Vestitorii (exil) anul V, nr. 5, aprilie 1956

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

i art pr miti

ANUL VNr.5

APRILIE 1956

VESTITORII

Dărâmarea unui mit

Lumea întreagă asistă cu respiraţia tăiată la
campania de dărămare a amintirii -genialului”
Stalin. idolul de până mai icri al comunismului
mondial. Campania a fst inaugurată de Chruş-

cex într'o ședință a Sovietului Suprem şi. din
acest moment, toate partidele comuniste din lu-
me “au conformat noului consemn venit dela
centrala lar din Kremlin. Cum toate afacerile ce
se desfășoară la Moscova sunt învăluite în mi-
setr, lumea, dornică să se sfârșească odată cu a-

meninţarea comunis înclină — şi de ast

să vadă în

această

aţională întorsătură ce-a

loat-o politica internă în Rusia un semn al u-
nor prefaceri mai adânci în structura comunis-
mului mondial care ar îndreptăţi speranţele
celora cari cred posibilă o coexistenţă pacifică
a relar dovă sistem

Nu e pentru întâia oară când guvernanţii dela
Moscova surprind lumea cu hotăriri senz

le. Să ne sdurem aminte de pnctul cu Germania
P

Daia aa

să
cu Hitler? Si totuși Stalin n'a pregetat să pună
ln dificultate tonte partidele comuniste din lu-
me. pentru a încheia acest part
singurul mijloc ca să provnace râs
sile capitaliste, el vaind să rămână în
comfliri, ca și câştigător.

iii atemmniaada alina
ă se Intovărășeaseă

Taniica comunistă este extrem de suplă şi a-
daptabilă la toate situaţiile. Orice schimbare este
mdmisă, rhiar dintr'acelea cari contravin liniei
doctrinare a partidului, dară apropie ca un pas
partidul de biruinţa finală. La conferinţa dela
Genua din 1922 — întâia conferinţă europeană
la rare su participat Sovietele — preocupărea
mincipală a guvernului sovietic era desgrega
Mocului burghez. În arest scop. Lenin a dat în-
mrarțiuni delegaților sovietici să-și îndrepte în-
teresul asupra „erupalui pacifist” al Conferinţei,
facă

„care visa la un regim care imn posibil
orine răsbuiu”. a impărtăși iluziile bur-
ghem. guvernul sovietic ţinea mu mai puţin sca-
mă de inflarmța parifiștilor asupra opiniei pu-
blice. lată de ce Lenin propuse să se desfă
un program parifist la Conferinţă
tmctică vom câștiga, zicea Lenin. chiai
aus, ca atare, fi un exec.“ (Vladimi
kime, Histrire la Diplomatie, p. i

Acum, ca și atunri, un sertar destul de impor-
sant al opiniei publice mondial dispus să erea-
dă în intenţiile Rusiei Sovietice
Pentru a ina putrraic pe
acesti prop ți mi ewnunas-
mului în Ceridemt, conmpir Krrmlia au
oferit lumii spectacolul ard rugul erorilor
a aceluia care până mai ier sarele” Bta
lim. Stalin a fost expresia ue
faţă de Oecident. Comdari a ce-a
exervitat=o în partid și pentru devierile lui doc
trimare, implicit se propagă impresia în lumea
liberă că metaalii rondurăteri din Husia var să
se diatanțeze și de politica lui de forță, inaugu-

nouă eră în relaţiile ru Oecidentul
in e wma din cele
uniiştilor pentru a
Pentro sn
această manevră arată că
ul stalinist trăieste viu și meslterat în ar-
Tuajii comburăi Nomei camegi răsăriți din
penala Îmi Stalin ar fi patat merge atât de de-
parte cu cinismul incât să dea dimpoziții ca să fie
Continuare in pag, 12)

rând e

Condamnarea lui St
rafinate manevre ale
Bunăvvinţa humnii liber
al situaţiei din Basia.

PARTEA CARE NU MOARE

In contlirtul dintre Est si Vest, care, pe zi ee
trece, ereste în amploare s! intensitate, Oeciden-
tul se luptă în cond inferioritate,
minat de o permanentă eriză. Paradoxul crizei
oreidentale este că nu afectează domeniul vala-
rilor materiale

iar potentialul

bere este mult superior blocului comunist, Criza
Orcidentului
care-l

este o criză de substrat sulletese,

împiedecă să aproximeze just primejdia

[ comunismului nu mai constituie
enigmă pentru nimeni. A fost spus si repetat de
nenumărate or! chiar de căpeteniile acestei con-

mondiale. Dacă dortrina comunistă ar
ia de eireumstante atenuante.
dusul unor capete exaltate

avea dreptul să ve indoiasa di
le reale ale ii ora de a Ain za
vazut cum lu-
a comunismului
mul s'a afirmat
de triumluri. Ce de.
Oceidentul
e re=a sule-

crează pe teri
în Rusia si p
printr'o serie nr!
monstratie mai

acum de comunisti popoarelor libere acestea nu
at adierea primejdiei, inseamnă ca insusi în-
stinetul lor de conservare a suromb;
O manifestare a buimacelii rare
domneste în lumea liberă e usurinta cu care Oe-
midentalii sunt gata să interpreteze orice schim.
bare în dispozitivul de coaducere al Rusiri So-
viețiee ca un semn de slăbiciune interioară a a-
care prevesteste apropiata ei descom-

n loc sa ioneze bărbăteste. Occiden-
leagă nădejdile de „ezeace se întămpla“*

vederile
cu o lipsă de judecată inspăimântătoare. În le-
gâtură cu rampania deschisă de comunisti contra
i american Lip-
pman a emis fel de fe! de ipoteze, referindu-se
toate ln aspectele înterne ale comanismului din
Rusia. aa singură, cea adevărată, că ne aflăm
în Tata unei noi manevre de prelurrare a lumii
fibere. nu figurează între ipotezele lui.
Incontestabil, căt trece timpul cu atâta
riscurile unei dispute finale cu comunistii de-
vin mai mari. Pe calea armelor, osia Sovietică
nu ma! poate fi doborită astăzi decât cu pretul
amor grele sacrifice i
ilor sa prevadă situ
dela sfârsitul râsbolului i pă a
vreme măsuri de preimtămpinare a primrjdi
comuniste. N'au_det atenti robie
asta mu inseamnă că se pat sustrage fără termen
Timnal e aliatul comun sue

strânge

pe meet
Sovietică, impreună cu tou

imerpe să devină o |
nfiltratiile e

trasa n ori
temut + pe plan pol
muamere în lumea tibei
munte. În ler de a se legâna Ă i
Sovietică me va dmeompane din îinteriar, Oeri.
sro. ar proceda muli mai intelept dară ar
da mai mare atemtie locului rare meenete în
propria lor fasa. Lumea liberă se găseste astăzi

întrun stadiu îngrijorător de destompunere în-

ternă si dacă este vorba de partea cui va rămâne
i Incage

etoria finală în rasbolul
niciun dubiu ră Rusia comunistă va triumfa.
Cutoatecă dispune de resurse uriase, lumea li-
beră luge de andere. E munistă pâna
până unde iceepe riscul unei coa-
In momentul acesta, imensul
arsenal d=_arme al lumii libere e condamnat la
o perpetuă Înaetiue. Inarmarea se fare

râtorii
rifistă

pare. ei cum poate fi stăvilit comusismul,

tru a se evita realaltă alternativă, mult mai
cumiplică + „capitzlazea Daca. 2:
cidental au elaborat alte mai pain
periealome decăt: rsigini d înfrângerea
romunismului, să le uinteze, să le pună

în aplicare. pentru a st marea odată hotărirra

lor de luptă în acest confliet: asa după cum ro-
munistii se folosese d= o întreagă i.
jloare pentru
se recurge la

Pină la un punet, o
Ingrijorător e faptul că miile
si în răsboiul reze, E ridicol să s-

biloazele
pad etine e. pat. tiu ma
loace rrelamat de râsboiul rece, Comstatăm asadar
emtali o absentă din luptă, e pasivi

în fata ofensivei comuniste, care mu se poale ră=
unsi carente sufle-

capabili să-si organi-
rară nu mai au,

imt în mi-

prezentat până acom în lume. Nimeni ma se
jertleste pentr o cauză în care nu erede. Orice
jertfă presupune n desprindere de noi insine,
o depăsire a egoismul a înterexeler mate
riale, eu scopul de a rezvi enar

din mai înalt. Când resortul dărui
mu ma! functionează, inseamnă că nu mai sub=

lupta cu comunistii, urmările
stăpânire pe ei se ob-

reerii : în orientarea ce-au

-0 afestei lupte si îm mepăsarea ce-o arată
suferi Li îndurate de popoarele robite,
Deoarece idealul comunist promite imbunăt
rea conditiilor de viață ale păturilar de jo
Vugta pe

angajat

Decidentalii în
golului sufletese ee
servă ni alte două di

mu trebuie d

armă
dominatie ra

mi
distruge lumea liberă, fară a

i xiliară, dar na va put

VESTITORII

Premisele situaţiei paradoxale din Ori

Uneic fapte re-ente ca : armele sovietice vân-
dute Egiptului şi altor state mahomedane die
Orientul Aprapint : concedierea generalului Glubb

Pasa. comanilantul vestită legiuni de
către tânărul rege Hussein al Iordaniei : exilarea
Arhiepiscopului Macarie pe o însulă din mijlo-
cul “Oceanului. Indian, aproap în-
aro lină ucigasă, fiindcă ma 1 presiunilor
britanice, ci a Stăruit să ceară cu îndârjire w-

nirea Ciprului cu Regatul Ge
nul răsăritean al Marii Me
unu) lin e primei
gi ale iu ituaţiă. în

Centrul de greutate pl ca;
revenit dei în sertoral
mari decizii istorice
civilizaţ'e

arată ea hasi-
rane

puncte
ionale
Yetelor prot
tradiţional al
au det

care

i europene. Aceustă împrejurare pu

fi un indiciu sur pentru semnificația cxtra-
a evenimentelor în curs de desfășurare
mstitui unul din cele formidabile
ale vieţii, dacă prăi definitivă

a colonialismului
dintre Marea Ea

ar produce tactnai în spaţiul
Marea Neagră, Munţii Cau-

caz, țărmul sudic dl M Golful Per-
sie, cataraetele Nilului desertul Libiei. In
acest spaţiu omenirea n făent marele salt din

penunibra existenței. preistorice în lumiva prn-

PARTEA CARE NU MOARE

(Urmare din pag. 1)

ma! mare decăt u are în realitate, E 0 ari
ă, servi niciodati

conflictul dintre Ext si Vest. In-

si pentracă prosperitatea

nai temator cu ale sale,

mă decisiva ia

i ne-a doban
vântul marilor realizări, îl leagă

J rare se imbulzeste cu Tren la
traiu mu se poate realiza spiritul de ceru.
cadă, îndi bil în angajamentele cu coma-
mi

A feste aspret al decadratei spirituale a

lumii libere de astăz! se referă la insensibilitatea
arestei lumi la strigătele de sul

xintă ale popoarelor robit», Co departe suntem de

vremurile cănd întreg Oc-identul Tremăta de re-
volti la auzul vestii că Mormântul Domnului a
ajun» în atăpânirea nceredineiosilor. Stau ro:
rwvinte aspre de condamnare a acelor predicatori
numai cu zelul credintei voiau să racerrască
tul Mormâgt. târină dupa ei, pe drumurile
ăsaritului, mii si mii de viaeri, de copii, cari
pe la armă, au sfârși! mizerabil, secerati de
amete si de boli. îmmiate de a [1 pus piciorul
în Asia Mica. Dar ce pasizar de mântuire elo-
ratea in acest vene, cr exaltarr a spiritalmi de
sacrificiu tru cauza divina! În acest virag
de tineri

capii cari se îndreptau spre Răsărit,
de orice intelegere a greutăților ce aveau

E ră triumfaseră inarile adevăruri ale

entul Apropiat

gresivă a conştiinţei îstoi ândirea «di

Rgivă ca. eoautitajei ar Nig gândirea dialect ironia socratică, — armeninu
iai ilarii Winetucăntate, Site Inte neincetat de primejdia raționalistă a sofia.
Ni Y ra prima 4 ticăriei versatile, — ca și conceptul politi
dentar şi_a aju muncă productivă prin libertate — de care e leu e. DNNGR

reia lezată tentația unei Megă

vite.or, e a - i

pe obor: A L afost arhie destructivă, fie în tiranip des
în Bate ca și mii de ani în ur- — du fost rezervate de legile prev
aleile 30ă0ă scrin prototipui explicabile ale destinului dei clasice, maica
turor marilor puteri ce stau înni ivit d eenială a dinamismului polar europeai

i acest loe de joneţiune a trei con Antichitati ricntală n”

a j [i orientală n'a tut a d
Europa, Asia și Afrira, au fost înte forme de stăpânire Agia nada e

bazate pe silnicie: dintre

primele
1 mai pe toate: dela aha

formând

ntrele de_po ncestea ca |

pităporitărei „ereativități omebeși „majore pe. solutitmul teoerarie incipient Pi iale Ab
tărâm „reliziot-artistit. po iie-sociul reono- string la Spaţii mai mici, până la vestele mie
mice în acest spațiu providenţial, — narbii de, caraeter universălist, ca Egiptul, Bu
seritu mu: fnăicat și multe din s Ionia, Asiria, Persia, Macedonia şi Roma în e
urile primordiale pentru iţelegerea pocile lor de apogeu, al căror rol n fost prelunt
urii, a ciclurilor periodice și dus misi departe, conform cu dopre ut
neliniştilor morale și a marilor mă schimbate, de Bizanţ, de Sasanizie de CA de
în isbăvire și du nemurirea sufletului; pe foni de M de “urci şi de Beita:
n uta „n noștalgie + mistuitoan miri; dela niște monarhii feudale, slab Mata
adis pierdut ace spațiu se a în »i g: ca imperiu de -j ÎN []
raliul pierdut piu ae află în afâr- as. ca imperiul de iile al, Farsoninur aaa

statul hitit din Asia Mică cu pătura sa indo-em

judai inismul și. mahome- ropeană suprapusă și doroitantăy până, JA
care ferit ritmului dramatic despotie militaris regul

al evoluției int părțile noastre un ori- re a anticipat meta

zont, 0, înălțime și a adâncime de valoare per- — forţat

populaţii
lor de baștină în
asemenea co

maneută, independentă de loc şi de timp. Numai

i perfect
stadiului de desvoltare şi mediului dat
ismul cuceritor jefuitor _impi
a sa târzie, mai mult maritim mer=
cantilă, pe care ne-um obișnuit azi sto nwmiu
volemialisna, f
Sargon 1, întemeietorul dinastiei semite din
Akkad intre 2330) şi 2204 a. Hra sa lăudat că
ar fi sup Ei

nilaptată

» din increderea ce-a păstrăm
finală a Binelui, In istorie sunt pre-
zeate si forte care nv_pot [i caleulate politie. In-
terventia lor poate să provoace răsturnari neas-
teptate de

i în scaun, Naramsin a
onsecințele din această pretenție iimperia=
I cerând lumii să î se închine ca la zeul
din Akkad, Marele istoric și papirloz Ulrich

leken a făcut observaţia justă că impe
mul despotie mesopotamian sta. menţinut ÎN
proporții modeste, mulțuminda-se eu ui
en asupra Asiei Oecidentale și a Exiptului
considerând lumea din afară _în mod tacit ca
„fără a ridica vreodată pretenţii de
ă şi asupra țărilor de dinealo de
. In schimb Fenicienii și Cretanii, care au
toate. mările cunoscute cu vasele lor,
reprezintă primele națiuni. colonizatoare. Chiar
dacă civilizaţia celor din urmă a atins un ra»

de virtorie, a inspi dia altă lume să-i de
termine pe Occidentali să preferz o iesire eroică
ume! morti desonorante, Gratie imponderabilelor
istorite, de care este pl duhul, frontul
oecidental isi poate recupera în căteva luni în-
ircaga trăinicie de care are nevoie pentru a da in
cu sorti de isbândi,

finament deosebit, — după cum Au arătat rui-
unatelor "palate dela Knasos și Phaistos
ul al doilea înainte de Hristos, pre=
aproape modera,
cure au pus lumeă.

în uimire acum șase d au font des-
coperite, — stăpânirea lwr_ în Grecia peninsu-
lară trebuie să [3 fost totuși destul de m pititosi
re, după cum arată legenda greacă a Minotau=
rului cărui, jertfeau anual cele mai fruznoase
fecioare până când Tezeu, eroul legendar al A-
tenei, a reușit să-l răpuna, astul miraculus care
bolizează scuturarea jugului colonial.

Toată lumea pe care Vechiul Testament mesa
lăsat numai sto întrevede, dar pe care deseo-
virile arheulugice din ultimele decenii „ne-b
esvătuie în multe amănunte ale Vinţii eilnice,
a fost unificată în cadrul statului persan, primul
imperiu de factură într'adevăr universal Ma

ât Sar opinti comunistii, acest prag
ultim al istoriei. păzit de dumnezeiesţi,
nu-l vor pute; ile lar de a
suljuga omenirea vor esua în fata acestei ultime
coalii vino - umane. XI
Ca să ne întărim în această convingere, să ne
aducem aminte de exemplul cutremurător al vi-
etii, al mor a! imvierii Donului nostru Li-
sus Christos. -
„lisus mort, plecat pentru totdzauna dintre_oa-
meni, discipolii fugiti măriti de teamă si
chiar de îndoială, Hiserien încă neintemeiată.-s*
„Atunri Bunul Părinte interveni. Si Binele,
împotriva legilor Natu-

oa
ate Lon Mota din faptul

trivire decât în zi-

terea intunerecului bi rele Dariu l-a cărmuit cu un siiaț de dep
răsi tot ai, păclu iniunecoată a- tate TE âneţe neintălnit la suveranii de păuă

atunci, Măsboaiele medice au arătat tot
pastia care-l despărțea de cetăi
rodot, părintele istoriografiei, a
iele medice ca o cioenire Între
contrarii, cel Ci i :
i cel asiatic ser i, 1
nrică, tare pure Să Ti redobândit în. zilele
sire d valoare de tragică actualitate, a putut
îi depășită nici de Alexandru cel Mare, — când
a intrunit. pentru scurta clipă a Y iilor sale
răxunătoare, lumea cunoscuta de atunci
i ut ca o nouă sinteză pol
ia macedoneană disiri
com

si ue

inu 1
“ aie tului, stingând tut mai mult crez
pr viata Era instăpânind tot mai
mult duhul dinvolese asupra virtii noastre, —
nai, ei ce ne shatem cu încăpătinare-În luptă cu
răul care me copleseste tot msi
o rlipa în această zi de său are.
binefacerea cea mai caldă, împartăsan Ă
de luptător. Ne oprim, Iegionari, să
jetele re binefarerea înviorătoare
sait a peri pe care ne-o adure Invierea

TITORIL 3
no oa cm EEE E RER ac
ii ii aia a

Anestezierea lumii libere

Intre multele lui învățături care de mai bi
e 30 de ani reprezintă cntehismul tuturor cur
Biștilor, Lenin n spus că, pentru cucerirea lu-
mii de către comunism, orice mijloc este bun,
dară Intrebuințaren lui Iusenn un pas Inainte
tătre nceastă cucerire,
Intriga, minciuna, îi
arena semnăturile

elăciunea, teroarea, căl-

1
eapitalinte
hurgha
poate. folosi
ditur, în

uri la
plasati după

veselia,
su ipările Aa
glumă hi
pare din
care să aducă rarea si buna
tunici când se urmăreste o destindere și stabilirea
unei atmusfere de incredere,

Sinmtemul este aechiu, Istoria diplomatiei mate
martora a multor abateri erave dela principlile
elementare. ale moralei În toate ţările şi cu mul=
te veacuri în urmă, Totusi n existat Intotdeaunn
un avinimum de sdecenză. Intriga, ingeliclunea
nu apăreau În lumina zilei. Ele erau ncoperito
uni duse în numele unor nobile prin
iile se găsesc manuseriae
odată publicate, fiind cu o de-
osebită grijă păstrate în arhive secrete, Chinr
în acest al dailea răsboiu mondial sau produs
dorumente cari, după cum spune ex-preşedintele
Truman în prefața primului volum al memo»
riilor sale, pentru motive de mguranță naţională
deraţie penteu persvanele cari trăese
fncă. nu vor putea fi aduse In cunustința publi
cului decăt peste mulţi ani de zile sau chiar pe-
neraţii,

care n'nu fost

este cât se poate de trist că nu sa

încă până acolo incât principiile moralei
je mă die aplicate în raporturile dintr
+ dar totusi, faptul că oamenii de Atat

Ju t An cui

e seama
dintre faptă si murală și că există o jenă care-i
împinge În o cât mai mare discreţie.
Nu nrelas lucru se întâmplă și cu diplomaţia
sovietică, Brutalitatea cu care sunt căleate în
piriuare principiile morale și lipsa de scrupule
vu cure se trece peste angajamente și semnături
a bătut orive record și reprezintă apnnajul spe-
clic diplomaţiei zuso-comuniste. Desconsirlernren
cu care sunt tratați reprezentanţii altor ţări. In
diferite conferințe mondiale, precum și la Mo-
scoasa. A ajuns un fapt comun și nu mai (pei
siunează pe nimeni, Circumseriirea dreptului de
rirculație a ministrilor strdini nereditați pe ln=
Kremlin, la v sună de câţiva Km, în jurul
osenvei, nu este altceva decât o injurie inuti
In ndresa popunrelor, ale căror reprezentanți
sunt acesti diplomați,

Această atitudine a fost interpretată în male
rerruri occidentale, ca fiind rezultatul einer
derii Kremlinului în puterile oecidentale și a-
venstă iuterpretare a mers atât de depurte incât
areste puteri s'au simţit obliaate să facă une
Uniunii Sonietice în diferite probleme înternnţi-
ranile, numai ca să le cnpete inerederea, Cu cât
Molotns si Wisineki strigau mai tare ln gedingele
0.N Uului și se tă
lenţă, cu mât delegaţii celorlalte tări nr
jenu datori să acorde mai multă răbdare
au să Tnpeleagă purtarea, cel puţin stra-
e diplomaților ru

A trebuit să se intâmple răsboiul din Coren,
urmat de cel din Indoci ă ă e
de evenimente Incureate în
Malaia. Orientul Mijlociu și Ap
de Nord și in alte părţi ale lumii, pentruca în-
et, incet Orridentul mâși deschidă orhii și
i den emma că nu nelnerederea dieta ati-
1udinea în enţă tisă și singulară a
Uniunii Bosietice, ci dorinţa de dominnţie și
răspândirea comunimnului În i lumea, În
mai un motiv — și desigur cel mai

rani — cnre ma fos menţionat și discutat

„în Occident. Uniunea Sovietică se păsește de 1]
oi în centrul Europei, unde a rămas stăpână

pat,

şi de unite nu va decit sub ameninţarea
forței. Inntalaren regimului comunimt în tonte
acele ări dela Marea Baltică până In Marea

Neagră reprezintă un, chștiu politie și strategi

enorm pentru conducătorii dela Moncovn,
tiunen că Uniunea Sovietelor me avea nevoie
In frontierele ei europene de ţări și uuverne

prietei penteu a mu fi atacată In
rishoinicele poponre cale Palaniei și Io
n fost n poveste nceeptată de puterile orce
tale cu ochii închiși, fără mă se mândească
ridiculul noestei afirmaţii şi la conseei ţele ei
de o aravitate excepțională rezultate din acen=
tare, Motivul adevărat este că toată me
“pune reprezintă pentru Uniunea No-

Imirabilă platlormă pen opera:
Viile viitorului răsbolu și reduce In jumătate di
stanţa până la Atlantic,

La sfârşitul ce

viitor de
Anii

de al doilea răsbolu mania),
în timp ve Anglo-Americanii nu se piindenu de
cât cum să demobilizeze mai repede pentru n
se aeza apoi pe n pace de 100 de Il
3 :p0b, basda: PivoLnli la at pentru al t
oi mondial,

matice, Tu

dieze nlte ch At acelea pe cari le o
ferea en. De abin In conferinţa va a
pus pentru prima on hower

problema ţărilor de sub „dar nu-

mai a enunțat=o fără să o fi dincutat,

Nusiei
și via
tale și

condu

După moart Stalin

dat seama că politica de brutalitate

n dus În inarmarea lumii occi

In o mara parte din ceată |
mile

n crent
dă

î_neinrredere adevăratele inte

n lega, pe apfo APA, constă come
RI inţă, pi lomaţia rush n se] Lu de utitu=

je. En nu avea nevoie de un adversar vigilent
şi bine inarmat, ci de unul pe cât me ponte de
ie si de amorţit, Si atunci în locul gesturi»
or și a expresiilor brutale, au npârut zâmbe=
tele, invitaţiile și tot felul de alte mmabilită
Pentruca să dovedenscă ch schimbarea lor este
serionă, au ajuns pănă ncolu incât în congresul
al 20-lea l-au decapitat pe Stalin, aducândusi
prin planul lui Krugeey şi nl lui Mikoyan o mo=
rie_de acuzaţii referitoare la colectivizarea fur=

jată a țărănimii, procesul mareșalului Pucac
cesschi, pierderea bătăliei dela Karkoy și com
plotul medicilor prin care se urmărea u nouă

ire în rândurile sefilor comunisti,

laptele faţă de care actualii
darizeazi de cel ce le-a fost

Dacă. ac
conducă

stăpân 30 de „nu trecut în sei
alte evenimente din timpul 1
pentru lumea occidentală — peezi mini
mare i Numa vorhit nimic de

munci la enre sunt sup x

ion de

honne

Sud-Estul

n pupulaţi=
Hu

din Basarabia. și
din Orimela și n popour
musulmană de dincolo de Volga. Aşa dar n'au
pus în discuţie nici doctrina și nici politica mure
n lui Stalin, cu care nunt de acord și a că

covina, n "Patarii

realizare o urmăresc cu acelaşi tenncitate, Munci
ce inseamnă sdesolidariznrea de Stalin 7 Inseamnă
vundamnaren

numar a rari nu

Krușces a alirmat că comun
re) incât nu mini are mevoie să facă răshoiu
şi că vor cuceri lumea prin fronturi populure i
inr acțiunile brutale vor fi necesare numai acolo
rapitolinmul este încă prea puternic,
Hâsturnarea lui Stalin de pe murlul zeului ine
fricoșător şi aioippternie AP tramslormarea lui

în_om de rând, cu meaeli și
ate şi scopul de n nrâta lumi
conilucere personală și tiranică n tract 3 ncum
Wa_Yeni 0 periondă de libertate, Aceasta lasi
ce nicio schimbare în daetrină și scap și
va Insenan că_Nusia se va retrage din
țările noastre pi va lăsa poponrelor libertatea
de a-și alege singure regimul care le convine,

hate peele, mai
vă perionda. de

umai ră nu se gândesc În ns
vi din contră, efortul lor. politie ne
ACUT câtre Intăriren
Sud, Orientul Mi

Vizita de trei sil

nenea aele,
imilreapia
poziţiilor lor in Asia de
a și Aprapint și în Africa,
e n 1ui Mikoyan în India ma

terminat cu punerea ln punet a unul vast pro=
uram economic, prin care se migură, ereștărea
schimburilor. comereinle între vele două țari,

India va rezerva Uniunii Sovietice o parte mube
stanţială din posibilităţile ei romercinle mârite
în urma aplicării velui de at doilea plan cinei
na). indian, înc UNS. 9ul va procura _Indi
anumite, materii prime, care să-i permită si
plătească echipamentul industelal “primit dela
uși In vaionre de 600 milioane de rupii

„În Orientul Apropiat, iunea Sovietică m
jută cât ponte la Inâspriren raporturilor și așa
destul se incordate intre ţările arabe şi Israel,

In tonte ţările unde exintă partide omu
au nt acestora dispreț să e
“ele nocinliste In
lor. popular

e
teze cu parti=
vederea organizării feonturi=

asistăm la
Una care ran
și alta destinată
dentali că Uniunea Soviei
un pericol, rii dela Kr
oameni cu cari se punte trata şi di
zimbolul în. daveait “[borta puțin probabil. Chiar
şi în proiectul de de Huși au venit eu

onrecari concesii, apropiindu-se de planul
tal, tot În aceluşi scop de a crea o mt:

de destinde i de n fnce să se creadă ch ci nu

mai vor mă fucă e 1

„De msemenea Vizita Ii Malenkov da Londra,
precum şi aceea n lui Bulganin şi Krugeey,
urmăresc o apropiere de Anglia prin renlizarea
de relaţii economice cari Bă treacă prin impur
tunţa lor inaintea celorlalte probleme pu tice
europene și În special unificarea Germaniei să mu
mai fie considerată ca o problemă urgentă și
absolut necesară pentru cahitibrul mondial

Prin această manevră se Încearcă să se amur=
ţenncă vigilenţa lumii libere și să me sli
influenţa elementelor anticomuniste, prin crearea
de argumente favorabile Husiei,
mâna comunistilor si mentraligtilor, iată în
lumea liberă o mare massă dle oameni sin toate
țările si din toate clasele sociale cari nu cred
în teronrea rușo-comunistă, In existența lagă=
relor de muncă forțată, în dispariția oricarei
urme dle libertate In ţările cu regim comuniate
Pe de altă parte, aceeași lume este impresionată
de prozâviile unui răsboiu atomice și de imen=
sitatea cheltuielilor provocate de pregătirile mi:
litare în vederea unui eventual rasboi, Areastă
lume este gata oricând să irita at strănge=
rile de mână si însitațiile conducătorilor ruși
ca manifestații pentru asigurarea păcii și, fără
să mai ţină seama se adevărata realitate, să ace
ționeze prin presă, cunferințe, parlament, tes
în favoarea unei desarmări, care ar echivala cu
nnestezierea lumii libere ar deschide drumul
ultimei cuceriri rusesti în Europa

Asta exte ceence_urmâreşte. Musin + proghtirea
pelloeă si militară on răsboiului In cele mai

une. condițiuni. Dacă din pune de re git

ii 1 răsboiului n atina apu
punrt de vedere pollie sunt ale ST
EI
tele, iar India este transformată In țară prie=
tenh, In “ţările arabe, nutoritatea iei
th
izibilă, In Europa, două din cele mai ine
PorliRt ţări, vanat Malin, dispun de cele
mai puternice icon In Pica,
Franţa, după FA fănpiati atu i n
puterea armati ni su U . .
ă un răsboiu de in de Nur.
Lt un iu pur Ina

puse În nude

Lcd

REVISTA PRESEI

„The New Leader“, dia 5 Martie 1956, Tho-
mas T. Hammond, profesor de istoria rusă la
Universitatea din Virginia, este unul dintre cei
mai buni cunuscători din America ai Afacerilor
sovietice. Numervase articole publicate în „E
cizn Affairs și alte mari periodice, ca şi part

area la redactarea lucrării „Continuity and
ange în Russian amd Soviet Thoughi“, l-au
consăcrni en expert în interpretarea pulii

externe n Uniunii Sovietelor, dela moartea lui
Stalin încoa

întrun articol din „The New Leader“, în-
titolat „Măsboiu_ fierbinte saa răsboiu rece
ce cale urmează lupta dintre Vest și Est?
Thomas Hammond analizează „noul curs“ sovi-
etic în. politica externă și iluziile periculoase pe

care le întreține în Vest,

Una dintre explicaţiile puse în circulaţie de
oamenii de stat din Vest e presupusa slăbiciune
eranomică a Uniunii Sosietelor. Cancelarul Ad
nauet, de exemplu, a declarat, nu de mult, că
Rusia are de rezolvat un ni r de probleme e-

ice şi sociale atât i încât
dedice toat

e s 4
la bun sfârşit. Serretaral de stat Dulles, pe de

ta energii erii lor
1 desvăluit în faţa unui comitet al

altă parte,
sovietic ar fi

Conaresului că sistemul economic
pe punrtul de a se... nărai.

E adevărat că în agricultură producția conti-
nuă să rămână sub plan, Nu există însă fn

ndu=se

care să fi fortat Sovietele sa accepte un curs €x-
men mai cunriliant. Tabloul complet a! eram
miei sovietice indică o fortă impresianantă, o
fortă care creste întrun tempo rapid. E făra
îndoială adevărat că Sovietele ar dori sa mai aibă
câtiva ani de pare în fată, pentru a putea ame-
Mora dileritele leme eronomice si să desvolte
economia celorlalte state din blocul sovietie,
în sperial n Chinsi. Dar e eu totul exagerat
a Uniunea Sovietelor ar urmări

fine, de câtre alţii că

externe suvietice ar
dintre surcesarii lui
demonstra că lupta
și o tendință
externă. Dacă_moartea
1ui Stalin ar fi fost urmată de o politică de cre-
scândă beligeranță, ar_fi i
de i observatori ca reflexul tensi-
Cremlin.

curs” al

VESTITORII

m LN

CANDIDATURA LUI EISENHOWER

La incepatul lunii Martie, Dwight Eisenhower
a făcut cunoseută notarirca sa de a candida pru-
tru a duua oară a preşedenția Statelor îte.

patru ani
o popularitate
neobișnuit pă

stat american la si

masa alegătorilor, lu-
acum pentru un șef de
şit de periondă. O anch
a institutului Gall upra şanselor de realegere
ale preşedintelui Eisenhower in Noembrie xiitur
a obținut rezultate dintre cele mai reconfortante

cra

pentru Republicani : peste Gluy alegători
Sau pronunțat în favoarea lui Fisenhower
numai 35% pentru oponentul său probabil.

mocratul Stevenson,

Ce npresionat lozinca „politicii
de libe de hower în cursul pri-
mei ctorale, au acum mai puţine
motive astepte a iniţiative energice din
partea preşedintelui, în cea de a d perivadă
de guvernare, Fostul” presedin Tru-
man sta angajat în răsboiul di
să vie apoi Eisenhower şi să-l Ii

câștig real pentru lumea liberă, e
țifice sângerarea timp de doi ani de zile a ar-
matelor Naţiunilor Unite. Republicanii au ataezi
cu vehemență partidul democrat, când ers
opoziție, că nu upune amenințări: ec

decât politica timorată de „containment.
Geneva, în vara trecută, preşedintele republican
a făcut avansuri morale conducătorilor ctimu-
mişti, comparabile numai cu acelea făcute de
Roosevelt lui Stalin în vremea alianţei contra
Germaniei.

usă astfel e mult prea
autoritatea considerabilă
răsboiul, presupune o mare majoritate În spâ-
tele executivului, nu numai în rândurile Con-
gresului și aparatului partidului dela putere, ci
și în opinia publică n ţării. O democrație de ti-
] celei americane nu acceptă riscul _răsboiului
lecât în momentul când pentru toată lumea e
clar că însăși existenţa ci e în joc. Acest moment
au va întârzia să vină, indiferent de pacifismul
preşedintelui Eisenhower sfetnicilor săi.
Poate tocmai din cauza. incapacității lur de
a înțelege legile funrţionări democraţiei ameri-
conducătorii sovietici sau grăbit să-și
când a fost anunţată rein-
noirea candidaturii preşedintelui Eisenhower. A-
ceştia consideră pe Bisenhower un partizan ire-
ductibil a păcii, care a rezistat presiunilor cer-
curilor. reacționare“ americane de a porni cru-
-iada împotriva comunismului, Cu

vitate, construiesc mult pe pretinsa priv

Jukov. Când preşedi
jimă din toamna trecută, con-
ducătorii sovietici nu mai credeau în, realegerea
lui şi deveniseră din nuu inflexibili faţă de A-
merica, Dela anunţarea candidaturii lui Eisenho-
mer, spiritul dela Geneva” a fost relnsufi
Cremlinul devenind chiar imai evexistenţialist
decât la apogeul conferinței celor phtru seli
de stat.

In tot arest calcul naiv un n in punct ne
ru tulbură euforia uratuită a conducătorilor s0-
vietici ;_ certitudinea că Richard Nixon va_can-
dida iarăşi pentru postul de vice-președinte. Nixon
considerat în Uniunea Sovielelor ca un inamic

ad, Moecovei. Strânsele als lesăzori ca
dreaptă n partid republican şi rolul
pazei eta jucat. în demaserrea lui Alger! His

tre Eisenhower și

creat această In timpul vizitei
cancelarului Adenauer la Moscova, Hrugeioy a
insistat mult asupra adsersităţii lui Nixun faţă
de Uniunea Sovietelor. Când « erman
= ie aaa tive il
are prerveal
Hrascio ze răspuns iaca Mir
a fast numai vice: si a devenit preşe-
lui Boasevelt,”

dinte după moartea

I.C

REVIZUIREA MITOLOGIEI ROSII

seşte mai întotdeauna catast
care, din uşurinţă

strumentul satisfareri
tere ale unui autocrat. Ex

înșelătoare obţinu
pierdut prestiziu
sacrificiul și vredniciă mai
Desmetecirea celor cari
gătirea prăbi
când au ajuns în faţa tril
verg, Doctorul Schacht
momiei celui de sl treilea
tetic că dacă î

ucide pe loc. Maresalul Mi

Ins mărturis
nu-și mai cons
normal. Astfel
are asupra caracterul
maniei naţional-s
atât oamenii au fost lamental
terea corupe”,
nuită discreţionar_e la
condaţi și conducător.

la revizuirea mitolugieă so:

învingătoare din cel de al doilea
dial, datorită ajutorului anglo-ames

timele zile ale celui de

lovitura de graţie am
an, Acelaşi Mi

toare a și si
ind: „Slava marelui

eplâns faptul că, timp de 20 de ani
colectivă a fost în eclipsă. „Cul

soane n inflorit şi a avut o i
de negativă asupra partidului şi activită

le.“ Ideile economice ale
departe Mikoian, au fost
damental asupra evoluției
n comis erori grosolane

mondial.

La rândul său, Malenkov, mâna
spus că „perversiunea cult
2 dus la decizii arbitrare îi 3 PI

partidul
Dar principalul şi

de al doilea riisboiu mond
i, încă odata,
orice dictatură persanată

u nenorot, a. devediă

poftelor morbide de. pi
Italia și Germania care, pe lână seucerii

sub. regimul totalitare
substanţă
finale sta produs penibil, ABB
fostul ministru al
e mai apare in cale Hitle

ler nu mai era în toate minţile, în ultim

a
declarații ar părea îndiei
ialiste. Adevărul însă e a

a spus Montesquieu.

1.600 de membri ai Sovietului
stupoare că patria socialismul

ian care la £
referindu-se la doctrina

externe, care au dus la cel de al doilea

adevăr. valabij

rofal. pentru popoa

cmplul Î-na. furniza

agonisit
multor. generații,
au participat. la

bunalul lela Nărn

Reich, n “declaraţi

Ich a afirmat că.

ui conducătaritar (Ge

cât sistemul,

fel de nocivă peni

vielice în

al 20-lea

en 8
influență «
Mi Stalin, a

fnlşe. Sa
economiei burg
de apreciere A

a fost Hruşciov, omul care

vor al popoarelor”
nare teroristă, mani

nia persecuției,
indul că cei
ia tocul.

ultimele evenimente
infiori.“ In ce măsură

lor lui Stalin la observa!
rerii colective e reală e

eraina. Hruşciov a acuzat pe „eeniolul
de asasinate În masă

dinul lui Stalin lichidările sângeronte 4

ei și o n
iscursului

m nrnepiti

Por oo popogaideo pepe ace Apel ape amanet
din

e E ee = 5000 IRI

VESTITORII

E. i E RN A

umea liberă, Dictatura de clasă a unui
partid rămâne ma
noul curs poate să

singur
departe. Pentru poporul rus,
cu aducă o destindere interna
văre să umanizeze relaţiile dintre conducători şi
conduşi şi să ofere programul
dial sovietic o bază mai siguri
a fost stimulentul
anomolia existenţii
Sucietatea sovietică,

economic şi s0-
de progres decât
represaliilor staliniste, De
numai unui siugur partid,
ci modelată în patruzeci de
ani de îndortrinare comunistă, nu se sinchiseşte.
Observatorii străini au constatat chiar o iden-
titate de țeluri pe plan extern între acelea ur-
mărite de partid şi de masa poporului rus. Intre
Obiectivele externe ale Sovietalor şi vechiul îm-
ism țarist nu există decât deosebiri de

ROSTUL CONDAMNARII STALINISMULUI

E de presupus că opinia actualilor conducători
sovietici despre Stalin și necesitatea abolirii cul-
tului personalităţii datează de mult și că imediat
după moartea dictatorului roşu au aplicat în fapt
principiul conducerii colective,

Deslănțuirea campaniei anti-staliniste, cu vi-
olența manifestată în cursul celui de al douăze-
cilea congres, nu poate avea deci numai motive
de lămurire internă, care ar putea fi făcută mai
puțin spectacular și în ctape. Motive de p
litică externă au fost determinante pentru
creastă execuţie postumă, tot aşa de mult ca și
cele interni

Fărădelegile comise de Soviete până acum
au fost puse. melodramatic. în sarcina unui
gur țap îspăsitor, răposatul Stalin, singurul d
stul de mare ca să le poată vurta în spate pe

O_incerc ă a fost

făcută cn

Belerad. Nimeni n'a luat-o însă în
serios în străinătate. Ă
Atâta vreme cât guvernele din lumea liberă
mu arordă niciun fel de încredere ofensivei co-
existențiahiste sovietice, din cauza sumbrelor ex=
periențe din trecut cu potentaţii Cremlinulii,
sansele Moscovei de a obține un acord aspra
interzicerii armelor ntomice și dezarmării, care
să permită demilitarizarea Vestului şi pâstrarea
în acelasi timp a regimurilor polițiste din Eu-
ropa Orientală. sunt minimale. Dar numai rând
ar reusi această manevră, ar înceta echilibrul de”
farţe din lume si comunismul ar putea să re-
curgă la răsbaiu ca mijloc pentru realizarea re-
soluției mondiale. Pe de altă parte. cu toate
tensunile existente Între puteri'e vestice, frontul
aliantei atlantice nu putea fi lorat cât timp
amenintarea sovietică era iminentă. În această
privinţă. autocritica fruntașilor sovietici n'a în-
târzint să dea ronde = ministrul de externe fran-
rez. Pineau a căzut imediat victima cântecului
de enă din Moscova.

ele s'au convins deonotrivă că purtilele
te din Europa vestică n'au nicio sansă
vă aiuneă Ja putere pe cale parlamentară. Sunt
romdamnate să rămână mereu minorităţi. Pentru
preluarea puterii e nevoe de conliţia cu parti-
dele sorialistr- si erenrea de fronturi ponulare
ca acela condus de Lian Blum în timoul râs
boului soantal, Benunţarea Ja stalinism ar
putea să tenteze partidele sorinliste europene sh
mrsină În rolahnrersa de altădată cu comunisti
îmnotr: nartidelor burgheze.

Sovi mveau abliemina să facă o concesie
> ar fi fost vrendată
realmente de partea Vestului si ostil Moscovei, ci
pentrură revenirea completă În blorul sovietic
a mevpie de o motivare idesloeiră faţă de o-
winia nublică internatională. Condamnarea În
Stalin si învinuirea lui că n fost autorul rupt;
formale ru Brleradu! în 1945 an oferit lui Tito
on pretext winnzibil pentru a întoarce sna
ele Vestului. In mesaiul adresat congresului
sovierir, Tito a decretat din now Uniunea Sovie-
Aclor — ta în vremuri bune — „marea patrie
a sorialismului”, condusă de „leninisti ferrni
Mosruva nu mai are nevoie de mascarada sei-
ziunii 1 îtoiste face presiuni encrgire asupra

Sa
rnmiui

dictatorului iugoslav să se alinieze pe tonte fran
turile politicii Cremlinului.

Infine, noua orientare a conducătorilor sovi-
etică are. şi scopul să pună capăt blocadei ideo-
logice din partea atâtor intelectuali de stânga
cari au întors spatele comunismului în ultimii
i Toţi aceştia au fost desgustați de faptul că
regimul comunist din Rusia sa transformat in-
tun regim totalitar terorist. Ultimul exemplu
al unei astfel de răsneriţe m fost dat de cuna
cutul intelectaal şi jurnalist comunist francez
Pierre „ Acesta a înficrat într'o carte se
li, mpârută recent — „La Râvolutian et
tiches* — erezia infailibilităţii. conducă
torilor sovietici, erezie care. limitează privile=
giul de a gândi numai pentru douăsprezece per
soane înlocuieşte disciplina din convingere
pentru ideile şi acțiunile partidului cu disciplinn,
convenţională și lipsită de demnitate, față de
câțiva oameni ambiţioşi şi fără scrupule,

In afară de aceste obiective propagandistice
pe plan extern, țelurile comuniste de cucerire a
lumii au rămas aceleaşi, In discursul său, Hruş-
ciov a lăsat să se vadă clar că ţelurile împe-
rialiste ale Moscovei nu sau schimbat, chiar
dacă personalităţile, metodele tacticile comu-
niste sunt altele acum. Hruşciov n'a lăsat să sub-
ziste ni:io îndoială asupra hotăririi Sovietelor de
a renliza comunizarea lumii întregi și-a expri=
mat numai convingerea că victoria comunismu-
lui e posibilă şi fără rasboiu.

La fel de fermi în sublinierea obiectivului
cuceririi mondiale au fost şi Jukov şi Malenkov,
Primul a_dat asigurări că armata e în stare să
nimicească orice atac vestic, iar Malenkov a de-
clarat că un răsboiu viitor „va aduce completa
prăbuşire a capitaliste“. Ceeace actualii

lumii

ă lu evitat mai a: ijă să
NE GER ca fl a

nea Sovietelor a ţărilor din răsăritul E-

în U
uropei, Epigonii lui Stalin şi-au î
această gigantică „realizare“ a stal

RAPORT DE FORTE IN ORIENTUL MIJLOCIU

Cu toată intervenţia energică a președintelui
Eisenhower și acțiunea de mediere a secretarului
general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sunt
puţine șanse ca tensiunea actuală dintre Israel
și țările arabe să se rezolve altfel decăt pe calea
armelor, 5

Greutatea de a se ajunge la v înţelegere între
adversari o ilustrează mai bine decât orice rapor-
tul dintre forţele militare ale Israelului și ale ţă-
rilor arabe, ajuns întrun stadiu când o crestere
sau diminuare la una din părți va duce aproape
fatal la un conflict armat major.

Deşi premierul israelit, David Ben-Gurion, a
reușit să obțină în parlament respingerea unei
moţiuni a partidului naţionalist Herut, care ce
rea declararea imediată a răshoiului preventiv,
superioritatea militară a Israelului e ameninţată
să dispară în scurt timp. dacă furniturile de ar
mamient sovietic continuă cu intensitatea de până
acum,

Israelul, o naţiune de 1.7 milioane locuitori,
are sub arme 80.000 soldaţi și tezerve de 120000
de oameni instruiți, mobilizabili 48 de ore
Tările armbe, cu 40 milioane de locuitori, dispun
de numai 170.000 de soldaţi instruiți, cea mai
mare parte din aceștia fiind egipteni, In arma
ment, Arabii dispun deja de un avaătaj ralita-
tiv, În urma primirii tancurilor moderne sovie=
vice, Dar superiuritatea militară a țărilor arabe
faţă de Israel se resimte în aviaţie, Israelul dis
pune de 30 de avivane cu reacţie. în timp ce Er
giptul a fost dotat recent de către Soviete cu
200 avianne MIG, capabile să atingă orasele
Tel Aviv și Ierusalim numai la câteva minute
după decolare. ai

Cansvingerea populaţiei Israelului că rămânerea
în defensivă nu_va mai putea fi menţinută mult
a fost provocată mai ales de ştirea numeroși
ofiţeri egipteni ai trupelor de uscat sunt instru-
în Polonia; iar ofițeri de aviaţie ruși au s0-
sit la Cairo să pregătească piloți pentru mânuirea
avioanelor livrate, ri

REVISTA PRESEI

Vreun. incident de tipul celui dela Seraieva pen=
tru a deslantut holocaustul atomie. Rusii stiu
ca Americanii dispun de mari rezerve de arme
nucleare si sunt constienti de avantajele pe care
n! le oferă bazele noastre aeriene pentru un aa
as Pute că asupra punctelor vitale
„AL doilea obicetiv nl ofensivei de pace s9=
vetice din prezent e să ne lege în falsa crea
dintă a unei securitati nepericlitate, să ne facă
să slabim măsurile de apărare si

un Pearl Harbour atomic sau «
minatia prin alte mijloace. Vorbir'a act
Spre corxistenta pasniză e cântecul unei sirene, A
menit să abată pmtiunile libere dea curul [02

m să le slăbească până la neputintă cu tratative

Eau RI de dezarmare, pacifism si ncutra- ”
sm

din U, .

„Look“, din 12 Pobruarie, Fostul ambasador
american din Ind:n, Chester Buwles, a intreprins, =
vătre sfârșitul anului trecut, o elătorie de stu-

dii în Asia şi Africa pentru a observa efectele
ultimei ofensive pitice suvietite asupra popa
relor de acolo,

Sumarul impresiilor culese în cursul acestei .
anchete a apărut intrun articol intitulat „Poli-
tica de eu din revista „Look“. Deși autu-
rul se referă la problemele și reacțiile popoareilo,
din Asia, observaţiile făcui= asupra unor defi
cienţe_ale politicii americane în această zonă =
saltată de propaganda sovietică se putrivese și î
cursului politie american in_ Europa și, mai a- 3
les, provoacă unele îngrijorări în privinţa ten-
tamentului ceva fi aplicat țărilor subjugate — »
de Ruși, după eliberare.

Nu putem să asigurăm pacea în lunie numai
cu arme atomice, serie Chester Bowles. „Făra
si întelegere, orice ajutor în do-
tr ii ca „latul „izad

tă si dreptate.“ Referind î
discurs al lui Lenin, în care acesta cli
că răsboiul e numai o le din intreg, între;
d politica, care implică, pe lângă orgnniz
idei și instituţii şi programe sociale ji econongi
autorul constată în politica externă amerii
absenţa oricăror idei-forță, capabi ii
zeze lupta anticomunistă a popoare!
Spin mici ui

de 1940, America n'a putut apune nii
ler un front solidar, care să facă î ă

boiul al doilea mand:a!. „Ca ati i greu poi a, a N
fi barat comunismul intefnati Di "în:
mul politie revolutionar — un iceberg din
care nu apar la suprafată - decăt ultimele faze
ale manevrelor sale.“ ne A

Programul ezonomic e i, mai ales pen
tru popoarele rămase înapoiate din punct de ve- /
dere industrial. Dar „ajutorul material extra
nu poate fi o cură universală pentru rezolvari
problemelor mondiale. Acesta nu me va da
tinta, de exemplu, să cumpâram aliati ă
teni, Tot asa de putin putem cumpara loialitatea Er i
unu! popor liber, pe cât Î» puti» putem cum- -
ăra loialitatea unui indivil libzr. Gratitudinea, pi
nu se poate edimpărai

Dacă exemplul dat de Chester Bowles e valabil
pentru critica politicii americane faţă de po- E
poarele asiatice, e aplicabil şi pentru pret e eii Ş
politicii americane faţă de emiari din
rapa Orientală, Nu ajunge să consacri drept re-
prezentanțe ale popoarelor subjugate niște Cami
tete Naţionale detestate în țările idea ea d
asiguri menţinerea rezistenți ai inuniste
aan ogusilo ca Polonezilor Nieiodată
aceste pi :
din afară Comitete fabricate. şi subvenţionate
de puterile vestice și se vor descotorosi de
așa cum Sau descotorosit și popeârele asiatice di
toţi condurătorii politiei susținuți numai de stră-
inătate. E a.

„Niciun fel de ajutor extern, oricăt ar [i de e

generos, nu va putea să ne permită să sprijinim

ca si loialitate:

oare nu vor Accepta să le

erme corupte si feudale,“ e opinia autui
e Er desigur, e destul de răspân-
dită în America, tru a se preveni
în momentul eliberării eruri ca comise a

cum prin investirea unor imposturi ca reprezen-
tanţe În exil, “ şi

j -xeprezentaţiile în vechea ei
nal “a. Bucuresti, dispărut odată cu pierderea

LA MOARTEA ARTISTULUI N. BALTATEANU

Un 28 Februarie curent s'a stins Ja Bucurosti
mtistul dramatie N. Băltăţeanu, „Contempora-
wul”, pi săptămânal politie, social si cul-
tura), editat de Ministerul Culturii din N. P.R.,
însoţeşte trista (este cu un cvinentar propagan-
distic de rinoare, preamărind pe nartistul pupo-
raului“, ca pe Esi din cei mai mari şi mai po-
pulari actori români”, ca pe un „artist eta
țean aflat în primele rânduri ale luptătorilor
penteu democraţie populară“, care a fost primit
în partidul comunist în anul 1946 si n luptat
„pentru îpcetăţenireu metodei realist-socinliste
în arta teatrală“, După cum ne mai informenză
„Guntemphranul“, marele tnt nl lui Băltă-
eane ar fi cunsent su nonă și minunată tine-
reţe în condițiu vile uni teatru eliberat de
cozi. fuseseră împuse de regimul burghe=
70 muşierese”.

să luăm apărarea vechiului
vegim şi nici să reprașăm defunctului a. lipsă
„de tă civică, Mindeă a fost întru
bun actor, îm calitatea principnlă a artistului
dramatic este loemai neeea de a fi proteic, de
a interpreta cu convingere cele mai felurite rar
bari, atât caracterele nobile cât și pe ccle mai
abjerte. Nu i si ponte deci cere contință
mai les dară e Ohean, originar dintro,
giune bine cunoscută priu megustorii ci cu
ridicata.

Nu întețit

Ca asemenea rezerve, deplângem și noi inoar-
nea artielului N. Măhtăgeanu. al cărui talent
fară a cuala pe dl umui Aristide Demetriade snu
Constantin Radovici, î-a dat totusi putinţa să
se impună în roluri ca al Lordului Melbourne
din Tinereţea unei regine”, Saw ui Mefisto din
„Faust de Goethe, pe scena plurioasă şi în at-
înosfera de sobră festivitate care a caracterizat
ădire a Teatrului Na-

bertaţii sp de Tara Ida

mici talentul de scriitor, de critic și
literar al lui George Călinescu n'a
fost ubligat să șe prostitueze, căzând în extaz
p ridicând osanale portilor dintro fermă cnlec-
„tivă în Brăila, pentru a dovedi astfel stăpânilor
săi că ştie ct se
promovat membru. în
își putea permite Încă

sista în
de istoric

clownerii progresăst e.

Don pi în „Răwan și Vidra”,
Bionduzici”, us Blos” +

deinnitate

Vamde ditirambice, ez

artistului care a ştiut să
pe care le-a îmterpretu! v ele
e nobilă prestanţ. Cu el dis-
an muncitor neobosit pe ogurul artistic a

FORME INTERMEDIARE DE COLECTIVIZARE

itej i idutui comunist
Onsi imerei pacii, “gara

de activitate și proectul de direetive peniru pl
E e are, vi A in tip
Ti a

tiverileă organelor de să și de mat că nu au

VESTITORII

As PP E E LB

de nvantajul de a lise ara pământul eu
rele şi de a folosi unele maşini agricole al
ţi

să le
loturilor agricole.
de „ohatii cu desființare de haturi sa fn
încă în timpul răshoiului și en a avut dn
vecare succes, avantajele fiind incontestabile, -

vbiectivul sefilor comuni
mâne şi mai departe ivienven de tip ru-
sesc impusă ea atâta brutațitate de Stalin În-
să cons derută şi mni departe de netunlu cond

cere colectivă ci singura formă de mgricultu
compatihi ă cu un etgim comunist, Ceence anunță
acest înteres subit al Gheoruhiu-Drj pentru
tovarăși este numni schimbare de metodă. In-
trurea într'o gospodărie colectivă înseninni pen
tra țăran nu numai + dreptului de pro
prietate asupra pământului, vitelor și n pu-
elor maşini agricole dar și obligaţia de a se
supune în ce priveşte inunca pe care trebuie să
a depună, dispozițiunilor și controlului condu-
cerii gospodăriei colective o pierdere „a înz
dependenţei eronoinice și o nerioară îngrădire a
rtății personale, Intrând_ intr urupă de
îmtenjutorare, nu îți Insirăincază deocamdată
pământul. Incepe Insă prin a accepta inpridiri
île lhertăţii personale, face primul pas pe un
drum care Îl duce în iapa da colectivă, În
loc ca grupele de ajutor reciproc să se alcătuia-
să Jber, pe baza interesului comon a! rudelor
sau vecinilor (aceasta a și fiicut ca aceste forn

de cooperare să. fie puţin răspândite d

ar fi fast de dorit), ele sunt constituite după
rectivele areane de tat agricole și ale or-
panelur de partid. Cind unul din vecini nu
se lasă uconvins* de avantajele deserise de pro-
pazandigti, î se pm în vedere consecințele:
ten imediată este schimbul forțat de pământ,
în care invariabil recalcitramtului i se atitibuie
un pământ de calitate mai proastă decât acela
pe care îl pnseda în cadrul perimetrului pre-
văzut pentru grupa de ajutor recipruc- Acutiln=
rea. in schimb o unui pământ mai bu serveste
de argument pentru intrare în grupă pentru rei

roditor, dar mai er

|
membrilor. unui grup de Intra-

nt însă cele tradiţionali
id. Prin desființarea hata-
velor se constituie un singar trup şi se cultivă o
singură plantă. Cum libertatea de a-şi „alege
planta de cultură pe ogor a fost desființată prin
sistemul planurilor de cultură, intrarea în grupa
de ajutor reciproc Bu înseamnă 0 schimbare
prea mart, Dulleaţi le de intrlajutorare nu
sunt prea intens definite. și nu există practic
suncţi pentru neindeplinirea lor, Fiecare își
Tucrează „pamântul său”.

intrta doua etapă; grupul de ajutor reciproc
se transformă. Într'o asociaţie, capătă caracter
de permanenţă și organe de conducere. Ea se
“noniformă în intovărăşire când Începe să se
constituie un fond comun pentru întreținerea
unei părţi din recoltă, Nu mai munceşte fiecare
„pământul său”, ci acolo unde este repartizat de
Tonsiliui de conducere, Impărțirea veniturilor
se face încă după suprataţa adusă în intovărășire;
dar fiecare proprietar este obligat să plătească
munca de) cu brațele sau atelajele de alţi
merbri ai fatovărășirii după un anumit tarile

Rămânând încă. intovărășire agricolă, se poa-
ţe face totuşi încă un, pas spre forma ultimă de
colectivizare, Se introduce munca morimată şi re

dizarea recoltei se face în parte după supra-
aţa udusă de fiecare în intovarăşire, si în par-
te după numărul pzilelor-munrcă” prestate. Când
împărțirea veniturilor se Îi numai după nu-
mdrul prileloremunră“, uospodaria colectivă este
constituită şi ultimul vestigiu ul proprietăţii
asupra pământului se șterge.

dela Bucureşti ră-

Obiligaţiunile
jutorare nu mai
atelea fixate de parti

După cum se vede, așa dar, din expunerea
de mai sus, trecerea la pre pătate colectivă se
ate desăvârși destul de repede. Dela a etapă

alta, mehimharea de situație nu este atât de
mare Întât să stărneasei 0 rezistenţă vinlentă
soa generalizată.
Sa menţionat A acazia
une intreprinsă În regiunea
muiere

esului şi o acţi»
alați, care a fost

recomandută e şi aplicare şi în alte
Teaiuni ale gării. ate vorba de tarlalizarea păr
mânturilor. Cătind discursul Imi Gheorghiw-lDej,
n'am reusit să un arest imterea menșteptat,

Z, pe at A
fulgi vu E A să mahala 3
proprietății private țăranii ne puieau. bucura

este cu totul de altă matură, Un articol al
iului seretar. de partid al regiunii Galie
foarte nenoşul nume românesc di ace
ru, a publicat un articol în
experiența acumulată de pi
beneficiul și altor organizații,

din regiunea Galaţi, exista un sistem de seoțiți
de doi ani a culturilor. întrun an, pe biearii
dintro parte a satului, se cultivau numai p
prășitoare, în timp ce pe venlaltă juroatate a

de partid din fostul i

ilor, fără cn. tehnicienii și propu
mai bată capul cu urmările: fiirăra
Altfel o acţiune de lt

*p
Ceeace sn Întreprins Însă În regiunea,

e Radu Dale

In regiunile de câmpie, care astăzi fac p

locurilor situate în altă purte n satului, se cul
vau numai păionse ; În anul următar cul
erau inversate, Acest asulament de doi ani,
de nesatisfăcător din punct de vedere uprotehril
era rezultatul rotației de trei ani de altădată,

stul de generalizat, în care una div, tarlale,
lasat ogor peluerat, pentru paxcutul
pe celelalte doua se aplica rotația de dul
culturilor, prășitoare și păivase. Rotaţia de
uni Sa păstrat pentrucă miriștile nearate_ns
rau pășunat intins în timpul verii pentru si
ţăranilor. Aces explică și preotatea.
cerii şi extinderii misurii atât de ri
de agrotehnică de a se ara miriștile îndată
seceri. za
Ce au făcut autorităţile agricole și org

dej Brăila? Si

[e tarate. Dup” cum spune cu cadre
Dulgheru, „munca ma fost deloe ușoară.
„munca de lămurire“ a fost destul de |
Țăranii Sau lăsat greu lamuriți, Si iată dece:
care constituire de tarla implică a red
a pământurilor. Cităm : „La început Sat,
tarlale mai mici, de cea 60-80 ha,, în dul
puncte din mereana satului. Repartizarta,

lor muncitori sia făcut prin schimb Xa
pe bază de interese comune (prietenii,
vecinătăţi) şi. dupa cum canvenenu asupra
tății terenului și aşezării lui faţă de satu
țăran păstrându-și dreptul de proprietate
terenului re i Sa repartizat.” :

tarlale,
care _majutau”
renuri şi la repa!
lale pe fiecare țăran pentru ci
bula so insămânțeze. Cum
repartizare putem deduce din unele
semnalate de Dulgheru. Unii şefi de
buiau unora dintre ţărani suprafeţe mai
der eau dreptul, în paguba alto
unii dintre ţărani, deși trebuiau, d
nului de cultură, să insămânţeze 0
plantă, nu primeau nici o bucată de LeRt
turlaua culturii respeetive, Aa

altfel. oruanizate,

din anul precedent, căt
unui asolament_ mai raţional.
oa mei ie d

grară din cânt urile
expropriere au fost redistribuite

şirilur
este

nicole este mult

sbiu-Dej ce arata e
iu cita ei una:

mizoaca, în care terenurile

schimb pentru pământurile lor cuprinse în pe-
rimetrul gospodăriilor agricole și întovarășirilor
au fost schimbate de câte 5-6 ori, mecată în

şase ani, de când sta pornit la formarea de pu-
spodării colective.

Haosul creat de pa în regiunea Galaţi
încă din 1947 şi-a dat roadele, pământurile co-
lectivizate formând în această regiune 3la
suprafami arabilă iunii şi cuprinzând 37
din guspodări epășit numai de regiunea
Constanţa. In urma creeri unei situaţii axemâ-
nătoare.. Gheorghiu-Dej afirmă că și regiunea
Timişoara, una din regiunile cu mari suprafeţe
de câmpie râmase în urmă în ce priveşte co-
ectivizarea,. îndeplineşte toate condițiunile pen=
tru a face progrese rapire în această direcţie.

Rezistenţa țăranilor a fost destul de mare, deși
până In urmă a fost frântă. În articolul citat
sunt menţionate două form: unii ieșeau În se-
mânat mai devreme, însămânțând alte culturi
decăt cele fixate pentru terenul respeetiy, Alţii,
dimpotrivă, nu ieșeau deloc la lucru pe terenul
repartizat într'o anumită tarla și se duceau să-și
însămânțeze tot fostele lor terenuri.

COMASAREA TERENURILOR AGRICOLE

Una dintre cele mai grele mosteniri pe care
ni le_va lăsa actualul regim comunist este aceea
creată în u=na operaţiunilor de tarlalizare. col
“tivizare, comasare şi statizare a terenur lor agri-
cole. Dacă o simplă întoarcere la situaţia din
1945, dinainte de reforma agrară sau chiar
aceia creiată de reforma agrară nu este de dorit,
itrucă ar însemna reîntoarcerea la situaţia de
imițare excesivă a loturilor i
păstrare a situaţi
pu va putea fi. menţinută. Tăranii nu o;

i create de

mur

rii colective şi întovărăşiri agricole. lar în mă-
“sura în care proprietatea agricolă va fi rămas
incă nesocializată, nici redistribuirea propriet
lor private așa cum a fost realizată prin operaţii
unile de comasare în curs nu va putea fi rmenţi-
mută, deoarere ea s'a făcut prin nedreptăţirea
unei mari părți a populaţiei sateşti, tocmai a a-
ceieia care opune cea mai mare rezistență poli-
ticii actualului regim.

Este greu de imaginat haosul care domnește
astăzi în ce priveşte dreptul de proprietate asu-
pra. terenurilor agricole, haos în parte voit de
regim. Incă din 1945, când au fost expropriate
moșiile mai mari de 30 de ha., sta urmărit cre-
area unei stări de nesiguranță. Pământurile ex-
propriate n'au fost împărțite țăranilor printr'o
operaţie care să se încheie odată cu atribuirea
unui lot viitorului proprietar, ci ele au fost re-
distribuite aproape în fiecare an. A urmat în
Martie 1949 confiscarea și a restului de 50 ha
lăsat foștilor_ mari proprietari în 1945, iar din
vara aceluiași an intemeierile de gospodării co-
lective, acţiune cu uată întrun ritm destul
de în 1954, aproape oprită pe loc
în ar 195 i 1955, când în schimb
Sau organizat intosărăşiri agricole permanente
şi simple, forme inferioare de lucru în_colectiv.
Fierare gospodărie coleetivă sau intovărăşire nou
înfiinţată atrage după sine o redistribui
inânturilor, proprietate a locuitorilar din satul re-
spertiv. Cum cei care sunt canvinți sau cedează
presiunilor de a intra într'o gospodărie colectivă
sau Intovărășire nu au niciodată proprietăţi ru
pate la un lor, se procedează la comasare, Se
alcătuiesc a trupuri de teren, așezate în di-
ferite părţi ale cumunci, iar locuitorilor care au
terenuri în suprafaţa pe care se formează aceste
trupuri li se dă în loc o suprafață de teren egală
cu ateeu avută și în teorie de aceiați
Cum stau făcut Insă în fapt aceste schimburi
silite de pruprietate rezultă din faptul că Insuși
comitetul central al partidulu sesizat in Sep-
tembrie 1951 de nedreptăţile săvârșite = guspodă-
viilor colective li sau atribuit numai terenuri
de luncă, mai fertile, iar ţăranilor cari au refu-
zat intrarea în gospodăriile colective numai a
Trenuri puţin productive, de coastă sau dealuri ia
același timp s'au făcut buriri” sau „auto-
“deschiaburiri”, adică sa luat pur și simplu pă-

PR:

mântul ţăranilor mai bogaţi sau acestia |
ferit spre a se feri de persecuții. O pol
nu convenea regimului, întrucât chiaburi prin
Ereutatea cotelor şi a impozitelor sunt cei care
contribuie cu cea mai mare parte a produselor
colectate de stat.

Se afirmă (A. Romanovi Probleme Econo-
mice Nr, 7/1955) că operaţiunile de comasare
u cuprins peste 4.000.000 ha, adică cca 26%
teritoriul agricul al ţării.

Lucrurile nu Sau liniştit nici chiar în re
mile unde aceste operaţiuni au avut loc odată. A-
celaş autor menţionat mai sus recunoaşte că sunt
foarte numeroase cazurile când perimetrele co-
masate nu au corespuns cerinţelor unei organizări
raţionale a producţiei, din care cauză a În
voie de recomasări, rectificări, lichidarea
pătrunderilor și în genere de schimbarea co
teritoriilor intreprinderilor socialiste, iu
inte de a se introduce asolamentele, Această ac-
i e poartă numele de orga:
şi introducerea asolamenteloz
şi a cuprins până la sfârșitul anului 195;
280. 000 ha din suprafaţa ocupată de gospodăi
agricole de stat. Ceva mai încet a mers această
acțiune la gospodăriile “colective, a căror su-
prafaţă de altfel se modifică neîncetat. Până la
sfârşitul anului 1954 nu se elaboraseră astfel de
planuri decât pentru 141 din cele 2.070 gospo-
dării colective existente,

REFORMA IN INVATAMANT

In cursul anului trecut au inceput să apară
în „Gazeta _Invăţământului“, organ al Mini-
sterului Invăţământului, articole despre nivelul

deplorabil de pregătire. a
dii. La examenele d

absolvenţilar şcolilor
intrare în Facultăţi și

actualelor gospodă- Institute chiar şi “profesorii universitari impro-

vizaţi de regim au trebuit să constate rezulta-
tele școalei progresiste : candidaţii la studii su-
perioare nu numai că nu știau să gândească, in-
văţătura lor rezumându-se la formule învățate
pe dinafară, dar că nici nu ştiau să serie or-
tografic.

Au contribuit la această stare numeroşi factori
Cadrele didactice improvizate pentru înlocuirea
profesorilor „epuraţi= şi „comprimaţi”, slaba
disciplină din şcoli, căci regimul avea nevoie de
rezultate cantitative pe care le speculau ca să le
citeze în dările de seamă cu privire la îndeplini-
rea planului, și, însfârşit, structura însăşi a în-
vaţamântului

de promovare,

Cu îmbunătăţirea cadrelor va merge mult
mai greu. Majoritatea cadrelor iniţiale din în
văţământ nu au niciun fel de studii pedagogice,
iar pregătirea de specialitate se reduce la cur-
suri de universitate sau politehnică, făcute când-
va în trecut, Cei chemaţi să-i inlocuiască, absol-
venţii institutelor pedagonice, sunt produsul șco-
li așa cum a fost concepută de_regim, încât nu
aduce, prin intrarea lor în învăţămâat, o amelio=
rare calitativă a acestuia.

Se discută în momentul de faţă în_presă pro-
punerile făcute de Ministerul Invăţământului
pentru desvoltarea și ridicarea nivelului învă-

ământului de cultură generală. Nu știm în ce
măsură vor fi pu şi puse în practică, de-
oarece ele par să fie parţial o victorie a bunu-

lui simţ printr'o reintoarcere la experienţa ve-
perlei aa atare vor fi cu Er combâtute
în baza cine știe cărui citat din Marx sau
din care vom face mai jos
i un alt interes. Inova-
ă că legea de urganizare a
nu a fost aplicată intocmai,
a se acorda

Dar aceste propuneri
câteva spicuiri, prezi
ţiile preconizate ai
in

ţamântului lost
u câ îi sa adus modificări,

niciun fel de

n publicitate
căilor.

introducerii modifi=

Stiam, conform legii, că învăța
mentar avea_ o. durațe de 7 ani, e Sa
una de 4 ani, în total 11 ani de avi țătură pen
tru calificarea de_întrare în universitate san alte
institute de învățământ superior. Citim aur, în
„Romănia Liberă“ că se propune mărirea duratei
de scolarizare cu un an pentru învățământul. tev-.
retic (denumit pompos învățământul de cultură
generală), adica trecerea la şcoala de cultură
generală de 11 ani, așa cum sia preconizat prin
legea de reformă a învățământului din 1948,

Nu se_mai vorbeşte de învățământul elemen=
tar de 7 ani, ci de cursul primar cu clasele
1-1, de gimnaziu, cu clasele V-VII, deci cu
îi durată de 3 şi de liceu sau cursul mediul
(a concesie acordată terminologiei. sovi
clasele VILL- XI. ca

Ministerul Invăţământului a mai făcut o des
coperire : nevoia de oameni de cultură, Si întă
ce citim mai departe, tot în „România Liberă ș

I plan de învățământ pentru şcolile dle LA

ani mai conţine, faţă de planul de azi în vi
goare, unele propuneri inspirate de necesitatea
de a ajuta elevii să devină oameni cu v vastă
cultură şi cu o educaţie multilaterală. Astfel
se propune introducerea studiului a unei (sic!) a
i moderne (engleză, franceză su ger-
mană din clasa_a V-a (rusa începe încă din clasa

a IV-a primară): predarea limbii latine în cla-

sele a Vlil-a și a D
la clasele a VIII-
și a teoriei literaturii

-a : introducerea muzieii
a: a logicei în clasa XI
la clasa a VIll-a.*
bifurcarea liceului pentra
clasele a X-a și a Xl-a (fostele clase a 6-a şi a
7-a de liceu), intr'o secție reală, în care să pre-
domine studiul matematicilor, şi întruna u-
manistică, în care se va da o extensiune mai
mare literaturii, inclusiv limbii și literaturii la=
tine și filosofiei.

Se mai prevede

e prevede o întoarcere la
noscut-o inainte de răsboiu di
mai în ce «
gătire ce va dura 8-10 ani.

nala cum am cu-
ani (însă nu-

Când am caracterizat mai sus aceste propuneri

ca o victorie a bunului simţ, am introdus și o
restricțiune. menţionând că este vorba de a vic-
torie parţială. In aceleași propuneri se arată şi
Pie lo iae nd ata iri e ei

capete cunoştinţe de economie politică, marxism-

leninism, matematică superioară şi geologie. Cum
în program urmează să se mai intre ore
de lucru manual (propunerile Ministerului uk-

mărind cum Sa arătat în citatul de mai sus, să

producă oameni de „o vastă cultură şi cu a edu-
caţie multilaterală”), şi lucrări practice, progra-

mul va fi mult prea întăi ca invățamântul
să se poată desfășura în condiţii mulțumitoare.
Destul de curioasă ni se pare motivarea în-
troducerii lucrului manual şi a orelar practice
ca vw introducere treptată a „Învăţământului po=
litehnic”, şi aceasta ea un paragraf inaintea ce-
lui în care se vorbește de cultură generală.

Anestezierea lumii

libere
(Urmare din pag. 3)

Dacă obosită de aceste răsboaie, Franţa ar aecep-
ta la conducere un guvern al Fruntului Popular,
iar Anglia, sub presiunea intereselor economice
ar deveni ceva mai indiferentă față de problema
germană, Husia ar realiza o încercuire a Ger-
maniei Federale, pe care, în astfel de, situaţie»
o va putea sili să primească o unificare în
condiţiunile impuse de ea. E ai

In acest caz, Europa continentală (mai puţin
Spun) se va găsi iri de Uniunea Sovietică,
fară ca aceasta să fi riscat un răsboiu general.

De aceea, politica aceasta de persuasiune, în
care manifestarile de prietenie acopăr şi
intenţiile reale, este foarte periei ară

Lumea liberă nu trebuie să uite nici uri mo-
ment că scopul final al Wniunii Sovietice exte
cucerirea lumii şi că tot ceea ce face este indrep-
tat în acest scop.

General PI. Chirnoagă

„priveste durata), după o etapă de PE a ea

Lă

și VESTITORII

CARTEA POLITICĂ

Alternativa politicii de „containment”

Fostul ambasador american la Moscova și sară de opinie,

însă pr

ial erile pin: aa La
ârsiu. Puterile Autorul ţine însă să sublinieze ră cele duuă

all sina ei ied e bin Vestice nu mai avent la dis i ie „forţa militară concepte de politică externă =
p a man, a devenit du- dela sfârșitul râsboiului, iar criza economică i AI sternă nu se exclud unul
pă metrageren sa dle pe scena politică, în 1933, de după 1030 le-a impus concentrarea întregii ră pe eltul. Politica de Indiguire. linplică pâna 14
Va membru arrival Institutului de Studii Ina= tenţii ezelvării problemelor interne. sali ac „genii și, TibăFeeet uPuilo VAIO ON PRI
întate dela Universitatea Princeton. Câteva „din gis pică arca ete a pi SER e Male aia în mplicare a politicii de
prelezerile. ținute la acest Institut au apărut naivitatea lui Ronşeelt care și-a închipuit că SIiosare. e Metan “AX ARE dap ic Ape
în 1454 sub titlul „Realities ut American Foreign reluând relaţiile, diplomatice cu Iusin teii Politia de +
Puliey2, constituină a treia Imerore de politică | și susținând-o să fie admisă în Liga Naţiunilor, arma pin, eaurane, nb 76 Dai
externă a Îi George Kennan după „American Xa câstiga! bunăvoința, conducătorilor ațiciniloe, Armmat din parti Aomeileiă, ee apa Ag
Diplomară 1900 1050% și „The Russian Ame= „Rusia a folosit cu abilitate aceste iluzii... Aventură Trees ia i lu area
i . Iluzia unora dintre condutăto-

vican Relations“. venit episod tdi (AI
! : « A 3 it episodul provocat de atitudinea Moscovei rii pol i că i

Sere deosebire de primele cărți, în care îns dela inceputul răsboiului, impartirea Polonie A po) dlei, Ancisa- se ED atzi A pt RE
ul funcţionar din State Department a trebuit abaeul “Eelurniei At: abaobinea "etnică n SAutolau, pelautiat,. Male A (une, e sali
pina senin ie obhgile, impare de poziţia w- Baltice, Dar după Pearl Marbour, Moscova a de= . Moscova nu va m jo ue PIRIioBeithc PRR
icială_ce o deţinea, „enlivies of American Por- venit aliat în lupta contra lui ÎI ler si eapacita= sale de influentă fă, pp op vreuna lin. zonele:
cign Policy“ e liberă de orice convenţionaliem, tea de entuziasm si auto-hipnoză americană acenstă renuni ie "Cod si pet LA
Aitorul expune tu toată franeheța ideile sale: au ficut din Rusia lui Stalin un partener loial. - cigeară tintei degli e pre=
ia că, ji pede definiţie, pa Tilvsulie În mintea multor americani au fost înlăturate rapa Orientală iso r- i A a a în Eu-
0] e ra”, ituii 4 i
peron ei ol ga Et N E stituia o pro sau fel muia iutiaui leu deal ai lor priza
un început, Geonae Keanan îi exprimă n panet de vedere al viitoarelae relatii as Putaeia! lux mau. na, BAstpia, [8 Pebeniatuiă

pastltin pentră- Vechea diplomaţie. america din lume. ir Miel roti Matei depaete
Oamenii de stat americani din secolul al 19-lea anii de după răsboiu şi-au dat seama autoritatea prin neural Bot că hi,
nu apreciau decât realitatea factorilor de iurță pe 0PIaii al te pat oa iau rit e oa ice
un alt monstru, mult mai formidabil - deze vreo fractiune dia înfluenta lor aa

i conaseuti în istorie, stăpânind re- de cazul când ni ăi e die
ti eu i e recurge la răshoiu.“ E ade

sursele a jumătate din lume si popoarele in- că Sovietele au pi ut câteva Se pt.
ehiate ate Europei Orientale si Chinei Finlanda, Jugoslavia şi Iran. Astfel de reteagei
poporului american, deodat sunt. posibile și în viitor, dar fără intervenţii
3 lume de realităti de fortă coplesitoare, o lume dramatice din partea Americii, Schimbările _m=
pe Ai în care statisticile de Tortă mili! par să con- cestea put interveni numai dacă prestigiul vital
papi Ţ tu AŞ: singurul Jimbaj al tratativelor internatio= sovietic nu e atins și dacă cedările i
ki ăi e. se fac treptat, nespectacular și, aparent, ca

tag lină , enea tutu i There i Taarei E P
m de inocentă, rontinea a bu icace a umei agresiuni comuniste, Cu „analiza .. e altceva decât res i cubul
orantă. Era ca totul subiectiv.“ acestor două categorii de relații — cele cu sta- venite .decâț,reapingorea delia RR
Incheinda-și faza de expansiune țeritorială, tele pliate și cele impuse de răsboiul rece so- puţin valabile. Făcând aluzie la eroarea lui Hit-

Ameriranii şi-au închipunt că $ popoare vietie — se ocupă George Kennan în ultimele ler de a duce răsboiu în același timp împotriva

din lume trelmie să fie satisfăcute cu frontierele trei capitole ale cărții Iui- bolşevismului şi impotriva sd ppt SUD Rear d

existente. Problema păcii mondiale apărea ast Politica americană _ observată faţă de inațiu- nan crede că un atac american ar duce automat

Ai daca .
(, fei simplificată, toate eforturile îndreptându-se pile libere e mprobată in linii mari, Ceeace au- . la înstrăinarea simpatiilor, popoarelor nprimate
spre realizarea unor angajamente, eontraciuăle, ! torul îi reproşează e acelaşi iluzionism ameri de bolsevism, care Sar ralia conducătorilor e0-
i mare să asigure perpetuarea acestui fericit status can care acordă declaraţiilor formale o impur- muniști din...» patriotism. Tot așa de și bredă e
i A capi Tome celelalte probleme externe puteau tanţă disproporţionată în raport cu valoarea lor și argumentarea autorului că un răsbi x
i rezolvate atunci. făcând abstracţie de reali- intrinsecă. Punetul vulnerabil al alianţei vestice ventiv, cu obiective militare şi poli
îl constituie U.N.0. Nu numai cauza abu- nu ar fi posibil. Rusia n'ar

4ățile politice desngreabile și numai pe baza u-
per norme generale de comportament internaţi zului delegatului sovietic în Consiliul de Se.
onal. fixate și arceplate dinainte. „Mai multe curitate, care recurge la dreptul de veto oricând
decenii la rând, conducerea de stat americană a îi convine. Politica externă americană e handi-
Nost._preocupată mumai de lansarea de prăiecte capată la U, şi de votul numeroaselor. mici
utepice. lipsite pe toată linia” de orice rezultate puteri asiatice şi sud-amerivane. Orice rezoluție
ee majoră trebuie să țină cont de atitudinea neho- tomice! In fine, ultimul argument contra poli-
Awtorul dă o serie de exemple de astfel de tărită a acestor state. Denceea, George Kennan tici liberare «e deadreptul paradoxal. În ca-
inițiate și. planuri wtopire ale politicii ex- propune ca America să nu mai aducă chestiunile zul când actuala pătură politică și administr

e cereale Menţivmăm. cătexa din ele, pen- de mare importanţă în. plenul Adunării; ci tivă din Rusin Sar prăbu serie Kennan —
trură sunt râspuni îi Hirecte cu un număr Americanii sar Xedea în faţa unmi haos. pe care

zătoare în mare parie de is- să le rezolve în conversații un.
- Ducnirea celui de n) doilea răsbuiu mondial, și limitat de puteri interesate. In acelaşi timp — par ști cum să-l înlăture.
imunţiei îmternațiomale actuale, care ca și în prima Sa carte — ai entări puţin convin=

i utorul cere ca Ame- In urma acestei ari
ii mu să putea fi Tichidată decât prin un alt răs- rien să nu îmai aplice în relaţiile înterbaţionale gătoare impotriva politi de liberare, autorul”
or decât criterii morale valabile numai în relaţiile din-

cupată complet de armatele
nici capitularea necondiționată, de genul celei
impuse în 1945 Germaniei. nu ar putea avea,
loc. Autorul uită însă_să menţivneze mia
a fost scoasă din' luptă numai cu două

oferă ca unică soluție politica de cantainment..
„Containment“, nu numai în sensul prevenirii,

“i cele precedente. Cele mai elabora 1re_persoane. , i
ieste au fust negoriei Pericolul amenințării sovietice nu-i minimali- armatelor sovietice de a trece fruntierebe altui

i fai de tratate de arbitri zmt: „Toti recunoastem că. orice nomă expan- Stat, cu scopuri agresive, ci „containment” im
alizarea de acorduri Viunie "sovietică ar constitui un pericol imens potriva factorilor. care. favorizează con a

i varare. mai ales între puterile europene. In pentru pacea luni Diferenţele de opinii ale în interiorul „țărilor libere, “Inlăturând cauze!
tensficarea înarmărilor era însă în primul rând bamenilar de stat americani conștienți de ame- „politice şi sociale care fne. de pildă, posibil ii y

am vimptom să existenței unor serioase diferențe nințarea imperialismului rus sunt Dumai În ce sul „în n , e
internationale și abia în al doilea râud cauza Inn. priveşte mijloacele cele mai indicate pentru a-l întări şi frontul naţiunilor libere şi, în același
unul dintre cele mai bizare tpi- - rombate. Unii aunt partizani ai politicii de li- timp

ij 5 st realizat he subjgate, prin presiuni din tate ale varelor satelite. Ca „acest artificiu
= via og priit ae it rotii E ă din de logi A tan) renşeşte să completeze astfel

je dame, Hezultatul: afară sau sprijinirea forțelor de rezistență ște să e
i msi Mărziu a isbuenit at doilea interior, înr alţii — partizanii politicii de cun- teza pusă dela inreput, că palitiea de liberare ţi

iminent — sunt preocupaţi să prevină deoem- rea emmtainunent nu sunt măsuri alternative,
dată orice altă încercare expanzionistă sovietică, ima fiind consecinţa firească a celei de a.

Imiţiator al politicii de cuntainment, Kenno oua. g i

va renunțat mei acuni la formula sa favorită. E probabil că insuși 1
Mai mult. în anul 1954, când a ginut pulpaerile de identitatea pe care o stabileşte între „policy
le. Universitatea Princeton, progrâmu; său (de of liberatiun” și „pulicy pf cuntainment”, la

ivică externă a câștiaat în prostigiu- Repu- altă „alternativă,

awtorul e puțin convins

arine caz, lasă deschisă și
E] totusi exclude posi-

Li . icoană, CE tacat violent_cât au fost în convenind că hu pute E e
A piara în ee aber i, i pirurr putere tip făcu AI feti3: vilale bal al ei pe eg Și Ri a sd
i a supraviețuit cole ă i i i Achesusi cât _ră m ş )
e e plieă des bobi eat leilor îmi alege: ca să evităm răul suprem, a) căderii sul
stăpânirea ronmumistăe*

și aiiraățlur

VESTITORII

Premisele situaţiei paradoxale din Orientul Apropiat

a Greciti, — așa cum prevăzuse în împrecaţiile
sale oratorice Demostene. chiar dacă formal
le-a lăsat. să subsiste şi mai departe. Incercarea
de sinteză ma reuşit decât pe tărâm spiritual
în literatură, în artă şi ştiinţa elenistică. Misi

marismul cultural clenic a supraviețuit și s'a
inut, pe când pe târăm politie creaţia mă-
reaţă a lui Alexandra cel Mare s'a descompus

în regatele Dindohilor, ce nu ș
racterul colonial suprapus. Orientalizarea dina-
stiilor întemeiate de generalii macedoneni în
Egipt şi Asia Occidentală — după moartea pre-
matură a gloriosului lor suveran — a accentuat
chiar caracterul colonialist, dcă a reluat ve-
chile forme de stăpânire silnică din aceste re-
e Numai întrâgile de curte și luptele pentru
tron au pus, din când în când, oarecare stavilă,
ca în Rusia țaristă de mai târziu, poltelor des-
potice ale unor suverani absoluţi ce nu dispu-
menu de taina unor legături ancestrale de sănge
cu popoarele peste care dominau, Cucerirea r
mană n'a adus nici ca, la început, o îmbu
tăţire simţitoare în această privinţă ș dimpotri
xeginrarile proconsulare corupte jetuitoare
d
întemeierea imperiului,
mupastic, a pus capăt unor _stări
rovocate de neputința evidentă a
Consiliul comunal oligarhic al Romi
xuverna un imperiu dz proporţii mondial
mai imperiul a fost în stare să creeze ambianța
de siguranță, de pace, de ordine juridi
orizont universal care a făcut posibilă lăţirea
creştinismului și a dat maştere primelor școli
teologice în marile metropole din Orient, A-
lexandrin și Antiohia, ce Incercau să împace pro-
fetismul cu platonismul, să explice cu ajutorul
conceptelor filosofice elenice adevărurile supra-
maturale ale noii credinţe într'un singur Dumne-
zeu, atotputernic, nevăzut și_omniprezent, mai
tare, mai drept şi mai indurător decât toţi re-
ii si împărații din_toate timpurile laolaltă.

In căutarea adevărului neprihănit s'a ari
din nepu a har

despărţit de_c ar. apărătorii dreptei

au pierdut ca-

era crizei de stat, au fost şi mai rele. Deabia
n forma. principatului
anormale;

nou ţa omeneas Sau

ră) cre-

linge si adepţii ereziilor 3 controversa teologică

prinsă asupra, naturii. Mântuitorului a degenerat
înur'o dușmănie politică atât de necondiționată,
că a compromis multe din roadele luptelor €-
roice și îscusitelor acţiuni di Jomatice ale Bi-
zanțului care au salvat, odată cu imperiul de
răsărit, tezaurul moștenit de civilizaţia supe-
vioară din valurile înfuriate ale furtunii deslan-
ţuite de barbarie.
Cel dintâi val al

expansiunii arabe a, zăpăcit

intrată lumea, că ma putut fi stăvilit decât
după patru deceni Bizanțul Această
vestită metropolă a rezistat, datorită focului

gregorian, arma atomică a epocii, unui asediu pe
apă și pe uscat de cinci ani, dela 673 până la
cn sub marele împărat Constantin IV Pogonat,
care n învins apoi în Asia Mică flota și armata
primilor _cali omaiazi din Damasc. AL doilea
Val al ofensivei arabe, care n încercat să repete
rima tentativă de cucerire a Europei, s'a frânt

n mau, din August 717 până în August TIB,
lui Constantin, apărată cu mare
vitejie de impăratul Leon INI Isaureanul, fostul
strateg al Anatoliei și salvatorul cu adevărat al
creștinătății

Din Africa de Nord și din peninsula Iberică,
su luat Bizantinilor în cursul secolului

toată Sicil au ocupat coastele Sar-

Corsicii u cucerit orașele Tarent și
Bari în Italia de Sud, folosindu-se de cearta
intre Neapoli și Benevent, In B4 au debai

cat chiar la pura Tibrului și au ars bai
Son Pietro şi San Paolo Puori de Mura. Ca un
asemenea atăc să nu se mai puată produce, Papa
Leon al IV-lea a ridicat un zid puternic de apa-
rare în cartierul dela Apus de Tibru ce formează
de atunci orașul leonin, Din Italia peninsulară,
imperiul bizantin şi cel occidental au putut seos-
se pe Arabi numai după lupte indelungate. Si-
dili” a fost recâștigată pentru lumea creștină
deabia către sfârșitul secolului al 1-lea de Nor-
moni. sub Moger Î, cel mai tânăr din cei dai-
uprezece Ai aventurieri ai contelui Tanered de
Hoteville, care au intervenit cu deosebit sucees
din Italia de Sud, eroinduzși aci, ca
Papalității, mai multe stăpâniri ce

PI
vasali ai

(Urmare din pag. 2)

jodern

în primul stat
din Europa apuseană:

însă, Bizanțul, care a avut 0 stră-
renaştere sub dinastia macedoneavă, n
t cu succes o contraofensivă socătită de
mulți ca o adevărată anticipare a Cruciadelor,
recâștigând în a doua jumătate a secolului al
IX-lea o mare parte din poziţiile pe care le pier-
duseră mai înainte, Sub Vasile 1 Macedoneanul,
țăranul necioplit dar bărbatul frumos întreținut
de femei, care a uzurpat tronul ucigând pe bi-
nefăcătorul ce-l adoptase și-l făcuse coregent,
victorioase. în_Ca-
ultimii Impărați

de factură birocratiei

La Răsări!
lucită
deslânţ

reluat în anul 1 a (Urfa)
cea din urmă recucerire dela Arab 90-61,
generalul Nicefor Phokas, viitorul împărat, re-
luase Creta, ce fusese transformată în cuib de

corsari musulmani. Primejdin bulgară care a
atins apogeul sub țarul Simeon ma permis îns
Bizanțul salveze Sicilin şi să rein coasta

n mâna necredincioșilor, aşa că Marea
fa retransformat, ca pe vremea
răsboaielor medice în Răsărit și al celor punice
în Apus, întrun hotar între două lumi, cea 0-
rientală şi cea europeană, cena musulmană și
cea creștină. Dela intemeierea Imperiului. Ro-
man, Mediterana constituise centrul lumii, în
jurul căruia a înflorit civilizaţia antică şi cea
creştină. Acum ea a redobândit şi şi-a păstrat,
cu excepția ultimului secol, funeţiutnea de ho-
tar între două lumi contrarii, după cum dove-
dește răsce Africii de Nord din zilele noa-
stre impotriva hegemoniei europene. Faptul sn-
însemnătate atât de covârșitoari

istoricul belgian Henri Pi
eze Sfârşitul antichităţii și începutul
Mediu în perioada luptelor cu A
cade şi despărțirea politi

Evului
In această epocă
Europei Occidentale de Bizanţ, prin întemeierea
Imperiului Carolingian, după ce Papalitatea

emancipase de autorita
stantinopol în timpul și din cauza luptelor
conoclaste secolul al VIll-len. Leon al
ulztea- Isaureanuls impăratul: care, după. cuuu ana
“ăzut, salVase creștinătatea de primejdia arabă,
Sa lăsat contaminat spiritual fară să vreu de
puritanismul_ raţionalist, mahomedan, total po-
trivnie oricărei înfățișări. fipurale în Biserică.
După cum schizma monofizită favorizase IA tim-
pul său pierderea provinciilor răsăritene la A-
rabi, tot aşa influența mabomedană a provocat
acum surparea autorităţii bizantine în Occident
din cauza fanatismului eretic şi violent al îm-
păraţilor isaurieni, o ari au fost autorii unei pri-
me încercări de separare a Bisericii creștine de
Stat. Papa Grigore al II-lea, originar din Si
rin, refugiat împreună cu mulți din conaționali
săi în faţa Semilunii, a fost_ultimul pontit al
Romei care a mai cerut împăratului din Bizanţ
să-l confirme. Urmașii săi la scaun Sau aliat
cu Francii impotriva Longobarzilor şi au silit
pe Carolingicni să uzurpe. mai întăi coroana re-
gală și apoi titlul imperial. Asigurându-și pen-
tru ei 0 stăpânire lumească donația lui
Pipin, Pontifii dela Roma au ajuns astfel patro-
nii spirituali ai Europei Occidentale în devenire,
adică ai societăţii medievale dominată de

nalităţi transcendente, Iconoclamul împăraţilor
isaurieni și frigieni reprezintă deci un fenomen
aşa de paradoxal ca și faptul că filosofia şi
ţa creştină au fost fructificate de Arabi, care
transmis moştenirea elenică, ima-
aristotelică ce stă la
din evul de mijloc.
lupărița Hrosvitha de Gandershei una
din primele poete germane, a prenmăi la
mijlocul secolului al X-lea orașul Cordoba ca
„ornamentum mundi” (podoaba lumii), pentrucă
nu se mai găsea alt oraș să se poată compara cu
metropola Spaniei musulmane care avea în a
cel timp o populaţie de 500.000 locuitori, Car=
doba a fost atunci cel mai mare centru înte-
lectual din Europa prin bibliotecile sale vestite,
prin colile sale insemnate de medicină, de
matematici, de filosofie, de poetice și de muzică:
In restul continentului, până la hotarele îm-
periului bizantin, nu se păsenu decât castele fe-
udale, sate armate și unele mănăstiri În care
mai pâlpâiau opaiţele modeste ale spiritului. Nu-

păraţilor din. Con-

și

au preluat și
rea tradiţie platonică și
temelia scolasticii şi minticii

mai în Italia au mai supraviețuit vechile oraşe
dar, în afară de porturi, şi acestea erau condam-
mate să vegeteze, sărăcăcioase. In Răsărit dim-
potrivă, califatul ubazid din Bagdad a repre-
zentat "un centru spiritual strălucit, unde aud
înflorit deasemeni literile, artele și ştiinţele,
chiar şi în perioadele de decădere și de destră=
mare după Harun al Rasid, contemporanul lui
Carol cel Mare, califul legendar din povestile
din.L004 de Nopți“, a cărui domnie, glorivasă
a fost un apogeu înegalat. Sub fraţii și sue-
cesorii săi pe tron, care au prutejnt traducerile
din Aristotel, Galen, Euclid și Ptolemeu, care
au atras savanți Vei la curten lor, când li-
teratura și atlința arabo-persană a prins epoca
ci de -nur,_a Început totuși decăderea politică
rapidă şi fărâmițarea statului ; ea a eşuat si
ţitor contraofensiva bizantină în secolul IX şi
N. Califii Abasizi deveniseră simple jucării în
mâna unor trupe de pretorieni turci, care îi ri-

au pe_tron Îi rasturnau după cum voiau.
Această perioadă de mare criză politică a
Islamismului a luat sfârșit aproape simultan
cu oprirea contraofensivei bizantine prin _înter-
venţia directă în Orientul Apropiat a Asiei Cen-
trale. Dela marginea acestui imens rezervor
de popoare nomade care au siruncinat din te-
melii pi năvălirile lor periodice _existeni
celor două principale focare de civilizaţie. di
Răsărit şi „Apus,_Cl Europa, au venit și
Turcii Selciugi. După ce au plecat din Turches-
tan şi au trecut la mahomedanism, au ocupat
Bagdadul _şi ou preluat tutoratul speste califii
abasizi, cărora le-au lăsat numai autoritatea Spi
rituală, după ce au înlăturat pe Buizi, foștii
lor. majordomi. Selciugii au deslănțuit un nau

val ofensiv spre Apus are a împins. imperiul
bizantin până la marginea prăpastiei. Atacul
lor. a provocat riposta „Occidentului creștin.

Imperiul bizantin n'a dorit nceastă reacţie fi-
indcă s'a recules după dezastrul dela Mantzikert
din 19 August 1071, când energicul suveran Ro-
man IV Diogene a căzut prizonier şi toată Asia
Mică invadată n ajuns la cheremul necredin=
oșilar. Lovitura de stat dela 1 Aprilie 1081 a
ridicat: „insă/po- iron, pe „cele mai. bun. generale
Alexe Comnenul, omul providenj al, care a
salvat. imperiul bizantin daruindu-i cel din ur-
mă secol de mare strălucire, tocmai când puterea
selciugă începea să se destrame tot așa de repede
după cum se ridicase. Mahomedanismul intră
deci într'o nouă perioadă de anarhie, care i-ar
fi dat putinţa imperiului bizantin să facă sin-
pur faţă primejdiei islamice. Occidentul sa
arătat dela început, dela afirmarea „ideii pan-
creştine şi a imperialismului. feudalităţii cape-
tieno -lotaringiene şi a cetăților maritime ita-
liene“ din prima cruciadă a baronilor de sub co-
manda lui. Gotfried de Bouillon, ros de grave
neînțelegeri interne, de aprigi rivalități și con-!
flicte, ca cel între aventurierul normand Bohe-
mund de Tarent, ce și-a însușit principatul. An-
tiohiei, şi contele Raymond de Saint-Gillea,
şeful Francezilor de Sud care; după luarea Ie-
musalimului la 15 Iulie 1099, a părăsit prea
devreme Palestina, întorcându-se acasă cu conții
de Normandia, de Flandra şi alți feudali. A-
ceasta e una din demobilizările premature_eu
urmări fatale pentru multă vreme; en_a lăsat
e Gotfried de Bouillon în țara sfântă numai
u 300 de cavaleri. Numai graţie diviziunii mu-
sulmane intre diferitele state selciuge de confe-
siune sunită şi între califatul de credință giită
al Fatemizilor din Egipt, Sau putut menţine
Cruciații pe o fâșie de coastă în Siria apuseană
şi Palestina. Dar lipsa_de oameni și de ostaşi ca
şi desvoltarea excesivă a sistemului _ feudal în
tun mediu străin ce nu impunea păturilor su=
prapuse anumite ienajamente, au fost cele dovă,
momente de mare slăbiciune pentru, statele crp=
stine din Tara Sfântă, pentru marile Întreprin-
deri coloniale ale Europei occidentale din Ori-
entul Apropiat din Exul Mediu ; ele au fost cau-
zele principale ale prăbușirii lor inevitabile,
Lipsa de coeziune internă numărul redus al
coloniştilor trebuiau să ducă fatal la catastrofă
cu mai mult, ct cât enclavele coloniale
creștine mau avut totdeauna prea mult folos
de urma cruciadelor următoare, A doua cru-
tindă le-a fost chiar deadraptul fatală : ea sa
terminat printruu complei eșec care n răpit

orice : suprapusă : dar ea a
favorizat și regruparea politică musulmană. Cru-
ciații din Occidentul îndepărtat au atacat fără
suctes Damascul ce era slab și nu reprezenta
niciun perical și care se apropiase pâna atunci

vregtini pentru a putea rezista Alepului, ri-
valului său puternic și primejdios Cruciații
mau jinut seama de sfatul înțelept al lui Bal-
duin al Il-lea, suveranul nai: al lerusali-
mului. primul rege născut în ţara tă, care
mia fost numai un răsboinic viteaz ci și un di-
domat abil. deplin familiarizat cu imprejurările
da faţa locului. După ce Ludovic al VII-lea,
regele Franţei, supărat cu sația sa, Eleonora de

Aquitania, intrase în legături de dragoste cu
Raymană de_Antiohia, n renunțat la reluarea
esei, adevăratul al Cruciadei, Nur

ed Din, atabegul din Alep, a fost în stare să
înceapă cu suetes regruparea musulmană, cu-
prinziind în anul 1154 Damascul. Astfel a re-
stabilit mai întăi unitatea Siriei mabomedane.
Generalul său Sircuh. de origină curd, a înter-
venit apoi eu ameces in Egipt contra regatului
crestin din Ierusalim care voia să anexeze a-

ceastă țară. După moartea lui Sircuh, Egiptul a
trecut sub stăpânirea directă a nepotului său
Saladin, care a depus în LIȚI pe Fatimizi. a
restabilit unitatea de credință a Islamul pu-

nând capăt pentru câtva timp ereziei șiite. In
anul 1174 a devenit stăpân și peste Damasc,
iar în 1183 peste Alep. așa că stătulețele cru-
rate au fost incerenite din trei pă din Nord,
ăsă din Sud, iar tot Orientul Apro-

pial a căzut sub hegemonia Egiptului. Toată
lupta patetică a lui Balduin al IV-lea, eroul le-
05 de tronul lerusalimului, mort la vârsta
abia 24 de ani, tra a împiedeca această
întorsătură fatală a erezie ei a fost zadarnică.
Cumnatul său. Guy de Lussienan. bărbat [rs-
mas dar regent incapabil. suecesorul său, n'a
Bo aaa de sfaturile de prudenţă ce i sau

ci sta lă

lăsat atras să primească în cele mai
dezastrunase condițiuni bătălia dela Hattin, lân-
s

de marchizul piemontez Conrad de Montierrat.
sa salva din dezastru. Această mare cata-
al zare eă în secolul al XIl-lea lumea oc-
cidentală mai malt ca robirea Europei răsăritene
sud-estice şi centrale din zilele noastre. Richard
Inimă de Leu, regele Angliei şi Filip al V-lea,
ai Franţei, au uitat pentru o clipă conflictul
dintre ei pentru stăpânirea Franţei ocridentale,
din Normandia până în Pirinei. dota Eleonorei

de A adusă coroanei britanice după di-
Lai Ludovic al Vil-lea și recâsătorirea
si cu Henric al II-lea Plantagenet. Cei doi

100 de ani an

versari din primul răsbui

de
lat parte totuși impreună la cruciada a treia.
in Fărumm are Sima. Bichară a cucerit dela

adoptivă a ublieri
2 emit ta iza

Ă i i otrăvii
Fe te ză
tinopolulai, trecerea orientale sul
Imperiului Otoman, Veneţia a. cedat

separită încheiată la
Marea victorie navală dela Le-
Mota ligii

% de
îi e Mmecia A pion St pnepelcarita, veri

Pa
eomeepută În ai ca e truciada murit
de inimă rea din cauza euării împotriva
sultanului Selim
pe i
Ea
LL ă

Ip
|
i

Eta i
îi
i
E

VESTITORII

7 „Congresul dela Berlin a conferit a-
poi sancţiunea internațională dorită acestei re
uşite transacții diplomatice. In urma renunţării
Angliei la mandatul asupra Palestinei și ln ocu-
paţia militară a Cana) de Suez. insula Ci.
pru este singura rămăşiţă colonială a prepon-
derenţei britanice din ultimul veac în Orientul
Apropiat, a cărei existență pare a fi grav a-
meninţată de pretenţiile legitime de autodter_
minare ale populaţiei autohtone.

Intervenţia greșită a lui Richard Inimă de
Leu in Cipru a fost repetată într'o măsură mai
fatală de cruciada a IV-a. Sub influenţa cgo-
ismului colonial venețian, cruciaţ mau îo-
losit _impotența Egiptului, sfășiat în acel timp
de răsboaie ci ci au luat cu asalt Constan-

tinopolul în ziua de Paşti a anului 1204 şi au
întemeiat imperiul latin, cu o existență penibilă
de 6 decenii. De pe urma acestei lvituri fatale,

Bizanțul. bastionul al

milenar

a Otomană a Sud- Estului european,
zinului Dunărean din veacarile XIV, XV Și
In schimb, acțiunea politică şi diplomatică a
împăratului Frederic al II-lea de Hohenstaufen
a marcat o culme a colonialismului medieval,
ce putea da impresia că schimbă în bine soarta
statelor creștine din Ti ântă. Cu toate că
împăratul fusese excomu era combătut la
faţa locului cu ultima înverșunare de călugării
mino el a debarcat totuşi în Siria: la 7 Sep-
tembrie 1228 și a obținut, prin tratatul dela
Jaffa din 11 Februarie 1229, dela Al Kamil,
sultanul Egiptului. Terusalinmal, Na-
zaretul, o seniorie alilea
tului Sidon, cerace i-a permis
Sfânt și să se incoroneze la
biserica Sfântului Mormânt,
Din păcate, rezultatele obținute de Frederic al
M-lea nu au fost de lungă durată din cauza a-
narhici generale şi a luptelor fratricide între
puținii creştini din Siria, care au îsbucnit după
reimbarcarea dela | Mai 1229 a implăratului
spre Europa. La 23 August 4. un contingent
turci. Chorasvemiţi, fugi faţa lui
Ierusalimul pentra

Betleemul,

7 Martie 1229 în

în Siria, până rând moartea mamei sale, Blanca
de Castilla, lăsată ca regentă, l-a rechemat acasă.
In timpul căt a stat în Tara Sfântă, a incercat
să potolească anarhia federaţiei feudale creştine
şi să recăştige lerusalimul, exploatând dusmănia
dintre urmaşii lui Saladin restrânși la Siria și
uzurpatorii mameluc. din Egipt, foştii lor mer-
cenari. De aici, din Tara Sfântă, a trimis regele
Ludovic pe franciscanul Rubruk la Mongoli să
vadă dacă nu-i poate folosi pentru calculul său
politic. Cinci ani după plecarea piosului rege
sa produs insă atacul mongol impotriva Sirici
musulmane, care a măturat pe ultimii reprezen-
tanţi ai dinastiei lui Saladin din Alep și Damasc.
Acest moment de răseruce a surprins pe creştini,
divizați asupra politicii externe de urmat, a-
itudinei ce trebi luată faţă de n
Regele Armeniei şi principele de
Sau aliat cu Mongolii în timp ce. în-
groziți de barbaria acestora. baronii din Apon
au păstra o neutralitate binevoitoare care a
permis Mamelucilor să nimicească în „Galilea
oastea mongolă la 3 Septembrie 1260 şi să u-
cidă pe comandantul ei. un creștin, mestorian.
Mumelocii au fost condamnaţi de sultanul Ku-
tus. ajutat de Beibars. După ce primejdia mon-
gulă a fost conjurată și stâvilită la hotarele
Periei, Beibars, un turcoman urinș, ce luseșe
cumpărat la un târg de selavi din Crimeia și s'a
distins apoi prin vitejie densebită și prin mare
viclenie, n înlăturat pe stăpânul său Kutus și
“a_proclamat sultan. Monarh absolut peste o
țară re se intindea din Nubia până la Eufrat, «1
a inreput cu lichidarea aventurii colonialismului
medieval, învorât dintr'un since,
căzut În anarhie

cruciate, La 28 Mai 1291 a căzut și ultima for-
săreață a retăţii Akon, apărată ervie ude Wil-

belm de Beaujeu, mnarele maestru

lor, în mâna sultanului mameluc
Asraf Khabil. Celelalte locuri de
Tirul, Sidonul și Beyrutul,
next de creștini,
de ani a cruciadeloi
apoteoză tragi
1on

din Egipt, EI
pe litoral. ca
au fost evacuate be-
tulburătoare de 24
sa terminat astfel pri

r-
ar
na.

indreptat. în
dentale di
constă
potriv

rea, fără a ține seama
unea „numerică a enclavelor coloniale
le predestina să dispară în oceanul mongol.
Când stăpânirea otomană A rufundat pentru
aproape trei secole Orientul Apropiat impreună
cu Egiptul într'o completă apatie, centrul de
Breutate istoric se mutase din Mediterana la coa-
ului în urma descoperirii Americii.
secolul al XVl-lea, cuceririle din Orient
au precedat pe cele din Bazinul Dunărean, po-
litica asiatică și africană a ferocelui sultan $
lim I, care a murit ros de cancer la 2 Septem-
brie 1325, în drum dela Istambul la Adriana-
pole, pentru a întreprinde o expediţie In coi
tra insulei Rodos, stăpânită de cavalerii îoani)
a premers politicei imperialiste în Europa a
lui său Soliman al ll-lea Magnificul, ce ș
inaugurat domnia cu luarea Belgradului în anul
1521 şi încheiat-o în noaptea de 3 spre 6
Septembrie 1366, atacând cetatea Sighet, după
ce a distrus regatul apostolic la 29 August 1326

între tendinţele universaliste și forțele partieula-
riste. între Carol al V-lea, impăratul Ocriden-
tului şi principii germani. 4
Beatitudinea problematică a unei totale îm-
potențe politice. care a cuprins Orientul A,
piat, a fost turburată la sfârșital secohulai al
XVIII-lea de manevrele imeprialismului moseovit:
sub Ecaterina a I-a, în cursul răsboiului rusa-
ture din 1768-1774, când generalul Humianţor
a ocupat Principatele Române și când s'a produs
răscoala Moreii în legătură cu pătrunderea Îlo-
tei ruse în Mediterana orientală şi victoria dela
Cesine, lângă Chios, la 16 lulie 1770. In anul
ător si; at Mamelucii din Egipt con-
tra pașilor turei e în 1778 Marea Britanie
a incheiat un trațat de comerţ ca mamelucul Ali
Bey ce se făcuse aproape independent de Poartă-
Uceaineanul viclean Bezborodko, fostul sef al
administraţiei în timpul ocupării Principatelor
Dunărene din anii 1768-1774, care deţinea din
Aprilie 1783
nu se patea ni

: imperialismul
cel al Franţei
rusesc, peste

locul pre-
atunci. de

vicii coloniale s'a mutat din
Răsărit, menţinerea ptăpânirii

arija de căpetenie a guvernelor britanice, Ma-
rea Revoluție franceză care a provocat răstur-
marea decisivă a vechiului echilibru social-politic
European, a readus, prin mandatarul ei Napo-
leon, Egiptul, împreună cu Siria și cu lumea
musulmană din Orientul Apropiat, în centrul
Ă marilor competițiuni internaponale, transformând
acest spaţiu într'ui n cel mai aprig discutate
L obiective ale rivali franco-britanice din se-
colul al XIX-lea. Deabia aplanarea incidentului

dela Fachoda şi încheierea înţelegerii cordiale
francu-engleze din 1904 ce împărțea, ca şi a-
cardul anglo-rus din anul 1907, tot Oriental A-
propiat împreună_cu toată Africa de Nord în

zone de influență, a pus capăt pentru a

timp_ marilor tensiuni coloniale într'o formă ce

se răsbună amarnic tocmai în vremea noastră.
Campunia eșuată a lui Napoleon | în Egipt şi

Siria din anii 1798-99 pentru a ataca de aci

India și a lovi astfel punctul nevralgie al pu-

terii mondiale britanice, dovediseră Londrei um-
portunța deosebită a spaţiului din jurul actu-

alului canal de Suez. Victoria lui Nelson la A-

bukir, apărarea Akonului de englezul Sidney
Smith ca şi debarcarea ultimului în Egipt dupa
plecarea lui Napoleon, arată că Albionul a în-

feles imediat primejdia și c'a putut reacţiona
prompt. De acum înainte, preocuparea de căpe-

zenie a politicii britanice va fi excluderea ori

cărei intiuenţe străine în Mediterana orientală

irea imperiului otoman, atâta timp cât
ă atras de altă mare putere rivala, fi
indcă el singur nu reprezenta. din cauza slăbi-
ciunii sale interne, o amenințare pentru hege-
monia Angliei în aceste părți. Când Poarta a că-
zut insă sub influența Franţei, ca în anul
Anglia n'a ezitat să-i declare râsboiu

aa cedat injoncţiunilor ei, expulzând pe colane-
nici

lu Sebastiani, ambasadorul lui Napoleon,
fa încheiat 0 pace dezastruvasă cu Ru

depuse în Octombrie 1806 Principatele Ri
Escadra britanică a atacat fără succes Ce
- îparăi de Seti

stiani, iar «

an. ca o anticipare de
- Numai când Mehmet
nul Egiptului. a cerut Porții ca râs
Pită--pentru imervenția sa in Grecia Siria, re-
duând astiel poli marilor faraoni din dinastia
a XVII-a sau a lui Saladin și Beibals din Exul

iu, Marea Britanie a rămas imobilizată, fi-
ind ocupată cu reforma electorală. Sultanul re-
formator Mabmed ÎI sa văzut deci constrâns
să primească ajutorul țarului Niculae I, după ce
armata sa fusese învinsă de Egipteni care se a-

defileul Taurus ca

pe viață. Sultanul a fost totuși atât de
rint de surcesele egiptene, că a încheiat la

; E lulie 1833 tratatul de alianță dela Lakiar-
„ Skelesi, care transformă imperiul otoman intrun
protectorat rusesc. De această surprinzătoare în-
orsătură a lucrurilor. Lamdra a fost extrem

Aa simple declaraţii oricât de energire, ci a des
fășurat o activitate febrilă ca să creeze u situa-
fiei ce-i putea conveni. În anul 1839 a ocupat
Adenul, la ieșirea din Marea Roţie, ca un cuia
în coaste Egiptului și ca punrt de observați:
pentru lumea arabă ; a stârnit răscoala felahilor
d Siria și a aţâța marele Chroset

așa, rel depus în 18 din guvernarea Egip-
tului de Mehmed Ali, ca să

VE a

legiu și pentru Asia Mică și Arabia, până Ja
Golful Persic, Marea Britanie n'a şovâit totusi
nicio clipă. La 27 Iulie 1839, Palmerston a în.
Yitat_Poarta să nu ia angajamente definitive,
la 15 Iulie 1840 a încheiat enadrupla alianţă
dela Londra cu Rusia, Austria și Prusia și a
rut ultimativ lui Mehmed Ali să evacueze nein-
târziat Arabia, Siria de Nord, Adana şi Candia,
La 14 August 1840, o escadră anplo-austro-tureă
sub comanda | r Charles Napier a apărut în
faţa Beyrutului iar banii englezi au provocat o
răscoala din Siria și Liban, Un firman al Porții
declara la 14 Septembrie 1840 pe Mehmed Ali
depus. Beyrutul a fost luat, iar Napier, debarcat
în S a silit pe_ Ibrahim să se retragă în E-
gipt. Că pe-aci să isbuenească un răsboiu ge-

neral curopean când Thiers a anunțat, prin-
to notă la 8 Octombrie 1840, că no va adinite
alungarea lui mtd Ali. Numai. intervenția

regelui Ludovic Filip, care concediază pe Thiers,

salvează pacea. Mehmed Ali sa văzut silit,
după ce Napier a venit cu flota la Alexandri
să înceapă negocieri şi să lochele la 23 N
embrie 1840 convenţia dela Alexandria, pi

e renunță la Siria și se obligă să restituie

ă, puterile aline promiţându-i în
intervină ca sultanul să-i confere
stăpânirea ereditară în Egipt. Hatișeriful dela
1 Iunie 1841 implinea acest deziderat tu restrie-
fin ca fiecare din succesori să ceară din
confirmarea la Constant
redusă la 18.000 de oameni, iar un tribut anual
de_B0.000 de pungi sau 10.000.000 franci să fie
plătit. Triumiul Angliei a fost deci complet.
Vonvenţia Strâmtorilor dela Londra, din 13 luli;
1841, anulând alianța detestată _ruso-turcă
dela Unkiar Mehmed Ali, sleit și cu-
prins de demență, a cedat guvernarea lui Ibra-
him, fiul său adopti

In timpul răsboiului Crimeii, cu toate că a
fost aliată cu Napoleon al Ill-lea, Marea Bri-
tanie tat totuşi să îndemne Poarta să e

fuze aprobarea concesiunii pentru construirea
dată contelui _kers
d Mohamed, stă
După ce canalul de Suez
a fost totuşi înnugurat. la 17 Noembrie 1869,
intrun cadru de mare sărbătoare, prezenţi. fi-
înd împărăteasa Eugenia a Franţei și imparatul
Franz Joseph al Austriei, marele Verdi com-
punând special pentru această ocazie Aida a cărei
premieră a avut loc la 0, Marea „Bri
tanie a știut să profite de strâmtoarea Kediv
lui Ismail; cheltuielile sale pentru canalizări.
irizaţiuni, porturi, căi ferate și şcoli secătuiseră
în așa măsură resursele Egiptului, c'a fost de-
clarată bancrută de stat în 1876 şi acceptată o
comisie finanriară de control anglo-franceză.
Pachetul său de acţiuni al societăţii canalului
de Suez, nenorocitul de Ismail a trebuit să-l vân-
dă Angliei. Tranzacţia, mijlocită de banca Rots-
child. sa făcut cu lordul Beaconsfield, prim-
ministrul guvernului conservator. Toate conce-
siunile dureroase nu i-au folosit însă lui Ism
rare a fost depus la 26 lunie 1879 de Abdul Ha-
mid UI, „sultanul roșu“, și a trebuit să plece în
exil la Neapoli. Urmașul său Tefvic n'a fost
mai fericit. Comisia de control financiară, pro-
punând redacerea armatei, a provocat rezistența
vfițerilor, condusă de un fiu de felah, colonelul
Ahmed Arabi Pașa, comandantul regimentului 4,
care a făcut plângere la Poartă, puterea suve-
rană, impotriva măsurilor guvernului său. EL
devine șeful partidului naţional; numit mi
stru de răsboiu în Februarie 1802, ajunge cu-
rând în conflict cu Kedivul, fapt exploatat de
Marea Britanie, care declară situaţia Europenilor
amenințată. ln Mai 1882 are loc o demonstraţie
navală anglo-franceză în faţa Alexandriei, care
provoacă excese xenofobe ; în Lunie, Franţa, ne-
dorind să forţeze nota, și-a rechemat escadra ;
flota britanică, sub admiralul Seymour, a bo.
bardat totuși Alexandria la 11 lulie 1882,
pul de debarcare sub peneralul Wolseley a
învins pe Arabi Paşa, l-a luat prizonier după ce
a ocupat Cairv, l-a condamnat la moarte și l-a

dului Cromer, rezidentul general, a durat din
1883 până în 1907. A fast de Ei

imperi tonic, atât de lă-
wdată de scriitorul Kipling. și vremea În „care

scai SSE

) rec . renunțând la orice
Veleităţi în Egipt. In aceeasi perioadă, Imperiul
Otoman, puterea suzerană le Hei a,

a intrat tot mai mult

Fa ie a
aţiile a- i
cu Marea Britanie deveneau din si in ce

de în alei XI
liniei ferate la Bagdad băncii
e , care ameninţa interesele con
cernului anglo an de pettol, După îsbuc=
nirea primului răsboiu mondial, in 1914, Keo
divul Abbas II Hilmi, ca vasal fidel al Turciei ce
intrase și în răsboiu alături de puterile centrale
In 12 Noembrie 1914, a cerut retragerea trupelor
britanice din Egipt. Drept răspuns a fost de-
tronat la 18 Decerabrie -1914. In locul lui a fost
pus Hussein Kamil, Anglia proclamând în ace=
lași timp protectoratul pe faţă asupra Egiptului,
Care a devenit teritoriul de etapă al trupelor
britanice din Orient. :
Din Cairo a plecat şi celebrul colonel T. E.
Lawrence, pentru a organiza impreună cu Faisal,
cel mai activ dintre fi ifului Hussein, răs=
coala_arabă contra stăpânirii otomane. Costrar
promisiunilor sale de a se ereia un mare stat
arab de sine stătător, acordul secret Sykes-Picot
din 16 Mai 1916 a decis împărțirea teritoriilor
în cauză între Anglia şi Franţa, Palestina urmând
să primească o admi e. internaţională. Si-
Tia de Nord, până la linia orașelor Damasc,
Homs şi Alep, n fost recunoscută ta zonă dle in
terese franceză, în timp ce urma' să eadă
în posesia Angliei. Numai interioară cu Lă
vilaetul Mosul, mai rămâneau disponibile pentru
un stat sau pentru o federaţie de state arabe in-
dependente.
Prin declara

“adică seri:
către ici

germane din Berl

dile_ arabe prin ni;
în flagrantă contrazicere cu pi
terminare, promis solemn, prin ia anglo-

franceză i

z
i
EA
g
5
Ei
șI

Ş de stăpânirea o
Ordinea politică stabilită după primul răsbaia
mondial în Orientul Apropiat na corespuns

loc acestei promisiuni solemne, ci air
crete inainte pate SI Apattgi cauze nici,
“a produs pacificarea tă, ci Stau iseat noi :
verșunate conflicte care turbură paie
până astăzi pacea şi liniştea lumii Îi
atât de gray şi de evident, Ele se acu
ca un adevărat Matia contra _autarii E,

, a

ordini coloniale hibride, e i:
vechiului principiu imperialist „divide et im
pera”. . pd: ze

Prin crearea mai multor state risale şi m

neori. ca în cazul Transiordaniei, deadre|
meviahile fără sprijinul inu
unei mari puteri. în speță al Marii Britanii, |
nitatea naturală a poporului arab a fost în zi:

ționat sfărămată.

care-i,

să poată trăi.

VESTITORII

pă

i consilier întim al emirului Abdalah, stăpânul
le fapt al ţării și factorul hatăritor, ca pri
consul de modă nouă, în tot spaţiul armb și din
Asia Mică până la Marea Roșie.

Prima lovitură a primit-o acest sistem arti-
ficial dela Vahabiţ, o mistare naţionali
toare şi reformatoare, condusă ide Ibn $
a cucerit în. Octombrie 1924 Meca și tontă pe-

ninsula arabă, alumgând pe șeriful Hussein din
Medias, seful dinastiei Haşermite și tatăl celor
doi regi din leak și Transiordania. care nspirase

să devină conducăt
homedanilor. De abia
alianţă din 1036 si 7
și Jemenul a pus

arul spiritual al tuturor ma-
încheierea tratatelor de
1. 'Transiordania

stia rivală hasemită, îar concesiunea petroli

acordată în condiţii uptime pentru el societăţii a-
mericane Aramea oferit lui Ibn dn
witunție materială st ită, permițându-i acea
independenţă în mişcări, care i-a conferit

gul de erou naţional şi de exponent principal
1] curentului pan-arab, deţinut până la moartea
sa, la 9 Noembrie 1953.

Rolul acesta preponderent pare_să revină a-
cum colonelului Gamal Abdal Nasser,
rinzătorul si curajosul ministru-pree
giptului, mostenitorul apt, dar mai norocup
nl lui Zauhlul Pașa decedat în 1927, înteme
torul și seful partidul naţionalist Wafd din
poca marilor sale victorii elertorale și a prin
lupte dramatice pentru scuturarea proteetoratului
britanica Ca Arabi Pasa, precursorul său mai ne-
îndemânatic, a fost trimis și Zaelul Pasa în c-
xil. Dar curentul tumultos În favoarea sa a și-
Mi Anglia în 1920 să declare că recunoaşte în
dependenţa Egiptului, să înceapă. tratative cu
el la Bondra, să-l deporteze apoi pe o însula
în uceanul Indian se tratativele n'au_dat re-
multa, ici re

guvernul de!
are, la 28

ia hotărite de
dr

a fost can-

edivul Fund — unul

trimes în exil la
ma putut împiedeca
marea vietorie electorală a lui Zaglul Paşa ca-
re l-a impus ca ministru-președinte. cu toate că
puţin tir mai
(comandantul bri-
Noembrie 1924

si mici să consi
4ul ma putut găsi linistea dorită. Loudra a în-
rercăt cu toate mijloacele să
mat de alianță care să
hegemonia. În luna
romstituția din 1923 si instituit un regim au-
toritar dl regelui cu ajutorul unui transfug din
partidul noţionalint; dar în Decembrie. Ii
A trebuit să se revină la monarhia constituțio-
nulă. După moartea regelui Puad, sub fiul și
succesorul său Faruk, sia incheiat în_ sfârșit,
în luna August 1936, tratatul de alianţă și mi-
Jitar în palatul Zaafarune din Mexandria,. prin
care funcţionarii egipteni revin În
Sudan i iresta rămâne los sub cârmuirea unui
guvernator britanic; capitulațiunile _se declară
Fmoaate : armata de ocupație engleză va fi re
dusă la 10.000 de aameni și retrasă treptat din

sronsformai din mon în zonă de concentrare a
armatelor britanice con!
Libia si Triplolitania,
au fost tonte concesiile

re erau condamnate să rămână zadarnice,

E
„din oua că regimul regelui Poruk a font total

t condiţiile nefericite
Aceasta
un

giptean n'asvăzut decât o singură ciocnire,
„Sacmmta manielucului EA eccta n rămas

din

Nasser. EI_isbuteşte să den țării mabilitatea ina
ternă şi să câştige independenţa deplină dorită
in 27 Iulie 1954 prin porafarea acordului cu
Marea Britanie cu privire la evacuarea canalului
de Suez: După proclamarea independenţi Indiei
anului, | August 1947, Suezul
mult portanța sa strategică şi
politică pentru | In Sudan, care s'a de-
cinrat independent, Nasser a pierdut însă defi-
nitiv partida.
Problema politică capitală atât pentru Egipt
lumea arabă din Asia occi-
a cărui e-

r at când epoca colonială e pre-

tutindeni pe lichidate, după cum a spus nu de

mult publicistul francez Raymund Cartier.
Amploarea tragică pţională

gravitatea

r şele
nilenar dintre cei doi poli
mediteraneene și europeri

sul și Năsăritul. Imperialismul care a
ştere în Mesopotamia a reve
toate sedimentele istorice şi resei

conștiente ale luptelor d
tre Iomani
dintre Crucinţi ciugi, dintre
gipteni, la locul său de obârşie sub o formă na-
wă și necondiționată: colonialismul. Acesta a
compromis în mod grav, mai imult prin prae-
ticele sale ipocrite, decăt prin brutalitatea_sa de

it, manifestată într'un spaţiu de străveche
civi me încrederea în regimurile politice li-
bertare, răpindu-le mult din ascendentul moral
pe care-l au în mod natural, față de stăpânirile
tiranice și totalitare, Această neincredere e cu
atât mai explicabilă, cu cât spaţiul sirian și e-

ntre Ele
ntre Bi

meluculu când acest

eresivității săngeronse
țările din Orieptul Apropiat
mult de a face cu acest fatal fenomen istoric,
fie în forma sa mongolă, fie în cea moscuită,
ca Turcia, Iranul, Irakul şi Pakistanul sau în-
cadrat instinctiv, după scurte ezitări. și inter=
ludii dramatice, în rontul: antisovietic al pac-
tului dela Bagdad. In celelalte state predomină
încă repulsia afectiva legitimă faţă de puterile
occidentale colonizatoare sau faţă de cei pe care
acestea i-au readus în Palestina. Pe ultimii îi
socotesc ca intruși, ca moştenirea detestată, lasătă
de strâii

La 23 Martie 1945 Egiptul, Siria, Libanul,
'Transiordania, Arabia Saudită și Jemenul au for-
mat la Cairo Liga Arabă. Lipsa de coeziune a
făcut-o însă inuperantă In momentul eri
De când Analia şi-a retras trupele
face pe arbitrul în necruţătorul
hucurăndu-se_că i-a încetat mandatul că nu
mai trebue să aduca jertfe d lupta
si Evrei ș ultin ul-

Mai 1948, statul bine
me subterană şi te-

Populaţia arabă
ir de

mă ozi în Igâre.
va noului stat

lsrael a cşual
a oprit bruse, la sf
ubb Pasa, înaintarea

mistiţiul
un produs
incidente sângeroase
fiindcă Eaiptul
starea lor de

cumpere armele
jte țari ale blo-
chilibru

Lalt
duri!
eului comunist, Așa
susţinut în mod artifi
a patronat transacţia,
ță, prin olerte de Împi
e. să irumpă în E din ju
ului de Suez ca de aci să se reverse
continentul african. Mosova na Lă

silită ca în alte părți să turbu i întăi

a e re mai întăi a-
Ale „prin, seve pncilice perfide_și gi

xistenținle ca să poată i, că

eoezistențiale ca” să pantă peer, det Waal
toată Asia de al
ipocriţi ai lib
comporte ca prufitoi

cunoscet vreodată _istori ituaţi ă
piece Se tu rin, În situaţia paradoxală
le. Paradoxul grozav din O
favorizat un joc criminal cu focul ce poate fs
bucni peste noapte şi mistui_o lume 2 toată lumea
indiferentă care nu vrea să Inţeleagă că, În e-

prea noaniră, libertatea ca i pacea este îndivii-
ia. -

C. Sasiu

Dărâmarea unui mit
(Urmare din pag, 1)

scos din mausoleul din Piaţa Roșie trupul îm
bălsămat al acestuia, ca nedemn să stea alături
de Lenin, Erorile lui Stalin ? Ce reprezintă ele
faţă de imensele sale succese ? Unde era Rusia,
când a moștenit el puterea și unde n lăsat-n ?
Jumătate din Furopa și aproape toată Asia gra-
vitează în sfera de influență a Moscovei. Rusia a
devenit o urință putere industrială core incepe
să ingrijoreze. America. Condamnarea lui Stalin
e în flagrantă contradicție cu fapte ce stau la
indemâna oricui să le verifice.

hr pastrează frur-

lui Stalin,
î restitui tat ceeace

cond
tul ci

nd acuzaţiile ca î se aduc lui Stalin, can-
statăm că acestea nu se referă sub nicio for-
mă la marile lui crime _— ucideren a milioane
de oameni în Rusia, lagărele de concentrare; ni-
micirea naționalităților — că la erori de tactică
în tratarea comuniși socialiștilor și a altor
prieteni ai Rusiei. Obiectivul final rămâne B-
Pelaşi — cucerirea intregii lumi — iar Stalin, sa
făcut vinovat de erori în raport cu acest abiee-
tiv. L-a înstrăinat pe Tito, a rupt pun ca
socialigtii marxişti, a ucis comuniști cari au a-

nu stau abătut dela

Dacă se realizează operaţia anti-Stalin, co-
muniștii nu pat avea decăt de câștigat în ra
port cu obiectivul final. Frontal lor interu și exc
tern se consolidează. Con Staliu face
posibilă recuperarea trotakiştilor, a titoiştilur şi
P” socialiștilor, pregătind terenul pentru crearea
de fronturi populare, în țările accidentale. E "a

e
je din întreaga

hartii Soe pretizie remareabilă ordinul dela Ma
Rând pe rând, sau votat maţiuni anti-

damnă cultul personali-

terului_ colegial

astăzi adve i

va fi din nou me

Actualii să
ceiași ferocitate să Îngen!
libere. se

te ca şi nefei