Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
de CORNELIU ZELEA CODREANU
Tipografia "C. S. m. c."
Bucureşti, 1940
Legiunea este o organizaţie întemeiată pe ordine si disciplină.
Legiunea e călăuzită de un naţionalism curat, izvorât din
nemărginita dragoste de Neam si Tară.
Legiunea vrea să trezească la luptă toate energiile creatoare ale
Neamului.
Legiunea apără altarele Bisericii pe care duşmanii vor să ni le
dărâme.
Legiunea îngenunche înaintea crucilor vitejilor si mucenicilor
Neamului.
Legiunea stă scut neclintit în jurul Tronului, din care voevozi si
regi s'au jerfit pentru apărarea si înălţarea Patriei.
Legiunea vrea să clădească din suflete tari si braţe vânjoase o
Tară puternică, o Românie nouă.
CUVÂNT ÎNAINTE
După doi ani de prigoană cumplită, "Cărticica şefului de cuib"
reapare sub semnul biruinţei Căpitanului. Acest îndreptar de
viată, organizare si doctrină legionară, cu pagini din care s-au
născut, au luptat si au murit atâtia legionari fanatizati, a fost
prigonit si ars în rând cu trupurile martirilor noştri.
LEGIONARI,
Păstraţi această carte si nu vă abateti de la ea.
E gândul si voinţa celui mai mare îndrumător al neamului nostru,
pentru a realiza un om nou, o elită adevărată si o tară ca soarele
sfânt de pe cer.
E flacără din nemărginita dragoste a Căpitanului pentru noi.
E lege peste veacuri, pentru neamul românesc.
Salutul se păstrează neschimbat, pentru că voim să creştem în
duhul Lui.
Până nu se va întuneca cerul românesc peste sufletele noastre,
Căpitanul nu poate muri.
II avem si trăieşte în noi.
TRĂIASCĂ LEGIUNEA SI CĂPITANUL!
Horia Sima
1940, Bucureşti
2
PARTEA I - a
Şedinţa cuibului. Legile. Micul drapel.
Iniţiativa. Executarea ordinelor.
Camarazi,
La apelul făcut de a ne reorganiza cu totii în cuib ati răspuns într-
un număr covârşitor. Pământul Strămoşesc va publica pe rând
numele cuiburilor, dându-le aprobarea cuvenită. Sunteti din toată
tara si din toate păturile sociale. In majoritate ţărani si muncitori.
PUNCTUL 1. Acum stiti cu totii ce este un cuib: un grup de
oameni sub comanda unui singur om. Cuibul nu are comitet. El
are numai un sef care comandă, un corespondent care poartă
corespondenta, un casier care strânge cotizaţiile si un curier care
face legătura cu alte cuiburi sau cu şeful judeţului. Toţi aceştia, ca
nişte fraţi adevăraţi, ascultă de camaradul lor, care îndeplineşte
funcţiunea de sef de cuib. (Vezi < Pentru Legionari >, parte
cLegiunea Arhanghelului Mihail >, capitolul < Primele
începuturi de organizare >)
PUNCTUL 2. Datoriile corespondentului, curierului si casierului
cuibului.
Corespondentul tine corespondenta cuibului la ordinele şefului
de cuib. El scrie si expediază scrisorile. Curierul face legătura
între membrii cuibului, sau între două cuiburi, sau între cuib si
diferiţi şefi ierarhici. El aduce pachetele cu broşuri, reviste,
manifeste, ziare, etc de la gară sau de la postă si le împarte
membrilor . Stă la ordinele şefului de cuib.
Casierul are grijă să se încaseze o sumă cât de mică (cel puţin un
leu pe lună), de la fiecare membru. Sau alte ajutoare. El de
asemenea stă la ordinele şefului de cuib.
PUNCTUL 3. Cele sase legi fundamentale ale cuibului. Au fost
tratate pe larg vechile directive ale cuibului (directive desfiinţate
total prin apariţia broşurii de fată).
Le enumerăm aici:
1) Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, căci numai asa vei
învinge. Urmează-ti şeful si la bine si la greu.
3
2) Legea muncii: munceşte. Munceşte în fiecare zi. Munceşte cu
drag. Răsplata muncii să-ti fie nu câştigul, ci mulţumirea că ai
pus o cărămidă la înălţarea Legiunii si la înflorirea României.
3) Legea tăcerii: vorbeşte puţin. Vorbeşte ce trebuie. Vorbeşte cât
trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu făptuieste; lasă pe alţii
să vorbească.
4) Legea educaţiei: trebuie să devii altul. Un erou. In cuib fă-ti
toată şcoala. Cunoaşte bine legiunea.
5) Legea ajutorului reciproc: ajută-ti fratele căzut în nenorocire.
Nu-1 lăsa.
6) Legea onoarei: mergi numai pe căile indicate de oanoare.
Luptă, nu fi niciodată misei. Lasă pentru alţii căile infamiei.
Decât să învingi printr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe
drumul onoarei.
PUNCTUL 4. Micul drapel al Cuibului.
Fiecare cuib îsi are un mic Drapel tricolor. Pânza de mătase.
Mărimea pânzei 40 cm ă 40 cm. Lungimea prăjinei lm si 10 cm.
Deasupra o cruce. Pe pânză va sta scris:
Cuibul...
Garnizoana...
Judeţul...
Acest mic drapel nu este scos nici o dată afară; el rămâne în casă,
la sediul cuibului. Pe pânza lui se pun <stele>, una, două, trei,...
până la 7 stele.
Drapelul cu 7 stele este un drapel încărcat cu toată gloria. Stelele
le acordă numai Şeful Legiunii, după propunerile şefilor judeţeni,
sau din proprie convingere.
O stea pe drapel înseamnă o mare luptă la care a luat parte un
cuib, luptă în care cuibul s-a distins, s-a purtat cu vrednicie.
Pentru ca drapelele să fie toate la fel si făcute din aceeaşi pânză, e
bine ca şefii de cuib să le comande de la şeful judeţului, iar acesta
să le comande de la Centru în Bucureşti.
Când îsi face un cuib drapel? Unui cuib nu i se poate încredinţa
drapel decât după 6 lini de activitate regulată.
De aceea un cuib nu-si poate face drapelul fără aprobarea şefului
de judeţ.
PUNCTUL 5. Despre rapoarte.
A. Şeful de cuib trebuie să facă un raport săptămânal după fiecare
4
şedinţă de cuib.
Acest raport se va face după modelul ce se va da de şefii de
judeţe.
Raportul trebuie să cuprindă următoarele date:
1. Numele cuibului si data şedinţei.
2. Prezenta si absenta de la şedinţă.
3. Cotizaţiile membrilor.
4. Iniţiativele si realizările cuibului în curs de o săptămână si
anume:
a) Diferite contribuţii băneşti în folosul Legiunii.
b) Abonamente la diferite foi legionare si mai ales la
<Libertatea>. Cumpărături de foi, broşuri si cărţi legionare.
c) Vânzarea pe bani a tipăriturilor legionare.
d) Zile de muncă în şantierele si taberele legionare.
e) Formarea de cuiburi noi.
f) Marşuri, şedinţe la câmp, vizitarea altor cuiburi.
Raportul se face de şeful de cuib si se predă în timp de 24 de ore
şefului de garnizoană împreună cu cotizaţia.
In localitatea în care se găseste sediul Organizaţiei Judeţene
rapoartele se pot preda direct secretarului Organizaţiei.
B. Şefii de garnizoană înaintează şefului de sector, între 1 si 4 ale
fiecărei luni, rapoartele primite în timp de o lună de la şefii de
cuiburi din Garnizoană, împreună cu cotizaţiile.
C. Şefii de sector înaintează şefului de judeţ între 4 si 7 ale
fiecărei luni, rapoartele şefilor de cuib din sectorul lor, primite de
la şefii de garnizoană, împreună cu cotizaţiile.
D. Şeful de judeţ întocmeşte pe baza rapoartelor şefilor de cuiburi
din judeţ, situaţia generală a judeţului pe timp de o lună.
In acelaşi timp face o clasificare generală a cuiburilor pe judeţ,
clasificare a cuiburilor pe sectoare si clasaificarea sectoarelor.
Şeful de judeţ face un raport lunar pe care îl înaintează în dublu
exemplar între 7 si 13 a fiecărei luni, Şefului de Regiune.
Raportul Şefului de Judeţ trebuie să cuprindă:
1. Numărul de cuiburi.
2. Cuiburi noi înfiinţate.
3. Numărul de membri.
4. Creşterea fată de luna precedentă.
5
5. Numărul de şedinţe de cuib.
6. Numărul de prezenţi.
7. Numărul de absenţi.
8. Cotizaţii.
9. Contribuţii diverse.
10. Tipărituri si abonamente
a) Valoarea celor intrate.
b) Valoarea celor răspândite pe bani.
c) Valoarea celor răspândite gratuit.
d) Suma achitată.
e) Suma rămasă de plată.
11. Şantiere.
a) Zile de lucru.
b) Evaluarea lucrării în bani.
12. Tabere.
a) Zile de lucru
b) Evaluarea lucrării în bani.
13. Marşuri: în Kilometri - om (se înmulţeşte numărul de
Kilometri efectuaţi cu numărul membrilor participanţi.
14. Iniţiative.
15. Delegaţii.
17. Dificultăţi interne ale organizaţiei: certuri, neînţelegeri,
diferite abateri ale legionarilor.
18. Măsuri luate pentru înlăturarea dificultăţilor ivite.
19. Curente de simpatie, duşmănie sau indiferentă.
20. Punctele slabe ale organizaţiei si măsurile luate pentru
întărirea ei în acele puncte.
21. Ţinuta, atitudinea morală în societate a legionarilor.
22. Atacuri de vrăjmăşie - calomnii, agresiuni, abuzuri ale
autorităţilor - înregistrate. Numele persoanelor ce atacă si
adresele lor.
E. Şeful de Regiune, întocmeşte pe baza rapoartelor judeţene
primite, o clasificare a judeţelor din regiune si o situaţie generală
a regiunii.
Şeful de Regiune înaintează Centrului, pentru serviciul
persoanlului, între 13 si 17 a fiecărei luni, un raport cu situaţia
generală a Regiunii, cuprinzând exact aceleaşi puncte din raportul
Şefului de judeţ.
6
In acelaşi timp Şeful de Regiune, înaintează câte un exemplar din
rapoartele Şefilor de judeţ.
PUNCTUL 6. Când se adună cuibul.
Toate cuiburile de legionari din toată tara se adună în fiecare
sâmbătă seara; a doua zi e duminică, asa că fiecare poate să
întârzie puţin la sfat. Dar dacă e nevoie el se poate aduna oricând
îl cheamă şeful, în orice zi din săptămână.
PUNCTUL 7. Viata cuibului.
Cuibul adunat este o biserică. Intrând în cuib te dezbraci de toate
chestiunile mărunte si închini o oră gândurile tale curate Patriei.
Ceasul de şedinţă al cuibului este ceasul Patriei. Armonia deplină
trebuie să rezulte nu numai din prietenia celor adunaţi, dar mai
ales din comunitatea idealului lor. Acolo în cuib se vor înălţa
rugăciuni lui Dumnezeu pentru biruinţa Legiunii, se vor cânta
cântecele trimise de Legiune, se va vorbi despre cei morţi:
martiri, eroi căzuţi pentru Legiune si camarazii morţi în credinţa
legionară, prieteni, părinţi, bunici si strămoşi, rechemându-se
duhurile lor.
In linii generale, în cuib nu se va da loc la discuţii înfocate,
violente, contradictorii. Cât mai putină vorbă, cât mai multă
meditaţie, nimic să nu tulbure majestatea tăcerii si a bunei
înţelegeri.
Se vor face exerciţii de tăcere completă.
PUNCTUL 8. Prima grijă: PUNCTUALITATEA.
Dacă şeful cuibului fixează şedinţa la ora 9, apoi toti trebuie să-si
chibzuiască treburile în asa fel ca să nu vină nici prea devreme,
nici prea târziu. Nimeni să nu facă pe altul să aştepte. Legionarul
trebuie să fie om de cuvânt. Când a spus o vorbă să se tină
întocmai de dânsa. Tara e plină de aceia care spun multe vorbe,
dar nu se tin niciodată de ele. Când promiti ceva, gândeste-te
bine. Dacă tu crezi că nu poţi, spune verde, căci e mai frumos.
PUNCTUL 9. A doua grijă: INIMA BUNĂ.
Legionarul când vine la cuib trebuie să fie cu inimă bună. Să nu
pornească cu gând de sfadă, de răutate, căci în cuib n-are voie să
se certe nimeni. Când legionarul va avea poftă de sfadă, să se
bage între duşmani.
7
Lucrurile mari si bune se fac cu inimă bună, pentru că unde e
inimă bună acolo e Dumnezeu, iar unde inima e rea, acolo s-a
băgat diavolul. De aceea unde este inima rea nici un lucru n-are
spor. Toate merg pe dos. Despre omul care prăşeşte cu inimă rea
se zice că nici păpuşoii nu-i cresc pe ogor.
PUNCTUL 10. începerea şedinţei
La ora hotărâtă, după ce membrii cuibului s-au adunat, şeful
cuibului se ridică si strigă cu voce ostăşească:
Camarazi,
La auzul acestui semnal toti sar în picioare. Se îndreaptă cu fata
către răsărit si salută cu braţul întins: salutul cerului, adică al
înălţimilor si al soarelui adică simbolul biruinţei luminii si al
binelui.
Şeful cuibului spune cu glas rar si după el repetă toti ceilalţi:
1. - Să ne rugăm lui Dumnezeu.
2. - Să ne gândim la Căpitanul nostru.
3. - Să ne ridicăm cu gândul la sufletele martirilor:
- Moţa,
- Marin,
- Sterie Ciumetti
- si ale tuturor camarazilor noştri
- căzuţi pentru Legiune
- sau morţi în credinţa legionară.
4. - Să credem în învierea României legionare
- si în sfărmarea zidului de ură si de
- miselie care o împresoară
5. Jur că nu voi trăda niciodată Legiunea.
PUNCTUL 11. Cu ce începe şedinţa şeful cuibului?
1. Cu partea informativă. Noutăti.
Ce vesti a primit de la Centru sau de la judeţ, etc.
Ce s-a mai întâmplat prin tară.
Ce s-a mai întâmplat prin sat (politica satului), oraş, fabrică,
facultate.
Cum stau diferitele forte politice adverse: cresc, stau pe loc,
dau înapoi.
Cum merge Legiunea noastră în tară.
Aici la noutăti fiecare membru din cuib mai aduce si el
8
noutăţile pe care le ştie.
2. Ordine sosite.
Ce ordine s-au mai dat. Cu ce se ocupă ceilalţi legionari din
tară. Cum merge lupta legionară.
3. Citirea <Pământului Strămoseso si a celorlalte foi legionare.
<Pământul Strămoseso trebuie citit în întregime. In el se află
adevăratul duh legionar.
Toate ordinele date de centru precum si cele mai bune
informaţii cu privire la mişcarea din întreaga tară. De asemenea
se vor citi foile legionare locale.
4. Educaţia membrilor.
Legionarul va trebui să ştie că: Legiunea va învinge până la
sfârsit toate partidele, oricâte piedici i se vor pune în cale.
Că toti legionarii sunt gata să facă orice jertfă cu bucurie. Că
fiecare jertfă înseamnă un pas înainte către victorie.
Că legiunea are un program precis care se va publica la timpul
potrivit.
Că prin realizarea acestui program tara se va reface.
Că legionarii vor face din această Românie o tară frumoasă si
bogată.
Că legionarii sunt chemaţi de Dumnezeu ca după veacuri de
întuneric si asuprire să sune trâmbiţa învierii neamului românesc.
Şeful de cuib va căuta să sădească adânc în sufletul fiecăruia
dintre membrii cuibului credinţa în Dumnezeu, în Patrie si în
misiunea neamului nostru.
PUNCTUL 12. Ce se mai poate discuta în cuiburi.
In cuiburi, când este vreme, se mai discută si alte probleme.
Iată câteva titluri de discuţii sătesti:
1) Cum s-ar putea obţine o recoltă mai bună (grâu, porumb, vie,
etc.).
2) Care sunt rezultatele dacă îngrăsăm pământul?
3) Este bine să semănăm mereu acelaşi fel de cereale pe
pământ?
4) S-ar putea ca satul să-si cumpere o maşină de treierat?
5) Cum s-ar putea obţine un preţ mai bun pe produsele ţărăneşti?
6) Cum trebuie să îngrijim vitele, tovarăşii noştri de muncă
pentru ca să nu mai sufere?
7) Crescutul păsărilor n-ar putea aduce un venit gospodarului,
asigurându-i o hrană mai bună?
9
8) Cum s-ar putea înfrumuseţa satul? îmbunătăţi drumurile,
podurile? îngrijirea bisericii si a cimitirelor, a scolii?
Iată câteva titluri de discuţii pentru cuiburile de fete sau doamne
(Cetătui).
1) Rolul femeii legionare în România nouă.
2) Drepturile si datoriile femeii legionare.
3) Sora legionară ca mamă.
4) Sora legionară ca soţie.
5) Sora legionară ca luptătoare.
6) Sora legionară si disciplina.
7) Femeia legionară si femeia modernă.
8) Cum s-ar putea da o masă mai hrănitoare familiei.
9) Cât mai multă si variată iniţiere în arta gătitului asa de puţin
cunoscută în lumea satelor.
10) Curăţenia casei si îngrijirea copiilor.
11) Cum s-ar putea ca îmbrăcămintea întreagă să se facă în casă.
12) Creşterea copiilor. - La Biserică. Spovedania si Sf.
împărtăşire. Iubirea de carte si de lumină, de muncă, de tară.
Cuiburi intelectuale.
Iată titlurile conferinţelor tinute de cuibul AXA din Bucureşti.
1. Antisemitismul în cadrul Legiunii. Deosebirea între legionari
si cuzisti. (Ion I. Moţa).
2. Problema minorităţilor în statul român.
3. învăţământul în statul legionar.
4. Problema morală în viata publică a României. Scrierile
imorale.
5. Educaţia morală a legionarului.
6. Caracter de legionar.
7. Politica agrară. Reforma financiară.
8. Problema muncitorească în statul legionar.
9. Capitalul si munca românească.
10. Industrie si agricultură.
11. Biserica în statul legionar. Preotul.
12. Politica externă a României.
13. Legiunea si marxismul.
14. Armata.
Cuiburile studentesti si Frăţiile de Cruce.
1. Deosebirea între politica partidelor si politica Legiunii.
10
2. Deosebirea de organizare între sistemul partidelor politice si
sistemul Legiunii.
3. Afinitatea între fascism si Mişcarea Legionară.
4. Puncte comune între hitlerism si Mişcarea Legionară.
5. Formează jidanii un pericol fără leac?
6. Foloasele spiritului de disciplină?
7. De ce Mişcarea Legionară poate salva tara si de ce celelalte
mişcări politice nu o pot salva?
8. De ce cuzismul nu poate învinge?
9. Ţăranul în statul legionar.
10. Muncitorul în statul legionar.
11. Cine este Benito Mussolini.
12. Cine este Adolf FTitler.
13.
14. Cine a fost Lenin.
15. Educaţia fizică, factor principal în educaţia legionară.
16. Fascismul înainte si după 1922.
17. Ce este Balilla? Organizarea ei.
18. Cântecul legionar.
19. Franţa naţionalistă si Franţa socialistă.
20. Cum se pot combate tendinţele Ungariei asupra
Transilvaniei?
21. Cum se poate anihila încercarea de influentă a Rusiei asupra
Basarabiei?
22. Cum se pot întări frontierele dinspre Bulgaria?
23. Cum se poate salva Maramureşul?
24. Poate exista o artă legionară?
25. Statul legionar si Românii de peste hotare.
Coruri.
Cuiburile formate din legionari mai tineri vor învăţa marşurile
legionare si vor cânta în şedinţă.
PUNCTUL 13. Hotărâri.
La sfârşitul şedinţei se iau hotărâri. Orice şedinţă trebuie să se
termine prin hotărâi precise, adică să se arate ce are de făcut
fiecare legionar până la şedinţa viitoare. Cuibul lucrează: a) după
ordinele care le primeşte de la comandanţi si b) din proprie
iniţiativă (hotărârea pe care si-o ia singur). Şeful de cuib poate lua
iniţiativa în mai multe direcţii.
1. Mărirea organizaţiei, adică facerea de cuiburi noi.
11
2. Strângerea de fonduri prin serbări, vânzări de broşuri, etc.
(afară de colectarea de bani, care nu este permisă decât printre
membrii organizaţiilor noastre).
3. împărţirea în lumea nelegionară, după un plan bine stabilit, a
literaturii legionare.
Fiecare cuib are un număr de oameni cunoscuţi în fata sa.
Ei pot fi prieteni, indiferenţi sau vrăjmaşi. Cuibul îsi face o listă
cu numele si adresa lor, apoi îsi propune ca încetul cu încetul să-i
convingă si să-i crească în credinţă legionară.
Atunci trimite fiecăruia hrană sufletească: cărţi, reviste, articole,
fotografii, coruri. Bine studiate, după sufletul si mintea omului
care le va citi. Pe un om poate să-l influenţeze o anumită carte, un
anumit articol, o anumită foaie, revistă. Pe altul, altele. De aceea
cuibul trebuie să studieze ca să nu arunce nimic în vânt.
Vrăjmaşului trebuie să-i deie cărţi? Da. Pentru că după ce va citi
azi, mâine, poimâine, va începe să se clatine. Si vrăjmaşul care se
clatină va fi învins.
Această hrană sufletească nu se trimite numai o dată. Cuibul are
grijă de pui până fac aripi.
Când sufletul lor a crescut în credinţă, atunci plini de recunoştinţă
vor veni, te vor căuta si te vor întreba: ce să fac acum? Ii vei
răspunde: <Fă si tu ce am făcut eu. Hrăneşte si tu pe alţii, după
cum te-am hrănit si eu pe tino
Materialul (broşuri, cărţi, etc.), uneori se vinde, de cele mai multe
ori însă omul le va găsi acasă gratuit, date de cuib din sărăcia lui.
Si fără ca să ştie cine i le-a trimis. Căci cuibul dă, urmăreşte
efectul si nu spune cine trimite. Abia la sfârsit se vor cunoaşte.
Mare bucurie va simţi un cuib pentru fiecare om pe care-1 va
scoate din lumea vrăsmăsiei si-1 va aduce în lumea credinţei
legionare.
Citez cuibul "Avangarda 13, Nr. 3", care în timp de o lună si
jumătate a împărţit 37 de volume "Pentru legionari" si 15 "Cranii
de lemn".
Cuiburile de legionare, de copii, de legionari bogaţi sau săraci,
fiecare după puteri, pot face această operă dând rezulate
extraordinare pentru Legiune.
4. Cuibul mai poate lua iniţiativa unui şantier. Adică să dreagă
un pod stricat, un sânt, un drum, un gard, să ajute un copil bolnav,
să repare casa unui bătrân sau a unei văduve. Să îngrijească de
mormintele părăsite.
12
Asa câ în fiecare şedinţă şeful cuibului va pune această
imperioasă întrebare:
Ce să mai facem ca să ne mărim organizaţia?
Cu ce putem noi să ajutăm Legiunea?
Fiecare membru al cuibului se gândeşte si unul spune: să mai
facem cuiburi în sat la noi, sau în facultate, dacă e student, etc.
Altul spune: în satul vecin nu există nici un cuib, să mergem
acolo să facem. Altul spune: să ajutăm băneşte Legiunea. Căci
având bani, legionarii îsi vor înzestra organizaţia cu tot ce-i
trebuieste pentru luptă si să anunţăm şeful Legiunii pentru a
vedea unde ne repartizează (la susţinerea unei foi, la cumpărarea
unei camionete, la broşuri, etc.).
Munca fiecărui cuib este de o mare importantă.
Nu se poate ca un cuib să se constituiască si apoi să nu mai
lucreze nimic, adică să nu mai dea nici un semn de viată. Cuibul
care nu munceşte, care nu se mişcă si nu dă semne de viată este
trecut în catalogul Legiunii sub denumirea de "Cuiburi moarte".
PUNCTUL 14. Despre iniţiativa şefului de cuib.
Iniţiativa este cea mai frumoasă floare pe care un comandant o
poate purta.
Şeful care îsi ia răspunderea iniţiativei trebuie să ştie că ea poate
aduce mărirea organizaţiei, dar poate aduce si foarte mare rău,
după cum un sef o întrebuinţează în bine sau în rău.
Nu are voie în special:
a) a tipări ceva în numele organizaţiei fără aprobarea Biroului
Central al Presei Legionare.
b) a scrie ordine sau scrisori cu conţinutul nechibzuit, care să fie
rău interpretate de către acei cărora se adresează, sau de către
adversari.
c) Nu are voie de a-si băga unitatea în acţiuni dezordonate,
chefuri, petreceri sau scandaluri, etc.
d) Nu are voie a trata si nici a încheia vreo combinaţie politică
cu oamenii altei grupări, fără aprobarea directă a şefului Legiunii.
e) In general, un sef, ca si un legionar, trebuie să fie atent de a
nu face nici un fapt, de a nu se introduce în vreo acţiune care ar
putea periclita, strica sau dezonora Legiunea.
Când se ia iniţiativa?
a) Iniţiativa se ia când nu există vreun ordin precis dat de către
şefii ierarhici. Dacă este un ordin, se execută ordinul.
13
b) Dacă între timp situaţia s-a schimbat, şeful de cuib, ca orice
comandant, pe răspunderea lui, va lua măsuri din iniţiativă
proprie, judecând însă cu pătrundere, pentru ca organizaţia să iasă
cât mai bine.
c) Dacă din întâmplare există un sef legionar pe loc mai mare ca
şeful de cuib, şeful de cuib nu mai are iniţiativa. Comanda,
iniţiativa si răspunderea o ia legionarul mai mare în grad.
In afară de aceste cazuri prevăzute, şeful de cuib are o largă
iniţiativă.
El va lua hotărâri cu de la sine putere, în bună înţelegere cu toti
membrii cuibului, în scopul de a servi cauza legionară. Imediat ce
a luat o iniţiativă, o raportează Şefului garnizoanei. După ce a
executat-o, raportează din nou: " Vă aduc la cunoştinţă că
hotărârea luată de noi de a executa ..., am adus-o astăzi la
îndeplinire, bucurându-ne că am adus-o astăzi la bun sfârsit."
Şeful Legiunii cântăreşte e un sef legionar, după puterea lui de
iniţiativă. Cei mai buni şefi si cele mai bune cuiburi sunt acelea
care iau cele mai bune iniţiative si le duc la îndeplinire.
PUNCTUL 15. Despre executarea ordinelor.
Când un legionar sau un cuib primeşte un ordin, este o chestiune
de onoare de a-1 executa, trecând prin foc si prin apă, dacă este
nevoie.
După aceasta se măsoară vrednicia legionară.
Când Şeful Legiunii dă semnalul unei bătălii legionare (cum a
fost de exemplu: cumpărarea unei camionete, scoaterea unei foi,
cumpărarea unei tipografii), cuiburile ca nişte albine, întrecându-
se în hărnicie si în viteză unele pe altele, trebuie să vină fiecare cu
ceea ce poate da.
Ori de câte ori vin asemenea ocazii, trebuie să concure într-o
adevărată întrecere nebună înspre victoria legionară toate
cuiburile.
Cum ar fi cu putintă ca un cuib să fi rămas în afara luptei, să nu fi
adus si el un cât de mic ajutor, cât de mică jertfă?
Din aceste lupte se poate vedea cine merită să se înalte, în noua
lume legionară, si cine trebuie să rămână unde este.
PUNCTUL 16. închiderea şedinţei.
Membrii cuibului se scoală în picioare cu fata spre răsărit. Salută
cu braţul întins spre cer. Toti repetă după şeful cuibului: "Jur că
14
nu voi trăda niciodată Legiunea".
După aceea legionarii se despart în voie bună cu gândul la
hotărârile pe care trebuie să le execute. In prima şedinţă viitoare
se va vedea cât s-a executat din hotărârea luată.
PUNCTUL 16 BIS. Marşul legionar.
Duminica si în zilele de sărbătoare cuiburile de toate categoriile:
Frăţii, Cetătui, etc., trebuie să se obişnuiască a pleca în marş. Noi
nu ne cunoaştem tara. Unii nu-si cunosc nici satul vecin.
In zilele de sărbătoare, pe ploaie sau pe vreme bună, iama sau
vara, să ieşim afară în mijlocul naturii. Pământul românesc să
devină un furnicar în care să se întâlnească pe toate drumurile mii
de cuiburi alergând în toate direcţiile.
In timpul slujbei să se oprească la Biserica din cale. Să se
oprească la camarazii din satele vecine.
Marşul este sănătos. Marşul repauzează si reface nervul si sufletul
omenesc. Dar mai presus de toate, marşul este simbolul acţiunii,
al explorării, al cuceririi legionare.
Marşul se face în ordine: pasul bărbătesc.
PARTEA a Il-a
Despre Organizare
Câte feluri de cuiburi sunt. încadrarea lor.
PUNCTUL 17. Cuibul superior si Familia de cuiburi.
Fiecare membru al cuibului, după ce a stat într-un cuib mai multă
vreme făcându-si educaţia legionară poate să se desprindă din
acel cuib si să-si formeze un alt cuib în care el va fi sef.
Dacă dintr-un cuib se desprind cel puţin 3 membrii si-si face
fiecare câte un cuib, cuibul vechi va deveni cuib superior.
Un cuib superior se poate întinde si în zece sate dacă poate face
în fiecare dintre ele câte un cuib nou. Fiecare este liber să se
întindă după puterea e care o are, astfel că dintr-un cuib făcându-
se mai multe cuiburi, toate acestea formează un fel de familie.
Adică cuibul care s-a format întâi si cu toate celelalte, care s-au
născut din el, formează o familie. Fiecare cuib din familie îsi are
un sef, dar mai mare peste toti este şeful primului cuib.
15
PUNCTUL 18. Cuiburi încadrate.
Cuiburile dintr-un sat, comună, oraş, fabrică, facultate, etc.,
trebuie să aibă legături între ele. De ce? Pentru ca să nu se
ciocnească între ele în anumite chestiuni (unii să aibă o părere,
alţii altă părere). Toţi legionarii vor avea o singură părere, un
singur gând si un singur suflet. De aceea trebuie să aibă toti un
singur sef.
Cine este şeful dintr-un sat.
Dacă într-un sat este o singură familie de cuiburi, şeful
legionarilor din sat este şeful primului cuib.
Dacă sunt două familii de cuiburi, şeful satului sau şeful
garnizoanei legionare va face cu schimbul câte o lună.
O lună va fi sef al garnizoanei legionare şeful unei familii, o lună
şeful celeilalte familii de cuiburi.
Dacă vor fi trei sau patru familii de cuiburi vor face fiecare câte o
lună cu schimbul.
Şefii de garnizoană când se schimbă, fac un proces verbal de
predarea si primirea comenzii, pe care îl trimit şefului judeţean ca
să ştie cine are comanda luna aceea.
Mai târziu, când cuiburile se înmulţesc, se fac si şefi de sectoare,
care să facă legătura si să aibă grijă de toate cuiburile din regiune.
Şeful de sector este numit de conducerea centrală a Legiunii în
urma propunerii şefului judeţean. El se va recruta dintre cei mai
destoinici şefi de garnizoană.
In cazul victoriei legionare, primar într-o comună nu va fi şeful
de sector sau şeful vreunei familii de cuiburi legionare, ci va fi
cel mai destoinic om pe care îl va avea Legiunea în acea comună.
El va fi însă sub controlul şefului legionar din acea comună.
PUNCTUL 19. Chemarea şefilor de cuiburi. Şcoala de Cadre.
Şeful garnizoanei legionare sau şeful unui cuib superior cheamă
la consfătuire din când pe şefii cuiburilor în subordine, ca să se
informeze cum mai merge activitatea, să le comunice ordinele
sosite sau să ia vreo hotărâre. Cu această ocazie se face cu şefii de
cuiburi şcoala de cadre, adică şcoala care să înveţe pe şeful de
cuib: organizarea, duhul legionar, ce voieşte si ce va face
Legiunea, datoriile unui sef legionar, toate învăţate după broşura
de fată.
Şeful politic judeţean îsi cheamă cel puţin o dată la două
16
săptămâni subalternii (şefii de unităti, F. d. C., cetătui, Sectoare,
Statul Major, etc.)
Orice sef când îsi cheamă oamenii în subordine pentru a le da
directive, sau a le face şcoala legionară, nu-i cheamă în vizită si
nu le serveşte câte un pahar de vin ca în lumea democraţiei.
Asemănător unui comandant de regiment care îsi cheamă ofiţerii
subalterni înainte de luptă pentru ca să le dea ordine, asa se
prezintă şeful legionar.
Va sta în picioare în poziţie de drepţi. Va fi încins; simbolul
puterii. Ceilalţi, în semicerc în poziţie corectă, atenti, seriosi,
conştienţi că în clipa aceea fac o slujbă neamului lor, ca aceea pe
care o face preotul la altar.
Vor fi si ei încinşi. Se va face apelul, se va da raportul. Se va
cânta. Urmează aceeaşi formalitate la deschidere si la închidere
ca si la şedinţa cuibului.
Formaţiuni pentru corpul legionar. Când soseste un sef, corpul
legionarilor va fi aranjat în careu sau în linii de plutoane prin
flanc.
PUNCTUL 20. Un rol important al şefilor de Garnizoană
legionară.
Şefii de garnizoană legionară dintr-o comună mai au o importantă
mare în materie de organizare sătească si anume: după ce
cuiburile de legionari s-au înmulţit, şefii de garnizoană se adună
împreună si în cea mai bună înţelegere despart de o parte
cuiburile tinerilor de la 18 până la 27 sau chiar 30 de ani.
Aceste cuiburi tinereşti, toate la un loc, se vor numi "Grupul
legionarilor din comuna X".
In fruntea acestor cuiburi, şefii de garnizoană legionară vor pune
pe cel mai bun dintre şefii de cuiburi (având în vedere cine a
făcut cele mai multe cuiburi si cine are mai multe calităţi de sef)
si vor cere apoi confirmarea din partea Şefului Legiunii.
In caz că sunt doi buni, vor face si aceşti şefi de Grupuri
legionare, cu schimbul câte o lună. Ei ascultă de ordinele şefului
de Garnizoană Legionară.
PUNCTUL 21. Un alt rol al şefilor de garnizoană .
Este acela de a veghea ca să nu se întâmple nici o neînţelegere
între legionari. Nici o ambiţie decât aceea de a ieşi învingător. El
va căuta să împace cu foarte multă înţelepciune orice
17
neînţelegere. In fata Şefului Legiunii este mai mare, nu
încăpăţânatul ci acele care ştie să se supună intereselor sacre
legionare, să jertfească din convingerile lui, din mândria lui, în
scopul victoriei.
PUNCTUL 22. Câte feluri de cuiburi sunt în Legiune.
1) Cuiburi numite "Frăţii de Cruce". Aici intră numai tineri de la
14 la 20 de ani din diferite scoli. F.D.C. sunt numai al oraşe.
Rolul acestor cuiburi este de a face educaţia tinerimii române si
anume:
a) Educaţia Creştină: ei trebuie să recunoască, să iubească pe
Dumnezeu si să se poarte după învăţăturile Creştine.
Este foarte multă literatură imorală care ucide sufletul copilului.
El trebuie să fie ferit de a sorbi această otravă.
b) Educaţia Naţională: tânărul român trebuie să-si iubească
Patria, Pământul si Regele. Fără patrie este ca un pui fără cuib.
El trebuie ferit de literatura comunistă care se ridică în contra lui
Dumnezeu, în contra Familiei, în contra proprietăţii, în contra
Armatei.
c) Educaţia Socială: în sufletul tineretului nostru trebuiesc
cultivate si întreţinute sentimentele creştine de dreptate si echitate
socială si setea de muncă creatoare.
d) Educaţia Fizică: copilul trebuie să fie voinic si sănătos la
trup, pentru că el va fi ostasul de mâine care va apăra acest
pământ. (Legiunea Sportivă).
e) Educaţia Sanitară: el trebuie păzit de nenumăratele boli, în
special de cele venerice care secătuiesc toată vlaga tineretului. Cu
un cuvânt, trebuie să ne îngrijim de Românul zilei de mâine, care
va purta pe umerii săi marea răspundere a existentei Patriei.
PUNCTUL 23. 2) Cuiburile de fete (Doamne), denumite si
"Cetătui" când ele sunt formate din eleve de la şcolile superioare.
Tot cu acelaşi scop de educaţie. Ele mâine vor fi mame. Si copilul
va fi după cum îl creste mama lui. Ele ajută Legiunea cu munca
lor si cu propagarea ideilor legionare.
PUNCTUL 24. 3) Corpul legionarilor: de la 21 la 28 de ani.
Toate cuiburile cu membri în această categorie de vârstă
formează Corpul Legionarilor.
Se admite excepţional si sub această vârstă pentru membrii
18
cuiburilor de la sate unde nu exista Frăţii de Cruce.
Ei sunt membrii cei mai activi ai Legiunii.
Pe lângă educaţie, ei aleargă si împrăştie credinţele noastre. Ei
împrăştie cel mai mult suflet, căci au de unde.
Ei fac politică si politica este o luptă din care învinge cel cu suflet
mai bine călit, cel mai hotărât, cel mai răbdător, cel mai
disciplinat, cel mai activ.
Educaţia faptei creatoare. El, legionarul, va fi acela care prin
munca lui proprie va clădi România cea nouă, nu pentru a câştiga
ceva, ci numai din dorinţa de a o vedea tară puternică.
Lui trebuie să i se facă educaţia jertfei, nu a câştigului, căci numai
jertfind cu totii, vom putea avea o tară frumoasă si bogată.
Lui trebuie să i se facă educaţia disciplinei severe, pentru că
numai sforţările unite, disciplinate, ale tuturor pot avea efectele
dorite.
PUNCTUL 25. 4) Studenţii legionari de la o Universitate se
organizează în modul următor: toate cuiburile studentesti dintr-un
judeţ formează Grupul Legionar Studenţesc, purtând denumirea
judeţului respectiv si stând sub conducerea celui mai vrednic
legionar.
Toate grupurile studentesti judeţene de pe lângă o universitate,
formează Centrul Studenţesc Legionar, sub comanda unui sef
legionar, ajutat de către toti şefii grupurilor legionare.
Şefii de grupuri si de centre studentesti legionare sunt numiţi în
fiecare an de către Marele Consiliu Universitar Legionar, care
lucrează sub preşedinţia Şefului Legiunii. Acest consiliu este
format din preşedintele centrelor universitare legionare si din câte
5 şefi de grupuri legionare. Studenţii de la fiecare universitate
aleşi automat în ordine alfabetică judeţeană, în fiecare an. In
cazuri de festivitate deosebită, la acest consiliu pot lua parte toti
şefii de unităti legionare studentesti (cuiburi, grupuri si centre).
Un sef legionar de orice unitate nu poate ocupa în acelaşi timp o
funcţiune în vreuna din comitetele organizaţiilor studentesti
generale, ca: cercuri, societăţi de facultăţi, centre, etc. Pentru
aceste funcţiuni va delega legionari de sub comanda sa, sau de va
fi nevoie să intre personal, va preda altuia comanda legionară.
PUNCTUL 26. 5) Organizaţia politică propriu -zisă: sunt
cuiburile oamenilor mai în vârstă, care si ei vor face educaţia în
19
sens legionar, vor acţiona politiceşte, vor proteja si îndruma pe
cei mai tineri.
Conducerea o are şeful politic judeţean, care în acelaşi timp
supraveghează si îndrumă activitatea celorlalte unităti legionare.
PUNCTUL 27.
Toate aceste judeţe au în fiecare judeţ si la centru
comandamentele lor aparte:
Astfel, în fiecare judeţ există:
- Şeful Frăţiei de Cruce (F.D.C.);
- Şefa Cetătuilor de fete sau doamne.
- Şeful Corpului Legionarilor.
- Şeful Corpului Muncitorilor
- Şeful Organizaţiei Politice.
Toţi aceştia fac parte de drept din statul major judeţean,
respectând si asccultând pe şeful organizaţiei politice judeţene.
La centru există:
- Comandamentul F.D.C.
- Comandamentul Cetătuilor de fete.
- Comandamentul Corpurilor Legionare
- Comandamentul Corpului Muncitoresc Legionar
- Comandamentul Corpului Studenţesc Legionar
- Şefia organizatieie politice
Toţi aceştia sunt sub conducerea Şefului Legiunii.
PUNCTUL 28.
In regulă generală, toti aceşti şefi se schimbă cu anul. Şefii
organizaţiei politice pot sta câte doi ani sau mai mult cu
aprobarea Şefului Legiunii.
Fiecare sef are grijă din vreme să-si formeze înlocuitorul.
Foştii şefi trec într-o situaţie superioară si au totdeauna grijă de
îndrumarea si sfătuirea şefilor actuali si de supravegherea bunului
mers al întregii organizaţii. Ei asistă la orice şedinţă si-si dau
întotdeauna părerile lor.
Ei îndeplinesc în special rolul de judecători pentru orice
neântelegeri sau conflicte ivite între legionari, căutând cu
înţelepciunea si experienţa lor să împace lucrurile si să păzească
organizaţia de cea mai mare greşeală: neînţelegerea, dezbinarea.
20
PARTEA A III-A
Sfaturi pentru şefii de cuib, ca unitatea de sub
comanda lor să poată merge bine.
PUNCTUL 29. 1) Cum trebuie să fie si să se poarte un sef.
Un sef trebuie să fie înţelept, trebuie să se gândească bine când ia
o hotărâre, pentru ca ea să fie bună. Hotărârea trebuie luată
repede si dusă până la capăt.
Trebuie să fie blând si să-si iubească oamenii de sub comanda lui.
Trebuie să fie voios; asa trebuie să apară înaintea celor pe care îi
comandă, nu amărât întunecat nervos.
Trebuie să fie drept cu legionarii si cu toată lumea. Nici
adversarului nu-i poate face nedreptate. Va lupta cu el, îl va
învinge, dar pe căile dreptăţii, ale moralei; nu prin laşitate sau
minciună.
Trebuie să fie curajos si hotărât în ceasuri de primejdie. Asa
bunăoară, dacă va vedea un om în primejdie, datoria de onoare a
unui legionar este de a sări pentru a-1 salva, înfruntând primejdia.
Ex.: foc, înec, etc.
Trebuie să împartă bucuriile si durerile cu toti camarazii lui. In
orice ocazie în lume, nu numai în lumea legionară, el trebuie să-si
aleagă locul cel mai greu. Un legionar nu se înghesuieste ca să
apuce cel dintâi loc la masă sau cel mai bun pat la culcare.
Trebuie să fie dibaci, adică orice ordin să-l ducă la bun sfârsit,
întrebuinţând căile cele mai inteligente.
Trebuie să comande clar si să-si ducă oamenii la biruinţă.
Să nu vorbească de rău pe camarazii lui. Să nu permită să i se
vorbească de rău despre alţii.
Să ştie să păstreze armonia în unitatea pe care o conduce. Este de
o importantă capitală. Un sef de ar avea toate calităţile din lume
si dacă în unitatea pe care o comandă e ceartă, dezbinare,
neînţelegere, trebuie imediat înlocuit. Sunt unii şefi care îndată ce
iau comanda unei unităti, unitatea începe a se destrăma.
Să fie foarte cuviincios cu toată lumea. Să nu bruscheze lumea,
pentru că în loc de a o atrage s-o îndepărteze.
Trebuie să fie cumpătat la toate. De exemplu: nu se poate
concepe nici un sef si nici un legionar beat. Legionarul poate
21
petrece, dar nu se îmbată.
Să fie om de cuvânt.
Să fie de o cinste care să-i atragă stima tuturor oamenilor din jur.
Intr-un cuvânt, să se poarte în asa fel încât toată lumea să poată
spune: "Intr-un legionar te poţi încrede, căci un lucru luat de un
legionar pe seama lui îl duce la bun sfârsit."
Şeful legionarilor este un om năzdrăvan, care din orice
împrejurarea oricât de grea ar fi ea, iese deasupra. El trebuie să
fie învingător. De va cădea, el se va ridia din nou si va învinge.
Numai înzestrat cu astfel de calităţi, un sef legionar va putea prin
şcoala cuibului si prin puterea exemplului, transforma pe fiecare
român creind un suflet nou, un adevărat caracter, care va sti să
învingă în toate împrejurările si cu care tara se va putea mândri.
PUNCTUL 30. 2) De ce trebuie să se păzească un sef legionar,
a) Să nu se lase ademenit. Adversarii au două căi de luptă. Prima
cale, atacul fătis pentru a ne strivi. Dacă văd că noi am rezistat si
n-am fost striviţi, atunci încearcă a doua cale: ademenirea câtorva
oameni pentru dezbinarea noastră.
Un exemplu: procesul de la Văcăreşti din 28 Martie 1924.
Procesul acesta a urmărit strivirea noastră. Noi însă am rezistat,
am ieşit învingători, adică am fost achitaţi.
Diferite persoane sus-puse se arătau prietene cu noi (după
proces), ne chemau la masă, ne lăudau: că suntem buni, suntem
talentati, vom ajunge departe, etc.
In acelaşi timp încercau dezbinarea noastră: vorbind rău pe
ceilalţi camarazi.
Noi am prins această notă de atac si ce auzeam , veneam si ne
spuneam unul altuia. Si atacul a căzut. Iar noi, după 10 ani, ne
găsim tot asa de uniţi ca si în ceasul întâi.
Acum împotriva Mişcării Legionare, se întrebuinţează primul
mijloc: încercarea adversarilor de a ne strivi. Când vor vedea însă
că nu ne pot strivi, vor încerca al doilea mijloc: dezbinarea
noastră prin ademenire.
Nu vedeţi cum s-au dezbinat toate partidele din România, tot prin
ademenire: liberalii în două, averescanii în două, iar acum, în
urmă, si naţional ţărăniştii stau gata să fie învinşi si rupţi în două.
Vor încerca si cu noi. Dar noi vom fi pregătiţi si vom învinge.
22
PUNCTUL 31. Ce trebuie să facă un sef legionar, când simte
atacul ademenirii.
Imediat trebuie să raporteze şefului său si Şefului Legiunii. Si să
spună deschis cuibului din care face parte. Adică să dea pe fată
uneltirile vrăjmaşe.
PUNCTUL 32. b) Nu există în Legiune "M-am supărat si plec."
Dacă se ceartă cu cineva, cu un camarad, legionarul trebuie să se
împace. In orice caz, nu poate pleca din Legiune pe acest motiv,
căci nu se poate supăra pe Legiune, adică pe lupta de mântuire a
tării sale. Iar dacă pleacă, greşeala lui este foarte mare fată de toti
legionarii, fată de drapelul Legiunii si fată de neamul său.
Cineva poate pleca din Legiune când nu mai crede, dar nu când
se supără.
PUNCTUL 33. c) Lupta cu alţi şefi legionari.
Este o mare greşeală ca un sef legionar, din invidie, să înceapă a
vorbi de rău în fata oamenilor din cuib sau din sat, pe un camarad
al său. Aceasta duce la dezbinarea în două a legionarilor, la lupta
dintre dânşii, la victoria inamicului.
Este asa de grav acest lucru, încât Legiunea consideră asemenea
fapte aproape ca o trădare. Cum? Pentru ambiţiile tale să distrugi
Legiunea?
Chiar dacă sunt duşmani personali, când au devenit legionari nu
se mai ceartă, nu se mai vorbesc de rău, luptă fiecare în funcţia pe
care o are si slujeşte cu credinţă cauza legionară si victoria de
mâine.
PUNCTUL 34. d) Spiritul negativ.
O altă boală de care trebuie să se ferească un sef legionar si să-si
păzească toti oamenii din organizaţie, boală care este foarte
periculoasă, pentru că aduce neînţelegeri în sânul organizaţiei si
mai ales pentru că taie aripile marilor îndemnuri, este critica.
Critica sub formă de veşnică nemulţumire.
Sunt anumiţi oameni, care orice ai spune sau orice ai face, ei sunt
în totdeauna nemulţumiţi si au în totdeauna ceva de zis. Aceştia
tin pe loc orice încercare de creaţie, taie avântul oamenilor de
faptă.
Organizaţia noastră nu este o organizaţie de critică, de negaţie, ci
este o organizaţie cu spirit de afirmaţie, de combativitate, de
23
ofensivă.
Lăsăm critica să ne-o facă istoricii, noi acum să cucerim si să
înfăptuim cât mai mult si cât mai bine.
PUNCTUL 35. e) Toţi şefii legionari si toti legionarii dintr-o
comună, fabrică, etc., trebuie să fie de acord în toate chestiunile
care interesează organizaţia noastră.
Ex.: la Facultatea de Litere din Bucureşti s-au făcut alegeri pentru
Preşedinte si pentru Comitet. Legionarul X, cu camarazi de-ai lui,
legionari, a candidat pe o listă, iar alt legionar cu alt grup de
legionari a candidat pe altă listă. Legionarii s-au rupt în două si la
vot au căzut.
Legionarii nu vor mai face asemenea greşeli grave. Ei vor merge
uniţi chiar pe un drum rău (greşit).
Pentru că drumul cel mai rău este dezunirea.
Pe când altfel si în iad dacă ar merge trupa legionară, de va fi
unită, va învinge tot iadul si se va întoarce pe urmă înapoi
învingătoare. Ex.: la alegerea unui primar din comună, dacă şefii
legionari hotărăsc a vota pe un anumit om, nu trebuie să existe
legionar care să voteze pe un altul sau să înceapă cu critica.
Toti într-un gând si într-un suflet.
Si adversarii vor spune: "Să ne punem bine cu legionarii, că sunt
toti oameni dintr-o bucată, hotărâri si uniţi. Cu cine vor vota ei,
acela iese primar, căci merg toti într-o parte."
PARTEA A IV-A
Recrutarea membrilor
PUNCTUL 36.
Şeful de cuib când îsi recrutează membrii, trebuie să aibă grijă: de
a căuta elementele cele mai destoinice si cu sentimentul
demnităţii dezvoltat. Necinstirii, hârtăgosii, oamenii de scandal,
trufaşii, lăudărosii, cei plini de ei, fricoşii, laşii, trebuie lăsaţi în
afara organizaţiei.
Si pentru ca să fie sigur că nici unul din elementele de mai sus nu
vor mai putea intra în organizaţie, numărul legionarilor în nici un
sat nu va putea fi mai mare decât jumătate din numărul oamenilor
24
din sat. Odată numărul legionarilor împlinit, nu se mai poate
primi în organizaţie nimeni, rămânând a se primi numai în
măsura în care se fac locuri libere.
In orice caz, trebuie păzită organizaţia de oamenii care nu pot să
trăiască fără să se certe.
Imediat ce un membru din cuib nu se poate înţelege cu ceilalţi
membri el va trebui să părăsească organizaţia, înaintându-si
demisia.
Mai bine mai putini, trăind în frăţie deplină, într-o unitate
perfectă, decât mai mulţi certându-se între dânşii.
Şeful de cuib va căuta să păzească organizaţia de agenţi
provocatori sau spioni trimişi de politicieni sau excroci de
meserie.
PARTEA A V-A
Uniforma legionară
PUNCTUL 37.
In toată Europa, este un curent pentru introducerea virtuţilor
ostăsesti în viata publică a ţărilor.
In locul vorbăriei si a discursurilor lungi, lumea vrea frază scurtă,
clară si precisă, ca aceea a ostaşului.
In locul lipsei de curaj si a îndoielii de astăzi, lumea vrea:
hotărârea repede.
In locul comitetelor democratice, care discută, se ceartă si nu iau
hotărâri, lumea vrea sef si disciplina tuturora. (Se înţelege, ajutat
de comitete prevăzute)
In locul descurajării, lumea vrea încredere, voie bună, mândrie
ostăşească.
In locul lenii, lumea vrea muncă de dimineaţa până seara, a
tuturora, nu trei părţi numai la muncă si o parte numai la
petrecere.
In locul poftei de câştig, a dorinţei de a trage un beneficiu din
politică, lumea vrea jertfa pentru tară, ca jertfa soldatului pe
câmpurile de bătaie. El nu caută să câştige nimic, el dă totul,
muncă, suflet, viată pentru tara lui. Aceasta ne trebuieste. Dacă ar
da toti oamenii care fac politică: muncă, suflet, viată, pentru tară.
25
ce bine ar fi de tara românească! Iată ce va face şcoala legionară.
In locul dezbinării si a certurilor, noi punem camaderia frumoasă
a ostaşului si unitatea perfectă ca a unei trupe, a naţiunii întregi.
Toţi au un singur gând: Patria, un singur Drapel, un singur Sef,
un singur Rege, un singur Dumnezeu, o singură voinţă: aceea de
a le slujii cu credinţă până la moarte. Legionarul si-a făcut
uniformă pentru că în dosul ei el vede toate aceste mari calităţi
ostăsesti, care ridică neamurile si le fac învingătoare, împotriva
tuturor greutăţilor. Uniforma este: cămaşa verde, centură cu
diagonală.
PUNCTUL 38. Interzicerea uniformelor.
Guvernul a interzis prin lege portul uniformelor. Odată legea
votată, trebuie să ne supunem. Legionarii nu vor mai iesii în
public îmbrăcaţi în uniformă.
Dar noi nu renunţăm la dânsa. Ne vom face uniforme si le vom
îmbrăca numai în zilele de sărbătoare si numai în casele noastre,
unde suntem stăpâni si liberi să ne îmbrăcăm cum dorim.
Le vom îmbrăca cu drag, aşteptând ceasul când legiuitorii se vor
convinge că aceste uniforme frumoase nu sunt un pericol pentru
tară, ci din contră, sunt un bine.
Ar trebui să nu existe legionar care în casa lui să nu-si aibă
uniforma, să n-o îmbrace în zilele de sărbătoare, când va trebui să
facă cinste unui musafir, oaspete, îmbrăcându-se în cămaşa verde.
Va fi o sărbătoare în casa unui legionar când el si familia lui se
vor îmbrăca în frumoasa cămaşă verde, simbolul primăverii
Neamului românesc.
PUNCTUL 39. Grade si funcţiuni.
Grade
Noul venit în Legiune, se cheamă membru.
După trei ani, el poate fi avansat la gradul de legionar.
Urmează: - Instructor legionar
- Comandant ajutor
- Comandant legionar
- Comandant Buna Vestire
- Senator legionar, cu caracter onorific.
Funcţiuni
- Sef de cuib
- Sef de garnizoană
26
- Sef de plasă
- Sef de echipă, tabără, şantier, Sef de corp legionar
- Sef de judeţ
- Sef de regiune
Nu este obligatoriu ca funcţiunea să fie ocupată de un grad.
Funcţiunea dă onorul gradului.
PARTEA A VI A
PUNCTUL 40. Camaraderia, disciplina si încrederea în şefi.
O organizaţie nu poate niciodată obţine victoria fără unitate.
Organizaţiile cu unitate şubredă, de cele mai multe ori cu un ceas
înainte de victorie se rup în două (adică le rupe inamicul prin
intrigile lui) si se iau la luptă între ele. In acel moment totul este
pierdut. Un singur lucru rămâne: victoria inamicului.
De aceea orice organizaţie trebuie să-si asigure unitatea. Ea se
asigură prin două mijloace:
1. prin camaraderie, acea forţă a sufletului, care uneşte într-o
sfântă frăţie pe toti luptătorii
2. prin disciplină, acea forţă exterioară care armonizează toate
voinţele în vederea realizării aceluiaşi scop.
Un sef legionar, deci trebuie să fie disciplinat, să aibă încredere în
şefii săi.
Camaraderia, încrederea în şefi si disciplina se completează prin
aceea că cele două dintâi vin de jos în sus, cea de a treia,
disciplina, vine de sus în jos, asa că unitatea este asigurată, chiar
atunci când elementele de jos ar putea să aibă si alte păreri sau
chiar păreri contrare. De aceea, educaţia disciplinei rămâne ca o
mare supapă de siguranţă pentra asigurare a unităţii si deci a
victoriei, atunci când celelalte mijloace s-au epuizat.
Şeful de cuib va trebui să caute în toate împrejurările să dezvolte
acest simt de disciplină în orice legionar si mai ales o va face prin
exemplul pe care îl va da el.
Să nu se uite, că disciplina voluntară este de esenţă superioară,
deoarece ea presupune o renunţare a personalităţii si orice
renunţare în vederea unui scop măreţ este de esenţă spirituală
superioară.
27
PUNCTUL 41. Despre pedepse.
Nu insistăm aici asupra pedepselor în lumea legionară, pentru că
socotim că nu va fi nevoie de ele. In orice caz, pedepsele încep de
la întâia dojenire, a doua dojenire, a treia dojenire. Eliminarea din
luptă pe o lună, eliminarea pe două luni, eliminarea pe trei luni,
eliminarea pe 6 luni si ajungând până la eliminarea pentru
totdeauna din organizaţie. De asemenea, ridicări de comandă
pentru timp limitat sau nelimitat.
Şefii judeţeni si comandanţii de corpuri legionare, pot da pedepse
până la eliminarea din luptă pe două luni. Peste aceasta numai
Şeful Legiunii poate decide.
Mai important însă este modul frumos, demn, înţelegător în care
un legionar îsi primeşte si execută pedeapsa. Recunoaşte greşeala,
nici nu se supără, nici nu se răzvrăteşte, o execută si se hotărăşte
ca prin atitudinea demnă să-si recucerească poziţia.
In orice caz, neexecutarea unui ordin, constituie una dintre cele
mai mari greşeli posibile, când ea este făcută intenţionat. Si dacă
se repetă, legionarul va trebui să părăsească organizaţia.
PARTEA A VII-A
Şeful de cuib în timpul campaniei electorale
După cum s-a văzut până acum, scopul legionarului nu este
campania electorală, dar campania electorală este de o importantă
foarte mare pentru că este singura cale pe care ne-o pune legea la
dispoziţie pentru a face orice schimbare dorim în tară.
Soarta tării pentru 3 sau 4 ani, uneori si pentru mai mult, se
pecetluieşte în ziua de alegeri. In ceasul acela, alegătorul este
stăpânul tării. Ce va hotărî el prin, votul lui, aceea va fi. Dar
tocmai pentru acest lucru, în ziua de alegeri umblă cumpărătorii
de suflete ai partidelor politice cu arginti, cu băutură, cu mâncare,
pentru a cumpăra voturi. In fata dezmăţului politicianist, noi să
opunem credinţa în zilele mai bune pentru neamul românesc si
vom învinge, după cum am învins la Tutova, Neamţ, etc.
Iată pentru ce şeful de cuib va trebui să dea o mare importantă
campaniei electorale.
28
PUNCTUL 42. Promisiuni electorale legionarul nu face.
Toţi oamenii politici, în ajunul campanieie electorale, încep cu
promisiunile.
Un sef legionar nu va promite decât aceea ce putem face noi. Noi
nu promitem bani, nu promitem rachiu, nu facem funcţiuni. Noi
nu cumpărăm cu bani sufletele omeneşti. Cei ce vin în numele lui
Dumnezeu nu fac aceasta. Numai cine vine în numele satanei
cumpără sufletele cu arginti.
Un sef legionar va spune:
Nu promitem bani, ci promitem dreptate.
Nu promitem să-ti facem tie ceva, ci promitem să muncim, să
luptăm pentru tara noastră.
Cine vrea să lupte pentru dreptate si pentru cinste în tară, cine
vrea să muncească pentru Patria lui, cine vrea să facă jertfă alături
de noi, să vină cu noi.
Va fi bine asa? Da. Pentru că lucrurile merg într-o tară ca la o
gospodărie. Dacă la o gospodărie este pământ bun, bogat înzestrat
cu tot ce-i trebuieste unei gospodării, iar gospodarul nu-i vrednic,
e risipitor, bea tot ce are, se ceartă toată ziua, gospodăria se va
ruina, iar copiii o vor duce foarte prost. Vor fi si ei emărâti si
flămânzi.
Dar dacă se schimbă gospodarul cu un om cinstit, muncitor,
vrednic? Gospodăria va înflori în scurt timp, si toti copiii vor
înflori si ei ca nişte bujori.
Tara noastră nu-i si ea o gospodărie, cu pământ bun si bogat? Cu
tot ce-i trebuieste? Noi, românii, nu suntem copiii din
gospodărie? Si nu suntem amărâţi si flămânzi?
Când vom schimba însă gospodăria, atunci nu vom mai fi asa.
Aceasta o va face Legiunea. Va schimba gospodăria, adică
guvernele partidelor si va face un guvern legionar.
Aceasta este singura promisiune pe care o face legionarul în ajun
de alegeri si întotdeauna.
PUNCTUL 43. Care este scopul nostru? Unde trebuie să
ajungem?
Şeful de cuib trebuie să facă scoală tuturor legionarilor si să le
spună că scopul nostru nu este de a alege un număr de 5, 10, 20
de deputaţi. El este cu mult mai mare, cu mult mai sfânt si cu
mult mai greu.
29
Noi trebuie să facem ca toată România să devină legionară.
Duhul nou legionar trebuie să guverneze. Tara trebuie să fie
condusă după voinţa legionarilor.
De aceea, un deputat legionar care a ieşit într-un judeţ, trebuie să
alerge în 5 - 6 judeţe ca să prpovăduiască credinţa cea nouă si să
cheme la viată toti românii pregătind ceasul victoriei.
Unii zic: apoi a venit odată pe la noi, dar de acum s-a terminat, 1-
am ales si nu mai vine.
Răspuns: Cum să vină, dacă sunt 71 de judeţe cu 71 de oraşe si cu
10 000 de comune pe unde are ordin de la Şeful Legiunii să
alerge pentru a face noi cuiburi, a organiza si a pregăti victoria
cea mare? Si dacă ne-am duce în fiecare comună, înseamnă 10
000 de zile si 10 000 de zile înseamnă câte 365 zile într-un an,
aproape 30 de ani. Vedeţi cât de greu este ca în fiecare comună să
venim o dată, dar ca să veni de 2, 3, ori? Nu ne-ar ajunge o viată
întreagă. Legionarii trebuie să înţeleagă si să explice tuturor
oamenilor lucrul acesta. Ei trebuie să se bucure când văd că
acum 2 ani nu aveam organizaţii decât în judeţele Cahul,
Covurlui si Neamţ si încă 3, 4, iar acum avem în 50 de judeţe.
Alţii zic: "Iacă i-am ales si pe ăştia din Legiune. Nici ei n-au făcut
nimic"
Legionarii vor răspunde: deputaţii legionari, chiar dacă ar fi 30 -
40, n-au să poată face mult. Asteptati să învingă legionarii în tară,
să se întindă de la un capăt la celălalt si atunci să vedeţi reformele
cele mari pe care le vor aduce. Legile pe care le-au pregătit
legionarii sunt legi de mari dreptăţi, pe care poporul le aşteaptă de
multă vreme.
Cine crede în victoria finală, cine ştie să lupte până la capăt,
numai acela este legionar. Numai acela care nu s-a îndoit în inima
lui se va bucura cu adevărat în ceasul biruinţei, atunci când
naţiunea română îsi va fi tras prin voinţa ei proprie, drum nou,
drum mare, drum de biruinţă.
PUNCTUL 44. Cereri.
Deputaţii legionari, imediat după alegeri, au primit mii de cereri.
Unii oameni cer bani, alţii cer să li se dea serviciu, alţii cer lemne
gratis, alţii cer pământ.
Un legionar nu cere.
El spune: nu ne trebuie bani sau servicii. Dati-ne legi drepte în
tară, căci cu legi drepte ne vom câştiga bani si traiul prin muca
30
noastră.
Deputaţii legionari nu pot să alerge cu 2000 de cereri pe la
ministere pentru 2000 de oameni, pe care să-i servească, iar 14
milioane de ţărani, muncitori, funcţionari, să aştepte si iar să
aştepte ziua dreptăţii lor.
Deputaţii legionari nu-si vor căpătui 5-6 partizani dintr-un sat,
cum fac partidele politice, iar biata mulţime săracă si amărâtă să
tragă toată viata la jug.
Si apoi, dacă un deputat legionar se roagă de un ministru să-i facă
un serviciu pentru 1, 2, 3, oameni, a doua zi îl roagă si ministrul
ca să închidă ochii la legile pe care le face el, să nu le mai
combată.
De aceea şefii legionari vor trebui să explice aceste lucruri tuturor
oamenilor si să le facă şcoala legionară adevărată.
Ei trebuie să le spună la toti.
Noi dacă am intrat în Legiune, nu cerem nimic pentru noi, ci
dăm. Dăm suflet, dăm muncă, dăm suferinţă, dăm tot ce avem
pentru ziua cea sfântă a biruinţei neamului românesc.
PUNCTUL 45. Ce trebuie să facă si de ce anume trebuie să se
păzească şeful de cuib în perioada campaniei electorale.
Imediat după căderea guvernului, şefii de cuiburi vor tine şedinţe
cu cuiburile lor o dată la 2 zile. De asemenea, ei se vor aduna în
şedinţă aparte cu toti ceilalţi şefi de cuiburi din sat sau comună
pentru a studia situaţia si a lua toate măsurile pe care le cred ei de
cuviinţă pentru ca Legiunea să iasă cât mai bine. De asemenea,
vor lua măsuri pentru a executa ordinele sosite, dacă le-au venit
asemenea ordine, de la şefii judeţeni.
PUNCTUL 46. Ce vor face înainte de alegeri.
a) Şcoala semnului nostru electoral cu toti oamenii din sat.
Semnul trebuie făcut pe hârtie, mic, în asa fel încât si copiii din
sat să-l cunoască la perfecţie. Se vor interesa la şeful judeţean pe
ce pagină a buletinuli de vot este semnul nostru si vor explica
oamenilor din timp dacă este pe pagina 1, 2, sau 3.
b) Vor căuta ca semnul să fie făcut cu cretă, cu var sau cu smoală
atât în interiorul satului cât si pe sosea, în afară de sat.
c) Liecărui om din cuib i se vor încredinţa cel puţin 5 gospodari
din sat, pe care să caute să-i convingă să voteze cu Legiunea.
d) Nu va crede niciodată si nu va lăsa pe ceilalţi oameni să
31
creadă minciunile pe care le vor răspândi adversarii despre noi: că
lista s-a retras, că semnul nostru nu se află pe buletinul de vot, că
ne-au desfiinţat prin lege organizaţia, că nimeni nu mai are voie
să voteze cu Legiunea, că cine va mai spune ceva despre Legiune
va fi pedepsit, că am fost arestaţi, bătuti, omorâţi, împuşcaţi, etc.
Toate aceste minciuni le spun adversarii despre noi în timpul
campaniei electorale pentru a deruta pe alegători să nu mai voteze
cu noi. Alţii încearcă să momească lumea susţinând că si noi am
fi cuzisti. Legionarii vor răspunde: nu suntem si nici nu vom fi
cuzisti!
e) Este foarte probabil ca să nu ajungă până în satul respectiv
nici un manifest de-al nostru, fie din lipsă de fonduri, fie pentru
că au fost oprite la postă. Şefii de cuiburi din comuna respectivă
vor face ei ce vor putea: mici manifeste scrise de mână si vor
lupta făcând propagandă din om în om.
f) Este posibil de asemenea, ca nici un candidat de-al nostru să
nu poată pătrunde până în satul acela. Şefii de cuiburi, la fel, vor
pregăti din timp lumea pentru un asemenea caz, ca să nu rămână
descurajată.
g) Vor căuta să ia parte la toate întrunirile adversarilor politici,
pentru ca să audă cele ce se vorbesc acolo, iar după plecarea lor
din sat să poată lămuri oamenii.
PUNCTUL 47. Ce vor face în ziua de alegeri.
a) Toti şefii de cuiburi dintr-un sat, împreună cu toti oamenii lor,
tineri si bătrâni, se adună la un loc si pleacă în bloc spre secţia de
votare cu drapelul si cu semnul făcut din scândură si vopsit în
negru.
b) Ei vor căuta să-si aibă mai dinainte o tactică de luptă bine
fixată, în asa fel încât oricine ar voi să-i împiedice de la vot, să fie
respins si fortat de a se linişti.
c) In caz că nu vor fi suficient de numeroşi, în acea comună se
vor strecura izolaţi printre ceilalţi oameni până la secţia de votare.
Iar dacă vor observa că prigoana este grozavă, atunci îsi vor pune
cu totii semnul guvernului în piept si vor spune că au trecut cu
guvernul, se vor duce la vot, iar în gheretă, unde numai
Dumnezeu îi vede, vor vota cu Legiunea.
In timpul acestei lupte, şefii de cuiburi vor fi în cea mai deplină
armonie si disciplină posibilă, ascultând ordinele fie de la centru,
fie de la judeţ, fie de la garnizoana legionară sau de la cuiburile
32
superioare.
înainte de plecarea la vot, în ultima şedinţă a cuibului, toti şefii de
cuiburi împreună cu legionarii, vor face rugăciuni ca înainte de
orice bătălie.
PARTEA A VIII - A
In ce direcţie spirituală trebuie să facă
un sef de cuib educaţia oamenilor săi.
PUNCTUL 48. Cum se prezintă un legionar.
Când un legionar se prezintă unui sef superior sau Şefului
Legiunii, se opreşte la o distantă de trei paşi în poziţia de drepţi,
salută ducând mâna dreaptă la inimă apoi ridicând-o spre cer si
spune: Sunt legionarul..., din cuibul....
PUNCTUL 49. Cum trebuie să fie în vorbă si în scris un
legionar.
Legionarul si în scris si în vorbă trebuie să fie scurt, clar si precis.
Vorbăria lungă si încurcată este vorbăria democraţiei.
PUNCTUL 50. îmbrăcămintea legionarului.
Legionarul va fi modest îmbrăcat. El nu va pune preţ pe hainele
luxoase si strălucitoare ale nimănui. El va dispretui luxul pe care
îl va considera ca având la bază o înclinaţie sufletească spre
frivolitate, spre lichelism, spre săcăturism.
Astăzi omul luxos, dacă nu este un hot aparţinând uneia din
multiplele forme ale hoţiei, în orice caz este un nesimţitor care
pălmuieste mizeria nesfârşită a tării.
Legionarul nu va cântări un om după haină si nu va mai face
deosebire între omul sărac, cu haine rele si cel cu haine bune.
Legionarul va cântări pe om după ceea ce va avea sub haină,
adică după sufletul lui.
Sunt multe haine rupte care ascund sub ele comori de aur în
inimă!
PUNCTUL 51. Legionarul si mânuirea banilor publici.
Legionarul care-si va însusi bani care nu-i aparţin, care va mânui
33
în mod necinstit banii Legiunii sau ai oricărui om, acela care nu
va putea da socoteală, conform promisiunii, de banii încasaţi din
vânzarea broşurilor, gazetelor, insignelor, etc., va fi eliminat
pentru totdeauna din Legiune de la primul caz, orice situaţie ar
ocupa în ea.
In organizaţia aceasta, nu pot să crească decât numai oameni
cinstiţi.
O mică hoţie nu poate să te lase indiferent pentru că în definitiv
aceasta nu este decât sămânţa marilor hoţii, sămânţă care
dezvoltându-se din cauza tolerantei noastre, ar putea răstigni din
nou prin jefuire poporul român si această tară.
PUNCTUL 52. Sentimentul demnităţii
Ne-am săturat de lipsa de demnitate omenească. Dacă nu dai
bacşiş, dacă nu-1 plăteşti, nu ti se înscrie în partid. Dacă nu
plăteşti, nu dă drumul hârtiilor de la primărie. Dacă nu dai bacşiş,
nu poţi să-ti capeţi dreptul. Bacşişul, mita si hoţia au desfiinţat
sănătatea morală a naţiunii române.
Legionarul va căuta să desfiinţeze aceste apucături si să reînvieze
sentimentul demnităţii omeneşti. El nu va da nimănui nimic, nu
va promite nimănui nimic, iar când va face cuiva un serviciu, nu
se va înjosi ca să primească bacşiş sau mită ci va pune mâna în
gât mituitorului.
PUNCTUL 53. Şcoala faptei creatoare.
Legionarul trebuie să fie un om de faptă. Prin fapta lui, prin
munca lui, el va clădi din temelii România cea nouă.
PUNCTUL 54. Rugăciunea ca element decisiv al victoriei.
Apelul la strămoşi.
Legionarul crede în Dumnezeu si se roagă pentru biruinţa
Legiunii.
Să nu se uite că noi, poporul român, stăm aici, pe acest pământ
prin voia lui Dumnezeu si binecuvântarea Bisericii Creştine. In
jurul altarelor bisericilor, s-a aflat adunată de mii de ori în
vremuri de bejenie si restrişte, întreaga suflare românească de pe
acest pământ, cu femei, copii si bătrâni, cu conştiinţa perfectă a
ultimului refugiu posibil. Si astăzi stăm gata să ne adunăm,
poporul român, în jurul altarelor, ca-n vremuri de mari primejdii,
pentru ca îngenunchiati, să căpătăm binecuvântarea lui
34
Dumnezeu.
Războaiele se câştigă de aceia care au ştiut să atragă din văzduh,
din ceruri, forţele misterioase ale lumii nevăzute si să-si asigure
concursul acestor forte. Forţele acestea misterioase sunt sufletele
morţilor, sufletele strămoşilor noştri, care au fost si ei odată legaţi
de glia, de brazdele noastre, care au murit pentru apărarea acestui
pământ si care sunt si azi legate de el prin amintirea traiului lor de
aici si prin noi, copiii, nepoţii si strănepoţii lor. Dar mai presus de
sufletele morţilor stă Dumnezeu.
Odată aceste forte atrase, ele vin în balanţa ta, te apără, îti dau
curaj, voinţă si toate elementele necesare victoriei si te fac să
învingi. Introduc panică si groază în duşmani, le paralizează
activitatea. In ultima analiză, biruinţele nu depind de pregătirea
materială, de forţele materiale ale beligeranţilor, ci de puterea lor
de asi asigura concursul puterilor spirituale. Astfel, se explică, din
istoria noastră, biruinţele miraculoase ale unor puteri
materialiceşte cu desăvârşire inferioare.
Cum se poate asigura concursul acestor forte?
1) Prin dreptatea si moralitatea acţiunii tale;
2) Prin apelul frecvent, insistent la ele. Cheamă-le, atrage-le cu
puterea sufletului tău si ele vor veni.
Puterea de atracţie este cu atât mai mare, cu cât apelul,
rugăciunea, se face în comun de cât mai mulţi.
De aceea, în şedinţele cuibului, care se tin în toată tara sâmbătă
seara, se vor face rugăciuni si se vor îndemna toti legionarii ca a
doua zi, Duminica, să meargă la biserică.
Patronul nostru este Sfântul Arhanghel Mihail. Icoana lui
trebuieste să o avem în casele noastre, si în vremuri grele să
cerem ajutorul lui si El nu ne va lăsa niciodată.
PUNCTUL 55. Şcoala suferinţei
Cel ce intră în această luptă, trebuie să ştie de mai înainte că va
avea de suferit. După suferinţă vine întotdeauna victoria. Cel ce
va sti să sufere, acela va învinge.
De aceea, noi, legionarii vom primi suferinţele cu drag. Fiecare
suferinţă este un pas înainte către mântuire, către victorie.
O suferinţă nu-1 va descuraja pe legionar, ci-1 va oteli, îi va căli
sufletul. Cei ce-au suferit si vor mai suferi încă, vor fi adevăraţi
eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde
asupra lor si asupra familiilor lor.
35
PARTEA A IX -A
Ce drum are de străbătut
un legionar în viata sa legionară
Viata legionară este frumoasă. Dar nu este frumoasă prin bogăţie,
prin viată de petreceri si lux, ci este frumoasă prin mulţimea
primejdiilor pe care le oferă legionarului, frumoasă prin nobila
camaraderie care leagă pe toti legionarii din întreaga tară într-o
sfântă frăţie de luptă; înălţător de frumoasă prin bărbăteasca
atitudine în fata suferinţei.
Atunci când cineva intră în organizaţia legionară, trebuie să
cunoască mai dinainte viata care-1 aşteaptă, drumul pe care-1 va
străbate.
Drumul acesta va trece prin muntele suferinţei, apoi prin pădurea
cu fiare sălbatice si prin mlaştina deznădejdiei.
PUNCTUL 56. Muntele suferinţei.
După ce un om s-a înrolat legionar, cu doml de patrie în inima sa,
nu-1 aşteaptă masa întinsă, ci el trebuie să primească pe umerii săi
jugul mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Luaţi jugul Meu asupra
voastră".
Si cărarea legionară începe să urce un munte pe care lumea l-a
numit "muntele suferinţei".
La început pare uşor de urcat. Ceva mai târziu, urcuşul devine
mai greu, suferinţa mai mare. Cele dintâi broboane de sudoare
încep să picure de pe fruntea legionarilor.
Atunci, un duh necurat, strecurat printre legionarii care urcă,
aruncă pentru prima dată întrebarea: "Oare n-ar fi mai bine să ne
întoarcem înapoi? Cărarea legionară pe care am apucat începe să
fie grea si muntele e lung si înalt de nu-i mai vedem sfârşitul."
Dar legionarul nu ascultă, merge înainte si urcă cu greu. De la un
timp, urcând mereu pe muntele nesfârşit, începe să obosească,
pare că puterile încep să-l părăsească.
Norocul lui că întâlneşte un izvor, limpede ca inima unui prieten.
36
Se răcoreşte, se spală pe ochi si apoi o ia în sus din nou pe
muntele suferinţei.
Trece de jumătate si de acolo începe muntele fără apă, fără iarbă,
fără umbră, numai din piatră si din stâncă.
Si legionarul când vede, zice: mult m-am mai chinuit până aici,
ajută-mi Doamne să ajung până sus. Dar duhul cel rău în zvârle
întrebarea: "Oare n-ar fi mai bine să te întorci? Lasă-ti încolo
dorul tău de patrie. Nu vezi ce trebuie să tragi dacă-ti iubeşti
patria si Regele, Neamul si Pământul? Si apoi, ce câştigi de aici?
Nu-i mai bine să stai liniştit acasă?"
Pe stânca goală, el se urcă mereu cu nesfârşită credinţă. Acum e
obosit. Cade. Isi juleste mâinile si din genunchii lui pentru prima
dată vede sângele curgând. Se înaltă ca un viteaz si porneşte din
nou. Mai are puţin. Dar stânca a devenit dreaptă si colţuroasă, îi
curge sânge din piept si se prelinge pe stânca neîndurătoare.
"Oare n-ar fi mai bine să te întorci?" se aude din nou glasul
necurat. Pare că rămâne pe gânduri. Dar deodată aude un glas
strigând din adâncul miilor de veacuri: "înainte copii! Nu vă
lăsaţi!"
Un ultim efort. Si fruntea de viteaz ajunge sus la creasta
învingătoare, pe vârful muntelui suferinţei, cu sufletul creştin si
românesc, plin de fericire si bucurie.
"Fericiţi veţi fi când vă vor goni pe voi si vor zice tot cuvântul rău
împotriva voastră."
"Iar ei plecau bucurându-se că s-au învrednicit de a fi bătuti
pentru numele lui Iisus."
Multe primesc legionarii urcând acest munte al suferinţei. Ar
trebui o carte întreagă ca să se scrie suferinţa lor.
PUNCTUL 57. Pădurea cu fiare sălbatice.
Să nu-si închipuie însă cel ce doreşte să devină legionar, că
încercările s-au sfârsit aici, în vârful muntelui suferinţei. Si este
bine ca fiecare să ştie de la început ce-1 aşteaptă, să cunoască
drumul pe care-1 apucă.
A doua încercare: nu trece mult si cărarea legionară intră într-o
pădure căreia lumea i-a zis "pădurea cu fiare sălbatice".
De la marginea pădurii se aud urletele acestor fiare sălbatice care
deabia aşteaptă să intre cineva acolo pentr a-1 sfâsia.
După muntele suferinţei, aceasta este a doua încercare prin care
trebuie să treacă legionarii. Cine este fricos rămâne acolo, la
37
marginea pădurii. Cine are inimă de viteaz, intră înăuntru, se
luptă cu vitejie si înfruntă mii de primejdii despre care s-ar putea
scrie si se va scrie mai târziu o carte întreagă. In această luptă,
legionarul nu fuge de pericol, nu se ascunde după copaci. Din
contră, el apare acolo unde primejdia este mai mare. După ce a
străbătut pădurea si au ieşit cu bine, o nouă încercare îi aşteaptă.
PUNCTUL 58. Mlaştina deznâdejdiei.
Cărarea se pierde si ei trebuie să treacă printr-o mlaştină. Aceasta
se cheamă "mlaştina deznădejdiei", pentru că pe acel ce intră într-
însa, pentru ca să ajungă la capătul celălalt, îl apucă deznădejdia.
Unii nu mai au curajul să intre, încep să se îndoiască de victorie,
că este prea departe, că nu vor mai ajunge până la biruinţă. Asa că
mulţi dintre cei care au străbătut prin pădurea cu fiare si au urcat
muntele suferinţei, se îneacă în această mlaştină a deznădejdiei.
Alţii intră si se întorc, iar alţii se îneacă acolo. Dar legionarii
adevăraţi nu pierd nădejdea, ei străbat si această ultimă încercare
si ajung la mal acoperiţi de glorie.
PUNCTUL 59.
Acolo, la sfârşitul drumului greu al celor trei încercări, începe
apoi munca cea dulce, munca cea binecuvântată pentru înălţarea
din temelie a României celei noi.
PUNCTUL 60.
Numai acela care a trecut cele trei examene, adică peste muntele
suferinţei, prin pădurea cu fiare sălbatice, si prin mlaştina
deznădejdiei si a reuşit, este legionar adevărat.
Cine n-a trecut prin toate acestea, nu se poate numi legionar, deşi
este înscris în organizaţie, are insignă si plăteşte cotizaţia. Cine a
avut abilitatea ca să le ocolească, totdeauna si în 3 - 4 ani de viată
legionară n-a cunoscut si n-a dat nici examenul durerii, nici
examenul bărbăţiei si nici examenul credinţei, poate fi un om
abil, dar nu poate fi un legionar.
Şeful Legiunii, când apreciază persoana unui legionar, nu se ia
nici după vârstă, nici după popularitate, adică după câţi oameni
are înjurai lui, nici după abilitate, ci după aceste trei examane:
PUNCTUL 61. 1) Legiunea este în contra acelora care se zbat, se
frământă să obţină victorii fără riscuri si fără jertfă - pentru că
38
aceştia sunt oameni mici - iar victoriile eventuale sunt trecătoare
ca spuma mării: unde nu-i risc, nu-i glorie.
PUNCTUL 62. 2) Legiunea este în contra acelora care după
victorii, caută să se urce cât mai sus pe riscurile si pe jertfele
altora.
PUNCTUL 63. 3) Legiunea este si în contra acelora care deşi
luptă, sunt mânaţi de un mobil sufletesc inferior: pofta de câştig,
pasivitatea unui beneficiu, crearea unei situaţii.
Aceştia, câştigând victoria, încep să o mănânce. Sufletul superior
îsi găseste marile satisfacţii în plăcerile luptei si ale sacrificiului.
PARTEA AX-A
PUNCTUL 64. Legionarul si politicianul.
Legionarul si politicianul - omul partidelor - stau fată în fată.
Omul partidelor desfiinţează România. înaintea lui s-a aşezat cu
pieptul său, legionarul.
Când omul partidelor, politicianul, ţăran sau orăsean, a intrat în
partid, prima întrebare care si-a pus-o, a fost: ce voi câştiga de
aici? Ce beneficiu voi trage? De aceea câştigă politicienii, iar tara
se dărâmă.
Legionarul când a intrat în Legiune, a zis: "Pentru mine, nu vreau
nimic.", ci s-a întrebat: " Ce pot da, ce jertfă pot face eu pentru
tara mea."
Legionarul spune: o mie de ani au pătimit strămoşii si au murit cu
gândul la această tară. O mie de ani am asteptat-o si am visat-o.
Astăzi, când Dumnezeu ne-a dat-o întreagă, în loc să cădem în
genunchi în fata ei si să ne închinăm ca la o icoană, noi o furăm,
o jupuim.
In fata ei, legionarul se prezintă nu cu drepturi cetăţeneşti, ci cu
sacre datorii.
Telul politicianului este de a-si construi o avere; al nostru este de
a ne construi o Patrie înflorită si puternică. Pentru ea vom munci
si vom construi. Pentru ea vom face din fiecare român un erou,
39
gata de luptă, gata de jertfă, gata de moarte. (Vezi "Pentru
legionari")
"Spre inimile cele necurate care vin întru prea curata
casă a lui Dumnezeu, fără milă întind sabia mea." - Sf.
Arhanghel Mihail
"Cine ştie să moară, nu va fi rob niciodată." - Seneca
PUNCTUL 65. Legionarul si comunistul
Legionarului este împotriva comunistului, si va lupta din toate
puterile, pentru ca oriunde se va afla încuibat acest comunist, să
fie demascat si răpus.
Triumful mişcării comuniste în România, ar însemna:
desfîinsarea Monarhiei, desfiinţarea Bisericii, desfiinţarea
Familiei, desfiinţarea proprietăţii individuale si desfiinţarea
libertăţii.
înseamnă, într-un cuvânt deposedarea noastră de ceea ce
formează patrimoniul moral al omenirii si în acelaşi timp
deposedarea de orice bunuri materiale, în favoarea profitorilor din
umbră ai comunismului, care sunt jidanii.
In această mişcare comunistă se află adunaţi toti inamicii noştri,
care n-au văzut si nu văd cu ochi buni România Mare. (Vezi
"Pentru legionari")
PUNCTUL 66. Legionarul si jidanul
Problema jidănească, vizibilă numai înjumătăţea de nord a
României, invizibilă, dar existentă si în cealaltă jumătate,
constituie pentru naţiunea română cea mai mare primejdie pe care
a cunoscut-o de la începutul istoriei si până astăzi.
Legionarul este singurul în stare a rezolva această problemă, pe
care o priveşte cu curaj si cu seriozitate, rezolvare pe care o va
face odată cu soluţionarea si a celorlalte probleme de stat, care se
pun si astăzi cu aceeaşi necesitate. (Vezi "Pentru Legionari.")
40
PARTEA A XI -A
Ce crede un legionar
PUNCTUL 67. Că statul bazat pe ideologia veche a revoluţiei
franceze se ruinează. In lume se pune problema unui stat nou. El
poate fi foarte bun si foarte rău. Cum va fi? După cum ni-1 vom
face.
PUNCTUL 68. Statul nou însă, nu se poate baza numai pe
concepţii teoretice de drept constituţional.
Statul nou presupune, în primul rând si ca un lucru indispensabil,
un tip nou de om. Un stat nou, cu oameni cu păcate vechi, nu se
poate concepe.
Statul este o simplă haină care îmbracă trupul naţiunii. Putem să
facem o haină nouă, luxoasă, scumpă, dar nu va fi de nici un folos
dacă ea va îmbrăca un trup istovit, distrus de gangrene morale si
fizice.
PUNCTUL 69. Omul nou, sau naţiunea înnoită presupune o
mare înnoire sufletească, o mare revoluţie sufletească a poporului
întreg, adică o împotrivire direcţiei spirituale de astăzi si o
ofensivă categorică în contra acestei direcţii.
PUNCTUL 70. In acest om nou, vor trebui să învieze toate
virtuţile sufletului omenesc. Toate calităţile rasei noastre. In acest
om nou, vor trebui ucise toate defectele si toate pornirile spre rău.
In acest tip de erou, erou în sens războinic, pentru ca să poată prin
luptă să-si impună puterea, erou în sens social: incapabil după
victorie de a exploata munca altuia; erou al muncii: uriaşul
creator prin muncă al tării sale, trebuie să fie concentrat tot ce a
putut strânge mai bun în timpul miilor de ani poporul român.
Pe acest om îl aşteptăm, pe acest erou, pe acest uriaş.
Pe el se va baza statul cel nou, România de mâine.
Mişcarea legionară, înainte de a fi o mişcare politică, teoretică,
financiară, economică, etc., de formule, este o scoală spirituală în
care dacă va intra un om, la celălalt capăt va trebui să iasă un
erou.
41
PUNCTUL 71. Această mare înnoire a naţiunii române este
posibil să vină?
Urmează. O simţim cu totii. După lunga noapte de veacuri, azi
între aceleaşi graniţe, poporul român, aşteaptă răsăritul soarelui,
aşteaptă ceasul învierii lui ca neam.
Este posibil oare ca frământările milenare să se oprească la o
simplă chestiune de formă: unirea într-un stat a tuturor
românilor?
Nu simţiţi din adâncuri cum clocoteşte marea renaştere a
poporului român?
PUNCTUL 72. In această înviere va avea un rol covârşitor
tinerimea. Pe dânsa o cheamă destinul să joace pe scena istoriei.
Nu ne înţeleg oamenii vechi ? Nu ne înţeleg pentru că apelul sacru
al destinului numai noi îl putem auzi, numai noi îl înţelegem,
pentru că numai nouă ni se adresează.
PUNCTUL 73. Legi, stări de asediu, baionete, care să oprească
destinul unei naţiuni, n-au existat, nu există si nu vor exista.
PUNCTUL 74. Această mare înviere, de la sine, va creea o nouă
ofensivă a poporului în toate domeniile. Această ofensivă ajutată
si susţinută de legi, va repune pe român în drepturile lui de care a
fost deposedat an cu an, într-o mie de ani prin nedreptate si
silnicie.
PUNCTUL 74 bis. Primirea Şefului Legiunii.
In orice localitate, Şeful Legiunii va fi primit si însoţit tot timpul
de către legionarii răniţi în linia I-a, legionarii care au suferit
persecuţii în linia all-a, luptătorii legionari în linia alll-a,
Prietenii Legiunii în linia a IV-a.
Diferiţi comandanţi legionari vor aranja întotdeauna lumea
legionară în ordinea de mai sus.
42
PARTEA a XII - a
Circulara P.
PUNCTUL 75. Regimul parlamentarilor legionari.
Adunarea Senatului si a şefilor de unităti legionare politice, a
fixat în ziua de 5 Ianuarie 1933 la Focşani, regimul
parlamentarilor legionari. Regimul acesta si l-a aplicat Şeful
Legiunii, în primul său parlament si a fost aplicat si celor 4
parlamentari.
I. Diurna
1) Parlamentarii Legiunii sunt parlamentari datorită sforţărilor si
sacrificiilor materiale si morale ale tuturor legionarilor din tară.
2) Diurna parlamentară nu le aparţine. Ea aparţine Legiunii, ea
va acorda fiecărui parlamentar strictul necesar pentru o existentă
modestă.
Pentru că nu este drept ca parlamentarul să-si creeze o situaţie
materială mai bună, în timp ce toti camarazii lui duc o viată din
ce în ce mai grea. Ce tablou moral mizerabil ar fi, dacă unii dintre
noi ne-am îmbuiba cu tot felul de bunătăţi, de haine si de ghete,
sau ne-am purta soţia în lux, iar alţii dintre noi, răniţi în urma
luptelor, ar trăi o viată de sfâşietoare mizerie.
3) Cheltuielile băneşti făcute nu se mai întorc, după cum nu se
întoarce nici sănătatea celui care a suferit pentru Legiune, nici
viata celui care a murit pentru dânsa. Acestea sunt jertfe si jertfa
nu se cere înapoi.
Dogma legionară ne spune: cantitatea de jertfă făcută, determină
victoria. Gloria noastră este gloria jertfei pe care o facem.
4) Nu este un scop, un tel, acela de a fi parlamentar: noi trebuie
să mergem înainte către biruinţă. Ca parlamentari, nu putem
decât să pregătim victoria. De aceea, fondurile provenite Legiunii
din diurne, vor înzestra organizaţia cu tot ce-i trebuieste pentru
luptă: ziare, broşuri, automobile, etc.
In anul 1933, parlamentarii au avut 10 000 lei lunar primele două
luni, 8 000 lei pe urmă.
5) Concepţia legionară a conducerii Statului. Acesta care nu va
putea trăi cu această sumă, singur, poate trăi în comun cu ceilalţi
parlamentari, la cazarma legionară. Asa va fi viitorul parlament
legionar. Conducătorii tării trebuie să fie în frunte în zile de
43
mizerie.
Nu se poate pălmui cu o leafa de lux de 30 000 lei lunar, mizeria
nesfârşită a tării.
In atitudinea de astăzi a parlamentarilor legionari se pregăteşte
ziua de mâine si se dovedeşte că ea poate fi asa cum o cerem noi.
II. Parlamentul legionar nu-si mai aparţine lui
El va sta la orice oră din zi si din noapte la dispoziţia Legiunii.
Nu este posibil ca să se aleagă parlamentar si apoi să plece să-si
caute de afaceri, sau să fie ocupat mai totdeauna cu diferite alte
chestiuni.
Cât timp mi s-a dat în mână arma parlamentară, trebuie să trag cu
dânsa. Dacă nu pot trage, n-o iau, iar dacă am luat-o si n-o pot
întrebuinţa cu cel mai mare folos pentru Legiune, atunci o dau
imediat altuia care o poate întrebuinţa mai bine.
Un parlamentar trebuie:
1) să poată vorbi în Parlament;
2) să se poată mişca pentru conferinţe, întruniri de organizare,
ori de câte ori îi va cere Şeful Legiunii.
Cine iubeşte Legiunea, să se gândească bine la acest punct, atunci
când cere în mână arma funcţiunii de parlamentar si onoarea de a
o întrebuinţa pentru victoria Legiunii.
Dublarea Candidaţilor No. 1.
Adunarea a fixat de asemenea, în urma propunerii Şefului
Legiunii, dublarea candidaţilor, adică: în caz de reuşită a unei
liste, vor intra în parlament capii de listă pentru trei luni, după
care îsi vor da demisia si vor intra în loc No. 2. de pe listă. No. 2
va fi fixat de la Centru si ales dintre categoriile intelectuale ale
organizaţiei noastre. Lac excepţie de la această lege, judeţele care
întrunesc majoritatea absolută. Dacă într-un judeţ se ia
majoritatea absolută, parlamentarii reuşiţi rămân tot timpul, nu se
schimbă.
Avantajele sistemului:
a) O satisfacţie si o încurajare pentru legionarul sef de judeţ, care
munceşte.
b) Necesitatea imperioasă a organizaţiei de a se trimite în
parlament cele mai apte elemente pentru lupta parlamentară.
c) Crearea si pregătirea unui număr mai mare de cadre legionare.
d) Posibilitatea ca un parlamentar, într-o activitate scurtă, dar
intensă, să-si închine întreaga muncă Legiunii, fără a-si periclita
situaţia îndeletnicirilor lui familiare.
44
Şefii judeţeni, mânaţi numai de dorul biruinţei totale a Legiunii,
vor explica această lege candidaţilor si le vor lua o declaraţie
scrisă, în sensul că au luat cunoştinţă de "Circulara F" si înţeleg a
se supune dispoziţiilor ei.
Parlamentarii legionari, stau la Bucureşti, Str. Imprimeriei No. 3.
Şeful Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu
PUNCTUL 76. Ce este comitetul de 1000.
S-a înfiinţat un Comitet de 1000. Fiecare membru este obligat a
da câte 25 lei lunar, sau după a sa voie, 50 lei, timp de un an.
Suma se întrebuinţează pentru achitarea ratelor la tipografie si
pentru înzestrarea organizaţiei cu ceea ce-i trebuieste. Astăzi
acest comitet este desfiinţat. Rolul lui îl joacă "Asociaţia
prietenii legionarilor", având următorul comitet: Dr. Corneliu
Sumuleanu, prof. Univ. Iaşi, Str. Săulescu; Prof., Preot Duminică
Ionescu Bucureşti, Str. Leon Vodă 4, D-na Zoe Sturza Bucureşti
I, Str. Cretulescu, 8; D-na Maria Beiu Palade Bucureşti, Av.
Muntenescu 11, tel. 4.33.26.; Dr. Eugen Chirnoagă, Prof. Şcoala
Politehnică Bucureşti, Aleea Arh. Ştefan Burcus 12 (Sosea); Dr.
Ing. Eugen Ionică Bucureşti, Francmasonă 7, telef. 4.77.52,;
Grigore T. Coandă Bucureşti, Str. Bolintineanu 5, tel. 4.33.03.
Oricine simpatizează mişcarea legionară si doreşte să o ajute,
poate deveni membru al asociaţiei, cerând informaţii de la
adresele de mai sus.
PUNCTUL 77. Casieria Centrală a organizaţiei legionare este în
casa General Cantacuzino, Str. Gutenberg 3, Bucureşti. Pentru
orice chestiuni, banii se trimit pe această adresă.
PUNCTUL 78. "Libertatea", foaie populară. Director sufletesc
Ion I. Moţa. Foaia aparţine familiei moştenitoare a lui Ion I.
Moţa. Abonament anual lei 120, jumătate, lei 60, un sfert, lei 30.
Adresa administraţiei (pentru abonamente, reclamaţii). Bucureşti,
Calea Victoriei No. 63. Adresa redacţiei (pentru articole): Preot
Ion Moţa, Orăstie, Jud. Hunedoara.
PUNCTUL 79 Agenţi provocatori
Trec pe la organizaţii diferiţi spioni. Unii, agenţi de la politie.
Chemati-i înăuntru pentru a le arăta că nu aveţi nimic secret.
Dacă însă printre legionari va fi prins unul care se va vinde pentru
45
bani si va deveni trădător al Legiunii, va fi pedepsit azi, mâine,
peste un an sau peste doi.
Cea mai mare dezonoare a organizaţiei noastre este aceea de a
găsi din mijlocul nostru spioni.
Sunt alţii care se dau drept legionari si umblă pe la diferite
organizaţii pentru a fura, a cere, sau a colecta bani. Unii din ei
reusesc a avea la mână o scrisoare sau un carnet de membru.
Cercetati-1 bine. Dati-i pe mâna politiei.
In ultimul moment aflu că un agent de politie nestiind ce
informaţii să mai dea despre Legiune, a informat siguranţa că
legionarii vor să împuşte mai mulţi prefecţi.
Altul a ticluit un cifru secret în care erau trecute instituţii din
capitală.
Noi n-avem nevoie de cifru. Aceasta este o invenţie infamă. Să
poftească toată politia. Ce avem de spus, spunem în fată, spunem
tare.
Dacă veţi auzi asemenea infamii sau le veţi citi scrise prin foile
jidănesti (cum au fost acum doi ani publicate în "Adevărul",
"Dimineaţa" si "Lupta" să stiti din primul ceas că toate sunt
uneltiri viclene pentru care ne vom adresa justiţiei.
PUNCTUL 80. Proces-verbal (acest proces verbal nu se mai
întrebuinţează astăzi), model de constituire a unui cuib.
LEGIUNEA
Judeţul.
Cuibul.
Subsemnaţii, domiciliaţi în comuna., judeţul.,
convinşi de pericolul care ameninţă existenta patriei, ne legăm
împreună prin jurământ să luptăm pentru triumful Legiunii.
Ne-am constituit într-un cuib de legionari căruia i-am dat numele
de Cuibul.
Numărul membrilor din cuib este de.(maximum 13)
Şeful cuibului:.
Corespondentul:.
Casierul.
Curierul.
46
Ne legăm în fata lui Dumnezeu si a oamenilor de a ne tine strâns
uniţi înjurai şefilor noştri, a asculta si executa întocmai ordinele
primite, a face să pătrundă cât mai adânc în popor duhul nou al
muncii, al cinstei, al jertfei si al dreptăţii, intr-un cuvânt ne
propunem de a-i face legionari pe cei cu care vom veni în contact.
Credem în Dumnezeu si în izbânda Legiunii, credem într-o
Românie nouă pe care vrem s-o cucerim pe calea Bisericii lui
Hristos si al naţionalismului integral activând în cadrai legilor
tării.
1. Am început activitatea;
2. Vom tine şedinţe în fiecare săptămână.
3. Ne vom abona la revista "Pământul Strămoşesc", pe care vom
citi-o la şedinţele cuibului.
4. Ne vom întări în credinţa noastră legionară.
5. Ne vom uni ca fraţii si nu vom permite nici o dezbinare între
noi.
6. Vom porni imediat la facerea de noi cuiburi în comuna noastră
si în cele vecine.
7. Toate acestea în credinţa sfântă că ori prin câte greutăţi si
suferinţe vom trece, vom învinge.
8. România în întregimea ei va deveni legionară.
Trăiască Legiunea!
Trăiască Căpitanul!
MOTTO
Geme inima în noi
De necazuri si nevoi
Ochii plânşi privesc în zare
Si aşteaptă îndurare.
Munţii nostrii aur poartă.
Noi cerşim din poartă-n poartă
Holda noastră-i aurie
Noi pierim în datorie.
Vai de noi si iar de noi
Dăm ca racul înapoi.
47
Sărăcia ne-urmăreşte,
Si de zile ne găteşte.
Că noi toti avem un nume,
Toţi avem o soartă-n lume.
Pentru tară si dreptate,
In noi toti un suflet bate.
Hai români să ne trezim
Si să nu mai suferim.
Că cei ce ne urgisesc
Nu au suflet omenesc.
Hai să coborâm în vale
Să oprim dusmanu-n cale.
De la pâne, de la sare
Si să-l dăm peste hotare.
Hai să punem santinele
Si sub soare si sun stele
Si-n ascunsuri si apoi
Hotii-n beci, prada 'napoi.
Hai pe cei ce fac trădare,
Jafuri în administrare
Si hoţii la drumul mare
Să-i dăm la spânzurătoare.
Unde-i unul ni-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s mulţi puterea creste
Si duşmanul o păteste.
VALERIU DUGAN, ţăran din Bucovina
Urmează iscălitura membrilor (maximum 13)
LEGIONAR,
- Niciodată să nu faci o faptă de care ti-ar fi ruşine a doua zi, iar
când ai Scut ceva, asumă-ti răspunderea întreagă.
- Când ti se pune în fată un obstacol, tu să-l sari, să nu te laşi. Să
nu te laşi învins. Nu te descuraja. încearcă a 2-a oară, a 3-a oară,
mereu. Nu există nu pot. Legionarul poate.
- Dacă pentru politician politica înseamnă o afacere, pentru
legionar politica înseamnă religie .
48
- Nu spune "Nu voiesc să servesc Legiunea, din cauză că cutare
sef nu-mi place, nu este bun." In Legiune nimeni nu este sef pe
viată. Azi e unul, mâine altul, poimâine vei fi tu, dacă prin munca
si credinţa ta neclintită si prin capacitatea ta vei merita să fii, iar
într-o bună zi se va putea găsi cel mai bun.
- Nu uita că ceea ce poate să ne piardă pe noi legionarii, este
neînţelegerea si dezbinarea din fiecare cuib sau dintre diferite
cuiburi.
- Nu uita că în clipa în care un legionar îmbracă haina de sef
legionar, toti ceilalţi trebuie să-l asculte.
Sunt în diferite sate elemente care au făcut mult pentru Legiune
prin munca, sacrificiul si abnegaţia lor, suflete de elită, care au
ieşit cu mult în evidentă în lupta legionară, dând dovadă de
abnegaţie, curaj, devotament, disciplină si de neclintită credinţă.
Aceştia pot ieşi din organizaţiile sătesti, urmând a fi denumiţi
"Consilierii Şefului Legiunii". In acest scop, în ziua biruinţei
legionare, ei vor fi mutati în capitala tării, cu familiile lor cu tot.
Din această mare luptă legionară, va ieşi o nouă aristocraţie
românească. In cariera ei nu se va pune bază nici pe bani, nici pe
avere, nici pe haine, ci pe calităţile sufleteşti, pe virtute; va fi o
aristocraţie a virtuţii.
Aristocraţia ieşită din afaceri, din fraudă sau din vânzare de tară,
va cădea. Dacă aurul se lămureşte în foc, în focul luptelor
legionare se va lămuri adevărata elită morală a naţiunii româneşti.
- Dacă eşti om cu păcate si te cheamă sufletul spre îndreptare,
botează-te acum, îndreaptă-te. Ai însă bună cuviinţă si păstrează-
te pe linia a Il-a.
Mişcarea noastră va învinge. Nu te gândi cumva că sub regimul
legionar vei putea trăi din afaceri, mită, intervenţii.
O RUGĂMINTE
Camarade,
1) Când pleci la drum, toarnă-mi apă, ulei, cercetează benzina si
şuruburile,
2) Nu mă goni prea tare că mă vei omorî prea repede si nu voi
mai putea servi Legiunea.
3) Pe drum, din când în când, mai opreşte si mai cercetează-mi
rotile, direcţia, motorul.
4) După un drum, îngrijeste-mă si pe mine, spală-mă totdeauna,
49
unge-mă.
5) Camarazi, nu mă încărcaţi peste puteri, umblaţi cu milă, că eu
vă port spre biruinţă.
Camioneta voastră
PUNCTUL 81.
Această cărticică se află de vânzare la şefii organizaţiilor judeţene
sau la Centru.
9 PORUNCI LEGIONARE
1. Legionarul nu intră în polemică cu nimeni.
2. Legionarul dispreţuieşte lumea politică si nu stă de vorbă cu
ea.
3. Legionarul seamănă sămânţă bună în sufletele curate ale
poporului.
4. Legionarul se întreabă în fiece clipă: " Ce am făcut bun pentru
România legionară?"
5. Legionarul înseamnă în răbojul lui pe păcătoşi pentru ziua de
mâine.
6. Legionarul începe orice muncă cu gândul la Dumnezeu si-i
mulţumeşte la ajungerea scopului urmărit.
7. Legionarul este disciplinat prin conştiinţa si voinţa lui proprie.
8. Legionarul n-are teamă decât de Dumnezeu, de păcat si de
clipa în care puterile fizice ori sufleteşti îl vor scoate din luptă.
9. Legionarul iubeşte moartea, căci sângele lui va servi pentru
plămădirea cimentului României legionare.
(Din ziarul G.d.F. a Basarabiei)
PUNCTUL 81 bis. CELE 3 LEGĂMINTE ALE UNUI
LEGIONAR
Legionarul nu face jurământ. El face trei legăminte.
Primul legământ, în fata şefului de cuib si a camarazilor. Este o
manifestare a dorinţei de a deveni legionar.
Al doilea legământ se face după 2 - 3 ani de luptă, în fata şefului
politic judeţean si a întregii conduceri, în grup de cel puţin 50, cu
solemnitate deosebită.
Al treilea legământ, se face în fata Şefului Legiunii după 4 - 5 ani
de luptă. Vechiul legământ al săcusorului cu ţărână, publicat în
50
corpul broşurii.
ÎNTÂIUL legământ
In mijlocul cuibului, cu braţul drept întins si ţinând strâns în mână
pânza micului drapel.
Camarazi,
1) In fata şefului de cuib si a voastră, cu mâna pe acest drapel,
declar că doresc să devin legionar.
2) Cunosc cele trei examene pe care trebuie să le dau: al
suferinţei, al primejdiei si al credinţei.
3) Voi fi alături de voi si în ceasuri bune si în ceasuri grele. Puteti
conta deci pe inima si pe braţul meu.
4) Voi fi disciplinat de buna mea voie, convins că disciplina este
legea fundamentală a oricărei organizări.
5) Mă voi feri de a vorbi pe la spate pe camarazii mei sau de a
critica ordinele si dispoziţiile primite, acestea ducând la
neântelegere, viată grea, dezbinare.
6) Din primul moment tin să declar: nu voiesc nimic pentru mine,
nu urmăresc si nu voi urmări să fac afaceri pe spinarea mişcării
sau să-mi creez situaţii. Stau la postul ce mi se va încredinţa atâta
vreme cât Şeful meu va crede că pot fi de folos.
7) Nu voi face nici un fapt care să mă dezonoreze pe mine sau
mişcarea.
8) Voi fi totdeauna corect si mă voi purta cu multă bunăvoinţă
fată de toti.
9) Voi fi însă mândru în vremuri aspre, în fata vrăjmaşului.
10) Dacă voi greşi, voi primi pedeapsa cu seninătate. Ştiu că
legionarul când greşeşte plăteşte: răspunde, nu fuge de
răspundere.
Acesta este legământul meu în fata voastră si în fata acestui mic
drapel al cuibului nostru.
AL DOILEA LEGĂMÂNT
Se face în fata şefului politic judeţean, cu deosebită solemnitate:
Camarazi,
Am străbătut un drum lung în viata legionară. Cunosc deci toate
îndatoririle, toate greutăţile.
De acum mă simt în stare să devin legionar.
Mă leg în fata şefului nostru si a voastră, de a lupta pentru
triumful României Legionare, în care cred ca în lumina ochilor.
51
Dumnezeu să ne dea binecuvântarea Lui.
Se repetă de toti cu glas tare,după şeful judeţean.
AL TREILEA LEGĂMÂNT
Rămâne vechiul legământ cu săcusorul în fata Şefului Legiunii.
PARTEA A - XIII-A
PUNCTUL 82. Scurt istoric legionar.
La 24 Iunie 1927, Vineri, naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, a
luat fiinţă din iniţiativa (Corneliu Zelea Codreanu, Ionel I. Moţa,
Ilie Gâmeată, Radu Mironovici, camarazi în toate închisorile),
"Legiunea Arhanghelul Mihail", denumită astfel după icoana
Sfântului Arhanghel Mihail aflătoare pe usa din stânga a bisericii
din închisoarea Văcăreşti, icoană pe care am avut-o protectoare în
toate închisorile, în toate luptele noastre, în toate ceasurile noastre
de suferinţă.
Eram asa de putini si asa de săraci, încât nu numai că am fost
tinta săgeţilor ironiei altora, dar ne-am îngrozit noi înşine de
sărăcia noastră. Credinţa însă nu ne-am pierdut-o nici o clipă.
N-am avut nici o secundă de îndoială. Pare că Dumnezeu înadins
ne-a adunat asa de săraci pentru ca să arate că în victoria
legionară materia n-a avut nici un rol. Din primul moment am
avut viziunea clară a victoriei finale si mi-am asumat întreaga
răspundere a conducerii. De atunci am trecut prin greutăţi,
primejdii si riscuri nenumărate, dar această viziune a victoriei nu
m-a părăsit nici o secundă.
Din prima zi ne-au urmat actualii legionari (citindu-le în ochi
aceeaşi credinţă puternică): Hristache Solomon, Al. Ventonic,
Niculai Totu, Ion Banea, Ing. Clime, Ing. Blănaru, Victor Silaghi,
Jean Bordeianu, Dumitru Ifrim, Andrei Ionescu, Mile Lefter,
Spira Peceli, Gh. Potolea, etc., si cel dintâi patronaj. Gen. Dr.
Macridescu.
La 1 August 1927 apare "Pământul Strămotesc", în tipografia
"Libertăţii", la Orăstie, cu marele ajutor al părintelui Ion Moţa,
după care urmează tinerii din F. d. C. Focşani, cu Traian Cotigă si
V. Chirulescu si F. d. C. Dunărea cu Tocu, apoi maica Pamfilia
52
Ciolac, părintele Isihie Antohi, Sebastian Erhan, Dănileanu.
La 8 Nov. (Sfântul Arhanghel Mihail, primul Legământ). Depun
Legământul următorii: Corneliu Zelea Codreanu, Ioan I. Moţa,
Ilie Gâmeată, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Inginer
Clime, Hristache Solomon, Mile Lefter, Ioan Banea, Victor
Silaghi, Niculai Totu, Al. Ventonic, D-tru. Ifrim, Pantilimon
Statache, Ghită Antonescu, Guriţă Stefăniu, Emil Eremeiu, Jean
Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru,
Budeiu, Tănăsachi, Ştefan Budeci, Paul Mihăilescu (dezertor).
La 19 Lebruarie 1928, după sforţări de două luni, cumpărăm
camioneta botezată "Căprioara Legiunii" (234 000 lei). In vară,
pentru întertinerea mişcării si pentru plata ratelor camionetei,
muncim la cărămidărie (120 000 cărămizi) si la grădinărie (un
hectar), în batjocora de fiecare zi a cuzistilor. Apoi facem comerţ
ducând zarzavaturi de la grădina noastră cu camioneta si le
vindem la mănăstiri: Agapia, Văratec. Continuăm tăcuti mişcarea.
La 15 Decembrie 1929, prima întâlnire politică legionară, în T.
Beresti si apoi pe Valea Horincei, Jud. Covurlui. Apar luptători
noi: Tănase Antohi, Dumitru Cristian, V. si N. Bogatu, Chiculită,
Bâgu, Hasan, Bourceanu, apoi din Bolteşti, familia Pralea.
La 25 Decembrie 1929. Turda Ludos, cu Amos Nechita, Victor
Moga, Colceri, Damian, etc, Amancei Bănică.
La 27 Ianuarie si 3 Lebruarie 1930 mari adunări la Cahul.
Intervine si Dl. Ioan Zelea Codreanu, Ştefan Moraru, Mos Cosa,
Gârneţ, Trifan Vlahu (mort), etc.
Vara 1930. Interzicerea marşului din Basarabia. Arestarea.
Achitarea.
8 Nov. 1930. Constituirea Senatului Legiunii. D-nii. Prof. univ.
Traian Brăileanu, Cernăuţi; Gen. Dr. I. Macridescu; Prof. Ion
Zelea Codreanu; Preot Partenie Matei, paroh, Bucureşti;
Cristache Solomon, mare proprietar Locsani; Col. înv. Paul
Cambureanu; Ion Ciocârlan, scriitor; Al. Zissu, mare proprietar,
Bucureşti; Spiru Peceli, com. invalid, Galaţi; Ioan Butnaru,
proprietar Iaşi; Guriţă Stefăniu, proprietar. Urmează a se
complecta până la numărul de 100.
1 Ianuarie 1931, arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Banea,
Totu, Amos. Achitaţi după 77 de zile de arest de către Tribunal,
Curtea de Apel, Casaţie.
1 Iunie 1931, participăm pentru prima dată la alegeri în 17 judeţe.
Obţinem 34 000 voturi. Cădem.
53
La 31 August, alegere parţială la Neamţ. Ajută Nutu Esanu.
Legionarii înving toate partidele din România cu 11 000 voturi.
La 27 Aprilie 1932, alegere parţială la Tutova. Pentru a doua
oară, după lupte grele, dar glorioase, legionarii înving toate
pertidele din România.
La 17 Iulie 1932, alegeri generale. Legionarii luptă în 36 judeţe,
obţinând 79 000 de voturi, 4 mandate.
Deputaţii legionari în Parlament, atitudine tăcută, măsurată. Luptă
pentru întinderea organizaţiei în tară.
Curentul legionar creste. Posedăm 17 foi cu tiraj de 35 000, o
tipografie, 2 automobile. In ajun de a cumpăra încă trei.
Mergem înainte cu încredere în aceste ceasuri grele, către destinul
luminos al Patriei noastre, descoperiţi în fata tuturor jertfelor pe
care le-au făcut peste o mie de legionari.
PUNCTUL 83. LEGĂMÂNTUL PRIMILOR LEGIONARI.
In dimineaţa zilei de 8 Noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul
nostru toti legionarii din Iaşi si câţiva care s-au ostenit a veni din
alte părţi.
Nu mulţi la număr, dar puternici prin credinţa noastră neclintită în
Dumnezeu si în sprijinul Său, puternici prin hotărârea si
încăpăţânarea noastră de a sta neclintiţi în mijlocul oricărei vijelii,
puternici prin dezlegarea noastră completă de tot ce este
pământesc, fapt ce se manifestă prin dorinţa, plăcerea de-a o rupe
în chip vitejesc cu pământul, servind cauza neamului românesc si
cauza crucii.
Aceasta este nota celor care aşteptau cu nerăbdare ceasul
legământului, pentru ca să formeze voioşi cel dintâi val de asalt al
Legiunii. Si oricine îsi poate imagina că nu poate fi o altă notă,
atunci când în mijlocul nostru, îmbrăcaţi în haine albe ca în
ceasurile de urgie, se adunaseră uniţi, Ion I. Moţa, Ilie Gârneată,
Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, cei care străbătând seria
închisorilor, au purtat pe umerii lor toată greutatea mişcării
naţionale de 5 ani încoace.
Rugăciunea.
La ora 10 am plecat toti în costum naţional, cu căciulă, cu
svastică mare în dreptul inimii, în coloană de marş, direcţia
Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a officiat o rugăciune pentru
pomenirea sufletelor Ştefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai
54
Viteazul, Mircea Ion Vodă, Horia, Cloşca si Crisan, Avram
Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand si "pentru pomenirea
tuturor voievozilor si ostaşilor care au căzut pe câmpurile de
bătaie pentru apărarea pământului românesc în contra năvălirilor
vrăjmaşe."
Solemnitatea Depunerii Legământului.
In marş, cântând Imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a
avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari.
Pământul Strămoşesc
Această solemnitate a început prin amestecarea ţărânii adusă de
pe mormântul lui Mihaiu Viteazul de la Turda, cu ţărâna din
Moldova, de la Războieni, unde Ştefan cel Mare a avut cea mai
grea bătălie a sa si din toate locurile unde sângele strămoşilor s-a
amestecat în crunte bătălii cu ţărâna sfintind-o. Când se desfăcea
pachetul cu ţărână, înainte de a se turna pe masă, se citea
scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o.
ŢĂRÂNA DE LA TURDA. (Scrisoare). Fraţilor! Am expediat
ţărâna ce mi-ati cerut. Asupra provenienţei, vă asigur, întrucât am
ridicat-o ae personal de pe mormântul lui Mihaiu Vitaezul, eu am
adus-o si împachetat-o).
Turda, la 18 Sept. 1927.
Isac Mocanu, prof. la lic. din Turda
ŢĂRÂNA DE LA RĂZBOIENI (Scrisoare). Subsemantul
Corneliu Georgescu, avocat, am fost personal la Războieni (Jud.
Neamţ) si am luat pământ de lângă monumentul ridicat pe locul
luptei în are s-au sacrificat 10 000 de osteni de ai lui Ştefan cel
Mare.
7 Nov. 1927 Corneliu Georgescu.
Ce spune istoria despre lupta de la Războieni (1476): pe locul
luptei a ridicat Ştefan o biserică a cărei inscriptiune spune: " In
anul 7984 ridicatu-s-a puternicul Mahomed, împărat turcesc cu
toată puterea sa si Basarab Voievod, cu toată tara basarabească si
au ajuns până aici la locul ce se zice Râul Alb ... unde am si făcut
mare război cu dânşii în luna lui Iulie 26 si cu voia lui Dumnezeu
au fost biruiţi creştinii de către păgâni si au căzut acolo mulţime
mare dintre ostasii Moldovei." (Istoria Românilor de Floru, pag.
55
184-185).
S-a adus si s-a turnat apoi ŢĂRÂNA DE LA
SARMISEGETUZA (Scrisoare). Declaraţie: Subsemnaţii atestăm
că în ziaua de 17 Oct. 1927, am vizitat săpăturile fortului de la
Costesti, al cetătii Sarmisegetuza si am luat pământul de aici din
diferitele părţi ale cetătii si mai ales dintr-una din camerele
dezgropate si care a ars în timpul asediului, pentru care motiv
bulgării de pământ sunt roşii, simbolizând sângele vărsat acolo
din belşug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal si
căderea lui în mâinile Romanilor a dislocat sistemul de apărare al
Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv; morală, inegalitatea de
tartament răneşte mai mult.
Ion I. Moţa, Corneliu Georgescu
Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor de
Floru, pag. 38-39): "Disperarea si furia, ura si cruzimea dacilor se
uneau cu vitejia, care apără pământul Patriei si nu-1 lasă
cuceritorului decât grămadă de cenuşă si de ruine. Pe columna lui
Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonieri romani. Pe
unii îi tin legaţi de mâini si de picioare, goi si-i ard cu facle
aprinse.
Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezultă că
norocul războiului a şovăit între daci si romani, până ce arta,
stiinta si numărul au biruit.
Regele (Decebal) s-a furişat pe vreo potecă de munte spre a
aduna cetele risipite si a urma lupta până la sfârsit, pe când
supusii lui cei mai de frunte, pileaţi, au preferat să moară în
capitala care nu mai era a lor. Strânşi împrejurul unui vas mare de
otravă, au ales moartea în locul vieţii fără libertate.
Iar el încearcă din nou norocul armatelor, până când fiind
înconjurat din toate părţile si gata să cadă cu doi fii ai săi în
mâinile vânătorilor romani, se străpunse cu sabia sa, lăsând
învingătorilor un cadavru..."
ŢĂRÂNA DE LA CĂLUGĂRENI. S-a turnat apoi deasupra
ţărâna de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însusi
călare pe un cal alb în mijlocul turcilor, cu barda în mână,
zdrobindu-le oastea si punându-i pe fugă. Aici, la Călugăreni, a
fost cea mai mare biruinţă a lui Mihai asupra turcilor.
(Scrisoarea) :"M-am dus cu trenul până la Mihai Bravu si de acolo
56
cu o cărată vreo 15 km prin păduri, am avut un sprijin foarte mare
în preotul Laurentiu de la Călugăreni, care m-a condus până la
locul luptei, la "Dâmb", cum se zice. De acolo am luat ţărâna."
Ştefan Anastasescu
8 Oct. 1927
Bucureşti, str. Serban Vodă, 43
ŢĂRÂNA DE LA PODUL ÎNALT (Scrisoare) Am luat această
ţărână de lângă comuna Căutăluresti (Podul înalt), jud. Vaslui,
locul unde a fost bătălia lui Ştefan cel Mare cu turcii.
Plutonier Rotam, Reg. 25 Inf.
Ce scrie istoria: ...Ştefan avea o armată mare, cum nu s-a mai
strâns sub steag românesc , până la Regele Carol, 40 000 de
Moldoveni, mai toti ţărani. Armata turcească era de 120 000.
Locul luptei a fost jud. Vaslui. Ziua luptei, după unele izvoare, ar
fi fost 6 Ian. 1475, Ştefan nu o precizează, ci o scrie "lângă
bobotează". Aci a fost cea mai mare biruinţă a lui Ştefan cel
Mare.. "Totuşi n-a fost luptă prin surprindere, nici câştigată fără
pierderi mari, căci turcii s-au întors contra lui Ştefan care a
pierdut mulţi moldoveni... Ba, într-un moment, lupta părea
pierdută, fără intervenirea lui Ştefan, care a sărit însusi în
mijlocul turcilor si le-a sfărmat aripile prin minunata putere a lui
Dumnezeu". In ziua de 25 Ian. scrie Ştefan tuturor prinţilor, că a
fost atacat de 120 000 de turci, ajutati de Basarab, dar pe al
Bobotează "I-am biruit si i-am călcat în picioare si pe toti i-am
trecut prin ascuţişul săbiei mele". Ştefan a fost fără milă, ca
destinul, a tăiat, a tras în teapă, a respins răscumpărarea oricât de
mare: ce au căutat în tara mea săracă, dacă sunt atât de
bogaţi?...Ca să mulţumească lui Dumnezeu,, Ştefan cu toti ostenii
biruitori postiră trei zile cu pâine si cu apă, asa cum se legaseră în
zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie. (Istoria Românilor
de Lloru, pag. 181 -182)
ŢĂRÂNA DE LA SUCEAVA, CETATEA NEAMŢULUI,
HOTIN si SOROCA. S-a adus apoi ţărâna de la aceste cetăti si
puncte de glorie ale Românilor si s-a vărsat pe fata albă a mesei,
deasupra ţărânii celeilalte. După ce s-a citit si aici scrisoarea din
partea legionarului Budei care a adus ţărâna cu propria mână.
Ţărâna de pe locul unde Horia a fost tras pe roată. S-a desfăcut
apoi pachetul cu ţărâna de la Alba-Iulia, trimis de către domnul
57
învăţător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: "Acest pământ
este udat de sângele eroului Horia. Luat de pe locul asa zis
"Curci", unde se desparte drumul Alba Iulia - Pâclisa, de pe
soseaua Cetate-Gară. aici a fost tras pe roată de către unguri,
Horia.
Iordache Popa, învăţător, Com. Drâmbar, p.u. Alba-Iulia
Alba-Iulia, 29 Oct. 1927.
ŢĂRÂNA DE PE MORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU. S-a
desfăcut pachetul trimis de Petru Popa, învăţător, com. Ribicioara
p.u. Baia de Cris, conţinând 1 kg de pământ de pe mormântul
eroului Iancu.
S-a desfăcut un al doilea pachet adus de pe acelaşi mormânt de
către d-1 Ion I. Moţa si s-a vărsat deasupra celeilalte tărâni.
ŢĂRÂNA DE PE DEALUL DE LA ROSCANI, unde a pierit de
sete oastea lui Ioan Vodă cel Cumplit, adusă de D-ra.
Constantinescu Ileana, studentă.
S-a adus apoi ţărână de pe câmpurile de onoare ale ultimului
război: Ţărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (Scrisoare):
Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului până la Filiasi, de
acolo, după toate informaţiile ce le posedam si cu cele ce mi-au
fost date de localnici, am mers în sus pe Jiu vreo 7 km. până la
locurile unde au fost luptele de la Pesteana si Tântăreni. De acolo,
din coltul judeţului meu, de unde se împreună Doljul, Gorjul si
Mehedintiul, am luat ţărână atât din malul Jiului cât si din pădure
si alte locuri, pentru a fi mai sigur că voi avea în săculeţul meu si
ţărână adăpată cu sânge.
Iuliu Stănescu, student, com. Mărăsani, (Jud. Dolj)
ŢĂRÂNA DE LA MARASESTI SI MARASTI. (Scrisoare).
"Trimit în cos două săculeţe de pânză albă cu pământ de la
Răzoare, unde au fost luptele de la 6 Aug. 1917. Apoi un sac de
pământ de la Mărăsti din două puncte, unde s-au decimat
regimentele 2 Vânători si 30 Infanterie Muscel".
Hristache Solomon, Focşani (B-dul Lascăr Catargiu, 22).
ŢĂRÂNA DE LA OITUZ SI CASIN. Declaraţie: Subsemnaţii
mai jos notari, declarăm că pământul luat de d-1 Butnaru,
funcţionar Iaşi, este luat din localităţile următoare: Valea
58
Manciugului, Grozesti-Sticlărie, Măgura -Casinului, Sticlărie
proprie si cimitirul eroilor de la Casin, locul unde au avut loc cele
mai crâncene lupte în război între germani, unguri si români. I.
Butnaru, P. Plopeanu, Oneşti, T. Mocanu, Răjula, I. Gh. Buzatu,
D.R.. Casin, Osudveanu, Grozesti.
ŢĂRÂNA DE LA PRUNARU, unde s-a dat cumplita saijă a
cavaleriei române, pierind cu totii până la unul. (Scrisoare).
Pământul este chiar dintr-un loc unde a fost îngropat un erou lovit
drept în inimă.
Preot Theodor N. Iancu, Prunaru, Jud. Vlasca
ŢĂRÂNA DE LA TURTUCAIA, unde au căzut mai multe mii de
români, înroşind ţărâna cu sângele lor. (Scrisoare): Am plecat
imediat la Turtucaia si m-am dus la vest de oraş, de unde am luat
pământul, chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din mână
în mână. Această redută este astăzi pustie si pământul este luat
chiar dintr-un mormânt, de unde s-au dezgropat rămăşiţele mai
multor soldaţi si unde si azi sunt oase. Primiţi pământul udat cu
mult sânge de neamul nostru.
Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman.
S-a mai adăugat si ţărâna trimisă de părintele paroh din Turtucaia.
Inimile noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fata ţărânii
strămoşilor si părinţilor noştri adormiţi pe câmpul de onoare cu
arma în mână si fata la duşman, de la soldaţii lui Decebal căzuţi
pe ruinele Sarmisegetuzei si până la cei de ieri sfărmati de
obuzele de la Mărăsesti si Turtucaia.
Când doi legionari s-au apropiat apoi si au început să amestece cu
sfinţenie această ţărână în timp ce ceilalţi, salutând tot timpul cu
braţul întins, cântau din toate puterile inimii imnul Legiunii.
Sculaţi români la luptă, bate ora
Din urmă pentru neamul românesc, etc.
Momentul a fost atât de înălţător si atât de mişcător încât nimeni
dintre noi n-a putut să-si stăpânească o lacrimă în coltul ochiului:
era în cântecul acesta însăsi strigătul durerilor noastre, ale
neamului românesc de azi, îndreptat către strămoşii si vitejii care
de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însusi apelul la
vitejie.
59
SĂCUSORUL CU ŢĂRÂNĂ - TALISMANUL
LEGIONARULUI
Cu ţărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculeţe mici,
dându-se fiecăruia, după facerea legământului, pentru a-1 purta la
gât..
Ion Moţa a luat legământul lui Corneliu Codreanu, după care i-a
încredinţat acestuia săcusorul cu ţărână, după aceea Corneliu
Codreanu a luat legământul lui Ion Moţa si celorlalţi.
Acest legământ a constat din 5 întrebări si răspunsuri, anume:
1. Te legi ca pentru Dreptatea Patriei primejduite să înfrângi toate
dorinţele si interesele tale personale?
- Răspunsul: Da!
2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce
pieirea sufletească si naţională, te legi frate cu noi să lupţi penru
apărarea, curăţirea si dezrobirea pământului strămoşesc? -
Răspuns: Da!
3. In această luptă te vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail? -
Răspuns: Da!
4. Vei purta această ţărână cu evlavie la pieptul tău? - Răspuns:
Da!
5. Si nu vei pleca dintre noi? - Răspuns: Nu voi pleca!
După ce fiecare, individual trecea si răspundea la aceste întrebări,
căpăta săcusorul de piele legat cu şnur de mătase.
Solemnitatea a început la ora 1. 30. După masă la ora 3 a început
consfătuirea. Ea a fost prezidată de către cel mai bătrân dintre
legionarii prezenţi, d-1 Cristache Solomon de la Locsani.
Consfătuirea a tinut până la ora 6.30 după care s-a dat citire
următorului comunicat:
1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă
Patria cu nevoile ei.
2. In slujba acestei Patrii încălcate de străini toti copiii
Pământului Românesc trebuie să alerge cu sufletul si cu braţul
lor.
3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte de soldat
chemându-1 sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoşesc.
4. România a românilor .Pentru jidani, Palestina. Dreptate
românului si moarte trădătorului.
Trăiască în noi inima de soldat!
Trăiască, înflorească România Nouă!
60
Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail si Gavril. Fie ca
purtând fiecare la inima noastră ca talisman Sfânta ţărână a
pământului strămoşesc, să scoatem din ea sângele vitejesc si să-l
turnăm în vinele noastre.
Mică literatură programatică
Rezumatul de program legionar se află publicat în altă broşură,
dăm aici câteva linii generale:
PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar.
Dacă vă întrebă cineva să-i spuneţi că este: JURĂMÂNTUL
PENTRU PEDEPSIRE.
A doua zi după victoria legionară se va constitui "TRIBUNALUL
EXCEPŢIONAL", care va chema în fata lui si va judeca pentru
trădare de Patrie:
a) Pe toti jefuitorii banului public;
b) Pe toti cei ce au primit mită înlesnind afaceri;
c) Pe toti cei ce călcând legile fundamentale ale tării au
persecutat, au închis, au lovit în legionari sau în familiile lor.
Orice funcţiune ar deţine de la jandarm până la ministru, nimeni
nu va scăpa acestei judecăţi.
Prea si-au imaginat aceşti domni că Tara Românească este moşia
lor, că legile s-au făcut pentru ca să le calce ei în picioare si că
noi suntem argaţii de pe această moşie, pe care să ne bată la spate
cu biciul.
Naţiunea română, conştientă de drepturile ei va începe viata cea
nouă prin OPERA DE PEDEPSIRE LEGALĂ.
Acest ceas îl aşteptăm si răbdăm.
Fără acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibilă nici o
refacere în această tară.
Şefii de ciuburi vor face rapoarte amănunţite si foarte exacte
asupra tuturor nelegiuirilor comise, înaintându-le Şefului
Legiunii.
PUNCTUL 85. DISCURSUL LA MESAJ, tinut de Şeful
Legiunii în Parlamentul Tării. După Mon. Of. din 3 Decembrie
1931.
D-I deputat Corneliu Zelea-Codreanu are cuvântul:
D-le preşedinte, d-lor deputaţi, eu sunt cel mai tânăr dintre dvs. si
reprezint o mişcare tinerească. M-am ridicat aici prin propriile
61
mele puteri, fără ajutorul si sprijinul nimănui. Cred că actualii
conducători ai României Mari se vor obosi să mă asculte si pe
mine, ca unul care sunt exponent al generaţiei tinere, generaţie
zbuciumată, generetie despre care s-a vorbit atâta, generaţie
martirizată, as putea spune răstignită. Cred că este bine ca onorata
Cameră să aibă putină bunăvoinţă a ne asculta si pe noi, deoarece
socotesc că este bine ca astăzi conducătorii să ştie că care este
zbuciumul, care sunt părerile, care este orientarea politică a
generaţiei, care, cu voia sau fără voia dvs., trebuie să vă urmeze
mâine pe aceste bănci.
In orice caz, tin să afirm de la început că noi nu suntem o
generaţie asa cum ne cunoaşteţi dvs. dintr-o anumită presă. Noi
nu urmărim decât să ne apărăm Patria Sacră, Patria ameninţată de
viscolul furtunii, Patria părinţilor noştri si cuibul cald al acelora
care vin după noi. Si ca să fixez punctele cardinale, în scurt, voi
spune: nu este nici o generaţie imorală, nu este nici una fără
Dumnezeu, nici una republicană sau antiregalistă. Fixez aceste
puncte în Dumnezeu, Patrie, Rege, Familie, Proprietate si
Armată, care să garanteze existenta Statului Român.
D. V. G. Ispir. Pentru aceasta puteti fi alături de noi.
D. Corneliu Zelea -Codreanu: D-lor deputaţi, generaţia aceasta a
noastră trece ca o generaţie antisemită. As dori să stiti că nu am
venit să strig: jos jidanii, după cum cred că n-a făcut nimeni. Am
observat însă un singur lucru, că de câte ori s-a pus aici problema
naţionalismului românesc, dvs. ati primit-o cu ilaritate si ati
transformat-o dintr-o problemă care este de un tragic fără
pereche, într-o chestiune comică.
D. V. G. Ispir. Cel puţin pentru această parte a Camerei, acest
lucru nu este exact.
D. Corneliu Zelea-Codreamv. Eu d-lor, am să pun această
problemă în câteva linii, pentru că sunt şeful unei mici grupări si
trebuie să-mi dezvolt punctele mele de vedere.
Am fost în Maramureş, în Maramureşul care este leagănul
descălecătorilor noştri, al moldovenilor - maramureşenii sunt
străbunii lui Ştefan cel Mare si Sfânt, domnul Moldovei. Si acolo,
cu ocazia unui proces pe care l-am avut la Satu-Mare si la care a
asistat dl. prof. Cătuneanu, a venit un om bătrân cu plete albe si a
făcut mărturie în fata instanţelor judecătoreşti, de cele ce că spun
eu acum: "Noi, maramureşenii, suntem de vită boierească si am
avut moşiile noastre si munţii noştri. Până în 1847 eram stăpâni.
62
La 1848, când eram copil, au venit cei dintâi jidani la noi în
comună."
Si aici fac o paranteză. Eu nu întrebuinţez cuvântul de jidan
pentru ca să insult pe cineva. Eu le spun jidani, pentru că asa cred
eu că se numesc ei si de altfel - mi se pare curios - este singura
naţie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care îl are.
Pentru mine, această populaţie, pe pământul tării mele - si rog să
mă creadă toată lumea - atunci când eu am conştiinţa fermă că o
atacă si că îsi caută loc pe propriul nostru teritoriu, pentru mine,
vă rog să mă credeţi, s-a deschis o luptă pe viată si pe moarte si
nu-mi arde să fac glume sau să insult pe cineva. Pentru mine este
clar si precis: inteligentă sau neinteligentă, parazitară sau
neparazitară, morală sau imorală, această populaţie este o
populaţie duşmană aici pe pământul tării. Si eu înţeleg să lupt
împotriva ei cu toate mijloacele pe care mi le va pune la
dispoziţie mintea, legea si dreptul meu românesc.
Ei bine, d-lor. si-mi spunea bătrânul acela: " La noi, la 1848, au
venit cei dintâi jidani, pe care părinţii noştri, văzându-i rupţi si
flămânzi, de milă i-au lăsat să stea la marginea moşiilor noastre.
Astăzi, la 1930, noi am pierdut 60 din cei 62 munţi. Noi,
românii, mai avem numai 2 munţi, iar restul de 60 de munţi sunt
în stăpânirea jidanilor. Astăzi, noi ne-am retras si stăm sărmani si
fără pâine la marginea moşiilor lor."
Ei bine această situaţie din Maramureş se întinde si în Bucovina;
această situaţie se întinde si în Moldova noastră unde bisericile se
închid, unde altarele se dărâmă. Si eu vă întreb pe dvs., pe toti:
Ce se alege de o naţie căreia i se dărâmă altarele?
Comerţul nostru a îngenunchiat. La noi, în Bârladul străvechi, în
Bârladul care exporta mărfuri în Polonia sub Ştefan cel Mare, si
exporta din Cetatea Albă până la Constantinopole si Alexandria,
la noi a mai rămas un singur comerciant român de manufactură.
Ei bine d-lor., nu se poate neglija această problemă si nu se poate
spune de nimeni că ea nu este problema dominantă a politicii
României moderne. Cu noi se săvârseste exact acelaşi lucru care
s-a săvârşit cu Pieile Roşii din America de Nord. Ne găsim în fata
unei invazii străine si avem tot dreptul si avem si datoria să ne
apărăm Patria. Pe mine nu mă interesează cine vine si este - mi se
pare lucru curios, ca atunci când veneau duşmanii cu arma să ne
fure pământul nostru, noi încremeneam cu totii în tranşee, cu
arma în mână, iar astăzi când arma s-a schimbat în bani si când
63
aceştia sunt în stare cu banii lor să ne cumpere tara, atunci nu mai
este numeni la noi care să protesteze?
Iată d-lor. cum se pune această problemă.
Dvs. stiti foarte bine că Pieile Roşii din America de Nord au
dispărut încetul cu încetul în fata năvălirii anglo-saxone. Astăzi
toată Europa îi deplânge si îi regretă pentru că au fost oameni de
treabă, dar se zice: "ce să facem, au fost alţii mai tari!"
D-lor, mă gândesc cu groază că la un moment dat, Europa va
avea să ne plângă si pe noi si pe urmaşii nostrii.
Iar în ce priveşte tinerimea noastră zbuciumată, care după cum v-
am spus a fost răstignită pentru această idee, căci eu vin aici după
doi ani de închisoare nedreaptă, ei bine, vă spun d-lor, ce doriţi
dvs. să facă aceşti tineri, care au fost loviţi de toti conducătorii
de până acum? Doriţi să ne luăm într-o bună zi traista în băt si să
plecăm în altă tară, pe alte meleaguri, ca să ne câştigăm pâinea si
să găsim un refugiu de viată naţională liberă? Noi nu vă cerem
prea mult. Nu vă cerem decât un singur lucru: să ne lăsaţi aici, pe
acest pământ, sub binecuvântarea ciolanelor părinţilor noştri.
D-lor, îmi pare rău că în acest răspuns la Mesaj nu se vede
absolut nimic pentru noi, nici măcar o licărire de speranţă si nici
o preocupare din partea conducătorilor acestei ţări asupra
problemei expuse mai sus.
D-lor, voi trece de la această problemă si voi reveni la o altă
problemă de mare importantă: problema mizeriei. Am adus în
această cutie câteva bucăţele de pâine cari sunt din Maramureş si
din munţii judeţului Neamţ, pentru ca să vedeţi ce pâine mănâncă
românul maramuresan si munteanul nostru. Astăzi, când lumea se
plânge de supraproducţie de grâu, toti atribuie criza faptului că
grâul se vinde cu un leu kg., iată ce pâine mănâncă oamenii
aceştia!
(I). deputat Comeliu Zelea-Codreanu prezintă Adunării o bucată
de pâine neagră.)
Trebuie să ni se strângă inima de durere si cred că orice popor din
Europa văzând această imagine a mizeriei în care trăieşte neamul
românesc ar plânge de mila noastră. Am adus aceste bucăţi de
pâine, învelite si puse în această cutie, înadins, ca să vedeţi în
câtă artificialitate si în câtă poleială de civilizaţie se îmbracă
această mizerie românească. Eu o depun cu părere de rău pe
banca ministerială si as ruga si pe onoratul guvern să o aibă la
dispoziţie pentru ca oricui îi arde să facă glume pe spatele
64
neamului românesc, mai întâi de toate să vadă ce mănâncă el.
D-lor, în fata acestei mizerii, care cuprinde întrega tară, am să
întreb: care este sistemul de apărare a guvernului contra acestui
marş al mizeriei mereu crescânde?
D-lor deputaţi, pentru mine este clar. Guvernul vine cu două
teorii:
1. Teoria sentimentală a sacrificiului, si
2. Teoria economică a conversiunii.
In ce priveşte teoria sacrificiului si eu sunt si eu sunt unul dintre
cei care o admit, însă voi afirma aici un principiu imutabil: nici
dvs. si nici nimeni altul nu are dreptul să facă apel la banul sărac
al omului cinstit până când nu va fi adus înapoi în visteria statului
cel din urmă ban furat de tâlharii care au jecmănit această tară.
In ce priveşte cealaltă teorie, teoria conversiunii, sunt pentru ea.
Aceasta însă nu e un medicament. Medicamentul este acela care
omoară cauza bolii, adică microbul. Conversiunea este un balon
de oxigen pe care onoratul guvern îl administrează economiei
naţionale muribunde.
Sunt pentru proiectul conversiunii si-1 voi vota, însă vă spun:
aştept să văd si alte solutiuni si mai ales soluţiile acestea
categorice care se cer pentru nenorocitele vremuri de astăzi.
D-lor deputaţi, al treilea punct, în privinţa căruia voi spune câteva
cuvinte, este chestiunea partidelor si chestiunea democraţiei.
D-lor deputaţi, aproape întreg obiectul principal în discuţiile la
acest răspuns al Mesajului a fost:: suntem contra desfiinţării
partidelor sau pentru desfiinsarea partidelor? In această privinţă,
eu vă spun punctul meu de vedere! Cine este cel care trebuie să
hotărască desfiinţarea sau nedesfiintarea partidelor? Puteti dvs.
să le desfiinţaţi sau să le înfiinţaţi? Nu! Cel care trebuie să
hotărască e poporul, e tara flămândă si goală. In momentul acela
când va trebui să se hotărască, poporul va vedea dacă trebuie să
se desfiinţeze sau nu. In orice caz vă spun că poporul nu iubeşte
partidele politice. Acesta este un lucru precis si dvs., intr-un
regim democratic, nu vă puteti menţine la conducerea statului în
contra voinţei poporului. Acesta este iarăşi precis.
Mai este încă o chestiune. Spunea cineva: partidele nu sunt
născute dintr-o improvizaţie, ele sunt rezultatul unei evoluţii. Da,
si eu sunt pentru această teorie si eu aplic partidelor legea
evoluţiei. Partidele ca si toate lucrurile de pe lumea aceasta, se
nasc, se dezvoltă si mor. Cred că partidele nu sunt forma
65
superioară a perfecţiei, care să fi câştigat dreptul la nemurire.
Mai este o chestiune, de ordin extern. Dvs. vedeţi foarte bine că
întreaga opinie publică din Europa se îndreaptă către extremele
acestea ca două pietra de moară, vor măcina încetul cu încetul
toate partidele.
D-lor deputaţi priviţi în Europa. Sunt două extreme puternice:
extrema dreaptă si extrema stângă, care se întăresc: la un moment
dat una din acestea va învinge. Ei bine, vă întreb pe Dvs., mai
ales pe dvs. care tot timpul v-ati plecat în fata Europei si ati
tremurat, la cea dintâi adiere de vânt: într-o Europă în care
învinge una din extreme, dvs. veţi putea să rezistaţi curentului
acestei Europe?
In ce priveşte orientarea noastră, dacă este chestiunea să alegem
între aceste două extreme, suntem din acei care cred că soarele nu
răsare la Moscova, ci la Roma. Noi credem că părinţii noştri,
străbunii noştri, cari ne-au adus pe pământul acesta; oasele lor,
cel puţin din mie în mie de ani ne trimit câte un sfat bun, câte o
idee bună, în ceasurile noastre grele si dureroase.
In fapt, d-lor, asupra partidelor: generaţia noastră - privind din
afară - constată:
1) Că un partid politic este o societate anonimă de exploatare a
votului universal;
2) Că toate partidele sunt democratice, deoarece utilizează votul
universal în acelaşi mod;
3) Că neglijează interesele poporului si ale patriei satisfăcând
numai interesele particulare ale partizanilor; că democraţia este
iresponsabilă, îi lipseşte puterea sancţiunii, că toate partidele fac
fărădelegi, se dau pe fată unele pe altele, nimeni nu aplică
sancţiuni contra alor săi, fiindcă îi pierde, nici în contra
adversarilor, fiindcă ei deţin la rândul lor fărădelegile lor.
Si în această chestiune dati-mi voie să vă atrag atenţiunea numai
asupra fraudelor cari s-au făcut de la război încoace si care toate
au rămas fără sancţiuni: fraudele cu spirtul negru de 12 miliarde ;
fraudele de alămuri de la căile ferate de 900 milioane; pestele
sovietic; galoşii sovietici; pădurile din judeţul Neamţ; pădurile
din Bucovina, etc., si după o socoteală sumară, suma fraudelor
care s-au săvârşit pe teritoriul acestei ţări, de la război încoace,
atinge cifra de 50 miliarde lei.
Democraţia văzută din afară, ne dă impresiunea unei vaste
complicităţi în fărădelege: concluzia: democraţia este incapabilă
66
de autoritate. Si încă ceva - am să vă servesc o chestiune care
poate multora n-are să vă placă - vă rog d-lor să ne toleraţi ca să
fim severi, intransigenţi în tot ceea ce interesează, fie Naţiunea
românească, fie cinstea. Declar aici că democraţia e pusă în slujba
marei finanţe naţionale sau internaţionale jidănesti. (întreruperi,
zgomot)
D-lor, dovada. Am venit aici cu o listă care are să vă supere, însă
vă spun să nu-mi luaţi în nume de rău fiindcă nu pot să tac în
această chestiune, este vorba de ceea ce se numeşte portofoliul de
la banca Blank.
Dati-mi voie să vă citesc - fiindcă fiecare vă regăsiţi aici. Lista
am căpătat-o, poate nu întreagă:
D. Brandsch, subsecretar de stat, 111 000.
D. Carol Davilla 4 677 000.
D. Eug. Goga, creanţă ipotecară agricolă, lei 6 200 000.
D. Al. Otetelesanu: Este o ipotecă pe moşia d-nei Eugen Goga.
D. N. Lahovary: Nu datorează d. Davilla, datorează Banca
Ţărănească. Nu este la fel, vă rog să rectificaţi. (întreruperi,
zgomot).
D. Corneliu Z. Codreanu: Bine, d-lor, nu zic că nu este putred, o
să se plătească, dar sunt bani împrumutaţi. (întreruperi)
D-lor, s-or plăti sau nu, nu ştiu, dar vă spun un singur lucru:
există obligaţia pe care o are cineva care împrumută bani de la o
asemenea finantă, de a o satisface când este la guvern, de a o
sprijini în opoziţie si în orice caz de a nu lovi în ea când trebuie
să fie lovită. (Aplauze pe mai multe bănci).
D. Corneliu Zelea-Codreanu: Mai departe: D. Iunian 407 000; D.
Madgearu 401 000; d. Filipescu 1 265. 000; D. Mihail Popovici 1
519 000; d. Răducanu 3 450 000 (exclamatiuni pe băncile
majorităţii); Banca Răducanu din Tecuci 10 000 000; d. Pangal 3
800 000; d. Titulescu 19 000 000; si se aude, n-am putut sti
precis, că d. Argetoianu ar fi aici cu 19 000 000.
Voci de pe băncile majorităţii'. Se aude!
D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu vă spun ce am putut afla.
(întreruperi, zgomot). Mai sunt si alţii.
D-lor, eu nu acuz că banii aceştia au fost bacşişuri date, nu! Sub o
formă s-au luat de acolo aceşti bani si acum este vorba să se vadă
ce s-a făcut acolo, n-au libertate deplină ca să vină să ia măsuri
categorice împotriva acestei bănci.
D-lor deputaţi, dacă se cer sacrificii ca să asanăm această tară, nu
67
putem noi să consimţim la sacrificiul care ar fi să se facă asanarea
băncii Bank, pentru nunta pe care a făcut-o d-sa la Paris, unde a
cheltuit cum se aude 50 milioane lei, ca si pentru alte lucruri.
(Exclamatiuni, întreruperi).
D-lor, în consecinţă, noi venim cu câteva soluţii practice care
poartă nota tinereţii:
CEREM introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru
manipulatorii fraudulosi ai banului public. ( Aplauze pe mai multe
bănci).
D. V. G. Ispir. D-le Codreanu, d-ta te intitulezi creştin si purtător
al ideei creştine. Iti aduc aminte - eu sunt profesor de teologie - că
susţinerea acestei idei este anticreştină. {Aplauze).
D. Cornelia Zelea-Codreanu: D-le profesor, dati-mi voie să vă
spun: când este chestiunea să aleg între moartea, dispariţia tării
mele si aceea a tâlharului si sunt mai bun creştin, dacă nu permit
tâlharului să-mi nenorocească tara si să mi-o ducă la pieire
(Aplauze pe mai multe bănci).
CEREM revizuirea si confiscarea averilor celor cari si-au furat
tara săracă. (Strigăte de "Bravo!”)
CEREM tragerea la răspundere penală a tuturor oamenilor politici
care se vor dovedi că au lucrat în contra tării, sprijinind afaceri
necorecte particulare. ( Aplauze pe mai multe bănci).
CEREM împiedicarea pe viitor a oamenilor politici cari se vor
dovedi că au lucrat în contra tării, sprijinind afaceri necorecte
particulare. ( Aplauze pe mai multe bănci).
CEREM împiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face
parte din consiliul de administraţie ale diferitelor bănci si
întreprinderi. (Aplauze pe mai multe bănci)
CEREM alungarea cetelor de exploatatori nemiloşi cari au venit
pe pământul acesta să exploateze bogăţiile solului si munca
braţelor noastre.
CEREM declararea teritoriului României ca proprietate
inalienabilă si imprescriptibilă a neamului românesc.
O voce de pe băncile Partidului National Ţărănesc: Este.
D. Cornelia Zelea-Codreanu: A neamului românesc nu-i.
CEREM trimiterea la muncă a tuturor agenţilor electorali si
stabilirea unui comandament unic, căruia să i se supună într-un
singur gând si într-un singur suflet toată suflarea românească.
Dacă în momentul de fată conducătorii tării sunt împiedicaţi să ia
măsuri întregi din cauza Constituţiei sau a legilor în vigoare,
68
atunci noi suntem de părere să se dizolve Corpurile Legiuitoare,
să se facă apel si să se cheme Adunarea Constituantă, pentru ca
poporul să desemneze pe acel care va fi chemat să ia toate
măsurile necesare pentru salvarea României. (Aplauze pe mai
multe bănci).
PUNCTUL 86. DECLARAŢIA LA MESAJ tinută de Şeful
Legiunii în Parlamentul tării.
După Mon. Of. din Noembrie 1933.
De aceea, noi aşteptăm un alt regim, un alt sistem, care va veni,
după ce, pe acesta îl vor prăbuşi greutatea si mulţimea păcatelor
lui.
El trebuie să corespundă următoarelor cerinti în ordinea urgentei:
1) Să desfiinţeze aceste discuţii sterile si scump plătite ale
parlamenterismului democratic din care n-a ieşit niciodată lumină
si din care mai ales, nu poate iesii hotărârea eroică de a face fată
primejdiei în ceasurile grele de acum.
2) Să se înlocuiască prin comandă, care să adune într-un singur
mănunchiu toate energiile disparate ale neamului, încleştate astăzi
în luptă fratricidă, să le disciplineze, să le refacă moralul pierdut,
să le insufle credinţa în destinului neamului nostru românesc si să
le conducă pe căile acestui destin.
3) Să declare război mizeriei si sărăciei generale îndemnând la
muncă si cumpătare pe cei buni, trimiţând cu forţa la muncă toate
elementele parazitare, care joacă în stat rolul trântorilor din stup,
pe toti leneşii, care păzesc mesele cafenelelor de dimineaţa până
seara, pe toti plictisiţii care se plimbă pe străzi, pe toti agenţii
electorali de la primării, prefecturi, ministere, în fine ideologii
democraţi doritori de a tine discursuri ieftine.
4) Să desfiinţeze tot ce este parazitism pe trupul istovit al tăriii, să
răscolească, să organizeze si să stimuleze toate energiile creatoare
ale neamului.
5) Să stârpească necinstea si confiscând averile celor vinovaţi, să
aducă înapoi până la ultima centimă, în visteria statului, banii
furaţi.
6) Să treacă în fruntea marei gloate sărace si la bine si la rău, să
mănânce aceeaşi pâine neagră si aceeaşi masă săracă pe care o
mănâncă muncitorul sărac. Căci în aceste timpuri grele, mizeria
morală, inegalitatea de tratament răneşte mai mult decât mizeria
69
materială. Unii trăiesc în lux, cu şampanie si icre negre si alţii n-
au nici măcar mămăligă, sub regimul democraţiei celei iubitoare
de popor.
7) Să facă dreptate românului în propria sa tară.
Să-i vindece rănile adânci. Să îndrepte nedreptăţile seculare pe
care el le-a suferit în timpul lungilor stăpâniri străine.
8) Să apere România de pericolul pe care îl prezintă invazia
mereu crescândă a jidanilor.
9) Să pună punct existentei falimentare a statului democratic
întemeiat pe ideologia perimată a revoluţiei franceze.
Să producă acel act epocal de curaj reformator, care să arunce
complect si definitiv sistemul de false abstracţiuni al filozofiei
politice a acestei revoluţii.
O mare epocă istorică apune si în locul ei e ceasul să punem
temeliile unei epoci noi. O epocă de întoarcere la realităţile
naţionale dând naţiunii înţelesul ei real de societate naturală, a
unor indivizi de aceeaşi rasă, iar nu în sensul naţionalităţii
juridice a cetăţeanului, care permite transformarea automată în
români a maselor de străini năvăliţi la noi pentru a ne cucerii si
oprima.
10) Să înalte din temelii statul nou etnic naţional întemeiat pe
perimatul culturii naţionale, pe primatul familiei si pe primatul
corporaţiilor muncitoare.
PUNCTUL 87. Programul si sufletul.
M-am ferit să desfăşor un program complet. Liniile mari sunt
trasate si cunoscute (natural cu riscul de-a le vedea furate).
Programele se bazează pe realităţile naţionale si dacă sunt
realităţi care rămân, sunt foarte multe acelea care se schimbă de
la o zi la alta.
Un program nu poate fi o combinaţie de teorii adunate de prin
nori. El trebuie să se bazeze pe realităţile care dor, ale neamului
nostru românesc. Sunt rănile lui cari trebuiesc vindecate. Căutati
programe?
Ele se află pe toate buzele mulţimii. Mai bine ati căuta oameni.
Căci într-o noapte oricine poate face un program, si nu de ele se
simte nevoie în tară. Ci de oameni si de voinţe cari să le
îndeplinească. Sunt mişcări care nu au nici un program; ele
trăiesc din specularea diferitelor probleme care apar în viată. De
exemplu: camăta. O devorează pe aceasta si apoi mor. Dacă nu le
70
apare înainte o altă pradă.
Sunt altele care au un program. Sunt altele care au mai mult decât
un program, au o doctrină, au o religie. Este ceva de ordin
superior sufletesc, care adună în chip misterios miile de oameni
hotărâţi să-si creeze o altă soartă. Dacă omul de program sau de
doctrină îsi slujeşte cu oarecare interes programul, legionarii sunt
oamenii unei mari credinţe pentru care oricând stau gata să se
jertfească.
Pe această credinţă ei vor sluji până la capăt.
Oricât de frumos si de complet ar părea programul lupistilor,
ţărăniştilor, liberalilor, puteti fi asiguraţi că nici un lupist, nu este
gata să moară pentru programul lupist, nici un georgist pentru al
lor si asa mai departe.
De aceea, eu pun mai puţin temeiu pe oamenii adunaţi la baza
marilor credinţi care nu te vor lăsa până la moarte.
Mişcarea noastră legionară are mai mult caracterul unei mari
scoli spirituale.
Ea tinde să aprindă credinţi nebănuite, ea tinde să transforme, să
revoluţioneze sufletul românesc.
Strigaţi în toate părţile că răul, mizeria, ruina, ne vin de la suflet.
Sufletul este punctul cardinal asupra căruia trebuie să se lucreze
în momentul de fată. Sufletul individului si sufletul mulţimii.
O minciună sunt toate programele noi si sistemele sociale fastuos
etalate poporului dacă în umbra lor râneste acelaşi suflet de
tâlhari, aceeaşi lipsă de conştiinţă întru îndeplinirea datoriei,
acelaşi duh de trădare fată de tot ce-i românesc, acelaşi desfrâu,
aceasi faptă de risipă si de lux.
Chemaţi sufletul neamului la o viată nouă. Nu căutati succesele
electorale dacă ele nu înseamnă în acelaşi timp biruinţa forţelor
organizate ale sufletului înnoit.
Programele, cum adică? Credeţi că noi nu putem seca mlaştini?
Nu putem capta energiile din munţi si electrifica tara? Nu putem
înălţa oraşe româneşti? Nu putem face ca lanurile noastre să
producă împătrit? Nu putem pe pământul nostru bogat asigura
pâinea fiecărui român? Nu putem face legi care să asigure o bună
funcţionare a unui mecanism de stat apropiat timpului si
specificului nostru naţional? Nu putem face planuri quinquenale?
Noi nu vom putea ridica aici în creştetul Carpatilor o patrie care
să strălucească ca un far în mijlocul Europei? Si care să fie
expresia geniului nostru românesc? Putem.
71
Dar marea greşeală a multor oameni politici a fost aceea de a-si fi
etalat programele în amănunte mai înainte de a fi puşi în situaţia
de a le realiza.
Avem si noi programe în buzunar. Ele se studiază necontenit, dar
se păstrează pentru timpul lor. Vă întreabă lumea ce veţi face?
Spuneti-i că oamenii năzdrăvani pot să facă multe.
Deocamdată programul nostru este:
1) Să realizăm forţă;
2) Să manevrăm acea forţă astfel ca să învingă toate forţele
adverse.
3) Si apoi să aplicăm măsurile programetice propriu-zise.
Căile ne sunt legale. In orice caz, amănuntele, fie tactice, fie
programatice, fac parte din secretul de operaţiuni al forţelor de
luptă.
PUNCTUL 88. Din manifestul "O ruină".
Ruina.
Nu este om care să aibă ochi si care să nu vadă că tara aceasta
bogată a ajuns o ruină. Ruină gospodăria ţăranului, ruină satul (o
mână de oameni necăjiţi care se vaită), ruină comuna, ruină
judeţul, ruină munţii văduviţi, ruină câmpurile părăginite care nu
mai aduc nimic bietului plugar, ruină bugetul statului, ruină tara.
Si pe deasupra acestor ruine întinse cât tine pământul românesc, o
ceată de misei, o ceată de imbecili, o ceată de tâlhari fără ruşine
si-au ridicat palate în sfidarea tării, care geme de durere si spre
pălmuirea suferinţei tale, ţăran român.
Niciodată în lume nu s-a văzut un tablou mai revoltător, mai
dureros si mai obraznic.
Pe deasupra milioanelor de gospodării cari se distrug, deasupra
milioanelor de suflete sărace cari plâng , se înaltă batjocoritor
palatul tâlhăresc al jefuitorului de tară.
Cine este acesta?
Căutati-1 prin oraşele înstrăinate si-1 veţi găsi. Este fostul
ambuscat de la 1916. Este eroul de al 100 de km din dosul
frontului sau trădătorul de fraţi si de tară; este îmbogăţitul de
războiu, omul de afaceri, este profitorul de pe urma sângelui care
tu l-ai vărsat, picătură cu picătură din rănile tale adânci.
Când te-ai întors la 1918, te-ai închinat lui văzându-1 gras, frumos
îmbrăcat, iat tu în nişte zdrenţe; de atunci el te-a luat în arendă,
iar tu ai căzut în stăpânirea lui cu tara pe care tu ai creeat-o pe
72
câmpurile de bătălie.
Cum veţi fi voit să ajungă biata tară când un Stere, condamnat la
moarte pentru înaltă trădare si apoi iertat, este sef de partid în
România, când un Socor, condamnat si degradat pentru trădare,
este parlamentar si director de ziar si conduc politica
românească? Când atâtia ambuscati stau în fruntea treburilor
tării?
Am înăltat un steag.
In contra lor, în contra celor care au ruinat tara, în contra cetelor
de străini si înstrăinaţi care ne-au supt si măduva din oase, am
înăltat un steag.
Când am plecat sub umbra lui am cerut binecuvântarea ostaşilor
care au căzut pe câmpul de luptă pentru România Mare si am
făcut apel la toti cei care au rămas în viată în urma gravelor lupte.
Steagul acesta răzbunător a învins la Neamţ cetele cutezătoare ale
politicianilor. Steagul acesta le-a zdrobit la Tutova.
Steagul acesta sfintit în două bătălii, îl purtăm de la un capăt la
altul al tării.
El îmbărbătează pe ai noştri si bagă groază în adversari.
Ne-am numit legionari.
Noi, slujitorii acestui steag nu ne-am legat împreună ca să furăm
tara nu ne-am legat împreună ca să ne căpătăm partizani, si să le
dăm ca să roadă oase din oasele tării.
Noi ne-am legat împreună să rămânem săraci până la mormânt,
vom sărăci si acei ce suntem bogaţi, dar ne-am legat să biruim. Să
învingem si să răzbunăm.
Stăm gata de jertfă, stăm gata de moarte cu totii.
Aceştia suntem noi, legionarii.
Zadarnic si greşit ne-au confundat unii săteni si orăşeni, crezând
că noi luptăm ca să-i căpătuim pe dânşii si să le facem poftele, să
le dăm tara ca s-o mănânce.
Ei bine, nu!
c. z. c.
PUNCTUL 89. Către purtătorii duhului nou.
LEGIONARI,
Cuvântătorii partidelor vechi, cutreeră din nou satele cerându-vă
ajutor pentru ca să se poată reface. Sub domnia lor, românismul
de pretutindeni a sărăcit si a îngenunchiat în fata străinului
pripăşit de curând. Rosturile mari ale patriei sunt părăsite. Lumea
73
noastră politicianizată, nu mai vede în fată decât interesul
partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică în fiecare zi si în
fiecare ceas, însusi viitorul nostru ca neam.
Se prăbuşesc pădurile din munţii încăpuţi pe mâna veneticilor.
Geme inima în moţii si în maramureşenii uitati de toată lumea.
Muncitorii români părăsiţi îngroaşă rândurile comuniştilor jidani.
Comerţul românesc lipsit de protecţie, îngenunchiază în lupte
neegale cu străinul.
In cadrele armatei noastre glorioase, pătrunde tot mai adânc si tot
mai sus, germenul dizolvant si corupător de conştiinţe.
Si ceasuri grele se prevăd în viitor. De vom fi chemaţi cândva la
marele examen internaţional, cine va mai apăra pământul tării si
gloria drapelului nostru?
Ţăranul român îsi vinde produsul sub preţul de cost. Misitii s-au
înmulţit si ne inundă. Cafenelele sunt pline de cămătari si
samsari. Ei se înmulţesc în dauna celor care muncesc. Poporul
este spoliat. Românu, înglodat în datorii, a ajuns rob modern al
bancherului jidan.
Tara împărţită în partide, care se sfâsie unele pe altele, se dărâmă
sub ochii noştri.
Conducerea partidelor vechi nu este o conducere de mână tare, si
nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de oblăduire si
încurajare a elementului românesc, care tine de multe secole pe
umerii săi viata tării.
Legionari,
In fata acestei situaţii, si mai înainte ca politicianismul condamnat
să se poată reface, am tras spada si am înăltat steagul cel nou al
vremii.
Se simte prin aer, tot mai accentuat, nevoia unor alte principii de
viată politică morală.
Despoliticianizarea tării este o poruncă a vremii.
In locul partidelor vechi se simte nevoia unei înnoiri. In locul
partidelor mereu aplecate străinilor, politica de neatârnare si
încurajare a românismului susţinător de tară.
Spuneţi celor ce vin din nou să vă apuce mâna, că ceasul lor s-a
terminat. "Pot pieri toti cuvântătorii aceştia".
De acum încolo de un singur glas va trebui să ascultaţi, tainic si
nepătruns ca Dumnezeu: chemarea patriei. Acest glas să-l audă
toată suflarea voastră. Lui să vă supuneţi intr-un singur suflet.
74
Români,
Atunci când glasul si dorinţa voastră vor proclama victoria,
România va reînvia. Va înflori. Vor înflori în ea ca bujorii copiii
voştri. Străinul o va respecta. Duşmanul se va teme.
Soldaţi ai Legiunii Sfântului Mihail!
Când vouă vă este hărăzit de Dumnezeu să făuriţi această
Românie nouă, când de la Nistru până la Tisa, neamul vă aşteaptă
să vă primească în nesfârşite aplauze pe scena istoriei,
izbucnească din piepturile voastre de otel strigătul nostru de luptă
si de victorie: Trăiască România românească!
Trăiască Legiunea!
Corneliu Zelea Codreanu,
Şeful Legiunii
PUNCTUL 90. Manifestul profesorului Cristescu (model de
manifest).
Români din judeţul Vlasca!
O mişcare nouă si hotărâtă, îndrumată de crezul unei acţiuni de
faptă românească, de jertfă si cinste în conducerea statului, si-a
înţeles chemarea din strigătul de durere si revoltă al unui neam
întreg.
Pentru această tară amăgită de o bandă de politicieni profitori si
prădalnici, ameninţată si umilită în rosturile ei de toti străinii si
înstrăinaţii, Legiunea vine astăzi ca o mişcare de avânt si tinereţe,
de entuziasm si disciplină ostăşească. Sub scutul religiei noastre
Strămoşeşti, cheamă la luptă pentru întronarea unei vieţi noi de
cinste si dreptate.
In fruntea ei stă fiul Moldovei, Corneliu Zelea-Codreanu, care
înfruntând prigoană si pătimind suferinţă, luptă neîncetat pentru
mântuirea neamului nostru si pentru triumful dreptăţii.
Din ordinul lui am luat conducerea Legiunii în acest judeţ să-mi
fac sfânta datorie de român să chem în această organizaţie pe cei
cărora le-a rămas scumpă vatra strămoşească si care sunt hotărâţi
să lupte în spiritul de jertfă alături de noi pentru biruinţa
românismului si a dreptăţii.
Români vlăsceni!
Intelectuali, negustori, plugari si muncitori, înţelegeţi porunca
vremii si înrolati-vă în Legiune.
Prof. Vasile Cristescu
75
PUNCTUL 91. "Cuzistii"
Camarazi,
Nu veţi uita niciodată că aceşti oameni denumiţi "cuzisti", si-au
bătut joc zece ani, necontenit de toate suferinţele noastre.
Pe spatele nostru - copiii de altădată ai tuturor închisorilor si ai
tuturor ceasurilor grele - s-au ridicat pentru ca a doua zi să ne
scuipe în obrazul de atâtea ori lovit de duşmani.
PUNCTUL 92. Articolele din legile tării asupra cărora trebuiesc
făcuţi atenti agenţii forţei publice (primari, jandarmi, poliţişti,
etc.) care se opun propagandei Legiunii, abuzând de forţă:
DESPRE INFRACŢIUNI
Art 187 cod penal: NU se socoteşte ca infracţiune: faptul impus
sau autorizat de lege, dacă este executat în condiţiile ei; faptul
care a fost săvârşit de organul competent în virtutea unui ordin de
serviciu, dacă acest ordin este dat în formele legale de autoritatea
competentă si dacă nu are un caracter vădit ilegal.
Când executarea unui ordin de serviciu constituie o infracţiune,
şeful sau superiorul care a dat ordinul, se pedepseşte ca autor al
acelei infracţiuni împreună cu acela care a executat ordinul.
ARESTĂRILE.
Art. 11 din Constituţie: Libertatea individuală este garantată.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decât în puterea unui
mandat judecătoresc motivat, care trebuie să fie comunicat în
momentul arestării sau cel mai târziu în 24 de ore după reţinere
sau arestare.
Art. 254 codul penal: Mandatul trebuie să fie emis de judecătorul
de instrucţie, de ministerul public sau de instanţele judecătoreşti
în cazul în care legea le dă acest drept, afară de dreptul de reţinere
pentru cerecetări acordat ofiţerilor de politie judiciară în interesul
primelor cercetări.
Art. 207 cod penal: Reţinerea pentru cercetări nu poate dura mai
mult de 24 de ore, când cineva a fost retinut pentru cercetări mai
mult de 24 de ore, ofiţerul de politie judiciară care l-a retinut se
pedepseşte cu închisoare corectională de la 1-3 ani, interdicţie
corectională de la 1-3 ani.
Art. 272 combinat cu 245 din codul penal: Funcţionarul public
76
care uzurpând o atribuţie sau abuzând de puterea sa legală, sau
depăşind limitele competentei sale, ori nesocotind sau violând
formalităţile prescrise de lege ori abătându-se în orice alt mod de
la îndatoririle inerente funcţiunii sale, arestează, deţine ori retine
pe cineva sau ordonă să se facă aceasta, comite delictul de
arestare ilegală si se pedeseste cu închisoare corectională de la 1-
3 ani si interdicţie corectională de la 1-3 ani.
PERCHEZIŢII
Art. 11 din Constituţie: Nimeni nu poate fi percheziţionat, decât
în cazurile si formele prevăzute de legi.
Art. 13 din Constituţie: Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare
a domiciului nu se poate face decât de autorităţile competente în
cazurile anume prevăzute de lege si potrivit formelor de ea
prescrise.
Art. 242 procedura penală: Dacă inculpatul este detinut, orice
percheziţie la locuinţa sa se face în prezenta sa sau a unui
împuternicit al său, sau dacă nu este posibil, în prezenta unui
membru al familiei lui. Când percheziţia se face de un ofiţer de
politie judiciară, care nu este magistrat, asistenta a doi martori
este obligatorie. Dacă inculpatul este liber, el este chemat să
asiste la percheziţie, fără încunostiintare prealabilă.
Art. 249 procedura penală: în afară de crimă sau delict, nici o
percheziţie nu se poate face de la ora 20 până la ora 6, în
interiorul unei case, contra voinţei celui care locuieşte, decât de
judecătorul de instrucţie în persoană.
Art. 499 codul penal: Funcţionarul public care depăşind limitele
competentei sale, sau abuzând de puterea sa, ori fără respectarea
formalităţilor impuse de lege, se introduce sau rămâne în locuinţa
unei persoane, sau în localul său de afaceri, în dependinţele
acestora, sau într-un loc împrejmuit în contra voinţei aceluia care
locuieşte acolo, sau care are dreptul de a dispune de ele, comite
delictul de violare de domiciliu si se pedepseşte cu închisoare de
la 6 luni la 2 ani. Dacă cu această ocazie se face si percheziţie
domiciliară sau alt act arbitrar, pedeapsa este închisoare
corectională de la 1-3 ani si amendă de al 2000-5000 lei.
Tentativa se pedepseşte.
Art 40 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: Actele care
ar atinge sau restrânge libertatea individuală nu pot fi executate
decât pe bază de ordin scris, oricare ar fi autoritatea de la care
77
emană.
Art 39 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: la cererea
pârtii vătămate, jandarmul este obligat a elibeara pe loc copie
certificată de pe ordinul primit.
ELECTORALE
Art. 12 Legea electorală: Cetăţenii români îsi vor executa dreptul
de vot pe baza cărţilor de alegător ce li se vor elibera conform
listelor electorale.
Art. 24 Legea electorală: Orice cetăţean poate reclama
preşedintelui biroului electoral judeţean împotriva acelora care
sunt îndatoraţi a-i elibera cartea de alegător si care în mod
intenţionat refuză a i-o da. Preşedintele primind plângerea, va
ordona eliberarea cărţii si cei îndatoraţi a o face, sunt datori a se
conforma.
Art 115 Legea electorală: Acei care, prin lovituri sau violente vor
fi influenţat votul unui alegător sau îl vor fi pus în pozitiunea de a
se abţine de la vot, se vor pedepsi cu închisoarea de la o lună
până la 3 luni si cu amendă de la 500 la 2000 lei.
Art. 120 Legea electorală: Manifestele si publicatiunile electorale
care nu conţin instigatiuni contra ordinei si siguranţei statului sau
calomnii, nu se pot împiedica de a se afişa pe străzi si în pieţele
publice. Cei care intenţionat le vor distruge, se vor pedepsi cu
amendă de la 500 la 2000 lei.
Art. 122 Legea electorală: In caz când ministerul public n-ar lua
iniţiativa, 20 alegători au dreptul de a intenta si susţine acţiunea
publică pentru pedepsirea delictelor comise în timpul alegerilor.
Art. 232 cod penal: Acela care prin violentă sau ameninţare
împiedică pe un cetăţean să-si exercite drepturile sale politice sau
cetăţeneşti, se pedepseşte cu detenţiune simplă de la 3 luni la un
an si interdicţie corectională de la 1-2 ani.
Art. 235 cod penal: Acela care prin orice mijloace împiedică
exerciţiul liber al dreptului electoral, sau care falsifică în mod
esenţial lucrările sau actele de preparare ori executare ale
operaţiunilor electorale sau de constatare a rezultatului acestuia,
comite delictul de fraudă electorală si se pedepseşte cu închisoare
corectională de la 1-3 luni. Dacă faptul e comis de o persoană
însărcinată de a conduce, supraveghea sau asista la operaţiunea
electorală, pedeapsa este închisoarea corectională de la 6 luni la 2
ani si interdicţie corectională de la 1-3 ani. Acţiunea penală, dacă
78
nu a fost pusă în mişcare de partea vătămată sau de ministerul
public, va putea fi pusă în mişcare si susţinută de un număr de 20
de alegători.
REFUZ DE SERVICIU
Art. 243 cod penal: Funcţionarul public care pe nedrept, refuză,
omite sau întârzie în îndeplinirea unui act, la care este obligat în
virtutea funcţiilor sale sau serviciului său, comite delictul de
refuz de serviciu datorat legalmente si se pedepseşte cu
închisoare corectională de la 6 luni la un an si o amendă de la
2000-5000 lei.
ABUZ DE PUTERE
Art. 245 cod penal: Funcţionarul public care, uzurpând o
atributiune, sau abuzând de puterea sa legală, sau depăşind
limitele competentei sale, ori nesocotind sau violând formalităţile
prescrise de lege, ori abătându-se în orice alt mod de la
îndatoririle inerente funcţiunii sale, săvârseste un act pe care
legea nu-1 consideră infracţiune, în scopul de a-i procura cuiva pe
nedrept, vreun folos, sau de a-i cauza o păgubire de orice fel,
comite delictul de abuz de putere si se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 2 ani si interdicţie corectională de la 1-3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică si atunci când faptul se săvârseste în
scopul de a constrânge pe nedrept o persoană să facă, să omită,
sau să sufere ceva. Tentativa se pedepseşte.
ABUZ DE AUTORITATE
Art. 246 cod penal: Funcţionarul public care fără just motiv, face
uz de forţă armată, întrucât acest fapt nu ar constitui o infracţiune
mai gravă sau în urma lui nu s-ar fi produs o infracţiune mai
gravă, comite delictul de abuz de autoritate si se pedepseşte cu
închisoare corectională de la 1-3 ani si interdicţie corectională de
la 1-3 ani.
PURTARE ABUZIVĂ
Art. 248 cod penal: Funcţionarul public care, în exerciţiul
funcţiunii sale, adresează persoanei injurii sau întrebuinţează fată
de ea violenta, întrucât faptul nu ar constitui o infracţiune mai
gravă, comite delictul de purtare abuzivă si se pedepseşte cu
închisoarea corectională de la 1-3 luni.
79
VIOLARE DE SECRETE
Art 502 cod penal: Acela care sustrage sau suprimă o
corespondentă închisă sau deschisă sau orice alt înscris, care nu
sunt adresate lui, comite delictul de sustragere a corespondentei si
se pedepseşte cu închisoare corectională de la una lună la un an,
iar când divulgă conţinutul spre a-si procura un folos material sau
cauzându-i altuia un prejudiciu material sau moral, pedeapsa este
închisoarea corectională de la 1-3 ani si amendă de la 2000-3000
lei.
Art. 503 cod penal: Acela care în mod fraudulos obţine sau
întrebuinţează o comunicare telegrafică sau convorbire telefonică,
comite delictul de interceptare frauduloasă a comunicării
telegrafice sau telefonice si se pedepseşte cu închisoare
corectională de la 1-5 luni.
Când infractorul divulgă comunicarea telegrafică sau telefonică
spre a-si procura un folos material sau cauzează altuia un
prejudiciu moral sau material, pedeapsa este închisoarea
corectională de la 6 luni la 2 ani.
Art. 504 cod penal: Când delictul de mai sus se comite de
funcţionarii publici, pedeapsa este sporită cu un plus până la 2
ani.
Deci: funcţionarul public face sau ceea ce îi ordonă legea sau
ceea ce îi ordonă superiorul său. Când el execută un ordin pe care
i-1 dă legea, acel ordin trebuie să fie executat în condiţiile legii, cu
formalităţile pe care ea le cere, iar când el execută ordin de
serviciu dat de un superior al său, acel ordin trebuie să fi fost dat
în formele pe care le prevede legea, să fi fost dat de un superior
care avea dreptul să-l dea si să nu fie contrar legii; iar cel ce
primeşte acest ordin, trebuie să aibă dreptul de a-1 executa.
Dacă în baza unui ordin de serviciu, inferiorul comite o crimă sau
un delict, se pedepseşte atât el cât si superiorul care a dat acel
ordin.
Libertatea individuală este garantată prin Constituţie. Orice act
care atinge această libertate nu poate fi executat decât pe bază de
ordin scris, oricare ar fi autoritatea care dă acest ordin. Când un
jandarm execută un ordin care priveşte libertatea unui om
(arestare, percheziţie domiciliară), dacă acel om cere, jandarmul
este obligat să-i elibereze pe loc copie certificată de pe ordinul ce
execută.
80
Constituţia tării prevede ca nimeni să nu fie arestat decât pe baza
unui mandat judecătoresc, iar acest mandat trebuie să fie arătat
celui arestat, chiar în momentul arestării sau cel mai târziu în 24
de ore după arestare (conf. Art. 11 din Constituţie).
Codul penal cere ca mandatul de arestare să fie dat de judecătorul
de instrucţie, sau de procuror, sau de o instanţă judecătorească.
Legea dă dreptul ofiţerilor de politie judiciară (procuror,
judecător de instrucţie, judecător de ocol rural, comisar, sef de
post) de a retine pentru cercetări pe cel învinuit, dar această
reţinere nu trebuie să treacă peste 24 de ore, ofiţerul de politie
judiciară care l-a retinut, va fi pedepsit conf. Art. 207 cod penal.
Când un funcţionar public arestează sau ordonă să fie arestat
cineva fără ca legea să-i fi dat dreptul de a face sau ordona el
arestări sau chiar când are acest drept, dacă arestează pe cineva
după bunul său plac, fără a tine seamă de formalităţile pe care le
cere legea, va fi pedepsit conf. Art. 272 cod penal
penal, pentru arestare ilegală.
Deci când un agent al forţei publice vine să te aresteze, întreabă-1
în ce calitate o face si cere-i să-ti arate ordinul scris.
Constituţia spune că nimeni nu poate fi percheziţionat, decât în
cazurile pe care le prevede legea si numai pe formele pe care le
arată (art. 11 din Constituţie).
Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se
poate face decât de autorităţile în drept, numai în cazurile arătate
de lege si numai cu formalităţile pe care le cere legea. Autorităţile
care au acest drept sunt: ofiţerii de politie judiciară (judecătorii de
instrucţie, procuror, judecători de ocol rural, comisar, sef de post)
si nu pot să facă percheziţie domiciliară decât cu autorizaţia scrisă
a judecătorului de instrucţie. Dacă cel căruia i se face percheziţie
la domiciliu este arestat, percheziţia la locuinţa sa nu se poate
face decât fiind de fată cu el, sau un om împuternicit de el, sau cel
puţin un membru din familia sa. Când percheziţia o face un
comisar sau un sef de post, trebuie să fie de fată si doi martori.
Dacă inculpatul este în libertate, trebuie chemat să asiste la
percheziţie (art 208 procedura penală, art 247, 249 pr. Gen).
Percheziţiile domiciliare nu se pot face între orele 8 seara si 6
dimineaţa, decât în caz de crimă sau delict. Judecătorul de
instrucţie o poate face oricând (art, 249 pr. Pen.).
Când un funcţionar public se introduce în locuinţa sau în curtea
unei persoane, fără voia celui care locuieşte acolo, abuzând de
81
puterea sa si neavând nici o autorizaţie, va fi pedepsit conf. Art.
499 c. P., pentru violarea domiciliului, iar dacă cu această ocazie
a făcut si percheziţie domiciliară, sau a insultat, ori a lovit pe cel
ce locuieşte acolo va fi pedepsit si mai grav (art. 499 c.p.)
Toţi cetăţenii români, înscrişi în listele electorale au dreptul să
voteze. Orice legionar, care a împlinit 21 de ani, e dator să se
înscrie în listele electorale.
Dacă nu ti se dă cartea de alegător, reclamă imediat preşedintelui
biroului electoral judeţean.
Manifestele electorale pot fi afişate pe străzi si în pieţele publice
oricând, nu numai în timpul alegerilor.
Ordonanţele prin care prefecţii de judeţe interzic aceasta, trebuie
să se ştie de toti legionarii că sunt ilegale.
Cine distruge afişele electorale, va fi pedepsit conf. Art. 120 din
legea electorală.
Cine împiedică pe un cetăţean să voteze, va fi pedepsit conf. Art.
232 c. p.
Nimeni nu are voie să voteze de mai multe ori va fi pedepsit conf.
Art 235. c. p. 20 de alegători vor putea reclema la Parchet.
Dacă un legionar introduce o petitie la o autoritate si cere facerea
unei cercetări si cei datori să rezolve petitia nu voiesc, sau
interzic rezolvarea, spre a-si arăta astfel ura contra noastră,
legionarul trebuie să ştie că acel funcţionar public de va fi
reclamat, va fi pedepsit după art. 243 c. p.
Autorităţile comit deseori abuzuri de putere mai ales fată de
legionari, fapte neîndreptătite de lege si fără ca autorităţile ce le
săvârsesc să aibă în puterea lor a le face, fie pentru a aduce un
folos vreunui protejat al lor, fie pentru a aduce o pagubă unui
legionar.
Aceste abuzuri se pedepsesc conf. art. 245 c.p.
Legionarii nu trebuie să se lase călcaţi în picioare.
Dacă un funcţionar public, o autoritate (ex. prerfectul de judeţ sau
altul), face uz de forţa armată, fără motiv temeinic se pedepseşte
conf art. 246 c.p.
Funcţionarul public trebuie să se poarte frumos cu cei pe care e
dator să-i servească.
Dacă, fiind în exerciţiul funcţiunii sale, insultă sau loveşte pe cei
pe care trebuie să-i servească, va fi pedepsit după art. 248 c. p.
Secretul scrisorilor este garantat de Constituţie.
Nimeni nu are voie să deschidă scrisorile închise ale altuia si nici
82
să le citească pe cele deschise, căci va fi pedepsit conf. art. 502 c.
P-
Se întâmplă ca secături guvernamentale, sau autorităţi, să
deschidă scrisorile, chiar recomandate, adresate legionarilor,
invocând pentru aceasta cenzura sau starea de asediu.
Legionarii trebuie să ştie că acestea sunt curate abuzuri si că nici
o lege din lume nu dă dreprul unui oarecare să deschidă scrisorile
altuia sau să oprească ziarele si publicaţiile ce vin legionarilor cu
posta, sau să asculte pe furiş si să vândă convorbirile telefonice
ale legionarilor.
Contenciosul Legionar Central.
PUNCTUL 93. Poezia Şefului de cuib.
VOM BIRUI !
Ascultă 'n munte sună glas de bucium,
Si'n jur de tine toate adânc se zbucium!
Inaltă-ti fruntea si te scoală
Tu cel crescut în vechea scoală,
Si intră hotărât în oaste
Căci tara cei ce vor s-o piardă
S-au pripăşit în stoluri de lăcuste
Si-ti fac hotarele tot mai înguste
De eşti pe vreo răstoacă de la munte,
Pe plai, pe dealuri sau pe văi afunde,
La câmp ce se întinde cât e zarea,
Nu pregeta s-asculti chemarea .
In Legiune suntem mii de mii
Bărbaţi, feciori voinici chiar si copii,
In pieptul nostru al tuturor
Ne clocoteşte acelaşi dor:
Pământul strămoşesc încins de Nistru,
De Tisa si de bătrânul Istru
Cu toate nesfârşitele comori
Să fie numa-1 nostru-n viitor...
Ascultă, eşti tu oare mulţumit
Că toată jertfa celor ce-au murit
Pe front ca fumu-n vât s-a irosit?
Te rabdă inima pe tine oare.
Să vezi cum neamul tău în sărăcie moare
83
Pe când străini - aduşi de vânt -
Stăpâni pe tot ce-aduce aur si argint
Se lăfăiesc sătui de bine până-n gât
In târguri cu palate
Obraznic luminate?
Te scoală chiar acum române,
Si-n rând cu noi păseste-n Legiune
Si vei simţi fiorul hotărârei sfinte
Si binecuvântarea celor din morminte!
5 Martie 1933 PETRE C. ŞTEFAN, ţăran
Şeful grupului Bălcesti - Argeş
Această broşură este legea fundamentală a Legiunii, singura
care angajează oficial organizaţia. Tot ce a apărut mai înainte
rămâne desfiinţat.
Camarazi,
Am scris această cărticică pe înţelesul vostru al tuturora. De
acum la treabă.
ŞEFUL LEGIUNII.
JURĂMÂNTUL LEGIONARILOR
MOŢA SI MARIN
JUR în fata lui Dumnezeu,
In fata jertfei voastre sfinte pentru Hristos si Legiune.
Să rup din mine bucuriile pământeşti,
Să mă zmulg din dragostea omenească,
Si pentru învierea neamului meu,
In orice clipă,
Să stau gata de moarte,
JUR!
84
JURĂMÂNTUL CADRELOR LEGIONARE
Iubiţi Camarazi,
Ori de câte ori am fost în fata unei jertfe legionare, mi-am spus:
ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertfa supremă a camarazilor să se
instituiască o castă biruitoare căreia să i se deschidă porţile către
viata afacerilor a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuibărilor,
a exploatării altora.
Deci au murit unii, pentru ca să slujească poftelor de îmbogăţire,
de viată comodă si desfrânare a altora!
Iată, acum ne-a adus Dumnezeu aici, în fata celei mai mari jertfe
pe care putea să o dea Mişcarea Legionară.
Să punem inima, fruntea si trupul lui Moţa si a camaradului său
Marin temelie Naţiunii Române. Fundament peste veacuri pentru
viitoarele măriri româneşti.
Să punem deci pe Moţa si Marin bază viitoarei elite româneşti,
care ea, va fi chemată să facă din neamul acesta ceea ce deabia
îndrăzneşte mintea noastră.
Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale acestei elite, să vă
legaţi prin jurământ, că vă veţi comporta în asa fel încât să fiţi cu
adevărat începutul sănătos, de mare viitor al elitei române, că veţi
apăra întreaga Mişcare Legionară, ca ea să nu alunece pe căi de
afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacţie a
ambiţiilor personale sau poftelor de mărire omenească.
Veţi jura că ati înţeles, că deci nu mai există nici un dubiu în
conştiinţa Dvs. că Ion Moţa si Vasile Marin n-au făcut uriaşa lor
jertfă pentru ca noi câţiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de
bunătăţi si să benchetuim pe mormântul lor. Ei n-au murit ca să
biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori pentru a ne aşeza noi
în palatele acestei caste, continuând exploatarea tării si a muncii
altora, continuând viata de afaceri, de lux, de destrăbălare.
In cazul acesta, biata mulţime a românilor prin biruinţa noastră, ar
schimba numai firma exploatatorilor, iar tara stoarsă si-ar încorda
istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-
i sugă sângele, adică noi.
O! MOŢA, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru
neam.
De aceea, veţi jura că ati înţeles că a fi elită legionară, în limbajul
nostru, nu înseanămnă numai a lupta si a învinge, ci înseamnă:
85
Permanenta jertfire în slujba neamului, că ideea de elită este
legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăire aspră si severă a
vieţii, că unde încetează jertfirea de sine, acolo încetează elita
legionară.
Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urmaşilor să vină să
jure la mormântul lui Moţa si Marin pe următoarele condiţii
esenţiale ale elitei, pe care noi înşine jurăm:
1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogăţire
materială.
2. Să trăim o viată aspră si severă cu alungarea luxului si
îmbuibării.
3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omului de către om.
4. Să jertfim permanent pentru tară.
5. Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea noastră
împotriva a tot ce ar putea s-o ducă pe căi de compromisuri sau
compromitere; sau împotriva a tot ce ar putea să-i măcar înalta
linie morală.
MOŢA SI MARIN,
JURĂM!
Bucureşti 12 Februarie 1937.
CELE 10 PORUNCI
de care să se tină legionarul pentru a nu se rătăci de pe drumul
său glorios în aceste zile de întuneric, de urgie si de satanică
ademenire. Pentru ca să ştie toată lumea că noi suntem legionari
si rămânem legionari până în veacul veacului.
1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de vesti, de păreri
despre Mişcarea Legionară, citite în orice foaie ar fi, chiar dacă
pare a fi naţionalistă, sau şoptite la ureche de agenţi, sau chiar de
oameni de treabă.
Legionarul nu crede decât în ordinul si cuvântul şefului său.
Dacă acest cuvânt nu vine, înseamnă că nimic nu este schimbat si
că legionarul îsi merge în linişte drumul său înainte.
2. DĂ-TI SEAMA BINE pe cine ai în fată. SI cântăreste-1 cum
trebuie si când este un inamic care vrea să te însele si când este
un prieten prost, pe care l-a înşelat mai înainte un inamic.
86
3. PAZESTE-TE ca de o mare nenorocire de omul străin care te
îndeamnă să faci ceva. El are un interes si voieşte sau să-si facă
interesul prin tine, sau să te compromită în fata celorlalţi
legionari.
Legionarul acţionează numai din ordin sau din iniţiativa sa
proprie.
4. DACA vrea cineva să te ademenească sau să te cumpere:
scuipă-1 în ochi. Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vânzare.
5. FUGI de cei ce voiesc să-ti facă daruri. Nu primi nimic.
6. ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE de cei ce te linguşesc si te laudă.
7. UNDE sunteti numai trei legionari, trăiti ca fraţii între voi:
unire, unire si iar unire.
Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare cu toate poftele si cu tot
egoismul din tine pentru această unire. Ea, UNITATEA, ne va da
biruinţa.
Cine este contra unităţii, este contra biruinţei legionare.
8. NU-TI VORBI DE RĂU camarazii. Nu-i pâri. Nu şopti la
ureche si nu primi să ti se şoptească.
9. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, vesti, răspunsuri la
scrisori; sau dacă ti se pare că lupta stagnează. Nu te alarma, nu
lua lucrurile în tragic căci Dumnezeu este deasupra noastră si
şefii tăi cunosc drumul cel bun si ştiu ce vor.
10. IN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui Dumnezeu, în numele
morţilor noştri, pentru ca să ne ajute să suferim toate loviturile
până la capătul suferinţelor si până la marea înviere si biruinţă
legionară.
Martie 1935
Corneliu Zelea Codreanu
ASOCIAŢIA <PRIETENII LEGIONARILOR>
Statutele
Iată statutele asociaţiei:
< Am luat iniţiativa de a stabili o legătură între cei cari n-au
devenit si nu pot deveni legiuonari.
< Sunt mulţi care au fost cu sufletul alături de această mişcare,
dar nu s-au putut încadra fie pentru că au fost funcţionari la stat,
întreprinderi particulare, fie pentru că au fost comercianţi sau
87
industriaşi îngrădiţi de multe greutăţi în meseriile lor, fie pentru
că sunt în asa fel construiţi sufleteşte încât nu s-au putut integra
complet în spiritualitatea severă a acestei mişcări.
Totuşi sunt o bună parte de români din această tară, care recunosc
că tinerilor acestora merită să li se trimită o mână de ajutor pe
frontul pe care ei îngheaţă luptând pentru tară.
< Priviţi în toate părţile: ţări ca Italia, Belgia si Germania care
înviază la viată nouă si-si taie din biruinţă în biruinţă drumuri noi
sub soare.
< Numai noi, numai noi românii stăm. Privim nepăsători la toate
zvârcolirile tineretului nostru si credem în toate calomniile care
se arumcă asupra lui.
< O întrebare ne sfâsie inima: Fi-vom noi, neamul acesta, sortit
numai înfrângerii? Oare să nu putem si noi da lumii o mare
biruinţă românească?
< Aceste gânduri ne-au făcut să ne orientăm către un fel de
asociaţie discretă de ajutorare a tineretului denumită "Prietenii
Legionarilor".
HOTĂRÂREA CONDUCERII LEGIONARE
Ne-am prezentat conducerii mişcării legionare, de unde ni s-a dat
următorul răspuns:
< Primim cu multă bucurie propunerea Dvs. Ea ne va fi de un real
ajutor pentru biruinţă.
< Această propunere însă rezolvă si o altă si o altă problemă.
< In jurul nostru avem: prieteni, indiferenţi si duşmani. Am
considera un dezastru, dacă mâine, când goarna biruinţei va suna
peste pământul românesc, cei care au fost prietenii adevăraţi ai
neamului, ar fi să fie aruncaţi cu dispreţ în lături, iar cei care ne-
au vrăjmăsit sau au stat indiferenţi până în preajma biruinţei, ar fi
să fie încărcaţi cu răsplăti nemeritate ca eroi de ultimă oră. Acest
trist tablou ne urmăreşte de multă vreme. Căci dacă a doua zi
după victorie s-ar întâmpla acest lucru, întreaga operă legionară s-
ar sfărma.
< De aceea, propunerea Dvs. este salvatoare: pe baza ei vom
putea cunoaşte pe cei care ne-au fost fost prieteni în ceasuri aspre,
pe cei ce au stat indiferenţi la toate încercările acestui neam si pe
cei ce ne-au duşmănit, dusmănindu-i viitorul.
< Nu urmărim o răzbunare ci simţim necesitatea de a creea un
sentiment al răspunderii în mijlocul acestei naţii româneşti.
88
Fiecare va trebui să ştie că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu
poate trăi pe lume o naţie dispusă la toate părerile, la toate
atitudinile, la toate schimbările si la toate compromisurile.>
CEI CE NU POT FI PRIMIŢI
Aşadar, conducerea mişcării legionare a aprobat această
iniţiativă, însă a pus trei condiţii:
- Primim pe aceşti prieteni creştini din orice partid, din orice
grupare, din orice categorie socială. Nu ne interesează nici clasa,
nici gruparea politică din care fac perte si în care pot rămâne si pe
viitor.
- Nu primim niciodată prietenia:
A) A celor care ne-au atacat cu miselie sau au avut o atitudine
vecină cu miselia.
B) A celor ce s-au dovedit din raporturile cu noi sau cu alţii a fi
oameni fără caracter.
C) A celor ca au fost incorecţi, agonisindu-si averi din afaceri
murdare sau din însuşirea banului public.
Oricine deci poate intra în această lume a "Prietenilor
legionarilor", în afară de aceste trei categorii.
CONDITIUNI DE ÎNSCRIERE
In urma acestui răspuns, am stabilit de acord următoarele puncte
directoare:
I. Prietenii legionarilor ajută pe legionari material si moral după
puteri, lunar sau anual.
II. Ei sunt cu totul în afara organizaţiei legionare, ale cărei legi
de primire sunt cu mult mai severe.
III. Ei nu se cunosc între ei si nu se întrunesc niciodată.
IV. Ei nu pot fi cunoscuţi nici de legionari.
V. Cea dintâi adunare a acestor oameni se va face în ziua
Biruinţei. Atunci ei vor fi convocaţi nominal de Şeful Legiunii,
vor fi cunoscuţi de legionari si sărbătoriţi de întreaga suflare.
VI. Posedă un număr de ordine si o parolă.
VII. Vor fi informaţi corect si la timp asupra tuturor problemelor
legionare importante.
Această asociaţie a luat fiinţă Vineri 6 Noiembrie 1936.
89
SFÂRSIT
90