Margărita Miller-Verghy — Izvoade strămoşeşti (1927)

00 


6 


4 


висивезти 


% 
H 


# 


EDITURA LIBR ARIE I 


-->-------- መፀ 


CULESE D 


MARG MILLER 





| 
| 


ດ 





IZVOADE STRAMOŞEŞT! 


CULESE NA 
Мы 

DE 
ኘ 


MARGARITA MILLER-VERGHY 
$ 


BUCUREŞTI 


Editura Librăriei SOOEC ແ Co., Вос. Anon. 
1927 


56574 








STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE 


TABLA DE MATERII 





_ Pagina 

` 1. Există o artă decorativă ፣06ሷክ6886ከ7.....ብ... ብ. ብ... я уп 
II. Câteva cuvinte despre trecut. . . - : 1 а б ош miu ت‎ пй IX 
Ш. Origina motivelor decorative. ee XII 
IV. Alterarea motivelor decorative ee XIV 

^ ү, Diferite feluri de motive decorative. еее yl 
VIL кА. го mos оа оа 0 о с ба ແບບ ດດ XVIII 
ҮЛ рти o s a ров ан < ± piu ощ be ກ bio XIX 
ҮЛТ: 2ботог о E አመመው” 3 pk: ችም መሙ XXII 
IX. Despre persistenta sedis 91300010000 ˆ Бо бю э а о бй XXV 
X. Despre crucea рашшМа.......... ር ረ t t t t n XXVII 
595 ри ав e ww o d c 9 970 о ао 50 р GET ова XXXI 
XII. Coleeţiunile, noastre уор к ມ; нн аа 1 ®1 7 XXXIII 
ХШ. 0016688681. diverse ee ¬ 1 
XIV. Concluziuni акне E АЕ лее ШІ 


аллә del 49 papini i 
ре #ያሥሪቻ 
pane pe > Pen (РК. corran). 











BIBLIOGRAFIE 


Arta la Români, 5 « «4 o9 “ብ. A. Tzigara-Samureas. 
Industria Casnică Іа Români + . ፡ . - * Tudor Pamfile. 
Ueber die Ländliche Hausindustrie . . . . N. Moga. 

L'art rustique en Suède . . - . : - :.! St. Graulund. 

Les tapisseries coptes : . . - - t ” 1 `. бегвраећ. 

La Tapisserie . « « «€ то Eug. Müntz. 

Les débuts de 'ГАтт.......... E. Grosse. 
. Evolution in Art. . .... tt A. ©. Haddon. 
Documents de l'art oriental. . . . - - : Ch. Stoll. 


Handbuch der orientalischen "l'eppiehkünde , Neugebauer. 
La Migration des Symboles. . - . . : „Comte Goblet d'Alviella 


Histoire des peuples de l'Orient. . . . : Maspero. 
Les peuples Атушз....... r 5 Zaborowski. 
L'ornement polychrome. ፡ ፡ s + : : ” ' Racinet 
Colecțiunea M. 8. Regina . een 

" Dem. Comsa. 

E Dem. Comsa (erestáturi). 

5 Minerva Cosma. 

4 ЕІ. Cornescu. 

5 El. Marghiloman. 

3 Panaitescu (cusături). 

5 Panaitescu (ouă roşii). 

5 Prinţesa Tenichew. 


o Comtele Bobrinsky. 
o Haberlandt. 
Bruch-Auffenberg. 


























STUDIU ASUPRA ARTEL DECORATIVE 





1. EXISTĂ О ARTĂ DECORATIVĂ ROMÂNEASCĂ ? 


ste fivese să пе întrebăm, când 
vedem că apare un nou album 
cu motive decorative, dacă nu 





tot ce ar fi fost de spus; dacă această 
nouă шегеге mai adaugă ceva la eunos- 
tinţele căpătate până acum, şi 1181 cu 
seamă, dacă, pentru а indreptáti această 
lucrare, există un număr de motive deco- 
rative, cărora să li se poată da numele de 
„românesti“. 

Scopul astei încercări va fi de a răs- 
punde la acea întrebare. Singurul mijloe 
de a ajunge la o concluzie, este de a stu- 
dià amănunțit eoleetiunile, deja nume- 
roase, cari conțin modele de cusături, de 
tesituri, de crestături în lemn, ete. Numă- 
rul lor, care a crescut neîncetat de vre-o 
zece ani, pare a răspunde afirmativ la 
intrebarea ce ne-am pus. Nu trebuie 
însă să ne ingelim asupra greutăţii pe 
саге o întâmpină o astfel de incercare, 
pe câtă vreme cercetările noastre nu pot 
fi decât foarte restrânse, din cauza lipsei 
de documente. Până acum avem in Ro- 
mânia şi în Transilvania un număr de 
nouă coleetiuni, din cari numai trei pre- 
zintă destulă, preeiziune, са să poată 
servi de bază unei cercetări câtuşi de 
puţin științifice. 

În ceeace priveşte ţările vecine cari 


ға spus asupra acestui subiect | 








ne-ar puted servi drept puncte de compa- 
rație, când va fi vorba de a se stabili ca- 
racterile distinctive ale motivelor noastre 
decorative, ne lipsese си desăvârşire do- 
cumente pentru Bulgaria şi Macedonia; 
iar pentru celelalte ţări învecinate, suntem 
redusi la 6016600068. de broderii ruseşti 
а princesei Tenichew, la colecția Bo- 
brinsky şi la albumul Haberlandt. Arta 
orientală, veche si modernă, e mai bine 
reprezintată în bogate colecțiuni pe сагі 
vom ave ocaziunea să le cercetiu. Nu- 
mai muzeul Etnografic ne va puteà per- 
mite, cândva, să ne formăm o părere 
definitivă asupra desvoltärei artistice a 
diferitelor regiuni din România. 

Ju toate că deocamdată eonditiunile 
sunt nefavorabile ori cărui studiu amă- 
пици, totuşi war trebui să ne dăm 
пате dela o asemenea întreprindere. 
Arta decorativă a luat de multă vreme 
un rang însemnat printre caracterele 
cele mai importante, cele mai vorbitoare, 
când trebuie să judeeñm despre trecutul 
si девргд tendințele unei rase. Există 
totdeauna un motiv pentru care cutare 
izvod e adoptat de cutare popor; gi chiar 
dacă uneori nu-l putem stabili, problema 
nu este mai puțin vrednică de interes. 
Pe lângă aceasta, gradul de desvoliare 
al artei decorative în diferite ţări, atârnă 





VIII МАВСАВІТА 


MILLER-VERGHI 





de diferite cauze, din cari cele mai în- 
semnate sunt bogăţia, sărăcia, elima, și 
intr'un cuvânt, totalitatea, eonditiunelor 
economice si sociale. Când trece cinevi 
prin „Nordiska Museet“ dela Stockholm, 
este uimit, din capul locului, de deosebirea 
dintre sălile Finlandei, şi cele a Suediei 
și a Norvegiei. Finlanda nu ne arată 
decât lucruri cari par a fi nişte prime 
верце rău nimerite ві neeompleete а obiec- 
telor ajunse la perfecțiune în țările ve- 
cine, deși asemănarea în inspiratiune este 
hătătoare la ochi în ейќеві trei ţările. 
Nu e de 188801018 ей lupta pentru exis- 
tenti este mai grea in Finlanda, unde 
clima e mai aspră, si unde conditiunile 
sociale sunt eu mult mai puţin favora- 
bile decát in state infloritoare cum sunt 
Suedia, si Norvegia. Pe de altă parte, 
caracterul etnie al unui popor e atât 
ce adâne шири pe orice lucrare de- 
eorativá esitš din mâinile sale, încât un 
fragment de obiect țesut валі săpat, chiar 





fără să se cunoască origina lui, este ugor 
identificat de către un specialist, adese ori 
cu o exactitate adevărat uimitoare. Ne 
aflăm agà dar în fata unei ramuri din cele 
mai înalte ale antropologiei, căci regăsim 
în arta decorativă un indiciu etnie, care 
arată tot са ві limba, trecutul unei gru- 
pări de oameni, rolul ei în lume, şi locul 
ei printre aseendentii și colateralii ei. 

Dacă vom isbuti să răspundem la 
aceste trei întrebări : 

1. Cari sunt motivele şi procedările 
caracteristice ale artei decorative în Ro- 
mânia? 

2. Care este motivul sau procedurei 
exelusiv specială artei noastre? 

8. Cari motive sau procedări lipsesc 
din arta noastră? 

Vom fi făcut cei dintâi paşi ре o cale 
abia deschisă, care poate va ispiti pe 
alții mai competenţi, să ducă mai de- 
parte asemenea cercetări de un înalt 
interes istorie și antropologic. 








II. CÂTEVA CUVINTE DESPRE TRECUT 


Мы) 605. 1 analele trecutului, 

NA Р nu găsim mare lueru niei în 
| Ж Й) istorie nici în literatură, care 
Шан |) 5і ne inlesneasc sà hotürim 
măcar epoca primă când ға ivit arta 
decorativă la noi. Suedia a putut sta- 
torniel in mod foarte exact aspectul 
locuinţelor sale din vechime, multu- 
mită, povestirilor din călătorie a celebru- 
lui naturalist Linnaeus care a străbătut 
în anul 1741 mai multe ţinuturi sean- 
dinave. Se gisese іп deserierile sale nu- 
meroase aminunte asupra caselor, asupra 
mobilierului, asupra uneltelor de gospo- 
dárie, asupra costumelor, ete... Ре de 
altă, parte, mormântul unei regine daneze, 
Tyra, decedată la 950, si de curând 
deseropată, s'a găsit căptugit cu ţesături 
de lână, ceeace ne dă o idee despre 
marea vechime a fesíturilor in Scandi- 
navia. Cele mai vechi legende seandinave 
ne ага pe femei gi pe fecioare inde- 
letnicindu-se cu mestesugite ţesături si 
alesături cari reprezintau faptele strülu- 
eite ale eroilor. Chiar poemele eroice, 
precum sunt „Cintarea lui Gudrun“ 
descriu acele covoare сп scene de vână- 
toare şi de lupte, cari impodobiau pa- 
latele căpeteniilor. Бі istoricul suedes 
Olaus Magnus în secolul al XVI, a 
lăsat nu numai o deseriere in latineste, 
darzehiar şi о gravură în lemn, вате 
reprezinti toate amănuntele unui ban- 
chet, unde se poate vedeă forma exactă 
a imenselor cupe eu două toarte din 






እ 








care se Бей, berea, şi сагі ве întrebuin- 
țează până astăzi în acele tiri. 

Domnul Tzigara-Samureas, în prea in- 
teresanta ва, scriere „Arta în România“ 
spune ей s'a descoperit în Norvegia un 
covor, îngropat sub podelele unei biserici, 
вате datează din secolul al XII-lea, сева- 
ce ne dá o dată aproximativă a înflorirei 
artei țesutului în Scandinavia. 6881-1 
gi noi în istoricii noștri sau în folklorul 
nostru indieatiuni tot atât de precise ca 
acele pe care le 6189) aicea? Din ne- 
fericire, nu. T'otugi avem si noi în operele 
d-lui Iorga câteva amănunte de mare 
pret. Domnia-sa citează in „Chipuri şi 
leoane* nişte documente care datează 
dela 1560, din care se constată comer- 
tul nostru cu Ardealul, în cât priveşte 
postavul. La 1548, Petru-Vodă trimete 
dela Suceava poruncă în privinţa a 100, 
bucăţi de postav roşu. Apoi diferite 
legi, eu data din 1700, 1812, întocmite 
de principii noştri pentru ocrotirea fabri- 
celor indigene de ţesături (anume de 
marame) sunt cu îngrijare notate de 
acest neobosit cercetător. Томе aste 
amănunte însă par а privi marea industrie 
ві nu пе dau indiea(iuni asupra 11911 
artistiee, personale sau decorative a obiee- 
telor produse la noi. 

Dacă aruncăm o privire asupra fol- 
klorului, asupra baladelor celor mai сп- 
noseute la noi, güsim câteva lămuriri, 
сате au oare care însemnătate; astfel 
în balada, Radu Calomfirescu саге 





N 


MARGARITA MILLER-VERHI 





povesteşte o întâmplare din timpul dom- 
niei lui Mireea-eel-Bütràn, pe la anul | 
1380, găsim următoarele versuri: 


„але îi apucă 
„Un covor le agterneà | 
„In genunchi îi tot puneà... 


Avem asa dar mărturia că în secolul 
al XIV-lea se intrebuintau covoarele. 
Cât despre origina lor la acea epocă, 
ar fi prea îndrăzneţ să afirmăm ceva. 
Totuşi ға băgat de seamă că în aceste 
rapsodii adunate prin tradiţie orală, mai 
niei odată nu se pomeneşte de obiecte 
таті sau exotice. Е 

Intr'o alti baladă: „Inelul şi na- 
frama“ cetim: 


„De mă lagi plângând acasă 
,Na-(i naframa de mătase 
„Pe margini cu айг trasă“ 


Ceeace arată marea vechime a mara- 
melor străvezii de borangie eu alesături 
de aur, care până în zilele noastre fac 
parte din portul tírineilor române. 

In „Român Grue Grozavanul“ 
găsim: 





„Таг chiar în mijlocul lor 
„Nalţă-să un cort de covor; ; 
„Poleit si narámzat, 

„Un cort mare si rotat, 
„Cu türusi de argint legat, 
„Pareă-i cort de împărat“ 


Oare nu se vede aici o depărtată 
urmă, a corturilor strălucitoare de aur 
şi de purpură, şi încăreate de un lux 
cu totul aziatie, pe care Га introdus 
Alexandru-eel-Mare, întorcându-se din | 
expeditiunea sa, şi despre care istorieii | 
ne-au lăsat atâtea descriptiuni. 

| 


De intrebuintarea borangieului se po- 
meneste si in basme; dovadă «despre 
aceasta, este basmul în care tânăra 
domniţă pregăteşte pentru pruncul ei un 


„leagăn de mătase“. Тоё în acest basm, 
auzim pe una din cele trei fete zieând 
către surorile sale, când vede trecând 
pe Făt-Frumos: „de má ia pe mine de 
soţie, îi voiu tine сава cu un fus de tort“. 

De aei vedem că obiceiul domnitelor 
noastre, са ві a reginelor din Homer, 
era să stea, acasă si să toarcă lână. 

Balada „Oprişanul“ care povesteşte 
o întâmplare din domnia lui Mihnea- 
Vodă, la 1510, zice despre hergheliile 
Oprisanului : 


,Oprisanul încă are 
„Două, trei, cinei mii de epe 
„Сп cergi albe pe spinare“ 


mai departe: 


„Mihnea- Vodă adormit 
„Dormia pe un pat aurit 
„Га cămara întunecată, 
„Тов cu saluri îmbrăcată“. 


Numirea preciz de „вали!“ pare + 
а Ил că aici nu e vorba de ţesături 
de lână groasă, care se agtern la noi 
drept covoare, сї de ţesături fine uduse 
din Orient. Bogăția obiectelor intrebu- 
intate în viea{a zilnică, nu ве mărginește 
la ţesături de lână sau de mătase. Vedem 
de multe ori pomenindu-se de juvaere 
săpate de aur gi de argint, sau chiar 
Чо ornamente pietate. 

Buncoară în balada lui , Ghemis*: 


„Бий бога lui Ghemis 
„Pune salbă si benis“ 


ў 


Si în balada lui „Mogoş“ vedem: 


„О teleagă zugrăvită 
„Pe dinăuntru poleità. 


In care sora celor заре frati Mogos 
intră în oraşul București, prin marea 
cale care а purtat numele сі până la 
1876, când ва numit „Calea Victoriei“. 

Intro altă baladă „Mihu Copilul“, 
e descrisă lupta dintre eroul legendar, 














STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XI 





Mihu copilul, Păunaşul Codrilor şi Ianus 
Ungureanul. Se simte aici ecoul urei | 
sceulare, сате a pătruns în sângele газе! 
ңі саге ва prefăcut în cântec, printrun 
procedeu analog cu cel саге a dat пав- 
tere unei hore populare în Franţa, іп 
eare Anatole France a întrevăzut imaginea 
Ioanei d'Are gi a luptei ei іп contra 
Englezului. Hora sună cam astfel: 


„Lin Paris se găseşte 
„Un prea frumos izvor 
„Dra la ra Іа... 


„Acolo se scăldau trei tinere fecioare 
„Ira la ra la... 

„Pe acolo iată trece un eraiu din Inglitera 
„Dra Ја ra la... cete... 





Apoi se încinge o luptă între tânărul 
стаи $i cea mai mică dintre fete, care-l 
desfide ast-fel : 


„Ги sabia fi-ei lua-o 
„ra Ја ra la... 

„ȘI eu mi-oi luà furca, 
„ra Та ra la... ete... 


Și mica furcă învinge sabia tânărului 
፥ H 

eraiu. 
Іп „Mihu Copilul“ mai citim: 


„Ori frául eu fluturi 
„Ori scumpele rafturi 
„Ori armele mele 

„Се lueese са stelele... 
„Armele culcate 

„Cu aur îmbrăcate 

„ȘI cu fier ferecate. 





111181111168 celor doi voinici are loe in 
mijlocul pădurei, lângă un monument 
în ruine: 


„La masă de piatră 
„Cu slove săpată 





„Cu slove de carte 
„Са aur suflate. 


Insă nota cea mai interesantă, cea 
mai caracteristică, este aceea dată de 
un basmu cules de Ispireseu, „Omul 
de Piatră“. Acolo se vede un ovreiu, 
negustor ambulant, саге vinde cămăși 
frumoase, de borangie mai subţire decât 
aţa de păiangen. Cine sí nu recunoască 
іп йв vânzător iscusit un eoboritor de 
departe din vegnieul negustor fenician, 
din Tyr si Sidon, eareeutreer marea 
Interioară, ducând la cele patru colţuri 
Ме lumei vechi, purpură, byssus, fildeş, si 
broeaturi din Persia. Si prinţesa Kiralina 
imbrüeatiin haine „tesute cu aur şi eu 
mărgăritare“ cumpără cămaşa mai sub- 
tire de cât fumul, dela care trebuii, să 
і se tragă moartea. 

Din această repede ochire eulegem 
însă date prea puţin exacte ca să încer- 
căm să hotărâm epoca aproximativă în 
care a apărut arta industrială în ţinuturile 
noastre. În asemenea cazuri se poate 
judecă numai prin analogie; aga dar 
vom presupune că arta, decorativă va fi 
avut la noi 806185 evoluţie ca si la cele- 
lalte popoare; ba este chiar probabil 
că va fi mers la noi mai repede decât 
aiurea, fiind dat că este indigenă prin 
aste locuri din cea mai depărtată an- 
tichitate de oarece istoricii пе arată pe 
Зе tesind cânepă înaintea tutulor 
celorlalte popoare. Herodot (400 înainte 
de Hristos) vorbeşte despre tesăturile 
de cânepă a Seitilor ,asà de subţiri si 
аңа de frumoase încât ват puted erede 
că sunt ţesături de in“. 

Ne mai rămâne acuma să: căutăm cu 
ajutorul metoadelor de cercetare între- 
buinfate de celelalte ştiinţe, сате poate 
በ origina motivelor Че decoratiune. 








III. ORIGINA MOTIVELOR DECORATIVE 


ricât de discutabile ar fi până 

acum unele din eonceluziunile 

Ја cari au ajuns mai multi spe- 

cialişti în arta decorativă, un 
lucru însă rămâne astăzi stabilit: niei 
un desen sau motiv nu este cevà scor- 
nit în mod arbitrar. Nici un izvod nu 
există care să nu poată fi readus la una 
din aste două origini: sau este o copie 
după natură, sau se datorește unei im- 
portaţiuni sau unei influențe streine, 
care se poate explică prin cunoştinţele 
istorice. Са toate manifestările сагасіе- 
ristice spiritului omenesc, instinctul de 
a-și infrumusetà locuinţa se iveste chiar 
ві la omul din eaverne, oricât de departe 
găsim urmele lui in trecutul preistorie. 
Produsele acestui instinct sunt conditio- 
nate de un număr de circumstanțe exte- 
rioare, preeum elima, natura solului, 
flora si fauna, ete. Studiile d-lui Stolpe 
dela, Stockholm, cel dintáiu care а consi- 
derat arta decorativă ca o ramură a etno- 
grafiei, ne-au lămurit pe deplin în astă 
privință. Este evident, bunăoară, ей 
intr'o tară unde se găseşte multă argilă, 
olăria se va fi ivit mai curând decât acolo 
unde solul este granitic; deasemenea ві 
construirea bordeelor primitive se va deo- 
sebi după cum solul produce sau nu 
rogoz in mare cantitate. Totuși, fiecare 
dibuire sau fiecare operă decorativă de- 
curge din două condițiuni de mare în 
semnătate : Identitatea facultăților umane 
şi panticulanităţile etnice a fiecărei gru- 
pare de oameni. Se vor găsi peste tot 
forme fixe şi datorite identităţei naturei 





omeneşti; spre pildă: soarele va fi nea- 
pirat peste tot reprezintat printi” un disc; 
pe când alte motive sunt datorite, precum 
sunt şi modificările lor succesive, carac- 
terului etnie special unei rasse; spre 
pildă: floarea de lotus gi derivații ei 
caracterizează în special poporul egip- 
tean ві pe vecinii săi din Asia. Mai 
trebue să adăugăm pe lângă aceasta că, 
oricare ar fi originalitatea artei decorative 
a unei ţări, nu există nici una care să nu 
fi suferit o influenţă străină, prin canalul 
marilor căi comerciale, stabilite prin 
istorie, din timpurile cele mai vechi. 
Acele căi comerciale sunt acelea dea- 
lungul cărora ва răspândit în lume 
civilizaţia. Totuşi, după cum spune con- 
tele Gollet Ф Alviella „Inainte de a arătă 
înrudirea posibilă între cutare şi cutare 
forme de artă, trebue mai întâiu dovedită 
posibilitatea unei relatiuni internationale 
între cele două popoare date. Mai trebue 
pe urmă să determinăm care din acele 
două a împrumutat dela altul si care 
a împrumutat altuia“. 

Este evident, spre pildă, ей dacă vom 
găsi în România un motiv identice ርክ 
acele ce ве găsesc în covoarele din Asia 
centrali, vom fi siliți să admitem că 
ele au fost aduse de comercianții nomazi 
din Asia, a căror produse au inundat 
pieţele de ре malurile Archipelagului, 
iar nu vom admite ей mica noastră 
industrie, mărginită numai la trebuintele 
gospodăriei, ar fi putut răspândi produ- 
sele şi izvoadele ei dincolo de graniţele 
noastre, Greutatea problemei este îndoită, 











când e vorba nu numai de a explicà 
aseminarea între două motive date, 
găsite in două ţări depărtate, ci încă de 
a da seamă de deosebirea motivelor in 
nul aceleiaşi regiuni. Bunăoară, la 
пої, comparând costumele și 1688101116 
din acelaș” ţinut, ne vom miră găsind 
deosebiri nu numai dela un ţinut la 
celălalt, dar chiar dela un sat la altul. 
Se vede adesea un fel de rivalitate 
între izvoadele а două sate vecine, gi 
un fel de mândrie, сате constă în а 
avea un izvod al său propriu, impus 
de tradiţie şi neschimbat. Aceasta este o 
procedare caracteristică popoarelor. pri- 
mitive, сагі în mai multe ordine de idei, 
sunt vrăjmaşe oricărei noutăţi şi oricărei 
căleări a obiceiurilor de mult timp sta- 
tornieite. Іп Suedia se observă, ca ві la 
noi, aceiaşi strâmtă cireonseripţiune a 
motivelor decorative, cu foarte miei 
împrumuturi între regiunile învecinate. 
S'ar putea întrebi cineva de cauza unei 
asemenea diferentiari a formelor artistice 
la un popor etnografie omogen. Nici un 
răspuns nu s'a propus încă pentru această 
problemi, eare reese gi din observaţiile 








STUDIU ASUPRA ARTEL DECORATIVE ХШ 





kl 


făcute asupra artei la sălbatici, unde se 
observă dela o insulă la alta diferente 
esenţiale, chiar dacă etnologia nu poate 
găsi nici o diferenţă de rassí. Tot се 
se poate zice în privința asta, este că arta 
nu ве găseşte uniformă decât în ţările care 
вал bucurat de о lungă civilizaţie. 

Nu sunt decât două mijloace pentru 
a ne asigură de înţelesul ві de origina 
unui motiv de ornamentatie: tradiţia 
orală sau serisă, datorită persoanelor care 
posedă, sau care produc acest ornament, 
sau deduetiunile logie posibile, acolo 
unde tradiția locală lipseşte. 

Pentru arta noastră, găsim în albu- 
murile d-lui Comşa si a d-nei Panai- 
tescu, câteva, indieatiuni de mare pret 
asupra intelesului pe care il dš poporul 
unor motive decorative obignuite. Vom 
vedeà însă atât de des atribuindu-se 
unor izvoade un înţeles neașteptat sau 
nepotrivit, încât vom fi nevoiţi să re- 
eurgem Іа o altă metodă, pentru a le 
descoperi semnificarea primordială si 
realí. Pentru aceasta va trebui mai 
întâiu să cercetím care sunt cauzele 
alteratiunii motivelor decorative. 





45s 








IV. ALTERAREA MOTIVELOR DECORATIVE 


m văzut din seulpturile pre- 
istorice descoperite in pesterile 
locuite de omul din perioada 
quaternarí, că instinctul de а 

copii, natura este tot atât de vechiu ca 
și aparitiunea omului pe pământ. A copii 
animalul viu sau planta, sia intrebuintà 
acea copie pentru a infrumusetà un o- 
bieet, iată punctul de pieeare a ori cărei 
arte: decorative. Prima lucrare de felul 
acesta a fost o stàngaee si nemestesupitit 
copie după un ren sau după un câine; 
al doilea grad al evolutiunei dšdü naş- 
tere la combinaţii sau la serii de forme 
şi de motive. Acestea însă odată execu- 
tate, nu rămaseră neschimbate. O alte- 
rare firească se ivi, cauzată de modificări 
fără, voie, datorite numeroaselor copii, 
din ce în ce mai depărtate de modelul 
primitiv, 1681 şi viu. Este de ajuns pentru 
aceasta, când o imperfecţiune în teeh- 
nica luerátorului, când o transformare 
voită pentru un scop decorativ, sau chiar 
o simplificare nevoită, produsă de marele 
număr de copii. 

Nenumürate sunt modificările pe care 
le poate primi un motiv odată stabilit, 
በ6 ой are o formă geometrică simplă, 
fie că reprezintă o copie după un model 
viu. Unele forme extrem de simple; са 


rombul, pot să se strecoare de-a lungul | 
veacurilor Вий a-și pierde caracterul | 


primitiv, mulțumită marei regularitáti 
a elementelor lor. 
Nu tot ash ве întâmplă cu un obiect 








întru câtva complicat. D-nul Balfour, în 
opera sa „The origin of decorative art" 
povesteşte o curioasă experienţă făcută 
de dânsul în această privinţă. El በ686ከ8 
un mele pe о ramură şi-l dădu unui 
prieten să-l copieze; această copie o 
dădu apoi unei alte persoane si asa mai 
departe. După, vr'o cincisprezece copii de 
copii, desenul erà de ne mai cunoscut. 
А cinsprezecea persoană, care ea si ceilalți 
nu văzuse desenul original, ajunsese sii 
deseneze o pasăre, a cărei coadă întocmai 
са a rândunieii, ауей drept origine ,coar- 
nele” melcului! Un alt savant englez ù 
repetat această experienţă, în mai multe 
rânduri, еп desenuri diferite, ві rezultatele 
fură întocmai ea acele obţinute de 4-І 
Balfour. Nu ne vom miră dar când vom 
găsi, mai apoi, un model viu ea origine 
8 unui motiv 116068611181911 la prima ve- 
dere. 

Insă alteratiunile la саге sunt supuse 
motivele decorative, nu se máürginese la 
gregelele celui ce le execută; trebue si 
numărăm trei alte cauze. de modifieatii, 
cari sunt: 

Materialul întrebuințat. 

Forma obiectului de decorat. 

Procedeul întrebuințat. 

Este netăgăduit ci un desen săpat 
în corn sau in piatră, va fi mai curând 
compus de linii drepte şi de unghiuri, 
decât un desen in агай; ві fiindeă 
materialul întrebuințat atârnă totdeauna 
de climă, de sol, ete. ete... este ceva fatal 











STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE 2 NV 





ash, zicând, care face ca unele ţări si 
fie mai сп deosebire bogate în desenuri 
eu forme geometrice decât in oricare 
alte forme. 


Jàt despre forma şi despre dimen- | 


siunea obiectului de decorat, considerate 
ca о cauză a modificărilor, adesea trebuie 
эй admirăm un adevărat geniu de adap- 
tatie în această privinţă chiar la popoarele 
primitive. Ast-fel, s'a găsit în oale vechi 
Mexicane, şi exemplu uimitor de acest 
geniu de adaptare: О amtoră cu pereţii 
semisferiei erà împodobită cu un desen 
care о eoprindeă de jur imprejur, şi care 
la intervale egale, prezintă un meandru 
reetiliniu din acele се se numesc „ё la 
wreeque". Ei bine, pe un vas analog, 
prezintând, iei ві colea о ridieüturá 
conică іп relief, același desen lua 
forma unui ornament în spirală, de 
câteori era nevoit să se aplice pe relie- 
ful conie al ridieăturei, unde un motiv 
eu linii drepte „А la grecque“ nu sar 
በ putut вйрї. La пое noastre de 
asemenea, se poate admiră dibăeia, cu care 
modifică, sau mieşorează un motiv de 
broderie, după eum are de împodobit 
lățimea 810161 sau ingusta የ1816 din jurul 
wâtului. In aceasta, precum зі în toate 
formele de artă, instinctul este с йола 
cea mai sigură si plină de inspiratiuni 
neprevăzute. : 

Procedeul întrebuințat poate шой ей, 
în mod fundamental la rândul său, un 
motiv decorativ. Este evident că un 
ornament în spirală se transformă ușor în 
linii drepte sau anguloase, când trebue 
să fie cusut pe pânză sau țesut. O (евй- 








tură, fiind compusă din fire ce se în- 
61116796820 în unghiuri drepte în urzeală 
şi bătătură, orice curbă (esutš sau cusută 
se descompune în miei trepte, aşezate 
una după alta, formând o linie în sus 
sau în jos, сате poate lui. toate formele 
cerute, fără însă a da vreodată echivalen- 
tul unei curbe exacte, 

Unelta întrebuințată în executarea 
unui obieet, joacă ві ea un mare rol 
în predominarea unui gen de decoratiune 
asupra altuia, Și tocmai în acele serii 
de linii, de trăsături ві de punete, пе- 
apărat necesare іп erestăturile pe lemn, 
trebue căutată explicaţia unci asemănări 
uimitoare, la prima vedere, între fureele, 
bátele, 11106106616 noastre, asà cum ni le 
arată frumoasa colecţie a d-lui Comşa 
(dela Sibiu) si minunatele lulele de 
trestii ce se ойвеве la British Museum 
din Londra, ві cari provin dela nişte 
triburi de sălbatici din Oceania. 

Sar întrebi cineva ce misteriousti 
analogie de rasă si de tradiţie va fi 
cauzat această asemănare de motive 
decorative, dacă n'ar şti ей se datorește, 
numai ві numai, identităţei procedeului 
întrebuințat. La по, ţăranii intrebu- 
intenzí un eui rogit în foe, pentru a 
decor o suprafaţă cilindrică de puţină 
întindere, și sălbateeii oceanieni, pentru 
a înfrumuseţă luleaua lor, întrebuințează 
vârful rosit în -foe а unei tepi făcute 
din coaja foarte vårtoasă de cocotier. 
Alunecarea unei unelte uşoare si fierbinți 
pe o suprafață cilindrică şiaspră, a dat 
în amândouă antipodele rezultate de о 
asemănare bătătoare la ochi. 














V. DIFERITE FELURI DE MOTIVE DECORATIVE 


ndată, ep și-au propus savanții 
să studieze arta decorativă, cu 
hotărîrea de a întrebuința nu- 
mai metoda strict științifică, 
adică, considerând-o cu o formă a acti- 
vităței intelectuale, care intră, prin ur- 
mare, în cadrul celei mai largi psicho- 
logii, s'a găsit la origina artei, acelaș 
principiu ea ві la baza biologiei : ነ Viaţa 
este origina oricărui lucru“. Adică, 
studiindu-se de aproape arta decorativă 
în Egipt, їп Asia, în America ві în 
Europa, ва putut constati, că peste 
tot reprezentarea unui obiect real а fost 
origina artei. Sălbaticul sau omul primi- 
tiv nu inventă motive in mod arbitrar; 
sar puted chiar stabili acelaș axiom 
şi pentru ceeace se petrece în zilele 
noastre; astăzi când libertatea spiritului 
este mai mare, când ceva inedit, departe 
de a fi despreţuit, satisface una din 
trebuintele cele mai statornice ale spiri- 
tului nostru, artistul care aleargă după 
noutăţi, nu poate decât să combine sau 
să modifice câteva elemente, curbe sau 
rectilinii, găsite în tradiţii, şi cari pot 
totdeauna să fie readuse la o copie 
după ceva real. Invăţaţii au adoptat 
termenul destul de pretentios de „ото“ 
pentru а earaeterizà motivele găsite în 
natura, vie, ві au împărţit biomorfii în 
zoomorfi şi filomorfi, după cum modelul 
e luat din lumea animală sau din lumea 
vegetală. Odată, ce s'a adoptat aste 
denumiri barbare, pentru a arătă dintr'un 





cuvânt origina unui motiv, Ға constatat 
că marea varietate а aetivititel umane 
în ceeace priveşte arta decorativă, trece 
peste aceşti dout termeni, ві că motivele 
cari gerviau la simbolizarea forţelor natu- 
rei, precum fulgerul sau soarele, trebuiau 
grupate sub o denumire proprie a lor. 
Sa adoptat, ава dar, numele de „fizio- 
то!“ pentru a denumi acele motive 
decorative cari reprezintau un fenomen 
cosmic. Ajunsă aici, metoda ştiinţifică 
стелі că se poate opri, satisfăcută, că 
putuse clasă totul, ргеуеде totul ві 
agezà fiece lucru în rubrica lui. Dar iată 
cá niei ași n'a fost deajuns: Se ivi un 
cercetător iscusit, d-l Н. Colley-Marsh, 
care, fntr'o lucrare а ва ,Semmificarea 
ornamentelor“ a studiat o întreagă serie 
de ornamente ре сагі le-a denumit ,Skeu- 
morfi“, si сагі sunt motive de decoratiune 
primitivă, fără altă origină decât însăși 
structura, obiectului trebuineios omului 
în viața sa de toate zilele, precum: 
împletiturile, adeseori foarte mestesugite 
şi variate pe cari le combină rând pe 
vând acel ce face rogojini sau coşuri, 
după cum cere lucrarea ва; sau curbele 
саті se produc fără voia, olarului, când 
învălătuceşte pe calapodul de lemn, argila 
plămădită în formă de fásii mlădioase; 
sau nodurile şi curbele alcătuite prin 
împletirea, răchitei intr'o formă care а 
rămas legendară in ornamentiea scan- 
dinavă, ete., ete. 


„Skeumorfii“ au fost obiectul unor 











STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE ХУП 





luerüri speciale de mare interes, şi ar 
merită să ne oprim asupra lor, dacă nu 
de altceva, măcar pentru a confirmă sau 
a respinge opinia d-lor Perroz ві Chipiez, 
cari în magistrala lor lucrare „L'art dans 
PEgypte Ancienne", văd în ele origina 


89374. 


oricărei decoraţiuni ulterioare fie pe pe- 
тей pe tavanuri, etc., ete. 

Skeumorfii însă, neavând decât un loe 
restrâns în arta noastră (după cum vom 
arătă mai în urmă) putem trece la fizio- 
morfi, pe care-i găsim în număr mai mare. 





ເວ 








. VI. FIZIOMORFII 


терше mai ішіп să căutăm cari 
sunt fenomenele cosmice cari 
ап fost reprezentate in arta 
popoarelor primitive, si vom 
putei, pe urmă, constati că unele din 
ele au rămas peste tot ca motive foarte 
obișnuite, deşi primul lor înţeles a fost 
încetul cu încetul șters cu desăvârşire, 

Fenomenele cerești au atras cele din- 
Wi atenţiunea omului primitiv, mul- 
{иий emotiunilor pe cari priveliștea, lor 
le desteptà; frica în fața furtunei și а 
focului ceresc ; admiraţia sau recunoştinţa, 
în fața soarelui, a căldurei, а rodniciei 
anotimpurilor ete. . . . 

Zigzagul (linia frântă) a servit din 
timpurile cele mai vechi pentru a repre- 
zintà fulgerul. Este singurul din toate 
motivele de deeoratiune, сате se găseşte 
peste tot, Вий exceptiune. Origina ва, 
se erede a fi veche de patruzeci de secole 
înainte de era creștină, aga eum se găsește 
in vechia artă egiptiani. Două mii de 
ani mai Визи 86 găseşte combinat eu 
un motiv curb sau în spirală, care mai 
la urmă îl inlocueste. 

Soarele este reprezintat din cea mai 
depărtată antichitate printr'un dise, un 
cere care conţine o cruce, sau o віва. 
Cercul conţinând o stea, se identifică ец 





"оши, care este simbolul solar special 
Galiei; această, form& ато darul de a fi 
rotundă si de a implică aga dar tot deo- 
dată mişcarea, ceeace о face mai eu 
deosebire potrivită pentru a reprezintà 
soarele. Mui târziu, popoarele creştine 
au adoptat acest simbol sehimbándu-i 
înțelesul. In acelaş ordin de idei, găsim 
adesea luna reprezintati printr^o semilună; 
soarele printr'un romb, înconjurat; de 
raze formând o cruce. Studiile recent 
publicate deetnologi, arată ci la ророа- 
rele primitive, culorile chiar sunt simbo- 
luri ale fenomenelor cosmice; de unde 
prin analogie se poate conchide la о 
procedare identică la popoarele vechi 
6611 wau 11881 indieatiuni asupra acestui 
subiect. Та Celţii din vechea Шапай, 
roșul arth răsăritul; culoarea cafenie, 
apusul; albul, miazăzi; și negrul, miază- 
noapte. Tot asa, іп veehia Chin si în 
insula Java, culorile negru, roşu, verde 
Я alb, arătau cele patru elemente, gi 
cele patru punete cardinale. 

In momentul de faţă, aceste vechi 
semnificații ce ве atribuiau liniilor ві 
culorilor au dispărut aproape peste tot; 
de altfel chiar dela început, fiziomorfii 
au fost mult mai puţin numeroşi decât 
biomorfii. 




















VII. FILOMORFII 


n toate studiile ce su ocupat 
си arta decorativă, nu s'a putut 
încă determinà dacă Шотоміі 
întree numărul zoomorfilor. Sa 

constatat că la popoarele actual neei- 

vilizate, motivele de origini vegetală 
se айй in uininoritate; însă nu ваг 
putei afirmà că această stare de lu- 
eruri are vre-o cauză alta decât nedi- 


büeia executării, care ne ішрейей de a | 


recunoaşte originalul, fie floare sau foaie, 
în cutare sau cutare desen angulos sau 
neregulat. Întru cât priveşte arta româ- 
nească, care se prezintă sub forma de 
(esături, broderii, crestături în lemn 81 
desenuri pe ouă roșii (lăsând la o parte 
oliria, despre care nu se va vorbi în 
acest studiu din cauza lipsei totale de 
documente) se va admite uşor, că pentru 
cele dintâiu trei procedări menţionate, 
structura chiar a obiectului implică pre- 
dominarea liniilor drepte asupra curbelor 
cari ar fi neapărat necesare pentru 
reproducerea, formelor vegetale. Negresit 
că intr'un covor sau o țesătură de lână, 
intr'o broderie sau into săpătură în 
lemn, artistul уа fi silit să se ferească, 
de formele rotunde вап să le modifice. 
Totuşi, in desenurile de pe ouă roşii, 
filomorfii sunt reprezentaţi eu mare bo- 
ое. Singura, colecţiune publicată până 
în momentul de faţă, este aceea a d-nei 
Panaitescu. Acea colecţiune contine 116 
modele de ouï rogii eu desenuri albe, 
cari reprezintă ouă adunate numai din 
14 districte. бі fiindeă cinei districte 
sunt reprezentate printr'un ou sau două, 





rămân asa dar numai 9 districte asupra 
cărora putem Й întrucâtva doeumentati. 

Se güsese in coleetiunea despre care 
vorbim, 37 ouá din 116, serise cu motive 
filomorfe. Este de remarcat că unele 
sunt de o extremă neexactitate dacă le 
luăm drept copii după natură, si că 
poartă un nume pe care, adesea, nimic 
nu pare a-l indreptíti; ceeace pare a 
а Ца o mare vechime in origina moti- 
vului, care s'ar fi alterat prin multele 
copii succesive, după eum am văzut din 
teoria D-lui Balfour. Ast-fel, păsim sub 
numele de „foaie de атат“, un fel 
de mână cu trei degete, fără niei о 
nervură; sau sub numele de „brad“ o 
frunză, rotunjită, care mai curând ar 
semănii cu o foaie de colţunaş. O cruce 
cu braţe egale poartă numele de toporaș, 
acelaş motiv redus însă numai la trei 
ramuri, poartă በቦር198 nume. (Găsim din 
contră în motivul numit foaia tran- 
dafirului o copie destul de exactă a 
acelei foi, сп mervurile ei. Ава dar, 
artistul stie вй copieze când vrea, Nu- 
mirile cari nu corespund cu desenurile 
par а dovedi un înţeles primitiv сате Ға 
şters încetul eu încetul. 

In eolectiunea de ţesături si de bro- 
дегі a d-lui D. Comşa dela Sibiu, vedem 
între 284 de modeluri, 76 motive filo- 
morfe, cu numele si proveniența lor 
indicate. 

In eoleetia de covoare ві de ţesături 
а d-lui Luncan, din 139 foi, conţinând 
fie-care mai multe motive, găsim 22 
filomorfi. 

















хх MARGĂRITA MILLER-VERGHY 


Se constată aşa dar o minoritate ш- 
semnată, în ceeace privește intrebuintarea 
motivelor filomorfe. Пе altfel nu-i de 


mirare că lumea vegetală, să fie ash de | 


puţin reprezintată in arta decorativă, 
în genere. Numai acele plante, cari în 
decursul timpului au luat un înţeles 
simbolic, acele care „au căpătat un 
suflet“ după cum zice D-l Haddon, au 
putut să devie nemuritoare. 

Ca exemplu de importanţă la care 
poate ajunge un filomorf simbolic, şi 
de evolutiunea prin care poate trece, e 
de ajuns să considerăm rolul floarei 
de lotus іп ornameníatia veche, după 
cum ni-l arată admirabilul studiu al d-lui 
Gaodyear, asupra acestui subiect. Floarea 
de lotus ве găsește ca motiv de orna- 
mentaţie in toate picturile Egiptului 
antic, si în număr ceva mai restrâns, 
în Chaldea, in Fenicea, in Persia şi în 
India. Cum 86 poate explică această 
predominare? Cauza este faptul că religia 
egiptiană adoptase floarea de lotus саге 
se deschide la reviürsatul zorilor, са 
al soarelui; și prin analogie eu soarele, 
care răsare si apune în fiecare zi, floarea 
de lotus deveni simbolul vieţii, a în- 
vierii, а nemuririi. Erà întrebuințată, 
în toate ceremoniile funebre, cu acest 


înțeles. Pentru un popor ca Egiptenii, | 


cari dădeau cel mai mare loe în ere- 
dintele lor dogmei vieţii viitoare, nu-i 
de mirare că lotusul să fi ajuns cel 
mai dominant motiv de ornamentaţie. 

Шой eu 4000 de ani înainte de Hristos 
se găseşte motivul lotusului, înconjurat 
de două foi, pe un vas contimporan cu 
piramidele. 

Două mii de ani mai târziu, lotusul 
începe să apară combinat cu spirale si 
cu motivul numit „rosace“ în arhitectură, 
din cauză ей artiștii cari voiră să între- 
buinteze lotusul la decorarea suprafețelor 
întinse precum pereţi si tavane, simţiră 
nevoia să umple golurile cu motive cu 
linii curbe, analoage eu acele a lotusului. 


Ба putut urmări, pas cu pas, transfor- | 





marea lotusului într'o formă geometrică, 
datorită, trebuintei de a-l adaptă la arta 
textilă, îndată 66751-1 însuşiri Assirienii, 
maestri fără seamăn în arta covoarelor 
și a țesutului. 

In acelaș timp eu lotusul se răspândește 
în lumea veche si spirala numită în arhi- 
tectura „volute“; este aproape tot atât 
de obişnuită; însă, dacă vre-o dată a 
căpătat vreun înţeles simbolic, nu o 
ştim si nu putem afirmă пише. Știm 
că apare cu 85 de secole înainte de 
Hristos, că cele mai vechi se află săpate 
pe scarabei, ві ей foarte adesea ornamen- 
tul cu linii curbe numit în arhitectură 
„flots grecs“ (format din litera S, repetată 
indefinit) pare a fi destinat să umple 
spatiurile goale între motivele curat 
simbolice. Cât despre apariţia motivului 
în гозасе, să erede că provine din capsula, 
care contine semințele floarei de lotus, 
сате are forma unui vosace aproape la 
fel eu capsula maeului si a altor plante 
din ţările noastre. 

Voluta sau spirala а trecut dela 
Egipteni în insulele greceşti, ві de acolo 
in Grecia unde Schliemann a găsit o 
mulțime de exemple in tezaurul dela 
Mycene: 

Acelaş motiv, mulțumită relatiunilor 
comerciale, se răspândi apoi în peninsula 
Balcanică si Беси chiar Dunărea, de 
unde ajunse pe calea Elbei până in 
Scandinavia. Acolo fu adoptat mai cu 
seamă de triburile celtice dela nordul 
Europei şi a Irlandei. Aceasta este cel 
puțin teoria d-lui Evans în studiul său 
asupra, evolutiunei motivelor venite din 
Creta ві din Pelopones. Insă 6 
comerciale, 08101716 traficului Fenicienilor 
іп toate ţările scăldate de marea Medi- 
terană, ar ajunge oare să explice, numai 
ele singure, împlântarea stabilă a unui 
motiv decorativ intr'o ţară unde acel 
motiv nu este pământean? Este ştiut că 
cucerirea, unei naţiuni de către o altă 
naţiune, întărește mult mai mult în- 
ráurirea unei civilizaţiuni asupra alteia. 








— < 








STUDIU АВОРВА ARTEI DECORATIVE XXI 








De aceia cucerirea lui Tutmose al III-lea 
care вирјцой, 15 secole înainte de 
Hristos, Assiria, Arabia... ete... ete... 
este cea mai firească explicare а adop- 
шие stabile а lotusului si a motivului 
in тозасе in Assiria. Se găseşte acea 
rosace са ornament pe haina lui Me- 
100861¥, regele Babiloniei, 12 secole înainte 
de Hristos. De altminterea, motivul rosace 
ajunse cu timpul mai obișnuit în Meso- 
potamia decât chiar lotusul. Rămâne să 


. ве eereeteze de acum înainte cauzele 


astei predominiri. Se poate eñ lotusul să 
fi perdut din importanța sa, după ce 
fusese transplantat intr'o ţară unde doc- 
trina nemurirei mavea tot aceiaşi pre- 
ponderanță ea în Egipt. Adevărul este 
ей niei D-nii Perrat şi Chipuz, în ma- 
gistralele lor lueríri, niei Layard, niei 
Goodyear, acei cari au mers mai departe 
ві mai adáne în studiul artei antice, 
n'au dat o explicare definitivă a marei 
predominări al acestui motiv. 





Pentru a urmări până la sfârşit calea 
percursă de lotus trebuie să adăugăm că, 
Chaldeenii duceau comerțul lor până în 
Indii, unde astfel pătrunse lotusul. Când 
cucerirea musulmană, în secolul al Villen 
a erei creștine, se întinse asupra lumei 
asiatice, islamismul se pătrunse de mo- 
tivele decorative cele mai răspândite, si 
adoptă cu atât mai repede motivele de 
origină vegetali, eu cât reprezintările de 
fiinţe vii erau, dacă nu interzise, dar 
cât se poate înlăturate. Lotusul, voluta 
si motivul în rosace născuţi în Egipt, 
trecură astfel in arta musulmană, şi de 
acolo în toate ţările unde lšsà urme 
arta arabă. 

Si dacă se găsesc în arta română si 
voluta si rosace, n'avem nevoie să căutăm 
alt motiv decât influenţa tesáturilor asia- 
tice sau mahometane, răspândite cu atât 
belgug in peninsula Baleanică. 








VIII. ZOOMORFI 


u există încă un studiu special 
despre zoomorfi în arta veche 
a Asiei sau a Europei orientale. 


Se știe numai că încă din tim- | 


purile cele mai vechi, erau cunoscuți 
unii zoomorfi, сагі ве repetă si în ziua 
de azi în arta contemporană; astfel, se 
găsește, în monumentele Galiei vechi, 


reprezintatia unor cerbi şi a unor câini; | 


la Pompei se găsesc pasări, în Scoția, 
capete de cai stilizati pe сагі covoarele 
noastre moderne din Orient le intre- 
buinfeazi încă, deşi mai rar. Po timpul 
lui Constantin cel Mare, un vlădică po- 
menește de covoare cari reprezintau ursi, 
lei, pantere, câini. Totuși, comparând 
motivele de origina animală eu celelalte, 
se constată raritatea lor comparativă. 
Cauza este ей zoomorfii odată stilizati, 
își pierd uşor caracterul si devin un 
simplu motiv a cărui origină nu ве 
poate recunoaşte uşor. Intr'un cuvânt, 
forma animală nu poate aspiră, să intre 
în uzul curent al artei decorative, decât 
numai pe măsură ce adoptă unghiurile, 
curbele, volutele, cari sunt indispensabile 
simetriei și repetitiunei. 

Nu dintr'odatà sa ajuns 18” această, 
concluzie; a trebuit pentru aceasta, să, 
apară admirabilele studii a d-lui Holmes 
ві a d-lui Ehrenreich. D. Holmes a studiat 
Fundamental arta decorativă a popoarelor 
din Colombia. El а constatat ей erocodilul 
care apare acolo foarte adesea, este 
transformat, grație unor simplificări 
succesive, intr'o зегршіш eu linii drepte, 
exact analogă eu motivul numit A la 





greeque^. Alteori este reprezintat printio 
serie de puncte si de zigzaguri, în care 
nimănui nu i-ar በ trecut prin minte вй 
recunoască vreun animal primitiv real. 
Cu acelaş procedeu сгосойй stilizat in 
linii mari, a ajuns, în alte cazuri, să 
fie о volută și un „à la greeque“, dar 
eu ава de multe varietăți încât d. Holmes 
a putut stabili са principiu, susținut eu 
probe numeroase, că: „Agenţii modifi- 
691011 în arta decorativă sunt atât de 
puternici, încât orice formă аттай, 
mult copiată, poate da naştere oricărei 
„forme decorative, precum cotituri, volute 
8. Та greeque, spirale, ete., ею...“ Si mai 
mult încă: niei o rasă, nici o artă, nici 
un element imprumutat naturei nu se 
poate consideri, ea origina eseluzivü a 
cutărui sau cutărei motiv. O „altă vasă, 
o altă artă, un alt element, pot produce 
acelaș rezultat, urmând o cale diferită“. 

/At despre D. Ehrenreich, care а 
studiat „Arta în Brazilia“ а făcut în 
domeniul neprevăzutului în zoomorfi, 
cele mai interesante descoperiri, 

А arătat, sprijinit pe probe, că de- 
semnurile toate strict geometrice, din 
acele țări, sunt 2001110111. O linie ondulată, 
acoperită cu pete, reprezintă un şarpe 
uriaş cu spinarea plină, de pete. Un 
romb este derivat dintr'un peste cu o 
formă aproape analogă. Liniile în zigzag, 
crucile ві romburile sunt formele cele 
mai obişnuite în aceşti zoomorfi brazi- 
liani. Pătratele şi triunghiurile sunt rari, 
iar cercul lipseşte cu totul. Până si 
crucile, cari au făcut pe unii misionari, 


ج 











să creadă că vreo influenţă, oarecare ar 
fi introdus creștinismul în Brazilia, îna- 
intea deseoperirei lui Columb, până si 
crucile reprezintă petele de pe о ворагі 
oarecare! Аза dar, cruce, romb, zigzag, 
toate se redue la forme animale, simpli- 
ficate fără voe. 

Acest studiu, foarte documentat, ar 
putea servi la confirmarea unei ipoteze 
a lui Ilirsemann, în studiul său asupra 
covoarelor asiatice. El а studiat, în niste 
motive, mai cu seamă în covoarele din 
Delugistan, in care se reeunose ugor 
всогри, 8001010611016, tarantule, сагі sunt 
plaga acelei tiri. БА ne închipuim acum, 


STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE 





zice el, un popor nomad, părăsind acele | 


locuri şi rămânând stabil intro climă 
diferită. Peste câteva generaţii, înțelesul 
primitiv а zoomorfului în chestiune уа 
fi uitat; modificările succesive vor ብ 
şters, aproape, caracterul realist ul copiei, 
iar motivul а rămas în tradiţia acelui 
popor. А rămas ași de bine, încât a 
ajuns о simplă formă geometrică, un 
fel de romb, eu ейгесі de viţă la colțuri 
sau eu labe simetrice, care se găseste 
adesea în covoarele noastre româneşti, 
și se numește chiar uneori de către 
țăraneele noastre „păianjen“. Сесасе e 
mai deosebit în motivele de decoratiune 
în România, este faptul că cele ce sunt 
curat zoomorfi, reprezintă adesea un 
fragment dintr'un animal. Astfel,” în 
colecția d-lui D. Comşa dela Sibiu, care 
indică numele fiecărui motiv, se güseste 
între 284 de motive, un număr de 48, 
care reprezintă, spre pildă: cornul ber- 
becului, laba pisicii, copita calului ; însă 
asemănarea eu obiectul numit e atât de 
vagă, exactitatea copiei e atât de imper- 
feet, încât ti-ar veni să afirmi că dorința 
de а сори cutare sau cutare fragment 
dintr'un animal este străină de naşterea 
acestor motive. Emai probabil ей motivele 


astfel numite, prin aproximaţie, sunt, 


motive de alt ordin, a căror înţeles si 
origină primă sunt uitate. — Cutare si 
cutare combinaţii de linii sau de forme, 








XXII 





ajunse până la noi, mulţumită unei vechi 
tradiţii, a trebuit să primească în timpu- 
rile noastre, o denumire oarecare, chiar 
пеехасій, pentru trebuinfele vietei cu- 
rente, unde e necesar si se distingi mo- 
delurile unele din altele. — Albumul de 
ouă roşii eu desene albe, colectionate 
de d-na Panaitescu, ne dă documente 
interesante pentru studiul zoomorfilor 
nostri. In cei 29 zoomorfi ce contine 
albumul (eare are in total 116 inodele) 
se găsesc două fragmente de corp omenese : 
„palma“ şi „mâna milogului*. 

Unele motive au nume de animale, 
fără са asemănarea eu animalul în chestie 
să зе poată constată. Astfel, „Pestii în 
cotej* nu sunt altceva decât o serie de 
triunghiuri, aşezate in formă de тале 
in jurul unui centru. 

О altă serie de motive poartă nume 
aproape potrivite cu forma desenului: 
„Dintele porcului“; „creasta cocoșului“ ; 
„aripa hultanului^; „pielea sarpelui*, 
ete. Însă seria cea mai interesantă este 
acea care pretinde a reprezintă un animal 
în Întregul său: desenul întitulat „lu- 
pul“, arată două fălci eñseate si nimic 
mai mult; „Gândacul* este un romh 
împrejurat de petale dințate; „Broasca“ 
este o frumoasă stilizare n picioarelor 
de dinapoi a broastei; „Păianjenul“ este 
reprezentat printio cruce greacă. Crucea 
Sfântului Andrei, በ1988, poartă, şi ea 
numele de Păiamjen. Coropișniţa este 
un mormoloe, destul de exact reprodus. 
Viermele este un fel de omidă însă cu 
cinei labe pe fiecare parte. Aste trei din 
urmă animale sunt singurele cari sunt 
reprezentate în întregul lor ві nu prin 
fragmente. 

In colecția de covoare a D-lui Luncan 
găsim în 189 de ţesături, de 19 ori 
motivul care seamănă cu păianjenul 
stilizat din 1361105180811 care este farà 
îndoială, un zoomorf, si de 6 ori repre- 
zintatia unui animal in intregul lui, mai 
си deosebire o pasăre, ceeace пе dovedeşte 
сй zoomorfi uşor de recunoscut, sunt 





XXIV 


MARGĂRITA MILLER-VERGHY 





rari în arta noastră decorativă, în соп- 
рагайа eu filomorfii. 

Ar mai fi încă o rămășiță, de motive 
de studiat, in arta română; o serie de 
motive сагі nu pot intră niei intr'una 
din categoriile stabilite până acum. E 
vorba de vre-o 105 motive, citate în 
coleeţiunea Сотқа, si саге poartă numele 
de obiecte uzuale: piciorul mesei, depă- 
nătoarea, seara, ciocanul, gologanul, bră- 





țara, roata, etc., ею... Neexactitatea, 
numelor adoptate pentru aceste motive 
este atât de mare, încât nu se poate 
76068 în acest caz, decât extrema vechime 
a acestor motive cari vor fi fost odată, 
biomorfii sau fiziomorfii а căror înțeleg 
ва perdut, ві cari au fost denumite 
acum după o foarte vagă asemănare 
pentru trebuintele vietei zilnice. 














IX. DESPRE RERSISTENTA MOTIVELOR SIMBOLICE 


m văzut, cu ocazia floarei de 
Lotus și a derivatelor ei, că 
nici un alt filomorf n'a ajuns 
la un ава grad de expansiune 
: de durată, pentru cuvântul că singură 
Hoarea de Lotus aech un înţeles simbo- 
lie. Ar Я. interesant să se urmărească 
în expansiunea sa un motiv de formă 
geometrică, a cărui soartă a fost şi 
mai strălucită decât acea a florii de 
Lotus cu atât mai 
găseşte si la noi, după cum vom vedeà mai 
pe urmă, răsfoind coleetiunile noastre. 
Comtele Goblet d'Alviella, profesor de 
istoria religiilor la universitatea din Bru- 
xelles, a studiat cu deamănuntul motivul 
denumit Svastika sau Crucea Gammata 
ві căläuziți de dânsul, vom întreprinde 
urmărirea acestui motiv prin tot universul. 

Cercetarea amănunţită а simbolelor 
comune diferitelor popoare este tot atât 
de importantă pentru etnografia com- 
parată ca şi studiul legendelor de care 
sau servit Max Müller şi Andrew 
Lang în lucrările lor de linguistică 
comparată. 

Nu este îndoială ca legendele și sim- 
bolurile se formează adesea tot după 
aceleași procedeuri, si n'ar fi de mirat 
să se oisească 786616851 motive decorative 
la popoarele cari au legendele comune. 

Sunt puţine motive decorative a căror 
viaţă si evolutiune să fi fost cercetate 
cu deamănutul. Numărul lor nu trece 
peste sapte sau opt, însă, singurele cari 





mult cu cât el se! 





ne-ar puteh interes direct sunt acele 
ce se găsesc ві la noi. 

Svastika зам T'etrascelul. 

Prima întrebare ce trebuo вй ne-o fa- 
cem începând studiul unui desen simbo- 
Пей este aceasta: Cum să explicăm е- 
xistenta aceluiaş simbol, Ја două po- 
poare depărtate unul de altul. Numai 
două răspunsuri sunt eu putință; [lăsând 
la o parte cazul când aste două popoare 
ar fi avut o origină ві un leagăn co- 
mun, în care caz identitatea simbolu- 
rilor se explică dela sine]. 

Sau simbolurile au fost пАвсосйе 
izolat la fiecare popor, printr'o activi- 
tate naturală a facultăţilor Jor sau au 
fost transportate dela un popor la al- 
tul, prin relatiuni de comerţ sau prin 
cucerire. Cea dintáiu din aceste teorii, 
pare dela început, de о necontestabilă, 
evidenţă; i-a trebuit însă mult} timp 
până a fost adoptată. Cu cât sar fi 
simplificat lucrurile, dacă toti 1 
ваг fi pătruns de dânsa, în 106 de a 
se strădănui са să explice, spre pildă, exi- 
віва crucii, în arta veche americană, 
printr'o eolonizare eregtinà, a cărei orice 
altă urmă ar fi pierdută, si care ar fi avut 
106 înainte de Columb! 

Nimie nu e mai admisibil decât a 
presupune, după cum au făcut cercetă- 
torii contemporani cei mai sistematiei, 
că unele reprezentații a fenomenelor 
cosmice, inu spontanen Іа, popoarele cele 
mai deosebite, o formă identică, fără 





MARGÁRITA MILLER-VERGHY 














niei o imprumutare si fără niei o co- 
munieatie; spre pildă: soarele e un dise; 
luna e un corn; crucea eu braţe egale 
e imagina celor patru punete eardinale, 
sau а direețiunii vânturilor. 

Crucea a reprezentat atût de adesea 
vaza vânturilor si prin extensiune ae- 
rul sau cerul, încât 86-8786816 cu acest 
înţeles nu numai in cele mai vechi mo- 
numente din Mexic si din Peru, dar 
şi in Assiria unde Zeul Cerului, Anu, 
era simbolizat printr'o cruce cu patru 
brațe egale, formând raze împrejurul 





unui romb. Acest semn, în serierea cu- , 


neiformă, înseamnă soarele. Iată, după 
. 4 o 1 
Rawlinson, ideogramul Cerului. те? 


Această, cruce solară а fost intrebuin- 
tată timp de mai multe secole pentru a re- 
prezinti, cerul ві soarele în Chaldea, în 
India, în Persia si la Greci. бө găseşte 
chiar şi o scenă reprezentând un sa- 
erifieiu zeului Mithra, in Persia, pe 
o piatră, săpată, unde soarele este sim- 
bolizat printi”o cruce înconjurat de un 
eere oval, cu conturile in zigzag, motiv 
care se întrebuinţează în covoarele noa- 
stre, cu numeroase variante. 

De almintrelea, crucea este un motiv 





аң! Че răspândit încât ве găseşte chiar | 


şi în China, unde simbolizează pimân- 
tul. Ar fi o mare greșeală să se vadă 
în eruce simbolul Mântuitorului. Incă 
odată, singurile simboluri care să poată 
fi cunoscute mai multor popoare, sunt a- 
cele cari se raportă la fenomenele cos- 
mice. Căutând diferitele înţelesuri ale 
crucei, înaintea aparitiunei creştinismului, 
vom înţelege si mai bine, răspândirea 
acestui motiv decorativ pe întregul pi- 
mánt. Crucea greacă este o cruce eu braţe 
egale, care apare întâia oară in serierea 
egipteană. Crucea latină este o cruce a 
cărei brat vertical este mai lung de cût 
celălalt. Crucea іп T este o cruce în 
formă de T. Se găseşte in Palestina, la 
Celti si la Germani, si а fost mai tår- 
ziu adoptată de crestinii din Catacombe. 
In Azia, erà simbolul vieţii; si la C'elti 
si Germani, simbolizà ciocanul Zeului 
Cerului, adică vieata ві feeonditatea. 
Înţelesul de viață, со ве legà de a- 
cea eruce in Palestina, se explică foarte 
uşor, căci crucea în T nu-i decât o va- 
пат a crucii numite алай, а cărei 
câte ві patru braţe se termină in'forma 
de ciocan, şi care se găseşte іп Bgipt 
şi pe tot ţărmul усет, cu aceeaşi sem- 


) 


nificaţiune (-- 








X. DESPRE CRUCEA GAMMATA 


rucea „gammata“ despre care 
пе vom ocupă mai eu deamă- 
nuntul, se numeşte si svastika, 
şi are forma unei eruei, a cărei 
câte si patru braţe se indoese în formå 


de cârlig rotunjit, si în acest caz, crucea | 


86 numeşte Tetrascel. Numele de Crucea 


Jammata sau gammadion provine din fap- | 


tul că pare a fi formată din patru litere 
gamma majuscule din alfabetul grec (Y). 

And cârligele sunt ineovoiate la stânga, 
crucea ве 111111696 Sawvastilca 
se mai numește ві filjot, o vorbă veche 
saxonă, сате însemnează „mai multe pi- 


Ср) 

Nu se găsește în lume un semn simbolie 
mai universal răspândit. Sehliemann а 
găsit un număr mare din aceste semne, 
în săpăturile făcute în Azia-Mică, Іа Iissar- 
likpe locul unde зе ridică vechea Troia. 
Acolo se găseşte crucea gammata săpată 
ре mici discuri de lut, care serveau de 
prisnel la fusele femeilor. In Grecia și 
іп tot Archipelagul, astă cruce împodobește 
olária primitivă, cu deeoratiune geome- 
лей, Săpată pe monedele din Greeia si din 
Azia-Micá, crucea aceasta ва răspândit 
in Tracia ві in Macedonia. 

In Italia, această cruce se găseşte 
în săpăturile cari au scos la lumină 
o civilizație anterioară Etruseilor. De 
acolo, ға răspândit în toată arta ፲0- 
mană, cum se vede pe mozaicuri, pe 
picturile de (ре pereţi, si mai târziu, în 





cioar 





atacombe, ea ornament a veșmintelor 
preoțești. 

Іп provinciile romane, еп apare mai 
eu seamă la populatiunile celtice, si în 
țările Danubiane, Dir а ве putet deter- 
minà dacă а fost adusă sau dacă a existat 
са tradiţie indigenă. De accea vom găsi 
de un interes special prezența ei la noi, 
în zilele noastre, căci acest motiv este 
unul din acele puţine а cirorevolutiune 
a putut fi urmărită chiar dela prima ei 
origină. In fine, când vom adiugà că 
crucea gummata se găseşte іп Anglia 
pe mozaicuri şi pe vase de o mare an- 
tichitate; în Galia, în Belgia, în Irlanda, 
în Scoţia, ре numeroase pietre de mormânt, 
şi în Islanda, unde este până astăzi un 
talisman, se va vedei că studiul acestui 
motiv decorativ merită toată atenția, eu 
atât mai mult cu cât existența lui ne 
deschise vederi noui asupra propriei 
noastre istorii. 

Intr'adevür, arheologii au băgat de 
seamă că astă cruce nu există la Slavi, 
nici la Finlandezi, precum тісі în Ungaria, 
in Polonia si in Lituania (decât foarte 
rar, in mod excepţional 81 la o dati 
posterioară convertirei lor la erestinism) 
prin urmare, intr'o epocă eu mult mai 
puţin depărtată decât la alte popoare 
din Europa. Celelalte popoare, la care 
crucea gammatit nu există, sunt: Feni- 
степ, Egiptenii, Chaldeenii şi Assirienii, 
pe când іп Caucas, su găsit foarte 
vechi exemplare, eu ocaziunea săpăturilor 


XXVII 





care au dat la lumină morminte datând 
din epoca bronzului ві a ferului. 

Св concluzie se poate trage din toate 
aste? 

Са crucea даттаїй este singurul motiv 
care атай o diferență temeinică gi ne- 
veductibilă ntre popoarele зетійсе și 
popoarele ariane; сагі dealtmintrelea 
au admis între ele atâtea imprumutári 
de motive și atâtea identificări de sim- 





MARGÁRITA MILLER-VERGHY 


boluri. S'ar puteà chiar zice că lumea | 


veche poate fi împărţită în două zone; 
una ariană, caracterizată, prin simbolul 
erueei „gammate“; cealaltă, egipto-se- 
mitică, caracterizată prin lipsa ei. 

Care este semnificația crucii „8810816? 

Am văzut că niei un motiv nu ajunge 
la o mare extensiune dacă n'a căpătat 
„suflet“, după cum zice d-l Haddon. 
Бі bine, crucea „заттай“ are pretu- 
Unden? nu numai un caracter ornamen- 
tal, dar ві o semnificaţie simbolică, 
după cum dovedește prezenţa ei repetată 
pe morminte, pe altare, pe idoli, ete. 
Se 616068 pretutindeni că are o influenţă 
asupra soartei omului. Іп India, chiar 
numele ei de „svatika“, analog eu vorbele 
втесеви „ер esti“, însemnează : este bine; 
este considerată cu un talisman, și se 
găseşte pomenită în acest sens, si în 
Ramayana. Dela cele mai vechi inseriptii 
budhice în care figurează, tradiţia, ға 
urmat neîntreruptă până astăzi, când 
Indienii o desenează încă presărând făină 
pe pragul casei lor, în zile de sărbătoare, 
са “вөшп priineios. Adeseori rotunzită la 
capete, are forma tritoiului cu patru 
frunze, care peste tot se crede сй aduce 
noroc. [n China, în Japonia, în America, 
ңі chiar în Africa, ea se găseşte încă 
din cea mai mare vechime, având totdeauna 
un înțeles religios, sau ţinând loe de 
talisman. 

Mai mulţi învăţaţi au propus pentru 
crucea „затта“ semnificaţii de ordin 
cosmic, între alţii Eugene Burnouf, Maa 
Müller gi М. Gaidoz. Acesta din urmă 
identifică reprezentarea aerului, a cerului, 





sau ul focului ceresc, cu acea а Zeului 
Cerului, bazându-se pe faptul că se găseşte 
о cruce „таштай“ săpată ре un altar 
roman, închinat lui Jupiter. Бі fiindeá 
se găseşte, deasemenea, pe un altar ridicat 
de Daci in garnizonă în Marea Britanie, 
ві că acolo este înconjurată de o roată 
cu patru spite, care figurează razele 
soarelui, d-l Gaidoz a putut stabili că, 
la Oelti, la Germani si la Greci, crucea 
„башта“ este un simbol a Zeului 
Solar. Și tocmai репігцей reprezintă, 
soarele, isvorul de viață side bucurie, 
са reprezintă prosperitatea, feconditatea, 
ві a putut deveni pretutindeni semnul 
purtător de noroc. 

Dar crucea ,gammatá^ nu se шиЦи- 
meste să reprezinte soarele: Ea simboli- 
левай chiar mersul lui circular. Aceasta | 
este dovedit prin faptul că, foarte adesea, 
se găseşte tetrascelul combinat; eu Trisee- 
Iul, eare este reprezentarea plastică a mis- 
cării solare. 'Priscelul este un motiv deco- 
rativ format din trei 101610816 6 
dispusa са trei raze în jurul unui centru. 





AN, Adesea pentru а împedeci orice în- 


îndoială despre aceasta, fața soarelui 
apare în centrul celor trei picioare. O 
zicătoare din cele mai vechi, în India, 
numeşte mersul soarelui: „Cei trei paşi 
a lui Vishnu“. Triscelul chiar simplificat, 
redus la o cruce cu trei braţe ineovoiate 
sau rotunjite la vârf, па încetat de a 
simbolizà soarele ві mersul lui, pe mone- 
dele din Azia-Mică. De acolo acest motiv 
trecu la coloniile greceşti, în Sicilia, unde 
fu adoptat ca simbol chiar a insulei eu 
trei colțuri: „Trinacria“, vechiul. nume 
al Siciliei: Ñi iată un exemplu curios în 
care vedem un motiv simbolic care-și 
perde înțelesul primitiv si care devine 
emblema unui меги real, material: Către 
secolulgal 11-lea din era noastră, Sicilia 
fu ocupată, câtvă timp de, Henric, regele 
Angliei, care adoptă în pajura sa motivul 
eu trei picioare са simbol al Siciliei, ві 
amintire a trecătoriei sale domnii. Оп. 





rege al Scoției, rudă cu regele Henrie, 
după се cuceri insula Man, adoptă tris- 
celul 
celor trei picioare figurează încă ві azi 
în marea insulei Man. Acestae un exem- 
plu foarte caracteristice în care un simbol 
cosmie aziatie, a ajuns emblema formei 
geografice a unei țări si a perdut cu 
totul înțelesul său primitiv. 

Vom ауе ocazia să găsim la noi 
tetrascelul si triseelul cu denumiri tot 
atât de divergente de vechia lor semni- 
ficatie. 

Origina erueii gammate. 

Ar vămânei acum să se determine 
locul de origină а crucii ,gammate^, 
Nu se ponte presupune că star fi născut 
spontaneu în atâtea diferite puncte ale 
globului, prin întâmplare sau din dibuirele 
unui artist, căci nu о vedem apărând 
nicăeri Виза avel о semnificatiune curat 
simbolică, gi tot denuna identici cu ea 
însăși, fie că are trei picioare ca la 
triscelul sicilian, sau chiar cinci picioare, 
cum se vede pe cele mai frumoase 
monede din Macedonia. Suntem dar ne- 
voiti să admitem unitatea de origină al 
acestui motiv, și să căutăm a ne explici 


Sicilian са emblemă, 51 motivul ' 


STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE 





răspândirea sa. Totuși n'ar trebui să con- | 


chidem din aceasta că crucea „gammata“ 
este un simbol propriu străbunilor comuni 
arieni; căci ne-ar rămânei să dovedim 
mai întâiu că Arianii primitivi aveau dej: 
motive simbolice, înaintea împrăştierei 
familiilor de popoare; apoi că crucea 
»gammnta^ ሸቨርፀስ parte din acele sim- 
holuri: ві în fine ей ea personifică 
soarele sau prosperitatea. Or, aceste 
trei puncte nu sunt probate prin niei un 
document, si nu pot dar fi susţinute. 
Există о altă teorie, mai admisibilă, 
care face din crucea ,gammata^ un 


simbol special arianilor din Apus, acei | 


care se cunose sub numele destul de 
vag ві de пеехасв de „Pelasgi“ 
сате se crede că ar fi străbunii popoarelor 
din Grecia cea mai veche, din Italia si 
din basenul Dunării. Avem лісі la dis- 


§ | 


ХХІХ 


poziţia noastră probe convingătoare: 
Se stie că ornamentarea obiectelor prin 
săpătură este pretutindeni cu mult mai 
veche decât 0171811161118168 pictată : or eru- 
cea ,gammata, сате s'a găsit la Hissarlik 
pe locul unde a fost Troia, este săpată 
pe prisnelele de lut care seamănă cu 
olăria cu același caracter, dată la lumină 
prin săpăturile din Nordul Italiei, unde 
ва putut studià civilizația anterioară 
Etruseilor. Ce cuvinte am 8768 să presu- 
punem ей Troia si Etruria puteau co- 
municà între ele, la acea epocă preistorică? 
Nici un cuvânt, de sigur. Este dar logie 
sù deducem că crucea „88111111818 săpată 
în lut, a trebuit să fie introdusă în aceste 
două ţări de un acelaş popor саге po- 
sedă acelaş simbol. 

Insă recente cercetări istorice si etno- 
grafice au probat pe deoparte că locui- 
torii Trojici erau originari din Tracia 
şi, pe de altă parte că Etruseii, precum 
şi alte popoare Italiene, au intrat în 
Italia pela Nord, venind gi ei tot din 
basenul Dunărei. Ash, dar aici pe pă- 
måntul nostru, trebuie căutată origina 
primă a crucii gammate. S'a observat 
de altfel ей pe monedele din Macedonia 
şi din Tracia figurează cel mai des te- 
trascelul, si triscelul. La Atena, când 
ве găseşte crucea „gammată“ ве giseste 
pe cea mai veche olărie acea din epoca 
geometrică, si Dinde astăzi se admite 
că Atica a fost la început colonizată 
de Traci, acest fapt corespunde bine 
cu teoria enunțată mai sus. 

lată cum se exprimă Maspero: „Ро- 
poarele ariane primitive Apusene, care 
năvăliră in peninsula Balkanieš si colo- 
nizarî Tracia, trecură apoi cele două 
brațe ale mării care le despărțeau de 
Asia la o epocă foarte veche, şi duseră 
acolo cele mai multe numiri pe care 
le împlântaseră de mult în patria lor 
din Europa. Astfel se păsese Kenebrene 
la poalele Balkanilor, şi un oraș Kebreni 
lângă Ilion“. „Ar fi oare de mirat zice 
contele Goblet d'Alviella, dacă aceste 


MARGARITA MILLER-VERHY 





popoare ar fi transportat eu dânsele 
simbolurile 10:7”. Si asta e deajuns ca 
să explieim marele număr de cruci 
,gammate" găsite de Schliemann la His- 
861115, 

Cum a pătruns crucea ,gammata" 
in Danemarea, in Suedia, in Islanda? 
віс... авіа se poate explică prin aceleag 
căi cari au transportat scrierea runică 
din valea Dunării la Marea Baltică si 
ከኒ „Ocean. Cát despre Galia, de oarece 
s'a dovedit de specialiști numismaţi că ea 
a copiat monedele macedonene, зе ех- 
plică eum s'a răspândit acolo crucea 
„gtunmuta“, Astăzi crucea „пашша“ 
fie Іп noi, fie aiurea, a pierdut carac- 
terul ei de talisman, afară numai în 
India si în Islanda, unde se erede încă 
în puterea ei magică. 

Ar fi fost însă cu neputinţă са 
prosperitatea, soarele, fericirea вй nu 
aibă simbolul lor si in zona Egipto- 
Assiriană, unde am dovedit că crucea 
„gammata““ nu во arată nieiierea. Popon- 
vele acelea adoptaseră ca purtător de 





погов, motivul numit crucea ansată, sau 
cruce de viaţă; o cruce cu brațe în 
forma lui T, foarte obişnuită in anti- 
chitate, din Persia până in Egipt. Ace- 
sta ва perpetuat până, "n zilele noastre, 
са unul din motivele cele mai răspândite. 
Până ві la noi, este cu mult mai frie- 
611161018 decât chiar crucea ,gammata", 
după eum vom vedeà rüsfoind colec- 
țiunile noastre. Pentru ce un motiv 
important, strein rasei noastre, a in- 
trecut intr'atát in frecuent cel mai 
vechiu motiv și mai special ţărilor noa- 
stre? inti о problemă din cele mai 
misterioase, eare ar fi foarte interesantă, 
Че rezolvat. 

In lipsa altei explicări, sur puted 
presupune că industria, noastră a suferit 
influenţa covârşitoave a popoarelor ve- 
eine, pentru cuvântul că existând int un 
mod ash de rudimentar, motivele ei 
proprii nu ғап putut impune in mod 
dominant niei măcar la locul lor de ori- 


gine. 














IEEE 


= 


XI. ROMBUL 


228) in cauza frecuentei sale la noi, 





orientală, rombul merită, poate, 
) să ne oprim un moment pentru 
a-i cerceti origina gi semnificația., Printre 
atle motive și ele tot geometrice, gi ele 
impuse de technica tesutului, care sileste 
pe artist să prefere liniile frânte celor înco- 
voiate, nu este niei una care să fi cotropit 
in ash grad arta decorativă, orientali. 

E foarte cu putinţă că înțelesul stu 
simbolie primitiv, să fie cauza acestei 
predominiri, neexplicabilă până acum, 
Intr'adevár, in Assiria, Zeul Cerului erà 
simbolizat prin patru linii egale aşezate 
ea raze împrejurul unui centru în formă 
de тот). Acesta erh semnul soarelui in 
scrierea coneiformi. 

Se stie că arta țesutului există in 
Egipt cu tyeizeci de secole înaintea erei 
creștine, după cum dovedeşte о pictură 
găsită la Beni-Hassan, în care se vede 
un răzhoiu vertical, întocmai cum sunt 
acele de acum. Іп Assiria, de авешепей 
arta țesutului luă un şi mai mare avânt, 
81 ве poate urmări pas cu pas expansiu- 
nea artei decorative assiriane, prin ope- 
rele istoricilor vechi, care nu se saturi 





in 


lăudând si deseriind cu entuziasm fru- | 


111088616 lucruri produse de ţesătorii assi- 
rieni. Cucerirea, Aziei de cătră Alexandru- 
cel-Mare aduse în Grecia luxul aziatie 
în toate amănuntele sale. Cortul marelui 
rege fu căptușit pe dinăuntru eu covoare 
tesute in aur şi în miătasă томе са pur- 








pura, și împodohite си mărgăritare, Mai 
apoi, succesorii lui Alexandru, regatele 
din  Azia-Mică — mai eu seamă Syria 
şi Pergamul — ne dau multe dovezi de 
cucerirea lumei vechi prin arta textilă 
assiriani. Chiar gi la Кота, unde [ር8በ- 
turilede artit erau la început intrebuintató 
numai pentru împobobirea monumentelor 
publice, vedem pe Aurelian (la 270) 
adoptând cel dintàiu în costumul său, o 
bogăţie vredniet de un monarch aziatie. 
Dioclețian il întrece încă, ве îmbracă eu 
stofe de nur ві de purpură si îşi împo- 
dobeste cortul cu minunate stofe si 
covoare fesute in Orient. 

Sub Justinian velem un insemnat pro- 
gres în arta țesutului, datorit faptului cà 
acest monarch fu cel dintàiu care isbuti 
să introducă în statele sale cultura ver- 
melui de mătasă, in loc de a-şi aduce 
mătasea din Persia, cum făceau prede- 
cesorii lui. Fabricile din Constantinopole 
ajung peste scurtă, vreme să întreacă pe 
cele din Azia, ві până în secolul al XII, 
au ţinut primul rang în Europa. 

Dacă аш erezut ей e folositor вй ne 


oprim asupra expansiunei artei decorative 
assiriane în lumea veche, e din cauză ей, 
răspândirea neîntreruptă a acestei arte în 


țările noastre, ash cum ne este dove- 
diti de către istoricii vechi, puteà sin- 
gură вй пе dea o tălmăeire limuriti 
a predominărei şi a întinderei rombului, 
motiv de origine assiriană. Acest motiv 
intruneà două, însuşiri esenţiale: acea de 























а simboliză o putere a naturei, ві prin 
urmare, de a puteă vorbi tutulor sufle- 
telor; ві acea de ዜ fi o formă geometrică 
simplă, cu linii drepte, uşor de executat 
în tehnica artelor noastre de predilectiune : 
țesătură, broderii, erestătură în lemn. Ат 
văzut că floarea de lotus, formă florală 
rotunjită, şi care simboliză o idee reli- 


pioasă prea specială egiptianii, n'a putut | 


să aibă Іа noi niei e expansiune Вот- 





buldineontrá îndeplinea toate conditiunile 
trebuineioase pentru a ajunge un motiv 
dominant; si eu toate ей înțelesul său 
primitiv este atât de şters, încât mă în- 
doiese că cinevà să fi pomenit de astă 
explicare а 10618181611161 sale, s'ar puteh 
că împlântarea lui la noi, prin mijloacele 
dejà arătate (velaţiuni comerciale, cuce- 
riri) să fi fost sprijinită de aceste însuşiri 
unite la olaltá. 








3 


XII. COLECTIUNILE NOASTRE 


ສຣງ 





Pentru a eñuth un răspuns la în- 
55 Ц trebarea iniţială a acestui stu- 
weil diu, „Există о artă decorativă 

românească“? trebuie să cerce- 
tim dearândul, toate colectiunile de cari 
dispunem, şi să căutăm caracterul spe- 
cial а operilor decorative născute ре 
pământul românesc, din punctul de ve- 
dere a motivelor, ві a combinatiunilor 
de motive, a culorilor, și a eombinatiu- 
nilor de culori, şi chiar din punetul 
de vedere a procedeului întrebuințat. 
Азіі cercetare va pred la prima ve- 
dere anevoioasă şi lipsită de varietate, 
mai ales pentru că nu suntem siguri 
de а puteà ajunge la o coneluzie defi- 








.nitivà, ві pentru ей această lucrare nu 


va fi poate decât o cale deschisă celor 
сагі îşi vor face o specialitate din acest 
gen de studii. Totuşi, speranța de a fi 
de oare care folos mi-a dat curagiul să 
supun cititorului rezultatul acestor cer- 
cetări. Colecţiunile de motive decorative 
de cusături, de ţesături, de crestături 
în lemn, de izvoade serise ре опе roșii, 
ete., sunt astăzi în număr de opt. So- 
cotind ві albumul D-lui Luncan (care 
n'a apărut încă), se ridică la nouă 
numărul eoleefiunilor adunate in vo: 
lum, pe сагі le putem răsfoi pe înde- 
lete. Dar fiindeă nu este eu putinţă să 
tragem concluzii fără a aveà şi puncte de 
comparație, mai trebuie pomenite şi co- 
leetiunile Neugebauer, Stoll, Gerspach, 
Holme, Prinţesa Téniehew, Contele Bo- 
brinsky, Haberlandt, Bruck-Auffenberg, 
pe сагі le-am consultat în privința al- 


56574 





tor ţări, ві din cari am putut culegecá- 
tevi comparaţiuni de un mare interes. 

Prima, şi cea mai veche din toate co- 
lecţiunile noastre este 80666 а Maiestă- 
{еї Sale Regina. A apărut în 1889, în 
editura Socec, prin mijlocirea Ministe- 
rului Instrucțiunii Publice. 

Exemplul dat de Maiestatea Sa Re- 
gina, a rămas Вий ecou timp de vreo 
douizeei de ani; în timpul acestor din 
urmă zece ani însă, a început a se arătă 
un mare avânt spre cercetări de felul 
acesta, cu toată stavila adusă de- indi- 
ferenta generală a publicului. Celelalte 
opt colecțiuni au apărut toate dela 1900 
încoace, şi comoara motivelor de adunat 
e încă departe de a ве istovl. 


Colectiunea Maiestátei Sale Regina 


Colectiunea Maiestăţei Sale Regina este 
astăzi epuizată. Exemplarul pe care 1-1 
putut consulti este vechi si necompleet. 
El face parte din Muzeul Şcoalei Nor- 
male Elena-Doamna, şi contine treizeci 
de foi, eoprinzànd 12 modele de co- 
voare (in punct de velintit, zis 4” Aubus- 
son) toate de mare valoare prin vechi- 
mea lor şi prin frumuseţea culorilor, şi 
188 motive de cusături copiate numai 
de pe cămăși ţărăneşti. Acest album nu 
se deosibeste mult în ceeace privește de- 
lieatetea executárei și gustul în alegerea 
modelelor, de frumoasa colecţie a d-nei 
Cornescu, publicată la Socec în 1906. 


8 





























XXXIV 





MARGÀRITA MIILLER-VERGHY 





Insă izvoadele nu sunt aceleaşi în am- 
bele colecţii, deşi caracterul general al 
ambelor este fără îndoială ceeace se chia- 
mă „românesc“, fără să fie încă stabilit 
în ce constă trăsăturile speciale cari 
deosebese un obiect decorativ románese 
de alte obiecte similare. 


Din punct de vedere al culorilor 


Cusáturi: Intre cele 118 modele din 
această colecţie, 47 sunt tipărite în ne- 
gru. Ash dar, n'avem de cercetat decât 
celelalte 71 de modele. Cel întâi lueru 
ce ве observă la ele este intrebuinfarea 
aurului eu mare freeuentš. Acest lucru 
merită să fie notat, căci ne va ajuti la 
stabilirea unuia din caracterele artei 
noastre prin comparaţie cu ţările vecine. 

Тай intrebuintarea culorilor, aşezate 
aici după frequenta lor: 

1. Aur. 1(6 21 በ6 011 combinateu negru. 
Aceste 1110061011 sunt de о 
nespusă, si măreaţă frumuseţe. 

2. Aur. De zece ori, combinat cu o 
singură culoare (adesea roșie). 


3. Aur. De Том combinat cu negru | 


și cu o culoare. 
4. Aur. O singură dată combinat cu 
argint ві cu o culoare. 
Aceasta ne dă un total de 38 modele 
în care domină aurul. Celelalte culori 
întrebuințate sunt aici aşezate în ordinea 
predominării lor. 


1. Аш. . 88 de ori 
2 < ` ӘБ а 

Bb осите ¥ + dM ء‎ 

lh bets О 
0.600900. (di 

б. Nalbiu (mauve) б , 

7. Verde . 5" 

8. Castamu . . . 8 


Scoarţele: 86081616 din această co- 
lecţie sunt numai în număr de 13, dar 


sunt de un însemnat interes, prin fap- | 


tul că se poate ghici în combinaţia cu- 


a vechilor noastre covoare, comparate cu 
acele ce se vând acuma cu numele de 
artă românească. Când vom constati, că 
dintre acele 18 860816, 9 sunt cu ейт- 
pul negru ві una cu câmpul viginiu în- 
chis, vom înţelege cum această predom- 
nire de fonduri închise, pe care se lă- 
murese са în relief culorile aprinse, а 
obișnuit simţurile noastre printr'o lungă 
educaţie să resimtă adânc, са o greșeală 
în contra bunului gust, abuzul tonuri- 
lor hbătătoare la ochi, care denaturează 
adesea caracterul tesšturilor noastre in- 
digene de azi. 

lată, cum a fost împărțită intrebuin- 

tarea culorilor prin instinctul sigur al 

strămoşilor noştri : 

1. Alb. De 13 ori. Niciodată între- 
buintat în mod dominant, ci 
in ehenaruri, în zigzag, în pete 
depărtate una de alta., 

3. Verde. De 12 ori, in mod dominant. 

3. Castaniu. De 10 ori. 

4. Albastru şters. De 9 ori, dintre cari 
de două ori in mod dominant. 

5. Negru. De 9 ori, са câmp. 

б. Roșu. De 7 ori, niciodată însă în 
mod dominant, în romburi, în 
combinaţii cu alte culori, de 
două ori în vărgături. 

7. Roşu (vigina putredá) De 8 ori, 
din care odată ca câmp. 

8. Trandafiriw şters. De 5 ori, cu o 
nuanţă foarte ștearsă. 

9. Cafeniu deschis. De 5 ori intre- 
buinfat cu multă cumpătare. 

10. Galben. De 3 ori, în romburi mici. 
Авай dar, ве vede сй în şase covoare 
| din 18, roșul lipseşte eu totul, ві că în 
| celelalte 7 unde figurează, nu se vede 
nicăierea in mod dominant. бі tocmai 
| această eumpătare іп intrebuintarea ro- 
| sului aprins este aceea ce face amestecul 

"plăcut ві duleeata fetelor de pe vechile 

| noastre covoare. 

Ceeace este mai eu deosebire interesant 

de notat, este deasa, întrebuințare a 





lorilor lor, taina frumuseţei încântătoare | 761061101, mai cu seamă în nuanţa verziu- 


كى ‰7 

















Ё 


STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XXXV 





şters. El apare de 12 ori, din care odată, 
in mod dominant; în celelalte cazuri, il 
găsim sub formă de romburi, in com- 
binatii cu alte culori, si totdeauna intrun 
mod care arată о foarte exactă cuno- 
ştint a valorilor complimentare. 


Cât despre alb, poate сй toemai în | 


mestesugul ві cumpătarea intrebuintirii 
lui, şi-au arătat străbunii noștri gustul 
cel mai desăvârşit: Nu lipseşte albul 
în nici unul din cele 13 covoare, dar 
niciodată nu ocupă un loe dominant. 
Cele ша! adeseori formează un chenar 
subţire la marginea diferitelor motive, 
sau a romburilor; altădată, se furişează, 
са un zigzag subțire ре un câmp de 
culoare ştearsă, sau apare in petigoare 
mici, depărtate una de alta. 


Din punct de vedere al motivelor 


Cusături: Intrebuintarea motivelor ne 
dá următoarele proportiuni : 

1 6:00" 0 DE JU 8011 

2. Plopu stilizate . , . , 12 , 

8. Patratul. De zece ori, întrebuințat; 
cu multă libertate: despărţit, 
împodobit eu câreei de viti 
sau cu coarne resfrânse ete. 


4 80 116 (0 01 
Up ДЕРЛЕР ОЗЫ а КЛ ຽາ 
(С) 080 ` `" ເນີ r 
т. Zigeagul ^. . . . ງ; 
8. Motivul „11018 grecs“ Б ЭЧҮ 
9. Triunghiul . ШУ 


Rămân vreo trei motive cari nu pot 
ብ clasate, cari nu sunt nici geometrice 
niei florale, si сагі sar păreă а fi o 
alterațiune a vreunui motiv, odinioară 
filomorf. 


"Scoarța: 


1. Rombul. De Т ori, adesea cu con- 
turul formând trepte (foarte 
uzitat la noi) şi adesea con- 
ţinând alte romburi mai miei. 

2. Crucea. De 7 ori. 

З. Triunghiul. , 8 - 


4. Păianjenul, De 3 ori. Se numeşte ast- 
fel un motiv care are oarecare 


| asemănare cu un animal ou 


multe picioare, foarte adesea 
întrebuințat în covoarele noa- 
stre si în cele din Azia. 

5. Ратайй. De 2 ori. 

6 


). Steaua Sot ins 
7. 8-ш TOMATE 
| 8. Z-ul aed 


9. Amtropomorf. De 1 dată, motiv 
care reprezintă, un omuleţ pur- 
tûnd ре сар о вепйе ţuguiată. 

10. Motivul compus din inimi. De 1 
dată, un motiv compus din A 
inimi legate între ele prin par- 
tea ascuţită, foarte intrebuin- 
tat în covoarele persane. 

| Rezumat: 

| [. а) Predominarea motivelor geome- 

ዜር. 

| и Densa repetire а filomorfilor. 

c) Raritatea relativă а rombului. 
d) Prezenţa antropomorfului. 
e) Extrema frequenti a aurului. 

H. а) Predominarea eulorilor închise 
sau stinse. 

6) Prezenţa albului. 

с) Raritatea relativă a rogului. 

d) Frequenţa câmpului de culoare 
inehisit. 


Colectiunea d-lui Comşa 


A doua coleetiune, în ordinul publica- 
ţiunei, este aceea a d-lui Dimitrie Comşa, 
din Sibiu, publicată la Sibiu, în anul 
1904, si întitulată: „Din ornamentica, 
Română“. Еа еоргіпде 40 de stampe 
| colorate, сагі reprezintă cusături şi {езй- 
| turi de ale ţăranilor români din Transil- 
vania. Albumul conţine şi o interesantă 
| prefață care tratează despre ала la Ro- 
| mâni, sub toate formele еі, despre ma- 
terialul întrebuințat. pentru broderii si te- 
| situri, despre vopsitul textilelor, despre 
| 1881008616 de ţesut, ete., şi care consti- 























XXXVI 


MARGARITA MILLER-VERGHY 





tue ва singură: o lucrare documentată 
ві instructivă. 

Dealtminteri acea coleetiune este de 
o mare valoare dintr'un alt punet de 
„vedere: este singura, care arată proveninta 
exactă а fiecărei cusături sau țesături, 
precum și data lor aproximativă, împărțind 
modelele în vechi, foarte vechi (de peste 
200 de ani) si străvechi. Aceste din urmă 
sunt în număr de 42, din numărul total 
de 284. Numele local a fiecărui motiv 
decorativ este ві el indicat, ceeace este 
de mare utilitate pentru ca să putem 
stabili întrucât acei artişti instruetivi 
s'au inspirat din regnul vegetal sau din 
regnul animal, in alegerea modelelor lor. 

Cele 284 de modele sunt împărţite 
astfel : 

187 cusături, 

60 ţesături, dintre cari 

16 8608፲16. 


Din punctul de vedere al culorilor 


Cusăturile: Găsim culorile întrebuin- 
іше în proportiunile următoare, așezate 
aici după frequenta lor: 


1. Negru gi roşu. De 07 de ori, com- Í 


binate cu două sau trei alte 
culori secundare, 61 uneori cu 
о uşoară, stropitură de aur. 

. Negru singur. De 32 de ori, din 
care de două ori cu o uşoară 
amestecare a altor culori, în- 
trebuinţate în petigoare де tot 
mici, depărtate unele de altele. 

3. Negru şi aur. De 27 de ori, din 


IN 


care de 17 ori în combinaţii | 


eu un uşor amestec de culori. 

4. Negru зі roșu. De 19 ori. 

5. Roşu singur. De 0 ori. 

0. Alb. De 7 ori, din care de trei ori 
ca chenar, şi de 4 ori, com- 
binat cu roșu, galben sau 
albastru. 

. Albastru. De богі, din care odată 
singur si de cinei ori combi- 
nat în mod dominant cu alte 
culori. 


N 





8. Galben. De 4 ori, din care de 3 
ori combinat cu negru şi odată 
combinat cu roșu. 

Verdele apare numai ca notă ştearsă 

printre celelalte combinatiuni. 

Tesáturile : 

1. Roșu dominant. De 33 de ori, com- 
binat eu 4 culori: galben, al- 
bastru, negru, verde, (din care 
de două ori eu un uşor ame- 
stee de aur, de argint, de alb, 
ві chiar de un foarte urât pembé. 

. Roșu dominant. De 10 ori, com- 

binat eu trei culori : negru, 
galben si albastru, din care de 
2 ori eu mie amestec de aur 
sau de argint sau de nülbiu 
(mauve). 

3. Negru. Intrebuintat ca câmp: de 
8 ori, combinat eu albastru 
ві cu rogu. 

4. Roşu dominant. De 7 ori, combi- 
nat en două culori: galben și 
albastru, din care odată sau 
de două ori cu un uşor ame- 
stec de alb, sau de aur, sau 
de argint. 

5. Amestec de 5 culori. De 6 ori. 
Aici 080611 în domeniul urâ- 
(еще! extreme. Culorile sunt: 
galben, albastru, verde, alb, 
roșu, cafeniu. Galbenul însă 
fiind de culoarea jumărilor, 
albastrul de nuanţa serobelei 
şi тов de a chinovarului, 
toate la un loe sunt de o ne 
mai pomenită urâţenie. 

0. Posi, şi negru. De 5 ori, din care 
odată cu un ugor amestece de 
galben. 

7. Negru. De 8 ori, combinat ou al- 
bastru şi cu galben. 

8. Aur. De 8 ori, întrebuințat са câmp, 
şi combinat eu argint sau cu 
castaniu. 

9. Albastru-civit. De 3 ori, intrebuin- 
tat са câmp. 


12 




















тт 





STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XXXVII 





10. Castaniw. De 2 ori, întrebuințat 
са câmp. 
11. Roşu și albastru. 1 dată. 


Din punct de vedere al motivelor 


Cusáturi: Găsim motivele decorative 
întrebuințate în proporţiile următoare, 
aşezate aici după frecuenía lor. 

1. Pătratul. Пе 25 de ori. Е este 
uneori exact, uneori împodobit 
cu coarne sau eu antene, uneori 
împărţite în 4 pătrate sau 4 
triunghiuri. 

2. Crucea. De 20 de ori, din саго 2 
cruci ramate, mai multe ansate 
sau 1101611816, ete. (cu un tri- 
foiu la capătul fiecărui brat). 

3. Rombul. De 18 ori, din care 7 
ori eu conturul în formă de 
trepte ві 4 cam modificate şi 
neexaete. 

4. Steaua. De 12 ori. 

5. S-ul orizontal. De 11 ori intrebuin- 
tat câte o dată in gir ві une- 
ori despărţit. 

0. X-ul sau motivul semănând cu 
semnul citării, uneori faţă in 
faţă, uneori invers; acest motiv 
este destul de greu de explicat; 
si se găseşte de 5 ori. 


Tesáturile: 

1. Rombul. De 84 ori, adesea impo- 
dobit eu coarne, еп antene, 
eu conturul în formă de trepte, 
sau uşor modificat, dar uşor 
de reeunoseut ca derivând din 
romb. 

2. Pătratul. De 14 ori, adeseori des- 
pártit, împodobit eu antene, 
turtit până la a deveni un 
dreptunghiu. 

3. Exagonul prelung. Пе 1% ori, din 
care de 5 ori, modificat, dar 
ugor de recunoscut, 

4. Flori. De 18 ori, din cari de 7 
ori stilizate şi de 6 ori copii 
exacte. 





D. Crucea. De 9 ori. 
6, 8-10 orizontal. De 9 ori, când т 
Sir când despărţit. 

7. Cercul. De 8 ori, când în gir, când 

despărţit. 

8. Ovalul. De 8 ori, când în gir, când 

despărțit. 

9. X-ul. De 5 ori. 

10. Zigzagul. De 3 ori. 

Rămâne un mie număr de motive 
cari nu se pot elasà şi care seamănă cu 
o grebli, eu litera V așezată orizontal, 
cu semnul citării, eu o jumătate de romb, 
având conturul in: trepte. Coleeţiunea 
Comşa par'eí ar voi să ne arate cum 
se poate аргор un artist de romb fără, 
a-l execută exact; uneori marginea e 
tăiată astfel in cât îi dă forma unui 
ехароп turtit: alte ori o parte lipsește 
cu totul; în fine, sunt o mie de încercări 
ingenioase pentru а varià desenul geo- 
metric, la сате par а fi 08810016 6 
şi broderiile făcute eu punctul de eruce. 

Та rezumat: 

І. а) Predominarea negrului ві a rogului. 

b) Raritatea motivelor de o singură 
culoare sau de 2 culori. 

c) Aurul foarte adesea combinat cu 
alte culori, dar mai cu seamă 
cu negru. 

d) Predominarea extremă а rogului. 

e) Freeuenta motivelor eu 4 sau 5 
culori. 

f) Raritatea albului. 

П. 4) Predominarea extremă a moti- 
velor geometrice. 

h) Raritatea comparativă a motive- 
101 florale. 

i) Lipsa totală a zoomorfilor. 

7) Predominarea rombului зі а 

derivatelor sale. 


Colectiunea D-rei Minerva Cosma 


In anul 1905, 818118 in Sibiu, colecţia 
de modele culese de D-ra M. Cosma, 
întitulată „Album de cusături și de ዞ- 



































XXXVIII 


MARGĂRITA MILLER-VERGHY 





sături româneşti“. Ea se compune din 
20 de stampe, cari coprind 187 de mo- 
dele, din сагі 50 sunt reproducțiuni de 
țesături. Proveninta si data modelelor 
nu sunt indicate; se recunoaşte însă 
uşor caracterul special al obiectelor bro- 
date sau tesute în Transilvania: Càm- 
purile negre domină, combinările de roșu 
aprins ві de galben, destul de rare la 
noi, sunt acolo foarte frecuente gama 
culorilor se arată dela prima vedere 
mai puţin bogată, iar aurul şi argintul 
nu sunt întrebuințate decât intr'o singură, 
cusătură care este împodobită cu câțivà 
fluturi. Proveninţa ne fiind indicată, 
suntem induşi să eredem că acele modele 
nu vin din Banat, unde ве ştie că aurul 
este foarte adesea întrebuințat. 


Din punctul de vedere al culorei 


Găsim culorile întrebuințate în urmá- 
toarele propor(iuni, aşezate aici după 
frecuenţa lor. 

1. Roşu singur. De 40 de ori. 

2. Negru dominant. De 27 de ori com- 
binat еп 5 culori: roșu, albas- 
tru, alb, verde, galben, din 
care de 5 ori cu un ușor 
amestece de aur. 

9. Negru. De 17 ori la câmp. 

4. Negru. De 17 ori combinat cu 
roşu. 

5. Negru. De 12 011, combinat cu două 
culori. 

6. Combinare. De 14 ori din patru cu- 
lori, roșu-albastru, alb, galben, 
unde nici una nu predomină. 

Argint. De 9 ori, din care de 6 
ori întrebuințat ca câmp, și 
de 3 ori combinat eu negru si 
cu trei alte culori. 

8. Negru dominant. De 7 ori combi- 
nat în trei culori. 

9. Roşu dominant. De 5 ori combi- 
nat cu 8 culori. ў 

10. Albastru dominant. De 2 ori. 

11. Negru cu galben odată. 


-1 





Din punctul de vedere al motivelor 


Asezate după frecuența lor, le găsim 

in propor(iunea următoare: 

1. Rombul. De 41 de ori, aduse cu 
conturul în formă de drepte, 
modificat, desehis ete. 

. Раташ. De 27 de ori, adesea 
împodobit eu coarne, cu an- 
tene, împărţit în 4, ete. 

3. Orucea. De 17 ori, din cari mai 
multe eruei duble. 

4. S-ul orizontal. De 11 ori, adesea 
în gir са în motivul denumit 

„flots grecs“, alte ori Іа inter- 
vale. 


ت 


5. Motivul ca greblă. De 7 ori. 

6. Motivul ca semnul сити. De Т ori. 
7. Motivul àla grecque. De 6 ori. 
8. бігама . . . De 5 , 
9. Triunghiul De 4 , 
10. Ovalul De 4 , 
11. Ewagonul De 3 , 

^ niei odată exact, totdeauna tur- 

tit. 

11. Sul ., . De 3 ori. 
12. Cercul De2 , 


In rezumat: 
І. а) Predominarea negrului şi a ro- 
gului. 
b) Raritatea motivelor de o sin- 
‚ gură sau de două culori. 
c) Raritatea aurului. 
d) Predominarea rogului. 
с) Frecuenţa motivelor cu 4 sau 5 
culori. 
f) Baritatea albului. 
11. g) Extrema predominare a motive- 
lor geometrice. - 
h) Lipsa motivelor de origină vege- 
ከኤ. 
i) Lipsa zoomorfilor. 
j) Predominarea rombuluisi a de- 
rivatelor lui. 

După eum se vede, coleetiunea Cosma 
nu aduce o notă nouă după acea a 
d-lui Comşa; însă este interesantă prin 
faptul că e singura care conţine un 


























> 





STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XXXIX 
-- 


oare-care număr de stampe reprezintând 
motive de варасе cu fire trase, cari sunt 
speciale Transilvaniei, ві сп totul deo- 
sebite de cele lucrate la noi. 





Colecţiunea d-nei Elena Cornescu 


1818-1016 ajunși la anul 1906, când 
apare în editura Socec albumul intitulat: 
„Cusături, româneşti culese de Elena, 
Cornescu, născută І. Мати“. Ah, ce 
minunat lucru e această coleetiune! Ce 
desfătare pentru ochi sunt acele 41 de 
stampe colorate, сагі contin 255 de 
izvoade deo rară frumuseţe side o ne- 
pomenită, varietate! Ele reprodue numai 
cămăși țărănești, adunate din 7 districte 
а Romániei. 

Districtele sunt reprezentate eum ur- 
mează : 


1. Muscel . . . . . . 15 cămăși 
See 10120100191 m 
3. Râmnicu-Vâlcea ns 
ДА Ole аа И Er ТТЛП СТ 
5.1691 111 E 
6 Рапота 
061011 Ба ይ 1 

. Banat (Transilvania) 1 


n 

O foaie este rezervată unui costum 
sârbesc, găsit întrun sat sárbese din 
distrietul Ilfov. Acest costum nu se deo- 
86106516 foarte mult de ale noastre; cu- 
lorile sunt rogu aprins, negru si verde, 
pe câmp alb. Efectul este destul de 
armonios. 

Celelalte 40 de stampe conţin, fiecare, 
numeroasele modele care contribue la 
impodobirea unei cămăși fürünesti 81 
arată anume intrebuin(area fiecărui iz- 
vod: gulerul, авиа, împrejurul mânecei, 
etc., precum și reproducerea foarte exac- 
tă gi numele celor 15 feluri de puncto 
de cusătură întrebuințate de străbunele 
noastre din timpii cei mat vechi. 

„D-na Cornescu а început din 1852 
să adune broderii vechi românești, pentru 
a păstri—ne spune prefata albumului— 





„amintirea frumosului nostru port па- 
tional, ві a cunoaşte mai deaproape {е- 
săturile ві cusăturile bătrâneşti, се îm- 
podobese cu o artă deosebită iile, cămă- 
gile, fotele, vălnicele, zaveleile, mara- 
mele, seoartele ві chilimurile ţărăneşti, 
mai cu seamă pe cele dela munte, unde 
tradiţia românească s'a păstrat mai bine 
decât la câmp. Frumuseţea izvoadelor, 
felurimea, feţelor și dibăcia, cu care erau 
lucrate si întocmite m'au lăsat uimită. 
Mi se ршей că am descoperit o co- 
moară, atâta le găseam deosebite de tot 
ce văzusem până atunci, şi mai ales 
neasemünate eu izvoadele si cusăturile 
venite din străinătate, niei cu porturile 
naţiunilor din Occident". 

Intovürisità de fiicele D-sale, de rude, 
de prietene, d-na Cornescu a întreprins 
o călătorie prin districtele cele mai ves- 
tite pentru 10100611116 lor, cu seopul de 
a adună modele vechi; după aceea isi 
puse tot sufletul ві o neobosită activi- 
tate, în înfiinţarea atelierului „Furnica“ 
unde 818110616 expun şi vând lucrul lor. 
Această operă eu adevărat binefăcătoare, 
funcționează de mai mult de 25 de ani, 
sub patronagiul d-nei Corneseu gi sub 
alta, președinție а Мајеѕі еі Sale Re- 
gina. Ñi ca încoronare a unei activităţi 
de un sfert de veac închinată acestei 
ramure atât de părăsite a artei decora- 
tive, d-na Cornescu a dat la lumină în 
anul 1906, albumul pe care-l studiem 
aici. Ca perfecţiune în executare el în- 
{тесе tot ce ва făcut la noi până acum. 
Modelele reproduse fiind toate cămăși 
de pânză albă cusute cu puntul de eruce 
sau de lanţ, câmpurile deschise fae să 
161858 culorile delicate, şi bogata între- 
buintare a aurului, 


Din punctul de vedere a culorilor 


Motivele reproduse sunt în număr de 
вазе, in medie, pentru fiecare с аве, 
ceeace ne dă un total de 240 de motive. 
Dintre acele 240, sunt 168 în care aurul 
































NL MARGĂRITA MILLER-VERGHY 





figurează cu belşug, іп proportiunile 
următoare: 


1. Aur. De 10 ori, combinat eu alte 
decât negru, din сагі de 5 ori, 
argintul. 

2. Ди. De 7 ori, combinat cu o 
singură culoare: roşu, albastru 
închis, sau violet. 

3. Aur. De б ori combinat eu negru. 
Aste motive sunt de o пезриз& 
frumuseți. 

4. Aur. De 5 ori combinat cu negru 
și cu o altă culoare. 

5. Albastru singur. De 8 ori. 

6. Amestec. De б ori din & вап de 
5 culori. 

7. Negru. De 8 ori combinat cu alte 
culori сагі predomină. 

Сай despre cămășile fără aur, feluri- 
mea izvoadelor ві gingisia nuantelor alese 
ከ6 toată, bogăţia lor. E de ajuns să 
spun că în motivele unde sunt ameste- 
cate patru sau cinei culori, niciodată 
această combinare nu ese dintr'o tona- 
litate contopită si plăcută, ochiului, şi va 
înţelege oreine la ce grad de desăvâr- 
вие au ajuns țăraneele noastre de demult, 
са вй fi putut desvoltă ві îmbogăţi astfel 
stilul lor, fără a-i alteră înt un nimic 
caracterul. 


Din punctul de vedere a motivelor 


Lăsând la o parte un oarecare nu- 
măr de motive, cari nu se pot asimilà eu 
vreo formă geometrică exactă, și admi- 
{Ала numele de „flori stilizate“ pentru 
orice motiv compus dintro ramură din 
care es ornamente simetrice, sau care se 
termină printr'o 110180108, semănând ade- 
sen cu coarnele unui berbec, se pot Сава 
aceste motive în ordinea următoare, după 
freeuenta lor: 

1. Patratul. De 36 de ori, împărţit, 

combinat, conţinând alte pa- 


trate mai miei, variate la in- 
finit. 





2. F'loare stilizată. De 22 de ori; cea 
mai mare libertate in modi- 
fieatii. 

3. Crucea. De 21 de ori, din care 
două, eruei ,gammate*. 

4. Steaua. De 16 ori. 

9. Zigzagul. De 11 ori. 

6. S-ul. De 9 ori în sir, ea în „flots 

grees“, sau la intervale. 

. Motivul numit: Arbore de viață. 

De 6 ori. 

8. Rombul. De 5 ori. 

9. Triunghiul. De 8 ori. 

10. X-ul. De 8 ori. 

11. Motivul zis: 610 grecque. De 2 ori. 

12. Cercul. 1 dată. 

18. Ewagonu. 1 dată. 

Rezumat: 

Г. а) Predominarea aurului. 

b) Егеспеща motivelor cu 1 şi eu 2 
culori. 

c) Raritatea rosului. 

II. d) Predominarea motivelor geome- 

trice. 

в) Frecuenta relativă a filomorfilor. 

Г) Raritatea rombului. 

g) Frecuența relativă а motivelor 
rotunjite (S). 


~ 


Colectiunea D-nei Eliza Marghilo- 
тап 


D-na loan Brătianu, năseută prin- 
tesa Știrbei, a publicat în editura (601 
un mie album întitulat: „Modele ወፀ 
cusdturi româneşti publicate de Flisa 
Marghiloman“. Ca preşedintă a socie- 
ии „Albina“ analoagă cu societatea 
„Furnica“, gi întemeiată de Maiestatea 
Sa Regina in 866188 860 de bine-faeere, 
D-na Ioan Brătianu a voit să răspân- 
dească in publie un album mai puțin 
costisitor decât celelalte, pentru uzul 
claselor muncitoare. Acest album nu 
pomeneşte de broderiile minunat de 
bogate, frumoase si originale care es 
din atelierul „Albina“. Acele broderii 








STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XLI 





adaogá pelángš vechile noastre punete, 
un punct în relief, aproape un ,6800- 
вол“, care le dă o înfățișare veche-bi- 
zantină din cele mai interesante. Totuși 
eoleetiunea este de mare preţ pentru 
пої, 81 ве pot айа in ea amănunte сагі 
meriti să fie notate. Ea contine 102 
pagine, eari eoprind mai totdeauna mai 
multe motive. Totalul este aproape de 
382. . 
Proveninţa si data lor aproximativă 
nu sunt indicate. 

Punetele întrebuințate sunt foarte va- 
riate, cu o mai mică predominare a pune- 
tului de cruce, comparativ cu alte co- 
lecţii. Se observă adesea punctul de раві- 
tură, punctul de umplutură, ete. 


Din punctul de vedere al culorilor. 


Această colecţiune пе dă puţine in- 
dieatii în astă privinţă, căci toate mo- 
tivele sunt date intr'o singură culoare, 
uneori roșie, uneori neagră sau albastră. 


Din punctul de vedere al motivelor. 


In afară de motivele întâlnite în 
coleeţiunile ре care le-am studiat până 
acum, găsim aici unele mai puţin 
caracteristice, însă eu mult mai variate; 
astfel, vedem de trei ori în şir, un 
motiv reprezentând un animal stilizat, 
lucru foarte rar în cusături. Predomnirea 
relativi a florilor stilizate ві a moti- 
vului zis „arbore de viaţă“ ne агай 
dela prima vedere că natura curat 
geometrică а motivelor este mai puţin 
riguroasă aici decât іп toate celelalte 
coleetiuni. 

Asezate după frecvenţa lor, găsim : 

1. Floarea stilizată. De 24 de ori. 

2. Patratul. De 24 de ori, când cu 
coarne, când cu curpeni, cu antene, 
foarte variat. 

8. Crucea. De 18 ori, din саге, două 
„gammate“ două а БЕЛО Andrei, şi 
numeroase cruci ansate. 





4. Steaua. De 15 ori foarte variată, 
în modificările sale. 

5. Arborele de viaţă. De 12 ori, având 
înfăţişarea unor ramuri regulate, stilizate. 

б. Ихадоти. De 6 ori. 

7. S-ul. De 4 ori așezat in sir. 

8. Zoomorful, De 8 ori. 

9. Пот. De 2 ori. 

10. Zigzagul. De 2 ori. 

Mai sunt încă motive in X, imposibil 
de readus la vreo formă cunoscută, si 
altele care par a fi flori stilizate in mod 
foarte stàngaeiu. Aceste din urmă sunt 
în număr de 3. Mai rămâne de notat 
coarnele, cárceii de viti, antenele, care sunt; 
atât de folositoare pentru a varià punetele, 
зі pentru а termină braţele crucilor sau 
capetele stelelor. 

[n rezumat: 

I. а) Predominarea filomorfilor. 

b) Prezenţa zoomorfilor. 
c) Raritatea rombului. 


Colectiunea d-nei Panaitescu 


Această colecție a fost publicată la 
босес, în anul 1908, de către Ministerul 
Instruetiunei Publice. Ea contine 75 de 
stampe colorate, coprinzând, fiecare, di- 
feritele motive care вегуеве la îm podobirea 
unei cămăși ţărăneşti: Fiecare stampă 
coprinde 6 sau 7 motive, ceea ce dă un 
total de 450. Acele stampe sunt o copie 
exactă de ре cămăşile сате fae parte din 
Muzeul etnografie, din colecția d-nei Lucia 
N. Romanescu si acea а d-lui А. Bellu. 

Proveninfa fiecărui model este indi- 
сай. Sunt reprezintate 20 de districte, 
din вагі 9 din Moldova; ceeace ridică 
la aproape 60 numărul motivelor de 
origină moldovenească. Singur faptul 
acesta аг fi deajuns pentru a combate 
opinia curentă, care afirmă că nu se 
găsesc broderii româneşti decât dincoace 
de Milcov. 

Districtele cele mai bogat reprezentate 
sunt: 



































XLII MARGARITA MILLER-VERGHY 





Mehedinţi, eu 11 stampe. 
Râmnicu-Vâlcea, cu 7 stampe. 
Muscel, cu 7 stampe. 


Din punctul de vedere al culorilor. 


Intre 75 de stampe, 81 sunt de o 
singură culoare, împărţite astfel: 

1. Roşu singur. De 125 de ori. 

2. Negrul singur. > "дае, 


8. Albastrul singur. እ 6 ori, 
4. Roșul închis singur. እ 6, 
5. Castaniu singur. እ ONT 


Sunt gi 20 de cămăşi си două culori 
i eu mai multe culori, împărţite astfel: 
б. Roşu. De 49 de ori, combinat eu 
o culoare. 
7. Negru. De 36 de ori, combinat cu 
aur. 
8. Negru. De 36 de ori, combinat 
cu o culoare. 
9. Castamiu. De 6 ori, combinat cu 
negru. 
10. Negru. De 49 de ori, combinat 
cu rogu зі cu о altă culoare. 
11. Amestec. De 42 de ori, de 4 culori, 
din сате roșul nu lipseşte nici- 
odată. 
13. Galben. De 5 ori, în mică cantitate 
„și numai in combinaţiuni. 
18. Nülbiw (mauve). Odată, ea ві ea- 
staniu și albastru. 


n 


Din punctul de vedere al motivelor. 


Găsim motivele, împărțite cum ur- 
mează, aşezate aici după freeuenta lor: 
1. Crucea. De 80 de ori, din care 2 
„gammate“ gi mai multe ansate, 

de Malta si a St-lui Andrei, 

uneori înconjurată de un сеге, 
împodobită cu coarne,- cu 
спгрепі de vie, cu antene ete. 

2, Pătratul De 28 de ori, uneori 
împărţit în 4 uneori conţinând 

alte patrate mai mici, ітро- 

dobit eu coarne, cu antene 
conţinând о stea, ete., intr'un 





cuvânt, nemárginit іп varia- 
tiunile sale. 

3. Steaua. De 24 de ori, asi, de bogată 
în modificările ei, încât o vedem 
cu două și chiar cu patru 
variante în acelaş motiv. 

4. Flori stilizate. De 20 de ori, adesea, 
având ві ramuri. 

5. Rombul. De 10 ori. 

û. 5-м. De 7 ori, întrebuințat în gir 
sau combinat cu X-uri sau cu 
O-uri puse spate în spate. 

т. Zigzagul. De 8 ori. 

8. Triunghiul De 3 ori. 

Rezumat : 

І. а) Predominarea roşului ві a negrului. 

b) Prodominarea motivelor eu una 
sau două culori. 
c) Егеспеща aurului. 

IT. d) Predominarea motivelor geo- 

metrice. 
в) Prezenţa filomorfilor. 
f) Raritatea relativă a rombului. 
g) Frecuenţa relativă a crucii. 


Colectiunea de ouă de Paşti a 
D-nei Panaitescu 


Casa Seoalelor a publicat în editura 
бб, în anul 1909, un album conţinând 
reproducerea 8 116 ouă adunate de D-na 
Panaitescu, gi care astăzi aparțin mu- 
zeului de Etnografie. 

Tati cum explică prefata albumului, 
scopul acestei interesante publieatiuni : 
„D-nul Spiru Haret, neobositul Ministru 
a Instrucțiunii Publice, ві regeneratorul 
artei noastre naţionale, a hotărât; са acea- 
stă, colecţiune să fie răspândită in po- 
por, pentru са să nu cadă în părăsire 
arta de a rogi si а încondeiă ouăle la 
sărbătorile Invierei Domnului Isus Ohri- 
stos. Cu modul acesta, gustul acestor 
încondeieri ве va răspândi din. ее în се 
mai mult, si vor ршећ uşor servi de 
model si de inspiraţie pentru motive de 
cusături de dantele, de galoane, ete., fără 








== 








STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE уъйш 





să avem nevoie вй recurgem la motive 
streine“. 

Cele 116 ouă au fost adunate din 
14 districte. Proveninţa fiecărui ou este 
indicată. 


Din punctul de vedere al motivelor. 


1. Filomorfi.. . . De 37 de ori. 
22000 `” ?ل‎ 
SL, (egg sow s ww 00 

4. Triunghiul... :: Ва 

Бу МО еди 

6. Tetrascelul . . ° , Я = 
000:00 `° ° а? 
Rozumat: 


І. а) Predominarea filomorfiilor. 
b) Freeuenta zoomorfilor. 


Colectiunea D-lui Luncan 


Coleetiunea de covoare si de ţesături 
а D-lui Luncan, Institutor în districtul 
Argeş, aparţine Casei Seoalelor, care 
îşi propune в’о publice cândva. 

Ea coprinde 139 foi, conţinând repro- 
duceri în acuarelă, de covoare si de acele 
țesături сагі 86 întrebuinţează pe la 
satele noastre ca macaturi pentru a înveli 
pernele. Cea mai mare parte din izvoade 
sunt copiate de pe originale vechi. 
Proveninţa este indicată peste tot, 
precum ві numele ţăranilor cure posedă 
originalul. Covoarele sau mai bine zis 
chilimurile, de vreme ce aga se chiamă 
la noi са ві іп Azia, covoarele cu doui 
fete, sunt іп numàr de 44. Sunt vre-o 
douăzeci de covoare combinate de d-nul 
Luncan, după izvoade vechi, eu mult 
gust ві multă cumpătare. Această 
frumoasă, 6016600006. nu este încă ава 
de bogată încât să nu mai fi rămas 
nimic de adunat іп felul acesta. Numai 
când vom dispune de eoleetiuni са a- 
ceasta pentru toate ţinuturile României, 
se va puteà face un studiu, cu adevărat 
documentat, asupra artei decorative. 





Distrietele reprezentate în această colec- 
(ліпе sunt în număr de opt: 


Атеш... , De 64 de ori. 
© ШЙ И! лиле. 18.207 
А d WE ы ШӨ Ori: 
Па 5 в a 5 

ў а а ¬ в "¢ 


Râmnicu Vâlcea . 

Constanţa „покои 

Dâmboviţa . EA 

бе face cu totul 111 modeluri, a căror 
ртоуепіпій este indicată ነ şi 28 de modele 
datorite d-lui Lunean. 


“+ = — ከ2 ርጋ 


Din punctul de vedere al culorilor. 


Tată cum se imparte intrebuintarea 
culorilor, așezate aici după frecuenta lor. 
1. Negrul. De 88 de ori, din care de 
13 ori са câmp; de 5 ori са 
vărgătură : de 15 ori са chenar. 
2. Боўш. De 32 de ori, din сате de 
18 ori са câmp; de 12 ori са 
chenar; de 5 ori са vărgătură, 
3. Verdele. De 24 de ori, din сате ав 
8 ori са câmp; restul, chenar, 
vărgături sau romburi. 

. Albul. De 23 de ori, din care de 
18 ori ea câmp. 

Galbenul. De 19 ori, din care de 
З ori ea câmp; restul vărgă- 
turi, chenar sau pătrate. 

6. Căvămiziul. De 17 ori, din care de 
4 ori ca câmp, 

7. Custamiul. De 16 ori, din саге de 4 
ori ea câmp, de 9 ori ea chenar, 
restul са vărgături. 

8. Nalbiul (mauve). Пе 15 ori, din 
care 1 dată ca câmp. Restul, 
în combinaţie cu altă culoare. 

9. Albastru închis. De 12 ori, din care 
7 са câmp. 

10. Albastru. De 11 ori, din care de 8 

ori ca câmp. 

11. Roșul. De 4 ori in varpă sau în flori. 

12. Cenusiul. De 3 ori în chenar. 

13. Portocaliul 1 dată. 

Reese din această enumeratie că cu- 


e 


e 


























XLIV MARGĂRITA MILLER-VERGHY 





lorile dominante în aceste covoare vechi 
sunt: 

Negrul. 

Ttogul (adesea visiniu închis). 

Verdele, 1101070 nuanţă mai totdeauna 
foarte ştearsă. 

Albul. 

'l'oate celelalte culori sunt mai puţin 
frecuente. Câmpul este de 18 ori negru, 
de 13 ori alb si de 13 ori roșu, 6 
ar face să se creadă dacă se poate 
generalizà după በ88. de puţine indicaţii, 
cá aceste 8 culori sunt cele preferate са 
câmp. Celelalte culori, a rare ori, ca să 
nu zicem niciodată, sunt întrebuințate 
са ейтр întrun covor. Nu trebue însă 
вй uităm ei covoarele noastre adeseaori 
mau câmp саге să se poată deosehi bine. 
Romburile eu colori combinate se în- 
erueigenzi, se amestecă, sii pătrund aga, 
incât covorul пате câmp hotărât. Și 
covoarele vürgate sunt si ele foarte nu- 
meroase. барі sau opt culori se văd 
adesea la un covor vărpat; fiecare văr- 
gătură are diferite culori și conţine rom- 
buri cu culori combinate, сеп се di chi- 
limurilor noastre o пеаветйпаій bogăţie 
și varietate, 


Din punctul de vedere al motivelor. 


Tată cum sunt împărţite motivele, 

așezate aici după freeuenta lor: 

1. Rombul. De 54 de ori, сп conturul 
în trepte format din & вап de 5 
culori combinate. 

9. Rombul. De 20 de ori, cu conturul în 
trepte compus din 2 culori. 

8. Rombul. De 12 ori, compus din 
flori stilizate. 

4. Rombul. De 5 ori, cu conturul exact. 

5. Rombul. De З ori, combinat eu flori 
stilizate, cea ce dă un total 

በ6 108 diferite romburi. 

6. Flori stilizate. De 22 de ori. 

7. Păiajenul stilizat. „ 19 ori. 

8. Triunghiul. xr pts 
eu eontururi in zipzag. 





9. Patrate. De 7 ori, eu mai multe 


culori. 
10. Triunghiul. De 7 ori, cu mai multe 
culori. 
11. Steaua. De 5 ori 
12. Arborele de viaţă. „ 3 " 
13. Zigzag. Un 5 
14. Chenar crestat. аа 2 
Rezumat. 
І. а) Predominarea negrului şi aro- 
sului. 


b) Freeuenta albului. 
c) 10160106108 covoarelor fără câmp. 
II. d) Predominarea foarte mare a mo- 
tivelor geometrice. 
e) Freeuenţa rombului. 
f) Frecuenta filomorfilor. 
9) Prezenţa zoomorfilor. 


Colectiune de crestáturi in lemn 
a d-lui Comşa 


Nu putem termină cercetarea, docu- 
mentelor de care dispunem pentru un 
studiu asupra artei decorative, fără a 
пе opri la minunata colecție a d-lui 
Comşa. Ка conţine 41 de stampe eromo- 
litografice, reprezentând 243 de modele 
de crestături în lemn. 

Acest album care a apărut la Sibiu, 
în anul 1909, e nu numai o minune 
de bogăţie şi de execuţie, dar chiar un 
monument unie de voinţă, de muncă 
stăruitoare şi de dragoste Вий margini 
pentru o operă cu totul patriotică. 

Prefaţa, simplă, scurtă, modestă, lasă 
să se ghicească sacrificiile ce şi-a impus d-l 
Comşa, pentru a duce la bun sfârşit o 
lucrare de felul acesta. I-a trebuit patru 
ani de neîncetate călătorii, în satele 
muntoase cele mai greu de pătruns, pentru 
a adună aceste exemple de o artă spe- 
си 4, ciobanilor, cari sta în luminișurile 
de prin fundul pădurilor seculare. Si câtă 
neîncredere n'a întâlnit din.partea {йтап- 
celor, cari mai adesea nici nu înțelegeau 
scopul întrebărilor lui! câtă împotrivire 

















STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XLV 





ві câtă 1687011018 i-a trebuit să învingă, 
înainte de а puted dobândi un lueru de 
preţ în ochii unui artist, dara cărui уа- 
loare eră necunoscută stăpânului lui, 
până ce nu і se propuneà să-l vândă! 

Prefaţa, deşi în puţine cuvinte, este 
foarte documentată, și arată, între altele, 
procedeul întrebuințat pentru acest fel 
de lucrare: lemnul cel mai bun, pro- 
veninfa ві data tuturor obiectelor, pe care 
le imparte în vechi si străvechi. Cele 
vechi datează de peste 200 de ani. Cele 
străvechi nau dată hotărită, 37 de 
obicete compun această categorie; 75 
sunt date са vechi. Acele ee nu datează 
de mai mult de 100 sau 150 de ani, 
sunt date ca moderne. Obiectele repre- 
zentate sunt: bûte, furci, fuse, севе, 
linguri de lemn, ete. 


Din punctul de vedere al motivelor. 


Iată cum sunt împărțite motivele: 

1. Steaua. De 108 ori. Steaua este 
reprezentată cu o varietate ui- 
mitoare, ві poate mai cu drept 
să se cheme ,rosace". Se gă- 
segte dela steaua cu 4 sau 0 
vaze, până la „rosace“ cu 18 
sau în număr incaleulabil de 
raze; uneori ajurate, uneori 
împrejmuite cu un cere sau un 
pătrat, uneori având 6 sau 7 
variante în acelaș obiect. 

2. Crucea. De 80 de ori. Se găseşte 

eu felurite variatiuni, de 4 sau 
5 ori pe acelaş obiect, când 
ajurată, când împrejurati cu 
un cere вап un romb, adeseori 
dublă. Variantele întrebuințate 
sunt următoarele: 

а) De 16 ori erucea greacă (си patru 
brate egale), adese ansata, (terminată 
са 1): : 

b) De 15 ori, crucea latină (având 
un brat mai lung decât celelalte trei) 
cele mai de multe ori ansata. 





c) De 12 ori, crucea de Malta (pa- 
trată ві mai lată la cele patru capete. 
d) De 5 ori, Crucea de Lorraine 

(riserueigati). 

e) De 2 ori, Crucea Sf. Andrei (in 

form& de X). 

8. Corola. Пе 29 de ori. In 11088 de 
altul, dau acest nume unui 
motiv în formă de stea sau de 
rosace cu 4 raze. N'are nici 
un caracter floral, şi geamănă 
mai curând еп o rosace sim- 
plifieatà. 

4. Patratul. De 17 ori. Se găseşte 
în toate varietățile pe сагі le-a 
putut năseoei o închipuire bo- 
gati. Uneori e format din 
punetulete, din linii, sau in 
combinări de câte 4, încât 
compune о floare, вал încon- 
108፲ሼ o cruce, o stea, un 
X, ete. 

. Rombul. De 16 ori, adeseori În- 

conjurând un alt motiv. 

0. Zigzagul. De 16 ori, alternând eu 
punetulefe pentru а umpleà 
suprafeţele unde niei un alt 
motiv nu şi-ar fi găsit 10е. 

7. Cercul. De 8 ori, adeseaori în 

punetulete sau imprejmuind un 
alt motiv. 

. Zoomorfi. De 3 ori. 

. Motivul zis: Cheia de viață. De 3 ori. 

. S-ul, Х-ш, Бита. Trifoiul, fie- 

care câte o dată, precum și 
motivul, destul de rar, care i- 
mită o împletitură şi care este 
un motiv special Scandinaviei 
și Irlandei. 

Rezumat: 

I. a) Predominarea motivelor geome- 

trice. : 

b) Frecuiența erueei si a stelei. 

c) Raritatea relativă a rombului (de 
16 ori in 248 de obiecte). 

d) Prezenta zoomorfilor. 


сл 


- Ф ‹ Со 

















ХІХІ 


MARGARITA MILLER-VERGHY 





Colectiunea ,Izvoade Strămoşeşti“ 


Іп astă cercetare pe scurt a albumurilor 
publicate până astăzi, am ajuns acum 
la acesta, apărut în urma tutulor şi pe 
care am crezut că e bine să-l intitulez 
„ 121708206 Бийшозеви“ căci cele mai multe 
din motivele ce-l compun, sunt de o foarte 
mare vechime. Cel mai vechiu da- 
tează din veacul al 11-168 a erei creștine. 
Dacă nimeni nu ваг fi gândit să le 
culeagă ві să le strângă în volum, avem 
tot dreptul să credem că ele ar fi rămas 
pentru totdeauna îngropate, sau împrăg- 
tiate în opere speciale, în cari nimeni 
nu sar fi dus să caute motive de or- 
namentaţie. 

Această colecție coprinde 50 de stam- 
pe, conţinând, fiecare câte 4 izvoade, 
ceea се በሼ un total de 200, având fie- 
care indicată proveninfa, foarte adesea 
şi data sa. Ea а fost expusă la Ateneu, 
în anul 1907, în dublu exemplar, adică 
200 de izvoade brodate ві aceleaşi iz- 
voade executate în aquarelă. 

La acea epocă nu apăruse încă albu- 
mul de crestături în lemn a d-lui Comşa, 
precum niei albumul de ouă roșii a d-nei 
Panaitescu. Din astă cauză colectiunea de 
faţă pare a răspunde pentru prima, oară 
intrebárei: Oare numai motivele adunate 
pe eusáturi ві pe covoare contin o păr- 
ticică, din individualitatea noastră etnică? 
Să fie oare ele singurele care merită să 
fie păstrate? Coleetiunea pirü o inovaţie 
fericită, şi atrage atenția d-lui Spiru 
Haret, pe atuncea Ministru al Instrue- 
tiunii Publice, care ከ0891 să fie publi- 
cath de Casa Seoalelor, intr'un album 
mai ugor de răspândit in publie ві prin 
şcoli, decât celelalte colecţiuni ana- 
loage. 

Autoritățile au avut їп vedere să com- 
plecteze ві să îmbogăţească cu modul 
acesta comoara amintirilor noastre stră- 
mogesti, ві mai cu seamă să pună sta- 
vilă invaziunii din ce în ce mai ame- 





nințătoare a motivelor fără stil, fără 
caracter, fără valoare etnică sau isto- 
пей, cu cari vedem satele noastre co- 
tropite. 

Interesul acestui album stă intr'acensta 
că este singurul care nu reproduce nici 
о cusături sau țesături. El contine mo- 
tive înprumutate când dela ornamentele 
architecturale, datorite iseusitilor meşteri 
din veacurile trecute, când dela erestáturile 
în lemn de pe obiectele întrebuințate în 
satele noastre, când dela încondeiările 
de pe ouăle roşii, sau dela ornamentele 
colorate de pe manuscrise vechi. 

Au fost reproduse toate în cusutură 
pe pânză românească, şi mai mult de 
jumătate din ele, în țesătură de lână 
sau mătase cu punctul de velintá, dar 
toate pot servi tot aga de bine ea model 
în orice altă ramură a artei decorative. 

Se pune acum întrebarea : aceste motive 
se pot ele numi „românești“? Este oare 
de ajuns вй se stie că toate ац 1081 
adunate ре pământul românesc, са să 
le putem da acest nume? Lăsând la o 
parte cele 110 modele copiate de pe 
obiectele uzuale, şi cari prin urmare nu 
pot fi obiectul unei diseutiuni de felul 
acesta, rămân 90 de motive copiate prin 
biserici, prin mânăstiri, sau de pe monu- 
mente, ete., pentru сагі întrebarea ве 
poate pune. De sigur că nu voiu lui 
asupră-mi să susțin că motivele săpate 
pe tipsiile de aur din tezaurul dela Pie- 
troasa, sau pe monumentul dela, Adam- 
Klissi să fie anume româneşti, şi n'as 
pune mâna іп foe că ornamentele dela 
'"Trei-lerarehi sunt opera unui meşter 
român. Mi se pare însă, că 01166 1 
care există, de veacuri pe pământul nos- 
tru românesc, că orice operă care а 
fost privită, admirată ві am puted zice 
sorbità са o fărâmă de viaţă, in sån- 
gele atâtor români crescuți la umbra 
ei, face parte din moștenirea trecutului 
nostru, gi nu trebuie вй rămâie necunos- 
ещй de publie. сеща 

De aceea аш crezut că arăt lămurit 








STUDIU ABUPRA ARTEI DECORATIVE XLVII 


valoarea documentară pe care о dau 
astor motive, întitulând 001601101068 „1в- 
ronde strămoşeşti“. 

Înainte de a trece la studiul colec- 
11111161, trebuie să-mi exprim aici recu- 
повища către toti acei cari mi-au aju- 


. tat să due Іа sfârşit bun astă lucrare. 


D-nul Spiru Haret, fost Ministru al 
Instrucțiunii Publice, a cărui bunăvo- 
inti si aprobare mi-a fost cea mai pre- 
ţioasă încurajare, d-nul Mihail Popescu, 
Administratorul Cassei Seoalelor, bine 
cunoscut şi mult apreciat de toti acei 
care recurg la D-sa, pentru neobosita sa 
activitate și bunătate; ві d-nul Costin 
Petrescu, profesor de artă decorativă la 
860818 de Bele-Arte, ale сойти sfaturi 
mi-au ușurat multe greutăţi în migăloasa 
lucrare a 1110817161 acestui album. 

Să-mi fie permis a mă folosi de astă 
ocazie pentru а ша ӛлі aici acelora din 
profesorii și elevele acestei şcoli, care 
mi-au dat un mare ajutor la formarea 
acestei celecţiuni. D-na Maria Войеа, 
profesoară, de lucru manual si de bro- 
derie naţională la Școala Normală, „Ele- 
na Doamna“, a pus o mare bunivo- 
inti, toată desăvârşita d-sale pricepere 
și o stăruință fără seamün pentru a iz- 
but în astă lucrare, întru câtvă nouă: 
ві astfel a putut face са fetițe de 14 
ani, cum sunt elevele noastre, să exe- 
cute eu o perfectă preciziune o lucrare 
atât de delicată, 

D-na Cornelia Emilian, profesoară de 
desen la Şcoala Normală, Elena Doamna“, 
а contribuit mult de asemenea la sue- 
cesul acestei întreprinderi, prin aceea, ей, 
a desvoltat іп elevele noastre gustul 
pentru arta decorativă, ușurința de a 
copii cu mâna liberă orice motiv, astfel 
încât ele priveau ca o plăcere de a copia 
prin satele lor, ornamente, detalii de 
monumente, ouă, ete., din саге am putut 
alege multe izvoade pentru această co- 
lecţie. Aici trebue să mulţumesc mai cu 


„seamă d-nei Natalia C. Ionescu şi d-rei 


Elena Sentea, astăzi învăţătoare, cari 








mi-au ajutat mult în această lucrare de 
multi răbdare. 


Din punctul de vedere al culorilor 


Studiând această 6016611116 din punctul 
de vedere a culorilor întrebuințate, vom 
putei, constată că ea nu se dăpărtează 
de coleefiunile dejà cercetate, dela cari, 
dealtminteri, m'am inspirat în alegerea 
culorilor. Unele combinatiuni gingase а 
fost preferate, chiar când sunt mai rare, 
spre pildă, amestecul de verde-sters cu 
vioriu, care e special Ardealului, ві саге 
dă absolut impresia unui câmp de trifoi 
în floare. Mai că i-ar veni cuivă să afirme 
că, acest respect al naturei primăvara, a 
trebuit să inspire artiștilor nostri incon- 
gtienti, 0 agà delicată combinare de culori. 

Culoarea cea mai puţin întrebuințată 
in broderie noastre vechi, este tran- 
dafiriul. Nu Гат întâlnit figurând eu 
belşug decât în acele salbe de mărgele 
miei, tesute în formă de reţea, obişnuite 
în Bucovina, si pe care le poartă si 
tiraneele din Muscel, dându-le numele 
de „least“. Am găsit, cu multă mirare, 
un asemenea pectoral pe o momâe egip- 
teană, la muzeul din Berlin. In aste 
reţele se găseşte adesea combinaţia de 
trandafiriu cu albastru-sters. 

Strübunii noştri însă izbuteau să dea 
o impresie foarte plăcută ochiului, fără 
a se servi de albastru-palid, de verdele- 
Nil si de trandafiriul-palid, eari au in- 
ceput să apară de curând în cugáturile 
noastre fabricate prin orage, ві cari sunt 
cu totul împotriva gustului strămoșesc 
a rasei noastre. Bănuiese chiar că al- 
bastrul si trandafiriul șters din salbele 
bucovinene, provin numai din faptul că 
femeele cumpără ce mărgele găsesc, ne- 
având de unde alege, chiar dacă gustul 
lor le-ar împinge să prefere alte fețe. 
Insă, fiindcă această combinație de cu- 
lori există, am crezut că trebuii во 
intrebuintez odată sau de dont ori, în 
scop documentar. 














XLVII MARGÁRITA MILLER-YERGHY 





Aurul, din contră este întrebuințat cu 
profuziune, după cum ға putut уейей 
în cele mai frumoase pagini din albu- 
mul Majestitei Sale Regina зі din acel 
a Domnului Cornescu. 


Din punctul de vedere al motivelor. 


Motivele acestei coleetiuni sunt cele 
mai greu de clasat, pentru că fac parte 
din tehnice aşù de deosebite. Pentru acele 
care par а aveà o formă geometrică, se 
poate întrucâtvă, găsi о familie în care 
să, fie aşezate, dar celor се au forme 
votunzite, neregulate si cari ar pîre 
mai curând zoomorfe foarte ulterate, nu 
li sau putut da un nume general. 

In ce clasă sar putei agezà, spre 
pildă, un motiv întitulat „sania“, sau 
orice alt obiect uzual, copiat după natură, 
însă, fără, niei o pretenţie de exactitate. 
Să notăm, dela început, că sunt 29 de 
motive în acest caz, si să trecem la cele- 
lalte care pot fi elasate astfel, după fre- 
cuenta lor: 


1. Flori sau plante stilizate. De 57 
de оп. Un mare număr de 
motive par а aveà o formă, 
1101818 modificată eu multă 
libertate, întrucâtvă ea trans- 
formürile floarei de lotus în 
vechime. 

2. Crucea. De 26 de ori. Unele gunt 
8118816, una este o cruce de 
Malta, o alta este un tetrascel. 

3. Impletitură. De 22 de ori. Motivul 
e variat cu o mare bogăţie de 
invenţie. Este uneori duplicat 
ңі triplieat. 

. Patratul. De 14 ori, cu numeroase 
variante, uneori împărţit, modi- 
ficat, împodobit eu eurpeni de 
viţă, ete. 

б. Zigzagul De 11 ori, adese duplicat 
sau eu linii eurbe. 

0. Cercul, De 9 ori. 

7. Steaua. кар 


= 





Ovalul. De 7 ori, 

Triunghiul. „ 6  , adese cu 
conturul rotunzit sau modi- 
ficat. 

10. Zoomorf. De 5 ori. 

11. Fülomorfi. De 5 ori. Copia plantei 
fiind exactă, e bine să se noteze 
intr'o categorie aparte. 

12. 8-01 De 5 ori. 

13. X-ul SEAT 

14. Ploarea Crinului (motivul vis 
jfleur-de-lys^. De 4 ori. 

15. Rombul. De 3 ori. 

10. Evagowud. . 3 , 

17. Motivul zis „å la grecque". 1 dată. 

18. Triscelul. 1 dată. 


Rezumat: 
Т. а) Extrema predominarea filomor- 
filor. 
b) Freeuenta formelor rotunzite. 
c) Prezenţa zoomorfilor. 
4) Predominarea erucei si a patra- 
tului asupra rombului. 


> co 


La Muzeul etnografic 


Un studiu asupra artei decorative nu 
уа puteà fi complect, pe câtă vreme 
bogatele coleeţiuni a Muzeului Etnogafie 
nu vor fi catalogate, sau nu vor alcătui 
о operă pusă la îndemâna publicului, 
şi lesne de consultat. E peste putinţă să 
se facă revizuirea cu adevărat docu- 
mentată а covoarelor noastre vechi, pe 
câtă vreme o mare parte din cele pe 
care le posedă Muzeul, stau grămădite 
intr'o cameră întunecoasă, din lipsă de 
loc. “Totuşi, câtevă vizite în salele тесі 
ale Muzeului mi-au îngăduit să studiez, 
din punctul de vedere a culorilor. 118 
cămăşi brodate, si, din punctul de ve- 
dere a motivelor şi a culorilor, un număr 
de 31 de 860816. Izvondele de pe cămăși 
nu se deosebese întru nimie de acele 
din eoleetiunile deja cercetate, si n'au, 
prin urmare, пише сате вй ne oprească 
acum atențiunea, 














STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE XLIX 





Din punctul de vedere а culorii 


Cusuturile : 


1 


ت 


= 


= 


12. 
13. 


50,74 


Roșu зі aur. De 28 de ori; cele mai 
adeseori, rogul fiind vechiu 
şi stins, în О foarte frumoasă 
nuanță, aproape viorie, care 
па se poate imită astăzi. 


. Negru gi roşu. De 12 ori, din care 


odată cu un foarte uşor amestec 
de aur: şi de 4 ori cu de tot 
puţin verde si albastru. 


. Roşu singur De 11 ori; de mai 


multe ori тов are nuanță 
stânsi, nehotărită, de о rară 
frumusețe. 


. Castaniu. De 10 ori, din care de 


2 ori singur, şi de 6 ori cu pu- 
tin aur ві cu verde са bronzul. 


. Negru зі aur. De 9 ori. 
j. Albastru. De 9 ori, în combinaţii 


foarte cumpătate. 

Verde. De 9 ori, în miei pete foarte 
cumpătate, la cămăşile cu 4 
sau 5 culori. 


. Negru singur. De 6 ori, din care 


una eu foarte шісі petigonre de 
culori. 


. Argint. De 5 ori eu o culoare, şi 


odată cu nur gi cu niei о altă 
culoare. 


. Vioriw. De 5 ori. 
` Amestec. De 8 ori, din 5 culori 


foarte armonios combinate. 
Albastru civit singur. De 2 ori. 
Aur singur. 1 dată, intro veche 
cămaşă din 1746. 


Scoarte: 


1. Verde. De 14 ori, ea cámp. 
3. Negru. „ 10 ori, са câmp: 
8. Roşu. De 7 ori din care de 
6 ori ca câmp, în nuanţe şterse. 
4. Albastru. De 3 ori, din care de 
2 ori ca câmp. 
5. Cenugiu. De 3 ori. 
6. Roşu vişiniu, castaniu gălbui, vio- 
riu, cenușiu, albastru fiecare câte odată. 





Din punctul də vedere а motivelor 


1. Rombul. De 18 ori, eu conturul în 
formă, de trepte, variat, impo- 
dobit eu coarne ete. 

9. Flori stilizate. De 14 ori. 

3. Păiamjen. De 7 ori. 

4. Pom stilizat. De 8 ori, în genul 
motivului zis „arbore de viaţă“. 

5. Pasăre. De 2 ori. 

6. Peste. 1 dată. 

7. Zigzag. 1 dată. 

Rezumat: 

Г. a) Extrema predominare а rogului 
gi а aurului. 

b) Predominarea combinațiilor de 
două, culori. 

с) Frecuența tonurilor şterse şi con- 
topite. 

4) Freeuenta verdelui ві a negrului 
în ţesături. 

П. e) Predominarea motivelor geome- 
trice. - 

f) Freeuenta filomorfilor. 
g) Presenta zoomorfilor. 
h) Frecuența relativă а rombului. 





























a să 


| 
| 


XIII. COLECTIUNI DIVERSE 


upi această repede cercetare а 
coleetiunelor din cari ne-am pu- 
tut face o idee despre arta, десо- 
габуй în România, e nevoie 

să căutăm a sti cevà si despre tirile 

елле au o arti decorativă cam înrudită 
си а noastră. 

1. Coleeţiunea Contelui Bobrinsky, 
întitulată „Arta rustică în Rusia“? 
conţine un număr de crestături în lemn 
în сагі se observă о vădită asemănare 
cu motivele din colecţia Comşa. Marea 
deosebire constă în predominarea, în al- 
bumul rus, a motivelor eu linii rotunjite, 
a festoanelor si а arabeseurilor florale, 
cari la noi lipsesc. Steaua se găseşte са 
şi la noi eu numeroase variante; erucea, 
din contră, e puţin întrebuințată, pe 
când, în colecţiunile noastre, se 180816 
eu belșug. 

2. Colecţiunea d-nei Bruek-Auffen- 
berg, „Arta rustică in Dalmaţia“,? 
conţine si ea modele de crestături în 
lemn, întrebuințate la mobile și la unelte 
de gospodării. Se văd in mare număr 
motivele cu linii rotunjite, foarte rari la 
nol. Ca punct de asemănare, putem cità 
o furcă veche, cu inerusta(ii de zinc, a 
căruia pereche, s'ar putea zice, se gi- 
seste în albumul Comşa. 

In ceea се priveşte cusăturile, colec- 
tiunea Auffenberg ne dă, ocazia să facem 
interesante apropieri: Motivele din Dal- 
ша а sunt adeseori întocmai ca ale 
noastre, яі prezintă o mare bogăție de 
romburi, eu toate modificările lor i 
rosul, ea si la noi, este o culoare pre- 











dominantă; însă сп Пе si (Deele dal- 
mate, sunt peste tot acoperite de broderii, 
pe când la noi fără, евеер(іе ornamentarea 
6 pusă pe un câmp de culoare deschisă, 
unde se găseşte împrăștiată după eum 
cere tradiţia nestrămutată la noi. Acest 
album dalmat conţine între altele o foarte 
frumoasă ві veche cămașă, brodati cu 
pătrate mari cari contin eruei, în culorile 
albastru, verzui si aur. Câmpul e peste 
tot acoperit de broderii. 

Broboadele de pus pe cup se chiamă 
„Магате“ са si în România, însă nu 
sunt са la noi, străvezii si {езше din 
boranjie. Sunt de pânză albă, brodate 
eu motive geometrice. 

9. Cen mai bogată colecție este acen 
a profesorului Haberlandt. Ea contine 
un studiu asupra „Artei în Austria“ 
în care sunt studiate toate popoarele 
din cari se compune Austria. Se observă 
în асел eoleetiune asemănarea artei noa- 
stre cu acea a Istriei ві a Dalmației. Бі 
asta nu-i de mirare de vreme ce se stie 
ей o ramură din rasa noastră trieste 
in Istria. După cum arată etnografia, 
Istria si Dalmatia reprezintă grupul 
sud-slavon si románese printre manifes- 
tările artei decorative in Austria. Desi 
despărțiți geograficeste, noi formám un 
acelaș trup cu ei, din mai multe punete 
de vedere. Cu toate acestea Dalmaţii au 
suferit mai mult decât noi influența 
venețiană si turcească, si asta singur ar 
fi deajuns ca să explice deosebirile între 
arta noastră si a lor. Crestăturile în 
lemn, întocmai ea ale noastre, nu se 


























STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE LI 





ойзеве nicăieri în toată Austria decât în 
Dalmatia. Dar analogiile nu se oprese 
la aceste două ţări. Obiceiul onălor roșii 
încondeiate este tot atât de răspândit са 
şi la noi, în Galiţia, în Bucovina, în 
Moravia, şi în unele părţi ale Ungariei. 
In Bosnia, se găsese cămăși bărbătești 
bogat împodobite eu izvoade în sabace 
în сагі regăsim motivul rombului al 
păiangenului ete., eu toate modificările 
lor, identice eu acele се se văd în co- 
lecţiunea D-rei Minerva Cosma. 

In cât priveşte Bucovina, unde pre- 
domină elementul român, e de mirare 
că ве păseşte acolo mai puţină asemănare 
eu arta noastră decorativă decât in Dal- 
шара. Тойіні, în seoartele bucovinene 
găsim un punct comun eu noi, anume 
intrebuințarea motivului in formă de 
5, сато peste tot aiurea este destul de 
Tan, 

4. „Arta orientală“ este foarte bogat 
reprezintată in frumoasa colecţie a D-lui 
Neugebauer. Ea conţine 152 reproduceri 
după covoare vechi. Se pot studià in ele 
150 de motive speciale covoarelor din 
Azia Mică si din Azia Centrală, precum 
şi 52 de motive speciale artei persane vechi. 

Un studiu, făcut eu 108816 de seamă, 
asupra acestor motive, ne poate dà deslu- 
giri de mare importanti : 

І. În ceeace priveşte covoarele si chili- 
murile din Azia Mică și din Azia Centrală : 

Motivele geometrice pe cari le-am nu- 
mit: romb, romb eu coarne, eu conturul in 
trepte, păiangin, X, pătrate, zigzag, stele, 
flori stilizate, meandru, arbore de viață, 
zoomorf, antropomorf, cruce, S, ete., le 





găsim pe toate; crucea însă mai puțin 
frecuent decât toate celelalte: de 6 ori 
ìn 150 de motive, si nici odată sub forma 
даттайа. Proportiunea între filomorfi si 
motivele geometrice, este următoarea : din 
150 motive, sunt 8 filomorfi, 4 zoomorfi 
şi tot restul e motiv geometric. j 

П. Cât despre covoarele persane, unde 
se stie că motivele weometrice eu unghiuri 
sunt în minoritate, proportiunea e urmá- 
toarea: Din 52 de motive, 27 sunt filo- 
morfi eu linii in mare parte rotunjite; 8 
zoomorfi eu linii rotunjite; câteva motive 
in spirală, simbolizând nori, si având un 
înţeles magie; si 8 motive geometrice, 
conţinând rombul, însă mu crucea. 

5. Cât despre „Colecţia de covoare 
din Orient“ a d-lui Stoll, ea contine 
18 covoare, si ne dă aceleași coneluzii: 
Predominarea motivelor geometrice asu- 
pra filomorfilor, іп Azia Mică 81 în Azia 
Centrală; prezența frecuentă a rombului, 
si absența crucii, 

0. „Broderia Rusească a țăran- 
celor din Smolensk“ este foarte amă- 
пици studiată în albumul Princesei Maria 
Tenichew. Iată eum se exprimă D-na 
Denis Roche în prefața acelui album: 

„Isvoadele ţărancelor dela Smolensk 
sunt mult mai adesea geometrice, decât 
luate din regnul vegetal sau animal; şi sunt 
formate din linii drepte, exeludând eu 
totul curbele. Rombul ţine un loe cotro- 
pitor, si s'ar pared că eu timpul, ar putea 
lui atâtea modificări câte ar puteà un 
matematician să ealeuleze că există... Oru- 
cen şi derivatele ei ве întâlnesc destul de 
des. De asemenea „patratul“. 




















XIV. CONCLUZIUNI 


ată-ne ajunşi acum la punctul 

cel mai spinos al acestui stu- 
|| diu: e vorba să conehidem si 
O să Побит dacă existi un 
grup de motive si de procedeuri deco- 
rative destul de caracterizate pentru a 
purtă numele de „românești“. Răspun- 
sul nu este ash de ușor de dat după 
cum ват puted erede. Caracterele spe- 
ciale sunt greu de delimitat, din cauza 
marelui număr de asemănări vădite între 
arta noastră decorativă ві acea а diferi- 
telor alte ţări. Țările а căror cusături 
ві ornamente пе arată mai multă аве- 
mănare cu ale noastre, nu sunt cele 
mai aproape de noi, dupit eum s'ar puteà 
presupune. Кісі în Rusia, nici în Serbia, 
nici în Ungaria, nu găsim о artă rus- 
бей atât de înrudită eu а noastră, са, 
aceea a Suediei, spre pildă, sau acea a 
Dalmației. In ceeace priveşte Suedia, ne 
găsim în faţa unei enigme pe care mau 
izbutit во deslege, oameni mai învăţaţi 
decât mine. 

Intr'un excelent studiu asupra artei 
țărilor de Miazănoapte, d-na Bernardini- 
Sjoestedt se exprimă astfel: „Toate ca- 
„Sele țărănești dovedese o foarte mare 
„preocupare decorativă, ві un gust ш- 
„mitor. Camerile sculptate si zugrăvite 
зага că suntem în locuinţa unui ani- 
„mal estetic, care se hrăneşte cu visuri 
„ot atât ca şi cu grâu... Sculpturile 
„mobilelor sunt adesea colorate și ele, 
„cu un gust care aminteşte stilul bi- 
„zantin... izvoadele tesiturilor amintese 
»intr'as grad unele covoare din Orient, 








„încât e aproape cu neputinţă să nu cre- 
„dem că există vreo legătură in origina 
„lor. Trebue să adaug însă, că această, 
„asemănare, neîndoelnici, pentru oricine, 
„pare a nu fi niei măcar presupusă de 
„Suedezi, pentru cuvântul, foarte simplu 
„că în Suedia se văd foarte puține, са 
„să nu zie de loe, covoare din Orient“. 

Autorul pe саге această enigmă il 
interesează, mărturisește ой s'a informat 
pe lângă toate persoanele competinte. 
Sä fi fost, oare, acele motive aduse de 
popoare scandinave, din depărtatul lea- 
біп oriental, ре vremea migraţiunilor 
ariane; sau au fost, poate, copiate acele 
izvoade de pe covoarele orientale aduse 
de Varegi, atunci când soldaţii suedezi 
formau garda împăraţilor bizantini în 
Orient? Se ştie că între Suedia si Вмап- 
ful existau comunicaţii din cea mai 
veche antichitate (secolul al IX-lea). Vol- 
ga, Dniprul şi Oderul au format legă- 
tura între Nord si Sud; ві, în afară de 
documentele transmise de vechii istoriei, 
ва găsit, nu de mult, са sprijin а ace- 
stei teorii, probe areheologice de o mare 
importanţă : 

„Congresul preistorie din Franţa“ а 
primit о comunicare despre existența 
unei pietre runice, Ја gurile Dniprului. 
Când amestecul raselor şi al originelor 
acopere întreg pământul, ca o reţea cu 
nesfârşite ochiuri, este aproape cu ne- 
putință să aflăm ceeace este special din 
punct de vedere etnie în patrimoniul 
artistic a unei rase. Putem ași dar 
stabili dela început că în toată arta 








STUDIU ASUPRA ARTEI DECORATIVE LIII 





românească nu vom găsì niei un motiv 
care să fie exclusiv al ei. Cred ей tot 
atât ваг putea spune despre oricare alt 
punct care interesează fondul primordial 
a unei rase: Nici în religie, nici în 
folklor, niei intr'o altă formă oarecare 
a artei, nu se уд ዐቪ8] nimie cure să nu 
aducă dovadă vădită despre comuna 
origină a popoarelor. Un artist francez, 
4-1 Soldi, probase, intro carte astăzi 
foarte rară, ей diversele izvoade саге 
se repetă, mereu în covoarele din Orient 
si din Persia, reprezintă un vechiu alfa- 
bet primitiv, care nu mai poate fi Inte: 
les astăzi, dar care odinioară fusese 
comun tuturor raselor. Ой această teo- 
vie poate sau nu fi susținută, nu putem 
hotărî; totuşi ea tinde a dovedi urmă- 
torul шегі: Că ornamentul românesc, 
readus la schema sa primitivă, se va 
regăsi si în arta altor fri. Chiar şi 
motivul T'shi care se găseşte exelusiv 
numai în cele mai vechi covoare persane, 
precum ві Foho, au putut fi readuse 
la prima lor origină, care este chineză. 
Unul reprezintă o spirală amorfă, sim- 
bolul norului; altul un fenix legendar, 
ținând în сос un om-pasăre. 

Nu пе vom încerci вй găsim, pentru 
a caraeterizà arta noastră, un motiv de 
felul acela. Numai în predominarea bine 
definită a unor motive, culori sau ргосе- 
deuri, vom puted descoperi semnul special 
а geniului românesc. După 66 am cercetat 
60166011111116 româneşti, cari contin în total 
aproape 2.670 modele, atât cusături cât 
şi țesături, si, după ce am rezumat în 
câteva, linii datele culese în fiecare din 
acele coleetiuni, аш găsit: 

1. De opt ori, predominarea motivelor 
geometrice. Vom pute dar numără acest 
caracter printre cele ce merită să fie notate. 

2. In aceste opt ori, găsim de patru 
ori notată marea freeuentë а rombului. 

Vom puteà dar socoti si frecuenta rom- 
bului ea о notă caracteristică. 

3. Găsim, mai apoi, de 6 ori notată 
raritatea relativă а rombului, compa- 





rativ eu extrema frecuență a сгисе și 
a stelei, 

Putem dar stabili ca punet sigur: Pre- 
dominarea generală a motivelor geome- 
trice, eu o mare frecuenţă a crucii (uneori 
„gammată“), a stelei, al pătratului, şi o 
mai mică, frecuenţă a rombului. 

In ceeace priveşte filomorfii, găsim 
notate: De 8 ori freeuenfa relativă a 
filomorfilor, din сагі de 3 ori, іп. mod 
predominant. 

In се priveşte zoomorfii, am găsit : de 
6 ori preznta zoomorfelor din сагі odată in 
mod dominant, socotim antropomorful 
printre zoomorfi). 

In ceeace priveşte prezența motivelor 
eu linii curbe, gisim freeuenta lor notată 
numai de 2 ori, coeace dovedeşte rari- 
tatea lor relativă. 

Acum putem rezumă, fără frică de a пе 
ingolà eu totul : Considerând la olaltă cusă- 
turi, covoare, crestături în lemn și ouă, 
arta românească va prezentă următoarele 
caractere: 


Din punctul de vedere al motivelor. 


1. Predominarea motivelor geometrice. 
9. Intre acestea, extrema predominare 


a crucii, apoi a stele), а patratului, si, in 

fine, а vombului. 

Marea. freeuentá a Потом от, 

Prezenţa zoomorfilor. 

. Raritaten liniilor curbe. 

. Prezența tetraseelului, sau a crucii 
„gammate“, 

Incât priveşte culorile, putem consider: 
ca sigure următoarele puncte: Pentru а 
calculà cu oarecare preciziune întrebu- 
inţarea aurului, trebue вй lăsăm la o parte 
A coleetiuni din cele 11 studiate: Colec- 
țiunea de ouă, de crestături în lemn, 
covoarele d-lui Luncan și „1270806 Stră- 
mosesti^, în cari intrebuintarea aurului a 
fost hotărîtă arbitrar de către autorul 
coleetiunei, Rămân, ash dar, 7 colecţiuni 
de consultat asupra acestui punct. Găsim 
notate de 6 ori mares predominare а 





съ Cu = ຮວ 


























LIV 


MARGARITA MILLER-VERGILI 





aurului. Și o singură dată notată raritatea 
aurului (in eoleetiunea Cosma). Putem 
dar socoti frecuenta aurului ea о notă 
caracteristică a artei noastre, ңі са un 
punet de esenţială deosebire între noi si 
unele ținuturi din Ardeal. 

Apoi găsim: 

De 3 ом. Predominarea roşului, din 
саге odată eonbinat eu aur. 

De 2 ori. Raritatea relativă a. rogului, 
comparativ eu alte culori. 

De 4 ori. Predominarea negrului și 
a rosului combinate. Putem dar fixà 
punctul următor: 

Predominarea negrului eu roşu, com- 
parativ eu roșul singur. 

Din punctul de vedere а combinării 
culorilor isim : 

De 4 ori. Predominarea tonurilor ne- 
utre sau închise. 

De 3 ori. Frecuenţa combinirilor de 
4 până la 5 culori. (eoleetiune din Ar- 
deal și covoarele d-lui Luncan). 

Putem rezumă acuma observatiunile 
noastre precum urmează : 


Din punctul de vedere al culorilor 


aurului. 
a roșului 


1. Extrema predominare а 

2. Predominarea negrului si 
combinaţi. 

8. Intrebuintarea freeuentă a rosului 
cu aur. 

5. Precuenţa eombinatiunilor de 2 cu- 
lori. 

б. Predominarea tonurilor neutre și 
închise, 

6. Predominurea în Ardeal a com- 
binatiunilor de mai mult de 2 culori. 
Acestea se pot privi са semne caracte- 
ristice ale artei româneşti, în cea ce pri- 
veste culorile. 

Dacă adăugăm acum câteva note asu- 
pra procedurilor întrebuințate de prefe- 
маб la noi, anume: telul bine eunoseut 
de a distribui ornamentele pe cămășile 
şi pe vâlnicele femeilor; cele 15 puncte 
întrebuințate de țăraneile noastre, si 





reproduse exact în albumul D-nei Cor- 
neseu; intrebuinfaren câmpurilor albe 
pentru toate cusăturile noastre, lipsa {евй- 
turilor fără câmp visibil, freeuenta tesitu- 
rilor de horangie cu izvoade geometrice, 
procedeul de țesut 860116 си două fete, 
în răsboiu fie vertical sau orizontal, tesá- 
turile de lână si de bumbae vărgate, eu 
motive geometrice țesute chiar în уйгой- 
tură, țesăturile cu motive în reliev formate 
de 081110110 de lână, ete. vom aech o idee 
de earaeterile care pot permite totdeauna 
unci persoane initiate să геоппоавей între 
alte obiecte analoage, о țesătură sau o 
cusătură românească, сагі de obiceiu se 
inu prea ușor drept bulgărești, copte, 
ruseşti, ete. 

Un chilim românese se va putei tot- 
deauna deosebi de un chilim din Azia- 
Мей prin predominarea unor tonuri în- 
lăturate in Azia (anume negru-verde, 
nohotiu, ete.), sau а unor motive (eru- 
cea, S-ul rotunjit, flori stilizate für 
dibăeie), sau prin prezenţa unor procede- 
uri de țesut (văroături, asimitra câm- 
purilor, ete.). Asemenea o cusătură ro- 
mâneaseă se va deosebi de o broderie 
tureeased sau rusească, prin modul de 
tratare a câmpului, prin intrebuintarea 
aurului, prin predominarea erueilor, prin 
combinarea punctelor, ete. Faptul chiar 
de a impodobi unele obicete, constitue 
unul din caracterele rasci noastre. Avem 
іп comun eu un mic număr de popoare, 
trebuinta de a înfrumuseţă chiar lucru- 
rile саге nu vor trăi decât puţine zile: 
Ouele de Paşti, fureele de tors foarte mi- 
88108 lucrate, menite adeseori să Но 
frânte la sfârşitul iernei când încetează 
serile de elacă, unde se adună femeile 
pentru а sfătui torcând. In acest instinct 
de a impodobi се nare a trăi mult, nu 
ne intree decât Indienii, сагі desenează, 
de mai multe ori pe zi, cu nisip alb, în 
fata pragului lor, izvoade cu forme regu- 
late, pe сагі pieioarele trecătorilor le 
şterg numai decât. Acesta e un mod de 
a participă la nevoia de frumuseti ре 

















STUDIU ASUPRA ARTEL DECORATIVE LV 





care o arată natura în podoaba florilor, 
a fluturilor, ві a miilor de fiinţe plipânde 
сагі n'au a trăi decât o zi. 

Pe cât îngădue documentele date la 
lumină până acum, răspunsurile la cele 
trei întrebări puse la începutul acestei 
lucrări sunt 801110816. Dacă această scurtă 
revizuire a bogățiilor noastre artistice a 


Martie, 1911 


putut insuflà vreunui cetitor gustul de a 
cercetà mai de aproape, sau de а руеш 


ai mai mult acele comori în сагі se înscrie 


caracterul rasei noastre, ві în cari reînvie 
nepreţuite rămăşiţe dintr'un trecut atât 
de vechiu, ea isi va fi împlinit scopul, si 
va fi răsplătit pe autorul ei de o muncă 
adesea aridi. 






































































































































































































































































































































































































































































































































LLL 
ISERICA ТВЕ!-ЕВАВН! ) 


OIS-HIÉI 

















































































































BISERICA TREI-ERARHI (1451) 


аж 
















































































































































































































































































































































































































































































































































































| l 




















RRRRRRRSI 




















ЗІН 

















LII 
BISERI 


ICA ТВЕНЕВАВН! (1451) 


EGLISE DES 


IÉRARQUES 















































































































































































































































TREI-ERARHI (1451) 






























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































(MÂNĂSTIREA PUTNA) 





























































































































EVANGELIAIRE (MONASTERE DE PUTNA) 

























































































































































































EVANGHELIE (m 


















































it 














LA CONTESTI 
ROMANĂ 





















































EVANGELIAIRE ASTERE ОЕ PUTNA) 


































































































TREZOR DE CONTZESTI 
(EPOQUE ROMAINE) 






























































































































































































































































































































































































































































TRI DE CONTZESTI 








(EPOQUE ROMAINE) 























































































































































































































ҤЕ 















































































































































































































































































































































































































































































































































шы 




















BISERIC. 
































ЕҢ 




































































































































































































































































































































































































































































мамы 
































































































































MONASTERE DE HUREZ 
PEET] 










































































































































































































































































TUL ST. NICC 
ASTIREA 








HUREZ) 
























































































































































































































































































































































1111111819 
. NICOLAS 






















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































(MÂNĂSTI 























H 
1 

| 
n 

1 

ін 

1 

} 
ነ: 
| 


















































НЕН 
















































































































































































(MONAS 


DE SLATINA) 



































































































































































































































ип 























REA SLATINA) 

















e 










































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































Е 

















ااألاالا إا للل 
«ЕТШІ. EPISCOPAL‏ 
NĂSTIREA HUREZ)‏ 









































FAUTEUIL EPIS 
(MONASTERE DE 















































































































































































































































'CHENAR (MÂNĂSTIREA HUREZ) 





















































БЕНЕН 


























































































































































































































МЕМТ (MONASTERE DE HUREZ) 





































































































CHENAR 














MONASTERE DEH 


























































































































































































































































































































СНЕМАВ 















































































































































2 














ORNEMENT (MONASTERE DE HUREZ) 





























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































` MÂNĂSTIREA 






























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































MÂNĂSTIREA CURTEA- 


MONASTÉRE DE CURTEA- 





rri 








































































































































































































































































































































































































зе“ 

























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































1 ЕН au 


BISERI EGLISE DE PRO 


































































































































































































































































































































































































































































































EVANGHELIE DĂRUITA DE EVANGELIAIRE DONNE PAR LE 
RADU-VODA VOEVODE RADU 
Т s m 




























































































































































































































































































































































































































































































ተገገተተ 


ANÁSTIREA DE ARGEŞ 
H 
f 






























































































































































































































































Г 18 






































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































< 
© 
a 
в 
D | 
0. | 
د‎ 
| 7 ፪ 
| m | 
H E 541 
2 | 
2 | 
: S || 
| НІ I 
HH 
Í 
| 
+ 1 
Е 
1 1 | 
| 
| 
SCH 
< | 
i 
t 5 EHI 
i ri ፳ cH 
ፐ o | 
ЕН 9 | 
3 0. 
ñ < 
ч ш 
1: ши: 1 т | 
5 
м | 
T 2 4 
H 5 HHI 
HHA | 
енген ЕН! 
НЕ E Я 
БЕРЕН | 
T rT T 
ا‎ ЕН і i | 
SECH 
ри | 
11-1 т | 













































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































` MÂNĂSTIREA DELA RÁDAUTI RADAUTZI 





















































































































































































































































































































































MORMÂNTUL SOȚIEI LUI ŞTEFAN: BEAU D'UNE PRINCESSE 


CEL-MARE (PUTNA) MOLDAVE (XVI SIECLE) 
EE 























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































; 
ў 
H H H 
шин! 
E m! لاا‎ 
n I n 
5; НЕЕ 
| H | 
FOISORUL DELA MĂNĂSTIREA PAVILLION DU MONASTERE 
HUREZ (680 DE HUREZ 
1 ГГ H 
7 I 2. Е 
FOISORUL DELA MÂNĂSTIREA “11111 PAVILLION DU MONASTERE | 
HUREZ (680 FI DE HUREZ ] 
| 
я ተ D | 
Ë eech 
и! 1 
| 
FOISORUL DELA MÂNĂSTIREA EH PAVILLION DU MONASTÉRE 
нове? (1691) DE HUREZ 
1-1 . 8 
ን % [| | 
| 
ተ | 
MĂNĂSTIREA HUREZ (680 ЕН MONASTERE DE HUREZ 
Bi я! 



































































































































































































































11 
























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ii и! | 
EECH 
BR 1 | 
[1 4 ин НН 
š | 
Е НЕ 
АЧЫЛА HUREZ) EVANGELIAIRE (MONASTERE DE HUREZ) FEEFEE 
H - ЖЕКЕШЕ 
Bil ананын). maman 
ар mi ИН ສທ пип - ЕН mm И | 
SFESNIC (MÂNĂSTIREA HUREZ) CHANDELIER (MONASTERE DE HUREZ) [| E 7 
НЕ я H ни [| ທທທ 
ህተ” i 
ຽ TRONUL DOMNESC DELA SĂRINDAR TRONE ROYAL DANS L'EGLISE 
(1652) ОЕ SARINDAR H 
F HEER 
H اللا‎ 
ГІ 
ЕНЕН HEE ГЕНШЕ 
" FOISORUL DELA MÂNĂSTIREA PAVILLION DU MONASTÉRE 
- HUREZ (169!) DE HUREZ ЕЕН 
: EBEN | 
| | 











































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































MĂNĂSTIREA HUREZ (1691 









































EH HE 




























































































































































































































































































































































































UŞA IMPARATEASCA 
(MÂNĂSTIREA HUREZ) 




















A 


ORTE D'AUTEL 








STERE DE HUREZ) 




































































































































































































































































ARATEASCA 
REA HUREZ) 

















D'AUTEL 
DE HURE 



























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ніна ац а а а 


MÂNĂSTIREA 


HHHH 




















ZIA (1410) 

































































































































































































































































































































































(1410) 















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































DEL A CONTE: 
+ AL II-LEA) 


5 

























































































































































































































































































































































































































































































я! 





























BEE 
TRESOR DE 
(ዘዌ SIEGLI 


ໄ? HERE 

































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ГГ Ін EE 3 i а ri 7 
| E BISERICA TREI-ERARHI (1639) · + "ÉGLISE DES TROIS-HIÉRARQUES (1639) EE: 
] | uM ¥ ك‎ 
EEEE ШЕ ЕЕЕ : 
333 ແ и Г rri 
FH FE 
GES и H 21 
[| BISERICA TREI-ERARHI (1639) ÉGLISE DES TROIS-HIERARQUES 1639) 
BISERICA TREI-ERARHI (1639) EGLISE DES TROIS-HIERARQUES 1639) 
Е 1 
ҤЕ 552555 
ል TREI-ERARHI (1639) ÉGLISE DES TROIS-HIÉRARQUES (1639) 
EH E pp 
1 ALLE 








































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































LII 71 































































































DES TROIS-HIÉRARQUES (1839) 






















































































































































































EEL 























1111 














































































































HI? 























































































SERICA TREI-ERARHI (1639) 


DES 


TRO 


IS-HIÉRARQUES (1639) 





EE 





7 


































































































































































































































































































































































































































































5 (639) 











































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































EGLISE DES TROIS-HIERARQUES (1839) 














ÉGLISE DES TROIS-HIERARQUES (1639) 


















































ÉGLISE DES TROIS-HIERARQUES (1639) 















































EGLISE DES TROIS-HIÉRARQUES (1639) 

















































































































































































































































































































































































































































































































BISERICA TREI-ERARHI (1639) 













































































BISERICA TREI-ERARHI (1639) 
















































































BISERICA TREI-ER/fRHI (1639) 








BISERICA TREI-ERARHI (1639) 

















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ተ 4 M 2 LECH 
Se H “1111 1 s 8888. 
1. г H Li Bi لال‎ 
H m 
ИШ D Lr mi 
îi 
1 
: i | 
и Eu H D 
GH я E Г 
H H EHE 
ب‎ 88 Hi 
Г ща! 
!-| НА اللا‎ | 
HH 8 ን i 
Hi CARTE BISERICEASCÁ : LIVRE D'HEURES 
الا‎ (BISERICA DIN RACOVA 4842) ˆ . а (EGLISE DE ВАСОУА) FH 
г 1 | НЕ CH 1 
፡ Н п ተማ 
DIE : ЕЕЕ 
OI z- 
I BESSER 
CARTE BISERICEASCĂ LIVRE D'HEURES 
. (BISERICA DIN RACOVA 4842) (EGLISE DE RACOVA) ma! . 
1 1 І ІІІ 
Е : BE; 8 
I 1 
1 ш ЕН : [111 иинин 
ЕҢ 
| ER . _ CARTE BISERICEASCĂ EEE] LIVRE D'HEURES 
| (BISERICA DIN RACOVA 1842) mi (EGLISE DE ВАСОУА) JH 
2 я г T [7፲፲፲፲፲፲፲ [ 
Fr 
CH H 5 
HH : : ፡ : 
E Е : 
FHH 
H 
EEH FFEEEEEFEEEEH ЕНЕЕНЕНН 
H HHE PSALTIRE (BISERICA DIN RACOVA) PSAUTIER (ÈGLISE DE RACOVA) FEE 
EHEHEHE H 552252 Ë 
ЕНЕ ш i E den 










































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































LTIRE (BISERICA D 
















































































































































































































































































PSAUTIER (ÉGLISE 


RACOVA) 


















































































































































































































































UTIER (EGLISE 


DE RACOVA) 


PSALTIRE (BISERICA DIN 















































TI 













































































































































































































































































































































































І 


























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































PSALTIRE (BISERICA DIN НАСОУА) 








PSAUTIER (ÉGLISE DE RACOVA) 









































































































































UŞILE IMPĂRĂTEŞTI 
(BISERICA DIN RACOVA 1842) 













































































PORTE D'AUTEL (ÉGLISE DE RACOVA) 































































































H UŞILE IMPÁRÁTESTI 
(BISERICA DIN ВАСОУА 1842) 









































































































































PORTE D'AUTEL (ÉGLISE DE RACOVA) 











































































































































































































































































































































































































































































































































































































11: D 
“11:11 2 d Ë 
ВЕ | 
ЕЕ ЕН Е - H 
HERD ` s E 
ER BR CARTE BISERICEASCĂ (Racova) LIVRES D'HEURES (вАСОМА) 
H өзді x. n rH 
" г НАЯ D 1 | ія 










































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































BISERICA DELA P 












































































































































EGLISE DE RACOVA 



















































































min 





























551: 







































































BISERICA DELA RACOVA (842) 


EGLISE DE RACOVA 

















Ur 
















































































































































































































































































































































































ÉGLISE DE RA 




































































Lr 




































































































































































































































































































































































22 






















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































SFEŞNIC (BISERICA CHILIA-VECHE) 


CHANDELIER (EGLISE DE KILIA МЕКЕ) 






































SFEȘNIC (BISERICA CHILIA-VECHE) 






















































































CHANDELIER (EGLISE DE KILIA VEKE) 









































































































































SFESNIC (BISERICA CHILIA:VECHE) 




















CHANDELIER (EGLISE DE KILIA VEKE) 


















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































EVANGHELIA (BISERICA CHILIA-VEGHE) 





EVANGELIAIRE (EGLISE DE KILIA VEKE) 



















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ВАМА EPISCOPALĂ 
IREA VÁCÁRESTI 























































































































T 































































































































































































TALLE EPISCOPALE 
NASTERE DE VACARESTI) 















































































































































СА STAVROPOLEOS (1724 



















































































ANALE አራሷ у 








ຽ 

















TRANĂ EPISC OPALÄ 


RESTI 1722) 


Қ az 
































































































































































































































(ÉGLISE STAVROPOLEOS) 


STALLE EPISCOPALE 
(MONASTERE DE VACARESTI) 













































































































































































































































































































































































ТВАМА EPISCOPALĂ 
TIREA VĂCĂREȘTI 















































1 





STALLE EPISCOPALE 
(MONASTERE DE VACARESTI) 











































































































































































































































































































































































































































































































































































































ННЕНЕНЕҢ ЕНЕНЕЕНЕН 


















































PSAUTIER ÉGLISE DE.FILIPESTI) 














ALTIRE (BISERICA DIN FILIPEȘT 
ງ ЕН ІНІҢ 












































































































































































































































































































































(ВІЗЕВІ 







































































































































































































































































































































































11 



































ORNAMENT 
Т 



























































































































































ЕЕЕ 

















































































































































































































كك 








































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































BISERICA DIN BRADESTI 









































































































































































































































































































































































































































525:፡:፤ 


UȘA BISERICII DIN BRĂDEŞTI 



























































































































































































































































































































































инин! 
TRONUL DOMNESC D 


BISERICA BUCUR 
H 


للل 






























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ЕЕЕ 


E COSTISA 


г 


















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































PRIDVORUL. BISERICII 























































































































BALCON 























DE L'EGLISE DE 





DIN BRÁDESTI 












































































































































BRADESTI 
















































































































































































CADRU DE ICOANE 

















ENCADREMENT D'UNE ICONE 























аза іа а н аа 













































































































































































































































































































































































































































































































































































CADRU DE ICOANE 























DREMENT D'UNE 


+ 






































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































LIVRE D'HEURES 




























































































































































































































































































ISERICA DIN С 
















































































T 
Li 









































































































































STESTI) 






















































































































































































































































































212 














ВТЕ BISERICEA LIVRE‘ D'HEU 



































































































































































































































rH 















































































































































































































































FE 























































































































































































































LISE DE 





111 
























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































111141! | 
CARTE BISERICEASCĂ 
BISERICA DIN COSTEȘTI 

CEET 





























































































































































































































































































































































































































































































































































































































ÉGLISE DE со: 























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ເຈ 





+ 
















































































































































































































































































































































































































































































(BISERICA COSTEȘTI) 











LIVRES D'HEURES (ÉGLISE DE COSTESTI) 





T 





LL 




























































































































































































ІБЕНІСА COSTES 

























































































































































































































































































LIVRES D'HEURES (ÉGLISE DE COSTESTI) 




































































































































































































































































































































































CARTE BISERICEASCĂ 
(BISERICA DIN COSTEŞTI) 


























































































































































































































LIVRE D'HEURES 
(EGLISE DE COSTESTI) 
























































































































































































































































1111 




















I 














BISERICEASCĂ 
A DIN COSTEŞTI) 




















LIVRE 
(ÉGLISE 












































































































































































































































30 





















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































-== 
: z +H SH 
: : CC) ца H Ti T 1 
= E == 
i 
| : Т H 
ГІ 
I T 
T 
H 
= 
ur 
ш 
БЕ 4 
ka 3 
фи ፪ 
dk 
шо 5 
T оо ш 
що z 
ш> 8 
¦: E 2 H 
по 
ше Е 
Es: Е 
d 55 i Т Š 
бар+ Е 
G 
< 
o 
z 
- ເຮທ! à ш 
I 
rd d HH | 
L н- 
: ነ p 
E НЕ Е 
I L 1 ຽ шинин! 
I H г 
I I Н Е 
L 1. 3 
TT i HHH а E 
| HER: $B 
= H I u 
Е + Т БН < 
| ош ri 3 
H ga Š 
ວດ е 
шо E " 
ze I E 
au 4 ә ЕЕ 
шш I EH 
ES 5 
d 
10 5 | 
44 I | 
= i | 
ши | 
1 
T | 
T | | 
i E ша I ተዝ | 
1 a | 
i і 2 і — سو‎ ---.<-- ---- MÀ ---- —— ج‎ 
ቤር ው DI = EN — ىجد‎ II = 





E 
` "ሥታ 


i 
| 
! 





31 










































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































MÂNĂSTIREA 
























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































TRONUL LUI 





















































































































































































































































































































































ممم مىم غ ÎS‏ 





























































































































































































































































































































































































































Н Винни 7 111111 11:11 ЕНЕ ни! EEFI НЕН ທທທ 
O FURCÃ DE Т ` COPIE SUR UNE OUENDUILLE ˆ ` 









































































































































































































































































































































я SR 1111411111 кинин 
FURCĂ DE TORS COPIÉ SUR UNE QUEN 


S ກ — г 




































































































































































































































































ОЕ РЕ O FURCÁ 
| ШЕ ШЕЕ HE 























































































































































































































































































































ІН ЕЕ 


DE PE O FURCA DE COPIE SUR UNE QUENOUILLE 


ИЗДИН ERR REES BER REGER Ў LELEETEEREEEHEEEEEEEEEEEE 
















































































































































































































































































































































































































































































































































































D'UNE CEINTURI 



































































































































































































































































































































ZALE DE SERPAR 



































NEMENT D'UNE CEINTURE 
































































































































































































































ተ ቪዲ 



























































CERDACUL UNEI 
ДВА 






























































D'UNE MAISON DE PAYSAN 
| (RACOVA 




















г 

































































































































































































































































































































































OI 




























































































HIH 



































































































































ГЕ ተ 
































CERDACUL УМЕ! CASE ТАВАМ 
(RACOVA) 



































EŞTI ` 


rr 














D'UNE MAISON DE PAYSAN 
(RACOVA) 


411 ທ Li n 
BALCON 
























































“ዣ። 



















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































7 LT 






































DE PE О STRACHIN, 





COPIÉ SUR UNE ÉCUELLE 








































































































































































































































































































DE PE 0 ຣກ 






































COPIÉ SUR UNE 












































ОЕ РЕ O S 



































11] 










































































COPIE SUR УМЕ ЕСИ 





















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































37 
















































































































































































































































































































































































































































































































































































DE PE O STRACHINĂ 







































































DE PE O STRACHIN 
































































































































COPIE SUR UNE ECUELLE 




































































COPIE SUR UNE ECUELLE 





ТІ 





























































































































































































































































































































COPIE SUR 












































































































































































































































COPIE SUR UNE ECUELLE 










































































11 

























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































Н | DE PE O STRACHINĂ 


































































COPIE SUR UNE ECUELLE 




































































































































































































































































D DE РЕ О STRACHINĂ 
















































































COPIE SUR UNE ECUELLE 
































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































+: 

























































































































































































































































































































































































LLL 





DE PE O FURCĂ 














cn ГЕНДІ 





























































































































COPIE SUR UNE QUENOUILLE 






























































































































































. HEHEH 




































































































































































































































































СОР!Ё SUR UNE QUENOUILLE 





Т. 








































































































































































































DE PE О FURCĂ 





141111 SE 



























































































































































COPIE SUR UNE QUENOUILLE 





ID 



































EEEE ЕЕ e 
















































































































































































































































































DE PE О FURCĂ 



























































































































































Е 
































COPIE SUR ИМЕ QUENOUILLE 



































| H 
























































































































































































































































] 




















EE 





A0 

























































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































Е | 2 n 4 
DE PE UN PÁPUSAR COPIE SUR UNE PLANCHE A EGOUTTER 
mă (DE STORS BRÂNZĂ) | |, Е .ፒ . ፒር FROMAGE E 
HE БЕНЕН EELER Е 
. DE PE UN. ULCIOR COPIÉ SUR UNE AMPHORE RUSTIQUE 
ЕЕН " Ë 
|. 
Н 1 
ЕН | БЕН 
DE PE О COFĂ COPIE SUR UNE SEILLE 
Е 525559 ЕЕЕ n ЖЕЕ ЕЕЕ 
n i: 
1 ЕЕН 1. 
и DE РЕ О СОРА COPIE SUR 
H ЕЕН 
| H “111. 








































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































EEE FHE 
OUĂ (CALUL DRACULUI) COPIE SUR UN OEUF (LA 
| . ү ЕЕ H LL 















































































































































































































































































































































-- 



































COPIE SU 


НЕНЕН 
ທສ 7 













































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































UN_OEUF 
CERISIER) 



































1 

















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































DE РЕ OUĂ 


























US DE СВО 


























































































































































































































ЕЕЕ ЕН 










































































































































































































































































E LESTROP! 


















































ЫН 

































































































































































































































































































































































ECET 




















































































































































































































PE OUĂ (BRO 









































































































































































































































б- 


መሻ” 





ማጭ 


48 

























































































































































































































































































































































































































































































































































































DE PE OUĂ (САРА Foren 























































































































COPIE SUR UN 0 


































































































































































































EUF (LA CROSSE DU PRETRE) 



















































































































































































DE PE OUĂ (BRÂUL MOCANULUI) 























COPIE SUR UN ОЕ! 

































































DE PE OUĂ (свус!) 


UE (LA CEIN 


TURE DU BERG 




























































































































































































OUĂ (TALPA GÂŞTEI) 




























































































UN ОЕЧЕ (LES PA 


TTES DE ПО 



































ገ 











































































































































































































































































































































































































> 
ка 
> > በጨ 1 


































































































































































































































































































































































































































































































UN OEUF | 


























































































































































































































































































































































































































UN OEUF ` А і 



























































































































































































































































































































































DE РЕ OUĂ (CANDELUTA) Е ILA LAMPE D 































































































































































































































































































































































































































































































OPIÉ SUR UN OEUF (LA 



























































































































































































































































1 Т 
S 












































































































































































































































































































































































































































Я 


























COLIVIE) 

























































































































































































E SUR UN OEUF (LA 
























































































































































































































































































































































































































































"COPIE SUR 



































ITT 












































COPIE SUR UN OEUF (L'EGHELLE 






















































































г 
































































































































I гі: мияны 
DE РЕ OUĂ (сиівесі) 



































222222125፡፡9፡9፡፡2፡2፡፡፡፡ 

















































































































Lr ER 








COPIE SUR UN OEUF (L 






















































































ИШЕНЕ ЕЕЕ 
ВАРЕНЕ 



















































































ດກ 

































































































































































































































































































































































ALEA ВАТАСІТА) 


BEE |] از‎ ава аа а і і а аа а ава а 






























































































































































COPIE SUR E LABYRINTHE) 









































































































































































































































"ТЕЕ ЕНИН 





COPIE SUR UN ОЕЧЕ 






































































































































888 СЕНІ СЕЕН 























COPIE SUR UN OEU 

























































































1 ЕКЕН па LECH 






























































































































































































































































ЕЕЕ ЕНН 








































































































SUR UN OEUF 

































































EHE 





шы СІ 











1 
{| 

















































































































































































































































































































































































































ພສທ ເຊະ 

















OEUF (Les ÉTOILES) 









































































































































































































































































































































































































































































































































DE PE OUĂ (CÂRLIGE) 



























































































































































































































































































































































































































































































































































ANULUI) 








L'AILE DU VAUTOUR) 














































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































ກຈ 




























































































































































































































































































































































































































































































































































































111 
































































































































































































































` DE PE OUĂ 




































































































































































ГІ 




































































LLL 


COPIE SUR UN OEUF 



























































Т 
T 


+ 








sss 























ГГ 
]-