Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
00 6 4 висивезти % H # EDITURA LIBR ARIE I -->-------- መፀ CULESE D MARG MILLER | | ດ IZVOADE STRAMOŞEŞT! CULESE NA Мы DE ኘ MARGARITA MILLER-VERGHY $ BUCUREŞTI Editura Librăriei SOOEC ແ Co., Вос. Anon. 1927 56574 STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE TABLA DE MATERII _ Pagina ` 1. Există o artă decorativă ፣06ሷክ6886ከ7.....ብ... ብ. ብ... я уп II. Câteva cuvinte despre trecut. . . - : 1 а б ош miu ت пй IX Ш. Origina motivelor decorative. ee XII IV. Alterarea motivelor decorative ee XIV ^ ү, Diferite feluri de motive decorative. еее yl VIL кА. го mos оа оа 0 о с ба ແບບ ດດ XVIII ҮЛ рти o s a ров ан < ± piu ощ be ກ bio XIX ҮЛТ: 2ботог о E አመመው” 3 pk: ችም መሙ XXII IX. Despre persistenta sedis 91300010000 ˆ Бо бю э а о бй XXV X. Despre crucea рашшМа.......... ር ረ t t t t n XXVII 595 ри ав e ww o d c 9 970 о ао 50 р GET ова XXXI XII. Coleeţiunile, noastre уор к ມ; нн аа 1 ®1 7 XXXIII ХШ. 0016688681. diverse ee ¬ 1 XIV. Concluziuni акне E АЕ лее ШІ аллә del 49 papini i ре #ያሥሪቻ pane pe > Pen (РК. corran). BIBLIOGRAFIE Arta la Români, 5 « «4 o9 “ብ. A. Tzigara-Samureas. Industria Casnică Іа Români + . ፡ . - * Tudor Pamfile. Ueber die Ländliche Hausindustrie . . . . N. Moga. L'art rustique en Suède . . - . : - :.! St. Graulund. Les tapisseries coptes : . . - - t ” 1 `. бегвраећ. La Tapisserie . « « «€ то Eug. Müntz. Les débuts de 'ГАтт.......... E. Grosse. . Evolution in Art. . .... tt A. ©. Haddon. Documents de l'art oriental. . . . - - : Ch. Stoll. Handbuch der orientalischen "l'eppiehkünde , Neugebauer. La Migration des Symboles. . - . . : „Comte Goblet d'Alviella Histoire des peuples de l'Orient. . . . : Maspero. Les peuples Атушз....... r 5 Zaborowski. L'ornement polychrome. ፡ ፡ s + : : ” ' Racinet Colecțiunea M. 8. Regina . een " Dem. Comsa. E Dem. Comsa (erestáturi). 5 Minerva Cosma. 4 ЕІ. Cornescu. 5 El. Marghiloman. 3 Panaitescu (cusături). 5 Panaitescu (ouă roşii). 5 Prinţesa Tenichew. o Comtele Bobrinsky. o Haberlandt. Bruch-Auffenberg. STUDIU ASUPRA ARTEL DECORATIVE 1. EXISTĂ О ARTĂ DECORATIVĂ ROMÂNEASCĂ ? ste fivese să пе întrebăm, când vedem că apare un nou album cu motive decorative, dacă nu tot ce ar fi fost de spus; dacă această nouă шегеге mai adaugă ceva la eunos- tinţele căpătate până acum, şi 1181 cu seamă, dacă, pentru а indreptáti această lucrare, există un număr de motive deco- rative, cărora să li se poată da numele de „românesti“. Scopul astei încercări va fi de a răs- punde la acea întrebare. Singurul mijloe de a ajunge la o concluzie, este de a stu- dià amănunțit eoleetiunile, deja nume- roase, cari conțin modele de cusături, de tesituri, de crestături în lemn, ete. Numă- rul lor, care a crescut neîncetat de vre-o zece ani, pare a răspunde afirmativ la intrebarea ce ne-am pus. Nu trebuie însă să ne ingelim asupra greutăţii pe саге o întâmpină o astfel de incercare, pe câtă vreme cercetările noastre nu pot fi decât foarte restrânse, din cauza lipsei de documente. Până acum avem in Ro- mânia şi în Transilvania un număr de nouă coleetiuni, din cari numai trei pre- zintă destulă, preeiziune, са să poată servi de bază unei cercetări câtuşi de puţin științifice. În ceeace priveşte ţările vecine cari ға spus asupra acestui subiect | ne-ar puted servi drept puncte de compa- rație, când va fi vorba de a se stabili ca- racterile distinctive ale motivelor noastre decorative, ne lipsese си desăvârşire do- cumente pentru Bulgaria şi Macedonia; iar pentru celelalte ţări învecinate, suntem redusi la 6016600068. de broderii ruseşti а princesei Tenichew, la colecția Bo- brinsky şi la albumul Haberlandt. Arta orientală, veche si modernă, e mai bine reprezintată în bogate colecțiuni pe сагі vom ave ocaziunea să le cercetiu. Nu- mai muzeul Etnografic ne va puteà per- mite, cândva, să ne formăm o părere definitivă asupra desvoltärei artistice a diferitelor regiuni din România. Ju toate că deocamdată eonditiunile sunt nefavorabile ori cărui studiu amă- пици, totuşi war trebui să ne dăm пате dela o asemenea întreprindere. Arta decorativă a luat de multă vreme un rang însemnat printre caracterele cele mai importante, cele mai vorbitoare, când trebuie să judeeñm despre trecutul si девргд tendințele unei rase. Există totdeauna un motiv pentru care cutare izvod e adoptat de cutare popor; gi chiar dacă uneori nu-l putem stabili, problema nu este mai puțin vrednică de interes. Pe lângă aceasta, gradul de desvoliare al artei decorative în diferite ţări, atârnă VIII МАВСАВІТА MILLER-VERGHI de diferite cauze, din cari cele mai în- semnate sunt bogăţia, sărăcia, elima, și intr'un cuvânt, totalitatea, eonditiunelor economice si sociale. Când trece cinevi prin „Nordiska Museet“ dela Stockholm, este uimit, din capul locului, de deosebirea dintre sălile Finlandei, şi cele a Suediei și a Norvegiei. Finlanda nu ne arată decât lucruri cari par a fi nişte prime верце rău nimerite ві neeompleete а obiec- telor ajunse la perfecțiune în țările ve- cine, deși asemănarea în inspiratiune este hătătoare la ochi în ейќеві trei ţările. Nu e de 188801018 ей lupta pentru exis- tenti este mai grea in Finlanda, unde clima e mai aspră, si unde conditiunile sociale sunt eu mult mai puţin favora- bile decát in state infloritoare cum sunt Suedia, si Norvegia. Pe de altă parte, caracterul etnie al unui popor e atât ce adâne шири pe orice lucrare de- eorativá esitš din mâinile sale, încât un fragment de obiect țesut валі săpat, chiar fără să se cunoască origina lui, este ugor identificat de către un specialist, adese ori cu o exactitate adevărat uimitoare. Ne aflăm agà dar în fata unei ramuri din cele mai înalte ale antropologiei, căci regăsim în arta decorativă un indiciu etnie, care arată tot са ві limba, trecutul unei gru- pări de oameni, rolul ei în lume, şi locul ei printre aseendentii și colateralii ei. Dacă vom isbuti să răspundem la aceste trei întrebări : 1. Cari sunt motivele şi procedările caracteristice ale artei decorative în Ro- mânia? 2. Care este motivul sau procedurei exelusiv specială artei noastre? 8. Cari motive sau procedări lipsesc din arta noastră? Vom fi făcut cei dintâi paşi ре o cale abia deschisă, care poate va ispiti pe alții mai competenţi, să ducă mai de- parte asemenea cercetări de un înalt interes istorie și antropologic. II. CÂTEVA CUVINTE DESPRE TRECUT Мы) 605. 1 analele trecutului, NA Р nu găsim mare lueru niei în | Ж Й) istorie nici în literatură, care Шан |) 5і ne inlesneasc sà hotürim măcar epoca primă când ға ivit arta decorativă la noi. Suedia a putut sta- torniel in mod foarte exact aspectul locuinţelor sale din vechime, multu- mită, povestirilor din călătorie a celebru- lui naturalist Linnaeus care a străbătut în anul 1741 mai multe ţinuturi sean- dinave. Se gisese іп deserierile sale nu- meroase aminunte asupra caselor, asupra mobilierului, asupra uneltelor de gospo- dárie, asupra costumelor, ete... Ре de altă, parte, mormântul unei regine daneze, Tyra, decedată la 950, si de curând deseropată, s'a găsit căptugit cu ţesături de lână, ceeace ne dă o idee despre marea vechime a fesíturilor in Scandi- navia. Cele mai vechi legende seandinave ne ага pe femei gi pe fecioare inde- letnicindu-se cu mestesugite ţesături si alesături cari reprezintau faptele strülu- eite ale eroilor. Chiar poemele eroice, precum sunt „Cintarea lui Gudrun“ descriu acele covoare сп scene de vână- toare şi de lupte, cari impodobiau pa- latele căpeteniilor. Бі istoricul suedes Olaus Magnus în secolul al XVI, a lăsat nu numai o deseriere in latineste, darzehiar şi о gravură în lemn, вате reprezinti toate amănuntele unui ban- chet, unde se poate vedeă forma exactă a imenselor cupe eu două toarte din እ care se Бей, berea, şi сагі ве întrebuin- țează până astăzi în acele tiri. Domnul Tzigara-Samureas, în prea in- teresanta ва, scriere „Arta în România“ spune ей s'a descoperit în Norvegia un covor, îngropat sub podelele unei biserici, вате datează din secolul al XII-lea, сева- ce ne dá o dată aproximativă a înflorirei artei țesutului în Scandinavia. 6881-1 gi noi în istoricii noștri sau în folklorul nostru indieatiuni tot atât de precise ca acele pe care le 6189) aicea? Din ne- fericire, nu. T'otugi avem si noi în operele d-lui Iorga câteva amănunte de mare pret. Domnia-sa citează in „Chipuri şi leoane* nişte documente care datează dela 1560, din care se constată comer- tul nostru cu Ardealul, în cât priveşte postavul. La 1548, Petru-Vodă trimete dela Suceava poruncă în privinţa a 100, bucăţi de postav roşu. Apoi diferite legi, eu data din 1700, 1812, întocmite de principii noştri pentru ocrotirea fabri- celor indigene de ţesături (anume de marame) sunt cu îngrijare notate de acest neobosit cercetător. Томе aste amănunte însă par а privi marea industrie ві nu пе dau indiea(iuni asupra 11911 artistiee, personale sau decorative a obiee- telor produse la noi. Dacă aruncăm o privire asupra fol- klorului, asupra baladelor celor mai сп- noseute la noi, güsim câteva lămuriri, сате au oare care însemnătate; astfel în balada, Radu Calomfirescu саге N MARGARITA MILLER-VERHI povesteşte o întâmplare din timpul dom- niei lui Mireea-eel-Bütràn, pe la anul | 1380, găsim următoarele versuri: „але îi apucă „Un covor le agterneà | „In genunchi îi tot puneà... Avem asa dar mărturia că în secolul al XIV-lea se intrebuintau covoarele. Cât despre origina lor la acea epocă, ar fi prea îndrăzneţ să afirmăm ceva. Totuşi ға băgat de seamă că în aceste rapsodii adunate prin tradiţie orală, mai niei odată nu se pomeneşte de obiecte таті sau exotice. Е Intr'o alti baladă: „Inelul şi na- frama“ cetim: „De mă lagi plângând acasă ,Na-(i naframa de mătase „Pe margini cu айг trasă“ Ceeace arată marea vechime a mara- melor străvezii de borangie eu alesături de aur, care până în zilele noastre fac parte din portul tírineilor române. In „Român Grue Grozavanul“ găsim: „Таг chiar în mijlocul lor „Nalţă-să un cort de covor; ; „Poleit si narámzat, „Un cort mare si rotat, „Cu türusi de argint legat, „Pareă-i cort de împărat“ Oare nu se vede aici o depărtată urmă, a corturilor strălucitoare de aur şi de purpură, şi încăreate de un lux cu totul aziatie, pe care Га introdus Alexandru-eel-Mare, întorcându-se din | expeditiunea sa, şi despre care istorieii | ne-au lăsat atâtea descriptiuni. | De intrebuintarea borangieului se po- meneste si in basme; dovadă «despre aceasta, este basmul în care tânăra domniţă pregăteşte pentru pruncul ei un „leagăn de mătase“. Тоё în acest basm, auzim pe una din cele trei fete zieând către surorile sale, când vede trecând pe Făt-Frumos: „de má ia pe mine de soţie, îi voiu tine сава cu un fus de tort“. De aei vedem că obiceiul domnitelor noastre, са ві a reginelor din Homer, era să stea, acasă si să toarcă lână. Balada „Oprişanul“ care povesteşte o întâmplare din domnia lui Mihnea- Vodă, la 1510, zice despre hergheliile Oprisanului : ,Oprisanul încă are „Două, trei, cinei mii de epe „Сп cergi albe pe spinare“ mai departe: „Mihnea- Vodă adormit „Dormia pe un pat aurit „Га cămara întunecată, „Тов cu saluri îmbrăcată“. Numirea preciz de „вали!“ pare + а Ил că aici nu e vorba de ţesături de lână groasă, care se agtern la noi drept covoare, сї de ţesături fine uduse din Orient. Bogăția obiectelor intrebu- intate în viea{a zilnică, nu ве mărginește la ţesături de lână sau de mătase. Vedem de multe ori pomenindu-se de juvaere săpate de aur gi de argint, sau chiar Чо ornamente pietate. Buncoară în balada lui , Ghemis*: „Бий бога lui Ghemis „Pune salbă si benis“ ў Si în balada lui „Mogoş“ vedem: „О teleagă zugrăvită „Pe dinăuntru poleità. In care sora celor заре frati Mogos intră în oraşul București, prin marea cale care а purtat numele сі până la 1876, când ва numit „Calea Victoriei“. Intro altă baladă „Mihu Copilul“, e descrisă lupta dintre eroul legendar, STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XI Mihu copilul, Păunaşul Codrilor şi Ianus Ungureanul. Se simte aici ecoul urei | sceulare, сате a pătruns în sângele газе! ңі саге ва prefăcut în cântec, printrun procedeu analog cu cel саге a dat пав- tere unei hore populare în Franţa, іп eare Anatole France a întrevăzut imaginea Ioanei d'Are gi a luptei ei іп contra Englezului. Hora sună cam astfel: „Lin Paris se găseşte „Un prea frumos izvor „Dra la ra Іа... „Acolo se scăldau trei tinere fecioare „Ira la ra la... „Pe acolo iată trece un eraiu din Inglitera „Dra Ја ra la... cete... Apoi se încinge o luptă între tânărul стаи $i cea mai mică dintre fete, care-l desfide ast-fel : „Ги sabia fi-ei lua-o „ra Ја ra la... „ȘI eu mi-oi luà furca, „ra Та ra la... ete... Și mica furcă învinge sabia tânărului ፥ H eraiu. Іп „Mihu Copilul“ mai citim: „Ori frául eu fluturi „Ori scumpele rafturi „Ori armele mele „Се lueese са stelele... „Armele culcate „Cu aur îmbrăcate „ȘI cu fier ferecate. 111181111168 celor doi voinici are loe in mijlocul pădurei, lângă un monument în ruine: „La masă de piatră „Cu slove săpată „Cu slove de carte „Са aur suflate. Insă nota cea mai interesantă, cea mai caracteristică, este aceea dată de un basmu cules de Ispireseu, „Omul de Piatră“. Acolo se vede un ovreiu, negustor ambulant, саге vinde cămăși frumoase, de borangie mai subţire decât aţa de păiangen. Cine sí nu recunoască іп йв vânzător iscusit un eoboritor de departe din vegnieul negustor fenician, din Tyr si Sidon, eareeutreer marea Interioară, ducând la cele patru colţuri Ме lumei vechi, purpură, byssus, fildeş, si broeaturi din Persia. Si prinţesa Kiralina imbrüeatiin haine „tesute cu aur şi eu mărgăritare“ cumpără cămaşa mai sub- tire de cât fumul, dela care trebuii, să і se tragă moartea. Din această repede ochire eulegem însă date prea puţin exacte ca să încer- căm să hotărâm epoca aproximativă în care a apărut arta industrială în ţinuturile noastre. În asemenea cazuri se poate judecă numai prin analogie; aga dar vom presupune că arta, decorativă va fi avut la noi 806185 evoluţie ca si la cele- lalte popoare; ba este chiar probabil că va fi mers la noi mai repede decât aiurea, fiind dat că este indigenă prin aste locuri din cea mai depărtată an- tichitate de oarece istoricii пе arată pe Зе tesind cânepă înaintea tutulor celorlalte popoare. Herodot (400 înainte de Hristos) vorbeşte despre tesăturile de cânepă a Seitilor ,asà de subţiri si аңа de frumoase încât ват puted erede că sunt ţesături de in“. Ne mai rămâne acuma să: căutăm cu ajutorul metoadelor de cercetare între- buinfate de celelalte ştiinţe, сате poate በ origina motivelor Че decoratiune. III. ORIGINA MOTIVELOR DECORATIVE ricât de discutabile ar fi până acum unele din eonceluziunile Ја cari au ajuns mai multi spe- cialişti în arta decorativă, un lucru însă rămâne astăzi stabilit: niei un desen sau motiv nu este cevà scor- nit în mod arbitrar. Nici un izvod nu există care să nu poată fi readus la una din aste două origini: sau este o copie după natură, sau se datorește unei im- portaţiuni sau unei influențe streine, care se poate explică prin cunoştinţele istorice. Са toate manifestările сагасіе- ristice spiritului omenesc, instinctul de a-și infrumusetà locuinţa se iveste chiar ві la omul din eaverne, oricât de departe găsim urmele lui in trecutul preistorie. Produsele acestui instinct sunt conditio- nate de un număr de circumstanțe exte- rioare, preeum elima, natura solului, flora si fauna, ete. Studiile d-lui Stolpe dela, Stockholm, cel dintáiu care а consi- derat arta decorativă ca o ramură a etno- grafiei, ne-au lămurit pe deplin în astă privință. Este evident, bunăoară, ей intr'o tară unde se găseşte multă argilă, olăria se va fi ivit mai curând decât acolo unde solul este granitic; deasemenea ві construirea bordeelor primitive se va deo- sebi după cum solul produce sau nu rogoz in mare cantitate. Totuși, fiecare dibuire sau fiecare operă decorativă de- curge din două condițiuni de mare în semnătate : Identitatea facultăților umane şi panticulanităţile etnice a fiecărei gru- pare de oameni. Se vor găsi peste tot forme fixe şi datorite identităţei naturei omeneşti; spre pildă: soarele va fi nea- pirat peste tot reprezintat printi” un disc; pe când alte motive sunt datorite, precum sunt şi modificările lor succesive, carac- terului etnie special unei rasse; spre pildă: floarea de lotus gi derivații ei caracterizează în special poporul egip- tean ві pe vecinii săi din Asia. Mai trebue să adăugăm pe lângă aceasta că, oricare ar fi originalitatea artei decorative a unei ţări, nu există nici una care să nu fi suferit o influenţă străină, prin canalul marilor căi comerciale, stabilite prin istorie, din timpurile cele mai vechi. Acele căi comerciale sunt acelea dea- lungul cărora ва răspândit în lume civilizaţia. Totuşi, după cum spune con- tele Gollet Ф Alviella „Inainte de a arătă înrudirea posibilă între cutare şi cutare forme de artă, trebue mai întâiu dovedită posibilitatea unei relatiuni internationale între cele două popoare date. Mai trebue pe urmă să determinăm care din acele două a împrumutat dela altul si care a împrumutat altuia“. Este evident, spre pildă, ей dacă vom găsi în România un motiv identice ርክ acele ce ве găsesc în covoarele din Asia centrali, vom fi siliți să admitem că ele au fost aduse de comercianții nomazi din Asia, a căror produse au inundat pieţele de ре malurile Archipelagului, iar nu vom admite ей mica noastră industrie, mărginită numai la trebuintele gospodăriei, ar fi putut răspândi produ- sele şi izvoadele ei dincolo de graniţele noastre, Greutatea problemei este îndoită, când e vorba nu numai de a explicà aseminarea între două motive date, găsite in două ţări depărtate, ci încă de a da seamă de deosebirea motivelor in nul aceleiaşi regiuni. Bunăoară, la пої, comparând costumele și 1688101116 din acelaș” ţinut, ne vom miră găsind deosebiri nu numai dela un ţinut la celălalt, dar chiar dela un sat la altul. Se vede adesea un fel de rivalitate între izvoadele а două sate vecine, gi un fel de mândrie, сате constă în а avea un izvod al său propriu, impus de tradiţie şi neschimbat. Aceasta este o procedare caracteristică popoarelor. pri- mitive, сагі în mai multe ordine de idei, sunt vrăjmaşe oricărei noutăţi şi oricărei căleări a obiceiurilor de mult timp sta- tornieite. Іп Suedia se observă, ca ві la noi, aceiaşi strâmtă cireonseripţiune a motivelor decorative, cu foarte miei împrumuturi între regiunile învecinate. S'ar putea întrebi cineva de cauza unei asemenea diferentiari a formelor artistice la un popor etnografie omogen. Nici un răspuns nu s'a propus încă pentru această problemi, eare reese gi din observaţiile STUDIU ASUPRA ARTEL DECORATIVE ХШ kl făcute asupra artei la sălbatici, unde se observă dela o insulă la alta diferente esenţiale, chiar dacă etnologia nu poate găsi nici o diferenţă de rassí. Tot се se poate zice în privința asta, este că arta nu ве găseşte uniformă decât în ţările care вал bucurat de о lungă civilizaţie. Nu sunt decât două mijloace pentru a ne asigură de înţelesul ві de origina unui motiv de ornamentatie: tradiţia orală sau serisă, datorită persoanelor care posedă, sau care produc acest ornament, sau deduetiunile logie posibile, acolo unde tradiția locală lipseşte. Pentru arta noastră, găsim în albu- murile d-lui Comşa si a d-nei Panai- tescu, câteva, indieatiuni de mare pret asupra intelesului pe care il dš poporul unor motive decorative obignuite. Vom vedeà însă atât de des atribuindu-se unor izvoade un înţeles neașteptat sau nepotrivit, încât vom fi nevoiţi să re- eurgem Іа o altă metodă, pentru a le descoperi semnificarea primordială si realí. Pentru aceasta va trebui mai întâiu să cercetím care sunt cauzele alteratiunii motivelor decorative. 45s IV. ALTERAREA MOTIVELOR DECORATIVE m văzut din seulpturile pre- istorice descoperite in pesterile locuite de omul din perioada quaternarí, că instinctul de а copii, natura este tot atât de vechiu ca și aparitiunea omului pe pământ. A copii animalul viu sau planta, sia intrebuintà acea copie pentru a infrumusetà un o- bieet, iată punctul de pieeare a ori cărei arte: decorative. Prima lucrare de felul acesta a fost o stàngaee si nemestesupitit copie după un ren sau după un câine; al doilea grad al evolutiunei dšdü naş- tere la combinaţii sau la serii de forme şi de motive. Acestea însă odată execu- tate, nu rămaseră neschimbate. O alte- rare firească se ivi, cauzată de modificări fără, voie, datorite numeroaselor copii, din ce în ce mai depărtate de modelul primitiv, 1681 şi viu. Este de ajuns pentru aceasta, când o imperfecţiune în teeh- nica luerátorului, când o transformare voită pentru un scop decorativ, sau chiar o simplificare nevoită, produsă de marele număr de copii. Nenumürate sunt modificările pe care le poate primi un motiv odată stabilit, በ6 ой are o formă geometrică simplă, fie că reprezintă o copie după un model viu. Unele forme extrem de simple; са rombul, pot să se strecoare de-a lungul | veacurilor Вий a-și pierde caracterul | primitiv, mulțumită marei regularitáti a elementelor lor. Nu tot ash ве întâmplă cu un obiect întru câtva complicat. D-nul Balfour, în opera sa „The origin of decorative art" povesteşte o curioasă experienţă făcută de dânsul în această privinţă. El በ686ከ8 un mele pe о ramură şi-l dădu unui prieten să-l copieze; această copie o dădu apoi unei alte persoane si asa mai departe. După, vr'o cincisprezece copii de copii, desenul erà de ne mai cunoscut. А cinsprezecea persoană, care ea si ceilalți nu văzuse desenul original, ajunsese sii deseneze o pasăre, a cărei coadă întocmai са a rândunieii, ауей drept origine ,coar- nele” melcului! Un alt savant englez ù repetat această experienţă, în mai multe rânduri, еп desenuri diferite, ві rezultatele fură întocmai ea acele obţinute de 4-І Balfour. Nu ne vom miră dar când vom găsi, mai apoi, un model viu ea origine 8 unui motiv 116068611181911 la prima ve- dere. Insă alteratiunile la саге sunt supuse motivele decorative, nu se máürginese la gregelele celui ce le execută; trebue si numărăm trei alte cauze. de modifieatii, cari sunt: Materialul întrebuințat. Forma obiectului de decorat. Procedeul întrebuințat. Este netăgăduit ci un desen săpat în corn sau in piatră, va fi mai curând compus de linii drepte şi de unghiuri, decât un desen in агай; ві fiindeă materialul întrebuințat atârnă totdeauna de climă, de sol, ete. ete... este ceva fatal STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE 2 NV ash, zicând, care face ca unele ţări si fie mai сп deosebire bogate în desenuri eu forme geometrice decât in oricare alte forme. Jàt despre forma şi despre dimen- | siunea obiectului de decorat, considerate ca о cauză a modificărilor, adesea trebuie эй admirăm un adevărat geniu de adap- tatie în această privinţă chiar la popoarele primitive. Ast-fel, s'a găsit în oale vechi Mexicane, şi exemplu uimitor de acest geniu de adaptare: О amtoră cu pereţii semisferiei erà împodobită cu un desen care о eoprindeă de jur imprejur, şi care la intervale egale, prezintă un meandru reetiliniu din acele се se numesc „ё la wreeque". Ei bine, pe un vas analog, prezintând, iei ві colea о ridieüturá conică іп relief, același desen lua forma unui ornament în spirală, de câteori era nevoit să se aplice pe relie- ful conie al ridieăturei, unde un motiv eu linii drepte „А la grecque“ nu sar በ putut вйрї. La пое noastre de asemenea, se poate admiră dibăeia, cu care modifică, sau mieşorează un motiv de broderie, după eum are de împodobit lățimea 810161 sau ingusta የ1816 din jurul wâtului. In aceasta, precum зі în toate formele de artă, instinctul este с йола cea mai sigură si plină de inspiratiuni neprevăzute. : Procedeul întrebuințat poate шой ей, în mod fundamental la rândul său, un motiv decorativ. Este evident că un ornament în spirală se transformă ușor în linii drepte sau anguloase, când trebue să fie cusut pe pânză sau țesut. O (евй- tură, fiind compusă din fire ce se în- 61116796820 în unghiuri drepte în urzeală şi bătătură, orice curbă (esutš sau cusută se descompune în miei trepte, aşezate una după alta, formând o linie în sus sau în jos, сате poate lui. toate formele cerute, fără însă a da vreodată echivalen- tul unei curbe exacte, Unelta întrebuințată în executarea unui obieet, joacă ві ea un mare rol în predominarea unui gen de decoratiune asupra altuia, Și tocmai în acele serii de linii, de trăsături ві de punete, пе- apărat necesare іп erestăturile pe lemn, trebue căutată explicaţia unci asemănări uimitoare, la prima vedere, între fureele, bátele, 11106106616 noastre, asà cum ni le arată frumoasa colecţie a d-lui Comşa (dela Sibiu) si minunatele lulele de trestii ce se ойвеве la British Museum din Londra, ві cari provin dela nişte triburi de sălbatici din Oceania. Sar întrebi cineva ce misteriousti analogie de rasă si de tradiţie va fi cauzat această asemănare de motive decorative, dacă n'ar şti ей se datorește, numai ві numai, identităţei procedeului întrebuințat. La по, ţăranii intrebu- intenzí un eui rogit în foe, pentru a decor o suprafaţă cilindrică de puţină întindere, și sălbateeii oceanieni, pentru a înfrumuseţă luleaua lor, întrebuințează vârful rosit în -foe а unei tepi făcute din coaja foarte vårtoasă de cocotier. Alunecarea unei unelte uşoare si fierbinți pe o suprafață cilindrică şiaspră, a dat în amândouă antipodele rezultate de о asemănare bătătoare la ochi. V. DIFERITE FELURI DE MOTIVE DECORATIVE ndată, ep și-au propus savanții să studieze arta decorativă, cu hotărîrea de a întrebuința nu- mai metoda strict științifică, adică, considerând-o cu o formă a acti- vităței intelectuale, care intră, prin ur- mare, în cadrul celei mai largi psicho- logii, s'a găsit la origina artei, acelaș principiu ea ві la baza biologiei : ነ Viaţa este origina oricărui lucru“. Adică, studiindu-se de aproape arta decorativă în Egipt, їп Asia, în America ві în Europa, ва putut constati, că peste tot reprezentarea unui obiect real а fost origina artei. Sălbaticul sau omul primi- tiv nu inventă motive in mod arbitrar; sar puted chiar stabili acelaș axiom şi pentru ceeace se petrece în zilele noastre; astăzi când libertatea spiritului este mai mare, când ceva inedit, departe de a fi despreţuit, satisface una din trebuintele cele mai statornice ale spiri- tului nostru, artistul care aleargă după noutăţi, nu poate decât să combine sau să modifice câteva elemente, curbe sau rectilinii, găsite în tradiţii, şi cari pot totdeauna să fie readuse la o copie după ceva real. Invăţaţii au adoptat termenul destul de pretentios de „ото“ pentru а earaeterizà motivele găsite în natura, vie, ві au împărţit biomorfii în zoomorfi şi filomorfi, după cum modelul e luat din lumea animală sau din lumea vegetală. Odată, ce s'a adoptat aste denumiri barbare, pentru a arătă dintr'un cuvânt origina unui motiv, Ға constatat că marea varietate а aetivititel umane în ceeace priveşte arta decorativă, trece peste aceşti dout termeni, ві că motivele cari gerviau la simbolizarea forţelor natu- rei, precum fulgerul sau soarele, trebuiau grupate sub o denumire proprie a lor. Sa adoptat, ава dar, numele de „fizio- то!“ pentru a denumi acele motive decorative cari reprezintau un fenomen cosmic. Ajunsă aici, metoda ştiinţifică стелі că se poate opri, satisfăcută, că putuse clasă totul, ргеуеде totul ві agezà fiece lucru în rubrica lui. Dar iată cá niei ași n'a fost deajuns: Se ivi un cercetător iscusit, d-l Н. Colley-Marsh, care, fntr'o lucrare а ва ,Semmificarea ornamentelor“ a studiat o întreagă serie de ornamente ре сагі le-a denumit ,Skeu- morfi“, si сагі sunt motive de decoratiune primitivă, fără altă origină decât însăși structura, obiectului trebuineios omului în viața sa de toate zilele, precum: împletiturile, adeseori foarte mestesugite şi variate pe cari le combină rând pe vând acel ce face rogojini sau coşuri, după cum cere lucrarea ва; sau curbele саті se produc fără voia, olarului, când învălătuceşte pe calapodul de lemn, argila plămădită în formă de fásii mlădioase; sau nodurile şi curbele alcătuite prin împletirea, răchitei intr'o formă care а rămas legendară in ornamentiea scan- dinavă, ete., ete. „Skeumorfii“ au fost obiectul unor STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE ХУП luerüri speciale de mare interes, şi ar merită să ne oprim asupra lor, dacă nu de altceva, măcar pentru a confirmă sau a respinge opinia d-lor Perroz ві Chipiez, cari în magistrala lor lucrare „L'art dans PEgypte Ancienne", văd în ele origina 89374. oricărei decoraţiuni ulterioare fie pe pe- тей pe tavanuri, etc., ete. Skeumorfii însă, neavând decât un loe restrâns în arta noastră (după cum vom arătă mai în urmă) putem trece la fizio- morfi, pe care-i găsim în număr mai mare. ເວ . VI. FIZIOMORFII терше mai ішіп să căutăm cari sunt fenomenele cosmice cari ап fost reprezentate in arta popoarelor primitive, si vom putei, pe urmă, constati că unele din ele au rămas peste tot ca motive foarte obișnuite, deşi primul lor înţeles a fost încetul cu încetul șters cu desăvârşire, Fenomenele cerești au atras cele din- Wi atenţiunea omului primitiv, mul- {иий emotiunilor pe cari priveliștea, lor le desteptà; frica în fața furtunei și а focului ceresc ; admiraţia sau recunoştinţa, în fața soarelui, a căldurei, а rodniciei anotimpurilor ete. . . . Zigzagul (linia frântă) a servit din timpurile cele mai vechi pentru a repre- zintà fulgerul. Este singurul din toate motivele de deeoratiune, сате se găseşte peste tot, Вий exceptiune. Origina ва, se erede a fi veche de patruzeci de secole înainte de era creștină, aga eum se găsește in vechia artă egiptiani. Două mii de ani mai Визи 86 găseşte combinat eu un motiv curb sau în spirală, care mai la urmă îl inlocueste. Soarele este reprezintat din cea mai depărtată antichitate printr'un dise, un cere care conţine o cruce, sau o віва. Cercul conţinând o stea, se identifică ец "оши, care este simbolul solar special Galiei; această, form& ато darul de a fi rotundă si de a implică aga dar tot deo- dată mişcarea, ceeace о face mai eu deosebire potrivită pentru a reprezintà soarele. Mui târziu, popoarele creştine au adoptat acest simbol sehimbándu-i înțelesul. In acelaş ordin de idei, găsim adesea luna reprezintati printr^o semilună; soarele printr'un romb, înconjurat; de raze formând o cruce. Studiile recent publicate deetnologi, arată ci la ророа- rele primitive, culorile chiar sunt simbo- luri ale fenomenelor cosmice; de unde prin analogie se poate conchide la о procedare identică la popoarele vechi 6611 wau 11881 indieatiuni asupra acestui subiect. Та Celţii din vechea Шапай, roșul arth răsăritul; culoarea cafenie, apusul; albul, miazăzi; și negrul, miază- noapte. Tot asa, іп veehia Chin si în insula Java, culorile negru, roşu, verde Я alb, arătau cele patru elemente, gi cele patru punete cardinale. In momentul de faţă, aceste vechi semnificații ce ве atribuiau liniilor ві culorilor au dispărut aproape peste tot; de altfel chiar dela început, fiziomorfii au fost mult mai puţin numeroşi decât biomorfii. VII. FILOMORFII n toate studiile ce su ocupat си arta decorativă, nu s'a putut încă determinà dacă Шотоміі întree numărul zoomorfilor. Sa constatat că la popoarele actual neei- vilizate, motivele de origini vegetală se айй in uininoritate; însă nu ваг putei afirmà că această stare de lu- eruri are vre-o cauză alta decât nedi- büeia executării, care ne ішрейей de a | recunoaşte originalul, fie floare sau foaie, în cutare sau cutare desen angulos sau neregulat. Întru cât priveşte arta româ- nească, care se prezintă sub forma de (esături, broderii, crestături în lemn 81 desenuri pe ouă roșii (lăsând la o parte oliria, despre care nu se va vorbi în acest studiu din cauza lipsei totale de documente) se va admite uşor, că pentru cele dintâiu trei procedări menţionate, structura chiar a obiectului implică pre- dominarea liniilor drepte asupra curbelor cari ar fi neapărat necesare pentru reproducerea, formelor vegetale. Negresit că intr'un covor sau o țesătură de lână, intr'o broderie sau into săpătură în lemn, artistul уа fi silit să se ferească, de formele rotunde вап să le modifice. Totuşi, in desenurile de pe ouă roşii, filomorfii sunt reprezentaţi eu mare bo- ое. Singura, colecţiune publicată până în momentul de faţă, este aceea a d-nei Panaitescu. Acea colecţiune contine 116 modele de ouï rogii eu desenuri albe, cari reprezintă ouă adunate numai din 14 districte. бі fiindeă cinei districte sunt reprezentate printr'un ou sau două, rămân asa dar numai 9 districte asupra cărora putem Й întrucâtva doeumentati. Se güsese in coleetiunea despre care vorbim, 37 ouá din 116, serise cu motive filomorfe. Este de remarcat că unele sunt de o extremă neexactitate dacă le luăm drept copii după natură, si că poartă un nume pe care, adesea, nimic nu pare a-l indreptíti; ceeace pare a а Ца o mare vechime in origina moti- vului, care s'ar fi alterat prin multele copii succesive, după eum am văzut din teoria D-lui Balfour. Ast-fel, păsim sub numele de „foaie de атат“, un fel de mână cu trei degete, fără niei о nervură; sau sub numele de „brad“ o frunză, rotunjită, care mai curând ar semănii cu o foaie de colţunaş. O cruce cu braţe egale poartă numele de toporaș, acelaş motiv redus însă numai la trei ramuri, poartă በቦር198 nume. (Găsim din contră în motivul numit foaia tran- dafirului o copie destul de exactă a acelei foi, сп mervurile ei. Ава dar, artistul stie вй copieze când vrea, Nu- mirile cari nu corespund cu desenurile par а dovedi un înţeles primitiv сате Ға şters încetul eu încetul. In eolectiunea de ţesături si de bro- дегі a d-lui D. Comşa dela Sibiu, vedem între 284 de modeluri, 76 motive filo- morfe, cu numele si proveniența lor indicate. In eoleetia de covoare ві de ţesături а d-lui Luncan, din 139 foi, conţinând fie-care mai multe motive, găsim 22 filomorfi. хх MARGĂRITA MILLER-VERGHY Se constată aşa dar o minoritate ш- semnată, în ceeace privește intrebuintarea motivelor filomorfe. Пе altfel nu-i de mirare că lumea vegetală, să fie ash de | puţin reprezintată in arta decorativă, în genere. Numai acele plante, cari în decursul timpului au luat un înţeles simbolic, acele care „au căpătat un suflet“ după cum zice D-l Haddon, au putut să devie nemuritoare. Ca exemplu de importanţă la care poate ajunge un filomorf simbolic, şi de evolutiunea prin care poate trece, e de ajuns să considerăm rolul floarei de lotus іп ornameníatia veche, după cum ni-l arată admirabilul studiu al d-lui Gaodyear, asupra acestui subiect. Floarea de lotus ве găsește ca motiv de orna- mentaţie in toate picturile Egiptului antic, si în număr ceva mai restrâns, în Chaldea, in Fenicea, in Persia şi în India. Cum 86 poate explică această predominare? Cauza este faptul că religia egiptiană adoptase floarea de lotus саге se deschide la reviürsatul zorilor, са al soarelui; și prin analogie eu soarele, care răsare si apune în fiecare zi, floarea de lotus deveni simbolul vieţii, a în- vierii, а nemuririi. Erà întrebuințată, în toate ceremoniile funebre, cu acest înțeles. Pentru un popor ca Egiptenii, | cari dădeau cel mai mare loe în ere- dintele lor dogmei vieţii viitoare, nu-i de mirare că lotusul să fi ajuns cel mai dominant motiv de ornamentaţie. Шой eu 4000 de ani înainte de Hristos se găseşte motivul lotusului, înconjurat de două foi, pe un vas contimporan cu piramidele. Două mii de ani mai târziu, lotusul începe să apară combinat cu spirale si cu motivul numit „rosace“ în arhitectură, din cauză ей artiștii cari voiră să între- buinteze lotusul la decorarea suprafețelor întinse precum pereţi si tavane, simţiră nevoia să umple golurile cu motive cu linii curbe, analoage eu acele a lotusului. Ба putut urmări, pas cu pas, transfor- | marea lotusului într'o formă geometrică, datorită, trebuintei de a-l adaptă la arta textilă, îndată 66751-1 însuşiri Assirienii, maestri fără seamăn în arta covoarelor și a țesutului. In acelaș timp eu lotusul se răspândește în lumea veche si spirala numită în arhi- tectura „volute“; este aproape tot atât de obişnuită; însă, dacă vre-o dată a căpătat vreun înţeles simbolic, nu o ştim si nu putem afirmă пише. Știm că apare cu 85 de secole înainte de Hristos, că cele mai vechi se află săpate pe scarabei, ві ей foarte adesea ornamen- tul cu linii curbe numit în arhitectură „flots grecs“ (format din litera S, repetată indefinit) pare a fi destinat să umple spatiurile goale între motivele curat simbolice. Cât despre apariţia motivului în гозасе, să erede că provine din capsula, care contine semințele floarei de lotus, сате are forma unui vosace aproape la fel eu capsula maeului si a altor plante din ţările noastre. Voluta sau spirala а trecut dela Egipteni în insulele greceşti, ві de acolo in Grecia unde Schliemann a găsit o mulțime de exemple in tezaurul dela Mycene: Acelaş motiv, mulțumită relatiunilor comerciale, se răspândi apoi în peninsula Balcanică si Беси chiar Dunărea, de unde ajunse pe calea Elbei până in Scandinavia. Acolo fu adoptat mai cu seamă de triburile celtice dela nordul Europei şi a Irlandei. Aceasta este cel puțin teoria d-lui Evans în studiul său asupra, evolutiunei motivelor venite din Creta ві din Pelopones. Insă 6 comerciale, 08101716 traficului Fenicienilor іп toate ţările scăldate de marea Medi- terană, ar ajunge oare să explice, numai ele singure, împlântarea stabilă a unui motiv decorativ intr'o ţară unde acel motiv nu este pământean? Este ştiut că cucerirea, unei naţiuni de către o altă naţiune, întărește mult mai mult în- ráurirea unei civilizaţiuni asupra alteia. — < STUDIU АВОРВА ARTEI DECORATIVE XXI De aceia cucerirea lui Tutmose al III-lea care вирјцой, 15 secole înainte de Hristos, Assiria, Arabia... ete... ete... este cea mai firească explicare а adop- шие stabile а lotusului si a motivului in тозасе in Assiria. Se găseşte acea rosace са ornament pe haina lui Me- 100861¥, regele Babiloniei, 12 secole înainte de Hristos. De altminterea, motivul rosace ajunse cu timpul mai obișnuit în Meso- potamia decât chiar lotusul. Rămâne să . ве eereeteze de acum înainte cauzele astei predominiri. Se poate eñ lotusul să fi perdut din importanța sa, după ce fusese transplantat intr'o ţară unde doc- trina nemurirei mavea tot aceiaşi pre- ponderanță ea în Egipt. Adevărul este ей niei D-nii Perrat şi Chipuz, în ma- gistralele lor lueríri, niei Layard, niei Goodyear, acei cari au mers mai departe ві mai adáne în studiul artei antice, n'au dat o explicare definitivă a marei predominări al acestui motiv. Pentru a urmări până la sfârşit calea percursă de lotus trebuie să adăugăm că, Chaldeenii duceau comerțul lor până în Indii, unde astfel pătrunse lotusul. Când cucerirea musulmană, în secolul al Villen a erei creștine, se întinse asupra lumei asiatice, islamismul se pătrunse de mo- tivele decorative cele mai răspândite, si adoptă cu atât mai repede motivele de origină vegetali, eu cât reprezintările de fiinţe vii erau, dacă nu interzise, dar cât se poate înlăturate. Lotusul, voluta si motivul în rosace născuţi în Egipt, trecură astfel in arta musulmană, şi de acolo în toate ţările unde lšsà urme arta arabă. Si dacă se găsesc în arta română si voluta si rosace, n'avem nevoie să căutăm alt motiv decât influenţa tesáturilor asia- tice sau mahometane, răspândite cu atât belgug in peninsula Baleanică. VIII. ZOOMORFI u există încă un studiu special despre zoomorfi în arta veche a Asiei sau a Europei orientale. Se știe numai că încă din tim- | purile cele mai vechi, erau cunoscuți unii zoomorfi, сагі ве repetă si în ziua de azi în arta contemporană; astfel, se găsește, în monumentele Galiei vechi, reprezintatia unor cerbi şi a unor câini; | la Pompei se găsesc pasări, în Scoția, capete de cai stilizati pe сагі covoarele noastre moderne din Orient le intre- buinfeazi încă, deşi mai rar. Po timpul lui Constantin cel Mare, un vlădică po- menește de covoare cari reprezintau ursi, lei, pantere, câini. Totuși, comparând motivele de origina animală eu celelalte, se constată raritatea lor comparativă. Cauza este ей zoomorfii odată stilizati, își pierd uşor caracterul si devin un simplu motiv a cărui origină nu ве poate recunoaşte uşor. Intr'un cuvânt, forma animală nu poate aspiră, să intre în uzul curent al artei decorative, decât numai pe măsură ce adoptă unghiurile, curbele, volutele, cari sunt indispensabile simetriei și repetitiunei. Nu dintr'odatà sa ajuns 18” această, concluzie; a trebuit pentru aceasta, să, apară admirabilele studii a d-lui Holmes ві a d-lui Ehrenreich. D. Holmes a studiat Fundamental arta decorativă a popoarelor din Colombia. El а constatat ей erocodilul care apare acolo foarte adesea, este transformat, grație unor simplificări succesive, intr'o зегршіш eu linii drepte, exact analogă eu motivul numit A la greeque^. Alteori este reprezintat printio serie de puncte si de zigzaguri, în care nimănui nu i-ar በ trecut prin minte вй recunoască vreun animal primitiv real. Cu acelaş procedeu сгосойй stilizat in linii mari, a ajuns, în alte cazuri, să fie о volută și un „à la greeque“, dar eu ава de multe varietăți încât d. Holmes a putut stabili са principiu, susținut eu probe numeroase, că: „Agenţii modifi- 691011 în arta decorativă sunt atât de puternici, încât orice formă аттай, mult copiată, poate da naştere oricărei „forme decorative, precum cotituri, volute 8. Та greeque, spirale, ete., ею...“ Si mai mult încă: niei o rasă, nici o artă, nici un element imprumutat naturei nu se poate consideri, ea origina eseluzivü a cutărui sau cutărei motiv. O „altă vasă, o altă artă, un alt element, pot produce acelaș rezultat, urmând o cale diferită“. /At despre D. Ehrenreich, care а studiat „Arta în Brazilia“ а făcut în domeniul neprevăzutului în zoomorfi, cele mai interesante descoperiri, А arătat, sprijinit pe probe, că de- semnurile toate strict geometrice, din acele țări, sunt 2001110111. O linie ondulată, acoperită cu pete, reprezintă un şarpe uriaş cu spinarea plină, de pete. Un romb este derivat dintr'un peste cu o formă aproape analogă. Liniile în zigzag, crucile ві romburile sunt formele cele mai obişnuite în aceşti zoomorfi brazi- liani. Pătratele şi triunghiurile sunt rari, iar cercul lipseşte cu totul. Până si crucile, cari au făcut pe unii misionari, ج să creadă că vreo influenţă, oarecare ar fi introdus creștinismul în Brazilia, îna- intea deseoperirei lui Columb, până si crucile reprezintă petele de pe о ворагі oarecare! Аза dar, cruce, romb, zigzag, toate se redue la forme animale, simpli- ficate fără voe. Acest studiu, foarte documentat, ar putea servi la confirmarea unei ipoteze a lui Ilirsemann, în studiul său asupra covoarelor asiatice. El а studiat, în niste motive, mai cu seamă în covoarele din Delugistan, in care se reeunose ugor всогри, 8001010611016, tarantule, сагі sunt plaga acelei tiri. БА ne închipuim acum, STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE zice el, un popor nomad, părăsind acele | locuri şi rămânând stabil intro climă diferită. Peste câteva generaţii, înțelesul primitiv а zoomorfului în chestiune уа fi uitat; modificările succesive vor ብ şters, aproape, caracterul realist ul copiei, iar motivul а rămas în tradiţia acelui popor. А rămas ași de bine, încât a ajuns о simplă formă geometrică, un fel de romb, eu ейгесі de viţă la colțuri sau eu labe simetrice, care se găseste adesea în covoarele noastre româneşti, și se numește chiar uneori de către țăraneele noastre „păianjen“. Сесасе e mai deosebit în motivele de decoratiune în România, este faptul că cele ce sunt curat zoomorfi, reprezintă adesea un fragment dintr'un animal. Astfel,” în colecția d-lui D. Comşa dela Sibiu, care indică numele fiecărui motiv, se güseste între 284 de motive, un număr de 48, care reprezintă, spre pildă: cornul ber- becului, laba pisicii, copita calului ; însă asemănarea eu obiectul numit e atât de vagă, exactitatea copiei e atât de imper- feet, încât ti-ar veni să afirmi că dorința de а сори cutare sau cutare fragment dintr'un animal este străină de naşterea acestor motive. Emai probabil ей motivele astfel numite, prin aproximaţie, sunt, motive de alt ordin, a căror înţeles si origină primă sunt uitate. — Cutare si cutare combinaţii de linii sau de forme, XXII ajunse până la noi, mulţumită unei vechi tradiţii, a trebuit să primească în timpu- rile noastre, o denumire oarecare, chiar пеехасій, pentru trebuinfele vietei cu- rente, unde e necesar si se distingi mo- delurile unele din altele. — Albumul de ouă roşii eu desene albe, colectionate de d-na Panaitescu, ne dă documente interesante pentru studiul zoomorfilor nostri. In cei 29 zoomorfi ce contine albumul (eare are in total 116 inodele) se găsesc două fragmente de corp omenese : „palma“ şi „mâna milogului*. Unele motive au nume de animale, fără са asemănarea eu animalul în chestie să зе poată constată. Astfel, „Pestii în cotej* nu sunt altceva decât o serie de triunghiuri, aşezate in formă de тале in jurul unui centru. О altă serie de motive poartă nume aproape potrivite cu forma desenului: „Dintele porcului“; „creasta cocoșului“ ; „aripa hultanului^; „pielea sarpelui*, ete. Însă seria cea mai interesantă este acea care pretinde a reprezintă un animal în Întregul său: desenul întitulat „lu- pul“, arată două fălci eñseate si nimic mai mult; „Gândacul* este un romh împrejurat de petale dințate; „Broasca“ este o frumoasă stilizare n picioarelor de dinapoi a broastei; „Păianjenul“ este reprezentat printio cruce greacă. Crucea Sfântului Andrei, በ1988, poartă, şi ea numele de Păiamjen. Coropișniţa este un mormoloe, destul de exact reprodus. Viermele este un fel de omidă însă cu cinei labe pe fiecare parte. Aste trei din urmă animale sunt singurele cari sunt reprezentate în întregul lor ві nu prin fragmente. In colecția de covoare a D-lui Luncan găsim în 189 de ţesături, de 19 ori motivul care seamănă cu păianjenul stilizat din 1361105180811 care este farà îndoială, un zoomorf, si de 6 ori repre- zintatia unui animal in intregul lui, mai си deosebire o pasăre, ceeace пе dovedeşte сй zoomorfi uşor de recunoscut, sunt XXIV MARGĂRITA MILLER-VERGHY rari în arta noastră decorativă, în соп- рагайа eu filomorfii. Ar mai fi încă o rămășiță, de motive de studiat, in arta română; o serie de motive сагі nu pot intră niei intr'una din categoriile stabilite până acum. E vorba de vre-o 105 motive, citate în coleeţiunea Сотқа, si саге poartă numele de obiecte uzuale: piciorul mesei, depă- nătoarea, seara, ciocanul, gologanul, bră- țara, roata, etc., ею... Neexactitatea, numelor adoptate pentru aceste motive este atât de mare, încât nu se poate 76068 în acest caz, decât extrema vechime a acestor motive cari vor fi fost odată, biomorfii sau fiziomorfii а căror înțeleg ва perdut, ві cari au fost denumite acum după o foarte vagă asemănare pentru trebuintele vietei zilnice. IX. DESPRE RERSISTENTA MOTIVELOR SIMBOLICE m văzut, cu ocazia floarei de Lotus și a derivatelor ei, că nici un alt filomorf n'a ajuns la un ава grad de expansiune : de durată, pentru cuvântul că singură Hoarea de Lotus aech un înţeles simbo- lie. Ar Я. interesant să se urmărească în expansiunea sa un motiv de formă geometrică, a cărui soartă a fost şi mai strălucită decât acea a florii de Lotus cu atât mai găseşte si la noi, după cum vom vedeà mai pe urmă, răsfoind coleetiunile noastre. Comtele Goblet d'Alviella, profesor de istoria religiilor la universitatea din Bru- xelles, a studiat cu deamănuntul motivul denumit Svastika sau Crucea Gammata ві căläuziți de dânsul, vom întreprinde urmărirea acestui motiv prin tot universul. Cercetarea amănunţită а simbolelor comune diferitelor popoare este tot atât de importantă pentru etnografia com- parată ca şi studiul legendelor de care sau servit Max Müller şi Andrew Lang în lucrările lor de linguistică comparată. Nu este îndoială ca legendele și sim- bolurile se formează adesea tot după aceleași procedeuri, si n'ar fi de mirat să se oisească 786616851 motive decorative la popoarele cari au legendele comune. Sunt puţine motive decorative a căror viaţă si evolutiune să fi fost cercetate cu deamănutul. Numărul lor nu trece peste sapte sau opt, însă, singurele cari mult cu cât el se! ne-ar puteh interes direct sunt acele ce se găsesc ві la noi. Svastika зам T'etrascelul. Prima întrebare ce trebuo вй ne-o fa- cem începând studiul unui desen simbo- Пей este aceasta: Cum să explicăm е- xistenta aceluiaş simbol, Ја două po- poare depărtate unul de altul. Numai două răspunsuri sunt eu putință; [lăsând la o parte cazul când aste două popoare ar fi avut o origină ві un leagăn co- mun, în care caz identitatea simbolu- rilor se explică dela sine]. Sau simbolurile au fost пАвсосйе izolat la fiecare popor, printr'o activi- tate naturală a facultăţilor Jor sau au fost transportate dela un popor la al- tul, prin relatiuni de comerţ sau prin cucerire. Cea dintáiu din aceste teorii, pare dela început, de о necontestabilă, evidenţă; i-a trebuit însă mult} timp până a fost adoptată. Cu cât sar fi simplificat lucrurile, dacă toti 1 ваг fi pătruns de dânsa, în 106 de a se strădănui са să explice, spre pildă, exi- віва crucii, în arta veche americană, printr'o eolonizare eregtinà, a cărei orice altă urmă ar fi pierdută, si care ar fi avut 106 înainte de Columb! Nimie nu e mai admisibil decât a presupune, după cum au făcut cercetă- torii contemporani cei mai sistematiei, că unele reprezentații a fenomenelor cosmice, inu spontanen Іа, popoarele cele mai deosebite, o formă identică, fără MARGÁRITA MILLER-VERGHY niei o imprumutare si fără niei o co- munieatie; spre pildă: soarele e un dise; luna e un corn; crucea eu braţe egale e imagina celor patru punete eardinale, sau а direețiunii vânturilor. Crucea a reprezentat atût de adesea vaza vânturilor si prin extensiune ae- rul sau cerul, încât 86-8786816 cu acest înţeles nu numai in cele mai vechi mo- numente din Mexic si din Peru, dar şi in Assiria unde Zeul Cerului, Anu, era simbolizat printr'o cruce cu patru brațe egale, formând raze împrejurul unui romb. Acest semn, în serierea cu- , neiformă, înseamnă soarele. Iată, după . 4 o 1 Rawlinson, ideogramul Cerului. те? Această, cruce solară а fost intrebuin- tată timp de mai multe secole pentru a re- prezinti, cerul ві soarele în Chaldea, în India, în Persia si la Greci. бө găseşte chiar şi o scenă reprezentând un sa- erifieiu zeului Mithra, in Persia, pe o piatră, săpată, unde soarele este sim- bolizat printi”o cruce înconjurat de un eere oval, cu conturile in zigzag, motiv care se întrebuinţează în covoarele noa- stre, cu numeroase variante. De almintrelea, crucea este un motiv аң! Че răspândit încât ве găseşte chiar | şi în China, unde simbolizează pimân- tul. Ar fi o mare greșeală să se vadă în eruce simbolul Mântuitorului. Incă odată, singurile simboluri care să poată fi cunoscute mai multor popoare, sunt a- cele cari se raportă la fenomenele cos- mice. Căutând diferitele înţelesuri ale crucei, înaintea aparitiunei creştinismului, vom înţelege si mai bine, răspândirea acestui motiv decorativ pe întregul pi- mánt. Crucea greacă este o cruce eu braţe egale, care apare întâia oară in serierea egipteană. Crucea latină este o cruce a cărei brat vertical este mai lung de cût celălalt. Crucea іп T este o cruce în formă de T. Se găseşte in Palestina, la Celti si la Germani, si а fost mai tår- ziu adoptată de crestinii din Catacombe. In Azia, erà simbolul vieţii; si la C'elti si Germani, simbolizà ciocanul Zeului Cerului, adică vieata ві feeonditatea. Înţelesul de viață, со ве legà de a- cea eruce in Palestina, se explică foarte uşor, căci crucea în T nu-i decât o va- пат a crucii numite алай, а cărei câte ві patru braţe se termină in'forma de ciocan, şi care se găseşte іп Bgipt şi pe tot ţărmul усет, cu aceeaşi sem- ) nificaţiune (-- X. DESPRE CRUCEA GAMMATA rucea „gammata“ despre care пе vom ocupă mai eu deamă- nuntul, se numeşte si svastika, şi are forma unei eruei, a cărei câte si patru braţe se indoese în formå de cârlig rotunjit, si în acest caz, crucea | 86 numeşte Tetrascel. Numele de Crucea Jammata sau gammadion provine din fap- | tul că pare a fi formată din patru litere gamma majuscule din alfabetul grec (Y). And cârligele sunt ineovoiate la stânga, crucea ве 111111696 Sawvastilca se mai numește ві filjot, o vorbă veche saxonă, сате însemnează „mai multe pi- Ср) Nu se găsește în lume un semn simbolie mai universal răspândit. Sehliemann а găsit un număr mare din aceste semne, în săpăturile făcute în Azia-Mică, Іа Iissar- likpe locul unde зе ridică vechea Troia. Acolo se găseşte crucea gammata săpată ре mici discuri de lut, care serveau de prisnel la fusele femeilor. In Grecia și іп tot Archipelagul, astă cruce împodobește olária primitivă, cu deeoratiune geome- лей, Săpată pe monedele din Greeia si din Azia-Micá, crucea aceasta ва răspândit in Tracia ві in Macedonia. In Italia, această cruce se găseşte în săpăturile cari au scos la lumină o civilizație anterioară Etruseilor. De acolo, ға răspândit în toată arta ፲0- mană, cum se vede pe mozaicuri, pe picturile de (ре pereţi, si mai târziu, în cioar atacombe, ea ornament a veșmintelor preoțești. Іп provinciile romane, еп apare mai eu seamă la populatiunile celtice, si în țările Danubiane, Dir а ве putet deter- minà dacă а fost adusă sau dacă a existat са tradiţie indigenă. De accea vom găsi de un interes special prezența ei la noi, în zilele noastre, căci acest motiv este unul din acele puţine а cirorevolutiune a putut fi urmărită chiar dela prima ei origină. In fine, când vom adiugà că crucea gummata se găseşte іп Anglia pe mozaicuri şi pe vase de o mare an- tichitate; în Galia, în Belgia, în Irlanda, în Scoţia, ре numeroase pietre de mormânt, şi în Islanda, unde este până astăzi un talisman, se va vedei că studiul acestui motiv decorativ merită toată atenția, eu atât mai mult cu cât existența lui ne deschise vederi noui asupra propriei noastre istorii. Intr'adevür, arheologii au băgat de seamă că astă cruce nu există la Slavi, nici la Finlandezi, precum тісі în Ungaria, in Polonia si in Lituania (decât foarte rar, in mod excepţional 81 la o dati posterioară convertirei lor la erestinism) prin urmare, intr'o epocă eu mult mai puţin depărtată decât la alte popoare din Europa. Celelalte popoare, la care crucea gammatit nu există, sunt: Feni- степ, Egiptenii, Chaldeenii şi Assirienii, pe când іп Caucas, su găsit foarte vechi exemplare, eu ocaziunea săpăturilor XXVII care au dat la lumină morminte datând din epoca bronzului ві a ferului. Св concluzie se poate trage din toate aste? Са crucea даттаїй este singurul motiv care атай o diferență temeinică gi ne- veductibilă ntre popoarele зетійсе și popoarele ariane; сагі dealtmintrelea au admis între ele atâtea imprumutári de motive și atâtea identificări de sim- MARGÁRITA MILLER-VERGHY boluri. S'ar puteà chiar zice că lumea | veche poate fi împărţită în două zone; una ariană, caracterizată, prin simbolul erueei „gammate“; cealaltă, egipto-se- mitică, caracterizată prin lipsa ei. Care este semnificația crucii „8810816? Am văzut că niei un motiv nu ajunge la o mare extensiune dacă n'a căpătat „suflet“, după cum zice d-l Haddon. Бі bine, crucea „заттай“ are pretu- Unden? nu numai un caracter ornamen- tal, dar ві o semnificaţie simbolică, după cum dovedește prezenţa ei repetată pe morminte, pe altare, pe idoli, ete. Se 616068 pretutindeni că are o influenţă asupra soartei omului. Іп India, chiar numele ei de „svatika“, analog eu vorbele втесеви „ер esti“, însemnează : este bine; este considerată cu un talisman, și se găseşte pomenită în acest sens, si în Ramayana. Dela cele mai vechi inseriptii budhice în care figurează, tradiţia, ға urmat neîntreruptă până astăzi, când Indienii o desenează încă presărând făină pe pragul casei lor, în zile de sărbătoare, са “вөшп priineios. Adeseori rotunzită la capete, are forma tritoiului cu patru frunze, care peste tot se crede сй aduce noroc. [n China, în Japonia, în America, ңі chiar în Africa, ea se găseşte încă din cea mai mare vechime, având totdeauna un înțeles religios, sau ţinând loe de talisman. Mai mulţi învăţaţi au propus pentru crucea „затта“ semnificaţii de ordin cosmic, între alţii Eugene Burnouf, Maa Müller gi М. Gaidoz. Acesta din urmă identifică reprezentarea aerului, a cerului, sau ul focului ceresc, cu acea а Zeului Cerului, bazându-se pe faptul că se găseşte о cruce „таштай“ săpată ре un altar roman, închinat lui Jupiter. Бі fiindeá se găseşte, deasemenea, pe un altar ridicat de Daci in garnizonă în Marea Britanie, ві că acolo este înconjurată de o roată cu patru spite, care figurează razele soarelui, d-l Gaidoz a putut stabili că, la Oelti, la Germani si la Greci, crucea „башта“ este un simbol a Zeului Solar. Și tocmai репігцей reprezintă, soarele, isvorul de viață side bucurie, са reprezintă prosperitatea, feconditatea, ві a putut deveni pretutindeni semnul purtător de noroc. Dar crucea ,gammatá^ nu se шиЦи- meste să reprezinte soarele: Ea simboli- левай chiar mersul lui circular. Aceasta | este dovedit prin faptul că, foarte adesea, se găseşte tetrascelul combinat; eu Trisee- Iul, eare este reprezentarea plastică a mis- cării solare. 'Priscelul este un motiv deco- rativ format din trei 101610816 6 dispusa са trei raze în jurul unui centru. AN, Adesea pentru а împedeci orice în- îndoială despre aceasta, fața soarelui apare în centrul celor trei picioare. O zicătoare din cele mai vechi, în India, numeşte mersul soarelui: „Cei trei paşi a lui Vishnu“. Triscelul chiar simplificat, redus la o cruce cu trei braţe ineovoiate sau rotunjite la vârf, па încetat de a simbolizà soarele ві mersul lui, pe mone- dele din Azia-Mică. De acolo acest motiv trecu la coloniile greceşti, în Sicilia, unde fu adoptat ca simbol chiar a insulei eu trei colțuri: „Trinacria“, vechiul. nume al Siciliei: Ñi iată un exemplu curios în care vedem un motiv simbolic care-și perde înțelesul primitiv si care devine emblema unui меги real, material: Către secolulgal 11-lea din era noastră, Sicilia fu ocupată, câtvă timp de, Henric, regele Angliei, care adoptă în pajura sa motivul eu trei picioare са simbol al Siciliei, ві amintire a trecătoriei sale domnii. Оп. rege al Scoției, rudă cu regele Henrie, după се cuceri insula Man, adoptă tris- celul celor trei picioare figurează încă ві azi în marea insulei Man. Acestae un exem- plu foarte caracteristice în care un simbol cosmie aziatie, a ajuns emblema formei geografice a unei țări si a perdut cu totul înțelesul său primitiv. Vom ауе ocazia să găsim la noi tetrascelul si triseelul cu denumiri tot atât de divergente de vechia lor semni- ficatie. Origina erueii gammate. Ar vămânei acum să se determine locul de origină а crucii ,gammate^, Nu se ponte presupune că star fi născut spontaneu în atâtea diferite puncte ale globului, prin întâmplare sau din dibuirele unui artist, căci nu о vedem apărând nicăeri Виза avel о semnificatiune curat simbolică, gi tot denuna identici cu ea însăși, fie că are trei picioare ca la triscelul sicilian, sau chiar cinci picioare, cum se vede pe cele mai frumoase monede din Macedonia. Suntem dar ne- voiti să admitem unitatea de origină al acestui motiv, și să căutăm a ne explici Sicilian са emblemă, 51 motivul ' STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE răspândirea sa. Totuși n'ar trebui să con- | chidem din aceasta că crucea „gammata“ este un simbol propriu străbunilor comuni arieni; căci ne-ar rămânei să dovedim mai întâiu că Arianii primitivi aveau dej: motive simbolice, înaintea împrăştierei familiilor de popoare; apoi că crucea »gammnta^ ሸቨርፀስ parte din acele sim- holuri: ві în fine ей ea personifică soarele sau prosperitatea. Or, aceste trei puncte nu sunt probate prin niei un document, si nu pot dar fi susţinute. Există о altă teorie, mai admisibilă, care face din crucea ,gammata^ un simbol special arianilor din Apus, acei | care se cunose sub numele destul de vag ві de пеехасв de „Pelasgi“ сате se crede că ar fi străbunii popoarelor din Grecia cea mai veche, din Italia si din basenul Dunării. Avem лісі la dis- § | ХХІХ poziţia noastră probe convingătoare: Se stie că ornamentarea obiectelor prin săpătură este pretutindeni cu mult mai veche decât 0171811161118168 pictată : or eru- cea ,gammata, сате s'a găsit la Hissarlik pe locul unde a fost Troia, este săpată pe prisnelele de lut care seamănă cu olăria cu același caracter, dată la lumină prin săpăturile din Nordul Italiei, unde ва putut studià civilizația anterioară Etruseilor. Ce cuvinte am 8768 să presu- punem ей Troia si Etruria puteau co- municà între ele, la acea epocă preistorică? Nici un cuvânt, de sigur. Este dar logie sù deducem că crucea „88111111818 săpată în lut, a trebuit să fie introdusă în aceste două ţări de un acelaş popor саге po- sedă acelaş simbol. Insă recente cercetări istorice si etno- grafice au probat pe deoparte că locui- torii Trojici erau originari din Tracia şi, pe de altă parte că Etruseii, precum şi alte popoare Italiene, au intrat în Italia pela Nord, venind gi ei tot din basenul Dunărei. Ash, dar aici pe pă- måntul nostru, trebuie căutată origina primă a crucii gammate. S'a observat de altfel ей pe monedele din Macedonia şi din Tracia figurează cel mai des te- trascelul, si triscelul. La Atena, când ве găseşte crucea „gammată“ ве giseste pe cea mai veche olărie acea din epoca geometrică, si Dinde astăzi se admite că Atica a fost la început colonizată de Traci, acest fapt corespunde bine cu teoria enunțată mai sus. lată cum se exprimă Maspero: „Ро- poarele ariane primitive Apusene, care năvăliră in peninsula Balkanieš si colo- nizarî Tracia, trecură apoi cele două brațe ale mării care le despărțeau de Asia la o epocă foarte veche, şi duseră acolo cele mai multe numiri pe care le împlântaseră de mult în patria lor din Europa. Astfel se păsese Kenebrene la poalele Balkanilor, şi un oraș Kebreni lângă Ilion“. „Ar fi oare de mirat zice contele Goblet d'Alviella, dacă aceste MARGARITA MILLER-VERHY popoare ar fi transportat eu dânsele simbolurile 10:7”. Si asta e deajuns ca să explieim marele număr de cruci ,gammate" găsite de Schliemann la His- 861115, Cum a pătruns crucea ,gammata" in Danemarea, in Suedia, in Islanda? віс... авіа se poate explică prin aceleag căi cari au transportat scrierea runică din valea Dunării la Marea Baltică si ከኒ „Ocean. Cát despre Galia, de oarece s'a dovedit de specialiști numismaţi că ea a copiat monedele macedonene, зе ех- plică eum s'a răspândit acolo crucea „gtunmuta“, Astăzi crucea „пашша“ fie Іп noi, fie aiurea, a pierdut carac- terul ei de talisman, afară numai în India si în Islanda, unde se erede încă în puterea ei magică. Ar fi fost însă cu neputinţă са prosperitatea, soarele, fericirea вй nu aibă simbolul lor si in zona Egipto- Assiriană, unde am dovedit că crucea „gammata““ nu во arată nieiierea. Popon- vele acelea adoptaseră ca purtător de погов, motivul numit crucea ansată, sau cruce de viaţă; o cruce cu brațe în forma lui T, foarte obişnuită in anti- chitate, din Persia până in Egipt. Ace- sta ва perpetuat până, "n zilele noastre, са unul din motivele cele mai răspândite. Până ві la noi, este cu mult mai frie- 611161018 decât chiar crucea ,gammata", după eum vom vedeà rüsfoind colec- țiunile noastre. Pentru ce un motiv important, strein rasei noastre, a in- trecut intr'atát in frecuent cel mai vechiu motiv și mai special ţărilor noa- stre? inti о problemă din cele mai misterioase, eare ar fi foarte interesantă, Че rezolvat. In lipsa altei explicări, sur puted presupune că industria, noastră a suferit influenţa covârşitoave a popoarelor ve- eine, pentru cuvântul că existând int un mod ash de rudimentar, motivele ei proprii nu ғап putut impune in mod dominant niei măcar la locul lor de ori- gine. IEEE = XI. ROMBUL 228) in cauza frecuentei sale la noi, orientală, rombul merită, poate, ) să ne oprim un moment pentru a-i cerceti origina gi semnificația., Printre atle motive și ele tot geometrice, gi ele impuse de technica tesutului, care sileste pe artist să prefere liniile frânte celor înco- voiate, nu este niei una care să fi cotropit in ash grad arta decorativă, orientali. E foarte cu putinţă că înțelesul stu simbolie primitiv, să fie cauza acestei predominiri, neexplicabilă până acum, Intr'adevár, in Assiria, Zeul Cerului erà simbolizat prin patru linii egale aşezate ea raze împrejurul unui centru în formă de тот). Acesta erh semnul soarelui in scrierea coneiformi. Se stie că arta țesutului există in Egipt cu tyeizeci de secole înaintea erei creștine, după cum dovedeşte о pictură găsită la Beni-Hassan, în care se vede un răzhoiu vertical, întocmai cum sunt acele de acum. Іп Assiria, de авешепей arta țesutului luă un şi mai mare avânt, 81 ве poate urmări pas cu pas expansiu- nea artei decorative assiriane, prin ope- rele istoricilor vechi, care nu se saturi in lăudând si deseriind cu entuziasm fru- | 111088616 lucruri produse de ţesătorii assi- rieni. Cucerirea, Aziei de cătră Alexandru- cel-Mare aduse în Grecia luxul aziatie în toate amănuntele sale. Cortul marelui rege fu căptușit pe dinăuntru eu covoare tesute in aur şi în miătasă томе са pur- pura, și împodohite си mărgăritare, Mai apoi, succesorii lui Alexandru, regatele din Azia-Mică — mai eu seamă Syria şi Pergamul — ne dau multe dovezi de cucerirea lumei vechi prin arta textilă assiriani. Chiar gi la Кота, unde [ር8በ- turilede artit erau la început intrebuintató numai pentru împobobirea monumentelor publice, vedem pe Aurelian (la 270) adoptând cel dintàiu în costumul său, o bogăţie vredniet de un monarch aziatie. Dioclețian il întrece încă, ве îmbracă eu stofe de nur ві de purpură si îşi împo- dobeste cortul cu minunate stofe si covoare fesute in Orient. Sub Justinian velem un insemnat pro- gres în arta țesutului, datorit faptului cà acest monarch fu cel dintàiu care isbuti să introducă în statele sale cultura ver- melui de mătasă, in loc de a-şi aduce mătasea din Persia, cum făceau prede- cesorii lui. Fabricile din Constantinopole ajung peste scurtă, vreme să întreacă pe cele din Azia, ві până în secolul al XII, au ţinut primul rang în Europa. Dacă аш erezut ей e folositor вй ne oprim asupra expansiunei artei decorative assiriane în lumea veche, e din cauză ей, răspândirea neîntreruptă a acestei arte în țările noastre, ash cum ne este dove- diti de către istoricii vechi, puteà sin- gură вй пе dea o tălmăeire limuriti a predominărei şi a întinderei rombului, motiv de origine assiriană. Acest motiv intruneà două, însuşiri esenţiale: acea de а simboliză o putere a naturei, ві prin urmare, de a puteă vorbi tutulor sufle- telor; ві acea de ዜ fi o formă geometrică simplă, cu linii drepte, uşor de executat în tehnica artelor noastre de predilectiune : țesătură, broderii, erestătură în lemn. Ат văzut că floarea de lotus, formă florală rotunjită, şi care simboliză o idee reli- pioasă prea specială egiptianii, n'a putut | să aibă Іа noi niei e expansiune Вот- buldineontrá îndeplinea toate conditiunile trebuineioase pentru a ajunge un motiv dominant; si eu toate ей înțelesul său primitiv este atât de şters, încât mă în- doiese că cinevà să fi pomenit de astă explicare а 10618181611161 sale, s'ar puteh că împlântarea lui la noi, prin mijloacele dejà arătate (velaţiuni comerciale, cuce- riri) să fi fost sprijinită de aceste însuşiri unite la olaltá. 3 XII. COLECTIUNILE NOASTRE ສຣງ Pentru a eñuth un răspuns la în- 55 Ц trebarea iniţială a acestui stu- weil diu, „Există о artă decorativă românească“? trebuie să cerce- tim dearândul, toate colectiunile de cari dispunem, şi să căutăm caracterul spe- cial а operilor decorative născute ре pământul românesc, din punctul de ve- dere a motivelor, ві a combinatiunilor de motive, a culorilor, și a eombinatiu- nilor de culori, şi chiar din punetul de vedere a procedeului întrebuințat. Азіі cercetare va pred la prima ve- dere anevoioasă şi lipsită de varietate, mai ales pentru că nu suntem siguri de а puteà ajunge la o coneluzie defi- .nitivà, ві pentru ей această lucrare nu va fi poate decât o cale deschisă celor сагі îşi vor face o specialitate din acest gen de studii. Totuşi, speranța de a fi de oare care folos mi-a dat curagiul să supun cititorului rezultatul acestor cer- cetări. Colecţiunile de motive decorative de cusături, de ţesături, de crestături în lemn, de izvoade serise ре опе roșii, ete., sunt astăzi în număr de opt. So- cotind ві albumul D-lui Luncan (care n'a apărut încă), se ridică la nouă numărul eoleefiunilor adunate in vo: lum, pe сагі le putem răsfoi pe înde- lete. Dar fiindeă nu este eu putinţă să tragem concluzii fără a aveà şi puncte de comparație, mai trebuie pomenite şi co- leetiunile Neugebauer, Stoll, Gerspach, Holme, Prinţesa Téniehew, Contele Bo- brinsky, Haberlandt, Bruck-Auffenberg, pe сагі le-am consultat în privința al- 56574 tor ţări, ві din cari am putut culegecá- tevi comparaţiuni de un mare interes. Prima, şi cea mai veche din toate co- lecţiunile noastre este 80666 а Maiestă- {еї Sale Regina. A apărut în 1889, în editura Socec, prin mijlocirea Ministe- rului Instrucțiunii Publice. Exemplul dat de Maiestatea Sa Re- gina, a rămas Вий ecou timp de vreo douizeei de ani; în timpul acestor din urmă zece ani însă, a început a se arătă un mare avânt spre cercetări de felul acesta, cu toată stavila adusă de- indi- ferenta generală a publicului. Celelalte opt colecțiuni au apărut toate dela 1900 încoace, şi comoara motivelor de adunat e încă departe de a ве istovl. Colectiunea Maiestátei Sale Regina Colectiunea Maiestăţei Sale Regina este astăzi epuizată. Exemplarul pe care 1-1 putut consulti este vechi si necompleet. El face parte din Muzeul Şcoalei Nor- male Elena-Doamna, şi contine treizeci de foi, eoprinzànd 12 modele de co- voare (in punct de velintit, zis 4” Aubus- son) toate de mare valoare prin vechi- mea lor şi prin frumuseţea culorilor, şi 188 motive de cusături copiate numai de pe cămăși ţărăneşti. Acest album nu se deosibeste mult în ceeace privește de- lieatetea executárei și gustul în alegerea modelelor, de frumoasa colecţie a d-nei Cornescu, publicată la Socec în 1906. 8 XXXIV MARGÀRITA MIILLER-VERGHY Insă izvoadele nu sunt aceleaşi în am- bele colecţii, deşi caracterul general al ambelor este fără îndoială ceeace se chia- mă „românesc“, fără să fie încă stabilit în ce constă trăsăturile speciale cari deosebese un obiect decorativ románese de alte obiecte similare. Din punct de vedere al culorilor Cusáturi: Intre cele 118 modele din această colecţie, 47 sunt tipărite în ne- gru. Ash dar, n'avem de cercetat decât celelalte 71 de modele. Cel întâi lueru ce ве observă la ele este intrebuinfarea aurului eu mare freeuentš. Acest lucru merită să fie notat, căci ne va ajuti la stabilirea unuia din caracterele artei noastre prin comparaţie cu ţările vecine. Тай intrebuintarea culorilor, aşezate aici după frequenta lor: 1. Aur. 1(6 21 በ6 011 combinateu negru. Aceste 1110061011 sunt de о nespusă, si măreaţă frumuseţe. 2. Aur. De zece ori, combinat cu o singură culoare (adesea roșie). 3. Aur. De Том combinat cu negru | și cu o culoare. 4. Aur. O singură dată combinat cu argint ві cu o culoare. Aceasta ne dă un total de 38 modele în care domină aurul. Celelalte culori întrebuințate sunt aici aşezate în ordinea predominării lor. 1. Аш. . 88 de ori 2 < ` ӘБ а Bb осите ¥ + dM ء lh bets О 0.600900. (di б. Nalbiu (mauve) б , 7. Verde . 5" 8. Castamu . . . 8 Scoarţele: 86081616 din această co- lecţie sunt numai în număr de 13, dar sunt de un însemnat interes, prin fap- | tul că se poate ghici în combinaţia cu- a vechilor noastre covoare, comparate cu acele ce se vând acuma cu numele de artă românească. Când vom constati, că dintre acele 18 860816, 9 sunt cu ейт- pul negru ві una cu câmpul viginiu în- chis, vom înţelege cum această predom- nire de fonduri închise, pe care se lă- murese са în relief culorile aprinse, а obișnuit simţurile noastre printr'o lungă educaţie să resimtă adânc, са o greșeală în contra bunului gust, abuzul tonuri- lor hbătătoare la ochi, care denaturează adesea caracterul tesšturilor noastre in- digene de azi. lată, cum a fost împărțită intrebuin- tarea culorilor prin instinctul sigur al strămoşilor noştri : 1. Alb. De 13 ori. Niciodată între- buintat în mod dominant, ci in ehenaruri, în zigzag, în pete depărtate una de alta., 3. Verde. De 12 ori, in mod dominant. 3. Castaniu. De 10 ori. 4. Albastru şters. De 9 ori, dintre cari de două ori in mod dominant. 5. Negru. De 9 ori, са câmp. б. Roșu. De 7 ori, niciodată însă în mod dominant, în romburi, în combinaţii cu alte culori, de două ori în vărgături. 7. Roşu (vigina putredá) De 8 ori, din care odată ca câmp. 8. Trandafiriw şters. De 5 ori, cu o nuanţă foarte ștearsă. 9. Cafeniu deschis. De 5 ori intre- buinfat cu multă cumpătare. 10. Galben. De 3 ori, în romburi mici. Авай dar, ве vede сй în şase covoare | din 18, roșul lipseşte eu totul, ві că în | celelalte 7 unde figurează, nu se vede nicăierea in mod dominant. бі tocmai | această eumpătare іп intrebuintarea ro- | sului aprins este aceea ce face amestecul "plăcut ві duleeata fetelor de pe vechile | noastre covoare. Ceeace este mai eu deosebire interesant de notat, este deasa, întrebuințare a lorilor lor, taina frumuseţei încântătoare | 761061101, mai cu seamă în nuanţa verziu- كى ‰7 Ё STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XXXV şters. El apare de 12 ori, din care odată, in mod dominant; în celelalte cazuri, il găsim sub formă de romburi, in com- binatii cu alte culori, si totdeauna intrun mod care arată о foarte exactă cuno- ştint a valorilor complimentare. Cât despre alb, poate сй toemai în | mestesugul ві cumpătarea intrebuintirii lui, şi-au arătat străbunii noștri gustul cel mai desăvârşit: Nu lipseşte albul în nici unul din cele 13 covoare, dar niciodată nu ocupă un loe dominant. Cele ша! adeseori formează un chenar subţire la marginea diferitelor motive, sau a romburilor; altădată, se furişează, са un zigzag subțire ре un câmp de culoare ştearsă, sau apare in petigoare mici, depărtate una de alta. Din punct de vedere al motivelor Cusături: Intrebuintarea motivelor ne dá următoarele proportiuni : 1 6:00" 0 DE JU 8011 2. Plopu stilizate . , . , 12 , 8. Patratul. De zece ori, întrebuințat; cu multă libertate: despărţit, împodobit eu câreei de viti sau cu coarne resfrânse ete. 4 80 116 (0 01 Up ДЕРЛЕР ОЗЫ а КЛ ຽາ (С) 080 ` `" ເນີ r т. Zigeagul ^. . . . ງ; 8. Motivul „11018 grecs“ Б ЭЧҮ 9. Triunghiul . ШУ Rămân vreo trei motive cari nu pot ብ clasate, cari nu sunt nici geometrice niei florale, si сагі sar păreă а fi o alterațiune a vreunui motiv, odinioară filomorf. "Scoarța: 1. Rombul. De Т ori, adesea cu con- turul formând trepte (foarte uzitat la noi) şi adesea con- ţinând alte romburi mai miei. 2. Crucea. De 7 ori. З. Triunghiul. , 8 - 4. Păianjenul, De 3 ori. Se numeşte ast- fel un motiv care are oarecare | asemănare cu un animal ou multe picioare, foarte adesea întrebuințat în covoarele noa- stre si în cele din Azia. 5. Ратайй. De 2 ori. 6 ). Steaua Sot ins 7. 8-ш TOMATE | 8. Z-ul aed 9. Amtropomorf. De 1 dată, motiv care reprezintă, un omuleţ pur- tûnd ре сар о вепйе ţuguiată. 10. Motivul compus din inimi. De 1 dată, un motiv compus din A inimi legate între ele prin par- tea ascuţită, foarte intrebuin- tat în covoarele persane. | Rezumat: | [. а) Predominarea motivelor geome- ዜር. | и Densa repetire а filomorfilor. c) Raritatea relativă а rombului. d) Prezenţa antropomorfului. e) Extrema frequenti a aurului. H. а) Predominarea eulorilor închise sau stinse. 6) Prezenţa albului. с) Raritatea relativă a rogului. d) Frequenţa câmpului de culoare inehisit. Colectiunea d-lui Comşa A doua coleetiune, în ordinul publica- ţiunei, este aceea a d-lui Dimitrie Comşa, din Sibiu, publicată la Sibiu, în anul 1904, si întitulată: „Din ornamentica, Română“. Еа еоргіпде 40 de stampe | colorate, сагі reprezintă cusături şi {езй- | turi de ale ţăranilor români din Transil- vania. Albumul conţine şi o interesantă | prefață care tratează despre ала la Ro- | mâni, sub toate formele еі, despre ma- terialul întrebuințat. pentru broderii si te- | situri, despre vopsitul textilelor, despre | 1881008616 de ţesut, ete., şi care consti- XXXVI MARGARITA MILLER-VERGHY tue ва singură: o lucrare documentată ві instructivă. Dealtminteri acea coleetiune este de o mare valoare dintr'un alt punet de „vedere: este singura, care arată proveninta exactă а fiecărei cusături sau țesături, precum și data lor aproximativă, împărțind modelele în vechi, foarte vechi (de peste 200 de ani) si străvechi. Aceste din urmă sunt în număr de 42, din numărul total de 284. Numele local a fiecărui motiv decorativ este ві el indicat, ceeace este de mare utilitate pentru ca să putem stabili întrucât acei artişti instruetivi s'au inspirat din regnul vegetal sau din regnul animal, in alegerea modelelor lor. Cele 284 de modele sunt împărţite astfel : 187 cusături, 60 ţesături, dintre cari 16 8608፲16. Din punctul de vedere al culorilor Cusăturile: Găsim culorile întrebuin- іше în proportiunile următoare, așezate aici după frequenta lor: 1. Negru gi roşu. De 07 de ori, com- Í binate cu două sau trei alte culori secundare, 61 uneori cu о uşoară, stropitură de aur. . Negru singur. De 32 de ori, din care de două ori cu o uşoară amestecare a altor culori, în- trebuinţate în petigoare де tot mici, depărtate unele de altele. 3. Negru şi aur. De 27 de ori, din IN care de 17 ori în combinaţii | eu un uşor amestec de culori. 4. Negru зі roșu. De 19 ori. 5. Roşu singur. De 0 ori. 0. Alb. De 7 ori, din care de trei ori ca chenar, şi de 4 ori, com- binat cu roșu, galben sau albastru. . Albastru. De богі, din care odată singur si de cinei ori combi- nat în mod dominant cu alte culori. N 8. Galben. De 4 ori, din care de 3 ori combinat cu negru şi odată combinat cu roșu. Verdele apare numai ca notă ştearsă printre celelalte combinatiuni. Tesáturile : 1. Roșu dominant. De 33 de ori, com- binat eu 4 culori: galben, al- bastru, negru, verde, (din care de două ori eu un uşor ame- stee de aur, de argint, de alb, ві chiar de un foarte urât pembé. . Roșu dominant. De 10 ori, com- binat eu trei culori : negru, galben si albastru, din care de 2 ori eu mie amestec de aur sau de argint sau de nülbiu (mauve). 3. Negru. Intrebuintat ca câmp: de 8 ori, combinat eu albastru ві cu rogu. 4. Roşu dominant. De 7 ori, combi- nat en două culori: galben și albastru, din care odată sau de două ori cu un uşor ame- stec de alb, sau de aur, sau de argint. 5. Amestec de 5 culori. De 6 ori. Aici 080611 în domeniul urâ- (еще! extreme. Culorile sunt: galben, albastru, verde, alb, roșu, cafeniu. Galbenul însă fiind de culoarea jumărilor, albastrul de nuanţa serobelei şi тов de a chinovarului, toate la un loe sunt de o ne mai pomenită urâţenie. 0. Posi, şi negru. De 5 ori, din care odată cu un ugor amestece de galben. 7. Negru. De 8 ori, combinat ou al- bastru şi cu galben. 8. Aur. De 8 ori, întrebuințat са câmp, şi combinat eu argint sau cu castaniu. 9. Albastru-civit. De 3 ori, intrebuin- tat са câmp. 12 тт STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XXXVII 10. Castaniw. De 2 ori, întrebuințat са câmp. 11. Roşu și albastru. 1 dată. Din punct de vedere al motivelor Cusáturi: Găsim motivele decorative întrebuințate în proporţiile următoare, aşezate aici după frecuenía lor. 1. Pătratul. Пе 25 de ori. Е este uneori exact, uneori împodobit cu coarne sau eu antene, uneori împărţite în 4 pătrate sau 4 triunghiuri. 2. Crucea. De 20 de ori, din саго 2 cruci ramate, mai multe ansate sau 1101611816, ete. (cu un tri- foiu la capătul fiecărui brat). 3. Rombul. De 18 ori, din care 7 ori eu conturul în formă de trepte ві 4 cam modificate şi neexaete. 4. Steaua. De 12 ori. 5. S-ul orizontal. De 11 ori intrebuin- tat câte o dată in gir ві une- ori despărţit. 0. X-ul sau motivul semănând cu semnul citării, uneori faţă in faţă, uneori invers; acest motiv este destul de greu de explicat; si se găseşte de 5 ori. Tesáturile: 1. Rombul. De 84 ori, adesea impo- dobit eu coarne, еп antene, eu conturul în formă de trepte, sau uşor modificat, dar uşor de reeunoseut ca derivând din romb. 2. Pătratul. De 14 ori, adeseori des- pártit, împodobit eu antene, turtit până la a deveni un dreptunghiu. 3. Exagonul prelung. Пе 1% ori, din care de 5 ori, modificat, dar ugor de recunoscut, 4. Flori. De 18 ori, din cari de 7 ori stilizate şi de 6 ori copii exacte. D. Crucea. De 9 ori. 6, 8-10 orizontal. De 9 ori, când т Sir când despărţit. 7. Cercul. De 8 ori, când în gir, când despărţit. 8. Ovalul. De 8 ori, când în gir, când despărțit. 9. X-ul. De 5 ori. 10. Zigzagul. De 3 ori. Rămâne un mie număr de motive cari nu se pot elasà şi care seamănă cu o grebli, eu litera V așezată orizontal, cu semnul citării, eu o jumătate de romb, având conturul in: trepte. Coleeţiunea Comşa par'eí ar voi să ne arate cum se poate аргор un artist de romb fără, a-l execută exact; uneori marginea e tăiată astfel in cât îi dă forma unui ехароп turtit: alte ori o parte lipsește cu totul; în fine, sunt o mie de încercări ingenioase pentru а varià desenul geo- metric, la сате par а fi 08810016 6 şi broderiile făcute eu punctul de eruce. Та rezumat: І. а) Predominarea negrului ві a rogului. b) Raritatea motivelor de o singură culoare sau de 2 culori. c) Aurul foarte adesea combinat cu alte culori, dar mai cu seamă cu negru. d) Predominarea extremă а rogului. e) Freeuenta motivelor eu 4 sau 5 culori. f) Raritatea albului. П. 4) Predominarea extremă a moti- velor geometrice. h) Raritatea comparativă a motive- 101 florale. i) Lipsa totală a zoomorfilor. 7) Predominarea rombului зі а derivatelor sale. Colectiunea D-rei Minerva Cosma In anul 1905, 818118 in Sibiu, colecţia de modele culese de D-ra M. Cosma, întitulată „Album de cusături și de ዞ- XXXVIII MARGĂRITA MILLER-VERGHY sături româneşti“. Ea se compune din 20 de stampe, cari coprind 187 de mo- dele, din сагі 50 sunt reproducțiuni de țesături. Proveninta si data modelelor nu sunt indicate; se recunoaşte însă uşor caracterul special al obiectelor bro- date sau tesute în Transilvania: Càm- purile negre domină, combinările de roșu aprins ві de galben, destul de rare la noi, sunt acolo foarte frecuente gama culorilor se arată dela prima vedere mai puţin bogată, iar aurul şi argintul nu sunt întrebuințate decât intr'o singură, cusătură care este împodobită cu câțivà fluturi. Proveninţa ne fiind indicată, suntem induşi să eredem că acele modele nu vin din Banat, unde ве ştie că aurul este foarte adesea întrebuințat. Din punctul de vedere al culorei Găsim culorile întrebuințate în urmá- toarele propor(iuni, aşezate aici după frecuenţa lor. 1. Roşu singur. De 40 de ori. 2. Negru dominant. De 27 de ori com- binat еп 5 culori: roșu, albas- tru, alb, verde, galben, din care de 5 ori cu un ușor amestece de aur. 9. Negru. De 17 ori la câmp. 4. Negru. De 17 ori combinat cu roşu. 5. Negru. De 12 011, combinat cu două culori. 6. Combinare. De 14 ori din patru cu- lori, roșu-albastru, alb, galben, unde nici una nu predomină. Argint. De 9 ori, din care de 6 ori întrebuințat ca câmp, și de 3 ori combinat eu negru si cu trei alte culori. 8. Negru dominant. De 7 ori combi- nat în trei culori. 9. Roşu dominant. De 5 ori combi- nat cu 8 culori. ў 10. Albastru dominant. De 2 ori. 11. Negru cu galben odată. -1 Din punctul de vedere al motivelor Asezate după frecuența lor, le găsim in propor(iunea următoare: 1. Rombul. De 41 de ori, aduse cu conturul în formă de drepte, modificat, desehis ete. . Раташ. De 27 de ori, adesea împodobit eu coarne, cu an- tene, împărţit în 4, ete. 3. Orucea. De 17 ori, din cari mai multe eruei duble. 4. S-ul orizontal. De 11 ori, adesea în gir са în motivul denumit „flots grecs“, alte ori Іа inter- vale. ت 5. Motivul ca greblă. De 7 ori. 6. Motivul ca semnul сити. De Т ori. 7. Motivul àla grecque. De 6 ori. 8. бігама . . . De 5 , 9. Triunghiul De 4 , 10. Ovalul De 4 , 11. Ewagonul De 3 , ^ niei odată exact, totdeauna tur- tit. 11. Sul ., . De 3 ori. 12. Cercul De2 , In rezumat: І. а) Predominarea negrului şi a ro- gului. b) Raritatea motivelor de o sin- ‚ gură sau de două culori. c) Raritatea aurului. d) Predominarea rogului. с) Frecuenţa motivelor cu 4 sau 5 culori. f) Baritatea albului. 11. g) Extrema predominare a motive- lor geometrice. - h) Lipsa motivelor de origină vege- ከኤ. i) Lipsa zoomorfilor. j) Predominarea rombuluisi a de- rivatelor lui. După eum se vede, coleetiunea Cosma nu aduce o notă nouă după acea a d-lui Comşa; însă este interesantă prin faptul că e singura care conţine un > STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XXXIX -- oare-care număr de stampe reprezintând motive de варасе cu fire trase, cari sunt speciale Transilvaniei, ві сп totul deo- sebite de cele lucrate la noi. Colecţiunea d-nei Elena Cornescu 1818-1016 ajunși la anul 1906, când apare în editura Socec albumul intitulat: „Cusături, româneşti culese de Elena, Cornescu, născută І. Мати“. Ah, ce minunat lucru e această coleetiune! Ce desfătare pentru ochi sunt acele 41 de stampe colorate, сагі contin 255 de izvoade deo rară frumuseţe side o ne- pomenită, varietate! Ele reprodue numai cămăși țărănești, adunate din 7 districte а Romániei. Districtele sunt reprezentate eum ur- mează : 1. Muscel . . . . . . 15 cămăși See 10120100191 m 3. Râmnicu-Vâlcea ns ДА Ole аа И Er ТТЛП СТ 5.1691 111 E 6 Рапота 061011 Ба ይ 1 . Banat (Transilvania) 1 n O foaie este rezervată unui costum sârbesc, găsit întrun sat sárbese din distrietul Ilfov. Acest costum nu se deo- 86106516 foarte mult de ale noastre; cu- lorile sunt rogu aprins, negru si verde, pe câmp alb. Efectul este destul de armonios. Celelalte 40 de stampe conţin, fiecare, numeroasele modele care contribue la impodobirea unei cămăși fürünesti 81 arată anume intrebuin(area fiecărui iz- vod: gulerul, авиа, împrejurul mânecei, etc., precum și reproducerea foarte exac- tă gi numele celor 15 feluri de puncto de cusătură întrebuințate de străbunele noastre din timpii cei mat vechi. „D-na Cornescu а început din 1852 să adune broderii vechi românești, pentru a păstri—ne spune prefata albumului— „amintirea frumosului nostru port па- tional, ві a cunoaşte mai deaproape {е- săturile ві cusăturile bătrâneşti, се îm- podobese cu o artă deosebită iile, cămă- gile, fotele, vălnicele, zaveleile, mara- mele, seoartele ві chilimurile ţărăneşti, mai cu seamă pe cele dela munte, unde tradiţia românească s'a păstrat mai bine decât la câmp. Frumuseţea izvoadelor, felurimea, feţelor și dibăcia, cu care erau lucrate si întocmite m'au lăsat uimită. Mi se ршей că am descoperit o co- moară, atâta le găseam deosebite de tot ce văzusem până atunci, şi mai ales neasemünate eu izvoadele si cusăturile venite din străinătate, niei cu porturile naţiunilor din Occident". Intovürisità de fiicele D-sale, de rude, de prietene, d-na Cornescu a întreprins o călătorie prin districtele cele mai ves- tite pentru 10100611116 lor, cu seopul de a adună modele vechi; după aceea isi puse tot sufletul ві o neobosită activi- tate, în înfiinţarea atelierului „Furnica“ unde 818110616 expun şi vând lucrul lor. Această operă eu adevărat binefăcătoare, funcționează de mai mult de 25 de ani, sub patronagiul d-nei Corneseu gi sub alta, președinție а Мајеѕі еі Sale Re- gina. Ñi ca încoronare a unei activităţi de un sfert de veac închinată acestei ramure atât de părăsite a artei decora- tive, d-na Cornescu a dat la lumină în anul 1906, albumul pe care-l studiem aici. Ca perfecţiune în executare el în- {тесе tot ce ва făcut la noi până acum. Modelele reproduse fiind toate cămăși de pânză albă cusute cu puntul de eruce sau de lanţ, câmpurile deschise fae să 161858 culorile delicate, şi bogata între- buintare a aurului, Din punctul de vedere a culorilor Motivele reproduse sunt în număr de вазе, in medie, pentru fiecare с аве, ceeace ne dă un total de 240 de motive. Dintre acele 240, sunt 168 în care aurul NL MARGĂRITA MILLER-VERGHY figurează cu belşug, іп proportiunile următoare: 1. Aur. De 10 ori, combinat eu alte decât negru, din сагі de 5 ori, argintul. 2. Ди. De 7 ori, combinat cu o singură culoare: roşu, albastru închis, sau violet. 3. Aur. De б ori combinat eu negru. Aste motive sunt de o пезриз& frumuseți. 4. Aur. De 5 ori combinat cu negru și cu o altă culoare. 5. Albastru singur. De 8 ori. 6. Amestec. De б ori din & вап de 5 culori. 7. Negru. De 8 ori combinat cu alte culori сагі predomină. Сай despre cămășile fără aur, feluri- mea izvoadelor ві gingisia nuantelor alese ከ6 toată, bogăţia lor. E de ajuns să spun că în motivele unde sunt ameste- cate patru sau cinei culori, niciodată această combinare nu ese dintr'o tona- litate contopită si plăcută, ochiului, şi va înţelege oreine la ce grad de desăvâr- вие au ajuns țăraneele noastre de demult, са вй fi putut desvoltă ві îmbogăţi astfel stilul lor, fără a-i alteră înt un nimic caracterul. Din punctul de vedere a motivelor Lăsând la o parte un oarecare nu- măr de motive, cari nu se pot asimilà eu vreo formă geometrică exactă, și admi- {Ала numele de „flori stilizate“ pentru orice motiv compus dintro ramură din care es ornamente simetrice, sau care se termină printr'o 110180108, semănând ade- sen cu coarnele unui berbec, se pot Сава aceste motive în ordinea următoare, după freeuenta lor: 1. Patratul. De 36 de ori, împărţit, combinat, conţinând alte pa- trate mai miei, variate la in- finit. 2. F'loare stilizată. De 22 de ori; cea mai mare libertate in modi- fieatii. 3. Crucea. De 21 de ori, din care două, eruei ,gammate*. 4. Steaua. De 16 ori. 9. Zigzagul. De 11 ori. 6. S-ul. De 9 ori în sir, ea în „flots grees“, sau la intervale. . Motivul numit: Arbore de viață. De 6 ori. 8. Rombul. De 5 ori. 9. Triunghiul. De 8 ori. 10. X-ul. De 8 ori. 11. Motivul zis: 610 grecque. De 2 ori. 12. Cercul. 1 dată. 18. Ewagonu. 1 dată. Rezumat: Г. а) Predominarea aurului. b) Егеспеща motivelor cu 1 şi eu 2 culori. c) Raritatea rosului. II. d) Predominarea motivelor geome- trice. в) Frecuenta relativă a filomorfilor. Г) Raritatea rombului. g) Frecuența relativă а motivelor rotunjite (S). ~ Colectiunea D-nei Eliza Marghilo- тап D-na loan Brătianu, năseută prin- tesa Știrbei, a publicat în editura (601 un mie album întitulat: „Modele ወፀ cusdturi româneşti publicate de Flisa Marghiloman“. Ca preşedintă a socie- ии „Albina“ analoagă cu societatea „Furnica“, gi întemeiată de Maiestatea Sa Regina in 866188 860 de bine-faeere, D-na Ioan Brătianu a voit să răspân- dească in publie un album mai puțin costisitor decât celelalte, pentru uzul claselor muncitoare. Acest album nu pomeneşte de broderiile minunat de bogate, frumoase si originale care es din atelierul „Albina“. Acele broderii STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XLI adaogá pelángš vechile noastre punete, un punct în relief, aproape un ,6800- вол“, care le dă o înfățișare veche-bi- zantină din cele mai interesante. Totuși eoleetiunea este de mare preţ pentru пої, 81 ве pot айа in ea amănunte сагі meriti să fie notate. Ea contine 102 pagine, eari eoprind mai totdeauna mai multe motive. Totalul este aproape de 382. . Proveninţa si data lor aproximativă nu sunt indicate. Punetele întrebuințate sunt foarte va- riate, cu o mai mică predominare a pune- tului de cruce, comparativ cu alte co- lecţii. Se observă adesea punctul de раві- tură, punctul de umplutură, ete. Din punctul de vedere al culorilor. Această colecţiune пе dă puţine in- dieatii în astă privinţă, căci toate mo- tivele sunt date intr'o singură culoare, uneori roșie, uneori neagră sau albastră. Din punctul de vedere al motivelor. In afară de motivele întâlnite în coleeţiunile ре care le-am studiat până acum, găsim aici unele mai puţin caracteristice, însă eu mult mai variate; astfel, vedem de trei ori în şir, un motiv reprezentând un animal stilizat, lucru foarte rar în cusături. Predomnirea relativi a florilor stilizate ві a moti- vului zis „arbore de viaţă“ ne агай dela prima vedere că natura curat geometrică а motivelor este mai puţin riguroasă aici decât іп toate celelalte coleetiuni. Asezate după frecvenţa lor, găsim : 1. Floarea stilizată. De 24 de ori. 2. Patratul. De 24 de ori, când cu coarne, când cu curpeni, cu antene, foarte variat. 8. Crucea. De 18 ori, din саге, două „gammate“ două а БЕЛО Andrei, şi numeroase cruci ansate. 4. Steaua. De 15 ori foarte variată, în modificările sale. 5. Arborele de viaţă. De 12 ori, având înfăţişarea unor ramuri regulate, stilizate. б. Ихадоти. De 6 ori. 7. S-ul. De 4 ori așezat in sir. 8. Zoomorful, De 8 ori. 9. Пот. De 2 ori. 10. Zigzagul. De 2 ori. Mai sunt încă motive in X, imposibil de readus la vreo formă cunoscută, si altele care par a fi flori stilizate in mod foarte stàngaeiu. Aceste din urmă sunt în număr de 3. Mai rămâne de notat coarnele, cárceii de viti, antenele, care sunt; atât de folositoare pentru a varià punetele, зі pentru а termină braţele crucilor sau capetele stelelor. [n rezumat: I. а) Predominarea filomorfilor. b) Prezenţa zoomorfilor. c) Raritatea rombului. Colectiunea d-nei Panaitescu Această colecție a fost publicată la босес, în anul 1908, de către Ministerul Instruetiunei Publice. Ea contine 75 de stampe colorate, coprinzând, fiecare, di- feritele motive care вегуеве la îm podobirea unei cămăși ţărăneşti: Fiecare stampă coprinde 6 sau 7 motive, ceea ce dă un total de 450. Acele stampe sunt o copie exactă de ре cămăşile сате fae parte din Muzeul etnografie, din colecția d-nei Lucia N. Romanescu si acea а d-lui А. Bellu. Proveninfa fiecărui model este indi- сай. Sunt reprezintate 20 de districte, din вагі 9 din Moldova; ceeace ridică la aproape 60 numărul motivelor de origină moldovenească. Singur faptul acesta аг fi deajuns pentru a combate opinia curentă, care afirmă că nu se găsesc broderii româneşti decât dincoace de Milcov. Districtele cele mai bogat reprezentate sunt: XLII MARGARITA MILLER-VERGHY Mehedinţi, eu 11 stampe. Râmnicu-Vâlcea, cu 7 stampe. Muscel, cu 7 stampe. Din punctul de vedere al culorilor. Intre 75 de stampe, 81 sunt de o singură culoare, împărţite astfel: 1. Roşu singur. De 125 de ori. 2. Negrul singur. > "дае, 8. Albastrul singur. እ 6 ori, 4. Roșul închis singur. እ 6, 5. Castaniu singur. እ ONT Sunt gi 20 de cămăşi си două culori i eu mai multe culori, împărţite astfel: б. Roşu. De 49 de ori, combinat eu o culoare. 7. Negru. De 36 de ori, combinat cu aur. 8. Negru. De 36 de ori, combinat cu o culoare. 9. Castamiu. De 6 ori, combinat cu negru. 10. Negru. De 49 de ori, combinat cu rogu зі cu о altă culoare. 11. Amestec. De 42 de ori, de 4 culori, din сате roșul nu lipseşte nici- odată. 13. Galben. De 5 ori, în mică cantitate „și numai in combinaţiuni. 18. Nülbiw (mauve). Odată, ea ві ea- staniu și albastru. n Din punctul de vedere al motivelor. Găsim motivele, împărțite cum ur- mează, aşezate aici după freeuenta lor: 1. Crucea. De 80 de ori, din care 2 „gammate“ gi mai multe ansate, de Malta si a St-lui Andrei, uneori înconjurată de un сеге, împodobită cu coarne,- cu спгрепі de vie, cu antene ete. 2, Pătratul De 28 de ori, uneori împărţit în 4 uneori conţinând alte patrate mai mici, ітро- dobit eu coarne, cu antene conţinând о stea, ete., intr'un cuvânt, nemárginit іп varia- tiunile sale. 3. Steaua. De 24 de ori, asi, de bogată în modificările ei, încât o vedem cu două și chiar cu patru variante în acelaş motiv. 4. Flori stilizate. De 20 de ori, adesea, având ві ramuri. 5. Rombul. De 10 ori. û. 5-м. De 7 ori, întrebuințat în gir sau combinat cu X-uri sau cu O-uri puse spate în spate. т. Zigzagul. De 8 ori. 8. Triunghiul De 3 ori. Rezumat : І. а) Predominarea roşului ві a negrului. b) Prodominarea motivelor eu una sau două culori. c) Егеспеща aurului. IT. d) Predominarea motivelor geo- metrice. в) Prezenţa filomorfilor. f) Raritatea relativă a rombului. g) Frecuenţa relativă a crucii. Colectiunea de ouă de Paşti a D-nei Panaitescu Casa Seoalelor a publicat în editura бб, în anul 1909, un album conţinând reproducerea 8 116 ouă adunate de D-na Panaitescu, gi care astăzi aparțin mu- zeului de Etnografie. Tati cum explică prefata albumului, scopul acestei interesante publieatiuni : „D-nul Spiru Haret, neobositul Ministru a Instrucțiunii Publice, ві regeneratorul artei noastre naţionale, a hotărât; са acea- stă, colecţiune să fie răspândită in po- por, pentru са să nu cadă în părăsire arta de a rogi si а încondeiă ouăle la sărbătorile Invierei Domnului Isus Ohri- stos. Cu modul acesta, gustul acestor încondeieri ве va răspândi din. ее în се mai mult, si vor ршећ uşor servi de model si de inspiraţie pentru motive de cusături de dantele, de galoane, ete., fără == STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE уъйш să avem nevoie вй recurgem la motive streine“. Cele 116 ouă au fost adunate din 14 districte. Proveninţa fiecărui ou este indicată. Din punctul de vedere al motivelor. 1. Filomorfi.. . . De 37 de ori. 22000 `” ?ل SL, (egg sow s ww 00 4. Triunghiul... :: Ва Бу МО еди 6. Tetrascelul . . ° , Я = 000:00 `° ° а? Rozumat: І. а) Predominarea filomorfiilor. b) Freeuenta zoomorfilor. Colectiunea D-lui Luncan Coleetiunea de covoare si de ţesături а D-lui Luncan, Institutor în districtul Argeş, aparţine Casei Seoalelor, care îşi propune в’о publice cândva. Ea coprinde 139 foi, conţinând repro- duceri în acuarelă, de covoare si de acele țesături сагі 86 întrebuinţează pe la satele noastre ca macaturi pentru a înveli pernele. Cea mai mare parte din izvoade sunt copiate de pe originale vechi. Proveninţa este indicată peste tot, precum ві numele ţăranilor cure posedă originalul. Covoarele sau mai bine zis chilimurile, de vreme ce aga se chiamă la noi са ві іп Azia, covoarele cu doui fete, sunt іп numàr de 44. Sunt vre-o douăzeci de covoare combinate de d-nul Luncan, după izvoade vechi, eu mult gust ві multă cumpătare. Această frumoasă, 6016600006. nu este încă ава de bogată încât să nu mai fi rămas nimic de adunat іп felul acesta. Numai când vom dispune de eoleetiuni са a- ceasta pentru toate ţinuturile României, se va puteà face un studiu, cu adevărat documentat, asupra artei decorative. Distrietele reprezentate în această colec- (ліпе sunt în număr de opt: Атеш... , De 64 de ori. © ШЙ И! лиле. 18.207 А d WE ы ШӨ Ori: Па 5 в a 5 ў а а ¬ в "¢ Râmnicu Vâlcea . Constanţa „покои Dâmboviţa . EA бе face cu totul 111 modeluri, a căror ртоуепіпій este indicată ነ şi 28 de modele datorite d-lui Lunean. “+ = — ከ2 ርጋ Din punctul de vedere al culorilor. Tată cum se imparte intrebuintarea culorilor, așezate aici după frecuenta lor. 1. Negrul. De 88 de ori, din care de 13 ori са câmp; de 5 ori са vărgătură : de 15 ori са chenar. 2. Боўш. De 32 de ori, din сате de 18 ori са câmp; de 12 ori са chenar; de 5 ori са vărgătură, 3. Verdele. De 24 de ori, din сате ав 8 ori са câmp; restul, chenar, vărgături sau romburi. . Albul. De 23 de ori, din care de 18 ori ea câmp. Galbenul. De 19 ori, din care de З ori ea câmp; restul vărgă- turi, chenar sau pătrate. 6. Căvămiziul. De 17 ori, din care de 4 ori ca câmp, 7. Custamiul. De 16 ori, din саге de 4 ori ea câmp, de 9 ori ea chenar, restul са vărgături. 8. Nalbiul (mauve). Пе 15 ori, din care 1 dată ca câmp. Restul, în combinaţie cu altă culoare. 9. Albastru închis. De 12 ori, din care 7 са câmp. 10. Albastru. De 11 ori, din care de 8 ori ca câmp. 11. Roșul. De 4 ori in varpă sau în flori. 12. Cenusiul. De 3 ori în chenar. 13. Portocaliul 1 dată. Reese din această enumeratie că cu- e e XLIV MARGĂRITA MILLER-VERGHY lorile dominante în aceste covoare vechi sunt: Negrul. Ttogul (adesea visiniu închis). Verdele, 1101070 nuanţă mai totdeauna foarte ştearsă. Albul. 'l'oate celelalte culori sunt mai puţin frecuente. Câmpul este de 18 ori negru, de 13 ori alb si de 13 ori roșu, 6 ar face să se creadă dacă se poate generalizà după በ88. de puţine indicaţii, cá aceste 8 culori sunt cele preferate са câmp. Celelalte culori, a rare ori, ca să nu zicem niciodată, sunt întrebuințate са ейтр întrun covor. Nu trebue însă вй uităm ei covoarele noastre adeseaori mau câmp саге să se poată deosehi bine. Romburile eu colori combinate se în- erueigenzi, se amestecă, sii pătrund aga, incât covorul пате câmp hotărât. Și covoarele vürgate sunt si ele foarte nu- meroase. барі sau opt culori se văd adesea la un covor vărpat; fiecare văr- gătură are diferite culori și conţine rom- buri cu culori combinate, сеп се di chi- limurilor noastre o пеаветйпаій bogăţie și varietate, Din punctul de vedere al motivelor. Tată cum sunt împărţite motivele, așezate aici după freeuenta lor: 1. Rombul. De 54 de ori, сп conturul în trepte format din & вап de 5 culori combinate. 9. Rombul. De 20 de ori, cu conturul în trepte compus din 2 culori. 8. Rombul. De 12 ori, compus din flori stilizate. 4. Rombul. De 5 ori, cu conturul exact. 5. Rombul. De З ori, combinat eu flori stilizate, cea ce dă un total በ6 108 diferite romburi. 6. Flori stilizate. De 22 de ori. 7. Păiajenul stilizat. „ 19 ori. 8. Triunghiul. xr pts eu eontururi in zipzag. 9. Patrate. De 7 ori, eu mai multe culori. 10. Triunghiul. De 7 ori, cu mai multe culori. 11. Steaua. De 5 ori 12. Arborele de viaţă. „ 3 " 13. Zigzag. Un 5 14. Chenar crestat. аа 2 Rezumat. І. а) Predominarea negrului şi aro- sului. b) Freeuenta albului. c) 10160106108 covoarelor fără câmp. II. d) Predominarea foarte mare a mo- tivelor geometrice. e) Freeuenţa rombului. f) Frecuenta filomorfilor. 9) Prezenţa zoomorfilor. Colectiune de crestáturi in lemn a d-lui Comşa Nu putem termină cercetarea, docu- mentelor de care dispunem pentru un studiu asupra artei decorative, fără a пе opri la minunata colecție a d-lui Comşa. Ка conţine 41 de stampe eromo- litografice, reprezentând 243 de modele de crestături în lemn. Acest album care a apărut la Sibiu, în anul 1909, e nu numai o minune de bogăţie şi de execuţie, dar chiar un monument unie de voinţă, de muncă stăruitoare şi de dragoste Вий margini pentru o operă cu totul patriotică. Prefaţa, simplă, scurtă, modestă, lasă să se ghicească sacrificiile ce şi-a impus d-l Comşa, pentru a duce la bun sfârşit o lucrare de felul acesta. I-a trebuit patru ani de neîncetate călătorii, în satele muntoase cele mai greu de pătruns, pentru a adună aceste exemple de o artă spe- си 4, ciobanilor, cari sta în luminișurile de prin fundul pădurilor seculare. Si câtă neîncredere n'a întâlnit din.partea {йтап- celor, cari mai adesea nici nu înțelegeau scopul întrebărilor lui! câtă împotrivire STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XLV ві câtă 1687011018 i-a trebuit să învingă, înainte de а puted dobândi un lueru de preţ în ochii unui artist, dara cărui уа- loare eră necunoscută stăpânului lui, până ce nu і se propuneà să-l vândă! Prefaţa, deşi în puţine cuvinte, este foarte documentată, și arată, între altele, procedeul întrebuințat pentru acest fel de lucrare: lemnul cel mai bun, pro- veninfa ві data tuturor obiectelor, pe care le imparte în vechi si străvechi. Cele vechi datează de peste 200 de ani. Cele străvechi nau dată hotărită, 37 de obicete compun această categorie; 75 sunt date са vechi. Acele ee nu datează de mai mult de 100 sau 150 de ani, sunt date ca moderne. Obiectele repre- zentate sunt: bûte, furci, fuse, севе, linguri de lemn, ete. Din punctul de vedere al motivelor. Iată cum sunt împărțite motivele: 1. Steaua. De 108 ori. Steaua este reprezentată cu o varietate ui- mitoare, ві poate mai cu drept să se cheme ,rosace". Se gă- segte dela steaua cu 4 sau 0 vaze, până la „rosace“ cu 18 sau în număr incaleulabil de raze; uneori ajurate, uneori împrejmuite cu un cere sau un pătrat, uneori având 6 sau 7 variante în acelaș obiect. 2. Crucea. De 80 de ori. Se găseşte eu felurite variatiuni, de 4 sau 5 ori pe acelaş obiect, când ajurată, când împrejurati cu un cere вап un romb, adeseori dublă. Variantele întrebuințate sunt următoarele: а) De 16 ori erucea greacă (си patru brate egale), adese ansata, (terminată са 1): : b) De 15 ori, crucea latină (având un brat mai lung decât celelalte trei) cele mai de multe ori ansata. c) De 12 ori, crucea de Malta (pa- trată ві mai lată la cele patru capete. d) De 5 ori, Crucea de Lorraine (riserueigati). e) De 2 ori, Crucea Sf. Andrei (in form& de X). 8. Corola. Пе 29 de ori. In 11088 de altul, dau acest nume unui motiv în formă de stea sau de rosace cu 4 raze. N'are nici un caracter floral, şi geamănă mai curând еп o rosace sim- plifieatà. 4. Patratul. De 17 ori. Se găseşte în toate varietățile pe сагі le-a putut năseoei o închipuire bo- gati. Uneori e format din punetulete, din linii, sau in combinări de câte 4, încât compune о floare, вал încon- 108፲ሼ o cruce, o stea, un X, ete. . Rombul. De 16 ori, adeseori În- conjurând un alt motiv. 0. Zigzagul. De 16 ori, alternând eu punetulefe pentru а umpleà suprafeţele unde niei un alt motiv nu şi-ar fi găsit 10е. 7. Cercul. De 8 ori, adeseaori în punetulete sau imprejmuind un alt motiv. . Zoomorfi. De 3 ori. . Motivul zis: Cheia de viață. De 3 ori. . S-ul, Х-ш, Бита. Trifoiul, fie- care câte o dată, precum și motivul, destul de rar, care i- mită o împletitură şi care este un motiv special Scandinaviei și Irlandei. Rezumat: I. a) Predominarea motivelor geome- trice. : b) Frecuiența erueei si a stelei. c) Raritatea relativă a rombului (de 16 ori in 248 de obiecte). d) Prezenta zoomorfilor. сл - Ф ‹ Со ХІХІ MARGARITA MILLER-VERGHY Colectiunea ,Izvoade Strămoşeşti“ Іп astă cercetare pe scurt a albumurilor publicate până astăzi, am ajuns acum la acesta, apărut în urma tutulor şi pe care am crezut că e bine să-l intitulez „ 121708206 Бийшозеви“ căci cele mai multe din motivele ce-l compun, sunt de o foarte mare vechime. Cel mai vechiu da- tează din veacul al 11-168 a erei creștine. Dacă nimeni nu ваг fi gândit să le culeagă ві să le strângă în volum, avem tot dreptul să credem că ele ar fi rămas pentru totdeauna îngropate, sau împrăg- tiate în opere speciale, în cari nimeni nu sar fi dus să caute motive de or- namentaţie. Această colecție coprinde 50 de stam- pe, conţinând, fiecare câte 4 izvoade, ceea се በሼ un total de 200, având fie- care indicată proveninfa, foarte adesea şi data sa. Ea а fost expusă la Ateneu, în anul 1907, în dublu exemplar, adică 200 de izvoade brodate ві aceleaşi iz- voade executate în aquarelă. La acea epocă nu apăruse încă albu- mul de crestături în lemn a d-lui Comşa, precum niei albumul de ouă roșii a d-nei Panaitescu. Din astă cauză colectiunea de faţă pare a răspunde pentru prima, oară intrebárei: Oare numai motivele adunate pe eusáturi ві pe covoare contin o păr- ticică, din individualitatea noastră etnică? Să fie oare ele singurele care merită să fie păstrate? Coleetiunea pirü o inovaţie fericită, şi atrage atenția d-lui Spiru Haret, pe atuncea Ministru al Instrue- tiunii Publice, care ከ0891 să fie publi- cath de Casa Seoalelor, intr'un album mai ugor de răspândit in publie ві prin şcoli, decât celelalte colecţiuni ana- loage. Autoritățile au avut їп vedere să com- plecteze ві să îmbogăţească cu modul acesta comoara amintirilor noastre stră- mogesti, ві mai cu seamă să pună sta- vilă invaziunii din ce în ce mai ame- nințătoare a motivelor fără stil, fără caracter, fără valoare etnică sau isto- пей, cu cari vedem satele noastre co- tropite. Interesul acestui album stă intr'acensta că este singurul care nu reproduce nici о cusături sau țesături. El contine mo- tive înprumutate când dela ornamentele architecturale, datorite iseusitilor meşteri din veacurile trecute, când dela erestáturile în lemn de pe obiectele întrebuințate în satele noastre, când dela încondeiările de pe ouăle roşii, sau dela ornamentele colorate de pe manuscrise vechi. Au fost reproduse toate în cusutură pe pânză românească, şi mai mult de jumătate din ele, în țesătură de lână sau mătase cu punctul de velintá, dar toate pot servi tot aga de bine ea model în orice altă ramură a artei decorative. Se pune acum întrebarea : aceste motive se pot ele numi „românești“? Este oare de ajuns вй se stie că toate ац 1081 adunate ре pământul românesc, са să le putem da acest nume? Lăsând la o parte cele 110 modele copiate de pe obiectele uzuale, şi cari prin urmare nu pot fi obiectul unei diseutiuni de felul acesta, rămân 90 de motive copiate prin biserici, prin mânăstiri, sau de pe monu- mente, ete., pentru сагі întrebarea ве poate pune. De sigur că nu voiu lui asupră-mi să susțin că motivele săpate pe tipsiile de aur din tezaurul dela Pie- troasa, sau pe monumentul dela, Adam- Klissi să fie anume româneşti, şi n'as pune mâna іп foe că ornamentele dela '"Trei-lerarehi sunt opera unui meşter român. Mi se pare însă, că 01166 1 care există, de veacuri pe pământul nos- tru românesc, că orice operă care а fost privită, admirată ві am puted zice sorbità са o fărâmă de viaţă, in sån- gele atâtor români crescuți la umbra ei, face parte din moștenirea trecutului nostru, gi nu trebuie вй rămâie necunos- ещй de publie. сеща De aceea аш crezut că arăt lămurit STUDIU ABUPRA ARTEI DECORATIVE XLVII valoarea documentară pe care о dau astor motive, întitulând 001601101068 „1в- ronde strămoşeşti“. Înainte de a trece la studiul colec- 11111161, trebuie să-mi exprim aici recu- повища către toti acei cari mi-au aju- . tat să due Іа sfârşit bun astă lucrare. D-nul Spiru Haret, fost Ministru al Instrucțiunii Publice, a cărui bunăvo- inti si aprobare mi-a fost cea mai pre- ţioasă încurajare, d-nul Mihail Popescu, Administratorul Cassei Seoalelor, bine cunoscut şi mult apreciat de toti acei care recurg la D-sa, pentru neobosita sa activitate și bunătate; ві d-nul Costin Petrescu, profesor de artă decorativă la 860818 de Bele-Arte, ale сойти sfaturi mi-au ușurat multe greutăţi în migăloasa lucrare a 1110817161 acestui album. Să-mi fie permis a mă folosi de astă ocazie pentru а ша ӛлі aici acelora din profesorii și elevele acestei şcoli, care mi-au dat un mare ajutor la formarea acestei celecţiuni. D-na Maria Войеа, profesoară, de lucru manual si de bro- derie naţională la Școala Normală, „Ele- na Doamna“, a pus o mare bunivo- inti, toată desăvârşita d-sale pricepere și o stăruință fără seamün pentru a iz- but în astă lucrare, întru câtvă nouă: ві astfel a putut face са fetițe de 14 ani, cum sunt elevele noastre, să exe- cute eu o perfectă preciziune o lucrare atât de delicată, D-na Cornelia Emilian, profesoară de desen la Şcoala Normală, Elena Doamna“, а contribuit mult de asemenea la sue- cesul acestei întreprinderi, prin aceea, ей, a desvoltat іп elevele noastre gustul pentru arta decorativă, ușurința de a copii cu mâna liberă orice motiv, astfel încât ele priveau ca o plăcere de a copia prin satele lor, ornamente, detalii de monumente, ouă, ete., din саге am putut alege multe izvoade pentru această co- lecţie. Aici trebue să mulţumesc mai cu „seamă d-nei Natalia C. Ionescu şi d-rei Elena Sentea, astăzi învăţătoare, cari mi-au ajutat mult în această lucrare de multi răbdare. Din punctul de vedere al culorilor Studiând această 6016611116 din punctul de vedere a culorilor întrebuințate, vom putei, constată că ea nu se dăpărtează de coleefiunile dejà cercetate, dela cari, dealtminteri, m'am inspirat în alegerea culorilor. Unele combinatiuni gingase а fost preferate, chiar când sunt mai rare, spre pildă, amestecul de verde-sters cu vioriu, care e special Ardealului, ві саге dă absolut impresia unui câmp de trifoi în floare. Mai că i-ar veni cuivă să afirme că, acest respect al naturei primăvara, a trebuit să inspire artiștilor nostri incon- gtienti, 0 agà delicată combinare de culori. Culoarea cea mai puţin întrebuințată in broderie noastre vechi, este tran- dafiriul. Nu Гат întâlnit figurând eu belşug decât în acele salbe de mărgele miei, tesute în formă de reţea, obişnuite în Bucovina, si pe care le poartă si tiraneele din Muscel, dându-le numele de „least“. Am găsit, cu multă mirare, un asemenea pectoral pe o momâe egip- teană, la muzeul din Berlin. In aste reţele se găseşte adesea combinaţia de trandafiriu cu albastru-sters. Strübunii noştri însă izbuteau să dea o impresie foarte plăcută ochiului, fără a se servi de albastru-palid, de verdele- Nil si de trandafiriul-palid, eari au in- ceput să apară de curând în cugáturile noastre fabricate prin orage, ві cari sunt cu totul împotriva gustului strămoșesc a rasei noastre. Bănuiese chiar că al- bastrul si trandafiriul șters din salbele bucovinene, provin numai din faptul că femeele cumpără ce mărgele găsesc, ne- având de unde alege, chiar dacă gustul lor le-ar împinge să prefere alte fețe. Insă, fiindcă această combinație de cu- lori există, am crezut că trebuii во intrebuintez odată sau de dont ori, în scop documentar. XLVII MARGÁRITA MILLER-YERGHY Aurul, din contră este întrebuințat cu profuziune, după cum ға putut уейей în cele mai frumoase pagini din albu- mul Majestitei Sale Regina зі din acel a Domnului Cornescu. Din punctul de vedere al motivelor. Motivele acestei coleetiuni sunt cele mai greu de clasat, pentru că fac parte din tehnice aşù de deosebite. Pentru acele care par а aveà o formă geometrică, se poate întrucâtvă, găsi о familie în care să, fie aşezate, dar celor се au forme votunzite, neregulate si cari ar pîre mai curând zoomorfe foarte ulterate, nu li sau putut da un nume general. In ce clasă sar putei agezà, spre pildă, un motiv întitulat „sania“, sau orice alt obiect uzual, copiat după natură, însă, fără, niei o pretenţie de exactitate. Să notăm, dela început, că sunt 29 de motive în acest caz, si să trecem la cele- lalte care pot fi elasate astfel, după fre- cuenta lor: 1. Flori sau plante stilizate. De 57 de оп. Un mare număr de motive par а aveà o formă, 1101818 modificată eu multă libertate, întrucâtvă ea trans- formürile floarei de lotus în vechime. 2. Crucea. De 26 de ori. Unele gunt 8118816, una este o cruce de Malta, o alta este un tetrascel. 3. Impletitură. De 22 de ori. Motivul e variat cu o mare bogăţie de invenţie. Este uneori duplicat ңі triplieat. . Patratul. De 14 ori, cu numeroase variante, uneori împărţit, modi- ficat, împodobit eu eurpeni de viţă, ete. б. Zigzagul De 11 ori, adese duplicat sau eu linii eurbe. 0. Cercul, De 9 ori. 7. Steaua. кар = Ovalul. De 7 ori, Triunghiul. „ 6 , adese cu conturul rotunzit sau modi- ficat. 10. Zoomorf. De 5 ori. 11. Fülomorfi. De 5 ori. Copia plantei fiind exactă, e bine să se noteze intr'o categorie aparte. 12. 8-01 De 5 ori. 13. X-ul SEAT 14. Ploarea Crinului (motivul vis jfleur-de-lys^. De 4 ori. 15. Rombul. De 3 ori. 10. Evagowud. . 3 , 17. Motivul zis „å la grecque". 1 dată. 18. Triscelul. 1 dată. Rezumat: Т. а) Extrema predominarea filomor- filor. b) Freeuenta formelor rotunzite. c) Prezenţa zoomorfilor. 4) Predominarea erucei si a patra- tului asupra rombului. > co La Muzeul etnografic Un studiu asupra artei decorative nu уа puteà fi complect, pe câtă vreme bogatele coleeţiuni a Muzeului Etnogafie nu vor fi catalogate, sau nu vor alcătui о operă pusă la îndemâna publicului, şi lesne de consultat. E peste putinţă să se facă revizuirea cu adevărat docu- mentată а covoarelor noastre vechi, pe câtă vreme o mare parte din cele pe care le posedă Muzeul, stau grămădite intr'o cameră întunecoasă, din lipsă de loc. “Totuşi, câtevă vizite în salele тесі ale Muzeului mi-au îngăduit să studiez, din punctul de vedere a culorilor. 118 cămăşi brodate, si, din punctul de ve- dere a motivelor şi a culorilor, un număr de 31 de 860816. Izvondele de pe cămăși nu se deosebese întru nimie de acele din eoleetiunile deja cercetate, si n'au, prin urmare, пише сате вй ne oprească acum atențiunea, STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XLIX Din punctul de vedere а culorii Cusuturile : 1 ت = = 12. 13. 50,74 Roșu зі aur. De 28 de ori; cele mai adeseori, rogul fiind vechiu şi stins, în О foarte frumoasă nuanță, aproape viorie, care па se poate imită astăzi. . Negru gi roşu. De 12 ori, din care odată cu un foarte uşor amestec de aur: şi de 4 ori cu de tot puţin verde si albastru. . Roşu singur De 11 ori; de mai multe ori тов are nuanță stânsi, nehotărită, de о rară frumusețe. . Castaniu. De 10 ori, din care de 2 ori singur, şi de 6 ori cu pu- tin aur ві cu verde са bronzul. . Negru зі aur. De 9 ori. j. Albastru. De 9 ori, în combinaţii foarte cumpătate. Verde. De 9 ori, în miei pete foarte cumpătate, la cămăşile cu 4 sau 5 culori. . Negru singur. De 6 ori, din care una eu foarte шісі petigonre de culori. . Argint. De 5 ori eu o culoare, şi odată cu nur gi cu niei о altă culoare. . Vioriw. De 5 ori. ` Amestec. De 8 ori, din 5 culori foarte armonios combinate. Albastru civit singur. De 2 ori. Aur singur. 1 dată, intro veche cămaşă din 1746. Scoarte: 1. Verde. De 14 ori, ea cámp. 3. Negru. „ 10 ori, са câmp: 8. Roşu. De 7 ori din care de 6 ori ca câmp, în nuanţe şterse. 4. Albastru. De 3 ori, din care de 2 ori ca câmp. 5. Cenugiu. De 3 ori. 6. Roşu vişiniu, castaniu gălbui, vio- riu, cenușiu, albastru fiecare câte odată. Din punctul də vedere а motivelor 1. Rombul. De 18 ori, eu conturul în formă, de trepte, variat, impo- dobit eu coarne ete. 9. Flori stilizate. De 14 ori. 3. Păiamjen. De 7 ori. 4. Pom stilizat. De 8 ori, în genul motivului zis „arbore de viaţă“. 5. Pasăre. De 2 ori. 6. Peste. 1 dată. 7. Zigzag. 1 dată. Rezumat: Г. a) Extrema predominare а rogului gi а aurului. b) Predominarea combinațiilor de două, culori. с) Frecuența tonurilor şterse şi con- topite. 4) Freeuenta verdelui ві a negrului în ţesături. П. e) Predominarea motivelor geome- trice. - f) Freeuenta filomorfilor. g) Presenta zoomorfilor. h) Frecuența relativă а rombului. a să | | XIII. COLECTIUNI DIVERSE upi această repede cercetare а coleetiunelor din cari ne-am pu- tut face o idee despre arta, десо- габуй în România, e nevoie să căutăm a sti cevà si despre tirile елле au o arti decorativă cam înrudită си а noastră. 1. Coleeţiunea Contelui Bobrinsky, întitulată „Arta rustică în Rusia“? conţine un număr de crestături în lemn în сагі se observă о vădită asemănare cu motivele din colecţia Comşa. Marea deosebire constă în predominarea, în al- bumul rus, a motivelor eu linii rotunjite, a festoanelor si а arabeseurilor florale, cari la noi lipsesc. Steaua se găseşte са şi la noi eu numeroase variante; erucea, din contră, e puţin întrebuințată, pe când, în colecţiunile noastre, se 180816 eu belșug. 2. Colecţiunea d-nei Bruek-Auffen- berg, „Arta rustică in Dalmaţia“,? conţine si ea modele de crestături în lemn, întrebuințate la mobile și la unelte de gospodării. Se văd in mare număr motivele cu linii rotunjite, foarte rari la nol. Ca punct de asemănare, putem cità o furcă veche, cu inerusta(ii de zinc, a căruia pereche, s'ar putea zice, se gi- seste în albumul Comşa. In ceea се priveşte cusăturile, colec- tiunea Auffenberg ne dă, ocazia să facem interesante apropieri: Motivele din Dal- ша а sunt adeseori întocmai ca ale noastre, яі prezintă o mare bogăție de romburi, eu toate modificările lor i rosul, ea si la noi, este o culoare pre- dominantă; însă сп Пе si (Deele dal- mate, sunt peste tot acoperite de broderii, pe când la noi fără, евеер(іе ornamentarea 6 pusă pe un câmp de culoare deschisă, unde se găseşte împrăștiată după eum cere tradiţia nestrămutată la noi. Acest album dalmat conţine între altele o foarte frumoasă ві veche cămașă, brodati cu pătrate mari cari contin eruei, în culorile albastru, verzui si aur. Câmpul e peste tot acoperit de broderii. Broboadele de pus pe cup se chiamă „Магате“ са si în România, însă nu sunt са la noi, străvezii si {езше din boranjie. Sunt de pânză albă, brodate eu motive geometrice. 9. Cen mai bogată colecție este acen a profesorului Haberlandt. Ea contine un studiu asupra „Artei în Austria“ în care sunt studiate toate popoarele din cari se compune Austria. Se observă în асел eoleetiune asemănarea artei noa- stre cu acea a Istriei ві a Dalmației. Бі asta nu-i de mirare de vreme ce se stie ей o ramură din rasa noastră trieste in Istria. După cum arată etnografia, Istria si Dalmatia reprezintă grupul sud-slavon si románese printre manifes- tările artei decorative in Austria. Desi despărțiți geograficeste, noi formám un acelaș trup cu ei, din mai multe punete de vedere. Cu toate acestea Dalmaţii au suferit mai mult decât noi influența venețiană si turcească, si asta singur ar fi deajuns ca să explice deosebirile între arta noastră si a lor. Crestăturile în lemn, întocmai ea ale noastre, nu se STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE LI ойзеве nicăieri în toată Austria decât în Dalmatia. Dar analogiile nu se oprese la aceste două ţări. Obiceiul onălor roșii încondeiate este tot atât de răspândit са şi la noi, în Galiţia, în Bucovina, în Moravia, şi în unele părţi ale Ungariei. In Bosnia, se găsese cămăși bărbătești bogat împodobite eu izvoade în sabace în сагі regăsim motivul rombului al păiangenului ete., eu toate modificările lor, identice eu acele се se văd în co- lecţiunea D-rei Minerva Cosma. In cât priveşte Bucovina, unde pre- domină elementul român, e de mirare că ве păseşte acolo mai puţină asemănare eu arta noastră decorativă decât in Dal- шара. Тойіні, în seoartele bucovinene găsim un punct comun eu noi, anume intrebuințarea motivului in formă de 5, сато peste tot aiurea este destul de Tan, 4. „Arta orientală“ este foarte bogat reprezintată in frumoasa colecţie a D-lui Neugebauer. Ea conţine 152 reproduceri după covoare vechi. Se pot studià in ele 150 de motive speciale covoarelor din Azia Mică si din Azia Centrală, precum şi 52 de motive speciale artei persane vechi. Un studiu, făcut eu 108816 de seamă, asupra acestor motive, ne poate dà deslu- giri de mare importanti : І. În ceeace priveşte covoarele si chili- murile din Azia Mică și din Azia Centrală : Motivele geometrice pe cari le-am nu- mit: romb, romb eu coarne, eu conturul in trepte, păiangin, X, pătrate, zigzag, stele, flori stilizate, meandru, arbore de viață, zoomorf, antropomorf, cruce, S, ete., le găsim pe toate; crucea însă mai puțin frecuent decât toate celelalte: de 6 ori ìn 150 de motive, si nici odată sub forma даттайа. Proportiunea între filomorfi si motivele geometrice, este următoarea : din 150 motive, sunt 8 filomorfi, 4 zoomorfi şi tot restul e motiv geometric. j П. Cât despre covoarele persane, unde se stie că motivele weometrice eu unghiuri sunt în minoritate, proportiunea e urmá- toarea: Din 52 de motive, 27 sunt filo- morfi eu linii in mare parte rotunjite; 8 zoomorfi eu linii rotunjite; câteva motive in spirală, simbolizând nori, si având un înţeles magie; si 8 motive geometrice, conţinând rombul, însă mu crucea. 5. Cât despre „Colecţia de covoare din Orient“ a d-lui Stoll, ea contine 18 covoare, si ne dă aceleași coneluzii: Predominarea motivelor geometrice asu- pra filomorfilor, іп Azia Mică 81 în Azia Centrală; prezența frecuentă a rombului, si absența crucii, 0. „Broderia Rusească a țăran- celor din Smolensk“ este foarte amă- пици studiată în albumul Princesei Maria Tenichew. Iată eum se exprimă D-na Denis Roche în prefața acelui album: „Isvoadele ţărancelor dela Smolensk sunt mult mai adesea geometrice, decât luate din regnul vegetal sau animal; şi sunt formate din linii drepte, exeludând eu totul curbele. Rombul ţine un loe cotro- pitor, si s'ar pared că eu timpul, ar putea lui atâtea modificări câte ar puteà un matematician să ealeuleze că există... Oru- cen şi derivatele ei ве întâlnesc destul de des. De asemenea „patratul“. XIV. CONCLUZIUNI ată-ne ajunşi acum la punctul cel mai spinos al acestui stu- || diu: e vorba să conehidem si O să Побит dacă existi un grup de motive si de procedeuri deco- rative destul de caracterizate pentru a purtă numele de „românești“. Răspun- sul nu este ash de ușor de dat după cum ват puted erede. Caracterele spe- ciale sunt greu de delimitat, din cauza marelui număr de asemănări vădite între arta noastră decorativă ві acea а diferi- telor alte ţări. Țările а căror cusături ві ornamente пе arată mai multă аве- mănare cu ale noastre, nu sunt cele mai aproape de noi, dupit eum s'ar puteà presupune. Кісі în Rusia, nici în Serbia, nici în Ungaria, nu găsim о artă rus- бей atât de înrudită eu а noastră, са, aceea a Suediei, spre pildă, sau acea a Dalmației. In ceeace priveşte Suedia, ne găsim în faţa unei enigme pe care mau izbutit во deslege, oameni mai învăţaţi decât mine. Intr'un excelent studiu asupra artei țărilor de Miazănoapte, d-na Bernardini- Sjoestedt se exprimă astfel: „Toate ca- „Sele țărănești dovedese o foarte mare „preocupare decorativă, ві un gust ш- „mitor. Camerile sculptate si zugrăvite зага că suntem în locuinţa unui ani- „mal estetic, care se hrăneşte cu visuri „ot atât ca şi cu grâu... Sculpturile „mobilelor sunt adesea colorate și ele, „cu un gust care aminteşte stilul bi- „zantin... izvoadele tesiturilor amintese »intr'as grad unele covoare din Orient, „încât e aproape cu neputinţă să nu cre- „dem că există vreo legătură in origina „lor. Trebue să adaug însă, că această, „asemănare, neîndoelnici, pentru oricine, „pare a nu fi niei măcar presupusă de „Suedezi, pentru cuvântul, foarte simplu „că în Suedia se văd foarte puține, са „să nu zie de loe, covoare din Orient“. Autorul pe саге această enigmă il interesează, mărturisește ой s'a informat pe lângă toate persoanele competinte. Sä fi fost, oare, acele motive aduse de popoare scandinave, din depărtatul lea- біп oriental, ре vremea migraţiunilor ariane; sau au fost, poate, copiate acele izvoade de pe covoarele orientale aduse de Varegi, atunci când soldaţii suedezi formau garda împăraţilor bizantini în Orient? Se ştie că între Suedia si Вмап- ful existau comunicaţii din cea mai veche antichitate (secolul al IX-lea). Vol- ga, Dniprul şi Oderul au format legă- tura între Nord si Sud; ві, în afară de documentele transmise de vechii istoriei, ва găsit, nu de mult, са sprijin а ace- stei teorii, probe areheologice de o mare importanţă : „Congresul preistorie din Franţa“ а primit о comunicare despre existența unei pietre runice, Ја gurile Dniprului. Când amestecul raselor şi al originelor acopere întreg pământul, ca o reţea cu nesfârşite ochiuri, este aproape cu ne- putință să aflăm ceeace este special din punct de vedere etnie în patrimoniul artistic a unei rase. Putem ași dar stabili dela început că în toată arta STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE LIII românească nu vom găsì niei un motiv care să fie exclusiv al ei. Cred ей tot atât ваг putea spune despre oricare alt punct care interesează fondul primordial a unei rase: Nici în religie, nici în folklor, niei intr'o altă formă oarecare a artei, nu se уд ዐቪ8] nimie cure să nu aducă dovadă vădită despre comuna origină a popoarelor. Un artist francez, 4-1 Soldi, probase, intro carte astăzi foarte rară, ей diversele izvoade саге se repetă, mereu în covoarele din Orient si din Persia, reprezintă un vechiu alfa- bet primitiv, care nu mai poate fi Inte: les astăzi, dar care odinioară fusese comun tuturor raselor. Ой această teo- vie poate sau nu fi susținută, nu putem hotărî; totuşi ea tinde a dovedi urmă- torul шегі: Că ornamentul românesc, readus la schema sa primitivă, se va regăsi si în arta altor fri. Chiar şi motivul T'shi care se găseşte exelusiv numai în cele mai vechi covoare persane, precum ві Foho, au putut fi readuse la prima lor origină, care este chineză. Unul reprezintă o spirală amorfă, sim- bolul norului; altul un fenix legendar, ținând în сос un om-pasăre. Nu пе vom încerci вй găsim, pentru a caraeterizà arta noastră, un motiv de felul acela. Numai în predominarea bine definită a unor motive, culori sau ргосе- deuri, vom puted descoperi semnul special а geniului românesc. După 66 am cercetat 60166011111116 româneşti, cari contin în total aproape 2.670 modele, atât cusături cât şi țesături, si, după ce am rezumat în câteva, linii datele culese în fiecare din acele coleetiuni, аш găsit: 1. De opt ori, predominarea motivelor geometrice. Vom pute dar numără acest caracter printre cele ce merită să fie notate. 2. In aceste opt ori, găsim de patru ori notată marea freeuentë а rombului. Vom puteà dar socoti si frecuenta rom- bului ea о notă caracteristică. 3. Găsim, mai apoi, de 6 ori notată raritatea relativă а rombului, compa- rativ eu extrema frecuență a сгисе și a stelei, Putem dar stabili ca punet sigur: Pre- dominarea generală a motivelor geome- trice, eu o mare frecuenţă a crucii (uneori „gammată“), a stelei, al pătratului, şi o mai mică, frecuenţă a rombului. In ceeace priveşte filomorfii, găsim notate: De 8 ori freeuenfa relativă a filomorfilor, din сагі de 3 ori, іп. mod predominant. In се priveşte zoomorfii, am găsit : de 6 ori preznta zoomorfelor din сагі odată in mod dominant, socotim antropomorful printre zoomorfi). In ceeace priveşte prezența motivelor eu linii curbe, gisim freeuenta lor notată numai de 2 ori, coeace dovedeşte rari- tatea lor relativă. Acum putem rezumă, fără frică de a пе ingolà eu totul : Considerând la olaltă cusă- turi, covoare, crestături în lemn și ouă, arta românească va prezentă următoarele caractere: Din punctul de vedere al motivelor. 1. Predominarea motivelor geometrice. 9. Intre acestea, extrema predominare a crucii, apoi a stele), а patratului, si, in fine, а vombului. Marea. freeuentá a Потом от, Prezenţa zoomorfilor. . Raritaten liniilor curbe. . Prezența tetraseelului, sau a crucii „gammate“, Incât priveşte culorile, putem consider: ca sigure următoarele puncte: Pentru а calculà cu oarecare preciziune întrebu- inţarea aurului, trebue вй lăsăm la o parte A coleetiuni din cele 11 studiate: Colec- țiunea de ouă, de crestături în lemn, covoarele d-lui Luncan și „1270806 Stră- mosesti^, în cari intrebuintarea aurului a fost hotărîtă arbitrar de către autorul coleetiunei, Rămân, ash dar, 7 colecţiuni de consultat asupra acestui punct. Găsim notate de 6 ori mares predominare а съ Cu = ຮວ LIV MARGARITA MILLER-VERGILI aurului. Și o singură dată notată raritatea aurului (in eoleetiunea Cosma). Putem dar socoti frecuenta aurului ea о notă caracteristică a artei noastre, ңі са un punet de esenţială deosebire între noi si unele ținuturi din Ardeal. Apoi găsim: De 3 ом. Predominarea roşului, din саге odată eonbinat eu aur. De 2 ori. Raritatea relativă a. rogului, comparativ eu alte culori. De 4 ori. Predominarea negrului și a rosului combinate. Putem dar fixà punctul următor: Predominarea negrului eu roşu, com- parativ eu roșul singur. Din punctul de vedere а combinării culorilor isim : De 4 ori. Predominarea tonurilor ne- utre sau închise. De 3 ori. Frecuenţa combinirilor de 4 până la 5 culori. (eoleetiune din Ar- deal și covoarele d-lui Luncan). Putem rezumă acuma observatiunile noastre precum urmează : Din punctul de vedere al culorilor aurului. a roșului 1. Extrema predominare а 2. Predominarea negrului si combinaţi. 8. Intrebuintarea freeuentă a rosului cu aur. 5. Precuenţa eombinatiunilor de 2 cu- lori. б. Predominarea tonurilor neutre și închise, 6. Predominurea în Ardeal a com- binatiunilor de mai mult de 2 culori. Acestea se pot privi са semne caracte- ristice ale artei româneşti, în cea ce pri- veste culorile. Dacă adăugăm acum câteva note asu- pra procedurilor întrebuințate de prefe- маб la noi, anume: telul bine eunoseut de a distribui ornamentele pe cămășile şi pe vâlnicele femeilor; cele 15 puncte întrebuințate de țăraneile noastre, si reproduse exact în albumul D-nei Cor- neseu; intrebuinfaren câmpurilor albe pentru toate cusăturile noastre, lipsa {евй- turilor fără câmp visibil, freeuenta tesitu- rilor de horangie cu izvoade geometrice, procedeul de țesut 860116 си două fete, în răsboiu fie vertical sau orizontal, tesá- turile de lână si de bumbae vărgate, eu motive geometrice țesute chiar în уйгой- tură, țesăturile cu motive în reliev formate de 081110110 de lână, ete. vom aech o idee de earaeterile care pot permite totdeauna unci persoane initiate să геоппоавей între alte obiecte analoage, о țesătură sau o cusătură românească, сагі de obiceiu se inu prea ușor drept bulgărești, copte, ruseşti, ete. Un chilim românese se va putei tot- deauna deosebi de un chilim din Azia- Мей prin predominarea unor tonuri în- lăturate in Azia (anume negru-verde, nohotiu, ete.), sau а unor motive (eru- cea, S-ul rotunjit, flori stilizate für dibăeie), sau prin prezenţa unor procede- uri de țesut (văroături, asimitra câm- purilor, ete.). Asemenea o cusătură ro- mâneaseă se va deosebi de o broderie tureeased sau rusească, prin modul de tratare a câmpului, prin intrebuintarea aurului, prin predominarea erueilor, prin combinarea punctelor, ete. Faptul chiar de a impodobi unele obicete, constitue unul din caracterele rasci noastre. Avem іп comun eu un mic număr de popoare, trebuinta de a înfrumuseţă chiar lucru- rile саге nu vor trăi decât puţine zile: Ouele de Paşti, fureele de tors foarte mi- 88108 lucrate, menite adeseori să Но frânte la sfârşitul iernei când încetează serile de elacă, unde se adună femeile pentru а sfătui torcând. In acest instinct de a impodobi се nare a trăi mult, nu ne intree decât Indienii, сагі desenează, de mai multe ori pe zi, cu nisip alb, în fata pragului lor, izvoade cu forme regu- late, pe сагі pieioarele trecătorilor le şterg numai decât. Acesta e un mod de a participă la nevoia de frumuseti ре STUDIU ASUPRA ARTEL DECORATIVE LV care o arată natura în podoaba florilor, a fluturilor, ві a miilor de fiinţe plipânde сагі n'au a trăi decât o zi. Pe cât îngădue documentele date la lumină până acum, răspunsurile la cele trei întrebări puse la începutul acestei lucrări sunt 801110816. Dacă această scurtă revizuire a bogățiilor noastre artistice a Martie, 1911 putut insuflà vreunui cetitor gustul de a cercetà mai de aproape, sau de а руеш ai mai mult acele comori în сагі se înscrie caracterul rasei noastre, ві în cari reînvie nepreţuite rămăşiţe dintr'un trecut atât de vechiu, ea isi va fi împlinit scopul, si va fi răsplătit pe autorul ei de o muncă adesea aridi. LLL ISERICA ТВЕ!-ЕВАВН! ) OIS-HIÉI BISERICA TREI-ERARHI (1451) аж | l RRRRRRRSI ЗІН LII BISERI ICA ТВЕНЕВАВН! (1451) EGLISE DES IÉRARQUES TREI-ERARHI (1451) (MÂNĂSTIREA PUTNA) EVANGELIAIRE (MONASTERE DE PUTNA) EVANGHELIE (m it LA CONTESTI ROMANĂ EVANGELIAIRE ASTERE ОЕ PUTNA) TREZOR DE CONTZESTI (EPOQUE ROMAINE) TRI DE CONTZESTI (EPOQUE ROMAINE) ҤЕ шы BISERIC. ЕҢ мамы MONASTERE DE HUREZ PEET] TUL ST. NICC ASTIREA HUREZ) 1111111819 . NICOLAS (MÂNĂSTI H 1 | n 1 ін 1 } ነ: | НЕН (MONAS DE SLATINA) ип REA SLATINA) e Е ااألاالا إا للل «ЕТШІ. EPISCOPAL NĂSTIREA HUREZ) FAUTEUIL EPIS (MONASTERE DE 'CHENAR (MÂNĂSTIREA HUREZ) БЕНЕН МЕМТ (MONASTERE DE HUREZ) CHENAR MONASTERE DEH СНЕМАВ 2 ORNEMENT (MONASTERE DE HUREZ) ` MÂNĂSTIREA MÂNĂSTIREA CURTEA- MONASTÉRE DE CURTEA- rri зе“ 1 ЕН au BISERI EGLISE DE PRO EVANGHELIE DĂRUITA DE EVANGELIAIRE DONNE PAR LE RADU-VODA VOEVODE RADU Т s m ተገገተተ ANÁSTIREA DE ARGEŞ H f Г 18 < © a в D | 0. | د | 7 ፪ | m | H E 541 2 | 2 | : S || | НІ I HH Í | + 1 Е 1 1 | | | SCH < | i t 5 EHI i ri ፳ cH ፐ o | ЕН 9 | 3 0. ñ < ч ш 1: ши: 1 т | 5 м | T 2 4 H 5 HHI HHA | енген ЕН! НЕ E Я БЕРЕН | T rT T ا ЕН і i | SECH ри | 11-1 т | ` MÂNĂSTIREA DELA RÁDAUTI RADAUTZI MORMÂNTUL SOȚIEI LUI ŞTEFAN: BEAU D'UNE PRINCESSE CEL-MARE (PUTNA) MOLDAVE (XVI SIECLE) EE ; ў H H H шин! E m! لاا n I n 5; НЕЕ | H | FOISORUL DELA MĂNĂSTIREA PAVILLION DU MONASTERE HUREZ (680 DE HUREZ 1 ГГ H 7 I 2. Е FOISORUL DELA MÂNĂSTIREA “11111 PAVILLION DU MONASTERE | HUREZ (680 FI DE HUREZ ] | я ተ D | Ë eech и! 1 | FOISORUL DELA MÂNĂSTIREA EH PAVILLION DU MONASTÉRE нове? (1691) DE HUREZ 1-1 . 8 ን % [| | | ተ | MĂNĂSTIREA HUREZ (680 ЕН MONASTERE DE HUREZ Bi я! 11 ii и! | EECH BR 1 | [1 4 ин НН š | Е НЕ АЧЫЛА HUREZ) EVANGELIAIRE (MONASTERE DE HUREZ) FEEFEE H - ЖЕКЕШЕ Bil ананын). maman ар mi ИН ສທ пип - ЕН mm И | SFESNIC (MÂNĂSTIREA HUREZ) CHANDELIER (MONASTERE DE HUREZ) [| E 7 НЕ я H ни [| ທທທ ህተ” i ຽ TRONUL DOMNESC DELA SĂRINDAR TRONE ROYAL DANS L'EGLISE (1652) ОЕ SARINDAR H F HEER H اللا ГІ ЕНЕН HEE ГЕНШЕ " FOISORUL DELA MÂNĂSTIREA PAVILLION DU MONASTÉRE - HUREZ (169!) DE HUREZ ЕЕН : EBEN | | | MĂNĂSTIREA HUREZ (1691 EH HE UŞA IMPARATEASCA (MÂNĂSTIREA HUREZ) A ORTE D'AUTEL STERE DE HUREZ) ARATEASCA REA HUREZ) D'AUTEL DE HURE ніна ац а а а MÂNĂSTIREA HHHH ZIA (1410) (1410) DEL A CONTE: + AL II-LEA) 5 я! BEE TRESOR DE (ዘዌ SIEGLI ໄ? HERE ГГ Ін EE 3 i а ri 7 | E BISERICA TREI-ERARHI (1639) · + "ÉGLISE DES TROIS-HIÉRARQUES (1639) EE: ] | uM ¥ ك EEEE ШЕ ЕЕЕ : 333 ແ и Г rri FH FE GES и H 21 [| BISERICA TREI-ERARHI (1639) ÉGLISE DES TROIS-HIERARQUES 1639) BISERICA TREI-ERARHI (1639) EGLISE DES TROIS-HIERARQUES 1639) Е 1 ҤЕ 552555 ል TREI-ERARHI (1639) ÉGLISE DES TROIS-HIÉRARQUES (1639) EH E pp 1 ALLE LII 71 DES TROIS-HIÉRARQUES (1839) EEL 1111 HI? SERICA TREI-ERARHI (1639) DES TRO IS-HIÉRARQUES (1639) EE 7 5 (639) EGLISE DES TROIS-HIERARQUES (1839) ÉGLISE DES TROIS-HIERARQUES (1639) ÉGLISE DES TROIS-HIERARQUES (1639) EGLISE DES TROIS-HIÉRARQUES (1639) BISERICA TREI-ERARHI (1639) BISERICA TREI-ERARHI (1639) BISERICA TREI-ER/fRHI (1639) BISERICA TREI-ERARHI (1639) ተ 4 M 2 LECH Se H “1111 1 s 8888. 1. г H Li Bi لال H m ИШ D Lr mi îi 1 : i | и Eu H D GH я E Г H H EHE ب 88 Hi Г ща! !-| НА اللا | HH 8 ን i Hi CARTE BISERICEASCÁ : LIVRE D'HEURES الا (BISERICA DIN RACOVA 4842) ˆ . а (EGLISE DE ВАСОУА) FH г 1 | НЕ CH 1 ፡ Н п ተማ DIE : ЕЕЕ OI z- I BESSER CARTE BISERICEASCĂ LIVRE D'HEURES . (BISERICA DIN RACOVA 4842) (EGLISE DE RACOVA) ma! . 1 1 І ІІІ Е : BE; 8 I 1 1 ш ЕН : [111 иинин ЕҢ | ER . _ CARTE BISERICEASCĂ EEE] LIVRE D'HEURES | (BISERICA DIN RACOVA 1842) mi (EGLISE DE ВАСОУА) JH 2 я г T [7፲፲፲፲፲፲፲ [ Fr CH H 5 HH : : ፡ : E Е : FHH H EEH FFEEEEEFEEEEH ЕНЕЕНЕНН H HHE PSALTIRE (BISERICA DIN RACOVA) PSAUTIER (ÈGLISE DE RACOVA) FEE EHEHEHE H 552252 Ë ЕНЕ ш i E den LTIRE (BISERICA D PSAUTIER (ÉGLISE RACOVA) UTIER (EGLISE DE RACOVA) PSALTIRE (BISERICA DIN TI І PSALTIRE (BISERICA DIN НАСОУА) PSAUTIER (ÉGLISE DE RACOVA) UŞILE IMPĂRĂTEŞTI (BISERICA DIN RACOVA 1842) PORTE D'AUTEL (ÉGLISE DE RACOVA) H UŞILE IMPÁRÁTESTI (BISERICA DIN ВАСОУА 1842) PORTE D'AUTEL (ÉGLISE DE RACOVA) 11: D “11:11 2 d Ë ВЕ | ЕЕ ЕН Е - H HERD ` s E ER BR CARTE BISERICEASCĂ (Racova) LIVRES D'HEURES (вАСОМА) H өзді x. n rH " г НАЯ D 1 | ія BISERICA DELA P EGLISE DE RACOVA min 551: BISERICA DELA RACOVA (842) EGLISE DE RACOVA Ur ÉGLISE DE RA Lr 22 SFEŞNIC (BISERICA CHILIA-VECHE) CHANDELIER (EGLISE DE KILIA МЕКЕ) SFEȘNIC (BISERICA CHILIA-VECHE) CHANDELIER (EGLISE DE KILIA VEKE) SFESNIC (BISERICA CHILIA:VECHE) CHANDELIER (EGLISE DE KILIA VEKE) EVANGHELIA (BISERICA CHILIA-VEGHE) EVANGELIAIRE (EGLISE DE KILIA VEKE) ВАМА EPISCOPALĂ IREA VÁCÁRESTI T TALLE EPISCOPALE NASTERE DE VACARESTI) СА STAVROPOLEOS (1724 ANALE አራሷ у ຽ TRANĂ EPISC OPALÄ RESTI 1722) Қ az (ÉGLISE STAVROPOLEOS) STALLE EPISCOPALE (MONASTERE DE VACARESTI) ТВАМА EPISCOPALĂ TIREA VĂCĂREȘTI 1 STALLE EPISCOPALE (MONASTERE DE VACARESTI) ННЕНЕНЕҢ ЕНЕНЕЕНЕН PSAUTIER ÉGLISE DE.FILIPESTI) ALTIRE (BISERICA DIN FILIPEȘT ງ ЕН ІНІҢ (ВІЗЕВІ 11 ORNAMENT Т ЕЕЕ كك BISERICA DIN BRADESTI 525:፡:፤ UȘA BISERICII DIN BRĂDEŞTI инин! TRONUL DOMNESC D BISERICA BUCUR H للل ЕЕЕ E COSTISA г PRIDVORUL. BISERICII BALCON DE L'EGLISE DE DIN BRÁDESTI BRADESTI CADRU DE ICOANE ENCADREMENT D'UNE ICONE аза іа а н аа CADRU DE ICOANE DREMENT D'UNE + LIVRE D'HEURES ISERICA DIN С T Li STESTI) 212 ВТЕ BISERICEA LIVRE‘ D'HEU rH FE LISE DE 111 111141! | CARTE BISERICEASCĂ BISERICA DIN COSTEȘTI CEET ÉGLISE DE со: ເຈ + (BISERICA COSTEȘTI) LIVRES D'HEURES (ÉGLISE DE COSTESTI) T LL ІБЕНІСА COSTES LIVRES D'HEURES (ÉGLISE DE COSTESTI) CARTE BISERICEASCĂ (BISERICA DIN COSTEŞTI) LIVRE D'HEURES (EGLISE DE COSTESTI) 1111 I BISERICEASCĂ A DIN COSTEŞTI) LIVRE (ÉGLISE 30 -== : z +H SH : : CC) ца H Ti T 1 = E == i | : Т H ГІ I T T H = ur ш БЕ 4 ka 3 фи ፪ dk шо 5 T оо ш що z ш> 8 ¦: E 2 H по ше Е Es: Е d 55 i Т Š бар+ Е G < o z - ເຮທ! à ш I rd d HH | L н- : ነ p E НЕ Е I L 1 ຽ шинин! I H г I I Н Е L 1. 3 TT i HHH а E | HER: $B = H I u Е + Т БН < | ош ri 3 H ga Š ວດ е шо E " ze I E au 4 ә ЕЕ шш I EH ES 5 d 10 5 | 44 I | = i | ши | 1 T | T | | i E ша I ተዝ | 1 a | i і 2 і — سو ---.<-- ---- MÀ ---- —— ج ቤር ው DI = EN — ىجد II = E ` "ሥታ i | ! 31 MÂNĂSTIREA TRONUL LUI ممم مىم غ ÎS Н Винни 7 111111 11:11 ЕНЕ ни! EEFI НЕН ທທທ O FURCÃ DE Т ` COPIE SUR UNE OUENDUILLE ˆ ` я SR 1111411111 кинин FURCĂ DE TORS COPIÉ SUR UNE QUEN S ກ — г ОЕ РЕ O FURCÁ | ШЕ ШЕЕ HE ІН ЕЕ DE PE O FURCA DE COPIE SUR UNE QUENOUILLE ИЗДИН ERR REES BER REGER Ў LELEETEEREEEHEEEEEEEEEEEE D'UNE CEINTURI ZALE DE SERPAR NEMENT D'UNE CEINTURE ተ ቪዲ CERDACUL UNEI ДВА D'UNE MAISON DE PAYSAN | (RACOVA г OI HIH ГЕ ተ CERDACUL УМЕ! CASE ТАВАМ (RACOVA) EŞTI ` rr D'UNE MAISON DE PAYSAN (RACOVA) 411 ທ Li n BALCON “ዣ። 7 LT DE PE О STRACHIN, COPIÉ SUR UNE ÉCUELLE DE PE 0 ຣກ COPIÉ SUR UNE ОЕ РЕ O S 11] COPIE SUR УМЕ ЕСИ 37 DE PE O STRACHINĂ DE PE O STRACHIN COPIE SUR UNE ECUELLE COPIE SUR UNE ECUELLE ТІ COPIE SUR COPIE SUR UNE ECUELLE 11 Н | DE PE O STRACHINĂ COPIE SUR UNE ECUELLE D DE РЕ О STRACHINĂ COPIE SUR UNE ECUELLE +: LLL DE PE O FURCĂ cn ГЕНДІ COPIE SUR UNE QUENOUILLE . HEHEH СОР!Ё SUR UNE QUENOUILLE Т. DE PE О FURCĂ 141111 SE COPIE SUR UNE QUENOUILLE ID EEEE ЕЕ e DE PE О FURCĂ Е COPIE SUR ИМЕ QUENOUILLE | H ] EE A0 Е | 2 n 4 DE PE UN PÁPUSAR COPIE SUR UNE PLANCHE A EGOUTTER mă (DE STORS BRÂNZĂ) | |, Е .ፒ . ፒር FROMAGE E HE БЕНЕН EELER Е . DE PE UN. ULCIOR COPIÉ SUR UNE AMPHORE RUSTIQUE ЕЕН " Ë |. Н 1 ЕН | БЕН DE PE О COFĂ COPIE SUR UNE SEILLE Е 525559 ЕЕЕ n ЖЕЕ ЕЕЕ n i: 1 ЕЕН 1. и DE РЕ О СОРА COPIE SUR H ЕЕН | H “111. EEE FHE OUĂ (CALUL DRACULUI) COPIE SUR UN OEUF (LA | . ү ЕЕ H LL -- COPIE SU НЕНЕН ທສ 7 UN_OEUF CERISIER) 1 DE РЕ OUĂ US DE СВО ЕЕЕ ЕН E LESTROP! ЫН ECET PE OUĂ (BRO б- መሻ” ማጭ 48 DE PE OUĂ (САРА Foren COPIE SUR UN 0 EUF (LA CROSSE DU PRETRE) DE PE OUĂ (BRÂUL MOCANULUI) COPIE SUR UN ОЕ! DE PE OUĂ (свус!) UE (LA CEIN TURE DU BERG OUĂ (TALPA GÂŞTEI) UN ОЕЧЕ (LES PA TTES DE ПО ገ > ка > > በጨ 1 UN OEUF | UN OEUF ` А і DE РЕ OUĂ (CANDELUTA) Е ILA LAMPE D OPIÉ SUR UN OEUF (LA 1 Т S Я COLIVIE) E SUR UN OEUF (LA "COPIE SUR ITT COPIE SUR UN OEUF (L'EGHELLE г I гі: мияны DE РЕ OUĂ (сиівесі) 222222125፡፡9፡9፡፡2፡2፡፡፡፡ Lr ER COPIE SUR UN OEUF (L ИШЕНЕ ЕЕЕ ВАРЕНЕ ດກ ALEA ВАТАСІТА) BEE |] از ава аа а і і а аа а ава а COPIE SUR E LABYRINTHE) "ТЕЕ ЕНИН COPIE SUR UN ОЕЧЕ 888 СЕНІ СЕЕН COPIE SUR UN OEU 1 ЕКЕН па LECH ЕЕЕ ЕНН SUR UN OEUF EHE шы СІ 1 {| ພສທ ເຊະ OEUF (Les ÉTOILES) DE PE OUĂ (CÂRLIGE) ANULUI) L'AILE DU VAUTOUR) ກຈ 111 ` DE PE OUĂ ГІ LLL COPIE SUR UN OEUF Т T + sss ГГ ]-