Corneliu Zelea Codreanu — Circulari si manifeste — ed. Ion Marii (col. Europa) 1981

Cornelîu Zelea Codreanu 


Circulări şi 
manifeste 


^editura 

irielafora 

Constanţa - 2009 


ISBN: 978-973-8456-45-7 
© Metafora 2009 


Scriitori, istorici, filozofi etc... au încântat şi format, 
prin zecile de mii de pagini scrise, sufletul umanităţii... 

Dar numai o carte de mici dimensiuni a pus lumea în 
genunchi obligând-o la meditaţie şi pocăinţă. Această carte 
poartă numele de **Noul Testament” al Domnului nostru 
lisus Hristos. 

Corneliu Zelea Codreanu este marele ucenic a lui 
Hristos din ultimele secole. Textele ce urmează nu sunt 
altceva decât învăţăturile creştine în practica politică. 


Gheorghe Andreica 


Cuprins 


Cuvânt înainte ... ,.. i 

Circulara Nr. 1 (îndemn la unitate şi disciplină). 3 

Chemare către Purtătorii Duhului nou al Vremii. 4 

Legiunea „Arhanghelul Mihai’, „Garda de Fier. 

Un Apel şi un Avertisment... .,, 7 

Către legionarii din Iaşi... .., i o 

Camarazi (Rânduri citite in Congresul stud., 

Brăila 1930) ...n 

Prigoana 1933. Circulară ... ...12 

Ordin (dat publicitii de gen. 

Cantacuzino-Grănicerul)... ...16 

Trădarea (Mihail Stelescu vinovat de trădare).19 

Circulară (Fiţi atenţi)... ...19 

Circulară — Dispoziii (Referitor la cazul 
Stelescu)... ...22 

Circulară (Sabia neiertătoare a Sf. Arhanghel 
Mihail)... ...22 

Partidul Liberal. Circulară (Proclamarea zilei de 
10 Decembrie ca zi a suferinţelor legionare)... .. .23 

După Prigoană. Scrisoare pentru anul nou 1935, 
către legionarii din intreaga ţară... .. .25 

Către organizaţia Brăi la.... .. .26 

In timpul campaniei de mişelii şi uneltiri. 

Circulară... ...27 

Pedeapsa legionară... .. .29 

Scrisoare către F. D. C. Galaţi... .. .32 

Problema ofensei (Viaţa românească bazată 
pe onoare) ...33 

Părintelui Herbei, Ineu-Arad... .. .34 

Iubite camarade (Indicaţii asupra organizării 
Cuibului) ...34 


283 



Circulară. (Moartea senatorului legionar Hristache 
Solomon) ... 35 

Circulară (Respectul muncii)... ...36 

Primii paşi in Tabăra Carmen Sylva ... .. .38 

Datoria studentului. Circulară ... ...39 

Un şef de Mişcare nu acordă prietenii. Circulară.43 

Camarazi, Creştini şi Români... .. .44 

Cele 10 Porunci... ...45 

Către legionarii din Tabăra Amota... ..Al 

Prima Circulară pentru Comerţul Legionar ... .. .48 

Circulara Nr. 6. Către toate organizaţiile 
legionare... ...51 

Cantina Legionară... ...52 

Circulară (Peste toate pericolele)... ... 5 6 

Familia legionară... ...57 

Prea Cuvioşia Voastră... .. .62 

Către toţi legionarii din Capitală... .. .63 

HoriaSima... ...64 

Camarade (te ştiam că eşti credincios)... ... 64 

Controlul legionar. Circulară... .. .65 

Circulară (împlinirea visului nostru)... ...66 

La deschiderea Cooperativei... ... 67 

Legionarului... Avocat... ...69 

Circulara Nr. 10. Stabilirea raporturilor dintre 
„Porunca Vremii şi Mişcarea Legionară... ...69 

Circulara Nr. 11 (Urgent)... ...71 

Circulară (G. Beza eliminat din organizaţie)... ...72 

Către Familia legionară.... .. .74 

Politica Externă. Circulară... ...15 

Educaţie Legionară. Către Comandanţii de 
Tabere... ...76 

Desfiinţarea taberei de la Susai (General 
Cantacuzino)... ...78 

Domnule General (Ion Dobre).... ... 79 

Domnule General (C. Z. C.)... .. .82 

Cărţile şi biblioteca legionarului... ...84 

284 


Pentru cumpărtoru 1 de la Cooperativă... ... 87 

Ajutor de Alegeri. Circulara Nr. 42 ... ... 87 

Circulara Nr. 41 (Abuzul de cămăşi verzi)... ...88 

Tiprirea cărţii “Pentru Legionari” ... ...91 

Circulară (Un obicei urât şi periculos)... .. .92 

Către Comandanţii Centrelor studenţeşti 
legionare... ...93 

înfiinarea Corpului Muncitorimei legionare... ...95 

Memoriu adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici 
şi Ţării .,,97 

Casa Verde... ..101 

Către legionarii din Capitală... ..102 

La schimbarea Cadrelor (1936/37). Circulară.103 

Mişcarea Legionară şi Biserica... ..105 

Circulară (Armonie şi unitate)... ..107 

Legi legionare cu privire la anumite obligaţii ale 
Şefului Mişcării Legionare... ..108 

Oameni care ştiu că au păcate. Circulara Nr. 50.109 

Circulara Nr. 51, Către Şefii de Regiuni... ..109 

Circulară. Către toţi legionarii.... ..110 

Circulară (Lipsa de tact în conducere)... ..110 

împotriva 1 aşităţii. Circulară ... ..111 

Stimate Donm, Onorată Familie (Războiul sfânt al 
comerţului)... ..112 

Către toţi legionarii, membrii şi prietenii Mişcării 
Naţionale ..113 

Ordin pentru 1 ianuarie 1937. Cu ocazia schimbării 
cadrelor Partidului... ..115 

Circulară (Echipa legionară luptă pe frontul din 
Spania) „Hg 

Legionari (Marea jertfă de la Majadahonda)... ..119 

Parastas întru sfânta pomenire a lui Moţa şi 
Marin... ..120 

Jurământul gradelor legionare pe trupurile lui 
Moţa şi Marin în Biserica Sf Ilie Gorgani... ..121 

Camarazi (Privind pe Amedeu Bădescu)... ..123 


285 



Circulara Nr. 58 (“Nici Complot” nici „Lovitură 
de Stat”) „124 

Circulară către legionarii din Capitală.... ..125 

Circulara Nr. 59. Către Organizaţia Bihor... ..126 

Comunicat (Lecţia celei mai mari injustiţii)... ..127 

Circulara Nr. 60 (0 tendinţă fermă de 
provocare..)... „128 

Pentru toţi cei ce pleacă acasă. Cu ocazia 
inchiderii Universităţilor... ..129 

Circulara Nr. 62 (Referitor la Buna Vestire)... ..129 

Primirea Oamenilor politici în Mişcarea 
Legionară... .,130 

Circulara Nr. 64. Către toţi legionarii din România 
(Biserica Ortodoxă ia atitudine de împărat)... ..131 

Camarade Boborodea (Misiunea colportajului).132 

Studenţimea Română chemată să treacă pe sub jugul 
umilinţii. Circulara Nr. 65... ..134 

Corpul Muncitorimii Legionare... ..136 

Circulara Nr. 70 (“Prezent”, „E drumul cel bun”).137 

Sediul Legionar. Circulară. Către Legionari şi 

Prieteni „137 

Domnilor Avocaţi (Privind procesul 

Decemvirilor)... „138 

Camarazi (daţi-vă examenele)... 

..138 

Circulara Nr. 75 (Interzicerea taberelor de 
muncă)... „140 

Circulara Nr. 76 (Şicane împotriva coloniilor de 
vară)... „142 

Către legionarii şi membrii din Capitală.... ..142 

Circulara Nr. 77. Către Şefii de Regiune ... ..143 

Excroci. Circulara Nr. 78 (Către organizaţia 
Braşov)... ..143 

Circulară (Daţi pentru Victoria legionară!).... ..145 

Comunicat (0 dovadă puterii lui Dumnezeu).145 

Circulara Nr. 79 (Suntem UN MILION!).... ..147 


286 


Concurs la Alegeri.... „149 

O lămurire (“Consumul Legionar” Carmen 
Sylva)... ..150 

La temeliile Sediului Legionar ... „151 

Legea Carmen Sylva. Circulara Nr. 80... ..152 

Cuvinte către Publicul Restaurantului legionar.153 

Către şefii de cuiburi... „155 

F. D. C. Constanţa ... „156 

Tabăra de odihnă din Regiunea muntelui... ..157 

Circulara Nr. 81. Către şefii de Regiuni... „157 

După raportul... (Desfiinţarea org. Bălţi, Roman, 

Vaslui) ..159 

Circulara Nr. 82 (Un act criminal)... „161 

Tabăra legionară Câmpina... „162 

Circulara Nr. 83 (Desfiinţarea taberei de odihnă).163 

Atitudini politice... ..167 

Circulara Nr. 86 (Familii-cetăţi legionare)... ..169 

Circulara Nr. 87 (...compromiterea întregii 
mişcări)... ..169 

Pentru infiinţarea „Batalionului Legionar al 
Comerţului „170 

Organizarea Batalionului Comerţului Legionar.171 

Bătălia Fierului Vechi... „173 

Instrucţiuni pentru strângerea Metalelor... ..174 

Către şefii de Regiuni (Figuri luminoase pentru 
Comerţ) ..ng 

Circulara Nr. 89 (Referitor la „Porunca Vremii”).178 

Cei 40 de copii legionar... ..179 

Către muncitori (Mândria de a fi stăpânul Ţării 
tale)... ..180 

La turnarea ultimului planşeu al Sediului... ,.180 

Circulara Nr. 92 (Ordine secrete ale autorităţilor).182 

Către Preşedinţii de Tribunal din ţară... ..183 

Un ordin confidenţial al Prefecturii din Prahova.184 

Circulara Nr. 91 (Ducelui Benito Mussolini şi 
Fuhrer-ului Adolf Hitler).... „185 


287 




Raport (Prof. Vasile Christescu)... ..185 

Circulara Nr. 93 (Abuzuri comise de autorităţi).187 

Inaugurarea Consumului Legionar-Obor.... ..187 

Circulară (Statuia martirilor Horia, Cloca şi 
Crişan)... ..188 

Circulară. (Batalionul comerţului legionar).... ..189 

Circulară (Solemnitatea de la Alba-lulia)... ..190 

Porunci (pentru batalionul comerţului)... ..191 

Circulară (Măsura mea trebuie să fie dreaptă).193 

Restaurant-Pensiune Legionară, la Predeal... ..194 

Circulara Nr. 94 (Ordine ale Prefecturei...)... ..194 

Circulara Nr. 95 (Conştiinţa datoriei)... ..195 

Circulară pentru Batalionul Comerţului Legionar.196 

La inaugurarea Pensiunei Legionare din Predeal.197 

Circulara Nr. 96 (Listele electorale)... ..198 

Circulara Nr. 100 (Blestem asupra unui trădător).199 

Circulara Nr. 99 (Situaţia cheltuielilor de la 
Centru)... ..200 

Circulara Nr. 101 (Referitor la cuzişti)... ..203 

Circulara Nr. 103 (Problema fierului)... ..203 

Circulara Nr. 105 (Ţinută de mare demnitate).204 

Circulara Nr. 106 (Proces-verbal la Ministerul de 
Interne) ..204 

Circulara Nr. 108 (Un nou cavalerism...)... ..206 

Cuvântul Căpitanului: „Muncitori din toată 
România, la luptă!” ... ..206 

Pentru toţi legionarii: Şedinţa de la Casa Verde; 

Apelul Căpitanului; Citirea listelor de candidaturi; 

Ultimele instrucţiuni în vederea alegerilor... ..208 

Circulara Nr. 109 (Preoţi legionari cu salariile 
suspendate) ..215 

Circulara Nr. 114 (Ofensa trebuie spălată ...).216 

Declaraţiile D-lui C. Z. Codreanu (Pact de 
neagresiune). ..217 

Circulara Nr. 117 (Vreau să văd cine bate la uşa casei 
mele...)... ..221 


288 


Un protest public (în apărarea lui luliu Maniu).222 

Un răspuns (unei provocări a Partidului 
Naţional-Creştin) „222 

Circulara 119 (Ofense şi calomnii).., „224 

Ordin de închidere a bătă 1 iei electorale... . .226 

Circulara Nr. 122 (PACE şi ODIHNĂ)... ..227 

Moţa şi Marin... (...sfidători de moarte)... ..228 

Pentru ziua de 13 ianuarie (1938)... ..228 

Comunicare (Corecţi, chiar dacă alţii n-au fost cu 

..230 

Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman .. ..234 

Ordin confidenţial (împrăştiaţi bucurie şi 

lumină)... 235 

Circulara Nr. 126 (Şcoala de Primari şi Prefecţi).236 

Circulara Nr. 127. Omul şi Pogonul (0 scrisoare 

infamă) 237 

Circulara Nr. 128 (Comisiuni de studiu)... ..240 

Circulara Nr. 129 (Convocarea Senatului 

Legionar)... 244 

Instrucţiuni (pentru depunerea listelor)... ..244 

Circulara Nr. 130 (Legionarii nu răspund 

loviturilor)... 246 

Circulara Nr. 131 (Un periculos duşman al 

statului?)... 247 

Circulara Nr. 132 (Noi jertfe pt. biruinţa 

legionară)... 247 

Circulara Nr. 133. Corpul legionar al foştilor 

militari... 249 

Circulara Nr. 134 (îndemn legionarii la linişte).250 

Circulara Nr. 135 (lagăr de internare)... ..250 

Circulara Nr. 136 (Un tablou întristător)... ..252 

Circulara Nr. 137 (Trăiască Biruinţa legionară!).. ..253 

Circulara Nr. 138 (Sânge pentru sfânta Biruinţă 
legionară) 254 

Circulara Nr. 139 (Păstraţi calm de nenvins).. ..255 

Circulara Nr. 140 (200 legionari arestaţi şi 


289 





schingiuiţi) ' ..256 

Circulara Nr. 141 (Teroare armată)... . .256 

Circulara Nr. 142 (Cine l-a omorât pe Varjac?).258 

Circulara Nr. 143. înscenare unui preot... ..259 

Către legionarii din toată ţara (Mişcarea Legionară 
s-a retras din propaganda electorală)... ..259 

Circulara Nr. 144 (Un bilanţ sângeros...)... ..262 

Circulara Nr. 145 (...vreau să fiu răzbunat)... ..263 

Circulara Nr. 146 (Anulez circulara Nr. .145 ...).265 

Circulara Nr. 147(0 săptămână de post şi 
rugăciuni)... ..265 

Circulara Nr. 148 (Auto-dizolvarea Partidului).267 

Scrisoare adresată D-lui Ministru Alex. Vaida 
Voevod ..269 

Pentru lichidarea Comerţului Legionar... . .274 

Către creditorii Comerţului Legionar... ..274 

Cancelarului AdolfHitler... ..275 

închiderea Restaurantului legionar Gutenberg.275 

Pentru Profesorul lorga... . .276 

Pentru Profesorul lorga. Comerţul legionar de la 
Obor şi de la Lazăr... ..277 

Cuvânt pentru Legionari. ..281 


290 


Tiparul executat la SC INFCON SA 
tel./fax: 0241 580 527,585 627 







9 789 7 38IU5 64 5 7 










CORNELIU ZELEA CODREANU 




Circulări 


(1927-niS) 


SI 


mănifeste 


Editura BLASSCO 


CORNELIll ZELEA-CODREANU 


CIRCULARI 

ŞI 

MANIFESTE 


1927 - 1938 


Editor: Lucian BORLEANU 


Grafică şi D.T.P.: 
Grupul Editorial LUCMAN 

Editura BLASSCO, 2010 


Comenzile pot fi trimise pe adresa editurii: 
Editura BLASSCO 


Bucureşti, Str. Miron Costin nr. 19, Sector 1 
Telefon/fax: 021.222.53.17 
e-mail: [email protected] 
www.Iucman.ro 


Ediţia de faţă este conformă cu versiunea 
apărută în Colecţia „Europa'*, Munchen. 


ISBN 978-973-723-285-4 


CORNELIU ZELEA.CODREANU 


CIRCULĂM 

ŞI 

MANIFESTE 
1927 - 1938 

- Prima ediţie din Ţară, 
după ediţia din 1940 - 


Carte editată sub egida revistei 
’^^CUVÂNTUL LEGIONAR^^ 


CUVÂNT INTRODUCTIV 


Apărută prima oară în ţară în timpul vieţii autorului ei, 

cartea a fost retipărită doar în 1940, de atunci şi până astăzi prezenta 
ediţie fiind prima! 

în exil, în 1981, după aproape jumătate de secol de la prima 
tipărire, legionarii au reeditat-o, dar extrem de puţini oameni au avut 
ocazia s-o citească. 

în timp ce cartea "Pentru legionari” prezintă lupta lui Comeliu 
Zelea-Codreanu în fruntea Mişcării Studenţeşti, apoi a Legiunii 
Arhanghelului Mihail, în perioada 1919 - 1933, cel de-al doilea 
volum nemaipucând să-l scrie întrucât a fost asasinat, C irculările în¬ 
tregesc imaginea dezvoltării şi organizării Mişcării, demonstrând 
URMĂRIREA STRICTĂ Şl CONSECVENTĂ A PUNERII ÎN 
PRACTICĂ A PRINCIPIILOR ENUNŢATE. 

IMPORTANŢA VOLUMULUI este deosebită nu numai pen¬ 
tru legionari, ci şi pentru cei care vor să cunoască Mişcarea cu ade¬ 
vărat, să se apropie de ea, ca şi pentru cercetători şi istorici:^ 

1. Prin intermediul acestor Circulări s-a făcut LEGĂTURA 
ÎNTRE CONDUCEREA CENTRALĂ Şl LEGIONARII DIN TE¬ 
RITORIU, menţinând şi întărind unitatea de vederi şi de acţiune între 
membrii Mişcării din toate colţurile ţării, până la cel mai îndepărtat 
cătun din Basarabia sau din Transilvania. 

2. Prin fiecare Circulară emisă, FONDATORUL Legiunii 
Arhanghelul Mihail a trasat DEFINITIV linia POLITICĂ şi 
MORALĂ a acesteia, creând un adevărat îndreptar pentru orice le¬ 
gionar. 

- Memoriul adresat Regelui, oamenilor politici şi Ţării, în nov. 
1936, prin care cere asumarea răspunderii de către cei ce conduc şi 
stabilirea sancţiunilor în cazul unei politici externe greşite; 

- Circulara din nov. 1936 prin care precizează răspicat că Par¬ 
lamentul nu este o răsplată, ci un câmp de luptă în care Şeful are 


5 



obligaţia să-i trimită doar pe cei mai apţi de a duce lupta - în bune 
condiţii - şi că nici un deputat legionar nu se va ocupa de satisfacerea 
intereselor diverselor rude sau ale partizanilor; 

- Circulara din nov. 1936: Celor ce mă întreabă când vom în¬ 
cepe acţiunea politică pentru guvernare, le răspund: Atunci când 
şefii de regiuni şi de judeţe îmi vor raporta că în organizaţiile lor nu 
mai există nici un om incorecC; 

- Circulara din dec. 1936, prin care cere selecţia riguroasă a 
membrilor Mişcării şi eliminarea de la recrutare a omului-secătură, 
fără sănătate interioară, a omului fără căpătâi, haimana, a 
lăudăroşilor, a vorbăreţilor, punând accent pe oamenii de onoare şi 
pe cei cu cap, care judecă; 

- Declaraţiile date ziariştilor în nov. 1937, prin care precizează 
că este împotriva dictaturii, aşa cum este şi contra democraţiei, şi că 
este adeptul Justiţiei, fără toleranţă, întrucât ”am tolerat aşa de multe, 
încât suntem pe patul de moarte”; 

- Circulara din ian. 1938, prin care decide înfiinţarea unei şcoli 
de prefecţi şi de primari, pentru pregătirea legionarilor în vederea 
conducerii, căci '"'"această Şcoală Legionară voieşte să repare 
greşeala de până acum care susţinea că pentru a conduce un tramvai 
este nevoie de şcoală, iar pentru a conduce o comună sau un judeţ, 
nu-i nevoie de nici o şcoală'"'"; 

şi multe altele (care nu se pot enumera, pentru a nu ne trezi că 
reproducem integral cartea!), constituie pilonii de rezistenţă ai 
politicii, dar şi ai organizaţiei legionare. 

VALOAREA PRACTICĂ a Circulărilor a fost verificată din 
plin în perioada în care impostorul Horia Sima a ajuns la conducerea 
Mişcării Legionare. Faptul că toate aceste îndreptare de activitate 
şi de atitudine au fost ignorate chiar pe scurta perioadă de 124 de 
zile, a dus la catastrofa de comportament şi imagine a Mişcării, 
care, în inima şi viziunea multor români, dăinuie până azi. 

3. ASTĂZI, luările de atitudine ale Căpitanului reprezintă 
nu numai jaloane de orientare, ci SOLUŢII pentru rezolvarea 
celor mai multe probleme politice, economice, sociale şi de 


politică externă. Cartea a fost un ÎNDREPTAR pentru ieri şi A 
rămas în continuare un ÎNDREPTAR pentru azi şi pentru viitor. 

Dacă în privinţa cărţii ’Tentru legionari”, scrisă de Căpitan în 
1936, adversarii Mişcării precum şi scepticii pot formula rezerve, 
susţinând că ar fi subiectivă, scrisă pro domo, înfrumuseţând eveni¬ 
mentele sau omiţând diverse lucruri, în schimb, în legătură cu această 
veritabilă colecţie de documente oficiale ale Mişcării Legionare nu 
se poate comenta nimic, pentru că fiecare Circulară reprezintă un act 
original, nemodificat, făcut public chiar la vremea emiterii lui, şi con¬ 
turează clar linia politică şi spirituală a Mişcării, confirmând întru 
totul ceea ce s-a spus despre Corneliu Zelea-Codreanu de către 
apropiaţi. 

Totodată, calomnia lansată pe seama Mişcării, aceea de sub- 
versivitate, de clandestinitate, cade de la sine, culegerea de faţă 
demonstrând că legionarii în frunte cu Căpitanul au lucrat întot¬ 
deauna la lumina zilei. Deciziile şi ordinele Căpitanului nu au fost 
niciodată secrete. 

De aceea Circulările Căpitanului constituie cel mai important 
DOCUMENT al Mişcării Legionare. 

NICADOR ZELEA-CODREANU 
- directorul revistei ”Cuvântul Legionar”, 
membru al Senatului Legionar - 


6 


7 


CUPRINS: 


Cuvânt introductiv - Nicador Zelea-Codrcanu 5 

1927 

Circulara Nr. 1 9 

1930 

Chemare către purtătorii duhului nou al vremii . 11 

Un Apel şi un Avertisment 1 3 

Către legionarii din laşi 16 

Congresul studenţesc de la Brăila 1930 17 

1933 

Prigoana 1933. Circulară 19 

Ordin 23 

1934 

Trădarea [Mihail Stelescu, vinovat de trădare] 26 

Circulară [Desfiinţez; Fiţi atenţi] 27 

Circulară - Dispoziţii [Referitor la cazul Stelescu] 29 

Circulară [Sabia neiertătoare a Sf Arhanghel Mihail] 29 

Partidul Liberal. Circulară 30 

1935 

După prigoană. Scrisoare pentru anul nou 1935 32 

Către organizaţia Brăila 33 

în timpul campaniei de mişelii şi uneltiri. Cireulară 34 

Pedeapsa legionară 36 

Scrisoare către F. D. C. Galaţi 39 


274 


Problema ofensei 40 

Părintelui Herbei, Ineu-Arad [Scrisoare] 40 

Iubite camarade [Indicaţii asupra organizării Cuibului] 42 

Circulară [Moartea Senat. Leg. Hristache Solomon 42 

Circulară [Respectul muncii] 43 

Primii paşi în Tabăra Carmen Sylva 44 

Datoria studentului. Circulară 46 

Un şef de Mişcare nu acordă prietenii. Circulară 49 

Camarazi, Creştini şi Români 50 

Cele 10 Porunci 51 

Către legionarii din Tabăra Amota 53 

Prima Circulară pentru Comerţul Legionar 54 

Circulara Nr. 6 . Către toate organizaţiile legionare .. 57 

Cantina Legionară 58 

Circulară [Evidenţieri] 61 

Familia Legionară 62 

Prea Cuvioşia Voastră [Scrisoare] 66 

Către toţi legionarii din Capitală 67 

Către Horia Sima 68 

Camarade [Îndoiala] 68 

Controlul Legionar. Circulară 69 

Circulară [Terminarea pregătirilor pentru Cooperativă] 70 

La deschiderea Cooperativei Legionare 71 

Legionarului... avocat [Acuzat de politicianism] 72 

Circulara Nr. 10. [„Porunca Vremii” şi legionarii] 73 

Circulara Nr. 11. Către şefii de Regiuni [Un escroc] 74 

•36 

Eliminarea lui Beza din organizaţie. Circulară 75 

Către Familia Legionară [Scrisoare] 77 

Politica Externă. Circulară 78 

Educaţie Legionară. Către Comandanţii de Tabere 79 

Desfiinţarea taberei de la Susai [Gen. Cantacuzino] 81 

Domnule General [Ion Dobre] 82 


275 



Domnule General [C. Z. C.] g 4 

Cărţile şi biblioteca legionarului 87 

Pentru cumpărătorul de la Cooperativa Legionară 87 

Ajutor în Alegeri. Circulara Nr. 42 89 

Circulara Nr. 41 [Primejdiile care pândesc Mişcarea] 90 
Tipărirea cărţii Pentru Legionari 93 

Circulară [Un obicei urât şi periculos] 94 

Către Comandanţii Centrelor Studenţeşti Legionare 95 

înfiinţarea Corpului Muncitorimii Legionare 97 

Memoriu adresat Regelui, oamenilor politici şi Ţării 99 

Casa Verde j 02 

Către legionarii din Capitală [Ospitalitatea] 104 

La schimbarea Cadrelor. Circulară 104 

Mişcarea Legionară şi Biserica 106 

Circulară [Cea dintâi calitate a unui şef] 108 

Legi legionare privind obligaţiile Şefului Mişcării 109 

Oameni care ştiu că au păcate. Circulara Nr. 50 109 

Circulara Nr. 51. Către Şefii de Regiuni 110 

Circulară. Către toţi legionarii 110 

Circulară [Un şef care nn poate stabili armonia} 111 

împotriva laşităţii. Circulară 1 1 1 

Stimate Domn, Onorată Familie [Războiul comerţului] 112 
Către toţi legionarii, membrii şi prietenii Mişcării 
Naţionale [Ajutorarea camarazilor] 11 3 

1937 

Ordin pentru 1 Ian. 1937, cu ocazia schimbării cadrelor 115 
Circulară [Echipa legionară luptă pe frontul din Spania] 118 
Legionari [Marea jertfă de la Majadahonda] 119 

Parastas întru sfânta pomenire a lui Moţa şi Marin 119 

Jurământul gradelor legionare 1 20 

Camarazi [Referitor la tineretul liberal] 122 

Circulara Nr. 58 [„Complot", „ lovitură de Stat'] 123 

Circulară către legionarii din Capitală [Interdicţia bârfei] 124 


276 


Circulara Nr. 59. Către Organizaţia Bihor 125 

Comunicat [Lecţia celei mai mari injustiţii] 125 

Circulara Nr. 60 [O tendinţă fermă de provocare] 127 

Pentru toţi cei ce pleacă acasă cu ocazia 

închiderii Universităţilor 127 

Circulara Nr. 62 [Referitor la „Buna Vestire”] 128 

Primirea oamenilor politici în Mişcarea Legionară 129 

Circulara Nr. 64. Către toţi legionarii din România 
[Biserica Ortodoxă ia atitudine de împărat] 130 

Camarade Boborodea [Misiunea colportajului] 131 

Studenţimea Română. Circulara 65 133 

Corpul Muncitorimii Legionare 134 

Circulara Nr. 70 [Ion Moţa, „Prezent!”] 135 

Circulară. Către Legionari şi Prieteni. 

[Ajutor pentru Sediul Legionar] 135 

Domnilor Avocaţi [Privind procesul Decemvirilor] 136 

Camarazi [Daţi-vă examenele] 137 

Circulara Nr. 75 [Interzicerea taberelor de muncă] 138 

Circulara Nr. 76 [Şicane împotriva coloniilor de vară] 139 
Către legionarii din Capitală [Agenţii Siguranţei] 140 

Circulara Nr. 77. [Copiii Legiunii] 141 

Escrocii. Circulara Nr. 78. 141 

Circulară [Daţi pentru victoria legionară!] 143 

Comunicat [O dovadă a puterii lui Dumnezeu] 143 

Circulara Nr. 79 [Suntem UN MILION!] 144 

Concurs la Alegeri 146 

O lămurire [„Consumul Legionar” Carmen Sylva] 147 

La temeliile Sediului Legionar 148 

Legea Carmen Sylva. Circulara Nr. 80 148 

Cuvinte către publicul Restaurantului Legionar 149 

Către şefii de cuiburi [Donaţie pt. Copiii Legiunii] 151 

F. D. C. Constanţa [Evidenţiere] 152 

Tabăra de odihnă din regiunea muntelui 152 

Circulara Nr. 81. Către şefii de Regiuni [Program] 153 


277 



Desfiinţarea unor organizaţii: Bălţi, Roman, Vaslui 154 

Circulara Nn 82 [Legionarii iscălesc întotdeauna] 157 

Tabăra legionară Câmpina 15 ^ 

Circulara Nn 83 [Desfiinţarea taberei de odihnă] 15 ^ 

Domnule profesor [Atitudini politice] J 62 

Circulara Nn 86 [Familii-cetăţi legionare] 

Circulara Nn 87 [Iniţiative comerciale necalculate] 154 

înfiinţarea „Batalionului Legionar al Comerţului” I 55 

Organizarea Batalionului Comerţului Legionar 155 

Bătălia fierului vechi 

Instrucţiuni pentru strângerea metalelor 169 

Către Şefii de Regiuni [Figuri pentru Comerţ] 171 

Circulara Nn 89 [Referitor la „Porunca Vremii”] 172 

Cei 40 de copii legionari j 72 

Către muncitori [Mândria de a fi stăpânul ţării tale] 1 73 

La turnarea ultimului planşeu al Sediului I 74 

Circulara Nn 92 [Ordine secrete ale autorităţilor] 175 

Circulara Nn 91 [Telegramă lui Mussolini şi Hitler] 178 

Raport [Prof. Vasile Christescu] 179 

Circulara Nn 93 [Abuzuri comise de autorităţi] 180 

Inaugurarea Consumului Legionar Obor 180 

Circulară [Statuia lui Horia, Cloşca şi Crişan] 182 

Circulară [Batalionul Comerţului Legionar] 183 

Circulară [Solemnitatea de la Alba-Iulia] 1 83 

Porunci j ^^4 

Circulară [Informarea corectă] 185 

Restaurant-Pensiune Legionar la Predeal 186 

Circulara Nn 94 [Ordine ale Prefecturii] 186 

Circulara Nn 95 [Conştiinţa datoriei] 1 88 

Circulară pentru Batalionul Comerţului Legionar 188 

La inaugurarea Pensiunii Legionare din Predeal 189 

Circulara Nn 96 [Listele electorale] 190 

Circulara Nn 100 [Blestem asupra unui trădător] 191 

Circulara Nn 99 [Situaţia cheltuielilor de la Centru] 192 


278 


Circulara Nn 101 [Referitor la cuzişti] 194 

Circulara Nn 103 [Problema fierului] 195 

Circulara Nn 105 [Ţinută de înaltă demnitate] 195 

Circulara Nn 106 [Proces-verbal la Minist. de Interne] 196 

Circulara Nn 108 [Un nou cavalerism] 197 

Dispoziţie de deschidere a restaurantului muncitoresc 198 
Pentru toţi legionarii: Şedinţa de la „Casa Verde” 199 

Apel către Şefii de Judeţe [Stabilirea candidaturilor] 202 

Circulara Nn 109 [Preoţi cu salariile suspendate] 206 

Circulara Nn 114 [Ofensa trebuie spălată] 207 

Declaraţiile D-lui C. Z. Codreanu [Pact neagresiune] 208 

Circulara Nn 117 [Cine bate la uşa casei mele] 211 

Un protest public [în apărarea lui luliu Maniu] 212 

Un răspuns [provocării Partidului Naţional-Creştin] 212 

Circulara 119 [Ofense şi calomnii] 213 

Ordin dc închidere a bătăliei electorale 216 

Circulara Nn 122 [Pace şi odihnă] 218 

'38 

Moţa şi Marin [Suntem sfidători de moarte] 219 

Pentru ziua de 13 Ianuarie 219 

Comunicat [Corecţi, chiar dacă alţii n-au fost cu noi] 221 
Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman 224 

Ordin confidenţial [împrăştiaţi bucurie şi lumină] 225 

Circulara Nn 126 [Şcoala de Primari şi Prefecţi] 226 

Circulara Nn 127. „Omul şi Pogonul” [Calomnii] 227 

Circulara Nn 128 [Comisiuni de Studiu] 230 

Circulara Nn 129 [Convocarea Senatului Legionar] 233 

Instrucţiuni [Electorale] 234 

Circulara Nn 130 [Legionarii nu răspund loviturilor] 235 

Circulara Nn 131 [Un periculos duşman al statului?] 236 

Circulara Nn 132 [Noi jertfe legionare] 237 

Circulara Nn 133. [Corpul Legionar al foştilor Militari] 238 

Circulara Nn 134 [Îndemn legionarii la linişte] 240 


279 



Circulara Nr. 135 [„Lagăr de internare”] 

Circulara Nr. 136 [Un tablou întristător] 

Circulara Nr. 137 [Teroarea de Stat] 

Circulara Nr. 138 [Sânge pentru biruinţa legionară] 
Circulara Nr. 139 [Păstraţi calm de neînvins] 

Circulara Nr. 140 [200 legionari arestaţi şi schingiuiţi] 
Circulara Nr. 141 [Teroare armată] 

Circulara Nr. 142 [Cine I-a omorât pe Varjac?] 
Circulara Nr. 143. înscenare unui preot 
Către legionari [Retragerea din propagandă] 

Circulara Nr. 144 [Despre guvernul care a plecat] 
Circulara Nr. 145 [Vreau să fiu răzbunat] 

Circulara Nr. 146 [Anularea Circularei Nr. 145] 

Circulara Nr. 147 [O săptămână de post şi rugăciuni] 

Circulara Nr. 148 [Autodizolvarea Partidului] 

Scrisoare adresată D-lui Ministru Al. Vaida Voevod 

Pentru lichidarea Comerţului Legionar 

Către creditorii Comerţului Legionar 

Caneelarului Adolf Hitler 

Închiderea Restaurantului Legionar Gutenberg 

Pentru Profesorul lorga 

Cuvânt pentru legionari 

Addenda — Biografie C. Z. Codreanu 


TIPAR executat la: 
Tipografia 

LVCMAN 

Strada Miron Costin nr. 19 
Sector I, Bucureşti-Romania 


240 

242 

242 

244 

244 

245 

246 

247 

247 

248 

250 

251 
253 

253 

254 
257 
260 
261 
262 
263 
263 
268 
269 




Această carte e un simbol! 

Simbolul unei trăiri în realităţile istorice şi-al unei concepţii de 
viaţă tradusă-n fapt. 

Cunoaşterea gândirei legionare, aşa cum a cugetat-o Comeliu 
Zelea Codreanu, o găsim în lucrarea sa de căpetenie „Pentru 
Legionari". Acolo stau închise, ca nişte mărgăritare nepreţuite, 
normele şi preceptele unei concepţii cu totul nouă în politică şi in 
viaţa socială. 

Viitorimea neamului românesc, toţi cei îngrijoraţi de soarta 
societăţii şi-a omului în mijlocul ei vor fi ţinuţi odată să se adape a 
profund la isvoarele înţeleţKiunei legionare adunate mănunchi în 
cartea Căpitanului. Destinul neamului stă strâns legat, de-acuma 
înainte, de doctrina şi voinţa legionară, ca punct de sprijin al unei 
speranţe şi unei împliniri în timp. 

Dar Comeliu Z. Codreanu n-a fost numai gânditor politic. El a fost 
şi om ţx)litic, în plinătatea cuvântului. Adică om de acţiune, de 
organizare, de luptă şi de educaţie. Sub ordinele lui, cohortele 
Legiunii „ARHANGHELUL MIHA1L“ au deschis noi orizonturi 
spirituale şi au împlântat în inima tineretului trăirea în demnitate, 
respectul omului, gustul muncii cinstite şi bucuria sacrificiului. 



www.lucman.ro 

[email protected] 

ISBN: 978-973-723-285-4 





























CORNELIU ZELEA CODREANU 




CIRCULARI 

SCRISORI, SEAT URI, gAnDURI 





V 


MADRID 

1951 


.0 








































i 



. Aceasta ediţie a fost trasă 
în 271 exemplare. 



Exemplar Mr. 


4*4 










) 


j 




i 


I 






CUVÂNT DE LAJCEIRE 


Dăm la iveală circulărilo Căpitanului . 

Numai o porte din ele ; şi din acestea, nu toate in intrc^- 
mo , Atât^ cât am crezut că servesc cerinţelor de acum, pen¬ 
tru educaţie şi înobilare sufletească a 

Ele sunt destinate legionarilor cari au rămas, acelor cori 
se vor întoarce din calea rătăcirii, precum şi unora din afa¬ 
ră ce s’or putea apropia de noi , 

Circulărilo nu servesc elementul politic banal şi trejător, 
acel de fiecare zi. Ele au un caracter otic,-formeoză învăţ㬠
tură eternă şi conţin principii de viaţă, în col mai larg în¬ 
ţeles al nevoilor Neamului nostru şi al perfecţiunei unane • 
Editarea lor s*a putut face prin desconsiderarea-sărăciei 
şi înfrângerea projudecăţilojr, pxin. generositatea câtorva atu* 
denţi şi multă bunăvoinţa prietenească « 

Aceste circulări ne amintesc un trecut şi stabilesc adev㬠
ruri ; no apropie de morţi şi ne arată pe acei în viaţă ; no 
plimbă prin loc\iri şi spaţii imense cu jertfe, aduse intr'un 
fel sau altul : no indică datorii pentru viitor . 

Ootindu-le şi călătorind ou ani în urmă, nu no-ora putut re¬ 
ţine .lacrimile pornite din tainică simţire de câtă suferinţă 
a fost ieri si mai continuă azi ; aceasta, pentrucă lupta oe-o 
dăm susţine în veac dreptatea Poporului Rom^ şi pregăteşte, 
pe linie creştină, calea unei Omeniri desbrăcată de patimă şi 
vrăjmăşie « 

Cu noi. fio Dumnezeu . 


Madrid 
Martie 1951 


Vosile lasinschi 


- 91 - 


CUPRINSUL 


Cuvânt de lămurire ... 

Către legionarii din Iaşi .. 1 

Congresul studenţesc Brăila I930 ..2 

Prigoana 1933 - Circulară ....... 3 

Ordin (Dat publicităţii de Grnl Gh. Contacuzino Grănicerul*), 5 

Trădeirea. 5 

Circulară......6 

Circulară...... ••••••!!!!!,I!**** 7 

Partidul Liberal - Circulară 1 | 7 

Scrisoare pentru Anul Nou 1935 , către leg. din întreaga Tară 8 

Către organizaţia Brăila.....9 

In timpul companiei do mişolii şi uneltiri - Circulară ....i! 9 

Pedeapsa legionară ....10 

Scrisoare către P.D.C, Galaţi ... ,**, n 

Problema ofensei ..... 11 

Părintelui Herboi Ineu - Arad ... 12 

Calitatea în partid .... ••*••••••••••••••••,!, 12 

Hristache Solomon - Circulară ..12 

Respectul muncii - Circulară .. I3 

Primii paşi în tabăra Cormen-Sylva • Către camarazii noştri 

din toată Dobrogea... 13 

Datoria studentului - Circulară ... 14 

Circulară ......... 15 

Cele 10 Porunci ...... 15 

Către legionarii din tabăra Arnota 16 

Prima circulară pentru comerţul leg. Către şefii do judeţ ,, 17 

Scrisoare . 17 

Către toţi legi din Capitală - Circulară 17 

Controlul legionar - Circulară...... 18 

La deschiderea Cooperativei . •,,,,•,•,••,••#111 19 

Circulara No, 10 - Stabilirea raporturilor dintre Porunca 

Vremii şi Mişcarea Legionară.. 20 

Circulara No. 11. 20 

Circulară ,,.....* 21 

Către Familia Legionară ...... 22 

Politica eytoriiă - Circulară .. 22 

Educaţie legionară - Către comandanţii do tabere ... 23 

Desfiinţarea taberei dola Susai ... 24 

Cărţile şi biblioteca legionarului .. 27 

Pentru cumpărătorul dola Cooperativă 27 

Circulara No. 41 . 28 

Către’ comandanţii Centrelor Studenţeşti Legionare .«••••«••• 29 
înfiinţarea Corpului Muncitorimii Legionaro - Circulară •••, 30 
Memoriu (Adresat M.S, Regelui, oamenilor politici şi Tării), 31 

Casa Verde . ,,,,,....,, .. 33 

Către legionarii din Capitală... ,.,,, . 34 

La schimbarea cadrelor - Circulară ,,,, ... 34 

Mişcarea Legionară şi Biserica 35 

Circulară .. 36 

Legi legionare cu privire la anumite obligaţii ale şefului 

Oamenii care ştiu că au păcate - Circulara No. 50 ... 36 

Circulară .. 37 

Circulară .. 37 

Scrisoare .. 37 

Către toţi legionarii membri ai prietenii Mişcării Legionare 38 
Ordin pentru 1 Ianuarie 1937 (cu ocazia schimbării cadrelor 
partidului) .. 39 



















































- 92 - 


Circulară ...... 40 

Circulară .. 40 

Jurămâniiul’GTodG.lor Legionare, po trupurile lui Moţa şi Marin 
în BişeVica-Sf;'Ilie Gorgani V.*.-.*. . .. 41 

Circulară Către legionariji din-Capitală•... 42 

Comunicat .V.'.. ,,,,,,'43 

Circulară No* .60,“ Către şefii de .regiuni, către legiohari**44 
Pentru .toţi- cei. ce pleacă, acasă»cu ocazia închiderii Univi* 44 

Circulara'No.P .62 .... 44 

Primireă'Oamenilor politici* în -Mişcarea- -Legionară.* 45 . 

Circul.a.ra No; 64 1 i i^ ... ’i ' 45- 

Studenţimea-Rom^ă chemată'ăă'treacă pe-eut» jugul.unei** 

hârtii - Circulara Np, 65 .. 46 

Circulară' No,. 70 ^ ’, ,V,,,,, 47 

Sediul L'ei^onar' i.. ... ..•• i ..................... I 47 

(Jătre .ăvdcaţi .*V 48 

(îndemn) 48 

a> 99^9.................... ^^9 

Circulăfa No* . 76 ' 

* •*.*•*•••.• ******.^«*. ••.*.•.«/****.*........... 49 

Comunicat 50 

Ci-rculara No. 73* , j 50 

‘ Ooncurş Tn alegeri .. I 51 

' La*temeliile .Sq<Îîu1u 1 .Legionar 52 

Legea. Cărmon“Syl'^a--.CircUlara.No.''80 ... .....* 52 

Ouvinţo' ’căţrja j)ublicul. re&tauran-fcului legionar.. 52 

Tabăra .legionară ^Campina ***’•'..*.._* 53 

•Atitudihi- politice. ^..... v ... 56 

'Girgiflara -No. ,‘ 8 ' 6 ’ ........ ii;.......,,,.,,** 56 

Pentru'înfiinţarea bataîi'enului legionar al comor-tului 57 

• •Băt,ăliă' fierului" vechi, ... ,,,,, .. 57 

Către' 'ş-efii do’ 'rfegăuni.* 58 

• Cătpe muncitori ,* ,* 58 

' La ,turnarea. ultimului planşeu,al ‘Sediuliii ... 59 

^*^% * .•,., t... -, *. *. -^,^..9..................;^..,.,,,,,.,,,,, ^ ^ 

• PorunOi 50 

-Cirpulară* 60 

*(*61 

•Ciţ-şulăra '-No. ’9’6' v.*...,* .■*••.*,* .•'•‘•..■....i**. 6 l 

• Cirpulara*Np, 100 61 

Circ.ulăra. Np.,’ 105* . . «.*..*• .. 62 

• (Beştăurontul' 'p'enftrju rnuhcitori) . 62 

•Pent^*toţi.legionarii - Şedinţa dela Casa Verde.. 63 

Circulara No.'109',,,... .....•., .. 66 

Circulara No. 114 67 

•Circulara No. 117 67 

Ua prbtest, public ..V....... 68 

•Un răspiine ... .... 68 

(P$râ titlu) 68 

Ci.rculara. Np '• 122 69 

Moţa şl- Mor.ih' .... 69 

Pentru -ziua de' -13 .Ianuarie .. ••••....*.. ^...70 

CprâuAicat. . .... *'..,,,,, 70 

.Qrdin Confidenţial. ...^.., 72 

• Circ'ulara .No. 126' . ...,'i .73 

Circulara.No.' '127 ........... .'.‘.V. .-......... 73 

Circulara Noi ‘ 128 . 74 

Circulara Ne*.' •1-29- ^ ...76 

Circulara No. 13-0 .. . . ..... .Vv ..............,,.. 76 

CirăUiara. No. 132 .... i. 77 

Circulara Nb'.* • 13*3 ..... .1. w....';... 77 













































- 93 - 


Ciroulora No, I 34 ... 

Circulara No, I 35 ...... ,!** 

Circulară.... 

Circulara No, I 36 . 

Circulara No, I 37 ,,,,, . 

Circulara No, 138 ...... 

Circulara No, 140... 

Către legionarii din toată Torn .. .,,,1,!! 

Circulara No, 144 - Despre Guvernul care a plecat • 

Circulara No, 147 .... 

Circulara No, 148 ,,,,...,,,,,,, 

Scrisoare adresată Domnului Ministru A,7aida Voovod 
Pentru lichidarea comerţului -legionar ,,,,,,,,,,,,, 
Pentru Profesorul lorga 

Pentru Profesorul lorga . ,,,,,,, .... . 

(Fără titlu) ..... 

Cărticica Şefului de Cuib - Punctul 87 •,,,,,,,,,11' 

Cuprinsul •••••••••••,,,,.«k, 




XXX 

























Corneliu Zelea Codreanu 


m 

CIRCULARI 

MANIFESTE 


Colecţia „EUROPA” Munchen 








Corneliu Zelea Codreanu 


m 

CIRCULARI 

MANIFESTE 


Colecţia „EUROPA” Miinchen 



Apariţia acestei lucrări constitue o necesi¬ 
tate istorică şi un omagiu constant celui 
care a sdiimbat faţa României, dând o 
nouă îndrumare spirituală Neamului şi 
trăirei lui în istorie. 

Omagiu constant omului care, prin 
adânca lui dragoste de Neam şi Ţară, 
prin fapta lui creatoare şi prin acceptarea 
jertfei supreme, a deschis calea împlinire! 
şi înălţării pentru viitoarele generaţii de 
Români. 

Necesitate istoricâ, deoarece cercetătorii 
timpurilor turburi pe care le trăim vor fi 
nevoiţi să ţină seama de gândirea profun¬ 
dă a lui Corneliu Zelea Codreanu, con¬ 
centrată atât în „PENTRU LEGIONARP 
cât şi în' „CIRCULARI şi MANIFESTE". 

Sintetic şi vizionar, Căpitanul a izbutit 
să marcheze în varietatea temelor studiate 
o adevărată linie de program politic şi-o 
neîntrecută structură de comportament 
uman. Originalitate, omenie, etică, spiri¬ 
tualitate, sunt aspectele ce se desprind şi se 
impun. 

Conform ediţiei dela Bucureşti din 1941, 
după un exemplar scăpat ca prin minune 
de furia rugului nimicitor al duşmanilor, 
acest volum înlocuieşte în oarecare măsură 
lipsa tomului II din „PENTRU LEGIO¬ 
NARI", pe care Corneliu Zelea Codreanu 
n’a mai avut timp să-l compună. Dar gân¬ 
durile, sbuciumul, amărăciunile şi victo¬ 
riile ce umplu paginile acestor „CIRCU¬ 
LARI şi MANIFESTE", privind faza ul¬ 
timă a vieţii Căpitanului, apar ca un tra¬ 
seu a ceeace ar fi constituit al 2-lea volum 
din opera sa. 

Deaceeă, considerăm republicarea acestei 
lucrări ca o obligaţie morală şi-o îndatori¬ 
re de conştiinţă. 


Colecţia „EUROPA" Munchen 







Corneliu Zelea Codreanu 



CIRCULARI 

SI 

MANIFESTE 

1927 — 1938 


Colecţia „EUROPA” Munchen 





ediţia 5-a 

Reimprimare după ediţia 2-a, corectată şi întregită 


Tiraj: 1000 exemplare 

Copyright 1981 by Ion Mării, 
D-8047 Karlsfeld, Griinlandstrafie 7 

Druck: Lang Offsetdruck GmbH, Miindien 
Bindearbeiten: Steinberger GmbH, Miindien 
Printed in Germany 










FRUNTAR 


Aceasta carte e un simbol! 

Simbolul unei trăiri în realităţile istorice §i~al unei con¬ 
cepţii de viaţă tradusă'n fapt. ^ 

Cunoaşterea gândirei legionare^ aşa cum a cugetat-o Cor- 
neliu Zelea CodreanUy o găsim în lucrarea sa de căpetenie 
„Pentru Legionari". Acolo stau închisey ca nişte mărgăritare 
nepreţuitey normele şi preceptele unei concepţii cu totul nouă 
în politică şi în viaţa socială, •» 

Viitorimea neamului românesc, toţi cei îngrijoraţi de so¬ 
arta societăţii şi-a omului în mijlocul eiy vor fi ţinuţi odată 
să se adape profund la isvoarele înţelepciunei legionare adu¬ 
nate mănunchi în cartea Căpitanului. Destinul neamului stă 
strâns legaty de-acuma înainte, de doctrina şi voinţa legionară, 
ca punct de sprijin al unei speranţe şi unei împliniri în timp. 

Dar Corneliu 2. Codreanu n^a fost numai gânditor politic. 

El a fost şi om politic, în plinătatea cuvântului. Adică, om de 
acţiune, de organizare, de luptă şi de educaţie. Sub ordinele 
lui, cohortele Legiunii „ARHANGHELUL MIHAIL"" au des¬ 
chis noi orizonturi spirituale şi-au împlântat în inima tinere¬ 
tului trăirea în demnitate, respectul omului, gustul muncii cin¬ 
stite şi bucuria sacrificiului. 

Sub înrâurirea cuvântului său, o lume ieşită din comun 
şi-a închegat trăinicia unui alt stil de viaţă şi de înţelegere. 

Cuget, simţ şi vrere s^au îndoit în faţa celui predestinat, pentru 
a renaşte prin el spre înălţare lăuntrică şi reînnoire socială. 

Din începuturi. Căpitanul a fost o prezenţă neobosită, 
plină de înţelepciune şi viziune învăluitoare. Cu statornicie. 


V 





a condus evoluţia Mişcării, aplicând cu autoritate principiile 
prescrise de el în doctrina legionara. Ici o asprime, colo un 
îndemn sau o vorba de dojana, dincolo o învăţăturăŞi aşa 
mai departe, pentru fiecare act, situaţie sau problemă. 

Fără răgaz, a răsunat în neam, un ordin clar, o chemare 
potrivită, sau o replică cutezătoare. Totul, în atitudinea şi 
înfăptuirea Căpitanului, a fost o lecţie şi-o chibzuinţă educativă. 
Nu vorbe’n vânt, ci înfăptuire! Adică, deşteptarea energiilor 
creatoare, transformarea interioară a omului, refacerea unei noi 
spiritualităţi, 

♦ 

Acesta d fost sensul permanent al CIRCULARILOR şi 
MANIFESTELOR semnate de Corneliu Z, Codreanu până în 
Martie 1938, 

Comunicate de luptă, de victorii sau înfrângeri, încărcate 
adesea de speranţe şi bucurii; pline uneori de amărăciuni şi 
dureri. Dar, totdeauna, revărsând strălucire morală, sensul 
dreptăţii şi întâietatea onoarei în gând şi faptă. 

Un amplu şi permanent ÎNDREPT AR pentru legionarii 
Gărzii de Fier. O pildă pentru tot românul dornic să schimbe 
faţa ţării prin schimbarea propriei sale firi. 

Şcoală nouă pentru întregul neam chinuit, frământat de 
necazuri şi umilit de toţi diriguitorii ce nu şi-au înţeles mi¬ 
siunea. 

Prin aceste comunicări concise, dar pline de sinceritate 
şi pasiune, s^a păstrat coeziunea întregei organizaţii şi s^a plăs¬ 
muit modelul omului legionar. 

In adâncul acestor circulări stă înscrisă o parte din ade¬ 
vărul fenomenului spiritual ce-a sguduit plaiurile româneşti, 
E latura trăirii în acţiune care vine să completeze şi să pună 
în evidenţă măreţia unei doctrine originale şi impunătoare. 

In nemărginita îmbrăţişare a problemelor neamului şFn 
rezolvarea lor prin crearea unui om călit din alt oţel sufletesc, 
stă toată importanţa CIRCULARILOR căpităneşti. Impor¬ 
tanţă pe care mulţi o neagă sau o dispreţuesc, neputincioşi ce 
sunt de-a înţelege mesagiul ascuns în ele . 


VI 






Dar lumea ce ne înconjoară tremură nevolnică sub ap㬠
sarea neliniştei venită din adâncuri .. . Lipsită de ideal, des¬ 
prinsă de spiritualitatea înaltului, ameninţată de forţele nega¬ 
tive ale ideologiilor materialiste, trista umanitate a zilelor noa¬ 
stre îşi macină viitorul în compromisuri şi aranjamente tăinuite 
cu vrăjmaşii ei cei mai aprigi. 

Numai lumea legionară îşi păstrează demnitatea şi mân¬ 
dria în această probă de forţă ce riscă să devină în curând un 
conflict apocaliptic. Numai lumea legionară e pregătită pentru 
o asemenea înfruntare, pentrucă numai ea trăeşte în spiritul 
doctrinei şi Circulărilor ce-i stau la temelie. ^ 

Model de comportament şi simbol de înălţare, cuvintele 
lui Corneliu Z. Codreanu aduc în circuitul politic al lumii 
noastre un suflu de îmbărbătare şi încredere în viitor. Căci, 
numai cine va şti să înfrunte cu eroism, seninătate şi desinteres 
evenimentele vremii — aşa cum sunt îndemnaţi legionarii în 
„CIRCULARI şi MANIFESTE"" — numai acela îşi va face 
datoria faţă de neamul încătuşat. 

O carte mai mult decât bine venită în comunitatea rom⬠
nească a exilului. 

Faust Brădescu 

Champs sur Marne, Septembrie 1980 


Cuvânt de lămurire la 3^ ediţie 

Dăm la iveală Circulările Căpitanului. 

Numai o parte din ele; şi din acestea, nu toate în între¬ 
gime. Atât, cât am crezut că servesc cerinţelor de acum, pen¬ 
tru educaţie şi înnobilare sufletească. 

Ele sunt destinate legionarilor cari au rămas, acelor cari 
se vor întoarce din calea rătăcirii, precum şi unora din afară 
ce s^ar putea apropia de noi. 

Circulările nu servesc elementul politic banal şi trecător, 
acel de fiecare zi. Ele au un caracter etic, formează învăţătură 
eternă şi conţin principii de viaţă, în cel mai larg înţeles al 


VII 







nevoilor Neamului nostru §i al perfecţiunei umane. 

Editarea lor s'a putut face prin desconsiderarea sărăciei 
fi înfrângerea prejudecăţilor, prin generozitatea câtorva stu¬ 
denţi fi multă bunăvoinţă prietenească. 

Aceste circulari ne amintesc un trecut fi stabilesc adev㬠
ruri; ne apropie de morţi fi ne arată pe acei în viaţă; ne plimbă 
prin locuri fi spaţii imense cu jertfe, aduse întt^un fel sau altul; 
ne indică datorii pentru viitor. 

Cetindu-le fi călătorind cu ani în urmă, nu ne-am putut 
reţine lacrimile pornite din tainică simţire de câtă suferinţă a 
fost ieri fi mai continuă azi; aceasta, pentrucă lupta ce-o dăm 
susţine în veac dreptatea Poporului Român fi pregătefte, pe 
linie creftină, calea unei Omeniri desbrăcată de patimă fi vrăj¬ 
măşie. 

Cu noi, fie Dumnezeu. 

Vasile Iasinschi 

Madrid, Martie 1951 


întâmpinare la 4^ ediţie 

Prezentăm din nou Circulările Căpitanului. 

Ediţia de acum o putem considera întreagă. Ea este repro¬ 
dusă după un exemplar care s*a găsit cu greu. 

Circulări nepublicate vor mai fi multe. Acelea aşteaptă 
alte timpuri, mai fericite, — de întregire şi libertate a Ţării. 

Scopul este să salvăm pe acele ce le avem la îndemână; şi 
din câte sunt, să ne stingem setea de adevăr, bine şi frumos, — 
ca la cel mai limpede isvor dăruit de Căpitan nouă şi tuturor 
generaţiilor viitoare din munca lui chinuitoare fi grija curată 
pentru formarea unui om nou. 

Ediţia din Spania reprezintă un început modest. Aceasta 
din Austria e destinată conservării elementului documentar 
pentru istoria Legiunii, până la întoarcerea din durere. 

Rostul Circulărilor este să umple un gol în educaţia fi 
mântuirea sufletelor noastre. Ele pot să lumineze minţi fi să 


VIII 







trezească gânduri, pentru a deschide cai de viaţa acelor, cari 
astăzi păşesc în beznă, 

învăţăturile şi dreptăţile cuprinse în scrisul Căpitanului 
vor da roade pentru toată lumea românească. Ele vor rodi şi 
pe întinsuri mai depărtate şVn suflete de vrăjmaşi. Nici o clipă 
de disperare, ci numai răbdare, credinţă şi nădejde în luptă 
până la capăt. 

Cu ajutorul acestor puteri înfipte în adâncurile noastre 
vom străbate drumuri şi prăpăstii, ape şi neant. 

Căci cu noi este Dumnezeu! 

Madrid, Octombrie 1951 Vasile Iasinschi 

Cuvânt înainte 

Circulările şi manifestele Căpitanului sunt de co, 
vârşitor folos pentru cei ce vor să cunoască Mişcarea 
Legionară. 

Sunt in ele răspunsuri şi deslegări pentru toate 
aiitudinile individuale şi colective, pentru toate pro¬ 
blemele neamului românesc, de azi şi de mâine. 

Aceste circulări în afară de valoarea lor istorică şi 
documentară asupra diferitelor momente prin care a 
trecut Legiunea, îndurând înfrângerile şi smulgând, 
peste moarte, toate biruinţele, constitue ceeace numim 
şi vom numi, noi legionarii, de-acum înainte: linia 
Căpitanului. 

Cei ce vor voi să trăiască în adevăratul duh legio¬ 
nar şi să nu greşească în acţiunile lor, vor face mereu 
apel la această linie, se vor întoarce mereu la isvorul 
curat al acestei cărţi de neegalată gândire şi de supremă 
credinţă, în destinul românismului în lume. 

[Bucureşti, 1940] MIŞCAREA LEGIONARA 


IX 





LESIUNa ARHANGHELUL MIHAIL 

CĂMINUL RAPA GALBENA 
IAŞI 


G I R C U L A R A Nr. 1 ^ 

Situaţia politică s’a schimbat. 

Guvernul a demisionat. înalta Regenţă va decide. In 
vederea acestui fapt, ea consultă pe toţi oamenii politici 
ai ţării. In curând vom avea deci o situaţie nouă. 

Legiunea, deşi nu se amestecă in luptele dintre par. 
tidele politice şi nu concurează cu ele pe nici o temă, 
totuşi va urmări cu cel mai viu interes desfăşurarea eve¬ 
nimentelor şi va interveni chiar dacă cineva ar îndrăzni 
să-i tulbure apele. 

Justificarea interesului şi al unei eventuale inter- 
venţii stă numai în faptul că legionarul, trebue să fie 
treaz în faţa oricărei schimbări de situaţie, dar mai ales 
in faptul că: 

1. Duşmanul nostru se interesează. Şi unde duşma¬ 
nul se interesează, acolo are şi Legiunea datoria sfântă 
de a se interesa. 

2. Şi în faptul că el cearcă în tunpurile de schim¬ 
bări să se mişte, să intervie. pentru a câştiga teren şi 
unde duşmanul se mişcă, acolo se va mişca şi Legiunea 
pentru a-i paraliza intervenţia şi a-1 ţintui pe loc. 

De aceea, porunca Legiunii este: 

Tot legionarul să fie in gardă. Pretutindeni rândurile 
să se strângă. Mica noastră oaste va aştepta cu arma la 





picior. In vederea legăturii mai intense. Legiunea va 
trimite circulare săptămânale, legionarilor, membrilor 
din comitetul de 100 şi prietenilor Legiunii. Aceste cir¬ 
culare vor pleca din Iaşi în fiecare Sâmbătă seara. Ter¬ 
minând, ne manifestăm regretul faţă de imensele gre¬ 
şeli ale conducerii L. A. N. C., datorită cărora L. A. N. C, 
este surprinsă de împrejurări într’o situaţie jalnică. 

S’ar fi cuvenit ca şi glasul ei să fie ascultat astăzi in 
această ţară şi să fi răsunat cu hotărîre, în numele dure¬ 
rilor românului şi in niunele aspiraţiunilor sufletului 
naţional. Fără aceste greşeli care au scoborît-o din înăl¬ 
ţimile cele mai semeţe pe cari le-a urcat vreo organi¬ 
zaţie în această ţară, curentul L. A. N. C. ar fi fost astăzi 
hotărîtor. 

Dar să privim către viitorul sănătos, puternic şi bi¬ 
ruitor ai mişcării naţionale, strigând cu toţii 

Trăiască Legiunea 
C. Z. CODREANU 

Iaşi, 1927 

CHEMARE 

CĂTRE 

Purtătorii Duhului nou al Vremii 

LEGIONARI. 

Cuvântătorii partidelor politice cutreeră din nou o- 
raşele şi satele cerându-vă ajutor pentru ca să se poată 
reface. Sub domnia lor românismul de pretutindeni a 
sărăcit şi a îngenunchiat in faţa străinului pripăşit de 
curând. Rosturile mari ale Patriei sunt părăsite. Lumea 
noastră politicianizată, nu mai vede în faţă decât intere¬ 
sul partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică în fie¬ 
care zi şi în fiecare ceas, însuşi viitorul nostru ca neam. 


2 




Se prăbuşesc pădurile din munţi încăpute pe mâna 
veneticilor. 

Geme inima in Moţii şi Maramureşenii uitaţi de 
toată lumea. 

Muncitorii Români părăsiţi îngroaşă rândurile co¬ 
muniştilor jidani. 

Comerţul românesc, lipsit de protecţie, ingenun- 
chiază in lupta neegală cu străinul. 

In cadrele armatei noastre glorioase pătrunde tot 
mai adânc şi tot mai sus, germenul disolvant şi ,conru- 
pător de conştiinţe. Şi ceasuri grele se prevăd în viitor. 
De vom fi chemaţi cândva la marele examen interna¬ 
ţional cine va mai apăra pământul ţării şi gloria Dra¬ 
pelului nostru? 

Ţăranul român îşi vinde produsul sub preţul de 
cost. Misiţii s’au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt 
pline de cămătari şi de samsari. Ei se îmbogăţesc în 
dauna celor cari muncesc. Poporul este spoliat. Rom⬠
nul înglodat în datorii a ajuns rob modem al banche¬ 
rului jidan. 

Ţara împărţită în partide, care se sfâşie unele pe 
altele, se dărâmă sub ochii noştri. 

Conducerea partidelor nu este o conducere de mână 
tare, şi nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de 
oblăduire şi încurajare a elementului românesc, care 
ţine de multe secole pe umerii săi, viaţa ţării. 

LEGIONARI, 

In faţa acestei situaţii, şi mai înainte ca politicia¬ 
nismul condamnat să se poată reface, am tras spada şi 
am înălţat steagul cel nou al vremii. 

Se simte prin aer tot mai accentuat nevoia unor 
alte principii de viaţă politică şi morală. 

Despoliticianizarea ţării este o poruncă a vremii. 


3 



In locul partidelor parazite, se simte nevoia unui 
braţ creator. 

In locul şovăelii în conducere, se simte nevoia unei 
baghete magice, căreia să i se supună toată suflarea 
românească. 

In locul partidelor desbinate, veşnic în luptă, uni¬ 
tate de comandament. 

In locul partidelor mereu aplecate străinilor, poli¬ 
tica de neatârnare şi încurajare a românismului susţi¬ 
nător de ţară. 

Spuneţi celor ce vin din nou să vă apuce mâna, că 
ceasul lor s’a terminat, „Pot pieri toţi cuvântătorii ace¬ 
ştia”. 

De acum încolo de un singur glas va trebui să 
ascultaţi, tainic şi nepătruns ca Dumnezeu: chemarea 
Patriei. Acest glas să-l audă toată suflarea voastră. 
Lui să vă supuneţi într’un singur suflet. 

ROMANI, 

Atunci când glasul şi braţul vostru vor proclama 
victoria. România va reînvia. Vor înflori în ea ca bujo¬ 
rii, copiii voştri. Străinul o va respecta. Duşmanul se 
va teme. 

SOLDAŢI Al .,GĂRZII DE FIER”, 

Când vouă vă este hărăzii de Dumnezeu să făuriţi 
această Românie nouă, când dela Nistru până la Tisa, 
neamul vă aşteaptă să vă primească in nesfârşite 
aplauze pe scena istoriei, isbucnească din piepturile 
voastre de oţel, strigătul nostru de luptă şi de victorie: 

Trăiască România românească! 

Trăiască „Garda de Fier!” 

CORNEUU ZELEA-CODREANU 
Comandantul „Gărzii de Fier" 


4 





LEGIUNEA „ARHANGHELUL MIHAIL” 


„GARDA DE FIER” • 

UN APEL ŞI UN AVERTISMENT 
RO^UNI DIN CAPITALĂ, 

Marşul „Gărzii de Fer” care trebuia să aibă loc iu 
Basarabia a fost oprit. Inamicii unei Românii săn㬠
toase şi puternice au triumfat. Jidănaşii din Sărindar, 
dela ,Xupta'\ „Adevărul”, „Dimineaţa”, aceşti otrăvi- 
tori ai sufletului românesc, de o lună de zile ameninţă, 
de o lună de zile insultă, de o lună de zile ne pălmuesc 
sufletele, aici la noi acasă. 

Din căpuşe Înfipte in sânul acestei naţii, s’au trans. 
format In monopolizatorii înţelegerii intereselor supe¬ 
rioare ale Patriei şi cenzuratorii nepoftiţi ai tuturor ac¬ 
telor de guvernământ. 

La Turda au cerut guvernului să ne oprească de¬ 
monstraţia sub motiv că se aprinde Ardealul; La Cahul, 
că se Începe revoluţia in Basarabia; La Galaţi, că se 
vor naşte măceluri şi pogromuri. 

Pretutindeni au rămas nişte provocatori ordinari. 
Legiunea păstrând o ordine şi disciplină desăvârşită. 

Astăzi ne Îndreptam spre Nistru pentruca să În¬ 
toarcem Basarabia cu faţa spre Bucureşti. 

Dar acestor mercenari ai comunismului, nu le con- 
vine aceasta. 


5 







Basarabia trebuie să rămână pradă bolşevismului 
şi să privească către Moscova, pentruca ei să continue 
a teroriza cu provincia dintre Prut şi Nistru, întreaga 
politică a României. 

ROMANI, 

Politicianismul venal şi pervers, acest putregai care 
ne infectează viaţa, îi secundează din calcul meschin 
de interes electoral şi dintr’un înjositor spirit de ser¬ 
vilism, în opera lor de desmembrare a ţării şi înstrăi¬ 
nare a pământului nostru strămoşesc. Spirit şi calcul, 
care au dat România de 60 ani încoace pe mâna tuturor 
veneticilor de peste hotare. 

Priviţii... se mişcă astăzi mucenicii din Maramureş 
şi Bucovina. îşi plâng pe drumuri amarul de robire în 
care i-a aruncat ticăloşia tuturor conducătorilor de 
ţară, nu pentrucă i-ar fi uitat, ci pentrucă i-au vândut. 

Nu vi se pare cel puţin straniu că nu s’a găsit un 
singur glas în această ţară, care să vină cu un cuvânt 
de mângâere pentru ei? Şi nu vi se pare cel puţin o 
neruşinare a reduce toată chestiunea din Maramureş la 
„instigatorii” Neculai Totu şi Dănilă? Ei sunt vinovaţii? 
Dar politicianismul care a înşelat în fiecare zi de 12 
ani, nu este vinovat? Dar sutele de mii de venetici. Ji¬ 
dani, cari au venit peste capul lor ca lăcustele să le 
ia pământul rămas dela strămoşi şi să-i robească, ace¬ 
ştia nu sunt instigatori şi provocatori? Dar domnii din 
Sărindar, care necinstesc mândria noastră de stăpâni- 
tori în îara aceasta, aceştia nu sunt provocatori? 

ROMANI, 

Iată un exemplu tipic din care se poate vedea, ade¬ 
vărata cauză a „desordinilor“ din Bucovina şi Mara¬ 
mureş. 

„Universul” din 17 Iulie 1930 publică următoarea 


6 












statistică. La Cernăuţi: copii în vârstă de şcoală curs 
primar: 12.277 din care români (băeţi şi fete) 3378, iar 
restul de 8825 streini. Ce dovadă de copleşire a elemen¬ 
tului românesc din nordul ţării mai doriţi? Unde voiţi 
să fugă din faţa acestei năvale uriaşă şi ucigătoare su¬ 
fletul neamului românesc? II bârfiţi şi îl loviţi şi-l 
ofensaţi, că s’ar ridica pentru pâine şi „situaţia econo¬ 
mică proastă**, când în realitate el se înalţă cutezător, 
să apere fiinţa românismului la graniţa de nord. Pen¬ 
tru ce nu s’a găsit nici un bărbat politic să-i spuie Ma- 
jestăţii Sale adevărul: * 

MĂRIA TA, 

Nenorociţii aceştia nu cer pâine. Cer dreptate! Cer 
eliberarea sufletului românesc care trage să moara în㬠
buşit în Maramureş şi Bucovina. Cer măsuri în contra 
sutelor de mii de jidani, ghiftuiţi, rotunzi şi albi ca 
viermii, care-i sfidează în fiecare zi în sărăcia lor, subt 
protecţia tuturor autorităţilor româneşti. 

Desigur, ştiu ei bine, domnilor ziarişti, că nu prin 
manifestări violente vor putea rezolva o asemenea pro¬ 
blemă, dar, ajunşi la limita de pe urmă a răbdării, ei 
vor să impună o conducere românească României; să 
forţeze legiferarea românească: legi de protecţie a ele¬ 
mentului românesc în România. 

DOMNILOR DIN SĂRINDAR, 

Poate voiţi ca prin insultele neîncetate cu care r㬠
niţi sufletele româneşti, să mă vedeţi într^o bună zi în 
fruntea sfinţilor răsculaţi din Maramureş? Să ştiţi că 
în clipa aceea v’a sunat ceasul şi Va sunat şi scândura 1 

In orice caz, dacă legile vi se par insuficiente ca să 
vă poată domoli, eu vă declar că am destulă putere pen- 


7 








tru ca să vă pun la locul vostru şi să vă fac să înţelegeţi 
în ce ţară trăiţi. 

Dacă nu vă liniştiţi, voiu chema în contra voastră, 
tot ce este viu în ţara asta, hotărît să lupt prin toate ar¬ 
mele pe care mi le va pune la dispoziţie mintea. 

ROMANI! 

O Românie-Nouă, nu poate eşi din culisele parti¬ 
delor, după cum România-Mare n*a eşit din calculele 
politicianilor, ci de pe câmpiile dela Mărăşeşti şi din 
fundul văilor bătute de grindina de oţel. 

O Românie-Nouă, nu poate eşi decât din luptă. Din 
jertfa fiilor săi. 

Deaceea nu politicianului mă adresez astăzi. Ci Ţie 
Soldat. Inalţă-te. Istoria te chiamă din nou! Aşa cum 
eşti. Cu mâna ruptă. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciu¬ 
ruit. Lăsaţi-i pe neputincioşi şi pe imbecili să tremure. 

Voi daţi lupta cu bărbăţie. 

In curând „Garda de Fier” vă va chema la o mare 
întrunire în Bucureşti întru apărarea maramureşenilor. 

Copii ai lui Dragoş Vodă şi ai Bucovinenilor, fiii lui 
Ştefan cel Mare şi Sfânt. 

Scriţi pe steagurile voastre: 

Străinii ne-au copleşit. 

Presa înstrăinată ne otrăveşte. 

Politicianismul ne omoară. 

Sunaţi din trâmbiţe alarma. 

Sunaţi din toate puterile. 

Tn clipa când duşmanii ne copleşesc şi politicianii 
ne vând. Români, strigaţi cu înfrigurare ca pe potecile 
munţilor în ceasurile de furtună: 

Patria! Patria! Patria! 

CORNELIU ZELEA-CODREANU 
Şeful Legiunii 


8 









CĂTRE LEGIONARII DIN IAŞI 


Vă scriu aceste rânduri fugare din mijlocul luptei. 
Aici, în vâltoarea aceasta a riscului şi a primejdiilor, 
sufletul meu îşi găseşte tot rostul vieţii lui pământeştL 

In lupta deschisă, a sunat acuma ceasul sfânt, să 
păşească cu vitejească voioşie tot ce este pe cuprinsul 
acestei ţări inimă de legionar. In sabia pe care am 
tras-o dela şolduri, cu atâta încredere, o Patrie necăjită 
şi slăbită de puteri şi-a pus ultimile ei nădejdi. 

Cine este acela care nu se va purta ca un leu când 
în jocul săbiei lui stă însăşi viaţa sfintei noastre Ro¬ 
mânii? 

De ascuţişul acestei săbii va trebui să se îngrozeas¬ 
că duşmanul. Laşii să treacă în lături. Iar voi cu pum¬ 
nul strâns pe mânerul de fier să treceţi înainte. 

Peste frunţile voastre de soldaţi Ţara aşterne Bine¬ 
cuvântarea Ei. Din înălţimea cerului sfântul Arhan¬ 
ghel Mihail ne ocroteşte, ne conduce* şi ne face învin¬ 
gători. 

Iar voi veţi saluta cu arma pentru onor pe cei c㬠
zuţi în luptă. 

CORNELIU ZELEA-CODREANU 

8 Noemvrie 1930 


CAMARAZI, ») 

Vă adresez, pe această cale, urările mele de bine şi 
salutul meu plin de admiraţie, pentru tinerimea lup¬ 
tătoare de astăzi. 

Patria îşi reazimă toate nădejdile Ei, pe braţele 
voastre. Fiţi puternici. 


1) Aceste rânduri au fost cetite in Congresul studenţesc 
dela Brăila In 1930. 


9 




Respingeţi, cu îndărătnicie toate falşele teorii ale 
falşilor apostoli umanitarişti şi pacifişti, care tind să 
vă desarmeze sufleteşte. 

Nu uitaţi că dreptul este o proprietate care se spri¬ 
jină pe forţă. 

In lume oamenii se luptă. Din adâncul mării şi 
până in înălţimile văzduhului, nu-i decât o luptă în 
care animalele se devorează unele pe altele. 

In lumea plantelor, în natură, în păduri şi pe câm¬ 
pii, acolo unde oamenii se duc să guste pacea, nu este 
in realitate decât o luptă surdă şi necruţătoare pentru 
viaţă. 

Voesc să spun că nu există în natură „pacea** pe 
care o cântă toţi poeţii şi literaţii, nu există decât o 
singură realtate, mare, crudă, superbă: răsboiul. 

Neamurile cari înţeleg acest adevăr trăesc. Cele¬ 
lalte pier. 

Românii, înconjuraţi de pretutindeni de vrăjmaşi 
cu pofte mari şi invadaţi înăuntru de duşmani cari îi 
slăbesc şi-le macină sistematic puterile de rezistenţă şi 
de viaîă, nu vor pulea rezista în viitor, decât dacă vor 
înţelege că pe pământul lor trebuie să crească soldaţii 
ca brazii in pădure. 

Dela acest adevăr fundamental, şi în această di¬ 
recţie spirituală trebue să pornească întreaga noastră 
activitate. 

Viaţa acestei Patrii milenare va fi atunci asigurată. 

Pentru viaţa ei! Pentru fericirea ei! Pentru înflo¬ 
rirea ei! 

La luptă deci, cu toţii. 

CORNELIU Z. CODREANU 


10 





PRIGOANA 1933 


Circulară 

Toate popoarele din lume, până la triburile sălba¬ 
tice, precum şi toate vieţuitoarele, dela animalele do¬ 
mestice şi până la fiarele din pădure, îşi apără copiii 
pentrucă ei reprezintă viitorul. Viaţa de mâine. Ce-ar fi 
dacă legile firii ar permite şi dacă ele n’ar considera ca 
o crimă şi ca o monstruozitate morală, ca viaţă de astăzi 
să ucidă viaţa de mâine? 

In câtă decădere şi condamnare trebue să zacă pre¬ 
zentul care s’ar ridica împotriva propriului său viitor? 

Şi totuşi acesta este aspectul pe care ni-1 dă în ţara 
românească începutul celei mai triste guvernări rom⬠
neşti. 

Din ordinul bancherilor iudeo-masoni dela Paris 

— aceea ce domnul Tătărescu numeşte „voinţa interna¬ 
ţională”, — Garda de Fier a fost disolvată şi floarea ti¬ 
nerimii româneşti a fost bătută, insultată, însângerată. 

— de o forţă materială incomparabil superioară, — iar 
acum zace umilită în toate închisorile României Mari. 

Alţii în mormânt, iar alţii în spitale, pe calea mor¬ 
mântului, cu toţii pentru absolut nicio vină, ci numai 
pentru credinţa lor într’un viitor românesc mai bun. 
mai mare. 

Nicio vină. 

Insist. Pentru ca sâ nu se creadă la un moment dat 
că păcatele noastre ar fi impus măsurile de mai sus. De¬ 
altfel lucrurile sunt controlabile. 

încă din luna Iulie, „Garda de Fier” n’a dat loc ni- 
ciunei întruniri publice, n’a făcut nicio agitaţie, n’a ti¬ 
părit niciun manifest, n’a dat naştere niciunui conflict 
cu autoritatea publică. Mai mult. A ajutat autorităţile. 

La serbările organizate în Parcul Carol de către 
Prefectura de poliţie — la cererea acesteia — am auto- 






rizat în trei rânduri, ca un număr de câte 200 de legio¬ 
nari îmbrăcaţi în uniformă, să le dea concursul lor ne¬ 
precupeţit. Concurs pe care l-au dat şi pentru care au 
primit mulţumiri, (mulţumiri ce-au fost manifestate în 
ultima lor formă prin lovituri aplicate în cap de către 
comisarii aceleiaşi prefecturi de poliţie în noaptea de 
9-10 Decemvrie, când au umplut de sânge pereţii tutu¬ 
ror caselor legionare). 

Singura activitate a „Gărzii” era o operă de edu¬ 
caţie constructivă (înainte de conferinţa prin Radio a 
d-lui Tătărescu): Ridicarea unui cămin la Bucureştii 
Noui. 

Unii lucrau, iar altora le creştea inima, văzând cum 
în fiecare zi, din sforţarea braţelor comune, se înălţa 
tot mai sus rodul muncii lor, sub binecuvântarea lui 
Dumnezeu. 

Operă de educaţie, care, pentru efectul educativ, ce¬ 
rea atenţia şi liniştea tuturor. 

Nu s’au făcut vinovaţi cu nimic, n’au atacat pe ni¬ 
meni, n’au spus nici măcar unui singur om: „dă-te mai 
încolo”. 

In această situaţie a sosit d. Duca la guvern, cu ne¬ 
contenitele Domniei-sale ameninţări — care constituiau 
în acelaşi timp asigurări pentru bancherii străini, st㬠
pânii României — că va disolva „Garda de Fier”. 

Ce putea să justifice disolvarea „Gărzii?” 

1. Atitudinea noastră? Agitaţii? Tulburări grave 
sau măcar mai puţin grave? Acţiune subversivă? Tero¬ 
ristă? Exclus! Pentrucă n’au existat. Nici măcar în con¬ 
ştiinţa acuzatorilor şi călăilor noştri. 

2. Cel puţin vreo justificată teamă de concurenţă la 
guvernare? 

Excluşi Pentrucă noi nu lucrăm pe plan prezent. 
Lucrăm pe planul de viitor. N’am cerut şi nu cerem gu¬ 
vernul. Mai mult: nici nu ne interesează cine vine la gu¬ 
vern. Ne este absolut indiferent. Pe noi ne interesează 


12 








România de mâine, luând, se înţelege, parte într’o anu. 
mită proporţie — pentru şcoala noastră — la toate ac¬ 
tivităţile prezentului: p^lament, ziaristică, ştiinţă, artă 
etc... Acest adevăr înlătură şi minciuna, ce ni se pune 
obişnuit in sarcină in asemenea ocazie, că am urmări o 
lovitură de stat. Lovitura de stat presupune voinţa de-a 
guverna acum. 

Dealtfel noi n’am fost împiedicaţi dela exercitarea 
vreunei încercări de violenţă sau de ilegalitate ci din 
contra om fost împiedicaţi prin violenţă de-a intrebuin-^ 
ţa calea legală. 

Şi acum o mică întrebare. 

Cum justifică omul cu suflet de fiară, d. I. Gh. Du¬ 
ca, tot sângele pe care l-a vărsat, sângele românesc al 
camarazilor noştri nevinovaţi ? 

Cu „voinţa internaţională”, cu porunca bancherilor 
iudeo-masoni dela Paris a căror slugă este şi cărora 
le-a vândut interesele României şi vieţile noastre rom⬠
neşti? 

Este cea mai ruşinoasă capitulare cunoscută in is¬ 
toria politică a României; — „Ucide-ţi copiii cu proprii¬ 
le tale mâini, ne trebue nimicirea viitorului tău. Rom⬠
nie!” — Aceasta este porunca infamă al cărei executor 
s’a făcut un prim ministru român. 

In faţa acestor fapte de o gravitate istorică, mă în¬ 
treb alături de o lume întreagă: 

Unde sunt veşnicii apărători ai „demnităţii naţio¬ 
nale”—al căror nume îmi e ruşine să-l pronunţ—care 
astăzi acoperă cu tăcerea lor cea mai tristă capitulare? 
Nu vedeţi că „obiectul” vânzării nu-1 mai formează nici 
chibriturile, nici petrolul, nici pădurile, ci însuşi sânge¬ 
le şi vieţile noastre? 

Din aceste porunci streine au fost arestaţi şi chinu¬ 
iţi nenumăraţi preoţi în fi’unte cu bătrânul preot bolnav 
Ion Moţa dela Orăştie, care timp de 32 de ani a încălzit 
prin „Libertatea” inimile româneşti şi cu bătrânul tată 








al lui Tudose Popescu, preotul dela Mărceşti îu vârstă 
de 80 de ani. 

Din aceste porunci streine o serie de intelectuali în 
frunte cu profesorul universitar Dan Rădulescu, o glo¬ 
rie a ştiinţei româneşti, cu avocatul Emil Vasiliu-Cluj, 
cu profesorul Ion Zelea-Codreanu, suferă chinuri de 
martir. 

Din aceste porunci streine, alături de mii de ţărani 
chinuiţi, zace floarea tinerimii româneşti în toate închi¬ 
sorile în frunte cu Ion I. Moţa, Mihail Polhroniade, Ra¬ 
du Gyr, M. Lefter, Ilie Gârneaţă, dr. Trifan, Corneliu 
Georgescu, inginer Virgil lonescu, dr. Vasile Marin, pro¬ 
fesor Vasile Cristescu, Sergiu Lecca, Alexandru Canta- 
cuzino, profesor Horia Sima, Totu, Crânganu, Bozântan, 
Popa, dr. Colhon şi Lupu etc. etc. 

Ei ştiu cu toţii că atunci când va suna marele ceas 
al biruinţii legionare nu vor rămâne nerăsbunaţi. 

Nimeni nu şi-a pus pieptul pentru noi. 

In aceste ceasuri grele, când tinerimea monarhică, 
a fost lăsată să fie sfârtecată de cei care au terfelit mai 
mult mouarhia, am făcut o constatare: nu şi-a pus ni¬ 
meni pieptul pentru noi. Nici în faţa poftei de sânge a 
d-lui Duca şi nici în faţa cererilor infame ale banche¬ 
rilor streini. 

Chiar şi uşile justiţiei, latura parchetului, ni-au fost 
închise ca unor câini turbaţi. La nenumăratele cereri 
legale de intervenţie nu s’a răspuns. In sufletele a zeci 
şi mii de tineri, care cunosc şi admiră atitudinile justi¬ 
ţiei din alte ţări — în cazuri similare — se clatină mân¬ 
dria născută din credinţa în virtuţile justiţiei româneşti. 

Este posibil ca într’o ţară cu justiţie, oameni, care 
n’au nici o vină să fie torturaţi de săptămâni întregi şi 
să nu-şi poată găsi dreptatea sub nici o formă? Totuşi, 
adevărata justiţie, nu parchetul, nu se poate să nu ne 
facă dreptate. Ei ne vom adresa. 


14 





Dragi camarazi, care veţi sărbători în închisori Cră- 
ciunul, cu trupurile însângerate şi cu inima plină de 
doliu, să nu vă descurajeze această „izolare”, pentrucă 
Dumnezeu nu este contra noastră şi de aceea nu vom 
putea fi învinşi niciodată. Vom strânge rândurile noas¬ 
tre răzleţite şi „Garda de Fier” va ieşi din aceste sufe¬ 
rinţe mai luminoasă ca niciodată. 

In numele vostru, mulţumesc tuturor celor care au 
găsit un cuvânt de bine pentru noi şi în special ziarelor 
„Cuvântul” şi „Calendarul”, pe care nu le vom uita * 
pentru atitudinea lor şi ajutorul dat. 

Cine răspunde? 

Cine răspunde pentru tot sângele vărsat şi pentru 
toate aceste ofense, pentru toate chinurile? 

Bancherii streini? Nu. Răspunde d. Duca, alături de 
celălalt vânzător al sufletelor noastre, N. Titulescu. 
Răspund d-nii Victor lamandi, Inculeţ, Victor Antones- 
cu. Vaier Roman. Mai răspunde d. General Dumitrescu, 
comandantul jandarmilor care s’au purtat cu o infamie 
neînchipuită şi d. Cristescu, directorul general al Sigu¬ 
ranţei. Aceştia sunt ucigaşii noştri şi schingiuitorii a 
peste 10.000 de copii români. 

Numele lor va sta necurmat pe pereţii plini de sân¬ 
ge ai caselor noastre. 

Aceştia se laudă pretutindeni că au disolvat şi ni¬ 
micit Garda de Fier. Le răspundem doar atât: Încă nu 
se ştiel 

CORNELIU Z. CODREANU 

Dec. 1933 


ORDIN 

La 10 Decemvrie 1933, ora 6,30 dimineaţa, D-1 Gene¬ 
ral G. Cantacuzino Grănicerul dă publicaţiei „acest or. 
din lăsat mie de Căpitan”: 


15 






Camarazi, 

1. Veţi aştepta cu calm şi cu aceiaşi neînvinsă cre¬ 
dinţă desfăşurarea furtunii. 

2. Nu vă veţi îndoi niciodată că aceasta este calea 
marilor izbânzi. 

3. Vă veţi supune măsurilor justiţiei în ale cărei 
virtuţi am crezut şi vom crede nemărginit. 

4. Voturile voastre în număr de peste 200.000 (două 
sute de mii), le veţi împărţi după cum urmează, ascul- 
tându-mă şi de această dată fără şovăire. 

1. Legionarii din Ardeal vor vota cu /u/tu Mania: 

2. Legionarii din Vechiul Regat şi celelalte ţinuturi 
vor vota cu Gheorghe Brătiann; 

3. In judeţele în care candidează personal Mareşal 
Averescu, îi veţi da voturile şi vă veţi pune la dispozi¬ 
ţia sa în orice provincie ar candida. 

4. Veţi lupta pentru aceşti trei oameni cu acelaş 
dor ce aţi fi luptat pentru propria voastră mişcare. Veţi 
pune în joc toate puterile voastre pentru ca să-i vedeţi 
bruitori, aşa cum aţi dori să ne vedeţi pe noi. 

Oamenii aceştia nu au credinţele noastre, dar mai 
bine cu ei, decât cu cei ce s’ar părea că au credinţele 
noastre, dar sunt lipsiţi de caracter. 

Turcii n’au avut credinţa lui Ştefan cel Mare, dar 
acesta i-a preferat pe ei înaintea tuturor popoarelor 
creştine din vecinătate, tocmai pentrucă acestora le lip¬ 
sea caracterul. 

Ţin însă să fac o precizare: cu aceşti oameni nu 
m’am întâlnit, n’am vorbit, nu mi-au cerut acest lucru 
şi nici nu le-am promis. 

Ordinul vi-1 dau dela mine, izvorît din conştiinţa 
mea că trebuie să votaţi, că nu este bine să vă anulaţi 
voturile. 

In nici un caz nu veţi vota cu cuziştii: 

1. Pentrucă cuziştii şi de astă dată ca şi în trecut 


16 








sunt o altă faţă a guvernului. A-i vota Înseamnă a da 
voturile guvernului care ne-a făcut înalta onoare, în fa¬ 
ţa istoriei, de-a ne disolva. 

2. Pentrucă bancherii iudeo-francezi n’au cerut libe¬ 
ralilor desfiinţarea cuzismului, nici măcar oprimarea 
sau stingherirea lui, desigur pentru motivul că aceşti 
stăpâni sunt mulţumiţi de modul cum se comportă cu¬ 
zismul şi le convine existenţa lui sau în cel mai bun caz, 
n’au nici o teamă de el. 

3. Pentrucă m’am convins adânc că nu te poţi în¬ 
crede în cuvântul cuziştilor; sunt oameni fără caracter, 
capabili de orice compromisuri, chiar şi de acela de-a 
se pleca şi-a săruta cu umilinţă mâna acestor bancheri 
care au cutezanţa de a-şi lua aerul de stăpâni la noi a- 
casă, considerându-ne ca o colonie a lor. Deci nu prin 
cuzism văd eu că s’ar putea învinge cutezanţa banche¬ 
rilor jidani dela Paris. 

Socot ca o mare nenorocire, în adâncul conştiinţei 
mele de Român, îndreptarea mişcărilor naţionale pe 
căile cuzismului. 

Camarazi, 

Aştept dela voi în ceasul acesta dovada disciplinei, 
a credinţei voastre şi a celei mai dârze rezistenţe. Adu- 
ceţi-vă aminte necontenit de morţii noştri care ne leagă 
şi care ne poruncesc. 

Împărtăşind cu voi toţi durerea tuturor loviturilor 
ce Ie primiţi, beau alături de voi din paharul durerilor 
şi al nedreptăţilor, având mai mult ca oricând însă, cre¬ 
dinţa că mâine vom bea împreună din paharul sfinţit 
de jertfe al biruinţii legionare. 

Vă îmbrăţişez cu vechea camaraderie, 

CORNELIU ZELEA CODREANU 
Şeful „Gărzii de Fier” 

17 







25 Sept. 1934 


TRĂDAREA 


Camarazi, 

Consiliul de onoare, compus din Comandanţi legio¬ 
nari cu gradele câştigate in lupte şi din legionari cu 
legământ, sub preşedinţia Domnului General Cantacu- 
zino-Grănicerul, pentru a cerceta „Cazul Stelescu**, as¬ 
tăzi la ora 3 şi jumătate s’a pronunţat în modul urm㬠
tor, după o deliberare de 4 ore: 

1. Mihail Stelescu este vinovat ca legionar. 

2. E^te vinovat de înaltă trădare. 

3. Mihail Stelescu, faţă de Codul de onoare, este şi 
rămâne desonorat şi deci descalificat. 

Hotărîrea este dată în unanimitatea Consiliului, 
compus din 23 persoane. 

I. In urma acestei sentinţe, subsemnatul. Şef al Găr¬ 
zii de Fier, hotărăsc eliminarea din Gardă a lui Mihail 
Stelescu pe termen nelimitat. 

II. Felicit Consiliul de onoare şi pe Preşedintele 
său, Generalul Cantacuzino-Grănicerul, pentru sănăta¬ 
tea şi înălţimea morală a sentinţei date. 

III. Acord lui Stelescu drepul, ca înlFun viitor cât 
de îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-şi 
poată răscumpăra in faţa aceluiaşi Consiliu de onoare, 
convocat de mine în acest scop, numai prin jertfă, o- 
noarea pierdută şi păcatul făptuit. 


c. z. c. 


18 










CIRCULARĂ 


Desfiinţez pentru totdeauna sectorul III Albastru 
din Capitală, având in vedere faptul că aici a început 
şi a continuat fostul comandant legionar Stelescu, acţiu¬ 
nea sa de trădare. 

Voiesc să se ştie că mediul, care permite măcar prin 
neatenţie ridicarea unui trădător din mijlocul său, este 
răspunzător şi trebuie desfiinţat. 

Rămâne deci pentru istoria acestei Gărzi de Fier, 
desfiinţat şi fără drept de reînfiinţare, corpul legiona¬ 
rilor şi organizaţia politică din acest sector. 

Legionarii aflători se vor putea afilia individual ce¬ 
lorlalte sectoan;, 

« 

Se desfiinţează pentru acelaş motiv. Frăţiile de 
Cruce din Capitală. 

* 

Se elimină din Garda de Fier, pentru un timp de 
3 ani, legionarul Tcaciuc Todor, Petrescu şi Mazilescu, 
cari fiind la Budachi în imediat contact, şefi de grupă 
sub directa comandă a lui Stelescu, n’au avut nici 
atenţia necesară de a observa că lângă ei se pregăteşte 
un complot pentru distrugerea mişcării, şi nici demni¬ 
tatea necesară de a apărea, ca cei şapte, în faţa celei 
dintâi tentative în acest scop. 

» 

Se elimină, pe timp de 5 ani, legionarul Otto Stopa- 
rek din Galaţi, pentru participare la acţiunea de des¬ 
trămare a Gărzii, începută de Mihail Stelescu. 

Citez cu ordin de zi, pe întreaga Gardă de Fier, 
pe cei şapte legionari, din tabăra Budachi: Dumitrescu, 


19 






Cuza, Marinescu, Vişan Ion, Bârsan Eugen, Crăciunes- 
cu Petre şi Burcea Ion, cari la prima încercare de des¬ 
trămare, afişată de Stelescu, in tabăra Budachi, au ieşit 
in faţa frontului, cerând socoteală, înfierând faptul şi 
părăsind până la urmă tabăra. 

Să fie atitudinea legionară a acestor camarazi un 
exemplu pentru toţi legionarii din întreaga ţară. 

In urma acestor întâmplări nenorocite, cari au atins 
onoarea — niciodată, până acum pătată — a Gărzii 
noastre, cari au atins mândria nostră: Disciplina, In- 
crederea nelimitată in şefi şi Blocul nostru sufletesc de 
care se înfricoşau toti adversarii, impunător în faţa ori¬ 
cui ne cunoştea, stăm răniţi in mândria noastră şi onoa¬ 
rea noastră de armată. 

De acum cu această pată vom rămâne şi vom in¬ 
tra cu ea, in mormântul istoriei 

FIŢI ATENŢI: 

1. Nu vă lăsaţi ademeniţi de vorbe, de laude sau de 
banii duşmanilor, sau ai atâtor oameni suspecţi, puşi 
in slujba lor. 

2. Nu lucraţi niciodată sub sugestia acestor oameni. 
Lucrează numai din ordin, sau din iniţiativa ta pro¬ 
prie. 

3. Fereşte-te de cei ce îţi trimit daruri. 

4. Fii atent. 

5. Nu permite constituirea de grupuri separate in 
cadrul Gărzii, sau împrăştierea de ideologii in scopul 
acesta: „Noi suntem extrema dreaptă sau stângă a Găr¬ 
zii, Grupul cutare, etc.”. 

Grupurile duc la fărâmiţarea mişcării, la distruge¬ 
rea unităţii ei. 

Repet: Vina aceasta este aproape de vina trădării. 

Garda este o unitate perfectă şi este o crimă orice 
tendinţă de a sparge această unitate. 


20 









6. Nu te gândi la tine, la persoana ta, la locul în 
care eşti pus. 

Nu-ţi creia drepturi pentru ce faci. Lasă să ţi-se 
recunoască. 

Gloria noastră stă în singurul drept pe care sin¬ 
guri ni l-am luat dela început: acela de a da pentru 
Gardă, totul, fără a pretinde nimica în schimb. 

C. Z. C. 

25 Septemvrie 1934 

CIRCULARA 

Legionarul Cotea Yasile este eliminat pentru tot¬ 
deauna din Gardă pentru hotărîrea luată şi pregătirile 
făcute în scopul de a-şi asasina pe propriul său şef. 

Cotea a recunoscut. Nu a negat şi şi-a cerut pedeap¬ 
sa. 

Uzând de linia creştină a mişcării noastre şi de 
convingerea mea creştină, acord acelaş drept şi lui Co- 
tea de a-şi răscumpăra, în decursul anilor, — numai 
prin jertfă, — păcatul făptuit faţă de Gardă. 

C. Z. C. 


DISPOZIŢII; 

In urma ord. No. 1 privitor la Mihail Stelescu: 

Nici un legionar nu mai poate avea vr’un contact 
de vr’o natură oarecare cu cei doi eliminaţi. Nu li se 
poate întinde mâna. Armata legionară nu va mai cân¬ 
ta niciodată corurile alcătuite de Mihail Stelescu. 








Bucureşti, 7 Noemvrie 1934 


CIRCULARĂ 

Camarazi, 

Mâine 8 Noemvrie, fiind ziua Sf. Arhanghel MihaU 
vom intra în sărbătoare şi rugăciune încă din această 
seară, ora 6. 

Dimineaţă vom merge fiecare individual la Biseri¬ 
ca Parohiei respective. 

Ne vom aduce aminte de fastul în care sărbătoream 
în anii trecuţi ziua aceasta... Şi de ziua aceea, care 
va fi într’o bună zi de mâine, când tot ce este su¬ 
flare vie în această ţară românească va sărbători pe Sf. 
Arhanghel Mihail-Biruitorul, in faţa duşmanilor lui de 
astăzi, uluiţi şi sdrobiţi de măreţia Biruinţii. 

Ne vom ruga pentru cei căzuţi dintre noi şi pentru 
cei ce vor mai cădea în slujba României pe care o vi¬ 
săm. 

Suntem cu încredere neclintită în ziua noastră de 
mâine şi a României noastre legionare. 

Suntem cu încredere neclintită in sabia neiert㬠
toare a Sf. .\rhanghel Mihail. 


C. Z. C. 


22 








Bucureşti, 1 Decembrie 1934 


PARTIDUL LIBERAL 


Circulară 


Jurăm eă nu vom uita niciodată ororile şi 
crimele săvârşite de partidul liberal, călău al 
tinerimii româneşti şi al neamului. 

(Jurământ cu ocazia zilei de 
10 Decembrie 1934). 


Camarazi, 

Mişcarea legionară proclamă ziua de 10 Decemvrie 
ca zi a suferinţei legionare. A tuturor suferinţelor în¬ 
durate şi a celor pe care le vom mai indura. 

Partidul liberal a venit la putere în luna Noem- 
vrie a anului trecut. 

Conform obligaţiunilor luate de către I. G. Duca 
faţă de Finanţa Internaţională jidănească, guvernul s’a 
năpustit asupra noastră, călcând in picioare şi legi, şi 
Dreptate şi milă. 

Cu violenţă de fiară sălbatecă a lovit, crezând că 
va intimida pe legionari. 

Aceştia, deşi incomparabil mai puţini şi mai slabi 
s’au ridicat de pretutindeni cu pieptul gata de suferin¬ 
ţă şi moarte, in faţa prăpădului care-i ameninţa. 

Ne aducem aminte cum au rezistat la Constanţa, 
unde moare Virgil Teodorescu; la Nisipari, la Reni, 
la Paşcani, la Iaşi, unde moare Niţă; la Giurgiu, la Cluj 
şi pretutindeni. 

Legionarii sunt mândri în suferinţa lor. 

Este pentru prima dată când în ţara laşităţii, vio¬ 
lenţa, ilegalitatea şi pofta de degradare a demnităţii 
omeneşti, se găsesc în faţa unui obstacol de mândrie şi 
îndărătnicie, care a mişcat orice conştiinţă. 


23 











S’au luptat legionarii cu atâta vitejie, cu atâta foc 
şi cu atâta demnitate, încât orice suflet şi orice duşman, 
în afară de acesta, li-ar fi acordat libertatea numai 
pentru bravura cu care se luptaseră pentru ea. Intre 
canalii insă nu se va găsi o asemenea judecată. 

In ziua de 9 Decembrie, prin act de guvernământ, 
partidul liberal disolvă Garda de Fier, iar în noaptea 
spre 10 Decembrie, toate casele legionare din întreaga 
ţară au fost încălcate de jandarmi şi poliţişti. Legiona- 
rii, femeile lor, copiii au fost molestaţi. In unele locuri 
bruscaţi, în altele umpluţi de sânge, în altele împuş¬ 
caţi. 

In sfârşit au fost ridicaţi cu forţa, in cămăşi de 
noapte şi transportaţi in închisori. Fără nici o formă le¬ 
gală, fără nici un pic de respect. 

Acolo in închisori, cele mai mari umilinţi, cele mai 
mari suferinţe fizice. 

Oamenii partidului liberal, cu ură şi cu plăcere sa¬ 
dică chinuiau pe arestaţi şi familiile lor. 

In amintirea acestor chinuri, toţi cei ce am sufe¬ 
rit atunci, să facem din ziua de 10 Decembrie o zi de 
post şi rugăciune, ziua suferinţei pentru credinţa în 
Ţara noastră, pentru credinţa în \'iitorul ei. 

In fiecare an la 10 Decembrie să ne aducem amin¬ 
te de nedreptatea ce ni s’a făcut şi de cei ce au comis-o. 

In toate adunările ce se vor face în această zi, se 
vor citi numele tuturor celor care au avut rolul de c㬠
lăi morali sau materiali. 


C. Z. C. 


24 





1 Ianuarie 1935 


DUPĂ PRIGOANĂ 

Scrisoare pentru anul nou 1935, către legionarii 
din întreaga ţară. 


Camarazi, 

A trecut cel mai greu an; cel mai greu pe care I-am 
întâlnit noi in lupta noastră; cel mai greu pe care poa* 
te de sute de ani l-a întâlnit tineretul românesc. 

Bilanţul: 18.000 de arestări, cu 18.000 de case căl¬ 
cate de barbari şi umplute de sânge nevinovat: 300 de 
bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormântaţi de vii, 
sub pământ. 

Camarazi, 

In sfârşit s’au scurs toate; şi fierul din Garda noa- 
stră dupăce a trecut prin focul acesta şi apoi prin 
apa celei mai infame trădări, care abia mai târziu se 
va cunoaşte, s’a transformat în oţel călit. 

Astăzi călit ne este sufletul şi, in pragul anului nou 
1935, suntem gata a intra din nou în lupte cu o hotă- 
rîre şi o vitejie necunoscută vreodată. 

Anul care vine este un an de noroc pentru noi. Miş. 
carea legionară va lua aspect de avalanşe şi va reputa 
victorii triumfale. 

Vouă tuturora, camarazi, cari aţi suferit şi cari după 
atâtea, aţi rămas neclintiţi în credinţă, neîndoiţi în faţa 
valului de calomnii şi de insulte, vă trimit urarea mea 
de fericire, de bucurie şi de izbândă pentru anul 1935. 

Inchinaţi-vă pentru cei morţi care veghează asupra 


25 








noastră şi veghiaţi asupra celor trei cari mor sub p㬠
mânt. 

înainte, dragi legionari t Fiţi mândri de tot ce-a fost 
în anul acesta greu şi păşiţi cu o nesfârşită încredere 
în anul care vine. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 21 Ianuarie 1935 
CĂTRE ORGANIZAŢIA BRĂILA 

Legionarilor cari vor să scoată o foaie la Brăila, 
Vă rog să le comunicaţi următoarele: 

1) Pot scoate o foaie, dar nu cu numele Arhan¬ 
ghelul, sau vreunul similar care să ne angajaze pe noi. 

2) In primul număr al foii trebuie să apară pe pa¬ 
gina întâia o declaraţie de plecare din rândul legionari¬ 
lor a celor cari se vor ocupa cu scoaterea, sau vor 
susţine foaia. 

3) Această cerere de demisie îmi trebuie şi mie. 

4) Foaia care va apare nu poate fi citită de nici 
un legionar. 

Legionarii cari n’au răbdare, aşa cum am eu, 
trebuie să înţeleagă următoarele: 

a) Voiu avea eu grijă când să dau semnalul de 
luptă, când fiecare va trebui să iasă la luptă şi să 
învingă. 

b) Până la ceasul acela nimeni nu se mişcă nici 
măcar cât o frunză din copac. 

c) E greu! Ştiu că e greu. Dar cine vrea să în¬ 
vingă trebuie să ştie să rabde. Aciun e eroismul 
răbdării. 




d) Totuşi eu cred că ei sunt băeţi buni şi cu minte 
petru ca să înţeleagă bine această scrisoare şi să nu 
mă mai supere, după ce am fost aşa de supărat. Şi după 
ce le-am trimis vorbă prin Miile Lefter, relativ la gazetă. 

Ii întreb ca legionari: 

Dacă ordinul este acum tăcere, ei nu pot executa 
ordinul? Sau îşi închipuie că am murit, că a murit 
mişcarea, că moare, sau poate că nu ştim noi ce să 
facem, de asta tăcem. 

Să n’aibă nici o grijă de asta. 

Trăim. Nu ne e teamă nici de Dracu. Mişcarea n’a 
murit şi nici să nu se sperie nimeni că va muri. 

Eu sunt aici şi răspund de victorie. 

Dar vreau să nu se mişte nimeni fără ordinul meu. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 1 Martie 1935 

IN TIMPUL CAMPANIEI DE RAŞELII ŞI UNELTIRI 
Circulară 

Legionari, 

îmi închipui ce greu trebuie să fie pentru voi toţi 
de prin fundul satelor, în lipsa oricăror informaţii, de 
veşti. Ele nu vin din cauza cenzurii şi a prigonirilor. 

La voi nu sosesc decât veşti rele, insulte, calom¬ 
nii, minciuni, doar vă veţi îndoi şi veţi părăsi po¬ 
ziţia de luptă. Tot ce este suflu de trădare în ţara a- 
ceasta aruncă cu noroi şi cu bale de venin 
peste rănile noastre, căpătate în mijlocul atâtor şi 
atâtor primejdii, din timpul luptelor trecute. 

Prin întunerecul şi necunoscutul acesta, lipsiţi de 
orice îndrumare şi directivă, păşesc zeci de mii de le- 


27 





gionari, conduşi numai de instinctul lor sănătos, de 
onoare şi credinţă neşovăitoare în biruinţa steagului 
legionar. 

Ce tablou impresionant: această trupă legionară, 
resfirată pe tot cuprinsul ţării şi lipsită de orice co¬ 
mandă, merge în aceeaşi admirabilă cadenţă sufle- 
tcască pe drumurile victoriei; sigură de ea. In contra 
tuturor uneltirilor, ademenirilor, încercărilor perfide. 

Câtă onoare nu se desprinde în momentul aceasta 
pentru numele de legionar! Ea se va înscrie în istorie. 

Căci ce altă organizaţie în lume, nu din România, 
putea să se menţină in aceleaşi condiţii, cu adevărat 
infame? Toată lumea e contra noastră. Nu avem nici 
un prieten. Nici o mână sinceră, de aj utor, nu se zăreşte 
de nicăeri întinsă către noi. Cele pe care le vedeţi 
care încearcă să ne ademenească şi să ne cumpere, 
apropiindu-se binevoitoare, sunt mâini vrăşmaşe. 

In această lume mare, suntem singuri. Cei- 
lalţi, toţi, vrăjmaşi. 

Şi totuşi uluiţi ne privesc — aşa săraci cum suntem — 
păşind sfidător şi stăpâni pe noi, pe dinaintea bogăţiilor 
lor, a ademenirilor, a insultelor, a loviturilor. 

Trădarea ? Ne măreşte durerea. Dar ne măreşte şi 
gloria. Căci, hărţuiţi din toate direcţiile, loviţi din spate, 
din faţă, din coaste, de pretutindeni şi pe deasupra 
trădaţi, de fraţi de-ai lor, legionarii luptă, luptă 
contra tuturora, cu inima sfâşiată de dureri. Dar luptă. 
Rezistă. înving. E mare gloria lor 1 

Iubiţi camarazi de suferinţă! 

Va trebui să mai stăm aşa. Guvern, jidani, masoni, 
ocultă şi toţi ceilalţi pigmei cred că în neputinţa de a 
activa, opriţi dela orice acţiune, ne vom rătăci unii de 
alţii, ne vom resfira, ne vom împărţi pe la alte grupări 
şi blocul nostru sufletesc care a băgat 


28 





ţ;roaza in jidănime, se va sparge in două, in 
trei, etc. 

Aceste zile, nu vor apuca ei să le vadă cu ochii. Pen- 
Irucă niciodată sufletul legionar nu va fi rupt in 
două. Altceva vor vedea. 

Vor vedea Biruinţa legionară. Şi în ziua 
aceasta, desarmaţi, biruiţi, zăpăciţi —aşa infami cum 
sunt — vor incerca să strige: „Trăiască legio- 
n ar i i”. 

Aveţi cuvântul meu, că le vom răspimdc; 

— „înapoi C an a 1 i i!” 

Căci după sute de ani de triumf a Canaliei, a sosit 
ceasul, ca ea. Canalia din mijlocul Românilor, să 
fie strivită ! 

C. Z. C. 


23 Mai 1935 

PEDEAPSA LEGIONARA 
Iubite Camarade, 

Am Înfiinţat acum trei săptămâni un serviciu legionar 
«le judecată. Acesta este Încredinţat Părintelui lonescu 
Duminică. 

Voiesc prin aceasta să fac tuturor legionarilor edu¬ 
caţie in sensul de a şti, atunci când greşesc sau se abat 
dela linia legionară, să-şi recunoască greşala, să plătea¬ 
scă prin pedeapsă. Legionanil va trebui să spună: „Am 
greşit, dar am plătit. Nu sunt dator nimănui cu nimic”. 

In al doilea rând voiesc să iasă din mintea legiona¬ 
rilor, că a-şi plăti prin pedeapsă un rău pe care l-au 
făcut, este ceva ruşinos. Nu. Este ceva sfânt, pentrucă 
restabileşti o dreptate pe care tu ai rupt-o, un echilibru 
pe care l-ai desfiinţat. 

Nu e nimeni pierdut când primeşte o pedeapsă; sun- 


29 






tem cu toţii pierduţi atunci când închidem ochii la gre¬ 
şelile legionarilor, pentrucă ne sfărmăm linia de 
viaţă legionară, legile noastre, in virtutea 
cărora trăim ca legionari in lume. 

Pentru ca să se facă această educaţie, n’am trimis in 
judecată dintre cei mici şi slabi, ci am preferat să trimit 
pe cei mai bine, cari prin atitudinea lor în faţa legiona¬ 
rilor să fie adevăraţi educatori. 

Ei nu se vor tângui, nu se vor revolta, nu vor plânge, 
ci vor spune: „Camarazi, am greşit în cutare sau cutare 
chestiune, căci iată care este linia, dogma legionară şi 
iată cum am procedat eu. Acum îmi fac pedeapsa cu 
fruntea sus, cu mulţumire. Plătesc ce am greşit”. 

Ce educaţie frumoasă se poate face maselor de 
legionari, care vin din ce în ce mai mulţi, şi ne lip¬ 
sesc mijloace de a le putea face educaţia în acest mod. 

Inmulţindu-se şi venind cu mentalitatea veche, ne vor 
strica spiritul legionar. 

Decât să-i scriu cărţi şi să-i fac teorii peste teorii, prin 
pedeapsa aplicată unuia, arăt la toţi: aceasta este per¬ 
mis, aceasta nu este permis. E greu însă, căci suntem în 
ţara fugii do răspundere. 

Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl 
vom opune omului laş, omului vechiu şi care va zice: 
„Răs p und”. 

Dumneata par’că n’ai citit Cărticica Şefului de Cuib. 

In faţa unei judecăţi începi cu asta: 

I. „Fără a mă fi înscris, fără a fi prestat vi'eun jur㬠
mânt şi fără să fi avut vre-o obligaţie”. 

Răspunsul: Ca D-ta, nu s’au înscris, n’au prestat 
jurământ, (dar obligaţii au avut): General Cantacu- 
zino, Dragoş Protopopescu, Prof. Cristescu, Prof. Barbu, 
Mihail Polihroniade, Vojen, Prof. Radu Gyr, etc., etc. 
D-fa ai crezut că eşti singur ?... 

II. „N’am fost orgolios, cum au fost alţii, 
chiar înscrişi. 


30 







III. „N’am înţeles să lâncezesc sau să fiu socotit um¬ 
plutură neglijabilă”. 

Răspunsul: Noi lâncezim cu toţii în tranşee. Căci 
aşa c vremea. 

IV. „Niciodată nu voi ceda locul celui inferior mie”, 
întreb: Unde ne aflăm aici? La partidele politice? 

Ne batem pentru locuri ? Am uitat că suntem mai mari 
acei care cedăm totul şi ne călcăm in picioare pe noi în¬ 
şine, cu toate poftele din noi? 

V. „Asta am avut-o şi voi avea-o ca deviză în condu¬ 
cerea mea”. 

Ce vorbeşti, Dragă Domnule ? D-ta nu ai ca deviză, 
devizele Legiunii ? Te conduci după devizele făcute de 
D-ta ? 

VI. „N’am mai primit nimic scris, n’am fost chemat!” 
N’a primit nimeni, nu numai D-ta. Pentrucă am vrut 

să văd cine îşi pierde răbdarea. Căci acum noi cu toţii 
trebuie să dăm examenul eroismului răbdării. 

VII. Când ai fost aici, nu ţi-am spus că rău ai făcut 
că ai dat ajutor listei vaidiste. 

Ci pentrucă aveai timp să întrebi şi nu ai în¬ 
trebat. 


♦ 

VIII. „Am mai fost consultat vreodată sau întrebat 
de mai trăiesc ?” 

Te întreb acum eu: Acesta este răspuns de ostaş în 
Garda de Fier ? 

Dragă Domnule, 

Dela înfiinţarea acestui for de judecată n’ai fost nu¬ 
mai D-la dat în judecată. 

Iată numele tuturora: 

a. Comitetul legionar al Facultăţii de Teologie. Pe¬ 
depsit cu 100 zile de muncă manuală la Biserică. 

b. Profesorul Radu Gyr, pedepsit cu 3 zile de muncă. 


31 





c. Comandantul legionar Sandu Valeriu. 

d. Comandantul ajutor Vasile Boştină. 

e. Cristodulo Luzi, Preşedintele Organizaţiei de Pra¬ 
hova cu întreg comitetul. Aceştia sunt în curs de ju¬ 
decată. 

Nimeni însă nu mi-a răspuns în felul acesta. Toţi s’au 
prezentat cu mândrie legionară în faţa judecăţii: „Dacă 
am greşit ceva, plătim imediat”. 

Am avut o marc mulţumire sufletească când i-am 
văzut aşa. 

♦ 

Te-ai înşelat mult când ai crezut că modul în care ai 
răspuns este: cavalerism. 


* 

Pedeapsa Dtale nu era mare: 2 zile de muncă la Bi¬ 
serică. Şi voiam nu să tai capul unui om, ci să stabilesc 
o lege legionară: în faţa unei acţiuni mai 
delicate, legionarul, când are timp îşi 
întreabă şeful. 

Numai când nu are timp să întrebe, lu¬ 
crează din iniţiativă proprie. 

Ce scrisoare a eşit din sufletul D-tale pentru această 
lege legionară ? 

Dar nu-i nimic. 

Execută pedeapsa celor 2 zile de muncă. Şi meditează 
asupra celor scrise Părintelui. 

Eu nu sunt supărat, pentrucă scopul meu este de a 
face educaţie, de a corecta, de a îndrepta. Dar îţi spun: 
nu eşti pe linie legionară. 

Cu mult drag. Trăiască Legiunea. 

C. Z. C. 


32 






Bucureşti, 25 Mai 1935 
SCRISOARE CĂTRE F.D.C. GALAŢI 
Iubiţi Camarazi, 

Da ! împliniţi 10 ani dela înfiinţarea Frăţiei de Cruce 
din Galaţi. 

Cât de vesel trebuie să fie sufletul când — peste at⬠
tea obstacole — puteţi constata că Frăţia de Cruce 
există. 

Câte lupte n’a purtat Frăţia de Cruce Dunăreană, 
câte bucurii nu mi-a adus, câţi luptători de bronz nu 
s’au năcut din cuibul acela: Ţocu, Savin, Macrineanu, 
Simion Lefter, Costea, Nicolai Ion, Ştcfănescu şi alţii, 
care nu-mi mai vin în minte! 

Frăţia de Cruce Galaţi şi-a creiat o tradiţie de vitejie 
cu care se va putea mândri mâine intr’o Românie birui¬ 
toare, când se vor împărţi gloriile. 

Astăzi nu se împărţesc decât rănile. 

Destinul însă a fost şi crud, cu voi, fraţi de cruce din 
Galaţi. La voi s’a născut şi a crescut un trădător. 

Ce greu apasă pe voi, pe onoarea noastră de soldaţi, 
pe mine! 

Pentrucă eu l-am încurajat şi l-am ridicat acolo unde 
n’a crezut că ar putea ajunge la 25 de ani. 

Astăzi, când noi trăim înlănţuiţi, el se bucură de liber¬ 
tate şi cu bani duşmani ne atacă cu noroi, în aplauzele 
puterii iudaice, şi scoate foaie de un lux pe care noi, în 
nemiloasa noastră sărăcie în timp de 10 ani, niciodată 
nu l-am putut ajunge. 

Dragii mei. 

Vă veţi ţine bine. Acesta este drumul biruinţei. Vă 
urez să mergeţi pe el până la capăt, înfruntând tot ce vi 
se aşează înainte. 

La urmă veţi fi biruitori, 

Hristos a biruit ! 

C. Z. C. 


33 








25 Mai 1935 

PROBLEMA OFENSEI 
Legionari, 

Problemele de onoare nu mai interesează pe ni¬ 
meni în societatea românească. 

Poţi fi ofensat ca la uşa cortului. 

Ofensatorul ştie bine că în ţara aceasta resortul 
onoarei nu mai funcţionează, şi că nu-1 aşteaptă nici 
o împotrivire, nici un risc. 

Din această cauză întreaga societate românească, 
trăieşte într’o atmosferă de laşitate generală. 

Cred că noi, legionarii, suntem suficient de hotă- 
rîţi şi suficient de mulţi pentru a pune punct acestei 
stări de lucruri şi pentru a face ca dela noi să pornea¬ 
scă în toate straturile societăţii o viaţă românească ba¬ 
zată pe onoare. 

* 

In acest scop. Vineri seară — 31 Mai 1935 — va 
vorbi D-1 General Cantacuzino arătând modul de com¬ 
portare a legionarului în faţa ofensei. 

Vor fi prezenţi: toţi şefii de unităţi legionare din 
Capitală, cuibul Axa, Macedonenii, şefii de cuiburi stu¬ 
denţeşti. 

* 

D-1 Inginer Gime va avea grijă să fie prezent un 
stenograf. C. Z. C. 


Bucureşti, 27 Mai 1935 

PĂRINTELUI HERBEI 

I n e n - A r a d 

Stimate Părinte, 

Nu-mi reamintesc să ne fi cunoscut personal. In ori¬ 
ce caz, ne-am împărtăşit din aceiaşi credinţă şi ne-am 
botezat în acclaş botez al suferinţei. 


34 








Mâine, pe deasupra tuturor suferinţelor, a lovitu¬ 
rilor, a ameninţărilor şi chiar a morţii, vom învia. 

Şi ne vom întâlni cu atâta drag, povestindu-ne calva¬ 
rul, toţi cei cari ne-am împărtăşit din voia lui Dumne¬ 
zeu, cu ei. Ne vom minuna de măreţia biruinţii şi vom 
râde scârbiţi de laşitatea şi nimicnicia celor cari ne pri¬ 
gonesc şi ne lovesc astăzi. 

De-alungul luptelor şi în mijlocul tuturor loviturilor 
rămân mereu cu aceeaşi nestrămutată credinţă, că vom 
învia, biruind in numele Mântuitorului nostru Isus 
Hristos şi al Neamului Românesc. 

c. z. c. 


29 Mai 1935 


IUBITE CAMARADE, 

Răspund cu întârziere din cauza ocupaţiilor multe 
pe care le am. 

I. Toţi cei înscrişi după prigoană nu mai sunt le¬ 
gionari, ci membri. După trei ani de stagiu, ca membru, 
poate cineva deveni legionar. 

n. Nu este permis trecerea dela un cuib la altul a 
unui legionar. Cuibul nu se poate rupe decât pentru a 
creia un nou cuib. 

Atunci se formează o familie de cuiburi şi cuibu¬ 
rile noui formate ţin cu toate de familia lor. 

III. Nu se admite ca un legionar să uneltească în 
contra altuia. 

IV. Nu se admite separaţie intre legionarii săraci 
şi cei bogaţi. Separaţia se face de cine face mai multă 
jertfă pentru Legiune. 

Acela este cel dintâi. 

* 

Ş ef i a. Tare sunt supărat când legionarii se ceartă 
pentru şefie. E mare păcat 


35 






Şef indiferent cine va fi, dar mai mare va fi aceia 
care dintre amândoi va face jertfa ambiţiei lui. Aceia 
care îşi va călca în picioare propria lui ambiţie. 

C, Z. C. 


Bucureşti, 31 Mai 1935 

CIRCULARĂ 

lahiţi camarazi. 

De astă dată, apuc condeiul in mână pentru ca să 
vă anunţ dureroasa veste că astăzi. Duminică ora 3 p. 
m. a încetat din viaţă legionarul Hristache Solomon, 
membru în Senatul Legiunii şi Şef al Jud. Pulna. 

Bătrânul acela care ne-a iubit atât de mult, legat 
de noi din cea dintâi zi legionară, cu o credinţă ce n’a 
şovăit nici o singură secundă, în timp de opt ani; b㬠
trânul care ne-a ajutat cu banul său, cu pâinea sa ruptă 
adesea dela gura familiei sale, bătrânul Hristache Solo¬ 
mon, care a fost lovit pentru noi, care a suferit, sufe¬ 
rinţă de martir, in închisoarea din Focşani şi la Jilava, 
astăzi pleacă dintre noi ca un mare ostaş. 

Nu se poate şi nu se va putea nici odată vorbi de 
Garda de Fier, fără a se vorbi de Hristache Solomon. 

El şi-a făcut datoria întreagă. Moare pe câmpul de 
onoare legionar, în cele mai grele timpuri pentru noi, 
dar moare in religia creştină strămoşească, in credinţa 
Învierii Românilor şi în siguranţa victoriei legionare. 

Descoperiti-vă, legionari, din toată ţara, in faţa su¬ 
fletului Său mare care se înalţă la ceruri, purtaţi-i amin¬ 
tirea în veci şi chemaţi-1 printre voi ori de câte ori aveţi 
nevoie de ajutorul Său. 

C. Z. C. 


36 






Dispoziţii; 

Am luat hotărîrea de a fi Înmormântat de noi, legio> 
narii, pe care ne-a ajutat de atâtea ori în viaţă şi de 
aceea rugăm pe cei cu dare de mână să trimită pe adre¬ 
sa Ing. Blănaru Focşani, Bulev. Lascar Catargiu 22, obo¬ 
lul lor. 

înmormântarea Miercuri ora 2 p. m., la Focşani. 


31 Mai 1935 


CIRCULARA 

Tot ce se trimite scris dela Centru, (ordine, circu¬ 
lari, manifeste) nu se Împarte nimănui gratuit. 

Se va vinde cu 1 leu foaia. 

Şeful de organizaţie va trimite banii la fiecare 2 
săptămâni. Pentrucă nu avem de unde dar mai ales 
pentrucă ne-am învăţat a primi de „pomană”. Legio¬ 
narul trebue să se desveţe de acest trist obiceiu. El se 
va simţi ofensat atunci când cineva îi va oferi gratuit 
ceva. 

Cinstea lui, corectitudinea lui, mândria lui îi cer să 
înţeleagă că în dosul fiecărui manifest există; un om 
care munceşte şi cere pâine, o maşină, hârtie, cerneală. 

Plăteşte munca acestuia, pentru ca mâine să ţi se 
plătească şi ţie, corect, munca ta! 

* 

Şefii de organizaţii şi de unităţi, vor face educaţia 
tuturor legionarilor şi în special ţăranilor în acest sens, 
neadmiţând abateri şi fiind severi în executarea ace. 
stei circulări. 


C. Z. C. 


37 











31 Maiu 1935 


PRIMII PAŞI IN TABĂRA CARMEN SYLVA 

Către camarazii noştri din toată Dohrogea. 

Tineretul legionar din ţară vine pe malul mării, la 
Carmen Sylva, să-şi refacă sănătatea. 

In acelaş timp voieşte să ridice prin munca sa, una 
dintre cele mai frumoase clădiri, de pe tot ţărmul ro¬ 
mânesc al Mării Negre. 

In vederea aprovizionării cu alimente a acestei 
tabere de tineri viteji, dar săraci, fac apel la toţi ca¬ 
marazii noştri din Dobrogea. 

Fixez: Centrul de aprovizionare Nr. 1, Silistra, va 
strânge alimente: brânză, zarzavaturi, legume, făină 
de porumb (mălai) din jud. Durostor. Şeful centrului 
de aprovizionare: avocat Alexandrescu. 

Centrul de aproivizionare Nr. 2 Bazargic, aceleaşi 
alimente le strânge din jud. Caliacra. Şeful centrului; 
Popescu, tipograf. 

Centrul de aprovizionare Nr. 3 oraşul Constanţa. 
Şef, avocat Şeitan. 

Centrul de aprovizionare Nr. 4 Hârşova. Şef, Mi- 
halache Zaharia. 

Centrul de aprovizionare Nr. 5 „Demircea”. Şef 
loniţă Ozun. 

Centrul de aprovizionare Nr. 6 „Dulgheriu”, Şef 
înv. Moldoveana. 

Centrul de aprovizionare Nr. 7 Şef, Stoia Gheorghe. 

Centrul de aprovizionare Nr. 8 Şef, Virgil Galan. 

Centrul de aprovizionare Nr. 9 Şef, Pr. Ion Chivu. 

Centrul de aprovizionare Nr. 10 Feteşti, Şef avocat 
Paloşan. 

Centrul de aprovizionare Nr. 11 Balcic. Şef. Pr. Im- 
brescu. 

Centrul de aprovizionare Nr. 12 Cocialac. Şef, Si- 
chirlischi. 


38 





Centrul de aprovizionare Nr. 13 Tulcea. Şef Ar- 
năutu. 

Centrul de aprovizionare Nr, 14 Măcin. Şef Teo- 
dorescu. 

Toţi aceşti şefi de centre de aprovizionare vor pro¬ 
ceda după propria lor iniţiativă şi putere, în a strânge 
alimente din toată regiunea lor şi a le trimite prin orice 
mijloace vor crede de cuviinţă, odată pe săptămână sau 
cel puţin odată la două săptămâni, pe adresa C. Z. Co- 
dreanu. Tabăra legionară Carmen Sylva, 500 metri dis¬ 
tanţă de Movila, spre Farul TuzJa. 

Legionarii cari vor să vie la lucru vor aduce cu ei: 
pătură, veselă, haine de lucru, chiloţi şi ceva alimente. 

La revedere tuturor, 

C. Z. C. 

31 Maiu 1S35 

DATORIA STUDENTULUI 
Circulară 

Dragi studenţi. 

In curând, fiecare dintre voi se va reîntoarce la 
vatră pentru ca să-şi vadă părinţii şi cuibul natal. 

S’a terminat un an de muncă la Universitate. In 
acest timp aţi avut o activitate intensă. Aţi învăţat carte 
in Facultate, aţi luptat in afară pentru neamul vostru, 
purtând făclia care-i luminează viitorul şi spunăndu-i: 
Acesta este drumul tău, neam român! 

Drum legionar... 

* 

Aţi văzut cum am fost insultaţi, scuipaţi, loviţi de 
toţi. Aţi văzut cum clocoteşte ura în jurul vostru, ca 
marea in jurul unei insule de piatră. Aţi simţit bine 
conspiraţia infamă a tuturora contra noastră: gu¬ 
vern, jidani, cuzişti, ţărănişti, comunişti. Senate Uni. 


39 








versilare; iar voi — o mână de oameni cu sufletul de 
stâncă — aţi biruit 

Şi veţi birui. Pentrucă la unelitirea pigmeului aţi 
răspuns cu francheţa eroului. Veţi birui, pentrucă în 
voi trăieşte neamul vostru. Veţi birui, pentrucă neamul 
nostru, trădat de toţi, trăeşte numai în nădejdea de bi¬ 
ruinţă a credinţei legionare. Tot norocul viitorului ace¬ 
stui neam e angajat în lupta noastră. In momentul ace¬ 
sta, neamul nostru trăieşte cu noi, luptă prin noi, biru- 
ieşte prin noi — sau de vom cădea — moare cu noi. 

* 

Prezentarea: La sosirea în judeţe vă veţi pre¬ 
zenta şefului judeţean respectiv, sub a cărui comandă 
intraţi, .şi pentru ca acesta să vă poată, eventual, comu¬ 
nica ordine venite dela centru. 

Şcoala de educaţie legionară. Ajunşi 
acasă, veţi face şcoală de educaţie legionară cu toţi cei 
pe care îi veţi întâlni mai puţin pregătiţi ca voi, asupra 
următoarelor: ţinută legionară, salut, prezentare, bună- 
cuviinţă, cinste, a fi drept cu toată lumea, încredere în 
biruinţă, respect pentru cei ce au jertfit, neînţelegerea 
între legionari, cum luptă duşmanii: calomnii, min¬ 
ciuni, cumpărări, uneltiri, etc. 

Nu trebuie să fiţi mândri cu cei ce-i găsiţi acasă. 

Purtarea voastră: pretutindeni, în orice 
împrejurare, să fie în adevăr model. Purtaţi cu voi 
onoarea voastră. 

Grija pentru elevii de liceu: Bote¬ 
zaţi-! în credinţa voastră. Explicaţi-le toate uneltirile la 
care vor fi supuşi. Pentru ca atunci când vor veni în 
Universitate să nu cadă pradă celor răi. 

Partidul liberal: Voi, tineret universitar, 
pe unde veţi merge, nu veţi uita niciodată cum s’a pur¬ 
tat cu noi partidul liberal. 

Nu veţi uita pe d-nii Tătărăscu şi Inculeţ, cari şi-au 


40 








bătut joc, timp de 2 ani, de tot ce a agonisit munca 
noastră: 

Căminul dela Iaşi, ocupat. Casa dela Bucureştii- 
Noui, casa dela Rarău, Tipografia, Cărămidăria. Tot se 
strică, se ruinează. 

Greşesc aceşti domni, dacă cred că poziţia pe care 
o au acum este eternă. In curând va sosi ziua judecăţii 
pentru tot ce au făcut şi fac. 

* 

Tabere şi şantiere. 

Tabere: Anul acesta vor fi mai multe tabere 
mari de muncă. 

Fiecare tabără va avea: un comandant legionar, 
numit de Centru şi un misionar legionar, care va face 
educaţia spirituală a legionarilor. Pentru a fi tabără, 
trebuie să existe: 

Un număr de circa 30 legionari. 

O muncă de minimum 1 lună. 

Un comandant legionar, şi 

Un misionar legionar, ambii trimişi de Centru. 

Tabăra are caracter de şcoală. Fiecare, venind în 
tabără, îşi capătă pecetea de legionar. Nu se mai dă nici 
un grad, fără a fi trecut prin tabără, nimănuia, orice 
vârstă ar avea. La plecarea din tabără, fiecare prime¬ 
şte o diplomă, cu menţiunea comandantului. 

Pentru legionarii vechi, se vor face înaintări. 

* 

Şantiere. Un şantier presupune: 

a) o muncă de minimum 3 zile, 

h) executată de minimum 5 legionari, 

c) un şef de cuib sau un legionar vechiu, coman- 
<lant de şantier. 

Şantierul nu are caracter de şcoală legionară. 

Este un bine public, pe care legio¬ 
narii îl fac fără ca să ceară nimănuia 
ceva în schimb. 


41 









! 


In sat la voi, există un pod stricat, un drum rău, 
o baltă murdară, un şanţ de şosea plin de noroi, o to¬ 
loacă plină de spini. 

Şeful de cuib ia iniţiativa, îşi adună oamenii, in. 
cepe lucrul, fără nici un fel de laudă, în¬ 
gâmfare sau propagandă. 

Dacă întreabă cineva, răspunde: facem un bine şi 
nu cerem nimic in schimb. 

A doua zi, şeful de cuib scrie o carte poştală şefu¬ 
lui de organizaţie şi una Centrului, la Bucureşti, pe 
adresa: G-ral Cantacuzino-Grănicerul, str. Imprime¬ 
riei 3: 

„Am înfiinţat un şantier în comuna ........ 


Jud.. 

„Executăm următoarea lucrare: .. 

Iscălit: şeful şantierului şi iscăliturile fiecărora, citeţ 
făcute. 

Toţi cei trecuţi în cartea poştală vor căpăta câte o 
diplomă iscălită de şeful Partidului „Totul pentru 
Ţară”, Generalul Cantacuzino-Grănicerul şi de şeful 
Educaţiei legionare. Această diplomă ii va servi în 
viitor. 

Ce frumos ar fi, ca toţi românii să pună umăr 
lângă umăr, la muncă, pentru a-şi reface ţara. 

Cred, că în anul acesta, noi, legionarii, vom avea 
1000 de şantiere. 

La revedere în tabere! 

C. Z. C. 


Paragraful „Tabere şi şantiere” interesează şi pe 
Şefii de judeţe, pentru care fapt li se va trimite prezen¬ 
tul ordin. Aceştia vor anunţa, de conţinut, pe toţi şefii 
de unităti, îndemnându-i să realizeze cât mai multe 
.şantiere. 


42 








Bucureşti, 2 Iunie 1935 
UN ŞEF DE MIŞCARE NU ACORDĂ PRIETENII 
Circulară 

Rog pe toţi Şefii de organizaţii să pună in vedere 
de urgenţă tuturor legionarilor următoarele: 

Observ că în diferite centre legionare, conferinţele 
D-lui ....... sunt primite cu'vădită şi de multe ori 

manifestată ostilitate. 

Nu am dat ordin eu pentru această atitudine. Este 
o stare de enervare pornită din rândurile legionarilor. 
Pe nedrept. Nu este d-lui vinovat. Eu sunt vinovat şi 
merit pedeapsă. Pentrucă am acordat prietenie unui 
om, fără ca să-i fi studiat suficient caracterul. 

Un şef de organizaţie nu este dator să fie atent 
numai asupra celor pe cari ii primeşte in organizaţie, ci 
şi asupra celor cărora le acordă încrederea prieteniei 
sale. 

Am văzut pe mulţi cerşind luni de zile prietenia 
altora, pentrucă după ce au căpătat-o, să dea cu talpa 
piciorului in ea, să-şi ia aere de nemulţumiţi, să se sue 
in copac şi să spună: mi-e scârbă de această prietenie, 
de aceşti oameni, de această organizaţie. 

Mulţumesc lui Dumnezeu, că mă pedepseşte pentru 
păcatul meu, punând în aceste vremuri grele pentru 
noi, pe acest om, căruia eu i-am acordat prietenia mea 
şi prietenia vitejiei şi gloriei voastre, ca să mă insulte 
astăzi şi să mă lovească in ceasul greu de acum, cu 
ciocanul in moalele capului, alături de grupa iudeo- 
cuzisto-liberalo-masonă, in care toţi vrăjmaşii naţiei 
româneşti şi-au pus ultima lor speranţă. 

La timp vă voi scrie pe larg, cum l-am cunoscut pe 
D-1 ........ ce legături au existat între noi. 

Acum ordon tuturor legionarilor, ca nicăeri D-1. . . 
să nu fie măcar incomodat cu vreo atitudine legionară. 


43 









Să mă lăsaţi să-mi suport în linişte deplină, pe¬ 
deapsa păcatelor mele. 

Este suficient că voi nu-1 veţi mai primi niciodată 
cu flori şi cu lacrimi în ochi, şi este suficient că până 
la sfârşitul vieţii mele, uşa mea şi uşa acestei organi¬ 
zaţii vor fi totdeauna închise pentru el. 

Am promis că de Luni, 3 Iunie, legionarii nu vor 
mai face nici cea mai mică dificultate D-lui ..... cu 
ocazia conferinţelor sale. 

Cred că nu va fi nici un legionar care să treacă 
peste cuvântul meu. 

C. Z. C. 


5 Iunie 1935 

CAMARAZI, CREŞTINI ŞI ROMÂNI 

Noi, un grup de tineri luptători legionari, am ho- 
tărît să ridicăm o Biserică aici în Capitala ţării, în 
amintirea luptelor pe care le-am purtat pe lungul şi 
greul nostru drum şi în semn de mulţumire lui D-zeu 
pentru biruinţele pe care El ni le-a dăruit, nouă tine- 
retului românesc — abandonat şi condamnat la moarte, 
de generaţia partidelor politice. 

Şi în special pentru marea biruinţă românească, 
câştigată cu atâta suferinţă şi jertfă în anul 1933-1934. 

Nu există ceva mai frumos şi mai nobil pentru nişte 
soldaţi cari se întorc din luptă — câţi se mai întorc — 
decât înălţarea unui locaş de rugăciune în amintirea 
morţilor căzuţi şi in semn de mulţumire lui Dumnezeu. 

E plin pământul românesc de bisericile lui Alexan¬ 
dru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mircea, Matei Basarab şi 
Neagoe-Vodă. 

De mult însă tradiţia s’a rupt. 

Acum, noi tineretul, legând firul de unde s’a rupt, 
vom păşi înfioraţi pe urmele lor glorioase. 

Iu vederea ridicării Bisericii avem un teren de 900 


44 



metri patraţi; dar pentru satisfacerea regulilor edilitare 
mai este nevoie de încă 600 metri patraţi. Fără aceştia 
nu se poate obţine aprobarea. 

Fac apel, 

Către toţi prietenii noştri, să rupem din puţinul pe 
care il avem şi să cumpărăm câte im metru de pământ 
sau mai mult, după puteri. 

Preţul unui metru patrat este 200 lei. 

C. Z. C. 

* 

S’a cumpărat terenul. S’a făcut cărămida (130.000) 
pe care autorităţile au confiscat-o, dându-ni-o înapoi, 
după doi ani, cu 60% din ea stricată. 

Pe locul cumpărat au fost înmormântaţi Ion Moţa 
şi Vasile Marin. 


5 Iunie 1935 


CELE 10 PORUNCI 

de care trebue să se ţină legionarul, pentru a nu se ră- 
tăci de pe drumul său glorios, in aceste zile de 
întuneric, de urgie şi de satanică ademenire. Pentrucă 
trebue să ştie toată lumea că noi suntem legio¬ 
nari şi rămânem legionari până în veacul 
veacului. 

1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de veşti, 
de păreri despre Mişcarea legionară, ci¬ 
tite din orice foaie ar fi, chiar dacă pare a fi na¬ 
ţionalistă, sau şoptite la ureche de agenţi, sau 
chiar de oameni de treahă. 

Legionarul nu crede decât în ordinul şi în cuvântul 
Şefului său. 

Dacă acest cuvânt nu vine, înseamnă că idmic 
nu este schimbat şi că legionarul îşi merge în linişte 
drumul său înainte. 


45 





2. DĂ-ŢI SEAMA BINE pe cine ai in faţă. Şi cân- 
tăreşte4 cum trebue, şi când este un inamic care vrea 
să te înşele, şi când este un prieten prost pe care I-a 
înşelat mai înainte un inamic. 

3. PAZEŞTE-TE ca de o mare nenorocire de omul 
străin, care te îndeamnă să faci ceva. El are un in¬ 
teres şi voieşte să-şi facă interesul prin tine, sau 
să te compromită în faţa celorlalţi legionari. 

Legionarul acţionează numai din ordin, sau 
din iniţiativa sa proprie. 

4. DACA vrea cineva să te ademenească sau să te 
cumpere: Scuipă-1 în ochi. Legionarii nu sunt nici 
proşti, nici de vânzare. 

5. FUGI de cei ce voiesc să-ţi facă daruri. Nu 
primi nimic. 

6. INDEPĂRTEAZA-TE de cei ce te linguşesc şi te 
laudă. 

7. Unde sunteţi numai 3 legionari, trăiţi ca fraţii 
între voi: UNIRE, Unire şi iar Unire. 

Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate 
poftele şi cu tot egoismul din line, pentru această unire. 
Ea, UNITATEA, ne va da biruinţa. 

Cine este contra unităţii, este contra biruinţei le¬ 
gionare. 

8. NU-ŢI VORBI DE RAU camarazii. Nu-i pâri. Nu 
şopti la ureche şi nu primi să ţi se şoptească. 

9. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, veşti, 
răspunsuri la scrisori, sau dacă ţi se pare că lupta stag¬ 
nează. Nute alarma, nu lua lucrurile în tragic, 
căci Dumnezeu este deasupra noastră şi şefii tăi cu¬ 
nosc drumul cel bun şi ştiu ce vor. 

10. IN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui D-zeu, 
în numele morţilor noştri, pentru ca să ne ajute, să su¬ 
ferim toate loviturile, până la capătul suferinţelor şi 
până la marea înviere şi biruinţă legionară. 

c. z. c. 


46 


20 Iulie 1935 

CĂTRE LEGIONARII DIN TABARA ARNOTA 


Dragii mei, 

Tot timpul m’am gândit la voi, dar sculându-mă in 
fiecare zi dimineaţa la răsăritul soarelui, seara cădeam 
obosit, in aşa fel că până acum n’am putut scrie in con¬ 
dica de procese verbale decât două pagini. 

Şi nici vouă nu v’am putut scrie deşi cu gândul şi 
cu rugăciunea mea am fost mereu la voi şi la celelalte 
tabere. 

Fănică vă va povesti. Am făcut dintr’un pustiu 
ceva frumos. 

Tabăra şi-a ajuns scopul din toate punctele de ve¬ 
dere. 

Anul acesta taberele au rostul educativ de a crea 
şaua începe crearea omului corect. 

Am creiat până acum: omul de credinţă, omul vi¬ 
teaz, omul de jertfă. Acum ne trebueşte: omul co¬ 
rect. 

Corect din toate punctele de vedere: în raport cu 
el, in raport cu lumea din afară (ţinută, atitudine, bună 
credinţă, respect, etc.) in raport cu organizaţia, in ra¬ 
port cu camarazii, in raport cu şefii săi, in raport cu 
ţara sa, in raport cu Dumnezeu. 

Există în lume: om şiret, om pezevenghiu, om se¬ 
cătură, om şmecher, om canalie. 

Ardeii in focul cel mai mistuitor amintirea ace¬ 
stor oameni. 

Un legionar nu poate fi aşa. El trebue să poarte 
pecetea: om corect. 

In aşa fel să se poarte legionarii încât să apară o 
formulă publică: Este corect ca un legionar. 

C. Z. C. 


47 











Bucureşti, 29 Septemvrie 1935 

PRIMA CIRCULARĂ PENTRU COMERŢUL 
LEGIONAR 

Către Şefii de Judeţ 

Camarazi, 

Un drum nou suntem chemaţi să străbatem in cu¬ 
rând cu acelaş succes şi cu aceeaşi glorie, cu care am 
străbătut pe cele trei de până acum. Am biruit pe dru¬ 
mul săbiei şi al luptelor, am biruit pe drumul închisori¬ 
lor, am biruit pe drumul muncii în tabere. 

Pentru prima dată legionarismul păşeşte, peste c⬠
teva zile, pe drumul comerţului. 

Trăim într’o întreagă mentalitate, sub tirania ei : 
Românul nu e bun de comerţ, numai Jidanul e priceput 
Ia comerţ.... etc. 

Voim să răstumăm, să sfărâmăm această mentali¬ 
tate şi să arătăm că şi pe acest drum legionarul va 
învinge. 

In acelaş timp în zilele de 13 şi 14 Septemvrie, 
muncit de gândul că aici la centru avem nevoie de 
atâtea guri pe care trebuie să le hrănim, oscilăm, pentru 
a putea face faţă problemei, între cerşetorie (a 
merge şi a cerşi hrană) şi m u n c ă (a ne-o câştiga sin¬ 
guri prin propriile sforţări). 

Am ales munca şi m’am hotărât să pornesc cu le¬ 
gionarii, pentru prima dată, pe un drum nou, necunos¬ 
cut de noi şi părăsit aproape de Români, drumul 
comerţului. 

Sub protecţia patronului creştin al zilei în care am 
gândit şi al Sfintei Cruci, am pornit cu o mare credinţă, 
care creşte mereu, că noi legionarii vom deschide cale 
către comerţ, poporului român. 

De atunci şi până astăzi : 

a) Am înfiinţat o cooperativă luându-i toate apro¬ 
bările cuvenite cu denumirea ; Cooperativa Legionară, 


48 








b) Am început lucrările pentini amenajarea vechiu¬ 
lui Corp de Gardă în vederea instalării cooperativei. 

c) Am luat măsuri pentru amenajarea interioară a 
localului cu rafturi. 

d) Am fixat personalul necesar funcţionării con¬ 
form cu dispoziţiile Statutelor ; iar acum a sosit timpul 
să mă adresez Dvs., Şefi de Judeţe, în vederea aprovi¬ 
zionării necesare. 


Articole de care avem nevoie pentru 
desfacere din p rimul moment: 

Băuturi: 


1. Vinuri 

2. Ţuică 

3. Drojdie 

Brânzeturi : 

1. Caşcaval 

2. Schwaitzer 

3. Brânză de burduf 

4. Brânză moldovenească 
de butoiu 

5. Brânză de Brăila 

6. Unt in pachete de: 

100 gr., 250 gr., 1 kg. 

Ouă: 

Scris cu creionul, de legio¬ 
narul din sat care le adu¬ 
nă pe a sa răspundere şi 
onoare, data când au fost 
luate şi localitatea. 


Fructe: 

Mere, pere, nuci, struguri, 
etc. 

Şuncă şi mezeluri: 

1. Şuncă (jambon) de fabr. 

2. ,, ,, „ casa 

3. Muşchi 

4. Trei, patru feluri de 
mezeluri, care ţin, pt. 

lumea muncitorească. 

5. Slănină (la butoiu, la 
pachet) 

6. Salam de Sibiu 

Conserve: 
Conserve şi marmelade in 
cutii, sticle, borcane. 
Zahăr; 

Pâine, făină de grâu, făină 
de păpuşoiu, paste făinoa¬ 
se, fasole. 

Coloniale, Untdelemn etc. 


Cu timpul vom complecta această listă. 

Şefii de Judeţ, 

A) Veţi ceti această listă cu atenţie şi veţi judeca 


49 












dacă din toate acestea Judeţul, Regiunea Dvs. ar putea 
aproviziona cu câte ceva „Cooperativa Legionară”, 

B. Vă veţi interesa de preţul — engros — şi îmi 
veţi comunica în termen de 4 zile libere. 

Marfa, preţul — engros — condiţiunile 
de livrare. 

Domnilor Şefi de Judeţ, 

Vă atrag atenţiunea în chipul cel mai serios asu¬ 
pra următoarelor; 

I. Deviza „Cooperativei Legionare” a comerţului le¬ 
gionar este: „Aici nu se vinde marfă proastă”. 

Nu marfă alterată, veche, şi nu se vinde marfă in¬ 
ferioară, de mâna a doua. 

Pentru ca omul care cumpără să aibă certitu¬ 
dine a că va lua lucru sănătos, iar cel care vinde, pro¬ 
ducătorul, să ştie că nici nu i se poate desface marfa 
decât dacă se forţează să producă în condiţiuni irepro¬ 
şabile. 

II. Deviza 2-a o complectează pe aceasta: „Aici se 
vinde cea mai bună marfă pe care o produce poporul 
român”. 

Pentru aceasta din regiunea vinurilor se va căuta 
cu cea mai mare atenţie cel mai bun vin din regiune. 

Numai pe acesta îl va recomanda Şeful de Judeţ, 
numai pe acesta îl vom cumpăra. 

De asemeni în celelalte regiuni se va căuta: cel mai 
bun caşcaval din regiune, cea mai bună brânză, cel 
mai bun unt. 

Nu vom cumpăra dela legionari, ci dela Românii 
care sunt mai vrednici şi producmai bine. 

Legionarii să se silească, pentru onoarea numelui de 
legionar, a produce ce-i mai bun. 

O singură restricţie: Nu se cumpără dela Jidani. 

Şeful de Judeţ care nu se va osteni să caute cea 
mai bună marfă din regiunea lui, va face o mare gre- 


50 





şeală. Pentrucă nu va contribui in măsura cerută la ma¬ 
rea izbândă legionară, pe câmpul de luptă al comer¬ 
ţului. 

Nu mai este vorba de o afacere, ci de onoarea noa¬ 
stră. Deaceea fiecare, cu tot sufletul lui, la treabă! 

Vom răsturna o întreagă lume, care ne crede ne¬ 
putincioşi, vom răsturna şi învinge dând înapoi toată 
linia jidovească, care a asaltat comerţul creştin, şi vom 
recuceri poziţiile noastre româneşti pierdute. 

învingând şi aici, pe această linie, vă puteţi ima¬ 
gina ce revoluţie va fi, câte valuri de simpatie nu se 
vor ridica spre noi, câtă panică în liniile jidăneşti. Prin 
aceasta ne vom apropia cu încă 100 metri de viitoarea 
biruinţă românească legionară. 

De aceea, cer tuturora, care vor conlucra pe acest 
teren, omare conştiinţă în cele mai mici am㬠
nunte, ca pe ori şi care câmp de bătălie. 

Comerţul legionar înseamnă o fază nouă în istoria 
comerţului pângărit de spiritul jidănesc: el se numeşte; 
comerţul creştin, bazat pe iubirea de oameni, 
nu pe furarea lor, comerţul bazat pe onoare. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 30 Septembrie 1935 
CIRCULARA Nr. 6 

Către toate organizaţiile legionare 

După cum ştiţi, am avut cu toţii până astăzi bune 
sentimente, chiar de amiciţie, faţă de acţiunile D-lor 
George Brătianu şd Mareşal Averescu. 

Sentimente pe care ni le-am manifestat şi la ale¬ 
gerile din 1933 şi cu alte ocazii, fără să fi cerut nimic in 
schimb, în afară de o elementară doză de bunăcuviinţă. 

De aproape un an de zile, printre rândurile mem¬ 
brilor acestor organizaţii, circulă o serie întreagă de ca- 


51 





lomnii, de multe ori bătute la maşină, anonim, şi multi¬ 
plicate în sute de exemplare, în care noi, cu trecutul 
nostru de lupte, cu mândria noastră, suntem terfeliţi ne¬ 
contenit şi transformaţi pur şi simplu în slugile L u- 
peştii sau ale „Ocultei”, cu care se înţelege 
că orice om, venind numai în simplu contact, s’ar deso- 
nora. 

Eri, la o întrunire din Bucureşti a acestui front ave- 
rescano-georgist a fost admis să se citească o declaraţie 
de adeziune a unei murdării morale (Stelescu). 

Am înţeles prin aceasta că orice punţi între noi 
s’au rupt. 

De acum, mulţi, puţini câţi suntem: 

I. Este exclus orice concurs de orice natură acestor 
organizaţii. 

II. Relaţiile personale, amicale ale legionarilor se 
rup cu orice membru al acestor grupări. 

Noi întindem mâna noastră legionară numai ace¬ 
lora care prin faptele lor dovedesc că ştiu ce însem¬ 
nează onoarea şi se menţin pe linia ei. 

C. Z. C. 


Luni 7 Octombrie 1935 
CANTINA LEGIONARĂ 

O mare problemă: cum vom putea întreţine un nu¬ 
măr de 15 legionari funcţionând cu diverse însărcinări 
ia Sediul Central. 

Ei muncesc pentru mişcare. Le trebue masă şi 
<lormit. 

Până acum au stat in corpul de gardă şi au luat 
masa la Centru în condiţii foarte grele pentru organi¬ 
zaţie. 

« 

Anul acesta cu transformarea corpului de gardă în 
„Cooperativă” am fost obligaţi să dăm o soluţie. 


52 


Ea este înfiinţarea unei Cantine legionare. 

In vedecrea aceasta am găsit casa, de acum o săp¬ 
tămână. 

Legionarii i-au făcut toate reparaţiile necesare 
(cam multe căci biata casă e aproape o dărâmătură ui¬ 
tată în centrul capitalei). 

Legionarii şi legionarele cu mult drag au dres pe¬ 
reţii, au desinfectat, au dres duşumelele şi au văruit cu 
patru varuri. 

Avem patru camere: 2 pentru dormit( pat comun 
sistem Jilava); 2 pentru bucătărie şl masă. 

* 

Plita şi unele vase sunt ale soţiei mele. Restul le 
vom procura. 

* 

Mesele şi tacâmurile, o parte, ne-au fost împrumu¬ 
tate de Stelian Georgesou-Insignă. 

* 

Masa va fi gătită în fiecare zi de legionarele de ser¬ 
viciu şi doamne prietene oare vor să facă un bine. 

Doamna Vrani va face legătura şi va da directive 
acelor legionare oare nu se pricep suficient. 

* 

0 masă va costa 6 lei şi va fi oompuisă dintriun sin¬ 
gur fel de mâncare bine gătit, cimit, gustos, şi suficient. 

Cu pâinea necesară. 

Scara e bine să fie lapte cu mămăligă (H Kg. de 
cwn). 

¥■ 

La acest restaurant se va comanda cu insistenţă ca 
să se consume ceapă şi usturoi în cantitate mare. 

* 

Alunente se vor cumpăra prin „Cooperativă” cu 
preţul de „engros”. 

Cooperativa va ajuta Ia lemne şi plata chiriei. 


53 











Aici vor putea mânca circa 30-40 legionari. 

Şi anume: 

a) Cei cu serviciile la Sediu. 

b) Cei cu serviciile la Cooperativă. 

c) Cei cari îndeplinesc diferite funcţiuni în miş¬ 
care. 

Ex. Şeful Frăţiilor, al Centrului legionar-, al Cen¬ 
trului Studenţesc, al Cetăţuilor. 

d) Curierii cari sosesc din provincie. 

e) Cei mai săraci dintre legionarii activi. 

Toţi contra plată. 

Celor dela a, b, c, d, li se vor plăti direct de către 
organizaţiile respective. 

Cei dela litera e vor fi obligaţi să muncească pen¬ 
tru a-şi câştiga 12 Lei pe zi. 

Cine nu poate câştiga 12 lei pe zi prin propria 
sa muncă, şi preferă să cerşească şi să stea 
totdeauna pe capul altora care muncesc, nu este nici 
om şi nici legionar. 

Nici o muncă nu e ruşinoasă. Cerşitul e ruşinos. 

Mai bine la tăiat lemne şi cărat apă, decât la cerşit. 

Trebuie să alungăm dela noi această mentalitate, 
această boală. 

O datorie de onoare trebue să ne facă să înţelegem 
că, fiind valizi, suntem obligaţi a avea atâta bun 
simţ în noi încât să ne câştigăm prin braţele şi 
capul nostru cel puţin hrana de toate zilele. Aceasta nu 
întFo ţară pustie şi săracă, unde in adevăr ar fi un 
eroism, ci aici la noi unde hrana cade de-a gata din co¬ 
paci şi curge depe câmpuri bogate. 

Toţi cei care inlFo asemenea ţară nu-şi pot sau nu 
au mândria de a-şi câştiga un 12 lei pe zi, cel puţin, 
simt nişte imbecili, care nu-şi justifică cu nimic 
dreptul la existenţă. 

* 

IntFuna din dependinţe se va face loc pentru: 


54 












1) Un ceaun de mămăligă. 

2) Un cazan cazon militar, închis ermetic pentru 
prepararea mâncării. 

* 

Recomand o curăţenie exemplară, Doam¬ 
nelor şi Domnişoarelor dela bucătărie. 

Toată lumea, înainte de a fi intrat în serviciu, tre- 
bue să fi făcut baie. 

Să nu văd la bucătărie sau la servit fete sau cu¬ 
coane neglijente sau murdare. 

Să nu găsesc păr, muşte sau sprincene în mâncare. 

Cea mai mare atenţie, cea mai mare curăţenie. 

* 

Să nu aud de invidii, conflicte, între legionarele de 
la bucătărie. Să nu aud vorbe. 

* 

Atenţie din partea celor cari vor mânca faţă de lo¬ 
cal, şi bunăcuviinţă faţă de legionarele cari servesc. 

Să se lase acolo diverse tutueli şi intimi¬ 
tăţi, acolo eşti la un post, trebue să fii puţin mai so¬ 
lemn şi mai sever cu tine şi cu ceilalţi. 

Şi mai ales: sunt anumiţi ţâfnoşi sauţâf- 
n o a s e, cărora le sare ţandăra şi sunt puşi pe ceartă 
şi pe conflict. 

Caută cu lumânarea ocazia conflictului. 

Să ne mai scutească aceştia. 

Să-şi stăpânească nervii şi firea. 

E o notă rea pentru un legionar. 

* 

Legionarul.însărcinat cu conducerea acestei 

operaţii, trebue să aibă grijă de tot ce am scris eu aici. 

Se va prezenta in fiecare zi Ia raport la mine cu 
această condică, pe care va ţine-o în cea mai perfectă 
ordine. 

C. Z. C. 


55 










Bucureşti, 16 Octomvrie 1935 
CIRCULARĂ 

In urma raportului Nr. 6 din 16 Septembrie 1935 
al Comand, ajutor Şeitan, Şeful organizaţiei Constanţa, 
se citează cu Ordin de zi legionarii: Preotul Cucuetu, 
Alexandru Ventonic, student; Vasile Cristea, învăţător; 
Ilie Cicişanu, student; Răileanu, absolvent Arte şi Me* 
serii; I. Gurducalu electrician, pentru curajul şi rezis¬ 
tenţa lor. 

Plecând, cu o barcă simplă făcută de ei, dela Un- 
gheni, au străbătut Prutul, Dunărea şi Marea până la 
Constanţa, trecând cu bine peste toate pericolele ine¬ 
rente unei astfel de călătorii. 

C. Z. C. 

Bucureşti, 17 Oct. 1935 
FAMILIA LEGIONARA 

Camarazi, 

Am mai luat alături de popotă încă 2 camere cu 
chirie. In acestea vom instala: 

1) o frizerie legionară 

2) o cizmărie legionară 

3) o croitorie legionară 

Frizeria sub conducerea legionarului Petruţ Dumi¬ 
tru (Dura). 

Cizmăria sub conducerea legionarului Popescu-Ga- 

laţi. 

Croitoria.voiu vedea. 

Cum vor funcţiona acestea: 

Toţi legionarii aflători în serviciile din jurul Cen¬ 
trului, adică: 

— Cei 3 din biroul meu. 

— Cei din serviciul D-lui General. 


56 











r 


— Cei ai D-lui Clime. 

— Cooperativa. 

— Popota. 

— Croitoria. 

— Cizmăria. 

— Frizeria. 

— Şeful F. D. C. 

— Şeful C. S. L. 

— Şefa Cetăţuilor de fete, 
formează o singură familie legionară. 

Toţi legionarii cari muncesc aici se consideră ca 
mobilizaţi voluntar la serviciile respective. 

Ei vin nu din ordin, ci din dragostea lor pentru Le- 
giune şi ţară. 

Şi stau cât vor. 

In această calitate Legiunea trebue să le dea: 

1) maaă, 2) dormit, 3) îmbrăcăminte. (Aceasta din 
urmă numai dacă stau un timp mai îndelungat, pentru 
ca serviciul prestat să nu fie mai mic decât valoarea 
hainelor). 4) o soldă de 4-5 lei pe zi. 

* 

Dacă nimeni nu plăteşte dintre ei, a- 
tunci cum se vor întreţine? 

a) In această familie legionară nimeni nu poate 
câştiga nimic. 

b) Munca e gratuită pentru toţi cei din corpul fa¬ 
miliei. Ex. Frizerul bărbiereşte gratuit pe orice legionar 
din familie. Cizmarul face gratuit ghete pentru frizer 
şi ceilalţi, popotarii fac gratuit mâncare pentru frizer, 
cizmar, croitor, etc. 

c) Dar alimente pentru masă, piele şi talpă pentru 
ghete, stofe pentru haine, — solda de 4 lei pe zi —, de 
unde le luăm? 

Din două surse: 

1) Pentru toată lumea chiar legionară din afara 
„familiei legionare” munca nu mai este gratuită (pen- 


57 

























trucă fiecare muncind în altă parte câştigă ceva şi are 
de unde plăti). 

Pentru aceştia se va face un preţ: la frizer, la ghe¬ 
te, la haine. Ia popotă. 

Tot ce se va aduna pe această cale se va trece, nu 
la fiecare în buzunar, nimeni neputând să câştige, ci la 
fondul familiei legionare, pentru întreţine¬ 
rea ei. 

2) Dacă nu ajunge atunci: 

Diversele organizaţii vor contribui pentru întreţi¬ 
nerea oamenilor lor: 

F. D. C. pe şeful lor. Centrul legionar pe al lor. 
Centrul pe ai lui, ş. a. m. d., căci cine slujeşte Ia altar, 
dela altar trebue să mănânce. 

Cine poate fi primit în această fa¬ 
milie? 

Două condiţii se cer : 

1) Dragostea şi 2) Vrednicia. 

Tot mecanismul acestei familii se bazează pe dra¬ 
gostea fiecăruia, pentru toţi camarazii şi pe a tuturora 
pentru Legiune, pentru ţară şi pentru Dumnezeu. 

Tot ce se face nu se face nici din interes, nici din 
ordin, nici din Datorie, ci numai din Dragoste. 

E comunism? 

In înţelesul iudaic, nu, Pentrucă acesta pleacă dela 
materie şi rămâne în materie, dispreţuind valorile mo¬ 
rale ale lumii, pe când noi plecăm dela acestea şi trăim 
cu ele, dispreţuind materia. 

Comunismul lucrează din ură în contra celor 
cari au, noi din dragoste pentru cei ce n’au. 

Noi suntem şi însemnăm o renunţare din dra¬ 
goste pentru cel sărac şi pentru ţară. 

Comunismul înseamnă anticreştinism, iar dragos¬ 
tea este esenţa religiei creştine. 

* 

Nu poate intra cel ce nu are capacitate de 


58 






ti r a g o s t e. Poţi avea toate calităţile, nu poţi fi primit 
iu această familie legionară dacă paşii tăi n’au fost 
mânaţi aici de dragoste. 

Şi nu poţi rămâne dacă dragostea ta nu mai func¬ 
ţionează, tu devenind un element de discordie şi neîn¬ 
ţelegere. 

* 

A doua condiţie este vrednicia. 

Pentrucă această familie ar fi periclitată din mo¬ 
mentul apariţiei paraziţilor. Oameni cari ar consuma 
fără ca să fie capabili de a aduce un aport. Aceştia ar 
deveni o adevărată pacoste peste truda celorlalţi. 

Deci, când cineva doreşte să intre, trebuie întrebat; 
ce aport poţi aduce D-ta? 

Are această familie legionară avan- 
t a g i i? 

Da: 

1) Pentru ei neconsumând decât strictul necesar, 
restul rezultatului muncii lor merge pentru înflorirea 
Legiunii şi a ţării. 

In modul acesta se poate înzestra o ţară, o organi¬ 
zaţie cu tot ce-i trebuieşte pentru luptă şi pentru viaţă. 

2) In mijlocul vieţii legionare aceste familii înche¬ 
gate pe cimentul dragostei sunt ca nişte piloni de beton 
armat înfipţi în pământ pe care nici un inamic, nici o 
putere, nici un fel de cutremur, nu-i va putea deplasa. 

3) Aceşti legionari din familii, dăruiţi în întregime 
Legiunii şi ţării, trăind cu gândul la luptă, sunt adev㬠
raţii cazaci ai poporului român. Totdeauna înarmaţi 
sufleteşte şi gata cu armele lor pentru a-şi apăra Le¬ 
giunea şi ţara. 

4) Aceste familii legionare vor fi în mijlocul celor¬ 
lalţi un permanent exemplu de viaţă legionară: de re¬ 
nunţare, de dragoste şi camaraderie, de vrednicie şi 
muncă, de vitejie, de bunăcuviinţă. 

Şi dacă la aceste avantagii ale colectivităţii se pot 


59 
















adăuga şi avantagiile individului, forma familiei legio¬ 
nare devine perfectă. 

1. Durerile şi greutăţile vieţii se suportă totdeauna 
mai uşor de mai mulţi împreună decât de unul singur. 

2. Biruinţele, peste piedicile de netrecut câteodată 
pentru unul singur, se câştigă pe nesimţite de către mai 
mulţi împreună. 

Trustului diverşilor capitalişti şi speculatori trebue 
să le opunem trustul oamenilor săraci. 

3. Nici/o greutate, nici o mizerie materială, nici o 
durere nu te desfiinţează, ci dimpotrivă fiecare îţi dă 
o nouă tărie, o putere de viaţă in plus atunci când ai 
putut să prinzi marele secret de fericire al învăţă turei 
creştine: dragostea, şi să te plasezi cu ea în slujba ca¬ 
marazilor, a Legiunii şi a ţării tale. 

Orice muncă, orice efort, orice durere, orice jertfă 
pentru ţara ta, sunt fiecare un balsam, o bucurie 
peste sufletul tău. 

Pe toate celelalte eforturi, dureri, jertfe şi lovituri 
le consideri ca nenorociri care te doboară sufleteşte, în 
pământ. 


* 

Deaceea familia legionară plasând pe individ pe 
linia Dragostei şi în slujba ţării şi a unor mari 
idealuri, îi face viaţa fericită. 

Organizare. 

Această familie legionară are un şef numit de Şe¬ 
ful Legiunii. 

E!1 va fi ajutat de un ajutor. 

-\mbii îşi vor păstra şi funcţiile de muncă. 

* 

Numărul unei familii legionare poate începe dela 
10 şi merge până la 50. 


60 




Familiile se pot întinde în măsura în care se poate 
întinde dragostea, în mijlocul unui popor. 

Legea ajutorului reciproc. 

Bolnavii sau cei căzuţi în nenorocire vor fi ajutaţi 
de familia legionară. 

In momentul în care un membru s’a săturat, se 
poate retrage oricând şi poate apoi reveni oricând în 
sânul acestei familii. 

Dacă familia se desfiinţează, o cotă, parte din avere 
se împarte fiecăruia, iar restul se trece la averea Le* 
giunii. 

Aceasta o păstrează în vederea înfiinţării unei alte 
familii. 

Legiunea nu va aproba înfiinţarea şi funcţionarea 
unei familii legionare decât, dacă studiind problema, va 
avea garanţia că cei ce o compun vor putea-o duce la 
bun sfârşit. 

* 

Şeful primei familii legionare este numit Dr, Emil 
Eremeiu cu legământ 1927. 

Ajutor, şeful popotei şi al dormitoarelor. 

c. z. c. 


Bucureşti, 22 Octomvrie 1935 

PREA CUVIOŞIA VOASTRĂ 

Vă mulţumesc pentru rândurile trimise pe care 
le-am citit cu bucurie. 

Oamenii au o singură posibilitate de contact cu 
Dumnezeu: rugăciunea. 


61 




In mănăstiri este o stare de rugăciune permanentă. 
Neamul nostru, plin de păcate, trăeşte în baza ru¬ 
găciunilor necurmate ale maicilor retrase de lume şi 
ale călugărilor din toate mănăstirile şi schiturile ţării. 

îmi permit a vă face o rugăminte: rugaţi-vă necon¬ 
tenit, pentrucă în momentul în care mănăstirile şi bise¬ 
ricile nu se vor mai ruga, ţara aceasta se va prăbuşi. 

Ruagţi-vă şi pentru noi cari suntem plini de păcate 
şi pentru biruinţa armatei noastre legionare-creştine. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 29 Octomvrie 1935 
CĂTRE TOŢI LEGIONARII DIN CAPITALĂ 

Camarazi, 

S’a scurs un timp de o lună şi jumătate de cănd, 
necurmat, de dimineaţa până noaptea târziu, uneori 
ajungând până după miezul nopîii, muncim cu braţele 
noastre, la ziduri, la uşi, la ferestre, la rafturi. 

Suntem aproape de sfârşit şi vedem cu mulţumire, 
că din munca noastră a răsărit, frumos ca un soare, lo¬ 
calul cooperativei, cu rafturi, cu pod special amenajat, 
cu magazii, cu camere de locuit, cu localul pentru regie, 
popota legionară unde mănâncă 30 legionari, 
dormitorul. 

Peste câteva zile vor lua fiinţă frizeria, cizmăria 
croitoria şi tricotajul. 

Aceste reparaţii ne-au sleit însă de puţinii bani cu 
care am început acest drum lung al comerţului. 

Am avut 73.000 lei, bani adunaţi în tabăra Carmen- 
Sylva. 


62 







Din aceştia s’au cheltuit pentru reparaţii 40.000 lei 

10.000 s’au dat pentru tipărituri. 

Pentru începerea propriu zisă a comerţului mai 
avem disponibilă o sumă de circa 20.000 lei. Dacă din 
ea vom plăti diverse taxe şi mici transporturi, vom ve¬ 
dea că rămânem cu aproape nimic. 

Fac apel la toţi şefii de cuib din 
Capitală, ca să pună această problemă la prima şe¬ 
dinţă a cuiburilor respective, după care şefii de cuib se 
vor prezenta la mine individual, cu propunerile pe care 
le au de făcut faţă de problema pusă şi cu ajutorul de 
care sunt capabile cuiburile lor. 

E uşor a ţine şedinţe. 

Acum să vă văd, la greutăţi şi la probe, cine rezistă. 

Şefii de cuiburi se prezintă la mine în ordinea în 
care sunt gata până Luni seara, 4 Noemvrie 1935. 

Ca totdeauna cu drag 
C. Z. C. 


2 Noemvrie 1935 
HORIA SIMA 

I. E bun sistemul întrebuinţat de Timişoara. Cred 
că va da roade bune. 

II. N’ai nici o teamă. Sunt simple ameninţări. In 
faţa lor însă cu atât mai aprig trebue să apară legio¬ 
narul. 

Sfidează-i cu toate ameninţările lor şi plânge-le de 
milă pentru ce-i aşteaptă. 

Cu drag, 

C. Z. C. 


63 





















6 Noemvrie 1935 


CAMARADE, 

Am primit scrisoarea. 

E drept ceeace scrii, dar D-ta ai mai vorbit cu Doc¬ 
torul Andonescu, cu Cristian, cu Antohi. 

Ei toţi insă au observat îndoiala D-tale. 

Eu însumi, cu sufletul meu, am simţit că te-ai în¬ 
doit. 

N'ai spus odată că e mai prudent ca să rămâi mai 
deoparte, să nu mai faci politică, etc.? 

Un om cu credinţă în Dumnezeu nu poate să se 
îndoiască. 

Eu te ştiam că eşti credincios. 

Ce păcat ai făcut, întreabă-te singur în fundul con¬ 
ştiinţei, sau ce încercare ţi-a trimis Dumnezeu, că ţi-a 
ridicat Lumina Lui, acum după 14 ani de luptă. 

Camarade, simt eu că erai să te înneci, şi să mori 
moartea cea fără de înviere. 

Ai scăpat. 

Eu nu-ţi dau altă pedeapsă decât aceea a părerii de 
rău pe care vei avea-o, de câte ori te vei întâlni cu cei 
în faţa cărora te-ai îndoit. 

Cu acelaş drag, 
C. Z. C. 

P. S. Pe ceilalţi lasă-i. Să ne căutăm de ale noastre 
păcate. 


11 Noemvrie 1935 

CONTROLUL LEGIONAR 
Circulară 

I. Toţi legionarii deţinători de funcţiuni publice sau 
particulare (Oficii comerciale, Societăţi studenţeşti, Cen- 
tre. Uniuni, Cercuri judeţene. Societăţi culturale, etc.) 


64 






sunt supuşi în timpul funcţiunii sau la sfârşit, unui ser¬ 
viciu de control: denumit Controlul legionar. 

II. Scopul acestui Control legionar este: 

1. De a păzi, ca activitatea legionară să se menţină 
pe cea mai înaltă linie de corectitudine, pricepere şi 
moralitate. 

2. De a păzi pe legionarul în funcţiune împotriva 
calomniatorilor şi bănuitorilor, scutindu-1 de neliniştea 
unor atacuri piezişe şi perfide. 

III. Nici un legionar nu poate părăsi o funcţiune 
pe care ar fi exercitat-o fără a fi descărcat de acest ofi¬ 
ciu al Controlului legionar. 

El, legionarul, este dator să anunţe pe Şeful Legiu¬ 
nii cu o lună înainte de predarea serviciului, cerând ca 
să fie supus controlului legionar. 

IV. Şeful Legiunii numeşte controlorul 1, 2, 3, 
(după împrejurări) dintre Comandanţii legionari. Mai 
târziu e posibil să se creeze legionari definitiv ataşaţi 
acestui oficiu. 

Cum lucrează Controlul legionar. 

1. Cercetează întreaga activitate financiară, morală, 
politică, într’un cuvânt, întreaga purtare a legionarului 
căutând a observa dacă acesta s’a ţinut sau nu pe marea 
linie de onoare şi înălţime legionară. 

2. Controlul se va face cu mare amănunţime, cu 
mare conştiinciozitate şi cu mare severitate. Aici nu 
există nici toleranţă, nici milă. 

3. Raportul se înaintează Şefului Legiunii care no¬ 
tează cu: excepţional, foarte bine, bine, mulţumitor, lasă 
de dorit, rău. 

* 

Ca sfârşit repet: 

Legionarul încărcat cu o funcţiune poartă cu el în¬ 
treaga noastră onoare. Legiunea şi noi toţi suntem an- 
gaj aţi prin actele lui. 

c. z. c. 


65 















14 Noemvrie 1935 


CIRCULARA 


Camarazi, 

Dela 14 Septembrie până acum am trecut ceas cu 
ceas, zi cu zi un drum necunoscut. 

lată-ne, în sfârşit, cu voia lui Dumnezeu, în ziua dc 
14 asistând după o muncă în adevăr eroică la împlinirea 
visului nostru, care ne-a urmărit tot timpul acestor sfor¬ 
ţări: inaugurarea cooperativei noastre. 

Nici nu putea să fie o mai bună răsplată pentru 
truda noastră. 

Aţi muncit mulţi câte o zi, câte două, câte trei, câte 
o săptămână. 

Tuturora vă strâng mâna cu căldură de frate. 

Dar sunt din aceia cari au stat neîntrerupt 60 zile 
pe poziţie, lucrând uneori până la 2 noaptea. 

In primul rând stau: Dr. Eremeiu, Pr. Mosor, Zudic, 
Catană. 

In al doilea rând oameni cari au muncit ou un <îe- 
votament mişcător: Giolu cu ajutorul său. Mariana 
KuntzI, Crăciim, State, Valea şi camaradul său, Nicoii- 
cescu. Moş Bârsan, Udroiu şi Lucia Trandafir. 

Toţi aceştia ca răsplată drept meritată capătă pe 
ziua de azi un grad în plus peste ceeace au în mo¬ 
mentul de faţă. 

Pe ceilalţi, pe toţi în frunte cu D-1 Potolea şi cu aju¬ 
torii mei Ing. Horodniceanu, Pictorul Basarah şi Dobrin. 
îi citez pentru vrednicia şi devotamentul lor, acordân- 
du-li-se diplomă de tabără pentru minimum 10 zile. 

C. Z. C. 


66 






14 Noembrie 1935 


L.\ DESCHIDEREA COOPERATIVEI 
In loc de discurs 

1) Am luat hotărîrea de a porni pe acest drum p㬠
răsit de români —■ al comerţului — în zilele de 13 şi 14 
Septembrie 1935. 

2) Tot ce se vede aici, în afară de părţile de fier. 
este lucrat de mâinile noastre. 

Zidărie, rafturi, vopsitorie. 

3) Am plecat pe această cale cu 73.000.- sumă adu¬ 
nată de noi în tabăra Carmen-Sylva. 

4) Peste 60.000 lei au intrat în reparaţii. 

5) Deaceea, astăzi 14 Noembrie, ne prezentăm cu 
puţine mărfuri. Şi acelea numai pe credit. Coloniale nu 
avem pentrucă nici un angrosist de coloniale n’a voit 
să ne acorde credit nici măcar de 5000 lei. Le vom ridica 
şi noi creditul mâine când vor veni să-l ceară dela noi. 

Noi, poporul român, am acordat atâta credit tuturor 
veneticilor ca să se umfle ca balenele aici în ţara noas¬ 
tră şi ei n’au nici măcar inteligenţa, necum bunul simţ, 
de a se purta cum trebue. 


* 

6) In general tot ce se va găsi mai bun, mai cu¬ 
rat, mai sănătos, în ţara noastră, vom aduce. 

7) Lumea trebue să ştie că aici nu va găsi nici 
marfă proastă şi nici cântar strâmb. Aici totul este s㬠
nătos şi corect ca sufletul legionarului. 

Prin această operă comercială urmărim; 

A) Să reînviem vechiul renume al comerţului rom⬠
nesc şi creştin, bazat pe onoare şipedreptate de 
oameni, iar nu pe jefuirea lor. 

Renume pângărit şi dispărut odată cu bietul comer¬ 
ciant român, în faţa năvalei iudaice. 


67 




















B) Să arătăm ţăi'ii acesteia că s’au născut în sfârşit 
o mână de tineri pe acest pământ românesc, crescuţi în 
credinţa legionară, care ne încumetăm să ne măsurăm 
în vrednicie cu oricine şi să repunem pe români în pozi¬ 
ţiile lor economice pierdute. 

C) Să sfărâmăm în zece bucăţi argumentul că Ro¬ 
mânii sunt incapabili de a face comerţ şi că trebue deci 
să se resemneze în situaţia de robie economică la care 
au ajuns. 


* 

Mulţumim tuturor acelora care ne-au privit cu sim¬ 
patie sau ne-au dat concursul lor. 


C. Z. C. 


24 Noemvrie 1935 

L E GIO N A R U LUI.... AVOCAT. 

Camarade, 

Nu ştiu cine te-a lăudat în . arătându-te ca 

pe un politician de rând. 

Desigur că e din cercurile noastre. 

Neştiind cine e, pentru a-1 pedepsi, te pedepsesc pe 
D -1 a. Pentru ca să ştii să te fereşti altădată, ca de foc, 
de laudele inamicilor sau de acelea ale amicilor 
de circumstanţă. 

Anunţă, te rog, judeţul că eşti pedepsit cu o săpt㬠
mână eliminare. 

După executare, raportezi. 


C. Z. C. 


68 










Bucureşti, 26 Noembvie 1935 
CIRCULARA Nr. 10 

Stabilirea raporturilor dintre „Porunca Vremii" 
şi mişcarea legionară. 

Către Şefii de Organizaţii Judeţene, 
spre a fi răspândită în lumea legionară. 

I 

1. „Porunca Vremii" este o foaie antisemită bună. 

2. Cei ce scriu la ea, în frunte cu directorul ei, 
afară de Dragoş Protopopescu, sunt însă antisemiţi re¬ 
cenţi, netrecuţi prin examenul timpului şi al încercărilor. 

3. Când nu e garanţia acestui examen, toate lucru¬ 
rile se ştiu unde încep, dar niciodată nu se poate şti unde 
se sfârşesc. 

4. De aceia, voi legionarii, cetiţi „Porunca Vremii”, 
dar fiţi în gardă la fiecare articol, la fiecare cuvânt, 
pentrucă nu este a noastră. Noi numai ce este al nostru 
ştim de unde începe şi unde sfârşeşte. 

II 

Am observat după im an de apariţie că nu tot ce 
se scrie în ea este pe linia noastră. Sunt chiar multe lu¬ 
cruri, care ni se par dictate din cabinetul Ministerului 
de Interne. 

Atacuri necontenite şi nedrepte la adresa D-lui 
luliu Maniu. 

Intrunul din numere se cerea chiar „arestarea” tu¬ 
turor maniştilor, aducându-li-se acuzaţia, destul de 
perfidă, că atacă Monarhia. 

Pentru respectul adevărului, însă să se ştie de toţi 
că Domnul Maniu atacă nu pe Rege, ci vâscul din jurul 
Său, care omoară pe Rege şi nimiceşte Monarhia ro¬ 
mânească. 

M’am simţit umilit când pe pagina I-a eram lăudat 
eu sau noi, iar pe ultima insultat Dl luliu Maniu. 


69 















Omul acesta pe drept cuvânt poate să ne fiarbă şi 
pe noi în aceeaşi oală, în care fierbe „Porunca Vremii”. 
Domnul luliu Maniu ne este adversar, dai’ după dogma 
legionară nu ne este permis a ne purta fără onoare cu 
nici un adversar. Cum se poartă sau se va purta el cu 
noi, e treaba lui. 

Şi vor mai fi fiind şi alte chestiuni, în caro nu vom 
fi de acord cu „Porunca Vremii”. 

De aceea, pentru a nu lovi totuşi într’o foaie care, 
deşi nefiind a noastră, e românească cel puţin jumătate 
din ea, deviza noastră este: „Cetiţi cu toţii „Po¬ 
runca Vremii”, dar nu credeţi tot ce se 
scrie în ea. 

C. Z. C. 

P. S. Ni se cer lămuriri cu privire la conferinţele 
întreprinse de Dl. Dr. I. Rădulescu. Şi anume se pro¬ 
pune legionarilor să facă manifestaţii, etc., cu aceste 
prilejuri. Nu e cazul. 


Bucureşti, 30 Noemvrie 193.5 

CIRCULARA Nr. 11 
(Urgent) 

Către Şefii de Regiuni şi Judeţe. 

Rog atrageţi de urgenţă atenţia tuturor legionarilor 
că se prezintă în diferite oraşe un excroc şi agent cu 
numele: legionarul Popescu. 

El falşifică scrisori şi iscălituri, prezentâudu-se pe 
la diverşi comercianţi în numele „Cooperativei Legio¬ 
nare”, încheind angajamente şi luând aconturi. Fiţi în 
gardă faţă de orice musafir care se prezintă. 

Luaţi măsuri pentru a-1 da pe mâna poliţiei. 

C. Z. C. 


70 




23 Februarie 1936 


CIRCULARĂ 

Cu adâncă durere şi cu mâhnire, am citit înlr’o 
foaie, articolul intitulat „Scrisoare deschisă adresată 
Domnului General Cantacuzino-Grănicerul” şi iscălit: 
Gcorge Beza. 

In acest articol este atacat cu o necuviinţă fără ase¬ 
mănare, bătrânul nostru general, care ne-a însoţit cu 
un sentiment de onoare inegalată în cele mai vijelioase 
momente ale noastre şi sub acoperişul căruia, trăim în¬ 
treaga mişcare legionară. 

Evident că asemenea necuviinţe nu pot atinge per¬ 
soana lui. Şi nu are nevoie de nici un fel de apărare. 
Insă acest atac, este tot ce putea să aştepte inamicul. 
Toţi inamicii mişcării noastre legionare şi ai naţiei ro¬ 
mâneşti, în aceste momente: „Cu arma pe care le-o 
arunci vor trage în noi”. Dar suntem cu mult prea pu¬ 
ternici pentru a privi, nu cu îngrijorare, ci numai cu 
scârbă, acele lovituri. 

— Şi este pentru prima oară când aceşti duşmani 
îi vor zice „Domnul” Beza. Şi-l vor preţui în foile lor. 

* 

Pe Beza l-am făcut, cu ocazia ultimelor avansări 
legionare. Comandant legionar. Plecând apoi la Car- 
men-Sylva, în lipsa mea, a fost pedepsit de Domnul Ge¬ 
neral Cantacuzino, cu eliminarea din organizaţie; pen¬ 
tru refuz de executare de ordin. 

Când, mai târziu, am venit în Bucureşti, l-am ru¬ 
gat pe Domnul General să-i suspende pedeapsa, deoa¬ 
rece conţinutul ordinului de eliminare era jignitor pen¬ 
tru Beza. Domnul General, cu cavalerismul său cunos¬ 
cut, mi-a spus: „Dacă am făcut o nedreptate, o repar”. 
A suspendat ordinul dat şi a transformat pedeapsa în 
trei luni eliminare. Intre timp, Beza scrie un articol în- 
tr'o foaie. Aflând, spun legionarilor să-l trimeată pe 


71 

















Beza la mine, la Carmen-Sylva, pentru a vorbi cu el, şi 
am plecat. 

Peste câteva zile a venit Beza. 

L-am primit în casă şi în cadrul familiei mele, ca 
pe un frate mai mic, cu toată dragostea şi cu tot su¬ 
fletul deschis. 

I-am spus însă că, din punctul de vedere al liniei le¬ 
gionare, a greşit grav, scriind articolul. Mi-a spus că s’a 
dus la acea foaie cu un plan: să cerceteze ceva. Şi a 
descoperit că foaia este subvenţionată de D-nii Col. Ga- 
briel Marinescu, Prefectul Poliţiei, şi de Parisianu. 

L-am sfătuit atunci să se retragă cavalereşte din 
rândurile legionare, neputându-se acomoda acestui spi¬ 
rit şi credinţei necesare unui legionar. Pentru ca mai 
târziu să nu creieze dificultăţi organizaţiei, din cauza 
construcţiei lui sufleteşti aparte, căruia eu îi găsisem o 
infirmitate: imposibilitatea de a crede în 
Dumnezeu (pe care, timp de un an, încercasem s’o 
tratez, însă cu rezultatul care se vede). 

In modul acesta, el va avea o atitudine co¬ 
rectă. Va fi un om de onoare. 

Iar eu îi voiu păstra prietenia, stima şi dragostea 
mea. 

După aproape o săptămână, a plecat, despărţindu- 
mă de el, cu drag, înţeleşi că va proceda aşa, adică se 
va retrage. 

După câteva zile numai, în aceste ceasuri de mize¬ 
rie pentru mine şi ai mei, de griji, pândiţi şi atacaţi 
din toate părţile, citesc cu inima scârbită acest ar¬ 
ticol, nu îndreptat înspre Generalul Cantacuzino. care e 
inatacabil, ci spre inima mişcării noastre. 

Pe care articol, faţă de modul cum m’am purtat eu 
cu Beza, îl consider ca pe un act de mare m iş e- 
lie omenească. 

Acest act l-a transformat într’un 
mişel. 


72 







Pentru aceasta şi pentru purtarea lui obraznică 
faţă de D-1 General — un om acoperit de răni şi de 
glorie pe câmpurile de bătălie şi acum, la sfârşitul 
vieţii sale, acoperit de lovituri pentru noi şi viitorul 
nostru, — pentru atitudinea lui complectamente con¬ 
trară spiritului legionar şi pentru infama atitudine faţă 
de neamul său românesc, în aceste zile grele, este de 
astăzi înainte, eliminat din mijlocul nostru, cu pierde¬ 
rea gradului pe care l-a avut ultimele două luni. 

N’am crezut că dragostea, loialitatea şi grija cama¬ 
raderească vor putea fi răsplătite în modul acesta. 

Cu această părere a mea: 
act de mare mişelie omenească, 
omul acesta va merge tot restul zilelor sale. 

C. Z. C. 

Carmen-Sylva 


Carmen-Sylva, 24 Aprilie 1936 
CĂTRE FAMILIA LEGIONARĂ 

Iubiţi Camarazi, 

Zilele acestea am plantat la tabără peste 500 de 
pomi. La vară, dacă se vor prinde, vom avea unde să 
stăm cu toţii la umbră. Deoarece mai am încă loc de 
plantat, vă sfătuiesc pe fiecare să daţi câte 12 lei, pen¬ 
tru ca să plantez câte un pom roditor în norocul vostru. 
Voiu face astfel aici o mică pădurice a celei dintâi fa¬ 
milii legionare. Am semănat de asemeni grâu 7 ha., 
ceapă 100 kg. harpacică, cartofi 1000 kg, usturoi. 

Pe aici e voie bună, sănătate şi veselie. 

Tuturora vă doresc acelaş lucru. 

* 

Aud de noua ofensivă mişelească. 

O, prin câte am trecut de acestea! E cel puţin a 
30-a. Stau şi râd. 


73 








Tot nu s’au învăţat niinte canaliile dela Prefectura 
Poliţiei, că noi nu putem fi învinşi prin minciună şi in¬ 
famie? 

Aşteptaţi numai puţin, să-i vedeţi la urmă. 

Cu mult drag tuturora 

C. Z. C. 

Hura! Am citit! Sunt încântat! 

Şi zic: Să trăiască Legiunea şi Căpitanul! 

General Gh. Cantacuzino. 


Bucureşti, 30 Mai 1936 
POLITICA EXTERNA 
Circulară 

Vorbesc deci, de lumea care într’un ceas greu pen¬ 
tru ţara aceasta va fi chemată să vorbească cu tunul 
sau cu sângele ei. 

Scot afară, aşa dar, din mijlocul acestei lumi ce¬ 
tele obraznice de jidănaşi cari se prefac că se agită 
pentru viitorul acestui neam şi scot politicienii mici şi 
mari cari se ocupă numai de ei şi judecă toate proble- 
mele ţării numai prin prizma intereselor lor. 

Aceste două categorii nu contează nici pentru mo¬ 
dul cum judecă, deoarece judecă falş (corect pen¬ 
tru ele, dar falş pentru neam) şi nici pentru valoarea 
concursului lor într’un ceas de primejdie naţională. 
Aceste două categorii vor constitui într’un asemenea 
ceas ruşinea morală a neamului. 

De aceea părerile acestora trebuiesc eliminate. Ju¬ 
decăţile lor trebuiesc aruncate pe foc. 

* 

Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de 
soarta ţării pe care o joacă în mâinile sale, foarte debile, 
Dl. Titulescu. 

Noi, Românii, înţelegem că Dl. Titulescu este un 


74 









talent, este mai puţin o inteligenţă şi aproape deloc o 
înţelepciune. 

Mai bine să se Încredinţeze soarta unei ţări unui 
înţelept fără talent, decât unui talent lipsit de înţelep¬ 
ciune. 

Apropierea de Rusia. 

I. Este un gest de trădare pe care poporul ro¬ 
mân îl face faţă de Dumnezeu şi faţă de ordinea morală 
a acestei lumi şi faţă de popoarele care stau în slujba 
acestei ordini, în războiul cu puterile nimici¬ 
toare ale răului. 

Onoare acestor popoare. 

Gestul nostru murdăreşte în faţa istoriei obrazul 
poporului român, îl desonorează. 

Numai cu sânge, cu sânge mult, vom mai putea în 
viitor să ne răscumpărăm onoarea pierdută în faţa ace¬ 
lor pe cari îi trădăm şi care ne vor desconsidera. 

II. De vor intra trupele ruseşti pe la noi şi vor ieşi 
învingătoare, în numele Diavolului, cine poate să crea¬ 
dă, unde este mintea care să susţină, că ele vor pleca 
dela noi, înainte de a ne sataniza, adică bolşeviza? 
Consecinţele? Inutil a le discuta. 

» 

Dacă însă vor ieşi biruitoare armatele creştine, re¬ 
zultatul va fi împărţirea noastră, desfiinţarea 
Statului român, ca plată pentru trădarea noastră. 

Vom merge cu capul plecat noi. Românii, şi nici¬ 
odată nu vom mai îndrăzni să ridicăm ochii şi să pri¬ 
vim în faţă neamurile cari au rămas cu riscul vieţii lor 
pe linia onoarei. 

Ele au dreptul să ne dispreţuiască, văzând numai 
oscilaţiile noastre de azi. 

Cei ce poartă răspunderea viitorului României, în 
ceasul de faţă, să ia aminte! 

C. Z. C. 


75 















10 Iulie 1036 

EDUCAŢIE LEGIONARĂ 
Către Comandanţii de Tabere 

Dragii mei. 

Nu v’am putut scrie până acuma deoarece am fost 
ocupat. 

Din fugă vă scriu următoarele: 

1) Aveţi'l grijă de educaţia legionarilor. 

Aceasta/se poate realiza: 

A. Prin exemplu de viaţă comună! 

Ducând aceiaşi viaţă cu ei. 

Purtându-vă cu bunătate şi cu iubire. 

înlăturând din vorbă, comandă, şi gesturi manifes¬ 
tările de plutonier major de trupă, înlocuiţi cuvintele 
„mă”, „mişcă mai repede”, etc... 

B. Prin lecţiile de educaţie prin care le ţineţi în 
şedinţă. 

Aici veţi insista asupra următoarelor chestiuni: 

1) Boala desunirii şi a certurilor din organizaţie. 

2) Pâra camaradului, şoapte la ureche, intrigă. 

3) Nemulţumiri în contra şefilor care au şi ei şefii 
lor care îi controlează. 

4) Spionajul şi trădarea. 

Insistaţi cu deosebire asupra purtărei în societate a 
legionarului. 

Prin purtarea sa un legionar poate să ne facă cel 
mai mare bine sau cel mai marc rău. 

Nu daţi exemplu de purtări urâte, necuviincioase, 
mândrie, îngâmfare, discuţii prosteşti, etc. 

Legea tăcerii, ocoliră oricărui conflict. 

Omul corect. 

In chestiunea instrucţiei insistaţi asupra: 

Poziţiei de drepţi, salutul, prezentarea, onorul, mar¬ 
şul legionar. 

Dragii mei, ţara e plină de tabere. Pretutindeni e 


76 







ordine. Lumea este mulţumită de munca şi purtarea 
noastră. 

Fiţi cu toţii pătrunşi că zi cu zi şi ceas cu ceas pre¬ 
gătim un mare viitor acestui neam românesc. 

Cu mult drag 
C. Z. C. 


Bucureşti, 9 Septembrie 1936 
DESFIINŢAREA TABEREI DELA SUSAI 
Domnilor Ofiţeri, Domnilor Prelaţi, 

Domnilor Miniştri, Domnilor Gazetari, 

Citiţi, vă rugăm, alăturatul raport al legionarului 
Profesor Dobre şi alăturata scrisoare a fiului meu. 
Cornelii! Zelea-Codreanu, cu privire Ia profanarea de 
pe muntele Susai-Predeal, unde făcusem o tabără legio¬ 
nară, pentru a îngriji de sfintele oase ale eroilor noştri, 
uitate şi părăsite de 20 ani de o oficialitate înstrăinată 
de gloriile şi durerile Neamului. 

Ar trebui să aduc infama profanare petrecută, la 
cunoştinţa întregei ţări, pentru că ţării aparţin sfintele 
oase ce ne dau azi dreptul de a ne considera oameni pe 
acest pământ. Prefer însă să nu răspândesc nemaipo¬ 
menita infamie şi ruşine şi prefer, mai cu seamă, să nu 
poată nimenea, chiar cei mai mari duşmani ai noştri 
să spună că speculăm sfânta vitejie a martirilor noştri 
naţionali. 

Cu înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Gurie al Basara¬ 
biei, am pus piatra fundamentală locaşului de odihnă 
a rămăşiţelor eroilor morţi pentru Ţară. înalt Prea Sfin- 
ţitul a slujit pentru prima oară după douăzeci ani de 
uitare sfintele oase şi poporul în genunchi şi plângând 
de enaoţie a asistat la sfânta slujbă de astă vară. 

In faţa acestui nemaipomenit sacrilegiu nu pot de¬ 
cât să strig; 

Scoală-te Ferdinand cel Loial şi vino 


\ 


77 
















de vezi cum ţi-se omoară mişeleşte pen¬ 
tru a doua oară eroii tăi! 

Adresându-mă D-voastră, ofiţeri ai armatei române, 
care aţi rămas vii în urma crâncenului răsboi, vă în¬ 
treb: Veţi lăsa fără nici un răspuns ofensa 
adusă acestor sfinte oase? 

General Cantacuzino-Grănicerul 
» 

6 Septemvrie 1936 
DOMNULE GENERAL 

In dimineaţa zilei de 5 Septemvrie (ora 4,30) am 
fost împresuraţi de 200 de jandarmi sub comanda unui 
maior care, după ce s’au făcut de râs — adică au atacat 
prin salturi noaptea înconjurând tabăra pe o rază de 
500 m., au văzut că nu au de a face decât cu 17 persoane 
la cai'e nu au găsit —nu vorbim de arme — nici măcar 
bricege. 

Au venit din ordinul guvernului care ştia că în 
această tabără sunt 500 legionari şi că se pregăteşte o 
mare revoluţie (?). 

Văzând că s’au făcut de râs în faţa soldaţilor, ma¬ 
iorul şi procurorul au plecat ruşinaţi, după câteva mi¬ 
nute, lăsându-ne pe seama majorilor. 

Au făcut percheziţii şi n’au găsit nici bricege — cum 
spuneam. — Ne-au ajutat să transportăm bagajele şi ali¬ 
mentele şi în Predeal ne-au lăsat liberi. 

In urmă au rămas vre-o 20 de jandarmi cari din 
ordinul d-lui maior Hariton — comandantul legiune! de 
jandarmi — au distrus cu topoarele şi tâmăcoapele tot 
ce am realizat noi acolo. Nu au stricat construcţiile noi. 

In nebunia furiei au aruncat osemintele şi obiectele 
adunate de noi — călcându-le în picioare. Au distrus 
crucea, evanghelia, candela şi icoana pe care le pusesem 
la sanctuarul improvizat până la terminarea constnic- 
ţiei noului sanctuar care se apropiase până la acoperi? 


78 













Devastarea s’a făcut sub comanda şefului de post 
din Comarnic şi în faţa unui legionar lăsat de mine în 
tabără să ia în primire — cu inventar — sculele. 

Infomnat de ce s’a petrecut acolo, am trimes ime¬ 
diat Majestăţii Sale următoarea telegramă: 

MAJESTĂŢII SALE REGELUI CAROL II 

Palatul Regal Sinaia 

„Cu sufletul frânt de durere, adresez Majestăţii 
Voastre protestul meu împotriva măsurii arbitrare luată 
de guvern de a desfiinţa tabăra legionară dela Susai- 
Predeal, care avea menirea să adune de prin desişurile 
pădurii osemintele părinţilor noştri căzuţi eroic pe ace¬ 
ste meleaguri pentru întregirea neamului şi să le aşeze 
în mausoleul, pe jumătate construit cu braţele noastre; 
cum şi ridicarea unei cabane pentru pelerini şi sportivi. 

Oamenii trimişi de guvern să ne ridice cu forţa, au 
distrus tot ce am realizat şi au asvârlit cu dispreţ prin¬ 
tre cetini osemintele eroilor adunate de noi, sfărâmând 
totodată în mod barbar crucea, evanghelia, icoana şi 
candela ce străjuiau pentru prima dată, după 20 de ani, 
la căpătâiul acestor oseminte sfinte. 

Pentru această profanare, făcută în prezenţa osta¬ 
şilor Majestăţii Voastre, facem răspunzător guvernul în 
faţa istoriei şi a noastră. 

Sângele vărsat de acei ale căror oseminte sunt pro¬ 
fanate astăzi să cadă ca un blestem asupra casei şi co¬ 
piilor celor cari din diavolească orbire au putut lua 
asemenea măsuri. 

In numele jertfei acestor eroi, pentru sacrificiile 
cărora s’au ridicat până la conducerea ţării, solicit in¬ 
tervenţia Majestăţii Voastre pentru a se reveni asupra 
acestei măsuri care jigneşte, îndârjeşte şi revoltă“. 

Profesor ION DOBRE 
Comandantul taberei Susai-Predeal. 

79 


I 














Aflând de exedierea acestei telegrame, s’a dat or¬ 
din să meargă sus două care, să readucă osemintele şi 
obiectele şi să le ducă noaptea pe furiş la cimitirul 
eroilor. 

Dumnezeu i-a înfrânt. Când poposeau acolo sus cu 
carele, nişte ciobani le-au furat hamurile şi apoi au 
întins ei de care din Susai până jos. I-a prins însă ziua 
şi toată lumea din Predeal a văzut cortegiul ruşinii lor. 
Nu există om în Predeal pe buzele căruia să nu tremure 
vorbe de blestem pentru cele ce au făcut. 

După ce au terminat netrebnica-le faptă au părăsit 
tabăra lăsând-o pustie. 

Eri şi azi a fost un adevărat pelerinaj în tabără. A 
fost sus lume — să vadă dezastrul. 

De mâine încolo încep tabăra. Am pe lângă mine 
numai vre-o 5 legionari. Mă duc şi iau dela început. 
Voi instala în altă parte — fosta tabără să rămână ca 
o dovadă a profanării. 

Reîncep iarăşi cu nimic şi ne vom reface cu atât 
mai vârtos cu cât am fost distruşi. 

Ar fi trebuit să viu personal să vă raportez. Nu pot 
însă părăsi localitatea, deoarece în afară de tabără mai 
am jos în Predeal şantierul de şindrilă unde s’au pre¬ 
gătit 20.000 şindrile. Şantierul este instalat în curtea 
unei femei văduve sărace şi cu doi copii. Pentru că ne-a 
dat găzduire, ii reparăm casa. 

Poate ar fi bine, ca telegrama să fie trimisă şi 
Patriarhului şi altor personalităţi. 

Restul, Domnule General, merge bine. 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 

Ion Dobre 







DOMNULE GENERAL, 

Văzând raportul Profesorului Dobre am plecat în 
aceiaş noapte la.Predeal, pentru ca să mă conving, cu 
ochii mei, de grozăvi^ celor relatate în acest raport. 

M’am urcat în tabără. Raportul Profesorului Dobre 
este exact. Oricine se poate ridica, să vadă urmele bar. 
bariei. Zeci de adăposturi muncite o vară întreagă de 
mâna tineretului român, au fost sfărîmate cu topoarele 
cu o furie în adevăr de bestii. Tabăra este o ruină. 

Am găsit, eu însumi, crucea şi candela, care stră- 
juiau deasupra bietelor oase, aruncate la gunoi. In 
curtea şefului de post din Predeal s’a găsit aruncată 
în noroi icoana donată de sculptorul Igiroşianu. Oasele 
eroilor au fost lovite şi profanate în graba distrugerii, 
sub furia canaliilor de jandarmi. Un maior, inconştient, 
s’a adresat profesorului Dobre: 

— „Nu mai exploataţi aceste oase. 
Oase se găsesc pe toate dealurile. Se 
cunoaşte că n’ai fost pe front”. 

— „A fost tatăl meu, domnule maio r”, 
a răspuns Profesorul Dobre. 

Adaug că a doua zi doi plutonieri de jandarmi, s’au 
ridicat pe locul acela sfânt cu femei uşoare şi au chefuit 
pângărind din nou pe bieţii eroi ai neamului, care au 
căzut din Regimentele 10 Vânători, 73 Infanterie, 46 In- 
fanterie, mai multe mii într’o singură zi. Aceşti pluto- 
nieri au consumat peste 20 de sticle de bere, câte le-au 
găsit la cantina taberii. 

* 

Domnule General, vă reamintesc că acum câteva 
luni m’am urcat pe muntele Susai în căutarea unui loc 
pentru o casă de adăpast. Acolo am descoperit pe sub 
cetinile de brazi, oasele albe a sute de soldaţi şi ofiţeri 
români, pe care le mâncau fiarele sălbatece. 

îngrozit şi ruşinat, am luat hotărîrea să fac un mau- 


81 



















soleu în care să adun aceste oase şi raniţele şi cartu¬ 
şierele şi hainele lor pline de sânge, pe care în unele 
locuri le-am găsit neputrezite. Am luat această hotărîre 
nu numai dintr’un sentiment de pietate, ci şi de ruşine. 
Pentrucă orice neam din lume, fie el chiar un trib de 
sălbateci, dacă ar afla că după 20 de ani dela răsboiu 
sfintele oase, făuritorii României Mari, eroii noştri, sunt 
mâncaţi de fiarele sălbatece în păduri, şi-ar întoarce 
capul cu oroare şi ne-ar dispreţul pentru totdeauna ca 
pe un neam de nemernici. 

După o muncă a tineretului, cărând pietre şi ciment 
în spate dela kilometri, acest mausoleu este aproape 
gata. Acum s’a întâmplat infamia care ne sângerează 
inimile şi ne umple ochii de lacrimi. 

Domnule General, D-voastră care eri aţi comandat 
aceste oase, acum fără glas, veţi lăsa onoarea lor fără 
satisfacţie? 

Fi-vom noi tineretul acestei ţări, mişeii cari vom 
lăsa nerăsbunate oasele eroilor acestui Neam? 

Va lăsa oare Regele României pe cei ce au căzut 
sub comanda Părintelui Său şi sub a Sa? Va lăsa Ei 
oare, ca să se abată asupra armatei şi ţării blestemul 
miilor de soldaţi care au murit pe front? 

Ar fi începutul unor mari nenorociri cari s’ar 
abate peste armata română şi peste ţară. 

Părerea mea este că nu se poate ieşi dc aici de¬ 
cât prin: 

1) Imediata scoatere a întregei jandarmerii din ca¬ 
drele aimatei române (cu schimbările denumirilor di¬ 
verselor grade şi a uniformei), pentru ca actul să nu 
dezonoreze armata şi să nu se întindă blestemul asu¬ 
pra ei. Actul infam să rămâie ca un act săvârşit de nişte 
borfaşi, comisari de poliţie, secături, dar nu de armată. 

2) Pedepsirea celor doi ofiţeri ai căror subalterni 
au fost capabili de asemenea crimă. Nu sunt direct vi- 


82 




















novaţi, dar trebue să răspundă pentru faptele trupei pe 
care au comandat-o. 

3) Arestarea jandaimilor plutonieri şi sergenţi şi 
judecarea lor pentru profanare. 

4) Domnule Geneal, nu cerem pentru noi şi pentru 
tabără nici im fel de satisfacţie. Cerem satisfacţie în nu¬ 
mele sfintelor oseminte. Aceste pedepse nu au carac¬ 
terul de răsbunare. Se cere o jertfă de ispăşire. 
Neamul acesta trebue s’o dea. Nu va da-o nimeni, ea 
îşi va lua singură drepturile sale. Se vor abate neno¬ 
rociri asupra noastră. 

Nu sunt de părere să se facă manifeste sau să se 
agite masele populare. Vă rog însă, să anunţaţi confi 
denţial prin adrese: pe toţi generalii armatei române şi 
pe toţi Comandanţii de regimente. 

Miercuri 9 Septemvrie 1936. 

Corneliu Z. Codreanu 

* 

S’a ordonat o anchetă. Preşedintele comisiei de an¬ 
chetă a fost D-1 Paul Goma. Din comisie a făcut parte 
şi D-1 Col. Milicescu din jandarmerie. Comisia a con¬ 
stat că nu-i adevărat nimic din cele afirmate mai sus 
şi că nici un jandarm nu este vinovat. 

C. Z. C. 


10 Septemvrie 1936 

CĂRŢILE ŞI BIBLIOTECA LEGIONARULUI 

1) Din economiile tale cumpără azi o carte, mâine 
alta şi fă-ţi o bibliotecă. O mică bibliotecă legionară. 
Ea să fie podoaba şi mândria casei tale. Ea îţi va lu¬ 
mina cugetul şi te va îndrepta totdeauna pe drumul cel 
bun. 

2) Când vrei să faci cuiva un bine; dacă-1 iubeşti 
şi dacă vrei să-i faci o bucurie; dacă vrei să-l salvezi 


83 

















de pe o eale rătăcită; cumpără pentru el o cărticică 
{îi trimite-i-o. Mica jertfă îţi va fi răsplătită când vei 
şti că ai salvat un om. 

3. Caută, pe cât posibil, să te aprovizionezi numai 
dela regia legionară. îndeamnă prietenii d-tale să cum- 
pere numai dela regia legionară. Dacă cunoşti un co¬ 
merciant, un advocat, un industriaş, fă-i să cumpere 
timbre dela noi. De asemeni vreo instituţie care are ne¬ 
voie de timbre: să le cumpere de aici. Căci astfel dai 
o mână de ajutor luptei uriaşe dintre noi şi cei ce vor 
să ne cucerească această ţară. 

Tinere, la toate colţurile de stradă te aşteaptă 
duşmanul cu îmbietoare cărţi şi reviste, ca să te otr㬠
vească. Fii tare. Respinge otrava. Cumpără numai lite¬ 
ratura şi foile naţionaliste şi creştine. Soarbe fiecare 
cuvânt din apa vie a scrisului românesc-naţionalist- 
legionar. 

C. Z. C. 


20 Septemvrie 1936 
PENTRU CUMPĂRĂTORUL DELA COOPERATIVĂ 

Pentruce o femeie româncă trebuie să cumpere 
dela Cooperativa Legionară? 

I) Pentrucă în acest comerţ se întrezăresc hotărîrile 
tineretului român de a se lupta cu hidra iudaică, acolo 
unde ea se crede invincibilă: pe terenul comercial. 

Femeie româncă, soţie de muncitor sau de profesor 
universitar, trei sferturi din întregul comerţ românesc 
se află în mâini jidoveşti. 

Vei şovăi tu oare în a da concursul tău, în a adu¬ 
ce jertfa ta, acestui fericit şi mântuitor de neam înce¬ 
put de comerţ românesc? 

Vei lăsa tu fără încurajarea ta pe cei ce luptă, cu 
atâta încredere, în numele neamului? 


84 








Priveşte pe toate fronturile lumii cum femeia lup¬ 
tă şi se jertfeşte pentru neamul ei. Priveşte Italia, Spa¬ 
nia creştină, Germania, etc. 

Ce jertfă faci tu? 

Pentruce o femeie româncă trebuie să cumpere dela 
Cooperativa Legionară? 

II) Pentrucă din câştigul care se realizează, o parte 
se întrebuinţează pentru pâinea unui tineret caro 
vrea să muncească; iar altă parte merge pentru 
lupta cea mare a Românilor. 

Altfel banul tău merge pentru pâinea străi¬ 
nului şi pentru lupta lui în contra naţiei tale. 

III) Pentrucă la Cooperativa Legionară este mar¬ 
fă bună şi cântar drept. 

Nu e aşa bună? 

Va fi mâine, dacă tu vei da concursul tău, azi. Căci 
toate începuturile sunt grele. 

E mai bună la vrăjmaş? 

Dar cine este aceea care va da apă cu mâna ei 
vrăjmaşului care ne-a cucerit întreaga noastră econo¬ 
mie naţională? 

Doamnelor, 

Cooperativa Legionară se află în strada Gutenberg 
nr. 3 (fostă Imprimeriei), lângă Monitorul Oficial, Sta¬ 
ţia de tramvai Liceul Lazăr. 

Coloniale şi vinuri alese. 

Pentru comenzi mai mari sunteţi servite acasă fără 
nici o plată deosebită. 

C. Z. C. 

* 

începând dela 14 Septemvrie a. c., Cooperativa a 
intrat pe un an de zile sub conducerea Legionarelor. 


85 


li 














Bucureşti, 20 Septemvrie 1936 
AJUTOR DE ALEGERI 
Circulara Nr. 42 

Către Şefii de Regiuni şi Şefii de Judeţe 

In caz că la diferite alegeri comunale, judeţene sau 
parlamentare şi numai când partidele ce candidează 
cer dela Centru sprijin, legionarii primesc ordinul să 
voteze anume liste. 

A. ) Legionarii vor executa întocmai, fără semne 
de întrebare, bănueli sau cârteli, char dacă personal 
se găsesc în conflict cu cei ce vor fi ajutaţi! Pentruca 
legionarul ori care ar fi el, nu are dreptul să împiedece 
sau să stânjenească manevra politică în stil mare pe ca¬ 
re o joacă conducerea centrală legionară. Orice manevră 
se face numai şi numai în vederea biruinţei legio¬ 
nare. Numai cel ce este contra acestei biruinţi, sau e 
lipsit de încredere, sau e prost, numai acela îşi va pu¬ 
ne semne de întrebare. Legionarul adevărat va sta ne. 
clintit şi va avea o încredere nesdruncinată în condu¬ 
cerea care manevrează cu o siguranţă de fier. 

B. ) In cazul când se hotăreşte acest ajutor, pentru 
oricine: Vaidişti, Gogo-Cuzişti, Ţărănişti, lunianişti, 
Georgişti, etc., şefii judeţeni, de plăşi, de cuiburi, vor 
supraveghea cu cea mai mare vigilenţă următoarele: 

I) Legionarul nu are voie să ia contact cu membrii 
organizaţiei respective, discutând şi făcând planuri. El 
va spune: „Discutaţi cu şefii noştri. Noi nu discutăm. 

Noi primim ordine şi executăm**. 

II) Legionarul nu are voie să meargă în propagan¬ 
dă electorală, singur sau cu partidul ajutat. 

III) Legionarul nu are voie să vorbească la vre-o 
întrunire de orice politică sau consfătuire. 

IV) Legionarul nu are voie a primi cadouri sau bani 
pentru propagandă. 


86 












V) Legionarul nu are voie să scoată manifeste în 
numele său sau al organizaţiei. 

VI) Legionarul nu are voie a sta la masă la cel 
pe care îl ajută, în perioada electorală, şi nici nu are 
voie a lua parte la vreun banchet, masă comună, etc. 

VII) In ziua de vot, sub comandă, în cea mai per¬ 
fectă ordine şi tăcere se prezintă la vot şi votează. După 
care pleacă. 

VIII) Dacă lumea vă întreabă: De ce votaţi cu 
aceştia? Sunt răi, hoţi, etc. Legionarul răspunde: Nu 
stăm de vorbă pe această temă. Avem ordin şi execu¬ 
tăm ordinul. 

In cazul când nu aţi primit ordinul Centrului, le¬ 
gionarii nu votează pe nimeni. 

IX) Toţi şefii de organizaţii legionare judeţene vor 
lua măsuri ca acest ordin să se citească şi explice în 
toate cuiburile de legionari. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 21 Septemvrie 1936 

circulara Nr. 41 

Domnilor Şefi de Regiuni şi de Judeţe, 

Vi se trimite spre întocmai conformare mai jos scri¬ 
soarea Căpitanului, care subliniază perfect liniile ge¬ 
nerale de organizare ale Partidului „TOTUL PENTRU 
ŢARĂ”, în data de 5 Iunie 1935. 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 
General Cantacuzino. 

DOMNULE GENERAL, 

Rog anunţaţi următoarele pe şefii de regiuni: 

1) Nu s’a primit încă lista cu nouile funcţiuni pro- 


87 

















puse. E absolut necesară, pentru a putea studia persoa¬ 
nele şi aproba funcţionarea lor pe lângă şeful judeţean. 

2) O mare primejdie ameninţă organizaţia legio¬ 
nară. Intrarea în cadrul organizaţiei a o mulţime de 
elemente slabe, sau chiar rele. Este un fapt cunoscut: 
<ie câte ori un curent se ridică mai puternic în favoa¬ 
rea unei organizaţii, de atâtea ori năvălesc asupra ei şi o 
serie întreagă de elemenle inferioare, uneori chiar 
haimanale, oameni fără căpătâi, excroci, secături, etc... 
Altă serie o formează voiajorii politici, cari au bătut la 
uşa tuturor partidelor şi acum stau gata să se arunce şi 
în braţele Mişcării legionare. 

3) In tabăra Carmen-Sylva de astă vară, am con¬ 
statat că şefii de judeţe şi de unităţi legionare, care 
aveau îndatorirea sacră de a apăra Legiunea şi renu- 
mcle ei, nu şi-au făcut cu prisosinţă datoria, N’au fost 
suficient de severi în cercetarea şi primirea nouilor 
membri. Ei nu s’au uitat nici la înfăţişarea, nici la ochii, 
nici la caracterul, nici la sufletul, nici la mintea celor 
ce le băteau la uşă şi i-au primit în organizaţie. încât 
cu durere am putut să văd o serie de mici haimanale, 
pleava satelor şi oraşelor, oameni fără nici un căp㬠
tâi, purtând şi batjocorind sfânta cămaşe verde, în 
care au murit martirii noştri. 

4) Cer să se facă de urgenţă în ficare judeţ o co- 
misiune de control, compusă din trei, care să 
cerceteze individual pe fiecare membru, 
din toate cuiburile judeţene. Cine este? Ce trecut are, 
ce situaţie şi nume în societate (orice muncă e onorabi¬ 
lă dela măturător de stradă, la plugar, muncitor, etc. 
Nu e onorabilă haimanaua, omul fără căpătâi, beţivul, 
coada satelor şi oraşelor, pleava). Elementele slabe 
vor fi îndepărtate imediat. 

5) îndepărtarea se va face cu blândeţe şi cu ele¬ 
ganţă sufletească. Ea se va face sub forma unui con¬ 
cediu de un an de zile, pentru ca omul în acest 


88 











timp să se pună la punct cu lipsurile 
pe care le are. După care timp se va vedea. 

6) Pe viitor toţi şefii de judeţe, plăşi, cuiburi, etc. 
să nu uite următoarele legi: 

A) Cât mai puţini legionari şi cât mai mulţi prie¬ 
teni. 

B) Din 20 de cereri de înscriere, se resping 19 şi 
se primeşte unul. Cel mai bun. 

C) Celui ce vine să se înscrie îi spuneţi: ,J)ragă 
Domnule du-te şi mai gândeşte-te 3 luni pentru ca să 
nu te păcăleşti. Studiază-ne bine atunci când vrei să 
faci pasul acesta. Iată, în acest timp studiază urm㬠
toarele cărţi şi reviste legionare. Apoi dă-ne voie ca în 
acest timp să te studiem şi noi pe D-ta, ca să nu ne 
păcrdim nici noi“. Pe urmă urmează stagiul de mai 
multe luni de cunoaştere şi apropiere şi stagiul de 3 
ani, în care timp noi trebuie să ne dăm seama dacă 
omul, fie el corect, cu bunăvoinţă, etc., se poate totuşi 
integra perfect în spiritualitatea legionară. 
Numai în acest caz va fi trecut în rândurile legionare. 
Altfel prezenţa lui va fi permanent o discordanţă în 
sânul organizaţiei şi o permanentă dificultate. 

D) Veţi accentua necontenit deosebirea între cali¬ 
tatea de membru şi aceea de legionar. 

* 

Insfârşit vă atrag atenţia asupra: abuzului de 
cămăşi verzi. In fiecare colţ de stradă întâlneşti 
cămaşa verde pe câte un trup care nu-i face totdeauna 
cinste, sau în poziţii neserioase, sau în localuri nedemne 
(crâşme, cafenele, cluburi). Orice pezevenghiu se înscrie 
în Gardă printr’un şef de cuib şi a doua zi e cu cămaşa 
verde la colţul străzii sau la crâşmă. Domnilor şefi de 
judeţe, nu vi-e scârbă când vedeţi aceste lucruri? Aten¬ 
ţie! Cămăşile verzi sunt odăjdiile noastre. Să se poarte 
numai în zile de sărbătoare şi în anume situaţii şi 


89 














locuri. Interziceţi purtarea zilnică a acestei cămăşi. 
Altfel mergem la batjocorirea ei. 

* 

Comisiunea formată va începe de urgenţă 
lucrările sale. Ea va putea admite sub-comisii pe plăşi 
cu aprobarea şefului judeţean, pentru accelerarea lu¬ 
crărilor. Lucrările trebuie să fie terminate în ziua de 1 
Noemvrie. Toate comisiunile judeţene, prin şeful de 
judeţ şi de regiune, vor înainta raport asupra constat㬠
rilor făcute şi măsurilor luate. 

Să trăiţi Domnule General. 

C. Z. C. 


7 Octomvrie 1936 


Către Şeful Regiunei Sibiu 
TIPĂRIREA CĂRŢII „PENTRU LEGIONART* 

Dragă Bidianu, 

Insfârşit, prin primejdii şi peripeţii, pândită de a- 
genţi şi spioni, cartea „Pentru Legionari” a apărut. 

I. Te rog să primeşti, personal, mulţumirile mele 
pentru grija pe care tot timpul tipăririi ai avut-o ca şi 
pentru ajutorul material acordat, fără care această 
carte nu se putea tipări. 

II. Rog deasemeni, ca într’o şedinţă festivă, să se 
citească ordinul de înaintare a lui Pătraşcu şi în ace- 
laş timp Comeliu Georgescu, Comandant al Bunei Ves¬ 
tiri şi Dumneata Şef al Regiunei, să strângeţi mâna în 
numele meu camarazilor: Aurel Bozdog, Fleşeriu, Tra- 
ian Chirilă şi Pavel Chirilă, care au ajutat în mare m㬠
sură la efectuarea lucrării, precum şi camarazilor Ti- 
beriu Hentea, Gheorghe Micu şi Dumitru Banea. 

III. Rog să dispui, ca din banii adunaţi să se dea, 
din parte-mi ca dar, pentru ei sau pentru copiii lor. 


90 












câte 500 lei la următorii lucrători sau funcţionari ai 
Tipografiei Vestemean: 

Culegătorii: Sântion Petru, Cloţan Ion, Chivaru 
Comei, Ganea Ilie. 

Maşinistul loan Tancou şi omul de serviciu Pe- 
tru Ciorogar, ambii depunând un interes neaşteptat. 

Doamna Sârghie Rafira şi Domnişoara Chidu Vio¬ 
rica. 

IV. Deasemeni, vei comunica Domnului care a le¬ 
gat, al cărui nume nu-1 ştiu încă şi pe care te rog să 
mi-l trimiţi, că am rămas foarte mulţumit de munca sa. 
Oricine a văzut legătura făcută de el a rămas nu numai 
mulţumit, ci încântat. Rog a i se da şi lui smna de 500 
lei, acordată celorlalţi. Şi rog a4 anunţa, că la cealaltă 
ediţie va avea de legat 1000 de volume de lux. Chiar de 
nu voiu tipări în acest oraş, tot el va lega. 

V. Dacă mai este cineva care a fost scăpat din ve¬ 
dere, să i se acorde şi lui 500 lei. 

VI. Te rog să strângi mâna, din partea mea, proprie¬ 
tarului tipografiei, d. Vestemean, în a cărui întreprin¬ 
dere cartea a eşit aşa de frumos. 

Salută din parte-mi organizaţia legionară Sibiu, ca¬ 
re s’a înscris cu o frumoasă pagină în istoria legionară 
prin toate lucrările care s’au tipărit acolo. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 10 Octomvrie 1936 
CIRCULARĂ 

S’a instalat la noi un obiceiu urât şi periculos. 

La fiecare oră d. General este asaltat de legionari, 
rude sau prieteni de-ai legionarilor, cu tot felul de ce¬ 
reri, de intervenţii. 

„Pentru ca să-i găsească d. General serviciu, pen- 
tru ca să-i treacă fata la examen, pentru ca să-l bage 


91 





















pe X la şcoala de meserii, pentru ca să-l mute dela 
aviaţie la pompierie, pentru ca să-l „î m p r u m u l e“ 
cu o sută lei“. 

Un om când are pe cap răspunderea unei mişcări, 
nu poate să fie expus zilnic la asemenea cereri. 

Legionarii, cei dintâiu, trebue să înţeleagă că cu 
astfel de ocupaţii, aglomerate pe capul unui om care 
conduce, se periclitează orice biruinţă. 

Legionari! învăţaţi-vă de a păzi pe şefii voştri de 
asemenea intervenţii şi faceţi-vă o datorie de a opri 
pe oricine încearcă să le facă. 

c. z. c. 


Bucureşti, 11 Octomvrie 1936 

CĂTRE COMANDANŢII CENTRELOR STUDENŢEŞTI 
LEGIONARE 

Iubiţi Camarazi, 

începe anul şcolar 1936—1937. 

De pretutindeni se adună spre universităţi nouile 
vlăstare româneşti. In lupta uriaşă pe care neamul nos¬ 
tru o duce, ele, aceste vlăstare, constitue un n o u val de 
luptători, care păşesc cadenţat, siguri pe ei, plini de 
credinţa în viitor pe câmpul de luptă legionar. 

Ochii noştri şi ochii tuturor Românilor sunt în¬ 
dreptaţi asupra lor, le privim atitudinea, hotărîrea, 
voinţa de muncă la carte, capacitatea de credinţă, scân¬ 
teia sfântă din ochi şi norocul pe care îl aduc în bătălie. 

Dela 1922 sunt 14 ani. Ne întrebăm care va fi seria 
purtătoare a marelui noroc care va zice: am biruit. 

In aceşti 14 ani au fost serii eroice, tari ca fierul, 
au fost altele slabe: Toată conducerea mişcării studen¬ 
ţeşti din 1927-1928-1929-1930 a fost slabă. Ea a fost în¬ 
locuită apoi de spiritul legionar care ne-a dat seriile de 
fier de până acum. 


92 








Primii la carte în toate facultăţile, neînduplecaţi în 
credinţa legionară şi primind cu o bucurie sfântă bo¬ 
tezul jertfei. 

Celor ce intraţi acum pe câmpul de luptă vă strig 
din toate puterile: mai sus. 

Nu mai este departe biruinţa. Daţi şi voi jertfa 
voastră. 

Vi se vor întinde paharele de ademenire, politicia¬ 
nismul prin miile de mijloace va voi să vă facă trăd㬠
tori, vor curge cuvintele mieroase şi promisiunile, min¬ 
ciunile, calomniile, vor încerca desbinarea voastră, vor 
curge deopotrivă asupra voastră ameninţările şi ura. 

Veţi fi prigoniţi. Veţi simţi amarul nedreptăţilor. 
Eu vă strig: Nu vă lăsaţi! 

♦ 

Comandanţii de centre legionare vor avea grijă ca 
la începutul anului, atunci când cei noi înscrişi vor fi 
prezenţi la universităţi, să aranjeze într’un fast deo¬ 
sebit: primirea în centrul legionar a noilor studenţi lup¬ 
tători, 

I. Ei vor face un front aparte în fata frontului 
vechi. 

II. Vor fi invitaţi vechii studenţi luptători aflători 
în oraşe (azi avocaţi, profesori ele.). 

III. Se va începe cu „Tatăl nostru'*. 

IV. Se va citi acest ordin al meu. 

V. Va citi un scurt cuvânt de îmbărbătare: şeful 
regiunii, sau în locul lui un alt comandant. 

VI. Comandantul centrului legionar, însoţit de in¬ 
vitaţi, va strânge mâna cu căldură şi camaraderie 
noilor veniţi individual, începând dcla flancul drept. 

VII. Se vor cânta coruri, după care, jumătate de 
oră, cei prezenţi vor rămâne în sala respectivă în re¬ 
paus, pentru a se cunoaşte, a se lega prietenii, a se cere 
şi da informaţii. 


93 
















La această solemnitate trebuie să stea pe primul 
plan: solemnul îmbinat cu dragostea nemăr¬ 
ginită. 

A doua zi după această solemnitate, Comandantul 
Centrului legionar îmi va da raportul in scris. 

Profit de această ocaziune să vă recomand vouă şi 
prin voi tuturor legionarilor cu cari veniţi în contact: 

1) O cât mai desăvârşită şi mai plină de bunăcu- 
viinţă purtare faţă de toată lumea începând cu profe¬ 
sorii noştri şi terminând cu lumea de pe stradă. Un 
luptător de elită nu este niciodată obraznic, îngâmfat, 
provocator necuviincios, neelegant în gesturi şi vorbe. 

2) O atitudine de severă legalitate. 

Veţi lupta cu tărie de neînvins, dar numai în ca¬ 
drul legalităţii. In modul acesta veţi desarma 
pe toţi vrăjmaşii noştri cari au uneltit în contra noa¬ 
stră şi cari încearcă şi astăzi, la ora când scriu, să unel¬ 
tească. 

Printre uneltitori se află însăşi miniştrii şi per¬ 
soane din siguranţa generală care aruncă calomnia, de 
atâtea ori repetând, că legionarii adună depozite de mu¬ 
niţii şi că vor să dea o lovitură de stat. Când aceste 
lucruri au fost afirmate într’un cerc de însuşi ministrul 
justiţiei d. Mircea Djuvara, vă puteţi imagina câtă ură 
ne înconjoară şi mai ales câtă mişelie. 

De aceea, încă odată vă spun, vă veţi purta în aşa 
fel, încât să nu daţi satisfacţie niciodată acestor unel¬ 
tiri. 

C. Z. C. 


* 

P. S. — La Bucureşti adunarea a avut Ioc în curtea 
sediului; Au vorbit Ion I. Moţa şi General Cantacuzino, 
îndemnând studenţimea legionară la muncă serioasă, 
la purtare ireproşabilă şi la jertfă în slujba biruinţei. 


94 










Bucureşti, 25 Octomvrie 1936 

înfiinţarea corpului MUNOTORIMEI 

LEGIONARE 

Circulară 

Pe data de 25 Octomvrie 1936, (sfinţirea troiţei Iu- 
crătorilor din Azuga) toţi muncitorii legionari din în¬ 
treaga ţară se constituesc într’un corp legionar aparte 
denumit; Muncitorimea legionară. 

Inginerul Gh. Clime, Comandant al Bunei Vestiri, 
este numit şef al Muncitorimii legionare din Întreaga 
ţară. 

Toate cuiburile şi unităţile de muncitori legionari 
vor lua legătură cu conducerea centrală a corpului. Se 
va institui o insignă muncitorească aparte, care nu va 
putea fi purtată decât de muncitorul legionar înrolat 
în cuib. 

Se vor lua cele mai severe măsuri cu privire la 
recrutarea nouilor elemente în aşa fel încât să nu p㬠
trundă decât acelea capabile de credinţă în Dumnezeu 
şi în viitorul acestui Neam, precum şi numai acelea co¬ 
recte în viaţa lor publică sau particulară. Cel ce nu 
are credinţă şi nu este corect, nu poate intra în acest 
corp. 

Celui ce va cere programe, i se va spune că n’a în¬ 
ţeles nimic din ceasul vremii. Să rămână deci deoparte. 
Programul este: 

Să dăm tot ce avem pentru neamul nostru, luptând 
din toate pulerile împotriva tuturor acelora ce-1 fură, 
exploatează şi dezonorează, ameninţându-i existenţa. 

Neamul legionar când va învia, ieşind triumfător 
pe baza luptelor şi jertfelor noastre, ne va răsplăti pe 
fiecare după merit şi după fapte: cu belşugul şi drep¬ 
tatea care se vor revărsa peste noi, sau cu moartea şi 
blestemul. 

Camarazi muncitori din toată România. 


95 














La datorie deci. Dar să vină numai acela care 
poate păşi cu hotărîre, cu încredere neşovăitoare şi cu 
inimă de frate în aceste rânduri sfinte. 

In lupta voastră de până acum, aţi rătăcit pe sute 
de cărări piezişe şi aţi fost învinşi. Toate încercările 
voastre au fost sdrobite. 

Samsarii jidani ai ,4.,uptei”, „Adevărului”, „Dimi¬ 
neţii”, „Zorilor”, agenţii jidănimii comuniste şi în ace- 
laş timp ai jidănimii capitaliste, v’au dus din dezastru 
în dezastru şi din rătăcire în rătăcire. 

îmi asum răspunderea întreagă a celor ce vă spun 
acum: De data aceasta veţi birui sub semn legionar, 
jertfa voastră va fi răsplătită cu răsplata de înving㬠
tori şi de stăpâni de ţară. 

Adaug: vom birui pe căile legilor, oricât de tare 
ni le vor strâmtora autorii lor pentru a ne împiedeca 
biruinţa sau pentru a ne forţa să păşim alături de ele. 

Programul e trasat şi fixat într^un cuvânt: învin¬ 
gători. Pe acesta îl opun tuturor programelor minci¬ 
noase, ticluite pe zeci de articole, cari vi se flutură 
şi astăzi pe dinaintea ochilor stinşi de foame. 

Corneliu Zelea-Codreanu 
Şeful Legiunii 

A prezidat serbarea şi a vorbit domnul General 
Cantacuzino. 

* 

Camarazi, 

Luând astăzi comanda muncitorimii legionare din 
întreaga ţară, în baza ordinului de mai sus, anunţ toate 
cuiburile de muncitori precum şi noii aderenţi încă ne¬ 
încadraţi să ia legătură cu mine, adresându-se în Str. 
Gutenberg Nr. 3 Bucureşti, pentru a începe noua orga¬ 
nizare şi duce la bun sfârşit misiunea primită. 

Inginer Gheorghe Clime 
Comandant al Bunei Vestiri 


96 





5 Noemvrie 1936 


MEMORIU 

adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Ţării 

Majestate, 

Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile noa¬ 
stre In materie de politică externă. Acum este vorba 
însă de ceva mai mult decât de o simplă părere, e vorba 
de viitorul Ţării noastre. 

Suntem în drept să vorbim — şi să vorbim cu hot㬠
râre şi cu bărbăţie. 

Tot ce fac politicianii români în politica externă 
fac pe carnea, pe sângele şi pe răspunderea noastră. 
Bine sau rău, ei şi-au trăit viaţa. Do acum urmează a 
noastră. 

Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile lor de as¬ 
tăzi să atragă o marc răspundere pe umerii 
generaţiei noastre. 

Este cutremurător să ne gândim că noi, tineretul de 
astăzi ar fi să fim condamnaţi a asista la împărţirea 
sau ciuntirea României Mari, pentru a plăti păcatele 
unei infame politici externe. 

Deaceea socotesc că noi tineretul am face un act 
de laşitate, dacă în aceste ceasuri hotărâtoare pentru 
viitorul nostru, n’am avea curajul să ne ridicăm şi să 
facem ca glasul nostru să fie auzit. 

Supunem deci Majestăţii Voastre gândurile noastre; 

I 

Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tuturor 
celor ce conduc sau manifestă păreri cu privire la po¬ 
litica externă a României să declare că răspund 
cu capul pentru directivele pe cari şi le însuşesc. 

Aşteptăm deasemenea acelaş gest de mare curaj şi 
de mare cavalerism, şi din partea Majestăţii Voastre, 
în ceeace priveşte linia Regală de politică externă a Ro¬ 
mâniei. 


97 














In acest mod, în momentul unei eventuale cata¬ 
strofe Ţara ar cunoaşte: şi cui aparţin răspunderile, şi 
natura sancţiunei. 

Aceasta pretindem dela oamenii politici ro¬ 
mâni — şi nu teorii cu care n’avem ce face. Pentrucă o 
politică externă este bună sau rea nu atunci când 
ea se pretează la demonstraţii teoretice, ci atunci când 
rezultatele ei sunt bune sau fatale pentru Ţară. 

II 

Dacă noi, tineretul, vom fi puşi în situaţia tragică 
de a intra într’un răsboi alături de puterile bolşevismu¬ 
lui, împotriva celor cari apără civilizaţia creştină, a 
lumii, cari apără Bisericile de dărîmare, care apără 
moaştele sfinţilor, cari apără de profanare mormin¬ 
tele eroilor, — declarăm pe fată că vom trage toţi cu re¬ 
volverele în acei ce ne-au dus acolo, şi pentrucă nu 
vom putea dezerta, spre a nu face act de desonoare, 
ne vom sinucide. 

Niciodată tineretul neamului românesc nu va lupta 
sub semnul Satanei, împotriva lui Dumnezeu. 

III 

Nu există: Mică înţelegere, nici înţelegere Balcanică. 
Cine crede în acestea, dovedeşte că n’a înţeles nimic. 

Faţă in faţă stau numai două lumi. Sub presiunea 
lor. In clipa războiului, toate combinaţiile diplomatice 
se vor nărui ca nişte castele de carton. Aceste două 
lumi sunt: Statele revoluţiilor naţionale 
cari luptă pentru apărarea Crucii şi a unei civilizaţii 
milenare şi Bolşevismul cu anexele sale, care 
luptă pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea 
civilizaţiei creştine. 

Acestea din unnă: bolşevismul şi anexele sale, vor 
fi nimicite de armatele Crucii şi ale ordinei natu¬ 
rale a lumii. Dacă politicianii români ne vor duce în 
lotul lor, România va fi ştearsă de pe harta Europei. 


98 





IV 

Discursul lui Mussolini este un răspuns sfâşietor 
de dureros pentru noi, la atitudinea de mare vrăjmăşie 
şi de mare uneltire, pe care politica noastră externă a 
avut-o faţă de Italia fascistă. 

A ce a s t ă politică s’a făcut timp de 14 ani 
unealta cea mai infamă a Masoneriei şi a 
Iudaismului. Aici unde suntem, ne-a adus Masone¬ 
ria şi Iudaismul. 

Din acest punct de vedere socotim că omul aces¬ 
tora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai mare crimă faţă 
de viitorul Statului Român. 

Noi am fost primul Stat din lume care ca cea de pe 
urmă slugă a judaismului ne-am repezit la ordinul ace¬ 
stuia să decretăm sancţiuni contra Italiei 
într’un greu moment al istoriei sale. 

Italia consideră gestul nostru mai mult decât ca 
pe un gest de vrăjmăşie: un gest de trădare a rasei 
latine. 

Se mai miră cineva de ferocitatea discursului lui 
Mussolini? 

In faţa acestei situaţii, noi, tineretul, cel dintâi lu¬ 
cru pe care îl avem de făcut este: să arătăm cu degetul 
pe toţi cei ce ne-au adus aici şi cari mai departe 
pe acest drum, ne duc la moarte. 

V 

Dealtfel, aceeaşi ură neîmpăcată o manifestă poli- 
ticianii români şi în politica internă: politică de vrăj¬ 
măşie, de mare uneltire şi de mare prigonire faţă de 
tineretul naţionalist al Ţării, din ordinul Masoneriei şi 
din îndemnul zilnic al presei judaice. 

Dela cele mai odioase înscenări şi uneltiri, dela 
cele mai crude lovituri şi dela cele mai provocatoare 
legi ca aceea recentă a taberelor de muncă, până la 
elegantele forme ale nouilor organizaţii tinereşti, totul 


99 















T 


este îndreptat în contra tineretului naţionalist, pentru 
ca el să fie îndepărtat dela linia legionară a destinului 
său. 

Deci există o concordanţă perfectă între politica 
externă şi politica internă românească, pornind amân¬ 
două din acclaş fond masonic şi judaic, de ură împo¬ 
triva ideiinaţionale şia creştinătăţii, 

VI 

Ţara întreagă trebue să se cutremure, să 
se înalţe şi să înfrunte pe cei cari îi pregătesc moartea. 
Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia destinului şi a isto¬ 
riei naţionale au datoria să ceară şi să impună scoate¬ 
rea politicei româneşti interne şi externe de sub influ¬ 
enţa şi comanda masoneriei, comunismului şi iudais¬ 
mului. 

Este singura măsură salvatoare, penti*u viitorul 
Neamului acesta. 

Să trăiţi Majestate! 

C. Z. C. 

8 Noemvrie 1936 
CASA VERDE 

Camarazi, 

După o muncă eroică, plină de lipsuri, de frig şi 
de foame. Casa Verde este aproape gata. Ea a devenit 
adevărat monimicnt şi cuprinde în zidurile ei numai 
suflet tineresc de cea mai i)ură şi mai sfâptă calitate, 
îmbrăţişez pe toţi din toată inima mea, pe toţi, pe voi 
care aţi fost şi sunteţi necontenit umiliţi, insultaţi, pri¬ 
goniţi şi ameninţaţi la fiecare moment pentru credinţa 
voastră legionară şi pentru faptele voastre pline de înăl¬ 
ţime. 

Niciodată datoria pe care v’aţi făcut-o nu va fi ui¬ 
tată. Oricând veţi putea spune: am lucrat la Casa 


100 















Verde, pentru ca în România de mâine toate casele 
mari să vi se deschidă. 

Vă îndemn însă a vă păstra mereu aceeaşi linie 
de corectitudine, de entuziasm, pentru 
muncă şi jertfă. 

In amintirea muncii voastre sunt citaţi următorii 
dintre voi cari s’au distins printr’o muncă mai înde¬ 
lungată. 

Urmează tabelul 

1 .. . , 

li. Comandant ajutor Zadic va primi ca distincţie 
cea dintâiu insignă a muncitorimii leg io nare. 

3. Comandantul ajutor Crasler Clement pentru ma¬ 
rele său devotament şi pricepere de care a dat dovadă 
se înaintează la gradul de Comandant legionar. 

4. Se mai citează următorii: Tănase Nicolae, I. 
Papadopol, Cd. leg. Virgil lonescu. Ion Diaconescu, 
Mihail Cristescu, Anton Davidescu, Cd. aj. Dobrin Ion, 
Cd. adj. N. Horodniceanu. 

II 

5. Mulţumesc donatorilor mici şi mari înscrişi prin 
dania lor în inimi, in ziduri şi în istorii. 

6. Citez cu acest ordin de zi şi strâng mâna cu cea 
mai mare dragoste,Comandantului leg. Al. Cantacuzino, 
care cu o nesfârşită dragoste, tenacitate şi pricepere 
şi-a îndeplinit tn mod strălucit misiunea pe care şi-a 
primit-o astă primăvară, aceea de conducător al taberei 
Casa Verde, 

7. Rog pe Dumnezeu ca El să vă răsplătească pen¬ 
tru tot sufletul vostru curat — mai mult decât pot eu 
s’o fac cu ale mele slabe puteri omeneşti. 

Binecuvântarea Sa să se reverse peste voi, peste 
familiile voastre şi peste ţară, aducând deasupra ei o 
mare biruinţă legionară. 

C. Z. C. 


101 











Bucureşti, 9 Noemviie 1936 
CĂTRE LEGIONARII DIN CAPITALĂ 

Bucureştiul, această nesfârşită mare de oameni, 
pare că s’a smuls din sufletul ţării şi şi-a creiat viata 
lui aparte. 

O viaţă urâtă, plină de interes, de dorinţă de câştig 
lipsită de orice mărinimie sau ospitalitate. 

Ceeace te izbeşte când intri în această cetate: e 
faptul că eşti tratat cu răceală. 

Lumea care vine din provincie nu este chemată la 
masă. Ia dormit într’o familie de prieteni. 

E rece. E urât. Noi legionarii ar trebui să schimbăm 
această atmosferă şi s’o înlocuim cu vechea „ospitali¬ 
tate românească”. 

De aceea îndemn pe legionarii cari au „casă“ şi 
„masă“ şi care pot să primească pe un camarad din 
provincie, să-şi dea adresa la; Pictorul Basarab. 

c. z. c. 


Bucureşti, 12 Noemvrie 1936 
LA SCHIMBAREA CADRELOR 
Circulară 

Către Şefii de Regiuni şi de Judeţe 

La 1 Ianuarie vechile cadre vor preda comanda 
nouilor cadre. 

Conducerile de Judeţe şi Regiuni vor fi clasificate; 

A. După capacitatea în conducere şi activitatea 
depusă. 

B. După corectitudine In materie de mânuire a 
banilor. 

Zilele acestea am început munca migăloasă a cla¬ 
sificării. 


102 









Am putut cu durere să constat că cu toată şcoala 
legionară, cu toate insistenţele noastre de anul trecut 
asupra „omului corect”, suntem încă departe de a- 
ceastă corectitudine strict necesară. 

Nici un drept nu putem avea, nici o pretenţie de 
guvernare, nici o critică sau înfierare a politicianismu¬ 
lui incorect nu putem face, dacă noi înşine nu suntem 
corecţi. 

Ce 1 or ce mă întreabă când vom începe 
acţiunea politică pentru guvernare, le răs¬ 
pund: „Atunci când şef ii de regiuni şi de 
judeţe îmivorraporta că în organizaţi¬ 
ile lor nu mai există nici un o,m incorect”. 

Incorect nu înseamnă numaidecât hoţ. înseamnă 
şi insuficientă grijă, ordine, scrupulozi- 
tate, severitate, în materie de bani care nu-i 
aparţin. 

Sub acest din urmă aspect, lucrând la clasificare 
am găsit unele organizaţii care au comandat broşuri, 
fotografii, calendare, mărţişoare, etc. (dela 
serviciul propagandei, — unele luate de acum un an—) 
şi care până astăzi nu şi-au achitat obligaţiile. 

Rog gândiţi-vă: Nu se cere nici o donaţie. E vorba 
de altceva: ai luat marfă, ai vându-to. Dă banii, ori 
marfa. 

In total organizaţiile datorează Serviciului de pro¬ 
pagandă 200.000 lei. Astfel încât el, nu se mai poate 
mişca. E paralizat. Nu mai poate face nici o tipăritură. 

♦ 

In faţa acestei situaţii m’am văzut silit să suspend 
munca pentru clasificare şi să dau un termen de o lună 
adică până la 15 Decemvrie, ca şefii de organizaţii să 
se pună în ordine. 

Nu numai pentru chestiunea de ordin material, ci 
pentru principiul de onoare şi de aspră corecti¬ 
tudine. cu care trebuie să se mândrească legionarul. 


103 












Ia acest scop: vi se anexează conturile dela Ser¬ 
viciul Propagandei scrise, interesând organizaţia sau 
oameni din organizaţie. Adresa pentru vărsarea dato¬ 
riei: Ing. Horodniceanu Str. Gutenbcrg Nr. 3. Dease- 
menea voi cere conturile dela „Libertatea** şi celelalte 
foi. 


* 

Aştept pe viitor atitudine de scrupulozitate şi mare 
severitate în materie de bani pentru şefii de organiza¬ 
ţii şi pentru orice legionar. Orice notă, orice decorare, 
orice avansare, va fi în legătură şi cu acest punct de 
educaţie. 

* 

Începând de anul viitor, 1 Ianuarie 1937, va intra 
tn statul major al judeţului ca şef al tipăriturilor unul 
dintre cei mai destoinici şi corecţi legionari, cari: 

I. Va fi omul de legătură între Centru şi judeţ pen¬ 
tru tot felul de tipărituri: cărţi, broşuri, reviste, foto- 
grafii, insigne, etc. 

II. Va organiza în oraşul şi judeţul respectiv un 
Întreg serviciu de colportaj, folosindu-se de librăriile şi 
chioşcurile existente sau înfiinţând el chioşcuri 
in diferite părţi ale oraşului, în târguri şi chiar in 
sate, care să vândă toate publicaţiile legionare. Numai 
prin el vor intra în judeţ orice tipărituri. El le va răs¬ 
pândi la toate unităţile legionare, chioşcuri şi librării. 

ni. Va răspunde de toată această marfă, personal, 
find solidar răspunzător alături de el în materie finan¬ 
ciară, şeful judeţului cu întreg statul major. 

In ce priveşte ziarele şi revistele legionare vor pu¬ 
tea fi trimise şi direct la librării şi chioşcuri, rămânând 
ca şeful tipăriturilor să controleze decontarea lor co¬ 
rectă. 

C. Z. C. 


104 











25 Noemvrie 1936 

MIŞCAREA LEGIONARĂ ŞI BISERICA 

Din scrisoarea-răspuns unui preot-profesor 

Linia istorică este una: aceea, pe care o 
trăim noi. Căci noi trăim în veac. 

Linia Bisericii este cu mult deasupra noastră. 
Către ea tindem, dar nu realizăm decât puţin. Pentru 
că trăim sub condamnare şi sub piatra de moară a p㬠
catelor noastre, a lumii, şi a moşi-strămoşilor noştri. 

Recunoaştem că suntem păcătoşi: a- 
aceasta este atitudinea legionară faţă de 
Biserică, 


* 

Mi se pare însă că şi Biserica (reprezentanţii ei, 
oamenii) s’au îndepărtat dela linia Bisericii, în fapt. 

Aşa bunăoară: Preoţii binecuvintează cu mâna lor 
armele, săbiile, puştile, mitralierele şi tunurile armate¬ 
lor, cari pleacă la răsboiu. Ei merg în fruntea armatei 
şi îndeamnă trupele să se lupte cu vitejie, să reziste, să 
tragă. E drept că există o ramură, sectă, care propagă: 
lăsarea armelor jos. Dar aceştia sunt adventiştii! 
Să fie oare mai puri în credinţă, mai aproape de linia 
Bisericii? Iată o problemă care se pune. Poate da Bi¬ 
serica ortodoxă un pas înainte adventismului, ad¬ 
miţând că acesta ar fi mai pur ? 

* 

Dacă preoţii binecuvintează armele, înseamnă că 
sunt bune. Dacă simt bune, înseamnă că le pot între¬ 
buinţa şi ei (căci e penibil, în adevăr penibil, ca ei 
să spună soldaţilor: trageţi numai voi cu ele, noi nu 
tragem, că e păcat). Iar dacă nu sunt bune, pentru ce 
le binecuvintezi? 


105 















Preotul cu crucea şi cu ptişca ? 
întreb: cine va putea scoate din Istoi'ia Românilor 
sau care Sinod va putea afurisi pe Popa Balint şi 
pe alţii ca el, care în adevăr au stat cu puşca într’o 
mână şi cu crucea in alta. 

Cine va fi acela care va afurisi în numele Bisericii 
catolice pe călugărul de acum două săptămâni, care a 
murit la mitralieră, alături de alţi călugări, după ce a 
tras toate cartuşele, apărându-şi altarul şi sfintele 
icoane. 


* 

Pe câmpul de luptă sunt trădători. Ei sunt îm¬ 
puşcaţi de plutonul de execuţie. Biserica nu afuriseşte 
plutonul. Din contră ia parte în scenă. 

Biserica spune: cel ce a ucis nu poate fi preot. 

Răspund: la Carmen Sylva este preot un fost în¬ 
văţător, căpitan în timpul răsboiului, care a tras şi a 
ucis, a ucis mulţi. Şi ca el sunt foarte mulţi preoţi. 

Pe cei ce au ucis pe Stelescu, se zice, că trebuesc 
daţi afară dela Teologie. Cred că nu. Şi pentru motivul 
de mai sus, dar şi pentru altul: Ei pot zice: Nu ne fa¬ 
cem preoţi. Ne facem cismari. Dar vrem să învăţăm 
Teologia. 


* 

Iată fapte. Fapte de pe pământ. 

Cred însă în superioritatea nepieri- 
toare a principiului Bisericii creştine! 
Biruinţa veşnică şi adevărată este Bi¬ 
ruinţa născută din martiriu. 

C. Z. C. 


106 









26 Noembrie 1936 


CIRCULARĂ 

1. Eu am dorit dela un Şef înainte de orice ca să- 
mi păstreze armonia şi unitatea. 

Şeful care nu este capabil să realizeze acest lucru 
pentru Legiune, trebuie să-şi ceară concediu şi să plece. 

Dacă însă prin măsuri provocatoare, sau în orice 
caz lipsite de tact, voieşte cu orice preţ să provoace de- 
sarmonia în organizaţie, atunci i se ia orice comandă. 

Cea dintâiu calitate care se cere unui şef este aceia 
dc a se asigura armonia. 

C. Z. C. 


27 Noemvrie 1936 

LEGI LEGIONARE CU PRIVIRE LA ANUMITE OBLI¬ 
GAŢII ALE ŞEFULUI MIŞCĂRII LEGIONARE 

Legea I-a. Este interzis. Şefului Mişcării legionare 
a face vizite cu caracter politic. 

Legea Il-a. Este interzis Şefului Mişcării legio¬ 
nare şi şefului Partidului „Totul pentru Ţară” de a 
face intervenţii la autorităţi pentru servirea legiona¬ 
rilor sau diverselor şi nenumăratelor persoane care se 
perindă zilnic în vederea acestui scop. 

Un şef de mişcare şi un şef de partid legionar tre¬ 
buiesc apăraţi de toţi legionarii şi de toată lumea din 
jur, pentru a rămâne numai cu marile preocupări ale 
mişcării, luptei şi ţării şi pentru a-i feri de orice o b 1 i- 
gaţii,deorice natură arfi ele, faţă de ori¬ 
cine. Ei reprezintă ideia de neatârnare a legionarismu- 
lui care trebue păzită ca pe cel mai scump tezaur. 

C. Z. C. 


107 






Bucureşti, 28 Noemvrie 1936 


OAMENI CARI ŞTIU CÂ AU PĂCATE 
C i r c u la r a Nr. 50 

Rog pe Şefii de Regiuni să atragă atenţia asupra 
următoarelor: 

Există în oganizaţia noastră şi oameni cari în tre¬ 
cutul lor au lăsat de dorit cu privire la conduita lor în 
societate. Organizaţia noastră nu le-a închis uşa din 
spirit creştin şi dorinţa de îndreptare, dar îi roagă să 
aibă bunăcuviinţa de a se păstra pe linia Il-a şi a 
nu ieşi cu pieptul înainte. Această atitudine cauzează 
multe neajunsuri organizaţiei. Am vrut să facem un 
bine. Rugăm să nu fim răsplătiţi cu rău, (Vezi Cărticica 
Şefului de Cuib, punctul 80). 


C. Z. C. 


Bucureşti, 1 Decemvrie 1936 
Circulara Nr. 51 
Către Şefii de Regiuni 

Vă înaintez copie după scrisoarea Căpitanului, cu 
rugămintea de a da dispoziţii de conformare: 

Către Şeful Partidului „Totul pentru Ţară”. 

Rog comunicaţi Şefilor de Regiuni următoarele: 
Dela 1 Ianuarie se vor schimba numele la toate 
cuiburile care sunt intitulate „Comeliu Z. Codreanu". 

c. z. c. 


108 







Bucureşti, 2 Decemvrie 1936 
CIRCULARA 

Către toţi legionarii 

Deşi trăim sub legea tăcerii, totuşi în diverse ma¬ 
nifestaţii studenţeşti, congrese, întruniri, sărbătoriri, le¬ 
gionarii sunt obligaţi ca să vorbească. 

Am observat că în aceste întinmiri diverşii oratori 
abuzează de numele meu pentru a recolta aplauze din 
partea celor ce s’ar simţi obligaţi să aplaude. „Trăias¬ 
că Corneliu Codreanu” şi multe din acestea şi în con¬ 
ferinţe şi în întruniri şi la manifestaţii de stradă. 

Vă mărturisesc că mă impresionează dureros ace¬ 
ste manifestaţii legionare şi rog ca pe viitor să vă pur¬ 
taţi cu mai multă milă şi faţă dc mine şi faţă de publi¬ 
cul caro. este obligat să vă asculte. 

Rog ca numele meu să nu mai fie întrebuinţat de 
legionari în întruniri, congrese sau manifestaţii publice. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 11 Decemvrie 1936 
CIRCULARĂ 

In urma raportului Comandantului Legionar,.. se 
acordă un concediu de o jumătate de an începând dela 
15 Decemvrie 1936 până la 15 Iunie 1937, Comandan¬ 
tului ajutor... 

Acest concediu se aprobă deoarece s’a stabilit 
lipsa de tact în conducere, fapt care a dus la 
stricarea armoniei legionare. Un şef care nu poate sta¬ 
bili armonia în organizaţia sa, trebue să ceară de ur¬ 
genţă concediu, în care timp nu se va mai amesteca sub 
nici o formă în conducere. 

Se ştie că cca mai mare problemă legionară este 
problema unităţii deci a armoniei depline. Cel mai 


109 











bun şef este acela care poate să dea organizaţiei armo- 
nie şi unitate. Dacă un şef nu poate, se va retrage. 

c. z. c. 


Bucureşti, 16 Decemvrie 1936 

împotriva laşităţii 

Circulară 

Apar o serie întreagă de manifeste, tratând diver¬ 
se chestiuni drepte sau nedrepte. 

Profit de această ocazie pentru a striga: M i - e 
scârbă de laşitate! 

Unii ni le atribue nouă. 

Legionarul iscăleşte ceeace crede, a iscălit şi va is¬ 
căli în vecii vecilor. 

El înţelege să-şi asume întreaga răspundere a fap¬ 
telor şi credinţelor lui, şi scuipă în ochi pe laşii ori cari 
ar fi, cari se ascund în dosul anonimatului. 

C. Z. C. 


18 Decemvrie 1936 

Stimate Domn, 

Onorată Familie, 

In lupta naţională a tineretului multe au fost ar¬ 
gumentele pe care el a trebuit să le învingă. 

Printre acestea putem cita cuvintele unor oameni 
politici, repetate apoi de toţi politicianii diverselor par¬ 
tide: „Nu prin spargeri de geamuri se 
rezolvă problema jidovească. Apucat i- 
vă de comerţ 1“ 

Iată ne-am apucat, am deschis „Cooperativa 
Legionară” în str. Gutenberg Nr. 3, lângă Monito¬ 
rul Oficial. Vânzători sunt studenţi şi studente, sau 
chiar licenţiaţi, pentru ca să înveţe, că a fi comerciant 
nu e o ruşine şi să arate în acelaş timp că neamul 
acesta nu este incapabil să facă comerţ. 


110 












Dar, oamenii politicianilor care ne îndemnau eri 
ia comerţ, trec azi pe lângă noi şi se duc şi cumpără 
dela jidan. Ba pe unii i-am auzit apostrofându-ne: ,JDe- 
magogie economică!“ 

Cu inima strânsă de durere, în faţa atâtor viclenii, 
am spus: „Cârpe, ce sunteţi! Eri ne acuzaţi că nu fa¬ 
cem comerţ, iar acum când facem cumpăraţi dela jidan 
şi ne strigaţi: „Demagogie economică”? 

* 

Sub impulsul acestor gânduri şi frământări sufle¬ 
teşti vă invităm pe toţi cei ce simţiţi româneşte în acea¬ 
stă ţară, să vă aprovizionaţi cu tot ce vă trebueşte, acum 
de Sf. Sărbători, dela „Cooperativa Legiona¬ 
ră” (Telefon 3.05.54) str. Gutenberg 3. 

Nu cerem o jertfă, nu cerem donaţii. Facem co¬ 
merţ. Banul pe care îl câştigăm nu merge în punga „A,- 
devărului” şi a „Dimineţii* pentru ca să dărâme nea¬ 
mul acesta. Merge pentru răsboiul sfânt, al no¬ 
stru, românesc, şi se va revărsa asupra noastră, 
a tuturora, mâine, când biruinţa va suna. 

* 

Domnilor şi Doamnelor, Onorate familii româneşti. 

In aceste sentimente vă aşteptăm, cu drag, pe fie¬ 
care, ca să ne treceţi pragul casei noastre. 1‘rezenţa 
D-voastră ne va onora pe toţi şi ne vom sforţa de a vă 
servd cu toată conştiinţa şi delicateţa. Se pot face co¬ 
menzi la telefon. Serviciu la domiciliu. 

« 

Adu-ţi aminte de neamul tău! 

Priveşte cu ochii mari cărările de nenorocire pe 
care e condus! 

Cel ce stă indiferent, fricos şi laş în faţa ţării 
sale care moare va fi blestemat de cei ce vin după el. 

Ţară, cheamă-ţi feciorii şi vor răspunde. Cei ce te 
iubesc vor răspunde, iar laşii vor sta muţi. 

C. Z. C. 


111 











Bucureşti, 23 Decemvrie 1936 

CĂTRE TOŢI LEGIONARII, IVIEaiBRII ŞI PRIETENII 
MIŞCĂRII NAŢIONALE 

Cu prilejul Sfintelor Săi-bători gândiţi-vă la cei 
ce-au căzut dintre noi. Rând pe rând aduceţi-vă amin¬ 
te de toţi, începând cu Sterie Ciumetti şi terminând cu 
bătrânul şi înţeleptul liristache Solomon. 

Aduceţi-vă aminte în ceasurile de bucurie ale săr. 
bătorilor, când fiecare în casa sa va găsi o clipă de 
mulţumire, că stau în închisori, U’ei sub pământ şi cu 
zece, treisprezece. Nici o lege din lume nu ne poate 
impime să-i părăsim. Din contră, de i-am părăsi măcar 
o secundă, toate legile morale ale lumii ne-ar con¬ 
damna. 

In suferinţa lor trebuie mângâiaţi şi ajutaţi. Adre¬ 
sele le ştiţi fiecare. Din puţinul său le va trimite şi lor. 
Aduceţi-vă aminte, atunci când veţi fi încălziţi, lângă 
vetrele voastre că undeva departe, departe cum n’a 
mai fost niciodată neamul nostru, şapte suflete, cele 
nsai alese ale noastre, sub comanda lui Ion Moţa, în- 
^eaţă in zăpada albă din munţii Spaniei, cu arma în 
mână întru apărarea lui Hristos. 

Ei ne-au sădit în inimile copleşite de atâtea laşi¬ 
tăţi şi mişelii, scânteia unei mari nădejdi: Neamul ca¬ 
re de buna sa voie, pleacă la distanţă de mii de kilo¬ 
metri de pământul natal, spre a lupta pentru o credin¬ 
ţă, oricare va fi ea, este un neam care nu poate să 
moară niciodată. Pe care nici ura duşmanilor lui nu-1 
vor pune la pământ şi nici nemărginita stricăciune a 
politicianilor lui, care în acelaş timp au plecat să săr¬ 
bătorească Crăciunul în cele mai scumpe staţiuni cli¬ 
materice ale Europei, tocând milioanele ţării. 

Ei, ace.şti copii, stau astăzi în faţa morţii. Ne-au 
scris că li-e foame şi li-e frig. Distinsul General Mo- 
ruzzi, auzind, a lansat o listă de subscripţie. Ea a fost 


112 







cenzurată în întregime şi oprită de cenzură. Voi ştiţi 
imensele greutăţi materiale pe cari a trebuit să le bi¬ 
ruim pentru ca ei să poată pleca. Suntem săraci şi 
atitudinea cenzurii ne opreşte să-i ajutăm. Ne este su¬ 
fletul cuprins de indignare fără margini. Fiecare deci 
dintre noi se va gândi la un mijloc de a câştiga un 
ban pentru ei, chiar dacă va trebui să cerşiţi din poar¬ 
tă în poartă. Veţi expedia pe adresa Generalului Canta- 
cuzino. 

Camarazi, 

In cer, în morminte, în grele închisori şi în răs- 
l)oi la marginea pământului, pretutindeni, legionarul 
stă de strajă. 

Voi, cei vii, cei liberi, staţi de strajă cu arma la 
picior, aici acasă unde trebuie să parăm atâtea atacuri 
şi atâtea uneltiri. In contra noastră se unelteşte. Se unel¬ 
teşte dinti^un singur loc. Locul acela îl ştiţi cu toţii. 

Dragii mei, vă strig la toţi: Fiţi mândri că pretu¬ 
tindeni în lumea văzută şi nevăzută, legionarii sunt la 
datorie. 

Sărbătoriţi aceste Sfinte Săii)ători, cu bine, cu 
credinţă şi cu inima pentru toii cei ce stau în posturile 
primejdioase ale luptei noastre. 

Să Îmbrăţişăm şi să dorim sănătate Generalului 
nostru iubit care se expune totdeauna pentru noi. 

C. Z. C. 

Acest ordin se va citi în toate cuiburile din ţară. 


ORDIN PENTRU 1 IANUARIE 1937 
cu ocazia schimbării cadrelor Partidului 
Camarazi, Şefi de Regiuni şi Judeţe, 

A trecut un an mare. In funcţiunile pe care le-aţi 
deţinut v’aţi făcut datoria. Astăzi când părăsiţi aceste 
funcţiuni, primiţi din partea mea o călduroasă şi fr㬠
ţească strângere de mână. 


113 





Ca mulţumire pentru modul în care v’aţi compor¬ 
tat, întreaga serie General Cantacuzino va forma de azi 
înainte Corpul Inspectorilor Legionari. Ei vor avea ca¬ 
litatea în judeţele sau regiunile conduse până acum. 

Rolul Dv. va fi: 

1) Să ajutaţi pe noul şef. 

2) Să inspectaţi orice în legătură cu activitatea le¬ 
gionară. 

3) Să interveniţi in regiunile slabe pentru a în¬ 
tări poziţia. 

* 

Pe aceeaşi dată, Ia Centru se formează un servi¬ 
ciu al Inspecţiei şi Controlului Legionar 
care va păstra legătura cu toţi inspectorii legionari. 
Pentru anul acesta, şeful acestuia este d. Popescu-Bu- 
zău, cu care veţi lua contact prin scris pe adresa: Casa 
Verde, Bucureşti, 

« 

După dogma legionară, toate funcţiunile au fost 
schimbate, cu o singură excepţie. D-1 General Canta¬ 
cuzino, pe care îl rugăm, noi tineretul legionar al ace¬ 
stei ţări, să ne mai prezideze un an, ca un omagiu pen¬ 
tru sufletul său viteaz şi pentru dragostea pe care ne-a 
arătat-o, Luându-ne obligaţia de a-i ridica această sar¬ 
cină oricând în timpul anului se va simţi obosit sau va 
cere acest lucru. 

« 

Se înfiinţează funcţiunea de Vice-Preşedinte al 
Partidului, care se încredinţează Comandantului Legio¬ 
nar al Bunei Vestiri, Ion Moţa, actualmente pe frontul 
din Spania. 

* 

Toate aceste schimbări se fac pentru următoarele 
considerente: 

a) Desfiinţarea spiritului politicianist care a dus 
la trista concepţie că un judeţ e dat în arendă pe viaţă 





fefului respectiv. Că acesta îşi învesteşte sume pe care 
apoi şi le scoate prin tot felul de afaceri. 

b) Necesitatea facerii şcolii de comandant pentru 
cât mai multă lume. 

c) înnoirea puterilor ofensive ale organizaţiei care 
se va face odată cu apariţia valului de conducători al 
fiecărui an. 

d) Realizarea maximului de muncă, deoarece, fie¬ 
care val având un timp de activitate limitat la un an 
se va sili să dea maximum de efort. 

e) In sfârşit în unele judeţe am trimis elemente 
dela Centru care să poată introduce nouile metode de 
activitate şi inova ţiuni în materie de organizare, cerce¬ 
tate şi aplicate în şcoala Centrului. 

* 

Nouile cadre, puneţi-vă toate puterile în joc. închi¬ 
naţi un an Legiunii. Veţi lua cu procese-verbale în re- 
gulă: 

1) Numărul cuiburilor aflătoare în judeţ şi cu nu¬ 
mărul de membrii ai fiecărui cuib. 

2) Vă veţi convinge dacă în adevăr cuiburile pe 
care le luaţi în primire sunt vii. 

3) Numărul taberelor şi şantierelor efectuate în ju¬ 
deţ. 

4) Datoriile băneşti pe care le lasă vechea con¬ 
ducere. 

5) După un an veţi preda cu acelaş proces verbal. 

« 

Repet: A nu se confunda funcţiunea cu gra¬ 
dul. Gradul este mai mare decât funcţiunea. Intr’o 
funcţiune poate fi şi un om intrat de 1 an în organiza¬ 
ţie. Pe când gradul se câştigă greu. De aceea funcţiunea 
va da respectul cuvenit gradului. 

* 

Propunerile pentru avansare se vor face de către 
cei mai mare grad în activitate aflător în judeţ sau 


115 





regiune, după ce se va fi sfătuit şi cu şeful de judeţ şi 
cu alte grade în activitate. 

♦ 

Toate propunerile pentru anul trecut se vor face 
până la 15 Februarie. Bine judecate. Cu severitate. 

Rog nouile cadre să se bazeze; 

Pe omul corect, de cuvânt, de onoare, de n㬠
dejde. 

Pe omul cu cap, acela care judecă. 

Să Înlăture dela recrutare cu dcsăvâşire din orga¬ 
nizaţie: 

1) Pe omul haimana, fără căpătâi. 

2) Pe omul secătură, fără sănătate interioară. 

3) Pe omul lăudăros. 

4) Pe omul vorbăreţ. 

5) Pe cel cu scăderi în materie de corectitudine 
bănească, etc. 

6) Pe cel care n’ar putea trăi în armonie deplină, 

* 

Nu uitaţi legea cea dintâi: că cel mai bun şef este 
acela care ştie să păstreze unitate şi armonie în judeţul 
său. 

* 

Clasament: După un an de activitate a eşit prima 
pe ţară. Regiunea I-a de sub comanda Comandantului 
Legionar Vasile lasinschi. Clasamentul judeţelor, mai 
târziu. 

Următoarele judeţe rămân în suspensie adică fără 
şef: Soroca, Bălţi, Fălciu, Durostor, Sălaj, Ciuc, Odor- 
hei. Trei Scaune! 

Dragii mei, vă strig la toţi: Păşiţi cu Dumnezeu 
înainte. C. Z. C. 

Nouii şefi veţi fi chemaţi la şcoala de cadre după 
sărbători, pentru instrucţiuni cu privire la organizare. 


116 






8 Ianuarie 1937 


CIRCULARĂ 

Să se citească în toate cuiburile. 
Şefii de Judeţe să-şi facă datoria trimiţând 
ordinul şi ultimului cuib. 

Camarazi legionari din toată ţara. 

Vă anunţ că din ziua de 18 Decembrie cei 7 le- 
gionari români: Ion Moţa, Preot Ion Dumitrescu, Ingi¬ 
ner Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Dr. Vasile 
Marin, Neculai Totu şi Bănică Dobre, se află pe front 
luând parte la luptele cele mai grele. 

Ultima scrisoare primită de noi poartă data de 24 
Decemvrie. Trei dintre ei: preot Dumitrescu, Neculai To¬ 
tu şi Alexandru Cantacuzino au fost bolnavi, din cauza 
frigului. Scrisoarea din 24 Decemvrie ne aduce vestea 
că sunt refăcuţi. Din ştirile primite rezultă că au trecut 
prin situaţii extrem de grele. Dela 24 Decemvrie până 
azi, 8 Ianuarie n’am mai primit nici o veste. Dumnezeu 
să-i ocrotească! 

Gestul lor înalţă neamul nostru şi este un câine 
şi o canalie cel ce nu înţelege şi nu apreciază acest gest. 

Un preot creştin ortodox merge îmbrăcat în odăjdii 
să moară întru apărarea Bisericiî catolice, culcată la 
pământ de ura comimistă. 

Sunt foi româneşti cari se fac că nu înţeleg măreţia 
acestui gest. 

7 tineri, floarea şi mândi'ia generaţiei noastre, merg 
să lupte pentru Hristos, la mii de kilometri de pămân¬ 
tul ţării. (Niciodată Neamul nostru n’a luptat atât de 
departe de ţara sa). 

Sunt foi cari nu înţeleg, româneşti. N’am nevoie de 
reclama lor. Am nevoie numai ca să le descifrez senti¬ 
mentele în aceste ocazii şi să le pot striga din toate 


117 











puterile: Mi-e scârbă de voi, pigmei cu în¬ 
făţişare naţionalistă! 

Iar voi legionari, din toată România aceasta putre¬ 
dă a politicianilor, să ştiţi că secretul victoriei voastre, stă 
în gestul acestor 7 camarazi adică: la fel cu ei, cu toţii 
gata de moarte înfruntând uneltirile 
nenumăraţilor mişei. Cu ce vor să ne învingă aceştia? 
Cu ce? Când noi, până la cel din urmă legionar, stăm 
gata de moarte? 

c. z. c. 


Bucureşti, 15 Ianuarie 1937 


LEGIONARI, 

Ion Moţa, întemeietor al Mişcării legionare, preşe¬ 
dinte de onoare al studenţimei române; 

Dr. Vasile Marin, comandant legionar, şeful orga¬ 
nizaţiei Capitalei, amândoi după 14 ani de chinuri, lo¬ 
vituri şi închisori, îndurate pentru credinţa în neamul 
românesc, au adormit pentru totdeauna pe frontul dela 
Majadahonda întru apărarea Mântuitorului Isus Cris- 
tos. 

Vestea sfâşietoare a căzut ca im trăznet peste noi. 
Ea va cutremura pe orice român. Am dat lui Dumnezeu 
pe cei mai buni copii ai Neamului acestuia. 

Generalul Cantacuzino pleacă mâine ca să readucă 
tn ţară trupurile lor. 

Fiind nevoie de o sumă mare, fac apel la cei ce au, 
ca să contribue telegrafic pentru ca aceste trupuri sfin¬ 
te să fie aduse în ţara lor. 

Duminică 17 Ianuarie 1937 se vor face slujbe reli¬ 
gioase în biserici. 

Dumnezeu să primească jertfa lor! 

C. Z. C. 


118 









16 Ianuarie 1937, ora 8.30 seara. 

PARASTAS INTRU SFANTA POMENIRE A LUI 
MOŢA ŞI MARIN 


ORDIN 

Mâine la Biserică, vor fi făcute cordoane din front 
legionar: 

Dela marginea mulţimii până la uşa Bisericii şi, 
dacă se poate, dela uşa Bisericii şi până la altar 
astfel încât să se poată circula. 

Cărarea trebue să fie de un metru şi jumătate mi¬ 
nimum. 

Frontul va fi făcut de Centrul Studenţesc legionar 
sub comanda com.-ajut. Livezeanu şi corpul muncito¬ 
rilor. 

Comanda parăzii, adică a întregei ordine dela Bi¬ 
serică va avea-o camaradul Jeg. Vojen. 

Se va păstra un loc aparte pentru diverse delegaţii 
sau personalităţi. 

Locul acesta va fi lângă locul destinat Statului 
Major Legionar. (Grade, Funcţiuni şi asimilaţi), 

Primirea şi conducerea lumei străine, a delegaţii¬ 
lor, a legaţiei străine spaniole sau a altor ţări, o vor 
face-o: Comandanţii legionari şi preşedinţii studenţi- 
mii. Ei vor avea o deosebită grijă de a se purta bine 
cu lumea şi a nu neglija pe cineva. 

Locul Legaţiei spaniole va fi în stânga Bisericii. 

Locul meu cu însoţitorii, în dreapta. 

Legaţia spaniolă va fi anunţată astăseară (Minis¬ 
tru) că i s’a rezervat loc în stânga Bisericii. 

La ora 11.15. 

« 

Drapelele de oriunde ar proveni vor fi aşezate a- 


119 







fără dcalungul frontului deopaile şi de alta la distanţe 
egale. 

Nu se ţine nici un discurs în afară de preot. 

Se va cânta „Imnul Legionarilor Căzuţi". 

C. Z. C. 


Bucureşti, 12 Februarie 1937 

JURĂMÂNTUL GRADELOR LEGIONARE 

pe trupurile lui Moţa şi Marin 
în Biserica Sf. Ilie Gorgani 

lubifi Camarazi, 

Ori de câte ori am fost în faţa unei jertfe legionare 
mi-am spus: Ce îngrozitor ar fi, ca pe sfânta jertfă su¬ 
premă a camarazilor, să se instituiască o castă birui¬ 
toare, căreia să i se deschidă porţile către viaţa afa¬ 
cerilor, a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuib㬠
rilor, a exploatării altora. 

Deci : au murit imii pentru ca să slujească poftelor 
de îmbogăţire, de viaţă comodă şi de desfrânare ale 
altora. 

lată, acum, ne-a adus Dumnezeu aici, în faţa celei 
mai mari jertfe pe care putea s’o dea Mişcarea Legio¬ 
nară. 

Să punem inima, fruntea şi trupul lui M o ţ a şi a 
Camaradului său Marin, temelie Naţiunii Române. 
Fundament peste veacuri pentru viitoarele măriri rom⬠
neşti. 

Să punem deci pe Moţa şi Marin bază viitoarei 
elite româneşti, care, ea, va fi chemată să facă din Nea¬ 
mul acesta, ceeace abia întrezăreşte mintea noastră. 

Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale ace¬ 
stei elite, să vă legaţi prin jurământ, că vă veţi compor- 


120 







ta în aşa fel, încât să fiţi cu adevărat începutul 
sănătos, de mare viitor al elitei române, că veţi ap㬠
ra întreaga Mişcare legionară, ca ea să nu alunece pe 
căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de 
satisfacere a ambiţiilor personale sau poftelor de m㬠
rire omenească. 

Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există nici 
un dubiu în conştiinţa Dvoastră, că I o n M o ţ a şi V a- 
sile Mar in n’au făcut uriaşa lor j ertf ă, pentru ca noi 
câţiva de azi, sau de mâine, să ne îmbuibăm de bună- 
tăţi şi să benchetuim pe mormântul lor. Ei n’au murit 
ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, pen¬ 
tru a ne aşeza noi în palatele acestei caste; continuând 
exploatarea ţării şi a muncii altora, continuând viaţa 
de afaceri, de lux, de destrăbălare. 

In cazul acesta biata mulţime a Românilor prin 
biruinţa noastră, ar schimba numai firma exploatato¬ 
rilor, iar ţara stoarsă şi-ar încorda istovitele puteri ca 
să suporte onouă categorie de vampiri care 
să-i sugă sângele : adică noi. 

O! Moţa, tu n’ai murit pentru aceasta. Jertfa ta a! 
făcut-o pentru neam. 

De aceea veţi jura că aţi înţeles, că a fi eli tă 
legionară, în limbajul nostru nu înseamnă numai a 
lupta şi a învinge, ci înseamnă: permanenta jert¬ 
fire de sine în slujba Neamului, că ideia 
de elită este legată de ideia de jertfă» 
de sărăcie de trăire aspră şi severă a 
vieţii, că unde încetează jertfirea de sine 
acolo încetează elita legionară. 

Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urma¬ 
şilor să vină să jure la mormântul lui Mo ţa şi M a r in 
pe următoarele condiţii esenţiale ale elitei pe care noi 
înşine jurăm: 

1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele df 
îmbogăţire materială. 


121 













2 . Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungarea 
luxului şi a îmbuibării. 

3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omu¬ 
lui de către om. 

4. Să jertfim permanent pentru ţară. 

5. Să apărăm mişcarea legionară, cu toată puterea 
noastră, împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de 
compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce 
ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. 


MOŢA ŞI MARIN, 
JURĂM! 


C. Z. C. 


13 Februarie 1937 


CAMARAZI, 

Acest apel a fost lansat ieri de către tineretul par., 
tidului liberal şi trădătorul stigmatizat de conştiinţa în- 
tregei studenţimi române: Amedeu Bădescu. 

Până când vom mai lăsa pe aceşti mişei să ne in¬ 
sulte? Până când vom sta cu mâinile în sân în faţa ce¬ 
lor cari ne scuipă în obraz fără milă şi fără ruşine ? 

In împrejurările de astăzi asemenea provocări 
uluitoare nu pot trece neobservate. 

Insemnaţi-le în inimă şi răsbunaţi-le la timp. 

Tineretul liberal care ne atacă ne va găsi la postul 
de unde va primi la vreme răspunsul cuvenit. 

c. z. c. 

Este vorba de un apel al tineretului liberal în ziua 
parastasului Moţa-Marin, în care Mişcarea legionară şi 
martirii ei sunt ofensaţi. 


122 
















Bucureşti, 26 Februarie 1937 


CIRCULARA Nr. 58 
Către Şefii de Regiuni 

Rog comunicaţi legionarilor: 

In urma înmormântării mucenicilor MOŢA şi 
MARIN, autorităţile s’au speriat, dar nu din cauza 
desordinei, ci din cauza ordinei, in adevăr im¬ 
presionantă, care a domnit tot timpul. 

Imediat, la câteva zile, au început declaraţii minis¬ 
teriale lipsite de cel mai elementar înţeles. 

„Vrem să întronăm ordinea”. — „Vom face totul 
pentru ca să restabilim ordinea”. — Nu înţelegem ni¬ 
mic. Dece să apăraţi o ordine pe care nimeni nu o ame¬ 
ninţă ? 

Acum circulă svonul că autorităţile ar voi să pro¬ 
voace cu orice chip, împrăştiind vestea că se pune la 
cale un complot legionar, că se vor face percheziţii şi 
arestări, căutându-se cămăşi verzi şi arme prin casele 
legionarilor. 

Se poate ca acestea să fie numai simple svonuri 
de cafenea. Totuşi eu am obligaţia ca să atrag atenţia 
legionarilor. 

1. Niciodată Mişcarea legionară, pen¬ 
tru a birui nu va recurge la „IDEIA DE COM¬ 
PLOT” sau „LOVITURA DE STAT”. 

Consider aceasta ca o prostie. 

Mişcarea legionară nu poate birui decât odată cu 
desăvârşirea unui proces interior de 
conştiinţă a Naţiunii Române. Când acest 
proces va cuprinde pe majoritatea Românilor, şi se va 
desăvârşi, biruinţa va veni atunci automat, fără com¬ 
ploturi şi fără lovituri de stat 

Biruinţa pe care noi o aşteptăm in modul acesta. 


123 













li Iiiiit 


r 

este atât de mare, atât de luminoasă, Încât niciodată 
nu vom admite ca ea să fie înlocuită cu o biruinţă ief- 
I tină şi trecătoare, născută din complot sau lovitură de 

stat. 

II. In ca 2 de percheziţii, ziua sau noaptea, legio¬ 
narii vor deschide şi vor primi autorităţile cu cea mai 
mare amabilitate. 

La sedii unde se vor găsi legionari, la apariţia au¬ 
torităţilor se va comanda „Pentru Onor”. 

III. Dacă legionarii, familiile şi copiii lor vor fi 
bruscaţi sau maltrataţi, atunci cu cel mai marc calm şi 
seninătate vor zice: 

Doamne, pentru Biruinţa Legiunii 
învredniceşte-ne şi pe noi deorice su¬ 
ferinţă şi de o moarte ca a lui MOŢA 
ş i MARIN. 

c. z. c. 


27 Februarie 1937 

CIRCULAR.\ 
către Icgionaiii din Capitală 

Cine va citi „Cărticica Şefului de Cuib” va putea 
cu uşiurinţâ vedea că dcalungul ci trece ca o linie de 
foc: interdicţia unui legionar de a vorbi 
pe la spate pe camaradul său. 

Nu numai pentruca acesta este un lucru neonora¬ 
bil în sine, şi necavaleresc, dar mai ales pentrucă acest 
sistem distruge o organizaţie. Orice organiza¬ 
ţie. Dar mai ales una bazată pe camaraderie şi 
onoare. 

întreaga viaţă politică şi privată a clasei conduc㬠
toare româneşti de până acum a fost măcinată de acea¬ 
stă buruiană rea. 


124 






Lumea noastră legionară se opune cu Indâijire ace¬ 
stui sistem. Noi suntem bazaţi pe francheţă şi pe 
sinceritate care merge până la sânge. 

Deoarece la Bucureşti, in special s’a observat de 
o bucată de vreme apariţia acestei boale şi deoarece 
până acum am făcut observaţii verbale pe carelesocot 
insuficiente, ordon, ca oricine va auzi pe un altul vor¬ 
bind de rău, sau insinuând ceva la adresa unui camarad 
al său, să-mi facă in scris raport personal. 

După care voiu lua măsuri pentru apărarea orga¬ 
nizaţiei. 


C. Z. C. 


Bucureşti, 26 Februarie 1937 
circulara Nr. 59 

Către Organizaţia Bihor 

Rog aduceţi la cunoştinţa celor in drept următoa¬ 
rele : 

I. Se face o suspendare a gradului pentru coman¬ 
dantul ajutor.... pe un termen nehotărit până la noui 
dispoziţii. 

II. I se acordă un concediu de doi ani, pentrucă a 
figurat intFun comitet alături de jidani. De orice na¬ 
tură ar fi acel comitet, este incompatibil şi cu gradul şi 
cu numele de legionar. 

III. Şefului, care, a făcut propunerea sa pentru 
avansare, i se face admonestare (Rog a mi se comunica 
numele propunătorului de urgenţă). 

c. z. c. 


125 









Bucureşti, 2 Martie 1937 


COMUNICAT 

Mişcarea Legionară nu are nici o legătură cu inci¬ 
dentul penibil în care Rectorul Universităţii, Traian 
Bratu, a fost rănit. 

Ea îşi manifestă părerea de rău pentru cele întâm¬ 
plate. 

Iar dacă cumva ar fi amestecat vre-un membru al 
ei în această chestiune se vor lua măsuri în contra lui. 

In acelaş timp însă, ţine să atragă tuturor atenţiu¬ 
nea asupra a două adevăruri indiscutabile: 

I. De pretutindeni — stat, guverne, autorităţi, pro¬ 
fesori, senate universitare, rectori, partide politice — 
de mai mulţi ani, au pornit o acţiune de răsboire în 
contra tineretului. Toate preocupările se îndreaptă fără 
milă pe linia de izbire a tineretului, pentru păcatul de 
a avea o credinţă a sa. 

Această acţiune, dusă de oameni cu multe p㬠
cate faţă de ţară (pentrucă au condus-o în repeţite 
rânduri şi au adus-o unde este) împotriva unui tineret 
fără păcate — pentrucă deabia acum păşeşte în 
viaţă şi nu poartă nici o răspundere, deoarece n’a avut 
nici un cuvânt în conducerea ţării — este o mare in- 
justiţie. 

Coaliţia oamenilor cu păcate faţă de 
neam, pentru izbirea şi nimicirea celor fără p㬠
cate, este ceva care ne indignează şi revoltă orice con¬ 
ştiinţă cinstită. 

Ce putem spune bunăoară de Profesorii Universi¬ 
tăţii din Bucureşti care la catedră propovăduesc per¬ 
manent, morală, atitudine corectă, respectul pentru 
dreptul şi credinţele fiecăruia, justiţie, iar în fapt dau 
întregei studenţimi lecţia celei mai mari injus- 


126 











ti ţii, desfiinţând Centrul Studenţesc, fără ca acesta 
să aibă cea mai mică vină. 

II. Un al doilea adevăr indiscutabil este că orice 
corp, orice organizaţie omenească, orice gi'upare poli¬ 
tică, sau de orice natură, are oameni cuminţi, ca¬ 
re trec filozofând peste toate aceste trecătoare brus¬ 
cări, ingerinţe, provocări, injustiţii, dar mai are şi 
nebuni, cari nu ştiu filozofie şi care reacţionează cum 
iî tae capul. 

Guverne, autorităţi, senate universitare, rectori, 
partide politice, în opera lor de prigonire, au contat 
numai pe oamenii cuminţi din prima categorie, adică 
pe cei ce nu vor reacţiona. 

Fac apel la spiritul de înţelepciune, al tuturora, ca 
fiind de acord cu adevărurile spuse de mine, cel puţin 
deacum înainte să conteze şi pe cei de categoria a doua 
care ar putea să înfrângă prin acte individuale, dis¬ 
ciplina generală a oricărei organizaţii fie ea de dreapta, 
de stânga sau de centru, sau fie chiar organizaţie apar¬ 
ţinând autorităţii de stat. 

c. z. c. 


Bucureşti, 2 Martie 1937 
CIRCULARA Nr. 60 

Către Şefii de Regiuni, Către Legionari, 

Se observă în urma înmormântării celor doi mar¬ 
tiri Moţa şi Marin, o tendinţă fermă de provo¬ 
care a Mişcării legionare. 

Pentru ca aceasta să reacţioneze şi pe baza ripos¬ 
tei, să se poată lua măsuri contra ei. 

Ordon tuturor legionarilor, ceeace necontenit am 
afirmat, să nu mai răspundă la nici un fel de 
provocare. 


127 










Cazul cu Rectorul dela Iaşi trebue să vă fie pildă. 
Eu nu cred să fie amestecat vre-un legionar, mai ales 
In urma circularei Nr. 58. Dar dacă va fi, nu numai 
acel legionar va fi exclus din mişcare, ci şi întregul 
Stat Major, şi organizaţia desfiinţată. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 3 Martie 1937 
PENTRU TOŢI CEI CE PLEACĂ ACASĂ 

Cu ocazia închiderii Universităţilor, 

I. O purtare de mare corectitudine. 

II. O mare propagandă a credinţi! Legionare, dar 
nu prin scandal, bătaie, discuţii contradictorii, ci prin 
mărturisirea credinţi!: 

„Cred, in învierea României, prin Legiune. 

„Primesc orice lovitură. 

„îndur cu bucurie orice chin. 

„Dar, cred in Biruinţa şi Mântuirea Legionară a 
Neamului Românesc. 

III. Deci, nu ceartă, nu răsboaie, nu discuţii contra¬ 
dictorii, ci prin mărturisirea: „Aşa cred eu“, „D-ta poţi 
crede cum vrei!“. 

IV. Ca încheiere cred că, cu închiderea universit㬠
ţilor, cu scoaterea din căminuri, vi s’a făcut o mare ne¬ 
dreptate! 

Suportaţi-o cu iubire! 

Va veni o zi când cei ce v’au făcut nedreptate se 
vor ruşina şi se vor simţi umiliţi. 


C. Z. C. 


128 










Bucureşti, 4 Martie 1937 
circulara Nr. 62 

In urma articolului intitulat „luliu Maniu” publicat 
în ,3una Vestire” Nr. 10 din 3 Martie 1937, mă văd silit 
să atrag atenţiunea tuturor legionarilor asupra vechei 
circulare dată cu privire la „Porunca Vremii”, circula¬ 
ră care se aplică intru totul şi ziarului „Buna-Vestire”. 

Acest ziar nu este legionar. Ne este prieten şi-l sus¬ 
ţinem. 

N’aşi dori însă ca punctele de vedere ale ziarului 
să poată fi confundate vreodată de către legionari, cu 
puncte de vedere ale Mişcării legionare. 

De aceea: Citiţi ziarul, susţineţi-1 cu 
drag; dar staţi in gardă, căci cum e şi 
natural, nu totul ce e scris acolo, se 
află pe linie legionară. 

Trecând asupra fondului articolului „luliu Maniu” 
ţin să precizez numai atât: Mişcarea legionară nu imr 
părtăşeşte punctul de vedere din acel articol nici cu 
privire la intenţia care i se atribue D-lui Maniu „de a 
capta tineretul curat”, deoarece socotim că D-1 Maniu 
nu ne poate ofensa crezând despre noi, că putem fi o 
marfă de captat — şi nici cu aprecierile cari i se aduc 
D-sale. 

Peste alte deosebiri noi credem că d. Maniu este 
un om corect şi de ţinută morală, într’o ţară care moa¬ 
re în fiecare zi din lipsă de ţinută morală şi de corec¬ 
titudine interioară. Că pentru această ţinută în contra 
sa se unelteşte, după cum se unelteşte ceas cu ceas şi 
în contra tineretului. 

Cerem: să ni se dea măcar dreptul de a ne respecta 
acei cari nefiind din aceleaşi tabere de păreri, simţim 
în carnea noastră suliţele aceloraşi uneltitori. 

C, Z. C. 

















Bucureşti, 9 Martie 1937 

PRIMIREA OAMENILOR POLITIQ IN MIŞCAREA 
LEGIONARĂ 

Către Şefii de Regiuni şi Judeţe 

Răspund Ia întrebările trimise din diferitele părţi 
ale ţării unde în ultima vreme se observă o afluenţă c㬠
tre Legiune a oamenilor cari au jucat vre-un rol deo¬ 
sebit în viaţa publică de până acum. 

Oamenii cari au jucat un rol deosebit în viaţa pu¬ 
blică de până acum nu se mai pot încadra în 
Mişcarea Legionară, chiar dacă dau semne că 
au înţeles această mişcare, chiar dacă sunt gata să facă 
jurăminte şi chiar dacă vi s’ar părea că prezintă des¬ 
tulă garanţie de devotament. 

Această măsură vine în urma unei experienţe legio¬ 
nare de mai mulţi ani de zile care conchide că oame¬ 
nii trăind într’o anumită mentalitate cu 
foarte mare greutate se pot adapta mentalităţii legio¬ 
nare cu totul deosebită şi chiar dacă aparent se adap¬ 
tează, n’o fac decât formal, nu în adâncuri, pentru 
ca în momentele critice ale organizaţiei aceste adân¬ 
curi de mentalitate deosebită să iasă la iveală (fără 
voia lor) fie printr’o judecată nelegionară, fie printr’o 
acţiune sau ieşire care poate periclita însăşi unitatea şi 
chiar viaţa mişcării. 

De aceea, pentru siguranţa, liniştea in¬ 
terioară, şi păstrarea nealterată a Miş¬ 
cării legionare, oamenii ce au jucat vre-un rol 
în viaţa publică, nu pot fi încadraţi în mişcare. Chiar 
dacă nu ne-au atacat niciodată şi chiar dacă au avut 
totdeauna sentimente bune faţă de noi. 

După biruinţă, ei vor putea pune (dacă vor fi co¬ 
recţi) capacitatea lor la dispoziţia ţării, vor putea deci 
ocupa orice funcţiuni în stat, se va face apel la ştiinţa 


130 













şi puterea lor de muucă, dar nu se vor putea în- 
rola nici atunci în cadrul mişcării ac¬ 
tive. 

Acum ei pot să facă parte din rândurile Prieteni¬ 
lor Legionarilor. 

Pentru biruinţa cauzei legionare aşteptăm dela ei 
un act de mare înţelegere a acestei circulare, menită 
să ne apere organizaţia de orice riscuri sau eventuale 
frământări. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 13 Martie 1937 
CIRCULARA Nr. 64 

Către toţi legionarii din România 

Stau cu sufletul încărcat de bucurie citind cele 
două botăriri ale Sfântului Sinod din 10 Martie 1937 şi 
11 Martie 1937. 

Au fost, şi nu de mult, hotărîri cari ne-au sbuciu- 
mat, nu ca legionari, ci ca Români, după cum acestea 
din urmă ne înalţă ca Români, depăşind cu mult cali¬ 
tatea noastră de organizaţie legionară. Nu ştiu cine 
dinti'e Înalţii noştri Ierarhi şi nu ştiu, dacă unul, doi 
sau trei, au determinat această istorică atitudine, dar 
ştiu că asemenea hotărîri în lume au fost totdeauna 
urmate de coaliţii satanice. Şi nu voiu fi eu acela care 
să învăţ Biserica, ce trebue să facă în faţa unui atac 
satanic, dar în calitatea mea de soldat, acelora ce au 
păşit astfel nu pot să nu le strig: înainte, căci veţi birui! 
Pentrucă neamul vă susţine şi vă urmează. 

Pentru mine atitudinea de acum, istorică a Bise¬ 
ricii Ortodoxe, este un început de mărire, un început 
de atitudine de împărat. Şi cred că e bine ca Orto¬ 
doxia noastră să ştie că cineva, nu-i împărat pentrucă 


131 





împărăţia de alături s’a dărâmat ci întrucât are inimă 
de împărat, simte puteri de împărat în inima sa şi ia 
hotărâri şi atitudini de împărat. 

Am credinţa că în marea lume a Ortodoxiei, Bi¬ 
serica României, va juca cândva cel mai mare rol. In 
lume sunt drumuri de sclav şi drumuri de împărat. 
Pe drumul de sclavie şi de injoncţiuni nepermise ac¬ 
ceptate nu poţi ajunge niciodată la acest rol. Deaceea 
cu toţii şi mai ales cei ce n’am tăcut când ea a avut 
alte atitudini, să salutăm primul pas al Bisericii noa¬ 
stre pe drumul de împărăţie. 

Toate cuiburile de legionari şi dacă aş putea aş 
îndemna pe toţi Românii din toate organizaţiile politice, 
să citească cele două hotărâri ale Sf. Sinod. 

C. Z. C. 

Bucureşti, 24 Martie 1937 
CAMARADE BOBORODEA 

I. Şeful colportajului într’un judeţ arc misiunea: 

a) De a organiza cât mai intens vânzarea în întreg 
judeţul, creind pretutindeni oficii de desfacere. 

b) De a asigura o corectă mânuire a banilor. 

Biroul tipăriturilor dela Centru nu mai livrează 

material cerut de legionari, şefi de cuib, etc. prin co¬ 
respondenţă. 

Aceştia se vor adresa şefului colportajului jude¬ 
ţean. 

La această regulă se face o excepţie; oricine 
vine cu bani ghiaţă la birou poate căpăta orice fel de 
marfă şi în orice cantitate (dacă e disponibil). 

Această excepţie se bazează pe faptul că nu con¬ 
travine într’un nimic misiunii colportaj u- 














iui intr’un judeţ: a) o cât mai intensă răs¬ 
pândire; b) o corectă mânuire a bani¬ 
lor. 

In general orice iniţiativă de răspândire individua¬ 
lă care asigură o corectă mânuire a banilor (cum e ca¬ 
zul cumpărării pe bani ghiaţă) trebuie să ne bucure. 

Nu se aprobă nici o pedeapsă cu eliminarea, pen¬ 
tru călcarea de dispoziţii, pentrucă dispoziţia dată 
nu este in spiritul ordinului dat de mine. Toate cuibu¬ 
rile să facă o cât mai intensă distribuţie. Ele îşi pot lua 
material dela colportajul judeţean, sau pe bani ghiaţă 
dela Centru direct. 

Nu numai atât, dar toate ordinele date de mine 
şefilor de Regiuni in ultimul timp se bazează pe ideia 
răspândirii cu mare intensitate de către 
cuiburi, legionari, etc. a materialului de propagandă. 

Cuiburile cari iau iniţiativa unei mai bune distri¬ 
buţii sunt citate. Legionarul care distribuie nu poate fi 
ţinut de rău, ci dimpotrivă. 

El poate să se aprovizioneze in opera Iui, dela col¬ 
portajul judeţean, sau dela Centru dacă vine cu bani 
ghiaţă. 

II. Raportul vorbeşte de sute de mărţişoare 
predate ....... Ai fost greşit informat. El a luat 

între 40—60 pe bani ghiaţă. 

Comandantul ajutor.e un element foar¬ 

te bun, dar n’a putut satisface decât câte puţin pe fie¬ 
care, deoarece nu se poate face decât câte 500—800 
mărţişoare pe zi. Sunt 70 judeţe. Trebuia insă să ţină 
cont că judeţul Hunedoara, e mai mare, şi că Moţa era 
de acolo. 

Pedeapsa acordată nu se poate aproba deoarece 
rabatul de 20% este un drept personal al ori¬ 
cărui legionar, sau oricărui om, care voeşte să vândă 
material legionar. 


133 


















El poate renunţa la rabat, dacă voieşte. Dacă nu, 
!1 poate întrebuinţa cum vrea. Căci e banul său. 

El nu are a justifica deci nimic despre cele vândute 
de un an încoace şi despre ce a făcut cu rabatul. (Decât 
dacă i se vor găsi aici conturi neachitate din vremea 
când nu era legea de acum şi i se putea livra material 
pe credit). 

* 

Cred că ai o nemulţumire din cauză că amândoi 

.. erau din Simeria. Şi că şeful colportajului 

s’a simţit puţin jenat că el n’a avut material, pe când 
altul avea. Voiu lua măsuri ca şeful colportajului . . . 
să aibă de acum cu precădere oricât material va 
cere. 

Rog ai grijă ca totdeauna să lucrezi cu tact şi ar¬ 
monie spre împăcarea lucrurilor. 

^ C. Z. C. 


Carmen Sylva, 2 Aprilie 1937 

STUDENŢIMEA ROMAMĂ CHEMATĂ SA TREACĂ 
PE SUB JUGUL UMILINŢII 

Circulara Nr. 65 

Către studenţii legionari 

Studenţimea română este chemată să treacă pe sub 
jugul umilinţii. 

Este o uriaşă jertfă care se cere unui corp conştient 
de drepturile sale într’o Ţară. 

Dragii mei. Dumnezeu vrea să puie tineretului celui 
nou, în faţă, toate durerile posibile spre a se învrednici 
de mântuirea naţiei româneşti. După cum î le-a pus 
pe umeri însuşi Fiului Său spre mântuirea lumii. 


134 













Eu vă dau deslegare: Păşiţi cu inima strânsă de 
durere pe sub furcile umilinţii pe care, spre a vă deso- 
nora, vi le-au întins aceşti duşmani, nu părinţi, ai voş¬ 
tri. Măsura pe care ei v’o cer, pe lângă că este o ile- 
galitate, pe lângă că este o impietate asupra drep¬ 
turilor voastre pe care studentul român nu le va mai 
avea, dar, orice jidănaş, (băiat de prăvălie venit din 
Galiţia, Ungaria sau Rusia şi devenit peste noapte cet㬠
ţean român) le are, pe lângă acestea, măsura este un 
îndemn pe faţă la trădare şi laşitate, adresat ti¬ 
neretului. 

Cum îşi închipuie Statul şi factorii săi conducători 
că o naţie va putea trăi pe lume, cu un tineret căruia 
Statul i-a făcut şcoala trădării, a laşităţii, a mişeliei?... 

Crima guvernanţilor, sub acest aspect, este aşa de 
odioasă şi periclitează într’atâta viitorul Neamului ace¬ 
stuia, încât nu există ceva pe lume care s’o poată egala. 

Iscăliţi dragii mei, cu sufletul încărcat de dureri şi 
cu conştiinţa umilirii la care sunteţi expuşi. 

Nu uitaţi că toate acestea măsuri sunt îndreptate 
în contra voastră, numai pentrucă trăiţi şi creşteţi în 
credinţa legionară. Ţineţi minte, tineri, până la sfârşitul 
zilelor voastre pe cei ce vor să facă din voi nişte mişei. 

Şi aduceţi-vă aminte că Roma cea nebiruită şi ar¬ 
mata romană, pururea biruitoare, au fost totuşi învinse, 
definitiv învinse: de bieţii, săracii, ucenici şi credin¬ 
cioşi ai Mântuitorului cari, urmând învăţătura Sa, au 
IJrimit din partea Romei păgâne, uneltitoare, toate umi¬ 
linţele şi toate jertfele. 

Mai târziu — ce vreţi mai uriaşă înfrângere — toa¬ 
te drapelele annatei care a schingiuit, omorît, umilit, 
purtau semnul Crucii, semnul celor umiliţi şi schin¬ 
giuiţi. 

C. Z. C. 


135 












i 


Bucureşti, 5 Aprilie 1937 

CORPUL MUNCITORIMII LEGIONARE 

Camarazi, 

Citez în acest ordin de zi pe întreaga Capitală, Sec¬ 
ţia muncitori S. T. B., care sub conducerea legionaru¬ 
lui Stan Gheorghe a lucrat cu atâta tragere de inimă 
grădina sediului. 

Această grădină este acum o frumuseţe şi o podoabă. 

Frumuseţea şi podoaba nu e însă în grădină, ci este 
în sufletul muncitorilor cari au făcut grădina. 

Grădina m’a bucurat desigur, dar importanţa ei 
este alta: printr’însa am descoperit frumuseţile din su¬ 
fletele camarazilor muncitori. 

La fel citez cuiburile: „Eroii dela Jiu“ şi „Ospăta¬ 
rii” pentru grija care au avut-o în aranjarea scărilor. 

Din toate se desprinde o lege: Acolo unde apare 
mâna şi sufletul legionarului, dintr’un pustiu se face o 
grădină. 

Pe când oare miile de legionari vor face o grădină 
din pustiul care se întinde peste România? 

C. Z. C. 


Bucureşti, 23 Aprilie 1937 
circulara Nr. 70 

Găsind, astăzi 23 Aprilie 1937, într’un geamantan, 
nedesfăcut până la această dată, ultimele scrisori ale 
lui Ion M oţ a, adresate legionarilor şi cititorilor „Li¬ 
bertăţii”, întitulate: „Prez ent”, „E drumul cel 
bun” şi „Cei trei mii de legionari Irlan¬ 
dezi”; datate Lisabona 3 Decemvrie 1936, îndemn toa¬ 
te cuiburile şi toate formaţiunile legionare să facă aşa 
cum se vede din aceste scrisori ale lui Moţa, care este 
o ultimă dorinţă a lui: să se facă apelul morţilor ime- 
diat după formula de deschidere a şedinţei. 


136 







Din aceste ultime articole, se vede cu mare pre- 
ciziune dorinţa lui liotărită de a rămâne in mijlocul 
nostru şi de a fi permanent cu noi în toate clipele vie¬ 
ţii noastre legionare. De aceea toate aceste articole au 
ca motto sus: 

„Cei ce-au căzut ucişi de gloanţele duşmane 
„Păşesc în rând cu cei ce au rămas. 

îndemn deasemeni să se cânte permanent şi acest 
cântec ce l-a impresionat întotdeauna pe Ion Moţa. 

Am luat măsuri ca aceste ultime scrisori să fie fo¬ 
tografiate şi să apară sub forma unui album. 

Fiecare unitate legionară să ştie deci că are pe 
Moţa în mijlocul său şi că în orice lupte şi orice greu¬ 
tăţi ar fi ea, să intre, să ştie, că având pe Moţa în 
frunte, nu va fi învinsă niciodată. 

c. z. c. 

Bucureşti, 25 Aprilie 1937 
SEDIUL LEGIONAR 
Circulară 

Către Legionari şi Prieteni 

Mişcarea Legionară, datorită desvoltării pe care a 
luat-o, simte necesitatea imperioasă a unui sediu mare 
în centrul Capitalei. 

In vederea construire! acestei clădiri, în timpul cel 
mai scurt posibil, recurgem la ideia unui împrumut in¬ 
tern legionar. 

Este nevoie de două mii persoane care să împru¬ 
mute comitetul de construcţie cu câte 1000 lei. 

In schimbul a 1000 lei se va căpăta o chitanţă pe 
baza căreia cel care împrumută, îşi va ridica suma în 
termen de doi ani, fără dobândă. împrumutul se varsă 
în momentul înscrierii. 


137 




El începe de azi 25 Aprilie, Duminica Floriilor, şi 
se va încheia în ziua de 1 Iunie. 

In vederea realizării planului propus, am fixat: 

Un comitet financiar compus din: 

Ing. Nic. Horodniceanu, 

Cuibul Biruinţa Legionară, 

Cuibul Aurel Mateescu. 

2. Un comitet technic compus din arhitecţi 
şi ingineri. 

Deoarece suntem ocupaţi şi în plină luptă, apelul 
meu are un caracter de urgenţă. Această realizare le¬ 
gionară trebuie executată în pauza de o clipă dintre 
două lupte. 

Banii se trimit pe adresa Ing. Nic. Horodniceanu 
str. Gutenberg 3, Bucureşti. 

C. Z. C. 

Bucureşti, 28 Aprilie 1937 
DOMNILOR AVOCAŢI 

Mă adresez Dv. şi prin Dv. tuturor avocaţilor din 
toate barourile Ţarii, mă adresez tuturor Judecătorilor 
de orice instanţă, mă adresez Ţării întregi pentru ca 
mai înainte de a vedea ce avem de făcut, să protestez 
din adâncurile sufletului împotriva modului nemai po¬ 
menit şi nemai auzit în care au fost judecaţi cei zece 
legionari. 

1. Protestez împotriva faptului că au fost ridicaţi 
prin legea nou votată, dela Judecătorii lor fi- 
reşti şi trimişi unei instanţe militare de judecată, în 
atribuţiile căreia nu intra judecarea acestui proces, 

2. Protestez în contra eliminării din instanţă a în- 
tregei apărări, lăsând pe acuzaţi fără nici o apărare, 
căci nu poate fi considerată ca apărare, aceea făcută 














de un singur ofiţer, în 7 minute, pentru zece oamnei pe 
cari ii condamni la muncă silnică pe viaţă. 

3. Protestez în contra faptului că prin acest sistem 
acuzaţii au fost lipsiţi de martorii principali in această 
chestiune, martori cari deţin lucruri senzaţionale în fa¬ 
voarea acuzaţilor, martori cari, după planul apărării 
au fost lăsaţi mai la urmă, dar care în urma măsurilor 
luate, n’au mai putut fi audiaţi. 

Aceşti martori în ordinea importanţei sunt: Gene¬ 
ralul Gh. Cantacuzino, care a prezidat juriul de onoare, 
a judecat şi eliminat pe St el eseu din organizaţie. Pose¬ 
dă documente şi acte de importanţă sdrobitoare. Cor¬ 
nelia Z. Codreanu, deţinător a unor importante infor¬ 
maţii, Prof. Nae lonescu, Ing. Cristian Leu, cunoscând 
punerea la cale a unui asasinat odios, Vasile Cotea, a- 
cel ce trebuia să execute asasinatul, I-uca Gheorghiade 
şi Dumitrescu-Zăpadă. 

4. Protestez în contra acestui sistem care ridică în 
Ţară neîncrederea în Justiţie, neîncredere care este în¬ 
ceputul tuturor nenorocirilor, pentrucă refuzul de ju.s- 
tiţie duce pe om la ideia de a-şi face singur justiţie. — 
Ca şi în cazul Stelescu. — Ori aceasta este cea mai 
mare nenorocire care se poate abate asupra unei Ţări. 

Domnilor avocaţi, rog luaţi toate măsurile dictate 
de legi, pentru ca hotărîrea dată să fie casată în Instan¬ 
ţele superioare. 

C, Z. C. 


16 Mai 1937 

CAMARAZI 

Din Universităţi şi licee, daţi-vă examenele. 
Legionarul care nu-şi dă examenele va fi trimis 
în judecata unui juriu de onoare, 

C. Z. C. 


139 











Bucureşti, 13 Iunie 1937 
CIRCULARA Nr. 75 

Partidul „Totul pentru Ţară“ nu va mai face anul 
acesta tabere de muncă. 0 circulară care se va 
trimite la timpul nimerit, va explica pe larg şi aşa cum 
se cuvine: 

Cine, 

Cum 

Şi în ce împrejurări, a răpit tineretului legionar 
dreptul sacru de a munci. 

In vara aceasta organizaţia noastră va face nu¬ 
mai două tabere de odihnă: 

I. Una la Carmen-Sylva, pentru cei reumatici. 

II. A doua, într’o regiune sub-muntoasă pentru cei 
slabi de piept. 

In aceste tabere munca este strict inter¬ 
zisă! (bine-înţeles în afară de curăţenia necesară, de¬ 
oarece n’avem posibilitatea de a ne lua servitori.) Ori¬ 
cine va încerca să muncească va fi imediat eli¬ 
minat; pentru a nu călca legea şi mai ales intenţia 
legiuitorului sau a celui ce l-a inspirat şi pentru a nu 
da pretexte închiderii taberilor. 

Atât locuinţa cât şi masa se vor plăti. 

Masa şi casa pe zi vor costa 10 lei pentru cel s㬠
rac şi 30 lei pentru cel cu dare de mână. In plus vor 
putea cumpăra dela bufetul taberii ceeace vor dori. 

Toată lumea este obligată să-şi aducă: 

A. Farfurie, lingură, furculiţă, cuţit, cană. 

B. Aşternut: pătură, cearşaf, perauţă. 

C. Ca îmbrăcăminte: O flanelă de lână, schimburi, 
chiloţi, pardesiu (atragem atenţia că atât la mare cât 
şi la munte este câteodată frig şi umezeală). 

Invităm în această tabără şi tinerii din alte parti¬ 
de politice, din orice partid politic, pentru a beneficia 


140 






de apa mării sau de aerul muntelui, dar cu condiţia de 
a se supune atmosferii şi disciplinei Mişcării legionare. 

Taberile se deschid la 10 Iulie. 

Interdicţii: Sunt interzise complect: 

I. Cămăşile verzi (fiecare îşi poate face cămăşi albe 
sau de altă culoare). 

II. Cântecele în trenuri sau pe drum. 

Excursii: îndemn restul de legionari să orga¬ 
nizeze pe judeţe sau comune, excursii in munţi sau in 
alte locuri frumoase. Aceste excursii în grup mare se 
pot face foarte eftin. 

Rog ca aceste gnipuri să fie pretutindeni exemple 
de ordine, cinste, tăcere, bunăcuviinţă, armonie. 

C. Z. C. 

♦ 

P. S. — Au fost interzise şi aceste 2 tabere de odih¬ 
nă şi excursiile. 


Bucureşti, 14 Iunie 1937 
circulara Nr. 76 

Astăzi 14 Iunie, am primit o adresă din partea O. 
E. T. R.-ului prin care suntem invitaţi, ca în caz că vom 
avea tabere sau colonii de vară cu tineri între 7—18 
ani: 

1. Să cerem aprobarea pentru funcţionarea O. E. 
T. R.ului; 

2. Să executăm pe tot timpul funcţionării un pro¬ 
gram minimal străjeresc. 

3. Executarea programului să se facă de către un 
comandant străjer, angajat de colonie. 

Subsemnatul, cu întreaga Mişcare legionară refuz 
să mă supun acestei invitaţii pentru motivele pe care 
le vom expune la timp. 

îmi face impresia că D-nii aceştia vor voi într’o bu- 


141 






nă zi să ne trimită şi un şef de partid ca să ne facă edu* 
caţia, 

Deaceea, pentru a nu fi obligat să mă supun unei 
atari invitaţii şi pentru a nu mă vedea silit ca în casa 
mea să văd făcându-mi educaţie un „comandant-stră- 
jer‘*, refuz ca să primesc în cele două tabere de sănă* 
tate, anunţate în circulara precedentă, copii între 7—18 
ani. 

Dacă şi pentru mai mult de 18 ani mi se va impune 
a cere aprobare dela O. E. T. R., acest lucru nu-1 voiu 
face, şi voiu renunţa şi la cele două tabere anunţate. 

Astfel încât, dacă înainte de începerea taberelor 
autorităţile, pe drept sau pe nedrept, ne vor înştiinţa că 
taberele nu se pot face, vă voiu anunţa din vreme pen¬ 
tru a nu vă mai deplasa. Iar în cazul când autorităţile 
vor interveni după începerea lor, taberele se vor închid 
de. 

C. Z. C. 


15 Iunie 1937 

CĂTRE LEGIONARII ŞI MEMBRII DIN CAPITALĂ 

Toţi informatorii de la poliţia Capi¬ 
talei, aflători în cuiburi, sunt invitaţi să-se prezinte 
Ia mine individual între 19 şi 23 Iunie. 

Informatorii agenţi ai Siguranţei sau 
a i S t. M. se vor prezenta în ziua de 24—25 Iunie. 

Informatorii altor servicii particulare, 
în ziua de 26 Iunie. 

Acest ordin se va citi în toate cuiburile la prima 
şedinţă şi toţi membrii cuibului vor semna de luare la 
cunoştinţă. 

Cei ce nu se vor prezenta vor fi pedepsiţi. 

C. Z. C. 


142 









Bucureşti, 15 Iunie 1937 
CIRCULARA Nr. 77 

Către Şefii de Regiune. 

1. Restaurantul Cooperativei legionare care se va 
deschide în curând în Capitală, are nevoie de 10 copii 
de ţăran, cu şcoala primară terminată, desgheţaţi şi s㬠
nătoşi. Se preferă copii fără părinţi, sau aparţinând u- 
nor familii sărace şi numeroase. 

Ei vor creşte în familia legionară în vederea vi¬ 
itorului comerţ legionar. Dacă în Regiunea Dv. cunoaş¬ 
teţi asemenea copii, vă rog să mă anunţaţi de urgenţă 
şi să luaţi măsuri pentru transportul lor la Bucureşti. 

2, Şefii de judeţe vor face o listă de toţi învăţ㬠
torii legionari cu adresele lor şi o vor înainta — prin 
Regiune — Centrului 

C. Z. C. 


Bucureşti, 15 Iunie 1937 
EXCROCI 
Circulara Nr. 78 

Nu vă lăsaţi înşelaţi de excroci! 

Ei circulă prin oraşe şi sate, intră prin casele le¬ 
gionarilor, se dau drept legionari, spun că au diverse în- 
sărcinări. Cunosc pe cineva dela Centru şi vorbesc des¬ 
pre el ca să capete încredere; la urmă cer bani, sau fu¬ 
ră ceva de prin case şi dispar. Alţii fac chetă. Alţii vând 
broşuri legionare. Alţii vând svastici, insigne, etc. 

Toate acestea, neadmise în Mişcareale- 
g i o n a r ă. Legionarul cum vede în satul său pe un a- 
semenea individ, imediat trebue să-şi spună: acesta 
este un escroc. 

Câte odată susţin că sunt trimişi de Centru, 


143 









Legionarii să ştie: 

Centrul niciodată nu va trimite într’un loc oameni 
necunoscuţi de cei din localitate. 

In caz de nelămurire daţi un telefon la Bucureşti. 

Şefii de Regiuni, de Judeţe şi de Sec- 
t o a r e, faceţi şcoala in această pricinţă. Toţi legiona¬ 
rii şi membrii din cuiburi, anunţaţi şi pe prietenii voştri. 

C. Z. C. 

* 

Către organizaţia Braşov 

Vă atrag urgent luarea aminte că în Predeal, la 
restaurantul din faţa Gării, s’au prezentat trei persoane, 
excroci, distribuind cărţi legionare şi făcând în acelaş 
timp chetă „pentru Mişcarea legionară”. 

Echipa a coborât în Timiş, unde s’a dus din casă 
in casă, oferind broşurile legionare şi a încasat dela o 
singură persoană suma de lei 1000, susţinând că se 
strâng bani pentru construcţia sediului legionar. 

Rog: 

1. Anunţaţi de urgenţă toate cuiburile de legionari 
din jud. Dvs. 

2. Anunţaţi publicul in sensul de a se apăra de 
excroci, prin ziare locale sau orice alt mijloc. 

3. Echipa aceasta probabil că a trecut şi prin jud. 
Turda. 

4. Deoarece aceşti excroci s’au înmulţit, Mişcarea 
legionară va da un premiu legionarului sau cuibului 
care va prinde vre-una din echipele suscitate. 

Repet cu această ocazie: 

A. Nu se admite colectă publică de bani. 

B. Nu se pot vinde cărţi legionare de echipe 
volante. 

c. z. c 


144 





16 Iunie 1937 


CIRCULARĂ 

In urma raportului de inspecţie al Comand. Leg. 
Horia Sima, Inspectorul Reg. X-a: 

1. Se citează, pentru perfectă ordine, Cassieria Jud. 
Timiş, condusă de Lee. Instr. Negru Ion. 

2. Se citează toţi şefii de cuiburi din plasa Buziaş, 
pentru ţinută legionară şi activitate vie. 

3. Să nu se mai ajungă pe viitor la conflicte cu 
caracter politicianist. 

4. Se citează Organizaţia Legionară, din Soşdea, şi 
conducătorul plasei, Pr. Dr. Petre Buhariu. 

5. La şedinţele de cuiburi săteşti, sătenii legionari, 
este de dorit, să-şi ridice cotizaţiile la mai mult de 1 leu. 

Daţi pentru victoria legionară! 

C. Z. C. 

N. B. Inspectorii de regiuni sunt rugaţi să-şi trimită 
rapoartele de inspecţie. 


18 Iunie 1937 


COMUNICAT 

Astă noapte la ora trei, în timpul marelor descăr¬ 
cări electrice, s’a aprins baldachinul de deasupra mor¬ 
mântului Moţa-Marin. 

Legionarul de gardă, care era chiar sub baldachin 
în momentul descărcării electrice, a scăpat neatins. El a 
dat alarma. 


145 















Garda era formată din trei cuiburi: „Vulturii Ol¬ 
teniei”, „Gh. Negrea” şi „Ion Caranica” din secţia S. T. B. 
Corpul Muncitorilor. Aceştia împreună cu întreg perso¬ 
nalul Casei Verzi au dat dovadă de o mare prezenţă de 
spirit, sânge rece şi devotament. 

Baldachinul fiind de lemn, a fost cuprins în între¬ 
gime de flăcări, cari erau aşa de mari, încât ameninţau 
jurul. 

S’a întâmplat o minune. 

Cuprinsă în mijlocul flăcărilor uriaşe, Crucea spri¬ 
jinită de trei lemne a rămas neatinsă. In afară de aces¬ 
te trei lemne, care sprijinesc Crucea şi de picioarele bal¬ 
dachinului, totul a ars şi s’a prăbuşit. 

Baldachinul se va reface din beton, iar Crucea şi 
lemnele ce au susţinut-o vor fi păstrate de legionari ca 
o dovadă a puterii lui Dumnezeu. 

Astăzi, Vineri şi mâine. Sâmbăta, toate cuiburile — 
legionari şi legionare — vor merge la mormânt pentru 
a vedea şi a se închina. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 18 Iunie 1937 
CIRCULARA Nr. 79 


Camarazi, 

Peste câteva zile. Joi 24 Iunie 1937, se împlinesc 10 
ani de când a luat fiinţă mişcarea legionară. 

Am plecat alături de Moţa şi încă de 3. In total am 
fost cinci. Din primul moment ne-au acoperit toate in¬ 
sultele, am primit apoi palme şi lovituri, izbitură după 
izbitură ne-au crestat feţele şi frunţile, închisorile ne-au 


146 















supt oasele, am fost condamnaţi Ia moarte in gândul 
vrăjmaşilor noştri; iar, de câţiva ani, suntem obiectul 
tuturor uneltirilor întunecate. Hăsboiu de nimicire dus 
ceas cu ceas. Pentru noi, nici o milă. Am trăit din mila 
lui Dumnezeu şi din vârful săbiei noastre! 

Trăim şi azi din ele şi vom trăi deapururi. 

Am răbdat şi am răspuns năprasnic. 

* 

Şi acum, la zece ani, când vom fi făcut bilanţul 
acestor uneltiri, acestor chinuri, acestor umilinţe, aces¬ 
tor încercări de nimicire ne vom întoarce patru din cei 
cinci dela început şi vom spune vrăjmaşilor noştri: 

In zece ani rezultatul uneltirilor voastre este acesta: 

Suntem un milion! 

Un milion de suflete, de femei, de copii, de bărbaţi 
şi bătrâni, cari au o credinţă nouă, cari trăesc 
cari luptă, cari jertfesc sub steag legionar, cari aşteaptă 
România legionară şi cred într’însa. 

Unde vă este biruinţa? Şi unde vă va fi biruinţa? 
Căci dacă n’aţi putut nimici cinci, cum veţi mai putea 
nimici de două sute de mii de ori câte cinci? 

« 

Şi acum, mă îndrept către voi, dragi camarazi 
de eri şi de azi: 

Fiţi cu gândul la sfântul mormânt, care a sfinţit 
toată generaţia noastră de luptători, prin sângele lui 
Moţa şi Marin, cu gândul la cei morţi sub pământ, 
sub asupriri nedrepte. 

Faceţi-vă cu bărbăţie toate socotelile interioare şi 
păşiţi cu hotărâre în decada decisivă a luptei le¬ 
gionare. Aceşti zece ani ce vin vor mai vedea asupriri 
şi morminte de ale noastre, dar vor vedea şi pe toţi 


147 















vrăjmaşii noştri înfrânţi şi toate uneltirile lor sfăr⬠
mate. 

Aceşti zece ani ce vin vor vedea lupta deci¬ 
sivă, vor vedea pe legionari învingând. învingând şi 
risipind trufaşele puteri întunecate de astăzi. învingând 
şi punând temelie nouă neamului nostru. 

Legionar, 

Nu vei sărbători această zi de 24 Iunie 1937 nici in 
cântece, nici cu şampanie, nici cu banchete, nici cu ser¬ 
bări —- cunoscutele serbări comemorative — şi nici cu 
discursuri mari, umflate şi goale. 

De vei fi profesor universitar sau muncitor cu bra¬ 
ţele, de vei fi preot sau învăţător de sat, de vei fi co¬ 
merciant sau meseriaş, de vei fi ţăran cu plugul in b㬠
tătură sau cioban la turma de oi, de vei fi tată sau soţ, 
iar tu, mamă sau soţie, fă-ţidatorialn ziua aceasta 
către ai tăi şi către neam. 

Fii corect; Fii drept; Fii curat; Fii 
voios, aşa cum ai dori tu să fie şi să-şi facă datoria 
fiecare Român, in Patria sa legionară. 

C. Z. C. 


23 Iunie 1937 

CONCURS LA ALEGERI 

Herghelegiu, 

Dacă sunteţi în bune raporturi cu Vaidiştli din Ju¬ 
deţ, daţi-le concursul vostru la alegerile ce vin. 

Nu faceţi însă prea mare zarvă din aceste: 

a) Pentru ca să nu se spună, dacă vor învinge, că 
au învins din cauza noastră. 

b) Pentru că dacă vor fi învinşi, să nu se spună că 
am fost noi învinşi. 


148 












Repet interdicţiile: 

a) . A nu se face manifeste scrise; 

b) . A nu lua parte la întruniri, consfătuire, etc.; 

c) . A nu ţine discursuri; 

d) . A nu primi bani pentru deplasări; 

e) . A nu primi bani pentru masă; 

f) . A nu lua parte la banchete; 

Legionarii vor fi anunţaţi pe cale normală şi 
în ziua de vot îşi vor face datoria apărând în ordine la 
secţiile de votare, în cea mai mare tăcere. 

Şi votând din toată inima, pentru că legionarul, 
când ajută pe cineva, trebuie să-l ajute din plin. 

Şi să nu-i scoată ochii după aceia, lău- 
dându-se sau cerându-i ceva în schimb, 

C. Z, C. 


Iunie 1937 


O LĂMURIRE 

Pentruce „Consumul Legionar” Car¬ 
men Sylva vinde mai eftin? 

„Consumul Legionar” vinde mai eftin. Nu pentru a 
face concurenţă celorlalţi negustori; 

Ci pentru un principiu foarte sănătos pe care tre¬ 
buie să-l aplice toţi comercianţii din Carmen-Sylva. 

1. In interesul lor: pentru că oamenii văzând 
că la Carmen Sylva ei nu sunt spoliaţi, că marfa este 
tot aşa de eftină ca la ei acasă, în loc să vină 10.000, 
vor veni douăzeci de mii şi negustorul va câştiga mai 
mult dacă va vinde eftin la 20.000, decât dacă va vinde 
scump la 10.000 de oameni. 

2. In interesul staţiunii: Pentrucă staţiunea 


149 


















în faţa marelui număr va înflori, nu va fi pustie ca a- 
tunci când vine lume puţină. 

3,In interesul vizitatorilor: căci ei nu tre- 
bue să se apropie de Carmen Sylva, cu groază, ca de o 
cetate de speculanţi cari voiesc să-i jupoaie. 

Gândiţi-vă că oamenii aceştia cari vin aici au chel- 
tueli mari: cu trenul, cu chiria casei, cu taxele, cu plata 
băilor, iar noi, văzându-i că vin împinşi de boli le ridi¬ 
căm preţurile la toate alimentele cu mult peste preţul 
localităţii în care trăesc ei. Ce-ar fi dacă Căile ferate 
văzând lumea că se îndreaptă spre Carmen Sylva ar 
dubla preţurile biletelor? 

4. In interesul neamului: El are interesul ca 
un număr cât mai mare de Români să vină la Mare, 
pentru a se recreia, pentru a se vindeca, pentru a-şi re- 
face sănătatea. Nu trebue să se zică: „să vină numai cei 
bogaţi”. Neamul zice: „Să vină toţi”. Să vină cei ce au 
nevoie, bolnavi; bogaţi sau săraci. Căci neamul se spri¬ 
jină pe toţi deopotrivă şi pe cei bogaţi ca şi pe cei s㬠
raci. Şi poate mai mult pe cei săraci. In orice caz nea¬ 
mul are interesul ca toţi fiii săi, săraci sau bogaţi, 
să fie sănătoşi. 

Deci repet: 

Comercianţi din Carmen Sylva, spre câştigul şi spre 
binele vostru; 

Spre binele Staţiunii; 

Spre binele familiilor sărace împinse de boală 
spre lac sau spre mare; 

Spre binele Neamului nostru, urmaţi sfatul şi e- 
xemplul pe care vi-1 dăm: 

Vindeţi cu preţuri normale. 

C. Z. C. 


150 















1 Iulie 1937 


LA TEMELIILE SEDIULUI LEGIONAR 

Camarazi, 

Un nou semn, peste vremuri, al Voinţii şi al Puterii 
Legionare. 

In temeliile lui, am adus şi zidim piatră din vechea 
cetate romană a lui Traian, Tropaeum Trajani (Adam 
Clisi) din Dobrogea, din imensul monument de muncă, 
credinţă şi avânt ridicat peste trupurile soldaţilor căzuţi 
în lupte. 

.4ceastă piatră zidită în temelia casei noastre în- 
seamănă contactul între cele două categorii de legionari 
din lume: Legionarii romani şi Legionarii români. 

Fie cu Bine-Cuvântarea lui Dumnezeu. 

La temeliile sediului legionar. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 1 Iulie 1937 
LEGEA CARMEN SYLVA 
Circulară Nr. 80 

Sunt adânc mâhnit oridecâte ori aud de vre-o ne¬ 
înţelegere sau stare de conflict în cadrul Mişcării Le¬ 
gionare. 

Unde începe conflictul, acolo încetează Legiunea, 
încetează viaţa legionară. Acolo este moarte şi trăeşte 
diavolul. 

De aceia Legionarul în conflict cu un altul, şi-a 
pierdut fiinţa sa legionară. 

Pentru apărarea organizaţiei am făcut „Legea 
Carmen-Sylva”. 

Dacă doi Legionari sunt în conflict, unul din ei tre¬ 
buie să plece, cerând concediu până la aplanarea şi res¬ 
tabilirea armoniei. 


151 

















Cine pleacă: 

1. Dacă unul e mai vechiu şi altul mai nou, pleacă 
cel mai nou. 

2. Dacă unul e gradat şi altul nu, pleacă cel care nu 
c gradat. 

3. Dacă unul e nou dar are funcţiune^ pleacă cel 
vechiu, deoarece funcţiunea reprezintă totalitatea orga¬ 
nizaţiei locale. 

Atrageţi atenţia să se aplice legea acolo unde se 
ivesc asemenea cazuri. 

Şefii de Regiuni vor fi rău notaţi, dacă în regiunile 
lor se vor găsi cazuri nerezolvate. 

C. Z. C. 


3 Iulie 1937 

CUVINTE CĂTRE PUBLICUL RESTAURANTULUI 
LEGIONAR 

Mişcarea legionară a mai cucerit încă o înălţime. A 
pus piciorul său sănătos şi biruitor pe o nouă poziţie de 
activitate: restaurantul. 

Urmărim: 

1. Să facem şcoală economică tineretului şi în di¬ 
recţia aceasta. 

2. Să venim în ajutorul camarazilor cari vor să ia 
o masă eftină, sănătoasă şi curată. 

3. Să realizăm un beneficiu pentru a duce mişcarea 
mai departe şi pentru a putea cumpăra o haină, un pat 
şi o masă, celor cari muncesc sau luptă pentru biruinţă 
în birouri, în jurul acestui sediu sau al Casei Verzi. Nu¬ 
mărul lor e mare şi nu voiesc să mă ating de nici o cen¬ 
timă din fondul cotizaţiilor care trebue să meargă în în¬ 
tregime în luptă. Pentru întreţinerea acestor servicii 
trebue să ne câştigăm banii necesari prin Comerţ. încât 


152 















dacă masa nu e şi mai eftină, să ştiţi că leul pe care îl 
daţi în plus merge pentru întreţinerea camarazilor în¬ 
cadraţi Centrului, sau merge pentru luptă. 

4. Să realizăm în interiorul acestui restaurant ar 
monia socială legionară. 

In acest restaurant poate să vină şi un profesor u* 
niversitar şi un căniţaş, sau orice alt muncitor cu bra¬ 
ţele. Să stea la masă ei şi familiile lor. Soţii şi copii. 

Profesorul universitar nu se va uita cu dispreţ sau 
chiorâş, ci cu ochiu de frate, la fratele său muncitor. 

Dar, nici acest frate muncitor nu trebue să jeneze 
pe celălalt frate al său, sau pe familia şi pe copii lui: 
„răcnind cât îl ţine gura la masă, scuipând pe pereţi, 
înjurând birjăreşte, sau făcând alte necuviinţe”. 

Aici toată lumea trebuie să fie cu obraz, cu elegan¬ 
ţă sufletească şi cu Bună-cuviinţă. 

Fiecare trebue să ne respecte casa noastră aşa cum 
îşi respectă propria sa casă. 

Fiecare trebue să fie atent la orice gest, în materie 
de educaţie, faţă de copiii şi familia altuia, tot aşa cum 
este atent faţă de proprii lui copii. 

Cine vrea să fie respectat, trebue să respecte şi el 
pe alţii. 

Deci, voesc să spun, că aici în acest restaurant, do¬ 
resc să facem o adevărată şcoală de bună purtare, ele- 
ganţă şi caldă camaraderie legionară, cu înfrăţire între 
toţi fii neamului. 

Doresc ca aici să nu se vorbească tare, ca să dăm 
aspect de havră jidănească; legionarii sunt tăcuţi. 

Să avem o poziţie cuviincioasă la masă, să avem o 
permanentă grijă de a păstra o conduită ireproşabilă 
pentru a da un exemplu bun şi o bună educaţie celor 
mai tineri decât noi. 

Aşa trebue să fie neamul acesta mâine sub semn 
legionar. El nu va putea să aibă înfăţişare nici de cafe¬ 
nea grecească şi nici de havră jidănească. 


153 





















In sfârşit mai rog pe toată lumea: Fiţi corecţi. Nu 
căutaţi să plecaţi dela mese fără a plăti. Nu pentru că 
mă vei fura cu 20 de lei, ci pentru că mi-e ruşine de 
neamul meu. 

Când oare neamul nostru îşi va scutura de pe el şi 
această sdreanţă străină a necinstei şi a tendinţei de în- 
şelăciune? 

* 

In acest restaurant nimeni nu este de meserie. Fa¬ 
cem sforţări ca să învăţăm acum. De aceia fiţi îngădui¬ 
tori faţă de greşelile pe care le observaţi şi vă rugăm 
atrageţi-ne totdeauna atenţia asupra lor. 

Vă doresc poftă bună la toată limiea. 

C. Z. C. 

* 

Rugăm nu trântiţi tacâmurile, deoarece se face un 
sgomot asurzitor. 

La acest Restaurant se găseşte în fiecare zi: 

1. Menu fix. Lei 20. Două feluri şi un desert. 

2. Menu redus. Lei 4. Borş cu mămăligă. 

3. La cerere după lista zilnică. 

B ă u t uri 

Bere Luther: sticlă mare Lei 17, sticlă mică Lei 9. 

* 

Avem vinuri cu care ne putem mândri. 

Ele sunt garantat naturale, iar preţurile cu care se 
vând sunt mult infeiioare faţă de calitatea lor. 

Alb 

Odobeşti A (Discret) Lei 24 litru 

Odobeşti B (Brutal) Lei 20 litru 

Negru 

Bourgogne, supranumit „Puterea Ursului”. 

* 

Soseşte în curând vestitul „Odobeşti Nr. 1”. 


154 





















3 Iulie 1937 


CĂTRE ŞEFII DE CUIBURI 

Ne-au sosit un număr de 25 de copii intre 12-15 ani. 

Au venit desculţi, fără haine, fără rufe, fără paturi. 
Toţi sunt din familii sărace, Împovărate; unii fără p㬠
rinţi. 

De acum încolo ei sunt copiii Legiunii. 

Fac a p e 1 la cei cari au pe acasă ghete sau haine, 
mai vechi, rufe, pături pentru copii între 12—15—16 
ani, să se prezinte cu ele la mine. 

C. Z. C. 


CUIBUL „FARUL” 

din Corpul muncitoresc Legionar Constanţa a reparat, 
prin munca membrilor. 37 de corturi rupte ale Taberii 
din Carmen-Sylva. 

Este dat ca exemplu pentru credinţă. 

C. Z.C. 


4 Iulie 1937 


F. D. C 
Constanţa 

S’a distins cu ocazia transportării a 4 cabane, pe 
«listanţa Eforie-Carmen Sylva, dând dovadă de devota¬ 
ment. 

C. Z. C. 


155 






















5 Iulie 1937 


TABARA DE ODIHNĂ DIN REGIUNEA MUNTELUI 

I. Plecarea din Bucureşti, Luni seara 5 Iulie. 

II. Fiecare legionar se va înscrie în orice zi la Cd. 

L. Nicoleta Nicolescu, ora 8-10 seara. 

III. La înscriere, va vărsa suma de lei 200 costul 
trenului (dus şi întors). In această sumă intră şi cheltu¬ 
iala primei instalări. 

IV. Legionarul va avea asupra sa; 

A. aşternut: pătură, (de e posibil două), cearşaf. 

B. îmbrăcăminte: 

1. Pardesiu sau palton. 

2. Bocanci, ciorapi de lănă. 

3. Flanelă groasă. 

4. Schimburi. 

5. Prosop. 

6. Chiloţi. 

C. Tacâmuri: 1) Farfurie adâncă (de preferat 

de metal); 2) C^nă, cuţit, lingură, furculiţă. 

D. Hrană rece: pentru trei zile. 

Se recomandă: 1. Slănină. 

2. Zahăr. 

.3. Ouă fierte tari. 

4. Ceapă, usturoi. , 

5. Sare. ^ 

E. Bani; 10 lei pe zi (casa şi masa după aceste 

trei zile) pentru omul sărac. 

30 lei, pentru omul cu dare de mână. 
Atenţie. Cei ce vor să vină cu soţie şi copii vor 
plăti pentru două persoane (adică 20 lei pe zi 
sau 60 de lei pe zi) pentru orice niimăr de copii ar avea. 
Femeile cu copii, nu pot veni decât după 15 Iulie. 
Diverse, a) Cine are cort şi-l poate lua. Cine are 
raniţă de asemenea. 


156 










b. Toată lumea va veni îmbrăcată curat, dar nu-şi 
va aduce hainele de Calea Victoriei. 

c. Cine are, e bine să ia: topor, secure, teslă, fe- 
răstrău. 

Tabăra începe sub conducerea mea 

c. z. c. 

P. S. Acest ordin se aplică şi pentru Carmen-Sylva, 
cu deosebirea că tabăra se va deschide la 15 Iulie. 


Bucureşti, 5 Iulie 1937 
CIRCULARA Nr. 81 

Către şefii de Regiuni 

Lucrând cu şeful Regiunii IV Iaşi, Comand. Leg. 
Flondor Neagoe, am luat următoarele dispoziţii pentru 
fiecare judeţ în parte. 

Cu ceilalţi Şefi de Regiuni voiu lucra pe rând în 
cursul verii. 

Rog ca rapoartele Şefilor de Regiuni să fie făcute 
la timp, adică până la 17 ale lunii. 

Rog ca Şefii de Regiuni şi de Judeţe să cerceteze 
Cărticica Şefului de Cuib cea nou apărută care are mo¬ 
dificări mai ales cu privire la formulajurămân- 
tu 1 ui şi punctele asupra cărora are de rapor¬ 
tat Şeful de Regiune şi Judeţ. 

Cel mai bun, mai frumos şi mai complect raport a 
fost făcut în două luni consecutive de către şeful Regiu¬ 
nii 6 Dobrogea, Comand. Leg. Inginer Virgil lonescu. 

Este dat ca exemplu şi rog ca Şefii de Regiuni cari 
trec prin Bucureşti să ceară dosarul pentru a-1 vedea. 

Alte Dispoziţii. Nu se primesc în cele două 
tabere de odihnă fără recomandaţia Şefului de Regiune, 
Judeţ sau a unui Comandant Legionar. 


157 




















Doresc ca şefii de Regiuni şi Judeţe să treacă prin 
cele două tabere sau prin una din ele. 

Eu mă aflu până la 15 Iulie la tabăra munte. 
15—16 Iulie, Bucureşti 
17—1 August, Carmen-Sylva 
1—2—3 August, Bucureşti 
3—13 August, Munte 
15—1 Septembrie, Carmen-Sylva. 

C. Z. C. 


4 Iulie 1937 

După raportul şefului Regiunei IV. Iaşi 
JUDEŢUL BĂLŢI 

Se desfiinţează întreaga organizaţie legionară a ju¬ 
deţului Bălţi până la apariţia unui om serios, sănătos 
la suflet şi la trup, capabil să organizeze şi să conducă. 

Sunt şi rămân desfiinţate toate cuiburile existente 
în judeţ, ele nefiind la înălţimea cerută de mişcarea le¬ 
gionară. 

C. Z. C. 


După raportul şefului Regiunii 

JUDEŢUL BACĂU 

Sunt mulţumit de modul în care se prezintă activi¬ 
tatea legionară în judeţul Bacău în răstimpul dela 1 Ia¬ 
nuarie până la 1 Iulie 1937. Am nădejdi mari că lupta 
în judeţ va merge mereu mai bine. 

Şeful judeţului, avocat Dragomir, Bine. 

C. Z. C. 


* 


158 











LEG. GH. RAŢOIU 

I se aplică un concediu nelimitat cu suspendarea 
gradului în tot acest timp pentru atitudine repetată ne¬ 
conformă cu linia legionară. 

C. Z. C. 


* 

După raportul Şefului de Regiune 

JUDEŢUL ROMAN 

Se desfiinţează întreaga organizaţie legionară din 
Judeţul şi oraşul Roman. 

Ea fiind cu mult sub nivelul cerut de credinţa şi 
onoarea Mişcării Legionare. 

Toate cuiburile existente îşi încetează viaţa, ele ne 
mai putând activa. 

Şeful Judeţului va putea proceda la refacerea or¬ 
ganizaţiei cu condiţia de a nu reprimi în noile sale ca¬ 
dre decât un maximum de 5% din totalul de legionari 
ai organizaţiei. 

Toate gradele aflătoare în judeţ nu vor mai putea 
ocupa timp de doi ani nici o funcţie, ele fiind răspun¬ 
zătoare colectiv de starea nesatisfăcătoare în care se 
află judeţul. 

C. Z. C. 


* 

După raportul Şefului de Regiune 
JUDEŢUL BAIA 

Se îndepărtează definitiv din Mişcarea Legionară 
tânărul...având o purtare care scoboară presti¬ 

giul numelui de legionar. 

G. Z. C. 


* 


159 







Bună propunerea făcută cu privire la legionarul 
Scriban Romulus. E bine ca el să rămână în umbră 
până la schimbarea purtării... 

« 

Cetăţuia „Despina Doanma" (Boroaia) nu se mai 
poate înfiinţa nici sub altă formă timp de un an peiilra 
marele păcat al desbinării, certurilor, neînţelegerilor 
membrelor, le este interzisă orice activitate legionară 
în acest timp. 

Cuibul „Nicadorii” deşi s’a ajuns la o înţelegere, 
conducerea centrală în desacord cu propunerea jude¬ 
ţului şi regiunii, desfiinţează cuibul pe timp de 6 luni. 

* 

Se aprobă concediul cerut de.pe timp 

de 6 luni, recunoscându-şi fapta nelegionară de a fi lo¬ 
vit un frate de cruce şi de a fi avut atitudini necon¬ 
forme cu linia legionară, cu această ocazie. 

* 

Studentul Roman (Ciuleşti) nu este şi nu a fost 
considerat exclus din Legiune. 

G. Z. C. 

* 

JUDEŢUL VASLUI 

Se desfiinţează organizaţia legionară a oraşului 
V'aslui. 

Pentrucă cu toate sforţările vechiului şef cât şi a 
noului şef de judeţ, temeliile puse sunt cu mult prea 
slabe pentru a putea înălţa pe ele o puternică şi nebi¬ 
ruită mişcare legionară. Neînţelegeri, desbinări, certuri, 
denotă lipsa de credinţă, de dragoste, de înţelegere şi 
de capacitate. Ne arată că ne aflăm în faţa unor ele¬ 
mente cari nu pot fi puse sfântă temelie unei mişcări. 

Cuiburile nu mai pot funcţiona în 
acest oraş până la apariţia unor elemente serioase. 
Cele vechi îşi pierd orice situaţie în Mişcarea legionară. 


160 














Domnul Butnaru rămâne şef de judeţ numai pri¬ 
vind cuiburile ţărăneşti şi fără dreptul de a mai poposi 
in oraşul Vaslui. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 5 Iulie 1937 
CIRCULARA Nr. 82 

Către Şefii de Regiuni 

Ţin să desmint această notă dată de Comandamen- 
tui Jandarmeriei: 

„De câtva timp a început să se trimită prin poştă 
scris la maşină şi multiplicat la şapilograf intitulat 
„Ofiţeri de infanterie, cavalerie şi Administraţie, a mu¬ 
rit dreptatea în armată” şi semnat „Comitetul”. 

„Acest manifest este răspândit din cercurile legio¬ 
nare şi in el se agită chestiunea avansărilor in armată”. 
„Daţi ordin de confiscare şi raportaţi cazurile ivite”. 

— Mişcarea legionară nu iscăleşte „Comitetul”. Ea 
iscăleşte cu nume, cu stradă şi cu număr. 

A instiga ofiţerii din armată, cel din urmă legionar 
socoteşte că este un act criminal, după cum socoteşte 
că este o necuviinţă a ni se pune in sarcină acuzaţii 
ca cele de mai sus. 

C. Z. C. 


Marţi 6 Iulie 1937 

TABĂRA LEGIONARA CÂMPINA 

Această tabără este formată din ele¬ 
mente din: 

1) Corpul studenţesc legionar. 

2) Corpul muncitoresc legionar. 

3) Legionare. 


161 














4) Familii de studenţi şi niuucitori. 

5) Simpatizanţi. 

Preţul de persoană pe zi: casă şi masă 10 lei; pen¬ 
tru cei bogaţi 30 lei. Toţi plătesc o taxă de instalare 
de 50 lei. Familiile, oricâţi copii ar avea, plătesc nu¬ 
mai pentru 2 persoane. Cei complectamente săraci, sunt 
scutiţi de taxa de lei 50, şi de plata de 10 lei pe zi, cu 
condiţia ca ei să dea aceşti bani în termen de 1 an. 

Scopul taberei 

Este a face să beneficieze de aerul curat al mun¬ 
telui, cât mai mulţi fii ai neamului şi în deosebi, cât 
mai mulţi din cei săraci şi mai ales, cât mai mulţi din 
cei săraci cari luptă ca neamul lor să nu mai fie sărac 
în ţara aceasta. 

Nu sunt doriţi cei săraci cari nu luptă, cari cerşesc, 
sau cari se vând, cari stau cu grumazul în jug şi cari 
aşteaptă să le cadă din cer o soartă mai bună. 

E bine venit cel ce crede în viitorul neamului său 
românesc şi luptă pentru a-1 înălţa în lume, la străve¬ 
chea sa glorie. 

In tabără se duce viaţă aspră, severă, austeră, pen¬ 
tru că acesta este drumul înălţării. 

Comodităţile, îmbuibarea, luxurile, frivolitatea, in¬ 
dică drumul decăderii naţiunilor. 

In tabără este dragoste şi camaraderie între cei 
adunaţi aici din toate categoriile sociale. Din dragoste 
creşte şi înfloreşte totul: 

Plantă, om, ţară, neam. 

In tabără este voie bună. 

Pentrucă voioşia stimulează până la maximum 
energiile creiatoare ale naţiunii. Voioşia nu poate fi 
egalată în i'andament nici de simţul datoriei, nici de 
disciplină nici de autoritate. 

In sfârşit. Legionarii, Studenţii, Muncitorii, Intelec- 


162 











tualii, săraci sau bogaţi, — adunaţi in tabără aici, la 
poalele munţilor, plini de voie bună, trimit salutul lor 
tuturor românilor, din Câmpina şi jur. 

C. Z. C. 

P. S. Această tabără dela Câmpina — după cinci 
zile de funcţionare, a fost desfiinţată de către autorităţi. 


Bucureşti, 11 Iulie 1937 

CIRCULARA Nr. 83 
— Urgentă — 

Tabăra de odihnă dela Câmpina a fost desfiinţată 
astăzi ora 12, în urma somaţiunii autorităţilor. 

In ea se aflau 100 tineri săraci şi bolnavi, cari cu o 
nespusă bucurie respirau în fiecare zi aerul curat şi 
dătător de sănătate al muntelui. 

Eri 10 Iulie, Maiorul de Jandarmi Bariton, acelaş 
pe care l-a ales Dumnezeu ca să batjocorească tabăra 
noastră din Susai în cunoscutele împrejurări, s’a pre¬ 
zentat celor din tabăra Câmpina somându-i ca în ter- 
men de 24 de ore să aducă aprobarea de funcţionare a 
taberii. In caz contrar cei prezenţi vor fi evacuaţi cu 
forţa. 

Domnul General Cantacuzino a dat atunci urm㬠
toarele telegrame cerând aprobarea: 

Domnului General Gabriel Marinescu, 

Ministru de Interne Bucureşti 

„Procurorul şi jandarmii din Prahova s’au pre¬ 
zentat la colonia de odihnă care se află în Câmpina 
pe proprietatea particulară închiriată de noi, fă- 
cându-ne somaţiune. Deoarece, cred, că suntem per¬ 
fect în cadrul legii, protestez în contra atitudinii 
autorităţilor locale şi vă rog să daţi dispoziţii pen¬ 
tru încetarea şicanelor, sau comunicaţi-mi urgent 


163 










dacă şi aceste colonii de vară sunt interaise, să dis¬ 
pun închiderea lor”. 

* 

„Deoarece nu doresc ca oamenii mei să facă 
cheltueli cu deplasarea şi cu instalarea şi in tabăra 
de odihnă Carmen-Sylva, care urmează a se des- 
chide la 15 Iulie, rog a-mi comunica dacă Dvs. in¬ 
terziceţi taberile de odihnă, pentru a anunţa din 
timp că nu sunt autorizate”. 

* 

„Revin asupra telegramelor mele anterioare. 
Cer să mi se comunice hotărîrea Dvs. în timp util. 
Oamenii mei adunaţi pentru odihnă, într’o proprie¬ 
tate care ne aparţine, sunt somaţi că vor fi eva¬ 
cuaţi cu forţa armată mâine ora 12, dacă nu aduc 
aprobarea”. 

* 

„Revin telegrafic pentru a treia oară, aducân- 
du-vă aminte că oamenii mei din colonia Câmpina, 
adunaţi pentru odihnă, sunt expuşi a fi evacuaţi 
cu forţa mâine ora 12. Cer să mi se comunice ho¬ 
tărârea Dvs.” 

In afară de cererea trimisă prin curier şi reco¬ 
mandat, Domnul General Cantacuzino trimite următoa¬ 
rele telegrame Comandantului Corpului de Armată 
Braşov: 

„Rog daţi aprobare pentru o colonie de odihnă 
Câmpina, organizată de mine pentru tinerii debili. 
Suntem ameninţaţi cu evacuarea”. 

* 

„Deoarece 100 tineri veniţi pentru odihnă în 
colonie la Câmpina sunt ameninţaţi cu evacuarea 
forţată azi ora 12 din lipsa aprobării, rog binevoiţi 
aproba în timp util sau a ne comunica dispoziţia 
nentru a evita ca tinerii bolnavi să fie vexaţi 







de forţa armată. Rog a dispune, comunicarea să se 
facă direct Câmpina-Parcul Istrati”. 

Dând o altă telegramă celor din tabără: 

„Am înaintat cererea telegrafică Ministrului de 
Interne. Deasemeni cerere telegrafică Corpului de 
Armată. Este incalificabil procedeul de a se soma 
in termen de 24 ore, oameni adunaţi pentru odihnă, 
să aducă aprobare sau să plece. Cererea de apro¬ 
bare este înaintată la însăşi autoritatea care ne 
somează”. 


* 

Aprobarea însă n’a sosit dela nimeni. 

La acestea Dl. General Gabriel Marinescu, acela ce 
a fost adus cu misiunea de a fi călăul generaţiei naţio¬ 
naliste româneşti, şi-a bătut joc cu următorul răspuns: 
„Domnului General Cantacuzino. 

„La telegrama Dvs. cu Nr. 4380 vă comunicăm: 
Executaţi dispoziţiunea Corpului 5 Armată, pe te¬ 
ritoriul căruia aţi făcut tabăra, Dvs. neavând apro¬ 
barea acestui Comandament şi teritoriul fiind sub 
stare de asediu.” 

Subsemnatul am dat atunci o telegramă în tabără 
cu următorul conţinut: 

„Răspunsul Guvernului la cererea D-lui Gene¬ 
ral fiind nesatisfăcător, aşteptaţi până la ora 12 răs¬ 
punsul dela Corpul de Armată Braşov. In caz că 
nu soseşte, tabăra se desfiinţează. La ora 12 fără 5 
minute, legionarii părăsesc parcul. Deoarece bile¬ 
tele nu sunt valabile pentru înapoiere decât 
Miercuri, luaţi măsuri pentru excursii în jur, oco¬ 
lind localităţile pentruca să nu supărăm pe nimeni. 
Luaţi măsuri pentru depozitarea materialului exi¬ 
stent.” 


* 

La ora 12 fără 5 minute, m’am prezentat la faţa 


165 











locului. Legionarii şi-au luat bagajele, şi-au făcut rug㬠
ciunea şi s’au îndreptat în cea mai mare tăcere spre 
gară. Notez .că biletele nu erau valabile pentru întoar¬ 
cere, deoarece nu se scursese termenul de 8 zile. Ei au 
trebuit să-şi scoată bilete întregi 9000 lei din nişte bu¬ 
zunare aşa de sărace cum nu-şi pot închipui niciodată 
călăii noştri cari huzuresc. Le-au scos dând foc celor 
100 de bilete, deoarece din nenorocirile altora nu e bine 
să beneficieze nimeni. 

Omeneşte^ pentrucă şi noi suntem oameni, s’ar fi 
cuvenit să ni se spună: Domnilor, vă rugăm să vă pu¬ 
neţi în regulă obţinând aprobarea cuvenită, dar să nu 
fim somaţi birjereşte de-a părăsi tabăra în 24 ore sub 
ameninţările a 200 de jandarmi gata să strivească piep¬ 
turile firave ale unor tineri nevinovaţi. 

Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât de aceşti tineri 
răspundea Domnul General Cantacuzino. 

Astfel, în timp ce cetele de jidani, au împânzit 
munţii Românilor, fără ca să li se ceară vre-o aprobare 
dela cineva, nouă ni s’a răpit dreptul de-a respira 
aer curat. 

A făcut generaţia noastră jertfe mai mari. 

Deaceea am renunţat şi la tabăra de odihnă Car- 
men-Sylva, care nu se va mai deschide la 15 Iulie cum 
a fost anunţat. 

Domnul General a trimis în acest scop D-lui Ga- 
briel Marinescu, următoarea telegramă: 

„Retrag cererea mea telegrafică făcută pentru 

tabăra de odihnă Carmen-Sylva.” 

In consecinţă, cele două tabere dc odihnă, anunţate 
Ja munte şi la mare, nu mai au loc. 

Rog a fi anunţaţi de urgenţă toţi legionarii pentru 
a nu face drumuri zadarnice. 

C. Z. C. 


166 










Bucureşti, 19 Iulie 1937 


ATITUDINI POLITICE 
Domnule Profesor, 

Am primit frumoasa D-tale scrisoare. Lipsind din 
Capitală, răspund abia acum. 

Foarte greu îmi vine să rezolv afirmativ cererea 
D-tale. Totuşi voiu face ceva. 

Noi, am dat concurs D-lui Vaida, în diferite ocazii, 
şi acum la alegeri în vechiul Regat, în câteva judeţe. 
Ajutorul nostru n’a fost hotărîtor. Pentrucă, noi nu 
suntem chiar aşa de mulţi cum crede lumea. Suntem 
tari, dar nu suntem mulţi. 

(^u părere de rău trebue să constat însă că Dl. 
Vaida pe care eu îl respect, nu-mi poate sta în 
ajutor împotriva forţelor care s’au pus 
să mă nimicească. Să ne extermine pe 
toţi. Nu poate să ne ajute, pentrucă n’o fi având sufi¬ 
cientă trecere în această chestiune. 

Şi atunci, cu toată dragostea şi respectul pentru Dl. 
Vaida, sunt nevoit, să-mi caut aliat cu care să 
mă pot apăra, împotriva forţelor care vor să mă exter¬ 
mine cu întreaga Mişcare Legionară. 

Aceste forţe sunt acelea vizate ded-1 luliu 
M a n i u. Şi pe el, personal, vor să-l extermine. 

îmi este foarte greu ca în momentul în care tratez 
alianţă cu cineva, sau o caut, să lupt contra lui. 

Cunosc uneltirile de moarte în contra 
Mişcării Legionare. Stăm în faţa morţii şi îmi pare rău 
că Dl. Vaida, care ar vrea din toată inima, 
nu ne poate ajuta cu nimic. 

In răsboiul acesta în care soarta noastră, a tinere¬ 
tului legionar al României a fost aruncată pe masa za¬ 
rurilor, se joacă în ultima analiză şi problema 
românească a Bihorului cucerit de jidănime. Bihor, 


167 













care fără o biruinţă legionară, va rămâne tot 
jidănesc, (adică sub putere şi la discreţie iudaică), 
chiar cu o eventuală biruinţă, fie ea cât de strălucitoa* 
re a „Frontului Românesc”. 

Pentrucă pe deasupra voinţei D-lui V a i d a mai 
există o voinţă a acelora, care dictează in 
ţara aceasta, care uneşte sau rupe partide, care sfarmă 
prietenii, care răstoarnă sau aduce guverne. Ori aci stă 
toată tragedia „Frontului Românesc”, ca şi a celorlalţi 
naţionalişti de altfel: această voinţă dedea- 
supra este complectamente in mâini ji. 
d ă n e ş t i. 

Şi vor avea ele grije, aceste mâini negre jidăneşti, 
ca in cazul unei guvernări a „Frontului Românesc” sau 
a „Cuziştilor”, să nu păţească nimic jidanii Bihorului 
D-tale, sau al altor regiuni năpădite şi Însângerate de ei. 

Primeşte te rog, salutările mele. alături 
de aceste explicaţii. 

C. Z. C. 

» 

P. S. Deşi am dat ordin să se comunice la Bihor 
(înainte de a vedea scrisoarea) anularea voturilor, fac 
o excepţie pentru Bihor, îndemnând ca să priveas¬ 
că cu simpatie lista Dv. şi s*o ajute unde pot 

(Trimi.să d-lui Prof. Apostolescu din Oradea care a 
solicitat ajutor in alegerile judeţene din Bihor). 


Bucureşti, 18 August 1937 
CIRCULARA Nr. 86 

Pentru motive pe care urmează a le arăta Intr’o 
circulară mai lungă, aş dori ca in mijlocul naţiei ro¬ 
mâneşti să se formeze familii-cetăţi legiona¬ 
re. 

Pentru aceasta voiesc să încurajez căsătoriile legio- 


168 








narilor cu legionare, având la baza însoţirii, nu sin¬ 
gura apreciere a frumuseţilor fizice, ci mai ales pe a- 
eeea a strălucitoarelor însuşiri sufleteşti legionare. 

Familiile-cetăîii legionare: 

1. Vor fi adevărate centre de rezistenţă în mijlo¬ 
cul naţiunii. 

2. Din ele se vor naşte eroi pentru neam. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 31 August 1937 

CIRCULARA Nr. 87 
(urgentă) 

Către Şefii de Regiuni 

Deoarece se observă printre legionari o tendinţă de 
iniţiative comerciale necalculată şi deoarece încercarea 
unui comerţ sub firmă sau măcar sub impresie legio¬ 
nară care ar eşua, ar duce implicit la compromi¬ 
terea întregii mişcări din regiunea respectivă; 

Deoarece ar fi criminal din partea noastră de a 
lăsa, toată munca, toată jertfa, tot sângele care a creiat 
această mişcare legionară la cheremul capacităţii şi co¬ 
rectitudinii oricui, veţi anunţa de urgenţă pe şefii 
de judeţe; că orice încercare comercială este 
făcută numai de către Centru sub directa mea con¬ 
ducere. Cu oameni pregătiţi aici. 

Orice iniţiativă contrară acstui ordin va fi pedepsită: 

a) Cu eliminarea automată pe 5 ani a elementelor vi¬ 
zate mai sus. 

b) Cu publicarea în gazete că acel comerţ nu are nici 
o legătură cu Mişcarea Legionară. 

Rog atrageţi atenţia că este aici în acest început de 
comerţ o experienţă uriaşă pe care o facem în faţa po- 


169 








porului român, şi un răsboiu pe un teren extrem de 
periculos, răsboiu pe care nu-1 putem lăsa sub iniţia¬ 
tivă şi conducere individuală. 

C, Z. C. 


Bucureşti, 13 Septemvrie 1937 

PENTRU înfiinţarea „BATALIONULUI 
LEGIONAR AL COMERŢULUI** 

Dragii mei, 

In zilele de 13 şi 14 Septembrie (Sf. Corneliu Su- 
taşul şi Ziua Crucii) mişcarea noastră sărbătoreşte, în 
fiecare an, Comerţul Legionar. 

In toamna aceasta se împlinesc doi ani de când Le¬ 
gionarul a făcut cel dintâiu pas pe linia comerţului. 

După un an şi jumătate de şcoală, în jurul Coo¬ 
perativei din Bucureşti, am pornit, cu cele dintâiu ele¬ 
mente, la prima ofensivă. 

Rezultatul a fost: Suces desăvârşit, atât din punct 
de vedere material cât şi moral. Legionari şi legionare 
au făcut sforţări de voinţă, răbdare, rezistenţă, încor¬ 
dare, devotament, încât prin ordinul de închidere dela 
Carmen Sylva, am creiat o nouă distincţie, în cadrul 
organizaţiei noastre: „Bătălia Comerţului Le¬ 
gi o n a r**, care să răsplătească acest devotament. 

Acum suntem în ajunul unei mari ofensive pe 
câmpul pierdut de Români al comerţului. De aceia 
simţim nevoia organizării imui nou Corp. 

Acela ia fiinţă astăzi 13 Septembrie şi va purta nu¬ 
mele: „Batalionul Comerţului Legionar". 

El va avea misiunea de a cuceri, metru cu metru, 
poziţiile economice pe care neamul nostru le-a pierdut. 
Denumirea lui sună a răsboiu, nu a afacere. 

In el vor intra cele mai de elită elemente, din 


170 














punct de vedere al corectitudinii, capacit㬠
ţii şi devotamentului. 

Acest Corp Nou va sta sub comanda mea timp de 
un an, având ca ajutor pe Corn. legionar Petru Ţocu. 

Lupta noastră este istorică. Ea va fi înscrisă in 
Cartea Neamului, pentru că vom merge, cu cea mai 
mare siguranţă, din biruinţă in biruinţă, înfrângând 
rezistenţe şi vrăşmăşii şi spărgând zidurile mentalit㬠
ţii defensive şi descurajatoare, de azi şi de eri. 

Vom răsturna păreri şi argumente înfipte de decenii 
in gândul învins, deprimat şi umilit, al neamului, do¬ 
vedind că totuşi, din sângele nostru românesc, se pot 
naşte negustori, in toate domeniile, care să ţină pieptul 
oricui şi să scoată din luptă pe orice rival. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 13 Septemvrie 1937 

ORGANIZAREA BATALIONULUI COMERŢULUI 
LEGIONAR 

1. Batalionul este condus de un Şef-Comandant, 
un ajutor şi un Stat Major. 

2. Statul Major este compus din: 

a) 1 Casier central. 

b) 1 Contabil. 

c) Câte un consilier tehnic de fiecare ramură co¬ 
mercială. 

3. Se creiază provizoriu un serviciu al controlului 
— Inspecţia Legionară a comerţului — care cu timpul, 
în măsura desăvârşirii legionarului, va dispare. 

Oamenii din acest batalion nu au decât un singur 
control: acela al conştiinţei lor şi sunt aşa de corecţi şi 


171 











aşa de ordonaţi, încât vor considera numai ideia de 
control ca o ofensă. Eu nu cred că înmulţirea contro¬ 
lorilor va putea stârpi necinstea şi hoţiile, ci numai de¬ 
săvârşirea conştiinţei noastre de oameni corecţi. Acea¬ 
stă conştiinţă este cel mai mare şi sigur control real. 

4. Fiecare întreprindere comercială formează o 
familie legionară (sau grup) purtând denu¬ 
mirea întreprinderii respective. Familia va fi împărţită 
in cuiburi, ducându-şi viaţa de cuib, dela bucătar şi 
până la şeful întreprinderii. 

5. Fiecare întreprindere are: 1 conductor, 1 casier, 
1 contabil, 1 legionar cu aprovizionarea, elemente de 
specialitate: vânzători, bucătari, etc... 

6. Legionarii trăiesc aici după principiul fami¬ 
liei legionare; soldaţi voluntari pe viaţă în slujba 
Legiunei biruitoare. 

Ei aici îşi au rostul şi bucuria vieţii lor. Trăind şi 
muncind de dimineaţa până în noapte şi făcând să în¬ 
florească Legiunea şi Neamul, din munca şi jertfa lor. 

Ei trăiesc dintFo mare lozincă: Legiunea şi Nea¬ 
mul cresc numai din ceeace nu facem pentru noi; adi¬ 
că din aceea ce pentru noi este o renunţare, o jertfă. 

Acest Batalion Legionar, muncind în comerţ, dar 
totdeauna cu arma la picior, în aşteptarea vitregiilor, 
alături de alte corpuri legionare, stă gata să dea exem- 
piui unui ocean de jertfă. 

7. In acest Batalion nu se primesc decât cu; 

a) recomandaţia Şefului de judeţ, plus a unui co¬ 
mandant legionar. 

b) Primirea definitivă nu se face decât după un 
an de stagiu. 

c. z. c. 


172 












Bucureşti, 15 Septemvrie 1937 


BATALIA FIERULUI VECHIU 
ROIVIANI, 

adunaţi fierul şi orice metale pentru Fondul 
Comerţului Legionar 

ORDIN 
Iubiţi Camarazi, 

Noua unitate legionară comercială şi-a început 
înaintarea pe drumul comerţului, chiar din prima zi. 
In curând vor lua fiinţă, după un plan bine stabilit, 
mai multe întreprinderi de comerţ — în Capitală şi în 
alte oraşe. In afară de coloniale se studiază comerţul 
de stofe şi cherestea. 

Aici, legionarul — mai mult ca ori unde — va sta 
faţă în faţă şi îşi va măsura puterile cu forţa fudaică. 

Lupta se va da in văzul intregei naţii româneşti! 
Adversarul va fi răpus în orice punct îi va apare în 
faţă legionarul. 

In această uriaşă încleştare, care vine după decenii 
de biruinţi străine şi înfrângeri româneşti — în cari 
Românii şi-au pierdut şi poziţiile comerciale şi curajul 
şi ţara — avem nevoie de un pumn de capital. 

Suflet avem cât un munte. Corectitudine, Capaci¬ 
tate şi Dreptate avem. 

Pentru realizarea acestui pumn de capital trebuie 
să recurgem la toate soluţiile. 

Una din aceste soluţii o dau acum: 

Din cauza unor mari cereri, fierul de construcţie 
s*a scumpit enorm! Intr’un an aproape sută la sută. 

Odată cu aceasta s’a scumpit şi fierul vechiu ! Fîe- 


173 













rul aruncat prin toate curţile ţărăneşti, mâncat de ru¬ 
gină şi considerat fără nici o valoare. 

Pe acesta să-l adunaţi însă din toate satele, de pe 
toate drumurile şi să-l dăruţi spre depozitare Sediilor 
judeţene, atunci când veţi fi anunţaţi pentru aceasta. — 
De-acolo îl vom vinde. Este aproape trei lei kilogramul l 
Nu uitaţi că noi suntm mulţi şi vom putea aduna mai 
multe milioane de kilograme ! 

Celor ce vor zice: „Cu aceasta vreţi voi să biruiţi 
marele capital jidănesc?“ le răspundem: a mai biruit 
ea, naţia românească numai cu sufletul din ea şi cu un 
pumn de fier, armate nebiruite, pe care lumea întreagă 
le credea de nebiruit. 

DECI fierul — şi materialele vechi — vor fi adU' 
nate de toate cuiburile legionare până la 15 Decembrie 
W37. Până la noui ordine vor fi ţinute pe loc şi păzite 
de furt. 


Bucureşti, 20 Septemvrie 1937 

INSTRUCŢIUNI PENTRU STRÂNGEREA 
xMETALELOR 

1. — Fierul adunat, trebuie sortat pe categorii, — pen- 

trucă valorificarea nu se poate face în bune con- 
diţiuni decât dacă este sortat. Pe de altă parte, 
unele bucăţi de fier pot fi utilizate şi pentru alte 
scopuri decât pentru topit. 

2. -— Prima sortare — indispensabilă — este separarea 

fierului uşor, care este tabla subţire, de fierul 
masiv. 

3. — Tabla se aşează în foi, una peste alta şi se leagă 

cu sârmă. 


174 















4. — Tabla neagră se va separa de tabla zincată şi mai 

ales de cea cositorită. Aceasta din urmă se poate 
exporta. Exportul este permis pentrucă în ţară 
nu se cumpără. Această tablă se vinde în Ger¬ 
mania şi Anglia unde se recuperează cositorul 
după ea. 

5. — Tabla neagră are un preţ care este cu 60% sub 

preţul fierului gros şi dacă nu este aleasă din 
fier se se dă un preţ mai slab pentru acesta din 
urmă. 

6. — Fonta va fi aleasă cu îngrijire din fier, pentrucă 

ea are un preţ de două ori mai mare ca fierul. 

7. — Tabla groasă din fier provenită din cazane sau 

rezervoare are un preţ cu totul altul ca tabla 
subţire; se va alege deci, separat. 

8. — Din fier, deasemenea se vor pune deoparte, tot 

ceeace este; vargă, ţeavă, roată etc,, aceste piese 
putând fi valorificate direct şi aceasta de cele 
mai multe ori. 

9. — Ocazional se vor găsi la fier vechiu, proectile sau 

bombe. Se poate deasemeni ca ele să ne fie 
servite intenţionat. Pentru a se evita accidente — 
întotdeauna serioase — şi deci încurcături cu au¬ 
torităţile se vor da instrucţiuni ca nimeni să nu 
încerce a le demonta sau să le lovească prin 
ciocănituri şi nici să le asvârle. Ele se vor pune 
cu băgare de seamă într’un loc mai ferit, până la 
venirea specialistului care le va demonta, — 
sparge în bucăţi sau distruge, — după caz. 

ÎO. — Orice bucăţică de metal, ca; plumb, alamă, com¬ 
poziţie, aramă, bronz, aluminium, zinc, cositor, 
etc., se va depozita separat în lădiţe sau saci, 
pentru fiecare metal în parte. 


175 


















11. — Deasemeni se va depozita separat orice piese ca: 

pistoane, motoare, radiatoare calorifere, locomo- 
bile, maşini de ceasornice, robinete etc. 

12. — Un capitol special îl formează cenuşile de me¬ 

tale, cenuşile de acumulatori — cari ocazional 
pot intra în proprietatea noastră. Ele se vor de¬ 
pozita fiecare în sac separat, adică: sac cu cenuşe 
de zinc, de plumb, de aluminium, etc. 

13. — Nimic nu trebuie aruncat, nici chiar tuburile 

vechi de pastă de dinţi, sau poleiala dela cioco¬ 
lată, dela cutiile de ţigări, ambalagii. Capacele 
dela cutii, cutiile de sardele, conserve, tuburile şi 
cutiile de aluminium (dela medicamente), etc., 
totul trebuie păstrat şi adunat pentrucă şi cea 
mai mică bucată de metal are o valoare. 

LEGIONARII SAU PRIETENII 
Din Capitală 

cari vroiesc să predea asemenea metale, sunt 
rugaţi să anunţe în Str, Gutenberg 3, la Sediu, 
Secţia Metalelor, Telefon 3.05.54, pe Legionarul 
Nicolae Sandulache. 

Din oraşele Ţării 

vor tine pe loc cantităţile adimate, anunţând însă 
Centrul Legionar Judeţean, — care va întocmi 
tablouri — prin Legionarul delegat de către Şeful 
Judeţean, cu centralizarea şi depozitarea mate¬ 
rialelor — în fiece oraş. 

Din Sate 

Cuiburile vor aduna fierul şi metalele în locuri 


176 










fixate de Şefii de Cuib şi de Garnizoană, şi>l 
Yor ţine pe loc. Vor anunţa şi ei Centrul Jude* 
ţean, la Sediu. 


Şefii Judeţeni 

vor înainta Centrului Bucureşti, prin regiune, un 
tablou de; 

a) Tot fierul care se află strâns in cuprinsul Ju¬ 
deţelor lor; 

b) Cantitatea adunată de fiecare cuib; 

c) Localitatea (sat, oraş) unde se află depusă; 

d) Ce mijloace de transport propune până la cea 
mai apropiată Gară. 

Toate Cuiburile 

de ţărani, muncitori, intelectuali, vor fi clasi- 
sificate pe ţară. Se vor stabili primele 25 şi ul¬ 
timele 25 de cuiburi. 













APEL CĂTRE TOŢI COPIII, 


Dragi copii. 

Sunteţi sute de mii. 

In fiecare zi, când vă întoarceţi acasă, ridicaţi din 
drumul vostru: 

— orice cutie de tablă, 

— orice bucată de fier, 

— orice potcoavă, 

— orice cuiu, 

şi duceţi-le acasă. 

ACOLO 

făceţi-vă fiecare un mic depozit, pentru a-1 încre¬ 
dinţa comerţului le^onar. 

Sper că nu vă va acuza nimeni că faceţi o acţiune 
„Subversivă". 

CÂND VEŢI ŞTI 

cât fier aşi strâns, o să vă daţi seama cât sunteţi 
de mulţi şi cât de puternici sunt cei mulţi uniţi 
într’un gând bun. 

îndemnul meu ESTE: 

Nici un copil fără gramada sa de fier. 

Nici un cuiu rămas în praful străzii. 

C. Z. C. 


178 

















Bucureşti, 19 Septembrie 1937 


CĂTRE ŞEFII DE REGIUNI 
— Urgent — 

Am nevoie pentru Comerjul Legionar din Capitală 
de 30— 40 elemente de elită. 

Şefii de judeţ vor observa asupra următoarelor 
calităţi: 

1. Mare cinste sufletească. Cu incapacitate de a înşela 
sau minţi, 

2, Bună-cuviinţă, bună creştere, eleganţă sufletească 

3, înalţi, bine făcuţi, figuri luminoase. 

Rog comunicaţi de urgenţă pe adresa: 

(Ing, N, Horodniceanu, Gutenberg 3). 

c. z. c. 


Bucureşti, 22 Septembrie 1937 

C I R C U L A RA Nr. 89 
— Urgentă — 

Pentru Şefii de Regiuni, Judeţe, etc. 

In urma celor două articole apărute în „Porunca 
Vremii“. Mişcarea Legionară înţelege să rupă orice le¬ 
gătură, de orice natură, cu această foaie. 

Toţi colaboratorii legionari îşi vor retrage colabo¬ 
rarea. 

Nici un redactor sau angajat nu va mai pătrunde 
la Sediul Partidului din Capitlâ şi din orice altă loca¬ 
litate. 


179 












Legionarii vor ve^ea deasemeni ca ei să nu mai 
poată pătrunde la nici o festivitate legionară. 

C. Z. C. 


Se va citi în toate cuiburile. Şefii de Regiuni şi 
Judeţe vor raporta la viitoarea consfătuire ce măsuri 
au luat. 


Bucureşti, 26 Septembrie 1937 

CEI 40 DE COPII LEGIONARI 

Duminică, cu ocazia serbării dela sediul legionar 
vor fi îmbrăcaţi în nouile haine cei 40 de copii pe care 
îi creşte Legiunea pentru a-i face comercianţi. 

Ei sunt toţi fii de ţărani şi de muncitori săraci. 

Ei au fost aleşi din cele mai împovărate famili şi 
mai încovoiate de sărăcie şi necazuri. 

Sunt luaţi din diferite părţi ale ţării: Dolj, Someş. 
Făgăraş, Ialomiţa, Covurlui, Botoşani, Bacău, Prahova. 

Sunt organizaţi într’un corp al lor sub comanda 
comandantului ajutor Mure.şanu Ştefan. Capătă o bună 
educaţie. Deviza lor este: 

„Legionarul nu minte niciodată”. 

C. Z. C. 


180 
















Către muncitori 


In Ţara Nouă... 

Mişcarea Legionară va da muncitorimii mai mult 
decât un program, mai mult decât o pâine mai albă, mai 
mult decât un pat mai bun. 

Ea va da muncitorimii dreptul de a se slmtl stăpână 
peste tară, deopotrivă cu toti ceilalţi Români. 

Muncitorul va păşi cu pas de stăpân, nu de rob, pe 
străzile pline de lumini şl luxuri, pe unde astăzi nu in* 
drăsneşte să îşi ridice ochii in sus. 

Pentru prima dată el va simţi bucuria, mândria de a 
K stăpân, de a fi stăpânul tării lui. 

Fată de aceasta, toate celelalte chestiuni, interesează 
prea puţin pentrucă muncitorul stăpân işi va avea legile, 
organizarea in Stat şi soarta pe cari singur şi le va face 
cu mână, cu cap şi cu conştiinţă de stăpân! 

CORNELIU Z. CODREANU 


Bucureşti, 26 Sept. 1937 













Bucureşti, 26 Septembrie 1937 


LA TURNAREA ULTIMULUI PLANŞEU AL SEDIULUI 

Camarazi şi Prieteni, 

Ceiace vedeţi aici este rezultatul unei încordări 
sufleteşti de 114 zile, din care 97 zile lucrătoare. 

Mulţumirea celor ce-aţi muncit, ca legionari sau 
aţi jertfit ca prieteni, stă în zidurile mândre ale acestei 
case care vă salută pe toţi cu profilul ei de tinereţe 
şi măreţie. 

C. Z. C. 


distincţii 

S’au distins pe acest şantier următorii: 

1. Antonescu Cristache din Corpul Muncit. Bucu¬ 
reşti. 

2. Florescu Alexe idem 

3. Negulescu Nicolae „ 

4. Ibănescu Vasile ,. 

5. Ştefănescu Constantin „ 

6. Dumitriu Nicolae din Cent. stud. legionar Bucu¬ 
reşti. 

7. Morărescu Dumitru idem 

8. Mazilu Sandu „ 

9. Stănescu Anton 

10. Obreja Emil 

11. Mangiurea Nicolae 

12. Stănilă lacob „ 

13. Chiriac Constantin „ 

14. Buşilă Octavian, simpatizant 


182 

















15. Dădărlat din Tg. Jiu 

16. Guter Florin din grupul stud. Ilfov 

17. Minescu Nicolae legionar 

18. Merfu Aurel membru 

19. Nicolescu Gheorghe din Dâmboviţa 

20. Mihail Cristescu din org. Răzleţi 

21. Av. Tălnariu, Legionar corn. ajutor din Bucu¬ 
reşti. 

22. Ing. Petrulescu din org. Răzleţi 

Sunt citate în grup următoarele uni¬ 
tăţi legionare care s’au distins în între¬ 
gimea lor dând dovadă de un deosebit de¬ 
votament. 

1. Secţia S. T. B. Corpul Muncitorilor legionari, şef 
Sandu Marin. 

Grupul studenţesc legionar Constanţa, şef Morărescu 
Constantin. 

3. Grupul studenţesc legionar Tulcea, şef Obreja 
Emil. 

4. Cuibul Toader Toma din org. Răzleţi, şef lorda- 
che Nicoară. 

Sunt distinşi cu avansarea în erar- 
hia legionară pentru muncă şi credinţă 
în mod excepţional. 

1. Arhitect Doicescu Gheorghe la gradul de legio¬ 
nar. 

2. Inginer Popovici Grigore la gradul de Instr. legi¬ 
onar. 

3. Anton Davidescu la gradul de Instructor legio- 

nar. 

4. Arhitect lonescu Vasile la gradul de legionar. 

5. Conductor Niculescu loan la gradul de legionar. 

C. Z. C. 


183 




















Bucureşti, 28 Septembrie 1937 
CIRCULARA Nr. 92 

Către Şefii de Regiuni 

Rog să faceţi cunoscut la toţi legionarii din ţară 
următoarele ordine confidenţiale ale autorităţilor, pen- 
truca să vadă din ele spiritul de legalitate şi 
dreptate care le anină şi pentruca să ştie că asemenea 
nume ca şi ale tuturor asupritorilor vremelnici vor fi 
în veci neuitate. Neamul acesta va trebui să-şi pedep¬ 
sească măcar odată la o mie de ani pe cei ce i-au călcat 
legile, l-au împilat şi l-au trădat. 

Sunt de părere că această categorie de elemente, 
pentru ideia unei mari exemplarităţi mileanre, va trebui 
stigmatizată în faţa ţării învingătoare. Stigmatizaţi şi 
părinţii lor, cuibul din care s’a născut şi a putut creşte 
duhul trădării, stigmatizaţi şi copii lor, pentrucă „din 
stejar, stejar răsare şi din trădător trădător se naşte**. 

Spre binele şi spre purificarea acestui neam, ne 
luăm solemn angajamentul celor afirmate mai sus. 

Rugăm deci pe Şefii de Regiuni şi pe Şefii de Judeţe 
să înţeleagă cănudinurăci din datorie faţă de neam 
le cerem rapoarte lunare cu numele celor ce intră în 
această categorie. 

c. z. c. 


Inspectoratul Reg. de Poliţie Cer¬ 
năuţi Nr, 17461, 19 Sept. 1937. 

Domnule Chestor al Poliţiei Cern㬠
uţi, Confidenţial. 

In conformitate cu ordinul telefonic al Direcţiunii 
Generale a Politiei, veţi interzice pentru azi 19 Septem- 


184 















r 

brie a. c. orice întruniri, serbări, marşuri sau petreceri 
organizate de Partidul „Totul pentru Ţară“ chiar şi 
cele autorizate, raportându-ne de urmare. 


Inspector Regional, 


p. Şeful Serviciului, 


(ss) Pihal 


(ss) Amstor 


Ministerul Justiţiei 
Direcţiunea Judiciară 
Nr. 7464/din 24 Iulie 1937 


Registaratura Generală 
Nr. 42506 din 7 Aug. 1937 
Tribunalul Ilfov 


Către Preşedinţii de Tribunal 
din ţară 

Domnule Prim Preşedinte, 

După cum vă este desigur cunoscut în Monitorul 
Oficial Nr. 286 bis din 9 Dec. 1933, s’a publicat Jurnalul 
Consiliului de Miniştri Nr. 1456 din 1933, referitor la 
disolvarea Grupării politice, „Arhanghelul Mihail“ zisă 
şi „Garda de Fier“, iar în Monitorul Oficial Nr. 287 din 
11 Dec. 1933, în complectare. Jurnalul Consiliului de 
Miniştrii Nr. 1457-933, prin care se lămureşte că dispo- 
ziţiunile primului jurnal se aplică ziselor organizaţiuni 
şi sub denumirea de „Gruparea Corneliu Z. Codreanu". 

Ambele jurnale, constituind acte de guvernământ, 
aşa cum se arată chiar în cuprinsul lor, am cerut d-lor 
Procurori Generali al C. de Apel, prin circulara noastră 
Nr. 36732 din 9 Aprilie 937, să pună în vedere Parchete¬ 
lor în subordine ca, în procesele intentate de foştii mem¬ 
brii al organizaţiilor susnumite, cari contestă efectele 
ziselor jurnale, să pună concluziuni în sensul că acele 
jurnale, constitue, necontestat, acte de guvernământ ce 
scapă de sub cenzura instanţelor judecătoreşti, şi toto- 


185 















dată să stărue, pentruca, procesele de această natură să 
fie judecate neîntârziat, pentru a ajunge la închiderea 
definitivă a dosarelor respective. 

Acum în urmă, fiind informaţi că în faţa instanţe¬ 
lor judecătoreşti mai sunt încă pendinte procese privind 
reclamaţiuni îndreptate de membrii organizaţiilor îm¬ 
potriva prefecţilor, jandarmilor, etc., avem onoare a vă 
mga să luaţi măsuri pentru accelerarea judecării unor 
asemenea procese care n’au nici o raţiune, măsura fiind 
un act de guvernământ ce nu poate fi imputat organe¬ 
lor de execuţie. 

Ministru (ss) Aurelian Bentoiu 
Director (ss) Em. Elicescu. 


Un ordin confidenţial al Prefecturii 
din Prahova 

Adresă trimisă următoarelor fabrici: Fabrica de 
postav, de bere, sticlărie şi ciment din Azuga. 

Prefectura Jud. Prahova 

Serviciul Ad-ţiei de slat Persoal-Confidenţial 

Nr, 116 din 27 Lulie 1937 

Domnule Director, 

Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că organele 
noastre în subordine au constatat că personalul acelei 
fabrici, al cărei nume este arătat pe verso acesteia, se 
face cunoscut vinovat de agitaţiuni cari au tulburat şi 
tulbură ordinea publică. 

Pentru aceste consideraţiuni şi ca o exemplificare, 
a intoleranţei unor asemenea manifestări, vă rog să 
binevoiţi a-i îndepărta din serviciu. 

Prefect, (ss) Alex. Bondoc 


186 










— Urmează numele a 36 muncitori români legio¬ 
nari, cărora e vorba să li se ia pâinea pentru credinţa 
lor. 

Iată numele lor: Fabrica de postav: Braga 
Ambrozie, Cioc Mircea, Irimie Alex., Prian Vasile, Clinei 
loan, Irimescu Gh., Nedelcu Anghel, Ştefan Bitoiu, Pri¬ 
an Mihail, Talianu Ion, Talianu Mircea, Olleanu Const. 
Pinţoiu Gh., Prahoveanu Gh., Ghiberdiciu Gh., Pitic 
loan. Pitic Nicolae, Turea Nicolae, Prian Nicolae; F a- 
brica de bere: Banu Alex. Creţu Gh., Toma losif. 
Moş Gh., Drăguş Nicolae, Păcuraru Tudor, lordache 
Mihai, Pa vel Şerban, Ancu Nicolae, D-tru Cojocaru şi 
Duia Ion Fabrica de Sticlărie: Vrabie Nicolae, 
Spiru Panciareli, Godea A., Stoian Tudor. Fabrica 
de Ciment: Ciobanu Elise şi Diaconu Nicolae. 


Bucureşti, 28 Septembrie 1937 

CIRCULARA Nr. 91 

Către Şefii de Regiuni 

Am trimis în ziua de 28 Septembrie a. c., urm㬠
toarea telegramă: 

Ducelui Benito Mussolini 

şi 

Fuehrerului Adolf Hitler 

Berlin 

„Alături de întregul popor italian, alături de între¬ 
gul popor german, alături de Roma şi Berlin, legionarii 
Români, adică tot ce are România mai tânăr, mai co¬ 
rect, mai hotărît şi mai viteaz, salută cu elan nemăr¬ 
ginit întâlnirea istorică a Ducelui Mussolini cu Fuehre- 
rul Adolf Hitler. 


187 




















Nici o putere din lume nu va înfrânge puterea lor 
şi nici o umbră nu va adumbri gloria lor.’* 

Ea a fost cenzurată. Nu ştiu motivul pentru care. 
Contrazice linia politicii actuale a României? 

Dar dacă linia politicii actuale contrazice linia vii. 
torului acestei naţii ? 

Care va fi pedeapsa pentru cenzuratoiii de astăzi ? 

C. Z. C. 


RAPORT 


Căpitane, 


Vă rog să aprobaţi eliminarea din Legiune a mem¬ 
brului Vlad lordănescu din cuibul „Spre Ţintă”, penlru- 
că fiind însărcinat cu colportajul cuibului a luat mate~ 
rial de aproape 6.000 lei pentru vânzare şi nici până 
acum — cu toate somaţiunile mele repetate — nu a voit 
să dea socoteală. Reaua lui credinţă rezultă şi din aceia 
că de 3 luni nu a mai dat pe la şedinţele de cuib, evi. 
tând sistematic orice explicaţii asupra purtării lui. 


Să trăiţi Căpitane, 
Trăiască Legiunea! 


Prof. Vasile Christescu 
Şeful Sect. III Albastru 


Rezoluţie 

Se aprobă eliminarea din Leigune a tânărului Vlad 
lordănescu, membru. 

Camarazi, fiţi atenţi, pentrucă printr’o purtare rea, 
prin incorectitudini, vă pierdeţi pentru o viaţă onoarea 
şi orice bucurie viitoare. 

Cornelia Z. Codreanu 

Bucureşti, 28 Septembrie 1937 


188 












Bucureşti, 29 Septembrie 1937 


CIRCULARA Nr. 93 
— Urgentă — 

Către Şefii de Regiuni şi Judeţe 

Rog pe şefii de Judeţe ca până la data de 20 Octom¬ 
brie a. c. să ne trimită un raport cu toate abuzurile co¬ 
mise de autorităţile locale împotriva legionarilor, dela 
1 Ianuarie 1937 până la zi. 

Se vor raporta: 

1. Obiectul abuzului cu o povestire cât mai am㬠
nunţită. 

2. Numele oamenilor cari au fost molestaţi, precum 
şi a martorilor. 

3. Locul unde s’a petrecut faptul. 

4. Numele, funcţiunea, adresa, antecedente ale pri¬ 
gonitorilor. 

Rog aceste rapoarte să fie făcute cu cea mai mare 
atenţiune şi corectitudine. Rapoartele se înaintează di¬ 
rect Centrului prin curier ocazional. 

C. Z. C. 


INAUGURAREA CONSUMULUI LEGIONAR-OBOR 

Iubiţi Camarazi, 

Această nouă întreprindere este condusă de legio¬ 
narii: Corn. Aj. Petre Bolintineanu şi Corn. Aj. Viorel 
Trifa, preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti. 

Să vă faceţi datoria şi să nu uitaţi niciodată 
că sunteţi legionari. 

Comerţul legionar, punând astăzi pasul său în str㬠
vechiul Obor românesc, salută cu salut de frate pe ne¬ 
gustorii români, urmaşi ai vestiţilor negustori de altă- 


189 













dală, răpuşi acum în proporţie de 50% de năvala strei¬ 
nă. Vechea cetate neînvinsă de altădată, este astăzi 
aproape jumătate cucerită. Pe fiecare, rând pe rând, vă 
aşteaptă moartea. Sub ochii noştri au dispărut negu¬ 
storii români din Lipscani, negustorii români din Văc㬠
reşti, negustori români din Dudeşti. Trei sferturi din 
comerţul de pe Calea Victoriei este jidănesc. 

In această luptă surdă, aveţi un frate în plus, un 
soldat care va şti să ţină în respect şi să îngenimche 
orice pretenţie străină, şi care azi prin luptă şi mâine 
prin biruinţa Mişcării Legionare, va reface străvechea 
glorie a negustorimii româneşti din Obor, clăditoare de 
biserici, de spitale şi ajutoare a ţării. 

Din această mică cetăţuie pe care o deschidem noi 
astăzi, vor pleca în curând elemente formate, cuce¬ 
ritori pentru cetăţile pierdute! Iaşii, Cei- 
năuţii, Chişinăul, Tighina, Cetatea Albă, Ardealul de 
Nord. 

Bine v’am găsit, deci, fraţi români. 

Iubiţi camarazi care veţi lucra aici 
şiveţi face şcoală nouă. 

Există astăzi o tendinţă în comerţ: a se îmbogăţi 
cât mai repede. 

Nu ! Veţi renunţa la ea. Tendinţa va fi: „să trăiesc, 
nu să mă îmbogăţesc”. 

Există justificat de legile naturii „dreptul la viaţă” 
nu „dreptul la îmbogăţire”. 

întreaga mentalitate trebue răsturnată! Bucuria ra¬ 
pace de a se îmbogăţi, pofta de câştig, trebuie schim¬ 
bată cu: bucuria de-a face un serviciu ce¬ 
lor din jurul nostru. Bucuria de a vedea că ai 
făcut un bine şi că orice om care iese din prăvălia ta, 
pleacă mulţumit. Bucuria aceasta face mai mult decât 
bucuria pe care ţi-o poate procura 20 lei pe care i-ai 
luat în plus dela un om. 


190 

















Negustorul, ca şi funcţionarul, ca şi orice om având 
contact cu alţi oameni, trebue să fie: plin de voie bună. 

O societate lipsită de voie bună, supărată, produce 
mai puţin şi mai prost. Tu ai supărat aici pe im om. El 
a plecat supărat şi la rândul său a supărat pe altul. 
Acela şi el pe un altul şi aşa mai departe. Pe luciul apei 
o piatră face un val şi un val o sută. încât un om nervos 
care supără pe un altul devine un răspânditorde 
supărări şi de dureri pe apa liniştită a sufletelor. 

După cum acel ce face o bucurie unui alt om de¬ 
vine răspânditorde bucurii, de voioşie în societate, 
pentrucă o bucurie face o sută de alte bucurii. De aceea 
comerciantul prin meseria de contact permanent cu so¬ 
cietatea, devine nu numai un om care aprovizionează 
lumea cu materie, ci un f ac t o r moral important, de 
cea mai mare importanţă. Comerciantul trebue să fie 
un răspândidtor de voioşie, un nucleu de sănătate mo¬ 
rală şi entuziasm în corpul naţiunii, nu un factor de¬ 
primant. 

De aceea fiţi cu voie bună şi strigaţi: Trăiască Le¬ 
giunea ! 

C. Z. C. 


6 Octomvrie 1937 


CIRCULARA 

Camarazi, 

La 14 Oct. a. c. la Alba-Iulia, se va ridica din fru¬ 
moasa iniţiativă a unui comitet o statue celor treii mar¬ 
tiri ţărani români: Horia, Cloşca şi Crişan. 

Mişcarea Legionară, ia parte la această solemnitate, 
fiind reprezentată printr’o mie de ţărani din judeţele : 
Alba, Hunedoara, Turda şi Sibiu, îndemnând în acelaşi 
timp întreaga ţărănime română să ia parte la pioasa 
sărbătorire. 


191 












Dela Centru sunt delegaţi a asista: întreaga echipă 
reîntoarsă de pe frontul spaniol, sub conducerea Preşe¬ 
dintelui ad-interim al Partidului „Totul pentru Ţară”, 
Ing. Gh. Clime. In numele partidului nu se va ţine nici 
un discurs. 

Şefii judeţelor vizate vor lua toate măsurile, ca de¬ 
legaţia de 1000 ţărani să se prezinte în cea mai perfec¬ 
tă ordine. 


♦ 

Ţărănime Legionară care păşeşti acum cu umerii 
grei de poveri pe acelaş drum de prigonire, de moarte 
şi mai târziu de înviere, — a lui Horia —, vino şi tu la 
Alba-Iulia. 

Căci Horia este al tău. 

Horia nu este al prefecţilor şi nici al jandarmilor. 

Horia este legionarul de eri al naţiei române, care 
a crezut în neamul său şi a murit pentru el în chip sf⬠
şietor, iar tu eşti Horia de astăzi pe care alţi călăi te 
bat şi te prigonesc pentru aceeaş credinţă ca a lui. 

c. z. c. 


7 Octombrie 1937 


CIRCULARĂ 

Nu se pot primi în Batalionul comerţului legionar 
nici ca membri şi nici măcar ca ajutori, sau la servicii 
auxiliare, fără recomandaţia cerută în ordinul de î n fi¬ 
inţa r e şi fără a fi trecut fiecare în parte dintre soli¬ 
citanţi pe la mine. 

C. Z. C. 


192 














Bucureşti, 7 Octoinbriel937 

CIRCULARĂ 
— urgent — 

1. însărcinat cu coordonarea şi conducerea unităţi¬ 
lor legionare delegate a lua parte la serbările dela Alba 
lulia este Comandantul legionar losif Costea, avocat. 

2. El va lua contact urgent cu şefii de judeţ din 
cele trei judeţe la care se adaugă al patrulea, Turda. 

3. Îşi va face planurie în aşa fel ca Legiunea să 
iasă impecabil. 

Batalionul legionar de 1000 va fi ales unul şi unul 
din oameni voinici şi frumoşi. Elementele mai slabe pot 
veni dar nu încadrate ci pe lături. 

4. De dorit ca neîncadraţi să vină toţi legionarii şi 
prietenii lor. 

5. Nefiind timp prea lung, şefii de judeţ şi până la 
întâlnirea cu Comandantul legionar Costea, vor lua 
toate măsurile pe care le vor cere şi vor porni întru 
e.xecutarea acestui ordin. 

c. z. c. 


7 Octombrie 1937 


PORUNCI 

1. Fii corect, până la sânge. Fă ca să-mi câştig încre¬ 
derea în tine chiar dacă ar fi să-ţi dau sute de mii de 
lei. Nu pângări, prin necinste, comerţul legionar. Nu 
vei fura un pol, ci vei prăbuşi o şcoală. 

2. Nu minţi niciodată. Nu înşela niciodată pe ni¬ 
meni. 

3. Poartă-te cu bună cuviinţă, politicos, bine-voitor şi 
curtenitor, cu toată lumea. 

4. Ocoleşte orice conflict, orice discuţie contradic- 


193 
















torie. Dintr’o mare politeţe, în casa ta, clientul are 
totdeauna dreptate. 

5. 0 neînţelegere asupra mărfii, preţului, banilor, 
etc., totdeauna se rezolvă în favoarea clientului. 

6. Fii foarte politicos şi foarte rezervat^ cu 
doamnele şi cu orice femeie. 

7. Cine se enervează, cine nu-şi poate stăpâni ner¬ 
vii, nu e bun pentru batalionul comerţului. 

8. Nu discuta în contradictoriu cu camarazii în faţa 
clientului. 

9. Nu fuma, nu sta în poziţii necuviincioase, nu fi 
murdar, nu umbla nebărbierit şi nepieptănat. Totdea¬ 
una curat, îngrijit, elegant. 

10. Uită-te totdeauna în jurul tău şi învaţă-te a fi 
gospodar: aşează un lucru la locul său, chiar dacă nu 
e în sarcina ta a o face, ridică o hârtie, pune mâna pe 
mătură, şterge o masă, ajută unui camarad. Imediat ce 
ai terminat un lucru, ochii într’o mie de părţi şi unde 
vezi cea mai mică nevoie pune mâna. Nu zice ca lene¬ 
şul: „asta nu-i treaba mea”. Fă, cât poţi, fă tot, fă me¬ 
reu, observă tot din jurul tău, judecă tot, acţionează cu 
repeziciune şi cu neastâmpăr, nu sta nici o clipă. Inte¬ 
ligent şi viu ca un şarpe. 

11. Nu uita că orice funcţiune vei îndeplini, mătu¬ 
rător, picolo, chelner, bucătar, la tejghea, la pivniţă, 
etc., te bucuri de aceeaşi dragoste şi de aceeaşi onoare. 
Nici o funcţiune bine îndeplinită nu este inferioară al¬ 
teia. In locul în care este pus, afară sau sub pământ, în 
pivniţă, tu eşti Legiunea, tu o reprezinţi. Legiunea te 
vede. După cum stăpânei unei case nu i se cuvine mai 
multă onoare atunci când stă în salon şi primeşte mu¬ 
safiri, decât atunci când stă la bucătărie, sau decât 
atunci când mătură sau spală pe jos. Totul este ca ce- 
iace faci să fie bine făcut. Datoria bine îndeplinită. In 
Legiune ţi se dă onoarea nu după c e i a c e faci, ci după 
cum faci ceiace ţi s’a încredinţat să faci. 


194 












12. Nu uita că noi legionarii ne vom încleşta într’un 
mare răsboiu cu rasa năvălitoare şi numai cu aceste 
calităţi vom putea birui. Consideră-te deci pe front în 
fiece minut. Invaţă-te cu viaţa aspră legionară. Şi nu 
uita, că dacă tu nu vei fi aşa, atunci noi românii vom 
pierde răsboiul, iar Legiunea va fi compromisă în ochii 
lumii, cu toate jertfele făcute până ar.i. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 12 Octombrie 1937 
CIRCULARĂ 

Cei ce vin să-mi aducă informaţii sau să-mi comu¬ 
nice ceva sunt rugaţi: 

a. Să se informeze precis despre faptul văzut sau 
auzit şi despre problema de ansamblu. Dacă e un fapt 
izolat sau dacă e o măsură generală. Dacă se datoreşte 
unui nebun sau dacă e o măsură gândită şi ordonată. 

b. Tonul celui ce raportează să contribue la linia 
unei cât mai perfecte informaţii dând totdeuana nuanţa 
adevărului. 

c. Legionarul trebue să ştie că este o mare greşală 
ca cineva să mă informeze incorect, incomplect, nepre- 
cis sau cu nuanţe care ar mutila informaţia dându-i un 
alt aspect. 

Eu sunt chemat să iau măsuri şi măsura mea tre¬ 
bue să fie dreaptă ca la farmacie. Dacă sunt greşit, in¬ 
corect sau incomplect informat, voiu lua măsuri greşite, 
incorecte sau incomplecte. 

C. Z. C. 


195 













20 Octombrie 1937 

RESTAURANT-PENSIUNE LEGIONAR, LA PREDEAL 

Peste câteva zile se va inaugura o nouă aşezare co¬ 
mercială legionară la Predeal. Ea este situată pe Susai 
în una din cele mai fermecătoare poziţii. O sală de re¬ 
staurant destul de încăpătoare, pentru cca 60 persoane, 
şi 7 camere frumos mobilate. Această nouă aşezare le¬ 
gionară este în adevăr o mare binefacere pentrucă ea 
se adresează acelei categorii de oameni care n’ar putea 
altfel să beneficieze de aerul vindecător şi întăritor al 
Predealului. 100 lei pe zi casă, masă, căldură, lumină, 
este o sumă încă neintălnită in vre-o staţiune balneară 
sau climaterică. Dovada stă in însăşi faptul că înainte 
de deschiderea localului, numeroase persoane s’au în¬ 
scris la sediul legionar din Capitală. 

Sperăm că în curând vom putea anunţa inaugura¬ 
rea nouei cuceriri. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 20 Octombrie 1937 

circulara Nr. 94 

Rog pe membrii partidului „Totul pentru Ţară” să 
ia cunoştinţă de următoarele ordine ale Prefecturei de 
Ilfov şi ale Ministerului de Interne, Direcţiunea Gene¬ 
rală a Poliţiei. 

C. Z. C. 

» 

Prefectura Judeţului Ilfov 

Serviciul Administrativ Strict personal 

Nr. 198 Rezervat. 11 Oct. 19.37 confidenţial 

Domnule Pretor. 

Avem onoare a vă trimite mai jos în copie ordinul 
confidenţial pers. Nr. 61096-937 al Ministerului de In- 


196 













terne Direcţiunea Poliţiei relativ la măsurile de ordine 
dispuse în vederea extinderei propagandei şi organi- 
zărei Legionare în Judeţul Ilfov. 

Veţi lua măsuri de a se opri orice încercare a 
acestor Legionari de a pătrunde în judeţ şi comune. 

Cei ce nu vor înţelege de bună voe, vor fi arestaţi 
şi apoi trimişi la domiciliul lor. 

Se va raporta imediat Prefecturii orice încercare 
de acest fel. 

Prefect.... 

* 

Copie, 

Domnule Pretor, 

Ca urmare la circulara Nr. 956 din 12 August a. c. 
avem onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele: 

In vederea extinderei propagandei şi organizărei 
Legionare în judeţul Ilfov, profesorul Sima Simulescu, 
Şeful Secţ. de Negru din Organizaţia Capitalei a parti¬ 
dului „Totul pentru Ţară” a dat delegaţie şefilor de cui¬ 
buri în subordine, de a se deplasa personal în comu¬ 
nele din jud. Ilfov, partea pendinte de sect. Negru, unde 
în unire cu şefii organizaţiilor locale să colaboreze la 
extinderea porpagandei şi organizărei în Judeţ. 

Fiecărui şef de cuib i s’a repartizat un lot de co¬ 
mune, unde este obligat să se deplaseze în zilele de săr¬ 
bătoare în acest scop. In afară de aceasta, fiecare cuib 
va efectua cel puţin un marş în suburbanele sectorului 
pe săptămână, iar întreg sectorul va organiza cel puţin 
patru marşuri de proporţii pe lună în Judeţ. 

Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, vă ru¬ 
găm să binevoiţi a dispune măsuri pentru executarea 
instrucţiunilor din circulara la care ne referim, în sco¬ 
pul de a se opri asemenea marşuri, 
p. Ministru, (ss) Cernat 


197 














I 


Bucureşti, 21 Octombrie 1937 
CIRCULARA Nr. 95 

Se va citi în toate cuiburile. 

La inspecţia făcută de domnul Popescu-Buzău în 
jurul orei 5 dim, pe şantierul Sediului, înainte de înce¬ 
perea programului zilnic, un legionar muncea singur pe 
întuneric cărând cărămidă pe braţe în interiorul clădi- 
rei. Ceilalţi camarazi nu sosiseră încă pe şantier 

întrebat cine este a răspuns: „Sunt legionarul Mân- 
zală Dumitru şeful cuibului Constantin Brâncoveanu 
din corn. Scăeni-Prahova. ^(Vm venit să lucrez două zile 
cât am concediu. Sunt aci dela orele 4 pentruca să-mi 
fac datoria de legionar în toată conştiinţa”. 

El nu ştia că străinul care-1 pândeşte de jumătate 
de oră cum lucrează şi care-1 întrebă este Inspector 
Legionar. 

II citez pe acest legionar ca exemplu şi spun legio¬ 
narilor şi nelegionarilor: „Iată pentruce vom învinge! 
Când fiecare Român va ajunge să-şi facă datoria fără 
ca să-l vadă nimeni, numai atunci vom fi mântuiţi.” 

_ C. Z. C. 

Bucureşti, 21 Octombrie 1937 

CIRCULARĂ PENTRU BATALIONUL COMERŢULUI 
LEGIONAR 

Astăzi dimineaţă, 

la schimbul sifoanelor venind inspecţia legionară a con¬ 
statat următoarele: 

Intre sifoanele goale cari urmau să fie restituite 
s’au găsit: 36 sifoane pe jumătate sau pe sfert 
pline, iar unul întreg plin. 

Legionarul Marin Dumitru (Rădăuţi) care era în¬ 
sărcinat cu predarea nu şi-a făcut datoria 

C. Z. C. 


198 











Predeal 24 Octombrie 1937 


LA INAUGURAREA PENSIUNEI LEGIONARE 
DIN PREDEAL 

Camarazi şi prieteni ai mişcării noastre. 

Am deschis acest restaurant la Predeal pentruca 
tinerii din Mişcarea legionară să aibă în a lor stăpânire 
un picior de pod la cel mai bun aer al Rom⬠
niei 

Vor şti deci că ceeace mai înainte pentru ei era o 
imposibilitate, de azi nu mai este. Vor putea urca aici 
şi sta cu un preţ redus sau în schimbul serviciilor pe 
care le vor face. 

îşi vor reface sănătatea sau îşi vor dubla puterile, 
pentru ca să le pună pe toate în serviciul patriei şi al 
biruinţei legionare. 

Aceste capete de pod se întreţin întotdeauna cu 
jertfe materiale, de organizaţii, guverne, sau state. Dacă 
noi însă prin comerţ vom putea realiza şi un cât de 
mic beneficiu, întreprinderea noastră de astăzi îşi 
va fi atins şi chiar întrecut scopul propus. 

Camarazi şi prieteni. 

In acest restaurant veţi mânca toată lumea la fel. 
aceleaşi feluri de mâncare, dar veţi plăti după 
puteri. Intre un minimum şi un maximum fixat de 
noi cel sărac va plăti mai puţin, cei mai bogaţi vor plăti 
mai mult, după cum sunt retribuiţi, după greutăţile 
familiare, etc. 

Dacă unul va zice: Eu n’am niciun ban — nu va 
plăti nimic. — Pentrucă nu e drept ca cineva să moară 
de foame, dar ne vom interesa d e c e n’are, pentru ca 
să-l punem la treabă şi să-l facem să aibă. 

Cine va judeca cât trebue să plătească un client? 
El singur, clientul. Atât am judecat că pot, atât cred 
eu că e drept să plătesc. Judecata lui este fără apel. 


199 













Iubiţi camarazi. 

Un principiu al Justiţiei spune: 

1. „Nimeni nu poate fi judecător în propria sa 
cauză” 

Răspund: Principiul înjoseşte omenirea, pentrucă 
consideră pe om laş sau hrăpăreţ. Aşa e. Dar eu nu 
vorbesc de cum este omul, ci de cum poate şi tre- 
bue să fie. Intr’o omenire înălţată, omul nu nu¬ 
mai că poate, dar trebue să fie propriul său jude¬ 
cător. Omul trebue să se judece singur, să aibă cu¬ 
rajul şi loialitatea de a da fiecărui ceiace este 
al său, adică de a fi drept. Omul judecător în propria 
sa caiiză, d r e p t şi s e v e r cu sine însuşi. 

La temelia unei ţări trebue să fie omul drept şi e 
bine să începem să facem şcoală în această direcţie. 
Cu acestea zise, Restaurantul dela Predeal este deschis 
şi toţi câţi sunteţi aici, săraci sau bogaţi, sunteţi 
invitaţii noştri la masă. 

La ceiace avem şi cât avem. 

C. Z. C. 


Bucureşti, 21 Octombrie 1937 
CIRCULARA Nr. 96 

Rog anunţaţi de urgenţă pe şefii de judeţe ca să 
cerceteze dacă persoanele ce vor candida în judeţele 
lor n’au fost şterse din listele electorale. 

Listele noastre ca şi ale altor grupări ar fi peri¬ 
clitate în cazul în care candidaţii nu s’ar găsi înscrişi 
în listele electorale. Atragem cu toată grija atenţiunea 
tuturor asupra acestei chestiuni, deoarece o nouă ma¬ 
noperă pentru falsificarea voinţei ţării se făptuieşte 
acum: putem cita sute de nume care au fost şterse din 
listele elecorale ale Capitalei şi provinciei. 

C. Z. C. 


200 


Bucureşti, 3 Noemvrie 1937 


CIRCULARA Nr. 100 

Printre cei scoşi la pensie acum, cu ocazia deblo¬ 
cării cadrelor, citesc un nume: 

GENERALUL UICĂ: acela care la 1933 în timpul 
prigoanei^ făcându-se unealta guvernului liberal, a ui¬ 
tat că este ostaş şi a chinuit la Jilava timp de aproape 
100 zile, ţinându-1 într’o mizerie, cum abia mai târziu 
se va afla, pe unul dintre cei mai mari şi mai glorioşi 
ostaşi ai naţiunii române: pe camaradul său, pe bătr⬠
nul general Cantacuzino, A fost ajutat în această infa¬ 
mie şi de un alt general despre care vom vorbi la timp. 

Generalul Uică în timpul procesului la 1934, a che¬ 
mat pe generalii din consiliu şi a căutat să le s i 1 u i a s- 
c ă r o n şt i i nţ a, îndemnându-i la călcarea jur㬠
mânt ului, de a judeca după conştiinţă, şi dându-le 
ordin ca: Generalul Cantacuzino să fie condamnat, ca 
cel ce iscăleşte această circulară să fie condamnat îm¬ 
preună cu încă 50 de suflete nevinovate, printre care 
şi marele suflet al lui Moţa. 

Aceste presiuni şi odioase încercări le-a săvârşit 
asupra generalilor: Ignat, Costandachi, Dona, Comă- 
ne.scu, Filip. 

Generalul Uică în ultimul moment a uzat în mod 
fals de numele M. S. Regelui, comunicând Consiliului 
că M. S. a dat ordinul de condamnare. 

Numai intervenţia miraculoasă în ultimul moment 
a generalului Moruzzi a salvat situaţia. 

In această chestiune am scris şi voi desvălui în cu* 
rând cu acte şi dovezi, infamii îngrozitoare, încât min¬ 
tea refuză de a le primi, în sarcina unui prim-mini- 
stru unor miniştri sau a unor militari români. 

Astăzi Generalul Uică nu mai poartă glorioasa 
haină de ostaş şi nu mai comandă nimic. Este un sim- 


201 















piu om particular ca mine, ca toţi ceilalţi. Şi ce fericit 
ar fi, dacă ar fi aşa. 

Dar nu mai este un om, ci este o cârpă pe care 
Romăniii cea nouă, va şti să-l răsplătească după merit. 

Un ostaş român care într’un moment, cu deplină 
conştiinţă, s’a aşezat împotriva destinului neamului său. 

Nu ştiu dacă are urmaşi. 

Aceşti urmaşi nu vor putea însă trăi printre noi. 

Legionari din toată ţara, care astăzi adunaţi mili¬ 
oane de kilograme de fier, peste astfel de suhete şi 
nume adunaţi şi aruncaţi, mai mult decât toată greu¬ 
tatea ferului, greutatea blestemului vostru. 

C. Z. C. 


CIRCULARA Nr. 99 

Voiesc să arăt situaţia cheltuielilor dela Centru şi 
să fac în acelaş timp o împărţire a lor, deoarece până 
acum cheltuelile s’au făcut de Biroul Propagandei, chel- 
tuindu-se banii cuveniţi tipografilor şi noilor tipărituri. 
In această situaţie Biroul s’a anchilozat, nu mai poate 
tipări nimic, mai ales că judeţele datoresc acestui Bi¬ 
rou suma de Lei 2 milioane şi jumătate. 

Fondul A. Personalul de Birouri. 22.200 Lei lunar 

13 persoane . . 500 soldă. 

. 900 masă. 

. 200 chirie, lemne. 

. 200 materiale, haine, ghete. 

Total . . 1800 de persoană. 

Fondul B . 28.000 Lei lunar 

Nicadori . . . 8000 Lei lunar. 

Decemviri. . . 12000 Lei lunar. 

Alţi arestaţi, pro¬ 
cese, deplasări 8000 Lei lunar. 

Total . . 28000 Lei lunar. 


202 
















Fondul C . 7.000 Lei lunar 

Rechizite birou, corespondenţă, ziare. 

Fondul D. 

întreţinerea Sediului, Casa-Verde 


(apă, lumină) . 10.000 Lei lunar 

Diverse ajutoare. 5.000 „ „ 

Maşina. 2.000 „ „ 

In total cheltueli . . . 74.200 „ „ 


In aceste cheltueli nu intră acelea necesare termi¬ 
nării şi mobilării Casei-Verzi, hrana şi întreţinerea per¬ 
sonalului de acolo (30-40 suflete pe zi) nu intră nici 
cheltuelile de construcţie ale sediului Central şi nici di¬ 
verse boli, nenorociri care doresc să fie cât mai puţine. 

Capitalul pe care îl câştigăm din comerţ, nu-1 pot 
atinge, deoarece mă aflu în ofensivă comercială şi orice 
câştig îl arunc in lupta comerţului pentru a cuceri cât 
mai mult. 

Am luat deci măsuri de împărţire a acestor chel¬ 
tueli timp de 6 (şase) luni: 

Fondul A, 

Personalul Biroului va fi întreţinut de Serviciul 
Central al Propagandei Scrise. 

Fondul B. 

Nicadori, Decemviri, alţi arestaţi, procese, depla¬ 
sări: 28.000 Lei lunar va fi întreţinut de următoarele or¬ 
ganizaţii: 


Prahova .... 

.... 1000 Lei 

Buzău . 

. . . . 1000 „ 

Constanţa . . . 

. . . . 1000 „ 

Tulcea. 

. . . . 1000 „ 

Caliacra .... 

.... 1000 „ 

Durostor .... 

.... 1000 „ 


203 





















Covurlui.1000 

Putna .1000 

Teleorman.1000 

Tecuciu.1000 

Bacău .1000 

Cetăţuile Bucureşti .... 500 

Cetăţuile din Ţară .... 2000 
Doamnele (Basarab). . . . 1000 

Sectorul 1.1000 

Sectorul II.1000 

Sectorul III.1000 

Sectorul IV.1000 

C. M. L. din toată Ţara . . . 5000 

Arad. 1000 

Timişoara.1000 

Romanaţi .1000 

Dâmboviţa.1000 


Fondurile C. fi D vor fi susţinute de organizaţia 
Centru-Răzleţi. 

Fondul: Diverse ajutoare se va întreţine din Fon¬ 
dul: Donaţiuni diveree. 

Şefii de judeţe sau unităţi mai sus amintite, vor lua 
măsuri ca începând cu luna Noembrie a. c. să suporte 
timp de 6 luni cheltuelile luptei sau hrana şi îmbrăc㬠
mintea celor din închisori care sunt ai noştri ai tuturor. 

După 6 luni vor fi alte unităţi care vă vor lua locul. 
Toate sumele se vor trimite în aşa fel încât în ziua de 
10 ale fiecărei luni să fie aici. Se vor trimite pe adresa: 
Ing. N. M. Smărăndescu str. Gutenberg No. 3, Bucureşti, 
specificând pe mandat: Cotizaţie pentru Fondul... 

3 Noembrie 1937, Bucureşti. 

Corneliu Z. Codreanu 


204 























CIRCULARA Nn 101 


Un tânăr avocat cuzist din Orhei a scos un manifest din 
care reiese că ar dori să intre în rândurile legionarilor. 

El se ceartă cu propia sa organizaţie. Nu mă interesează 
ce fac cuziştii între ei. 

Se pot certa. Este treaba lor. Dar dincolo de zidurile ce¬ 
tăţii legionare. Legea noastră este clară şi trebuie să ne supu¬ 
nem ei. 

Cuziştii nu pot şi nu vor putea intra printre noi. 

Nu am a da nici o explicaţie. Ei ştiu fiecare, până la cel 
din urmă, dece*). 

Comeliu 2, Codreanu 

Bucureşti, 3 Noembrie 1937 




CIRCULARA Nr. 103 

La toate întrunirile politice ale Partidului, vorbitorii vor 
pune problema apelului lansat de mine în chestiunea fierului. 

Se va da citire ordinului meu prim. 

Vor fi îndemnaţi toţi românii să anunţe fierul vechi — şi 
orice metal pe care îl au — şefilor de judeţe pentru creierea 
capitalului necesar bătăliei Comerţului legionar. 

Nici o şedinţă, nici un fel de întrunire nu se va ţine fără 
ca să nu se pună problema fierului. 

încă odată strig: Am nevoie de capital pentru comerţ. 

Comeliu Z, Codreanu 

Bucureşti, 4 Noembrie 1937 


*) Vezi CoRNELiu Zelea Codreanu, Cărticică Şefului de Cuib, Col. 
„Omul Nou", Munchen 1971, Punctul 91, „Cuziştii"; vezi deasemenea Circu¬ 
lara Nr. 117, p, 224. 

Circulările Nr. 101 şi Nr, 103 lipsesc în ediţiile precedente. (Nota 
editorului) 


205 















CIRCULARA Nr. 105 


Atrag atenţiunea tuturor acelora cari — cu prilejul 
campaniei electorale — se deplasează în oraşe sau în 
sate pentru a ţine întruniri sau şedinţe asupra următoa¬ 
relor: 

1. Vor avea tot timpul o ţinută de înaltă demnitate. 

2. O sobrietate deosebită în toate manifestările, 
chiar şi în cele intime (la masă, în grupuri, în familii). 

Sunt interzise glumele, comunicările, farsele. Ele nu 
corespund cu linia de tragedie, la care s’a ridicat Miş¬ 
carea prin misiunea ei, prin luptele şi jertfele pe care 
le-a făcut. 

3. Cer o atitudine de mare solemnitate chiar şi în 
cele mai familiare cercuri. 

4. Vor fi înlăturate orice înţepături personale şi ori¬ 
ce aspect de neînţelegere între legionarii participanţi. 

5. Masa va fi sobră. Vinul redus la minimum. Voi 
considera ca o mare greşeală faptul de a depăşi în mân¬ 
care, în băutură, timp de stat la masă, linia de mare 
severitate impusă în atari împrejurări. 

6. In toate aceste ocazii se vor înlătura cu cea mai 
mare grije aprecierile favorabile asupra persoanei sale. 
sau laudele. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 4 Noembrie 1937 


CIRCULARA Nr. 106 

La Ministerul de Interne a sosit următorul proces- 
verbal: 

„Astăzi 21.X.1937 s’au întrunit autorităţile în cabi¬ 
netului D-lui Prefect în consiliu de colaborare, de faţă 
fiind: 


206 













1. D-1 Prefect de Judeţ, Dr. Emanoil Băncescu; 

2. D-1 Comandant al Garnizoanei, Col. Păduraru; 

3. D-1 Procuror al Tribunalului, Constantin Disescu. 

4. D-1 Comandant al Legiune! de jandarmi Maior 
Drăgulănescu; 

5. D-1 Secretar de Poliţie, Dr. Arcadie V. Clipa. 

S’au luat în discuţie starea de spirit şi starea gene¬ 
rală economică din judeţ şi s’a constatat precum ur¬ 
mează: 

1. Cazuri de propagandă suversivă n’a fost, etc... 

2. Referitor la curentele de extremă dreaptă cei mai 
activi sunt membrii Partidului „Totul pentru Ţară”, 
care fac deplasări din sat în sat făcând propagandă de 
Ia om la om, fiind hotărâţi în alegerile generale să de¬ 
pună liste pe cont propriu şi nu vor face cartel cu nici 
un partid. 

3. Funcţionarii publici şi populaţia dela ţară sunt 
foarte agitaţi din cauza preţului exagerat al lemneloi*. 
etc... 

4. Se comentează cu mult interes formaţia viitorului 
guvern, partidele de extremă dreaptă mai ales membrii 
partidului „Totul pentru Ţară” — susţin că dacă va 
veni o guvernare naţional-ţărănistă, vor proceda la asa¬ 
sinarea membrilor mai marcanţi”. 

Urmează punctul 5 şi concluziuni. Iscălesc: 

Prefectul Judeţului: Emanoil Băcescu; 

Procurorul Tribunalului: Constantin Dissescu; 

Comand. Garnizoanei: Col. Păduraru; 

Şeful Poliţiei: Arcadie Clipa. 

Comand. Leg. de Jand.: Maior Drăgulănescu. 

Această circulară a mea ţine să precizeze chestiu¬ 
nea dela punctul 4. 

NU ESTE ADEVĂRAT că membrii partidului „TO¬ 
TUL PENTRU ŢARĂ” susţin că dacă va veni o guver- 


207 

















nare naţional-ţărănistă vor proceda la asasinarea mem¬ 
brilor mai marcanţi. 

Mă miră cum persoane cu răspundere ca cele de 
mai sus au putut iscăli un asemenea proces-verbal. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 4 Noembrie 1937 

CIRCULARA Nr. 108 

Am observat în ultima vreme, cu ocazia propagan¬ 
dei electorale, că legionarii au o atitudine curtenitoare 
deplasată, faţă de doamne şi domnişoare. 

Aceasta nu cadrează cu ţinuta ostăşească a legiona¬ 
rului ci mai mult cu ţinuta de salon a filfizonului cres¬ 
cut la şcoală codului manierelor elegante. 

Acest cod a ieşit dintr’o lume, care ne având ce face 
îşi pierdea vremea făcând curte la doamne şi domni¬ 
şoare. Din această lume au ieşit afemeiaţii zilelor noa¬ 
stre cu formule excesive de politeţă, în dosul cărora nu 
există însă pic de respect pentru femeie şi pentru mamă. 

Legionarul nu poate avea nimic comun cu această 
lume. 

El respectă femeia şi mai cu seamă mama. 

Este sobru cu orice femeie şi nu alunecă pe panta 
curtoaziei şi a complimentelor neserioase, pe care tre¬ 
buie să le lase în sama salonarzilor, cu care nu putem 
avea nici-o înrudire. 

Un nou cavalerism, legionar, de bună cuviinţă şi 
respect, fără prea multe sărutări de mână şi giugiuleli, 
trebuie să ia locul vechilor cavaleri, cari sub perdeaua 
manierelor elegante au adus societăţii mai mult rău de¬ 
cât bine. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 8 Noembrie 1937 









10 Noembrie 1937 


CUVÂNTUL CĂPITANULUI: „MUNCITORI DIN 
TOATA ROMÂNIA, LA LUPTĂ!” 

Dispoziţia de deschidere. (Restaurantul Griviţa 
N. R.). 

Căpitanul a dat citire următoarei îndrumări de des¬ 
chidere a Restaurantului: 

Camarazi: 

Acest restaurant se deschide astăzi pentru munci 

tori. 

Avocatul Gh. Leaţu şi studentul Buhaiu Vasile au 
însărcinarea de a conduce întreprinderea făcându-şi da¬ 
toria CU DRAG. 

In comerţul nou, legionar, vom doborî principiul iu- 
daic-materialist: munca DIN INTERES şi din POFTA 
DE CÂŞTIG. 

FOAMEA DE AUR. 

Atâta vreme cât într’o parte pe lume va fi foamea 
de aur, în cealaltă parte va fi foamea de dreptate. 

Pentrucă cei CU AUR MULT, în fiecare zi rup pe 
nedrept, câte o fărâmă din pâinea neagră a celui sărac, 
pentrucă să-şi mărească grămada lor de aur. 

Legionarul din comerţ va şti deci, că misterul înflo¬ 
ririi comerţului său, ca şi a tuturor înfloririlor pe lume 
stă în Dragoste. Dragostea de meserie şi dragostea de 
oameni. 

Până atunci vă strig: Muncitori din toată România, 
la luptă. 


209 












PENTRU TOŢI LEGIONARII 

Şedinţa dela „Casa Verde" — Apelul Căpitanului — 
Citirea listelor de candidaturi. — Ultimele 
instrucţiuni in vederea alegerilor 

Cine voeşte să facă un bine miş¬ 
cării legionare, este rugat să tip㬠
rească pe cont propriu, această foaie 
şi s’o răspândească unde va voi el. 

ŞEDINŢA DELA „CASA VERDE” 

In cursul zilei de 11 Nov. au avut loc la „Casa Ver¬ 
de”, două şedinţe ale şefilor de regiuni şi organizaţii ju¬ 
deţene din Partidul „Totul pentru Ţară”. A participat 
şi Căpitanul. Şedinţa solemnă s’a deschis dimineaţa, la 
orele IIV 2 de către d. ing. Gh. Clime, comandant al Bu¬ 
nei Vestiri, şeful partidului „Totul pentru Ţară”. 

Şefii de regiuni, şefii de organizaţii judeţene şi gra¬ 
dele aflătoare in Capitală s’au strâns in jurul mormân¬ 
tului Moţa-Marin. 

S’a rostit legământul: 

MOŢA ŞI MARIN! 

Jur în faţa lui Dumnezeu, 

In faţa jertfei voastre sfinte pentru Hristos şi Legiune, 
Să rup din mine bucuriile pământeşti. 

Să mă smulg din dragostea omenească. 

Şi pentru învierea neamului meu. 

In orice clipă. 

Să stau gata de moarte. 

Jur! 

Urmează apelul regiunilor şi judeţelor. După aceia 
se face apelul morţilor. 


210 








Domnul Clime strigă: 

Ion Moţa: Prezent. 

Vasile Marin: Prezent. 

Sterie Ciumetti: Prezent. 

Generai Gh. Cantacuzino- 
Grănicerul: Prezent. 

Cristache Solomon: Prezent. 

Virgil Teodorescu: Prezent. 
l^iţă Constantin: Prezent. 

Toader Toma: Prezent. 

Nicolae Bălăianu: Prezent. 

Gheorghe Negrea: Prezent. 

Gheorghe Grigor: Prezent. 

Clipa e solemnă. Legionarii se întâlnesc, la început 
de luptă în gând şi’n amintire, cu toţi camarazii căzuţi. 
Duhul lui Moţa şi-al lui Vasile Marin este prezent. Um¬ 
brele celorlalţi camarazi, căzuţi cu faţa spre biruinţa le¬ 
gionară, plutesc în jurul mausoleului. Legionarii din cer 
cu cei de pe pământ, sunt una în ceasuri de luptă. Cei 
de eri sunt între cei de azi, pentru lupta de mâine şi 
pentru biruinţa deapururi. 

După ce ultimul camarad din mormânt a răspuns 
apelului: Prezent, se cântă Imnul legionarilor căzuţi: 

„Ca o lacrimă de sânge”. 

Intru pomenirea jertfei pentru Crucea lui Hristos 
— drumurile legionare pornesc sub semnul Crucii — se 
cântă „Majadahonda”. 

Figura albă a Generalului Cantacuzino apare în faţa 
ochilor hotărîţi ai tinerilor luptători şi mâna lui îi mân¬ 
gâie pe frunţi. 

NOII SENATORI LEGIONARI 

Căpitanul propune şi Senatul Legiunii cooptează pe 
următorii noui senatori legionari: Prof. Cornelia Şu- 


211 

























muleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. 
Şt. Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Du¬ 
minecă lonescu, col. înv. V. Diaconescu. 

Apoi a urmat: 

JURĂMÂNTUL GRADELOR LEGIONARE 
Iubiţi Camarazi, 

Ori de câte ori am fost în faţa unei jertfe legionare 
mi-am spus: Ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertfă su¬ 
premă a camarazilor să se iustituiască o castă birui¬ 
toare căreia să i se deschidă porţile către viaţa afaceri¬ 
lor, a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuibărilor, 
a exploatării altora! 

Iată, acum ne-a adus Dumnezeu aici, în faţa celei 
mai mari jertfe pe care putea s’o dea Mişcarea Le¬ 
gionară. 

Să punem inima, fruntea şi trupul lui Moţa şi ca¬ 
maradului său Marin temelie Naţiunii Române. Funda¬ 
ment peste veacuri pentru viitoarele măriri româneşti. 

Să punem deci pe Moţa şi Marin bază viitoarei elite 
româneşti, care, ea, va fi chemată să facă din Neamul 
acesta, ceeace abea întrezăreşte mintea noastră. 

Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale acestei 
elite, să vă legaţi prin jurământ că vă veţi comporta în 
aşa fel, încât să fiţi cu adevărat începutul sănătos, de 
mare viitor al elitei române că veţi apăra întreaga miş¬ 
care legionară, ca ea să nu alunece pe căi de afaceri, de 
lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacţie a ambi¬ 
ţiilor, personale sau poftelor de mărire omenească. 

Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există nici- 
un dubiu în conştiinţa dvs-, că Ion Moţa şi Vasile Marin 
n’au făcut uriaşa lor jertfă pentruca noi câţiva de azi 
sau mâine, să ne îmbuibăm de bunătăţi şi să benche- 
tuim pe mormântul lor. Ei n’au murit, ca să biruim prin 
jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne aşeza noi 


212 








în palatele acestei caste, continuând exploatarea ţării şi 
a muncii altora, continuând viaţa de afaceri, de lux şi 
de destrăbălare. 

In cazul acesta biata mulţime a Românilor, prin bi¬ 
ruinţa noastră, ar schimba, numai firma exploatatori¬ 
lor, iar ţara stoarsă şi-ar încorda istovitele puteri ca să 
suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sân¬ 
gele: adică noi. 

Ol Moţa, tu n’ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai 
făcut-o pentru neam, 

Deaceea veţi jura că a-ţi înţeles, că a fi elită legio¬ 
nară, în limbajul nostru, nu înseamnă numai a lupta şi 
a învinge, ci înseamnă: Permanenta jertfire, în slujba 
Neamului, că ideia de elită este legată de ideia de jertfă, 
de sărăcie, de trăire aspră şi severă a vieţii, că unde în¬ 
cetează jertfirea de sine, acolo încetează elita legionară. 

Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urmaşi¬ 
lor să vină să jure la mormântul lui Moţa şi Marin pe 
următoarele condiţii esenţiale ale elitei, pe care noi în¬ 
şine jurăm: 

1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îm¬ 
bogăţire materială. 

2. Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungarea 
luxului şi îmbuibării. 

3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omu¬ 
lui de către om. 

4. Să jertfim permanent pentru ţară. 

5. Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea 
noastră împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de 
compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce 
ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. 

MOŢA ŞI MARIN 
JURĂM! 















APELUL CĂPITANULUI 


Şefi ai celor 71 de Judeţe 


1 


Suntem adunaţi cu toţii Ia mormântul celei mai | 
mari jertfe legionare, în ajun de a pleca la luptă pentru | 
credinţa noastră, pentru viitorul de dreptate şi mărire a M 
acestui neam şi pentru asigurarea propriului nostru | 
viitor în ţara noastră. | 


Nu avem a adresa nici un manifest poporului ro¬ 
mân alegător. 

Manifestul nostru este această uriaşă jertfă a gene¬ 
raţiei noastre, acest mormânt al camaradului şi fratelui 
meu Moţa, al camaradului şi fratelui nostru Marin. 

Mai mult de cât aceasta, generaţia noastră nu mai 
are nimic de spus poporului român nici acum şi nici 
odată. 

Manifestul nostru e mormântul lui Ciumetti şi a ce¬ 
lorlalţi căzuţi dintre noi. 

Manifestul nostru este toată suferinţa pe care am 
suportat-o timp de aproape 15 ani in văzul ţării întregi, 
fără a fi dat exemplul celei mai mici abateri dela linia 
credinţei noastre, suportând: toate închisorile, toate lo¬ 
viturile, toate umilinţele la care am fost expuşi de către 
acei ce rând pe rând s’au aşezat deacurmezişul acestui 
neam. 

Ei au vrut să ne nimicească întrebuinţând unelti-' 
rea, trădarea, banii şi violenţa. 

Şi ne-au împins în dilema: ori de a capitula ori de 
a ne deschide drumul înainte prin violenţă. 

Deaceia, astăzi când o nouă luptă se deschide, în 
care lumea va veni cu manifeste şi programe, noi ve¬ 
nim cu rănile noastre din suflet şi de pe trupuri sărace, 
venim cu mormintele noastre. 



In noua luptă peste vechile răni, ne-aşteaptă alte 
răni, şi iată că în curând ne vom despărţî şi nu se ştie. 




214 






dacă ne vom reîntoarce toţii înapoi, dacă unii dintre noi 
nu se vor aşeza in continuarea acestor morminte. 

Acestea ne sunt perspectivele şi în faţa lor cuvântul 
meu de ordine este: niciun compromis şi nici un pas 
înapoi. 

Şefi de Judeţe, Camarazi, 

Pentru această campanie electorală am luat urm㬠
toarele măsuri: 

I. Dumneavoastră, şefii de judeţe, veţi candida ul¬ 
timii pe liste. Pentrucă voiesc să distrug mentalitatea că 
un judeţ este proprietatea politică a unui şef judeţean 
în care acesta îşi învesteşte capital, pentru a şi-l recu¬ 
pera mai târziu din diurne, intervenţii şi afaceri. 

II. Eu nu voi candida nicăiri în fruntea listelor, ci 
al doilea de pe listă. 

III. Am fixat candidaturile în toate judeţele fără 
consilii, fără ciocniri de patimi şi interese. In fixarea 
acestor candidaturi n’am înţeles să fac nici o favoare şi 
să servesc nici un fel de interes, afară de acela de a 
alege dintre noi pe cei mai apţi, pentru îndeplinirea 
funcţiunii de parlamentar. 

IV. Parlamentul nu este o răsplată care să se acorde 
celor mai vechi, celor ce au luptat mai mult, sau celor 
ce au jertfit mai mult. O singură răsplată avem, mai 
mare ca orice: BIRUINŢA LEGIONARĂ şi o singură bu¬ 
curie în viaţă: să vedem cum înfloreşte România din 
munca noastră pe care o prestăm cu drag, cu devota¬ 
ment, fiecare la locul nostru, adică la locul în care pu¬ 
tem să dăm maximiun. 

Parlamentul nu este o răsplată, ci un câmp de 
luptă, in care eu am obligaţia de a trimite pe cei mai 
apţi, pentru a duce lupta în cele mai bime condiţiuni şi 
pentru a obţine victoria. 

V. Pentru a fi biruitori, trebuie să începem prin a 


215 













ne birui pe noi. A ne birui, înfrângând în noi orice do- 
rinţi, orice veleităţi deşarte, orice pofte de mărire, orice 
interese personale. 

Gândiţi-vă in ce zări de lumină ridicăm această 
mişcare legionară atunci când nici o poftă nu frământă 
sufletele noastre; in timp ce alături in zeci de consilii 
şi comitete, mânaţi de patimi, de pofte şi stăpâniţi de 
interese se vor sfâşia prietenii între ei pentru fiecare loc 
de pe listă. 

Spre onoarea mişcărei noastre, la noi nu există un 
singur om cu astfel de boală. Iar dacă ar fi ca să apară, 
îl voi privi cu cel mai mare desgust. 

VI. Candidaţii vor fi aruncaţi în judeţe necunos¬ 
cute. Masa Românilor nu are nevoe să-i cunoască perso¬ 
nal, deoarece nici un deputat legionar nu va avea voe 
să se ocupe cu satisfacerea intereselor, sau afacerilor 
diverselor rude, cumetri, partizani. 

Celor ce urmăresc satisfacerea unor atari interese, 
le veţi comunica hotărît că nu au a vota cu mişcarea 
legionară. 

In modul acesta vor candida într’o admirabilă în¬ 
frăţire, luptători din Ardeal în capitala Moldovei la Iaşi 
sau la Suceava, la Craiova sau la Cetatea-Albă. Din Mol¬ 
dova în Ardeal la Mureş, la Turda, la Arad sau la Caraş. 

VII. Am învitat să candideze pe listele noastre mai 
multe personalităţi, printre care: 

Profesor Nae lonescu, Prof. Manoilescu, General 
Ignat, Profesor Gerota, etc., etc., nu pentrucă am ne¬ 
voie, ci pentrucă generaţia noastră voieşte să le aducă 
un omagiu pentru atitudinea lor faţă de neam. 

Toţi invitaţii vor candida numai pe listele dela Se¬ 
nat, rămânând ca la Cameră tineretul să-şi ducă lupta 
singur, prin propriile lui puteri. 

VIII. Acum veţi auzi listele fixate şi veţi porni la 
luptă căci timpul este scurt. 
















Moţa este cu noi. 

„Cei ceau căzut ucişi de gloanţele duşmane. 

Păşesc în rând cu cei ce au rămas”. 

CORNELIU ZELEA CODREANU 

* 

CITIREA LISTELOR DE CANDIDAŢI ŞI 

închiderea şedinţei festive 

In continuare se citesc listele de candidaturi, cari 
vor apare la timp. 

Se cântă Imnul tinereţei legionare şi — lucrările 
terminându-se după un ceas şi jumătate — şedinţa fes¬ 
tivă se încheie la orele 13. 

Timp de 20 de minute şefii de regiuni au dat ulti- 
mile dispoziţiuni şefilor de judeţe. 

La orele 13 jum. toată asistenţa pleacă la masă, la 
restaurantul legionar din calea Griviţei. 


ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ 

D. Ing. Gh. Clime, şeful partidului „Totul pentru 
Ţară”, a deschis şedinţa de după masă la orele 5. Căpi¬ 
tanul a luat informaţiuni dela şefii de regiuni şi apoi 
s’au dat fiecărui şef de judeţ plicuri cu instrucţiunile şi 
formalităţile necesare depunerii listelor. 

Şedinţa s’a ridicat la orele 7 seara. Legionarii au 
plecat pe câmpurile de luptă să-şi facă datoria. 


217 






î. 

CIRCULARA Nr. 109 

Rlinisterul Cultelor şi Artelor cu No. 22.021 din 9 
I Octombrie 1937, a trimis Prea Sf. Sale Episcop al Epar¬ 

hiei Râmnicului unmătoarea adresă: 

I Prea Sfinţite, 

Am onoare a Vă aduce la cunoştinţă, că am sus¬ 
pendat în mod provizoriu plata salariilor preoţilor 
Gheorghe Popescu din comuna Apele-Vii şi Ştefan 
Smărăndescu din comuna Dăbuleni, jud. Romanaţi, 
pe data de 1 Octombrie a. c., întrucât au participat 
la executarea cântecelor legionare, la împărţirea 
manifestelor cu caracter legionar şi au luat jur㬠
mântul celor ce au participat la întrunirile legio¬ 
nare din comunele respective. 

Tot odată avem onoare a Vă ruga, să binevoiţi 
a dispune să ni se comunice măsurile luate de P. S. 
Voastră, împotriva acestor slujitori ai altarului. 

Primiţi, Vă rugăm. Prea Sfinţite, asigurarea 
deosebitei noastre consideraţiuni. 

p. Ministru (ss) St. Brădişteanu 

p. Director 
(ss) Indescifrabil 

Atrag atenţiunea că D-l Stanca Brădişteanu este 
Preşedintele Asociaţiei „Funcţionarilor PuhlicV’ din Ro¬ 
mânia, iar Preotul Partenie Secretarul General al Minis¬ 
terului de Culte, este: Preşedintele Asociaţiei „Preoţilor 
din România” amândoi chemaţi să apere pe funcţionari 
şi preoţi în contra abuzurilor administrative. 

Corneliu Z. Codreanu 
Bucureşti, 13 Noembrie 1937 


218 















CIRCULARA Nr. 114 


In judeţul Prahova, la Moreni, unul dintre şefii le¬ 
gionari, element de elită, inginerul Traian loniţă, a fost 
chemat la primărie sub pretextul de a se înţelege asu¬ 
pra întrunirii ce urma să se ţină. 

Acolo, în primărie, în casa în care a fost invitat, A 
FOST PĂLMUIT DE PRIMAR. 

Inginerul a primit palmele şi n’a ripostat în nici un 
fel, executând ordinele Legiunii. 

Ofensa este însă aşa de mare pentru numele de in¬ 
giner român, pentru organizaţia noastră de Prahova, 
pentru spiritul de LEGALITATE, pe care o autoritate 
este chemată să-l respecte, încât ea trebue spălată în 
timpul cel mai scurt. 

Ofensa nu aparţine numai PRIMARULUI ci şi a 
celor doi: 

Inginerul Bejan şi Prefectul Bondoc care sunt la al 
50-lea ordin de samavolnicie şi mişelie omenească. 

Fac apel la toţi legionarii din judeţul Prahova să 
ceară satisfacţie şi să spele ofensa în timpul cel mai 
scurt, prin orice mijloace vor crede de cuviinţă. 

Aceştia trei să dea satisfacţie. 

Aceasta ne trebueşte cu orice risc, chiar cu acela de 
a pierde alegerile la Prahova, şi chiar cu acela de a le 
pierde în toată ţara. 

Dacă nu se va găsi nimeni în organizaţia de Pra¬ 
hova care în termen de două săptămâni să spele ofensa, 
voiu face apel la legionarii altor judeţe. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 22 Noembrie 1937 


219 












DECLARAŢIILE D-LUI CORNELIU Z. CODREANU*) 
— apărute în „Buna Vestire", 30 Noembrie 1937 — 

Domnilor ziarişti, 

Ştiţi că am încheiat un acord cu dl luliu Maniu şi Gh. 
Brătianu! Acest acord are ca scop: apărarea libertăţii şi ducerea 
unei lupte electorale civilizate din care să lipsească, denigra¬ 
rea, neloialitatea şi reaua credinţă. 

Acordulfprevede că fiecare din părţile contractante îşi va 
afirma ideologia sa proprie în faţa ţării într’o formă de bună- 
cuviinţă şi eleganţă. 

Deci acordul voeşte să realizeze două lucruri: libertatea de 
exprimare şi în al doilea rând înlăturarea a tot ce ar putea 
împiedica o cât mai bună judecată a ţării. 

Adică ducerea bătăliei în câmpul ideilor cu înlăturarea 
desfăşurării de patimi personale, cu înlăturarea relei credinţe, 
cu înlăturarea violenţelor care toate împiedică totdeauna o 
bună judecată. 

M’a mirat profund scrisoarea unui preşedinte de partid, în 
care spune că partidul său nu poate îndieia un „Pact de nea¬ 
gresiune" care i se pare straniu şi imoral cu un alt partid cu 
idei diametral opuse. 

„Pact de neagresiune" nu în privinţa „ideilor" care, tocmai 
aceasta dorim, să se lupte libere, domnule preşedinte, ci pact 
de neagresiune în privinţa ghioagelor,‘în privinţa relei 
credinţe, a atacului nesincer sau plătit. 

Cum adică, este imoral ca cineva să invite chiar pe cel mai 
mare adversar al său la o luptă dreaptă, corectă, civili¬ 
zată, şi este moral, ca să-l ponegrească pe nedrept, să-l insulte, 
să-l calomnieze? 

Este mai moral, să-l aştepţi de după gard şi să-l izbeşti cu 
ghioaga în ceafă? 

*) Lipsesc în ediţiile precedente. (Nota editorului) 


220 










Domnilor ziarişti, 

Deci, în cadrul acestui pact de neagresiune, care are ca 
scop nu părăsirea ideilor şi credinţelor noastre, ci tocmai afir¬ 
marea lor cât mai libere în faţa ţării, dl luliu Maniu a învitat 
pe ziarişti şi le-a făcut declaraţii în sensul ideilor sau credin¬ 
ţelor sale. Mi-am permis în cadrul aceluiaşi pact, ca să vă învit 
şi eu pentru a-mi spune în faţa ţării ideile şi credinţele mele. 

Politica externă 

Dl Maniu, afirmând punctul de vedere al partidului său 
în politica externă, a spus în esenţă: „Suntem alături de marile 
democraţii ale Occidentului, suntem alături de Mica înţelegere 
şi de înţelegerea Balcanică" şi-şi arată marele său ataşament 
faţă de „Societatea Naţiunilor". 

Cu profund respect pentru dl Maniu, îmi permit să afirm 
că părerile mele sunt EXACT CONTRARII. 

Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu 
sunt contra Micei înţelegerii, eu sunt contra înţelegerii Balca¬ 
nice, şi n"am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor 
în care nu cred. 

Eu sunt pentru o politică externă a României alăturea de 
Roma şi Berlin. Alături de statele revoluţiilor naţionale. In 
contra bolşevismului. 

O spune un om care n’a călătorit şi n’a cerşit nimic nici 
la Roma şi nici la Berlin. 

In 48 de ore după Biruinţa Mişcării Legionare, România 
va avea o alianţă cu Roma şi Berlinul, intrând astfel în linia 
misiunii sale istorice în lume: apărătoarea Crucii, a culturii şi 
a civilizaţiei creştine. Aceasta nu înseamnă că urîm Franţa şi 
poporul francez, căci el va face tot ca noi, reintrând şi el în 
aceiaşi misiune istorică în lume. Ceeace este azi, este o simplă 
divagaţie iudeo-masonică, de care poporul francez în ceasul 
învierii lui se va scutura cu o energie hotărîtoare. 














In privinţa revizionismului afişat şi speculat de dl Titu- 
lescu, Mişcarea Legionară afirmă că nici o revizuire de fontieră 
nu se va face în defavoarea României. 


Politica interna 

Dl Maniu este pentru democraţie. Eu sunt de părere 
exact contrară. Sunt contra democraţiei. După cum 
sunt şi contra dictaturii. Sub aurora dimineţii, se naşte un alt 
sistem, nou, neîntâlnit până acum. Pentru acela sunt eu. 

Dl Maniu spune că partidul său va aduce justiţie şi tole¬ 
ranţă pentru minorităţi. 

Eu sunt pentru JUSTIŢIE, fără TOLERANŢĂ. Pentruca 
am tolerat aşa de multe încât suntem pe patul de moarte. Miş¬ 
carea legionară va aduce justiţie pentru români. Vorbesc de 
acea justiţie de secole înfrântă în defavoarea Neamului Rom⬠
nesc, vorbesc de acele drepturi milenare ale românilor pe care 
ei trebue să şi le recucerească, şi pe care după cea mai severă 
aplicare a justiţiei, nu au a le împărţi cu nimeni. Şi mai cu 
seamă nu există nici o justiţie, care să ne oblige a împărţi 
drepturile noastre de stăpânire şi conducere a ţării, cu jidanii. 

Dl Maniu în partea finală susţine după toate manifestările 
de până acum că ţara este cu partidul său. Părerea mea este 
alta: Eu cred că Ţara este cu viitorul, E, adică cu Mişcarea 
Legionară. 

Cu toate aceste diferenţe mari de idei şi de păreri, nu în¬ 
seamnă că nu putem voi împreună alegeri libere tocmai pentru 
a putea vedea care este şi părerea ţării, şi în orice caz nu în¬ 
seamnă că dacă suntem de păreri diferite, să vie un al treilea 
să ne fure voturile şi mie, şi lui şi ţării. 

Termin cu o declaraţie. Vorbesc despre dl Titulescu: 

Tinerimea română Legionară căreia i s’a răpit libertatea, 
care a fost schingiuită la 1933—1934 prin cea mai nemiloasă 
violenţă, pe orice listă ar fi ca să apară dl Titulescu, peste 


222 





















orice pact îl va combate cu violenţa cea mai mare. 

întreaga tinerime se va prezenta în judeţele în care va 
candida şi se va opune din toate puterile Ia reintrarea acestui 
om în politica internă a ţării. 

Cu dl Titulescu nu putem încheia decât un pact de agre¬ 
siune. 

Bucureşti, 29 Noembrie 1937, ora 6 [seara] 


223 
















Bucureşti, 30 Noembrie 1937 
CIRCULARA Nr. 117 

In toamna aceasta se împlinesc 7 ani de când am 
interzis cuziştilor de a putea pătrunde în Mişcarea Le¬ 
gionară. 

Motivele cari m’au determinat atunci să iau această 
hotărâre se ştiu şi se vor vedea mai limpede într’o circu¬ 
lară ce va urma. 

Aceiaşi măsură am luat-o in primăvara anului 1934 
împotriva liberalilor cărora le-am interzis intrarea prin¬ 
tre legionari deoarece partidul lor a oprimat, schingiuit 
şi chinuit o întreagă tinerime din ordinul puterii iudeo- 
masonice. 

In adevăr, sunt 7 ani de când nici un cuzist n’a p㬠
truns la noi. Şi nici un liberal de 4 ani. 

Astăzi ridic acest zăgaz pentru termen de o lună de 
zile adică până la data de 30 Decembrie. 

Luna care urmează se pot înscrie şi vor putea de¬ 
veni legionari şi cuzişti şi liberali, în afară de acei cari 
au atacat ei personal legiunea. Aceştia nu pot deveni 
niciodată legionari. 

După data de 30 Decembrie se vor închide aceste 
înscrieri. 

Luna următoare va fi după alţi 7 ani, adică in anul 
1944 Decembrie. 

Am luat această hotărâre pentru că, ştiu că e uşor 
să te înscrii la cineva când îl aplaudă toată lumea. Eu 
vreau să văd în aceste vremuri când sunt atacat, cine 
bate la uşa casei mele. 

Vreau să ştiu în aceste ceasuri de răspântie pe cel 
ce se vinde, pe cel ce şovăieşte şi pe cel ce are încre¬ 
dere nelimitată în braţele şi inimile noastre. Şi credinţă 
în marele destin legionar. 

Corneliu Z. Codreanu 


224 








Miercuri, 15 Dec. 1937 


UN PROTEST PUBLIC 

Duminică s’au ţinut in ţară, in Capitală şi la Radio, 
zeci de discursuri, toate lovind in luliu Maniu, in timp 
ce el a fost împiedecat, cu gaze lacrimogene, de a vorbi. 

A ataca din zece părţi un om — orice păreri ar 
avea el — punându-i în sarcină mai mult decât merită, 
şi în acelaş timp interzicându-i a se apăra, este un act 
de laşitate care înalţă pe cel atacat şi înjoseşte pe toţi 
atacatorii lui. 

Dacă prin ilegalităţi cineva mai poate birui, laşi¬ 
tatea n’a ridicat niciodată biruitori. 

Cei ce uzează de ea sunt condamnaţi la înfrângere. 

Corneliu Z. Codreanu 


Bucureşti, 14 Dec. 1937 


Sâmbătă, 18 Dec. 1937 
UN RĂSPUNS 

Conducerea Partidului Naţioual-Creştin, a ordonat 
membrilor săi ca să oprească pe jidani dela vot. 

In ziare nişte domni naţionalişti mă ispitesc cu ve¬ 
chea şi cunoscuta viclenie iudaică: 

„Ce va face Corneliu Codreanu? Va da ordin Legio¬ 
narilor săi ca să ia apărarea jidanilor, năpustindu-se 
asupra lăncierilor Naţional-Creştini? Iată întrebarea la 
care vrem să avem un răspuns”. 

Vă răspund, domnilor, nu pentrucă mă somaţi 
D-voastră, ci pentrucă nu voesc să rămân niciodată da¬ 
tor cu nimic, nimănui. 


225 














Şi răspunsul meu este acesta: 

NuJ Legionarii nu vor apăra pe jidani. 

Membrii Partidului Naţional-Creştin sunt liberi sâ-i 
oprească de la vot. 

Observ însă că pe d-voastră vă preocupă mai mult 
voturile legionarilor, decât voturile jidanilor. 


C. Z. C. 


CIRCULARA 119 


Legionari. 

Valul de minciună şi de ură se mai menţine încă. 
Am trecut însă prin atâtea furtuni şi atâtea valuri s’au 
izbit de piepturile noastre încât acesta din urmă în care 
îşi puneau atâtea speranţe duşmanii şi mai ales prie¬ 
tenii noştri, n’a clintit şi nu va clinti un singur om, 
un singur suflet de pe poziţia credinţei lui legionare. 

Un atac ca acesta, al minciunii, are partea lui de 
durere, din scârbă pentru minciună. Dar are şi binefa¬ 
cerea lui: 

Noi ne-am cunoscut duşmanii din copilărie, nu 
ne-am îndoit de ei, şi âm luptat în contra lor; mulţumim 
lui Dumnezeu că astăzi ne-a ajutat să ne cunoa.ştem şi 
prietenii. 

Aşa bună oară un „bun” prieten repeta sentenţios 
această întrebare: 

Să răspundă d. Comeliu Codreanu dacă pactul pen¬ 
tru asigurarea libertăţii alegerilor nu înseamnă apărarea 
voturilor jidoveşti! 

Răspund: 

De 17 ani eu .şi cu camarazii mei n’am intrat într’o 
prăvălie jidovească deşi am trăit în Iaşi, nu am intrat 
i'itr’o casă jidovească, nu am vorbit cu un singur jidan. 


226 












pentrucă i-ani considerat pe acest pământ ca vrăjmaşi 
ai naţiei mele. 

Asta era nelămurirea d-tale? Că eu cer libertatea la 
alegeri pentru jidani? C’o să-i opreşti d-ta, şi eu o să-i 
apăr? Nu, domnule. 

Eu cer libertate la alegeri pentru neamul meu, pen¬ 
tru tinerimea neamului meu care acum 4 ani, la alege¬ 
rile din urmă, din ordinul puterii iudaice, sub teroarea 
cea mai nemiloasă o parte apuca drumul spitalelor, o 
alta de peste zece mii, drumul tuturor închisorilor. 

Eu cer libertate pentru neamul meu, tocmai pentru 
ca el să-şi poată sfărâma şi scutura jugul puterii iu¬ 
daice, care-1 apasă în ţara sa, pe pământul său, la plu¬ 
gul său, la masa sa, în legile sale. 

Misiunea istorică a generaţiei noastre este rezolva¬ 
rea problemei jidoveşti. 

Toate luptele noastre de peste 15 ani, scopul acesta 
l-au avut, şi toate sforţările vieţii de acum încolo, scopul 
acesta îl vor avea. 

Şi tu mă întrebi dacă nu m’am vândut jidanilor? 

Nu te uiţi pe fruntea mea, nu te uiţi pe trupul meu 
cum stă rană lângă rană, câne de prieten'^ 


* 

Uu alt „prieten” musafu’ de câteva luni în mişca¬ 
rea naţionalistă (cuzistă), candidat pe listele partidului 
naţional-creştin, mă binecuvântează în felul următor: 

„Partidul naţional-creştin este singurul organism 
care se înfăţişează cu un program naţionalist fără tran- 
sacţii, în timp ce celelalte formaţiuni naţionaliste au ca¬ 
pitulat, fie în mâinile liberalilor cum e cazul d-lor Vaida 
şi lorga, fie în braţele frontului popular organizat de d. 
Maniu. cu concursul jidanilor şî al comuniştilor, cum e 
cazul partidului „Totul pentru Ţară” de sub conduce¬ 
rea d-lui Comeliu Codreanu”. 


227 













Numele acestui „prieten” este Ion Sân-Giorgiu, pro¬ 
fesor universitar. L-am dat în judecată pentru calomnie 
şi-l voiu ţine minte după cum şi voi legionari veţi ţine 
minte pe toţi acei ce au îndrăznit să vă acopere cu noroi 
ca să nu vă vadă ţara carnea vie a rănilor voastre. 

* 

Un alt „prieten” se întreabă ironic, insultându-mă, 
dacă nu are dreptul să „discut e” pactul de nea¬ 
gresiune. 

Ii răspund: 

Ai dreptul să discuţi, să ofensezi şi să calomniezi, 
după cât drept are un cofetar ca să discute măsurile 
strategice ale unui comandant de trupe în timpul răs- 
boiului. 

Şi în orice caz, unui om care conduce o trupă şi răs¬ 
punde şi care a dat dovadă de bună credinţă, poate şi 
de pricepere, trebue să i se acorde un răgaz măcar de 
o lună, iar nu să-l pălmueşti şi să-l ataci cu rea credinţă 
din primul moment. 

Cred că e drept, dacă cer să fiu pălmuit la urmă, 
chiar de aceşti domni şi bătut cu pietre, după ce se va 
dovedi greşeala tactică pe care am făcut-o. 

* 

In sfârşit am plecat la Bacău cu inima cuprinsă de 
o sfântă emoţie. 

Prima companie legionară care se îndreaptă spre 
pământul Moldovei creştine, purtând cu ea cel dintâi 
steag desrobitor în lupta economică, din care neamul 
băştinaş al lui Ştefan Vodă, a ieşit nimicit, iar ţara lui 
transformată într’o iudee, cu robi băştinaşi şi cu stăpâni 
jidani. 

Nici un magazin românesc. II deschidem noi. Lupta 
va fi grea pentrucă în faţa noastră se ridică comerţul ji- 


228 











dănesc, iar noi suntem săraci lipiţi pământului. Ne pre¬ 
zentăm în luptă cu o brumă de economii adunată ci: 
atâta grijă şi cu atâta sfinţenie, din cea mai aspră 
muncă şi renunţare, încât orice om curat ar plânge, 
când ar şti. 

Ajuns însă la Bacău comerţul legionar cel venit în¬ 
tru mântuirea Moldovei, întâlneşte două duşmănii în¬ 
frăţite în lupta contra noastră: 

Jidanii şi Cuziştii. 

Aceştia din urmă şoptind şi răspândind pretutin¬ 
deni svonul „că noi deschidem magazinul cu ajutorul 
jidanilor”; 

„că am luat bani dela Moscova”; 

„că suntem plătiţi de jidani”. 

In faţa acestei situaţii mă întorc umilit şi scriu acum 
această circulară, nu pentru a mă desvinovăţi, că n’am 
luat bani nici dela Moscova, nici dela jidani, şi nici pen- 
trucă mi-e teamă de aceste uneltiri, ci pentru a spune: 
mi se încreţeşte carnea de pe mine de atâta mîşelie, 

Corneliu Z. Codreanu 


ORDINUL DE ÎNCHIDERE 
al bătăliei electorale citit de d. Corneliu Z. Codreanu ; 

Astăzi, Joi 23 Decembrie, orele 11, d. Corneliu Z. 
Codreanu şeful Mişcării Legionare a convocat la Sediu 
în Str. Gutenberg 3, toate gradele şi funcţiunile legio¬ 
nare aflătoare în Capitală, cărora le-a citit ordinul de 
închidere a bătăliei electorale. 

Legionari din toată Ţara şi Prieteni, 

Dealungul frontului legionar nu s’a înregistrat nici 
o scădere. 


229 















Lupta s’a terminat. 

Dela un capăt Ia altul al ţării legionarul, singur sau 
!n echipa, fără excepţie, s’a purtat cu un eroism ne¬ 
întrecut. 


Plin de avânt şi încărcat de o nebiruită credinţă, 
pretutindeni el s’a supus de bună voe la greutăţi pe care 
le-a învins, la adversităţi pe care le-a înfrânt, la sufe¬ 
rinţe fizice şi morale pe care le-a suportat cu bucurie. 

In această luptă legionarul a făcut dovada unor 
mari devotamente sfidând orice primejdie şi sfidând 
moartea, devotamente care-i dau dreptul la alte victorii. 

Toate aceste însuşiri morale ale legionarilor care 
fac adevărata tărie a unei organizaţii şi care pot fi mân¬ 
dria unui neam, n’au fost egalate de nimeni. 

In ţară au fost judeţe care au apreciat aceste valori 
morale şi jertfele noastre de până acum; au fost altele 
care n’au înţeles nimic. 

In frunte stau: Capitala, Aradul, Neamţul, Timiş- 
Torontal, Doljul, Covurlui, Rădăuţi, Câmpulung-Buco- 
vina. Cernăuţi, Teleorman, Brăila, Vlaşca, Gorjul, Pra¬ 
hova, Turda, Hunedoara, Ialomiţa. 

Cele din urmă sunt: Roman, Vaslui, Fălciu, Boto¬ 
şani, Muscel. 

Ele îşi vor fi având locul lor întunecat în istoria bi¬ 
ruinţei legionare. 


Dragii mei, 

Mulţumiţi lui Dumnezeu şi mergeţi toţi în corpore 
la mormintele morţilor noştri spre a le spune că în lupta 
care s’a dat, am biruit. 

Că sufletele lor le-am simţit alături de noi în toate 
clipele. Că stăm gata la orice luptă, cu orice putere. Că 



230 










nici o jertfă nu există pe lume care să nu ne simţim în 
stare să o facem. 

Acum, pace şi odihnă, legionari. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 23 Dec. 1937 


* 


P. S. 

Şefii de Judeţe şi Regiuni îmi vor face rapoarte 
amănunţite asupra oamenilor sau echipelor care s’au 
distins în lupte. 

Deasemeni să mi-se raporteze Judeţele care s’au dis¬ 
tins şi Comunele. 

Cer să mi se trimeată şi cele mai slabe comune. 

Cer să mi se trimeată numele tuturor acelora cari 
au săvârşit ilegalităţi sau cari şi-au arătat în vreun mod 
vrăşmăşia lor pentru cauza legionară. 


CIRCULARA Nr. 122 
A se comunica tuturor cuiburilor. 

In situaţia politică s’au produs schimbări. 

In lumea legionară nu există nici un motiv de agi¬ 
taţie. 

Fiecare îşi sărbătoreşte în familia lui până la capăt 
Sfintele Sărbători. Fără nici o grijă. 

Pe legionar nimic nu trebue să-l tulbure şi să-l 
scoată din ordinul pe care l-am dat la închiderea luptei 
electorate: PACE şi ODIHNĂ. 

Urez tuturor luptătorilor un mare an legionar. 

Corneliu Zelea Codreanu 


Predeal, 29/X11.1937 











Sâmbătă,! Ianuarie 1938 


Moţa şi Marin, 

S’a împlinit un an de când v’aţi dus. In rândurile 
noastre de luptă locurile voastre sunt goale. Nimeni nu 
vi le poate ocupa. Sufletul legionar, toţi vitejii Legiunii, 
vă caută şi vă plâng mereu. In casa ta pustie. Moţa, co¬ 
piii tăi te plâng şi te aşteaptă in fiecare zi să vii. Vă aş¬ 
teaptă părinţii îmbătrâniţi şi copleşiţi de dureri, vă stri¬ 
gă soţiile voastre. 

De-acum vor trece ani peste ani, şi noi vă vom 
plânge mereu. 

Dar voi aceste lacrimi să ni le iertaţi, să nu ni le 
vedeţi. Să vedeţi numai vitejia cu care ne vom mânui 
armele în lupte şi cu care vom purta prin furtună, sfi¬ 
dători de moarte. Drapelele noa.stre legionare. 

Corneliu Z. Codreanu 


8 Ianuarie 1938 

PENTRU ZIUA DE 13 IANUARIE 
Către şefii de regiuni şi judeţe 
Camarazi, 

Se apropie ziua marei jertfe. Pe vremea aceasta 
acum un an Ion Moţa şi cu camaradul său Vasile Marin 
se pregăteau de moarte. 

In aceste zile în sufletele lor se juca o tragedie în¬ 
grozitoare. O furtună de dureri. Ruperea pentru totdea¬ 
una de copiii tăi, de soţie, de părinţi, de toţi cei dragi, 
de viaţă, de soare, de ţărâna îndepărtată a pământului 
ţării tale. 

La mii de kilometri distanţă de toţi ai tăi, nu ai pe 
nimeni lângă tine in ceasul morţii. 

Moţa a presimţit apropierea acestui tragic moment. 


232 









Sufletul său în ultimele zile a fost cuprins de grija şi de 
dorul copiilor săi, de dorul celor de acasă. 

Un val de nesfârşită durere i s’a coborît în suflet. 

Aşa a murit Ion Moţa la 13 Ianuarie 1937, la Maja- 
dalionda. 

Jertfa lui e uriaşă pentrucă Dumnezeu i-a smuls-o 
însoţind-o de toate durerile omeneşti posibile. 

Şi durerile jertfei lor se întind mai departe, mereu 
mai departe, pentrucă noi cu inimile sfâşiate, îi căutăm 
mereu, îi strigăm mereu, plângem mereu după ei. 

Generaţia noastră de luptători a pierdut tot ce avea 
în mijlocul ei mai curat, mai bun şi mai nobil. 

Oare această, mare, uriaşă jertfă, cu toate durerile 
ei, nu va fi socotită de nimeni în mijlocul naţiei noastre? 

Iubiţi camarazi, legionari din toată ţara, aprpoia- 
ţi-vă voi, cu sufletul curat de sfânta jertfă adusă pen¬ 
tru Hristos de Moţa şi Marin la Majadahonda. Luaţi m㬠
suri ca pretutindeni această zi să fie petrecută în post 
negru şi rugăciuni la biserici. 

Faceţi în această zi rugăciuni pentru toţi morţii no¬ 
ştri aşa după cum a lăsat Moţa testamentul său: „Doresc 
să fiu înmormântat alături, împreună, cu toţi camarazii 
mei căzuţi în lupte pentru credinţa legionară”. 

Rog ca această zi să treacă fără părăzi, fără sgomotc 
şi fără eşiri care să turbure măcar prin preocupare, 
adânca durere şi jale a sufletelor noastre. 

Nu eşiţi cu manifestări în lume, ci fugiţi de lume, 
strecuraţi-vă în aşa fel, ca lumea să nu vă vadă. 

Să trăim această zi în noi, cetind ce ne-a lăsat Moţa 
şi numai în noi. Nimic să nu ne preocupe de tot ceace 
ar putea să fie în afară de noi. 

Legionari, rugaţi-vă şi postiţi până în ultimul sat. 

Corneliu Z. Codreanu 


* 


233 



















Mişcarea legionară a hotărit ca rugăciunile pentru 
odihna celor doi martiri eroi să se oficieze in ziua de 
13 Ianuarie ora 4 jumătate după amiază, ceasul când 
Moţa şi Marin au căzut la Majadahonda pentru Hristos 
şi Legiune. 


COMUNICAT 
Domnilor Ziarişti, 

Vă rog aduceţi la cunoştinţa celor pe care îi intere¬ 
sează părerile noastre, următoarele: 

Este cunoscută atitudinea de acum o lună a parti¬ 
dului naţional creştin faţă de mişcarea legionară. 

Păstrăm rănile unui atac nedrept care ne-a durut, 
iiu pentrucă ar fi avut vre-un efect electoral asupra noa¬ 
stră, ci pentrucă a fost nedrept şi mai mult decât ne¬ 
drept. 

Ploaia care s’a abătut asupra noastră prin scris şi 
întruniri publice s’-a fixat in jurul a două acuzaţii: 

I. Că noi am fi trădat cauza naţională trecând la 
inamic şi devenind apărătorii jidanilor. Acuzaţie ne¬ 
dreaptă aruncată până în ultimul sat, neconţinând in 
sine nici cea mai mică sămânţă de adevăr. 

II. Că noi, prin pactul de neagresiune făcut cu D-1 
Maniu am fi început o acţiune antidinastică. Pot declara 
că atât D-1 Maniu cât şi subsenmatul considerăm ca o 
crimă orice acţiune sau fapt care ar putea, nu să atingă 
Dinastia, dar să întunice măcar strălucirea gloriei Sale. 
Deci nu a fost adevărată nici acuzaţia de mai sus. 

Altceva e adevărat în această privinţă: pe acesta M 
voiu lămuri la ceasul potrivit prin nişte declaraţii aşa 
de clare încât vor înţelege şi cei ce se fac că nu înţeleg 
despre ce este vorba. 

Al treilea atac a fost cunoscuta campanie de aţâţare 


234 












a autorităţii împotriva noastră, in scopul de a ne răşlui 
listele din 18 judeţe, sub pretextul că cei plecaţi în Spa¬ 
nia, cei morţi şi cei rămaşi in viaţă şi-au pierdut calita¬ 
tea de Român. Invocându-se în susţinerea tezei, la întru¬ 
nirea naţional-creştină din sala „Arta”, Constituţia ţării; 
Constituţie care in acelaş timp acorda calitatea de Ro¬ 
mân milioanelor de jidani venetici. 

Susţinătorul, in vizibila plăcere şi aprobare a pu> 
terii iudaice a acestei uluitoare şi ofensatoare teorii, a 
devenit ministru de externe in actualul Cabinet Naţio¬ 
nal Creştin. *) 

Şi acum urmează a ne fixa atitudinea faţă de noul 
guvern. 

Vom aluneca oare pe panta trasată de el? 

Nu! Pentrucă noi trebuie să fim corecţi chiar dacă 
alţii n’au fost cu noi, şi să nu lăsăm nici-o pată pe tre¬ 
cutul mişcării noastre. 

Noi vom zice: Oricum $i pe oriunde aţi venit fiţi 
bine-veniţi. 

Sunteţi un guvern naţionalist. 

Eu nu am dreptul nici măcar să vă suspectez buna- 
credinţă, chiar atunci când unele lucruri nu le înţeleg, 
sau mi se par greşite. Un om corect nu se poate năpusti 
asupra altui om din primul ceas înainte de a fi lăsat 
sâ~şi pună în aplicare gândurile sale. 

Când D-vs. luaţi măsuri cu caracter antisemit, 
multe-puţine, câte puteţi, nu voi ajunge eu in situaţia 
de a vă putea lovi. Nu voiu ajunge eu în postura de a 
fi uneltă a jidanilor, de a deveni o speranţă a lor în con¬ 
tra unui guvern naţionalist. 

Guvernarea este o piatră de moară aşezată pe ume¬ 
rii câtorva oameni. Nu mă veţi vedea pe mine nici-odată 
sărind deasupra acestei pietre pentrucă să mai apăs şi 
eu umerii deajuns de încărcaţi. 


*) Istrate Micescu. 


233 















Deasemeni, împins de vre-o invidie plină de josni¬ 
cie, nu mă veţi găsi strigând: „Iată aceştia îmi iau şî 
execută din programul meu şi eu ce voiu mai face”? 

Ci zic acum şi voiu zice totdeauna: să vă ajute 
Dumnezeu să faceţi pentru neamul românesc tot ce 
vrem, tot ce am vrut, tot ce a visat mintea noastră că 
ar putea face. 


* 

Cu acest prilej ţinem să arătăm că întregul corp 
legionar crescut în cultul onoarei a rămas profund şi 
dureTOs impresionat de gestul urît al unor oameni poli¬ 
tici care în ultimul ceas au făcut salturi nepermise de 
morala publică. N’o spunem pentru a face critică sau 
pentru a creia dificultăţi, ci pentru a arăta că drumul 
este greşit. 

Căci a merge in luptă la cot cu tovarăşii tăi, până 
la 20 m. înaintea adversarului, dându-le alor tăi să în¬ 
ţeleagă că Ic eşti credincios, iar acolo a-ţi pune căciula 
în băţ şi a trece în rândurile adverse, este a comite un 
act lipsit de cea mai elementară onoare şi omenie, 
este o trădare. 

Ce trist viitor trebuie să aibă neamul nostru dacă 
el şi-ar face propria revoluţie naţională sub semnul 
trădării. 

E oribil a pretinde că lupţi împotriva iudaismului, 
consacrând in acelaş timp principiul satanic al lui Iuda, 
adică trădarea. 

Căci să fim bine înţeleşi că nu e vorba de o Con¬ 
vertire la o credinţă nouă ci de o trădare răsplătită cu 
înalte funcţiuni în stat. 

Rău procedează acei ce într’un stat se slujesc de 
slăbiciunile şi defectele sufletului omenesc, răsplătin- 
du-le cu onoruri şi cu înalte demnităţi; şi biciuind in 


236 








acest timp virtuţile, alungând caracterele şi înlăturând 
devotamentele curate. 

Deaceea socotesc că pentru morala naţiei noastre 
şi pentru şcoala tineretului care se ridică, un guvern 
naţionalist care cere Binecuvântarea Mântuitorului lisus 
Christos, trebuia să respingă oferta satanică şi să refuze 
— ca prim gest al său în ţara nouă —, consacrarea prin¬ 
cipiului trădării. 


* 

Nu sunt de părere că e bine ca partidul naţional- 
creştin să disolve corpurile legiuitoare şi să procedeze 
la noi alegeri, deoarece părerea mea este că guvernul 
nu poate atinge, in noile alegeri făcute acum, nici 30%. 
Ceeace ar însemna un efort inutil care ne-ar aduce la 
punctul dela care am plecat, adică la un guvern fără 
primă, deci fără majorităţi parlamentare. 

Mie îmi convin alegerile pentrucă legionarii sunt 
neobosiţi şi vor da bătălia având ca ţintă de atins: 
dublarea voturilor. 

In cazul deschiderii actualelor corpuri legiuitoare 
mişcarea legionară este dispusă să acorde votul său 
pentru Buget şi pentru votarea altor legi urgente. 

Termin atrăgând atenţia acelor care în nechibzu- 
inţa lor încearcă să împingă Coroana spre o dictatură, 
că aceasta ar echivala cu o nenorocire. 

Cea mai mare înţelepciune este aceea de a şti să oco¬ 
leşti poziţia, care ar putea pune Coroana tn conflict 
( cu naţiunea sau cu destinul Ei. 

Comeliu Z. Codreanu' 


Bucureşti, 13 Ianuarie 1938 


237 












ll 


Către organizaţiile legionare 

Bacău ţi Roman. 

Veţi lua măsuri ca nici-un catolic să nu se mai poată 
înrola timp de trei ani de zile in Mişcarea Legionară. 

In urma alegerilor s’a putut constata că această ca¬ 
tegorie de oameni au votat ostentativ în contra Mişcării 
Legionare. 

In unele locuri au zis: 

„V’am vota dar avem obligaţii faţă de guvern, că 
ne-a făcut avantagii.” 

Mi s’a părut ceva uluitor; Când Moţa moare pen¬ 
tru apărarea Bisericii catolice ortodoxe, fiind la 5000 
Km. de Patria sa, voi aveţi obligaţii faţă de un guvern 
pentru avantagiile promise. 

M’aşteptam să spuneţi guvernului: 

V’am vota cu drag, dar a murit doi eroi în Spania 
pentru Biserica noastră şi avem obligaţii faţă de sufle¬ 
tul lor. (Nu ni-le-a cerut ei, dar le simţim în noi). 

Alţii, cu aere de negociere şi comerţ: 

V’am vota, dar ce avantagii ne puteţi da şi ce ne 
puteţi garanta? 

Răspundem acum: 

Nu vă garantăm nimic. Nu avem nevoie de voturile 
dunmeavoastră, pe care le respingem. N’am făcut nici¬ 
odată comerţ din credinţă şi nu vom face. 

Organizaţia care l-a dat pe Moţa şi Marin, întru ap㬠
rarea Bisericii catolice, va şti acum şi oricând să răs¬ 
pundă după merit oricui va încerca să ne confunde cu 
nişte vânători de voturi în schimb de avantagii, facili¬ 
tăţi şi promisiuni. 

Corneliu Z, Codreanu 

U lan. 1938 


238 








ORDIN CONFIDENŢIAL 

,,Nu se va publica nicăeri această 
scrisoare. Ea e confidenţială, pen¬ 
tru legionari.” 

C. Z. C. 


Dragii mei. 

Rog ca aceste câteva rânduri să fie citite gradelor 
legionare şi unui număr cât mai mare de legionari, 
chiar în cuiburi, pentruca să se poată şi ei orienta: 

I. Este aproape sigur că vor fi alegeri. 

II. Veţi fi deci gata, în aşteptarea depunerii listelor. 

Şi le veţi depune a 2-a, chiar prima dacă puteţi, în 

orice caz pe pagina întâia. 

Şefii de judeţe care nu vor fi atât de inteligenţi, 
dibaci şi iuţi, pentru a afla la timp, a fi cu oajnenii gata 
şi a depune bine lista, vor fi slab notaţi. 

III. Până la cel din urmă legionar va păstra o notă 
de mare demnitate. Nu se va deda în propagandă la 
mici Răutăţi, la aluzii răutăcioase, calomnii, insulte, ctc. 

Şi acestea cu deosebire la adresa cuziştilor. 

O linie de mare corectitudine. 

E lume care voeşte să-i voteze pe ei? Foarte bitu‘. 
Votaţi-i pe ei. Pe noi să ne voteze cine crede în noi. 

IV. In general în propagandă: 

Nu atacaţi pe nimeni. Nu veţi zice: Să ne votaţi 
pentrucă cuziştii, ţărăniştii, vaidiştii, sunt răi. Ci veţi 
zice: Votaţi-ne pentru ce avem noi bun. 

Votaţi-ne pentru credinţa şi jertfele noastre. 

Pe legionarul care îl voiu descoperi că merge şi în¬ 
cepe să vorbească de rău pe alţii, să clevetească, îl voiu 
scoate din luptă. 

Nu mai întunecaţi sufletele oamenilor, ci mergeţi 
cu voie bună, vorbiţi-le numai de bine, de nădejdi, de 
biruinţă, împărtăşindu-le bucurie şi lumină. 


239 










Voesc ca această propagandă să fie făcută sub 
semnul: Bucuriei, a luminii, a împrăştierii de voie bună, 
de încredere, de biruinţă. 

V, Faceţi-vă planurile, strângeţi rândurile în grabă 
şi porniţi spre noua biruinţă. 


Cu drag, 

Corneliu Z. Codreanu 


Bucureşti, 18 Ianuarie 1938 


CIRCULARA Nr. 126 

Am luat hotărirca de a înfiinţa in fiecare capitală 
de judeţ o şcoală de primari legionari, iar în Bucu¬ 
reşti o şcoală de prefecţi legionari. 

Aceste şcoli vor avea misiunea de a creia în fiecare 
comună (rurală sau urbană) cel puţin 5 oameni care 
în orice moment să poată îndeplini în cele mai bune 
condiţiuni, funcţiunea de primar. 

Deasemeni vor avea misiunea de a creia pentru 
fiecare judeţ cel puţin 5 oameni care să poată îndeplini 
in aceleaşi bune condiţiuni Funcţiunea de Prefect. 

Cei ce vor urma aceste cursuri vor fi aleşi dintre 
cei mai apţi avându-se în vedere: 

1. Capacitatea (puterea de a pricepe şi a rezolva 
bine lucrurile, problemele). 

2. Corectitudinea cea mai severă. 

3. Simţul ordinei. 

4. Simţul gospodăriei. 

5. Bună cuviinţă, dragoste de oameni şi de lucrurile 
ţării. Răbdare şi tact. Stăpânirea nervilor. 

6. Zelul de a-şi face datoria până la ultima limită j 
şi dincolo de ea, adică sentimentul sacrificiului persoa- I 
nei sale. 


240 










Aceste cursuri se vor face sub conducerea mea. Pre¬ 
legerile în număr de 20 sau 30 vor fi tipărite. Se va 
pleca însă dela practica lucrurilor. 

Astfel încât legionarul sau prietenul legionar care 
va intra într’o primărie sau prefectură cu însărcinarea 
de a conduce, să ştie din primul moment ceiace are 
de făcut. 

Iar dacă dă dovadă de nepricepere sau incorectitu¬ 
dine să fie înlocuit automat de cel din spatele său, fără 
ca serviciul să sufere ceva. 

Această şcoală legionară voieşte să repare greşeala 
de până acum care susţinea că pentru a conduce un 
tramvai este nevoie de şcoală, iar pentru a conduce o 
comună sau un judeţ, nu-i nevoie de nici o şcoală. 

Legionarul trebuie să fie pregătit solid până în cele 
mai mici amănunţimi pentru clipa in care va suna 
ceasul său. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 20 Ianuarie 1938 

circulara Nr. 127 
„OMUL ŞI POGONUL” 

Este cunoscută de toată lumea campania de min¬ 
ciuni, de uneltiri, de calomnii de care a fost însoţită 
mişcarea legionară dela începutul ei şi până astăzi. 

Când armele teroarei, ale închisorilor, ale provoc㬠
rilor, ale proceselor, ale loviturilor brutale au încetat de 
a mai funcţiona, au început să funcţioneze armele ca¬ 
lomniei şi minciunii. 

Aşa a fost soarta mişcării noastre: să le înfrunte 
pe amândouă şi să crească mai puternică şi mai mân¬ 
dră, în ciuda duşmanilor din ce în ce mai disperaţi. 


241 













Nu sunt obişnuit să răspund acestor calomnii cu in¬ 
tenţia de a lămuri opinia publică, deoarece cine la acea¬ 
stă oră mai crede in calomniile aruncate asupra miş¬ 
cării legionare, acela nu mai merită nici un fel de l㬠
murire. 

Nu răspund, ci fixez aici pe calomniator sau cuibul 

său. 

Domnul care a afirmat că noi am făcut propagandă 
în judeţul Dolj, mergând prin sate şi promiţând oame¬ 
nilor averile altora, sub lozinca: „Omul şi Pogonul” se 
niuneşte Nolică Tătărăscu, fratele fostului Prim-Minis- 
tru. Cu această familie mai avem noi şi alte chestiuni 
de lămurit. Pe Domnul amintit mai sus mişcarea noa- 
stră îl somează să facă dovada afirmaţiilor calomnioase. 

In ce mă priveşte eu voiu face în orice oră dovada 
cercurilor în care a lansat calomnia. 

Pentru încheere, o lămurire: Mişcarea legionară nu 
va lua pogoanele oamenilor mai multe sau mai puţine, 
adunate cu trudă, gospodărie şi economie. 

Va lua însă pogoanele şi averile acumulate în mod 
necinstit prin defraudarea banului public. 

0 altă calmonie lansată de cercurile minciunii şi 
uneltirii: 

— Mişcarea legionară vrea să nimicească bătrânii 
luându-le pensiile. 

— O alta, aruncată de un înalt personagiu al cărui 
nume dacă e nevoie îl pot trece într’o circulară viitoare 
şi cu toate dovezile necesare: „Legionarii sunt comu¬ 
nişti”. 

Vă întreb pe toţi: 

Cât timp mai sunteţi dispu.şi să credeţi că prin ase¬ 
menea mijloace necorecte veţi putea învinge Mişcarea 
Legionară? 

Cornelia Z. Codreanu 

P. S. Organizaţiile judeţene vor înfiinţa o poliţie 


242 







specială având a se ocupa cu descoperirea nucleelor 
care lansează calomnii. 

Pentru a ajunge la rezultatul dorit, orice legionar 
va lua numele şi adresa oricărui transmiţător de veşti 
calomnioase şi-l va transmite Centrului pentru a putea 
urmări firul până la capăt. 


Partidul liberal, uneltitorul acesta infam, 

Partidul liberal, tiranul tinereţii noastre dela 1933, 

Partidul liberal, cel fără ruşine, fără obraz şi fără 
onoare, a făcut următoarea scrisoare infamă pe care 
a trimis-o în 50.000 de exemplare prin poştă, cu mărci 
de 7 lei pe fiecare plic. 

La sfârşit a iscălit din greşală: „un grup de legio¬ 
nari” în loc să iscălească: „un grup de liberali"*. 

Căci un biet grup de legionari e sărac. N’are 350.000 
lei, adică preţul celor 50.000 de plicuri trimise prin poş¬ 
tă. 

Dar partidul liberal, cu Brătienii lui, mai tineri 
sau mai bătrâni, care s’au năpustit asupra noastră, vor 
plăti, vor plăti cu dobândă la ceasul potrivit, toată a- 
ceastă activitate de mişelie şi de uneltire. 

Va veni timpiil când ne vom întâlni faţă în faţă. 
Domnilor liberali. 

Un adevărat grup de legionari 

Iată textul scrisorii infame: 

CAMARAZI, 

Am fost puşi in faţa unui fapt neaşteptat, uluitor; 
in ziua de 21 Februarie a. c.; Căpitanul a disolvat miş> 
carea legionară, declarând că aşteaptă „momentul le* 
gionar“ care „nu a sosit încă**. 

Până la sosirea acestui moment, el va sta în străi¬ 
nătate, deci în afara luptei şi a riscurilor, dar mai ales 
departe de sufletele pe care le-a crescut în spiritul jert¬ 
fei de sine, dar le părăseşte astăzi. 


243 














In această situaţie, o întrebare devine legitimă: 
cum rămânem noi legionarii, care am luptat şi suferit, 
am indurat jigniri, schingiuiri şi închisori, cu credinţa 
că va răsări mâine soarele biruinţei legionare? 

«Cum mai poate veni acea Românie visată de noi, 
când însuşi cel care am crezut că ne conduce biruitor 
către ea, ne-a abandonat aproape de capătul luptei, 
preferând viaţa lipsită de griji în străinătate. 

Să fie oare vorba de o trădare? 

Ar fi îngrozitor. 

Pe linia logică impusă de această autodisolvarc, 
noi legionarii cari ne păstrăm totuşi credinţele şi nă- 
dejdea, mai întrebăm: 

Ce s’a făcut cu milioanele strânse din cotizaţiile im- 
puse nouă, din donaţii importante şi din veniturile co- 
merţului legionar? 

Aflăm că unii camarazi, cum sunt Smărăndescu şi 
Mugur, nu pot justifica sume mici pe care le-au mănuit 
şi au fost somaţi să depună aceste sume. 

Dar cel care a centralizat toate aceste milioane, 
le-a justificat el cândva faţă de cineva? Sutele de mii 
de lei risipite din avutul Legiunii de către un membru 
al familiei Căpitanului, au fost puse la loc? 

Furtul a fost sancţionat numai cu admonestarea şi 
darea afară din Legiune. 

Şi cu ce bani se duce Căpitanul în străinătate, un¬ 
de are de gând să stea mai multă vreme, când nu i se 
cunosc alte surse de venituri. 

Fără să fim acuzaţi de insubordonare, încă mai în¬ 
trebăm: cui vor rămâne femeile care l-au admirat şi 
înţeles pe Căpitan? 

Iată întrebări ce ne frământă şi la care nu putem 
găsi deslegare. 

Poate cineva să răspundă? 

„Un grup de legionari” 


244 












CĂTRE LEGIONARII DIN TOATĂ ŢARA 
CIRCULARA Nr. 128 


COMISIA CENTRALĂ ELECTORALĂ a hotărît de¬ 
finitiv: LISTA LEGIONARĂ are ca semn CINCI 
PUNCTE NEGRE; poartă Nr. 5 şi se află pe buletinul 
de vot pe PAGINA (faţă) a 2-A, sus în partea STÂNGĂ. 

Adresând această circulară ţin să aduc protestul 
meu: 

I. împotriva schimbării in SINE A SEMNE¬ 
LOR ELECTORALE. 

De ani de zile poporul vorbeşte în limba lui. Adică 
îşi manifestă voinţa în domeniul electoral prin anumite 
semne de exprimare cunoscute de el. In ce interes şi în 
ce scop, vine guvernul să-i schimbe acum în alege,ri 
limba? Să i-o încâlcească, să-l forţeze să înveţe şi să se 
exprime într’o altă limbă. Nu întreb dacă e legal, ci în¬ 
treb: de ce? Cu ce scop? In ce interes? 

întreb aceasta pentrucă socotesc că cea dintâi a 
noastră revoluţie morală în viaţa publică sau privată 
trebue să fie aceea de a ne învăţa să nu mai câştigăm 
nimic din tragerea pe sfoară a altui om. 

II. Ţin să protestez de asemeni împotriva modului 
în care s’a săvârşit această schimbare. Căci socotesc că 
era mai drept dacă s’ar fi chemat toţi şefii de partide 
şi li s’ar fi spus deschis: 

„Domnilor, vom schimba semnele electorale în fe¬ 
lul următor. 

Rog să ni-se permită că noi în calitate de guvern să 
avem locul intâiu pe listă. Ceilalţi prezentaţi-vă la Co¬ 
misia Electorală şi luaţi-vă locul pe care îl puteţi, sau 
trageţi la sorţi”. 

Ori Dv. aţi făcut această schimbare clandestină şi 
aţi intrat la Cx)misia Centrală Electorală pe uşă odată 


245 




cu partidul liberal. Iar noi ceilalţi a trebuit să aflăm abia 
după câteva ore. NU SUNT IN DREPT OARE SĂ ÎN¬ 
TREB : BINE, frate naţionalist, TU PACTIZEZI CU 
CEL MAI MARE CĂLĂU AL MEU ŞI AI MIŞCĂRII NA¬ 
ŢIONALE. PE EL IL ANUNŢI DIN TIMP, IAR PE MINE 
CARE AM FOST ATÂT DE CHINUIT ŞI CĂRUIA IMI 
FACI TEORIA FRĂŢIEI, MĂ LAŞI IN VOIA SOARTEI? 

III. Aduc protestul meu de asemeni în contra ur¬ 
mătoarei fraze pe care am găsit-o întFo recentă hotărire 
a imui consiliu de miniştri: 

„In momentul întrebuinţării forţei publice 
şi după somaţiunile legale, organele de poliţie 
şi jandarmerie nu vor da înapoi până la impu¬ 
nerea linişte! şi a ordinei”. 

Vă întreb: cine ameninţă ordinea publică? Oare nu 
e deajuns cât a fost de bătut şi de împuşcat neamul ace¬ 
sta pentruca să-l mai bateţi şi să-l mai împuşcaţi şi voi? 
Cu ce ameninţă el? Cu venirea la vot, la care îl cheamă 
legile ţării? In loc să le fi spus, Dvs., primul consiliu de 
miniştri naţionalist al României: „A sosit şi pentru voi 
ceasul libertăţii. Deaciun nimeni nu o să vă mai bată”. 

Am terminat cu protestele. 

Legionari, 

După o adâncă chibzuinţă s’a hotărit ca partidul 
,Totul pentru Ţară’ să nu mai ia parte la alegerile co¬ 
munale. 

Căci decât să fiţi primari legionari sub ordinele 
prefecţilor şi miniştrilor nelegionari, mai bine să mai 
aşteptaţi puţin pentruca să fiţi primari sub prefecţi şi 
miniştri legionari, 

Deaceea luptaţi pretutindeni acum pentru alegerile 
generale. In această luptă purtaţi-vă cu omenie şi cu 
înţelepciune. Ocoliţi orice conflict. 

Nu răspundeţi la nici o provocare. Nu atacaţi guver¬ 
nul naţionalist în nici o întrunire. Treceţi cu vederea 


246 













peste greşelile lui, căci nu e nici o glorie să vezi întot¬ 
deauna greşelile altora. Dar apăraţi-vă drepturile ga¬ 
rantate de legi, ori de câte ori, nu din greşeală, ci prin 
silnicie cineva încearcă să vi le răpească. 

Dacă în drumul vostru veţi întâlni oameni, cuzişti, 
ţărănişti, vaidişti, etc., înfipţi într’o credinţă cu toată cu¬ 
răţenia inimii nu-i sdruncinaţi în credinţa lor încercând 
să-i câştigaţi pentru a voastră. Căci îi veţi pune într’un 
greu impas sufletesc. 

Dintr’un milion de voturi pe care guvernul trecut 
le-a avut, cel puţin 700 de mii sunt aşa numita „zestre 
guvernamentală”. Oameni fără nici o credinţă. 

Faceţi pe câţi mai mulţi din aceştia să aibă credinţa 
voastră. Şi ne va fi de ajuns. 

* 

Tot prin această circulară vă aduc la cunoştiniţă că 
am luat hotărârea ca să se înfiinţeze de urgenţă urm㬠
toarele comisiuni de studiu pe lângă vechile cuiburi 
existente. 

‘ I-a Comisiune de studii pentru organizarea minis¬ 
terului de interne. 

II- a Comisiune de studii pentru organizarea minis¬ 
terului de Finanţe. 

III- a Comisiune de studiu pentru organizarea mi¬ 
nisterului de Comerţ. 

IV- a Comisiune de studiu pentru organizarea mi¬ 
nisterului de Instrucţiune. 

V- a Comisiune de studiu pentru organizarea mini¬ 
sterului de Externe. 

VI- a Comisiune de studiu pentru organizarea mini¬ 
sterului de Culte. 

VII- a Comisiune de studiu pentru organizarea mi¬ 
nisterului de Domenii. 

VIII- a Comisiune de studiu pentru organizarea mi¬ 
nisterului Cooperaţiei. 


247 








IX- a Comisiune de studiu pentru inventarierea avu¬ 
ţiei româneşti, subsol, sol, producţie industrială, pro¬ 
prietate, mână de lucru, capital. 

X- a Comisiune de studiu pentru organizarea admi¬ 
nistrativă, pentru şcoală de primari şi prefecţi. 

XI- a Comisiune de studiu pentru Constituţia Legio¬ 
nară a României. 

Alte comisiuni se vor înfiinţa ulterior. Funcţionarea 
comisiunilor va începe între 5 şi 10 Februarie şi va con¬ 
tinua zilnic. 

Legionarii sau prietenii legionarilor care vor să lu¬ 
creze în aceste comisiuni se vor adresa ing. Horodni- 
ceanu. 

ACUM PĂŞIŢI CU CREDINŢĂ ŞI CU ÎNŢELEP¬ 
CIUNE PE CĂMPUL DE LUPTĂ ŞI RECOLTAŢI VIC¬ 
TORIA CARE VI SE CUVINE. 

Corneliu Z. Codreanu 

Vineri, 28.1.1938, Bucureşti 


CIRCULARA Nr. 129 

In urma ştirilor triste primite din Judeţe — în ul¬ 
timele două zile —, mă văd silit să convoc Senatul Le¬ 
gionar al Capitalei pentru ziua de Marţi 8 Februarie, 
ora 9 seara. 

Aproape în toate Judeţele, Guvernul — presidat de 
Domnii A. C. Cuza şi Octavian Goga —, a înţeles să ia 
măsuri fără motiv legal sau moral împotriva Mişcării 
Legionare. 

Şefi de Judeţe, candidaţi, oameni, — păstrându-se 
in cea mai deplină legalitate şi bunăcuviinţă —, au fost 
opriţi de-aşi ţine întrunirile, prin bariere de Jandarmi, 
au fost sechestraţi, au fost arestaţi, au fost bătuţi. 

Faţă de atitudinea noastră cunoscută, mi se pare 


248 









acest răspuns al guvernului naţionalist, către fratele său 
naţionalist, ceva cu totul in afară de orice logică. 

Adunarea de Marţi urmează a studia cu multă aten¬ 
ţie şi grijă, măsurile ce urmează să Ie luăm pentru a 
ne apăra. 

Comeliu Z. Codreanu 
Bucureşti, 1 Febniarie 1938 


Bucureşti, 3 Febr. 1938 
INSTRUCŢIUNI 

I. Luni veţi depune listele, fiind cu cea mai marc 
luare aminte asupra formalităţilor. 

In special: propunătorii să nu uite că trebuie să 
aibă asupra lor cărţile de alegător. 

II. După depunere telegrafiaţi la Centru: Judeţul X 
depus lista. 

III. După aceasta anunţaţi candidaţii pentru a tri¬ 
mite acceptările. 

IV. Veţi avea grijă a inspecta, controla până la data 
de 19 Februarie ora 18 (6 seara) de TREI ORI dacă lista 
a fost pusă în condiţii legale şi dacă acceptările au 
sosit. 

Şeful de judeţ care va pierde lista din cauza ne¬ 
glijenţei sau a neprevederii va fi considerat ca şi un co¬ 
mandant de regiment care şi-a pierdut drapelul. 

V. La Senat veţi primi peste două zile numele exact 
al candidaţilor. 

VI. In materie de propagandă. 

a) Căutaţi a nu descoperi prea mult pe cei ce sim¬ 
patizează cu mişcarea noastră. 

Este o mare greşală, deoarece odată identificaţi sau 
cunoscuţi, cu greu vor putea pătrunde la vot. 


249 







b) De aceia nu sunt de părere să se facă prea multe 
întruniri ci propagandă dela om la om, pentrucă curen¬ 
tul este determinat pentru noi şi încă va creşte. 

c) IMPORTANT: lucraţi de urgenţă la Şcoala sem¬ 
nului. Faceţi şcoală cu şefii de cuib şi aceştia cu restul 
oamenilor. 

d) La diversele şedinţe de propagandă să se lase 
complect deoparte orice discursuri. Toate să aibă nu¬ 
mai caracter informativ: citirea de ordine, circulări, ex- 
plic?rea lor. A se insista asupra ideii; Şcoala de Pri¬ 
mari şi Prefecţi. 

e) Important: Luaţi măsuri ca în Jud. Dvs., până 
Luni 7 Febr., să nu mai existe nici un semn electoral 
vechia. Toate să fie şterse de legionari. 

f) Orice atac cuzist, de orice natură, va ţi raportat 
in scris, cu nume şi dovezi, în cursul aceleiaşi zile. Fără 
ca în aceste rapoarte să se facă poezie şi literatură, 
CER ca în scurt să se facă povestirea faptelor. Povestire 
corectă. Exactă. Fără exagerări, pentru a nu fi noi Cen¬ 
trul induşi în eroare. 

g) Încă nu reacţionaţi la provocări şi atacuri. 

li) Marţi am convocat Senatul Legionar al Capitalei 
pentru a discuta atitudinea guvernului faţă de Mişcarea 
Legionară. 

C. Z. C. 


CIRCULARA Nr. 130 

De pretutindeni ne sosesc veşti grave. Legionarii a 
căror atitudine faţă de guvern este cunoscută, sunt ata¬ 
caţi de grupe de cuzişti. Aceste grupe manevrează la 
adăpostul forţelor jandarmereşti; de altfel inutil, pen¬ 
tru că legionarii au ordin să nu răspundă. 

Ori cu jandarmii alături, ori fără jandarmi, legio¬ 
narii nu răspund loviturilor. 


250 












Atacurile grupelor de cuzişti sunt îndreptate în fapt 
in contra unor oameni dezarmaţi care au ordin, care 
nu pot răspunde în nici un fel. 

Eri, in judeţul Neamţ, candidatul Radu Budişteanu 
care se afla in drum spre Tupilaţi, a fost atacat de un 
grup de peste 100 cuzişti lăncieri, îmbrăcaţi in frumoase 
uniforme albastre şi urmaţi de două camioane de jan¬ 
darmi. 

Avocatul Radu Budişteanu a fost insultat şi lovit, 
iar însoţitorii săi profesorul Andrei dela liceul Piatra- 
Neamţ, şi tânărul Vlad, au fost loviţi cu cuţitele, şi se 
află in stare gravă internaţi la Spitalul din Răsboieni. 

Desigur, că legionarii care au văzut şi trecut prin 
atâte, vor şti să dea astăzi dovada unei eroice răbdări. 

Am convocat pentru Marţi seara 8 Februarie, Sena¬ 
tul Legionar al Capitalei pentru a studia cu mai multă 
atenţie noua problemă care ni se pune. 

Până atunci trimet tuturor răniţilor, eroi care cad 
sub lovituri şi nu răspund, salutul şi admiraţia mea. 

. Conieliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 3 Februarie 1938 ' 

CIRCULARA Nr. 131 

Unităţile jandarmeriei din ţară au primit următoa¬ 
rea telegramă cifrată: 

„No. 5861. Luaţi măsuri de supraveghere şi ca¬ 
rantină morală asupra oamenilor de trupă şi’n 
special concentraţilor dubioşi ori bănuiţi ca gar¬ 
dişti, comunişti, ori sectanţi. Supravegheaţi şi atitu¬ 
dinea ofiţerilor. General Bengliu.” 

« 

Bine frate naţionalist, pe de o parte îmi faci teoria 
frăţiei şi unirii, iar pe de alta dai telegrame cifrate ca 







să mă supravegheze ca pe un periculos duşman al 
statului? 

Mă aşteptam să fie supravegheaţi toţi delapidatorii 
banului public, toţi îmbogăţiţii prin fraudă, toţi jidanii 
conruptători din armată. 

Tot pe mine mă supraveghezi? 

Ce ironie?! 

Corneliu Z. Codreanu 
Bucureşti, 4 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 132 

Noui jertfe pentru biruinţa legionară. 9 muncitori 
de la atelierele C. F. R. Griviţa-Locomotive, au fost con¬ 
cediaţi din serviciu din ordinul Consiliului de admini¬ 
straţie, pentru credinţa lor legionară. 

9 familii rămase fără pane. 

Iată numele lor: 

1. Toaxen Gheorglie, Turnător. 

2. Avanii loan. Fierar. 

3. Anton Nicolac, Fierar. 

4. Jianu Grigore, Monta tor. 
i). Negrescu Mircea, Ajustor. 

6. Popa losif, Montator. 

7. Măldărescu loan, Pilar. 

8. lonescu Ştefan, Aj. Electr. 

0. Zaharia Constantin, Ajustor. 

Alte 13 familii rămase fără pâine; oprit salariu, 
oprită intrarea în ateliere şi... trimişi la Comisia de 
disciplină. 

Iată numele lor: 

1. Tălăngescu loan. Maistru. 

2. Barbu T. Ion (Bărbulescu), Desenator, 

3. Goanţă Const., Maestru. 

4. Jianu Petre, Montator. 


252 













5. Butnaru Chirea, Strungar. 

6. Floroiu Vasile, Ajustor. 

7. Bedreagă Mircea, Strungar. 

8. Santaroza Victor, Strungar. 

9. Nemeş Romul, Ellev Şc. Maeştri. 

10. Dragomir Paraschiv, Montator. 

11. Dobrin Nicolae, Elev Sudor. 

12. Goleşteanu Aurel, Montator. 

13. Alexe Nicolae, Cazangiu. 

Această licenţiere s’a făcut pe ziua de 28-1-1938 din 
ordinul Directorului Consiliului de Administraţie: Ge¬ 
neral lonescu. 

Adăugăm pe aceiaşi listă a jertfei pe următorii in¬ 
gineri mutaţi dela Simeria, din mijlocul familiei: 

1. Inginer Tudor Popa Subinspectorul Atelierelor 
Simeria. Mutat la Inspecţia lucrărilor militare Năsăud. 

2. Inginer lonescu Simion şeful Secţiei de întreţi¬ 
nere, mutat la Satu-Mare. 

3. Inginer Cemătescu Petre şeful Depoului de Lo¬ 
comotive mutat la Ilva-Mică. 

Această mutare s’a făcut în 8 Decembrie 1937, sub 
regimul Liberal de preşedintele Consiliului de Admini¬ 
straţie C. F. R. General lonescu. 

Primiţi cu bucurie jertfa care vi se cere. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 4 Februarie Î938 


CIRCULARA Nr. 133 

Organizarea statului pe baza categoriilor sociale 
pare că începe să se impună prin natura lucrurilor. 

Astăzi ne vedem siliţi de realitate să constituim, sau 
mai bine zis să consfinţim, existenţa unui nou corp în 
cadrul mişcării legionare: 


253 












Corpul legionar al foştilor militari. 

Este vorba de acei oameni cari au avut ca meserie 
în viaţă pe aceea a armelor şi cari, părăsind-o cu onoare, 
înţeleg să-şi închine, în linia de luptă legionară, şi restul 
de puteri aceleiaşi Patrii, pe care au servit-o cu credinţă. 

Corpul legionar al foştilor militari are două sec¬ 
ţiuni: 

Secţia A. Ofiţeri, 

Secţia B. Plutonieri, reangajaţi, sub-ofiţeri. 

Aceste două secţiuni au fiecare câte două categorii: 

a) Foşti în răsboiu. 

b) Proveniţi de după răsboiu. 

Merită o onoare aparte şi recunoştinţa generaţiilor 
ce vin după ei, toţi acei cărora le-a dat Dumnezeu mi¬ 
siunea sfântă de a creea România mare, intrând in bo¬ 
tezul de foc şi conducând naţiunea Română la luptă şi 
la izbândă. 

Toţi foştii militari din toată România, aflători in 
mişcarea legionară, se constituesc deci, începând de as¬ 
tăzi, într’un corp aparte. 

Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori; 
unul pentru ofiţeri, altul pentru reangajaţi. După prin¬ 
cipiul legionar, conducerea se va schimba în fiecare an. 

Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său 
şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, consti¬ 
tuind din ei o forţă în serviciul Biruinţei Ţărei legio¬ 
nare şi’n acelaş timp o forţă educativă pentru tineretul 
ce se ridică, corpul acesta fiind Icoana vie a vitejiei, a 
abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine. 

Provizoriu, până la organizarea corpului, ia co¬ 
manda Domnul Colonel Stănescu Constantin. 

Mă închin cu respect în faţa noului corp legionar 
şi-i urez biruinţă. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 4 Februarie 1938 


254 















CIRCULARA Nr. 134 


Legionari, 

Astăzi dimineaţă. Vineri 4 Februarie 1938, ora 11, 
s’a produs un nou şi grav atac din ordinul guvernului 
naţionalist şi al prefectului de Argeş Pirică Emanoil. 

Comandantul legionar Bănică Dobre, eroul care a 
fost rănit pe frontul Spaniol, fiind însoţit de Ing. Voicu 
Popescu, Păr. Mişu Georgescu, Avocat Duţescu şi Dumi- 
trescu Găvană, a fost atacat de 22 jandarmi însoţiţi de 
6 plutonieri majori din care au fost identificaţi 4 şi 
anume: Mihail Boloboi, Tănase Toma, Rotaru, Popa 
Gheorghe-Zămeşti. 

Atacul s’a săvârşit în mijlocul pădurii Culmea Do- 
brina, deasupra satului Perişeani. 

Bănică Dobre şi însoţitorii săi au fost insultaţi, lo¬ 
viţi şi apoi târîţi doi Km. până la postul din sat. 

Vina acestora este de a fi voit să ia parte la o în¬ 
trunire pe care o anunţaseră în satul Vâlcele şi la care 
bine înţeles n’au mai putut ajunge. 

Semnalând această nouă provocare şi lovire, îndemn 
legionarii la linişte. ' 

‘ Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, k Februarie i938 


CIRCULARA Nr. 135 

Aduc la cunoştinţa legionarilor şi a întregii opinii 
publice următorul ordin trimis inspectoratelor de jan¬ 
darmi : 

„Se înfiinţează în raza fiecărui inspectorat 
un lagăr de internare, pentru toate persoanele 
care fac propagandă în alte judeţe, chiar dacă 
sunt candidaţi, pentru cei găsiţi fără acte, pen¬ 
tru foştii comunişti. 


255 









Corpul legionar al foştilor militari. 

Este vorba de acei oameni cari au avut ca meserie 
în viaţă pe aceea a armelor şi cari, părăsind-o cu onoare, 
înţeleg să-şi închine, în linia de luptă legionară, şi restul 
de puteri aceleiaşi Patrii, pe care au servit-o cu credinţă. 

Corpul legionar al foştilor militari are două sec¬ 
ţiuni: 

Secţia A. Ofiţeri. 

Secţia B. Plutonieri, reangajaţi, sub-ofiţeri. 

Aceste două secţiuni au fiecare câte două categorii: 

a) Foşti în răsboiu. 

b) Proveniţi de după răsboiu. 

Merită o onoare aparte şi recunoştinţa generaţiilor 
ce vin după ei, toţi acei cărora le-a dat Diunnezeu mi¬ 
siunea sfântă de a creea România mare, intrând în bo¬ 
tezul de foc şi conducând naţiunea Română la luptă şi 
la izbândă. 

Toţi foştii militari din toată România, aflători în 
mişcarea legionară, se constituesc deci, începând de as¬ 
tăzi, într’un corp aparte. 

Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori: 
unul pentru ofiţeri, altul pentru reangajaţi. După prin¬ 
cipiul legionar, conducerea se va schimba în fiecare an. 

Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său 
şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, consti¬ 
tuind din ei o forţă în serviciul Biruinţei Ţărei legio¬ 
nare şi’n acelaş timp o forţă educativă pentru tineretul 
ce se ridică, corpul acesta fiind Icoana vie a vitejiei, a 
abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine. 

Provizoriu, până la organizarea corpului, ia co¬ 
manda Domnul Colonel Stănescu Constantin. 

Mă închin cu respect în faţa noului corp legionar 
şi-i urez biruinţă, 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, i Februarie 1938 


254 








CIRCULARA Nr. 134 


Legionari, 

Astăzi dimineaţă, Vineri 4 Februarie 1938, ora 11, 
s’a produs un nou şi grav atac din ordinul guvernului 
naţionalist şi al prefectului de Argeş Pirică Emanoil. 

Comandantul legionar Rănică Dobre, eroul care a 
fost rănit pe frontul Spaniol, fiind însoţit de Ing. Voicu 
Popescu, Păr. Mişu Georgescu, Avocat Duţescu şi Dumi- 
trescu Găvană, a fost atacat de 22 jandarmi însoţiţi de 
6 plutonieri majori din care au fost identificaţi 4 şi 
anume: Mihail Boloboi, Tănase Toma, Rotaru, Popa 
Gheorghc-Zărneşti. 

Atacul s’a săvârşit în mijlocul pădurii Culmea Do- 
brina, deasupra satului Perişeani, 

Bănică Dobre şi însoţitorii săi au fost insultaţi, lo¬ 
viţi şi apoi târîţi doi Km. până la postul din sat. 

Vina acestora este de a fi voit să ia parte la o în¬ 
trunire pe care o anunţaseră în satul Vâlcele şi la care 
bine înţeles n’au mai putut ajunge. 

Semnalând această nouă provocare şi lovire, îndemn 
legionarii la linişte. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 4 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 135 

Aduc la cunoştinţa legionarilor şi a întregii opinii 
publice următorul ordin trimis inspectoratelor de jan¬ 
darmi : 

„Se înfiinţează în raza fiecărui inspectorat 
un lagăr de internare, pentru toate persoanele 
care fac propagandă în alte judeţe, chiar dacă 
sunt candidaţi, pentru cei găsiţi fără acte, pen¬ 
tru foştii comunişti. 


255 





Legionarii n’au oprit. 

In satul Măineasa au fost somaţi să oprească. Au 
oprit. S’au legitimat. Legionarii au fost anunţaţi că n’au 
voe să treacă înainte. 

Ei au răspuns: Suntem în cadrul legii. Nu încălcăm 
legea cu nimic. Mergem la o întrunire electorală. D-voa- 
stră încălcaţi legea. Vă somăm să intraţi în legalitate”. 
Legionarii s’au urcat în maşină şi au plecat. Şeful de 
post Balint şi cei doi jandarmi au tras în. plin, în maşină. 

Legionara! Mija Dumitru a fost împuşcat în cap. El 
a murit în braţele camarazilor săi. 

In acelaş timp a fost rănit la cap legionarul Ciubuc 
Dumitru. 

Maşina s’a reîntors în Capitală aducând la Sediu 
trupul celui mort. El a fost coborit pe braţe de cama¬ 
razi, care îl plâng şi a fost aşezat în sala cea mare, unde 
invităm pe D-nii Octavian Goga, Armând Călinescu, Ge¬ 
neral Bengliu şi General Gabriel Marinescu, să-l viziteze. 

Ordinul pe care D-nii aceştia l-au dat, s’a executat 
întocmai: 

„In momentul întrebuinţării forţei publice şi după 
somaţiunUe legale, organele de poliţie şi jandarmerie nu 
vor da înapoi până la impunerea liniştei şi ordinei.” 

Fără ca să specifice dacă „întrebuinţarea forţei pu¬ 
blice” este legală sau ilegală. 

In orice caz, D-voastră v’aţi asumat răspunderea 
grozavă de a condamna la moarte oameni pentru delicte 
pe care orice judecătorie şi tribunal refuză de a-i con¬ 
damna la cea mai mică penalitate. 

însângeraţi şi înmărmuriţi, privim trupul lipsit de 
viaţă al camaradului nostru Mija Dumitru. 

Şi nu strigăm altceva, decât: 

Trăiască Biruinţa legionară! 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 6 Februarie 1938 


238 








C I R C U L A R A Nr. 138 


In comuna Maia, judeţul Ilfov, au fost împuşcaţi de 
către plutonierul de jandarmi Coman Paraschiv, legio¬ 
narii Popescu St. Florian, student şi Grozea Constantin, 
şeful Cuibului „Ion Moţa”. 

Primul se găseşte in stare gravă, având osul piciorului 
stâng, de deasupra genunchiului, complect sfărâmat. A 
pierdut o mare cantitate de sânge. 

AI doilea, are glonţul intrat in piciorul drept, fără 
să fi atins osul. 

Legionarii din toată ţara salută pe cei ce-şi varsă 
cu bucurie sângele lor pentru sfânta biruinţă legionară. 

CORNELIU ZELEA CODREANU 

Duminică, 6 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 139 

Acum o oră, la 11 fără 7 minute. Duminică 6 Fe¬ 
bruarie a. c., legionarul Popescu Florian, student al A- 
cademiei Agronomice, rănit în Comuna Ferbinţi, în chi¬ 
nuri şi dureri şi-a dat duhul. 

Fiind împuşcat grav în picior, la ora unu şi jum㬠
tate ziua, cu osul deasupra genunchiului sfărâmat com¬ 
plet, a pierdut o cantitate de sânge de aproape 3 kgr. 

El a fost adus în Captală, sub pază jandarmerească, 
abia la ora 6 şi jumătate, cu ordinul de a fi transportat 
Ia poliţie. 

Doctorul Zavergiu plecat întru întâmpinarea sa cu 
greu l-a putut scoate dela jandarmi şi duce la Spitalul 
Colentina. Tot timpul, legionarul a avut curajul (mo¬ 
ralul) ridicat. înfruntând cu bărbăţie durerile, şi-a dat 
sufletul. 

Cu toate îngrijirile supraomeneşti date de corpul 


259 







medical Colentina, studentul legionar, Florian Popescu, 
şi-a dat sufletul. 

Ultimile cuvinte au fost: „Mă doare”, iar când un¬ 
chiul său a venit şi plâgând i-a spus: „Tatăl tău a murit 
la Turtucaia, să se scoale şi să te vadă împuşcat de jan- 
darmi. — El a răspuns: 

„Nu mai plânge unchiule, căci şi sângele meu, tot 
pentru ţară se varsă”. 

LEGIONARI, STUDENŢI DIN TOATA ŢARA, 
ESTE AL DOILEA MORT NEVINOVAT AL ACESTEI 
ZILE DE DUMINICA. 

DESCOPERIŢI ŞI SALUTAŢI, IN CUMPLITA DU¬ 
RERE CARE NE-A CUPRINS, TRUPUL CAMARADU- 
LUI NOSTRU CĂZUT, PENTRU CREDINŢA LEGIO- 1 
NARA. — SUFLETELE LOR S’AU RIDICAT LÂNGĂ 
A LUI MOŢA, A GENERALULUI, A LUI MARIN, A LUI 
CIUMETTI. — DE ACUM NOI MEREU II VOM STRIGA 
ŞI EI MEREU VOR RĂSPUNDE „PREZENT”. 

IN FAŢA MAREI DURERI, PĂSTRAŢI CALM DE 
NEÎNVINS. 

CORNELIU ZELEA CODREANU 

Bucureşti, Duminică 6 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 140 

In judeţul Făgăraş, şeful de judeţ comunică: 

„200 legionari arestaţi şi schingiuiţi. 

La Şinca veche 45 legionari bătuţi crunt, 
la sânge.” 


« 

Domnule Goga, sunt fii Ardealului. 

Copiii naţiei româneşti, fraţi de un sânge şi de o 
mamă cu Dumneata. 


260 












Dumneata ai venit să rezolvi problema jidovească? 

In curând vom face statistica Românilor arestaţi, 
bătuţi până la sânge, ucişi. 

Legionari, cine dintre voi îşi va pierde calmul, cine 
dintre voi nu va primi zâmbind orice suferinţă, cine de 
sub dureri va încreţi fruntea sau va încerca o cât de 
mică ripostă, pe acela îl vom privi cu milă, ca pe un 
frate care nu merită numele de legionar. 

Treceţi cu cea mai desăvârşită bărbăţie şi acest 
examen. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 7 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 141 

Aduc la cunoştinţa legionarilor următorul raport 
asupra celor întâmplate la Oradea: 

„Astăzi 6 Februarie 1938, cu 520 legionari 
ne-am întrunit în curtea şefului de cuib Paul Ga- 
vril din comuna Lăzăreni plasa Ceica jud. Bihor 
sub comanda directă a ajutorului Comandant 
Creţiu loan. 

Deschisesem şedinţa şi cântasem trei cân¬ 
tece, când apare şeful secţiei Ceica plut. Dege- 
ratu împreună cu 6 jandarmi şi primarul Tenţ 
Vasile. 

Ne-a cerut autorizaţia prefecturei. Am răs¬ 
puns că deschisă fiind campania electorală ştiu 
că nu ni-e necesară şi ne găsim legal adunaţi in 
loc închis. încărcând armele ne-au somat să ne 
împrăştiem. Le-am răspuns că nu ni-e teamă şi 
le-am oferit chiar pieptul meu. începem să cân¬ 
tăm „CU FRUNTEA SUS”. 

Plutonierul s’a îndreptat cu revolverul în 
mână, spre aripa dreaptă trăgând în capul cama- 


261 













radului legionar Lăzureanu, învăţător in comuna 
Forosig. 

Ceilalţi jandarmi au tras o salvă repezindu-se 
cu baionetele în rândurile noastre, lovind şi îm¬ 
pungând în strigăte „Ura” şi insulte. 

Legionarul Hendrea Vasile din Forosig îm¬ 
puns de baionetă s’a retras spre casă împreună 
cu mulţi loviţi şi împunşi a căror nume însă nu 
le cunoaştem. 

Camaradul Creţu Aj. C-dt. a fost arestat şi 
dus între baionete la notariatul cercual. 

Legionarii şi simpatizanţii s’au răspândit. 

Am luat rănitul dându-i îngrijirile necesare 
prin medicul plasei Kovacs Arnold, pe care a tre¬ 
buit să-l chem personal întrucât la apelul legiona¬ 
rilor nu a răspuns. 

Am transportat rănitul la Spitalul Central 
Oradea, unde i-se va face extracţia glontelui. In- 
teresându-mă de camaradul arestat, am fost silit 
de jandarmi să părăsesc primăria, arătând că îmi 
fac un favor că nu mă arestează şi pe mine, deşi 
am cerut să fiu şi eu arestat. Tocmai în acest mo¬ 
ment „guvernul” ţinea întrunire în faţa a circa 
50 locuitori în uşa primăriei insultând pe le¬ 
gionari.” 

Lt. Colonel C. Luca 
Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” 

//alia Celea Mare, 6 Februarie 1938, orele 19. 

Pe locurile pe care acum 20 şi ceva de ani loveau şi 
împuşcau în Români jandarmi maghiari, astăzi împuşcă 
şi bat acelaş neam românesc jandarmii Domnului 
Goga, poetul pătimirii noastre româneşti. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 8 Februarie 1938 


262 








CIRCULARA Nr. 142 


Comunic legionarilor: 

Camaradul nostru Varjac din garnizoana Ploeşti a 
dispărut. 

Cerem să ni se spună: Dacă este arestat, unde este 
arestat, dacă este omorît cine l’a ucis. In ce beciuri de 
poliţie şi-a dat sufletul? 

Un grup de avocaţi în scopul cercetărilor au adresat 
parchetului cerere pentru a se face descindere în beciu¬ 
rile poliţiei Ploeşti. 

Cine l-a omorît pe Varjac? 

Ce este cu cadavrul adus eri în Capitală, în urma 
cererii de descindere la poliţia Ploeşti? 

Răspunde, Domnule Goga. 

Corneliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 8 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 143 
înscenare unui preot. 

Preotul George Teodorescu din Comuna Chiajna a 
fost arestat astă noapte. Nu e legionar. 

E numai simpatizant al Mişcării legionare. 

I s’a înscenat ceva grozav: 

„Preotul a aruncat cu pietre şi cu noroi în Drape¬ 
lul Ţării". 

O! Stăpânire creştină care arestezi preoţi, ca cea 
mai oribilă stăpânire iudaică, înscenându-le cu mişelie 
infamii. 

Stăpânirea partidului Naţional-Creştin al Domnu¬ 
lui Goga şi Cuza. 

Ce triste timpuri trăeşte naţia noastră astăzi! 


263 













Iată sfârşitul declaraţiei scrise a preotului arestat: 

„Că ara luat o piatră şi ara aruncat-o în Dra¬ 
pelul purtat de lăncieri socotesc o înscenare, o 
mârşevie grosolană, fiindcă orice om cu raţiune, 
simţ şi dragoste de ţară, cât de simplu, nu ar pu¬ 
tea face aceasta, cu atât mai puţin eu, preot — 
şi cred cu destulă lumină, ca să ştiu ce înseamnă 
Drapelul Ţării”. 

Această demnă declaraţie a preotului George Teo- 
dorescu spune tot. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 8 Februarie i938 


Bucureşti, 8 Februarie 1938 
CĂTRE LEGIONARII DIN TOATĂ ŢARA 

In urma şedinţei Senatului legionar al Capitalei, co¬ 
munic legionarilor din toată ţara, prietenilor şi duşma¬ 
nilor noştri următoarele: 

Nu poate nimeni să omoare atâţia dintre noi câţi 
suntem în stare să murim pentru credinţa noastră. 

Dar nu această dovadă trebue să dea Mişcarea Le¬ 
gionară astăzi: a dat-o eri, va da-o mâine. 

Ea trebue să facă astăzi dovada ÎNŢELEPCIUNII şi 
dovada ORDINII. Atitudinea noastră faţă de guvernul 
naţionalist, din primul moment al venirii sale la cârmă 
şi până astăzi, când ne aflăm fără nici o vină în faţa a 
două morminte şi a câtorva sute de oameni loviţi şi în¬ 
sângeraţi, este cunoscută. 

ACUM: 

Mişcarea Legionară, cu inima însângerată şi În¬ 
doliată nu răspunde provocărilor nelegiuite, la care a 
fost supusă. 


264 








După cum nu răspunde nici atacurilor date in a- 
celaş timp cu guvernul, de către partidul liberal. 

Atacaţi cum vreţi, loviţi cât puteţi. Noi nu avem 
nimic de răspuns şi nu vă fie teamă de nici o reacţiune. 

Le faceţi toate acestea pentru voturi? Pentru 6 luni 
un an sau doi de guvernare? 

bine rog pe toţi duşmanii noştri, pe cei ce ne-au 
ucis camarazii, să afle că MIŞCAREA LEGIONARĂ S’A 
RETRAS DIN PROPAGANDA ELECTORALA. Ea nu 
mai apare in luptă, deoarece nu vrea să facă umbră 
nimănui. 

începând de mâine: 

1. Toate întrunirile anunţate de partidul nostru sunt 
contramandate. 

2. Nu va mai avea loc nici o întrunire electorală sau 
de altă natură. Nici o conferinţă. Nici o şedinţă publică. 

3. Nici o echipă legionară de propagandă nu va 
trece dintr’un judeţ în altul şi nici măcar dintriun sat 
in altul in cadrul aceluiaşi judeţ. Cu alte cuvinte nu se 
mai face nici un fel de echipă legionară. 

4. Candidaţii din judeţ sau din afară de judeţ, per¬ 
soane marcante sau nemarcante, nu se mai deplasează 
nicăirea pentru a-şi susţine credinţele sau pentru a răs- 
punde atacurilor. 

5. Nu se mai tipăreşte nici un manifest în afară de 
acela care arată semnul electoral: 5 puncte, lista Nr. 5, 
pagina 2-a. 

6. Cine voeşte să ne voteze bine. Cine nu, să voteze 
după conştiinţa şi sufletul său pe cine va voi. 

7. Noi nu voim să împedicăm guvernul în opera lui 
de guvernare. Iată noi ne dăm în lături. Calea vă este 
deschisă şi liberă. Nimeni n'o să vă facă nici un rău. 
Guvernaţi în pace. 

Să ştiţi însă că nu vă uităm nici odată, că mâna 


265 









r" 


noastră zadarnic veţi căuta-o, că ochii noştri vă vor 
privi aşa cum trebue. 

Mişcarea legionară nu are nimic de cerut dela Dvs. 
Nu are nimic de reclamat. 

Puterile vrăşmaşe din afara hotarelor sau din 
lăuntru, care-şi inchipue că legionarii le pot face jocul 
printr’un început de răsmeriţă, le răspund că se înşală. 

CORNELIU ZELEA CODREANU 

INSTRUCŢIUNI CĂTRE ŞEFII DE JUDEŢ 

Şefii de judeţ vor fixa delegaţii şi asistenţii şi au 
latitudinea de a găsi mijlocul pe care-1 vor crede de cu¬ 
viinţă ca cel mai bun pentru a parveni să anunţe pe a- 
legători care este semul nostru fără întruniri, fără de¬ 
plasări, fără marşuri, în coloană sau fără coloană. 


CIRCULARA Nr. 144 
Despre Guvernul care a plecat. 

Camarazi, 

A mai trecut o guvernare peste capul nostru. 

Şi-or să mai treacă. 

Ca şi celelalte de până acum, aproape zece la nu¬ 
măr şi acesta a fost la fel: o rafală de insulte, loviri, 
maltratări, uneltiri, arestări şi doi morţi: un student şi 
un muncitor. 

In scurta viaţă a acestui guvern: 

I. — A fost ofensată studenţimea română creştină, 
prin lovirea de către un poliţist a Preşedintelui ei, Dr. 
Milcoveanu, şi prin evacuarea în timp de noapte în mod 
brutal a tuturor căminelor studenţeşti din Capitală. 


266 
















II. — 450 legionari au fost deţinuţi ilegal sau 
arestaţi. 

III. — 52 răniţi şi loviţi printre care cităm: Profe¬ 
sorul Andrei, Aurel Vlad, Radu Budişteanu, Macovei, 
la Neamţ. 

învăţătorul Lăzăreanu de la Bihor, împuşcat în cap. 

Legionarul Ciubuc, împuşcat în cap. 

Legionarul Grozea Constantin, împuşcat în picior. 

IV. — 2 morţi. 

In linia guvernelor trecute, acesta face parte din¬ 
tre acelea care s’a purtat cu mai multă mişelie. 

Şi acum pentru tot acest trecut un sfat: Nu uitaţi. 
Nu uitaţi pe cei ce v’au schingiuit, lovit, ofensat şi o- 
morît. Camarazi, Dumnezeu v’a dat memorie. Uzaţi 
de ea. 

Linia de onoare vă impune a nu sta de vorbă cu 
aceşti oameni, a nu le întinde mâna, a nu le răspunde la 
salut, a le întoarce spatele. 

Iar linia de onoare a mişcării noastre ne impune ca 
nu cumva vre-unul din membrii acestui partid să p㬠
trundă vre-odată în rândurile legionare. 

Dacă vre-unul se va fi strecurat neobservat, orice 
legionar are dreptul şi peste cinci ani să ridice „veto”. 

Cel intrat în mod fraudulos va trebui să păr㬠
sească mişcarea orice activitate ar fi avut în acest timp. 

Ne-am supus la tot ce ni s’a cerut. 

Am dus în spate fără murmur tot ce ni s’a pus. 

Dar să ştiţi că nu vă uităm nici-odată. 

Comeliu Z. Codreanu 

Bucureşti, 11 Februarie 1938 

P. S. 

Veţi lua măsuri urgente de a fi daţi în judecată toţi 
cei ce-au comis ilegalităţi. Şi veţi raporta. 








CIRCULARA Nr. 145 


Camarazi, 

Văzând reclamatiunea făcută. 

. . . . , Parchetul Militar şi Civil, în care se arată 
că D-1 Istrate Miccscu, în calitate de Ministru de Ex¬ 
terne, a chemat la sine pe D-1 Emilian, avocat şi prefect 
de Neamţ, şi in schimbul unor promisiuni materiale şi 
morale, i-a cerut ca să mă omoare, pentru „înalte ra¬ 
ţiuni de star, declar că cunosc şi eu ceva de care n’ara 
făcut uz până astăzi. 

Domnul General Sichitiu, fost şef al Marelui Stat 
Major, m’a chemat acum două săptămâni, pentru a-mi 
comunica ceva grav. 

D-sa mi-a spus: 

„Domnule Codreanu, te-am chemat pentru a 
te avertiza. Intr’o discuţie pe care-am avut-o cu 
D-1 Armând Călinescu despre dispariţia D-tale, că • 
D-ta ai putea să dispari, şi astfel Mişcarea legio¬ 
nară ar dispărea şi ea”. 

Domnul Emilian fiind chemat prin Ministerul de In¬ 
terne şi trimis apoi la D-1 Istrati Micescu, cred că D-1 Ar¬ 
mând Călinescu nu este străin de îndemnurile D-lui 
Istrati Micescu. 

Dealtfel cred cu tărie că D-1 Istrati Micescu şi Ar¬ 
mând Călinescu sunt expresia şi in această chestiune a 
anumitor cercuri pe care voi le cunoaşteţi prea bine. 

Camarazi, 

Rog să nu se interpreteze greşit această circulară, să 
nu se creadă că mi-e teamă de moarte. 

Şeful Legiunii râde de moarte şi nu se păzeşte 
niciodată de ea. 


268 










Fac această circulară pentrucă vreau să fiu răs- 
bunat. 

Aşa cum Va spus şi organizat Moţa.*) 

Şi nu dintr’o poftă personală de răsbunare, ci pen¬ 
trucă am convingerea că veţi face un mare bine naţiei 
româneşti, 

Comeliu Z. Codreanu 
Bucureşti, 11 Februarie 1938 


*) Cu ocazia asasinării şefului antisemit Gustloff dîn Elveţia, de 
către jidanul Frankfurter, Ionel Moţa scria într’un ordin către şefii de 
cuiburi din Regiunea XIII: ». ..în cazul eventualei încercări a vreunui 
asemenea asasinat la noi în România, asupra şefilor noştri, reacţiunea legio¬ 
nară va lovi atât de crunt în toţi marii vinovaţi jidani fi jidăniţi, încât 
nu numai să îngrozească pe adversar, dar să constitue pentru istoria roma¬ 
nească un avertisment care sa răsune peste veacuri, arătând că acest popor 
ştie să reacţioneze împotriva duşmanilor şi să-i sfărâme .. .* (vezi Gh. Gh. 
IsTRATE, Frăţia de Cruce [Bucureşti] 1937, p. 164). — In Aprilie 1936, re- 
ferindu-$e la pregătirea unei acţiuni de distrugere a mişcării naţionale, Ionel 
Moţa a spus între altele: .. această mişcare nu va putea fi înfrântă prin 
unul sau două asasinate, ori prin ineficiente disolvări, ci va putea fi înfrântă 
doar atunci când toate zecile de mii de tineri pe care îi reprezintă, vor fî 
fost coborîţi în mormânt." (vezi Ion I. Moţa, Cranii de Lemn, Mtinchen 
1970, pp. 336—337). — Nota editorului. 


269 








CIRCULARA Nr. 146 


Se anulează circulara No. 145 din 11/11/938, deoarece 
D-1 General Sichitiu mi-a trimis o scrisoare prin care 
hni spune că n’a afirmat niciodată cele scrise de mine 
în circulara No. 145, că nu m’a chemat cu intenţia de 
a comunica ceva grav, ci numai cu intenţia de a mă 
cunoaşte şi că probabU că este la mijloc o înţelegere 
eronată, că n’am înţeles bine sensul şi nota adevărată 
a discuţiei avută. 

In acelaş timp D-sa mă asigură de bunele senti¬ 
mente pe care D-1 Armând Călinescu le are faţă de 
mine. 

Aşa fiind lucrurile, anulez circulara No. 145 şi rog 
să se anunţe urgent şefii de judeţe pentru a nu mai fi 
trimisă. 

Corneliu Z. Codreanu 


Bucureşti, lijlI/QSS 


CIRCULARA Nr. 147 

Mişcarea legionară îndeamnă pe toţi oamenii legaţi 
cu sufletul de ea, ţărani sau orăşeni, tineri sau bătrâni, 
să facă post şi rugăciuni timp de o săptămână, începând 
de Vineri dimineaţa 25 Februarie până Vineri seara 4 
Martie 1938. 

In cele două Vineri şi Miercuri se va ţine post negrul 

Corneliu Z. Codreanu 


Bucureşti, 17 Februarie 1938 


270 















IN TIMPUL POSTULUI 


A. — Se citeşte de mai multe ori pe zi „Pamclisul Maicii 

Domnului, pag. 62—82, broşurică, ediţia din anul 
1899 a Sf. Sinod. (Librăria Pavel Suru, Calea Vic¬ 
toriei, Bucureşti). 

B. — Nu se citesc ziare, nu se citesc nici un fel de cărţi, 

nu se admite nici un fel de distracţie sau măcar 
ceva care ar putea distrage sufletul legionarului 
dela rugăciune. 

C. ~ Nu se fumează, nu se mănâncă nimic Miercuri şi 

Vineri; în celelalte zile, numai post.: 

D. — Nu se joacă cărţi, table, nu se marge la specta¬ 

cole. Nu se fac vizite decât tot numai pentru ru¬ 
găciune. 

E. — Toată problema se pune: 

a) în înfrângerea oricărei pofte, în biruirea 
trupului şi a materiei; 

b) in eliberarea sufletului de sub jugul ma¬ 
teriei; 

c) în concentrarea lui, în rugăciune, deci în 
apropierea cât mai mult de morţi, de 
sfinţi, de Mântuitorul Isus Hristos, de 
Dumnezeu. 

Chemaţi morţii să se roage totdeauna al㬠
turi de voi. Chemaţi-1 pe Moţa. 

F. —Nu se fac discuţii contradictorii, care să ne facă 

să uităm că suntem in rugăciune. 

G. — Ţinuta, pretutindeni: acasă, pe stradă, în tren, 

ca in Biserică. 

Legionarii şi legionarele trebue să ştie că nu este 
vrăjmaş care să lupte şi să biruiască în contra postului 
şi rugăciunii. 

Cei ce vă rugaţi, fiţi siguri că în calea voastră totul 
se va lumina. 

Eu, in cei 16 ani de lupte, in cele mai grele şi mai 


271 









primejdioase clipe, am citit la 12 noaptea, timp de 42 
de nopţi, „Paraclisul Maicii Domnului", 

Am mai citit în timpul prigoanei, am purtat-o tot 
timpul cu mine, cărticica cu rugăciuni a sfântului An¬ 
ton de Padova. (Librăria Sf. losif, str. Berthelot). 

Corneliu Z. Codreanu 

Î8 Februarie 1938 


CIRCULARA Nr. 148 

Am convocat încă de acum o săptămână pe ziarişti 
pentru mâine Marţi 22 Februarie a. c. ora 8 seara, în 
scopul de a încerca să fac unele declaraţii politice pri- 
vind atitudinea noastră ca partid, în fata noilor împre¬ 
jurări. 

Deoarece Miercuri 23 Februarie, este ultimul ter¬ 
men pentru facerea declaraţiilor de către funcţionari şi 
înaintarea demisiilor din partide, mă văd silit a face 
aceste declaraţii astăzi, pentru ca ele să ajungă în timp 
util membrilor noştri. 

Iată aceste declaraţii, pe care le fac în numele fo¬ 
rului conducător al Mişcării legionare: 

Anunţăm pe membrii, că începând cu data de as- 
tăzi 21 Februarie 1938, Partidul „Totul pentru Ţară** nu 
mai există. 

întreaga conducere a căzut de acord, că raţiunea de 
existenţă a Partidului a încetat. 

Toţi cei legaţi până în prezent juridiceşte de acest 
partid, funcţionari de Stat, sau nefuncţionari, sunt des- 
legaţi de toate aceste legături, luându-şi complecta li¬ 
bertate de acţiune. Toate funcţiunile. Şefi de regiuni, 
de judeţe, etc., sunt desfiinţate. Sediile se închid şi se 
dau proprietarilor. 

Motivele care ne-au determinat la această hotărîre 
sunt: 


272 














Decretul Regal Nr. 870 din 17 Februarie 1938, cu¬ 
prinde următoarele dispoziţii: 

a) Funcţionarii Statului nu pot face politică, na 
mai pot face parte din partide. 

b) Cei ce nu sunt funcţionari, adică restul de ce¬ 
tăţeni, dacă acţionează politiceşte, sunt sancţionaţi. 

c) Conducerea este sancţionată dacă mai dă circu- 
lări ordine, dispoziţiuni. 

Deci suntem aruncaţi din raportul de Drept, în ra¬ 
portul de Forţă. Pe acesta, însă, noi nu-1 primim. Noi 
am înţeles să acţionăm in cadrul legii, manifestăndu-ne 
credinţele noastre. 

Dacă aceasta n’o putem face, şi dacă orice manifes¬ 
tare de credinţă ne este interzisă, raţiunea de existenţă 
a partidului nostru a încetat. 

Noi nu voim să întrebuinţăm forţa. 

Nu voim să întrebuinţăm violenţa. 

Ne este suficientă experienţa din trecut, când fără 
voia noastră am fost atraşi pe calea violenţii. La orice 
violentare, noi nu mai răspundem în nici un fel: Supor¬ 
tăm. Şi chiar atunci când întreaga naţiune română este 
tratată ca o turmă de animale inconştiente. 

Lovitură de Stat nu voim să dăm. 

Prin esenţa însăşi a concepţiei noastre noi suntem 
contra acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de 
bruscare, de natură exterioară, pe când noi aşteptăm 
biruinţa noastră dela desăvârşirea în sufletul naţiunii, 
a unui proces de perfecţiune omenească. 

Nu vom întrebuinţa aceste mijloace, pentru că ti¬ 
neretul de astăzi, are prea adânc înfiptă conştiinţa mi- 
siunei sale istorice şi a răspunderii sale, pentru a face 
acte necugetate, care să transforme România într’o Spa¬ 
nie însângerată. 

Generaţia noastră întreagă vede bine mănuşa care 
i s’a aruncat. 


273 










Mânuşa aruncată va rămânea, însă, jos. 

Noi refuzăm s’o ridicăm. 

Ceasul biruinţii noastre încă n’a sunat. E încă cea¬ 
sul lor. Dacă generaţia bătrânilor noştri crede că e mai 
bine aşa cum a procedat, noi nu avem să ne amestecăm 
pentru a le da lecţii. 

Ei poartă răspunderea în fata lui Dumnezeu şi a 
Istoriei. 

De altfel părerile mele, simple păreri, asupra ulti¬ 
melor evenimente vor fi fixate într’o scrisoare adre¬ 
sată unuia dintre miniştrii actualului cabinet. 

In acelaş decret regal, se vizează comerţul legionar. 
Pentru a nu da naştere la nici o posibilitate de conflict, 
cu multă durere, renunţăm şi la activitatea comercială, 
întregul comerţ legionar se lichidează. Şefii de între¬ 
prinderi vor anunţa personalul din timp pentru a se 
putea plasa în altă parte. Cei 70 de copii întreţinuţi de 
noi, vor fi trimişi acasă, nemaiputând suporta cheltuia¬ 
la întreţinerii lor. 

In timpul liber care ni se deschide, îndemn pe toţi 
tinerii, să studieze cât mai profund în direcţia mese¬ 
riei lor. 

Dealtfel şi eu, profitând de acest timp, voi pleca 
peste o lună la Roma, pentru a mă ocupa de traducerea 
şi de tipărirea in limba italiană şi franceză, a cărţii me¬ 
le. Deasemenea, voi scrie volumul al Il-lea. 

.. ..Şi acum, în ceasul disovării noastre, noi tinere¬ 
tul României,crescuţi în credinţa legionară, mulţumim 
generaţiei bătrânilor oameni politici, pentru modul în 
care s’au purtat cu noi, pentru modul în care ne-a tra¬ 
tat, pentru exemplele de caracter, onoare, demnitate şi 
legalitate, pe care ni le-a dat. 

închizând această tristă pagină, rămânem legaţi 
în duhul lui Moţa, Marin, şi al celorlalţi morţi ai noştri, 
care se roagă pentru noi lui Dumnezeu. 


274 














Credeţi, camarazi din sate din oraşe, din munţi şi 
din câmpii, în viitorul legionar al României, pe care 
nici ura nici uneltirea vicleană, şi nici moartea nu-1 pot 
împiedica. 

Corneliu Zelea-Codreanu 
Bucureşti, 21 Februarie 1938 


SCRISOARE ADRESATA D-LUI MINISTRU ALEX. 

VAIDA VOEVOD 

Domnule Ministru, 

îmi permit de a vă adresa această scrisoare Dvs. în 
legătură cu ultimele evenimente politice, în care a-ţi 
jucat un rol aşa de important. 

Sunt simple păreri ale unui om in pragul a 40 ani, 
care şi-a purtat tinereţea prin cele mai aspre lupte, prin 
cele mai mari suferinţe şi prin cele mai grele primejdii. 

Omul acesta in 16 ani de luptă, şi-a creiat o organi¬ 
zaţie politică pe care a trebuit să şi-o disolve din dra¬ 
goste pentru ţară, pentrucă nu a voit să răspundă pro¬ 
vocării de răsboi care i s’a trimis. 

Căci lovitura de Stat pe care Dvs. reprezentanţii ve- 
chei organizaţii a-ţi dat-o in noaptea de 10 Febr. este o 
mare ofensă adusă naţiei nostre şi o provocare de răsboi 
adresată fiecărui român. 

Domnule Ministru, 

O naţie nu e condamnată să trăiască toată viaţa ei 
în aceleaşi forme. Constituţia acestei ţări prevede orice 
schimbare posibilă, cu o singură condiţie: respectarea 
normelor legale trasate de legea f u ndamentală a statuluL 

Ei bine, Dvs. a-ţi călcat legile ţării, pentru ca să adu¬ 
ceţi o nouă formă statului. Această formă nouă ridică 
însă o serie de probleme. 

1. Dispreţ pentru poporul român. Caracteristica no- 


275 




ilor forme statale din lume nu stă atât in forma statului, 
pe cât stă in contribuţia naţiunei la crearea acestor forme 
dc stat- Nu are importanţă mecanica statului pe cât are 
in aceste schimbări voinţa naţiunei. Aceiaşi stare de în¬ 
altă conştiinţă^ aceiaşi stare de elan la care se poate ri¬ 
dica un neam chemat să-şi hotărască propria sa soartă. 

Viitorul său, înălţimea de conştiinţă la care în văzul 
lumei s’au ridicat aceste neamuri. Ca român mă simt 
ofensat şi mă întreb: 

Ce a-ţi crezut Dvs. despre naţia noastră desconside- 
rănd-o in modul acesta? La acest mare examen. Ia acest 
concurs care se dă între naţiile lumei, unde se apreciază 
nu formarea şi înfăţişarea noastră a statului, ci capaci¬ 
tatea de conştiinţă şi demnitatea naţiunei. 

Dvs. prin actul dela 10-11 Febr. ne-aţi oprit pe noi 
românii de a lua parte. Dându-ne un regim nou şî dic- 
tăndu-ne o constituţie alcătuită în câteva nopţi punând 
pe întreaga naţiune pecetea de „incapabil şi dobitoc”. 

Mă întreb încă odată. Să ne fi crezut Dvs. ca pe o 
turmă de animale? In toate aceste schimbări ale statului, 
apare alături de ideia unei forme noi, ideia naţiunei bi¬ 
ruitoare, nu sclavă să poarte un jug ce i se pune. Naţiu¬ 
nea care voieşte a lua parte, care este chemată a lua 
parte la stabilirea soartei sale viitoare, dacă voieşte să 
aibă o soartă şi dacă voieşte să se validiteze ca naţiune 
cu drept la respect printre celelalte naţiuni ale lumei- 

2, Legalitatea, Dvs. toţi care ne-aţi cântat nouă timp 
de 10 ani pe această strună „Legalitatea”, existenţa sta¬ 
tului stă în ideia de legalitate, cine atinge acest principiu 
al legalităţii, cine calcă legile ţării este un criminal. Dvs. 
care ne-aţi aruncat în închisori pentru cele mai mici a- 
bateri faţă de codul penal, terminaţi acum la sfârşitul 
acestui imn frumos prin a deveni cei mai mari infractori 
la legile fundamentale ale statului, călcând în picioare 
constituţia ţării, respectată de toţi dela înfiinţarea sta- 


276 















tului român şi până astăzi. Sunt mărturie dosarele din 
Tribunale şi Consiliile de Răsboi, şi închisorile în care 
am intrat; fiind acuzat, rând pe rând de Dvs. că voiesc: 
„să fac lovitură de Stat”. Nu este proces al meu în care 
această formulă, să nu fi apărut în toată amploarea şi 
viclenia ei. 

Pentru ca după 10 ani de chinuri pe care le-aţi im¬ 
primat Gărzii şi sufletului din mine, să terminaţi prin 
a da Dvs. „lovitura de Stat”. 

Prin a săvârşi Dvs. delictul de care ne-aţi acuzat şi 
chinuit pe nedrept. Toate teoriile cari ni s’au făcut nouă 
tineretului, ani dearândul de generaţia Dvs. pe tema 
unică a legalităţii, ordinei din respectul legalităţii, se 
termină prin acest oribil exemplu. 

Priviţi-ne pe noi in cadrul legalităţii şi uitaţi-vă la 
Dvs. cum termină cei mai mari dispreţuitori de lege. 

3. Spre jurul. Dar Dvs. a-ţi jurat pe aceste legi. A-ţi 
jurat că vă veţi supune lor şi le veţi aplica. Iar acum a-ţi 
călcat jurământul depus. 

Asupra întregei Dvs. generaţii politice planează spre- 
jurul. Trist exemplu, îngrozitor exemplu pentru biserica 
ortofoxă care patronează un asemenea act, şi pentru nea¬ 
mul nostru. 

Ce grozăvie cuprind aceste două cuvinte: Infractori 
şi Sprejuri. 

4. Nulitatea operii Dvs. întreaga operă a Dvs. de le¬ 
gislaţie este lovită de nulitate. Tot ce este născut din 
spre jur şi din călcare de lege este condamnat pieirii. Iar 
celor ce săvârşesc asemene acte, nu Ie ajută Dumnezeu 
niciodată. Un vot luat prin silnicie, sub stare de asediu, 
cenzură, nesecret şi verbal, mai rău ca prin regimul bol¬ 
şevic, nu acoperă faptele Dvs., pentru care rămâneţi răs¬ 
punzători şi nu dă operii Dvs. nicio valoare. 

5. Noua constituţie şi lupta de liberare a Românilor 
din lanţurile puterilor iudaice. Şi aceasta cu atât mai 


277 





mult cu cât constituţia de astăzi, după cum vom dovedi 
mai târziu, deposedează pe Români de drepturile lor 
istorice şi consacră stăpânirea iudaică in România. 

întreaga luptă naţională după 20 ani se termină !n< 
tr’o constituţie care nu numai că nu rezolvă nimic din 
problema vitală a naţiei noastre, ci vine să pecetluiască 
pentru totdeauna drepturile şi poziţiile furate dela Ro¬ 
mâni de năvălitorii jidani, împotriva cărora noua con¬ 
stituţie nu ne mai deschide nicio posibilitate de apărare. 
Actuala constituţie este o piatră de mormânt peste viaţa 
naţiei româneşti. 


Domnule Ministru, 

V’am scris aceste rânduri, nu pentru a le multi¬ 
plica şi răspândi în public, cari ar fi o simplă agitaţie 
sterilă, ci pentru că am socotit că e bine ca Dvs. să cu¬ 
noaşteţi toate părerile şi ale celor ce vă aplaudă şi ale 
celor ce nu vă aplaudă. 

Primiţi salutul meu, 

(ss) CORNELIU Z. CODREANU 

22. II. 1938 


PENTRU LICHIDAREA COMERŢULUI LEGIONAR 

a) Se va forma o comisiune de lichidare având ca 
preşedinte pe d, Popescu-Buzău. 

b) Rog cea mai mare grije şi corectitudine până in 
ultimul moment. 

c) Comerţul nostru nu are decât o vechime de 1 an 
şi mai puţin; nu vom putea plăti furnizorii, deoarece 
investiţiile făcute în casă, în haine, aşternut, pentru co¬ 
pii şi personal, în inventarul necesar, — rafturi, cântare, 
mobilier, instalaţii de lumină, apă, bucătării, maşini de 
transportat, amenajeri de imobile, nu se pot acoperi de¬ 
cât în interval de 1— 2 ani, oricât de bine ar merge un 


278 











comerţ, cum a fost cazul comerţului legionar care a 
mers excelent. In afară de aceasta mai urmează pier. 
derea din vinderea unei părţi din mărfuri sub preţul 
de cost, lucru fatal la lichidare. 

Valoarea totală a comerţului legionar se ridică la 
suma de lei 11 milioane. 

Deficitul pe care nu-1 vom putea acoperi din cauza 
motivelor înşirate mai sus va fi de circa 1 milion lei. 

Ni se pune problema falimentului. Este o formu¬ 
lă, dar nu e onorabilă şi pune în situaţie grea pe oame¬ 
nii cari au avut încredere în onoarea noastră şi ne-au 
acordat creditul lor. 

De aceea noi trebuie să facem toate sforţările pen¬ 
tru a eşi cu obrazul curat şi cu onoarea nepătată. 

Nu voim să rămânem datori la nimeni cu nici un 

ban. 

Fac apel la toţi prietenii noştri să facă o ultimă 
sforţare subscriind după putere pentru a ne achita toa¬ 
te obligaţiile şi a închide onorabil uşile comerţului nos¬ 
tru. 

Subscrierile se fac la Inginerul Horodniceanu. 

Corneliu Zelea-Codreanu 

Bucureşti, 23 Februarie Î938 


CĂTRE CREDITORII COMERŢULUI LEGIONAR 

Când am anunţat închiderea comerţului legionar 
n’am înţeles că ar putea rămâne un singur creditor ne¬ 
plătit de noi. 

' Noi ne-am achitat totdeauna până la ultimul leu 
toate obligaţiunile. 

Totuşi, oameni care-şi arătau în zilele noastre bune, 
intenţii lăudabile, acum când au văzut că vin zile grele, 
că se îngrămădesc norii în jurul nostru, fără nici un 
pic de omenie, fără nici un pic de inimă, s’au năpustit 


279 




asupra noastră, punându-ne sula în coaste şi somându- 
ne să le plătim în câteva zile banii pentru mărfurile pe 
care le avem. 

Somaţiuni cu gesturi lipsite de cuviinţă şi cu ame- 
ninţări că ne trag obloanele şi ne declară în stare de 
faliment. 

Printre cei ce s’au purtat cu mai multă neomenie 
citez pe d. Ştefan Filipescu, mare angrosist, care avea 
de luat dela noi: 

La Obor 430.000 lei. 

La Bacău 163.000 lei. 

Prietenii se cunosc în ceasuri grele, nu în zile cu 
soare. 

Sunt mulţumit că i-am putut cunoaşte. 

Pentru liniştirea celorlaţi care încă n’au venit să 
ne împungă cu sulele printre coaste, anunţ că nu med 
închidem comerţul nostru şi că nu mai plec în străin㬠
tate după cum am anunţat, ci rămân să mă ocup cu 
plata până la ultimul ban, a celor lipsiţi de credinţă şi 
de omenie. 

CORNELIU Z. COdREANU 

1938, 28 Febr. 


Cancelarului Adolf Hitler 

Cu nespusă bucurie, salut victoria adevaruiui in 
Austria germană. 

Toate puterile iudeo-francmasonice sunt înfrânte 
Înaintea iuminei triumfătoare a adevărului. 

Dvs., sunteţi purtătorul acestei lumini şi nici o putere 
nu va putea, vreodată, s’o frângă. 

Cornelia Z. Codreanu 

12 Martie 1938 


280 
















închiderea restaurantului legionar 

GUTENBERG 
Dragi Camarazi, 

Cu părere de rău închidem acest restaurant. 

II închidem din cauza conducerii mârşave de as¬ 
tăzi, iar pe voi camarazi, cari aţi servit în acest restau¬ 
rant, vă îmbrăţişez cu tot sufletul de frate. 

In această seară mai aveţi încă o hucată de pâine, 
dar mâine vă veţi întreba: ce vom mai mânca? 

Nu disperaţi camarazi că pe drumuri nu veţi r㬠
mânea. 

Am încredinţat camaradului Caravia, ca să se ocupe 
cu plasarea voastră la întreprinderile româneşti pe a- 
ceia, cari n’aveţi unde pleca. 

Ce am făcut eri, astăzi nu putem, dar vom face 
mâine. 

Ceasul nostru încă n’a sosit. Dar biruinţa legiona¬ 
ră se apropie cât mai repede, — sigură 1 

De asemeni îmbrăţişez cu dragoste de frate pe clien¬ 
ţii, cari au luat masa la acest restaurant. 

Vă zic, la revedere. 

CORNELIU Z. CODREANU 

15 Martie 1938 

PENTRU PROFESORUL lORGA 
Domnule Director, 

Am văzut comunicatul apărut în ziarul Dv., şi în 
altele, epistola pe care D-1 Profesor Nicolae lorga, a 
pus-o pe marginea scrisorii mele şi pe care o repet: 

„Se trimet înapoi, cu cea mai îndreptăţită 
„indignare, aceste cuvinte nesocotite din partea 
„cuiva care amintindu-şi cât sânge s’a vărsat de 
„el şi de pe urma faptelor sale, ar trebui să se co- 
„boare in conştiinţa sa pentru a se pocăi, evitând 
„Ţării primejdiile ce adună asupra ei.” 


281 






Mi se pare straniu că D-1 Profesor N. lorga n’a avut 
cavalerismul să dea publicităţii şi scrisoarea mea, pre¬ 
ferând să dea, numai rândurile sale. 

Vă rog să binevoiţi a publica şi scrisoarea mea, pe 
care v’o alătur, precum şi răspunsul pe care îl trimet 
Domnului Profesor lorga la epistola sa. Cred că domnia 
sa nu se va prevala de avantagiile pe care i le acordă 
cenzura, primind situaţia neloială ca rândurile sale să 
fie publicate, iar scrisoarea nu. 

Domnului Profesor Nicolae lorga 

Eu mă cobor in adâncul conştiinţei mele şi văd că 
mi-am apărat in 15 ani de luptă la baionetă. Pământul 
ţării mele. 

In acest timp am primit lovituri. 

îmi văd trupul şi sufletul plin de răni, pe care mi 
le-au săpat duşmanii cu armele lor şi mai ales trădătorii 
din mijlocul Naţiei noastre. 

Coboară-te şi D-ta şi spune-mi ce vezi? 

Comeliu Zelea Codreanu 

29 Martie 1938, Bucureşti. 

PENTRU PROFESORUL lORGA 

COMERŢUL I.EGIONAR DELA OBOR ŞI DELA 
LAZAR 

Astăzi, Sâmbătă 26 Martie 1938, orele 9 dim., cele 
două restaurante dela Obor şi dela Liceul Lazăr, au fost 
închise de autorităţi. 

La fel magazinul de coloniale Obor. 

La cel dintâi s’au prezentat Comisarul şef Furduescu 
dela circ. 18-a, însoţit de trei comisari ajutori şi de un 
pluton de jandarmi sub comanda unui sergent. 

La cel de al doilea. Comisarul şef Malamuceanu, în- 


282 

















soţit de doi comisari ajutori, punând in vedere persona¬ 
lului să se retragă, deoarece au ordin ca să evacueze şi 
să închidă imediat localul. 

D-1 Popescu le-a cerut să arate un ordin scris. Au 
răspuns: „Avem ordin verbal”. Personalul s’a retras, fără 
nici un fel de împotrivire, lăsând totul în mâinile auto¬ 
rităţilor. 

Menţionez ca procedură: lipsa de omenie, căci tot 
există omenie, chiar şi in cele mai mari injustiţii pe cari 
voieşti să le faci. 

Este în adevăr Ipsit de orice simţ de omenie, ca să 
te prezinţi la o afacere comercială, să închizi imediat, să 
scoţi personalul în drum luându-i şi camera în care 
dormea. 

Şi pe deasupra şi râsul şi satisfacţia comercianţilor 
iudei, cari priveau cum se dărâmă sub loviturile st㬠
pânirii lor şi acest început de comerţ românesc. 

Ce-ar fi fost dacă s’ar fi spus: Vă pun în vedere 
că în termen de trei zile să vă aranjaţi toate chestiunile 
şi să închideţi localul, căci Ministerul de Interne a luat 
această dispoziţie. 

A 11-a chestiune. Refuzi să dai un ordin scris în vir¬ 
tutea căruia să putem acţiona justiţia şi să vedem asupra 
cui cade răspunderea morală şi juridică. 

N’aţi voit să ne daţi ordinul? Ei bine vi-1 dau eu 
cum a fost primit de autorităţile locale din partea Dom¬ 
nului Armând Călinescu: 

„Prefectura şi Chestura Poliţiei, direcţia Siguranţei, 
Bacău, Galaţi, Piatra-Neamţ, Arad. 

„Urmare ord. Ministerul de Interne No. 745/25 şi 
„Siguranţa Generală No. 1488/25, luaţi măsuri şi îngri- 
„jiţi închiderea şi sigilarea localurilor de consum şi de- 
„bit cunoscute şi specificate prin anexa ord. 1821/17/2 
„crt. Raportaţi de urmare 25678 00213 86091 22001”. 

A IlI-a remarcă este aceia că închiderea acestor două 


283 



restaurante ne-a cauzat prejudicii materiale sângeroase 
şi obligaţii cărora nu le vom putea face faţă în nici un 
fel. Deci mari prejudicii morale. 

întreprinderea „Obor’Va deschis la data de 3 Oct. 
1937, făcându-se numai cheltueli de investiţii în repara¬ 
ţia localului în valoare de 400.000 lei cu o chirie de 
200.000 Iei. 

Restaurantul „Lazăr” s’a deschis în Nov. 1937, cu o 
chirie de 280.000 lei anual şi investiţii în reparaţia loca¬ 
lului de 250.000 lei. 

In ambele localuri, mărfuri, veselă şi vinuri în piv¬ 
niţă, în cea mai mare parte pe credit, peste 2 jum. mi¬ 
lioane. 

Tot ce am adunat prin cea mai mare economie şi 
muncă se află aci. 

Când acum 15 ani în urmă, tineretul manifesta sgo- 
motos împotriva cuceririi iudaice, (nu mai sgomotos 
decât D-1 lorga la 1906) Domnii de astăzi, aceşti domni 
din guvernul de astăzi, ne spuneau: 

„Nu aşa veţi rezolva problema evreiască. 

„Apucaţivă de comerţ. Faceţi comerţ ca ei”. 

Iată ne-am apucat. Cu sufletul plin de speranţe. Cu 
dor de muncă. 

Când aţi văzut însă că pornim, că suntem corecţi, 
că suntem capabili, că munca noastră e bine cuvântată 
de Dumnezeu, veniţi tot voi, şi distrugeţi acest început 
de comerţ românesc, poate cel dintâiu început serios din 
vremea noastră, veniţi şi fără milă înăbuşiţi aceste în¬ 
cercări, tot avântul nostru şi atâtea speranţe. 

Ce epitete pot să vă dau? Ce cuvinte din limba ro¬ 
mână vi s’ar potrivi ? 

Ne acuzaţi că am greşit în trecut? Dar cine n’a greşit 
dintre voi? Spuneţi-ne însă cu ce am greşit acum! Ne 
scoateţi o crimă din ceiace înşivă ne îndemnaţi ieri ca să 
facem? 


284 


















Vine profesorul lorga, care striga acum 4 luni, dând 
alarmă în linia comerţului creştin răpus de jidani, şi f㬠
când apel, chiar la uiolenţa noastră, vine, ne murdăreşte 
gândurile noastre curate, şi ne răpune el pe noi, pe Uo- 
mâini ? 

Sub guvernarea fericită şi creştină a I. P. S. Patriar¬ 
hul Miron, nu mai există in România nici jidani, nici 
comerţ jidăncsc, nici problemă jidănească. 

Nu mai existăm decât noi care trebue să fim nimiciţi 
prin orice mijloace. 

Nici o dată. Nici un cuvânt de rău pentru profesorul 
lorga. Totdeauna cu respect şi cu bună-cuviinţă. 

De câtva timp plouă cu articole de otravă peste noi. 

„Intre blidari (adică Ia restaurantele noastre) facem 
„comploturi, punem la cale revoluţii îngrozitoare, şi vrem 
„să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revol- 
„verele în mână şi în buzunare’’. 

Ei bine, nu mai pot. 

Din marginile puterilor mele omeneşti, eu care te-am 
respectat iţi strig: 

Eşti un incorect. Eşti un necinstit sufleteşte. 

Datoria elementară a unui om corect este ca să se 
informeze şi la omul pe care îl judecă, nu numai la a- 
genţii mincinoşi ai Domnului Armând Călinescu (care 
lansaseră eri pe piaţă că 16 echipe sub conducerea lui 
Alexandru Cantacuzino vor să-l omoare pe d-sa). 

Eu nu mă pot bate cu D-ta. N’am nici geniul, nici 
vârsta, nici condeiul şi nici situaţia Dtale. 

N’am nimic. D-ta ai totul. 

Dar din adâncul unui suflet lovit şi nedreptăţit îţi 
strig, şi îţi voi striga din adâncul gropii, eşti un necinstit 
sufleteşte, care ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele 
noastre nevinovate. 

Voi care ne acuzaţi de violenţă, după ce a-ţi între¬ 
buinţat contra noastră cele mai mari violenţe, împingân- 


285 





du-ne ia desasperare şi păcat, voi, cărora, dacă cineva 
Var fi dat numai o palmă, aţi fi reacţionat la fel cu mine, 
fără ca să mai fi trecut prin chinurile fizice şi umilinţele 
prin care am trecut noi, voi necinstiţilor sufleteşte, vă 
vom dovedi acum, că nu vom reacţiona în nici un fel la 
toate provocările voastre. 

Nu să ne închideţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi 
avântul, ci să ne bateţi la tălpi, să ne trimiteţi in Insula 
Şerpilor, să ne ucideţi cu pietre, să ne spânzuraţi cu pi¬ 
cioarele în sus şi să ni le bateţi în cuie, să ne supuneţi la 
cele mai mari umilinţi. 

Nu veţi întâmpina nici D-vs. Domnule Profesor 
lorga, şi nici ceilalţi toţi care v’aţi asumat răspunde¬ 
rea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai nici 
o violenţă, ci nici măcar o opunere. 

Dar de acum şi până voiu închide ochii. Domnule 
lorga, şi după aceea, te voiu privi aşa cum meriţi. 

CORNELIU Z. CODREANU 

Bucureşti, 26 Martie 1938 


286 










Cuvânt pentru legionari*) 


Dragi camarazi, 

După cinsprezece ani de luptă, de prigoniri şi de jertfe, 
tineretul României trebue să ştie că ceasul biruinţei legionare 
nu mai este departe. 

Toate încercările de vrăjmăşie vor fi strivite. Toate pla¬ 
nurile de ademenire, toate încercările de cumpărare a sufle¬ 
telor, toate încercările de desbinare şi toate trădările, vor 
cădea la pământ. 

Priviţi-i drept în ochi pe toţi tiranii voştri. Induraţi cu 
resemnare orice lovitură, suportaţi orice chin, căci jertfa no¬ 
astră a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frânte şi de 
suflete chinuite, a biruinţii. 

Acei ce vor cădea dintre noi, vor avea nume şi morminte 
de eroi. 

Iar cei ce ne vor ucide, vor purta nume de trădători, şi 
vor fi blestemaţi din neam în neam. 

Din adâncuri se înalţă biruitor legionarul! Cu sufletul 
său de stâncă. Cei ce cred că-1 pot învinge ca şi cei ce cred 
că-1 pot cumpăra, se vor convinge în curând, dar prea târziu, 
că s’au înşelat. 

CORNELIU Z. CODREANU 


Pronunţat cu ocazia aniversării a zece ani dela înfiinţarea Legiunii 
Arhanghelul Mihail şi înregistrat pe disc. Acest discurs e unicul document 
sonor ce ne-a rămas dela Căpitan. Discul, conţinând, pe lângă cuvântul 
Căpitanului, o selecţie dintre cele mai frumoase Imnuri şi Marşuri legionare, 
se poate comanda pe adresa Editurii. (Nota editorului) 


287 




Cuprinsul 


Frunzar .V 

Cuvânt de lămurire la 3^ ediţie .VII 

întâmpinare la 4^ ediţie .VIII 

Cuvânt înainte [la 2^ ediţie].IX 

Circulara Nr. 1 [îndemn la unitate şi disciplină] ... 1 

Chemare către Purtătorii Duhului nou al Vremii ... 2 

Legiunea „Arhanghelul MIhail", „Garda de Fier*. Un Apel şi 

un Avertisment. 5 

Către legionarii din Iaşi. 9 

Camarazi [Rânduri cetite în Congresul stud., Brăila 1930] . 9 

Prigoana 1933. Circulară.11 

Ordin [dat publicităţii de gen. Cantacuzino-Grănicerul] . 15 

Trădarea [Mihail Stelescu vinovat de trădare] .... 18 

Circulară [Fiţi atenţi].19 

Circulară — Dispoziţii [Referitor la cazul Stelescu] ... 21 

Circulară [Sabia neiertătoare a Sf. Arhanghel Mihail] . -. 22 

Partidul Liberal. Circulară [Proclamarea zilei de 10 Decem¬ 
brie ca zi a suferinţelor legionare].23 

După Prigoană. Scrisoare pentru anul nou 1935, către legio¬ 
narii din întreaga ţară.25 

Către organizaţia Brăila.26 

In timpul campaniei de mişelii şi uneltiri. Circulară ... 27 

Pedeapsa legionară.29 

Scrisoare către F. D. C. Galaţi.33 

Problema ofensei [Viaţa românească bazată pe onoare] . . 34 

Părintelui Herbei, Ineu-Arad.34 

Iubite camarade [Indicaţii asupra organizării Cuibului] . . 35 

Circulară [Moartea senatorului legionar Hristadie Solomon] 36 


288 























Circulară [Respectul muncii].37 

Primii paşi în Tabăra Carmen Sylva.38 

Datoria studentului. Circulară.39 

Un şef de Mişcare nu acordă prietenii. Circulară .... 43 

Camarazi, Creştini şi Români.44 

Cele 10 Porunci.45 

Către legionarii din Tabăra Arnota.47 

Prima Circulară pentru Comerţul Legionar.48 

Circulara Nr. 6. Către toate organizaţiile legionare ... 51 

Cantina Legionară.52 

Circulară [Peste toate pericolele].56 

Familia legionară. 56 

Prea Cuvioşia Voastră.61 

Către toţi legionarii din Capitală.62 

Horia Sima.63 

Camarade [te ştiam că eşti credincios].64 

Controlul legionar. Circulară.64 

Circulară [împlinirea visului nostru].66 

La deschiderea Cooperativei.67 

Legionarului ... Avocat.68 

Circulara Nr. 10. Stabilirea raponurilor dintre „Porunca 

Vremii" şi Mişcarea Legionară.69 

Circulara Nr. 11 (Urgent).70 

Circulară [G. Beza eliminat din organizaţie] .... 71 

Către Familia legionară.73 

Politica Externă. Circulară.74 

Educaţie Legionară. Către Comandanţii de Tabere ... 76 

Desfiinţarea taberei dela Susai [General Cantacuzino] . . 77 

Domnule General [Ion Dobre].78 

Domnule General [C. Z. C.].81 

Cărţile şi biblioteca legionarului.83 

Pentru cumpărătorul dela Cooperativă.84 

Ajutor de Alegeri. Circulara Nr. 42.86 

Circulara Nr. 41 [Abuzul de cămăşi verzi].87 

Tipărirea cărţii Pentru Legionari .90 

Circulară [Un obiceiu urât şi periculos].91 

289 


/ 


















Către Comandanţii Centrelor studenţeşti legionare ... 92 

înfiinţarea Corpului Muncitorime! legionare.95 

Memoriu adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Ţării . 97 

Casa Verde.. 100 

Către legionarii din Capitală.102 

La schimbarea Cadrelor [1936/37]. Circulară .... 102 

Mişcarea Legionară şi Biserica.105 

Circulară [Armonie şl unicate].107 

Legi legionare cu privire la anumite obligaţii ale Şefului Miş¬ 
cării Legionare.107 

Oameni cari ştiu că au păcate. Circulara Nr. 50 . . . . 108 

Circulara Nr. 51. Către Şefii de Regiuni.108 

Circulară. Către toţi legionarii.109 

Circulară [Lipsa de tact în conducere].109 

împotriva laşităţii. Circulară.110 

Stimate Domn, On. Familie [Răsboiul sfânt al comerţului] . 110 

Către toţi legionarii, membrii şi prietenii Mişcării Naţionale . 112 

Ordin pentru 1 Ianuarie 1937. Cu ocazia schimbării cadrelor 

Partidului.113 

Circulară [Echipa legionară luptă pe frontul din Spania] . . 117 

Legionari [Marea jertfă dela Majadahonda].118 

Parastas întru sfânta pomenire a lui Moţa şi Marin . . . 119 

Jurământul gradelor legionare pe trupurile lui Moţa şi Marin 

în Biserica Sf. Ilie Gorgan!., . . 120 

Camarazi [Privind pe Amedeu Bădescu].122 

Circulara Nr. 58 [Nici „Complot" nici „Lovitură de Stat"] . 123 

Circulară către legionarii din Capitală.124 

Circulara Nr. 59. Către Organizaţia Bihor.125 

Comunicat [Lecţia celei mai mari injustiţii].126 

Circulara Nr. 60 [O tendinţă fermă de provocare . ..] . . 127 

Pentru toţi cei ce pleacă acasă. Cu ocazia închiderii Universi¬ 
tăţilor .128 

Circulara Nr. 62 [Referitor la „Buna Vestire"] .... 129 

Primirea Oamenilor politici în Mişcarea Legionară . . . 130 

Circulara Nr. 64. Către toţi legionarii din România [Biserica 

Ortodoxă ia atitudine de împărat].131 


290 


























Camarade Boborodea [Misiunea colportajului] . . . . 132 

Studenţimea Română diemată să treacă pe sub jugul umilinţii. 

Circulara Nr. 65.134 

Corpul Muncitorimii Legionare.136 

Circulara Nr. 70 [„Prezent", „E drumul cel bun“] . . . 136 

Sediul Legionar. Circulară. Către Legionari şi Prieteni . . 137 

Domnilor Avocaţi [Privind procesul Decemvirilor] . . , 138 

Camarazi [daţi-vă examenele].139 

Circulara Nr. 75 [Interzicerea taberelor de muncă] . . . 140 

Circulara Nr. 76 [Şicanii împotriva coloniilor de vara] . . 141 

Către legionarii şl membrii din Capitală . . . . . . 142 

Circulara Nr. 77, Către Şefii de Regiune.143 

Excroci. Circulara Nr. 78 (Către organizaţia Braşov) . . 143 

Circulară [Daţi pentru victoria legionară!].145 

Comunicat [O dovadă a puterii lui Dumnezeu] . . . . 145 

Circulara Nr. 79 [Suntem UN MILION!].146 

Concurs la Alegeri.148 

O lămurire [„Consumul Legionar" Carmen Sylva] . . . 149 

La temeliile Sediului Legionar.151 

Legea Carmen Sylva. Circulara Nr. 80.151 

Cuvinte către Publicul Restaurantului legionar . . . . 152 

Către şefii de cuiburi.155 

F. D. C. Constanţa.155 

Tabăra de odihnă din Regiunea muntelui.156 

Circulara Nr. 81. Către şefii de Regiuni.157 

După raportul ... [Desfiinţ. org. Bălţi, Roman, Vaslui] . 158 

Circulara Nr. 82 [Un act criminal].161 

Tabăra legionară Câmpina.161 

Circulara Nr. 83 [Desfiinţarea taberei de odihnă] . . . 163 

Atitudini politice.167 

Circulara Nr. 86 [Familii-cetăţi legionare].168 

Circulara Nr. 87 [... compromiterea întregii mişcări] . . 169 

Pentru înfiinţarea „Batalionului Legionar al Comerţului" . 170 

Organizarea Batalionului Comerţului Legionar . • . . 171 

Bătălia Fierului Vechiu.173 

Instrucţiuni pentru strângerea Metalelor.174 

291 

















ţi 


Către Şefii de Regiuni [Figuri luminoase pentru Comerţ] . 
Circulara Nr. 89[Referitor la „Porunca Vremii"] 

Cei 40 de copii legionari. 

Către muncitori [Mândria de a fi stăpânul Ţării tale] . 

La turnarea ultimului planşeu al Sediului. 

Circulara Nr. 92 [Ordine secrete ale autorităţilor] . 

Către Preşedinţii de Tribunal din ţară. 

Un ordin confidenţial al Prefecturii din Prahova .... 
Circulara Nr. 91 [Ducelui Benito Mussolini şi Fiihrer-ului 

Adolf Hitler]. 

Raport [Prof. Vasile Christescu]. 

Circulara Nr. 93 [Abuzuri comise de autorităţi] .... 

Inaugurarea Consumului Legionar-Obor. 

Circulară [Statuia martirilor Horia, Cloşca şi Crişan] . 

Circulară [Batalionul comerţului legionar]. 

Circulară [Solemnitatea dela Alba-Iulia]. 

Porunci [pentru batalionul comerţului]. 

Circulară [Măsura mea trebue să fie dreaptă] .... 

Restaurant-Pensiune Legionară, la Predeal. 

Circulara Nr. 94 [Ordine ale Prefecturei...] . 

Circulara Nr. 95 [Conştiinţa datoriei]. 

Circulară pentru Batalionul Comerţului Legionar . 

La inaugurarea Pensiunei Legionare din Predeal .... 

Circulara Nr. 96 [Listele electorale]. 

Circulara Nr. 100 [Blestem asupra unui trădător] . . " . 

Circulara Nr. 99 [Situaţia dieltuelilor dela Centru] . 

Circulara Nr. 101 [Referitor la cuzişti]. 

Circulara Nr. 103 [Problema fierului]. 

Circulara Nr. 105 [Ţinută de înaltă demnitate] .... 
Circulara Nr. 106 [Proces-verbal la Ministerul de Interne] . 

Circulara Nr. 108 [Un nou cavalerism ...] . 

Cuvântul Căpitanului: „Muncitori din toată România, la 

luptă!". 

Pentru toţi legionarii: Şedinţa dela „Casa Verde"; Apelul 
Căpitanului; Citirea listelor de candidaturi; Ultimele in¬ 
strucţiuni în vederea alegerilor. 


179 

179 

180 
181 
182 

184 

185 

186 

187 

188 
189 
189 

191 

192 

193 
193 

195 

196 
196 
198 

198 

199 

200 
201 
202 
205 

205 

206 
206 
208 

209 


210 


292 















I 


Circulara Nr. 109 [Preoţi legionari cu salariile suspendate] . 218 

Circulara Nr. 114 [Ofensa trebue spălată ... . , , 219 

Declaraţiile D-lui C. Z. Codreanu [Pact de neagresiune] . . 220 

Circulara Nr. 117 [Vreau să văd cine bate la uşa casei mele ...] 224 

Un protest public [în apărarea lui luliu Maniu] .... 225 

Un răspuns [unei provocări a Partidului Naţional-Creştin] . 225 

Circulara 119 [Ofense şi calomnii].226 

Ordin de închidere a bătăliei electorale.229 

Circulara Nr. 122 [PACE şi ODIHNĂ].231 

Moţa ţi Marin ...[... sfidători de moarte].232 

Pentru ziua de 13 Ianuarie [1938].232 

Comunicat [Corecţi, diiar dacă alţii n’au fost cu noi] . . . 234 

Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman .... 238 

Ordin confidenţial [împrăştiaţi bucurie şi lumină] . . . 239 

Circulara Nr. 126 [Şcoala de Primari şi Prefecţi] , . , 240 

Circulara Nr. 127. „Omul şi Pogonul" [O scrisoare infamă] . 241 

Circulara Nr. 128 [Comisiuni de studiu].245 

Circulara Nr. 129 [Convocarea Senatului Legionar] . . . 248 

Instrucţiuni [pentru depunerea listelor].249 

Circulara Nr. 130 [Legionarii nu răspund loviturilor] . , 250 

Circulara Nr. 131 [Un periculos duşman al statului?] . , 251 

Circulara Nr. 132 [Noui jertfe pt. biruinţa legionară] . . 252 

Circulara Nr. 133. Corpul legionar al foştilor militari . , 253 

Circulara Nr. 134 [îndemn legionarii la linişte] .... 255 

Circulara Nr. 135 [„lagăr de internare"].255 

Circulara Nr. 136 [Un tablou întristător].257 

Circulara Nr. 137 [Trăiască Biruinţa legionară!] . . . . 257 

Circulara Nr. 138 [Sânge pentru sfânta Biruinţă legionară] . 259 

Circulara Nr. 139 [Păstraţi calm de neînvins] .... 259 

Circulara Nr. 140 [200 legionari arestaţi şi schingiuiţi] . . 260 

Circulara Nr. 141 [Teroare armată].261 

Circulara Nr. 142 [Cine l-a omorît pe Var jac?] .... 263 

Circulara Nr. 143. înscenare unui preot.263 


Către legionarii din toată ţara [Mişcarea Legionară s’a retras 

din propaganda electorală].264 

Circulara Nr. 144 [Un bilanţ sângeros ...].266 


293 







Circulara Nr. 145 [...vreau să fiu răsbunat] . . . . 

Circulara Nr. 146 [Anulez circulara Nr..l45 ...] 

Circulara Nr. 147[O săptămână de post şi rugăciuni] . 
Circulara Nr. 148 [Auto-disolvarea Partidului] . . . . 

Scrisoare adresată D-lui Ministru Alex. Vaida Voevod . 
Pentru lichidarea Comerţului Legionar ...... 

Către creditorii Comerţului Legionar. 

Cancelarului Adolf Hitler. 

Indiiderea Restaurantului legionar Gutenberg . . . . 

Pentru Profesorul lorga. 

Pentru Profesorul lorga. Comerţul legionar dela Obor şi dela 

Lazăr. 

Cuvânt pentru legionari . 


294 























De acelaş autor; 

1) Pentru Legionari^ Col. „OmulNou", 5^ 
ed., Miinchen 1968. 484 pagini DM 20,— 

2) Cărticica Şefului de Cuib, Col. „Omul 
Nou“, lla ed., Mchn. 1971. 146 pp. 
DM 8,— 

3) însemnări dela jilava. Col. „Omul 
Nou“, 3^ ed., Miinchen 1968. 68 pagini 
DM 6,— 

Traduceri în limbi străine: 

1) Guardia di Ferro (Per i Legionari) Edi- 

zioni di Ar, 2^ ed., Padova 1972. 444 
pagini L. 6.500 

2) La Garde de Fer (Pour Ies Legionnaires) 

Ed. Promethee, 2^ ed., Paris/Grenoble 
1938/72. 472 pagini 48 F 

3) Eiserne Garde (An meine Legionare) 

Col. „Omul Nou", 5^ ed., Miinchen 
1972. 472 pagini DM 15,— 

4) Guardia de Hierro (Para los Legiona- 

rios) Ediciones BAUSP, 3^ ed., Barce¬ 
lona 1975. 450 pagini 350 ptas. 

5) For My Legionaries (The îron Guard) 

Ed. „Libertatea", 1^ ed., Madrid 1977, 
tipărită la LIBERTY BELL în U, S. A. 
356 pagini $ 6.00 

6) // capo di cuib (traducere şi Nota 

introductivă de Claudio Mutti), Edizi- 
oni di Ar, 1^ ed., Padova 1974. 143 
pagini L, 1800 

7) Diario dai carcere, Edizioni di Ar, 2® 
ed., Padova 1970. 128 pagini L. 1700 

8) Diario de la cârcel (Introducere de 

Alberto Ezcurra şi un apendice; Testa- 
mento de Ion I. Motza), Cruz y Fierro 
Editores, 2^ ed., Buenos Aires 1974. 
104 pagini S 3.00 


Colecţia „EUROPA” Miinchen 





Circulari p Manifeste 


a apărut: 


In română: 

ediţie — Editura „Totul pentru Ţară" — Bucureşti 1937 
2^ ediţie — Editura Mişcării Legionare — Bucureşti 1941 
3^ ediţie — Ediţie de exil roneotip. incompt. — Madrid 1951 
4^ ediţie — Colecţia „Omul Nou", roneotip. — Salzburg 1951 
5® ediţie — Colecţia „EUROPA" — Miinchen 1981 

In italiană: 

1® ediţie — Circolari e manifesti (traducere de C. Mutti) 
Edizioni alPinsegna del Veltro — Parma 1980 





Circulari fi Manifeste 
In română: 


a apărut: 


ediţie — Editura „Totul pentru Ţară" — Bucureşti 1937 
2* ediţie — Editura Mişcării Legionare — Bucureşti 1941 
3® ediţie — Ediţie de exil roneotip. incompt. — Madrid 1951 
4® ediţie — Colecţia „Omul Nou", roneotip. — Salzburg 1951 
5® ediţie — Colecţia „EUROPA" — Miinchen 1981 


In italiană: 

1® ediţie — Circolari e manifesti (traducere de C. Mutti) 
Edizioni alPinsegna del Veltro — Parma 1980