Dacia anul III, nr. 5, 8 noiembrie 1947
sai pir Apoi: ea en
+
AN INI — N: s
8 NOVEMBRE 1947
DACIA
Fondator: STELIAN BISOCIANU
pare $ub ingrijirea unei echipe
“J'ai cru, c'est pourquoi jai parle.”
morti
cc __ o
fre
FRD
FTRIE
SENFER
primind cu seninătatea strămosilor. 2
veti trebui să păsiti peste morti si mormintele lor, ducând in mâinile voastre
steagurile triumfâtoare ale românilor.”,
a —
Să vă umpleti inimile de foc si de hotărăre in Jupta grea si dreaptă, in
care v'ati Inelestat si din care avem cu totii poruncă de a iesi:
La voi mă gândesc când scriu,
birvitori san
veti trehui să muriti,
Si la voi, acei ce
La voi acei care
Thraci, botezul mortii,
Arhanshelul Mihail
“MI-HA-EL?”, “MI-HA-EL?”:
“Cine e ca Dumnezeu?”, “Cine e ca Dumnezeu?”
Iată strigatul si numele Arhanghelului Mihail
Iată semnalul! rasboiului dintre ingeri si stin
dardul biruintel asupra lui Lucifer.
Ce destin gigantic a involburat in clipa aceea
vasduhul?
Cine era Luciter si cine Arhanghelul Mihail?
La inceputul vremurilor Dumnezeu puse cea
dintâi piatră la temelia lumilor Sale: ingeri, |
Prin ci lrebnia să-si transmita vrerile asupra
intregului univers. Si le-a dat viata cea mai inaltă
le-a dat fiinta care să se manifeste nestânjenită
de nicio granită materială. Actiunea lor să fie acolo |
unde este cupetul lor si cugetul lor să fie oglinda |
chipulvi Sau. |
|
Astfel fire isi găsea sprijin si implinire în
această lume nrvăzuta căreia Dumnezeu ii incre
dintase tainele Sale prin libertatea si destinul ce ; |
i-a dat.
Armonia si splendoarea ingerilor mârturiseau |
gloria sfântă si atotputernicia.
lată impartiti in Coruri,
altora si înglobate În Ierarhiile care si ele subor
donate unele altora constituiau marea legiune ce-
unele subordonate |
|
reasca.
Ierarhia ridicată cea mai sus în sulfetul lui
Dumnezeu fu lerozrhia dragostei, a stiintei si 4
dreptâti, cuprinzând Corurile Serafimilor, Heruvi!
milor si Tronurilor.
Sub aceasta se afla Ierarhia echitatii, a fortei
“i a imperiului, impârtită in cele trei Coruri: al Vir
tutilor, Puterilor si Domniilor. Ea fiind deasupra
Ierarhiei autoritătii, a zelului si a bunătătii, unde
se gaseau Principatale (Corul indrumâtor al natiuni-
lor) si trimisii lui Dumnezeu Arhangheli si Ingeri |
Aceasta era lumea tainică de care la inceputul
vremurilor era inconjurat Dumnezeu,
Nicio umbră nu zâăgâăzuia lumina care dela un
inger o primea alt inger si dela o Ierarhie o primra
altă Ierarhie,
O stare de incantatie divină la care participău
ca sunetele intr'un acord, ficcare după darul cu
care erau inzestrati, după mugurul de duh ce ire-
buia sa infloreasca în ei,
Peste toti domnea ingerul câruia i se incredin- |
tase totul. Purta lumina si o impartea la toate)
Jerarhule, la toate Corurile si la toti Arhanghelii |
si Ingerii, dsehizând poartă fiecaruia câtre sine |
insusi. |
Si se numea Luciier. |
El conducea ostile cerului câtre binele supreni
pe drum de credință, nădegde si dragoste intru
Dumnezeu, singura chezăsie a libertății si trium-
fului sau.
Pasii săi trebuiau sa cucerească acest drum care
i se deschidea in iata ca o probă, ca un mister
Intru acreasta proba cerul a răsunat de can
lece la ceasul zamislirii lui.
Dela acest mister incepe destinul sau etern
Si splendoarea fiintei lui l-a orbit. Ca sa Rd |
|
|
mai poata vedea decât ceeace este în el.
Dumnezeu l-a lasat atunci cu ceeace ela viul
să aleaga, Cu orgoliui si cu revolta. Cu sine insusi
In clipa accea Luciler a vrut să fie ca Dumne- |
zeu. In clipa aceea Lucifer a căzut. A fost isgonit. | ț
Astiel marturisesc profetiile:
“AI fost fără prihană in câile Tale, din ziua | |
când ai fost facut până in ziua când sa gâsit ne
legiurea in tine.
Prin ceeace ai făcut te-ai umplut de silnicic |
si al păcătuit; deaceca le-am aruncat depe mun:
tele lui Dumnezeu si te nimicesc, heruvim ocrotitor,
din mijlocul pietrelor scâniteetoare. Ti s'a ingâm:
fat inima din pricina frumusetii tale, ti-ai stricat
intelepciunea, cu strălucirea ta.
„_„Deaceea scot din mijlocul tău un foc care
te mistue si te prefac in cenuse pe pământ inaintea
tutoror celor ce te privesc...
Deaceca te dau in mâinile Viteazului Neamu-
rilor, care-ti va face după răutatea ta; caci te-am
isgonit.
„„.Esti nimicit si nu vei mai fi niciodată!” —
(Ezechiel).
Acesta fu Cuvântul lui Dumnezeu când isi in- |
toarse privirea dela cea mâi luminoasă oglindă RI
chipului Său.
sau de ură si intuneric.
|
|
era
a PP a
Si Lucifer porni in rău sa clădească imperiul
Izeu?”.
In acel moment cerurile se cutremurară:
——
Doe i
AYANT L'AME LOURDE, ETANT DISPFERSES, MORCELES, NOUS NOUS SERRONS MAINTENANT A
NOTRE UNIQUE CONSOLATION ET FERVEUR, FORCE ET RECONFORT, AUX PIEDS DE JESUS, AU
I'ECLAT AVEUGLANT DU CIEL, AUPRES DE L'ICONE
a
PR
E e
PPS A
L'ABRI
SEVIL
M. S. Regelui Mihai | al României...
Măria Ta,
Criptele s'au deschis si strâămosli glăsuesc către noi,
Dela minunile Arhanghelului Mihail, până la legendele lui Fă!
Frumos si dela veacul regilor nemuririi, până la cnejii, domnitorii si
crăisorii plaiurilor carpatice, tulnicul năzuintelor românesti străbate
vremea.
Cutremurăâtor este cântecul caresârbătoreste ziua Măriei Tale.
Astăzi intreaga suflare românească sopteste cu evlavie numele re-
gelui ce stă pe tronul lui Decebal.
In freamăâtul acestui nume s'au strâns nădejdile unui neam osân-
dit.
Măria Ta,
Răspunderea pe care Dumnezeu Ti-a pus-o pe umeri este grea câ!
o istorie milenară de sbucium si suferintă.
Tara robită de cnutul siberian, asteaptă astăzi strălucirea spadei
desrobitoare.
Asteaptă strălucirea destinului celui care va implini testamentul
străbun.
DACIA
O N a e e
m OT a N a a
DE |
DE
Pe
|
“Cine e ca Dumnezeu?”, “Cine e ca Dumne-
Striga Arhanghelul Mihail, cel dintâi inger
"după Lucifer, El nu se oprise din mersul sâu, ci cv
de ZAMFIR TULNICERU
zlas de fulger despica umbra să redeschida drumul
dragostei către Dumnezeu, deacurmezisul câruia
Lucifer ridicase zid de rasvratire.
La strigătul acesta ingerii retraira lumina.
Căci incolțise gândul revoltei printre Ierhahiile in-
zeresti.
Astfel sub stindardul adevarului Legiunea ce-
rului fu reinoitâă. Ingerii cei buni porniră uragan de
credinta:
“MI-HA-EL?”, “MI-HA-EL?”, Corurile răsunară
când Lucifer incremenit in fruntea gloatelor sale
rebele se prăvali avalansa contra luminii.
lată insă că lancea sa se frânse sub talsu?
! spadei de foc.
Chipul său se facu monstruos, Fruntea sa pri-
mi semnul vesnic al neputintei.
Cerul s'a despicat si el fu alungat de sus in
„ adâncul tenebrelor ca să fie regele râului.
“Pe sfăramaâturile lui au venit si s'au asezat
toate păsările cerului si toate fiarele campulu!
si-au facut culcusul intre ramurile lui, ca sa nu
se mai ingamie niciunul din copacii de lingă ape
cu inâltimea lor si să nu-si mai ridice
|
MEI
variv a
pană la nouri, ca sa nu se mai faleasca stejari =
udati de apă, cu inâltimea lor; căci toti sunt dat!
pradă mortii in adâncinile pâmâtului printre
copii i oamenilor, impreună cu cei ce se pogoară in
mormânt,” — (Ezechiel),
Si cerul sa imbracat în haină nouă. In lumina
biruitorului Arhanghel Mihail, Căpitanul Legiunii
ingerilor credinciosi.
Chemat dintre Serafimi să fie primul după
Sfânta Treime, el e imaginea cea mai credinciasă 2
|
lui Dumnezeu,
Prin mijlocirea lui se implineste rostul tuturor
lumilor,
Adevăr deplin, dragoste si putere deplină, el se
ridică cel mai sus in duhul Creatorului si coboară
cel mai adânc în legile creatiei. El este raza privirii
"lui Dumnezeu, care strabate până la toate crea
| murile pamantului
turile si le conduce câtre tainele pe care el le trăieste
necontenit.
Arhanghelul Mihail este paznicul si trimisul
eternității. EI este neindurător în fata păcatului.
Aripile lui stau deschise peste destin. Spada lui ve
ghiază intreaga Lire, Imnul lui, simbol al armonie)
se revarsă peste constelatiile cerului si peste nea-
pătrunzând in istorie ca să
deschidă poarta veacului cel depe urmă.
El e mereu in luptă urmărind râul care unel-
! teste in contra ordinei dumnezeesti, ca să-l infrângă
acolo unde el si-a intronat putere fără sfintenie.
Si s'a arătat Arhanghelul Mihail omului. Pen-
trucă in sufletul omului si-a găsit Lucifer unghiul
|
intunecat al temeliilor sale. Din sufletul omului a
purces el ca un pâlanjen al tenebrelor să-si inti:
ripe razele de otrava ale unui nou univers.
Universul ispitei, universul mortii vesnice,
Pentru aceasta a hotărat Arhanghelul Mihali,
"câte un inger păzitor ficcărui suflet de om.
Pentru aceasta minunile sale sau implinit pe
pâmant.
Iata-l cum arata drumul isgonirii din rai.
lată-l apoi in fata profetilor si conducând pe
impâratii din lumea veche,
Spiritul lui “conteste avec le diable et lui dispu-
te le corps de Moise en lui disant: “Que le Seigneus
te punisse”. — (Saint lude).
Inger al Bunel Vestiri, al Invierii si al Inâltării,
el a pazit po sfânta Fecioară si a mângâiat fruntea
Mântuitorului,
Purtând Cuvântul lui Dumnezeu, el apare in
insula Pathmos in fata sfantului Apostol Ioan care
ni-l marturiseste:
“Semâna cu Fiul Omului... Capul si pârul lui
erau albe ca lâna albă, ca zăpada; ochii lui erau
ca para focului; picioarele lui crau ca arama aprin-
să si arsă intr'un cuptor; si glasul lui cra ca vuie-
lul unor ape mari...
Din gura lui iesea o sabie ascutilă cu două
tăiusuri si fata lui era ca soarele când străluceste
in toata puterea lui.
Cand l-am văzut am căzut la picioarele lui ca
mort. El si-a pus mâna dreaptă peste mine si n
zis: “Nu te teme!...
(Continuare In pag. 3)
——.—..—— >
La Roumanie CRY of ALARML.........
Before ua one sproada ouţ today the linal act oi the most oppressivo tragediea ol tho hlatory
It în seen the perspective oi iho disappearance ol the most high values upon which roata
a domination rouge
par DR. MARIN FILIPESCO
Le 23 Adut 1944 Les troupes russes en arrivant
en Roumanie, donnaient limpression d'une horde bar-
bare, veritabile vague innondant le pays de vols, de viols
de pillages, de meurtres et destrucetions |
Pour se rendre compte de la sauvagerie ruse, nous
nous contentons de donner quelques exemples d aventu- |
res arrivtes A des personnes de nationalite dtrangere el
ainsi le lecteur pourra se rendre compte en mâme temps
des violences subies par les populations autochtonnes
Madame Vera Basilesco, anglaise marite A un Rou-
main, se trouvait dans sa maison de campagne au sud de
Bucarest accompagnte de plusieurs refugits. A larrivte
de troupes russes, annoncte par des fluyards et des in:
cendies A lhorizont, tout le monde sest entui
Madame Basilesco soulfrant d'une jambe fut ratuia-
pete et violte par les sovittiques en mâme temps quune
fulete de 85 ans. Revenant A elle, Vera Basilesco sest
suicidee
Le consul d'un grand pays allic a vu sa fille de 18
ans violte devant lui et na pu se sauver jusquă Bu-
carest qu'avec de grandes diificultes, sa familile n'ayant
pour tout vâtement que des pijamas et des robes i
chambre
Mrs. B. de nationalită anglaise professeur d'anglais
A 6t4 force d'assister au viol de sa propre fille age de
20 ans, par des soldats communistes
Longtemps apres la cessation de toute activite ue
guerre en Europe. les troupes sovittiques continuaient a |
se livrer ă Bucarest A des vols en bande accompagnes|
d'assassinats et de viols. 'Tres souvent les bandes ctaleni |
constitutes de patrouilles de IN.K.V.D. chargtes sol-
disant de maintenir l'ordre. Le ciel de ces citâs dtail
silonnt, pendant toute la nult, par des coups de feu et
des tfajectolres des projectiles lumineux anti-acriens
Apris le coucher du soleil les rafales des mitrailleuse ou
des mitrailiettes et les cris constituaient le concert habi-
tuel des citadins dans leurs maisons
Profitant de la dâsorganisation de l'appareil d'Etat
des bandes de deserteurs russes, qul & un certain mo-
ment depassalent 100 000 homens ont envahi la cam-
pagne et les vilies propageant la terreur
-
Em Roumanie le courant communiste montait jusqu'â
10 “ parmi les travailleurs
Les soldats russes en entrant en Roumanie ont 6
regua avec peur dans les villes et les villages. Sur l'ordre
de leurs syndicats, les travailleurs communistes les on!
regu avec des manifestations amicales
La tenue des troupes rouges n'a pas diliere. Elle e
&tă la mâme envers tout le monde et les travailleurs qu:
les recevalent avec des fleurs et des rafralchaissements
ont vu leurs filies et leura femraes en butte aux atta-
quea de la soldatesque et leurs biens menacts.
Le resultats de cette flacon d'agir nont pas tarde e
se faire. volr
Le communisme est tombe sous 2% et l'horrtur du |
Russe est devenue gtntrale
- Oa SO „ie Lig - .. Lai t114.5U MA
|
'equl d'agents politiques.
ratie amet ari ivit passă de longues anntes er
Russie ot Îls avalent regu une minutieuse preparation |
politique, allant du terrorisme aux plus perfides finesse+
qu'une mentalit asiatique puisse, inventer.
Ils talent des agentes obtissant strictement aux con-
signes de Moscou Le seul llen qui les unissait A leurs
“soit-disant pays” ttalt la langue qu'lls parlalent sou-
vent avec un accent russe prononcâ i starea
6s le Komintern pour fa e :
artar prusâr apără le monde entier. Ainsi ils falsaieni |
partie des missions diplomatique sovittiques, sous de faux
noms et munis de faux passeports, tout en exergant en
realită leur oeuvre d'agents terroristes et provocateurs
Ces gens sans morale, soumis A la discipline de fe:
de l'Internationale Communiste — qui n'a jamais cesst
d'exister — se sont dâversta sur In Roumanie pour pren-
dro. le pouvolr avec l'aide des troupes rouges et sare |
triompher les ldâes bolcheviques |
-
Les conventions d'armistice prevoyaient l'installatior
des missions militalres des trois grandes pulssances, for-
mant des Commissions Allites de Contrâle
"Dea leur arrivte, les Missions, Britaniques et Ameri:
caines ont 6t4 mal vues par les Russes. Ces derniers m
consideralent comme les maltres absolus de la Rouma:
nle et traitalent les autres comme des intrus et des in:
desirables. La facon d'agir des Russes vis-A-vis des au-
tres missions ctalt depourvue de tout esprit de courtoisie
et mâme plus que cela.
Pour jllustrer cetț 4tat des choses, nous donnerons
mt i Dâs leurs arrivte les Russes ont ctabii un systhă-
me de contrâle A l'entrâe et ă la sortie de la Roumanie
Les Misions Britaniques et Americaines ne bensfl-
cialent d'aucune exception & cet tgard. Ainsi: — Le Oc:
nâral Schuyler, Chef de in Mlslon Americalne & Buca-
rest, a d attendre plus de deux semaines pour obtenir
V'autorisation de sortir en avion de la Roumanie et aller
A l'âtranger ou || 6tait appele par ordre. — Un colone!
anglais de la Mission de Ducarest, 6tant all A Londres
pour chercher sa femme, n'a plus obtenu I'autorisation
de rejoindre son poste en Roumanie
f-
Le Gouvernement de Coalition forme par le Roi, le
23 Adut 1944, a 6t4 empâche de poursulvre son activite
par le sabotage des communistes soutenus et poussâs par
la Centrale de Moscou.
Sous diiftrentes formes et divers changementa, plu-
sieurs Cabineta se succedirent jusqu'au 3 Mars 1045
C'est le moment ou Mr. Andre Januartviteh Vichinski
yient A Bucarest et impose brutalement le dâsarmement
d» l'Armte Roumaine, et le changement du gouverne-
ment. C'est la flagon dont lIURSBA8. entendalt “NE
PAS SE MELLER ” des affalres intârieura de la Rouma-
nile, conformâment aux assurances donntes et aux enga-
gemenis pris. Le nouveau gouvernement a €t4 forme sous
im prâsidence de Mr. Petre Groza. homme de paille, re-
prtsentant un parti quasi inexistânt. Les principaux por-
tefeuilles appartenant aux communistes et le reste aux
“dissidents nationaux-paysans, libtraux ct socialistea. Ce
gouvernament proctda A des tpurations arbitraires, ă une
expropriation rurale chaotique et nux proces des sol-di-
sant criminels de guerre.
A la veille du 23 Adut 1945, le Roi Michel de Rouma-
nle, se rendant compte de l'activil& nâgative et da ln to-
tale impopularitt du OQouvernement Groza, demande sn
demisson, conformâment A son devolr et aux droits A
lui conferts par In Constitution. Le President du Con-
seil refuse de dâmisalonner, done de sulvre les preseri:
ptions de la: Constitution sur laquelle il a prâtă serment
II se rend done parjure ainai que tout son Cabinet et con.
tnue Î gouverner sans pouroir presenter devant le peu-
ple un seul acte valable, ne pouvant obtenir la sanction
Em Dtcembre 1945 a eu lieu A Moscou la conftrence
be oxistonce ol the clvilized world.
Peoples cry under tho pillage.
They live the moment ol the supresalon oi last tracka oi liberty.
The humanity seems lo look more indocisive than nover upon the fuluro'a way.
equilibrium, the mortal danger that throatena îhe world
!
And the cause ol this state ol not
today, is the soviet imperialism,
Soviet Rusaia Hkos the idea ol conquost and destruction.
Ita attitude ia barbarous throwing slupiiiod to tha conquost oi the world.
Its strength is great by its masses ol slavos, tranalormed in the inexhaustible source ol work:
manship, for want ol scruple no maitor what kinds ol transaction, and consequonily by
its Sth colum, the Comitern, ise insidious woapon it employs lo undermines the ontiro
world
The directive spheres ol the great nationi oi West, have made very elfori to establish du
rability and to become possible general amendment.
However, how did it become all the agreemenis and all ihe conforonces?
The world needs grave operations to eliminate opression and uncertainty
The attitude oi expectative has tragic conseoquences on the destiny ot all peoples,
It is tatal to the reason oi peace,
The cry oi alarm staria from overcome countries under bolshoevism.
|
|
SI
DACIA
|
|
|
| |
|
|
CONSTANTIN BORZEA
RARAAAGAAAARAAASAA4A
BERI A
CIMITIRUL POPOARELOR
“C'EST LA POLITIQUE DE RUSSIFI-
CATION A TOUT PRIX QUI OBLIGE CHA-
QUE NATIONALITE A RENONCER A SON
BIENETRE, A SES EFORTS CULTURELS,
A SA VALEUR IDEALE, PAR LAQUELLE
LA RAISON DETAT SEFFORCE DAT-
TEINDRE SES BUTS PAR LE KNOUT ET
PAR LA GEOLE.
MAIS CES MOYENS NE SUFFISENT
PAS ET IL NE RESTE ALORS DAUTRE
EXPEDIENT QUE LEGORGEMENT ET LA
DESTRUCTION DES POPULATIONS EN-
TIERES POUR ARRIVER A CE BUT”,
1M. INORODETZ, POURQUOI LA BABY-
LONE RUSSE SEST DESCOMPOSEE) .
Siberie. .
Printre zidurile tale de ghiată atâtea Thimi se
sbut in ghiarele morti.
Trec In convoale vârgate si 'n zângânit de lan-
turi exilată... intre baionete bolsevice, bâtuti de
viscol si cnuturi
[3
pădure. La muncă.
Si pe umerii lor inghetati apasă mormântul...
“Pohod na Sibir”... e simfonia dureri tale, prl-
zonler al Siberiei.
Drumul tău,de condamnat fără vină in acest
infern moscovit, este drum de doliu, de cimitir...
—
des representanta des Trois Grands pour dâcider de mo-
sures A prendre pour faire rentrer dans l'ordre les dtate
i
p
|
Bulgare et Roumain et donner ă leurs gouvernements une | chef de cette direction travaille directement avec le MI-
forme qui leur permette d'ttre reconnus par lea Orandes |
Pulissances Occidentales,
A la suite de cette conftrence, des reprâsentants de
ces trois Pulssances se sont rendus A Bucarest,
Ils ont commencă des pourparies avec les represen-
tants des partis politiques, le Chef du Gouvernenent e!
le Rol. Apres beaucoup de discutions on est tombe
d'accord.
Les partis de lopposition ont nommâ des reprâsen-
tants sans portefeuille dans le gouvernament et celul-ci
s'est engagt A respecter les libertes et de proctder dans
le plus bref dâlal (Mai 1946) aux €lections.
Le premier probleme que les communistes ont eu a
resoudre n ct de modifler les anciennes lois electorale:
afin de pouvoir, dâformer ă leur avantage le râsultat des
€lections
La libertă de la propagande, radio ot presse he lui
pas respectte non plus. Les partis national — paysan et
Jiberal obtinrent, aprâs beaucoup de difficultes, la per-
mission de publier chacun un jouwmal A Bucarest.
Ceas journaux jouissent de quelque liberte de langa-
ge mais jis passent quand mâme par une censure non
oificielle La distribution du papler ttant faite par un
office spteial, ces journaux n'obtiennent qu'une coțe de
papier tres limitte et fort irregulltrement. La distribution
et le transport de ces quotidiens en province et mâme leur
vente dans la Capitale se font avec de grands dilficultes
En province Ils n'ariverit pas du tout ou avec de granda
retards et & Bucarest les vendeura les transportent cachâs
sous les jorhaux protâges par le regime
Les rtdactions de ces journaux sont souvent envahl
par des tquipes de choc communistea, qui dâtruisent leurs
machines et les emptchent d'âtre publids. Les travallleura
qui y sont employes sont terorists par leur sindicat qul
les oblige n faire la grăve et a refuser certains articles
Les representanta de l'opposition sont attaqubs ă coup
de revolver, les rtunlons sont prises d'assmut et in popu-
lation est emptehte d'y prendre part
Les lols electorale» impostes par les communiates
donnalent une foule de possibilites aux organes du gou-
vernement pour pouvolr changer rndicalement les râsul-
tata des elections
Selon les obligations prises par le Oouvernement vin-A-
vis les deltgutn de la Conftrence de Moscou, les 6lections
devalent avoir leu librement et dans le plus bref dâlal
Pourtant la loi 6lectorale n'a 6t4 achevte qu'au printempe
de 10460 et les 6lectiona ont ct4 njourntes jusqu'en No-
vembre 1046.
L'opposition y n pria part et les a perdues Rien n'a
€te negligt pour donner gain de cause aux communialea,
terrorisation arrestation, emptchement d'aller voter, vota
dans les usines et le casernes, interdiction A l'opposition
de verifier les urnes et de surveiller le secret du vote, tru-
qunge des urnes, deploiment de force armte sovietique ă
la vellle des 6lectiona
Le gouvernement Groza victorieux nux &lectiona par
la force, reprtsente une minorită nbsolue de la popula-
ton roumaine Ii n'est pas reconnu par les Anglo-Ame-
ricains mais soutenu et maintenu au pouvolr Jusqu'au-
jourd'hul par la permanence d'importants contingenta de
troupes sovittiques
Dana l'armte roumaine la repulslon envers le russe,
le communiste et l'actuoi gouvernant se mâlent.
Drum fără lacrimi de mamă si fară cetire preotească, |
fără cruce si fără dangăt de clopot
Singurul dangăt, nu-i de biserică, cl dangatul
lopetil paznicului care-ti despică iruntea pentrucă
nai mai putut merge inainte
Asa cad mereu, clipă de clipa ucisi cei dusi in
surghiun
Goi si istoviti, singura avere li-i doar cutia ru-
ginită legată la brâu, pe lundul cărela au mal ră-
mas doar câteva boabe de ovăz prinse de 'nghet, ne-
mâncate...
Sărman osândit al Siberiei!
Tu trăiesti doar in speranta reintoarceru pe
pământul tării tale. .
Frate român care te stingi sub cnut ucigas!
Hienele stepei s'au aruncat asupra ta ca să te ni-
micească. Pentrucă tu stăteal in calea lor. Cu su-
fletul tău, cu istoria ta, cu Basarabia, cu Bucovina
si cu intreg pământul strămosilor tăl
Neam bântuit de furtună, neam românesc! |
Câtă vreme va mai tine calea suferintelor tale?
Până când Irodul Rosu va mal executa criminalele
ort. Până când Stalin va mai chinul nea-
Ul "pe PPP po a
„> Siberie, cimitir al popoarelor, iată că va veni
ceasul când convoalele tale muribunde, se vor pre-
face in coloane biruitoare...
Căc! biruinta neamurilor nu este departe
depor
COSTEA MOGHILAU
—
On a organist dans le Ministâre de la Guerra, la Dl-
rection E. C. P. (Education, Culture, Propagande), Le
nistre de la Guerre.
Dans chaque Commandement, chaque Service ei dans
chaque unite — jusqu'au peloton — il existe un Com:
mendant en second pour la “E. C. P."” Indifftrement de
son grade ou de Llâchelon qu'il occupe, ce commandant
en second E. C. P. a le droit de faire des rapports di-
rects, meme au chef de la direction au Ministâre de la
Guerre, sans en aviser au molns le Commandant en titre
de unite ou ses chefs E. C. P. hirarchiques. Cette
organisation a donnâ lleu a des incidents violents au
detriment de ceux qul rtagissalent conformâment aux lols |
et aux reglements militaires, dans d'autres elle s'est heur-
te ă une rtaction passive et A un mutisme absolu, con:
tre lesquils elle tal dâsarmâe. |
8 000 officiers ont €t4 mis en disponibilile. On a sorti |
ceux qul inspiralent moins de confience au comunistec,
c'est ă dire ce qu'il y avait de mleux |
|
La police est aux malns des communistes. Ses bu-
reaux sont occupâs par des communistes et des clementa
douteux qui se vendent au plus offrant.
Ainsi la corruption et le chaos y râgnent en maltres.
II y a deux ans, le plus grand dâtâctive de la police de
Bucarest etait un vieux brigand et assassin. Il a liquide,
A grand fracas, quelques bandes rivales, aprâs quoi Îl a
disparu pour continuor se brigandages sans ces dange=
reux concurrents
L'expropriation rurale n &te l'oeuvre de l'acluel gou-
vernement et a te commencte nu printemps 1945. Cela a
vonstitud l'oeuvre la plus chaotique que l'on pulsse ima»
giner. Elle a (6 effectivement commence sous la dire=
ction des agenta communistes avant memo que la lol res=
peetive paraise L'expropriation n'a pas vise seule-
ment les terres, mala aussi linveniulre (bâtall, ins
trumenta, maahines agricoles). 'Toutes les machines onţ
id rassembitea dana des centres od elles ont past, en
plein air, tout I'hiver 1945-40 B5 “ au molnas de ces
machines sont devenues Inutilisables et le betail pris n
fournii la viande necessalre aux troupes d'occupation, ou
n 6t6 expedie en Russle
Le dâsastre est que l'on ne peul pns prevolr par quei
moyen l'economie agricole pourra se refalre,
Les rânultata de la reforme ngralre
On a distribue 1 325 000 Ha de terrain y compria
les regions innondables et impropres A lagriculture, A
870 513 paysans (En 1012-21 on a distribue 6.810.000 Ha,
arables a 1.300 000 paysans — En 1941 seulement 152%
des proprittâs roumalnes dtpassalent 50 ha. de terraina
arablea)
Tous ces changements dans l'orudre existant, toutea
ces disaipationa de matâriel et de bien et tout le desor-
Are conomique qui s'en est sulvi, ne forment que la pre-
miâre partie d'un plan blen ctabli. Ce plan, que le ban
sens du paysan n immâdiatement senti ct auquei îi
s'oppose de toutea sea forces, est le KOLHOZ (nom rusa
de in proprietă de VEtat, cultivee par la collectivitei. On
Yy arrive en passant par le atade des organisations soldisant
bâncvolea, sous forme de coopeâratives, syndicata, e!c
Les troupes sovidtiquea d'occupation en automne 1048
montalent au niveau de 10 % de la population. En dehora
de ces troupea, lea offiolers et lea fonctionalrea sovitii-
3 NOVEMBRE 1947
Bolsevicii
LA HAINE DES BOLCHEVIKS CON-
TRE LA ROUMANIE SEXPLIQUE SUK-
TOUT PAR CE FAIT QUILS CONSIDE-
RENT LA ROUMANIE COMME UN
OBSTACLE A LEUR EXPANSION EXIE-
RIEUKE
(GHEGOIRE ALEXINSKY, DU IZA-
RISME AU COMMUNISME)
Din negura vremii sau avântat hoardele stepe
lor spre Eurcpa In goana cailor nebuni si 'n ur-
iet ae ilare sa.batice, ca o chemare a mortii, ca un
viscol de iad pustietor
Pe urmele lor doar flacari si valuri de sânge
Asa lu cutremurată istoria acum un mileniu si
jumatate
Astazi dinspre aceleasi stepe se abâtură peste
sufletui Europei, peste sulietul omenirii intregi, ca-
niste avaianse ale groazei, aceleasi urlete, aceleasi
uralice figuri: bolsevicii
Ce este Rusia Sovietica, cu congiomeratul sau
de popoare, cu haosul său? Ce sunt acesti fanatici
al aistrugerii asezaminteior liresti ale lumil daca
nu barbarii apuselor vremi?
Ce este expansionismul panslav concrețizat ui
Kominternul deslantuit azi in lume prin acest cei
mai reprezentativ specimen al iadului, prin anti-
cristul secolului 20, Staiin, dacă nu flagelul bar-
bariei de ler?
Bolsevicii, purtătorii acestui [lagei si-au iăcul
din materie Dumnezeu si din colhoz, biserică
Inlocuind familia, proprietatea, natiunea, prin
silnicia vietii in comun, nimicind virtutile care stau
la temelia sufletului omenesc prin pornirile lor câtre
rău, ei sau reintors câtre lumea barbară de altă-
dată Către desrădăcinare, câtre nomadismul
strâmosilor de ieri
Cu sufletele pustiite, dominati doar prin suspi-
ciune si teroare, bolsevicii reprezintă azi cea mal de
jos treaptă a fiintei umane
Morala lor, fărădelegea. ..
Rugăciunea lor, coborârea in haos
Vor totul si nimic. Când nu au urlă Când au
distrug
Din inima lor isbucneste urgia
Ei mostenesc ingrozitoarea pasiune de a cutre-
mura universul
Acestia sunt boisevicii . Barbarii de leri, care-si
măsurau gloria cu numărul cranillor legate la sei
Si 'n calea lor primul obstacol care sa ridicat
din veac de veacuri si până azi a fost poporul senin
al Carpatilor, poporul român
Bolsevicii stiu că istoria neamului românesc in-
seamnă zădârnicirea năvălirilor si panslavismului
Ei nu uită că acest neam este primul care in 1919
a ridicat stindard de luptă contra lor
|oaaEi vâd acest stindard de luptă. triumiând astăzi
in cântecele sutelor de mii de români intemnitati si
dusi pe drum de surghiun.
Bolsevicii deaceea nutresc gândul uciderii aces-
tul popor de tărani, care stând neclintit ca o pavăză
acolo in cetatea Carpatilor strigă hotărât câtre ză
rile lumii.
"MAI BINE TARA ROMANEASCA SA SE PRE-
FACĂ INTRUN MORMANT, DAR SĂ RAMANA
TOT TARA ROMANEASCA” (N. BALCESCU)
LT. COLONEL STEFAN MARASCU
ques ont fait venir leurs familles. Tous ceux-cl passent iu
temps plus ou molins long dans des residences et des ca-
sernes pourvues de tout l'inventalre necessalre. En par:
tant îls laissent les casernes et les malsona vides. Ils en-
levent jusqu'aux installations de bains et d'6lectricite, les
fenâtres, les portes, les parquets, ete. Bien entendu le
gouvernement doit remetire le tout en ctat A sas fra»
pour y recevolr ceux qul viennent prendre leur place
On & fait venlr en plus des familles soviătiques en-
tieres et des nombreuses colonles d'enfants pour se re-
faire. En automne 1046 |U R S.S. poursulvant des but
politiques, a installe des masses compactes de population
russe sur tout le litoral roumain de la Mer Nolre
Le clauses tconomiques impostes par Larmistice oni
€te dures, mals leur application Uepasse toute imagina
tion
En fait de payements materiels les convențions d'ar-
mistice prevoyalent.
— Art, 11: 300.000 000 de dollars payablea pendant
6 ans, pour compenser les pertes caustes A lURSS
par les Lroupes roumalnes
Art 12 Rendre au gouvernement de URSS,
parfait 6tat le material enlevă sur son territolre pendant
la guerre
— Art 3. Melire A la disposition des forces sovitu=
ques et allides, nu frais du gouvernement roumain, les
moyena de transport de toute espoce.
— Art DB: L'entretien et le rapatriement des citoyens
el des prisonnlers sovitiques se trouvant en Roumanie
— Art 7. Remettre au commandemenţ sovittiqua
tout le manteriel de guerre pris aux Allemands et A leurs
alles et se trouvant sur le territolre ou dans les caux
rouina nea
— Art 10: Le Gouvernement Roumaln est oblige a
faire les payments en monnale roumaine necâssalres au
Haut Commandement Bovidtique pour l'acomplissement
de ses lonotions et en cas de besoln assurera Vemplol sur
territore roumain des entreprises industrielles et de
transport. des moyens de communication et des entrepri.-
sex et instaliations d'utilită publique, ete . demandes par
le Commandement Soviâtique —
La mise en pratique des clauses n depasst tout ce
que Lon pouvait prâvolr
Tous lea payementa en marchandises effectuta envers
IUR S8. ont 6t6 calcults aux prix moyens de 1938, ce
qui represente 50 % de leur valeur moyenne de 1945-46
De ce point de vue seulement, on peut done Juger que
de cette facon la Roumanie a payt le double de ce qu'elle
devall
Pendant ln premiere annte la Roumanie a paye nu
taux de 1038
L'entretieni des lroupes sovitil-
ques pendant la guerre 133. 000 000 ş
— Reparatlons paytes A lURAS 70 000.000 ş
- Restitution de materiei sovittique 115.000._000 ş
TOTAL 378.000 000 A
(Volr la suite page 7)
3
DACIA
8 NOVEMBRE 1947
.
Fu,
P!
Cântarea României
|
Domnul Dumnazeul paâriniilor nostri indiralus' au de
le tale, tara mea? tri
zei indestul de smerită, indestul de chinuită, indestul |
ae aiaalată ? Vaduva de vlleju ial lu plângi cu pârul smuis
si despleiit pe morminiele lor, precum lemeile se jelesc ps
mormântul mul! al sotilor lor.
IV |
Verzi sunt deaturile iale; frumoase sunt pâdurile ai
dumbrăâvile spânzurate pe coasiele tele; limpede si dulce e
cerul ilău: muntu tâi se'nzltă trufasi in văzduh; râurile, ca
un brâu pesirila!, ccolesc câmpurile: noptile iale incântă
auzul. .. Pentru co zâmbetul tău e asa, de tis! mândra mea
tară ?
VII
Nu esti irumeasa, nu esti bogată)? N'ai copii mulii la
număr, cari te iubesc? Nai cartea de vitejie a trecutului si
vitorul inâintea ia ?... Pontru ce curg lacrimile tale?.
VII
Pentru ce tresazi? Trupul tău se tepeste de slăbiciune
si inima-ti se irământă cu luteală... Citlt-ai oare in cartea
ursliei ?... Aecrul se miscă turburct... Vântul dogoreste...
ingerul peliru ti s'* au arătatoare? Nopiile tale sunt reci,
visurile turburate ca marea bâtulă de turtună Ce-ti
provostesc ?
IX .
Priveste dela miazăzi la miază noaple popoarele
ridicându-si capul... Gândirea ivindu se luminoesă pe
de asupra intunericului... gândirea ce zideste si credinta
ce dă viată... Lumea veche se prăvâlesie si p'ale ei
dărâmături libertatea se inaltă!. .. Desteaptă te!
X
Mucenici sângelui tău n'au zis ovare: “Si Domnul va
scula pe unul dintre vol. care va aseza pe urmasi vostri,
larâsi in libertatea lor si pulerea lor. Uitat-ai sângalo co | Nu
curge prin vinele copilor tâl?.
Pieptul tău era tare ca de
otel: palosul se locia pe dânsul... Soarele se'ntuneca de |
norii de pulbere ce ridicau războinici tăi...
i
i
II:
i
i
i
iu
nechezau
Pe o pajiste verde, libertatea,
cosile lungi si aurite, se juca cu un
oamenii din câmpie, ferico de cei dela
vremea atunci când tot omul trăia fară stăpân
mândru, a să-si plece capul la alt om, când
văilor, pământul ca si aorul cerului era davajma
. Viata atunci so petrecea in cea mai deplină
când il ajungeau om nevoile bâtrânetelor si
duceazicând: “Mi-am trăit zilele si ora sigur
si duppă moarie si că pe cea
intâmpina fericire si mci mare.
i
i
|
cu
de
i
dobituacele fug
strechiei, sau ca in noptile vijelloase
păduri... caii nechează jalnic... Multimo
strigând si vadesc, când primejdie, când
labândă, când pierdere, turbare, desnădăjduire. .
so imprăsie putin... Doamne! So vede amestecul
bătălă 1... Cei ce au nâvălut suni imbrăcati cu fler...
+ Le stau impotrivă..
so pleacă! sâblel lor...
Dacia !
se luptă cu furie
inimile slăborc... fug... Perita
Stati cu inimă... arcul se intinde din nou..
se amestecă si se isbesc... piepturile goale cu
pavozele... capetele. descoperite cu collurile.., Departe in
câmple se vâd arcuri sdrobite, făsă de steaguri, apoi ur
cosciug mare, more, se ridică al o pară grozavă de loc
inilăcărează cerul...
XXUI
Din acoasiă irămâniare se nascu o flară..
XXXVIU
Cum te-ai vostojii, floare a Mbertătii? Intr-o zi vrusesi
+ si feciorii tai
. robia,
..„Jată stau la usă
glasul meu si deschide usa voi intra la
cu el si el cu mine...
-- „Celui ce va birui ii
mana ascunsă, si-
tra aceasta este
el, voi cina
voi da să mănânce din
i voi da o piatră albă; si pe pia-
scris un nume NOU, pe care nu-l
stie nimeni decât acela care-l primeste...”
Eu loan am auzit si am vâzul toate acestea,
Si după ce le-am auzit si le-am văzut m'am
aruncat la picioarele ingerului care mi le infătisa
ca să mă inchin lui, Dar el mi-a zis: “Fereste-te
să faci una ca aceasta,
Eu sunt un impreună slu-
Jitor cu tine...
Inchină-te lui Dumnezeu,”,
In Phrigia la Colosses (Châne) Arhanghelul
Mihail apare să intoarcă apele râurilor pe care pă-
gânii le revarsă peste biserica pustnicului Archippe
Intr'o zi de 6 Septembrie din primele veacuri ale
crestin tâtii,
In jurul anului 314 | se arată impăratulul
Constantin cel Mare spunându-i;
“Eu sunţ Mihail,
protectorul credintei
tra tiranilor
(Nicephore),
La sfârsitul secolului 6 el apare Sfântului
lui lui Adrian din Roma, —
Căpetenia Legiunilor Ceresti si
crestinilor; când luptai con-
eu am biruit prin armatele tale,”
Grigore in fata mausoleu
(Baronius),
Veacuri intregi „Făsunară cântecele de slavă
care-au invâluiț această minune,
Astăzi bronzul s
i marmora albă stau mărturie
clipei aceleia,
muntilor Apenini care
În preajma locului său tâl.
camcnilor prin Laurent
arătat in aceeasi Yreme,
Pelerinii intregii lumi urcară stâncile câtre
sanctuarul minunii, Inimile bătură cu putere nouă
Sufletele se
taină Arhan-
ghelui lăsa omului amintirea fiintei sale drept
călăuză,
In anul 704 de
slujitorul altarului
părinte al crestinilor
trasă in pădurile M
die si Bretagne,
Primind semnul mâinii Arhanghelului pe frun:
trei ori EI se arată lui Aubert
din Avranches si neobositu)
care isi duceau viata lor re-
untelui Tombe dintre Norman-
ia i în Sua
Pavia, Ombria, San
ancienne et leur liberte”
“Si cependant vos ennemis insistaient pour avoir de vous des i
ments honteux, il serait alors preferable pour vous tous de mourir de leur |
main que d assister au pillage et au deshonneur de votre patr le.
Mais Dieu de vos peres seră touch& des larmes de ses serviteurs et
era surgir un homme qui aidera vos descendants & retrouver leur force
ETIENNE LE GRAND. |
lâti si al dominiei intră In
la armele si la avulia trătilor lor
câlcevelor si a impărecherilor din casă... Strălnul puse pi
closul său po pleptul lău, ca să le năbusiască si dete in
mâinele volnicilor tăi turca In locul palezului... si tu te lă
sasi de bună voo in mânile celor ce nu putusoră a te birul!
suflotul lor sl râvniră
zavisiia semână sământa
XXXIX
În sesurile tale dusmani corturile si au
Mândria numalui tău a căzut, precum cleo de
selarul ce] bâtrân si nui lâsară dea răsulla n
aer procâi se indurară el
dinaintea lor |
intins
po dea)
umai atâi
„ Domni ai boerii tăi ingenunchiară
XL
Ei erai un irup cu viată si ai ajuns umbra morii. .
raskoinicii tăi s' au făcut mueri, booru tai robi oi dusmanilor
sl steagul tău pieri dintre steagurile nesmurilor ! Pentru ce
te mai trământi oare ? Ti-o dor de vremea veche ?... vreo
rază din slava treculă venli-a sa lumineze fruntea ta?...
„ci de durere.
XLI
Mândră si vitează oral in batatu, o tară română... cu
grou ai anovolo era a le birul... ca sali suga en
leciori tăi cel blestomzii te detoră in prada dusmonul
Meamurile co plsmulau puterea ta si numele lau cel arpi
se logară intre ele si zisera: “Hai sa sdrobim ccoa! cuib de
lbertate. |
XLI d
Erai liberă. .. si te puseră in lenturi Erai bogată
si se imbuibară de carnea ta, ca niste lupi flămânzi oral
viteaza... si intipsera miselia in inima la Erai curata,
si laudatăa si cjunsesi, delâimată... Erai curată, si te
p?ngăriră cu lălhârie si nodumnozelre !
XLIU
Sângele feciorilor s' a stricat si inima lor a putrezit. LE
Cand erai tare, erau si ei mândri de tine ., dar de când
»' au amesiecat cu cei misei si cu cei vicloni s'au lâcut si
ei vicleni si misel...
XLIV .
Tu esti ca corabia lără cârmă bătută de turtună... ai
- m i
oglinda ingerului
| nostru.
Privirea lui senină, voev
fier sfarmă toate impotrivirile
El creiază si stă
| mânilor.
| de sufletul si năzuintele noastre.
ș
|
De fiecare brazdă de pământ
tuat in centrul fiintei neamului, el
in istorie.
Dusmanii lui de moarte, s
Cu acestia se luptă'eroic
palosul său impârâtesc. :
Astăzi, lupta lui Făt-Frumos,
osândite de păgâni.
|
| spre biruintă.
tea sa, porni Aubert să clădască sanctuarul vestit,
Pe urmele sale munca n'a incetat,
Muntele 'Tombe deveni prilej de năzuintă si
crez, Generatie după generatie veneau să se lupte
cu Piatra si cu trâsnetele. Surparea stâncilor si
reclădirea lor dădea sens pavelic urcusului, Sfinte-
nia invâlurea pe om si Arhanghelul cobora in ml-
nuni.
lată cum neamurile s'au rec
si zel.
Arhanghelul Mihail a fost târmul de lumină in
care constiintele neamurilor s'au întâlnit, Peste tot
acolo unde el si-a ales sălasul omenirea si-a răscoliţ
trecutul, prezentul si viitorul in rugăciune si lega.
mânt. Duhul lui a strâbâtut pământul cercetâna
in ramurile fiecărei inimi omenesti mugurii tainici
al biruintelor sale. Voila lui sa impletit cu sufle:
tul popoarelor si impăratilor care s'au radicat pâna
la el,
Dela luptele imperiului de râsărit cu păgână.
taten si până la cruciade si dela cruciade până in
zilele noastre, numele său a fost purtător de jertjă
si biruintă,
In fata icoanei lui urmasii lui 0
Mare, Împărații Iustinian, Vasile si L
Bământul de luptă.
Sufletul Romei ridică s
ules in venerare
onstantin cel
con isi fac le
pre cer sanctuarele dela
Salvadore, Toscane, Spolete si!
Perouse prefăcând Italia intr'o mare de pelerini.
Depe tărmurile Bosforului si pană in Alexan:
dria si Etiopia si depe culmile Carpatilor până in
adâncul stepelor răsăritului veacurile au trăit in
truchiparea lui.
Impâratii Otton 1 și Conrad II ai Germaniei
invoacă ocrotirea Arhanghelului Mihal. Eduard Le
Confesseur al Angliei si Lambert al Belgiei mârtu-
risesc acelas nume, Regii Frantei dela Charlemagne
până la Philippe August si Saint Louis, domnes:
in constiinta că slujesc pe Arhanghel.
Si in cea mai grea clipă a acestei târi Arhan-
ghelul apăru ca să o salveze printr'o minune.
Acesta fu momentul Jeannei D'Arc fiica Lorenei.
Ea mârturiseste in fata judecătorilor ei: ... “Wavais
treize ans ou environ. C'est la premiere volx que
Val eue. Saint Michel m'apparut alors, Je le vis
devant mes yeux. II n'etalt pas seul, mais accom:
Pagn€ des anges du clei...
| Din munti si-a făcut cetate e
duhurile rele toti spânii si Sai
-—.
mare dusman al neamului române
Milioanele de tărani din tar
caută privirile desnâdăjduite ale co
Sub stindardul lui nemuritor,
FĂÂĂT FRUMOS
Simbol etem al marilor impliniri românesti,
Din tainele Cerului, el a coborit in legendă ca
odală, străjue veacurile. Puterea lui da
răului.
pâneste momentele de luptă si biruintă ale ro-
ternă, din codrii oaste vitează.
românesc, se leagă numele lui. Si-
dă sens si viată destinului nostru |
HELUL
(Continuare din pag. 1)
-
Fât-Frumos este
păzitor hârăzit de Arhanghelul Mihail. neamului
să fie aproape |
_.
rm,
unt toti balaurii pământului, smeii si |
“Si pe acestia ii sdrobeste sub
se indreaptă impotriva celui mai
sc: bolsevismul. : .
a Daciei, pe el il asteaptă. Pe el il |
piilor, cari se sting in satele noastre
neamul românesc va porni mâine
MIHAIL
Le juge. — Comment avez-vous
“'elait Saint Michel?
Jeanne. — Il me l-a dit, etil
gage des anges.
Le juge. — Avez-vous vu Saint Michel et les
anges corporellement et reelement?
Jeanne. — Je les ai vus des jeux de mon corps
aussi bien que je vous vois. Et quand ils s'eloignaieni
de moi, je pleurais et Jaurais bien voulu qu'ils
m'emportassent avec eux A
.
Je baisais la terre sur laquelle ils etaient pas-
connu que
m'a parle le lan:
ses.
Arhanghelul i-a spus Jeannei D'Arc:
“Leve-toi et va au secours du roi de France
et tu lui rendras son Toyvaume,..” A
In inchisoare Jeanne marturiseste:
„ai entendu sa voix hier et aujourd'hui le
matin,..”
Le juge. — Et que vous a-t-il dit? $
Jeanne, —
„AL m'a dit encore:
en gre; n'ale pas tro
tu viendras finaleme
(3, Gasnler),
SI martira Frantei se
de rug soptinad ca o uiti
change, Mon Archange”,
Duhul ei străjui peste segii Charles VII, Louis
XI, Frangols ler, Henri IV si Louis XIV,
Sub el luară fiintă Ordine de Cavaleri si Frâ-
tii de Cruce (Confreries de la Croix) sub
Arhanghelului Mihail,
Franta s'a ridicat astie
glcrie a trecutului,
In anul 1457 chipul Arhanghelului Mihail flu
tură pe steagurile carpatice ale lui Stefan Vodă cel
Siânt domnul Românilor.
In cei 47 de ani ai sâi de domnie prin 36 de
biruinte contra păgânilor si 36 de sanctuare a prea.
mărit el numele ocrotitorului său ceresc.
Acelas steag fu dus mai departe in veac de
câtre Mihai Viteazu marele infâptuitor al unirii
Tărilor Românesti din secolul al 16. Biruintele sale
sau Infătisat crestinătătţii ca minuni ale Arhan-
ghelului Mihail, Incât istoricii din timpul său spun
că “in mintea popoarelor crestine s'a format incet,
incet părerea că, cu prea putină schimbare de
cuvinte s'ar putea aplica foarte bine lui Miha,
„„Prends lout
pP grand souci de ton mariyre;
nt au royaume du Paradis,” —
stinse mistuită in Măcări
mă mărturie: “Mon Ar-
efigia
1 În lume ca o zare de
vâslasu cei rai, ceri si-au insusit dreptul de a fi cărm ci. 13
duc dintr'o nevole intr'alia si mal more si din târă-de lega
in lara-do lege larba se usucă po unde cairă ei
intelepciunea lor e minciun= istolimoa lor, Jetuirea.
faptele lor, faptele iadului Ei au supus sub jugul clacu
pe poporul tău si cu ofilil fruntea ta Siins au candela cu
sullarea lor impulilă de iarâ-de-lege j
Co vei zice, o patria mea, când vei arâi?...
XLVI
Doină si lar doină! Cântarea mea e Versu] de moarte
o] poporului... pământul ii e de lipsa si aerul |
inoacă... vaâzul-am ilăcaâii scuturându- si pletele Fruntea
lor a se increti inâinte de vreme...
copilelor a se vesteii
Florile de pe capul
si poporul a cânta in betie ultara
„„ Trist e cântocul in sărbătorile satului
ti ascund cchu Plini de lacrimi.. Bârbatu
stau obiditi... Cântecul se siarseste ciurisind si copil
blesiezmă naslorea lor... Poporul _e stâlpul pamântului.
fiecare părticică de pâămân! e văpsită cu sângele bul... Si
intr” o zi mi 'se Zise: “Muncosie de dimine=tă pâna in sara.
si rodul munci nu va fl a al tău... Tatal tău A alăsa! ra
mostenire o lcrina... tu mute vei bucura de dansa. Trupul
iău se va gârbovi de greulaloa muncii si de bătaie... in
loc de :omn vei priveghia muncind si periea ta de libertate
ve Îi ocara. Niste venetici de sânge străini zisuneau in
limba lor: ;
Al nostru e pămâniuj si acei ce locuesc pe dânsul..
ale ncastre câmpurile... ale noastre dealurile.. ale
noastre cătunele, satele si tângurile, colibele si palzturile.
Dolină si ler doină! Suntem pribegi in coliba
părintească. ..si străini in pământul nostru de nasterel...
Dar in câmpie cresto o floare pentru popoare chimuile.
Nădejdea ! /
LII
..Copila, cântâmi trunza
muntelui, cânta-mi nădejdea...
Nădejdoa e glasul Domnului ! Popoarele trebue să ss
ispâsească si să se curete de păcatele lor, câci prin Ispitele
suferintei num-i se curâtă popoarele... Cele ce am iâcu!
| In vremea trecută nu sunt ispite... căci rodul luptei erau
libertatea si drzptal nostru... ispitele sunt stâmbătatea
judecătorilor despulerea văduvei si a sârmanului
desfrânarea si miselia, mincuina si lăcomia, sgârcenia si
imptlarea domnilor si bolerilor... cumpâna nepotiivită a
dreptâtă.,. uciderea prostăvită... robirea pentru uni si
desirâul pentru altu... Toate acele fapte grozave pentru
care s' au cotropit Sodom= si Gomora, orase urgisite de
Domnul, pontru blestemâtile lor! Si toate aceste ispite le
cercasi tera mea... si le suferi incă si acum... Pâbharul
lără-delegi s'a umplut peste măsură si palâturile lor da
strămbătale se prăvălesc de blestemele poporului!...
Făâptiitorii tălhăriilor se spâimântează insisi de izptele
lor... Domnul sia intors cu scără izta dela dânsi si
Ingeri s'au depărtat cu groază de ei. Esti soarbădă si
slătânoagă... ai suferit toate, tara mez!... Ridicăti pulin
capul strivit si cată de vezi »„ semne s' cu ivit po cer...
Furtuna mântuiri a inceput |...
LVIII
Desteapta-te, patria mea! biruie -ti durerea... E vreme
ca să iesi din amortire, semintie a domnitorilor lumi | Astept
care spre a invia ca stramosii tăi să se scoale din mormânt ?
Intr' adevăr, s'au sculat situ nu j-ai văzul...
a. Ziua dreptății se ct>ropri>. . .
a căci furtuna mântulră e
LIX
e prin gura unei slugi a Demnulul,
Vosui se va indura de lacrimile
so-la ps unul dintre vol, care va aseza
z7as5i in volnicia si Pulerea lor de mai
verde, cântă-mi floarea
Nu ti s'a zis oar
Dumnezeul parinlilor
slugilar sale si va
pe urmasi vostri i
nainte” |
Deci timpul sosit-a ! Semne s'au
pământul s* a clătinat de bucurie
auzit despre apus si toate
ivit pe cer...
„-. un blestem grozzv s'a
epea— le s' au destoptat!. ..
Cinge ti coapsa, o tara mez... - a
Miază-ncapte si mlază-zi, apusul si
luptă... urlă vijelia. ..
Domnului trece pre pământ !..,
ALECU RUSSO
— 1850 —
| vechea cântare de biruintă a bisericii:
si preamăriti pe toti ostas
pe Mihal căpetenia ostilo
Bisselli),
Viscol de lumină neinserată, astfel a coborât
Arhanghelul Mihail in istorie să stăpânească vea.
curille din culmi tăinuite de munti, .
EL a biruit prin neamuri ca să implinească
voia lui Dumnezeu,
Ingerii lui stau de ve
Ei coboară din adânc de legendă ca să-si im-
Plinească destinul si misiunea, Destinul si misiunea
liecârui popor care sunt tendintele eterne
tor trimisi al Arhanghelului,
'Si neamurile se impacă intre ele atunci când
ascultă de ingerii lor le pază care Primind lumina
de sus se impacă in tendintele lor clerne, “
Neamurile se frâng unele pe altele, atunci când
Lucifer stă piatră de incereare in calea lor, $
In clipa aceea Arhanghelul Mihail interviue
necrutător in lupta lui contra răului care ține dela
inceputul vremurilor până astăsi si Până in cea-
sul din urmă când se va implimi numărul eelor
alesi. Spada lui vesnică atinge cu lumină vie frun-
tea biruitorului, Si biruintele sale sunt vesnice,
Biruitorii sub semnul său inftrâng moartea prin
moarte.
Viteazul Neamurilor ,
ghcază astăzi din locul să
Neamurile frânte de
nunchiate eliberarea,
[sc 8 Noembrie 1947, zi de reculegere la răspântie
vremuri apocaliptice,
Robia, foametea si pustietate
Lanturile zângânese si sângel
inghetate ale Siberiei.
Tu, neam al nostru românesc,
mai mare osândă.
Dar nu ulta că di
dicat,
Din legenda si minunea lui Tât Frumos,
iat uita că Salvatorul tâu va fi Arhanghelul
Pentrucă osândiforu
Denccen biruinta ta
fost vestită de martirii
La ceasul acela N
cu lerarhiile cerului
"MUI-MA-EL?”;
"Cine e ca Dumnezeu?”
— Lăudati
ii iar mai presus de toti
t învingătore.” — (oannis
ghe fiecărei natiuni,
ale aces-
Arhanghelul Mihail ve-
u de taină asupra lumii
suferintă asteaptă inge-
a bântuie tările
e Curze in ocnele
esti sortit la cea
n legendă si minune le-ai ri.
l tâa este Lucifer.
va veal. Biruinta care ti-a
tăi,
camurile pământului odată
vor striga: "MI-HA-EL?»,
» Cine e ca Dumnezeu?”,
ZAMFIR TULNICERU
n. E
DĂ sn
Mircea cel Bătrân
1386-1418
Print de legendă si cruciad statornic la “poarta
invaziunilor”, numele său ca un balsam al unor
vremi mai bune, sta treaz in inimile tuturor cres-
tiniior secolului 14. Era numele de care se lega
speranta acelor zile grele de chin si de intuneric.
Momente crâncene se apropriau in pasi repezi
In afara granitelor Tări Românesti, nu sel
găsea decât ruină, desnădejde si moarte. |
Bulgaria isi plerduse toată puterea de A d
tenta aupă inirangerea dela 'VELBUZD in 1330
Serbia care atinsese apogeul sâu sub Stefan Dusan |
(1332-1356), era acum in primejdie. In urma in: |
frângeriior de pe MARICA din 1371 Balcanul câzu |
sub aominatiunea Suitanilor expansionisti.
De nicăeri nicio sperantă de ajutor.
Mircea doar mai trezea in sufletele celor nă- |
păstuuti o licarire ae sperantă că se vor mal vedea
oaată descâtusati. Armatele sale au luat parte la |
batalia dela COSSOVO.
In 30 Octombrie 1394 Baiazid trecând Dunărea
ci să-l subjuge tara, Mircea il infrânge in memo-
rabila luptă din mlastinile dela ROVINE in Olte-
Duni - —
ei
—
“Europa Occidentală era atunci extrem de ne:
linistita ae inaintarea turcă, dar din nenorocire
dorinta ei de ajuta pe crestinii din orient tu con-
tiariată de ambitiunile politice. (R. W. S. Watson).
In 1395, Mircea respinse atacurile turcesti la
Turnu Mâgurele. (Micul Nicopol).
In 1396 el participă la cruciada europeană dela
jĂ NICOPOLE pe tărmul drept al Dunării. In cronl-
| cile turcesti nu intâinim de cât cuvinte de admi
i ratie pentru rolul ce ka avut domnul român in
această bătălie. După 'mârturisirea lor, Mircea s
fost “princeps inter christianos fortissimus et acer-
rimus”. — (Leunclavius).
In 1397 Mircea respinse o nouă invazie pe târ-
murile Ialomitei.
In 1402 având loc atacurile mongole, sultanul
Baiazid fu invins si făcut prizonier de câtre Timur-
lenk in urma bătăliei dela Angora. Moartea sa in
cuptivitate avu ca urmare un lung râsbol clvil intre
Iu săi.
Mircea lu singurul print crestin care a lua!
parte activă la aceste lupte pentru a impiedica
consolidarea fo:tel de expanslune ce conatituila ur
imens pericol pentru toate tările din sud estul si
centrul Europel. Astfel “intre anii 1402 si 1407 când
armatele sale pornesc din "puternicele cetâti pe
care el le poseda pe malul drept al Dunării in Bul-
garia si in Dobrogea.” (Jiricek). Apol in 1409 când
dă ajutor lui Musa contra lui Soliman, stăpânul
pârtii europene a imperiului,
Cu toate certurile pentru ocuparea tronului
ture, n'a fost posibilă nicio contra ofensivă din
partea târilor subjugate,
In aceat timp protejatul lui Mircea, Musa, fu
dărâmat de către Mohamed 1.
Mircea plerdu Dodrogea care căzu sub stăpă
nirea acestuia, (1417),
De atunci ea rămase Inscrisă in stema vea-
curilor:
“Io Mircea. le blen fidele, au Christ Dieu qus
je venâre, et prince rtanant, posstdant et domi
nant, par la grâce de Dieu, tout le pays de Ungro-
Valachie et les regions nudelă des monta et nussi
Vera les partles tartarea et Amlash et le duchâ de
Fagarash et le Banat de Severin et les deux rives
de tout le Danube jusqu'ă la mer et maltre de la
cit de Dârstor” — (C. Noe et M. P. Spineni),
El se sfârseste in anul 1418.
Pentru ciedinta sa, pentru curajul său, pentru
dragostea sa de neam si lupta sa in duh cruciat,
DACIA
3 NOVEMBRE 1047
Iiguri din Istc
intreaga crestinătate i-a asternut pe frunte lauri
eternei glorificări
Dela COZIA sufletul lui se revarsa azi peste
tară. In fata moastelor lui
ment de reculegere
SI dinspre câmpurile sale de bătălie freamăl
de codru mârturisseste clipa când el sta in fats
cotropitorului:
—"O tu nici visezi, bătrâne, câte in cale ml s'au pus!
Toată floarea cea vestită a integului Apus
| Si din crunta-ml vijelie tu te aperi cu-un tolag?
Si purtat de biruintă să mă mpledie d=-un
[mosneag?—
—"De-un mosneag, da, impărate! Căcl mosneagui
(ce privesti
Nu e om de rând, el este Domnul Tări Românesti...
Si abia plecă bătrânul Ce mai freamăt, ce mal
[sbuciun
Codrul clocoti de sune si de arme si de bucium
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mil de coifuri lucitoare les din umbra'ntunecoasă...
Si ca nouri de aramă si ca ropotul de grindeni
Orlzontu'ntunecându-l, vin săgeti de pretutindeni.
In zadar striga'mpăratul ca si leul in turbare
Umbra mortii se intinde tot mal mare, tot mai
mare...] (Eminescu)
AL. SILISTREANU
————————————
——————————
PN E NN N PIN IP E N a E a RR RPR AP
$
RE)
|
|
LN IND NP ARAD A PANN
Constantin Braneoveanl
((1688 — 1714)
rr
„+ "La 1162, venind domn larâsi Grigore Ghica
si in urmă Duca Rumeliotul, Grecii se imultiră si
intrigile si impilarea pâmântenilor incepură...
Aceasta nu tinu mult căci la 1679, Serban Cantacu-
zino se urcă pe tron. In domnia acestuia si a succe-
sorului său Constantin Brâncoveanu intrigile Gre-
cilor se curmară si tara se linisti si incepu a se in-
temeia.
Grecil atunci văzând că tara le scapă din mâ-
nă, se gâtiră să dea o lovitură hotărâtoare.
Unele din familiile fanariote precum Mavrucor-
datii, aflându-se in mare influentă la Poartă, intri-
gară, si in dol ani capetele Brâncovenilor, Cantacuzi-
nilor, Văcârestilor, Dudestilor câzură sub săcurea
olomană si fanariotii dobândiră pe seamă-le cu ho-
tărăre tronul românesc.” (Nicolae Bâlcescu) .
In această pagină neagră a istoriei românesti a
strălucit ca un isvor pâăstrător de lumină numele
domnitorului martir Constantin Brâncoveanu,
Coborâtor din bătrâna dinastie a Basarabilor el
isi inchină patriei si crucii cel 20 de anl al săli de
domnie in epoca grea a vasalitătii si fanariotis-
mului,
Intreaga Europă trecea atunci prin mari incer-
câri. Răsboalele nu mal conteneau: In Serbia pen-
tru cucerirea Belgradului, in Ruala si Polonia odată
cu ridicarea lul Carol XII, pe teritoriul românesc
intre Rusi al Turci. Conflictele dintre imperialismoe
sfârseau in dezastre ca cel dela Poltawa si Btânilesti
sau in moment de acalmie inselătoare ca pacea dela
Karlowitz
In aceste vremuri de sbuclum Brâncoveanu s'a
legat prin legământul strâmosilor sâl să-si pună
fiinta sa temelie năzulntelor neamului său al cărul
drum prin veacuri de umbră | presimtea
EI a păzit viata poporului românesc la ora aceea
prin spiritul său de pătrundere cu care a stăpânit
evenimentele. El a apărat credinta străbună prin | să inroleze neamul românesc sub steagurile Eterlel
actiunea sa din Transilvania in momentul ruperi! |
Români din America, «sunati din trâmbite alarma. Sunati
ne vând, Români, strigati cu înirigurare ca pe potecile
Românii t:âesc mo |
! | “sur quoi son pâre, le reprenant et lexhortaat ă
|
celor câtiva episcopi români de biserica ortodoxă
' Constantin Brâncoveanu a luptat contra veniturilor
din Fanar care unelteau pentru dărâmarea domnil- |
lor pâmântene, care unelteau impotriva viitorului
neamului românesc. Acesti fanarioti prin miselie
l-au doborât. Acesti fanarioti despre care insusi un
grec Zaloni scrie: “Paginile istoriel Moldovei si Va-
lahiei de vor [i sorise de o mână tare, nepărtinitoa-
re si independentă, vor fi pline de actele arbitrare
ale acestor noui despoti. Nenorocitii locuitori al
acestor provincii, vor trebui să se inspălmânte nu-
mal la auzul numelui de Fanar si Fanariot”.
SI iată că s'au slobezit săgeti
Ca din spărturi de slăvi să curgă
[soare
In urma lui ostirile de geti
Treceau câlare.
Prin intrigă si trădare ei strânseră in taină cer-
| cul dusmanilor in jurul pasnicului domnitor in clipa
când el urca ultima treaptă a constiintei nationale,
| In clipa când el “preocupat de ideea restaurării Da-
| clei” (S. Mehedinti), mârturisea cea diu urmă zare
a idealului său.
|
Doar capul de balaur il zăreal
Străpuns de lance pe regeasca-l
[tundrâă...
Sub ochii lui si primăvara'n plal
Crestea mai mândră.
Grecul Mihail Rakovitză se oferi să joace rolul
de Iudă.
In 4 Aprilie 1714 emisarul Aga Mustafa intra
prin surprindere cu un detasament pe portile pala-
tului domnesc din Bucuresti, si aruncă o batista
neagră pe umerii domnitorului declarându-l “'ma-
zil”.
Fu răpit cu toată familia sa si aruncat in vestita | cată de Traian. lată un monument să-
Boer:
SI Dunărea-|
Câ'n larg dur
Sorbea din za
Cuminecare.
Zorea dint'un
Pământului d;
Urca din vrem
SI nemurire,
=
i
ş
|
In forul impâratilor din Roma, dâi- | Marturia unui tre
nue peste vremi, vestita columnă ridi- | ternut "0
pat in piatră, care inchide in el o taină. “Cette colon
temnită a torturilor, “Cele sapte turnuri”, depe ma
lul Bosforului
Conditia eliberării era ca să =— si lase credinta
crestină.
Chinurile durară până in clipa executiei care
avu loc intr'una din pietele publice ale Constanti-
'! nopolului. Istoricul S. Watson scrie;... Un voya-
| geur francais a lalsse un recit emouvant de cette
| execution. Le plus jeune fils de Brâncoveanu, dgâ
| de seize ans, terrifi€ par la sort de ses parents, ofrrit
| d'embrasser l'islamisme pour avoir la vie sauve;
! mourir mille fois, plutât que de renier Jesus-christ
! pour vivre quelques anntes de plus sur la terre, il |
! dit au bourreau: “Je veux mourir chretlien; frappe! |
“et aussitât celul-ci lui trancha la tete, comme aux |
'autres. Enfin il dâcapita le pre. Apres quoi les
|! corps furent jetes dans la mer...” (La Mottraye, |
Voyage en Europe et en Asie 1717). |
Astfel a primit martiriul domnitorul român |
Constantin Brâncoveanu. Sufletul sâu s'a pâstrat, |
lumină vie, in candela neamului care trebui să stră- |
„multe veacuri-prin-umbra. istoriei.
Flgură ui fu pentru toti românii reazim si re-
confortare.
Li Li le UN
Li
Astăzi pe zârl de legendă, din muntii Carpati,
se ridică mal vie ca oricând' această figură de
sfânt invâlurită in orbitoarea-i aureolă a jertfei.
Preot Pavel Dragomirescu.
) Domnitor al reintegirii neamu-
lui românesc, Mihai Viteazu a lu-
minat zările secolului al 16 ca o
paza
care
“Le prince roumain devint su-
jet d'epopte pour les nations chrâ-
tiennes de L'est de VEurope.” (Sta-
vrinos).
"De la presqu'ile des Balkans,
ou ses exploits passalent pour mi-
raculeux, sa câlebrite conqult !'Ita-
le et arriva jusqu'en Espagne
(Lope de de Vega le mit en scă-
ne). L'empereur Rodolphe d'Habs-
bourg V'appela “un autre Alexan-
dre le Grand”, tandis que l'histo-
rien allemand Bisselius invoca A
son sujet L'ARCHANGE MICHEL.”
(5. Mehedinti).
Intrat in constiinta intregului
neam românesc prin minunea
care-l scâpă dela moartea câlău-
lui, Mihai isi incepu domnla prin-
tr'o faptă de pedepsire cruntă a
a jefuitorilor de tară. EL strân-
se pe toti acestia la o reunlune
chiar in palatul domnesc, intări
—
|
||| |
|
|
de IANCU HUREZEANU
“Rusticus praeter mercedem laboris
nihil plus habet”, era deviza sistemului
fcucal al imperiului Austro-Ungar care
stăpâni atâtea veacuri peste 'Transilva-
nina, leagânul românismului .
Robi pe pământurile lor strâmosesti
românii ardeleni trebuiau să lucteze dida
fel fără odihnă plătind dijmă in natu-
ră nobililor de neam strâln care" ii sub-
Jugau. Neavând personalitate Juridică
ei nu puteau nlelo plângere să adreseze
După moartea lui Constantin Brâncoveanu prin-
cipatele românesti căzură victimă regimului domil-
niilor fânariote.
Fâră credintă si fără morală, dar cu puterea fir-
manulul sultanilor In gândul de n făuri in Carpati
o colonie a lor de sprijin si exploatare, fanariotii
pustilră tara de avutu si sugrumară sufletul neamu-
lui. El erau hotărâti ca prin orice metodă să-si im-
plinească telul ascuns
Si isi desvâluiră acest tel in anul 1821 când gre-
|
cul Alexandru Ipsilanti veni in plalurile carpatice | justitiei.
Marii nobili bucurând
i] u-3 “
(Continuare in pag. 7) |gladu”, lar micii nobil si-ar
aparitie supranaturală, ca un mit. pe —
ti
îi a ao ea atu
1593;
si dădu foc. Punea
bântulau tara.
Din al doilea an de
——
Se
|
NU,
pentru moartea =
galbeni amendă,
purtat prin teroare,
nedreptate, Iată Ce |
urma insusi ungur
mere despre românii
“Il n'y a pas de
sort pulsse tre com
ple roumain. |
Fotce par le goi
A l'unlon avec
moyens imaginable
din to:
8 NOVEMBRE 1947
DACIA
ria Românilor
bis
'n suilet
i (psalti,
mperiu tot mai
[mare
auntilor inalti
r intr'alt hotar
tainică privire...
cobora din har
te care s'a as-
N -
Si-asa, luceafăr, ne'ntinat de nor,
Cladindu-si duhul, platră pentru
Lege,
Trecea plin veac mereu biruitor
Viteazul rege,
Cântau Carpati'n urmă-l: Lerul
dă [Ler.
Si-n culmi zâpada-si flutura
. Lbatista,
Pe când vultanii!'n sbor scriau pe
[cer
Boerebista!
TUDOR DAVA
de MIHAIL SUCEVAN
eifet, le monument le plus ancien et le
plus glorieux de I'histoire de Roumains?
Les 2.500 figures qui se mtuvent dans
est-elle pas, en | cet immense bas-relief, ne sont-elles pas!
=
601
[i
g astiel fără delegilor
ITEA
de Prof. GRIGORE BANU
tra vasalitătii, Si iată că după un
secol si jumâtate dela Vlad Tepes,
anul 1594, o primă armată cresti-
e el porni lupta con-
ş ——————$Nă pătrunde in Bulgaria in chip
|
A
Iobag decât cu 40
Tomân era
nedreptate in
Cu veacuri in
rthelemy Sze-
ale dont le triste
€ A celui du peu-
Ternement autrich
e Etâce ă tous
“prealon morale
te puterile. In clipa când dusmanii ne coplesesc si politicianii
muntilor in ceasurile de furtună: Patria! Patria! Patria!»
a
=
fulgerâtor:
“C'est l'armâe d'un prince rou-
main. Michel le Brave prince r6g-
nant des pays Roumâins. Au cours
de Vhiver de cette annţe, les ar-
| mâes de Michel le Brave et d'Aron
prince de Moldavie, ont franchi le
Danube sur la glace, ont brul6
!Hârsova, Silistra, et Turtucaia en
'Dobroudja, puls Roustchouk, Sis-
tov, Nicopoli, Crhova, Kazgrad et
d'autres villes encore...” (C. Jiri- |
cek).
“Cette intervention de l'armâe
roumaine provoqua une serleuse |
revolte bulgare ayant son centre a
Târnovo ou fut poclame un tzar se
disant descendant de Chichman
anclen tzar de Târnovo. En meme
temps un detachement d'envyiron
2000 râvoltes serbes occupait Sofia
pour quelque temps...” (N. Bâl-
cescu),
(Continuare in pag. 6)
d cil lasb ă Dania
de DUMITRU DOGARU
et ă la foroe armee, îl voit ses 6gllses
fermâes, ses enfants prives du bapttme,
les couples se marlent sans benediction
eţ les morts sont enterres sans olfice. , .
Il ma pu en aucune direction s'affir-
mer et se developper selon son gânie,
Aussi est-il demeur& comme un ar-
bre superbe, plein de vie, au feulllage
abondant; mais parmi se8 sombres blane
ches aucune fleur n'a râussi a s'6pa:
noulr et aucun fruit n'a pu Atapin
Iosif II in calitate de adjutant -
mamei sale Marla Thereza, scrle dintr'o
(Continuare in pag. 6)
encore vivantes? Cette sculpture historigue ne re-
produit-elle pas avec une fidelite remarquable, les
iypes, les costumes, les details de la vie des Rou-
mains de notre epoque? N'est-elle pas Vunique mo-
nument qui rappelle les Daces disparus?...
Elle cvoque Vhistoire mouvementee des siccles
| d'invaslons, de luttes, de servitude q'eut ă subir
ccite nation, le courage, Venergie gqu'elle dâploya
ă defendre sa nationalite, a conserver jusqu'ă nos
jours sa langue, ses moeurs, son caractere origi-
nel. Tous ces souvenirs, tous les sentiments d'eton-
nement admiratii que reveille cet long passe meâic
de gloire et de miseres, deviendront, comme nous
le verrons plus loin, autant de titres ă Vinterât et
ă la sympathie des grandes puissances de VEurope,
lorsqu'au Congres de Paris ces populations reven:
diqueront, au nom de leur antique origine, le droit
ă Vexistance et ă Vindependance.” — (James Ca-
terby).
invăluie acest monument istoric,
! dându-i sens si viată?
| Ce mister
|
|
| Decebal regele Dacilor. Luptă si biruinta lui
Mandria carpatică a neamului său, care n'a cunos-
cut infrângeri.
Drept si neintricat ca un munte, s'a ridicat din
"inima Daciei eterne, cutremurând istoria. In su-
| metal lui s'au strâns toti regi daci, din negura
vremilor, cu taate luptele si biruintele lor, dela
| legendarul rege Troian, pe care-l cântă si astăzi in
! plugusoarele lor tărani din Carpati, până la Bunul
Dromichete si Marele Boercbista si dela Sarmis
până la Rodes, Costio, Ziraxe, Daphix, Dicome si
! Durai.
La inceput, Dacu, sau râazboit cu diverse tri-
buri barbare din vecinătatea lor, pe care le-au su-
pus. Au purtat numeroase răsboaie cu Egyptenii,
Persii, Macedonenii si Romanii.
Spre anul (50 i.d.H.), puterea dacilor crescuse
considerabil. Boerebista organizându-si temeinic ar-
mata intinse mult hotarele tării. Cuvântul lui era
ascultat din Carpati până la Bug si Marea Adria-
„tică si din munti Alpi pânâ'n Macedonia si Iliria.
lata cum ii descrie vestitul poet roman I-
+ ratiu in versurile sale:
| .*
“Paene occupatam sedentionibus
Delevit Urbem Dacus et Aetiops
Hic classe firmidatus, ille
Missilibus melior sagittis...”
(Quintus Horatius Flacus — O
24;6.)
După expeditia generalului Licinius Lucullus
din anul (72-71 i.d.H.), incep noui conflicte extrem
de sângeroase intre cele 2 popoare, in cursul câ-
rora romanii au fost invinsi si obligati să plateasca
tribut dacilor.
Sub domnia lui Decebal, dacii ajung invinci-
bili. Eroismul lor de legendă, le-a asigurat presti:
giul in istorie. Toate expeditiile pe care le-au in-
siurete ap pia)
CO acte
A a ţi
— 1848 —
de SEVER MOROSAN
Acum 100 de ani, Avram Iancu, stăpânea cons-
tiinta colectivă a neamului românesc, Momentul re-
volutiel din 1848, este simbolul luptelor milenare, pe
care le-au purtat românii impotriva tuturor tendin=
telor de nimicire ale dusmanilor,
Despotismul latifundiar al magnatilor, acapa-
rase toate centrele de viată economică, din Transil-
vanla, Asupritorii tiraniei, îl aruncă pe tărani In cea
mal neagră umilintă, exploatându-l fără milă,
Munca istovitoare si tot felul de corvezi, In folosul
fermlerilor venetici, nu se mal sfârslau,
Sovinismul maghiar, urmărea prin toate meto-
dele, desnationalizarea si nimicirea elementului ro-
mânesc. (Continuare in pag. 6)
treprins diteritu generali si impăiati pâna la Traian,
s'au prăbusit sub spada regelui dac,
Decebal, ataca garnizoanele romane din cele
2 Moesii. Domitian este silit sa incheie pace cu De-
să trimită ingineri si lucratori specialisti, pentru
constructii de drumuri si fortificatu,
Decebal, avea o armată foarte bine organiza-
tă si numeroase intărituri din piatră, pe culmile
muntilor si in jurul capitalei. El transformă tara
intr'un imens transeu de luptă, impotriva oricărul
atac dusman. Soldatii lui, trăiau in constunta luptei
si misiuni neamului dac,
Daci, erau hotăriti să facă orice sacrificiu pen- |
tru a-si apăra pamântul, obiceiurile si credinta in
nemurire,
In anul (101 d.H.), Traian isi concentrează
trupe numeroase in Serbia, de unde străbate cu
mari greutâti in Banat, Gândul lui de a supune
Dacia, nu s'a implinit. Prin pacea care se incheie
| la Sarmisegetuza, Decebal isi păstrează mai departe
toate atributele lui de rege al dacilor. Traian paără- |
seste tara desamagit de rezultatul luptei, pentru,
că să revie cu mult mai tărziu (105-106 d.H.), cu o
'mouă incursiune asupra acestui neam de viteji.
Trecând Dunărea si sprijinit pe trupele sale
foarte numeroase, Traian străbate cu multe sacri-
ficii până sub zidurile Sarmisegetuzei, lovindu-se la
tot pasul de pieptul si sulitele dacilor.
Romanii au avut imense pierderi de trupe
incât insusi Traian si-a scos hainele acoperind ră-
(Continuare in pag. 6)
cae: 2 afara
i
AAA AA AA Ap a
Val Tepes
(1456 — 1464)
de GHEORGHE CRISAN
"Print al vitejie si al dreptătii, Vlad Tepes a râ-
mas in istorie ca o sabie necrutătoare intru apâra-
rea vietii neamului românesc.
Prin energia, lui fără seamân cu care s'a ridicat
impotriva râului, a cutremurat tara dela un capăt
la altul, Astfel a reusit el să insufle epocii sale o
notă aparte, un duh nou. Vlad Tepes a avut cons-
| tiinta că restabileste ordinea ce trebuia să ducă la
! implininea rosturilor neamului românesc. Deaccea
|ela pornit fără milă cu sabia in mână sa nimiceas-
că păcatele care frângeau această ordine. A rămas
in legendă asprimea cu care el pedepsea,
“Istoricul grec Chalcocondylos povesteste că un
prizonier român mărturisi răpitorilor săi că se teme
numai de o singură moarte. De moartea ce l-ar pre-
gâti-o Vlad Tepes,
Astfel el preferă să fie executat decât să trădeze
secretele domnului sâu,
Sultanul Mahomed comentă acest fapt: “Un
homme qui peut inspirer un telle crainte A ses sujets
serâlt capable d'accomplir des prodiges ă la tâte
d'une grande armâe.” (Engel).
Vlad Tepes prezenta pentru telurile de expan-
slune spre Europa ale lui Mahomed Cuceritorul, o
pledică si un pericol strategic. Relatiile de prietenie
ale domnului Târii Românesti cu regele Matlas al
Ungariei si cu Stefan Vodă căruia ii dădu ajutor
militar la suirea pe tronul Moldovei, fură dezapro-
bate de câtre sultan. Acesta era dominat de teama
că Vlad Tepes prin vederile si curajul sâu | va nă-
rul chiar planurile asupra Balcanilor; Mal ales după
cucerirea Serbiei din anul 1459, care prezenta o si-
tuație nestabilă si amenintătoare, Această leamă
era indreptătită deoarece Vlad Tepes in scurt timp
porni cu hotărâre pe drum de luptă,
Prima mâsură a sa fu considerată ca o declara:
ție de râsboli: reluzul plâtii tributului de 10000 du-
cati si 500 de copii anual.
(Continuare in pag. 7)
' ccbal, râmânând tributar Daciei (89 d.H.) si obligat |
Ă i N | y
-
-
țz
Stefan Vodă
1457-1504
de NECULAI NOVAC
Intr'o vreme când Altarul Mântuitorului era ia
primejdie, int:'o vreme când se cutremurau aseză-
rile lumii, a fost hârazit neamului românesc ca
din mijlocul său să isbucnească flacără de sperantă
dâtătoare de noul puteri, Stefan Vodă.
]
El apare in istorie ca purtâtor al steagului
Arhanghelului Mihail.
Rasboinic cumplit crescut in duhul nemuritori:
lor daci, avea sâdită in inimă constiinta câ e apăa-
rător al neamului românesc, apărător al Europei
si al intregii lumi crestine. Astfel marturiseste el
in anul 1475:
“Notre pays est la porte de la chretiente, que
Dieu a gardee jusqu'ici. Mais cette porte de la
chretiente qui est notre pays, venait ă âtre prise,
ce cont Dieu nous garde, toute la Chretiente serait
en grand peril.” (G. BRATIANU: Origines et for=
mation de l'unite roumaine) .
După un apel al său adresat lumii fără rezul=
tat, el râmâne singur in luptă cu hotărârea totalei
dâăruiri.
Prima infăptuire a sa fu organizarea, tării.
„Intări Hotinul cetatea Nistrului. Fondă Orasul for-
tificat a! Orhetulul pe acelas ma! al Nistrului, apul
Chisinaul capitala Basarabiei ridicat de-un consi
lier al său numit Vlaicu.
In Transnistria organiză asezâri românesti iar
in sudul Basarabiei dădu inflorire Cetătii Albe si
Chiliei.
Deasemenea organiză tinuturile Tighaciului
prin râzâsiile celor mai credinciosi si mai viteji
moldoveni. Din aceste răzăsii s'au ridicat cu vre-
mea eroii de baladă NOVAC, Gruia, Ghelea, Co-
dreanu, cântati de popor până azi.
In Transsilvania la fel ridică pe români pen-
trucă puterea sa se intidea si peste muntii Car-
pati:
“Etienne possedait tout comme Mircea le ter-
ritoire qui s'6tend de la Mer Nolre jusqu'ă l'ouest
des Carpates Orlentales; audelă des montagnes,
toute la contre jusqu'au confluent des deux So:
mes etait sous son pouvoir. de sorte qu'il a mâme
cree â Vad un eveche des Roumâins ae Transyl-
vanie.” (S. Mehedinti). |
Stefan clădi pe ideea de elită institutiile so-
ciale si armata sa.
In duhul dragostei sale crestea intreg neamul
si cuvântul lui otelea sutfetele si pregătea cons-
tintele pentru lupte si blruinte.
Anul 1467 aduse primul mare răsboi al său
Matias regele Ungariei veni cu ostile sale asupra
Moldovei. Trecând Oituzul el se avântă câtre Ba-
câu si Roman distrugând totul în calea sa. Stetan
evită bătălia, obosind pe nâvâlitor si atrăgându-,
până la Baia la sud de Suceava. Acl la 14 Decem.:
brie 1467 domnul Moldovei repurtă strălucita vieto-
rie asupra lui Matias care rânlt cu mare grentaţa
reusi să-si plardă urma prin codri. După aceea
el opri la Nistru năvâlirile tătărăsti.
In anul 1473 Mohamed Cuceritorul isi trimise
Ostile asupra Iul, Dar Stefan le birui la Râmnicu-
Sârat,
In 1474 acelas sultan trimise pe vizirul Soll-
man Eunucul cu vechiul gând de cucerire. La 10
Januarie 1475 Stefan dă atacul dela Racova pe
râul Bârlad la locul cunoscut sub numele de PO-
dul Inalt. Patru Pasi căzură in luptă, 100 de dra-
pele fură capturate. In urma acestei lupte scrie
cronicarul polon. Matia Mieochov:
“0, Etienne, homme prodigleux et triomphant,
seul de tous le princes de notre siăcle tu as reussi
A vemporter une si briliante victoire, .. |»
Papa Sixte IV decernându-l titlul de “Athleta
Cristi”
11 serile: “Res tuae... tantum claritatis tun
nomine adiderund ut in ore omnium sis eţ con:
sensu plurimum lauderis.”
In anul 1476 insusi sultanul Mahomed luă CO-
iapa armatei unei noul invaziluni asupra. Mol-
ovel.
(Continuare in pag. 0)
i
*
> „
=
|
ircea cel Bătrân
Fa ce irgrâă si crucial sialornie la "poarta
raiul, Omsle său ca un balam al ao
vremi cual bor, sia trena in ie tuturor cre
Une smeiuiui 14. Era nummie de care se lega
sparania ateiar mile grele e thin si de inluzerie
DACIA
Bi dinspre câmgparue sade de bâtilie fremmii
ca ru mârtarimmste clipa când si sta in fata
NA Lou ui
U ta ni vezi, bătrâne, câte în cale mi aaa pza
mlA ficarea cea vestiiă a integului Apus
Ga ceronla-mi vijelie la te azeri co-un totag?
Si purtat de biruintă să mă mpindie druan
TOBDEag ?
Mostra. da împărat! Câci moasneagi
lee privea
mate Domnul Tără Românesti
De- an
Nu e am de rând, «
MW abia piscă bătrânul Ce mai freamăli, ce mal
| abuctuza
Oudrul elocoti de sune ui de arme ui de bocium
lar ia poala lui cea verde mil de capete partaase
Mii de coifuri tazitoare ies din umbra niuneccasă
Si ca nouri de aramă si ca ropotul de grindeni
Orimmn lu nlanecându-l vin sâgeu de pretutinteai
In sadar stiga mpâratul ca si leul in turbare
Umbra mortii se intinde tot mai mare tot mai
mare 3 “Emineru
AL SILISTREANU
Momenie crizceze se apropriau in pasi repezi
ia afara praniialur Târu Românesti pa e
pâa Gecai ruină, desnăidejie si moarte
Bulgaria bi pierdame loală puterea de ere
lentă cupă infringerea cela VELHUZD in 1333
biblia care atace apogeul său sub Siefaa Dura
MAI 134), Ta ao n primejdie |n urma in
frângrruot de pe MARICA din 1371 Balcanul câza
5i0 Gailaiiubea Butariuar CX Pana usu.
De nicâsri aici speraală de ajutor
Mireră doar mai trezea in sulietele celor nă
păatuuui o icarire ce speranilă că se vor mai vedes
caaiă descâtamau Armatei» sale su luat parte ln
Daia la dela COS5OVO
In 39 Orctamabrie
că vai subjage
rabia
134 Dalazid trecând Danârra
înfrânge | memo-
ROVIXE in Ola
ara, Mirera +
luptă din minat . dia
“Europa Cecidentală era siunci extrem de ne
listata ce inaintarea turcă, dar din nenorocire
dorinta ei de ajuta pe crestinii din orient fu e0a-
Lariată de ambiuiunie polare (BW A Wat
In 1395, Mirea respinae atacurile bareesti la
Tura Mâgurie. (Aicai Nicopol
In 1399 ei participă ia crociada europeană dela
NICOPOLE pe târmmal drept ai Danâră In crezi
cuie furcesti sa întâlnim de cât cuvinie de admi
ratie pebiru pui ce ka avut domnul român in
această bătălie Dopă mărturisirea lar, Mircea s
bai primespa inter christian fortianimus ei acer
"mur Legaciav ua,
in 139) MErema respina» o ouă invazie pe târ
miile laiaenitel
In 1003 avâsd inc atacurile mongole, sutana
Baiazid fu invins ai făcut prizonier da câtre Tunur
luă în era bâtiliei dia Arngora. Moartea sa ie
captivitatea ara ca urmare an long rhsboi civil intre
1 ai
Mirza ln singurul printi crestin care a lua!
paria usura la nene lupie pentru a impiedice»
coioiniareg fatal Ce rxpansiune ce constituia ur
bang perii pentru imie tăria din sad estul
combrul Europei Asiei “intre anii 1009 ai 1407 cân
armatele cale pormmm din puternicele cemtâu pe
cars «i le prmmda pe malul drept ai Danării în Du
paria ai în Dobrogea.” (Jiri) Apoi în 1409 când
dă ajutor lui Muma contra lui Boliman, stâgârui
Pâriă caropene n impertulai
Cu bate esrtarile pentră ceuparea tronulu
bare, n'a fot pomibuă nicio contra afenaivă die
partea târioe sabjogate
În acest timp protejatul ini Mircea, Mae, fv
Clrâmsi de către Mohamed |
Mirsea pierdu Dodrogra care câzu sub stăpă
Biro acesinia. (1417;
De aburi va râmam inmerisă în slema vea
curia
“lo Mizora. le bien fiti, au Chriat Dia gu
je vemâra, si prinee rtenant, pomnidani ei dami
napi, par ln price de Dieu, toi le pays de Ung
Vulachie ei les regina awâriă des monta ei aaa
vera les partea lartaraa et Amilasd ei de dai di
Paguruah vi le Danai de Beverin ei lna deca rira
Ca boul le Danube jungu d ln mor ei sallre de ln
cită de Dimitar” — (C Mom M P Doina)
EI se sfârzate in anul 1018
Peniru e edinia sa, pentru rurajul siu. pentrv
dragostea ma de noam ui lupta za în Cuh cruciat
Români din America, «sunati din trâmbite alarma. Sunati
— |
Constantin Brântoveanu
(0000 — 1714
| La 1762, venind domn iarăui Grigore Ghica
si in urmă Duca Rumeliatul, Qrecii se inaliiră si
intrigue si impiarea pâmântenuor incepură
Aceasta nu tina mult câci la 1579 Bertan Cantaru
zino se urcă pe boa In domnia acestuia si a succe
sorulai său Cocataatin Brâncovrana intrigue Ore
cuor se curmară si Lara se linii mi incepu a m in
Vemria
Orecii atunei văzând că tara le scapă din mă
nĂ, se gâtiră să dea o joritară botăritoare
Unele din familiile fanariote precum Marrocar-
dati, afiându-se in mare inflaentă la Poartă. intii
gară. ai in doi ani capetele Drireovenuor Cantarazi
nior, Văcârestilor, Dadesiuor câzură sub sâcurea
oicanană si fanaritii dobândiră pe seamă-le cu ho- |
tărare tronul române iNicolae Bălcescu) |
|
[n această pagină mragri a istoriei românesti e
sirilacii ca un lvor pâstrător de lumină numele
domnitorului mari Constantin Brirawvraca
Coboritor din bâtrâza dinastie a Basarabilor ei
lui inedină patriei si crucii cai 25 de ani ai săi de
| domnia in "pota prea a vamullalui mi fanariota
| malui
Iotreaga Buropă lrecea alani prin mari inert
câri. Răsboalele na mai cooteneau In Berbia pen
tru cucerirea Belgradului, in Rusia si Polonia odată
cu ridicarea lui Carci XII, pe teritoriul române
intre Busi să Turci Conflictele dinire imperialiarme
sfârwau in dezastre ca cel dela Poltawa si Biânilesi
sau in moment de aca mie inselăioare ca pacea dela
Karioita
la nevale vremuri de abactum Brâncoveanu sa
lega! prin lrgâmântul sirâmonilor măi mă-ai pură
fiinta aa temelie năzaintelor neamului său ai cărui!
dram prin veacuri de umbră | premiera
NI a păzit viata poporului românese ln ora mrvea
prin spiritul său de pătrundere cu care a stâpânii
evmnimeninie EI a apăârai credinta stribară pri»
! aetianea sa din Transvania in momeniul ruperii
hamină vie, în cardria
marului mutanilar in gândul de a fâuri
o foonile ali
pustiiră tara de uvută si sugrumară sufletul nesmu
lui Ei erau hotărâti ca pris
pliineaa A iniui aura
i
X=0T câlivra epicopi rumâni de biserica artodază
Constantin Dra veanu a luptai Lra rerniturior
din Panar care untiteau pentru dărâmarea dam
lor pâmânier are uneileau impotriva vit
cam ulu UA re Aces fanarioti prin
au coborât Acesti lanarioli despre care inu
zrer Zalori scrie Pagialle itoriei Maidovei
iabiei de vor [i nepârunitaa
re si indeprndeniă. vor piine de uctele arbitrare
ae acesiur noul dempuoti Nenaroe
acestor provincii, vor trebui mă me inspăimânie 9
cui la aurul namelui de Panar si Panariat
Tie Ge 0 mână tare
boi i
Prin intrigă si trădare ei sirânmeră în lalnă cer
cul Gusmanior in jurul pasnicalai domnitor in clipa
când ei urca uluma treaptă a corauintei nationale
în clipa când ei “preocupat de ideea restaurării Da
cei” (5. Mebediati:, mârturisea cea diu urmă zare
a ibraluluă său
Grecul Mihail Hakoviiză m
de ToSă
sori sa Jaace rolul
Ia 4 Aprilie 1714 emizarul Aga Mastala intra
prin sarprindere cu un Getasmameni pe poriia pala
tului domnesc din Bucuresti, si aruncă o batista
meagră pe umerii domnitorului declarindu-! “ma
zi”
Fu răpit cu toată familia sa si aruncat in vestita
emită a torturior, “Cale sapte turnuri” depe ma
hal Bosforului
Conditia rilberârii era ca să ui lase credinta
erestină
Chinarue durară până in clipa exrcutiei care
avu loc inlr ona din pietele publice ale Constani
nopoiuiui Istoricul A Watson scrie Un voya
grur franțala n Îiaisst un rocii emouvrani de cette
exteulion Le plus jeune fila de Brâncoveanu, dgt
de seize ana, territie par la dart de ses parenia olt
d'embramer | lamiie pOur avulr la vie sauve
sur gaoi sa pâre, le rrprenanl ei lexhorta i &
mourtr mille folia, plutât que de renier Jesas-chrisi
poar vivre qusiques anpbes Ge plus sur ia terte, i
ii au bourreau "Je vez moarir chrtuen. frappe
et annuitit celul-ei lui brancha la lite, comme aur
adtres Enfin |i decapila le ptre Aprta qooi les
corpa fureni jetis dans ia mer La Motiraye
Voyage en Europe et en Ade 17IT
martiriul domnitorul român
Sufletul său sa păstrat
să sira
mobi vecii pila Ub Malot
Asiei
Constantin
A primul
Brâncoveanu
ramului care Lrebu
e
Figară ?ui fu pentru leti românii reazim si re-
confortare
Astăzi pe sări de legendă, din mantii Carpati
se ridiză mai vie ca oricând” această figură de
sfânt invălurită in arbitoarea-i uartolă a jertfei
Preot Parel Dragomirescu
ÎÎ MAARABRARAARAAAAA +.
Tudor
de JANCU HUREZEANU
După moartea lui Constantin Brâncoveana prin
clpatele românesti cârură victimă regimului dami
niilor fânariote
Fără eredintă să fără moruiă, dar co puterea fir
n Carpaui
capicatare, fanariotii
7 ds sprijin
orice metodă să-si im
Bi ui desriluiră acest tei in anni IEZI când gre
cul Alexandra Ipuilanii veni in plalurie carpatice
să inroerme Deamul române sub steagurile Blerie
Comlinaare in pay
! tiennes de lest de I'Europe
1 NOVEMBRE 4 n NOVEMBRE 1947
oerebista
Bi iată că Sau sobe sd gr îi Dunărea! pthpaie n suliet Si-asa luceafăr
Ca din spăârtari de slâvi să curgă pasti Ciandindu-ai duhul piatră pentru
|acare ca sare durând imperiu lot mai le gr
In urma jul astirile de geti mare Irecea pila âe meteu tar
Treeeau câlare borbea din sareg muntilor inalti Vileazu eg
Cuminecare
intau Carpa d-l Lara
(Le
Doar capul de badaur ui sarea n igada ra
Strâpuna de lance pe regeama-l Zarea dintun hotar intral! hotar ba Liata
tundră Pâmântalai dând tainică privire Pr cand Fi DOE Seria în
Sub schă lui si primăâraran piu Urca din vremi dar cobora din har cer
Crestea mai mândră Si nemurire Boerebuta
TUDOR DAVA
DECEBAL
In forui impăraular din Roma, dai
me peste vremi, vestita columnă ridi
cata de Traian. lată un meonumeni să
pai in piatră, care inchide in ci e taină.
de MINAIL SUCEVAN
eilei, le manumeni le pla: anclen et le
plus giorieur de histoire de Roumains*
Les 1 509 figures ul ve meaveni dans
cei immense bas-reliet, ne soat-ellea pas
Mariuria unui recul, pesle care sa at
lernul uitarea omeniă.
“Ceite coloane mest-elle pas, en
MIHAI VITEAZU
1593 1801 de Prof. GRIGORE BANU |
paza si dădu foc Punea capăt asttei fără delegioa Lra vasalitătui, Bi iată că după an |
care bântulaa tara secol si jumătate delia Vlad Tepes, |
Din al dollea an de damale ei porni lupta cor anul 1594, o primă armală cresti
- nă pătrunde în Bulgaria in chip!
faigeritor
C'est larmte dun prince rou
maia. Michel le Brave prince rfg
nani des pays BRoomailna Au coury
de Ihiwer de cetia anmde, les ar
mes de Michel le Brave et dAron
prince de Moitavie, ont franchi je
Danube sar la glace, ont brut
Hârsova, Suistra, et Turtucaia en
Domnitor al reinlegiru neamu
lui românesc, Mihai Viteazu a la
minat zârie secolul! ai 16 ca o
aparitie supranalurală, ca un mi! —
Da e
Le prince roumain devint se
jet d'epopte pour les nations chre
“Ala
vrinos
"De la presga ue dea Balkans
O 505 expioita pasaleni pour m
raculeua, sa ctlebrile conguit illa
le cet arrivra jusțaen Expagne
Lope de de Vega le mil mn set
Dobroud)ja zis Rousichouk, Si
ne) Lempereur Rooiphe d'Ilabs Doba Y p 2
tov, Nicopoil, Crihova, Kazara et
bourg lappria "un autre Alexan
d astrea vulea encore C Jin
dre le Orad” landia que Ihisto- î
rien allemană Biseiiua invoca A 4
"0% Cetie intervention de | armte
son sujeit L ARCHANOE MICHEL
roUMalDe pPTrOovOgua une sâribuse
5 Mehedinu
revolte baigare ayani son cenire a
Intrat in constiinta intregulu Târmnoro 00 ful poclame un lzar se
Dean românes prin minunea disani dosmendani de Chichman
care-i scâpă dela moartea câlău anmcien tzar de Târmoro En mbme
lui, Mihail ini incepu domnia prin temps un dilachement dențiron
tr'o faptă de pedepalre cruntă a 2000 râvoltia serbea ocrapalt Solia
a Jefuitorilor de tară EI (i sirân pour qucique temps IN. Băi
se pe toti acestia la o reanlune cescu
chiar in palalui domnase intâri (Continuare în pag 4;
+ m RI 3 . E II 3
Rusiicus praster mercedem laboria
nihu pies habet”, era deviza sistemului
(culai ai iunperiului Aasiro- Ungar care
de DUMITRU DOGARU
[i volt ses dglines
fermbea, pes enfanta privea ca baptime
les couplma se marieni sana benedicuon
1734 ei & la foroe armte
pentru moartea unzi iobag decât cu 40
săpâni atâtea veacuri peste Transilva gaibeni amen4ă. PiPorul român cra et lea morta sot enterrta sans olfioe
nia, leagârai românismalui purtat prin teroare din nedreptate i [] n'a pu en aacuna direciion s'afiir
Robi pe pâmânturile lor slrâmosesi nedrepiate, lată ce Sile cu veacuri in mer et ae dăvelbppir selon son gtnile
mmânii ardeleni trebuiaa să Inețeze ast urma insusi ungurii Barthelemy Se Ausai est demeurt comme un ar
fe! fără odihnă pliâtină dijmă in mate mere despre români bre superbe. plein de vie, au feulllage
ră nobililor Ce veam străin care | pub I n'y a pas de Pipie dani le triate abondanti, mata parmi sea mimbres bian
jogau. Neavând personalitate juridieă sort pulaia dure comPiră A celui du peu ehea aveune [leur Wa mami A sepa
ei nu puteau nicio plângere să adreseze ple roumain moulr et aveon fruit na pu mari
d ntissei Force par le pOETETDemeni auirieh lost Ii calitate de adjutant ai
Mar nubi bucurăndu-ue de * jus 4 Vunion atee Rae, price ă tou mamei sa Maria Theresa, smrie dintro
Has ar micii mobil merărpunrând soțena imaginabiri Coppreson morale Comtimuare în pă. 6
DACIA
encere vivanies? Cetie sculpiure hiiorigue ne re
une fidaliie remarguable les
la vie des llou
produil-elle pas avere
iyrpea
maina de notre tpogue? N evi-elle pas unique mo
nameni qui rappelle les Daces dispara?
jos emlumea, les details de
Ihisleire maurrmenite dex seriei
serviinde qeut a
Venergie gu elle dtploya
A CORIETVor jusgu a no
Elie evoque
d imvasions, de lutiea de sabir
ciile malo, le courage
a defenâre sa nauomalite
mi moeură, son origi
tous les sentimenis d lun
Par sa angre caraciere
mel. Tous ces souvrenirs
nemeni admira ur revrille cel long pase mele
de gimire ei de miverea, deșiemdroni, comme nous
le vwerroma plus oi, aulani de WUires & linierej et
a la sympalhie des grande» pulszanees de ILarope
lorugu aa Congres de Paris cea populaliona revea
digurroai, aa nam de leur aniique origine, le druii
a Vesistanee și a findependanee = James Ca
terby)
Ce musier imvâluie presi manumeni istorie
dandu-i semna si viată”
Decrbai regele Daciiar Luplă si biruinta lui
Mandria rarpatică a beamnlui său, care na cina»
cut infrangeri
Drepi mi meinfrical ca un manie, sa ridical din
crulremurănăd istoria. In se
sirans toti rega daci, dim negura
Late biruinieie lar, dela
legendarul rege Trolan pe care-l cântă si astăzi in
plugusoareie lar târană din Carpati, până la Banul
Dromieheta si Marele Doerebisia si dela Sarmis
inima Daciei
fietul lui sau
vremior, cu
eirroe
iupieie si
până la Hades, Cosiio, Ziraxe, Daphix, Dicome si
Dara
La inceput, Dacă sau războii cu diverse îi
buri barbare din vecimâtlatea lor, pe care le-au sa
pus. Au puriai nameroase răsboale cu Fgypienii
Pers, Macedonenii si Romanii
Spre apui (4 LAN, puterea dacilor crescuse
considerabil. Woerebista organhânda-si temeinie ar-
mata intinse mali hotarele târă Cuvântul lui era
ascultai din Carpati până la Bug si Marea Adria
Hieă si din muntă Alpi pană n Macedonia si Mirita
lata
raua
cum ii deserie vestitul
im vervarile sale
paei roman i»
"Paene vccupalam sedenlionibas
Delevii Lrbem Dacas et Actlops
Mie chasse firmidatus, ile
Missillbes melier sagitibe
Quintus Moratims Flacus — Odae L
4 ..)
După
din anul
expedilia generalalui Licinius Lacullu»
(73-71 LAM), incep noul conflicte extrem
de sângeroase intre cele 2 popoare, in cursul că
Tora romană au fost invinsi si obligati să plătească
tribut dacilor.
Sub domnia lui Decebal dacii ajang Învinci
DIN. Frotumul lor de legendă, le-a asigurati presu
giul in tarie. Toate expedilile pe care le-au În
+".
|
lancu
= 04 3
de SEVER MOROSAN
Acum 100 de ani, Arram Ianca, stăpânea cona-
tinta colectivă a neamului românese Momentul re
voluliei din BAG, este simbalul luptelor mllenare pe |
care le-au purtat românii impotriva tuturor tendin
telor de nimicire ale dusmanilor
Despolismal latifundiar ai magnaiilar acapa
rase toate centrele de viată economică, din Tranall
vania Asupritorii tiraniei. U aruncă pe tărani in cea
mai neagră umilintă, exploatându-i fără milă
Munca istovitoare si tot felul de corvezi in folosul
lermierilor venetici, nu se mal sfârsiau
Soriniumul maahiar
deie desnationalizarea si
urmărea prin toata melo
vmicirea elementului ro
mânese IConțimuare in pag ai
in Istoria Românilor
ireprina diferita generali si impă'rali pana ba Traian
saa prăbasii sub spada regelui dac
Decebal, atacă parniacanele romane din cei
3 Moesă. Domiuian este silii să incheie pace vu De
ccbal rămănând tributar Daciei 189 dIL: si obiigai
să trimită ingineri si lucraleri specialisti, pentra
cvsasiruciu de dromari si fortificată
Deoerbal, avea o armată foarte bine organika
da si numermaxe inlăritari din piată pe culmile
muniuor si in jurul capitalei FI lransformaă Lari
inirun imens transeu de luptă impotriva oricarui
atac dusman. Sokdaiă bul, trăiau in comstunta luptei
si mialund mramalui dac
Dacă, erau hatariti să faca orice sacrifică pen
tra a-si apara pamantul, obiceiorile » redinia in
nemurire
la ani tioi du Traian ini concentrează
irupe numeroase imn Serbia, de unde străbate ca
mari gregtăli in Manal. Gandul lui de a supuna
Dacia, nu va implinit Prin pacea care se incheie
la Sarmivegelaza, Decebal bi păstrează mal depari=
toate atribatele luai de rege ai dacilor Traiana pără
veste tara drmamagii de rraultatul luptei pentro
ca să revie cu muli mai târziu (10%105 dl)
nenă incursiune asupra armsiul meam de viteji
Trecând Dunărea si sprijiniti pe trupele sale
faarie numeroase, Tralan străbate cu male sacri
lică până sub sidurile Sarmisegetuzei, lovindu-se
tot pasul de piepiai ui sulitele dacilor
Homanii au avut imense pierderi de lrupe
incât insusi Traian si-a scos hainele acoperind ră
tu o
"sare pap 4
PY
Vlad Tepes
1434 — 1454
de GHECBGHE CRAAN
Print al vitejiei al al dreptăuii Vlad Tepes a ră-
mas in istorie ca o sabie necrutitoare intru apăra
rea vietii neamului românesc
Prin energia lui fără seamân cu care sa ridicat
impotriva răului, a cutremurat tara dela un capăi
la altul. Astfel a reusit ei să insufle epocii male o
notă aparte, un duh nou Viad Tepes a arul cor
tinta că restabileste ordinea ce trebuia să ducă la
impiininea rostarilor neamului românesc. Deaccea
ei a porni! fâră milă cu sabia in mână sa nimkea>
că păcaleie care frângeau această ordine A rima
in legendă asprimea cu care ei pedepsea
Istoricul gree Chalrocondylas povesteste că un
prizonier român mârtuoriai răpitorilor săi că se leme
nemai de o singură moarte De moartea ce l-ar pre
gâli-o Vlad Tepes
Asilel el preferă să he executat decât să trădeze
secretele domnalui său
Sultanui Mahomed comentă acest fapt “Un
homme qui peul inspirer un telle crainte A ses sujeu
serâit capable d'accomplir des prodigea ă la tâte
d'une grande armte ” Engel!
Viad Trpes prezenta pentru telurie de expan
iune aspre Europa ale lui Mahomed Cuceritorul, v
piedică si un pericol strategie Relatie de prietenie |
ale domnului Tării Românesti cu regele Matlas a)
Ungariei si cu Siefan Vodă căruia li dădu ajutor
militar la suirea pe tronul Mohdovei, fură dezapre-
bate de câtre sultan. Acesta era dominat de teama
că Vlad Tepes prin vederile ai curajul său i va nă
rul chiar planurile asupra Balcanilce . Mal alea după
cucerirea Berbiei din anul 1459, care prezenta o și
| baatie mestabilă ai amenintătoare Această teamă
era indrepiătită droarece Viad Tepes in muri ump
porru cu hotărâre pe drum de luptă
Prima măsură a sa lu considerată ca o declara
tie de război refuzul plĂUI iibatului de 10000 du
cau ai 500 de copii anual
ICoufinuare în pag
tefan Vodă
de NECULAI NOVAC
> a vreme când se cutrem
a af sără camuu romă nesc a
sin mijlocul său să ibucrească flacără de speranta
dătâtoare de noul puteri. Sielan Voda
EI apare |n stari ca purtator ai sicagulă
Arbangbeiului Mihai
Rio II puUL cresul in dubui ez
da avea SădiLă iu uim consiiinia că e apă
Tător ai neamului românese, apărător ai Europe
si ui Mregi mi crez e Astilci mârturiaeule «e
unui 1473
Noire pașa eat la porte de la chritiente, que
Dieu a gardee jusguici Mais cete porta de la
hretient qbi est note pașa, verall â ture prise
Li Mi Dieu nous garde, toute la Chrâtienie sera
1 grand per O BRATIANU Originea et for-
malion de | unite roumaine)
După un apel al său adrezat lumii fără rezul
ai, ei rămâne singur in luptă cu hotărârea total»
dăruiri
Prima iniâptuire a sa fa organizarea, tării
întări Hotinul cetatea Nitrulal Pendă O:asul fer
rr .
tifizar
UDOGSIAUI capriaia Iasaramei rtainai d>= Cor
Her al adu mumii Vlaicu
In Trananisiria orpaniză asezări românesti iai
a sudul Basarabiei dăda inflorire Cetătii Albe ai
Chile
Deasemenea orpaniză tinuturile Tighaciului
prin răzâsiile celor mai credinciosi si mai vitej
moldoveni Din aceste rărâsii sau ridical ta vre
mea ersii de baladă NOVAC, Oruia, Oheiea Co-
dreanu, cântali de pepor până azi
In Transilvania la fel ridică pe români pen
trucă puterea sa se intidea si peste muntii Car
pati
"Euenne postdali toat comme Mircea le ler
Tiiolre qui sciend de ia Mer Noire Jungu A |'owest
dea Carpules Orientales; audelă des maoniages
toute la contrte Jusguaa conluent des deux 8
mes vtait sous son pourolr de sorte quul a mâme
certe 4 Vad un ertoi des Roomalns de Transyl-
vane (5 Mehedinti
Biefan clâdi pe ideea de e5tă
ciale si armata sa
In duhul dragostei sale crestea inireg neamul
si cuvântul lui otelea mulrtele ui pregiba con»
tintele pentru lupte si biruinte
Anul 1467 aduse primul mare răaboi a său
Malina regele Ungariei veni cu ostile sale supra
Moldovei. Trecând Onuzul ei se avântă gâtre Ba
câu si Roman disiregin voțul în calea sa tata
evită bătălia, choaind pe năvrâltor m utrâginia
până ln Baia in sud de Socrava Aci la 14 Dece
brie 1651 domnul Moldorei repu:tă strilocita vieto
rie asupra lui Matiaa care rânii cu mare grenlati
reusi să-si piardă urma prin codri După accea
ei opri la Nistru năvâlirile Vătăr sii
la anti 147) Mohamed Cuceritorul ini trimis
Osiue asupra lui Dar Sielaa le birui la Râmnikce
institutiile ze
Băral
In 1474 acelas sultan trimise pe viairul Su
man Eucurul cu vechiul gând de cucerire La 10
Januarie 1475 Stefan CĂ atacul dela Racova pi
râuă Dâriad la locul capacul vub numele de po
dul înalt. Patru Pasi căzură în hepiă, 100 de ara
pele [ură capturate In urma aceslei lupte serie
croniea' ul polon Mala Mirco
"O. Blienne, homme prodigieux ei triomphari
peul de tous le princes de notre ulicle tu e remi
4 vemporier une ui briianie vitoire !
Papa Sinte IV drcernândo-l tiuiui de Ahile La
Crisiui
Li serie Rea tuae lanitum ciaritatia î
bomine adiderund ui în ore omnlum mia et con
wnru piurimum lauderia
In anul 1476 imwuai sultanul Mahomed luă ce
manca armatei unei noul imvasluni asupra Mu
dorel
Costin nare
pp. îi
din toate puterile. In clipa când dusmanii ne coplesesc si politicianii
ne vând, Români, strigati cu infrigurare ca pe potecile muntilor in ceasurile de furtună: Patria! Patria! Patria!»
3 e
-Tosif II pe
MIHAI VITEAZU
Continuare din pag. 5)
Reintors din aceste incursiuni, Mihai cu tot nea
mul in jurul lui astepta uraganul ce trebuia să vină |
ca intotdeauna de peste Dunăre.
Când acest uragan veni, Mihail dădu bâtalia dola |
Câlugareni din 23 August 1595, Biruinta asupra lui |
Sinan a intrat in legendele timpului. “Apres la ba- |
taille de Călugăreni | en resulta que l'annte |
sulvante, pendant lete de 1590 la campagne de MI-
chel en Bulgarie fut repete
Tandia que ses lleutenants altaqualent Vidin,
Michel lul-meme prenait Nicopoli, ce qui contribua
A la conclusion de la palx avec les Tures”. (A. Isir- |
koi)
Dupăce câstigă astfel independenta, Mihail porni |
lupta pentru reintregire.
In anul 1599 trecu muntii in transilvania. Niml-
cind armatele lui Andrei Bathori la Selimbâr (28
Oct. 1599), el isi făcu intrarea triumială in Alba |
[ulla (1600). Declară astfel Transilvania desrobită
Trecu apol in Moldova si-l goni pe Eremia Mo-
vilă.
“En 1000 | se [it couronner ă Alba Iulia et prit
le titre de Prince de tous les Roumains”. (8. Mehe-
dinti)
torul Mihail Viteazu.
Faima care crestea necontenit in jurul lui nu
conveni impăratului habsburg Rudolf, care prin in-
| său jertiit, Si depe vârtul Carpatilor flutură peste
veacuri setegul luptelor sale...
trigi deschise lupta contra “Unificatorului Daciel”.
Mihali avu de intâmpinat atacurile generalului
Basta la Mirăslău (18 Sept 1600;. Apol atacurile
Ungurilor la Gorăslău (3 August 1601)
pornesc si el atacul asupra Moldovei,
In aceste clipe grele Mihai depe câmpurile de
luptă trimite mesaj câtre Vlena:
“Que Sa Majeste l'Empereur et son censell, pren-
HO RI ADECEBAL
(Continuare din pag. 5)
câlâtorie a sa in transilvania despre viata mizeră |
a tărânimii române:
“la mentalite des nobles €tant toute perver-
tie... tous cherchent ă conserver leurs priviltges et
ă agir ă leur gulse avec leurs sujets... Ce que la
noblesse magyare craint le plus au monde, c'est tout
ce qui pourralt diminuer ses revenus ou limiter ses
privileges, qu'elle 6tend, ă tort ou A raison, aussi
loin qu'elle le peut, afin d'exploiter au maximum les
serfs, ses sujets. Le serf est une sorte d'esclave de
son maitre; || ne possede aucun moyen de subsis-
tance; |l faut qu;iil serve longtemps ou peu de
temps, selcn le bon plaisir de son maitre, comment
et ou le veut celui-cl Voilă pourquoi des villages
, ,
L OI) 0 VOL» CU .. 10. Ga
3
tronul imperial deschise o eră nouă in
Austro-Unguria. In a doua câlătorie a sa in Tran-
silvania in timpul verii lui 1793, făcu să apară pri-
mul decret al “emancipării”, permitând servului de
a se căsători, de a exercita o meserie si de a hotără
asupra bunurilor sale după vola sa proprie.
"11 est probable que Ioseph II imbu de littera-
ture classlque latine et de philosophle francalse, fut
peniblement impressionnt par I'ttat de misere et de
complâte sugâtion ou se trouvait le peuple roumain
envers les ftodaux magyars. Le contraste entre leur
noble origine et la servitude abjecte dans laquelle
il crouplasaint revolta la consclence tendre et 6le-
vâe de cet empereur philoscphe.” (D. Drăghlesco)
Acest decret al “emancipării” produse o adevă-
rată Inâitare in inimile celor inlăntuiti. Nobilii in-
să primiră cu ură răsbunâtoare hotărârile im-
păratului care erau in spiritul “Concetătenlei” mâ-
sură luată asupra intregului imperiu in 1781.
Când impăratul veni după aceea cu egalitatea
in dreptul de inrolare militară, mgnatii ingroziti
că-s plerd pământurile făcură demersuri la Viena
si prin presiuni diabolice răsturnară toate măsurile,
aducând Transilvania in starea de mai inainte. In
plus ei isi deslântulră si mal aprig ura asupra ro-
mânilor, care din această clipă nu mal văzură in
fata cehilor decât Imormântarea pe veci a dreptului
de stăpâni in tara lor.
Cu răbdare si demnitate ei protestară si ame-
nintară cu revolta
Primele accente de răsmerilă avură loc in coml-
tatul Huniodoarei in comunele Macin, Silvash, Vâl-
cele, unde tăranii se organizară milităreste gonind
autoritățile unguresti si atacând chiar trupele im-
periale. Miscarea românească se intinse in toate
pârtile. Brosurile manifest care atâtau popurul fă-
cură pe lirani să se cutremure
8 in aceste vremuri, toate suferintele, toate do-
rurile de libertate, de pământ ai de onoare, ale po-
poruliu românesc s'au cristalizat in tăranul din Al-
bacul Muntilor Apuseni Nicula Ursu supranumit
Horia.
El avea un prealigiu considerabil pe tot cuprin-
sul Transilvaniei, pentru eliberarea căreia făcuse la
Viena dese călătorii.
La 28 Oslombrie 1784 impreună cu locotenentul
său Closca, Horia făcu adunarea dela Brad îl po-
runei in numele sâu inarmarea ai atacul ssupra ce-
lor care se cpun abolitionii aclavajului
Crăisorul Ardealului declară astfel revolutia ce
va spâla |n sânge toate atrocitățile uzurpatorilor na-
Hunii române din drepturile el milenare Răscoala
porni din comuna Mesteacân la 31 Octombrie 1784
sub comanda lu! Crisan al doilea loetiltor al lui Ho-
ria. Dela Mesteacân valurile ei se indreptară spre
Alba Iulia De aci clocotul so revârsă asupra reglu-
ni Abrudulul ni in toată valea Muresului pedepsind
fârâ milă pe Impilatori. ie d şi | Po i P3
” Grofii prinal iri parte sunt executati Jar castelele
jor prefăcute În cenusă. (2 ţ,
"Cel rămași in viată fugiră spre Viena. „Iosif II
simtind ceia se va intinde asupra intregului Im-
fă
SI COC a
nent bien garde en quel lieu se trouvent la Tran-
sylvanle ot la Valachie;
Tout le sort de la chretiente repose sur ces deux
pays..." (GQ. Brătianu)
Ca răspuns Rudolf de Habsburg Incepe in taină
pregătirile pentru asasinarea acestul “Hannibal Va-
lachus”, in care lumea vedea “lo restaurateur de
l'empire romain d'Orient”. (Le missionnalr Andre
Bobi. — 20 Juin. 1600)
In persoana lul Basta, general [ără scrupule
si-a găsit impăraţul Vienei unealta prin care să
pună in aplicare planul uciderii celui prin care
le pape Clement VIII tout en le felicitant de
L'alde, qu'il venait d'apporter ă lă chretiente, l'ex-
hortait A embrasser le catholicisme (22 Avril 1600)”
(3. Mehedinti) .
In Zina de 19 August Mihail cade ucis miseleste
de oamenii lui Basta care pâtrund la Turda In cor- |
tul taberel domnitorudul
|
“Je fus oblige de m'emparer de sa personne,
mais lui, acharn A se defendre, tut tu d'apres l'or- |
dre que j'avals donn ă ceux qul l'executârent” (Hur-
muzacki), — spune Basta intr'una din scrisorile
| sale
Unirea tuturor Românilor se imfăptueste astfel |
după atâtea veacuri de impilare si trudă sub domni. |
Acesta a fost sfârsitul tragic al marelui urmas
al basarabilor, Mihali Viteazu
La Turda arde, flacără sfântă spiritul lui ne-
muritor
Plalurile Daciei au primit cuminecarea sângelui
"Ces luttes gigantesque pour la liberte et
DACIA
| Continuare din pag. 5)
Stefan trimise după ajutor soli in Ungaria si
|
8 NOVEMBRE 1947
Stefan Vodă
|
Stefan atrase oastea polonă in Codrii Cosmi-
nului unde o nimici.
In urma acestei lupte el trimise un mesagiu
la Roma. In aceasi vreme Tâtarii năvâliră de la | Venetienilor
Albă si se retrase in codri
si porni inrăsi lupta contra invadatorului pe care-l]
scoase din tară. După moartea lui Mahomed Bala-
zid Il urmasul său incheind un armistitiu cu Ma-
! tias, atăcă prin surprindere principatul Moldovei
| si ocupă cetățile din sudul Basarabiei Chilia si Ce-
| tatea Albă in 1484
Multi din locultoru codrului basarabean fură
deportati până aproape de Constantinopol si o
mare parte din teritoriul Moldovei dinspre mare
| lu luat pentru a servi intretinerii celor două cetâti
In manifestul său sultanul declară; qu'il avait
! “eonquls la clef de la porte de toute la Moldavie
et de la Hongrie, de toute la region du Danube, de
la Pologne, de la Russle du pays Tartare et de ln
| câte entlâre de la Mer Nolre.” (R. W. Seton-Wat.|
son).
Stefan luptă in 1485 pentru reluarca porturi-
!lor plerdute, contra lui Balibeg fiul lui Malcotch
| comandatul fortelor depe Dunărea Inferloară
| Intre timp suindu-se pe tronul Poloniei fiul lui
| Cazimir, Ioan Albert, Stefan primi stire dela el ca
nord. La 25 Julle 1476 el plerdu bâtâlia dela Valea |
Acl isi refâcu oastea |
deux.”
j
Ii vine intr'ajutor. Ostile polone sosiră in Moldava. |
Dar in locul ajutorului ele asediară Suceava ca-
| ae
Polonez!) | unite nationale, par lesquelles les Roumains sous | pitala Moldovel. Ioan Albert intentiona să inlocusias-
“Pour ce qul est des autres seigneurs ohrâtlens,
mes voisins, Je n'al plus voulu refalre l'experlence,
pour ne pas me trouver A nouveau trompe.
Votre Excellence salt les differents qul sont
entre eux; c'est ă cause de cela quă grand peine
chaqun peut faire se propres affalres, et alinsi, par
necessitt, les mlennes restent sans aucun se-
cours...” (G. Brătianu).
Până la sfârsitul domniei Stefan râmâne sin-
gur in bătâliile sale care au asigurat linistea ocol-
dentului. Astfel mârturiseste el in 1502 unul trimis
venetian: “Je suls entourt de tous cotes d'ennemls
et depuis que je gouverne ce pays j'ai livre trente
six batailles; j'en ai gagn€ trente quatre et perdu
(Hurmuzachi: Documents),
Amintirea acestor bătălii stă zidită in temelia
mânăstirilor care ne-au râmas dela el.
Pâtrăuti, Sfântul Ille, Voronet, Iasi, Sfântul
Nicolae, Neamt, Sfântul Gheorghe din Suceava,
Putna... sunt paginile istoriei sale.
Simbol al biruintei neamului românesc sufletul
lui Stefan Vodă urcă spre cer in anul 1504.
Azi ca un freamât de peste veacuri glasul ru-
găciunii sale stărue n noi:
“Doamne, stiu ca ale Tale sunt biruintele; noi
la condulțe du plus grand et du plus gloricux de | cş pe Stetan cu un frate al său. Trei luni de zile | nimica suntem inaintea fetei Tale...”
leurs votvodes, achevârent le XVIe. siecle,..” (N.
Bălcescu)
Prof. Grigore Banu.
(Continuare din pag. 5)
nile soldatilor săi. Decebal, impresurat si urmărit
| pe potecile muntilor, isi curmă zilele, aruncându-se
| in sabia lui, cum făcean cei mai buni dintre daci.
In multe regiuni din Dacia, Traian n'a strâbă-
tut, din cauza dacilor liberi, cari au continuat lupta
contra romanilor si nu s'au supus niciodată.
Dela Cetatea Lumini lui Dromihete, Argidava
lui Bocrebista, până la Sarmisegetuza lui Decebal
si până in zilele noastre, sufletul neamului dac,
n'a fost oprit de nimeni in sborul lui spre vesnicie.
Nimeni, n'a indrăznit nici mâcar cu gândul să
se ridice impotriva lui Decebal. i
Figura lui impârătească, stăpâneste si astâz
hotarele pământului nostru strâbun !
lui se strâng ca'mn vremuri de i
Se 15
mimata ! E7, Li
— 7... POT eta în
Bugului, până in Valea Timocului si-d
Pindului până in Istria.
Se strâng toti Crâisorii si Voevozu, toti mar-
tirii milioanelor de tărani români, lângă sufletu)
lui Decebal, cel nemuritor.
Din temelia credintei tale in nemurire, ne-am
ridicat si cu visul tău ne hrânim. Tu al sfintit glia
"si legea străbună cu jertfa la mare,
Sub semnul luptei tale si-a vesniciei neamului
românesc, s'au ridicat la luptă, Mircea, Stefan,
Mihai, Horia, Tudor, Iancu si impăratul Aromâni-
lor, Ionită Asan.
In duhul Daciei si-al Sarmisegetuzei, cresc os-
tile noastre de mâine, iar in altarul codrilor tăi,
ard mi de jertfe, pentru Biruinta Neamului Ro-
mânesc.
MIHAIL SUCEVAN
E —————— 2
periu, ordonă fortelor sale armate să deschidă lupta
in contra neamului românesc.
Colonelul Schultz trimisul impăratului incercă
mal intâi să negocieze cu Horia. Acesta trimise un
ultimatum fortelor imperiale
“Volei les condition de cet ultimatum de Horia:
"1. — Les nobles et tous le proprittalres libres
du comte, avec tous leurs descendants, dolvent abju-
rer leur religion et embrasser la foi orthodoxe;
2, — La noblesse est abolle et les selgneurs ne
doivent plus vivre dâsormals que des revenus de
leurs charges;
3. — Les noble payeront les mâme contributiona
que le peuple,
4. — Les domains des nobles seront parcelâs et
distribues au peuple, conformâment aux ordres de
sa Majest6 Impâriale”.
Les conditions de lultimatum n'tant pas
acceptees, Horla reprit les hostilites et la seconda
phase de ia revolution fut la lutte entre lea râvolu-
tionnaires et l'armee de Joseph II.” (... Les pro-
bltmoes nationaux de L'Autriche-Hongrie”. — D.
Drâghlcesco) .
Astfel lupta incepu contra celul in care români!
isi puseseră o clipă nâlejdea si care la Inceputul
domnlei lui se arâtase impresionat de suferintele
Tranallvaniei. In clipa când el simti că poporul ro-
mân se pune dencurmeziaul ideii de dominare a na-
tiunilor ce ata la baza imperiului său, lovi fâră milă
in milioanele de plepturi care-a! strigau pe potecile
muntilor Apuseni intr'un avânt cutremurâtor do-
rul de libertate
Horia, infrânae armatele impăratului Iosif al Il
lea la Ramete in ziudo 20 Noembrie 1784 si la Bla-
tra, “et trilompha contre Schultz et contre Dolcinen-
go. Mals, aprâs de nombreuses dâfectiona qul curent
Meu grace & la propagande pacifique des cvâques
roumalns, gagnes par lea ftodaux, les revolutionnal
res falblirent et, ă Blăjeni, le succes les abandonna
Lo 27 Decembre 1785 Horia et Closca lurent falta
prisonnlera. .,
4 Le 2 Fovrler 1785, tous les deux periront, par
le supplice de Ia roue, A Alba Tulia” (Les Roumalns.
— D. Drâghicescu) ..
“> Orisan find prins si el al se stinse in inchisoare,
“La mort du chrâtlen qui, la vellle de san
| In lumi
mdala. a Pas :
| tinu asediul. Femeile si copii luptau in rând cu
| pluesă.
(Continuare din pag. 5)
Astiel, ura oligarhică a Pustei, se revarsă asu-
pra satelor românesti. El stiau, că in aceste altare
ale istoriei, s'au păstrat intacte dealungul vremuri-
lor, traditiile si stilul de viată al strămosilor nostri
Dacl - Acelasi credintă in destinul nostru mare, ace-
leasi drepturi sfinte asupra gliei străbune, le-au
apârat cu sângele lor: Gelu, Glad, Menumorut, Geor-
ge Doja si Horia.
Pe când se prăbusia absolutismul medieval, o
nouă ordine socială, bazată pe principiul libertătii
neamurilor, isi făcea drum in lume. Stindardul
acestei noui ideologii, se găsea in mâinele tinere-
ap
an veacului de-atunci, apare figura de
a tainică
lui strâmosesc, i-a dat credintă nelimitată in biruin-
ta neamului si eroism, de legendă.
Miscarea lul revolutionară, il strânge pe toti ro-
mânii intr' un singur gând si deschide calea luptei
pentru intronarea dreptății istorice. Grofil uzurpă-
tori, volau o revolutie in favoarea lor exclusivă, ho-
tăriti să sacrifice orice revendicări si doleante ro-
mânesti. — In fruntea acestora se găsea slovacul
magherizat, Ludovic Kossuth, care patrona toate
abuzurile nobilimii privilegiate.
In zina de 15 Martie 1848, parlamentul maghiar,
votează unirea Ardealului cu Ungaria, fără asenti-
mentul românilor
Iată semnalul revolutiei lui Iancu si a frunta-
silor miscârii de atunci, Aron Pumnul, Simlen Bâr-
nutiu, Tribeniu Laurian si Andrei Saguna.” Intre noi
si ei, sabla decide”, era cuvântul eroului. Strigătul
de răscoală, răsună in inimile tuturor românilor, ca
un freamăt sfânt din vremea lui Horia.
In Dumineca Tomei, 3/15 Mal 1848, pe Câmpia-
Libertătii Blajului, se adună intr'un suflet 40.000
de tărani, decisi să-si dea viata pentru sfânta lor
libertate In privirile lui Iancu, strălnceau toate nâ-
zuintele destinului românesc.
La Blaj, el s'a desprins ca un fulger din mijlo-
cul multimii si-a urcat in culmile muntilor, unde isi
organizează tabăra si deslăntue focul ampra dus-
manului milenar. Gemeau codrii, ca pe timpul re-
gelul Decebal, de arme si români. Din nefericire, in
celelalte tinuturi românesti, miscarea revolutionară
a fost inâbusită de reactiunea sâlbatecă a rusilor, lar
capii miscârii, au trecut in Bucovina si Ardeal, con-
tinuându-si lupta.
In acele clipe de sbucium adânc, N. Bâlcescu,
străbate in munti. Seriind tocmai atunel epopela lui
Mihai Viteazul, el plănula o armată revolutionară
condusă de Iancu, care urma să treacă Carpatii In
Moldova si Muntenia si sdrobindu-l pe rusi, să in-
fâptulască visul unitătii politice a tuturor români
lor. Tată cum ne deserie nemuritorul vizionar al
românismului, momentele de bucurie, când s'a In-
tâlnit cu Iancu:
“A cette dpoque ou, le cocur blesse, je voyals la
nationalit€ roumaine partout foulte aux pleds et bri-
ste par ses ennomis dtrangors, Je fus heureux de
martyre, pardonnait trahisons et haines, fit une
telle impresalon sur les esprits 6claires, qu'un intel-
lectuel d'Irlande, qul savait ce que c'est que la soul-
france d'un peuple opprime, (Macnulay, Histoire
d'Angleterre) jugenit de son devoir d'adresser ă
Vempereur Joseph une lettre de protestation. (5
Mehedinti) .
Acesta lu stârsitul Crâisorului Horia
Cu privirea senină el a urcat treptele ce-l du-
cenu spre roata supliciului. Transilvania fu adusă
cu forta la acest spectacol in care s'a revârsat tot
sadismul magnat.
Această Transilvanie, cetate a Dacilor si leagân
al eternului românism. Ea fu adusă in fata rotii ca
să strângă in sufletu-l milenar umbrele martirilor
ei dela Decebal si până la Horla Crâlsorul.
"2 i]
din sufletul lui, cu adâncurile pământu-
NECULAI NOVAC
Il A N CU
trouver lă-bas, sur ces cimes, andessus des nuagts,
une nationalite et une vie roumaine enthousiaste et
forte. Avec quels transports frenetiques et quelles
bentdictions fus-je recu par tous ces paysans, quand
je leur dis que je venals leur po:ter les souhaits de
bonne fortune et de victolire de leurs frtres roumalins
du pays libre, &merveilis par leur bravoure. Avec
que! silence profond ne m'eccoutaient-ils pas, quand
je leur parlais de la force de la nation roumaine, du
nombtre de ses citoyens, de l'ttendue que Dieu lui a
donnee en partage et du destin grandiose qul l'attend
dans l'avenir.
Les soir, apres avolr garde, pendant toute la
journâe, les sentiers de la forât, apres avoir harrasse
| et combattu l'ennemi, on les voyait reunis par grou-
pes pres de feux, falssant resunner les valices des
ec ues, surtout
maine du pote Andre Muresanu:
“Reveille-toi, Roumain, de ton someil de mort”.
Miscarea Tribunululi din tara Motilor, a spulbe-
rat toate planurile meschine ale iridentismului ma-
ghiar. A doborit toate amenintările dictatorului
Kossuth. Lupta lui Iancu a biruit in constiinta nea-
mului pe care l-a apărat. El sa identificat total cu
linia de onoare a destinului nostru carpatic.
Iată cuvintele pe care le spunea adesea contim-
poranilor sâl. “Nol suntem oamenii libertătii! Pen-
tru asta ne-am revoltat, pentru asta re-am vârsat
si suntem hotăriti a ne vârsa sângele, până la ul-
timul român”. Pâtruns de nobleta si cavalerismul
neindurâtor a lui Mihai Viteazul si Tudor Vladimi-
rescu, el a crelaţ istorie românească, nu diplomătie.
Cu pieptul si cu spada lui de viteaz, el apără,
tara sl numele de român. EA stia ce se petrece in
gândul impăratului dela Viena. Că toate promisiu-
mile lui, nu erau sincere si că nu-i convenea de loc,
un regim de libertate pentru românii din Transilva-
nia, in timp ce fratii lor din principate, abla asteptau
momentul, să proclame unitatea tuturor românilor,
intr'un singur stat liber.
Iancu, s'a războit pentru drepturile neamului
nostru, cu toti Habsburgii austro-ungari, cari ye-
deau un mare pericol in puterea de luptă si unire a
românilor. După ce trecu furtuna revolutiei, impă-
ratul Frant Iosif, vizitând Ardealul, ordonă aresta-
rea lul Iancu, aruncându-l in inchisoarea din Alba-
Iulia, fiind pâlmult de slujbasii lui.
De aici, incep restristiile si pribegia lui prin co-
drii. Timp de 23 de ani, râtăceste prin potecile
muntilor. In chimirul luptătorului, locul pistoalelor
l-a luat fluerul, cu care si-a stins amarul, martirul
neamul dac.
El a crezut si a luptat până in ultima clipă a
vietii senin si convins, că va veni o zi in care visul
românilor se va implini
Astăzi, sub gorunul lui Horia din Tebea, infăsu-
rate in tărâna pământului dacic, odihnesc osemintele
nemuritorului rege al muntilor
Sever Morosan
Transilvania a simtit in patimile cutremură-
toare ale acestul [lu al el un semn ceresc, luminând
drumul câtre invierea Neamului Românesc,
Si in timp ce câlâii sfărâmau sub roată oasele
tăranulul din Albac, răsuna in veac verdictul de
acuzare:
“Horia n'hesita pas ă s'intituler Roi de Da-
cle” (F. Zilâgyl, A Hora Vilâg).
Transilvania indurerată strângea la pleptul ei
medalia istorică purtând o inimă strâpunsă de pum-
nal si coroana cu inscriptia:
"HORIA REX DACIAE”
Dumitru Dogaru.
— "7 Po.“
d a |
2 bi fa si a
> — .r.p SCI - PN n]
ra
.
s NOVEMBRE 1947
e Lietiet du plan d'extermination stalinien, par la fa-
mine, par la contagion systematique avec toute sorte de
maladles (l'oeuvre des troupes d'artistes ct des cquipes
speciales €nvoytes partout), par les executions ou pai
les dâportations en Siberie, n'a pas tard6 de se mon-
trer. Ce pays qui avalt le plus fort excedent de nals-
sances de l'Europe, a depuls trois ans un dâficit dâmo-
graphique. (extrait du rapport ctabli par la division
medicale du Comit& International de la Croix-Rouge
cit& par les journaux du 30 Septembre 1947).
e Dans cet tat de choses diaboliquement arrangeecs
par les bolchewiks, toute sorte de libertă âtant supp-
rime les populations roumaines ont du rojoindre le
maquis dans les Carpathes roumains et tehehoalovaques
pour lutter contre l'ennemi enrage
e La Turquie, qui par un arretâ ministeriel a reconnu
Ihospitalite aux refugits roumains, est le pays oh î
arrive tous le jours par la vole de l'air ou par la Mer
Noire des centaines d'hommes des femmes et d'enfants.
Vollă ce qu'il dit le chef d'une famile refugite A
Istambul:
“La population roumaine se nourrit avec de raci-
nes de plantes qui poussent au bords du Danube. Le
bi6 apportă par les batteaux argentins pour ln Rouma-
nie, a 6t€ transporte en Russie
Nous mourrons de faim mais le peuple roumain se
prepare pour une grande revolte contre les bolchewiques
(Extrait du joumal turc “CUMHURIYET”).
e Voilă ia declaration des officlers roumains rtfugita
en Turquie.
"Dix mille oificiers roumains ont te deportes en
Siberie, nous avons voulu fuir la terreur que rigne dans
notre pays”.
(Istambul 1 Octobre 1947 signe: Ali Izmirii),
e .. El horizonte se vuelve cada vez mas sombrio para
nostros,
| dejan en disponibilidad a todos los que se niegan a ins- |
El circulo veo perfectamente cerrarse mas ş mas!
abrededor nuestro, sigulendo un plan muy bien orga-
nizado que aplican cada vez mas y con major violencia.
La unica salvacion, la manera de hacerios volver a
su pais es la guerra...
e ...E1 partido comunista tiene el poder y todos los
puestos de mando, todas las plazas fuertes diria, y no
abandonara el poder por ningum motivo aunque se lo
miândase el Rey.
e Ei total de tropas sovieticas que se encuentran en el
pais asclende a un millon. En este nâmero estan com-=
prendidos los “efectivos flotantes” que circulan continu- |
amente en todo el pals.
0 La linen de ferrocarrii de Ungheni — Iassi — Ploesti
(linea principal que va desde la frontera rusa hasta le
ciudad del petroleo) ha sido modifcada y adaptada a la
anchura de las vias rusas. ,
e Muchos officiales rusos se dan cuenta que en caso de
conflicto los Estados Unidos tendrian la superioridad
gracias a su industria. Piensan sinembargo que los So-
vlets obtendran la victoria sin combates, gracias al
hecho que su politica no cederâ las posiciones, y que los
anglo, americanos hacen y haran todo lo posible por
evitar un nuevo conflicto.
9 Segun algunas informaciones la evacuaci6n total de
rumanios de Besarabia esta terminada.
9 ... Mientras tanto la bomba del asunto Mihalache ha
explotado sirvlendo de pretexto para arrestar al sefior
Maniu.
e Ha emprezado a aplicar el sistema de terror politico
a los funcionarios publicos. Procedem a arrestos em masa
UMANIE SOUS EA DOMINA
- 2 i P.—
LA RO
Il faut ajouter a ces payemenis:
— V'entretien des troupes soviâti-
ques aprâs la fin de Ja guerre ......... 192.000.000 $
— Difference du prix des marchandi-
ses livrtes au taux de 1938 = 50% ..... 30.000.000 $
— Râqulisitions effectutes par les au-
torites soviâtiques en dehors des prâvi-
slons de l'armistice ......,,..- 253 yes 425,000.000 $
PODAL Sia bare i 0647.000.000 $
Done la Roumanie a payt en realitț A lU.R.S8.,
1025 mililona de dollars.
En continuant de la mâme manitre, la Roumanie de-
vrali payer encore 950.000.000 de dollars ă IU.R.S8.8.
Vu que la production roumaine ctait tomb en 1945 A
600.000 000 de dollars plus ou moins, et qu'aujourd'hul
la Roumanie ne prodult pratiquement plus rien, la liqul-
dation de l'tconomie roumaine parait inevitable,
LL principale» ressources du pays (bois, petrole, trans-
porta maritimes et aâriens, banques, etc.) sont devenues
propridtă mixte sovitto roumaine;
L'acquisition des droits sovittiques dans les entrepri-
ses & 6t6 falte par l'argent liquide mis A la disposition
du Gouvernement Sovittique par LEtat Roumain. De
cette maniâre lU.R.8. 8. est devenu la plus grande force
finahelăre de Roumanie dâtenant 45 % du capital des en-
lreptises de ce pays. (Toutes les actions des compagnles
Iranţalses, hollandaises, belges, anglalses et amtricaines,
dans lea sociâtes et entreprises roumnines, ont pass î
IU.R.8.5. A part cela IUR.85.8. reluse de reconnal-
tre les dettes contracties par ces compignies envers dif-
ferentes institutions roumaines et ctrangeres,
Ainasi la valeur de leurs actions monte encore at tou-
jours aux depends de la Roumanic) .
Les sovittiques ont oblige les proprictaires des entre:
prises et des compagnies — grandes cu petites — î tra-
vailler & perte, Ceux-ci n'ont pas le droit de fermei
leurs entreprises sans enfreindre lea dispositions de la
loi contre le sabotage.
Ils sont obligâs d'engager plus de travailleurs qu'ila
ien peuvent employer, de lcurs payer de hnuta salaires
«t de les entretenir (nourriture, chauffage et habille:
ment), ainsi que leurs familles, au prix maximal. Pour:
tant les directeurs des entreprizes ne pouvent se procure!
90 %; des denrtes necessalres qu'en p'adressant au mar-
châ noir. Par deasus le marchâ, ils sont oblige A payer
aux travaiileurs les jours et les heures que caux-cl pas-
sent aux rtunlons politiques et aux mnnifestations de
rues impostes par les syndicala communistes, comme des
journtes de travail,
Les produita des entreprisea sont;
— em partie remis aux nautorites sovistiquea et rem-
boursta par l'ftat aux prix de 1938.
— en partie livra aux syndicata communiatea au
prix maximal.
— en petite partie et toujours au prix maximal il
sont livrâs au commeree intâricur et
— si la fabrique rtusait A garder une petile cote en
esperant la vendre au mareh4 noir afin combler un peu
ses pertes, le syndicat des iravailleura est lă pour Il'en
empâcher. Il s'empare de ce reste et le distribue aux
travailleurs qui en font du marchâ noir A leur compte
Dans ces conditions le proprittaire, aprtas avolr con:
Bomme toutes ses râsârves, se volt Obligt de a'adresser
aux banques pour de credits, Celles-ci escomptent ces
effeta & la Banque Nationale qul par ce moyen devini
masea dt la proprittaire de toutea ces industries. La
Banque Nationale a 6t4 nationalistea et ainsi l'tatisanon
des industries est pratiquement rtaliste et les proprițtal-
res definitivement ruina,
Le comumeree exterieur est totalement asiervi aux
DACIA
cribirse en el partido comunista
(EXTRACTOS DE CARTA LLEGADAS
DE RUMANIA Julio = Agosto - Setem:
bro 1947),
O La mayoria de los detenidos politicos estan en
Craiova. Los mas “reaccionarios” ban sido translatados
a la carcel de Alud que hasta ahornestaba reservada a
los condenndos de derecho comun y los llamados crl-
minales de guerra
El jefe del sindicato que tiene a cargo la adminis:
traciân interior de ese presidio es Sile Georgescu que
fu6 condenado hace 10-15 afos por habre matado a
sus padres y haber cchado los cadaverer despedazados
en un pozo de cal.
El regimen de vida que se lleva en esa prision pa-
rece coplado de Dachau y Buchenwald, Los desgraciados
qua estan guardados por hlerros, encadenados de dos
en dos por los piez.
No les sucltan ni siquiera para satisiacer las mas
elementales necesidades higienicas, y solamente puedon |
dormir sobre la espalda cete
9 A su regreso de Sofia cel seiior Groza (actual Presi- |
dente del Consejo) declară que esta a punto de consti-
tuirse un bloque formado por Rumania, Bulgaria >
Yugoslavia de ncuerdo con la formula sovietica, y que
le habian dado a entender que le reservaban el puesto |
del primer Kalinine de dicho bloque El Mariscal Tito,
el Sefor Dimitrov y el Sefior Greorghiu — Dej consti. |
tuirian los verdaderos pllares de ese edificio.
9 Los ultimos llegados a Turquia son simplesmente
mortales, que nunca han hecho nada y que no tenian
otro motivo para huir que el sentimento de terror que
el actual regimen les inspira.
(EXTRACTOS DE LA CARTA DE UN.
EXTRAJERO LLEGADO DE BUCAREST A
ROMA EN AGOSTO DE 1947 POR AVION)
e .“.. Ci troviamo in Siamo quasi 500 prigionieri po-
litici chiusi in prigione destinata ai criminal comu-
ni. E nella sua maggioranza, condannati per queste giu-
risdizioni comuniste improvisate e che chiamarono!: Tri-
bunali del Popolo.
Entro queili che qui stamo cl sono piu di 100 amici
politici di Maniu, Capo del Partdo Nazionale Rurale; e
vi sono pure numerosi generali, colonelli, proftessori, gior-
nalisti e antichi dignitari di stato
(Suite de
Soviets. Par les traitâs commerciaux conclus, lU.R S.S
a imposer des prix tres bas pour les matitres, exporta-
bles. Pratiquement 80 % de l'exportation de la Roumuails
va vers la Russle. En change les Soviets livrent une
marchandise de, la plus inferieure qualite: materiei je
fer defectueux, camions de guerre refalts dans de mau-
vaises conditions, mauvais coton — qul aprâs avoir ct
tisst, repart en proportion de 80 % pour la Russie.
VLAD TEPES
(Continuare din pag. 5)
In 1461 Vlad Tepes alese momentul luptei si se
aruncă peste Dunăre ca să trezească Balcanul la
gândul eliberârii. El sdruncină intreaga asezare a
sudestului si puse in teapă 20000 de oameni al stă-
pânirii, Simbol cutremurâtor al dreptății pe care el
o făcea poporului.
Sultanul hotâră prinderea indrăsnetului voevod
de viu si trimise pe Hamsa Pasa si pe un grec numit
Catabolinos ca să indeplinească planul acesta
Pretextul cra ca să trateze cu el. Vlad prinde
insă de veste si-i trage in teapă. Acesta fu 'ultimul
act al declaratiei sale de răsboi.
Vestitul cuceritor Mahomed veni insusi cu Loate
ostile sale asupra Târii Românesti,
Vlad Tepes asteptând ajutor de peste munti pri-
ml singur lupta cu o oaste dâ câteva zeci de mil de
oameni. In momentele cele mal grele alo acestei
bătălii, el pătrunse in tabâra inamicului si cu sabia
in mână iai făcu drum până, In apropiere de cortul
sultanului,
Spalma cuprinse intreage armată nâvălitoare si
cumpăna biruintei inclină de partea viteazului
domn. In calea sa intoarsă, Mahomed s'a inspâl-
mântat cumplit trecând pe un câmp cu alei de tepi
si recunosend in ele floarea lenicerilor sâl, Vlad Te-
pes in gândul de a exploata momentul biruintei sale
printr'o lovitură de gratie urlasă incepu in grabă
să-si refacă oastea alcită si trecu muntii ca să de- |
termine pe regele Uugariei să-l ajute. De aci insă
nu s'a mal intors decât in anul 1470,
Matias l-a tinut in inchisoare 12 anl de Zile.
Cauza acestei fapte infame, istoria scrisă nu ne-o
destâinueste. Se stie numal câ de mal multe orl
in temnita sa dela Buda mult incercatul domnitor
român a trebuit să infrunte presiunile ce se făceau
asupra sa de a-si lâsa credinta ortodoxa,
Reluându-si tronul, Vlad Topes ca urmare a
captivitătii sale se stinge din viată putin timp după
anul 1470. In Viad Tepes natinea română sârbâto-
reste pe cel mal fanatic fiu al sâu intru lupta pentru
apărarea fiintei el morale.
Această figură de domnitor luminează ca un
trăsnet nelertător istoria neamului românesc.
Vlad Tepes a pus piatră la temelia acestei iato-
rii: Virtutea.
Gheorghe Crisan.
ROMÂNI
“Să ne jurăm credintă unul altuia, să
uităm tot ce a putut să ne despartă când-
va si astfel uniti peste vecie să ne arun-
căm in marea bătălie care va incepe pen-
tru stăpânirea pământului românesc.”
Ci portarono qul incatenati, due a due, transcinandosi
! clascuno un peso di piu di 21 Kg...
Dopo che stlamo qul il nostro cibo e
grammi di farina di meliga per giorno
Giammal ci detiero zuchero, ne carne, grasa 0 ve-
! getali
Non abbiano Îl permesso di ricevere pacchi da parte
delle nostre famiglie Una sentinelia... fu fucilata per
| averci passato cibo dl sottertugio, per ordine del Partito
! Comunista .
| Non abblamo medicinall e non ci concedono assistenza
medica,
E formalmente proibito a noi soltometterei a inter-
venzione chirurgica. Lasclano morire nolle celle quelli che
una semplice operazione avrebbe salvato la vita
Ogni 24 ore ci danno un litro di acqua an testa e con
questa dobbiamo bere e lavarci
ma non possiamo utilizzaria
Non abbiamo sapone o altra cosa che lacola sparire i
pldochi e altri insetti che ci tormentano
Misero in nostra cella forzati attacati dal tiio. I loro
appena 200
un solo giorno restaron di quarantena. Non tardarono per
! questo a venire le consequenze
Quasi tutti forzati morirono ma pure 40 del nostri
rimasero contaminati. 2 d loro morirono leri
Stiamo fiacchi, e giă non possiamo resistere alla
febbre.
| „Nemmeno ora che stiamo in punto di morte e per-
! messo alle nostre famiglie aiutarci...
| Lamentarci alle autorita rumene e inutile, perche i
comandanti della prigione ubbidiscono agli ordini del
' partito comunista. Ma se nessuno ci soccorrera presto
staremo tutti. morti...”
(ESTRATII DI UNA LETTERA DI UN PRI-
GIONIERO POLITICO RUMENO, APRIVA-
| TA OLANDESTINA IN MANO AL DOTT. R.T
SHACKELFORD DI BALTIMORE MEDICO
DELLE COMISSIONI ALLEATE DI CON-
TROLLO E PUBBLICATA IN GIORNALI
AMERICANI IN OTTOBRE DI 1947),
Au “rămas reprezentantii diplomatici, si Cartierul Gene-
ral al lui Tolbuchin care poartă numele de “Comanda-
ment al Trupelor de Pază a Comunicatiilor”, El isi exer-
cită, comanda prin “Comisiuni de Reglementare a Cir-
i
la 2 page)
On peut se rendre compte quelle est la situațiun
monnetalre,
Les finances ont degringole sur une pante qul a en:
port la monnale nationale vers le zero absolu. On est
arriv6 & la stabilisation,
Les transporte; sont dans un etat lamentable. Le:
Russes ont systematiquement devaste les trains. Pas seu-
TUDOR
(Continuare din pag. 4)
In această vreme bâtu ceasul revolutiei lui Tu-
dor Vladimirescu
Toate dorurile de libertate, toate suferintele si
tot viscolui de lumină al unul viitor strălucit s'au
strâns sub steagurile acestel revolutii.
| Tudor, necrutâtor ca razele soarelui, dădu sem-
' halul emancipării nationale in anul 1821
“Din această clipă am imbrăcat câmasa mortii”
— Asa glăsui el când porni in fruntea oastel sale
de panduri si haiduci, din Tara Oltului către Bucu-
resti.
In toi de răsmerită, ca un buclum tuna cuvântul
lui peste tară:
“Români, a sosit ora scuturarii jugului clocollor
si tanarului,
Urmati-mă pe mine, sl cu vol pune sfârsit jatu-
lui, si eu vol face de a se redobândi drepturile voas:
tre și guvernâmântul national,
„Nlelo lege nu vă poate opri de a inapola râul
pentru rău.
Dacă un sarpe trece drumul vostru, Isbiti-l si
omorâti-l, căcl el va atenta la viata voastră.
Dar acestor balauri, sefii nostri religiosi si poli:
tici, care, au stâsiat drepturile noastre, cât timp le
vom permite nol de a ne suge sângele nostru, câ
! timp va trebul noi să rămânem sclavii lor?” (Cit
| Mitrany, The Land and the Peasant),
Bufietul tării puse pe fruntea târanului din Via-
dimirii Olteniei, nureolă de domnitor.
Câtre “Domnul Tudor” alerga acum tărânimea
si vechi boerl pământeni in frunte cu bocrul hal-
due Iancu Jianu,
In fata Bucurestiului pandurii se intâlniră cu
eteristii.
Alexandru Tpsilante trimise lui Tudor Vladimi
rescu mârturisirea telului luptei sale: Eliberarea
Greclei.
Tudor ii trimise fulgerătoarele cuvinte: “In
Grecia e locul Grecilor si in România al Românilor”
(Aricescu, Ist. Rom.).
Iar atunci când fu infruntat, că in virtutea câ
rul drept vorbeste, răspunsul lul fu semnal de luptă.
"Vorbeste dreptul pe care mi-l dă spada mea In
propria mea tară”,
In clipa aceea Tudor căzu ucis miseleste in urma
răpirii mârsave organizată de Ipsilanti.
Non manca acqua qui!
| depe pliată. Majoritatea populatiei se hrâneste cu mămă-
vestiti nonfurono disinfettati, ne puliti dai parassiti. Non |
e E omislunite Aliate de Control au plecat din România. |
TIO
NOU VELLES DE ROUMANIE
culatiei”, si **Detasamente de Pază”.
9 Efectlvul trupelor regulate 200.000. — Numârul mi-
! litarilor sovietici demobilizati rămas! în tară Îl civil com-
plectează cifra de 1.000.000. —
9 Stablizarea: Complect esuată. Dolarul stabilizat in
August la 150 lel a ajuns la sfârsitul lui Septembrie la
20 lei
Bursa neagrâ devize, in mâna agentilor comunisti. In
timp ce guvernul procedează la perchezitu brutale pen-
tru descoperirea devizelor, dolarul si lira sterlină se cum-
pâră la membri si clubul partidului comunist.
9 frana: Recolta de paloase foarte silabă. Dacă se re-
zervă Insământările nu rămâne nimic pentru consumul
intern. Porumbul a fost pus in locul grâului degerat. In-
sAmântarea cam târziu. Porumbul, incă verde. Dacă tim-
pul se mentine bun, recolta e bună.
Din cauza stabilizârii restul alimentelor a dispărui
ligă si rosu
Rareori se gâseste peste cu 450 lei Kgr.
Nu se poate cumpăra
Tăraniil nu-si mai aduc produsele la oras, din cauză
că guvernul a stabilit preturi prea mici prin stabilizarea
in care nimeni nu are incredere.
9 Arestările continuă. Se inconjoară străzi cu cordoane
de jandarmi comunisti si toată lumea găsită e arestată
Cine incearcă să fugă e impuscat. Se intrebuintează din
ce in ce mai des formula: “incercat să fugă de sub arest”
Arestatu sunt dusi in lagărele dela Băneasa.
e In procesul d-lui Iuliu Maniu dela 16 Octombrie sunt
implicati domnii: Ion Mihalache, N. Penescu, Ilie Lazăr,
N. Carandino, V. Serdici, Ghită Pop, Corneliu Coposu,
Mihai Popovici, Aurel Leucutia, A. I. Muresanu, Cezar
Spineanu, G-ral Negrei, G-ral Gheorghies, G-ral Ermin
| Gheorghiu, G-ral A. Diculescu, G-ral Gh. Vaşilescu, col
Stelian Stoica, comandor Cioroiu, Lt. Col. D. Stânescu,
Lt. Col, Ticută Mihâllescu, Maior Fetecâu.
e Cluburile partidelor politice au fost destuntate, arhi-
vele „si averea confiscate
Partidul Comunist are forte puternice in jandarme-
Tie Specială si politie secretă organizate de 'Theohari
Georgescu (Samuei Baruh Tescovici), M. Schreler si
Bodnâras
E1 se va întări cu socialistă dizidenti ai lui Rădăceanu.
D. C-tin Brătianu are domiciliu fortat.la Florica
D. Gh. Brâtianu are domiciliu fortat la Bucuresti.
La ministerul de externe au fost arestati recent
domnii: Victor Rădulescu Pogoneanu, Radu Niculescu Bu-
zesti, Ionel Stârcea, Emil Oprisanu, Florin Roiu.
e M. S. Regele Mihai I: Rezistă la presiuni. Planul co-
munist e izolarea si apoi detronarea. Pentru aceasta s'a
hotărât ca primă fază:
— Votarea de către parlament a unei legi prin caru
guvernul să capete puteri depline.
— Intrarea parlamentului în vacantă. —
Ca o a doua fază guvernul va veni cu un decret leg
anulând dreptul Regelui de a promulga legi.
A treia fază: Dacă Regele se opune | se va cero abdl-
carea. Dacă refuză abdicarea se va trece la acte de via-
lentă.
O Batalioanele de Vânători de munte depe Valea Pia-
hovei au fost inlocuite cu batalioane de jandarmi de cer-
cetare, unităti sigure in mâna lui Bodnăras.
S'a pus pază foarte severă asupra avioanelor regale
e 230.000 (DOUA SUTE CINZI ZECI DE MID ARES-
TATI RECENTE ÎN ROMANIA. Ş
. (Bucaresti. Octombrie 1947).
ROUGE
lement les passagers et les wagons de bagages et de ma
chandises, mals les wagons eux mâmes: on leur a vol et
detruit les vitres, les housses, et l'appareillage. La dâsor-
ganisation s'agrave jour pour jour,
Jetons un coup d'oeil sur le problă isonnigra
de guerre et des deportâs, zecea
D'abord et avant tout interrogatoire, les prisonni
€talent maltraites et dâpoullls de tout ce qui za
presenter une valeur. L'hygitne des transports et dea
camps de prisonniers âtait tellement negligte que la ver-
mine propageait le typhus exantematique qul a fait d'iu:
nombrables victimes,
La nourriture dtait presque inexistante. Les pri-
sonniers etaient employes aux plus rudes travaux
(mâme les malades). Ceux qui ne pouvaient plus tra-
vailler €taient punis: on les atachalt sur un arbre dans
le froid en les y laissant jusqu'au solr quand on les dus-
cendait morts-gelts. Ceux qui tombalent en travalilunt
ctalent aspergâs d'eau et lalssâs dans cet tat ce qul pro=
voquait leur mort par congilation. N
LU.R.S.S. a rendu des prisoniers A la Roumanie
On va volr lesquels:
— Une division de volontaires “endoctrinâs”.
— Une seconde division de volontairea constitui
apris la conclusion de l'armistice et destinde au front.
— Un grand contingeant de gens malades ou in:
lirmes. —
DI existe encore deux autres catăgories de prisonniecs
— Pris aprts In conclusion de l'armistice et Qui se sont
vu desarmes par ceux aux cots desquels Ils s'appretaieni
A lutter. — Les Roumains se trouvant en Allemagne A la
cloture de l'armistice, qui furent interntes dans des pri=
sons allemandes et ont 6t4 faits prisonniers par les Rus-
ses et n'ont plus reparus,
II y a encore actucilement en U.R.S.S. d'innombra:
bles deportes dont certains furent pris conformement au
prâvisions des conventions d'armistice et d'autres arbi-
trairement,
Tous ces prisonniers et dtportâs forment une enorme
arme d'esclaves en train de travaiiler et de mourir en
Russie et en Sibârie,
Le hombre des deportes augmente chaque jour, A
moins que le pourcentage de leur mortalită ne depaase
celui des convols de nouveaux dâportâs,
Entre temps par les colonies entiers de lamillea rus-
ses, une nouvelle minorii se forme en Roumanie, Un
Jour elle deviendra une mnjorite.
Alnsi s'accomplira un des plus principeaux points du
plan panslaviste,
Dr. MARIN FILIPESCU
PI E citeai ele pe
Trupul său fu clopârtit cu lataganele si aruncat
intr'o fântână părăsită de lângă Târgoviste.
“Le cynisme temoigne par Ypsilanti dans cette
affalre marque d'une tâche indâlâbile la mâmoire
du premier chef insurge grec.” (S. Watson).
Dar blestemul căzu peste miselul ucigas.
Ostile lui Ipsilanti fură prefăcute in cenuse la
Drăgăsani. Prin Tudor Vladimirescu se redeschise
dreptul domniilor pământene.
Jertia lul eliberatoare inchide pagina unel Is-
torii indollate.
Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu!
Dela candela trecutului se aprinde făclie nouă
pentru viitorul neamului românesc:
“LUMINA DIN LUMINA”
Iancu Hurezeanu.
_e
———
“SCRIU CAND MOARTEA MUSCĂ DIN MINE”
NICOLAE BALCESCU
1830
e —_—_—_—_—
„."Văâzurâăm intro zi soarele stra-
jucător al libertătii a se 'nâlta si cu razele |
sale fierbânlătoare a invia pământul; si
îndată iarâsi a se intuneca si in mijlocul
acestei intunecimi a ne asvârli departe
de patria noastra...”
Văzurâm dusmanul calcând in voe |
această tară, sântită de nenorocire si
glorie, fâră să avem fericirea a ne isbân-
di, cruniând palosul nostru într ânsul si
a muri incaliea bârbătesie, astfel cum
murira parintii nostri.
Si de atunci, de doi ani, râtâăcim pria
lume cu inima frământată de dorul tarii
depăriate, raiul nosiru mult iubit.
Cu toate aceste dureri, am pastra:
vie im inima noastră credinta si dragos:
tea liberiătii si n'am disperat de mântui:
rea neamului nostru. Stim ce greu si
anevoe este a redobândi libertatea pier.
dută, a inirupa o patrie alât de sdrunci- |
nată, a reinălta o natie slăbită si culcată
la pământ de veacuri de liranie; da;
- A Pa
PCI Cura
a iasa bineld: slim ca nimic in lume
nu se naste lâră durere si câ mântuirea
stă in noi si că vom fi mântuiti daca vor
fi cu priveghere, stăruintă si jerifire...”
..“Misia Românilor, asezati. le
portile lumi civilizate... este lupta spre
a stâvili barbaria si o luptă necurmata. |
Misie sfântă si glorioasă dată Romă. |
nilor de Providentă pentru binele ome-
nirii si pe care niciodată ei n'au trâdal-o!
De câteori o primejdie mare a ameninta!
Europa si civilizatia lumii, România, sen-
tinelă gala spre jertfă, a fost la postul
său, la datoria sa, Cea diniâi in fala
dusmanului, ea fu cea dintâi jertia. ..
Astăzi chiar, când din nou barbarii
nordului amenintă civilizatia si liberlatea
lumii, natia româna nu si-a uitat si nu-si
va uila datoria ei...
"Această pozitie ce a luat Rusia
de dusmană a viitorului nostru na:
tional, despotizmul si impilarea cu care
ea amenintă Europa, panslavismul ce ea
organizează si prin care voeste a ne in:
ghiti, ne impune indatoriri nouă, ne
sileste să câutăm in grabă a dobândi
loate conditiunile de putere ca să-i putem
sta impotriva.
Aceste conditiuni de putere de care
avem nevoie nu le pulem gasi decât in
solidaritatea tuturor Românilor, in unirea
„lor intr'o singură natie, unire la care sun!
meniti prin nationalitate, prin aceeasi
limbă, religie obiceiuri, simlăminie, prin
pozitia geografică, prin lreculul lor si in:
sfârsit prin nevoia de a se paslra si a se
mântui.
Dacă nationalitatea este sufletul unui
popor, câtă vreme el păstrează aces!
semn caracteristic al individualitâtii
sale, acest spirit de viată, el este investi!
cu dreptul neprescriptibil de a trăi liber:
unitatea natională este chezâsuirea li
. +
——
DACIA
Dă
Români de pretutindeni
in contra barbariei. Esie
8 NOVEMBRE 1947
si civilzatiei
vremea ca natia românească sa ridice
stindardul de viată si mântuire...
Revolutia dela 1821 a strigat drep
“tate si a vrut ca tot românul să fie libe:
si egal, ca statul să se facă românesc. Ea
"fu o revolutie democratică. Revoluiia dela
1848a vrut ca românul să fie nu numai
"liber dar si proprietar, fără care libertatea
si egalitatea e minciună. Ea fu o revolu-
utile sang coulera toujours jusqu' âce que ia charte d'Europe se sera trans:
formâe, Les âtats fondes sur l'idâe d'occupation, sur la violalion des droits des na-
tions, seront ansantis, les pays se reintepreront en leur liberte et la Sainte Alliance
des Peuples se sera realiste,”,,,
bertătii lui, este trupul lui trebuinciodăă a | Stefan cel Mare se lupiară toată viata!
sufletul să nu piara si să amorteasca, ci „lor indelungata...
„din contră să poată creste si să se des Mihai cel Viteaz cade ucis in câmpul
|volte. "Turda, pentru dânsa Serban Cantacuzino |
bea olravă, pentru dânsa Horia asa]
Unitalea natională fu visarea iubilc |
a voevozilor nostri cei viteji, a tutoror
barbatilor nostri cei mari, care intrupă â| | „„„Astăzi când toată Europa vede
lin ei individualitatea si cugetarea popo- că o nouă năvălire ameniniă, astăzi când
rului, spre a o manifesta lumii. [8 fata acetei primejdii, văzând că nau
Pentru dânsa ei traire, muncit &, a alege decât a fi toate libere sau toate
E |
suferiră si muriră. 1 ruse, popoarele Europei isi dau mâna ca
Pentru dânsa Mircea cel Bâtrân
sc cumplită pe roată.
i
si să inceapă această cruciada a libertâtii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
—.
| $
Pi
|
4
e Pa
MIHAIL EMINESCU
DOINĂ
Codrul — frate cu Românul —
Dela Nistru pân la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin si pân'la Mare
Vin Muscalii de-a câlare,
Dela Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin.
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii
Si străinul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au lăcut dusmanii cale;
Din Sătmar pânâ'n Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Indărăt tot dă ca racul,
De săcure 'se tot pleacă
Si Isvoarele ii seacă —
Săarac in tară săracă,
Cine-au indrăgit străinii
Mânca-i-ar inima cainii
Mânca-i-ar casa pustia
SI neamul nemernicia.
Stelane, Măria Ta,
Tu la Pulna nu mai sta,
Las Arhimandritului
roată grija schitului,
Lasă grija Slintilor
In sama părinților,
Clopotele să le lragă
Zina'ntreagă, noaptea nlreagă, i
Doar sa ndura Dumnezeu
Ca să-ți mântui neamul tâul
a a a a a
|
|
Nici il merge, nici se ndeamnă
Niel ii este toamna toamna,
Nici e vară vara lui
Si-l străin in tara lui,
Dela Turnu'n Dorohol
Curg dusmani! in puholu
Si sasează pe la noi;
Si cum vin cu drum de (ler,
Toate câmtecele pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate.
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbracă tara sânul,
pa a a e
n e „> pp a a it
N ta.
Tu te'naltă din mormân!
Să te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s'aduni Moldova toată,
De.| suma de două ori
Iti vin codrii'n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toti dusmanii or să piară
Din hotară in hotară,
Indrăâgi-l-ar ciorile
Si spânzurătorile|
(Conv. Lit.
l-lulie 1883.)
it
jtie socială.
Revolutia viitoare nu se mai poate
mârgini a voi ca românii să fie liberi,
egali, proprietari de pământ.
|
|
Ea nu se va mârgini a cere liber-
tatea din lâuntru care e peste putinta a
se dobândi fără libertatea din afară, li-
lbertatea de sub domnia strâină, ci va
cere unitalea si libertatea natională.
Ea va fi o revolutie natională. Aceasta
este calea ce va lua revolutia română in
viitor.
Si numai atunci când râsboiul sfânt
va mântui natia de apăsarea străinilor
si o va reintregi in libertatea si uniiatea
sa...
În zadar veti ingenunchia si vă
"|veti ruga pe la poriiie împăraților, pe
la usile ministrilor lor. Ei nu vă vor da
'nimic câci nici nu vor, rici nu pot. Fiti
|seta dar a vă lupta barbateste, căci prin
lucrare si jerilire, prin sângele vârsai
"poporul dobândesie consiiinia dreptu-
rilor si a datoriilor saie. Ziua izbândirii,
ziua dreptatu se apropie, in care se voi
ridica popoarele ca să mâture ramasitele
tiranilor de pe fata pământului. Atunci
va veti ridica si voi toli ca unul si veti in-
ep 1p IT SI iri,
a n aUonaIa 1Uupia
pt nu 'veii mai fi singuri in fata dus-
manului, ci toate popoarele Europei vo:
alerga intr'ajutorul vostru si vor sta im-
„preuna cu voi, caci acum ioate au simtii
„că au unul si acelasi dusman si câ im-
preuna unile trebue să se lupte in contra
lui. Voi insă veti avea norocirea si gloria
de a-l intămpina mai iniâi, de a sta in
avangarda civilizatiei în contra barbariei
ca în veacul de mijloc, dar ca atunci, lau-
rele ce veti dobândi va creste in mâna
voastră si va umbri universul. Până
alunci până când ceasul ridicării gene-
rale va suna, staii in liniste... Sprijinti
inimile slabe si indoicase, propovâduin-
du-le adevărul care luminează si dă
putere. Insufletiti iubirea tări, inviati
simiâmântlul national si urâti tirania;
'pâtrundeti-vă de sfintenia vielii sociale
si de datoria ce Dumnezeu ne impune
ca să lrâim, sa muncim, să suferim si
sa ne ijerliim pentru binele omenirii. Nu
vă desperati de sulerintă, caci suferinta,
stiti, este conditia esentială a desvoltării
morale. Nu vă lăsati a îi inselati de dus-
manii ce caută acum de durerile voastre
ca să vă târască in cai aturisite, ca să vă
"facă să vă sculati fără vreme si singuri
si să va poată astiel pierde cu inlesnire,
Asteptati in răbdare ziua preursită, ziua
mântuirii .
|
Ca să ne putem pregăti din vreme
pentru acea mare zi, ca sa ne putem la-
muri ideile, ca să concentrăm intrun
maânunchi sub! un stindard toate elemen.
tele de putere natională, ca să avem un
mijloc ca gândirea noastră să sboare in
inima poporului, am hotărât această pu-
blicatie.
Bârbătie si credintă, frati Români.
Dumnezeu in cer si omenirea pe
pământ muncesc pentru noil
PARIS — 1850 — Nicolae Bălcescu
P._—_—,
ni
ci
PO oa! |
ro
A
0 n