pravila monahului

A A A A A f Z f Z j j NI N N N \ y, Y 
oe OSN er Sa er er 0 et, ez, er, 0 er, er, er a a era, SS a 6 era 0 era, S a S 


EN —— TR, Po, 
hurar AKUS SS (SĂ 


A = o Da 
| > f N > ) | | 
Ẹ n Š 4 ] f A) 2 | | 
23 n (Day | NO “a Uz, [fa 
LU i | / ) 
| í a CA (A `~ v 
= ră 


| 


mir 


H- 


(Skania ONAA 


=o 

= 

a 

(as 
PPR 

rezau, 

SS 


4 Ñ a 4 | l z 
KA DEDA DIA 
EWE E >> 


IP ez er e ef ERN EEN A ENSEN ENSA EEN AEN e A EEEN ez 03 
| | - S 


À 
y 
A 
' 
că 
A 
y 
V 
`) 
y 
Q 
A 
' 
A 
(i 
4 
A 
y 
N Z 
j 
î 
y 
A 
j 
A 
y 
A 
y 
A 
y 
S 


om No cf Kao 0. 


o 


INVINSI 


Eee 


Cdiie îngujită de 
Jerodiaconul Jhisestem Zanet 
Manastirea Nasterea Maicü Domnului 
Comuna Alexand Vlahuţă 
Cdima Apa Vet 
2024 


DOES 
À 
y 


A 


NYLÄSIYNILE DIMINETII 


Sculându-te din somn, fără lene şi cu mintea /rează, să le depärłezi de aşternul şi 


îndată de închină de tei ori, zicând. 
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie. 


După aceasta să stai pufin În lăcere, până ce se vor linişti boate simfurile tale şi atunci 


să faci trei închinăciuni până la pămâni şi, de eşti preol, să zici: 

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, 
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Zar de nu ești preol, să zici; 

Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale 


ZINC ISIS SAS SANSA SIA SAS =] 


Y ¥ Y 


Pravila monahală 
tuturor sfinţilor, miluieşte-ne pe noi. Amin. 


Și să zici Kugăciunile începătoare: 
Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. 
Q mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul 
A adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate 
le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătă- 
torule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne 
curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, 
Bunule, sufletele noastre. 
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de 
moarte, miluieşte-ne pe noi. (æ 3orj) 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
o 2 | reasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. 
ÎN Doamne,  curăţeşte păcatele noastre. 
S iC Stäpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, 
cercetează şi vindecă neputințele noastre, pentru 
numele Tău. 
Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă... Și acum... 
l atăl nostru, Care eşti în ceruri, sfințească- 
Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia 
Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea 
noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne 
iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm 
greşiților noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne 
izbăveşte de cel viclean. Amin. 


ceste rugăciuni, numite „Kugăciunile fice toare , se vor pune la începutul tiecãrui 
Acest gäciuni, ih Kugäciunile Í päh 4 p / putul hi 


moment de rugăciune, indilereni de fimpul zilei Ta perioada de A Paşti până A 


') Rugăciunile dimineţii 7 i 


Înălfarea Domnului, în loc de „Împărat Ceresc” se spune „Hristos a înviat 
din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din 
morminte viaţă dăruindu-le ”- de 3 ori: iar de la Înă/are până la 
Pogorârea Sfântului Duh, se /rece direct Î „Shinde Dumnezeule. ie Í n restul anului, 
„Rugăciunile Î, ncepătoare "se rostesc așa cum apar ele mai sus. ) 

Apoi /roparele acestea: 

Sculându-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, 
şi cântare îngerească strigăm Ție, Puternice: Sfânt, 
Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile 
îngerilor Tăi, miluieşte-ne pe noi. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Din pat şi din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea 
mea o luminează, inima şi buzele mele le deschide, 
ca să Te laud pe Tine, Preasfântă Treime: Sfânt, Sfânt, 
Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile tuturor 
sfinţilor Tăi, miluieşte-ne pe noi. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Fără de veste Judecătorul va veni şi faptele fiecăruia 
se vor descoperi, ci cu frică să strigăm în miezul 
nopţii: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru 
Născătoarea de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 

Doamne miluieşte (e de 12 ori), apoi rugäciunea aceasta: 

N > in somn sculându-mă, mulțumesc Tie, 
la Preasfântă Treime, că pentru multă bună- 
= tatea Ta şi pentru îndelungă răbdarea Ta, 

nu Te-ai mâniat pe mine leneşul şi păcătosul, nici nu 

m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire 
de oameni după obicei; şi, în deznădăjduire zăcând 


Pravila monahală 


eu, m-ai ridicat ca să mânec şi să slăvesc puterea Ta. 
Deci, acum luminează-mi ochii gândului, deschi- 
de-mi gura ca să mă învăţ cuvintele Tale, să înţeleg 
poruncile Tale, să fac voia Ta, să-Ţi cânt întru 
mărturisirea inimii şi să laud Preasfânt Numele Tău: 
al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Alf rugăciune: 

K D lavá Ţie, Împărate, Dumnezeule Atotpu- 
i aï ternice, Care cu purtarea Ta de grijă cea 
A dumnezeiască şi de oameni iubitoare m-ai 
învrednicit pe mine păcătosul şi nevrednicul, a mă 
scula din somn şi a dobândi intrare în sfântă casa Ta. 
Primeşte, Doamne, şi glasul rugăciunii mele, ca şi al 
sfintelor şi înţelegătoarelor tale Puteri, şi binevoieşte 
ca, din inimă curată şi cu duh de umilinţă să Ţi se 
aducă Ție laudă din necuratele mele buze, ca şi eu să 
mă fac părtaş fecioarelor celor înțelepte, cu luminată 
faclia sufletului meu, şi să Te slăvesc pe Tine, 
Dumnezeu Cuvântul, Cel slăvit în Tatăl şi în Duhul 

Sfânt. Amin. 


Rugăciune în toate diminejile când ne sculim din somn: 

N > eschizând ochii sufletului meu cu puterea 
la Ta, Dumnezeul meu, se cuvine să-mi 
= deschid şi uşa inimii mele, şi precum m-am 

sculat din patul în care zăceam ca un mort; aşa 


') Rugăciunile dimineții 9 i 
trebuie să mă scol din patul fărădelegii şi al 
nemulțumirii, în care zac mort eu, leneşul. Drept 
aceea, Îți multumesc, Domnul meu, că m-ai păzit 
” întreg şi viu în această noapte şi mai vârtos, că n-am 
căzut în vreun păcat cu Darul Tău. Văd, Doamne, că 
a început ziua a se lumina, întru care pot vedea multe 
nestatornicii şi sminteli, pot să simt multe ispite, să 
întâmpin multe pricini ca să cad în păcate şi în nevoi 
de moarte. Cum voi putea scăpa de acelea de nu-mi 
vei ajuta Tu, care eşti puterea mea? Pentru aceasta Te 
rog, Dumnezeul meu, să-mi ajuţi şi să-mi dai Harul 
Tău cel Sfânt, pentru ca, aflându-mă împreună cu El, 
acesta mă va păzi să nu cad în vreo greşeală şi va face 
ca să-i fiu plăcut întru toate lucrurile mele. Deci, de 
acum hotărăsc să nu fac niciun lucru, care să nu fie 
spre bucuria Ta şi spre folosul meu. Şi pentru ca să 
pun început bun din începutul acestei zile, Îți depun 
Ţie toate gândurile mele, toate cuvintele mele, toate 
poftele mele şi toate lucrurile mele, pentru ca să le 
povăţuieşti cu înţelepciunea Ta şi să le tocmeşti după 
judecata dreptăţii Tale. Şi-i făgăduiesc cu adevărat, 
cum că voia mea nu se va mai despărţi de voia Ta, 
numai să mi se descopere. Pentru aceasta Te rog, să 
mă întăreşti în voinţa Ta ca un Prea Puternic, ca să 
păzesc şi să săvârşesc aceste făgăduieli ale mele, spre 
cuvântarea de mărire a Împărăției Tale şi spre folosul 
sufletului meu. Amin! 


Pravila monahală 


Apoi: 

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. 

Veniţi să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul 
nostru Dumnezeu. 

Veniţi să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, 
Împăratul și Dumnezeul nostru. (cu trei închinăciunj) 


Psalmul 58: 

“SAY iluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila 

TA ra. şi după mulţimea îndurărilor Tale, 
2 şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă 
spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă 
curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul 
meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, 
şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu 
întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că 
iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a 
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele 
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai 
arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, 
spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor 
oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către 
păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh 
drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă 
lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua 
de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu 


ez) 


N 


n) Rugăciunile dimineții 11 i 
Duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei 
fărădelege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se 
vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge 
Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se- 
va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele 
vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai 
fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei 
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima 
înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, 
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se 
zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi |; 
jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor ) 
pune pe altarul Tău viței. L 

j 


Crezul 

AÑ red într-Unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, 
Făcătorul cerului şi al pământului, al 
© tuturor celor văzute şi nevăzute. 

Şi într- Unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte 
de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, 
Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. 

Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră 
mântuire S-a coborât din ceruri şi S-a întrupat de la 
Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. 

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, 
şi a pătimit şi S-a îngropat. 


Pravila monahală 


Şi a înviat a treia zi după Scripturi. 


Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. 

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, 
a Cărui împărăție nu va avea sfârşit. 

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, 
Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi 
cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin 
prooroci. 

Și într-una, sfântă, sobornicească şi apostolească 
Biserică. 

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. 

Aştept învierea morţilor. 

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin. 


Rugăciunea întăi, a Snu Macarie cel Mare: 
N lă x. oamne, curăţeşte-mă pe mine păcătosul, că 


€ niciodată n-am făcut bine înaintea Ta. 

Z? Izbăveşte-mă de vicleanul şi fă să fie întru 

mine voia Ta, ca fără de osândă să deschid gura mea 

cea nevrednică şi să laud Preasfânt Numele Tău, al 

Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a doua, F] Sfântului Macarie cel Mare: 
> in somn sculându-mă, cântare de miez de 
€ la noapte aduc Ţie, Mântuitorule, şi înaintea 
= Ta căzând, strig: Nu mă lăsa să adorm în 
moartea păcatelor, ci mă miluieşte, Cel ce Te-ai 


n) Rugăciunile dimineții 13 | 
răstignit de voie, şi pe mine, cel ce zac în lene, gră- 
bind mă scoală şi mă mântuieşte, ca să stau înaintea 
Ta în rugăciuni; iar după somnul nopţii, să-mi 
luminezi ziua fără de păcat, Hristoase Doamne, şi 
mă mântuieşte. 


Rugăciunea a /reia, 
á Sfântului Macarie cel Mare: 

K AN culându-mă din somn, către Tine, Stăpâne, 
i 3 lubitorule de oameni, scap şi spre lucrurile 
(REA Tale mă nevoiesc. Mă rog Ţie, ajută-mi cu 
milostivirea Ta în toată vremea şi în tot lucrul. 
Izbăveşte-mă de toate lucrurile lumeşti cele rele şi de 
sporirea diavolească izbăveşte-mă şi mă du întru 
împărăţia Ta cea veşnică. Că Tu eşti Făcătorul meu şi 
Purtătorul de grijă şi Dătătorul a tot binele şi în Tine 
este toată nădejdea mea şi Ţie slavă înalţ, acum şi 

pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a pa hra, a Sfântului Macarie cel Mare: 

N >, oamne, Cel ce cu multă bunătatea Ta şi cu 
€ la îndurările Tale cele mari mi-ai dat mie, 

= robului Tău, de am trecut timpul nopții 
acesteia fără ispită de toată răutatea pizmaşului, Tu 
Însuţi Stăpâne, Făcătorule a toate câte sunt, învred- 
niceşte-mă cu adevărată lumina Ta, ca să fac voia Ta 
cu inimă luminată, acum şi pururea şi în vecii vecilor. 
Amin. 


Pravila monahală 


Rugăciunea a cincea: 
> oamne, Dumnezeule, Atotţiitorule, Care 
€ la primeşti de la puterile Tale cele cereşti 
= cântarea Sfintei Treimi, primeşte şi de la noi, 
nevrednicii robii Tăi, cântarea Sfintei Treimi şi ne 
dăruieşte ca, în toţi anii vieţii noastre şi în tot ceasul, 
Ţie slavă să-Ți înălțăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului 
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a șasea: 
N >, oamne Atotțiitorule, Dumnezeul puterilor şi 
la a tuturor trupurilor, Care întru cele de sus 
Z? locuieşti şi spre cele de jos priveşti; Cel ce 
ispiteşti inimile şi rărunchii şi tainele oamenilor le ştii 
cu adevărat; Lumină fără de început şi pururea 
fiitoare, în care nu este mutare sau umbră de 
schimbare; Însuţi, Împărate fără de moarte, primeşte 
rugăciunile noastre pe care le aducem Ție din gurile 
noastre cele necurate, în acest ceas al nopții, 
îndrăznind pentru mulţimea milelor Tale. Lasă nouă 
greşelile ce am făcut înaintea Ta: cu cuvântul, cu 
lucrul, din ştiinţă şi din neştiinţă. Curăteşte-ne pe noi 
de toate întinăciunile trupeşti şi sufleteşti, făcân- 
du-ne pe noi casă Cinstitului şi Sfântului Tău Duh. 
Şi ne dăruieşte nouă cu inimă veghetoare şi curată să 
trecem toată noaptea acestei vieţi, aşteptând lumi- 
nata şi sfânta zi a Unuia-Născut Fiului Tău, a 
Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru lisus 


n) Rugăciunile dimineții 15 | 
Hristos, când va veni pe pământ cu slavă să judece pe 
toți şi să plătească fiecăruia după faptele lui. Ca să 
nu fim aflați zăcând şi dormitând, ci priveghind şi 
„ sculați în lucrarea poruncilor Lui şi să fim gata a intra 
în bucuria şi cămara slavei Lui celei dumnezeieşti, 
unde este glasul cel neîncetat al celor ce Te laudă şi 
nespusa dulceaţă a celor ce văd pururea frumusețea 
cea nespusă a slavei Tale. Că Tu eşti lumina cea 
adevărată, Care luminezi şi sfințeşti toate, şi pe Tine 
Te laudă toată făptura în veci. Amin. 


Rugăciunea a şaptea: 

o je Tine Te binecuvântăm, Dumnezeule 
l t Preaînalte şi Doamne al milelor, Cel ce faci 

a cu noi pururea lucruri mari şi cu anevoie de 
urmat, slăvite şi prea minunate, care nu au număr. 
Cel ce ne-ai dat nouă somn spre odihna nepuţintelor 
noastre şi spre repaos de ostenelile trupului, mulţu- 
mindu-Ţi că nu ne-ai pierdut pe noi cu fărădelegile 
noastre, ci după obicei Te-ai arătat lubitor de oameni 
şi ne-ai ridicat pe noi a mâneca şi a slăvi stăpânirea 
Ta. Pentru aceea ne rugăm bunătăţii Tale celei 
neasemănate: luminează ochii gândului nostru şi 
ridică mintea noastră din somnul cel greu al lenei şi 
ne deschide gura noastră şi o umple de laudele Tale, 
ca să putem în liniște a cânta, a striga şi a ne 
mărturisi pururea Ţie, Dumnezeului Celui slăvit în 
toate şi de toţi, Tatălui Celui fără de început, împre- 


a 


16 Pravila monahală 


ună şi Unuia-Născut Fiului Tău, şi Preasfântului şi 


Bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea á opla, á Sfântului Joan Gură de Aur: 


Pentru ceasurile nopții: 
N >, oamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău 
€ la cel ceresc. Doamne, izbăveşte-mă de chinu- 
= rile cele veşnice. Doamne, de am greşit fie cu 
mintea, fie cu gândul, sau cu cuvântul, sau cu lucrul, 
iartă-mă. Doamne, izbăveşte-mă de toată neştiința 
şi uitarea, de neîndrăznirea şi de nesimţirea cea 
împietrită. Doamne, izbăveşte-mă de toată ispitirea. 
Doamne, luminează-mi inima pe care a întunecat-o 
pofta cea rea. Doamne, eu ca un om am greşit, iar Tu 
ca un Dumnezeu îndurător, miluieşte-mă, văzând 
neputinţa sufletului meu. Doamne, trimite mila Ta în 
ajutorul meu, ca să preaslăvesc Preasfânt Numele 
Tău. Doamne lisuse Hristoase, scrie-mă pe mine, 
robul Tău, în Cartea Vieţii şi-mi dăruieşte sfârşit bun. 
Doamne Dumnezeul meu, deşi n-am făcut niciun 
bine înaintea Ta, dă-mi, după harul Tău, să pun 
început bun. Doamne, stropeşte inima mea cu roua 
harului Tău. Doamne al cerului şi al pământului, 
pomeneşte-mă pe mine, păcătosul, ruşinatul şi 
necuratul robul Tău, întru împărăţia Ta. Amin. 


Rugăciunile dimineţii 17 


Pentru ceasurile zilei: 

N > oamne, primeşte-mă întru pocăință. Doam- 
la ne, nu mă lăsa pe mine. Doamne, nu mă 
= duce pe mine în ispită. Doamne, dă-mi 

cuget bun. Doamne, dă-mi lacrimi şi aducere aminte 

de moarte şi umilinţă. Doamne, dă-mi cuget să 
mărturisesc toate păcatele mele. Doamne, dă-mi 
smerenie, curăţie şi ascultare. Doamne, dă-mi 
răbdare şi voie nebiruită şi blândeţe. Doamne, 
sădeşte în mine rădăcina bunătăţilor şi frica Ta în 
inima mea. Doamne, învredniceşte-mă să Te iubesc 
cu tot sufletul şi gândul meu şi să fac în toate voia Ta. 

Doamne, apără-mă de oamenii gâlcevitori, de 

diavoli, de patimile trupeşti şi de toate celelalte 

lucruri necuvioase. Doamne, ştiu că faci precum vrei 

Tu, deci să fie şi întru mine, păcătosul, voia Ta, că 

binecuvântat eşti în veci. Amin. 


Rugăciunea a noua, călre Sân tul Í, nger, păzitorul viefii- 
Q © ngerule cel sfânt al lui Hristos, către tine cad 
A şi mă rog, păzitorul meu cel sfânt, care eşti 
dat mie de la Sfântul Botez spre păzirea 
sufletului şi a păcătosului meu trup. lar eu, cu lenea 
mea şi cu obiceiurile mele cele rele, am mâniat 
preacurată lumina ta şi te-am izgonit de la mine prin 
toate lucrurile cele de ruşine: cu minciunile, cu 


clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia, cu 
neplecarea, cu neiubirea de fraţi şi cu ţinerea de 


Pravila monahală 


minte a răului, cu iubirea de argint, cu desfrânarea, 
cu mânia, cu zgârcenia, cu mâncarea cea fără de 
saţiu, cu beţia, cu multa vorbire, cu gândurile cele rele 
şi viclene, cu obiceiurile cele rele şi cu aprinderea spre 
desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea 
trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele 
cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să 
cauţi spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat? 
Sau cu ce ochi, îngerule al lui Hristos, vei căuta spre 
mine, cel ce m-am încurcat aşa de rău în lucrurile 
cele întinate? Sau cum voi putea să-mi cer iertare 
pentru faptele mele cele amare, rele şi viclene, în care 
cad în toate zilele şi nopţile şi în tot ceasul? De aceea 
cad înaintea ta şi mă rog, păzitorul meu cel sfânt, 
milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi-mi fii mie 
într-ajutor şi sprijinitor asupra pizmaşului meu celui 
rău, cu sfintele tale rugăciuni, şi împărăției lui 
Dumnezeu mă fă părtaş, cu toţi sfinţii, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a zecea, câlre 
Preaslânla Născăloare de Dumnezeu: 
| 2 | reasfântă Stăpâna mea de Dumnezeu 
AS Născătoare, cu sfintele şi preaputernicele 
S a tale rugăciuni izgoneşte de la mine, smeritul 
şi ticălosul robul Tău, deznădăjduirea, uitarea, necu- 
noştința, nepurtarea de grijă şi toate gândurile cele 
întinate, cele rele şi hulitoare de la ticăloasa mea 


P) Rugăciunile dimineții 19 | 
inimă şi de la întunecata mea minte. Şi stinge văpaia 
poftelor mele, că sărac sunt şi ticălos. Şi mă izbăveşte 
de multe rele şi aduceri-aminte şi năravuri, şi de 
toate faptele cele rele mă slobozeşte. Că binecuvân- 
tată eşti de toate neamurile și preacinstitul tău nume 
se slăveşte în vecii vecilor. Amin. 


All rugăciune că fre 
Preastânta Născăloare de Dumnezeu: 

Q ha mea cea prea bună şi nădej- 

A K dea mea, Născătoare de Dumnezeu, primi- 

toarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, 

bucuria celor mâhniți, acoperirea celor necăjiţi, vezi 

nevoia mea, vezi necazul meu; ajută-mă ca pe un 

neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul 

meu îl ştii; dezleagă-l precum vrei, că n-am alt ajutor 

afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă 

mângâietoare bună afară de tine, Maica lui 

Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii 
vecilor. Amin. 


Rugăciune către Sfântul al cărui nume îl porți 
x oagă-te lui Dumnezeu pentru mine, 


nezeu, (numele), căci eu cu osârdie alerg către 
tine, cel grabnic ajutător și rugător înaintea lui 
Dumnezeu pentru sufletul meu. 


Iar de ai vreme și bună voinfá, citeşte și aceste rugăciuni: 


Pravila monahală 

Rugăciune d dimineală, a cuviosului Sofronie Saharov: 
Q mpărate Sfinte, Cel ce ești mai înainte de 
A toți vecii, Fiul Tatălui și Cuvântul Lui Cel 
împreună fără de început şi împreună 
veşnic, lisuse Hristoase, Făcătorul cerului şi al 
pământului, Ziditorul meu, Care prin atotziditoare 
porunca Ta ai scos toate dintru neființă și pe mine 
întru această viață m-ai adus, Cel ce ai binevoit a-mi 
dărui în scăldătoarea Botezului harul nașterii celei de 
Sus în Sfântul Duh și a pune pecetea Darului 
Acestuia pe mădularele trupului meu în Sfânta Taină 
a Mirungerii, Cel ce ai pus în inima mea dorul de a 
Te căuta pe Tine, Unul Dumnezeu Cel Adevărat, auzi 
rugăciunea mea. Că nici lumină am, nici bucurie, nici 
înţelepciune, nici viaţă, nici putere afară de Tine; dar 
nici vrednic nu sunt, pentru mulțimea păcatelor mele, 
să caut către Tine, Dumnezeul meu; ci, pentru 
Cuvântul Tău, că „tot ceea ce veți cere în rugăciune, 
crezând, veți primi” şi „tot ce veţi cere întru Numele 
Meu voi face vouă”, îndrăznind strig către Tine: 
binecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care mi-ai 
dat-o pentru negrăită bunătatea Ta; și mă învred- 
nicește, ca toată fapta și cuvântul din ziua ce încep 
acum, să le săvârșesc pentru Tine, spre slava Ta, în 
frica Ta, după voia Ta, în duhul întregii cugetări și al 
curăţiei, al smeritei cugetări, al răbdării, al dragostei, 
al blândeţii, al păcii, al bărbăţiei, al înţelepciunii, cu 


n) Rugăciunile dimineții 21 i 
rugăciune, și în tot ceasul amintindu-mi că pretu- 
tindinea eşti. Aşa, Doamne, pentru nemărginită 
bunătatea Ta, cu Duhul Tău cel Sfânt mă povățuieşte 
întru tot lucrul şi cuvântul cel bun, şi-mi dăruieşte 
fără poticnire să trec toată calea vieţii înaintea Feţei 
Tale, ca nici o fărădelege să mai adaug dreptăţii pe 
care ai descoperit-o nouă. Doamne, Cel mare si mult 
milostiv, îndură-Te spre mine cel ce rău mă pierd; să 
nu ascunzi Faţa Ta de la mine, nici căile mântuirii 
Tale; iar de mă va duce voia mea cea stricăcioasă pe 
alte căi, atunci nu mă cruța, Mântuitorul meu, şi cu 
sila mă întoarce la calea Ta cea sfântă. Căci Tu, 
cunoscătorule de inimi, Cel bun, cunoşti toată 
nimicnicia mea şi nebunia, toată orbirea mea și toată 
nepriceperea; dar și durerea inimii mele şi suspi- 
nurile sufletului meu înaintea Ta sunt. Pentru 
aceasta mă rog ie: auzi-mă în scârba mea, 
întărește-mă de Sus cu puterea Ta; ridică-mă pe 
mine, cel doborât de păcat, slobozește-mă pe mine, 
cel robit de patimi, tămăduieşte-mi toată rana cea 
ascunsă, curătește-mă de toată întinăciunea tru- 
pului și a duhului; păzeşte-mă de tot lucrul și 
cuvântul stricător de suflet, de toată mişcarea cea 
Jăuntrică şi cea dinafară, neplăcută ie și aproapelui 
meu nefolositoare. Arată-mi, Doamne, calea în care 
voi merge, Însuţi mă învaţă ce se cade să grăiesc; iar, 
de este voia Ta să tac, învaţă-mă cum, în duhul păcii 


Pravila monahală 


să tac, nu scârbind, nici smintind pe fratele. Rogu-mă 

ie, lege pune mie în căile poruncilor Tale și nu mă 
lăsa până la suflarea mea cea mai de pe urmă să mă 
înstrăinez de lumina așezămintelor Tale, până ce va 
fi porunca Ta, singura lege a întregii mele firi, şi cea 
vremelnică şi cea veșnică. Dăruiește-mi mie, 
Doamne, să ajung la cunoștința adevărului Tău. 
Prelungeşte-mi viața până voi aduce Ție roadă de 
pocăință adevărată. Să nu mă iei la jumătatea zilelor 
mele, nici în ceasul întunecării mele, ci, înainte de a 
mă întoarce în pământul din care am fost luat, 
binevoiește să mă întorc la Tine, Dumnezeul meu, şi, 
mai înainte de a părăsi această viață, să vadă sufletul 
meu slava fiilor Învierii. lar când, întru adâncul 
înţelepciunii Tale, ai rânduit a pune capăt vieţii mele 
pe pământ, atunci, mai înainte, fă mie cunoscută 
moartea mea, ca să se gătească sufletul meu spre a 
Te întâmpina. În ziua aceea, cea mare şi sfântă mie, 
fii cu mine Doamne, și dăruieşte mie bucuria cea 
negrăită a mântuirii Tale. Curăţeşte-mă de toată 
greșeala cea văzută și cea ascunsă, și de toată 
fărădelegea ce se tăinuiește întru cele dinlăuntru ale 
mele, și mă învredniceşte să aduc răspuns bun 
înaintea scaunului cel înfricoşat al judecății Tale. Că 
Singur ești Acoperitorul cel Sfânt, si Atotputernic, și 
Apărătorul vieţii mele, și Ție rugăciunile mele aduc și 
cuvântările de slavă, acum şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunile dimineţii 23 
Rugăciunea S/areilor de la plina: 
> oamne dă-mi să întâmpin cu linişte sufle- 
€ la tească tot ce-mi va aduce ziua de astăzi. 
= Doamne, dă-mi întru totul să mă supun voii 
Tale Sfinte. În tot ceasul acestei zile povăţuieşte-mă 
şi ajută-mă în toate. Toate câte le voi auzi şi mi se vor 
întâmpla în această zi, învaţă-mă să le primesc cu 
sufletul liniştit şi cu credinţă tare, că pentru toate este 
Sfântă voia Ta. În toate cuvintele şi faptele mele 
călăuzeşte-mi gândurile şi simţămintele. În toate 
întâmplările neprevăzute, fă să nu uit că totul este | 
trimis de către Tine. Doamne, învaţă-mă să mă port X 
cu dreptate şi înţelepciune cu toţi fraţii mei, să nu < 
tulbur şi să nu supăr pe nimeni. Doamne, dă-mi | 
putere să duc povara zilei şi toate câte mi se vor 
întâmpla în această zi cu pace în suflet. Doamne, 
călăuzeşte-mi voia mea şi învaţă-mă să mă rog, să 
cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert şi să iubesc. 
Amin. 


Apoi: 

` 4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(2) Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= £ fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumne- 
zeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu 


TOCA ===>, ===> ==, = ea, er fer, er ei, fe fe, ez, ez SI 


| 24 Pravila monahală i 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 

? Născătoare de Dumnezeu, te mărim. S 
| Slavă... Și acum... Doamne miluieşte (de 3 ori) şi: y 


| Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Z Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 

. . . . y 
miluieşte-ne pe noi. Amin. À 


d ÎUGĂGINNIRE DE SFARÄ $ 


y După Kugăciunile Î ncepătoare (pag. a se cilesc /roparele de umilință: Y 
1 Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, | 
l că nepricepându-ne de nici un răspuns, această % 
rugăciune aducem Ție, ca Unui Stăpân, noi, păcă- 
Ųų toşii robii Tăi, miluiește-ne pe noi. ) 
f Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh y 
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am 
 nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni |» 
í fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv 
și ne izbăveşte pe noi de vrăjmașii noştri, că Tu eşti 


NIN IN INSA ASAN ANANIA NA SAS SI Li) 
Ñ Y N 


Pravila monahală 


Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toţi 
lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Uşa milostivirii deschide-o nouă, Preabinecuvân- 
tată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu 
pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim 
prin Tine din nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului 


creştinesc. 
Apoi Doamne miluiește (de 12 ori). Slavă... Și acum..., şi: 


Rugăciunea întâi a Sfântului Macarie cel Mare 
către Dumnezeu Tată] 

> umnezeule cel veşnic și Împărate a toată 
€ la făptura, Cel ce m-ai învrednicit a ajunge 
= până în acest ceas, iartă-mi păcatele ce am 
făcut în această zi: cu lucrul, cu cuvântul, şi cu 
gândul, şi curăţeşte, Doamne, smeritul meu suflet, de 
toată întinăciunea trupului și a sufletului. Şi-mi dă, 
Doamne, în această noapte, a trece somnul în pace, 
ca sculându-mă din ticălosul meu aşternut, bine să 
plac Preasfântului Tău nume, în toate zilele vieţii 
mele, și-mi ajută cu harul Tău să calc pe vrăjmașii cei 
ce se luptă cu mine, pe cei trupești şi pe cei fără de 
trup. lIzbăvește-mă Doamne de gândurile cele 
deşarte, care mă întinează şi de poftele cele rele, că a 
Ta este împărăţia, puterea și slava, a Tatălui şi a 
Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii 
vecilor. Amin. 


Rugăciunile de seară 27 
Rugăciunea a doua, a S nua Antioh, 
călre Domnul nostru Iisus Hristos 

© Ş totțiitorule Cuvinte al Tatălui, Însuţi fiind 
AN desăvârşit, Iisuse Hristoase, pentru multă 
AW i? nilostivirea Ta, nu Te dezlipi de mine, 
robul Tău, ci odihnește întru mine pururea, lisuse, Cel 
ce ești Păstor bun oilor Tale. Nu mă da ispitei 
șarpelui, nici nu mă lăsa în pofta satanei, că sămânţa 
putrejunii este întru mine. Tu, Doamne Dumnezeule, 
Celui ce ne închinăm, Împărate Sfinte Iisuse Hris- 
toase, păzește-mă cu lumina cea neîntunecată, cu 
Duhul Tău cel Sfânt, cu Care ai sfinţit pe ucenicii Tăi. 
Dă-mi Doamne și mie, nevrednicului robului Tău, 
mântuirea Ta în aşternutul meu. Luminează mintea 
mea cu lumina înţelegerii Sfintei Tale Evanghelii, 
sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea cu 
curăţia cuvintelor Tale, trupul meu cu patima Ta cea 
nebiruită, cugetul meu cu smerenia Ta îl păzeşte, și 
mă ridică în vreme cuvioasă spre a Ta slăvire, că 
preaslăvit ești cu Cel fără de început al Tău Părinte și 

cu Preasfântul Duh, în veci. Amin. 


Rugăciunea â /reia, că he S/ân ful Duh 
N W oamne, Împărate Ceresc, Mângâietorule, 
€ la Duhul adevărului, milostivește-Te spre 
= mine, păcătosul robul Tău, și mă miluieşte 
şi-mi iartă mie, nevrednicului toate câte am greșit Ție 
astăzi ca un om, şi nu numai ca un om, ci şi mai rău 


Pravila monahală 


decât dobitocul. Păcatele mele cele de voie şi cele fără 
de voie, cele ştiute și cele neștiute, care sunt din 
tinereţe şi din obiceiul cel rău şi care sunt din voia cea 
slobodă şi din lene: ori de m-am jurat cu numele Tău, 
ori de L-am hulit în gândul meu, sau pe cineva am 
ocărât, sau pe cineva am clevetit în mânia mea, sau 
am scârbit, sau de ceva m-am mâniat, sau am minţit, 
sau fără de vreme am dormit, sau vreun sărac a venit 
la mine și nu l-am socotit, sau pe fratele meu l-am 
scârbit, sau m-am sfădit, sau pe cineva am osândit, 
sau m-am mărit, sau m-am trufit, sau stând la 
rugăciune mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei 
lumi, sau răzvrătire am cugetat, sau prea m-am 
săturat, sau m-am îmbătat, sau nebunește am râs, 
sau ceva rău am cugetat, sau frumuseţe străină am 
văzut şi cu dânsa mi-am rănit inima, sau ce nu se 
cade am grăit, sau de păcatul fratelui meu am râs, iar 
păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu 
m-am îngrijit, sau altceva rău am făcut și nu-mi 
aduc aminte; că acestea toate şi mai mari decât 
acestea am făcut. Miluieşte-mă, Stăpâne şi Făcătorul 
meu, pe mine leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă 
ușurează, mă slobozeşte şi mă iartă, ca un Bun şi de 
oameni lubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu 
păcătosul, necuratul și ticălosul și să mă închin, să 
cânt și să preaslăvesc preacinstit Numele Tău, 
împreună cu al Tatălui și cu al Unuia-Născut 


Fiului Său, acum și pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a patra 
N > oamne Dumnezeul nostru, orice am greșit în 
€ la această zi: cu cuvântul, cu gândul, şi cu 
= lucrul, ca un Bun şi lubitor de oameni, iartă- 
mi. Somn cu pace și fără scârbă dăruiește-mi. Pe 
îngerul Tău cel apărător îl trimite să mă acopere și să 
mă păzească de tot răul; că Tu ești păzitorul sufle- 
telor și trupurilor noastre şi Ție slavă înălțăm, Tatălui 
și Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea și în vecii 
vecilor. Amin. 
Rugăciunea a cincea 

N > oamne, Dumnezeul nostru, în Care am 
€ la crezut şi al Cărui nume mai vârtos decât tot 
= numele Îl chemăm, dă-ne nouă iertare 
sufletului și trupului, celor ce mergem spre somn; 
păzeşte-ne de toată nălucirea și de întunecata 
dulceaţă, potoleşte pornirea poftelor, stinge aprin- 
derea zburdării trupești şi ne dă în curăţie a vieţui cu 
lucrurile și cu cuvintele, ca dobândind viaţă cu fapte 
bune, să nu cădem din binele Tău cel făgăduit, că 

bine eşti cuvântat în veci. Amin. 


Rugăciunea a șasea, călre Preasfânia Născăloare de Dumnezeu 
O 2 | reacurată și binecuvântată de Dumnezeu 
4 l Născătoare Marie, Maica cea bună a 
S XS Bunului Împărat, varsă mila Fiului Tău şi 


Rugăciunile de seară 29 


Pravila monahală 


Dumnezeului nostru, spre pătimașul meu suflet, și cu 
rugăciunile tale mă îndreptează spre fapte bune, ca 
cealaltă vreme a vieţii mele, fără prihană să o trec, 
și pentru tine Raiul să dobândesc, Fecioară de 
Dumnezeu Născătoare, care ești una curată și 
binecuvântată. 


Rugăciunea a şaptea, că, /re Sfântul Îi nger, păzitorul viefii 
Q S ngerul lui Hristos, păzitorul meu cel sfânt şi 
v acoperitorul sufletului şi al trupului meu, 
iartă-mi toate câte am greşit în ziua de 
astăzi, și de toată viclenia vrăjmașului meu celui 
potrivnic mă izbăveşte, ca să nu mânii cu nici un 
păcat pe Dumnezeul meu; și te roagă pentru mine 
păcătosul si nevrednicul rob, ca să mă arăţi vrednic 
bunătății şi milei Preasfintei Treimi şi Maicii 
Domnului meu lisus Hristos şi tuturor sfinților. Amin. 


Condacul Născăloarei de Dumnezeu: 
CA Ş părătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţu- 
miri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, 
AW g Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci 
ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne din 


toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Maică, 
pururea fecioară. 


Fecioară, care eşti pururea slăvită, de Dumnezeu 
Născătoare, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeul 


n) Rugăciunile de seară 31 i 
nostru, primeşte rugăciunile noastre și le du Fiului 
tău şi Dumnezeului nostru, ca să mântuiască şi să 
lumineze, pentru tine, sufletele noastre. 

Toată nădejdea mea spre tine o pun Maica lui 
Dumnezeu, păzeşște-mă sub acoperământul tău. 

De Dumnezeu Născătoare Fecioară, nu mă trece cu 
vederea pe mine păcătosul, cel ce am nevoie de 
ajutorul tău şi de folosinţa ta, că spre tine nădăj- 
duiește sufletul meu, și mă miluieşte. 


Rugăciunea Sân /ului Ioanichie 
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, 
acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, 
slavă ie. 
Apoi: 


4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine 
EJ Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= £ fericită și prea nevinovată și Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu te mărim. 
Slavă..., Și acum..., Doamne miluiește (de 3 ori). 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


Pravila monahală 
Rugăciunea Sfântului Joan Damaschin 


Aceasta să o zici arătând spre patul fu: 
K D tăpâne, lubitorule de oameni, au doar nu îmi 
% aï va fi mie acest pat groapă? Sau încă vei mai 

REY! lumina cu ziua ticălosul meu suflet? lată 
groapa îmi zace înainte și iată moartea îmi stă de 
faţă. De judecata Ta, Doamne, mă tem, și de munca 
cea fără de sfârşit, dar a face rău nu mai contenesc. 
Pe Tine, Domnul Dumnezeul meu, pururea Te mânii 
și pe Preacurată Maica Ta și pe toate puterile cerești 
şi pe Sfântul Înger, păzitorul meu. Şi ştiu, Doamne, că 
nu sunt vrednic de iubirea Ta de oameni, ci vrednic 
sunt de toată osânda și chinul. Ci, rogu-Te, Doamne, 
mântuiește-mă după mulțimea bunătăţii Tale, că de 
vei mântui pe cel drept, nu-i lucru mare, iar de vei 
milui pe cel curat, nu-i nicio minune, că sunt vrednici 
de mila Ta; ci spre mine păcătosul să faci minuni cu 
mila Ta, ca în aceasta să arăţi iubirea Ta de oameni 
şi să nu biruiască răutatea mea, bunătatea şi 
milostivirea Ta cea nespusă, ci, precum voiești, 
tocmește pentru mine lucrul. 

Apoi zicem cu închinăciune până ha pământ: 

Mă închin ie, Preasfântă Treime, care ești o Fiinţă, 
de viață făcătoare şi nedespărțită: Părinte şi Fiule şi 
Duhule Sfinte; cred întru Tine şi Te mărturisesc şi Te 
slăvesc, Îţi mulțumesc şi Te laud, Te cinstesc, Te 
preaînalţ şi Te rog: miluieşte-mă pe mine, nevredni- 


P) Rugăciunile de seară 33 U 
cul robul Tău, pentru Numele Tău. (2 tei ori) 

? Mă închin ţie, Preasfântă Născătoare de Dumne- 
zeu, care ai arătat nouă lumina cea adevărată cu 
nașterea ta, împărăteasa cerului și a pământului, 
nădejdea celor fără de nădejde, ajutătoarea neputin- 
cioșilor şi împăcarea cu Dumnezeu a tuturor păcă- 
toșilor. Tu mă acoperă şi mă apără de toate nevoile și 
împresurările sufleteşti şi trupești, şi-mi fii folosi- 
toare cu prea puternicele tale rugăciuni. (o închinăciune) 

Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, 
primește această puţină rugăciune și o du Fiului tău 
și Dumnezeului nostru, ca să mântuiască și să ) 
lumineze, pentru tine, sufletele noastre. (o înc/inăciune) 4 

Toate puterile cereşti: Scaunele, Domniile, Începă- / 
toriile, Stăpâniile, Puterile, Heruvimii, Serafimii, | 
Arhanghelii și Îngerii, rugaţi-vă lui Dumnezeu 
pentru mine, păcătosul. (o închinăciune) 

Sfinte şi Mare Proorocule loane, Înaintemergătorule 
și Botezătorul Domnului, cel care ai pătimit pentru 
Hristos și ai luat îndrăzneală către Stăpânul, roagă- 
te pentru mine păcătosul ca să mă mântuiesc pentru 
rugăciunile tale. (o închinăciune) 

Sfinţilor ai lui Dumnezeu: apostolilor, proorocilor, 
mucenicilor, arhiereilor, postitorilor, temătorilor de 
Dumnezeu, drepţilor, locuitorilor în pustie, călugă- 
rilor, patriarhilor, şi toţi sfinţii care ați pătimit pentru 
Hristos şi aţi câștigat îndrăzneală către Stăpânul, 


Pravila monahală 
rugaţi-vă pentru mine păcătosul, ca să mă mântuiesc 
cu rugăciunile voastre. (o închinăciune) 

Sfinte loane Gură de Aur, cu Vasile cel Mare, cu 
Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul, cu făcătorul de 
minuni Nicolae și cu toţi sfinţii începători ai preoţiei, 
ajutaţi-mă şi mă miluiţi cu rugăciunile și ajutorul 
vostru. [e o închinăciune ) 

Toate sfintele femei: mironosițe, muceniţe, temă- 
toare de Dumnezeu şi fecioare, care aţi slujit Mântu- 
itorului Hristos cum se cuvine, rugaţi pe Dumnezeu 
pentru mine, păcătosul. (o închinăciune) 

Cea nebiruită și dumnezeiască putere a cinstitei 
şi de viaţă făcătoarei Crucii Domnului, nu mă lăsa pe 
mine păcătosul, ci mă apără de toată ispita cea 
trupească și sufletească. (o închinăciune) 

Preacurată Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, 
nădejdea tuturor creștinilor, pentru că altă îndrăz- 
neală şi nădejde nu am, fără numai pe tine, cea cu 
totul nevinovată Stăpâna mea și Doamnă de Dum- 
nezeu Născătoare, Maica lui Hristos, Dumnezeului 
meu, pentru aceea mă rog: miluiește-mă și mă 
izbăveşte de toate răutățile mele, și roagă pe 
Milostivul tău Fiu şi Dumnezeul meu ca să miluiască 
ticălosul meu suflet şi să mă izbăvească de veșnicele 
chinuri, şi să mă învrednicească Împărăției Sale. (2 
închinăciune ) 


Sfinte Ingere, păzitorul meu, acoperă-mă cu aripile 


') Rugăciunile de seară 35 | 
bunătății tale şi izgoneşte de la mine toată lucrarea 
cea rea a diavolului și roagă pe Dumnezeu pentru 
mine, păcătosul. (o închinăciune) 


Și apoi, vrând să fe așezi pe asternut. zi aceslea: 

Luminează ochii mei Hristoase Dumnezeule, ca nu 
cumva să adorm în moarte, ca nu cumva să zică 
vrăjmașul meu: întăritu-m-am asupra lui. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. 

Sprijinitor sufletului meu fii, Dumnezeule, că umblu 
prin mijlocul a multor curse, izbăvește-mă de dânsele 
şi mă mântuieşte, Bunule, ca un lubitor de oameni. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Preaslăvită Maică a lui Dumnezeu, care eşti mai 
sfântă decât sfinţii îngeri, neîncetat te cântăm cu 
inima şi cu gura, mărturisind că tu ești de Dumnezeu 
Născătoare, căci cu adevărat ne-ai născut nouă pe 
Dumnezeu întrupat şi te rogi neîncetat pentru 
sufletele noastre. 


Apoi aceste rugăciuni: 
Ù S) jepătată, neîntinată, fără prihană, Prea- 
IA A |» curată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă, 
SN stăpână, care pe Dumnezeu-Cuvântul cu 
oamenii, prin preaslăvită naşterea ta, L-ai unit şi 
firea cea lepădată a neamului nostru cu cele cereşti 
ai împreunat-o; ceea ce eşti singură nădejdea celor 
fără de nădejde şi celor biruiţi ajutătoare; gata 


Pravila monahală 


folositoare celor ce aleargă la tine şi tuturor 
creştinilor scăpare; nu te scârbi de mine, cel păcătos 
şi întinat, care, cu urâte gânduri şi cu cuvinte şi cu 
fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut şi, prin 
lene, dulceților vieţii cu voia rob m-am făcut; ci, ca 
ceea ce eşti Maica lubitorului de oameni Dumnezeu, 
cu iubirea de oameni milostiveşte-te spre mine, 
păcătosul şi întinatul, şi primeşte rugăciunea mea, ce 
se aduce ţie din buze necurate; iar pe Fiul tău şi 
Stăpânul nostru şi Domnul, cu îndrăznirea ta ca o 
Maică cuprinzând, roagă-L să-mi deschidă şi mie 
milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătăţii 
Sale! Şi, trecând greşelile mele cele nenumărate, să 
mă întoarcă la pocăință şi lucrător poruncilor Sale 
iscusit să mă arate. Şi fii lângă mine pururea ca o 
milostivă, milosârdă şi iubitoare de bine, întru 
această viaţă de acum, caldă folositoare şi ajutătoare, 
năvălirile potrivnicilor oprindu-le şi la pocăință 
îndreptându-mă. Şi, în vremea ieşirii mele, ticălosul 
meu suflet păzindu-l şi întunecatele chipuri ale 
viclenilor diavoli departe de acesta izgonindu-le. Şi, 
în ziua înfricoşătoarei judecăţi, de munca cea veşnică 
izbăvindu-mă şi slavei celei negrăite a Fiului tău şi 
Dumnezeului nostru moştean pe mine arătându-mă. 
Pe care să o şi dobândesc, Stăpâna mea, Preasfântă 


P) Rugăciunile de seară 37 U 
de Dumnezeu, Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul 
tău. Cu harul şi cu iubirea de oameni ale Unuia- 
Născut Fiului tău, ale Domnului şi Dumnezeului şi 
Mântuitorului nostru lisus Hristos, Căruia se cuvine 
toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel 
fără de început al Lui Părinte şi cu Preasfântul şi 
Bunul şi de viaţă făcătorul Duhul Lui, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


K D i ne dă nouă, Stăpâne, celor ce mergem spre 

% 3) somn, odihnă trupului şi sufletului; și ne |, 

păzeşte pe noi de întunecatul somn al i 
păcatului şi de toată întunecata și cea de noapte $ 
patimă a dulceţii. Contenește întărâtările patimilor, ! 
stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite 
asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului 
nostru le potolește şi tot gândul nostru cel pământesc 
şi trupesc adoarme-l. Şi ne dăruieşte nouă, Dum- 
nezeule, minte deşteaptă, cuget curat, inimă trează, 
somn uşor şi de toată nălucirea satanei nestrămutat. 
Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriţi întru 
poruncile Tale şi pomenirea judecăților Tale întru noi 
nestricată având-o. Cuvântare de slava Ta în toată 
noaptea ne dăruiește, ca să cântăm și să binecu- 
vântăm şi să slăvim preacinstitul și prea încuviinţatul 
Tău nume, al Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh, 
acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin. 


Pravila monahală 


Preaslăvită pururea Fecioară, binecuvântată de 
Dumnezeu Născătoare, du rugăciunea noastră la 
Fiul tău şi Dumnezeul nostru, şi cere să mântuiască 
prin tine sufletele noastre. 


X D lăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule, greşelile 

i bï noastre, cele de voie şi cele fără de voie, cele 

Acu fapta şi cu cuvântul, cele cu știința și cu 
neştiinţa, cele din noapte şi din zi, cele cu mintea și 
cu gândul. Toate le iartă nouă, ca un bun și iubitor de 
oameni. Pe cei ce ne urăsc şi ne fac strâmbătate 
iartă-i, Doamne. Celor ce ne fac bine, fă-le bine. 
Fraţilor şi rudeniilor noastre dăruieşte-le cererile cele 
către mântuire şi viaţa veşnică. Pe cei ce sunt întru 
neputinţă cercetează-i şi vindecare dăruiește-le. Pe 
cei de pe mare ocârmuiește-i. Cu cei călători 
împreună călătorește. Pe cei din văzduh ocroteşte-i. 
Celor ce ne slujesc și ne miluiesc pe noi iertare 
păcatelor dăruiește-le. Pe cei ce ne-au cerut nouă, 
nevrednicilor, să ne rugăm pentru dânșii miluiește-i, 
după mare mila Ta. Pomenește, Doamne, pe cei mai 
dinainte adormiţi, părinţii şi fraţii noştri, şi-i 
odihneşte unde luminează lumina feței Tale. 
Pomeneşte Doamne, pe fraţii noştri cei din necazuri 
şi-i izbăveşte de toată primejdia. Pomenește, Doam- 
ne, pe cei ce aduc daruri şi fac bine în sfintele Tale 
biserici și le dă lor împlinirea cererilor cele către 
mântuire şi viaţă veşnică. Pomeneşte-ne, Doamne, şi 


P) Rugăciunile de seară 39 U 
pe noi, smeriții, păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi, şi 
luminează mintea noastră cu lumina cunoștinței Tale 
şi ne îndreptează pe calea poruncilor Tale. Pentru 
rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născă- 
toarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, şi ale 
tuturor sfinţilor Tăi, că binecuvântat eşti în vecii 
vecilor. Amin. 


Apoi să-ţi sărufi crucea şi să faci semnul sfintei cruci pe locul unde vrei să te culci, 


de la cap până la picioare, aşijderea și spre hoale laturile, gräind: 


Rugăciunea cinstilei Cruci 
K D ă învie Dumnezeu și să se risipească vrăj- ) 
% bý maşii Lui, să fugă de la Fața Lui cei ce-L < 
A urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul; / 
cum se topește ceara de la faţa focului, aşa să piară | 
dracii de la faţa celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se 
însemnează cu semnul Sfintei Cruci şi zic cu veselie: 
Bucură-te, preacinstită și de viață purtătoare Crucea 
Domnului, care alungi pe draci cu puterea Celui ce 
S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru lisus Hristos, 
și S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și 
te-a dăruit nouă pe Tine, cinstită Crucea Sa, spre 
alungarea a tot pizmașul. O, preacinstită şi de viață 
purtătoare Crucea Domnului, ajută-mi cu Sfânta 
Doamnă Fecioară, Născătoarea de Dumnezeu, şi cu 
toţi sfinţii în veci. Amin. 


A N 
EP ez, ee eee ei eee, ei eee 


i 40 Pravila monahală 

í Îngrădeşte-mă, acoperă-mă şi mă păzeşte, 
Doamne, cu puterea cinstitei și de viață purtătoarei 
Crucii Tale, depărtând de la mine tot răul. Amin. 


În mâinile Tale, Doamne lisuse Hristoase, Dum- 
Ų nezeul meu, îți încredinţez sufletul meu, păzeşte-mă, 
1 binecuvântează-mă, miluieşte-mă după mare mila 
Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale și viață veșnică 
îmi dăruieşte. Amin. 


A N 
o 


o 


o 


o 


oi 
Z 


+ 
sa 


SUL ĂCIURI kA DIEGRITE $ 
TRESYINTE ) 


Rugăciune către Dumnezeu-Tatăl 

© Ş totputernice Stăpâne, înțelepte şi atotbu- $ 
N nule Doamne, Născătorule cel fără de y 
AW E inceput al Fiului celui dintr-o ființă născut | 
şi Purcezător al Sfântului şi Celui de viaţă făcătorul $ 
Tău Duh, veşnic şi pururea fiitor; Însuţi pricinuito- 
rule de purcedere, a Cărui mărire este nemărginită, |, 
slavă nespusă şi milostivire nemăsurată; Cel ce ne-ai { 


AXA A AA 
N 


Pravila monahală 


Tău cel prea scump; Care ne-ai dăruit nouă ne- 
vrednicilor nu numai a Te cunoaşte pe Tine şi a Te 
iubi, dar încă ce este mai scump, că şi Tată a Te 
numi pe Tine ne-ai învrednicit. Mulţumim Ție, Dum- 
nezeule al milostivirii şi al îndurărilor, Cel ce nu 
ne-ai lăsat pe noi, cei ce am călcat porunca Ta, în 
mijlocul păcatului şi în umbra morţii; ci ai binevoit a 
trimite pe pământ, pentru mântuirea noastră, pe 
Unul-Născut Fiul Tău, prin Care şi veacurile s-au 
făcut, ca, prin întruparea Lui şi prin patimile Lui 
cele înfricoşătoare, de chinuirea diavolului şi din 
stricăciunea morţii să ne izbăvim. Mulţumim ie, 
Dumnezeule al dragostei şi al puterilor, că după 
înălţarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor, 
ai trimis şi pe Preasfântul Tău Duh peste aleşii Lui 
ucenici şi apostoli, pentru ca prin puterea propo- 
văduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toată 
lumea s-o lumineze cu lumina cea curată a Evan- 
gheliei Tale. Deci, Însuţi, lubitorule de oameni, 
Stăpâne, ascultă acum rugăciunea cea smerită a 
nevrednicilor fiilor Tăi, că aşa precum ne-ai zidit 
pe noi numai pentru bunătatea Ta şi ne-ai răscum- 
părat pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne şi mân- 
tuieşte pe noi după milostivirea Ta cea neasemă- 
nată; fiindcă din faptele noastre nici urmă de 
pocăință nu avem, ci dreapta răsplătire şi despăr- 


adus pe noi din neființă şi ne-ai cinstit cu chipul 


') Rugăciuni la diferite trebuinte 43 U 
tire de prealuminată fața Ta ne aşteaptă. Că, dacă 
şi pentru tot cuvântul în deşert se va cere de la noi 
răspuns în ziua Judecății şi a răsplătirii, pentru 
„ nenumăratele noastre fărădelegi, cu care am greşit 
înaintea Ta, apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în 
ziua aceea? Pentru aceasta alergăm spre a Ta 
bunătate, care covârşeşte toată mintea şi cuvântul, 
rugându-ne ie: greşit-am, curăţeşte-ne pe noi, 
Doamne; nelegiuit-am, iartă-ne, Stăpâne, mânia- 
tu-Te-am, milostiveşte-Te, îndelung-Răbdătorule. 
Şi păzeşte mai ales mintea, ştiinţa şi inima noastră 
de răutăţile lumii; izbăveşte-ne pe noi şi ne mân- 
tuieşte de viforul cel mult învăluitor al patimilor şi 
al căderilor în păcatele cele ştiute şi neştiute; ne 
îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinţei, al 
dragostei şi al nădejdii vieţii celei veşnice. Adu-Ţi 
aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta; dăruieşte 
nouă toate cererile cele spre mântuire, și mai ales 
viaţă curată şi fără de prihană; învredniceşte-ne 
pe noi a Te iubi pe Tine şi a ne teme din toată 
inima noastră şi a face voia Ta cea sfântă; pentru 
rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născă- 
toarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor. Că Bun 
şi lubitor de oameni Dumnezeul nostru eşti şi Ţie 
slavă şi mulţumire şi închinăciune înălțăm, împre- 
ună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu 
Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh; 


Pravila monahală 
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune către Dumnezeu-Fiul 
pnule-Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dum- 
( ja Cel ce pentru mântuirea noastră ai 

binevoit a Te întrupa şi moarte a pătimi; 
iar acum şi cu preacuratul Tău Trup la cer de-a 
dreapta împreună cu Tatăl şezi şi toată lumea o 
cârmuieşti, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei 
ce suntem jos, care măcar că suntem cu totul înti- 
nați şi nevrednici, însă întru Tine, Mântuitorule şi 
Dumnezeul nostru, credem şi alt mijlocitor şi nădej- 
de a mântuirii nu ştim. Deci, dă-ne nouă, Preabu- 
nule Răscumpărător, ca totdeauna să ne aducem 
aminte de câte chinuri ale sufletului şi ale trupului 
Tău a fost trebuinţă ca să împaci dreptatea cea 
veşnică a părintelui Tău pentru păcatele noastre; şi 
cum Te-ai pogorât de pe cruce până la iad, cu 
preacurat sufletul Tău, ca să ne izbăveşti pe noi de 
puterea chinuirii iadului. lar aducându-ne aminte 
de aceasta, să ne păzim de pofte şi de păcate, care 
au fost pricină de înfricoşătoare patimi şi de moar- 
tea Ta; şi să iubim dreptatea şi virtutea, care sunt 
mai plăcute ie decât tot darul cel adus de noi. 
Deci, ca Cel ispitit după toate, Preabunule, singur ştii 
cât este de mare slăbiciunea duhului şi a trupului 
nostru şi cât de puternic şi viclean este vrăjmaşul 
nostru care umblă ca un leu, căutând pe cine să 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 45 9 
înghită, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul 
Tău atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, păzin- 
du-ne şi acoperindu-ne, povățuindu-ne şi întărin- 
du-ne, bucurând şi veselind duhul nostru. lar noi 
alergând la sânul dragostei şi a îndurării Tale, toată 
viaţa noastră cea vremelnică şi veşnică Ţie să o 
dăm, Stăpânului nostru, Răscumpărătorului şi y 
Domnului; pe Care din adâncul sufletului ÎI rugăm, ? 
ca să ne faci pe noi cu judecăţile pe care le ştii, 
fără de împiedicare a trece la calea aceasta 
întunecoasă a vieţii pământeşti şi a ajunge la căma- 
ra cea dumnezeiască a Ta, pe care ai făgăduitao j 
pregăti tuturor celor ce cred în numele Tău şi < 
urmează dumnezeieştilor Tale învățături. y 


Rugăciune către Domnul lisus Hristos a Sfântului loan 
Gură de Aur 


N > oamne, Dumnezeu meu, Cel mare și înfri- 
€ la coșat, şi preaslăvit, Făcător a toată zidirea 
= văzută şi nevăzută, Cel Ce păzeşti așeză- 
mântul Tău şi dai mila Ta celor care Te iubesc pe Tine 
şi păzesc poruncile Tale, Îți mulțumesc Ție acum și 
totdeauna, pentru toate facerile Tale de bine pe care 
mi le-ai dat, pentru cele arătate și pentru cele 
nearătate. Ca şi până acum, Te laud şi Te slăvesc, și 
Te măresc, pentru milele Tale cele bogate și pentru 
îndurările Tale, pe care, în chip minunat, le-ai arătat 
spre mine, sprijininu-mă încă din pântecele maicii 


4 SAN WNE Z 3 F 
L NESA NE AA NE A NEE A NE A 0 EI 0, 23 
/ S SZ S V 


x 4 N / A 
ea = EN = Ne QE =X ONA aN A aN Aao 


46 Pravila monahală 


mele și întru toate îngrijindu-Te de mine și păzind, şi 


ocârmuind, cu cuvioşie, cele ale mele, numai din 
bunătatea şi din iubirea Ta de oameni. Căci n-ai 
trecut cu vederea smerenia mea pentru nevrednicia și 
împătimirea mea, ci, din iubirea Ta de oameni şi din 
milostivirea Ta, nu ai încetat a-mi face bine și a mă 
păzi. Şi aşa, până la bătrâneţe şi cărunteţe, Dum- 
nezeul meu, să nu mă părăsești. Iisuse Hristoase, 
numele cel bun, dulceaţa, dorirea și nădejdea mea, 
Cel Ce Te-ai făcut om pentru noi și toate cu 
înţelepciune le-ai iconomisit și le-ai întocmit pentru 
mântuirea noastră, mă mărturisesc ie, Doamne, 
Dumnezeul meu, cu toată inima mea, îmi plec 
genunchii trupului și ai sufletului, arătându-Ți Ție, 
Dumnezeul meu, toate păcatele mele. Pleacă-Ți și Tu 
urechea Ta spre rugăciunea mea și iartă păgânătatea 
inimii mele. Am păcătuit, am nelegiuit, am greșit, 
Te-am întărâtat și Te-am amărât pe Tine, bunul meu 
Stăpân și Hrănitor, şi Purtător de grijă. Nu este nici 
un fel de răutate grăită sau negrăită pe care nu am 
făcut-o cu lucrul şi cu cuvântul, întru cunoştinţă şi 
întru necunoştințţă, cu amintirile şi cu gândurile, 
peste măsură păcătuind. Și, de multe ori făgăduind a 
mă pocăi, tot de atâtea ori, întru aceleași păcate am 
căzut. Mai cu lesnire se vor număra picăturile de 
ploaie decât mulțimea păcatelor mele, pentru că au 
covârşit capul meu şi ca o sarcină s-au îngreuiat. 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 47 U 
Căci, din tinerețile mele și până acum, poftelor celor 
necuvioase deschizându-le uşa, porniri neînfrânate 
şi fără de rânduială am uneltit, întinându-mi haina 
Sfântului Botez, cea țesută de sus, biserica trupului 
meu mânjind-o, ticălosul meu suflet prin patimile 
necinstirii cu totul spurcându-l şi toată fărădelegea 
şi nedreptatea lucrând. Pe care, dacă aş vrea cu 
de-amănuntul să le pomenesc, nu-mi va ajunge 
vremea mărturisindu-le. Dar, fiindcă Tu toate le 
ştii, căci nu este zidire nearătată înaintea Ta, toate 
fiind goale și descoperite înaintea ochilor Tăi, nu 
mă pricep ce să grăiesc către Tine, Atotştiutorule. 
Însă şi inima mi se zdrobește, și sufletul și, cu totul, 
întru adâncul nedumeririi mă afund, aducându-mi 
aminte că, pe când păcătuiam, nu am arătat nici 
cea mai mică faptă de pocăință. Și vremea tăierii 
este aproape, sorocul morţii stă de față, dar vremea 
pocăinţei, nicăieri. Pentru aceasta, s-a tulburat su- 
fletul meu şi este plin de durere şi de întristare. 
Căci, nepregătit fiind, când socotesc și cercetez cele 
despre mine, nu găsesc nimic vrednic spre a răs- 
punde, nici vreun chip şi mijloc prin care să mă 
izbăvesc de focul cel veșnic. Dar dacă „dreptul abia 
se mântuiește”, eu, păcătosul, ce voi face? Şi, dacă 
abia după multe scârbe, împărăţia lui Dumnezeu 
este moștenită de cei vrednici, care au umblat pe 
calea vieţii cea strâmtă şi necăjită, atunci eu, întru 


Pravila monahală 


desfătare şi întru neînfrânare totdeauna petrecând, 
cum mă voi învrednici de mântuire? Şi, dacă „toată 
dreptatea omului este ca o zdreanţă lepădată”, dar 
atâta noroi şi nedreptate cum se vor socoti? Şi, dacă 
„pentru un cuvânt deșert, trebuie să se dea seamă”, 
eu, pentru atâtea păcate, ce răspuns potrivit voi 
avea? Vai, suflete, căci, iată, au sporit faptele cele 
rele ale mele! Scurtă este viaţa și iute trece, către 
moarte trimițând. Dar veşnică este munca păcă- 
toşilor, ca şi împărăţia drepţilor. Și viaţa nici uneia 
din ele nu se curmă prin moarte. Deci, ce voi face? 
Ce voi lucra? În ce beznă voi fi aruncat? Înfricoșată 
este moartea, mai ales cea a păcătoşilor, fiindcă și 
rea este. Căci „moartea păcătoșilor cumplită este”, 
dar „cu mult mai înfricoșat lucru este a cădea în 
mâinile Dumnezeului Celui viu”, dintru care nimeni 
nu va putea să mai iasă. Deci, când va veni să Se 
slăvească întru Sfinţii Săi şi să răsplătească fiecă- 
ruia după lucrurile lui, când scaunele se vor pune 
şi nemitarnicul Judecător înfricoşat va şedea, când 
râul cel de foc va trece pe dinainte şi strălucirea, și 
bucuria gătite drepţilor se vor arăta şi toate 
milioanele de îngeri, şi toți oamenii cei din veac, 
împreună cu toată zidirea cea văzută şi cea gândită 
cu cutremur vor sta de faţă, ce voi face eu atunci? 
De ruşine plin fiind, de conștiință mustrat, de toată 
îndrăzneala şi de orice răspuns lipsit, suspin din 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 49 | 
toate părțile. Vai, mie! Ce voi plânge mai întâi, pen- 
tru ce voi suspina apoi, pentru ce mă voi tângui? 
Pentru lipsirea de bunătăți sau pentru chinul 
durerilor? Pentru nesfârşirea muncilor sau pentru 
despărțirea de Dumnezeu? Plângi, ticăloase suflete, 
aducându-ţi aminte de cele ce te vor întâmpina 
după ieșirea din trup, căci vor fi foarte grele şi 
dureroase. Și strigă: Dumnezeule al Puterilor, 
Dumnezeule Cel veşnic, Dumnezeule al milei și al 
îndurărilor, să nu mă părăsești, să nu mă treci cu 
vederea, să nu îndepărtezi de la mine mila Ta! „Ia |, 
aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii ) 
mele!” Că ştiu milostivirea Stăpânului meu, știu s 
nepomenirea de rău a lubitorului de oameni și că \ 
voitor al milei este, Care „nu voiește moartea păcă- 
tosului, ci să se întoarcă și să fie viu”. Şi Care „vo- 
iește ca toți să se mântuiască și la cunoștința 
adevărului să vină”, mai ales, cei ce se întorc de la 
păcat. Căci „nu a venit să cheme pe cei drepți, ci 
pe cei păcătoşi la pocăință”. Şi „nu au trebuință cei 
sănătoși de doctor, ci cei ce rău pătimesc”. Deci, aşa 
aflându-mă şi aşa socotind, nu mă abat de la 
nădejdea cea bună, nici nu deznădăjduiesc de mân- 
tuirea mea. Acum am început a grăi către Domnul 
meu: „Eu sunt pământ și cenușă”, „vierme și nu 
om, ocară a oamenilor și defăimare a poporului”. 
„Dă-mi mie cuvânt, ca să-mi deschid gura mea”, 


Pravila monahală 


Cel Ce dai rugăciunea celui ce se roagă, căci „toată 
darea cea bună şi tot darul desăvârșit de sus este, 
pogorându-se de la Tine, Părintele luminilor”, ca să 
1 mă rog după cuviinţă şi să cer cele de folos, și să 
nu mă întorc smerit şi ruşinat, ci dobândind cele ce 
am nădăjduit. Şi aşa mă voi duce, bucurându-mă 
înru deplina adeverire a inimii. Miluiește-mă, 
i Dumnezeule, după mare mila Ta, că spre Tine a 
nădăjduit sufletul meu. Miluiește-mă, Doamne, că 
neputincios sunt. Doctorul sufletelor și al trupurilor, 
ca şi cum aș sta înaintea înfricoșătorului Tău scaun |! 
de judecată, ca și cum m-aș atinge de preacuratele ) 

) 


Tale picioare, aşa mă rog şi cer, cu inimă zdrobită 
şi smerită: curățeşte-mă pe mine, păcătosul, iartă-mi 
mie, netrebnicului și smeritului. Caută din sfânt 
lăcașul Tău spre ticăloşia mea, priveşte dintru 
înălțimile Tale cele sfinte spre rugăciunea smeri- 
tului robului Tău și nu trece cu vederea rugăciunea 
mea. „Slăbește-mă, ca să mă odihnesc mai înainte 
de a mă duce” acolo de unde nu mă voi mai întoarce. 
Ca un om am păcătuit, ca un Dumnezeu, iartă-mă. 
Căci Tu cunoşti, Stăpâne, alunecarea lesnicioasă a 
firii omenești și cum că „plecat este cugetul omului 
cu osârdie spre cele rele încă din tinerețe”. Adu-Ți 
aminte că din pământ suntem. Adu-Ţi aminte că 
numai Tu singur ești curat și fără de prihană, şi 
neîntinat, iar noi toți întru certări şi pedepse sun- 


tem. Adu-Ți aminte de îndurările Tale cele din 
veac şi de mila Ta şi să nu mă osândeșşti pentru 
fărădelegile mele, nici să-mi răsplăteşti după 
păcatele mele. Știu mulțimea fărădelegilor mele, că 
mare este şi fără număr. Dar ştiu şi noianul iubirii 
Tale de oameni, că nemărginit este și nebiruit. Că 
Tu eşti Cel Ce ridici păcatele lumii, Care Te-ai 
pogorât din cer pe pământ, ca să cauţi oaia cea 
rătăcită şi pierdută, Păstorul Cel bun, Cel Ce Îţi pui 
sufletul pentru oi și ai venit în lume, să mântuiești 
pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. 
Miluiește, Milostive, făptura mâinilor Tale. Să nu Te 
scârbeşti de mine, nevrednicul, ci îndură-Te spre 
făptura Ta. Cel Ce pentru mine cruce ai răbdat și 
răni ai pătimit şi m-ai vindecat. Unge rănile mele 
cu leacul milostivirii Tale şi cu buretele iubirii Tale 
de oameni. Căci toate le poți și nimic nu Îţi este Ţie 
cu neputinţă. Dă umilinţă inimii mele celei împietrite, 
ușurează-mi greutatea conștiinței, primeşte lacri- 
mile mele și suspinarea mea, ca pe ale desfrânatei 
şi ca pe ale lui Petru, cel dintâi dintre Apostoli. 
Primește-mi această puţină mărturisire şi pocăință, 
Cel Ce ai primit gândul cel bun al tâlharului pe 
cruce. Primește rodul buzelor mele, ca pe o jertfă 
vie, bine primită întru miros de bună mireasmă. 
Te rog, îmblânzeşte-Te şi înduplecă-Te! A păcătuit 
și Manase împăratul, dar nu s-a pierdut, pentru că 


Pravila monahală 


s-a căit. A păcătuit şi David mai înainte de acela, 
dar, plângându-și păcatul, a fost miluit. Multe pilde 
de acest fel am, care potolesc și mângâie mâhnirea 
mea, care gonesc de la mine deznădejdea și hrănesc 
nădejdea mântuirii mele. Mângâie şi Tu inima mea, 
Părintele îndurărilor şi Dumnezeule a toată mân- 
gâierea. Odihneşte-o şi fă-i bine cu izvorul milei 
Tale şi al bunătăţilor. Multe lucruri ai făcut din 
veac, mari şi minunate, slăvite și înfricoşate, cărora 
nu este număr. lar dacă pe mine, desfrânatul, mă vei 
mântui, mai multă și mai mare minune vei face. Că 
atât de mare este puterea milostivirii şi a iubirii 
Tale de oameni, încât şi din noroi mărgăritar face şi, 
din fiu al gheenei, fiu al Împărăției săvârşeşte. Şi 
încă voi striga către Domnul meu și către Dumne- 
zeul meu mă voi ruga: Ocârmuiește rămășiţa vieţii 
mele după voia Ta. Întărește-mă întru frica Ta. 
Întemeiază-mă întru dragostea Ta şi, cu mulțimea 
bunătăţii Tale, sfârşit bun şi vrednic iubirii Tale de 
oameni dăruiește-mi. Caută cu milă și cu iubire de 
oameni spre oasele mele și spre încheieturile mele, 
și spre toată alcătuirea făpturii mele și la loc de 
repaos și de odihnă călăuzește ticălosul meu suflet 
și așează-l acolo. Căci multe locașuri sunt la Tine, 
fiecăruia după vrednicie împărţindu-i. Şi încă mă 
rog și cer: Dă, Doamne, și dar de pricepere ne- 
vredniciei mele, ca să înţeleg cele bineplăcute Ție și 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 53 U 
mie de folos. Și nu numai să le înțeleg, ci să le și 
împlinesc, ca să nu fiu biruit şi să nu fiu dus 
împreună cu cei răi, să nu făptuiesc cele necuvi- 
oase. Şi-mi dă să mă smeresc împreună cu cei 
smeriţi, cu cei ce pătimesc împreună să pătimesc, 
celor ce greşesc, să le iert. Pentru că știu că, de nu 
voi ierta, nu mi se va ierta. Pentru aceasta, mă rog: 
lartă toate tuturor celor ce îmi greșesc mie, căci nu 
ei sunt de vină, ci eu, ticălosul, cel ce nu fac voia Ta 
și nu păzesc poruncile Tale. Celor ce mă iubesc 
pe mine, răsplăteşte-le cu bogatele tale daruri. Pe 
părinţii şi fraţii cei duhovnicești pe care mi i-ai 
dat, miluieşte-i, Milostive, ca și pe mine, cu jude- 
căţile care le ştii, îndurându-Te cu iubire de 
oameni. Aceste cuvinte ale rugăciunii mele să mijlo- 
cească pentru mine şi cât trăiesc, și după ce voi 
muri eu. Să se îndrepteze mărturisirea aceasta și 
lacrimile, ca o tămâie înaintea Ta. Aştept în fiecare 
zi moartea cea de netrecut. Trupul meu cel ticălos 
îngropării dându-se, se va strica și Tu îl vei învia, 
Dătătorule de viaţă, nepieritor, în vremea Învierii. 
lar duhul meu în mâinile Tale îl pun. Odihnește, 
Sfinte Stăpâne, întru lumina viilor şi în lăcașul celor 
ce se veselesc și pe părinţii, strămoșii şi fraţii mei, 
robii Tăi binecredincioși, și pe cei ce mi-au poruncit 
mie, nevrednicului, să mă rog pentru dânșii şi tu- 
turor celor ce întru bună credință s-au săvârşit, 


Pravila monahală 
iartă-le. Căci, deși am păcătuit, dar nu ne-am 
depărtat de la Tine, nici „am întins mâinile noastre 
către dumnezeu străin”, ci pe Tine Te-am cunoscut, 
pe Tine Te-am iubit și întru Tine am crezut, și Ție 
ne închinăm, Unuia Dumnezeu în Treime, către Tine 
ne rugăm și întru Tine nădejdile mântuirii le punem. 
Miluiește-ne pe noi după mare mila Ta și ne 
sălășluiește întru Împărăţia Ta cea cerească. Cu 
adevărat, Doamne al meu, Doamne, aşa să se facă 
acestea întru noi, cei ce nădăjduim spre Tine, pentru 
multa și necovârșita bunătate a Ta şi pentru 
milostivirea și iubirea Ta de oameni, cea negrăită, 
pentru rugăciunile preaslăvitei, prealăudatei, prea- 
binecuvântatei şi cu dar dăruitei, Preasfintei Stă- 
pânei noastre de Dumnezeu Năsătoare și pururea 
Fecioarei Maria, ale Puterilor celor cereşti și 
înţelegătoare şi ale tuturor Sfinţilor care din veac 
bine Ţi-au plăcut ie. Amin. 


Rugăciune către Dumnezeu-Duhul Sfânt 

Q mpărate Ceresc, Preabunule Mângâie- 
A torule, Duhule al adevărului, Cel ce din 
Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru 

Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al 
darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împarţi 
precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am 
sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută 
spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 55 U 
sălăşluieşte întru noi şi curățeşte sufletele noastre, 
ca să ne putem face locaş Preasfintei Treimi. 

Aşa, o, Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia 
noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe 
ele cu ungerea Ta cea vindecătoare. Luminează 
mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii 
şi a celor ce sunt în lume; înviază conştiinţa noastră, 
ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a 
face şi ce se cuvine a lepăda; îndreptează şi înnoieşte 
inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua şi 
noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase. Îmblân- 
zeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătă- 
toare de rouă văpaia patimilor, prin care se întu- 
necă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu. 
lar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stă- 
pânire şi al grăirii în deşert goneşte-l de la noi. Și 
ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul 
blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele 
slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe 
calea sfintelor porunci. Şi aşa, ferindu-ne de tot 
păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învred- 
nicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a 
intra în lerusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închi- 
na ie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în 
vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie! 

(9 A 


56 Pravila monahală 


Rugăciune către Preasfântul Duh a Sfântului Simeon Noul 
Teolog 


“277 ino, lumină adevărată, vino, viață veşnică, 
Y [jj vimo, taină nerostită, comoară fără de 
CAWOD nume, chip dincolo de orice înţelegere, 


bucurie fără de sfârşit, vino, lumină neînserată, 
aşteptare neînșelătoare a celor ce vor primi mân- 
tuirea! Vino, ridicare a celor căzuți, vino, înviere a 
celor morți, vino, Atotputernice, Care pe toate le-ai 
făcut şi pe toate le prefaci numai cu voia Ta! Vino, 
Cel Ce nu poți fi văzut, nici atins, Cel pururea 
nemișcat, dar Care Te mişti pentru a Te pogorî la 
noi, cei ce viețuim în iad! Vino, nume mult dorit și 
îndelung slăvit, vino, bucurie veșnică, vino, cunună 
neveștejită! Vino, Tu, pe Care atât Te-a dorit și Te 
doreşte mult chinuitul meu suflet, Tu, Care m-ai 
despărțit de toate cele ale lumii și Care m-ai 
învrednicit să Te doresc pururea! Vino, suflarea și 
viața mea, vino, mângâiere a sărmanului meu suflet, 
vino, bucuria, slava şi nesfârşita mea dulceaţă! 


Rugăciune zilnică a Sfântului Alexandru din Svir 
K D uflete, suflete al meu, pentru ce te plângi 
i Rila Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile 
A veşnice mijlocitoare îţi este. Dacă darul lui 
Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinţi ai 
plânge, suspinând şi întristându-te pentru orice 
păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 57 U 
către Stăpâna ta ca să nu te lovească mânia Celui 
ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică. Însă eu, 
păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum 
i mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească 
Domnul de înfricoşata Judecată? Căci tot timpul 
mă cutremur în inima mea cugetând la înfricoșata 
Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veşnice 
şi de viermele cel neadormit și de întunericul cel 
mai din afară şi de flăcările cele nestinse. Milu- 
iește-mă pe mine, păcătosul robul Tău, ca pe Pavel 
Apostolul, pe care mai mult decât pe toţi l-ai iubit, |, 
și nu întoarce faţa Ta de la mine, cel sărman, în acea ) 

| 


Zi înfricoşată de care se cutremură sufletul meu şi 
se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, 
izbăveşte-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu 
mă depărtez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții îngeri şi 
Arhangheli, pe prooroci şi mucenici și pe toţi sfinţii 
să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. 
Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul 
mânia Lui de la mine, păcătosul. lar tu, Preacurată 
Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău 
pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tău. 
Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, ie 
mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și 
primeşte-mă întru bucuria vieţii celei nesfârșite, în 
care se preamăreşte Preasfânt Numele Tatălui şi 
al Fiului şi al Sfântului Duh, totdeauna, acum și 


Pravila monahală 
pururea și în vecii vecilor. Amin! 


Rugăciune la începerea lucrului 

> oamne, lisuse Hristoase, Fiule, Unule- 
€ la Născut al Tatălui Celui fără de început, Tu 
= eşti Cel ce ai zis prin gura proorocului Tău 
David: „leşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa 
până seara”. Tu ai zis şi prin gura fericitului Pavel 
apostolul: „cel ce nu vrea să lucreze, nici să nu 
mănânce”. Şi iarăşi Tu ai zis cu preacurată gura Ta: 
„Fără de Mine nu puteţi face nimic”. Doamne, 
Doamne, ascult din tot sufletul şi din toată inima 
dumnezeieştile Tale cuvinte şi cu umilinţă alerg la 
bunătatea Ta: ajută-mi mie, păcătosului, cu darul 
Tău, să săvârşesc lucrul ce încep acum: în numele 

Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. 


Rugăciune la sfârșitul lucrului 

| >, oamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, 
€ È Dumnezeule a toată milostivirea şi îndu- 

= rarea, Care ai nemăsurată milă, nespusă şi 
neajunsă iubire de oameni, căzând acum către a Ta 
slavă, cu frică şi cu cutremur, aduc Ţie mulțumire 
pentru binefacerile de care m-ai învrednicit pe mine, 
nevrednicul robul Tău. Te slăvesc şi Te laud şi Te cânt 
ca pe un Domn, Stăpân şi Făcător de bine; şi iarăşi 
căzând înaintea Ta, Îţi mulțumesc şi cu smerenie mă 
rog nemăsuratei şi negrăitei Tale milostiviri ca şi de 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 59 |, 
acum înainte să îmi dăruieşti faceri de bine, ca să 
sporesc în dragostea faţă de Tine şi de aproapele 
meu. lzbăveşte-mă de tot răul şi necazul. Dăruieş- 
te-mi linişte. Şi mă învredniceşte în toate zilele vieţii 
mele totdeauna mulţumire să-i aduc şi să grăiesc şi 
să cânt cele preabune Tatălui şi Fiului şi Sfântului 
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunile zilelor săptămânii 
Luni 

~i oamne lisuse Hristoase, cu adâncă umi- 
€ la linţă recunosc şi mărturisesc, că în toată 
= ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dum- | 
nezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul ) 
săptămânii, mă rog cu umilinţă îndurării Tale celei 
mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, 
şi-mi ajută să pun început bun şi să port mai multă 
grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea 
dureri la Sfânta Ta Răstignire! O, Doamne, astăzi Îţi 
dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugân- 
du-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea 
Ta. Pedepseşte-mă, Doamne, după îndurarea Ta, în 
această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe 
cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei 
Tale Biserici, şi pe toţi ne învredniceşte de mărirea 
Ta în Rai. La aceasta pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi 
Îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzi- 
tori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulțumesc 


Pravila monahală 


pentru ajutorul şi ocrotirea ce ne-o daţi în toate 
zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. Scutiţi-mă 
de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, ca să nu mai 
păcătuiesc de acum înaintea Dumnezeului meu! 
Învredniciţi-mă să vă văd la moartea mea, stând în 
jurul meu şi să duceţi sufletul meu în cer, ca să se 
închine măririi Feţei lui Dumnezeu, iar vouă să vă 
mulțumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce aţi 
avut pentru mine şi binele vostru să-l spun cu glas 
neîncetat în veci. Amin. 
Marţi 
N ~i oamne Dumnezeul meu, osândit stau 
€ la înaintea Feţei Tale celei Sfinte, şi-mi măr- 
= turisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia 
mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor 
dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele ceru- 
lui şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, 
ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să 
curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu 
căinţă tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, 
Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul loan, 
către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite 
Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, 
precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în 
Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe 
Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi 
ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit 


XLR REEL 
1) Rugăciuni la diferite trebuinte 61 i 
glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt 
ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, 
ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înain- 
tea Judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de 
mine, că ai multă îndrăzneală înaintea Lui. Întinde 
mâna aceea cu care L-ai botezat şi strică cugetele 
mele cele rele şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe 
calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Proorocule, 
luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca 
să le ţin minte şi să le păzesc până la capătul vieţii 
mele. Şi să stai lângă mine în ceasul morţii mele, să 
mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumne- ^ 
zeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea, ca Dum- <% 
nezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor y 
răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, 
să le dea toate cele de trebuință şi să-i învredni- 
cească Împărăției Sale. Amin. 


Miercuri 

N X% oamne Atotputernice şi Atotîndurate, îmi 
€ la aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta 

= Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu 
treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne 
răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea 
diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de 
mine, păcătosul! Primeşte, Doamne, această mică 
rugăciune a mea şi umilită a mea voinţă, că mă 
întristez pentru că Te-am întristat şi mă amărăsc 


Pravila monahală 


pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, 
Preabunule Mântuitor, am toată nădejdea şi cred 
că Tu, Care din iubire de oameni ai primit să fii 
vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, 
ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci şi să 
mă învredniceşti Împărăției Tale. Nu Te depărta de 
la mine, Doamne, şi ajută-mi ca în toate să fac voia 
Ta şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu fap- 
tele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu 
cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei 
necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca 
femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele, cu 
lacrimile ochilor mei, ca să mă învrednicesc a auzi 
şi eu din Gura Ta cea dulce: „lertate să-ţi fie 
păcatele.” Amin. 
Joi 

N > oamne lisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul 
€ la lui Dumnezeu Tatăl, Care în ziua de astăzi 

= ai luat Cina cea de pe urmă cu ucenicii Tăi 
şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor şi ale 
ucenicului care Te-a vândut. Apoi, luând pâine şi vin 
în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu 
puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi 
Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 
„Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi 
Sângele Meu, ca să se ierte păcatele voastre”. Cel ce 
tot în ziua aceasta Te-ai înălțat la cer şi ai şezut 


1) Rugăciuni la diferite trebuinte 63 U 


de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împă- 
rățeşti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul 
Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile 
ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre ale tuturor, ale 
celor vii şi ale celor răposați. Dă-mi, Doamne, lacrimi 
fierbinţi ca să-mi plâng păcatele. Darul Tău cel 
curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să 
spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, 
cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă 
împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul 
morţii mele, iar în ceasul despărțirii mele, cu bucurie 
să se suie sufletul meu la Tine, fără de nicio frică, 
întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhu- 
lui, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, 
Doamne, să Te preaslăvesc în veci, să mă închin 
Numelui Tău Celui Sfânt. Amin. 


Vineri 
~i oamne lisuse Hristoase, dulce Mântuitorul 
€ la sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, 
= întru această zi a răstignirii Tale, în care 
ai pătimit şi ai primit moarte pe Cruce pentru 
păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstig- 
nit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile 
noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătăţii Tale 
celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfinte- 
lor Tale Patimi, cinstitelor răni și morţii Tale celei 
de viaţă făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin 


Pravila monahală 
darul Tău, să câştigăm şi noi asemenea ie, pentru 
dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat 
pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu 
aceeași putere şi răbdare ce ai avut când Te-au 
răstignit nemulțumitorii evrei. Și ne înviază simţirile 
noastre cele sufleteşti, ca să cunoaştem moartea Ta, 
precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele 
neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, 
cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, 
rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întă- 
rește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, 
de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. 
Întristarea morţii Tale să o simţim, precum au sim- 
țit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi şi mirono- 
sițele femei. Dă-ne, Doamne, şi nouă, darul Tău, 
precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă 
păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne 
primeşte prin pocăință împreună cu el în Rai, ca 
un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu 
toți creştinii, vii şi morţi, precum se roagă ie, în 
toate zilele, Sfânta Biserică şi le iartă lor toate 
păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăţia Ta, ca 
să vadă lumina Ta şi să mărească slava Ta. Ne 
închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către 
dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta. Bucură-te, 
Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a 
mântuit lumea, ridicând asupra ta pe lisus țintuit. 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 65 U 
Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut 
Rodul Vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatu- 
lui. Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat 
uşile iadului. Bucură-te, cheia împărătească ce ai 
deschis uşa Raiului. Ne bucurăm şi noi pentru că 
vedem pe vrăjmaşii Tăi surpați jos, iar pe prietenii 
Tăi împărăţind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiţi de 
puterea Ta, iar pe creştinii ce Ți se închină, înarmaţi 
cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai 
pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte 
batjocuri şi câtă necinste ai răbdat pentru păcatele 
noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată 
răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de 
Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum 
să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru 
că le iubeşte și le cere și le socoteşte Lui de mare 
cinste? Ruşine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista 
de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce 
ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele 
rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia 
lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece 
acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai 
mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim 
în această viaţă pentru binele nostru, pentru ca să 
ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăţia 
Lui cea veşnică. Şi, de vreme ce este așa, înmulțeş- 
te-ne, Doamne, ostenelile, ispitele şi durerile, dar 


Pravila monahală 
să ne înmulțești împreună și să ne prisosești şi 
răbdarea şi puterea, ca să putem răbda toate câte 
ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem 
neputincioşi de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei 
lumina, legaţi de nu ne vei dezlega, fricoși de nu 
ne vei face îndrăzneţi, răi de nu ne vei preface în 
buni, pierduţi de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei 
răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și 
cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și 
o mărim, acum și pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
Sâmbătă 
> oamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu, 
€ la cunosc că păcatele mele sunt fără de nu- 
= măr. De aceea, Te rog în această zi, în 
care de losif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, 
Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul 
Tău suflet şi de acolo ai îndepărtat întunericul cu 
lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus 
de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de 
robia cea cumplită şi i-ai suit în Rai. Îngroapă 
păcatele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să 
piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufle- 
tul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, 
alungă întunericul păcatelor şi suie mintea mea la 
cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa, Doamne, 
primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie miro- 
sitoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care 


1) Rugăciuni la diferite trebuinte 67 U 


Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari şi de 
durerile Tale cumplite i s-a rănit inima, care împre- 
ună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în 
mormânt, iar a treia zi Te-au văzut înviat din morți 
şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ 
la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri. Îndură-Te, 
Doamne, şi de cei vii, şi de cei răposaţi, pentru 
rugăciunile Sfinţilor Tăi către care zic şi eu, 
nevrednicul: O, fericiţi slujitori ai lui Dumnezeu! 
Nu încetaţi a vă ruga Lui ziua şi noaptea pentru 
noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea 
nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi 
ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere 
după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru ca prin 
rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, 
săracii ajutor, întristaţii mângâiere, bolnavii sănă- 
tate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi 
linişte, cei asupriţi ocrotire şi toţi împreună Darul 
lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în slava lui 
Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cu- 
vine cinste şi închinăciune în veci. Amin. 


Duminică 
> e vreme ce ziua Duminicii îmi aduce 
€ la aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu 
= care ai zidit lumea şi ai răscumpărat pe 
om, pentru aceasta lubitorule de oameni, Doamne, 
mă închin ie și Îți mulțumesc foarte pentru daru- 


Pravila monahală 


rile cele mari, ce ai făcut tuturor zidirilor Tale. Cu 
adevărat se bucură şi se veseleşte inima mea când 
stau și cuget că numai Tu singur ești Dumnezeu, 
Sfânt, Înţelept, Milostiv, Purtător de grijă, Bun, 
Puternic, Necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bună- 
tate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur că Tu 
ești un Dumnezeu în trei Feţe: Tatăl, Fiul și Duhul 
Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toţi cei ce se 
închină altor dumnezei: că nu este alt Dumnezeu 
afară de Tine. Pentru aceasta fă să sporească creş- 
tinii ortodocși la orice mărire şi bunătate, de vreme 
ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat 
și Te mărturisesc și i se închină și-i slujesc puru- 
rea cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte 
Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui 
Dumnezeu, mântuieşte-ne de iad! O, Duhule Sfinte, 
dă-ne nouă Harul Tău şi acoperământul Tău! Așa, 
Doamne și Ziditorul meu, ascultă rugăciunile și 
cererile sufletului meu cel păcătos și dă-mi mie, 
smeritului şi nevrednicului, Harul Tău, ca să cinstesc 
astăzi această Duminică după porunca Ta şi după 
porunca Bisericii Tale și Maicii noastre. Dăruiește-mi 
pocăință adevărată, ca să-mi plâng păcatele ce am 
făcut împotriva Împărăției Tale și împotriva sufle- 
tului meu și a aproapelui meu. Te rog, Mult Milostive 
Doamne, să uiţi de astăzi înainte greșelile mele cele 
multe. După mulțimea milelor Tale, mulţumesc din 


) Rugăciuni la diferite trebuințe 69 |, 


toată inima mea pentru atâtea bunătăţi ce-mi tri- 
miţi în toate zilele și mai vârtos pentru înnoirea 
sufletului meu, pentru răbdarea Ta cea mare, că nu 
m-ai pedepsit după mulțimea păcatelor mele, ci 
mă îngăduiești şi-mi aștepți pocăinţa, ca un lertător, 
Bun şi Milostiv. Și încă mă rog, Doamne lisuse 
Hristoase, să-mi dai dar să petrec bine și creştineşte 
întru această săptămână fără a-Ți greşi, cu gândul, 
cu voinţa, cu cuvântul, cu fapta, întru slava şi cin- 
stea Bunei Vestiri a Sfintei Maicii Tale și a Învierii 
Tale celei de a treia zi şi a venirii Duhului Tău celui 
Sfânt asupra Apostolilor. Îndeosebi mă rog pentru 
ajutorul Tău, Prea Bunule Stapâne, ca să mă cunosc 
pe mine, să mă căiesc de păcatele mele și să mă 
îndreptez cu mărturisirea, iar în ceasul morţii să fiu 
aflat pregătit, cuminecat și cu inima curată şi să fiu 
aflat demn de Împărăţia Ta cea veşnică. Amin. 


Rugăciune de pocăință a Sfântului Efrem Sirul 
> oamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul 
£ la trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de 
= stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da 
mie. 
lar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării 
şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale. 
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd 
greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că 
binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin. 


Pravila monahală 
Rugăciunea de pocăință a regelui Manase 
lă ¥ oamne Atotţiitorule, Dumnezeul părinţilor 


3 noştri, al lui Avraam, al lui Isaac şi al lui 

Z? lacov şi al seminţiei lor celei drepte, Cel ce 
ai făcut cerul și pământul cu toată podoaba lor, Care 
ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale, Care ai 
încuiat adâncul şi l-ai pecetluit cu numele Tău cel 
temut și slăvit, înaintea Căruia toate se tem și 
tremură din pricina atotputerniciei Tale; pentru că 
nimeni nu poate să stea înaintea strălucirii slavei 
Tale şi nesuferită este mânia urgiei Tale asupra 
celor păcătoşi. Nemăsurată și neajunsă este și mila 
făgăduinţei Tale, căci Tu ești Domnul cel Preaînalt, 
bun, îndelung-Răbdător şi mult-Milostiv, Căruia Îi 
pare rău de răutăţile oamenilor. Tu, Doamne, după 
mulțimea bunătăţii Tale, ai făgăduit pocăință şi 
iertare celor ce Ți-au greșit şi după mulțimea îndu- 
rărilor Tale ai hotărât pocăință păcătoşilor, spre 
mântuire. Așadar Tu, Doamne, Dumnezeul celor 
drepţi, n-ai pus pocăință pentru cei drepţi: pentru 
Avraam și Isaac și lacov, care nu i-au greșit Ţie, ci 
ai pus pocăință mie, păcătosului, pentru că am 
păcătuit mai mult decât nisipul mării. Multe sunt 
fărădelegile mele şi nu sunt vrednic a căuta şi a 
privi la înălțimea cerului, din pricina mulţimii 
nedreptăţilor mele. Strâns sunt eu cu multe cătușe, 
încât nu pot să-mi ridic capul şi nu am nici loc de 
odihnă, pentru că Te-am mâniat și rău am făcut 


Z INZ SNC DAN AN 
c o oa o CI 0, E 
X > $ 


înaintea Ta; n-am împlinit voia Ta, nici am păzit 
poruncile Tale, ci fapte urâte am făcut, înmulţin- 
du-mi smintelile. Dar acum îmi plec genunchii ini- 
mii, rugând bunătatea Ta şi zicând: Am păcătuit, 
Doamne, am păcătuit şi fărădelegile mele eu le 
cunosc; însă tot eu cer, rugându-Te: iartă-mă, 
Doamne, iartă-mă şi nu mă pierde din pricina 
fărădelegilor mele, şi nici nu mă osândi la întuneric 
sub pământ, căci Tu ești, Dumnezeule, Dumnezeul 
celor ce se pocăiesc. Arată-Ți peste mine bunătatea, 
mântuiește-mă pe mine, nevrednicul, după mare 
mila Ta şi Te voi preaslăvi în toate zilele vieţii 
mele; căci pe Tine Te slăvesc toate puterile cerești şi 
a Ta este slava în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune de pocăință 

wy ş ărturisesc Ție, Doamne Dumnezeul meu, 

TA in în Treime slăvit și închinat, Tatălui 
? și Fiului şi Sfântului Duh, păcatele mele 
făcute în toate zilele vieții mele și până în ceasul 
de faţă cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul, cu vederea, 
cu auzul, cu mirosul, cu gustul, cu pipăitul şi cu toate 
simţurile mele sufletești şi trupeșşti, prin care Te-am 
mâniat pe Tine, Dumnezeul meu, și am nedreptăţit 
pe aproapele. Pentru toate acestea mă simt vinovat 
înaintea Ta și vreau să mă pocăiesc. De aceea, cu 
smerenie, mă rog: lartă-mă şi mă dezleagă de toate 
păcatele, ca un Bun şi de oameni lubitor. Amin. 


ar 


N 


Pravila monahală 
Rugăciune de pocăință către Maica Domnului 
> K D tăpână prea milostivă Şi bună, primeşte 
| i bý rugăciunea mea cea ticăloasă ce se aduce 
Atie din gură netrebnică, deşi ştii neputința 
mea. Că eu prin tine scap la bunătatea Fiului tău şi 
prin tine, Doamna mea, m-am abătut din calea ce 
ducea spre moarte. Şi ştiind faptele şi toate mişcă- 
rile mele, cele din zi şi din noapte, cele cu lucrul şi 
cuvântul, cele întru ştiinţă şi întru neştiinţă, îndrep- 
tează-mă, că eu pe tine te am mijlocitoare către 
Hristos, Dumnezeul nostru. Miluieşte-mă şi mă f 
ajută, îndemnându-mă la tot lucrul bun, după voia $ 
Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Tu ştii, Stăpână ) 
preabună, că din brațele maicii mele spre tine am |; 
alergat, ție am fost dăruit, deşi rău m-am ocârmuit, 
dar nu am ştiut altă scăpare, părtinitoare, spriji- 
nire şi mijlocitoare către Dumnezeu fără numai pe 
tine. Şi acum, Stăpâna mea, mărturisindu-mi toate 
faptele mele cele necuvioase, te rog să mi le ştergi 
şi să mă miluieşti. Ştii, Stăpâna mea Născătoare de 
Dumnezeu, că sunt ca o oaie rătăcită şi ca un străin 
smerit, care nu are unde să îşi plece capul, fără 
numai la tine, Maica lui Hristos, Dumnezeul meu. 
Tu eşti, Stăpână, ajutorul meu, tu curăţia mea, tu 
acoperământul meu, tu chezăşuitoarea mea către 
Dumnezeu, tu tatăl meu, tu maica mea, tu povă- 
ţuitoarea mea şi întru tine îmi pun toată nădejdea 
mea. Tu cunoşti sărăcia mea şi ştii că nu am pe 


=J c X c == 


1) Rugăciuni la diferite trebuinte 73 U 


nimeni, fără numai pe tine şi pe Hristos, Cel ce S-a 
născut din tine. Să nu te îngrețoşezi de mine, nici 
să mă lepezi de la fața ta, Preacurată, ca să nu 
biruiască mulțimea răutăților mele bunătatea ta, că 
al tău este noianul milostivirii, ca ceea ce eşti 
Maica lui Dumnezeu cel milostiv. Numai de voieşti 
şi eu m-am mântuit. Nimeni nu se împotriveşte ţie, 
că eşti Maică a lui lisus Hristos, Dumnezeul meu, 
Cel ce a făcut toate. Ştiu că multe sunt păcatele 
mele şi nu sunt vrednic a privi la înălţimea cerului 
din pricina fărădelegilor mele, dar dacă tu vei bine- 
voi cine se va împotrivi? Ajută-mi, Stăpână, Născă- 
toare de Dumnezeu, mie, celui fără de îndrăzneală 
şi să nu mi se socotească îndrăzneala întru păcat, ci 
iartă-mă degrabă şi dă-mi umilinţă. Dă-mi izvor de 
lacrimi, suspinare şi zdrobire de inimă, ca să plâng 
păcatele mele, că eu sunt cel ce am nelegiuit înain- 
tea Fiului Tău şi Dumnezeu mai mult decât toată 
firea. Şi ştiu, Stăpâna mea, că sunt fără de răspuns, 
nevrednic de toată iubirea ta de oameni şi vrednic de 
toată osânda. De aceasta, prin tine, scap la mila 
Fiului tău, a Stăpânului şi Făcătorului meu cel bun. 
Deci ocârmuieşte-mă şi mă învaţă, Născătoare de 
Dumnezeu. Şi cerând în dar mila ta cea bogată, 
miluieşte-mă precum voieşti şi nu mă lepăda de la 
faţa ta, nici nu mă depărta de acoperământul tău, 
nu mă înstrăina de milostivirea ta. Miluieşte-mă 


74 Pravila monahală 


pe mine, cel ce spre tine am toată nădejdea şi ara- 
tă-ţi întru mine puterea ta, Născătoare de Dum- 
nezeu. Că de mă vei mântui pe mine, păcătosul, 
mare va fi mila ta, mare milostivirea ta, mare 
nepomenirea ta de rău, mare îndelungă răbdarea 
ta. lar de vei milui pe cel vrednic, nu va fi lucru 
minunat. De aceea ajută-mi, milostiveşte-te spre 
mine şi-mi întinde mâna ta mie, leneşului, 
trândavului, nemulțumitorului, împietritului, neu- 
militului, judecătorului strâmb, gânditorului de rău, 
desfrânatului, hulitorului, ocărâtorului, clevetitoru- 
lui, celui plin de toată fapta rea, de cuvinte viclene 
şi gânduri urâte, celui străin şi gol de toată fapta 
cea bună şi vrednic de toată osânda şi pedeapsa. 
Cu adevărat, Stăpâna mea Preasfântă, Născătoare 
de Dumnezeu, milostiveşte-te spre mine, lipsitul şi 
ticălosul, şi fă cu mine milele tale bogate. Ca, fiind 
mântuit, să laud pe Cel ce S-a întrupat din tine, 
Hristos Dumnezeul nostru, şi pe tine te măresc, 
mântuirea mea, sprijinirea mea, mângâierea mea şi 
păzitoarea mea din toate zilele vieţii mele. Ajută-mi 
mie, Stăpâna mea cea sfântă, ajută-mi şi iarăşi 
strig: ajută-mi. Şi mă învredniceşte ca să fac voia 
Fiului tău şi Dumnezeului meu în toate zilele vieții 
mele, să mă tem de El şi să-l slujesc cum se cuvine. 
Şi aşa, săvârşindu-mă, Stăpâna mea Născătoare 
de Dumnezeu, să fiu povăţuit de sfinţii îngeri la 


Rugăciuni la diferite trebuințe 75 


locaşurile cele dumnezeieşti şi luminoase prin 
mijlocirea ta cea bineprimită, unde să slăvesc în 
veci pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea 
Preasfântă. Amin. 


Rugăciune de pocăință a Sfântului Siluan Athonitul 

“AI iluieşte-mă, Dumnezeule, zidirea Ta cea 
a codul Milostiv fii mie, Doamne, dăru- 
? iește-mi duhul smereniei şi al iubirii. 
Tânjesc după Tine, Doamne, și cu lacrimi Te caut; 
cum nu Te voi căuta? Tu mi-ai dat a Te cunoaşte 
în Duhul Sfânt, şi această cunoaștere a lui Dum- 
nezeu trage sufletul meu cu lacrimi a Te căuta. 
Sufletu-mi zace în mare durere: scârbit-am pe 
Domnul. Unde eşti, Doamne? Unde eşti, Lumina 
mea? Căci Ţi-ai ascuns faţa de la mine, şi sufletul 
meu îndelung nu Te vede, și tânjește după Tine, și 
cu lacrimi Te caută pe Tine. Unde este Domnul 
meu? Pentru ce nu-L văd în sufletul meu? Ce Îl 
opreşte a via întru mine? Dar nu este întru mine a 
Lui smerenie și iubirea pentru vrăjmași. Miluieş- 
te-mă, Dumnezeule, pe mine, zidirea Ta căzută. 
Amin. 


Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la 
vreme de necaz şi de întristare 


aluri de patimi mă împresoară; mare ne- 
N Men caz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, 
A întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul 


Pravila monahală 
meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi 
întristarea sufletului meu cu harul Său. Potoleşte 
furtuna păcatelor mele care mă frig precum un 
vierme în foc şi stinge-i flăcările. Umple-mi inima 
de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceața 
nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă 
împresoară şi mă tulbură. Luminează-mă cu lumi- 
na Fiului tău. Sufletul meu se simte sfârşit; totul 
îmi este greu, chiar şi rugăciunea. lată-mă, rece ca 
piatra. Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima 
mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de 
pretutindenea. Topeşte gheaţa din jurul sufletului 
meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi 
pun nici o încredere în apărarea venită de la oa- 
meni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă 
Maică şi Fecioară. Nu mă alunga de la faţa ta, ci 
primeşte rugăciunea robului tău. Tristeţea m-a 
cuprins. Nu mai pot răbda năvălirile diavolilor. Nu 
am nici o apărare, nici nu aflu loc de refugiu, om 
nenorocit ce sunt. Sunt pururea biruit în lupta 
aceasta şi nu am altă mângâiere decât în tine, 
Preasfântă Maică. O, nădejde şi apărarea tututror 
credincioşilor, nu trece cu vederea rugăciunea mea! 
Preasfântă Maică a lui Hristos, Preacurată, Preabi- 
necuvântată Maică a lui Dumnezeu, vezi cum satana 
mă izbeşte precum valurile mării lovesc corăbiile! El 
mă urmăreşte ziua şi mă tulbură noaptea. Nu am 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 77 U 
pace; sufletul meu se pleacă, duhul meu se cutre- 
mură. Grăbeşte, Preaslăvită Maică şi mă ajută! 
Roagă-L pe dulcele meu Domn lisus Hristos să 
aibă milă de mine şi să-mi ierte păcatele pe care 
le-am săvârşit. O, Preasfântă Maică a Domnului 
nostru lisus Hristos, bunătatea ta cea plină de iu- 
bire este nesfârşită şi este cel mai mare vrăjmaş al 
puterilor iadului. Chiar atunci când cel mai mare 
păcătos cade în străfundurile iadului, dacă acesta 
strigă către tine, tu eşti gata să-l eliberezi din 
legăturile lui. Slobozeşte-mă şi pe mine! Priveşte 
cum satana vrea să mă facă să mă împiedic şi să 
îmi zdrobească credinţa, dar eu îmi pun toată 
nădejdea în Domnul. Slavă ţie, ceea ce eşti mai 
cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de 
asemănare decât serafimii! Amin. 


Rugăciunea către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a 
Sfântului Grigorie Palama 


Z Jj ecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, 

& ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu 
trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, 

nici se cade ca eu, cel atât de desfrânat, cu ochi 
spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei 
pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul 
curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi 
întinate, sau să mă rog. Căci cu dreptate este ca de 
mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască 


78 Pravila monahală 


curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai 
născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi 
la pocăință, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să 
mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă. Primeşte 
această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi 
grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, 
rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi 
tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor 
mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare. 
Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi 
mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu 
de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe 
toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu 
necuviință m-am alăturat cu dobitoacele fără de 
minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte 
bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de 
dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, 
făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dra- 
cilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, 
ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de 
moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine- 
mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit 
de deznădăjduire muncit. Pentru aceea dar, numai 
la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dum- 
nezeu, cel ce sunt dator cu nenumărați talanţi; cel ce 
întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuția 
cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 79 4 
desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât 
Manase; cel ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât 
bogatul; cel ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor 
celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, 
străin de toată fapta cea bună. Miluieşte-mă pe mine 
cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios. 
Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. 
Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dum- 
nezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de 
toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, 
numai de vei voi. Deci, nu trece cu vederea lacrimile 
mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda 
durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea 
către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind 
pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun şi 
Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi 
nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea 
dintâi şi dintru început, să lepăd grozăvia patimilor, 
să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; 
să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti 
şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele 
sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune. 
Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine; pe 
mare înotând, împreună înoată; priveghind, întă- 
reşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinân- 
du-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvin- 
du-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind, 


4 SAN WANE AAN 3 F 
L NESA NE AA NE A NEE A NE A NE A No 
/ S SZ S V 


x 4 N / A 
ea = EN = Ne QE =X TNA aN A aN Aao 


80 Pravila monahală 
izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre 
moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă 
scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de 
temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu 
nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu. Aşa, 
Preabună  Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, 
ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina 
de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti 
după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pă- 
mântului. Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul 
cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea 
amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii 
celei deşarte, din mintea mea şterge-o; nălucirile 
cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi 
bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, 
din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea 
să grăiască cele de folos; povăţuieşte ochii mei să 
vadă drept faptele bune cele adevărate. Picioarele 
mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe 
calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâi- 
nile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie să 
le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi 
gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe 
Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt; deschide-mi 
urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor 
cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale 
Sfintelor Scripturi, şi să viețuiesc după dânsele 


fiind întărit de tine. Dă-mi vreme de pocăință, de 
întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, 
fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, te rog 
izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate, fii lângă 
mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup. 
Sila cea nesuferită, înlesnind-o; durerea cea nespusă, 
uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâ- 
ind-o; de fața cea întunecată a dracilor, izbăvin- 
du-mă; de cercarea cea prea amară a vameşilor 
celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobo- 
zindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe 
rupându-le, cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stă- 
rii Lui de-a dreapta, celei fericite, la Înfricoşata 
Judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor 
veşnice şi nestricăcioase, moştean pe mine mă fă. 
Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, 
Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei 
celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folo- 
sitoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe 
care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de 
toată spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă 
învredniceşte în veacul acesta de acum fără de 
osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi 
preacuratul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumneze- 
ului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea prea 
dulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este 
locaşul tuturor celor ce se veselesc. Aceste bunătăţi, 


Pravila monahală 


dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii 
vecilor preacinstitul şi de mare cuviință numele 
Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi 
cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea 
ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor 
păcătoşilor. Că prin tine, Prealăudată şi Preabună 
Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, 
lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi 
pe Sfântul Duh, Treimea Cea Preasfântă şi de o 
fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. 
Amin! 


Rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu a Sfântului 
Teofan Zăvorâtul 


Să reasfântă Stăpână de Dumnezeu Năs- 
č l cătoare, ceea ce ești una curată cu sufletul 

ie oi cu trupul! Caută spre mine, scârbav- 
nicul, necuratul, care mi-am înnegrit sufletul şi 
trupul cu spurcăciunea vieții mele pătimașe și 
iubitoare de plăceri; curăță mintea mea pătimaşă, 
curăță şi bine întocmeşte gândurile mele care 
rătăcesc şi orbecăie; pune în rânduială simțămin- 
tele mele şi călăuzeşte-le, slobozeşte-mă de reaua 
și urâta deprindere a patimilor necurate ce mă 
tiraniseşte, pentru ca slobozindu-mă din bezna 
păcatului, să mă învrednicesc a te preaslăvi și a te 
lăuda cu îndrăznire pe tine, ceea ce singură ești 
Maica Luminii Adevărate a lui Hristos, Dumnezeul 


Rugăciuni la diferite trebuințe 83 


nostru, căci pe tine te binecuvântează și te slăveşte 
cu El și în El toată făptura cea văzută şi cea nevă- 
zută. Amin 


Rugăciune către Maica Domnului a Sfântului Marcu al 
Efesului 


o 2 | lec genunchii mei ţie, Stăpână, eu, ticălosul, 
* işi cer acum dumnezeiescul tău ajutor. 
S Dezleagă chinul sufletului, risipeşte norii 
deznădejdii cu rugăciunile tale, mângâierea celor 
întristaţi. Păstrând, Fecioară, de Dumnezeu Năs- 
cătoare, strălucirea sufletului curată de întinăciu- 
nile patimilor, fă-mă pe mine, cel ce te slăvesc pe 
tine, luminat să privesc la lumina cea dumnezeiască, 
fără de prihană Fecioară. Întorcând, cu puterea ta, 
Stăpână, atacurile vrăjmaşilor cele asupra noastră, 
dăruieşte turmei tale pace adâncă, ceea ce eşti 
dătătoarea dumnezeieştii păci. Izbăveşte-ne pe noi 
de noroiul patimilor, cu rugăciunile tale către Fiul 
tău. Curată, dă să păşesc curat pe căile pocăinţei 
care duc, Mireasa lui Dumnezeu, la veşnica odihnă. 
Ca pe lumina ochilor păzeşte-mă cu acoperământul 
tău, rogu-mă Curată, şi la umbra aripilor tale 
ocroteşte-mă şi mă izbăveşte de răutatea dracilor 
şi mă mântuieşte. Cu băutura pocăinţei adapă-mă, 
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Marie, şi învred- 
niceşte-mă să aduc lacrimi din inimă stingătoare ale 
văpăii care mă aşteaptă. Frica judecății mă tirani- 


Pravila monahală 


seşte şi hotărârea lui Dumnezeu, dar tu vino mai 
înainte şi stai lângă mine în ziua judecății şi mă 
izbăveşte, Fecioară Marie, dumnezeiască Mireasă. 
Sufletul meu cel întinat de patimi, Preacurată, şi 
inima mea curăţeşte-le prin mila ta cea curăţitoare 
şi fă-le templu al dumnezeiescului Duh. Pe mine, cel 
neîndreptat şi cel ce singur mă osândesc, Hristoase 
al meu, mântuieşte-mă, cu rugăciunile Maicii Tale, 
ca să slăvesc multa şi nemăsurata Ta milă. Risi- 
peşte, Curată, norii întristărilor din sufletul meu şi 
luminează-mă cu razele bucuriei, ceea ce ai născut 
lumina cea dumnezeiească şi neînserată. Cel ce 
din ţărână m-ai zidit, Stăpâne, după chipul Tău, şi 
m-ai învrednicit de înfierea Ta, lubitorule de oa- 
meni, păzeşte-mă ca un Îndurat. Aruncat sunt, 
Curată, în nemăsurate păcate şi în necazurile celor 
răi, unul după altul, pentru aceea, dăruieşte-mi 
mie iertare şi izbăveşte-mă din supărări. Izbăveş- 
te-mă pe mine de osânda cea veşnică, Stăpână 
curată, şi învredniceşte-mă de bucuria cea dum- 
nezeiască şi de desfătarea Raiului cu rugăciunile 
tale. Pleacă-te la rugăciunile celor ce aleargă 
acum la tine şi du-le pe acestea la Atotmilostivul 
Dumnezeu şi plineşte cererile, Fecioară Marie mult 
lăudată. Scutură somnul lenevirii mele şi lumi- 
nează, rogu-mă, Cuvioasă, simţirile mele, dând 
priveghere şi vrednică pocăință. Roagă-te, Fecioară, 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 85 U 
ca milostiv să-mi fie mie Cel uşor de împăcat şi să 
mă mântuiască pe mine cel ce cânt cu inima zdro- 
bită: Dumnezeule, bine eşti cuvântat. Mila ta nu 
este mărginită de timp, căci pururea miluieşti, cu 
totul fără prihană, pe robii tăi şi împarţi celor ce cer 
harul tău cel nesfârşit. Ceea ce singură ai fost 
strălucită cu dumnezeiască slavă, fiind Maică a 
Celui ce te-a slăvit pe tine, roagă-L, Fecioară, pe 
Cel singur pururea slăvit să dobândesc şi eu slava 
cea de sus. Dă iertare, Născătoare de Dumnezeu, 
Fecioară, şi îndreptare vieţii celor ce aleargă la tine 
ca neîncetat să te lăudăm pe tine, şi să te preaînăl- 
tăm întru toţi vecii. Mai presus decât razele 
luminoase şi strălucitoare ale soarelui, Stăpână, 
ajutorul tău, tinzând tuturor razele minunilor, 
risipeşte negura patimilor şi a bolilor. Întăreşte-ne 
pe noi, cei bătuţi de necazuri şi de mulţimea 
supărărilor, cu dumnezeiescul tău ajutor, Marie, 
Mireasa lui Dumnezeu, pe tăria răbdării şi pe 
piatra nădejdii tale, ca să te slăvim pe tine. Povara 
întristărilor covârşeşte, Fecioară fără de prihană, 
puterea mea şi mă trage în prăpastia fără fund a 
deznădejdii, de care izbăveşte-mă, ca neîncetat să 
te măresc pe tine. Căruţă purtătoare de lumină a 
lui Emanuil te-ai arătat, luminând pe credincioşi, 
Stăpână curată, pentru aceea luminează sufletul 
meu cel acoperit acum de întunericul trândăviei şi 


Pravila monahală 


nimicit de păcate. Tu ai fost ocrotitoarea sufletului 
meu, Preacuvioasă, Curată, căci întru tine zdrobesc 
puterea duşmanilor, de tine mi-am atârnat toate 
simțurile şi mintea, mântuieşte-mă, ca să te măresc 
pe tine cu dor. Potoleşte marea chinurilor care îm- 
potriva mea se sălbăticeşte, de Dumnezeu slăvită, 
scăparea preaputernică a tuturor credincioşilor şi 
călăuzeşte, Curată, către dumnezeiescul țărm pe 
ticălosul si nenorocitul robul tău care de iadul 
pierzaniei deja s-a apropiat şi a ajuns în laţul 
deznădejdii. Stăpână, nu mă trece cu vederea pe 
mine, cel ce rău mă primejduiesc şi caut din tot 
sufletul grabnicul tău ajutor, căci întru tine mi-am 
pus toată nădejdea mea, de Dumnezeu fericită. 
Amin. 


Rugăciune către Cuviosul Moise Ungurul pentru ajutor în 
lupta cu patima desfrânării 

Ni, preaminunate şi purtătorule de Dum- 
& nezeu, părinte Moise, bineplăcutule al lui 

Z? Hristos şi mare făcător de minuni, la tine, 
cu smerenie cădem şi ne rugăm: dă-ne să fim păr- 
taşi ai dragostei tale pentru Dumnezeu şi pentru 
aproapele, ajută-ne să plinim voia Domnului în 
simplitatea inimii şi, cu smerenie, poruncile Dom- 
nului să săvârşim fără de păcat. Caută cu milosâr- 
die spre sufletele credincioşilor şi ai tăi cinstitori, 
care aleargă cu credinţă la mila şi ajutorul tău. 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 87 U 
Auzi-ne, preabunule plăcut lui Dumnezeu, pe noi, 
rugătorii tăi şi nu ne lepăda pe noi, cei ce avem nevoie 
de izbăvire şi care-ţi aducem cântare vrednică, 
fericindu-te. Părinte Moise, luminător al curăţiei, 
care proslăveşti pe Dumnezeu în Sfânta, fără de 
început Treime, te lăudăm şi slăvim pe Tatăl, pe Fiul 
şi pe Sfântul Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. 
Amin. 


Rugăciune către toți Sfinţii a Sfântului Teofan Zăvorâtul 

EA 4 ine nu va plânge pentru mine, care pentru o 
E> D) desfătare măruntă am disprețuit Împărăția 
Să < Cerurilor, nesocotind focul cel nesfârșit? 
Dedându-mă patimilor, mi-am pierdut vrednicia 
sufletului și m-am făcut asemenea dobitoacelor 
necuvântătoare. Mă odihneam oarecând, îmbogăţit 
cu dumnezeieștile dăruiri, iar acum am îndrăgit 
sărăcia patimilor. M-am înstrăinat de virtuţi, ple- 
când în ţara cea depărtată a patimilor. Sunt mai 
mult mort decât viu, şi mică este fărâma de viaţă 
rămasă în mine. După ce m-am făcut astfel de 
bunăvoie, nici ochii nu mai pot să mi-i înalţ către 
Domnul Cel Milostiv. Plângeţi, Cuvioșilor și Drepţi- 
lor, pentru mine, cel cuprins de patimi şi de păcate. 
Plângeţi, nevoitori ai înfrânării, pentru mine, laco- 
mul cu pântecele și iubitorul de desfătări. Plângeţi, 
cei milostivi și îngăduitori, pentru mine, cel nemi- 
lostiv și amărâtor. Plângeţi, cei ce ați plăcut înaintea 


Pravila monahală 


lui Dumnezeu, pentru mine, cel ce am făcut placul 
oamenilor. Plângeţi, cei ce aţi dobândit blândeţe, 
pentru mine, cel mânios. Plângeţi, cei smerit cuge- 
tători, pentru mine, cel semeţ și trufaș. Plângeţi, cei 
ce aţi dobândit neagonisire apostolească, pentru 
mine, împătimitul de cele materiale și împovăratul 
de lăcomia averilor. Plângeţi, cei ce aţi iubit plânsul 
și aţi urât râsul, pentru mine, cel ce am iubit râsul 
și am urât plânsul. Plângeţi, cei ce păstraţi în cuget 
Judecata de după moarte, pentru mine, care zic că 
îmi aduc aminte de Judecată, dar ale cărui fapte 
arată cu totul alta. Rugaţi-vă, Sfinţii lui Dumnezeu, 
pentru sufletul înviforat de toate felurile de patimi; 
cu ce puteţi, ajutaţi-mi, Sfinţii lui Dumnezeu! Știu că 
dacă ÎI veţi ruga pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, 
din marea bunătăţii Lui vi se va dărui vouă totul, 
și după cum El este lubitor de oameni, așa şi voi, 
cei rugaţi de mine păcătosul, nu treceţi ruga mea 
cu vederea, fiindcă singur n-am îndrăznire, din 
pricina mulțimii păcatelor. Lucrul vostru, Sfinţilor, 
este să mijlociţi pentru păcătoşi; al lui Dumnezeu 
este să-i miluiască pe cei deznădăjduiţi. Rugaţi-L 
dar, Sfinţii lui Dumnezeu, pe Împărat pentru rob; 
rugaţi-L pe Păstor pentru oaie; rugaţi Viaţa pentru 
cel mort, ca să trimită mână de ajutor şi să întă- 
rească smerit sufletul meu în neputinţele lui. Amin. 


TON 


a e aE o i 


Rugăciuni la diferite trebuințe 89 
Rugăciune pentru dăruirea răbdării, către Domnul lisus 
Hristos 
y inunatule Ziditor, Stăpâne lubitorule de 
ocne mult-Milostive Doamne cu inimă 
n Vi înfrântă şi smerită Te rog acestea: nu Te 
îngreţoşa de ruga mea păcătoasă, nu lepăda lacri- 
mile şi suspinurile mele; auzi-mă ca pe canane- 
eanca, nu mă trece cu vederea cum n-ai trecut-o 
pe desfrânată; arată şi asupra mea, a păcătosului, 
mare mila iubirii Tale de oameni, acoperă-mă, 
miluieşte-mă şi întăreşte-mă, ca să rabd cu recu- 
noştinţă, întru nădejdea bunătăţilor celor veşnice, 
toate necazurile şi nevoile trimise de către Tine, iar 
mai ales prefă întristarea mea în bucurie, ca să nu 
cad în deznădejde şi să pier eu, ticălosul. Că Tu eşti 
izvorul milei şi nădejdea cea neruşinată a mântuirii 
noastre, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă 
înălțăm dimpreună cu Cel fără de început al Tău 
Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcă- 
torul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. 
Amin. 


Rugăciune de läsare în voia lui Dumnezeu, a Sfântului 
Isaac Sirul 


Q mi plec genunchii, Dumnezeule, înaintea 
A măreției Tale și mă plec până la pământ 

înaintea Ta; căci fără să fi cerut de la 
Tine să fiu, m-ai adus la existenţă. Înainte de a mă 


Pravila monahală 


fi plămădit în sânul maicii mele, ai cunoscut viața 
mea învolburată și pornită spre alunecare, dar asta 
nu Te-a oprit să mă creezi şi să-mi dai toate cele 
prin care ai cinstit firea noastră, deşi ştiai dinainte 
răul pe care-l voi face. Ştii bine cererile mele, îna- 
inte de a le ști eu însumi, precum și rugăciunile 
mele, înainte de a fi rostite înaintea Ta. Dă-mi, în 
acest ceas, Dumnezeule, toate cele de care ştii 
foarte bine că firea mea ticăloasă duce lipsă în 
primejdiile de acum. Căci ştii bine întristarea 
sufletului meu și știi că tămăduirea lui stă în mâinile 
Tale. Amin. 


Rugăciune pentru adevărata pocăință a Sfântului Isaac 
Sirul 


g ) a ușa milostivirii Tale bat, Doamne; tri- 
i mite-mi ajutorul Tău  pornirilor mele 
împrăștiate, otrăvite de mulţimea patimilor 

și puterea întunericului. Stârneşte în mine străpun- 
gere şi căinţă la vederea rănilor din mine, măcar că 
ele nu vor fi pe măsura păcatelor mele, căci dacă 
le-aș cunoaște în toată întinderea lor, sufletul meu ar 
fi mistuit de amară durere pentru ele. Vino în ajutorul 
slabelor mele mișcări spre adevărata pocăință. Fie ca 
prin zdrobirea ei, care e un dar al Tău, să găsesc 
ușurare de năprasna păcatelor, căci fără puterea 
harului Tău nu sunt în stare să intru în mine însumi 
ca să-mi cunosc întinăciunile mele şi văzându-le să 


Rugăciuni la diferite trebuințe 91 


opresc multele mele împrăştieri. Amin. 


Rugăciune pentru înnoirea gândirii, a Sfântului Isaac Sirul 
“Alo ă închin, Doamne, tronului măreției Tale 
î VA eu care sunt pulbere și cenușă și drojdia 
2 omenirii; Ție, Căruia zeci de mii de îngeri 
şi oştirile nenumărate ale serafimilor Îți aduc cu 
laudele lor de foc şi sfintele lor mișcări o închinare 
spirituală în ascunzimea firii lor; Ţie, Fire Sfântă 
ascunsă de simţirea și cunoaşterea tuturor făptu- 
rilor create. Căci ești aproape de toţi cu ajutorul 
Tău ori de câte ori e nevoie şi uşa Ta e deschisă cu 
timp şi fără timp cererilor tuturor. Nu Te scârbeșşti 
de păcătoşi şi măreţia Ta nu se îngrețoșează de 
sufletele întinate cu tot felul de păcate, ci pe toate 
le scoţi din rele nesfârșite. Așa şi pe mine, Doamne, 
deşi sunt cu totul întinat, m-ai învrednicit să cad 
cu faţa la pământ înaintea Ta şi să îndrăznesc să 
iau în gura mea Sfântul Tău Nume, măcar că sunt 
un vas plin de necurăţie şi nevrednic să mă număr 
printre copiii lui Adam. Dă-mi, Doamne, să mă 
sfințesc prin laudele Tale și să mă curăţesc prin 
aducerea aminte de Tine. Înnoiește-mi viaţa prin 
schimbarea gândirii şi prin gânduri folositoare pe 
care harul Tău le stârnește în mine. Călăuzește-mi 
gândirea când meditează la Tine şi fă-mi să uit 
purtarea șchioapă prin înnoirea gândirii pe care o 
stârneşti în mine. Pune în mișcare în mine cereri de 


Pravila monahală 
folos, potrivind dorința mea cu dorinţa Ta, „căci Tu 


dai rugăciune celor ce se roagă”, Întipăreşte în mine 
o singură dorinţă, care să privească neîncetat spre 
Tine, şi o gândire care să nu slăbească nicicând în 
nădejdea ei în Tine din pricina morţilor neîncetate 
suferite pentru Tine. Dă-mi, Doamne, să mă rog 
înaintea Ta nu cu cuvinte nesimţitoare rostite din 
vârful buzelor, ci să stau prăvălit până la pământ 
în smerenia ascunsă a inimii şi căinţa gândirii. Amin. 


Rugăciune care se citeşte în fiecare post 

N >, umnezeul nostru, nădejdea tuturor mar- 
€ la ginilor pământului și a celor ce sunt pe 

= mare departe, Cel ce mai înainte ai întoc- 
mit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile 
de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, 
pe Tine Te lăudăm şi Ție ne rugăm: întăreşte-ne cu 
puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguinţă, 
spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre ierta- 
rea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și 
biruinţă asupra păcatului; ca împreună cu Tine 
răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm 
din faptele cele moarte şi să petrecem cu bună 
plăcere înaintea Ta întru toate zilele vieţii noastre. 
Că ie se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, 
Hristoase, Dumnezeule, şi Ție slavă înălțăm, îm- 
preună și Celui fără de început al Tău Părinte, și 
Preasfântului şi Bunului şi de viaţă Făcătorului Tău 


1) Rugăciuni la diferite trebuinte 93 U 


Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea Sfântului Siluan Athonitul pentru dobândirea 
smereniei 


N ugaţi-vă pentru mine, toţi Sfinţii, ca sufletul 
S < meu să înveţe smerenia lui Hristos. Sufletul 
j A meu însetează dupa ea, dar nu o poate 
atinge şi o caut plângând, ca un copil ce s-a pierdut 
de mama lui: Unde eşti Tu, Domnul meu? Te-ai 
ascuns de sufletul meu şi te caut cu lacrimi. Doamne, 
dă-mi puterea de a mă smeri înaintea măreției Tale. 
Doamne, a Ta este Slava în Cer şi pe pământ. Dă-mi 
mie, zidirii tale firave şi smerite, Duhul Tău cel Sfânt. 
Mă rog bunătăţii Tale, Doamne, priveşte asupra mea 
din înălţimea Slavei Tale şi dă-mi puterea de a Te 
lăuda zi şi noapte, căci sufletul meu Te-a iubit prin 
Duhul Sfânt. Tânjesc după Tine şi Te caut cu lacrimi. 
Doamne, dă-ne Duhul Sfânt. Prin El Te vom slăvi zi 
şi noapte, căci dacă trupul nostru e slab, Duhul Tău 
e viu şi dă sufletului puterea de a Te sluji cu râvnă. El 
întăreşte în sufletul nostru iubirea Ta, îl linişteşte 
întru Tine cu o odihnă desăvârşită şi nu mai vrea să 
se gândească decât la iubirea Ta. Doamne, mintea 
mea lipsită de putere nu poate ajunge la Tine. Ca şi 
regele Avgar Te chem: Vino, şi tămăduieşte-mi rănile 
gândurilor mele celor rele şi Te voi lăuda ziua şi 
noaptea, Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile 
să ştie că Tu Doamne, săvârşeşti minuni ca şi altă- 


Pravila monahală 
dată, ierţi păcatele, sfinţeşti şi dai viaţă. Amin. 


Rugăciune pentru vederea păcatului propriu 
> oamne, dă să-mi văd păcatele mele, aşa 
€ la încât mintea mea, atrasă cu desăvârşire de 
= luarea-aminte faţă de păcatele mele, să 
înceteze a mai vedea greşelile aproapelui şi să-i vadă 
pe toţi, într-acest chip, buni. Dă inimii mele să 
părăsească grija pierzătoare de neajunsurile aproa- 
pelui, să îşi unească toate grijile numai în grija pentru 
dobândirea curăţiei şi sfinţeniei poruncite şi gătite 
nouă de Tine. Dă-mi mie, celui ce mi-am spurcat 
haina sufletului, să o albesc iarăşi: ea a fost deja 
spălată prin apele botezului, iar acum, după 
pângărire, aceste haine au nevoie să fie spălate prin 
apele lacrimilor. Dă-mi să văd, în lumina harului 
Tău, neputinţele cele de multe feluri care trăiesc în 
mine, înăbuşind în inimă mişcările duhovniceşti, ce 
aduc în ea mişcările sângelui şi trupului care sunt 
potrivnice Împărăției lui Dumnezeu. Dă-mi marele 
dar al pocăinţei, înaintea căruia merge şi pe care îl 
naşte marele dar al vederii păcatelor proprii. Păzeş- 
te-mă, cu aceste mari daruri, de hăurile amăgirii de 
sine, care apare în suflet din pricina păcătoşeniei 
neluate în seamă şi neînţelese, şi se naşte din lucrările 
patimii dulceţii şi slavei deşarte care trăiesc în mine 
neluate în seamă şi neînţelese. Păzeşte-mă pe mine 
cu aceste mari daruri în calea cea către Tine, şi 


Rugăciuni la diferite trebuințe 95 


dă-mi mie să ajung la Tine, Cel ce chemi pe cei ce-şi 
recunosc păcătoşenia şi lepezi pe cei ce se socot 
drepţi, ca să Te slavoslovesc în veci, întru veşnica Ta 
fericire, a Singurului Dumnezeu Adevărat, Răscum- 
părătorul celor robiţi şi Mântuitorul celor pierduţi. 
Amin. 

Rugăciune a Sfântului Isaac Sirul pentru sporirea iubirii și 

unirea cugetului cu Dumnezeu 

tt reatorule al nostru, al tuturor, Care ştii 
CE) bine boala și neputinţa firii mele, depăr- 
œX tează de la mine puterea potrivnicului, 
abate năvala păcatului din mădularele mele, stinge 
aprinderea lui din inima mea, tinde sufletului meu 
abătut mâna Ta tămăduitoare, leagă simţurile mele 
lăuntrice cu legătura Crucii Tale, sporește în mine 
belșugul iubirii Tale care vine din înţelegerea Celui 
Răstignit, strânge gândirea mea înăuntru cu tainele 
ascunse pe care le poartă Crucea, întărește în mine 
aducerea-aminte de smerenia lubitului Tău Fiu, şi 
fă să crească în mine minunarea în fața iconomiei 
Tale pentru mine. Amin. 


EA 


Rugăciune către Mântuitorul lisus Hristos pentru izbăvire 
de boală a aproapelui 
o 2 | reaputernice şi slăvite Doamne, lisuse 
AS t Hristoase! Tu, Care ai venit în lume să 
s, Ú sa măduieşti neputinţele oamenilor, Care 
nu ai venit să chemi la pocăință pe cei drepţi, ci pe 


Pravila monahală 
cei păcătoşi, şi ai primit moarte pe cruce pentru 
mântuirea noastră! Din adâncul inimii Te rog să 
primeşti smerita mea nevoinţă şi această mică 
rugăciune a mea pentru cel încercat de boală! 
Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un Bun şi 
lubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre folo- 
sul său. Că noi neputincioşi suntem şi nu îl putem 
ajuta, dacă nu ne vei lumina cu harul Tău. De este 
voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru 
păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale 
durerii, ca un Doctor priceput, precum vei vrea. 
Dar căzând înaintea Ta, Te rog îndură-Te de robul 
Tău (nume), potoleşte-i fierbinţeala, alină-i suferinţa, 
ridică-l din patul durerii. Să îi fie această încercare 
prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început 
bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor. Şi dacă îi este 
de folos să ducă mai departe crucea bolii, fie, 
Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră. 
Dăruieşte-i răbdare şi linişte, alungând de la el toată 
frica şi toată deznădejdea, ca să nu fie îngenuncheat 
de durere şi să cârtească sau să cadă în patima 
mâniei. Ajută-l, lubitorule de oameni, ca văzând el 
mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de 
pocăință şi de mulţumire, ca să se învrednicească să 
audă glasul Tău cel sfânt: „lertate îți sunt păcatele!” 
Amin. 


Rugăciuni la diferite trebuințe 97 
Rugăciunea celui bolnav către Maica Domnului 
m, Maică Sfântă a celor ce cheamă cu 
& evlavie numele tău! O, grabnică ajutătoare 
a neamului creştinesc, nădejde a celor 
deznădăjduiţi! La tine alerg când mă aflu în necazuri 
și în dureri, așteptând milostivirea ta. Niciun muritor 
nu a cunoscut o durere mai mare decât ai cunos- 
cut-o tu atunci când L-ai văzut pe Preadulcele tău 
Fiu răstignit pe cruce. Nicio mamă nu a plâns pentru 
fiii ei cât ai plâns tu pentru căderile și durerile 
noastre. O, câte icoane ai udat cu lacrimile tale, ca să 
vădești creştinilor grija pe care le-o porţi! Cum ai 
făcut să izvorască lacrimi din ochii tăi zugrăviți de 
mâini omenești! Știind marea ta grijă pentru cei ce | 
laudă numele tău, te rog, Preacurată, vezi suferința ^ 
mea și neputinţele mele, Preasfântă Fecioară, și nu 
mă lăsa să fiu biruit de ele. Ştiu minunile tale, ştiu 
dragostea pe care o arăţi neamului creştinesc. De 
multe ori te-ai arătat în chip minunat și ai dăruit 
vindecare celor dreptcredincioși. Ajută-mă, Maică 
Preasfântă, ca, simțind că mă acoperi cu Sfântul tău 
Acoperământ, să te cinstesc împreună cu toți îngerii 
și sfinţii în toate zilele vieţii mele. Amin. 


Rugăciune grabnic folositoare către Sfântul Efrem cel Nou 
m . : ` u 
(Q N) finte Mare Miucenice Efrem, ascultă rugă 
i ý ciunea mea, a păcătosului, şi vino în aju- 
“torul meu. Am aflat de minunile tale, am 


4 SAN WANGAN 3 F 
Ob, ZIS 0, EI 0, EI 0, ES 0, 205 0 ES 0, 23 
/ S SZ S V 


x 4 N / A 
ez = EN = Ne QE =X ONA aN fer Aao 


98 Pravila monahală 


aflat de darurile pe care le-ai primit de la Dumne- 


zeu pentru jertfelnicia ta. Şi, văzând cum atâta 
mulțime de oameni a fost ajutată de tine, îndrăz- 
nesc să nădăjduiesc şi eu, ştiind că nu vei trece cu 
vederea cererea mea. De nenumărate ori te-ai arătat 
în vedenii şi vise, spunând celor credincioşi că vor 
primi cele cerute în rugăciune. Eu nu sunt vrednic 
de o astfel de mângâiere, pentru că păcatele mele 
sunt multe şi credinţa mea este puţină, dar cred că 
iubirea ta covârşeşte răutăţile mele şi nădăjduiesc, 
prin mijlocirea ta, să pun început bun mântuirii 
mele. Roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, Sfinte, 
să caut cele de folos mântuirii. Trupul meu este 
slăbănogit de păcate şi sufletul meu este moleşit 
din pricina patimilor. lubitor de păcate sunt şi la 
faptele cele bune mă lenevesc. Cere-l lui Dumnezeu 
să îmi sporească credinţa, să-mi înmoaie inima cea 
învârtoşată, să îmi dăruiască smerenie, răbdare şi 
râvnă în războiul duhovnicesc. Sfinte Efrem, înva- 
tă-mă să mă rog, să nădăjduiesc, să cred, să iubesc, 
să rabd şi să iert. Sfârşitul tău mucenicesc mă 
îndeamnă să lepăd desfătările trecătoare ale acestei 
lumi. Chinurile pe care le-ai suferit mă îndeamnă 
să ridic şi eu crucea ascultării de Dumnezeu. Înva- 
tă-mă, sfinte, să trăiesc nu după voia mea, ci după 
voia dumnezeiască, să nu caut cele ale mele şi să 
mă izbăvesc de patimile şi de păcatele care mă 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 99 4 
apasă. Alungă de la mine toate ispita diavolească. 
Prea mult am păcătuit, prea mult am izgonit de la 
mine harul dumnezeiesc. Acum a sosit ceasul mân- 
tuirii mele, sfinte. Domnul bate la uşa inimii mele 
şi vreau să Îi deschid. Ajută-mă, Sfinte, că sunt 
neputincios! Roagă-te pentru mine până la ultima 
suflare a vieţii mele. Roagă-te, Sfinte Efrem, pentru 
tot poporul creştinesc, pentru toţii ierarhii, preoții, 
monahii şi credincioşii. Roagă-te pentru părintele 
meu duhovnicesc şi pentru toate rudeniile mele 
după trup şi după duh. Roagă-te, sfinte, pentru robii |; 
lui Dumnezeu care mi-au cerut să mă rog pentru i 
dânşii, pentru toți cei care se roagă ori se ostenesc $ 
pentru mine, pentru toți cei care mi-au făcut vreun | 
bine ori vreodată m-au ajutat, ştiuți şi neştiuți. 
Ajută, Sfinte Efrem, pe cei care zac în patimi, robiți 
de nepocăință şi trândăvie, pe cei ce sunt în neca- 
zuri şi în ispite. Alină-le suferința sufletească şi 
trupescă şi-i ocroteşte pe cei ce sunt în închisori, în 
spitale, azile sau orfelinate şi pe toţi cei care sunt 
singuri, bolnavi şi neputincioşi. Înmulţeşte rugă- 
ciunile pe care le faci pentru noi, Sfinte, ca şi noi 
să cădem la rugăciune, mulţumindu-ţi din prea 
plinul inimii. Ca împreună cu tine să Îl slăvim pe 
Dumnezeul cel în Treime lăudat, în vecii vecilor. 
Amin. 


Pravila monahală 
Rugăciune pentru bolnavi, către Sfântul Efrem cel Nou 

K D finte Efrem, mare mucenice al lui Hristos, 

i aj ascultă acum puţina noastră rugăciune 

(NEA pentru robii lui Dumnezeu (nume) care sunt 
încercaţi de boli, suferinţe şi de ispite. Venim la tine 
ca la un doctor ceresc şi credem că vei primi cererea 
noastră şi vei uşura suferinţele lor. Ai spus că ai 
leacuri pentru toate felurile de boli, şi de aceea 
nădăjduim că iubirea ta de oameni nu s-a împuţinat. 
Cine poate spune mulţimea minunilor tale? Cine ştie 
câţi suferinzi au aflat izbăvire prin rugăciunile tale? 
Ajută-i, Sfinte Efrem, ajută-i pe cei suferinzi! Roa- 
gă-te lui Hristos Dumnezeu pentru ei şi, dacă le este 
de folos să fie tămăduiţi degrab, fă să se întâmple 
aceasta spre slava lui Dumnezeu. lar dacă le este mai 
de folos să ducă mai departe crucea suferinţei lor, 
ajută-i să rabde fără să cârtească, ca să primească 
luminoasa cunună a răbdării. Sfinte Mare Mucenice 
Efrem, tu ai răbdat suferinţe de nespus, iar viața 
noastră este plină de desfătări. Dar chiar dacă 
suntem păcătoşi şi întinaţi prin tot felul de patimi, 
îndrăznim a ne ruga ţie. Căci nu pentru noi ne rugăm 
ţie, sfinte, ci pentru bolnavii aceştia pe care sufe- 
rinţele i-au îngenunchiat. Fii lor păzitor, povăţuitor, 
ocrotitor şi tămăduitor, ca să îți mulțumească cu 
inimă smerită şi să ÎI slăvească pe Dumnezeu care 
te-a acoperit cu harul Său, arătându-te mare făcător 


Rugăciuni la diferite trebuințe 101 


de minuni, în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune de mulțumire pentru ajutorul primit de la 
Sfântul Efrem 

K D finte Mare Mucenice Efrem, slabă este 

i a) credința mea, săracă îmi este inima mea, 

(REA risipită îmi este mintea şi nevrednic sunt 
de ajutorul tău; dar mare este dragostea ta faţă de 
tot omul care te cheamă în ajutor. Aşa învredni- 
cindu-mă şi eu de binefacerile tale, cu gând smerit 
şi cu evlavie cad înaintea ta, mă închin şi cu buze 
necurate îți sărut cu recunoştinţă icoana şi îţi 
mulțumesc, că nu ai trecut cu vederea cererile mele, 
ci, după obicei, te-ai arătat grabnic ajutător. M-ai 
ajutat, Sfinte Efrem, când grele încercări şi teamă 
m-au cuprins, iar acum sfinte primeşte mulțu- 
mirea, recunoştinţa şi dragostea mea, ca ale unui 
rob nevrednic. Aşa cum ai împlinit cererile mele, 
întăreşte-mă să împlinesc şi eu poruncile lui Dum- 
nezeu. Precum nu ai şovăit a mă izbăvi de necazuri 
şi a tămădui trupul meu, nu şovăi a curăţi şi sufle- 
tul meu de toată întinăciunea. Luminează-mă, 
Sfinte Efrem, cu rugăciunile tale, să nu-mi pun 
nădejdea în oameni, în mintea mea sau în sănăta- 
tea trupului meu, ca să nu fiu ruşinat. lar pentru 
că întinat şi robit de patimi sunt eu şi nu am 
îndrăznire către Dumnezeu, te rog, Sfinte al meu, 
ca aşa cum m-ai ajutat până acum, să-mi fii mie 


Pravila monahală 


sprijinitor, cu rugăciunile tale către Hristos Dum- 
nezeu, ori de câte ori furtuna încercărilor se va 
abate asupra sufletului meu. Te rog, ocroteşte cu 
y rugăciunile tale şi pe robii lui Dumnezeu (ue), pe 
toți cei care mi-au cerut să mă rog pentru dânşii, 
pe toţi cei bolnavi, necăjiţi sau ispitiţi, pe toţi cei 
care au nevoie de ajutorul tău, şi pe tot poporul 
cel binecredincios. Amin. 


Rugăciune către Sfântul Luca al Crimeei, pentru cei ce 
sunt bolnavi 


KQ N) finte Ierarh mărturisitor, învăţătorule al % 
% ý adevărului şi doctore fără de arginți Luca, |; 
Atie plecăm genunchii sufletului şi ai tru- $ 
pului, şi căzând la cinstitele şi tămăduitoarele tale 
moaşte pe tine te rugăm, precum fiii pe tatăl lor: 
auzi-ne pe noi, păcătoşii, cinstite părinte, şi du 
rugăciunea noastră la Milostivul şi lubitorul de 
oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui 
dimpreună cu sfinţii toţi. Credem că ne iubeşti cu 
aceeaşi dragoste cu care ai iubit pe fraţii tăi când 
vieţuiai în această lume. Meşteşugul doctorilor 
stăpânind, în multe rânduri cu ajutorul harului 
suferinţele celor bolnavi ai vindecat, iar după cin- 
stita ta adormire Stăpânul tuturor a arătat moaş- 
tele tale izvor de tămăduire: că felurite neputinţe 
se vindecă şi putere se dăruieşte celor ce cu evlavie 
le sărută şi cer dumnezeiasca ta mijlocire. Pentru 


aceasta, ne rugăm cu căldură ţie, care ai primit 
harul tămăduirilor: pe mine cel bolnav şi cumplit 
înviforat de suferință cercetează-mă şi vindecă-mă 
de neputinţa ce mă stăpâneşte. Cu totul cinstite şi 
preasfinte Părinte Luca, nădejdea celor bolnavi, care 
zac în patul durerii, nu mă uita şi dăruieşte-mi 
vindecare și tuturor cele spre bucurie, ca şi noi 
dimpreună cu tine să slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi 
pe Sfântul Duh, o Dumnezeire şi o Împărăţie, acum 
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! 
Rugăciune către Sfânta Muceniţă Filofteia, la vreme de 
boală 

K D fântă mare muceniță a lui Hristos, Filofteia, 

i büne rugăm ţie cu genunchii plecaţi şi cu 

REY! lacrimi fierbinți. Adu-ţi aminte de nepu- 
tinţa firii omenești, care cuprinde și împresoară pe 
tot muritorul, de la naștere, întocmai ca mrejele 
păianjenului. Întru aceste mreji fiind căzuţi și noi, 
smeriţii, şi neputând scăpa de ele fără ajutorul lui 
Dumnezeu, te rugăm pe tine să ne fii mijlocitoare 
către Dânsul. Că El însuși te-a preamărit și te-a 
trimis în această ţară, ca s-o aperi şi s-o păzeşti de 
toate răutăţile. Așa, Sfântă mare muceniţă a lui 
Hristos, Filofteia, milostivește-te spre lacrimile bă- 
trânilor, spre suspinele maicilor, spre cererile 
pruncilor și spre noi, care cădem cu genunchii ple- 
caţi și cerem, prin rugăciunile tale cele sfinte, ajutor 


Pravila monahală 
și mântuire din supărările ce ne cuprind. Căci știm, 
Sfântă muceniţă, că pentru păcatele noastre păti- 
mim acestea toate, adică: boli, sărăcire, prigoniri 

de la vrăjmași, neploaie la vreme și alte asemenea 

rele. Pentru aceasta cădem la milostivirea ta, ca să 
nu pătimească și cei nevinovaţi din pricina noastră. 

Fie-ţi milă şi roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, ca 

să strigăm ţie: bucură-te, fecioară, mare muceniţă 

Filofteia. 

Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, 
primeşte smerita mea rugăciune pentru iertarea 
păcatelor mele și ca un Îndurat, cu dreapta Ta cea ® 
atotputernică stinge-mi focul ce m-a cuprins, % 
încetează-mi boala şi cu milostivirea Ta ridică-mă y 
din patul durerilor, pentru rugăciunile Marii 
Muceniţe Filofteia. Că Tu eşti doctorul sufletelor și 
al trupurilor noastre și Ție slavă înălțăm, acum și 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune către Sfântul lerarh Nectarie de la Eghina, 
vindecătorul de boli N 


:, preasfinte şi întru tot lăudate, mare 
& făcător de minuni Nectarie, primeşte 
Z? această puțină rugăciune de la noi, 
nevrednicii robii tăi, căci către tine, ca la un ade- 
vărat izvor de tămăduiri şi grabnic folositor şi 


ajutător preaminunat scăpând şi către sfânt chipul 
icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinți ne rugăm 


ție: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia şi 
ticăloşia noastră. Vezi rănile sufletelor şi ale trupu- 
rilor noastre. Ne rugăm ţie, Sfinte lerarhe Nectarie, 
grăbeşte de ne ajută cu neîncetatele și sfintele tale 
rugăciuni şi ne sprijină pe noi, robii tăi. la aminte la 
suspinele noastre și nu ne trece cu vederea pe noi, 
ticăloşii şi scârbiţii, că ştim, sfinte al lui Dumnezeu, 
că, şi după mutarea ta din viaţa aceasta trecătoare, 
cine a năzuit la ajutorul tău şi cu credinţă ţi s-a rugat 
nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat întru ajutor 
şi nu l-ai auzit? Sau cui, în dureri fiind şi alergând 
spre ajutorul tău, nu i-ai ușurat suferinţa? Minunile 
și ajutorul tău ne-au făcut și pe noi, ticăloșii şi 
scârbiţii, să te chemăm să ne vii în ajutor. Știm, o, 
alesule ierarh, de mulţimea tămăduirilor pe care 
le-ai făcut, nou doctor fără de arginţi arătându-te. 
Nu cunoaștem nici suferinţă şi nici durere pe care să 
nu le poţi alina. Nu cunoaștem nicio boală căreia tu 
să nu îi poţi aduce tămăduire, dar mai mult decât 
atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care 
doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci și pe mulţi 
bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credinţă și în 
răbdare şi să ia plată de la Dumnezeu pentru 
osteneala lor. Îngenunchind, ne rugăm ţie, Sfinte 
lerarhe Nectarie, să te rogi pentru noi lui Hristos, Cel 
Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele 
jertfelnice, ci te-a întărit şi te-a primit în cereștile 


Pravila monahală 
locașuri. Către Acela roagă-te să fim și noi ajutaţi şi 
miluiți cu rugăciunile tale, și din pagube şi necazuri 
izbăviţi, să binecuvântăm pe Dumnezeu Cel în 
Treime lăudat, totdeauna, acum și pururea și în vecii 
vecilor. Amin. 
Rugăciune către Sfinţii Doctori fără de arginți Cosma și 
Damian, pentru cei bolnavi 

K D lăviților făcători de minuni şi Doctori fără 

i bý de arginţi Cosma și Damian, iubindu-L pe 

A Hristos Dumnezeu din tinereţile voastre, 
nu numai meșteșugul doctorilor aţi învăţat, ci mai 
ales har neîmpuţinat al tămăduirii tuturor bolilor 
aţi primit de la Dumnezeu. Pentru aceasta, și pe 
noi, care cădem înaintea cinstitei icoanei voastre, 
degrab auziţi-ne. Pe copiii care cer ajutorul vostru 
la învăţătură povăţuiţi-i cu rugăciunile voastre, ca, 
râvnind vieţuirii voastre, să afle nu numai cele 
pământești, ci mai ales să sporească în cucernicie 
şi în credinţa cea dreaptă. Celor ce zac de boală 
și s-au deznădăjduit de ajutorul omenesc, dar 
aleargă la voi cu credinţă fierbinte și rugăciune 
osârdnică, tămăduire dăruiţi-le cu cercetarea voas- 
tră cea milostivă și de minuni făcătoare; aşijderea 
şi pe cei ce din pricina bolilor grele au căzut în 
trândăvire, în puţinătate de suflet şi în cârtire, cu 
harul cel dat vouă de Dumnezeu întăriţi-i în răb- 
dare şi îndrumaţi-i, să priceapă sfânta şi desăvâr- 


șita voie a lui Dumnezeu în ce ne priveşte și să se 
facă părtași ai harului mântuitor al lui Dumnezeu. 
Pe toţi cei ce aleargă la voi cu osârdie ocrotiţi-i de 
bolile cele crunte, apăraţi-i de moartea năprasnică 
și, cu puternica voastră mijlocire înaintea lui 
Dumnezeu, păziţi-i neclintiţi în dreapta credinţă și 
ajutaţi-i în sporirea duhovnicească, ca împreună 
cu voi să se învrednicească în veacul ce va să vină 
a lăuda și a slăvi Numele Cel Preasfânt şi de mare 
cuviinţă al Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh, 
în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune la vreme de boli molipsitoare și moarte 
naprasmca 

K D tăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, izvo- 
i a) rul cel nesecat al îndurărilor, noianul cel 
i nepătruns al iubirii de oameni, adâncul cel 
nemăsurat al îndelungatei răbdări şi al bunătăţii, 
Care aduci multe feluri de bătăi și de răni asupra 
neamului omenesc spre folosul lui prin marea Ta 
iubire de oameni, pentru ca neînfrânarea și porni- 
rea noastră spre păcat, fiind stăpânită ca de un 
frâu de frica Ta cea dumnezeiască, să nu se 
pornească împotriva chipului cel dumnezeiesc, nici 
să batjocorească firea cea aleasă a sufletului nostru, 
oprește, Te rugăm, această armă ascuţită și neaș- 
teptată a morţii adusă asupra firii noastre, ca să 
nu ne împuţinezi mai mult decât pe toate neamurile, 


Pravila monahală 


nici să ne dai spre batjocură vrăjmașşilor celor care 
lucrează cu mintea şi celor care lucrează cu sim- 
țurile. S-au pustiit cetăţile, s-au stricat târgurile; 
praznicele cele sfinţite şi slujbele și frumuseţea 
cântărilor dumnezeieşti în bună parte au tăcut; 
case frumoase și mari, după cum zice Scriptura, au 
pierit și nu este cine să locuiască în ele. Frică şi 
cutremur a venit peste noi și negura întunecată a 
acestei morţi înfricoșătoare ne-a acoperit pe toţi. 
Noi, cei vii şi văzuţi, nu mai socotim că suntem vii, 
de frica acestei bătăi înfricoșşătoare; nu ne mai 
încredem nici în noi înşine, bănuind fiecare din noi 
că are în sine semnul şi rana morții şi, înainte de 
moarte, cumplit de frica morţii murim. Aceasta este 
plata răutăţii noastre; acesta este sfârșitul cel cu- 
venit faptelor noastre viclene și necurate; acestea 
sunt isprăvile cele rele ale desfrânării, ale nedrep- 
tăţii şi ale călcării noastre de jurământ; acest șarpe 
cu trei capete, înfigând în noi dinţii săi cei veninoși, 
ne-a adus această stricăciune şi această moarte, 
după cum zice Scriptura: pentru aceasta vine mânia 
lui Dumnezeu peste fiii neascultători. Pentru care 
nu putem nici ochii minţii să-i ridicăm, nici să ne 
rugăm curat ca să dobândim mila Ta, fiecare din 
noi fiind apăsat de greutatea cugetului ca de nişte 
obezi de fier. Dar nu ne părăsi pe noi cu totul și, 
pentru numele Tău cel sfânt, nu strica așezământul 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 109 4 
Tău, ca să nu fim lipsiți de vremea pocăinţei și a 
întoarcerii noi, ticăloşii. Ştim că şi această bătaie de 
moarte cu iubire de oameni ai adus-o pentru că, 
de multe ori făgăduind pocăință și de multe ori 
minţind, ne-am osândit spre tăiere, ca şi smochinul 
cel neroditor. Dar mai ai încă răbdare ca un lucră- 
tor lubitor de oameni Care nu voiești moartea 
păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; Cel care 
ai poruncit ca de şaptezeci de ori câte șapte să ier- 
tăm păcatele fraţilor; Care poţi din pietre tari şi 
neroditoare să ridici fii lui Avraam, pentru că 
numai Ție sunt cu putință toate cele ce sunt la oa- 
meni cu neputinţă, Stăpâne, lubitorule de oameni. 
Ca şi prin noi în neam și în neam să se slăvească 
preasfânt numele Tău, al Tatălui şi al Fiului și al 
Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 
Amin. 


Altă Rugăciune la vreme de boli molipsitoare și moarte 
năprasnică 


CAS m greșit, fărădelege am făcut, n-am făcut 

dreptate înaintea Ta, Preabunule Stăpâne. 
ap K? Am călcat poruncile Tale cele mântu- 
itoare şi făgăduinţele noastre cele sfinţite, pe care 
le-am făcut la Sfântul Botez înaintea marelui Tău 
jertfelnic și înaintea îngerilor și a oamenilor; ne-am 
lepădat de Înfricoşătorul Sânge al legii prin care 
ne-am sfinţit, socotindu-L lucru de nimic şi înjosind 


110 Pravila monahală 


harul Duhului și nebăgând în seamă înfierea cea 
înfricoșătoare şi mai presus de fire. Toată Scriptura 
și legea cea dumnezeiască și învăţătura cea insu- 
flată de Dumnezeu au fost socotite de noi ca sunet 
deşert şi vorbe lipsite de fapte; noi, ticăloşii, purtăm 
numai cu numele și în vorbe cinstita Evanghelie şi 
adevăratul creştinism. Mâinile noastre s-au nevoit 
spre toată răpirea şi lăcomia; picioarele au fost 
grabnice și îndrăzneţe spre toată nedreptatea şi 
răutatea, gata a merge şi a călca partea fraţilor şi 
a mânca pe săraci. Am făcut gura, organul sfintelor 
rugăciuni şi al cuvintelor, organ de toată rușinea 
şi vorba nebunească, de călcare de jurământ și de 
clevetire. Ochii noștri şi toate simţirile noastre peste 
măsură le-am umplut de desfrânare și de toată 
necurăţia. Mintea, care împărăţeşte în noi, adică 
sămânţa cea dumnezeiască, am înjosit-o, și mădu- 
larele Tale, Hristoase, le-am făcut mădulare ale 
desfrânării şi, în loc de biserici ale lui Dumnezeu, 
ne-am făcut locașuri de stricăciune şi de necurăţie. 
Pentru aceasta, Preabunule Stăpâne, noi, ticăloșii, 
spre mânie am întors marea Ta iubire de oameni. 
Mulțimea facerilor Tale de bine nebunește am 
înlocuit-o cu pedeapsă; căci, de vreme ce nici prin 
cele bune ale noastre și nici prin bolile celor de 
aproape nu ne-am făcut mai buni, pe dreptate am 
pornit singuri asupra noastră această certare 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 111 \; 
dreaptă şi bătaie; dar nu cu iuțimea Ta să ne 
mustri pe noi, nici cu mânia Ta să ne pedepseşti 
pe noi, Doamne. Ție Unuia am greşit, dar Ţie Unuia 
ne și închinăm şi cu inimă umilită aducem fie 
mărturisire ca o jertfă curată. Lasă, iartă, lubito- 
rule de oameni Stăpâne; oprește bătaia cea pe 
dreptate adusă asupra noastră; să biruiască adân- 
cul îndurărilor Tale mulțimea cea vicleană a 
păcatelor noastre. Noianul bunătăţii Tale celei 
nemărginite să acopere marea cea amară a rău- 
tății noastre. Avem pilde mari ale iubirii Tale de 
oameni: pe tâlhari, pe desfrânate, pe vameși și pe 
fiul cel desfrânat, care ne-au întrecut pe noi, tică- 
loşii, și în Împărăţia Cerurilor înainte au ajuns. Cu 
aceia primește-ne și pe noi, care ne mărturisim şi 
cădem înaintea Ta, Stăpâne, deşi suntem departe 
de întoarcerea şi de curata pocăință a acelora; 
dar bunătatea Ta cea nemăsurată să împlinească 
lipsa, şi mai bine să facă chiar totul, de vreme ce 
de toate suntem lipsiţi cu totul. Îndurare şi milos- 
tivire care Te îmblânzește pe Tine ai Crucea și 
moartea cea de bunăvoie, pe care ai răbdat-o pen- 
tru noi, nemulțumitorii; luptele apostolilor, sudorile 
cuvioşilor, sângele mucenicilor şi, mai înainte de 
toate, ai nădejdea și mântuirea cea de obşte a 
tuturor, pe Născătoarea de Dumnezeu, care mai 
presus de fire Te-a născut; ale căror rugăciuni cu 


Pravila monahală 


iubire de oameni primindu-le, din nevoia aceasta de 
acum și de chinul cel veșnic ce va să fie ne izbă- 
veşte pe noi. Cu harul şi cu iubirea de oameni ale 
Celui fără de început al Tău Părinte, cu Care 
împreună ești binecuvântat, și ale Preasfântului și 
bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum și 
pururea și în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune pentru izbăvirea de depresie și de feluritele boli 
sufletești 

K D tăpâne mult-Milostive, Doamne lisuse 
i îi) Hristoase, Doctorul sufletelor şi al trupu- 
A rilor noastre, vino şi mă vindecă şi pe mine, 
netrebnicul robul Tău. M-am îndepărtat de Tine, 
am rănit bunătatea şi iubirea Ta. Păcătuit-am la cer 
și înaintea Ta, toată fărădelegea am săvârşit-o, 
arătatu-m-am lipsit de toată virtutea şi sănătatea 
sufletului și a trupului. Slăbănogit-a trupul meu, 
umplutu-s-a de răutăţi sufletul meu, slăbit-a duhul 
meu. Stricatu-s-a voia mea, toate se înăbușă și 
suferă înlăuntrul meu, coborâtu-m-am până în iadul 
cel mai de jos. Izbăveşte-mă, Doamne, de apăsa- 
rea şi durerea sufletească, şi de greutatea inimii 
care mă stăpânește cu dreptate. Săvârșit-am tot 
felul de păcate care mă războiesc, care fac chinul 
meu de nesuferit. Miluieşte-mă, Doamne, că eu 
singur sunt vinovat pentru această pustiire și pieire 
a sufletului și a trupului meu. Stăpânitu-m-a iubi- 


rea de sine, înrobitu-m-a nepurtarea de grijă, 
nimicitu-m-a  lenevirea! lartă-mă, Doamne, şi 
vindecă netrebnicul meu suflet. Depărtează de la 
mine pe duhul cel rău care face de nesuferit 
sufocarea sufletului şi a trupului meu. Ține departe 
de mine greutatea cea apăsătoare din inima mea. 
Slobozește-mi sufletul și trupul de toată nepăsarea, 
întristarea, plecarea spre păcatul firii, mâhnirea, 
deznădejdea, nepăsarea, nesimţirea, disperarea și 
amorţirea cea aducătoare de moarte, căci eu de 
bunăvoie am adus în sufletul meu toate acestea. 
lartă-mi, Doamne, mărimea păcatelor, vindecă 
mulțimea patimilor mele! Ajută-mă ca să nu Te 
întristez vreodată din pricina patimilor care 
stăpânesc netrebnicul meu suflet. Ridică de la 
mine laţul cel greu al păcatului, îndepărtează mereu 
pe tot vrăjmașul şi potrivnicul. Împacă viaţa și 
sufletul meu, Doamne! Curăţește-mă de toată 
întinăciunea sufletului și a trupului, ca să pot scăpa 
de duhurile viclene care mi se fac mie întuneric şi 
beznă, deznădejde şi chin. Ridică-mă din patul 
durerii şi din aşternutul răutăţii. Apăsarea și frica 
și robia gândurilor îndepărtează-le de la mine! 
Doamne, facă-Se voia Ta după cum doreşti. 
Bunăvoinţa bunătăţii Tale să zdrobească pe vrăj- 
mașii mei şi pe omul cel vechi cu patimile și cu 
poftele lui. Fie, Doamne, voia Ta spre mine, încât, 


Pravila monahală 


bucurându-mă şi veselindu-mă, să Te urmez fără 
tristeţe, cu faţa veselă și să Te slăvesc, să-i cânt și 
să Te binecuvântez întru toţi vecii. Vino şi întă- 
reşte-mă cu puterea Ta proniatoare, ca să Te 
preaslăvesc şi să-Ţi cânt Ție, Domnului preami- 
lostiv, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt întru 
toți vecii. Tu eşti Apărătorul meu, împreună cu 
Preamilostivul Tău Părinte și cu Mângăietorul Tău 
Duh, în întristările care mă cuprind în toate zilele 
vieții mele. Miluieşte şi iartă, Doamne, sufletul şi 
trupul meu cel apăsat și plin de răutate. Tu ești 
Bucuria şi Lumina, Învierea și Viaţa, Primăvara şi 
Paştele desfătării noastre. Tu ai zis: „Nu Mă voi 
depărta de la tine, nici nu te voi părăsi”, Tu, Cel 
Care Te-ai pogorât până la „vistieriile iadului”, 
căutând oaia cea pierdută, adică pe mine. Milu- 
iește-mă, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei, 
Preabinecuvântatei Maicii Tale, bucuria noastră a 
tuturor oamenilor şi a tuturor sfinţilor. Amin. 


Rugăciunea bolnavului pentru cei ce îngrijesc 
> oamne, Dumnezeule al milei şi al îndu- 
€ la rărilor, trimite harul Tău cel sfinţitor peste 
= doctorii care mă îngrijesc şi peste ajutoa- 
rele lor, acoperindu-i cu harul Tău ca un Bun şi 
lubitor de oameni. Călăuzeşte-i Tu, Doamne, în tot 
ceea ce vor să facă spre binele meu. Să nu sufăr 
cum a suferit femeia care avea curgere de sânge de 


doisprezece ani, fără a primi ajutor de la doctori, 
ci să primesc vindecarea de bolile mele. Să nu se 
adauge durere peste durerile mele, din nepriceperea 
lor sau din lucrarea celui rău, ci să dobândesc 
sănătatea mult dorită. Nu în mâinile lor este viața 
mea, lubitorule de oameni, ci în mâinile Tale. Mă 
aflu, Doamne, ca cel căzut între tâlhari, din pricina 
suferinţei care mă apasă. Răsplăteşte, Dumnezeule, 
tot binele pe care mi-l fac doctorii, dăruindu-le 
înţelepciune, sănătate trupească şi sufletească şi 
tot lucrul bun pe care ei îl cer de la Tine. Răsplă- 
teşte, Dumnezeul nostru, toată dragostea pe care 
mi-o arată fraţii mei în Hristos care mă cerce- 
tează, înmulţind binecuvântările Tale în casele lor. 
Să fie pentru ei boala mea prilej de a lucra cele 
bune, ca să se vădească astfel în inimile lor iubirea 
pe care ai cerut-o celor ce Te urmează. Nu este 
poruncă mai mare decât porunca de a Te iubi pe 
Tine şi de a-i iubi pe semenii noştri. Întăreşte-mă, 
Dumnezeule preaslăvite, ca văzând iubirea pe care 
mi-o arată să mă rog ca nici unul din ei să nu cadă 
în cursele vrăjmaşului, și să meargă cu toţi pe calea 
mântuirii. Doamne, Dumnezeule al părinţilor noştri, 
dacă norii deznădejdii şi ai singurătăţii se vor abate 
asupra sufletului meu, atunci trimite-mi Tu fraţi care 
să mă cerceteze şi să mângâie sufletul meu. Ca 
văzând grija lor pentru mine, păcătosul, să Îţi 


Pravila monahală 


dumnezeiască porţi de grijă robilor Tăi, şi să Te 
laud şi să Te slăvesc în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune de mulțumire pentru însănătoşire 

| > e binefacerile Tale ca un rob nevrednic 
€ la învrednicindu-mă, mulțumire Îți aduc 

= Ţie, Dumnezeule al îndurărilor şi a toată 
milostivirea, că nu ai trecut cu vederea cererile mele, 
ci mi-ai arătat iubirea Ta de oameni. Grele au fost 
încercările prin care am trecut, şi teama m-a cuprins 
că nu voi şti să le stau împotrivă. Ştiam că neputinţa 
mea este mare, dar m-ai făcut să simt că mai mare 
este dragostea Ta faţă de tot omul care Te cheamă în 
ajutor. Preadulce Iisuse, aşa cum ai împlinit cererile 
mele, aşa întăreşte-mă să împlinesc şi eu poruncile 
Tale cele sfinte. Precum nu ai şovăit a tămădui trupul 
meu, aşa nu şovăi a curăți şi sufletul meu de toată 
întinăciunea. Căci ce folos voi avea dacă trupul va 
avea sănătate, dar sufletul va fi cuprins de boală? Sau 
ce folos voi avea dacă până la sfârşitul vieţii 
pământeşti trupul meu nu va cunoaşte boala, dacă 
după Înviere va fi pradă durerilor? O, să nu-mi pun 
nădejdea în sănătatea trupului, ca să nu fiu ruşinat. 
Căci cine se laudă cu sănătatea poate fi smerit de 
Dumnezeu prin amară suferinţă. lar mie să nu-mi 
fie a mă lăuda decât în numele Tău, Doamne, 
Dumnezeul meu. Îndrăznesc să Te rog, Preabunule 


mulţumesc ie, Celui Care prin pronia Ta cea 


Doamne, ca ori de câte ori furtuna încercărilor se va 
abate asupra sufletului meu, să mă ajuţi aşa cum 
m-ai ajutat şi de data aceasta. Pentru că în afară de 
Tine nu pot afla izbăvire. Mulţumindu-Ţi iar şi iar 
pentru facerile Tale de bine, pentru cele arătate şi cele 
ascunse, Te rog ocroteşte cu harul Tău pe tot poporul 
binecredincios, pe toţi cei ce iubesc Biserica Ta şi 
defăimează învăţăturile pierzătoare de suflet, ca să 
Te lăudăm şi să Te slăvim în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune la vreme de ispită 

N >, oamne, Doamne, Cel ce ai îngăduit diavo- 
€ la lului să ispitească în Rai pe strămoșii noștri 

= Adam şi Eva, spre a le încerca ascultarea şi 
supunerea; Cel ce, de asemenea, ai îngăduit diavo- 
lului să ispitească cu îngrozire și cu grele suferinţe pe 
dreptul lov, robul Tău, pentru ca şi mai lămurit să se 
vădească virtuțile și credinţa lui întru Tine; Cel ce ai 
dat îngăduinţă satanei să se apropie cu ispitire de 
Însuşi Fiul Tău, spre a-L îmbia şi a-L momi cu poftele 
şi deşertăciunile acestei lumi, pentru ca, înfrânt şi 
rușinat, acest duh blestemat să audă din gura 
Mântuitorului lumii cuvintele: „Mergi înapoia Mea, 
satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului Tău 
să te închini și numai Lui Unuia să-l slujești” Cel ce 
tuturor Drepţilor şi Sfinţilor Tăi le-ai dat vremi de 
ispitire și de grele îndoieli, pentru ca, prin ele 
lămurindu-se, să iasă şi să rămână şi mai întăriți în 


Pravila monahală 


credinţa, în nădejdea, în dragostea și în supunerea 

cea către Tine; Însuţi, Atotputernice și Preabunule 

Stăpâne, ajută-mi și mie în această clipă grea, când 

duhul satanei îmi tulbură mintea cu îndoieli și cu 
îmboldiri, şi când viclene amăgiri îmi frământă inima 
și sufletul; arată-mi, Milostive, adevărul și calea Ta 
cea dreaptă, pentru ca, biruind uneltirile lui de 
acum, să mă pot bucura de cuvintele Apostolului 
Tău lacov, ce zice: „Fericit bărbatul care rabdă ispita, 
căci lămurit făcându-se, va lua cununa vieții pe 
care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe 
EI”. Dăruieşte-mi, Stăpâne, inimă curată şi credință 
tare, pentru ca în aceste clipe să pot cânta dimpre- 
ună cu proorocul Tău David: „Doamne, cât s-au 
înmulțit cei ce mă necăjesc! Mulţi zic sufletului meu: 
Nu este mântuire lui întru Dumnezeul lui! lar Tu, 
Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea, și Cel ce 
înalți fruntea mea! Cu glasul meu către Domnul am 
strigat și m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui! 
A Domnului este mântuirea și peste tot poporul 
Tău binecuvântarea Ta”. Amin. 


Rugăciune pentru lume a Sfântului Siluan Athonitul 
N > oamne, îndreptează-ne, precum o mamă 
la duioasă își îndreptează copiii săi mici. 
= Dă fiecărui suflet să cunoască bucuria 
mântuirii Tale și puterea ajutorului Tău. 
Dă ușurare sufletelor chinuite ale poporului Tău şi 


pe noi, pe toți, ne învaţă prin Duhul Sfânt, să Te 
cunoaștem pe Tine. 

Se chinuiește sufletul omenesc pe pământ, Doam- 
ne, și nu poate să se întărească cu mintea întru Tine, 
pentru că nu Te cunoaşte pe Tine, nici bunătatea Ta. 

Mintea noastră este întunecată de grijile lumești și 
nu putem pricepe bunătatea dragostei Tale. Tu ne 
luminează. 

Milostivirii Tale toate îi sunt cu putinţă. 

Tu ai spus în Sfânta Evanghelie, că morţii vor auzi 
glasul Fiului lui Dumnezeu și vor învia. Așa fă 
acum: ca sufletele noastre moarte să audă glasul 
Tău şi să învie, întru bucurie. 


Rugăciunea pentru lume a Sfântului Paisie Aghioritul 
N > umnezeul meu, să nu-i părăseşti pe robii 
€ la Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragos- 
= tea Ta să-i aducă pe toţi lângă Tine. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de 
cancer. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de 
boli uşoare sau grave. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de 
infirmităţi trupeşti. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de 
infirmităţi sufleteşti. 

Pomeneşte, Doamne, pe conducătorii ţărilor şi 
ajută-i să conducă creştineşte. 


Pravila monahală 


Pomeneşte, Doamne, pe copiii care provin din 
familii cu probleme. 

5»  Pomeneşte, Doamne, pe familiile care au probleme 
„| şi pe cei divorțaţi. 

Pomeneşte, Doamne, pe orfanii din toată lumea, 
pe toţi cei îndureraţi şi nedreptăţiţi în această viaţă, 
pe văduvi şi pe văduve. 

Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei întemnițați, pe 
anarhişti, pe narcomani, pe ucigaşi, pe făcătorii de 
rele, pe hoţi, luminează-i şi ajută-i să se îndrepteze. 

Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei înstrăinaţi. 

Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei care călătoresc pe 
mare, pe uscat şi prin aer, şi-i păzeşte. 

Pomeneşte, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii 
sfinţiţi ai Bisericii şi pe credincioşi. 

Pomeneşte, Doamne, toate frăţiile monahale, pe 
stareţi şi pe stareţe, pe monahi şi pe monahii. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt în 
vreme de război. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniţi. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum 
păsările vânate. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care şi-au lăsat 
casele şi serviciile lor şi se chinuiesc. 

Pomeneşte, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă şi 
pe refugiaţi. 

Pomeneşte, Doamne, toate popoarele, să le ţii în 


n) Rugăciuni la diferite trebuinte 121 |; 
braţele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acope- 
rământ, să le păzeşti de orice rău şi de război. Şi 
iubita noastră ţară, zi şi noapte să o ţii la sânul 
Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să 
o păzeşti de orice rău şi de război. 

Pomeneşte, Doamne, familiile chinuite, părăsite, 
Ų nedreptăţite, încercate şi dăruieşte-le lor milele 
Tale cele bogate. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot 
felul de boli sufleteşti şi trupeşti. 

Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut 
nouă să ne rugăm pentru ei. Amin. N 


Rugăciunea pentru neam a Părintelui Gheorghe Calciu 

K D tăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părin- 
% à\ te, Fiule şi Duhule Sfinte, venim la Tine, 
A Doamne, cu pocăință şi durere în inimi, să 

ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă 
cererea noastră, intră Doamne, ca un Împărat Ceresc 
în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă lisuse, 
de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Că 
prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi 
viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască 
în întuneric ca morții cei din veacuri, şi sufletul lui 
este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine 
să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus că cel ce vrea 
să fie întâiul, să slujească tuturor. Şi ei au ştiut acest 
lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au 


Pravila monahală 


asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au 

călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care 
l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat. 
Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai 
cu buzele ci şi cu inima. Adu-Ţi aminte de el pentru 
cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile 
care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea 
noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de 
mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toți am făcut 
nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii. Nu mai 
este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici 
unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva 
poporului românesc. Adu-Ţi aminte, lisuse, de fraţii 
noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduți 
odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. 
Reunifică poporul Tău. Repune-l în cinstea pe care a 
avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, 
apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la 
neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Rugători 
aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea 
Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi 
Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi 
mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu 
credinţă curată. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei 
care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; 
adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi 
pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre. Redă 


poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă 
şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mănăs- 
tirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşu- 
garea roadelor pământului, stăpânirea de sine, 
demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, 
conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi 
şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, lisuse 
Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, 
credincioşi misiunii lor, adevărați secerători, aşa cum 
Îi vrei Tu, Milostive. Auzi-ne Doamne întru îndu- 
rarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci 
întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat 
cu dreapta Ta cea mântuitoare. Şi trecând prin 
patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi 
la Sfânta Ta Înviere lisuse slăvindu-Te pe Tine 
împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi 
în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul la vreme 
de secetă 


4 e cinstim pe tine Sfinte proorocule al lui 
Dumnezeu, Ilie, căci pentru râvna ta întru 
slava Domnului  Atotţiitorul, neputând 

răbda să vezi închinarea la idoli şi nelegiuirea fiilor 
lui Israel, l-ai înfruntat pe regele Ahab, călcătorul de 
lege și pentru pedepsirea acestora prin rugăciune ai 
cerut de la Dumnezeu foamete de trei ani pe 
pământul lui Israel, spre a-l îndepărta de idolii 


) 124 Pravila monahală 
netrebnici, pentru ca să se lase de fărădelegi și de 


nedreptăţi, să se întoarcă spre Unul adevăratul 
Dumnezeu și spre împlinirea sfintelor Sale porunci. 
În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe 
văduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin 
rugăciune l-ai înviat. După trecerea timpului de 
foamete proorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului 
poporul israelit învechit în păcătoșenie şi lepădare de 
Dumnezeu și prin rugăciune foc din cer ai dobândit 
peste jertfa ta, cu această minune întorcând pe Israel 
către Domnul. Pe proorocii cei mincinoși ai lui Baal 
i-ai rușşinat, iar după aceea, prin rugăciune, cerul 
iarăşi l-ai deschis şi ploaie multă pe pământ ai 
dobândit, iar pe credincioşii din Israel i-ai umplut de 
bucurie. Către tine, preafericitul Domnului Ilie, cu 
umilinţă alergăm, noi păcătoşii și smeriţii, chinuiţi de 
arşiță şi secetă: Mărturisim că nu suntem vrednici de 
mila şi de harul lui Dumnezeu; mai curând suntem 
vrednici pe dreptate de ameninţarea aspră a mâniei 
Lui cu tot felul de rele boli, necazuri și jale. Căci 
n-am umblat în frică de Dumnezeu, pe calea 
poruncilor Lui, ci în poftele desfrânării inimilor 
noastre, și tot felul de greşeli fără de număr am 
săvârşit. Fărădelegile noastre ne-au întunecat 
mintea şi nu suntem vrednici a ne arăta în faţa 
Domnului şi a privi la cer. Mărturisim că şi noi ca şi 
vechiul Israel, ne-am îndepărtat de Domnul Dumne- 


zeul nostru prin fărădelegile noastre, și deși nu ne 
închinăm lui Baal și altor idoli netrebnici, însă prin 
robia patimilor şi prin poftele noastre slujim idolului; 
prin patima îmbuibării şi a poftelor slujim idolului 
Jăcomiei şi al trufiei, idolului mândriei şi al îngâm- 
fării şi mergem pe urmele împotrivirii față de 
Dumnezeu prin năravuri rele și slujim duhului 
pierzător al veacului. Mărturisim, că pentru aceea 
s-a închis cerul şi s-a făcut ca arama, fiindcă s-au 
închis inimile noastre în fața milei şi iubirii adevărate 
faţă de aproapele nostru. Pentru aceea pământul s-a 
uscat și s-a făcut neroditor, fiindcă nu aducem 
Domnului nostru roadele faptelor bune. De aceea, nu 
ne dă ploaie și rouă, fiindcă nu avem lacrimi de 
umilinţă şi rouă dătătoare de viaţă a cugetului către 
Dumnezeu. De aceea s-au vestejit toate bucatele și 
toată iarba câmpului deoarece s-a uscat în noi tot 
gândul cel bun. De aceea s-a întunecat văzduhul 
pentru că mintea noastră s-a întunecat de gânduri 
rele, iar inima noastră s-a întinat de poftele 
fărădelegii. Mărturisim că și ţie, proorocul Domnului 
suntem nevrednici a ne ruga. Căci tu, om fiind, 
asemănându-te nouă prin patimi, cu viaţa ta 
asemenea îngerilor te-ai făcut şi ca unul fără trup ai 
fost înălțat la cer; iar noi prin faptele şi gândurile 
noastre ruşinoase, sufletul nostru deopotrivă trupului 
l-am făcut. Tu prin post şi priveghere i-ai minunat pe 


126 Pravila monahală 


îngeri şi pe oameni, iar noi ne-am făcut robi 
necumpătării și poftelor. Tu râvneai la slava lui 
Dumnezeu, noi însă, ne depărtăm de slăvirea 
Domnului și Creatorului nostru şi ne rușinăm a 
mărturisi preamărit numele Lui. Tu ai stârpit 
necinstea şi deprinderile rele, iar noi ne robim 
năravurilor lumii potrivnice Domnului mai vârtos 
decât poruncilor Lui şi a rânduielilor Bisericii. Şi câte 
păcate şi nedreptăţi n-am săvârşit noi păcătoşii! Prin 
păcatele noastre am istovit îndelunga răbdare a 
Domnului. Pentru toate acestea dreptul Judecător 
S-a mâniat pe noi și în mânia Lui ne-a pedepsit. Deci, 
cu îndrăzneala mare față de Dumnezeu și nădăj- 
duind în iubirea ta față de neamul omenesc, cutezăm 
a te ruga, mărite proorocule. Milostiv fii faţă de noi 
nemernicii și nevrednicii, roagă pe Atotbunul Dum- 
nezeu să nu se mânie pe noi până în sfârşit, ca să ne 
piardă pentru fărădelegile noastre, ci să ne trimită 
pământului însetat ploaie îmbelșugată și curată și să 
ne dăruiască roadă bogată și buna întocmire a 
văzduhului; mijlocește mila Împăratului ceresc, dar 
nu pentru noi păcătoşii și nevrednicii, ci pentru aleşii 
robii Lui care nu și-au plecat genunchii în faţa lui 
Baal al lumii acesteia, pentru blândeţea și curăţia 
copiilor, pentru dobitoacele cele necuvântătoare și 
pentru păsările cerului, care îndură din pricina 
fărădelegilor noastre şi pier de foame, de arşiţă şi de 


sete. Dobândește pentru noi prin rugă-ciunile tale 
bineplăcute lui Dumnezeu: duhul pocăinţei și al 
smereniei, duhul blândeţii şi al înfrânării, al iubirii, 
al răbdării, al temerii de Dumnezeu și al bunei 
cinstiri, ca astfel, întorcându-ne de la căile necinstei 
la calea cea dreaptă a faptelor bune, să umblăm în 
lumina poruncilor Domnului și să ajungem la 
bunurile făgăduite nouă, binecuvântând pe Cel fără 
de început Dumnezeu-Tatăl, pe iubitorul de oameni 
Unul-Născut Fiul Său și pe sfinţitorul Duh Preasfânt, 
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune la vreme de trăsnete, fulgere, grindină sau 
cutremur 


N > oamne, Dumnezeule, Cel ce de bunăvoia Ta 
€ la ai adus toate dintru neființă întru fiinţă, şi 

£ cu puterea Ta păstrezi făptura, chiverni- 
sind lumea cu purtarea Ta de grijă; Tu, Care din 
patru stihii ai așezat făptura și cu patru vremi ai 
încununat curgerea anului, fii binecuvântat! Că de 
Tine se cutremură toate puterile îngereșşti, pe Tine 
Te laudă soarele, pe Tine Te slăveşte luna, ie se 
supun stelele, pe Tine Te ascultă lumina, de Tine 
se îngrozesc adâncurile, Ție slujesc izvoarele, Tu ai 
întins cerul ca un cort, Tu ai întărit pământul pe 
ape, Tu ai îngrădit marea cu nisip, Tu spre răsuflare 
ai revărsat aerul. Cel ce poruncești norilor şi umbli 
pe aripile vântului; Cel ce cauţi spre pământ și-l 


Pravila monahală 


faci de se cutremură; Cel ce Te atingi de munţi, și ei 
fumegă. Tu ești Cel ce odinioară într-un nor gros, 
înconjurat de fulgere şi tunet, Te-ai arătat lui Moise 
pe muntele Sinai; Tu, în vremea lui Avraam și a lui 
Lot, ai trimis din cer ploaie de foc şi pucioasă și 
pentru fărădelegile lor nenumărate, cetăţile Sodo- 
ma și Gomora le-ai stricat. Mărturisesc dar atotpu- 
ternicia Ta şi, cu umilință plecându-mi genunchii, 
îndrăznesc a Te ruga: Îndură-Te de noi, păcătoşii 
și nevrednicii, şi nu lăsa ca, pentru fărădelegile 
noastre cele mari, zidirea şi făpturile Tale să fie 
înghiţite de pieire! Toate vietăţile așteaptă de la Tine 
să le dai hrană la bună vreme; dându-le Tu lor, 
vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor 
umple de bunătăţi; dar întorcându-Ți Tu faţa, toate 
se vor tulbura şi se vor sfârşi şi în ţărâna lor se vor 
întoarce. Așa Doamne, milostivește-Te spre noi şi 
fă ca arătarea puterilor Tale nesfârșite să nu ne fie 
nouă spre osândă și pieire, ci spre îndreptare şi zi- 
dire, ca să cunoaștem că Tu ești singur Dumnezeu 
adevărat, mult-Milostiv și mult-Îndurat. Dă-ne 
așadar să păstrăm pururea neschimbată această 
cunoaștere; întărește-ne voinţa de a păzi în toată 
vremea poruncile Tale. Toarnă, Bunule, în inimile 
noastre simţirea dumnezeiască a dragostei frăţeşti 
către toți semenii noștri, pentru ca, iubindu-ne cu 
adevărat unii pe alţii, toți să Te mărturisim pe Tine, 


Rugăciuni la diferite trebuințe 129 | 


Dumnezeu cel întreit în feţe. Că a Ta este stăpânirea 
și a Ta este împărăţia și puterea și slava: a Tatălui 
și a Fiului şi a Sfântului Duh, acum și pururea și în 
vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune pentru ocrotirea de grindină 

N >, oamne atotputernice, Stăpânitorul și Dum- 
€ la nezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule 

= Sfinte, ştim că am greşit la cer şi înaintea 
Ta, şi am mâniat bunătatea Ta, și am pornit certa- 
rea Ta spre noi, și suntem vrednici de cea mai 
cumplită certare a Ta. Însă, ştiind iubirea Ta de 
oameni, că, precum Îţi este slava, aşa şi bunătatea și 
milostivirea, cădem cu umilință la marea Ta milos- 
tivire şi Te rugăm pe Tine, Cel ce nu vrei moartea 
păcătoşilor, îmblânzește-Ți și-Ţi întoarce groaznica 
Ta mânie de la noi, credincioşii robii Tăi, şi nu ne 
pierde cu dreapta Ta mânie, întru fărădelegile 
noastre. Opreşte, Doamne, și stinge focul mâniei Tale, 
pornit asupra noastră; iar norii cei întunecaţi, cu 
grindină stricătoare, risipeşte-i degrab și-i goneşte la 
munţi și-n locuri pustii, unde nu este viețuirea robilor 
Tăi. lar nouă, slugilor Tale, ne trimite ploaie lină şi 
curată, numai cât este pentru trebuința și roada 
pământului nostru şi spre folosul poporului Tău. Aşa 
Stăpâne, Doamne, cu puterea dumnezeirii Tale, 
poruncește degrabă văzduhului să stea întru liniște 
şi să se arate senin, curat, vesel şi cu strălucire de 


i 130 Pravila monahală 
soare, ca, bucurându-ne și mulțumindu-Ți, să Te 
slăvim pe Tine, Preabunule Dumnezeul nostru. Că 
bun şi iubitor de oameni eşti și Ție slavă înălțăm, 
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum și pururea şi 
în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea celui prigonit de oameni a Sfântului Ignatie 
Briancianinov 


Q Sn mulțumesc ie, Domnul și Dumnezeul 
A meu, pentru toate cele ce se săvârșesc 

asupra mea! Îți mulțumesc Ție pentru 
toate suferințele și ispitele pe care Tu mi le-ai tri- 
mis spre curățirea şi vindecarea sufletului şi a 
trupului meu, care au fost pângărite și rănite de 
păcate! Miluieşte şi mântuieşte acele unelte pe care 
le-ai folosit pentru lecuirea mea, pe acei oameni 
care mi-au adus jigniri. Binecuvântează-i pe ei în 
veacul de acum și în cel ce va să fie! Socoteşte-le 
lor drept virtute ceea ce au făcut pentru mine! Dă-le 
lor dintru vistieriile Tale cele veșnice răsplată îm- 
belşugată. Ce Ți-am adus eu Ţie? Oare vreo jertfă 
bineplăcută? Eu i-am adus doar păcate, doar 
călcări ale dumnezeieştilor Tale porunci. lartă-mă, 
Doamne, iartă-mă pe mine, cel vinovat înaintea Ta 
și înaintea oamenilor! lartă-mă pe mine, cel fără 
de răspuns! Dăruieşte-mi să mă încredinţez şi întru 
adevăr să cunosc că sunt păcătos! Dăruiește-mi să 
mă lepăd de îndreptăţirile cele înșelătoare! Dăru- 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 131 |; 
ieşte-mi pocăință! Dăruiește-mi blândeţe şi sme- 
renie! Dăruiește-mi dragoste către aproapele, atât 
către cei prin care Tu mă mângăâi, cât și către cei 
„ care mă ocărăsc! Dăruiește-mi răbdare întru sufe- 
rințele mele! Omoară-mă pentru lume! Taie de la 
mine voia mea cea păcătoasă şi sădește în inima 
mea voia Ta cea sfântă, ca numai pe aceasta să o 
împlinesc cu faptele, cu cuvintele, cu gândurile și 
cu simţurile mele. Ție Ți se cuvine slavă pentru toate! 
Ție Unuia i se cuvine slavă! Singura mea avere 
este rușinarea feţei și tăcerea buzelor! Stând înaintea 
feței Judecăţii Tale întru stricăcioasa mea rugă- 
ciune, nu găsesc întru mine nici un lucru vrednic, < 
ci din toate părţile sunt cuprins de mulțimea y% 
nenumărată a păcatelor mele, ca de un nor des şi 
ca de o pâclă, având numai această singură mân- 
gâiere în sufletul meu: nădejdea întru mila și 
bunătatea Ta nemărginită. Amin. 


Rugăciune pentru izbăvirea de vrăjmași 

| > oamne, învață-mă să-Ţi cunosc slava şi 
€ la bunătatea. Dă-mi inimă curată şi lesne 

= iertătoare şi căinţă pentru supărările ce-am 
făcut altora. Fă să am dragoste creştinească și să pot 
răbda cu pace toate necazurile ce-mi vin din partea 
lor, făcând porunca Ta. Mă făgăduiesc să nu mai 
fac rău celor ce-mi fac rău; pe cei ce mă blestemă, 
îi voi binecuvânta. De va flămânzi vrăjmașul, îi voi 


Pravila monahală 


da pâine; iar de va înseta, îl voi adăpa. De va cădea, 
îl voi ridica şi de se va rătăci, îl voi povăţui. Doamne, 
eu nu sunt decât om neputincios. De aceea, ajută-mă 
cu darul Tău să fiu statornic în poruncile Tale. 
Trimite binecuvântările Tale peste vrăjmașii mei şi 
întoarce inima lor cu dragoste asupra mea. Alungă 
suferinţele şi neodihna ce-mi vin de la ei și ne împa- 
că pe noi. Dă-ne pacea Ta, Doamne, ca să putem 
viețui pe pământ cu pace, cu bucurie, și să-i zicem 
în unire, cu faţă senină și cu inimă curată: „Și ne 
iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm 
greșiților noștri”. Că Ţie se cuvine slava, cinstea şi 
închinăciunea în veci. Amin. 


Rugăciune pentru vrăjmași 

N > oamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumne- 
€ la zeu, Unul Născut din Tatăl, mai înainte de 

= veci, Care de bună voie ai primit moarte pe 
Cruce pentru mântuirea neamului omenesc și ca un 
mielușel fără de glas împotriva celui ce-l înjunghie, 
așa nu Ţi-ai deschis gura; căci pe Cruce fiind 
răstignit între cei doi tâlhari şi batjocoririle de la cei 
potrivnici primind, spre cer Ţi-ai ridicat ochii şi cu 
bunătate Te-ai rugat: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu 
ce fac”. Tu, Doamne, ne-ai învăţat să nu stăm împo- 
triva celui rău şi ai zis: „De te va lovi cineva peste 
obrazul cel drept, întoarce-i și pe cel stâng”. 
Asemenea Tu ne-ai poruncit zicând: „lubiți pe vrăj- 


mașii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, 
faceţi bine celor ce vă urăsc și rugaţi-vă pentru cei 
ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Părin- 
telui vostru Cel din ceruri, căci El răsare soarele Său 
peste cei buni şi peste cei răi, și plouă peste cei drepţi 
și peste cei nedrepți”. Tu Însuţi întru tot bunule 
Împărate, caută la mine nevrednicul robul Tău, și 
dă-mi tărie, ca să nu mă mânii împotriva vrăj- 
mașului meu şi să nu-i întorc lui loviturile cu 
răzbunare, căci „numai al Meu este a răzbuna, 
grăiește Domnul” iar nouă, făpturilor celor după 
chipul și asemănarea Ta, ne-ai poruncit Tu Însuţi 
„ca să nu apună soarele peste mânia voastră”, şi 
daruri la sfintele Tale altare să nu ducem până nu ne 
vom fi împăcat mai întâi cu cei ce sunt în neînţelegeri 
cu noi! Tu deci, Care în luminoasa și sfânta rugăciune 
ne înveţi să ne rugăm zicând: „Și ne iartă nouă 
greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiţilor 
noștri”, ajută-mi mie, Doamne, ca, potrivit cuvintelor 
Tale, să răsplătesc cu bine celor ce mă urăsc, celor 
ce mă vatămă și celor ce mă prigonesc. Dă-le, 
Doamne, pacea Ta, luminează-le mintea, ca să Te 
cunoască pe Tine şi poruncile Tale, curăţeşte-le 
inima şi o îmlădie, ca să-şi vadă greșelile şi să se 
căiască de nedreptăţile lor! Nu-i lăsa pe ei, Doamne, 
în rătăcire și în păcat! Trimite-le lor binecuvântarea 
Ta, ca să se întoarcă şi să se mântuiască şi să fie vii 


Pravila monahală 
întru Împărăţia Ta! lar mie, Stăpâne, dăruieşte-mi 
duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al 
dragostei, pentru ca în pace și cu bucurie pururea să 
grăiesc către Tine unele ca acestea: „lartă-ne nouă 
greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiţilor 

noștri”. Amin. 
Rugăciunea pentru vrăjmaşi a Sfântului Nicolae 
Velimirovici 

> oamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! 
€ la Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! 

= Vrăjmaşii m-au împins şi mai mult spre 
Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. 
Prietenii m-au legat de pământ şi mi-au răsturnat 
orice nădejde spre pământ. Dar vrăjmaşii m-au 
făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un 
locuitor netrebnic faţă de pământ. Precum o fiară 
prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa vrăjma- 
şilor, am aflat un adăpost mai sigur ascunzându-mă 
sub cortul Tău, unde nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu 
pot pierde sufletul meu. Doamne, binecuvântează pe 
vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem. 
Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa 
lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruțat de 
biciuire. Ei m-au chinuit, atunci când eu am fugit de 
chinuri. Ei m-au hulit, atunci când eu m-am măgulit 
pe mine însumi. Ei m-au scuipat, atunci când eu 
m-am mândrit cu mine însumi. Când eu m-am fă- 


cut înţelept, ei m-au numit nebun. Când m-am 
făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic. 
Când am vrut să conduc pe oameni, ei m-au împins 
înapoi. Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei 
m-au smucit înapoi cu mână de fier. Când m-am 
gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din somn. Când 
mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită, ei 
au răsturnat-o şi m-au izgonit afară. Într-adevăr, 
vrăjmaşii m-au dezlegat de lume şi mi-au prelungit 
mâinile până la veşmântul Tău. Binecuvântează 
Doamne pe vrăjmaşii mei! Binecuvântează-i şi-i 
înmulțește; asmute-i şi mai mult împotriva mea, ca 
fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se 
rupă nădejdea mea în oameni, ca pânza de păian- 
jen; ca smerenia să împărăţească deplin în inima 
mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. 
Ca toată comoara mea să o aduni în Ceruri. Ah, de 
m-aş elibera odată de amăgire, care m-a încâlcit 
într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare! Vrăjmaşii 
m-au învăţat să ştiu ceea ce puţini ştiu în lume: că 
omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. 
Doar acela urăşte pe vrăjmaşi care nu ştie că 
vrăjmaşii nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi. De 
aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe 
vrăjmaşii mei! Sluga blestemă pe vrăjmaşi, căci nu 
ştie, iar Fiul îi binecuvântează, căci ştie. Fiul ştie că 
vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa Lui. De aceea 


Pravila monahală 


El păşeşte liber între ei şi se roagă lui Dumnezeu 


pentru aceştia. Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii 
mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! 


Rugăciune pentru înţelegerea dumnezeieştilor cărți 

| > oamne, lisuse Hristoase, deschide-mi ochii 
€ la inimii ca să ascult cuvântul Tău şi să-l 

= înţeleg pe el şi să fac voia Ta, că nevrednic 
sunt eu pe pământ! Să nu ascunzi de la mine 
poruncile Tale, ci să-mi descoperi ochii mei, ca să 
cunosc minunile din legea Ta. Arată-mi mie cele 
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale. 
Spre Tine nădăjduiesc, Dumnezeul meu, ca Tu să-mi 
luminezi mintea şi gândul cu lumina înţelegerii Tale, 
ca nu numai să citesc cele scrise, ci să le şi fac pe 
ele. Ca nu spre păcat să citesc vieţile şi cuvintele 
sfinţilor, ci spre înnoire şi spre luminare şi spre 
sfinţirea şi mântuirea sufletului şi spre moştenirea 
vieții veşnice. Că Tu eşti luminarea celor ce zac în 
întuneric şi de la Tine este toată darea cea bună şi 
tot darul cel desăvârşit. Amin. 


Rugăciune pentru citirea cu folos a Sfintei Scripturi 
K D trăluceşte în inimile noastre, lubitorule de 
i 3) oameni Doamne, lumina cea neînserată a 
7! cunoștinței dumnezeirii Tale și deschide 
ochii cugetului nostru spre cunoașterea evanghe- 
liceștilor Tale propovăduiri; pune întru noi și frica de 


P) Rugăciuni la diferite trebuinte 137 || 
fericitele Tale porunci, ca poftele trupeşti cu totul 
călcându-le, viaţă duhovnicească să petrecem, toate 
cele ce sunt spre plăcerea Ta cugetându-le și 
făcându-le. Că Tu ești luminarea și sfințirea şi 
mântuirea sufletelor noastre şi ie slavă înălțăm: 
Tatălui și Fiului şi Sfântului Duh, acum și pururea 
și în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune de mulțumire pentru binefacerile primite de la 
Dumnezeu 


N = oamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, 
€ la Dumnezeule a toată milostivirea și îndu- 

= rarea, Care ai nemăsurată milă, nespusă și 
neajunsă iubire de oameni, căzând acum către a Ta 
slavă, cu frică şi cutremur, aduc Ție mulțumire 
pentru binefacerile de care m-ai învrednicit pe mine 
nevrednicul robul Tău. Te slăvesc, Te laud şi Te cânt 
ca pe un Domn, Stăpân şi Făcător de bine. Și iarăși 
căzând înaintea Ta, Îți mulțumesc şi cu smerenie mă 
rog nemăsuratei și negrăitei Tale milostiviri, ca şi de 
acum înainte să-mi dăruiești faceri de bine, ca să 
sporesc în dragostea de Tine și de aproapele meu. 
Izbăveşte-mă de tot răul şi necazul. Dăruieşte-mi 
liniște şi mă învredniceşte ca în toate zilele vieţii mele 
totdeauna mulţumire să-i aduc şi să grăiesc şi să 
cânt cele preabune Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, 
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


e 


Pravila monahală 
Rugăciune pentru mântuire 
5) umnezeul meu, cred întru Tine şi mă rog 


€ 3 Ţie, întăreşte-mi credința! Te iubesc, dar 

Z? sporeşte-mi dragostea! Mă pocăiesc, dar 
fă-mi căinţa să prisosească! Te slăvesc ca pe întâiul 
meu Început! Te doresc ca pe cea mai înaltă dorinţă 
a mea! Îţi mulţumesc ca Binefăcătorului meu celui 
veşnic! Te chem ca pe puternicul meu Apărător. 
Dumnezeul meu, binevoieşte şi povăţuieşte-mă cu 
înţelepciunea Ta, călăuzeşte-mă cu dreptatea Ta, 
mângâie-mă cu milostivirea Ta, apără-mă cu 
puterea Ta. Îţi închin, o, Dumnezeule, gândurile, 
faptele, suferinţele mele, ca în viitor să mă gândesc la 
Tine, să grăiesc de Tine, să lucrez după voia Ta, să 
sufăr pentru Tine. Doamne, eu voiesc ceea ce voieşti 
Tu, pentru că Tu voieşti să mă supun voii Tale şi 
făgăduiesc să fac tot ceea ce voieşti Tu. Te rog, cu 
umilință, luminează-mi mintea, oțeleşte-mi voia, 
curăţeşte-mi trupul şi sfinţeşte-mi sufletul! Dumne- 
zeule Preabun, ajută-mă să mă curăţesc de greşelile 
trecute, să biruiesc ispitele viitoare şi să lucrez 
cuvenitele virtuţi. Umple inima mea de dragoste 
pentru bunătatea Ta, de ură pentru greşelile mele, 
de râvnă pentru binele aproapelui şi de defăimare 
pentru deşertăciunile lumii. Fă-mă să fiu supus 
mai-marilor mei şi cu dragoste către cei mai mici, 
credincios prietenilor şi iertător vrăjmaşilor mei. 
Vino, Atotputernice, întru ajutorul meu, ca să biru- 


Z INZ WNG DAN AN 
e o oa o Lao C 
Z N YV $ 


iesc cele şapte păcate de căpetenie, care sunt pricina 
tuturor păcatelor. Să biruiesc adică: mândria, prin 
smerenie creştinească; iubirea de argint, prin milos- 
tenie; invidia, prin dragoste şi bucurie pentru binele 
aproapelui; desfrânarea, prin înfrânare şi curăţie; 
lăcomia, prin cumpătare; mânia, prin răbdare; lenea, 
prin bărbăţie creştinească. Asemenea să biruiesc şi 
toate celelalte păcate şi patimi ce izvorăsc din aces- 
tea. Şi-mi dă virtuțile creştineşti: credinţa, nădejdea 
şi dragostea. Dumnezeul meu, fă-mă înţelept întru 
lucrările mele, curajos în primejdii, răbdător în neno- 
rociri şi smerit în propăşire. Nu mă lăsa să uit 
vreodată a fi cu luare aminte la rugăciuni şi în 
biserică, cumpătat la masă, repede la împlinirea 
datoriilor şi statornic în hotărâri. Doamne, insuflă- 
mi grija să am totdeauna conştiinţă dreaptă, înfă- 
ţişare cuviincioasă, vorbire folositoare şi purtare în 
bună rânduială. Dă-mi harul Tău, ca să mă deprind 
a-mi stăpâni totdeauna patimile, a mă învrednici de 
darurile Tale, a păzi legea Ta şi a dobândi mântuirea. 
Dumnezeul meu, fă să cunosc cât de mici sunt 
bunătăţile pământeşti şi cât de mari sunt cele cereşti, 
cât de scurt este timpul acestei vieţi şi cât de 
nemărginită este veşnicia. Ajută-mi să fiu întotdea- 
una gata de moarte şi să mă cutremur de judecata 
Ta, să scap de chinurile cele veşnice şi să dobândesc 
raiul prin lisus Hristos, Domnul nostru. Amin. 


Pravila monahală 
Rugăciune pentru izbăvirea de moarte năprasnică 

4 el Ce nu voiești moartea păcătoşilor, ci să se 
5): întoarcă și să fie vii, caută cu milostivire 
< spre mine, lubitorule de oameni, și izbă- 
veşte-mă de spaimele şi chinurile morții. Să nu intru 
la judecată pentru fărădelegile mele, Doamne, ci să 
văd cum opreşti sabia Ta cea înfricoșătoare care în 
chip nevăzut, înainte de vreme, este ridicată deasu- 
pra mea. Adu-Ți aminte de înduraările și milele Tale 
cele din veac, iar păcatele tinereţii şi ale neştiinţei și 
ticăloşiei mele nu le pomeni. Că de vei căuta la 
fărădelegi, Doamne, cine va putea suferi? Că tot omul 
este praf şi ţărână şi nimeni nu se poate mândri în 
faţa Ta. Adu-Ți aminte, Doamne, că trup sunt, duh 
ce iese şi nu se mai întoarce, și cu milostivire oprește 
mânia Ta cea cu dreptate pornită asupra mea. 
Doamne, Cel Ce stăpânești moartea și viaţa, nu mă 
da pe mine morții și întunericului; că nu morţii Te vor 
lăuda pe Tine, ci cei pe care îi ţii în viaţă prin harul 
Tău. Nu eu să pier, Doamne, ci să piară răutatea din 
mine. Nu eu să mor, Doamne, ci cugetele mele 
păcătoase. Prelungește-mi vremea pocăinţei, că 
umbra morţii m-a împresurat și a umplut de spaimă 
sufletul meu. Nu Îți cer zile multe în care să mă 
îndulcesc cu plăceri trecătoare, ci Îţi cer vreme de 
pregătire de clipa morţii. Că îngerul păzitor nu mă va 
ajuta cu nimic dacă voi muri nepocăit. Pe Tine Te rog, 


Cel Ce ai biruit moartea, îndreptează de acum înainte 


Rugăciuni la diferite trebuințe 141 


viaţa mea, ca să fie bineplăcută înaintea Feţei Tale. 
Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, înva- 
ţă-mă să duc o viaţă curată şi sfântă, o viaţă în care 
să fiu de folos semenilor mei şi în care să slăvesc 
Numele Tău cel sfânt, că binecuvântat eşti în vecii 
vecilor. Amin. 


Rugăciune pentru bunul sfârșit al vieţii 
> oamne, lisuse Hristoase, Cel ce vrei ca toţi 
€ È oamenii să se mântuiască și nimeni să nu 
= piară şi Căruia totdeauna cu nădejde de 
îndurare ne rugăm, Cel ce însuţi cu glasul Tău cel 
dumnezeiesc ai zis: „Orice veți cere de la Tatăl în 
numele Meu, va fi vouă”, cu inimă umilită şi cu 
lacrimi fierbinți căzând înaintea Ta, mă rog ca, 
pentru Numele Tău cel Sfânt, în ceasul sfârșitului 
vieții mele să-mi dai minte întreagă, cunoștință 
adevărată, mustrare cugetului pentru păcatele vieţii 
mele, cu care Te-am mâniat, și dăruieşte-mi 
Dumnezeule, credinţă, nădejde și iubire neschim- 
bată, ca astfel cu inimă curată să pot grăi către 
Tine, Doamne: „În mâinile Tale îmi dau sufletul”, Cel 
ce eşti binecuvântat în veci. Amin. 


Rugăciune pentru o moarte bună 
~i oamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul îndu- 
la rării, cad înaintea Ta cu inimă plină de 
= durere, Ţie îţi încredinţez ceasul cel din 


142 Pravila monahală 


urmă al vieţii mele. Când picioarele mele reci îmi vor 
da să înţeleg că corabia acestei vieţi este aproape de 
limanul său, mult-Milostive lisuse, fie-Ţi milă de 
mine. Când ochii mei întunecaţi şi tulburi din pricina 
morţii ce se apropie vor căuta stăruitor spre Tine, 
mult- Milostive lisuse, fie-Ți milă de mine. Când 
mâinile mele tremurătoare şi amorţite nu vor mai 
putea strânge Crucea Ta și fără de voie o voi lăsa să 
cadă pe patul durerii mele, mult-Milostive lisuse, 
fie-Ţi milă de mine. Când obrajii mei galbeni ca ceara 
și buzele mele învineţite vor stârni frică și milă la cei 
ce vor fi în jurul meu, când părul capului meu ud de 
sudorile morţii se va ridica în sus şi va vesti că 
aproape este sfârșitul, mult-Milostive lisuse, fie-Ți 
milă de mine. Când urechile mele vor fi gata să se 
închidă pentru totdeauna la vorbele oamenilor și se 
vor deschide la glasul Tău care va rosti judecata cea 
neschimbătoare şi de care atârnă soarta mea pentru 
veșnicie, mult-Milostive lisuse, fie-Ți milă de mine. 
Când mintea mea va fi tulburată de închipuiri 
înspăimântătoare şi cufundată în întristarea morții 
și sufletul meu, tulburat de vederea fărădelegilor 
mele, se va lupta cu duhurile întunericului, care vor 
voi să-mi răpească mângâierea, acoperindu-mi ochii 
ca să nu caut la îndurarea Ta şi să mă arunce în 
descurajare, mult-Milostive lisuse, fie-Ţi milă de 
mine. Când voi vărsa cele din urmă lacrimi, 


primeşte-le ca pe o jertfă curăţitoare, după care 
să-mi dau sufletul cu bună pocăință și în clipa 
aceea înfricoşată, mult-Milostive lisuse, fie-Ți milă 
de mine. Când inima mea istovită de durerile morţii, 
abia va mai bate și va fi cuprinsă de fiorul morţii, 
şi zdrobită de zbuciumul suferit, luptându-se cu 
vrăjmașii mântuirii mele, mult-Milostive Iisuse, 
fie-Ţi milă de mine. Când rudeniile şi prietenii 
îndureraţi de starea în care mă aflu, se vor aduna 
în jurul meu și Te vor chema în ajutor cu multă 
dragoste pentru mine, mult-Milostive lisuse, fie-Ţi 
milă de mine. Când simţurile mele se vor desprinde 
de lumea aceasta care dispare cu totul pentru mine și 
eu voi geme sub povara amărăciunii agoniei şi a 
chinurilor morţii, mult-Milostive lisuse, fie-Ţi milă 
de mine. Când sufletul meu va zice pentru totdeauna 
rămas bun lumii acesteia şi va lăsa trupul meu palid, 
rece ca gheaţa și fără suflare, primeşte nimicirea 
fiinţei mele ca pe semnul atârnării de Tine, ce-l 
încredințez dumnezeieştii Tale slave, mult-Milostive 
lisuse, fie-Ți milă de mine. În urmă, când sufletul 
meu se va înfățișa înaintea Ta şi va vedea pentru 
întâia oară strălucirea cea nespusă a slavei Tale, 
nu-l lepăda de la faţa Ta, ci primește-l în sânul cel 
dulce al îndurării Tale, mult-Milostive lisuse, fie-Ți 
milă de mine. Doamne, lisuse Hristoase, Fiule şi 
Cuvântul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Prea 


Pravila monahală 


Curatei Maicii Tale, ale Sfântului Înger păzitorul 
vieţii mele, ale părintelui meu duhovnic și ale tu- 
turor Sfinţilor Tăi, miluiește-mă pe mine păcăto- 
sul, spurcatul și necuratul acum și în ceasul morții, 
la trecerea prin vămi şi în ziua judecății, şi-mi iartă 
păcatele mele pe care le-am făcut din copilărie şi 
până acum. Amin. 


Rugăciune la necazuri și supărări 

N > oamne, viforul necazurilor se ridică asupra 
€ la mea şi ape intrat-au până la sufletul meu, 

= dar întru Tine este toată nădejdea mea. Tu 
cunoşti pricina răului ce mă bântuie. La Tine perii 
capului meu sunt numărați. La Tine, deci, scap și pe 
Tine Te rog să depărtezi de la mine orice rău 
pierzător de suflet și să-mi ajuţi a birui toate ispitele 
ce mă învăluie, că Tu eşti întărirea, scăparea şi 
izbăvitorul meu, Hristoase Dumnezeule, şi Ție slavă 
înălțăm, Tatălui și Fiului şi Sfântului Duh. Amin. 


Rugăciune înainte de călătorie 

| = oamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, 
€ la Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa, şi ai 

= călătorit împreună cu robul Tău Iosif şi cu 
cei doi ucenici care au mers la Emaus, Însuţi, Stăpâne, 
călătoreşte şi cu mine robul tău, binecuvântându-mi 
drumul. Trimite-mi şi mie înger păzitor ca lui Tobie, 
ca să-mi fie povăţuitor şi apărător şi să mă ferească 


Rugăciuni la diferite trebuințe 145 | 


nevătămat de toată întâmplarea cea rea. Şi, astfel, cu 
pace, sănătate şi bună sporire să mă întorc şi toată 
viaţa să proslăvesc preacinstitul şi de mare cuviinţă 
numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 
Amin. 


Rugăciune înainte de Sfânta Spovedanie 

N > oamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat în 
€ la milă și necuprins în îndurări, Care singur 

= din fire eşti fără de păcat şi pentru noi fără 
de păcat Te-ai făcut om, ascultă în ceasul acesta 
această rugăciune dureroasă a mea, că sărac și lipsit 
sunt eu de fapte bune și inima mea s-a tulburat întru 
mine. Tu, Doamne preaînalte, Împărate al cerului 
și al pământului, ştii că toată tinereţea mea am 
cheltuit-o în păcate și umblând după poftele tru- 
pului meu, m-am făcut cu totul bucurie dracilor şi 
cu totul am urmat diavolului, tăvălindu-mă totdea- 
una în noroiul poftelor. Din copilărie și până acum, 
întunecându-mi-se gândul, nici o dată nu am voit să 
fac voia Ta cea sfântă, ci, cu totul robindu-mă de 
poftele care mă înconjoară, m-am făcut de râs și de 
batjocură dracilor, nicidecum punându-mi în minte 
că nesuferită este urgia îngrozirii Tale asupra 
păcătoşilor şi gătită este gheena focului. De aceea 
căzând în deznădăjduire, nicidecum venind în simţire 
de întoarcere, m-am făcut pustiu şi gol de dragostea 
cea de la Tine. Că ce fel de păcate nu am făcut? Ce 


Pravila monahală 


lucru drăcesc nu am săvârșit? Ce faptă grozavă și 
înverșunată nu am lucrat cu covârşire şi cu 
sârguinţă? Mintea cu totul mi-am întinat-o prin 
cugete trupești, trupul mi l-am spurcat prin 
amestecări, iar duhul cu totul mi l-am pângărit cu 
învoirea spre păcate. Toate mădularele ticălosului 
meu trup le-am pornit a lucra şi a sluji la păcate. 
Cine, dar, nu mă va plânge pe mine, ticălosul? 
Cine nu mă va tângui pe mine, osânditul? Pentru că 
eu singur, Stăpâne, am întărâtat mânia Ta, eu sin- 
gur am aţâţat urgia Ta asupra mea, eu singur am 
făcut răutate înaintea Ta, întrecând și covârșind pe 
toți păcătoşii cei din veac, păcătuind fără de 
asemănare şi fără de iertare. Însă de vreme ce 
eşti mult-Milostiv şi mult-Milosârd, lubitorule de 
oameni, și aștepți întoarcerea oamenilor, iată şi eu 
mă arunc pe mine înaintea înfricoşatului și 
nesuferitului Tău Divan şi, precum m-aș atinge de 
preacuratele Tale picioare, din adâncul sufletului 
strig Ţie: Milostiveşte-te, Doamne, iartă-mă, Îndu- 
rate, ajută neputinței mele, pleacă-Te nedumeririi 
mele, ia aminte la rugăciunea mea și lacrimile 
mele să nu le treci cu vederea. Primește-mă pe mine, 
cel ce mă pocăiesc, şi rătăcit fiind, întoarce-mă şi 
întorcându-mă, îmbrăţişează-mă şi mă iartă, căci 
mă rog. Pentru că n-ai pus pocăință celor drepți și 
nu ai pus iertare celor ce nu greşesc, ci ai pus pocă- 


ință asupra mea, a păcătosului, în acelea cu care 
spre întărâtarea Ta am lucrat. Gol și descoperit stau 
înaintea Ta, Cunoscătorule de inimi, Doamne, măr- 
turisindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să caut 
şi să văd înălțimea cerului, fiind împilat de greu- 
tatea păcatelor mele. Așadar, luminează-mi ochii 
inimii mele şi dă-mi umilinţă spre pocăință şi 
zdrobire de inimă spre îndreptare, ca să merg cu 
bună nădejde și cu adevărată și deplină adeverire 
la lumea cea de dincolo, lăudând şi binecuvântând 
totdeauna preasfânt Numele Tău: al Tatălui și al 
Fiului şi al Sfântului Duh, acum și pururea şi în 
vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune după Sfânta Spovedanie 

N > oamne lisuse Hristoase, Dumnezeul meu, 
€ la Mult-milostive, Îți mulțumesc că prin 

= mărturisirea mea cea către duhovnicescul 
meu Părinte, m-ai învrednicit pe mine păcătosul să 
iau de la Tine iertare păcatelor mele. Și ca David 
cel ce a zis: „Juratu-m-am și am pus ca să păzesc 
judecăţile dreptăţii Tale”, aşa şi eu făgăduiesc îna- 
intea Ta, cu voinţă hotărâtoare a sufletului meu, 
că aleg mai bine a muri, decât a face de acum înainte 
vreun păcat de moarte și a amări cu el bunătatea Ta 
cea nemăsurată. Dar de vreme ce voinţa mea este 
neputincioasă și nu poate nimic fără ajutorul Tău, 
mă rog ie fierbinte, să mă întărești cu darul şi 


IP e, eee ee ei, eee, SEEEN SENSEN ez, 03 


i 148 Pravila monahală 9 


i ajutorul Tău, ca să rămân până la sfârşit neschimbat ! 
în această hotărâre. Dă-mi, Doamne, ca cealaltă 
vreme a vieții mele să o petrec în pace și în pocăință, / 
„ şi să dobândesc în această viaţă darul Tău, iar în | 
( cealaltă, fericirea veşnică, pentru rugăciunile prea % 
binecuvântatei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor < 


A ve . A 
V Tăi. Amin. y 
À A 
y 1 


[o 


er Per 0 era 


o 


A 
? 
A A 
/ / 
A) (i 
/ / 
À i 
/ / 
1) (k 
V 1 
À f 
1 1 
1) À 
y, 1 
; CEASYRILE PAŞTILOR $ 
A A 
y 7 1 
í N 
Această rânduială se săvârşeşe în toată Săplămâna Luminală (e din Duminica Z 
9) Învierii, până la urmäłoarea Duminică, a Tomii), în locul Miezonopticii, Ceasurilor, ( 
Pavecernijei și a pravilei personale, sând obişnuilele rugăciuni, pentru bucuria N 
Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. y 
f š Aant è : h 
1 Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte |; 


călcând, şi celor din morminte viață dăruindu-le. (£ ( 
Sori) 


[ok 
>: 


A . . . v A v A . v Ñ 
U Q S DR lui Hristos văzând să ne închinăm y% 
| E rental Domnului lisus, Unuia Celui fără | 
de păcat. Crucii Tale ne închinăm, $ 
' ) 
PRR SNP 


Pravila monahală 


Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim, 
că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul 
nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toți credincioşii 
să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a 
venit, prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna 
binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că 
răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte 
a călcat. (de 3or;) 

Îpacoi 


SAJ enit-au mai înainte de dimineaţă, cele ce au 
Y y fost cu Maria, şi aflând piatra răsturnată de 
CAD) pe Mormânt, auzit-au de la înger: Pe Cel ce 


' 
este în Lumina cea pururea fiitoare, pentru ce îl e 
căutaţi, ca pe un mort? Vedeţi giulgiurile cele de \ 
îngropare, alergaţi şi lumii propovăduiţi, că S-a 
sculat Domnul, omorând moartea, că este Fiul lui 


Dumnezeu, Cel ce a mântuit neamul omenesc. 
Condac 


> eşi Te-ai pogorât în mormânt, Cel ce eşti 
€ la fără de moarte, dar puterea iadului ai 

= zdrobit, şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase 
Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: „Bucuraţi- 
vă” şi apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce ai dat 


celor căzuţi sculare. 
Apoi /roparele: 


În Mormânt cu Trupul, în iad cu Sufletul ca un 
Dumnezeu, în Rai cu tâlharul şi pe Scaun ai fost, 


Ceasurile Pastilor 151 


Hristoase, cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le, 
Cel ce eşti necuprins. 
N Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Ca un purtător de viaţă, ca un mai înfrumusețat 
decât Raiul, cu adevărat şi decât toată cămara 
împărătească, mai luminat s-a arătat, Hristoase, 
Mormântul Tău, Izvorul învierii noastre. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Ceea ce eşti Locaş sfinţit, Dumnezeiesc, al Celui 
Preaînalt, bucură-te; că prin tine s-a dat bucuria, 
Născătoare de Dumnezeu, celor ce strigăm: Binecu- 
vântată eşti tu între femei, Stăpână, ceea ce eşti cu 
totul fără de prihană. 

Doamne miluieşte (de 40 ori), Slavă..., Şi acum..., apoi: 

Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai 
slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără 
stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, 
cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milu- 
iește-ne pe noi. Amin. 

Și iarăşi: Hristos a înviat... (de 3 ori). 


EN YI 


oi 


'ARACEISUL FREASEINTEI 
VÄSGĂÄTOARE DE DUMNEZEU 


După rugăciunile începătoare (pag. 2), se zice: Doamne miluieşte (e de 12 


ori), şi: 


Veniti să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeul! 

Veniti să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul 
nostru Dumnezeu! 

Veniti să ne închinăm şi să cădem la Însuși Hristos, 
Împăratul şi Dumnezeul nostru! 


CE 0, CE 0, I XK d, E 0, E 0, 0, 20, XE 0, > 0, > > > Li) 
4 4 , 


Y 


/ 
o 


o 


o= 


V 


A 


ao Q a o Q CTR Q o 


AZ 


Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 153 


Psalmul 142: 
N > oamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cere- 
€ la rea mea, întru credincioşia Ta; auzi-mă, 
= întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată 
cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea 
Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea 
o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întu- 
neric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în 
mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. 
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; 
cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor 
Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile 
mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab 
auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi 
întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor 
ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila 
Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe 
care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doam- 
ne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul 
meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la 
pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, 
dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din 
necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe 
vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul 
meu, că eu sunt robul Tău. 


') 154 Pravila monahală 


Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este 
cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de 3 ori) 


Apoi ăia acestea: 
4 ătre Născătoarea de Dumnezeu acum cu 
(2) nevoință să alergăm noi, păcătoşii şi 
Z smeriţii, şi să cădem cu pocăință, strigând 
din adâncul sufletului: Stăpână milostivește-te spre 
noi și ne ajută; sârguieşte că pierim de mulţimea 
păcatelor; nu întoarce pe robii tăi în deșert, că numai 
pe tine te avem ajutătoare. (de douä ori) 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
Ù 1% j iciodată nu vom tăcea noi, nevrednicii, a 
A |» vesti puterile tale, Născătoare de Dumne- 
zeu. Că de nu ai fi stat tu rugându-te 
pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi 
sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom 
depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi 
pururea din toate nevoile. 


Psalmul 50: 
CSA iluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila 
TA ie, şi, după mulţimea îndurărilor Tale, 
? şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă 
spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă 
curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul 
meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit 


A 


N 


şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu 
întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că 
iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a 
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele 
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai 
arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; 
spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor 
oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la 
păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh 
drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă 
lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua 
de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu 
Duh stăpânitor mă întărește. Învăţa-voi pe cei fără 
de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor 
întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dum- 
nezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va 
limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei 
deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi 
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei 
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima 
înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, 
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se 
zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi 
jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile-de-tot; atunci vor 
pune pe altarul tău viței. 


AN N f 


') 156 Pravila monahală 
CANONUL NASCĂ TOARLI DE DUMNEZEU 


Cântarea înlsi 


În rmos ul- 


CAS pa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea 
egiptenilor scăpând, Israeliteanul a stri- 

AW K? gat: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru 

să-I cântăm. 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

De multe ispite fiind cuprins, alerg către tine, 

căutând mântuire: O, Maică a Cuvântului şi Fecioară, 

de rele şi de nevoi mântuieşte-mă. 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe scârbe 

se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu liniştea 

Fiului şi Dumnezeului tău, ceea ce eşti cu totul fără 

de prihană. 

Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 

Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi Dum- 

nezeu, te rog, Fecioară, izbăveşte-mă din nevoi; că la 

tine scăpând acum îmi tind şi sufletul şi gândul meu. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei 

dumnezeieşti şi purtării tale de grijă învredniceş- 

te-mă, tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce eşti bună 

şi Născătoarea Celui Bun. 


Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 157 | 


Cântarea a dreia 


Irmosul: 
x% oamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra 

€ la crugului ceresc şi ai zidit Biserica Ta, Tu pe 

= mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu 
eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, 
Unule, lubitorule de oameni. 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 

miluieşte-ne pe noi. 
Folositoare şi acoperământ vieţii mele te pun pe tine, 
Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndrep- 
tează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bună- 
tăţilor şi credincioşilor întărire, una întru tot lăudată. y 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, i 
miluieşte-ne pe noi. 

Rogu-mă, Fecioară, risipeşte tulburarea sufletului 
meu şi viforul scârbelor mele; că tu, Mireasă 
dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniştei L-ai 
născut, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este 
pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvo- 
răşte-o tuturor; că toate le poţi, ca ceea ce ai născut 
pe Hristos cel puternic întru tărie, una Preacurată. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
De neputinţe cumplite şi de chinurile bolilor fiind 
cuprins, Fecioară, tu îmi ajută, că pe tine te ştiu 
comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, 


') 158 Pravila monahală 


ceea ce eşti cu totul fără de prihană. 

Mântuieșşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de 
Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm, 
ca și către un zid nestricat şi folositor. 

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de 
Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu 


şi vindecă durerea sufletului meu. 
Și îndală Sedealna: 


4 eea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, 
S2 izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul 
< strigăm către tine, Născătoare de Dumne- 
zeu: Stăpână, vino degrab şi ne izbăveşte pe noi din 
nevoi, ceea ce eşti singura grabnică ajutătoare. 


Cântarea a patra 


Irmosul: 


CA uzit-am, Doamne, taina rânduielii Tale, 
înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit 
VAR Dumnezeirea Ta. 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele 
alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul, 
dumnezeiască Mireasă. 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, 
ceea ce ai născut pe Cel milostiv şi pe Mântuitorul 


tuturor celor ce te laudă pe tine. 
Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 

Îndulcindu-ne, Preacurată, de darurile tale, ţie 
cântare de mulţumire cântăm, ştiindu-te pe tine 
Maica lui Dumnezeu. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Nădejde şi întărire şi zid de mântuire nemişcat 
câştigându-te pe tine, ceea ce eşti întru tot lăudată, 
de tot necazul ne izbăvim. 


Cântarea a cincea 


Îrmosul 
= Q uminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile 
d aie şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta 
Th i ; 
g IE dă-ne-o nouă, lubitorule de oameni. 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Umple, Preacurată, de veselie viața mea, dăruin- 
du-mi bucuria ta cea nestricăcioasă, ceea ce ai născut 
pricina veseliei. 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Izbăvește-ne pe noi din nevoi, Născătoare de 
Dumnezeu Curată, ceea ce ai născut Izbăvirea cea 


veşnică şi pacea care covârşeşte toată mintea. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 


Risipeşte negura greşelilor mele, dumnezeiască 
Mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut 
Lumina cea dumnezeiască şi veşnică. 


Pravila monahală 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletului meu, 
învrednicindu-mă cercetării tale şi sănătate, cu 
rugăciunile tale, dăruieşte-mi. 


Cântarea a șasea 
Irmosul- 
A ugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi 
= Lui voi spune necazurile mele; că s-a 
í WAN umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea 
s-a apropiat de iad, şi ca lonâ mă rog: Dumnezeule, 
din stricăciune scoate-mă! 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Cum a mântuit de moarte şi de putrejune firea mea, 
care era ţinută de moarte şi de putrejune, Însuşi pe 
Sine dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului 
şi Dumnezeului tău, să mă izbăvească şi de răutăţile 
vrăjmaşilor. 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Pe tine te ştiu folositoare şi păzitoare prea tare vieţii 
mele, Fecioară, care risipeşti tulburarea năpastelor şi 
izgoneşti asupririle dracilor; de aceea mă rog 
totdeauna: izbăveşte-mă din stricăciunea chinurilor 
mele. 


Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 
Pe tine Fecioară te-am dobândit ca un zid de 
scăpare şi sufletelor mântuire desăvârşită şi desfă- 


tare întru scârbe şi de lumina ta pururea ne bucurăm, 
o, Stăpână! Şi acum ne izbăveşte din nevoi şi din 
chinuri. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire 
trupului meu; ci mă rog ţie, celei bune, care ai născut 
pe Dumnezeu și Mântuitorul lumii şi tămăduitorul 
bolilor, ridică-mă din stricăciunea durerilor. 
Mântuiește din nevoi pe robii tăi, Născătoare de 
Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm, 
ca și către un zid nestricat şi folositor. 

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de 
Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu 
şi vindecă durerea sufletului meu. 


Condac 

eea ce eşti păzitoare creştinilor nebiruită şi 
65) rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu 
Să < trece glasurile cele de rugăciune ale păcă- 
toşilor, ci sârguieşte ca o bună, spre ajutorul nostru, 
care cu credinţă strigăm către tine: Grăbeşte spre 
rugăciune şi sârguieşte spre îmblânzire, apărând 
pururea Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce te 
cinstesc pe tine. 


Prochimen: 

Pomeni-voi numele Tău întru tot neamul şi neamul. 
Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău 
şi casa părintelui tău. 


Pravila monahală 
Pomeni-voi numele Tău întru tot neamul şi neamul. 
(de 2 ori) 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Părinte, Cuvinte şi Duhule, Treime Sfântă, cură- 
ţeşte mulţimea greşelilor noastre. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
i Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, 
? Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre. 


Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după 
mulțimea îndurărilor Tale curățeşte fărădelegile noastre. 

RAON u ne încredința pe noi folosinţei omeneşti, | 

"A |: Preasfântă Stăpână, ci primeşte rugăciunile $ 

Co) robilor tăi, că scârbele ne cuprind şi nu < 
putem să răbdăm săgetările dracilor. Acoperământ y 
nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, 
păcătoşii. Pururea fiind biruiţi, mângâiere nu avem 
afară de tine, Stăpâna lumii; nădejdea şi folositoarea 
credincioşilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de 
folos. 

Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat, 
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară. Ci cerând dar 
bun, primeşte dăruirea către cererea cea de folos. 

Prefacerea celor necăjiţi, izbăvirea celor neputin- 
cioşi fiind, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, mân- 
tuieşte țara aceasta şi poporul, pacea celor din 
războaie, liniştea celor înviforaţi, singura folositoare 
a credincioşilor. 


Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 163 | 


Cântarea a șaplea 


Îrmosul: 
inerii cei ce au mers din ludeea în Babilon 
oarecând, cu credința Treimii, văpaia 
cuptorului au călcat-o, cântând: Bine eşti 
cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri! 


Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Când ai vrut, să tocmeşti mântuirea noastră 
Mântuitorule, Te-ai sălăşluit în pântecele Fecioarei, 
pe care ai arătat-o folositoare lumii; Bine eşti cuvân- 
tat, Dumnezeul părinţilor noştri! 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Maică Preacurată roagă pe Domnul milei, pe Care 
L-ai născut, să izbăvească de păcate şi de întină- 
ciunea sufletească pe cei ce cântă cu credinţă: Bine 
eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri! 

Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 

Comoară de mântuire şi izvor de curăţie, turn de 
tărie şi uşă de pocăință, pe ceea ce Te-a născut pe 
Tine ai arătat-o celor ce cântă: Bine eşti cuvântat, 
Dumnezeul părinţilor noştri! 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe 
cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel 
dumnezeiesc, învredniceşte-i să fie tămăduiți Născă- 


J 164 Pravila monahală 


toare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântu- 
itorul Hristos. 


Cântarea a opla 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

d ID) Ju trece cu vederea, pe cei ce au trebuinţă de 

DA ajutorul tău Fecioară, care cântă şi te 

preaînalţă întru toţi vecii. 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Tămăduieşte neputinţa sufletului meu şi durerile 
chinurilor mele, Fecioară, ca să te slăvesc, Preacu- 
rată, în veci. 

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, 
Domnul. 

Bogăţie de tămăduiri verşi Fecioară celor ce te laudă 

cu credinţă, şi preaînalţă naşterea ta cea negrăită. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Tu izgoneșşti asuprirea ispitelor şi năvălirea pati- 
milor Fecioară, pentru aceasta te lăudăm întru toţi 
vecii. 

Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, 
cântându-I și preaînălțându-L întru toţi vecii 
Irmos: 

Pe Împăratul Ceresc pe Care ÎI laudă Oştile Îngerești 

lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toți vecii. 


Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 165 | 


Cântarea a noua 


Irmosul- 
4 u adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te 
e) mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei 
< izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele fără 
de trup. 


Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Să nu te întorci, Fecioră de la izvorul lacrimilor mele, 
care ai născut pe Hristos, Cel ce a şters toată lacrima 
de pe faţa tuturor. 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. 

Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai 
primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Cu strălucirea luminii tale luminează Fecioară 
negura neştiinţei şi o izgoneşte de la cei ce cu credinţă 
te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, 
tămăduieşte-mă, Fecioară, şi mă întoarce dintru 
boală în sănătate. 


G) prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, 
S 


pe cei ce se luptă cu noi, surpă-i cu dreapta 
ta cea stăpânitoare şi atotputernică, şi celor 
ce sunt în scârbe le ajută, pe cei asupriţi îi mântuieşte 
şi dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ţie, că toate 


) 166 Pravila monahală 
le poţi câte le voieşti. 

` uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(E) Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea 
= fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


Apoi sfihirile acestea: 
o ġ entru toţi te rogi ceea ce eşti bună, care 
AS scapă cu credinţă sub acoperământul tău 
a cel puternic, că noi, păcătoşii, nu avem către 
Dumnezeu în nevoi şi în necazuri altă izbăvire, fiind 
pururea încărcaţi cu multe păcate, Maica Dumne- 
zeului celui de sus. Pentru aceea cădem înaintea ta, 
să ne izbăveşti pe noi, robii tăi, din toate nevoile. 
Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul. 
Bucuria tuturor celor scârbiţi, celor asupriţi folosi- 
toare şi flămânzilor dătătoare de hrană, străinilor 
mângâiere, celor învăluiţi adăpostire, cercetare celor 
bolnavi, acoperământ neputincioşilor şi sprijinire, 
toiag bătrâneţilor, tu eşti, Preacurată Maica Dumne- 
zeului celui de sus. Ţie ne rugăm, grăbeşte şi milu- 
ieşte pe robii tăi. 
Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită 
poporul tău şi casa părintelui tău. 


Bucură-te, Fecioară preacurată; bucură-te, cinstitul 
sceptru al Împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai 
crescut strugurele cel de taină; bucură-te, uşa cerului 
şi rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; 
bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea 
credincioşilor; bucură-te, apărătoarea şi scăparea 
tuturor creştinilor, stăpână. 
Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa 
Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te 
scăpare; bucură-te, ceea ce eşti sfeşnic de aur; 
bucură-te, Preacurată, ceea ce eşti slava creştinilor; 
bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; 
bucură-te, rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; 
bucură-te, Biserică; bucură-te, năstrapă de aur; 
bucură-te, bucuria tuturor. 


Apoi: 
Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile şi mai 
curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe 
noi din blestem, pe Stăpâna lumii cu cântări să o 
cinstim. 

Pentru păcatele mele cele multe mi se îmbolnăveşte 
trupul, slăbeşte și sufletul meu; la tine scap, ceea ce 
eşti plină de daruri; nădejdea celor fără de nădejde, 
tu îmi ajută. 


Pravila monahală 
Stăpână şi Maica Izbăvitorului, primeşte rugăciu- 
nea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare către 
Cel ce S-a născut din tine. O, Stăpâna lumii, fii 
mijlocitoare. 

Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie ţie, 
celei întru tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu cu 
Înaintemergătorul şi cu toţi Sfinţii roagă-L, Născă- 
toare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi. 

Toate oştile îngereşti, Înaintemergătorule al 
Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi Sfinţii, 
împreună cu Născătoarea de Dumnezeu faceţi rugă- 
ciuni ca să ne mântuim. 

Mute să fie buzele păgânilor care nu se închină 
Cinstitei Icoanei tale, Celei zugrăvite de Sfântul 
Apostol şi Evanghelist Luca, Care se cheamă 
Povăţuitoare. 

Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine altă 
scăpare nu ştiu eu, cel ce sunt plin de tot felul de 
păcate. Miluieşte-mă, nădejdea creştinilor. 


Rugăciune: 
5 2 | reasfântă Stăpână, Născătoare de Dumne- 
č tzeu, ceea ce ești singură Preacurată și cu 
S a sufletul şi cu trupul, ceea ce singură ești mai 
presus de toată curăţia şi întreaga înţelepciune şi 
feciorie; Ceea ce singură toată te-ai făcut locaș a tot 
darul Prea Sfântului Duh și pe înseși puterile cele 
fără de materie, fără de asemănare le covârşești cu 


curăţenia şi cu sfinţenia sufletului şi a trupului, caută 
spre mine pângăritul, necuratul și întinatul şi cu 
sufletul şi cu trupul, cu întinăciunea vieţii mele celei 
dezmierdate. Curăţeşte-mi mintea mea cea păti- 
maşă, spală-mi şi îndreptează-mi gândurile mele 
cele rătăcite și orbite. Îndreptează-mi și povăţu- 
ieşte-mi simţirile mele. Slobozeşte-mă de obiceiul cel 
prea rău și urât, care de-a pururea, ziua şi noaptea, 
mă tiranizează pe mine, al necuratelor mai înainte 
prinderi în minte și al patimilor. Oprește-mă de la tot 
păcatul cel cu lucrare, și îmi dăruieşte trezire şi 
socoteală deslușitoare, întunecatei și ticăloasei mele 
minţi, spre îndreptarea greşelilor şi a căderilor mele. 
Ca de întunericul păcatului izbăvindu-mă, să mă 
învrednicesc a te slăvi şi a te lăuda cu îndrăzneală, pe 
tine cea singură adevărată, Maică a adevăratei 
Lumini, a lui Hristos Dumnezeul nostru. Că tu 
singură, împreună cu Dânsul şi printr-Însul, eşti 
binecuvântată, şi prea proslăvită de toată zidirea, cea 
văzută și cea nevăzută, acum şi pururea și în vecii 
vecilor. Amin. 


Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne 
izbăveşte pe noi din toată nevoia şi necazul. 


Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui 
Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău. 


XXX XEO 


j] 170 Pravila monahală 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


cm 


ac 


>  VRNORWE DE POCĂINŢĂ $ 
| CĂTRE DONNIE (1SU5 ) 
HRISTOS j 


Kugăciunile începătoare (pag. a apoi: 
i Cântarea întâi i 
í CAS jutor şi acoperitor S-a făcut mie spre 
mântuire; Acesta este Dumnezeul meu, 

AW E si-L voi slăvi pe El, Dumnezeul părintelui 

! meu, şi-L voi înălța pe El, căci cu slavă S-a proslăvit. 


o 


o 


o 


> j i 
2), 2550, 25 0, 25 0, 25 0, 25 0, 25 0, 25 0, 22 0, 22 0, => 0, 2 0, 23 0, 9, e 
N 


Pravila monahală 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Acum mă apropii eu, păcătosul și împovăratul, către 
Tine, Stăpânul şi Dumnezeul meu, și nu îndrăznesc 
să mă uit la cer; numai mă rog și grăiesc: Dă-mi, 
Doamne, mai înainte, ca să plâng faptele mele cu 
amar. 


Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

O, amar mie, păcătosului, că sunt ticălos mai mult 
decât toți oamenii; pocăință nu este întru mine. Ci-mi 
dă mie, Doamne, lacrimi, ca să plâng faptele mele cu 
amar. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Omule nebun și ticălos, pentru ce-ţi pierzi vremea 
în lene? Gândește-te la viaţa ta şi te întoarce către 
Dumnezeu, ca să plângi faptele tale cu amar. 

Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 

Maica lui Dumnezeu Preacurată, caută spre mine, 
păcătosul, şi mă izbăveşte de lațul vrăjmașului, 
îndreptându-mă pe calea pocăinţei, ca să plâng 
faptele mele cu amar. 


Cântarea a treia 
Q S ntăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale 
A K inima mea cea clătinată, că însuţi eşti Sfânt 
şi Domn. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 


Când se vor pune scaunele la Judecata cea 
înfricoşată, atunci faptele tuturor oamenilor se vor 


vădi; amar va fi atunci păcătoşilor, trimiţându-se în 
munci. Deci, aceea ştiind, suflete al meu, pocăieşte-te 
de lucrurile tale cele rele. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Drepţii se vor bucura, iar păcătoşii vor plânge, și 
atunci nimeni nu ne va putea ajuta nouă, că lucrurile 
noastre ne vor osândi pe noi. Drept aceea, nu sta pe 
gânduri, ci mai înainte de sfârşit te pocăieşte de 
lucrurile tale cele rele. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

O, vai de mine, cel mult păcătos, care m-am spurcat 
cu lucrurile şi cu gândurile, neavând picătură de 
lacrimi, de la învârtoşarea inimii; ci caută acum la 
pământ, suflete al meu, şi te pocăieşte de lucrurile 
cele rele. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

lată, Doamnă, Fiul tău ne învaţă spre bine, iar eu, 
păcătosul, pururea fug de cele bune; ci tu, ca o 
milostivă, miluieşte-mă, ca să mă pocăiesc de faptele 
mele cele rele. 


Cântarea a patra 
CA 5) uzit-a Proorocul de venirea Ta, Doamne, că 
va să Te naşti din Fecioară şi oamenilor să 
ap E Te arăţi, şi a grăit: Auzit-am glasul Tău şi 
m-am temut, slavă puterii Tale, Doamne. 


Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Desfătată este aici calea şi plăcută a te îndulci, dar 


Pravila monahală 


amară va fi ziua cea de apoi, când se va despărţi 
sufletul de trup. Deci pocăieşte-te de acestea, suflete 
al meu, pentru Împărăţia lui Dumnezeu. 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Pentru ce faci strâmbătate săracului? De ce opreşti 
plata slugilor? Pe fratele tău nu-l iubeşti, curvia şi 
amărăciunea iubeşti. Deci lasă acelea, suflete al meu, 
şi te pocăieşte pentru Împărăţia lui Dumnezeu. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
O, nebune omule! Până când te vei afunda şi ca o 
albină vei aduna bogăţia ta, care degrab va pieri ca 
praful şi ca cenuşa? Ci caută mai ales Împărăţia lui 
Dumnezeu. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 
Doamnă de Dumnezeu Născătoare, miluieşte-mă 
pe mine, păcătosul, şi mă întăreşte spre fapte bune, şi 
mă păzeşte, ca să nu mă răpească nepregătit moartea 
cea urâtă; ci mă povăţuieşte, Fecioară, la Împărăţia 
lui Dumnezeu. 


Cântarea a cincea 

> e noapte mânecând, lubitorule de oameni, te 
€ la rog luminează-mă, şi mă îndreptează pe 
= mine la poruncile Tale, şi mă învaţă, 

Mântuitorule, să fac voia Ta. 

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Adu-ţi aminte, ticăloase omule, că de păcate eşti 
robit: cu minciuna, cu clevetirea, cu vrajba, cu 


neputinţa, ca de o fiară cumplită. Suflete al meu, 
păcătoase, au doară aceea ai voit? 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Mi se cutremură mădularele şi cu totul sunt vinovat, 
privind cu ochii, auzind cu urechile, şi cu totul 
dându-mă pe mine gheenei. Suflete al meu, păcă- 


toase, au doară aceea ai voit? 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Pe curvarul şi pe tâlharul care s-au pocăit, i-ai 
primit, Mântuitorule; iar eu cu lenea păcatului m-am 
îngreunat şi de cel viclean sunt robit. Suflete al meu, 
păcătoase, au doară aceea ai voit? 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Ajutătoare minunată şi grabnică tuturor oamenilor, 
Maica lui Dumnezeu, ajută mie, nevrednicului, că 
sufletul meu cel păcătos aceasta a voit. 


Cântarea a șasea 
K 2) trigat-am cu toată inima mea către Îndura- 
% a) tul Dumnezeu, şi m-a auzit din iadul cel mai 
de jos, şi a scos din stricăciune viața mea. 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Pe pământ viaţă curvească am vieţuit şi sufletul la 
întuneric l-am dat; ci acum, milostive Stăpâne, 
izbăveşte-mă de toată robia vrăjmaşului şi mă 
înţelepţeşte, ca să fac voia Ta. 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Cine face unele ca acestea, precum eu? Cum zace 


Pravila monahală 
porcul în tină, aşa şi eu păcatului slujesc; ci Tu, 
Doamne Dumnezeule, te rog scoate-mă din trân- 


dăvirea aceasta şi-mi dă inimă ca să fac voia Ta. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Scoală-te, ticăloase omule, aleargă către Dumne- 
zeu, plângând păcatele tale, şi cazi, lăcrimând şi 
suspinând; iar Acela, ca un Îndurat, îţi va da ţie mai 
înainte ca să faci voia Lui. 

Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Preacurată, 
păzeşte-ne pe noi de răutăţile celui văzut şi celui 
nevăzut vrăjmaş; şi primeşte rugăciunile noastre, şi le 
du Fiului tău, şi-mi dă minte ca să fac voia ta. 


Condac 
K O uflete al meu, pentru ce te îmbogăţeşti în 
i bý păcate? Pentru ce faci voia diavolului, întru 
A ce-ţi pui nădejdea? Părăseşte-te de acela şi 
te întoarce către Dumnezeu strigând: Miluieşte-mă, 
Îndurate Doamne, pe mine, păcătosul. 


Icos 
| ândeşte, suflete al meu, la ceasul cel amar 
al morții şi la Judecata cea înfricoşată a 
= Făcătorului Dumnezeu, că îngerii cei întu- 
necaţi te vor lua pe tine, suflete, şi te vor duce în focul 
cel de veci; iar tu, mai înainte de moarte, te pocăieşte, 
strigând: Miluieşte-mă, Doamne, pe mine, păcătosul. 


Canonul de pocăință către Domnul Iisus Hristos 177 | 


Cântarea É] sapłea 
| reşit-am, făcut-am fărădelege, nu ne-am 
îndreptat înaintea Ta, nici am păzit, nici am 
= făcut precum ne-ai poruncit nouă. Ci nu ne 
părăsi pe noi până în sfârşit, Dumnezeul Părinților. 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Nu nădăjdui, suflete al meu, întru bogăţia cea 
trecătoare sau întru adunarea cea nedreaptă, că 
toate acestea nu ştii cui le vei lăsa. Ci strigă: Milu- 
ieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, păcătosul. 

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Nu nădăjdui, suflete al meu, întru sănătatea 
trupească cea trecătoare, nici întru frumuseţea cea 
degrab trecătoare, că vezi cum cei puternici şi cei 
tineri mor. Ci strigă: Miluieşte-mă, Hristoase Dum- 
nezeule, pe mine, nevrednicul. 

Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 

Adu-ţi aminte, suflete al meu, de viața de veci, de 
Împărăţia Cerului cea gătită Sfinţilor, şi de întune- 
ricul cel osebit, şi de mânia lui Dumnezeu care este 
asupra celor răi, şi strigă: Miluieşte-mă, Hristoase 
Dumnezeule, pe mine, nevrednicul. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Cazi, suflete al meu, la Maica lui Dumnezeu, şi te 
roagă aceleia, că este grabnică ajutătoare celor ce se 
pocăiesc, ca să roage pe Hristos, Dumnezeul nostru, 
şi mă va milui, pe mine, nevrednicul. 


Pravila monahală 
Cântarea a opla 
ý e Cel pe Care-L slăvesc oştile cereşti şi de 
!Care se cutremură Heruvimii şi Serafimii, 
e toată suflarea şi zidirea, lăudaţi-L, binecu- 
vântaţi-L şi-L prea înălțaţi întru toţi vecii. 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Cum nu voi plânge, când îmi aduc aminte de 
moarte? Că am văzut pe fratele meu în groapă 
zăcând, fără de slavă şi fără de chip. Dar ce aştept? 
Şi întru cine nădăjduiesc? Numai dă mie, Doamne, 
mai înainte de sfârşit să mă pocăiesc. 

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Cu ochiul Tău cel milostiv caută spre mine când 
voi sta înaintea Ta şi voi fi judecat, Unule lesne- 
iertătorule. 

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe 
Sfântul Duh, Domnul. 

Cred că vei veni să judeci viii şi morţii şi toţi vor sta 
întru a lor rânduială: bătrânii şi tinerii, stăpânii şi 
slugile, domnii şi judecătorii, bogaţii şi săracii, 
fecioarele şi preoţii. Oare cum mă voi afla eu atunci? 
Drept aceea strig Ţie: Dă-mi, Doamne, mai înainte 
de sfârşit să mă pocăiesc. 

Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, primeşte 
rugăciunea mea cea nevrednică, şi mă păzeşte de 
moartea năprasnică, şi-mi dăruieşte mai înainte de 
sfârşit să mă pocăiesc. 


Canonul de pocăință către Domnul Iisus Hristos 179 | 


Cântarea a noua 

Ù <) f aşterea zămislirii celei fără de sămânță este 
A |» netălmăcită, rodul Maicii celei fără de 
ED bărbat este nestricat, că naşterea lui 
Dumnezeu înnoieşte firile. Pentru aceasta pe tine, 
toate neamurile, ca pe o Maică a lui Dumnezeu, cu 

dreaptă credință te slăvim. 

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă. 

Acum scap la voi, Îngerilor, Arhanghelilor şi toate 
Puterile, care staţi înaintea Scaunului lui Dumnezeu: 
Rugaţi-vă către Făcătorul vostru, să se izbăvească 
sufletul meu de munca de veci. 

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Acum plâng către voi, Sfinţilor, Patriarhilor, Împă- 
raţilor şi Proorocilor, Apostolilor şi Arhiereilor, şi toţi 
aleşii lui Hristos: Ajutaţi-mi mie la Judecată, ca să se 
mântuiască sufletul meu de întunericul vrăjmaşului. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Acum ridic mâinile mele către voi, Sfinților Muce- 
nici, Pustnicilor, Preacuvioşilor şi toţi Sfinţii care vă 
rugaţi către Dumnezeu pentru toată lumea, ca să se 
mântuiască sufletul meu în ceasul morții. 

Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 

Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, celui ce cu totul 
întru tine nădăjduiesc, şi roagă pe Fiul tău să mă 
pună pe mine, nevrednicul, de-a dreapta Sa, când va 
şedea să judece viii şi morţii. 


să 
A 
y 
O 
h 
1 
h 
U 


A 
IN VII ZI VIZE A E 


Y 180 Pravila monahală 


EA 


AÑ uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
CE) Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
fericită şi prea nevinovată şi Maica 
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, 
acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, 
slavă Ție! 

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


y 
i i 
y U 
J U 
i 
y U 
i 
y U 
i 
y ij 
i i 
y U 
í i 
y U 
| i 
y U 
i 
y Į 
í i 
U j 
i i 
y v A ij 
K > 
> VANRON DE POGĂINŢĂ Abk < 
í N 
' i 
ORALE ) 
1 1 
9 Kugăciunile începătoare (pag. 3, apoi: ? 
? Cântarea întâi ? 
í © Ş jutor și acoperitor s-a făcut mie spre mân- 
y . . . 
(A, i tuire; Acesta este Dumnezeul meu și-L voi < 
SYRY preaslăvi pe El, Dumnezeul părintelui meu y% 
i| şi-L voi înălța pe El, căci cu slavă S-a proslăvit. 
/ Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă A 
! 


A ; a 5 ' 
ÂA AA > 0, > 9, > 0, > 0, > 0 > 0, > 0, > 9, AE =K] 
N 


Pravila monahală 


Din lume venind eu, ticălosul, la chipul cel 
monahicesc, întărește-mă, Stăpâne Hristoase, să 
păzesc până în sfârşit jugul Tău, Îndurate. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Mă înspăimânt cugetând la acea înfricoșată zi, când 
Tu, Hristoase, vei veni din cer pe pământ întru slava 
negrăitei Tale lumini. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Auzit-am chemarea Ta, Stăpâne, pe care Tu, 
Hristoase, ai zis-o: „Veniți către Mine toţi cei 
împovăraţi; luând peste voi jugul Meu și Eu vă voi 
odihni pe voi”. 
Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 
Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată, 
strigând eu în tăcere, auzi-mă pe mine cel cuprins de 
grijă şi dăruiește-mi mângâiere, mie și la toată 
lumea. 


Cântarea a dreia 
Q 5 ntăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor 
A K Tale, inima mea cea clătinată, că Tu Însuți 
ești Sfânt şi Domn. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Luând, asupră-mi, Hristoase, chipul acesta, strig 
către Tine, Îndurate, ajută-mi şi-mi luminează ochii 
mei, că Tu îmi ești lumină, zid şi acoperitor. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Îngerescul chip luându-l pe umeri, Hristoase, cad la 


') Canon de pocăință al monahului 183 d 


Tine rugându-mă: întărește-mă acum şi mă du 
la limanul Tău cel lin. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Crucea Ta, Doamne, am luat-o pe umeri și 
lumeasca tulburare am lăsat-o și am alergat la Tine; 
nu Te scârbi de mine, Doamne Dumnezeul meu, Cel 
ce Te-ai întrupat pentru mine. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Multele năpaste, Preacurată Stăpână, şi taberele 
dracilor goneşte-le cu lumina ta, că tu ai născut 
Lumina, Cea întru tot sfântă, pe Hristos, Adevăratul 
Dumnezeul nostru. 


Sedelnele 
Q S ntru înfricoşata şi groaznica Ta judecată să 
A nu mă duci, Hristoase Dumnezeule, ci 
dăruieşte-mi să plinesc această viață întru 


frica poruncilor Tale, şi mă învredniceşte vistieriei cu 
toți aleşii Tăi, Doamne, lubitorule de oameni. 


Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
De la părinteasca slavă a Ta depărtându-mă fără 
de minte, întru răutăţi am risipit bogăţia pe care 
mi-ai dat-o. Pentru aceasta cu glasul desfrânatului 
strig: Greşit-am înaintea Ta, Părinte Îndurate, 
primeşte-mă pe mine cel ce mă întorc şi mă fă ca pe 
unul din argaţii Tăi. 


Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 


Pravila monahală 


Toată nădejdea mântuirii mele întru tine mi-am 
pus-o, Maica lui Dumnezeu, cea neispitită de nuntă, 
şi pe tine te chem întru ajutor totdeauna; mântuieşte- 
mă din necazuri şi din ispitele vrăjmaşilor şi-mi 
dezleagă legăturile greşelilor mele şi din focul cel 
veşnic răpeşte-mă. 


Cântarea a patra 
CAD proorocul de venirea Ta, Doamne, 
şi s-a temut, că vrei să Te naşti din Fecioară 
ap g şi oamenilor să Te arăţi și a strigat: Auzit- 
am auzul Tău și m-am temut, slavă puterii Tale. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Peste tot vrăjmașul m-a rănit, Stăpâne Hristoase, ci 
Tu mă întărește să mă împotrivesc lui. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Având minte răspândită de nenumăratele mele 
păcate, am venit la această înaltă viaţă monahi- 
cească. Ci ajută-mă, Îndurate, să o duc până la 
sfârşit, ca să mă izbăvesc de veşnica muncă. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Izbăvește-mă, Hristoase Dumnezeule, de relele 
sminteli ale păcatelor, care pururea cad asupra mea 
din uneltirea celui viclean. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 
De multe păcate îmi este robită inima mea, 
Preacurată, de patimi şi de nevoi, ci te rog pe tine, 
Stăpână, mântuieşte ticălosul meu suflet. 


Canon de pocăință al monahului 185 | 


Cântarea a cincea 

> e noapte mânecând eu, lubitorule de 

€ la oameni, mă rog luminează-mă și mă 
= îndreptează și pe mine spre poruncile Tale 

şi mă învaţă să fac voia Ta. 

Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Străluceşte-mi lumină mie celui dintru întuneric și 

înconjurat de vrăjmaşii cei nenumărați, ca fiind 

strălucit cu lumina Ta, să Te măresc pe Tine și să mă 

întăresc. 


Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Ales-am calea cea strâmtă și îngustă și m-am dat 
la multe necazuri și mâhniri pentru Tine, Doamne, | 


Dumnezeul meu. ! 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Întărește-mă, Îndurate Doamne, pe mine cel luptat 
de vrăjmași, ca să nu mă facă să spurc acest chip 
duhovnicesc, ci mă învredniceşte, Mântuitorule, ca 
bine plăcută ie să duc această viaţă până la sfârşit. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Pentru mine, Preacurată Stăpână, Domnul plecând 
cerurile, S-a pogorât și S-a sălășluit întru prea 
curatul tău pântece. 


Cântarea a şasea 
w, . -y bd . . bd s = 
Y D trigat-am cu toata inima mea carg Indu 
i bý ratul Dumnezeu și m-a auzit din iadul cel 
A mai de jos şi a scos din stricăciune viaţa mea. 


Pravila monahală 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Pe mine, care am vieţuit în lume și am spurcat 
Sfântul Tău Botez, curăţește-mă și mă izbăveşte de 
acestea, Îndurate Doamne. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Dăruieşște-mi strălucirea Ta şi frica Ta o sălăşluieşte 
întru mine, ca să fac poruncile Tale, Mântuitorul meu. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
La limanul Tău cel lin du-mă acum și mă îndreaptă 
pe cale şi mă întăreşte, Făcătorul meu, ca să umblu 
întru poruncile Tale. 
Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 
Păcatele mele cele multe îmi pângăresc sufletul, de 
Dumnezeu Născătoare Fecioară, ci tu, Preacurată, ca 
o îndurată, izbăveşte-mă de ele şi mă mântuieşte. 


Condacul 
à >) rațele părintești sârguieşte a mi le deschide, 
DY căci curveşte am cheltuit viața mea. Spre 
$ ” bogăţia cea necheltuită a îndurărilor Tale 
privind, Mântuitorule, acum nu trece cu vederea 
inima mea cea săracă, căci către Tine, Doamne, cu 
umilinţă strig: Am greşit, Părinte, la cer și înaintea Ta. 


Icosul 
K D ă cunoaştem, fraților, puterea tainei. Pentru 
i bý că pe fiul cel curvar, care s-a întors de la 
A păcat la casa părintească, întru tot Bunul 
Tată, înainte întâmpinându-l, îl sărută şi iarăși îi 


Canon de pocăință al monahului 187 | 


dăruiește cunoștințele slavei Sale şi tainică veselie cu 
cei de sus săvârşeşte, jertfind viţelul cel îngrăşat. Ca 
şi noi cu vrednicie să petrecem lubitorului de oameni 
Tată, Celui ce a jertfit, și Preaslăvitei Jertfe, 
Mântuitorul sufletelor noastre. 


Cântarea a șaptea 
| reșit-am, fărădelege am făcut, nu ne-am 
îndreptat înaintea Ta, nici n-am păzit, nici 
= n-am făcut precum ne-ai poruncit nouă, 
dar nu ne părăsi pe noi până în sfârşit, Dumnezeul 
părinţilor noștri. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

În lene mi-am petrecut până acum viața mea, eu 
ticălosul, ci către Tine, Domnul și Stăpânul meu, vin 
acum, numai la bunătatea și îndurarea Ta nădăj- 
duind, strig Ție: Dumnezeul părinţilor noştri, bine 
eşti cuvântat. 

Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Făcătorul meu, Doamne, întăreşte-mă să sufăr şi să 
păzesc credinţa care o am către Tine și mă învred- 
niceşte ca vesel să-Ți cânt ie: Bine eşti cuvântat, 
Dumnezeul părinţilor noștri. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Cu vetreala Crucii și cu vânturile simţirii Dumne- 
zeiescului Duh, la limanul dumnezeieştii voințe mă 
povăţuieşte şi dumnezeieştii moşteniri mă învred- 
nicește, ca să-Ți cânt ie: Bine ești cuvântat, Dum- 


Pravila monahală 
nezeul părinţilor noştri. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Palat al Celui Preaînalt, întru care S-a sălășluit 
Dumnezeu şi pe oameni din calea celui rău i-a întors; 
Născătoare de Dumnezeu, Maica Celui de sus, 
făcându-Se din neamul nostru, strigăm: Dumnezeul 
părinţilor noştri, bine eşti cuvântat. 


Cântarea a opla 
O ) e Cel ce-L slăvesc oștile îngereşti și de Dân- 
ÎI l sul se cutremură și se înfricoșează Heruvi- 
S a mii şi Serafimii, toată suflarea și făptura, 
lăudaţi-L, binecuvântaţi-L și-L preaînălţaţi întru 
toți vecii. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Părinţii cei de demult, îmbrăcându-se în viaţa 
monahicească, până în sfârșit bine au ajuns; acolo şi 
pe mine mă întărește, Doamne, să ajung și cu lumina 
Ta mă luminează. 

Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Bogăția cea necheltuită și Dumnezeirea cea 
negrăită, Tu, Doamne, Cel ce ne-ai arătat acest cin, și 
pe mine cel îmbrăcat într-însul întărește-mă, 
Îndurate, Hristoase Dumnezeule. 

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi 
pe Sfântul Duh, Domnul. 

Îngerescul, proorocescul și apostolescul cin luân- 

du-l pe umeri, mă tem. Ci Tu, Hristoase, ajută-mă ca 


') Canon de pocăință al monahului 189 U 
să nu spurc acest cin al meu. 
Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 
Din durerea inimii mele, de noapte strig către tine, 
Născătoare de Dumnezeu, Preacurată, ascultă glasul 
meu și nu mă trece cu vederea pe mine, robul tău cel 
pierdut. 


Cântarea a noua 
N <) | aşterea zămislirii celei fără de sămânță este 
N netâlcuită, rodul Maicii celei fără de bărbat 
este nestricat, că naşterea lui Dumnezeu 
înnoiește firile. Pentru aceasta pe tine toate neamu- 
rile, ca pe o Maică Mireasă a lui Dumnezeu, cu \ 
dreaptă credinţă te mărim. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Mintea mea prefă-o întru curăţire, cu strălucirea 
razei celei nestricăcioase a luminii Dumnezeirii, ca în 
cinul acesta neîncetat să Te slăvesc. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
În lene petrec, Îndurate, eu cel ce m-am făgăduit 
să-Ţi slujesc totdeauna, Stăpâne Hristoase, ci mă 
întăreşte ca să-mi împlinesc făgăduinţa. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Cu râvnă m-am nevoit să urmez poruncilor Tale 
celor bune și tari, Hristoase Mântuitorule, ci întru 
mântuire mă primeşte și din răutatea vrăjmașului mă 
izbăveşte. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 


Pravila monahală 


Primeşte, Preacurată Stăpână, din mincinoasa mea 
gură, rugăciunea cea adusă ție de nevrednicul tău 
rob şi o du Fiului tău, Preacurată, rugându-te pentru 
mine, că mare îndrăzneală ai către Dânsul, ca să mă 
ierte de păcate în ziua Judecăţii. 


Rugăciune 

N > oamne Atotputernice, Cuvinte al Tatălui 
€ la Celui fără de început, Cel ce Insuţi ești 
= Dumnezeu desăvârșit, lisuse Hristoase, 
Care pentru îndurarea cea neasemănată a milei Tale, 
niciodată nu Te depărtezi de robii Tăi, ci pururea 
întru ei Te odihnești, nu mă părăsi pe mine, robul 
Tău, Împărate întru tot Sfinte, ci dă-mi mie, nevred- 
nicului, bucuria mântuirii Tale. Sufletul meu îl leagă 
cu dragostea Crucii Tale, iar trupul meu cu nepă- 
timirea Ta îl împodobește, gândurile mele le împacă 
și picioarele mele le fereşte de alunecare și nu mă 
pierde pe mine, Preabunule Doamne, din pricina 
fărădelegilor mele, ci mă ispiteşte, Dumnezeule, 
caută-mă şi află cărările mele, şi de este calea 
fărădelegii întru mine, întoarce-mă dintru dânsa și 
mă povăţuiește pe calea cea veșnică. Că Tu eşti Calea, 
Adevărul și Viaţa şi Ţie slavă înălţăm, împreună și 
Celui fără de început al Tău Părinte și întru tot 
Sfântului şi bunului şi de viaţă Făcătorului Tău Duh, 


acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin. 
Apoi: 


Ep ze cr ae caz $ CE IP CI 0 CE 0 IA CE 0 0 ca; 


E (i 


1 Canon de pocăință al monahului 191 


Ñ uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, (' 
FE) Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
Š < fericită şi prea nevinovată şi Maica 
1 Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât |, 
f Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât $ 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
WU Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat ) 
i Născătoare de Dumnezeu, te mărim. i 
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
5 Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
„ miluieşte-ne pe noi. Amin. \ 


E5 SI 0, SI 9, CI 9, > 9, SI 0, > 0, > NAE 2, == (o 


o o CA o o (OD ao > o 


CANONYE DE POGĂINTĂ 


TENEN 


À v A 

S PENTRY GEL GĂZYT ÎN 

' 

| DESERANARE 

À 

; Kugăciunile începătoare (pag. 3) apoi: 

y 

f Cântarea întâi 

X CU) jutor şi acoperitor s-a făcut mie spre mân- 
/ tuire; Acesta este Dumnezeul meu și-L voi 


AW g preaslăvi pe El, Dumnezeul părintelui meu 


o 


+ 
sa 


A 
U 


EDANA 0, I XK 0, 0, 0 20, 20, 2 0, > 0, > 0, > > > L) 
Ñ S Ñ á 


și-L voi înălța pe EI, căci cu slavă S-a proslăvit. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Cred cuvântul Tău, Doamne, că în cer va fi mai 
multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte 
decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au 
nevoie de pocăință. Învredniceşte-mă, dar, şi pe 
mine, să mă pocăiesc cu adevărat. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Hristoase, Mântuitorul meu, departe de Tine mi-am 
petrecut viaţa mea, şi multe păcate am săvârşit. Dar 
negăsindu-mi liniştea şi pricepând că numai lângă 
Tine pot afla odihnă sufletului meu, la Tine alerg, 
lubitorule de oameni. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Surd am fost faţă de cuvintele Tale: „Nu judecați, ca 
să nu fiți judecaţi”. Pentru că în loc să văd căderea în 
care mă aflam, am ales să mă văd mai bun decât cei 
care păcătuiseră mai mult decât mine. 
Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de 
Dumnezeu, că nu treci cu vederea rugăciunile păcă- 
toşilor care te cheamă în ajutor, ci le întinzi grabnic 
mână de ajutor. 


Cântarea a dreia 


Q o aa Doamne, pe piatra poruncilor 
Tale, inima mea cea clătinată, că Tu Insuţi 


ești Sfânt şi Domn. 


Pravila monahală 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
„Voia lui Dumnezeu aceasta este, ca să vă feriți de 
desfrânare”, le-a spus creştinilor marele Pavel, 
apostolul neamurilor. Dar eu, întinându-mi haina 
botezului, m-am tăvălit în noroiul păcatului, care 
mi-a robit inima. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Nu pot, Doamne, să mă ridic prin puterile mele, nu 
pot birui patimile care mă apasă şi cărora le-am dat 


putere să mă stăpânească. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Libertate am căutat, dar am găsit lanţurile păca- 
tului, şi suspin acum după libertatea cea adevărată. 
Ajută-mă, Doamne, Cel ce ai zdrobit încuietorile 
iadului şi i-ai adus la lumină pe cei din întuneric. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Acum înţeleg că prin desfrâul meu m-am lepădat 
de Hristos, Preacurată Fecioară, şi greu îmi este să 
lepăd jugul păcatului. Ajută-mă tu, ocrotitoare a 
creştinilor, să dobândesc izbăvire din robia patimilor 
şi a diavolului. 


Cântarea a patra 
CAD uzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, 
şi s-a temut, că vrei să Te naşti din Fecioară 
SAP g şi oamenilor să Te arăţi și a strigat: Auzit- 
am auzul Tău și m-am temut, slavă puterii Tale. 


Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 


Mult a suferit Adam când a fost alungat din rai 
pentru neascultarea sa. lar eu, în loc să merg spre 
Împărăţia Cerurilor, m-am lăsat păcălit de şarpele 
cel viclean. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

„Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta”, a 
strigat către Tine Împăratul David după ce a păcătuit 
cu femeia lui Urie. Şi eu zic, împreună cu el, 
miluieşte-mă. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Precum a ieşit Marele Avramie din chilie pentru a o 
ajuta pe nepoata sa Maria să părăsească locaşul de 
desfrânare în care îşi trăia zilele, şi prin harul cel 
dumnezeiesc a întors-o la pocăință, tot aşa ajutați- 
mă şi pe mine voi, sfinţilor care mijlociţi pentru 
ridicarea celor căzuţi în desfrânare. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Maică a milostivirii, cum ai întors-o în chip minunat 
pe Maria din Egipt, împiedicându-o să intre în 
biserică înainte de a se lepăda de desfrânarea ei, tot 
aşa întoarce-mă şi pe mine la calea cea luminoasă a 
virtuţilor. 


Cântarea a cincea 
N ¿e noapte mânecând eu, lubitorule de 
i O oameni, mă rog luminează-mă şi mă 
= îndreptează şi pe mine spre poruncile Tale 


şi mă învață să fac voia Ta. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 


Pravila monahală 
Păcatul mi-a moleşit inima, şi diavolul îi dă 
târcoale, ca să mă depărteze de Dumnezeu şi să mă 
arunce între oamenii care Îl batjocoresc pe El prin 
faptele şi cuvintele lor. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Plină e lumea de răutate şi de necredinţă, şi nu văd 
cum aş putea să trăiesc în mijlocul focului fără să mă 
ard. Dar, ştiind că Tu l-ai ţinut viu pe Daniel 
proorocul în groapa cu lei, mă rog Ţie să mă izbăveşti 
de leii care se luptă cu mine ca să mă arunce în 
împărăţia morții. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Cum l-a biruit David pe Goliat, aşa să biruiesc şi eu 
ispitele care mă asupresc, Doamne, mă rog ie. A Ta 
să fie biruinţa, Doamne, Cel ce din iubire ai primit a 
Te răstigni pentru mântuirea noastră. 

Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 

Cine risipeşte negura greşelilor noastre? Tu, Fecioa- 
ră, şi pentru aceasta îşi aduc laudă şi mulţumire, 
vrând să nu fiu părăsit de tine aşa cum eu L-am 
părăsit pe Hristos. 


Cântarea a şasea 
K 2) trigat-am cu toată inima mea către Îndu- 
% bý ratul Dumnezeu şi m-a auzit din iadul cel 
A mai de jos şi a scos din stricăciune viața mea. 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Gura mea, mâinile, picioarele şi toate mădularele 


mele să fie spălate prin baia pocăinţei. Şi chiar de nu 
am îndeajuns lacrimi care să mă spele, să îmi fie mie 
baie scăldătoarea Sfintei Spovedanii. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Nu te sfii să mărturiseşti toate fărădelegile tale, 
suflete al meu. Oare nu vrei să primeşti iertare de la 
Stăpânul tuturor? Sau vei lăsa ruşinea să îți pătrundă 
în suflet şi vei pieri? 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Aud glasul Scripturii care zice: „lată acum vreme 
potrivită, iată acum ziua mântuirii”. Cu adevărat 
vreau să fie acesta ceasul întoarcerii mele. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 
Mulţime nenumărată de păcătoşi au fost îndemnați 
de tine în chip nevăzut să îşi mărturisească păcatele, 
ceea ce eşti nădejdea noastră, iar eu, luând aminte la 
pilda lor, cu hotărâre şi zdrobire de inimă vreau să 
fac şi eu aceasta. 


Cântarea a șaptea 
| reșit-am, fărădelege am făcut, nu ne-am 
îndreptat înaintea Ta, nici n-am păzit, nici 
“n-am făcut precum ne-ai poruncit nouă, 
dar nu ne părăsi pe noi până în sfârşit, Dumnezeul 
părinţilor noștri. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Nici un om nu poate da dezlegare de păcate prin 

puterile sale, dar eu am priceput că preoţii sunt lăsaţi 


Pravila monahală 
de Tine, Doamne, să facă aceasta cu puterea Ta. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Greu este să găseşti un doctor iscusit, dar şi mai greu 
este să găseşti un duhovnic care să dea doctoria 
potrivită pentru bolile cele grele ale sufletului. Bolnav 
fiind sufletul meu, mă rog Ţie să îmi trimiţi doctorul 


potrivit şi doctoria cea tămăduitoare. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Venit-a fiul risipitor spre tatăl său şi acesta i-a ieşit 
cu drag în întâmpinare. Aşa să mă întâmpine şi pe 
mine părintele duhovnic, Mântuitorule, ca să văd în 
sufletul său icoana grijii Tale pentru noi. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Fecioară preacurată, mângâierea noastră, care ştii 
folosul spovedaniei, acoperă-i cu Sfântul tău acope- 
rământ pe toţi duhovnicii, ca să dea cuvânt de folos 
cu putere multă, şi pe creştini să ţină cele primite. 

Cântarea a opla 
a 2 | e Cel ce-L slăvesc oștile îngereşti și de Dân- 
č t sul se cutremură și se înfricoșează Heruvi- 
SS mii și Serafimii, toată suflarea și făptura, 
lăudaţi-L, binecuvântaţi-L și-L preaînălţaţi întru 
toți vecii. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Tu eşti Calea, Adevărul şi Viaţa, Doamne. În mâinile 
Tale pun sufletul şi trupul meu, mintea şi inima mea. 
Primeşte-le ca pe puţinii bani ai văduvei, Hristoase 
Dumnezeule, curăţind această mică jertfă a mea prin 


a 


') Canonul de pocăință pentru cel căzut în desfrânare 199 d 
harul Duhului Tău cel Sfânt. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 

Înţelepţeşte-mă, Cuvinte al lui Dumnezeu, că fără 
Tine sunt ca praful în faţa vântului, şi nu pot pricepe 
meşteşugitele curse ale pierzătorului de suflete. Şi 
dăruieşte-mi smerenie ca să văd în tot binele meu 
lucrarea Ta. 

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi 
pe Sfântul Duh, Domnul. 

Cred, Doamne, ajută necredinţei mele, strig către 
Tine, având nădejde că mă vei ajuta şi pe mine ca şi 
pe tatăl care s-a rugat Ţie aşa, iar copilul său a fost 
izbăvit de diavol. Ca să aud şi eu, precum oarecând y 
cananeianca, preadulcile Tale cuvinte: „Fie ție după |: 
cum voieşti”. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

De multe ori am spus în inima mea că voi pune 
început bun mântuirii, dar de fiecare dată am fost 
îngenuncheat de patimile mele. Căzând acum înain- 
tea ta, liman al celor deznădăjduiţi, te rog mijloceşte 
pentru mine la Fiul tău, ca să îmi dea tărie să mă 
ridic. 

Cântarea a noua 
N s) | aşterea zămislirii celei fără de sămânță este 
"A | netâlcuită, rodul Maicii celei fără de bărbat 


CS este nestricat, că naşterea lui Dumnezeu 
înnoiește firile. Pentru aceasta pe tine toate neamu- 


Pravila monahală 


rile, ca pe o Maică Mireasă a lui Dumnezeu, cu 
dreaptă credinţă te mărim. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Hristos a Înviat! - răsună la prăznuirea Sfintei Tale 
Învieri glasurile credincioşilor. Învredniceşte-mă şi 
pe mine să mă bucur de Învierea Ta, Fiule al lui 
Dumnezeu, ridicându-mă de la moarte la viaţă. 
Miluiește-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă 
Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se 
pocăieşte. Oare voi fi şi eu pricină de bucurie? Că 
pricină de sminteală am fost destul pentru aproapele 
meu şi n-am aflat în mine nici un câştig. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Voi, cetelor îngereşti, o, dumnezeieşti Stăpânii, 
Heruvimi, Serafimi, Domnii, Îngeri, Scaune, toate 
Căpeteniile, preamărite Puteri şi Sfinţilor Arhangheli, 
rugaţi-vă pentru mine, păcătosul şi desfrânatul, ca să 
dobândesc iertare de păcate şi să aflu mântuire în 
ceasul Judecăţii. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 
Sfântă a sfinţilor, Născătoare de Dumnezeu, roagă- 
te cu Sfântul loan Botezătorul, dascălul pocăinţei, şi 
cu toţi apostolii, cuvioşii, mucenicii, ierarhii, dimpre- 
ună cu ceata sfintelor femei, ca viaţa mea să cunoas- 
că binecuvântarea şi nu blestemul, bucuria şi nu 
întristarea, lumina şi nu întunericul. 


Canonul de pocăință pentru cel căzut în desfrânare 201 


Rugăciunea celui căzul în păcal 
N > oamne, Dumnezeul meu, nu ştiu să mă rog 
€ la Ţie, nu ştiu să cer ajutorul Tău, dar mă rog 
= îndură-Te de mine şi vezi căderea mea. Şi 
precum părinţii înţeleg cererile pruncilor lor, chiar de 
aceştia nu ştiu să le aşeze în cuvinte, tot aşa Te rog şi 
pe Tine ascultă nu cuvintele buzelor mele, ci cuvintele 
inimii mele. Ridică-mă degrabă, Dumnezeule, ca să 
nu fiu înghiţit de păcat. Ridică-mă de grabă, Dum- 
nezeule, Cel ce eşti Izvorul a tot binele şi a toată 
virtutea. Vino în întâmpinarea mea, Dumnezeule, |, 
precum tatăl în întâmpinarea fiului risipitor. Eu sunt ) 
1 
i 


fiul cel risipitor, Doamne, şi vreau să pun început bun 
mântuirii. Ajută-mă Tu, pentru rugăciunile Prea 
Sfintei Născătoare de Dumnezeu, ale îngerului meu 
păzitor, ale Sfântului Cuvios Moise Ungurul, ale 
Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, ale Sfintelor 
Mucenița Marina şi lustina Fecioara, ale Sfintei 
Tomaida şi pentru ale tuturor sfinților. Amin. 


Rugăciune Către Cuvioasa Maria [gipleanca 
m, Preacuvioasă Maică Marie, ceea ce, 
luminată de înţelepciunea Duhului, ai 
Z? părăsit deşertăciunea lumii şi te-ai să- 


lăşluit întru liniştea pustiului, pe care l-ai îmbrăţişat 
cu neîncetata rugăciune şi cu veşnica dorire a 
vederilor dumnezeieşti, dă-ne nouă ajutor, celor ce 


Pravila monahală 


suntem întru întunericul patimilor. Cu dulceaţa 
2 rugăciunii te-ai hrănit şi trupul cel mai înainte robit 
de desfrânare l-ai făcut ascultător duhului, deci şi pe 
noi, cei biruiţi de pornirile răutăţii ne înţelepţeşte a 
| căuta frumuseţea vieţuirii curate. Asemănatu-te-ai 
îngerilor prin strălucirea minţii şi te-ai suit pe scara 
rugăciunii la cele mai înalte, primind din mâna lui 
4 Hristos cununa biruinţelor tale. Şi pe noi, cei împo- 
văraţi cu grele păcate, care ne ţin întru adâncul 
neputinţelor, ne îndreptează către cărările Adevă- í 
rului. Cu râurile lacrimilor tale ai şters zapisul păca- ) 
U 
' 


telor celor multe, iar acum cu însăşi rugăciunea ta 
faci milostiv pe Hristos ca să ne scrie pe noi în cartea 
vieții. Ca un stâlp al înțelepciunii te-ai arătat în 
mijlocul pustiei Cuviosului Zosima, care lăudând 
judecățile milostive ale Cuvântului, te-a mărturisit pe 
tine vas al sfințeniei Mântuitorului. Prin Maica Cea 
Preacurată ţi s-au deschis ţie uşile pocăinţei şi 
avându-o pe dânsa îndreptătoare pe căile poruncilor 
dumnezeieşti, ai biruit toate cetele demonilor. Pe 
Dânsa roag-O şi acum să dobândească de la Hristos 
şi pentru noi iertare păcatelor şi ştergerea datoriilor 
noastre. Cu fiarele ai vieţuit în pustie, îmblânzind 
fiarele patimilor cu neîncetata rugăciune, prin care ţi 
s-au deschis ţie porţile milostivirii dumnezeieşti. 


y) Canonul de pocăință pentru cel căzut în desfrânare 203 |, 
Înălţimea pocăinţei nouă ne-ai arătat şi făclia 
nădejdii ai aprins în inimile noastre, ca să lepădăm 
povara cea grea a patimilor şi să ne îmbrăcăm în 
haina umilinţei, celei aducătoare de mântuire. Ca 
una ce străluceşti în ceata Cuvioşilor Părinţi şi te-ai 
arătat vas iubit al Maicii Domnului, spălat în râurile 
lacrimilor de pocăință, umple vasele inimilor noastre 
cu mirul înţelepciunii Cuvântului, ca împreună cu 
tine să slăvim pe Tatăl Cel fără de început, împreună 
şi pe Fiul Său Cel iubit şi pe Preasfântul şi Bunul şi de 
oameni lubitorul Său Duh. Amin. 


Apoi: 


4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
EJ Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= £ fericită şi prea nevinovată şi Maica 
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


N 
om < 


X 


TENCA 


ENIX 


oi 


o 


CANON DE RYGĂGIYNE 


A 


CĂTRE INESEUL FĂZITOR 


Rugăciunile începătoare (pag. 3), apoi: 
Cântarea întâi 
© K) Pa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea 
AN Egiptului scăpând, Israeliteanul striga: 
LV | Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-l 
cântăm. 


o 


om O ao 


X 


NN 7 x 
CNC NI SA IV SIA SA IA SIX SII NV A SI ZI L) 
$ S 7 j 


Y Y ¥ 


Y 


È 


o 2 of Na 


[N 


4 
1 


A 


') Canon de rugăciune către Í ngerul Păzitor 205 ( 
Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Pe tine, păzitorul sufletului meu, cel neadormit, şi 
A folositorul, şi îndreptătorul vieţii mele, pe care te-am 
dobândit de la Dumnezeu, te laud, dumnezeiescule 
Îngere al lui Dumnezeu cel atotstăpânitor. 
Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Vrând ca toţi oamenii să se mântuiască, Cuvinte, 
pus-ai pe Sfinţii Îngeri călăuzitori şi luminaţi 
îndreptători oamenilor, care ne povăţuiesc pe noi la 
frica Ta. 
Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos > 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul U 
De noaptea cea întunecată fiind cuprins şi cu negura ® 
cea grea a patimilor fiind acoperit, cu lumina 
pocăinței luminează-mă, îndreptătorule, folosito- 
rule şi păzitorul meu. 


Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Întunecat de gânduri de ruşine, despărțind de la 
Dumnezeu mintea mea, potop cu tină întru mine 
izvorăsc; pe care usucă-l, ajutătorul meu. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Tu eşti, Stăpână, linişte şi adăpostire celor învăluiţi 
în marea păcatelor. Pentru aceasta alerg către a ta 
adăpostire, învăluit fiind cu viforul a multe feluri de 
patimi. 


Pravila monahală 
Cântarea a treia 
> oamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra 
€ la crugului ceresc şi ai zidit Biserica Ta, Tu pe 
= mine mă întăreşte întru dragostea Ta, Cel 

ce eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, 

Unule Iubitorule de oameni. 

Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Fiinţă am de amestec de pământ, de tină şi ţărână; 

pentru aceasta, de pământ m-am lipit. Ci, o, folosi- 

torul meu şi îndreptătorul, şi izbăvitorul meu, 

întoarce pofta mea către cele cereşti. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Ziua şi noaptea, cu faptele mele cele rele te amărăsc, 

şi te scârbesc, şi te întărât; şi te silesc să voieşti a sta 

departe, pe tine, apărătorul meu. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Supus sunt grijilor şi mâhnirii, că nepocăit şi 

neîndreptat petrec. Pentru aceasta, dăruieşte-mi să 

mă pocăiesc cu adevărat şi să te bucur pe tine, 


păzitorul meu. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Cel ce vezi nevăzută faţa lui Dumnezeu, Care şade 
în Ceruri şi Se uită pe pământ cu gândul, şi-l face pe 
el de se cutremură, pe Dânsul roagă-L să mă 
mântuiesc, Sfinte Îngere. 


Canon de rugăciune către Îngerul 'Păzitor 207 | 


Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 
Minte, şi cuget, şi cuvânt, darul lui Dumnezeu am 
luat, ca, pe Stăpânul cunoscând, cu lucruri bune să Îl 
cinstesc. lar eu, cu patimile darul ocărând, pe Dătă- 
torul am defăimat: Stăpână, mântuieşte-mă. 


Sedealha: 
o ý ăzitorul sufletului meu şi al trupului, cel 
AS TE ales mie de la Dumnezeu, Dumnezeiescule 
Ingere, urmând lui Dumnezeu, treci cu 
vederea, preasfinte, toate greşelile sufletului meu 
celui ticălos, şi mă izbăveşte de cursele cele de multe 
feluri ale înşelătorului, şi fă milostiv pe Dumnezeul 
tuturor, ca să-mi dea la Judecată iertare. 


Cântarea a patra 

L u eşti tăria mea, Doamne; Tu, şi puterea 

mea; Tu, Dumnezeul meu; Tu, bucuria mea, 

Cel ce n-ai lăsat sânurile Părinteşti, şi a 

noastră sărăcie ai cercetat. Pentru aceasta, cu 

Proorocul Avacum strig către Tine: Slavă puterii Tale, 
lubitorule de oameni. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Neaducându-mi aminte de Înfricoşata Judecată, 

Mântuitorule, la care am să stau înainte să dau 

răspuns pentru tot lucrul şi cuvântul, nici luând în 

minte moartea cea fără de veste, sunt neîndreptat. 

Îndreptătorul meu, nu mă lăsa pe mine. 


i z WN 
o N NK X AA AÀ 5 N == 
S S S J 7 


Pravila monahală 


Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Cu deadinsul toată răutatea am plinit din tinereţe şi 

nu am încetat pe tine, apărătorul meu, a te amări cu 

cuvinte şi cu fapte fără de lege; nu te mânia dar, ci 

mai aşteaptă, înţelepţindu-mă, şi luminându-mă, şi 

întărindu-mă. 


Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Urmând îndelungii răbdări a Cuvântului lui 
Dumnezeu, Care a venit să cheme pe toţi păcătoşii la 
pocăință, şi aşteaptă îndreptare de bunăvoie, şi nu 
face silă, şi tu, îndreptătorul meu, spre mine cu 
îndelungă-răbdare să petreci. 


Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Departe de la Dumnezeu păcatul m-a lepădat pe 
mine, netrebnicul rob; dar Stăpânul meu lisus m-a 
primit cu milostivire şi m-a făcut al Său; iar eu, 
lepădând atâta har al Lui, te scârbesc încă şi pe tine, 
Îngerul lui Dumnezeu. 


Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 
Cu adevărat, Domnul S-a făcut Împărat cu Împă- 
răţie care nu cade şi S-a îmbrăcat, precum psalmistul 
grăieşte, din tine, Maica lui Dumnezeu, întru prea 
frumoasă podoabă, în trup sfânt, cu care a luat 
moartea şi a surpat împărăţia ei. 


Canon de rugăciune către Îngerul 'Păzitor 209 | 


Cântarea a cincea 

z TƏ, entru ce m-ai lepădat de la fața Ta, Cel ce 
leşti Lumină neajunsă, şi m-a acoperit 

) l i ntunericul cel străin pe mine, ticălosul? Ci 

£ mă întoarce, şi la lumina poruncilor Tale îndreptează 

5 căile mele, rogu-mă. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Pe tine păzitor câştigându-te, împreună petrecător 

şi împreună vorbitor, păzindu-mă, Sfinte Îngere, cu 

mine călătorind, împreună locuind şi cele de 

mântuire înainte pururea punându-le, ce iertare va 

să iau, nerecunoscător fiind? 

Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Cu multă îndrăznire stând înaintea Scaunului 

Atotstăpânitorului şi împrejur dănţuind, la Împă- 

ratul făpturii roagă-te, ajutătorul meu, să-mi dea 

iertare de răutăţile mele cele multe. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Muncile şi caznele care mă aşteaptă, mai înainte, 

Sfinte Îngere, văzându-le tu, şi împietrirea mea, şi 

nebunia, şi orbirea, şi, făcându-ţi-se milă, suspini, şi 

te tânguieşti şi te întristezi, fiind plin de mâhnire, 

izbăvitorul meu. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Nici într-un ceas, nici într-o clipă, sau şi mai puţin 


Pravila monahală 


decât aceea, nu te-am lăsat pe tine, păzitorul şi 
făcătorul meu de bine, să te bucuri de mine, şi să te 
veseleşti, şi să sali, fiind eu pururea stricat cu 
„ păcatele. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Prunc nou S-a arătat Cel necuprins cu mintea, din 
tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană, Cel ce a pus 
mările cu hotar şi munţii cu aşezământul cunoştinței, 
Cel ce numără mulţimea stelelor şi picăturile de rouă, 
şi schimbă suflările vânturilor. 


Cântarea a șasea 


Lui voi spune scârbele mele, că sufletul meu { 
s-a umplut de răutăţi, şi viața mea s-a 
apropiat de iad, şi ca lonâ mă rog: Dumnezeule, din 
stricăciune scoate-mă. 
Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Păzindu-mă, şi oştindu-te împrejurul meu, şi întor- 
când înapoi pornirile dracilor şi năvălirile lor cele în 
chipul fiarelor, şi gonindu-le de la mine pururea, nu 
înceta, păzitorul meu, că pe tine te am cald folositor. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Cel ce eşti mir prea scump şi cu bună mireasmă, nu 
te scârbi de împuţiciunea mea, nu te depărta de la 
mine până în sfârşit; ci nedepărtat păzitor fii mie 


pururea, că şi soarele, trecând peste locurile cele 
spurcate, nu se spurcă. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Pe Cel ce a acoperit cu ape, prin Cuvânt, pe cele mai 
înalte ale Lui, roagă-L, folositorul meu, să-mi dea 
dar izvorâtor de lacrimi, ca să se curăţească inima 
mea cu acelea şi să văd pe Dumnezeu. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul. 

Netrupeşte, ca cel ce eşti curat şi fără materie, stând 
înaintea Celui curat şi fără materie şi câştigând 
multă îndrăznire spre Dânsul şi apropiere, pe Acela 
roagă-L cu dinadinsul să dăruiască sufletului meu 
mântuire. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Să acopere înfruntarea şi ruşinea feţele vrăjmaşilor 
cele întunecate şi împuţite, când se va despărţi de 
trup sufletul meu cel smerit; iar pe acesta să-l 
acopere, îndreptătorul meu, aripile tale cele luminate 
şi preasfinţite. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Ceea ce eşti mai sfântă decât Sfinţii Îngeri şi mai 
presus de Heruvimi şi de Serafimi, mintea mea cea 
târâtoare pe pământ şi de cele pământeşti râvnitoare, 
mai presus decât pofta cea pământească şi trupească 
o arată, ridicând-o de la pământ către dragostea cea 
cerească. 


Pravila monahală 
Condac: 

K D lujitorul lui Dumnezeu şi păzitorul meu prea 

i pi ales, petrece pururea împreună cu mine, 

A păcătosul, izbăvindu-mă de toată facerea 

de rău a dracilor şi îndreptându-mă la cărările cele 
dumnezeieşti, spre viaţa cea nestricată, rogu-mă. 


Cântarea a şaplea 
4 inerii, cei ce au mers din ludeea în Babilon 
de demult, cu credinţa Treimii văpaia 
cuptorului au călcat-o, cântând: Dumne- 
zeul Părinților noştri, bine eşti cuvântat. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Mulţimile tâlharilor celor nevăzuţi ce cad împrejur 
asupra mea, care caută să tragă şi să răpească 
sufletul meu, nu lipsi gonindu-le cu sabia ta cea de 
foc, ca un puternic, ajutătorul meu. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Când va vrea să mă judece Judecătorul şi 
Dumnezeul meu şi să mă osândească pe mine, cel 
osândit de conştiinţă mai înainte de Judecata aceea, 
nu mă uita, povăţuitorul meu, pe mine, robul tău. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
Avându-mi eu tina mamă, trupul tată şi ţărâna 
strămoş, pentru împrietenirea acestora, în pământ cu 
totul caut; ci dă-mi, ajutătorul meu, fără frică să mă 


uit vreodată şi în sus, la frumuseţea cerului. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Ca cel ce eşti frumos cu podoaba şi dulce şi veselă 

minte în chipul soarelui, luminat să-mi stai înainte 

cu veselă faţă şi cu vedere de bucurie, când voi fi luat 


de pe pământ, îndreptătorul meu. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Pentru milostivirea milei şi pentru multă mulţimea 
iubirii de oameni, să mă acoperi pe mine cu 
acoperământul aripilor tale, când voi ieşi din trup, 
păzitorul meu, ca să nu văd feţele cele urâte ale 
dracilor. 

Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 

Ceea ce eşti poartă cerească, şi uşă de mântuire, şi 
scară înţelegătoare pe care Dumnezeu S-a pogorât şi 
om S-a suit, cu îndurările tale, Curată, Împărăției 
Cerurilor învredniceşte-mă pe mine, robul tău. 


Cântarea a opla 
> e şapte ori, cuptorul, chinuitorul haldeilor 
la l-a ars nebunește cinstitorilor de Dumne- 
= zeu şi, văzându-i pe aceştia cu putere mai 
bună fiind mântuiţi, a strigat: Pe Făcătorul şi Izbă- 
vitorul, tineri, binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, 
popoare prea înălțaţi-L întru toţi vecii. 


Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 


Pravila monahală 


După Dumnezeu, pe tine te-am luat de la Dum- 
nezeu folositor, şi povăţuitor, şi ajutător, şi apărător, 
Preasfinte Îngere. Pentru aceasta, nu înceta, rogu- 
mă, povăţuindu-mă, şi îndreptându-mă, şi învăţân- 
du-mă să fac cele cuvioase, şi să-mi luminezi mintea, 
până ce mă vei pune înaintea lui Hristos mântuit. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Când se vor pune Scaunele, şi Cărţile se vor 
deschide, şi Cel Vechi de zile va şedea, şi oamenii vor 
fi judecaţi, şi Îngerii vor sta înainte, şi pământul se va 
clătina, şi toate se vor înfricoşa şi se vor cutremura, 
atunci arată spre mine iubirea ta de oameni şi mă 
izbăveşte de gheena, pe Hristos îmblânzindu-L. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Acum, ca nişte albine fagurul, mă înconjoară 
nevăzut urâţii de Dumnezeu, pierzătorii draci; ca 
nişte păsări răpitoare, ca nişte vulpi viclene şi ca nişte 
mâncători de cruzime, ca păsările cele mâncătoare de 
stârv, împrejurul meu zboară; acoperă-mă, păzitorul 
meu, precum îşi acoperă vulturul puii săi. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Dă-mi izvoare de lacrimi să curgă neîncetat din ochi 
din destul, care să mă spele pe mine tot, din creştet 
până la picioare; ca, îmbrăcându-mă în haina cea 
mai albă decât zăpada a pocăinţei, să intru în cămara 


lui Dumnezeu, pe tine cinstindu-te, apărătorul meu. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Casă lui Hristos fiind inima mea, cu patimile, viaţa 
porcilor celor necuvântători am săvârşit. Ci mă 
întăreşte, ajutătorul sufletului meu, curăţeşte-o pe 
aceasta, ca să se tămâieze şi să se stropească cu 
miresme şi cu miruri de rugăciuni şi de curăţie, şi să 
fie iarăşi casă lui Hristos, cu bun miros. 

Binecuvântăm pe Tatăl, şi pe Fiul 
și pe Sfântul Duh, Domnul 

Îndreptătorul, şi păzitorul meu, şi folositorul, şi 
izbăvitorul meu, păzitorul ticălosului meu suflet, 
când mă va scula din pământ la Judecată înfricoşatul 
glas al trâmbiţei, atunci aproape de mine să stai, 
blând şi vesel, cu nădejdea mântuirii, luând de la 
mine frica. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Cu mulţimea bunătăţii în dar mă miluieşte, ceea ce 
ai născut Izvorul milostivirii; că nu am ce să-ţi aduc 
ţie vrednic de milă; că bunătăţile mele nicicum nu-ţi 
trebuiesc, ca ceea ce ai zămislit nespus pe Dătătorul 
de bine şi Mântuitorul lumii, ceea ce eşti plină de dar. 


Cântarea a noua 
Q cat tal tot auzul de nespusa lui 
Dumnezeu pogorâre, cum Cel Preaînalt de 


voie S-a pogorât până şi la trup, din pântece 


Pravila monahală 


fecioresc făcându-Se om. Pentru aceea, pe Preacu- 
rata, de Dumnezeu Născătoare, credincioşii o mărim. 
Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

De-a dreapta sufletului meu celui ticălos să te 
văd, stând luminat şi blând, pe tine, ajutătorul şi 
folositorul meu, când va ieşi din mine cu anevoie 
duhul meu, şi gonind pe amarii vrăjmaşi, care caută 
să mă apuce. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul. 

Ca un Dumnezeiesc slujitor al lui Dumnezeu, care 
faci vrerile Lui cele Dumnezeieşti, ai multă îndrăznire 
către Dânsul, Sfinte Îngere. Pentru aceasta, cu 
căldură roagă-L pentru mine; ca, mântuindu-mă 
prin tine, să laud folosinţa şi acoperământul tău. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

În toată viaţa mea întru multă deşertăciune 
alergând, de sfârşit m-am apropiat; ci te rog, păzi- 
torul meu, fii mie ajutător şi apărător nebiruit, când 
voi trece vămile stăpânitorului lumii, celui cumplit. 

Sfinte Ingere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 

Greşelile minţii mele, rătăcirile, jefuirile, răutăţile 
şi cugetele cele de ruşine ale gândurilor necurate şi 
spurcate, a le întoarce întru gânduri bune nu înceta, 
ajutătorul meu, şi întru cugete curate, roditoare de 


focul umilinței. 
Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos 
Dumnezeu pentru mine, păcătosul 
lisuse, Unule-Născut, Preabunule, biruieşte cu 
milostivirea Ta mulţimea cea nemăsurată a răută- 
ţilor mele, cu rugăciunile Dumnezeieşti ale slujito- 
rului tău celui fără de trup, pe care L-ai pus mie 


păzitor din pruncie, ca un lubitor de oameni. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Toată nădejdea mea de mântuire, după Dumne- 
zeu, spre tine am pus-o, păzitorul şi purtătorul meu 
de grijă, şi apărătorule; fă rugăciune de obşte la 
Dumnezeu pentru mine, luând împreună rugători şi » 
ajutători cetele Îngerilor. i 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Înaltă fruntea creştinilor şi surpă întărâtările 
păgânilor, Născătoare de Dumnezeu, mântuind 
nebiruită turma ta aceasta, întru care numele tău cel 
mare şi mult slăvit se măreşte cu credinţă şi se 
slăveşte. 


Sfihiri: 

Îngere al lui Dumnezeu, cel ce stai fără de mijlocire 
înaintea Sfintei Treimi, nu înceta a te ruga pentru 
mine, robul tău. 

Ca cel ce ai luat tărie de la Dumnezeu a păzi sufletul 
meu, nu înceta, cu acoperământul aripilor tale, a-l 
acoperi pe el pururea. 


Pravila monahală 


Har fie lui lisus, Celui ce mi te-a dat pe tine mare 
păzitor sufletului meu şi armă asupra vrăjmaşilor 
mei, cinstitule de Dumnezeu Îngere. 

Învredniceşte-mă şi pe mine să dobândesc Împă- 
răţia cea de sus a lui Dumnezeu, ca împreună cu tine 
să cânt cântarea Sfintei Treimi. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Lumină a doua tu eşti, după Dumnezeu, păzitorul 
meu; nu înceta a-mi ajuta, ca să văd şi eu lumina 
Dumnezeirii celei cu trei străluciri. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Stăpâna Îngerilor şi a oamenilor, Născătoare de 
Dumnezeu, nu înceta a ruga, Fecioară, pe Fiul tău 
pentru mine, robul tău. 


Rugăciune că, hre Sfân tul T, nger păzitor, 
a Sfântului Macarie cel Mare: 
K D finte Îngere, cel ce stai înaintea pătimaşului 
i 3) meu suflet şi a vieţii mele celei ticăloase, nu 
AA mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te 
depărta de la mine pentru necurăţia mea; nu da loc 
dracului celui viclean ca să-mi stăpânească cu 
silnicie acest trup muritor. Întăreşte mâna mea cea 
ticăloasă şi proastă şi mă îndreptează la calea 
mântuirii. Aşa, Sfinte Îngere al lui Dumnezeu, cel ce 
stai înaintea sufletului meu celui ticălos şi a trupului, 
iartă-mi toate cu câte te-am scârbit în toate zilele 
vieţii mele şi orice am greşit întru această zi. 


TENIEN CEEX CCC CX 


Canon de rugăciune către Îngerul 'Păzitor 219 


Acoperă-mă întru această noapte şi mă păzeşte de 
toată ispita şi cursa potrivnicului, ca să nu mânii cu 
nici un păcat pe Dumnezeu. Şi te roagă pentru mine 
către Domnul, să mă întărească întru frica Sa şi 
vrednic să mă arate pe mine, robul, bunătăţii Sale. 


Amin. 
Apoi: 


4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
EJ Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= £ fericită şi prea nevinovată şi Maica 
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


> CANON DE RYSĂSIYNE $ 
> CĂTRE PUTERILE CERESTI ȘI 2 


TOȚI SFINȚII 
A 
Kugăciunile începătoare (pag. F apoi: 
Cântarea întâi | 


| SU e Faraon cel purtat în car, l-a cufundat 
K SE toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni 
(RI oarecând, în chipul Crucii lovind şi despăr- ù 


o 


ş i 5 > j x 
pb, 2350, EE EEE EE S E E E 0, > 0, > 0, > 9, > 0, a] 
N 


tind marea; iar pe Israel, cel ce fugea, l-a arătat 
mergător pedestru, pe cel ce cânta cântare lui 
Dumnezeu, că S-a preaslăvit. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Cuvinte cel fără de început, pentru sfinţitele rugă- 
ciuni ale Heruvimilor, Serafimilor, ale Stăpâniilor, 
Scaunelor, ale Puterilor celor dumnezeiești, ale 
Îngerilor, Arhanghelilor, ale Căpeteniilor şi Domni- 
ilor, dăruieşte-ne milele Tale cele mari, ca un lubitor 
de oameni. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Ajută-mi, Înaintemergătorule al Domnului, rugând 
pe Hristos; şi voi, ceata proorocilor, adunarea Apos- 
tolilor, mulțimea mucenicilor, rugaţi pe Stăpânul 
tuturor să mă mântuiască pe mine, cel cuprins de 
multe păcate. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Dumnezeieştilor femei care bine aţi pătimit şi aţi 
postit, soborul arhiereilor, cuvioşilor şi drepţilor, 
cinstiților sfinți mucenici, rugaţi-vă să dobândim 
bunătăţile cele veşnice noi, cei ce cu credinţă vă 
fericim. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 


Mintea mea fiind robită de dezmierdările trupești, 


Pravila monahală 


cu totul o izbăvește, stăpână, ceea ce ești una bună, și 
credincios mai adevărat prin fapte bune mă arată 
Fiului tău, ca după datorie să te slăvesc. 


Cântarea a dreia 
el Ce ai întărit din început cerurile cu 
pricepere şi pământul pe ape l-ai întemeiat, 
“pe piatra poruncilor Tale, mă întăreşte 
Hristoase, că nu este Sfânt afară de Tine, Unule, 
lubitorule de oameni. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Rogu-mă, o, Serafimi, Stăpânii, Heruvimi, izbăviţi- 
mă de smintelile vrăjmașilor; voi, Domnii, Căpetenii, 
Scaune şi Arhangheli, împreună cu toți Îngerii, rugaţi 
pe Izbăvitorul pentru mine, păcătosul. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Înaintemergătorule, roagă pe Hristos să dobândesc 
viaţa cea făcătoare de bine mie pururea; proorocilor 
și cetele mucenicilor, ale Sfinţilor Apostoli, ale 
arhiereilor, ale cuvioșilor şi ale sfinţilor mucenici, 
care v-aţi săvârşit prin sânge, rugaţi-vă pentru mine, 
păcătosul. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Femei care vitejește aţi pătimit şi luminat aţi postit 
și pe vrăjmașul l-aţi biruit, rugaţi-vă să fim şi noi 
părtaşi acelei desfătări şi măriri nesfârşite de care voi 


ECA 


Canon de rugăciune către Puterile Ceresti şi Toti Sfinţii 223 


v-aţi învrednicit. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 
De Dumnezeu dăruită, Curată Fecioară, roagă-te 
împreună cu cetele cele de sus, cu toți înțelepții 
Apostoli, cu sfinţii mucenici şi cu proorocii, ca să 
luăm desăvârșit dezlegare de păcate. 


Cântarea a patra 
4 u eşti Tăria mea, Doamne; Tu şi Puterea 
mea; Tu, Dumnezeul meu; Tu, Bucuria mea, 
Cel Ce nu ai părăsit sânurile părinteşti şi 
ai cercetat a noastră sărăcie. Pentru aceasta, cu 
proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii 
Tale, lubitorule de oameni. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Vezi, Hristoase, să nu mă treci cu vederea, rogu-mă, 
pe mine cel cuprins de toate păcatele, ci, prin 
rugăciunile tuturor sfinților Tăi îngeri, cu ale 
mucenicilor și cu ale Apostolilor Tăi, miluiește-mă 
şi mă mântuieşte și moştenitor Împărăției Tale mă 
arată, ca un Milostiv. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Propovăduitorule al lui Hristos, Înaintemergătorule, 
aprinde acum făclia inimii mele cea stinsă, cel ce ai 
fost luminător Soarelui celui înţelegător, și te roagă, 
împreună cu proorocii şi cu toţi sfinţii, să trec în 


Pravila monahală 
pocăință această viaţă trecătoare. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Străluceşte-mi lumina pocăinţei, lubitorule de 
oameni, lisuse, şi mă învredniceşte să dobândesc 
mântuirea, cu mijlocirile celor ce au slujit Ţie întru 
credință, ale sfintelor femei, ale ierarhilor şi ale 
mucenicilor Tăi, ale propovăduitorilor, ale Aposto- 
lilor şi ale sfinţilor mucenici. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Ceea ce singură ai născut pe Dumnezeu întrupat, 
ceea ce eşti cu totul sfântă, pe Acela roagă-L să ne 
mântuiască pe toţi în ziua cea înfricoșătoare și să ne 
izbăvească de chinuri și să ne învrednicească de viaţa 
și de lumina cea veșnică, împreună cu cei ce bine 
l-au slujit. 

Cântarea a cincea 

a 2) entru ce m-ai lepădat de la Faţa Ta, Cel Ce 
AS teşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întu- 

S A nerea cel străin pe mine ticălosul? Ci, Te 
rog întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale 
îndreptează căile mele. 

Toate Puterile Cerești și toți Sfinții, rugați- vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 

Puterile cele înțelegătoare Te roagă acum, Milos- 
tive Doamne, Stăpâniile, Scaunele, Serafimii şi 
Domniile, Îngerii împreună cu Arhanghelii şi cu 
Căpeteniile; fii milostiv poporului Tău şi-l mân- 
tuieşte, ca un Îndurat. 


1) Canon de rugăciune către Puterile Ceresti si Toti Sfinții 225 l 


Toate Puterile Cerești și toți Sfinții, rugați-vă 

lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Fericite Înaintemergătorule, cel ce ai petrecut viață 
străină şi singuratică, fă-mă străin de tot chinul, 
rugând pe lisus, lubitorul de oameni, împreună cu 
dumnezeieştii prooroci, cu apostolii, cu ierarhii şi cu 


sfintele oști ale mucenicilor. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Cel ce ai luminat pe ierarhii Tăi și pe sfinţii 
mucenici, Doamne, şi ai mărit dumnezeiasca 
adunare a cinstitelor femei, care vitejește au pătimit; 
pentru rugăciunile lor miluiește-mă, Cel ce ştii toate 
greșelile mele, cele fără de număr. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Preasfântă Fecioară, care ai născut pe Cuvântul, Cel 
cu totul sfânt, izgoneşte toată mâhnirea și întristarea 
sufletului meu și îndeamnă gândul meu să facă 
lucruri dumnezeieşti, ca să te slăvesc cu credinţă şi cu 
dragoste. 

Cântarea a șasea 
ză Š urățeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt 
CE) färădelegile mele şi Te rog ridică-mă din 
adâncul răutăților; căci către Tine am 


strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Ca să mă izbăvească de chinul cel gătit acolo, 
Heruvimi, Scaune, Domnii, Îngeri, Arhangheli, Căpe- 


) 226 Pravila monahală 
tenii și Puteri, rugaţi pe Stăpânul a toată făptura. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Cu cetele Apostolilor şi cu oștile mucenicilor, 
Înaintemergătorule, propovăduitorule al lui Hristos, 
roagă pe lisus, iubitorul de oameni, Dumnezeul 


nostru, ca să aflăm milă în ceasul judecății. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 


Sfântă Muceniţă Tecla, ceea ce eşti întâia dintre 
femeile care tare au pătimit, împreună cu acelea, 
roagă pe milostivul Dumnezeu să ne izbăvim de 
întunericul patimilor şi de ispitele cele de multe feluri. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Pe tine, Stăpână, de Dumnezeu dăruită, te lăudăm 
credincioșii, că ai născut cu trup pe Dumnezeul cel 
lăudat, pe Care roagă-L, ceea ce ești neîntinată, să 
mântuiască ţara aceasta și poporul ei în pace. 


Cântarea a sapłea 
> e pogorârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat 
€ la în Babilon oarecând; pentru aceasta, tinerii 
—în cuptor, cu bucurie, ca într-o grădină 
verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti, Dum- 
nezeul părinţilor noştri. 

Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 

lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Fiind voi a doua lumină din Lumina cea dintâi, 
sfinților îngeri, cu împărtășirea cea netrupească și 
prea bogată v-aţi strălucit. Panan aceasta strig: Lu- 


Z INZ WNG DAN AN 
c o oa o CI 0, E 
X N $ 


') Canon de rugăciune către Puterile Ceresti si Toti Sfinții 227 4 
minaţi mintea mea cea pururea întunecată cu 
patimile vieţii. 

Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 

lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Ceata cea fericită a Apostolilor, a mucenicilor și a 
sfinților prooroci, a ierarhilor și a cuvioşilor, 
împreună cu fericitul Înaintemergător, Te roagă, 
lubitorule de oameni, să treci cu vederea greşelile 
noastre ale tuturor, care cântăm ie: Bine eşti 
cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri. 


Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Schimbă durerea sufletului meu, Hristoase, și 
miluieşte pentru rugăciunile sfinţilor mucenici, ale 
ierarhilor şi ale cuvioşilor Tăi, şi să nu mă ruşinezi 
când voi sta înaintea tronului Tău, că bine eşti 
cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Ca un tron în chip de foc porţi pe Împăratul făpturii, 
pe Care roagă-L, Fecioară, împreună cu fericitele și 
sfintele femei, să mă învrednicească de împărăţia Sa 
pe mine, cel ce cu credinţă slăvesc ajutorul tău. 


Cântarea a opla 
4 hinuitorul haldeilor, de şapte ori a ars 
(2) cuptorul nebuneşte, pentru cinstitorii de 
Să < Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceştia de o 
putere mai mare fiind mântuiţi, Făcătorului şi 
Mântuitorului a strigat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi 


Pravila monahală 
lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 

O, Heruvimi, cei în chipul focului, Serafimi, cei cu 
multe aripi, Scaune, Stăpânii și Căpetenii, Îngeri şi 
toți Arhanghelii şi Sfinţite Domnii, rugaţi-vă, 
împreună cu Înaintemergătorul, cu proorocii, cu 
Apostolii, cu ierarhii şi cuvioșşii şi cu toţi drepţii, ca să 
ne miluiască pe noi. 

Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 

Daţi-ne ajutor, Sfinţilor Apostoli: Petre, Pavele, 
lacobe, Bartolomee, Toma, Filipe, Andrei, Marcu 
împreună cu Luca, loane, iubitul lui Hristos, Simone 
şi Iuda, cel cu totul fericit, şi marele Matia, fiind noi 
biruiţi de ispitele înșelătorului şi rătăciţi. 

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul 
și pe Sfântul Duh, Domnul. 

Sfinte Ştefane, începătorul mucenicilor, cel ce ai fost 
mai luminat decât razele soarelui, roagă-te 
împreună cu aceştia să ne luminăm toţi şi să scăpăm 
de toată negura păcatului noi, cei ce strigăm 
Stăpânului: Preoţi binecuvântaţi, popoare prea- 
înălțaţi pe Domnul întru toţi vecii. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin 

Fă să urmez, ceea ce eşti cu totul curată, celor ce 
cuviincios au viețuit cu viaţă îmbunătăţită, rănind pe 
vrăjmașii cei ce mă mâhnesc fără de milă și mă 


supără neîncetat, trăgându-mă la patimile cele 
trupeşti, ca, bucurându-mă, să strig: Popoare, 
preaînălțaţi pe Hristos în veci. 


Cântarea a noua 
K D păimântatu-s-a de | aceasta | cerul şi 
i 3) marginile pământului s-au minunat, că 
A Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi 
pântecele tău s-a arătat mai desfătat decât cerurile. 
Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, 
începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
O, dumnezeiești Stăpânii, Heruvimi, Serafimi, 
Domnii, Îngeri, Scaune, toate Căpeteniile şi prea- 
mărite Puteri şi Sfinţi Arhangheli, faceţi rugăciune la 
Dumnezeu ca, bine vieţuind, să dobândim mântuire 
și să ne izbăvim de necazuri. 
Toate Puterile Cerești și toţi Sfinţii, rugați-vă 
lui Hristos Dumnezeu pentru mine păcătosul 
Înaintemergătorule, ca cel ce ai fost prooroc mai 
ales, împreună cu toți proorocii, învredniceşte-ne 
tuturor bunătăţilor și pe noi, cei îngreuiaţi de patimi 
și pururea cuprinși de ispitele celui viclean și de 
înşelăciunile vieţii, ca să vă cinstim cu credinţă. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 
Dumnezeieşti, cu totul slăviţi, cei doisprezece 
Apostoli, împreună cu toți mucenicii, cu preoții şi cu 


Canon de rugăciune către Puterile Ceresti şi Toti Sfinţii 229 


j 


) 230 Pravila monahală 
sfinții mucenici şi cu fericiţii și dumnezeieștii pro- 
oroci, cuvioase și drepte femei, care tare aţi pătimit, 
faceţi rugăciuni pentru noi către lubitorul de oameni. 
Și acum şi pururea și în vecii vecilor. Amin 
Fecioară, ceea ce ești iubitoare de bine, roagă pe Fiul 
tău Cel bun și Domnul să tămăduiască și să mân- 
tuiască sufletul meu cel slab și necăjit pururea de 
asupririle balaurului celui stricător de suflet şi să-l 
fericească împreună cu toate înălțările cele 


purtătoare de lumină. 
Apoi: 


` uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(E) Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea 
S— fericită şi prea nevinovată şi Maica 
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, 
acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, 
slavă ie! 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


N 
Sam 


TENCA 


OECDS GA 


om 


PRÂNSURIEE OFÂNTYLUI $ 
GEREN OIRUL 
Plansul de Lun saara ) 


g Ă rimeşte rugăciunea gurii mele celei întinate / 
X l şi necurate, Stăpâne al tuturor, lubitorule de 
A cul lisuse Hristoase; și să nu te îngre- % 
țoşezi de mine ca de unul ce sunt nevrednic și | 
nepriceput. Nici sufletul meu, care de iad se apropie, $ 
nu-l judeca nevrednic de mângâierea Ta. Caută-mă 


ANC ANC y r; 3 
o A ao EDX X EDX NI N o + o at o o o ao L) 
S S È SS á f 


') 232 Pravila monahală 


pe mine ca pe oaia cea pierdută, căci m-am făcut 
pustiu de a mă îndrepta către toată osârdia şi tot 
gândul cel bun. Căci, după ce m-am orbit cu dulceţile 
și cu dezmierdările, am întunecat sufletul meu și de 
beţia patimilor este înnegrită inima mea. Mărturisesc 
Ţie Doamne, Mântuitorul lumii, toată amărăciunea, 
răutatea şi dobitocia mea. Voi spune, iarăși, din 
inimă, toată bunătatea și veselia Ta pe care Tu, 
Doamne, din nemărginită iubire le-ai revărsat peste 
mine. Din pricina mea Te-am întărâtat, Doamne; 
m-am arătat fără osârdie către facerea de bine, 
m-am gândit des la rău şi lesne am săvârșit tot 
păcatul. lar Tu, Stăpâne, ai trecut cu vederea toata 
răutatea mea din pricina nemărginitei întinderi a 
îndurării Tale, Fiule al lui Dumnezeu. Capul meu se 
înalță prin darul Tău, Stăpâne, dar se smereşte iarăşi 
pentru păcatele mele. Mă trage pe mine, iarăşi, darul 
Tău către viaţă, iar eu, mai vârtos, către moarte cu 
stăruință mă duc. O, cât de cumplită e obișnuinţa 
patimilor! Cum leagă mintea cu legături de nedez- 
legat! Și eu, păcătosul, mă leg cu ele de buna mea 
voie. Și încă mă şi bucur când mă văd legat. Cufundat 
sunt în adânc, dar în fiecare zi mă bucur de lanţurile 
vrăjmașului şi mă îndulcesc într-însele. Ne leagă cu 
legături pe care nu vrem să le vedem, și de-a pururi 
ne întinde curse, în care ne prind. Pentru că el însuși 
cunoaște cugetul şi pornirea. Şi fiindcă este mai tare, 


N X N / A 
ENEN = cun o o o om om 


') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 233 || 
într-o clipită mă leagă. Acesta este plânsul, aceasta 
este tânguirea, pentru că mă ferec eu singur, ca și cu 
niște obezi, cu voile mele. Căci putând să zdrobesc 
legăturile într-o clipită de ochi și să mă fac slobod de 
toate cursele, nu voiesc să o fac. Mă las biruit de 
trândăvie şi de obișnuinţa patimilor. Cu voia mă 
supun lor. Acest lucru, de rușine plin, este mai greu 
de plâns. Pentru că merg cu voile mele la vrăjmașul 
meu și el îmi leagă sufletul și mă omoară în patimi, 
bucurându-se. Și putând să sfărâm legăturile, iată că 
nu poftesc! Este oare altă rușine mai cumplită decât 
aceasta a mea? O, nu! Nimic nu este mai de rușine 
decât ca cineva să facă voile vrăjmașului sufletului 
său! Și, aşa aflându-mă eu, ticălosul, şi, cunoscând 
legăturile mele, le ascund de oameni din falsă evlavie. 
lar cugetul meu mă mustră și mă omoară în adâncul 
sufletului: pentru ce nu te trezești ticălosule? Oare nu 
știi că lângă ușă este înfricoșata zi a judecății? 
Scoală-te ca un puternic! Rupe-ţi legăturile! În tine 
este puterea dezlegării ca și puterea legării. Așa mă 
mustră pururea, în adâncul sufletului, sfânta conști- 
ință, dar nu vreau să mă izbăvesc din legăturile 
curselor. Mă tânguiesc și suspin în fiecare zi, şi iarăși 
în chip zilnic mă descopăr legat. Vrednic de jale şi 
ticălos sunt eu, nesporit în lucrul cel bun al vieţii mele, 
fiindcă nu mă tem de cursele morţii. Trupul îmi este 
îmbrăcat cu chip de cucernicie, de ochii privitorilor 


3) 234 Pravila monahală 


A q N / A 
ez = EN = E QE =X ONA aN fer Aao 


mei, dar sufletul îmi este ferecat, ca în niște obezi, de 
gânduri necuvioase. Pe dinafară mă fac cucernic cu 
multă sârguinţă dar înăuntru sunt urâciune în faţa 
lui Dumnezeu. Îmi îndulcesc graiul cu oamenii, 
căutând să par bun, în timp ce sunt amar şi rău cu 
voirea. Și ce oare voi face în ziua cunoștinței? Atunci 
când judecătorul Dumnezeu va da pe față totul 
înaintea judecății? O! Ce mare frică ticăloşește 
inima mea, fiindcă mă strâng eu însumi în lanţul 
nemărginitelor fărădelegi! Eu însumi ştiu că acolo mă 
voi munci dacă nu voi îmblânzi aici, cu lacrimi, pe 
Judecătorul. Pentru aceasta, mă rog să nu Îți încui 
îndurările, Stăpâne, întru urgie; că Tu Însuţi aștepți 
întoarcerea mea, pentru că nu voieşti să vezi pe 
cineva arzând, ci voieşti ca toți oamenii să se 
mântuiască în viața cea veșnică. Îndrăznesc deci, la 
îndurările Tale, Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui 
Dumnezeu, cad înaintea Ta, rugându-mă. Caută 
spre mine şi mă miluieşte! Scoate din temniţa 
fărădelegilor sufletul meu! Strălucește-mi în minte 
rază de lumină, mai înainte de a ne duce la judecata 
ce va să-mi fie înfricoșată. Frică mare mă apucă pe 
mine, ticălosul și înverșunatul. Cum mă duc eu acolo, 
cu totul gol de fapte bune! Frică și cutremur mă 
cuprinde, Doamne, când mă văd pe mine fără de 
osârdie spre bunătate. Și cu gânduri potrivnice mă 
svârcolesc într-una, plecându-mă dracilor, care, cu 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 235 || 
dezmierdările patimilor, spre pierzare pururea mă 
amăgesc. Mă asemăn prea bine negustorului trândav 
și leneș, care, în fiecare zi, își păgubeşte capitalul cu 
y câştigul. La fel şi eu ticălosul, mă păgubesc zilnic de 
bunătăţile mele cele cereşti întru multe învăluiri, care 
mă trag spre rău, căci simt în mine cum, în fiecare 
ceas, eu mă fur singur. Și vrând, mă aflu întru acelea 
pe care le urăsc. Mă înspăimânt eu însumi de voirea 
mea, care, în multe chipuri, se aruncă întru necazuri 
din pricină că păcătuiesc. Și mă înspăimânt iarăşi de 
pocăinţa mea, care nu are temelie tare pe stânca cea 
izbăvitoare care mă poate mântui. O, cum nu mă lasă 
în pace vrăjmașul sufletului! Cum pun în fiecare zi 
temelia zidirii pe care, cu mâinile mele, iarăși o 
risipesc! N-am pus început bun pocăinţei sufletului. 
Sunt un rob al trândăviei. Cu însăși voia mea și cu 
multă osârdie slujesc vrăjmașului. O, cine va da 
capului meu apa cea fără de nume care să-l spele? Şi 
cine, ochilor mei, izvoare de lacrimi cu care să plâng 
totdeauna către Înduratul Dumnezeu? Să cer dar de 
la El să trimită har mie, păcătosului, și să mă scape 
de marea cea înnebunită, care, cu valurile păcatului, 
înviforează necontenit inima mea. Căci voile mele au 
biruit ca nişte răni care nicidecum nu primesc doctorii 
de vindecare. Femeia cea păcătoasă, înțeleaptă s-a 
arătat fiindcă s-a temut şi s-a sârguit şi a urât 
lucrurile păcatului, aducându-și aminte de rușinea 


') 236 Pravila monahală 


a muncii iadului. lar eu, pentru patimile păcatului, în 
fiecare zi rugându-mă, nu mă îndepărtez de dânsele, 
ci rămân de-a pururea nebun, întru obiceiul cel rău. 
Spre nădejdea de pocăință îmi este așteptarea, 
furându-mă cu deșarta-i făgăduinţă şi zicând: mă 
pocăiesc, în vreme ce eu niciodată nu mă pocăiesc cu 
adevărat. Mă pocăiesc numai cu graiul în timp ce cu 
lucrurile, mult stau în urmă de adevărata pocăință. 
Deci îmi uit firea, făcând cunoştinţă cu răul şi 
întărâtând pe Domnul, neîntrerupt păcătuiesc. Izvor 
de pocăință nu am aflat căci cu întărire am făcut 
păcatul, și nu fără de voie am păcătuit. Și Iuda, 
vânzătorul, loc de pocăință nu a aflat, căci cu Domnul 
fiind, a păcătuit şi ştia ceea ce făcea, fiindcă avea 
cunoștința Domnului. Deci pentru păcatele noastre, 
întru cunoştinţă făcute, ce voi aștepta eu, ticălosul? Şi 
dacă cel ce numai gândește răul întocmai e cu cel 
ce-a lucrat, apoi eu ce răspuns voi da pentru 
nenumăratele mulțimi ale fărădelegilor mele? 
Ham, batjocorind pe tatăl său, lepădat a fost. Cei ce 
s-au unit la fărădelege, în foc s-au înghiţit, nimic 
zicând sau făcând. Şi cei din vremea lui Ilie, 
asemenea au pătimit. Și Saul, cu gândurile slujirii 
de idoli numai învoindu-se, a fost lepădat de 
Dumnezeu. Și fiii lui Aaron, greșind, s-au sfârșit. Şi 
Anania și Safira, cu nebăgare de seamă petrecând, 


cea veșnică ce va să fie şi de chinuirea cea nesuferită 


Op LL LL LL LE 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 237 U 
vreme de pocăință n-au aflat. Dar eu, cel ce fac întru 
cunoștință fapta mea, privesc la învoirea mea și zic 
că aştept cu credință hotărârea dreptăţii ce mi se 
cuvine. Pentru ce mă las amăgit de chipul smereniei 
mele când eu sunt cu totul străin de faptele cele bune 
și cele potrivnice fac înaintea lui Dumnezeu? Fariseii 
au suferit mustrare atunci când Mântuitorul Hristos 
le arăta pe față minciuna portului și a chipului lor! 
lar eu adesea mă plictisesc de mustrările cugetului și 
caut să mi-l adorm pentru a scăpa de ele. Atunci 
amar este adevărul celor ce caută să-l ascundă. Ci eu |; 
vin acum, Doamne, să-mi descopăr chipul și se vor i 

| 


arăta viermii, şi voi dezveli faţa şi ochii, şi vor vedea 
cei de faţă fățărnicia mormântului și minciuna faptei 
mele se va descoperi şi vor privi toţi fața mea de 
fariseu. Căci chiar aici, în lume, ea se face văzută, 
nu numai dincolo în veșnicie, unde o va arde focul. 
Tinde-i mână de ajutor celui ce se tăvălește Doamne! 
Căci voind a mă scula nu pot, pentru că sarcina 
păcatelor mele s-a îngreunat peste măsură și obiceiul 
cel rău mă oprește, legându-mă. Văd şi că într-o 
negură umblu, și întru mult întuneric mișc mâna 
mea, și ca un slăbănog sunt. Mi se pare că sunt 
sârguitor şi iată că mă plictisesc curând. Mă rog să 
mă izbăvesc, şi cu toate că postesc, văd că sunt 
împiedicat de duh vrăjmaș. Vreau să mă blagoslovesc 
mult, dar cu inima nu-L iubesc pe Dumnezeu. Cum 


') 238 Pravila monahală 


voi îndrăzni să cer iertare pentru păcatele mele, când 
petrecerea de mai înainte eu nu o uit; sau cum mă 
voi dezbrăca de omul cel vechi, care se strică, 
când poftele amăgirii celei vechi nu mă leapădă? 
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi 
după îndurările Tale şterge fărădelegile mele. Gura 
mea netrebnică strigă către Tine, Stăpâne, şi inima 
mea necurată și sufletul meu întru păcate întinat. 
Auzi-mă pentru bunătatea Ta, și rugăciunea mea nu 
o lepăda. Căci nu lepezi rugăciunea mea, ci a celor ce 
nu se pocăiesc întru adevăr. Dar pocăința mea, 
Doamne, nu este curată! Un ceas mă pocăiesc și două 
Te întărât. Întăreşte sufletul meu pe piatra pocăinței. 
Luminează, cu darul Tău, întunericul din mine. 
Pleacă-Te, Bunule Dumnezeu, către plânsul inimii 
mele, dar nu pentru dreptăţile mele, căci nu am nici 
o bunătate, ci pentru multa și negrăita Ta bunătate 
și pentru îndurările Tale! Ridică din nou, Doamne 
mădularele mele pe care le-a frânt păcatul! 
Luminează inima mea pe care a întunecat-o pofta 
cea rea! Izbăveşte-mă, Doamne, de tot lucrul cel rău 
cu care se străduieşte să mă surpe pe mine 
potrivnicul. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine. Să nu- 
mi zici mie: „Adevăr zic fie, nu te cunosc pe tine”. 
Mântuiește, Doamne, din moarte, sufletul necăjit! Tu, 
Cel ce ai stăpânire peste viață și peste moarte! Căci 
Tu ai zis, Stăpâne: „Cere și fi se va da!” Curăţă-mă, 


Doamne, de tot păcatul şi, mai înainte de sfârșit, 
dăruieşte-mi, lubitorule de oameni, în toată viaţa 
aceasta care mi-a mai rămas, să izvorăsc lacrimi din 
inimă spre curățirea întinăciunii mele celei sufleteşti, 
ca să pot şterge de aici din datoriile mele cele multe, 
măcar puţine greșeli, și să mă mântui acolo prin 
acoperământul mâinii Tale celei atotputernice, atunci 
când va tremura tot sufletul de Slava Ta cea înfri- 
coșată. Așa, Stăpâne, Fiule al lui Dumnezeu, auzi-mă 
şi primeşte rugăciunea păcătosului robul Tău! În dar 
mântuieşte-mă pe mine cu Darul Tău! Că milostiv și 
iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ție slavă înălțăm, 
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea și 
în vecii vecilor. Amin. 


Plânsul de Marfi seara 


<y ai mie, în ce fel de deznădăjduire stau, în ce 
Ay p fel de ruşine zac! Nu este omul cel dinlă- 
SAY untru, precum este cel văzut. Căci măcar că 


vorbesc despre sfinţenie, cugetarea urâtelor patimi 
este în mine ziua și noaptea. Și măcar că ridic în slăvi 
curăţenia prin graiurile mele, totuşi în inima mea, mă 
gândesc la necurăţenie. Vai mie, ce fel de judecată îmi 
este gătită! Pentru că numai chip de sfinţenie am, iar 
nu și putere. Cu ce fală mă voi apropia oare eu, care 
de atâtea răutăţi sunt vinovat, de Domnul Dumne- 
zeul meu, Cel Ce-mi cunoaște și cele ascunse ale 
inimii mele. Mă tem, stând la rugăciune, să nu se 


') 240 Pravila monahală 


pogoare foc din cer şi să mă ardă pe mine, precum 
oarecând pe cei care în pustie, cu foc de la Dumnezeu, 
Domnul i-a ars. Dar eu ce voi aştepta de la cele ale 
mele, care cu multă și nemăsurată greutate de păcate 
sunt înfășurate? S-a înfocat inima mea, s-a schimbat 
gândul meu cel dreptcredincios, s-a întunecat mintea 
mea. De-a pururea mă întorc ca un câine la vărsă- 
tura sa. Nu este în mine nici o îndrăzneală către Cel 
Ce cearcă inima și rărunchii. Mintea nu-mi este 
curată şi lacrimile îmi lipsesc în rugăciune. Căci dacă 
vreau să suspin, fața mi se apleacă scufundată în 
ruşine. Bate-mi, o, Doamne, pieptul care este locaș al 
patimilor şi al gândurilor rele! Slavă Ție, Făcătorule 
de bine al sufletelor şi trupurilor noastre. Mari și 
multe sunt îndurările Tale peste noi păcătoşii, 
Doamne! Să nu mă lepezi pe mine cu cei ce zic Ţie: 
„Doamne, Doamne”, dar cu inima nu împlinesc voia 
Ta, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, 
Născătoarea de Dumenezeu. Căci Tu cunoşti, Doam- 
ne, patimile cele ascunse întru mine. Tu ştii rănile 
sufletului meu. Vindecă-mă, Doamne! Îmi vei zidi 
casa sufletului la care se ostenesc toţi ziditorii, căci 
mă pregătesc către împotrivirea patimilor. Când mă 
apuc de luptă, însă, atunci reaua meșteșugire a 
dușmanului îmi slăbeşte tăria sufletului prin plăceri, 
și fără să fie nimeni care să mă silească, ca pe un robit 
mă trage către ele. Mă sârguiesc să mă smucesc din 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 241 |, 
văpaia care mă arde și, din neiscusinţă, împreună cu 
ea mă scufund. Cert pe cel bolnav, în timp ce eu sunt 
mai bolnav ca dânsul. Doctor al patimilor vreau să 
mă fac eu, ticălosul, şi iată că eu însumi mă dau lor 
robit. Luminează-mi Doamne, ochii inimii ca să-mi A 
cunosc mulțimea patimilor. Darul Tău să umbrească 
peste mine, Stăpâne. Luminează-mi mintea cea întu- y 
necată, sălășluind în mine lumina dumnezeirii! Căci 
Ţie nimic nu-i este cu neputinţă. Cine nu mă va 
plânge pe mine oare, când, pentru o mică plăcere, 
focul cel nestins l-am cumpărat şi de Împărăţia cea |; 
veșnică m-am lepădat? M-am robit patimilor, eu ) 

| 


ticălosul! Cu slobozenia sufletului meu, dobitoc 
m-am făcut. Și nu pot să caut către Domnul cel 
milostiv. Am îngropat în lene darurile Stăpânului, 
cele de viață purtătoare, şi am iubit mai mult sărăcia 
patimilor! Străin m-am făcut de faptele cele bune, în 
ţara depărtată a răutăţii ducându-mă. Pe jumătate 
sunt mort, în viaţă fiind. Plângeţi-mă, lucrători 
înfrânaţi, pe mine, care sunt îndărătnic și îndrăcit cu 
păcatele și iubitor de dezmierdări! Plângeţi-mă, cei 
miluiţi, pe mine, care L-am amărât pe Cel Ce m-a 
miluit! Plângeţi-mă, cei ce aţi iubit cele bune și aţi 
urât cele rele, pe mine, care am iubit cele rele și am 
urât cele bune. Plângeţi-mă, cei cu viață îmbună- 
tățită, pe mine, cel ce numai cu chipul sunt 
îmbunătăţit, dar cu faptele sunt pătimaș și nebăgător 


) 242 Pravila monahală 
de seamă. Plângeţi-mă, cei ce bine aţi plăcut lui 
Dumnezeu, pe mine, care am plăcut oamenilor. 
Plângeţi-mă, cei ce dragostea cea desăvârşită către 
Dumnezeu și către aproapele o aveţi, pe mine, care 
numai cuvintele iubesc, dar cu lucrurile stau departe 
de adevărata dragoste. Plângeţi-mă, cei ce aveţi 
răbdare, şi aduceţi roade prisositoare Bisericii 
Domnului, pe mine, cel nerăbdător şi neroditor. 
Plângeţi-mă cei ce fără de rușine şi cu îndrăzneală 
vă rugaţi lui Dumnezeu, pe mine, cel ce mă rușinez a 
căuta la fața Domnului. Plângeţi-mă, cei ce aveţi 
blândeţe, pe mine, cel ce sunt străin de blândeţe. 
Plângeţi-mă, cei smeriţi și curaţi cu inima, pe mine, 
cel îngâmfat şi mândru şi necuviincios. Plângeţi-mă, 
cei ce câştigarea apostolilor aţi câștigat, pe mine, cel 
îndrăcit, cel ce cu materia sunt îngreunat. Plângeţi- 
mă, cei ce aveţi în minte pe Judecătorul și Judecata 
cea de după moarte, pe mine, cel ce mărturisesc că o 
pomenesc, dar împotriva ei trăiesc. Plângeţi-mă, 
moștenitorii Împărăției Cerurilor, pe mine, moșteni- 
torul gheenei focului. Rugaţi-vă, Sfinţi ai lui Dum- 
nezeu, pentru sufletul meu cel înviforat. Întru ceea ce 
puteţi, Sfinţi ai lui Dumnezeu, ajutaţi-mi! Căci știu că 
dacă veţi ruga pe lubitorul de oameni, Dumnezeu, 
toate se vor ierta nouă, pentru noianul bunătăţii Sale! 
Şi precum Dumnezeu este iubitor de oameni, aşa și 
voi să nu treceţi cu vederea rugăciunea mea, a 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 243 || 
păcătosului! Căci eu n-am îndrăzneală, din pricina 
multelor mele păcate rele. Lucrul vostru este, o, Sfinţi 
ai lui Dumnezeu, a vă ruga pentru cei păcătoși! lar la 
" Dumnezeu, lucrul este ca pe cei deznădăjduiţi să-i 
miluiască. Rugaţi-vă Vieţii pentru cel mort! Să 
trimită Domnul darul Său și să oprească alunecarea 
sufletului meu smerit! Stăpâne al tuturor, primeşte 
í rugăciunea păcătosului! Îndulceşte sufletul amărât 
de păcat! Împărtăşesc celui însetat din izvorul vieții 
şi îl povăţuiesc, când inima ca într-un lanţ de fier îmi 
e ținută. Să mă întâmpine îndurările Tale, Doamne, 
prin îndurările Sfinţilor Tăi, înainte de a mă trage 
împreună cu cei ce lucrează fărădelegea! Acolo se vor 
descoperi cele întru întuneric şi cele întru lumină, 
lucrate de mine. Vai mie, ce fel de ruşine mă va 
cuprinde, când mă vor vedea osândit pe mine, care 
mă socotesc acum fără prihană. Lucrarea cea duhov- 
nicească am părăsit-o, eu ticălosul, și patimilor 
m-am supus. Vai mie suflete, pentru ce înnegrești 
soarele cu negura patimilor? Pentru ce nu se risipește 
negura când vine de față raza? Pentru ce alegem mai 
curând stricăciunea decât nestricăciunea? Pentru ce 
ne frământăm cugetul pe pământ cu patimile? Haina 
cea dumnezeiască am netrebnicit-o, şi nevrednic de 
Nunta cea împărătească m-am făcut. De bunăvoie 
ne-am dăruit păcatelor şi vrăjmașului vieţii noastre 
robi ne-am făcut. Ce vei zice, suflete al meu, Judecă- 


') 244 Pravila monahală 


torului, în Ziua cea înfricoșată și groaznică? Am 
flămânzit pentru Tine, sau însetat sau gol m-am 
făcut, sau m-am smerit? Te-am iubit pe Tine cu tot 
sufletul meu? Cu îndrăzneală strigă suflete, către 
Domnul! Primeşte darul Lui, tu, cel ce eşti slobod. 
Pentru ce tot amâni întoarcerea când El te cheamă? 
Pentru ce apuci pierzania și nu mântuirea? Pentru ce 
nu-ţi asculţi cugetul cât mai ai încă vreme; până ce 
ești domn al gândurilor, până nu se osteneşte trupul 
și mintea încă e vie, până nu va zăcea în puterea 
altora binele tău, până ce mai poţi prinde încă Darul 
cu puterea credinţei și nu cu îndoiala să te prădezi tu 
singur. Până când lacrimile tale sunt vestite întoar- 
cerii, întâmpină, stai vitejește împotriva patimilor. 
Luptă cu tărie, cu toata puterea, cu ajutorul lui 
Dumnezeu. Aruncă-te cu vitejie asupra lui Goliat, să 
nu te apuce mai înainte tâlharul, să nu te răpească 
mai înainte ucigașul. Ca nu cumva slujitorii Împă- 
răţiei să te încuie afară. Se cuvine să ne temem și cu 
toata străjuirea să ne păzim. Se cade să nu ne arătăm 
mincinoşi ai mărturisirii noastre. Ca vameșul suspin, 
ca şi desfrânata lăcrimez, ca tâlharul slobozesc glas, 
ca şi fiul cel risipitor strig către Tine, lubitorule de 
oameni, Hristoase, Mântuitorul lumii, Lumina cea 
adevărată. Întăreşte sufletul meu cel slăbit şi robit cu 
beţia dezmierdărilor! Tămăduiește rănile acestea, 
precum şi abaterile minţii mele! Spală-mă cu scum- 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 245 | 
pul Tău Sânge pe mine, cel înnegrit, Răscumpărător 
al păcatului! Acum este vremea bine primită! Acum 
este zi de mântuire. Cu mulțimea milei Tale, 
„ întoarce-mă, Unule, îndelung Răbdătorule! Și mă 
slobozeşte de toată desfătarea cea dezmierdătoare. 
Să nu mă ardă cuptorul patimilor. Ci, cu roua milei 
Tale șterge sufletul meu! Vai mie, că mi-ai dăruit, 
Doamne, lumina cunoșştintei şi eu o lepăd, netreb- 
nicul. De câte daruri mă umpli pe mine păcătosul, 
Stăpâne, iar eu ticălosul sunt nemulţumit și 
nerecunoscător cu voia! Totdeauna mă îndulcesc cu 
darul Tău, totdeauna mă întăresc şi totdeauna îl 
lepăd întru amărăciunea mea și iar mă schimb. Îmi 
aduc aminte, Preabunule, de moarte, de muncile cele 
veșnice; ci mă tragi pe mine totdeauna către viaţă, să 
mă mântuiesc, iar eu în răutatea mea rămân de-a 
pururi. Pentru aceasta nu voi avea nici un răspuns 
acolo! Bat să mi se deschidă uşa milei Tale, Doamne; 
îngăduie-mi ca rugându-mă să-mi dobândesc cere- 
rea! Că nu fără ruşine caut să mă miluiesc. Fii 
îndelung Răbdător asupra mea, răzvrătitul! Şi 
izbăveşte-mă de păcatele care m-au înconjurat, 
ridică-mă sănătos din adâncul fărădelegilor! Slo- 
bozeşște-mă pe mine de tot lucrul cel rău mai înainte 
de a mă apuca sfârşitul. Căci în iad cine Te va 
mărturisi pe Tine? Albește-mi veșmântul cel întinat 
mai înainte de a veni porunca cea înfricoșată și a mă 


Pravila monahală 


lua nepregătit şi nerușinat. Izbăveşte-mi sufletul 
necăjit din gura leului și miluieşte-l pe dânsul cu 
darul şi  îndurările Tale. Pentru rugăciunile 
Preacuratei  Stăpânei noastre, Născătoarea de 
Dumnezeu și ale tuturor Sfinţilor, că binecuvântat 
eşti în vecii vecilor. Amin. 


Plânsul de Miercuri seara 
> orul de-a grăi către Tine, Doamne, mă 
€ la sileşte să-i vorbesc, dar nevrednicia şi 
= păcătoşenia mea îmi poruncesc să tac. 
Durerile şi necazurile vieții mă îndeamnă să 
cuvântez, dar fărădelegile trecutului îmi spun să fiu 
ca un mort. Sufletul meu geme din adâncuri și ochii 
mei lacrimi poftesc. Greșit-ai, suflete! Pocăiește-te! 
Căci iată, zilele noastre ca umbra trec și înfricoşate şi 
groaznice locuri va să treci, sufletul meu! Nu întârzia 
multă vreme amânând zi de zi întoarcerea ta la 
Domnul! Umilește-te, sufletul meu, de toate bună- 
tățile câte le-ai luat de la Domnul și nu le-ai păzit. 
Umilește-te pentru toate câte ai lucrat și Dumnezeu 
îndelung a răbdat pentru tine ca să nu intri în 
întunericul cel mai dinafară şi să te dai înaintea 
înfricoşatului Divan al lui Hristos. Vai mie, păcă- 
tosului, că am întinat şi de-a pururi întârzii curăţenia 
inimii mele din pricina trândăvirii. Îndrăzneala inimii 
mele a fost ruşinată adânc de lene şi de fățărnicie, iar 
pofta cea rea, ca un stăpân robului, îmi poruncește. Și 


AŞ N f A 


') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 247 |, 
eu, întocmai ca un prunc, cu frică o ascult. Mă 
rătăcește și mă pierde pe mine, iar eu mă bucur. Vai 
mie, Doamne, căci Darul Tău mă trage pe mine la 
viaţă, iar eu, mai vârtos, spre moarte mă trag. 
Dimpotrivă Doamne, Te sârguiești ca să mă faci 
întocmai cu îngerii! lar eu, întru răutate, pe mine mă 
micşorez. Înmulţitu-s-au păcatele mele, și de-a 
pururea se înmulțesc şi nu este margine întru mul- 
țimea lor. Și cine va plânge pentru mine? Numai Tu 
singur, Mântuitorule, de a Ta bunătate îndemnat 
fiind, cauţi spre mine cel necăjit. O, cum Te voi ruga 
pe Tine, Stăpâne, când gura mi-am umplut-o cu 
ocări? Sau cum Te voi iubi când sunt plin de patimi? 
Sau cum va sălășlui în mine adevărul când eu cu 
minciuna pe mine m-am ocărât? Sau cum Te voi 
chema pe Tine, când poruncile Tale nu le-am păzit? 
Căci după ce-am luat cunoștința adevărului, m-am 
făcut răpitor, prigonitor, rău sfătuitor, aspru și cu 
cugete rele asupra aproapelui aruncându-mă. 
Nemilostiv spre săraci, mânios, leneş şi de haină 
strălucitoare iubitor. Și încă şi acum mă aflu întru 
gânduri întinate, întru întărâtări, întru iubire de 
plăcere, întru slavă deșartă, întru mândrie, întru 
voirea cea rea, întru prigonire, întru mânie. Nimic 
fiind, mă socotesc pe sine-mi că sunt ceva. Minţind, 
de-a pururea împotriva celor mincinoși strig. 
Întinând biserica trupului meu cu gânduri şi cu fapte 


Pravila monahală 


curveşti, împotriva curvarilor propovăduiesc. Judec 
pe cei ce greşesc, însumi de greșeli fiind plin. Judec pe 
deosebitori şi furi, însumi fiind fur şi deosebitor. 
Luminat oamenilor vreau să mă arăt, înăuntrul 
sufletului fiind necurat. În biserică şi la masă în faţă 
vreau să stau. Femeilor vreau să mă arăt vesel și 
înaintea străinilor mă înalt. Și între ai mei, cuminte și 
înţelept, iar între cei înţelepţi, desăvârşit mă socotesc. 
Şi către cei credincioși numai înţelept mă am pe 
sine-mi, iar pe cei fără de minte și neînvăţaţi, ca pe 
niște dobitoace îi defaim. Când sunt vrednic de ocară, 
mă mândresc. Când gândesc să fiu cinstit, mă 
dispreţuiesc. Dacă mi se cere să fiu drept, mă 
răzvrătesc. lar când cele adevărate mi se spun, urăsc. 
Mustrat fiind de fratele meu, mă mânii. lar voind să 
mă împotrivesc ispitei, obosesc. Nu voiesc a cinsti pe 
cel vrednic şi nevrednic fiind, cinste cer. Nu voiesc a 
mă osteni. Dacă nu-mi slujeşte cineva, mă mânii pe 
el. Nu voiesc să merg cu cei ce lucrează. Și dacă nu 
mă laudă pe mine cineva, îl grăiesc de rău. Când îl 
văd pe fratele meu în nevoi, nu-l cunosc, iar când e 
sănătos şi-n cinste, îl vizitez. Pe cei mai mari ca mine 
îi defaim, iar pe cei mai mici îi trec cu vederea. Când 
izbutesc să mă stăpânesc de la vreo faptă rea, mă 
trufesc. Dacă voi isprăvi postul şi privegherea, cu 
nesupunere şi cu grăire de rău, ca într-o cursă mă 
prind. lar când intru la rugăciune, stau și stăruiesc şi 


4 SAN WNE Z 3 F 
1 NESA NE AA NE A A NEE A NE A NE A No 
/ S SZ S V 


nu iert. Când face cineva o faptă bună, nu o văd. 
Dar e destul cu o mică faptă să greșească și-l mustru. 
Pe toate cele frumoase ale oamenilor le nesocotesc, 
însă de faptele cele deșarte ale lor, mă las robit. Pe 
dinafară mă arăt smerit şi blând, dar pe dinlăuntru 
sunt mândru şi neîndurat. Cu părerea sunt ca şi cum 
n-aş dori nimic, dar în adâncul inimii sunt bolnav de 
dragoste de argint. Şi ce să mai vorbesc despre chipul 
în care îmi folosesc vremea, căci numai cu părerea 
m-am lepădat de lume, pe când înlăuntrul cugetului, 
eu lumii vorbesc. Bârfirile cele din adunări, cerce- 
tările, gândurile ascunse ale oamenilor, pomenirile 
cele deșarte, vorbirile cele fără de folos de la mese, 
nesaţiul darurilor şi al luărilor, certurile cele 
pierzătoare, iată lucrurile pe care le fac cu cugetul 
meu. Aceasta este viața mea. Acesta este cugetul cu 
care mă lupt împotriva mântuirii mele. Și trufia, şi 
slava deșartă a mea nu mă lasă să-mi privesc rănile 
ca să mă vindec. Acestea sunt vitejiile mele. Aceasta 
e oastea de păcate cu care vrăjmașul mă cuprinde. Și 
întru acestea aflându-mă şi rămânând eu, ticălosul, 
cu slava sfinţeniei caut să mă înfăşor. Petrecând în 
păcate, vreau să fiu socotit un drept. Și ce răspuns pot 
să dau pentru toate astea? Că diavolul este cel care 
m-a sfătuit. Dar nici lui Adam un astfel de răspuns 
nu i-a folosit. Sau poate vreau să mă îndreptăţesc cu 
ispita lui Cain? Dar nici el n-a scăpat de-a Domnului 


y) 250 Pravila monahală 


x 4 N / A 
ea = EN = E QE =X TNA aN A aN Aao 


dreaptă hotărâre. Ce răspuns voi da eu când mă va 
judeca Dumnezeu? Nu este nici un răspuns pentru 
lenevirea mea. Mă tem să nu fiu şi eu dintre aceia pe 
care i-a zugrăvit Pavel drept vase ale urgiei pe care 
diavolul le cere în stăpânire, și care, pentru nebăgare 
de seamă, în patimi și în necinste i-a lăsat Dumne- 
zeu. O, cât îmi este de frică să nu cadă o astfel de 
hotărâre asupra mea! Doamne, Tu mie, păcătosului, 
mi-ai pus pocăinţa. Şi pururea vrei să mă mântuiești 
pe mine, nevrednicul. Înviază, Dătătorule de viaţă, 
sufletul meu cel omorât cu păcatele. Spală-mi 
orbirea cea învechită a ticăloasei mele inimi. Şi 
plângi! Căci cu adevărata lepădare de lume încă nu 
m-am lepădat şi de lanţurile trufiei mele încă nu 
m-am scuturat. Din postul cel adevărat al Bisericii 
n-am gustat. Și cu slava cea înșelătoare a lumii sunt 
înfășurat. Pragurile facerilor de bine nu le-am trecut 
şi bucuriile cele adevărate ale dragostei nu le-am 
cunoscut. La îndrăzneala facerilor de bine n-am 
pășit. lar pentru greşelile lui, pe fratele meu l-am 
osândit. La lumina cunoașterii adevărului n-am 
ajuns, dar pe alţii despre mântuire vreau să-i învăţ. 
Toate i le-a dat Ţie Prea Bunul Dumnezeu, o 
suflete: cunoștință, pricepere, înţelepciune. Cunoaș- 
te-ţi folosul! Cum te socotești a da lumină aproa- 
pelui, întunecat fiind? Fă-te ţie doctor, o suflete! 
Suspină! Lăcrimează! Și spală-ţi prin post cuviincios 


LESS SP SS SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 251 || 
necurăția păcatelor! Dumnezeule Cel preabun și 
înalt, Care singur ai, Stăpâne, stăpânire peste viață 
şi moarte, dăruiește-mi, mie păcătosului, în ceasul 
„ acela înfricoşat al venirii Tale, îndurările Tale cele 
multe, ca să nu fiu pârât acolo, înaintea straşnicului % 
Tău Divan, şi să nu fiu de ocară înaintea privito- 
rilor: îngeri, arhangheli, prooroci, apostoli, patri- y 
arhi, ucenici, pustnici și drepţi. Mântuitorul meu, 
pedepsește-mă aici, unde de dulceața păcatului 
m-am îndulcit, ca un Părinte Bun şi lubitor de fii, iar 
acolo iartă-mă, ca un Dumnezeu ceresc, singur drept 
și fără de păcat. Căci tot păcatul eu, ticălosul, l-am 
lucrat și, dacă pornesc să mă pocăiesc, nu am lacrimi. 
Vai mie! Cu ce ochi voi mai vedea eu, păcătosul și 
trândavul strașnicul Tău Divan pe care, Doamne, 
șezând, mă vei vădi pe mine. Te ştiu Judecător 
înfricoşat întru Slava Dumnezeirii, vrând să mă 
mustri pe mine. Toată viaţa mea, vrednicul de jale, cu 
înverșunare am cheltuit-o totdeauna şi în noroiul 
dezmierdărilor m-am tăvălit. Toate greșelile ascunse 
în adâncul sufletului meu, Tu singur le cunoşti, 
Ziditorul meu! Nimeni nu este ca mine, un locaș al 
păcatului. Nimeni așa ca mine n-a întărâtat 
bunătatea Ta, Stăpâne, pornirile răutăţii întru toate 
urmând. Dar pentru că ești adânc fără de fund al 
tuturor milelor, arde adâncul păcatelor mele! Şi să 
nu-mi răsplătești mie cu răsplătiri vrednice de cele 


') 252 Pravila monahală 


ce-am lucrat. Să nu mă osândești la văpaia gheenei, 
căci nesuferită este urgia Ta, Doamne. Căci cine va 
putea suferi oare, îngrozirea ei? Pentru că focul nu se 
stinge și viermele nu doarme. Teme-te de îngrozirea 
iadului, o suflete al meu! Leapădă somnul cel greu al 
lenevirii și dormirea cea pierzătoare a trândăvirii. 
Aproape este sfârșitul! Lângă ușă, Judecata. Oare ce 
ne va întâmpina după ce se va despărţi sufletul de 
trup? Adunaţi-vă împreună cu mine, Cuvioși şi 
Drepţi, cei ce cu nevoinţa cea bună v-aţi nevoit și ca 
pe un mort plângeţi-mă sau ca pe un jumătate viu şi 
jumătate mort înduraţi-vă, fiindcă eu sunt plin de 
rușine şi nu am îndrăzneală pentru păcatele făcute 
de mine întru cunoștință. Vărsaţi peste mine mila 
voastră ca pe o tainică lucrare a milostivului 
Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Rugaţi-vă Lui ca în 
dar să mă întoarcă şi nevrednic să nu mă aflu în 
ceasul venirii Lui. Și să nu aud nicidecum acea 
înfricoşată hotărâre: „Du-te de la Mine, blestematule, 
lucrător al nedreptăţii, căci nu te cunosc!”. De aceea, 
Te rog pe Tine, Lumina cea adevărată, Naștere 
binecuvântată din Sfântul Tău Părinte, Chipul 
Ipostasului Lui, Cel ce şezi de-a dreapta Slavei Lui 
necuprinse, Fiule al lui Dumnezeu prea dulce, 
Hristoase al meu! Să nu mă lepezi pe mine cel urât. 
Căci mult se veselește vrăjmașul meu când vede că 
deznădăjduiesc din pricina răutăţii şi se bucură când 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 253 || 
în deznădejde mă dau lui robit. Tu, cu milostivirea 
Ta, ruşinează nădejdea lui şi mă smulge din dinţii şi 
din lanţurile lucrării lui, care, cu mult meșteșug, a 
tăbărât Doamne, asupra mea. Dăruieşte-mi lumină 
lăuntrică ca să cunosc deplin meșteșugurile lui. Căci % 
nenumărate sunt alunecările pe care mi le pune 
înainte: smintelile, vătămările, multa câştigare, y 
trufia, plăcerile cele trupești, teama de post, fuga de 
rugăciune, lene și odihnă multă pentru zburdălniciile 
trupului. Pe cât se sârguiește ca să mă piardă pe 
mine, de atâta mă lenevesc pentru a mă mântui. Şi pe 
cât acela mă pândește și mă vânează, pe atât eu nu 
bag de seamă și mă las prins. la aminte, suflete! 
Grijeşte-te și nu dormi! Nu lua aminte la greşelile 
altora, ci mai vârtos cercetează-ţi greșelile tale. Nu 
umbla să scoţi paiul din ochiul fratelui și al 
aproapelui, ci ostenește-te zi şi noapte, cu ajutorul lui 
Dumnezeu, să-ţi scoţi bârna din ochii tăi. Sârguieşte- 
te! Apucă a te judeca pe sineţi înainte de a te judeca 
Hristos, Cel ce pentru tine s-a răstignit cu trupul pe 
cruce, căci de nu ne vom judeca aici cu asprime pe noi 
înşine, cum vom putea scăpa dincolo de judecata cea 
groaznică şi de osânda lui Dumnezeu? Îndură-Te 
spre mine, Doamne pentru milostivirea Ta! Și mă 
mântuieşte pe mine pentru bunătatea Ta, cu solirile 
Preacuratei noastre Stăpâne, de Dumnezeu Născă- 
toare, şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, că binecuvântat ești 


') 254 Pravila monahală 
în vecii vecilor. Amin. 


Plânsul de Joi seara 

Q s iarăşi cad la uşa Stăpânului meu cu 
A cucernicie, închinându-mă şi strigând cu 
frică. De folos îi este robului a nu fugi de 

mâinile stăpânului său după ce-a greşit, ci mai 
vârtos a stărui lângă dânsul pentru a dobândi 
iertarea. Auzi, Stăpâne, suspinul meu și primeşte 
graiul cererii mele pe care îl aduc eu, păcătosul, cu 
cucernicie. Varsă peste mine, ticălosul, măcar o 
picătură din nesfârşitul noian al îndurării Tale, ca să 
am puţină osârdie spre a mă îndrepta pe sine-mi. 
Căci dacă nu vei da lumina Darului Tău sufletului 
meu, nu voi mai putea să-mi cunosc păcătoșenia. Vai 
mie, căci apucând înainte, păcatul a aflat loc de 
odihnă întru inima mea şi mă înnegreşte şi mă 
cufundă, silindu-mă pururea a-L întărâta pe 
Domnul Dumnezeu. O, vai mie, ticălosul! Cum nu mă 
înfricoşez eu de focul cel nestins şi cum nu mă cutre- 
mur de muncile cele veșnice! Căci iată păcatul a pus 
lege în mine și fără întrerupere mă trage întru 
pierzare. Căci măcar că mă mustru adesea și păcatele 
nu încetez să le mărturisesc, totuşi rămân cu sufletul 
întru cele rele. Văzând nu văd, fiindcă păcătuiesc. Nu 
mă ostenesc cu sufletul ca, în adevăr să mă îndrept, 
ci, zi cu zi şi fără întrerupere, pocăinţa mea o 
prihănesc. Rob sunt păcatului șI nevrând fac răul, iar 


LESS SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 255 || 
ca un ostășit de păcat, lui mă supun. Şi putând a fugi 
de el, m-am făcut birnic lui, fiindcă l-am lăsat să 
ajungă împărat în mine. Plătesc leafă trupului 
u îngrijindu-mi patimile. Şi măcar că-mi dau seama 
că îi sunt rob, când îmi poruncește, ascult fără 
întârziere; fug de mânia ce va să fie, dar, ca un câine 
legat în fier, mă supun în grabă celui ce îmi 
poruncește. Urăsc a păcătui, fug de fărădelege, dar 
rămân în patimă, căci sunt robit. Ca un șiroi curg 
asupra mea patimile, ca o fântână adâncă se adună 
în mine îndemnurile lor. Înlăuntrul cugetului de 
multă vreme le-am unit cu mine şi nu îmi vine să 
primesc despărţire de ele. Mă sârguiesc să-mi schimb 
vrerea, dar iată că-mi stă împotrivă așezarea cea 
dintâi a patimilor mele. Îmi ajută necontenit să mă 
îmbogăţesc în patimi și datoria cea veche nu-mi 
îngăduie să o plătesc. Vreau să-i dau înapoi şi el îmi 
mai adaugă. Şi oricât m-aş sili ca să plătesc dintr- 
însa, el adaugă necontenit tot altele, ca să-mi arate 
întruna că din ale lui plătesc. Și văzând el că 
necurmarea datoriei mă pleacă pe mine să fiu ticălos, 
așază în mine zilnic pofte noi și mă face să uit 
patimile, ca să nu le mărturisesc. Mă întâmpină cu 
patimi străine, și împlinindu-le pe acestea, le uit pe 
cele ce au venit asupră-mi și necontenit descopăr că 
sunt dator. Alerg la patimi ca la niște prieteni şi, 
împrumutându-mă de la dânsele, le am ca niște 


) 256 Pravila monahală 
stăpâni. Și cele pe care cu puţin înainte mă sârguiau 
ca să mă izbăvesc, iată că acum mă fac, printr-însele, 
rob desăvârșit vândut. Mă chinuiesc să tai şi să rup 
legăturile lor şi iată că patimi noi mă cuprind şi mă 
ţin. Mă lupt şi mă ostenesc să scap întru totul de 
stăpânirea lor și la apropierea de luptă mă simt şi mă 
descopăr un ecou al lor. O, cumplită stăpânire în 
mine a legăturilor păcatului! O, stăpânire a răului, 
a vicleanului balaur. Mă zbat să scap de el şi mai 
mult mă prinde, ba încă şi mintea mi-am vândut-o 
păcatului. De somn mă las cuprins, când vreau să 
lupt. Nici măcar să mă rog nu-mi îngăduie 
vrăjmașul, ci, ca într-o funie de aramă, îmi ţine 
legată mintea și, voind să fug, nu slăbește legătura. 
Întemeind păcatul tot mai adânc în mine, trage 
zăvorul puternic pe ușa conștiinței. Și pentru ca nu 
cumva să se unească cu Dumnezeu, așează drept 
paznic la uşă duhul cel rău. El îmi aduce mereu 
înainte tot felul de gânduri proaste, și mă pleacă să 
cred că nu e judecată pentru dânsele, pentru că 
nimeni nu le ține minte. lar eu pun înainte oglinda 
cugetului și ştiu că deasupra mea este spânzurată 
osânda. Cu aceasta mă ține pe mine, cu aceasta mă 
leagă, cu aceasta mă vinde și mă cumpără, cu aceasta 
îmi poruncește să mă supun, după cum zice apos- 
tolul: „lar omul cel trupesc este vândut păcatului". 
Căci păcatul, în trupul meu fiind, îmi stăpânește 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 257 || 
mintea şi sufletul, din pricina trupului pe care îl 
uneltește și-l necăjeşte mereu și-l împilează. Nici a 
fugi nu poate, nici să mă ajute. Vai mie, mort sunt 
eu, cel vinovat! Și orb, cel ce văd! Ca un câine m-am 
făcut eu, omul. Şi eu, cel ce gândesc, m-am pogorât 
în rând cu necuvântătoarele. Miluieşte-te pe sineţi, 
o, suflete al meu! Sârguiește-te, înainte de despărţire, 
să nu ne încuiem afară împreună cu fecioarele cele 
nebune! Căci nu le e cu putinţă a moșteni viaţa celor 
morţi în păcat. Şi nici a câștiga cununa alergării 
celei bune, celor ce au dormitat. Miluieşte-mă, 
Dumnezeule, după marea Ta mila și, după mulțimea 
îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Căci dacă 
mă vei ajuta să mă izbăvesc din ticăloasa robie a 
patimilor, atunci numai voi putea să Te slăvesc ca pe 
Dumnezeul meu. Și dacă numai Tu vei vrea, mă vei 
mântui! Și numai dacă mă vei binecuvânta Tu, mă voi 
izbăvi. O, Doamne Dumnezeule! Cred că poţi toate 
acestea şi nu deznădăjduiesc. Ştiu că, după mulţimea 
îndurărilor Tale, vei curăţi mulțimea păcatelor mele. 
Ştiu că pe toți i-ai miluit şi îi miluieşti pe cei ce se 
întorc către Tine din toată inima! Mărturisesc că şi eu 
m-am îndulcit de Darul Tău, dar am păcătuit ca 
nimeni altul. Tu, cel ce pe morți i-ai sculat, ridică-mă 
pe mine, cel ce sunt mort în păcate. Tu, Cel ce pe orbi 
i-ai tămăduit, luminează și ochii cei întunecaţi ai 
inimii mele. Tu, Cel care din gura șarpelui pe Adam 


) 258 Pravila monahală 
l-ai izbăvit, trage-mă și scoate-mă și pe mine din 
noianul fărădelegilor mele. Căci oaia Ta sunt și 
mâncat de leu m-am făcut cu păcatele, dar fiu mă voi 
face, dacă mă voi tămădui cu darul Tău. Lepădat 
m-am făcut ca un lepros, dar Tu, dacă vei voi, poţi 
să mă curăţești! Ştiu, vai, că întru cunoştinţă am 
păcătuit! Tu, Doamne, pe Zaheu l-ai miluit ca pe un 
vrednic. Miluieşte-mă şi pe mine care sunt netrebnic! 
Lup era Pavel oarecând, gonind oile Tale; fiară era 
rupând oile Tale, dar păstor l-ai făcut cu darul Tău, 
tămăduind şi îngrijind oile Tale. Ştiu că el întru 
necunoștință a păcătuit, dar pe mine, Doamne, cel ce 
cu cunoştinţă am greşit, miluieşte-mă cu darul Tău 
cel covârșitor! Vai mie! Mă sfiesc de cei ce acum se 
sfiesc de mine, ca nu cumva să mă ruşinez de dânşii 
pentru păcatele mele cele ascunse! Mă rușinez de cei 
ce m-au născut pe mine. Ca văduva din Evanghelie, 
care supărând pe Judecătorul cu stăruința ei şi-a 
dovedit cererea, vreau să mă fac. Şi ca prietenul cel 
îndrăzneţ vreau să mă arăt către Tine, Preabunule şi 
singurul Stăpân, ca să întorci sufletul meu cel ce în 
păcat s-a robit. Acela pâine a cerut spre mângâiere, 
iar eu dezlegarea sufletului de osteneală cer. Acela 
hrană trupească a cerut, iar eu chemarea înapoi a 
sufletului cerşesc. Ascultă, ca un Bun şi Preabun, 
glasul plângerii și al lacrimilor mele și întoarce-mă 
ca să fac rod bun de pocăință. Răcorește-mi arşița 


conștiinței mele, înnoindu-mă pe mine cel învechit cu 
patimile păcatului, ca, de robia acestora după ce mă 
voi izbăvi, să răsuflu cu uşurare văzduhul slobozeniei 
mele şi cu bucurie şi veselie să slăvesc bunătatea Ta! 
Ştiu, o Stăpâne, că milostiv eşti, Doamne, și voiești 
ca să mă schimbi. Aștepţi cu nespusă bucurie și 
bunătate rodul voirii mele. Şi gata eşti ca să mă 
miluiești o, nemărginit de bun, Doamne! Dar vrei să 
vezi așezământul meu. Căci miluind, voieşti să mă 
înveţi. Și iertându-mă, voieşti să mă câştigi părtaş 
al împărăției Tale. Vai de simţirea mea! Vai de 
ticăloşia mea! O, grasul și pământescul meu suflet! 
O, inimă răzvrătită! O, gură plină de amărăciune! 
O, gâtlej, mormânt deschis! Pentru ce nu-ţi aduci 
aminte o, suflete, de calea netrecută a despărțirii tale? 
Pentru ce nu te gândești către călătoria aceea? Pentru 
ce îți tragi asupră-ţi pedepsele cele veșnice? Ce faci 
suflete, petrecând ca un animal fără de pricepere? 
Vai mie, cum aleg întunericul mai mult decât lumina! 
Cum pe plăcerea care astăzi este, dar mâine nu mai 
este, o iubesc mai mult decât bunătăţile cele veşnice 
şi negrăite. Vai mie, cum voiesc, decât podoaba aceea 
în chipul soarelui, mai mult pe cea întunecată și 
înnegrită s-o îmbrac. Cum, decât Împărăţia cerurilor, 
mai mult cinstesc locuinţa cea întunecată şi înnegrită 
a iadului eu, păcătosul, singur şi întru cunoștință 
voind să mă rănesc. Vino-ţi în fire, suflete! Teme-te 


') 260 Pravila monahală 


de Dumnezeu! Slujeşte-L! Slujeşte-I întru toate 
faptele bune, ca să nu primeşti din mâna Lui îndoite 
pedepse. Iubeşte pe Dumnezeul tău și umblă în calea 
Lui cu dreaptă credinţă. Înţelege o, suflete, că veacul 
acesta se aseamănă locului de luptă al balaurului. 
Balaurul cel tare, negreșşit se nevoiește să biruiască. 
El se surpă şi e batjocorit de unii care vedem că se 
încununează prin biruirea aceluia. Alţii prin amără- 
ciunea pricinuită de el, veselia veșnică o dobândesc, 
iar alţii, prin plăcerea lor, amărăciunea vieţii veșnice 
vedem că o află. Unii, prin lepădarea de sine, pe 
diavol îl biruiesc. lar pe alţii, care se înfășoară în 
iubirea de sine, cu înlesnire el îi biruiește. Celor ce 
iubesc pe Dumnezeu din tot sufletul lor, războiul cu 
diavolul li se pare uşor. Dar celor ce iubesc lumea, 
războiul greu şi nesuferit le este. Înţelege, suflete 
ticăloase, că bucuria veacului acesta şi desfătarea şi 
odihna lui, pline de scârbe şi amărăciune sunt. lar 
necazurile şi răstignirile luptei bucurie negrăită și 
viață veşnică pricinuiesc. Întoarce-te, o, suflete! 
Nevoiește-te întru liniște! Ca ceasul morţii și al 
despărțirii să nu te prindă nepregătit. Înţelege o, 
suflete al meu, care îţi este chemarea. Cum îţi este 
priceperea, cum mergi, pentru cine și până când? 
Toţi la sfârşitul lucrurilor celor pământeşti au sosit, 
deci sfârșitul va sosi și la a ta neîngrijire. Întoarce-te 
o, suflete, la Domnul! Întoarce-te cât mai ai timp! 


AŞ N f A 


Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 261 


Încredințează-ți viața cu hotărâre în mâinile lui 
Dumnezeu! Lucrează cu El şi pentru El! Și pregă- 
teşte-te ca să intri în a Lui slavă atunci când, din 
îndurare, va binevoi să te cheme la El, Căruia I se 
cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, acum și 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Plânsul de Vineri seara 

K D uflet necăjit se apropie de Tine, Sfinte 
i aý Stăpâne, şi cu lacrimi vorbeşte Ţie pentru 
A vrăjmaşul cel pierzător, şi cu smerenie cade, 
rugându-se Ție pentru potrivnicul ce îl necăjeşte pe 
el. Deci, de vreme ce cu îndrăznire vine la Tine, 
auzi-l pe dânsul degrabă şi, alergând la Tine cu 
dorire, cercetează-l pe el cu sârguință. Dacă-l vei 
trece cu vederea pe dânsul, necăjit fiind, va pieri; 
dacă vei zăbovi a-l auzi pe el, înconjurat fiind, se va 
pierde. lar dacă pentru îndurările Tale îl vei cerceta 
pe dânsul, se va afla; dacă îl vei căuta pe dânsul, se 
va mântui; dacă îl vei auzi pe el, se va împuternici. Să 
nu îl treci cu vederea pe dânsul, ca să nu îl apuce 
vrăjmașşul, căruia i-a dat carte de despărţire şi pe 
care l-a alungat. Să nu pomenești întărâtările mele 
cele prea rele cu care am întărâtat darul Tău, o, 
Stăpâne milostive, și să nu îmi faci după lucrurile 
mele, ci mai vârtos dăruiește-mi mie, păcătosului, 
puţină vreme, ca să aflu răgaz de pocăință adevărată, 
lubitorule de oameni, Bunule. A suferit harul Tău 


A ~ X f 


) 262 Pravila monahală 
multă mulțime de păcate și nelegiuiri ale tinereţilor 
mele și acum ar suferi şi lepădarea, întărâtarea şi 
obrăznicia. Eu însumi știu, Doamne, că Te-ai jurat 
asupră-Ți că nu voiești moartea păcătosului, ci mai 
vârtos să se întoarcă și să-l viezi pe dânsul, să se 
mântuiască de păcatele lui cu îndurările Tale. Darul 
Tău, Stăpâne, lubitorule de suflete, totdeauna 
biruieşte cu ale sale milostiviri și îndurări, ca să 
miluiască și să mântuiască pe cei ce Te doresc pe 
Tine. El îmi cercetează inima mereu şi, de va afla 
odihnă, intrând va locui întru dânsa; iar de nu o va 
afla pe dânsa curată, se depărtează îndată. Şi iarăși 
îndurările Tale îl silesc pe el a veni și a mă cerceta pe 
mine, nevrednicul; iar eu, ticălosul, sunt de bună voie 
întors, iar nu după fire. Mă aflu pururea înalt- 
cugetător, molatic și viclean. Nu-mi păzesc mintea, 
din trândăvie, şi vrăjmaşul îmi pune în minte gânduri 
de viclenie, necurată desfrânare, frumuseţe feme- 
iască şi îmi îndulceşte mintea şi-mi întinează sufletul 
meu, și de multe ori întru fărădelegile mele de mai 
înainte mă aflu, zăcând ca într-o mlaștină în 
gândurile cele spurcate. Şi venind darul Tău, întru 
inima mea află rea putoare, pentru gândurile cele 
spurcate, şi îndată se depărtează, neaflând intrare să 
intre şi să se sălășluiască întru mine precum voiește. 
Spală inima mea cu dulceaţă luminoasă, ca să-mi vin 
întru simţire, că m-a cercetat pe mine şi nu a aflat 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 263 |, 
intrare, ca aşa să caute a o îndulci pe dânsa. Și ştiu 
că, de către însăși milosârdia silindu-se să mă 
miluiască, nu se va depărta de la mine cu totul. Milele 
| şi îndurările Tale se propovăduiesc pretutindeni prin 
Evanghelii, prin Apostoli şi prin toate scripturile 
Sfinţilor Părinţi şi Dascăli. Eu, ştiind pilda curvarului, 
primirea lui Manase, a tâlharului, a lui Zaheu, a 
vameşului, a desfrânatei, a Cananeencei, a aceleia ce 
îi curgea sânge, a slăbănogului, a orbului, a fiicei lui 
lair, a tuturor celor mai înainte scriși, venind către 
Tine, mă rog să-mi deschizi milostivirile Tale și să mă 
primeşti şi pe mine. O, bunătate şi iubire de oameni a 
lui Dumnezeu! Cum dorește şi sileşte pe toţi oamenii 
să se mântuiască! Cruţă, Doamne, pe netrebnicul 
robul Tău. Cruţă, milosârde Hristoase, Mântuito- 
rule, zidirea Ta. Că de nu Tu, Doamne, mă vei 
înţelepţi pe mine, ticălosul, și de nu-mi vei da mie 
luminare inimii, nu pot, din multa mea răutate, să- 
mi văd lenevirea mea şi moliciunea. Ci, de vreme ce 
mă ţin și mă biruiesc de amarul vrăjmaş care mă 
necăjește pe mine, de-a pururea voi striga cu lacrimi 
noaptea și ziua către bunătatea Ta, ca să mă 
izbăveşti pe mine din cursele lui, căci în fiecare ceas 
îşi înnoieşte asupra mea măiestriile sale; în fiecare 
ceas, cu gânduri curveşti şi cu pofte de dezmierdări 
îmi necăjeşte sufletul meu. Puterea Ta, Hristoase, 
care a certat valurile mării, să-l certe şi pe dânsul, ca 


A ~ X f 


') 264 Pravila monahală 


sârguiește a-mi alunga gândirea de la îndulcirea și 
bună cugetare a poruncilor Tale. Trimite-mi, 
Stăpâne, darul Tău degrabă, ca să alunge de la robul 
Tău pe balaurul cel mare, împreună cu toate 
gândurile lui cele rușinoase, rele și viclene; fiindcă 
străpunsăturile săgeţilor lui s-au făcut putrede 
putrejuni întru inima mea. Și eu în tot chipul le 
ascund pe ele întru a mea nebunie. Doctorul cel bun 
strigă către mine; plăţi nu caută, sângiuiri nu varsă. 
Pregetarea mea nu-mi îngăduie să mă duc către 
Dânsul. Vine El să mă tămăduiască pe mine și mă 
află mâncându-mi rănile mele. Când le-am mâncat, 
atunci mă căiesc, însă căința mea nu este adevărată. 
Dătător al tuturor vindecărilor şi Părinte al îndu- 
rărilor, Tu eşti singur bun și milosârd Dumnezeu, Cel 
ce dăruieşti de-a pururea cele bune celor care cer de 
la Tine. Fiindcă eu însumi cu adevărat am ispitit 
adeseori nemăsuratele vindecări şi dăruirile cele 
bune care mi se dăruiesc mie zi de zi. Nemăsurat este 
darul vindecărilor Tale, Stăpâne, și tuturor celor ce 
vin la Tine le dai vindecare; căci și rănile mele 
adeseori se tămăduiesc cu îndurările Tale; şi iarăşi 
putrezesc pentru a mea lenevire. Pentru acestea, fără 
de sfială, rog bunătatea Ta, suferitorule de rău, 
Doamne, ca să vină peste mine darul Tău, după 
obicei, şi să-mi adune gândirea mea şi să-mi vindece 


să se surpe de la mine, netrebnicul robul Tău; căci se 


iarăși cumplitele mele răni. Căci iată, învăluirile şi 
grijile vremii celei vremelnice mă apasă și mă fac fără 
de grijă de bunătăţile Tale cele veşnice; ci, Tu fii 
îndelung răbdător asupra mea. Nici Cerul, nici 
pământul nu vor putea să răsplătească cu vrednicie 
pentru vindecările şi darurile Tale, că nu au cinste 
vrednică să îți răsplătească Ție. Prin lacrimi le 
dăruiești pe dânsele și prin plânsul amar dai 
desfătare veșnică. O, putere a lacrimilor, câte poţi! 
Dăruieşte-mi, Doamne, mie, nevrednicului robului 
Tău, lacrimi de pocăință ca să-mi spăl păcatele mele, 
ca să se lumineze inima mea, ca să şterg zapisul cel 
mare prin puţine lacrimi și să sting prin puţin plâns 
focul care arde pentru mine; căci cei ce aici vor plânge 
se vor izbăvi de plânsurile cele veșnice. Căci iată, 
adun gândurile mele de pretutindeni şi încă nu 
m-am slobozit de lucrările duhurilor celor rele şi 
viclene ce vor să mă oprească pentru acestea în 
văzduh; încă nu am cunoscut greutatea mulțimii 
păcatelor mele; încă nu am fost slobozit de pricinile 
gheenei. Cele ce mă cufundă pe mine într-însa poartă 
încă roade întru mine şi toate lucrurile ei se mişcă 
întru inima mea; cei ce mă îneacă pe mine într-însa, 
poartă încă roade în trupul meu. Până când eu, 
ticălosul, mă voi îmbăta fără de vin şi mă voi lenevi 
de ale mele păcate, ca de unele străine? Ca un rob rău 
și viclean pe domnul său, așa-mi bântuiesc şi-mi 


') 266 Pravila monahală 


vrăjmăşesc eu singur mântuirea şi, ca şi cum vor lua 
alții ostenelile mele, aşa nu voiesc să priveghez. 
Totdeauna întărât îndelungă răbdarea Ta. Înaintea 
ochilor am amărăciunea mea. Toate îndelung le rabzi 
pentru multă bunătatea Ta. Dăruieşte-mi mie, 
Doamne, doctorie de întoarcere, ca să-mi vindec 
rănile mele cele amare. Dăruiește-mi mie să intru în 
stadionul înfrânării. Dăruieşte-mi mie ca întru 
umilinţa inimii să-mi trec toate zilele vieţii mele. 
Luminează-mi ochii cei întunecaţi ai gândirii mele și 
păzește-o pe dânsa, ca să nu se întunece de către 
vicleanul vrăjmaş vederea sufletului meu; și dă-mi 
mie putere ca măcar o săptămână să lucrez în via Ta, 
fiindcă mi-am pierdut vremea vieţii mele întru 
deşertăciune şi în gânduri de ruşine. Ceasul al 
unsprezecelea este al vremii vieţii mele celei deșarte. 
Ocârmuieşte, Doamne, corabia negustoriei mele și 
dăruiește-mi pricepere mie, prostului neguţător, ca 
să-mi neguţătoresc negoțul meu până am vreme. 
Căci şi înotarea corabiei a ajuns la sfârșit. Mare viscol 
este și vremea mă cheamă pe mine, cel înalt- 
cugetător: Vino, arată-ţi, leneșule, tot negoțul vieţii 
tale. Și ceasul morţii mă înfricoşează pe mine, 
ticălosul; căci ceasul despărțirii a venit înaintea 
ochilor mei şi foarte m-am înfricoșat văzându-mi 
sărăcia mea. În loc să mă bucur, eu mai vârtos m-am 
înfricoşat, nefăcând vrednice lucruri după har. 


ELE SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 267 |, 
Înfricoşată este cu adevărat, o, suflete, sosirea de 
faţă a morţii celor împătimiţi, păcătoşilor şi trân- 
y davilor şi celor ce nu se sârguiesc să petreacă cu 
„ curăţie întru această viaţă deșartă. Căci lucrătorii şi 
nevoitorii cei desăvârşiti se bucură în ceasul despăr- î 
ţirii, văzând înaintea ochilor osteneala cea mare a 
nevoinţei, a privegherilor, a ajunărilor, a metaniilor, Y 
a rugilor, a lacrimilor, a sacului lor. Saltă sufletul lor, 
căci se îndeamnă să se ducă la odihna din casa 
trupului; iar păcătosului îi este scârbă prea cumplită 
în ceasul despărțirii lui, căci vede înaintea ochilor lui 
lenevirea sa, neînfrânarea, trândăvia, materia multei 
agoniseli; însă nu i se îngăduie nicidecum să grăiască 
ceva, căci cu asprime porneşte porunca. Câtă căință 
cuprinde atunci inima celui ce s-a lenevit aici de a sa 
mântuire! Cât este de mare chinul ascuns al sufletului 
său! Vai mie, suflete, vai mie! Pentru ce te leneveşti 
de viaţa ta? Pentru ce cu răspândire petreci zilele 
vieţii tale? Fără de veste se va face chemarea ta şi ce 
vei face acolo, înaintea Divanului Judecătorului celui 
înfricoşat, întru cele de aici lenevindu-te? Cum te fură 
pe tine vrăjmașul și nu pricepi? Cum te jefuieşte pe 
tine de bogăţia cea cerească și nu cunoşti, mândrule 
şi răspânditule? Îndelung răbdătorule, sprijineş- 
te-mă, Fiule al lui Dumnezeu, fără de păcat 
Hristoase. Dăruiește-mi mie, Mântuitorule, cugetare 
la viaţa ce va să fie, că doar de aş putea să nu am 


') 268 Pravila monahală 


niciodată întru inima mea altceva afară de această 
cugetare, ca să împlinesc voile Tale. Măcar la 
bătrânețe fă-mă împreună lucrător al darului Tău, 
ca să neguțătoresc bine cu argintul pe care Însuți mi 
l-ai dat mie, Împărate Ceresc. Cum oare voi putea 
să stau înaintea înfricoşatului Tău Divan eu, 
răspânditul şi înaltul? Cum eu, nerăbdătorul şi cel 
fără de roadă, mă voi afla împreună cu cei 
desăvârşiți, care au făcut aici rodul dreptății? Întru 
care petrecere mă voi cunoaște, când Sfinții se vor 
cunoaşte unii pe alții întru cămările cele cerești? 
Cuvioşii, drepții, întreg-înțelepții, smeriții, în lumina 
neapusă mergând; păcătoşii, cei răi, mândrii, trufaşii, 
cei ce au benchetuit - în focul cel veșnic şi nestins. O, 
suflete nepricepute, o, suflete nesimţite, o, suflete, cel 
ce ţi-ai urât viața ta cea veşnică! Până când 
învăluirile te târăsc pe tine pe pământ? Până când 
răul obicei al gândurilor tale celor viclene te trage pe 
tine? Au nu ştii că gândurile cele rele și viclene ca un 
nor întunecat se pun înaintea ta, ca să nu te trezvești 
către Dumnezeu? Şi tu aştepţi întru lenevire să 
zăbovească a veni Mirele cel ceresc; însă ca un fulger 
va face venirea de faţă a Lui. Nădăjduieşti întru 
lenevirea ta că întârzie a veni sfârşitul tău, dar ca un 
fulger va veni la tine. Priveghează, o, suflete al meu, 
în ceasul războiului. Cucereşte-te lui Dumnezeu, cu 
lacrimi rugându-te. Strigă din toată inima ta, strigă 


AŞ N f A 


') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 269 ( 


cu toată durerea inimii, ca să te afle pe tine întru 
întoarcere. Şi îndată îţi va trimite spre ajutor înger 
îndurat şi te va izbăvi pe tine din războiul și din 
tulburarea vrăjmașului. Milostiv fii mie, Doamne, 
păcătosului, și desparte-mă de păcatele mele, și mă 
întoarce mai înainte de a veni înfricoşata Judecată şi 
a mă lua pe mine nepregătit și rușinat; pentru solirile 
Preacuratei  Stăpânei noastre, Născătoarei de 
Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, şi ale tuturor 
Sfinţilor Tăi, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. 
Amin. 


Plânsul de Sâmbălă seara 


© Ceis încă şi astăzi, cu fața ruşinată şi la 
A pământ plecată, îndrăznesc să grăiesc 
ap K către Stăpânul îngerilor şi Ziditorul tutu- 
ror; iar eu sunt pământ şi cenușă, ocară oamenilor şi 
defăimare norodului; vierme, cu adevărat, şi nu om, 
mustrat și prihănit fiind, cu totul prea dureros și de 
mâhniciune plin. Cum voi căuta către bunătatea Ta, 
Stăpâne? Cu ce fel de inimă, cu ce fel de conștiință? 
Ce fel de limbă necredincioasă și întinată voi îndrăzni 
să mișc? Și cum voi face începutul mărturisirii mele? 
Peste măsură eu, ticălosul, am întărâtat numele Tău 
și mai presus decât curvarul am vieţuit curveşte. Că 
pe cel ce este întru mine după chipul Tău l-am 
întinat, netrebnicindu-l, şi glasul poruncilor Tale nu 
l-am păzit. Pentru care păcate ale mele lăsare voi 


') 270 Pravila monahală 


cere mai întâi eu, păcătosul? A celor întru cunoștință, 
cu neasemănare neiertate, ori a celor întru călcările 
de sfintele Tale porunci, ori a celor întru împreună 
învoirile cu gândurile cele rele şi viclene? Ştiu, 
Doamne, că, pentru multele întinări ale sufletului 
meu și pentru necurăția mea, nu sunt vrednic de 
înfricoșata Ta chemare. Nu pot sta întru rugăciune 
înaintea Ta; nu pot să caut și să privesc la înălțimea 
Cerului, căci cu poftele cele necuvioase ușa 
deschizând-o şi dobitoceşti şi fără de rânduială 
porniri uneltind, pe ticălosul meu suflet cu patimile 
l-am întinat. Miluieşte-mă Doamne, că sufletul meu 
s-a înecat în marea dezmierdărilor celor amare; şi cu 
urâta socoteală haina sufletului meu am mânjit-o; și 
toată mintea mea s-a frământat de gândurile 
dracilor; şi prin toate lucrurile și gândurile mele am 
amărât şi de-a pururea amărăsc bunătatea Ta, iar pe 
vrăjmașul meu care se luptă cu mine de-a pururea îl 
trag către mine și îl slujesc. Conștiinţa îmi mustră 
gândirea mea. Îmi rușinez fața mea. Însumi de sine- 
mi osândit sunt mai înainte de judecata cea gătită 
mie. Înverşunarea ce este întru mine mă biruieşte, că 
de-a pururea în noroiul lăcomiei pântecelui mă 
tăvălesc; scrisă pe stâlp este reaua mea petrecere, că 
de-a pururea dezmierdările mă înnegurează; spre 
osândă îmi este goliciunea mea, că de-a pururea 
reaua putoare a patimilor mă mânjeşte, de-a 


N X N / A 
ENEN = o E o o om om 


') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 271 | 


pururea cu gândurile spurcate mă întinez. Din 
pruncie m-am făcut vas al păcatului celui de strică- 
ciune făcător, şi acum, în fiecare zi auzind de 
judecată și de răsplătire, nu voiesc să stau împotriva 
poftelor trupului care se oștesc împotriva sufletului 
meu, ci totdeauna eu, ticălosul, întru cunoștință 
păcătuiesc, totdeauna mă amăgesc, totdeauna mă 
robesc, totdeauna mă biruiesc. Pentru aceasta sărac 
şi urât, Doamne, şi pustiu de darul Tău mă fac. Vai 
mie, Doamne, că îndelungă răbdarea Ta rău am 
cheltuit-o! Vai mie, că întru mulţi ani am scârbit pe 
Duhul Tău cel Sfânt! Vai mie, că vremea vieţii mele a 
trecut întru toată deșertăciunea! Ci, Doamne, nu cu 
mânia Ta să mă mustri pe mine, să nu dai la arătare 
păcatele și rușinoasele mele lucrări cele urâte în 
priveliștea a toată lumea, înaintea tuturor îngerilor şi 
a oamenilor, spre ruşinea mea și spre osânda veșnică; 
că pricinuitor sunt a toată ruşinea şi osânda. Cum voi 
plânge orbirea sufletului meu! Cum voi plânge atâta 
necunoștință a mea! Cum voi plânge voirea mea cea 
aşa de pătimașă şi nepocăită! Astăzi nevoitorii se 
odihnesc cu mângâierea Sfântului Duh, iar eu mă 
tulbur, socotind sărăcia mea cea din lenevire. Astăzi 
se veselesc cei cărora li se descoperă de către Dânsul 
cele tainice, iar eu mă ruşinez, că de toată fapta cea 
bună străin am crescut. Astăzi se bucură cei ce văd 
de la Dânsul vistieriile răsplăţilor lor, iar eu plâng cu 


) 272 Pravila monahală 
amar că m-am alăturat cu dobitoacele cele fără de 
minte şi m-am asemănat lor. Gol m-am făcut eu, 
ticălosul, cu a mea trândăvie, fiindcă străin sunt de 
cei ce întru rugăciune şi întru priveghere s-au nevoit. 
Caută spre mine, Stăpâne, cu milă, dintru înălțimea 
Ta cea sfântă. Vezi neîndreptarea sufletului meu 
celui netrebnic și, cu judecăţile care ştii miluindu-mă, 
îndreptează-mă. Ca înaintea sfântului Scaun al 
slavei Tale stând, ca atingându-mă de prea curatele 
Tale picioare, aşa mă rog şi mă cuceresc cu inima 
zdrobită: Miluiește-mă, Milostive, pe mine, făptura 
Ta; întoarce-mă pe mine în dar cu harul Tău. Ştiu că 
toate le poţi și cu neputinţă Ţie nimic nu-Ți este. Să 
nu aştepţi voirea mea cea stricată, că nu am osârdie 
spre a mă îndrepta pe sine-mi. Plângeţi pentru mine, 
toată firea cea văzută şi cea nevăzută, cel ce întru 
păcate și în patimi de tot am îmbătrânit. Plângeţi 
pentru mine, cel ce sunt întreg-înţelept pentru cei 
ce mă văd, dar înlăuntru de-a pururea curvesc. 
O, suflete muncit, s-a apropiat dezlegarea ta cea din 
trup! Pentru ce te veseleşti întru privirile cele străine 
de tine, de care o să te laşi şi de care o să te lipseşti? 
Gândeşte-te la cele pe care le-ai lucrat, cum şi ce 
sunt: cu cine ţi-ai petrecut zilele lucrării și ale 
plugăriei. Pe cine ai veselit cu lupta ta, ca să-ţi vină 
în întâmpinare în ceasul ieșirii tale; pe cine ai veselit 
întru alergarea ta, ca să fii odihnit în livada sa; și 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 273 || 
pentru cine ai muncit în dar, sau întru privegheri 
te-ai ticăloșit, ca să-ţi iasă înainte cu bucurie; pe cine 
ţi-ai făcut prieten în veacul ce va să fie, ca să te 
primească voios; în ce fel de țarină te-ai tocmit şi ce 
plată va să-ţi dea ţie; cu ce nevoinţe ai veselit pe 
Domnul, pe Născătoarea de Dumnezeu, pe Sfinţi, pe 
vecinii tăi. Trezveşte-te, suflete ticăloase, ca să nu te 
afli în ceasul despărțirii în scârbe şi în suspinuri; ca 
să nu plângi fără de folos în vecii vecilor. Vor veni 
atunci acestea toate în mintea ta şi vei zice întru 
sineţi, plângând şi jeluindu-te cumplit: Eu pe acestea |, 
în fiecare ceas, pe toate mi le-am amintit, însă nu ) 

) 


m-am îngrijit de a mea mântuire. Vezi, Stăpâne 
Hristoase, Mântuitorule, izvoarele lacrimilor mele și 
zdrobirile şi suspinurile nevrednicului meu suflet; și 
să vină peste mine mila Ta, mai înainte de a veni 
Judecata cea înfricoșată să mă ia nepregătit şi 
rușinat. Trimite-mi putere mai presus de puterea 
mea, ca să mă întoarcă pe mine și să viez întru 
cuvioşie şi dreptate, după sfântă voia Ta. Sfin- 
țeşte-mi inima mea, care s-a făcut peşteră şi lăcaș al 
dracilor. Sfinţească-se peste mine înfricoşatul şi prea 
sfântul Tău Nume. Nu am fost eu odată pe pământ. 
Şi Ţi s-a părut ie, întru multe îndurările Tale, a mă 
plăsmui întru pântecele maicii mele; și m-am născut, 
cu mila Ta, învrednicindu-mă a mă face vas harului 
Tău; şi mi-ai dăruit mie luminarea duhovniceştii 


') 274 Pravila monahală 


cunoştinţe. lar eu, leneșul și păcătosul, am lepădat şi 
lepăd dăruirile harului Tău. Deci de ce fel de iertare 
sunt vrednic eu, ticălosul, cerând îndurare, Doamne, 
căci nu am mărturisire curată? Că de multe ori m-am 
făgăduit Ție să mă pocăiesc, și mincinos al făgădu- 
inţei m-am făcut. De multe ori m-ai miluit, şi eu 
iarăși m-am lepădat. De multe ori m-ai ţinut, şi eu 
iarăşi m-am întors. De multe ori m-ai înviat, şi eu 
iarăşi am căzut. Pentru aceasta hotărârea eu o aduc 
asupra mea şi mărturisesc că sunt vrednic de toată 
munca şi pedeapsa. De câte ori ai plinit darul Tău cel 
mângâietor, lubitorule de oameni, prisosind cu 
bucurie, iar eu pururea Te întărât pe Tine! De câte ori 
ai desăvârșit asupra mea harul Tău, și ai săturat 
foamea mea, şi setea mea ai răcorit-o! De câte ori ai 
luminat gândirea mea cea întunecată și ai adunat din 
înşelare gândurile mele! De câte ori ai îmbogăţit 
sărăcia mea şi ai gonit putrejunea mea, iar eu, 
ticălosul, totdeauna lepăd bogăţia Ta. Cu totul mă 
spăimântez și mă cutremur, acestea gândindu-le. Cu 
totul întru adâncul îndoielii mă cufund, căci nimic 
vrednic către darea de răspuns nu am eu, ticălosul. 
De câte ori mi s-a făcut mie darul Tău, Stăpâne, cale 
a vieţii, şi luminare, şi bucurie nepovestită! De câte 
ori s-a făcut întru inima robului Tău înţelepciune, și 
frumuseţe, şi putere, negrăită înălțime şi laudă, şi 
bucate mai dulci decât mierea în gura robului Tău! 


Cum voi povesti darurile cele ce mi s-au dat mie de 
la darul Tău, Doamne, pe care eu, ticălosul, le-am 
lepădat şi le lepăd pentru lenevirea mea? De 
nenumărate pedepse fiind vrednic, de nenumărate 
daruri m-ai umplut pe mine, păcătosul; iar eu, 
ticălosul, cu cele potrivnice îți răsplătesc. Ci Tu, 
Doamne, ca Cel ce firesc ai noianul îndelungii răbdări 
şi adâncul milosârdiei, să nu mă părăseşti, ca să nu 
fiu tăiat ca smochinul cel neroditor; să nu Te grăbești 
a mă secera pe mine crud şi fără de vreme din viaţă; 
să nu mă iei pe mine nepregătit; să nu mă ridici pe 
mine mai înainte, până ce nu îmi voi aprinde candela; 
să nu mă iei pe mine neavând îmbrăcăminte de 
nuntă; ci, ca un Bun și lubitor de oameni, milu- 
ieşte-mă, şi-mi dăruieşte mie ani spre pocăință. Să 
nu pui sufletul meu gol, jalnică mustrare înaintea 
înfricoşatului şi nemitarnicului Tău Divan; ci, ca un 
lubitor de oameni, milostivește-Te spre mine, Doam- 
ne, cel sărac cu sufletul, cel jalnic, cel gol, cel nepu- 
tincios, cel leneş, cel spurcat, cel curvar, cel trândav, 
cel împietrit, cel afundat, cel ruşinat, cel păcătos, cel 
neîndrăzneţ, cel fără-de-răspuns, cel osândit, cel 
nevrednic, cel vrednic de toată pedeapsa și munca. 
Dacă dreptul abia se mântuiește, apoi eu, cel păgân 
și păcătos, cum mă voi arăta? Dacă strâmtă şi 
necăjită este calea care duce la viaţă, apoi cum eu, 
netrebnicul, care mă împătimesc de dezmierdări şi 


') 276 Pravila monahală 


desfrânez, mă voi învrednici mântuirii? Dacă prin 
multe necazuri se moşteneşte de cei vrednici Împă- 
răția Cerurilor, atunci cum eu, cel fără de minte, voi 
dobândi moştenirea şi odihna cea veşnică? Vai mie, 
suflete netrebnice! Scurtă este viaţa, repede trece 
vremea, către moarte trimițând. Ce răspuns vei da, 
întru cunoștință păcătuind? Cum vom răbda mus- 
trarea? Ce fel de cutremur ne va lua, când vom auzi 
acea amară și plină de plâns tăgăduire: „Nu vă știu 
pe voi”? Pe voi toţi vă rog, Sfinţi ai lui Dumnezeu, 
solii pentru mine, păcătosul și prea micul. Vărsaţi, 
rogu-vă, cererea voastră pentru mine către Înduratul 
Dumnezeu, ca să întoarcă sufletul meu din iadul în 
care s-a pironit de patimile cele de necinste, ca să 
strălucească Sfântul Său Har întru dânsul și să-mi 
lumineze gândirea cea întunecată; ca să mă fac prea 
osârduitor şi vrednic de pocăință, cu puterea sfintelor 
voastre rugi. Ci Tu, Doamne, Mântuitorul meu, Fiule 
al adevăratului Dumnezeu, Tu, precum ştii, precum 
voieşti, pentru singură bunătatea Ta, în dar mă 
întoarce de la răutatea ce este întru mine şi de la 
pierzare, și pune întru mine fapta bună cea frumoasă, 
deznădejdea sufletului meu izgonind-o. La mila Ta 
năzuiesc eu, rănitul. Primește suspinurile mele ca pe 
lacrimile desfrânatei. Să nu mă urăști pe mine pentru 
întinăciunile cele multe ale păcatelor mele. Știi, Stă- 
pâne, alunecarea cea lesne a firii omeneşti. Adu-ţi 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 277 | 
aminte că din tinereţe se pleacă gândirea omului cu 
? sârguinţă spre cele rele și viclene. Adu-ţi aminte că 
Tu singur eşti curat, și fără prihană, şi nespurcat. 
Miluiește-mă pe mine, Cel ce ești din fire Bun, 
Milostiv şi Milosârd. Biruieşte împietrirea mea și fă 
Însuţi, precum ştii, îndreptarea; că mă tiranisesc de 
obiceiul meu cel rău şi viclean; că neputincios sunt cu 
trupul, şi cu sufletul, și cu cunoştinţa; că s-a stins 
vremea mea; că s-au stins întru deşertăciuni zilele 
mele. Mi se apropie sfârșitul căii și însumi sunt 
nerâvnitor spre îndreptarea de sine-mi. Şi deschi- 
de-mi mie, Stăpâne, uşa milei Tale și să nu mi-o încui 
pe dânsa, ca să bat cu nevrednicie. Întinde-mi mie 
mână de ajutor întru noianul patimilor și al dezmier- 
dărilor care mă înviforează. Dă-mi mie vreme de 
pocăință şi chip de mântuire. Căci dacă nu vei face 
Tu, Doamne, câte eu voiesc, neputincioase și lesne 
de stricat sunt acelea; câte eu apuc nefolositoare și 
nedesăvârșite se fac. lată, Doamne, vezi împotrivirea 
vrăjmașilor şi nepuţinţa firii noastre. Până când îţi 
întorci fața Ta de la mine? Până când se va înălța 
vrăjmașul meu asupra mea? Întoarce, Doamne, 
izbăveşte sufletul meu din lucrarea lui cea rea; căci 
peste tot mă rănesc și el stă râzând de mine. 
Mântuieşște-mă pentru mila Ta și nu pentru lucrurile 
mele, căci rele şi viclene sunt. Adu-Ți aminte, 
Doamne, că milele Tale din veac sunt, peste cei 


n) 278 Pravila monahală 

păcătoşi întinzându-se. Căci, dacă vei privi la 
fărădelegi, ca şi cum nu aș fi voi pieri. Să nu biruiască 
trândăvia şi nebunia mea iubirea Ta de oameni cea 
nemărginită. Să nu mă rânduiești de-a stânga cu 
caprele pe mine, cel iute la păcat, cel ticălos, cel 
nevrednic de milă. Să nu mă judeci pe mine, Stăpâne, 
ca pe un rob netrebnic și rău, și viclean, nici să mă 


pierzi pe mine cu cei ce-Ţi zic Ţie „Doamne, Doamne” 


și nu fac voia Ta. Primeşte, Stăpâne, și auzi spurcata 
și nevrednica mea cerere, Cel ce mântuiești pe toţi cei 
ce nădăjduiesc întru Tine, Cel ce nu Te întorci dinspre 
cererea păcătoşilor, Cel ce dai mâna celui ce zace jos. 
Povăţuiește-mă pe mine la frica Ta. Dă-mi mie 
lacrimi de umilință, pocăință spre mântuire aducând, 
căci către Tine am ridicat ochii cei gânditori ai 
sufletului meu; căci către Tine, Doamne, m-am 
îndreptat din pântecele maicii mele; și să nu mă 
lepezi pe mine de la faţa Ta, că multe sunt îndurările 
Tale peste cei ce cheamă numele Tău întru adevăr; că 
bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin. 


Plânsul de Duminică seara 
4 a înaintea înfricoșatului Tău Divan, Doam- 
e) ne, stând eu, osânditul, şi mustrarea lucru- 
£ rilor mele şi hotărârea Ta cea dreaptă dată 
mie văzând, care mă leapădă pe mine, ticălosul, de la 
Sfântă Faţa Ta, în muncile cele nesuferite; și, ca și 
cum atunci ai vrea să-mi id mie, eu acum strig 


cu cutremur și cu lacrimi: Drept ești, prea drepte 
Judecătorule, și dreaptă este judecata Ta; că dintr- 
însa nu m-am nedreptăţit. Bunilor, Preasfinţilor 
îngeri, picaţi asupra mea lacrimi, că eu pe sine-mi nu 
m-am miluit, mila lui Dumnezeu trecând-o cu 
vederea. Deci cu adevărat după dreptate mă 
pedepsesc. Când Domnul a pus mila Sa înaintea 
mea, eu, necugetând, nicidecum nu luam în seamă 
aceasta, și cu dreptate acum se întoarce de la mine. 
Atunci dar vor grăi cu urgie îngerii: Acum nu este 
vreme de pocăință, ci de răsplătire. Mângâierea acum 
a slăbit, pocăinţa și lacrimile sunt nelucrătoare, iar 
muncile se înmulţesc. Suspinurile cele neîncetate nu 
sunt auzite; acum tânguirea este nesfârșită. Acum 
du-te și ia-ţi răsplătirea cea amară și cumplită a 
lucrurilor tale, arzându-te ca o materie necurată, 
aprinzând gheena cea nestinsă a fiarei celei 
neadormite, a viermelui celui amar. Ca un fiu al 
întunericului desfătează-te. Ca unul ce ai iubit 
întunericul cel veşnic, îndulceşte-te de feţele cele 
negre, pentru că ai urât lumina cea de-a pururea 
vecuitoare. Acolo va fi plânsul cel neîncetat şi 
scrâşnirea dinţilor cea prea dureroasă. Vai mie, vai 
mie, suflete al meu, ticăloase, gol fiind cu totul de 
faptele cele bune. Cum vei vedea pe Judecătorul cel 
nemitarnic, arhanghelii stând și slujindu-l, pămân- 
tenii goi înainte stând, toţi tremurând de înfricoşatul 


') 280 Pravila monahală 


Scaun al Făcătorului tuturor; că judecată fără de milă 
este acolo celor ce nu au lucrat aici milă. Vai mie 
atunci, suflete prea necăjite! Dar nu va fi glas şi 
auzire. Căci toate se vor preschimba în altele, și 
chipul lor trist, şi faptele. Fiindcă al optulea veac îl 
vom începe. Veșnic se vor veseli drepții, veşnic se vor 
munci ceilalţi. Pentru că pe Dumnezeul tuturor nu 
L-am veselit. Dar nici acelea nu sunt precum par a fi. 
Și de lipsă este ca de aici să strigăm către Dumnezeu 
și oamenilor să le vestim: Chezașii Tăi sunt Cuvioşii. 
Vestesc ie, Doamne, toate, şi iartă pe netrebnicul 
robul Tău. Să nu treci cu vederea ticăloasa mea 
rugăciune; mâinile mele întinate le întind, să nu mă 
lepezi pe mine, cel încărcat cu patimi; ci caută spre 
mine cu iubire de oameni şi cu blândă milosârdia Ta. 
Pe sine-mi cu dezmierdările de tot m-am spurcat și 
frumuseţea sufletului am necinstit-o. Cugetelor celor 
trupeşti am robit şi stăpânirea mea cea mai dinainte 
am pierdut-o. Pe vrăjmașul l-am ascultat sfătuin- 
du-mă şi pe idolii patimilor în suflet i-am închipuit. 
Poftele pântecelui le-am desăvârșit și strălucirea 
minţii am înnegrit-o. În cinste de fiu cu adevărat 
fiind, dobitoacelor celor fără de minte m-am 
asemănat, şi frică strașnică şi cutremur mă ţine pe 
mine, mai înainte văzând tăierea morţii venind 
nearătat asupra tuturor și pe sine-mi fiind neîn- 
dreptat. Dintru adâncuri strig către Tine, Doamne, și 


LESS SP SS SSL SSL 
') Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 281 |, 
cad înaintea Ta cu lacrimi: Fii milostiv şi iubitor de 
oameni mie, celui ce spre Tine mi-am pus nădejdile 
mele; fă-mă ca să scap de urgia osândirii ce va să fie 
„ acolo; binevoieşte ca sufletul meu cel împietrit mult 
născător de fapte bune să se arate înaintea Ta; 
gândurile mele cele neroditoare scutură-le în focul 
Sfântului Tău Duh; să nu mă tai pe mine ca pe pomul 
cel neroditor şi în focul cel nestins să mă trimiţi; să nu 
mă arăţi materie şi paie ale văpăii iadului, ci, ca pe 
niște grâu, Dumnezeul meu, bagă-mă în hambarul 
Tău. Genunchiul inimii mele îmi plec eu, ticălosul, 
neîndrăznind a căuta la Ceruri; primeşte rugăciunea 
gurii celei spurcate, Cel ce ești fără de păcat, Unule 
Ziditorule. Împărat fiind al tuturor și atotputernic, 
pe potrivnicul şi tiranul Veliar surpându-l, din toate 
felurile fărădelegilor mele izbăveşte-mă. Prăznuiesc 
îngerii şi muritorii văzând întoarcerea mea. Am 
trecut cu vederea poruncile Tale cele de viață 
purtătoare; m-am amăgit cu fapte urâte; să nu Te 
îngreţoşezi de mine, prea bunule Stăpâne, izbăveş- 
te-mă de robia celui rău şi viclean. Cu frică a inimii 
Te rog pe Tine, Cel ce cu voia m-ai zidit pe mine și 
Care cu multe m-ai îmbogăţit pe mine în dar și Care 
m-ai iubit foarte, încât pentru mine Te-ai întrupat și 
moarte ai suferit. Acum nepomenitor m-am arătat 
eu, ticălosul, de atâta dragoste a Ta, Izbăvitorule, cu 
totul rob făcându-mă dezmierdărilor, iar trupul şi 


4 SAN WNE Z 3 F 
L NESA NE AA NE A NEE A NE A NE 0, 23 
/ S SZ S V 


x 4 N / A 


') 282 Pravila monahală 


sufletul pângărindu-le. Totdeauna strig: Am păcă- 

tuit, dar a lucra cele cumplite nu încetez. Acum 
osândit stau, Bunule, ci dă-mi mie lăsare răutăţilor, 
ca un Dumnezeu milostiv și îndurat. Născătoare de 
Dumnezeu Fecioară, Maica lui Dumnezeu, uşă 
cerească şi chivot, mântuire întemeiată te-am câşti- 
gat pe tine. Mântuiește, mântuieşte-mă, Stăpână, în 
dar. Legiuni de îngeri în Ceruri de multe ori suspină 
pentru mine, ca nu cumva să răpească fără de veste 
sufletul meu și să merg în curgerile focului. Legiuitori 
Apostoli înfricoșaţi, șezând pe scaune împreună cu 
Judecătorul, îngeri cu paloșe, prea întrarmaţi şi 
înfiorători, vor despărţi inimile păcătoşilor. Atunci se 
va tângui toată suflarea, că nu vor avea margini, 
vai, muncile cele cumplite. Izbăvește-mă atunci, 
Mântuitorule, de înfricoşata groază a muncilor celor 
înfiorătoare. Pe Tine te laudă neîncetat Heruvimii și 
Serafimii cei ce în patru chipuri se poartă. Cetele cele 
cereşti slujindu-Ți, Te laudă pe Tine, Treime întru o 
Unime. Lumină nenăscută ești, Părinte, și împreună 
fără de început ai pe Fiul Tău, de-a pururea 
împreună vecuitor ai pe Duhul Tău, Care dăruiește 
tuturor suflare de viaţă, ca un Milostiv, Milosârd şi 
Bun. Cu rugăciunile Mucenicilor, ale Proorocilor, ale 
Apostolilor, ale Cuvioşilor şi ale lerarhilor, primeşte 
și glasurile noastre, Părinte mai presus de Ceruri, 
Doamne, Căruia i se cuvine slava și stăpânirea, 


PEXENEN ENEN ap ez 0 CE CP cz Ca PCI ENEE 


? Plânsurile Sfântului Efrem Sirul 283 i 
i) împreună cu Preasfântul, bunul şi de viață făcătorul | 
Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 


ok 


À 


TNN 


ENON A 


1 


ya 
sa 


ACATISTUL ĂÂNTIULTOEIEUI 
NOSTRI [Isy RISTOS 


De ești preol, să zici: 
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, 
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Iar de nu eşti preol, să zici: 

Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale 
tuturor sfinţilor, miluieşte-ne pe noi. Amin. 


o 


o 


A 


oa oa oa o, a EDX XES N o + o a o o o ao L) 
Q s Y á 


Y 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 285 


Apoi Rugăciunile Í ncepătoare: 


Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă ie. 
Q mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul 
A adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate 
le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătă- 
torule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne 
curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, 
Bunule, sufletele noastre. 
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de 
moarte, miluieşte-ne pe noi (de 3or;) 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
o 2 | reasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. 
AS !Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stă- 
S i? ae iartă fărădelegile noastre. Sfinte, 
cercetează şi vindecă neputințele noastre, pentru 
numele Tău. 
Doamne miluieşte (de 3ori;). Slavă... Și acum... 
4 atăl nostru, Care eşti în ceruri, sfințească- 
Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia 
Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea 
noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne 
iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm 
greşiților noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne 
izbăveşte de cel viclean. Amin. 


Apoi se cilesc /roparele de umiling: 


Pravila monahală 
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, 
că nepricepându-ne de nici un răspuns, această 
rugăciune aducem ie, ca Unui Stăpân, noi, păcătoşii 
robii Tăi, miluiește-ne pe noi. 
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh 

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am 
nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni 
fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv 
şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti 
Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toţi 
lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Uşa  milostivirii deschide-o nouă, Preabinecu- 
vântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu 
pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim 
prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului 
creştinesc. 


Crezul 

A Š red într- Unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, 
Făcătorul cerului şi al pământului, al 
>. tuturor celor văzute şi nevăzute. 

Şi într-Unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte 
de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, 
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. 

Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mân- 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 287 


tuire S-a coborât din ceruri şi S-a întrupat de la 
Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. 

» Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, 
„ şi a pătimit şi S-a îngropat. 

Şi a înviat a treia zi după Scripturi. 

Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. 

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morții, 
a Cărui împărăție nu va avea sfârşit. 

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, 
Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi 
cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin 
f prooroci. N 
> Şi într-una, sfântă, sobornicească şi apostolească < 
Biserică. y 

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. 

Aştept învierea morţilor. 

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin. 


Apoi: 

Veniti să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. 

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul 
nostru Dumnezeu. 

Veniţi să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, 
Împăratul și Dumnezeul nostru. (cu trei închinăciuni). 


Psalmul 50: 
“AJ iluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila 


ș La şi după mulţimea îndurărilor Tale, 
şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă 


A ~ X f 


') 288 Pravila monahală 


spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă 
curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul 
meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, 
şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu 
întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că 
iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a 
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele 
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai 
arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, 
spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor 
oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către 
păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh 
drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă 
lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua 
de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu 
Duh stăpânitor mă întărește. Învăţa-voi pe cei fără- 
delege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor 
întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dum- 
nezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va 
limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei 
deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi 
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei 
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima 
înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, 
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se 


PI NEAN a AN 
CO CENS ZENS ZENS ZIN 0 ZIN 0 EI 0 ZIA 
Ss SZ S J 


N R 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 289 | 


zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi 
jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor 
pune pe altarul Tău viței. 


Acest începul se cileşte înainlea oricărui acatisi după care se încep: 


CONDACELE SI ICOASELE 


Condac J: 
© $ părătorule cel mai mare şi Doamne, 
A Biruitorul iadului, izbăvindu-ne de moar- 
A LI tea cea veșnică, cele de laudă aducem Ție 
noi, robii Tăi şi zidirea Ta. Ci, ca Unul ce ai îndurări 
nenumărate, de toate nevoile ne izbăvește pe noi, 


care-Ți cântăm: lisuse, Fiul lui Dumnezeu, milu- 
ieşte-mă! 


Icos Í; 
ZM ăcătorule al îngerilor şi Doamne al 
& puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, 
mintea şi limba, spre lauda preacuratului 
Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui 
surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea: 
lisuse preaminunate, mirarea îngerilor; 
lisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor; 
lisuse preadulce, slava patriarhilor; 
lisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor; 
lisuse preaiubite, plinirea proorocilor; 
lisuse preaminunate, întărirea mucenicilor; 


Pravila monahală 


lisuse prealine, bucuria călugărilor; 

lisuse preamilostive, dulceaţa preoţilor; 

lisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor; 

lisuse preadulce, bucuria preacuvioșilor; 

lisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor 
curaţi cu fecioria; 

lisuse cel mai înainte de veci, mântuirea 
păcătoşilor; 

lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă! 


Condac 2: 


tar ăzând, Doamne, pe văduva care plângea 
Y p foarte și, precum atunci, milostivindu-Te, ai 
CAWOD înviat pe fiul ei pe care îl ducea să-l 


îngroape, așa înviază și sufletul meu cel omorât cu 
păcatele, lubitorule de oameni, și Te milostiveşte spre 
mine, care-Ți cânt: Aliluia! 


Icos 2 

Q AE cel greu de pătruns, căutând Filip 
E să-l înțeleagă, grăia: Doamne, arată nouă 

pe Tatăl. Iar Tu ai zis către dânsul: Atâta 
vreme ai fost cu Mine şi n-ai cunoscut că Tatăl este 
întru Mine şi Eu întru Tatăl? De aceea, Ție, Celui ce 
eşti necuprins, cu frică Îți grăim: 
lisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci; 


lisuse, Împăratul cel preaputernic; 
lisuse, Stăpânul cel îndelung răbdător; 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 


lisuse, Mântuitorul cel preamilostiv; 

lisuse, Păzitorul meu cel preabun; 

lisuse, curăţește păcatele mele; 

lisuse, ridică fărădelegile mele; 

lisuse, iartă nedreptăţile mele; 

lisuse, Nădejdea mea, nu mă lăsa pe mine; 
lisuse, Ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine; 
lisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine; 
lisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 3 

Q S isuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe y 
E apostolii Tăi, care şedeau în Ierusalim, N 
îmbracă-mă şi pe mine, cel golit de toate 


faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, 
şi-mi dă să-Ți cânt cu dragoste: Aliluia! 


Icos á: 

Q 5 isuse, Cel ce ai mulțime de îndurări, Care ai 
A K chemat pe vameși şi pe păcătoşi şi pe cei 

necredincioşi, nu mă trece cu vederea acum 
pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niște mir de mult 
preţ, primeşte cântarea aceasta: 
lisuse, puterea cea nebiruită; 
lisuse, mila cea fără de sfârşit; 
lisuse, frumuseţea cea prealuminată; 
lisuse, dragostea cea nebiruită; 


Pravila monahală 


lisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu; 

lisuse, miluiește-mă pe mine, păcătosul; 

lisuse, auzi-mă pe mine, cel zămislit întru 
fărădelegi; 

lisuse, curăţeşte-mă pe mine, cel născut în păcate; 
lisuse, învață-mă pe mine, netrebnicul; 

lisuse, luminează-mă pe mine, întunecatul; 

lisuse, curăţește-mă pe mine, întinatul; 

lisuse, scoate-mă pe mine, desfrânatul; 

lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 4: 
“771 ifor de gânduri îndoielnice având înlăun- 
Y h tru, Petru se afunda; iar văzându-Te pe 
SAY Tine, lisuse, fiind cu trup şi umblând pe apă, 


Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat şi, 
primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis: Aliluia! 


Icos 4: 

CA) uzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale şi 

a strigat: lisuse, Fiul lui David, milu- 
SAP g iește-mă; şi chemându-l i-ai deschis ochii 
lui. Luminează cu mila Ta şi ochii cei cugetători ai 
inimii mele, ai celui ce grăiesc: 
lisuse, ziditorul celor de sus; 
lisuse, răscumpărătorul celor de jos; 


lisuse, pierzătorul celor de dedesubt; 
lisuse, înfrumusețătorul făpturilor; 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 293 


lisuse, mângâierea sufletului meu; 

lisuse, luminătorul minţii mele; 

lisuse, veselia inimii mele; 

lisuse, sănătatea trupului meu; 

lisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă; 
lisuse, luminătorul meu, luminează-mă; 
lisuse, izbăveşte-mă de tot chinul; 

lisuse, mântuieşște-mă pe mine, nevrednicul; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă! 


Condac 3: 

o 2 | recum ne-ai răscumpărat pe noi de demult 
R t din blestemul Legii cu sângele cel izvorâtor 
S E din Dumnezeu, lisuse, aşa ne scoate şi din 
lanțurile cu care şarpele ne-a împiedicat, prin 
patimile cele trupeşti, prin îndemnările spre 
desfrânare şi prin trândăvia cea rea, pe cei care Îți 
cântăm: Aliluia! 


Je COS J: 


TIT ăzând pruncii evreilor în chip omenesc pe 
Y p Cel ce a zidit pe om cu mâinile și, cunos- 
(SAVU cându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu 


stâlpări a-l plăcea Lui, strigând: Osana! lar noi 
aducem Ție cântare, grăind: 

lisuse, Dumnezeul cel adevărat; 

lisuse, Fiul lui David; 

lisuse, Împăratul cel preaslăvit; 


Pravila monahală 


lisuse, Mielul cel nevinovat; 

lisuse, Păstorul cel prealuminat; 

lisuse, păzitorul prunciei mele; 

lisuse, îndreptătorul tinereţilor mele; 

lisuse, lauda bătrâneţilor mele; 

lisuse, nădejdea cea de la moartea mea; 

lisuse, viața mea de după moarte; 

lisuse, liniștea mea la judecata Ta; 

lisuse, dorirea mea, nu mă rușşina pe mine atuncea; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 6: 


TIT estirea şi graiurile propovăduitorilor celor 
Y A de Dumnezeu purtători plinind, lisuse, pe 
CAWOD) pământ Te-ai arătat şi cu oamenii ai vieţuit, 


Cel ce ești neajuns, şi durerile noastre le-ai ridicat, de 
unde, cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am 
deprins a-Ți cânta: Aliluia! 


Icos 6: 
X< ăsărit-a în lume lumina adevărului Tău şi 
Ș 2 s-a izgonit înşelăciunea cea diavolească, 
j NÀ Mântuitorul nostru, că idolii nerăbdând 
tăria Ta au căzut, iar noi dobândind mântuire, 
mulțumire Îți aducem, cântând așa: 
lisuse, adevărul cel ce izgonești înşelăciunea; 
lisuse, lumina cea mai presus de toate luminile; 
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor; 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 295 


lisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă; 
lisuse, Pâinea Vieţii, satură-mă pe mine, cel 
flămând; 

lisuse, Izvorul înţelepciunii, adapă-mă pe mine, 
cel însetat; 

lisuse, veșmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe 
mine, cel întinat; 

lisuse, acoperământul cel de bucurie, acoperă-mă 
pe mine, nevrednicul; 

lisuse, dătătorul celor care cer, dă-mi să plâng 
pentru păcatele mele; 

lisuse, Cel ce afli pe cei care Te caută, află și 
sufletul meu; 

lisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima 
mea cea ticăloasă; 

lisuse, Răscumpărătorul păcătoşilor, curăţește 
fărădelegile mele; 

lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă! 


Condac 7- 


IT rând să descoperi taina cea ascunsă din 
WU h veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, 
CID) Iisuse, şi ca o oaie fără de glas înaintea celor 


ce o tund, şi ca un Dumnezeu din morţi ai înviat şi cu 
slavă la ceruri Te-ai înălțat şi ne-ai ridicat pe noi, 
care-i cântăm: Aliluia! 


a înviat, nestricând peceţile, și la apostoli prin ușile 
încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunân- 
du-ne, cu credinţă strigăm: 
lisuse, Cuvântul cel necuprins; 
lisuse, Cuvântul cel nevăzut; 
lisuse, puterea cea neajunsă; 
lisuse, înţelepciunea cea mai presus de cuget; | 
lisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris; N 
lisuse, domnia cea nenumărată cu anii; 4 
lisuse, împărăţia cea nebiruită; y 
lisuse, stăpânirea cea fără de sfârşit; 
lisuse, tăria cea preaînaltă; 
lisuse, puterea cea veşnică; 
lisuse, Făcătorul meu, miluieşte-mă; 
lisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca 
să ne ridice la ceruri pe noi, cei care-l cântăm Lui: 


Aliluia! 


© Stai a făptură minunată, arătându-Se 
nouă, Făcătorul; că din Fecioară, mai 
ap g 


Pravila monahală 
L COS A 


presus de fire S-a întrupat şi din mormânt 


Condac 8: 
ăzând străină întruparea lui Dumnezeu, să 
ne înstrăinăm din lumea cea deșartă și 
mintea spre cele dumnezeieşti să o suim, că 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 297 


Icos 8: 

4 u totul era între cei de jos, și dintre cei de sus 
CÈ nicicum nu S-a despărţit Cel negrăit, când 
= £ de voie pentru noi a pătimit, şi cu moartea 
Sa moartea noastră a omorât-o, iar cu învierea Sa, a 
dăruit viaţă celor ce-l cântă: 
lisuse, bucuria inimii; 
lisuse, tăria trupului; 
lisuse, lumina sufletului; 
lisuse, repejunea minţii; 
lisuse, bucuria cunoștinței; 
lisuse, nădejdea cea aleasă; 
lisuse, pomenirea cea prea veșnică; 
lisuse, lauda cea mai presus de ceruri; 
lisuse, slava mea cea prea înaltă; 
lisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine; 
lisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine; 
lisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 9: 
oată firea îngerească, lisuse, fără de 
încetare slăveşte preasfânt Numele Tău în 
ceruri, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt; iar 
noi, păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină, cântăm: 
Aliluia! 


Pravila monahală 
Icos 9: 

=! 2 | e ritorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca 
AS Inişte peşti fără de glas când voiesc a vorbi 

a despre Tine, lisuse, Mântuitorul meu; că nu 
se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat 
ești și vieţuieşti ca om deplin. lar noi, minunându-ne 
de o taină ca aceasta, cu credinţă grăim: 

lisuse, Dumnezeul cel prea veșnic; 

lisuse, Împăratul împăraţilor; 

lisuse, Stăpânul stăpânitorilor; 

lisuse, Judecătorul celor vii şi al celor morţi; 

lisuse, nădejdea celor fără de nădejde; 

lisuse, mângâierea celor ce plâng; 

lisuse, slava săracilor; 

lisuse, nu mă judeca pe mine după faptele mele; 

lisuse, curățeşte-mă după mare mila Ta; 

lisuse, izgonește de la mine trândăvirea; 

lisuse, luminează-mi gândul cel tainic al inimii; 

lisuse, dă-mi aducere aminte de moarte; 

lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 16: 


a rând să mântuieşti lumea, Răsăritule al 
Y p răsăriturilor, venind către apus, la firea 
CAWOD noastră cea întunecată, Te-ai smerit până 


la moarte; drept aceea, s-a preaînălțat Numele Tău 
mai mult decât tot numele şi de la toate făpturile 
cereşti și pământești auzi: Aliluia! 


Acatistul Mântuitorului nostru lisus Hristos 299 | 
Icos 10: 
Q mpărate cel prea veşnic, Mângâietorule cel 
A adevărat, Hristoase, curățeşte-ne de toată 
întinăciunea, precum ai curățit pe cei zece 
leproși, și ne tămăduiește pe noi, precum ai tămăduit 
sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameșul, ca 
să cântăm ie cu umilință acestea: 
lisuse, vistierul cel nestricat; 
lisuse, bogăţia cea neîmpuţinată; 
lisuse, hrana cea tare; 
lisuse, băutura cea nesecată; 
lisuse, îmbrăcămintea săracilor; 
lisuse, folositorul văduvelor; 
lisuse, apărătorul celor lipsiţi; 
lisuse, ajutătorul celor osteniţi; 
lisuse, îndreptătorul celor străini; 
lisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare; 
lisuse, liniștea celor învăluiţi; 
lisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 17: 
= ântare cu totul de umilință aduc ie eu, 
EJ nevrednicul, şi strig Ție ca şi cananeeanca: 
Š < lisuse, miluieşte-mă, că nu am fiică, ci trup, 
care cumplit este stăpânit de diavolul, cu patimi și cu 
urgie fiind aprins, și dă-mi tămăduire mie, celui 
ce-Ţi cânt: Aliluia! 


Pravila monahală 
leos 11: 
S an cel primitor de lumină al celor 
T dintru întunericul necunoştinţei, Pavel, care 
mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind 

puterea glasului cel de Dumnezeu înţelepţitor, și-a 
limpezit pornirea cea rea a sufletului. Așa și mie 
luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, 
ale celui ce grăiesc Ție: 

Iisuse, Împăratul meu cel prea tare; 

lisuse, Dumnezeul meu cel prea puternic; 

lisuse, Domnul meu cel fără de moarte; 

lisuse, Ziditorul meu cel prea slăvit; 

lisuse, Îndreptătorul meu cel prea bun; 

lisuse, Păstorul meu cel prea îndurat; 

lisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv; 

lisuse, Mântuitorul meu cel prea milosârd; 

lisuse, luminează-mi mintea cea întunecată cu 

patimile; 
lisuse, tămăduiește-mi trupul cel rănit cu păcatele; 
lisuse, curățeşte-mi mintea de gândurile cele 
deşarte; 

lisuse, păzește-mi inima de poftele cele viclene; 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 12 
> druiește-mi har, Dezlegătorule al tuturor 
la datoriilor, lisuse, și mă primeşte pe mine, cel 
= ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 301 


care s-a lepădat de Tine, și mă cheamă pe mine, 
trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te 
prigonea pe Tine, şi mă auzi pe mine, cel care-Ți cânt 
Ție: Aliluia! 


Icos I2 
q D lăvind Învierea Ta, Te lăudăm toți şi credem 
i 3) cu Toma că Domn şi Dumnezeu ești, Cel ce 
A şezi de-a dreapta Tatălui, şi vei judeca viii şi 
morţii. Atunci mă învredniceşte şederii celei de-a 
dreapta și pe mine, cel ce zic: 
lisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântu- 
ieşte-mă; 
lisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmires- 
mează-mă; 
lisuse, căldura cea iubită, încălzește-mă; 
lisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, 
acoperă-mă; 
lisuse, veşmântul cel luminat, înfrumuseţează-mă; 
lisuse, mărgăritarul cel cinstit, luminează-mă; 
lisuse, piatra cea scumpă, strălucește peste mine; 
lisuse, soarele dreptăţii, luminează-mă; 
lisuse, lumina cea sfântă, strălucește peste mine; 
lisuse, de durerile cele sufleteşti şi trupeşti 
izbăveşte-mă; 
lisuse, scoate-mă din mâna potrivnicului; 
lisuse, izbăveşte-mă de focul cel nestins şi de alte 
chinuri veşnice; 


Pravila monahală 
lisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! 


Condac 15 
NiS , preadulce și întru tot îndurate lisuse 
& Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeşte 
Z7 acum această puțină rugăciune a noastră, 
precum ai primit cei doi bani ai văduvei, și păzeşte 
moştenirea Ta de vrăjmașii cei văzuţi și de vei 
nevăzuţi, de venirea altor neamuri asupra noastră, de 
neputinţe și de foamete, de toate necazurile şi rănile 


cele aducătoare de moarte, şi din chinurile cele 
viitoare scoate-ne pe toţi, care cântăm ie: Aliluia! 


Acest Condac se cileşte de trei ori. După aceasta se zice iarăși Li cosul 1. Apoi se S* 


citeste: 


Rugăciune că; he Domn ul nostru Iisus Hristos, 
alcžłuilă de Sfantul Isaac Sirul 

N > oamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, 
€ la Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de 

= întristare şi de milostivire ai vărsat pentru 
dânsul, primește lacrimile mele. Cu pătimirile Tale, 
vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește 
rănile mele. Cu Sângele Tău, curăţește sângele meu și 
amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel 
de viaţă făcător. Fierea cu care vrăjmaşii Te-au 
adăpat să  îndulcească amărăciunea cu care 
potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce 
să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de 


Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos 303 


diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să 
înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. 
Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe 
Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, 
precum a făgăduit prea sfântă gura Ta. Faţa Ta, cea 
batjocorită cu pălmuiri şi cu scuipări, să umple de 
strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul 
Tău, pe care l-ai încredinţat Tatălui când erai pe 
Cruce, să mă povăţuiască spre Tine, prin harul Tău. 
Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am 
pocăinţa, nici umilinţa care întorc pe fii la moştenirea 
lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a 
întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să 
caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de 
atâtea ispite şi nu poate să se înfierbânte cu lacrimile 
dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne lisuse 
Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăţilor, dăru- 
iește-mi pocăință neștirbită şi inimă îndurerată, ca să 
pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de 
Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi aşadar, 
Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din 
sânurile Sale fără de ani şi mai înainte de veci, să 
înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am 
părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la 
Tine; ieşi în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea 
duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale 
prea alese. Hrănește-mă împreună cu ele din ver- 


Pravila monahală 


deaţa dumnezeieştilor Tale Taine. Căci inima lor 

curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălu- 
cirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângă- 
ierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în 
necazuri şi în toate felurile de chinuri. Acestei 
străluciri mă învredniceşte şi pe mine, nevrednicul, cu 
harul şi cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru 
lisus Hristos, în vecii vecilor. Amin. 


După aceasta se zice iarâşi Condacul 1. Apoi rostim: 

Š uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(35) Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea 
= < fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


Preotul rosteste ecteniile şi face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: 

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


A 
Y E 


A N 
era. a2 
N Z 


er 0 et, 0 er, er 


ok 


o 


oX 


y 


À 


Yf 
sa 


ÎCATIST DE MYLTXNIRE 


Slavă lui Dumnezeu pen hru toate! 


După obisnuitul începul (pag. 254-239 ), se Zic: 
CONDACELE ȘI ICOASELE 
Condac í: 
Q mpărate al veacurilor, Cel ce nu suferi 
o Tu ţii în dreapta Ta toate 
AC aaie vieții omeneşti cu puterea proniei 
Tale celei mântuitoare. Îţi Eu furnir pentru bine- 


Cao 5 o 


È 


CE, CC I XK XE AKEE 0, 20, 20, > 0, > 0, > ĖXAĖ NE Š 
N SS Ñ á 


Pravila monahală 


facerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa 
pământească şi pentru cereştile bucurii ale Împă- 
răției Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor 
care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Icos Í; 


SJ; enit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, 
Y y dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, 
CAD ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragos- 


tea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, 
în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşni- 
ciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, 
darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îți mulţumesc 
şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine: 
Slavă ie, Celui ce m-ai chemat la viaţă; 
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii; 
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi 
pământul ca pe o carte veşnică a înţelepciunii; 
Slavă veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea 
vremelnică; 
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele 
ascunse; 
Slavă ie, pentru fiecare suspinare a încercărilor 
mele; 
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare 
clipă de bucurie; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Acatist de multumire 307 
Condac 2: 

> oamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: 
€ la vântul bine înmiresmat, munţii care tind 
= spre cer, apele ca nişte oglinzi nemărginite 
în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea uşoară a 
norilor, întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină de 
mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea 
iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumu- 
seţea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de 
veşnicul locaş unde, întru nestricăcioasă frumuseţe, 

se aude cântarea: Aliluia! 


Icos 2: 
wy j -ai adus în viața aceasta ca într-un rai 
TA ea Am văzut cerul ca un potir 
ia p albastru şi adânc, în azurul căruia cântă 
păsările, am ascultat foşnetul plin de pace al pădurii 
şi susurul dulce-glăsuitor al apelor, m-am înfruptat 
din roadele bine-nmiresmate şi dulci, ca şi din mierea 
cea parfumată. Ce bine e la Tine pe pământ, şi câtă 
bucurie am să fiu oaspetele Tău! 
Slavă Ţie, pentru praznicul vieţii; 
Slavă ie, pentru buna mireasmă a lăcrămioa- 
relor şi trandafirilor; 
Slavă ie, pentru felurimea cea desfătată a 
roadelor şi a seminţelor; 
Slavă ie, pentru strălucirea de giuvaer din roua 
dimineţii; 


') 308 Pravila monahală 


Slavă Ție, pentru surâsul deşteptării scăldate în 
lumină; 
Slavă Ţie, pentru frumuseţea zidirii mâinilor Tale; 
Slavă ie, pentru viața veacului acesta, 
prevestitoare a celei cereşti; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 3 

o j rin puterea Sfântului Duh  împrăştie 
AS l mireasmă orice floare: adiere tihnită de 

ec parfum, gingaşă alcătuire de culori, frumu- 
seţea Celui Mare întru cele smerite. Laudă şi cinste 
Făcătorului de viață Dumnezeu, Cel Care a încu- 
nunat țarina cu aurul spicelor şi cu azurul albăs- 
trelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. 
Veseliţi-vă şi-l cântaţi Lui: Aliluia! 


Icos Ie 

ât de minunat eşti în praznicul primăverii, 
O se trezeşte la viață toată făptura şi de 
Z prin mii de părți strigă cu bucurie către 
Tine: Tu eşti Izvorul vieții, tu eşti Biruitorul morții! 
Mângâiate de lumina lunii şi de cântecele privighe- 
torilor, stau văile şi codrii în veşminte de nuntă; 
întreaga lume este mireasa Ta, ea îl aşteaptă pe 
Mirele nestricăcios. Dacă astfel îmbraci Tu iarba 
câmpului, cum oare ne vei preschimba în veacul 
învierii ce va să fie, cum vor lumina trupurile noastre, 


Acatist de multumire 309 | 


iar sufletele cum vor străluci? 

Slavă ie, Celui ce ai scos dintru întunecimile 
pământului felurite culori şi gusturi şi miresme; 

Slavă ie, pentru zidirea cea primitoare şi bogată 
în mângâiere; 

Slavă ie, că ne-ai înconjurat cu mii şi mii de 
făpturi; 

Slavă Ţie, pentru adâncul înţelepciunii Tale, care 
şi-a pus pecetea peste întreaga lume; 

Slavă ie, cu evlavie sărut urmele paşilor Tăi 
nevăzuți; 

Slavă ie, Celui ce ai aprins înaintea noastră 
lumina cea strălucitoare a vieţii veşnice; 

Slavă ie, pentru nădejdea vieţii nestricăcioase, 
nepieritoare, desăvârşite; 

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 4: 

u câtă dulceaţă îi îndestulezi pe cei ce se 
È) gândesc la Tine, ce Făcător de viață este 
= < Cuvântul Tău cel Sfânt! Mai plăcută decât 
untdelemnul şi mai dulce decât fagurii este împreună 
grăirea cu Tine. Rugăciunea adusă Ţie prinde viaţă şi 
se înaripează: cu ce cutremur se umple atunci sufletul 
şi cât de măreţe şi pline de tâlc apar atunci viaţa şi 
făptura toată! Unde nu eşti Tu - acolo e pustiu. Unde 
eşti Tu - acolo e bogăţia sufletului, acolo se revarsă, 
ca un şuvoi de apă vie, cântarea: Aliluia! 


Pravila monahală 
Icos 4: 
4 nd se lasă peste pământ apusul, când se 
împart odihna somnului obştesc şi la căde- 
rea zilei liniştea se aşterne, eu văd cămara 
Ta sub papii palatelor strălucitoare şi a pridvoarelor 
de nori ale amurgului. Foc şi porfiră, aur şi azur 
grăiesc proorocind despre frumuseţea cea negrăită a 
corturilor Tale şi cu glas de prăznuire strigă: 
Slavă ie, în ceasul tihnit al înserării; 
Slavă Ţie, Celui ce ai revărsat asupra lumii mare 
linişte; 
Slavă ie, pentru raza de rămas-bun a soarelui 
care apune; 
Slavă Ţie, pentru odihna somnului adânc; 
Slavă Ţie, pentru bunătatea Ta care se arată în 
întuneric, când lumea toată pare a fi departe; 
Slavă ie, pentru rugăciunile smerite ale sufle- 
tului; 
Slavă ie, pentru deşteptarea făgăduită spre 
bucuria veşnicei zile neînserate; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 3: 
N V ju sunt cumplite viforele vieții pentru acela 
Ja ? în al cărui suflet străluceşte făclia focului 
SN) rau. Împrejur, vreme rea şi întuneric, 


groază şi urlet de vijelie; iar în sufletul lui e pace şi 
lumină: acolo e Hristos! Şi inima cântă: Aliluia! 


Acatist de multumire 311 
L COS 2: 


TIT ăd cerul Tău strălucitor de stele. O, cât eşti 
Y / de bogat şi câtă lumină ai! Prin razele 
CAWOD îndepărtaţilor luminători mă priveşte veş- 


nicia; sunt aşa mic şi neînsemnat, dar cu mine este 
Domnul şi pretutindeni sunt păzit de dreapta Lui cea 
iubitoare. 
Slavă Ţie, pentru necontenita Ta purtare de grijă; 
Slavă Ţie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi 
i-a adus în cale; 
Slavă ie, pentru dragostea rudelor, pentru dăru- 
irea prietenilor; 
Slavă ie, pentru blândeţea dobitoacelor care 
îmi slujesc; 
Slavă Ţie, pentru clipele luminoase ale vieţii mele; 
Slavă Ţie, pentru bucuriile limpezi ale inimii; 
Slavă Ţie, pentru fericirea de a trăi, de a mă nevoi 
şi de a contempla; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 6: 

ķ ât eşti de măreț şi de apropiat întru cum- 
(2) plita suflare a furtunii, cum se vădeşte 
< atotputernicia mâinii Tale în şerpuirea 
fulgerelor orbitoare: minunată este măreţia Ta. 
Glasul Domnului peste câmpii şi în foşnetul codrilor, 
glasul Domnului în purcederea tunetelor şi a ploii, 
glasul Domnului peste ape multe. Lăudat fii în 


') 312 Pravila monahală 


vuietul munţilor care scuipă foc. Tu scuturi pământul 
ca pe un veşmânt; Tu înalți până la cer valurile mării. 
Laudă ie, Celui ce ai smerit trufia omenească, 
făcând să se înalțe strigăt de pocăință: Aliluia! 


Icos 6: 
4 a fulgerul când luminează cămările ospă- 
tului şi după el par jalnice toate făcliile, aşa 
Z ai strălucit şi Tu în sufletul meu, fără de 
veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar 
după lumina Ta de fulger, ce palide, întunecate şi 
firave păreau aceste bucurii. Sufletul meu năzuieşte 
spre Tine! 
Slavă ie, hotar al celor mai înalte visuri ome- 
neşti; 
Slavă ie, pentru setea noastră nepotolită după 
împărtăşirea cu Dumnezeu; 
Slavă ie, Celui ce ai aprins în noi nemulţumirea 
numai cu viaţa cea de pe pământ; 
Slavă ie, Celui ce faci din noi fii ai luminii înveş- 
mântându-ne cu cele mai gingaşe raze ale Tale; 
Slavă ie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor 
întunericului şi ai sortit tot răul spre nimicire; 
Slavă ie, pentru descoperirile Tale; 
Slavă Ţie, pentru fericirea de a Te simţi şi de a 
viețui cu Tine; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Acatist de mulțumire 313 | 

Condac Z 
© n sânul minunatei simfonii care ne înfă- 
A şoară cu bogatele ei armonii se face auzită 
chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul 
Împărăției ce va să fie în dulceaţa cântărilor, în 
minunatele acorduri ale sunetelor, în simţirea înaltă 
din glăsuirea lor, în strălucirea lucrării artistului. 
Orice adevărată frumuseţe ne poartă sufletul spre 


Tine, ca o puternică chemare, făcându-ne să înălţăm, 
cu glas de sărbătoare, cântarea: Aliluia! 


Icos i 
u pogorârea Sfântului Tău Duh, Tu lumi- 
Enez şi faci să rodească arta pictorilor, 
< inspirația poeților, gândirea savanților. Cu 
puterea cunoaşterii de sus pătrund ei legile Tale, 
luminându-ne adâncul înțelepciunii Tale de Ziditor. 
Lucrările lor şi fără de voie Te mărturisesc: O, cât eşti 
de mare în operele lor, cât eşti de mare în omul pe 
care Tu L-ai făcut! 
Slavă ie, Celui ce Ţi-ai arătat puterea în legile ce 
cârmuiesc zidirea; 
Slavă ie, că toată făptura e plină de legile pe 
care i le-ai rânduit; 
Slavă ie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin 
harul Tău; 
Slavă ie, pentru ceea ce cu înţelepciune ne-ai 
ascuns; 


) 314 Pravila monahală 

Slavă Ţie, pentru geniul minţii omeneşti; 

Slavă ie, pentru puterea de a lucra cele de folos; 
Slavă Ţie, pentru limbile de foc ale inspiraţiei; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 8: 

4 ât de apropiat eşti de noi în ziua bolii! Tu 
Însuţi cercetezi pe cei bolnavi, Tu Însuţi Te 
Z apleci spre patul celui suferind. Şi inima lui 
stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace în 
vremea grelelor pătimiri şi scârbe, Tu trimiţi ajutor 
neaşteptat. Tu mângâi, Tu cercetezi cu dragoste şi 

mântui, Ție îţi înălțăm cântare: Aliluia! 


Icos 8: 

4 ând, prunc fiind, Te-am chemat cu înţele- 
J gere pentru prima oară, mi-ai împlinit 
Z rugăciunea şi mi-ai adumbrit sufletul cu 
pacea harului Tău. Atunci am înţeles că Tu eşti bun 
şi fericiţi sunt cei care aleargă la Tine. Am început a 

Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig: 
Slavă ie, Celui ce plineşti cererea mea pentru 

cele bune; 

Slavă Ţie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea; 
Slavă ie, Celui ce tămăduieşti neputinţele şi 

scârbele cu trecerea vindecătoare a timpului; 
Slavă Ţie, Celui ce singur ştii de ce îngădui să fim 
prigoniţi pe nedrept; 


Acatist de multumire 315 | 


Slavă ie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de 
neînlocuit şi tuturor le dăruieşti viaţa de veci; 

Slavă ie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel 
înalt şi bun; 

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai făgăduit reîntâlnirea cea 
dorită cu cei de aproape ai noştri adormiţi întru 
nădejdea învierii; 

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 9: 

> e ce zâmbeşte tainic toată făptura în zilele 
€ la de praznic? De ce atunci se revarsă în inimă 

= o minunată uşurare, fără asemănare cu cele 
pământeşti şi însuşi văzduhul devine altar şi biserică 
purtătoare de lumină? E adierea harului Tău, e 
strălucirea Taborului, cerul şi pământul cântă atunci 
lauda: Aliluia! 


Icos 9 
tt And m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, 
luminându-mi sufletul cu umilința, atunci 
= una din razele Tale nenumărate a căzut 
asupra inimii mele, şi ea s-a făcut purtătoare de 
lumină, fier în văpaie: am privit chipul Tău tainic şi 
neapropiat: 
Slavă Ţie, Celui ce ai preschimbat viaţa noastră cu 
faptele bunătăţii; 
Slavă Ţie, Celui ce ai pecetluit cu negrăită dulceaţă 


EA 


> 


Pravila monahală 


fiecare din poruncile Tale; 
Slavă ie, Celui ce Te sălăşluieşti în chip nevăzut 
acolo unde adie buna mireasmă a milostivirii; 
Slavă ie, Celui ce ne-ai trimis nereuşite şi scârbe, 
ca să ne întoarcem ochii spre suferinţa celorlalţi; 
Slavă Ţie, Celui ce ai pus mare răsplată în însăşi 
fapta bună; 
Slavă Ţie, Celui ce primeşti avântul spre cele înalte; 
Slavă ie, Celui ce învălui cu iubirea mai presus 
de toate; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 16) 

pn lucru destrămat în pulbere nu se ridică la 
plec, dar Tu învii pe cei a căror conştiinţă 

s-a stins şi întorci la frumuseţea cea dintâi 
sufletele ce o pierduseră fără nădejde. Cu Tine nimic 
nu e cu neputinţă de îndreptat. Tu eşti cu totul 
dragoste. Tu eşti Cel ce pe toate le zideşti, şi Cel ce 
iarăşi dai viață. Pe Tine Te lăudăm cântând: Aliluia! 


&> 
AZ 


1 


Lcos 16) 
> umnezeul meu, Cel ce cunoşti căderea 
€ la îngerului trufaş al zorilor, mântuieşte-mă 
= cu harul tău, nu mă lăsa să mă îndepărtez 
de Tine şi nu-mi da să mă îndoiesc de Tine. Dă 
auzului meu agerime, ca să aud în toate clipele vieţii 


Acatist de multumire 317 | 
mele glasul Tău tainic şi să-i strig Ţie, Celui veşnic: 
Slavă Ţie, pentru minunatele potriviri de întâm- 
plări pe care le-a rânduit pronia Ta; 
Slavă ie, pentru presimţirile dăruite de har; 
Slavă Ţie, pentru poveţele glasului tainic; 
Slavă Ţie, pentru descoperirile din vis şi din trezie 
ale cuvioşilor Tăi; 
Slavă ie, Celui ce zădărniceşti planurile 
nefolositoare; 
Slavă Ţie, Celui ce ne trezeşti prin suferinţe din 
beţia patimilor; 
Slavă ie, Celui care smereşti spre mântuire 
trufia inimii; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 11: 
o ) rin lanțul de gheaţă al veacurilor simt suflul 
AS t fierbinte al Dumnezeirii Tale şi dragostea 
S Ta de oameni. Tu eşti aproape, sorocul 


vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o 
pentru mine; în pulbere se aşterne duhul meu 
înaintea Crucii: aici e praznicul iubirii şi al mântuirii, 
aici nu încetează în veci lauda: Aliluia! 


deos 1]: 
ZI) ericit cel care va cina în împărăţia Ta, însă 
$9) Tu m-ai împărtăşit încă de pe pământ de 
& această fericire. De câte ori nu mi-ai întins 


Pravila monahală 


i cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul şi Sângele Tău 
iar eu, mult păcătosul am primit ştiutele Taine şi am 
simţit iubirea Ta cea negrăită şi mai presus de fire? 


Slavă Ţie, pentru puterea harului Tău cel necuprins 
şi de viaţă făcător; 

Slavă Ţie, Celui ce ai înălţat Biserica Ta ca adăpost 
lumii ostenite; 

Slavă ie, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin 
apele cele de viaţă făcătoare ale Botezului; 

Slavă ie, căci Tu întorci celor care se pocăiesc 
neprihănirea crinilor; 

Slavă Ţie, adânc nesecat al iertării; 

Slavă Ţie, pentru paharul vieţii şi pentru pâinea 
bucuriei veşnice; 

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer; 

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 


Condac 12 
%2 e multe ori am privit cum se răsfrângea 
€ la slava Ta pe chipurile celor răposaţi. Cum 
= străluceau de nepământească frumuseţe şi 
bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: 
cu adevărat era praznicul fericirii şi al odihnei în 
sfârşit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul 
sfârşitului, luminează şi sufletul meu, cel care strigă: 
Aliluia! 


Lcos 12 
e înseamnă laudele mele înainte Ta? Eu nu 
ham auzit cântarea heruvimilor - aceasta 
< este partea sufletelor înalte - dar ştiu cum 
Te slăveşte firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea 
lunii, întreg pământul îţi aduce tihnită rugăciune, 
înveşmântat în haină albă, strălucind de nestematele 
zăpezii. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care 
răsare şi am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am 
auzit cum foşnesc codrii, cântă vânturile şi apele 
susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te 
propovăduiesc cetele luminătorilor prin mişcarea pe 
care le-ai rânduit-o, cu înţelepciune, pe nesfârşitele 
întinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultătoare, iar 
eu nu sunt. Atât cât trăiesc şi văd dragostea Ta, 
râvnesc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie şi să strig: 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat lumina; 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, 
nemăsurată şi dumnezeiască; 
Slavă Ţie, Celui ce ne umbreşti cu lumina, cu cetele 
sfinţilor şi îngerilor Tăi; 
Slavă Ție, Preasfântule Părinte, Care ne-ai chemat 
să dobândim împărăţia Ta; 
Slavă Ţie, Duhule Sfinte, Soare de Viaţă Făcător al 
veacului ce va să vină; 
Slavă Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a 
mântuirii noastre; 


Acatist de multumire 319 | 


Pravila monahală 


Slavă ie, pentru toate, Treime Dumnezeiască şi 
Preabună; 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci! 

Condac Io: 


m, Preabună şi de Viaţă Făcătoare Treime, 
& primeşte mulțumire pentru toate milele 
2# Tale şi ne arată vrednici de binefacerile 
Tale ca, înmulțind talanţii care ne-au fost încredin- 
tati, să intrăm în veşnica bucurie a Domnului nostru 
cântând cântare de biruinţă: Aliluia! 


Aces Condac se cilește de trei ori. După aceasta se zice iarăşi i cosul și Condacul 
FA Apoi rostim: 

` uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(E) Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea 
= fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


Preotul rosteste ecteniile şi face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: 

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


ACATISTUL PYNEIVESTIRI 


După obișnuiul începul (pag. 484-2, 89) papon 


= 
d 


CONDACELE SI ICOASELE 

A 

Condac E 

À 

U © aa Doamnă, pentru biruință, mul- 
! an țumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, 
i SE Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. 


Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din 
toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Maică, 
pururea Fecioară! 


aom 


= 


Y ¥ 


An , : z ă 
5), 25230, 25 0, 23 NAE 0, > 0, 5 0, > 0, > 0, > 0, > 0 > > 0, =K] 


Pravila monahală 


Icos í: 
© (8) nserul cel mai întâistătător, din cer a fost 
A trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: 
Bucură-te! Și împreună cu glasul cel 
netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, 
s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către 
dânsa unele ca acestea: 
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria; 
Bucură-te, cea prin care piere blestemul; 
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut; 
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei; 
Bucură-te, înălțime, întru care cu anevoie se suie 
gândurile omenești; 
Bucură-te, adâncime, care nu te poţi lesne vedea 
nici cu ochii îngereșşti; 
Bucură-te, că eşti scaun Împăratului; 
Bucură-te, că porţi pe Cel ce poartă toate; 
Bucură-te, steaua, care arăţi Soarele; 
Bucură-te, pântecele dumnezeieșştii întrupări; 
Bucură-te, cea prin care se înnoieşte făptura; 
Bucură-te, cea prin care prunc Se face Făcătorul; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 2: 
ai ȘI _ f Și E iul f 
Ñ O Y) tiindu se pe sine sfânta intru curapie, a zis 
i 3) lui Gavriil cu îndrăznire: „Preaslăvitul tău 
7! glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului 


Acatistul 'Buneivestiri 323 
meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi 
spui?” Cântând: Aliluia! 


Icos 2 
Q A Aaa cel greu de pătruns căutând 
A Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce 
slujea: „Din pântece curat, cum este cu 
putință să Se nască Fiu, spune-mi?” lar el cu frică a 
zis: 
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus; 
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuinţă 
de tăcere; 
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos; 
Bucură-te, capul poruncilor Lui; 
Bucură-te, scara cerului, pe care S-a pogorât 
Dumnezeu; 
Bucură-te, pod care treci la cer pe cei de pe 
pământ; 
Bucură-te, minune, mult slăvită de îngeri; 
Bucură-te, ceea ce ești dracilor rană de mult plâns; 
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă; 
Bucură-te, ceea ce n-ai învăţat pe nimeni în ce 
chip s-a petrecut; 
Bucură-te, ceea ce covârșeşti mintea înţelepţilor; 
Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile credin- 
cioşilor; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Pravila monahală 
Condac 3 

ý uterea Celui de sus a umbrit-o atunci, spre 

č t zămislire, pe ceea ce nu ştia de nuntă; şi 
a pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină 

dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere 

mântuire, când vor cânta așa: Aliluia! 


Icos J: 
© ae Fecioara primit în pântece pe 
AN Dumnezeu, a alergat la Elisabeta, iar 
AW g pruncul acesteia, îndată cunoscând închi- 
narea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și 
cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de |, 
Dumnezeu: i 
Bucură-te, vița mlădiţei celei neveştejite; 
Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte; 
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii 
de oameni; 
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieţii 
noastre; 
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulţirea 
milelor; 
Bucură-te, masă care porți  îndestularea 
milostivilor; ? 
Bucură-te, ceea ce înfloreşti raiul desfătării; 
Bucură-te, ceea ce găteşti adăpostire sufletelor; 
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei bine primite; 
Bucură-te, curăţia a toată lumea; 


Acatistul 'Buneivestiri 325 


Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către 
noi, cei muritori; 

Bucură-te,  îndrăznirea celor muritori către 
Dumnezeu; 

Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 4: 


“2777 ifor de gânduri necredincioase având întru 
Y y sine, înțeleptul losif s-a tulburat, uitân- 
(AVEO du-se la tine, cea neamestecată cu nunta, 


gândind că eşti furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără 
de prihană; iar când a cunoscut că zămislirea ta este 
de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia! 


Icos 4: 
CA uzit-au păstorii pe îngeri lăudând venirea 
lui Hristos în trup şi, alergând la Acela ca 
ap la un Păstor, văzutu-L-au ca pe un Miel 
fără de prihană în braţele Mariei, pe care lăudând-o, 
au zis: 
Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului; 
Bucură-te, staulul oilor celor cuvântătoare; 
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii 
cei nevăzuţi; 
Bucură-te, ceea ce deschizi uşile raiului; 
Bucură-te, că cele cerești împreună se bucură cu 
cele pământești; 
Bucură-te, că cele pământești împreună dănţu- 


Pravila monahală 


iesc cu cele cereşti; 
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere; 
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtă- 
torilor de chinuri; 
Bucură-te, temeiul cel tare al credinţei; 
Bucură-te, cunoştinţa cea luminoasă a harului; 
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul; 
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 3: 
K Qf teaua cea cu dumnezeiască mergere 
S văzând-o magii, au mers pe urma luminii 
ei; Și, ţinând-o ca pe o făclie, cu dânsa 
căutau pe puternicul Împărat; şi, ajungând la Cel 
neajuns, s-au bucurat cântându-l: Aliluia! 


Je COS 2: 


IT ăzut-au pruncii haldeilor în brațele 
Y p Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; 
SAY şi, cunoscându-L pe El a le fi Stăpân, deşi 


luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-l sluji Lui 
și a-i cânta celei binecuvântate: 
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse; 
Bucură-te, raza zilei celei de taină; 
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii; 
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii; 
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe 


Acatistul 'Buneivestiri 327 


tiranul cel fără de omenie; 

Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, 
iubitorul de oameni; 

Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea 
idolească; 

Bucură-te, ceea ce ne curăţești de lucrurile 
cele întinate; 

Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc; 

Bucură-te, că ne-ai potolit văpaia patimilor; 

Bucură-te,  îndreptătoarea înțelepciunii celor 
credincioşi; 

Bucură-te, veselia tuturor neamurilor; 

Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 6: 


Jy estitori purtători de Dumnezeu făcându-se 
Y p magii, s-au întors în Babilon, săvârșind 
CAD) proorocia Ta; și tuturor mărturisindu-Te pe 


Tine, Hristoase, lăsatu-l-au pe Irod ca pe un 
mincinos, că nu ştia să cânte: Aliluia! 


Icos 6: 
K D trălucind în Egipt, Tu, Lumina adevărului, ai 
i àù izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, 
A Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut, 
iar cei ce de ei au scăpat cântau către Născătoarea 
de Dumnezeu: 
Bucură-te, îndreptarea oamenilor; 


Pravila monahală 


Bucură-te, căderea dracilor; 

Bucură-te, că ai zdrobit stăpânia înșelăciunii; 
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească; 
Bucură-te, mare care ai înecat pe netrupescul 
faraon; 

Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetaţi 
de viaţă; 

Bucură-te, stâlp de foc care povăţuiești pe cei 
dintru întuneric; 

Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat 
decât norul; 

Bucură-te, hrană și potir cu mană; 

Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte; 
Bucură-te, pământul făgăduinţei; 

Bucură-te, izvorâtoare de miere şi lapte; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 7- 


“2771 rând Simeon să se mute din veacul acesta 
A /A înşelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar 
CAWO Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu 
desăvârşit. Pentru aceea s-a mirat de înţelepciunea 
Ta cea nespusă, cântând: Aliluia! 

Icos Z- 
© aa făptură nouă arătându-Se Făcă- 
torul nouă, celor ce suntem făcuţi de 
ap g 


Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de 


Acatistul 'Buneivestiri 329 | 
sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, 
văzând minunea, să o lăudăm, grăind: 
Bucură-te, floarea nestricăciunii; 
Bucură-te, cununa înfrânării; 
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul Învierii; 
Bucură-te, ceea ce ai arătat viaţă îngerească; 
! Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care 
se hrănesc credincioşii; 
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, 
sub care mulţi se adumbresc; 
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndrep- 
tătorul celor rătăciți; N 
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor < 
robiţi; y 
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept; 
Bucură-te, iertarea multor greşiţi; 
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală; 
Bucură-te, dragostea care biruieşte toată dorirea; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 8: 


TIT ăzând naştere minunată, să ne înstrăinăm 
Y [jde lume, mutându-ne mintea la cer; că 
SAY pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe 


pământ S-a arătat om smerit, vrând să tragă la 
înălțime pe cei care-I cântă: Aliluia! 


Pravila monahală 
Icos 8: 
4 u totul a fost între cei de jos, iar de cei de 
OR nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel 
£ necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, 
iar nu mutare din loc, şi naştere din Fecioară 
primitoare de Dumnezeu, care aude acestea: 
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu Celui 
neîncăput; 
Bucură-te, uşa tainei celei de cinste; 
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere pentru cei 
necredincioşi; 
Bucură-te, lauda cea fără de îndoială a celor 
credincioşi; 
Bucură-te, purtătoarea cea prea sfântă a Celui ce 
este pe heruvimi; 
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este 
pe serafimi; 
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice 
întru una; 
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și naşterea; 
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea 
poruncii; 
Bucură-te, cea prin care s-a deschis raiul; 
Bucură-te, cheia împărăției lui Hristos; 
Bucură-te, nădejdea bunătăţilor celor veşnice; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Acatistul 'Buneivestiri 331 
Condac 9: 
oată firea îngerească s-a minunat de lucrul 
cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel 
neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut om 
apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi și 
auzind de la toţi aşa: Aliluia! 


Icos Eh 
oN e ritorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca 
N nişte peşti fără de glas, despre tine, 
S il? Născătoare de Dumnezeu, că nu se pricep 
să spună în ce chip şi fecioară ai rămas și ai putut 
naște. lar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, 
cu credință cântăm: 
Bucură-te, sălașul înţelepciunii lui Dumnezeu; 
Bucură-te, comoara rânduielii Lui; 
Bucură-te, ceea ce pe filosofi îi arăţi neînţelepţi; 
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la 
cuvânt a fi necuvântători; 
Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei 
cumpliţi; 
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme; 
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite 
ale atenienilor; 
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor; 
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul 
necunoștinţei; 
Bucură-te, ceea ce pe mulţi i-ai luminat la minte; 


Pravila monahală 


Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască; 

Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile 
acestei vieţi; 

Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 16) 


KF; rând să mântuiască lumea, Împodobitorul 
Y p tuturor a venit la ea precum făgăduise și, 
CAWOD Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi 


S-a arătat om ca noi. Căci, cu asemănarea chemând 
pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia! 


Icos 10: 
Z id eşti fecioarelor, Născătoare de Dumne- 
G A zeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la 
=: tine; că Făcătorul cerului şi al pământului 
te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele 
tău şi învățând pe toţi să îţi cânte: 
Bucură-te, turnul fecioriei; 
Bucură-te, ușa mântuirii; 
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de 
înţeles; 
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc; 
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliţi întru 
ruşine; 
Bucură-te, că tu ai învăţat pe cei lipsiţi de minte; 
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul 
gândurilor; 


Acatistul 'Buneivestiri 333 | 


Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul 
curăţiei; 

Bucură-te, cămara nunţii celei fără de sămânță; 
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Domnul pe cei 
credincioşi; 

Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost 
hrănitoare de prunc; 

Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor 
sfinţilor; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 7] 
Q mpărate sfinte, de Ți-am aduce cântări şi 
A psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic 
nu plinim cum se cuvine, căci se biruieşte 
toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea 


milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-i 
cântă: Aliluia! 


cos 11: 
ZI) ăclie primitoare de lumină, arătată celor ce 
E sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta 
Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel 
netrupesc, pe toţi îi îndreptează spre cunoștința cea 
dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei şi se 
cinsteşte cu chemarea aceasta: 
Bucură-te, raza Soarelui celui înţelegător; 
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse; 


') 334 Pravila monahală 


Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele; 
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăjmași ca 
un tunet; 

Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea 
cu multă lumină; 

Bucură-te, că tu ai izvorât râul care curge cu 
ape multe; 

Bucură-te, ceea ce te-ai arătat chipul cristelniţei; 
Bucură-te, ceea ce  curăţeşti  întinăciunea 
păcatului; 

Bucură-te, baie, care speli conştiinţa; 

Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei; 
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui 
Hristos; 

Bucură-te, viața veseliei celei de taină; 

Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 12: 


“2771 rând să dea har datoriilor celor de demult, 
Y A Dezlegătorul tuturor datoriilor omenești a 
SAVA venit singur la cei ce se îndepărtaseră de 


harul Lui şi, rupând zapisul, aude de la toţi 
cântarea: Aliluia! 


Icos 12 


A 4 ântând naşterea ta, te lăudăm toți, ca pe o 
(39) biserică însuflețită, Născătoare de Dum- 


£ nezeu; că, locuind în pântecele tău, Domnul, 


Acatistul 'Buneivestiri 335 
Care ţine toate cu mâna, a sfinţit, a slăvit şi a învăţat 
pe toți să-ţi cânte: 
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu Cuvântul; 
Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât sfinţii; 
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul; 
Bucură-te, comoara vieţii cea nedeșertată; 
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraţilor celor 
credincioşi; 
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților cuvioşi; 
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii; 
Bucură-te, zidul cel nebiruit al împărăției; 
Bucură-te, cea prin care se înalţă biruinţele; 
Bucură-te, cea prin care piere blestemul; 
Bucură-te, tămăduirea trupului meu; 
Bucură-te, mântuirea sufletului meu; 
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară! 


Condac 1o 
2), Maică prealăudată, care ai născut pe 


Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi 
Z sfinţii, primind acest dar de acum, izbă- 
veşte de toată ispita şi scoate din chinul ce va să fie 
pe toţi cei care-ţi cântă: Aliluia! 


Acest Condac se citeşte de trei ori. 


După aceasta se zice iarăși Ie cosul 1. Apoi se citeşte: 


Pravila monahală 


Rugăciune că he Beastin 


Născătoare de Dumnezeu: 

~is, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, 
& Fecioară Stăpână, ceea ce ești mai înaltă și 

Z? mai presus decât îngerii și arhanghelii și 
mai cinstită decât toată făptura; mirarea cea mare a 
îngerilor, propovăduirea proorocilor, podoaba cea 
aleasă a arhanghelilor, întărirea cea tare a muce- 
nicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povăţui- 
toarea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a 
postitorilor, curăţia şi slava fecioarelor, veselia cea 
lină a maicilor, înţelepciunea şi învăţătura pruncilor, 
cârmuitoarea săracilor şi a văduvelor; îmbrăcăminte 
celor goi, sănătate celor bolnavi, izbăvire celor robiţi; 
liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforaţi, 
povăţuitoare  neostenită celor rătăciți, mergere 
uşoară celor călători, odihnă bună celor osteniţi, 
acoperământ și scăpare celor asupriţi; nădejde celor 
fără de nădejde, ajutătoare celor lipsiţi; celor săraci 
bogăţie neîmpuţinată, celor întristaţi de-a pururea 
mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire 
cu smerenie; celor păcătoşi mântuire către Dumne- 
zeu; tuturor creştinilor ocrotire tare, ajutătoare nebi- 
ruită și folositoare. Prin tine Cel nevăzut S-a făcut 
văzut, pentru care aducem rugăciune ţie noi, robii tăi, 
Doamna noastră. O, preamilostivă Împărăteasă a 
Luminii celei înţelegătoare și preamărită, care ai 


4 SAN WNE Z 3 F 
L NESA NE AA NE A NEE A NE A 0 ES 0, 23 
/ Ý SZ S V 


Acatistul Buneivestiri 337 


născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel 
ce dă viață tuturor, ceea ce eşti slăvită de cele cereşti, 
minte îngerească, stea cu totul luminoasă și mai 
sfântă decât toți sfinţii; Împărăteasa împăraţilor, 
Stăpâna tuturor făpturilor, Fecioară încuviințată de 
Dumnezeu, Mireasă nestricată, palat al Preasfân- 
tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, 
chivot ceresc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, 
căruţa cea în chipul focului; odihna Dumnezeului 
celui viu, zămislirea negrăită a trupului lui Hristos, 
cuibul Vulturului ceresc, turtureaua cea cu bună 
glăsuire, porumbiţa cea preabună, lină şi fără de 
răutate; Maică iubitoare de fii, adâncul milelor, 
picătura care risipești mânia lui Dumnezeu, adân- 
cimea cea nemăsurată, taina cea negrăită, minunea 
cea neștiută, minune nespusă; Biserică nefăcută de 
mână omenească a Însuși Împăratului tuturor 
veacurilor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, 
porfiră de Dumnezeu ţesută, rai sufletesc, odrasla 
pomului celui de viață purtător, floarea cea prea 
frumoasă, care ai înflorit nouă veselia cerească, 
strugurele mântuirii noastre, paharul Împăratului 
ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul 
harului Celui neîmpuţinat; solitoarea legii, începă- 
tura credinţei celei adevărate a lui Hristos, turnul cel 
neclintit, pieirea ereticilor, sabia mâniei lui Dum- 
nezeu împotriva tuturor celor nelegiuiţi; îngrozire 


') 338 Pravila monahală 


dracilor, biruință în războaie, păzitoare adevărată 
tuturor creştinilor şi lumii încredințată mântuire. 
O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stăpână 
Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne 
rugăm ţie și arată mila ta poporului dreptcredincios; 
roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Şi 
păzeşte locașul acesta și toate orașele și satele 
creştineşti şi tot poporul cel drept credincios, care 
scapă la tine şi cheamă numele tău cel sfânt, de toate 
năpastele, de boală, de cutremur, de potop, de foc, de 
sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră şi de 
războiul cel dintre noi, de toate durerile și tot necazul. 
Ca să nu fie împuţinaţi robii tăi nici cu răni, nici cu 
îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui 
Dumnezeu; ci îi păzeşte și îi mântuieşte cu mila ta, 
Doamnă, aceea ce te rogi pentru noi și pentru buna 
întocmire a văzduhului, spre vremi aducătoare de 
roadele cele de folos, pe care nouă le dăruieşti. 
Izbăveşte, ridică și miluieşte, Stăpână prea milostivă, 
Născătoare de Dumnezeu prealăudată, din toate 
nevoile pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ţi aminte de 
robii tăi şi nu trece cu vederea lacrimile şi suspinarea 
lor; ci ne înnoiește pe noi cu bunătatea ta, ca să 
ne mângâiem cu mulțumire, aflându-te pe tine 
ajutătoare.  Milostiveşte-te, Doamnă  preacurată, 
spre ajutorul poporului celui  binecredincios. 
Nădejdea noastră, adună pe cele risipite: pe cei 


rătăciți pe cale povăţuieşte-i, pe cei căzuţi de la 
dreapta credinţă iarăși la credinţă întoarce-i, pe 
cei bătrâni sprijineşte-i, pe cei tineri îi învaţă, pe 
prunci hrănește-i şi preamăreşte pe cei ce te 
preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica 
Fiului tău și o fereşte întru lungime de zile. 

O, milostivă și prea îndurată Împărăteasă a cerului 
și a pământului, Născătoare de Dumnezeu, pururea 
Fecioară, miluieşte cu mijlocirea ta poporul drept 
credincios şi toată dreptcredincioasa creștinătate. 
Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe 
ea cu cinstitul tău acoperământ și roagă pe Hristos, 
Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai 
întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să 
ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă 
împotriva noastră. Miluieşte și mântuiește prin 
rugăciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele 
nostru (Wumek), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 
pe Înalt Prea Sfinţitul Mitropolitul nostru (Were), pe 
Prea Sfinţitul Episcopul nostru (Mmek) şi pe toţi 
ortodocșii arhierei, pe Preacuviosul părintele nostru 
stareţ (Nume), pe preoţi şi diaconi şi pe tot clerul 
bisericesc şi pe tot poporul dreptcredincios care se 
închină icoanei tale. Caută spre noi toţi cu folosinţa 
ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul 
păcatelor și ne luminează ochii inimii spre căutarea 
mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșă- 


Acatistul 'Buneivestiri 339 | 


` Lac 3) (ac 
NANA 


Pravila monahală 


toarea judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe 
cei care s-au mutat întru dreaptă credință din 
această viaţă în cea veşnică, împreună cu îngerii, cu 
arhanghelii și cu toţi sfinţii, împărtășeşte-i ca să stea 
de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și, prin 
rugăciunea ta, învredniceşte pe toți ortodocșii creştini 
să viețuiască cu Hristos, şi cu bucurie în locașurile 
îngereşti să se desfăteze. Că tu eşti, Doamnă, slava 
celor cerești și ajutătoare a pământenilor; tu ești 
nădejdea şi folositoarea tuturor celor ce aleargă la 
tine şi cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea 
fierbinte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că 
rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea 
Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, îndrăznim să ne 
apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor şi de 
viață făcătoarelor Taine, deși suntem nevrednici. 
Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru 
tot cinstit şi pe Cel Atotţiitor cu mâna ţinând, ne 
bucurăm noi păcătoşii şi, cu umilinţă căzând, pe 
acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, 
Doamnă, prin sfintele şi de Dumnezeu primitele tale 
rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieţii celei 
fără de sfârşit, şi să stăm fără de ruşine în ziua 
judecății de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeului 
nostru, slăvindu-L pe El împreună cu Cel fără de 
început al Lui Părinte şi cu Preasfântul și Bunul şi de 


EP ez ee eee ei eee, eee, ez 


A 


Acatistul 'Buneivestiri 341 


viață făcătorul Lui Duh, acum şi pururea și în vecii 


vecilor. Amin. 


După aceasta se zice iarăşi Condacul 1. Apoi rostim: 

uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(E) Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea 
= fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


Preotul rosteste ecteniile și face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


După obişnuitul începul (pag. 284-28 I) 1 


© e poporul cel binecredincios, luminat 
răznuind, umbriți fiind prin venirea ta, 
o y 2 P f P 
WV 


ASATISTYE SFÂNTULUI $ 
AÎSOPERĂMÂNT Ab AISI 3 
DONNYEYI $ 


Troparul: 


o 


o 


Maica lui Dumnezeu, şi căutând către prea 


oa oa o, a EDX XES N o L o a o o o ao L) 
Q s Y% á 


Y 


Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 343 


cinstită icoana ta cu umilință grăim: Acoperă-ne pe 
noi cu cinstitul tău Acoperământ, și ne scapă de tot 
răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, 
să mântuiască sufletele noastre. 


CONDACELE SI ICOASELE 


Condac 1: 

Q Ceea celei alese mai înainte de veci, 
A Împărătesei celei mai înalte decât toată 
făptura cerului și a pământului, care a venit 
oarecând la rugăciune în biserica din Vlaherne și se 
ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu 
credinţă și cu umilinţă, îi serbăm Acoperământul ei 
cel luminos. lar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, 
izbăveşte-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm 


ţie: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Icos ]+ 

W j ulțimea arhanghelilor şi a îngerilor, cu 
TA nani mergea cu Teologul și cu So- 
2 borul tuturor sfinților, împreună cu tine, 
Împărăteasa lor, stând în biserica din Vlaherne și 
ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu 
bucurie cântă ție: 

Bucură-te, bunăvoința Tatălui celui mai înainte 
de veci; 


N 


sat) 


Ls 


Pravila monahală 


Bucură-te, încăpere preacurată a lui Dumnezeu, a 
Fiului cel fără de ani; 

Bucură-te, locuinţă umbrită de puterea Duhului 
Sfânt; 

Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngereşti; 

Bucură-te, spaima cea grozavă a puterilor celor 
întunecate ale iadului; 
i Bucură-te, ceea ce ești întâmpinată în văzduh de 
Heruvimii cei cu ochi mulţi; 

Bucură-te, cea ale cărei laude le cântă Serafimii cei 
cu câte șase aripi; 

Bucură-te, preabunule Acoperământ, căruia cu Î 
credinţă ne închinăm şi noi, neamul creştinesc; $ 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de y% 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 2: 
q D fântul Andrei cu Epifanie, văzându-te în 
i bý biserică, în văzduh, rugându-te lui Dum- 
A nezeu pentru creştini, au cunoscut că eşti 
Maica lui Hristos Dumnezeul nostru şi, căzând la 
pământ, cu credinţă s-au închinat sfântului tău 
Acoperământ, cântând: Aliluia! 


Je COS 2 


Q CR ta le cu neputinţă de înţeles eşti 
<lat de Dumnezeu Fecioară întru 


apărarea poporului ortodox; pentru aceasta 


y) Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 345 U 


vrăjmaşii noştri nu pricep cât de puternică este 
rugăciunea Maicii lui Dumnezeu; însă noi, bine 
ştiind atotputernica ta apărare, cu umilință cântăm 
ție: 

Bucură-te cea prea milostivă, mângâierea tuturor 
celor scârbiţi și împovăraţi; 

Bucură-te, povăţuitoarea neadormită a tuturor 
celor orbiţi şi rătăciţi; 

Bucură-te, ceea ce cu rugăciunile tale degrab poto- 
lești mânia lui Dumnezeu, cea cu dreptate pornită 
asupra noastră; 

Bucură-te, ceea ce cu atotputernică ameninţarea 
ta potolești patimile noastre cele rele; 

Bucură-te, puternică deșteptare a conştiinţelor 
celor adormite; 

Bucură-te, cea prin care iadul suspină și duhurile 
răutăţii tremură; 

Bucură-te, cea prin care se deschid nouă, credin- 
cioșilor, porţile raiului; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 3: 
o ý uterea Celui Preaînalt umbrește pe cei ce cu 
x icredință şi cu evlavie scapă la prea 
S a puternicul tău Acoperământ, căci numai ţie, 
uneia, Preasfântă şi Preacurată Maică a lui Dum- 
nezeu, s-a dat a împlini toate cererile tale. Pentru 


Pravila monahală 


aceasta, credincioșii de toate vârstele te slăvesc pe 
tine şi pe Fiul tău, cântând: Aliluia! 


Icos A 
CAD bogăţie de milostivire neîmpuţinată, 
tuturor, până la marginile pământului, le 
AW K intinzi mână de ajutor, Născătoare de 
Dumnezeu Fecioară. Bolnavilor le dai vindecare, 
celor ce pătimesc alinare, orbilor vedere și tuturor le 
dai toate, fiecăruia după a lui trebuinţă. Pentru 
aceasta cu mulţumire strigăm ţie: 
Bucură-te, tărie nesurpată și ocrotirea tuturor 
creştinilor; 
Bucură-te, cea dintâi înfrumusețare a sfintelor 
locașuri şi altare; 
Bucură-te, îngrădirea cea sigură a tronurilor 
împărăteşti; 
Bucură-te, ajutătoare neadormită a căpeteniilor 
de oraşe; 
Bucură-te, arhistrategă nebiruită a oștilor creş- 
tineşti; 
Bucură-te, oglindă sfântă a dreptăţii pentru 
judecătorii cei nemitarnici; 
Bucură-te, minte desăvârşită a învăţătorilor; 
Bucură-te, binecuvântarea caselor și a familiilor 
evlavioase; 
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 347 ( 
Condac 4: 

Z Miind cuprinși de viforul multor nevoi, 

$9 Născătoare de Dumnezeu Fecioară, tu 
& ajută-ne nouă. Și stând înaintea feţei 
altarului Domnului și ridicând mâinile tale, roa- 
gă-te ca Domnul, Împăratul slavei, să caute la 
nevrednica noastră rugăciune, şi să asculte 
cererile celor ce cheamă numele tău cel sfânt şi cântă 
Fiului tău: Aliluia! 


Icos 4: 

CAD Domnul Dumnezeu pe Isus al lui 
Navi rugându-se și a poruncit soarelui 
AW K de a stat până ce a biruit pe vrăjmașii lui. 
Şi acum Domnul lisus aude rugăciunile tale, 
Împărăteasă aleasă a Duhului Sfânt. Pentru aceasta 
și noi păcătoşii, nădăjduind la Acoperământul tău, 

îndrăznim a cânta ţie ca Maicii lui Dumnezeu: 


Bucură-te, cea luminată de Soarele cel veşnic, 
care ne luminezi pe noi cu Lumina cea neînserată; 
Bucură-te, ceea ce ai luminat tot pământul cu 
strălucirea preacuratului tău suflet; 

Bucură-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin 
curăţia trupului tău; 

Bucură-te, Acoperământul şi păstrarea sfintelor 
locașuri ale lui Hristos; 

Bucură-te, luminarea și înţelepțirea păstorilor 


Pravila monahală 
credincioşi ai Bisericii; 

Bucură-te, povăţuitoarea monahilor şi a monahi- 
ilor care neîncetat slujesc lui Dumnezeu; 

Bucură-te, liniștea cea netulburată a bătrânilor 
evlavioşi; 

Bucură-te, veselia cea tainică a fecioarelor şi a 
văduvelor ce trăiesc în curăţie; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 2: 


TIT ăzătorul de Dumnezeu, Moise, luptând 
Y |j} oanecena asupra lui Amalec, când ridica 
CAWOD) mâinile Israel biruia, iar când le lăsa în jos, 


atunci Amalec învingea. Însă, ajutat de cei ce-l 
sprijineau, a biruit pe vrăjmași. Tu, însă, o, Maică a 
lui Dumnezeu, ridicând mâinile tale la rugăciune 
către Fiul tău, deși nesprijinită de nimeni, totdeauna 
biruieşti pe vrăjmașii creştinilor și eşti scut nouă, 
celor ce cântăm Fiului tău: Aliluia! 


Icos 3 
TIT ăzutu-te-au pe tine cetele sfinţilor, stând în 
Ay A văzduh, în biserica din Vlaherne, ridicând 
CAW mâinile la rugăciune către Fiul tău şi 
Dumnezeu, iar arhanghelii cu îngerii cântau ţie 


cântare de mulțumire. Deci, prin mâinile tale cele mai 
sfinte decât ale lui Moise, întăreşte-ne şi pe noi, cei ce 


n) Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 349 d 
cu umilință cântăm ţie: 

Bucură-te, cea ale cărei mâini sunt ţinute la rugă- 
ciune de însăși dragostea și milostivirea ta cea 
către noi; 

Bucură-te, că înaintea ta nu pot să stea vrăjmașii 
noştri văzuţi şi nevăzuţi; 

Bucură-te, ceea ce izgonești din adâncul sufletului 
nostru patimile şi poftele cele rele și spurcate; 

Bucură-te, ceea ce fără ardere ţii pe mâinile tale 
focul cel dumnezeiesc al lui Hristos, şi pe noi cei reci 
ne aprinzi cu el; 

Bucură-te, aleasă încununare a celor ce, cu 
întreagă înţelepciune, se luptă împotriva patimilor; 

Bucură-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce 
se nevoiesc în post și în tăcere; 

Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor osteniţi de 
mâhnire şi de întristare; 

Bucură-te, ceea ce ne dai harul umilinţei şi al 
răbdării; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 6: 
o 2 | ropovăduitor al harului tău celui neîmpu- 
% lținat şi al milelor tale s-a arătat Sfântul 
S Romano, dulce cântătorul, când în vis a 
primit de la tine o foaie de hârtie spre mâncare, prin 
care înțelepțindu-se, a început a cânta cu înțelep- 


Pravila monahală 


ciune întru slava ta şi a scris laude sfinţilor, cântând 
cu credinţă: Aliluia! 


Icos 6: 
KQ N) trălucit-ai Fecioară a lui Dumnezeu, din 
i ań aurora dreptăţii, Soarele cel adevărat, 
Aluminând pe toţi cu înţelepciune de la 
Dumnezeu, Fiul tău, şi aducând la cunoştinţa 
adevărului pe cei ce au credinţă şi cântă ție: 

Bucură-te, ceea ce ai născut cu trup pe Hristos, 
puterea și înțelepciunea dumnezeiască; 

Bucură-te, ceea ce ai rușinat înţelepciunea cea 
deșartă a lumii acesteia și pe cei orbiţi de dânsa îi 
povăţuieşti la calea mântuirii; 

Bucură-te, păstrătoarea dreptei credinţe și învă- 
țătoarea dogmelor ortodoxe; 

Bucură-te, ceea ce tai eresurile şi rătăcirile cele 
pierzătoare; 

Bucură-te, ceea ce ştii cele cu anevoie de prevăzut 
și la vreme le spui celor ce au nevoie de ele; 

Bucură-te, ceea ce rușinezi pe cei mincinoși și 
prezicerile cele deșarte; 

Bucură-te, ceea ce în ceasul nedumeririlor ne pui 
în minte gândul cel bun; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


E7 PCI SI, SI SE? SI) SI SE SI SI 20 
Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 
Condac VA 
N x% omnul Atotvăzătorul şi îndelung-Răbdă- 
€ la torul, voind să arate adâncul cel nemărginit 

= al iubirii Sale de oameni, te-a ales pe tine 
pentru a fi Lui Maică și te-a făcut pe tine creștinilor 
apărătoare nebiruită. Că după judecata lui Dumne- 
zeu, chiar de ar fi cineva vrednic de osândă, totuşi, 
i prin Acoperământul tău cel puternic capătă vreme de 
pocăință și cântă: Aliluia! 


Icos Z 

Cy inunate a arătat Domnul faptele Sale 
YA pisi tine, Preacurată Maica Sa, când s-a y 

a ? arătat preaminunatul Acoperământ în 
mâinile tale, luminând mai mult decât razele soarelui 
și acoperind poporul ce era în biserica din Vlaherne. 
Deci, văzând ei acest semn al milostivei tale apărări, 

cuprinși de spaimă şi de bucurie, toți au cântat ţie: 

Bucură-te, Acoperământ nefăcut de mână, care ca 
norul te-ai întins peste toată lumea; 

Bucură-te, ceea ce ai ţinut pe mâinile tale pe Fiul 
tău şi Arhiereul cel veşnic; 

Bucură-te, că prin aceasta ne arăţi milă și har 
nouă, în Biserica Ortodoxă; 

Bucură-te, stâlp de nor care ne acoperi pe noi, 
credincioşii, ferindu-ne de toate ispitele și de 
smintelile lumii; 

Bucură-te, stâlp de foc care ne arăţi nouă, tuturor, 


Pravila monahală 


calea mântuirii, chiar și în mijlocul întunecimii 
păcatelor; 

Bucură-te, vădită întărire a credincioşilor celor 
nevoitori; 

Bucură-te, înţelepţire tainică a robilor lui Dumne- 
zeu celor tăinuiţi în mijlocul lumii; 

Bucură-te, ceea ce pe mine cel gol de fapte bune nu 
mă părăsești, ci cu Acoperământul tău și cu harul 
tău mă miluieșşti; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 8: 
Ş 2 | e tine, ceea ce te-ai arătat din cer în biserica 
AS t din Vlaherne, îngerii te-au cântat, apostolii 
S ea preamărit, Soborul ierarhilor și al 
cuvioșşilor şi ceata sfintelor femei te-au lăudat, 
Înaintemergătorul și cu Teologul s-au închinat, iar 
poporul ce era în biserică, cu veselie, a cântat: Aliluia! 


Icos 8: 
> omnul, Cel ce stăpâneşte toate cele de sus și 
€ la cele de jos, văzându-Te pe tine, Maica Sa, 
= stând în biserică şi cu umilinţă rugându-te 
Lui, a zis: “Cere, o, Maica Mea, că nu Mă voi întoarce 
dinspre tine, ci voi îndeplini cererile tale şi voi milui 
pe toți care cântă ţie” 


P) Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 353 ( 

Bucură-te, chivot al Legii întru care se păstrează 
sfinţirea a tot neamul omenesc; 

Bucură-te, năstrapă preasfântă întru care se 
păstrează pâinea vieţii veşnice pentru cei flămânzi 
de dreptate; 

Bucură-te, vasule cu totul de aur, întru care s-a 
gătit pentru noi Trupul și Sângele Mielului Dum- 
nezeiesc; 

Bucură-te, ceea ce iei în atotputernicele tale mâini 
pe cei părăsiţi de doctori; 

Bucură-te, ceea ce ridici din patul durerii pe cei |; 
slăbiţi cu trupul, dar nu cu duhul şi cu credinţa; ) 

Bucură-te, ceea ce dai înţelegere și lumină celor ce L 
sunt întunecaţi la minte; 

Bucură-te, ceea ce cu înţelepciunea ta ne împiedici 
din calea cea rea a păcatelor și a patimilor; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 9: 

L oată firea îngerească îți aduce laudă, 
pentru că eşti cu adevărat Maica lui 
Dumnezeu și apărătoarea tuturor celor ce 

se roagă ție. Tu, cu Acoperământul tău cel dumne- 
zeiesc, pe cei drepți îi veselești, pe păcătoşi îi aperi, pe 
cei din primejdii îi izbăveşti şi te rogi pentru toţi 
credincioşii care cântă: Aliluia! 


Pravila monahală 
L COS 9- 


vrednicie praznicul cel mare al preacin- 
stitului tău Acoperământ, căci toate cele grăite de 
dânşii nu sunt în stare nici a număra îndurările tale. 
Dar noi, văzând nenumăratele tale binefaceri, cu 
bucurie cântăm ţie: 
Bucură-te, ceea ce ne păzești de molimă și de bolile 
cele aducătoare de moarte; 
Bucură-te, ceea ce păzeşti oraşele şi satele de 
cutremurul cel năpraznic al pământului; 
Bucură-te, ceea ce cu mână tare ne izbăveşti pe noi 
din revărsarea apelor şi din cufundare; 
Bucură-te, ceea ce cu roua rugăciunilor tale ne 
izbăveşti pe noi de arderea focului; 
Bucură-te, ceea ce ne scapi de foametea cea 
duhovnicească, hrănindu-ne cu Pâinea vieţii; 
Bucură-te, ceea ce abaţi de la capul nostru 
loviturile fulgerului și ale trăsnetului; 
Bucură-te, ceea ce ne mântuiești pe noi de 
năvălirea celor de alt neam şi de ucigaşii cei tăinuiţi; 
Bucură-te, ceea ce prin pace şi prin dragoste ne 
izbăveşti de vrăjmaşii cei de o credinţă cu noi și de 
vrăjmășia casnică; 
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 355 | 
Condac 1 Q: 


“2771 rând să mântuiască neamul omenesc din 
Y y înşelăciunea vrăjmaşului, Domnul cel iubi- 
CAWOD tor de oameni te-a dăruit pe tine să fii 


Maică nouă, pământenilor. Tu să fii nouă ajutor, 
acoperământ şi scutire, celor întristați mângâiere, 
celor mâhniţi bucurie, celor asupriţi apărătoare și să 
scoţi din adâncul păcatelor pe toţi care cântă: Aliluia! 


Icos 10: 
o ý reasfântă Împărăteasă, cu îngerii stai 
IS împreună şi te rogi zicând: „Împărate ceresc 
a primește pe tot omul ce se roagă ţie și 
cheamă numele meu întru ajutor, ca să nu plece 
nimeni de la faţa mea neajutat și neascultat”. Această 
rugăciune auzind-o adunarea sfinţilor cu mulțumire 
strigă ţie: 
Bucură-te, ceea ce dăruieşti cu roade binecuvân- 
tate pe cei ce lucrează cu dreptate și cu inimă curată; 
Bucură-te, ajutătoarea și răsplătirea tuturor celor 
ce fac neguţătorie cu dreptate; 
Bucură-te, mustrarea tuturor călcătorilor de jură- 
mânt şi a celor ce agonisesc cu nedreptate; 
Bucură-te, grabnică ajutătoare celor ce sunt în 
primejdii pe uscat și pe ape; 
Bucură-te, ceea ce veseleşti cu roadele credinţei pe 
părinţii cei fără de copii; 
Bucură-te, hrănitoarea cea nevăzută a celor săr- 


) 356 Pravila monahală 
mani; 

Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce sunt 
robiţi și izgoniți; 

Bucură-te, îngrijitoarea cea neadormită a celor ce 
sunt în legături şi în temnițe; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac EA 

ântarea noastră cea cu umilinţă auzind-o, 
hia aminte la smerita noastră rugăciune, 
= Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că pe 
tine te rugăm: Nu trece cu vederea glasul robilor tăi. 
La tine năzuim în năpaste, în mâhniri şi în necazurile 
noastre şi înaintea ta stând, cu lacrimi ne rugăm și 
cântăm: Aliluia! 


Icos 11: 
ZI) ăclie primitoare de lumină văzându-te pe 
& tine la rugăciune în văzduh, în biserica din 
Vlaherne, poporul ce era de față a strigat: 
„De unde este nou aceasta ca să vină Maica 
Domnului nostru aici?”. lar Sfântul Andrei cu 
Epifanie cu smerenie către tine se rugau zicând: 
Bucură-te, dătătoarea cea fără de zavistie a 
tuturor darurilor celor pământești şi sufleteşti; 
Bucură-te, credincioasă mijlocitoare a păcătoşilor 
celor ce pun început de pocăință; 


P) Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 357 d 
Bucură-te, pururea împreună ajutătoare a celor ce 
se luptă împotriva patimilor și a curselor diavoleșşti; 
Bucură-te, nevăzută îmblânzire a stăpânilor tirani 
și cu nărav de fiară; 

Bucură-te, odihnă şi bucurie tainică a robilor 
blânzi și primitori; 

Bucură-te, liniştea prea dorită a căsătoriţilor 
credincioşi; 

Bucură-te, grabnică și fără suferință dezlegare a 
maicilor născătoare de prunci; 

Bucură-te, Maică, ajutătoarea noastră în ceasul 
sfârşitului nostru; 

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac 12 

arul cel dumnezeiesc cere-l nouă de la Fiul 
tău şi Dumnezeul nostru. Întinde nouă 
mână de ajutor. Depărtează de la noi pe tot 
vrăjmașul și potrivnicul. Împacă viaţa noastră ca să 
nu pierim cumplit și fără de pocăință și primeșşte-ne 
în sălaşele cele veșnice, ocrotitoarea noastră, ca 
bucurându-ne să cântăm: Aliluia! 


Icos 12 
ântând puternicul tău Acoperământ, te 
(udam ca pe o mare solitoare a noastră și 


< ne închinăm ție, ceea ce te rogi pentru 


Pravila monahală 


creştini. Noi credem și nădăjduim că vei cere de la 
Fiul tău și Dumnezeul nostru bucuria cea vremelnică 
şi cea veşnică, pentru noi toţi, cei ce cu dragoste 
cântăm ţie: 
Bucură-te, tare apărătoare a toată lumea; 
Bucură-te, sfințirea tuturor stihiilor cerești şi 
pământeşti; 
Bucură-te, binecuvântarea tuturor timpurilor 
anului; 
Bucură-te, călcarea curselor şi ispitelor ce vin de la 
trup, de la lume și de la diavolul; 
Bucură-te, prea puternică împăcare a celor Î 
învrăjbiţi; 4 
Bucură-te, ceea ce te înduri de cei disprețuiţi y% 
şi lepădaţi; | 
Bucură-te, ceea ce ridici din groapa pierzării pe cei $ 
deznădăjduiţi; 
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de 
tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! 


Condac Io 
N3, prea cântată Stăpână, Preacurată Fe- 
& cioară, Născătoare de Dumnezeu, la tine 
V ridic ochii sufletului și ai trupului meu; 
către tine întind mâinile mele cele slabe și din 
adâncul inimii strig ţie: Caută la credinţa și la 
umilinţa sufletului meu. Acoperă-mă cu atotputer- 
nicul tău Acoperământ și mă izbăvește de toate 


Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului 359 | 


nevoile; iar în ceasul sfârșitului meu să stai lângă 
mine, o, întru tot bună Stăpână, și să mă izbăveşti de 
chinurile cele gătite pentru păcatele mele, ca, mân- 
tuindu-mă, pururea să cânt: Aliluia! 


Acest Condac se citeşte de trei ori. După aceasta se zice iarâşi Ie cosul 1. Apoi se 


cilese: 
Rugăciuni călre Maica Domnului 

a: , Preacurată Maică a Domnului, a puterilor 
& de sus, Împărăteasa cerului și a pămân- 
“V tului, atotputernică apărătoare și tărie a 
noastră, primeşte această cântare de laudă și de 
mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță 
rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul 
tău, ca să fie milostiv nedreptăţilor noastre. Să 
adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit 
numele tău și cu credinţă și cu dragoste se închină 
făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem 
vrednici să fim miluiţi de Dânsul și pentru aceasta 
năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră şi 
grabnică ajutătoare. Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm 
ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acope- 
rământ şi cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea 
păstoriţilor noștri sfinţenie, ca să privegheze și să 
ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de 
orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate şi 
necăutare la faţă; învăţătorilor, minte şi smerită 
înţelepciune; asupriţilor, răbdare; asupritorilor, frică 


') 360 Pravila monahală 


de Dumnezeu; celor mâhniți răbdare şi bucurie 
duhovnicească; neînfrânaţilor, înfrânare; şi nouă 
tuturor, duhul înţelepciunii și al cucerniciei, duhul 
milostivirii şi al blândeţii, duhul curăţiei și al 
dreptăţii. Aşa, Doamnă preasfântă, milostivește-te 
asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. 
Pe cei rătăciți povăţuieşte-i pe calea cea bună, pe cei 
bătrâni îi sprijineşte, pe prunci îi păzeşte și pe noi, pe 
toți, ne apără şi ne ocroteşte cu milostivirea ta. Pe toţi, 
scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează 
ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milos- 
tivă fii nouă aici, în această viaţă, iar la înfrico- 
șătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău 
și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor 
cereşti şi nădejdea pământenilor. Tu eşti, după 
Dumnezeu, nădejdea şi apărătoarea noastră, a 
tuturor celor ce ne rugăm ţie cu credinţă. Deci ne 
rugăm ţie, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ţie 
ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viaţa 
noastră, acum și pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Q mpărăteasa mea cea preabună şi nădejdea 
A mea, Născătoare de Dumnezeu, primi- 

toarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, 
bucuria celor mâhniți şi acoperitoarea celor necăjiţi, 
vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui 
neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul 
meu îl ştii, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am 


alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci 
numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești 
și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin. 


O 2 | reacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu 
AS l Născătoare Fecioară, care poţi face tot 
S ÚE binele, primeşte aceste cinstite daruri, care 
se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea 
ce eşti aleasă din toate neamurile și te-ai arătat 
mai înaltă decât toate făpturile cereşti şi pământești. 
Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și 
prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și 
ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul 
Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile 
neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai 
luminată decât heruvimii şi mai cinstită decât 
serafimii. Şi acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu 
Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a 
te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne 
izbăvim de sfatul celui înșelător şi de toată primejdia, 
și să fim păziţi nevătămaţi de toată lovirea cea 
înveninată a diavolului; ci, până în sfârșit, cu 
rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiţi. Ca 
prin paza şi cu ajutorul tău fiind mântuiţi, slavă, 
laudă, mulțumită şi închinăciune, pentru toate să 
înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul 
tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 


COX CEC CEEX CX 


i) 362 Pravila monahală 

După aceasta se zice iarăşi Condacul 1. Apoi rostim: 

AÑ uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
CE) Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


EA 


Preotul rosteste ecleniile și face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: 
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinților noştri, 
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


ACATIŞTUR SFÂNTULUI $ 
IERARH LOAN GURĂ DE AUR 2 


După obisnuitul începul (pag. 284-28 9), | 


A A 
era ez ez 


Ea, 


Ë Troparul: 1 
( N > in gura ta ca o lumină de foc strălucind |) 
N la harul, lumea a luminat. Vistieriile neiubirii 

= de argint lumii a câştigat. Înălţimea gân- y 

dului smerit nouă ne-a arătat. lar prin cuvintele tale ^ 
învăţându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe 


ez 


=X fo 


NIN INI NASA NANA NA NA SA SV SI L) 
Ñ Y N 


Pravila monahală 


Cuvântul, Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufle- 
tele noastre. 


CONDACELE ȘI ICOASELE 


Condac Í: 
o ý e luminătorul a toată lumea, pe stâlpul și 
AS (întărirea Bisericii, pe povăţuitorul pocă- 
S S intei şi tămăduitorul bolnavilor, pe apă- 
rătorul și binefăcătorul celor necăjiţi, pe Sfântul Ioan, 
trâmbița cea frumos glăsuitoare și gura cea de miere 
izvorâtoare, pe învățătorul nostru cel cu mintea și 
cuvintele de aur, veniţi, binecredincioșilor, să îl 
lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei lumină- 
toare, aducându-i această cântare: Bucură-te, Sfinte 
loane Gură de Aur, prea luminate învăţătorule a 


toată lumea! 
cos 1: 


i uminătorule şi învățătorule, Părinte, cel ce 
E jeg cu învăţăturile tale ai luminat toată lumea, 
luminează-ne și pe noi prin rugăciunile 
tale, ca să-ţi aducem această cântare de laudă: 
Bucură-te, Sfinte loane, fericite slujitor al 
Domnului lisus Hristos; 
Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios; 
Bucură-te, că din gura ta râuri de învăţătură au 
izvorât; 
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit; 


1) Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 365 U 

Bucură-te, că prin minunile tale înțelepții s-au 
ruşinat; 

Bucură-te, că înțeleptul Artemie prin tine s-a 
botezat; 

Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a 
strigat; 

Bucură-te, că ai fugit de slava omenească; 

Bucură-te, că ai iubit viaţa monahicească; 

Bucură-te, al necăjiţilor mângâietor; 

Bucură-te, al săracilor ocrotitor; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! N 


Condac 2: A 
| > upă trecerea din viaţa aceasta a maicii tale, 
€ la Antuza, ai împărţit averea săracilor şi, 

= părăsind lumea, te-ai sălășluit în mănăs- 
tire, unde, după multe nevoinţe și osteneli, te-ai 
învrednicit a vorbi cu Apostolii loan și Petru, al căror 
dar ai dobândit şi cu care împreună cânţi lui 
Dumnezeu: Aliluia! 


Icos pă 
> ar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a 
€ la lega şi a dezlega păcatele oamenilor; dez- 
= leagă dar şi lanţul greșelilor noastre şi cu 
dragostea lui Dumnezeu ne leagă, ca, unindu-ne 
într-un glas, să mărturisim pe Dumnezeu în Treime 


P) 366 Pravila monahală 
și pe tine să te lăudăm aşa: 
Bucură-te, că în chip îngeresc te-ai îmbrăcat; 
Bucură-te, că, în mănăstire fiind, multe osteneli 
ai răbdat; 
Bucură-te, că pe monahul cel căzut l-ai ridicat; 
Bucură-te, că darul lui Dumnezeu prin tine a 
lucrat; 
Bucură-te, noule Daniile, că minunată vedenie 
ai avut; 
Bucură-te, împreună vorbitorule cu Apostolii 
Petru şi loan; 
Bucură-te, că Sfântul Apostol loan prin scrisoare 
te-a îmbărbătat; 4 
Bucură-te, că de la Apostoli ai primit bine- y 
cuvântare sfântă; f 
Bucură-te, că răbdarea ta a fost nemărginită; 
Bucură-te, al pocăinței învățătorule; 
Bucură-te, al bunei credințe mărturisitorule; 
Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac 3: 
wy j inunata vedenie de care te-ai învrednicit, 
palate a avut-o şi bătrânul Isihie, îmbu- 
E. AN nătățitul monah; şi, povestind fraților 
celor iscusiți, se minunau de acest dar pe care te-ai 
învrednicit a-l primi şi cu bucurie slăveau pe Dum- 


Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 367 | 


nezeu, cântând: Aliluia! 


Icos a 
N > umnezeu S-a preaslăvit prin facerea 
€ la minunilor tale, Părinte, că pe mulţi i-ai 
= vindecat cu rugăciunile tale; pe Arhelau de 
lepră l-ai curăţit, monahului Evclie vederea i-ai 
luminat și pe femeia Hristina ai scăpat-o de boală; pe 
leul cel fioros cu semnul Crucii l-ai omorât; pentru 
acest noian de minuni te lăudăm, Părinte, zicând aşa: 
Bucură-te, tămăduitor fără de plată al trupurilor; 
Bucură-te, cel ce multe boli degrab le-ai vindecat; 
Bucură-te, că de tine toată suflarea s-a minunat; 
Bucură-te, luminătorul ochilor trupești și sufle- 
teşti; 
Bucură-te, că neputințele și bolile degrab le 
izgonești; 
Bucură-te, mustrătorul celor fără de lege; 
Bucură-te, îndreptătorul celor ce au greșit; 
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii; 
Bucură-te, lauda cea aleasă a ierarhilor; 
Bucură-te, că, întrarmat cu puterea Crucii, duhu- 
rile rele ai alungat; 
Bucură-te, că nepreţuita diademă a arhieriei de la 
Hristos ai luat; 
Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Pravila monahală 
Condac 4: 

K AJ e cuvenea ca lumina aprinsă să fie pusă în 
% bý sfeșnic să lumineze tuturor. Pentru aceasta, 
Aprin rânduiala lui Dumnezeu, ai fost adus 

din pustie în cetate, în slujba Bisericii așezat și prin 
porunca îngerului ai fost sfinţit. lar la hirotonia ta un 
porumbel pe deasupra capului tău zbura, pe care 
văzându-l Flavian patriarhul, împreună cu cei ce 
erau de faţă, cu frică şi cu bucurie au strigat: Aliluia! 


Icos 4: 
K D upunându-te voii lui Dumnezeu, ai lăsat 
i bý pustia şi pe monahii cei împreună vieţuitori, 
“pe care văzându-i plângând din pricina 
despărțirii, i-ai mângâiat cu mireasma învăţăturii 
tale şi i-ai îndemnat să aibă iubire unii către alţii. lar 
noi, de bucurie pentru chemarea ta, te lăudăm, 
zicând aşa: 
Bucură-te, învăţător blând şi sfânt; 
Bucură-te, că tu singur ai fost numit „Gură de 
Aur” 
Bucură-te, cel ce prin rânduiala lui Dumnezeu 
ai primit darul cinstitei arhierii; 
Bucură-te, podoaba  curăţiei, mărturisită de 
minunata arătare a porumbelului celui alb; 
Bucură-te, că de a ta vedenie toţi s-au spăimântat; 
Bucură-te, că poporul de bucurie slavă Dom- 
nului a dat; 


P) Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 369 ( 

Bucură-te, că pentru sufletele omenești grijă ai 
purtat; 

Bucură-te, că prin dulci cuvinte pe toţi i-ai învăţat; 

Bucură-te, că, pentru frumuseţea cuvintelor, de 
popor ai fost iubit; 

Bucură-te, că o femeie „Gură de Aur”te-a numit; 
! Bucură-te, al sufletelor omeneşti  înfrumu- 
i! sețătorule; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac i 
My ulte sunt minunile tale, Părinte Ioane, că | 
TA Pe pruncul femeii Evclia cu semnul Crucii |! 
? l-ai tămăduit şi pe femeia bogatului eretic, 
ce avea o cumplită boală, cu același semn al biruinţei 
și prin stropirea cu apă sfințită ai vindecat-o, şi de 
eresul cel pierzător de suflet pe amândoi i-ai scăpat. 
lar templul cel idolesc surpându-se, a nimicit pe toţi 
ereticii care ţi se împotriveau și ceilalți botezân- 
du-se, cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântân- 
du-l: Aliluia! 


at) 


Icos 2: 
Q 5 nvăţătorule şi de minuni făcătorule, Părinte, 
A tămăduieşte patimile sufletelor şi ale tru- 
purilor noastre și ne învață cum să ne păzim 
de smintelile ereticilor care hulesc Biserica. lar tu, 


') 370 Pravila monahală 


prin învățătura ta, să-i întorci la dreptmăritoarea 
credință, ca, unindu-ne glasurile prin dragoste, să te 
lăudăm, cântând: 
Bucură-te, că pe fiul Evclei l-ai scăpat de 
fierbințeală; 
Bucură-te, că pe femeia ereticului ai izbăvit-o 
de boală; 
Bucură-te, că femeia şi bărbatul ei de eres 
s-au lepădat; 
Bucură-te, că prin puterea Crucii în Biserică 
au intrat; 
Bucură-te, făcătorule de bine al tuturor; 
Bucură-te, că ereticii asupra ta s-au ridicat; 
Bucură-te, că tu pentru ei lui Dumnezeu te-ai 
rugat; 
Bucură-te, că prin învăţăturile tale mulţi eretici 
s-au botezat; 
Bucură-te, că foștii eretici împreună cu dreptmă- 
ritorii au cântat; 
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos păzitorule; 
Bucură-te, al dreptei credinţe apărătorule; 
Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac 6: 

a ġ entru minunile și învățăturile tale, Părinte, 

E: fost chemat de Arcadius împăratul la 
tronul arhiepiscopal al Constantinopolului, 


Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 371 


fără de voia ta; însă, cu smerenie, făcând ascultare, ai 
primit jugul arhieriei, iar dregătorii, împreună cu 
poporul primindu-te cu dragoste și cu bucurie, 
cântau lui Dumnezeu: Aliluia! 


Icos 6: 
N s) ju ne pricepem ce să lăudăm mai mult, 
Ja | Părinte Hrisostoame: vrednicia pentru care 
E ai fost ales sau răbdarea pe care ai avut-o 
după primirea tronului arhieresc. Că pe cât a fost de 
mare bucuria începutului slujirii, pe atât de mult a 
crescut ura potrivnicilor; pentru aceasta şi noi, 
văzând răbdarea ta, te lăudăm, zicând: 
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, că pentru 
minunile tale erai cinstit de tot poporul; 
Bucură-te, că pentru învățăturile tale la tronul 
arhieresc ai fost chemat; 
Bucură-te, că împăratul Arcadius mult te-a iubit; 
Bucură-te, că tot Constantinopolul cu bucurie 
te-a primit; 
Bucură-te, că de sfântul sobor arhiepiscop ai 
fost sfințit; 
Bucură-te, că în arhiereasca demnitate cu vred- 
nicie ai slujit; 
Bucură-te, că fără părtinire pe toți i-ai învățat; 
Bucură-te, că  eresurile şi răutatea le-ai 
dezrădăcinat; 
Bucură-te, că și pe iz ăia Eudoxia, pentru 


Pravila monahală 


lăcomie, o ai mustrat; 

Bucură-te, că văduvelor și săracilor ai fost spriji- 
nitor; 

Bucură-te, că celor neputincioşi ai fost ajutător; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac VA 

vii f ustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie laco- 
TA mul cel ce răpise banii văduvei celei 
2 sărace, și pe împărăteasa Eudoxia, pentru 
că luase via văduvei, ai certat-o; pentru aceasta ai 
fost duşmănit de toţi cei ce lucrau fărădelegea, iar 
săracii şi năpăstuiţii, pentru dreptatea ce le făceai, te 
lăudau şi pe Dumnezeu slăveau, cântând: Aliluia! 


Icos 7- 
© mplinitu-s-au cu tine, Bunule Părinte, 
A cuvintele Mântuitorului, căci tu pentru 
dreptate ai fost grăit de rău și izgonit de 
potrivnicii care urau faptele tale cele bune, printre 
care Teofil al Alexandriei, cel zavistnic, și împă- 
răteasa Eudoxia, de la care multe rele ai pătimit; 
pentru aceasta, văzând răbdarea ta, te lăudăm, 

zicând aşa: 

Bucură-te, Sfinte loane, că întru tine cuvintele 

Mântuitorului s-au împlinit; 
Bucură-te, că pentru dreptate de Teofil ai fost 


prigonit; 
Bucură-te, primitorul călugărilor celor izgoniți; 
Bucură-te, apărătorul văduvelor și al săracilor 
asupriţi; 
Bucură-te, că pentru via văduvei Eutropia, ca şi 
Proorocul Ilie, pe împărăteasă ai mustrat; 
Bucură-te, că ai răbdat cu tărie mânia împărătesei; 
Bucură-te, că mulţi la izgonirea ta nu s-au învoit; 
Bucură-te, că proorocia lui Epifanie cu tine 
s-a împlinit; 
Bucură-te, al cuvântului lui Dumnezeu propovă- 
duitorule; N 
Bucură-te, al smereniei iubitorule; $ 
Bucură-te, de Dumnezeu încununate ierarhe; y 
Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învățătorule a toată lumea! 


Condac 8: 

Q ela fiind, Sfinte, stăteai în chiliile 
E arhiereșşti, şi, împreună cu episcopii cei ce 
erau cu tine, mâhnindu-te de răutatea lui 
Teofil şi de schimbarea împăratului cu mânie asupra 
ta, ai zis: Fraţilor, rugaţi pe Dumnezeu pentru mine 
şi nu vă depărtaţi de la Bisericile voastre, că mie mi 
s-a apropiat vremea de primejdii şi, multe necazuri 
primind, mă voi duce de aici, iar voi pomeniţi-mă în 

rugăciunile voastre, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! 


Pravila monahală 
Icos 8: 
© Ş dunându-se dușmanii tăi în sobor nedrept 
N asupra ta, Sfinte, și învoindu-se împăratul 
SAP g Arcadius cu dânşii, a crezut clevetirilor lor 
și la judecată hotărând izgonirea ta, te-au dat 
ostașilor, care, pe ascuns luându-te, au mers pe 
mare, spre Prenet. Atunci s-a făcut cutremur mare în 
cetate și a căzut o parte din palatele împărătești, din 
care pricină înspăimântându-se împăratul, și de 
teama mulţimii, a poruncit să te aducă înapoi. 
Alergând poporul înaintea ta, te lăuda, zicând unele 
ca acestea: 
Bucură-te, Părinte loane, cel ce ai fost izgonit 
pe nedrept; 
Bucură-te, că pe ascuns ai fost scos afară 
din cetate; 
Bucură-te, că, pentru nedreptatea ce ţi s-a făcut, 
poporul s-a revoltat; 
Bucură-te, că de cutremur o parte din palate 
s-au surpat; 
Bucură-te, că potrivnicii tăi din cetate au fugit; 
Bucură-te, că în bunătatea și iubirea ta pe 
aceştia i-ai iertat; 
Bucură-te, păstorule bun, care nu părăsești 
oile tale; 
Bucură-te, că împăratul, căindu-se, a poruncit să 
te întoarcă din cale; 


1) Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 375 U 

Bucură-te, că poporul după tine multe lacrimi a 
vărsat; 

Bucură-te, că, întorcându-te din exil, iarăşi tronul 
ți l-ai luat; 

Bucură-te, că în cântări de psalmi ai fost 
întâmpinat; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învățătorule a toată lumea! 


Condac 9: 
Q o p poporul întru întâmpinarea ta cu 
A cântări şi cu făclii şi, ducându-te în 
biserică, multumind lui Dumnezeu pentru 
toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credincioşi. 
Vino, Părinte Sfinte, şi în mijlocul nostru, rugându-te 


pentru noi, cei ce te lăudăm și cântăm lui Dumnezeu: 
Aliluia! 


Icos 9 

N > upă întoarcerea ta, ai păstorit oile lui 
€ la Hristos până la o vreme, şi iar s-a ridicat 

= furtună şi prigoană asupra ta. Căci, prin 
îndemnul împărătesei Eudoxia, ai fost scos din 
biserică de oamenii răi care voiau să te omoare. Însă, 
pe ascuns, ai fost petrecut până la mare de iubiții tăi 
episcopi, cărora dându-le sărutarea cea mai de pe 
urmă, te-ai despărţit de dânșii. lar ei, plângând ca 
după un iubitor părinte, ne-au învăţat să te lăudăm 


Pravila monahală 


zicând unele ca acestea: 

Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos sufletul 
ţi-ai pus; 

Bucură-te, Sfinte loane, că, puţini ani trăind, cu 
bogate roade te-ai împodobit; 

Bucură-te, că Biserica lui Dumnezeu lumii ai vestit; 

Bucură-te, că iarăși sobor nedrept împotriva ta 
s-a adunat; 

Bucură-te, că al doilea exil cu răbdare l-ai îndurat; 

Bucură-te, că pentru Domnul Hristos multe chinuri 
ai răbdat; 

Bucură-te, că episcopii şi poporul pentru tine cu 
amar au plâns; 

Bucură-te, că, în surghiun de ostași neîndurători 
fiind dus, pe Hristos ai mărturisit; 

Bucură-te, că după izgonirea ta foc de la jert- 
felnic a ieşit; 

Bucură-te, al Bisericii lui Hristos luminătorule; 

Bucură-te, al oilor lui Hristos păstorule; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac 10: 
a staşii, din porunca împăratului, multă 
& răutate îţi arătau, ducându-te prin arşiţă şi 
“/ frig, că doar vei muri pe cale. Şi slăbind 
foarte tare, într-o noapte, stând la rugăciune, ţi s-au 
arătat Sfinţii Apostoli Petru și loan, care, întărin- 


Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 377 


du-te, au zis: „Bucură-te, păstorule bun, de chinuri 
răbdătorule, căci trimiși suntem de Stăpânul Hristos 
să te mângâiem în răbdarea ta; că peste puțin timp 
vei trece la odihnă, ca în veci să te bucuri dimpreună 
cu noi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!” 


Icos 10: 
oN entru dragostea ta, Părinte, doi preoți şi un 
% diacon au mers cu tine în surghiun, și au 
S a văzut pătimirea ta şi pe Sfinţii Apostoli care 
ți s-au arătat. lar la Comane ajungând, Sfântul 
Vasilisc, episcopul comanilor, ţi s-a arătat, zicând: 
„Nădăjduiește, frate loane, căci mâine vom fi 
împreună înaintea Împăratului slavei!” Şi, prin 
rânduiala lui Dumnezeu, ai rămas în biserica 
Sfântului Vasilisc, în care ai slujit și, după ce te-ai 
împărtășit cu Sfintele Taine, ţi-ai dat sufletul în 
mâinile lui Dumnezeu, multumind pentru toate. 
Pentru acestea, primeşte de la noi cântare de laudă: 
Bucură-te, nevoitorule, că în izgonire multe 
necazuri ai răbdat; 
Bucură-te, că Sfinţii Apostoli Petru și loan, ca să 
te întărească, ţi s-au arătat; 
Bucură-te, că doi preoți și un diacon cu tine 
împreună au răbdat; 
Bucură-te, că în Comane la biserica Sfântului 
Vasilisc ai stat; 
Bucură-te, că în mare sfinţenie acolo ai liturghisit; 


') 378 Pravila monahală 


Bucură-te, că, mulțumind pentru toate, cu Sfintele 
Taine te-ai împărtășit; 

Bucură-te, că, lui Dumnezeu rugându-te, te-ai 
mutat la cereșştile locașuri; 

Bucură-te, că Arhiereul cel veşnic sufletul tău l-a 
primit; 

Bucură-te, că toţi sfinţii în ceruri mult s-au 
bucurat; 

Bucură-te, al Împărăției lui Dumnezeu moștean; 

Bucură-te, al dumnezeieştilor cuvinte tâlcuitorule; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac I 
KQ 9) ăvârşindu-ți călătoria nevoințelor, te-ai 
i 3) mutat cu bucurie către cele cereşti, iar mult 
A chinuitul tău trup a fost îngropat cu cinste 
de iubiții tăi ucenici lângă moaştele Sfântului 
Vasilisc, în Comane. Întorcându-se ucenicii pe mare, 
au mers la Roma la episcopul Inochentie, și toate cele 
despre tine spunându-le lui şi împăratului Honorius, 
aceştia se minunau de răutatea potrivnicilor tăi. Şi 
după tine vărsând lacrimi, slăveau pe Dumnezeu, 
cântând: Aliluia! 
Icos 11: 
Q sanjan u se episcopul Inochentie și îm- 
hu păratul Honorius de pedepsele ce ai pătimit 


de la a Eudoxia şi de la toţi 


1) Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 379 ( 
dușmanii tăi, au înfricoșat prin scrisoare pe Arcadius 
împăratul, care, văzându-se înșelat, a pedepsit pe 
toți pârâșii tăi; iar el, căindu-se şi pentru tine plân- 
gând, te lăuda, zicând unele ca acestea: 

Bucură-te, Sfinte Ioane, învățătorul nostru cel bun; 

Bucură-te, că darurile Sfinţilor Apostoli ţi-au fost 
date moştenire; 

Bucură-te, că, răbdând nedreptatea, de fericire 
veșnică te-ai învrednicit; 

Bucură-te, că după tine marea cetate cu amar 
a plâns; 

Bucură-te, că şi nouă, de dorul tău, inima ni N 
se frânge; 4 

Bucură-te, tril de privighetoare neadormită; y 

Bucură-te, că învățătura ta luminează lumea ca 
un soare; 

Bucură-te, că mulți, recunoscându-şi greşelile, 
s-au pocăit; 

Bucură-te, că potrivnicii nu ți-au biruit răbdarea; 

Bucură-te, al celor ce ți-au greșit iertătorule; 

Bucură-te, al sufletelor lor iubitorule; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea luminate 
învăţătorule a toată lumea! 


Condac 12 
> upă o vreme, binecredinciosul împărat Teo- 
la dosie a socotit într-un cuget cu arhiepis- 
= copul Proclu să aducă sfintele tale moaşte 


') 380 Pravila monahală 


poporului celui binecredincios. Trimișii, fiind fără 
multă evlavie, n-au putut ridica acea neprețuită 
comoară, dar, venind alții, și făcând îndelungate 
rugăciuni, cu multă evlavie au ridicat sfintele tale 
moaște, pe care le-au dus în împărăteasca cetate, 
cântând cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia! 


Icos 12 
Q ie întru întâmpinarea moaştelor tale, 
A Sfinte Ioane, împăratul cu toată suita și 
arhiepiscopul cu tot clerul, precum şi întreg 
poporul, cu făclii aprinse și miresme de multe feluri. 
Când au ajuns la via văduvei, sfintele tale moaște 
s-au oprit, ca semn că tu ești ocrotitor al văduvelor şi 
săracilor. După aceea, în biserica cea mare ducân- 
du-le şi în scaunul tău aşezându-le, gura ta a grăit, 
din nou: „Pace tuturor și Eudoxiei iertare!”, la care 
cuvinte tot poporul, înspăimântându-se, a căzut la 
pământ, şi cu mare evlavie te lăuda, zicând: 
Bucură-te, că toată cetatea cu bucurie te-a primit; 
Bucură-te, că împăratul cu toată suita în cale 
ţi-a ieşit; 
Bucură-te, că rugăciunea împăratului ai primit; 
Bucură-te, că în altarul Catedralei, cu mare cinste, 
pe tronul arhieresc moaștele ţi le-au așezat; 
Bucură-te, că pe tot poporul l-ai binecuvântat; 
Bucură-te, că Eudoxia prin gura ta iertare a luat; 


din Comane la Constantinopol, spre mângâierea 


Bucură-te, că sfintele tale moaște de creştini sunt 
mult cinstite; 

Bucură-te, că celor ce aleargă la tine le dai 
binecuvântare; 

Bucură-te, că prin rugăciunile tale cei bolnavi se 
tămăduiesc; 

Bucură-te, că pentru păcătoşii ce se pocăiesc milă 
mijloceșşti; 

Bucură-te, că în altarele Bisericii, Liturghia 
alcătuită de tine cu evlavie se săvârşeşte; 

Bucură-te, Sfinte loane Gură de Aur, prea 
luminate învăţătorule a toată lumea! 


Condac 1o: 
E) | Preafericite Părinte Ioane, bunule păstor 


şi neîntrecut liturghisitor, după cum ai 
“/ primit rugăciunea împăratului Teodosie de 
a merge în împărăteasca cetate, binecuvântând 
poporul şi dăruind iertare celor ce ţi-au greşit, așa și 
acum vino în mijlocul nostru și ne binecuvintează cu 
rugăciunile tale, pentru a dobândi iertarea păcatelor, 
ca toţi să ne mântuim și împreună cu tine să cântăm 
lui Dumnezeu: Aliluia! 


Acest Condac se citeşte de trei ori. 


După aceasta se zice iarăşi Le cosul 1. 


Apoi se citeste: 


) 382 Pravila monahală 
Rugăciune călre Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur 

~is, luminătorule a toată lumea, prea bunule 
& Părinte Ioane Gură de Aur, stâlp și întărire 

Va Bisericii, povățuitorule al pocăinței, 
ajutător al bolnavilor şi apărător al celor necăjiţi, 
sărguiește degrab a ne ajuta; izbăveşte turma lui 
Hristos de lupii ce o răpesc și pe toţi creștinii îi 
păzeşte de gâlcevile lumești, de cutremur, de venirea 
altor neamuri, de robie, de sabie şi de războiul cel 
dintre noi, de foamete, de potop, de secetă, de boli şi 
de moarte năprasnică. Miluieşte-ne şi pe noi, cei care 
cu mintea, cu lucrul şi cuvântul suntem întru întune- 
ricul păcatelor, pentru ca prin rugăciunile tale, să ne 
izbăvim de mânia lui Dumnezeu şi de chinul cel 
veșnic. Dăruieşte-ne iubirea și râvna ta pe care le-ai 
arătat Bisericii lui Hristos. Luminează mintea 
noastră cu lumina dumnezeieştilor învățături şi 
ajută-ne să ajungem întotdeauna la înălțimea 
gândului smerit, spre slava lui Dumnezeu și a 
noastră mântuire. Amin. 


După aceasta se zice iarâşi Condacul 1. Apoi rostim: 

` 4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
EJ Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= < fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 


Z Z INE INZ AN 
Et o o ES = o o o 
N SZ k; SA 


XXX XXX EXCEL CEX CEC EXCEOCELEXEI 
N h 
1 
5 


Y Acatistul Sfântului Ierarh loan Gură de Aur 383 |, 

i Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. S 

1 i 

Î Preotul rosteste ecteniile şi face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: M 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 

i : ; : ; i 

! Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, y% 

i miluiește-ne pe noi. Amin. 

A A 

Y) U 

À 

Į 

i 

V, 

i 

V 

f 

V 

R 

Y 

K 


VII 


ÎCATISTUL SEÂNTULUL $ 
[OAN FUSE 


) După obişnuitul începul (pag. 284-28. 9), N 


i Troparul, glas ő: i 
Š el Care te-a chemat pe tine de pe pământ la) 
(33) umea cea cerească ţine şi după moarte 
€ neschimbat trupul tău, sfinte. Căci tu în y 

| Asia ai fost dus prizonier şi acolo te-ai unit cu ( 
Hristos, Sfinte loane. Deci pe Acela roagă-L să mân- 


À 


NIN IAEN NXE RNE NE XER NANA NA SAS SI L) 
N 


Acatistul Sfântului loan Rusul 385 | 


tuiască sufletele noastre. 
CONDACELE SI ICOASLLE 


Condac {1 = 


TIT eniţi, credincioşilor, să-l lăudăm pe cel care, 
Y y rob fiind, a stăpânit peste patimi! Veniţi 
SAVU să-l lăudăm pe cel în care S-a oglindit 


Răsăritul Răsăriturilor! Celui care din Rusia a fost 
adus, ca să împartă lumii întregi binecuvântările lui 
Dumnezeu, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte loane, 
alesule mărturisitor al lui Hristos! 


Icosul 1 
rănitu-te-ai din tinereţe cu lumina adevă- 
rului, o, preaminunatule loane, sorbind 
dulceața învățăturilor dumnezeieşti. Ai 
urmat cuvântul Celui Care a zis: „Cine crede în Mine 
să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” şi pentru 
aceasta noi te lăudăm: 
Bucură-te, podoabă a Bisericii soborniceşti, Mirea- 
sa lui Hristos; 
Bucură-te, masă duhovnicească a celor doritori 
de curăţie; 
Bucură-te, odraslă sfântă a pământului rusesc, 
trimisă la tainic apostolat; 
Bucură-te, moştenitor al înfrânării Cuvioşilor 
Antonie şi Teodosie de la Pecerska; 
Bucură-te, că ai crescut într- o familie binecre- 


) 386 Pravila monahală 
dincioasă; 

Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori 
ai lui Hristos; 

Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai 
primit crucea robiei; 

Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu, ai răbdat 
bătăi nenumărate; 

Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumuseţea 
ta lăuntrică; 

Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile 
cele nelegiuite ale chinuitorilor; 

Bucură-te, că deşi ţi-au ars părul şi pielea capului, 
nu te-ai plecat lor; 

Bucură-te, că ai fost vrednic urmaş al cetelor de 
mucenici şi muceniţe; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 2: 

sa ine poate să mă despartă de dragostea 
Hristosului meu? Ca rob ascult poruncile 
= £ tale, dar în credința mea în Domnul Hristos 
nu îmi eşti tu stăpân. Îmi amintesc pătimirile Sale şi 
sunt bucuros să primesc şi eu cele mai cumplite 
chinuri, dar de al meu lisus Hristos nu mă lepăd!”, 
i-ai spus stăpânului turc, cântând în inima ta: 
Aliluia! 


Je COS Z 


© Su părăsit dreapta credinţă cei care s-au 
temut de suferinţă şi cei iubitori de 
SĂ desfătări, primind învăţăturile rătăcite ale 
lui Mahomed, dar tu te-ai arătat ca un nou lie, 
neplecându-ţi genunchii la dumnezeu străin. Ru- 
gându-te să păzeşti turma lui Hristos de orice 
înşelare, te cinstim ca pe un părinte al nostru: 
Bucură-te, că nu ai cârtit împotriva lui Dumnezeu 
pentru pătimirile tale; 
Bucură-te, că ai primit răstignirea voii tale prin 
loviturile celor care te prigoneau; 
Bucură-te, cel care unindu-te cu Hristos, te-ai 
asemănat Lui; 
Bucură-te, că deşi ai fost pus să trăieşti între 
animale, ai vieţuit îngereşte; 
Bucură-te, că prin nevoinţele tale grajdul se 
umplea de bună mireasmă; 
Bucură-te, că sfinţindu-l prin rugăciune, nu ai 
primit să te muţi din el; 
Bucură-te, că te împărtășeai în fiecare săptămână 
cu Sfintele Taine; 
Bucură-te, că ai purtat cu sfială şi smerenie 
numele Botezătorului; 
Bucură-te, că ai purtat în minte şi în inimă pilda 
sa jertfelnică; 
Bucură-te, că fără tulburare din furtuna încer- 


Acatistul Sfântului loan Rusul 387 | 


Pravila monahală 


cărilor ai ieşit; 

Bucură-te, că prin statornicia în credinţă eşti 
pildă tuturor; 

Bucură-te, candelă care ai ars cu untdelemnul 
răbdării; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 3: 
IN ju numai credincioşii au priceput sfinţenia 
N |, viețuirii tale, ci şi închinătorii lui Allah, căci 
E prin rugăciune ai trimis stăpânului tău o 
farfurie cu mâncare din Procopie până la Mecca, pe 


care lucru neputând să-l înțeleagă, toți au strigat: 
Aliluia! 


Icos ó: 

d ID) | imic nu este cu neputinţă celor care cred cu 
| tărie că Făcătorul cerului şi al pământului 
Æ l degrabă plineşte rugăciunile lor. Chiar de 
nu am văzut cu ochii trupeşti, dar cu inima credem 
că ai făcut şi ceea ce părea cu neputinţă, numai 
pentru a arăta stăpânului tău şi celor dimpreună cu 

el puterea Domnului tău. Pentru care îți cântăm: 
Bucură-te, că nu te-ai îndoit în credința ta, având 

nădejde neclintită în Dumnezeu; 

Bucură-te, că de la Procopie la Mecca ai trimis o 
farfurie cu mâncare; 


P) Acatistul Sfântului loan Rusul 389 U 

Bucură-te, că deşi turcii au râs de tine, ai simțit 
binecuvântarea cerească; 

Bucură-te, că stăpânul tău, întorcându-se acasă, a 
început să te cinstească; 

Bucură-te, că până şi cei întunecaţi la minte au 
priceput sfinţenia ta; 

Bucură-te, că la înmormântarea ta au venit chiar 
şi musulmani şi armeni; 

Bucură-te, că, din rânduiala cerească, acea far- 
furie este şi astăzi semn al minunii săvârşite de tine; 

Bucură-te, că după multe veacuri arătându-te 
femeii la care se afla farfuria i-ai cerut să o aducă 
la biserică; 

Bucură-te, că cei care cereau semne şi minuni au 
primit cu prisosinţă; 

Bucură-te, că te-ai asemănat proorocilor din 
Legea cea veche; 

Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirile şi izgo- 
neşti lupii de la turma cea cuvântătoare; 

Bucură-te, că pe toţi i-ai copleşit prin virtuțile şi 
minunile tale; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 4: 
d ID) Ju a ținut Dumnezeu lumina ascunsă sub 
|? obroc, ci a rânduit ca moaştele tale întregi 
E şi binemirositoare să fie primite de credin- 


Pravila monahală 


cioşi ca o pecete a binecuvântării tale. Pentru care şi 
noi bucurându-ne cu cei care s-au atins de ele, Îi 
cântăm Celui Care dă adevărata viaţă celor care cred 
în EI: Aliluia! 


Icos 4: 
N > egeaba a încercat vrăjmaşul mântuirii, 
€ 3 diavolul, să nimicească prin foc moaştele 
= tale, căci trupul tău s-a mişcat în mijlocul 
flăcărilor ca şi cum nu ar fi cunoscut moartea. Turcii 
care au văzut aceasta s-au înfricoşat şi au fugit, 
lăsând în urmă odoarele bisericii pe care voiau să le 
fure, iar creştinii s-au umplut de mirare, cântând ţie: 
Bucură-te, nou Ilie prin râvna către cele cereşti; 
Bucură-te, că la fel ca acela te-ai lăsat mistuit de 
dragostea sfântă; 
Bucură-te, că nu îmbrăcămintea, ci trupul tău 
ne-ai lăsat nouă ca acoperământ; 
Bucură-te, că deasupra mormântului tău a 
strălucit o lumină cerească; 
Bucură-te, că găsind moaştele tale, credincioşii 
au tresăltat cu duhul; 
Bucură-te, că toți cei care le sărută iau 
binecuvântare; 
Bucură-te, că închinându-se, găsesc scăpare din 
frământările lor; 
Bucură-te, că ele sunt mărturie că Domnul pe Care 
L-ai slujit este Adevăratul Dumnezeu; 


PSI 


Bucură-te, că El a dat viaţă moaştelor tale când 
au fost aruncate în foc; 

Bucură-te, că trupul tău s-a mişcat în mijlocul 
flăcărilor; 

Bucură-te, că a rămas nevătămat, arătând sfin- 
tenia ta; 

Bucură-te, că a fost adus în Grecia, pentru a fi 
martor al minunilor tale; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac i 
ine ştie mulţimea minunilor tale? Cine 
EEJ} cunoaste câtă mulțime de oameni ai ajutat 
€ spre slava Dumnezeului părinților noştri? 
Doar o mică parte din lucrările tale aflând noi, Îi 
mulțumim Celui Care te-a proslăvit între cei iubiți ai 
Săi şi Îi cântăm: Aliluia! 


Icos J: 

Ù 1% j ou doctor fără de arginți fiind, urmând 
2NR Doctorului sufletelor şi al trupurilor, nu ai 
SN pregetat să sari în ajutorul bolnavilor care 

te-au chemat cu credinţă, ci le-ai adus grabnică 
tămăduire. lar noi, auzind acestea, te lăudăm aşa: 
Bucură-te, împreună cu Cosma şi Damian, cu 

Chir şi loan; 

Bucură-te, cu toți doctorii fără de plată; 


Pravila monahală 


Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul ai adus 
izbăvire din dureri; 

Bucură-te, vistierie nesfârşită de tămăduiri; 

Bucură-te, că celui paralitic de zece ani i-ai 
vindecat picioarele; 

Bucură-te, că el nu a şovăit a merge la biserica ta 
să îți mulțumească; 

Bucură-te, că prin mir ai dat sănătate unei 
femei bolnave; 

Bucură-te, de laudele celor cinci copii ai ei; 

Bucură-te, că asculţi rugăciunile copiilor pentru 
părinţii lor; 

Bucură-te, că Atanasia a adus bărbatului ei 
aghiasmă şi ulei din candela ta; 

Bucură-te, că ungându-se cu credinţă, acestuia i 
s-a tămăduit pieptul; 

Bucură-te, alinătorul durerilor celor în suferinţă; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 6: 
IN => n bolnav din Atena a refuzat să primească 
doctorului, temându-se că îşi va 
pierde viața, dar tu te-ai arătat în vis 
nepoatei sale, îndemnând-o să-l trimită la acela 
pentru tămăduire. Auzind că nu i se va întâmpla 
nimic rău şi că vei ține chiar tu mâna celui care îl va 


opera, el a primit cu încredere sfatul tău şi a aflat 


Acatistul Sfântului loan Rusul 393 | 


tămăduirea, pentru care a cântat Domnului cu 
mulțumire: Aliluia! 


Je COS 6: 


<J indecând prin harul lui Dumnezeu boli de 
Y y nevindecat, deşi nu ai învățat de la oameni 
CAWOD) meşteşugul doctoricesc, te-ai arătat mai 


iscusit decât cei care şi l-au însuşit pe acesta prin 
ştiinţa lumească. lar cei care cunosc puterea 
ajutorului tău îţi cântă: 
Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de sănătate 
izvorâtor; 
Bucură-te, că vii în sprijinul celor neputincioşi pe 
care îi bântuie deznădejdea; 
Bucură-te, cel care prin suferinţele tale ai primit 
darul de a alina suferințele celor aflaţi în nevoi; 
Bucură-te, că ai îndepărtat cheagurile de sânge 
din capul Vasulei; 
Bucură-te, că unui copil i-ai tămăduit picioarele 
paralizate; 
Bucură-te, că mama căreia i-ai vindecat copiii a 
venit să îți mulțumească; 
Bucură-te, cel care vindeci copiii încercaţi de boală; 
Bucură-te, că părinţii lor aleargă la tine cu 
nădejde; 
Bucură-te, că unei bătrâne gârbove i-ai îndrep- 
tat spatele; 
Bucură-te, că în chip de doctor te-ai arătat unui 


Pravila monahală 


medic necredincios; 
Bucură-te, că vindecându-se de cancer, acesta a 
crezut în Dumnezeu; 
Bucură-te, că ai izbăvit de o veche suferință pe 
preotul care slujea în biserica ta; 
Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 
Condac Z 
K D finte loane, mă urăşti?”, a întrebat cuprinsă 
i bý de deznădejde Arhondula, părându-i-se 
p A că rugăciunile ei pentru a avea urmaşi nu 
au avut nici un folos. Tu însă i-ai apărut nu după 
multă vreme şi i-ai spus că sfinții nu urăsc pe nimeni 
şi că voia Domnului era ca să se bucure de copii abia 
după doi ani. lar ea, după ce a văzut împlinirea 
cuvintelor tale, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 


Icos Z 

N >, e multe ori am crezut că rugăciunile noastre 
€ la sunt zadarnice, că din pricina păcatelor 

= noastre Faţa Domnului S-a întors de la noi 
şi că ne aşteaptă pierzania, dar, la vremea cuvenită, 
El a plinit toate cererile noastre cele bune. Sfinte 
Ioane, ajută-ne să simţim în toate zilele vieţii noastre 
ocrotirea cerească, ca să îţi putem cânta: 

Bucură-te, reazem al celor împovăraţi de greu- 

tăţile vieţii; 
Bucură-te, că auzi suspinele şi ştergi lacrimile 


n) Acatistul Sfântului loan Rusul 395 U 
) oamenilor; 

Bucură-te, cel care nu te-ai mâniat pe Arhondula 
care a cârtit împotriva ta; 

Bucură-te, cel care i-ai spus că sfinţii nu urăsc 
pe nimeni; 

Bucură-te, că deznădejdea care o bântuia i-ai 
schimbat-o în nădejde; 
i Bucură-te, că la vremea rânduită de Domnul, ea 
s-a învrednicit să aibă copii; 

Bucură-te, că pentru răbdarea ei a fost răsplătită 
nu doar cu un copil, ci cu mai mulți; 

Bucură-te, că ne-ai întărit evlavia faţă de cei ® 
proslăviţi de Dumnezeu; 4 

Bucură-te, podoabă cerească ce nu cruţi osteneala y% 
pentru a-i sprijini pe oameni; 

Bucură-te, folositorul cel prea cald al credincio- 
şilor care cred minunilor tale; 

Bucură-te, că familia ta este Biserica Mân- 
tuitorului; 

Bucură-te, că celor care nu fug de greutăţile vieţii 
le dai curajul să iasă întăriţi din ele; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 8: 
4 a o fiară urla Caterina, când era chinuită de 
J diavol, înspăimântându-i pe cei care o 
< vedeau, dar a alergat fără să se îndoiască la 


) 396 Pravila monahală 

ajutorul tău şi apărându-i în vis i-ai vestit izbăvirea. 
Şi noi cădem, Sfinte loane, înaintea ta, rugându-te să 
îi eliberezi pe toţi cei care sunt robiţi de îngerii căzuţi, 
ca să cânte împreună cu noi Celui Care a înfrânt 
puterile întunericului: Aliluia! 


Icos 8: 
4 azi înaintea Tronului Dumnezeirii, Sfinte 
(35) toane şi mijloceşte pentru toţi cei care 
Z suntem ispitiţi de vrăjmaşul diavol, ca să 
a ajutor în lupta duhovnicească şi să dobândim 
tărie în credinţă noi, cei care te lăudăm: 
Bucură-te, că ai gonit pe diavolul care o chinuia 
pe Caterina; 
Bucură-te, că după aceasta mulţi demonizaţi au 
fost aduşi la racla ta; 
Bucură-te, purtătorule de Duh Sfânt care ai 
mijlocit tămăduirea lor; 
Bucură-te, că prin lacrimi şi nevoinţe i-ai înfrico- 
şat pe diavoli; 
Bucură-te, căderea  nelegiuiţilor vrăjmaşi şi 
ridicarea celor care luptă cu aceştia; 
Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele; 
Bucură-te, că pe cei care suferă de tulburările 
minţii îi izbăveşti; 
Bucură-te, cel care având harisma deosebirii vezi 
lucrarea diavolului; 
Bucură-te, că ne povăţuieşti cum să scăpăm din 


n) Acatistul Sfântului loan Rusul 397 U 
} cursele lui viclene; 

Bucură-te, că şi în vremurile de pe urmă vei fi 
călăuză pentru credincioşi; 

Bucură-te, că împreună cu tot soborul sfinţilor vei 
veghea asupra lor; 

Bucură-te, cel care prin suportarea prigonirii ai 
ajuns pavăză pentru creştinii prigoniţi; 

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 9: 
o ù recum s-a întors fiul cel risipitor la tatăl 
AS ? său, aşa şi tânărul Tanasis, care după multe 
E? răutăţi a ajuns să îşi lovească mama, prin 
tainica ta mijlocire s-a întors cuprins de pocăință 
înapoi la dragostea cea firească, şi a cântat 
Dumnezeului îndurărilor: Aliluia! 


Icos 9: 

y ulti sunt cei care apucă pe drumuri greşite, 
YA ) iar rudele lor sunt cuprinse de jale. Vino şi 
2 întoarce-i la slujirea lui Hristos pe cei care 

au căzut în păcat, fiind prinşi în cursele vrăjmaşilor 

şi biruiţi de patimile ucigătoare de suflet, ca să îţi 
cânte alături de noi: 
Bucură-te, rudă duhovnicească a Sfântului Stelian; 
Bucură-te, cel care ocrotitor al tinerilor fiind, te 


întristezi de căderile lor; 


Pravila monahală 

Bucură-te, mângâiere preadulce pentru părinţii 
fiilor risipitori; 

Bucură-te, că mama lui Tanasis şi-a văzut dorinţa 
împlinită; 

Bucură-te, că văzându-şi fiul acasă, s-a bucurat 
împreună cu cetele îngereşti; 

Bucură-te, că te îngrijeşti ca cei care s-au pocăit să 
nu se întoarcă la cele rele; 

Bucură-te, că îi linişteşti pe cei care suferă amar 
pentru căderile celor apropiaţi lor; 

Bucură-te, că dai nădejde în mila Celui Care a 
venit pentru cei păcătoşi; N 

Bucură-te, că nici o cădere nu poate stăvili < 
rânduiala lui Dumnezeu; y 

Bucură-te, cel care ne înveți să urâm păcatul, fără 
a-i judeca pe cei care cad în el; 

Bucură-te, cel care ne ajuţi să ne vindecăm de 
slăbiciunile noastre ascunse; 

Bucură-te, că ne îndemni să ne rugăm unii 
pentru alţii; 

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 10: 
N $ eşi văduva care fusese lipsită de casă nu 


Ng 


ti-a cerut niciodată ajutorul, plângerea ei a 
Z? ajuns şi la urechile tale, iar tu nu ai şovăit 
să o linişteşti, încurajând-o să se ducă la judecată 


Acatistul Sfântului loan Rusul 399 | 


pentru a dobândi ce i se cuvenea. Ştiind că mijlocirea 
ta este mai tare decât cerbicia judecătorilor iubitori 
de arginţi, te chemăm şi noi în ajutorul celor 
nedreptăţiţi, al celor care Îi cântă Dreptului 
Judecător: Aliluia! 


Icos 10: 
CA rzătoare fiind dragostea ta pentru oameni, 
nu numai pe cei care au auzit de numele 
ap K tău îi ajuţi, ci şi pe mulți dintre cei greu 
încercaţi de nevoi. Să nu rămână departe de mila ta 
cei pe care îi poţi ajuta, ca văzând puterea ta să îţi 
cânte, împreună cu noi: 
Bucură-te, că ai ajutat-o pe văduva pe care rudele 
voiau să o înşele; 
Bucură-te, că ai aşezat-o în casa care i-a rămas 
moştenire; 
Bucură-te, că s-au ruşinat cei care cugetau 
vicleşuguri cu neruşinare; 
Bucură-te, că ai sărit în ajutorul celei rămase fără 
ajutor de la oameni; 
Bucură-te, că pe mulţi alţii i-ai izbăvit din 
cursele vrăjmaşilor; 
Bucură-te, că trăieşti fericirea celor însetaţi de 
dreptate; 
Bucură-te, prigonitorule al celor care prigonesc; 
Bucură-te, luptător destoinic împotriva înşelăto- 
riei, furtişagului şi nedreptăţii; 


Pravila monahală 


Bucură-te, cel care răstorni urzelile judecătorilor 
nevrednici; 

Bucură-te, că eşti iscusit judecător şi nu te pot 
înşela cei care ţi se roagă cu făţărnicie; 

Bucură-te, balanţă a Dreptului Judecător, spre 
care alergăm în necazuri; 

Bucură-te, cel care îi îmbraci pe cei săraci şi îi 
hrăneşti pe cei flămânzi; 

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 

Condac 4i: 
N > e multe ori uităm să îi prăznuim pe cei de 
€ la care lumea nu a fost vrednică, pe sfinţii care 
= au strălucit printr-o vieţuire aleasă lumi- 

nând pământul. Tu, dar, Sfinte loane, te bucuri 
împreună cu ei când cinstim pomenirea voastră şi 
pentru că v-a rânduit ca apărători ai noştri Îi 
mulțumim Domnului prin cântarea: Aliluia! 


Icos 11: 
CAS şa sunt uitaţi prietenii?”, l-ai întrebat pe 
bătrânul Nicolae care nu şi-a adus aminte 
„AV g că este praznicul tău, iar el, auzind blânda 
ta mustrare, a lăsat toate ca să vină şi să se închine 
ţie şi să-ţi cânte împreună cu cei care te iubesc ca pe 
un ocrotitor al lor: 


Bucură-te, că prin pomenirea ta poţi ajuta credin- 
cioşilor; 


Bucură-te, că prin tine ni s-a arătat că sfinţii nu 
trec cu vederea prăznuirea lor; 

Bucură-te, că prin aceasta am fost îndemnați să-i 
cinstim cu şi mai multă evlavie; 

Bucură-te, că nu te-ai sfiit să-l mustri fără de 
răutate pe bătrânul Nicolae; 

Bucură-te, că auzindu-te el, a venit grabnic la 
moaştele tale; 

Bucură-te, că s-au înălţat către tine rugăciunile 
sale smerite; 

Bucură-te, cel care aştepţi să avem şi noi credinţă 
curată ca a sa; 

Bucură-te, că nu te îndepărtezi nici de cei care nu 
ştiu să se roage ţie; 

Bucură-te, prietenul celor care vor să le fii aproape; 
Bucură-te, cel care nevăzut călătoreşti alături de ei 
pe marea vieţii; 

Bucură-te, că ne chemi să cinstim şi noi cum se 
cuvine pomenirea ta; 

Bucură-te, că le dai credincioşilor cele de trebu- 
ință pentru a veni la biserica ta; 

Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac 12 
O ju vom uita, Sfinte loane, mulţimea minu- 
è nilor tale prin care a strălucit puterea 
DN  Adevăratului tău Sopa Ajută-ne ca până 


Pravila monahală 
la sfârşitul vieţii noastre să rămânem fii credincioşi 
ai Sfintei Biserici, ca să nu încetăm a o lăuda: 
Aliluia! 


Icos 12 
K D lavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă lui 
% a Dumnezeu pentru mulțimea de sfinți care 
Aau crescut în Biserica Sa, unde a înflorit şi 
Sfântul Ioan Rusul! Nespusă este tresăltarea inimilor 
noastre când îți aducem cântări de laudă, Sfinte 
Ioane, făcătorule de minuni: 
Bucură-te, icoană zugrăvită de Împăratul Ceresc 
spre întărirea credincioşilor; 
Bucură-te, temei de împăcare al celor biruiți de 
mânie şi răutate; 
Bucură-te, bucurie a celor care află de minu- 
nile tale; 
Bucură-te, dar dumnezeiesc în vieţile noastre 
greu încercate de felurite necazuri; 
Bucură-te, cel care cu negrăită dulceaţă îi 
îndreptezi pe cei nepricepuţi; 
Bucură-te, dascălul şi îndrumătorul nostru pe 
calea virtuţii; 
Bucură-te, îndreptătorul celor fără de socoteală; 
Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor care te 
cheamă în primejdii; 
Bucură-te, cel care nu ai cruțat osteneala pentru a 
face bunătate; 


P) Acatistul Sfântului loan Rusul 403 U 
Bucură-te, că ne dai ajutor cu îmbelşugare în 
toată vremea; 
Bucură-te, că ne arăţi nouă milele lui Dumnezeu; 
Bucură-te, şi pregăteşte-ne să ne bucurăm 
împreună cu tine în Rai; 
Bucură-te, Sfinte loane, alesule mărturisitor al lui 
Hristos! 


Condac Ja 
O] Sfinte Ioane, vlăstar al Rusiei şi făclie a 
w 


Bisericii lui Hristos, primeşte acum puțina 
“ noastră rugăciune şi nu ne lăsa fără 
răspuns. Deşi nu avem credința celor care au cerut » 
ajutorul tău şi l-au primit cu îndestulare, credem că | 
ne poţi ajuta şi pe noi, ca să slăvim cu mulţumire 
Numele lui Dumnezeu prin laude şi cântări: Aliluia! 


Aces Condac se citeşte de trei ori. După aceasta se zice iarăşi Le cosul 1. Apoi se 

citeste: U 

Rugăciune către Sfântul Toan Kusul ' 

S) , Sfinte loane, întru tot lăudate şi de minuni 
W) 


făcătorule, primeşte această umilă rugă- 
/ ciune de la noi, nevrednicii tăi robi, căci 
către tine ca la un grabnic folositor alergăm noi, 
chemându-te cu evlavie: vino, Sfinte Ioane, şi vezi 
rănile şi durerile noastre. la aminte la suspinele 
noastre, că ştim, Sfinte al lui Dumnezeu, că deşi ai 
pătimit greu pentru dragostea lui Hristos, prin 


') 404 Pravila monahală 


viețuirea ta ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă 
ne-am încredinţat că, şi după mutarea ta la viața cea 
veşnică, cine a năzuit la ajutorul tău şi ți s-a rugat cu 
credință nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat şi 
tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine s-a rugat ție şi nu 
l-ai auzit? Minunile şi ajutorul tău, Sfinte Ioane, 
ne-au făcut şi pe noi, păcătoşii, să alergăm la ajutorul 
tău. Am auzit de minunea pe care ai făcut-o 
trimițând prin rugăciune o farfurie de mâncare din 
Procopie până la Mecca. Am aflat de vindecările tale 
minunate, de mulțimea de bolnavi care au aflat 
izbăvire din suferințele lor. Credem că Dumnezeu 
te-a proslăvit prin minuni fără de număr. Oare pe noi 
ne vei lăsa fără ajutor? Să nu fim noi lepădaţi de la 
dragostea ta, Sfinte loane, chiar dacă vieţile noastre 
sunt pline de fărădelegi. Aducându-ne aminte de 
mijlocirile tale binecuvântate, credem că tu acelaşi 
eşti, Sfinte loane, astăzi ca şi atunci şi că nimeni 
dintre cei care se roagă ţie nu rămâne fără ajutor. 
Pentru aceea şi noi, fiind în necazuri şi în pagube, 
alergăm la tine cu credinţă şi lacrimi, îngenunchind, 
şi ne rugăm ţie, Sfinte loane, să te rogi pentru noi lui 
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui Care n-a trecut cu 
vederea rugăciunea ta cea jertfelnică, ci te-a ascultat 
şi te-a întărit şi te-a primit în cereştile lăcaşuri. Pe 
Acesta roagă-L să depărteze de la noi dreapta Sa 
mânie, să apere oraşele, satele şi toată ţara noastră 


P) Acatistul Sfântului loan Rusul 405 U 
de secetă, de foamete, de furtuni năprasnice, de 
cutremur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de 
năvălirea asupra noastră a altor neamuri şi de 
războiul cel dintre noi. Mijloceşte, Sfinte loane, creşti- 
nilor râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de 
grijă pentru mântuire, înţelepciune în purtare şi 
învăţătură, cucernicie şi tărie în ispite; tuturor 
cârmuitorilor purtare de grijă faţă de supuşi, iar 
supuşilor, îndeplinirea cu sârguinţă a tuturor 
îndatoririlor lor, ca astfel, în pace şi cu cucernicie să 
petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de 
împărtăşirea bunătăţilor celor veşnice în Împărăţia N 
Mântuitorului nostru lisus Hristos, Căruia I se cuvine < 
cinste şi închinăciune, împreună cu Tatăl Cel fără de y 
început şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în 
vecii vecilor. Amin. 


Rugăciune care se citeste la vreme de boală 

à 5 ucurându-mă de dumnezeiasca mărire la 
Y care te-ai înălțat, o, Sfinte Ioane, îndrăz- 

$ "2 nesc să alerg la ajutorul tău pentru tămă- 
duire. Ştiu, părinte, că încercările vin din rânduiala 
lui Dumnezeu. Ştiu că prin boala trupului sufletul se 
curăţeşte şi că răbdarea este răsplătită de Dumnezeu. 
Dar de multe ori norii negri ai deznădejdii îmi 
tulbură mintea şi mă depărtează de rugăciune. De 
aceea, dar, o, Sfinte, găsesc alinare în cugetarea la 
vindecările tale minunate. Tu ai tămăduit mulțimea 


') 406 Pravila monahală 


spatele bătrânei gârbove, tu ai dat sănătate femeii 
bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe 
bătrânul Atanasie care s-a uns cu untdelemn din 
candela ta. Tu ai îndepărtat cheagurile de sânge din 
capul Vasulei şi l-ai tămăduit pe doctorul necre- 
dincios. Ştiind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte 
loane, ia viaţa mea în mâinile tale şi mijloceşte 
precum ştii mântuirea mea. Dacă voia Domnului este 
să duc cu răbdare crucea bolii, dă-mi putere şi ajută- 
mă să nu cârtesc din cauza neputinţelor. Dar dacă 
Bunul Dumnezeu Se va milostivi de mine pentru 
rugăciunile tale, atunci să mă tămăduieşti fără 
şovăială, noule doctor fără de arginţi, ca văzând 
aceasta să-ţi mulțumesc ţie şi să-L laud în vecii 
vecilor pe Doctorul sufletelor şi al trupurilor, prin 
cântarea: Aliluia! 


După aceasta se zice iarăşi Condacul 1. Apoi rostim: 

` uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
(E) Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea 
= fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 
nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


de copii spre bucuria părinţilor lor. Tu ai îndreptat 


IP ei 0 e eee e eee eee, er, ez, 03 


Acatistul Sfântului loan Rusul 407 } 
À Preotul rosteste ecleniile şi face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: i 
Į y 
? Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, 

Y Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, % 
| miluiește-ne pe noi. Amin. f 
í ) 
i y 
À A 
i ij 
A fd 
y 1 
N (A 
y y 
A i 
y 1 
î) f 
9 1 
A) A 
y 1 
N) 1 
y, ij 

Q CO 
A A 
y j 
í N 
y 1 
2 > 
í i 
Y y 
2 (> 
i 
i i 

X 6 
í i 
y y 
( N 
0 i 
í N 
Į 1 
+ > 
A i 
i i 

Q 
i ) 
i i 

SNA NXE A A ANA NA SS SA ANA L) 


i 
XI 


$er 0 er. 0 er 0 ez 


ÎCATISTUL SEIRTEI 
ÎL CSRIȚE KOMAIDA 


După începutul obişnuit (pag. 284-289 ), 


CONDACELE ȘI ICOASELE 


Condac 1 F 


È 


CE 0, CE 0, CES 
Ý 


g ulte flori a odrăslit dreapta credință și 
W toate de taină, dar ca Tomaida, nevasta 


AN 


DENE X 


cea întocmai cu monahiile, Pa 
cea Pa tânără a fecioriei, păstrătoarea de aur 


YNE EŠ 
AXAR XE DNNE NXE INE II NXE 0, CI NXE NE m.. 
4 / 


Y Y ¥ 


curăţit a întregii înţelepciuni, pomul sub care ne 
răcorim cei aprinşi de arşița desfrânării, baia în care 
sângele muceniţei ne spală pe toţi înainte de a merge 
la Nunta Mielului, nu poţi afla. Pentru aceea să 
cântăm plini de nădejde şi iubire dumnezeiască: 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul întregii 
înţelepciuni creştineşti! 


Icos În 
=) giptul, ţara pedepsiţilor, dar şi a celor izbă- 
Q din gheara satanei, pustiul cel roditor 
de viață sfântă, a crescut în Alexandria 
trupul tău de taină, hotar și piatră de poticnire 
pentru tot necredinciosul și groapă fără de fund spre 
pierzarea duhurilor desfrânării: 
Bucură-te, copilă a unor dreptcredincioşi creştini 
alexandrini; 
Bucură-te, ascunzătoare a chipului de mucenicie; 
Bucură-te, polată a minților îndumnezeite; 
Bucură-te, floare din care ne vom hrăni tainic noi, 
albinele următoare lui Hristos; 
Bucură-te, că inima ta a rămas Biserică nepri- 
hănită a chipului Mântuitorului; 
Bucură-te, că însoțindu-te cu bărbat, ai rămas 
neatinsă de stricăciunea patimii desfrânării; 
Bucură-te, lumină din Lumina Hristos; 
Bucură-te, strălucire fără de umbră sau schimbare; 
Bucură-te, candelă plină de untdelemnul porun- 


Acatistul Sfintei 'Muceniţe Tomaida 409 Í 


') 410 Pravila monahală 


cilor lui Dumnezeu; 

Bucură-te, corăbioară în care aflăm salvare cei 
înecaţi în oceanul păcatelor; 

Bucură-te, tămăduitoarea celor pe care lepra 
desfrânării i-a lăsat fără de chipul cel adevărat; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă  Tomaida, vasul 


întregii înţelepciuni creștineşti! 

T ine este această făptură de taină, nevastă 
E) feciorelnică, încinsă cu adevărul, îmbrăcată 
= fiind cu platoşa dreptăţii, propovăduitoarea 
Evangheliei păcii chiar în faţa hâdă a morţii, cu 
pavăza credinţei acoperită, având coiful mântuirii pe 
cap şi cu sabia Duhului zdrobind veșnic stăpânirea 
celui rău, pentru care cetele îngereşti, împreună cu 
ale sfinţilor cântă Sfintei Treimi: Aliluia! 


Condac 2: 


Icos 2 

= uget feciorelnic neîntinat, suflet de înger, 
OR arvunită poruncilor dumnezeieşti, 
< în trup de femeie te-ai păstrat, Sfântă 
Tomaida, pentru a fi nouă, celor bântuiţi de negurile 
desfrânării, călăuză spre ispășire şi cale de mântuire: 

Bucură-te, că ai cunoscut Taina Cununiei; 
Bucură-te, că soţului i-ai fost credincioasă până 


la moarte; 
Bucură-te, că ai înțeles pe deplin menirea femeii 


A Sa = Lac 
AXA NA 


creştine; 
Bucură-te, că toate cele lumești, ca monahiilor, 
îţi păreau străine; 

Bucură-te, că ochii tăi lăuntrici au fost feriţi de 
apele înșelătoare ale plăcerilor trupeşti; 

Bucură-te, că spurcăciunile poftelor diavolești cu 
puritatea copilărească le pierdeai; 

Bucură-te, că toate provocările desfrânatului tău 
socru în nimic le-ai prefăcut; 

Bucură-te, că ai slujit Luminii Hristos; 

Bucură-te, cea care nu ţi-ai întinat Sfântul Botez; 
Bucură-te, apărătoarea familiilor creştine și a celor 
doritori de curăţie; 

Bucură-te, stea călăuzitoare spre rai; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă  Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 


Condac 3: 
CAD pândit şarpele pierzării omenești și sufle- 
tul tău, dar fructul oprit întins și ţie spre 
AW i mancare i-a fost pieirea, căci ai urmat 


Domnului tău Hristos pe Cruce și în moarte, biruind 
astfel moartea spre cântarea cea veșnică: Aliluia! 


Icos á 
> oar cel învechit în blestemăţii și rele nu intră 
€ la pe Uşa Hristos, ci trece furiș peste hotarele 
= stabilite de Domnul ca apărare a vieţii 


Pravila monahală 


creştinești, dar te-a aflat pe tine ca pe o oaste 
întreagă de pază a ascultării, curăţiei, iubirii neîn- 
tinate -— Căii, Adevărului şi Vieţii — celei dorite de 
toți cei cu mintea întreagă: 

Bucură-te, cea asemeni marilor bărbaţi ai 
Preasfintei Treimi; 

Bucură-te, gingășie mai tare decât toate săbiile 
lumii; 

Bucură-te, trup de carne în care, neștiut şi neîn- 
teles pentru mulţi, nu s-a strecurat putrejunea 
păcatelor; 

Bucură-te, ţară în care își află scăparea cei 
urmăriţi de patimile trupești; 

Bucură-te, că despicându-ţi-se trupul de spur- 
catul tău socru, s-a deschis nouă ţara făgădu- 
inţei nepătimirii; 

Bucură-te, că rănile tale de moarte ne aduc nouă, 
celor morți după plăceri trupeşti, vindecarea de 
demonul desfrânării; 

Bucură-te, că nu te-ai temut de groaznica moarte 
prin sabie; 

Bucură-te, că de Domnul și de înţelepciunea 
judecăților Lui ţi-a fost frică; 

Bucură-te, că cele șapte păcate de moarte cu rănile 
de moarte, făcute ţie, le-ai prăvălit în iad; 

Bucură-te, iubire ce ai biruit patima; 

Bucură-te, tinereţe fără urâciuni şi viaţă fără de 


Acatistul Sfintei 'Muceniţe Tomaida 413 | 


moarte; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă  Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creştinești! 


Condac 4: 

`Ñ ugetare de egumenă hotărâtă în fapte vi- 
tejeşti, asemenea oștilor îngerești, veghe 
< neadormită, pustnicească abţinere de la 
Pee vieţii, blândeţe şi bunătate de măicuţă, 
tu, copilă de cincisprezece ani, Sfântă Tomaida, în 
inimă ai păstrat şi păzit, pentru care veșnic vei auzi 
și vei cânta în cer și pe pământ: Aliluia! 


Icos 4: 
Q 8 nsuşi Hristos văzându-ți vitejia, înțelep- 
A ciunea şi hotărârea, te-a ales să-l urmezi 
printre spinii înfricoşători ai chinurilor, ca 
biruitoare ieşind din încercările de moarte, să ne poţi 
tămădui şi pe noi: 
Bucură-te, cea aleasă dintre femei drept mireasă; 
Bucură-te, asemenea mărgăritarului din țarină; 
Bucură-te, nevastă nestricată de împreunare; 
Bucură-te, că Însuși Hristos te-a cumpărat; 
Bucură-te, că ai fost mai tare decât orice diamant; 
Bucură-te, că Domnul a văzut în tine pe cea 
căutată să pecetluiască închisorile desfrâului; 
Bucură-te, vistierie a tainelor Sale; 
Bucură-te, că a lui Hristos Împărăţie ai dobândit; 


y) 414 Pravila monahală 


Bucură-te, că de bunătate şi blândeţe nu te-ai 
despărţit; 
Bucură-te, foc care arzi patimile şi poftele 
diavoleşti; 


Bucură-te, că şi de viața cea trecătoare te-ai 
lepădat pentru viaţa cea veșnică; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creştineşti! 


Condac 3 
N KO i spurcăciunea doreşte pierderea 
? noastră, dar harul dobândit de creştini prin 
DN sfintele Taine are și putere și înţelepciune 
ce biruiesc firea noastră păcătoasă, trecându-ne în 
chip neştiut hotarul de spaimă înapoi la rai, desă- 


vârşit cântând: Aliluia! 
AÑ ât de mult ţi-ai iubit bărbatul binecuvântat 

ție de Dumnezeu, întru slava şi slujirea 
= Stăpânului ceresc, dacă ai fost gata să aperi 
Taina Cununiei şi a desăvârşitei iubiri din Sfintele 
Taine cu chiar viaţa ta de copilă: 

Bucură-te, asemenea tuturor muceniţelor; 

Bucură-te, pildă bună pentru toate femeile 

căsătorite; 
Bucură-te, stea călăuzitoare și tuturor fecioarelor; 
Bucură-te, că spaima de moarte nu te-a întunecat; 


Je COS 2: 


Bucură-te, că moartea o ai rușinat; 
Bucură-te, drum nou săpat în carne și sânge; 
Bucură-te, că puterea Duhului ai dovedit; 
„Bucură-te, fiică a Evei spălată de păcate; 
Bucură-te, raiule recâștigat; 
Bucură-te, noule Ierusalim creştinesc; 
Bucură-te, dar făcut altar Sfintei Treimi; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 


Condo 6: 

CAS fi monah înseamnă a-L iubi pe Hristos pe < 
Cruce, a fi monah înseamnă a iubi desă- y 

S% vârşit şi curat, a fi monah lepădarea de 
toate ale lumii plăceri şi bucurii cere, a fi monah 
presupune ascultarea cea peste fire a poruncilor ce 
ucid trupul păcatului în care omul a căzut. A fi 
monahie în cuget ai ales şi tu, Sfântă Muceniţă 


Tomaida, şi de aceea vei cânta nesfârşit şi fără 
prihană dumnezeiescul: Aliluia! 


Icos 6: 
4 uviosul Părinte Daniil Schiteanul a înțeles 
(33) intreaga ta înţelepciune ce te-a făcut să 
alegi moartea cea roditoare de viaţă şi 
astfel, nefiind monahie cu rânduiala, monahie te-ai 
arătat în cuget și cu fapta cea bună: 
Bucură-te, că ai împreunat însoţirea cu curăţia; 


Pravila monahală 


Bucură-te, nevastă trecută în rândul fecioarelor; 
? Bucură-te, că ivirea morţii năprasnice nu te-a 
făcut să-L uiţi pe Hristos; 

Bucură-te, că în două ai suferit a te tăia desfrâ- 
natul, pentru a-i putea uni cu Hristos pe toţi cei 
despicaţi de desfrânare; 

! Bucură-te, cea numită cuvioasă chiar de către 
i cuvioşii Sfintei Mănăstiri Octodecat; 

Bucură-te, chemarea de taină a cuvioșiei; 

Bucură-te, mintea cu lumină cerească; 

Bucură-te, inimă plină de duhul dumnezeiesc; 

Bucură-te, priceperea peste rânduielile lumii; N 

Bucură-te, înțelegerea ce copleșeşte firea; $ 

Bucură-te, întocmai cu Cuvioasa Maria Egiptean- y% 
ca, Mucenicul Ioan Valahul, Sfântul Moise Ungurul 
şi Xenia cea înțeleaptă; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul 
întregii înțelepciuni creştinești! 


Condac Z 

L e cinstim după cuviință cu lacrimi şi bucu- 
rie, dar înțelegerea vieții tale ne este peste 
putință. Căci frământarea așternutului 
pierde strălucirea întregii înțelepciuni, dar tu ai unit 
cele contrare prin adumbrirea harului și mirul 
sângelui tău, arătând lumii că cine în Hristos se 

îmbracă poate cânta Lui: Aliluia! 


Acatistul Sfintei Muceniţe Tomaida 417 | 
Icos A 
ZA) ecioară în naştere doar Maica lui Dumne- 
$⁄ zeu s-a păstrat, iar tu ai urmat-o în cuget, 
& neprihănită rămânând prin înţelegerea de 
taină a rostului vieţii creştineşti: 
Bucură-te, chipul de rai al Evei; 
Bucură-te, chip al cuvioşiei; 
Bucură-te, pildă a pocăinţei femeii adultere; 
Bucură-te, pildă desfrânaţilor spre pocăință; 
Bucură-te, că toți împătimiţii chemându-te, se 
tămăduiesc; 
Bucură-te, a pământului prefacere cerească; 
Bucură-te, jertfă de sânge a coastei lui Adam; 
Bucură-te, unire a celor de jos cu cele de sus; 
Bucură-te, cea slabă din fire, dobândire a celor 
veșnice prin alegere; 
Bucură-te, adăpost al tuturor familiilor încercate 
de patimi; 
Bucură-te, unire a bărbatului cu femeia în desă- 
vârşită curăţie; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 


Condac 8: 
CAS făcut Dumnezeu om după chipul şi 
asemănarea Sa, dar neascultarea şi duhul 
AW K desfrânării l-a scos pe acesta din rai, iar 
prin Întruparea şi Răstignirea Cuvântului lui 


') 418 Pravila monahală 


Dumnezeu, făptura de lut şi carne a dobândit iarăşi 
Duhul Sfânt și putinţa de a încăpea întreagă și curată 
în slava lui Dumnezeu Tatăl: Aliluia! 


Icos 8: 

CAD cum raza soarelui nu-și modifică cu 
nimic natura, trecând prin foc şi prin apă, 
SAP g aşa şi tu, mireasă a lui Dumnezeu ai rămas 
cu cugetul, femeie fiind cu trupul, o, minunile Tale, 
Hristoase, o, bunătatea Ta, o, iubirea Ta de oameni 
cea neînțeleasă decât de întreaga înțelepciune 

creştinească: 

Bucură-te, muceniţă, că toate ţi-au fost îngăduite, 
dar nu ai fost stăpânită decât de iubirea lui Hristos; 

Bucură-te, că trupul nu pentru desfrânare l-ai 
păstrat, ci, prin sabie și suferinţă, curat lui Hristos 
I l-ai dat; 

Bucură-te, că un trup ai fost cu soțul tău doar 
pentru a fi o taină a lui Dumnezeu, un mădular în 
Trupul lui Hristos; 

Bucură-te, templu al Duhului Sfânt; 

Bucură-te, că bărbatul tău nu te-a despărțit nici- 
decum de Adevăratul și unicul Domn, lisus Hristos; 

Bucură-te, soție despărțită vremelnic de bărbatul 
tău doar prin sabie și moarte; 

Bucură-te, că prin credinţă, curăţie și jertfă te-ai 
făcut tămăduitoarea desfrânaţilor; 

Bucură-te, apărătoarea familiei creștine; 


Bucură-te, foc pierzător al dracilor desfrânării; 
Bucură-te, ocolul cel sfânt al bărbaţilor și femeilor 
botezate întru Domnul; 

Bucură-te, că aperi de toată spurcăciunea pe toţi 
cei ce te cheamă întru Hristos; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă  Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 

Condac 9: 
umplită este mânia lui Dumnezeu împotriva 

(33) celor ce se încăpățânează în desfrânare, 
Z uitând de pedepsele cu care au fost pârjoliţi 
de moarte şi daţi satanei toţi iubitorii de patimi în 


trup, pentru care cu smerită frică cântăm Celui 
Atotputernic: Aliluia! 


Icos 9: 

i Ap | ristos ţi-a fost chipul şi nu Eva, şi El te-a 

== făcut precum marea în furtună, picătura 
jj l tocind stânca, iar tu cu sângele tău muce- 

nicesc sfărâmi tăriile desfrânării: 

Bucură-te, sânge curat, vărsat pentru tămăduirea 

noastră; 

Bucură-te, tămăduitoarea, dar şi judecătoarea 

celor ce au schimbat harul lui Dumnezeu în 

desfrânare; 

Bucură-te, mângâietoarea celor smeriţi şi dornici 

de iertare; 


Pravila monahală 


Bucură-te, cumplită sabie împotriva celor ce 
visând, pângăresc trupul, leapădă stăpânirea şi 
hulesc măririle cereşti; 

Bucură-te, străpungătoarea celor ce umblă în 
calea lui Cain; 

Bucură-te, foc ce arzi pe sodomiţi și gomoreni; 

Bucură-te, că încremenești în întunericul cel 
veşnic pe onaniști şi pe toţi desfrânaţii; 

Bucură-te, că pe toţi aceştia îi poţi întoarce, cu 
harul dat ţie de Domnul nostru lisus Hristos, la 
viață, dacă se pocăiesc; 

Bucură-te, baia preasfintei noastre credinţe; 

Bucură-te, ochiul cel bun al orbiţilor de patimi; 

Bucură-te, cale de mântuire a tuturor rătăciţilor 
care doresc întru Hristos tămăduire; 

Bucură-te, mâna prin care ne sprijinim de 
Crucea Mântuitorului; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă  Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștinești! 


Condac 16. 
My unţii virtuţilor omeneşti sunt acoperiţi cu 
N S D ma lui Dumnezeu, iar piscul cel mai înalt 
are cetate de nedoborât dragostea, căci 
Domnul este iubire şi din iubire S-a răstignit pentru 
noi şi pentru a împlini desăvârșit dorinţa lui Dum- 
nezeu Tatăl: Aliluia! 


nul celor ce-L urmează, peste toate fiind 
însă darul iubirii de Dumnezeu și al iubirii 
aproapelui, de care te-ai făcut vistierie prea bogată: 

Bucură-te, Tomaida, iubirea cea îndelung răb- 
dătoare; 

Bucură-te, Tomaida, iubire ce nu te porţi cu 
necuviinţă; 

Bucură-te, Tomaida, iubire ce nu te aprinzi cu 
îndreptăţirea de sine; 

Bucură-te, Tomaida, iubire ce împlinești dorinţele 
noastre cele bune; 

Bucură-te, Tomaida, topitoarea trufiei şi a iubirii 
de sine; 

Bucură-te, Tomaida, chivot al Adevărului; 

Bucură-te, Tomaida, legătura desăvârșirii; 

Bucură-te, Tomaida, primitoarea moștenirii lui 
Hristos; 

Bucură-te, că ludita a ucis pe Olofern desfrânatul, 
dar a murit; 

Bucură-te, că tu, Tomaida, te-ai lăsat ucisă de cel 
desfrânat şi trăieşti veșnic; 

Bucură-te, că ne ești și nouă, împătimiţilor, apă- 
rătoare de taină; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 


Pravila monahală 

Condac 1i 
| reu de înțeles, dar și mai greu de trăit de 
noi, păcătoşii, sunt poruncile Domnului ce 
= aduc darurile smereniei şi ale desăvârşirii 
în Duh, pe care tu, însă, le-ai împlinit cu prisosință 
de la Sfântul Botez, neîncetând să aduci întreita 
sfântă cântare: Aliluia! 


Icos 11: 
wy ş oartea ta a fost trâmbițată de îngeri și a 
YA ) luminat beznele vieţii noastre ca un fulger, 
? astfel văzătorii cu duhul au fost înştiințaţi 
de nașterea tămăduitoarei de desfrânare, înțeleapta 
Tomaida: 

Bucură-te, nevastă cu chip îngeresc dăruită, prin 
acoperirea cu haina cea grea a muceniciei; 

Bucură-te, mireană socotită de Sfinţii Cuvioși 
Părinţi asemenea lor; 

Bucură-te, că încă și în mănăstire de călugări ai 
fost dusă; 

Bucură-te, cea care împreună cu egumena noastră, 
Preacurata Maică a lui Dumnezeu, păzești sfintele 
mănăstiri de duhul îndreptăţirii de sine; 

Bucură-te, că sfintele tale moaște imediat au lucrat 
minuni; 

Bucură-te, că sfintele tale moaşte l-au vindecat de 
desfrânare pe cel ce ţi-a cerut ajutorul; 

Bucură-te, minune pe care n-o înţelegem, dar la 


n) Acatistul Sfintei Muceniţe Tomaida 423 d 
care ne rugăm; 

Bucură-te, că picăturile sângelui tău umplu de 
viață deșertul păcatelor noastre; 

Bucură-te, că te-ai făcut maică tuturor părăsiţilor 
de virtuţi; 

Bucură-te, că Domnul lisus, Mirele pentru Care 
te-ai lăsat tăiată în bucăţi, nouă te-a întregit; 

Bucură-te, că trupul tău tăiat taie dorințele 
blestemate; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă  Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 


Condac 12 V 

= 3) ără de voi, sfinţilor ai Preasfintei Treimi, la (' 

E comoara vieţii veșnice nu am ajunge nici- 

odată, căci rătăcim în hăţișurile păcatelor 

noastre mai întinse decât toate oceanele şi mările 

lumii, găuri fără de hotare, din care numai voi, prin 

nevoințe şi moarte ne ridicaţi, ca împreună să 
cântăm: Aliluia! 


Icos La 


sar ăzând Domnul neputinţele noastre în a ne 
Y y apăra de dulcețile fructului oprit şi slaba 
SAY noastră voinţă, a trimis pe copila-nevastă 


cu suflet de monahie să ne ocrotească și cărare 
făcându-se prin ea, nouă cărare spre mântuire ne 
este: 


') 424 Pravila monahală 


Bucură-te, taina chipului de sfințenie al făpturii; 
Bucură-te, taina chipului nevinovat și curat; 
Bucură-te, fiica lumii şi dar al Fiului Tatălui ceresc; 
Bucură-te, virtute a celor iubitori de Dumnezeu; 
Bucură-te, vitejie ce întreci pe toţi războinicii 
satanei; 

Bucură-te, tărie a cerului în pământ; 

Bucură-te, copilă, nevastă, monahie, maica nepu- 
tincioşilor; 

Bucură-te, lucrare sfântă peste răutatea lumii; 

Bucură-te, lucrare sfântă peste vicleniile drăceşti; 

Bucură-te, smerenie cu slavă de taină; 

Bucură-te, milostivă, a săracilor în virtuţi spriji- 
nitoare şi tămăduitoare; 

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tomaida, vasul 
întregii înţelepciuni creștineşti! 


Condac 1o: 
SY „sfântă taină a iubirii lui Dumnezeu pentru 


chipul Său de ţărână, lucrare prin care 
“/ Hristos Se răstignește în fiecare dintre 
sfinţii Lui, înviindu-i şi lucrători în ogorul cel răsădit 
cu lacrimi punându-i, Sfântă Muceniţă Tomaida, 
caută degrabă la rătăcirea minţii mele şi-mi dă mie 
voinţa ta cea sfântă, ca împotrivindu-mă cu totul 
vrăjmașului, focul pârjolitor al patimilor mele tru- 
peşti să-l sting cu curgerea sângelui tău neprihănit, 
eu, cel căzut din cele sfinte, să redevin chip al Tatălui 


Acatistul Sfintei 'Muceniţe Tomaida 425 


ceresc, fiu întors la cele dintâi şi ţie recunoscător, ca 
împreună cu tine să-l cânt Preasfintei Treimi: Aliluia! 


Acest Condac se citeşte de trei ori. După aceasta se zice iarăşi Ie cosul ]. Apoi se 
citeste: 
Rugăciune către Slânla Mucenilă Jomaida 
K AN fântă Muceniţă Tomaida, luminătoarea 
i bý celor din întunericul îndreptăţirilor de sine, 
A caută şi spre a mea ticăloasă rugăciune, căci 
am venit în fața sfintei tale icoane, pe care eu, 
orbitul de păcatele desfrânării nu o văd. Ascultă dar 
strigarea inimii mele, căci eu pe voi, sfinţii, nu vă mai 
aud, cu totul fiind asurzit de vuietele de veselie şi 
chiuiturile diavolilor, caută tu spre mine precum a 
căutat Mântuitorul lumii și cu a Lui milă şi iubire de 
oameni am ajuns să mă rog eu, cel ce nu mai am glas, 
ci cu toate dobitoacele m-am asemănat în grai și 
purtări și ca un necuvântător m-am făcut, cel ce 
odinioară în rai le-am dat lor nume şi rosturi prin 
numire. Caută cu dinadinsul spre mine și, cu rugă- 
ciunile tale cele ascultate de Stăpânul și Făcătorul 
celor văzute și nevăzute, mă ogoiește măcar o zi în 
războiul desfrânării şi preadesfrânării, în care sin- 
gur, de bunăvoie m-am aruncat! Roagă-te pentru 
mine, păcătosul, care i-am întrecut cu mult și multe 
pe cei fără de nume ticăloşi din Sodoma şi Gomora, 
pentru mine ce nu mai aştept decât mânia lui 
Dumnezeu, căci „întru fărădelegi m-am zămislit și 


3) 426 Pravila monahală 


x 4 N / A 
ez = EN = Ne QE =X TNA aN fer Aamo 


întru păcate m-a născut maica mea”, în vârtejul 
păcatului fiind crescut, cu tristețea fiind înfăşat, cu 
laptele satanic al urâciunilor alăptat, înțărcat cu 
mânie și ură, lipsit cu totul fiind de întreaga înțelep- 
ciune creştinească. Tu, cea care n-ai cunoscut urâţe- 
nia păcatului şi nici frica și nici rușinea diavolească, 
să repezi asupră-mi sabia Duhului Sfânt şi să mă 
despici în două şi să scoţi afară din mine duhul 
destrăbălării, al tristeţii, al pustiirii, al curviei şi al 
preacurviei, al malahiei și al tuturor păcatelor 
trupeşti pe care nici diavolii nu mai ştiu a le inventa, 
al întinării cu pofte urâte înaintea Hristosului meu. 
Taie de la mine duhul necunoaşterii, al nemilosti- 
virii, al împietririi, al beţiei, al lăcomiei pântecelui, al 
iubirii de arginţi, al clevetirii aproapelui, al neiubirii 
de frați sau de dușmani, al aprinderii spre cele rele şi 
neplăcute Domnului, al obrăzniciei ce se cheamă 
„îndrăzneală”, şi tot cugetul fără de răspuns şi 
nevrednic de chipul iubirii dumnezeieşti, dar vrednic 
de toată munca și osânda şi gheena şi de toată 
pedeapsa, cu care Sfânta Treime osândeşte răz- 
vrătirea și neascultarea cea drăcească spre care eu 
m-am aplecat, învoindu-mă cu totul. Miluiește-mă 
tu, cea tăiată la trup, dar întreagă cu înţelepciunea, 
și roagă-L pe Bunul Dumnezeu să-mi dea iertare şi 
putere, să-mi dea răgaz să-mi spăl în sângele Său, 
vărsat pentru mine, cu care a mântuit lumea, 


n) Acatistul Sfintei Muceniţe Tomaida 427 U 
mulțimea fără de număr a nelegiuirilor. Sunt istovit 
de iureşul acestei trăiri în păcate. Vezi-ne, pe mine și 
pe toți ai mei frați de ticăloșşie. Opreşte-mă tu la 
hotarul de taină al pocăinței şi smereniei, crestea- 
ză-mă cu postul, pentru a-mi revărsa în mărturi- 
sire, fără de frică şi ruşine, păcatele. Vreau să mă 
mărturisesc mai întâi ţie, ca unei fierbinte rugătoare 
și grabnic mijlocitoare, apoi, cu ajutorul părintelui 
duhovnic, Singurului și lubitorului de oameni Dum- 
nezeu. Ajută-mă, te rog, cu umilinţa cu care a cerut 
ajutor femeia cananeeancă pentru fiica ei. Eu sunt și 
mamă, și fiică, căci gazdă a păcatelor îndreptăţirii de 
sine sunt şi am zămislit blestemăţii cu care am 
umplut lumea. Văd crucea ca pe singurul liman. Te 
rog, şi-mi doresc drumul îngust şi îngusta intrare în 
staulul oilor mântuite. Cred și vreau să-mi mărtu- 
risesc credința cea dreaptă prin faptele bune ale 
creștinului ortodox, dar sunt cu totul neputincios. Te 
rog pe tine, Sfântă Mare Muceniţă Tomaida, roa- 
gă-te cu dinadinsul, ca Domnul meu și Dumnezeul 
meu lisus Hristos să-mi poruncească și mie: „Scoală- 
te, ia-ţi patul tău și umblă”. Tu eşti scăldătoarea mea, 
cea care ești pilda cea bună şi tămăduitoare a oilor 
cuvântătoare. Pentru rugăciunile tale să fiu și eu 
tămăduit și, tămăduit fiind, să revin la viaţă pentru a 
putea sluji și eu, după poruncă, Sfintei Treimi, Maicii 
Preacurate şi Pururea Fecioarei Maria şi vouă, tutu- 


') 428 Pravila monahală 


ror sfinților la care am alergat spre tămăduirea 
sufletului și a trupului. Amin! 


Aka rugăciune 

z ý realăudată Muceniţă Tomaida! Până la 
AS l moarte nevoindu-te pentru curăţia căsăto- 

i? iei şi pentru aceasta sufletul tău punân- 
du-ţi, vrednică te-ai aflat înaintea Domnului să fii 
cinstită în ceata sfintelor fecioare. Auzi-ne pe noi, 
care ne rugăm ţie, şi precum cei ce în vremile dina- 
inte au fost luptaţi de patimile trupeşti te-au avut pe 
tine vindecătoare cu harul cel dat ţie de Dumnezeu, 
aşa şi acum celor ce aleargă la tine mijloceşte-le, cu 
rugăciunile tale bineprimite, mângâiere şi slobozire 
de războiul trupesc, petrecere curată şi neîntinată în 
căsătorie şi feciorie, ca trupurile noastre să fie locaş 
al Sfântului Duh. O, preaaleasă între femei şi credin- 
cioasă roabă a lui Hristos! Ajută-ne, ca să nu pierim 
în patimile şi în poftele noastre, ci să fim stăpâni peste 
mintea noastră şi să ne întărim cu inima noastră întru 
tot harul şi toată curăţia, slăvind ajutorul tău, iar mai 
vârtos harul şi mila lui Dumnezeu Celui Unul în 
Treime, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, în 
vecii vecilor. Amin. 


După aceasta se zice iarâşi Condacul 1. Apoi rostim: 
` 4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
EJ; Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 


= £ fericită şi prea nevinovată şi Maica Dum- 


IP ee eee e eee eee, er, ez, 03 


' Acatistul Sfintei Muceniţe 'Tomaida 429 ? 
i| nezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât (' 
2 Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât $ 
% Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- / 
| Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat |; 
í Născătoare de Dumnezeu, te mărim. A 
y U 
i Preotul rosteste ecteniile și face apolisul mic. Dacă nu este preol, se zice: } 
A Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, $ 
X Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, / 
| miluieşte-ne pe noi. Amin. | 
A N 
y U 
fi 0 
y Į 
i À 
y j 
1) i 
Y) ij 
$ (> 
( A 
U U 
í ) 
y) y 
2 > 
i À 
y y 
9 O 
í i 
y y 
Q 

i i 
Y l 
, s 
y U 
$ 
Y) 1 
> s 
y U 
À A 
Į U 


* BâmDulakă SEINTEL < 


í leog Y N 
LA PĂRTĂȘANII ) 
1 1 

| Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. N 


| A mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul (' 
adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate 
le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătă- 4 
„| torule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne |; 
í curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, ) 
Bunule, sufletele noastre. 


: ; : N r | 
2), 2550, 2 0 > 0, > 0, > 9, > 0, 2 0, > 0 > E 0, > 9, > ES =K] 
N 


Rânduiala Sfintei Împărtășanii 431 
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de 
moarte, miluieşte-ne pe noi. (æ 3or;) 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
i 2] reasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. 
AS Doamne,  curăţeşte păcatele noastre. 
S it? Stäpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, 
cercetează şi vindecă neputințele noastre, pentru 
numele Tău. 
Doamne miluieşte (de 3 ori), Slavă... Şi acum... 
atăl nostru, Care eşti în ceruri, sfințească- 
Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia 
Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea 
noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne 
iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm 
greşiților noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne 
izbăveşte de cel viclean. Amin. 


Doamne miluiește (de 12 ori) 

Veniti să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. 

Veniţi să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul 
nostru Dumnezeu. 

Veniti să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, 
Împăratul și Dumnezeul nostru. (cu trei închinăciunj) 


Psalmul 50: 
M iluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila 


ș Is: şi după mulţimea îndurărilor Tale, 
şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă 


A S X f 


') 432 Pravila monahală 


spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă 
curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul 
meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, 
şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu 
întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că 
iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a 
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele 
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai 
arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, 
spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor 
oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către 
păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh 
drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă 
lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua 
de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu 
Duh stăpânitor mă întărește. Învăţa-voi pe cei 
fărădelege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se 
vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge 
Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se- 
va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele 
vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai 
fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei 
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima 
înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, 
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se 


o 


Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 433 


zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi 
jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor 
pune pe altarul Tău viței. 


Crezul 

AÑ red într-Unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, 
Făcătorul cerului şi al pământului, al 
A. tuturor celor văzute şi nevăzute. 

Şi într-Unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 
Unul- Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte 
de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, 
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. 

Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră 
mântuire S-a coborât din ceruri şi S-a întrupat de la 
Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. 

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, 
şi a pătimit şi S-a îngropat. 

Şi a înviat a treia zi după Scripturi. 

Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. 

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morții, 
a Cărui împărăție nu va avea sfârşit. 

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, 
Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi 
cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin 
prooroci. 

Şi într-una, sfântă, sobornicească şi apostolească 
Biserică. 


Pravila monahală 


Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. 
Aştept învierea morţilor. 
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin. 


CANONUL SFINTEI ÎMPĂRTASANII 


Cântarea înlsi 


TITI eniţi, popoarelor, să cântăm cântare lui 
Y y Hristos Dumnezeu, Cel ce a călăuzit popo- 
SAVE rul pe care L-a scos din robia egiptenilor, 


că S-a proslăvit. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 
Pâine a vieţii celei veşnice să-mi fie mie Trupul Tău 
cel sfânt şi scump Sângele Tău, Milostive Doamne, şi 


tămăduire durerilor celor de multe feluri. 
Nu mă lepăda de la fața Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 


Învredniceşte-mă, Stăpâne, pe mine, nevrednicul, să 
mănânc Trupul Tău cel preacurat şi să beau Sângele 
Tău cel preascump, cu credinţă şi cu dragoste. 

Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 

Întinat fiind cu lucruri netrebnice eu, ticălosul, nu 
sunt vrednic să mă împărtăşesc cu preacuratul Tău 
Trup şi cu dumnezeiescul Tău Sânge, Hristoase, ci 
fă-mă vrednic de aceasta. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Dumnezeiască Mireasă, ceea ce eşti bună şi bine- 
cuvântată, care ai odrăslit Spicul cel nearat şi de 


Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 435 | 


mântuire lumii, învredniceşte-mă ca, mâncându-L 
pe Acesta, să mă mântuiesc. 


Cântarea a treia 
© 5 nnoiește-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel 
E ce prin lemn ai omorât păcatul: și frica Ta 
sădeşte-o în inimile noastre, ale celor ce Te 
lăudăm pe Tine. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 

Dă-mi, Hristoase, picături de lacrimi, care să-mi 
curățească necurăţia inimii mele, ca fiind curăţit, în 
cuget curat, cu credinţă şi cu frică să vin, Stăpâne, 
spre împărtăşirea Darurilor Tale. 


Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 


Spre iertarea păcatelor să-mi fie mie Preacuratul 
Tău Trup şi dumnezeiescul Tău Sânge, şi spre împăr- 
tăşirea cu Duhul Sfânt şi spre viaţa de veci, lubitorule 
de oameni, şi spre îndepărtarea durerilor şi a neca- 


zurilor. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 


Doamne, învredniceşte-mă să mă împărtăşesc fără 
de osândă cu preacurat Trupul Tău şi cu scumpul 
Tău Sânge, şi să slăvesc bunătatea Ta. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Preacurată, ceea ce eşti masă a Pâinii Vieţii, Care 
S-a pogorât de sus, întru milă, şi a dăruit lumii viaţă 
nouă, învredniceşte-mă acum şi pe mine, nevred- 


Z INZ SNC DAN AN 
c o ES o AX 
N > $ 


) 436 Pravila monahală 
nicul, să gust cu frică din Acesta şi să fiu viu. 


„ Doamne miluiește (de trei ori). Apoi sedealha: 
/ ZŅoc şi lumină să-mi fie mie primirea 
E preacuratelor şi de viaţă făcătoarelor Tale 
Taine, Mântuitorule, arzând neghina păca- 
telor şi luminându-mă peste tot, spre cuvântarea de 
Dumnezeu cea adevărată; că nu voi da cele sfinte 
înşelăciunii vrăjmaşului, nici Îți voi da sărutare 
vicleană, ci, ca desfrânata căzând înaintea Ta şi ca 
tâlharul mărturisindu-mă, strig către Tine: Pome- 
neşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta. 


Cântarea a patra 
4 e laud că glas am auzit, Doamne, și m-am 
spăimântat că ai venit până la mine, 
căutându-mă pe mine cel rătăcit. Pentru 
aceea proslăvesc pogorârea Ta cea multă către 


mine, Mult-Milostive. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 


Întrupându-Te, Mult-Milostive, voit-ai a Te da 
spre junghiere, ca un miel, pentru păcatele noastre. 
Pentru aceasta mă rog ie să curăţeşti şi păcatele 


mele. 
Nu mă lepăda de la fața Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 
Tămăduieşte rănile sufletului meu, Doamne, şi 


mă sfinţeşte tot şi mă bă sl Stăpâne, să 


J Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 437 i 
fiu părtaş la dumnezeiasca Ta Cină de taină, eu, 


ticălosul. 
Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 


Să stăm toţi cu frică şi cu cutremur, ținând ochii 
inimii în sus şi strigând către Mântuitorul: Întă- 
reşte-ne şi ne înţelepţeşte, Milostive Doamne, întru 
frica Ta. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Fă şi mie milostiv pe Cel ce L-ai purtat în pântecele 
tău, Stăpână, şi mă păzeşte pe mine, robul tău, 
neîntinat şi fără de prihană, ca, primind înlăuntrul 
meu Mărgăritarul cel duhovnicesc, să mă sfinţesc. 


Cântarea a cincea N 

N > ătătorule de Lumină şi Făcătorul veacu- 
€ la rilor, Doamne, întru lumina poruncilor 
= Tale îndreptează-ne pe noi; că, afară de 


Tine, alt Dumnezeu nu ştim. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 


Precum ai zis mai înainte, Hristoase, fii acum 
împreună cu smeritul robul Tău şi petrece întru mine 
precum ai făgăduit, că iată mănânc Trupul Tău cel 
dumnezeiesc şi beau Sângele Tău. 


Nu mă lepăda de la fața Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. A 


Cuvântule al lui Dumnezeu şi Dumnezeule, căr- 
bunele Trupului Tău să-mi fie mie, întunecatul, 
spre luminare şi Sângele Tău spre curățirea întina- 
LIZA LS Xa 4 À NE 4 


Pravila monahală 


tului meu suflet. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Având suflet întinat şi buze necurate, nu cutez să 
mă apropii de Tine, Hristoase, şi să primesc Trupul 
Tău; ci fă-mă vrednic de aceasta. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Fecioară Marie, Maica lui Dumnezeu, care eşti 
scump sălaş al bunei miresme, cu rugăciunile tale 
fă-mă vas ales pentru a mă împărtăşi cu Sfintele 
Taine ale Fiului tău. 


Cântarea a șasea 
Q S ntru adâncul greşelilor fiind învăluit, chem 
E adâncul cel nemărginit al milostivirii Tale; 
scoate-mă din stricăciune, Dumnezeule. 


Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 


Mintea şi sufletul, inima şi trupul sfinţeşte-mi-le, 
Mântuitorule, şi mă învredniceşte ca, fără de osân- 
dă, Stăpâne, să mă apropii de înfricoşătoarele 
Tale Taine. 


Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 


Ca, înstrăinându-mă de patimi, să am adăugirea 
harului Tău şi întărirea vieţii, prin împărtăşirea cu 
Sfintele Tale Taine, Hristoase. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Cu frică şi cu cutremur să ne apropiem toţi de 

dumnezeieştile Taine ale lui Hristos şi să primim 


n) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 439 U 
adevăratul şi sfântul Lui Trup şi adevăratul, sfântul 
şi scumpul Lui Sânge. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Dumnezeule, Cuvântul lui Dumnezeu cel Sfânt, 
sfinţeşte-mă acum cu totul pe mine, cel ce vin către 
dumnezeieştile Tale Taine, pentru rugăciunile Sfintei 
Maicii Tale. 
Doamne miluieşte (de tei ori). 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Condacul 
CQ `j ă nu mă treci cu vederea, Hristoase, pe mine, 
i n) cel ce primesc Pâinea, adică Trupul Tău, şi 
7 dumnezeiescul Tău Sânge, şi mă împăr- 
tăşesc cu preacuratele şi înfricoşătoarele Tale Taine, 
Stăpâne; să nu-mi fie mie, netrebnicului, spre 
osândă, ci spre viaţa veşnică şi fără de moarte. 


Cântarea a saptea 
4 hipul cel de aur în câmpul Deira fiind 
(2) cinstit, cei trei tineri au defăimat porunca 
£ cea fără de Dumnezeu; şi fiind aruncaţi în 
mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat: Bine eşti 


cuvântat, Dumnezeul Părinților noştri. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 
Împărtăşirea nemuritoarelor Tale Taine, Hristoase, 
să-mi fie mie acum izvor de bunătăţi, lumină, 


Pravila monahală 
viaţă, nepătimire şi solire spre adăugirea şi înmul- 
țirea dumnezeieştii Tale bunătăţi, ca să Te slăvesc 


pe Tine, Cel ce singur eşti bun. 
Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 


Izbăveşte-mă de patimi, de vrăjmaşi, de nevoi şi de 
tot necazul, pe mine, cel ce mă apropii acum cu 
cutremur, cu dragoste şi cu sfială, lubitorule de 
oameni, de Tainele Tale cele nemuritoare şi dum- 
nezeieşti şi-i cânt Ţie: Bine eşti cuvântat, Doamne, 
Dumnezeul părinţilor noştri. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Suflete al meu netrebnic, suflete pătimaş, spăi- 
mântează-te văzând preaslăvitele Taine; lăcrimează 
suspinând şi, bătându-te în piept, strigă şi zi: 
Doamne, curăţeşte-mă pe mine, desfrânatul. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Ceea ce ai născut pe Mântuitorul Hristos mai pre- 
sus de minte, de Dumnezeu dăruită, ţie celei curate 
mă rog acum eu, robul Tău cel necurat: Pe mine cel 
ce voiesc să mă apropii acum de Tainele cele 
preacurate, curăţeşte-mă întru totul de întinăciunea 
trupului şi a sufletului. 


Cântarea a opla 

o ġ e Dumnezeu, Cel ce S-a pogorât în cuptorul 

R tcel cu foc la tinerii evrei şi a prefăcut vă- 
a paia în răcoreală, lăudaţi-L lucrurile, ca pe 


Domnul, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. 


Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 


Cereştilor, înfricoşătoarelor şi Sfintelor Tale Taine, 
Hristoase, şi Cinei Tale celei dumnezeieşti şi de taină 
şi pe mine, cel deznădăjduit, acum părtaş a fi mă 
învredniceşte, Dumnezeule, Mântuitorul meu. 


Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 


Către a Ta milostivire alergând, Bunule, cu frică 
strig către Tine: Petrece întru mine, Mântuitorule, şi 
eu întru Tine, precum ai zis; că iată, îndrăznind spre 
mila Ta, mănânc Trupul Tău şi beau Sângele Tău. 


Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul 
și pe Sfântul Duh, Dumnezeu. 

Mă cutremur, primind focul, să nu mă aprind ca 
ceara şi ca iarba. O, înfricoşătoare Taină! O, milos- 
tivire a lui Dumnezeu! Cum eu, tină fiind, mă 
împărtăşesc cu dumnezeiescul Trup şi Sânge şi mă 
fac fără stricăciune. 


Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
Cu adevărat, Maica lui Dumnezeu, în pântecele 
tău s-a copt Pâinea cea dumnezeiasca a Vieţii, 
păzind nevătămat pântecele tău cel nevinovat. 
Pentru aceasta te lăudăm pe tine ca pe hrănitoarea 
noastră, întru toţi vecii. 


Pravila monahală 


Cântarea a noua 

e Dumnezeu-Cuvântul, Cel din Dumnezeu, 
AS Care cu negrăită înţelepciune a venit să 

ăi ap noiască pe Adam cel căzut rău întru 
stricăciune prin mâncare, din Sfânta Fecioară negrăit 
întrupându-Se pentru noi, credincioșii, cu un gând în 
cântări să-L slăvim. 
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept 
înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 
Bun este Domnul, gustaţi şi vedeţi; că de demult 
pentru noi, precum suntem noi făcându-Se, şi o dată 
pe Sine Părintelui Său ca jertfă aducându-Se, 
pururea Se junghie, sfinţind pe cei ce se împărtăşesc 
cu Dânsul. 


Nu mă lepăda de la fața Ta şi Duhul Tău 
cel Sfânt nu-L lua de la mine. 


Cu sufletul şi cu trupul să mă sfinţesc, Stăpâne, să 
mă luminez, să mă mântuiesc, să-Ți fiu ie locaş 
prin împărtăşirea Sfintelor Taine, avându-Te pe 
Tine locuitor întru mine, împreună cu Tatăl şi cu 


Duhul Sfânt, Făcătorule de bine, Mult- Milostive. 
Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 


Ca focul şi ca lumina să-mi fie mie Trupul şi Sân- 
gele Tău cel scump, Mântuitorul meu, arzând 
materia păcatului şi mistuind spinii patimilor şi 
luminându-mă tot pe mine, cel ce mă închin 
Dumnezeirii Tale. 


Rânduiala Sfintei Împărtășanii 443 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
Dumnezeu S-a întrupat din sângiurile tale cele 
curate. Pentru aceasta te laudă pe tine, Stăpână, tot 
neamul şi te măreşte mulţimea îngerilor, căci prin 
tine au văzut pe Cel ce stăpâneşte toate, luând ființă 
omenească. 


Si îndată: 


4 uvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, 
EJ Născătoare de Dumnezeu, cea pururea 
= £ fericită şi prea nevinovată şi Maica 
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât 
Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât 
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu- 
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat 
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 


Apoi Sfinte Dumnezeule... (de tei ori), Slavă... Și acum... 
Preasfântă Treime..., Tatăl nostru..., Doamne miluieşte (de 40 
ori cu metani, după putin fa fiecăruia ) și /roparele de umilin fă: 


Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, 
că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această 
rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii 
robii Tăi, miluieşte-ne pe noi. 

Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am 
nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni 
fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv 


şi ne izbăveşte pe noi de vraja noştri, că Tu eşti 
CS Ls LI Xa 4 A NE 4 N A N 


') 444 Pravila monahală 


Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toți 
lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Uşa milostivirii deschide-o nouă, Preabinecuvân- 
tată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, 
cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine 
din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc. 


Apoi: Doamne miluiește (de 12or;), Slavă... Și acum..., Veniţi să 
ne închinăm... şi 
Psalmul 22 
N >, omnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi. La 
€ la loc cu păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa 
= odihnei m-a hrănit. Sufletul meu l-a întors, 
povăţuitu-m-a pe cărările dreptăţii, pentru numele 
Lui. Că de voi şi umbla în mijlocul umbrei morții, nu 
mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti. Toiagul Tău 
şi varga Ta, acestea m-au mângâiat. Gătit-ai masă 
înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai 
cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este 
adăpându-mă ca un puternic. Şi mila Ta mă va urma 
în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa 
Domnului, întru lungime de zile. 


Psalmul 23 
CAS l Domnului este pământul şi plinirea lui, 
lumea şi toți cei ce locuiesc în ea. Acesta pe 
AVR mări l-a întemeiat şi pe râuri l-a aşezat. 
Cine se va sui în muntele Domnului, şi cine va sta în 


P) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 445 || 
locul cel sfânt al Lui? Cel nevinovat cu mâinile şi 
curat cu inima, care nu şi-a luat sufletul în deşert şi 
nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său. Acesta va lua 
„ binecuvântare de la Domnul şi milostivire de la 
Dumnezeu, Mântuitorul său. Acesta este neamul 
celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa 
Dumnezeului lui Iacob. Ridicaţi, căpetenii, porţile 
voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice, şi va intra 
Împăratul slavei. Cine este acesta Împăratul slavei? 
Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel tare în 
război. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi 
porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei. Cine 
este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, 
Acesta este Împăratul slavei. 


Psalmul 115 

== rezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu 
E> m-am smerit foarte. Eu am zis întru uimirea 

© mea: „Tot omul este mincinos!”. Ce voi 
răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? 
Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi 
chema. Făgăduințele mele le voi plini Domnului în 
fața întregului Său popor. Scumpă este înaintea 
Domnului moartea cuvioşilor Lui. O, Doamne, eu 
sunt robul Tău, eu sunt robul Tău şi fiul roabei Tale; 
rupt-ai legăturile mele. Ţie-Ţi voi jertfi jertfă de 
laudă şi numele Domnului voi chema. Făgăduinţele 
mele le voi plini Domnului în faţa întregului Său 


EA 


Pravila monahală 


popor, în curţile casei Domnului, în mijlocul tău, 
lerusalime. 


Slavă Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin., 
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule (de Yrei ori şi trei 


melanii). 


Apoi aceste /ropare: 
ZI) ărădelegile mele trece-le cu vederea, 
$9) Doamne, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, 
& şi curăţeşte inima mea, făcând-o biserică a 
preacuratului Tău Trup şi Sânge şi nu mă lepăda pe 
mine de la faţa Ta, Cel ce ai nemăsurată mare milă. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Spre împărtăşirea Sfintelor Tale Taine cum voi 
îndrăzni eu, nevrednicul? Că de voi cuteza să mă 
apropii de Tine laolaltă cu cei vrednici, haina mă 
vădeşte că nu este de cină şi osândă voi pricinui 
prea păcătosului meu suflet; ci curăţeşte, Doamne, 
necurăţia sufletului meu şi mă mântuieşte, ca un 
lubitor de oameni. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Mare este mulţimea păcatelor mele, Născătoare de 
Dumnezeu, Curată; la tine alerg, având trebuinţă de 
mântuire. Cercetează neputinciosul meu suflet şi te 
roagă Fiului tău şi Dumnezeului nostru să-mi dăru- 
iască iertare de relele ce am făcut, ceea ce eşti una 
binecuvântată. 


Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 447 | 


Iar în Shinda și marea Joi, se zice şi aceasta: 

AÑ and măriții ucenici la spălarea Cinei s-au 
CE) luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu 
= iubirea de arginți bolnăvindu-se, s-a întu- 
necat şi judecătorilor celor fărădelege pe Tine, Jude- 
cătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, 
pe cel ce pentru aceasta spânzurare şi-a agonisit; fugi 
de sufletul nesăţios, care a îndrăznit unele ca aces- 
tea asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, 
Doamne, slavă ie. 


EA 


RUGĂCIUNILE DINAINTE DE SFÂNTA ÎMPÄRTÄSIKRE 


Trupul Stăpânului vrând să-L primeşti spre hrană, 
Fie-ţi frică să nu te arzi, că foc este; 

Sângele Lui vrând să-L bei spre Împărtăşire, 
Mergi şi cu cei ce te-au mâhnit împacă-te, 

Și aşa îndrăznește de ia hrana sfântă. 

Vrând să te împărtăşeşti cu Jertfa de Taină, 

Cu al Stăpânului Trup făcător de viaţă; 

Întru acest chip te roagă cu cutremur: 


Rugăciunea În fi 
a Sfântului Vasile cel Mare 

K D tăpâne Doamne, lisuse Hristoase, Dumne- 
i a) zeul nostru, Cel ce eşti izvorul vieţii şi al 
A nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută 

şi nevăzută, Fiul Tatălui celui fără de început, Cel ce 
eşti împreună veşnic cu Dânsul şi împreună fără de 
început, Care pentru bunătatea Ta cea multă, în 


Pravila monahală 


zilele cele din urmă ai purtat Trup şi Te-ai răstignit 
şi Te-ai jertfit pentru noi cei nemulţumitori şi 
nerecunoscători şi cu Sângele Tău ai înnoit firea 
noastră cea stricată prin păcat, Însuţi Împărate, Cel 
ce eşti fără de moarte, primeşte şi pocăinţa mea, 
a păcătosului, şi pleacă urechea Ta către mine şi 
ascultă graiurile mele, că am greşit, Doamne; 
greşit-am la cer şi înaintea Ta şi nu sunt vrednic a 
căuta spre înălțimea slavei Tale. Că am mâniat 
bunătatea Ta, călcând învăţăturile Tale şi neascul- 
tând poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fără răutate 
fiind, Îndelung-Răbdător şi Mult-Milostiv, nu m-ai 
dat să pier în fărădelegile mele, în tot chipul 
aşteptând întoarcerea mea. Că Tu ai zis, lubitorule 
de oameni, prin proorocul Tău: „Cu vrere nu voiesc 
moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu”. 
Că nu vrei, Stăpâne, să pierzi făptura mâinilor Tale, 
nici nu voieşti pierderea oamenilor, ci vrei ca „toți să 
se mântuiască și la cunoştinţa adevărului să vină”. 
De aceea nici eu, netrebnicul, deşi sunt nevrednic 
cerului şi pământului şi acestei vieţi trecătoare, 
pentru că m-am supus cu totul păcatului şi m-am 
făcut rob dezmierdărilor şi am necinstit chipul Tău, 
dar fiind făptura şi zidirea Ta, nu deznădăjduiesc de 
a mea mântuire. Ci, nădăjduind în milostivirea Ta cea 
fără de margini, vin către Tine: primeşte-mă deci şi 
pe mine, lubitorule de oameni, Hristoase, ca pe 


P) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 449 £ 
desfrânata şi ca pe tâlharul, ca pe vameşul şi ca pe 
fiul cel pierdut, şi ridică sarcina grea a păcatelor 
mele, Cel ce ridici păcatul lumii şi tămăduieşti 
neputințele oamenilor; Cel ce chemi la Tine pe cei 
osteniţi şi împovăraţi şi le dai odihnă; Cel ce n-ai 
venit să chemi la pocăință pe cei drepţi, ci pe cei 
păcătoşi; şi mă curăţeşte de toată întinarea trupului 
şi a sufletului. Învaţă-mă să săvârşesc sfinţenie întru 
frica Ta, ca, întru curată mărturisirea cugetului meu 
primind părticica Sfintelor Tale Taine, să mă unesc 
cu Sfântul Tău Trup şi Sânge, şi să Te am pe Tine 
locuind şi petrecând întru mine împreună cu Tatăl şi 
cu Sfântul Duh. Aşa, Doamne, lisuse Hristoase, 
Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă 
împărtăşirea Preacuratelor şi de viaţă Făcătoarelor 
Tale Taine, nici să ajung neputincios cu sufletul şi cu 
trupul, împărtăşindu-mă cu nevrednicie; ci dă-mi, 
până la suflarea mea cea mai de pe urmă, ca fără de 
osândă să primesc părticica Sfintelor Tale Taine, spre 
împărtăşirea cu Duhul Sfânt, ca merinde pentru viaţa 
de veci şi spre răspuns bineprimit la înfricoşătorul 
Tău scaun de judecată; ca şi eu, dimpreună cu toţi 
aleşii Tăi, să fiu părtaş bunătăţilor Tale celor 
nestricăcioase, pe care le-ai gătit, Doamne, celor ce 
Te iubesc pe Tine, întru care eşti preaslăvit în vecii 
vecilor. Amin. 


Pravila monahală 


Rugăciunea a doua, 
a Sfântului Toan Gură de Aur 
> oamne, Dumnezeul meu, ştiu că nu sunt 
€ la vrednic, nici în stare să Te primesc sub 

= acoperământul casei sufletului meu, pentru 
că este cu totul pustiu şi surpat şi nu afli în mine loc 
potrivit ca să-i pleci capul. Ci, precum din înălţime 
Te-ai plecat pentru noi, pleacă-Te şi acum spre 
smerenia mea. Şi precum ai binevoit a Te culca în 
peşteră şi în ieslea necuvântătoarelor, aşa binevo- 
ieşte a intra şi în ieslea necuvântătorului meu suflet 
şi în întinatul meu trup. Şi precum n-ai socotit lucru 
nevrednic a intra şi a cina împreună cu păcătoşii în 
casa lui Simon cel lepros, aşa binevoieşte a intra şi în 
casa smeritului, leprosului şi păcătosului meu suflet. 
Şi precum n-ai îndepărtat pe desfrânata cea păcă- 
toasă, cea asemenea mie, care a venit şi s-a atins de 
Tine, aşa Te milostiveşte şi de mine, păcătosul, care 
vin şi mă ating de Tine. Şi precum nu Te-ai scârbit de 
întinata şi necurata ei gură ce Te-a sărutat, aşa nu 
Te scârbi nici de întinata şi mai necurata mea gură, 
nici de buzele mele cele necurate şi pângărite, şi de 
limba mea cea cu totul necurată. Ci să-mi fie mie 
cărbunele Prea Sfântului Tău Trup şi al scumpului 
Tău Sânge spre sfințire şi spre luminare, spre 
însănătoşirea smeritului meu suflet şi trup, spre 
uşurarea greutăţii greşelilor mele celor multe, spre 


pază de toată lucrarea diavolească, spre îndepăr- 
tarea şi mutarea răului şi vicleanului meu obicei, spre 
omorârea patimilor, spre plinirea poruncilor Tale, 
spre adăugirea dumnezeiescului Tău har şi spre 
dobândirea împărăției Tale. Că nu vin la Tine ca un 
nepăsător, Hristoase Dumnezeule, ci încrezându-mă 
în bunătatea Ta cea nespusă şi ca nu cumva, prea 
multă vreme rămânând departe de împărtăşirea Ta, 
să fiu prins de lupul cel înţelegător. Pentru aceasta 
mă rog ie, Cel ce singur eşti sfânt, Stăpâne: 
Sfinţeşte-mi sufletul şi trupul, mintea şi inima, 
rărunchii şi măruntaiele; înnoieşte-mă tot şi înrădă- 
cinează frica de Tine întru mădularele mele şi sfin- 
tenia Ta fă-o neştearsă dintru mine. Şi-mi fii mie 
ajutător şi folositor, îndreptând în pace viața mea şi 
învrednicindu-mă a sta de-a dreapta Ta, cu sfinţii 
Tăi, pentru rugăciunile şi mijlocirile Preacuratei 
Maicii Tale şi ale slujitorilor Tăi celor fără de trup, ale 
preacuratelor puteri şi pentru ale tuturor sfinţilor, 
care din veac au bineplăcut Ţie. Amin. 


Rugăciunea a /reia, 
a Sfântului Simeon Melalrastul 
> oamne, Cel ce singur eşti curat şi fără 
€ la stricăciune, Care pentru nespusa milostivire 
a iubirii de oameni ai luat toată firea 
noastră din curatele şi fecioreştile sângiuri ale celei 
ce mai presus de fire Te-a născut pe Tine, cu venirea 


2 N Z J Z X 7 
c o oa o mA Nc 
7 i Y i 


') 452 Pravila monahală 


dumnezeiescului Duh şi cu bunăvoirea Tatălui celui 
de-a pururea veşnic, Hristoase lisuse, înțelepciunea 
lui Dumnezeu, pacea şi puterea; Cel ce ai primit cu 
trupul Tău patimile cele de viaţă făcătoare şi 
mântuitoare: crucea, piroanele, sulița, moartea, 
omoară-mi patimile cele trupeşti, care îmi strică 
sufletul. Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărăţia 
iadului, îngroapă îndemnurile mele cele viclene, prin 
gânduri bune, şi risipeşte duhurile cele viclene. Cel ce 
cu Învierea Ta cea de a treia zi şi de viaţă purtătoare 
ai ridicat pe strămoşul cel căzut, ridică-mă şi pe 
mine, cel ce am alunecat în păcat, punându-mi 
înainte chipuri de pocăință. Cel ce cu preaslăvită 
înălțarea Ta la cer ai îndumnezeit trupul pe care l-ai 
luat şi l-ai cinstit cu şederea de-a dreapta Tatălui, 
învredniceşte-mă, prin împărtăşirea Sfintelor Tale 
Taine, să dobândesc partea cea de-a dreapta a celor 
mântuiţi. Cel ce prin pogorârea Mângâietorului Duh 
ai făcut pe sfinţii Tăi ucenici vase cinstite, arată-mă 
şi pe mine a fi locaş al venirii Lui. Cel ce vei veni iarăşi 
să judeci toată lumea întru dreptate, binevoieşte să 
Te întâmpin şi eu pe nori pe Tine, Făcătorul şi 
Judecătorul meu, împreună cu toţi sfinţii Tăi, ca 
neîncetat să Te slăvesc şi să Te laud pe Tine împreună 
cu Părintele Tău cel fără de început şi cu Preasfântul 
şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 453 


Rugăciunea a patra, 

a Sfântului Simeon Melalrastul 

S ay recum voi sta înaintea înfricoşătorului şi 
% Inefăţarnicului Tău scaun de judecată, 
S a Hristoase Dumnezeule, primind întrebare şi 
dând răspuns de relele ce am făcut, aşa şi astăzi, mai 
înainte de a sosi ziua osândirii mele, stând la sfântul 
Tău altar, înaintea Ta şi înaintea înfricoşătorilor şi 
sfinţilor Tăi îngeri, fiind înduplecat de mărturia 
cugetului, pun înainte faptele mele cele rele şi 
fărădelegile, dându-le pe faţă şi vădindu-le. Ci vezi, 
Doamne, smerenia mea şi-mi iartă toate păcatele; 
vezi că fărădelegile mele s-au înmulţit mai mult 
decât perii capului meu. Căci ce rău n-am săvârşit? 
Ce păcat n-am făcut? Ce rău nu am închipuit în 
sufletul meu? Că iată şi cu faptele am făcut 
desfrânare şi preadesfrânare, mândrie, trufie, bat- 
jocură, defăimare, vorbă deşartă, înfierbântare la 
râs, beţie, lăcomie a pântecului, mâncare fără 
măsură, răutate, pizmă, iubire de argint, iubire de 
avuţie, cămătărie, iubire de mine însumi, iubire de 
mărire, hrăpire, nedreptate, agonisire de ruşine, 
invidie, grăire de rău, fărădelege; toate simţirile şi 
toate mădularele mi le-am întinat şi le-am stricat şi 
de nici o treabă le-am făcut, ajungând cu totul sălaş 
diavolului. Şi ştiu, Doamne, că fărădelegile mele au 
covârşit capul meu, dar mulţimea îndurărilor Tale 


') 454 Pravila monahală 


este neasemănată şi mila bunătăţii Tale cea fără 
de răutate este nespusă şi nu este nici un păcat care 
să biruiască iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta, 
prea minunate Împărate, fără de răutate Doamne, 
fă minunate milele Tale spre mine, păcătosul; ara- 
tă-mi puterea bunătăţii Tale, arată-mi tăria milos- 
tivirii Tale celei îndurate şi mă primeşte pe mine, 
păcătosul, cel ce mă întorc; primeşte-mă cum ai 
primit pe fiul cel pierdut, pe tâlharul şi pe desfrânata. 
Primeşte-mă pe mine, cel ce peste măsură i-am 
greşit şi cu cuvântul şi cu fapta şi cu pofta cea fără de 
cale şi cu gândul cel dobitocesc. Şi precum ai primit 
pe cei ce au venit în al unsprezecelea ceas, care nimic 
vrednic n-au lucrat, aşa mă primeşte şi pe mine, 
păcătosul; că mult am greşit şi m-am spurcat şi am 
scârbit Duhul Tău cel Sfânt şi am mâniat milostivirea 
Ta cea iubitoare de oameni, cu lucrul, cu cuvântul şi 
cu gândul, noaptea şi ziua, pe faţă şi într-ascuns, 
cu voie şi fără de voie. Şi ştiu că vei pune înaintea mea 
păcatele mele în acelaşi chip în care le-am făcut şi 
mă vei întreba de cele ce cu ştiinţă, fără de iertare, 
am greşit. Ci, Doamne, nu cu judecata Ta cea dreaptă 
nici cu mânia Ta să mă mustri, nici cu urgia Ta să mă 
pedepseşti. Miluieşte-mă, Doamne, că nu sunt numai 
neputincios, ci şi zidirea Ta sunt. Că Tu, Doamne, ai 
întărit peste mine mâna Ta, dar eu am făcut răutate 
înaintea Ta. Ţie Unuia am greşit, dar Te rog să nu 


P) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 455 4 
intri la judecată cu robul Tău. Că de vei căuta la 
fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea să-i 
stea înainte. Că eu sunt adâncul păcatului şi nu sunt 
vrednic nici în stare a căuta şi a privi înălţimea 
cerului, din pricina mulţimii păcatelor mele celor fără 
de număr; că toate lucrurile rele, închipuirile şi 
meşteşugirile diavoleşti, toată răutatea iadului, 
îndemnurile spre păcat, dezmierdările şi alte patimi 
nenumărate n-au lipsit de la mine. Cu ce fel de 
păcate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? 
Tot păcatul l-am făcut, toată desfătarea neiertată am 
lăsat-o să intre în sufletul meu. Netrebnic m-am 
făcut înaintea Ta, Dumnezeul meu, şi înaintea oame- 
nilor. Cine mă va ridica pe mine, cel ce am căzut întru 
atâtea păcate rele? Doamne, Dumnezeul meu, spre 
Tine nădăjduiesc. De mai este pentru mine nădejde 
de mântuire, de biruieşte iubirea Ta de oameni 
mulţimea fărădelegilor mele, fii mie Mântuitor şi, 
după îndurările şi milele Tale, slăbeşte, lasă, iartă-mi 
toate câte Ţi-am greşit; că s-a umplut de multe rele 
sufletul meu şi nu aflu întru mine nădejde de 
mântuire. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare 
mila Ta şi să nu-mi răsplăteşti după faptele mele, ci 
întoarce-mă, sprijineşte-mă, izbăveşte sufletul meu 
de relele ce au crescut într-însul şi de agonisirile lui 
cele cumplite. Miluieşte-mă pentru mila Ta, ca acolo 
unde s-a înmulţit păcatul să prisosească harul Tău, 


Pravila monahală 


şi să Te laud şi să Te slăvesc în toate zilele vieții mele. 
Că Tu eşti Dumnezeul celor ce se pocăiesc şi 
Mântuitorul celor ce greşesc şi Ţie slavă înălțţăm, 
împreună şi Părintelui Tău celui fără de început şi 
Preasfântului şi bunului şi de viață făcătorului Tău 
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a cincea, a Sfântului Joan Damaschin 

K D tăpâne Doamne, lisuse Hristoase, Dumne- 
i n) zeul nostru, Cel ce singur ai puterea să ierţi 
A păcatele oamenilor, ca un Bun şi lubitor de 
oameni, treci cu vederea toate greşelile mele cele cu 
ştiinţă şi cu neştiință, şi mă învredniceşte ca, fără de 
osândă, să mă împărtăşesc cu dumnezeieştile, prea 
slăvitele, Preacuratele şi de viaţă făcătoarele Tale 
Taine, nu spre osândă, nici spre adăugirea păcatelor, 
ci spre curăţie şi sfințire şi spre dobândirea vieţii şi 
Împărăției ce va să fie, spre zid şi ajutor, spre 
izgonirea celor potrivnici şi spre pierderea greşelilor 
mele celor multe; că Tu eşti Dumnezeul milei şi al 
îndurărilor şi al iubirii de oameni şi Ţie slavă înălţăm, 
împreună şi Tatălui şi Duhului Sfânt, acum şi 

pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a șasea, a Sinul Vasile cel. Mare 
w . “A . . A bd i 
Y D tiu, Doamne, că întru nevrednicie mă impar 
i aý tăşesc cu Preacuratul Tău Trup şi cu scump 
Sângele Tău, şi vinovat sunt, şi osândă mie 


P) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 457 i 
însumi mănânc şi beau, neputându-mi da seama, 
precum se cuvine, de Trupul şi Sângele Tău, Hris- 
toase, Dumnezeul meu. Ci, îndrăznind spre îndură- 
rile Tale, mă apropii de Tine, Cel ce ai zis: „Cel ce 
mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine 
rămâne şi Eu întru dânsul”. Deci, milostiveşte-Te, 
Doamne, şi nu mă pedepsi pe mine, păcătosul, ci fă 
cu mine după mila Ta. Şi să-mi fie mie Sfintele Tale 
Taine spre tămăduire şi curăţire, spre luminare şi 
pază, spre mântuirea şi sfinţirea sufletului şi a 
trupului, spre izgonirea a toată nălucirea, a faptei 
celei rele şi a lucrării diavoleşti care se lucrează cu 
gândul întru mădularele mele, spre îndrăznirea şi 
dragostea către Tine, spre îndreptarea şi întărirea 
vieţii, spre înmulţirea faptei celei bune şi a desă- 
vârşirii, spre plinirea poruncilor şi spre împărtăşirea 
cu Sfântul Duh, ca merinde pentru viaţa de veci şi 
spre răspuns bine primit la înfricoşătorul Tău scaun 
de judecată, iar nu spre certare sau spre osândă. 


Rugăciunea a șaplea, a Sfântului Simeon Noul Teolog 
> in buze întinate, din inimă pângărită, din 
€ la limbă necurată, din suflet spurcat, primeş- 
= te-mi rugăciunea, Hristoase al meu, şi, 
neînlăturându-mi nici cuvintele, nici obişnuinţele, 
nici neruşinarea, dă-mi mie a grăi cu îndrăzneală 
cele ce voiesc, Hristoase al meu, şi mai vârtos mă şi 
învaţă ce mi se cuvine a face şi a grăi. Greşit-am mai 


Pravila monahală 


mult decât desfrânata, care, aflând unde sălăşlu- 
ieşti, cumpărând mir, cu îndrăzneală a venit să 
ungă picioarele Tale, ale Stăpânului meu Hristos 
şi Dumnezeul meu. Cum pe aceea, ce s-a apropiat 
din inimă, n-ai alungat-o, nici de mine nu Te scârbi, 
Cuvântule, ci dă-mi să ţin şi să sărut picioarele 
Tale şi cu izvor de lacrimi, precum cu nişte mir de 
mult preţ, cu îndrăzneală să le ung. Spală-mă cu 
lacrimile mele, curățeşte-mă cu ele, Cuvântule. 
lartă-mi greşelile şi dă-mi îndreptare. Ştii mul- 
țimea răutăților mele, ştii şi bubele mele şi rănile 
mi le vezi, dar şi credinţa mi-o ştii, voința mi-o 
vezi şi suspinele mi le auzi. Nu se ascunde înaintea 
Ta, Doamne, Dumnezeul meu, Făcătorul şi Izbă- 
vitorul meu, nici picătura de lacrimi, nici din picătură 
vreo parte. Cele încă nesăvârşite de mine le-au 
cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta se află scrise şi 
cele încă nefăcute de mine. Vezi smerenia mea, 
vezi-mi osteneala câtă este şi toate păcatele mi le 
iartă, Dumnezeule a toate; încât, cu inimă curată, 
cu gândul înfricoşat şi cu sufletul smerit să mă 
împărtăşesc cu Tainele Tale cele Preacurate şi 
Preasfinte, cu care se îndumnezeieşte şi se face viu 
tot cel ce mănâncă şi bea din ele cu inimă curată. 
Că Tu ai zis, Stăpânul meu: „Tot cel ce mănâncă 
Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine rămâne 
şi Eu întru dânsul” întru totul adevărat este 


n) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 459 i 
cuvântul Stăpânului şi Dumnezeului meu, că cel 
ce se împărtăşeşte cu Darurile cele dumnezeieşti şi 
îndumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase 
al meu, Cel ce eşti din Lumina cea cu trei strălu- 
ciri Care luminează lumea. Deci, pentru ca să nu 
rămân singur, fără Tine, Dătătorule de viaţă, 
suflarea mea, viața mea, bucuria mea, mântuirea 
lumii, pentru aceasta m-am apropiat de Tine, 
precum vezi, cu lacrimi şi cu sufletul umilit. Mă 
rog să iau izbăvire de greşelile mele şi să mă 
împărtăşesc fără de osândă cu Tainele Tale cele 
dătătoare de viaţă şi fără prihană, ca Tu să rămâi, 
precum ai zis, cu mine, cel de trei ori ticălos, şi să nu 
mă răpească cu vicleşug înşelătorul, aflându-mă 
depărtat de harul Tău, şi astfel, lăsându-mă eu 
înşelat, să mă depărteze şi de îndumnezeitoarele 
Tale cuvinte. Pentru aceasta cad înaintea Ta şi cu 
căldură strig către Tine: Precum pe fiul cel pierdut 
şi pe desfrânata, care au venit la Tine, i-ai primit, 
aşa mă primeşte şi pe mine, desfrânatul şi spur- 
catul, Milostive, care cu suflet umilit vin acum la 
Tine. Ştiu, Mântuitorule, că altul ca mine n-a greşit 
Ţie, nici a făcut faptele pe care le-am făcut eu. Dar 
şi aceasta ştiu, că mărimea greşelilor mele şi 
mulțimea păcatelor mele nu covârşesc răbdarea 
cea multă a Dumnezeului meu, nici iubirea Lui de 
oameni cea înaltă; ci, pe cei ce fierbinte se pocăiesc, 


Pravila monahală 
cu mila îndurării îi curățeşti şi îi luminezi şi cu 
lumina îi uneşti, părtaşi Dumnezeirii Tale făcându-i 
fără pizmuire; şi, lucru străin de gândurile îngereşti 
şi omeneşti, adeseori vorbeşti cu ei ca şi cu nişte 
prieteni ai Tăi adevăraţi. Acestea mă fac îndrăzneţ, 
acestea îmi dau aripi, Hristoase al meu, şi, punân- 
du-mi nădejdea în multele Tale binefaceri faţă de 
noi, bucurându-mă şi cutremurându-mă, cu focul 
mă împărtăşesc, iarbă uscată fiind eu, şi — străină 
minune! — mă răcoresc nears, ca rugul de demult, 
care, aprins fiind, nu se mistuia. Pentru aceasta, cu 
gând mulţumitor şi cu mulţumitoare inimă, cu 
mulțumitoare mădulare ale sufletului şi ale trupului 
meu mă închin şi Te măresc şi Te preaslăvesc pe Tine, 
Dumnezeul meu, Cel ce cu adevărat eşti binecu- 
vântat, acum şi în veci. Amin. 


Rugăciunea â opla, â Sfântului Joan Gură de Aur 
> umnezeule, slăbeşte, lasă, iartă-mi toate 
€ la greşelile câte Ţi-am greşit cu cuvântul, 
= cu fapta sau cu gândul, cu voie sau fără 
voie, cu ştiinţă sau cu neştiință, toate mi le iartă ca 
un bun şi de oameni iubitor. Şi pentru rugăciunile 
Preacuratei Maicii Tale, ale slujitorilor Tăi îngeri, ale 
sfintelor puteri şi ale tuturor sfinţilor care au 
bineplăcut Ţie din veac, binevoieşte ca fără osândă 
să primesc sfântul şi preacuratul Tău Trup şi 
scumpul Tău Sânge spre tămăduirea sufletului şi a 


o 


Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 461 


trupului şi spre curățirea gândurilor mele celor 
rele. Că a Ta este împărăția şi puterea şi slava, a 
Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi 
pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea á noua, â Sfântului Joan Gură de Aur 
IND) u sunt vrednic, Stăpâne Doamne, să intri 
RF sub acoperământul casei sufletului meu, ci 
E de vreme ce Tu, ca un lubitor de oameni, 
vrei să locuieşti întru mine, îndrăznind mă apropii. 
Porunceşte-mi şi voi deschide uşile pe care Tu Însuţi 
le-ai zidit, şi intră cu iubirea Ta de oameni, pe care 
pururea o ai. Intră şi luminează cugetul meu cel 
întunecat. Şi cred că aceasta vei face: că n-ai înde- 
părtat pe desfrânata care a venit la Tine cu lacrimi, 
nici pe vameşul care s-a pocăit nu l-ai alungat, nici 
pe tâlharul care a cunoscut împărăţia Ta nu l-ai 
izgonit, nici pe prigonitorul Pavel care s-a pocăit nu 
l-ai lăsat cum era; ci pe toţi, care cu pocăință au venit 
la Tine, i-ai rânduit în ceata prietenilor Tăi, Cel ce 
singur eşti binecuvântat totdeauna, acum şi în vecii 
nesfârşiți. Amin. 


Rugăciunea á Zecea, a Sfântului Joan Gură de Aur 
> oamne lisuse Hristoase, Dumnezeul meu, 
€ la slăbeşte, lasă, milostiveşte-Te şi îmi iartă 
= mie, păcătosului, netrebnicului şi nevred- 
nicului robului Tău, căderile în păcat, smintelile şi 


n) 462 Pravila monahală 


greşelile mele toate, câte am păcătuit față de Tine, din 
tinerețile mele până în ziua şi în ceasul de acum, fie 
cu ştiinţă, fie din neştiinţă, cu cuvântul, cu fapta sau 
cu gândul, cu cugetul, cu deprinderile şi cu toate 
simţurile mele. Şi, pentru rugăciunile celei ce fără de 
prihană Te-a născut, ale Preacuratei şi pururea 
Fecioarei Maria, Maica Ta, singura mea nădejde 
neînfruntată, ocrotitoare şi izbăvitoare, învredni- 
ceşte-mă ca fără de osândă să mă împărtăşesc cu 
Preacuratele, Nemuritoarele, de viață făcătoarele şi 
Înfricoşătoarele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi 
spre viaţa de veci, spre sfințire, spre luminare, spre 
tărie, spre vindecare şi spre sănătatea sufletului şi a 
trupului şi spre ştergerea şi pierderea cu totul a 
cugetelor, a gândurilor şi a deprinderilor mele celor 
rele şi a nălucirilor de noapte de la duhurile cele 
viclene şi întunecate. Că a Ta este împărăţia şi 
puterea, slava, cinstea şi închinăciunea, împreună 
cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în 
vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a unsprezecea, a Sfântului Joan Damaschin 
Q S neintea uşilor casei Tale stau şi de gân- 
A durile cele rele nu mă depărtez. Ci Tu, 
Hristoase Dumnezeule, Care ai îndreptat pe 
vameşul şi ai miluit pe cananeanca şi ai deschis 


tâlharului uşile raiului, deschide-mi şi mie îndurările 
iubirii Tale de oameni şi mă Pae pe mine, cel ce 


n) Rânduiala Sfintei Împărtăşanii 463 i 
vin şi mă ating de Tine, ca pe desfrânata şi pe cea cu 
scurgerea de sânge. Că aceasta, atingându-se de 
marginea hainei Tale, cu uşurinţă a luat tămăduire, 
iar aceea, cuprinzând preacuratele Tale picioare, a 
dobândit dezlegare de păcate. lar eu, netrebnicul, 
întreg Trupul Tău cutezând a-L primi, să nu fiu ars, 
ci mă primeşte ca şi pe dânsele şi-mi luminează 
simţirile cele sufleteşti, arzând nelegiuirile păcatelor 
mele, pentru rugăciunile celei ce fără de sămânță 
Te-a născut şi pentru ale puterilor cereşti, că 
binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea a douăsprezecea, á Sfântului Joan Gură de Aur V 
red, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu (l 
adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, 
Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei 
păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Cred de 
asemenea, că acesta este Însuşi preacurat Trupul Tău 
şi acesta este Însuşi scump Sângele Tău. Deci mă 
rog ie: Miluieşte-mă şi-mi iartă greşelile mele 
cele de voie şi cele fără de voie, cele cu cuvântul sau 
cu fapta, cele cu ştiinţa şi cu neştiinţa, şi mă 
învredniceşte ca fără de osândă să mă împărtăşesc 
cu preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor 
mele şi spre viaţa de veci. Amin. 


EA 


OSY 
Q 
SS 
= 


> 


Apoi, mergând să le împărlășești să zici în laină aceste stihuri ale Snila Simeon 
Melatrastul: 


1] 464 Pravila monahală 
lată, mă apropii de Sfânta Împărtășire. 
Și împărtăşindu-mă, Doamne, să nu mă arzi, 
Că Tu eşti foc şi arzi pe cei nevrednici; 
Ci, curățeşte-mă de toată întinarea. 
4 inei Tale celei de taină, astăzi, Fiul lui Dum- 

È 2 nezeu, părtaş mă primeşte, că nu voi spune 

“ vrăjmaşilor Tăi Taina Ta, nici sărutare Îţi 
voi da ca luda; ci ca tâlharul mărturisindu-mă, strig 
Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta. 


După aceea, sfihurile acestea: 


Sângele cel îndumnezeitor privind, înspăimântează-te, 
omule, 

Că foc este şi arde pe cei nevrednici. 

Dumnezeiescul Trup mă îndumnezeieşte şi mă hrăneşte, 

Îmi îndumnezeieşte sufletul şi-mi hrănește minunat mintea. 


Apoi aceste /ropare: 


Îndulcitu-m-ai cu dorul Tău, Hristoase, şi m-ai 
schimbat cu dumnezeiasca Ta dragoste; ci arde cu 
focul cel fără de materie păcatele mele şi mă 
învredniceşte a mă sătura de desfătarea care este 
întru Tine, ca de amândouă veselindu-mă, să slăvesc, 
Bunule, venirea Ta. 


Intru strălucirile sfinţilor Tăi cum voi intra eu, 
nevrednicul? Că de voi îndrăzni să intru în cămară, 
haina mă vădeşte, că nu este de nuntă, şi voi fi legat 


Rânduiala Sfintei Împărtășanii 


şi lepădat de îngeri. Ci curăţeşte, Doamne, întinarea 
sufletului meu şi mă mântuieşte, ca un iubitor de 


oameni. 


După aceasta, se zice această rugăciune: 


KO Nf tăpâne, lubitorule de oameni, Doamne lisu- 

3) se Hristoase, Dumnezeul meu, să nu îmi fie 

Amie spre osândă Sfintele acestea, pentru că 

sunt nevrednic, ci spre curățirea şi sfinţirea sufletului 

şi a trupului şi spre arvunirea vieţii şi a Împărăției ce 

va să vie. lar mie bine-mi este a mă lipi de Dumnezeu 
şi a pune în Domnul nădejdea mântuirii mele. 


Apoi, repetă până ajungi să fe împărlăşești: Cinei Tale celei de taină... 


Ia T oek 


d 


airan Tac Maria E tc: 


Z ÎUGĂGIUNI DE MUTIRIRE $ 
DUPĂ PRIMIREA OFINTEKOR 9 
TAINS 


După ce te-ai cumineca! cu dumnezeieștile şi nemuriloarele Taine, muljumeşte cu 


A 
Y 


N 
= CER, 
PN 7 


o 
Z 


Y 


U smerenie Domnului rostind aşa: J 
H Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă ie! (4 reior;), 
9 Apoi aceste stihuri de îndemn: f 
Q După ce vei primi împărtășirea sfântă ) 
X A făcătoarelor de viaţă Daruri, j 
|  Laudă adu și mulțumire mare, f 
? Şi cu căldură Domnului te roagă: N 
| Slavă Ție, Doamne! Slavă Ție, Doamne! y 
î  Slavă ie, Dumnezeului nostru! ) 
U U 


Rugăciuni de mulțumire după primirea Sfintelor Taine 467 | 


Apoi urmăloarele rugăciuni: 


Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare 
y ulțumesc Ţie, Doamne, Dumnezeul meu, 
i nu m-ai lepădat pe mine, păcătosul, ci 
Si MÍ părtaş a fi Sfintelor Tale Taine m-ai 
învrednicit. Mulţumesc Ție că pe mine, nevrednicul, 
a mă împărtăși cu Preacuratele Tale Daruri m-ai 
învrednicit. Ci, Stăpâne, lubitorule de oameni, Care 
pentru noi ai murit şi ai înviat și ai dăruit nouă 
aceste înfricoșătoare şi de viaţă făcătoare Taine, spre 
binefacerea și sfinţirea sufletelor și a trupurilor 
noastre, dă să-mi fie şi mie acestea spre tămăduirea 
sufletului și a trupului, spre izgonirea a tot 
potrivnicul, spre luminarea ochilor inimii mele, spre 
împăcarea sufleteștilor mele puteri, spre credinţă 
neînfruntată, spre dragoste nefățarnică, spre desă- 
vârşirea înţelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre 
adăugirea  dumnezeiescului Tău har şi spre 
dobândirea împărăției Tale. Ca, întru sfinţenia Ta, 
cu acestea fiind păzit, să pomenesc harul Tău 
pururea şi să nu mai viez mie, ci ie, Stăpânului și 
Binefăcătorului nostru. Şi aşa, ieşind dintru această 
viaţă întru nădejdea vieţii celei veșnice, să ajung la 
odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel 
neîncetat al celor ce Te laudă și dulceaţa cea fără 
de sfârşit a celor ce văd frumuseţea cea nespusă a 
feței Tale. Că Tu eşti dorirea cea adevărată și 


') 468 Pravila monahală 


veselia cea nespusă a celor ce Te iubesc, Hristoase, 
Dumnezeul nostru, și pe Tine Te laudă toată făptura 
în veci. Amin. 


All rugăciune a Sfântului Vasile cel Mare 
CQ Ný tăpâne, Hristoase Dumnezeule, Împăratul 
i 3) veacurilor şi Făcătorul tuturor, mulţumesc 
A Ție pentru toate bunătăţile câte mi-ai dat 
mie și pentru împărtășirea cu Preacuratele și de viaţă 
făcătoarele Tale Taine. Deci, mă rog Ţie, Bunule și 
lubitorule de oameni, păzește-mă sub acoperămân- 
tul Tău şi sub umbra aripilor Tale, şi-mi dăruieşte, 
până la suflarea cea mai de pe urmă, cu cuget curat 
şi cu vrednicie, să mă împărtășesc cu Sfintele Tale 
Taine, spre iertarea păcatelor și spre viaţa de veci. Că 
Tu eşti Pâinea vieţii, Izvorul sfințirii, Dătătorul 
bunătăţilor, şi ie slavă înălțăm, împreună şi 
Părintelui şi Sfântului Duh, acum și pururea şi în 
vecii vecilor. Amin. 


Rugăciunea Sfântului Simeon Melalrastul 

sa 4 el ce de bunăvoie mi-ai dat mie spre hrană 
(0) Tău, foc fiind, care arde pe cei 
£ nevrednici, să nu mă arzi pe mine, Făcătorul 
meu, ci mai vârtos intră în alcătuirea mădularelor 
mele şi întru toate încheieturile, în rărunchi şi în 
inimă, și arde spinii tuturor păcatelor mele; cură- 
țeşte-mi sufletul; sfinţeşte-mi gândurile şi oasele; 


n) Rugăciuni de multumire după primirea Sfintelor Taine 469 U 
numărul deplin al celor cinci simțuri îl luminează; 
peste tot mă pătrunde cu frica Ta; pururea mă 
acoperă şi mă apără și mă păzeşte de tot lucrul şi 
cuvântul pierzător de suflet; curățeşte-mă, spală-mă 
şi mă îndreptează; înţelepțeşte-mă şi mă luminează; % 
arată-mă locaş numai al Duhului Tău şi să nu mai 
fiu sălaș păcatului, ci ie casă, prin primirea y% 
Împărtășaniei. Ca de foc să fugă de mine tot lucrul 
rău, toată patima. Rugători aduc pentru mine pe toţi 
sfinţii, pe mai marii cetelor celor fără de trup, pe 
Înaintemergătorul Tău, pe înțelepții Apostoli, și cu 
aceştia și pe Preacinstita şi Preacurata Maica Ta, ale 
căror rugăciuni primeşte-le, Milostive Hristoase al 
meu, și pe mine, slujitorul Tău, fiu al luminii mă fă; 
că Tu Însuţi eşti, Bunule, sfințirea şi luminarea 
sufletelor noastre și ie, după cuviință, ca unui 
Dumnezeu și Stăpân, toți slavă Îţi înălțăm în toate 
zilele. Amin. 


Rugăciunea Sfântului Chiril al Alexandriei 

l rupul Tău cel sfânt, Doamne, lisuse Hris- 
toase, Dumnezeul meu, să-mi fie mie spre 

viața de veci, și Sângele Tău cel scump, spre 

iertarea păcatelor. Și să-mi fie mie Împărtășania 
aceasta spre bucurie, spre sănătate și spre veselie. Și 
la înfricoşătoarea şi a doua venire a Ta, învred- 
niceşte-mă pe mine, păcătosul, să stau de-a dreapta 
slavei Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii 


Pravila monahală 
Tale și ale tuturor sfinţilor Tăi. Amin. 


Rugăciune călre Preastânla Născătoare de Dumnezeu: 

oN reasfântă Stăpână, Născătoare de Dumne- 
NS tzeu, care ești lumina întunecatului meu 

A? suflet, nădejdea, acoperământul, scăparea, 
mângâierea și bucuria mea, mulţumesc ţie, că m-ai 
învrednicit pe mine, nevrednicul, să fiu părtaș 
Preacuratului Trup și Scumpului Sânge al Fiului tău. 
Ci tu, care ai născut Lumina cea adevărată, lumi- 
nează-mi ochii cei înţelegători ai inimii. Ceea ce ai 
născut Izvorul nemuririi, înviază-mă pe mine, cel 
omorât de păcat. Ceea ce ești Maica iubitoare de 
milostivire a Dumnezeului celui milostiv, miluieş- 
te-mă şi dă umilinţă şi zdrobire inimii mele şi 
smerenie gândurilor mele și ridicare din robia 
cugetelor mele. Şi mă învrednicește, până la sfârşitul 
vieţii, fără de osândă să primesc sfințirea Preacu- 
ratelor Taine, spre tămăduirea sufletului și a 
trupului. Şi-mi dă, Stăpână, lacrimi de pocăință şi de 
mărturisire, ca să te laud și să te măresc pe tine în 
toate zilele vieţii mele, că binecuvântată și prea 
mărită eşti în veci. Amin. 


Apoi: 

Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne, după 
cuvântul Tău, în pace; că văzură ochii mei mântuirea 
Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoa- 


1) Rugăciuni de multumire după primirea Sfintelor Taine 471 [ 
relor: lumină spre descoperirea neamurilor și slavă 
poporului Tău Israel. 


Apoi: Sfinte Dumnezeule... (de trei ori), Slavă... Și acum... 
Preasfântă Treime..., Tatăl nostru..., şi următoarele /ropare, în funcție 


de liturghia ce s-a să vårşił- / 


La Lihurghia Sfântului Ioan Gură de Aur Y 

Din gura ta ca o lumină de foc strălucind harul, 
lumea a luminat, vistieriile neiubirii de argint lumii a 
câştigat, înălţimea gândului smerit nouă ne-a arătat. 
Ci cu cuvintele Tale învățându-ne, Părinte Ioane 
Gură de Aur, roagă pe Cuvântul Hristos Dumnezeu, Î 
să mântuiască sufletele noastre. 4 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh y 

Din cer ai primit Dumnezeiescul har şi cu buzele tale 
pe toți îi înveți să se închine unui Dumnezeu în 
Treime, Sfinte loane Gură de Aur, preafericite cuvi- 
oase; după vrednicie te lăudăm deci pe tine, că eşti 
învăţător, ca cel ce arăţi cele Dumnezeieşti. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Ceea ce eşti creştinilor ocrotitoare neînfruntată şi 
mijlocitoare stăruitoare către Făcătorul, nu trece cu 
vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci 
sârguieşte, ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu 
credinţă strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune 
şi te nevoieşte spre mijlocire, apărând pururea 
Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce cinstesc pe tine. 


1] 472 Pravila monahală 
La Lilurghia Sfântului Vasile cel Mare 
În tot pămîntul s-a răspândit vestirea ta, că a primit 
cuvântul tău, prin care cu dumnezeiască cuviinţă ai 
| învăţat, firea celor în fiinţă ai lămurit şi ai pus 
rânduială în obiceiurile oamenilor, Părinte lerarhe 
Vasile, preoţie Împărătească. Roagă pe Hristos 
Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Arătatu-te-ai temei neclintit Bisericii, dând tuturor 
oamenilor domnia cea nestricată, pecetlu-ind-o cu 
dogmele tale, Sfinte Vasile cuvioase, grăitorule de 
cele cereşti. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. y 
Ceea ce eşti creştinilor... (vezi mai sus) ) 


La Lihurghia Darurilor mai înainte sfin file 
a Shn fului Grigorie cel Mare - Dialogul 
Cel ce de sus, de la Dumnezeu, ai luat dumne- 
zeiescul har, mărite Grigorie, şi, cu puterea Aceluia 
întărindu-te, de bunăvoie ai urmat Sfintei Evanghelii 
a lui Hristos, de la Care ai luat plata ostenelilor tale, 
întru tot fericite, pe Acela roagă-L să mântuiască 
sufletele noastre. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Ca un păstor te-ai arătat lui Hristos, Începătorul 
păstorilor şi părtaş călugărilor te-ai făcut, Părinte \ 
Grigorie, povăţuindu-i către cetatea cerească, de unde |! 
ai învăţat turma lui Hristos poruncile Lui, iar acum cu Î 


XXX XEO ECOLE LEE 
h 


Y Rugăciuni de multumire după primirea Sfintelor Taine 473 U 

1 dânşii te bucuri şi dănţuieşti în corturile cerești. 
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 

Ceea ce eşti creştinilor... (vezi mai sus) y 


5 


o 


com 


f- 


Apoi Doamne miluieşte... (de 12 ori) 
Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai y 
i mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără (i 
> stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul l-ai născut, pe 
tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te % 
| mărim. 3 
7 Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Și acum şi pururea 
şi în vecilor. Amin. Doamne miluieşte (de 3ori). 
„ Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri, |; 
+ Doamne  lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, à 
miluieşte-ne pe noi. Amin. 


Afa m 


IVESC SII VII VII SII VII SII SIZE VII VIZE VII VIZE XII 
i l 
y / 
F: 5 
A 1 
y { 
A l 
y y 
A 1 
y ï 
A l 
1 V 
A 1 
y V 
A A 
y 1 
A 1 
y V 
g 
i l 
y y. 
i i 
1 V 
i l 
y 1 
A 1 
ij V 
Q dă 
i A 
{ V 
Q © 
A 1 
y V 
Q dă 
A A 
U V 
Q © 
i i 
y V 
Q dă 
i A 
y y 
Q dă 
i i 
y 1 


A 
A 
1 
O 
A 
A 
1 
+ 
A 
9 
1 
ONEA SI + of Nea ANa ANK ANK ON eTo O Lao O = == O eTo + EI L) 


PSARTIREA DEÂNTULUL $ 


ENSEN 


 PeooRoo și ÎmPABAT DaviD d 
î) De esti preot, începe aşa: N 


Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, 
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 


Țară de nu, Zi 
| Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noştri, Doam- y 
í ne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte pe N 
noi, Amin. 


; ş > j i 
ANNEI NINA ASAN ANANIA NA SAS =K] 


n) 476 Pravila monahală 
p= Rugăciunile începăloare (pag. e] >), se cilesc /roparele: 
Cf iluieşte- ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne 
Pe noi, că nepricepându-ne de nici un 
ia Vi răspuns, această rugăciune aducem ie, 
ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieş- 
te-ne pe noi. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Cinstita prăznuire a Proroocului Tău, Doamne, 
cer arată Biserica Ta, că Îngerii împreună cu oamenii 
se veselesc. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dum- 
nezeule, în pace îndreptează viaţa noastră. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Multe sunt mulțimile păcatelor mele, de Dum- 
nezeu Născătoare. Către tine am năzuit, Curată, 
mântuire trebuindu-mi, cercetează neputinciosul 
meu suflet şi te roagă Fiului Tău şi Dumnezeului 
nostru, ca să dea mie iertare pentru răutăţile ce am 
făcut, ceea ce eşti una binecuvântată. 


Apoi Doamne miluieşte de 40 de ori. Și te închină câl tfi este cu putindă. 


După aceea, începe rugăciunea aceasta călre Preasfânla Țreime, la începutul 


Psalkirii- 
Q So tot Sfântă Treime, Dumnezeule şi 
A Făcătorule a toată lumea, ajută şi îndrep- 
tează inima mea spre a începe cu înţelegere 
şi a sfârşi cu lucruri bune aceşti de Dumnezeu 


insuflaţi Psalmi, pe care Sfântul Duh prin buzele lui 


David i-a revărsat, pe care acum voi grăi, eu 
LIZA LS Xa 4 À NE 4 = N = X = = == 


J Psaltirea Sfântului Prooroc şi Împărat David 477 
nevrednicul. Ci înțelegând a mea nepricepere, căzând 
mă rog Ţie, ajutorul cel de la Tine cerând. Doamne, 
îndreptează mintea mea şi-mi întăreşte inima, nu de 
graiurile buzelor să mă îngreunez, ci de înţelesul 
celor grăite să mă veselesc, şi să mă gătesc spre 
lucrarea celor bune, ca să mă învăţ cele ce grăiesc; ca, 
prin lucrarea celor bune luminându-mă, la judecată, 
părţii celei de-a dreapta părtaş să fiu, cu toţi aleşii 
Tăi. Şi acum, Stăpâne, blagosloveşte ca, suspinând 
din inimă, cu limba să cânt grăind aşa: 


Veniti să ne închinăm..., de 3 ori, şi cu umilință şi în zdrobirea inimii citeşte 


psalmii... 


d CATISHA 1 i 


Psalmul 1 š al lui Da vid nescris deasupra la evrei 

ZI) ericit bărbatul care n-a umblat în sfatul 
' $9) necredincioșilor, şi în calea păcătoşilor n-a | 

& stătut, şi pe scaunul pierzătorilor n-a șezut. (\ 
2. Ci în legea Domnului voia lui, și în legea Lui va 
ų cugeta ziua şi noaptea. j 
I 3. Și va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, ( 
? care rodul său va da în vremea sa, și frunza lui nu va $ 
cădea, și toate, oricâte va face, vor spori. 


: Ş > j A 
BOEDA EE > 0, EE E E S E 0, > 0, > 0, > 9, > 0, =K] 
N 


Catisma 1 479 | 


4. Nu așa necredincioșii, nu aşa; ci ca praful ce-l 
spulberă vântul de pe fața pământului. 

5. Pentru aceasta nu vor învia necredincioșşii la jude- 
cată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor; 

6. Că ştie Domnul calea drepţilor, şi calea necredin- 
cioșşilor va pieri. 


Psalmul lui David A 
o ý entru ce s-au întărâtat neamurile, și noroa- 
x tdele au cugetat cele deșarte? Stătut-au de 
S E fată împărații pământului, şi boierii s-au 
adunat întru una asupra Domnului şi asupra 
Unsului Lui. 

2. Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi 
jugul lor. 

3. Cel ce locuieşte în ceruri va râde de dânşii, şi 
Domnul va batjocori pe ei. 

4. Atunci va grăi către dânşii întru iuţimea Sa, şi 
întru mânia Sa va tulbura pe ei. 

5. lar Eu sunt pus împărat de Dânsul peste Sion, 
muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. 
Domnul a zis către Mine: Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi 
Te-am născut; 

6. Cere de la Mine, şi voi da Ție neamurile moşte- 
nirea Ta, şi biruinţa Ta marginile pământului. 

7. Paşte-vei pe dânșii cu toiag de fier; ca vasele 
olarului vei zdrobi pe dânşii. 


Pravila monahală 

8. Şi acum, împărați, înţelegeţi; învăţaţi-vă toţi care 
judecaţi pământul. 

9. Slujiţi Domnului cu frică, şi vă bucuraţi Lui cu 
cutremur. 

10. Luaţi învăţătură, ca nu cândva să se mânie 
Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă. 

11. Când se va aprinde degrab mânia Lui; fericiți toți 

care nădăjduiesc spre Dânsul. 


Psalmul lui Da vid cânda fugii de călre 
hafa lui Abesalom, ful Sâu, în pustie, a 
N >, oamne, cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc! 
€ la Mulţi se scoală asupra mea! 
= 2. Mulţi zic sufletului meu: nu este mân- 
tuire lui întru Dumnezeul lui. 

3. lar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea 
și Cel ce înalți capul meu. 

4. Cu glasul meu către Domnul am strigat, și m-a 
auzit din muntele cel sfânt al Lui. 

5. Şi eu am adormit şi am dormit; sculatu-m-am, că 
Domnul mă va sprijini. 

6. Nu mă voi teme de mii de noroade, care împrejur 
mă împresoară. Scoală, Doamne; mântuiește-mă, 
Dumnezeul meu; 

7. Că Tu ai bătut pe toţi cei ce-mi vrăjmășuiesc mie 
îndeșert, dinţii păcătoşilor ai zdrobit. 

8. A Domnului este mântuirea, și peste norodul Tău 
blagoslovenia Ta. 


Catisma 1 481 


Slavă... 


Întru sfârșil în laude. Psalmul lui David 4 
4 ând am strigat eu, auzitu-m-ai, Dumnezeul 
dreptăţii mele; întru necaz m-ai desfătat; 
Z milostivește-Te spre mine şi ascultă rugă- 
ciunea mea. 

2. Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce 
iubiţi deșertăciunea şi căutați minciuna? 

3. Şi să ştiţi că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios 
al Său. Domnul mă va auzi, când voi striga către 
Dânsul. 

4. Mâniaţi-vă, şi nu greşiţi; cele ce ziceţi în inimile 
voastre, întru aşternuturile voastre vă umiliți. 

5. Jertfiţi jertfa dreptăţii și nădăjduiţi spre Domnul. 

6. Mulţi zic: cine va arăta nouă cele bune? Însemna- 
tu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne. 

7. Dat-ai veselie în inima mea, din rodul grâului, al 
vinului și al untuluidelemn al lor ce s-au înmulţit. 

8. Cu pace așa mă voi culca și voi adormi, că Tu, 
Doamne, deosebi întru nădejde m-ai aşezat. 


FA niru sfârşil pentru cea moștenitoare, 
Psalmul lui David > 
| raiurile mele ascultă-le, Doamne; înţelege 
strigarea mea. 
Z 2. la aminte glasul rugăciunii mele, 
Împăratul meu şi Dumnezeul meu; căci către Tine mă 


Pravila monahală 


voi ruga, Doamne. 

3. Dimineaţa vei auzi glasul meu, dimineaţa voi sta 
înaintea Ta şi mă vei vedea. 

4. Că Dumnezeu cel ce nu voiești fărădelege, Tu eşti. 
Nu va locui lângă Tine cel ce vicleneşte. 

5. Nici vor petrece călcătorii de lege în preajma 
ochilor Tăi; urât-ai pe toţi cei ce lucrează fără- 
delegea. 

6. Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciună. Pe băr- 
batul sângiurilor şi vicleanul, urăște Domnul. 

7. lar eu întru mulțimea milei Tale voi intra în casa 
Ta, închina-mă-voi spre Sfântă Biserica Ta, întru 
frica Ta. 

8. Doamne, povăţuiește-mă întru dreptatea Ta; 
pentru vrăjmaşii mei, îndreptează înaintea Ta calea 
mea; 

9. Că nu este în gura lor adevăr; inima lor este 
deșartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile lor 
vicleneau. 

10. Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din cugetele 
lor; după mulțimea păgânătăţilor lor, leapădă-i pe 
dânşii, că Te-au amărât, Doamne. 

11. Şi să se veselească toți cei ce nădăjduiesc întru 
Tine; în veac se vor bucura, şi Te vei sălășlui întru 
dânşii, şi se vor lăuda întru Tine cei ce iubesc 
numele Tău. 

12. Că Tu vei blagoslovi pe cel drept, Doamne; căci 


Catisma 1 483 | 


cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi. 


Í nu sfârşil În laude, pentru á opla, 
Psalmul lui David 6 
> oamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe 
la mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerți. 
= 2. Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios 
sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele 
mele, 

3. Şi sufletul meu s-a tulburat foarte; și Tu, Doamne, 
până când? 

4. Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte sufletul meu; 
mântuieşște-mă, pentru mila Ta. 

5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomenește pe 
Tine; şi în iad cine se va mărturisi ie? 

6. Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în toate 
nopţile patul meu; cu lacrimile mele aşternutul meu 
voi uda. 

7. Tulburatu-s-a de mânie ochiul meu; învechitu- 
m-am întru toţi vrăjmașii mei. 

8. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fără- 
delege, că a auzit Domnul glasul plângerii mele. 

9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciu- 
nea mea a primit. 

10. Să se rușineze și să se tulbure toți vrăjmașii mei; 
să se întoarcă şi să se rușineze foarte degrab. 


Slavă... 


Pravila monahală 
Psalmul lui David care l-a cântat Domnului 
pentru cuvintele lui Husi, ful lui Ie emeni, 7 
> oamne, Dumnezeul meu, spre Tine am 
€ la nădăjduit; mântuieşte-mă de toţi cei ce mă 
= gonesc, şi mă izbăveşte. 

2. Ca nu cândva să răpească ca un leu sufletul meu, 
nefiind cel ce izbăveşte, nici cel ce mântuieşte. 

3. Doamne, Dumnezeul meu, de am făcut aceasta, 
de este nedreptate întru mâinile mele, 

4. De am răsplătit celor ce-mi răsplătesc mie, rele, 

5. Să cad de la vrăjmaşii mei deșert; să gonească dar 
vrăjmașul sufletul meu și să-l prindă; şi să calce în 
pământ viaţa mea şi slava mea în ţărână să o aşeze. 

6. Scoală-Te, Doamne, întru mânia Ta; înalță-Te 
întru hotarele vrăjmașilor tăi. 

7. Şi Te scoală, Doamne, Dumnezeul meu, cu 
porunca care ai poruncit. 

8. Și adunare de noroade Te va înconjura. 

9. Şi pentru aceasta la înălțime Te întoarce. Domnul 
va judeca pe noroade. Judecă mie, Doamne, după 
dreptatea mea, și după nerăutatea mea asupra mea. 

10. Sfârşească-se răutatea păcătoşilor, şi vei în- 
drepta pe cel drept, Cel ce cerci inimile și rărunchii, 
Dumnezeule, cu dreptul. 

11. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mântuiește 
pe cei drepţi la inimă. 

12. Dumnezeu este judecător drept şi tare şi înde- 


Catisma 1 485 


lung răbdător, și neaducând mânie în toate zilele. 

13. De nu vă veţi întoarce, sabia Sa o va luci; arcul 
Său a încordat și l-a gătit pe el. 

14. Și într-însul a gătit vasele morții; săgețile Sale 
celor ce se ard le-a lucrat. 

15. lată a chinuit nedreptate, zămislit-a durere și a 
născut fărădelege. 

16. Groapă a săpat și o a deschis pe ea, și va cădea 
în groapa care o a făcut. 

17. Întoarce-se-va durerea lui la capul lui, şi pe 
creștetul lui nedreptatea lui se va pogori. 

18. Mărturisi-mă-voi Domnului, după dreptatea 
Lui, şi voi cânta numele Domnului celui înalt. 


Í nu sfârşil pentru /eascuri. 
Psalmul lui David 8 
> oamne, Dumnezeul nostru, cât este de 
€ la minunat numele Tău în tot pământul! 
= 2. Că s-a înăltat mare cuviinţa Ta mai 
presus de ceruri. 

3. Din gura pruncilor şi a celor ce sug, ai săvârșit 
laudă, pentru vrăjmașşii Tăi, ca să sfărâmi pe 
vrăjmașul şi izbânditorul. 

4. Că voi vedea cerurile, lucrul degetelor Tale, luna 
şi stelele, care Tu le-ai întemeiat. 

5. Ce este omul, că-l pomenești pe el? Sau fiul 
omului, că-l cercetezi pe el? 


Pravila monahală 


6. Micşoratu-l-ai pe dânsul puţin oarece decât 
îngerii, cu slavă și cu cinste l-ai încununat pe el, și 
l-ai pus pe dânsul peste lucrurile mâinilor Tale. 

7. Toate le-ai supus sub picioarele lui: oile și boii, 
toate, încă şi dobitoacele câmpului, 

8. Păsările cerului și peştii mării, cele ce străbat 
cărările mărilor. 

9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât este de minunat 
numele Tău în tot pământul! 


Slavă... 


DUPĂ ÎNTÂIA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas 1 Ji 

Întru fărădelegi zămislit fiind eu curvarul, nu cutez 
să caut la înălțimea cerului, ci îndrăznind spre iubi- 
rea Ta de oameni, strig: Dumnezeule, milostiv fii mie 
şi mă mântuieşte! 

De vreme ce dreptul abia se mântuieșşte, dar eu unde 
mă voi arăta, păcătosul, cel ce nu am purtat greu- 
tatea și zăduful zilei? Ci cu cei de la al unsprezecelea 
ceas împreună mă numără, Dumnezeule, și mă 
mântuieşte. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Braţele părintești grăbeşte a le deschide mie, căci 
curveşte am cheltuit viața mea. Spre bogăţia cea 
necheltuită a îndurărilor Tale privind, Mântuitorule, 


Catisma 1 487 


nu trece acum cu vederea inima mea cea sărăcită; 
căci către Tine, Doamne, cu umilinţă strig: greşit-am 
la cer şi înaintea Ta. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Nădejdea creştinilor, Preasfântă Fecioară, pe 
Dumnezeu Care L-ai născut mai presus de minte și 
de cuvânt, neîncetat roagă-L, împreună cu Puterile 
cele de sus, să ne dea iertare de păcate și îndreptare 
vieţii, nouă tuturor, celor ce cu credinţă şi cu dragoste 
pururea te proslăvim. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
K D tăpâne Atotţiitorule Și necuprinse, Putered 
i bý cea începătoare de lumină şi neînţeleasă, 
A Părintele Fiinţei celei ipostatice, și Purceză- 
torul Duhului Tău celui de o putere, Care, pentru 
îndurările milostivirii şi negrăita bunătate, nu ai 
trecut cu vederea ființa omenească, cea cuprinsă 
întru întunericul păcatului, ci dumnezeieștile lumini 
ale sfintelor Tale învățături, prin Lege şi prin Prooroci 
le-ai strălucit în lume, iar mai apoi pe singur Unul 
născut al Tău Fiu, bine ai voit de a răsărit nouă prin 
trup, şi la strălucirea luminii Tale pe noi ne-a povă- 
țuit; fie urechile Tale luând aminte spre glasul rugă- 
ciunii noastre, și ne dăruieşte nouă, Doamne, cu 
deșteptată şi trează inimă să trecem toată noaptea 
vieţii acesteia, așteptând venirea Fiului Tău și Dum- 
nezeului nostru, Judecătorului tuturor, nu culcaţi și 


Pravila monahală 
dormind, ci priveghind şi deșteptaţi spre lucrarea 
poruncilor Tale să ne aflăm, și întru bucuria Lui 
împreună să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al 
celor ce prăznuiesc și nespusa dulceaţă a celor ce 
privesc frumuseţea feţei Tale cea negrăită; că bun și 
iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, 
Tatălui celui fără de început, împreună și Unuia 
născut Fiului Tău, și Prea Sfântului și de viaţă făcă- 
torului Duhului Tău, acum şi pururea și în vecii 

vecilor. Amin. 


GATISHA 2 $ 


Î niru sfârşi pentru cele ascunse ale fiului. 4 
Psalmul lui David 9 

My ărturisi-mă-voi Ție, Doamne, cu toată 
TA i inima mea, spune-voi toate minunile Tale. î 

a 2 2. Veseli-mă-voi şi mă voi bucura întru 
Tine, cânta-voi numele Tău, Preaînalte. y 
3. Când se va întoarce vrăjmaşul meu înapoi, slăbi- > 
vor şi vor pieri de către fața Ta; 
4. Că ai făcut judecata mea și îndreptarea mea; / 
şezut-ai pe scaun, Cela ce judeci dreptatea. 


j Ş z 5 ; 
CNCSIS SIA SIA SA IA IA SII NV SA SI ZI L) 
Ñ X Ñ á 


Pravila monahală 


5. Certat-ai neamurile și a pierit necredinciosul; 
numele lui l-ai stins în veac și în veacul veacului. 

6. Vrăjmașului i-au lipsit săbiile întru sfârșit, şi 
cetăţile i-ai sfărâmat; pierit-a pomenirea lui cu sunet. 

7. Şi Domnul în veac rămâne; gătit-a la judecată 
scaunul Său. 

8. Şi El va judeca lumea întru dreptate; judeca-va 
noroadele cu îndreptare. 

9. Și S-a făcut Domnul scăpare săracului, ajutor în 
vremi cuvioase întru necazuri. 

10. Şi să nădăjduiască spre Tine cei ce cunosc | 
numele Tău; că nu ai părăsit pe cei ce Te caută pe $ 
Tine, Doamne. $ 

11. Cântați Domnului celui ce locuieşte în Sion, y 
vestiți întru neamuri isprăvile Lui. 

12. Că Cel ce caută sângiurile lor Și-a adus aminte, 
nu a uitat strigarea săracilor. 

13. Miluieşte-mă, Doamne, vezi smerenia mea de 
către vrăjmașii mei, Cela ce mă înalți pe mine din 
porţile morţii; 

14. Ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fetei 
Sionului, veseli-ne-vom de mântuirea Ta. 

15. Afundatu-s-au neamurile întru stricăciunea 
care o au făcut, în cursa aceasta care o au ascuns 
s-a prins piciorul lor. 

16. Cunoaşte-se Domnul, judecăţi făcând; întru 
faptele mâinilor sale s-a prins păcătosul. 


o 


Catisma 2 491 


17. Întoarcă-se păcătoşii la iad, toate neamurile cele 
ce uită pe Dumnezeu. 

18. Că nu până în sfârșit va fi uitat săracul; răbdarea 
săracilor nu va pieri până în sfârșit. 

19. Scoală-Te, Doamne, să nu se întărească omul, să 
se judece neamurile înaintea Ta. 

20. Pune, Doamne, dătător de lege peste ei, să 
cunoască neamurile, că oameni sunt. 

21. Pentru ce, Doamne, stai departe, treci cu vederea 
în vremi cuvioase întru necazuri? 

22. Când se mândreşte necredinciosul, se aprinde 
săracul; se prind întru sfaturile care gândesc. 

23. Că se laudă păcătosul întru poftele sufletului 
său, şi cel ce face strâmbătate bine se cuvintează. 

24. Întărâtat-a pe Domnul cel păcătos, după 
mulțimea mâniei lui nu va căuta, nu este Dumne- 
zeu înaintea lui. 

25. Se spurcă căile lui în toată vremea; se leapădă 
judecăţile Tale de către faţa lui; peste toţi vrăjmașii 
săi va stăpâni. 

26. Că a zis întru inima sa: nu mă voi clătina din 
neam în neam, fără de rău. 

27. A căruia de blestem gura lui este plină, și de 
amărăciune şi de vicleșug. 

28. Sub limba lui osteneală și durere; şade întru 
pitulare cu cei bogaţi întru ascunsuri, ca să ucidă pe 
cel nevinovat; ochii lui spre cel sărac se uită. 


Pravila monahală 


29. Pândeşte întru ascuns, ca leul în culcușul său; 
pândește ca să apuce pe săracul; să apuce pe săracul, 
când îl va trage pe el. 

30. În laţul său îl va smeri pe el, pleca-se-va şi va 
cădea, când va stăpâni el pe cei săraci. 

31. Că a zis întru inima sa: uitat-a Dumnezeu, 
întors-a faţa Sa, ca să nu vadă până în sfârșit. 

32. Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalță-se 
mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârşit. 

33. Pentru ce a mâniat necredinciosul pe Dumne- 
zeu? Că a zis întru inima sa: nu va întreba. 

34. Vezi, că Tu la durere și la mânie priveşti, ca să-l 
dai pe el în mâinile Tale; ie s-a lăsat săracul; 
sărmanului Tu fii ajutător. 

35. Zdrobeşte braţul celui păcătos şi rău; căuta-se- 
va păcatul lui şi nu se va afla. 

36. Domnul este împărat în veac și în veacul 
veacului; pieriţi, neamuri, din pământul Lui. 

37. Pofta săracilor o ai auzit, Doamne; la gătirea 
inimii lor a luat aminte urechea Ta. 

38. Judecă săracului şi smeritului, ca să nu adauge 
încă a se mări omul pe pământ. 


p; niru sfârşil Psalmul lui Da vid 10 


2) pre Domnul am nădăjduit; cum veţi zice 
a sufletului meu: mută-te în munţi ca o 


wa 
(NEA pasăre? 


Catisma 2 493 í 


2. Că iată păcătoşii au încordat arcul, săgeți în tolbă, 
ca să săgeteze întru întuneric pe cei drepți la inimă. 

3. Că cele ce Tu ai săvârşit, ei le-au stricat; dar 
dreptul ce a făcut? 

4. Domnul în Biserica cea Sfântă a Sa; Domnul, în 
Cer scaunul Lui, ochii Lui spre cel sărac privesc, 
genele Lui întreabă pe fiii omenești. 

5. Domnul întreabă pe cel drept, şi pe cel necredin- 
cios; iar cel ce iubeşte nedreptatea își urăște sufletul 
său. 

6. Ploua-va peste cei păcătoşi laţuri, foc şi iarbă 
pucioasă, și duh de vifor partea paharului lor. 

7. Că drept este Domnul, și dreptăţi a iubit, îndrep- 

tări a văzut faţa Lui. 


Slavă... 


Í n hu sfârşil pentru F] opla. 
Psalmul lui David J1 

My ântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel 

TA pe că s-au împuţinat adevărurile de 
? către fiii omeneşti. 

2. Deşarte a grăit fiecare către vecinul său, buze 
viclene în inimă, și în inimă a grăit rele. 

3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene, limba 
cea mare grăitoare. 

4. Pe cei ce au zis: limba noastră o vom mări, buzele 


noastre la noi sunt, cine este nouă Domn? 


ez) 


N 


Pravila monahală 


5. Pentru necazul săracilor şi suspinul mișeilor, 
acum Mă voi scula, zice Domnul, pune-Mă-voi întru 
mântuire, îndrăzni-voi întru el. 

6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint cu foc 
lămurit, ispitit pământului, curăţit de șapte ori. 

7. Tu, Doamne, ne vei păzi pe noi și ne vei feri de 
neamul acesta în veac. 

8. Împrejur necredincioşii umblă; după înălțimea Ta 
ai înmulţit pe fiii omeneşti. 


Í nu sfârşit Psalmul lui Da vid 14 


7 2) ână când, Doamne, mă vei uita până în 
AS l sfârşit? Până când întorci faţa Ta de către 
S E mine? 

2. Până când voi pune sfaturi în sufletul meu, dureri 
în inima mea, ziua și noaptea? 

3. Până când se va înălța vrăjmaşul meu asupra 
mea? 

4. Caută, auzi-mă, Doamne, Dumnezeul meu; lumi- 
nează ochii mei, ca nu cândva să adorm întru moarte. 

5. Ca nu cândva să zică vrăjmașul meu: întăritu-m- 
am asupra lui. Cei ce mă necăjesc se vor bucura, dacă 
mă voi clătina. 

6. lar eu spre mila Ta am nădăjduit, bucura-se-va 
inima mea de mântuirea Ta, cânta-voi Domnului 
celui ce a făcut bine mie, și voi cânta numele Dom- 
nului Celui Înalt. 


Catisma 2 495 | 
fe niru sfârşil Psalmul lui Da vid Io 

Z A is-a cel nebun întru inima sa: nu este 
R A Dumnezeu. Stricatu-s-au și urâţi s-au 

=: făcut întru meşteşuguri; nu este cel ce face 
bunătate, nu este până la unul. 

2. Domnul din Cer a privit peste fiii oamenilor, ca să 
vadă de este cel ce înţelege, sau cel ce caută pe 
Dumnezeu. 

3. Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; 
nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 

4. Au nu vor cunoaşte toţi cei ce lucrează fără- 
delegea? Cei ce mănâncă pe norodul Meu întru 
mâncare de pâine, pe Domnul nu L-au chemat. 

5. Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, că 
Domnul este în neamul drepţilor. 

6. Sfatul săracului l-aţi ruşinat, dar Domnul nădej- 
dea lui este. 

7. Cine va da din Sion mântuirea lui Israil? Când va 
întoarce Domnul robia norodului Său, bucura-se-va 
Iacov şi se va veseli Israil. 


Slavă... 


Í niru sfârşil Psalmul lui Da vid 14 
> oamne, cine va locui în lăcaşul Tău? Sau cine 
la se va sălășlui în muntele cel sfânt al Tău? 
= 2. Cel ce umblă fără prihană şi face drep- 
tate, cel ce grăieşte adevăr în inima sa. 


Pravila monahală 


3. Care nu a viclenit în limba sa și nu a făcut veci- 
nului său rău, și ocară nu a luat spre cei de aproape 
ai săi. 

4. Defăimează-se înaintea lui cel ce vicleneşte; iar 
pe cei ce se tem de Domnul îi slăvește, cel ce se jură 
vecinului său și nu se leapădă. 

5. Argintul său nu l-a dat în camătă, și daruri 
asupra celor nevinovaţi nu a luat. 

6. Cel ce face acestea nu se va clătina în veac. 


Scrisoarea stâlpului lui David Psalmul 15 


o > dzește-mă, Doamne, că spre Tine am 
E KGa nădăjduit 
S 2. Zis-am Domnului: Domnul meu eşti Tu, 


că bunătățile mele nu-ți trebuiesc. 

3. Sfinților celor de pe pământul Lui, minunate a 
făcut Domnul toate voile Sale Într-înșii. 

4. Înmulțitu-s-au slăbiciunile lor; după aceea au 
sârguit. Nu voi aduna adunările lor din sângiuri, nici 
voi pomeni numele lor prin buzele mele. 

5. Domnul este partea moştenirii mele și a paharului 
meu. Tu eşti Cela ce iarăşi așezi moștenirea mea mie. 

6. Funii au căzut mie întru cei puternici ai mei, că 
moştenirea mea sub puterea mea este. 

7. Bine voi cuvânta pe Domnul cel ce m-a înţelepţit 
pe mine, și încă și până în noapte m-au pedepsit 
rărunchii mei. 

8. Mai înainte am văzut pe Domnul înaintea mea 


Catisma 2 497 


pururea, că de-a dreapta mea este, ca să nu mă 
clatin. 

9. Pentru aceasta s-a veselit inima mea, şi s-a 
bucurat limba mea; și încă și trupul meu se va 
sălășlui spre nădejde. 

10. Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici vei da pe 
cel cuvios al Tău să vadă stricăciune. 

11. Cunoscute ai făcut mie căile vieţii; umplea-mă- 
vei de veselie cu fața Ta; frumuseţe în dreapta Ta 
întru sfârşit. 


Rugăciunea lui David Psalmul 16 

CA uzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte 

cererea mea, ascultă rugăciunea mea, nu 

AW E întru buze viclene. 

2. De la fața Ta judecata mea să iasă. Ochii mei să 
vadă dreptăţi. 

3. Cercat-ai inima mea, cercetatu-o-ai noaptea; cu 
foc m-ai lămurit, şi nu s-a aflat întru mine ne- 
dreptate; 

4. Ca să nu grăiască gura mea lucruri omenești; 
pentru cuvintele buzelor Tale, eu am păzit căi 
năsilnice. 

5. Săvârşeşte paşii mei întru cărările Tale, ca să nu 
se clatine pașii mei. 

6. Eu am strigat, că m-ai auzit, Dumnezeule; pleacă 
urechea Ta mie şi auzi cuvintele mele. 

7. Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuiești pe cei 


') 498 Pravila monahală 


ce nădăjduiesc spre tine, de cei ce stau împotriva 
dreptei Tale. 

8. Păzeşte-mă, Doamne, ca lumina ochiului; întru 
acoperământul aripilor Tale mă vei acoperi. 

9. De către fața necredincioșilor care m-au necăjit 
pe mine, vrăjmaşii mei sufletul meu au cuprins. 

10. Grăsimea lor o au încuiat, gura lor a grăit 
mândrie. 

11. Izgonindu-mă acum m-au înconjurat, ochii lor 
şi-au pus ca să-i plece la pământ. 

12. Apucatu-m-au ca un leu gata la vânat, şi ca un 
pui de leu ce locuieşte întru ascunsuri. 

13. Scoală-Te, Doamne, întâmpină-i pe ei şi-i 
împiedică; izbăveşte sufletul meu de cel necurat, 
sabia Ta de la vrăjmaşii mâinii Tale. 

14. Doamne, din puţin de pe pământ, împarte-i pe 
ei în viaţa lor, şi de cele ascunse ale Tale s-au umplut 
pântecele lor; săturatu-s-au de fii, şi au lăsat rămă- 
șiţe pruncilor lor. 

15. lar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, 
sătura-mă-voi când mi se va arăta slava Ta. 


Slavă... 


DUPĂ A DOUA CATISMĂ: 
Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 
În. oparele (glas & 7 
Eu sunt, Doamne, pomul cel neroditor, care nici o roadă 
de pocăință nu aduc. Și mă tem de tăiere, și de focul cel 


Z INZ WNL DAN AN 
c o ES o AX 
N N $ 


A 
ere ez er e 


să 
A 
y 
Q 
h 
1 
h 
U 


Catisma 2 499 


nestins mă înfricoșez. Pentru aceea mă rog Ție: Mai 
înainte de nevoia aceea, întoarce-mă şi mă mântuieşte. 
Ca valurile mării s-au sculat asupra mea fărădelegile 
mele, ca o corabie în luciu, eu însumi mă înviforez de 
multe greșeli; ci la limanul cel lin prin pocăință îndrep- 
tează-mă, Doamne, și mă miluieşte. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Miluieşte-mă, a zis David, şi eu strig către Tine: Greşit- 
am, Mântuitorule, păcatele mele prin pocăință ştergân- 
du-le, miluieşte-mă. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 
Solitoarea cea fierbinte a creştinilor, roagă pe Fiul tău, 
de Dumnezeu Născătoare, să ne izbăvească pe noi de 
toată răutatea şi nevoia vrăjmașului, şi să ne dea nouă 
iertare de cele ce am greşit, pentru îndurările cele 
milostive, cu rugăciunile tale, Maică Fecioară. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
K D tăpâne întru tot puternice, Părintele Domnului 
% àù nostru lisus Hristos, Unuia născut Fiului Tău, 
A dă-mi trup neîntinat, inimă curată, minte 
deșteptată, cunoștință nerătăcită și venirea Duhului Sfânt 
către câștigarea şi încredințarea adevărului celui întru 
Hristosul Tău, cu Care Ți se cuvine slavă, cinste şi 
închinăciune, împreună cu Duhul Sfânt. Amin. 


| 


À 
Į 


ya 
sa 


VATISIA 2 s 


Î niru sfârşil slugii Domnului, lui Da vid care a grăi Domnului 
cuvintele cânlării acesteia, în ziua în care l-a izbăvil pe el Domnul 


din mâna tuturor vrăjmașilor lui și din mâna lui Saul, și a zis: Psalmul 17 

Q a Doamne, vârtutea mea. Dom- 
A nul este întărirea mea și scăparea mea, şi < 
Izbăvitorul meu; 

2. Dumnezeul meu, ajutorul meu, și voi nădăjdui / 
spre dânsul; 
3. Apărătorul meu şi cornul mântuirii mele, şi 3 
sprijinitorul meu. 


i r | 
EV NINA ANNA SN ANI =K] 
N 


o 


Catisma 3 501 
4. Lăudând, voi chema pe Domnul, şi de vrăjmașii 
mei mă voi mântui. 

5. Cuprinsu-m-au durerile mortii; și râurile fără- 
delegii m-au tulburat. 

6. Durerile iadului m-au înconjurat, întâmpina- 
tu-m-au laturile morții. 

7. Şi când mă necăjeam, am chemat pe Domnul, şi 
către Dumnezeul meu am strigat. 

8. Auzit-a din Biserica cea Sfântă a Sa glasul meu; 
și strigarea mea înaintea Lui va intra în urechile Lui. 

9. Şi s-a clătinat şi s-a cutremurat pământul, şi 
temeliile munţilor s-au tulburat și s-au clătinat; că 
s-a mâniat pe dânsele Dumnezeu. 

10. Suitu-s-a fum întru mânia Lui, şi foc de la faţa 
Lui se va aprinde; cărbuni s-au aţâţat de la Dânsul. 

11. Şi a plecat cerurile și S-a pogorât, și negură sub 
picioarele Lui. 

12. Și S-a suit peste Heruvimi și a zburat, zburat-a 
pe aripile vânturilor. 

13. Și a pus întuneric ascunderea Lui, împrejurul Lui 
cortul Lui, întunecoasă apă în norii văzduhurilor. 

14. Dintru strălucire înaintea Lui nori au trecut, 
grindină şi cărbuni de foc. 

15. Şi a tunat din cer Domnul, şi Cel înalt Și-a dat 
glasul Său. 

16. Trimis-a săgeți, și i-a risipit pe ei; şi fulgere a 
înmulțit, şi i-a tulburat pe ei. 


Pravila monahală 


17. Și s-au arătat izvoarele apelor, şi s-au desco- 
perit temeliile lumii. 

18. De certarea Ta, Doamne, de suflarea duhului 
mâniei Tale. 

19. Trimis-a dintru înălțime şi m-a luat; ridica- 
tu-m-a din ape multe. 

20. Mântui-mă-va de vrăjmașii mei cei tari, şi de 
cei ce mă urăsc pe mine; că s-au întărit mai mult 
decât mine. 

21. Întâmpinatu-m-au ei în ziua răutăţii mele; şi a 
fost Domnul întărirea mea. 

22. Și m-a scos întru lărgime; izbăvi-mă-va că 
m-a voit. 

23. Şi îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea 
mea; și după curăţia mâinilor mele va răsplăti mie. 

24. Că am păzit căile Domnului, și nu am făcut 
păgânătate despre Dumnezeul meu. 

25. Că toate judecăţile Lui înaintea mea, şi 
îndreptările Lui nu s-au depărtat de la mine. 

26. Şi voi fi fără prihană cu Dânsul, și mă voi păzi 
de fărădelegea mea. 

27. Şi îmi va răsplăti mie Domnul după drep- 
tatea mea; şi după curăţia mâinilor mele înaintea 
ochilor Lui. 

28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu omul nevinovat, 
nevinovat vei fi; 

29. Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic, Te 


Catisma 3 503 | 


vei îndărătnici. 

30. Că Tu pe norodul cel smerit vei mântui, și ochii 
mândrilor vei smeri. 

31. Că Tu vei lumina luminătorul meu, Doamne; 
Dumnezeul meu, lumina-vei întunericul meu. 

32. Că întru Tine mă voi izbăvi de ispită, şi întru 
Dumnezeul meu voi trece zidul. 

33. Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui. 
Cuvintele Domnului cu foc lămurite. Scutitor este 
tuturor celor ce nădăjduiesc spre Dânsul. 

34. Că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Sau 
cine este Dumnezeu fără numai Dumnezeul nostru? 

35. Dumnezeul cel ce mă încinge cu putere și a pus 
fără prihană calea mea. 

36. Cel ce săvârşeșşti picioarele mele ca ale cerbului, 
și peste cele înalte mă pui. 

37. Care înveţi mâinile mele la război, şi ai pus arc 
de aramă braţele mele. 

38. Şi ai dat mie scut de mântuire, şi dreapta Ta 
m-a sprijinit. 

39. Şi certarea Ta m-a îndreptat întru sfârşit, şi 
certarea Ta aceasta mă va învăţa. 

40. Lărgit-ai paşii mei sub mine, și nu au slăbit 
urmele mele. 

41. Goni-voi pe vrăjmașii mei, şi-i voi prinde pe 
dânşii şi nu mă voi întoarce până ce se vor sfârşi. 

42. Necăji-voi pe dânșii, şi nu vor putea să stea; 


Pravila monahală 


cădea-vor sub picioarele mele. 

43. Şi m-ai încins cu putere spre război; împiedicat- 
ai pe toţi cei ce se sculau asupra mea, sub mine. 

44. Şi al vrăjmaşilor mei mi-ai dat mie dosul, şi pe 
cei ce mă urăsc pe mine i-ai pierdut. 

45. Strigat-au, şi nu era cel ce mântuieşte, către 
Domnul, şi nu i-a auzit pe ei. 

46. Şi-i voi zdrumica pe ei ca praful în faţa vântului, 
ca tina uliţelor voi şterge pe dânșii. 

47. Izbăvi-mă-vei de pricirea norodului; pune-mă- 
vei cap neamurilor. 

48. Norodul pe care nu l-am cunoscut, mi-a slujit 
mie; întru auzul urechii m-a auzit. 

49. Fiii străini au minţit mie; fiii străini s-au învechit 
și au şchiopătat din cărările lor. 

50. Viu este Domnul și bine este cuvântat Dumne- 
zeu; şi să se înalțe Dumnezeul mântuirii mele. 

51. Dumnezeule, Cela ce dai izbândire mie și ai 
supus noroade sub mine, Izbăvitorul meu de vrăj- 
mașşii mei cei mânioși. 

52. De la cei ce se scoală asupra mea mă vei înălța; 
de omul nedrept mă vei izbăvi. 

53. Pentru aceasta mă voi mărturisi Ţie întru 
neamuri, Doamne, și numelui Tău voi cânta. 

54. Cel ce mărești mântuirile împăratului și faci milă 
unsului Tău, lui David, şi seminţiei lui până în veac. 


Slavă... 


Întru sfârşil Psalmul lui David 18 
sa erurile spun slava lui Dumnezeu, și facerea 
mâinilor Lui o vesteşte tăria. 
Z 2.Ziuazilei spune cuvânt, și noaptea nopţii 
vestește știință. 

3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale cărora să nu se 
audă graiurile lor. 

4. În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile 
lumii cuvintele lor. 

5. În soare a pus lăcaşul Său, şi el ca un mire ce iese 
din cămara sa. 

6. Bucura-se-va, ca un uriaș să alerge cale, din 
marginea cerului ieșirea lui. 

7. Şi întâmpinarea lui până la marginea cerului; și 
nu este cine să se ascundă de căldura lui. 

8. Legea Domnului fără prihană, care întoarce 
sufletele; mărturia Domnului credincioasă, care 
înţelepţeşte pruncii. 

9. Dreptăţile Domnului drepte, cele ce veselesc 
inima; porunca Domnului strălucită, care lumi- 
nează ochii. 

10. Frica Domnului curată, care rămâne în veacul 
veacului; judecăţile Domnului adevărate, îndreptate 
împreună. 

11. Dorite sunt mai vârtos decât aurul și decât piatra 
scumpă mult, și mai dulci decât mierea și fagurul. 

12. Pentru că robul Tău păzeşte acestea; şi când 


Catisma 3 505 | 


j 
= = 
2 


=> 


Pravila monahală 


păzeşte acestea, răsplătire este multă. 

13. Greșelile cine le va pricepe? De cele ascunse 
ale mele, curăţește-mă; și de cele străine, iartă pe 
robul Tău. 

14. De nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi 
și mă voi curăţi de păcat mare. 

15. Și vor fi întru bună plăcere cuvintele gurii mele, 
și cugetul inimii mele înaintea Ta pururea, Doamne, 
ajutorul meu și izbăvitorul meu. 


Í niru sfârşil Psalmul lui Da vid 19 
CA uză-te Domnul în ziua necazului, scu- 
tească-te numele Dumnezeului lui lacov. 

SAP g 2. Trimită ție ajutor dintru cel sfânt, şi din 
Sion sprijinească-te pe tine. 

3. Pomenească toată jertfa ta, şi arderea cea de tot a 
ta să se îngraşe. 

4. Dea ţie Domnul după inima ta, și tot sfatul tău 
să-l plinească. 

5. Bucura-ne-vom de mântuirea ta, şi întru numele 
Domnului Dumnezeului nostru ne vom mări. 

6. Plinească Domnul toate cererile tale; acum am 
cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său. 

7. Auzi-l-va pe dânsul din cerul cel sfânt al Său; 
întru puteri este mântuirea dreptei Lui. 

8. Aceştia în căruţe şi aceştia pe cai, iar noi în 
numele Domnului Dumnezeului nostru vom chema. 

9. Aceştia s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am 


Catisma 3 507 | 


sculat și ne-am îndreptat. 
10. Doamne, mântuiește pe împăratul și ne auzi pe 
noi, în orice zi Te vom chema. 


Psalmul lui David 26 
>, oamne, întru puterea Ta se va veseli împă- 
€ la ratul, şi de mântuirea Ta se va bucura 
= foarte. 

2. Pofta inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui 
nu l-ai lipsit pe dânsul. 

3. Că l-ai întâmpinat pe el cu blagosloveniile 
bunătăţii; pus-ai pe capul lui cunună de piatră 
scumpă. 

4. Viaţă a cerut de la Tine, şi i-ai dat lui lungime de 
zile în veacul veacului. 

5. Mare este slava lui întru mântuirea Ta; slavă și 
mare cuviinţă vei pune peste el. 

6. Că-i vei da lui blagoslovenie în veacul veacului; 
veseli-l-vei pe dânsul, întru bucurie, cu faţa Ta. 

7. Că împăratul nădăjduiește spre Domnul, și întru 
mila Celui înalt nu se va clătina. 

8. Află-se mâna Ta tuturor vrăjmașilor Tăi; dreapta 
Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine. 

9. Că-i vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea 
feţei Tale. 

10. Domnul întru mânia Sa va tulbura pe ei, şi-i va 
mânca pe ei focul. 

11. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde, și seminţia 


Pravila monahală 


lor din fiii oamenilor. 

12. Că au plecat asupra Ta rele; cugetat-au sfaturi, 
care nu vor putea să stea. 

13. Că-i vei pune pe dânșii dos; întru cei rămași ai 
Tăi vei găti faţa lor. 

14. Înalţă-Te, Doamne, întru puterea Ta; cânta-vom 
și vom lăuda puterile Tale. 


Slavă... 


Í n hu sfârşil pentru sprijinirea cea de dimineață, 
Psalmul lui David Fii 
| >, umnezeule, Dumnezeul meu, ia aminte spre 
€ la mine; pentru ce m-ai lăsat? Departe de 
= mântuirea mea, cuvintele greșalelor mele. 

2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua, şi nu vei auzi, 
și noaptea, și nu spre nepricepere mie. 

3. lar Tu în cel sfânt locuieşti, lauda lui Israil. 

4. Spre Tine au nădăjduit părinţii noștri, nădăjduit- 
au şi i-ai izbăvit pe dânşii. 

5. Către Tine au strigat şi s-au mântuit, spre Tine au 
nădăjduit și nu s-au ruşinat. 

6. lar eu sunt vierme, şi nu om; ocara oamenilor şi 
defăimarea norodului. 

7. Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit; grăit-au 
cu buzele, clătinat-au cu capul. 

8. Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe 
dânsul, mântuiască-l, că-l voiește pe el. 


Catisma 3 509 | 


9. Că Tu ești Cel ce m-ai tras din pântece, nădejdea 
mea de la sânii maicii mele, spre Tine m-am aruncat 
din mitras. 

10. Din pântecele maicii mele, Dumnezeul meu ești 
Tu, nu Te depărta de la mine. 

11. Că necazul este aproape; că nu este cine să-mi 
ajute mie. 

12. Înconjuratu-m-au viței mulţi, tauri grași m-au 
cuprins. 

13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce 
răpește şi răcnește. 

14. Ca apa m-am vărsat, și s-au risipit toate oasele 
mele. 

15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topește, în 
mijlocul pântecelui meu. 

16. Uscatu-s-a ca un vas de lut vârtutea mea, și 
limba mea s-a lipit de grumazul meu, și în ţărâna 
morţii m-ai pogorât. 

17. Că m-au înconjurat câini mulţi; adunarea celor 
vicleni m-a cuprins. 

18. Săpat-au mâinile mele și picioarele mele. 

19. Numărat-au toate oasele mele; și aceia priveau 
şi se uitau la mine. 

20. Împărţit-au hainele mele loruşi, şi pentru 
cămaşa mea au aruncat sorți. 

21. lar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la 
mine; spre sprijineala mea ia aminte. 


Pravila monahală 


22. Izbăveşte de sabie sufletul meu, și din mâna 
câinelui pe cea una născută a mea. 

23. Mântuieşte-mă din gura leului, şi din coarnele 
inorogilor smerirea mea. 

24. Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul 
adunării Te voi lăuda. 

25. Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe EI; 
toată seminţia lui Iacov slăviţi-L pe Dânsul. 

26. Temeţi-vă de Dânsul toată seminţia lui Israil. 

27. Că n-a defăimat, nici a lepădat ruga săracului. 

28. Nici a întors faţa Sa de la mine; și când am strigat 
către Dânsul, m-a auzit. 

29. De la Tine este lauda mea; întru adunare mare 
mă voi mărturisi Ție; rugăciunile mele voi da înaintea 
celor ce se tem de Dânsul. 

30. Mânca-vor săracii şi se vor sătura; şi vor lăuda 
pe Domnul cei ce-L caută pe Dânsul, vii vor fi inimile 
lor în veacul veacului. 

31. Aduce-şi-vor aminte şi se vor întoarce la Dom- 
nul toate marginile pământului. 

32. Şi se vor închina înaintea Lui toate moştenirile 
neamurilor. 

33. Că a Domnului este împărăţia și El stăpânește 
pe neamuri. 

34. Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii 
pământului; înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se 
pogoară în pământ. 


o 


Catisma 3 511 


35. Şi sufletul meu Lui viază, şi seminția mea va 
sluji Lui. 

36. Vesti-se-va Domnului neamul cel ce vine; şi vor 
vesti dreptatea Lui norodului ce se va naște, pe care 
l-a făcut Domnul. 


Psalmul lui Da vid pp 
N > omnul mă paşte, şi nimic nu-mi va lipsi. 
la 2. În locul păşunii, acolo m-a sălășluit; la 
= apa odihnei m-a hrănit, sufletul meu l-a 
întors. 
3. Povăţuitu-m-a pe cărările dreptăţii, pentru 
numele Lui. 
4. Că de voi şi umbla în mijlocul umbrei morţii, nu 
mă voi teme de rele, că Tu cu mine eşti. 
5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat. 
6. Gătit-ai înaintea mea masă, împotriva celor ce 
mă necăjesc. 
7. Uns-ai cu untdelemn capul meu, și paharul Tău 
este îmbătându-mă ca un puternic. 
8. Și mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele; 
şi ca să locuiesc eu în casa Domnului întru îndelun- 
gare de zile. 


Psalmul lui Da vid a] uneia din sâmbele, 2a 
© Ş l Domnului este pământul și plinirea lui, 
lumea și toţi cei ce locuiesc într-însa. 
“A Qi 


2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el, şi pe 


Pravila monahală 
râuri l-a gătit pe el. 

3. Cine se va sui în muntele Domnului? Sau cine va 
sta în locul cel sfânt al Lui? 

4. Cel nevinovat cu mâinile și curat cu inima, care 
nu și-a luat îndeșert sufletul său și nu s-a jurat întru 
vicleșug vecinului său. 

5. Acesta va lua blagoslovenie de la Domnul, şi 
milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său. 

6. Acesta este neamul celor ce caută pe Domnul, al 
celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacov. 

7. Ridicaţi, boieri, porţile voastre, şi vă ridicaţi 
porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei. 

8. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul cel tare 
și puternic, Domnul cel tare în război. 

9. Ridicaţi, boieri, porţile voastre, şi vă ridicaţi 
porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei. 

10. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul 
puterilor, Acesta este Împăratul slavei. 


Slavă... 


DUPĂ A TREIA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


/roparele (glas a 

Nemernic fiind pe pământ, suflete al meu, pocă- 
ieşte-te. Țărâna în mormânt nu laudă, de greşale nu 
se izbăveşte. Strigă lui Hristos Dumnezeu: Cunoscă- 
torule de inimi, greşit-am. Mai înainte de a mă 


o 


mă miluieşte. 

Până când, suflete al meu, petreci în păcate? Până 
când pui amânare pocăinţei? la în minte judecata 
care va să fie şi strigă lui Hristos Dumnezeu: Cunos- 
cătorule de inimi, greşit-am. Doamne, Cela ce ești 
fără de păcate, miluiește-mă. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

La înfricoşata judecată, fără de pârâşi mă voi vădi, 
fără de mărturii mă voi osândi, că se vor deschide 
cărțile conștiinței, şi lucrurile cele ascunse se vor 
descoperi. Deci mai înainte până ce se vor cerca, întru 
acea priveliște a tot norodul, cele lucrate de mine, 
Dumnezeule, curățeşște-mă şi mă mântuieşte. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Neînţeleasă și necuprinsă este, Stăpână de Dum- 
nezeu dăruită, taina cea înfricoșată ce s-a lucrat 
întru tine. Că pe Cel necuprins zămislindu-L, L-ai 
născut, în trup îmbrăcat, dintru preacinstitul tău 
sânge; pe Care, Curată, ca pe Fiul tău, roagă-L să 
mântuiască pe toţi cei ce-ţi cântă ţie. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 

N > oamne Atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui celui 

6 la mai înainte fără de început, Dumnezeule cel 
= Însuţi desăvârșit, lisuse Hristoase, Care 

pentru îndurările milei Tale celei neasemănate, 

niciodată nu Te desparţi de robii Tăi, ci pururea întru 


Catisma 3 513 
osândi, milostiveşte-Te spre mine, Dumnezeule, și 


| 514 Pravila monahală 

ei Te odihnești, nu mă părăsi pe mine robul Tău, 
Împărate întru tot sfinte. Ci-mi dă mie, nevred- 
nicului, bucuria mântuirii Tale, şi-mi luminează 
mintea cu lumina cunoștinței Evangheliei Tale. 
Sufletul meu îl leagă cu dragostea Crucii Tale, iar 
trupul meu cu nepătimirea Ta îl împodobește. Gân- 
durile mele le împacă, și picioarele mele le fereşte de 
alunecare. Și nu mă pierde pe mine cu fărădelegile 
mele, Preabunule Doamne, ci mă ispitește, Dum- 
nezeule, și cunoaște inima mea, caută și află cărările 
mele și vezi de este calea fărădelegii întru mine, mă 
întoarce dintru dânsa şi mă povăţuieşte pe calea cea 
veșnică. Că Tu eşti calea și adevărul și viaţa, şi Ție 
slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al 
Tău Părinte, şi Preasfântului şi bunului și de viață 
făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii 
vecilor. Amin. 


prez ez 


À 

1 

i 

y ij 

(> 

VATISRA 2 
U 

) 

Taku shril Psalmul lui David 24 N 
U 

Š ătre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu; % 


J Dumnezeul meu, spre Tine am nădăjduit, să 
Z nu mă rușinez în veac. 

2. Nici să-şi râdă de mine vrăjmașşii mei, pentru că | 
toți cei ce Te rabdă pe Tine, nu se vor rușina. 


o 


4 
3. Să se ruşineze cei ce fac fărădelege îndeșert. X 
4. Căile Tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale |, 

mă învaţă. 


X 


CE 0, E XE I AK XE XNE KE 0, 20, XE 0, > 0, > > NE Li) 


Pravila monahală 


5. Îndreptează-mă spre adevărul Tău şi mă învaţă, 
că Tu eşti Dumnezeul, Mântuitorul meu, și pe Tine 
Te-am așteptat toată ziua. 

6. Adu-Ţi aminte de îndurările Tale, Doamne, şi de 
milele Tale, că din veac sunt. 

7. Păcatele tinereţilor mele și ale neștiinţei mele nu 
le pomeni. 

8. După mila Ta pomenește-mă Tu, pentru bună- 
tatea Ta, Doamne. 

9. Bun și drept este Domnul; pentru aceasta lege va 
pune celor ce greşesc în cale. 

10. Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăţa-va 
pe cei blânzi căile Sale. 

11. Toate căile Domnului, mila și adevărul, celor ce 
caută așezământul Lui şi mărturiile Lui. 

12. Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte păcatul 
meu, că mult este. 

13. Cine este omul, cel ce se teme de Domnul? Lege 
va pune lui în calea care a ales. 

14. Sufletul lui întru bunătăţi se va sălășlui, și 
seminţia lui va moşteni pământul. 

15. Întărire este Domnul celor ce se tem de Dânsul, 
și făgăduinţa Lui va arăta lor. 

16. Ochii mei pururea spre Domnul, că El va scoate 
din laţ picioarele mele. 

17. Caută spre mine şi mă miluieșşte, că unul născut 
şi sărac sunt eu. 


o 


Catisma 4 517 | 


18. Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile 

mele scoate-mă. 

19. Vezi smerirea mea şi osteneala mea, şi lasă 
toate păcatele mele. 

20. Vezi pe vrăjmașii mei că s-au înmulţit și cu 
urâciune nedreaptă m-au urât. 
| 21. Păzeşte sufletul meu și mă izbăveşte, ca să nu 
mă ruşinez că am nădăjduit spre Tine. 

22. Cei fără de răutate și cei drepţi s-au lipit de 
mine, că Te-am așteptat, Doamne. 

23. Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israil din toate 
necazurile lui. N 


Psalmul lui David 2a A 
d Vg udecă-mă, Doamne, că eu întru nerău- 
) tatea mea am umblat, și spre Domnul 
nădăjduind, nu voi slăbi. 
2. Ispiteşte-mă, Doamne, și mă cearcă, aprinde 
rărunchii mei şi inima mea. 
3. Că mila Ta înaintea ochilor mei este, și bine am 
plăcut întru adevărul Tău. 
4. Nu am şezut cu adunarea deşertăciunii, şi cu 
călcătorii de lege nu voi intra. 
5. Urât-am adunarea celor ce viclenesc, şi cu cei 
necredincioși nu voi şedea. 
6. Spăla-voi întru cei nevinovaţi mâinile mele, şi voi 
înconjura jertfelnicul Tău, Doamne. 
7. Ca să aud glasul laudei Tale și să povestesc toate 


Pravila monahală 


minunile Tale. 

8. Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi 
locul lăcașului slavei Tale. 

9. Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu, și 
cu bărbaţii sângiurilor viaţa mea. 

10. Întru ale căror mâini sunt fărădelegile, dreapta 
lor s-a umplut de daruri. 

11. lar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbă- 
veşte-mă, Doamne, și mă miluieşte. 

12. Piciorul meu a stătut întru îndreptare; întru 
adunări bine Te voi cuvânta, Doamne. 


Psalmul lui Da vid mai înainte de a se unge, 26 
> omnul este luminarea mea şi Mântuitorul 
€ la meu, de cine mă voi teme? 
= 2. Domnul este scutitorul vieţii mele, de 

cine mă voi înfricoşa? 

3. Când se vor apropia asupra mea cei ce-mi fac rău, 
ca să mănânce cărnurile mele. 

4. Cei ce mă necdăjesc, și vrăjmașşii mei, aceia au 
slăbit şi au căzut. 

5. De s-ar rândui asupra mea tabără, nu se va 
înfricoşa inima mea. 

6. De s-ar scula asupra mea război, întru aceasta eu 
nădăjduiesc. 

7. Una am cerut de la Domnul, aceasta voi căuta: 
ca să locuiesc în casa Domnului, în toate zilele 
vieţii mele. 


Catisma 4 519 | 


8. Ca să văd frumuseţea Domnului și să cercetez 
Biserica cea sfântă a Lui. 

9. Că m-a ascuns în cortul Său, în ziua răutăţilor 
mele; acoperitu-m-a întru ascunsul cortului Său. 

10. Pe piatră m-a înălţat; și acum iată a înălțat 
capul meu peste vrăjmașii mei. 

11. Înconjurat-am și am jertfit în cortul Lui jertfă de 
laudă şi de strigare; glăsui-voi şi voi cânta Domnului. 

12. Auzi, Doamne, glasul meu, cu care am strigat; 
miluieşte-mă şi mă ascultă. 

13. Ţie a zis inima mea: pe Domnul voi căuta; cău- 
tat-a pe Tine faţa mea; faţa Ta, Doamne, voi căuta. 

14. Să nu-ȚIi întorci faţa Ta de către mine, şi să nu 
Te abaţi întru mânie de la robul Tău. 

15. Ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine şi să 
nu mă laşi, Dumnezeule, Mântuitorul meu. 

16. Că tatăl meu și maica mea m-au părăsit pe 
mine, iar Domnul m-a luat. 

17. Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta, și mă 
îndreptează în cărare dreaptă, pentru vrăjmaşii mei. 

18. Nu mă da pe mine în sufletele celor ce mă 
necăjesc, că s-au sculat asupra mea mărturii 
nedrepte, și a minţit strâmbătatea eiși. 

19. Cred că voi vedea bunătăţile Domnului în 
pământul celor vii. 

20. Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te, și să se 
întărească inima ta, și aşteaptă pe Domnul. 


Pravila monahală 


Slavă... 


Psalmul lui David ar 
AÑ ătre Tine, Doamne, voi striga: Dumnezeul 
EÈ meu, să nu taci de către mine, ca nu cândva 
S&L să taci de către mine, și mă voi asemăna 
celor ce se pogoară în groapă. 

2. Auzi, Doamne, glasul rugăciunii mele, când mă 
rog către Tine, când ridic mâinile mele către Biserica 
cea sfântă a Ta. 

3. Să nu mă tragi pe mine cu cei păcătoşi, și cu cei ce 
lucrează strâmbătate să nu mă pierzi. 

4. Cu cei ce grăiesc pace către vecinii săi, iar cele rele 
în inimile lor. 

5. Dă-le lor, Doamne, după lucrurile lor și după 
vicleșugul izvodirilor lor. 

6. După faptele mâinilor lor dă-le lor, răsplătește-le 
lor răsplătirea lor. 

7. Că nu au înţeles spre lucrurile Domnului și spre 
lucrurile mâinilor Lui; surpa-vei pe dânșii și nu-i 
vei zidi. 

8. Bine este cuvântat Domnul, că a auzit glasul 
rugăciunii mele. 

9. Domnul este ajutorul meu și scutitorul meu; spre 
Dânsul a nădăjduit inima mea şi m-a ajutorat. 

10. Și a înflorit trupul meu, şi din voia mea mă voi 
mărturisi Lui. 

11. Domnul este întărirea norodului Său, şi scutitor 


EA 


> 


Catisma 4 521 | 


mântuirilor unsului Său este. 

12. Mântuieşte pe norodul Tău, şi binecuvintează 
moştenirea Ta, şi-i paşte pe ei, şi-i ridică pe ei până 
în veac. 


Psalmul lui Da vid pentru scoaterea Corului, Z8 
duceți Domnului fiii lui Dumnezeu; aduceți 
A a 
n A omnului pe fiii berbecilor. 
S% 


2. Aduceți Domnului slavă şi cinste; adu- 
ceți Domnului slavă numelui Lui; închinaţi-vă 
Domnului în curtea cea sfântă a Lui. 

3. Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul slavei a 
tunat; Domnul peste ape multe. 

4. Glasul Domnului întru tărie; glasul Domnului 
întru mare cuviinţă. 

5. Glasul Domnului cel ce sfărâmă cedri; şi va zdrobi 
Domnul cedrii Libanului. 

6. Şi-i va zdrumica pe dânșii ca pe viţelul Libanului, 
şi cel iubit ca fiul inorogilor. 

7. Glasul Domnului celui ce taie para focului. 

8. Glasul Domnului celui ce clatină pustiul; și va 
clătina Domnul pustiul Cadeșului. 

9. Glasul Domnului celui ce săvârşeşte cerbii, și va 
descoperi dumbrăvile, și în Biserica Lui tot care 
grăiește mărire. 

10. Domnul potopul va locui; și va şedea Domnul 
Împărat în veac. 

11. Domnul tărie norodului Său va da; Domnul va 


Pravila monahală 
blagoslovi pe norodul Său cu pace. 


Í niru sfârşi Psalmul cântării 
înnoirii casei lui Da vid 29 

Q Oa Doamne, că m-ai ridicat pe 

A mine, şi nu ai veselit pe vrăjmaçşii mei 

asupra mea. 

2. Doamne, Dumnezeul meu, strigat-am către Tine 
şi m-ai vindecat. 

3. Doamne, scos-ai din iad sufletul meu; mântuit- 
m-ai de cei ce se pogoară în groapă. 

4. Cântaţi Domnului cei cuvioși ai Lui, şi vă 
mărturisiţi pomenirii sfințeniei Lui. 

5. Că iuţime este întru mânia Lui, şi viaţă în voia Lui; 
seara se va sălășlui plângere, şi dimineaţa bucurie. 

6. lar eu am zis, întru prisosința mea: nu mă voi 
clătina în veac. 

7. Doamne, întru voia Ta dă frumuseţii mele putere; 
şi Ţi-ai întors faţa Ta şi m-am făcut tulburat. 

8. Către Tine, Doamne, voi striga şi către Dumnezeul 
meu mă voi ruga. 

9. Ce folos este întru sângele meu, când mă pogor eu 
întru stricăciune? Au doară se va mărturisi ie 
țarâna? Sau va vesti adevărul Tău? 

10. Auzit-a Domnul şi m-a miluit; Domnul a fost 
ajutorul meu. 

11. Întors-ai plângerea mea spre bucurie mie; rupt- 
ai sacul meu şi m-ai încins cu veselie. 


7 AN R 


Catisma 4 523 ( 

12. Ca să-ţi cânte Ție mărirea mea, și nu mă voi 
mâhni, Doamne, Dumnezeul meu, în veac mă voi 
mărturisi Ţie. 


Slavă... 


Tlu sfârşil Psalmul lui David pentru uimire, 50 
K D pre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu 
Y ma rușinezi in veac; întru dreptatea Ta 
A izbăveşte-mă şi mă scoate. 

2. Pleacă către mine urechea Ta, grăbeşte de mă 
scoate; fii mie Dumnezeu scutitor, și casă de scăpare, 
ca să mă mântuieşti. 

3. Că puterea mea și scăparea mea ești Tu, și pentru 
numele Tău mă vei povăţui și mă vei hrăni. 

4. Scoate-mă-vei din cursa aceasta, pe care o au 
ascuns mie, că Tu eşti scutitorul meu, Doamne. 

5. În mâinile Tale voi pune duhul meu; izbăvi-tu- 
m-ai, Doamne, Dumnezeul adevărului. 

6. Urât-ai pe cei ce păzesc deșertăciunile în zadar; 
iar eu spre Domnul am nădăjduit. 

7. Bucura-mă-voi şi mă voi veseli de mila Ta, că ai 
căutat spre smerenia mea; mântuit-ai din nevoi 
sufletul meu. 

8. Și nu m-ai închis în mâinile vrăjmașilor; pus-ai în 
loc desfătat picioarele mele. 

9. Miluiește-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulbu- 
ratu-s-a întru mânie ochiul meu, sufletul meu și 


Pravila monahală 


pântecele meu. 

10. Că s-a stins întru dureri viaţa mea, şi anii mei în 
suspinuri; slăbit-a întru sărăcie vârtutea mea, și 
oasele mele s-au tulburat. 

11. La toţi vrăjmaşii mei m-am făcut ocară, şi veci- 
nilor mei foarte, şi frică cunoscuţilor mei. 

12. Cei ce mă vedeau afară, au fugit de la mine; uitat 
am fost ca un mort de la inimă, făcutu-m-am ca un 
vas pierdut. 

13. Că am auzit ocara multora din cei ce locuiesc 
împrejur, când se adunau ei împreună asupra mea, 
ca să ia sufletul meu s-au sfătuit. 

14. lar eu spre Tine, Doamne, am nădăjduit, zis-am: 
Tu ești Dumnezeul meu. 

15. În mâinile Tale sorții mei; izbăvește-mă din 
mâna vrăjmașilor mei și de cei ce mă gonesc. 

16. Arată faţa Ta peste robul Tău; mântuieşte-mă 
cu mila Ta; Doamne, să nu mă ruşinez, că Te-am 

chemat pe Tine. 

17. Să se ruşineze necredincioșii și să se pogoare în 
iad. 

18. Mute să se facă buzele cele viclene, care grăiesc 
asupra dreptului fărădelege, cu mândrie și cu 
defăimare. 

19. Cât este de multă mulțimea bunătăţii Tale, 
Doamne, pe care o ai ascuns celor ce se tem de Tine! 
Făcut-ai celor ce se nădăjduiesc spre Tine înaintea 


Catisma 4 525 ( 


fiilor omeneşti. 

20. Asunde-vei pe dânşii, întru ascunsul feţei Tale, 
de tulburarea oamnenilor. 

21. Acoperi-vei pe ei în cort de grăirea împotrivă a 
limbilor. 

22. Bine este cuvântat Domnul, că minunată a făcut 
mila Sa în cetatea îngrădirii. 

23. lar eu am zis întru uimirea mea: lepădat sunt de 
către faţa ochilor Tăi. 

24. Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii mele, 
când am strigat către Tine. 

25. lubiţi pe Domnul toţi cuvioșii Lui, că adevărurile 
caută Domnul și răsplăteşte celor ce de prisosit fac 
mândrie. 

26. Îmbărbătaţi-vă şi să se întărească inima voastră, 
toţi cei ce nădăjduiţi spre Domnul. 


Psalmul lui Da vid al înjelgerii J1 
ZI) ericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi 
& cărora s-au acoperit păcatele. 
2. Fericit bărbatul căruia nu-i va socoti 
Domnul păcatul, nici este în gura lui vicleșug. 

3. Că am tăcut, învechitu-s-au oasele mele, când 
strigam eu toată ziua. 

4. Că ziua şi noaptea s-a îngreuiat peste mine mâna 
Ta; întorsu-m-am spre chinuire când s-a înfipt mie 
ghimpul. 

5. Fărădelegea mea am cunoscut, și păcatul meu 


Pravila monahală 


nu l-am acoperit. 

6. Zis-am: mărturisi-voi asupra mea fărădelegea 
mea Domnului; și Tu ai lăsat păgânătatea inimii 
mele. 

7. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul, 
în vreme bine cuvioasă, însă în potop de ape multe, 
către dânsul nu se vor apropia. 

8. Tu eşti scăparea mea de necazul ce mă cuprin- 
de; bucuria mea, izbăveşte-mă de cei ce m-au 
înconjurat. 

9. Înţelepţi-te-voi și te voi îndrepta în calea aceasta 
în care vei merge; întări-voi spre tine ochii Mei. 

10. Nu fiţi precum calul și catârul, la care nu este 
pricepere; cu zăbală și cu frâu fălcile lor vei strânge, 
ale celor ce nu se apropie către Tine. 

11. Multe sunt bătăile păcătosului; iar pe cel ce 
nădăjduiește spre Domnul, mila îl va înconjura. 

12. Veseliţi-vă întru Domnul și vă bucuraţi, drep- 
ților, şi vă lăudaţi toți cei drepţi la inimă. 


Slavă... 


DUPĂ A PATRA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas 4 1): 

Smeritul meu suflet, cel ce și-a cheltuit toată viața 
întru păcate, cercetează-l, Doamne, și ca pe curva mă 
primeşte şi pe mine și mă mântuiește. 


Catisma 4 527 


Înotând prin luciul acestei vieţi, îmi aduc aminte de 
adâncul răutăţilor mele celor multe; și neavând ocâr- 
muitor gândul, glasul lui Petru strig Ție: Mântu- 
iește-mă, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte-mă, ca 


un iubitor de oameni. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 


Degrab să intrăm împreună în cămara lui Hristos, 
ca să auzim toţi fericitul glas al Dumnezeului nostru: 
Veniţi cei ce iubiţi slava cea cerească. Părtaşi făcân- 
du-ne cu fecioarele cele înțelepte, să ne luminăm 
făcliile noastre prin credinţă. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

Suflete, pocăieşte-te mai înainte de ieșirea ta, că 
judecata este fără de milă și nesuferită celor ce 
păcătuiesc. Strigă către Domnul întru umilința 
inimii: Greşit-am Ție întru cunoştinţă și întru necu- 
noştinţă, Îndurate; pentru rugăciunile Născătoarei de 
Dumnezeu, milostiveşte-Te şi mă mântuieşte. 


Doamne miluiește (+ de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta: 

4 ie Doamne unuia şi bunului şi nepome- 
nitorului de rău, îmi mărturisesc păcatele 
mele. La Tine cad eu nevrednicul, strigând: 

Greşit-am, Doamne, greşit-am, și nu sunt vrednic să 
caut spre înălțimea cerului, de mulțimea nedrep- 
tăților mele. Ci, Domnul meu, Domnul meu, dăru- 
ieşte-mi lacrimi de pocăință, Cel ce eşti singur bun și 
milostiv; ca întru ele să mă rog ie, să mă curăţești, 


Pravila monahală 


mai înainte de sfârșit, de tot felul de păcate. Că 

înfricoşate şi groaznice locuri voi să trec, despăr- 
țindu-mă de trup. Și mulţime de întunecaţi și fără de 
omenie diavoli mă vor întâmpina, şi nimenea nu va 
călători împreună cu mine, ca să-mi ajute sau să mă 
scoată. Pentru aceea cad la bunătatea Ta, ca să nu fiu 
dat la aceia ce-mi fac mie strâmbătate, nici să se 
laude asupra mea vrăjmașii mei, Bunule Doamne, 
nici să zică: în mâinile noastre ai venit şi nouă te-ai 
dat. Nu, Doamne, nu-Ți uita îndurările Tale, nici 
să-mi răsplăteşti mie după fărădelegile mele, nici 
întoarce fața Ta de către mine, ci Tu, Doamne, mă 
pedepsește, însă cu milă şi cu îndurări; iar vrăjmașul 
să nu se bucure de mine, ci-i stinge înfricoșarea lui ce 
are asupra mea, și toată lucrarea lui o fă deșartă. 
Şi-mi dă mie nedefăimată calea cea către Tine, 
bunule Doamne, pentru că de am și greşit, dar la alt 
doctor nu am năzuit, nici mi-am întins mâinile mele 
către dumnezeu străin. Deci nu goni rugăciunea mea, 
ci mă ascultă pentru bunătatea Ta, și întăreşte inima 
mea întru frica Ta. Şi să se facă darul Tău peste mine, 
Doamne, ca un foc, şi să ardă gândurile cele necurate 
dintru mine; că Tu eşti, Doamne, lumina cea mai 
presus de toată lumina, bucuria cea mai presus de 
toată bucuria, odihna cea mai presus de toată 
odihna, viaţa cea adevărată și mântuirea, care 
petrece în vecii vecilor. Amin. 


oi 


o 


om 


EN YI 


l 


Yf 
sa 


VATIȘIA 5 


Psalmul lui David EFA 
Nescris deasupra la evrei. 
à 3 ucurați-vă, drepţilor, întru Domnul; celor 
g Y drepți se cuvine lauda. 
sa 2. Mărturisiţi-vă Domnului în alăută, în 

psaltire cu zece strune cântaţi-l Lui. 

3. Cântaţi-l Lui cântare nouă, bine cântaţi-l Lui 
întru strigare. 

4. Că drept este cuvântul Domnului și toate lucrurile 
Lui întru credinţă. 


>: 


A 


oa o ao EDX X CA NI (N o + o AS NK o o ao L) 
4 is á 


¥ 


Pravila monahală 


5. lubeşte milostenia şi judecata Domnul; de mila 
Domnului este plin pământul. 

6. Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit, şi cu 
Duhul gurii Lui toată puterea lor. 

7. Adunând ca un foale apele mării, punând în visti- 
erii adâncurile. 

8. Să se teamă de Domnul tot pământul, şi de 
Dânsul să se cutremure toţi cei ce locuiesc în lume. 

9. Că El însuși a zis, și s-au făcut; El a poruncit, şi 
s-au zidit. 

10. Domnul risipește sfaturile neamurilor, și 
defaimă gândurile noroadelor, și leapădă sfaturile 
boierilor. 

11. lar sfatul Domnului în veac rămâne, gândurile 
inimii Lui, în neam şi în neam. 

12. Fericit este neamul, căruia este Domnul 
Dumnezeul lui, norodul pe care l-a ales spre moş- 
tenire Luiși. 

13. Din cer a privit Domnul, văzut-a pe toţi fiii 
oamenilor. 

14. Din lăcașul Său cel gata, privit-a spre toţi cei ce 
locuiesc pământul. 

15. Cel ce a zidit deosebi inimile lor, Cel ce cunoaşte 
toate lucrurile lor. 

16. Nu se mântuiește împăratul prin multă putere, 
şi uriașul nu se va mântui întru mulțimea vârtutei lui. 

17. Mincinos este calul spre mântuire, și întru mulți- 


o 


Catisma 5 531 


mea puterii sale nu se va mântui. 

18. Iată ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, 
spre cei ce nădăjduiesc întru mila Lui. 

19. Ca să izbăvească din moarte sufletele lor şi să-i 
hrănească pe dânșii în foamete. 

20. Şi sufletul nostru așteaptă pe Domnul, că ajuto- 
rul și scutitorul nostru este. 

21. Că întru Dânsul se va veseli inima noastră, și 
întru numele cel sfânt al Lui am nădăjduit. 

22. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am 
nădăjduit intru Tine. 


Psalmul lui Da vid 
când. și-a schimbal fafa sa înaintea lui Abimeleh, 
și L-a slobozi pe dânsul și s-a dus, JI 


3 ine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, 
D) pururea lauda Lui în gura mea. 

$ 7: 2. Întru Domnul se va lăuda sufletul meu; 
să audă cei blânzi şi să se veselească. 

3. Măriţi pe Domnul cu mine, şi să înălțăm numele 
Lui împreună. 

4. Căutat-am pe Domnul și m-a auzit, şi din toate 
necazurile mele m-a izbăvit. 

5. Apropiaţi-vă către Dânsul şi vă luminaţi, și feţele 
voastre nu se vor ruşina. 

6. Săracul acesta a strigat, și Domnul l-a auzit pe 
dânsul, şi din toate necazurile lui l-a mântuit. 


Pravila monahală 


7. Tăbări-va îngerul Domnului împrejurul celor ce 
se tem de Dânsul, și-i va izbăvi pe ei. 

8. Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul; fericit 
bărbatul care nădăjduieşte spre Dânsul. 

9. Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că nu este 
lipsă celor ce se tem de Dânsul. 

10. Bogaţii au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce caută 
pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele. 

11. Veniţi, fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Dom- 
nului voi învăţa pe voi. 

12. Cine este omul cel ce voiește viaţa, care iubeşte 
să vadă zile bune? 

13. Opreşte-ţi limba ta de la rău, şi buzele tale ca să 
nu grăiască vicleșug. 

14. Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o 
urmează pe ea. 

15. Ochii Domnului spre cei drepţi, și urechile Lui 
spre rugăciunea lor. 

16. lar faţa Domnului asupra celor ce fac rele, ca să 
piardă de pe pământ pomenirea lor. 

17. Strigat-au drepţii, și Domnul i-a auzit pe ei, și 
din toate necazurile lor i-a izbăvit. 

18. Aproape este Domnul de cei umiliţi la inimă, și 
pe cei smeriţi cu duhul îi va mântui. 

19. Multe sunt necazurile drepţilor, și din toate 
acelea va izbăvi pe ei Domnul. 


o 


Catisma 5 533 | 


|. 20. Păzeşte Domnul toate oasele lor, nici unul dintr- 
însele nu se va zdrobi. 

21. Moartea păcătosului este cumplită, și cei ce 
urăsc pe dreptul vor greşi. 

22. Mântui-va Domnul sufletele robilor Săi, și nu vor 
greşi toţi cei ce nădăjduiesc spre Dânsul. 


Slavă... 


Psalmul lui Da vid 54 


Vg udecă, Doamne, pe cei ce-mi fac mie 
J strâmbătate; dă război cu cei ce se oştesc 
asupra mea. 

2. Apucă armă şi pavăză, şi Te scoală întru i 
ajutorul meu. 

3. Varsă sabie, și închide împotriva celor ce mă 
gonesc; zi sufletului meu: mântuirea ta sunt Eu. 

4. Să se rușşineze şi să se înfrunteze cei ce caută 
sufletul meu; întoarcă-se înapoi și să se rușineze cei 
ce-mi gândesc mie rele. 

5. Să fie ca praful înaintea feţei vântului, și înge- 
rul Domnului necăjindu-i pe ei; facă-se calea lor 
întuneric și lunecare, şi îngerul Domnului gonindu-i 
pe dânșii. 

6. Că în zadar au ascuns mie stricăciunea laţului lor, 
îndeşert au ocărât sufletul meu. 

7. Să-i vină lui cursa pe care nu o ştie, și prinză- 


TESA 


Pravila monahală 


toarea pe care o a ascuns, să-l prindă pe el, și laţ să 
cadă într-însul. 

8. lar sufletul meu se va bucura de Domnul, veseli- 
se-va de mântuirea Lui. 

9. Toate oasele mele vor zice: Doamne, Doamne, cine 
este asemenea ie? Cel ce izbăveşti pe săracul din 
mâna celor mai tari decât el, și pe săracul și pe 
mișelul de la cei ce-l răpesc pe dânsul. 

10. Sculându-se asupra mea mărturii nedrepte, de 
cele ce nu ştiam m-au întrebat. 

11. Răsplătit-au mie rele pentru bune, și nerodire 
sufletului meu. 

12. lar eu când mă supărau aceia, m-am îmbrăcat 
cu sac, și am smerit cu post sufletul meu, și rugă- 
ciunea mea în sânul meu se va întoarce. 

13. Ca unui vecin, ca unui frate al nostru, așa bine 
am făcut spre plăcere; ca și cum m-aș jeli și m-aş 
mâhni, aşa m-am smerit. 

14. Şi asupra mea s-au veselit și s-au adunat; 
adunatu-s-au peste mine bătăi și nu am ştiut. 

15. Despărţitu-s-au și nu s-au umilit; m-au ispitit, 
cu batjocură m-au batjocorit, scrâșnit-au asupra 
mea cu dinţii lor. 

16. Doamne, când vei vedea? Întoarce sufletul 
meu de la fapta lor cea rea, de la lei pe cea una 
născută a mea. 


Catisma 5 535 


17. Mărturisi-mă-voi Ţie întru adunare multă; întru 
norod greu Te voi lăuda. 

18.Să nu se bucure de mine cei ce-mi vrăjmășesc 
mie cu nedreptate, cei ce mă urăsc în zadar și fac 
semn cu ochii. 

19. Că mie adică cele de pace îmi grăiau, și spre 
mânie vicleșuguri gândeau. 

20. Lărgit-au asupra mea gura lor, zis-au: bine, 
bine! Văzut-au ochii noştri. 

21. Văzut-ai, Doamne; să nu taci! Doamne, nu Te 
depărta de la mine. 

22. Scoală-Te, Doamne, ia aminte spre judecata 
mea, Dumnezeul meu și Domnul meu, spre 
îndreptarea mea. 

23. Judecă-mă, Doamne, după dreptatea Ta, Doam- 
ne Dumnezeul meu, și să nu se bucure de mine. 

24. Să nu zică întru inimile lor: bine este, bine 
este sufletului nostru; nici să zică: înghiţitu-l-am 
pe dânsul. 

25. Să se ruşineze şi să se înfrunteze împreună cei ce 
se bucură de relele mele; îmbrace-se cu rușine și cu 
înfruntare cei ce grăiesc mari asupra mea. 

26. Să se bucure și să se veselească cei ce voiesc 
dreptatea mea, și să zică pururea: Mărească-se 
Domnul, cei ce voiesc pacea robului Lui. 

27. Şi limba mea se va învăţa dreptatea Ta, toată 
ziua lauda Ta. 


) 536 Pravila monahală 
1 niru sfârşil slugii Domnului, lui Da vid 23 

Z is-a călcătorul de lege ca să greșească întru 
5 A sine: nu este frica lui Dumnezeu înaintea 

=: ochilor lui. 

2. Că a viclenit înaintea lui, ca să afle fărădelegea 
lui şi să urască. 

3. Graiurile gurii lui, fărădelege și vicleșug; nu a vrut 
să priceapă ca să facă bine. 

4. Fărădelege a gândit întru aşternutul său; a stătut 
lângă toată calea nu bună, și răutatea nu o a urât. 

5. Doamne, în cer este mila Ta şi adevărul Tău 
până la nori. 

6. Dreptatea Ta ca munţii lui Dumnezeu; jude- 
căţile Tale adânc mult; oamenii și dobitoacele vei 
mântui, Doamne. 

7. Că ai înmulţit mila Ta, Dumnezeule, și fiii 
oamenilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui. 

8. Îmbăta-se-vor din grăsimea casei Tale, și cu 
izvorul desfătării Tale vei adăpa pe dânşii. 

9. Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom 
vedea lumină. 

10. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine, și drep- 
tatea Ta celor drepţi la inimă. 

11. Să nu-mi vie mie piciorul mândriei, și mâna 
păcătosului să nu mă clatine. 

12. Acolo au căzut toţi cei ce lucrează fărădelegea; 
scosu-s-au afară și nu vor putea să stea. 


Catisma 5 537 | 


Slavă... 


Psalmul lui Da vid 56 

O ju râvni celor ce viclenesc, nici urma pe cei 
A |» ce fac fărădelege. 

2. Căci ca iarba curând se vor usca, și ca 

verdeaţa buruienii degrab vor cădea. 
3. Nădăjduiește spre Domnul, şi fă bunătate, şi 
locuieşte pământul, și vei paşte întru bogăţia Lui. 
4. Desfătează-te în Domnul, şi-ţi va da ţie cererile 
inimii tale. 
5. Descoperă spre Domnul calea ta, și nădăjduiește 
întru Dânsul, şi El va face. 
6. Şi va scoate ca lumina dreptatea ta, și judecata ta 
ca amiazăzi. 
7. Supune-te Domnului, și-L roagă pe Dânsul; nu 
râvni celui ce sporește în calea sa, omului ce face 
călcare de lege. 
8. Părăseşte-te de iuțime şi lasă mânia; nu râvni ca 
să vicleneşti; 
9. Că cei ce viclenesc, de tot vor pieri; iar cei ce 
așteaptă pe Domnul, aceia vor moșteni pământul. 
10. Şi încă puţin, şi nu va fi păcătosul; şi vei căuta 
locul lui, și nu-l vei afla. 
11. lar cei blânzi vor moșteni pământul şi se vor 
desfăta întru mulțimea păcii. 
12. Pândi-va păcătosul pe cel drept, și va scrâșni 
asupra lui cu dinţii săi. 


Pravila monahală 


13. lar Domnul va batjocori pe el; că mai înainte 
vede că va veni ziua lui. 

14. Sabie au smuls păcătoșii, întins-au arcul lor ca 
să surpe pe săracul și pe scăpătatul, ca să junghie pe 
cei drepţi la inimă. 

15. Sabia lor să intre în inimile lor, şi arcurile lor să 
se zdrobească. 

16. Mai bun este puţinul celui drept, decât bogăţia 
multă a păcătoşilor. 

17. Că braţele păcătoşilor se vor zdrobi, şi întărește 
pe cei drepţi Domnul. 

18. Cunoaște Domnul căile celor fără prihană, şi 
moştenirea lor în veac va fi. 

19. Nu se vor rușina în vremea cea rea, și în zilele 
foametei se vor sătura, că păcătoşii vor pieri. 

20. Iar vrăjmașii Domnului, îndată ce s-au mărit ei 
şi s-au înălţat, stingându-se ca fumul s-au stins. 

21. Se împrumută păcătosul, și nu va plăti; iar 
dreptul se îndură și dă. 

22. Că cei ce bine-L-cuvintează pe El, vor moșteni 
pământul; iar cei ce-L blesteamă, vor pieri. 

23. De la Domnul paşii omului se îndreptează, şi 
calea lui o va voi foarte. 

24. Când va cădea nu se va zdruncina, că Domnul 
întăreşte mâna lui. 

25. Mai tânăr am fost, şi am şi îmbătrânit, şi nu 
am văzut pe dreptul părăsit, nici seminţia lui cerând 


pâine. 

26. Toată ziua miluieşte şi împrumută dreptul, şi 
seminţia lui întru blagoslovenie va fi. 

27. Fereşte-te de rău şi fă bine, și locuiește în 
veacul veacului. 

28. Că Domnul iubește judecata și nu va părăsi pe 
cei cuvioşi ai Săi, în veac se vor păzi; iar cei fără de 
lege se vor goni, şi seminţia celor necredincioși de tot 
se va pierde. 

29. lar drepţii vor moșşteni pământul, și se vor 
sălășlui în veacul veacului peste dânsul. 

30. Gura dreptului va deprinde înţelepciune, și 
limba lui va grăi judecată. 

31. Legea Dumnezeului lui în inima lui, și nu se vor 
poticni paşii lui. 

32. Pândeșşte păcătosul pe cel drept și caută să-l 
omoare pe el. 

33. lar Domnul nu-l va lăsa pe el în mâinile lui, nici 
îl va osândi, când se va judeca lui. 

34. Aşteaptă pe Domnul şi păzeşte calea Lui, şi te va 
înălța, ca să moștenești pământul; când vor pieri 
păcătoşii vei vedea. 

35. Văzut-am pe cel necurat prea înălțându-se, şi 
ridicându-se ca cedrii Libanului. 

36. Şi am trecut, şi iată nu era; și l-am căutat pe el, 
şi nu s-a aflat locul lui. 

37. Păzeşte nerăutatea şi vezi dreptatea, că este ră- 


Catisma 5 539 | 


Pravila monahală 

mășiță omului făcător de pace. 

38. lar cei fără de lege vor pieri deodată; rămăşiţele 

celor necuraţi vor pieri. 

39. lar mântuirea drepţilor de la Domnul, şi scuti- 
torul lor este în vremea necazului. 

40. Şi le va ajuta lor Domnul, și-i va izbăvi pe dânșii, 
şi-i va scoate pe ei de la cei păcătoşi, şi-i va mântui 
pe ei, că au nădăjduit spre Dânsul. 


Slavă... 


DUPĂ A CINCEA CA IISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Troparele (glas +]: 

Înfricoşat este scaunul Tău, vicleană este viaţa mea; 
și cine mă va izbăvi pe mine de nevoia cea de atunci, 
de nu Te vei milostivi spre mine, Hristoase Dumne- 
zeule, ca un îndurat și de oameni iubitor? 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Grija vieţii m-a scos din Rai, şi ce voi face eu, 
deznădăjduitul? Pentru aceasta bat în uşă şi strig: 
Doamne, Doamne, deschide-mi prin pocăință și mă 
mântuieşte. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Cum vom numi Biserica ta, de Dumnezeu Născă- 
toare? Liman duhovnicesc, rai al hranei celei cerești, 
pricină a vieţii celei nesfârşite? Că toate bunătăţile le 
ai. Roagă-te totdeauna lui Hristos, să se mântuiască 


Catisma 5 541 || 


sufletele noastre. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
>, umnezeule cel drept şi lăudat, Dumnezeule 
€ la cel mare și puternic, Dumnezeule cel mai 
= înainte de veci, ascultă rugăciunea omului 
păcătos. Întru acest ceas ascultă-mă pe mine, Cel ce 
Te-ai făgăduit să asculţi pe cei ce Te vor chema întru 
adevăr. Şi să nu Te îngreţoşezi de mine, care am buze 
necurate și sunt cuprins în păcate. Nădejdea tuturor 
marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare 
departe, ia armă și pavăză și Te scoală întru ajutorul 
meu. Scoate sabie și stai împotriva celor ce mă gonesc 
pe mine. Ceartă duhurile cele necurate de la fața 
neînţelepciunii mele. Și să se depărteze de la gândul 
meu, duhul urâciunii și al pomenirii de rău, duhul 
zavistiei şi al vicleniei, duhul îngrozirii şi al lenevirii, 
duhul mândriei şi al toate celorlalte răutăţi. Și să mi 
se stingă toată înfocarea și pornirea trupească, care 
se ridică din lucrarea diavolească; să mi se lumineze 
sufletul și trupul meu şi duhul, cu lumina cunoștinței 
Tale celei dumnezeiești; ca, prin mulţimea îndu- 
rărilor Tale, ajungând la unirea credinţei, la bărbat 
desăvârşit, întru măsura vârstei, să slăvesc împreună 
cu îngerii și cu toţi sfinţii Tăi, prea cinstitul şi de mare 
cuviinţă numele Tău: al Tatălui și al Fiului și al 
Sfântului Duh, acum și pururea şi în vecii vecilor. 
Amin. 


VATISRA 6 


Psalmul lui Da vid 4 
spre aducerea aminte pentru sâmbăl;, 3/7 


N > oamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe 

S $ la mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerți. y 
í Æ 2. Că săgețile Tale s-au înfipt în mine, şi ai) 
întărit peste mine mâna Ta. 
| 3. Nu este vindecare în trupul meu de către fața y 
i! mâniei Tale, nu este pace întru oasele mele de către | 
? faţa păcatelor mele. N 


NIN IXE NANA ANANIA NA NA SA =] 


4. Că fărădelegile mele au covârșit capul meu, ca o 
sarcină grea s-au îngreuiat peste mine. 

5. Împuţitu-s-au și au putrezit rănile mele de către 
faţa nebuniei mele. 

6. Chinuitu-m-am și m-am gârbovit până în sfârșit, 
toată ziua mâhnindu-mă umblam. 

7. Că şalele mele s-au umplut de ocări, şi nu este 
vindecare în trupul meu. 

8. Necăjitu-m-am și m-am smerit foarte, răcnit-am 
din suspinarea inimii mele. 

9. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea; şi 
suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns. 

10. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a vârtutea 
mea, şi lumina ochilor mei, și aceasta nu este cu mine. 

11. Prietenii mei și vecinii mei, în preajma mea s-au 
apropiat şi au stătut. 

12. Şi cei mai de aproape ai mei, de departe au 
stătut, şi se sileau cei ce căutau sufletul meu. 

13. Şi cei ce căutau cele rele mie, grăiau deșertăciuni, 
și vicleșuguri toată ziua cugetau; iar eu ca un surd nu 
auzeam, și ca un mut ce nu-și deschide gura sa. 

14. Şi m-am făcut ca un om ce nu aude, şi nu are în 
gura lui mustrări. 

15. Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit, Tu vei 
auzi, Doamne, Dumnezeul meu. 

16. Că am zis, ca nu cândva să se bucure de mine 
vrăjmașii mei; și când s-au clătinat picioarele mele, 


Catisma 6 543 | 


A Sa = a 
NANA 


Pravila monahală 


asupra mea mari au grăit. 

17. Că eu spre bătăi gata sunt, și durerea mea 
înaintea mea este pururea. 

18. Că fărădelegea mea eu voi vesti, și mă voi griji 
pentru păcatul meu. 

19. lar vrăjmașşii mei trăiesc, și s-au întărit mai mult 
decât mine și s-au înmulțit cei ce mă urăsc fără 
dreptate. 

20. Cei ce-mi răsplătesc mie rele pentru bune, mă 
cleveteau, căci urmam bunătatea. 

21. Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te 
depărta de la mine. N 

22. la aminte spre ajutorul meu, Doamne al mân- <% 
tuirii mele. y 


f niru sfârşi lui J ditum, cântarea lui David 35 
T2 A is-am: păzi-voi căile mele, ca să nu greşesc 
E3 A eu cu limba mea. 
=: 2. Pus-am gurii mele pază, când a stătut 

păcătosul împotriva mea. 

3. Amuţit-am şi m-am smerit, şi am tăcut din 
bunătăţi, şi durerea mea s-a înnoit. 

4. Înfierbântatu-s-a inima mea înlăuntrul meu, și în 
cugetul meu se va aprinde foc. 

5. Grăit-am cu limba mea: spune-mi, Doamne, 
sfârşitul meu; 

6. Şi numărul zilelor mele care este; ca să ştiu de ce 
mă lipsesc eu. 


Catisma 6 545 | 


7. lată cu palme măsurate ai pus zilele mele, și statul 
meu ca o nimica înaintea Ta. 

8. Însă toate sunt deșertăciune, tot omul ce viază. 

9. Măcar că în chip trece omul, dar în zadar se 
tulbură. 

10. Strânge comori, şi nu ştie cui le adună pe ele. 

11. Şi acum cine este răbdarea mea? Au nu este 
Domnul? Și statul meu de la Tine este. 

12. De toate fărădelegile mele izbăveşte-mă. Ocară 
celui fără de minte m-ai dat. 

13. Amuţit-am, şi nu am deschis gura mea, că 
Tu ai făcut. 

14. Depărtează de la mine bătăile Tale, că de la tăria 
mâinii Tale eu m-am lipsit. 

15. Întru mustrări, pentru fărădelege, ai pedepsit pe 
om şi ai subțiat ca un păianjen sufletul lui; însă 
îndeşert se tulbură tot omul. 

16. Auzi ruga mea, Doamne, și rugăciunea mea 
ascultă; lacrimile mele să nu le treci. 

17. Că nemernic sunt eu la Tine, şi străin, ca şi toți 
părinţii mei. 

18. Slăbeşte-mă, ca să mă odihnesc, mai înainte de 
a mă duce şi mai mult nu voi fi. 


Întru sfârşil Psalmul lui David Ae] 


CA (Ş)steptând am așteptat pe Domnul, şi a 
sutat spre mine. 
A 


2, ca a auzit rugăciunea mea, și m-a scos 


Pravila monahală 
din groapa ticăloşiei şi din tina noroiului. 

3. Şi a pus pe piatră picioarele mele, și a îndrep- 
tat paşii mei. 

4. Şi a băgat în gura mea cântare nouă, cântarea 
Dumnezeului nostru. 

5. Vedea-vor mulţi şi se vor teme, şi vor nădăjdui 
spre Domnul. 

6. Fericit bărbatul al căruia numele Domnului 
este nădejdea lui, și nu a privit la deșertăciuni și 
la nebunii mincinoase. 

7. Multe ai făcut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, 
minunile Tale, și la gândurile Tale nu este cine să se 
asemene Tie. 

8. Vestit-am și am grăit; înmulţitu-s-au peste 
număr. 

9. Jertfa şi prinosul nu ai voit, iar trupul mi-ai 
săvârşit. 

10. Arderile de tot pentru păcat nu ai căutat. Atunci 
am zis: iată vin. 

11. În capul cărţii scris este pentru mine, ca să fac 
voia Ta, Dumnezeul meu, am voit, și legea Ta, în 
mijlocul pântecelui meu. 

12. Bine am vestit dreptatea, întru adunare mare; 
iată, buzele mele nu le voi opri, Doamne, Tu ai 
cunoscut. 

13. Dreptatea Ta nu am ascuns în inima mea, 
adevărul Tău și mântuirea Ta am spus. 


Catisma 6 547 | 


14. Nu am ascuns mila Ta şi adevărul Tău de către 
adunare multă. 

15. lar Tu, Doamne, să nu depărtezi îndurările Tale 
de la mine; mila Ta şi adevărul Tău pururea să mă 
sprijinească. 

16. Că m-au cuprins rele, cărora nu este număr; 
apucatu-m-au fărădelegile mele, și nu am putut 
i să văd. 

17. Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului 
meu, și inima mea m-a părăsit. 

18. Binevoieşte, Doamne, ca să mă izbăveșşti; 
Doamne, ca să-mi ajuţi mie, ia aminte. N 

19. Să se ruşineze și să se înfrunteze împreună cei ce < 
caută sufletul meu ca să-l ia pe dânsul. y 

20. Să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi 
voiesc mie rele. 

21. Să-şi poarte îndată ruşinea lor cei ce-mi zic 
mie: bine, bine. 

22. Să se bucure şi să se veselească de Tine toţi cei 
ce Te caută, Doamne, și să zică pururea: Măreas- 
că-se Domnul, cei ce iubesc mântuirea Ta. 

23. lar eu sărac sunt şi mișel; Domnul se 
grijeşte de mine. 

24. Ajutorul meu și scutitorul meu ești Tu, Dumne- 
zeul meu, nu zăbovi. 


Slavă... 


AN N f 


Pravila monahală 
7 nru sfârşil Psalmul lui Da vid 40 
ZM ericit este cel ce se uită spre săracul și 
& mişelul; în ziua cea rea, îl va izbăvi pe 
el Domnul. 

2. Domnul să-l păzească pe el, și să-l vieze pe el, 
și să-l fericească pe pământ, şi să nu-l dea în 
mâinile vrăjmașilor lui. 

3. Domnul îi va ajuta lui pe patul durerii lui; tot 
aşternutul lui l-ai întors întru boala lui. 

4. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufle- 
tul meu, că am greşit Ţie. 

5. Vrăjmașşii mei au zis rele mie: când va muri și 
va pieri numele lui? 

6. Şi intra să vadă, îndeşert grăia inima lui, adu- 
nat-a fărădelege luişi, ieșea afară și grăia împreună. 

7. Asupra mea şopteau toţi vrăjmașşii mei, asupra 
mea gândeau rele mie. 

8. Cuvânt fără de lege au pus asupra mea: au doară 
cel ce doarme nu va adăuga a se scula? 

9. Pentru că omul păcii mele, spre care am nădăj- 
duit, cel ce mănâncă pâinile mele, a mărit asupra 
mea vicleșug. 

10. lar Tu, Doamne, miluieşte-mă, şi mă scoală, şi 
voi răsplăti lor. 

11. Întru aceasta am cunoscut că m-ai voit, că nu se 
va bucura vrăjmaşul meu de mine. 

12. Şi pe mine, pentru nerăutate m-ai sprijinit şi 


F7 AN R 


Catisma 6 549 | 


m-ai întărit înaintea Ta în veac. 
13. Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil, 
din veac şi până în veac; fie, fie. 


> i niru sfârşi spre înjelegerea filor lui Core, 41 

© Sn ce chip doreşte cerbul spre izvoarele 
( A apelor, așa dorește sufletul meu spre Tine, 
Dumnezeule. 

2. Însetat-a sufletul meu spre Dumnezeul cel tare, 
cel viu. Când voi veni şi mă voi arăta feţei lui 
Dumnezeu? 

3. Făcutu-s-au lacrimile mele pâine, ziua şi noap- 
Q% tea, când mi se zicea mie, în toate zilele: unde este y 
i Dumnezeul tău? i 

4. Acestea mi-am adus aminte și am vărsat spre 
mine sufletul meu, că voi trece în locul cortului celui 
minunat, până la casa lui Dumnezeu. 

5. În glasul bucuriei și al mărturisirii sunetului ce 
prăznuieşte. 

6. Pentru ce ești mâhnit, sufletul meu? Și pentru ce 
mă tulburi? 

7. Nădăjduieşte spre Dumnezeu, că mă voi mărturisi 
Lui, mântuirea feţei mele și Dumnezeul meu. 

8. Spre mine însumi sufletul meu s-a tulburat; 
pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine din 
pământul lordanului şi al Ermonului, din munte mic. 

9. Adânc pe adânc cheamă, întru glasul jghea- 
burilor Tale. 


LaNa aN Aa =X fX 


Pravila monahală 


10. Toate înălțările Tale și valurile Tale peste mine 
au trecut. 

11. Ziua va porunci Domnul mila Sa, şi noaptea 
cântarea Lui de la mine, rugăciunea Dumnezeului 
vieții mele. 

12. Zice-voi lui Dumnezeu: sprijinitorul meu ești. 

13. Pentru ce m-ai uitat? Şi pentru ce mâhnindu-mă 
umblu, când mă necăjește vrăjmașul? 

14. Când se sfărâmau oasele mele, mă ocărau 
vrăjmaşii mei. 

15. Când ziceau ei mie, în toate zilele: unde este 
Dumnezeul tău? 

16. Pentru ce ești mâhnit, sufletul meu? Și pentru ce 
mă tulburi? 

17. Nădăjduiește spre Dumnezeu, că mă voi mărtu- 
risi Lui, mântuirea feţei mele și Dumnezeul meu. 


Psalmul lui David 42 
Nescris deasupra la evrei 
ue udecă mie, Dumnezeule, și alege judecata 

) mea de la neamul necuvios, și de omul 

nedrept și viclean izbăvește-mă. 

2. Că Tu ești, Dumnezeule, întărirea mea, pentru ce 
m-ai lepădat și pentru ce mâhnindu-mă umblu, 
când mă necăjeşte vrăjmaşul meu? 

3. Trimite lumina Ta şi adevărul Tău; acestea m-au 
povăţuit și m-au adus la muntele cel sfânt al Tău și 
la lăcașurile Tale. 


TESA 


o 


Catisma 6 551 


Dumnezeu cel ce veseleşte tinerețile mele. 

5. Mărturisi-mă-voi Ție întru alăută, Dumnezeule, 
Dumnezeul meu. 

6. Pentru ce ești mâhnit, sufletul meu? Și pentru ce 
mă tulburi? 

7. Nădăjduiește spre Dumnezeu, că mă voi mărturisi 
Lui, mântuirea feței mele și Dumnezeul meu. 


Slavă... 


Í niru sfârşi fi or lui Core, spre înfelegere, 43 
> umnezeule, cu urechile noastre am auzit, şi 
€ la părinţii noştri ne-au spus nouă. 
= 2. Lucruri care ai lucrat în zilele lor, în 
zilele cele de demult. 

3. Mâna Ta neamuri a pierdut şi i-ai sădit pe dânşii; 
chinuit-ai noroade și le-ai gonit pe ele. 

4. Că nu cu sabia lor au moştenit pământul, şi braţul 
lor nu i-a mântuit pe ei, 

5. Ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale, 
că bine ai voit întru dânşii. 

6. Tu eşti însuţi împăratul meu și Dumnezeul meu, 
Cel ce porunceşti mântuirile lui Iacov. 

7. Întru Tine pe vrăjmașii noştri cu cornul vom 
împunge, și întru numele Tău, de nimic vom face pe 
cei ce se scoală asupra noastră. 

8. Pentru că nu spre arcul meu voi nădăjdui, și sabia 


4. Şi voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la 


Pravila monahală 


mea nu mă va mântui. 

9. Că ne-ai mântuit pe noi de cei ce ne necăjesc pe 
noi, şi pe cei ce ne urăsc i-ai ruşinat. 

10. Întru Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua, și 
întru numele Tău ne vom mărturisi în veac. 

11. lar acum ne-ai lepădat și ne-ai ruşinat pe noi, şi 
nu vei ieși, Dumnezeule, întru puterile noastre. 

12. Întorsu-ne-ai pe noi înapoi înaintea vrăjmașilor 
noștri, şi cei ce ne urau pe noi ne-au jefuit loruși. 

13. Datu-ne-ai pe noi ca oile de mâncare, și întru 
neamuri ne-ai risipit pe noi. 

14. Vândut-ai pe norodul Tău fără de preţ, și nu era 
mulțime întru strigările noastre. 

15. Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noștri, bat- 
jocură şi râs celor dimprejurul nostru. 

16. Pusu-ne-ai pe noi spre pildă întru neamuri, 
clătinare de cap întru noroade. 

17. Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este, şi 
ruşinea obrazului meu m-a acoperit. 

18. De către glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de 
către faţa vrăjmașului și a celui ce prigoneşte. 

19. Acestea toate au venit peste noi, și nu Te-am 
uitat pe Tine și nu am făcut nedreptate întru 
așezământul de lege al Tău. 

20. Şi nu s-au depărtat înapoi inimile noastre, şi ai 
abătut cărările noastre de la calea Ta. 

21. Că ne-ai smerit pe noi în locul dosădirii, şi ne-a 


acoperit pe noi umbra morții. 

22. De am uitat numele Dumnezeului nostru, și de 
am întins mâinile noastre către dumnezeu străin. 

23. Au nu Dumnezeu va căuta acestea? Că El ştie 
ascunsurile inimii. 

24. Că pentru Tine ne omorâm toată ziua, socoti- 
tu-ne-am ca niște oi de junghiere. 

25. Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? 
Scoală-Te, și să nu ne lepezi până în sfârșit. 

26. Pentru ce faţa Ta întorci? Uiţi sărăcia noastră și 
necazul nostru? 

27. Că s-a plecat în ţărână sufletul nostru, lipi- 
tu-s-a de pământ pântecele nostru. 

28. Scoală-Te, Doamne, ajută nouă şi ne izbăveşte 
pe noi, pentru numele Tău. 


Í niru sfârşi pentru cei ce se vor schimba; 
fibr lui Core, spre în /elagere. 
Cântare pentru cel iubit. Psalmul 44 
DJ ăspuns-a inima mea cuvânt bun, grăiesc 

“Be < eu lucrurile mele Împăratului. 

j AN 2. Limba mea este trestie a scriitorului ce 
scrie degrab. 

3. Împodobit cu frumusețea mai mult decât fiii 
oamenilor; vărsatu-s-a dar în buzele Tale, pentru 
aceasta Te-a blagoslovit pe Tine Dumnezeu în veac. 

4. Încinge sabia Ta, peste coapsa Ta, Puternice. 

5. Cu podoaba Ta şi cu frumuseţea Ta; şi încordează, 


S 


Catisma 6 553 | 


f 
À = 
2 


Pravila monahală 
și bine sporeşte, și împărăteşte. 

6. Pentru adevărul, şi blândeţea, şi dreptatea; și Te 
va povăţui minunat dreapta Ta. 

7. Săgeţile Tale ascuţite-s, Puternice, noroadele sub 
Tine vor cădea, în inima vrăjmașilor împăratului. 

8. Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, 
toiagul dreptăţii, toiagul împărăției Tale. 

9. lubit-ai dreptatea și ai urât fărădelegea; pentru 
aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeule, Dumnezeul 
Tău, cu untuldelemn al bucuriei mai mult decât pe 
părtașii Tăi. 

10. Smirna şi stacti şi casia din hainele Tale, din 
palaturi de piluri, din care Te-au veselit. Fetele 
împăraţilor întru cinstea Ta. 

11. Înainte a stătut împărăteasa, de-a dreapta Ta, 
în haină aurită îmbrăcată, împodobită. 

12. Ascultă, fiică, şi vezi, şi pleacă urechea ta, și uită 
pe norodul tău și casa părintelui tău. 

13. Şi va pofti împăratul frumuseţea ta, că Acesta 
este Domnul tău, și te vei închina Lui. 

14. Şi fata Tirului cu daruri; feţei Tale se vor ruga 
bogaţii norodului. 

15. Toată slava fiicei împăratului dinlăuntru, cu 
lanţuri de aur înfășurată, împodobită. 

16. Aduce-se-vor împăratului fecioare în urma ei, 
cele de aproape ale ei se vor aduce fie. 

17. Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie. 


Catisma 6 555 | 


18. Aduce-se-vor în Biserica Împăratului. 
19. În locul părinţilor tăi s-au născut fiii tăi; 
pune-vei pe dânșii boieri peste tot pământul. 

20. Pomeni-voi numele Tău întru tot neamul şi 
neamul. 

21. Pentru aceasta noroadele se vor mărturisi Ţie în 
veacul veacului. 


Í niru sfârşil fi or lui Core, penru cele de fzină, 
Psalmul 45 
>, umnezeu este scăparea noastră și puterea, 
€ la ajutor întru necazurile cele ce ne-au aflat 
= pe noi foarte. 

2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va tulbura 
pământul şi se vor muta munții în inimile mărilor. 

3. Sunat-au şi s-au tulburat apele lor, tulbura- 
tu-s-au munţii întru tăria Lui. 

4. Pornirile râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; 
sfințit-a lăcașul Său Cel Preaînalt. 

5. Dumnezeu în mijlocul ei şi nu se va clătina, 
ajuta-i-va ei Dumnezeu dis-de-dimineaţă. 

6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împă- 
răţiile, dat-a glasul Său Cel Preaînalt, clătinatu-s-a 
pământul. 

7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, 
Dumnezeul lui lacov. 

8. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile 
care a pus pe pământ, stricând războaie până la 


') 556 Pravila monahală 
marginile pământului. 

9. Arcul va sfărâma și va frânge arma, și pavezele le 
va arde cu foc. 

10. Îndeletniciţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dum- 
nezeu; înălța-Mă-voi întru neamuri, înălța-Mă-voi 
pe pământ. 

11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, 
Dumnezeul lui lacov. 


Slavă... 


DUPĂ A SASEA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas 3): 

Cântare îţi aduc Ție, Doamne, și greşelile mele toate 
le mărturisesc ie, Dumnezeule, întorcându-Te 
miluiește-mă. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, precum oarecând 
ai mântuit pe vameșul, și lacrimile curvei nu le-ai 
trecut. Primeşte şi suspinurile mele, Mântuitorul meu, 
şi mă mântuieşte. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

Cu rugăciune acum mă apropii sub acoperământul 
tău, întru tot nevinovată, ci mă scoate, de Dumnezeu 
Născătoare, din tulburarea patimilor, ca ceea ce ai 
născut pe Pricinuitorul nepătimirii. 


Catisma 6 
eta miluiește (i de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta: 
EAs umim TȚie, Doamne, Dumnezeul nostru, 
penu toate ale Tale faceri de bine, care 
m MÍ ai făcut nouă nevrednicilor, din vârsta 
cea dintâi, până întru aceasta de acum, pentru cele 
ce ştim şi care nu ştim, pentru cele arătate și pentru 
cele nearătate, ce s-au făcut cu lucrul și cu cuvântul. 
Cel ce ne-ai iubit pe noi atât, încât și pe singur Unul 
născut Fiul Tău l-ai dat pentru noi, învrednicește-ne 
și pe noi să ne facem vrednici dragostei Tale. Dă-ne, 
întru cuvântul Tău, înţelepciune, și întru frica Ta 
insuflă tărie, cu puterea cea de la Tine. Și orice am 
greşit, cu voie sau fără de voie, iartă-ne şi nu le socoti. 
Și păzeşte sufletul nostru sfânt, și-l pune pe el 
înaintea divanului Tău, având ştiinţă curată și sfârşit 
vrednic iubirii Tale de oameni. Şi-i adu aminte, 
Doamne, de toţi cei ce cheamă întru adevăr numele 
Tău. Adu-Ţi aminte de toţi cei ce ne vor nouă binele, 
şi de cei ce ne vor răul, căci toți suntem oameni, şi 
îndeşert este tot omul. Pentru aceea ne rugăm fie, 
Doamne, dă-ne nouă mare mila milostivirii Tale. 
Amin. 


+ 
sa 


CATISHA 7 $ 


Í niru sfârşi fibr lui Core, Psalmul 46 Ni 

y 

oate neamurile plesniți cu mâinile, strigaţi * 

lui Dumnezeu cu glas de bucurie. Q 

2. Că Domnul este Preaînalt, înfricoșat, 

Împărat mare peste tot pământul. 
3. Supus-a noroadele nouă, şi neamurile sub $ 
picioarele noastre. y 


4. Ales-a nouă moștenirea Sa, frumuseţea lui lacov, |; 
pe care o a iubit. N 


CE 0, E, I AK XE 0, 0, 20, 20, 0, AXE ĖXA NE L) 
N N 


Catisma 7 559 | 


5. Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în 
glas de trâmbiţă. 

6. Cântaţi Dumnezeului nostru, cântaţi; cântaţi 
Împăratului nostru, cântați. 

7. Că Dumnezeu este Împărat a tot pământul; 
cântaţi cu înţelegere. 

8. Împărăţit-a Dumnezeu peste neamuri, Dum- 
nezeu şade pe scaunul cel sfânt al Său. 

9. Boierii noroadelor s-au adunat cu Dumnezeul 
lui Avraam, că ai lui Dumnezeu cei puternici ai 
pământului foarte s-au înălțat. 


Psalmul cântării fi or lui Core, 
la a doua a sâmbelei, 47 
wy jare este Domnul și lăudat foarte, în 
TA oa Dumnezeului nostru, în muntele 
= ? cel sfânt al Lui. 

2. Cu bucurie bine înrădăcinată a tot pământul, 
munții Sionului, coastele crivăţului, cetatea Împă- 
ratului celui mare. 

3. Dumnezeu, în palaturile ei se cunoaște, când o 
sprijineşte pe ea. 

4. Că iată împărații pământului s-au adunat, 
strânsu-s-au împreună. 

5. Aceştia văzând aşa, s-au mirat, s-au tulburat, 
s-au clătinat, cutremur i-a cuprins pe ei. 

6. Acolo sunt dureri ca ale celeia ce naște; cu duh 
silnic va sfărâma corăbiile Tarsisului. 


Pravila monahală 


7. Precum am auzit, aşa am și văzut, în cetatea 
Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru. 

8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Luat-am, 
Dumnezeule, mila Ta în mijlocul norodului Tău. 

9. După numele Tău, Dumnezeule, așa și lauda Ta 
peste marginile pământului; de dreptate plină este 
dreapta Ta. 

10. Veselească-se muntele Sionului și să se bucure 
fetele Iudeii, pentru judecăţile Tale, Doamne. 

11. Înconjuraţi Sionul şi-l cuprindeţi pe dânsul, 
povestiţi în turnurile lui. 

12. Puneţi inimile voastre întru puterea lui, și 
împărţiţi casele lui, ca să povestii la alt neam. 

13. Că Acesta este Dumnezeul nostru în veac și în 
veacul veacului, Acesta ne va paşte pe noi în veci. 


Í niru sfârşi fi or lui Core, Psalmul 45 


© “9 aaa acestea toate neamurile, ascultați 
toţi cei ce locuiţi în lume. 
“A Q 


2. Pământenii și fiii oamenilor, împreună 

bogatul și săracul. 

3. Gura mea va grăi înţelepciune, și cugetul inimii 
mele pricepere. 

4. Pleca-voi în pildă urechea mea, deschide-voi în 
psaltire gândul meu. 

5. Pentru ce mă tem în ziua cea rea? Fărădelegea 
călcâiului meu mă va înconjura. 

6. Cei ce nădăjduiesc spre puterea lor, şi întru mulți- 


o 


Catisma 7 561 


mea bogăției lor se fălesc. 

7. Fratele nu izbăveşte; au izbăvi-va omul? Nu va da 
lui Dumnezeu îmblânzire pentru sine. 

8. Și preţul răscumpărării sufletului său, și s-a 
ostenit în veac, și va fi viu până în sfârșit, 

9. Nu va vedea stricăciune; când va vedea pe 
înţelepţi murind, împreună cel nebun și cel nepri- 
ceput vor pieri. 

10. Și vor lăsa străinilor bogăţia lor și mormintele 
lor, casele lor în veac. 

11. Lăcașurile lor, în neam și în neam; deși au numit 
numele lor pe pământuri. 

12. Și omul în cinste fiind, nu a priceput, alătura- 
tu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte, şi s-a 
asemănat lor. 

13. Această cale a lor sminteală este lor, şi după 
acestea în gurile lor bine vor voi. 

14. Ca nişte oi în iad s-au pus, moartea îi va 
paște pe dânșii. 

15. Şi-i vor stăpâni pe ei cei drepţi, dimineaţa, 
și ajutorul lor se va învechi în iad, din slava lor 
s-au scos. 

16. Însă Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna 
iadului, când mă va apuca. 

17. Să nu te temi când se va îmbogăţi omul sau când 
se va înmulţi slava casei lui. 

18. Căci, când va muri el, nu va lua toate, nici se va 


Pravila monahală 


pogori cu dânsul slava lui. 

19. Că sufletul lui în viaţa lui se va blagoslovi, 
mărturisi-se-va ţie când vei face bine lui. 

20. Intra-va până la neamul părinţilor săi, până în 
veac nu va vedea lumină. 

21. Și omul în cinste fiind, nu a priceput, alătura- 
tu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte, şi s-a 
asemănat lor. 


Slavă... 


Psalmul lui Asal 49 
N x umnezeul Dumnezeilor, Domnul a grăit şi a 
la chemat pământul. 
= 2. De la răsăritul soarelui până la apus. 

Din Sion este buna cuviință a frumuseţii Lui. 

3. Dumnezeu arătat va veni, Dumnezeul nostru, și 
nu va tăcea. 

4. Foc înaintea Lui va arde, şi împrejurul Lui 
vifor foarte. 

5. Chema-va cerul de sus şi pământul, ca să aleagă 
pe norodul Său. 

6. Adunaţi-i Lui pe cuvioșşii Lui, pe cei ce așează 
așezământul de lege al Lui pentru jertfe. 

7. Şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu 
judecător este. 

8. Ascultă, norodul Meu, şi voi grăi ţie, Israile, și voi 
mărturisi ţie: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu. 


Catisma 7 563 


9. Nu pentru jertfele tale te voi mustra; şi arderile 
cele de tot ale tale înaintea Mea sunt pururea. 

10. Nu voi primi din casa ta viței, nici din tur- 
mele tale ţapi. 

11. Că ale Mele sunt toate fiarele ţarinii, dobitoacele 
în munți şi boii. 

12. Cunoscut-am toate păsările cerului, și frumu- 
seţea ţarinii cu Mine este. 

13. De voi flămânzi, nu voi zice ţie, că a Mea este 
lumea și plinirea ei. 

14. Au doară voi mânca carne de tauri? Sau sânge 
de ţapi voi bea? 

15. Jertfeşte lui Dumnezeu jertfă de laudă, și dă 
Celui Preaînalt rugile tale. 

16. Și Mă cheamă pe Mine în ziua necazului tău, și 
te voi scoate și Mă vei proslăvi. 

17. lar păcătosului i-a zis Dumnezeu: pentru ce tu 
povestești dreptăţile Mele şi iei aşezământul Meu de 
lege în gura ta? 

18. lar tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele 
Mele înapoi. 

19. De vedeai furul, alergai cu el, şi cu cel preacurvar 
partea ta puneai. 

20. Gura ta a înmulţit răutate, și limba ta a împletit 
vicleșuguri. 

21. Şezând, împotriva fratelui tău ai clevetit, şi 
împotriva fiului maicii tale ai pus sminteală. Acestea 


Pravila monahală 
ai făcut şi am tăcut. 

22. Ai socotit fărădelege, că voi fi ţie asemenea. 
Mustra-te-voi şi voi pune înaintea feţei tale păca- 
tele tale. 

23. Înţelegeţi dar acestea, cei ce uitaţi pe Dumnezeu, 
ca nu cumva să răpească, și nu va fi Cel ce izbăveşte. 
Ų 24. Jertfa laudei Mă va slăvi, şi acolo este calea în 
care voi arăta lui mântuirea Mea. 


y niru sfârşi Psalmul lui Da vid 
când a intral către dânsul 


Nalan Proorocul după ce intrase e/ S 
la Virsavia, femela lui Urie, 20 i 


M iluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. |; 
|) 2. Şi după mulțimea îndurărilor Tale, % 
i 2 şterge fărădelegea mea 

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, și de 
păcatul meu mă curăţește. 

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc, și păcatul meu 
înaintea mea este pururea. 

5. Ție unuia am greșit, și rău înaintea Ta am făcut, 
ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale și să biruiești 
când vei judeca Tu. 

6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit, şi în 
păcate m-a născut maica mea. 

7. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate și cele 
ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. 


Catisma 7 565 ( 


8. Stropi-mă-vei cu isop, şi mă voi curăţi; spăla- 
mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 

9. Auzului meu vei da bucurie și veselie, bucura-se- 
vor oasele cele smerite. 

10. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, și toate 
fărădelegile mele șterge-le. 

11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, și 
duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 

12. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel 
Sfânt nu-L lua de la mine. 

13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh 
stăpânitor mă întărește. 

14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei 
necredincioși la Tine se vor întoarce. 

15. Izbăveşte-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dum- 
nezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de 
dreptatea Ta. 

16. Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea 
va vesti lauda Ta. 

17. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderile de tot 
nu le vei binevoi. 

18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrân- 
tă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 

19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului, 
şi să se zidească zidurile lerusalimului. 

20. Atunci bine vei voi jertfa dreptăţii, prinosul și 
arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. 


') 566 Pravila monahală 


Slav... 


Í niru sfârşi al priceperii lui Da vid 
când a venii Doic idumeul șia vestit lui Saul 


și i-a zis lui: a veni David în casa lui Abimeleh. 


Psalmul 51 


A e te lauzi întru răutate, puternice? Fărăde- 
O lege toată ziua. 


Z 2. Nedreptate a gândit limba ta, ca un brici 
ascuțit ai făcut vicleșug. 

3. lubit-ai răutatea, mai mult decât bunătatea; 
nedreptatea mai vârtos decât a grăi dreptate. 

4. lubit-ai toate cuvintele cufundării, limba cea 
vicleană. 

5. Pentru aceasta Dumnezeu te va sfărâma până în 
sfârşit, smulge-te-va şi te va muta din lăcașul tău, și 
rădăcina ta din pământul celor vii. 

6. Vedea-vor drepţii şi se vor teme, şi de dânsul vor 
râde şi vor zice: iată omul care nu a pus pe Dumnezeu 
ajutor luiși. 

7. Ci a nădăjduit spre mulțimea bogăției sale, şi s-a 
întărit întru deşertăciunea sa. 

8. lar eu ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu, 
nădăjduit-am spre mila lui Dumnezeu în veac și în 
veacul veacului. 

9. Mărturisi-mă-voi Ţie în veac, că ai făcut, şi 
voi aștepta numele Tău, că este bun înaintea 
cuvioșşilor Tăi. 


Catisma 7 567 ( 
Í niru sfârşi pentru maelel al înjelgerii lui Da vid Psalmul SA 


T2 i a cel nebun întru inima sa: nu este 
BIX Dumnezeu. 
A 


2. Stricatu-s-au şi urâţi s-au făcut întru 
fărădelegi; nu este cel ce face bine. 

3. Dumnezeu din cer s-a uitat peste fiii oamenilor, 
ca să vadă de este cel ce înţelege sau cel ce caută 
pe Dumnezeu. 

4. Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; 
nu este cel ce face bine, nu este până la unul. 

5. Au nu vor cunoaşte toţi cei ce lucrează fără- 
delegea? Cei ce mănâncă pe norodul meu întru 
mâncare de pâine. 

6. Pe Domnul nu L-au chemat. Acolo s-au temut de 
frică, unde nu era frică. 

7. Că Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac 
oamenilor; rușinatu-s-au că Dumnezeu i-a urgisit 
pe dânșii. 

8. Cine va da din Sion mântuire lui Israil? Când va 
întoarce Dumnezeu robia norodului Său, bucura- 
se-va lacov şi se va veseli Israil. 


j; niru sfârşil întru cântările în /elegerii lui Da vid 
când au venil. Aei și au ZIS lui Saul: au nu, iat, 


David s-a ascuns la noi? Psalmul 23 
lă Xx umnezeule, întru numele Tău mântuieş- 


A 


te-mă, şi întru puterea Ta mă judecă. 
Z? 2. Dumnezeule, ascultă rugăciunea mea, 


Pravila monahală 


auzi graiurile gurii mele. 

3. Că străinii s-au sculat asupra mea, și cei tari au 
căutat sufletul meu, și nu au pus pe Dumnezeu 
înaintea lor. 

4. Că iată, Dumnezeu ajută mie, şi Domnul este 
sprijinitorul sufletului meu. 

5. Întoarce-va cele rele vrăjmașilor mei; întru 
adevărul Tău, pierde-i pe dânșii. 

6. De bună voie voi jertfi Ţie; mărturisi-mă-voi 
numelui Tău, Doamne, că este bun. 

7. Că din tot necazul m-ai izbăvit; şi spre vrăjmașii 
mei a privit ochiul meu. 


I niru sfârşi întru cântări, al înjelegerii lui Da vid 
Psalmul 54 
© 49) uzi, Dumnezeule, rugăciunea mea, și nu 
A trece cu vederea ruga mea. 

A g 2. la aminte spre mine și mă ascultă; mâh- 
nitu-m-am întru îngrijarea mea, și m-am tulburat de 
către glasul vrăjmaşului şi de necazul păcătosului. 

3. Că a abătut asupra mea fărădelege, și întru mânie 
a vrăjmășuit mie. 

4. Inima mea s-a tulburat întru mine, și frica morţii 
a căzut asupra mea. 

5. Temere şi cutremur a venit asupra mea și m-a 
acoperit întunericul. 

6. Şi am zis: cine-mi va da mie aripi ca de porumbel? 
Şi voi zbura şi mă voi odihni. 


7. lată, m-am îndelungat fugind, şi m-am sălășluit 
în pustie. 

8. Aşteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce mântuiește de 
împuţinarea sufletului şi de vifor. 

9. Potopeşte-i, Doamne, și împarte limbile lor, că 
am văzut fărădelege și pricire în cetate. 

10. Ziua și noaptea o va înconjura pe ea peste 
zidurile ei, şi fărădelege și osteneală, în mijlocul ei, 
și nedreptate. 

11. Şi nu a lipsit din ulițele ei camăta și vicleșugul. 

12. Că de m-ar fi ocărât vrăjmașul, aș fi răbdat. 

13. Şi cel ce mă urăște, de ar fi grăit mari asupra 
mea, m-aş fi ascuns de dânsul. 

14. lar tu, omule, cel întocmai la suflet, dregătorul 
meu și cunoscutul meu. 

15. Care împreună cu mine te-ai îndulcit în mâncări, 
în casa lui Dumnezeu am umblat cu un gând. 

16. Să vină dar moartea peste ei, și să se pogoare 
la iad de vii. 

17. Că vicleșug este în lăcașurile lor, în mijlocul lor. 

18. Eu către Dumnezeu am strigat, şi Domnul m-a 
auzit pe mine. 

19. Seara și dimineaţa şi la amiază spune-voi şi voi 
vesti, și va auzi glasul meu. 

20. Izbăvi-va cu pace sufletul meu, de cei ce se 
apropie de mine, că întru mulţi era cu mine. 

21. Auzi-va Dumnezeu, și-i va smeri pe dânșii, Cel 


Catisma 7 569 | 


Pravila monahală 


ce este mai înainte de veci. 

22. Că nu este lor schimbare, că nu s-au temut de 
Dumnezeu; întins-au mâna lor spre răsplătire. 

23. Spurcat-au așezământul Lui, împărţitu-s-au de 
mânia feţei Lui, și s-au apropiat inimile lor. 

24. Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decât untul- 
delemn, dar acelea sunt săgeți. 

25. Aruncă spre Domnul grija ta şi El te va hrăni; nu 
va da în veac clătinare dreptului. 

26. lar Tu, Dumnezeule, pogorî-vei pe dânșii în 
puţul stricăciunii. 

27. Bărbaţii sângiurilor şi ai vicleșugului nu-și vor 
înjumătăţi zilele lor; iar eu, Doamne, voi nădăjdui 
spre Tine. 


Slavă... 


DUPĂ A SAPTEA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas 7 ) 

Când va şedea Judecătorul, şi îngerii vor sta de faţă, 
și trâmbița va răsuna, văpaia va arde, ce vei face, 
suflete al meu, ducându-te la judecată? Că atunci 
răutăţile tale vor sta de faţă, greșelile tale cele 
ascunse se vor vădi. Pentru aceea, mai înainte de 
sfârşit, strigă către Judecătorul: Dumnezeule, milos- 
tiveşte-Te spre mine și mă miluiește. 


o 


Catisma 7 571 


Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 


Toţi să priveghem şi pe Hristos să-L întâmpinăm cu 
mulțime de untdelemn şi cu candele luminate, ca să 
ne învrednicim înlăuntrul cămării Mirelui; că cel ce 
se va apuca afară de ușă, îndeșert va striga lui 
Dumnezeu: miluiește-mă. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

În patul a multe păcate zăcând eu, îmi jefuiesc 
nădejdea mântuirii mele, că somnul lenevirii mele 
pricinuiește sufletului muncă; ci Tu, Dumnezeule, 
care Te-ai născut din Fecioară, ridică-mă către cân- 
tarea Ta, ca să Te slăvesc pe Tine. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
N > oamne, Dumnezeul meu, ca un bun şi de 
€ la oameni iubitor, multe mile ai făcut cu mine, 
= care nu aşteptam să le văd. Şi ce voi răsplăti 
bunătăţii Tale, Doamne al meu, Doamne? Mulţumesc 
numelui Tău celui mult lăudat; mulțumesc milos- 
tivirii Tale celei nepovestite ce ai spre mine; mulţu- 
mesc îndelung răbdării Tale celei neasemănate. Și 
de acum înainte sprijinește-mă și-mi ajută şi mă 
acoperă, Stăpâne al tuturor, ca să nu mai greşesc 
înaintea Ta; că Tu cunoşti alunecarea cea lesni- 
cioasă a firii mele, Tu ştii nepriceperea mea, Tu 
cunoşti cele lucrate de mine, cele întru cunoștință și 
întru necunoștinţă, cele de voie şi fără de voie, cele 
din noapte şi din zi, cele cu mintea şi cu gândul. Deci, 


A 3 
Ep ze ca a ENEN cap ez 0 CE CP cz ENEN cae ENE 


Sq 
) 572 Pravila monahală (| 
h 
\ 
h 
\ 


i ca un bun şi iubitor de oameni Dumnezeu, şterge-le 
? pe ele, Preabunule Doamne, cu roua milei Tale, și ne 
mântuiește pe noi, pentru sfânt numele Tău, cu 
” judecăţile care ştii, pentru că Tu eşti lumina şi | 
? adevărul şi viaţa şi Ție slavă înălțăm: Tatălui şi Fiului % 
și Sfântului Duh, acum și pururea şi în vecii vecilor. 


À [) 
! Amin. j 
A jì 
Y 1 
i 
1 
i 
Y 
i 
y 
À 
l 
Y 
R 
y) 
K 


U 


À 
U 


+ 
sa 


VATIȘIA £ 


Í, niru sfârşil pentru norodul cel ce se depărlase de la cele sfinte; lui Da vid 
spre scrisoarea stâlpului, când l-au prins pe el cei de all neam, în Chel 
Psalmul 55 
“SAY iluieşte-mă, Dumnezeule, că m-a călcat 
TA nul toată ziua dând război m-a necăjit. 
2 2. Călcatu-m-au vrăjmaşii mei toată 
ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine de la 
înălțime. 
3. Ziua nu mă voi teme, și eu voi nădăjdui spre Tine. 
4. Întru Dumnezeu voi lăuda cuvintele mele, întru 


st) 


w 


j / 3 j $ 3 
o o oa o o o o N o (> o o o ao o 


Y ¥ Y 


') 574 Pravila monahală 


Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme ce-mi va 
face mie trupul. 

5. Toată ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea 
toate gândurile lor spre rău. 

6. Locui-vor, şi se vor ascunde, aceia călcâiul meu 
vor păzi; în ce chip au aşteptat ei sufletul meu. 

7. Pentru nimica vei mântui pe dânşii, întru mânie 
noroadele vei sfărâma. 

8. Dumnezeule, viața mea am spus Ție; pus-ai 
lacrimile mele înaintea Ta, ca și în făgăduinţa Ta. 

9. Întoarce-se-vor vrăjmaşii mei înapoi, ori în ce 
zi Te voi chema. lată, am cunoscut că Dumnezeul 
meu ești Tu. 

10. Întru Dumnezeu voi lăuda graiul, întru Dum- 
nezeu voi lăuda cuvântul. 

11. Spre Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme, 
ce-mi va face mie omul. 

12. Întru mine sunt, Dumnezeule, rugăciunile care 
voi răsplăti laudei Tale. 

13. Că ai izbăvit sufletul meu din moarte, ochii mei 
de lacrimi și picioarele mele din alunecare; bine voi 
plăcea înaintea Domnului, în lumina celor vii. 


i; niru sfârşi să nu strici, al li Da vid întru scrisoarea stâlpului, 


când a tugil el de călre fafa lui Saul. în peşieră. Psalmul 56 
“AI iluieşte-mă, Dumnezeule, miluiește-mă, 


TA ja spre Tine a nădăjduit sufletul meu. 
? 2. Și în umbra aripilor Tale voi nădăjdui, 


Catisma 8 575 | 


până ce va trece fărădelegea. 

3. Striga-voi către Dumnezeul Cel Preaînalt, Dum- 
nezeul cel ce a făcut bine mie. 

4. Trimis-a din cer şi m-a mântuit, dat-a spre ocară 
pe cei ce mă calcă pe mine. 

5. Trimis-a Dumnezeu mila Sa și adevărul Său; şi 
a izbăvit sufletul meu din mijlocul puilor de lei. 
Adormit-am tulburat. 

6. Fiii oamenilor, dinţii lor arme şi săgeți, şi limba 
lor sabie ascuţită. 

7. Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot 
pământul slava Ta. 

8. Cursă au gătit picioarelor mele, și au împilat 
sufletul meu. 

9. Săpat-au înaintea feţei mele groapă, și au 
căzut într-însa. 

10. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este 
inima mea; cânta-voi şi voi lăuda întru slava mea. 
11. Deşteaptă-te slava mea, deșteaptă-te psaltire și 
alăută, deștepta-mă-voi dimineaţa. 

12. Mărturisi-mă-voi Ție întru noroade, Doamne, 
cânta-voi Ţie întru neamuri. 

13. Că s-a mărit până la ceruri mila Ta, și până la 
nori adevărul Tău. 

14. Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot 
pământul slava Ta. 


Pravila monahală 
Í niru sfârşi să nu strici, al lui Da vid 
îndru scrisoarea stâlpului. Psalmul 57 
> e grăiți adică după adevăr dreptate, cele 
€ la drepte judecaţi, fiii oamenilor. 
= 2. Pentru că în inimă fărădelege lucraţi pe 
pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. 

3. Înstrăinatu-s-au păcătoşii din mitras, rătăcit-au 
din pântece, grăit-au minciuni. 

4. Mânia lor este după asemănarea șarpelui, ca a 
unei aspide surde, ce-și astupă urechile sale. 

5. Care nu va auzi glasul vânătorilor; vânându-se 
se vânează de la cel înţelept. 

6. Dumnezeu va zdrobi dinţii lor în gura lor; măse- 
lele leilor le-a sfărâmat Domnul. 

7. De nimica se vor face, ca apa ce trece; întinde-va 
arcul Său până unde vor slăbi. 

8. Ca ceara ce se topeşte vor lipsi, căzut-a foc peste 
dânşii şi n-au văzut soarele. 

9. Mai-nainte până ce vor cunoaște spinii voştri 
ramnul, ca pe niște vii, ca întru mânie va înghiţi 
pe dânșii. 

10. Veseli-se-va dreptul, când va vedea izbândă; 
mâinile sale își va spăla în sângele păcătosului. 

11. Şi va zice omul: dacă este adică roadă dreptu- 
lui, este dar Dumnezeu judecându-i pe dânșii pe 
pământ. 


Slavă... 


F7 AN N 


Catisma 8 577 ( 
Î niru sfârşi să nu strici, al li Da vid întru scrisoarea stâlpului, 
când a /rimis Saul sia pžzil casa lui, ca să-l omoare pe el 
Psalmul 58 
q D coate-mă de la vrăjmașii mei, Dumnezeule, 
% bï şi de cei ce se scoală asupra mea, mântu- 
A ieşte-mă. 

2. Izbăveşte-mă de cei ce lucrează fărădelegea, şi 
de bărbații sângiurilor mă mântuieşte. 

3. Că iată au vânat sufletul meu, pusu-s-au asupra 
mea cei tari. 

4. Nici fărădelegea mea, nici păcatul meu, Doamne; 
fără de nelegiuire am alergat și am îndreptat. 

5. Scoală-Te întru întâmpinarea mea și vezi. Și Tu, 
Doamne, Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israil. 

6. la aminte a cerceta toate neamurile; să nu Te 
milostivești spre toți cei ce lucrează fărădelegea. 

7. Întoarce-se-vor către seară, şi vor flămânzi ca un 
câine, şi vor înconjura cetatea. 

8. lată, aceia vor răspunde cu gura lor, și sabie în 
buzele lor, că cine a auzit? 

9. Şi Tu, Doamne, îţi vei râde de dânșii, urgisi-vei 
toate neamurile. 

10. Puterea mea spre Tine voi păzi; că Tu, Dumne- 
zeule, sprijinitorul meu eşti, Dumnezeul meu; mila 
Lui mă va întâmpina. 

11. Dumnezeul meu va arăta mie întru vrăjmașii 
mei. 

12. Să nu-i omori pe dânșii, 


ca nu cândva să uite 
LAN = LS Xa ( = (x 4 j 


J = J = =N 


Pravila monahală 


legea Ta. 

13. Risipeşte-i pe ei întru puterea Ta, şi-i pogoară 
pe dânșii, scutitorul meu, Doamne. 

14. Păcatul gurii lor, cuvântul buzelor lor, și să se 
prindă întru mândria lor. 

15. Şi din blestem și minciună se vor vesti întru 
sfârşit; întru mânia sfârşitului, şi nu vor fi. 

16. Şi vor cunoaşte că Dumnezeu stăpâneşte pe 
Iacov și marginile pământului. 

17. Întoarce-se-vor către seară, şi vor flămânzi ca 
un câine, și vor înconjura cetatea. 

18. Aceia se vor risipi să mănânce; iar de nu se vor Î 
sătura, vor şi cârti. s 

19. Iar eu voi lăuda puterea Ta, și mă voi bucura y% 
dimineața de mila Ta. f 

20. Că Te-ai făcut sprijinitorul meu, și scăparea mea 
în ziua necazului meu. 

21. Ajutorul meu eşti, Ție voi cânta, că Tu Dumne- 
zeul meu, sprijinitorul meu ești, Dumnezeul meu, 
mila mea. 


y niru sfârşi celor ce se vor schimba, întru scrisoarea stâlpului 
lui Da vid spre în väfälurä, când a ars Mesopotamia Siriei și pe Siria Soval 
și s-a în hrs Toab sia Pălul pe Edom în Valea Sărilor, douăsprezece mil. 
Psalmul 59 
>, umnezeule, lepădatu-ne-ai pe noi și ne-ai 
€ la surpat, mâniatu-Te-ai şi Te-ai milostivit 
= spre noi. 


2. Cutremurat-ai pământul şi l-ai tulburat pe 
dânsul, vindecă sfărâmările lui, că s-a clătinat. 

3. Arătat-ai norodului Tău cele năsilnice, adăpa- 
tu-ne-ai pe noi cu vinul umilinţei. 

4. Dat-ai celor ce se tem de Tine semn, ca să fugă 
de la faţa arcului. 

5. Pentru ca să se izbăvească cei iubiţi ai Tăi; 
mântuiește-mă cu dreapta Ta şi mă auzi. 

6. Dumnezeu a grăit întru cel sfânt al său: bucu- 
ra-Mă-voi şi voi împărţi Sichima, şi valea lăcașu- 
rilor voi măsura. 

7. Al Meu este Galaad și al Meu este Manase, și 
Efraim tăria capului Meu. 

8. Iuda împăratul Meu, Moab căldarea nădejdii 
Mele. 

9. Spre Idumeea voi întinde încălțămintea Mea, Mie 
cei de alt neam s-au supus. 

10. Cine mă va duce la cetatea îngrădirii? Sau cine 
mă va povăţui până la Idumeea? 

11. Au nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat pe 
noi? Şi au nu vei ieși, Dumnezeule, întru puterile 
noastre? 

12. Dă-ne nouă ajutor din necaz, şi deşartă este 
mântuirea omului. 

13. Întru Dumnezeu vom face putere, şi El va urgisi 
pe cei ce ne necăjesc pe noi. 


Catisma 8 579 | 


AN N f 


') 580 Pravila monahală 
Î niru sfârşil întru cân fri, lui Da vid 
Psalmul 69 


© "a Dumnezeule, cererea mea; ia aminte 
rugăciunea mea. 
“A Q) 


2. De la marginile pământului către Tine 
am strigat când s-a mâhnit inima mea; pe piatră 
m-ai înălțat. 

3. Povăţuitu-m-ai, că Te-ai făcut nădejdea mea, 
turn de tărie de către fața vrăjmașului. 

4. Locui-voi întru lăcașul Tău în veci, acoperi-mă- 
voi întru acoperământul aripilor Tale. 

5. Că Tu, Dumnezeule, ai auzit rugăciunile mele, 
dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău. 

6. Zile peste zile împăratului vei adăuga; anii lui 
până la ziua neamului și a neamului. 

7. Rămânea-va în veac înaintea lui Dumnezeu; mila 
şi adevărul Lui cine îl va căuta? 

8. Aşa voi cânta numelui Tău în veci, ca să dau eu 
rugăciunile mele din zi în zi. 


Slavă... 


Í n hu sfârşil pentru 1 ditum. 
Psalmul lui Da vid 61 


AD nu lui Dumnezeu se va supune sufletul 
meu? Că de la Dânsul este mântuirea mea. 
SAP g 2. Pentru că El este Dumnezeul meu şi 
Mântuitorul meu, sprijinitorul meu; nu mă voi clătina 


Catisma 8 581 


mai mult. 

3. Până când vă puneţi asupra omului? Vreți să-l 
ucideţi toți, ca pe un perete povârnit și ca un gard 
surpat. 

4. Însă preţul meu s-au sfătuit să-l lepede; alergat- 
au cu sete; cu gura lor binecuvântau, dar cu inima lor 
blestemau. 

5. Însă lui Dumnezeu te supune, sufletul meu, că de 
la Dânsul este răbdarea mea. 

6. Că el este Dumnezeul meu și Mântuitorul meu, 
sprijinitorul meu, nu mă voi muta. 

7. Întru Dumnezeu este mântuirea mea și slava 
mea, Dumnezeu, ajutorul meu, și nădejdea mea este 
spre Dumnezeu. 

8. Nădăjduiţi spre Dânsul toată adunarea noroa- 
delor, vărsaţi înaintea Lui inimile voastre, că Dum- 
nezeu este ajutorul nostru. 

9. Însă deşerţi sunt fiii oamenilor, mincinoşi fiii 
oamenilor, în cumpene a face strâmbătate sunt ei, 
împreună din deșertăciune. 

10. Nu nădăjduiţi spre nedreptate, și spre jefuire nu 
poftiţi; bogăţia de ar curge, nu vă lipiţi inima. 

11. O dată a grăit Dumnezeu, două acestea am 
auzit, că puterea este a lui Dumnezeu, și a Ta este, 
Doamne, mila, că Tu vei răsplăti fiecăruia după 
faptele lui. 


') 582 Pravila monahală 


Psalmul lui Da vid 
când era el în pustia L udeii, 62 


PY umnezeule, Dumnezeul meu, către Tine 


5) mânec. 

Z 2. Cât Te însetează sufletul meu, Doamne, 
de câte ori trupul meu - fie. 

3. În pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă; aşa 
întru cel sfânt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea Ta 
şi slava Ta. 

4. Că mai bună este mila Ta decât viaţa. Buzele mele 
Te vor lăuda. 

5. Aşa bine Te voi cuvânta în viaţa mea, şi în numele 
Tău voi ridica mâinile mele. 

6. Ca din seu și din grăsime să se umple sufletul 
meu, și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea. 

7. De mi-am adus aminte de Tine în aşternutul 
meu, în dimineţi am cugetat spre Tine, că ai fost 
ajutorul meu. 

8. Şi întru acoperământul aripilor Tale mă voi 
bucura. Lipitu-s-a sufletul meu după Tine, și pe 
mine m-a sprijinit dreapta Ta. 

9. lar ei îndeşert au căutat sufletul meu; intra-vor în 
cele mai de jos ale pământului, da-se-vor în mâinile 
sabiei, părţi vulpilor vor fi. 

10. lar împăratul se va veseli de Dumnezeu; lăuda- 
se-va tot cel ce se jură întru EI, că s-a astupat gura 
celor ce grăiesc nedreptăţi. 


Catisma 8 583 | 
Tnu sfârşil Psalmul lui David 63 
CA) uzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog 
către Tine; de la frica vrăjmașşului scoate 
ap g sufletul meu. 

2. Acoperă-mă de adunarea celor ce viclenesc, de 
mulțimea celor ce lucrează nedreptate. 

3. Care şi-au ascuțit ca o sabie limbile lor, întins-au 
arcul lor lucru amar, ca să săgeteze întru ascuns pe 
cel nevinovat. 

4. Fără de veste îl vor săgeta pe el, și nu se vor teme, 
întărit-au loruşi cuvânt viclean. 

5. Vorbit-au ca să ascundă cursă; zis-au: cine-i va 
vedea pe dânșii? 

6. Iscodit-au fărădelege, stinsu-s-au  iscodind 
iscodiri. 

7. Apropia-se-va omul și inima adâncă; și se va 
înălța Dumnezeu. 

8. Săgeata pruncilor s-au făcut rănile lor; și au 
slăbit asupra lor limbile lor. 

9. Tulburatu-s-au toți care i-au văzut pe dânșii; şi 
s-a temut tot omul. 

10. Şi au povestit lucrurile lui Dumnezeu și faptele 
Lui le-au înţeles. 

11. Veseli-se-va cel drept întru Domnul, și va 
nădăjdui spre Dânsul, și se vor lăuda toţi cei drepţi la 
inimă. 


Slavă... 


') 584 Pravila monahală 
DUPĂ A OPTA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Iropan ele (glas 4 A 

Furtuna deznădăjduirii mă viscolește pe mine, care 
am alunecat întru adâncurile păcatului. Ci apucă 
înainte, Hristoase, ca un atotputernic ocârmuitor a 
toată lumea, și la limanul nepătimirii cel lin mă 
îndreptează, pentru milostivirea Ta, Mântuitorule, şi 
mă mântuieşte. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Suflete, acestea de aici sunt vremelnice, iar cele de 
acolo veșnice. Văd divanul şi pe Judecătorul șezând 
pe scaun, și tremur de hotărâre. Deci, suflete, în- 
toarce-te, că neiertătoare este judecata. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Nădejdea celor deznădăjduiţi, ajutorul celor neaju- 
toraţi, sprijinul celor ce nădăjduiesc întru tine, Sfântă 
Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ajutorul tău 
trimite-l nouă. 


Doamne miluiește (+ de 40 de ori) şi rugăciunea aceasta: 
x% oamne îndurate şi milostive, ascultă rugă- 
€ la ciunea mea şi ia aminte la glasul rugăciu- 
= nii mele; fă cu mine semn spre bine. 
Povăţuiește-mă în calea Ta, ca să umblu întru 
adevărul Tău; veseleşte inima mea ca să se teamă 
de Numele Tău cel Sfânt, că mare ești şi faci minuni. 
Tu eşti Dumnezeu însuţi și nu este asemenea Ție 


IP e eee ee ei, eee, 00,0, ez, 03 


Catisma 8 585 [| 
1 întru dumnezei, Doamne; puternic întru milă și bun (' 
A întru tărie, spre a ajuta şi a mângâia şi a mântui pe $ 
y% toţi cei ce nădăjduiesc în numele Tatălui, şi al Fiului, / 
” şi al Sfântului Duh. Amin. | 
l i 
y U 
A i 
y ij 
À 
y U 
i i 
y U 
A (i 
y U 
1) A 
U i 
í fi 
y j 
N) i 
Y ij 
Ke, C 
À 
p j 
í N 
y | 
2 > 
Í i 
UV, U 
9, 0 
i 
Y y 
Q Q 
i i 
y y 
2 > 
i i 
Y V 
í ) 
y 1 
o că 
i i 
y V 
“D 

| A 
Į U 
SCS NS (NA SA AIA ZA XA ZA NA CIA IA ZI Li) 


VATISRA Q s 


Í niru sfârşil Psalmul cântării lui Da vid < 
cântarea lui Teremia sia lui Tezechiel 


și a nemerniciei norodului, 


când voia să iasă din robia Babilonului, 64 


ie se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion, $ 
şi Ție se va da rugăciune în lerusalim. 
2. Auzi rugăciunea mea; către Tine tot 
trupul va veni. 
3. Cuvintele celor fără de lege ne-au biruit pe noi, 


o 


AXA A A 
N 


Catisma 9 587 | 


și păgânătăţile noastre Tu le vei curăţi. 

4. Fericit este cel pe care l-ai ales și l-ai primit, 
Jocui-va în curţile Tale. 

5. Umplea-ne-vom de bunătăţile casei Tale; sfântă 
este Biserica Ta, minunată întru dreptate. 

6. Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, 
nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor de 
pe mare departe. 

7. Cel ce găteşti munţii întru tăria Ta, încins fiind cu 
putere; Cel ce tulburi adâncul mării; sunetele valu- 
rilor ei cine le va suferi? 

8. Tulbura-se-vor neamurile, și se vor spăimânta cei 
ce locuiesc pe margini de semnele Tale; ieșirile dimi- 
neţii şi ale serii le vei veseli. 

9. Cercetat-ai pământul și l-ai îmbătat pe dânsul, 
înmulțit-ai a-l îmbogăţi pe el. 

10. Râul lui Dumnezeu s-a umplut de ape; gătit-ai 
hrană lor, că aşa este gătirea. 

11. Brazdele lui îmbată-le, înmulțește rodurile lui, 
întru picăturile lui veseli-se-va răsărind. 

12. Blagoslovi-vei cununa anului bunătăţii Tale, și 
câmpurile Tale se vor umplea de grăsime. 

13. Îngrăşa-se-vor cele frumoase ale pustiei, și cu 
bucurie dealurile se vor încinge. 

14. Îmbrăcatu-s-au berbecii oilor, şi văile vor 
înmulţi grâul; striga-vor pentru că vor cânta. 


Pravila monahală 
[i niru sfârşi cântarea Psalmului J; nvierii, 62 

K D trigați Domnului tot pământul, cântaţi 

% a numelui Lui, dați slavă laudei Lui. 

A 2. Ziceţi lui Dumnezeu: cât sunt de înfri- 
coşate lucrurile Tale; întru mulțimea puterii Tale, 
minţi-vor ie vrăjmașii Tăi. 

3. Tot pământul să se închine ie și să cânte ie, să 
cânte numelui Tău, Preaînalte. 

4. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, cât este de 
înfricoşat în sfaturi, mai mult decât fiii oamenilor. 

5. Cel ce întoarce marea în uscat, prin râu vor trece 
cu piciorul; acolo ne vom veseli de Dânsul. 

6. De Cel ce stăpânește întru puterea Sa veacul, ochii 
Lui spre neamuri privesc; cei ce amărăsc să nu se 
înalțe întru sineşi. 

7. Binecuvântați, neamuri, pe Dumnezeul nostru, și 
auzit faceţi glasul laudei Lui. 

8. A Celui ce a pus sufletul meu întru viaţă, și nu a 
dat spre clătinare picioarele mele. 

9. Că ne-ai cercat pe noi, Dumnezeule, cu foc ne-ai 
lămurit pe noi, precum se lămurește argintul. 

10. Băgatu-ne-ai pe noi în cursă, pus-ai necazuri pe 
umărul nostru, ridicat-ai oameni pe capetele noastre. 

11. Trecut-am prin foc şi prin apă, şi ne-ai scos pe 
noi întru repaus. 

12. Intra-voi în casa Ta cu arderi de tot, da-voi Ție 
rugăciunile mele, care le-au osebit buzele mele. 


Catisma 9 589 | 


13. Şi a grăit gura mea întru necazul meu. 
14. Arderi de tot cu măduvă voi aduce ie, cu tămâie 
şi cu berbeci, aduce-Ți-voi boi cu ţapi. 

15. Veniţi de auziţi, şi voi povesti vouă, toţi cei ce vă 
temeți de Dumnezeu, câte a făcut sufletului meu. 

16. Către Dânsul cu gura mea am strigat, și L-am 
înălțat sub limba mea. 

17. Nedreptate de am văzut în inima mea, să nu mă 
audă Domnul. 

18. Pentru aceasta m-a auzit Dumnezeu, luat-a 
aminte la glasul rugăciunii mele. 

19. Bine este cuvântat Dumnezeu, Care n-a depărtat 
rugăciunea mea și mila Sa de la mine. 


Í nru sfârşil întru laude. 
Psalmul cântării lui Da vid 66 
> umnezeule, milostiveşte-te spre noi şi ne 
la blagosloveşte, luminează faţa Ta spre noi şi 
= ne miluieşte. 

2. Ca să cunoaștem pe pământ calea Ta, în toate 
neamurile mântuirea Ta. 

3. Mărturisească-se ie noroadele, Dumnezeule, 
mărturisească-se Ţie noroadele toate. 

4. Veselească-se şi să se bucure neamurile, că vei 
judeca noroadele întru dreptate, și neamurile pe 
pământ vei povăţui. 

5. Mărturisească-se ie noroadele, Dumnezeule, 
mărturisească-se Ție noroadele toate. Pământul şi-a 


Pravila monahală 


dat rodul său. 

6. Blagosloveşte-ne pe noi, Dumnezeule, Dumne- 
zeul nostru. Blagosloveşște-ne pe noi, Dumnezeule, și 
să se teamă de Dânsul toate marginile pământului. 


Slavă... 


j; niru sfârşil Psalmul cântării lui Da vid 67 
K A N) ă se scoale Dumnezeu, şi să se risipească 
% aý vrăjmaşii Lui, şi să fugă de la fața Lui cei 
A ce-L urăsc pe Dânsul. 

2. Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se 
topeşte ceara de fața focului, aşa să piară păcătoşii 
de la faţa lui Dumnezeu. 

3. Şi drepţii să se veselească și să se bucure înaintea 
lui Dumnezeu, să se desfăteze întru veselie. 

4. Cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi numelui Lui, cale 
faceţi Celui ce S-a suit peste apusuri, Domnul este 
numele Lui. 

5. Şi vă bucuraţi înaintea Lui; să se tulbure de 
faţa Lui, a Părintelui celor săraci şi a Judecătorului 
văduvelor. 

6. Dumnezeu este în locul cel sfânt al Său. Dum- 
nezeu face a locui pe cei ce sunt într-un fel în casă. 

7. Scoţând pe cei din obezi cu vitejie, așijderea pe cei 
ce amărăsc, pe cei ce locuiesc în mormânturi. 

8. Dumnezeule, când ieşeai Tu înaintea norodului 
Tău, când treceai Tu în pustie. 


o 


Catisma 9 59] 


9. Pământul s-a cutremurat, că cerurile au picat de 
către faţa Dumnezeului Sinaiului, de către faţa 
Dumnezeului lui Israil. 

10. Ploaie de bunăvoie vei osebi, Dumnezeule, moş- 
tenirii Tale; şi a slăbit, iar Tu o ai desăvârşit pe 
dânsa. 

11. Dobitoacele Tale locuiesc într-însa; gătit-ai întru 
i bunătatea Ta săracului, Dumnezeule. 

12. Domnul va da cuvânt celor ce binevestesc cu 
putere multă. 

13. Împăratul puterilor, al celui iubit, cu înfrumu- 
seţarea casei să împartă prăzi. N 

14. De aţi dormi în mijlocul hotarelor, aripile < 
porumbiţei sunt cu argint poleite, între umerile ei cu y 
strălucire de aur. 

15. Când osebește Cel ceresc împărați peste dânsa, 
ca zăpada se vor albi în Selmon. 

16. Muntele lui Dumnezeu, munte gras; munte 
închegat, munte gras; pentru ce gândiţi de munţii cei 
închegaţi? 

17. Muntele care bine a voit Dumnezeu a locui într- 
însul, pentru că Domnul va locui până în sfârşit. 

18. Carul lui Dumnezeu cu miile înmulţit, mii de cei 
ce prisosesc; Domnul întru ei, în Sinai, în cel sfânt. 

19. Suitu-Te-ai la înălțime, robit-ai robime, luat-ai 
daruri întru oameni, pe cei ce nu se plecau a se 
sălășlui. 


Pravila monahală 


20. Domnul Dumnezeu bine este cuvântat, bine este 


cuvântat Domnul din zi în zi; să sporească nouă 
Dumnezeul mântuirilor noastre. 

21. Dumnezeul nostru, Dumnezeu mântuie, şi ale 
Domnului, ale Domnului sunt ieșirile mortii. 

22. Însă Dumnezeu va sfărâma capetele vrăjma- 
șilor Săi, creştetul părului celor ce umblă întru 
greșelile lor. 

23. Zis-a Domnul: din Vasan Mă voi întoarce, 
întoarce-Mă-voi întru adâncurile mării. 

24. Pentru ca să se întingă piciorul tău în sânge; 
limba câinilor tăi din vrăjmași de la dânsul. 

25. Văzutu-s-au umbletele Tale, Dumnezeule, 
umbletele Dumnezeului meu, ale Împăratului celui 
din cel sfânt. 

26. Mai înainte au apucat boierii, ţinându-se de cei 
ce cântau, în mijlocul fecioarelor celor ce ziceau în 
timpane. 

27. Întru adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe 
Domnul din izvoarele lui Israil. 

28. Acolo Veniamin cel mai tânăr întru uimire, 
boierii Iudei povăţuitorii lor, boierii Zabulonului, 
boierii Neftalimului. 

29. Porunceşte, Dumnezeule, puterii Tale; întărește 
Dumnezeule aceasta, care o ai făcut întru noi. 

30. De la Biserica Ta, în lerusalim, Ție vor aduce 
împărații daruri. 


Catisma 9 593 | 


31. Ceartă fiarele trestiei, adunarea taurilor întru 
junincile noroadelor, ca să se încuie cei ispitiți cu 
argint. 

32. Risipeşte neamurile cele ce voiesc războaie; 
veni-vor soli de la Egipt, Etiopia mai înainte va 
apuca mâna ei la Dumnezeu. 

33. Împărăţiile pământului, cântaţi lui Dumnezeu, 
cântaţi Domnului. 

34. Celui ce S-a suit peste cerul cerului, spre 
răsărituri. 

35. lată va da glasul Său, glas de putere. Daţi slavă 
lui Dumnezeu! Peste Israil mare este cuviinţa Lui, şi 
puterea Lui în nori. 

36. Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, 
Dumnezeul lui Israil; Însuşi va da putere şi întărire 
norodului Său. Bine este cuvântat Dumnezeu. 


Slavă... 


Í nru sfârşil pentru cei ce se vor schimba. 
Psalmul lui David 65 

wy j ântuiește-mă, Dumnezeule, că intrat ape 

TA pana la sufletul meu. 
? 2. Afundatu-m-am în noroiul adâncului, 
şi nu este stare. 

3. Venit-am întru adâncurile mării, şi viforul m-a 
potopit. 

4. Ostenit-am strigând, amorţit-a grumazul meu, 


e 


N 


Pravila monahală 


slăbit-au ochii mei, nădăjduind eu spre Dumnezeul 
meu. 

5. Înmulţitu-s-au mai presus decât perii capului 
meu, cei ce mă urăsc în zadar. 

6. Întăritu-s-au vrăjmaşii mei, cei ce mă prigoneau 
pe mine cu nedreptate; cele ce nu am jefuit, atunci 
am plătit. 

7. Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea, și 
greșelile mele de la Tine nu s-au ascuns. 

8. Să nu se rușineze pentru mine cei ce Te așteaptă 
pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor; nici să se 
înfrunteze pentru mine cei ce Te caută pe Tine, 
Dumnezeul lui Israil. 

9. Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a 
ruşinea obrazul meu. 

10. Înstrăinat am fost fraţilor mei, și nemernic fiilor 
maicii mele. 

11. Că râvna casei Tale m-a mâncat, și ocările celor 
ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea. 

12. Și am acoperit cu post sufletul meu, și s-a făcut 
spre ocară mie. 

13. Şi am pus îmbrăcămintea mea sac, şi m-am 
făcut lor spre pildă. 

14. Împotriva mea limbuţeau cei ce şedeau în porți, 
și împotriva mea cântau cei ce beau vin. 

15. lar eu cu rugăciunea mea către Tine, Doamne, 
vremea este de bună voinţă. 


Catisma 9 595 | 


16. Dumnezeule, întru mulţimea milei Tale auzi- 
mă, întru adevărul mântuirii Tale. 

17. Mântuieşte-mă de tină, ca să nu mă afund; 
izbăveşte-mă de cei ce mă urăsc și de adâncurile 
apelor. 

18. Ca să nu mă înece pe mine viforul apei, nici să 
mă înghită adâncul, nici să-și închidă peste mine 
puţul gura sa. 

19. Auzi-mă, Doamne, că bună este mila Ta; după 
mulțimea îndurărilor Tale caută spre mine. 

20. Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta, când mă 
necăjesc, degrab mă auzi. 

21. la aminte spre sufletul meu, și-l mântuieşte pe 
el, pentru vrăjmașii mei izbăveşte-mă. 

22. Că Tu cunoşti ocara mea și rușinea mea și 
înfruntarea mea. 

23. Înaintea Ta sunt toţi cei ce mă necăjesc. Ocară a 
așteptat sufletul meu și ticăloșşie. 

24. Şi am aşteptat pe cel ce s-ar mâhni cu mine, şi 
nu era; și pe cel ce m-ar mângâia, și nu am aflat. 

25. Şi au dat spre mâncarea mea fiere, şi spre setea 
mea m-au adăpat cu oțet. 

26. Facă-se masa lor înaintea lor spre cursă, și spre 
răsplătire şi spre sminteală. 

27. Întunece-se ochii lor ca să nu vadă, și spinarea 
lor pururea o gârboveşte. 

28. Varsă peste dânșii iuţimea Ta, şi mânia iuţimii 


Pravila monahală 
Tale să-i cuprindă pe ei. 

29. Facă-se curtea lor pustie, şi în lăcașurile lor să 
nu fie locuitori. 

30. Că pe care Tu l-ai bătut, ei l-au gonit, și spre 
durerea rănilor mele au adăugat. 

31. Adaugă fărădelege spre fărădelegea lor, şi să nu 
intre întru dreptatea Ta. 

32. Șteargă-se din cartea celor vii, şi cu cei drepţi să 
nu se scrie. 

33. Sărac şi cu durere sunt eu; mântuirea Ta, 
Dumnezeule, să mă sprijinească. 

34. Lăuda-voi numele Dumnezeului meu cu cân- 
tare, mări-L-voi pe El întru laudă. 

35. Şi va plăcea lui Dumnezeu mai mult decât viţe- 
lul tânăr, ce-i răsar coarne și unghii. 

36. Vadă săracii, şi să se veselească; căutaţi pe 
Dumnezeu, şi va fi viu sufletul vostru. 

37. Că a auzit pe cei săraci Domnul, și pe cei în 
obezi ferecaţi ai Săi nu i-a urgisit. 

38. Laude-L pe Dânsul cerurile şi pământul, marea 
și toate câte se târăsc într-însa. 

39. Că Dumnezeu va mântui Sionul, şi se vor zidi 
cetăţile ludeii. 

40. Şi vor locui acolo, şi-l vor moșşteni pe dânsul. 
Şi seminţia robilor Tăi vor stăpâni pe el, și cei ce 
iubesc numele Tău vor locui într-însul. 


Í niru sfârşi lui Da vid spre aducerea aminte, 
ca sã mã mântuiască pe mine Domnul 69 

> umnezeule, spre ajutorul meu ia aminte; 
la Doamne, ca să-mi ajuţi mie grăbeşte. 
= 2. Să se ruşineze și să se înfrunteze cei ce 
caută sufletul meu. 

3. Să se întoarcă înapoi, şi să se ruşineze cei ce-mi 
voiesc mie rele. 

4. Întoarcă-se îndată ruşinându-se cei ce-mi gră- 
iesc mie: bine, bine! 

5. Să se bucure și să se veselească de Tine toţi cei ce 
Te caută pe Tine, Dumnezeule, și să zică pururea: 
Mărească-se Domnul, cei ce iubesc mântuirea Ta. 

6. lar eu sărac sunt şi mișel; Dumnezeule, ajută-mi. 

7. Ajutorul meu şi izbăvitorul meu eşti Tu; Doamne, 
nu zăbovi. 


Slavă... 


DUPĂ A NOUA CATISMĂ 
Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas 2 A 

Gândesc de ziua cea înfricoșată și plâng faptele 
mele cele rele, cum voi răspunde Celui fără de moarte 
Împărat? Şi cu ce îndrăznire voi căuta la Judecătorul, 
eu, curvarul? Milostive Părinte, Fiule Unule născut și 
Duhule cel Sfânt, miluieşte-mă. 


Catisma 9 597 | 


f 
= = 
2 


=> 


à 
Y 
y 
A 
y 
A 
y 


') 598 Pravila monahală 


AN N f 


Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
În valea plângerii, la locul pe care l-ai rânduit, când 
vei şedea, Milostive, judecată dreaptă să faci, să nu 
vădeşti cele ascunse ale mele, nici să mă ruşinezi 
înaintea îngerilor, ci cruță-mă, Dumnezeule, și mă 
miluieşte. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Nădejde și acoperământ tare al celor ce aleargă la 
tine, cea Bună, de Dumnezeu Născătoare, părtini- 
toarea lumii, roagă stăruitor, împreună cu cei fără de 
trup, pe Cel ce l-ai născut, pe iubitorul de oameni 
Dumnezeu, să izbăvească sufletele noastre de toată 
îngrozirea, singură binecuvântată. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
K D tăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, care 
i 3 singur ştii boala ticălosului meu suflet, şi 
7 tămăduirea acestuia, tămăduiește-l pe dân- 
sul precum ştii, pentru mulțimea milei Tale și a 
îndurărilor Tale; căci din faptele mele nu este cu 
putință a pune peste dânsul alifie, nici untdelemn, 
nici legături; ci Tu care ai venit să chemi nu pe cei 
drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăință, fie-ţi milă, 
îndură-Te, milostivește-Te spre dânsul; rupe zapisul 
faptelor mele celor multe și urâte, și mă povăţuiește 
la calea Ta cea dreaptă; ca umblând întru adevărul 
Tău, să pot scăpa de săgețile vicleanului, și așa să 
stau fără de osândă înaintea înfricoşatului Tău 


X o 


om 


CI SKI SI 


Q 


CI SI XR 


Q 


ZI AI AI XI 


Catisma 9 


au nume, în 


divan, slăvind şi lăudând prea sfântul T 


vecii vecilor. Amin. 


er 0 er 0 e 0 er 0 er 0 ere 


Ro NONE NN a 


o 


i 
i / 
~ 
VATISIA 10 
y 
Lui Da vid Psalmul fi br lui lonadav N 
şi al celor ce s-au robil întâi Z% 
Nescris deasupra A evrei, 79 9 
dă 


o 


IAS pre tine, Doamne, am nădăjduit, să nu mă 
ài rușinez în veac. Întru dreptatea Ta izbăveș- 
A te-mă şi mă scoate. s 
2. Pleacă către mine urechea și mă mântuieşte. 
3. Fii mie Dumnezeu scutitor şi spre loc tare, ca să 
mă mântuieşti. 


X 


CE, IXE I XK 0, NE 0, 20, 20, 0, ĒKA 0, > > XE L) 


Catisma 10 601 


4. Că întărirea mea şi scăparea mea ești Tu. 

5. Dumnezeul meu, izbăveşte-mă din mâna păcă- 
tosului, din mâna călcătorului de lege, şi a celui ce 
face strâmbătate. 

6. Că Tu eşti așteptarea mea, Doamne, Doamne, 
nădejdea mea din tinereţile mele. 

7. Întru Tine m-am întărit din pântece, din mitrasul 
maicii mele Tu ești acoperitorul meu. 

8. Întru Tine este lauda mea pururea. Ca o minune 
m-am făcut multora, și Tu ești ajutorul meu cel tare. 

9. Să se umple gura mea de laudă, ca să laud slava 
Ta, toată ziua mare cuviinţa Ta. 

10. Să nu mă lepezi în vremea bătrâneţilor, când va 
lipsi vârtutea mea, să nu mă lași pe mine; 

11. Că au zis vrăjmașii mei mie, și cei ce păzesc 
sufletul meu s-au sfătuit împreună. 

12. Zicând: Dumnezeu l-a părăsit pe dânsul, goni- 
ţi-l şi-l prindeţi pe el, că nu este Cel ce izbăveşte. 

13. Dumnezeul meu, să nu Te depărtezi de la mine; 
Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte. 

14. Să se ruşineze şi să lipsească cei ce clevetesc 
sufletul meu; să se îmbrace cu ruşine şi cu înfruntare 
cei ce caută cele rele mie. 

15. lar eu pururea voi nădăjdui spre Tine, și voi adă- 
uga spre toată lauda Ta. 

16. Gura mea va vesti dreptatea Ta, toată ziua 
mântuirea Ta. 


Pravila monahală 


17. Că nu am cunoscut cele din cărţi. Intra-voi întru 
puterea Domnului, Doamne, aduce-mi-voi aminte 
numai de dreptatea Ta. 

18. Dumnezeul meu, Cel ce m-ai învăţat din tinere- 
tile mele și până acum, voi vesti minunile Tale. 

19. Şi până la bătrâneţe şi cărunteţe, Dumnezeul 
meu, să nu mă părăseșşti. 

i! 20. Până voi vesti braţul Tău la tot neamul cel viitor. 

21. Puterea Ta și dreptatea Ta, Dumnezeule, până 
la cele înalte, care ai făcut mie măriri; Dumnezeule, 
cine este asemenea Ţie? 

22. Câte ai arătat mie, necazuri multe și rele, şi 
întorcându-Te m-ai înviat, şi din adâncurile pămân- 
tului m-ai scos. 

23. Înmulţit-ai spre mine mărirea Ta şi întorcân- 
du-Te m-ai mângâiat și din adâncurile pământului 
iarăşi m-ai scos. 

24. Că eu mă voi mărturisi Ţie întru noroade, 
Doamne, întru unelte de cântare, adevărul Tău, 
Dumnezeule, cânta-voi Ție întru alăută, Sfântul lui 
Israil. 

25. Bucura-se-vor buzele mele când voi cânta Ție, 
și sufletul meu pe care l-ai mântuit. 

26. Şi încă şi limba mea toată ziua va cugeta 
dreptatea Ta, când se vor ruşina şi se vor înfrunta cei 
ce caută cele rele mie. 


€ 3 și dreptatea Ta, fiului împăratului. 

Z? 2. Să judece pe norodul Tău întru dreptate, 
și pe săracii Tăi întru judecată. 
3. Să ia munţii pacea norodului, şi dealurile 
dreptate. 
4. Judeca-va pe săracii norodului, şi va mântui pe 
fiii săracilor, și va smeri pe cel clevetitor. 
5. Şi va rămâne cu soarele, și mai înainte de luna 
neamului neamurilor. 
6. Pogori-se-va ca ploaia pe lână, și ca o picătură ce 
pică pe pământ. 
7. Răsări-va în zilele lui dreptatea, și mulțimea 
păcii, până ce se va lua luna. 
8. Şi va domni de la mare până la mare, și de la râuri 
până la marginea lumii. 
9. Înaintea lui vor cădea etiopienii, şi vrăjmașii lui 
tărână vor linge. 
10. Împărații Tarsisului și ostroavele daruri vor 
aduce; împărații arabilor şi Saba daruri vor aduce. 
11. Şi se vor închina lui toate împărăţiile pămân- 
tului, toate neamurile vor sluji lui. 
12. Că a izbăvit pe săracul de la cel puternic, și pe 
mișelul, căruia nu-i era ajutor. 
13. Se va îndura de cel sărac şi mișel, şi sufletele 
săracilor va mântui. 


Catisma 10 603 ( 
Spre Solomon, Psalmul lui Da vid Z1 
N lă W umnezeule, judecata Ta dă-o împăratului, 


f 
À = 
2 


=> 


') 604 Pravila monahală 


14. De camătă și de strâmbătate va izbăvi sufletele 
lor, şi cinstit numele lui înaintea lor. 

15. Şi va fi viu şi se va da lui din aurul Arabiei, și se 
vor ruga împrejurul lui pururea, toată ziua bine îl vor 
cuvânta pe dânsul. 

16. Fi-va întărire pe pământ peste vârfurile munți- 
lor, prea se va înălța mai presus decât Libanul 
rodul lui. 

17. Şi vor înflori din cetate ca iarba pământului. 

18. Fi-va numele lui binecuvântat în veci, mai 
înainte de soare rămâne numele lui. 

19. Și se vor blagoslovi întru el toate seminţiile 
pământului, toate neamurile îl vor ferici pe el. 

20. Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil, 
Cel ce face minuni Însuși. 

21. Şi bine este cuvântat numele slavei Lui în veac și 
în veacul veacului. 

22. Şi se va umplea de slava Lui tot pământul; fie, 
fie. 


Slavă... 


S/ârșilu-s -au cântările lui Da vid ful lui lesei. 
Psalmul lui Asak TEA 
A 4 ât este de bun Dumnezeul lui Israil celor 
drepți la inimă! 
< 2. lar mie puțin de nu mi-au alunecat 
carele puţin de nu s-au vărsat pașii mei. 


3. Că am râvnit asupra celor fără de lege, pacea 
păcătoşilor văzând. 

4. Că nu este privirea spre moartea lor, și întărire 
întru bătaia lor. 

5. Întru ostenelile oamenilor nu sunt, şi cu oamenii 
nu vor lua bătăi. 

6. Pentru aceasta i-a cuprins pe ei mândria lor 
până în sfârşit, îmbrăcatu-s-au cu nedreptatea și cu 
păgânătatea lor. 

7. leşi-va ca din seu nedreptatea lor, trecut-au 
întrudragostea inimii. 

8. Gândit-au și au grăit întru vicleșug, nedreptate 
spre înălțime au grăit. 

9. Pus-au asupra cerului gura lor, şi limba lor a 
trecut pe pământ. 

10. Pentru aceasta se va întoarce norodul meu aici, 
şi zile pline se vor afla întru dânșii. 

11. Şi au zis: cum a cunoscut Dumnezeu? Şi de este 
cunoștință întru Cel înalt? 

12. lată aceştia, păcătoșii şi care se îndestulează în 
veac, au cuprins avuţie. 

13. Şi am zis: au doară îndeşert am îndreptat inima 
mea? Şi am spălat întru cei nevinovaţi mâinile mele. 

14. Și am fost bătut toată ziua, și mustrarea mea în 
dimineți. 

15. De am grăit, voi spune așa, iată neamul fiilor Tăi 
am făgăduit. 


Catisma 10 605 | 


Pravila monahală 


16. Şi am socotit că va cunoaște; aceasta osteneală 
este înaintea mea. 

17. Până ce voi intra la sfinţitorul lui Dumnezeu, și 
voi înțelege spre cele de apoi ale lor. 

18. Însă pentru vicleșugurile lor le-ai pus lor rele; 
doborâtu-i-ai pe ei când s-au înălţat. 

19. Cum s-au făcut întru pustiire, îndată s-au stins, 
i pierit-au pentru fărădelegea lor. 

20. Ca visul celui ce se deşteaptă; Doamne, în ceta- 
tea Ta chipul lor de nimic îl vei face; 

21. Că s-a aprins inima mea, și rărunchii mei s-au 
schimbat. 

22. Şi eu defăimat, şi nu am cunoscut; dobitoc făcut 
la Tine; și eu pururea cu Tine. 

23. Ţinutu-m-ai de mâna dreptei mele, și în sfatul 
Tău m-ai povăţuit, şi cu slavă m-ai primit. 

24. Că ce-mi este mie în cer? Și de la Tine ce am pe 
pământ? 

25. Stinsu-s-a inima mea şi trupul meu; Dumnezeul 
inimii mele și partea mea, Dumnezeule, în veac. 

26. Că iată cei ce se depărtează pe sineşi de la 
Tine vor pieri, pierdut-ai de la Tine pe tot cel ce 
curvește. 

27. lar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune 
întru Domnul nădejdea mea, ca să vestesc eu toate 
laudele Tale în porţile fetei Sionului. 


Catisma 10 607 | 
Al priceperii lui Asal Psalmul 73 


cF entru ce, Dumnezeule, ne-ai lepădat până 
AS lîn sfârşit? luţitu-s-a mânia Ta peste oile 
S i? bäşunii Tale. 

2. Adu-Ţi aminte de adunarea Ta, care o ai câştigat 
din început. 

3. Mântuit-ai toiagul moștenirii Tale, muntele Sion 
acesta, întru care ai locuit într-însul. 

4. Ridică-Ți mâinile Tale peste mândriile lor întru 
sfârşit, câte a viclenit vrăjmașul întru cel sfânt al Tău. 
5. Şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul 
praznicului Tău. 

6. Pus-au semnele lor semne, și n-au cunoscut; ca 
întru o ieșire mai presus. 

7. Ca întru o dumbravă de lemne, cu topoare au 
tăiat ușile lui deodată, cu secure și cu bardă l-au 
surpat pe el. 

8. Ars-au cu foc sfinţitorul Tău, în pământ au spur- 
cat lăcaşul numelui Tău. 

9. Zis-au întru inima lor, rudeniile lor dimpreună: 
veniţi și să stingem toate praznicele lui Dumnezeu de 
pe pământ. 

10. Semnele lor nu am văzut, nu este încă prooroc, și 
pe noi nu ne va mai cunoaște. 

11. Până când, Dumnezeule, va ocări vrăjmașul, va 
întărâta cel potrivnic numele Tău până în sfârșit? 

12. Pentru ce întorci mâna Ta şi dreapta Ta din mij- 


Pravila monahală 
locul sânului Tău până în sfârşit? 

13. lar Dumnezeu, Împăratul nostru, mai înainte de 
veac a făcut mântuire în mijlocul pământului. 

14. Tu ai întărit întru puterea Ta marea, Tu ai 
zdrobit capetele balaurilor în apă. 

15. Tu ai sfărâmat capul balaurului, datu-l-ai pe el 
mâncare noroadelor arapilor. 

16. Tu ai rupt izvoare şi pâraie, Tu ai uscat râurile 
ltamului. 

17. A Ta este ziua şi a Ta este noaptea, Tu ai săvâr- 
şit zorile şi soarele. 

18. Tu ai făcut toate cele frumoase ale pământului, 
vara şi primăvara Tu le-ai zidit pe ele. 

19. Adu-Ţi aminte de aceasta; vrăjmașul a ocărât pe 
Domnul, şi norodul cel fără de minte a întărâtat 
numele Tău. 

20. Să nu dai fiarelor sufletul ce se mărturisește Ție; 
sufletele săracilor Tăi să nu le uiţi până în sfârșit. 

21. Caută spre așezământul Tău, că s-au umplut cei 
întunecaţi ai pământului de casele fărădelegilor. 

22. Să nu se întoarcă smerit și înfruntat; săracul şi 
mişelul vor lăuda numele Tău. 

23. Scoală-Te, Dumnezeule, alege judecata Ta; 
adu-Ţi aminte de ocara Ta, cea de către cel nepri- 
ceput toată ziua. 

24. Nu uita glasul slugilor Tale; mândria celor ce Te 
urăsc pe Tine s-a înălţat pururea. 


Catisma 10 609 | 


Slavă... 


y niru sfârşi sã nu strici 


Psalmul cântării lui A sa. 74 


My ărturisi-ne-vom Ție, Dumnezeule, măr- 

TA | UDE voi Ție şi vom chema numele 
2 Tău; povesti-voi toate minunile Tale. 

2. Când voi lua vreme, Eu dreptatea voi judeca. 

3. Topitu-s-a pământul şi toți cei ce locuiesc pe 
dânsul; Eu am întărit stâlpii lui. 

4. Zis-am celor fără de lege: nu faceți fărădelege, şi 
celor ce greşesc: nu vă înălțați cornul. 

5. Nu vă ridicaţi asupra înălțimii cornul vostru, și nu 
grăiţi împotriva lui Dumnezeu nedreptate. 

6. Că nici de la răsărituri, nici de la apusuri, nici de 
la munţi pustii. 

7. Că Dumnezeu judecător este; pe acesta smerește, 
și pe acesta înalţă. 

8. Că paharul este în mâna Domnului, cu vin nea- 
mestecat, plin de amestecătură. 

9. Şi a abătut din acesta în acesta, însă drojdiile 
lui nu s-au deşertat, bea-vor toți păcătoşii pămân- 
tului. 

10. lar eu mă voi bucura în veac, cânta-voi Dum- 
nezeului lui lacov. 

11. Şi toate coarnele păcătoşilor voi zdrobi, şi se va 
înălța cornul dreptului. 


D 


N 


') 610 Pravila monahală 
Í niru sfârşil întru cântări, Psalmul lui Asal 


Cântare asupra asirienilor, A 


4 unoscut este în Iudeea Dumnezeu, în Israil 
mare este numele Lui; 

2. Şi s-a făcut în pace locul Lui, și lăcașul 
Lui în Sion. 
3. Acolo a zdrobit tăriile arcurilor, arma şi sabia şi 
războiul. 
4. Luminezi Tu minunat din munții cei veşnici. 
5. Tulburatu-s-au toţi cei nepricepuţi la inimă. 
6. Adormit-au cu somnul lor şi n-au aflat nimic toţi 
bărbaţii bogăției în mâinile lor. 
7. De certarea Ta, Dumnezeul lui lacov, adormit-au 
cei ce încălecaseră pe cai. 
8. Tu înfricoşat eşti şi cine va sta împotrivă Ţie? De 
atunci este mânia Ta. 
9. Din cer auzită ai făcut judecată, pământul s-a 
temut și a alinat. 
10. Când se va scula la judecată Dumnezeu, ca să 
mântuiască pe toţi blânzii pământului. 
11. Că gândirea omului se va mărturisi Ție, și rămă- 
șița gândului va prăznui ie. 
12. Rugaţi-vă şi răsplătiți Domnului Dumnezeului 
nostru; toţi cei dimprejurul Lui vor aduce daruri. 
13. Celui înfricoşat şi Celui ce ia duhurile boierilor, 
Celui groaznic mai vârtos decât împărații pămân- 
tului. 


N N 


Catisma 10 611 
J n hu sfârşil pentru Le ditum. 
Psalmul lui Asal 76 
4 u glasul meu către Domnul am strigat, cu 
S) alasul meu către Dumnezeu, și a căutat 
£ spre mine. 

2. În ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat, 
cu mâinile mele noaptea înaintea Lui și nu m-am 
amăgit; lepădatu-s-a a se mângâia sufletul meu. 

3. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu, şi m-am 
veselit; gândit-am și a slăbit duhul meu. 

4. Apucat-au înainte străji ochii mei, tulbura- 
tu-m-am şi n-am grăit. 

5. Gândit-am la zilele cele de demult, şi de anii cei 
veşnici mi-am adus aminte. 

6. Şi cugetam noaptea cu inima mea, chiteam, și 
se mâhnea duhul meu. 

7. Au doară în veci va lepăda Domnul, și nu va 
adăuga bine a voi încă? 

8. Au până în sfârşit mila Sa o va tăia? Sfârşit-a 
cuvânt din neam în neam? 

9. Au doară va uita a Se milostivi Dumnezeu? Sau 
va ţine întru mânia Sa îndurările Sale? 

10. Şi am zis: acum am început, aceasta este schim- 
barea dreptei Celui Preaînalt. 

11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului, 
că-mi voi aduce aminte din început de minunile Tale. 

12. Și voi cugeta întru toate lucrurile Tale, și întru 


Pravila monahală 
isprăvile Tale mă voi deprinde. 

13. Dumnezeule, întru cel sfânt este calea Ta. Cine 
este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu eşti 
Dumnezeu care faci minuni. 

14. Cunoscută ai făcut întru noroade puterea Ta; 
mântuit-ai cu braţul Tău pe norodul Tău, pe fiii lui 
Iacov şi ai lui Iosif. 

15. Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, văzutu- 
Te-au apele și s-au spăimântat, tulburatu-s-au 
adâncurile. 
| 16. Mulțimea sunetului apelor, glas au dat norii, că 
( săgețile Tale trec, glasul tunetului Tău în roată. N 
> 17. Luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a < 
4 şi s-a cutremurat pământul. y 

18. În mare căile Tale, şi cărările Tale în ape multe, 
și urmele Tale nu se vor cunoaşte. 

19. Povăţuit-ai ca pe niște oi pe norodul Tău, cu 
mâna lui Moise şi a lui Aaron. 


Slavă... 


DUPĂ A ZECEA CA TISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru 


Țroparele (glas 6, >): 

De înfricoșata zi a venirii Tale şi de nemitarnicul 
judeţ temându-mă, Doamne, mă spăimântez şi tre- 
mur, ca cel ce am mulțime de păcate. Ci ca un milostiv 
Dumnezeu, mai înainte de sfârşit întoarce-mă şi mă 


Catisma 10 613 


mântuieşte, Mântuitorul meu, mult Milostive. 
Slavă Tatălui și Fiului şi Sfântului Duh 

Când se vor pune scaunele la judecată, Doamne, și 
oamenii vor sta înaintea divanului Tău, atunci nu va 
fi mai cinstit împăratul decât ostașul, nici va fi mai 
presus stăpânul decât robul, că fiecare din faptele 
sale, sau se va mări, sau se va ruşina. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Preacurată Fecioară, Maica lui Hristos, numai tu 
singură te-ai învrednicit de mari daruri, căci ai 
născut cu trup pe unul din Treime, pe Hristos dătă- 
torul de viaţă, spre mântuirea sufletelor noastre. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
N > oamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat întru 
€ la milă și necuprins întru îndurări, Care singur 
= eşti din fire fără de păcat, şi pentru noi fără 
de păcat Te-ai făcut om, ascultă în ceasul acesta 
această dureroasă a mea rugăciune, că sărac și lipsit 
sunt eu de fapte bune, şi inima mea s-a tulburat întru 
mine. Că Tu, Doamne, Înaltule Împărat al cerului 
și al pământului, ştii că toată tinereţea mea în păcate 
o am cheltuit, și umblând după poftele trupului meu, 
m-am făcut cu totul bucurie dracilor, cu totul am 
urmat diavolului, tăvălindu-mă totdeauna în noroiul 
poftelor. Că întunecându-mi-se gândul din copi- 
lărie şi până acum, niciodată nu am voit să fac voia 
Ta cea sfântă, ci cu totul robindu-mă de poftele care 


') 614 Pravila monahală 


mă înconjoară, m-am făcut râs şi batjocură dracilor, 
nicidecum în minte socotind că nesuferită este urgia 
îngrozirii Tale celei asupra păcătoşilor, și gătită este 
gheena focului. Și dintru această pricină întru dez- 
nădăjduire căzând, şi nicidecum întru simţire de 
întoarcere viind, pustiu şi gol de dragostea cea de la 
Tine m-am făcut. Că ce fel de păcat nu am făcut? Ce 
lucru drăcesc nu am lucrat? Ce faptă grozavă și 
înverșunată nu am săvârșit cu covârșire şi cu sârgu- 
inţă? Mintea cu totul mi-am întinat prin cugete 
trupeşti; trupul mi-am spurcat prin amestecări; 
duhul cu totul mi l-am pângărit cu învoirea spre 
păcat. Toate mădularele ticălosului meu trup, a lucra 
și a sluji la păcate le-am pornit. Și cine dar nu mă 
va plânge pe mine, ticălosul? Cine nu mă va tângui 
pe mine, osânditul? Pentru că eu singur, Stăpâne, 
mânia Ta o am întărâtat, eu singur urgia Ta asupra 
mea o am aţâţat, eu singur răutate înaintea Ta am 
făcut, întrecând şi covârşind pe toţi cei din veac 
păcătoşi, fără de asemănare păcătuind, şi fără de 
iertare. Ci de vreme ce ești mult Milostiv și mult 
Milosârd, lubitorule de oameni, și aștepți întoar- 
cerea oamenilor, iată şi eu mă arunc pe sine înaintea 
înfricoşatului şi nesuferitului Tău divan, şi, ca şi 
cum m-aş atinge de preacuratele Tale picioare, 
dintru adâncul sufletului strig ie: Milostiveşte-Te, 
Doamne, iartă-mă, Îndurate, ajută neputinței mele, 


Catisma 10 


pleacă-Te nedumeririi mele, ia aminte la rugăciunea 
mea, și lacrimile mele să nu le treci. Primeşte-mă pe 
mine, cel ce mă pocăiesc, și rătăcit fiind întoarce-mă, 
și întorcându-mă îmbrăţișează-mă şi mă iartă, căci 
mă rog. Pentru că nu ai pus pocăință drepţilor, nu ai 
pus iertare celor ce nu greşesc; ci ai pus pocăință 
asupra mea, păcătosului, întru cele care spre 
întărâtarea Ta am lucrat. Gol și descoperit stau îna- 
intea Ta, cunoscătorule de inimi, Doamne, mărturi- 
sindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să caut și 
să văd înălțimea cerului, fiind împovărat de greu- 
tatea păcatelor mele. Deci luminează-mi ochii inimii 
mele şi dă-mi mie umilinţă spre pocăință şi zdrobire 
de inimă spre îndreptare, ca, cu bună nădejde și cu 
adevărată deplin adeverire, să merg la lumea cea 
de acolo, lăudând şi binecuvântând totdeauna 
preasfânt numele Tău: al Tatălui şi al Fiului și al 
Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 
Amin. 


VA TISA TI 


Al înfelegerii lui Asal. Psalmul 77 4 
uaţi aminte, norodul meu, la legea mea, 
8 %4 plecați urechea voastră spre graiurile ; 

gurii mele. N 
> 2. Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi 
! vorbele cele dintru început. y 

3. Câte am auzit și le-am cunoscut pe ele, și părinții ( 
noştri ne-au povestit nouă. N 
4. Nu s-au ascuns de la fiii lor, întru alt neam. 


í ) 
y y 


o 


m 


oi 


ANNEI NIN AAA NANA NANA SAS SI Li) 
Ñ N 


o 


Catisma 11 617 | 


5. Vestind laudele Domnului și puterile Lui şi 
minunile Lui, care a făcut. 

6. Şi a ridicat mărturie întru lacov și lege a pus 
întru Israil. 

7. Câte a poruncit părinţilor noștri, ca să le arate 
pe ele fiilor lor. 

8. Ca să cunoască alt neam, fiii cei ce se vor naşte 
şi se vor scula, și le vor spune fiilor lor. 

9. Ca să-și pună întru Dumnezeu nădejdea lor, și 
să nu uite lucrurile lui Dumnezeu, și poruncile Lui 
să le caute. | 

10. Ca să nu fie ca părinții lor, rudă întoartă și Î 
amărâtoare. 4 

11. Rudă care nu şi-a îndreptat inima sa, şi nu şi-a y 
încredinţat cu Dumnezeu duhul său. ( 

12. Fiii lui Efraim încordând și săgetând cu arcurile, 
întorsu-s-au în ziua de război. 

13. Nu au păzit așezământul lui Dumnezeu, și în 
legea Lui nu au vrut să umble. 

14. Şi au uitat facerile de bine ale Lui şi minunile 
Lui, care a arătat lor. 

15. Înaintea părinţilor lor, care a făcut minuni în 
pământul Egiptului, în câmpul Taneos. 

16. Desfăcut-a marea și i-a trecut pe ei, pus-a apele 
ca un foale. y 

17. Şi i-a povățuit pe dânşii în nor ziua, şi toată 
noaptea întru lumină de foc. 


Pravila monahală 
18. Desfăcut-a piatra în pustie, și i-a adăpat pe ei, 
ca într-un adânc mult. 

19. Și le-a scos lor apă din piatră şi a pogorât ca 
niște râuri ape. 

20. Și au adăugat încă a greşi Lui amărât-au pe 
Cel Preaînalt în loc fără de apă. 

21. Şi au ispitit pe Dumnezeu întru inimile lor, 
cerând bucate sufletelor lor. 

22. Și au grăit împotriva lui Dumnezeu, și au zis: 
Au doară va putea Dumnezeu să gătească masă 
în pustie? 

23. Pentru că a lovit piatra şi au curs ape, și pâraiele 
s-au umplut de apă. 

24. Au doară şi pâine poate să dea? Sau să gătească 
masă norodului Său? 

25. Pentru aceasta a auzit Domnul și a mai răbdat, 
și foc s-a aprins întru lacov, şi mânie s-a suit peste 
Israil. 

26. Căci nu au crezut întru Dumnezeu, nici au 
nădăjduit spre mântuirea Lui. 

27. Şi a poruncit norilor deasupra, şi uşile cerului 
a deschis. 

28. Şi le-a plouat lor mană să mănânce, şi pâine 
cerească le-a dat lor. 

29. Pâine îngerească a mâncat omul, bucate le-a 
trimis lor din destul. 

30. Ridicat-a austrul din cer, şi a adus întru puterea 


Sa vântul Libiei. 

31. Şi a plouat peste dânșii ca pulberea cărnuri, și ca 
nisipul mării păsări zburătoare. 

32. Şi au căzut în mijlocul taberei lor, împrejurul 
lăcaşurilor lor. 

33. Și au mâncat şi s-au săturat foarte, şi pofta lor 
le-a adus lor. Nu s-au lipsit de pofta lor. 

34. Încă mâncarea fiind în gura lor, şi mânia lui 
Dumnezeu s-a suit peste dânșii. 

35. Şi a ucis pe cei mai mulţi ai lor, şi pe cei aleşi ai 
lui Israil i-a împiedicat. 

36. Întru toate acestea au mai greșit încă și nu au 
crezut întru minunile Lui. 

37. Şi s-au stins întru deşertăciune zilele lor, și anii 
lor degrab. 

38. Când îi ucidea pe dânşii, atunci ÎI căutau pe EI, 
şi se întorceau şi mânecau la Dumnezeu. 

39. Şi şi-au adus aminte, că Dumnezeu, ajutorul 
lor este și Dumnezeul Cel Preaînalt, izbăvitorul lor 
este. 

40. Şi L-au iubit pe Dânsul în gura lor, şi cu limba 
lor au minţit Lui. 

41. Şi inima lor nu era dreaptă cu Dânsul, nici s-au 
încredinţat întru așezământul de lege al Lui. 

42. lar El este îndurat, şi curăţește păcatele lor, și 
nu va strica. 

43. Şi va înmulţi a întoarce mânia Sa, și nu va aprin- 


Catisma 11 619 | 


Pravila monahală 


de toată iuțimea Sa. 

44. Şi Şi-a adus aminte că trup sunt, duh ce trece și 
nu se mai întoarce. 

45. De câte ori L-au amărât pe Dânsul în pustie, 
mâniatu-L-au pe Dânsul în pământ fără de apă. 

46. Și s-au întors şi au ispitit pe Dumnezeu, și pe 
Cel Sfânt al lui Israil L-au întărâtat. 

47. Şi nu şi-au adus aminte de mâna Lui, în ziua în 
care i-a izbăvit pe ei din mâna celui ce-i necăjea. 

48. Cum a pus în Egipt semnele Sale, și minunile Sale 
în câmpul Taneos. 

49. Şi a întors în sânge râurile lor şi fântânile lor, 
ca să nu bea. 

50. Trimis-a asupra lor muşte câinești, și i-au mân- 
cat pe ei, şi broaște, şi i-au stricat pe dânșii. 

51. Și a dat păliciunii rodurile lor, şi ostenelile 
lor lăcustelor. 

52. Bătut-a cu grindină viile lor, şi duzii lor cu 
brumă. 

53. Şi a dat grindinii dobitoacele lor, şi averea lor 
focului. 

54. Trimis-a asupra lor iuțimea mâniei Sale, mânie 
și iuţime şi necaz, trimitere prin îngeri răi. 

55. Cale a făcut cărării mâniei Sale, și nu a cruțat 
de moarte sufletele lor, şi dobitoacele lor în moarte 
le-a închis. 

56. Şi a bătut pe tot cel întâi născut în pământul 


o 


Catisma 11 621 


şurile lui Ham. 

57. Şi a ridicat ca pe nişte oi pe norodul Său, și i-a 
dus pe ei ca pe o turmă în pustie. 

58. Și i-a povăţuit spre nădejde și nu s-au înfricoșat, 
și pe vrăjmașii lor i-a acoperit marea. 

59. Și i-a băgat pe dânșii în muntele sfinţeniei Sale, 
muntele acesta pe care l-a câștigat dreapta Lui. 

60. Şi a gonit de la faţa lor neamuri şi le-a dat cu 
sorţi lor pământul, cu funie de împărţire. 

61. Și a așezat întru lăcașurile lor pe seminţiile lui 
Israil. 

62. Și au ispitit şi au amărât pe Dumnezeul Cel 
Preaînalt, și mărturiile Lui nu le-au păzit. 

63. Şi s-au întors şi s-au lepădat, ca și părinţii lor, 
întorsu-s-au întru arc strâmb. 

64. Şi L-au mâniat pe Dânsul în dealurile lor, şi 
întru cele cioplite ale lor L-au întărâtat pe Dânsul. 

65. Auzit-a Dumnezeu și a trecut cu vederea, și a 
urgisit foarte pe Israil. 

66. Şi a lepădat cortul din Şilo, lăcașul în care a 
locuit întru oameni. 

67. Şi a dat în robie tăria lor şi frumuseţea lor în 
mâinile vrăjmașilor. 

68. Şi a închis în sabie pe norodul Său, şi moştenirea 
Sa o a trecut cu vederea. 

69. Pe tinerii lor i-a mâncat focul, şi fecioarele lor 


Egiptului, începătura a toată osteneala lor în lăca- 


) 622 Pravila monahală 
nu s-au jelit. 

70. Preoţii lor în sabie au căzut, şi văduvele lor nu 
vor plânge. 

71.Şi S-a deșşteptat ca cel ce doarme, Domnul, ca 
un tare şi ameţit de vin. 

72. Şi a lovit pe vrăjmașii săi dinapoi, ocară veșnică 
le-a dat lor. 

73. Şi a lepădat lăcașul lui Iosif, şi seminţia lui 
Efraim n-a ales. 

74. Şi a ales seminţia lui Iuda, muntele Sionului pe 
care l-a iubit. 

75. Şi a zidit ca a inorogului sfințenia Sa, pe pământ 
a întemeiat-o pe dânsa în veac. 

76. Şi a ales pe David, sluga Sa, și l-a luat pe el 
de la turmele oilor, de la cele fătătoare l-a luat 
pe dânsul. 

77. Ca să pască pe lacov, sluga Sa, și pe Israil, 
moştenirea Sa. 

78. Şi i-a păscut pe dânșii întru nerăutatea inimii 
sale, și întru priceperile mâinilor sale i-a povăţuit 
pe dânșii. 


Slavă... 


Psalmul Lui Asa. 78 
> umnezeule, venit-au neamurile în moşte- 
la nirea Ta, spurcat-au sfântă Biserica Ta. 
= 2. Pus-au lerusalimul ca o păzitoare de 


A 


Catisma 11 623 


poame; pus-au stârvurile robilor Tăi mâncări păsă- 
rilor cerului; trupurile celor cuvioși ai Tăi fiarelor 
pământului. 

3. Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul lerusa- 
limului, și nu era cine să-i îngroape. 

4. Făcutu-ne-am ocară vecinilor noștri, batjocură 
și râs celor dimprejurul nostru. 

5. Până când, Doamne, Te vei mânia? Până în sfârşit 
se va aprinde ca focul râvna Ta? 

6. Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te 
cunosc, și peste împărăţiile care numele Tău nu l-au 
chemat. 

7. Că au mâncat pe lacov, și locul lui l-au pustiit. 

8. Să nu pomenești fărădelegile noastre cele de 
demult; degrab să ne întâmpine pe noi îndurările 
Tale, Doamne, că am sărăcit foarte. 

9. Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, 
pentru slava numelui Tău; Doamne, izbăveşte-ne pe 
noi și curăţește păcatele noastre, pentru numele Tău. 

10. Ca nu cândva să zică neamurile: unde este 
Dumnezeul lor? Și să cunoască întru neamuri, 
înaintea ochilor noștri, izbânda sângelui robilor Tăi 
celui vărsat. 

11. Să intre înaintea Ta suspinul celor ferecaţi; după 
mărirea braţului Tău, păzeşte pe fiii celor omorâţi. 

12. Răsplăteşte vecinilor noştri de şapte ori în sânul 
lor ocara lor, cu care Te-au ocărât pe Tine, Doamne. 


') 624 Pravila monahală 


13. Iar noi, norodul Tău şi oile pășunii Tale, mărtu- 
risi-ne-vom Ție, Dumnezeule, în veac; în neam și în 
neam vom vesti lauda Ta. 


În niru sfârşi întru cântări, pen /ru cei ce se vor schimba, 


mărluria lui Asal Psalmul pentru asirieni, 79 


i el ce paști pe Israil, ia aminte; Cel ce povă- 
CE) uiti ca pe o oaie pe Iosif, Cel ce șezi pe 
= Heruvimi, arată-Te. 

2. Înaintea lui Efraim şi Veniamin şi Manase. 

3. Deşteaptă puterea Ta, și vino ca să ne mân- 
tuieşti pe noi. 

4. Dumnezeule, întoarce-ne pe noi şi arată faţa Ta, 
și ne vom mântui. 

5. Doamne, Dumnezeul puterilor, până când Te vei 
mânia spre ruga robilor Tăi? 

6. Ne vei hrăni pe noi cu pâine de lacrimi, și ne vei 
adăpa cu lacrimi întru măsură. 

7. Pusu-ne-ai pe noi întru prigonire vecinilor noștri, 
și vrăjmașii noștri ne-au batjocorit pe noi. 

8. Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe 
noi, şi arată-Ți faţa Ta şi ne vom mântui. 

9. Via din Egipt o ai mutat, gonit-ai neamurile şi o 
ai răsădit pe ea. 

10. Cale ai făcut înaintea ei şi ai sădit rădăcinile ei, 
și a umplut pământul. 

11. Acoperit-a munţii umbra ei, și mlădiţele ei cedrii 
lui Dumnezeu. 


Catisma 11 625 Í 

12. Întinsu-și-a viţele sale până la mare, și până la 
râuri odraslele sale. 

13. Pentru ce ai surpat gardul ei, şi o culeg pe ea toţi 
cei ce trec pe cale? 

14. A stricat-o pe ea vierul din pădure, şi porcul 
sălbatic a păscut-o pe ea. 

15. Dumnezeul puterilor, întoarce-Te dar, și caută 
din cer, şi vezi şi cercetează via aceasta. 

16. Şi o desăvârșeşte pe ea, pe care a sădit-o dreapta 
Ta, şi peste fiul omenesc, pe care l-ai întărit Ţie. 

17. Arsă fiind cu foc și săpată afară, de către cer- 
tarea feţei Tale vor pieri. 

18. Să fie mâna Ta peste bărbatul dreptei Tale şi 
peste fiul omenesc, pe care l-ai întărit Ţie. 

19. Și nu ne vom depărta de la Tine; via-ne-vei pe 
noi, şi numele Tău vom chema. 

20. Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne noi, 
şi arată-Ți faţa Ta şi ne vom mântui. 


Îi niru sfârşi pentru /eascuri, Psalmul lui Asad 50 
3 ucuraţi-vă lui Dumnezeu, ajutătorului nos- 
i D) tru; strigați Dumnezeului lui Iacov. 
"2 2. Luaţi psalmi și dați timpană, psaltire 
înfrumuseţată cu alăută. 
3. Trâmbiţaţi în lună nouă cu trâmbiţă, în ziua cea 
binevestită a sărbătorii voastre. 
4. Că poruncă lui Israil este, și judecata Dumne- 
zeului lui lacov. 


Pravila monahală 


5. Mărturie în losif a pus lui, când a ieşit el din 
pământul Egiptului; limba pe care nu o a știut o 
a auzit. 

6. Scos-a de sub sarcină spinarea lui, mâinile lui 
la coşniţă au slujit. 

7. Întru necaz M-ai chemat şi te-am izbăvit; auzi- 
tu-te-am întru ascundere de vifor; cercatu-te-am 
la apa prigonirii. 

8. Ascultă, norodul Meu, şi voi mărturisi ţie; Israile, 
de Mă vei asculta pe Mine. 

9. Nu va fi întru tine dumnezeu nou, nici te vei 
închina la dumnezeu străin. 

10. Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Cel ce 
te-am scos din pământul Egiptului; lărgește gura ta 
și o voi umple pe ea. 

11. Și nu a ascultat norodul Meu glasul Meu, şi Israil 
nu s-a uitat la Mine. 

12. Şi i-am slobozit pe dânșii după meşteșugirile 
inimilor lor, merge-vor întru meșteșugirile lor. 

13. De M-ar fi ascultat norodul Meu, Israil de ar fi 
umblat în căile Mele. 

14. Întru nimic aș fi smerit pe vrăjmașşii lor, și asupra 
celor ce-i necăjeau pe dânşii, aş fi pus mâna Mea. 

15. Vrăjmaşii Domnului au minţit Lui, şi va fi 
vremea lor în veac. 

16. Și i-a hrănit pe ei din grăsimea grâului, și cu 
miere din piatră i-a săturat pe dânşii. 


Catisma 11 627 | 


Slavă... 


Psalmul lui Asal. 8&1 

> umnezeu a stătut întru adunarea dumneze- 
€ la ilor, şi în mijloc pe dumnezei va judeca. 

= 2. Până când judecaţi nedreptate, şi fetele 
păcătoşilor le luaţi înainte? 
3. Judecaţi sirimanului şi săracului, pe cel smerit şi 
pe cel sărac îndreptaţi-l. 
4. Scoateţi pe cel sărac şi pe cel mişel, din mâna 
păcătosului izbăviţi-l pe dânsul. 
5. Nu au cunoscut, nici au priceput, întru întuneric 
umblă, să se clatine toate temeliile pământului. 
6. Eu am zis: Dumnezei sunteţi toţi şi fii ai Celui 
Preaînalt. 
7. lar voi ca nişte oameni muriţi şi ca unul din 
boieri cădeți. 
8. Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul, că Tu 
vei moșteni întru toate neamurile. 


Cântarea psalmului lui Asal 82 

> umnezeule, cine se va asemăna ie? Să nu 
la taci, nici să Te îmblânzeşti, Dumnezeule; 
= 2. Că iată vrăjmaşii Tăi s-au întărâtat, şi 
cei ce Te urăsc pe Tine au ridicat capul. 
3. Asupra norodului Tău au meșteșugit gând, și 
s-au sfătuit împotriva sfinţilor Tăi. 
4. Zis-au: veniţi şi să-i pierdem pe dânşii din neam, 


Pravila monahală 


și să nu se mai pomenească numele lui Israil încă. 

5. Că s-au sfătuit într-o unire dimpreună, împo- 
triva Ta aşezământ au pus. 

6. Lăcașurile idumeilor şi ismailitenii, Moab şi 
agarenii. 

7. Gheval şi Amon şi Amalic, cei de alt neam cu 
cei ce locuiesc în Tir. 

8. Că şi Asur a venit împreună cu dânșii, făcu- 
tu-s-au spre ajutor fiilor lui Lot. 

9. Fă-le lor ca lui Madiam și lui Sisara, ca lui lavin 
la râul Chişon. 

10. Pierit-au în Endor, făcutu-s-au ca gunoiul 
pământului. 

11. Pune pe boierii lor ca pe Oriv și Zev şi Zevel 
și Salmana. 

12. Pe toţi boierii lor care au zis: să moștenim nouă 
jertfelnicul lui Dumnezeu. 

13. Dumnezeul meu, pune-i pe ei ca o roată, ca 
trestia înaintea feței vântului. 

14. Ca focul care arde pădurea, ca văpaia care arde 
munții. 

15. Aşa vei goni pe dânşii întru viforul Tău, şi întru 
mânia Ta vei tulbura pe ei. 

16. Umple feţele lor de ocară, şi vor căuta numele 
Tău, Doamne. 

17. Să se ruşineze şi să se tulbure în veacul veacului, 
şi să se înfrunteze şi să piară. 


7 AN R 


Catisma 11 629 | 


18. Şi să cunoască că numele Îți este Domnul, Tu 
Insuţi Cel Preaînalt peste tot pământul. 


1 niru sfârşi pen þu /eascuri, fiilor lui Core, 
Psalmul 83 
A ât sunt de iubite lăcașurile Tale, Doamne al 
puterilor! Doreşte şi se sfârşeşte sufletul 
< meu spre curțile Domnului. 

2. Inima mea și trupul meu s-au bucurat de Dum- 
nezeul cel viu. 

3. Că pasărea şi-a aflat casă eiși, şi turtureaua cuib 
eişi, unde își va pune puii săi. 

4. Altarele Tale, Doamne al puterilor, Împăratul 
meu și Dumnezeul meu. 

5. Fericiţi cei care locuiesc în casa Ta, în vecii 
vecilor Te vor lăuda. 

6. Fericit este bărbatul, căruia îi este ajutorul lui 
de la Tine; suișuri în inima sa a pus; în valea plân- 
gerii, în locul care a pus; că blagoslovenie va da Cel 
ce pune lege. 

7. Merge-vor din putere în putere, arăta-Se-va 
Dumnezeul dumnezeilor în Sion. 

8. Doamne, Dumnezeul puterilor, auzi rugăciunea 
mea, ascultă, Dumnezeul lui Iacov. 

9. Scutitorul nostru, vezi, Dumnezeule, și caută la 
faţa unsului Tău. 

10. Că mai bună este o zi în curţile Tale decât mii. 

11. Ales-am a fi lepădat în casa Dumnezeului meu, 


Pravila monahală 


mai vârtos decât a locui în lăcașurile păcătoşilor. 

12. Că mila şi adevărul iubeşte Domnul, Dumnezeu 
har şi slavă va da. 

13. Domnul nu va face lipsiţi de bunătăţi pe cei ce 
umblă întru nerăutate. Doamne, Dumnezeul pute- 
rilor, fericit este omul cel ce nădăjduieşte întru Tine. 


Í niru sfârşi fi or lui Core, Psalmul 84 
Bine ai voit, Doamne, pământului Tău, 
DY întors-ai robimea lui Iacov. 

$ i 2. Lăsat-ai fărădelegile norodului Tău, 
acoperit-ai toate păcatele lor. 

3. Potolit-ai toată mânia Ta, întorsu-Te-ai de către 
iuțimea mâniei Tale. 

4. Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul mântuirilor noas- 
tre, şi-Ţi întoarce mânia Ta de la noi. 

5. Au doară în veci Te vei mânia spre noi? Sau vei 
tinde mânia Ta din neam în neam? 

6. Dumnezeule, Tu întorcându-Te ne vei învia pe 
noi, şi norodul Tău se va veseli de Tine. 

7. Arată nouă, Doamne, mila Ta, şi mântuirea Ta 
o dă nouă. 

8. Auzi-voi ce va grăi întru mine Domnul Dum- 
nezeu, că va grăi pace peste norodul Său. 

9. Şi peste cei cuvioși ai Săi, şi peste cei ce își întorc 
inima spre Dânsul. 

10. Însă aproape este de cei ce se tem de Dânsul 
mântuirea Lui, ca să se sălășluiască slava în pămân- 


Catisma 11 631 


tul nostru. 

11. Mila și adevărul s-au întâmpinat, dreptatea și 
pacea s-au sărutat. 

12. Adevărul din pământ a răsărit, și dreptatea din 
cer a privit. 

13. Că Domnul va da bunătate, și pământul nostru 
îşi va da rodul său. 

14. Dreptatea înaintea Lui va merge, și va pune în 
cale pașii săi. 


Slavă... 


DUPĂ A UNSPREZECEA CA TISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Jroparele (glas PA 

Având, suflete al meu, doctoria pocăinţei, apro- 
pie-te lăcrimând, cu suspinuri strigând Doctorului 
sufletelor și al trupurilor: slobozește-mă, lubitorule 
de oameni, de greşelile mele, și mă numără împreună 
cu curva şi cu tâlharul şi cu curvarul, şi-mi dăru- 
ieşte, Dumnezeule, iertare păcatelor mele, și mă 
mântuieşte. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Pocăinţa vameșului nu o am râvnit, şi lacrimile 
curvei nu le-am câștigat, că sunt lipsit din orbire de 
acest fel de îndreptare. Ci cu milostivirea Ta mântu- 
iește-mă, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de 
oameni. 


A 
(II SII SIX XII AZI 


să 
h 
y 
A 
y 
Q 
h 
1 
h 
U 


1] 632 Pravila monahală 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 
Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare, 
roagă pe Fiul tău, împreună cu puterile cele de sus, 
ca să ne dăruiască nouă iertare de păcate, mai 
înainte de sfârșit, şi mare milă. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
k( D trăluceşte întru inimile noastre, lubitorule 
i de oameni Doamne, lumina cea nestri- 
A căcioasă a cunoștinței Dumnezeirii Tale, şi 
deschide ochii cugetului nostru spre cunoștința 
evangheliceștilor Tale propovăduiri; pune întru noi 
și frica fericitelor Tale porunci, ca poftele trupești cu 
totul călcându-le, viață duhovnicească să petrecem, 
toate cele ce sunt spre plăcerea Ta cugetându-le și 
făcându-le. Că Tu ești luminarea și sfințirea şi 
Mântuitorul sufletelor noastre, și Ție slavă înălțăm: 
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum și pururea şi 
în vecii vecilor. Amin. 


oi 


À 


1 


ya 
sa 


CATISHA 12 


Rugăciunea lui Da vid Psalmul 85 


o Á leacă, Doamne, urechea Ta, şi mă auzi, că 
AS t sărac și lipsit sunt eu. 
S a 2. Păzeşte sufletul meu, căci cuvios sunt; 
mântuiește pe robul Tău, Dumnezeul meu, pe cel ce 
nădăjduiește spre Tine. 

3. Miluiește-mă, Doamne, căci către Tine voi striga 
toată ziua. 

4. Veseleşte sufletul robului Tău, căci către Tine am 


CE 0, IXE I AKE XKE XKE 0, 0, 20, 2 0, > 0, > 0, > > > L) 
N 


Pravila monahală 


ridicat sufletul meu. 

5. Că Tu, Doamne, ești bun şi blând și mult milostiv, 
tuturor celor ce Te cheamă pe Tine. 

6. Ascultă, Doamne, rugăciunea mea, și ia aminte 
glasul rugăciunii mele. 

7. În ziua necazului meu am strigat către Tine, că 
m-ai auzit. 

8. Nu este asemenea Ție întru dumnezei, Doamne, și 
nu este după faptele Tale. 

9. Toate neamurile câte ai făcut vor veni şi se vor 
închina înaintea Ta, Doamne, și vor slăvi numele Tău. 

10. Că mare ești Tu şi Cel ce faci minuni, Tu eşti 
Dumnezeu Însuţi. 

11. Povăţuieşte-mă, Doamne, în calea Ta, şi voi 
merge întru adevărul Tău; veselească-se inima mea 
ca să se teamă de numele Tău. 

12. Mărturisi-mă-voi ie, Doamne, Dumnezeul 
meu, cu toată inima mea, și voi slăvi numele Tău 
în veac. 

13. Că mila Ta mare este spre mine, și ai izbăvit 
sufletul meu din iadul cel mai de jos. 

14. Dumnezeule, călcătorii de lege s-au sculat 
asupra mea, și adunarea celor tari au căutat sufletul 
meu, și nu Te-au pus pe Tine înaintea lor. 

15. Şi Tu, Doamne, Dumnezeul meu, eşti îndurat şi 
milostiv, îndelung răbdător şi mult milostiv, şi 
adevărat. 


Catisma 12 635 ( 


16. Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta 
slugii Tale, și mântuiește pe fiul slujnicei Tale. 

17. Fă cu mine semn spre bine, și să vadă cei ce mă 
urăsc, și să se rușineze, că Tu, Doamne, mi-ai ajutat 
mie și m-ai mângâiat. 

Fiilor lui Core, Psalmul cânlării, 56 

4 emeliile lui în munţii cei sfinţi. 

2. lubeşte Domnul porţile Sionului, mai 
mult decât toate sălaşele lui Iacov. 

3. Prea slăvite s-au grăit pentru tine, cetatea lui 
Dumnezeu. 

4. Aduce-mi-voi aminte de Raav şi de Babilon, de 
cei ce mă cunosc pe mine, şi iată cei de altă seminţie, 
și Tirul şi norodul arapilor, aceştia s-au născut acolo. 

5. Maică Sionului va zice omul, și om s-a născut 
într-însul, și Însuși Cel Preaînalt l-a întemeiat pe 
dânsul. 

6. Domnul va povesti în scriptura noroadelor şi a 
boierilor acestora ce s-au născut într-însul. 

7. Precum al tuturor celor ce se veselesc, le este 


lăcaşul la tine. 
Cân farea psalmului fi or lui Core, 


întru sfârşil pentru maelel, ca să răspundă, 
al priceperii lui [1 fani Í Sraililean ul. 87 
= oamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am 
€ la strigat, şi noaptea înaintea Ta. 
= 2. Să intre înaintea Ta rugăciunea mea, 


Pravila monahală 


pleacă urechea Ta spre ruga mea; 

3. Că s-a umplut de rele sufletul meu, și viaţa mea 
de iad s-a apropiat. 

4. Socotit am fost cu cei ce se pogoară în groapă, 
făcutu-m-am ca un om neajutorat, întru cei morţi 
slobod. 

5. Ca nişte răniţi ce dorm în mormânt, de care 
nu Ţi-ai mai adus aminte, şi ei de la mâna Ta 
s-au lepădat. 

6. Pusu-m-au în groapa cea mai dedesubt, întru 
cele întunecate și în umbra morții. 

7. Asupra mea s-a întărit mânia Ta, şi toate valurile 
Tale le-ai adus peste mine. 

8. Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, pusu- 
m-au urâciune loruşi. 

9. Datu-m-am și n-am ieşit; ochii mei au slăbit 
de sărăcie. 

10. Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, 
întins-am către Tine mâinile mele. 

11. Au doară morților vei face minuni? Sau doctorii 
vor scula și se vor mărturisi Ţie? 

12. Au doară va spune cineva în mormânt mila Ta 
și adevărul Tău întru pierzare? 

13. Au cunoașşte-se-vor întru întuneric minunile 
Tale şi dreptatea Ta în pământ uitat? 

14. Şi eu către Tine, Doamne, am strigat, şi dimi- 
neaţa rugăciunea mea Te va întâmpina. 


Catisma 12 637 ( 


15. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu, întorci 
faţa Ta de la mine? 

16. Sărac sunt eu şi întru osteneli din tinereţile mele, 
şi înălțându-mă, m-am smerit şi m-am mâhnit. 

17. Peste mine au venit mâniile Tale, înfricoșările 
Tale m-au tulburat. 

18. Înconjuratu-m-au ca apa, toată ziua m-au 
cuprins împreună. 

19. Depărtat-ai de la mine pe prietenul şi pe vecinul 
și pe cunoscuţii mei din ticăloşie. 


Slavă... 


Al în /elegerii lui Elam I: srailileanul 58 

vi | ilele Tale, Doamne, în veac voi lăuda, 
î VA în neam și în neam voi vesti adevărul Tău 
= ? în gura mea. 

2. Că ai zis: în veac mila se va zidi, în ceruri se va 
găti adevărul Tău. 

3. Pus-am aşezământ de lege celor aleși ai Mei, 
juratu- M-am lui David, slugii Mele. 

4. Până în veac voi găti seminţia ta, şi voi zidi în 
neam şi în neam scaunul tău. 

5. Mărturisi-vor cerurile minunile Tale, Doamne, 
pentru că adevărul Tău întru adunarea sfinţilor. 

6. Că cine în nori se va potrivi cu Domnul? Se va 
asemăna Domnului întru fiii lui Dumnezeu? 

7. Dumnezeu, Cel ce se proslăveşte în sfatul sfinţilor, 


Pravila monahală 


mare şi înfricoșat este peste toţi cei dimprejurul Lui. 

8. Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este aseme- 
nea ie? Tare ești, Doamne, și adevărul Tău împre- 
jurul Tău. 

9. Tu stăpâneşti puterea mării, şi pornirea valurilor 
ei Tu o potoleşti. 

10. Tu ai smerit ca pe un rănit pe cel mândru, întru 
braţul puterii Tale ai risipit pe vrăjmașii Tăi. 

11. Ale Tale sunt cerurile și al Tău este pământul, 
lumea și plinirea ei Tu o ai întemeiat. 

12. Miazănoapte şi marea Tu o ai zidit, Taborul şi 
Ermonul întru numele Tău se vor bucura. 

13. Braţul Tău este cu putere, să se întărească mâna 
Ta, înalță-se dreapta Ta. 

14. Dreptatea şi judecata este gătirea scaunului Tău, 
mila și adevărul vor merge înaintea feţei Tale. 

15. Fericit este norodul care ştie strigarea, Doamne, 
întru lumina feţei Tale vor merge. 

16. Și întru numele Tău se vor bucura toată ziua, și 
întru dreptatea Ta se vor înălța. 

17. Că lauda puterii lor Tu ești, şi întru bunăvrerea 
Ta se va înălța cornul nostru. 

18. Că a Domnului este sprijineala, și a Sfântului lui 
Israil, Împăratului nostru. 

19. Atunci ai grăit în vedenii fiilor Tăi şi ai zis: pus- 
am ajutor spre cel tare, înălțat-am pe cel ales din 
norodul Meu. 


20. Aflat-am pe David, sluga Mea, cu untdelemn 
sfânt al Meu l-am uns pe el. 

21. Pentru că mâna Mea va ajuta lui, și braţul Meu 
îl va întări pe dânsul. 

22. Nu se va folosi vrăjmașul întru el, și fiul fără- 
delegii nu va adăuga a-i face lui rău. 

23. Şi voi tăia de la faţa lui pe vrăjmașii lui, şi pe cei 
ce-l urăsc pe el îi voi înfrânge. 

24. Şi adevărul Meu şi mila Mea cu dânsul, şi întru 
numele Meu se va înălța cornul lui. 

25. Şi voi pune în mare mâna lui, şi în râuri 
dreapta lui. 

26. Acela Mă va chema pe Mine: Tatăl meu ești Tu, 
Dumnezeul meu și sprijinitorul mântuirii mele. 

27. Şi Eu întâi născut voi pune pe dânsul, înalt mai 
mult decât împărații pământului. 

28. În veac voi păzi lui mila Mea, şi așezământul de 
lege al Meu credincios lui. 

29. Şi voi pune în veacul veacului seminţia lui, şi 
scaunul lui ca zilele cerului. 

30. De vor lăsa fiii lui legea Mea, și după judecăţile 
Mele nu vor umbla. 

31. De vor spurca dreptăţile Mele, și poruncile Mele 
de nu le vor păzi. 

32. Certa-voi cu toiag fărădelegile lor, și cu bătăi 
strâmbătăţile lor. 
33. lar mila Mea nu o voi risipi de la dânsul, nici voi 


Catisma 12 639 


Pravila monahală 


face strâmbătate întru adevărul Meu. 

34. Nici voi spurca așezământul Meu, și cele ce ies 
prin buzele Mele, nu le voi defăima. 

35. Odată M-am jurat întru cel sfânt al Meu, au 
minți-voi lui David? 

36. Seminţia lui în veac va rămâne și scaunul lui ca 
soarele înaintea Mea. 

37. Şi ca luna săvârșită în veac, şi martor în cer, 
credincios. 

38. lar Tu ai lepădat și ai urgisit, zăbovit-ai pe 
unsul Tău. 

39. Surpat-ai așezământul robului Tău, spurcat-ai 
în pământ sfinţenia lui. 

40. Stricat-ai toate gardurile lui, pus-ai tăriile 
lui frică. 

41. Jefuitu-l-au pe el toţi cei ce călătoreau în cale, 
făcutu-s-a ocară vecinilor săi. 

42. Înălţat-ai dreapta celor ce-l necăjesc pe dânsul, 
veselit-ai pe toți vrăjmașii lui. 

43. Întors-ai ajutorul săbiei lui, și nu l-ai apărat pe 
el în război. 

44. Stricatu-l-ai din curăţenia lui, scaunul lui în 
pământ l-ai surpat. 

45. Micşorat-ai zilele vremii lui, vărsat-ai peste 
dânsul ruşine. 

46. Până când, Doamne, Te întorci până în sfârşit, se 
va aprinde ca focul mânia Ta? 


o 


Catisma 12 641 


47. Adu-Ți aminte ce este statul meu; că au doară 
? îndeşert ai zidit pe toți fiii oamenilor? 
48. Cine este omul, care va fi viu, și să nu vadă 
( moarte? Să-și izbăvească sufletul său din mâna 
( iadului? 
49. Unde sunt milele Tale cele din început, Doamne, 

cu care Te-ai jurat lui David întru adevărul Tău? 

50. Adu-Ți aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, pe 
care o am ţinut în sânul meu, a multe neamuri. 

51. Cu care au ocărât vrăjmașii Tăi, Doamne, cu care 
au ocărât schimbarea Unsului Tău. | 

52. Bine este cuvântat Domnul în veac; fie, fie! N 


Slavă... 


Rugăciunea lui Moise, omul lui Dumnezeu, Psalmul 89 
| >, oamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam 
€ la și în neam. 
= 2. Mai înainte de ce s-au făcut munţii şi 

s-au zidit pământul și lumea, şi din veac şi până 
în veac Tu eşti. 

3. Nu întoarce pe om întru smerenie, și ai zis: 
întoarceţi-vă, fiii oamenilor. 

4. Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi, Doamne, 
ca ziua de ieri, care a trecut, 

5. Şi straja în noapte. Urgisire anii lor vor fi, 
dimineaţa ca iarba va trece. 

6. Dimineaţa va înflori şi va trece, de cu seară va 


Pravila monahală 


cădea, învârtoşa-se-va şi se va usca. 

7. Că ne-am sfârșit întru iuțimea Ta, și întru mânia 
Ta ne-am tulburat. 

8. Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta, veacul 
nostru întru luminarea feţei Tale. 

9. Că toate zilele noastre s-au împuţinat, și întru 
mânia Ta ne-am stins. 

10. Anii noștri ca un păianjen s-au socotit; zilele 
anilor noștri întru dânşii șaptezeci de ani. 

11. lar de vor fi în puteri, optzeci de ani, şi ce este 
mai mult decât aceștia, osteneală și durere. 

12. Că a venit blândeţe peste noi și ne vom pedepsi. 

13. Cine ştie puterea iuţimii Tale, şi de frica Ta 
mânia Ta să o numere? 

14. Dreapta Ta așa cunoscută o fă mie, și pe cei 
ferecaţi cu inima întru înţelepciune. 

15. Întoarce-Te, Doamne! Până când? Şi Te milos- 
tiveşte spre robii Tăi. 

16. Umplutu-ne-am dimineaţa de mila Ta, Doam- 
ne, și ne-am bucurat şi ne-am veselit în toate zi- 
lele noastre. 

17. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai sme- 
rit pe noi, anii întru care am văzut rele. 

18. Şi caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale, și 
îndreptează pe fiii lor. 

19. Şi fie lumina Domnului Dumnezeului nostru 
peste noi, și lucrurile mâinilor noastre le îndreptează 


Catisma 12 643 ( 


spre noi, și lucrul mâinilor noastre îndreptează-l. 


Lauda cânlării lui Da vid 
nescrisă deasupra la evrei, 90 
Š el ce locuiește întru ajutorul Celui Preaînalt, 
3) întru acoperământul Dumnezeului cerului 
£ se va sălășlui. 

2. Zice-va Domnului: sprijinitorul meu eşti şi 
scăparea mea, Dumnezeul meu, și voi nădăjdui 
spre Dânsul. 

3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de 
cuvântul tulburător. 

4. Cu spatele Său va umbri ţie, și sub aripile Lui 
vei nădăjdui. 

5. Cu armă te va înconjura adevărul Lui; nu te vei 
teme de frica de noapte. 

6. De săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă 
întru întuneric, de întâmplare și de dracul cel de 
amiază. 

7. Cădea-va dinspre latura ta o mie, și zece mii 
de-a dreapta ta, și spre tine nu se vor apropia. 

8. Însă cu ochii tăi vei privi, și răsplătirea păcă- 
toşilor vei vedea. 

9. Că Tu, Doamne, nădejdea mea; pe Cel Preaînalt 
ai pus scăpare ţie. 

10. Nu vor veni către tine rele, şi bătaie nu se va 
apropia întru lăcașul tău. 

11. Că îngerilor Săi va porunci pentru tine, ca să te 


') 644 Pravila monahală 


păzească întru toate căile tale. 

12. Pe mâini te vor ridica, ca nu cândva să împiedici 
de piatră piciorul tău. 

13. Peste aspidă şi vasilisc vei încăleca, şi vei călca 
peste leu și peste balaur. 

14. Că spre Mine a nădăjduit, și-l voi izbăvi pe el, 
acoperi-l-voi pe el, că a cunoscut numele Meu. 

15. Striga-va către Mine, și-l voi auzi pe el, cu 
dânsul sunt în necaz, scoate-l-voi pe dânsul și-l 
voi slăvi. 

16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el și-i voi 
arăta lui mântuirea Mea. 


Slavă... 


DUPĂ A DOVĂSPXEZECEA CA IISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru 


/roparele (glas 7 

Doamne, Cel ce ai primit lacrimile curvei și ale lui 
Petru, și pe vameșul, care dintru adânc a suspinat, 
l-ai îndreptat, și pe mine, care cu umilință cad 
înaintea Ta, îndură-Te, Mântuitorule, şi mă milu- 
iește. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Milostiveşte-Te spre mine ca spre vameșul, Doam- 
ne, și ca pe curva mă curăţeşte, Stăpâne, şi ca pe 
cananeianca mă miluiește, după mare mila Ta. 


Catisma 12 645 


Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

Maica luminii, binecuvântată de Dumnezeu Năs- 
cătoare, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să răsară 
dimineaţă și mare milă sufletelor noastre. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
> oamne, Dumnezeul meu, Cel ce ești singur 
€ la bun şi de oameni iubitor, Cel singur bun și 
= blând, Cel singur adevărat şi drept, Cel 
singur îndurat și milostiv, Dumnezeul nostru, să vină 
puterea Ta peste mine netrebnicul robul Tău, și să 
mă întărească cu bunavestire a dumnezeieșştii Tale 
învățături. Așa Stăpâne, lubitorule de oameni, Iubi- 
torule de bine şi lubitorule de milostivire, luminea- 
ză-mi cele dinlăuntru ale mele și toate mădularele 
cu voinţa Ta. Curăţeşte-mă de toată răutatea și 
păcatul. Păzeşte-mă neîntinat şi fără de prihană de 
toată supărarea şi de lucrarea diavolului. Şi dăru- 
iește-mi, după bunătatea Ta, ale Tale să le gândesc 
şi ale Tale să le cuget, şi întru voile Tale să petrec, de 
frica Ta să mă tem, ca să fac cele bine plăcute ie, 
până la răsuflarea mea cea mai de pe urmă. Ca după 
mila Ta cea nepovestită, să-mi păzești împreună 
trupul și sufletul și mintea şi cugetul meu, biserică 
nesupărată de toate cursele potrivnicului. Doamne, al 
meu Doamne, acoperă-mă cu milostivirea Ta şi să nu 
mă părăsești pe mine, păcătosul și necuratul şi 
nevrednicul robul Tău. Că Tu ești sprijinitorul meu, 


XXL ELEVE 
h 
1 
5 
h 


Doamne, și întru Tine este lauda mea totdeauna, și | 


646 Pravila monahală 


Ție slavă înălțăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, $ 
acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. 4 


om 


o 


l 
U 


À 
U 


+ 
sa 


VATISIA 13 


Psalmul cânlării, la ziua sâmbelei, i 


p ine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta 
D numelui Tău, Preaînalte. 

$ e 2. A vesti dimineaţa mila Ta, şi adevărul 
Tău în toată noaptea. 

3. În psaltire cu zece strune, cu cântare în alăută. 

4. Că m-ai veselit, Doamne, întru făptura Ta, şi întru 
lucrurile mâinilor Tale mă voi bucura. 

5. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, foarte 


A 


CE 0, E 0, I AK XE NE 0, NXE XKE XE 0, > 0, > > > L) 
N 


') 648 Pravila monahală 


s-au adâncat gândurile Tale. 

6. Bărbatul cel nepriceput nu va cunoaște, și cel 
neînţelegător nu va înţelege acestea. 

7. Când au răsărit păcătoşii ca iarba, şi s-au ivit toţi 
cei ce fac fărădelegea, ca să piară în veacul veacului. 
8. lar Tu Preaînalt ești în veac, Doamne. 

9. Că iată vrăjmașii Tăi, Doamne, că iată vrăjmașii 
Tăi vor pieri şi se vor risipi toți cei ce lucrează 
fărădelegea. 

10. Şi se va înălța ca al inorogului cornul meu, și 
bătrâneţile mele în untdelemn gras. 

11. Și a privit ochiul meu întru vrăjmașşii mei, şi 
întru cei vicleni, ce se scoală asupra mea, va auzi 
urechea mea. 

12. Dreptul ca finicul va înflori, şi ca cedrul cel din 
Liban se va înmulţi. 

13. Răsădiţi fiind în casa Domnului, în curțile Dum- 
nezeului nostru vor înflori. 

14. Încă se vor înmulţi întru bătrâneţe unse, și bine 
pătimind vor fi. Ca să vestească, 

15. Că drept este Domnul Dumnezeul nostru, și nu 
este nedreptate întru Dânsul. 


1 n ziua cea mai înainte de sâmbăl;, 
când s-a locuil pământul Lauda cânlării lui David ga 
> omnul a împărățit, întru podoabă S-a îm- 
la brăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere 
= şi S-a încins, 


Catisma 13 649 | 


2. Pentru că a întărit lumea care nu se va clătina. 

3. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac ești Tu. 

4. Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile 

glasurile lor. 

5. Ridica-vor râurile valurile lor, de glasuri de 
ape multe. 

6. Minunate sunt înălțările mării, minunat este 
întru cele înalte Domnul. 

7. Mărturiile Tale s-au încredinţat foarte, casei Tale 
se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile. 


Psalmul lui Da vid întru a patra É] sâmbelei, 23 
| > umnezeul izbândirilor, Domnul, Dumne- 
la zeul izbândirilor cu îndrăzneală a stătut. 
= 2. Înalţă-Te, Cel ce judeci pământul, răs- 
plăteşte răsplătirea celor mândri. 
3. Până când păcătoşii, Doamne, până când păcă- 
toșii se vor făli? 
4. Vor spune și vor grăi nedreptate, vor grăi toţi cei 
ce lucrează fărădelege? 
5. Pe norodul Tău, Doamne, l-au împilat, şi moşte- 
nirea Ta o au dosădit. 
6. Pe văduvă și pe sărac au omorât, și pe nemernic 
au ucis. 
7. Şi au zis: nu va vedea Domnul, nici va pricepe 
Dumnezeul lui lacov. 
8. Înţelegeţi dar cei neînţelepţi întru norod, și cei 
nebuni înţeleptiţi-vă vreodată. 


Pravila monahală 


9. Cel ce a sădit urechea, au nu aude? Sau Cel ce a 
zidit ochiul, au nu priveşte? 

10. Cel ce pedepsește neamurile, au nu va certa? Cel 
ce învaţă pe om minte. 

11. Domnul cunoaște gândurile oamenilor că sunt 
deşarte. 

12. Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, și 
din legea Ta îl vei învăţa pe el; 

13. Ca să-l îmblânzeşti pe el din zilele cele rele, 
până ce se va săpa păcătosului groapă. 

14. Că nu va lepăda Domnul pe norodul Său, și 
moștenirea Sa nu o va părăsi, 

15. Până ce dreptatea se va întoarce la judecată, și 
cei ce se țin de dânsa, toţi cei drepţi la inimă. 

16. Cine se va scula cu mine asupra celor ce 
viclenesc? Sau cine va sta împreună cu mine asupra 
celor ce lucrează fărădelege? 

17. De nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin nu s-ar 
fi sălășluit în iad sufletul meu. 

18. De am zis: s-a clătinat piciorul meu, mila Ta, 
Doamne, mi-a ajutat mie. 

19. După mulțimea durerilor mele în inima mea, 
mângâierile Tale au veselit sufletul meu. 

20. Să nu fie împreună cu Tine scaunul fărădelegii, 
cel ce zideşte osteneală peste poruncă. 

21. Vâna-vor asupra sufletului dreptului, şi sânge 
nevinovat vor osândi. 


o 


Catisma 13 651 


22. Şi S-a făcut mie Domnul spre scăpare, și Dum- 


nezeul meu spre ajutorul nădejdii mele. 

23. Şi le va răsplăti lor Domnul fărădelegea lor, 
și după răutatea lor îi va pierde pe dânșii Dom- 
nul Dumnezeu. 


Slavă... 


Lauda cânlării lui Da vid nescris deasupra la evrei, 


Psalmul 94 


SAJ eniți să ne bucurăm Domnului și să strigăm 
Y A lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru. 
CAWOD) 2. Să întâmpinăm faţa Lui întru mărtu- 


risire şi în psalmi să strigăm Lui. 

3. Că Dumnezeu mare este, Domnul, şi Împărat 
mare peste tot pământul. 

4. Că în mâna Lui sunt marginile pământului, și 
înălțările munților ale Lui sunt. 

5. Că a Lui este marea, și El o a făcut pe ea, şi 
uscatul mâinile Lui l-au zidit. 

6. Veniţi să ne închinăm şi să cădem Lui şi să plân- 
gem înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi, 

7. Că El este Dumnezeul nostru, și noi norodul 
pășunii Lui şi oile mâinii Lui. 

8. Astăzi de veţi auzi glasul Lui, să nu vă învârtoșaţi 
inimile voastre, ca întru întărâtare, precum în ziua 
ispitirii în pustie. 

9. Unde M-au ispitit părinţii voștri, ispititu-M-au și 


') 652 Pravila monahală 


au văzut lucrurile Mele. 

10. Patruzeci de ani am urât neamul acesta, și am 
zis: pururea rătăcesc cu inima; 

11. Şi ei n-au cunoscut căile Mele, că M-am jurat 
întru mânia Mea, de vor intra întru odihna Mea. 


Lauda cântări lui David când s-a zidil casa, după robie. 
Nescris deasupra la evrei, 95 
SA 4 ântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi 
Domnului tot pământul. 
Z 2. Cântaţi Domnului, binecuvântaţi nume- 
le Lui, aan din zi în zi mântuirea Lui. 
3. Vestiţi întru neamuri slava Lui, în toate noroadele 
minunile Lui; 
4. Că mare este Domnul și lăudat foarte, înfricoșat 
este mai presus decât toți dumnezeii; 
5. Că toți dumnezeii păgânilor sunt draci; iar 
Domnul cerurile a făcut. 
6. Mărturisire şi frumuseţe este înaintea Lui, sfin- 
tenie şi mare cuviinţă întru sfinţirea Lui. 
7. Aduceţi Domnului moștenirile neamurilor, adu- 
ceți Domnului slavă şi cinste. 
8. Aduceţi Domnului slavă numelui Lui, ridicaţi 
jertfe şi intraţi în curţile Lui. 
9. Închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui, 
să se clatine de faţa Lui tot pământul. 
10. Spuneţi întru neamuri, că Domnul S-a împărăţit, 
pentru că a întărit lumea care nu se va clătina; 


Catisma 13 653 | 


judeca-va noroadele întru dreptate. 

11. Să se veselească cerurile şi să se bucure 
pământul, să se clatine marea și plinirea ei. 

12. Bucura-se-vor câmpii şi toate cele ce sunt întru 
dânşii, atunci se vor bucura toate lemnele pădurii. 

13. De fața Domnului, că vine, că vine să judece 
pământul; judeca-va lumea întru dreptate și no- 
roadele întru adevărul Său. 


Psalmul lui Da vid când. pământul lui i s-a aşezal 
Nescris deasupra la evrei, 96 
N >, omnul S-a împărățit, să se bucure pămân- 
€ È tul, veselească-se ostroave multe. 
= 2. Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea 
şi judecata este îndreptarea scaunului Lui. 

3. Foc înaintea Lui va merge și va arde împrejur pe 
vrăjmașii Lui. 

4. Strălucit-au fulgerele Lui lumii, văzut-a și s-a 
clătinat pământul. 

5. Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului, de 
fața Domnului a tot pământul. 

6. Vestit-au cerurile dreptatea Lui, și au văzut toate 
noroadele slava Lui. 

7. Să se ruşineze toţi cei ce se închină celor ciopliţi, 
cei ce se laudă în idolii lor; închinaţi-vă Lui toţi 
îngerii Lui. 

8. Auzit-a şi s-a veselit Sionul, şi s-au bucurat fetele 
Iudeii, pentru judecăţile Tale, Doamne. 


Pravila monahală 


9. Că Tu, Domnul Cel Preaînalt peste tot pămân- 
tul, foarte Te-ai prea înălțat mai presus decât toţi 
dumnezeii. 

10. Cei ce iubiţi pe Domnul, urâţi cele rele. Păzeşte 
Domnul sufletele cuvioșilor Săi, din mâna păcă- 
tosului va izbăvi pe dânșii. 

11. Lumină a răsărit dreptului, şi celor drepţi cu 
inima, veselie. 

12. Veseliţi-vă, drepţilor, întru Domnul şi vă 
mărturisiţi pomenirii sfințeniei Lui. 


Slavă... 


Psalmul lui David g7 
AÑ ântați Domnului cântare nouă, că minunate 
a făcut Domnul. 
= 2. Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui și brațul 
cel sfânt al Lui. 
3. Cunoscută a făcut Domnul mântuirea Sa, îna- 
intea neamurilor a descoperit dreptatea Sa. 
4. Pomenit-a mila Sa lui Iacov, și adevărul Său 
casei lui Israil. 
5. Văzut-au toate marginile pământului mântuirea 
Dumnezeului nostru. 
6. Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul, cântaţi și vă 
bucuraţi şi cântaţi. 
7. Cântaţi Domnului cu alăută, cu alăută și glas 
de psalm. 


Catisma 13 655 


8. Cu trâmbiţe ferecate și cu glas de trâmbiță de 
corn, strigați înaintea Împăratului Domnului. 

9. Să se clatine marea și plinirea ei, lumea și toți 
cei ce locuiesc într-însa. 

10. Râurile vor bate cu mâna deodată, munţii se vor 
bucura de fața Domnului, că vine, că vine să judece 
pământul. 

11. Judeca-va lumea întru dreptate și noroadele 
cu îndreptare. 


Psalmul lui David 95 

N > omnul S-a împărățit, să se mânie noroa- 

€ la dele; Cel ce şade pe Heruvimi, să se clatine 

= pământul. 

2. Domnul în Sion este mare, și înalt este peste 
toate noroadele. 

3. Mărturisească-se numelui Tău celui mare, că 
înfricoşat şi sfânt este; şi cinstea împăratului 
judecată iubeşte. 

4. Tu ai gătit îndreptările, judecata şi dreptatea 
întru lacov Tu o ai făcut. 

5. Înălţați pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă 
închinaţi la așternutul picioarelor Lui, că sfânt este. 

6. Moise şi Aaron întru preoţii Lui, și Samuil întru 
cei ce cheamă numele Lui, 

7. Chemat-au pe Domnul, și El i-a auzit pe ei. În 
stâlp de nor a grăit către dânşii. 

8. Că păzeau mărturiile Lui şi poruncile Lui, care 


Pravila monahală 


le-a dat lor. 

9. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; 
Dumnezeule, Tu milostiv Te-ai făcut lor, şi izbân- 
dind spre toate izvodirile lor. 

10. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă 
închinaţi în muntele cel sfânt al Lui, că sfânt este 
Domnul Dumnezeul nostru. 


Psalmul lui Da vid spre mărturisire, 99 
K D trigați lui Dumnezeu tot pământul, slujiți 
i 3) Domnului întru veselie, intraţi înaintea Lui 
7! întru bucurie. 

2. Cunoașşteţi că Domnul acesta este Dumnezeul 
nostru, El ne-a făcut pe noi, şi nu noi; iar noi norodul 
Lui şi oile pășunii Lui. 

3. Intraţi în porţile Lui întru mărturisire, în 
curţile Lui întru laude, mărturisiţi-vă Lui, lăudaţi 
numele Lui, 

4. Că este bun Domnul, în veac este mila Lui, și până 
în neam şi în neam adevărul Lui. 


Psalmul lui David 106 
M ilă şi judecată voi cânta Ție, Doamne. 
AA, 2. Cânta-voi şi voi înţelege în cale fără 
A ? l haha când vei veni la mine? 
3. Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în 
mijlocul casei mele. 


4. Nu am pus înaintea ochilor mei lucru fără de lege; 


Catisma 13 657 | 


pe cei ce făceau călcări de lege i-am urât. 

5. Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel ce 
se abate de la mine, pe cel rău nu l-am cunoscut. 

6. Pe cel ce clevetea întru ascuns pe vecinul său, 
pe acela l-am gonit. 

7. Cu cel mândru cu ochiul și cu cel nesăţios la 
inimă, cu acesta nu am mâncat. 

8. Ochii mei peste credincioșii pământului, ca să 
șadă ei împreună cu mine. Cel ce umblă în cale 
fără prihană, acela îmi slujea. 

9. Nu va locui în mijlocul casei mele cel ce face 
mândrie; cel ce grăiește nedreptăţi, nu s-a îndreptat 
înaintea ochilor mei. 

10. În dimineți am ucis pe toți păcătoşii pămân- 
tului, ca să pierd din cetatea Domnului pe toţi cei ce 
lucrează fărădelegea. 


Slavă... 


DUPĂ A TKLISPREZECEA CA TISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


/roparele (glas 4 ); 
Cu ochi milostiv, Doamne, vezi smerenia mea, căci 
câte puţin viața mea se cheltuiește, și din lucruri 
nu-mi este mie mântuire. Pentru aceasta mă rog: cu 
ochi milostiv, Doamne, vezi smerenia mea şi mă 
mântuieşte. 


AN N f 


) 658 Pravila monahală 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Ca şi cum ar fi de faţă Judecătorul îngrijeşte-te, 
suflete, şi-ţi adu aminte de ceasul înfricoşatei zile; 
că judecata este nemilostivă celor ce n-au făcut milă. 
Deci strigă către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule 
de inimi, greşit-am! Mai înainte până nu mă 
osândeşti, miluieşte-mă! 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

Luând în minte, Hristoase, ziua și ceasul judecății 
Tale celei înfricoșate și groaznice şi nemitarnice, 
tremur ca un făcător de rele, căci am lucruri de ruşine 
și fapte rele, pe care eu singur cu sârguinţă le-am 
lucrat. Pentru aceea cu frică cad înaintea Ta, strigând 
cu durere: pentru rugăciunile celei ce Te-a născut 
pe Tine, mult Milostive, mântuiește-mă. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
N > oamne sfinte, Cel ce locuieşti întru cele 
€ la înalte, şi cu ochiul Tău cel atoatevăzător 
= priveşti spre toată zidirea, Ție am plecat 
grumajii sufletului și ai trupului; şi Ție ne rugăm, 
Sfinte al sfinţilor: tinde-Ți mâna Ta cea nevăzută 
dintru sfânt lăcașul Tău şi ne blagosloveşte pe noi pe 
toți. Şi orice Ţi-am greşit, cu voie sau fără de voie, 
ca un Bun şi iubitor de oameni Dumnezeu iartă, 
dăruindu-ne nouă şi cele lumeşti ale Tale bunătăţi. 
Că ie se cade a ne milui și a ne mântui pe noi, 
Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălțăm: 


(II VI A 


Catisma 13 659 


Tatălui şi Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și 
în vecii vecilor. Amin. 


om 


X 


ENNEA 


YIN YI 


[ok 


ok 


bog o; 0) £ 
DENEN 


À 
1 
7 
(> 
CATISHA 12 
1 
Ni 
J 
Rugăciunea săracului când se mâhneşte și Ni 
înaintea Domnului varsă rugăciunea sa. Z 
Psalmul 101 


o 


a mea la Tine să vină. 

Z? 2. Să nu întorci fata Ta de la mine; în orice |, 

zi mă necăjesc, pleacă către mine urechea Ta. À 

3. În orice zi Te voi chema, degrab mă auzi; 

4. Că s-au stins ca fumul zilele mele, şi oasele mele / 
ca o uscăciune s-au uscat. 


ANE j WNZ 3 A 
EN A EI -TA EXX EXA NE ao O ao A Nao XI Cao L) 
N N N N d A 


Y oamne, auzi rugăciunea mea, și strigarea 


o 


Catisma 14 661 


5. Rănit am fost ca iarba, şi s-a uscat inima mea, 
că am uitat a mânca pâinea mea. 

6. De glasul suspinului meu, s-a lipit osul meu 
de carnea mea. 

7. Asemănatu-m-am cu pelicanul de pustie, făcu- 
tu-m-am ca şi corbul de noapte în loc nelocuit. 

8. Privegheat-am și m-am făcut ca o pasăre ce este 
osebită pe casă. 

9. Toată ziua m-au ocărât vrăjmașii mei, şi cei ce 
mă lăudau, asupra mea se jurau. 

10. Că cenușă ca pâinea am mâncat, și băutura 
mea cu plângere am amestecat, 

11. De către faţa iuţimii Tale şi a mâniei Tale, că 
înălțându-mă eu, m-ai surpat. 

12. Zilele mele ca umbra s-au plecat, şi eu ca 
iarba m-am uscat. 

13. lar Tu, Doamne, în veac rămâi, și pomenirea 
Ta în neam şi în neam. 

14. Tu sculându-Te vei milui Sionul, că vremea este 
a Te milostivi spre el, că a venit vremea. 

15. Că bine au voit robii Tăi pietrele lui, și de 
ţarâna lui le va fi milă. 

16. Şi se vor teme neamurile de numele Domnului, 
şi toți împărații pământului de slava Ta; că va zidi 
Domnul Sionul și Se va arăta întru slava Sa. 

17. Căutat-a spre rugăciunea celor smeriţi, și nu a 
defăimat cererea lor. 


Pravila monahală 


18. Să se scrie aceasta întru alt neam, și norodul 
ce se zidește va lăuda pe Domnul. 

19. Că a privit dintru înălțimea cea sfântă a Lui, 
Domnul din cer pe pământ s-a uitat, 

20. Ca să audă suspinul celor ferecaţi, să dezlege 
pe fiii celor omorâţi; 

21. Ca să vestească în Sion numele Domnului, şi 
lauda Lui în Ierusalim. 

22. Când se vor aduna noroadele dimpreună și 
împărații ca să slujească Domnului. 

23. Răspuns-a Lui în calea tăriei Lui: împuţinarea 
zilelor mele spune-mi. 

24. Nu mă duce pe mine întru înjumătăţirea zilelor 
mele; în neamul neamurilor anii Tăi. 

25. Întru început Tu, Doamne, pământul ai înte- 
meiat, și lucrurile mâinilor Tale sunt cerurile. 

26. Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne; și toţi ca o 
haină se vor învechi, și ca un veșmânt vei înveli pe 
ei şi se vor schimba; 

27. lar Tu acelaşi eşti și anii Tăi nu vor lipsi. 

28. Fiii robilor Tăi vor locui, şi seminţia lor în 
veac se va îndrepta. 


Psalmul lui David 1602 
3 inecuvintează, suflete al meu, pe Domnul, 
i Y şi toate cele dinlăuntrul meu numele cel 
"sfânt al Lui. 
2. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul, şi nu 


uita toate răsplătirile Lui. 

3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel 
ce vindecă toate bolile tale. 

4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe 
Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări. 

5. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor 
ca ale vulturului tinereţile tale. 

6. Cel ce face milostenie, Domnul, și judecată tuturor 
celor ce li se face strâmbătate. 

7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui 
Israil voile Sale. 

8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung răb- 
dător şi mult milostiv. 

9. Nu până în sfârșit Se va iuți, nici în veac Se va 
mânia. 

10. Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă, nici 
după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă. 

11. Că după înălțimea cerului de la pământ, a întărit 
Domnul mila Sa spre cei ce se tem de El. 

12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, 
depărtat-a de la noi fărădelegile noastre. 

13. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, a miluit Domnul 
pe cei ce se tem de Dânsul. 

14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-Şi-a 
aminte că ţărână suntem. 

15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului, 
aşa va înflori. 


Catisma 14 663 | 


Pravila monahală 


16. Că duh a trecut într-însul, şi nu va fi, şi nu-şi 
va mai cunoaşte încă locul său. 

17. lar mila Domnului din veac și până în veac spre 
cei ce se tem de Dânsul. 

18. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc 
așezământul de lege al Lui, şi-şi aduc aminte de 
! poruncile Lui, ca să le facă pe ele. 

1 19. Domnul în cer a gătit scaunul Său, și împărăţia 
Lui pe toţi stăpânește. 

20. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei 
puternici la vârtute, care faceţi cuvântul Lui, auziţi 
glasul cuvintelor Lui. N 

21. Binecuvântați pe Domnul toate puterile Lui, 
slugile Lui, care faceți voia Lui. 

22. Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui, în 
tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează, suflete al 
meu, pe Domnul. 


Slavă... 


Psalmul lui David pentru facerea lumii, 103 
à > inecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! 
Y Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai 
$ ” foarte, întru mărturisire şi în mare podoabă 
Te-ai îmbrăcat. 
2. Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Cel 
ce întinzi cerul ca o piele. 
3. Cel ce acoperi cu ape cele mai pe deasupra ale lui, 


F7 AN oT 


Catisma 14 665 ( 


Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile 
vânturilor. 

4. Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri, și pe slugile 
Tale pară de foc. 

5. Cel ce întemeiezi pământul peste întărirea lui, nu 
se va clătina în veacul veacului. 

6. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui, 
peste munţi vor sta ape. 

7. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău 
se vor înfricoșa. 

8. Se suie munți și se pogoară câmpii, în locul în 
care le-ai întemeiat pe ele. 

9. Hotar ai pus, care nu-l vor trece, nici se vor 
întoarce să acopere pământul. 

10. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul 
munților vor trece ape. 

11. Adăpa-vor toate fiarele câmpului, aştepta-vor 
colunii întru setea lor. 

12. Peste acelea păsările cerului vor locui, din 
mijlocul pietrelor vor da glas. 

13. Cel ce adăpi munţii din cele mai pe deasupra 
ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura 
pământul. 

14. Cel ce răsare iarbă dobitoacelor și pășune spre 
slujba oamenilor, ca să scoată pâine din pământ. 

15. Şi vinul veseleşte inima omului, ca să vese- 
lească faţa cu untdelemn, și pâinea inima omului o 


Pravila monahală 


întăreşte. 

16. Sătura-se-vor lemnele câmpului, cedrii Liba- 
nului, pe care i-ai răsădit. 

17. Acolo păsările se vor încuiba, lăcaşul erodiului 
povăţuieşte înaintea luişi. 

18. Munţii cei înalţi cerbilor, piatra scăpare 
iepurilor. 

19. Făcut-a luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut 
apusul său. 

20. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte, întru aceea 
vor trece toate fiarele pădurii. 

21. Puii leilor răcnind ca să apuce și să ceară de la 
Dumnezeu mâncare lor; 

22. Răsărit-a soarele și s-au adunat și în culcușurile 
lor vor zăcea. 

23. leşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa 
până seara. 

24. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate 
întru înţelepciune le-ai făcut, umplutu-s-a pă- 
mântul de zidirea Ta! 

25. Marea aceasta este mare şi largă, acolo sunt 
jigănii, cărora nu este număr, jivine mici cu mari; 

26. Acolo corăbiile umblă, balaurul acesta, pe care 
l-ai zidit a-l batjocori pe el. 

27. Toate către Tine așteaptă să le dai lor hrană 
la bună vreme. 

28. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu 


mâna Ta, toate se vor umple de bunătate; 

29. lar întorcându-Ți Tu fața Ta, se vor tulbura; 
lua-vei duhul lor şi se vor sfârși, și în ţărâna lor se 
vor întoarce. 

30. Trimite-vei Duhul Tău, şi se vor zidi, şi vei înnoi 
faţa pământului. 

31. Fie slava Domnului în veci, veseli-Se-va Dom- 
nul de lucrurile Sale, 

32. Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se 
cutremură, Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. 

33. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi 
Dumnezeului meu până ce voi fi. 

34. Îndulcească-se Lui vorba mea, şi eu mă voi 
veseli de Domnul. 

35. Lipsească păcătoşii de pe pământ, şi cei fără 
de lege ca să nu fie ei. Binecuvintează, suflete al 
meu, pe Domnul! 


Slavă... 


Aliluia, Psalmul 104 
“SAU ărturisiţi-vă Domnului și chemaţi numele 
FA Lui, vestiți întru neamuri lucrurile Lui. 
= ? } 2. Cântați-I Lui şi-L lăudaţi pe El, spuneți 
toate minunile Lui. 
3. Lăudaţi-vă întru numele cel sfânt al Lui, vese- 
lească-se inima celor ce caută pe Domnul. 


4. Căutaţi pe Domnul și vă întăriți, căutaţi fața Lui 


A 


Catisma 14 667 ( 


Pravila monahală 


pururea. 

5. Aduceţi-vă aminte de minunile Lui, care a făcut, 
de minunile Lui şi de judecăţile gurii Lui, 

6. Seminţia lui Avraam, slugile Lui; fiii lui Iacov, 
aleşii Lui. 

7. Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot 
pământul judecăţile Lui. 

8. Adusu-Şi-a aminte în veac de așezământul legii 
Lui, de cuvântul care a poruncit într-o mie de 
neamuri. 

9. Care a așezat lui Avraam, şi jurământul Său lui 
Isaac. 

10. Şi l-a pus pe el lui Iacov spre poruncă, și lui 
Israil spre legătură veșnică. 

11. Zicând: ţie voi da pământul lui Canaan, funia 
moștenirii voastre. 

12. Când erau ei la număr puţini, împuţinaţi şi 
nemernici într-însul. 

13. Şi au trecut din neam în neam, și de la o 
împărăție la alt norod. 

14. Nu a lăsat om să le facă lor strâmbătate, şi a 
certat pentru dânșii împărați. 

15. Nu vă atingeţi de unșii Mei, și întru proorocii 
Mei nu vicleniţi. 

16. Şi a chemat foamete pe pământ, toată întări- 
rea pâinii o a sfărâmat. 

17. Trimis-a înaintea lor om, rob s-a vândut Iosif. 


18. Smerit-a în obezi picioarele lui, prin fier a tre- 
cut sufletul lui, 

19. Până ce a venit cuvântul Lui, cuvântul Dom- 
nului l-a aprins pe el. 

20. Trimis-a împăratul și l-a slobozit pe el, boierul 
norodului, și l-a lăsat pe el. 

21. Pusu-l-a pe el domn casei lui și boier a toată 
avuţia lui. 

22. Ca să înveţe pe boierii lui ca însuşi pe sine, şi 
pe cei bătrâni ai lui să-i întelepţească. 

23. Şi a intrat Israil în Egipt, şi Iacov a nemermnicit 
în pământul lui Ham. 

24. Și a înmulţit pe norodul său foarte, şi l-a întărit 
pe el mai mult decât pe vrăjmașii lui. 

25. Întors-a inima lor, ca să urască pe norodul Lui, 
ca să viclenească întru slugile Lui. 

26. Trimis-a pe Moise sluga Sa, și pe Aaron pe care 
l-a ales Luişi. 

27. Pus-a întru dânșii cuvintele semnelor Sale, şi 
ale minunilor Sale în pământul lui Ham. 

28. Trimis-a întuneric şi i-a întunecat, căci au 
amărât cuvintele Lui. 

29. Întors-a apele lor în sânge, şi a omorât peștii lor. 

30. Scos-a pământul lor broaște în cămările împă- 
raților lor. 

31. Zis-a şi au venit muscă câinească și mușiţă în 
toate hotarele lor. 


Catisma 14 669 | 


Pravila monahală 
32. Pus-a ploile lor grindină, foc arzând în pămân- 
tul lor. 

33. Şi a bătut viile lor şi smochinii lor, și a sfărâ- 
mat tot lemnul hotarului lor. 

34. Zis-a şi au venit lăcustă și omidă, cărora nu 
era număr, 

35. Și au mâncat toată iarba în pământul lor, şi au 
mâncat tot rodul pământului lor. 

36. Și a bătut pe tot întâi născutul în pământul lor, 
pârga a toată osteneala lor. 

37. Şi i-a scos pe ei cu argint și cu aur, şi nu era întru 
seminţiile lor bolnav. 

38. Veselitu-s-a Egiptul întru ieșirea lor, căci căzuse 
frica lor peste dânșii. 

39. Întins-a nor spre acoperirea lor, şi foc ca să 
lumineze lor noaptea. 

40. Cerşit-au şi au venit cârstei, şi cu pâine cerească 
i-a săturat pe ei. 

41. Desfăcut-a piatra și au curs ape, curs-au întru 
cele fără de apă râuri. 

42. Că şi-a adus aminte de cuvântul cel sfânt al Său, 
cel către Avraam sluga Sa. 

43. Şi a scos pe norodul Său întru bucurie, și pe cei 
aleși ai Săi întru veselie. 

44. Şi le-a dat lor ţările păgânilor, şi ostenelile 
noroadelor au moștenit, 

45. Ca să păzească dreptăţile Lui, și legea Lui să 


Catisma 14 671 


o caute. 
Slavă... 


DUPĂ A PA ISPREZECEA CA TISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas 8 ): 

Ca şi curva cad înaintea Ta, ca să iau iertare, şi în 
loc de mir îți aduc lacrimi din inimă, ca să mă 
miluiești ca şi pe dânsa, Mântuitorule, și să-mi dai 
iertare păcatelor; căci şi eu, ca şi dânsa, strig către 
Tine: izbăvește-mă de întinăciunea faptelor mele! 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

De ce nu-ţi aduci aminte, sufletul meu, de moarte? 
De ce nu te întorci de acum către îndreptare, mai 
înainte până nu strigă trâmbiţa la judecată? Că 
atunci nu va mai fi vreme de pocăință. Adu-ţi aminte 
de vameşul şi de curva, care strigau: greșit-am, 
Doamne, miluieşte-mă! 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

De Dumnezeu Născătoare și pururea Fecioară, ca 
ceea ce ai întrecut cu adevărat cu naşterea ta şi 
puterile cereşti, noi care prin tine ne-am îmbogăţit cu 
Dumnezeire, neîncetat pe tine te mărim! 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
wy f ultumimu-Ți, Doamne, Dumnezeul mân- 
p oor noastre, căci toate le faci pentru 
x AN binele vieții noastre, și că ne-ai odihnit pe 


Pravila monahală 


noi întru măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai sculat 
pe noi din așternuturile noastre, și ne-ai pus la 
închinăciunea cinstitului şi slăvitului Tău nume. 
Pentru aceasta ne rugăm: Doamne, dă-ne dar și 
putere să ne învrednicim să cântăm ie cu înţele- 
gere, și să ne rugăm de-a pururea, și totdeauna la 
Tine să căutăm, Mântuitorul și de bine făcătorul 
sufletelor noastre; lucrând cu frică şi cu cutremur 
mântuirea noastră. Deci ascultă-ne și ne miluieşte pe 
noi, Îndurate. Zdrobeşte sub picioarele noastre pe 
nevăzuţii şi războinicii noștri vrăjmași. Primeşte cele 
după putere ale noastre mulțumiri. Dă-ne nouă dar 
şi putere întru deschiderea gurii noastre şi ne învaţă 
pe noi îndreptările Tale; căci nu știm ce să ne rugăm 
precum se cuvine, de nu ne vei povăţui Tu, Doamne, 
cu Duhul Tău cel Sfânt. Și orice am greșit până întru 
acest ceas, cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul, 
cu voie sau fără de voie, slobozeşte, lasă şi iartă, 
Doamne. Că de Te vei uita la fărădelegi, Doamne, 
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este milostivirea, 
de la Tine este izbăvirea, Tu eşti singur Sfânt, ajutător 
puternic, și sprijinitor al vieţii noastre, şi pe Tine 
bine Te cuvântăm întru toţi vecii. Amin. 


ZII 


oi 


= 


N 
Sam 


OECDS GA 


VATISIA 15 


Aliluia. Psalmul 193 
“SAU ărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în 
FA veac este mila Lui. 

sa 2 } 2. Cine va grăi puterile Domnului, auzite 

va face toate laudele Lui? 
3. Fericiți cei ce păzesc judecata și fac dreptate în 

toată vremea. 

4. Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, întru bună- 


vrerea norodului Tău, cercetează-ne pe noi întru 


ANC ANC = r; 3 
ay Na oa o, TIS EDX XES N o +, o a o o o ao L) 
$ S È á j 


N Y 


È 


o 2 i O aa 


Pravila monahală 


mântuirea Ta, 

5. Ca să vedem bunătatea aleşilor Tăi, să ne veselim 
întru veselia neamului Tău, să ne lăudăm cu 
moștenirea Ta. 

6. Greşit-am cu părinţii noștri, nelegiuit-am, 
făcut-am strâmbătate. 

7. Părinţii noştri în Egipt n-au înţeles minunile Tale, 
nu şi-au adus aminte de mulțimea milei Tale, şi 
Te-au amărât suindu-se la Marea Roșie. 

8. Şi i-a mântuit pe dânșii pentru numele Său, ca 
să cunoască puterea Lui. 

9. Şi a certat Marea Roșie și a secat, şi i-a povăţuit 
pe dânșii întru adânc ca în pustie. 

10. Și i-a mântuit pe ei din mâna celui ce îi ura, şi 
i-a izbăvit pe ei din mâna vrăjmașilor. 

11. Acoperit-a apa pe cei ce îi necăjeau pe ei, 
niciunul dintr-înşii n-a rămas. 

12. Şi au crezut cuvântului Lui, şi au cântat laudei 
Lui. 

13. Sârguit-au, uitat-au lucrurile Lui, n-au suferit 
sfatul Lui. 

14. Și au poftit poftă în pustie, și au ispitit pe 
Dumnezeu în loc fără de apă. 

15. Şi le-a dat lor cererea lor, trimis-a sațiu în 
sufletele lor. 

16. Și au mâniat pe Moise în tabără, și pe Aaron, 
sfântul Domnului. 


Catisma 15 675 | 


17. S-a deschis pământul și a înghiţit pe Datan, și 
a acoperit întru adunare pe Aviron. 

18. Şi s-a aprins foc întru adunarea lor, văpaie a 
ars pe păcătoși. 

19. Şi au făcut vițel în Horeb, şi s-au închinat 
celui cioplit. 

20. Şi au schimbat slava Lui întru asemănare de 
vițel ce mănâncă iarbă. 

21. Şi au uitat pe Dumnezeu, Cel ce i-a mântuit 
pe dânșii, pe Cel ce a făcut mari în Egipt, 

22. Minunate în pământul lui Ham, înfricoșate 
în Marea Roşie. 

23. Şi a zis să-i piardă pe dânşii, de nu ar fi stătut 
Moise cel ales al Lui întru zdrobire înaintea Lui, ca 
să întoarcă mânia Lui, ca să nu-i piardă pe dânşii. 

24. Și au defăimat pământul cel dorit, n-au crezut 
cuvântului Lui. 

25. Şi au cârtit în sălașele lor, nu au ascultat 
glasul Domnului. 

26. Şi a ridicat mâna Sa asupra lor, ca să-i surpe 
pe ei în pustie, 

27. Şi ca să surpe seminţia lor întru neamuri, și să- 
i risipească prin ţări. 

28. Şi au jertfit lui Belfegor, și au mâncat jertfele 
morților. 

29. Şi L-au întărâtat pe El întru izvodirile lor şi s-a 
înmulţit întru dânşii căderea. 


Pravila monahală 
30. Şi a stătut Finees, și L-a îmblânzit, şi a 
încetat bătaia. 

31. Şi i s-a socotit lui întru dreptate, în neam şi în 
neam până în veac. 

32. Şi L-au mâniat pe El la apa prigonirii, şi s-a 
dosădit Moise pentru dânșii. 

33. Că au amărât duhul lui, şi a deosebit întru 
buzele sale. 

34. Nu au pierdut neamurile, care a zis Domnul lor. 

35. Şi s-au amestecat între păgâni, și au deprins 
lucrurile lor. 

36. Și au slujit celor ciopliţi ai lor, şi li s-au făcut 
lor spre sminteală. 

37. Şi au jertfit pe fiii lor și pe fetele lor dracilor. 

38. Şi au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor lor 
și al fetelor, pe care i-au jertfit celor ciopliţi ai lui 
Canaan, și s-a omorât pământul lor întru sângiuri. 

39. Și s-au spurcat în faptele lor, și au curvit 
întru izvodirile lor. 

40. Și s-a mâniat cu iuțime Domnul asupra noro- 
dului Său și a urât moştenirea Sa. 

41. Şi i-a dat pe dânşii în mâinile vrăjmaşilor, şi 
i-au stăpânit pe ei cei ce îi urau pe ei. 

42. Şi i-au necăjit pe ei vrăjmașii lor, şi i-au împilat 
sub mâinile lor. 

43. De multe ori i-a izbăvit pe dânșii, iar ei L-au 
amărât pe El întru sfatul lor, și s-au împilat întru 


Catisma 15 677 | 


fărădelegile lor. 

44. Şi a văzut Domnul când se necăjeau ei, când a 
auzit El rugăciunea lor. 

45. Şi Şi-a adus aminte de așezământul de lege al 
Său, şi S-a căit, după mulţimea milei Sale. 

46. Şi i-a dat pe ei spre milostivire înaintea tuturor 
celor ce i-au robit pe dânșii. 

47. Mântuieșşte-ne pe noi, Doamne, Dumnezeul 
nostru, și ne adună din neamuri, ca să ne mărturi- 
sim numelui Tău celui sfânt, ca să ne fălim întru 
lauda Ta. 

48. Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil 
din veac şi până în veac, şi va zice tot norodul: fie, fie! 


Slavă... 


Aliluia. Psalmul 196 
“SAU ărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în 
AA veac este mila Lui. 
i 2 } 2. Să zică cei mântuiți de Domnul, pe care 
i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului, 
3. Şi din ţări i-a adunat pe dânșii, de la răsărituri şi 
de la apusuri, şi de la miazănoapte și de la mare. 
4. Rătăcit-au în pustie fără de apă, calea cetăţii 
celei de locuit n-au aflat. 
5. Flămânzind şi însetând, sufletul lor într-înşii 
se sfârșea. 
6. Și au strigat către Domnul, când se necăjeau ei, și 


Pravila monahală 
din nevoile lor i-a izbăvit pe dânşii. 

7. Şi i-a povăţuit pe ei la cale dreaptă, ca să meargă 
în cetatea cea de locuit. 

8. Mărturisească-se Domnului milele Lui, și minu- 
nile Lui fiilor oamenilor, 

9. Că a săturat suflet deșert și suflet flămând a 
umplut de bunătăţi. 

10. Pe cei ce şedeau întru întuneric şi în umbra 
morții, pe cei ferecaţi cu sărăcie și cu fier. 

11. Că au amărât cuvintele lui Dumnezeu, și sfatul 
Celui Preaînalt l-au întărâtat. 

12. Şi s-au împilat întru osteneli inimile lor, slă- 
bit-au şi nu era cine să le ajute. 

13. Și au strigat către Domnul când se necăjeau ei, 
şi din nevoile lor i-a mântuit pe dânşii. 

14. Și i-a scos pe ei dintru întuneric și din umbra 
morții, şi legăturile lor le-a rupt. 

15. Mărturisească-se Domnului milele Lui, și minu- 
nile Lui fiilor oamenilor. 

16. Că a sfărâmat porţi de aramă, și zăvoare de 
fier a frânt. 

17. Sprijinitu-i-a pe ei din calea fărădelegii lor, că 
pentru fărădelegile lor s-au împilat. 

18. Toată mâncarea o a urât sufletul lor, şi s-au 
apropiat până la porţile morţii. 

19. Și au strigat către Domnul când se necăjeau ei, 
şi din nevoile lor i-a mântuit pe dânşii. 


7 AN R 


Catisma 15 679 | 

20. Trimis-a cuvântul Său, şi i-a vindecat pe ei, şi 
i-a scos din stricăciunile lor. 

21. Mărturisească-se Domnului milele Lui, și minu- 
nile Lui fiilor oamenilor. 

22. Şi să jertfească Lui jertfă de laudă, şi să vestească 
lucrurile Lui întru bucurie. 

23. Cei ce se pogoară la mare în vase, cei ce fac 
lucrare în ape multe. 

24. Aceia au văzut lucrurile Domnului, și minunile 
Lui întru adânc. 

25. Zis-a şi a stătut duhul viforului, şi s-au înălțat 
valurile ei. 

26. Se suie până la ceruri și se pogoară până la 
adâncuri, sufletul lor întru răutăţi se topea. 

27. Tulburatu-s-au, clătinatu-s-au ca cel ce se 
îmbată, şi toată înţelepciunea lor s-a înghiţit. 

28. Şi au strigat către Domnul, când se necăjeau 
ei, şi din nevoile lor i-a scos pe dânșii. 

29. Şi a poruncit viforului şi a stătut întru liniște, 
şi au încetat valurile ei. 

30. Şi s-au veselit căci s-au alinat, și i-a povăţuit pe 
dânşii la limanul voii Lui. 

31. Mărturisească-se Domnului milele Lui, și minu- 
nile Lui fiilor oamenilor. 

32. Să-L înalțe pe Dânsul întru adunarea norodului, 
și în scaunul bătrânilor să-L laude pe El. 

33. Pus-a râurile întru pustie, şi curgerile apelor 


Pravila monahală 


întru sete. 

34. Pământul cel roditor întru sărătură, de răutatea 
celor ce locuiesc pe dânsul. 

35. Pus-a pustiul întru iezere de ape, și pământul cel 
fără de apă, întru curgeri de ape. 

36. Şi a sălășluit acolo pe cei flămânzi, și au așezat 
cetăţi de locuit. 

37. Şi au semănat ţarine, şi au sădit vii, şi au făcut 
rod de sămânță. 

38. Şi i-a blagoslovit pe ei, şi s-au înmulţit foarte, 
şi dobitoacele lor nu le-a împuţinat. 

39. Şi s-au împuţinat, şi s-au dosădit de necazul 
relelor şi de durere. 

40. Vărsatu-s-a urgisire peste boierii lor, și i-a făcut 
pe ei să rătăcească întru neumblată, și nu în cale. 

41. Şi a ajutat săracului din sărăcie, și i-a pus pe 
ei ca pe nişte oi de moştenire. 

42. Vedea-vor drepţii şi se vor veseli și toată fără- 
delegea își va astupa gura sa. 

43. Cine este înţelept, și va păzi acestea, și va pricepe 
milele Domnului? 


Slavă... 


Cântarea psalmului lui Da vid 107 
ata este inima mea, Dumnezeule, gata 
este inima mea, cânta-voi şi voi lăuda 


Catisma 15 681 


2. Deşteaptă-te slava mea, deșteaptă-te psaltire și 
alăută; deștepta-mă-voi dimineaţa. 

3. Mărturisi-mă-voi ie întru noroade, Doamne, 
cânta-voi Ție întru neamuri; 

4. Că mare este deasupra cerurilor mila Ta, și până 
la nori adevărul Tău. 

5. Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot 
pământul slava Ta. 

6. Pentru ca să se izbăvească cei iubiţi ai Tăi, 
mântuieşte-mă cu dreapta Ta şi mă auzi. 

7. Dumnezeu a grăit întru sfântul Său: înălța-Mă- 
voi şi voi împărţi Sichima, și valea lăcașurilor voi 
măsura. 

8. Al Meu este Galaad, şi al Meu este Manase, 
şi Efraim sprijinirea capului Meu, luda împăratul 
Meu. 

9. Moab căldarea nădejdii Mele, spre Idumeea 
voi pune încălțămintea Mea, Mie cei de alt neam 
mi s-au supus. 

10. Cine mă va duce la cetatea îngrădirii? Sau cine 
mă va povăţui până la Idumeea? 

11. Au nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat 
pe noi? Și au nu vei ieși, Dumnezeule, întru puterile 
noastre? 

12. Dă-ne nouă ajutor din necaz, şi deşartă este 
mântuirea omului. 

13. Întru Dumnezeu vom face putere, și El va urgisi 


Pravila monahală 
pe vrăjmașii noștri. 


Í niru sfârşi Psalmul lui Da vid 105 

> umnezeule, lauda mea să nu o taci, că gura 

€ la păcătosului și gura vicleanului asupra mea 

= s-au deschis, 

2. Grăit-au împotriva mea cu limbă vicleană, și cu 
cuvinte de urâciune m-au înconjurat, și s-au luptat 
cu mine în zadar. 

3. În loc ca să mă iubească, mă cleveteau, iar eu 
mă rugam. 

4. Şi au pus împotriva mea rele în loc de bune, și 
urâciune în locul iubirii mele. y 

5. Pune peste dânsul pe cel păcătos, şi diavolul să (' 
stea de-a dreapta lui. 

6. Când se va judeca el, să iasă osândit, şi rugă- 
ciunea lui să se facă întru păcat. 

7. Fie zilele lui puţine, și episcopia lui să o ia altul. 

8. Să-i fie feciorii lui săraci, şi muierea lui văduvă. 

9. Mişcându-se să se mute fiii lui şi să ceară, să se 
scoată din curţile casei lor. 

10. Să scurme datornicul toate câte sunt ale lui, şi 
să jefuiască străinii ostenelile lui. 

11. Să nu-i fie lui sprijinitor, nici să-i fie milostivitor 
spre săracii lui. 

12. Să fie feciorii lui întru pierzare, într-un neam 
să se stingă numele lui. 

13. Pomenească-se fărădelegea părinţilor lui înain- 


Catisma 15 683 | 


tea Domnului, și păcatul maicii lui să nu se șteargă. 

14. Să fie înaintea Domnului pururea, și să piară 
de pe pământ pomenirea lor. 

15. Pentru că nu și-au adus aminte a face milă, 
și au gonit pe omul cel sărac și mișel și umilit la 
inimă, ca să-l omoare. 

16. Şi a iubit blestemul, și-i va veni lui; și nu a voit 
blagoslovenia, şi se va depărta de la dânsul. 

17. Și s-a îmbrăcat cu blestemul ca şi cu o haină, 
şi a intrat ca apa în matele lui, şi ca untdelemnul 
în oasele lui. 

18. Să-i fie lui ca o haină cu care se îmbracă, şi ca 
un brâu cu care pururea se încinge. 

19. Acesta este lucrul celor ce mă clevetesc pe mine 
la Domnul, și al celor ce grăiesc rele asupra sufle- 
tului meu. 

20. Şi Tu, Doamne, Doamne, fă cu mine pentru 
numele Tău, că bună este mila Ta. 

21. Izbăveşte-mă, că sărac şi mişel sunt eu, şi inima 
mea s-a tulburat înlăuntrul meu. 

22. Ca umbra când se abate ea, m-am luat în laturi, 
scuturatu-m-am ca lăcustele. 

23. Genunchii mei au slăbit de post, și carnea mea 
s-a schimbat pentru lipsa untuluidelemn. 

24. Şi eu m-am făcut ocară lor, văzutu-m-au, 
clătinat-au cu capetele lor. 

25. Ajută-mi mie, Doamne, Dumnezeul meu, și mă 


Pravila monahală 
mântuiește după mila Ta. 

26. Şi să cunoască că mâna Ta este aceasta, şi Tu, 
Doamne, o ai făcut pe dânsa. 

27. Blestema-vor ei, şi Tu vei blagoslovi; cei ce 
se scoală asupra mea, să se rușineze; iar sluga Ta 
se va veseli. 

28. Îmbrace-se cei ce mă clevetesc pe mine în ocară, 
şi să se învelească ca şi cu un veșmânt cu ruşinea lor. 

29. Mărturisi-mă-voi Domnului foarte cu gura mea, 
şi în mijlocul multora îl voi lăuda pe EI, 

30. Că a stătut de-a dreapta săracului, ca să 
mântuiască de cei ce gonesc sufletul meu. 


Slavă... 


DUPĂ A CINCISPREZECEA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas d f. 
Cât este de mult noianul greșelilor mele, Mântu- 
itorule, și rău mă afund întru păcatele mele. Dă-mi 


mâna ca lui Petru, Dumnezeule, și mă mântuiește. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 


Că pentru gânduri și fapte rele m-am osândit, Mân- 
tuitorule, dăruiește-mi gând de întoarcere, Dumne- 
zeule, ca să strig: mântuiește-mă, Făcătorule de bine, 
Bunule, și mă miluieşte. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 
De Dumnezeu fericită Fecioară şi întru tot nevino- 


A 
ZI VII ZI VII A E 


să 
A 
y 
Q 
h 
1 
h 
U 


Catisma 15 685 


vată, curățeşte-mă pe mine, ticălosul, care sunt 
întinat și pângărit de cele fără de cale ale mele 
fapte şi de gânduri spurcate, preacurată şi prea 
cinstită şi întru tot sfântă Maică şi Fecioară. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
K D tăpâne, Doamne lisuse Hristoase, Tu eşti 
% 3) ajutorul meu; în mâinile Tale sunt eu, aju- 
Ată-mi mie; nu mă lăsa să greşesc Ție, căci 
sunt rătăcit; nu mă lăsa să umblu după voia trupului 
meu; nu mă trece cu vederea, Doamne, că bolnav 
sunt. Tu cunoşti ce-mi este mie de folos, nu mă lăsa 
să pier pentru păcatele mele; nu mă părăsi, 
Doamne, nici Te depărta de la mine, că spre Tine 
am năzuit. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu ești 
Dumnezeul meu. Vindecă sufletul meu, că am greșit 
Ţie; mântuiește-mă pentru mila Ta, că înaintea Ta 
sunt toţi cei ce mă necăjesc pe mine, și nu-mi este mie 
altă scăpare fără numai Tu, Doamne. Să se rușineze 
dar toți cei ce se scoală asupra mea, cei ce caută 
sufletul meu ca să-l piardă pe el; că numai Tu singur 
ești puternic, Doamne, întru toate, şi a Ta este slava 
în vecii vecilor. Amin. 


Z 


VA TISA 16 


A 
y 
(| Psalmul lui David 109 $ 
| ) 
F A is-a Domnul Domnului meu: şezi de-a % 
l R (> dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjma- y 
24! şii Tăi aşternut picioarelor Tale. 


o 


2. Toiagul puterii va trimite Ție Domnul din Sion, ^ 
și vei birui în mijlocul vrăjmașilor Tăi. 
3. Cu Tine este începătura în ziua puterii Tale, întru / 
| strălucirile sfinților Tăi; din pântece mai înainte de |, 
£ luceafăr Te-am născut. N 
U 


+ 
sa 


= fo 


EDANA 0, I AK XE 0, 0, 20, 20, 20, 2 0, > 0, > > > Li) 
Ñ Y N 


Catisma 16 687 | 


4. Juratu-S-a Domnul, şi nu-i va părea rău: Tu eşti 
preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec. 

5. Domnul este de-a dreapta Ta, sfărâmat-a în 
ziua mâniei Sale împărați. 

6. Judeca-va întru neamuri, plini-va căderile, 
zdrobi-va capete pe pământ ale multora. 

7. Din pârâu în cale va bea, pentru aceasta va 
înălța capul. 


Aliluia. Psalmul 110 
My ărturisi-mă-voi ie, Doamne, cu toată 
TA pia mea, în sfatul celor drepţi şi întru 
za ? adunare. 

2. Mari sunt lucrurile Domnului, dovedite întru 
toate voile Lui. 

3. Mărturisire şi mare cuviinţă este lucrul Lui, şi 
dreptatea Lui rămâne în veacul veacului. 

4. Pomenire a făcut minunilor Sale, Domnul, milos- 
tivul şi înduratul. 

5. Hrană a dat celor ce se tem de Dânsul, aduce- 
Şi-va aminte în veac de așezământul de lege al Său. 

6. Tăria lucrurilor Sale o a vestit norodului Său, ca 
să le dea lor moștenirea neamurilor. 

7. Lucrurile mâinilor Lui: adevărul şi judecata. 

8. Credincioase sunt toate poruncile Lui, întărite în 
veacul veacului, făcute întru adevăr și întru îndrep- 
tare. 

9. Izbăvire a trimis norodului Său; poruncit-a în 


') 688 Pravila monahală 


veac așezământul de lege al Său, sfânt și înfricoșat 
este numele Lui. 

10. Începătura înțelepciunii este frica Domnului, și 
înţelegere bună este tuturor celor ce o fac pe dânsa; 
lauda Lui rămâne în veacul veacului. 


Psalmul lui David 41i. 
Î nfelegerea lui A \gheu sia lui Zaharia. 
= Jj ericit bărbatul care se teme de Domnul; 
& întru poruncile Lui va voi foarte. 
2. Puternică pe pământ va fi seminția lui, 
neamul drepţilor se va blagoslovi. 
3. Slavă şi bogăţie în casa lui; şi dreptatea lui 
rămâne în veacul veacului. 
4. Răsărit-a întru întuneric lumină drepţilor, Cel 
milostiv, îndurat și drept. 
5. Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută; 
tocmi-şi-va cuvintele sale la judecată, 
6. Că în veac nu se va clătina; întru pomenire 
veșnică va fi dreptul. 
7. De auzul rău nu se va teme, gata este inima lui 
a nădăjdui întru Domnul. 
8. Întăritu-s-a inima lui, nu se va teme, până ce va 
privi asupra vrăjmașilor săi. 
9. Risipit-a, dat-a săracilor, dreptatea lui rămâne în 
veacul veacului, cornul lui se va înălța întru slavă. 
10. Păcătosul va vedea și se va mânia, cu dinţii săi 
va scrâșni şi se va topi, pofta păcătosului va pieri. 


Catisma 16 689 | 


Slavă... 


Aliluia. Pentru norodul cel nou. 
Psalmul 112 


= al tineri, pe Domnul, lăudaţi numele 
E N Atari 


2. Fie numele Domnului binecuvântat, de 
acum și până în veac. 

3. De la răsăriturile soarelui până la apusuri, lăudat 
este numele Domnului. 

4. Înalt este peste toate neamurile Domnul, peste 
ceruri este slava Lui. 

5. Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru? Cel ce 
locuieşte întru cele înalte, 

6. Şi spre cele smerite priveşte, în cer și pe pământ; 
Cel ce scoală de la pământ pe cel sărac, şi din gunoi 
ridică pe cel mișel, 

7. Ca să-l așeze pe el cu boierii, cu boierii norodului 
Său; 

8. Cel ce face a locui cea stearpă în casă, maica ce 
se veseleşte de feciori. 


Aliluia. Psalmul 113 


Q o ieşirea lui Israil din Egipt, a casei lui 
lacov din norod barbar. 


2. Făcutu-s-a ludeea sfințirea Lui, Israil 
stăpânirea Lui. 

3. Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors 
înapoi. 


Pravila monahală 


4. Munţii au săltat ca berbecii, şi dealurile ca 
mieii oilor. 

5. Ce-ţi este ţie, mare, că ai fugit? Și tu, Iordane, 
că te-ai întors înapoi? 

6. Munţi, că aţi săltat ca berbecii, şi dealuri, ca mieii 
oilor? 

7. De faţa Domnului s-a clătinat pământul, de faţa 
Dumnezeului lui Iacov, 

8. A Celui ce a întors piatra în iezere de apă, și pe 
cea vârtoasă în izvoare de ape. 

9. Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău 
dă slavă, pentru mila Ta şi adevărul Tău, N 

10. Ca nu cândva să zică neamurile: unde este < 
Dumnezeul lor? y 

11. lar Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ; 
toate câte a vrut a făcut. 

12. Idolii păgânilor: argint şi aur, lucruri de 
mâini omeneşti. 

13. Gură au și nu vor grăi, ochi au şi nu vor vedea. 

14. Urechi au şi nu vor auzi, nări au şi nu vor mirosi. 

15. Mâini au și nu vor pipăi, picioare au și nu vor 
umbla, nu vor glăsui cu gâtlejul lor. 

16. Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe ei, şi toţi cei 
ce se nădăjduiesc spre dânșii. 

17. Casa lui Israil a nădăjduit spre Domnul, 
ajutorul și scutitorul lor este. 
18. Casa lui Aaron a nădăjduit spre Domnul, aju- 


o 


Catisma 16 691 


torul şi scutitorul lor este. 

19. Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit spre 
Domnul, ajutorul şi scutitorul lor este. 

20. Domnul pomenindu-ne pe noi, ne-a blagoslovit, 
blagoslovit-a casa lui Israil, blagoslovit-a casa lui 
Aaron. 
| 21. Blagoslovit-a pe cei ce se tem de Domnul, pe cei 
i) mici cu cei mari. 

22. Să adauge Domnul spre voi, spre voi și spre 
fiii voştri. 

23. Blagosloviţi sunteţi voi Domnului, Celui ce a | 
f făcut cerul şi pământul. N 
> 24. Cerul cerului, Domnului, iar pământul l-a dat < 
Ç% fiilor oamenilor. y 

25. Nu cei morți Te vor lăuda, Doamne, nici toți cei 
ce se pogoară în iad. 

26. Ci noi, cei vii, bine vom cuvânta pe Domnul de 
acum şi până în veac. 


Aliluia. Psalmul 1 14 


© emita că va auzi Domnul glasul rugă- 
ciunii mele, 


2. Că a plecat urechea Sa mie, şi în zilele 
mele Îl voi chema. 
3. Cuprinsu-m-au durerile morţii, primejdiile iadu- 
lui m-au aflat, necaz şi durere am aflat. 
4. Şi numele Domnului am chemat. O, Doamne, 
izbăveşte sufletul meu. 


Pravila monahală 


5. Milostiv este Domnul și drept, şi Dumnezeul 
nostru miluieşte. 

6. Cel ce păzeşte pe prunci, Domnul; smeritu-m-am 
şi m-a mântuit. 

7. Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, că 
Domnul bine a făcut ţie. 

8. Că a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din 
lacrimi şi picioarele mele din alunecare. 

9. Bine voi plăcea înaintea Domnului, în latura 
celor vii. 


Aliluia. Psalmul 115 

rezut-am, pentru aceea am grăit, și eu 
S m-am smerit foarte. 

= 2. Şi am zis întru spaima mea: tot omul 
este mincinos. 

3. Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte 
mi-a dat mie? 

4. Paharul mântuirii voi lua, şi numele Domnului 
voi chema. 

5. Rugăciunile mele Domnului voi da, înaintea a tot 
norodului Lui. 

6. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio- 
şilor Lui. 

7. O, Doamne, eu sluga Ta, eu sluga Ta și fiul 
slujnicei Tale, rupt-ai legăturile mele. 

8. ie voi jertfi jertfă de laudă, şi întru numele 
Domnului voi chema. 


EA 


Catisma 16 693 


9. Rugăciunile mele Domnului voi da, înaintea a tot 
norodului Lui, 

10. În curțile casei Domnului, în mijlocul tău, 
lerusalime. 


Aliluia. Psalmul 116 
ăudaţi pe Domnul toate neamurile, lău- 
E 4, daţi-L pe El toate noroadele. 
2. Că s-a întărit mila Lui peste noi, și 
adevărul Domnului rămâne în veac. 


Aliluia. Psalmul 117 
"fig ărturisiti- vă Domnului că este bun, că în 
pi de este mila Lui. 
iza Ph 2. Zică dar casa lui Israil că este bun, că 
în veac este mila Lui. 
3. Zică casa lui Aaron că este bun, că în veac este 
mila Lui. 
4. Zică toţi cei ce se tem de Domnul că este bun, că 
în veac este mila Lui. 
5. Din necaz am chemat pe Domnul, și m-a auzit 
întru desfătare. 
6. Domnul este mie ajutor, și nu mă voi teme, ce-mi 
va face mie omul. 
7. Domnul este mie ajutor, şi eu voi privi asupra 
vrăjmașilor mei. 
8. Bine este a nădăjdui spre Domnul, decât a 
nădăjdui spre om. 


Pravila monahală 


9. Bine este a nădăjdui spre Domnul, decât a nădăj- 
dui spre boieri. 

10. Toate neamurile m-au înconjurat, şi întru 
numele Domnului i-am înfrânt pe ei. 

11. Înconjurând m-au înconjurat, şi întru numele 
Domnului i-am înfrânt pe ei. 

12. Înconjuratu-m-au ca albinele fagurul, şi s-au 
aprins ca focul în spini, și întru numele Domnului 
i-am biruit pe ei. 

13. Împins fiind, m-am povârnit să cad, și Domnul 
m-a sprijinit. 

14. Tăria mea şi lauda mea este Domnul, și S-a 
făcut mie spre mântuire. 

15. Glas de bucurie şi de mântuire în corturile 
drepţilor. 

16. Dreapta Domnului a făcut putere, dreapta Dom- 
nului m-a înălţat, dreapta Domnului a făcut putere. 

17. Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile 
Domnului. 

18. Certând, m-a certat Domnul, și morţii nu m-a 
dat. 

19. Deschideţi mie porţile dreptăţii, şi intrând 
într- însele, mă voi mărturisi Domnului. 

20. Aceasta este poarta Domnului, drepţii vor 
intra într-însa. 

21. Mărturisi-mă-voi Ție, că m-ai auzit şi Te-ai 
făcut mie spre mântuire. 


F7 AN oT 


Catisma 16 695 | 


22. Piatra, care nu o au socotit-o ziditorii, aceasta 
s-a făcut în capul unghiului. 

23. De la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minu- 
nată întru ochii noştri. 

24. Aceasta este ziua care o a făcut Domnul, să ne 
bucurăm şi să ne veselim într-însa. O, Doamne, 
mântuieşte! O, Doamne, sporeşte! 

25. Bine este cuvântat cel ce vine întru numele 
Domnului. Blagoslovit-am pe voi din casa Domnului. 

26. Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. 

27. Tocmiţi sărbătoare întru cele frumoase, până la 
coarnele altarului. 

28. Dumnezeul meu eşti Tu şi mă voi mărturisi Ție; 
Dumnezeul meu ești Tu și Te voi înălța. Mărtu- 
risi-mă-voi Ție că m-ai auzit și Te-ai făcut mie 
spre mântuire. 

29. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac 
este mila Lui. 


Slavă... , 
DUPA A SAISPREZECEA CATISMA 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Iropar ele (glas 1 fi 

Altă lume te așteaptă, suflete, și Judecătorul care va 
să vădească cele ascunse şi rele ale tale. Deci nu 
rămâne întru acestea de aici, ci apucă mai înainte de 
strigă către Judecătorul: Dumnezeule, milostiv fii mie 


Pravila monahală 


și mă mântuieşte. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Pentru că sunt înconjurat de multe păcate, Mân- 
tuitorule, şi de răni fără de număr ale greșelilor, 
rogu-mă ie, milostive Hristoase, doctorul bolnavi- 
lor: cercetează, tămăduiește și mă mântuieşte. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 
Suflete al meu, de ce zaci fără de grijă, lenevin- 
du-te? De ce nu porţi grijă de răutăţile ce ai făcut 
întru această viață? Nevoieşte-te de te îndreptează 
mai înainte până nu-ţi închide ușa Domnul. Aleargă 
la Născătoarea de Dumnezeu, cazi înaintea ei şi 
strigă: Nădejdea deznădăjduiţilor, mântuiește-mă 
pe mine, care mult ţi-am greșit, Preacurată Stăpână. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
N > oamne sfinte, Care întru cele de sus 
€ la locuieșşti, și spre cele smerite priveşti, și cu 
= ochiul Tău cel atoatevăzător cauţi spre 
toată zidirea, Ție am plecat grumazul sufletului și al 
trupului şi Ție ne rugăm, Sfinte al sfinţilor: tinde 
mâna Ta cea nevăzută dintru sfânt lăcașul Tău, și 
ne blagosloveşte pe noi pe toţi, şi ne iartă nouă 
toată greşeala cea cu voie şi cea fără de voie, cu 
cuvântul sau cu lucrul. Dăruieşte-ne nouă, Doam- 
ne, umilință; dăruieşte-ne lacrimi duhovniceşti din 
suflet, spre spălarea păcatelor noastre celor multe; 
dăruiește mare mila Ta peste toată lumea Ta și peste 


COX CEEX CE CCI 


A 


EXCESE 


Catisma 16 697 |! 
noi, nevrednicii robii Tăi, că binecuvântat și prea | 
proslăvit este numele Tău: al Tatălui și al Fiului și al $ 
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. 
Amin. 3 


Ni 4 (O) 
dd! 5 = 


i VA TIŞILA 17 


A i 
Aliluia. Psalmul 118 S 
y y 
í =J ericiți cei fără prihană în cale, care umblă % 
E în legea Domnului. 4 
i 2. Fericiţi cei ce cearcă mărturiile Lui, cu \ 
î. toată inima Îl vor căuta pe Dânsul, | 
3. Că cei ce lucrează fărădelegea, în căile Lui nu au < 
! umblat. y 


n, 


4. Tu ai poruncit poruncile Tale, ca să le păzească |, 
foarte. N 


am 


NIN INI NANA ASAN ANANIA NA SAS =] 


Catisma 17 699 |! 


5. O, de s-ar îndrepta căile mele, să păzească 
îndreptările Tale! 

6. Atunci nu mă voi ruşina, când voi căuta spre toate 
poruncile Tale. 

7. Mărturisi-mă-voi Ţie întru îndreptarea inimii, ca 
să mă învăţ judecăţile dreptăţii Tale. 

8. Îndreptările Tale voi păzi, nu mă părăsi până 
în sfârşit. 

9. Întru ce-şi va îndrepta tânărul calea sa? Când va 
păzi cuvintele Tale. 

10. Cu toată inima mea Te-am căutat pe Tine, să 
nu mă lepezi de la poruncile Tale. 

11. Întru inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca 
să nu greşesc ie. 

12. Bine eşti cuvântat, Doamne, învaţă-mă îndrep- 
tările Tale. 

13. Cu buzele mele am vestit toate judecăţile gurii 
Tale. 

14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat, ca întru 
toată bogăţia. 

15. Întru poruncile Tale mă voi deprinde şi voi 
cunoaşte căile Tale. 

16. Întru îndreptările Tale voi cugeta, nu voi uita 
cuvintele Tale. 

17. Răsplătește robului Tău, viază-mă şi voi păzi 
cuvintele Tale. 
18. Descoperă ochii mei şi voi cunoaște minunile din 


Pravila monahală 


legea Ta. 

19. Nemernic sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de 
la mine poruncile Tale. 

20. lubit-a sufletul meu ca să dorească de judecăţile 
Tale în toată vremea. 

21. Certat-ai pe cei mândri; blestemaţi cei ce se abat 
de la poruncile Tale. 

22. la de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile 
Tale am căutat. 

23. Pentru că au șezut boierii, și asupra mea 
cleveteau, iar robul Tău se învăţa întru îndrep- 
tările Tale. 

24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, și sfa- 
turile mele sunt îndreptările Tale. 

25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu, viază-mă 
după cuvântul Tău. 

26. Căile mele le-am mărturisit şi m-ai auzit, 
învață-mă îndreptările Tale. 

27. Calea îndreptărilor Tale fă să o înţeleg, și mă 
voi deprinde întru minunile Tale. 

28. Dormitat-a sufletul meu de trândăvie, întăreș- 
te-mă întru cuvintele Tale. 

29. Calea nedreptăţii depărtează-o de la mine, și cu 
legea Ta mă miluieşte. 

30. Calea adevărului am ales, și judecăţile Tale 
n-am uitat. 

31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, nu 


Catisma 17 701 


mă ruşina. 

32. Pe calea poruncilor Tale am alergat, când ai 
desfătat inima mea. 

33. Lege pune-mi mie, Doamne, în calea îndreptă- 
rilor Tale, şi o voi căuta pe dânsa totdeauna. 

34. Înţelepţeşte-mă și voi căuta legea Ta și o voi 
păzi pe ea cu toată inima mea. 

35. Povăţuieşte-mă în cărarea poruncilor Tale, că 
aceea am voit. 

36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale, şi nu la 
lăcomie. 

37. Întoarce ochii mei să nu vadă deșertăciune, în 
calea Ta mă viază. 

38. Pune robului Tău cuvântul Tău, întru frica Ta. 

39. Şterge ocara mea, de care îmi pare rău, că jude- 
căţile Tale sunt bune. 

40. lată am dorit de poruncile Tale, întru dreptatea 
Ta mă viază. 

41. Şi să vină peste mine mila Ta, Doamne, mân- 
tuirea Ta după cuvântul Tău. 

42. Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că 
am nădăjduit întru cuvintele Tale. 

43. Și să nu iei din gura mea cuvântul adevărului 
până în sfârșit, că întru judecăţile Tale am nădăjduit. 

44. Și voi păzi legea Ta pururea, în veac și în veacul 
veacului. 

45. Și am umblat întru lărgime, că poruncile Tale 


Pravila monahală 


am căutat. 

46. Şi am grăit întru mărturiile Tale înaintea 
împăraţilor, şi nu m-am rușinat. 

47. Şi am cugetat la poruncile Tale, pe care le-am 
iubit foarte. 

48. Şi am ridicat mâinile mele spre poruncile 
Tale, pe care le-am iubit, și m-am deprins întru 
îndreptările Tale. 

49. Pomeneşte cuvintele Tale robului Tău, de care 
mi-ai dat nădejde. 

50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că 
cuvântul Tău m-a viat. 

51. Cei mândri au făcut călcare de lege foarte, iar 
eu de la legea Ta nu m-am abătut. 

52. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din 
veac, Doamne, și m-am mângâiat. 

53. Mâhnire m-a cuprins despre cei păcătoşi, care 
părăsesc legea Ta. 

54. Lăudate erau de mine îndreptările Tale, în locul 
nemerniciei mele. 

55. Adusu-mi-am aminte noaptea de numele Tău, 
Doamne, și am păzit legea Ta. 

56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am 
căutat. 

57. Partea mea ești, Doamne, zis-am să păzesc 
legea Ta. 

58. Rugatu-m-am feţei Tale cu toată inima mea, 


miluiește-mă după cuvântul Tău. 

59. Cugetat-am la căile Tale, și am întors picioarele 
mele la mărturiile Tale. 

60.  Gătitu-m-am și nu m-am tulburat a păzi 
poruncile Tale. 

61. Funiile păcătoşilor s-au înfășurat împrejurul 
meu, și legea Ta n-am uitat. 

62. În miezul nopţii m-am sculat să mă mărturisesc 
Ție, spre judecăţile dreptăţii Tale. 

63. Părtaş sunt eu tuturor celor ce se tem de Tine, şi 
celor ce păzesc poruncile Tale. 

64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul, 
îndreptările Tale mă învaţă. 

65. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după 
cuvântul Tău. 

66. Bunătate şi învățătură şi cunoştinţă mă învaţă, 
că poruncile Tale am crezut. 

67. Mai înainte de ce m-am smerit eu am greșit, 
pentru aceasta cuvântul Tău am păzit. 

68. Bun eşti Tu, Doamne, şi întru bunătatea Ta mă 
învaţă îndreptările Tale. 

69. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea mân- 
drilor, iar eu cu toată inima voi cerca poruncile Tale. 

70. Închegatu-s-a ca laptele inima lor, iar eu la 
legea Ta am cugetat. 

71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să mă învăţ 
îndreptările Tale. 


Catisma 17 703 í 


f 
= 
2 


Pravila monahală 


72. Bună este mie legea gurii Tale, mai vârtos decât 
mii de aur și de argint. 


Slavă... 


73. Mâinile Tale m-au făcut si m-au zidit, înţelep- 
ţeşte-mă și mă voi învăţa poruncile Tale. 

74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor 
veseli, că întru cuvintele Tale am nădăjduit. 

75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecă- 
tile Tale, şi întru adevăr m-ai smerit. 

76. Facă-se dar mila Ta ca să mă mângâie, după 
cuvântul Tău robului Tău. 

77. Să-mi vie mie îndurările Tale şi voi fi viu, că 
legea Ta cugetarea mea este. 

78. Să se rușineze cei mândri, căci cu nedreptate 
au făcut fărădelege asupra mea; iar eu mă voi 
învăţa întru poruncile Tale. 

79. Să mă întoarcă pe mine cei ce se tem de Tine, 
şi cei ce cunosc mărturiile Tale. 

80. Fie inima mea fără prihană întru îndreptările 
Tale, ca să nu mă rușşinez. 

81. Stinge-se spre mântuirea Ta sufletul meu, întru 
cuvintele Tale am nădăjduit. 

82. Sfârşitu-s-au ochii mei întru cuvântul Tău, 
zicând: când mă vei mângâia? 

83. Că m-am făcut ca un foale în brumă, 
îndreptările Tale nu le-am uitat. 


Catisma 17 705 ( 


84. Câte sunt zilele robului Tău, când vei face mie 
judecată de către cei ce mă prigonesc? 

85. Spusu-mi-au mie călcătorii de lege bârfele, ci 
nu sunt ca legea Ta, Doamne. 

86. Toate poruncile Tale sunt adevărul; fără drep- 
tate m-au gonit, ajută-mi. 

87. Puțin de nu m-au sfârșit pe mine pe pământ, iar 
eu n-am părăsit poruncile Tale. 

88. După mila Ta viază-mă, şi voi păzi mărturiile 
gurii Tale. 

89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer. 

90. În neam și în neam adevărul Tău, întemeiat-ai 
pământul și rămâne. 

91. Cu rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt 
slujitoare Ție. 

92. Că de nu ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci 
aş fi pierit întru smerenia mea. 

93. În veac nu voi uita îndreptările Tale, că 
într- însele m-ai viat. 

94. Al Tău sunt eu, mântuiește-mă, că îndreptările 
Tale am căutat. 

95. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii să mă piardă, 
mărturiile Tale am cunoscut. 

96. A tot sfârşitul am văzut sfârșit, desfătată este 
porunca Ta foarte. 

97. Cât am iubit legea Ta, Doamne, toată ziua 
gândirea mea este. 


Pravila monahală 
98. Mai mult decât pe vrăjmașii mei m-ai înțelepţit 
cu porunca Ta, că în veac a mea este. 

99. Mai mult decât toţi cei ce mă învaţă am înţeles, 
că la mărturiile Tale gândirea mea este. 

100. Mai mult decât cei bătrâni am priceput, că 
poruncile Tale am căutat. 

101. Dinspre toată calea rea am oprit picioarele 
mele, ca să păzesc cuvintele Tale. 

102. De la judecăţile Tale nu m-am abătut, că Tu 
ai pus lege mie. 

103. Cât sunt de dulci gâtlejului meu cuvintele Tale, 
mai mult decât mierea în gura mea. 

104. Din poruncile Tale am cunoscut, pentru 
aceasta am urât toată calea nedreptăţii. 

105. Făclie picioarelor mele este legea Ta, şi lumină 
cărărilor mele. 

106. Juratu-m-am şi am pus ca să păzesc judecăţile 
dreptăţii Tale. 

107. Smeritu-m-am până în sfârșit, Doamne, via- 
ză-mă după cuvântul Tău. 

108. Cele de bună voie ale gurii mele bine le voiește, 
Doamne, și judecăţile Tale mă învaţă. 

109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea, și 
legea Ta n-am uitat. 

110. Pus-au păcătoşii cursă mie, și de la poruncile 
Tale n-am rătăcit. 

111. Moştenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie 


inimii mele sunt. 

112. Plecat-am inima mea ca să facă îndreptările 
Tale în veac, pentru răsplătire. 

113. Pe călcătorii de lege i-am urât, şi legea Ta 
am iubit. 

114. Ajutorul meu și sprijinitorul meu ești Tu, întru 
cuvintele Tale am nădăjduit. 

115. Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi, și voi 
cerca poruncile Dumnezeului meu. 

116. Apără-mă după cuvântul Tău și mă viază, și 
nu mă rușina pe mine de la așteptarea mea. 

117. Ajută-mi şi mă voi mântui, şi voi cugeta întru 
îndreptările Tale pururea. 

118. Defăimat-ai pe toţi cei ce se depărtează de la 
îndreptările Tale, că nedrept este gândul lor. 

119. Călcători de lege am socotit pe toți păcătoşii 
pământului, pentru aceasta am iubit mărturiile Tale. 

120. Pătrunde cu frica Ta cărnurile mele, că de jude- 
căţile Tale m-am temut. 

121. Făcut-am judecată și dreptate, nu mă da pe 
mine celor ce-mi fac strâmbătate. 

122. Primeşte pe robul Tău întru bunătate, ca să 
nu mă clevetească cei mândri. 

123. Ochii mei s-au stins spre mântuirea Ta, și 
spre cuvântul dreptăţii Tale. 

124. Fă cu robul Tău după mila Ta, şi întru 
îndreptările Tale mă învaţă. 


Catisma 17 707 í 


f 
= = 
2 


=> 


Pravila monahală 


125. Robul Tău sunt eu, înţelepţeşte-mă, şi voi 
cunoaşte mărturiile Tale. 

126. Vremea este a face Domnului, stricat-au legea 
Ta. 

127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai 
mult decât aurul și topazul. 

128. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am 
îndreptat, toată calea nedreaptă am urât. 

129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta 
le-a cercat pe ele sufletul meu. 

130. Arătarea cuvintelor Tale luminează și înţe- 
lepţeşte pruncii. 

131. Gura mea am deschis şi am tras duh, că de 
poruncile Tale am dorit. 


Slavă... 


132. Caută spre mine și mă miluiește, după judecata 
celor ce iubesc numele Tău. 

133. Paşii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, și 
să nu mă stăpânească toată fărădelegea. 

134. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor, şi voi 
păzi poruncile Tale. 

135. Faţa Ta arată-o peste robul Tău, și mă învaţă 
îndreptările Tale. 

136. Izvoare de ape au izvorât ochii mei, pentru că 
n-am păzit legea Ta. 

137. Drept ești, Doamne, şi drepte sunt judecăţile 


Tale. 

138. Poruncit-ai dreptate a fi mărturiile Tale, și 
adevărul foarte. 

139. Topitu-m-a râvnirea Ta, că au uitat cuvintele 
Tale vrăjmașii mei. 

140. Cu foc lămurit este cuvântul Tău foarte, şi robul 
Tău l-a iubit pe el. 

141. Mai tânăr sunt eu și defăimat, îndreptările 
Tale nu le-am uitat. 

142. Dreptatea Ta este dreptate în veac, și legea Ta 
adevărul. 

143. Necazuri și nevoi m-au aflat, poruncile Tale 
sunt gândirea mea. 

144. Dreptate sunt mărturiile Tale în veac, înțelep- 
ţeşte-mă și voi fi viu. 

145. Strigat-am cu toată inima mea, auzi-mă, 
Doamne, îndreptările Tale voi căuta. 

146. Strigat-am către Tine, mântuiește-mă şi voi 
păzi mărturiile Tale. 

147. Apucat-am înainte fără de vreme și am strigat, 
întru cuvintele Tale am nădăjduit. 

148. Întâmpinat-au ochii mei către dimineaţă, ca să 
cuget la cuvintele Tale. 

149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta, 
după judecata Ta mă viază. 

150. Apropiatu-s-au cei ce mă goneau fără de lege, 
şi de la legea Ta s-au depărtat. 


Catisma 17 709 | 


f 
o 
2 


ob ZI == == IIS e o o, 
sa E . x A Z S SA 


Pravila monahală 


151. Aproape eşti Tu, Doamne, şi toate căile Tale 
sunt adevărul. 

152. Din început am cunoscut dintru mărturiile Tale, 
că în veac le-ai întemeiat pe ele. 

153. Vezi smerenia mea și mă scoate, că legea Ta 
n-am uitat. 

154. Judecă judecata mea, și mă izbăveşte, pentru 
cuvântul Tău mă viază. 

155. Departe este de la păcătoşi mântuirea, că 
îndreptările Tale n-au căutat. 

156. Îndurările Tale multe sunt, Doamne, după 
judecata Ta mă viază. 

157. Mulţi sunt cei ce mă gonesc şi mă necăjesc, de 
la mărturiile Tale nu m-am abătut. 

158. Văzut-am pe cei neînţelegători şi mă topeam, 
căci cuvintele Tale nu le-au păzit. 

159. Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne, întru 
mila Ta mă viază. 

160. Începătura cuvintelor Tale este adevărul, şi în 
veac toate judecăţile dreptăţii Tale. 

161. Boierii m-au gonit în zadar, și de cuvintele Tale 
s-a înfricoşat inima mea. 

162. Bucura-mă-voi eu de cuvintele Tale, ca cel ce 
află dobânzi multe. 

163. Nedreptatea am urât și m-am scârbit, iar legea 
Ta am iubit. 

164. De şapte ori în zi Te-am lăudat, pentru jude- 


Catisma 17 711 


căţile dreptăţii Tale. 

165. Pace este multă celor ce iubesc legea Ta, și nu 
este lor sminteală. 

166. Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, și porun- 
cile Tale am iubit. 

167. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale, şi le-a 
iubit foarte. 

168. Păzit-am poruncile Tale și mărturiile Tale, că 
toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne. 

169. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, 
Doamne, după cuvântul Tău mă înţelepţește. 

170. Să intre cererea mea înaintea Ta, Doamne, 
după cuvântul Tău mă izbăveşte. 

171. Răspunde-vor buzele mele laudă, când mă vei 
învăţa îndreptările Tale. 

172. Spune-va limba mea cuvintele Tale, că toate 
poruncile Tale sunt dreptate. 

173. Fie mâna Ta să mă mântuiască, că poruncile 
Tale am voit. 

174. Dorit-am de mântuirea Ta, Doamne, și legea 
Ta cugetarea mea este. 

175. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda, şi 
judecăţile Tale vor ajuta mie. 

176. Rătăcit-am ca o oaie pierdută, caută pe robul 
Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat. 


Slavă... 


AN N f 


') 712 Pravila monahală 
DUPĂ A SAPTESPREZECEA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Iropar ele (glas 2 7 

Greşit-am ie, Mântuitorule, ca și fiul cel curvar; 
primeşte-mă, Părinte, pe mine cel ce mă pocăiesc, și 
mă miluieşte, Dumnezeule. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Strig Ție, Hristoase Mântuitorule, glasul vameșului; 
milostiv fii mie ca şi aceluia, și mă miluieşte, 
Dumnezeule. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

De Dumnezeu Născătoare, să nu mă treci cu vede- 
rea pe mine, cel ce am trebuinţă de sprijinul cel de 
la tine, că spre tine a nădăjduit sufletul meu; milu- 
ieşte-mă. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
K D tăpâne Doamne atotputernice şi făcătorule 
% bï a toate, Părintele îndurărilor și Dumnezeul 
A milei, Cel ce ai zidit pe om din pământ şi 

l-ai arătat pe el după chipul și asemănarea Ta, ca şi 
prin el să se slăvească pe pământ mare încuviinţat 
numele Tău, și fiind el căzut jos, cu călcarea 
poruncilor Tale, zidindu-l iarăşi a doua oară pe el 
mai spre bine, întru Hristosul Tău, l-ai suit în ceruri. 
Mulţumescu-Ți că ai înmulţit spre mine slava Ta, şi 
nu m-ai dat pe mine vrăjmașilor mei, care caută 
desăvârşit să mă tragă jos în prăpastia iadului, nici 


j 


Catisma 17 713 


nu m-ai lăsat să pier împreună cu fărădelegile mele. 
Deci acum, mult Milostive și lubitorule de bine 
Doamne, Care nu voiești moartea păcătosului, ci 
aștepți întoarcerea lui și-l primeşti, Cel ce ridici pe 
oamenii cei căzuţi şi tămăduieşti pe cei zdrobiţi, 
întoarce-mă şi pe mine la pocăință, şi fiind căzut 
jos, mă ridică, şi zdrobit fiind, vindecă-mă. Adu-Ţi 
aminte de îndurările Tale și de cea din veci a Ta 
necuprinsă bunătate, și uită cele nenumărate ale 
mele fărădelegi, care cu lucrul și cu cuvântul și cu 
cugetul le-am săvârșit. Dezleagă împietrirea inimii 
mele şi-mi dă mie lacrimi de umilinţă spre curăţi- 
rea spurcăciunii cugetului meu. Ascultă, Doamne, 
ia aminte, lubitorule de oameni, milostivește-Te, 
Îndurate, și de tirania patimilor care împărăţesc 
întru mine, slobozește ticălosul meu suflet. Și să nu 
mă mai biruiască păcatul, nici să mă mai silnicească 
de acum vrăjmașul drac, nici să mă mai ducă la voile 
lui, ci cu mâna Ta cea tare mă răpește de sub stăpâ- 
nirea lui și împărăţește Tu întru mine, Bunule și 
lubitorule de oameni Doamne, și cu totul să fiu al 
Tău, şi binevoieșşte să viețuiesc de acum după voia Ta; 
și prin cea negrăită bunătate a Ta, dă-mi curăţire 
a inimii, pază a gurii, îndreptare faptelor, cuget 
smerit, pace gândurilor, linişte sufleteştilor mele 
puteri, bucurie duhovnicească, dragoste curată, 
îndelungă-răbdare, bunătate, blândeţe, credinţă 


IVI CEVE 


să 
i 
y 
A 
y 
Q 
h 
1 
h 
U 


W 714 Pravila monahală 


nefățarnică şi înfrânare prea cuprinzătoare, şi mă 
umple de roadele tuturor bunătăților, cu harul 
Preasfântului Tău Duh. Și să nu mă ridici pe mine 
întru înjumătăţirea zilelor mele, nici să-mi răpești 
sufletul meu neîndreptat şi nepregătit; ci mă fă 
desăvârşit cu desăvârşirea Ta, şi așa mă scoate 
dintru această viaţă; ca trecând cu darul Tău fără 
de opreală, începătoriile și stăpâniile întunericului, 
să privesc şi eu frumuseţea cea nepovestită a nea- 
propiatei slavei Tale, împreună cu toți sfinţii Tăi, 
întru care s-a sfinţit şi s-a proslăvit întru tot cinstitul 
şi de mare cuviință numele Tău în veci. Amin. 
NENS 


Aa 
w) 


A 
a oe 
Z 


hr 
roS 


(TE 1$ 


Cântarea treptelor. Psalmul 119 


4 tre Domnul, când m-am necăjit, am stri- 
(65) gat şi m-a auzit. 

Z 2. Doamne, izbăveşte sufletul meu de 
buzele i ate și de limba vicleană. 

3. Ce se va da ţie şi ce se va adăuga ţie spre 
limba vicleană? 

4. Săgeţile Celui puternic sunt ascuţite cu cărbuni 
pustnicești. 


) 


7 
AXA A XR 


Y ¥ Y 


Pravila monahală 


5. Vai mie, că nemernicia mea s-a îndelungat, să- 
lășluitu-m-am în sălașele lui Chedar. 

6. Mult a nemernicit sufletul meu; cu cei ce urau 
pacea, eram făcător de pace; 

7. Când grăiam lor, se luptau cu mine în zadar. 


Cântarea treptelor. Psalmul 129 

i idicat-am ochii mei la munţi, de unde va 
“Bt veni ajutorul meu. 
j NAN 2. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a 
făcut cerul și pământul. 

3. Să nu dai întru clătinare piciorul tău, nici să 
dormiteze Cel ce te păzeşte. 

4. lată nu va dormita, nici va adormi Cel ce pă- 
zeşte pe Israil. 

5. Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acope- 
rământ ţie peste mâna ta cea dreaptă. 

6. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea. 

7. Domnul te va păzi pe tine de tot răul, păzi-va 
sufletul tău Domnul. 

8. Domnul va păzi intrarea ta şi ieşirea ta, de 
acum şi până în veac. 


Cântarea treptelor. Psalmul 121 


<J eselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: în 
Y y casa Domnului vom merge. 
CAWOD) 2. Stând erau picioarele noastre în curțile 


tale, lerusalime. 


Catisma 18 717 | 


3. Ierusalimul cel ce se zideşte ca o cetate, a căruia 
împărtășirea lui este dimpreună. 

4. Că acolo s-au suit seminţiile, seminţiile Dom- 
nului, mărturia lui Israil, ca să se mărturisească 
numelui Domnului. 

5. Că acolo au șezut scaunele la judecată, scaunele 
asupra casei lui David. 

6. Întrebaţi dar cele ce sunt spre pacea lerusali- 
mului, și îndestulare celor ce te iubesc pe tine. 

7. Fie pace întru puterea ta, şi îndestulare întru 
zidurile turnului tău. 

8. Pentru fraţii mei și pentru vecinii mei, am grăit de 
tine pace. 

9. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru, am 
căutat cele bune ţie. 


Cântarea treptelor. Psalmul 122 


ătre Tine am ridicat ochii mei, Cel ce 
locuieşti în cer. 
< 2. lată, precum sunt ochii slugilor la 
mâinile aula. lor, precum sunt ochii slujnicei la 
mâinile stăpânei sale, așa ochii noștri către Domnul 
Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi. 
3. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe 
noi, că prea mult ne-am umplut de hulă. 
4. Prea mult s-a umplut sufletul nostru; ocară celor 
ce sunt întru îndestulare şi hulă celor mândri. 


Pravila monahală 
Cântarea treptelor. Psalmul 125 

> e nu ar fi că Domnul era întru noi, zică 
la adică Israil. 
= 2.Denuar fi că Domnul era întru noi, când 
s-au ridicat oamenii asupra noastră, 

3. lată, de vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a iuţit 
mânia lor peste noi. 

4. lată, apa ne-ar fi înecat pe noi, pârâu a trecut 
sufletul nostru. 

5. lată, a trecut sufletul nostru apa cea fără de stare. 

6. Bine este cuvântat Domnul, Care nu ne-a dat pe 
noi spre vânarea dinţilor lor. 

7. Sufletul nostru ca o pasăre s-a izbăvit din cursa 
vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit. 

8. Ajutorul nostru este întru numele Domnului, 
Celui ce a făcut cerul și pământul. 


Slavă... 


Cântarea treptelor. Psalmul 124 
AÑ ei ce se nădăjduiesc întru Domnul, sunt ca 
(2 muntele Sionului; nu se va clătina în veac 
= cel ce locuieşte în Ierusalim. 
2. Munţii împrejurul lui și Domnul împrejurul 
norodului Său, de acum şi până în veac. 
3. Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste 
soarta drepţilor, ca să nu-și întindă drepţii întru 
fărădelegi mâinile lor. 


Catisma 18 719 


ă bine, Doamne, celor buni și celor drepţi cu 


5. lar pe cei ce se abat la îndărătnicii, duce-i-va 
Domnul cu cei ce lucrează fărădelegea, pace peste 
Israil. 


Cântarea treptelor. Psalmul 125 
4 ând a întors Domnul robia Sionului, făcu- 
tu-ne-am ca niște mângâiaţi. 
< 2. Atunci s-a umplut de bucurie gura 
noastră, și limba noastră de veselie; atunci vor grăi 
întru neamuri, mărit-a Domnul a face cu dânşii. 
3. Mărit-a Domnul a face cu noi, fost-am vese- 
lindu-ne. 
4. Întoarce, Doamne, robia noastră, ca pâraiele 
în austru. 
5. Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera. 
6. Mergând, mergeau și plângeau, aruncând semin- 
tele lor, şi venind, vor veni cu bucurie luându-și 
mănunchii lor. 


Cântarea treptelor. Psalmul 126 
N > e nu ar zidi Domnul casa, îndeşert s-ar 
la osteni cei ce o zidesc; de nu ar păzi Dom- 
= nul cetatea, îndeşert ar priveghea cel ce o 
păzeşte. 
2. Îndeşert este vouă a mâneca; sculaţi-vă după ce 
aţi șezut, cei ce mâncaţi pâinea durerii; când vă da 


Pravila monahală 


iubiţilor Săi somn. 

3. lată moștenirea Domnului, fiii plata rodului 
pântecelui. 

4. Ca nişte săgeți în mâna celui tare, aşa fiii celor 
scuturaţi. 

5. Fericit este care își va plini pofta sa dintr-înșii; nu 
se vor rușina când vor grăi vrăjmașilor lor în porţi. 


Cântarea treptelor. Psalmul 127 
ZI) ericiți toți cei ce se tem de Domnul, care 
& umblă în căile Lui. 
2. Ostenelile rodurilor tale vei mânca, 
fericit ești și bine va fi ție. 

3. Femeia ta ca o vie rodită în laturile casei tale, fiii 
tăi ca nişte tinere odrasle de măslin împrejurul mesei 
tale. 

4. lată aşa se va blagoslovi omul cel ce se teme 
de Domnul. 

5. Blagoslovi-te-va Domnul din Sion, şi vei vedea 
bunătăţile Ierusalimului în toate zilele vieţii tale. 

6. Şi vei vedea pe fiii fiilor tăi, pace peste Israel. 


Cântarea treptelor. Psalmul 128 
N > e multe ori s-au luptat cu mine din tinerețile 
la mele, zică adică Israil. 
= 2. De multe ori s-au luptat cu mine din 
tinereţile mele, și nu m-au biruit. 
3. Peste spatele meu au lucrat păcătoşii, îndelun- 


Catisma 18 721 


gat-au fărădelegea lor. 

4. Domnul cel drept a tăiat gramajii păcătoşilor. 

5. Să se ruşineze şi să se întoarcă înapoi toți cei 
ce urăsc Sionul. 

6. Facă-se ca iarba pe casă, care mai înainte de 
smulgere s-a uscat, 

7. De care nu şi-a umplut mâna sa cel ce seceră, și 
sânul său cel ce adună mănunchii. 

8. Și n-au zis cei ce treceau: blagoslovenia Dom- 
nului peste voi, blagoslovit-am pe voi întru numele 
Domnului. 


Slavă... 


Cântarea treptelor. Psalmul 129 
N > intru adâncuri am strigat către Tine, 
€ la Doamne! Doamne, auzi glasul meu! 
= 2. Fie urechile Tale luând aminte spre 
glasul rugăciunii mele. 

3. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, 
cine va suferi? Că la Tine este milostivirea. 

4. Pentru numele Tău Te-am răbdat, Doamne, 
așteptat-a sufletul meu spre cuvântul Tău, nădăj- 
duit-a sufletul meu spre Domnul. 

5. Din straja dimineţii până în noapte, din straja 
dimineţii să nădăjduiască Israil spre Domnul; 

6. Că la Domnul este mila și multă mântuire la El, și 
EI va izbăvi pe Israil de toate fărădelegile lui. 


Pravila monahală 

Cântarea treptelor. Psalmul 139 

> oamne, nu s-a înălțat inima mea, nici s-au 

€ la înălțat ochii mei, nici am umblat întru 
= cele mari, nici întru cele mai minunate 

decât mine. 

2. De nu m-am smerit cu gândul, ci am înălţat 
sufletul meu; precum este cel înțărcat spre maica 
lui, așa vei răsplăti spre sufletul meu. 

3. Nădăjduiască Israil spre Domnul, de acum şi 


până în veac. 


Cântarea treptelor. Psalmul 151 


du-Ți aminte, Doamne, de David şi de 
CAND d 
a A toate blândeţile lui. 

S% 


2. Că s-a jurat Domnului, s-a făgăduit 

Dumnezeului lui Iacov: 

3. De voi intra în lăcașurile casei mele, de mă voi sui 
pe patul așternutului meu, 

4. De voi da somn ochilor mei, şi genelor mele 
dormitare, 

5. Şi odihnă tâmplelor mele, până ce voi afla locul 
Domnului, lăcașul Dumnezeului lui Iacov. 

6. lată o am auzit pe ea în Efrata, aflatu-o-am pe 
ea în câmpii dumbrăvii. 

7. Intra-vom în lăcaşurile Lui, închina-ne-vom la 
locul unde au stătut picioarele Lui. 

8. Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu şi 
sicriul sfințirii Tale. 


Catisma 18 723 Í 


9. Preoţii Tăi se vor îmbrăca cu dreptate, şi cuvioşii 
Tăi se vor bucura. 

10. Pentru David, sluga Ta, să nu întorci faţa 
unsului Tău. 

11. Juratu-S-a Domnul lui David cu adeverinţă, şi 
nu Se va lepăda de dânsa: din rodul pântecelui tău 
voi pune pe scaunul tău. 

12. De vor păzi fiii tăi așezământul de lege al Meu, 
și mărturiile Mele acestea, care voi învăţa pe ei, şi 
fiii lor până în veac vor şedea pe scaunul tău. 

13. Că a ales Domnul Sionul, osebitu-l-a pe el spre 
lăcaş Luiși. 

14. Aceasta este odihna Mea în veacul veacului, aici 
voi locui, că l-am ales pe el. 

15. Vânatul lui blagoslovind îl voi blagoslovi, pe 
săracii lui voi sătura de pâine. 

16. Preoţii lui voi îmbrăca cu mântuire, şi cuvioşii 
lui cu bucurie se vor bucura. 

17. Acolo voi răsări cornul lui David, gătit-am 
luminător unsului Meu. 

18. Pe vrăjmașii lui voi îmbrăca cu rușine, şi peste 
dânsul va înflori sfinţenia Mea. 


Cântarea treptelor. Psalmul 132 
© Baa acum ce este bun sau ce este frumos, 
A K fără numai a locui frații în unire? 
2. Ca mirul pe cap, cel ce se pogoară pe 
barbă, pe barba lui Aaron, care se pogoară pe mar- 


Pravila monahală 
ginea îmbrăcămintei lui. 

3. Ca roua Ermonului, ce se pogoară pe munții 
Sionului, că acolo a poruncit Domnul blagoslovenia 
și viaţa până în veac. 


Cântarea treptelor. Psalmul 133 
Q ară acum binecuvântaţi pe Domnul toate 
E slugile Domnului, care staţi în casa Dom- 
nului, în curţile casei Dumnezeului nostru. 
2. În nopți ridicați mâinile voastre la cele sfinte, şi 
binecuvântaţi pe Domnul. 


3. Blagoslovi-te-va Domnul din Sion, Cel ce a făcut 
cerul și pământul. 


Slavă... 


DUPĂ A OPTSPREZECEA CA TISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


/roparele (glas 2 7) 

Mai înainte până a nu mă osândi, Doamne al meu, 
Doamne, dă-mi întoarcere şi îndreptare păcatelor 
mele celor multe! Dă-mi umilință duhovnicească, ca 
să strig către Tine: Milostive, lubitorule de oameni, 


Dumnezeul meu, mântuieşște-mă! 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 


Cu dobitoacele cele fără de minte asemănându-mă 
eu, curvarul, m-am însoţit cu ele. Dăruieşte-mi 
întoarcere, Hristoase, ca să iau de la Tine mare milă. 


Catisma 18 725 


Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. 

Nu-ţi întoarce, Stăpână, faţa ta de către mine, care 
mă rog ţie, ci, ca o milostivă Maică a Înduratului 
Dumnezeu, sârguieşte-te mai înainte de sfârşit, 
dă-mi întoarcere, ca să mă mântuiesc prin tine; că tu 
ești mântuirea mea şi nădejdea mea cea nebiruită, 
Doamna mea. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 

N > oamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe 
la mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi. Stăpâne 
= Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumne- 

zeu celui viu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul, săra- 

cul, golul, lenevosul, negrijuliul, lipsitul, ticălosul, 
curvarul, preacurvarul, malahiul, sodomeanul, înti- 
natul, desfrânatul, necunoscătorul, nemilostivul, îm- 
pietritul, îmbătatul, aprinsul, obraznicul, îndrăz- 
neţul, cel fără de răspuns, nevrednicul iubirii Tale 
de oameni şi vrednicul de toată munca şi de gheenă 
și de pedeapsă. Și pentru mulţimea atâtor greșeli ale 
mele, nu mă pune sub mulțimea muncilor, Izbăvi- 
torule, ci mă miluieşte, că sunt neputincios şi cu 
sufletul și cu trupul şi cu socoteala și cu gândul, și mă 
mântuieşte pe mine, nevrednicul robul Tău, cu 
judecăţile care le știi, prin rugăciunile Preacuratei 

Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei, și ale 

tuturor sfinţilor care din veci bine Ți-au făcut Ție spre 

plăcere, că bine eşti cuvântat întru toți vecii. Amin. 


Eres ez 


VATISIA 19 


Aliluia. Psalmul 1 34 


S o numele Domnului, lăudaţi slugi pe 
E ÎN Ad 


2. Cei ce staţi în casa Domnului, în curțile 
casei Dumnezeului nostru. 
3. Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul, 
4. Cântaţi numelui Lui, că este bun. 
5. Că pe lacov a ales Luiși Domnul. 
6. Pe Israil spre moștenire Luiși. 
7. Că eu am cunoscut că este mare Domnul. 


IN SN 
S 


È 


X 
Y Y 


EVAN ANNA SN L) 
, > 


8. Şi Domnul nostru peste toți dumnezeii. 

9. Toate câte a vrut Domnul a făcut, în cer și pe 
pământ, 

10. În mări şi întru toate adâncurile. 

11. Ridicând nori de la marginea pământului, 

12. Fulgerele spre ploaie le-a făcut. 

13. Cel ce scoate vânturile din vistieriile sale. 

14. Care a bătut cele întâi născute ale Egiptului. 

15. De la om până la dobitoc. 

16. Trimis-a semne și minuni în mijlocul tău, Egipte, 

17. Întru Faraon şi întru toate slugile lui. 

18. Care a bătut neamuri multe, 

19. Şi a ucis împărați tari: 

20. Pe Sihon, împăratul amoreilor, 

21. Şi pe Og, împăratul Vasanului, 

22. Şi toate împărăţiile lui Canaan. 

23. Şi a dat pământul lor moştenire. 

24. Moştenire lui Israil, norodului Său. 

25. Doamne, numele Tău este în veac, 

26. Şi pomenirea Ta în neam și în neam. 

27. Că va judeca Domnul pe norodul Său, 

28. Şi spre slugile Sale se va umili. 

29. Idolii păgânilor, argint şi aur, lucruri de mâini 
omeneşti. 

30. Gură au și nu vor grăi, 

31. Ochi au şi nu vor vedea. 

32. Urechi au şi nu vor auzi, 


Catisma 19 727 | 


AN N f 


') 728 Pravila monahală 


33. Că nu este duh în gura lor. 

34. Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe aceştia, 

35. Şi toți cei ce se nădăjduiesc într-înşii. 

36. Casa lui Israil, binecuvântaţi pe Domnul! 

37. Casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul! 

38. Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul! 

39. Cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe 
Domnul! 

40. Bine este cuvântat Domnul din Sion, Cel ce 
locuieşte în Ierusalim. 


Aliluia. Psalmul 138 
“SAU ărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în 
N, TA ae este mila Lui. 
p 2. Mărturisiţi-vă Dumnezeului dumne- 

zeilor, că în veac este mila Lui. 

3. Mărturisiţi-vă Domnului domnilor, că în veac 
este mila Lui. 

4. Celui ce face minuni mari, Unuia, că în veac 
este mila Lui. 

5. Celui ce a făcut cerurile cu înțelegere, că în veac 
este mila Lui. 

6. Celui ce a întărit pământul peste ape, că în veac 
este mila Lui. 

7. Celui ce a făcut luminători mari, Unuia, că în veac 
este mila Lui. 

8. Soarele spre stăpânirea zilei, că în veac este 
mila Lui. 


9. Luna și stelele spre stăpânirea nopţii, că în veac 
este mila Lui. 

10. Celui ce a bătut Egiptul cu cei întâi născuţi ai lor, 
că în veac este mila Lui. 

11. Şi a scos pe Israil din mijlocul lor, că în veac 
este mila Lui. 

12. Cu mână tare și cu braţ înalt, că în veac este 
mila Lui. 

13. Celui ce a împărţit Marea Roşie întru despărți- 
turi, că în veac este mila Lui. 

14. Şi a trecut pe Israil prin mijlocul ei, că în veac 
este mila Lui. 

15. Şi a scuturat pe Faraon şi puterea lui în Marea 
Roşie, că în veac este mila Lui. 

16. Celui ce a trecut norodul său în pustie, că în 
veac este mila Lui. 

17. Celui ce a bătut împărați mari, că în veac este 
mila Lui. 

18. Și a omorât împărați tari, că în veac este mila 
Lui. 

19. Pe Sihon, împăratul amoreilor, că în veac este 
mila Lui. 

20. Şi pe Og, împăratul Vasanului, că în veac este 
mila Lui. 

21. Și le-a dat pământul lor moştenire, că în veac 
este mila Lui. 
22. Moștenire lui Israil, slugii Sale, că în veac este 


Catisma 19 729 | 


') 730 Pravila monahală 


mila Lui. 

23. Că întru smerenia noastră ne-a pomenit pe noi 
Domnul, că în veac este mila Lui. 

24. Şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în 
veac este mila Lui. 

25. Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este 
mila Lui. 

26. Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc, că în veac 
este mila Lui. 


Psalmul lui Da vid prin Je eremia, 156 
a râul Babilonului, acolo am șezut şi am 
A pe plâns, când ne-am adus noi aminte de Sion. 
2. În sălcii, în mijlocul lui, am spânzurat 
organele noastre. 

3. Că acolo ne-au întrebat pe noi, cei ce ne-au robit 
pe noi, cuvinte de cântări, şi cei ce ne-au dus pe noi: 
cântare cântaţi nouă din cântările Sionului. 

4. Cum vom cânta cântarea Domnului în pământ 
străin? 

5. De te voi uita, lerusalime, uitată să fie dreapta 
mea. 

6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de 
nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune 
înainte lerusalimul, ca întru începutul veseliei mele. 

7. Adu-Ți aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua 
Ierusalimului, care ziceau: 

8. Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui! 


Catisma 19 731 


9. Fata Babilonului ticăloasă, fericit este cel ce va 
răsplăti ție răsplătirea ta, care ai răsplătit nouă. 

10. Fericit este cel care va apuca și va lovi pruncii 
tăi de piatră. 


Slavă... 


Psalmul lui Da vid al lui A \gheu și al lui 4 aharia, 1oy 
My ărturisi-mă-voi Ție, Doamne, cu toată 

YA | na mea, și înaintea îngerilor voi cânta 
2 Ție, că ai auzit toate graiurile gurii mele. 

2. Închina-mă-voi la Biserica Ta cea sfântă, și mă 
voi mărturisi numelui Tău, întru mila Ta și adevărul 
Tău, că ai mărit peste tot numele cel sfânt al Tău. 

3. În orice zi Te voi chema, degrab mă auzi, înmulţi- 
mă-vei în sufletul meu, cu puterea Ta. 

4. Mărturisească-se ie, Doamne, toți împărații 
pământului, că au auzit toate graiurile gurii Tale. 

5. Şi să cânte întru căile Domnului, că mare este 
slava Domnului. 

6. Că înalt este Domnul, și la cele smerite priveşte, 
şi cele înalte de departe le cunoaște. 

7. De voi merge în mijlocul necazului, mă vei via; 
peste mânia vrăjmașilor mei întins-ai mâinile Tale și 
m-a mântuit dreapta Ta. 

8. Domnul va răsplăti pentru mine; Doamne, mila 
Ta este în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu 
vederea. 


gan) 


N 


') 732 Pravila monahală 


Í niru sfârşi Psalmul lui Da vid 
al lui Zaharia, întru risipire, 135 


3 cunoscut şederea mea și scularea mea. 

Z? 2. Tu ai priceput gândurile mele de departe. 

3. Cărarea mea şi funia mea Tu o ai iscodit, şi toate 
căile mele mai înainte le-ai văzut, că nu este vicleșug 
în limba mea. 

4. lată, Doamne, Tu ai cunoscut toate cele de urmă 
şi cele de demult. 

5. Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta. 

6. Minunată s-a făcut ştiinţa Ta de către mine, 
întăritu-s-a, nu voi putea spre dânsa. 

7. Unde mă voi duce de la Duhul Tău? Și de la faţa 
Ta unde voi fugi? 

8. De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti; de mă voi 
pogori în iad, de faţă eşti. 

9. De voi lua aripile mele de dimineaţă și mă voi 
sălășlui la marginile mării, 

10. Și acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine 
dreapta Ta. 

11. Și am zis: au doară întunericul mă va acoperi? 
Şi noaptea este luminare întru desfătarea mea. 

12. Că întunericul nu se va întuneca de la Tine, şi 
noaptea ca ziua se va lumina; precum este întunericul 
ei, așa şi lumina ei. 

13. Că Tu ai zidit rărunchii mei, sprijinitu-m-ai din 


Y oamne, cercatu-m-ai şi m-ai cunoscut; Tu ai 


Catisma 19 733 | 


pântecele maicii mele. 

14. Mărturisi-mă-voi Ţie, căci cu înfricoşare Te-ai 
minunat, minunate sunt lucrurile Tale, și sufletul 
meu le cunoaște foarte. 

15. Nu s-a ascuns osul meu de la Tine, pe care l-ai 
făcut întru ascuns, și statul meu întru cele mai de jos 
ale pământului. 

16. Cel nelucrat al meu l-a văzut ochii Tăi, și în 
cartea Ta toţi se vor scrie; în zile se vor zidi şi nime- 
nea întru dânșii. 

17. lar mie foarte îmi sunt cinstiți prietenii Tăi, 
Dumnezeule, foarte s-au întărit stăpâniile lor. 

18. Număra-voi pe dânșii, și mai mult decât nisipul 
se vor înmulți; sculatu-m-am și încă sunt cu Tine. 

19. De vei să omori pe păcătoşi, Dumnezeule; băr- 
baţii sângiurilor, depărtaţi-vă de la mine. 

20. Că pricinuitori sunteţi întru gânduri, lua-vor 
întru deşertăciuni cetăţile Tale. 

21. Au nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, i-am 
urât, și asupra vrăjmașilor Tăi m-am topit? 

22. Cu urâciune desăvârşit i-am urât pe ei, 
neprieteni mi s-au făcut mie. 

23. Ispitește-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte inima 
mea, cearcă-mă și cunoaște cărările mele, 

24. Şi vezi de este calea fărădelegii întru mine, şi mă 
îndreptează în calea cea veşnică. 


N f 


Pravila monahală 
Í niru sfârşil Psalmul lui Da vid 129g 
coate-mă, Doamne, de la omul viclean, de 
3 la bărbatul nedrept mă izbăveşte. 

7 2. Care gândeau nedreptate în inimă, toată 
ziua rânduiau războaie. 

3. Ascuţit-au limba lor ca de șarpe, otravă de aspidă 
sub buzele lor. 

4. Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului, de 
la oamenii nedrepţi mă scoate, care au gândit să 
împiedice paşii mei. 

5. Ascuns-au mândrii cursă mie, şi cu funii au întins 
cursă picioarelor mele, pe lângă cărare sminteli 
mi-au pus mie. 

6. Zis-am Domnului: Dumnezeul meu eşti Tu; 
ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele. 

7. Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, um- 
brit-ai peste capul meu în ziua de război. 

8. Să nu mă dai, Doamne, de la dorirea mea, celui 
păcătos; gândit-au împotriva mea, să nu mă 
părăseșşti, ca nu cândva să se înalțe. 

9. Capul înconjurării lor, osteneala buzelor lor va 
acoperi pe dânșii. 

10. Cădea-vor peste dânșii cărbuni, cu foc îi vei 
surpa pe dânșii în ticăloșii, şi nu vor putea răbda. 

11. Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; 
pe bărbatul nedrept, relele îl vor vâna spre stri- 
căciune. 


A Sa: = ae 
AXA NA 


Catisma 19 735 | 


12. Cunoscut-am că va face Domnul judecată săra- 
cilor, şi izbândă lipsiţilor. 

13. Însă drepții se vor mărturisi numelui Tău, şi vor 
locui drepţii cu faţa Ta. 


Slavă... 


Psalmul lui David 140 

> oamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia 

€ la aminte glasul rugăciunii mele, când strig 

= către Tine. 

2. Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia 
înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară. 

3. Pune, Doamne, strajă gurii mele, şi uşă de 
îngrădire împrejurul buzelor mele. 

4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleșug, 
ca să tăgăduiesc răspunsurile cele din păcate, 

5. Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege, și nu mă 
voi însoţi cu aleşii lor. 

6. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar 
untuldelemn al păcătosului să nu ungă capul meu, 

7. Că încă şi rugăciunea mea este întru bune vrerile 
lor. Înghiţitu-s-au lângă piatră judecătorii lor, 

8. Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca 
o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipi- 
tu-s-au oasele lor lângă iad. 

9. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre 
Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu. 


P) 736 Pravila monahală 


10. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie, şi de 
smintelile celor ce fac fărădelege. 

11. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, deosebi sunt 
eu până ce voi trece. 


AI înjelegerii lui David cânda fostelîn peşieră 
rugându-se, Psalmul 141 
u glasul meu către Domnul am strigat, cu 
OA meu către Domnul m-am rugat. 
< 2. Vărsa-voi înaintea lui rugăciunea mea, 
necazul meu înaintea lui voi spune. 
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, și Tu ai 
cunoscut cărările mele. 
4. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au 
cursă mie. 
5. Luat-am seama de-a dreapta și am privit, şi nu 
era cine să mă cunoască. 
6. Pierit-a fuga de la mine; și nu este cel ce caută 
sufletul meu. 
7. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: Tu eşti 
nădejdea mea, partea mea ești în pământul celor vii. 
8. la aminte spre rugăciunea mea, că m-am smerit 
foarte. 
9. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au 
întărit mai vârtos decât mine. 
10. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să se măr- 
turisească numelui Tău. 
11. Pe mine mă așteaptă drepţii, până ce vei răsplăti 


= A E A 2 a AN 
CO CENS ZENS ZENS ZIN 0 ZIN 0 EI 0 ZIA 
Ss SZ S J 


Catisma 19 737 Í 


Psalmul lui Da vid când íl gonea pe el 
Abesalom, ful sâu, 142 


Y oamne, auzi rugăciunea mea, ascultă 


€ 3 cererea mea întru adevărul Tău, auzi-mă 
Z? întru dreptatea Ta. 

2. Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va 
îndrepta înaintea Ta tot cel viu. 

3. Că a gonit vrăjmașul sufletul meu, împilat-a la 
pământ viaţa mea, așezatu-m-a întru cele întune- 
cate ca pe morții veacului. 

4. Şi s-a mâhnit întru mine duhul meu, întru mine 
s-a tulburat inima mea. 

5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început, 
cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor 
Tale am gândit. 

6. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, 
ca niște pământ fără de apă Ţie. 

7. Degrab auzi-mă, Doamne, slăbit-a duhul meu, 
să nu întorci faţa Ta de la mine, și mă voi asemăna 
celor ce se pogoară în groapă. 

8. Auzită fă mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am 
nădăjduit. Arată-mi mie, Doamne, calea în care voi 
merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 

9. Scoate-mă de la vrăjmașii mei, Doamne! La Tine 
am scăpat. 

10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul 


Pravila monahală 


meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul 
cel drept. 

11. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei via, întru 
dreptatea Ta vei scoate din necaz sufletul meu, 

12. Şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmașii mei, şi vei 
pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt 


robul Tău. 
Slavă... 


DUPĂ A NOVĂSPXEZECEA CATISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Țroparele (glas PA 

Mulţumind Te slăvesc, Dumnezeul meu, căci tuturor 
păcătoşilor le-ai dat pocăință. Mântuitorule, să nu 
mă rușinezi când vei veni să judeci toată lumea, pe 
mine care am făcut lucruri de ruşine. 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Fără de număr greşindu-Ți, pedepse nenumărate 

aştept, Dumnezeul meu, îndură-Te și mă mântuieşte. 
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

La mulțimea milei tale acum alerg. Dezleagă-mi 

lanţurile greșelilor mele, de Dumnezeu Născătoare. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
K QJ tăpâne Hristoase Dumnezeule, Care cu 
i aý pătimirile Tale ai vindecat patimile mele, şi 
Acu rănile Tale ai tămăduit rănile mele, 
dăruiește-mi mie, care mult Ți-am greșit, lacrimi de 


Catisma 19 


umilință. Amestecă cu trupul meu din mireasma 
făcătorului de viaţă Trupului Tău şi îndulceşte su- 
fletul meu cu cinstit Sângele Tău, de amărăciunea cu 
care m-a adăpat potrivnicul. Înalță mintea mea către 
Tine, care este trasă jos, şi mă ridică din prăpastia 
pierzării, că nu am pocăință, nu am umilinţă, nu am 
lacrimi de mângâiere, care întorc pe fii la moștenirea 
lor. Sunt întunecat la minte de patimile lumești; nu 
pot să caut către Tine întru durere, nu pot să mă 
înfierbânt cu lacrimile dragostei celei către Tine; ci 
Stăpâne Doamne lisuse Hristoase, vistieria bunătă- 
ților, dăruieşte-mi desăvârşit pocăință şi inimă dure- 
roasă spre căutarea Ta. Dăruiește-mi darul Tău, şi 
iarăși înnoiește întru mine închipuirile icoanei Tale. 
Părăsitu-Te-am eu, nu mă părăsi pe mine. leşi spre 
căutarea mea, întoarce-mă iarăși la pășunea Ta şi 
mă numără împreună cu oile turmei Tale celei alese. 
Hrăneşte-mă pe mine împreună cu dânsele din 
verdeața dumnezeieştilor Tale Taine, pentru rugă- 
ciunile preacuratei Maicii Tale și ale tuturor sfinţilor. 
Amin. 


A 


ez, 


+ 
sa 


VATISIA 20 d 


Psalmul lui Da vid împolriva lui Golial 145 y4 

à ) ine este cuvântat Domnul Dumnezeul meu, y 
i D) Cel ce învață mâinile mele spre oştire, dege- i 
Fo tele mele spre război. 

2. Mila mea și scăparea mea, sprijinitorul meu, și / 
izbăvitorul meu, scutitorul meu, şi întru El am |; 


nădăjduit, Cel ce supune norodul meu sub mine. 
3. Doamne, ce este omul, că Te-ai făcut cunoscut lui? 4 

. . SA . A 

Sau fiul omului, că îl socotești pe el? ) 


4. Omul deşertăciunii s-a asemănat, zilele lui ca 


om 


| 
AXE NEA 
N 


Catisma 20 741 


umbra trec. 

5. Doamne, pleacă cerurile și Te pogoară, atinge-Te 
de munți și vor fumega. 

6. Fulgeră fulgere şi-i vei risipi pe dânșii, trimite 
săgețile Tale și-i vei tulbura pe ei. 

7. Trimite mâna Ta dintru înălțime, scoate-mă şi 
mă izbăvește din ape multe, din mâna fiilor celor 
străini, 

8. A căror gură a grăit deșertăciune, și dreapta lor 
este dreapta strâmbătăţii. 

9. Dumnezeule, cântare nouă voi cânta ie, în 
psaltire cu zece strune voi cânta Ţie, 

10. Celui ce dai mântuire împăraţilor, Celui ce izbă- 
vești pe David, robul Tău, de sabie cumplită. 

11. lzbăveşte-mă şi mă scoate din mâna fiilor celor 
străini, a căror gură a grăit deșertăciune, și dreapta 
lor este dreapta strâmbătăţii. 

12. Ai cărora fiii lor ca nişte tinere odrasle, 
înfipte întru tinereţile lor. Fetele lor înfrumuseţate, 
împodobite ca asemănarea Bisericii. 

13. Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. 
Oile lor mult fătătoare, înmulţindu-se întru ieșirile 
lor. 

14. Boii lor sunt grași; nu este cădere de gard, nici 
trecătoare, nici strigare în ulițele lor. 

15. Fericit-au pe norodul căruia sunt acestea; fericit 
este norodul căruia Domnul este Dumnezeul lui. 


Pravila monahală 
Laudei lui David 144 
Q 2 aaa lee Dumnezeul meu, Împăratul 
A meu, și bine voi cuvânta numele Tău în veac 
şi în veacul veacului. 

2. În toate zilele bine Te voi cuvânta, şi voi lăuda 
numele Tău în veac şi în veacul veacului. 

3. Mare este Domnul şi lăudat foarte, și măririi Lui 
nu este sfârșit. 

4. Neamul și neamul vor lăuda lucrurile Tale, şi 
puterea Ta vor vesti. 

5. Mare cuviinţa slavei sfințirii Tale vor grăi şi 
minunile Tale vor povesti. 

6. Și puterea celor înfricoşate ale Tale vor spune, 
și mărirea Ta vor povesti. 

7. Pomenirea mulțimii bunătăţii Tale vor vesti, şi de 
dreptatea Ta se vor bucura. 

8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung 
răbdător şi mult milostiv. 

9. Bun este Domnul tuturor, și îndurările Lui peste 
toate lucrurile Lui. 

10. Mărturisească-se Ție, Doamne, toate lucrurile 
Tale, și cuvioșii Tăi bine să Te cuvinteze. 

11. Slava împărăției Tale vor spune, și puterea Ta 
vor grăi. 

12. Ca să facă cunoscută fiilor omenești puterea Ta, 
şi slava marii cuviinţei împărăției Tale. 

13. Împărăţia Ta este împărăție a tuturor veacurilor, 


Catisma 20 743 | 


și stăpânia Ta întru tot neamul şi neamul. 

14. Credincios este Domnul întru toate cuvintele 
Sale, şi cuvios întru toate lucrurile Sale. 

15. Sprijinește Domnul pe toţi cei ce cad, și 
îndreptează pe toţi cei surpaţi. 

16. Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc, și Tu le dai 
lor hrană în vreme bună. 

17. Deschizi Tu mâna Ta, şi saturi pe tot cel viu 
de bunăvoință. 

18. Drept este Domnul întru toate căile Sale, și 
cuvios întru toate lucrurile Sale. 

19. Aproape este Domnul de toţi cei ce-L cheamă 
pe El, de toţi cei ce-L cheamă pe El întru adevăr. 

20. Voia celor ce se tem de El va face, și rugăciu- 
nea lor va auzi și-i va mântui pe dânşii. 

21. Păzeşte Domnul pe toţi cei ce-L iubesc pe EI, şi 
pe toți păcătoşii îi va pierde. 

22. Lauda Domnului va grăi gura mea, şi bine să 
cuvinteze tot trupul numele cel sfânt al Lui, în veac și 
în veacul veacului. 


Slavă... 


Aliluia. Al lui Agh eu şi al lui Zaharia. 
Psalmul 145 


i ) audă, suflete al meu, pe Domnul, lăuda-voi 
8 hi Pe Domnul în viața mea, cânta-voi Dum- 
nezeului meu până ce voi fi. 


Pravila monahală 
2. Nu vă nădăjduiţi spre boieri, spre fiii oamenilor, 
întru care nu este mântuire. 

3. leşi-va duhul lui, şi se va întoarce în pământul 
ï său, 

? 4. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lui. 

5. Fericit este căruia Dumnezeul lui lacov este aju- 
torul lui, nădejdea lui spre Domnul Dumnezeul lui, 

6. Spre Cel ce a făcut cerul și pământul, marea și 
toate cele ce sunt într-însele; 

7. Spre Cel ce păzeşte adevărul în veac, spre Cel ce 
face judecată celor năpăstuiţi, spre Cel ce dă hrană 
celor flămânzi. N 

8. Domnul dezleagă pe cei ferecați în obezi, Domnul < 
înţelepţeşte orbii, Domnul ridică pe cei surpaţi, y% 
Domnul iubește pe cei drepţi, Domnul păzeşte pe cei 
nemernici. 

9. Pe săracul și pe văduva va primi, şi calea păcă- 
toșilor o va pierde. 

10. Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, 
Sioane, în neam și în neam. 


Aliluia. Al lui Agh eu şi al lui Zaharia. 
Psalmul 146 


G 


i 


a 


ăudați pe Domnul, că este bun psalmul; 
Dumnezeului nostru să I se îndulcească 
lauda. 


2. Zidind Ierusalimul Domnul, risipirile lui Israil 
va aduna. 


Catisma 20 745 | 


3. Cel ce vindecă pe cei zdrobiţi la inimă, și leagă 
zdruncinăturile lor. 

4. Cel ce numără mulțimea stelelor, și lor tuturor 
„ numele le cheamă. 

5. Mare este Domnul nostru şi mare este tăria Lui, 
și priceperii Lui nu este număr. 

6. Cel ce primeşte pe cei blânzi, Domnul, şi smerește 
pe cei păcătoși până la pământ. 

7. Începeţi a cânta Domnului întru mărturisire, 
cântaţi Dumnezeului nostru întru alăută. 

8. Celui ce îmbracă cerul cu nori, Celui ce gătește 
pământului ploaie, Celui ce răsare în munţi iarbă și A 
pajişte spre slujba oamenilor. $ 

9. Celui ce dă dobitoacelor hrana lor şi puilor de y% 
corb, celor ce-L cheamă pe El. 

10. Nu întru puterea calului va voi, nici în pulpele 
bărbatului bine îi va plăcea. 

11. Bine va voi Domnul întru cei ce se tem de Dânsul, 
și întru cei ce nădăjduiesc spre mila Lui. 


Aliluia. Al lui Agh eu şi al lui Zaharia. 
Psalmul 147 


€ an lerusalime, pe Domnul, laudă pe 
i fi Dumnezeul tău, Sioane; 
2. Că a întărit încuietorile porţilor tale, 
blagoslovit-a pe fiii tăi întru tine. 
3. Cel ce pune hotarele tale pace, şi cu grăsime de 
grâu te-a săturat. 


) 746 Pravila monahală 

4. Cel ce trimite cuvântul Său pământului, degrab 
aleargă cuvântul Lui, 

5. Al Celui ce dă zăpada Sa ca lâna, al Celui ce 
presară negura ca cenușa, 

6. Al Celui ce pune gheaţa Sa ca pâinile; împotriva 
feţei gerului Lui cine va suferi? 

7. Trimite-va cuvântul Său și le va topi pe ele, 
sufla-va Duhul Lui şi vor curge ape. 

8. Cel ce vestește cuvântul Său lui Iacov, îndrep- 
tările şi judecăţile Sale lui Israil. 

9. Nu a făcut așa la tot neamul, și judecăţile Sale nu 
le-a arătat lor. 


Slavă... 


Aliluia. Al lui Agh eu şi al lui Zaharia. 
Psalmul 148 


€ jucati pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El 
E mamn cele înalte. 


2. Lăudaţi pe El toți îngerii Lui, lăudați 

pe El toate puterile Lui. 

3. Lăudaţi pe El soarele şi luna, lăudaţi pe El 
toate stelele şi lumina. 

4. Lăudaţi pe El cerurile cerurilor, și apa cea mai 
presus de ceruri să laude numele Domnului. 

5. Că El a zis şi s-au făcut, El a poruncit și s-au zidit. 

6. Pusu-le-a pe ele în veac și în veacul veacului, 
poruncă a pus şi nu va trece. 


7. Lăudaţi pe Domnul de pe pământ, balaurii și 
toate adâncurile. 

8. Focul, grindina, zăpada, gheaţa, duhul cel de 
vifor, cele ce fac cuvântul Lui, 

9. Munţii şi toate dealurile, lemnele cele roditoare 
şi toți cedrii, 

10. Fiarele şi toate dobitoacele cele ce se târăsc, şi 
păsările cele zburătoare, 

11. Împărații pământului şi toate noroadele, domnii 
și toţi judecătorii pământului, 

12. Tinerii şi fecioarele, bătrânii cu cei mai tineri, să 
laude numele Domnului, că s-a înălțat numele Lui, 
al Unuia, 

13. Mărturisirea Lui pe pământ şi în cer. Şi va înălța 
cornul norodului Său, 

14. Cântare tuturor cuvioșilor Lui, fiilor lui Israil, 
norodului ce se apropie de Dânsul. 


Aliluia. Psalmul 149 
sa 4 ântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în 
Biserica cuvioşilor. 
Z 2. Veselească-se Israil de Cel ce l-a făcut 
pe el, și fiii Sionului să se bucure de Împăratul lor. 
3. Să laude numele Lui în horă, în timpane și în 
psaltire să-l cânte Lui. 
4. Că binevoiește Domnul întru norodul Său, și va 
înălța pe cei blânzi întru mântuire. 
5. Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă, şi se vor bucura 


Catisma 20 747 | 


') 748 Pravila monahală 


întru aşternuturile lor. 

6. Înălţările lui Dumnezeu în gâtlejul lor, şi săbii de 
amândouă părţile ascuţite în mâinile lor. 

7. Ca să facă izbândă întru neamuri, mustrări întru 
noroade. 

8. Ca să lege pe împărații lor cu obezi, și pe slăviţii 
lor cu cătușe de fier. 

9. Ca să facă întru dânșii judecată scrisă. Slava 
aceasta este tuturor cuvioşilor Lui. 


Aliluia. Psalmul 150 


S Pei pe Dumnezeu întru sfinții Lui, lău- 
i fi daţi pe El întru tăria puterii Lui. 
2. Lăudaţi pe El întru puterile Lui, lăudaţi 

pe El după mulțimea măririi Lui. 

3. Lăudaţi pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi pe El în 
psaltire şi în alăută. 

4. Lăudaţi pe El în timpane și în horă, lăudaţi pe El 
în strune și în organe. 

5. Lăudaţi pe El în chimvale bine răsunătoare, 
lăudaţi pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea 
să laude pe Domnul. 


Slavă... 


DUPĂ A DOVĂZECEA CA TISMĂ 


Sfinte Dumnezeule... Prea Sfântă Treime... Tatăl nostru... 


Z INZ WNG AAN AN AL 
ob, E o ES o OA N A N 
È N X Z Y 


F7 AN N 


Catisma 20 749 | 
Troparele (glas 6): 
Plinirea tuturor bunătăților Tu eşti, Hristoase al 
meu. Umple de veselie și de bucurie sufletul meu, și 


mă mântuieşte, ca un mult milostiv. 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 


De am și greșit, Hristoase Mântuitorul meu, înaintea 
Ta, dar alt Dumnezeu afară de Tine nu știu, şi nădăj- 
duiesc la milostivirea Ta. Ci mă primeşte pe mine cel 
ce mă întorc, Milostive Părinte, şi Fiule, Unule Năs- 
cut, şi Duhule Sfinte, ca pe fiul cel curvar, și mă 
mântuieşte. 

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin 

Altă scăpare și fierbinte sprijin afară de tine nu ştiu. 
Deci, ca ceea ce ai îndrăzneală către Cel ce S-a năs- 
cut din tine, Stăpână, ajută-mi și mă mântuieşte pe 
mine, robul tău. 


Doamne miluiește (+ de 40 d ori) şi rugăciunea aceasta: 
N > oamne lisuse Hristoase, Dumnezeul meu, 
€ la miluieşte-mă pe mine, păcătosul, şi-mi 
= iartă mie, nevrednicului robului Tău, câte 
Ți-am greşit în toată vremea vieţii mele și până 
astăzi. Și orice am păcătuit ca un om: cele cu voie, 
ale mele păcate și cele fără de voie, cele cu lucrul şi 
cu cuvântul, cele cu mintea și cu gândul, cele din 
nesocoteală și din răpire şi din multa mea lenevire 
și trândăvire; ori de m-am jurat pe numele Tău cel 
sfânt, ori de m-am jurat strâmb, sau de am hulit în 


Pravila monahală 


gândul meu, sau de am ocărât pe cineva, sau de am 
năpăstuit, sau am întristat, sau am mâniat întru ceva, 
sau am furat, sau am curvit, sau am minţit, sau am 
mâncat întru ascuns, sau vreun prieten a năzuit la 
mine și l-am trecut cu vederea, sau pe vreun frate 
de am necăjit și l-am amărât, sau stând eu la 
rugăciune și la cântare, mintea mea cea rea a umblat 
la cele viclene, sau de m-am desfătat afară de 
cuviință, sau de am râs nebunește, sau de am grăit 
glume, sau de m-am trufit, sau la măriri deșarte de 
am gândit, sau la frumuseţe deșartă de am privit şi 
de dânsa m-am biruit, sau de am bârfit, sau de 
m-am lenevit de rugăciunea mea, sau de n-am 
păzit porunca duhovnicescului meu părinte, sau am 
grăit vorbe deşșarte, sau altceva rău de am făcut; 
pentru că acestea toate și mai multe decât acestea am 
lucrat, pe care nici nu le ţin minte; miluiește-mă, 
Doamne, şi mi le iartă toate ca un bun şi iubitor de 
oameni, ca în pace să adorm și să dorm, cântând și 
binecuvântând şi slăvindu-Te pe Tine, împreună cu 
cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul 
şi bunul și de viată făcătorul Tău Duh. Amin. 


OMELNIG ZIENIS i 


U Pentru Sfanta Biserică 1 
! © Ş du-Ţi aminte, Doamne lisuse Hristoase, 
A Dumnezeul nostru, de mila şi de îndurările 

AW a Tale cele din veac, pentru care Te-ai întru- 

y pat şi de voie ai răbdat răstignire şi moarte, ai înviat 
A din morţi, Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta 
Lui Dumnezeu şi Tatăl, pentru mântuirea tuturor 
ų celor ce cred drept în Tine. y 
I) Caută spre smerenia şi rugăciunea tuturor celor ce |! 


V 


? cu toată inima Te caută pe Tine. Pleacă-Ți urechea şi $ 
í ) 


(o 
X 


o 


; , > j i 
NINE INI NANA ANANIA NA NA SAS a] 


') 752 Pravila monahală 


auzi smerita mea rugăciune, a nevrednicului robului 
Tău, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, 
pe care o aduc Ție pentru poporul Tău. 

Întâi, adu-Ţi aminte de soborniceasca şi aposto- 
leasca Ta Biserică, pe care ai câştigat-o cu scump 
sângele Tău; întemeiaz-o, întăreşte-o, lăţeşte-o, 
înmulțeşte-o, împac-o şi o păzeşte nebiruită de 
porţile iadului în veci, iar întărâtările ce se pornesc 
asupra ei le potoleşte. Stinge năvala păgânilor, 
pornirile ereticilor degrab le sfărâmă, le dezră- 
dăcinează şi întru nimic le întoarce, cu puterea 
Sfântului Tău Duh. 


Pentru cei vii 

| ântuieşte, Doamne, şi ne auzi şi cu milos- 
N tivire păzeşte-ne de tot răul şi de asu- 
si |2 eta vrăjmaşilor văzuţi și nevăzuţi, de 
falși prieteni, profitori şi trădători, şi totdeauna ne 
ajută să te iubim pe Tine, pe aproapele, unul pe altul 
şi între noi, şi să facem tot binele; înmulțește dra- 
gostea şi dezrădăcinează toată răutatea de la noi, 
nevrednicii Tăi robi, și de la robii Tăi pe care i-am 
pomenit și îi voi mai pomeni, ca să ne învrednicim, cu 

mare și bogată mila Ta, de bunătăţile cele veșnice. 
Mântuieşte, Doamne, si miluieşte pe preasfinţiţii 
patriarhi ai lumii şi pe Preasfinţitul şi îndreptătorul 
Sinod, pe Preasfinţitul Episcopul nostru (umek), pe toţi 
preasfinţiţii mitropoliți, CEPA şi EPISCOPI orto- 


Wi 


docşi, pe preoţi, diaconi şi pe tot clerul bisericesc, pe 
care i-ai pus să păstorească turma Ta cea cuvân- 
tătoare şi, pentru rugăciunile lor, miluieşte-mă şi mă 
mântuieşte şi pe mine păcătosul. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe părintele 
nostru stareţ, (nume), şi pe toţi fraţii vieţuitori ai acestei 
sfinte mănăstiri; dă-ne ca să ne înţelegem cu pace și 
liniște, înmulțeşte-ne dragostea cea către Tine și pe 
cea dintre noi, sporeşte-ne râvna la ascultare și 
rugăciune, dezrădăcinează dintre noi toate patimile: 
cârtirea, clevetirea, judecarea aproapelui, ţinerea de 
minte a răului, desfrânarea, îmbuibarea pântecului, 
beţia, mânia, lenea şi nepăsarea, iubirea de avuţii şi 
iubirea de slavă omenească, mândria, grăirea în 
deşert şi celelalte patimi urâcioase, ca în pace și cu 
suflet curat să Te slăvim pe Tine. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe părintele meu 
duhovnic, (humel), şi, pentru rugăciunile lui, iartă-mi 
păcatele mele. Luminează-i mintea spre a mă 
îndruma spre cele de folos, iar mie smereşte-mi 
cugetul pentru a face cele poruncite de dânsul. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe dreptcre- 
dincioşii cârmuitori ai ţării, pe mai marii armatei, 
pe căpeteniile oraşelor şi ai satelor şi pe ostașii ţării. 
Supune sub picioarele lor pe tot vrăjmașul și potriv- 
nicul. Pune în inimile lor cele bune și de pace pentru 
Sfânta Biserică și pentru buna sporire şi chivernisire 


Pomelnic zilnic 753 


Pravila monahală 
a poporului român, ca întru liniştea lor, viaţă lină şi 
fără gâlceavă să viețuim, întru dreapta credinţă și 
întru toată curăţia. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe toţi cei ce se 
ostenesc şi slujesc şi pe cei ce cu osârdie au slujit în 
sfântă mănăstirea aceasta, fraţii noştri, cu lucrul 
mâinilor, pe cei puşi în ascultări, pe iconomi şi pe cei 
împreună cu dânşii ostenitori, pe lucrătorii mireni şi, 
pentru rugăciunile lor, dă şi mie iertare de păcate. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte sfintele mănăstiri 
din Sfântul Munte, din România şi de pretutindeni şi 
pe cei care viețuiesc şi petrec într-însele, părinţi și 
fraţii noștri, şi mă miluieşte şi pe mine, păcătosul, 
pentru rugăciunile lor. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe părinţii şi fraţii 
mei (nume), pe toate rudeniile cele după duh şi după 
trup şi pe prieteni, binefăcători şi cunoștințe şi le 
dăruieşte lor pacea Ta, îndestulându-i cu bunătăţile 
cele lumeşti şi cu cele mai presus de lume. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte, după mulți- 
mea îndurărilor Tale, pe toţi sfinţiții arhimandriţi, 
ieroschimonahi, ieromonahi, ieroschidiaconi, iero- 
diaconi, schimonahi şi monahi, schimonahii şi mo- 
nahii, şi pe toţi cei ce cu evlavie şi cu înfrânare 
viețuiesc prin mănăstiri, prin pustii, prin peşteri, 
prin munţi, prin închisori, prin crăpăturile pietrelor, 
prin ostroavele mărilor, în orice loc şi latură şi care 


slujesc şi se roagă Ţie cu creştinească, dreaptă şi bună 
credinţă. Uşurează-le povara, mângâie-i în necaz 
şi-i întăreşte în nevoinţă, cu puterea Ta; iar prin 
rugăciunile lor, dăruieşte-mi şi mie iertare de păcate. 

Mântuieşte, Doamne, şi miluieşte pe bătrâni şi pe 
tineri, pe bogaţii milostivi şi pe sărmanii din toată 
lumea, pe văduve, pe orfani, şi pe cei ce se află în 
neputinţe, în griji, în nevoi, în rele pătimiri, în robii, în 
temnițe şi în închisori şi, mai ales, pe cei izgoniți 
pentru Tine şi pentru dreapta credinţă ortodoxă, de 
neamurile cele fără de Dumnezeu şi de cumpliţii 
eretici, fiindcă sunt robii Tăi. Miluieşte-i pe dânşii, 
cercetează-i, întăreşte-i, îi mângâie şi degrab, cu 
puterea Ta, îi slobozeşte şi le dă izbăvire de orice fel 
de greutăţi. 

Mântuiește, Doamne, şi miluieşte pe toţi robii Tăi 
bolnavi de cancer sau paralizaţi, mutilaţi, orbi, muţi, 
surzi sau cu alte boli grele, bolnavi psihic sau stăpâ- 
niți de duhurile necurate, şi ca un Îndurat şi Mult- 
Milostiv, vindecă-i de boli şi îi ridică din patul 
durerii, pentru rugăciunile Sfinţilor doctori fără de 
arginţi: Cosma și Damian, Chir şi loan, Pantelimon şi 
Ermolae, Samson şi Diomid, Mochie și Anichit, 
Talaleu și Trifon, Nectarie din Eghina, loan Rusul, 
Gherasim din Kefalonia şi Luca al Crimeei și pentru 
ale tuturor Sfinţilor Tăi. Dă-le lor răbdare în sufe- 
rirea bolii și uşurarea suferințelor, iar în veacul cel 


Pomelnic zilnic 755 


Pravila monahală 
viitor, odihna cea veșnică în Împărăţia Ta. 

Mântuiește, Doamne, și miluieşte pe robii Tăi 
închiși în temniţă. Celor care cu dreptate au fost 
pedepsiţi, dă-le lor să-și plângă păcatele și să-și 
ispășească vina cu mărinimie şi răbdare, iar pe cei 
închiși cu nedreptate, scoate-i din legături și din 
temniţă. Dă-le lor iertare de păcate, uşurează-le 
nevoile, izbăveşte-i de primejdii şi de toţi vrăjmaşii, 
înmulțeşte-le răbdarea și îi luminează cu a Ta 
cunoștință ca să se întoarcă la Tine cu pocăință. 

Pe cei ce s-au depărtat de la dreapta credinţă și, 
cu eresul sau necredinţa întunecându-se, întru 
pierzare se află, cu strălucirea cunoștinței Tale îi 
luminează şi Sfintei, Apostoleșştii și Soborniceştii 
Tale Biserici îi uneşte. 

Urâta și de Dumnezeu hulitoarea cârmuire păgă- 
nească, ereticească sau atee, degrab o surpă și bine- 
credincioşilor conducători o supune; înalţă fruntea 
dreptslăvitorilor creştini şi trimite peste noi milele 
Tale cele bogate. 

Mântuiește Doamne pe cei ce mă urăsc, mă 
dosădesc și mă asupresc, şi nu îi lăsa pe dânşii să 
piară în răutatea lor, ci îi întoarce la bunătate, pentru 
mine păcătosul. 

Mântuiește Doamne pe cei ce îmi fac bine și mă 
iubesc şi le dă lor aici bucuriile vieţii, iar dincolo 
Împărăţia Ta cea Cerească. 


Pomelnic zilnic 757 


Dumnezeule al dragostei, Ție sunt dator a mulţumi 
pentru dulcele simțământ al dragostei şi ocrotirii, de 
care mă bucur. Tu, Cel ce eşti Izvorul tuturor bună- 
tăților, revarsă binecuvântarea și binefacerile Tale 
peste cei pe care inima mea îi cinstește și îi iubeşte, 
peste robii Tăi care mi-au ajutat în viaţă, binefă- 
cătorii mei. Apără-i de toate primejdiile ce bântuie 
viața muritorilor pe pământ. Fă să răsară asupra lor 
întotdeauna un soare strălucitor, ca să le risipească 
norii grijilor şi ai suferințelor din viața lor. Umple 
inimile lor de bucuria mântuirii Tale, povăţuiește-le 
paşii pe căi drepte în scopul mântuirii. Nu lăsa ca 
apăsătoarele suferinţe să le amărască inima. Neno- 
rocirile lor să nu facă a li se coborî lacrimi în ochi, 
inimile lor să nu fie jertfă întristărilor. Fă ca fiecare 
din zilele lor să fie o frumoasă zi de primăvară, viaţa 
lor să se asemene unui râu limpede și lin, ce curge 
prin grădini înverzite şi pline de flori. lar dacă vor fi 
ameninţaţi de nenorocire, fii Tu apărătorul lor 
precum şi ei mă ajută pe mine. Dă-le Doamne toate 
bucuriile iertate muritorilor care păzesc poruncile 
Tale. Îngerii lor să-i însoțească și să-i ocrotească în 
toate zilele lor şi, după o viață lungă, plină de 
binefaceri şi virtuţi, să se învrednicească a dobândi 
bunătăţile Tale cele veșnice, pregătite tuturor celor ce 
lucrează virtutea. 

Mântuieşte, Doamne, miluieşte şi îmi iartă tot ce eu, 


Pravila monahală 
ca un om neputincios, am greşit Ţie, şi m-am smintit 
şi nebuneşte m-am depărtat de la calea mântuirii, 
iar prin deşertăciunea minţii mele m-am abătut, ca 
un ticălos, către fapte necuvioase. Rogu-mă dar: În- 
toarce-mă iarăşi pe calea mântuirii, prin dumne- 
zeiasca Ta iconomie. 

Mântuiește, Doamne, și miluieşte pe toţi cei care 
mi-au cerut să îi pomenesc la rugăciune, pe cei care 
i-am pomenit și îi voi mai pomeni, și le împlinește lor 
cererile cele către mântuire şi le dă lor bogată mila 
Ta şi fericirea cea veşnică. 


Pentru cei adormili 

o ý omeneșşte, Doamne, pe cei ce în nădejdea 
NS UÎnvierii şi a Vieţii Veşnice au adormit, 

E părinţii și fraţii noştri, şi pe toţi care în 
cucernicie şi în dreapta credinţă s-au săvârșit; şi le 
iartă lor toată greşeala cea de voie și cea fără de voie, 
cea cu lucrul sau cu cuvântul sau cu gândul, și îi 
aşează pe dânșii în locuri luminoase, în locuri 
răcoroase, în locuri de odihnă, de unde a fugit toată 
întristarea şi suspinul, unde cercetarea Feţei Tale 
veseleşte pe toţi sfinţii Tăi cei din veac. Dăruiește lor 
şi nouă Împărăţia Ta și împărtășirea bunătăţilor Tale 
celor negrăite și veșnice şi desfătarea vieţii Tale celei 
nesfârșite şi fericite. Că Tu eşti viaţa și învierea și 
odihna robilor Tăi celor adormiţi, Hristoase Dumne- 
zeul nostru şi pe Tine Te slăvim în veci. 


“Pomelnic zilnic 759 | 


Pomeneşte, Doamne, pe cei ce s-au mutat din viaţa 
aceasta: binecredincioşii împărați şi domni, împără- 
tese şi doamne, boieri și jupânese, bogaţi şi săraci, 
bătrâni şi tineri, femei şi bărbaţi; pe preasfinţiţi 
patriarhi, mitropoliți, arhiepiscopi şi episcopi orto- 
docşi, preoţi, diaconi şi întregul cler bisericesc; schi- 
monahi şi monahi, schimonahii şi monahii şi tot cinul 
monahicesc; pe ctitorii sfânt locaşului acestuia și pe 
toți binefăcătorii acestei sfinte mănăstiri şi toţi ctitorii 
de biserici; pe toţi binefăcătorii mei și pe toţi orto- 
docşii creştini adormiţi, şi îi odihneşte împreună cu 
sfinţii Tăi în veşnicele Tale locaşuri. 

Pomeneşte, Doamne, sufletele adormiţilor robilor 
Tăi (mumel) şi ale tuturor rudeniilor mele după duh şi 
după trup, iertându-le lor toată greşeala cea de voie 
şi cea fără de voie; dăruieşte-le Împărăţia şi împăr- 
tăşirea veşnicelor Tale bunătăţi, îndulcirea Ta cea 
fără de sfârşit şi fericita viaţă. 

Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei ce au adormit întru 
nădejdea învierii şi a vieţii veşnice şi care i-am 
pomenit şi îi voi mai pomeni: părinţi şi fraţi ai noştri 
şi dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi 
pretutindeni; sălăşluieşte-i cu sfinţii Tăi acolo unde 
străluceşte lumina feţei Tale şi le fă lor veşnică 
pomenire. 


EX XE CCC CCC EI 


ez ez 


om 


Ņ 


ENNA a NA Ea 


TAE 


Rugăciune de pocăință a Sfantului Siluan AMONIU va.n 75 


DOENE 


) 

Rugăciunile diminetii „eee [| 
Rugăciunile de seară „eee 25 ) 
Rugăciuni la diferite frebuinļe „eee 41A 
re Dumnezeu- Tabăra 41 
E astia atatia 44 Y 

Dra lasa ll Toan Cra d Aien 45 | 

ata Dl Sha 54 f) 

re Preasfântul Duh a Sfârlulhi Simeon Noul Teolog eee 56 A 

Rugăciune zilnică a Sfântului Alexandru din SVir.. eee 56 < 
lt ca ll aaa 58 L 
Rugăciune la TB că 58 | 
Rugăciunile zilelor săplănânii „eee 59 [| 
Rugäciune de pocătială a Sfànlului Efrem Sita 69 ) 
Rugăciunea de pocăință a regelui Manase, eee 79 $ 
Rugăciune de POCĂINȚĂ aaa 7% 
Rugăciune de pocăință căłre Maica Domnului „eee 72 
A 

| 


SA NEAN 7 ` 
EANA 0, XKE NEXE XEXE XE 0, > > =L] 


SSL SSL SSL SSI 
j) 762 Pravila monahală (| 
E ag A PN T ERIN 75 $ 
i Rugăciunea călre Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a Sfântului Grigorie Palama ................ 77 $ 
N “ocne Niceea kinena erhi Ten aaa 82 y 
) Rugäcime cälre Maica Domnului a Sfântului Marcu al Efesului „ee 83 ) 
1] Rugăciune călre Cuviosul Moise Ungurul pen!ru ajutor în lupla cu palima desfrânäri e 36 [i 
Rugăciune către toli Sfintii a Sfântului Teofan Zăvorălul eee 87 ' 
P Rugăciune pentru dăruirea răbdării, către Domnul Iisus Hrisfos „eee 89 $ 

A unge care rca Deac la Boll sa e 89 & 

k Rugăciune pentru adevärała pocăință a Sfântului Isaac Sirul... 90 ) 
e PEN A TE PER a Su N e A II 91 | 
t) Rugăciune care se citeşte în TORT NEC NORII 92 f 

(n Rugăciunea Sfantului Siluan Alhonilu pentru dobândirea smerenie „aaa 934 

D Rage pen vederea Pa PO 4 € 

N Rugăciune a Sfântului Isaac Sirul pentru sporirea iubirii şi unirea cugelului cu Dumnezeu.................... 95 y 
E E a E E sure de boală a aproapehă 35h 
e T EEEE 97 
(Rugăciune grabnic folosiloare călre Sfântul Efrem cel Nou... 97 0N 
Rugăciune pentru bolnavi, către Sfântul Efrem cel Nou... 100 4 
T hoc nl al Eta 181 & 
UL “size mule Sali ed] EE E E aaa 182 |) 
î] Rugäciune cålre Sfanta Mucenilă Filofleta, la vreme de boală ue 193 |! 

( Rugăciune către Sfântul Terarh Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli... 94 
A Rugăciunecălre Sfinţii Doctori fără de arginli Cosma şi Damian, pentru cei bolnavi............ 106 $ 

, > Rugăciune la vreme de boli molipsitoare şi moarte năprasnică „eee 197 
U i 
O EED E E NISA VINCI T E E T L) 


ESC ELEVE 
À $ 1 
Y Cuprins 763 U 

5 
fi Alla Rugăciune la vreme de boli molipsitoare şi moarte năprasnică E Uau EEEE EEEE 199 i 
y y 
X Rugăciune pentru izbăvirea de depresie şi de felurilele boli sufleteşti ea 2 N 
1 i 
Rugăciunea bolnavului pentru cei ce-l MAENE SO asa 4% 
A 1 
V Rugăciune de multumire pentru însă năloşire PAS A AE GU 
0 Rugăciune la vreme de ispilă PAPOEA EEEE RAR RER RARE RR E 7 } 
A Rugăciune pentru lume a Sfântului Siluan Alhonilul rea 8 [i 
P 
y ij 
Rugăciunea pentru lume a Sfântului Paisie Aghioribul. aaa 119 & 
i P g h 
1 i 

{ Rugăciunea penru neam a Părintelui Gheorghe Calciu EEE EEE EEEE EEES 121 % 
í h 

y Rugăciune călre Sha nlul Prooroc Ilie Tesvileanul la vreme de secetă... 123 y 
A À 
y Rugăciune la vreme de lrăsnele, fulgere, grindină sau culremur E ED oo au d 127 U 
9 Rugăciune penlru ocrotirea de grindină SE RENE PRE RI PRR RR E a MIRI IERI RANI RE RER RR RER ERROR 129 f 

f Rugăciunea celui prigonit de oameni a Sfântului Ignatie PrianGianiNOV aan 130 Ni 
y U 

S Rugăciune pentru izbăvirea de VIE) NINAŞI asaza a aa 51 & 
í h 

y Rugăciune pentru EEA arer ace taie iei iei ie einen ia 132 V4 
1) () 
V Rugăciunea penru vrăjmaşi a Sfantului Nicolae Velimirovici nana 34 
9 Rugăciune pentru înțelegerea dumnezeieştilor cărli eneee a a i i NU aaa 136 f 
f Rugăciune pentru citirea cu folos a Sfinlei Scripturi aaa aaa can EEE 136 N 
y y 
A Rugăciune de multumire pentru binefacerile primile de la Dumnezeu... nenea 137 N 
1 1 

Rugăciune pentru mântuire PE E EENE PECETE EEEE EEE EEEE EEEE EEEE EEEE EE ECEE EEE EEEE EEEE 138 > 
y Rugăciune pentru izbăvirea de moarłe papra CA 4 aie 49 
À A 
1 Rugăciune pentru bunul sfârşi! al vielii P INI NINE RIN aaa &1 În 

g 
À Rugăciune peniru o moare bună... nenea aaa 41 i 
Į 1 
( Rugăciune la necazuri şi SUTO A o canine aie aa A 
y 1 

K Rugăciune înainte de călălorie „m. 

A N 
y \ 
NCN INCI SSN S a E S E S E a T S =] 


IP e ei 


=x] 
764 Pravila monahală p 
Rugăciune înainte de Sfânta Spovedanie ne 45 A 
Rugăciune după Sfânta Spovedanie.... aaa 47 e 
RI PA AI 49 X 
Paraclisul Preasfintei Născăloare de Dumnezeu... 152 ) 
Canonul de pocăință călre Domnul Tisus Hristos v 171 | 
Canon de pocăință al Monahul „ere 8 
Canonul de pocăință pentru cel căzu în desfrânare.......... aaa 192 % 
Canon de rugăciune căbre Îngerul Păzilor eee 294 % 
Canon de rugăciune către Puterile Cereşti şi Toli Sfintii... 220 ) 
Pluie balul Ea S 231 Î| 
Acatistul Mântuitorului nostru Tisus Hristos „eee 284 ) 
ESEE T Pon ao a 305 A 
Acatistul Puneivestiri eee 321 4 
Acalishul Sfantului Acoperămâni al Maicii Domnul eee 342 X% 
clio SD ca e 363 (J 
Acakishdl Sfanbui Toan Rusul... 324 f) 
Acalislul Shire Mucenile Portal ata 498 ÎN 
Rânduiala Sfinlei Împărlăşani „eee 430 4 
Rugăciuni de mulțumire după primirea Sfintelor Taine... 466 Y 
Psallirea Sfântului Prooroc şi Împărat David... 475 ) 
(9 RI N 478 || 
Catismma Danae aaa 489 ! 
OE EE R 390 ni 
E NIN 515 
V 


Cama onee aaa 973 
OSS 386 
Catisma OSO 609 
Carisma LE aaa aaa 616 
O ce în IDR RR RR RR RN RR TERRIER INNER 635 
(0 977 N ÎN PRR 647 
Catisma E 66O 
Catisma LD. aaa aaa aa 675 
Casma loreen aia 686 
O N N AR 698 
Catisma LO. 719 
Cama LE) aaa aaa aaa aaa aaa a EEE aaa 726 
Cafisma DAC DR 749 
eu Da Li 2 ARION IE REPER RAT RR OR RI ION ROI RR CI IN, 751 
i PE EEE AAA A A IRI RI RI RR NINE ETSN: 761 
XA XR 


Această carte este alcătuită și oferită cu drag tuturor cititorilor de către 
lerodiaconul Hrisostom, 
de la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului”, 
comuna Alexandru Vlahuţă. 


Dacă doriți să sprijiniți mănăstirea sau proiectele viitoare, 
puteți contribui prin donaţii în următoarele conturi: 


Mănăstirea Alexandru Vlahuţă — donaţii pentru susținerea mănăstirii 
Banca: BCR 
IBAN: RO47RNCB02600030986360001 


Zanet Bogdan — cont personal 
Banca: Banca Transilvania 
IBAN: ROOSBTRLRONCRT 0242005201