecințe, aplicat în toate da- 
meniile activitățel omenești. 

In acest sons. gândirea lezionară 
nu dovedește. numai cât de puterni- 
co sunt posibilităţile de a «trăi» 
cultura, de'a gândi în abstract — 
ca şi de a făptui în concret, — alo 
legionarilor. Mai este şi dovada că 
în Legiune, rațiunea Însăși a fost 
integrată unui crez, a devenii mâr- 
lurisire do credință, sa preschim- 
bat în «/aptă legionară». 

Astlel așa cum Legiunea a ştiul 
să travă punte peste prăpastia din- 
tre clasele sociale, ea a ştiut să pu 
nă capăt și ruplurei dintre gând și 
faptă. 





Arta în viaţa legionară 


«In tot ce cule _creațiung  su/le- 
tească, [rământare și sbucium pen- 


“| tru o inăljare spirituală, arta are 


nu numai chemarea de a [i prezen- 
tă ci datoria de a inchega, de a a- 
jula această creațiune spirituală 
prin mijloacele si de permanenliza- 
re a eforturilor și mani/estărilor 
trecătoare ale sufletului, Lupta le. 
glonară se Intemelază în rândul în- 
fai pe crearea mul spirit nou, a 
spiritului leglonar.. De accea lup- 
ta aceasta, îndreptându-se în rân- 


din aceleași străvechi, oloage cuvinte — | dul îmidi asupra domeniului su/le- 
spriatenă, 
nouă, 
fierbinte, 





tese, lar asupra celui mintal doar 
in rândul a] doilea, ta intrebulața 
mijloacele artei inainte de esle sle 


interiorul nostru spirilual pe care 
vrea să-l reformeze lupla legionară. 
sunt În rândul întâi m/luențate și 
/ormale prin muloacele cari fae 
să vibreze sufletul, care deplasează 
ceva în ela 


Astfel vorbea Moța despre artă, 
şi cuvintele lui lămurese admira- 
bil integrarea artei în viața lezio- 
nară. Această integrare s'a săvâr- 
şit mai întâi prin cântec, mai apot 
prin poezie. Cântecul legionar, a 
cest minunat mijloe colectiv de su- 
dură su/letească, reprezintă o apa: 
riție excepțională în viața splri- 
tuală a românimei, Pentru a g în- 


| Căci su/letul, sentimentele, 


«BUNANESTIRE» 


E a 


77 
zi 
La: 
Î Sai 
România 


« creșiial, tipărită de d 
Sergiu Florescă- la Chişinau, răspân- 
e lumină vig! îm ținulurile basara- 

E A 


«Omul Nou» care e ediiat de valo- 
rosul ideolog Stere Mihalexe la Brăila 
cu colaborări „ ca'ale lui Vasile 
Băncilă, publică! în fiecare număr $i-o 
interesantă pagină pentru muncilori. 

«Braţul de fier si «Legionarii»  Îs 
deasemenea neșovăelnice organe de 
luptă legionară.= - 

In fruntea revisiclor legionare stă 
«Însemnări Sociologice> a d-lui prol 
Traian Brăileana, în jurul căraia acti 
vează: Leva 'Țopa, Ion] Ţurcan, U, 
Macrin, Barbu Sluşanschi eic, 

Rânduiala»>, ta jurul căreia sau 
strâns Ernest Bernea, D. C. Amzăr, loc 
1. lonică, loa Samarineanu, Eugen lo 
nică, Ion Conea, Nicolae Popp, Victor 
P. Gareineanu, G, Nicolau-Bârlad și 
alții, publică studii serioase, documen 
late, și poezie aleasă. 

«Orientări», revista părintelui C. R. 
Crişan, excelează "ji erilică, 

«Curierul, din Sibiu e o publica le 
pe cât de entusiastă pe atât de sobră. 

“Ţara Șipenițălăl», a camarazilor 
Pompeiu Atabasţu. şi Cicerone Mucenie 
Şi-a înceta după patru numere apari 
fin, din muza persecuțiilor îndurate 
din partea revizoralului școlar din 
Cernăuţi 


«deea Românească», scrisă de cama- 


țelege trebue să me reprezentăm că, 
dela cântecele populare in care sau 
oglindit toate durerile și bucuriile 
neamului, (n cara “a turnat toată 
simțirea lui și până la cântecul le- 
gionar, nu sxiită trapie de trecere. 
Um mare gol și apoi o punte care, 
ri, ma ace să. res: 

Ş Mă Lp za LI 


- 


na OF. e Dai c ju 
toate posibilitățile artei culte au 
incercat zadarnic să înscrie o &x- 
presle artiatică a sufletului naţiu- 
nei. Niei chiar marile momente ate 
istoriei noastre nau pulut să ae 
exprime înirun strigăt liria care 
să rămână. Etapele istortei moas- 
tre din ultima sută de ani nu au 
fost sirăbătuțe în sunet de marș 
aşa cum au pornit să fie străbătute 
«tapele isioriei legionare. E semnul 
fără greş că istoria ce începe azi 
isvorăşle din adâncurile sufletului 
acestui neam, 

Tot astfel, nici o mişcare” polill. 
că din fara noastră nu sa pulul 
încă exprima în poezie. Fiindcă 
nici una nu reprezenta un elan al 
su/letului colectiv, elan care, — pe 
linia marelui lirism, — să întal- 
mească expresia artistică. Nu este 
oare un fapt uluitor ca. în fara 







Are Esca 











razii Paul Cosun Deleanu, lordache 
Nicoară, Haig Acterian, Horia Stamatu 
Arşavir Acterian, Şiefan Lon George, 
eic, n dai numere exceleni alcătuite. 

«conar>-ul camaradului Liviu Rusa 
a cultivat în special poezia și proza 
literară prin: George Drumur, Vasile 
|. Posteucă, lonel Negură, George Chlo 
pina, Aurel Marin, Yvonne Rossigaon 
Gh. Antonovici, Neculai Roșca, T. Ni 
codem și alții 

Deşi a trecui mult timp dala apar 
ția lor, sant mereu citite colecțiile pu 
blicaţiilor; «Axa», «<Vestitorii» şi «Re 
visia mea» 

Vom menţiona, pe lângă acestea, că 
şi În aria plastică s'au realizat ouă 
[frumoase afirmări: pictorii Bassarab și 
G, Zlotescu, 

Aceasiă sumară trecere (n revistă ne 
arală suficient câte valori — dintre 
cari unele foarte mari — s'au conturat 
sub nobila (lamură a Legiuali. 

O aleasă intelectualitaie, cu aderă. 
rat creatoare, se delineşie în clocolul 
relacerii spirituale a Ţării, 

Peste meschinăria unei false iatelec- 
toalități — colropită de străinlsm, de 
cadentă, imoralistă, căci mu și-a servit 
niciodată patria — se ridică astăzi e 
elită de forțe spirituale. 

Minunea asta a făcut-o Legiunea! 


MIRCEA STREINUL 


3 


noastră, să mergi în ateveri cu lo- 
sinci culese din atrofele unul poct? 
Dar şi oât de plin de înțeles 
Riispunzând marilor clanuri su 
fleteşti ale neamului şi oglindindu. 
le, arta legionară se arată de po a- 
cum menită să suplinească llpsuri- 


le artei noastre de până azi. Căci, 
dup D OUL On dota, « la. 
9 U 0 AZI, sun uta 


brite de o gravă desonoare; marile 
sulerinţi, marile speranțe româ- 
neşii de astăzi, nu au găsit aproape 
nici un ecou în lumea literelor şi a 
celorlalte arte» Iar adovărul este 
că <ansamblul creaţiunilor artisti- 
ce alo unei epoci trebue să cuprindă 
ansamblul, caracteristicul vieții su- 
Meteşti a acelei epoci. Dacă se limi- 
tează doar la un fragment al vieţii, 
ignorând, nesimţind sbuciumărila, 
durerile şi bucuriile celelalte, va- 
loarea artei acelei epoci e redusă şi 
săracă, oricât de perfecta ar fi o- 
porole create. Și în deosebi e săracă, 
e dosonorată arta care își limitea- 
ză plămada la lutul mieilor dureri, 
al micilor bncurii, dar nu simte 
marile tragedii, nu are simțul ma; 
rilor viziuni..> 

Arta legionară se indreaptă spre 
aceste viziuni adânci, spre o expri- 
mare a sufletului românese în veac 


Statutul legionar și cultura 


Acest adevăr no luminează calea 
şi spre înțelegerea ultimului aspect 
al problemei: raportul dintre feno- 
menul legionar, — în formele lui 
statale, — şi valorile culturale, 

Acest raport este determinat or- 
'ganit, — aşă cum a arățat luminos 
Vasilo Marine — prin structurarea 
noțiunii de sţat şi a noțiunilor de 
națiune şi de cultură. <Naţiuno — 
stat — cultură, sant termeni iden- 
tici, o naţiune neputându-se proiec- 
ta în istorie decât integrată sub for- 
ma stat, iar statul acesta nu-şi poa- 
te valida dreptul de afirmare în ra- 
port ou celelalte state decât prin 
cultura sa. 

Cultura este cea mai înaltă expre- 
sio de vieaţă a unei naţiuni. Ea to- 
talizează manifestaţiile cele mai au- 
tentioa și mai profunde ale genului 
național, ea cate quintesența însuși- 
rilor superioare cu care divinitatea 
a înzestrat o națiune. Cultura... este 
un fenomen speolfie fipoărei na- 
țiuni, inr unișersalitatea valorilor 
culturale rolede țoomai din uniaita- 
toa fiecăreia dintre ele.» Ie aceia 
«regimul. propriu culturii este sta- 
tul național.» 

Indrumând neamul nosiru spre 
așezările unui atat național, legio- 
narismul, stare -de spirit şi nu 
partid politia, tinde să repună şi 
spiritul românesc în drepturile sale. 
Reintorcându-l spre isvoarele lui 
firești, în etnic şi în specificitate na 
țională, reluând vechiul proces încă 
neojudecat al «formei fără fond» pen 
tru caro Maiorescu şi Caraziale în- 


că mai primese săgețile <intelec- 
taalilor democrați»  legionaris» 
mol tinde nu să izoleze arta romă: 
nească do curentele vromil ci să 
o ridice la rangul universal pe 
care îl merită, Departe de a înibu- 


și adevăratele valori, această reae-| 
tiune na poate fi menită deeât să | 


le îcape de înăbuşirea unor tendin- 
te parazitare, străine firii lor argu- 
nice. Bazat pe o «politică a uațiu- 
nei» lcglonarismal este astlel sin- 
garul care poate realiza o «politică 
a culturii», spre a relua un termea 
uzitat în anii din urmă dar gol de 
Ințeles dacă nu fl xaporteal la un 
conținut național, până azi străin 
de el. 

Pe drumul acesta e pornit feno- 
menu! legionar şi aderențele acestai 
fenomen cu fenomenul ealtaral apar 
ineluctabile, 

Cuvintele lui Vasile Marin ne r&- 
mân îndreptar: «Prin glasul genera 
Hei noastre, națiunea şi-a spus dela 
o vreme răspieat cuvântul. Ea cere 
un stat al ei și este dornică să se 
afirme printr'o cultură de care să 
se mândrească. Cu jurământ, pe 
margini deschise de mormânt, pă- 
taţi de sângele rănilor noastre, din 
pragul negrelor închisori, ne-am le- 
gat să-i împlinim comanda. Din 
flacăra aprinsă la 1922 do genora- 
ţia Căpitanului, ne-am aprins fieca- 
re în su/lel — luminiță care nu se 
va stinge până nu-i vom clădi na- 
Hunii un stat fireso şi până nu o 
vom înlosni să strălucească printre 
celelalte popoare prin cultura sa», 


lon Cantacuzino 








CALE 








NDAR 


JOI 30 DEOEMBRIB 


ORTODOX: Ouv, Martiră Aniaia din 


Tesaloale 
CATOLIO: Hegele David. 
SUARELE: răsare 7.M, apune 16,M. 
Moartea lui loa Oreangă (1559) 
VINERI i DECEMBRID 
ORTODOX. Martira Melania Bomwava 
(419) 





Teatrul Modern 

La Teatru! «Modern: spectacolul 
de mâine soară Vineri (Revelion), 
ou «Crima din Expresul Verde» va 
încape precis la ora 9 şi un sfort și 
ae va tormina la 11 şi 20. 

«Crima din Exprreul Verde» cate 
reaimonte spectacolul cel mai amu- 
sant şi cel mai indicat pentru seara 
de Revelion. 

Sâmbăţă, «An Nou» matineu și 
seara «Crima din Expresul Verde». 


Teatrul Vesel 

fiind diatras de incendiul dela Eforie, 
reprezentațiile plosei «Teoria Cocoşulul» 
eu Vasiliu-Biriio, în rolul principal, can- 
tinuă să albă loc în sala teatrului Liber, 
din Pas, Comedia, în floonre zi la ora 6- 


Compania Cărăbuş 

anunță redeschiderea stagiunei pentru 
uiua da (5 Ianuarie, în sala olnematogra- 
tului «Savoy» în mcelaș cadru de mare 


UALULULQ: Bi. Bilveatra (Popa — +53). 

SOARELE: răsare 1.4, apune 18,48, 
Catastrofa dela Oiuroa (1918) ca 1900 

morți, din prea mare patriotism liberul, 

SAMBATA 1 LANUARLE 1999 

ORTODOX, Bf. Vaala cel Mare 

OATOLIQ: Bf, Vaails, 

BOARELE: răsare 1.54, apune 1643. 


in câteva cuvinte 


lux, pe caro lam canoacut lo coje câteva 
tablouri prezentate la Vor-Eforie, 


Alhambra Palace 


continuă seria succesalor objinuia la 
teatral Alhambra. Reprezealajiile au Joe 
în ficare scară la ora 9, lar mat! neurile 
de Joi, Sâmbată şi Duminică In ora 3 


Crima din Expresul Verde 


obţine un real succes de publio la tea- 
tral Modern, din str. Sărindar 14, 

Reprezentajiile au loc în [iecaro sears 
la ora 9, jar matinurile de Jol. Sâmbat 
şi Duminică la ora 3, 


ma CINEM= ARO 
prezinte marele film francez 


Stigmatizata 
ca Victor Fraacea și Sasar Bayakana 






TEATRE 


OPERA ROMANA: Oihello. 


TEATRUL «LIGII CULTURALE»; TI- 


TEATRUL NAŢIONAL; loa al Vă-| nichigiul politician. 

danet. TEATRUL MODERN: Crima din ex- 

preaul verde, 

SIUDIO-UL NAŢIONAL: Pădurea ALHAMBRA: aa Palisa. 

sp iaiura ilor, TEATRUL COMOEDIA:; Problemă de 
TEATRUL REGINA MARIA (mati- jezol val: 

ora 6); Gindul; (ea. = | TEATŢI GER 

pâna din az, coșului, (seara): Coloniale, 

n = 


Teatrele de sub direcţia D-lui SICA ALEXANDRESCU 


A Liecare seară și in matineurile de azi 
Joi, Sâmbătă și Duminecă la ora 2 jam. 


Problema de rezolvat 


O 


Tel. 47171 








Asi del și Bizbii Kontușovca-Palace 


Duminecă la ora 6; 


OM 


de INCREDERE 





Regina Maria “oma zsus Frații Xaramazor 
a Azi maus Gândul 


Sem no: Stăpâna din La Paz 
Mâine sin o"3 Stăpâna din La Paz 
Sâmbătă matineu ora 2 jum, Stăpâna din La Paz 
pere 
ez Fraţii Karamazov 
IBER In fiecare si la ora 6— Numai până la 7 Ianuarie 
Tel. 546.80 


seara ora 9 şi Duminecă ora 2 jum. 
ândul 
Dumiuecă seara 
TEORIA COCOȘULUI 






In e seară și în mai arsa. des acă OL NIALE 


4 Pe vecă la ora 


II a a 





ALHAMBR 


De revelion | 
CRIMA din EXPR 


Teatrul ALHAMBRA 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de | 
= 









A-PALACE 


. Vasilescu 


TEATRUL MUDERN 
Str. Sărindar 14 
Director ; Ionel Ţiranu 


ERDE 


Incepe la ora 9 și 15 precia şi se termină la îi şi 20 fix 





CINEMATOGRAFE = 


ARO: Forfaiture (Stigmatizata) şi Jur- 
anal. 


CAPITOL: Copilul nimănul, jurnal şi 
complectare. 

CARLTON: „Nuntă cu repetiție”. 

SCALA: Prima mnoaple, jurnal Para- 
mount. 

TRIANON: Farmecul Boemei şi jurnal. 

SELECT: Lucreția Borgia. 

SAVOY: Program de varietăți (music- 
ball). 

REGAL: „Căpitazmi Tenolţ* (L'bomme 
a abalire) şi jurnal Paramount. 

FEMINA: Scipio Africanul. 

BD. PALACE: Groază în Shanghai 

ARPa: India în flăcări, jurnal şi com- 
plectare. 

ROXY: Copilul nimănui, jurnal şi com- 
plectare. 

CORSO; Furtună în Maroc şi Revistă. 

DARLY: Prinţ şi Cerşetor şi Oameni 
după grai. 

COTROCENI. Sau cunoscut În tuna 
Ma! şi Curierul din California. 

DACIA: Vasul robilor și Lupul sinau- 
ratie 

DIANA: Poleca Insângerață şi Leglu- 
nea neagră. 

FLORIDA: Câniecul libertăţii şi Cohe- 
rul blestemat. % 

Tiani “II m(sa vip va-q "INODUVW 
si artisu, 


ELYSEE (strada Doamaei 11): Farme= 
cul Boomel şi jurnal. 

FORUM: Abuz de incredere şi com- 
plectare. 

AIDA (Raohvel 151): Copiii căpitanului 
Grant şi Misterele cartierului chine» 
zesc. 

AMERICAN: Aislunea locot. Porry şi 
Enigmaticul Mr. Atoto. 4 

ATENEUL-TEI: Raza roşie, Tiganii şi 
Grădina lul Alah. 

BARCELONA: Michel Si U, erul 
străzii şi Trupa de zii i 
CARMEN (calea Dudeşti 149): Romani 

unul spahlu şi San Francisco. 

CENTRAL: Misterul fortului Prey, Sian 
ŞI Bran electricieni, şi artişti. 

CITY: Taras Bulba şi Suilete sbuclu- 
male. 

FRANKLIN: Curlerul din Londra şi 
complectare, 

DICHIU: Bani fasângeraj! şi Dusmaala. 

MARNA: Iluzia cea mare, Cabaret şi 
trupa Tit AUbăllescu. 

MODEL: Războlnie şi fulger şi Vasul 
robilor, 

NISSA (fost Lido): Un cântec, > fată 
un sărit şi Un drăcugor de fă. 
ORFEU: Vânătorul alb, Farmecul (= 
nerețil şi Stan şi Bran. - IX i 
OMNIA: Căpltanii curagioşi şi compa= 

nia TiU Mihăilescu. 














Pe la ora 2 sau 2% soră-mca 
bate speriată la uşă: cArmatăl». 

Inţeleg că e poliția şi săr din 
pat să aprind lumina. 

„In acelaşi clipă uşa e sgâlțâită 
violent, Deschid. In odae năvă- 
esc cinci sau şase comisari, 

Nevastă-mea sa sculat şi ta. 
Şi-a aruncat un șal pe umeri. E 
palidă dar deloc speriată. În 
schimb, mama-mca şi soră mea 
NUu-şi revin uşor în fire. Siau în 
hall jinute «la respect> de baio- 
nctele celor doi jandarmi care 
străjuesc intrarea camerii. latăl 
meu, băirân, e însă furios. Pre- 
tinde mandate de arestare, pro- 
curori şi alte bazaconii. Injură 
Ruvernul. |] irimit la culcare; 


Cel mai în vârstă dintre comi- 
sari — cum am 
allat mai târziu — mă întreabă 
ceremonios: 


— D-voastră sunteţi d. avocat 
Mihail Polihroniade? 

— Da. E vorba de o percheziţie 
sau de o arestare? 

-— Imbrăcaţi-vă| 

— Aveţi mandat de arestare? 

= Avem] 

— Pot să-l văd? 

= Lăsaţi că vi-l arătăm noi 
mai tărziu. 

Noroc că uam prea multe 
scrupule legaliste. De altfel îmi 
dau seama că orice opunere ar [i 
zadarnică și ca adept al forţa, 
cedez forţei, Incep să mă îmbrar 

-l nu mă slă- 
beşie din ochi. 

E inalt, gras, cu faja roşcovană 
şi părul cărunt. Pare cun bon 
papa> dar are experiență şi nu 
m aşi mira dacă din când în când 
îşi răcoreşie palmele solide pe 
faja vre-unui delicveni pirpiriu. 

Ceilalji comisari au început să 
colrobăiască prin odae 

Pernele sunt <palpate>, sal- 
teaua supusă unui examen de e- 
lasticitate, somiera întoarsă pe 
dos. Draperiile ferestrelor sunt 
viguros scuturate. Soba pare a fi 
un obiect foarte primejdios. E 
cercetată în fel şi chip. Pereţii 
suni ciocăniți ca din întâmplare. 

Mai greu e cu cărțile care tre 
buesc scuturate toate. Noroc că 
se ocupă irei comisari cu această 
ie operație, 

birou sa instalat persona- 

giul cel mai interesant 
Are vre-o 
atruzeci de ani, o statură mij- 


ocie, ras, faja tânără și părul | 


alb colilie. 


Drumul până la chestură îl (a- 

cem în tăcere. Singur d-l 
exclamă într una: 

Părintele Georgescu - Edhneţi, 
mic, slab, palid, cu o bărbuţă 
rară. cu ochii blajini pare des- 
prins dintro icoană. A fost luat 
muli ma: bruial şi preuteasa-i 
bolnavă. Se apleacă abătut spre 
mine: 

— Mi se pare că ne duce la ]i- 
lavul 

— La Jilava? Nu se poatej 

— Ba da. Aşa am auzit, 

Şi după o clipă de tăcere: 

— Cunoşii pe chestorul 


— Da. 

— Roagă-l să dea ordin să nu 
Ne bală. 

— Să ne batăl? 

— Da. La Jilava se bate. 

Am să liu bătuil Mi: se pare 
imposibil. 

Fotuşi, în definitiv deco să nu 
fiu bătut? 

Un domn civil, elegant, între 
două vârste, ne strigă la catalog. 

Na fugit nimeni. 

— Putem pleca, declară dom- 
nul elegant. 

— Jandarmi luaţi-i în primire. 
Unu de om. 

Suntem luaţi în primire, 

Jandarmul Ap infige solid 
mâna în gulerul cămăşu, a hai- 
nei și a paltonului. Am impresia 
că e pujin nedelicat, 

Mă întorc către domnul ele 
gant: 

— Nu înţeleg să fiu luat d» 
ceafă. Merg şi singur. 

— Domnule avocat, eu vam 
dai în primirea jandarmului! îmi 
So poonde amabil domnul elegant. 

andarmul îşi înfige mai sdra- 
vân pumnul în ceafă şi presează 
solid, cu genunchiul, şezutul dom- 
nului avocat protestator. 

Scoborâm astfe] scările, 

In faţa chesturii așteaptă mai 
multe autobuze. 

Sunt suit într'unul din ele îm- 
ie cu Părintele Edineţi, cu 

asiliu Restul au- 
tobuzului e înjesat de jandarmi 

Pornim. 

Autobuzul iese în Bulevardul 
Pache. Mergem probabil la Pre- 
fectură. Autobuzul o ia pe Calea 
Moşilor. Vom coti pe semne de la 
Piaţă la stânga, spre Văcăreşti. 
Autobuzul trece de Piaţă şi se în- 
dreaptă spre Belu. 

Mergem la Jilava! 

Trecem pe lângă Belu, pe lân- 


Tip de poliţist din filmele ame- | gă Cimitirul Ovreiesc, inainte pe 
ricane, Incontestabil inteligent şi | şoseaua Giurgiului. 


cu mult «/la;r>, Pare că ma cân 
tării repede. 

Pentru el sunt o gâscă în mo 
ter de comploturi. 


hârtii, dosare. 
= Ce faceți “cu atâtea hârtii 
domnule avocat! Ne pierdem o 
“grămadă de vreme! 

Na găsit nimiel 

— Plecăm domnule şei? 

D-] are însă er- 
periență și... rabdare. la el în 
primire biroul în timp ce d-l 

se aşează in fotoliu şi a- 
prinde o țigare. 

Imediat a găsit ceva suspect 

— De unde vine asta? 


Răscoleşte totnşi  constiincios | trei ceasuri violare de domiciliu, 


deportare. cu: 


E încă întunerec beznă — să 
toi [ie şase sau şase jumătate. 

Nimeni nu vorbeşte 

Totul mi se pare aşa ciudat. In 


ş 4 






mogitu bone eat 8 
Dece nu mar bate? 


roarea țaristă sau — ferească 
Dumnezeu — hitleristă ci într'o 
adevărată democraţie. Şi că gu- 
vernul liberal e apărătorul civili- 
zaţiei pe aceste oropsite melea- 


guri, 
JILAVA 
După o jumăiaie de oră de 
drum în noapte autobuzul se o- 


Im, intinde o scrisoare primită | prește. Am ajuns. 


acum pairu ani dela Mircea E 
lade de la Calcuta. 
— Din India! 


soarca suspectă deoparte. 
— Dar ăsta cine e? 


Mai multe autobuze roșii stră- | 


lucesc la lumina farurilor, 
Ne dăm seama că alții ne-au 


pune scri- precedai. 


Domnul elegant coboară pri- 
mul, după ce ne-a ordonat să nu 


— Hotărit, Mircea Eliade mi-a | ne mișcăm. Se dau jos apoi câţi- 


părui înioideauna dubios. 


va jandarmi, însfârșit descindem 


Poliţia imi confirmă simțimin- ! Şi noi, fiecare cu jandarmul res- 
tele ubscure. Fotografia e tot a| pectiv în ceafă. 


lui Mircea Eliade cu barbă şi în; 


velit întrun ceurceal murdar. E|O 


Odată operaţia terminată un 
in scurt ne porneşte inainte, 


fotogralia lui de Joghin dintr'up | Coborâm pe un tel de alee înspre 


ashram în Himalaia. 


gura fortului. Deoparie și de alta 


Vrednicul polițist nu-i satisfă-| a drumului sunt înşiraţi soldaţi 
cui de explicaţiile mele deaceie | cu baionetele la armă, în poziţie 


pune și poza deoparte, 


e atac, Din cinci în cinci soldați 


Peste vre-un ceas sa făcut o| unul ţine o faclă. 


grămăjoară de lucruri suspecte : 
o agendă, o scrisoare do la Petre 


Comarnescu de-la Los" Angeles, | un 


un caci de notițe şi rezumate din 
cărți citite, câteva fişe, 


Percheziţia în cameră sa ler- 
minat. leşim acum pe sală. 

La fiecare ușă câle un jan 
darm cu baioneta la armă. 


acem vre-o cincizeci, șaizeci 
de paşi până în gura fortului, 
e instalată o mitralieră în 
oziție de tragere, cu servanţii 
ângă ea. 

In gura fortului, un gang larg 
având în fund poarta de intrare 
în închisoare — la dreapta cor- 


pul de gardă şi la stânga un cu- 
Joar. Stopăm, Jandarmii se dau 
de o parte. Santinela, un soldat 


D-l cercetează | mic şi țigănos zâmbeşte cu pric- 


cu luare aminte dala pla 


tenie şi mă îmbie cu gesturi largi 


Răstoarnă toate rulele, scutură | înspre culoarul întunecos! 


hainele şi le scotoceşte prin buzu- 


nare, își bagă nasul în pantofi, le | ac? 


pipăe şi le ciocăneşte 


tn pe 


pielea 


recem acum în odăile părin- | Pare suspectă. 


— Poltiţi pe aci, poltiţi pe 


Am un moment de ezitare. A- 


tâta politeță zâmbitoare mi se 


P:obabil că în 


[lor Apoi în pod, pe urmă la |ncest culuoar întunecos vom fi 


ci, în bucătărie, în bae 


bătuți şi e greu omului 


Pe la cinci suntem galu. Imi|obisnniască cu gândul primei 
» - 44 
inu ziua bună de la ai mei, Sunt | bătăi, 


sigur că peste duui, trei ceasuri 
voi [i Înapoi, Mi se va lua o de 
clarație și atât, 


Strâng dinții şi pornesc Înain- 


le. Fac cîțiva pași, [ără să mă 
lovească nimeni, și dau pe stân- 


e. + » s 
O nevoe mă pileşte să mă abat | ga intro cameră slab luminată 
din drum. Cer întâi ingăduința complect goală, cu pământ pe Jos. 


d-lui D-sa mi-o a- 
cordă grajios dar... mu Însoțegie 
Ciudată senzaţie! 
Sunt oarecum jenat. D-] 


mă priveşie calm dar deşi concluzia 
menlelor petrecute 
noapte, Începând cu năvala po- 


insinient, 
Renunţ, Pornim la cheniură, 


Rând pe rând sosesc 


Părintele Georgescu-Edineţi, Va- 
siliu, Moş Bârsan şi ceilalți. 


Suni uimit! N'am fost bătut 
logică a eveni- 
in această 


Alaiul nostru e destul de mare | lițistă într'o casă pașnică și cul- 


minând cu 


presiunea  genun- 


alți trei sau pairu subcomisarei, | chiului jandarmeresc, era o bă- 
uu agent în cișil şi doisprezece |lae sd.avină 


jandarmi, 
Nu-mi închipulam că nunl a 
țât de periculoa, 


Peste puţin suntem trecuţi În 


Orpul de gara. Aci atmosfera 
e chiar cordinlă, Soldaţii ne pri- 






“după” e 


Dar bine că nu trăim sub te-; 










«BUNA VESTIRE» 


„- 


PRIMA ARES 


vesc cu vădită 
spune tare: 

— Au ajuns aici din cauza ji- 
danilor. 


simpatie, unul 


Suntem  predați administra- 
jiei închisorii, Fiecare e sirigat 
pe rând, Depunem banii şi ao- 
tele . 

In timp ce se efectuează a- 
ceastă operație își [ace apariția 
în semiintunericul corpului de 
gardă un personagiu ciudat. 
Mic, gras, cu ochii strălucitori, 
are o figură de tătar, o căciulă 
trasă adânc peste urechi. Pare 
autoritar şi hotărât. Zâmbeşte 
şi el. 

La incopui cred că e vreun 
inspector de poliție, imediai 
văd însă tresele de colonel. Este 
colonelul Izet Ali Kadâr, co- 
candantul Inchisorii Militare şi 
de-acum incolo stăpânul  nos- 
tru, 

Insfârşit formalităţile s'au ter- 


minat, Ne ia în primire Dom” 


Major Călin. Păşim pragul în- 
chisorii. Poarta se lasă “după 
noi. Se crapă de ziuă 


aug, ne înfundăm înt.'un cu- 
car întunecos și întortochiat. 
Trecem pe lângă mai multe ce- 
lule din care se aude sgomot 
Ea să ajungem la o celulă în 
aţa căreia Dom Major Călin 
se oprește  precaut, scoate 
o cheie, o potrivește binișor în 






“i ve rs „2 do [ e i] 





] “n Ea 
= cat Baa 0 





TARE 


ade = 


broască şi apoi, brusc, trânteşte |exterioară, lungă de vreo 500— 


uaș de perete. 

Intru buimăcii “înăuntru şi 
deodată aud o exclamaţie ve- 
selă: 

— <Uite-l şi pe Polihroniade!» 

Era glasul lui Ionel Moja. 


INCHISOAREA 


Jilava! Odinioară când îi au- 
zeam numele parcă simţeam 
cum îmi intră [rigul şi umezeala 
în oase. 

Acum aveam 
nOsc. 

Jilava e un fost, face parie 
din linia de centură a Bucureş- 
tilor. După război fortul a fost 
transformat în închisoare. Pro- 
priu zis spatele fortului, pa.tea 
dinspre Bucureşti, cazarma și 
reduitul. Partea dinspre inami- 
cul eventual, faţa fortului, bate- 
riile şi turelele, suni neîntrebu- 
ințate şi despărțite de inchisoa- 
re printrun solid baraj de sâr- 
mă ghimpată. 

Tot fortul e consiruit sub m 
velul pământului. Sar putea 
spune că toate clădirile sunt ri- 
dicate într'o groapă adâncă, să 
tot aibă vreo șapte-opt metri. De 


aceia accesul „in inchisoare se 
. D [) TI nt] 
- 


prilejul s'o cu- 





DNA UN 
2 1e ] B d 'fntă 05, 
la gura fortului. Cum cobori, la 
stânga, e o cameră mare care 
serveşte drept corp de gardă, la 
dreapta o alta, toi atât de mare, 
ce e întrebuințată ea «vorbitor», 
în fund înaltă, lată, solidă. poar. 
ia închisorii. 

Intrat pe poartă dai în curtea 


n 


















000 de meiri şi largă de vreo 
20-30. Din curte iți dai mai 
bine seama că eşti intr'o groa- 
pă. Zidul de pământ se ridică 
drept iar când ajunge la supra- 
faţă se prelungeşte cu un gard 
de lemn de încă 2 metri. În to- 
(al vreo 8—9 melri. Din două- 
zeci, în douăzeci de paşi, deasu- 
ra gardului se ridică o plat- 
formă i o gheretă pentru santi- 
nelă easupra porții, domi- 
nând toată curtea un post de mi- 
taliere. Suntem bine păziţi! 

In curtea exterioară, ochii în- 
tâlnesc, in faţă, o clădire lungă 
de câteva sute de metri, Înşi- 
rându-se pe aproape toată lun- 
gimea curţii, e cazarma sau mai 
bine zis fosta cazarmă, Din curte 
iniri direct într'un gang mare 
având, în lund, o nouă poartă 
iar pe dreapta şi pe stânga două 
coridoare intunecoase pe care 
dau celulele. Celule e un fel de 
a vorbi. Sunt camare mari, 
înalte, bine luminale care ser- 
veau drepi dormitoare soldaţi- 
lor, În hecare din ele pot să 
încapă uşor 10—14 oameni. Zi- 
durile cu o grosime de aproape 
un metru, la ferestre zăbrele 
de fier groase, ușa masivă cu o 
_= ză Cei E 
Pe  poaria din gang dai în 
curtea interioară. Mult mai mi- 
că, cuprinsă între zidurile înal- 
te, — fără ferestre spre interior 
— ale cazărmii. Zidurile înalte 
— circa b metri — ale foriului 
şi pereţii reduitului, curtea in- 
terioară are formă circulară, 


ati 





—. N ——————— 


reduitul, imensa 
un cere per 


ea înconjoară 
clădire formând 
feel. 

Numai jumătate din 1eduit e 
[olosit ca închisoare. Deasemeni 
curtea interioară e barată — de 
o pure şi de alta a reduiinlu: — 
cu sârmă ghimpată. Aşa dar la 
dispoziţia dejinuților rămbne un 
semicerc, Dela un capăt al se- 
micarcului la celălalt sunt apro- 
ximativ 150-—200 metri iar lăți- 
mea e de vreo 10 meliri. Pe zi- 
durile cazărmii şi ale reduilu 
lui, gheretele cu santinele, în 
dreptul baajelor de sârmă câte 
o mitralieră în poziţie de tra- 
pere 

Senzațin simistră de inchisoa- 
re v ai mai ales în curlea inte- 
rioară. Zidurile înalte care le 
inconjoară, bucala de cer sirâm- 
tă deasupra, zăpadă murdară 
pe jos, să oricărui orizont 
vizual, mitralierele ameninţătoa- 
re indreptate asupra ta, totul 
contribue la crearea unei at- 
mosfere deprimante, 

Intrarea in reduit se [ace tot 
printun gang, peste un pod so- 
lid sub care e apă. La dreapta 
yu la slânga un culoar mult mai 
intunecos ca cel al cazărmii. Pe 
culoar, atât la dreapta cât şi la 
slânga, câte două cazemate, cu 
plafonul boltit, lungi cam de 
douăzeci de metri, late de șase. 
luminate hecare prin câte un 
singur geam, bine zăbrelht care 
dă în curtea interioară. La ex- 
tremitatea culoarului, de fie- 
care parle, câte o uşă prin care 
intrat în tre, cazemate mari — 
dând una în alta — iar în fund 
o poartă mai mică. 

Pe noi ne-a băgat în pruna 
dimineaţă în pi din aripa 
slângă n cazărmii. Apoi, către 
amiază, ne-a trecut În cazoma- 
tele reduitului, Cu prilejul ce- 
lei de a doua <treceri> pe la Ji- 
lava am stat câteva zile într'una 
din cazematele mari iar pe la 
4—5 Ianuarie, am lost mutaţi, 
— d. general Cantacuzino, Ni- 
chifor Crainic, Dragoș Protopo- 
pescu, Neagoe Flondor, — în 
cazemata mică din fund. 

Faţă de alte închisori Jilava 
oleră avantagiul unei oarecare 


- 

libertăţi.“ De dimineaţă, pe la 
ora opt, până seara pe la şase 
ai libertatea să te plimbi prin 
cute. Eşti inchis în celulă sau 
cazemală, numai 12--14 ore, 
restul timpului le poli mişca, «- 
vident înir'un spațiu restrâns, 
Jar ie poli mişca 

Această liberiate se datorește 
în primul rând faptului că Ji- 
lava e una din închisorile cele 
mai strașnice din lume — după 
părerea mea, Evadarea e quasi- 
imposibilă Ori pe unde a; voi 
so iei ochiul santinelelor te ur- 
măreşte de sus. Ca să lugi ar 
trebui să spargi ușa sau zăbre- 
lele celulei, apoi — admițând 
că în curte nu te-or vedea san- 
tinelele ceeace e imposibil — să 
te caţări pe un zid drept de vreo 
opt meiri înălțime şi să izbu- 
teşti să treci printre santinelele 
aşezate la douăzeci de paşi una 
de alta insfârșit pe urmă — pe 
toată raza fortului — treci prin- 
ir'o adevărată pânză de santi- 
nele. 

lată dece — după spusa lui 
dom' major Călin experi în ma- 
terie — În cincisprezece ani n'a 
evadat decât un comunist şi.- 
un pseudo-legionar,. 

Alt avantagiu al Jilavei, celu- 
lele de pedeapsă nu există. Sin- 
gura pedeapsă — întradevăr 
distrugătoare — e să te |ie zi şi 
noapie închis în celulă într'un 
hig de crapă pietrele 

larna la Îilava e un frig sibe- 
rian. Trebue să arzi vagoane de 
lemne ca să se încălzească ca- 
zematele. Vara e şi mai rău. Pe 
pereți curge apă. Toate clădi- 
rile fortului fiind acoperite ci 
un strat de circa 2 metri de pă- 
mânt, îndată ce se desgheaţă u- 
mozeala nu mai poate [i stăvi- 
lită 

Jilava devine cu adevărat ji- 
lavă. Reumatismele sunt zestrea 
tuturor deţinuţilor. lată <casa> 
în care vom locui luni de zile, 
trăind clipe vesele și triste, mo- 
menite mari și momente tragice, 
zile de dezamăgiri şi zile de în- 
suflețire. 


(Din volumul «Amintiri din Jilava» 
care oa apare în curând), 


DR = 


Scrisoare de Crăciun boierului 


Sunt cel mai cinatit bolerule, cel mai drept 

Nu mă iau cu nicio umbră de gât, cu nimeni de piept, 
Imi muncesc singur ogorul, singur mi-l ar 

Toamna, porumbul singur mil taiu, singur mi-l car, 
Imi +4d de cata mea ca nimeni altul. Copiilor met 


ZA învă/ și acum să se Înc etil, 
Şi seara stau singur cu capul în mâini, ceasuri întregi Lângă 


Sunt cel mai drept om din 


nvă/ rugăe 
doi trei tăciuni. 


sat boierule, cel mai sărao 


De nimic mu ml-e [rică şi ştiu şi să rabd şi să tac, 

W'aşi ridica niciun deget contra cuiva, contra vreunuţ boier 

Şi ca să-mi apăr pământul m'ași duce cu drag şi în cer. 

Dar ce-ai zice Măria-Ta, dacă 'nir'o zi prima de ură, 

Nemai putând răbda să-mi vând mămăliga din bătătură, 
Pentru porumbul meu dus, în alte țări, pentru drept 

Pentru toți cei cărora li se ia liniştea, li wa făcul strâmbălate.. 
Ce-ai zice, boierule, dacă ml-aşi 


lăsa nevasia.a 


Şi ași pleca să mă răsbolese cu toți ciocoii din țara asta? 





VIRGIL CARIANOPOL 


Năbdare, camarade ? 


curând de tot lumina va rupe țţândări bolta 
şi sorii biruinţei lucind te vor orbi. 


Atunci va fi, bădie, pe 


pragul tău de țară 


în loc de lacrimi albe o mare de belşug, 
cu plugul te vei duce sub cer de primăvară 
şi cântul biruinţei îți va rodi sub plug. 


Va fi atunci ogorul o pace nesfăârşită, 


porumbul tău va creşte 


şi din albastra sare, pe 


mai 'malt spre cer senin 
fruntea ta lovită, 


va cobori sărutul lui Moţa şi Marin. 
Miron Sânger 





România ? 


primului Rege 


acum 00 de ani? 


Citiţi 





Vreţi să cunoaşteţi : 
Inceputul vieţii parlamentare în 


Situaţia armatei noastre înaint 
de războiul independenței? - 


Viaţa de curte şi de familie a 
Românilor ? 


Frământările politice şi culturale; 
progresele technice; campaniile 
de presă; oamenii politici de 


spledidul volum de 400 de pagini și 50 de planșe 


Da 

MIHAIL POLIHRONIADE 
„ 

ALEXANDRU OR, TELL 













| 
; 
| 
| 








SA 5 


CA N 







































Zag. 4-a 


» 


LE 


Vechea credinţă cum că puterea.  Despotismul minorităţii a fostîn- 
unui Stat atirnă de forma de gu-| locuit, din când în când, prin des- 
vernămint dăinueşte ei uzi. Şi azi| poţismal unei singure porsoune.dar 
vedem oameni politici bătându-şi | după 1575 olisharia parlamentară 
capul cu născocirea de constituţii | dospotică sa orgunizat în așa fel 
ldeale sau cel puţin de relormo| incât orice incercare do a-i limita 
constituționale, mai mult sau mai | puterea s'a dovedit neputincioasă. A- 
putin ideale şi radicale. lunecarea spro vlânga. spre  ca- 

Nu e vorba numai de teoreticieni | mpunismul anarhic şi în urmă des- 
puri, de visălori şi utopişti, ei de potio nu va putea fi oprită decât 
oameni politici practici, cum e de iurăş numai printro dictatură 
pildă d. Andr6 Tardieu. Judecând personală, sprijinită pe armată.— 
după cele duvă volume: Le souve- | poate că teama do această des- 
Taine capii şi La professlon parle- legare a problemei, îi va de- 
mentaire ale operei salu: La Revo- | ţermina pa Francezi să incerce 
lution a refaire (plănuită în ciuci alte formule 1). Numai că nu toate 
volume; ul treilea e anunţat sub| formulele inventate de teoreticieni 
titlul Le sabotaze des Intârâta g& pot fi aplicate în practică. 
ntraux), d. Tadiou va ajunge şi el, lar noi nu ne temem, ci am dori 
ca mulți alţii, la construcția unei| ca şi în Franţa să se ivească omul 
constituţii ideale, care pusă iu apli | care să restabilească prestigiul pu- 
care, ar fi menită să oprească Pri | terij executive, redând însă în ace- 
buşirea Franţei. laş timp puterii legislative sfera ei 
Sire preia ist ea de activitate: legiferare în confor 
ES intrate fa stăpânirea. deapetisă pre e interesele naţionale şi 
a parlamentului, a majorităţii par-| co, oi er cotiv asupra aotalor pu- 

par A terii executive, Infăptuirea ind 
lamentare je stinga. d > stat : 

E eaată îniejaritate însă: ni ae: pendenţei puterii judecătoreşti ar 
îreziniă natianea... Felul; cute ss rezulta în acost caz ca un afcct na 
(să alszerila ns arată al: mici vazbă: tura! din echilibrarea celorlalte 
nu poate fi de o liberă; exprimare a| (OUĂ Puteri. , 
voinței naţionale. A reda puterii legislative stora 

D. Tardieu desvălue fără cruţare | ei de activitate iuscamnă a o scoate 
şi e arată în toată goliciunea ei| de subt influenta legilor masonice 
minciuna democratică. Germinată | Si i comitetelor revoluționare, deci 
în utmoslera supraincălzită a Re |de a face din parlamentari repre 
voluției franceze, ea sa lăţit asu-| Zentanți adevărați ai naţiunii, de 
pra întregii Europe ameninţândy& Preface aşadar profesiunea larăş 
toate statele căzute în raza ei cu|in mandat (după  torminologia 
cel mai groaznic despoțism. d-lui, Tardien). Puterile oculte şi 

Aşa cum nl-i desorie d. 'Tardiou| anonime (masoneria și comits:ele 
(în vol. I]), aleşii democraţiei nul Tevolutionaro) trebuesc înlăturate 

















terii exccutive. Niizuinţole spre 
minimizarea pulerii executive nu se 
manifestează în parlament ei în olu- 
burilo partidelor politice. Şefii de 
partide ridică pretenţia do a guver- 
na, iar chemaţi la guvern, ei îşi 
aleg un parlament cu ajutorul apa- 
ratului politie încăput, în mod vre- 
melnic, pe mina lor, 

Puterea executivă a avut însă tot 
deauna posibililatoa de a disolva 
parlamentul şi de a forma alt gu 
vern, din alt partid nu din ma: 
malte partide 

Rolul parlamentului a fost deci 
totdeauna foarte şters — o simplă a- 
nexă a guvernului, care până azi 
şi-a scos în alegeri totdeauna o ma- 
joritate docilă. Abuzurile şi corupţia 
nuu rezultal deci la noi din despo- 
tismul majorităţii parlamentare, ci 
din despotismul vramelnic al  gu- 
vernelor de partid. 


Frina pentru îngrădirea abuzuri: 
lor şi a corupției a fost amenința- 
rea cu demiterea şi chemarea *0po 
ziţiei» la guvernare, Guvernele au 
fost totdeauna ale Monarhaului, iar 
parlamentele ale guvernelor. 

Acest sistem  rominese şi-a dat 
roadele sale, şi bune şi role. Na! 
fost perfect. dar a funcționat în-| 
trun chip mulţumitor, pină ce Uni- 
rea şi organizarea Statului naţio- 
nal romin a ridicat noui probleme, 
penira a căror  deslegare vechiul 
sistem se dovedi şi nepotrivit şi 


(um sa Nasul mişcarea 


Dar în timp ce partidele politice, 


prezintă nicio garantie din pnnet] ti înlocuite printro putere execu-; intrau în agonie, pregătind moar- 


de vevare moral. 
Corupţia a intrat pe poarta larg | Jinită pe o elită politică selecţio- 


deschisă in mijlocul parlamenta- | Dată în temelul meritului personal. 


rilor, iar lojile masonice și comi.| Această elită ierarhizată şi discipli- 
totele revoluţionare au reuşit să | nată ar constitui aparatul de condu 
impingă, prin corupție şi demago- | cere politică pentru armată,diploma 
„gie, politica Franţei tot mai spre| Woși administraţie Parlamentul s'ar 


tivă cn autoritate şi prestigiu spri. | 





tea parlamentului, a puterii logis- 
lative, so ivi ca roacțiune împolri- 
va desagregării elitei sociale romi: 
neşn miscarea legionară. 

Ea na sa născut nic, din anta- 
gonism împotriva puterii execulivo 
nici a celoi legialative, ci împotriva 


«BUNA VESTIRE» 


ie 


primejdioa, 

Nepotrivit, flindcă partidele se 
înmulțiră şi polta de guvernare a 
sefilor de parțid deveni tot mai 
intensă şi mai ugomotoasă. Primoj- 
dios, fiindcă luptele între partide 
îngăduiră intrarea Jidanilor coma- 
nişti în arena politică 

Elita politică rominească se fărl- 
miţă, corupția se întinse peste tot. 

In această situaţie interveni pu: 
firea executivă. Ea slărmă pe Dco- 
tul partidele şi constitui guverne 
tot mai independente de partide. 
Parlamentul îşi perdu toată impor: 
tantţa și tot rolul, dar și toată dom- 
nitatea. El so prefăcu întro docilă 
maşină do votare şi într'o turmâ 
de încasatori de diurne și mijloci- 
tori de afaceri, 

Punctul culminant al acestei evo- 
laţii fu atins îp=1933, an care tra- 
dus înseamnă, mutatis mutandie, 
1852. 

Asemânarea sg vădoşto În mâsu- 
rile luate şi efoelelv produse de a- 
cesta măsuri, Desfiintarea nutono- 
miei Universiţăţilor, ceuzură, stare 
de asediu; supunere şi prosternaro 
a politicienilor oportunişti, fie pea- 
tru salisfacorea-ambiţiei şi vanită- 
ţii lor personale man din interese 
materiale, iar pe do altă parle ne- 
liniște, mulţumiri şi încercări de 
ajungore la putere prin vechea si 
învechita tehmlică domazogică 


deschizându-se luptu între pulerea 
oxeculivă, de acum înainte repre: 
zentată pri guvornul M. S. Rago- 
lui, şi națiune, reprezentată prin 
organizația legionară. Prigoane, «: 
restări, procoaa fără nfârşit, cu teu- 
dința lămuriţă de a suprima și dis- 
truge cu desăvirşire legionariamul. 

In umbră stăteau partidele, poli- 








GIUNEA ŞI PARLAMENTUL 


de TRAIAN BRAILEANU 


= logii, în armată de complici ires 
ponsabili a unor şefi necontrolabill, 
sdnţolege de propriile lor creaturi. 

B ovldent dar, că toi ce e între 
țară şi Tron dovine o fioţiune. o 
iluzie ministerială. Acea parte de 
voință din fie ce individ, destinată 
pentru controlul afacerilor Statului 
şi a Intoresului general, e apucată 
de mina funcţionarului administra- 
tv, de decretele da numire, de (ăsă 
duinți amăgitoare, de distincţii nc- 
meritate, de tot ce dispune puterea 
Statului şi e stoarsă şi răstoarsă 
pînă primeşte forma ce-o voeşie 
ministrul. Un sistem întreg de vi- 
clare a expresiei acostei voințe sa 
inventat şi se aplică ou o rară vir- 
tuozilate în Pomânia. încît atit. pe 
cit sentimentul e Sial se maj poa- 
te manifesta, el ară adeseori drn- 
muri neprescrise de legi. 

Orbit trobue să lie acel guvern 
cure 0u-şi dă seamă de simptomele 
politica ale acestei «țări bolnăvlcioa 
se (le lucruri 

In toate unghiurile Româulei se 
formează srupnri de nemultumiţ, en 
morsul actual al lucrurilor. Sunt 
deosebita numirile ce aceste grupuri 
adoptă; un lucru însă le cate comun 
tutoror: sentimentul de indignare 
şi de oxasperare do cola ce se pe 
troe zilnic», 

Deoi şi Eminescu core un parla 
mont oa expresie liberi a volnțe! 
naționala Aşadar despoliticianizare 

Armata, “diplomaţia, administra 
ţia trehua ferite de înfinenţa poli 
tleinnllor 

ln sebimb însă națiunea, armata 
demohilizată, dar în orice moment 
mobilizată, trebue să-si poată spa: 
ne cuvintul, să poată controla ao: 
tele auwvernulni. Şi a lo sancţiona. 
Intru acest scop juntiţin trobueşto 
scoasă de anb Influențe puterii exe- 
cultive, 

Aceale relorme nu pot fi 











înfăp 







mişcării revoluţionare indeo-comu- 
niste, şi numai întrucît regimul 
partidelor politice şi desmățul po- 
liticianist favoriza alunecarea spre 
stinga, mişcarea legionară intră în 
conflict cu partidele politice şi ti- 
reşte şi eu guvernele ieşite din Par- 
tide si apărind fiecare din ele Înie- 
resele partidului propriu. 
Restaurația, care puse capăt des- 
măţului partidelor, fa salutată de 


leţira di Men arhia. aia să a ati 
jine cu încredere po această mişca 
ro în lupta ei împotriva partidelor, 
ostile prin natura şi funeţiunea lor 
unei lărgiri a puterii executive. 
Dar evenimentele au luat altă des- 


stinga. Parlamentul nu mai oxerci- | constitui ca putere legislativă şi de 
„tă un mandat ci o profesiune: iată | control, cetățenii alogându-și repre- 
răul fundamental al regimului ac-| zentanţi în staro să le apere intore- 


epubli ia 
as 





putiacioasă, tot mai docilă față de 
aceşti despoţi. Din cauză că înain- 
larea magistraților depinde da mi- 
Distrul justiției. 
In concluzie: în Franţa mc vor- 
bă nu poate [i de «democraţie», de 
"domnie a poporului, de «libertate» 


instruită pentru implinirea fancţiu 
ilor politice, şi dacă, pe de altă 
parte, puterea legislativă şi ar în- 
frina tendința de a slăbi putarea 
executivă amestecindu-se. în atri- 
buțiunile ei. Rolul de arbitru şi re- 


ticianii de toate culorile, aprobând 
şi aplaudind aoţiuneu guvernului și 
dindu-i tot sprijinul «moral» şi ma- 
terial pentru  restabilireu ordinei 
publice. 

Încercarea n'a rvuşit până acuma 
şi nu va rcuşi nici de-acuma îna- 
inte. Dar în ipoteza că ar reuși, 
cari ar fi urmărilot Ele nar puira 
fi altele, decât, “sele ce ne arată is- 
toria în cazuri asemănătoare. ali- 
olitiolonilor pentea minimi- 

[il 9x 
de astă dafă integrală a puterii po 
litice de către partide, deci institu: 
iren despotizmului majorităţii par- 
lamentare. 

Do aceea astăzi, ca şi in 1933, mig- 
carea legionâră se găseşte în fața 















Legionarii se găsesc de cealaltă 
parte a baricadei, în apărarea Mo 
narhiei, împotriva tuturor polilicio 
nilor deomagogi, cari prin firea şi 
pornirile lor sunt antimonarhigti, 
sau monarhişti numai atâta vreme 
cât monarhul Iv încredințează gu- 
"vernarea sau îi face să apere că le 
va îucredința gavernarea. sMonar- 












mulă, ca oricare alta pentru n: 
că şi lresponaabilă. 

Pentru legionari monarhia sate 
principiul anprem al ordinei şi io 
rarhiei politice. Monarhul traduce 





ajunga scopul: guvernarea despoli | 


tuite decit pe cale legislativă, deci 
prin parlament — so va spune, 

Intradeviri Dar, vă rog, să oitiţi 
Constituţia noastră! La, doar sein 
tomeiază pe formula clasică a se 
parațiunii puterilor. E o mare deo 
sebire înalk între constituţia scrisă, 
şi constituţia reală a Siatulu no*- 
tru. Constituţia nu vorbește nicăeri 
de [ranemasonerie, de cluburi poli- 
tice, de bancheri jidani, ete., deci 
do forțele reale cari împiedică apli- 
carea ei. Adică națiunea nu şi-a pu 
tat spane cuvintul, na putut legi 
fera în conformitate cu interesele 
ei reale. Noi nam avut până acu- 
ma în parlament, o putere legisla- 
tivA liberă şi indepondontă de pa: 
torea exccutivă. Cl a dominat tot- 
deauna o confuzie a puterilor şi o 
luptă continuă între șefii de par- 
țide pentru acapararea puterilor in 
Stat. Deci: despotism politicianiai, 
atenuat prin rotațiunea după mo 
delul «englez»! 

In anii din urmă a intervenit o 
schimbare. Dar în co sans şi îu ce 
direcţie? Crodem că în senzul su- 
primării totale a vointei naţiunale 
ca putere logislativă. Ajungo-vom 
şi la desfiinţarea parlamentului.sau 
poate că  aleserile apropiate vor 
însemna 0 Întoarcere la Constilu- 
ție, la aplicarea ei reală? 

Noi au sacem teorie Biearpă nici 
nu ridicâm «problema constiluţio- 
nală> cam au făcut şi o fac încă 
politicianii demagogi. Durerile lor 
le ounoaştom: «<putorea>! Ei morg 
pe linia minimizării puterii oxc- 
cutive după modelul francez. 

Ei tind spre o democratie» inte- 
srali. adică spre despotiamul majo- 
rităţil parlamentare înfăptuită prin 
demagogia şi influența lojilor, clu- 
barllor și comitatelor revoluționare. 
EI morg spre ultima etapă în evoln 
ţia liberalismului: jacobinismul (în 
forma modernă a sovietismulai), 


pentru ca viața naţiunii să se poată 
manifesta,  zăgăruind alunecarea 
puterii executive spre despotism şi 
desagregarea Statului prin corupţie 
şi lavoritism, întrebarea e cum se 
pot înfăptui în practică alegeri li- 
bere Împotriva unor guverne abu- 
zive şi dependente de cluburi și co- 
mitete ? La aceasta nu răspunde E 


dieu an ne mulţumeşte. 

Lărgirea votului universal şi asa- 
pra femoilor şi «apelul către ţară» 
ma sînt mijloace suficiente pentru 
a îulătura influenţa unor forţe rea- 
le, cum sint lojile, cluburile şi sin- 

















Ca :3 
e A 
iai 


> 2 asi 


Sciiaile majorităţii parlamentare, care 


4 






s i 


„ce ale agenţilor lui», 


= 


de <egalitate>. Toate puterile, 
excoutivă, cea legislativă şi cea 
judecătorească, sint reunite în mii- 


avea pulerea judecătorească. 
Intr'adevăr, Constituţia Statelor 
Unite ale Americei de Nord se în- 


n deafăisurarea lomică -a | temeiază pe aceste principii. Dar 


(prim trecerea dela mandat la 


iodul țeles americanii s'o aplice şi 


'] gulator între aceste două puteri lar 


soparațiunea puterilor cum au în- 
s'o 
„|amgure na-şi dă efectul din cauza 

că: |. preşedintele e ales prin lupte 
de partide; 2. lipseşte o elită poli- 
țică ierarhizată şi pregătită pen- 
tra funcțiunile publice. In acest 
Iel aparatul politie este instabil şi 


expus corupţiei, iar puterea legisla- 


Politicianii (legaţi prin atâtea in- 
terese de puterile oculte ale maso- 
neriei şi finanței jidoveşti), se sim- 
țiră primejdniţi de mişcarea legio 
nază, şi preferară să capituleze cu 
desăvârşire în faţa puterii execn 
tive, oferindu-i serviciile şi simu- 
lând supunere necondiționată. 'Tot- 
odată ei ştiură a pune între pute- 
roa executivă şi mişcarea naţiona- 
listă legionară bariere puternice. 
prin vechilo lor metode de intriză, 
defăimare şi provocare, 

Asa viizarăim ca uimire şi direre 


coaliţiei partidelor cari încearcă să 
impiedice cu orico preţ lniraren le 
gionarilor în parlament. 

Legionarii nu vor şi nici nu pot 
să trimită în parlament profesio 
nisti, politicieni cari stau în siujba 
lojelor şi comitetelor revoluţionare 
antimonarhice, oi ei năzuoso a tri: 


| mite în parlament reprezentanţi ai 


națiunii, legiuitori, cu mandat bine 
definit cu privire la reformele cari 
trebuuse înfăptaite pe calo legislati 
vă pentru aşezarea temeinică a Sta- 
talui naţional romin 


fostul acordului e ecoral 


Că Orga: |tivă ieșită şi ea din lupte de parti- 

* zii "|de e dependentă de masina electo- 

ai bl de deea DM» | rală. Aşa că simpla separațiune a 
“transformare adincă o necesară şi rea TE 3 aiealt ReReryi Pentru u spulbera deci defăimă- 
„că tara singură o poate impune, eu țiai grea Sa ID a. 09Fup rile politicienilor profesionişti, por: 
mă adrosez. țării, stînd în atară do “Sistemul În Esăratist AR a niţi spre instituirea unui regim 


Camere, unde, așa cum sînt-ele, no 
organizaţia, en refuz a participa la 
fanctionarea ei>. a: 
Ce propunea d, Tardicu, cînd era 
parlamentar? <Propuneama, sere el, 
du n restabili echilibrul între legis- 
tativ şi executiv, dind acestu; din 
"Tigan ia sea de disolvare 
şi „celai dintfiu dreptul de a|va evolua în mod normal, v. i 
+ - i e i 9 3 a un 
propune cheltueli, adică, în unol şi ge la înfăptuirea ea le bee 
celalt caz făcînd ceea ce fac Engle. constituționale în adevăratul înţe- 
„zii. Propuneam de n libera sufra-| les al cuvântului. 
giul atribuind femeilor aceleaşi ae Pal ie sa 
„drepturi ca şi bărbaţilor şi chemind| Il 
D077 > rep plonta palmei beti vetet “La not, aplieînd formula elasică 
pu Sora, ei și A separaţiunii puterilor s'a instituit 
re TA Pestaa i de: [i consolidat, dapă detronarea dom- 
ciplina Statului prin fixarea, obli. | 07DIRi Cuza, morala constituţio- 
gaiunilor administrative și polii. | PRE 
u Dar Eminescu a observat şi în- 
semnat tendința partidului liberal 
de a restrânge tot mai mult sfera 


j> 


puterii executive în folosul puterii 


magogilor şi, în mod necesar, va [i 
și mai pnaţin dispus şi mai puţin 
în stare să încerce o minimizare a 
puterii executive. 


Deci: separaţiunea puterilor și 
Prin scparnaţiunea lor, despolitioia- 


afzee emialu plati aiistpăile și legislative, al majorităţii parlamen 
a ma £ p ă & . 
D „tare. In felul acesta «politicinnismul 
: D. Tardicu se intoarce asudar la Îşi Lace intrarea ţa toate institațiile 
drmula clasică a separajiunii, pu-| Statului și eu și corupţia. Demosra- 
lerilor (după modelul englez) pea- [aipă Dare dee 
tru garaniarea libertăţilor cotățe | cin Domni STĂ af 
acu, enira, mirare „oratii | vile demagogie de ave mt 
pu oara Fină relata it “a Ratoi dac Mu 
lica internaţională, oi poa e 


zenta o deslegare mai bună a pro- 
blemei. Un parlament ales de cor- 
poraţii o scos de subt influența do- 


Po această linie de organizare sa 
găsește [ascismul italian, care, dacă 


despotie şi iresponsabil, pentru a 
jace legătură trainică şi rodnică în- 
tre puterea executivă şi cea legis- 
lativă, au intrat legionarii în lupta 
electorală. Si pentru ca alegerile să 
exprime pe cît omeneşte e posibil 
voința naţiunii, șeful mişcării le- 
gionure. Căpitanul, a năzuit să asi- 
guro printr'un acord între partidele 
de opoziție libertatea alegerilor a- 
"menințată ca totdeauna de guvern. 

Decepţiunea guvernului pi a re 
alpi Îşi Băsi expresia în ounos- | 
cutele atacuri împotriva d-lui Jor- 
neliu Codreanu, învinuindu-l cii «s,a 
legat> cu Maniu, cu țărăniștii și cu 
aliaţii acestorajidanii şi comuniştii 
I-am numi idioţi și imbecili pe a- 
ceşti politicieni, dacă, făcând ab- 
stracție de regulele politeţei care 
ne opreşte, nam şii că scopul lor 
uu este de a desaproba «pactul» «din 
motive «morale», ci de a prosti 
massele alegătorilor pentru a recu- 
cori În ultima clipă terenul pier- 
dut. Deci simplă manevră elecio- 
rală, Şi atât de simplă, încit e ofen- 
săloare pentru chiar cel mai timpit 
alegiător,. Dar ea a desviălnir încă o- 
dată mentalitatea politicienilor, 
lipsa lor de scrupule în alegerea 
mijloacelor, când e vorba să-şi a- 
pero «profesiunea», 

“Țara e plină de candidaţi, de a- 
matori de mandate parlamentare și 


a ş noca z „suprali- 
i Arte, Ri Bella prob u 2 ri la nlogeri, ri tic A ei de «posturi politice». Toţi politieina- 
fi lege practică, a creia | în ritm, mai accelerat a guvernelor. | nii acestia, liberali, țărănisti, s. a.m. 


dp tă 


pet, 
za Te NEA i 





 condițiunile pentru această relor.| 


A [ Totu Juerurile 
mă, de-a erea acelaşi condițiuni ca > în PPE psi 
a. pile: se parc, deocamdată Daia 8 0Ră nu 4 poate nici con: 
1] r b 
<A 2 | ceea 
monarhia absolută a fost răatur-| 1) Amintim aci Îolaresanla carta a 
pată şi înlocuită prin deapotiamul |d-imj M, Tazerout, U'Fiaţ de demaln. 
unei minorităţi. Această minoritate | Thforie et râalisațion d'une democra- 
rovolutionară a distrus tonte pun- [tie parlementaire en France, Parla 


ţila pentru întoatcerea lă o monar-| 1936. Autorul . 
hio constituțională după tipul en- poat partnăi Pieg gesezpree i 
alez. organizasea unul Slat sindical, 








d, massaţi în cluburile politice 
Vronu Bă guverneze şi să încaseze- 
Să guverneze pentru a putea Înca- 
sa. (Vozi pontra amănunte cărţile 
d-lui 'Tardleu!), 

Cine a fost depulat, vrea să [io 
reales, Bi lnpta pentra mandate 
deslănţua demagogia si, în alârșit, 
alunecarea apro alingn, spre rovo- 
lație şi, prin revoluţie, la tirania 
iudeo-comunialiă. 


III 


Ne întoarcem. așadar la teoria 
lui Eminescu, în ale cărul Scrieri 
politice!) aflăm expuse clar şi precis 
toate problemele tratate de d. Tar- 
dieu cu atâta lux de amănunte. Şi 
Eminescu vede remediul în oprirea 
desmățţului şi corupţiei partidelor 
printr'o întărire a puterii executi- 
ve, prinir'o intoareore la o monar- 
hie «mai mult sau mai puţin abso- 
lulă>, dur si pen vesehiderea po: 
sibilităţii ca ţara legală să-și spu- 
nă cnvântul prin alegere liberă a 
reprezentanților ei în parlament, 
Falsificarea alegerilor le dă guver- 


| nelor majorități, «cari în realitate 
|nu sunt decât propriile lor ereaţi- 


uni>, În zadar miniștrii se fălesc cu 
aceste majorităl;. «căci — mai pre 
sus de cole — simţul publio indignat 
se deşteaptă, conştiinţa cetățeanu- 
lui subjugat la alegeri se revoltă, 
nemulţumirile şi agitaţiunile cresa 
din zi în zi. Şi astfel guvernele, îm- 
bătale de un iriumf mincinos, se 
izolează de-natiune; un larg deşert 
se (formează între puterile pozitive 
şi nelinsilile dim stat şi întrenacea ne 
gaţiune a adevărului, între acea ro- 
prezontațiune do teatru, care se po 
trece în guvern. Do vreme ce acele 
corpuri cari sunt la mijloc între 
masse şi Coroanii, au devenit o fic- 
țiune, e ca și când cole nar oxista. 
Tronul însuşi e din co în co ma! 
izolat. . 

Intre Coroană, şi popor nu mat 
e raportul dintie voința logitimă şi 
aspirațiuni legitime, căci toata or: 
ennele mediatoare sunt false. 

Parlamentul o creație a ministru- 
lui, voinţa nlegătorului scoasă prin 
prosiuni morale, promisii, decrete de 
innintiiri şi puneri în funoţiuni, nu 
mai o decit o voință stoarsă în mo- 
menta de novoo și formulată după 
voința minialrulul, dool asemenea o 
creație a lui, în fine şcoala gonerală 
de corupțiune, profaca armata de 
fineionari, în 100 de servitori al 


L) 






a | 
să 3 
A > Bre 
Lă * 











în fapte, obiectivează voința naţiu. ! qicatel i Teale 
nii, a naţiunii compusă din cetățeni. | Datele, xevoliianara, IV orţe 


Ă a , organizate, nu pot [i slăbite şi a- 
Star gal ie rază Sa ra "nihilate decit iarăs prin forțe reale. 
tara sine eset a-şi putea aur: 

Ca parlamentul, pentru a-şi înde na vointa. 249 i pile ieteerire 
plini misiunea. au poate panda EsA sgtalilala.: Mlasările ee A 
în vechea sa structură, e lucru evi-! apa în e Desi era 

E [I 
pe e Cs IE Că pă Toate stările, olasele și profesiunilo 
tem structural și ca mult maj coni- tiriria ai et, întea Ri ca 
plicat decât erau pe vremuri naţiu- poti Et IA De ctez otel Po. USR. 
nile europene. Nu mai avom atări ae 4 ierarhizată Ia (şial iaestia 
privilegiate, nici corporații şi bres- Statul Mae piâMieeate SSE Singa 
le ca în Evul mediu. Ci avem clase sa indi viză asali și pa 270 Apare 
sociale economice şi o mare diver. | poa sarea fe dia; venutari, Lailvă: 
sitate de profesiuni. Parlamentul ni amartize Zamiliaă sal ae iri 
modern ar trebui să exprime acea- pla Gaza sigicău sape 6 Dtelesiani 
stă structură complexă şi s4 în-!* sogiale si prin rue $.Daize în 
faptuiasci împăcarea tuturor anta- | piscomați politia anjiar,.aitere. își 
Ronismelor de clasă şi profesiune, areas ir Ay erp = 
pentru a prelace nnațiuneu înilro u- i 
nitato perfectă, într'un Stat naiio- ASREe egapiie Saica Btatal. pe: 
nal. în care touta activităţile, indi. | I022 fi Statul aatie și mai ales ma- 
viduale şi colective, să fie subordo art pe pi mer 
nate niăzuinței de a păstra şi spori tra ta doi lire ta sadnlti : 
putorea naţiunii faţă de celelalte ooeabire, dei sasi. segricdloă și 
sutiini organldatai SeNllid n. Taat see e pe cind înainte vremo 
ferarea nu poate avea alt scop, de- ie aere PL a za 
cât înlesnirea cooperării prin înlă 
turarea tuturor antagonismelor 

Intr'o măsură oarecare suntem 
deci şi noi utopişti. Judecăm adică 
starea de azi a lucrurilor după ideea | 
ce ne-o lacem despre cum ar trebui 
să fie comunitatea romincască. Le- 
gionarii toţi sunt însufloțiți de a- 
ceastii ideo. Pentru realizarea nnui 
ldeal luptă și se jertfește generaţia 
legionară. Calculela mărunte ale po- 
litioianilor, egoismul lor sălbatec, 
cinismul lor, intrigile şi calomniile 
lor nu vor putea opri biruința le 
giauară. 

Mai ales liindcă în alegerea mij- 
loacelor. în tehnica politică lagio- 
narii la sunt superiori 

lar un stat trăește şi-şi sporeşte 
pulcrea prin politică, nu prin poll- 
țicianism. Parlamentarii legionari 
vor avea mandatul să lupte împotri- 
va politicianismului, spre n deschi- 
de drum pentru politică. Despoliti. 
cianizarea so va înfăptui deci, dar 
alifel decum îşi imaginează politi- 
oianii şi mai repode decât visoază el 


Căciuli 


FURT OU 
M O 





1) M. Eminescu, Scrieri politice. Edi 
ție comentată de D. Murăraşu. Cralo 
va «Scrisul Românesc (1951), Vezi mai 
ales: Ideea statului monarhic, Fieţiu. , 
nea parlamentară, Arta guvernării, gu 
vernil cara ni trebue, 


IV 


TAT 
Curcubee 


Dacii *soparaţiunea puterilor» ni IL MIREA 
se pare principiul col mai potrivit Legendele hore rimtza 
pentra asigurarea alabilității Sia PETRU GQ. SAV Ă 
tului, aşn cum o core Eminescu, şi ovesti 
dacă alogerilo libore sint o condiţie. Mândru! florilor ui i 





„li aparte de bărbaţi, cari ci singuri 
se bucurau do drepturi politice, for 
mind astfel o elită, o aristocrație 
faţă de celelalte categorii do locui- 
tori (sclavi, iobazi, meseriaşi, ele), 
Organizaţia corporatistă întâlnește 
deci în Statul modern şi această 
dificultale: de pa nu pulea prinde 
într'o corporație dislinclă clasa po 
dtăcă, deoarece ei îi uparţin toţi 
«cetățenii». «Votul universal» cală 
să rezolve această problemă dind 
drepturi egale tuturor cetăţenilor 
şi deschiziudu-le drum spre condu- 
cereu politică fără alle condiţii de 
cit, cum arali Tardieu, cea de virs- 
tă: <Erasm spunea că pentru a [i 
prinţ, ajunge do a to naște. Tot 
aşa e si pentru a fi parlamentar, 
Ajunge să ai douiizeci şi cinci de 
uni, dacă o vorba de Cameră; pa- 
iruzeoi, dacă 0 vorba de Senat, Ca 
si sistomolo aristocratice ale anii 
vhităţii, democraţia noastră prefe- 
ră pentru recrutarea sa, criteriul 
fizic al vârstei criteriului înte- 
loctual şi moral.  Profesiunea 
parlamentară este singura la intra- 
rua cărela nu so cer nici titluri, aici 
diplome, nici concursuri, nici exa- 
mone, nici vreo competinţă, nici 
obar capacitate fizică», Iar diu 
mijlocul parlamentarilor ies miuig- 
tri și înalţi demnitari *politici», 
lată deci că votul universal şi 1n- 
dividual nu rezolvă problema pen- 
tru selecţiunea elitei politice. [x- 
gionarismul (cum şi fascismul şi 
naţional-socialismul) au  rezolvit 
problema prin selecţiunea unei eli- 
ta politice în temeiul unei educaţii 
potrivite acestui scop, şi, pe de altă 
parte, năzueşto a da tuturor celă- 
țenilor posibilitatea să şi trimilă ca 
reprezentanţi în parlament oameni 
upa. band ctitei rlaser lor sociale. 

Prin acest sistem se ovită ivirea 
de uurente revoluţionare, de grupuri 
de nemulţumiţi, născute, cum zice 
Eminescu, din sentimenlui de in- 
diguare şi de exasperare de cele ce 
se potree zilnic. 

Legarea individului de lamilie, şi 
prin familie abia de clasa socială 
şi profesiune rezolvă şi problema 
«națională». Individul îşi primeş 
te prin Daşterea sa dintro înmi- 
lie aparţinând comunităţii româ- 
neşti dreptul do cetățenie, iar na 
ca «individ> izolat. In acest fel 
Statul naţional romin se înțet+ 
meiază pe comunitatea [au vor 
xromineşti i 
Toprezoninia PTD IULIE, Lâr Du pe 
o comunitate de cinterose> indivi- 
duale. 

De aceea principiul separaţiunii 
puterilor. nu-şi poale da în aplica- 
Tea sa clectele dorite, decit în a- 
uuuitte condiţu bine 
cari mişcarea legionarii a început 
să le înfăptuiască şi e pe cale a la 
desăvârși. 

Teoreticienii francezi au apucal-o 
pe o cale greşită, pornind mereu de 
la libertatea şi egalitatea cetățeni- 
lor, dela concepția Statului consti. 
tuit din concursul voinţelor indivi- 
duale, iar Jidanii cari au invadat 
Franța năzuese ca să nu se poată 
ivi omul politie praclic” care să 
răstoarne prin fapta sa toato aceste 
teorii deşarte. 


definite, pe 








Citiţi ultima noutate de librărie ; 
a Roşii 
O poveste în pădure Lă pitici Ie 
de RADU GYR şi N. MILCU 


Ilustrații de pictorul Dei. 
Editura «CARTEA ROMÂNEASCĂ» 







şi — o fetiță 


EDITURA ROMÂNEASCA 


»,CUGETAREA“ GEORGESCU-DELAFRAS 


recomandă noutățile de succes 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 


Ti GRUIA 
OVID DENSUŞIANU-FIUL 


(roman 2 vol.) 


NA 


roman 


1 A. BASSARABESCU 


STAN 


SANDU TELEAJEN 


O fata singură... roman 


ALICE GABRIELESCU (cin Noua Colecţia Delafras)>) 


Lumina care nu 
AL. LASCLAROV-MOLDOVANU 


se stinge 
UNU 


VASILE MILITARU 
peste veac (fabule) 
| ILI 








Şi totuşi, într'o buni zi, 
închisoarei zornăi de lanţuri, 

Trei păsări negre abătute asupra 
Dumbravei. 

A lost aşa. De cu zori sa svonil 
că sunt aici. Că au venit de cu 
noapte. Dar au dormit la Rogistra- 
tară, cine ştie, poate până să li se 
încă formele, dimineaţa. 


curtea 


Dragoş Protopopescu 


Şi atunci o tăcere a cuprins toată| Chinurile sunt ale Facerii Lumi... 


Dumbrava. Cazematele parcă şi ele 
se întorceau din loc către partea 
de unde oi puteau sosi. 
tele! Vremea chiar s'a oprit 
loc, Aşa cum se va [i oprit pe m 
ainea lacurilor de minune, în pri 
mele timpuri ale credinței. 

Cele trei curţi 


La lel viziunile lor dee apoealips. 
De pe cele mai înalte piscuri au 


Cazema-| privi! în jos spr prăbuşirea lor 
in | pentru o lume, pentru o nouă uaş 
ar- | tere şi-au sărutat cu lronezie abi- 


sul, 
*“Domniţă, dă-mi numai o nasă, 


interioare furni-| ş; când va bate ceasul, ţi-o volu 


cau de legionari. Jungla religioasă | aduce la picioare cu o întreagă lu- 


foşnea ca de apariţia unui animal | me la proră>, a spus odată un nier 
Plecat acum câteva veacuri şi în- nebun Isabelei de Castilia. | 


tore acum 
pe el. 


cu Mirul  depărtărilor 


Şi acel om a descoperit o lame. 
Tineri braconieri ai idealului, 


— Au sosit! Unde sunt? l-a luat| păori ai credinţei, serafimi ui să 


dela Registratură î De ce DUu-i a- 


Tăciei şi mizeriei, la lel mi dânşii 


duce la noi? Nu-i vom vedea nici-] sau hotărît să vâslească ubisurile 


odată î 


morţi. Au aruncat în marea sân- 


Dezolarea a fost mare când colo-| gelui butoaiele cu saramura ale 


nelul le-a spus că da sunt 
însă... Dincolo, în cealaltă 
unde stau comuniştii, 
părăginită. 

Au început evadirile spre ei. Pri- 
mul care le-a dat de urmă a fost — 
mai încape vorbă? — Anaalaz. 

La aceeaşi vreme se înființase în 
a doua curte a închisoarei, 
comuniştilor, 


aici, | patreziciunii trupeşt, au luat aeru- 
curie,| ginarea de nas şi au legat-o de pi- 
într'o aripă | ciorul catargului: şi pe acele mai 


curate din largul morți, Sau dus 

să descopere o nouă Daştere. 
Istoria o pot face numai sfinţii, 

sau cei ce pot suferi ca sfinţu... 
«Roşi de loamea de dreptate ca 


curtea de un balaur care n'a mai mâncat 
0 cantină. Deoţinuţii din vremea potopului 


biblie, hră- 


erau aşa de mulți — de dreapia și] niţi de revolta care e milă, și mila 


de stânga — încât Diree 
gândit să le 


i Vunea sa |caru o fi ea o porumbiţă de cer dar 
deschidă într'o ocaac- |are ahiare de fier şi nu-şi face cui- 


mată mai mică, lângă poartă, o can. | bul în mimi decât ca să le sfâşiw», 


tină. Puteai 


veni, cu bilet. Dar| vulturii aceştia au fost născu prin 


anti, pateși veni şi pe furiș, strecu.| păduri şi văgăuni de munte, dar 
rându-te pe poartă, când sentinela | oJată ce li sa dat drumul şi-au re- 
sta de vorbă sau se mişca dela post. | cunoscut cerul.— 


Cantina era în josul unui coridor. 


Pentru el, tinari au părăsit lumea. 


Cum suiai po acest coridor. coteai | Sunt in i 

; Ă guri, Doamne? Eşti singur, 
la Stânga şi dădeai de cazemata ce- | spun chiar soriptele tale, nu atunoi 
ler trei. O sentinelă cu arma la u- când părăseşti lumea. Esti singur 


măr, în uşă. Pe coridor, nimeni. 


numai atunci când lumea te-a pă- 


Se piteau după zid, la cotitură, şi | răsit. 


scoteau capul. 


Ei au părăsit lumea... Dar lumea 


— Uite, vezi, ăsta e coridorul | Pe | nu i-a părăsit. Acolo unde stau în- 


coridorul ăsta stan ei_ 
— Acolo unde-i setinela î! 
— Acolo!! 
— Ce-or fi făcând?? 


chişi nu sunt singuri. 
Evenimenţele nu sunt nimic. E 
numai istoria. 
Sentimentele nu sunt nimio- E 


— Or fi mâncând, or fi dormind || BUDAI suferinţa. 


— Or fi citind!l!_ 

— Se poate şi asta. Acum haideţi, 
să aduc alţi doi! 

Şi plecau fericiţi că au văzut 
coridorul pe care stan cei trei, caro 
la vremea aceasta or fi mâncând, 
0P îi dormind, Sau or fi citinu. 

Stelan Anastaz aducea po _ vizil 





MPa ora 


pe Doartă (Că. 





ca “| să treacă oricând vrea din 
tro curte circulară în alta). li da- 
cea două minute la cantină, acesta 
fiind pretextul. Cereau o ţigară mi- 
litară sau o limonadă şi de acolo, 
ebughi! pe coridor, sus, spre caze- 
niala cu mister. 

Zile în şir legionarii sau iufrup- 
ta! din sportul acesta ca dintr'o vi- 











Pătase, el ştie cum, 0 învoială dola |. 


Lame, nu-i blestema. Prostime, 
înțelege-i.. Timp, descoporă-te în 
faţa lor.— 

Maică a Domnului caro a fost şi 
el nmil şi sărac oa ei şi oova mai 
revoltat, gândeşte-te că au fost «- 
xacţi la datorie... Săracii sant tot- 
deauna exacţi., Atât, 

: = 
. Sep D= 
Şi ei au numai co an dat 
Şi wau dat pe cruce, patul de dra- 
goste al lui Isus.. 
Maică a Domnului, iartă-i.. şi să- 


rută cu sărutul mamelor lor care 


nici că-i mai pot plânge de îndure- 
rate ce sunț. Maică a Domnului, 
plânge-i tu frumos... Și adu-ţi amin- 
te că fiii acestor mame, așa mici şi 
târzia cum san născut, sunt prin 
durere nu mai puțin contemporanii 


rilă la Ierusalim. Ei vedeau cori-| piulai tău.. 


dnrul pe care şedeau Picadoriil 
Să-i vadă la faţă, să treacă măcar 


Domnul Eulampe căuta să citeas- 
eă în ei semnele timpului său... 


prio fața ferestrei lor, ar [i fost! Magi erau ai unej sumbre apari- 
prea mult, Dar vedeau coridorul. | ţii7 Ispăşitori ai unui mileniu de 
Si era de ajuns. Zile, nopţi întregi | robie şi becisnicie de neam? Ce simţ 
sa dormit şi mâncat bine la Dum-| a] prefacerilor caro lui fi scăpau, 


brava pentru acest simplu motiv: 
coridorul ! 


Şi iată, cum spun, că întro buni| Din ce coclau 


şerpuia pe trupul lor aimplu de 
țară? 


macedoneau, ce 


zi le-a fost dat să-i vadă şi la faţă.| populare vendete îşi sunau clopote- 


Curtea zornăi de lanţuri. 


le de festinul tragic al suferinței 


Picadorii. erau malaţi fn  chiari Jor? Ce bucurii novisate, ce frenezii, 


cazemalele legionare. 


ca exaltări rupsese inima lor de 


Erau ei, da, intrând simplu pe] trup şi-o aruncase dincolo de timp 


poartă, armaţi de o sentinelă 


și | şi spaţiu? O aruncase ca po o pia- 


plutonier. Câte şi trei îmbrăcaţi în] tră în geamul lui Dumnezeu, Ca 


negru. Cu lanţuri de picioare. 


Dumnezeu să le insă la geum, să-i 


Niki întâi, cu faţa chenar dosă-| recunoască şi să-i cheme pe nume. 
vârșit, cu un zâmbet palid încreme- | la ei, în casă. 


nit pe buze, Dorul, parcă mai înalt 


Toţi oamenii au o Golcondă a vi- 


şi mai voinic, frumos cap de ingeri aului său, domnul Enulampe, încă 
devenit soldat; do buă seamă, uşa] viu, chema mai cu seamă pe aceas- 
trebue să fi arătat unul din îngerii] ta: senzaţia grozavă de a te rupe 
care au gonit, În frunte cu arhan-| dintr'odată do pământ, elibararea a- 
ghelul ceresc, pe Satan până'n fun-| coasta peste abis, voluptatea aceasta 


dul iadalui. 

Al treilea, mic, spătos, cu capul 
disproporționat de mare, dar de 
rară, hotărită inteligenţă. 


de anticipare a morţii. 
Pedagogia inefabilă a neantului.. 
Legală de un crez, prelungită în 


i spirit, o astfel de realizare a morţii 


S'aa inşirat cu toţii po două rân-| trobuo să (île cea mai aculă dintre 


duri și au dat onorurile Ei, fore- 
Ciţi, paroă vedeaa rotind pământul 
şi drumul suind mai de grabă la 
cer decâţ spre aripa din stânga, 
cea mai părăsită, a carmatelor. 

De atunci, prin fața cazemate: 
lor, pe la feroastra lor caro da în 
curte, un adevărat pelerinaj). Din 
geam ei zâmbeau, făconu semne, dă- 
deau veseli din cap. Păroan așa de 
apropiați și așa de dopărtaţi, Oa- 
meni care trecuse prin moarte. 

kcovi Promo ehe estate all In- 
ferna! 

lată omul caro a fost în Infern, 
se putea spune de ficcaro dinire 
ei, aşa cum despre alteiuova, in 
evul mediu, spuneau când Îl ve 
denu, locuitorii Veronel.. 

Şi n'aduceau într'adovâr su ei o 
altă lumee, de undeva, din cer san 
sub pământ? 

Prin ce străfulgerări grozava tre 
bune să fi trecut ai, prin ce întuno 
cimi de ind? Ceruri se vor [| des- 
făşural la picioarele lor, oceane de 
beznă şi smoală; în chinurile prin 
care au trecut, în viziunile da care 
sau dilatat, căi lacteo trebue să fl 
alins cu umăral., 


învieri.. Cea mai vastă și exaltată 
naştore— 

Cu fruntea de care ceruri s'au tre- 
ait, aceşti băutori de rouă ai morţii? 

Aceşii zori care trebue să fie u- 
nioi şi să aibe loo numai odată în 
viaţa cuiva, tinorii aceştia îi săru- 
tase o olipă, Doarerea lor ora poate 
dorul încă după roua aceasta ova- 
porată dela prima atingere cu mâna. 
- - . . . - . Li . . . . , 
Domnul Eulamps în lumina lor 
înțeloged mai bine logionariamul.— 

Adoptaso sistemul color 500 de 
paşi, al doctorului. Dar ora numai 
ca să pontă trece prin fnţa foroalrol 
lor, Pornoa din cnzomată alergând; 
în dreptul lor Îşi înootinea pasul. 
Vodoa po vroiinul la fereastră, ou 
capul în jos — la ce se gândea? — 
sau cu privirile afară la vioaţă, Pe 
altul plimbându-se prin odala cuca. 
pul drept, parcă inrăși urmărind 
cova. Şi era izbit de diatineţia lor 
gravii. Un aer de miro plutea pesto 
persouna lor, Ce logodnă iliaită oon- 
tractase ei, că părenn aga de atroini 
de restul lumii, şi aşa de forlsiţi 
dincoloț 

Işi aducea aminte de prima nun- 









TIG RI 


roman 
DE 


FRAGMENT 


sionase mai puţin. Dar vai, mirele, 
ce îrumos şi fericit i s'a părut în 
boteală şi frizură nouă şi cât de pă- 
truns parcă de o taină nouă! Săp- 
timâni întregi, şcolarul s'a oprit în 
drum spre casă, în pragul [arma- 
oioi — mirele era farmacist — ca 
să-l mai vadă odaţi biruitor şi fe- 
ricit, cu beteula parcă încă scân- 
teind pe el, cu corurile de biserică, 
si «Lsaiia dănţueşte» după el. 

N irelal 

Da atunci a trebuit să treacă mulţi 
ani şi copilul să devină adolescent, 
oa să poată concope covu mai sfânt 
pe lume docât mirele! 

Şi îi vedoa acum pe aceştia, cu o- 
chii de mirare ai copilului, în a- 
cocaşi distincţie de oameni caro s'au 
împărtăşit dintr'o taină, miri ai 
morţii, logodniei ai durerii. 

Cu o foricire în ochi de aleşi, cu 
odăjdii de boteală pe oi, a căror ve- 
cinătate ar fi făcut să moară ate- 
lele... 

Simpli, sărac îmbrăcaţi, dar lumi- 
naţi dinăuntru ca unu ştiu ce gân 
gănii mari, fosforescente,. Noîn- 
somnaţ; la făptură, atingi po tot 
trapul, dar cu gândul la ceva mult 
mai departe de oi, la ideia căreia so 
aprindeau de culori fantastice pe 
dedesupt, ca fluturii şi pasările 
când vine primăvara cu iubire. 

La foroastră cum şedoau ioşta din 
e: snfletul și-i îmbrăca, un suflet 
palid şi înalt, oare so lipea de gra- 
tiile închisoarei, ca faţa unei palide 
domniţe, de vitraliile unui castel. 

Simpli și senini, reci de eternita- 
te. Şi parcă idealizaţi. 

Miri ai morţii, logodnici ai du- 
Ter. 

Adesea Siântul îl 
urmă, ou paşi neaevea: 

— ţi plac şi ţie băieţii, nu? 

— Da, stinte, da... Dar nu pricep 
odăjqiile astea de nobleţe, care pes- 
te putinţele văzului meu şi peste o- 
Trice înălțimi, fi îmbracă, 

— A, să-ţi spun... este Marca Pre 
zenţă... Este că băioţii aceştia au 
simţit și trăiesc în sânul unei noi 
Prezențe... O prezenţă do eternitate 
şi absolut, prezența morţii Nu-ţi 
aduci aminte de câtă nobleţe se în- 
vesimântă imediat un mort? Un va- 
gabond, un cerşetor, un biet bătrân 


ajungea din 


"| zeze, an patriarb_ Toţi morții sea- 


mănă a regi sun patriarhi. Aveau 
dreptate aceia care pe unii nici nu-i 
lăsau să se lungească şi-i înmor- 
mântau în scaune sau tronuri... 
Moartea pune totdeauna un tron la 
picioarele omului.- 

— Acel rece inexplicabil al mur- 
tulni, acea rece de otornitate.. 

— E tocmai această nobleţe a A'a- 
rei Prezențe... Moartea e singurul 
mijloc de a mai înnobila biata tur- 
pitudine omenească... de a da omu 
lui printr'o purificare la rece, prin- 
tr'o consumare subită a păcatului, 
printr'o abstractizare în ideal, ceva 
din nobleţa lui originară... 

— Atanol legionarismul nu e orl- 
mă... nu e vechea concepţie teroris- 








lă că piatra angulară a sooletăţii e 
călăul. 

— Vegionarism, pe cât pricep +, 
caro nu sunt din lumea voastră, este 
istoricism.. Legionarul e un om ca 
ra face istorie en ajutorul religios 
al morţii. 

A fi legionar Înscamuă a avea o 
idea istorică despre vieaţă. A crede 
adicii în majestatea timpului, fără 
dimensiunile căruia individ sau po 
por, nu-ți poţi lărgi groapa şi nu poţi 
trăi o moarte vie... Acea moarte pe 
caro au trăit-o şi o trăiesc toţi afin 
ţii şi oroii, toți Napoleonii şi Isugii... 

„Fiindcă voni vorba de Isus, el 
o acela care a trasat accsto dimen 
sluni, po infinitul de suferință al 
Crucii. Ai obsorvat că orice cruce, 
chiar crucea lui, e aşa construită ca 
braţele ei să depăoască bratele răs 
tignitului... E modelul divin al su 
ferinţei.— ŞI este aşa, ca să laso incă 
loc tuturor mileniilor de adaplare, 
dilatare, depăşire de sine prin dn 
Torv 

Legionurul e Omul caro ştio toa- 
ta astea... şi ştie numai atât. A,oo 
condiţie... Fiindcă de îndată co ştii 
altceva, fonsforescența dinăuntru pă- 
leşio, licurioiul so alinge la lumina 
zilei brutale... 

Şi legionarul o un om care stă cu 
urechen olulită şi ascultă secolele. 

Atât şi nimic mai mult: 

In secole pică fapta lui... In seco- 
le îşi iubeşte (ara, regele, mama, 
Căpitanul... La auzul acestor nume 
el se aprinde de lumini dinăuntru 
ca un lampion de floare, ca un po- 
tir de criu.. Şi mire primăvăratec 
«| luminii, aşteaptă mai departe se- 
colele, aştoaptă moariea— 

Aşteaptă ca 0 lumânare, veşni- 
ocina... 

La căpătliul ei se consumă legio- 
narul. 

In veşnicie orice gest a lui că- 
zând, ol ştie că face ecouri... Un pă- 
cat al lui, întunecă şi deagraţiază 
pe vecie pământul... O faptă a lui 
bună e aplaudată de îngeri... care 
stau po deschizătura cerului şi pri- 
vesc numai co, fac legionarii. O 
greşeală, o răutate a lui, o netreb- 
nieie, face să. snlere seminţia, lo- 
veşte holdole și lasă, oine ştie, pe 
drumuri, bunătate de lamilii, face 


"en "neeretirn El osg 7 
mască chirait_-Q faptă de curaj, ri 
învie din mormânt, voavozii şi clă- 
teşte faţa veacurilor de tot oo-i la- 
şitate; o danie, ridică de pe uliţi pe 
toți leproşii pământului; o moarte 
a lui, întăreşte sângele în vinele 
bărbaţilor şi [ace din drojdia acră 
de până acum alualul istoriei. 

Domnul Eulampe sa apropiat de 
tot de feroastra celor trei. 

Sfântul îi simte dorința îl ia de 
subsuori şi-l ridică uşor. 

Domnul Eulampe se uită ca şi co 
pilul săracului în casa bogatului... 

Nu se mai vedea nimic, Intunere- 
cul înghiţise haine, pat de scân- 
duri... : 

Cei trei intrau în veşnicie— 

Făcoau istorie, - 

Drayoş Protopopescu 


D. Eugen Savu a ial in DEinire 


ministerul 


Eri, la ora 13-30, în prezenţa îunc- 
țlonarilor superiori ai ministerului 
da finanţe şi a conducătorilor insti- 
tuţiilor pendinte de acest doparta- 
ment, a avut loc predarea ministe- 
rului de către d. M. Cancicov, nou- 
lai titular d. ministra Eugen Savu. 

D Cancicov, a prezentat pe rând 
d-lui ministru Eugen Savu pe loți 
directorii din minister şi conducă- 
torii instituţiilor anexe. 

Adunându-se apoi d-lui ministru 
Savu. d. M. Cancicov spune că se 
intâlneso azi doi oameni  mulțu- 
miți: unul care vine cu nădejdea 
că va realiza ceva folositor ţării, 
celălalt pleacă cu oarecari consta- 
(ări 

Vorbind despre funelionari d-sa 
spune că rezultatele la care a a- 
juna, se datoresc colaborării strân- 
se dintre d-sa și aceglia, iar pe a- 
cești /uncționari trebue să-l cuce- 
reşii prin acel bun simi care im- 
pune respect. 

Prezintă in continuare noului 








D-ra JOUJOU 


finanţelor 


ministru, cu cifre, situația care a 
găsit-o la 30 Noembrie 1933 în com- 
parajie cu cea pe care o lasă azi. 

Im încheere, doreşte d-lui minis- 
tru Eugen Savu, să facă mai mull 
și mai bine decâ! a făcut d-sa 

D. Cristu Simionescu, fost seora- 
tar general, vorbește despre activi- 
tatea d-lui Cancicov ca ministru şi 
despre realizările bugetare pe tim: 
pul cât a funcţionat ca titular la 
acest departament. 

D. Eugen Save ministrul finan- 
țelor, răspunzând  antevorbitorilor 
spune că a venii în îruniea acestui 
depariament dela Inatitatul de omi- 
slune, — deci dela o instituţie înru- 
dită deapruape ca ministerul finan- 
țelor. Cunoaşte mare partie din cola- 
boratorii d-sale, astfel că sarcina sa 
Se Ya Uşura In OAfecare măsură. 

Arată apol ct-pele pareurme de 
statul nostru p-niru a şterge urme- 
le lăsate de război și spre a se inca- 
dra ca stat modern economie În ros 






Suntem la iuălţime cu 


produsele noastre 


PRODUSELE ROMĂ NESTI 
PASTA PENTRU DINȚI 


SIMBOL 


ESTE UN PRODUS DE FABRICATIUWE CURAT 
ROMANE A SCA. PREPARATA IN P10D ABSOLUT 
STIINȚIFIC, INTRUNESTE TOATE CONDITIUNILE PE CARI 
STUNȚA ȘI WIGIENA LE POATE CERE UNEI PASTE PENTRU DINŢI. * 
CEREȚI LA TOATE FARMACIILE, DROGUEBIILE SI PARFUME RILE ROWA WEŞTI 











IORDAN A, IONESCU 


S-sor 
LA BALONUL ALBASTRU 
Strada Carol No. 62 


Vinde eftin 


Articole pentru: 
Scoli, Nunţi, 
Botezuri. 


Man ufactură 
Contecţiuni 
Incălțăminte 


Incurajați industria 
şi 


comerțul românesc 
Îi] 


tarile şi nevoile sale, după poziția | i 


deografică ce o ocupă, 
23 ] 





REVELION CU MARE ANTREN 
la nasturi VIŞȘOIU 


cu următorul program artistic de'a Teatrul CARABUŞ: 


Sir. Oteteleşanu 5 
Uângă Teairul 
ațlona)) 


PAVELESCU 


cu aprecia ul due 


GIUGARU-ANTONESCU 


dela Tealrul ALHAMBRA raâstâțaţii: 
DAN DEMETRESCU -GIOVANI 
Orchestra Maestrului SIBICEANU 


voce CHISTIAN VASILE 
Reţineţi ultimile mese 


|. valezi Va lua 


Vacanța bursei de Anul 
Nou și Bobotează 


Cu prilejul anului nou, bursa de 
vacanţă începând 
după sedința de Joi 30 Decombrie 
u, €, Activitatea va [i reluată in 
aluu de Luni 9 lanuario 1995 la ora 
11 dimineaţa. 

Birigările obişnulte pentru fine 
do an se vor face În ziua do Joi 30 
Decembrie u. e. la orele 11 diminea: 
ța, Înainte da Începerea operaţiu: 
allor, 

In vederea nărbătoarei Boboteael 
şi Sf, Ion, Duraa va lun din nou 
vacanță după ședința ailei de Miar- 
cari 5 lanuarie, relnându-şi activi: 
tatea Luni 10 lanuario 1958 orelo 


PENTRU COPNEWNZI: LABORATORUL , S1 MHOL” BL. EL/SA BETA 49 £ TAI 


FI II 
Marele Magazin 


PASTA PENTRU DINŢI 


SIMBOL 
AHBALAJUL DE CULOARE VEAPE 





V23tminte, o-bie: IESE ar UT 
bisericeşti, Gijutes 22 timirea 


Constantin P. Matsescu, sir. saroi, s 
Teleton 478/50 








BEBE INTE REID ZORCE EZITA RE Ca EI OSCE OO 
Petre Alicuciu 


CLuU) 
Str. Regina Maria No. 44 
Magazin peniru deslacerea maşinelor de scris, cusut, biciclete, 
şi motociclete. Articole electrotechnice şi mecanice. 
Livrăm prompt orice comandă, garatând calitatea mărfii şi per- 
jecta luncţionare a liecărul mâşini 

















Incălţăminte durabilă si eltină 
CUMPĂRAŢI DELA - 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă. vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier propriu 
Confecţionată cu materiul de primă calitate 
MODELE MODERNE 


Prejuri foarte reause 












MARELE MAGAZIN 








Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. loan Nou No, 1) 
BUCUREȘTI 1 
EN-GROS mama Teloton 3-81-66 = EN DETAIL 


Mare asortiment în: 
îiaklactari, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şifoane, 
esături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
cotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 
Toate artico ele se vând en-detail cu prețuri de en-Qros 




































































| 
| 
| 
| 


Pau cu AŞ 


2 DIE ut DE PRET. REZ IERI E |. dimineaţa: 





Oamenii aceștia mu făcut intorie.| (ăi văzută, copil. Mireasa îl Impre- 





Lai 











Di 3. ni 










Mud În e ya sui 


boli 


N pa d ad dă 











Prima premieră în anul 1935 anuntală de Teatrul Naţional 
lui Wer-ther» după cunoscutul roman al lui 


dramalizarea «Suf/erinjele 


este 


Goethe, de către d-nele Marietta Sadova şi Lucia Demetrius. Această 
carle, cu care generații întregi, de 200 de ani și-au îngemănat su/erin- 
țele şi nostalgiile, vede azi lumina rampei. Romanul «Werthera a cu- 
noscul, prin extraordinar dela apari ția lui, din partea contimporanilor. 


recunoaşterea şi sărbălorirea de care se bucură și azi, Bonaparte, 
trând triumfător în )Veimar, voia să-l cunoască pe Gocthe 


in» 


al cărui 


«JPerthera îl citise de șapte ori, şi azi, în secolul al XX-lea cartea e în- 
că citilă ca un lucru proaspăt, pentrucă necuprinzând lucruri pieritoa- 
re nu poale pieri. Romantismul ci răspunde unei veşnice sete de roman 
tic, puritatea ei consolează de impur absolulul ei întregeste aproximativa 


din 


noi 


Un spectacol «Jerther», dacă e bine făcut, poate fi Goethe, «Sturm 
und Drand» şi întreg secolul XVIII adus pe scenă, cu sbuchimul şi ino 


cența lui 


Şi noi sperăm să fie bine făcută această dramatizare, 


Publicăm mai Jos tabloul 1 - 





MARIETA SADOVA 


Scena reprezintă o fântână. 

In dreapla: perspectivă de pomi, 

In scenă Lotte, VVerther Mariana 
și Amalia, 

Mariana şi Amalia se joacă 
dislan(ă printre pomi . 

Lotte cu spalele la public se <n- 
alță după o floare, Werther mai sus 
la fântână. 

WERTHER: Cum ai ajuns asca 
XĂ acasă, după plimbaret 

LOTTE: Foarte bine.Ce plimba: 
re frumoasă! 

WERTHER: Da. 

LOTTE: Dar ce? Nu ţi-a plăcut? 

WERTHER: Ba daCoilalţi sau 
oprit la dumneata? Aţi mai Blat? 

LOTTE: Nu, eu mam coborât şi 












ei au plecat mai depar te, Feat 
_AVERTHER: Il cunoşti de mult 
pe Selstad Cam uşuratte  băia 


LOTIE: Il cunose dela Albert. 
WERTHER: Al... sunt prieteni? 
LOTTE: Nu chiar prieteni, au 
fost camarazi. 

WERTHER: Erai loarte veselă 
aseară, Iţi plac așa de mult toţi oa- 
menii! ăștia? 

LOTTE: Sigur, sunt priolenii 
noştri. 

WVERTHER: Te uitai atâț de 
molt şi atât de drăguţ la [iecaro 
din ei; aseară în” trăsură. Cred că 
uitaseși de tot că eram acolo. 

LOTTE: (râzând îl ia de mână- 
Werlher tresare) Werther! lar eşti 
copilăros. Hai mai bine să (im se- 
rioşi; ce ai de gând cu ambasado- 
rul! 

WERTHER: Nu ştiu, Deocamda- 
La ştiu numai atât: că mi-o antipa- 

e. 

LOTTE: Bine, dar mama dumi- 
„tale aşleaptă să iei o hotărâre. 

WERTHER : Mama! Ştiu că ma- 
a ur vrea să mă vedă muacind, 
Imi vine să râd. Dece să mă isto- 
veae muncind pentrucă aşa vor 
alţi:? Pentru glorie? Petru bani ! 
Nu le dorese şi nu mă interesează. 

LOTIE ; Totnş, Werther, acum 
asi: tânăr şi singur dar gândeşte-te 
că ai să ai întro zi răspunderea 
unui cămin, că trobne să-ţi faci o 
caricră 

WERTHER ; Să mă gândesc la 
(oate astea când trăesc zilele cole 
mai fericite din viața menț Orice 
mi sar întâmpla de acum în colo, 
nu voi maj putea spuno că wam 
ennoscut  fericir>a,  forleirea con 
mai curată 

LOTTE +: [ Walheimul un :02 
atât do fermei? 

WERTHEI N'aşi fi Gcozut, când 
am alea Walhcimul ca Tefugiu, că 
e atât de nprumpe do cer Do câto 
ori, în plimbă”ie lungi depe crea 
tele munţilor san de po câmpia de 


nul care închide azi toate dorurile 
mele | 






dincolo de râu, n'am zărit rani 


din Actul JI] 


LOTTE : O! Dar mai sunt atâtea 
lucruri de făcut în viață. atâtea 
locuri încă de viăzuț! 

WERTHER : Nu vreau să mă 
întreb ce o la dreapta şi la stânga 
mea, nu vreau să ştiu. Am îmbră- 
țişat cu priviroa pădurea, crestele 
munţilor, lanţul colinelor, m'am 
culundat în răcoarea lor, dur m'am 
întors fără să fi găsit co căutam. 
Acum, când pentru prima dată in 
viaţa mea, sunt lângă fericire, gân 
du] nu mai vrea să mi se îndrepte 
*pro depărtări sau spre viitor 

LOTTE: (se rihcă puţin turbura- 
tă, se îndepărtează, o pauză, apoi se 
$atoarea cu mâna întinsă). Rămâi 
cu bine, Werthor, (suie câteva trap 
le, apoi cu un surâs) Mâine vii? 

(Doctorul vine dinspre han cu o 
trusă mică în mână, trece spre fân- 
tână. Werther şi Lotte coborând îl 
întâlnesc). 

LOTTE: Bună ziua d-le doctor. 

DOCTORUL :; Bună ziua d-ră 
Lotia 

LOTTE: Vă cunoaşteţi? D-l War: 
Wor. 

WERTHER: Da, am mai avnt 
plăcorea. . 

LOTTE (râde): Da, o adevărat. 
Uni pare bine că te-am întâlnit, d-le 
doctor, spune-mi, te rog, caro cate 
adovărata stare a d-noi Mâller$ 

DOOCTORU (dând din umeri): B 
foarte rău, în cazul ei ştiinţa nu 
mai poate mare lucru. Priotonia pe 
caro i-ai dovedit-o dumntala însă, 
li uşurează mult sfârşitul. 

LOTTE: O! biata femee, a fost 
atât de chinuită în viaţă şi atât do 
lipsită do tot. Ştii, domnule doctor, 
<ă acum câteva zile, când ai lăsat 
d se înțeleagă că n N 
(10 trăit, l-a chema pe Yrbatul ol, 
şi de faţă on mine i-a făcut o măr 
tarisire impresionantă: <Trebue să- 
ţi destăinmieso nn lucra — i-a apus 
— care după moariea mea, ar pu 
tea da loc la încurcături şi noca 
auri. Am dus până acum casa cu 
rânduială şi economie, pe cât am 
putul, dar trebuo să mă ierţi dacă 
te-am înşelat în timpul acesta 3%) de 
ani. Când casa noastră s'a îngrou- 
nat și cheltuelile sau mărit, n'am 
Putui să te îndupleo să măreşti sa- 
ma hotărită pentru cheltueli la îin- 
cepultal căsniciei noastre. Ai vrut 
ca şi alunci când gospodăria deve- 
nise mult mai grea, so scot la capăt 
tot cu șapte fiorini. Eu am primit 
fără să moarmur, dar fără si bănu- 
ască cineva că femeia jofuește casa, 
am luat restul, în fiecare săptămâ- 
nă, din tejghea. Nam risipit nimic, 
şi aş li trecut liniştit în viața veş- 
nică lără a mărturisi ceva, dacă nu 
m'ași fi temut că aceea caro va du- 
ce gospodăria după mino n'are să 
ştio cum s'o scoată la capăt, iar tu 
o să susții că nevestii-tale dintâi, îi 
ajungeau banii», 

WERTHER: E de neinchipuit cât 
de orbi sunt oamenii. Cum putea să 
creadă că 7 fiorini po săptămână 
puteau ajunge pentru toată gospo- 
dăria ? 

DOCTORUL: E un sgârcit mur- 
dar, Nici acum nu vrea să-i cumpe: 
ro fomoii vreun medicament, Dacă 
dra Lotte n'ar avea grije de ea, fe- 
meia ar mauri chinuindu-se, 

AMALIA: (coboară treptele cu un 
pohar cu apă. Mariana vrea să i-l 
ia). Nu, nu, Mariana, e pentru Lot- 
te! Lotehen tu să boi întâi. (Vine 
la Lotie cu paharul întins). Uite 
Lottom ţi-am adus apă, o reco.(Lot- 
te il ia. Werther entuziasmat ridi- 
că fetița în braţe și o sărută cu foc. 
Amalia începe să țipe şi să plângă). 

LOTTE: L-ai făcut rău. 

WERTHER: (consternat). N'am 


vrut. (Lotte o ia pe Amalia de mână, 
o duce la izvor), 































LOTTE: Vino cu mine, vino cu 
Lotte, Amalia, vino să te speli aioi, 
In izvorul rece, haide iute, trece nu- 
mai decât, 

AMALIA; (continuă să plângă). 

LOTTE: Nu mai plânge, Malchen, 
ţi-am spus că dacă to speli cu apă 
din izvor, se curăţă orice urmă şi 
nu-ţi mai creşte barbă. 

AMALIA: (Se spală cu foc). 

WERTHER: Cred că niciodată 
n'am ixislat cu mai multă emoție ln 
un boloz, 

DUUTORUL: (printre dinţi). Eu 
e. sul că d-ra Lotte greşeşte, copiilor 
nu trebue să li se spuo basme. Toa- 
te astea pricinuese o mulţinie do e- 
rori şi superstiții, care dăunează 
mai târziu în viaţă. 

WERTHER: Domnule doctor, să 
facem cu copiii ceeace face Dumne- 
zeu cu noi. Atunci suntem fericiţi, 
când ne putem legăna în închipuiri, 

LOTTE; (către Amalia). Ei, des 
tul, acum te-ai spălat destul, acum 
te-ai lăcut frumoasă şi albă ca ză- 
pada (coboară cu fetiţele de mână), 
Noi irebuo să plecăm. Vii cu noi, 
Werther? 

WERTHER: Imi pare rău, dar 
prictonul men Wilhelm, care ţi-am 
*pas CĂ a venit azi de dimincaţă, 
mi-a dat întâlnire în amurg aici la 
fântână, Ași fi vrut atât de mult 
să-l cunoşti şi dumneata! 

LOTTE: Adu-l ln noi într'una din 
zile, 

WERTHER: Mulţumesc, vom veni. 

LOTTE: Pot să to las în drum, 
domnule doctor? 

DOCTORUL: Mă duce tocmai la 
d-na Miller, aşa că dacă nu vă 
stingherese, mi-aţi face un sorvieiu 
Bună ziua d-le Werther. 

WERTHER: Bună zina d-la doc- 
tor 

LOTTE;: (suc treptele cu copiii și 
doctorul, După câteva trepte, către 
Werther): Nai nitat să-l trimiţi 
po Friiz să-mi aducă notele dela 
Mitzi? 

WERTHER: Cred că ni să-l gă- 
seșii acasă, aşteptându-te, pentrucă 
neştiind că am să to întâlnesc, vo- 
iam să-mi răspunzi prin el când te 
pot vedea, Spune-i, te rog, că mă 
găseşti aici, La revedere. (Se uită 
în urma ei, apoi se sule pe o treap- 
tă scoale un carnet şi începe să de- 
seneze fredonează leit motivul lui 
Lotte). 


punguliţa mea. Trebuo so fi uitat 
În iarbă. 


WERTHER: (caută): Uite-o! Lot 
te, ai nitat să-mi dai vreo însăroi- 
nare pentru mâine, Ştii câtă plăce- 
re îmi face asta! Şi pe urmă, dra- 
gă Lotte, vreau să te rog ceva: nu 
mai tarna nisip peste bileţelele pe 
care mi le scrii. Pe cel de ieri l'am 
dus la buze şi mi-a scârțâit nisipul 
în dinţi. 

LOTTE: (râde şi fuge). 

WERTHER: (către han, face câţi- 
va pași). Doamnă Gorhardt, doam- 
nă Gerhardt! 

D-NA GERHARDI: (apare). Ce 
doriţi, d-le Werther? 

WERTHER: Dacă îl vezi pe prie- 
tenul meu spune-i, te rog, că îl aş- 
tept aici. 

D-NA GERHARDT: Păi e aici. 
Adineauri a venit, stă de vorbă cu 
d. Audran. 

WERTHER: Wilhelm, Wilhelm! 
Serveşte-no aici bere. Te rog d-nă 
Gerhardt. 

D-NA GERHARDT: Brună sau 
blondă? 

WERTHER: Brună, d-năi Ger- 
hardt, brună! (D-na Gerhardt iese. 
Wilhelm și Audran ies din han. 
Toţi se aşează în extrema strângă). 

AUDRAN: Bună ziua, d-le Wer- 
ther. 

WILHELM: 
meu, 

WERTHER: Bună ziua. (]și strâng 
mâinile. D-na Gerhardt cu bocuri 
de bere. EA ciocnesc). 

WERTHER: Bino ai venit, Wil- 
helm! 

WILHELM: In sănătatea ta Wor- 
ther! Prosit! (eloenese cu Audran) 

WERTHER: ce-aţi mai făcut a- 
scară, d-le Audran? 

AUDRAN: Am lăsat-o întâi pe 
d-ra Lotte acasă şi po urmă m'am 
dus cu Selstadt la Mitzi şi Grette, 
unde am potrecut minunat. Păcat 
că n'ai venit și dumneata, şi Lotte. 
Ea era îngrijată de copii. BD sim- 
patică d-ra Lolte, vă place? 

WERTHER: (ridică umerii). 

AUDRAN: Al desenat cova? 
WERTHER: A, nu, am început 
doar o schiţă, nu, nu, nu v'o arăt 
încă, 

WILHELM; Un poisagia? 

WERTHER: No, dragul meu, cu 
rimân la adevărata moa vocaţie, la 
portre!. Nu pontrucă nu preţnose 
peisagiul, dar portretul mă intere- 
sează mai intim, pentru sufletul pe 
caro caut să-l surprind în oamoni. 
E drept că şi în peisaj, o vorba de 
o oxpresie sufloteaacă, de saflotul 
naturii. In natură nimic nu e izo- 
lat. Un colţ do pădure poate să no 
pară fîrnmos pontruacă îl vedem o- 
dată on acest cor, cu nocnală lumi- 
mă, om acest ofeot de soare. Dacă 
desenându-], lagi toate noostea doo- 
parte, dovine banal, oarecare. Tot 
0 a frumoa în matură, trabno să fie 


Bună ziua dragul 











„her, ardeam „da „nerăbdare să -te 





«BUNA VESTIRE» 








şi adevărat şi conform legilor na 
turale, 

AUDRAN: Concluzia mea esto că 
d-ta, după toate câte lo-ai spus ai 
îl un admirabil peisagist. 

WERTHER: (mai deporte, în/lă- 
cărat). Dece sii [ac peisaj, când îmi 
face atâta plăcere să [no portret? 
Voluptatea cea mai mare pe caro o 
trăeşte un artist e momentul crea- 
țioi, ori eu lueraz pentru bucuria 
mea, lucrul în sine mă bucură, nu 
gândul la câştig, nici chiar la re- 
nume, 

WILHELM; Imi pare bine, Wer- 


“ther, că oști preocupat iar de pic- 


tară 

WERTHER; (ca şi cum ar avea 
mult de spus, sclipitor). Ah Wil: 
helm! Wilhelm! 

AUDRAN: Citeşti cu tot atâta pa- 
siune po Homes] Am văzut că ai 
făcut adepţi, aim întâlnit băoţii con 
silierului când veneau dela şcoală 
şi mi-au spus în cor povestea calu- 
lui de lemn. 

WERTHER; (se zăpăceşie) Ho- 
mer? da, sigur că da, citesc mereu 
Homer (mai liniştit), Este de o uma- 
uitate infinită. N'a creat el tipul i- 
deal bărbătese, Ulluse, înţeloptul şi 
Achilla, viteazal? Co s'a mai putut 
spune după o]? Shakespeare poate 
cu chipul idea] femenin a mai adus 
cova nou. Da altfel, ca femeia, ră- 
mânen singura urmă purtătoare a 
idealurilor noastre. 

WILHELM: Nu ţi se pare totuşi, 
Worther, că în epoca nonatră, bate 
uu vânt do doşieplare, de înoiro? 

WERTHER: Da, cova în atmosfo- 
ră, parcă am [i în prezina unei lur- 
țuni, 

AUDRAN: Regret  infiniţ, dom- 
anilor, că trebue să vă părăsesc și 
să mă rup din. aceustă discuţie, 
utât deo rară și prețioasă. Dună 
scara, 

WIERTHER, WILHELM: cu bine! 
La rovedere! 

(Audran iese prin han), 

WERTHER: Wilhelm, ah Wil- 
helm! bine că am rămas însfârşit 
singuri. Mi-a făcut plăcere că a vo- 
nit şi Humbold cu tino, azi do di- 
mineaţi să mă vadă, dar aveam 
ţie să-ţi spun atâtea lucruri, voiam 
cn tine să rămân singur, încât măr- 
turiseso că aşteptam să plece, să-l 
duci la diligenţă şi să rămânem noi, 

WILHELM: Şi eu, iubite Wert- 


on, t 
scrisori mM'au speriat. 

WERTHER; „Dece să to sperie? 
Niciodată n'am fost mai forieit! Ce 
e o lanternă magică stinsă? Dar 
imediat co o scânteia o luminează, 
ea proeotează pa poretele alb ima- 
ginilo colo mai variate. Chiar dacă 
imaginile noastre na sunt decât 
fantome trecătoare, tot ne fac feri- 
ciţi, când stăm în faţa lor şi ne en- 
tuziasmăm ca nişte copii de minu- 
nea asta. 

WILHELM; Da , Werther, dar 
trăeşte o iluzie care nu duce la ni- 
mie, 

WERTHER: 0! Wilhelm, dar 
co-mi pasă unde duce? O voi ve- 
dea! strig dimineaţă când mă tre- 
zesc şi priveso vesel soarele; o voi 
vedea! şi atunci nu mai am toată 
ziua nici o altă dorință. Totul, to- 
tul se concentrează în porspectiva 
aceasta. 

WILHELM: Cum vrei să mă bu- 
cur când văd că te depărtezi de tot 
ce ora ţel în viața ja. Nu mai ai 
interes pentru , nimic alteova. Iţi 
uiţi familia, cariera. Ai rupt ori- 
ce legătură cu prietenii cu oame- 
nii cari îţi pot fi de folos. Uite, 
Ilumbold, a recunoscut şi ol şi m'a 
introbat ce e au tine. Până şi pio- 
tura a rămas pontru tine numai o 
teorie, 

WERTHER; Dece ţii atât de mult 
să piclez? Aşi profera să nici nu-ţi 
răspund la asţa, Inţelege, Wilholm, 
nu am fost niciodată mai fericit. 
Sentimentul meu pentru natură 
n'a fost niciodată mai adânc, mai 
deplin, şi totuşi, na mai ştiu să 
mă exprim, mijloacele de oxprima- 
re au dovenit mărunte pentru tot 
ce simt. Do trei ori am început por- 
tretul Lottei şi de trei ori am dat 
greş... Acum câtva timp găsisem a- 
sominarea, nu pricep dece am pier- 
dat-o, Acum i-am făcut numai si- 
lueta şi mă mulţumese cu atât. 

WILHELM: Eu n'o înțeleg po ca. 
pe Lotte. Dacă ar avea puţină prie- 
tonie pentru ţine, ar trebui să nu 
to lase să te iroseşti în umbra cei. 

WERTHER: Dar mi-e prietenă, 
Wilhelm. Citese în ochii ei negri 
adevăratul interes ce mi-l poartă 
mio şi soartei mele. Simt, și pot să 
mă încred în inima mea, simt că 
ea... O, să cutez să spun cuvântul 
caro preţueşia cât cerul? că oa mă 
iubeşte! Nu ştia dacă mi-o spune 
orgoliul meu, sau simțul realităţii. 

WILHELM; (se ridică). Nu vorbi 
de simţul realităţii,  Worthor, lu 
care uiţi că mâna Lottei e făgădui: 
tă altuia, 

WERTHER (puțin desmeticit): 
Nu vreau să mă gândesc În acest 
om, Nna-l ounoao.. (pauză). Omul 
do care mă tom pentru inima Lol- 
toi... când vorbeşte de el ou atâta 
căldură, au atâta iubire, mă aimt 
oa un orou dogradat din loate ono- 
rurile și domnităţile şi cărnla i se 
ia spada, I 


=, A a 






























lui Werther: 


de Marietta Sadova şi Lucia Dam=tr, us, după Gozthe 


WILHELM: Ei vezi, vezi Wert- 
hor, vezi co gubrod e tot co ai clă- 
dit în mintea ta pentru lata asta? 
pauză). 

WERTHER (se aşează): Şi totusi 
cum mă treo fiori prin tot trupul, 
când degetele mele le ating, din no- 
băgaro de seamă, pe alo ei. Mi le 
trag înapoi ca din foc, dar o pu- 
tere tainică mi le împinge mereu 
spre dânsa, atât de tare îmi sunt 
turburate simţurile, E atât de cu- 
rată, atât de nevinovată, încât nici 
nu-şi poate închipui că mă turoură 
şi mă chinueso acoste aproplori. 
Când stăm de vorbă şi ea îşi pune 
mâna po mâna mea, şi so apropie 
de mine, atât de tare încât respira- 
ţia cercască a gurii ei îmi atinge 
buzele, mi se pare că mă înghite 
pământul, că sunt lovit de trăznet 

WILHELM: Şi nu ţi-e teamă, 
Werther, nu ţi-o frică de tine? 

WERTHER (în/rigurat): Dacă aş 
îndrăzni vreodată. dar nu, nu se 
poate, mă înţelegi, inima moa nu 
e atât do josnică, dar e slabă, foarte 
slabă! Oare nu e şi slăbiciunea o 
josnicie? 

WILHDLM: Trebue să-ți spui tot 
timpul, Werther, că nu ai acest 
drept, că nu trobule să-i turburi 
viaţa, 

WERTHER: Lotte e sfântă pen- 
tru mine, Orice poltă amuţeşie În 
faţa ei. Nu știa niciodată co e cu 
mine când sunt lângă dânsa, mi se 
pare că sufletul mi se revarsă în 
toţi norvii, 

WILHELM: Biotul mou Werther 
(se aşcază, Pauză), 

WERTHER: Cântă la olavir o mo- 
lodio, cu saninătatea unui înger, a- 
tât de simplu și cu atâta simţiro! E 
cântecul ai favorit, Când îl aud, mă 
simt doscătugat do orice suferință, 
de orice turburare, de orice gând 
întunecat, Inţelog acum magia mu- 
zicoi de caro vorbesc col vechi. Cân 
tocul Xata simplu are o pulare ma- 
gică asupra mea. Și cum știe ea 
să mi-l cânte toomai în clipele când 
sunt gata să-mi trag un glonte în 
cap! Rătăcirea gi Întunericul din su- 
[let mi se rialpeso ca prin farmec 
şi respir din nou eliberat. 


WILHELM: Toată puterea co o|l-aşi săruta. Ca piatra do Bolognia, 


are asupra ta această Lotte, îmi a- 
duce aminte de o poveste pe caro 
ne-o spunea bunica, povoatea munte- 
lui magnetie: corăbiile care pătrun 
dean în raza lui şi crau atrase de 
e], so desfăceau din toate încheotu 
rile, pentrucă toată fierăria ora sor- 
bită de muntele magnotie. Nenoro 
ciţii marinari! Scândurile corăbivi 
se deaprindeuu sub picioarele lor şi 
oceanul ii înghiţea. 

WERTHER: Povestea ta poate să 
aibo o valoare de simbol, cu însă 
ştiu atât, că de când o iubesc, soa- 
rele, lana, stolele pot să-şi facă de 
cap, cu nu mai ştiu când e zi, când e 
noapte, întregul univers din preaj 
ma mea a dispărut, 





LUCIA DEMETRIUS 


WILHELM: (surâzând trist). Bine, 
Werther, dar acum haj să mergem 
acasă (se ridică), 

WERTHER: (se ridică). Nu putem 
încă, sorvitorul meu o la ea, îl az- 
tept să se întoarcă, i-am spus că mă 
găseşte aioi, Uite, am văzut-o acum 
un ceas pe Lotte, aioi, şi totuși ideea 
că servitorul mon a văzut-o în urma 
moa, adincauri, mă face să-l astept 
cu norăbdare, Dacă nu mi-ar fi ru- 
șine, m'ași arunca la pieptul lal, 


vare după ce a fost expusă la soare, 
pătrunsă de razele lui, luminează ea 
insăşi câtva timp în noapte, tot aşa 
şi băiatul ăsta, po caro Lotte l-a 
privit, o lrausligurat pentru mina 
Gândul că ochii ei sau oprit pe 
chipul, pe hainele lui, mi le face 
scumpe, slinte. Nu lași da acum 
nici pe o mie de ducați. 

WILHELM: (surâde) Ce copilăriil 

WERIHER: Na râde. Wilhelm, 
chiar dacă sunt închipuiri. Dar e 
oare o închipuire să fii fericit! 

WILHELM: Bine, Werthec, cu iţi 
urez să fie asta o forisire (pauză). 
Te-ai mai izpriaten't cu cinova pe 
aioii 

WERTHER. Cu cine să mă im- 
prietenesc? Nu lai văzut? Toţi sunt 
pa măsura lui Audran. L/ai auzit 
când m'a întrebat dacă îmi place 
Lotte? Auzi, să-mi placă! Este toc- 
mai ca un altul care mă întroba 
cândva dacă îmi place Ossian. 

(Intră servitorul, un băiat tânăr). 

SERVITORUL: Bună ziua, dom- 
nule, 

WERTHER; (tresare vesel). A! ai 
venit, Fritz. Ai văzut-o pe d-ra Lot- 
te, ţi-a spua ceva! 

SERVITORUL; Da, a venit dom- 
nigoara şi v'a scris un bilet. Poftim. 

WERTHIER: Da. unde of Dămi-L 
(Il citeşte, e consternat, o pauză). 
Bine Fritz, poţi să te duci acasă. 

SERVITORUL: Pun masa pentru 
două persoane? 

WERTIIER: (rătăcit) Ce spui! 
Masa?! Nu, da; ba da! Du-te. 

WILHELM: Ce e Worthor! Ce s'a 
întâmplat? 

WERTHER: Albert s'a întors! 

WILHELM: Al 

WERTHER: Albert a venit. (Pau- 
ză) Albert a venit! (sie-și, pauză), 
Albert a venit şi eu voiu pleca, chiar 
dacă ar fj cel mai bun, cel mai nobil 
dintre oameni. chiar dacă mi-aş da 
seuma că mi-e suporior în toate prl- 
vințele. No să pot indura niciodată 
să-] văd bucurându-se sub ochii mel 
de atâta porfecţiuna. Bucurându-se! 
E proa mult, dragă priotane. Logod- 
nicul a venit! 


CORTINA 





Pentru muncitorimea din Româ. | 
nia, anul 1937 va rămâne ca o dată 
în veci memorab'lă. Deoarece în | 
anul acesta ce-a trecut, ni sa re- 
levat nouă muncitorilor natura sa- 
tanică şi piorzătoare de suflete a 
marxismului, precum şi natura ar- 
hangheliană, mântuitoare, a legio- 
nar smului, 

Prin încorporarea ei mişcării le- 
gionare, muncitorimea din Româ- 
Dia pe lângă că a revenit la matca 
istorică, asemeni fiului risipitor, din 
legenda biblică, a dobândit un folos 
real, indiscutabil, concret: şi-a re- 
găsit căldura și sprijinul familiei; 
a intrat într'o şcoală care-o va o 
duca şi instrui pentru lupta aprigă 
a vieţii şi pentra recucerirea unei 
Patrii pierdute; în sfârşit, intrând 
în Legiune, muncitorii au dobândit 
un şef şi un părinte care-i va duce 
şi pe ci la mântuire și la biruință, 
alături de toţi; ceilalţi fii legitimi 
ai Naţii Române. 

Ordinea Socială creștină pe cale | 
de instaurare, va câștiga de ase; | 
meni. Fiindcă, prin smulgerea mun- 
citor lor din ghiarele satanismalui 
jidovese, dușmanii coi mai îndârjiţi 
ai rândueli gi-ai colaborării între 
clase so găsesc în chip automat de-, 
zarmaţi, Jar bolşevismul fiind ucia 
În noi, nu va mai avea din afară 
nici o putere asupra noastră, 

Dar noi muncitorii legionari, cre- 
dem că cei ce vor folosi mai mult 
d'n studierea atentă şi obieotivă a 
fenomenului vor fi tocmai politi- 
cianii înrăiţi şi aşa zişii conducă- 
tori de modă veche cari prin orbi- 
rea lor criminală și prin lăcomia | 
lor animalică, au împins ani de-a 
rândul muncitorimea creştină în 
gura de molii a politioli jidovegti 
și-au expus ţara pioirei sub cisma 
de fier a bolşovismului. 

Ce vor învăţa aceşti politiciani 
deochiaţi, aceşti păstori  nălmiţi 
cum îi numea d. profesor ION CO- 
DREANU, din oxemplul masiv al 
convertirii noasire la legionarism? 

Trei lucruri esonţiale vom răs 
punde noj şi anume: 

Intâi că până astăzi, nimoni în 
afară de logionari nu sau apropiat 
do muncitori cu inima caldă de 
frate, ca spirit de  înțelogare, de 
camaraderie şi do irăție adovărata. 

Şi că dacă muncitorimea a căzut 
în ghiarele jidoflor şi alo bolgovi. | 
oilor, APol aceai lucru s'a întâmplat 
tocmai din pricină că dintre Ro-! 
mâni, nimeni nu sa ridicat până 
acuma ca să-l îmbrățişeze pe mun. 
cltori, De co să no mirăm atunci 
că 0i, muncitorii, spoculaţi la sân- 
go, jotuiţi, loviți, adesoa nosocotiţi 
totdeauna, sau lăsat adomeniţi de 
Iuda bolşevică, co cu o mână îi 
mângâia pentru a-i putea ucida 
după nooca. 


In pl doilea rând, convertirea 


1937, pia 





munoitorimii la legionarism, arată 
că muncitorul român na vrea pri- 
vilegii, nu yroa să lonovească sau 
să «<dieteze» asupra altor clase, oi 
vrea numai drePtale; vrea să fie 
tratat aşa cum morită, de toţi cal- 
lalţi creatori şi producători din 
țară; vrea să-şi dobândească prin 
muncă rodnică gi dropt răsplătită, 
dreptul de a se simţi stăpân în Pa- 
tria Sa redobândită prin jertfă şi 
prin luptă. 

In fine, vor maj învăța că mun: 
citorimea nu numai că nu este un 
element  dizolvant, un  mădular 
cangrenat al marei familii naţio- 
nale, dar că tranafigurată sufle- 
teşte, încadrată şi stimulată cum 
trebue, această  muncitorime croş- 
ină, alături de tineretul intelectual 


tră de hotar, 





dăruiţ de țărănime, este cel mal 
robust şi cel mai dinamic factor da 
propăşire al Neamului. 

Dacă numai aceste trei mari în- 
vățăminte am fi putut noi stoarce 
anului trecut şi încă anul 1937 ar 
putea fi privit ca o piatră de ho- 
tar. Dar în această perioadă de 
tmp sa realizat ceva mai mul şi 
mai semnificativ: 

Impăcarea Naţiei cu muncitori- 
mea în cadrul Legiunei și legă- 
mântul lor reciproc de a birni prin 
Legiune şi sub comanda Căpita- 
nului, 

Şi acest fapt se cere în adovăr 
subliniat cu foc. 


ANTON DAVIDESCU 
muncitor 


ÎN o 





Îi 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 








Magazinul V 


DEPOZI 


——— [E E E 
incălţăminte trainică ] 
pentru sezonu! de toamnă 
Modele noul lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


« VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
T BE ŞOŞONI ŞI GALOŞI 
Tel, 542/03 











CUMPARAȚI EFTIN 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN P 





DORIŢI SA CITITI NCEVII ITI) CI ITI RETINE? 


Vizita) Magazinul Tănăsescu” 


Str. Oâmpâneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat cu toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Speoiallat in artiedie ie plelărie și cuţitărie. 
ori 













== 
VIZITA ŢI 


— - 





Bucureşti, Calea Moşgllor, 31 — Teleton 344/59 


Ceasornic 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 







UCHIU 


———— 


















tt Acre dă la mi 


ărla Românească 












OFENSIVA ECO 


Be PESE d E e EREI 
Revoluția impusă de Mişcarea Lesionară in concepțiunile economice curente. Ucritabilcic linalități aic comerțului, industrici 
şi meşicşusurilor ; precumpănirea capitalului moral asupra celui pecuniar; oblisațiuniic dc onoare alc factorului cconomic 


— Concluzia : Românii sunt apți să-și creieze o viață economică națională proprie și originală — 
de NICOLAE BOGDAN 


«Dragi camarazi, camarade, 


legionari sau priete ni, cari aţi muncit şi luptat 


aci mai mult sau mai puţin, nu uitaţi că pasul vostru de astăzi este um pas ista- 


ric. PRETUTINDENI COME 
RASBOI. Războiul unei ras 


avoarea unei rase străine 
«In războiul acesta 
dute, dând peste cap orice 


«In curînd bătălii noi v 


„__ «Vă aşteaptă biruinţi 
tre». 


Da, aceste simple cuvinte, 
desvălue întregul fond tragic al 
vieții noastre economice: <Pre- 
Uundeni comerțul este comerţ, 
la noi comerțul este răsboi», 

Corolariul logic al: acestei 
axiome impusă de evidența în- 
săș a lucrurilor: numai o forță 
românească tânără, însuilețită 
de spiritul de jeriiă, de elanul 
ofensiv, de activitatea ordonată, 
concertată şi disciplinată a unei 
armate pe câmpul de lupiă, 

te susține şi câștiga acest răz- 
oi. lar faptele înşişi au dove- 
dito că această forță româneas 
gă în stare să mobilizeze şi în 
domeniul economic toale pute- 
rile ofensive ale neamului spre 
a le duce la biruință, nu poate 
fi decât MIŞCAREA LEGIO- 
NARA. Fiindcă, după cum a re- 
marcat'o șelul acestei mişcări, 
cu prilejul inaugurării primu- 
lui atelier legionar de croitorie, 
Batalionul comerțului legionar 
a pus în funcțiune, în numai 
cinci luni de activitate, urmă- 
toarele întreprinderi  economi- 
ce, toate viabile și prospere: 

Un restaurant de primul 
rang la Carmen Sylva, î- 


0 revoluție în 


Așa dar se poate ajirma astăzi, 
când n'am încheiat încă prima 
jumălate de an de ofensivă eco- 
nomică legionară, că prin rezul- 
tatele dobândite până acum, ca 
și prin acele ce se presimti ca st- 
gure de act înainte, toate con- 
a anale: noasire eCONOIIuCe CU 
rente- au Ţost fundamental revo- 
luţionate. 

În adevăr, până la afirmarea 
victorioasă a spiritului Legione 
și acest tărim, mentalitatea 
publică obştească era dominată 
de următoarele prejudecăţi scoa- 
se din cele trăite şi văzute în ju- 
rul nostru: E 

1. Orice activitate economica 
presupune un scop lucrativ, un 
câștig cât mai mare, indiferent 
dacă acest câștig era dobândit 
a spolierea și înșelarea clien- 
ilor; 

2. Ca să duci la bun sfârșit o 
între| rindere economică de ori- 
ce natură, sau cu alte cuvinte 
ca să dobândeşti un câștig cât 
mai rotund, n'ai nevoie de cât 
de un capital bănesc — cât mai 
mare cu putință — şi de anumi- 
te cunoștințe de specialitate. 
Dacă aveai acesle două lucruri, 

rale și cunoștințe, puteai să faci 
reabă. Dacă nu, răbdai și le re- 
semnni, uitându-te la alții, în 
special la jidani şi la paşapor- 
fari cari aveau și au încă din 
belsug şi capital și dexteritate de 
monopolişii; 

3. Osebit 
nu-l finea de rău pose 
de capital şi pe în rinzătorul 
economic în genere dacă În ac- 
tivitatea lui şi spre a obține câș 
tiguri enorme și repezi, călca în 
picioare toate legile divine și 
omeneşti: dacă-și înșela coman- 
ditarii, asociații sau clienții; 
dacă frauda fiscul; dacă explon- 


de aceasta, nimeni 


pis pecelena! 


năvălitoare», 


m 


fiinţă ti 


RŢUL ESTE COMERŢ. LA NOI COMERŢUL ESTE 
e care în o sută de ani şi-a pierdut toate pozițiile, în 


Pas cu pas vei cuceri tu, legionar, toate poziţiile pier- 
rezistenţă. 
ă aşteaptă; ele vor urma una după alta. 

şi glorii pe care nu le vor putea întuneca nicio umel- 


(Din cuvântarea d-lui CORNELIU Z, CODRBANU, rostită la declanşarea o/en= 
sivei economice legionare). 


naugurat la 25 lunie 1087; 
Restaurantul din strada 
Gutenberg din 
inaugurat la 2 Iulie 1937; 
Alt douilea restaurunut la 
Carmen Sylva, inaugurat 
la 10 August; 

Un mare magasin de co- 
loniale, — demi-en-gros — 
în Obor — Bucureşti, înau- 
gurat la 3 Octombrie. 

O pensiune legionară la 
Predeal, paralelă cu un ma 
gaszin de coloniale la 94 
Octombrie; 

Un restaurant la Bucu- 
reşti, în B-dul Basarab, 
colț cu Calea Griviței la 1 
NXNoembrie; 

Un alt restaurant legio- 
na la Bucureşti şi tot pe 
Calea Griviței, în Halele 
din preajma marilor ate- 
liere ale C.F. R., inaugurat 
la 7 Noembrie; 

Un magazin de mere şi 
fructe în Bucureşti, strada 
Gutenbarg, inaugurat la 1? 
Noembrie; 

0 papeterie şi-o fructărie 
în Bucomeşti, strada ho- 
mană la 141 Noembrie ; 


Un restaurant legionar 
de primul rang în Bucu- 


Bucureşti, reşti, pe b-dul Elisabeta, 


lângă Liceul Lasăr, la 21 
Noembrie: 

Un mare magasin de colo 
niale la Bacău, la 2 Decem- 
brie; 

Un magasin de stofe şi 
de manufactură la Ducu. 
reşti la 2 Decembrie. 

Ic la 20 Decembrie, a- 
telierul legionar de croito- 
rie, 

Toate aceste intreprin- 
deri, o repetăm, nu numai 
că sunt viabile şi prospere, 
nu numai că manipulează 
sutimi de mii de lei zilnic, 
hrănind sute de producă- 
tori şi deservind mii de con 
sumatori, dar ele au reali- 
zat deja, în scurtul răstimp 
de când funcţionează, una 
din cele mai edificatoare 
experiențe economice din 
câte sau încercat pe pă- 
mântul acestei ţări: erpe- 
riența economiei legiona- 
re organizate şi însuflețite 
de un înalt ideal creştin. 


conceațianile economice curente 


ta funcționarii şi muncitorii pă- 
nă la istovire, până la asasina- 
rea lentă dar sigură. 

4. In sfârşit, o altă prejude- 
cată care ni se înrădăcinase în 
suflet, era aceea că Românul e 


incapabilsă.jacă. operă trainică 
şi ap atiază due comerț sau în 
industrie, mai ales când trebuia 
să concureze pe jidani şi pe 
streini cari se ocupă cu arda 
țul şi meşteșugurile din tatăn 


Criterii legionare cardinale, 
unei robuste econom 


La toate cele de mai sus, Miș- 
carea Legionară a răspuns punct 
cu punct, restabilind adevărul 
precizând normele cardinale de 
acțiias şi desooltare ale oricărui 
fel de activitate economică cu a- 
devărat sănătoasă. 

Primul răspuns: 
ADEVARATELE FINALI- 

TAŢI ALE ACTIVITAŢII 
ECONOMICE 

Scopui real şi evident al 
activității economice în 
genere şi aceleia ce se des- 
voltă într'un cadru naţio- 
mal mai ales — pare a ne 
spune Legionarul prin fap- 
tele sale — nu este câști- 

ul, ci satisfacerea func- 
Pepe esenţiale ale vie- 
ţii, pentru a elibera un pri- 
sos de energie care şă fie 
cheltuită întru eee pita 

i apărarea exis noas | 
see artafar bec lar cel ce 
crede că suprema lege a 
negoțului ori a in ei, 
este numai rr aderi — cre- 
dinţă ce însufleţeşte pe ji- 
dov sau jidov ste o 
loasă și perver- 











hu, din vremuri imemoriale, 
A 


Ei 

Ei bine, experienţa le- 
gionară a venit şi-a spul- 
berat toate aceste preju- 
decăţi, pe cât de odioase, 
pe atât 
lui nostru latin şi creştin. 
Dar ce-a pus În loc ne veţi 
întreba? lată răspunsul 
nostru: 


entru intemeierea 
| românești 


să, o făptură în tăuntrul 
căreia instinctele  infe- 
rioare şi distructive  pre- 
cumpăneso în chip absolut. 

Dacă însă țelul ultim al 
economiei nu este câştigul 
ci asigurarea existenţei fi- 
zice a Națiunii, asta -în- 
scamnă că activitatea eco- 
nomică e susceptibilă de 
a fi încadrată în anumite 
norme morale de condui- 
tă şi trebue să fie. 

Apoi ultimele deducţii asu- 
pra cărora CAPITANUL însuși 





de primejdioase 
mia zaminită 





«BUNA VESTIRE» 


NOMICA 


. 





D. CORNELIU CODREANU, vorbind legionarilor la 
inaugurarea consumului legionar din Calea Griviței, 


în plin cartier 


a insistat în cuvântările sale la 
inaugurările succesive ale între 
prinderilor legionare înșiruite 
mai sus: 

Comerciantul şi imlus- 
triaşul îndeplinesc o funo- 
țiune de o înaltă utilitate 
în sânul societăţii în care 
trăesc. Ei trebue prin ur- 
mare să fie  odineni co- 
recţi, capabili, harnici şi 


devotați  profesininii pe 
Sia ales, „dev fi 
enților pe : A 'rebue 
să-l servească conștiin- 


ciozitate şi probitate; 

Negoțul, mesteşugul sau 
întreprinderea respectivă, 
trebue să asigure acelora 
cari le slujesc, fie ei co- 
mercianți,  meşteşugari , 
funcționari sau simpli 
muncitori, pe lângă drep- 
tul la onoare şi un mini- 
mum de existență onora- 
bilă ; 

Consumatorul nu poate 
fi nici odată înşelat, cu a- 
tât mai puţin speculat ori 
spoliat. Dimpotrivă, el tre. 
hue tratat cu cea mai rigu- 
roasă lealitate și corecti- 
tudine, potrivit principiu- 
lui că întotdcauna «clien- 


| este acela Care are 


dreptate». 
Al doilea răspuns i 


Ikgionarului nu este cei 


pocuniar ci capitalul moral 


Mişcarea legionară a iăcut a- 
oi dovada manifestă, indisculta- 
Pila, că baza cea sănătoasă a unei 
întreprinderi nu este capitalul 
bănesc împreună cu aptitudinile 
şi cunoștințele de specialitate, 
ci capitalul moral al Legiunii 
mai întâi, iar în al doilea rând 
acela al legionarului învestii 
cu o răspundere și cu o funcţie 


economică 





Serviciu religios la inaugurarea consumului legionar din Bucureşti.Griviţa 








In ce constă capitalul moral 
al mișcării? 

In faima 
tate, de corectitudine 
solidaritate exemplară 
de înţeleaptă conduită 
care ea şi-a 
contenit prin fapte. 

In ce trebue să conste capita- 
lul moral al legionarului angajat 
întrun comerț sau într'o înfre- 
prindere economică? 

Răspuns: In corectitudinea, în 
capacitatea și-n devotamentul 
său personal; în încrederea pe 
care i'o arată Căpitanul; în nă- 
zuința sa necontenită de a se 
perfecționa şi de a răspunde o- 
norabil tuturor acelora cari Vau 
cinstit cu încrederea lor. 


Și în adevăr, superiori. 


de invincibili- 
de 

şi 
pe 


muncitoresc 


o răspundere şi cu o misiune pre- 
cisă în această ofensipă memo- 
rabilă, nu au numai particulari- 
tatea de a constitui un funda- 
ment de nesdruncinat pentru ori- 
ce întreprindere legionară şi ro- 
mânească, ci împlică şi o misiune 
de îndeplinit: aceea de a înălța, 
de a înnobila, de a spiritualiza 

| funcțiunile economice ale nafiu- 
nei. 

Căci dacă speculantului şi spo 
plu posesor al unui tezaur mate- 
rial și torturat de patima lucife- 
riană a câșligului, i se poate to- 
lera să înșele, să speculeze, să 
mintă şi să fraudeze, legionarului 
conducător de întreprindere eco- 
nomică nu numai că nu îi se pot 
tolera astfel de înclinări, dar ele 
nu îi se pol măcar presupune teo- 
reliceşte. lar aceasta pentru ra- 
fiunea simplă, evidentă, că chiar 
angajat întrun comerț sau  în- 
îr'o întreprindere economică, le= 
gionarul rămâne un luptător  în- 
cadral care angajează onoarea 
întregii armate, militantul unui 
ideal, atletul spiritualismului şi 
al altruistei iubiri creştine împo- 
triva materialismului și egoismu- 
lui luciferian propagat de jidovt 
în lume, 

Acest lucru a ținut să-l subli- 
nieze CAPIT ANUL, când a pro- 
nunfțat aceste cuvinte, la inaugu- 
rarca ultimei întreprinderi legio- 
nare din acest an: 


Dragi camarazi, 


«In viaţa aceasta aspră 
pe care o duceţi, muncind 
din zori şi până în miezul 

„nopţii, unii în căldura do- 
uoritoare a bucătăriilor, 
alţii la servit, alţii la spă- 


dobândit'o ne- lat, alţii la vânzare în ma- 


gazine, orice serviciu veţi 
avea, chiar şi înt”'un fund 
do pivniţă unde nu vă vede 
nimeni, să aveţi marea bu 
curie că muncz voastră 
este o luptă eroică pentru 


$s AS e LA 





LEGIONARA 


biruinţa jogioneră, că sun- 


teţi în tranşee, 


lle a co 
te un 


cum, această 
merțului legionar, 
istoric în viata 


II mottras 
«De i profesor sau &a- 
acoat Sia că dela nici o ba- 


ră şi de pe nici o catedră 
nu-ți vei putea servi Nea- 
mul ca din acest loc, de un» 
de deschizi drumuri şi 
dejdi de viaţă nouă, într'o 
lume în care Românii î 
ierduseră toate nădejdi- 
e lor. 

«Mă adresez tuturora 
spunându-vă că dacă din | 
multe puncte de vedere) 
mai avem a ne perfectio- 
na, mi-se umple inima de 
mândrie când mă gânteso 
la corectitudinea voastră, 
caro va face epocă În acea. 
stă ţară, la curăţia sufle= 
telor voastre, la dragostea 
şi devotamentul vostru 


Prin Legiune, neamul 


La] 
- 


postul | nobi 
vostru, că ceiace faceţi a lui 








pentru Legiune 
la meserie a 
creştin, 
aVă îmbrățişez pe toți, 
dragii mei şi ţara vă va îm- 
cu dragostoa oi ca 
pe cei mai buni dintre fiii 
pe oare îi are. Voi, deci, 
care credeţi că nu vă vede 
nimeni, nu uitaţi că Ţara 
voastră vă sărută pe frun- 


şi pentru 
u- 


In adevăr, dacă este un tărim 
unde etica eroică legionară să se 
manifeste din plin, unde inaltele 
percepte creștine să fie aplicate 
cu cea mai aspră şi mai inverșu- 
Dată rlgurositate pentru mân- 
tulrea şi transfigurarea acestui 
neam, apoi acesta esie tărâmul 
soclal și economic. 

lar dacă fiecare legionar au- 
tentic e convins de pe acum de 
acest adevăr, noi nu mai avem 
nimic de adăugat aci în această 
privință. 

AI patrulea și ultimul răspuns: 


românesc îşi va mani 


fosta vitalitatea și originalitatea şi [n domeniu 
economit 


Am văzut că în urma nume- 
roaselor şi repetatelor înlringeri 
suferite de romfinism pe frontul 
economic în ultima jumătate de 
veac, a ajuns să se împământe- 
nească în această Țară prejude- 
cata absurdă că Românul e inapt 
să îndeplinească funcținni eco- 
nomice esențiale, De fapt, adevă- 
rul este că până acum nimeni n'a 
ştiut să descopere, să valorifice 
şi să stimuleze aptitudinile eco- 
pomice Înăscuie, originale, ale 
Românului. 

Mişcarea legionară a descope- 
riț aceste însuşiri şi este pe 
punctul să le organizeze și să le 
valorifice. Fiindcă e drept că 
noi nu ne pulem măsura cu jida- 
nii pe tărimul înțelegopilor ocul- 
(e, al speculei, al lalsiticărilor, 


spolierii muncitorilor până | 
extenuare și al coruperii organe- 
lor de Stat. 

lar dacă am fost înirînți până 
acuma de ei, este tocmai pen 
că am acceptat lupta numai pe 
terenul ce le-a convenit lor. Însă 
în cadrul unei economli organi- 
zate în conformitate cu anumite 
norme etice implacabile; în ca- 
drul unei economii organizate 
tocmai în scopul de a valorifica 
simțul de aăxagaiie, de solldari- 
tate îrăjească, de disciplină şi de 
corectiudine pe care ni lau sădiţ 
în suflete ospisprezece veacuri 
de creştinism trăit, — hărnicia 
noastră înăscută, spiritul nostru 
gospodăresc, voința noastră ne- 
înfrântă de a ne ridica numai 
prin muncă cinstită şi prin eco- 
nomie, vom Îi pur şi simplu 
imbatabili, Ori, după cum aţi 
văzut, tocmai acest teren a fost 
ales de Legiune spre a da lupta 
decisivă a Neamului, nu numai 
pentru redobândirea poziţiilor 
pierdute până acum, dar şi pen- 
tru afirmarea virtuților şi apti- 
ludinilor noastre economice spe. 
cifice. Virtuţi mai preţioase de 
cât toate marile şi variatele noa. 
sire bogății naturale, deoarece 
numai prin desgroparea şi culti- 
varea lor se va putea lace din 
România o fară, ca Soarele sfânt 
de pe cer. 

Lucrul acesta va fi înfeles au- 
bea după smulgerea biruinței le- 
gionare definitive. Când se vu 
putea pătrunde și sensul profetic 
cuprins în aceste simple cuvinte 


ale Căpitanului, >ronunțate în 
ziua de 15 Septembrie 1997, cu 
prilejul constituiri: Batalionului 
comerelal legionar: 

«Lupta noastră economi- 
că pe care o doclanşăun as- 
tăzi, este istorică. Ea va îi 
inec isă în cartea noamu- 

ut, 

«Pentrucă vom merge CU 
cea mare siguranţă 
din biruință în biruinţă, 
înfrângând rezistente si 

şi spărgând zl 
durile meontalității defen- 
sive şi descuraiatoare tie 
azi şi de eri. 

«Vom răsturna păreri şi 
argumente înfipte je de- 
cenii în gândul învins, de» 
nrimat şi umilit al noamu» 
0) pci d că totusi din 


se pot zecea ei în 
toate domeniile, cari să ţi- 
nă piept oricul si să scoată 


pi 


tru | din luptă pe orice rival.» 


CONCLUZII 


St acum un ultim cuvânt: 

Ofensiva economică  le- 
sgionară e abea la începu- 
tuvile ei: Primele patrule 
legionare abea au luat con- 
tact cu inamicul şi în clipa 
aceasta au loc hărţuelile 
de avantpostiuri. Mâine în- 
să, când grosul forțelor 
va fi în formă şi când bă- 
tălia se va da potrivit pla- 
nului fixat de comandăânt, 
biruinta va depăşi până si 
aşteptările noastre cele 
mai optimiste. Cu atât mai 
mult, cu cât prin Legiune 
se sa firma strălucit şi 
victorios, însuşi geniul e- 
conomic al Neamului, ig- 


norat până astăzi de toţi 
conducătorii noştri. 


Ea 
In sfârşit, biruința acea- 
sta e cu atât mai dorită 
Cu cât ea va constitui c 
mai lauominos semn că a- 
tunuci adevărurile veşnice 
ale lui Hristos vor fi căpă- 


tat trup în rânduiala noa- 
stră socială şi economică, 






tatea capitalului moral a- 
pare ca pediscutată şi pre- 
cumpănitoare asupra ori- 
cărui alt gen de capital, 
Fiindcă sau văzut prăbu- 
şindu-se Întreprinderi ce 
dispuneau de mijloace fi- 
nanociare formidabile nu 
s'a văzut însă olătinân- 
du-so o întreprindere con- 
dusă de un leylonar ca- 
pabil şi corect și care pe 
deasupra va mai simţi In 
spatelo său sprijinul direct 
şi activ a un milion de con- 
ştiinţe astăzi, n douăreoi 
do milioane mâine, organi- 
zate şi comandata ca o ar- 
mată a vieţii şi a creaţiei. | 


AI treilea răspuns: 

ar. capitalul “moral al MIŞ- 
CARII LEGIONARE în general 
şi al fiecărui legionar angajat cu 








sd d SI: 


Logionarii şi simpatizanți la Inaugurarea mazinului legionar din Bacău 









LOTERIA DE 


Pb Da pp 


0 instituție de interes național: 


«DUNA VESTIRE» 


STA! 


Retrospecţaunile sunt loldeaună laitre CALAREŢII MILITARI 
sante şi instructive, ele explică fără 
regală situajiile prezeule şi deschid | Isprăvile călăreților noştri, înce 
perspeciive mai umpezi pealru viitor. | pând cu strălucitele rezultate obți 
Se obişnueşte ca |n sfârșitul anului să | nute de căpitanul Rang la Olympia 
se cercoleze ințreaga activitate a celor | da dela Berlin şi sfârșind cu cxcep- 
douăsprezece lunl consumate, să se con: | ționalele performanţe isbândite în 
cretizeze prlu tublouri sinopiice Şi Te [toate capitalele curopene, au în 
zuniative evenimenţe care sau deslâşu. | cris cu nume de aur în tabloul de o 
rat desiânat sau omogen În chingile unei | moare al neamului nume ca: ltang 
cauzalități strânse, pe parcursul celor ——————— 










nizare vor sista În anul ce vine acti- 
Vitatea tinerilor camploni, 


CELELALTE SPORTURI 


Ne-au adus rezulinte felurite și au 
impus grupările polisportive, printre 
care Sporiul Studenţesc, cu o seamă 
de campinale, mai ales la sporturile 
minore (volley, basketţ etc) 

Dealtfel Sportul Studenţesc a cuce- 
rit cele mai multe campionate najlo- 





Un an de sportromânaesc 


În box singura ligură mai promi 
nentă rămâne tot Toma Aurel, care, 
deși reuşeşte rezultate frumoase, n'a 
maj pniut boxa pentru titlul de cam. 
plon european 


BILANŢ 


În general sportul românesc a tră 
h an aa foarte afftiat, bogat în ma. 
nifestări și cu o pronunțată orientare 


patru anotimpuri aţât de deosebite ca 
preocupari. şi posibilități. 

Sporiul işi suprapune foarte pulin în: 
cheierea ciciului său de activitate pe 
stârșitul anului calendaristic. Ultima zi 
de Decembrie gâseşte sporturile ori În 
pauza de mijloc a une! uctivită ți intre 
rupte, ori la un inceput timid care ia 
cearcă să lege firul rupt cu câteva lumi 
mai înaințe 

Deaceea nu putem prezenta un bilanţ 
strâns şi bine juchegat al unel acți. 
vităji care se desfăşoară pe cicluri su- 
prapuse şi Iințerțerente. 

Ne vom strădul însă să culegem e- 
venimente mal însemnate din nolanul de 









spre românism, 


Sperăm că îm anul co vine ascea. 
slunea spre «ma bine» şi <mai romă. 
Desc» va continua cu succes, mai ales 
că la orizont se prolilează speranțele 
verzi ale unei Românii care va înţe- 
lege să trăiască numai prin români 
şi pentru români, 


Virgii Popescu 


nale și regionale 

La handball s'a observat o lipsă de 
activiiale care se oxplică în bună par. 
te prin lipsa de cluburi. 

Sporturile de iarnă nu și-au Ince- 
Put Încă o activitate temeinică, lar 
hockeyul pe ghință își dispută până 


una alta campionatele regionale, 


Stăpânii ză 1dporii 





Noul Sanatoriu al Ligii 


Din zi în zi so videnţiază cât de 
providențială estt marea instituţie 
a Loterici de Stat, x cât de fericit 
au lost inspirați 4 3lorii ci, pre- 
cum şi cât de cchita "tă a fost al- 



































care se rovarsă de atâta vreme poste 
țara noastră, sau impărtăgşii pro- 
vinciile; întro extremităţile Nomâ- 
niei Mari, dela Nistru la Tisa, o 





| cătuită. linie de aur a dublat punctele carto 

| Concenirând în mâini sale con- | gratine. 

i tribuţiile celor mulţi, ies>ro având] Multă vromo sa avut impresia că 

l, garantată putinţa de câştia rovarsă | tragerile Loiriei de Stat mobilizea- 
. belşugul şi fericirea din pli în nu-| că numai interesul şi nădejdile Ca- 

( meroase familii pitalei, gi ale oraşelor apropiate. O 

+ 


eroare de optică, par'că scotea din 
zona spectaculoasă, restul cetățani 
lor din provinciile îndepărtate. Era 
grou să imaginezi că la o anume oră 
a ebriloi zile de tragere, so strâng 
ca razele într'o lentilă, în jurul ov 
tiei magice, palpitantele aşteptări 
ale unei ţări întregi. Iţi vino să 
erozi că într'un fund do târguşor ba- 
sarabean, sau într'un cotlon dobro- 
goan, sau undeva la granița Mara- 
mureșului, — sunt oameni cari au 
tot atâtea «drepturi la şansă», ca şi 
speotatorii ce se înghesuie în amfi- 
teatru Fundaţioi Carol? Şi totuși, 
iată că magnificile inspiraţii ale 
hazardului — ne spun cât o de u:- 
şurelnică o astfel de închipuire. 
Târguri şi orăşole, atât de distan- 
țate do centrul vizual al metropolei, 
anonime, — asupra cărora atât de 


ESTE UB NOROCUL? 
Așa so zice. Lotoria de Stat însă 
3 dosminie această bătrână zicală. 
Fiecare om îşi are norocul său. 
Meşteşugul cate însă de a nu lăsa să 
treacă pe lângă tine. Lotoria de 
Stat singură oferă această posibi- 
litato: Dovada celor ce atirmăm 
„este că la ficeare tragere miwane- 
le namoroase se răspândesc pa tot 
întinsul țării ca şi în Capitală. ŞI. 
nu este orb norocul pentrucă el u 
pătruns în casele celor umili încrtxă 
tori în soarta lor, schimbând din- 
tr'o dată noliniştea zilei de mâine 
şi truda nesfârşită într'an isvor de 
fericire, atât de mult visată în nop- 
țile de insomnie şi în zilele trăite 
Pi necazuri. “Roata norocului s'a 
tă parcă înd emnată de o ne: 








Contra tuberculozei, clădit la Brașov din Fondul 
| sanitar 


ploaia binefăcătoare a milioanelor, | porţii lourte mari şi că sumolo pe 





fapte întâmplate timp de un an şi le 
vom cerceta la lumina credințelor noa- 
stre, aşa cum am făcut dealtfel în fie: 
care zl dela apariția Bunei Vestin 
Indiscutabii, anul acesta, sportul care 
a reuşit să ne aducă cel mai mulți lazi 
atât pe plan intern cât şi extern a fost 


OANA 


Chirculescu, Țopescu, Apostol, Tu: 
doran, cărora sportivii români le 
vor rămâne pentru totdeauna re: 
cunoscători. 

Călăreții noştri au purtat pretu- 
tindeni cu demnitate şi cinste unt- 
forma care-l punea în slujba unul 
ideal concretizat prin fanionul na 
țional, 


caro lo realizează şi le plătește sunt 
vonsidorabile. 

Organizarea Lotoriei sa licui, 
aşa dar, după un plan foarte util, 
care a şi dovedit, în practică, *nloa- 
rea lui. 

Binoinţeles, însă, că nu toată lu: 
mea câştigă. Sunt gi din coi care 
pierd, mai mult sau mai puţin. Bi 
trebuie să se consoloze. Şi nu nu 
maj cu speranța, foarte justă şi lo 
gitimă că piorzând azi vor câştiga 
mâine — ci şi cu gândul că pierde: 
rea lor e un câştig pentru ţară şi 
mai ales pentru bolnavi, 

Intr'adovăr, veniturile Loteriei de 
Stat am văzut că merg la Fondul 
Sanitar Naţional, în cea mai mare 
parte. Ele so mai îndreaptă şi că 
tre ministerul Aviației. Dar fondul 
sanitar rămâne ncola care so bncn 
ră de contribuția Loteriei. 

Ce sa făcut cu banii cconomiaiţi 
prin Loterie? Sau clădit sanatorii 
pentru tuborouloşi, sau înzcatrat 
spitale, s'au creat laboratorii insem- 
nate pentru progresul ştiinţifice şi 
medical al României. 

Iată dece spuneam că Lotoria de 
Stat este o instituţie do maro şi a- 
dovărat interes naţional. 


ATLETISMUL 


Vor rămâne vw luate momentele de 
imaltă tensiune sullelească pe care 
le-am trăit cu toții în timpul Balca- 
miadei Alletiee, desfășurată în Sep 
lembrie la Ducureșii. 

Fiind coa mal bine organizată Bal 
canladă Allelică, a lost în acelaş timp 
ȘI cea mal elviilială manifestaţie spor 
tlvă desfăşurată vreodată alâl ln Bucu 


FOOTBALLUL 


în alți ani regele necontestat al 
manifoslațiilor de sport sa lăsal în 
aceasi an deplişit do ramurile sporti- 
vo amintite mai sus. 

Ou o activitate destal da mare pe 
plan interrnaţional, cchipa aşa zl- 
să naţională a rcușit un rezultat 
bun la Lodz, unde a învins Polonia, 
apoi o serio do rezuliata ridicole în 
aventura baltică, o înfrângere la 
Belgrad şi o serie de matchuri nule 
cu Cehoslovacia, Belgia, Sncdia ote. 
pe teren propriu 

Bilanţul morral este deficitar la 
acest capitol, deoarece în fororile 
ofjeialo de football a domnit şi a- 
nul acesta acecaş incuric, accoaş 
poziţie dusminoasă faţă de ideia 
națională, nceeag teamă do a lua tau 
rul de coarne în situații decisive. 

Malt mai frumoase a fost pe pla- 
nul internațional activitaioa câtor- 


va cluburi, în fruntea cărora se a- 
SS ——— 






Nu esto prea uşor să smulgi se- 
oretul zăpeaii şi vo domini. 

Sporturile pe zăpadă sunt cât de 
atractive şi spectaculoase pe atit 
de pline de riscuri și neprevăzut — 
şi de aceea se dă o adevărată bă- 
țălie între reprezentanții difarite- 
lor țări pontru a cuceri locurile 
cele dintii în această superbă între- 
cere a îndeminării și curajului, 

Adesea prin sport se pot verifica 
și promova în notorietate chiar vir- 
tuțile de rassă. 

Noi ne putem mindri că in lune- 
cuşul pe zăpadă am dai adevăraţi 
Sieg/riezi ale căror isprăvi au /ă- 
cut să se vorbească cu respect şi 
admirație de noi și în orice caz, să 
se fixeze în conptiința geografică 
a multor din «aliații» noştrii din 
Occident, amănuntul că  Rominia 
nu e situată pe undeva prin sudul 
Australiei... 

Flăcăii aceştia ne-au dus faima 
peste mări şi țări şi au făcut pen- 
tru Tara noastră ceva“ mal mult 
decâi un discurs elocvent sau un 
zâmbet diplomatie la Geneva. 

Ne gândim mai ales la straşni- 
cul PAPANA care a spintecat cu 
«bobh-ul său  năzdrăvan, în luroș 
victorios de tinerețe şi neimfricare, 
celebra pistă americană dela «Lake. 
Placid» provocând pretutindeni nu- 
mai entuziasm. 

A bătut vajnicul locotenent polias- 
portiv de atunei RECORDUL MON- 
DIAL DE VITEZA şi a făcut să 
se vorbească în America despre noi 





femeilor bătrine și fără viitor», 

Ne gindim deasemenea la ingine- 
rul FRIM oare a ridicat la Chamo- 
mix culorile noastre mai sus decât 
ale tuturor neamurilor venite acolo 
la uriașul examen al zăpezii, 

Rominia, din nou  camploană 
mondiolă! 

Nici figura blândă a regretatului 
VASILE DUMITRESCU — cama- 
radul de eforturi şi de biruinți al 
lui Frim — nu lipsește din galeria 
maeștrilor omătului, 

Acesta din urmă, polisportiv și 
ei, a fost însă înghițit într'o zi, de 
văzduhuri, deși se învățase să olu- 
nece prin ele ca pe covoarele de 
zăpadă... 

„Am mai pulea pomeni și pe alții 

I-am ales pe cei mai reprezenta- 
tivi, 

Vor mal apărea încă. Curajul, te- 
meritatea, îndeminarea, perseverew 
ţa, reflexul şi spontaneitatea sunt 
facultăți înăscute ale neamului nos- 
tru, 

in sporturile pe zăpadă ele sunt 
reclomate mai mult poate decit ort- 
unde 

Deuceea nu me temem că drumul 
glorios trasat de aceşti nelin/ricaţi 
predecesori nu va găsi urmap 
demni. 

La lanțul superb împletit de Pa- 
pană, Prim, Dumitrescu, se vor a 
dăuga incă multe verigi de aur, 

In lupta zăpezii care e lupta cu- 
rajului şi a tinerejei, vom culege 
incă multe victorii pentru culorile 













ria o un priacipin descentra [iza tor. 
Da când fiinţează, și în specia! ul- 
timile trageri importante, an de 
monstrat că norocul nt coneentroa. 
„ză câştigurile întrun anumo spațiu 
gcografio fiind înzestrat cu însm- 
girea do a fi în cuprinsul țării. Din 








rar se atu vreun oveniment sunt 
p tunlitate, Ca prin farmeo | 





A 1al iul lor 
minor; în ierarhia geografică a ţă- 
rii, capătă alt aspeot. Se pun, sub 


pei ay 
SĂ ra n Ă, 


acest raport, pe acelaş pioior de o- 
galitate cu localităţile de prim or 
din. A fost sufioiontă o lovitură de 


baghetă, şi s'au trezit concomitent 
la viață. 


_O instituție de interes național 


“In rândurile di mai jos ne vum 
ocupa şi de însemnătatea de ordin 
general a Loteriei de Stat, Vom tre- 
ce peste faptul că în faţa oi, orici- 
ne aro lozul în buzunar, fie bogat, 
fio sărac, fio din provinele sau din 
București, are acelaşi drepturi la 
câştig. 

Insă, ceeace trebuie să ştie toută 
lamea este scopul, raţiunea pontra 
care a fost înfințată Loteria de Stat 
a României. 

Mai întâi, trobme să amintim că 
înființarea ei se datoreşto marelui 
om de știință și de suflet. caro o 
fost profesorul doctor Ion Canta 
cozino. El a plecat dela necesitatea 
de a se spori contribuţia publică 
pentru bugetul sănătății. Venituri- 
le rezultate pe căi directe nu pu- 


leau să- ajungă. Po de altă parte, 
nici nu mai se puteau pune iMpo- 
zite noi. S'a recurs atunci la o for. 
mulă indirectă, Aceasta a fost, în- 
tre altele, Lotoria de Stat 

Pentru atingerea scopului propus 
su câutat cea mai bună organiza- 
re posibilă, oxaminându-se planuri. 
le de trazera din toate loteriile n- 
xistente. In cole din urmă, sa a- 
Juns la crearea unoi formule origi- 
nale, al cărei avantaj cate dublin 
dă maximum de şanse pentra ju- 
cători şi din ceeace prisoseşte pes- 
to plata câștigurilor plăteşte Fon 
dulai Sanitar al țării o foarte în 
somnată contribuţie, 

Când vorbim de contribuţiile a- 
cestea, nu trebuie să uităm că Lo- 
teria de Stat cate concepută în pro- 


CI 





Biănăria Costică Mihăilescu, 

cu ocazia anului nou urează onoratei 
„clientele şi prietenilor, fericire 
și prosperitate pe anul 1938 








Coloniale 


iin-detail 


Calea Griviței 407 — Telefon 350.83 


Ajuns în pragul anului nou, transmite 

distinsei sale clientele, furnizorilor prie- 

tenilor şi cunoscuţilor sincere felicitări 

și urări de o perpetuă prosperitate și 
sănătate în viitor, 


Gh. C. „postoiescu 














proprietarul primului magazin român- 
creștin de jucării „VISUL COPIILOR“ 
Smârdan 15, mulțumește distinsei sale 


E VIRGIL 


clientele 


tuturor 


pentru concursul dat de Sf, 


ji Sărbători și-i urează ani mulţi fericiţi 


MATEI | 





al ae — 


“Imhiderea navigației 
pe Dună”2 


Direcţiunea Navigaţiei Fluviale Ro- 
mâne, a făcut cunoscut direcțiune! ge= 
nerale C. F, R. că dela 28 crt., cursele 
vapoarelor de pazagei nu fost Sus» 
pendate între T. Severin şi Buziaş. 

Deasemenea de la aceiaşi dată, 
cursele vapoarelor N. F. R. între 
Giurgiu-Rusciuk şi Olteniţa - Turtu- 


cala, vor circula numai când timpul | 


va fl favorabil. 

In consecință, direcţia generală C. 
F. R. a dispus ca staţiunile C.F.R. 
interesate în trafic combinat cu por- 
turile arătate mai sus, să nu mal 
emită bilete şi recipise de bagaje 
In traficul combinat C. F.R.-N. FR. 


Plata primei la grâu 
suspendată 


Deoarece ultima decizie 
a Oficiului de valorificare 
a grâului, privitoare la 
menținerea primei de 
71000 de lei la vagonul de 

râu şi 9330 la vagonul de 
fin ă, conține unele dis- 
el Ar imprecise, Ban- 
ca Naţională a suspendat, 
pentru un moment, piata 
acestor prime, până la 
luarea unei  noui  deci- 
ziuni, 





„JUDECATORIA MIXTA SIBIU 
SECȚIA 0. F. 


Publicaţiune 


No. 11.056/1937. e. 1. 

Se aduce la cunoștință că dobia 
toarea Maria Hiotsoh nise, Orendt 
domiciliată în Sibiu, prin cererea 
înrogistrată sut Nr, 11.056/1937 e. f. 
a cerat radierea mențiunei do asa- 
nare de sub Nr. 3488/1934 o. f, [ă- 
cutii conform art. 26 din legea pen- 
tra lichidarea datoriilor agricole 
şi urbane din 7 Aprilie 1934 asupra 
imobilelor cuprinse în c. î. a comu: 
noi Sibiu Nr, 352 pontru caro 0e- 
rero sa fixat termen do înfăţişare 
po ziua de 25 Ianuarie 1938, ora 9, 
la Sediul acestei Instanțo Str, Car- 
men Sylva Nr, 7, Parter camera Nr, 
40, pentra când se citează toţi cei 
interesaţi. 

Se va comunica color în drept. 


Siblu, la 10 Docombrie 1937, 
Judecător (aa). Dr. Alămoreanu 


Dirootor do o, f. (sa). Dr. Jurea 


Pentru conformitate, P. Cândea 








roşii cât și îm celelalte căpilale ale 
țărilor din Dălcani. 

Tol meritul acesiul succes - revine 
d-lui ION CAMARAȘESCU, preşedla- 
tele federaţiei de Atlelism, caro și-a 
sacriticat aproape o Jumătate de an 
pentru  bimul renume al țării și al 
sportulul românesg precum și celor 
doi seconilanți at săi, d-uli TIIEODOR 
POPOVICI şi COSTIN HERJFU, cari 
mal tineri, au translormal în fapte 
loate bunele intențiuni ale preşedin- 
telul. 

Nu trebue să ultăm nlel pe cel 
trei tineri atleți cari au lăcul să ge 
ridice de-alâtea orl tricolorul romă- 
nese pe culmea învingătorilor: Ghl- 


gcază campionii naţionali pe 1937 şi 
8, 90 aaa 
chari și rezultate nitrălocile atât 
lermm propriu cât şi în străinătate 
mai ales la Budapesta, unde s'au im 
Dus ca o echipă de calibru excepţio- 
nal şi VICTORIA din Cluj cu un 
match meritaos şi un rezultat favo- 
rabil faţă de Admira. Figură Iru- 
monsă an făcut şi Rapid din Bucu- 
reati şi Ripensia din Timişoara 
Pe plan intern romarcăm formula 
nengrociță care a adus la sărăcirea 
cluburilor şi la scăderea standardu- 
lui calitativ al footballalui romă 
nesa. 
Totuş, sana menţinut şi an lăcut 
o hhgură cât so poate de frumoasă 


| mai ales cluburile Tricolor, Univer- 


țescu, câştigătorul cupei Bunel Vesilri,  sitatea, Gloria. Sportul Studenţesa 


Dinu Cristea și Iordache, 
In acelaş limp trebue să remar- 
căm activitatea prodigloasă a ctlor 





CALISTRAT 


două cluburi atletice dia Bucureşii, 
STADIUL ROMAN, care, sub pri. 
cepula conducere a d-lul inginer NAE 
MARESCU a reuși! să câștige auul a- 
cesta Cupa Carol ş să ne dea cel mal 
buni ateţi la Balcaniadă, și VIFORUL 
DACIA, câştigătoarea șase ani în şir 
a Cupel Carol şi peplolera de nădejde 
a atlelismului românesc. 

O menţiune specială merită lânăra 
secție ailetică a VENUSULUI, care, 
sub conducerea pricepulă și insulleţită 
a d-lul CONSTANIIN LEOVEANU a 
reușit să pună pe pleloare cea mal 
bună echipă de Junlori din ţară. 

Deasemenea clubul allelic  PRE- 
deal și-a făcut și iu acest an datoria, 
organizând excoleni camplonalele na 
|lonale. 

In orice caz,.1937 a lost cel mal 
Irumos am al atlelismulul românesc 
ȘI ne-ar părea rău dacă pana noastră 
grăbită ar 11 trecul cu vederea pe 
vreunul care pria munca, priceperea și 
dragoslea sa a contribull Ja realliză- 
rile minunate aminiite mal sus, 

Pe acelaș plan, cu aceleași merite 
şi cu aceleași bune urmări ptatru bu- 
nul renume al vânjoșiei româneşii se 
găseşte și echipa de | 


Colțea. 


VENUS 


0 menţiune specială trebue să [a 
cem despre Venus. Această echipă caro 
sa Întemelal ani de arândul numa! pe 


clanul său sufletesc și pe dorința de 


victorii româneșii, în ultima vreme s'a 
Închegal ca o formaţie de mare an 
vergură, cu posibilități care depăşese 
standardul obișnuit al echipelor noa 
stre de primă categorie, 

Acest Incru ne bucură, întrucât Ve- 
nus și-a păstral și prima e! întăţi- 
șare de cltadelă românească, deler- 


minând românizarea în bună parle a 


multor cluburi, care au observa! că 
pe ala veche își pierd simpatille, 


precum: Juventus, Rapld. 


RUGBY 


Cu un campionat merevulat și a- 


nost și ou diverse cupe (a Romad- 


niei, a lu X, a lui Y, a ceasornice- 
lor -eto.), rugbyul nu trăeşte vre- 
muri prea nume. Aceasta mai alea 
din cauza conducerii federale, na/- 
talinizată de prezența dlui Cara- 
costea, om — poate — cu intenții 
bune, dar lipsit de putere de mun- 
că. Aceeaş situație o găsim şi la re 
derația de tennis unde este prega- 
dinte tot d. Caracostea 

Dinlre garniturile de rugby sau 
remarcat Tennia Club Român și 
Sportul Studenţesc, O figură fru- 
moasă au mai făcut şi Piforul Da- 
cla și Stadiul Român. 

In prezent Sportul Studențeso 
trece din succea în succes întrun 
turneu prin Franța, luoru pe care-l 
încearcă dar nu-l reuşeşte Stadiul 
Român 


NATAŢIE 


Inchelată de mult, nclivilatea inno- 
talul sa soldat cu rozaltate surprin- 
zMloare, Camplonntul național atât la 
natație cât şi In walter-pollo a fost 
cfştigaţ de tânăra secție de speclall- 
inte a Vilorului Dacia, de sub candu- 
cerea excelentulul organizator d. Vle- 
tor Catina. 

Be pare că anumlie nevol de romă- 
















mai mult decât ar fi pului-o 080 
“einetunforme o 
potențiari (a căror utilitate, e 
mo contestăm otluş de puțin!) sau 
un întreg ciclu de conferințe ținut 
de <Asociația româno-americane a 


egale, aa = 
44 vedem acum pe băieții noștri, stă- i 
pini dirji şi neînfricați peste împă 
răția zăpezii... 

_ANABTASE IFTIMIE 


ALLO OBOR! 


Cumpăraţi cu încredere Incălţămintea 


„Florida“ 

















- _Dela vechiul magazin românesc „Gheorghiţă“ 


N. & G. Dobrescu Şos, Ștefan cel Mara, 250 
Tel. 2.44 93 umeri e 2:44 93 (Bariera ra Moşilor) 








Librăria 
Camaradului Mihai Cighir 
a ui — Anina) 

Câmpina 





Brie 


iai 


ki evisle Cusa) 


— 


— î. —— 





Urează Onor. sale cltentele, tuturor prietenilor și cunoscuților 
ANI MULȚI ŞI FERICIŢI