Buna Vestire anul II, nr. 253, 1 ianuarie 1938

ANUL II. No. 253 


16 pafl ,nl 5 lei 


f j i y i $ i a # i - ^ 

Sâmbătă I Ianuarie 19*» 





t 



ZliA UDtn 


IYPTÂ 



MITMMA MHAţfAfiA 


4 • 



An 


Nou 


V«M 



mm 

g; Ut 

I 



Prezint P re * sfântul meu slovar. 
lata, 

Din calendar, . . g 

•Ani vechi se uruie, ca munu de piatra. 

JUitc, de-avalma, haini, se desprind 
Si pleacă spre Moluri fără de nume. 

S aude tropot de roib năzdrăvan, în spume. 
Pe creste, focuri străbune sapnnd. 

Ani vechi se uruie, ca munţii de piatră. 

An Nou: v 

Prezint stăpânire de-Arhangheh pe Datra. 

Pin — cete crescute din fulger şi pari — 
Flăcăii cu inimi de tară. 

An Nou 

Zidit pe umeri statornici şi gând de erou, 
Stârneşte răsmeriţi de vreri neînfrânte 
Onorul tresare şi nce pe să cânte! 

HUnu fură de «umăr şi cruci şi morminte 
Aduceţi cu voi, feciori de bazalt. 

Vă dau slobozenii şi căile sfinte. 

Destinul va este granitic şi nalt 

iiubu de flacuri, furtuna să'nfrunte, 

Vă dau din jelanii şi plânsuri cărunte, 
lmma voastră în piepturi de munte, 

Bate ca ceasul, ca spada şi focul. 

Va prinde de mână Noroculf 
A voastră e vatra. Şi codrii. Şi munţii. 

Vă cheamă străbunii. 

Părinţii şx bunii. 

Cărunţii. 

An Nou: biruinţi prevestesc. 

Răsfrâng văile năpraz nic ecou: 

An Nou! An Nou! 

1 Azi Căpitanii, aspru, vorbesc 

Ca florile, 

Ca zorile. 

Ca toate sărbătorile. 

Să crească, 

Sui fior cască. 

Ca soarele sfânt depe Cer 
1 Aşa cum o c&ntă. 

Feciorii de fier. 


M 


Sate ani am supt la maici 
şi-un alt an la o ursoaicL 
Foste verde a cucutii, 
alţi o 


i o 


• 1 i 


mn 


tupt din butii 
vultur 
ta tn asur. 


t h 


.'V 




V 


• el 





y £^ *W trunc 

Tul în gPffcinchi. 


S.'A 


une, 


A#. 


I \ 

X 




muia. 


. v. 


Umbra 


v\ 




% 


y 


'/ 


V 


7 








*f 





f h 














VALERIU CARDU 


k \ 




t Iod uni 

ling p&ştari şi furtuni, 
la trânta, 
ftesc la nuntL 

plosca zarea 'ntreogă, 
in dăsagă. 

cana, furca vie, 

’n rai, la Sint-llie. 

__ tul meu in rotogoale 
vnjâe şi di târcoale. 

Suflu cer peste voroaoe. A 

Din luceferi fac potcoave, 
ci in grajdurile mele 
roibii-s potcoviţi cu stele 
şi ocale mori de vise, 
pentru drumurile nchise. 

Noaptea, dorm pe-un braţ da joarda 
lunga paloşul ce arde. 

Si prin sojnnul cu poene 
ies, din lacuri, sânziene. 

Vin, uitându-şi apele, 
să-mi sărute pleoapele 
şi să-mi dea comorile: 
umerii cu zorile, 
ochii cu livezile. 

Muii cu zăpezile. 

gura cu s'nXrgploie, 

coapsele cu stelele 
şi cu mahmudelele. 


\ 


Dc-acum ştiu ca ceea ce tara întreagă, sătulă de 
timpul pierdut şi dornică de fapte de adevărat pa¬ 
triotism, aşteaptă din ce in ce mai nerăbdătoare, va 
săvârşi virtutea legionară, cu credinţa-i nebiruită in 
viitorul neamului, cu disciplina-i de fier, cu curaju»i 
bărbătesc şi cu orqanizaţi a-i tare, subt conducerea 
energică, conştientă, înţeleaptă, dominatoare şi in¬ 
spirată a Căpitanului. 

Sextil Puşcariu 

Profesor universitar 

•Pentrucd Dumncteu a ascultat rugăciunile, a 
socotit ranele, a primit In crimele şi a binecuvântat 

eu, că lupta legionară va 

biruie* 

De aceia şi mărturisesc.» 

Preot Grigore Cristescu 

profesor universitar 


Mişcarea legionară e singura mişcare autentică, din adâncuri 
instinctuale, pe aceasta cale de destine. 

homuniu legionară se va înscrie in istoria neamurilor puniântu 
lut, precum Legiunea şi Căpitanul în istoria neamului nostru . 

Dan Rădulescu 

profesai* universitar 


7 


Către 


In situaţi^ 

In lume* 
agitaţie. Fieca 
la capăt sfintele 

Pe legionar ninite n 
scoată din ordinul pe c 
luptei electorale'. PACE 
Urez tuturor luptăto 

29 | Kll 


nari 

p produs schimbări. 

există nici un motiv de 
oreşte în familia lui până 
Fără nici o grijă, 
trebue să-l tulbure şi să-l 

'e l-am dat la închiderea 
ODIHNA. 

or un mare an legionar. 

neliu z. codreanu 


fiii RADU GVR 


La suflet nou, politică noua, politica jertfei, m 
din tei, a luptei de fapte, nu de vorbe. Acea politi. 
dela care aşteptam o Ţară nouă, o Românie dee- 
utăfl stăpână în casa sa. 

Tineretul legionar n’a aşteptat nici o altă chei 
ca_ celelalte înjghebări politice, decât chem 
erilor Neamului, ca sa înceapă lupta pentru sf 
tarea lanţurilor robiei umilitoare. 

Ion Găvănescul 



•Numai educaţia şi dts ci plina legionară vor pic. 
tea înfrâna imoralitatea şi irupţia în care ne «ba¬ 
tem şi vor face, după cum *ice Moţa: «O ţară ca Soa¬ 
rele sfânt depe cer». 

+ dr. Cornel iu Şumuleanv 



| n destinul neamului românesc — deaceea 
jn biruinţa mişcării legionare. Un neam care a 
, uria se puteri de creaţie, în toate nivelurile 
realităţii, nu poate naufragia la periferia istoriei, in- 
tr’e democraţie balcanizată şi înfr’o catastrofă civilă. 

Mircea Eliade 





r euşi mişcarea 1 
*e un Conducător cu autoi 
Conducătorul în toate îrap: 


ţe care ştie ce vrea . 

“ r ile nu diferenţiază pe legionari după clase 


» 1 


drag! 


n « . 


nwi legătura intre Conducător ţi cnri îl urmează este bazată pe suflet si pe 
nu pe interese şi pe posibilităţi de căpătuială. ” 

deujuns!» ■ ’ ^ 

GENERAL RACOVIŢA - 


Legiunea va birui din cau za deosebiri 






■a, *■ 


wV 




dm 


r T iw. 




[» w., «• 




K 






,^V_ 




jpşr , . ua uirui au 

membrilor partidelor vechi. 

„rii Parti . deie Politice sunt formaţiuni i 

ca o'Sm" l€ a(lun& * le tm P r aştie 
Lesiunp^ 0 ' ^ ceast ? f pentru că la temelii 

De ar S { prl r îna P* cimentul etic al unei rtpuj credinţe * 

dează valurile. pri ° 9 ^ cu a-m&i 


,l( !amentale între sufletul soldaţilor ei şi acela al 


onpr< 

X 


asemănătoare unui bloc de granit care sfi- 

General Mehedinţi 

Cluj 


S°? nd ? iinic P«ntru sine — întru 


uclt 

tln«r 


D_ . . esie bine. 

“* d " "cTvlfcl 5 ln Biruin t i 


Bbn1n < îâ a L^”! le f ,te ° '***■ ““ sist ' 


Colonel EM. CRISTODULO 
( ava le r al Ordinului Mihai Viteazul. 


topor». 


er5. 


»e apropie. Nimie nu «t e să i i t . .. . , . 

-i stea In cale: nici oatcii, nici cozile de 


Colonel V. P1PERESCU, 
Soldat legionar. 












































t*a«. *-a Nr. Sdi>3 





JOI 10 DECEMBKrB 


0&2Vid$i 81- Silvestru (Popa — +6M). 
SOARBEI): rloara 7jM. «pane 16.48. 

Catastrofa deU Oiure» (1916) ou 1900 
■torţl. din prea mar* patriotism liberal. 

bAMUATA 1 I AMU ARIE 19M 
PJEtTODOXi St. Vaolia oel Ma.ro. 
OATOLIO: 81. Vsalle. 

SOARELE: rloara 7.M. «pano 16.46. 


ORTODOX: Ou». Martiri AulaU dm 
Taaalonla. 

UATOLbOi Rasala Daiid. 

SOARELE: răsare 7.54. apune IM*. 
Moarta* Iul Ion Creanga (1889) 
VINERI 81 DECEMBRIE 
ORTODOX: Martira Melanla Romana 
(419). 


razii Paul Costm Deleanu, lordacbe 
Nicourâ, Iluij; Aclerion. Iloria Stamaiu 
Arşavir Actciiun, Ştefan Ion George, 
etc* u dat numere excelent alc&luite. 

«Iconar»-ul camaradului Liviu Rufa 
a cultivat In special poezia şi proza 
literară prin: Georgc Drumur t Vasite 
I. Posteucă, Ionel Negură, Gcorge Chiu 
pina, Aurel Marin, Yvonnc Rossiguon. 
Gh. Aulouovici, Neculai Roşea, T, Ni 
codem şi ui ţii. 

Deşi a trecui mult timp dala apar: 

: ţiu lor, suut mereu citite colecţiile pu 
blicnţiilor; «Axa», «Vestitorii» şi «Re 
vist» mea*. 

Vom menţiona, pe lângă acestea, că 
Ui in arta plastică s’au realizat d)uă 
frumoase afirmări: pictorii Bassarab şi 
G Zlofescu. 


H îmbrânceşte 'minte 
o âHi limbăm I 


Evident ca o mişcară menită »ă re¬ 
formeze din temelii viaţa «latului »o- 
vtru, cum c mişcarea legionară, n'a 
neglijat nici diferitele remurl de «ctl- 
vk»tc spirituală. 

însuşi Căpitanul a scria o carte de 
mult răsunet, dând o pildă vie despre 
ceeacc e scrisul legionar, care trebuie 
•ă fie sobru, cumpătat fi totuşi, plin 
de avânt, serios şi fără inutilităţi for¬ 
mele. 

Cine a citit « 


fora m şterge Im ochi fi paşii şi-t 

schfmbf..* 


intelectuali au Înţeles să-şi pună tu 

ser vioiul românismului talentul. 5’au 

% 

pus pe Unie de Înţelegere legionară 
In special d-nii prof. Sextil Puşca riu, 
prof. Mihafl Manoilescu (foarte cate¬ 
goric în «Lumea Nouă»), Lucian Bla- 
ga, Mircea Eliade, Vasilc Băncilă, Dr. 
N. Roşu, C Ga ne şi alţii. 

In ce priveşte publicaţiile legionari*, 
ele sunt in continuă ascensiune. 

«Libertatea» dela Orăştie, a păriu 
tel ui protopop Ioau Moţa, bătrânul nu- 
| ţionalist cu etern tânăr elan, Îşi duci 


Taleriu CArdu, creatorul unei noui 
forme de poezie, şi-a tipărit cartea 
«Cuiburi de lumină» — poeme de a 
dftnci simţăminte legionare, pornite, 
par’că, din sufletul Întregii Ţări. Rit¬ 
mul kc bărbătesc, romantismul fondu- 


ecranu 


cena 


Pentru legionari», a 
putut vedea cari sunt metodele scrisu¬ 
lui nou, verde, Însuşit şi de Ion I. Moţa 
In acea turburătoare «Cranii de lemn», 
un reţinut, dar nu mai puţin drastic, 
rechizitoriu la lumea veche, şi-un cald 
Îndemn pentru cea viitoare. 

Cărţile legionare au cunoscut In a- 
nul 1937 o mare răspândire. 

«Crez de generaţie», cartea lui Va- 
sile Marin cel de fericită pomenire, a 
interesat nu numai intelectualitatea 
propriu zisă din România, ci şi pătu¬ 
rile largi de cititori. 


formal 


au impus dmtrodata un 
poet, pentru care cuvântul marc nu e 
nepotrivit ca atribut indubitabil. Sesi¬ 
zăm In «Cuiburi de lumină» un puter¬ 
nic dinamism de aleasă poezie legio¬ 
nară. 

Intre poeţii de verde avânt naţional 1 înainte opera 
li vom mai cita pe: Const Gog*, Voii-1 moaşelor De 
la I. Posteucă (încă fără volum. Insă I spiritul eroul 
cunoscut, ca şi George Drumur, din 1 Intru plinirea 
diferite publicaţii periodice) şi Horia I Număr de 
Stonurtu, liric de serioase realizări, a-1 ce Însemnate 
supra căruia vom reveni pe larg ca J rea fenomen 
prilejul unei cronici literare I leţelesul tutu 

I Comandantul Radu Gyr şi-a risipit I «Libertatea» 
i prin reviste baladele de muntenească 1 mai de preţ 
I prospeţime, l&sându-ne să aşteptăm I popor, 
prea mult strângerea în volum a marel I «Glasul st 
•ale opere lirice de inspiraţie legio-1 dusa de d. ] 
nară. Ou], strâ 

Iu roman, am Înregistrat «Tigrii» finile sale» 
d-lui prof. Dragoş Protopopeecu, det- re solii arde 


lux, po car» 1 am cunoscut lo cele oAteva 
tablouri prezentau» la Vox-Eforie. 


Teatrul Moderni 

La Teatrul «.Modern» spectacolul | 
de mâine «oara Vineri (Kevelion), 
ou «Crima din Expresul V*rde» vu 
Începe precis la ora 9 şi un «fert şi 
se va termina la 11 şi 20. 

«Crima din Expr&eul Verde» est© 
realmente apectacolul cel mai ainu- 
sant şi cel mai indicat pentru aeara 
de Revelion. 

Sâmbătă, «An Nou» matineu şl 
■oara «Crima din Expresul Verde». 

Teatrul Vesel 

fiind distra» de incendiul dela Eforie, 
reprezentaţiile piesei «Teoria Cocoşului» 
ou Vaslliu-Birlio, In rolul principal, con¬ 
tinuă s& aibă loc ta sal» teatrului Liber, 
din Pm. Comedia, In flecare zl la ora 6. 

Compania Cărăbuş 


Rânduiala», în jurul căreia s’au 
strâns Ernest Bcrnea. D. C. Arnzăr, Ion 
1. Ionică, Ion Semărineanu, Eugen Io* 
nică. Ion Conea, Nicolae Popp, Victor 
P. Garcineanu, G. Nicolau-Bârlad şi 
alţii, publică studii serioase, documen¬ 
tate, şi poezie aleasă. 

«Orientări», revista părintelui C R* 
Crişan, «excelează în critică. 

«Curierul» din Sibiu e o publicaţie 
pe cât de ontuaiastă, pc atât de sobră. 

«Ţara Şipeniţuldl», a camarazilor 
Pompeiu Atanaefu şi Cicerone Mucenic 
şi-a încetat după patru numere apari 
ţia, din cauza persecuţiilor Îndurate 
din partea revigoratului şcolar din 
Cernăuţi 

«Idcea Românească», scrisă de oame- 


Alliambra Palace 


Aceasta sumară trecere lu revistă ac 
arată suficient câte valori — dintre 
cari unele foarte mori — s’au conturat 
sub nobila flamură a Legiunii 
O aleasa intelectualitate, cu adev㬠
rat creatoare, se defineşte în clocotul 
refacerii spirituale a Ţării. 

, Peste meschinăria unei false intelec¬ 
tualităţi — cotropită de străinism, dc 
cadenţă, imoralistă, căci nu şi-a servit 
niciodată patria — se ridică astăzi o 
elită de forţe spirituala 
Minunea asta a făcut-o Legiuncal 


oontlnuă oeri» «uccowilor obţinute Ia 
teatrul Alhambra. Reprezentaţiile au lo« 
ln ficare seară la ora \ i«r matiaeurile 
de Joi, Sftmbâtâ şl Duminică 1« ora t. 

Crima din Expresul Vertfo 

obţine un real «uccee de public Ia tea¬ 
trul Modern, din «tr. 8ârlnd»r 14. 

Reprezentaţiile «u loc ln fiecare «ear* 
Ia ora 9, lor malineurile de Joi. Sâmbătl 
şl Duminică Ia ora 8. 


Spania, semnate de comandanţii Al. 
Cantacuzino, N. Totu, Bănică Dobrc şi | 
preot Dumitrcscu-Borşa, au găsit dea- 
semenca un justificat interes, ele fiind 
mărturia de preţ a celei mai mari jert¬ 
fe legionare. Din cărţile acestor lupt㬠
tori, eroismul românesc se desprinde 
Intr’o impresionantă frescă, realizată 
cu dreaptă dârzenie legionară. 

Volumele cu note şi impresii din 
Spania *ile comandanţilor Al. Canta¬ 
cuzino. N. Totu, Bănică Dobre şi preot 
Duinitrescu-Borşa sunt un monument 
glorio?, ridicat intru amintirea admi¬ 
rabilului eroism dela Majadahonda. 

Le Cernăuţi, d. prof. univ. Trăiau 
Brăilcaau, directorul revistei «însem¬ 
nări Sociologice», care, datorită sforţ㬠
rilor întregii grupări, în frunte cu d. 
piof. Dr. Const. Zoppa, a reuşit să în¬ 
fiinţeze o editură, a tipărit două va 
loroase lucrări: «Statul şi Comunitatea 
morală» şi «Sociologia şi Arta guver¬ 
nării». Ultima e o mare operă, destina 
tă unor cuprinzătoare discuţii,.— fi 


MIRCEA STREINUL 


_ CINEMA ARO _ 

prezinte marele tilm francez 


anunţă redeschiderea stagiune! pentrn 
tiu» da 16 Ianuarie, ln «ala cinematogra¬ 
fului «Savoy» ln ocelaş codru da mara 


noastră, să mergi fn alegeri cu lo¬ 
zinci culese din strofele tmui poeţi 
Dar şi cât de plin de înţeleşi 
Răspunzând marilor elanuri su¬ 
fleteşti ale neamului şi oglindindu- 
lc, arta legionară se arată de pe a- 
oum menită să suplinească lipsuri¬ 
le artei noastre de până azi. Căci* 


ţelege trebue să ne reprezentăm că, 
dela cântecele populare in care s'au 
oglindit toate durerile şi bucuriile 
neamului , fn cure s’a turnat toată 
simţirea lui şi până la cântecul le¬ 
gionar, nu există trapie de trecere. 
Un mare gol şi apoi o punte care, 

peste veacuri , ne face să regăsim 

sutuţuLmanxului jg—fliifiif fgnhi 


TEATRUL «LIGII CULTURALE»; Ti¬ 
nichigiul politician. 

TEATRUL MODERN: Crima din ex¬ 
presul verde. 

AIJHA MBRA: Alhambra Pala.ce. 

TEATRUL COMOEDLA.- Problemă 3e 
rezolvat 


OPERA ROMANA: Othello. 

TEATRUL NAŢIONAL: Ion al V㬠
danei. 

8ŢUDIO-UL NAŢIONAL: Pădurea 
spânzuraţilor. 

TEATRUL REGINA MARIA (maU- 


coşului;(scara); Coloniale 


brite de o gravă desonoare; marile 
■aferinţi, marile speranţe rom⬠
neşti dc astăzi, nu au găsit aproape 
nioi un ecou in lumea literelor şi a 
celorlalte arte-,» Iar adevărul este 
oă «ansamblul creaţiunilor artisti¬ 
ce ale unei epoci trebue >ă cuprindă 
ansamblul, caracteristicul vieţii su¬ 
fleteşti a acelei epoci. Dacă bo limi¬ 
tează doar la un fragment al vieţii, 
ignorând, nesimţind sbuciumările, 
durerile şi bucuriile celelalte, va¬ 
loarea artei acelei epoci e redusă şi 
săracă, oricât de perfecte ar fi o- 
I perele create. Şi în deosebi o săracă, 
e desonorată arta caro îşi limitea¬ 
ză plămada la lutul micilor dureri, 
al micilor bucurii, d&r nu simte 


toate posibilităţile artei culte an 
încercat zadarnic să înscrie o ex¬ 
presie artistică a sufletului naţiu¬ 
nea Nici chiar marile momente axe 
istoriei noastre n'au putut să se 
exprime tntr'un strigăt liric care 

să rămână. Etapele Istoriei noas¬ 
tre dtn ultima sută de ani nu an 
fost străbătute In sunet de marş 

pornit să fie străbătute 


lor de faţă. CU pentru noi înşine, 
pentru a ne desăvârşi cunoaşterea^— 

a fenomenului 


Da ura a ac os o Douâ rdi- 

ţie din lucrarea «Căpitanul», «te nobilă 
Rate ideologică. 

Desigur, spaţiul nu ne-ar permite sâ 
notăm toata apariţiste de literatură — ] 
ştiinţifică şi beletristică — legionară. 
Vom menţiona, totuşi: «Naţionalismul 
tineretului» şi «Naţionalismul partide- 
Var», de D. G Amzăr; «Gânduri pen¬ 
tru Ţară nouă», «Tineretul fi politia», 
«Stil legionar» şl acea viguroasă lucra- 
m care e «Curtea Căpitanilor», de Ernest 
Bernea; «Din lumea legionarii», de Vic¬ 
tor Gârcineonu; «Horia», de Ion L lo¬ 


ri uj iegiouar şi oui luxa. aer uo 

auguri binevoitori ni se spune; «Da, 
da, foarte bine: ziua de mâine va 
fi ziua Statului legionar. Dar oe 
păoat va fi pentru «mişcarea cultu¬ 
rală»... Fenomonul legionar nu are 
aderenţe ou problemele culturale. Fe 
numenul legionar este preocupat ex- 
oluaiv de latura politică şi va sacri- 
fioa fenomenele culturale sau le va 
privi dintr’un unghiu strâmt. Sta- 
J tul legionar, o* atat totalitar, are 
să înăbuşe opera de creaţie indivi- 

Gânclirea 

I Primn! aspect al problemoi este şi 
I cel mai lesne de intuit, căoi el ni se 
înfăţişează sub forme concrete do o 
I impresionantă amploare. 

I Legionarismul, pornit cu lozinca 
•tAcero k î muncă», era firesc *ă 


ia D-iui SICA ALEXANDRESCU 


Teatrele cjc sub di 


pc încă o latură 

legionar, vrem să încercăm a Ut-1 
muri adevărata lui poziţie faţă dc 
cultură. Iar dacă* în treacât, vom 
spulbera şi obiecţiunile pe cari unii 
încearcă să ni le opună pe planul 
cultural,, cu atât mai bine. Să nu se 

creadă că vrem să rămânem datori 
cu vreo lămurire sau că nu suntem 
la largul nostru în vreo discuţie. 

legionară 

i piatră de temelie a Statului de măi 
ne, formează azi o bibliotecă impre¬ 
sionantă. Niciodată , nici un partid' 
nici o organizaţie, nici o mişcare 
politic# din România nu s’a putut 
mândri cu o doctrină atât de bine 
I închegată. 

Dar. cecaeo este şi mal impor- 


n fiecare seară şi în matineurile de azi 


Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 1 jam. 

Problema de rezolvat 

.mb*u Kontuşovca-Palace 


Tel 4.71.71 


Duminecă la ora 6 


Regina Maria 


Azi matineu 


Fraţii Karamazotr 

“ Gândul 

Stăpâna din La Paz 
1 Stăpâna din La Paz 

hSwSw Stăpâna din La Paz 

f necă Gândul 

a Fraţii Karamazov 


aşa cum au _ 

etapele istoriei legionare. E semnul 
fără greş că istoria ce începe azi 
isvordţte din adâncurile sufletului 
acestui neam. 

Tot astfel, ntef ro mişcare politi¬ 
că clin ţara noastră nu s’a putut 
încă exprima fn poezie. Fiindcă 
nici una nu reprezenta un elan ol 
sufletului colectiv» clan care, — pe 
fi?»ia marelui lirism, — să tntâl- 
nmscă expresia artistică. Nu este 
oare un fapt uluitor ca, fn ţara 

Slatuiul legionar şi cultura 

- * — * - - - • • • ■ • 

r «intelec¬ 
tualilor democraţi» legionaris- 
inul tindo nu să izoleze artu rom⬠
nească de curentele vremii ci sa 
o ridice la rangul universal pe 
care îl menta. Departe de a înăbu¬ 
şi adevăratele valori, această roac- 
ţiune nu poate fi menită decât să 
1» scape do înăbuşirea unor tendin¬ 
ţe parazitare, străine firii lor orga¬ 
nice. Bazat pe o «politică a uaţiu- 
nei» legionarismul cate astfel sin- 

«po li ti că 


ln flecare si la ora 6 — Numai până la 7 Ianuarie 


LIBER 

Tel. 546.80 


TEORIA COCOŞULUI 


In flecare Bear* şi îu matineurile de 


COLONIALE 


Acest adevăr n© luminează calea că mai primesc săgeţile 
şi spre înţelegerea ultimului aspect 
al problemei: raportul dintre feno¬ 
menul legionar, — în formele lui 
statale, — şi valorilo culturale. 

Acest raport este determinat or- 
aşk cum a arătat lumijioi 


legionara nu ramau inera 
filă necorcctată în rafturile unui 
club sau în depozitele unei tipo¬ 
grafii. Puterea lor de circulaţie 
osie fără seamăn. La ele vin să se 
adape pături tot mai largi de 

muncitor!, ţărani, studenţi şi bni^ 
ghezi, cari îşi* dau seama că în pu¬ 
blicaţiile legionare nu sunt aliniate 
zeci de programe ipccrito şi nerea¬ 
lizabile, ci mărturisiri alo unui 
crez do viaţă, dus până la ulttnulc 


Teatrul ALHAMBRA 

ALHAMBRA-PALACE 

2 acte şi 55 tablouri de M* Constantinescu şi N. Viădoianu 


’ganiO, 

Vasilc Marin, - prin structurare» 
noţiunii de stat şi a noţiunilor de 
naţiune şi de cultură* «Naţiune — 
stat - culturi, sunt termeni iden¬ 
tici, o naţiune neputAndu-se proiec¬ 
ta în istorie decât integrată sub for¬ 
ma stat, iar statul acesta nu-şl poa- 
| te valida dreptul dc afirmare în ra¬ 
port ou adolalte state decât prin 
cultura Sa. 

Cultura este cea m*i axpre- 

sie de vieaţă a unei Ea to¬ 

talizează manifestaU^ 0 ce ' e * u ' 


gurui care poate realiza o 
a culturii», spre a relua un termeal 
uzitat în &nii din urmă dar gol de 
înţeles dacă nu ÎI raportezi Ia un 
conţinut naţional, până azi străin 
de el. 

Pe drumul acesta e pornit feno¬ 
menul legionar şl aderenţele acestui 
fenomen cu fenomenul cultural apar 
ineluctabile. 

Cuvintele Iui Vaaile Marin ne r㬠
mân îndreptar: «Prfn glasul genera 
fiei noastre, naţiunea şi-a spus dela 
o vreme răspleai cuvântul. Ea cere 
un stat al ei şi este dornică tă se 
\ •[firme prlntr’o cultură de care să 
| se mândrească. Cu jurământ, pe 
margini desohiso do mormânt, p㬠
taţi de sângele rănilor noastre, din 
pragul negrelor închisori, no-nm le¬ 
gat să-l împlinim comanda. Din 
I flacăra aprinsă la 1922 de gniera- 
ţJa Căpitanului, ne-am aprins fieca- 

luminiţă care nu te 


strângă iar condeiul ln mână. Şi I gona , gândirea legionară 

gândul ce atâtea la temelia legio nu dove< jeşte numai cât de puternl- 
oar ierna Iui a prins să se închege ^ gtmt p0B iWiiuţile do a «trăi» 
in trio activitate doctrinară, ta tneo- oaltarm< do * ^ abstract - 

put ruricaţă, sporadică, mai apoi I ^ ^ f ăptu i concret, — alo 

organizată, multipli, compactă. I j 0ffioDari j or . Mai este şi dovada că 

A*i. rtniix* «_«y?| <tt Uaiunt . raţiunea tn>m a to,l\ 

aproape toate probbmel* can » ^ devenii măr- 

ridio* ta calea «*« «*»££ £ * credinţi, ia Mim- 

Slut te rmali l* . f „ p ut legionară,. 

proprie, in toate domeniile sa fixat v 

o .Tixlune legionari», derteând lo- A,(fel a,a cum Legiunea a ,tiul 

,i 0 din prteolpliU ceanţlala ale (rit tracă punte pe, ie prăpa,tlad,n- 
rni^Sroi. trăgând colectatele ei. tre ciutele taclale, ea a ,ţiul tă pu- 
prtaerprl marea toUl» a unei gân- nă capăt ,( rupturei dmtre gănd, . 
diri ooborenta. Gândirea legionară faptă 

Aria Si» viafa legionară 

| ,o, ce e,te creai tune eujtc -, logicei. CM lulUtuL untimenlele. 

teasră frământare şl sbucium pen- Interiorul nostru spiritual pc care 

Iru o înălţare spirituală, arta are trea sd-l reformeze lupta legionară. 

„u n JTcAematca de a fi pre Kn . ,unl ln căndul «a di l| 

_.. i.aiatiA Am n a- formate prtn mijloacele oarl fac 


AMERICAN: AWuiitu locot. Pwrry şl 
Enigmaticul Mr. Moto. 

ATENEUL-TEI: Raza roşie. Ţiganii şt 
Grădina Iul Alah. 

BARCELONA: Ml chel Stnvgoff, îngerul 
străzii şl Trupa de reviste. 

CARMEN (calea Dudeşti 169): Romnuui 
unul spahiu şi Saa Francisco. 

CENTRAL: Misterul fortului Preg, Stau 
şl Bran electricieni, şl artişti. 

CITY: Taro* Bulba şl Suflete sbudi- 
mate. 

FRANKLIN: Curierul <fln Londra şl 
coniplectare. 

DlCHlU. Bani însflngcrajl şi Duşmânja. 

MARNa: Iluzia cea mare. Cabaret şî 
trupa TUI MlhMlcjcu. 

MODEL: Războinic şl fulger şl Vasul 
robilor. 

NISSA (fost Udo): Un cântec, » fată 
un sărut şl Un drflctrjor de fjă. 

ORFEU: Vânătorul alb, Farmeail tl« 
nerc’tR şl Stan şl Brffn. 

OMNIA: Căpitanii curagîoş! Şt fOmpiţ** 
nla TiU fcJhâîlexm. 


cm un lunatic orb, pr-un flaut, 
prin beznele mate» te caut, 
te caut: 

cuvin t firi tamin. Inter cuvintele 

mult s, 

*ind te-otu urla, — dumnezeiască 
" pradă, — 

toată tn genunchi să cadă 
ti cu oumnul pe armă, să te asculte « 


re ln sufld 
va stinge vând nu-f vom clădi na¬ 
ţiunii un stol fireso şt până nu o 
vom înlesni să strălucească printre 
celelalte popoare prin cultura sa». 

Ion Cantacuzino 


timpul ăl cui •? 
al cui e? 

cine tu baie brajele n cuc? 

ce ne'nfeles, neghiob nenoroc t 

put, a ne ar oreodatMt opri iar pe loc" 

păţii de foc , 
gândul de focTh* 


tru caro Muloro^m şi 


oremea uriaşe, izbăvitoare biserică, 
da blid şt şooaeh H ! ’desf^lcă 
din ut eleaţi atrâoechi, oloage cuvinte ,— 
sprintenă, 
noul, 
fierbinte. 



1 De reve 

CRIMA din : 

1 începe la ora 9 şi ti 

| * ^ TEATRUL MODERN 

110 W% Str. Sărindar 14 

" " " * Director: Ionel Ţaranu 

EXPRESUL VERDE 

S precis şl se termină Ia !t şi 20 fix 











































































Pe la ora 2 sau 2 K soră-mea 
bate speriata lu uşa; «Armata!». 

înţeleg ea c poliţia şi sar din 
pat su aprind lumina. 

In aceiaşi clipa uşu e sgâlţâila 
violent. Deschid. In odae nuYu- 
le^c cinci sau şase comisari. 
Nevastu-inea h'a sculat şi ea 


Drumul până la chestură tl fa¬ 
cem în tăcere. Singur d-1 
exclamă într una: 

Părintele GcorgesCu - Edmcţi, 
mic, 9 lab, palid, cu o bărbuţă 
rara. cu ochii blajini pare des¬ 
prins dintr’o icoana. A fo*t luat 
mult mai brutal şi preutcasa-i 




vr 


> 


înconjoară redailuU imensa I libertăţi. D« dimineaţă, 
lire formând un cere per |or a opt. pânS seara po la ♦»*' 

ai libertatea să te plimbi pnn 


clădire 
fcct. 


Ts ’* Vj 


V 


i?i-a aruncat un şal po umeri. Ejbolnawi. Sc apleaca abătui spre 
palida dar deloc speriatu. tu I ni iu*: 


A 


Numa. jumătate din teduit o culte. Ljti închis m colul» sau 
f.dosit ea închisoare. Deascniem cazemata, numai U-1* ore. 
\ ,,,-tca interioară e barau - dr rostul timpului te poţi mijea. «- 
o parte «i de alta a rcduitului - vident intr uu spapu restrâns. 
. u sârmi ghimpată. Aţa dar la dar te poli nuţcu- 
dUjM.nlia deţinuţilor rămâne un' *'-»«•* l.hen.te se dator 


V, 


V' 


semicerc. Del* un capăt ol i** 


Această libertate se datoxeşte 
in primul rând faptului oâ Ji¬ 
lava e una din închisorile cele 


schimb, mama-inca şi soră mea 
nu-şi revin uşor în fire. Stau iu 
hali ţinute «la respect» de baio¬ 
netele celor doi jundnnni care 
străjuesc intrarea cuwcrii. latul 
meu, bătrân, e însă furios. Pre¬ 
tinde uiundate de arestare, pro¬ 
curori şi alte bazaconii. Înjura 
guvernul. 11 trimit la culcare. 


— Mi se pare că nc duce la ji¬ 
lavul 

— La Jilava? Nu se poate» 

— Ba da. Aşa am auzit. 

8 i după o clipă de taccro: 

— Cunoşti pc chestorul 

— Du. 

— Roagă-1 să dea ordin su nu 


A 


părerea mea. Evadarea e quasi- 
imposibila Ori pe uou© ai toi 


Cel mai în vârstă dintre eonii- ne bulă. 


— Să nc batal? 

_ Du. La Jilava sc bate. 

Am su fiu bătut! Mi t* pare 


«an — cum aiu 

aflat mai târziu — mu întreabă 

ceremonios: , 

— D-vonstră sunteţi d. avocat imposibil. 

Mi linii Polihroniadc? I . lotuji, in definitiv dcce sa 

— Dn. E vorba de o percheziţie 1 fm butul f 


V 


m 


N 




l 


u 


• A 


/ 


Tr 


nu 


•** 


V 






<(/? 




rai cor cu lui la celălalt suut apro- lava c uni om incinsor.ic 
Minanv 150—.200 metri iar Up -1 mm strajtuee din lume - dup* 
mea e de vreo 10 metri. P© zi* 

durile cazArmii şl ale reduitu-.—,-- . , . 

lui, gheretele cu santinele, InU’o iei ochiul santinelelor te ur 

dreptul batalelor de s&rmă cate măreşte de sus. Ca să fugi ar 
o mitralieră in poziţie dc tra- trebui să spargi uşa sau zibre- 
„ ere lele eelulei, apoi - admiţând 

" Senzaţia smutră de incbuoa- că in curte nu te-or vedea san- 
re o ai mai ales în curtea Inte- tindele ceeacu e imposibil — s« 
riooră, Zidurile inalte care te j te caţari pe nn rid drept e vreo 
înconjoară, bucata de cer strâm- °P* . m ** ri înălţime 
tă deasupra, zăpadă murdară I * r 5t» ** treci printre sun 

pe jos. lipsa oricărui orizont * ţ» i° ua f eCi de U "“ 

vizual, mitralierele ameninţitoa -1 *ba insfarşit pe urm pc 


aau dc o ureetare? 

-- Imbracaţi-văţ 

— Aveţi mandat dc arestare? 

•— Avem! 

.— Pol să-1 văd? 

-- Lăsaţi cu vi-1 arătam no* 
mai târziu. 

Noroc că u’ara prea multe 
scrupule legaliste. Dc altfel îmi 
dau seama că orice opunere ur ti 
zadarnică şi cu adept al forţei, 
cedez forţei. încep să mu îmbruc 

D-1 nu mă sl㬠

beşte din ochi. 

E înalt, gras, cu faţa roşcovană 
şi părul cărunt. Pare «un bon 
pupa» dar are experienţă şi nu 
m asi mira dacă din când în când 
îşi răcoreşte palmele solide pe 
faţa vre-unui delicvent pirpiriu. 

Ceilalţi comisari au început so 
cotrobăiascu prin odae. 


Uu domn civil, elegant, între 
două vârste, no striga la catalog. 

N a fugit nimeni. 

— Putem pleca, declară dom¬ 
nul elegant. 

— Jandarmi luaţi-i în primire. 

Unu de om. 

Suntem luaţi în primire. 

Jandarmul îşi înfige solid 
mâna in gulerul cămăşii, a hai¬ 
nei şi a paltonului. Ara impresia 
ca e puţin ncdelicat. 

Mă întorc către domnul ele 

Sa -Nu înţeleg s» fiu luat d. | »P“ e A ^.; 
ceafu. Merg şi singur. 

— Domnule avocat, eu v’am 
dat în primirea jandarmului! îmi 
răspunde amabil domnul elegant. 

Jandarmul îşi înfige mai sdra- 
văn pumnul în ceafa şi presează 
solid, cu genunchiul, şezutul dom- 


PRIMA 


STARE 


re îndreptate asupra ta, totul 
contTibue la crearea unei at¬ 
mosfere deprimante. 

Intrarea in reduit se face tot 

so- 


toată raza fortului — treci prin- 
tr'o adevărată pânza de santi¬ 
nele. 

Utl dec© — după spusa lui 
dom* major Călin expert în ma- 


*4 






vesc cu 


Au ajuns aici din cauza ji¬ 
danilor. 


Pernele sunt «palpate», sal-1 oului avocat piotestator 
teaua supusă unui examen de e-1 Scoboram astfel scările, 
lasticitate, somiera întoarsă pe 


vădită simpatie, unul \ broască şi apoi, bru^c, trânteşte 

uaş de perete. I 
Intru buiina it 
deodată aud o o 
selă: 

— «Uite-1 şi pe 
Era glasul lui Ionel Moţa. 

ÎNCHISOAREA 

d îi au- 



auntru şi 
aţie ve- 

roniade!» 


print'un gang, peste un pod __ . - , . - . , 

1,(1 sul. cart e apă. U 5re.pL I tene - în cincupiezece ani a. 

si lu slâuga un culoar mult mai I » T «>l.t decit “ n comunut Jt- 
ii,lunecos ca ccl al cazărmii. Pe I ““ paeudn-legionar. 
culoar, atât la dreapta cât ţi la! Alt avantagiu al Jilavei, cela- 
stângu, câte două ca/cmate, cu Iei© de pedeapsă nu există. Sin- 
plafonul boltit, lungi caro de gura pedeapsă — într'adevăr 
douăzeci de metri, lato de şase. distrugătoare — e să te ţie ii ri 
luminate fiecare prin câte un noapte înehis In celulă într un 
exterioară, lungă de vreo 500—jsingur geam, bine zăbrelii cărei frig d# crapă pietrele 
600 dc metri şi largă de vreolji în curtea interioară. La ex-| Iarna la Jilava e un frig sibe- 
20—50. Din carte îţi dai mai tremitatea culoarului, de fie- rlan. Trebue să arzi vagoane de 
bine seama că eşti într o groa- Cttre parte, câte o uşă prin care lemne ca să se încălzească ca¬ 
pa. Zidul de pământ se ridică 1 intrai in trei cazemate mori — I zematele. Vara e şijmai rău. Pe 
dreot iar când ajunge la supra- dă D d una in alta — iar în fund pereţi curge apă. toate clădi- 



Suntern predaţi administra¬ 
ţiei închisorii. Fiecare e strigat 


Jilava! Odinioaj 


drept iar când ajunge _ 
faţă se pareluugeşte cu un gard 0 

de lemn de încă 2 metri. In to- . w _—„ - . , . - 

tal vreo 8—9 metri. Din două- Mimineaţă în celulele din aripa mânt, îndată c« f© desgheaţă u- 
louâzeci de paşi, deasu- s tâncă a cazărmii. Apoi, către mezeaîa nu mai poate H vtăvl- 


K 


artă mai mică. 1 rile fbrtlhti Bbd «fiop^rite ci 

noi ue-a băgat în prima un strat de circa 2 metri de pă- 


pe 


rând. Depunem banii şi ao-1 zeam numele p 


In faţa chesturii aşteaptă mai I te l e * 


cum îmi intră fr 


do». Draperiile ferestrelor sunt multe autobuze.^ 


In timp ce se efectuează a- în oase. 


viguros scuturate. Soba pare a fi 
un obiect foarte primejdios. E 
cercetată în fel şi chip. Pereţii I ’ asniu 


Sunt suit într’unul din ele îm-1 ceasta operaţie îşi face apariţia 
preună cu Părintele Edineţi, cu I în semiîntunericul corpului de I nosc. 


Aoum aveam 


sunt ciocăniţi ca din întâmplare. 

Mai greu e cu cărţile care tro- 
buesc scuturate toate. Noroc că 
se ocupă trei comisari cu această 
importantă operaţie. 


vi 1II v | âţ vil I i U uviiii HlllillVl Avui ’ I r 

Restul au-1 gardă un personagiu ciudat. I Jilava e un 

Mic, gras, cu ochii strălucitori, dm linia e ceij 1 

_ , .are o figură de tătar, o căciulă t.lor. După razi o- 

Autobuzul iese în Bulevardul tras - a ^ ânc peste urechi. Pare transformat in 
Pachc. Mergem probabil la Pre- | autoritar ş i hotărât Zâmbeşte I P nu zis spatele 

şi el. 


tobuzului e înţesat de jandarmi. I gras, cu 
Pornim. 


u zeci, în douăzeci . _^ 

«imteam I P ra gardului se ridică o plat- 1 aLn iază, ne-a trecut în cazema- lită, 
umezeala I formă şi o ghereta pentru santi- te ţ c reduitului. Cu prilejul ce- Jilava devine cu adevărat Jt- 

nelă. Deasupra porţii, dormi- h e i de a doua «treceri» pe la Ji- lavă. Reumatismele sunt zealroa 

1 s’o cu- uand toată curtea un post dc mi- i UV a am stat câteva zile întruna tuturor deţinuţilor. Iată <ca ** > 
Itialiere Suntem bine păziţi' din cazematele mari iar pe la în care vom locui luni de zile, 
se narte In curtea exterioara, ochii în- 4 —5 Ianuarie, aui fost mutaţi, trăind clipe vesele şi triste, mo- 
Bucures- tâlnesc. iu faţa, o clădire lungă _ d. geuoral Contacurino, Ni- mente man şî momente trag.o^, 
tul a fost de câteva sute de metri, inşi- chifor Crainic, Dragoş Protopo- zile de dezamăgiri şi zile do în- 
e. Pro- rându-se pe aproape toată Iun-1 pescu, Neagoe Flondor, — în sufleţire. 


fectură. Autobuzul o ia pe Calea 


dinspre Bucureşti^ 
reduitul. Parteu 


oîmea curţii, e cazarma sau mai cazemata mică din fund. I 

izarma şi bine zis fosta cazarmă. Din curte Faţă de alte închisori Jilava (Din 
Er . • 1 înf/im irunir unire nvAnljurîul unei Oarecare I cMrt °- 


La birou sa instalat persona-1 Moşilor. Vom coti pe semne de la I ^ început crcd & e vreunI^^e n turi fată| 

gini cel mai interesant a 8 <an S a * s Ple Yăcareş • Iinspector de poliţie, imediaţi ... • ture ţ e l e s 

F -vre vre-o Autobuzul trece de Piaţă şi se 111 - Li™*! rnle ? l turelele, m 


Mergem la Jilava! 


.-ire vre-o 

patruzeci de ani, o statură mij -1 dreaptă spre Bclu. 
locie, ras, faţa tânără şi părul 
alb colilie. 

Tip de poliţist din filmele ame¬ 
ricane. Incontestabil inteligent ş» 
cu mult «// a i r ». Pare ca m a câu 
tu rit repede. 

Pentru el suut o gâscă în ma- 
tern- de comploturi. 


văd însă tresele de colonel. Este 
colonelul lzet Aii Kadâr, co 


_ inţate şi despărţi 
re printr un soli 


Trecem pe lângă Belu, pe lân- candantul Închisorii Militare şi m6 ghimpată. 
Cimitirul Ovreiesc, înainte pe|tle-acum încolo stapanul nos- j Tot f 0 rtul e 

velul pământul 


marai- intri direct într'un gang mare| 0 f cr * avantagiul unei oarecare 
bate- având, în fund, o nouă poartă 
neîntrebu- iar pe dreapta şi pe stânga doua 
u e închisoa- coridoare întunecoase pe care 
araj de sar- dau celulele. Celule e un fel de 

a vorbi. Sunt căinare mari. 


volumul •Amintiri din JlUvs* 
m *p*rt Ut curând). 



de 


ga . 

şoseaua Giurgiului. 

E încă întunerec beznă — să 
tot fie şase sau şase jumătate. 
Nimeni nu vorbeşte. 


Iistruit aub ni înalte, bine luminate care ser- 
i. S ar putea I veau drept dormitoare soldaţi- 


iru. velul 1 ,- r 1 . .1 

Insfârşit formalităţile sau ter- I spune că toate clădirile funt ri-I or. n 14 'oameni. Zi- 

minat. Ne ia în primire Dom’ I dicate într’o gri ^ph adânca, să ,x, capa ş 


Major Călin. Păşim pragul în- 
Totul mi se pare aşa ciudat. In I chisorii. Poarta se lasă după 


Răscolite totuşi conştiincios trei ceasuri violare de domiciliu, noi. Se crapă de ziua 


vre-uu iăferl dc ora printre fişe. 
hârtii, dosare. 

— Ce faceţi cu atâtea hârtii 
domnule avocat! Ne pierdem o 
grămadă de vreme! 

N’a găsit nimici 
— Plecăm domnule şef? 

D-] are însă ex¬ 

perienţa şi... rubdare. Ia el îd 
primire biroul în timp ce d-1 

se aşează în fotoliu şi a* 

prinde o ţigare. 

Imediat a găsit ceva suspect 
— De unde vine asta? 
lini întinde o scrisoare primita 
acum patru ani dela Mircea E- 
liade de la C alcuta. 

— Din India! 

. pune scri¬ 
soarea suspectă deoparte. 

— Dar ăsta cine e? 

_ Hotărî!, Mircea Eliade mi-a 

purut întotdeauna dubios. 

Poliţia îmi confirma simţimin- 
tel e obscure. Fotografia e tot a 
lui Mircea Eliade cu barbă şi în* 
velit într 1111 cearceal murdar. E 
fotografia lui de Joghin dintr ud 
a$hram în Himalaia. 

Vrednicul poliţist nu-i satisf㬠
cut de explicaţiile mele deaeei» 
pune şi poza deoparte. 

Peste vre-un ceas sa făcut o 
grămăjoară de lucruri suspecte: 
o agendă, o scrisoare de Ia Petrv 
Comarnescu de la Los Angeles, 
uu caet de notiţe şi rezumate dm 
cărţi citite, câteva fişe. 


percheziţie ilegală, sechestrare şi 
deportare... cu destinaţie necu¬ 
noscută. 

De ce nu m ar bate? 


Străbatem o curto largă şi, 
după ce traversăm al doilea 
gang, ne înfundăm int/un cu¬ 
loar întunecos şi întortochiat. 


Dar bine că nu trăim sub te- : Trecem pe lângă mai multe ce- 
roarea ţaristă sau — ferească j u j e j in care se au( j e 8 g 0 mot 
Dumnezeu — hitleristă ci într o a j un gem la o celulă în 

adevărată democraţie. Şi că gu-, f a ţ a c ^ re i a Dom Major Călin 
vernul liberal e apărătorul civili - 1 opreşte precaut, scoate 


Percheziţia în cameră sa ter¬ 
minat. Ieşim acum pe sală. 

La fiecare uşă câte un jan 
darm cu baioneta la armă. 

Dd ’ cercetează 

cu luare aminte dulapul. 

Răstoarnă toate rufele, scutură 
hainele şi le scotoceşte prin buzu¬ 
nare, îşi bagă nasul în pantofi, le 
pipăe pielea şi le ciocăneşte 

talpa* a 

Trecem acum m odăile părin¬ 
ţilor. Apoi în pod, pe urmă la 
beci, în bucătărie, în bae. 

Pe la cinci suntem gata. lini 
iau ziua bună de la ai mei. Suuţ 
sigur că peste două, trei ceasuri 
voi fi înapoi. Mi se va lua o de 

claraţie şi atât. w u . 

O uevoe mă sileşte su inu abat 

din drum. Cer întâMngăduinţa 


zaţiei pe aceste oropsite melea 
guri. 

JILAVA 

După o jumătate de oră de 
drum în noapte autobuzul se o- 
preşte. Am ajuns. 

Mai multe autobuze roşii str㬠
lucesc la lumina farurilor. } 

Ne dăm seama ca alţii ne-au 

precedat. 

Domnul elegant coboară pri¬ 
mul, după ce ne-a ordonat să nu 
ne mişcăm. Se dau jos apoi câţi¬ 
va jandarmi, însfârşit descindera 
şi noi, fiecare cn jandarmul res¬ 
pectiv în ceafă. 

Odată operaţia terminată un 
ordin scurt ne porneşte înainte. 
Coborâm pe un fel de alee înspre 
gura fortului. Deoparte şi de alta 
a drumului sunt înşiraji soldaţi 
cu baionetele la armă, în poziţie 
de utac. Din cinci în cinci soldaţi 

unul ţine o faclă. 

Facem vre-o cincizeci, şaizeci 
de paşi până în gura fortului, 
unde e instalată o mitralieră în 
poziţie de tragere, cu servanţii 
lângă ea. 

In gura fortului, un gang larg 
având în fund poarta de intrare 
în închisoare — la dreapta cor¬ 
pul de gardă şi la stânga un cu¬ 
loar. Stopăm. Jandarmii se dau 
de o parte. Santinela, un soldat 
mic şi ţigănos zâmbeşte cu prie- 
4 i»nîr» TTiîî îmbie cu cesturi largi 


tot aibă vreo şapt 

aceia accesul in 
fac© po un 
ca de vreo 
care te duce 1 
la gura fortul 
stânga, e o ca 
serveşte drept 
dreapta o alta 
ce e întrebuin 
în fund înalta, 
ta închisorii. 


-opt riietri. De durile cu o grosime de aproape 

un metru, la ferestre zăbrele 


ioare se 


o cheie, o potriveşte binişor In Intrat pe po 


uiat, lung do fier groase, uşa masivă cu o 
metri, I broască cât toate zilele. Ciment 

i jos, P e j° s - , 

ori, la I Pe poarta din gang «ai in 

mare care j curtea interioară. Mult mai nu¬ 
de gardă, la că, cuprinsă între zidurile înal- 
atât de mare, te, — fără ferestre spre interior 
ca «vorbitor», I— ale cazărmii. Zidurile malta 
, solidă, poar. — circa t> metri ■— ale fortului 

I şi pereţii reduitului, curtea m- 
dai în curtea terioară are formă crrculară. 


Scrisoare de Crăciun boierului 


tenie şi mă îmbie cu gesturi largi 
înspre culoarul întunecos? 

— Poftiţi pe aci, poftiţi pe 


aci 


d-lui 


D-sa mi-o a- 


cordu graţios dar... mă însoţeşte. 
Cin(kită senzaţie! 

Sunt oarecum jenat. U-l 

ma prheşte calm dor 

W Renun|. Pornim l« th ? tur “- 
Alaiul nostru c destul de mare. 

«IU trei sau pat™ aulnomisari. 
ui „ S ent in civil «i doisprezece 

^Nd-mf*închipuiam că .«o» a 

tât fie periculos. 


Am un moment de ezitare. A- 
tâta polite(ă zâmbitoare mi se 
pare suspectă. Probabil că în 
acest culuoar întunecos vom fi 
bătuţi şi e gTeu omului să se 
obişnuiască cu gândul primei 

bătăi. 

Strâng dinţii şi pornesc înain¬ 
te. Fac câţiva paşi, fără să mă 
lovească nimeni, şi dau pe stân¬ 
ga într’o cameră slab luminată 
complect goală, cu pământ pe jos. 

Rând pe rând sosesc 
Părintele Georgescu-EdinCţi, Va- 
siliu, Moş Bârsan şi ceilalţi. 

Sunt uimit! N’am fost bătut 
deşi concluzia logică a eveni¬ 
mentelor petrecute în această 
noapte, începând cu năvala po¬ 
liţistă într o casă paşnică şi cul¬ 
minând cu presiunea genun¬ 
chiului jandarmeresc. era o bă- 
tae sd.avfinu. 

Peste puţin simţeai trecuţi în 
corpul de gardă. Aci atmosfera 
e chiar cordială. Soldaţii ne pri- 



Sunt ccl mai cimttt boierule, cel mai drej* 

Nu mă iau cu «ido umbră de oăt* cu nimeni d« piept, 

Îmi muncesc singur ogorul, singur mi-l ar 
Toamna, porumbul singur mi-l tatu, timror ***-1 aar, 
îmi văd dc casa mea ca nimeni altul. Copiilor md 
Le spun şl acum poveşti despre sânr şt despre sm'i, 

Ii învăp ţi acum să se închine, li tnvâf rugăcubtit 

Si scara stau singur cu capul fu mâini, ceasuri întregi lângă 

doi trei tăciuni. 

Sunt cel mai drept om din sat boierule, cel mai sărac 
Dc nimfe nu mi-e frică ţi ţtiu ţi să rabd ţi să tac, 

N’aţi ridica nieiun deget contra cuiva, contra vreunui boier 
Si ca să-mi apăr pământul m'aşl duce cu drag ţi in cer . 

Dar ce ai zice Măria-Ta, dacă ’ulr’o zi prinţ de ură, 

Nemai putând răbda să-m\ vând mămăliga din bătătură. 
Pentru porumbul meu dus. In alte ţări, pentru dreptate , 

Pentru tofi cri cărora li ee fa liniţtea, li s'a făcut strâmbălnlem. 
Ce-al zice, boierule, dacă mi-aţi 

lăsa nevasta — 

Si aţi pleca să mă răsboiesc cu tofi ciocoii din ţara astat 

VIRGIL CARIANOPOL 





MN 


Ttăbdare, camarade ! • 

curând de tot lumina va rupe ţăndări boltă 
şi sorii biruinţei lucitfd te vor orbi. 

Atunci va fi, bădie, pe pragul tău de tară 
în loc de lacrimi albe o mare de belşug, 
cu plugul te vei dude sub cer de primăvară 
şi cântul binsinfei îfi va rodi msb plug. 

Va fi atunci ogorul o pace nesfârşită, 
porumbul tău va creşte m ai ’nalt spre cer senin 
şi din albastra zare, pe fruntea ta lovită, 

va cobori sărutul lui J/o fa şi Marin* 

Miron Sânger 


Vrefl să cunoaşteţi: 

Începutul vieţii parlamentare tn 
România? 

Situaţia armatei noastre înainte 
de războinl independenţe!? 


de familie a 
Românilor? 


Viaţa de curte ai 
primului Rege aî 

Frământările politice şi culturalei 
progresele technice; campaniile 
de presă; oamenii politici de 
acum 60 de ani? 

Citiţi 

spledldul volum de 400 de pagini fl 50 de planşe 

Domnia 

ua 

^Carol 

M1HA1L POUHRONlAOl 

alexandru or, tell 





























ca 


Vechea credinţă eoni oa puterea 
Qnui îStat atirni de forma de gu- 
veruamiut dăiuuoştc şi azi. iji azi 
vedeam oameni politici b&taudu-ki 
capul cu născocirea de eouhtiiaţil 
Ideale sau cel puţin de reforme 
constituţionale, mai mult gau mai 
puţin ideale ei radicale. 

Nu e vorba numai de teoreticieni 
puri, de visători fi utopişti* ei do 
oameni politici practici, cum e de 
pilda d. Audre Tardieu. Judecând 
după cele doua volume; Le souve- 
raine capt'f La profession parle- 
mentaire ale operei sale: La Rc\ o- 
lutîon a refalre plănuită iu cinci 
volume; al treilea e auuntat sub 
titlul Le aabutage des Intârdts ge- 
Btraux), d. Tudieu va ajunge fi el, 
ca mulţi alţii, la construcţia unei 
constituţii ideale, care pusă in apli 
care. ar fi menită sa oprească pră 
buşirea Franţei. 

tranţa u ajuns, uşa expune d. 
Tardieu, la marginea prăpastiei- 
La a intrat în etâpânirea despotică 
a parlamentului, a majorităţii par 
lamentare de stingă. 

Aceasta majoritate insa nu re¬ 
prezintă naţiunea. Felul cum se 
fac alegerile ne arata că nici vorbă 
nu poate fi de o liberă exprimare a 
voinţei naţionale. - 

b. Turdieu deavalue fără cruţare 
•i ne arata in toată goliciunea ai 
niimiiina democratică. Germinată 
în atmosfera supraîncălzită a Re 
voi ut iei franceze, ea sa lăţit asu¬ 
pra întregii Europe ameninţând 
ţoale statele căzute în raza ei 
cel inui groaznic despotism. 

Aşa cum ni-i descrie d. Tardieu 
(in voL 17), aleşii democraţiei nu 
prezintă nicio garanţie din punct 
de w'sre moral. 

Corupţia a intrat pe poarta larg 
deschisa in mijlocul parlamenta¬ 
rilor, iar lojile masonice fi comi¬ 
tatele revoluţionare au reuşit sft 
Împingă, prin corupţie fi demago¬ 
gic, politica Franţei tot mai spre 
stingă. Parlamentul nu mai exerci¬ 
tă un mandat ci o profesiune; iată 
răni fundamental al regimului ac¬ 
tual in Franţa. 

Despotismul majorităţii parla¬ 
mentare nu e infrinat prin nimic. 
Puterea executivă, a Preşedintelui 
Republicii, şi cea a miniştrilor, e 
redusă la zero. Ministerele se 
schimbă neîntrerupt pentru a In¬ 
imi satisfacerea ambiţiei şefilor 
de grupări politice. Şi ce-i mai 


aceşti despot*. Din cauză că inain 
tarea magistraţilor depinde da mi¬ 
nistrul justiţiei. 

Tu concluzie: In Franţa nici vor¬ 
bă nu poate fi de «democraţie», de 
domnie a poporului, de «libertate», 
de «egalitate». Toate puterile, cea 
executivă, ce* legislativă şi oea 
judecătorească, «int reunite in mii- 
nilt majorităţii parlamentare, care 
p’în desfăşurarea logici a lucru 
rilor (prin trecerea de)a mandat la 
l»rt: i<** iurte condiţiona Ut do modul 
vum se fac alegerile) aparţinu nri 
gru panier de stingă şi slăpîneşte 
Franţa în mod despotic- dueînd-o la 
peÎT* 

«Gândind ca regi inul p.ii iuniou- 
lar al Franţei contemporane este 
inamicul Franţei eterne; că orga¬ 
nele constituţionale, a căror dato¬ 
rie ar fi de a Îndrept* acest regim, 
nu l vor îndrepta niciodată; că o 
transformare adîucă o necesară fi 
râ tara singură o poate impune, eu 
mă adresez Urii, stlnd In afară de 
Camere, unde, aşa cum aiul ala, nu 
mul am nimic a face. Condainnînd 
organizaţia, eu refuz a ytarliripa la 
funcţionarea ei 

Ce propunea d. Tnrdiim, oind ora 

parlamentari «Propuneam, scria ei, 
du a restabili echilibrul Intre tegis- 
rativ fi exoentiv. dind aocstu. din 
urmă un drept electiv de di au K* a re 
fi fuîrtd celui dintîiu dreptul de a 
propune cheltuoll, adică. In noul fi 
colalt caz rărind ceea tn fac Engle¬ 
zi* Propuneam de a libera sufra¬ 
giul atribuind femeilor ocoleai* 
drepturi ca fi bărbaţilor şl chemi o<J 
acest corp doctoral lărgit sg voi* 
Re. prin referendum, nu numai a* 
suprn unor num*, ci fi asupro unor 
idei. Ceream să fio restaurat* dis¬ 
ciplina Statalul prin fixarea ebll- 
gaţiunilor administrative fi polltl 
oo aln agenţilor lui». 

Deci: soparaţiuDO* puterilor fi 
prin srpnraţîuDoa lor, dcspolitioia- 
jiizarea aparatului admin straUv fi 
a magistraturii. 

D. Tardieu re in toarce a*n .ar la 
formula clasică a separaţi unit pu¬ 
terilor (după modelul englez) pen¬ 
tru garantarea libertăţilor cotăţe 
ncţtr, pentru slirpire* corupţie», 
scopul suprem fiind restabilirea pu¬ 
terii şi prestigiului Franţei in poli 
tica internaţională. 

Murea fi dificila problemă, na 
teoretică ci practică, este do a croia 
coodttiunile pentru aceasta refor¬ 
mă, do a crea şcolari coudiţiuni va 
în Anglia. 

CVca cu ui sc Pare, deocamdată 

rcl puţin, cu neputinţă. In Franţa 
mouarhia absolută a fost răstur¬ 
nată fi înlocuită prin despotismul 
unei minorităţi. Această minoritate 
revoluţionară a d'atrus tonta pun¬ 
ţi!» pentru întoarcerea la o monar¬ 
hie «oastitaţiauslă după tipul en¬ 
glez. 


Despotismul minorităţii a fost în¬ 
locuit, din când în când. prin des¬ 
potismul unei bâiguie pcrsoane.dar 
după iirii olisharia parlamentară 
despotică fia organizat în aşa fel 
încât orice încercare do a i Limita 
puterea s’a dovedit neputiiieioaăă.A- 
lluincarea spre stânga, spre co¬ 
munismul anarhic şi în urmă des¬ 
potic nu va putea îi oprită decât 
iarâş numai pnntrio dictatură 
personală, sprijinită pe armată... 
Poate că teama de această dez¬ 
legare a problemei, îj va de¬ 
termina pe Francezi să încerce 
alto formule 1). Numai că nu toate 
formulele inventate de teoreticieni 
pot fi aplicate în practică. 

Iar noi nu ne temem, ci am dori 
ca şi în Franţa să sc ivească omul 
caro sfi restabilească prestigiul pu¬ 
terii executive, redând însă în aee- 
laş t mp puterii legislative sfera ei 
de activitate; legiferare in confor 
mitate cu interesele naţionale şi 
[control efectiv asupra actelor pu-| 
teni executive. înfăptuirea inde¬ 
pendentei puterii judecătoreşti ar 
rezulta în acest caz ca un efect na 
tural din echilibrarea celorlalte 
două puteri. 

A reda puterii legislative sfera 
ei de activitate înseamnă n o scoate 
de subt influenţa legilor masonice 
şi a comitetelor revoluţionare, deci 
dc a face din parlamentari repre 
zentanţi adevăraţi ai naţiunii, de 
.a preface aşadar profesiunea larăş 
| în mandat (după terminologia 
d-lui Tardieu). Puterile oculte fi 
anonime (masoneria fi comilstcle 

revoluţionare) trebuesc înlăturate 
şi înlocuite printrio putere execu¬ 
tivă cu autoritate fi prestigiu spri¬ 
jinită pe o elită politică selecţio¬ 
nată tn temeiul m e ritulni personal. 
Această elită ierarhizată fi discipli¬ 
nată ar constitui aparatul de condu 
cere politică pentru armatfi.diploma 
tio fi admin istr&tie.Parlamentnl s’ar 
constitui ca putere legislativă fi de 
control, cetăţenii alegâodu-fi repre¬ 
zentanţi în stare să Ie apere intere¬ 
sele printrio legiferare chibzuită fi 
să Împiedice abuzuri din partea pu¬ 
terii executiva. 

Intrio mouarhie criditarft sînt 
date toate elomentele pentru înfăp¬ 
tuirea nuci astfel de orguuizatll 
politice echilibrate fi stabile, dacă.- 
Dacă, pe de oparte, puterea exe¬ 
cuţi vă ar dispune do o elită politică 

..uita pentru implimrea funcţiu 
ailor politice, fi dacă, pe de altă 
parte, puterea legislativă fi ar în 
frîna tendinţa do a slăbi putorea 
executivă amesteeîndu-se în atri- 
butiunile ei. Rolul de arbitru fi re¬ 
gulator între aceste două puteri 1 ar 
avea puterea judecătorească. 

Iu triade vai. Constituţia Statelor 
Unite ale Americei de Nord se în¬ 
temeiază pe aceste principii. Dar 
separaţiuuca puterilor cum au în¬ 
ţeles americanii a'o aplice «i e'o 
asigure ua-fi dă efectul din cauza 
că: L preşedintele e alee "prin lupte 
de partide; 2. lipseşte o elită poli¬ 
tică ierarhizată fi pregătită pen¬ 
tru funcţiunile publice. In arest 
fel aparatul politic u*U> instabil şi 
expus corupţiei, iar puterea Icgisla 
tivă ieşită şi ca din lupte do parti¬ 
de «* dependentă de maşina electo¬ 
rală. Aşa că simpla separaţiune a 
puterilor nu e suficientă pentru 
înlăturarea abuzurilor vi a corup¬ 
ţiei, 

Sistem ui corporatist parc a pre 
zenta o dcslcgaro mai bună a pro¬ 
blemei. Un parlament ales de cor¬ 
poraţii e scos de subt influenţa de¬ 
magogilor fi, în mod necesar, va fl 
şt mai puţin dispus şi mai puţin 
in stare si încerce o minimizare a 
puterii executive. 

Pe această linie de organizare »«* 
găseşte fascismul italian, care; dacă 
va evolua In mod normal, va ajun¬ 
ge la Înfăptuirea unei monarhii 
constituţionale fu adevăratul înţe¬ 
les el cuvântului. 


terii executive. Năzuinţele gpre 
min imi zarea puterii executive nu se 
manifestează în parlament oi în clu¬ 
burile partidelor politice. Şefii de 
partide ridică pretenţia de a guver¬ 
na, iar chemaţi la guvern, ei îşi 
aleg un parlament cu ajutorul apa¬ 
ratului politic încăput în mod vre¬ 
melnic, Pe mina lor. 

Puterea executivă a avut insă tot 
deauna posibilitatea de a disolva 
parlamentul fi de a forma alt gu 
vern. din alt partid nu din mai 
multe partide 

Rolul parlamentului a fost deoi 
totdeauna foarte şters — o simplă a- 
nexfi a guvernului, oare până azi 
şi-a scos în alegeri totdeauna o ma¬ 
joritate docilă. Abuzurile şi corupţia 
hau rezultat deci la noi din despo¬ 
tismul majorităţii parlamentare, oi 
din despotismul vremelnic al gu¬ 
vernelor de partid. 

Frîna pentru îngrădirea abuzuri¬ 
lor şi a corupţiei a fost ameninţa¬ 
rea cu demiterea şi chemarea «opo¬ 
ziţiei» la guvernare. Guvernele au 
fost totdeauna ale Monarhului, iar 
parlamentele ale guvernelor. 


primejdios. 

Nepotrivit, fiindcă partidele se 
înmulţiră *i pofta de guvernau.» a 
şefilor de partid deveni tot mw 
intensă şi mai tgomrioa*a. rimej- 
dioa, fiindcă luptei® intre parti e 
îngăduiră intrarea Jidanilor comu¬ 
nişti in arena politică 
Elita politică ronnneaacă *e fărî- 
miţă, corupţia se întinse poete tot 
In această situaţi® *ntor'eni pu¬ 
terea. executivă. Ea sfărmă pe nco¬ 
tul partidele şi constitui guverne 
tot mai independente de partide. 
Parlamentul îşi perdu toată impor¬ 
tanţa fi tot rolul, Jar fi toată dem¬ 
nitatea. Bl «o prefăcu întro docilă 
maşină do votare fi întrio turmă 
de încasatori de diurne si mijloci¬ 
tori de afaceri. 

Punotul culminant al aocatei evo¬ 
luţii fn atiuş jp-im an oare tra¬ 
dus înseamnă, mutatis mutaudia, 
1852. 

Asemănarea se vădeşte în măsu¬ 
rile luate şi efectele produse de a- 
ceste măsuri. Desfiinţarea autono¬ 
miei Universităţilor, ceuzură, stare 
do asediu; supunere şi prosternare 


TRAI A. N MRAILEANU 


Acest sistem romînese şi-a dat a politicienilor oportunişti, fie pen- 
roadele sale, fi buno fi rele. Na tru satisfacerea-ambiţiei şi vanită- 


fost perfect dar a funcţionat în- 


ţii lor personale san din interese 


tr’un chip mulţumitor, pini ce Uni¬ 
rea fi organizarea Statului naţio¬ 
nal rom în a ridicat noui probleme, 
pentru a căror deslegare vechiul învechita tebaică demagogică, 
sistem se dovedi fi nepotrivit şi) 


materiale, iar pe de altă parte ne¬ 
linişte, mulţumiri şi încercări de 
ajungere la putere prin vechea si 


legii. Sa armată de complici ires¬ 
ponsabili a unor şefi necontrolablU, 
•e'nţelege do propriile lor creaturi. 

K cv idont dar, că tot ce e întro 
ţară fi Tron devine o fioţiune. o 
iluzie ministerială. Acea parte de 
voinţă din fie ce individ, destinată 
pentru controlul afacerilor Statului 
fi a lntoresului general, e apucată 
de mîna funcţionarului administra¬ 
tiv, de deorotele de numire, de fătfă 
duiuti amăgitoare, dc distincţii ne¬ 
murită U.% de tot oe dispune puterea 
Statului şl e stoarsă şi răstooraă 
pînă primeşte forma ce-o voeşte 
ministrul. Un sist am tutrog do vi- 
eiaro a expresiei acestei voinţe sa 
inventat ş; ie aplică ou o rară vir¬ 
tuozitate în Uomânia, îneît atih pe 
oit sentimentul *!r- Stat se mai poa¬ 
te manifesta, el apucă adeseori drn- 
muri uopreseripc de legi. 

Orbit trebue să fie acel guvern 
care ou-şi dă seamă de simptomelo 
politice alo acestei stări bolnăvîcioa 
«e dc lucruri. 

In toate unghiurilo României se 
formează «rrupuri de nemulţumiţi, ou 
mersul actual al lncrurilor. Sunt 
deosebite numirile cc aceste grupuri 
adoptă; nn lucru insă le este comun 
tuturor.- sentimentul de indlguoro 
şi de exasperare de cele oe *• pe¬ 
trec zilnic». 

Deci şi Eminescu oore un paria 
ment ©a expresie liberă a voinţei 


tuite decît pe cale legislativă, deci 
prin parlament — se va spune. 

Iutr’adevărl Dar, vă rog, să citit' 
Constituţia noastră! Ea, doar sc în¬ 
temeiază pe formula clasică a so- 
paraţiunii puterilor. E o mare deo 
sebire însă între constituţia scrisă, 
şi constituţia reală a Statului nos¬ 
tru. Constituţia nu vorbeşte nieăcri 
de francmasonerie, de cluburi poli¬ 
tice, de bancheri jidani, etc., deci 
de forţele reale cari împiedică apli¬ 
carea ei. Adică naţiunea nu fi-a pu 
tut spune cuvîntul, n a putut legi¬ 
fera în conformitate ou interesele 
ei reale. Noi n'ain avut până acu¬ 
ma în parlament, o putere legisla¬ 
tivă liberă şi independentă de pu¬ 
terea executivă. Ol a dominat tot¬ 
deauna o confuzie a puterilor şi o 
luptă continuă între şefii de par¬ 
tide pentru acapararea puterilor in 
Stat. Deci: despotism politicianist, 
atenuat prin rotaţinnea după mo¬ 
delul «englez»! 

In anii din urmă n intorvonil o 
schimbare. Dar tn c« sens şl în ce 
direcţiei Credem că în senzul su¬ 
primării totale a voinţei natiouule 
ca putere legislativă. Ajunge-vom 
şi la desfiinţarea parlamentului.sau 
poate eă alegerile apropiate vor 
însemna o întoarcere la Constitu¬ 
ţie, ta aplicarea ei realăî 

Noi nu sacem teorie stearpă nici 
nu ridicăm «problema constituţlo- 


Cum s’a născut mişcarea legionară 


Dar în timp ce partidele politice, 
intrau în agonic, pregătind moar- 
I tea parlamentului, a puterii legis¬ 
lative, se ivi ca reacţiune împotri¬ 
va desagregării elitei sociale romî* 
neşti mişcarea legionară. 

Ea nu s’a născut nici din anta¬ 
gonism împotriva puterii executive 
nici a celei legislative, ci împotriva 
mişcării revoluţionare iudeo-comu- 
niste, fi numai întrucît regimul 
partidelor politice şi desmăţul po¬ 
liticianist favoriza alunecarea spre 
stingă, mişcarea legionară intră în 
conflict cu partidele politice şi fi¬ 
reşte fi eu guvernele ieşite din Par* 
tide şl apărlnd flecare din ele inte¬ 
resele partidului propriu. 

Restauraţia, oare puse capăt des- 
mâţului partidelor, fu salutată de 
tineretul legionar ou sinceră însu- 


jixie cu Lucredox o po accaoiu uiişca| 

re în lupta ei împotriva partidelor, 
ostile prin natura fi funcţiunea lor 
unei lărgiri a puterii executive. 
Dar evenimentele au luat sită des¬ 
făşurare. 

Politicianii (legaţi prin atâtea in¬ 
terese de puterile oculte ale maso¬ 
neriei şi finanţei jidoveşti), se sim¬ 
ţiră primejduiţi de mişcarea legic 
nară, fi preferară să capituleze cu 
desăvârşire în faţa puterii execn 
tivo, oferindu-i serviciile şi simu¬ 
lând supunere necondiţionată. Tot¬ 
odată ei ftiură a pune între pute- j 
rea executivă şi mişcarea naţiona 
listă-leglonară bariere puternice, 
prin vechile lor metode de intrigă, 
defăimare şi provocare. 

Aşa văzurăm cu uimire fi durere 


11 1 

* ‘ ^ ~ ' l Mf 

La noî. apliefnd formula clasică 

• asparaUanii puterilor a'» isatflnit 

şl consolidat, do pi detronarea dom¬ 
nitorului Cu za, morala constituţio¬ 
nal*. 

Dar EmLnescu a observat şi în¬ 
semnat tendinţa partidului liberal 
d« a restrânge toi mal mult sfera 
puterii executive In folosul puterii 
legislative, al majorităţii parlsmen 
tara. Iu felul acesta «politicianismul» 
îşi face intrarea in toate iuaUtaţiile 
Statului şi eu el corupţia. Democra¬ 
tizarea completă după Unire, a des¬ 
chis poartă largi demagogie» »* 
poftelor demagogilor de a-fi maţi. 
tui prin majorităţi parlamentaro 
dominaţiusea despotică. începe a*u 
ncoaraa spre stânga prin aupraîi- 
citări la alegeri, începe achîmbarea 
în ritm mai accriwat a guvernelor- 
Tblnş lucrurile nu se petrec la noi 
nici en tn Anglia uici ca’ Franţa : 
parlainantul nu se poate nici con¬ 
stitui nici mo mine împotriva pu- 


deschizându-so lupta între puterea 
executivă, de acum înainte repre¬ 
zentată prin_ guvernul M S. Rege¬ 
lui, şi naţiune, reprezentată prin 
organizaţia legionară. Prigoane, a- 
restări. prooeso fără sfârşit, cu ten¬ 
dinţa lămurită de a suprima ţi dis¬ 
truge cu desăvârşire legiouariainul 

In umbră stăteau partidele, poli- 
ticianii de toate oulorile. aprobând 
şi aplaudind acţiunea guvernului şi 
dîndu-i tot sprijinul «moral» şi ma¬ 
terial pentru restabilim, ordinii 
publice. 

încercarea n’a reuşit până acuma 
«i nu va reuşi aioi de-acuma îna¬ 
inte. Dar în ipoteza oă ar reuşi, 
cari ar fi arm&rileî Ele n’ar puiea 
fi altele^ decât osie oe ae arată is¬ 
toria in cazuri asemănătoare: ali¬ 
anţa politioiepilor pentru minimi- 

^ 

de asia Jstă injfgiala a putem yo 

litice <te oâtre partida, deoi institu¬ 
irea despotizmulni majorităţii par. 
lamentare. 

De aoeea astăzi, ca şi iu 1933, miş¬ 
carea legionară-se găseşte în fata 
coaliţiei partidelor cari îneeareă să 
Împiedice cu orico preţ Intrarea le¬ 
gionarilor in parlament. 

Legionarii au vor şi nici nu pot 
s& trimit* în parlament profesio¬ 
nişti, politicieni cari stau in slujba 
lojelor şi comitetelor revoluţionare 
antimonarhioe, ai ei năzaoso a tri¬ 
mite în parlament reprezentanţi ai 
naţiunii, legiuitori * cu mandat bine 
definit cu privire la reformele cari 
trebuesc înfăptuite pc cale lesi6lati 
vă pentru aşezarea temeinică a Sta¬ 
tului uational romîn 


naţionala Aşadar despolitioianizare. nală» cam au făcut şi o fac încă 
Armata, diplomaţia, administra 
ţia trebue ferite do influenţa poli 
ticiauilor- 


Io schimb însă naţiunea, armata 
demobilizată, dar îd orice moment 
mobilizată, trebue să-şi poată spu¬ 
ne cuvîntul, să poată controla ac¬ 
tele guvernului. Şi a Io sancţiona. 
Intru acest scop justiţia trebueşte 
scoasă de sub Influente puterii exe¬ 
cutive. 

Aceste reforme nu pot fi infăp- 


r ii aparte do bărbaţi, cari ei ringuri 
bucurau do drepturi politice, for- 
mtnd astfel o elită, o aristocraţie 
futa do celelalte categorii de locui¬ 
tori (sclavi, iobagi, meseriaşi, ele.). 
Organizaţia corporatistă întâlneşte 
deci In Statul modern şi această 
dificultate: de a nu putea prinde 
întro corporaţie distinctă clasa po¬ 
litică, deoarece ei îi aparţin lot* 
«cetăţenii». «Votul universal» cală 
rezolve această problomă dîud 
drepturi egale tuluror cetăţenilor 
şi deschizindu-le drum spre condu¬ 
cerea politică fără alte condiţii do- 
cit, cum arată Tardieu, cea de vira¬ 
tă: «Erasm spunea că pentru a fi 
prinţ, ajunge de a to naşte. Tot 
aşa e şi pentru a fi parlamentar, 
Ajungo să ai douăzeci şi cinci do 
am, dacă o vorba de Cameră; pa¬ 
truzeci, ducă e vorba do Senat. Ca 
şi sistemelo aristocratice ale aull- 
chităţii, democraţia noastră prefe¬ 
ră pentru recrutarea sa, criteriul 
fizic al vârstei criteriului inte¬ 
lectual şi moral. Profesiunea 
parlamentară oale singura la intra¬ 
rea căreia nu so cer nici titluri, nici 
diplome, nici concursuri, nici exa¬ 
mene. nici vreo competintă, nici 
chiar capacitate fizică». Iar diu 
mijlocul parlamentarilor ies uiiuiş- 
tri şi înalţi demnitari «politici». 

Iată deoi că votul universal şi in¬ 
dividual nu rezolvă problema pen¬ 
tru selecUunott elitei politice. Lc- 
gionarisraul (cum şi fascismul şi 


politicienii demagogi. Durerile lor Iiat j 0 u*i. d0C j a |i Bmu l) au rezolvit 
le cunoaştem: «puterea»! Ei merg pro blema prin selecţiunea unei eli- 
pe linia minimizării putorii exe- ^ în temeiul unei educaţii 


eutiv© dupfi modelul francez. 

Ei tind spre o «democraţie* tnta- 
srală, adică spre despotismul majo¬ 
rităţii parlamentare înfăptuită prin 
dem&gogio şi influenţa lojilor, clu¬ 
burilor şi comitetelor revoluţionare. 
Ei morg spre ultima etapă în evolu¬ 
ţia liberalismuluii iacobinismul (în 
forma modernă a sovietdsmului). 


potrivite acestui scop, şi, pe de altă 
parte, n&zueşto a da tuturor cet㬠
ţenilor posibilitatea să şi trimită ca 
reprezouianţi in parlament oameni 
iipiUţi’iâiLl elitei clasei lor sociale. 

Prin acest sistem se evită ivirea 
de curente revoluţionare, dc grupuri 
de nemulţumiţi, năsente, cum zice 
Eminescu, din sentimentul de in- 
dignure şi dc exasperare de cele ce 
se petrec zilnic. 

Legarea individului do familie, şi 

Legionarii ae găsesc do ooolaltâ pentru oa viaţa naţiunii să se poată ‘ Drin familie abia de clasa socială 
parte a baricadei. în apărarea Mo manifesta, zăgăzuind alunecarea şi profesiune rezolvă şi problema 
n arh iei, împotriva tuturor politioio- puterii executive spre despotism şi 
nilor demagogi, oari prin firea şi dezagregarea Statului prin oorupţie 
pornirilo lor sunt an ti monarh işti, şi favoritism, întrebarea e cum *8 
•au monarhişti numai atâta vreme pot înfăptui în practică alegeri li- 
cât monarhul le încredinţează gu- bere împotriva unor guverne abu- 
vernarea sau îi face să apere o* le ai Te şi dependente de cioburi şi co- 


In apararn Monarhiei 


va încredinţa guvernarea. «Monar-, m itete î La aeeasta nu râapunde E- 


uiulă, ca oricare al 

ajungo scopul: guvernarea despott- 
oâ şi iresponsabilă. 

Pentru legionari moaorhin este 


punixu h. şi dicu au ae mulţumeşte. 


TOT1YP.70TV 


Rostul acordului e euoral 


l) Aminlua ari ktercsanU carte s 
d Im Af. rawreuf, de d'msk. 

Tbeorîe H rfaluatiun d ane democra¬ 
tic parlflujcntairc ca Frsare. Pari* 
(fîd Autorul mţ*iuie t«0»»a etpara- 
fiuuR pufcrHor fi vede deslegarre In 
orgauizaaca unui Stăl sindic el. 


pentru a spulbera deci defăim㬠
rile politicienilor profesionişti, por 
niţi spre instituirea unui regim 
despotic fi iresponsabil, pentru a 
loco legătură trainica şi rodnică în¬ 
tre puterea executivă şi cea legis¬ 
lativă. au intrat legionarii în lupta 
electorali- Şi pentru ca alegerile sa 
exprime pe olt omeneşte e posibil 
voinţa naţiunii, şeful mişcării le¬ 
gionare. Căpitanul, a năzuit să asi¬ 
gure printritm acord între partidele 
de opoziţie libertatea alegerilor a- 
menintatd ca totdeauna de guvern. 

Decepţiunea guvernului * 1 re 
îşi răci expreaia in cunos-1 
cutele atacuri împotriva d-loi >r- 
neliu Codreanu. înviuaindu-l că «a^ 
legat» ou Mania, cu ţărăniştii şi cu 
aliaţii acestora*; i dan ii şi comuniştii 
I-aun numi idioţi şi imbecili pe a- 
oeşti politicieni, dacă. făcând ab¬ 
stracţie de regalele poUteţci care 
ne opreşte, n’am şti că scopul lor 
uu de a desaprobu «pactul» din 
motive «murale», ci de a prosti 
mareele alegătorilor pentru a recu¬ 
ceri tn ultima clipă terenul pier¬ 
dui. Deci simplă manevră electo¬ 
rală Şl atât de simplă Incit o ofcn- 
Băloars pentru chiar cel mal timpit 
alegator. Dar ca a deatuloit îuca o 
dală mentalitatea politicienilor, 
lipsa lor da scrupule In alegerea 
mijloacelor, când s vorba sA |i a- 
pere «profesiuura». 

Tara s plină de caoiLdaţi» dc a- 
matori do mandat* parlamentare şi 
de «posturi politice». Toţi poHtiria- 
nij aceştia. lUisnralî. ţărănişti ţ. * m. 
d* massaţi In cluburile politice 
vreau a* guverneze şi să încasez,»- 
S* guverneze pentru a putea încă» 
«a (Vezi pentru amftuuote cărţile 
d Ini Tardieu!). 

Uiue a fost dopuUsU vrem *ă De 
reales. l?i 1«P** pentru mandate 
deslAotne demagogia şi. în sf*ir»it, 
aluoreerea spre stingă, spre revo¬ 
luţie şi. prin rerolulie, la tirania 

iudeo comunistă 


ni 

Ne întoarcem aşadar la teoria 
lui Eminescu, in ale cărui Scrieri 
politice fl Rflftm cvpusc clar Şi Precis 
toate problemele tratate de d. Tar¬ 
dieu cu atâta lux de amănunte. $i 
Eminescu vede remediul în oprirea 
deşmăţului şi oorupliei partidelor 
printr'o întărire a paterii exeenti- 
vc, prinir’o mtoarc'rc la ° monar¬ 
hie «mai mult sau mai puţin abso¬ 
lută», <!nr şi t >V o ireschiderea po¬ 
sibilităţii ca ţara i®C«lă să-şi spu¬ 
nă cuvântul prin alegere liberă a 
reprezentanţilor ei în parlament 
Falsificarea alegerilor le dă guver¬ 
nelor majoritâţţ, «cari în realitate 
nu sunt dcoât propriile lor creaţi* 

uni». In zadar muriri™ cn 

aceste majoritftlî. «căci — mai pre 
sna de ele — simţul publio indignat 
se deşteaptă, conştiinţa cetăţean□- 
Ini subjugat )a alegeri se revoltă 
nemulţumirile şi agitaţiunile creso 
din zi î n zi. Şi a şlfel governrie, îm¬ 
bătate de un triumf mincinos, sc 
iz&U‘ti7u dc iiaiiunc: uu larg deşert 
se formează între puterile poziLvo 
şi neltavîflte »Ji U ^lat Ş‘ întrencen no 
gaţiune * adevărului» tntro T9r 
preientaţiune U e teatru, care ae po- 
trece în guvern. De vreme oe n<*do 
corpuri cari » an i la mijloc între 
iusm* şi Coroană. •« do YBnil 0 
tiune, • ca şi ele n'ar o*Dt*~ 
Tn*nul tnftuşi t , din ce in «o «m* 
izolat 

Intre Coroaa* şi p^por nu mat 
e raportul dintr^ voinţa leglrimă Ş» 
aspiraţiunl legltlinr. loa4# ° r ' 
anttrir incdiiioere sual fale». 

l’arlamrntul 0 • nri° liln1 ' 

Iul. voinţa alogăioruloi scoasă prin 

presiuni ixir, ra | p j, rol nl»ii. decrete dc 

inain un in funoMunL nu 

«a* e dcclţ 0 ^loţ* «toarsă în mo* 

mente dc nc*. &c şl formulată după 

vninţa ministj-qj^ Jtici asemenea o 

<^aai»e a lub L, f; 0 e şcoala generală 
,i« do 


Lărgirea votului universal şi asa- 

pra femeilor ti «apelul către ţară» 

• . , ... nu sînt mijloace suficiente pentru 

principiul suprem al ordinol şi ivb m t„i tt * n ro ; n n nAn « r * 

.. . .... . r , , , a imatura influenţa unor forţe rea- 

rarhic pohUce. Monarhul traduce K oum , £nt , oiite oluburile V 

tn fapU, obieotlTeai4 .otnta oavio- dicateIe MvotaţlonMet Forţe rca , 

o°r r rr pu f d,n c * tatoBi -; «-»«-*««w» ei .. 

o,taa tar roinţa, naţ.nnea i.-o «•' nlhila , 9 deoU iară , prl {o reale 
pmni pr.n ale^, „ru. paria- Na,I a „„ pan ,r u a -« putea e*J>ri- 

C4 parlamentul, pentru a-ei îud. ma lr,b "° 

pnm misiune», nu poate rămânea .... JT , . , , 

iu vecliea sa .tructurî, e lucru ev.- ■ faacismul * l . n* lonal-socialiamul 

dent. Naţiunea uu e un a»re K at' ţ 0 ,/ 06 ' 1 86 Sn **“. eiaZ ?' 

«V». __ T»» 4 ® «!“•>« »> profesinmlo 


omogen şi nedifereutiat, oi un sis 
tem structural şi cu mult mai com¬ 
plicat decât erau pe vremuri naţiu¬ 
nile europene. Nu mai avem stări 
privilegiate, nici corporaţii şi bres¬ 
le ea în Evul mediu. Ci avoia clase 


trebuesc prinse tntro organizaţie 
politico Fntr’o «»**r«nivat»e articu¬ 
lată fi ierarhizată. In felul acesta 
Stalul uu ar îoiâlişiuiza ca o sumă 
de indivizi egali şi omogeni, ci ca uu 


«naţională». Individul îşi priraeş 
te prin naşterea sa dintr’o Luni» 
lie aparţinând comunităţii rom⬠
neşti dreptul de cetăţenie, iar na 
oa «individ» izolat In acest fel 
Statal naţional romîn so înteţi 
ineiază pe comunitatea fam. V or 

I 

|l>r?iwTa\uiue, iar nu 

o oomu uitate de «interese» individ 
dnale. 

De aceea principiul separaţlunli 
puterilor, «u-şi poate d a în aplica¬ 
rea sa efectele dorite, decît îu a* 
11 umile condiţii bine definite, pe 
cari mişcarea legionară a început 
să le înfăptuiască şi e pe cale a le 
desăvârşi. 

Teoreticienii francezi au apucat o 
pe o cale greşită, pornind mereu de 
la libertatea şi egalitatea cetăţeni¬ 
lor, dela concepţia Statului constL 
tuit din concursul voinţelor indivi¬ 
duale, iar Jidanii cari au invadat 
franţa năzuesc ca să nu se poată 
ivi omul politic practic * care să 
răstoarne prin fapta sa toate aceste 
teorii deşarte. 


Marea deosebire între Statul mo¬ 
dern şi Statul antic şi mai ales me¬ 
dieval stă în faptul că clasa politică 
cuprinde pe toţi bărbaţii adulţi, f㬠
ră deosebire de clasă economică şi 
profesiune, pe cînd înainta vreme 
politica era rezervată unei catego* 



iu iu ia»ui uiumu. v/i a\ein ciuse . . 

social» economico o mare diver- j f TT! T 

sltate do profeamnL Parlamentul' du . apertine , x ,aml161 “’*> p " n fa ‘ 

modern ar trebui să exprime aoea- “ ,1 ' e , UDe ' ,t&rl> cla8e ” profe8lu f 

etă structură complexă ,i să tn-. 8 ° C ' aI ° pr \“ ace8loa ? pr,ne * 

făptuiascâ împăcarea tuturor anta- 1 UD '! ar - T® 

Eonismolor de clasă ei profesiune. , ** Care , I , dupi . locu | 8âo * 

n „.. y , ’ funoţiunea de cetăţean, de ostaş, 

pentru a preface naţiunea într o u- 

nitate perfecta, îutr’uu Stat nauo- 
nal. în care toate activităţile, indi¬ 
viduale şi colective, să fio subordo 
nat« năzuinţei de a păstra şi spori 
puterea naţiunii faţă de celelalte 
naţiuni organizate politiceşte. Legi 
forarea nu poate avea alt scop. de¬ 
cât înlesnirea oooperării prin înlă 
turarea tuturor antagonismelor. 

Intr o măsură oarecare suntem 
dem şt noi utopişti. Judecăm adică 
starea de azi a lucrurilor după idoea 
co ne-o facem despre cum ar trebui 
să fie comunitatea rom în cască. Le¬ 
gionarii toţi snnt însufleţiţi dc a- 
oenată ideo. Pontru realizarea unui 
ideal luptă şi se jorţfeşto generaţia 
legionară. Calculele mărunte alo po¬ 
litiei anilor, egoismul lor sălbatec, 
cinismul lor, intrigile şi calomniile 
lor nu vor putea opri biruinţa le¬ 
gionară. 

Mai aloo fiindcă în alegeroa mij¬ 
loacelor. fn tehnica politică legio¬ 
narii U sunt superiori 

Iar an stat trâeşte şi-şi sporeşto 
puterea prin politică* nu prin poli¬ 
ticianism. Parlamentarii legionari 
vor avea mandatul să lupte împotri¬ 
va politicianismului, spre a deschi¬ 
de drum pentru politică. Dcspoliti- 
cianisarea so vn înfăptui deoi, dar 
altfel dooum îşi imaginează politi¬ 
cienii şi mai repede decât viscnxăei 

I) M. Emitirscu. Scrieri politic* fcdi 
fic comentată de D. Murârsşu. Craio 
ra «Scrisul Românesc» (1V*I), Veri in«i 
sin; Idcea şutului monarhic, Ficftu 
ses parlamentari. Arta guvernării, gu 
rerntd car* ni irrbof. 

IV 

j» <ţm w j 

Dw* «aeparaţiunca puterilor» oi 
ae pare principiul cel mai potrivit 
pentru aargurarea «labilităţii 8ta 
tulul, aşa cum o cere Eminescu, şi 
dacă alegerile libere sînt o condiţie 




Citiţi ultima noutate de libririo; 

Căciulifa 

O poveste tn pădure cn pitici s! ou o fetită 

de RADU GYR şi N. MILCU 

Ilustraţii de pictorul Dem. 

Editura «PARTEA ROMÂNEASCA 


40 



EDITURA ROMÂNEASCA 

, CUGETARKA“ GEORGESGU DELAFRAS 

recomandă noutăţile de succes 

DRAGOŞ PROTOPOPESCU 

Ta O Kt M I (roman 2 voi.) 

OVID DENSUŞIANU-FIUL 

FURTUNA «>man 

I A. BASSARABESCU 

MOŞ STAN 

SANDU TELEAJEN 

O fata singură... roman 

ALICE GABR1ELESCU («In Nouj ('olecţia Delnfrns)») 

Lumina care nu se stinge 

AL. LASCLAROV-MOLDOVANU 

TATUNU 

VASILE MILITARII 

Curcubee peste veac ( Fabttlc ) 

IL1E L MIREA 

LSfiffindfilP păşirilor, animalelor, 
adVgCUUUC ilorflor, pomilor, otc 

PE*rRU G. SA voi 

Mândru I florilor poveşti 

































































ţi totuşi» într o bună zi, curtea 
închisoare» zornăi da lăuturi. 

Trei păsări negre abătute osupr» 

Duiubravel. 

A fost aşa. De cu zori t’a svonil 
oă sunt aici. Că au venit do cu 
noapte. Dar au dormit la Registra¬ 
tură. cine ştie, poate până Bă Li se 
fura formele, dimineaţa. 

Şi atunci o tăcere & cuprins toată! Chinurile sunt ala Facerii Lunui_. 
Dumbrava. Cazematele parcă şi ele I La fel viziunile lor dee apoeaUpa. 
se întorceau din loc oătre partea! Do po cela mai înalte piscuri au 
de unde ei puteau sosi. Cazoma* I privit in jos spr prăbuşirea lor 
tele 1 V re mau chiar u’a oprit in I pentru o lume, pentru o uouă naş- 
loc. Aşa cum se va fi oprit po mar-1 tare şi*au sărutat cu frouezic abi- 
ginea lacurilor de minune, în pri sul. 

melc timpuri ale credinţei. I «Domnită, dă-mi numai o ua*â» 

Cele trei curţi interioare lurni-lşj cănd va bato ceasul, ţi-o voiu 
eau de legionari. Jungla religioasă 1 aduce la picioaro cu o întreagă lu- 
foşnea ca do apariţia unui animal I mc la proră», a spus odată un năor 
plecat acum câteva veacuri şi In- nebun Isabelei do Castilia, 
tors acum cu mirul depărtărilor 1 Şi acel om a descoperit o lume. 
pe eL I Tineri braconieri ai idealului, 

— Au sosit t Undo sunt T l-a luat năeri ai credinţei, serafimi ai s& 
dala Registratură 1 Do ce uu-i a-1 raci**» şi mizeriei, la fel şi dânşii 



a it 




sxonase 
06 


Dragoş Protopopcsc 

FRAGMENT a iooirtâtii» 

uiu mu, putu». Dar mirele. I* •» »-“ l 
„ frtuno» |i fericit 1 • « P^iil ini C ‘“ £L, obW i»». A «“ 
beteală «1 frlxuri nouă «i 041 , d * J*' I nu , ant din iWMa toaatrt.eete 
truns parcă do o taină nouă! ţ^g io nărui o un om ca 

tămâni întregi, şcolarul s’a oprit în I iston -^ J religios 

Zm «pro «A in pragul forme- re fu^‘- tor " g" î ^ Ţ 
oiei — mirele era farmacist — 04 1 * , * ionar infcămuă a avea o 

*ă-l mai vadă odată biruitor şi fa- A 11 * deri'rlvieaţă. A crede 

ricit, ou beteala parcă încă senn- ^ m ajcsUt* timpului, f*™ 

teind pe el, cu corurile de bisenta. | cărnii individ sau po 

si «Lsaiia dănţueşte» după eL- I fi nu 

Mirele! ... I 1 ?"5: _ raou rtc vieJ Acea moarte pc 

Du atunci a trebuit să treaca mulţi 1 fr ftit-o |i 0 Căiesc toti sfin¬ 
ţi copilul să devină adolescent, I oare * . ... Napoleonii şi IsuşiL. 

B ă poată concepe ceva mai sfânt] tu vorba i iu8 , «! 


ani 

oa 


pe Lume decât mirele! 


r mre a aceste dimen 

duce la noii Nu-i vom vedea nici-(sau hotărît să vâslească abisurile! Şi eopUaÎuL*în* a | »inni. pe infin' n|I ^B^ Baf f rintu al 

1 [„ marca sân- de mirare a» copilului, in a Aî observat că orice cruce, 

saramura ale o®«Mi distincţie de oameni care s a u lui , o aşa construită ca 

împărtăşit dmtr’o taină, min ai I cm Rr m u E 

morţii, logodnici ai durerii. 

Cu o fericire în ochi de aleşi, cu 


, # ohii de mirare ai copilului, 

•dată 1 I morţii. Au aruncat în marca san-| 

Dezolarea a fost marc când colo- j gelui butoaiele cu 

nelul le-a spus că da sunt aici.! putreziciunii trupeşti, au luat neru- 

Jnsă.- Dincolo, în cealaltă curte,! şinarea de nas şi au legat-o de pi* 


braţele ei să depâ» 



braţele rus 

di j» «*. •»* 

■ ca să losemoă 


unde stau comuniştii, într’o aripă dorul catargului; şi pe acele mai . . • G x ror ve I ferinţeL. Şi 7 !' 00 pa l “ ei ‘ 

pftrtginită. c»r»t. din Urni morU>. san do. A m tr7 Z loc tnturor mUeulfcr de adapUre, 

An Început evadările apre ei Pxi-| «A descopere o noua naştere. I 0111 a 1 I jtnt... .I.nftairc i^giue prm du 


mul eare le-» dat de urmi a foet-| Istoria o pot face numai sfiuţii.| Birac ; mbt6coţi> dar lumi-1 ™n> 


dilatare, depăşire 


mai incape vorbă t — Anastaz. I sau cei ce pot suferi ca sfinţii— 


Legionarul e <*re ştie toa- 


La aceeaşi vreme se înfiinţase în| «Roşi de foamea de dreptate ca| tu astea-, şi $ tie A, c o 

condiţie- Fiindcă de Îndată ce şUi 


_. . . * . . , , - . gănii mari, fosforescente... Neîn 

• doua curte a închisoare», curtea de un balaur care n a mai mancat| gemnaţ . u făptură> Btinţi pe tot 


comuniştilor, o cantină. Deţinuţii din vremea potopului biblio, hr& '| , d ou i a ^va mult l altceva, fosforescenta dinăuntru pa 

» *» , . , T\* *1 »• L - I V J. şi n ^ a i ma j (j e ei, la ideia căreia se! le^'e, licuriciul 

de stânga — încât Direcţiunea s’a care o fi ea o porumbiţă de cei dar oalori fantastice pe I ^ lei brutalc ~ I 

gândit U U dc*chidă Intro oa«>- Lme ghiare de fier »i nu-fi fmc*_cul-| ^ , lnturii #i p Mar il, Hi legionarul'» 

mată mai mică, lângă poartă.© canJ bul în mirni decât oa să le sfâşie»,. „„ : nh : r ^ î urechea ciulită 


tină. Puteai veni, cu bilet. Dai vulturii aceştia au fost născuţi prin 
mai puteai veni şi pe furiş, a trecu • I păduri şi văgăuni de munte, dar 


când vine primăvara ou iubire. 

La fereastră cum şedeau ieşea din 


om caro stă cu 
lultu secolele. 

apt jgg 


AUU ^ 

In secolo pic» f»*t» 1«- In »««>- 


râadu-te pe poartă, când .«utinola | oJată ce li a» dat drumul ,i-au ^ I • Ie 1,1 iubeŞt ® 

tiile închisoarei, ca faţa unei palide 


sta de vorbă sau se mişca dda post. I cunoscut cerul. _ 

Cantina era în iomui unui coridor. Pentru eU tineri au părăsit lumea, j domniţi do'rtfralHle’unui «atei 
Cum suiai pe acest coridor, coteai Sunt inguri, Doamnei Eşti singur. 

La stânga şi dădeai de cazemata ee- spun chiar scriptele tale, nu atunoi 
lor trei. O sentinelă cu arma la n-1 când părăseşti lumea. Eşti singur 
măr, în uşă. Pe coridor, nimeni. I numai atunci când lumea te-a pă- 

Se piteau după zid, la cotitură, şi I r&sit. 

•coteau capul. | Ei au părăsit lum©a~. Dar lumea 

_ Oiţe, vezi, tata e coridorul IP. 1* P &rSsit ~ AcoI ° nnde ,taa ,n ‘ 
coridorul ăatu stau ei- «bigi nu aunt «ingun_ 

_ Acolo unde-i setinelal! Evenimentele nu aunt nimic., E 

_ Acolo 11 1 nnmai Utoria - 

— Ce-or fi făcând Tî 

— Or fi mâncând, or fi dormind 1 


Căpitanul... La ‘^1 ocoator nume 
el se aprinde d< Idmini dinăuntru 

^ Tlwo . u “ v r““ A T"Tt„ Ica un lampion < floare^ oţunpo- 
Simpli şi senini, reci de eterni ta -1 ^ c . r d| 


te. ţi parcă idealizaţi. 

Miri ai morţii, logodnioi ai du- 
rsrii^. 

Adesea Sfântul ÎI ajungea din 
urmă, ou paşi neaevea: 

— Iţi plac şi ţie băieţii» 

— Da, sfinte, da... Dar nu pricep 
odăjdiile astea de nobleţe, oare pes- 


Sentimentele uu sunt nimio- E «. putinţele Tfaulm meu «i peste o- 

numai auferinta. ~ e în&lt,m '' U tmbrac * M „ _ 

Lume, nu-i blestema.. Prostime, - A, sâ-ti spun... este Marca Pra 


tir de crin... Si 1 
al luminii, aşteap 
oolele, aşteaptă mo 

Aşteaptă ca o 
cia... 

La căpătliul ei ^ 
nărui. 

I n veşnicie ori 
zânde el ştie că fa 
o a t al lui, intuim 
pe vecie pămân» 



primăvăratec 
i departe se 

are, veşni- 

insumă legio- 

it a lui că- 

ecourL. Un p㬠
li desgratiazu 

O faptă a lui 


Lume, nu-i Diesiema... rroimue,i — o»-** . i. . anlaudatâMne îngeri- care 

ţntelege-i— Tîmp, de.eoperg-te tB | I s^ul unei noi atau pe deschizaiuţ oerului *i pti- 

SJ'. Domnului care a fost ,i PreLte.. O prezentă de eteruiuu| veac numai ce fa^onard- t 


_ Or fi citind 111— 

— Se poate şi asta. Acum Haideţi, 1 ^ 

să aduc alţi doi! Maică a Domnului care a fost şi I Prezenţe... u pre^euv* _ lţli _ na treb- 

Si plecau fericiţi că au văzut L umU f . Urtc ^ ei (1 mai Li abaolut, prezenţa morţu- Nu ^ 1 *ţ“f oal ^ , afcro Mintia, lo- 
coridorul pe care atau cei trei, -are j reTO i ut , gânde»te-te eă au foat »- aduci aminte de câtă nobleţe »e în-l mcie. faoe 
la vremea aceasta or fj mâncând. Mcţ . |a datorie ^ Săraeu aunt tot- veatmântâ imediat un mort! D“ v«- 
of» fi dormind. s a u or fi citind. | deauna eiacti Atât sabond. un cor,etor, un biet bbtrâu I drumur , | 

Siefau Anastaz «lucea pe viata-1 gnom ucci- fo« de carii, odată mort devine ou | fom.ţle ueor 


pere, 


tem Înapoi şi lua din cazemate al^il 

doi. pe care-i scotea pe poartă (că -1 " ^ ei au numai ce au d a t, 
pătase, el ştie cum, o învoială delaj ^ B . au dat pe oruc6t pat nl de dra- 

« . h-I sâ Ireacu oricând vrea din- I ^ ftl loi Iau& 

tr o curte circulară în alta), li du -1 MajcĂ a Llomuulni, iartă-i- şi să- 

cea două minute la cantină, acesta rntă cu S â rn t u | mamelor lor oare 

fiind pretextul. Cereau o ti**ră mi-1 nici ^ mai pot plânge de îndure- 
litară sau o limonadâ şi do acolo,! ra ţ^ sunt— Maică a Domnului, 
tbughi! pe coridor, sas, spre caz®" 1 p iânge-i tu frumos... ţi adu-ţi amin- 
niata cu mister. I ţg gj fjjj acestor mame, aşa mioi şi 

Zile în şir legionarii sau infrup-1 tâ^in cum sau născut, sunt prin 
tat din sportul acesta ca dintro I Jnrere nu mai puţin contemporanii 
sila la Ierusalim. Ei vedeau cori-1 pinlui tăn- 

dorul p« care şedeau Picadorii! I Domnul Eulampe căuta să oiteas- 
Sâ i vadă la faţă, să treacă măcar | ^ ei BCIon ei e timpului său- 

prin faţa ferestrei lor, ar fi fost! Magi erau ai unei sumbre apari- 
prea mult. Dar vedeau coridorul. I Ispăşitori ai unui mileniu de 
ţi era de ajuna Zile, nopţi întregi | rob j e şj becisnicie de neamf Ce simt 
s a dormit şi mâncat bine la Dum-1 a j prefacerilor care lui îi scăpau, 
brava pentru acest simplu motiv: I şgrp U i a p e trupul lor simplu de 
coridorul! 1 ţarăt 

îji iată, cum spuu, câ într’o bună I Din ce codau macedonean, ce 
zi Ic-a fost dat să-i vadă şi la faţă. I populare vendete îşi sunau clopote- 
Curtea zorufli de lanţuri. I le do festinul tragic al suferistei 

Picadorii erau mutaţi în chiarI lori Ce bucurii nevisate, ce frenezii, 
cazematele legionare. ce exaltări rupsese inima lor de 

Erau ei, da, intrând simplu pe I trup şi-o aruncase dincolo de timp 
poarta, urmaţi de o sentinelă şi I şi spaţiul O aruncase ca pe o pia 
plutonier. Câte şi trei îmbrăca»! ini tră în geamul lui Dumnezeu. Ca 
negru. Cu lanţuri de picioare. I Dumnezeu să le iasă la geam, să-i 
Niki întâi, eu fata chenar desă- recunoască şi să-i cheme pe nume- 
vârşit, cu un zâmbet palid Inoreme -1 la el, in casă- 
mi pe buze. Dorul, parcă mai înalt! Toti osmanii au o Golcondă a vi- 
şi mai voinic, frumos cap de înger I sului său, domnul Eulampe, încă 
devenit soldat; de bu& seamă, aşa] viu, chema mai cu seamă pe aceas- 
trebue să f> arătat unul din îngerii! ta; senzaţia grozavă de a t« rupe 
care au gonit, în frunte cn arlian -1 dintr’odată de pământ, «liberarea ti¬ 
ghelul ceresc, pe Satan pânâ’n fun-| ceasta peste abis, voluptatea aceasta 
dul iadului. I de anticipare a morţii. 

Al treilea, mic, spătos, cn eapnll Pedagogia inefabilă a neantului- 
disproporţionat de mare, dar de* Legată de un crez, prelungită In 
rară, hotărîtă inteligentă. i spirit, o astfel de realizare a morţii 

S’an înşirat cu toţii po două rân- 


iege, un patriarh... Toţi morţii sea-1 nască chircit... 
mănă a regi sau patriarhi- Aveau învie din m<> 
dreptate aceia care pe unii nici nu-i teşte fata vei 
lăsau să ie lungească şi-i înmor- şitate; o dam 
mântau în scaune sau tronuri- toţi leproşii 
Moartea pune totdeauna un tron la 

picioarele omului... 

— Acel rece inexplicabil al mor- 
tului, acea rece de eternitate-. 

— E tocmai această nobleţe a Ila¬ 
rei Prezente— Moartea e singurul 
mijloo de a mai înnobila biata tur¬ 
pitudine omenească... de a da omu 
lui printr’o purificare la rece, prin- 

tr’o consumare subită a păcatului, 
printr’o abstraotizare în ideal, oeva 
din nobleţă lui originară— 

— Atunoi legionarismul nu c cri¬ 
mă— nu e vechea oonoeptie teroris- 


a lui, întăreşj 
bărbaţilor şi 
de până acu 
Domnul Euli 
tot de feroas 
Sfântul îi si 
subsuori şi-l 
Domnul Eul 
pilul săracului' 
Nu se mai vi 
oul înghiţise 
duri- 
Cei trei intn 
Făoeau istori 


cine ştie, pe 

da amilii, face 
prunoii să 

de curaj, ro- 
voevozii şi clă- 
r de tot o«-i lă- 
icu de pa uliţi po 
tului; o moarte 
ele în vinele 
drojdia acră 
tul istoriei- 
sa apropiat d« 
lor trei. 

dorintai îl ia de 

uşor. 

se uită oa şico- 
[casa bogatului... 
nimic. Intunerc- 
e, pat d« scân- 

!n veşnicie— 

otopopescu 


D. Eugen sa»u a 

ministerul finanţe 

Eri, U ora 13.30, în prezenţa func- I ministru, cu 
ţionarilor superiori ai ministerului I găsit^o la SO 
de finanţe şi a conducătorilor insti- I parafie cu cea 
tuţiilor pendinte de acest departa-1 In incheere, 
ment, a avut loc predarea ministe-1 fru Eugen Sa 
rului de oătre d. M. Oancicov. nou-1 fi mai bine de 
lui titular d. ministru Phigen Savu. I 
D Cancicov , a prezentat pe rând I tar general, vo 
d-lui ministru Eugen Savu pe fofijtatea d-lui C 
directorii din minister #i eonducâ- | despre 
lorii instituţiilor anexe. 


primire 


situaţia care a 
\brie 1933 în corn- 
eare o lasă azi. 
’eţte d-lui mlni*- 
sd facă mai muli 
a făcut d-sa 
>nescu, fost secre- 
despre activi* 
v oa ministru şi 
bugetare p© tim¬ 
pul cât a fudbtiţ^t ca titular la 
aceat departain*D l 


duri şi au dat onorurile. Ei, fere¬ 
ci ţi» parcă vedeau rotind pământul 
şi drumul suind mai de grabă Ia 
cer decât apre aripa din stânga, 
eea mai părăsită, a cazematelor. 

De atunoi, prin fata cazematei 
lor, pe la fereastra lor care da în 
curte, un adevărat pelerinaj. Din 
geam ei zâmbeau, făceau eemne, d㬠
deau veseli din cap. iPăroau aşa de 
apropiaţi fi * 9 * de depărtat!. Oa¬ 
meni oare trecute prin moarte- 

Krcovl Tromo che estabo all In- 
ferno! 

Iată omul caro a fost în Infern, 
if putea spuse de fiecare dl of re 
ei, aşa cum despre altcineva, in 
evul mediu, spuneau când îl ve¬ 
deau, locuitorii Veronei... 

ţi n’aduceau Intr’adevăr sa ei o 
altă Jumeo, de undeva, din cer ®*n 
sub pământ 1 

Prin ce străfulgerări grozave tre¬ 
bue să fi trecut ei, prin ce întuno 
oimi de iad 1 Ceruri se vor fi des 
făşurat In picioarele lor, oceane do 
b**znâ şi smoală; în chinurile prin 
care au trecut, în viziunile de care 
•'au dilatat, căi laetee trebue să fl 

atins cu umăruL. 

Oamenii aceştia ea făcut istorie* 


J f u r ap °' * D. Eugen Savr. ministrul linan- 

Intdinejc azi doi oameni mulţu- 1 « “ , Teni Il„ iruute» .«.tui 

trebue ,ă fie cea mai acută dintre [ fr ' nt ' f J CU , ” rf ‘ I departament deff 1 nsl itutul de euii- 

învieri— Cea mai vaatâ ,i exaltată | „i, * . ' 0 0T ’lbiunc. — deei ă 0 inatituţle Inru. 


naştere— 

Cn fruntea de care ceruri s’au tre¬ 
zit aceşti băutori de rouă ai morţiil 
Aceşti zori care trebue să fie li¬ 
niei şi să aibe loc numai odată în 


celălalt pleacă cu oarecari consta¬ 
tări 


ditâ deaproape 
ţelor. Cunoaşte 

Vorbind desjyre funcţionari d-sa | |> 0 ratorii d*sal 
spune că rexultatele la care a a 
iuns, se datoresc colaborării strân 

viata cuiva, tinerii aoeştla îi s&ru -1 te dintre d sa ţi aceştia, iar pe o l statul nostru P 
taae o clipă. Durerea lor era poate I ce ^\ f unc tionari trebue să-i cuce- (© lăsate dc ra* 


Ke va uşura iu 
Arată apoi e 1 


ministerul flnan 
*re parte din cola- 
fctfel cu Karcina sa 
1 cea re măsură, 
elf parcurse de 
ru a şterge urnie- 
şi spre a ne înca- 




dorul încă după rouă aoeaata eva- Prin acel bun simt care im- 

porată dela prima atingere cu mâna. ***** respect 

/ resintâ în continuare noului 

Domnul Eulampe în lumina lor 
întelogeâ mai bine legionarismul. 

Adoptase sistemul celor 500 de 
paşi, al dootorului. Dar era numai 
ca să poată trece prin fafa ferestrei 
lor. Pornea din oazematft alergând; 
în dreptul lor îşi înoetinea pasul. 

Vedea pe vreunul la fereastră, ou 
capul în jos — la oe se gândeai — 
sau ou privirile afară la vieată. Pe 
altul plimbându-se prin odaie ou ca¬ 
pul drept parcă iarăşi urmărind 
ceva. Şi era izbit de distincţia lor 
gravă. Un aer de mire plutea peste 
persoana lor. Ce logodnă ilicită con¬ 
tractase ei, că păreau aşa de streini 
da restul lumii, şi aşa de ferioiti 
din colet 

îşi aducea aminte de prima nun¬ 
tă văzută, copil Mireasa îl impre 


dra ca stat m< 


_ 11 economic în ros¬ 
turile şi nevoilel Ha lo, după po/iţln 
deografieă oe o 



Suntem la înălţime cu 

produsele no aslt 


*e 


4 




$ 


/ 


(lonserodUc de peste 


'K. 


Dreporote în fabricile sole proprii 

F din CETATEA ALBA 

juni exeetenie fa quai 


• V f v 4 • ^ i 
K 1 *^ • - - • 


r.jO 

< 


/ 

w 

4r 


r SĂ 


aveţi Încredere în 

busEtE române: 

FASTA PENTRU DINŢI 

SIMBOL 



** t 


este un produs de fa bric a tiu ne curat 

ROMĂ NE ASCÂ.PREPARA TA ÎN MOD ABSOLUT 
ŞTIINŢIFIC, ÎNTRUNEŞTE TOATE CONDITIUNUE PE CARI 
ŞTIINŢA SI HIGIENA LE POATE CERE UNEI PASTE PENTRU DUfp. 

CEREŢI IA TOATE FARMACIILE, DR0GUEJHUE.31PARFUNERHIEROMANEŞTI 

VASTA VCMTAU DiMTt 

SIMBOL, 

AMBALATUL DE CULOARE VERDE „m^xrA-ri» 

REN TRU COMENZI- 1A NORA TORUL „ 3 » MHOl* BUL. EUSABETA 4tpjETA7.HI 



Str.B 



IORDAN A,"iONESCU 

S-sor 

LA BALONUL ALBAS1 RU 

Strada Carol No. 62 

IVinde eftin 

Articole pentru : 

Şcoli, Nunţi, 
Botezuri. 

Manufactură 

Confecţiuni 

încălţăminte 



Vestminte, dbie;le 
bisericeştii bijuiert 

Constantin P. Matsescu, 

Telefon 478/50 


.lin ired 

jaroi, d 




Petre Alicuciu 

CLUJ 

Str. Regina Maria No. 44 

Magazin pentru desfacerea niaşinelor de scris, cusut, biciclete, 
şi motociclete. Articole electrotechnice şi mecaruce. 
Livrăm prompt orice comandă, garatând calitatea mânii ş» per¬ 
fecta funcţionare a fiecărui inâşini 



arabus s 

seu 


REVELION CU MARE&NTREN 

VIŞOIU fe=’ 

cu următorul program artistic de a Teatrul 

D-ra JOUJOU PAVE 

cu aprecia. ul duet 

GIUGARU-ANTON 

dela Teatrul XLHAMBRA 

DAN DEMITRESCU -Ol 

Orchestra Maestrului SIBlC 

voce CK1ST1A.N VAS 
Retinei! ultimile mej^ 



Încurajaţi industria 
comerţul românesc 

Vacanţa bursei de Anul 
Nou şi Bobotează 

Cu prilejul anului nou, bursa de 
valori va iu a vacanţă începând 
după şedinţa de Joi 30 Decembrie 
*. e. Activitatea va f| reluată in 
ziua do Luni 3 Ianuarie 1988 la ora 
11 dimmeaţa. 

Strigările obişnuite pentru fine 
de an se vor face în ziua de Joi 86 
Decembrie a. c. la orele 11 diminea¬ 
ţa, înainte de începere* operaţiu¬ 
nilor. 

In vederea sărbătoarei Boboteaei 
şi Sf. Ion, Bursa va lua dm nou 
vacantă după şedinţa *Uei de Mier¬ 
curi 5 ianuarie, raluându-şi activi¬ 
tatea Luni 10 Ianuarie 1988, erele 
I U dimineaţa. 


Încălţăminte durabilă şi cttînă 

CUMPĂRAŢI DELA • 

Magazinul I. ANDREI 

Slr. Smârdan No. 11 

Vis-â-vis de Banca Naţională, in gang 

Marfa lucrată in atelier propriu 

Confecţionată cu material de primă calitate 

MODELE MODERNE 

Prenurl foarte reduse 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 

Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. Ioan Nou No, 1) 

BUCUREŞTI l 

BN-GROS ■■■■- .r Telefon 3-81-B6 - ■ EN DETA1L 


Marc uortiment în 


Mannfactari. Pinzirle, Unajari, Imprimate, Şifoane, 
Ţesători de Olandă, Articol* de Botezai Nunţi, 
Tricotase, Feţe do Meae, Prosoape, Efc Etc. 
Toate articolele se vfind en-detail cu preţuri de cn-Oro» 



































































1 ntna Premieră in anul 1938 anunţată de Teatrul Moţional este 
dramatizarea «Suferinţele lui h er-ther» după cunoscutul roman al lui 
Goethe, de către d-nele Marictta Sadova ţi Lucia Demetrius. Această 
caitt, cu care veneraţii întregi, de zoo de uni şi-au îngemănai tuferin- 
telc *. nostalgiile, vede az t lumina rampei . Romanul « Werther. o cu¬ 
noscut, prin extraordinar dela apariţia lui. din partea contimporanilor . 
recunooşt* na fi sărbătorirea de care se bucură ţi azi. Bonajxirte. in- 
trund triumfător in Weimar, voia să -l cunoască pc Goethe al cărui 
W Verther . U citise de ţapte ori, ţi azi, in secolul al XX-lea cartea e în¬ 
că mlilă ca un lucru proaspăt, pentrucă necuprinzând lucruri pieritoa- 
tc nu poate p.eri. Romantismul ei răspunde unei veşnice sete de roman 
tic. puritatea ei consolează de impur absolutul ei întregeşte aproximativa 
din noi 

i'n spectacol nWerther >, dacă e bine făcui, poate fi Goethe. «Slurm 

utid hrana» ţi întreg secolul XVIII adus pe scenă, cu sbucitimul ti ino 
cruţa lui 

*V» noi sperăm să fie bine făcută această dramatizare. 

Publicăm mai jos tabloul J — din Actul 11 

IXXTTE: Oî Dar mai sunt atâtea 
lucruri de făcut în viată, atâtea 
locuri Încă de văzut l 
W ERTHER : Nu vreau să mă 
întreb ce e la dreapta şi la stânga 
mea, nu vreau să ştiu- Am îmbr㬠
ţişat cu privirea pădurea, crestele 
munţilor, lanţul colinelor, m’am 
cufundat în răcoarea lor, d a r m’am 
întors fără să fi găsit ce căutam, 
Aeuin. când pentru prima «lată in 
viata mea, sunt lângă fericire, gân¬ 
dul nu mai vrea să mi se îudrepte 
spre depărtări *au spre viitor 
LOTTE: (se ridică puţin turbura¬ 
tă, se îndepărtează, o pauză, apoi se 
întoarce cu mâna întinsă). Rămâi 
cu bine, Werther, (suie câteva trep¬ 
te, apoi cu un surâs) Mâine vii? 

fDoctorul vine dinspre han cu o 
trusă mică în mână, trece spre fân¬ 
tână. Werthrr ţi Lot te coborând îl 
întâlnesc), 

LOTTE: Bună zi na d-le doctor. 
DOCTORUL: Bună ziua d-ră 
Lotte. 

LOTTE: Vă cunoaşteţi ! D-l Wer- 
ther. 

WERTHER: Da, am mai avut 
plăcerea. ' 

LOTTE (râde): Da, o adevărat 
îmi pare bine că te-am întâlnit d-le 
doctor, spune-mi, te rog, car© este 
adevărata stare a d-nei Măller ^ 
DOCTORU (dând din umeri): E 
foarte rău» în cazul ei ştiinţa nn 
mai poate mare lucru. Prietenia pe 
oare i-oi dovedit-o dumneata însă. 
li uşurează mult sfârşitul. 

LOTTE: O I biata femee, a fost 
atât de chinuită în viaţă şi atât do 
lipsită do tot Ştii, domnule doctor, 
că acum câteva zile, când ai lăsat 



M A RIKT A SADOVA 

Scena reprezintă o fântână. 

In dreapta: perspectivă de pomi. 

In scenă Lotte, Werther Mariana 
ţi A mal ia. 

Mariana ţi Amalia se joacă la 
distantă printre pomi. » 

Lolie cu spatele la public te An- 
alfă după o floare, Werther mai sus 
la fântână, 

WERTHER: Cum ai ajuns asca 
xh auzita, după plimbăreţ 

LOTTE: Foarte bine.Ce plimba 
Te frumoasă! 

.WERTHER: Da_ 

LOTTE: Dar cet Nu ţi-a plăcut! 

WERTHER: Ba da.Ceilalţi sau 
oprit la dumneata! Ati mai stal! 

LOTTE: Nn, eu m'am coborât şi 
ei au plecat mai departe. 

WERTHER: H cunoşti de mult 
pe Sfdstadtţ Cam uauratec _ băiat 


LOTTE: \ ino cu mine, vino cu 
Lotte, Amalia, vino să te speli aioi, 
la izvorul rece, haide iute, trece nu¬ 
mai decât. 

AMALIA: (continuă să plângă). 

LOTTE: Nu mai plânge, Malchen, 

ti-arn spus că dacâ te speli cu apă 
din izvor, se curăţă orice urmă şi 
nu-ti mai creşte barbă. 

AMALLA: (Se spală cu foc). 

WERTHER: Cred că niciodată 
n’am asistat cu mai multă emoţie la 
un botez. 

DOCTORUL: (printre dinţi). Eu 
e. .» ea d-ra Lotte greşeşte, copiilor 
nu trebue să li se spue basme. Toa¬ 
te astea pricinuesc o mulţime de e- 
rori şi superstiţii, care dăunează 
mai târziu în viaţă. 

WERTHER: Domnule doctor, să 
facem cu copiii eeeace face Dumne¬ 
zeu cu noi. Atunci suntem fericiţi, 
când ne putem legăna în închipuiri. 

LOTTE: (către Amalia). Ei, des¬ 
tul, acum te-ai spălat destul, acum 
te-ai făcut frumoasă şi albă ca z㬠
pada (coboară cu fetitele de mână). 
Noi trebue să plecăm. Vii cu noi. 
Werther! 

"W ERTHER: îmi pare rău, dar 
prietenul meu Wilhelm, care ţi-am 
spus că a venit azi de dimineaţă, 
mi-a dat întâlnire în amurg aici la 
fântână. Aşi fi vrut atât de mult 
să-l cunoşti şi dumneata! 

LOTTE: Adu-1 la noi într’una din 
zile. 

WERTHER: Mulţumesc, vom veni. 

LOTTE: Pot să te las în drum, 
domnule doctor! 

DOCTORUL: Mă duc tocmai la 
d-na Miiller, aşa că dacă nu vă 
stingheresc, mi-aţi face un serviciu. 
Bnnă ziua d-le Werther. 

WERTFIER: Bună ziua d-le doc¬ 
tor 

LOTTE: (sue treptele cu copiii şi 
doctorul. După câteva trepte, către 
Werther): N’ai uitat să-l trimiţi 
pe Fritz să-mi aducă notele dela 
Mitzi! 

WERTHER: Cred că ai să-l g㬠
seşti acasă, aşteptându-te, pentrucă 
neştiind că am să te întâlnesc, vo¬ 
iam să mi răspunzi prin el când tc 
pot vedea. Spune-i, te rog, că mă 
găseşti aici. La revedere. (Se uită 
In urma ei, apoi se suie pe o treap¬ 
tă scoale un carnet ţi începe să de¬ 
seneze fredonează leit motivul lui 
Lotte). .-'.v- 

LOTTE: (intră iar), Werther, vezi. 



şi adevărat şi conf° rm legilor na¬ 
turale, 

AUDRAN: Concluzia mea este că 
d-ta, după toate câte le-ai spus ai 

fi uu admirabil peiaagist. 

WERTHER: (mai departe, înfl㬠
cărat). Dece să fac peisaj, când îmi 
face atâta plăcere să fac portret! 
Voluptatea cea mai mare pe care o 
trăeşte un artist o momentul crea¬ 
ţiei, ori eu lucrez pentru bucuria 
mea, lucrul în siue mă bucură, nu 
gândul la câştig, nici chiar la re¬ 
nume. ' T', 

WILHELM: Îmi pare bine, Wer- 

"ther, eă eşti preocupat iar do pic¬ 
tură 

WERTHER; (ca fi cum ar avea 
mult de spus, sclipitor). Ah Wil¬ 
helm! Wilhelm! 

AUDRAN: Citeşti cu tot atâta pa¬ 
siune pe Homejfl Am văzut că ai 
făcut adepţi, ani întâlnit băeţii con¬ 
silierului când veneau dela şcoală 
şi mi-au sp*us în cor povestea calu¬ 
lui de lemn. 

WERTHER: (se zăpăceşte) Ho¬ 
mar! da., sigur că da, citesc mereu 
Homer (mai liniştit). Este de o uma¬ 
nitate infinită. N’a creat el tipul i- 
deal bărbătesc, Uli&se, înţeleptul şi 
Achille, viteazul! Ce s’a mai putut 
spune după el! Shakespeare poate 
cu chipul ideal femenin a mai adus 
ceva nou. De altfel, ea femeia, ră- 
mânen singura urmă purtătoare a 
idealurilor noaştre. 

WILHELM: Nu ţi se pare totuşi, 
Werther, că in epoca noastră, bate 
uu vânt do deşteptare, de înoireî 

WERTHER; Da, ceva în atmosfe¬ 
ră. parcă am fi in preziua unei fur¬ 
tuni. 

AUDRAN^ Regret infinit dom¬ 
nilor, că trebue să vă părăsesc şi 
să mă rup diu această discuţie, 
atât de rară şi preţioasă. Bună 
seara. 

WERTHER, WILHELM: cu bine! 
La revedere! 

(Audran iese prin han). 
WERTHER: Wilhelm, ah Wil¬ 
helm! bine că am rămas însfârşit 
singuri. Mi-a făcut plăcere că a ve¬ 
nit şi Humbold cu tine. azi de di¬ 
mineaţă să mă vadă, dar aveam 
ţie să-ţi spun atâtea lucruri, voiam 
cu tine să rămân singur, încât măr¬ 
turisesc că aşteptam să plece, să-l 
duci la diligenţă şi să rămânem noi. 

WILHELM: Şi eu, iubite Wert¬ 
her, ardeam .de nerăbdare să te 


«ie Marietta Sadova şi Lucia DamAj us, după îioithe 


:u 


LUI 1 Li U cunosc de iu Albert. 

WERTHER: Al... sunt prieteni! 

LOTTE: Nn chiar prieteni, au 
fost camarazi. 

WERTHER: Erai foarte veselă 
aseară. IU plac aşa de mult toţi oa- 
menii ăştia! 

LOTTE: Sigur, sunt prietenii 
noştri. 

VVEBTHEK: To uitai atât de 

mult şi atât de drăguţ la fiecare 
dan ei, aseară în trăsură. Cred că 
uitaseşi de tot că eram acolo. 

LOTTE: (râzând U ia de mână- 
V i ilbcr tresare) Werther! Iar eşti 
copilăros. Hai mai bine să fim se 
rioşi; ce ai de gând cu ambasado 
rul! 

WERTHER: Nu ştiu. Deocamda¬ 
tă ştiu numai atât: că mi*© aniipa- 
tic. 

LOTTE: Biue, dar mama duali¬ 
tate aşteaptă aâ iei o hotărâre. 

WERTHER î Mama! Ştiu că ma¬ 
ma ar vrea afi mă vadă muucind. 
Iuii vine să râd. Dec© să mă isto- 
vtt&o m urnind pentrucă aşa vor 
alţi-f Pcutru glorie! Petru bani T 
Nu le d»r«>»c şi nu mă interesează. 

1 OTTE ; Totuş, (Werther, acum 
aşt* tânăr şi singur dar gândeşte-te 
cn ai sâ ai iutr’o zi răspunderea 
unui cămin, eă tfobi’c nă-ti faci o 
carieră 

WERTHER: Bă mă g&ndoso la 
toate astea când trăesc tilde cele 
urni fericite din viaţa mea! Orice 
mi s’nr Întâmpla de acum în eolo, 
nu voi mni putea apun© (NI n’am 
cunoscut foricir'-a fortcirea 
mai curată 

LOTTE: E iValhoimul un los 
atât de fermejat ! 

WERTHER Naşi fi orezul, rând 
om aU«a Wnlhumul ca refugiu, că 
o atât de Apitmpo do cer Do câto 
©ri, în Plimbă *1© lungi depe cros 
tel© munţilor sau do p© câmpia de 
dincolo de râu, nam *ărit pavilio¬ 
nul curo închide azi tOat© dorurile 
mele I 


MMMMMM^Mi<‘I2jhz pc 

şi do faţă ou mine i-a făcut o măr 
turisije impresionantă: «Trebue să- 
ţi destăinuiesc un lucru — i-a spus 
— car© după moartea mea. ar pu¬ 
tea da loo la încurcături şi neca 
suri. Am dus până acum casa cu 
rânduială şi economie, pe cât am 
putut, dar trebue să mă ierţi dacă 
te-am înşelat în timpul acoeta 30 de 
ani. Când casa noastră s’a îngreu¬ 
nat şl choltuelile s’au mărit, n’am 
Putut să te înduplec 6a măreşti su¬ 
ma hotărîtă pentru cheltueli la în¬ 
ceputul căsniciei noastre. Ai vrut 
ca şi atunci când gospodăria deve¬ 
nise mult mai grea. a o scot la capăt 
tot cu şapte fiorini* En am primit 
fără să murmur, dar fără să bănu¬ 
iască cineva că femeia jefueşte casa, 
am luat restul, în fiecare săptăm⬠
nă, din tejghea. N’am risipit nimic, 
şi aş ii trecut liniştit în viata veş¬ 
nică fără a mărturisi ceva, dacă nu 
m’aşi fi temut că acoea care va du¬ 
ce gospodăria după mine n'are să 
ştio cum a’o scoată la capăt, iar ta 
o să susţii că nevcstii-tnle dintâi, îi 
ajungeau hanii». 

WERTHER: E de neînchipuit cât 
de orbi sunt oamenii. Cnm putea să 
creadă că 7 fiorini pe săptămână 
puteau ajunga pentru toată gospo¬ 
dăria ! 

DOCTORUL: E un sgârcit mur¬ 
dar. Nici acum nu vrea să-i cumpe¬ 
re femoii vreun medicament Dacă 
dra Lotte n’ar avea grije de ea, fe¬ 
meia ar mari chînuindu-«e. 

AMALIA: (coboară treptele cu un 
pahar cu apă. Mariana vrea să i-l 
ia). Nu, nu. Mariana, e pentra Lot¬ 
te! Lotcbea tu să bel întâi (Vine 
la Lotte cu paharul întins). Uite 
Lot te in ţi-am adu» apă, o r oca-(Lot¬ 
te ii ia. Werther entuziasmat ridi¬ 
că fetiţa tn braţe ţl o sărută cu foc. 
Ama lia în cepe să ţipe ţi să plângă). 
LOTTE i I-al făcut rău. 

WERTHER: (consternat). N’am 
vrut (Lotte o * a P* Amalia de mână, 
o duce ta izvor). 



GOETHE IN ITALIA 


Ipuii^ul .ifik îAie**. Treime so fi uitai 

[îd iarbă. 

WERTHER: (caută): Uite-o! Lot¬ 
te, ai uitat să-mi dai vreo însărci¬ 
nare pentru mâine. Ştii câtă plăce¬ 
re îmi face asta! Şi pe urmă, dra¬ 
gă Lotte, vreau să te rog ceva: nu 
mai turna nisip peste bileţelele pe 
care mi le serii. Pe cel de ieri l’am 
dus la buze şi mi-a seârtâit nisipul 
în dinţi. 

LOTTE: (râde ţi fuge). 

WERTHER: (către han. face câţi¬ 
va păţi). Doamnă Gerhardt, doam¬ 
nă Gerhardt! 

D-NA GERHARDT: (apare). Ce 
doriţi, d-le Werther! 

WERTHER: Dacă îl vezi pe prie¬ 
tenul meu spune-i, te rog, că îl aş¬ 
tept aici. 

D-NA GERHARDT: Păi © aicL 
Adineauri a venit, stă de vorbă ou 
d. Audran. 

WERTHER: Wilhelm, Wilhelm! 
Serveşte-ne aici bere. Te rog d-nă 
Gerhardt 

D-NA GERHARDT: Brună sau 
blondă! 

WERTHER: Brună, d-nă Ger¬ 
hardt brună! (D-na Gerhardt iese. 
Wilhelm ţi Audran ies din han. 
Toţi se aşează în extrema strângă)- 

AUDRAN: Bună ziua, d-le Wer¬ 
ther. 

WILHELM: Bună ziua drogul 
meu. 

WERTHER: Bună ziua, (Iţi strâng 
mâinile. D-na Gerhardt cu bocurl 
de bere. Ei ciocnesc). _ 

WERTHER: Bine al venit Wil¬ 
helm! 

WILHELM: In sănătatea ta Wer¬ 
ther! Proiit! (ciocnesc cu Audran) 

WERTHER: co-aţi mai făcut a- 
scară, d-le Audran! 

AUDRAN: Am lăsat-o întâi pa 
d-ra Lotte acasă şi pe urmi. m’am 
dus cu Selstsdt la Mitzi fi Grette, 
unde am petrecut minunat Păcat 
că n’ai venit şl dumneata, fi Lotte. 
Ea era îngrijatâ de copii. E sim¬ 
patica d ra Lot le, vă place! 

WERTHER: (ridică umerii). 

AUDRAN: Ai desenat cava! 

WF.RT1IKK: A, nn, am îueepu* 
doar o schiţă, na, nu, na v*o arăt 

încă. 

WILHELM: Un peisagin! 

WERTHER: Na, dragul meu, ea 
rămân la adevărata mea vocaţie. La 
portret. Nu pantrucă nu preţneee 
peisagiu!, dar portretul mă intore- 
etazâ mal intim, pentru suflatul pe 
©are caut să-l surprind in oameni. 
E drept că fi în peisaj, e vorba dt 
o expresie sufletească, de suflatul 
natnriL In natură nimic nu a izo¬ 
lat Un colt de pădure poate aă ua 
pară frumos pentrucă îl vedem o- 
dată cn acest oer, cu aeeastă lumi¬ 
nă. cu acest efect de soare. Dsoă 
desenându-t laşi toate aeestea deo¬ 
parte. devină banat oarecare. Tot 
o# e frumos în matură, trebue să fie 


H'i .mjw ni *iu 

WERJfjiER^, Bece să te sperie! 
Niciodată n’am fost mai fericit! Ce 
e o lanternă magică stinsă! Dar 
imediat ce o scânteia o luminează, 
ea proectează pe peretele alb ima¬ 
ginile cele mai Variate. Chiar dacă 
imaginile noastre nu sunt decât 
fantome trecătoare, tot ne fac feri¬ 
ciţi, când stăm în faţa lor şi ne en¬ 
tuziasmăm ca nişte copii de miDu- 
nea asta. 

WILHELM: Da , Werther, dar 
trăeşte o iluzie oare nu duce la ni¬ 
mic. 

WERTHER: 01 Wilhelm, dar 
co-mi pasă unde duce! O voi ve¬ 
dea! strig d imin eaţă când mă tre¬ 
zesc şi privesc vesel soarele; o voi 
vedea! şi atunci nu mai am toată 
ziua nici o altă dorinţă. Totul, to¬ 
tul se concentrează in perspectiva 
aceasta. 

WILHELM: Cum vrei să mă bu¬ 
cur când văd oâ te depărtezi de tot 
ce era ţel în viaţa ia. Nu mai ai 
interes pentru nimic altceva. Iţi 
uiţi familia, cariera. Ai rupt ori¬ 
ce legătură cu prietenii cu oame¬ 
nii cari îţi pot fi de folos. Uite, 
Hnmbold, a recunoscut şi el şi m'a 

întrebat oa e ou tine. Până şi pio- 
tura a rămas pentru tine numai o 
teorie. 

WERTHER: Dece ţii atât de mult 
să pictez! Aşi prefera să uici nu-ţi 
răspund la asta, înţelege, Wilhelm, 
nu am fost niciodată mai fericit 
Sentimentul m eu pentru natură 
n’a foBt niciodată mal adânc, mai 
deplin, şi totuşi, nu mai ştiu să 
mă exprim, mijloacele do exprima¬ 
re au devenit mărunte pentru tot 
oe simt De trei ori am înoeput por¬ 
tretul Lotte! şi de trei ori am dat 
greş_ Acum câtva timp găsisem a- 
sem&narea, nn prioep dcce am pior- 
dat-o. Acum i-am făcut numai si¬ 
lueta şl mă multo mMC cn 
WILHELM: £o n’o înţeleg pe oa. 

pe Lotts. Dacă ar avea patină prie¬ 
tenie» pentru tina, trebui 84 nu 
te lase sâ Le iroseşti în umbra ei. 

WERTHER: Dar mi-« prietenă. 

Wilholm. CiUuio In oo^ 

adevăratul inter©» «• n* 4 ' 1 P° wt4 
mi» li toartei Simt şi pot »ă 
mă încred In t n Jma moa, aimt că 
®e— O. si ouţw & «pun cnvântul 
oare preţuite ©ât f ă ea mă 

iubeşte! Nu ,t| u dacă ml o «Puu® 
orgoliul mau „ aa iimtol realităţii* 

WILHELM; (,s ridică >. Nu vorbi 
dc simţul realităţi*» Werther, tu 
car© uiţi că m âaa * f 4 * 4 ** 0 * 1 
tâ alinia. 

WERTHER desmsticit): 

Nu vreau să mi gândesc la so *t 

om. îio-l ooowa- 

de care mi tem pe** 1111 * J ° U 

când vorbişi* de el ou atâta 

căldări, ou atâm iubire, ml i»mt 
oa an arou degradat «H* ,oaU o0 °~ 
rorile şl demnităţii» r4raiâ * l M 
U «pada. 


WILHELM: Ei vezi, vezi Wert¬ 
her, vezi ce şubred e tot ce ai cl㬠
dit în mintea ta pentru fata astal 
pauză). 

WERTHER (se aşează): Şi totuşi 
cum mă trec fiori prin tot trupul, 
când degetele mele le ating, din ne¬ 
băgare de seamă, pe ale ei. Mi le 
trag înapoi ca din foc, dar o pu¬ 
tere tainică mi le împinge mereu 
spre dânsa, atât de tare îmi Bnnt 
turburate simţurile. E atât de cu¬ 
rată. atât de nevinovată, încât nici 
nu-şi poate închip n că rnâ lurourâ 
şi mă chinuese aceste apropieri. 
Când stăm de vorbă şi ea îşi pune 
mâna pe mâna mea, şi se apropie 
de mine, atât de tare încât respira¬ 
ţia cerească a gurii ei îmi atinge 
buzele, mi se pare că mă înghite 
pământul, eă sunt lovit de trăznet 

WILHELM: Şi nu ţi-e teamă. 
Werther, nu ti-e frică de tine! 

ERTHER (înfrigurat): Dacă aş 
îndrăzni vreodată... dar nn, nu se 
poate, mă înţelegi, inima mea nu 
e atât de josnică, dar e slabă, foarte 
slabi! Oare nu e şi slăbiciunea o 
josnicie! 

VS ILHELM: Trebne să-ţi spui tot 
timpul, Werther, că nu ai acest 

drept, că nu trebuie să-i turburi 
viaţa. 

^ ERTHER: Lotte e sfântă pen¬ 
tru mine. Orice poftă ©muţeşte în 
faţa ei. Nu ştiu niciodată ce e cn 
mine când sunt lângă dansa, mi se 
pare că sufletul mi se revarsă în 
toti nervii. 

" ILHELM: Bietul meu Werther 
(se aşează. Pauză). 

WERTHER: Cântă la clavir o me¬ 
lodie, cu seninătatea unui înger, a- 
tât de simplu şi ou atâta simţire! E 
cântecul ei favorit. Când îl and, mă 
simt descătuşat de orice suferinţă, 
de orice turburare, de orice gând 
întunecat. înţeleg acum magia mu- 
zicoi de car© vorbesc cei vechi. Cân 
tecul ăsta simplu are o putere ma¬ 
gică asupra mea. Şi cum ştie ea 
să mi-1 cânte tocmai în clipele când 
sunt gata să-mi trag un rlont© in 
cap! Rătăcirea şi întunericul din su¬ 
flet mi se risipesc ca prin farmee 
şi respir din nou eliberat. 


WILHELM: Toată puterea ce o 
are asupra ta această Lotte, îmi a- 
duce aminte de o poveste pe care 
ne-o spunea bunica, povestea munte¬ 
lui magnetic: corăbiile care pătrun¬ 
deau în raza lui şi erau atrase de 
el, se desfăceau din toate incheetu 
rile, pentrucă toată fierăria era sor¬ 
bită de mantele magnetic. Nenoro¬ 
ciţii marinari! Scândurile corăbiei 
se desprindeau sub picioarele lor şi 
oceanul ii înghiţea. 

WERTHER: Povestea ta poate să 
aibe o valoare de simbol, eu însă 
ştiu atât, că de când o iubesc, soa¬ 
rele, luna, stelele pot să-şi facă de 
cap, eu nn mai ştiu când e zi, când e 
noapte, întregul univers din preaj 
ma mea a dispărut. 



LUCIA DEMETRR 8 

WILHELM: (surâzând trist). Bine, 
Werther, dar acum hai să mergem 
acasă, (se ridică). 

WERTHER: (se ridică). Nu putem 
încă. servitorul meu e la ea, il aş¬ 
tept să se întoarcă, i-am spus că mă 
săseşte aici. Uite. ajn văzut-o acum 
un ceas pe Lotte, aici, şi totuşi ideea 
că servitorul meu a văzut-o în urma 
mea, adineauri, mă face să-l aştept 
eu nerăbdare. Dacă nu mi-ar fi ru¬ 
şine, m’aşi arunca la pieptul lui. 


l-aşi săruta. Ca piatra de Bolognia. 
care după ce a fost expusă la soare, 
pătrunsă de razele lui, luminează es 
iusăşi câtva timp în noapte, tot aşa 
şi băiatul ăsta, pe care Lotte l-a 
privit, e transfigurat pentru mina 
Gândul ci ochii ei şâu oprit pe 
cliipuj, pe hainele lui, mi le fac© 
scumpe, sfinte. Nu Taşi da acum 
nici pe o mie de ducaţi. 

WILHELM: (surâde) Ce copilării! 

WERTHER: Nu râdă Wilhelm, 
ohiar dacă sunt închipuiri. Dar e 
oare o închipuire să fii ferioitî 

WILHELM: Bine. Werther, eu îţi 
urez să fie asta o fericire, (pauză). 
Te-ai mai împrieten t cu cineva pe 
aici! 

WERTHER. Cu oine să mă îm¬ 
prietenesc! Nu l ai văzut! Toţi sunt 
pe măsura lui Audran. L’ai auzit 
când m'a întrebat dacă îmi place 
Lotte! Auzi, să-mi placă! Este toc¬ 
mai ca un altul care mă întreba 
cândva dacă îmi place Ossian. 

(Intră servitorul, un băiat tânăr). 

SERVITORUL; Bună ziua, dom¬ 
nule. 

WERTHER: (tresare vesel). Al ai 
venit, Fritz. Ai văzut-o pe d-ra Lot¬ 
te, ţi-a spus ceva! 

SERVITORUL: Da, a venit dom¬ 
nişoara şi v’a scris nn bilet. Poftim. 

WERTHER: Da. unde e! Dămi-L 
(11 citeşte, e consternat, o pauză). 
Bine Fritz, poţi s& te duci acasă. 

SERVITORUL: Pun masa pentru 
două persoane! 

WERTHER: (rătăcit ) Ce spui! 
Masa? Nu, da; ba d&! Du-te. 

WILHELM: C© e Werther! Ce s’a 

întâmplat! 

WERTHER: Albert s’a întors! 

WILHELM: A! 

WERTHER: Albert a venit- (pau¬ 
ză) Albert a veniţi (sie-ţi, pauză). 
Albert a venit şi eu voia pleca, chiar 
dacă ar fi cel mai bun, cel mai nobil 
dintre oameni chiar dacă mi-aş da 
seama că mi-e superior în toate pri¬ 
vinţele. N’o să pot lndnra niciodată 
să-l văd. bucurându-se sub ochii mei 
de atâta perfecţiune. Bucurându-se! 
E prea mult, dragă prietene. Logod¬ 
nicul a venit! 

CORTINA 




Diatrâ de hotar 



Pentru muncitorimea din Rom⬠
nia. anul 1937 va rămâne ca o dată 
în veci memorab lâ. Deoarece în 
anul acesta ce-a trecut ni s’a re- î 
levat nouă muncitorilor natura sa¬ 
tanică şj pierzătoare de .suflete a 
marxismului, precum şi natura ar- 
hangheliană, mântuitoare, a legio¬ 
nar smulni.. 

Prin încorporarea ei mişcării le¬ 
gionare, muncitorimea din Rom⬠
nia pe lângă că a revenit la matca 
istorică, asemeni fiului risipitor, din 
legenda biblică, a dobândit nn folos 
real, indiscutabil, concret: şi-a re¬ 
găsit căldura şi sprijinul familiei; 
a intrat într’o şcoală care-o va e- 
duca 9i instrui pentru lupta aprigă 
a vieţii şi pentru recucerirea unei 
patrii pierdut»; în sfârşit intrând 
in Legiune^ muncitorii au dobândit 
un şef şî un părinte care-i va duce 
şi pe ei la mântuire şi la biruinţă, 
alături de toţi ceilalţi fii legitimi 
ai Naţii Române. 

Ordinea Socială creştină Pe cale 
de instaurare, va câştiga de ase-' 
meni. Fiindcă, prin smulgerea muu- , 
ci tor lor din ghiarele satanismului 
jidovesc, duşmanii cei mai îndârjiţi 
ai rândueli şi-ai colaborării intre 
clase se găsesc în cbip automat de¬ 
zarmaţi. Iar bolşevismnl fiind ucis 
în noi, nu va mai avea d>n afară 
nici o putere aBupra noastră. 

Dar noi muncitorii legionari, cre¬ 
dem că cei oe vor folosi ynai mult 
d ; n studierea atentă şi obiectivă a 
fenomenului vor fi tocmai politi¬ 
cienii înrăiţi şi aşa zişii conduc㬠
tori de modă veche cari prin orbi¬ 
rea lor criminală şi prin lăcomia 1 
lor animalică, au împins ani de-a 
rândul muncitorime© creştină în 
gura de molii a politicii jidoveşti 
şl-au expus ţara pieirei sub cisma 
do fier a bolşevismul ai. 

Ce vor învăţa aceşti politician! 
deochiaţi, aceşti păstori năimiţi 
cum îi numea d. profesor ION OO- 
DREANU, din exemplul masiv al 
convertirii noastre la legionar sm! 

Trei lucruri eaentialo vom rla 
puude noi şi anume: 

întâi că până astăzi, nimeni In 
afară «Ie leg onori nu apropiat 
de muncitori oa Inima caldă de 
frnto, cu ipirit de înţelegere, de 
camaraderie ci de frăţie adevărata, 

Şi că «Iacă muncitorimea a oăsat 
In ghiarele jidotolor şi ale bolfevî- 
eilor aPol »ee»t !«««* ■’* InUmplai 
tocmai din pricină că dintre Bo* 
mini, nimeni nn sa ridicat piuă 
arama ca să-I îmbrăţlşeae pe mnn- 
citări. De cae a na mirăm atonei 
<* ei, muncitorii, speculaţi la «ân- 
ge, jefuiţi, lovif. odeoea nesocotiţi 
totdeauna, sau liant ademeniţi de 
Iuda bolfavicâ. co ca o mini li 
mângâi» pentru ai putea ucide 
după aceea. 

In al doilea rând. eoncertnre» 


muncitorimii la legion&rUm, arată 
că muncitorul român nu vrea pri¬ 
vilegii, nu vrea să lenevească sau 
să «d’cteze» asupra altor clase, ol 
vrea numai drePtate; vrea să fie 
tratat aşa cum merită, de toţi cei¬ 
lalţi creatori şi producători din 
ţari; vrea să-şi dobândească prin 
muncă rodnică şi drept răsplătită, 
dreptul de a se simţi stăpân în Pa¬ 
tria Sa redobândită prin jertfă ri 
prin luptă. 

In fine, vor moi învăţa oft mun¬ 
citorimea nn numai că nu este un 
element d’Zolvont, un mădular 
cangrenat al moroi familii naţio¬ 
nale, d»r că transfigurată sufle¬ 
teşte, încadrată şi stimulată cum 
tnebne, această muncitorime creş- 
ină, alături de tineretul intelectual 


dăruit de ţărănime, este cel moi 
robust şi cel mai dinamic factor da 
propăşire al Neamului. 

Dacă numai aceste trei mori În¬ 
văţăminte am fi putut noi stoaroe 
anului trecut şi încă anul 1937 or 
putea fi privit ca o piatră de ho¬ 
tar. Dar în această perioadă d© 
timp s’a realizat ceva mai mult şi 
mai semnificativ: 

împăcarea Naţiei cn muncitori¬ 
mea în cadrul Legiunei şi leg㬠
mântul lor recrproc de a birui pri» 
Legiune şi sub comanda Căpita¬ 
nului. 

Şi acest fapt se cere în adevăr 
subliniat cn foc. 

anton davidescu 

muncitor 


Blănăria „LEOPARD" 




Str. Colfei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 

Vinde cu preturi reduse 

VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — TeL 47L05 


Încălţăminte trainică 

pentru sezonul de toamnă 
Modele noul lucrate In ateliere proprii 
Vinde cu preturi excepţionale 

Magazinul V. VASILESCU 

Bucureşti. Str. Carol 


DEPOZI 




E ŞOŞONI Şl GALOŞI 
Tel. 342 03 


CUMPĂRAŢI BPTIN 

0CAM URI, oglinzi, «ma, crUtal» «I picturi 

IO AN PUCH1U 

şti, Ooloi Moşilor, 31 - Teiefoo *44/91 



Vizitaţi Magazinul „1 

btr, Oâmpânsana Ko. 1 


EFT1NEÎ 


(jos sub Teatrul Staţionai) 


Bint asortat cu toate gtnniilt de arme şi cartuşe. Fabrici 
MM ■ arucolş d« vânătoare. 

Specialist In articole de pielărie şl cuţitârie. 

— l» de toHePeai par fumu rie 


vizitaţi Ceasornicăria Românească 

ANTON PETRAŞINCU 

B-dul Ellsabţta 41 (vlc>s-vls dt Llctul Laxăr) 






























































































apţi 


de fHCOLAE BOGDAN 


oamaraoJ, camarade, 

mai 


nai mult sau mai puţin, nu uHaii că pasul «gtlra de astfel este 
PRETUTINDENI COMERŢUL Ei “ ' ‘ m - 


ric. rnL iui ihulivi vi jmtHiuL ESTE' COMERŢ. LÂ NOI COMERŢUL --- 

, Războiul unei rftsi care in o sută de ani (l-a pierdut toate nonţnle, in 
i unei rase străine năvălitoare». . . 

războiul acesta, pas cu pas vel cuceri tu, legionar, toate poziţiile pier- 

rezis tentă. 

ră aşteaptăi ele vor urma una după alta. 
aşteaptă biruinţi şl glorii pe care nu le vor putea întuneca nicio unei- 

f JTG»S ™ 1 f . 

(iXn cuvdiifarfei d-lui C08NBUU l. CODRU ANU. ro»tHA la drclonfQreu of fiu 

«twt economice Upltmart). 


i dând peste cap 
«In ourînd bătăii 


—, . . miugur< l t Im 25 iunie 1082 f 

d«**\âlue întregul fond tragic al Restaurantul din strada 
vieţii noastre economice: «Pre- Gutenberg din Bucureşti, 
tinderii comerţul este comerţ, inaugurat la 2 Iulie 1037; 
la noi comerţul este răsboi». Alt douilea restam^nt la 

Corolarîul logic al acestei Carmen Sglva, inaugirrat 
axiome impusă dc evidenţa în- \la iii August; 


a lucrurilor: numai o forţă 
românească tânără, însufleţiţi! 

de spiritul dc jertfa, de elanul 


lin mare magazin de co¬ 
loniale, — demi-en-gros — 

or npiuiu. uv jy «v —.. |»j Obor — Bucureşti, innu- 

ofensiv, de activitatea ordonaţi, ortiraf la 3 Octombrie . 
concertată şi disciplinata a unei I o pensiune legionară la 
armate pe câmpul de luptă, I predeal, paralelă cu un ma 


l/n restaurant legionar 
de primul rang f» Bucu¬ 
reşti, pe b-dul Elisabcta, 
lângă Liceul Lazăr, la 2t 
Xoembrie; 

Un mare magazin de colo 
niale la Bacău , la 2 Decem¬ 
brie; 

Un magazin de stofe Şi 
de manufactură la Bucu¬ 
reşti la O Decembrie . 

iar la 20 Decembrie, a- 


matc pe câmpul de luptă, I predeal, paralelă cm un ma teliertd legionar de croito- 
ntc susţine şi câştiga acest raz- I g ax ţ n fie coloniale la 24 ■ ric. 

; Ur însîsi mi dove~ I • «v l-Ivnnrm. 


„oi. Iar faptele înşişi nu dove- \ Octombrie; 
dit'o că această forţă româneas Un restaurant la B*<cu- 

« m ■ â.B a A I I . 


eâ în stare să mobilizeze şi în 
domcninl economic toate pute¬ 
rile ofensive ale neamului spre 
o le duce la biruinţa, nu poate 

fi decât MIŞCAREA LEGIO 

— . - - a a O AJ 1 V.Z 


reşti, In B-dul Basarab, 
Colţ cu Calea Grivlţci la 1 
Xoembrie; 

Un alt restaurant legio - 


fi decât MIŞCAREA LEGIO- nar la Bucureşti şi tot pe 
NARA. Fiindcă, după cum a re- (Jdf^d Griviţci, în Halele 
mareat’o şeful acestei mişcări, j d{ n preajma marilor ate- 
cu prilejul inaugurării primu- Uere ale C, F. R., Inaugurat 
lui atelier legionar dc croitorie, i a 7 Xoembrie; 

Batalionul comerţului legionar jj n magazin de mere şi 
a pus în funcţiune, în numai fructe în Bucureşti, strada 
cinci luni de activitate, urmă- Gutenbarg, inaugurat Im 12 
toarcle întreprinderi economi- Xoembrie; 

m A A A m 


ce, toate viabile şi prospere: 


O papeterie şi-o frudtărie 

- _ • — « mrm 


Un restaurant fie primul în Bucureşti, strada Ro- 
rang la Carmen Sylva, i-'mană la 14 Xoembrie ; 


Toate aceste întreprin¬ 
deri, o repetăm, nu numai 

“ prospere, 

nu numai că manipulează 
sutimi de mii de lei zilnic, 

hrănind sute de produc㬠
tori şi deservind mii de con 
sumatori, dar ele au reali¬ 
zat deja, în scurtul răstimp 
de când funcţionează, una 
din cele mai edificatoare 
experienţe economice din 
câte s’au încercat pe p㬠
mântul acestei tari: expe¬ 
rienţa economiei legiona¬ 
re organizate şi însufleţite 
de un înalt ideal creştin. 



biruinţa U p l e nar* , 
toţi In branşe©. Io 

vostru, ol 



o t tu i faceţi 
ta bătăile el 



nterfului legionar, este un 

C Istorie tn vlato 
nostru. 

fOu a*m oţTSeîiTnloI 

ră «i de pe nici o fe 
nu-ţi voi putea servi Nea¬ 
ntul ca din acest loc, de 
deschizi fftrumwrf fi 

(r 




fim. 

«V* îmbrăţişez pe toţi, 

stragN mei «I fora vă va «m. 

bră&a ou W 

pa mai buni dintre 

ff are. Voi, deoi f 

credeţi că nu vă vede 

nimeni, nu uitaţi oă T 

vă sărută pe fi 


_ mb „ , In adavâr, dac» oaie un lărira 

viaţă nouă, lauro UJK k ero ică legionară »c 

11 JIm nlîn utili» ihâliAli 


lume tn ©ore Românii _ _ 

pierduseră toate nădejdi- 1 pe re«pta croştfnc âă fie aplicate 

'* !S£ tuturora'« ®«* M P ft »' m£U inycr ,? U ' 

«Mă adresez tuiuror«| ^ 4M H«irn«itnt® Dentru mau- 

spunându-vă oă dacă «n 
multe puncte 


o 


cencentianjle economice curente 


Aşa dar se poate afirma astăzi, 
când nam încheiat încă prima 
jumătate de an de ofensivă eco¬ 
nomică legionară, că prin. rezul¬ 
tatele dobândite până acum, ca 
şi prin acele ce se presimt ca si¬ 
gure de aci înainte, toate con¬ 
cepi lunile^ noastre ecortomice cît- 
renie au fost fundamental revo¬ 
luţionate. 

In adevăr, pană la afirmarea 
victorioasă a spiritului legionar 
ţi pe acest tărîm, mentalitatea 
publică obştească era dominată 
de următoarele prejudecăţi scoa¬ 
se din cele trăite şi văzute în ju¬ 
rul nostru: . „ 

1. Orice activitate economica 

presupune un scop lucrativ, un 
câştig rât mai mare, indiferent 
dacă acest câştig ern dobândit 
prin spolierea şi înşelarea clien¬ 
ţilor; 

2. Ca să duci la bun sfârşit o 
întrei rindere economică de ori¬ 
ce natură, sau cu alte^ cuvinte 
ca să dobândeşti un câştig cât 
unii rotund, n’ai nevoie dc cât 
de un capital bănesc — cât mai 
mare cu putinţă — şi de anumi¬ 
te cunoştinţe de specialitate. 
Daca aveai aceste două lucruri, 
jmrale şi cunoştinţe, puteai să faci 
treabă. Dacă nu, răbdai şi te re¬ 
semnai, uitându-te la alţii, în 
special la jidani şi la paşapor- 
tari cari aveau şi au încă din 
l**lşug şi capital şi dexteritate de 
monopolişti; 

3. Osebit de aceasta, nimeni 
nu-1 ţinea de rău pe posesorul 
de capital şi pe întreprinzătorul 
economic în genere dacă în ac¬ 
tivitatea lui şi spre a obţine câş 
ti guri enorme şi repezi, călca în 
picioare toate legile divine şi 
omeneşti: dacă-şi înşela coman¬ 
ditarii, asociaţii sau clienţii; 
dacă frauda fiscal; dacă exploa¬ 


ta funcţionarii şi muncitorii p⬠
nă la istovire, până la asasina¬ 
rea lentă dar sigură. 

4. In sfârşit, o altă prejude¬ 
cată care ni se înrădăcinase în 

suflet, era aceea că Românul e 

incapabil ză-facă operă trainică j 
şi pilduitoare în comerţ san în 

industrie, mai ales când trebuia 
sa concureze pe jidani şi pe 

streini cari se ocupă cu nego¬ 
ţul şi meşteşugurile din tată n 


fiu, din vremuri imemoriale. 

* 

Ei bine, experienţa le 
ghmară a venit şi-a spul¬ 
berat toate aceste preju¬ 
decăţi, pe cât de odioase, 
atât de primejdioasa 
aru normala şi echilî 
ta desvoltare a neamu 

lui nostru latin si creştin^ 
Dar ce-a pus In loc ne veţi 
întreba? lata răspunsu" 
nostru: 



Criterii legionare cardinale, pentru întemeierea 
unei robuste economii romaneşti 


să, o făptură în iăuntrul 
căreia instinctele infe¬ 
rioare şi distructive pre¬ 
cumpănesc in chip absolut. 

Dacă însă ţelul ultim al 
economiei nu este câştigul 
ci asigurarea existenţei fi¬ 
zice a Naţiunii, asta în¬ 
seamnă că activitatea eco¬ 
nomică e susceptibilă de 
a fi încadrată >n anumite 
norme morale de condui¬ 
tă şi trebue să fie* 

Apoi ulîimele deducţii asu¬ 
pra cărora CĂPITANUL însuşi 


La foafe cele de mai sus, Miş¬ 
carea Legionară a răspuns punct 
cu punct, restabilind adevărul şi 
precizând normele cardinale^ de 
acţiune şi desvoltare ale oricărui 
fel de activitate economici cu a- 
devărat sănătoasă. 

Primul răspuns •* 

ADEVĂRATELE FINALI¬ 
TĂŢI ALE ACTIVITAJII 
ECONOMICE 

Scopul real şi evident al 
activităţii economice în 
genere şi aceleia ce se des- 
voltă într’un cadru naţio¬ 
nal mai ales — pare a ne 
spune Legionarul prin fap¬ 
tele sale — nu este câşti¬ 
gul, ci satisfacerea func¬ 
ţiunilor esenţiale ale vie¬ 
ţii, pentru a elibera un pri¬ 
sos de energie care şă fie 

cheltuită întru înobilarea . 

şi apărarea existenţii noas întreprinderi nu este capitalul 

fre pământeşti. Iar cei ce l,anesc ^preuna cu aptitudinile 

crede că suprema lege a 9 1 . cll noştinţele de specialitate, 

negoţului ori a industriei, c/ capitalul moral nl Legiunii 

este numai câştigul — ere- ma * întâi, iar în al doilea rând 

dinţa ce însufleţeşte pe ji- acela nl legionarului învestit 

. . - - 11 cu o răspundere şi cu o funcţie 


D. CORNELI U CODREANU, vorbind 1 
inaugurarea consumului legionar din 

în plin oartier muncitoresc 

- ■ 

n insistat în cuvâniafile sale la 
inaugurările succesive ale între 
prinderilor legionarei înşiruite 

mai sus: £ 

Comerciantul Şi indus¬ 
triaşul îndeplinesc o func¬ 
ţiune de o înaltă utilitate 
în sânul societăţi^ în care 
trăesc. Ei trebue 
mare să fie 0 
recţi, capabili , harnici şi 
devotaţi profesiunii pe 

^ V A ^m 42 J 


de vedere 
mai avem o ne perfecţio¬ 
na, mi-se umple mima de 
nWWvdrle când mă gândesc 
la corectitudinea voastră, 
care va face epocă In aceeL 
sta ţară, la curăţia sttfl 
te lor voastre, la dragei 
şi devotamentul vostru 


titirez şl transfigurarea acestui 

ce*ta 


neam, apoi acesta este tărâmul 

soci&l şi economie. 

Iar dacă fiecare legionar au¬ 
tentic o convins de pe acum de 
acest adevăr, noi nu moi avem 
nimic de adăugat aci in această 

privinţă. , . k '4 

Al patrulea şî ultimul răspuns: 


Prin Legiune, neamul românesc Isl ua mani 
te ta vitalitatea sl originalitatea slin domenii 

economic 



rooi»elor 

ferite 

în‘diima j^ăteţe de I woerclal l«gion«i 
veac, a ajuna sa se împamante-I «Lupta noastră 
neoscâ în ţeastă Ţară prejude- ca pe caro o dmcUn^m 
rata ubsurdă că Românul e inapt lăzi. oste istorica. Ea va fl 
»& îndeplinească funcţiuni eco- înscrisă tn cartea 

j noinice esenţiale. De fapt, adevă-1 iul. a _ 

o răspundere şi cu o misiune pre- ru j ^ pg n x actun nimeni n a «Pentrucă vom margo cu 
cisă în această ofensivă memo- ^ ^ «bjgcopcre, să valorifice cea moi mare siguranţa 
rabilă, nu au numai particulari- Lj ^ stimuleze aptitudinile eco- din biruinţa In biruinţa, 
taieadea constitui un funda- n^mice Inăscute, originale, ale infranqăjtd rezistente ti 
ment de nesdruncinat pentru ori- R om â n ului. vrăşmaşii şi * 

ce întreprindere legionară şi ro- Mişcarea legioşară a descope- dur 1 1e mentalităţii aere 

1 maşaaM - ° «ate pe sive şl descuraiatoare 

mizeze si să le I **■ de 


noi nu ne 


care şi-au alt 
clienţilor pe 
să-i serve ase 
ciozitate şi 

Xegoţul, m 

întreprindere , 

trebue să as 
cari le slujei 
mercianţi, 
funcţionari 
muncitori, 
tul la ono 
mutn de exi 
bilă ; 

Consuma^ 
fi nici odată 
tât mai puţii 
spoliat. Dim 
bue tratat cu 
roasă leali ta 
tudine, potri 
lui că fntotdf 
tul este ac&i 
dreptate». 


me votaţi 
trebue 
conştiln- 
tate; 
şugul sau 
spectivă, 
e acelora 
I fie ci co- 
ţşteşugari, 
‘ti simpli 
igă drep¬ 
tul mini- 
ţă onora¬ 
riu poate 
lat, cu a- 
culat ori 
vă, el tre¬ 
ma, rigu- 
li corecţi- 
principiu- 
ia «clien- 

farc are 


nil pe tărîmulînţelegerUo 


Al doilea răsţins i 


Principalul capital al Ugionaruiui 

pecuniar ci capitalul mori 

Mişcarea legionară a făcut a- 
poi dovada manifestă, indiscuta¬ 
bilă, că baza cea sănătoasă a unei 


este iei 


itffleţeste 
dov sau pe jielovit,—este o 
fiinţă ticăloasă şl perver- 


economicn. 



In ce consta 
al mişcării? 

In faima 
ta te, de cor 
solidaritate 
de înţeleaptă 

care ea ş’ |-a 
contenit prin 

In ce trebue 
Iul moral al legi 
într'un comerţ J 
prindere econom 
Răspuns: In co 


i ta Iul moral 

invincibili 


te. 

>nste capita¬ 
li lui angajat 
întro între- 

rtitudinea, în 


v C7" — —* *—' 

ideal, atletul spiritualismului şi 
al altruistei iubiri creştine împo¬ 
triva materialismului şi egoismu¬ 
lui luciferian propagat de jidovt 
în lume . .. . 

Acest lucru a ţinut să-l subli¬ 
nieze CĂPITANUL, când a pro¬ 
nunţat aceste cuvinte, la inaugu¬ 
rarea ultimei întreprinderi legio¬ 
nare din acest an: 

Dragi camarazi, 

«In viaţa aceasta aspră 
pe care o duceţi, muncind 
din zori şi până în miezul 
nopţii, unii în căldura do¬ 
goritoare a bucătăriilor, 
alţii la servit, alţii Ia sp㬠
lat. alţii la vânzare în ma- 


-■ -— 

capacitatea şi-n ^ ( * e ' otamentul 
său personal; în Bj (, rederen pe 
care i*o arată Copanul; în n㬠
zuinţa sa necontşn ită de a se 

perfecţiona şi de răspunde o- 
norabil tuturor acâlora cari l'an 
cinstit cu încrede!^ lor. 

Şi In adevăr, superiori¬ 
tatea capi 
pare ca nedl 
cumpănitoare 
cărui alt 


• moral a- 
tată şl pre. 
supra ori- 
capital. 
*.«t prăbu- 
mderî ce 
■Jloace fi- 
dabile* nu 
clătmân- 
ndere con- 
9*onar 


gazine, orice serviciu veţi 
avea. chiar şi fntr’un fund 
de pivniţă unde nu vă vede 
nimeni, să aveţi marea bu¬ 
curie că munc? voastră 
este o lupta eroică pentru 


_e creştinism trăit, — hărnicia 
noastră înăscuta, spiritul nostru 
gospodăresc, voinţa noastră ne¬ 
înfrânta de a ne ridica numai 
prin muncă cinstită şi prin eco¬ 
nomie, vom fi pur şi simplu 
imbatabili. Ori, după cum aţi 
văzut, tocmai acest teren a fost 
ales de Legiune spre a da lupt a 
decisivă a Neomului, nu numai 
pentru redobândirea poziţiilor 
pierdute până acum, dar şi pen¬ 
tru afirmarea virtuţilor şi apti¬ 
tudinilor noastre economice spe¬ 
cifice. Virtuţi mai preţioase do 
cât toate marile şi variatele noa¬ 
stre bogăţii naturale, deoarece 
numai prin desgroparea şi culti¬ 
varea lor se va putea face din 
România o ţară, ca Soarele sfânt 
de pe cer. 

Lucrul acesta va fi înţeles a- 
bea după smulgerea biruinţei le¬ 
gionare definitive . Când se va 
putea pătrunde şi sensul profetic 
cuprins în aceste simple cuvinte 


mânească, ci implică şi o misiune Irit aceste Însuşi 1 * a H^rurai nTnnr n d# 

1 A - J - - I- 1—1 -V I .m-.m? ,| BW M-W 1 - gr- —» 

drept cA I «Vom răsturna 

j funcţiunile economice ale najiu- 

7lP{* t ei ii îrv -''p r" ” t— | a 

speculei, al falsificărilor, Prji 

uaiuruiw Jjuciri mau /iuuwh, mim-- j jjj iralldelor, al Şperţ*trîlol% al I 

piu posesor al unui tezaur mate- spolierii muncitorilor până Ia 
rial şi torturat de patima lucife- extenuare şi al coruperii orgnne- 
rionă a câştigului, i se poate (o- lor de Stat. 

lera să înşele, să speculeze, sa lor dacă am fost tnfrînţi până 
mintă şi să fraudeze, legionarului acuma de ei, este tocmai pentru 
conducător de întreprindere eco- că am acceptat lupta numai pe 
nomică nu numai cu nu i se pot \ terenul ce le-a con \cnit lor. Insă 
tolera astfel de înclinări, dar el e în cadrul 1 gnomii organi¬ 
zai i se pot măcar presupune teo- \ conformitate cu anumite 

reiiceşte. Iar aceasta pentru ra- norm« etice Implacabile; în ca- 
ţiunea simplă, evidentă, că chiar economii organizate 

angajat într’un comerţ sau tn- ^? c ^ la 1 1 \ n 8 ^°P U ^ * valojyica 

tro întreprindere economică, le- 1 ^mţnl de abnegaţie, de solldan- 
gionarul rămâne un luptător în - frăţeasca, de disciplină şi de 

cadrat care anga iează onoarea corect.ndlne pe care m 1 au sadiţ 

* asptsprezece 


tal şi umilii al noainu* 
dovedind eâ io tuşi din 
sângele nostru rftmâncsa 
»t naşte negustori In 
toate domeniile, cari să ţi¬ 
nă piept oricui sl să scoată 
din luptă pe orice rival.» 

CONCLUZII 


Şi actim un ultim cuvânt; 

Ofensiv* economică le¬ 
gionară e abea la înccpti- 
turile ei; Primele p*trule 
legionare abea au luat con¬ 
tat# cu inamicul şi hi clipa 
aceasta au loc hărţuelile 

de avantposturi, Jfdine in¬ 
să, când grosul forţelor 
va fi în formă şi când b㬠
tălia se va da potrivit pla¬ 
nului fixat dc comandant f 

biruinţa va depăşi până şi 
aşteptările noastre cele 
mal optimiste . Cu atât mai 
mult, cu cât prin Legiune 
se va afirma strălucit şi 

victorios, însuşi geniul e- 
conomic al Xeamulul, ig¬ 
norat până astăzi de toţi 
conducătorii noştri . 

* 

In sfârşit, btminfa acea¬ 
sta e cu atât mai dorită . 
ctf cât ea va constitui cel 
mai luminos semn că a- 
tunci adevărurile veşnice 
ale lui H vist os vor fi căp㬠
tat trup în rânduiala noa¬ 
stră socială şi economică f. 


I 


Serviciu religios Iu inaugurarea consumului legionar din Bucureşti 


Fiindcă 
şîndu-se 
dispuneau d 
nane iar e foi 
s’a văzut I 
du-se o tn 
dusă de un 

pabil şi corect ş__ ^ 

deasupra va ijfi simţi la 
spatele saasinţi'nul direct 
şi activ a un m'Hon de con¬ 
ştiinţe astăzla a douăzeci 
de milioane m^ne, organi¬ 
zate şi comandate ca o ar¬ 
mată a vîeţiS $* a creaţiei. 

A| treilea rjPP^nsi 

Dar capitaJulwnnrnl mş m 
CARII LEGIONARE tn g €nera l 
şi al fiecărui angajat cu 



Legionarii f| simpatizanţi 










































































«duna vtdTIRE» 



Pag. 8-» 


0 instituţie de Interes naţional: 


LOTER 




STAT 


Un an de sport romanesc 



Noul Sanatoriu al Ligii 


contra tuberculozei, clădit la Braşov din Fondul 

sanitar 


Diu zi în zi m> evidenţiază cui de 
providenţială estr marea instituţie 
a Loteriei de Stat, cât de fericit 
au fost inspiraţi <i storii ei, pre¬ 
cum şi cât de eehitex *4 a fost al¬ 
cătuită* 

Concentrând in mâink' salo con¬ 
tribuţiile celor mulţi, fieOre avund 
garantată putinţa de câştia revarsă 
belşugul şi fericirea din plit în nu¬ 
meroase familii. 


ESTE ORB NOROCUL? 

Aşa se zice. Loteria de Stal însă 
doeminte această bătrână zicală. 
Fiecare om îşi are norocul său. 
Meşteşugul este însă de a nu lăsa s& 
treacă po lângă tine. Loteria de 
Stat singură oferă această posibi¬ 
litate Dovada celor co afirmăm 
este că la fiecare tragere mi>\oaue- 
le numeroase se răspândesc p* tot 
întinsul ţării ca şi în Capitală. Şi, 
nu este orb norocul pentrucă el u 
pătruns în casele color umili încrc*ă 
tori în soarta lor, schimbând din- 
tr'o dată neliniştea zilei de mâine 
şi truda nesfârşită într’un isvor de 
fericire, atât de mnlt visată în nop¬ 
ţile de insomnie şi în zilele trăite 
în necazuri. Roata norocului s’a 
învârtit parcă îndemnată de o ne¬ 
văzută mână, tocmai unde trebuia 
mai mult 


ploaia biuofioâloaro a milioaaclor. 1 porţii foarto oiari câ «urnele pe 
care se revarsă de atâta vremo pceto care le realizează ţi le plătvţte «unt 


R«Uuip«<tsiai|e Suui 

4 •>* *“ 

grt*elă silue|l|M pr« , * <u * ** ^ 

penpertin mâl U' 0 *** ^ |llt „ 

-Să • «•* 

douâ^prexw lud p rt 

a * i, r <**•»■ 

wmeUn nenl^tr , rB w ddugile «nai 
ret daianat saBfcn 'fl 01 “ ™~_ J 

cauzalităţi Urine., P* 
petru anotimpuri *** 

preocupări şl Rbslblbţât 1 * 

Sportul 1,1 ■jt.pu*£ 

cheierea ridului sMi <* • ct, T}J*î* ^ 

sfârşitul anului uni-n'^ditlc. 

d« Decembrie Lsote sporturile ori w 

pmua de mijloc • ^ ,1C ‘ ,nl ‘ e * 

ruple, ori la un Inccp» 1 * V m '* l,rc l0 | 
cearcă să legeTlrul cât€V€ ^ 

mal Înainte. 3 ... 

Dea ceea mihk n p^zento un bilanţ 

strâns şl bine închegat «f uoCt ac “' 
vităţl care se de>f i*oar 4 P« clcIurl m ' 
prapuse şl interb'C nte * 

Ne vom strada in* *• culf « tm 1 *. 
vealmente mrtijemnete din noioratl de 

fapte întâmplat* t imp d* un an ** 

vom cerceta la lumina credinţelor n- a 
stre, aşa cum Im făcut dealtfel In fle¬ 
care zl dela gp^riiia Bunel \esttn. 

Indiscutabil, tnul acest», sportul cart 
a reuşit să ne «ducă cel mai niul|l Urni 
atât pe plan Ins m cât şi extern a fost 


CĂLĂREŢII MILITARI 


Isprăvile căîilreţtlor noştri, 
p ând om strălucitele rezultate obţi 
nuli de odŞHtanul Rang lo Olymp** 
da d*k I Hrrlin şi sfârşind cu excep- 
tionul*U p*rform*nţe isbăndlt* 1» 
toate capitalele ruroprn*, ou in 
cris eu num* d* aur 1* tabloul d* • 


■tiare tor suta ta anul ce vi»a aril- 
Tlfafea tlacrilor campioni. 


CELELALTE sportuhi 


Nf-*i adu» rezultate felurite şi a» 
uapn* grupării* polisportiv*. prlatre 
car» Sport ei Student mc, cu o seamă 
da cm pin mie, mai atee la tporturlW 


■oare al neamţ*Ivi num* eat Hang | ««nare (rollsy, bankett ot«J 

Dealtfel Sportul Studente a coco¬ 
ri t cote mat malta campionat# naţio- 


taru noastră, sau împârtăţit pro- considerabile, 
vinoiile; între extremităţile Romă-1 Organizarea Loteriei 
□iei Mari, dela Nistru la Tisa, o 
linie de aur a dublat punctele carto 


grafice- 

Multă vreme s’a avut impresia că 


s’a făcut, 
nşa dar, după un plan foarte util, 
care a şi dovedit, în practică, valoa¬ 
rea lui. 

Bineînţeles, în6ă, c& nu toată ln- 



an)« şi refioMl* 

La handbal] a'a observat o lipsi de 
activitate care «• explică In bmal par. 
ts prin lipsa de slăbiri. 

Sportanle da iartă an şi au Isoe- 
pvt Încă o activitate lematnici. iar 
bodiafol pe găleţi tfi dispută p4aă 
•na nlla campionatele rffiooala 


la box singura figură mai promi- 
nantl rămâne tot Toma Aurel, rare, 
d«ft reuşeşte rezultata frumoase, n’n 
«■«f putut boxa pentru titlul de cam¬ 
pion european 


bilanţ 



Ie general aportul românesc a tr㬠
it «a an foarte afTtat, bogat !■ **“ 
alintări fl n o pronunţată orientare 
spre românia ai 

Sperăm ci la anal oe vine aaeen- 
ilnnea npra «bl»| bina» fl «mal româ- 
■•ac» vn conttain en «aceea, mal alea 

al la orizont se profil rază «per an | ele 
vani ale nnel Românii caro va lat*- 

lega nă trăiască anmal prin români 
fl pentru romiaL 

Vlrgll Pojjflwu 


Stăpânii zăpezii 


O AN A 


Nu *»te prea uşor să smulgi sa¬ 
cre tul săpesU ţi s'o domini. 
Sporturile pe aăpadă sunt ck ie 


femeilor bdtrine şi fără viitor*. 

Ne gindim dmtemenea la ingine¬ 
rul FRIM care a ridicat la Chamo■ 


Chirculescu Ţoprscu Apostol, Tu atractive şl spectaculoase pe atit n ise culorile noastre mai sus decât 


doran, cărora tPortMi român i U * P»'"* <*« riumrt * nepremtail - aU tuturor neamurilor venit* acolo 


ATLETISMUL 

Vor rămâne o Late momentele de 

Înaltă tensiuni* sufletească pe care 
le-am trăit ■ toţii In timpul Balca¬ 
niadei AII 


tragerile Lotriei de Stat mobilizea-1 mea câştigă. Sunt şi din cei care 
ză numai interesul şi nădejdile Ca-1 pierd, mai mult sau mai puţin. Ei 


pitalei, şi ale oraşelor apropiate. O 
eroare de optică, par’că scotea din 
zona spectaculoasă, restul cetăţeni 
lor din provinciile îndepărtate. Era 
greu să imaginezi că la o anume oră 


trebuie să se consoleze. Şi nn nu¬ 
mai cu speranţa, foarte justă şi le¬ 
gitimă că pierzând azi vor câştiga 
mâine — ci şi cu gândul că pierde¬ 
rea lor e un câştig pentru tară şi 


a febrilei zile de tragere, se strâng | mai ales pentru bolnavi. 


ca razele într’o lentilă, în jurul cu¬ 
tiei magice, palpitantele aşteptări 


Intr’adevăr, veniturile Loteriei de 
Stat am văzut că merg la Fondul 


ale unei ţări întregi. Iţi vine să I Sanitar National, în cea mai maro 


crezi că într’un fund de târguşor ba¬ 
sarabean, sau într’un cotlon dobro¬ 
gean, sau undeva la graniţa Mara¬ 
mureşului, — sunt oameni cari au 
tot atâtea (drepturi la şansă», ca şi 
speotntorii ce se înghesuie în amfi- 


parte. Ele se mai îndreaptă şi oă- 
tre ministerul Aviaţiei. Dar fondul 
sanitar rămâne acela care se bucu¬ 
ră de contribuţia Loteriei. 

Ce s’a făcut cu banii economisiţi 
prin Loteriei S’au clădit sanatorii 


teatru Fundatioi Carolî Şi totuşi, I pentru tuborculoşi, s’au înzestrat 
iată că magnificii© inspiraţii ale spitale, s’au creat laboratorii însem- 


hazardului — ne spun cât e de u-1 note pentru progresul ştiinţific şi 


şurelnică o astfel de închipuire. I medical al României. 


A miţpu* ti °u ai le prilejuri: loto 




Târguri şi orăşele, atât de distan¬ 
ţate de centrul vizual al metropolei, 
anonime, — asupra cărora atât de 
rar se abate vre’un eveniment sunt 
puse în actualitate. Ca prin farmeo 


Iată dece spuneam că Loteria de 
Stat este o instituţie de mare fi a- 
devărat interes naţional. 


lembrie la 
Fiind cm 
cauladi Alleti 
şl cea mal cl 
tivi dcefi; 


desfăşurată In 

ciircştL 


bine organizată Bal 
a rost In aedaş timp 
ală manifestaţie spor 
i rcodată atât la Bucu 


vor rămâne pentru totdeatsna re¬ 
cunoscători. 

Călăreţii noştri au purtat pretu¬ 
tindeni cu demnitate şi cinste uni¬ 


şi de aceea se dă o adevărată bă -1 la uriaşul examen al eăpexii. 


tălie Intre repreuentanţii diferite¬ 
lor ţări pentru a cuceri locurile 
cele dintU 1» această superbă Intra- 


forma core i punea In tlulbo unui <*" ° ** 


ideal concretizat prin fanionul na¬ 
ţional. 


FOOTBALLUL 


Adesea prin sport ts pot verifica 
şi promova in noforirfafa chiar vir¬ 
tuţile de rassd. 

Noi ne putem mlndri că in Iun*- 
cuşul pe zăpadă am dat adevăraţi 


Rominia. din nou campioană 
mondială/ 

Nici figura blăsută a regretatului 
VASILE DUMITRK8CV — cama¬ 
radul de eforturi şi de blrulnţi al 
lui Prim — nu lipseşte din galeria 
maeştrilor omătului. 

Acesta din urmă, polisportiv fi 
el, a fost insă înghiţit într'o ti. de 


. # v.- y 

mm- 



rîa e tin principia descentratizator. 
De când fiinţează, şi în special ul- 
tiinilo trageri importante, au de 
tnonstrat că norocul nu concentrea¬ 
ză câştigurile într’un anume spaţiu 
geografie fiind înzestrat cu însu¬ 
şirea de a fi în cuprinsul tării. Din 


reputaţia ior sărmană, rangul lor 


miuor, în ierarhia geografioă a ţ㬠
rii, capătă alt aspect. Se pun, sub 
acest raport, pe acelaş pioior de e- 
galitate cu localităţile de prim or 
din. A fost suficientă o lovitură de 
baghetă, şi s’au trezit concomitent 
la viatu- 


O instituţie de interes naţional 


In rândurile de mai jos ne vum | teau să- ajungă. Pe de altă parto, 

1 .« V\ A Me /Ia . A n A • X Xţrt 4 A A . I A A «A J 4 — î • A. __ * 


ocupa şi de însemnătatea de ordin 
general a Loteriei de Stat. Vom tre¬ 
ce peste faptul că în fata ei, orici¬ 
ne are lozul în buzunar, fie bogat, 
fio sărac, fie din provincie sau din 
Bucureşti, are acelaşi drepturi la 
câştig. 

Insă, ceeace trebuie să ştie toată 
lumea este scopul, raţiunea pontru 
care a fost înfiutată Loteria de Stal 
a României. 

Mai întâi, trebuie sft amintim că 
înfiinţarea ei se datorrfte marelui 
om de ştiinţă şi de suflet- care o 
fost profesorul doctor Ion Conta 
cuzmo. El a plecat dela necesitatea 
de a se spori contribuţia publică 
pentru bugetul sănătăţii. Venituri¬ 
le rezultate pe căi directe nu pu¬ 


nici nu mai se puteau pune impo¬ 
zite noi. S’a recurs atunci la o for¬ 
mulă indirectă. Aceasta a fost, în¬ 
tre altele, Lotoria de Stat 

Pentru atingerea scopului propus 
sa căutat cea mai bună organiza¬ 
re posibilă, examinându-se planuri¬ 
le de trasrero din toate loteriile *- 
xistente. In cele din urmă, sa a- 
juns la eroarea unei formule origi¬ 
nale. al curei avantaj este dublu 
dă maximum de şanse pentru ju¬ 
cători şi din ceeace prisoseşte pes¬ 
te plata câştigurilor plăteşte Fon 
dului Sanitar al tării o foarte în¬ 
semnată contribuţie. 

Când vorbim de contribuţiile a- 
cesiea, nu trebuie să uităm că Lo¬ 
teria de Stat este concepută în pro- 


închiderea navigaţiei 

pe Dună'? 


i 


Direcţiunea Navigaţiei Fluviale Ro¬ 
mâne, a făcut cunoscut direcţiune! ge¬ 
nerale C. F. R. cA dela 28 crt., cursele 
vapoarelor de pasageri au fost sus¬ 
pendate intre T. Severin şi Buziaş. 

Deasemenea de la aceiaşi dată, 
cursele vapoarelor N. F. R. intre 
Giurgiu-Rusciuk şi Olteniţa - Turtu- 
caia, vor circula numai când timpul 
va fl favorabil. 

In consecinţă, direcţia generală C. 
F. R. a dispus ca staţiunile C. F. R. 
interesate in trafic combinat cu por¬ 
turile arătate mai sus, să nu mal 
emită bilete şi recipise de bagaje 
in traficul combinat C. F- R.-N. F« R. 


Piaţa primei la grâu 
suspendată 



in alţi ani regele necontestat al 
manifestaţiilor de sport s’a lă«at tn 
acest an depăşit de ramurilo sporti¬ 
ve amintite mei sus. 

Ou o activitate destul de mart pe 
plan informaţional, echipa aşa vi¬ 
să naţională a reuşit un rezultat 
bun la Lodz, unde & învins Polonia, 
apoi o serie de rezultate ridicole Iu 
aventura baltică, o înfrângere la 
Belgrad şi o serie de metehuri nule 
ou Cehoslovacia, Belgia, Suedia etc. 
pe teren propriu- 

Bilanţul morral este dofioitar la 
arest capitol, deoarece în forurile 
oficiale de football a domnit şi i 


Siegfriezi ale căror isprăvi au fă- vătduhuri, deşi se învăţase să blur 
cut să se vorbeasoă cu respect şi nece prin ele ca pe covoarele de 


admiraţie de noi şi in orice cat. să 
se fixeze în conştiinţa geografică 
a multor din taliaţU » noştrii din 
Occident, amănuntul că Rominia 
nu e situată pe undeva prin sudul 
Australiei - 

Flăcăii aceştia nc-au dus faima 
peste mări şi ţări şi au făcut pen¬ 
tru Tara noastră ceva*mai mult 
decât un discurs elocvent sau un 
zâmbet diplomatic la Geneva. 

Ne gândim tnai ales la straşni¬ 
cul PAP AN A care a spintecat cu 
*bob*-ul său năzdrăvan, in iureş 
victorios de tinereţe şi neînfricare. 


nai acosta aceeaş incurie, accoaş „ . , r . 

... , x K celebra ptstă americană dela •Lake. 

poziţie duşmănoasă fată de idoiaj ^ _ 

naţională, aceeaş teamă de a lua tau 


rul de coarne în situaţii decisive. 
Mult mai frumoasa a fost pe pla- 


Placid » provocdnd pretutindeni nu 
mai entuziasm. 

A bătut vajnicul locotenent polls- 


tăpadă-. 

Am mai putea pomeni şi pe elfii 

l-am ales pe cei mai reprezenta¬ 
tivi. 

Vor mal apărea Inod. Curajul, te¬ 
meritatea, înde minarea, perseveren¬ 
ţa, reflexul ţi spontaneitatea sunt 
facultăţi tnăscute ale neamului nos¬ 
tru. 

In sporturile pe zăpadă ele sunt 
reclamate mai mult poate decit ori¬ 
unde. 

Deaceea nu ne temem că drumul 
glorios trasat de aceşti tteinfricaţi 
predecesori nu va găsi urmaşf 
demni. 

La lanţul superb împletit de Psb 
pană, Frim, Dumitrescu, se vor *r 
dăuga Incd multe verigi de aur. 


n âlintcT n a t i o n aJ activitate» ci tor- d. alunei RECORDUL HON- Uluita rfpr<U car. , lupta c 


reşll dl şt 
ţărilor <1ln Z 
Tot merit 
d Iul ION C 
lele fedoraţi 
sacrificat a 
pentru Inimii 
sportului ro 
doi seeoudan 
POPOVICI şl 
mal (inert, ă 
loate hunele 
telul. | 

Nu Irebue 
(ret tineri aii 
ridice de al»t 
nesc pe mii 
ţescu. râţligul 
Dinu Crislea 
In acelaş ( 
căni nelivital 


va cluburi, în fruntea cărora se a- 

şează campionii naţionali pe 1937 şi 

clin această toamnă, VENUS, cu ma 

, . , . churi şl recoltate străluoite atăt pe 

eW.ll. e.pll.1. .1. | lerw proprin M fl , B B trăiD&tat« 

mai ales la Budapesta, und© s’au im 
Pus ca o echipă de calibru exccpţio- 


DIAL DE VITEZA şi a făcut eă 
se vorbească fn America despre noi 
mai mult decât ar fi putut-o fac* 


nai şi VICTORIA din Cluj cu un | * *Asociaţia româno-american* a 
match merituos şi un rezultat favo¬ 


rabil faţă do Admira. Figură fru- 


I, d-uli THEODOR 
N HERJEU, cari 


Iul' succes revine 
AŞEŞCU, prcşcdln- 
Alletlsm, car© şl-a 
o Jumătate de an 

me al ţării şl al . w „ ., .. „ „ 

precum şl celor moM * a " făoat *' **»“? dul Bnc,, - 

eţ^ti şi Ripensia din Timişoara. 

Pe plan intern remarcăm formula 
n(format tn fapte I nenorocită care a adus ia sărăcirea 
ţlnnl ale preşedln | cluburilor şi la scăderea standardu¬ 
lui calitativ al footballului rom⬠
nesc. 

Totuş, s’au menţinut şi au făcui 
o figură cât se poat© de frumoasă 
mai ales cluburile Tricolor, Univ©r- 
siLoteo. Gloria. Sportul Studenţesc. 
Col ten. 


potenţiari (a căror utilitate, vM, 
n’o contestăm ottuş de puţin/) sau 
un întreg ciclu de conferinţe ţinut 


rujului şl a tinereţei, vom culege 
indf multe Pictorii pentru culorile 
pe cari le iubim. 


cinci uniforme pompoaee de pleni- g Primii pe creste înalte şi albe, aşa 


uităm nici pe cel 
rl au făcut să se 
tricolorul romă 
învingătorilor: Ghl- 
cupet Bunel Vestiri, 

ordarho. 

trebue să remar- 
odltîloasă a dlor 


Blănăria Costică Mihâilcscu, 


cu ocazia anului nou urează onoratei 


clientele şi prietenilor, fericire 

i le • > * 

şi prosperitate pe anul 1938 


Deoarece ultima decizie 
a Oficiului de valorificare 1 
a grâului, privitoare la 
menţinerea primei de 

7000 de lei Ka vagonul de 

? râu şi 9330 la vagonul de 
ai na, conţine unele dis- 
poziţiuni imprecise, Ban¬ 
ca Naţională a suspendat, 
pentru un moment, plata 
acestor prime, până la 
luarea unei noui deci- 
ziunL 


JUDECATOBLA MIXTA SlBID 
SECŢIA C. F. 


Gh. C. Mpostolescu 


Publicatiune 


En-groc Coloniale En-detail 

Calea Grivlfei 407 — Telefon 330.83 


Ajuns în pragul anului nou, transmite 
distinsei sale clientele, furnizorilor prie¬ 
tenilor şi cunoscuţilor sincere felicitări 
şi urări de o perpetuă prosperitate şi 

sănătate în viitor. 


VIRGIL MATEI 


No. 11.056/1937. e. f. 

Se aduc© la cunofţinţă că d©bi«| ce«la Lup« < <t 
toarea Marin Hietsoh năso. Orondt | liunl atoţi u | 
domiciliată în Sibiu, prin cererea 
înregistrată aufc Nr. 1L056/1937 c, f. 
a cerut radierea monţJunel de asa¬ 
nare d© sub Nr. 3483/1934 o- f. f㬠
cută conform art 26 din legea pen-1 secţie atieiio^ 
ţru lichidarea datoriilor agricol© | sub conducer 
şi urbane din 7 April»© 1934 asupra 
imobilelor cuprins© în c. f. a comu¬ 
nei Sibiu Nr. 352 pentru caro ce¬ 
rere e’a fixat termen do înfăţişare 



VENUS 


O menţiune specială Irebue să fa¬ 
cem despre Venus. Această echipă care 
s’a întemeiat ani de a rândul numai pe 
elanul său sufletesc şl pe dorinţa de 
victorii româneşti, tn ultima vreme s*n 
închegat ca o formaţie de mare an¬ 
vergura, cu posibilităţi care depăşea© 
standardul obişnuit al echipelor noa¬ 
stre de primă categorie. 

Acest lucru ne bucură. Întrucât Ve- 
mis şt a păstrai şl prima el înfăţi¬ 
şare de citadelă românească, deter¬ 
minăm! românizarea tn bună parte a 
multor cluburi rare au observat oâ 
pe linia veche Işl pierd slmnatlUţ 
precum: Jiiventus. Rapid. 


!( vedem acum pe băieţii noştri, stă- 
frtni dtrji şi neînfricaţi peste împ㬠
răţia răpeşti*. 

AN A ST ASE IFTIMIX 
... 


ALLO OBOR I 

Cumpăraţi cu încredere încălţămintea 



Dela vechiul magazin românesc „Gheorghiţă" 
N. & G. Dobrescu $os. Ştefan cel Mare, 250 

Tel. 2.4*4 03 (Bariera Moşilor) 



Librăria 


Camaradului Mihai Cighir 


Câmpina 


RUGBY 


doua cluburi 

STADIUL |ţ( 
o© put a conduc 
MAKESCU a 


DACIA, câşii^ă 
■ Cupei Ca rol 
a atletismului 

O menţiune 


d-liit CO\s 

reuşii să p Un 


pe ziua de 25 Ianuarie 1938. ora 9,1 deal şi * fă 0li ţ s j j n ncesl an daloria. 



proprietarul primului magaziu rornâii- 
creştin de jucării „VISUL COPIILOR' 4 
Sinârdau 18, mulţumeşte distinsei sale 
clientele pentru concursul dat de Sf. 
Sărbători şi-i urează ani mulţi fericiţi 
tuturor 


t fl 1 

la «ediul a^ealei Instanţe Str. Car- | organizând camplonalele nn 


Cu un campionat nereoulat fţ ®- 
nost şi cu diverse cupe (a Rom⬠
niei, a lui X a lui Y, a ceasornice¬ 
lor etc.), rugbyul nu trăeşte vre¬ 
muri prea bune. Aceasta mai ales 
lletice diu Bucureşti, I din cauza conducerii federale , naf- 
otre, sub pri- falinizată de prezenţa d-lui Cara- 
n d-lul inginer NAE costea, om — poate — cu intenţii 
lt să câflige anul n- bune, dar lipsit de putere de mun- 
şl să ne den cel mal ^ Aceeaş situaţie o găsim şi la re 
caniadâ, şl VIFORUL I deraţia de tennis unde este preş*- 
fnse ani In şir j dinte tot d. Caracostea 
era de nădejde 0\ n j re garniturile de rugby sau 

remarcat Tennis Club Român şl 
Sportul Studenfssc . O figură fru¬ 
moasă au mai făcut şi Viforul Da¬ 
cia şi Stadiul Român. 

In prezent Sportul Studenţesc 
trece din succes în succes într'un 
turneu prin Franţa, lucru pe oare-l 
încearcă dar nu-l reuşeşte Stadiul 
Român 


nesc. 

]â merită tânăra 
r .YENUSULUI, care, 
tţ şl însufleţită 
LEOVEANU n 
pt picioare cm mal 
bună echlp© rjl Juniori din ţară. 
Deasemeneo jfiubul allelic PRE- 


men Sylva Nr. 7, parter camera Nr. ponale. 

40, pentru când ee citează toţi cei | In orice , (l7 t lW7 a fost cel mal 

I ■ n«A. _ . ■ — 9 - - f M/itltfinKC 


interesaţi. 

Se va comuntca celor în drept 


Inimos au «1 lţlrlisuMiIul românesc 
şl ne ar ptirra rto dacă pana uoas'r^ 


Sibiu, la 10 Decembrie 1937. 
Judecător (as). Dr. Alămoreauu 


Direofor de o, f. (sa). Dr. Jurea 
Pentru conformitate, P. Cândea 


grâbiiâ ar f| 
vreunul care p 
dragostea «q a 
rlle mlminaie 
P® acelaş j> 
fi cu aoelPQşf 


I cu ^ederM pe 

priceperea şl 

tribul! 1» realit㬠
ţile mal sus. 

«t aceleaşi merila 
urrulri pentru bu 


™d renume ©] fânjoflel româneşti •• 

* orhipn ăe 


NATAŢI E 


încheiată de mult, activitatea iu ne¬ 
tului ■ ■ soldat cn rezultate surprin¬ 
zătoare. Campionatul naţional atât la 
nataţle cit «1 la vrattcr-pollo n fost 
câştigat de tânăra secţie de speciali¬ 
tate a Viforului Dacia, de sub condm- 
cerea excelentului organiza tor d. Vic¬ 
tor Cătină. 

8© pare ci anumite nevoi de romft- 



Urtaiă Onor. uit clientele, tuturor prietenilor ţl cunoscuţilor 

ANI MULŢI ŞI FERICIŢI