Situatia evreilor in Romania — vol.I 1939-1941 — ed. 1994

Documenta 


Al doilea Război Mondial 


PR aie 


Situatia evreilor 
din România 


vol. I 
(1939-1941) 
partea întâi 


Fundaţia Culturală Română 


CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE 
Documenta 
€ Pe eet oe. TEX 


INSTITUTUL DE ISTORIE ŞI: TEGRIE:MILITARA 
ARHIVELE STATULUI BUCUREŞTI 
ARHIVA MINISTERULUI APĂRĂRII NATIONALE 


Autori: Dr. lon Alexandrescu 
Dr. Constantin Botoran 
Dr. Ion Calafeteanu 
Colonel (5) Dr. Nicolae Ciobanu 
Florica Dobre 
Locotenent-colonel Alesandru Duţu 
Irina Guţu 
Colonel (r) Aurelian Miritä. 
Locotenent-colonel Alexandru Osca 
Locotenent-colonel Petre Otu 
Gheorghe Pintilie 


Au mai colaborat: Dr. Maria Covaci, lon Neacşu 


Traducerea documentelor: Margareta Boacă (engleză) 
Nicolae Cuncea si Elena Similean (franceză) 


ISBN 973-9132-75-8 
Copyright © Fundaţia Culturală Română, 1994 


Redactori: Vasile Säläjan, Tudor Vlad 
Coperta & tehnoredactarea: Adrian Moldovanu 
Procesare computerizatä: Zoe Herdlicska, Amalia Bora, Carmen Apahidean 


Al doilea Război Mondial 


Situaţia evreilor din România 


Vol. I 
(1939-1941) 
partea întâi 


Coordonatori: 
Locotenent-colonel Alesandru Duţu 
Dr. Constantin Botoran 


CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE 


FUNDAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
Cluj-Napoca, 1994 


Cuprins 
PR RA OR 


Cuvânt înainte............... VII 
Foreword............... X 
Notă asupra ediţiei............... XIII 
Note on the present edition............... XIV 
Lista documentelor............... XV 
List of Documents............... XLIX 


Documentele A, B, C, 1-128............... 1-304 


p opeki Lovivedlas iii re hs maik ni sen Cuvânt înainte: 


e Evoluţia, demnografică. şi: cu apanhei problemei. eie în 
statutul, „politicorjuridie | ;al evreilor; . legislaţia antievreiască; 
atitudinea, unor. evrei..(in., special comuniști), în. timpul: retragerii armatei . şi 
autorităților civile. române; din; Basarabia şi partea de nord a Bucovinei 
Guni 1940) şi, legat de aceasta, dezvoltarea antisemitismului în societatea 
i g ‘reacția. militarilor... „români - faţă. de ..aceste.. manifestări 
antiromAnest, si. implicarea lor: în. masacrul. de la Iași (iunie 1941) şi cele 
din „perioada, următoare; poziţia -mareşalului Ion Antonescu. faţă de evrei, 

ŞI „mijloacele. „preconizate de..-guveraul. român. pentru rezolvarea 
in. eyreiest;. refuzul., autorităţilor, române. de. a ceda presiunilor. 
germane, privind, aplicarea... în; -România a. „soluţiei - finale“; deportarea 
evreilor.din. Basarabia, nordul Bucovinei. şi Herţa în. Transnistria, regimul 
dur, din lagăre, şi: readucerea, acestora, în ţară; emigrarea ca modalitate de 
rezolvare a „problemei evreieşti“ în România; regimul muncii obligatorii; 
Iwări de;poziţie în-sprijinul evreilor. din, partea unor instituții şi personalităţi 
politice: şi culturale. românești; exterminarea de către autorităţile ungare a 
evreilor din; teritoriul . Transilvaniei: anexat de, Ungaria în. 1940; anularea 
legislati evreieşti, dupa :23 August. 1944. si. reintegrarea evreilor. î în 
viaţa politică, economică si.culturala a ţării, acestor probleme şi multor 
e : trei, Volume le, „oferă. „Tășpunsuri , prin documente si. note 


VII 


primare, de la izvoare, singurele în stare să reflecte adevărul istoric aşa cum 
a fost. 

Aceste izvoare, în diversele lor forme de exprimare — decrete-legi, 
ordonanţe, rapoarte informative, note, adrese, cereri, memorii, procese 
verbale, consemnări de atitudini în articole de presă, corespondenţă oficială 
şi particulară etc. — provin din Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, 
Arhivele Statului, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe si din fondurile 
documentare ale Bibliotecii Academiei Române. 

Primul volum prezintă evoluţia problemei evreiești în România în 
perioada 1939-1941. Documentele relevă tratamentul net diferențiat aplicat 
populaţiei evreieşti din România (în granițele de la 1 ianuarie 1941) şi 
teritoriile românești eliberate de sub ocupaţia sovietică. Reiese cât se poate 
de clar din conţinutul acestui volum că măsurile represive luate împotriva 
evreilor din teritoriul eliberat au reprezentat, în primul rând, un răspuns 
global, neindividualizat, la atitudinea ostilă față de statul român şi faţă de 
armata română a unor elemente din rândul populaţiei evreieşti, în special în 
timpul evacuării Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ținutului Herta. De aici 
în primul rând măsurile diferite, incomparabil mai dure de „curăţire“, de 
„alungare“ a evreilor din această parte a României consideraţi în mod 
greșit, în bloc, neloiali statului român, cei mai multi dintre ei (peste 
100.000) fiind deportaţi în Transnistria, unde multi şi-au găsit moartea. — 

Alte documente evidenţiază faptul că numeroşi evrei din teritoriile 
românești anexate de U.R.S.S. în anul 1940, după iunie 1941 s-au retras de 
bună voie în interiorul Uniunii Sovietice, odată cu administraţia şi armata 
sovietică. 

Decizia autorităţilor române privind deportarea evreilor din 
teritoriile eliberate a plecat şi de la ideea — aşa cum mărturisesc 
documentele din acest volum — evitării pericolului constituirii, în spatele 
frontului, a grupurilor teroriste formate din antiromâni şi comunişti fanatici 
(în rândul cărora se aflau și numeroși evrei) care, de regulă, executau acte 
de sabotaj, provocând totodată moartea multor militari români. Executiile 
de evrei menţionate în documente i-au vizat în primul rând pe membrii 
grupurilor teroriste, dar, din păcate, s-au înregistrat în numeroase acte 
victime nevinovate. De asemenea, documentele prezintă situaţia tragică a 
populaţiei evreieşti pe durata evacuării în Transnistria, privatiunile și 
condiţiile grele din lagărele de aici. Documentele pun în evidenţă faptul că 
execuţii de evrei au fost săvârșite si din ordinul sau direct de către trupe 
germane. 


Vill 


În ceea ce privește situaţia evreilor din vechiul Regat, studiul 
documentelor din acest volum permite concluzia că aceasta era comparativ 
mai bună, chiar dacă evreii de aici erau obligaţi să presteze muncă de folos 
obştesc (ulterior ei au putut să plătească o taxă specială în locul acesteia) 
sau să suporte alte greutăţi şi privatiuni. Dar mulţi evrei din această parte a 
ţării au avut posibilitatea să-şi continue afacerile, să desfăşoare activităţi cu 
caracter cultural, ştiinţific, de educaţie și învăţământ, să beneficieze de 
concedii, să poată emigra etc. 

În volum sunt publicate documente care relevă condiţiile în care s-au 
produs masacrele de la Iaşi și Odessa si proporţiile acestora. Un merit al 
prezentului volum îl reprezintă punerea în lumină a contextului intern și 
internaţional în care s-a aflat România în acei ani, cauzele şi împrejurările 
concrete care au determinat sau au favorizat măsurile antievreiești. Ele ne 
ajută, în același timp, să înţelegem cum de a fost posibil ca, spre deosebire 
de multe ţări din Europa aflate în sfera de influenţă germană în care a fost 
aplicată „Endlösung“ (soluţie finală), în România, în pofida puternicelor 
presiuni exercitate de guvernul de la Berlin, planurile germane de 
exterminare a evreilor au eşuat, iar la sfârşitul războiului în România trăia 
cea mai numeroasă comunitate evreiască din Europa răsăriteană (cca. 
400.000 persoane) cu excepţia celei din fosta Uniune Sovietică. 

Iată de ce considerăm că acest prim volum oferă celor interesaţi 
posibilitatea de a-și face o părere cât mai aproape de realitate asupra 
situaţiei evreilor din România anilor 1939-1941. 


Autorii 


= “Foreword 


e the. ra Azi status. of the “Towa: a a e mi 
the attitude. of some Jews. (particularly. communist). during. the. withdrawal of 


the: Romanian army. and. civilian authorities from. de and no 
Bukovine piy 1940) and. În, eee i y 


settle. the Jewish, question: ‘the. refusal. of Romanian, authorities, to,, yield to 
the.. German: pressures, to, impose in Romania the. “final soluţii the 
deportation of Jews from Bessarabia;, northern. Bukovine and, Hertza. Legion 
to Transnistria, the harsh regime in camps and their return to the country; 
emigration as a way to settle the Jewish question in Romania; forces labour; 
Romanian institutions and political and cultural personalities taking stand in 
favour of the Jews; the extermination of the Jews from northern 
Transylvania, annexed by Hungary in 1940, by the Hungarian authorities; 
abrogation of the anti-Jewish legislation after August 23, 1944 and the 
reintegration of Jews in the political, economic and cultural life of the 
country. These and many others are the question that the three volumes seek 
to answer through documents and explanatory notes which are helpful both 
to historians and the general public. 

In making up the three volumes, the authors have been guided by the 
belief that the scientific elucidation of these question, neglected so far by 


Romanian historiggraphy, can:be achieved only by ne With the j primary 
Dos the only onés that reflect historicaltruth.::::.5:7: it: wire, 
«These sources. in. their various forms + is laws; di aug 
ficat reports; notes, addresses; : pétitions, :-meindirs; articles: inthe 
préss;-official and private:correspondénce:+ ‘come from:the Archives:of the 
Ministry ‘of: National: Defence; ‘the: State: Archives; ‘the: Archives’ of the 
Ministry of Foreign cires smi ‘the oorr STORIA ofthe: wens of.the 
Romanian Academy. oii: + : 
cos "Elie firstvoluime: cate the ‘evolution.-of dre: J i 
Romania: betiween:;1939-1941;:.:Fhe: documents : reveal:-the:':differentiated 
treatment applied to.the: Jewish population in Romănia: (within: the-frontiers 
of January «I, +941)'and:the: Romanian territories. liberated from the Soviet 
occupation. -Thé:volume:points:out: very ‘clearly: that ‘the repressive measures 
taken: ‘against: the. Jews. în ‘the beata, sir li baie inthe” me 


apra Gb baat oon 


s ay} 
pattivularty: during: the evacuation of. Bessarabia;. northéra::Bukovine and 
the Hertza region. Hence the incomparably harsher measures of:*tcleansing” 
and “chasing away” :the-Jews: from: this part: of Romania; all ‘mistakenly 
considered’ unloyal ‘to the ‘Romanian: State; most: of: hem: done) i lan to 
Transnistria, wherefrom many never returned" i 

Other documents point to the fact tsi after ae 1941 a great 
number -of.Jews from the Romanian territories annexed by the URSS in 
1940, willingly retreated inland the Soviet Union, together with the Soviet 
administration and army. 

The decision of the Romanian authorities to deport the Jews from the 
liberated territories was due to the desire — as stated in the documents of this 
work — to avoid the danger of the setting up, behind the front line, of 
terrorist groups made up of fanatic anti-Romanians, and communists 
(including a great member of Jews), which usually carried out sabotaje 
activities and killed many Romanian military. The executed Jews — referred 
to in the documents — were mainly members of the terrorist groups, but 
unfortunately, there were many innocent victims too. Likewise, the 
documents deal with the tragic fate of the Jewish population during 
evacuation to Transnistria, the privations and hard life in the labour camps. 
The documents also reveal that Jews were executed also at the order of or 
by the German troops. 


axl 


As regards the situation of the Jews in the Oid Kingdom, sht study of 
documents in this volume leads to the conclusion that they enjoyed a 
relatively better situation, even if they had to work for the public benefic 
(later on they could pay a special tax instead of working or to cope with 
other hard conditions and privations. But a great member of Jews from this 
part of the country had the possibility to carry on their business of cultural, 
scientific, educational activities, to have vacations or emigrate. 

The volumes include documents referring to the conditions in which 
the massacres of Yassy and Odessa took place and their scope. They also 
highlight the domestic and international context of the time, the causes and 
circumstances which led to or favoured the anti-Jewish measures. At the 
same time they help us understand how it was possible that in Romania, 
unlike other countries of Europe in the German sphere of interests in which 
the “Endlôsung” was carried out, despite strong pressures put by the 
government in Berlin, the German plans to exterminate the Jews failed, so 
that at the end of the war in this country there lived the second largest 
Lewish community in Eastern Europe (some 400,000) after the one in the 
Soviet Union. 

That is the reason why we think this work offers the reader the 
possibility to make as truthful an opinion as possible of the situation of Jews 
in Romania between 1939-1941. 


The authors 


XII 


Notă asupra ediţiei ` 


Multitudinea documentelor referitoare la situaţia evreilor din 
România în anii celui de-al doilea război mondial a impus o riguroasă 
activitate de selecţie şi pregătire pentru tipar a trei volume: primul referitor 
la perioada 1939-1941, al doilea la perioada 1942-1943, iar al treilea la 
perioada 1944-1947. 

În cea mai mare parte inedite, documentele au fost selecţionate în 
special din fondurile Arhivei Ministerului Apărării Naţionale, Arhivelor 
Statului București şi Arhivei Istorice a Bibliotecii Academiei Române, fiind 
ordonate după criteriul cronologic. Cele care nu au menţionată ziua emiterii 
au fost plasate la sfârşitul lunii respective, iar cele care nu au menţionată 
nici luna la sfârşitul anului respectiv. 

Singura excepţie de la această regulă o constituie cele trei 
documente-sinteză (4, B, C) întocmite de Secţia de Studii si Informaţii din 
cadrul Ministerului pentru Minorităţi în 1939 pe care le-am plasat la 
începutul volumului pentru a da cititorului posibilitatea să-şi formeze o 
imagine de ansamblu asupra arealului în care era percepută în epocă 
problema evreiască din România. 

Documentele au fost publicate conform originalului, păstrându-se 
normele gramaticale și ortogratice ale epocii. Nu au fost întregite cuvintele 
care în original sunt prescurtate. Pentru înţelegerea textului s-a întocmit o 
listă de abrevieri. 

Cu puţine excepţii, documentele au fost publicate integral. 
Omisiunile făcute, acolo unde textul se referea la o altă problematică decât 
cea a volumului, au fost marcate prin trei puncte între paranteze drepte. 

Traducerea documentelor străine este orientativă. 


XII 


Note on the present edition 


-:The-great:number of: documents:.on: the. situation: of tlie Jews in 
Romania during: World:War:Il asked for:a thorough selection and editing of 
three: volumes: the first dealing :with:the. period -between-1939:-1941, me 
secorid, between 1942-1943, and the. third. between 1944-1947: shinsir 

The documents — most of them unpublished béforre:— have: een 
sélected: from. the ‘funds: of the. Ministry of Defence Archives, the State 
Archives. in Bucarest, and the: Historical: Funds-of the Romanian Academy 
Library. ‘hoy have: been’ arranged. chronologically. Those‘in which the. day 
Of issue was: missing; were: put at the ént of the:respective:morith; and those 
in: which. the: month: in also missing were: i at ‘the: pad of ttia; tt iii 
year. 

su <The. onlyexception:to:this. =e are the: three donnent 
(4, B; :C) drafted by:the Study: and. Information Department of the Ministry 
of Minorities. ini 1939, which Wwe put at the beginning of the volume so that 
the readers would-get:a: opera ră ot me area ee the ent vues 
was perceived in:Romania. zs : -: asais o 1 

The documents have been published eens tei {be : original, 
maintaining; the: grammatical and. orthographic ::fortns::.of.::the time. 
Abbreviated :words::were: sett : S0::]n. GES to: pa the.text, a: oe Si 
abbreviations-was:provided..:: wile ions Liege ri 

With few Fons pi ave: hes published ventirelyi 
Omissions where: the: text :dealt:with:a: nn ci Aubert ee were p marken. ate 
three: dots between square parantheses: iios Gass sinos + } 

_ ‘Ehe*translation ot Ara dowei has: been many done tor r guiding 
purposes. Šorn RIFU Ghee E T Lea ordain ads uail dE 


XIV 


“Lista: documentelor 


A. 1939. Studiu istoric întocmit de $ Secția de: Studii şi food ni din 
gadrul Mipisterului pi Minoriţăţi paving s stabilirea gerer în. Semi 


C. 1939. Studiu pi J Sala de Studii, şi Informativni din. cadrul 
Ministerului pentru Minorităţi privind problema evreilor în noul regim 
constituțional instituit de Carol al Urlea în februarie 1938... sp: 


rte ded 


: 1989: februarie:. 8: Telegramä.. a.. lui Grigore „Gafencu, ministrul 
Afacerilor, Străine, are | oe “Ramin din , „Geneva privind 
drepturile evreilor din România, ii; tusa JUA 


wt dart Sees LES ik 


1939. martie 12... Adreșă. a., Ministerului «Afacerilor Străine către 
„miniştrii. români, acreditaţi. pe lângă guvernele, ștrăine: prin, care se 
nainteaza. memoriul: întoçmit, de guvernul roman referitor, la. situația 
evreilor din România :și la; propunerea acestuia de. constituire,a unui 
stat evreiesc. 


10. 


11. 


XVI 


1939 octombrie. Buletin contrainformativ al Sectiei a 2-a a Marelui 
Stat Major referitor la starea de spirit a evreilor si la pozitia acestora 
fatä de evenimentele internationale (extras). 


1939 decembrie 30. Informare a ataşatului de presă al României în 
Egipt despre conferinţa ţinută la postul de radio din Ierusalim de 
Itzhak Gruenbaum, la 20 decembrie 1939, în legătură cu situaţia 
evreilor polonezi emigraţi în România. 


1939. Raport al Secţiei de Studii şi Informatiuni din cadrul 
Ministerului pentru Minorităţi în legătură cu crearea unei organizații 
evreiești la scară naţională. 


1940 martie. Buletin informativ al Secţiei a 2-a a Marelui Stat Major 
referitor la starea de spirit a evreilor după alegerea noului rabin, 
Alexandru Safran, si la dezideratele acestora (extras). 


1940 iunie 28. Raport al Statului Major al Corpului grănicerilor către 
Marele Stat Major referitor la manifestările antiromâneşti ale evreilor 
şi comuniştilor din Basarabia în timpul evacuării. 


1940 iunie 28. Situaţia numerică întocmită de Biroul Poliţiei din 
Inspectoratul de Jandarmi Chişinău privind numărul populaţiei, pe 
naţionalităţi, rămasă în Basarabia. 


1940 iunie 30. Notă informativă cu privire la actele de ostilitate ale 
populaţiei evreieşti, ruseşti şi ucrainene din Basarabia şi nordul 
Bucovinei (abuzuri, devastări şi asasinate) fata de autorităţile civile si 
militarii români în timpul retragerii din 1940. 


1940 iunie 30. Telegramä a şefului Biroului Statistic Militar Iaşi, 
locotenent-colonelul Ion Palade, cu privire la atitudinea ostilă şi 
sfidătoare a grupurilor de comunişti evrei din Basarabia faţă de 
autorităţile militare şi civile româneşti în timpul retragerii şi 
entuziasmul cu care o parte a populaţiei evreieşti a întîmpinat armata 
sovietică de ocupaţie. 


13 


14 


17 


19, 


w U mi 


12. 


13. 


14. 


15. 


16. 


17. 


18. 


19. 


1940 iulie 1. Articolul intitulat „Tragedia evacuării Basarabiei“, 
publicat în ziarul „Universul“, referitor la devastările şi jafurile 
săvârşite de ruși şi evrei asupra bunurilor populaţiei românești din 
Chişinău. 


1940 iulie 1. Notă a Serviciului Special de Informaţii cu privire la 
abuzurile şi actele teroriste săvârşite de grupuri de evrei împotriva 
militarilor români în timpul retragerii din Basarabia si Bucovina de 
Nord. 


1940 iulie 1. Raport informativ al Subcentrului nr. 3 referitor la 
comportarea autorităţilor militare sovietice şi a populaţiei evreieşti 
faţă de Brigada de cavalerie comandată de colonelul Postelnicescu pe 
durata retragerii din Basarabia. 


1940 iulie 1. Telegrama a maiorului Bădărău către Marele Stat Major 
referitoare la retragerea trupelor române din Basarabia şi la 
manifestările ostile ale evreilor. 


1940 iulie 2. Sinteză referitoare la manifestările antiromâneşti ale 
evreilor din Basarabia și din nordul Bucovinei după ocuparea acestor 
provincii de către armatele sovietice. 


1940 iulie 2. Raport confidential al Biroului Statistic Militar din 
Bucureşti cu privire la actele de agresiune ale unor grupuri de evrei 
din Basarabia si Bucovina de Nord şi ale militarilor sovietici faţă de 
autorităţile şi militarii români în retragere, precum şi la îngrijorarea 
evreilor din România fata de eventuale represalii. 


1940 iulie 2. Raport contrainformativ al colonelului Jon Eftimiu 
către Marele Stat Major referitor la comportamentul ostil al trupelor 
sovietice şi al evreilor în timpul retragerii trupelor române din 
Basarabia. 


1940 iulie 3. Telegramă a generalului de armată adjutant Constantin 
Tlasievici si a generalului Nicolae Tătăranu către Marele Stat Major, 
Secţia a 2-a, referitoare la măsurile luate pentru a preveni actele 
agresive ale unor militari români fata de evrei. 


XVII 


20. 


23. 


24. 


26. 


27. 


28. 


XVIII 


1940 iulie 3. Telegramä a generalului de corp de armată Nicolae 
Ciupercă referitoare la atitudinea ostilă a populaţiei evreieşti fata de 
români, în special în judeţele din zona Prutului, măsurile luate pentru 
menţinerea ordinii. 


1940 iulie 3. Raport informativ întocmit de locotenent-colonelul Jon 
Palade, şeful Biroului Statistic Militar Iasi, către Marele Stat Major, 
Secţia a 2-a, referitor la incidentele petrecute în Moldova, la 2 iulie, 
între soldaţi români şi populaţia evreiască. 


1940 iulie 3. Articolul publicat în „Pesti Ujság“ referitor la L 
condamnarea de către presa italiană a actelor provocatoare săvârșite 
de evrei față de populaţia românească din Basarabia și din nordul 
Bucovinei. 


1940 iulie 3. Raport informativ al comandantului Corpului de 
grăniceri, generalul de divizie Th. Şerb, referitor la comportarea 
ostilă a trupelor sovietice şi a grupurilor de comuniști evrei de pe 
teritoriul Basarabiei fata de forţele române în retragere. 


1940 iulie 3. Telegramä a generalului Nicolae Tătăranu către Marele 
Stat Major cu privire la împuşcarea mortală a 40 de evrei şi rănirea a | 
altor 15 la Dorohoi de către grănicerii români. 


1940 iulie 4. Telegramä a Grupului de Armate nr. 1 referitoare la 
agresiunile săvârşite de militari români la Dorohoi împotriva evreilor. 


1940 iulie 4. Raport contrainformativ referitor la agresiunile săvârşite 
de militarii români împotriva unor evrei în trenurile din Moldova. 


1940 iulie 4. Raport informativ referitor la unele acţiuni şi agresiuni | 
săvârşite împotriva evreilor. 

1940 iulie 4. Sinteză întocmită de comandantul Corpului de grăniceri 
referitoare la manifestările antiromâneşti ale evreilor din Cernăuţi | 
după retragerea trupelor române. 


te 


ni 


ri 


ți 


29. 


30. 


31. 


32. 


33. 


34. 


35. 


36. 


1940 iulie 4. Sinteză referitoare la actele de terorism săvârşite de 
evreii comunişti din Basarabia şi din nordul Bucovinei față de 
autorităţile militare şi civile române în timpul retragerii, precum si 
protestul unor conducători evrei din capitală si alte oraşe ale ţării, 
fata de aceste manifestări. 


1940 iulie 4. Telegramă a colonelului Socrate Mardari referitoare la 
starea de spirit antievreiască a populaţiei româneşti şi a militarilor în 
timpul retragerii din Basarabia. 


1940 iulie 3. Articolul Scene tragice în Basarabia si Bucovina“, 
publicat în „Journal de Geneve“, în care sunt descrise violențele 
săvârşite împotriva autorităţilor româneşti din Cernăuţi şi Chişinău 
de agitatori extremiști de stânga, inclusiv de evrei. 


1940 iulie 6. Notă informativă referitoare la acţiunile antiromânești 
desfăşurate de evreii din Cernăuţi, în perioada 28 iunie — 1 iulie 1940. 


1940 iulie 7. Sinteză informativă a Marelui Stat Major privind 
acţiunile agresive ale grupărilor de evrei comuniști săvârşite 
împotriva populaţiei româneşti din Basarabia şi nordul Bucovinei şi 
actele de violenţă ale unor militari români faţă de evreii ce plecau 
spre Basarabia $i nordul Bucovinei. 


1940 iulie 8. Adresă a Ministerului de Interne către prefectii judeţelor 
din Moldova și Bucovina prin care cere luarea de măsuri menite să 
prevină eventuale agresiuni împotriva evreilor din partea militarilor 
räzléti retraşi din teritoriile ocupate de U.R.S.S. 


1940 iulie 3. Buletin contrainformativ al Biroului 2 al Statului Major 
al Diviziei 1 Infanterie referitor la starea de spirit din armată şi din 
rândul populaţiei civile faţă de comportarea ostilă a evreilor. 


1940 iulie 9. Proces-verbal întocmit de Consiliul de Colaborare al 


judeţului Prahova asupra atitudinii şi stării de spirit existente în 
rândul populaţiei româneşti fata de evrei. 


XIX 


37. 


38. 


39. 


40. 


41. 


42. 


43. 


44. 


45: 


: 1940 octombrie 5. Comunicat al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri 


na : : | 
1940 iulie 18. Notă a prefectului judeţului Gdorhei, colonel loan C. | 46. 
Pleșoianu, către Ministerul Afacerilor Interne cu privire la măsurile | 
luate pentru a împiedica orice agresiune împotriva evreilor. 


1940 iulie. Dare de seamă a şefului Biroului Statistic Militar Iaşi, | 47. 
locotenent-colonelul Ion Palade, asupra modului cum s-a desfăşurat i 
evacuarea Basarabiei si atitudinea ostilă a populaţiei evreiești faţă de 
armata şi administraţia românească. 


1940 august 8. Decretul-lege nr. 2650 referitor la statutul juridic al | 48. 


evreilor din România. 


1940 august 15. Studiul întocmit de colonelul C. E. Manolescu, şeful : 
Serviciului Statistic Militar Cluj, cu privire la situaţia evreilor din 
Transilvania. 49. 
1940 septembrie 17. Telegramä a ministrului Statelor Unite ale | 
Americii la Bucuresti, Er. Mott Gunther, către Departamentul de Stat | 
prin care făcea cunoscut că statul român recunostea şi proteja cultul 
mozaic. 50. 
1940 septembrie 26. Declaraţiile generalului Ion Antonescu, făcute À 
ziarului italian „Stampa“, în legătură cu românizarea personalului À 
întreprinderilor economice. | 


51. 


în legătură cu unele măsuri preconizate a fi luate împotriva evreilor | 
care intraseră clandestin în ţară. 52. 
1940 octombrie 29. Stenogramă a şedinţei Consiliului de Miniștri | 
referitoare la unele măsuri cu privire la evrei. 1 
53. 
1940 noiembrie 1. Nota a directorului personalului din cadrul Marelui $ 
Stat Major, generalul Gh. Cealâc, referitoare la statutul politico- À 
Juridic al evreilor. $ 


il 


= v 


46. 


47. 


48. 


49. 


50. 


51. 


52. 


53. 


1940 noiembrie 15. Raport al Ministerului de Interne către 
presedintele Consiliului de Miniştri în care sunt propuse soluţii 
menite a facilita emigrarea evreilor în Palestina. 


1940 noiembrie 20. Cerere a preşedintelui Uniunii Comunităţilor 
Evreieşti din România, dr. W. Filderman, adresată ministrului de 
interne, pentru pedepsirea legionarilor vinovaţi de profanarea 
lăcaşurilor de cult evreieşti. 


1940 noiembrie 21. Cerere a președintelui Uniunii Comunităţilor 
Evreieşti din România, dr. W. Filderman, adresată ministrului de 
interne prin care reclamă rechizitionarea, de către legionari, la 
Ploiești, a unor bunuri aparţinând Comunităţii. 


1940 noiembrie 23. Cerere a preşedintelui Federaţiei Uniunilor de 
Comunităţi Evreieşti din România, dr. W. Filderman, adresată 
ministrului de interne prin care semnalează o serie de abuzuri 
săvârşite de legionari la Braşov. 


1940 noiembrie 26. Cerere a preşedintelui Federaţiei Uniunilor de 
Comunităţi Evreieşti din România, dr. W. Filderman adresată 
generalului Jon Antonescu în care se referă la abuzurile săvârşite de 
legionari împotriva evreilor. 


1940 decembrie 5. Decret-lege nr. 3984 cu privire la statutul militar 
al evreilor din România. 


1940 decembrie 3. Memoriu al preşedintelui Federaţiei Uniunilor 
Comunităţilor Evreiești din România, dr. W. Filderman, către 
generalul Ion Antonescu, referitor la activitatea cercului „Libertatea“. 


1940 decembrie 9. Cerere a preşedintelui Federaţiei Uniunilor de 
Comunităţi Evreieşti din România, dr. W. Filderman, adresată 
generalului Ion Antonescu, prin care roagă să se dispună încetarea 
rechizitionärii de către armată a localurilor aparţinând instituţiilor 
evreiești. 


XXI 


54. 


55. 


56. 


57. 


58. 


59. 


60. 


61. 


62. 


XXII 


1940 decembrie 9. Memoriu al presedintelui Federatiei Uniunilor de 
Comunităţi Evreieşti din România, dr. W. Filderman, cu privire la 
abuzurile săvârşite de legionari împotriva populaţiei evreieşti. 


1940 decembrie 9. Raport al prefectului judeţului Hunedoara, Iosif I. 
Costea, către Ministerul Afacerilor Interne prin care arată inutilitatea 
deschiderii unei noi anchete ca urmare a reclamatiei făcute de Aurel 
Vlad, fost ministru, în numele evreilor din Orăştie. 


1940 decembrie 11. Nota a preşedintelui Federaţiei Uniunilor 
Comunităţilor Evreieşti din România, dr. W. Filderman, adresată 
generalului Ion Antonescu, în care arată că rechizitionarea de către 
armată a localului unei școli evreieşti constituia un act ilepal. 


1940 decembrie 31. Adresă a generalului Constantin Petrovicescu, 
ministrul afacerilor interne, către Ministerul Afacerilor Externe prin 
care roagă să se intervină pe lângă guvernele interesate pentru a se 
facilita emigrarea evreilor din România. 


1940. Memoriu al Institutului Central de Statistică cu privire la 
numărul si structura profesională a populaţiei evreieşti din România 
înainte şi după rapturile teritoriale din vara şi toamna anului 1940. 


1941 ianuarie 8. Cerere a rabinului dr. Ervin Goldstein şi a 
profesorului dr. S. M. Littman către Ministerul Educaţiei Nationale 
prin care se solicită autorizarea înfiinţării unui curs în vederea 
pregătirii tineretului evreu pentru emigrare. 


1941 ianuarie 8. Notă a Ministerului Apărării Naţionale, conţinând 
rezoluţia generalului lon Antonescu privitoare la emigrarea evreilor 
din România. 


1941 ianuarie 9. Adresă a subsecretarului de stat al marinei, 
contraamiralul Gh. Koslinski, cu privire la posibilitatea emigrării 
evreilor din România. 


1941 ianuarie 10. Stenograma dezbaterilor din şedinţa Consiliului de 
Miniştri privind urmărirea activităţii evreilor comuniști. 


ia: 


a Sa: aa e Ac At 


63. 


64. 


65. 


66. 


67. 


68. 


69. 


70. 


71. 


1941 ianuarie 17. Stenograma dezbaterilor din şedinţa Consiliului de 
Miniștri în legătură cu problema românizării comerțului în România. 


1941 ianuarie 27. Decizie a generalului Jon Antonescu, conducătorul 
statului român, privind situaţia medicilor, farmaciştilor, veterinarilor, 
inginerilor şi arhitecţilor evrei intrebuintati în armată. 


1941 februarie 3. Stenograma dezbaterilor din şedinţa Consiliului de 
Miniştri in care generalul Ion Antonescu a expus programul 


. românizării economiei. 


1941 februarie 6. Comunicat privind numărul morţilor şi răniților 
români şi evrei în timpul rebeliunii legionare din zilele de 21 şi 23 
ianuarie 1941. 


1941 februarie 11. Stenograma dezbaterilor din şedinţa Consiliului de 
Miniştri în care generalul lon Antonescu cere ministrului de interne 
măsuri împotriva acţiunilor de sabotaj. 


1951 februarie 15. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniştri în care generalul lon Antonescu a expus politica guvernului 
faţă de evrei. 


1941 februarie 25. Fragment din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniştri în care generalul Ion Antonescu menţionează prezența în 
Basarabia a unor evrei ca agenţi informatori. 


1941 martie 4. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri 
în care generalul Ion Antonescu a ordonat măsuri pentru a opri 
trecerea evreilor la religia catolică. 


1941 martie 4. Referat al directorului Direcţiei Învăţământului 


Particular şi Confesional adresat Ministerului Educaţiei Naţionale 
prin care solicită reglementarea situației elevilor evrei particulari. 


XXII 


72. 


73. 


74, 


75. 


76. 


TT: 


78. 


79. 


80. 


1941 martie 11. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniştri în care generalul Ion Antonescu ordonă măsuri în vederea 
organizării muncii de folos obştesc. 


1941 martie 12. Memoriu al Federaţiei Uniunilor de Comunităţi 
Evreieşti din România prin care supune spre soluționarea ministrului 
Apărării Naţionale cererile evreilor în legătură cu activitatea în 
detaşamentele de lucru, 


1941 martie 19. Notă a şefului Marelui Stat Major, generalul 
Alexandru Ioanitiu, către toate comandamentele şi unităţile militare 
referitoare la folosirea meseriașilor evrei, mobilizați la munca de 
interes obstesc. 


1941 martie 20. Cererea profesorului Ernest Abason adresată 
Ministerului Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor prin care se 
solicită deschiderea unor cursuri si lucrări practice pentru elevii şi 
studenții evrei. 


1941 martie 23. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către 
prefectii judeţelor referitoare la fixarea anumitor cartiere în esattele 
urbane și rurale în care urmau să locuiască evrei. 


1941 martie 27. Declaraţii ale generalului Ion Antonescu în legătură 
cu decretul-lege privind trecerea proprietăţilor urbane evreieşti în 
patrimoniul statului. 


1941 aprilie 1. Adresă a directorului Direcţiei Învăţământ Particular 
şi Confesional către Ernest Abason prin care se comunică aprobarea 
pentru deschiderea unui curs pregătitor pentru absolvenţii liceelor 
evreieşti. 


1941 aprilie 7. Raportul profesorului Ernest Abason către Ministerul 
Educaţiei Naţionale în legătură cu funcţionarea cursurilor si lucrărilor 
practice de pregătire pentru absolvenţii si studenţii evrei. 


1941 aprilie 8. Declaraţia generalului Ion Antonescu în legătură cu 
camuflarea întreprinderilor evreieşti ce urmau a fi românizate. 


f 
| 
b 


81. 


82. 


83. 


84. 


85. 


86. 


87. 


88. 


89. 


1941 aprilie 18. Referat al preşedintelui Consiliului Permanent al 
Ministerului Instrucțiunii, Educaţiei, Cultelor şi Artelor, Nicolae 
Cartojan, în legătură cu efectele decretului-lege din 14 octombrie 
1940, referitor la învățământul primar şi secundar evreiesc. 


1941 mai 15. Raport al ministrului de stat, Mihai Antonescu, către 
conducătorul statului român şi preşedinte al Consiliului de Miniştri, 
Jon Antonescu, cu privire la decretul-lege pentru organizarea muncii 
naţionale. 


1941 mai 14. Decretul-lege pentru organizarea muncii naţionale. 


1941 mai 15. Situaţia statistică a evreilor, la 15 mai 1941, fără 
Basarabia şi Bucovina, pe categorii profesionale. 


1941 mai 16. Raport al lui Brutus Coste, referitor la poziția Statelor 
Unite ale Americii faţă de o eventuală emigrare în masă a evreilor 
peste ocean. 


1941 mai. Memoriu al fostului senator I. Finkelstein adresat 
ministrului în care solicită un tratament diferit pentru evreii stabiliţi 
în România. 


1941 iunie 5. Raport al Biroului Statistic Militar Iaşi adresat Statului 
Major al Armatei a 3-a, privind activitatea și modul de comportare 
ale evreilor aflaţi în zonă. 


1941 iunie 21. Ordinul generalului lon Antonescu privind evacuarea 
evreilor valizi, între 18 şi 60 de ani, dintre Siret şi Prut, în lagărul de 
la Tîrgu Jiu, şi a restului familiilor în comunele urbane de pe teritoriul 
judeţelor respective. 


1941 iunie 25. Buletin informativ al Corpului 4 teritorial în care se 
semnalează atitudinea ostilă a evreilor fata de armata română. 


XXV 


90. 


91. 


92. 


93. 


94. 


95. 


96. 


97. 


XXVI 


1941 iunie 25. Notä informativä a Inspectoratului de jandarmi 
Suceava cu privire la starea de spirit a populaţiei în urma decretării 
mobilizării. 


1941 iunie 28. Proces-verbal încheiat de Nicolae Crăciun, şeful 
Comisariatului V Poliţie Iași, referitor la evenimentele petrecute în 
cartierul Tătăraşi din localitate. 


1941 iunie 29. Telegramä a generalului Alexandru Joanitiu, şeful 
Marelui Stat Major, către comandamentele marilor unităţi referitoare 
la acţiunile de spionaj, sabotaj şi actele de agresiune săvârşite de 
agenţi, cu ajutorul populaţiei evreieşti. 


1941 iunie 29. Raport al prefectului judeţului Iasi, colonelul Dumitru 
Captaru, către ministrul de interne despre acţiunile antievreiesti care 
au avut loc în orașul Iaşi. 


1941 iunie 30. Comunicat cu privire la actele de dezordine si de 
agresiune săvârşite la laşi de către agenţi sovietici cu sprijinul 
comuniștilor evrei. 


1941 iunie 30. Ordinul transmis de generalul Jon Popescu, ministru de 
interne, către prefecturi, Inspectoratul General al Jandarmeriei, 
Direcţia Generală a Poliţiei şi Prefectura Poliţiei Capitalei în legătură 
cu măsurile ce trebuiau luate pentru încetarea actelor de sabotaj, 
terorism și agresiune. 


1941 iunie 30. Ordin al generalului Ion Antonescu prin care se 
dispune executarea evreilor comunişti din Iaşi asupra cărora s-au găsit 
steaguri roşii şi arme. 


1941 iunie 30. Ordin al generalului. lon Antonescu prin care se 
dispune executarea sublocotenentului de rezervă Florin Angelescu, 
dacă va fi găsit vinovat de însuşirea unor bunuri ale evreilor 
perchezitionati. 


98. 


99. 


100. 


101. 


102. 


103. 


104. 


105. 


106. 


1941 iunie 30. Proces-verbal încheiat de autoritätile din Podul Iloaiei 
la sosirea trenului în care fuseseră fmbarcati evreii arestaţi la Iasi. 


1941 iunie 30. Raport al generalului Gheorghe Stavrescu, 
comandantul Diviziei 14 infanterie, în legătură cu implicarea unor 
militari români în acţiunile antievreiești petrecute la Iasi la 29 iunie. 


1941 iunie 30. Raport al Chesturii Poliţiei lași către ministrul de 
interne în legătură cu evenimentele sângeroase de la Iaşi din 28-29 
iunie 1941. 


1941 iulie 1. Telegramä a prefectului judeţului Iaşi prin care se face 
cunoscut Ministerului de Interne că în oraşul Iasi au încetat arestärile 
ilegale şi abuzurile. 


1941 iulie 1. Notă informativă referitoare la semnalizările luminoase 
făcute de evreii din Roman şi Bacău pentru avioanele sovietice care 
bombardau România. 


1941 iulie J. Raport al locotenent-colonelului A. Marino, 
comandantul permanentei Cercului de Recrutare Dorohoi, către 
comandantul pazei teritoriale a Corpului 4 armată referitor la starea 
de spirit a populaţiei şi la evenimentele petrecute între 28 iunie si 1 
iulie 1941 în oraşul Dorohoi. 


1941 iulie 3. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri 
privind contribuţiile de război ce urmau a fi plătite de evrei. 


1941 iulie 4. Ordinul nr. 255 al generalului Ion Antonescu prin care 
se condamnă crimele săvârşite împotriva evreilor în oraşul Iasi la 
sfârşitul lunii iunie 1941. 


1941 iulie 4. Ordin al generalului Alexandru loanitiu, şeful Marelui 
Stat Major, prin care cere să fie informat asupra măsurilor luate 
împotriva celor care au săvârşit crime şi jafuri împotriva populaţiei 
evreieşti în oraşele Iaşi şi Galati. 


XXVII 


107. 


108. 


109. 


110. 


111. 


112. 


113. 


114. 


XXVIII 


1941 iulie 8. Extras din stenograma dezbaterilor din şedinţa 
Consiliului de Miniștri în care Mihai Antonescu, vicepreşedintele 


Consiliului, solicită revizuirea radicală a proprietăţii, organizării 


producţiei, disciplinei muncii, precum şi migratiunea forțată a 
evreilor din Basarabia şi Bucovina. 


1941 iulie 8. Raport contrainformativ al Corpului de cavalerie 
referitor la starea de spirit din armată şi a populaţiei civile, inclusiv a 
minorităţilor, şi la entuziasmul cu care românii din Basarabia au 
întâmpinat sosirea armatei române. 


1941 iulie 9. Raport al sublocotenentului Aurel Triandaf, adresat 
Inspectoratului de Jandarmi Iasi, referitor la modul cum a decurs 
transportul a 35 vagoane cu 2530 evrei, de la Tîrgu Frumos la 
Călăraşi. 


1941 iulie 12. Decretul-lege nr. 2030 referitor la Regulamentul cu 
privire la statutul militar al evreilor. 


1940 iulie 14. Buletin contrainformativ al Biroului Statistic Militar 
laşi referitor la starea de spirit a populaţiei din Basarabia şi la 
deplasarea evreilor şi a altor locuitori din vechiul Regat în această 
provincie. 


1941 iulie 14. Raport contrainformativ al Corpului de munte către 
ata 3, referitor la starea de spirit a populaţiei române din 
Basarabia şi la comportarea minorităţilor şi a trupelor sovietice. 


1941 iulie 15. Notă a comandantului Cercului de Recrutare Braşov, 
comunicată la 75 de întreprinderi, prin care se face cunoscut că evreii 
rechizitionati la întreprinderi nu vor fi evacuaţi în Transnistria. 


1941 iulie 17. Instrucţiuni verbale date de generalul Ion Antonescu 
autorităților din judeţul Bălţi privind modul în care să fie tratată 
populaţia evreiască din zonă. 


115. 


116. 


117. 


118. 


119. 


120. 


121. 


122. 


123. 


1941 iulie 17. Telegramă a Armatei 3 către Corpul de cavalerie 
referitoare la condiţiile de evacuare şi internare a evreilor. 


1941 iulie 18. Buletin contrainformativ al Corpului 4 teritorial 
referitor la starea de spirit a evreilor. 


1941 iulie 18. Extras din memoriul lui Iuliu Maniu, preşedintele 
Partidului Naţional Țărănesc, către generalul Ion Antonescu, 
conducătorul statului, referitor la evenimentele care au avut loc în 
oraşul Iaşi la sfârșitul lunii iunie 1941. 


1941 iulie 19. Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Galaţi 
către Armata 4 referitor la măsurile luate împotriva evreilor şi la felul 
în care acestea au fost executate. 


1941 iulie 19. Raport al colonelului Ion Golgoteanu, comandantul 
garnizoanei Focşani, către Armata 4, cu privire la evacuarea evreilor 
din zonele de interes militar şi la purtarea de către aceștia a semnului 
distinctiv. 


1941 iulie 20. Raport al locotenent-colonelului Ion Chirchiu, şeful de 
Stat Major al Corpului de munte, către Armata 3, cu privire la 
pericolul pe care-l reprezentau cei peste 10.000 de evrei deportaţi în 
localitatea Cozlov pentru siguranţa frontului. 


1941 iulie 21. Notă a Secţiei a 2-a a Marelui Stat Major referitoare la 
măsurile antievreiești din iunie 1941. 


1941 iulie 24. Ordin al guvernatorului Basarabiei, generalul C. Gh. 
Voiculescu, către Comandamentul Militar Chișinău, prin care se 
dispune înființarea ghetourilor pentru evrei și folosirea acestora la 
munci de folos obştesc. 


1941 iulie 25. Buletin informativ al Serviciului Pretoral al Armatei 3 
referitor la starea de spirit a populaţiei civile minoritare. 


XXIX 


124. 
125. 
126. 


127. 


128. 


129. 


130. 


131. 


1941 iulie 25. Buletin contrainformativ al Corpului 4 teritorial 
referitor la starea de spirit a populaţiei, inclusiv a minoritarilor, şi la 
unele acţiuni teroriste 


1941 iulie 26. Buletin informativ al Inspectoratului regional de Poliţie 
Cernăuţi referitor la starea de spirit a populaţiei din Suceava faţă de 
modul în care erau trataţi ostaticii evrei din oraş. 


1941 iulie 27. Dare de seamă a Inspectoratului de Poliţie Iaşi asupra 
evenimentelor petrecute în oraşul Iasi, în noaptea de 28-29 iunie 
1941. 


1941 iulie 28. Raport al colonelului Maties Ermil, comandantul 
Regimentului 6 vânători, către Divizia 14 infanterie cu privire la 
evreii executaţi în oraşul Bălţi şi în comunele Sculeni şi Mărculești 
pentru fugă de sub escortă, semnalizări făcute armatei sovietice, 
sabotaj, împuşcarea unor ofiţeri şi soldaţi români etc. 


1941 iulie 29. Ordin general al ministrului Apărării Naţionale, 
generalul de corp de armată adjutant Iosif Iacobici, cu privire la 
intervenţiile făcute de 23 ofițeri români în favoarea evreilor 
mobilizați in detaşamentele de muncă obligatorie. 


Partea a doua 


1941 iulie 29. Notă a colonelului Dumitru Tudose, comandantul 
militar al municipiului Chişinău, către Primăria oraşului privind 
înfiinţarea şi organizarea ghetoului evreiesc. 


1941 iulie 30. Telegramă a şefului Marelui Cartier General, generalul 
Alexandru Joanitiu, către ministrul de Finanţe în legătură cu 
instituirea impozitului special pe toți evreii. 


1941 iulie 30. Ordonanţă a împuternicitului conducătorului statului 
pentru administrarea Bucovinei, Alexandru Riosanu, prin care se 
introduc restricţii şi interdicții pentru evreii din Bucovina şi se 
solicită purtarea de către aceştia a unui semn distinctiv. 


a = 


132. 


133. 


134. 


135. 
136. 


137. 


138. 


139. 


140. 


141. 


1941 august 1. Notă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura 
Poliţiei Capitalei prin care se solicită intrebuintarea evreilor la 
lucrările de cale ferată. 


1941 august 2. Raport al comandantului militar al municipiului 
Chişinău, colonelul Dumitru Tudose, referitor la constituirea, 
organizarea şi funcţionarea ghetoului din Chişinău. 


1941 august 3. Buletin informativ al Inspectoratului Regional de 
Poliţie din Cernăuţi referitor la ameliorarea stării materiale și 
financiare a evreilor din oraş. 


1941 august 5. Extras din stenograma ședinței Consiliului de Miniştri 
referitoare la situaţia evreilor. 


1941 august 5. Ordin al Ministerului Afacerilor Interne referitor la 
retribuirea evreilor care efectuau muncă obligatorie. 


1941 august 6. Ordin al ministrului subsecretar de stat la Ministerul 
Afacerilor Interne, generalul de divizie Ion Popescu, către 
Comandamentul Militar al oraşului Chişinău privind luarea de măsuri 
în vederea folosirii la munca de folos obstesc a evreilor din judeţ. 


1941 august 7. Informare a colonelului N. Pătruţoiu privind 
întrebuinţarea evreilor la lucrări de terasament pentru căile ferate. 


1941 august 7. Raport al Ministerului Afacerilor Interne către 
Preşedinţia Consiliului de Miniştri referitor la intrebuintarea evreilor 
la munca de folos obştesc. 


1941 august 3. Dispozitie a şefului Statului Major al Armatei 4, 
generalul Nicolae Pălăngeanu, către Comandamentul Militar Chişinău 
cu privire la obligativitatea evreilor din Moldova, Bucovina şi 
Basarabia de a purta semnul distinctiv. 


1941 ăugust 8. Instrucţiunile generale nr. 3120 ale secţiei l-a a 
Marelui Stat Major referitoare la modul de aplicare a dispozitiunilor 


XXXI 


142. 


143. 


144, 


145. 


146. 


147. 


148. 


XXXII 


regulamentului asupra decretului-lege relativ la statutul militar al 
evreilor. 


1941 august 10. Raport al Inspectoratului de Jandarmi Cernăuți 
asupra măsurilor luate în vederea asigurării alimentelor pentru evreii 
din lagărele de la Hotin şi Soroca. 


1941 august 10. Tabel întocmit de secţia Transporturi a Marelui Stat 
Major cu situaţia numerică a detaşamentelor de lucru Căi Ferate 
încadrate cu evrei. 


1941 august 10-20. Extras din buletinul contrainformativ al 
Inspectoratului Regional de Poliţie Chişinău referitor la măsurile 
luate de autorităţile române pentru a asigura existenţa evreilor din 
ghetouri şi revenirea în Basarabia, de la est de Nistru, a unui număr 
de 12.500 evrei. 


1941 august 12. Dispozitie a Statului Major al Armatei 4 către 
Serviciul Pretoral al armatei pentru strângerea în ghetouri a evreilor şi 
interzicerea trecerii lor peste Nistru. 


1941 august 15. Raport a comandamentului ghetoului din Chişinău, 
căpitanul Florescu, către Comandamentul Militar al municipiului 
Chişinău despre măsurile întreprinse pentru buna funcţionare a 
ghetoului, precum şi despre epidemiile ce făceau victime în rândul 
evreilor. 


1941 august 16. Raport al Marelui Stat Major, Secţia l-a, către 
Preşedinţia Consiliului de Miniştri în legătură cu propunerile pentru 
purtarea semnului distinctiv de către evrei. 


1941 august 20. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniştri privind dezbaterile în legătură cu legislaţia referitoare la 
românizarea întreprinderilor, folosirea evreilor la munca de folos 
obştesc şi regimul evreilor din lagăre. 


149. 


150. 


151. 


152. 


153. 


154. 


155. 


1941 august 21. Notă informativă a şefului Marelui Stat Major, 
generalul Nicolae Mazarini, referitoare la atitudinea evreilor faţă de 
hotărârea guvernului de a-i întrebuința la munca de folos obştesc şi la 
obligaţiile ce reveneau Marelui Stat Major în organizarea și 
conducerea acestei activităţi. 


1941 august 21. . Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către 
Marele Stat Major, Secţia l-a, prin care solicită întrebuinţarea 
evreilor, care se vor înapoia în capitalele de judeţ, la munca de folos 
obştesc. 


1941 august 22. Raport al comandantului lagărului de prizonieri nr. 5 
Vârtejeni, locotenent-colonelul Alexandru Constantinescu, referitor la 
condiţiile grele de cazare, alimentaţie şi pază a evreilor din lagär. 


1941 august 23. Notă a Prefecturii judeţului Lăpuşna către 
Comandamentul Militar al oraşului Chişinău în legătură cu 
angajamentul sătenilor din comunele Nisporeni şi Vărzăreşti de a se 
îngriji de creşterea unor copii evrei rămaşi fără părinţi în urma 
refugierii acestora. 


1941 august 25. Autorizatie a comandantului militar din Chișinău, 
colonelul Dumitru Tudose, de a se înființa un azil de bătrâni în cadrul 
ghetoului din oraş. 


1941 august 26. Aviz al Direcţiei Igienei Sociale din Ministerul 
Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale către împuternicitul conducătorului 
statului pentru Basarabia, generalul Gheorghe Voiculescu, prin care 
solicită adoptarea de măsuri de profilaxie în lagărele şi ghetourile 
evreieşti din Basarabia. 


1941 august 29. Raport al Inspectoratului General al Jandarmeriei, 
Secţia a 2-a Siguranţa Statului, către Ministerul Afacerilor Interne 
referitor la menţinerea interdictiei deplasării evreilor din lagărele de 
muncă şi la propunerea pentru organizarea în fiecare lagăr a unui 
serviciu de aprovizionare proprie. 


XXXIII 


156. 


157. 


158. 


159. 


160. 


161. 


162. 


163. 


XXXIV 


1941 august 31. Adresă a Prefecturii județului Soroca câtre 
comandantul lagărului de evrei din Vertujeni referitoare la măsurile 
luate pentru organizarea şi funcţionarea lagărului. 


1941 august. Ordin al şefului Marelui Stat Major, generalul Nicolae 
Mazarini, către comandamentele teritoriale referitoare la neregulile 
constatate în administrarea şi conducerea detașamentelor de muncă 
evreiești. 


1941 august. Articolul „Mai barbari decât hunii“, apărut în ziarul 
„Neue Leipziger Tageszeitung“, referitor la situația din Basarabia și 
la rolul populaţiei evreieşti atât în Basarabia, cât şi în nordul 
Bucovinei. 


1941 august. Ordin al Ministerului Afacerilor Interne privind 
readucerea în oraşul Iaşi a femeilor şi copiilor evrei evacuaţi la Podul 
Iloaiei. 


1941 septembrie 2. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniștri cu privire la dezbaterile pe marginea legii exproprierii 
bunurilor urbane evreieşti, regimul taberelor de muncă, folosirea 
evreilor la munca de folos obştesc. 


1941 septembrie 2. Raport al Direcţiei mobilizare şi organizare a 
naţiunii şi teritoriului din Ministerul Afacerilor Interne către Marele 
Stat Major prin care solicită eliberarea a 25 de ordine de rechizitie 
pentru evreii angajaţi ca informatori la Direcţia Generală a Poliţiei. 


1941 septembrie 3. Raport al Comunităţii evreieşti din ghetoul 
Chişinău către comandantul militar al municipiului Chişinău, prin 
care solicită deschiderea unui magazin cu produse de primă necesitate 
în incinta ghetoului. 


1941 septembrie 5. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniştri privind dezbaterile în legătură cu îmbunătăţirea situaţiei din 
Basarabia şi nordul Bucovinei în urma devastării lor de către evrei. 


164. 


165. 


166. 


167. 


168. 


169. 


170. 


171. 


1941 septembrie 5. Notă a generalului de divizie Ion Popescu, 
ministru subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, către 
guvernatorul Basarabiei în legătură cu obligativitatea evreilor din 
zona guvernământului de a purta semnul distinctiv. 


1941 septembrie 9. Extras din stenograma şedinţei Consiliului de 
Miniştri în care s-a dezbătut menţinerea în întreprinderi a evreilor 
indispensabili economiei naţionale, situația mărfurilor din magazinele 
evreiești din Bucovina etc. 


1941 septembrie 11. Raport al Comandamentului Etapelor Armatei 3 
către Marele Cartier General, referitor la situaţia evreilor din lagărele 
aflate în sectorul comandamentului (judeţele Balti si Soroca). 


1941 septembrie 11. Nota şi instrucţiunile cu privire la măsurile luate 
pentru desfăşurarea operaţiunii de evacuare a evreilor din Basarabia 
în Transnistria, transmise de Inspectoratul de Jandarmi Basarabia 
către Guvernământul Basarabiei. 


1941 septembrie 12. Notă a maiorului Eugen Popescu, şeful Biroului 
Control Vatră din Marele Stat Major referitoare la regimul evreilor 
internaţi în lagărele de la Tîrgu-Jiu, Teiş (Dâmboviţa) şi Giurgiu, 
precum şi al celor mobilizați în cadrul detașamentelor de muncă 
obligatorie. 


1941 septembrie 13. Ordinul Ministerului Afacerilor Interne prin care 
se aprobă cererea Comunităţii evreieşti ca în zilele sărbătorilor de 
toamnă să se ţină în sinagogi servicii divine, potrivit prescriptilor si 
ritualului obişnuit. 


1941 septembrie 15. Circulară a Federaţiei Uniunilor de Comunităţi 
Evreieşti din România prin care se cere întregii populaţii evreieşti să 
subscrie la Împrumutul Reîntregirii. 


1941 septembrie 15. Notă a Guvernământului Basarabiei către 
Comandamentul Militar Chişinău referitoare la interzicerea de către 
Ministerul Afacerilor Interne a purtării semnului distinctiv de către 
evrei. 


XXXV 


172. 


173, 


174. 


175. 


176. 


177. 


178. 


179. 


XXXVI 


1941 septembrie 18. Buletin contrainformativ al Centrului de 
Informaţii Chişinău privind situaţia evreilor internaţi în ghetoul din 
Chişinău: starea de spirit, încercări de evadare din ghetou prin 
corupţie, comerțul cu obiecte de metal preţios practicat în incinta 
ghetoului etc. 


1941 septembrie 18. Notă a Serviciului Special de Informaţii Român 
în legătură cu măsurile luate de guvernul de la Budapesta împotriva 
evreilor comuniști atât din Ungaria, cât şi din Transilvania de Nord 
ocupată. 


1941 septembrie 23. Dispoziţie a Ministerului Afacerilor Străine de 
anulare, în baza hotărârii guvernului, a oricărei măsuri restrictive 
luate faţă de evreii proveniţi din alte ţări. 


1941 septembrie 27. Raport al comandantului regimentului 53 
Infanterie fortificaţii, colonel Octav Vorobchievici, adresat ge- 
neralului Jon Arbore, cu privire la situaţia şi starea evreilor de la 
Râbnița. 


1941 septembrie 30. Tabel numeric cu evreii ceruti de Federaţia 
Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România pentru exceptarea de 
la munca de folos obştesc. 


1941 septembrie 30. Raport al inspectorului de jandarmi din Chişinău, 
colonelul T. Meculescu, către guvernatorul Basarabiei referitor la 
numărul de evrei evacuaţi în Transnistria în zilele de 27, 28 şi 29 
septembrie 1941. 


1941 septembrie 30. Adresă a comandantului militar al municipiului 
Chişinău, colonelul Dumitrescu Eugen, cu privire la numărul şi 
situaţia evreilor aflaţi în ghetoul din Chișinău. 


1941 septembrie. Studiu-sinteză, întocmit de Inspectoratul General al 
Jandarmeriei din Cernăuţi, referitor la starea de spirit a evreilor. 


180. 


181. 


182. 


183. 


184. 


185. 


186. 


187. 


1941 octombrie 2. Raport al inspectorului de jandarmi din Basarabia, 
colonelul T. Meculescu, către guvernatorul Basarabiei privind 
numărul evreilor evacuaţi în Transnistria în zilele de 30 septembrie și 
1 octombrie 1941. 


1941 octombrie 3. Raport al Inspectoratului de Jandarmi din 
Basarabia către Guvernământul Basarabiei cu privire la numărul de 
evrei evacuaţi în Transnistria la 2 octombrie 1941. 


1941 octombrie 5. Notă a Marelui Stat Major, Secţia I-a, cu privire la 
folosirea medicilor evrei la munca de interes obstesc. 


1941 octombrie 6. Raport al procurorului Parchetului General de pe 
lângă Curtea de Apel Arad, Alexandru Vaşvary, adresat lui Mihai 
Antonescu, vicepreşedinte şi preşedinte ad-interim al Consiliului de 
Miniştri, referitor la verificarea evreilor care au părăsit taberele de 
muncă pe baza unor certificate medicale sau bilete de voie. 


1941 octombrie 6. Ordin al generalului Nicolae Pălăngeanu, şeful 
Marelui Cartier General, către Armata 4 cu privire la internarea 
imediată a evreilor aflaţi în Transnistria în lagărele de pe Bug. 


1941 octombrie 7. Raport al Chesturii Poliţiei Sibiu adresat 
ministrului Afacerilor Interne referitor la situaţia evreilor din 
Timişoara. 


1941 octombrie 8. Situaţia întocmită de Inspectoratul de Jandarmi 
Basarabia şi adresată Guvernământului Basarabiei referitoare la 
numărul evreilor evacuaţi în Transnistria în intervalul 2-6 octombrie 
1941. 


1941 octombrie 9. Telegramă a guvernatorului Basarabiei adresată 
prefectilor judeţelor Balti şi Soroca prin care le aduce la cunoştinţă 
ordinul mareşalului lon Antonescu pentru a se proceda la schimbul 
bijuteriilor şi metalelor prețioase pe care le posedă evreii ce se 
evacuează din Basarabia şi Bucovina. 


XXXVII 


188. 


189. 


190. 


191. 


193. 


194. 


195. 


1941 octombrie 9. Raport confidential al chestorului politiei din 
Chişinău, N. Marinescu, către comandantul militar al municipiului în 
care informează asupra stării de spirit în rândul evreilor din ghetou în 
ajunul evacuării lor peste Nistru. 


1941 octombrie 10. Raport al Corpului 3 teritorial către Marele Stat 
Major referitor la concediile medicale acordate unui număr de 103 
evrei din Detaşamentul de muncă Făurei. 


1941 octombrie 10. Instrucţiuni, înaintate cu adresa nr. 2830, 
referitoare la evacuarea evreilor din ghetoul Chişinău şi din sudul 
Basarabiei. 


1941 octombrie 10. Raport al Inspectoratului de Jandarmi Basarabia 
către Guvernământul Basarabiei referitor la numărul evreilor evacuaţi 
în Transnistria în perioada 7-10 octombrie. 


1941 octombrie 11. Notă a guvernatorului Transnistriei, G. Alexianu, 
către comandantul Armatei 4, în legătură cu organizarea evacuării 
evreilor din Bucovina şi Basarabia în Transnistria. 


1941 octombrie 11. Apelul şef-rabinului Al. Safran adresat ma- 
reşalului Ion Antonescu în legătură cu deportarea evreilor în 
Transnistria. 


1941 octombrie 11. Cerere a Federaţiei Uniunilor de Comunităţi 
Evreieşti din ţară, ca urmare a apelului primit de la conducerea 
ghetoului din Chişinău, adresată mareșalului Ion Antonescu, pentru 
îmbunătăţirea situaţiei evreilor deportaţi în Transnistria. 


1941 octombrie 11. Ordin al Marelui Stat Major, Secţia a 2-a, către 
Armata 4 privind măsurile ce trebuie luate pentru a face imposibilă 
apropierea evreilor intrebuintati la munca de folos obstesc de 
populaţia satelor. 


XXXVIII 


196. 


197. 


198. 


199. 


200. 


201. 


202. 


203. 


1941 octombrie 14. Raport al colonelului T. Meculescu, inspector al 
Jandarmeriei din Chişinău, către guvernatorul Basarabiei cu privire la 
numărul de evrei deportaţi din Basarabia în Transnistria. 


1941 octombrie 14. Memoriu al preşedintelui Federaţiei Uniunilor de 
Comunități Evreieşti, dr. W. Filderman, înaintat mareșalului Ion 
Antonescu, în legătură cu obligaţia evreilor de a presta muncă de 
folos obştesc, utilizarea intelectualilor, a tinerilor între 18-21 ani, 
acordarea scutirilor de muncă, înlocuirea muncii obligatorii cu plata 
de taxe speciale etc. 


1941 octombrie 15. Comunicat al Marelui Stat Major prin care sunt 
transmise normele şi regulile de comportare pentru evreii din 
detaşamentele de lucru. | 


1941 octombrie 17. Raport al Inspectoratului de Jandarmi Chişinău 
către Guvernământul Basarabiei cu privire la numărul de evrei 
evacuaţi în Transnistria. 


1941 octombrie 18. Instrucţiuni ale Diviziei 10 Infanterie pentru 
organizarea, trierea şi evacuarea evreilor din Odessa în ghetouri. 


1941 octombrie 18. Raport al inspectorului de jandarmi din Chişinău, 
colonel T. Meculescu, către guvernatorul Basarabiei referitor la 
numărul evreilor evacuaţi în Transnistria în zilele de 15 şi 16 
octombrie 1941. 


1941 octombrie 19. Memoriu al preşedintelui Federaţiei Uniunilor de 
Comunităţi Evreieşti din tara, dr. W. Filderman, către maresalul Ion 
Antonescu îm legătură cu deportarea în Transnistria. 


1941 octombrie 21. Raport al comandantului militar al Odessei, 
generalul I. Glogojeanu, către guvernatorul Transnistriei în legătură 
cu măsurile întreprinse în vederea strângerii şi internării evreilor în 
ghetouri, dominarea orașului, punerea în funcțiune a instalaţiilor 
electrice, menţinerea aparatului administrativ, economic, tehnic, 
edilitar şi sanitar al oraşului. 


XXXIX 


204. 


205. 


206. 


207. 


208. 


200. 


210. 


211. 


XL 


1941 octombrie 21. Scrisoare a maresalului lon Antonescu către W. 
Filderman cu privire la atitudinea evreilor din Basarabia fata de 
armata şi populaţia românească. 


1941 octombrie 22. Rezoluţie a mareşalului lon Antonescu privitoare 

la oprirea trimiterii peste Nistru a românilor creştini basarabeni 
căsătoriţi cu soţii născute din părinți evrei, precum şi a evreilor 
crestinati anterior. 


1941 octombrie 22. Notă a generalului Nicolae Tătăranv, şeful 
Statului Major al Armatei 4, către Comandamentul Militar Odessa cu 
privire la măsurile luate în legătură cu evreii din Transnistria. 


1941 octombrie 22. Sinteză informativă, întocmită de Poliţia oraşului 
Dorohoi, privind starea de spirit şi situaţia evreilor din localitate. 


1941 octombrie 22. Buletin contrainformativ al Secţiei a 2-a a 
"Armatei 4 române referitor la starea de spirit din armată, numărul de 
prizonieri capturați si la impuscarea unor teroriști din Odessa. 


1941 octombrie 22 Extras din jurnalul de operaţii al Diviziei 10 
infanterie referitor la aruncarea în aer de către teroriști a clădirii în 
care se afla Comandamentul militar român din Odessa şi 
comandamentul Diviziei 10 infanterie. 


1941 octombrie 22. Telegramă a comandantului Armatei 4, generalul 
Iosif Iacobici, către Cabinetul Militar al Presedintiei Consiliului de 
Miniştri, referitor la consecinţele exploziei produse în urma 
dinamitării Comandamentului militar român din Odessa si la 
măsurile de represalii ordonate. 


1941 octombrie 22. Telegramä a Presedintiei Consiliului de Miniștri, 
Cabinetul militar, prin care mareșalul Ion Antonescu solicită 
informaţii despre dinamitarea clădirii Comandamentului militar 
român de la Odessa şi ordona represalii. 


212. 


213, 


214. 


215. 


216. 


217. 


218. 


1941 octombrie 23. Telegrama nr. 1 a colonelului Stänculescu, 
subşeful de Stat Major al Diviziei 10 infanterie, către generalul 
Nicolae Tätäranu, şeful de Stat Major al Armatei 4 referitoare la 
acțiunea de salvare a militarilor români aflaţi sub därâmäturile 
comandamentului militar aruncat în aer de teroriștii din Odessa şi la 
represaliile preconizate. 


1941 octombrie 23. Telegramä a Cabinetului Militar al Președinției 
Consiliului de Miniştri către Armata 4 prin care se ordonau represalii 
ca urmare a aruncării în aer a clădirii Comandamentului militar 
român din Odessa. 


1941 octombrie 23. Telegrama nr. 2 a colonelului Stănculescu 
adresată generalului Nicolae Tătăranu referitoare la acţiunea de 
scoatere a militarilor români. ucişi şi răniţi de sub dărâmăturile 
clădirii în care se afla Comandamentul militar român din Odessa și 
continuarea represaliilor. 


1941 octombrie 23. Telegrama nr. 3 a colonelului Stănculescu către 
generalul Nicolae Tătăranu prin care informează despre scoaterea de 
sub dărâmături a cadavrului generalului Ion Glogojeanu, comandantul 
Diviziei 10 infanterie, şi despre preluarea comenzii marii unităţi de 
către generalul Nicolae Ghineraru. 


1941 octombrie 23. Telegramă a Armatei 4 către Marele Cartier 
General prin care comunică lista nominală a militarilor români si 
germani uciși şi răniţi în urma exploziei de la Comandamentul militar 
român din Odessa. 


Extras din jurnalul de operaţii al Regimentului 23 infanterie referitor 
la represaliile ordonate în urma exploziei de la Comandamentul 
militar român din Odessa. 

1941 octombrie 23, Raport al colonelului Constantin Iordăchescu, 
comandantul Regimentului 33 dorobanţi, către Divizia 10 infanterie 
privind execuţia a 75 evrei şi comunişti ruşi în urma aruncării în aer a 
clădirii în care se afla Comandamentul militar român din Odessa. 


XLI 


219. 


220. 


221. 


222. 


223. 


224. 


225. 


226. 


XLII 


1941 octombrie 23. Notă contrainformativă referitoare la activitatea 
teroristă desfăşurată de grupurile de partizani şi evrei în interiorul 
oraşului Odessa. 


1941 octombrie 23. Ordin al Inspectoratului de Jandarmi Chişinău 
către legiunile de jandarmi Cetatea Albă şi Chilia Nouă referitor la 
planul de evacuare peste Nistru a celor 227 evrei din ghetoul 
Tarutino. 


1941 octombrie 23. Adresă a Comitetului „Alyia“ de pe lângă Noua 
Organizaţie Sionistă către directorul general al poliţiei din Cernăuţi 
prin care se cerea autorizaţie de deplasare de la Cernăuţi la Constanţa 
pentru 285 evrei adulţi si 35 copii care urmau să se îmbarce pe vasul | 
„Struma“ pentru a emigra în Palestina. 


1941 octombrie 23. Raport informativ al Direcţiei Generale a Poliţiei 
cu privire la deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. 


1941 octombrie 24. Telegramä a colonelului Radu Davidescu, şeful 
Cabinetului militar al Presedintiei Consiliului de Miniştri, către 
generalul Nicolae Macici prin care comunică ordinul mareşalului Ion 
Antonescu cu privire la continuarea represaliilor la Odessa. 


1941 octombrie 25. Guvernământul Basarabiei raportează 
Cabinetului militar al Presedintiei Consiliului de Miniştri măsurile 
luate pentru paza bunurilor rămase în urma evacuării evreilor din 
Basarabia. 


1941 octombrie 25. Cerere a preşedintelui Comunităţii evreilor din 
Iaşi către primarul orașului prin care solicită a se interveni la forurile 
competente pentru readucerea în oraş a celor 800 de evrei evacuaţi la 
Podul Iloaiei. 


1941 octombrie 25. Note ale Serviciului Special de Informaţii către 
Preşedinţia Consiliului de Miniştri privind atentatele și starea de spirit 
din Odessa. | 


227. 


228. 


229. 


230. 


231. 


232. 


233. 


234, 


235. 


1941 octombrie 27. Notă informativă a Serviciului Special de . 
Informaţii despre evacuarea evreilor din Odessa. 


1941 octombrie 28. Referat înaintat de căpitanul magistrat Ştefan 
Constantin Parchetului Militar al Armatei 4 în legătură cu situaţia 
deţinuţilor evrei din închisoarea Odessa. 


1941 octombrie 28. Notă a generalului C. Gh. Voiculescu, 
guvernatorului general al Basarabiei, către Comandamentul Militar 
Chişinău referitoare la evacuarea evreilor grav bolnavi din Chişinău, 
numai după însănătoşire. 


1941 octombrie 28. Ordin al Guvernământului Basarabiei către 
Comandamentul Militar Chişinău referitor la evacuarea evreilor. 


1941 octombrie 29. Ordin al Comandantului Garnizoanei Odessa, 
generalul Constantin Trestioreanu, către regimentul 33 dorobanţi prin 
care se ordona încetarea internării evreilor în ghetou. 


1941 octombrie 29. Comandantul Regimentului 3 artilerie, colonelul 
Paul Alexiu, raportează Diviziei 10 infanterie încetarea operaţiunii de 
ridicare şi internare a evreilor în ghetou. 


1941 octombrie 29. Comunicat al Marelui Cartier General referitor la 
clarificarea situaţiei militare a evreilor. 


1941 octombrie 29. Raport al comandantului garnizoanei Odessa, 
general Constantin 'Irestioreanu, către Comandamentul Militar 
Odessa referitor la constatările făcute la ghetoul orașului. 


1941 octombrie 29. Propuneri ale preşedintelui Federaţiei Uniunilor 
de Comunităţi Evreieşti din Tara şi a preşedinţilor altor comunităţi 
evreieşti din România prin care se solicită amendarea unor prevederi 
ale decretului-lege din 21 octombrie 1941 privitor la obligaţia 
populaţiei evreiești de a achita contribuţia în natură faţă de statul 
român. 


XLHI 


236. 


237. 


238. 


239. 


240. 


241. 


242. 


243. 


244. 


XLIV 


1941 octombrie 29. Cerere a lui Tudor Muşatescu către şeful Marelui 
Cartier General prin care solicită detașarea a doi evrei la teatrul său, 
în cadrul muncii de folos obştesc. 


1941 octombrie 30. Adresă a colonelului Dumitru Tudose, şeful de 
Stat Major al Armatei 4, către Comandamentul militar Odessa în care 
se arată că populaţia evreiască evacuată se înapoiază în oraş. 


1941 octombrie 30. Dispoziţii telegrafice privitoare la trierea şi 
eliberarea unora din cei 16.258 evrei aflaţi în închisoarea ghetoului 
Odessa. 


1941 octombrie 31. Adresă a comandantului militar al municipiului 
Chişinău, colonelul Eugen Dumitrescu, referitoare la dinamica 
deportării evreilor din Chişinău. 


1941 octombrie 31. Notă a comandantului Detasamentului 11 S.S. 
german către comandantul militar al Odessei, generalul Ghineraru, cu 
privire la măsurile ce trebuiau luate pentru rezolvarea problemei 
evreilor din Odessa. 


1941 octombrie. Notă referitoare la numărul evreilor executaţi de 
regimentele Diviziei 10 infanterie în urma aruncării în aer de către 
teroriștii din Odessa a comandamentului marii unități. 


1941 octombrie. Cerere a Comunităţii Evreilor din ghetoul Chişinău 
către guvernatorul Basarabiei, prin care solicită încetarea deportării 
lor în Transnistria sau suspendarea acţiunii până în primăvara anului 
1942. 


1941 octombrie. Studiu întocmit de şeful Marelui Stat Major, 
generalul Nicolae Mazarini, referitor la situaţia juridică şi militară a 
evreilor din România. 


1941 octombrie. Dare de seamă a Secţiei 1 din Marele Cartier 
General referitoare la fntrebuintarea evreilor la muncă de folos 
obştesc în cursul anului 1941. 


245. 


246. 


247. 


248. 


249, 


250. 


251. 


252. 


1941 octombrie. Tabel întocmit de maiorul Eugen Popescu din marele 
Cartier General referitor la numărul mare de evrei care solicită să fie 
scutiţi de efectuarea muncii de folos obştesc. 


1941 noiembrie 5. Notă a Cabinetului militar al conducătorului 
statului, Biroul 2, privind instrucţiunile referitoare la intrebuintarea 
evreilor în tabere de muncă, precum şi rezoluţia mareșalului Ion 
Antonescu vizând înlocuirea muncii obligatorii iata evrei printr-un 


impozit special. 


1941 noiembrie 11. Ordonanţa nr. 23 a profesorului Gh. Alexianu, 
guvernatorul Transnistriei, referitoare la fixarea domiciliului stabil 
pentru fiecare familie de evrei şi la obligaţia de a rămâne la dispoziţia 
autorităţilor comunale pentru prestarea de activităţi potrivit pregătirii 
şi profesiunii fiecăruia. 


1941 noiembrie 12. Nota a Cabinetului militar privind situaţia 
generală a evreilor şi modul de întrebuințare la munca de folos 
obştesc. 


1941 noiembrie 12. Notă a Secţiei a 2-a a Marelui Cartier General 
referitoare la raporturile dintre evreii din detaşamentele de muncă 
repartizate Căilor Ferate Române și personalul acestei întreprinderi. 


1941 noiembrie 14. Autorizatie de călătorie eliberată de comandantul 
militar al municipiului Chişinău, colonelul Eugen Dumitrescu, pentru 
familia Schwartzberg în vederea emigrării în Palestina. 


1941 noiembrie 15. Expunere de motive a ministrului Muncii, 
Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, dr. Petre Tomescu, la decretul-lege 
privind înfiinţarea şi organizarea Inspectoratului General al Taberelor 
şi Coloanelor de muncă. 


1941 noiembrie 15. Decretul-lege nr. 3205 pentru înfiinţarea şi 


organizarea Inspectoratului General al Taberelor şi Coloanelor de 
muncă obligatorie de folos obstesc. 


XLV 


253. 


254. 


255. 


256. 


257. 


258. 


259, 


260. 


261. 


XLVI 


1941 noiembrie 15. Notă a şefului Cabinetului militar al 
conducătorului statului, Biroul 2, colonelul Radu Davidescu, către 
Ministerul Afacerilor Străine despre problema emigrării evreilor din 
România. 


1941 noiembrie 18. Tabel nominal cu evreii ce urmau să emigreze în 
Palestina întocmit de Secţia 1-a a Marelul Stat Major. 


1941 noiembrie 18. Tabel nominal întocimit de Biroul 7 B, din Secţia 
1-a a Marelui Cartier General, cu evreii care urmează a părăsi tara cu 
vasul „Struma“. 


141 noiembrie 19. Precizări ale mareșalului Ion Antonescu făcute în 
Consiliul de coordonare privind munca de folos obstesc, impozite 
pentru evrei şi evitarea abuzurilor în aplicarea acestora. 


1941 noiembrie 20. Notă informativă a contraamiralului adjutant N. 
Pais, ministru subsecretar de stat pentru marină, către maresalul Ion 
Antonescu cu privire la organizarea a trei transporturi de evrei de la 
Constanţa la Haifa. 


1941 noiembrie 21. Ordonanţa nr. 26 a guvernatorului Transnistriei, 
Gh. Alexianu, referitoare la instituirea muncii obligatorii de folos 
obştesc pentru toţi locuitorii din municipiul Odessa între 16-60 ani. 


1941 noiembrie 21. Propuneri ale Cabinetului Militar, Biroul 2, în 
legătură cu emigrarea evreilor din România. 


1941 noiembrie 26. Notă a colonelului Georgescu, şeful Secţiei a 1-a 
din Marele Stat Major, în care se propune recrutarea pentru munca de 
interes obstesc, alături de evrei, şi a altor minoritari, în special a 
maghiarilor. 


1941 noiembrie 26. Raport al şefului de Stat Major al armatei, general 
Nicolae Tătăranu, către Preşedinţia Consiliului de Miniştri privind 
noile reglementări referitoare la munca de interes obstesc prestatä de 
evrei. 


i 


AEE EY 


pa papa pa PEN A A N S ip 


262. 


263. 


264. 


265. 


266. 


267. 


268. 


269. 


270. 


1941 noiembrie 26. Notă a Marelui Stat Major referitoare la situaţia 
generală a evreilor din România. 


1941 noiembrie 27. Notă a Cabinetului militar, Biroul 2, privind 
crearea impozitului special pentru evrei în locul muncii obligatorii. 


1941 noiembrie 28. Raport al colonelului E. Broșteanu, şeful 
Inspectoratului de Jandarmi Transnistria, către Comandamentul 
Armatei 3, referitoare la lagărele de muncă şi la numărul evreilor 
deportaţi în Transnistria. 


1941 noiembrie 30. Scrisoare a lui Lascăr Şaraga către secretarul 
Uniunii Comunităților Evreieşti din România, referitoare la 
consecinţele negative pe care le-ar avea pentru evrei eventuala 
înlocuire a dr. W. Filderman din funcţia de preşedinte al Uniunii 
Comunităţilor. 


1941 decembrie 2. Raport al guvernatorului Basarabiei, generalul C. 
Gh. Voiculescu, către Președinția Consiliului de Miniștri cu privire la 
situaţia ghetoului Chişinău. 


1941 decembrie 5. Informare a dr. W. Filderman, preşedintele 
Confederaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti, către Marele Cartier 
General, referitoare la subscrierile făcute de evrei la Împrumutul 
Reîntregirii. 


1941 decembrie 9. Notă a Serviciului Special de Informaţii cu privire 
la disensiunile survenite între membri din conducerea Uniunii 
Comunităţilor Evreieşti. 


1941 decembrie 9. Scrisoare a dr. W. Filderman către dr. Lupu prin 
care-l informează că a adresat mareşalului lon Antonescu o notă cu 
privire la situaţia evreilor. 


1941 decembrie 12. Instrucţiuni ale Esalonului 2 al Marelui Cartier 
General pentru apărarea oraşului Odessa împotriva atacurilor 
organizate de partizani şi pentru internarea în lagăre a evreilor și 
comuniștilor. 


XLVII 


271. 


272. 


273. 


274. 


275, 


276. 


277. 


278. 


279. 


XLVIII 


1941 decembrie 13. Raport al ministrului de finanțe, generalul 


Nicolae Stoenescu, către mareșalul Ion Antonescu, referitor la 
posibilitățile de organizare a emigrării evreilor. 


1941 decembrie 15. Buletin informativ al Inspectoratului de 
Jandarmi din Transnistria referitor la încercările evreilor de a evita 
evacuarea în lagărele de pe Bug, datorită tratamentului neomenos din 
partea populației ucrainene şi la dorința acestora de a rămâne la 
Moghilev, Odessa, Balta, unde aveau condiții de trai mai bune. 


1941 decembrie 16. Decretul-lege nr. 3415 referitor la dizolvarea 
Federației Uniunilor de Comunități Evreieşti din România și 
înființarea Centralei Evreilor din România. 


1941 decembrie 16. Scrisoarea adresată de A.L. Zissu către dr. W. 
Filderman în care se protestează față de hotărârea acestuia de a mai 
rămâne în fruntea comunității evreilor din România. 


1941 decembrie 22. Notă a Serviciului Special de Informații 
referitoare la disensiunile dintre fruntașii evrei în problema emigrării. 


1941 decembrie 28. Telegramä a Marelui Cartier General, Esalonul 
2, prin care comunică ordinul mareșalului Ion Antonescu cu privire la 
evacuarea tuturor evreilor din Odessa. 


1941. Memoriu al guvernatorului Basarabiei, generalul Constantin 
Gh. Voiculescu, adresat mareșalului lon Antonescu cu privire la 
situaţia evreilor din Basarabia. 


1941. Hotărâre a Ministerului Afacerilor Străine, Directiunea 
Afacerilor Administrative şi Judiciare, prin care cetăţenilor străini de 
origine evreiască stabiliţi în România nu li se aplică măsuri speciale 
restrictive. 


1941. Notă referitoare la hotărârea mareșalului Ion Antonescu pentru 
ajutorarea evreilor deportați în Transnistria. 


List of Documents 


1939 February 8. Telegram sent by Grigore Gafencu, the Romanian 
Foreign Minister, to the Romanian Legation in Geneva on the rights 
of the Romanian Jews. 


1939 March 12. Memo of the Romanian Ministry of Foreign Affairs 
to Romanian ministers to foreign countries, accompanying the report 
of the Romanian government on the situation of the Romanian Jews 
and the proposal for the establishment of a Jewish State. 


1939 July 1. Report made by the Section of Studies and Information 
in the Ministry for Minorities on the numerical, economic and 
political situation of the Romanian Jews. 


1939 October. Intelligence report of Section II of the General Staff 
on the frame of mind of the Romanian Jews and their attitude to 
international events (excerpt). 


1939 December 20. Briefing made by the Romanian press attaché to 
Egypt on Itzhak Gruenbaum’s radio conference of December 20, 
1939, on the situation of Polish Jews who emigrated to Romania. 


1939. Report made by the Section of Studies and Information in the 


Ministry for Minorities on the setting up:of a Jewish national 
organization. 


XLIX 


10. 


14. 


1940 March. Report made by Section II of the General Staff on the 
frame of mind and desiderata of the Jewish population after the 
election of the new Rabbi, Alexander Safran (excerpt). 


1940 June 28. Report made by the Staff of the Frontier Guards Corps 
to the Romanian General Staff on the anti-Romanian activities of the 
Jews and communists in Bessarabia during evacuation. 


1940 June 28. The numerical situation of the population left in 
Bessarabia (per nationalities) worked out by the Police Bureau of the 
Inspectorate of the Gendarmerie — Chişinău. 


1940 June 30. Note on the hostile acts of the Jewish, Russian and 
Ukrainian population in Bessarabia and northern Bukovina (abuses, 
devastations, murders) against the Romanian civilian authorities and 
military during the retreat of 1940. 


1940 June 30. Telegram sent by Colonel Ion Palade, chief of the 
Military Statistical Bureau — Iasi concerning the hostile and defying 
attitude of Jewish communists in Bessarabia to the Romanian military 
and civilian authorities during their retreat and the enthusiasm shown 
by part of the Jewish population in welcoming the Russian occupation 
army. 


1940 July 1. “The Tragedy of Bessarabia’s Evacuation”, an article 
published in the “Universul” concerning the destruction and plunder 
of the Romanian population in Chisinau by Russians and Jews. 


1940 July 1. Note of the Special Intelligence Service on the abuses 
and terrorist acts perpetrated by Jewish groups against Romanian 
military during the evacuation of Bessarabia and northern Bukovina. 


1940 July 1. Report made by Subcenter no. 3 on the attitude of the 
Soviet military authorities and the Jewish population to the Cavalry 
Brigade commanded by Colonel Posteinicescu during the retreat from 
Bessarabia. 


E as 


18. 


19. 


20. 


21. 


22. 


1940 July 1. Telegram sent by Major Bădărău to the Romanian 
general Staff on the retreat of the Romanian troops from Bessarabia 
and the hostile attitude of the Jewish population. 


1940 July 2. Synthesis of the anti-Romanian activities of the Jews of 
Bessarabia and northern Bukovina after the occupation of the two 
provinces by the Soviet armies. 


1940 July 2. Confidential report of the Military Statistical Bureau in 
Bucharest on the aggressive acts of Jewish groups and Soviet military 
in Bessarabia and northern Bukovina to the retreating Romanian 
authorities and military as well as the concern of Jews in Romania 
about possible reprisals. 


1940 July 2. Counter-intelligence report sent by Colonel Jon Eftimiu 
to the Romanian General Staff on the hostile behaviour of Soviet 
troops and Jewish population during the retreat of the Romanian 
troops from Bessarabia. 


1940 July 3. Telegram sent by General of the Army Constantin 
Ilasievici and General Nicolae Tătăranu to the General Staff, Section 
Il on the measures taken to prevent the Romanian military from 
committing aggressive acts against the Jewish population. 


1940 July 3. Telegram sent by Army Corps General Nicolae Ciuperca 
on the hostile attitude of the Jewish population to the Romanians, 
particularly in the counties adjoining the River Prut and the measures 
taken to keep order. 


1940 July 3. Report drawn up by Lt. Col. Ion Palade, chief of the 
Military Statistical Bureau, laşi, to the general Staff, Section II, on 
the incidents in Moldova on July 2 between the Romanian soldiers 
and the Jewish population. 


1940 July 3. Article published in “Pesti Ujsag” on some articles in 
the Italian press covering the provocative acts of the Jewish 


LI 


23. 


24. 


25: 


26. 


21, 


29. 


30. 


Lil 


population to the Romanian population in Bessarabia and northern 
Bukovina. 


1940 July 3. Report made by the commander of the Frontier-Guard 
Corps, Division General Th. Serb, referring to the hostile attitude of 
the Soviet troops and communist Jews in Bessarabia versus the 
Romanian retreating troops. 


1940 July 3. Telegram sent by General Nicolae Tătăranu to the 
General Staff on the killing of do Jews and wounding of other 15 at 
Dorohoi by Romanian frontier guard troops. 


1940 July 4. Telegram sent by the First Army Group referring to the 
aggressions committed by Romanian military at Dorohoi against the 
Jews. 


1940 July 4. Counter-intelligence report on the aggressions com- 
mitted by the Romanian military against Jews on trains in Moldavia. 


1940 July 4. Intelligence report on certain actions and aggressions 
committed against the Jews. 


1940 July 4. Briefing made by the commander of the frontier guard 
corps on the anti-Romanian attitude of the Jews in Cernăuţi after the 
retreat of the Romanian troops. 


1940 July 4. Briefing on the terrorist actions committed by 
communist Jews in Bessarabia and northern Bukovina against the 
Romanian military and civilian authorities on retreat as well as the 
protests of some Jewish leading personalities living in Bucharest and 
in other towns of the country versus such actions. 


1940 July 4. Telegram sent by Colonel Socrate Mardare on the anti- 
Jewish frame of mind of the Romanian population and military during 
their retreat from Bessarabia. 


ore 


31. 


32. 


33. 


34. 


35. 


36. 


37. 


38. 


1940 July 5. The article “Tragical Events in Bessarabia and 
Bukovina” published in “Journal de Geneve” depicting the violent 
actions committed against Romanian authorities in Cernäuti and 
Chisinäu by left-wing extremists and Jews. 


1940 July 6. Note on anti-Romanian actions staged by the Jews in 
Cernäuti between June 28 — July 1, 1940. 


1940 July 7. Briefing made by General Staff on the aggressive actions 
committed by communist Jews against the Romanian population in 
Bessarabia and northern Bukovina and the violent actions of some 
Romanian military against the Jews leaving for Bessarabia and 
northern Bukovina. 


1940 July 8. Address sent by the Ministry of the Interior to the 
prefects of counties in Moldavia and Bukovina whereby measures 
were required to forestall possible aggressive actions against Jews by 
Romanian military retreating from the Soviet-occupied territories. 


1940 July 8. Counter-intelligence report of the Bureau II of the 15t 
Infantry Division Staff on the frame of mind of military and civilians, 
given the hostile attitude of the Jews. 


1940 July 9. Report drawn by the cooperation council of Prahova 
county on the attitude and frame of mind of the Romanian population 
versus the Jews. 


1940 July 18. Report of the Odorhei county prefect, Colonel Ivan C. 
Plesoianu, to the Ministry of the Interior on the measures taken in 
order to prevent any aggressions against the Jews. 


1940 July. Report drawn by the chief of the Military Statistical 
Bureau, Lieutenant-Colonel Ion Palade on the evacuation of 
Bessarabia and the hostile attitude of the Jewish population towards 
the Romanian army and administration. 


LIH 


39. 


40. 


41. 


42. 


43. 


44. 


45. 


46. 


47. 


LIV 


1940 August 8. The decree-law no. 2650 on the juridical status of the 
Jews in Bessarabia. 


1940 August 15. A study made by Colonel C. E. Manolescu, chief of 
the Military Statistical Service, Cluj county, on the Jews’ situation in 
Transylvania. 


1940 September 17. Telegram sent by the minister of the United 
States to Bucharest, Fr. Mott Gunther, to the State Department, 
whereby he informed that the Romanian State recognized and 
protected the Mosaic creed. 


1940 September 26. Declaration made by General Ion Antonescu in 
the Italian newspaper “La Stampa” on the Romanianization of the 
personnel working in economic enterprises. 


1940 October 5. Communiqué issued by the Presidency of the 
Council of Ministers on some measures envisaged to be taken against 
the Jews who had illegally entered the country. 


1940 October 29. Record of a meeting held at the Council of 
Ministers referring to some measures concerning the Jews. 


1940 November 1. Note drawn by the chief of the personnel 
department in the General Staff, General Gh. Cealâc, on the political- 
juridical status of the Jews. 


1940 November 15. Report drawn at the Ministry of the Interior for 
the President of the Council of Ministers advancing some solutions to 
facilitate the Jews’emigration to Palestine. 


1940 November 20. Petition sent by the President of the Federation 
of the Union of Jewish Communities, Dr. W. Filderman, to the 
Minister of the Interior, asking for the Papini of legionaries tor 
having, profaned Jewish synagogues. 


48. 


49. 


50. 


51. 


52. 


53. 


54. 


55. 


1940 November 21. Petition sent by the President of the Federation of 
the Union of Jewish Communities in Romania, Dr. W. Filderman, to 
the Minister of the Interior whereby he denounced the requisition by 
some legionaries of assets belonging to the Jewish Community in 
Ploiești. 


1940 November 23. Letter sent by the President of the Federation of 
the Union of Jewish Communities in Romania, Dr. W. Filderman, to 
the Minister of the Interior, denouncing a series of abuses committed 
by the legionaries in Brașov. 


1940 November 26. Petition sent by the President of the Federation 
of the Union of Jewish Communities in Romania, Dr. W. Filderman, 
to General Ion Antonescu, denouncing the abuses committed by the 
legionaries against the Jews. 


1940 December 4. Decree-law nr. 3984 on the Jews’ military status 
in Romania. 


1940 December 8. Memo sent by the President of the Federation of 
the Union of Jewish Communities in Romania, Dr. W. Filderman, to 
General Jon Antonescu on the activity developed by the “Liberty” 
Circle. 


1940 December 9. Petition made by the President of the Federation of 
the Union of Jewish Communities in Romania. Dr. W. Filderman, and 
sent to General Ion Antonescu, asking for an end to be put to the 


. army’s requisition of buildings belonging to Jewish institutions. 


1940 December 9. Memo drawn by the President of the Federation of 
the Union of Jewish Communities in Romania, Dr. W.Filderman, on 
abuses committed by legionaries against the Jewish population. 


1940 December 9. Report sent by the prefect of the Hunedoara 


‘county, Iosif I. Costea, to the Ministry of the Interior pointing out the 


uselessness of new inquiries in pursuance of the complaint made by 
Aurel Vlad, a former minister, on behalf of the Jews in Orăștie. 


LV 


56. 


57. 


58. 


59. 


60. 


61. 


62. 


63. 


64. 


LVI 


1940 December 11. Note sent by the Presideni of the Federation of 
the Union of Jewish Communities in Romania Dr. W. Filderman, to 
General Ion Antonescu on the illegal requisition of a Jewish school by 
the Romanian army. 


1940 December 31. Address sent by General Constantin Petrovicescu, 
Minister of the Interior, to the Ministry of Foreign Affairs asking for 
an intercession with governments interested in facilitating the Jews’ 
emigration from Romania 


1940. Memo drawn up by the Central Statistical Institute on the 
numerical and professional structure of the Jewish population in 
Romania before and after the territorial losses in summer and autumn 
1940. 


1941 January 8. Petition sent by Rabbi Dr. Erwin Goldstein and 
Professor Dr. S. M. Littman to the Ministry of National Education 
asking for permission to open special courses to prepare the young 
Jews for emigration. 


1941 January 8. Note of the Ministry of National Defence containing 
the resolution of General Ion Antonescu on the Jews’ emigration from 
Romania. 


1941 January 9. Address sent by the State Under-secretary for the 
Navy, Rear Admiral Gh. Koslinski, on the possibility of the Jews’ 
emigration from Romania. 


1941 January 10. Stenograph of the debates in the Council of 
Ministers on watching the activities of communist Jews. 


1941 January 17. Stenograph of the discussions in the Council of 
Ministers on the Romanianization of trade in Romania. 


1941 January 27. Decision taken by General Ion Antonescu, the head 
of the Romanian State, on the situation of the Jewish doctors, 


65. 


66. 


67. 


68. 


69. 


70. 


71. 


72. 


chemists, veterinary surgeons, engineers and architects engaged in the 
army. 


1941 February 3. Stenograph of the discussions in the Council of 
Ministers where General Ion Antonescu brought forward the 
programme for the Romanianization of economy. 


1941 February 6. Official statement referring to the number of the 
Romanians and Jews killed and wounded during the legionary 
rebellion of January 21 and 23, 1941. 


1941 February 11. Stenograph of discussions in the Council of 
Ministers where General Ion Antonescu asked the Minister of the 
Interior to take measures against sabotage actions. 


1941 February 15. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers where General Ion Antonescu presented the 
policy in the Jewish question. 


1941 February 25. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers where General Jon Antonescu mentioned the 
presence of some Jews in Bessarabia as informers. 


1941 March 4. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers where General Jon Antonescu ordered measures 
to put an end to the Jews’ conversion to the Catholic creed. 


1941 March 4. Memo sent by the director of the Directorate of 
Private and Confessional Education to the Minister of National 
Education requiring the settlement of the situation of the Jewish 
private pupils. 


1941 March 11. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 


Council of Ministers referring to General Ion Antonescu’s order on 
the organization of public labour. 


LVII 


73. 


74, 


TS: 


76. 


77. 


78. 


79. 


80. 


81. 


LVIII 


1941 March 12. Memo made at Federation vi the Union of Jewish 
Communities in Romania including the Jews’ petitions that their work 
in labour detachments be submitted to and settled by the Ministry of 
National Defence. 


1941 March 19. Note sent by the Chief of the General Staff, General 
Alexandru loaniţiu, to all military commands and units concerning 
the use of Jewish craftsmen in public labour. 


1941 March 20. Petition sent by Professor Ernest Abason to the 
Ministry of National Education, Cults and Arts requiring that some 
theoretical and practical courses be opened for the Jewish pupils and 
students. 


1941 March 23. Note sent by the Ministry of the Interior to the 
prefects of counties informing them to set some districts in towns and 
villages to be turned into Jewish residential areas. 


1941 March 27. General Ion Antonescu’s statements on the decree- 
law concerning the passing of the Jews’ urban properties into state 
patrimony. 


1941 April 1. Address sent by the Director of the Directorate of 
Private and Confessional Education to Ernest Abason informing him 
that the opening of the preparatory course for Jewish graduates of 
secondary school was approved. 


1941 April 7. Report sent by Professor Ernest Abason to the Ministry 
of National Education on the functioning of the training courses 
organized for Jewish graduates and students. 


1941 April 8. General Yon Antonescu’s statement regarding the 
project of camouflaging the taking over and Romanianization of 
Jewish enterprises. 


1941 April 18. Report made by the President of the Permanent 
Council of the Ministry of Education, Cults and Arts, Nicolae 


82. 


83. 


84. 


85. 


86. 


87. 


88. 


89. 


90. 


Cartojan, on the consequences of the decree-law of October 14, 1940, 
concerning Jewish primary and secondary education. 


1941 May 14. Report of the Minister of State, Mihai Antonescu, to 
the head of the Romanian State and President of the Council of 
Ministers, Ion Antonescu, on the decree-law concerning the 
organization of national labour. 


1941 May 15. Decree-law on the organization of national labour. 


1941 May 15. The statistic situation of the Jews on May 15, 1941, 
except Bessarabia and Bukovina, listed on socio-occupational groups. 


1941 May 16. Report made by Brutus Coste referring to the stand of 
the United States towards an eventual mass emigration of the Jews 
overseas. 


1941 May. Memo sent by former senator I. Finkelstein to the 
Minister of Law requiring a distinct treatment for the Jews settled in 
Romania before World War I. 


1941 June 5. Report of the Military Statistic Bureau in laşi sent to 
the Staff of the Third Army on the activity and conduct of Jews in the 
area. 


1941 June 21. General Ion Antonescu's order on the evacuation of 
the able-bodied Jews, aged 18 to 60, from the territory between the 
Siret and Prut Rivers to the Tîrgu Jiu camp as well as of the other 
members of Jewish families to urban settlements in the respective 
counties. 


1941 June 25. Counter-intelligence report of the IV Territorial Corps 
on the unfriendly attitude of the Jews towards the Romanian army. 


1941 June 25. Intelligence report of the Gendarmerie Inspectorate in 


Suceava on the frame of mind of the population after mobilization 
was decreed. 


LIX 


91. 


92. 


93. 


94. 


95. 


96. 


97. 


98. 


99. 


1941 June 28. Minutes drawn up by Nicolae Crăciun, chief of the V 
Police Commissariat in Iasi, referring to the events unfolded in the 
Tatarasi district. 


1941 June 29. Telegram sent by General Alexandru loaniţiu, Chief 
of General Staff to the commands of the large units, referring to the 
sabotage, espionage, and aggressive actions committed by agents 
supported by the Jewish population. 


1941 June 29. Report made by the prefect of Iaşi county, Colonel 
Dumitru Captaru, to the Ministry of the Interior on the anti-Jewish 
actions staged in Iasi. 


1941 June 30. Communiqué regarding the riots and aggressive acts 
staged in Iasi by Soviet agents with the help of communist Jews. 


1941 June 30. Order of General Ion Antonescu to prefect’s offices, 
the General Inspectorate of the Gendarmerie, the General Directorate 
of the Police and the Bucharest Police informing on the measures to 
be taken for stopping sabotage, terrorism and aggressions. 


1941 June 30. General [on Antonescu’s order according to which 
communist Jews in Iasi who hid red flags and weapons were to be 
executed. 


1941 June 30. Order of General Ion Antonescu deciding on the 
execution of Second Lieutenant (ret.) Florin Angelescu, should he be 
found guilty of having taken hold of belongings from the Jews he had 
searched. 


1941 June 30. Minutes drawn up by the authorities in Podul Iloaiei 
on the arrival of the train with Jews arrested in Iaşi. 


1941 June 30. Report made by General Gheorghe Stavrescu, 
commander of the 14% Infantry Division on the involvement of some 
Romanian military into anti-Jewish actions staged in Iasi on June 29. 


100. 


101. 


102. 


103, 


104. 


105. 


106. 


107. 


108. 


1941 June 30. Report made by the laşi Police Station to the Ministry 
of the Interior informing of the bloody events that took place in lași 
over June 28-29, 1941. 


1941 July 1. Telegram sent by the prefect of Iaşi county to the 
Ministry of the Interior informing, that illegal arrests and abuses were 
put an end to in ași. 


1941 July 1. Intelligence report on the light signalling made by Jews 
in Roman and Bacău for the Soviet aircraft bombarding Romania. 


1941 July 1. Report made by Lieutenant-Colonel A. Marino, 
commander of the recruiting office in Dorohoi, to the commander of 
the territorial guard of the IV Army Corps on the population’s frame 
of mind and the events unfolded between June 28 and July 1, 1941 in 
the town of Dorohoi. 


1941 July 3. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers on the war contributions to be paid by the Jews. 


1941 July 4. Order no. 255 signed by General Ion Antonescu 
whereby he deplored the crimes committed against the Jews living in 
the town of Iaşi at the end of June 1941. 


1941 July 4. Order of General Alexandru Ioanitiu, Chief of the 
General Staff, whereby he asked to be informed on the measures 
taken against those who committed crimes and plunders against the 
Jews living in the towns of Iasi and Galafi. 


1941 July 8. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers where Mihai Antonescu, vice-president of the 
Council of Ministers, suggested a thorough revision of property, the 
organization of production, labour discipline as well as the forced 
emigration of the Jews from Bessarabia and Bukovina. 


1941 July 8. Counter-intelligence report of the Cavalry Corps on the 
frame of mind of the army and civilian population, minorities 


LXI 


109. 


110. 


111. 


112. 


113. 


114. 


115. 


116. 


117. 


including, on the enthusiastic welcoming of the Romanian army by 
the Romanians in Bessarabia. 


1941 July 9. Report sent by Second Lieutenant Aurel Triandaf to the 
Gendarmerie Inspectorate in laşi referring to the transport of 35 
carriages with 2,530 Jews from Tîrgu Frumos to Călăraşi. 


1941 July 12. Decree-law no. 2030 referring to the Regulation on the 
Jews’ military status. 


1940 July 14. Counter-intelligence report of the Military Statistic 
Bureau in Iasi on the frame of mind of the population in Bessarabia 
and the moving of people from the Old Kingdom to that province. 


1941 July 14. Counter-intelligence report sent by the Mountain Corps 
to the Third Army referring to the frame of mind of the Romanian 
population in Bessarabia and the behaviour of minorities and Soviet 
troops. 


1941 July 15. Note sent by the commander of the recruiting office in 
Braşov to 75 enterprises informing that the Jews requisitioned for 
work in enterprises will not be evacuated to Transnistria. 


1941 July 17. Verbal instructions given by General Ion Antonescu to 
the authorities in the Bălţi county concerning the treatment to be 
applied to the Jewish population in the area. 


1941 July 17. Telegram sent by the Third Army to the Cavalry Corps 
on the evacuation and internment conditions of Jews. 


1941 July 18. Counter-intelligence report of the territorial IV Corps 
on the frame of mind of the Jews. 


1941 July 18. Excerpt from the memo sent by luliu Maniu, president 
of the National Peasant Party, to General Ion Antonescu, the head of 
the Romanian State, referring to the events unfolded in laşi in late 
June 1941. 


118. 


119. 


120. 


121. 


122. 


123. 


124. 


125. 


126. 


127. 


1941 July 19. Report sent by the Police Inspectorate of Galati to the 
Fourth Army on the measures taken against the Jews. 


1941 July 19. Report sent by Colonel Ion Golgoteanu, commander of 
Focsani garrison, to the Fourth Army on the evacuation of the Jews 
from areas of military concern and the distinct mark they had to wear. 


1941 July 20. Report sent by Lieutenant-Colonel Ion Chirchiu, chief 
of staff of the Mountain Corps, to the Third Army on the threat posed 
by the 10,000 Jews deported to Cazlov to the security of the frontline. 


1941 July 21. Note made by Section II of the General Staff on the 
anti-Jewish measures taken in June 1941. 


1941 July 24. Order of General C. Gh. Voiculescu, governor of 
Bessarabia, to the Military Command of Chisinäu requiring the 
setting up of ghettoe for Jews and their employment in public jobs. 


1941 July 25. Report of the Praetorial Service of the Third Army on 
the frame of mind of the minorities. 


1941 July 25." Counter-intelligence report of the Territorial Corps on 
the Frame of mind of the population, minorities included, and on 
some terrorist actions 4.0. 


1941 July 26. Intelligence report drawn by the Inspectorate of the 
Gendarmerie in Cernäuti on the attitude of the population living in 
Suceava to the treatment applied to the Jewish hostages. 


1941 July 27. Report made by the Inspectorate of the Gendarmerie in 
Iasi on the events unfolded in Iasi on the night of 28/29 of June, 1941. 


1941 July 28. Report sent by Colonel Matieş Ermil, commander of 
the VI Mountain Regiment to the 14 Infantry Division of the Jews 
executed in the town of Balti and the villages of Sculeni and 
Marculesti accused of trymg to escape from under escort, of 


LXIII 


128. 


129. 


130. 


131. 


132. 


133. 


134. 


135. 


136. 


LXIV 


1941 July 29. General order of the Minister of National Defence, 
Army Corps General Iosif Iacobici, on the intercessions made by 23 
Romanian officers in favour of the Jews mobilized in compulsory 
labour detachments. 


Second Part 


1941 July 29. Note sent by Colonel Dumitru Tudose, military 
commander of Chişinău, to the 'Town Hall concerning the setting, up 
and organization of the ghetto. 


1941 July 30. Telegram sent by General Alexandru Ioanitiu, chief of 
the General Staff, to the Ministry of Finance of the special taxes to be 
paid by all Jews. 


1941 July 30. Ordinance of Alexandru Riosanu, the head of the 
state’s commissioner for Bukovina, imposing restrictions and 
interdictions on the Jews in Bukovina who were required to wear a 
distinct mark. 


1941 August 1. Note of the Ministry of the Interior to the Bucharest 
Police asking for the Jews’ employment in railway work. 


1941 August 2. Report made by the military commander of Chişinău, 
Colonel Dumitru Tudose, referring to the setting up, organization and 
running of the ghetto in Chisinau. 


1941 August 3. Intelligence report of the Police Regional Inspectorate 
of Cernăuţi on the improvement of the Jews’ material and financial 
condition. 


1941 August 5. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers on the Jews’ situation. 


1941 August 5. Order of the Ministry of the Interior concerning the 
payment conditions for the Jews involved in compulsory labour. 


137. 


138. 


139. 


140. 


141. 


142. 


143. 


144. 


1941 August 6. Order of the State Under-secretary in the Ministry of 
the Interior, Division General Ion Popescu, to the Military Command 
of Chişinău on the measures to be taken for the Jews’ employment in 
public labour. 


1941 August 7. Report of Colonel N. Pätrutoiu on the Jews’ 
employment in railway construction. 


1941 August 7. Report sent by the Ministry of the Interior to the 
Presidency of the Council of Ministers on the Jews’ employment in 
public labour. i 


1941 August 8. Order of the Chief of Staff of the Fourth Army, 
General Nicolae Palangeanu, to the Military Command of Chişinău 
on the compulsory wearing, of a distinct mark by the Jews living, in 
Moldova, Bukovina and Bessarabia. 


1941 August 8. General Instructions no. 31200 issued by Section I of 
the General Staff on the carrying into effect of Regulations 
concerning the decree-law on the Jews’ military status. 


1941 August 10. Report of the Inspectorate of the Gendarmerie in 
Chisinäu on the measures taken to provide food for the Jews in the 
camps at Hotin and Soroca. 


1941 August 10. Table made by the Transport Section of the General 
Staff on the numerical situation of the railway labour detachments 
including Jews. 


1941 August 10-20. Excerpt from the counter-intelligence report of 
the Police Regional Inspectorate of Chisinäu on the measures taken 
by the Romanian authorities on the Jews’ life in ghettoes and the 
return to Bessarabia of 12,500 Jews from the territory east of the 
Dniester. 


LXV 


145. 


146. 


147. 


148. 


149. 


150. 


151. 


152. 


1941 August 12. Order of the Fourth Army Army Staff for rounding 
up the Jews in ghettoes and forbidding their crossing across the 
Dniester. 


1941 August 15. Report of the ghetto commander in Chişinău, 
Captain Florescu, to the Military Command of Chişinău on the 
measures taken for the good running of the ghetto as well as on the 
infectious diseases spreading among the Jews. 


1941 August 16. Report made by General Staff, Section I, to the 
Presidency of the Council of Ministers on the obligation of Jews to 
wear a distinct mark. 


1941 August 20. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers on the debates round the legislation referring to 
the Romanianization of enterprises, the Jews’ employment in public 
work and the Jews’ living conditions in camps. 


1941 August 21. Note drawn up by the Chief of the General Staff 
General Nicolae Mazarini on the Jews’ attitude towards the 
government decision to employ them in public labour and the 
obligations encumbent on the General Staff for organizing and 
managing that activity. 


1941 August 21. Address sent by the Ministry of the Interior to the 
General Staff, Section I, asking for the employment in public labour 
of the Jews who are to return to the county capital towns. 


1941 August 22. Report drawn up by the commander of the prisoners 
camp no. 5 in Virtejeni, Lieutenant-Colonel Alexandru Con- 
stantinescu, on the hard living conditions of the Jews. 


1941 August 23. Note sent from the ‘prefect’s office of Lapusna 
county to the Military Command of Chisinau on the offer made by the 
villagers in Nisporeni and Vărzăreşti to take care of the Jewish’ 
orphans. 


153. 


154. 


155. 


156. 


157. 


158. 


159. 


160. 


161. 


1941 August 25. Permit issued by the military commander of 
Chisinäu Colonel Dumitru Tudose, to set up an asylum for elderly 
people in the ghetto of the town. 


1941 August 26. Notification of the Social Hygiene Department in 
the Ministry of Health and Social Assistance to the commissioner of 
the head of state for Bessarabia, General Gheorghe Voiculescu, 
asking for prophylactic measures to be taken in the camps and 
ghettoes in Bessarabia. 


1941 August 29. Report of the General Inspectorate of the 
Gendarmerie, Section II, State Security, to the Ministry of the Interior 
on further forbidding the Jews to leave the labour camps and the 
proposal concerning the organization of an own supply service in 
each camp. 


1941 August 31. Address of the prefect’s office of Soroca county to 
the commander of the labour camp in Vertujeni on the measures to be 
taken for the organization and running of the labour camp. 


1941 August. Order of the Chief of the General Staff, General 
Nicolae Mazarini, to the territorial commands on the disorders found 
in the administration and command of the Jewish labour detachments. 


1941 August. The article “More Barbarian than the Huns” published 
in the newspaper “Neue Leipziger Tageszeitung” on the situation in 
Bessarabia and the role of the Jews in Bessarabia and northern 
Bukovina. 


1941 August. Order of the Ministry of the Interior on the return to 
lași of Jewish women and children evacuated to Podul Iloaiei. 


1941 September 2. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers on the law for the expropriation of the Jewish 
goods, the conditions in labour camps, and the Jews’ employment in 
public labour. 


1941 September 2. Report of the Directorate for the mobilization and 
organization of the people and territory in the Ministry of the Interior 


LXVII 


| 
| 
| 
| 


162. 


163. 


164. 


165. 


166. 


167. 


168. 


169. 


LXVIII 


to the General Staff asking for 25 requisition orders to be issued for 
the Jews engaged as informers in the Police General Directorate. 


1941 September 3. Report sent by the Jewish Community in the 
ghetto in Chişinău asking for a shop to be opened inside the ghetto for 
essential goods. 


1941 September 5. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers on the betterment of the situation in Bessarabia 
and northern Bukovina after the devastations made by the Jews. 


1941 September 5. Note sent by the Division General Ion Popescu, 
State Under-secretary in the Ministry of the Interior to the governor of 
Bessarabia concerning the compulsory wearing of a distinct mark by 
the Jews. 


1941 September 9. Excerpt from the stenograph of the meeting of the 
Council of Ministers on the further employment in enterprises of 
those Jews who were indispensable for national economy, the 
situation of goods from Jewish shops in Bukovina, etc. 


1941 September 11. Report sent by the Third Army Command to the 
General Staff on the situation of Jews living in the labour camps 
deployed in the command area (the Bălți and Soroca counties). 


1941 September 11. Note and instructions for the Jews’ evacuation 
from Bessarabia to Transnistria sent by the Inspectorate of the 
Gendarmerie in Bessarabia to the government of Bessarabia. 


1941 September 12. Note of Major Eugen Popescu from the General 
Staff on the living conditions of Jews interned in the camps of Tîrgu- 
Jiu, Teiş (Dimbovita) and Giurgiu as well as of those mobilized in the 
compulsory labour camps. 


1941 September 13. Order of the Ministry of the Interior to the 
general Directorate of the Police approving the request of the Jewish 
Community to perform religious services in synagogues on autumn 
holidays. 


170. 


171. 


172. 


173. 


174. 


175. 


176. 


177. 


1941 September 15. Administrative memorandum of the Federation 
of the Jewish Communities in Romania through which the whole 
Jewish population in asked to subscrie to the Country Re- 
Construction Loan. 


1941 September 15. Note sent by the governor of Bessarabia to the 
Military Command Chisinäu informing of the decision of the Ministry 
of the Interior to forbid the wearing of a distinct mark by Jews. 


1941 August 18 — September 18. Counter-intelligence report of the 
Intelligence Centre in Chişinău on the situation of Jews interned in 
the Chisinau ghetto: their frame of mind, attempts to escape by bribe, 
trade with valuables inside the ghetto, etc. 


1941 September 18. Note of the Romanian Special Intelligence 
Service on the measures taken by the Budapest government against 
the communist Jews from both Hungary and occupied northern 
Transylvania. 


1941 September 23. Order of the Ministry of Foreign Affairs 
annulling, on the basis of government decision, any restrictions 
imposed on Jews coming from abroad. 


1941 September 27. Report of the commander of 53" Infantry 
Fortifications Regiment, Colonel Octav Vorobchievici, sent to 
General Ion Arbore, on the situation of the Jews in Rabnita. 


1941 September 30. Numerical table of the Jews whose exemption 
from public labour was requested by the Federation of the Union of 
Jewish Communities in Romania. 


1941 September 30. Report of the Gendarmerie Inspector in 
Chişinău, Colonel T. Meculescu, to the governor of Bessarabia, 
referring to the number of Jews evacuated to Transnistria on in 27, 28 
and 29 September, 1941. 


LXIX 


178. 


179. 


180. 


181. 


182. 


183. 


184. 


185. 


186. 


LXX 


1941 September 30. Address of the military commander of Chişinău, 
Colonel Dumitrescu Eugen, on the number and situation of Jews in 
the ghetto of Chişinău. 


1941 September. Study drawn up by the General Inspectorate of the 
Gendarmerie in Cernăuţi on the frame of mind of Jews. 


1941 October 2. Report of the Gendarmerie Inspector in Bessarabia, 
Colonel T. Meculescu, to the governor of Bessarabia, referring, to the 
number of Jews evacuated to Transnistria on September 30 and 
October 1, 1941. 


1941 October 3. Report of the Inspectorate of the Gendarmerie in 
Bessarabia to Bessarabia’s government on the number of Jews 
evacuated to Transnistria on October 2, 1941. 


1941 October 5. Note of the General Staff, Section I, on the 
employment of Jewish doctors in public labour. 


1941 October 6. Report of the Prosecutor General of Arad, 
Alexandru Vaşvary, sent to Mihai Antonescu, vice-president and ad- 
interim president of the Council of Ministers, referring to the 
checking of Jews who left labour camps on medical reasons. 


1941 October 6. Order of General Nicolae Pălăngeanu, Chief of the 
General Staff, to the Fourth Army on the immediate internment of 
Jews in Transnistria in the labour camps on the Bug river. 


1941 October 7. Report of the Police Station in Sibiu sent to the 


Ministry of the Interior referring to the Jews’ situation in Timisoara. 


1941 October 8. Report made by the Inspectorate of the Gendarmerie 
in Bessarabia and sent to the government of Bessarabia referring to 
the number of Jews evacuated to Transnistria between October 2-6, 
1941. 


187. 


188. 


189. 


190. 


191. 


192. 


193. 


194. 


194 October 9. Telegram sent by the governor of Bessarabia | 


addressed to the prefects of Bălţi and Soroca counties informing of 
the order issued by Marshall Ion Antonescu on the exchange of 
jewelry and other valuables belonging to the Jews evacuated from 
Bessarabia and Bukovina. 


1941 October 9. Confidential report of the police chief of Chisinäu, 
N. Marinescu, to the military commander of the town, on the frame of 
mind of the Jews in the ghetto on the eve of their evacuation across 
the Dniester. 


1941 October 10. Report of the Territorial Corps III to the General 
Staff on the medical leaves given to 103 Jews in the labour 
detachment Făurei. 


1941 October 10. Instructions sent with letter no. 2830 on the Jews’ 
evacuation from the ghetto in Chişinău and from south of Bessarabia. 


19410 October 10. Report of the Inspectorate of the Geandarmerie 
of Bessarabia to the government of Bessarabia referring to the 
number of Jews evacuated to Transnistria between October 7-10. 


1941 October 11. Note of the governor of Transnistria, G. Alexianu, 
to the commander of the Fourth Army on the organization of the 
Jews’ evacuation from Bukovina and Bessarabia to Transnistria. 


1941 October 11. Appeal made by Chief Rabbi Alexandru Safran to 
Marshal Ion Antonescu to put an end to the Jews’ deportation to 
Transnistria. 


1941 October 11. Petition of the Union of Federation of Jewish 
Communities in Romania, following the appeal received from the 
leadership of the ghetto in Chisinau, sent to Marshal Ion Antonescu 
for the betterment of the living conditions of the Jews deported to 
Transnistria. 


LXXI 


195. 


196. 


197. 


198. 


199. 


200. 


201. 


202. 


LXXII 


1941 October 11. Order of the General Staff, Section II, to the 
Fourth Army on the measures to be taken for denying the Jews the 


possibility to come close the population of villages while they carry 
out public labour. 


1941 October 14. Report of Colonel T. Meculescu, Inspector of the 
Gendarmerie Corps in Chişinău to the governor of Bessarabia 
referring to the number of Jews deported from Bessarabia to 
Transnistria. 


1941 October 14. Memo drawn up by of the President of the 
Federation of the Union of Jewish Communities, Dr. W. Filderman, 
and addressed to Marshal Ion Antonescu on the Jews’ obligation to 
carry out public labour, the empioyment of intellectuals, young men 
aged 18 to 21, conditions for exemption from public labour, special 
taxes in exchange of public labour. 


1941 October 15. Statement of the General Staff on the conduct 
norms and rules for the Jews in the labour detachments. 


1941 October 17. Report of the Inspectorate of the Gendarmerie of 
Chişinău to the Government of Bessarabia referring to the number of 
Jews evacuated to Transnistria. 


1941 October 18. Instructions of the 10 Infantry Division for the 
organization, selection and evacuation of Jews from Odessa into 
ghettoes. 


1941 October 18. Report of the Gendarmerie Inspector of Chişinău, 
Colonel T. Meculescu, to the governor of Bessarabia referring to the 
number of Jews evacuated from Transnistria on October 15 and 16, 
1941. 


1941 October 19. Memo of the President of the Federation of the 
Union of Jewish Communities in Romania, dr. W. Filderman, to 
Marshal Ion Antonescu on the deportation of Jews to the Transnistria. 


203. 


204. 


205. 


206. 


207, 


208. 


210. 


1941 October 21. Report of the military commander of Odessa, 
General I. Glogojeanu, to the governor of Transnistria on the 
measures to be taken for rounding up and interning the Jews in 
ghettoes, demining the towns, setting the electric facilities into 
operation, maintaining in town the administrative, economic, 
technical, and medical personnel. 


1941 October 21. Letter of Marshal Ion Antonescu to W. Filderman 
on the Jews’ attitude towards the Romanian army and population in 
summer 1940. 


1941 October 22. Resolution made by Marshal Ion Antonescu 
forbidding that the Christian Romanians in Bessarabia married to 
Jewish women as well as Jews converted to Christianity be moved 
across the Dniester. 


1941 October 22. Note sent by General Nicolae Tătăranu, Chief of 
Staff of the Fourth Army to the Military Command of Odessa on the 
measures concerning the Jews in Transnistria. 


1941 October 22. Briefing made by the Police Station of Dorohoi on 
the frame of mind and the situation of the Jews living in that town. 


1941 October 22. Excerpt from the operations diary of the 10th 
Infantry Division referring to the blowing up by terrorists of the 
building of the Romanian Military Command and the Command of 
the 10th Infantry Division in Odessa. 


1941 October 22. Telegram sent by the commander of the Fourth 
Army, General Iosif Iacobici, to the Militay Cabinet of the Presidency 
of the Council of Ministers, to inform of the consequences of the 
blowing up of the Romanian Military Command in Odessa and the 
retallicitory measures. 


1941 October 22. Telegram sent from the Presidency of the Council 


of Ministers, the Military Cabinet, by Marshal Ion Antonescu to ask 
for further information on the blowing up of the building of the 


LXXHI 


211. 


212. 


213. 


214. 


215, 


216. 


LXXIV 


Romanian Military Command in Odessa and to order retalliatory 
measures. 


1941 October 23. Counter-intelligence report of Section 4 of the 
Romanian Fourth Army on the frame of mind in the army, the 
member of prisoners taken and the execution of terrorists in Odessa. 


1941 October 23. Telegram no. 1 sent by Colonel Stănculescu, 
deputy chief of the staff of the 10 Infantry Division, to General 
Nicolae Tătăranu, chief of the staff of the Romanian Fourth Army on 
the salvation of the Romanian military from under the ruins of the 
Romanian Military Command blown up by terrorists in Odessa and 
the contemplated retalliatory measures. 


1941 October 23. Telegram of the Military Cabinet of the Presidency 
of the Council of Ministers to the Fourth Army ordering retaliation 
for the blowing up of the building of the Romanian Military 
Command in Odessa. 


1941 October 23. Telegram no. 2 of Colonel Stănculescu to General 
Nicolae Tätäranu, informing that the operation of drawing out 
Romanian killed or wounded military from the ruins of the building 
of the Romanian Military Command in Odessa and the retaliation 
measures are further continued. 

1941 October 23. Telegram no. 3 of Colonel Stăncluescu to General 
Nicolae Tätäranu, informing that the body of General Glogojeanu, the 
commander of the 10th Infantry Division was taken from a under 
ruins and the command of the division was taken over by General 
Nicolae Ghineraru. 


1941 October 23. Telegram of the Fourth Army to the General 
Headquarters communicating the names of Romanian and German 
military killed or wounded in the blowing up of the Romanian 
Military Command in Odessa. 


i 
i 
| 
\ 


217. 


219. 


220. 


221. 


222; 


223. 


224. 


Excerpt from the operation diary of the 2314 Infantry Regiment 
referring to the reprisals ordered in consequence of blowing up the 
building of the Romanian Military Command in Odessa. 


1941 October 23. Report of Colonel Constantin Iordăchescu, 
commander of the 334 Dorobantzi Regiment, to the 10th Infantry 
Division on the execution of 75 Jews and Russian communists in 
consequence of the blowing up of the building of the Romanian 
Military Command in Odessa. 


1941 October 23. Counter-intelligence report on the terrorist activity 
of groups of partisans and Jews inside the town of Odessa. 


1941 October 23. Order of the Inspectorate of the Gendarmerie 
Chișinău to the legions of gendarmes Cetatea Albă and Chilia Nouă 
on the plan to evacuate a number of 227 Jews from the Tarutino 
ghetto across the Dniester. 


1941 October 23. I Address sent by the “Alyia” Committee of the 
New Sionist Organization to the General Director of the Police in 
Cernăuţi asking, for permits of 285 Jewish adults and 35 children to 
leave Cernăuţi for Constanţa where they were to embark on the 
“Struma” in order to emigrate to Palestine. 


1941 October 23. Intelligence report of the Police General Directorate 
on the Jews’ deportation from Bessarabia and Bukovina. 


1941 October 24. Telegram sent by Colonel Radu Davidescu, chief 
of the Military Cabinet of the Presidency of the Council of Ministers 
to General Nicolae Macici to convey Marshal Ion Antonescu’s order 
to continue reprisals in Odessa. 


1941 October 25. The report sent by Bessarabia’s government to the 
military cabinet of the Presidency of the Council of Ministers on the 
measures taken to guard all assets belonging to the Jews evacuated 
from Bessarabia. 


LXXV 


225. 1941 October 25. Petition of the President of the Jewish Community 
in Iaşi to the mayor of the town asking for an intercession with the 
competent authorities to bring back to town the 800 Jews evacuated 
to Podul Iloaei. 


226. 1941 October 25. Report of the Intelligence Special Service to the 
Presidency of the Council of Ministers on the attempted murders and 
the people’s frame of mind in Odessa. 


227. 1941. Report of the Intelligence Special Service on the Jews’ 
evacuation from Odessa. 


228. 1941 October 28. Report submitted by Captain magistrate Stefan 
Constantin to the Military Court of the Fourth Army on the situation 
of the Jews imprisoned in Odessa. 


229. 1941 October 28. Report of General C. Gh. Voiculescu, Governor 
General of Bessarabia to the Military Command of Chisinau on the 
evacuation from Chisinau of seriously ill Jews only after their 
recovery. 


230. 1941 October 28. Order of Bessarabia’s government to the Military 
Command of Chişinău on the Jews’ evacuation. 


231. 1941 October 29. Order of the Odessa garrison commander, General 
Constantin Trestioreanu, to the 33rd Dorobantzi Regiment to cease 
the rounding up and internment of Jews in the Odessa ghetto. 


232. 1941 October 29. The commander of the 3 Artillery Regiment, 
Colonel Paul Alexiu, reports to the 10 Infantry Division that the 
rounding up and internment of Jews in ghetoes was put an end to. 


233. 1941 October 29. Comunnique of the General Staff referring to the 
clarification of Jews’ military situation. 


234. 1941 October 29. Report made by the commander of the Odessa 


garrison, General Constantin Trestioreanu, to the Odessa Military 
Command on the facts in the town ghetto. 


LXXVI 


235. 


236. 


237. 


238. 


239. 


240. 


241. 


242. 


1941 October 29. Proposals made by the President of the Federation 
of the Union of the Jewish Communities in Romania and the 
presidents of other Jewish communities to ammend the stipulations of 
the decree-law of October 21, 1941, concerning the obligation of the 
Jewish population to pay in kind their contribution to the Romanian 
state. | 


1941 October 29. Petition sent by Tudor Musatescu to the Chief of 
the General Headquarters asking for two Jews to be temporarily 
assigned to his theatre, their activity being considered public labour. 


1941 October 30. Address sent by Colonel Dumitru Tudose, chief of 
Staff of the Fourth Army, to the Odessa Military Command informing 
of the return of evacuated Jews. 


1941 October 30.Telegraphic orders on the selection and liberation of 
some of the 16, 258 Jews confined in the Odessa ghetto. 


1941 October 31. Address of the military commander of Chisinäu, 
Colonel Eugen Dumitrescu referring to the dynamics of the Jews’ 
deportation from Chisinau. 


1941 October 31. Note sent by the commander of the 11 German 
SS Detachment to the Odessa military commander, General 
Ghineraru, on the measures to be taken for solving the Jewish 
question in Odessa. 


1941 October. Note on the number of Jews executed by the 
regiments of the 10 Infantry Regiment after terrorists of Odessa 
blew up the command of that large unit. 


1941 October. Petition of the Jews’ Community from the Chisinau 
ghetto to the governor of Bessarabia asking for the cessation of 
deportations to Transnistria or at least an adjournment till spring 
1942. 


LXXVII 


243. 


244. 


245. 


246. 


247. 


248. 


249. 


250. 


251. 


1941 October. Study drawn up by the Chief of the General Staff, 
General Nicolae Mazarini, on the juridical and military status of 
Romanian Jews. 


1941 October. Account made by Section I in the General 


Headquarders on the engagement of Jews in public labour during 
1941. 


1941 October. List made by Major Eugen Popescu from the General 
Headquarters referring of the great number of Jews asking for 
exemption from carrying out public labour. 


1941 November 5. Note of Bureau II the military cabinet of the head 
of state, on the instructions referring to the internment of Jews in 
labour camps as well as the resolution of Marshal Ion Antonescu 
envisaging the replacement of compulsory work with special taxes. 


1941 November 11. Ordinance no. 23 signed by Professor Gh. 
Alexianu the governor of Transnistria, on the obligation of every 
Jewish family to have a stable domicile, to be at the disposal of the 
authorities, to carry out various mandatory jobs, according to their 
education and profession. 


1941 November 12. Note of the Military Cabinet on the general 
situation of the Jews and their engagement in public labour. 


1941 November 12. Note of the Section II of the General 
Headquarters on the relations between the Jews in the labour 
detachments assigned to the Romanian Railways Company and the 
company staff. 


1941 November 12. Instructions issued by Echelon 2 of the General 
Headquarters for the defence of Odessa against partisan attacks and 
for the interment of Jews and communists in camps. 


1941 November 13. Report made by the minister of labour, health 
and social assistance, Dr. Petre Tomescu, substantiating the Decree- 


LXXVIII 


252. 


253. 


254. 


255. 


256. 


257. 


258. 


259. 


260. 


law on the setting up and organization of the General Inspectorate of 
Labour Camps and Columns. 


1941 November 14. Travel permit issued by the military commander 
of Chişinău, Colonel Eugen Dumitrescu, for the Schwartzberg family 
in view of their emigration to Palestine. 


1941 November 15. Decree-Law no. 3205 for the setting up and 
organization of the general Inspectorate of Labour Camps and 
Columns for public benefit. 


1941 November 15. Note made by the chief of the Military Cabinet 
of the head of the state, Bureau 2, Colonel Radu Davidescu to the 
Ministry of Foreign Affairs on the emigration of Jews from Romania. 


1941 November 15. Specifications made by Ion Antonescu in the 
Council of Coordination as regards public labour, the taxes imposed 
on the Jews and the avoidance of abuses. 


1941 November 18. Nominal table of all Jews that were to emigrate 
to Palestine, drawa up at Section I of the General Staff. 


1941 November 18. Nominal table drawn up at Bureau 7 B of 
Section I of the General Headquarters listing the Jews that were to 
leave Romania on board the “Struma”. 


1941 November 20. Informatory note drawn up by Rear Admiral N. 
Pais, state undersecretary for the Naval Forces, to Marshal Ion 
Antonescu on the organization of three transports of Jews to the 
Conference of Haifa. 


1941 November 21. Ordinance no. 26 issued by Gh. Alexianu, 
governor of Transnistria, on the enforcement ot mandatory public 


labour for all inhabitants of Odessa ages 16-60. 


1941 November 21. Proposals made by the Military Cabinet — Bureau 
2 — regarding, the emigration of Jews from Romania. 


LXXIX 


261. 


262. 


263. 


264. 


265. 


266. 


267. 


268. 


LXXX 


1941 November 26. Note drawn up by Colonei Georgescu, chief of 
Section I in the General Staff suggesting recruitment for public labour 
of other minority groups alongside the Jews, particularly the 
Hungarians. — 


1941 November 26. Report made by General Nicolae Tätäranu, chief 
of the general Staff, to the Presidency of the Council of Ministers on 
the new regulations concerning public labour to be carried out by 
Jews. 


1941 November 27. Note of the General Staff on the general situation 
of Romanian Jews. 


1941 November 27. Note of the Military Cabinet, Bureau 2, on the 
special tax to be paid by Jews in exchange for exemption from public 
labour. 


1941 November 28. Report made by Colonel E. Broşteanu, chief of 
the Inspectorate of the Gendarmerie Transnistria, to the commander 
of the Third Army on labour camps and number of Jews deported to 
Transnistria. 


1941 November 30. Letter sent by Lascăr Saraga to the Secretary of 
the Union of Jewish Communities in Romania on the negative 
consequences the replacement of Dr. W. Filderman, President of the 
Union of Jewish Communities, might have on the situation of the 
Romanian Jews. 


1941 December 2. Report made by the governor of Bessarabia, 
General C. Gh. Voiculescu, to the Presicency of the Council of 
Ministers on the situation in the ghetto in Chișinău. 


1941 December 5. Informatory note made by Dr. W. Filderman, 
President of the Federation of the Unions of Jewish Communities, to 
the General Headquarters, on the Jewish subscriptions to the Reunion 
Loan. 


J 


mr ee a ae De a d ae an e a i 


269. 


270. 


271. 


272. 


273. 


274. 


275. 


276. 


1941 December 9. Note of the Special Intelligence Service on the 
frictions between the leaders of the Union of Jewish Communities. 


1941 December 9. Letter sent by Dr. W. Filderman to Dr. Lupu 
informing that he had sent a note on the situation of Jews to Marshal 
Ion Antonescu. 


1941 December 13. Report made by the minister of finance, General 
Nicolae Stoenescu, to Marshal Jon Antonescu, on the possibilities to 
organize the emigration of Jews. 


1941 December 15. Informatory bulletin of the Inspectorate of the 
Gendarmerie of Transnistria on the Jewish attempts to escape 
evacuation to the camps on the Bug, because of the inhuman 
treatment applied by the Ukrainian population and their request to 
remain in Moghilev, Odessa, Bälti, where they had better living 
conditions. 


1941 December 16. Decree-law no. 34/5 on the dissolution of the 
Federation of Unions of Jewish Communities in Romania and the 
setting up of the Jews Central in Romania. 


1941 December 16. Letter sent by A. L. Zissu to Dr. W. Filderman, 
protesting against the latter’s decision to further remain at the head of 
the Jewish Community in Romania. 


1941 December 22. Note of the Special Intelligence Service on the 
frictions between the Jewish leaders regarding the question of 
emigration. 


1941 December 28. Telegram sent by the General Headquarters, 
Echelon 2, to communicate the order issued by Marsha! Ion 
Antonescu on the evacuation of all Jews from Odessa. 


LXXXI 


277. 


278. 


279. 


1941. Memo drawn up by General C. Gh. Voiculescu, the governor of 
Bessarabia, to Marshal Ion Antonescu on the situation of Jews in 
Bessarabia. 


1941. Decision of the Ministry of Foreign Affairs, the Directorate of 
Administrative and Juridical Affairs, stipulating that no special 
restrictive measures were to be enforced on foreign citizens of Jewish 
origin settled in Romania. 


1941. Note concerning Marshal Jon Antonescu’s decision to provide 
assistance to the Jews deported to Transnistria. 


[MINISTERUL PENTRU MINORITĂȚI 
Secţia de Studii şi Informatiuni] 


SCURT ISTORIC ASUPRA PROBLEMEI EVREIEȘTI ÎN ROMÂNIA 


Problema evreiască în România are aspectul, destul de ciudat când îl 
judeci prin prisma dreptului de suveranitate al naţiunii şi al statului român, 
al unei lupte de aproape un secol între națiunea română și imigrația 
continuă a evreilor din Rusia şi Galiţia la care se adaugă aceea a evreilor 
din Ungaria, Germania şi Austria. 

Imigrația evreiască în Principatele Române se manifestă imediat 
după tratatul de la Adrianopol din 1829. Prin acest tratat se deschideau 
strâmtorile Bosforului comerțului international şi se recunostea 
Principatelor Române dreptul de comerț cu alte state străine. Fiindcă până 
la această dată, deşi în principiu cele două principate aveau dreptul acesta 
de comerţ cu alte state, el era anulat prin rezerva făcută în favoarea Turciei 
de a se îndestula întâi imperiul otoman si numai după aceea restul 
produselor să fie liber la export. Rezerva aceasta ducea, în fapt, la obligaţia 
principatelor de a vinde întreaga lor producţie turcilor care o cumpărau la 
preţuri derizorii, prin negustorii lor turci, greci sau armeni stabiliți în 
Principatele Române sau veniți anume pentru aceasta la epoca strângerii 
recoltelor. 

Dela 1829 dreptul acesta al Turciei dispare și Principatele Române 
sunt libere să negocieze produsele lor naţionale peste hotare. 

Situaţia se prezenta în acelaşi fel şi în ceea ce priveşte importul care 
se făcea tot prin intermediul statului turc. În fapt, în Principatele Române nu 
se aduceau decât mărfuri din cuprinsul Imperiului Otoman tot prin 
intermediul negustorilor turci, greci şi armeni aşezaţi în principate sau în 
restul imperiului. A 

Cu totul altfel se prezintă situaţia după 1829. Principatele Române 
fiind libere şi în fapt şi în drept să stabilească raporturi comerciale cu alte 
state, capătă o frumoasă perspectivă de prosperitate, prin posibilităţile de 
valorificare a produselor naţionale pe pieţele străine. În același timp 


comerțul. care până atunci era aproape inexistent în principate ia o mare 
dezvoltare din princina schimbului permanent cu pieţele străine. 


Invazia evreiască 


Principatele Române se găseau la acea epocă la începuturile 
dezvoltării vieţii lor sociale şi politice datorită dominaţiei turceşti şi 
nesigurantei în care se desfășura viaţa lor naţională. Din această pricină nu 
existau decât două clase sociale bine determinate: clasa conducătoare 
formată din boieri, mari proprietari de pământuri rurale şi clasa ţărănească 
ce ducea o viaţă aspră de iobăgie fiind înfeudată marilor proprietari. O clasă 
intermediară, o burghezie propriu-zisă, nu exista. Nici nu avea cine să o 
formeze. Negustorime nu exista decât în câteva orașe şi într-o proporţie 
foarte redusă. De altfel, negotul era în mâna grecilor, armenilor şi turcilor 
veniţi de la Constantinopol. Profesiuni liberale iar nu existau, cultura fiind 

apanajul clasei conducătoare şi o instrucție publică de stat neexistând încă. 
În aceeaşi situaţie perspectivele pe care le deschidea comerțului 
tratatul de la Adrianopol dădeau posibilitatea de a se crea o clasă burgheză 
din negustorimea care s-ar fi ridicat în urma prosperității comerciale a 
Principatelor Române şi care, insistandu-se, ar fi dat o populaţie 
orășenească înstărită şi gata să înlocuiască treptat clasa conducătoare 
boerească. 

Cum însă viata socială în principate era foarte redusă, cum o 
negustorime naţională care să fi putut folosi avantagiile libertăţii 
comerțului nu exista şi cum înşişi negustorii greci, armeni şi turci ce se 
aflau în principate şi erau mai înstăriți, nu aveau experiența legăturilor de 
comerţ cu străinătatea, s-a pornit o masivă imigrație de evrei din Galiţia și 
Rusia în Principatele Române pentru a acapara comerţul românesc. 

Aceşti evrei aveau legături mai vechi cu negustorii din apusul 
Europei şi aveau şi experienţa negotului pe un picior mai întins. Şi de unde 
populaţia evreiască în Principatele Române era până la 1829 de circa 
20.000 de suflete dintr-un total de aproximativ. trei milioane de locuitori, ea 
ajunge la 1860 la cifra de 200.000 de suflete dintr-un total de 3.917.541 
(Recensământul din 1860). Asa dară în curs de treizeci de ani populaţia 
evreiască din principate s-a înzecit. 

Din nenorocire nu există nici un fel de date oficiale cari să 
stabilească cu exactitate mersul populaţiei evreieşti în Principatele Române 


şi nici chiar în România până la 1930. De aceea afirmaţiile ce se fac atât cu 
prilejul discuţiei în jurul modificării articolului 7 din Constituţie la 
parlamentul dela 1879 cât si ulterior şi cari arată cifrele asupra mersului 
populaţiei evreieşti, diferă, mergând dela treisute de mii până la patru sute 
de mii între anii 1870 şi 1910. Cert este însă că luând în considerare cifrele 
anterioare şi mersul firesc al populației din România care la 1912 se 
cifrează la 7.234.919 locuitori, numărul evreilor trebuie să fie de circa 
treisute de mii de suflete în primii ani ai secolului XX. 


Acapararea economiei naţionale 


Poate că proporţia aceasta de 4-5 la sută a populaţiei evreieşti faţă de 
totalul populaţiei din România n-ar părea atât de primejdioasă. În fond însă 
ea reprezintă o primejdie gravă şi reală dacă ţinem socoteală de 
împrejurările în care se găsesc evreii faţă de populaţia bästinasä. 

În adevăr aceşti evrei veniți în România numai atrași de 
perspectivele începuturilor de prosperitate ale ţărilor române, au acaparat 
întreaga piaţă comercială românească si, realizând beneficii importante, au 
început să se substituie burgheziei româneşti. 

Astfel, pe la 1865 majoritatea terenurilor arabile din Moldova si o 
bună parte din Muntenia se găseau grefate de ipoteci grele în favoarea 
evreilor. Chiar o parte din pământurile ţărăneşti acordate prin legea agrară a 
domnitorului Alexandru Cuza erau ipotecate evreilor. Tendinţa lor era 
evidentă. Fiindcă la acea epocă singura și marea sursă de bogăţie a Țărilor 
Române era proprietatea rurală, evreii încercau să acapareze acest izvor de 
bogăţie acordând împrumuturi pe ipoteci asupra moşiilor marilor proprietari 
care începând să ducă o viaţă de lux erau vecinic în căutare de bani. În 
acelaşi fel evreii reuşiseră să obţină ipoteci și pe pământurile ţărăneşti, 
împrumutând cu camătă mare pe ţărani pentru nevoile acestora de a-și 
procura vite si unelte de muncă. 

Primejdia era atât de mare şi atât de bine simțită încât a fost nevoie 
ca în constituţia dela 1866 să se însereze articolul 7 prin care cetăţenia 
română nu putea fi acordată decât creştinilor. Şi în aceeasi constituţie se 
prevedea că bunurile imobile rurale nu pot fi luate în proprietate decât de 
cetăţenii români. 


Tot comerţul trecuse în mâna acestor evrei veniţi de peste hotare şi 
acum, înstăriți din câştigurile uşoare realizate prin speculă, isi îndreptau 
spiritul lor de acaparare asupra pământurilor rurale. 

Nu era în drept națiunea română care se luptase atâtea veacuri în 
bătălii sângeroase împotriva năvălitorilor războinici să se apere acum 
împotriva acestei invazii paşnice? Fiindcă ce erau aceşti imigranţi evrei cari 
râvneau la de-a gata, într-o ţară ce sîngerase atâtea veacuri pentru a-şi 
păstra fiinţa ei naţională, decât tot nişte nävälitori cari voiau să acapareze 
prin vicleșug şi camătă bogăţiile naţionale? Ce drepturi puteau invoca ei pe 
acest pământ pe care se aşezaseră de 30-40 de ani şi numai în momentul în 
care robia străină fusese uşurată şi condiţiile de trai îmbunătăţite graţie 
muncii si luptei de veacuri a poporului românesc? 

Asezati la oraşe — în oraşele din Moldova mai cu osebire — aceşti 
evrei veniţi de peste hotare ajunseseră să desnationalizeze , oraşele 
românești. Astfei, s-a ajuns să se constate, cu ocazia recensământului din 
1899 că la laşi — în capitala Moidovei — dintr-o populaţie totală de 74.982 
de locuitori, 39.443 erau evrei si numai 35.539 creştini. Şi pentru a se vedea 
care este rostul acestei proporţii îngrijorătoare de evrei în populaţia Iașilor 
vom arăta că la 1839, adică la începuturile imigrației evreieşti, după 
registrul de nașteri al oraşului Iasi s-au născut în acel an 674 de ortodocşi 
fata de 301 evrei. lar la 1867, adică după numai 28 de ani, s-au născut la 
Iaşi 997 de ortodocşi față de 1792 evrei. Imigrația evreiască reuşise numai 
în 30 de ani să majoreze populaţia creştină a Iaşilor. Şi aceasta se întâmpla 
în aproape toate oraşele din Moldova. 

În același timp infiltratia se făcea şi într-o bună parte din oraşele 
Munteniei, dar mai cu osebire în capitala ţării, în Bucureşti. 

De altfel asupra cauzelor acestei creșteri a populaţiei evreieşti în 
oraşele românești, studiul demografic al domnului Agappi: Cercetări 
demografice asupra populaţiei României şi în special asupra districtului şi 
oraşului laşi, apărut in 1876, stabileşte că de la 1861 până la 1865 au intrat 
în ţară 81.227 străini, în realitate evrei veniţi să se aşeze în Ţările Române. 

În felul acesta cei 300.000 de evrei veniţi de peste hotare şi aşezaţi 
în oraşele românești, într-o proporţie ce mergea dela 15% până la 60% din 
populaţia acestor oraşe, au reuşit cu timpul să scoată din micul comerț pe 
puţinii români cari se găseau totuși pe la 1850 în oraşele româneşti, printr-o 
concurenţă nelealä şi o solidaritate necruțătoare întrebuințată împotriva 
acestor mici negustori români. 


Astfel, la 1849, Principele Şuţu din Moldova a stabilit printr-o 
numărătoare situația breslasilor din oraşul Iasi. Si statistica astfel întocmită 
arată că în anul acela erau în Iaşi următorii negustori şi breslasi români: 115 
băcani, 178 cârciumari, 22 olari, 21 săpunari, 101 negustori de fabricate 
ruseşti, 75 brutari etc. Din toţi aceşti breslasi şi negustori români din laşi nu 
mai rămâne la 1890 decât o proporţie de 4-5% fata de numărul stabilit de 
statistica lui Şuţu, toţi ceilalți fiind înlocuiţi de evrei deşi numărul general 
al acestor negustori şi breslasi crescuse până aproape de dublul cifrei din 
1849. 

Situaţia aceasta vizibilă si bine simțită de populaţia românească dela 
oraşe si de cea rurală în Moldova, unde evreii începuseră să se infiltreze şi 
la sate ca arendaşi de moşii și cârciumari, exploatând cu neomenie 
țărănimea, a alarmat pe români şi a sfârşit prin a crea un curent antisemit în 
opinia publică românească. 

S-au produs astfel o serie de mişcări şi agitatii pe chestia evreiască şi 
s-a ajuns chiar la mişcarea sângeroasă dela 1907 care a pornit din Moldova 
din revolta ţărănimii împotriva arendasilor evrei si s-a întins apoi în toată 
tara luând aspectul unei revolte cu caracter social. 


Presiunea evreilor în forurile internaţionale 


Spiritul acesta de ostilitate împotriva evreilor a fost întreţinut graţie 
greselilor conducătorilor evrei care au căutat să profite de toate 
împrejurările internaţionale spre a-și crea o situaţie privilegiată în România. 

Astfel, la 1866, când s-a alcătuit constituția românească, s-au făcut 
mari presiuni de către evreii din străinătate prin „Alianţa Israelitä 
Universală“ pentru a se acorda cetăţenia evreilor din România. În acest scop 
a venit chiar Adolphe Cremieux la Bucureşti încercând să facă să treacă în 
constituţie articolul 6 redactat astfel: „Religia nu este o piedică pentru 
haturalizare în România. O lege specială va regula admiterea graduală a 
izraelitilor la naturalizare“. 

Când s-a aflat continutul acestui articol s-a produs o mare indignare 
în populatia româneascä si o serie de agitatii au determinat înlocuirea lui cu 
art. 7 redactat în felul următor: „numai străinii de rit creştin pot dobândi 
calitatea de român“. 


Faptul acesta a nemulţumit foarte tare pe evreii din Apus și Alianţa 
Izraelită a început o violentă şi stăruitoare campanie împotriva României pe 
chestiunea evreiască. 

Guvernul român însă se punea la adăpostul articolului 46 din 
Convenţia dela Paris din 1858 care spunea textual: „Moldovenii si Valahii 
vor fi egali in fata impozitelor şi deopotrivă admisibili la funcțiunile 
publice. Moldovenii şi Valachii de rit creştin vor avea deasemenea drepturi 
politice; aceste drepturi vor putea fi extinse şi la celelalte culte prin 
dispoziţii legislative“. 

Tocmai acest articol însă a fost luat de evreii din Apus drept bază a 
pretențiilor lor şi atât au agitat această chestiune peste hotare încât la 1870 
Anglia a propus un proiect de intervenţie colectivă a Marilor Puteri pe lângă 
guvernul român pentru acordarea dreptului de cetăţenie evreilor. Proiectul 
Angliei a fost respins de unele dintre Marile Puteri, astfel încât s-a ajuns la 
prezentarea unor note separate de protest ale unora dintre puterile europene 
pe lângă guvernul român. Nota engleză spunea că art. 46 al Convenţiei din 
Paris înţelege să garanteze drepturi legale și siguranţa bunurilor pentru 

- evrei ca şi pentru creştini. 

Aceasta tendinţă permanentă a evreilor de a face presiuni pe cale de 
intervenţii internationale pentru a căpăta drepturi, în afara legilor ţării şi în 
afara situaţiei lor de proaspeţi locuitori ai acestei ţări, a fost și este încă una 
din cauzele principale de iritatie a spiritului public românesc împotriva lor. 
Şi totuşi evreii nu vor să-şi dea seama de acest fapt şi în toate timpurile au 
stăruit prin forurile internationale spre a-şi câştiga o situaţie privilegiată în 
România. Este marea lor greşeală împotriva unei ţări în care toleranța a 
devenit legendară şi unde, prin cereri directe și potrivit legilor în funcţiune, 
au obţinut întotdeauna drepturile lor consfintite de vechimea şederii lor în 
tara si de identificarea cu interesele statului român atunci când se constată. 

Astfel, cu prilejul Congresului dela Berlin din 1878 când a fost vorba 
să se recunoască independența României, presiunile Alianţei Izraelite au 
fost atât de mari încât Waddington, reprezentantul Franţei, bine secondat de 
reprezentantul Angliei a cerut conditionarea recunoașterii independenţei 
României de acordarea drepturilor de cetățenie evreilor. Şi cu toată opoziţia 
Rusiei s-a înscris în tratatul dela Berlin din 1878 articolul 44 pentru 
România, în care se spune: „Deosebirea de credință religioasă si de 
confesiune nu va putea fi opusă nimănui ca un motiv de excludere sau de 
incapacitate în ceea ce priveşte acordarea drepturilor civile si politice, 


admiterea în funcțiunile publice, funcțiuni si onoruri, sau la exercitarea 
diferitelor profesiuni si industrii în orice localitate ar fi“. 

Astfel, graţie presiunii evreilor Tratatul dela Berlin impune 
României însăşi baza dreptului public intern. Şi ca o exagerare nepermisă, 
prin articolul 43 al tratatului se condiționează independenţa şi recunoaşterea 
internaţională a României de observarea si aplicarea stipulatiilor din art. 44, 
mai sus citat. 

Evreii jubilau prin toată presa din Apus şi puterea lor era în adevăr 
atât de mare încât Gambetta nu s-a sfiit să răspundă unui reprezentant al 
guvernului român trimes să arate guvernului francez situaţia grea în care era 
pusă România: „Cer guvernului vostru să se execute; Franţa nu va 
recunoaşte independenţa ţării voastre fără ca voi să fi recunoscut drepturile 
civile tuturor evreilor fără de nici o distinctiune. D. Cremieux (preşedintele 
Alianţei Izraelite — n.n.) ţine la aceasta. Waddington a luat la congresul din 
Berlin iniţiativa acestei chestiuni, e în joc onoarea Franței pentru a nu o lăsa 
să fie eludată. Eu însumi am dat cuvântul meu lui Cremieux că-l voi 
sprijini; astfel că încă odată nu pot decât să vă angajez să indepliniti fără 
întârziere angajamentele voastre“. 

Toate aceste detalii au fost cunoscute în opinia publică românească 
şi e uşor explicabil că ele au dat naştere la o şi mai mare ostilitate fata de 
evrei. Condiţiunile acestea umilitoare pentru statul român şi cari anulau 
aproape dreptul de suveranitate al României, care își câștigase independența 
pe câmpul de luptă si cu arma în mână împotriva turcilor, nu puteau fi 
primite decât cu indignare de opinia publică românească şi cu atât mai mult 
cu cât se ştia că ele fuseseră impuse de stăruința nejustificată a evreilor din 
asociaţiile internaţionale. 

Nu este acesta un motiv în plus, şi din cele mai serioase, pentru a 
mări ostilitatea românească împotriva evreilor? 

Şi rezultatul n-a întârziat să se vadă. Tot ceea ce România avea mai 
reprezentativ ca oameni de cultură şi ca valori intelectuale a luat poziţie 
împotriva stipulatiilor umilitoare din tratatul dela Berlin. Si astfel 
chestiunea evreiască pe care guvernul român ar fi aranjat-o în mod echitabil 
şi fără intervenţia forurilor internaţionale, a luat aspectul unei probleme ce 
făcea motivul de agitație al cercurilor conducătoare şi a populaţiei 
româneşti. 

În Camera română dela 1879 au avut loc furtunoase dezbateri cu 
prilejul modificării articolului 7 din Constituţie, dezbateri cari au înăsprit 
raporturile dintre români şi evrei prin punerea în adevărata ei lumină a 


situaţiei evreilor din România şi denuntarea apelului jor continuu ta forurile 
internaţionale împotriva statului român. 

Articolul 7 a fost modificat dar nu aşa cum îşi închipuiau evreii şi 
prietenii lor de peste hotare. „Naturalizarea nu se poate acorda decât printr- 
o lege şi individual“, spune noul articol; deci, evreii n-au fost naturalizati în 
masă cum se așteptau în urma presiunilor făcute la Congresul din Berlin. 


Astfel, prin obiceiul acesta de a se adresa forurilor internaţionale, 
prin intermediul asociaţiilor evreieşti internaționale, pentru a face presiuni 
asupra statului român evreii n-au câştigat niciodată mai mult decât a voit să 
le acorde statul român, ba, dimpotrivă, prin iritarea produsă de aceste 
manevre peste hotare, au reuşit să ridice opinia publică românească 
împotriva lor înăsprind astfel şi mai tare raporturile dintre ei şi populaţia 
bästinasä. 

Nu este însă mai putin adevărat că de la 1879 și până la 1918 s-au 
acordat totuşi un număr însemnat de încetăţeniri evreilor. Si poate că 
încetul cu încetul problema evreiască în România ar fi mers către o 
soluţionare pacinică si firească, prin acordarea treptată a cetăţeniei române 
tuturor evreilor cari prin vechimea şederii lor în tard puteau cere 
recunoașterea acestui drept. 


Problema evreiască în timpul războiului si după război 


A intervenit însă izbucnirea războiului mondial şi faptul acesta a 
schimbat din nou situaţia evreilor fata de națiunea română. 


Procesul de înăsprire din nou a raporturilor dintre evrei si români a 
început prin atitudinea evreilor în timpul războiului. Ar fi nedrept să nu 
recunoaștem că o parte din ei — destul de puţini, de altfel — şi-au făcut 
datoria către ţară. Marea majoritate însă cu căutat si au obţinut numai 
profiturile pe cari le putea da războiul. 

Fapt èste că evreii din teritoriul ocupat de trupele inamice s-au pus la 
dispoziţia acestor trupe și au urmărit cu tenacitate pe români contribuind la 
şicanarea, maltratarea şi jefuirea românilor de către trupele inamice. Din 
acest trafic al trădării fata de tara care le dădea adăpost au realizat beneficii 
mari, au făcut averi. 


La terminarea războiului s-a venit totuti cu un decret-lege nr. 3902 
din 30 decembrie 1918 — care acorda cetățenia tuturor locuitorilor Regatului 


României, fără deosebire de religie, cari vor dovedi că sunt născuţi în ţară şi 
că nu au fost supuşi nici unui stat străin. De această dovadă erau scutiţi cei 
ce au fost mobilizați în vreuna din campaniile dela 1913 încoace. 


Procedura era foarte simplă si scutită de orice taxe de timbru. 
Termenul de înaintare a cererilor era de trei luni pentru cei aflaţi în tara, de 
şase luni pentru cei aflaţi în străinătate şi de trei luni dela întoarcerea în ţară 
pentru cei ce se găseau sub arme prizonieri în străinătate. 

Nici nu se putea o lege mai largă si care dădea posibilitate tuturor 
evreilor stabiliţi în România să capete cetăţenia română. 

Totuși, după cinci luni, la 22 Mai 1919, se vine cu un nou decret- 
lege nr. 2085, care acordă cetăţenia română tuturor evreilor locuitori ai 
Vechiului Regat, născuţi în ţară sau întâmplător în străinătate din părinţi 
așezați în ţară, cari nu au fost supuşi unui stat străin, pe baza unei simple 
declarații făcută la judecătoria sau la tribunalul domiciliului. Cei ce 
satisfăcuseră legea de recrutare sau au fost mobilizați în urma campaniilor 
de la 1913 încoace erau scutiţi de condiția de a fi fost născuţi în tara. 
Termenul era de două luni pentru cei aflați în tara şi de 4 luni pentru cei 
aflaţi în străinătate, pentru înaintarea acestor cereri. Acest termen a fost 
prelungit cu încă trei luni pentru cei aflaţi în {ara şi străinătate prin decretul- 
lege nr. 3465 din 13 august 1919. 


Aşa dară o nouă și cum nu se poate mai largă înlesnire pentru evreii 
din România de a căpăta cetăţenia. 

Faptul însă că nu se cerea decât o simplă declaraţie pentru acordarea 
cetăţeniei a dat naştere la o multime de fraude fiindcă între timp se 
refugiaseră în România o mulţime de evrei din Rusia care se găsea în plină 
revoluţie, din Ungaria revoluționară şi din Polonia, unde războiul continua 
încă. 

Cu toate acestea evreii au socotit că e locul să facă noi presiuni în 
forurile internaționale şi astfel s-a ajuns că în tratatul minorităţilor semnat 
la Paris la 9 decembrie 1919 între puterile aliate şi România 'să se însereze 
articolul 7 care spune: „România se obligă să recunoască drept cetăţeni 
români, de plin drept şi fara de nici o formalitate, pe evreii locuind toate 
teritoriile României şi neputând să se prevaleze de nici o altă naţionalitate“. 

După atâta bunăvoință arătată de statul român articolul acesta din 
tratatul minorităţilor nu îşi mai avea rostul şi nu era în nici un caz o bună 
recomandatie pentru evreii din România. 


‘Cu toate acestea art. 133 din Constituţia dela 29. Martie 1923, după 
ce ratifică toate decretele-legi despre cari ne ocupăm mai sus şi toate 
fncetätenirile acordate evreilor, acordă un nou termen de trei luni dela 
promulgarea acestei constituţii pentru evreii cari n-au facut încă declaraţiile 
conform decretului-lege din 22 mai 1919. 


Fraudele săvârşite 


Faptul că fncetätenirea se acorda pe temeiul unei simple declaraţii a 
solicitantului, fără nici o obligaţie de a depune acte doveditoare în sprijinul 
cererii, a dat loc la numeroase fraude săvârşite în favoarea evreilor imigrati 
după 1918. Ba ceva mai mult, prin legea din 1924 autorităţile comunale au 
fost îndreptăţite să întocmească liste de naţionalitate pentru locuitorii 
comunei cari au dobândit de plin drept naționalitatea română conform legii. 

Întocmirea acestor liste de naţionalitate a dat loc la o nouă serie de 
fraude, autorităţile comunale înscriind în aceste liste fie din neglijenţă, fie 
din rea credinţă, o mulţime de evrei veniţi în ţară după 1918. S-a constatat 
chiar, din anchetele făcute de Ministerul de Interne, că s-au făcut înscrieri în 
aceste liste, de evrei veniţi din Germania după 1933 din pricina regimului 
national-socialist. 

Aceste constatări, precum şi faptul că între timp invazia continuă de 
evrei de peste hotare creiase o situație primejdioasă pentru interesele 
statului nostru national prin creşterea îngrijorătoare a proportiei evreilor în 
profesiunile libere şi în comerţ, ceeace dăduse naștere la o stare de spirit ce 
putea duce la grave agitatii, în opinia publică românească s-a decis 
revizuirea cetäteniilor obţinute pe baza decretului-lege din 22 mai 1919, 
toate celelalte, anterioare acestui decret, nefiind supuse revizuirii. 
Revizuirea aceasta s-a făcut numai pentru constatarea fraudelor săvârşite şi 
ea nu loveşte în nici un fel drepturile evreilor cari intră în prevederile 
pomenitului decret. 

Revizuirea era absolut necesară fiindcă pe deoparte se constatase în 
unele orașe din ţară apariţia unui însemnat număr de evrei cari, pe baza 
unor diplome obţinute în străinătate, exercitau profesiuni libere reuşind să 
majoreze pe profesioniștii români, prevalându-se de o cetăţenie obţinută în 
mod fraudulos, iar pe de alta pentru a preîntâmpina agitatiile ce începuseră 
să se semnaleze în opinia românească faţă cu această situaţie ce se datora 
unor fraude la legea încetăţenirii. 


10 


De altfel, este de remarcat că majoritatea evreilor din România sunt 
de acord cu măsurile guvernului şi cu această revizuire fiindcă îşi dau 
seama că aceste măsuri sunt în favoarea evreilor cu drepturi câştigate şi 
bine stabilite prin lege, urmărind să facă să înceteze pe viitor orice 
antagonism între evrei şi populaţia bästinasä. 

Cei ce se agită şi protestează împotriva acestor măsuri sunt numai o 
minoritate din totalul evreilor din România şi anume aceia ce au legături cu 
asociaţiile evreieşti internaţionale şi urmăresc scopuri şi tendinţe opuse 
intereselor statului român, ceea ce nu este permis din partea unor cetăţeni ai 
acestui stat. 

Dacă unele nedreptäti au putut fi săvârşite cu ocazia revizuirii 
cetäteniilor — şi aceștia într-un număr infim de mic — ele se datoresc fie 
lipsei de vigilentä a celor chemaţi la revizuire si care au neglijat să depună 
în apărarea dreptului lor actele cerute de lege, fie relei lor voințe 
determinată de instigatia conducătorilor evrei la sfatul asociaţiilor 
internaţionale evreiești. 

Legea dă posibilitatea de reparaţie celor nedreptätiti prin căile de 
atac pe cari le au în justiţie şi acest fapt nu dă dreptul unor cetăţeni români 
de a se plânge prin forurile internaţionale de legile statului român. 


Legea revizuirii este o chestiune de drept public intern 


Aceasta cu atât mai mult cu cât legea revizuirii cetăţeniei este o 
chestiune de drept public intern şi ea nu poate face obiectul unor discuţii 
internaţionale fără a atinge grav suveranitatea statului român. Această lege 
nu urmărește decât descoperirea şi anularea fraudelor săvârşite şi nimeni nu 
poate interveni nici în interiorul statului român și cu atât mai puţin din afară 
pentru apărarea fraudelor şi fraudatorilor la legile statului. 

Statul român s-a arătat in toate timpurile respectuos fata de 
drepturile tuturor cetăţenilor lui fără deosebire de credinţă, rasă sau origine 
etnică şi foarte tolerant faţă de străini. Credem că nu exagerăm când 
afirmăm că nicăieri minoritarii nu au o situaţie mai bună decât în România 
unde sunt aproape privilegiați fata de populaţia românească. 

n ceea ce priveşte pe evreii din România ei au în mod special o 
situaţie strălucită, deţinând o proporţie de 70% din economia ţării. 

Statul român are nu numai dreptul dar datoria să se apere împotriva 
invaziei străine, el fiind un stat tânăr şi la începuturile consolidării fiinţei lui 


11 


nationale. Într-o epocă în care state mari din Apus înţeleg să se apere 
împotriva străinilor, într-un moment în care Franţa și Anglia însele refuză 
să primească pe refugiații evrei din alte ţări, ca simpli străini nu ca cetăţeni, 
a pretinde statului român să primească pe aceşti refugiaţi recunoscându-le o 
cetăţenie obţinută prin fraudă nu este numai o exagerare ce atinge grav 
dreptul de suveranitate al statului român dar este chiar o primejdie pentru 
liniştea şi ordinea acestui stat fiindcă nimic nu poate impune unei națiuni să 
renunţe la dreptul de apărare al existenţei ei naţionale: nici legea, nici forţa. 

Întemeiat pe aceste consideratiuni statul român a înţeles să rezolve 
pe cale pacinică o problemă ce ameninţă să tulbure ordinea publică, nu 
numai în interesul statului dar în interesul însuşi al populaţiei evreieşti. 
Acesta este mobilul care a dus la alcătuirea legii de revizuire al cetäteniilor 
şi orice alt comentariu s-ar face în jurul lui el nu poate fi întemeiat decât pe 
rea credinţă si pornit dintr-o voinţă interesată de a denigra statul român. 

Ca dovadă a bunelor intentiuni ale statului român fata de 
minoritățile din România a luat fiinţă un Comisariat General al 
Minorităţilor care, pe temeiul Statutului Minorităţilor — elaborat în cel mai 
larg spirit de libertate — are în atribuţiile lui de a veghea la respectarea 
drepturilor acestor minorităţi pentru a face să dispară orice abuz sau 
nedreptate ce s-ar putea sävârsi întâmplător împotriva vreunui minoritar. 


E Arhivele Statului Bucureşti, fond Ministerul pentru Minorităţi, dos., nr. 
30/1939, f. 108-123. 


12 


[MINISTERUL PENTRU MINORITĂŢI 
Secţia de Studii şi Informatiuni] [1939, Bucureşti] 


[REFERAT CU PRIVIRE LA SITUAȚIA JURIDICĂ ŞI ECONOMICĂ 
A EVREILOR DIN ROMÂNIA] 


La recensământul făcut în 1930, numărul tuturor evreilor din 
România a fost, potrivit statisticii făcute pe baza acestui recensământ de 
758.222 de suflete, adică 4,2% din populaţia totală a țării. De remarcat că 
acest procent de 4,2% este calculat după religia declarantilor, fiindcă după 
neam acest procent a fost numai de 4%. Deci un procent de 0,2% din evrei 
s-au declarat de altă origine etnică. 

Luăm deci numărul evreilor după procentul maxim stabilit de 
recensământul din 1930, potrivit religiei declarantilor si el este de 758.222 
de suflete. 

Cu ocazia revizuirii cetäteniilor, statistica judiciară a Ministerului de 
Justiţie a stabilit că s-au înregistrat 208.217 cereri de revizuire, 
reprezentând tot atâţia capi de familie evreieşti care cereau revizuirea 
pentru 962.270 de evrei — membri ai familiilor lor. S-ar părea deci că 
populaţia evreiască a crescut vertiginos de la 29 decembrie 1930 până în 
februarie 1938 ~- adică în curs de 7 ani — dând un surplus de peste 200.000 
suflete. 

Se întâmplă însă că Institutul Central de Statistică al statului a 
constatat că populaţia evreiască a fost în descrestere în cursul ultimilor ani, 
că în ceea ce priveşte situaţia migratiunilor, numărul emigranților evrei este 
mult mai mare decât al imigranţilor pe acelaşi interval (datele ,,Buletinului 
Demografic al României“) iar procentul mediu de creştere al populaţiei 
României în cei 7 ani (1 ianuarie 1931 — 1 ianuarie 1938) este de 12,1 pe an 
la mia de locuitori. 


13 


Dacă am acorda deci — împotriva tuturor datelor statistice stabilite de 
Institutul central de Statistică — acest procent al populaţiei evreieşti, am 
vedea că în cei 7 ani populaţia evreiască ar fi crescut cu 64.225 de suflete, 
ceea ce ar da pentru anul 1938 un total de 822.447 de suflete, deci cu 
139.823 de suflete mai putin decât s-au prezentat la revizuire. 

Şi trebuie bine notat că, în afară de faptul că statisticile oficiale 
stabilesc o descrestere a populaţiei în ultimii ani după numărul naşterilor si 
al deceselor, ca şi prin emigrarea evreilor de cetăţenie română — procentul 
de 12,1 la mie pe an, aplicat populaţiei evreieşti, este o absurditate, fiindcă 
procentul mediu de creştere al populaţiei României, este în acești 7 ani de 
14,2 la mie pe an pentru mediul rural şi numai de 2,7 la mie pentru mediul 
urban. Ori, recensământul din 1930 a stabilit că din totalul populaţiei 
evreieşti din România, o proporţie de 90% se găsește la oraş. 

De unde atunci această neexplicabilă creştere a populaţiei evreieşti? 
Fiindcă, chiar dacă luăm de bune toate exagerările ce s-ar putea face, se 
dovedeşte totuşi că există un surplus de 139.823 de evrei, a căror existenţă 
pe teritoriul României nu-şi poate afla nici o explicaţie în afară de aceea că 
s-au introdus prin fraudă. Şi această fraudă s-a săvârşit odată la înscrierea în 
listele de cetăţenie şi a doua oară cu prilejul recensământului din 1930, 
când toţi cei intrați în tara prin fraudă şi înscrişi în listele de cetăţenie în 
acelaşi mod, nu s-au declarat la recensământ deloc, sau s-au dat de altă 
naţionalitate, de teamă ca nu cumva numărul prea mare de evrei să destepte 
vigilenta autorităților românești. 

Dar, în afară de faptul că acest număr apare cu mult mai mare prin 
aceea că procentul de creştere al populaţiei evreieşti a fost exagerat până la 
absurditate, se mai adaugă şi acela, că, în afară de cei 962.270 de evrei 
supuşi revizuirii, mai sunt în România și un număr de evrei, cărora nu li s-a 
cerut revizuirea, ca unii ce au fost încetäteniti individual, pe cale de lege, şi 
care n-au fost supuși revizuirii. Dacă stabilim şi numărul acestora la un 
minim de 70.000 de suflete, reiese că avem astăzi pe teritoriul ţării între 
200.000 şi 250.000 de evrei intrați în România şi încetăţeniţi în mod 
fraudulos. 

Şi, evident, în această lumină legea revizuirii apare ca o măsură mai 
mult decât necesară, pentru statul român, care are datoria de a se apăra 
împotriva acestei adevărate invazii de străini încetäteniti în mod fraudulos. 


+ 


14 


În aceiaşi măsură plângerile evreilor împotriva pretinselor 
restrictiuni de ordin economic nu-şi pot găsi nici o justificare fiindcă aceste 
măsuri sunt dictate de nevoia imperioasă de a stăvili acţiunea de înstrăinare 
a comerţului şi industriei româneşti, care se găsește într-o proporţie de peste 
50% în mâinile străinilor. 

După statistica întocmită de „Uniunea Camerelor de Comerţ şi 
Industrie din România“ asupra firmelor comerciale şi industriale individuale 
înscrise la Oficiul Central al Registrului Comerţului de pe lângă această 
uniune, până la 22 iulie 1938, situaţia este următoarea, din punct de vedere 
al nationalitätii proprietarilor acestor firme. 


Totalul firmelor individuäle din România ................. 229.043 
Acest total se repartizează astfel din punct de vedere al originii etnice: 
Proprietari de origine etnică română ......... eee 111.056 
Proprietari evrei „necesa inceta aoiaoestaenune tssaă na nastase iata 71.336 

Proprietari de altă origine etnică 
(minoritari) se hci cans ceceni idea ten aug ta catalani 46.651 


Aşadar evreii care reprezintă un procent de 4,2% din totalul 
populaţiei ţării, deţin 31,1% din totalul firmelor comerciale și industriale 
individuale din România, iar românii care reprezintă un procent de 80% din 
populaţia ţării deţin numai 45,5% din totalul lor, restul de 20,4% revenind 
celorlalţi minoritari, care împreună cu evreii dau un procent de 51,5%, deci 
o majoritate absolută, faţă de procentul de 20% al tuturor minoritarilor din 
România. 

Mai grav este însă când facem acest procentaj pe provincii. 

Astfel, în Bucovina din 10.600 de firme individuale 8.163 sunt 
deținute de evrei, deci un procent de 77%. 

În Basarabia din 29.576 de firme 18.683 sunt deținute de evrei, deci 
un procent de 63,2%. 

În Moldova din 28.476 de firme 15.979 sunt deţinute de evrei, deci 
un procent de 56,1%. 

În Crişana şi Maramureş din 20.251 de firme 5.751 sunt deţinute de 
evrei, deci un procent de 28,4%. 

În Transilvania din 33.239 de firme 8.901 sunt deţinute de evrei, deci 
un procent de 26,7%. 

În Muntenia din 64.641 de firme 9.636 sunt deţinute de evrei, deci 
un procent de 14,9%. 

În Banat din 15.453 de firme 3.043 sunt deţinute de evrei, deci un 
procent de 19,7%. 


Numai în două provincii evreii au în proprietatea firmelor o 
proporţie apropiată de procentul lor ca populaţie: în Dobrogea, unde deţin 
un procent de 5,2% adică 630 de firme dintr-un total de 12.020, si în 
Oltenia unde au un procent de 3,7% și deţin 550 de firme dintr-un total de 
14.787. 

Dacă la aceste date care arată că o treime din comerţul și industria 
ţării sunt în mâinile evreilor, adăugăm faptul că o imensă majoritate din 
firmele în nume colectiv (societăţi anonime şi în comandită) care nu sunt 
prevăzute în statistica Uniunii Camerelor de Comerț şi Industrie, 
neputându-se stabili cine sunt adevărații lor proprietari, este de asemenea 
în mâna evreilor, măsurile de naţionalizare a comerţului şi industriei 
româneşti apar ca o necesitate imperioasă de apărare a drepturilor 
autohtonilor împotriva străinilor acaparatori. 


Hi Arhivele Statului Bucuresti, fond Ministerul pentru naţionalităţi, dosar 
30/1939, f. 173-177. 


[MINISTERUL PENTRU MINORITĂȚI 
Secţia de Studii şi Informaţiuni] 


PROBLEMA EVREIASCĂ ÎN NOUL REGIM CONSTITUȚIONAL 


În momentul în care M. S. Regele Carol al II-lea punea capăt unui 
regim politic ce nu mai corespundea intereselor ţării și făcând apel la 
Națiune dădea o nouă Constituţie ca fundament al Statului national român, 
problema se găsea într-o fază plină de frământări şi aştepta o rezolvare într- 
un sens sau altul. 

În fata ofensivei evreieşti care acaparase întreaga viaţă economică a 
ţării şi care ameninţa să pună stăpânire pe toate posturile de comandă ale 
vieţii sociale şi politice româneşti — prin infiltratia din ce în ce mai 
numeroasă în profesiunile libere unde ajunsese să majoreze în multe oraşe 
pe români si prin influenţa pe care o exercitau asupra partidelor politice 
graţie puterei lor financiare şi industriale — un pronunţat curent de apărare a 
patrimoniului naţional împotriva acestei adevărate invazii se produsese în 
opinia publică românească în ultimul timp, curent care se găsea în plină 
creştere şi începea să ia aspectele unei mişcări antisemite la care adera 
majoritatea românilor. 

Venirea la guvern a partidului naţional-creştin care era prin 
programul său antisemit, a produs o ‘si mai mare tensiune între populaţia 
românească şi cea evreiască, făcând să crească si mai mult curentul 
antisemit. 

Guvernul national-crestin înţelegea să rezolve pe cât posibil 
problema evreiască în România printr-o serie de măsuri cari, în cadrul 
legilor existente, să întărească elementul românesc pe poziţiile economice 
şi politice ale ţării, pentru a-l opune cu succes ofensivei economice şi 
sociale a evreilor. 

Măsurile luate de acel guvern în sensul restabilirii unui just echilibru 
între elementul românesc si cel evreiesc, au fost însă depășite în unele parti 
ale ţării de zelul partizanilor din provincie cari, interpretând greşit ordinele 


17 


si măsurile guvernului, au creat abuzuri si arbitrarii ce loveau în drepturile 
populaţiei evreiești şi contraziceau litera legii. 

Fireşte nu acestea erau intenţiile guvernului national-crestin. 
Judecând însă cu obiectivitate, acest guvern dat de partidul national-crestin 
nu putea rezolva problema evreiască decât în spiritul antisemit, fiindcă era 
foarte greu să înfrâneze la guvern un curent pe care el îl dezvoltase si îl 
sprijinise în opoziţie. De aici şi abuzurile si nedreptätile săvârşite de unele 
organe administrative din ţară în dauna populaţiei evreiești. 

Odată cu noua așezare constituțională şi cu instalarea unui guvern în 
afara partidelor politice, situația s-a schimbat însă cu totul. Guvernul cel 
nou, dat ţării de M. S. Regele Carol al II-lea, sub prezidentia Sanctitätii 
Sale Patriarhul Miron al României, deși potrivit voinţei regale şi 
sentimentelor I. P. S. Patriarh se găseşte pe linia justelor revendicări 
româneşti, fiind chemat să desăvârşească opera de întărire şi consolidare a 
naţiunii române şi a Statului naţional românesc, a înţeles totuşi că această 
mare împlinire a destinelor româneşti trebuie realizată pe căile legale și 
fireşti ale dezvoltării naţiunii române, fără a se atinge întru nimic drepturile 
cetăţenilor minoritari din Statul român. 

De aceea, încă dela instalarea lui, noul guvern a luat toate măsurile 
pentru anularea abuzurilor săvârșite împotriva evreilor şi intrarea în ordinea 
legală a administraţiei de pe întinsul ţării. 

S-au anulat şi reparat toate nedreptätile ce putuserä fi săvârșite 
împotriva unora dintre evrei în scurta guvernare a partidului național- 
creştin, fiind revocate destituirile sau transferările abuzive de funcţionari 
evrei şi toate măsurile ce loviseră împotriva legii pe unii dintre comercianții 
evrei în unele parti ale ţării. 

Printr-o dreaptă aplicare a legilor, prin curmarea favoritismului 
politic inerent vechiului regim, noul guvern a reuşit să reducă simţitor 
curentul antisemit, tinzând la rezolvarea problemei evreieşti pe cale 
paşnică, prin măsuri de încurajare şi sprijinire a elementului românesc în 
economia ţării pentru a crea o contrapondere elementului evreiesc si a da 
astfel satisfacția cuvenită românilor. 

Cât priveşte legea revizuirii cetăţenilor guvernul se găsea în fata 
unor constatări precise de fraude săvârşite de către un important număr de 
evrei, intraţi în ţară după 1918 şi trecuţi în listele cetățeniei fără a avea nici 
un drept la aceasta, fie din neglijenta organelor însărcinate cu aceste 
operaţii, fie prin coruperea acestora şi fraudarea legilor în vigoare. 


18 


S-a putut astfel constata că sunt înscrişi în listele de naţionalitate 
română peste 200.000 de evrei refugiaţi din statele vecine sau din Germania 
în ultimii zece ani şi care nu puteau beneficia sub nici o formă de legile de 
fncetätenire din 1918 şi 1919 sau potrivit prevederilor Constituţiei din 1923. 
În afară de aceştia s-a găsit un număr destul de însemnat de evrei înscrişi in 
listele de naţionalitate pe baza decretului-lege din 28 Maiu 1919 şi a legii 
din 26 septembrie 1920 cari de asemenea nu aveau dreptul la cetățenia 
română ca unii ce intraseră în tard fie în timpul războiului, fie după 
terminarea acestuia, din pricina stărilor tulburi din Rusia, Ungaria şi 
Polonia. 

În felul acesta beneficiau de cetăţenia română fără nici un drept şi 
împotriva prevederilor legii, circa 250.000 de evrei veniţi de peste hotare și 
care au contribuit într-o mare măsură la înăsprirea raporturilor dintre 
populaţia românească şi cea evreiască prin infiltrarea lor în toate categoriile 
de profesiuni libere, în comerţul si în industria țării. 

Verificarea acestor cetăţeni era deci absolut necesară şi în afară de 
faptul că statul român este în drept să caute a constata fraudele împotriva 
legii pentru a le anula și sancţiona — nimeni și nimic neputând să-i impună 
a tolera vădita încălcare a legilor țării — măsura aceasta a revizuirii 
cetăţenilor este în înşişi interesul cauzei evreiești, ea având menirea să 
aplaneze conflictul dintre populaţia românească și cea evreiască, prin 
excluderea de la beneficiile cetăţeniei române a celor introdusi prin fraudă 
şi cari, prin proporţia ior numerică însemnată, au fost cauza principală a 
acestui conflict. 

Populaţia evreiască din cuprinsul Românici cu drepturi reale de a se 
prevala de cetăţenia română, pe care a căpătat-o în baza legilor ţării, nu are 
nici un interes să intervină în favoarea cetăţenilor fraudulosi făcând cauză 
comună cu ei fiindcă şi-ar crea ea însăşi o situaţie nefavorabilă faţă de 
națiunea dominantă. De altfel, majoritatea evreilor din România privesc 
măsura aceasta a revizuirii cetateniilor în adevărata ei lumină şi se arată 
bucuroşi să fie întăriţi în drepturile lor printr-o nouă verificare care nu are 
alt scop decât acela de a înlătura pe beneficiarii fraudulosi ai cetăţeniei 
române și de a se ajunge la o destindere între populaţia majoritară a țării şi 
cea evreiască. 

Cei ce se agită în jurul legii revizuirii sunt numai o mică minoritate 
din totalul populaţiei evreieşti din România şi anume aceea ce stă într-o 
permanentă legătură cu asociaţiile evreieşti internaţionale care au interesul 
de a agita continuu problema evreiască în forurile internaţionale. 


19 


Pentru a da o cât mai largă posibilitate evreilor de a-și apăra 
drepturile lor, guvernul a venit cu unele modificări si interpretări ale legii 
revizuirii cetăţeniei. Astfel, prin Decretul-lege nr. 1107 din 7 martie 1938, 
termenul de 20 de zile, prevăzut de art. 6 din legea revizuirii cetäteniilor 
pentru depunerea actelor în dovedirea drepturilor pe baza cărora s-a obţinut 
cetățenia, a fost prelungit la 50 de zile de la data afişării tabloului de 
revizuire şi s-a îngăduit prezentarea prin procurator în faţa instanţelor de 
judecată. 

De asemenea, regulamentul legii, publicat la 9 martie 1938, 
completând prevederile legii arată că sunt socotite registre privitoare la cei 
cărora li s-au acordat drepturi cetăţeneşti numai registrele ţinute de 
tribunale ori judecătorii în temeiul art. 3 al Decretului-lege nr. 2085 
publicat în Monitorul Oficial nr. 33 din 28 Maiu 1919 (art. 84 din 
regulament). 

Această specificare în completarea legii scoate de sub regimul 
revizuirii pe evreii fncetäteniti pe baza decretului-lege din 30 decembrie 
1918 şi anterior acestui decret, mărginind revizuirea numai la aceia 
încetăţeniți conform decretului-lege din 28 Maiu 1919 cari, potrivit 
prevederilor acestui decret, au fost fncetäteniti pe temeiul unei simple 
declaraţii, fără obligaţia de a depune acte doveditoare a drepturilor lor în 
sprijinul cererii de încetăţenire. 

De altfel, această verificare a titlurilor de cetăţenie obţinute pe baza 
decretului-lege din 1919 nu este altceva decât aplicarea prevederilor însăşi 
ale acestui decret care cerea această verificare ce nu s-a făcut totuşi până în 
prezent. 

Prin urmare noul regim înţelege să verifice numai încetätenirile care 
s-au făcut fără o hotărâre dată în baza cercetării actelor necesare asupra 
drepturilor de cetăţenie ale solicitantilor. Verificare absolut trebuitoare în 
urma constatărilor făcute asupra numeroaselor fraude săvârşite în listele de 
cetăţenie. 

În același timp, guvernul studiază potrivit rezultatelor obţinute prin 
aplicarea legii revizuirii posibilităţile de a veni cu noi măsuri pentru 
repararea nedreptätilor ce s-ar fi putut săvârși împotriva unora dintre 
cetăţenii evrei revizuiti, fie prin faptul că nu au putut depune la timp actele 
necesare, fie prin acela de a nu şi le fi putut procura din pricini 
independente de voinţa lor. În orice caz lucrările de revizuire ale cetăţeniei 
se fac cu atâta minuțioasă grijă încât se poate afirma că va fi imposibil să se 
săvârşească nedreptäti în dauna evreilor cu drepturi bine stabilite prin legi. 


20 


Şi pentru o mai bună şi definitivă fixare a drepturilor cetăţenilor 
minoritari de orice categorie, prin jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 170 
bis din 1 August 1938 se stabilesc pe baza prevederilor noii Constituţii si a 
legiuirilor în vigoare, normele după cari se va călăuzi activitatea tuturor 
departamentelor și a oricăror autorităţi și servicii publice, în chestiunile 
interesând viaţa minorităţilor în cadrul statului român. 

În același sens înființarea Comisariatului General pentru minorități 
având largi atribuţii de supraveghere a aplicării legilor şi măsurilor luate cu 
privire la minorităţi, precum şi dreptul de a interveni în cazul când 
drepturile minorităţilor ar fi încălcate, pune la îndemâna acestor minorităţi 
o instituţie care veghează permanent la stricta respectare a drepturilor lor, 
lucrând. pentru o desăvârșită armonizare a intereselor acestor minorităţi cu 
acele ale Statului român si ale naţiunii dominante. 

Prin oficiul acestui Comisariat General plângerile minoritarilor sunt 
cercetate cu o deosebită atentiune, luându-se măsurile necesare pentru 
soluţionarea lor de câte ori se constată că ele sunt indreptatite. 

Problema evreiască prezintă astfel sub noul regim constitutional 
toate garanţiile că-şi va găsi o soluţie echitabilă si conformă şi intereselor 
Statului român şi acelora ale populaţiei evreieşti din România. 


N Arhivele Statului Bucureşti, fond Ministerul pentru Minorităţi, dosar nr. 
30/1939, f. 163-168. 


21 


Nr.8282 
8 Februarie 1939 


Telegramă cifrată 


Legatiunea României 
Geneva 

Referindu-mă la raportul Dvs. nr. 55” 

La scrisoarea care v-a fost trimisă de Dl. Skylstad pe temeiul 
lucrărilor Comitetului de 3°” , veţi da, potrivit uzanțelor, un răspuns verbal. 

Veţi arăta că Guvernul român se straduieste mai departe si în noua 
organizaţie a vieţii publice românești — care are la baza ei o puternică 
afirmare a simtämintelor nationale în paşnică şi deplină concordanţă de 
altfel cu celelalte naţionalităţi din cuprinsul ţării — să vegheze asupra 
drepturilor şi bunei stări a populaţiei evreeşti. 

Dat fiind, însă, că deoparte Societatea Naţiunilor şi-a îngrădit 
voluntar sfera de activitate şi de înrâurire în viaţa internaţională în 
împrejurările grele de astăzi, iar, de altă parte, că, în împrejurările deosebit 
de grele din Europa răsăriteană, statul nostru e nevoit să facă fata şi să 
îngrădească puternicele curente antisemite, credem nimerit ca Societatea 
Naţiunilor, ţinând seamă de politica generală a Guvernului nostru şi de 
tendinţele ei drepte şi temeinic cumpănite, să se abtie de a intra în 
amănunte şi de a ne crea dificultăți pe cari, cu puterile ei, nu ar fi în stare să 
ne ajute să le deslegăm. 


Gafencu 


N Arhiva Ministerului de Externe, fond Problema 33, vol. 9. f. 370. 


* Prin Raportul nr. 55 Legația română din Geneva cerea date din ţară asupra 
rezultatului revizuirii nationalitäti ca urmare a intervenţiei lui R. B. Skylstad, 
directorul Sectiunii Minorităţi a Societăţii Naţiunilor. 

** Comitetul de trei (Franţa, Anglia, lran) a fost numit de Consiliul Societăţii 
Naţiunilor pentru examinarea chestiunii evreieşti din România. 


22 


MINISTERUL REGAL AL AFACERILOR STRĂINE 
Directiunea politică Nr. 15869 
12 Martie 1939 


Domnului Însărcinat cu Afaceri, 


Ca urmare la instrucțiunile şi informaţiile trimise până în prezent 
Oficiului Domniei-voastre cu privire la problema evreiască, am onoarea a 
face să vă parvină Memoriul aici alăturat al Guvernului român, rugându-vă 
să binevoiti a-l remite Guvernului pe lângă care sunteţi acreditat, 
atrăgându-i atentiunea asupra importanţei problemei la care se referă şi 
exprimându-i speranţa, că va sprijini punctul de vedere expus în Memoriu. 

Primiti, vă rog, Domnule Însărcinat cu Afaceri, asigurarea deosebitei 
mele consideratiuni. 


Ministru Director 
Al. Cretzianu S. Davidescu 


PRO-MEMORIA 


Le Gouvernement Roumain croit de son devoir de s’adresser aux 
Gouvernements des Puissances pouvant collaborer à la solution du 
problème Juif, et de leur exposer son point de vue à l’égard d’une question 
qui devient chaque jour plus sérieuse en Roumanie. 

Le présent mémoire a pour but d’exposer, d’une part, les origines et 
l’évolution de la question juive en Roumanie ainsi que ses données actuelles 
et, d’autre part, de formuler les propositions concrètes du Gouvernement 
roumain en vue de la solution de ce problème sur le plan de la coopération 
internationale. 

I. Historique du problème juif en Roumanie 

L'établissement des masses juives en Roumanie, aussi bien dans 
l’Ancien Royaume que dans les nouvelles provinces, est de date 
rélativement récente. Les chroniques du pays, les inscriptions, les 


23 


chrysobulles, en un mot toutes les sources de l’histoire du pays, restent 
presque entièrement muettes à leur sujet jusqu’au XVIII-&me siècle. 

Dans l’Ancienne Roumanie, au début du XIX-ème siècle, on 
constate à peine la présence de quelque trois mille familles juives. En 1820, 
ce nombre atteint à peine celui de 4.855. À partir de ce moment, le territoire 
roumain devient le théâtre d’une vraie invasion. En 1859 leur nombre a déjà 
atteint le chiffre de 118.922 personnes. En 1899, il a doublé à nouveau pour 
atteindre celui de 269.000 âmes. En moins d’un siècle, par conséquent, 
l’élément juif de l’ Ancien Royaume s’est accru de plus de deux mille pour 
cent et cela non par l’accroissement normal de la population mais 
uniquement par l’afflux incessant de nouveaux immigrants. 

En Bucovine, lors de l’annexion de cette province par l’Autriche, en 
1775 il y avait en tout 526 familles juives, soit environ 2.100 personnes; en 
1924 , leur nombre était de 128.000 personnes. Alors qu’en 1846, les juifs 
représentaient à peine 3,12% de la population totale, en 1880, c’est-à-dire 
quelque trente ans plus tard, cette proportion s’était elevée à 11,83%. De 
1868 à 1880, c’est-à-dire dans un intervalle de douze ans, alors que la 
population roumaine, malgré ses qualitée prolifiques bien connues, 
augmentait à peine de 7,84%, l’élément juif augmentait de 41,10%. 

En Transylvanie, on comptait en 1804, dans toute la province, à 
peine 1.606 juifs. Cinquante ans plus tard, leur nombre a augmenté dix fois, 
soit 15.573, pour arriver, vingt ans plus tard, en 1870, à 24.842 et, en 1923 à 
200.000, en chiffres ronds. 

En Bessarabie, au moment du démembrement de cette province de la 
Moldavie, en 1812, leur nombre était insignifiant. Il est de nos jours de 
276.000, soit un dixième de la population de cette province. 

Si nous ajoutons aux chiffres ci-dessus le nombre des juifs venus ces 
dernières années de Russie, de Hongrie, d'Autriche, voir même d’autres 
pays étrangers, le chiffre des Juifs, citoyens ou non citoyens, vivant 
actuellement en Roumanie, dépasse celui d’un million deux cent mille âmes 
(1.200.000). L’importance de ce chiffre paraîtra encore plus évident si l’on 
considère que le nombre des juifs, dans le monde entier est, d'ăpres les 
statistiques du bureau de Philadelphie, de 14.600.000. Les juifs de 
Roumanie représentent donc à eux seuls, environ le 9% du nombre total des 
juifs. 

On comprend, dans ces conditions, que ce problème prenne un tout 
autre aspect en Roumanie que dans les autres pays d’ Europe. 


24 


L'origine des Juifs de Roumanie 

A [exception de quelques milliers du type espagnol dit 
„Sephardim“, les Juifs de Roumanie sont du type polonais, dit 
„Askenazim“. Immigrés, à une date récente, de Russie, de Pologne, de 
Hongrie, d’Autriche ou d’Allemagne pour échapper aux persécutions, à 
l’intolérence religieuse ou à la misère, ils sont établis presqu’exclusivement 
dans les villes, en masses distinctes; vivant à l’écart de la population 
roumaine à cause de leur particularisme ils restent inassimilables. 

De 1831 à 1838, c’est-à-dire dans un intervalle de sept ans à peine, 
on peut suivre l’augmentation anormale de l’élément juif dans les villes 
avec une précision frappante. Cette augmentation est de 60% à Jassy, de 
248% à Piatra Neamtz, de 278 % à Fălticeni, de 320% à Bacău, enfin de 
600% à Botoşani; c’est ainsi qu’on s'explique que d’environ 12.000, en 
moins d’un siècle, leur chiffre a passe à 270.000 âmes. 

Si un problème juif existe en Roumanie, il importe de souligner qu’il 
a eu de tout temps un caractère strictement économique et politique, jamais 
religieux. Tous les voyageurs qui ont eu l’occasion d’étudier les problèmes 
de la Roumanie, sont d’accord pour reconnaître cette vérité. 

Le particularisme des Juifs et leur nombre toujours croissant ont fini, 
vers la fin du siècle dernier par éveiller dans l’esprit des Roumains de 
légitimes inquiétudes. 

Toutefois il serait superflu de s’étendre ici sur la situation de la 
population juive dans l’Ancien Royaume, puisque cela n’aiderait point à la 
solution du problème juif sous l’aspect qu’il présente aujourd’hui. Il faut 
cependant relever que l’afflux continuel de nouveaux immigrés juifs — 
même dans la période d’avant guerre — prouve la large tolérance du peuple 
roumain, grâce à laquelle l’élément juif a pu arriver à une prospérité 
économique bien connue. Cette prospérité, en attirant constamment de 
nouveaux venus dans le pays, a contribué ainsi à rendre impossible un 
procès d’assimilation normale et a donné à question juive son caractère 
actuel et sérieux . 

Le problème juif après la guerre. 

En 1916 la Roumanie entra en guerre et réalisa son idéal national au 
prix des plus lourds sacrifices. A la fin de la guerre elle accorda 
spontanément aux juifs le droit de cité moyennant des formalités très 
simples. 

En effet, pour acquérir le droit de citoyen, elle n’exigea des 
intéressés que d’être en Roumanie et de ne pas avoir bénéficié de la 


25 


protection d’un Etat étranger. Ces conditions ne furent pas exigées des 
personnes ayant servi aux armées pendant la guerre. Enfin, un décret-loi du 
22 mars 1919 en simplifia encore plus les formalités. Toute personne 
declarand être née en Roumanie et n’ayant jamais bénéficié d’une 
protection étrangère et qui on ferait la demande, devient ipso facto citoyen 
roumain. 

Ainsi, bien avant la Traité des minoritès, qui date de décembre 1919, 
l’écrasante majorité des juifs de Roumanie avait la possibilité d'accorder à 
la cité roumaine par simple déclaration de volonté. 

Mais, en même temps que se poursuivait cette oeuvre législative, 
témoignant de la sollicitude du Gouvernement roumain à l’égard de 
l'élément juif établi en Roumanie, des centaines de milliers de réfugiés, 
venant de Russie, dont la plupart étaient Juifs, affluaient vers les frontières 
Nord et Est du pays. Cette nouvelle invasion augmenta considérablement 
les difficultées d’approvisionnement de la population autochtone, déjà si 
éprouvée; elle compliqua à l’excès la tâche, déjà si lourde des organes 
administratifs, et risqua de compromettre, dans une période particulièrement 
troublée l’ordre et la sécurité intérieure du pays. 

On put ainsi assister, à nouveau, à un mouvement de population 
rappelant à certains moments, une véritable migration de peuples, d’un seul 
peuple surtout, du peuple juif. Plus tard, leur nombre augmenta encore, par 
des infiltrations provenant de Pologne, de Hongrie, d’Autriche, 
d’ Allemagne, etc. 

I. Les données actuelles du problème juif en Roumanie 

Les Roumains n’ont — et n’ont jamais eu — des préjugés de race ou 
de religion contre les Juifs. Mais la présence d'une masse juive 
inassimilable constitue un élément de déséquilibre et de trouble dont les 
répercussions d’ordre économique, social et politique deviennent de jour en 
jour plus sérieuses. 

Etablis dans leur immense majorité dans les villes, les Juifs se sont 
introduits dans le commerce, l’industrie, le petit artisanat et les professions 
libérales au point de constituer pour les roumains un barrage à l’accès de 
ces professions. : 

Nous citons quelques chiffres à titre d’exemple: 

Alors que le chiffre total des Juifs de Roumanie représente environ 
6% de la population, celui des Juifs habitant dans les villes représente plus 
de 14% de la population totale des villes. 


26 


Ces chiffres sont grandement dépassés dans plusieurs provinces du 
Royaume. C’est ainsi que la population juive habitant les villes de Bucovine 
représente 30,5% de la population urbaine de cette province. En Moldavie 
le chiffre respectif est de 31,7% et il atteint 37,4% en Bessarabie. 

Voici la proportion de la population juive dans certaines villes de 
Moldavie, Bessarabie, Bucovine et Transylvanie: 


Jassy (Moldavie) 34,5% 
Bacäu (Moldavie) 30,8% 
Botoşani (Moldavie) 36,6% 
Dorohoi (Moldavie) 36,7% 
Bălţi (Bessarabie) 46,6% 
Hotin (Bessarabie) 37,7% 


Chissinau (Bessarabie) 36,0% 
Călăraşi-Târg (Bessarabie) 76,7% 


Orhei (Bessarabie) 41,9% 
Soroca (Bessarabie) 36,3% 
Cernăuţi (Bucovine) 38,2% 
Rädäuti (Bucovine) 33,6% 
Vijnita (Bucovine) 70,2% 


Sighet (Transylvanie) 38,9% 

Est-il étonnant, si l’on consulte ces statistiques, de constater que les 
Juifs constituent une barrière au libre développement économique de la 
population autochtone? Les Roumains établis dans les villes ou ceux 
quittant le milieu rural pour chercher à gagner leur existence dans les villes 
se heurtent partout aux éléments juifs qui leur barrent la voie dans le 
commerce dans les établissements de crédit, dans les professions libérales, 
etc. Le nombre des médecins, des avocats juifs a sans cesse augmenté 
depuis la guerre au détriment des roumains. Certaines professions, comme 
celle de pharmacien, sont presque devenues un monopole des Juifs. Pour ce 
qui est du commerce, la situation ne cesse d’empirer. 

Un pareil état de choses ne saurait se parpétuer sans provoquer une 
grave crise. 

Les mouvements antisémites des pays limitrophes ou plus proches ne 
pourraient manquer d’exercer une influence sur la jeunesse roumaine. 

Le Gouvernement Royal n’a pas omis d’appeler plus d’une fois, 
l'attention des Gouvernements européens sur le danger qu'offrait la 
question des Juifs de l’Europe Centrale et Orientale, pour la paix et l’ordre 
social du monde civilisé. 


27 


En ce qui le concerne, en tous les cas, les Gouvernement Roumain 
estime que l’heure des déclarations de principes et des considérations 
philosophiques est passée et qu’il s’agit de procéder à une action basée sur 
les méthodes de coopération internationelle, afin d’éviter que la question 
juive ne fasse l’objet — en Roumanie comme dans d’autres pays — d’un 
règlement par la vois des mesures administratives d’ordre intérieur. 

Le Gouvernement roumain s’emploie à éviter cette dernière 
éventualité vers laquelle une pression de plus en plus forte de l’opinion 
publique voudrait l’entrainer. Toutefois-en dehors de cette pression — des 
raisons vitales d’ordre économique et social, de même que le souci de 
Pavenir du Pays, imposent au Gouvernement le devoir impérieux de 
rechercher - sans retard — la solution du problème juif. En effet, l’avenir de 
la Roumanie dépend, en premier lieu, de son unité et de sa conscience 
nationales, sans lesquelles elle ne sau:ait suvegarder son patrimoine etnique 
ni accomplir sa mission historique. Or la permanence au milieu de son 
peuple d’une masse que son particularisme obstiné rend inassimilable, 
constitue non seulement un lourd fardeau mais aussi — par les réactions 
qu’elle provoque — un grave danger pour la paix intérieure et extérieure, 
qu’il faut éviter à tout prix. 

Aussi le Gouvernement roumain aime à croire qu’il sera possible de 
donner suite, dans le cadre d’une action internationale, à la proposition qu’il 
formule. Cette proposition est d’ailleurs conforme aux suggestions faites 
dans les derniers temps, aussi bien par les Gouvernements recherchant une 
solution humanitaire et durable du problème juif, que par les personnalités 
éminentes ayant étudié la question sous son aspect international, ainsi que 
par les Organisations juives elle-même. 


Proposition du Gouvernement Roumain 


Le Gouvernement roumain — ainsi qu’il l’a déjà proclamé, plus d’une 
fois — ne voit qu’une seule solution: la création d’un véritable Etat juif, d’un 
vaste Etat ou Dominion juif, ou, suivant des méthodes scientifiques et un 
plan bien étudié, on puisse coloniser le trop’ plein de la population juive de 
Roumanie et de Pologne, ainsi que des autres pays de l’Est européen qui le 
demanderaient. 

Cet Etat devrait avoir une capacité d’absorbtion (succesive et dans 
des délais raisonables) d’environ dix millions d'immigrants. A cet effet le 
Gouvernement roumain veut espérer que les Grandes Puissances intéressées 


28 


à la solution du problème pourront s'entendre pour désigner le territoire 
qu’Elles seraient prêtes à mettre à la disposition du peuple juif. Ce territoire 
devrait être assez étendu et offrir de sérieuses possibilités de mise en valeur 
et de prospérité. 

Aussitôt ce territoire déterminé, une Conférence des Puisances 
intéressées serait convoquée en vue de procéder à l’organisation du nouvel 
Etat ou Dominion juif et de sa colonisation. 

En ce qui le concerne, le Gouvernement roumain, prêt à apporter sa 
collaboration à cette oeuvre internationale à laquelle il est directement 
intéressé, estime que l’oeuvre de colonisation devra être répartie sur une 
période d’environ vingt ans, avec un contingent annuel de colons qui reste à 
établir et qui au bout de ce temps réduirait le nombre de Juifs de Roumanie 
au tiers de la population israélite actuelle. 

D'autre part, vu que ceux des Israélites qui se trouveraient encore en 
Roumanie à la fin de la période de colonisation, seraiont pour la plupart nés 
en Roumanie; que ceux-ci auraient fait leur éducation dans les écoles 
roumaines; qu’ils seraient répandus dans la masse de plus en plus homogène 
de la population autochtone; qu’enfin — à cette époque — par suite de 
l’accroissement normal, la population totale étant probablement d’environ 
30 millions, la proportion des Juifs sera considérablement diminuée, leur 
assimilation serait sinon complètement réalisée, du moins en bonne voie de 
l'être et ceci sans souffrances, sans troubles et sans complications 
internationales. 


Telle est la proposition que la Gouvernement Roumain se permet de 
soumettre au bienveillant examen du Gouvernement de... 

Le Gouvernement Royal ajoute qu’il est prêt à soumettre un plan 
méthodique et détaillé concernant l’organisation du nouvel Etat envisagé, 
les modalités d’execution de l’oeuvre de colonisation, ainsi que le 
financement de cette vaste entreprise dans le cadre de la coopération 
internationale. 

Il est également prêt à examiner et à discuter dans l’esprit le plus 
largement compréhensif, tout plan similaire comportant une solution 
immédiate, générale et définitive du problème juif. 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3342, f. 
15-24. Original. 


29 


Pro Memoria 


Guvernul român crede de datoria sa de a se adresa guvernelor 
Marilor Puteri, putând să colaboreze la rezolvarea problemei evreieşti si de 
a le expune punctul său de vedere cu privire la o problemă care devine cu 
fiecare zi mai serioasă în România. 

Prezentul memoriu are drept scop să expună, pe de o parte, originile 
şi evoluția problemei evreieşti în România, precum şi datele lor actuale şi, 
pe de altă parte, să formuleze propunerile concrete ale guvernului român în 
vederea soluționării acestei probleme pe planul cooperării internationale. 


I. Istoricul problemei evreieşti in România 


Stabilirea populaţiei evreieşti în România, atât în Vechiul Regat cât 
şi în noile provincii, este relativ de dată recentă. Cronicile ţării, inscripţiile, 
sigiliile, într-un cuvânt toate izvoarele istoriei ţării, nu spun aproape nimic 
în legătură cu evreii până în secolul al XVIII-lea. 

În România veche, la începutul secolului al XIX-lea, de abia se 
constată prezenţa a vreo trei mii de familii evreieşti. În 1820, acest număr 
de abia ajungea la 4.855. Din acest moment, teritoriul românesc devine 
teatrul unei adevărate invazii. În 1859 numărul lor a atins deja cifra de 
118.922 de persoane. În 1899, el s-a dublat din nou, atingând cifra de 
269.000 de persoane. În mai puţin de un secol, prin urmare, elementul 
evreiesc din Vechiul Regat a sporit cu peste două mii la sută şi aceasta nu 
printr-o creştere normală a populaţiei, ci printr-un aflux neîncetat de noi 
imigranţi. 

În Bucovina de la anexarea acestei provincii de Austria, în 1775 erau 
cu totul 526 familii de evrei, cam în jur de 2.100 de persoane, în 1924, 
numărul lor era de 128.000 de persoane. În timp ce în 1846, evreii 
reprezentau abia 3,12% din populaţia totală, în 1880, adică vreo treizeci de 
ani mai târziu, această proporţie se ridicase la 11,83%. De la 1868 la 1880, 
adică într-un interval de doisprezece ani, în timp ce populaţia românească, 
în ciuda calităților sale prolifice binecunoscute, creștea de-abia cu 7,84%, 
elementul evreiesc creştea cu 41,10%. 

În Transilvania, se numărau în 1804, în toată provincia, de abia 
1.606 de evrei. Cincizeci de ani mai târziu, numărul lor a crescut de zece 
ori, cam 15.573, pentru a ajunge, douăzeci de ani mai târziu, în 1870, la 
24.842 şi, în 1923 la 200.000, în cifre rotunde. 


30 


În Basarabia, în momentul dezmembrării acestei provincii a 
Moldovei, în 1812, numărul lor era neînsemnat. El este, în zilele noastre de 
276.000, cam o zecime din populaţia acestei provincii. 

Dacă adăugăm la cifrele de mai sus numărul de evrei veniţi în aceşti 
ultimi ani din Rusia, din Ungaria, din Austria, chiar şi din alte ţări, cifra 
evreilor, cu cetăţenie sau fără cetăţenie română, ce trăiesc acum în 
România, depășește pe aceea de un milion douä sute de mii suflete 
(1.200.000). Importanţa acestei cifre va apare şi mai evidentă dacă se 
apreciază că numărul evreilor din toată lumea este, după statisticile Biroului 
din Philadelphia, de 14.600.000. Evreii din România reprezintă, deci, ei 
singuri, în jur de 9% din numărul total de evrei. 

În aceste condiţii, se înţelege că această problemă ia un alt aspect în 
România fata de celelalte {ari din Europa. 

Originea evreilor din România 

Cu excepţia câtorva mii de rit spaniol zis „Sephardim“, evreii din 
România sunt de rit polonez zis „Askenazim. Imigranti, la o dată recentă, 
din Rusia, Polonia Ungaria, Austria sau Germania, pentru a scăpa de 
persecuții, intolerantä religioasă sau mizerie, ei s-au stabilit aproape 
exclusiv în oraşe, în grupuri distincte, trăind separat de populaţia 
românească din cauza intereselor lor personale, ei rămân neasimilabili. 

De la 1831 la 1838, adică într-un interval de numai şapte ani, se 
poate urmări creșterea anormală, cu o precizie frapantă, a elementului 
evreiesc în oraşe. Această creștere este de 60% la Iasi, de 248% la Piatra 
Neamţ, de 278% la Fălticeni, de 320% la Bacău, in sfârșit de 600% la 
Botoşani; astfel se explică că de la aproximativ 12.000, în mai putin de un 
secol, cifra lor a ajuns la 270.000 de suflete. 

Dacă există o problemă evreiască în România, este necesar să 
subliniem că a avut tot timpul un caracter strict economic și politic, 
niciodată religios. Toţi străinii, care au avut ocazia să studieze problemele 
României, sunt gata să recunoască acest adevăr. 

Atitudinea evreilor și numărul lor mereu în creștere au făcut, spre 
sfârşitul secolului trecut, să trezească în spiritul românilor legitime neliniști. 

Totodată ar fi de prisos să desfășurăm aici situația populaţiei 
evreieşti din Vechiul Regat, pentru că aceasta n-ar ajuta deloc la 
soluţionarea problemei evreieşti sub aspectul pe care-l prezintă 
acum. Trebuie totuşi relevat că afluxul continuu de noi imigranți evrei — 
chiar în perioada de dinainte de război — dovedeşte larga toleranţă a 
poporului român, mulţumită căreia elementul evreiesc a putut să ajungă la o 


31 


prosperitate economică foarte cunoscută. Această prosperitate, atrăgând în 
mod constant noi veniţi în ţară, a contribuit astfel la imposibilitatea unui 
proces de asimilare normală si a dat problemei evreieşti caracterul său 
actual şi serios. 

Problema evreiască după război 

În 1916 România a intrat în război si a realizat idealul său national 
cu preţul celor mai grele sacrificii. La sfârşitul războiului ea a acordat 
voluntar evreilor dreptul de cetăţenie prin formalitäti foarte simple. 

Într-adevăr, pentru a dobândi dreptul de cetăţean, ea nu cerea 
interesatilor decât să domicilieze în România şi să nu fi beneficiat de 
protecţia vreunui stat străin. Aceste condiţii nu au fost pretinse persoanelor 
care au luptat în timpul războiului. În sfârșit, un decret-lege din 22 martie 
1919 simplifică şi mai mult formalitätile. Orice persoană care declară că s-a 
născut în România şi nu s-a bucurat niciodată de o protecţie străină devine 
ipso facto cetăţean român, la cerere. ` 

Astfel, cu mult înaintea Tratatului minorităţilor, care datează. din 
decembrie 1919, marea majoritate a evreilor din România avea posibilitatea 
să i se acorde cetăţenia română printr-o simplă cerere. 

Dar, în timp ce continua această operă legislativă, ce dovedea grija 
guvernului român faţă de elementul evreiesc stabilit în România, sute de 
mii de refugiaţi, ce veneau din Rusia, din care marea majoritate o 
constituiau evreii, năvăleau spre frontierele din nordul si estul țării. Această 
nouă invazie sporea considerabil dificultăţile de aprovizionare a populaţiei 
autohtone, deja atât de încercate; ea complică excesiv datoria, şi aşa destul 
de grea, a organelor administrative, şi riscă să compromitä, într-o perioadă 
deosebit de tulbure, ordinea şi securitatea interioară a ţării. 

Astfel, s-a putut asista, din nou, la o mișcare de populaţie, amintind 
în anumite momente, de o adevărată migrație de popoare, a unui singur 
popor mai ales, a poporului evreiesc. Mai târziu numărul evreilor creştea 
încă prin pătrunderile ce proveneau din Polonia, Ungaria, Austria, 
Germania etc. 


II. Datele actuale ale problemei evreieşti în România 


Românii nu au — şi nu au avut niciodată — prejudecăţi de rasă sau de 
religie faţă de evrei. Dar prezenţa unei mase de evrei neasimilabili 
constituie un element de dezechilibru şi de agitaţie ale cărei repercusiuni de 
ordin economic, social şi politic devin din zi în zi mai serioase. Stabiliti în 


32 


marea lor majoritate în oraşe, evreii s-au angajat în comerţ, industrie, micul 
artizanat şi în profesiunile libere astfel încât constituiau pentru români un 
obstacol în exersarea acestor profesiuni. 

Cităm aici cîteva cifre cu caracter de exemplu. 

Pe când cifra totală a evreilor din România reprezintă aproximativ 
6% din populaţie, aceea a evreilor ce locuiesc în oraşe reprezintă mai mult 
de 14% din populaţia totală a oraşelor. 

Aceste cifre sunt cu mult depăşite în multe provincii ale Regatului. 
Astfel că populaţia evreiască ce locuieşte în oraşele din Bucovina reprezintă 
30,5% din populaţia urbană a acestei provincii. În Moldova cifra respectivă 
este de 31,7% şi ea atinge 37,4% în Basarabia. 

Iată proporţia populaţiei evreieşti în numeroase oraşe din Moldova, 
Basarabia, Bucovina şi Transilvania: 


Iaşi (Moldova) 34,5% 
Bacău (Moldova) 30,8% 
Botoşani (Moldova) 36,6% 
Dorohoi (Moldova) 36,7% 
Bălţi (Basarabia) 46,6% 
Hotin (Basarabia) 37,7% 
Chişinău (Basarabia) 36,0% 
Calarasi-Tirg (Basarabia) 76,7% 
Orhei (Basarabia) 41,9% 
Soroca (Basarabia) 36,3% 
Cernăuţi (Bucovina) 38,2% 
Rădăuţi (Moldova) 33,6% 
Vijniţa (Bucovina) 70,2% 
Sighet (Transilvania) 38,9% 


Este oare de mirare dacă consultăm aceste statistici să constatăm că 
evreii constituie o barieră în libera dezvoltare economică a populaţiei 
autohtone? Românii stabiliţi în oraşe sau cei ce părăsesc mediul rural pentru 
a căuta să-și câştige existența în oraşe se ciocnesc pretutindeni de 
elementele evreieşti care le barează calea în comerţ, în instituţiile de credit, 
în profesiunile libere etc. Numărul medicilor, al avocaţilor a crescut fără 
încetare de la război în detrimentul românilor. Anumite profesii, ca aceea 
de farmacist, au devenit aproape un monopol al evreilor. Pentru cei ce 
lucrează în comerţ situaţia nu încetează să se agraveze. 

O asemenea stare de lucruri n-ar putea să se perpetueze fără a 
provoca o gravă criză. 


33 


O asemenea stare de lucruri n-ar putea să.se perpetueze fără a 
provoca o gravă criză. 

Mişcările antisemite din ţările vecine sau mai apropiate nu pot să nu 
exercite o influenţă asupra tineretului român. 

Guvernul regal n-a omis să atragă atenția, în dese rânduri, guvernelor 
europene asupra primejdiei pe care ar oferi-o problema evreilor din Europa 
Centrală şi Orientală, pentru pacea şi ordinea socială a lumii civilizate. 

În orice caz, în ceea ce îl priveşte, guvernul român apreciază că ora 
declaraţiilor de principii şi a consideratiilor filosofice a trecut si că trebuie 
să se acţioneze pe baza metodelor cooperării internaționale, în scopul de a 
evita ca problema evreiască să nu facă — în România ca si în alte {ari — 
obiectul unei reglementări pe calea unor măsuri administrative de ordin 
interior. 

Guvernul român se străduie să evite această ultimă eventualitate, 
spre care o presiune din ce în ce mai puternică a opiniei publice ar vrea să-l 
antreneze. Totodată -- în afară de această presiune — rațiuni vitale de ordin 
economic şi social, ca şi grija pentru viitorul ţării, impun guvernului datoria 
imperioasă de a căuta, fără întârziere, soluţionarea problemei evreieşti. Într- 
adevăr, viitorul României, depinde în primul rând, de unitatea şi de 
conștiința sa naţională, fără care ea n-ar putea să salveze patrimoniul etnic, 
nici să-şi îndeplinească misiunea istorică. Or, permanenta în mijlocul 
poporului a unei mase al cărei particularism o face neasimilabilă, constituie 
nu numai o povară grea dar şi — prin reacţiile pe care le provoacă — o gravă 
primejdie pentru pacea interioară si exterioară, pe care trebuie să o evite cu 
orice pret. 

De aceea, guvernul român crede că va fi posibil să se dea curs, în 
cadrul unei acțiuni internationale, propunerii pe care o formulează. De 
alttel, această propunere corespunde sugestiilor făcute, în ultimul timp, atât 
de guvernele ce caută o soluţie umanitară şi durabilă a problemei evreiești, 
precum si de personalităţile eminente ce au studiat problema sub aspectul 
său internaţional, şi înseşi organizaţiile evreieşti. 


Propunerea Guvernului român 


Guvernul român — după cum a declarat de mai multe ori — nu vede 
decât o singură soluţie: crearea unui veritabil stat evreiesc, a unui vast stat 
sau dominion evreiesc, în care, urmând metode științifice şi un plan bine 
studiat, s-ar putea coloniza aproape toată populaţia evreiască din România 
si din Polonia, ca şi din alte {ari din estul european care ar cere acest lucru. 


34 


| 
| 
| 


Acest stat ar trebui să aibă o capacitate de cuprindere (succesivă si în 
intervaluri de timp rezonabile) de aproximativ zece milioane de emigranţi. 
În acest scop guvernul român speră ca Marile Puteri interesate în 
soluţionarea problemei ar putea să se înţeleagă să desemneze teritoriul pe 
care ele ar fi gata să-l pună la dispoziţia poporului evreiesc. Acest teritoriu 
ar trebui să fie destul de întins şi să ofere serioase posibilități de punere în 
valoare şi de prosperitate. 

De îndată ce acest teritoriu ar fi determinat, ar fi convocată o 
Conferinţă a Puterilor interesate cu scopul de a proceda la realizarea unui 
nou stat sau dominion evreiesc şi la colonizarea sa. 

În ceea ce îl priveşte, Guvernul român, gata să-şi aducă contribuţia la 
această operă internaţională la care este direct interesat, apreciază că opera 
de colonizare ar trebui să fie repartizată pe o perioadă de aproximativ 
douăzeci de ani, cu un contingent anual de colonişti care rămâne să se 
stabilească şi care după un timp ar reduce numărul evreilor din România la 
o treime din populaţia israelită actuală. 

Pe de altă parte, dat fiind că acei israeliți, care s-ar mai găsi încă în 
România la sfârșitul perioadei de colonizare, s-au născut în România, că 
şi-au primit educaţia în şcolile româneşti; că sunt răspândiţi în masa tot mai 
omogenă a populaţiei autohtone; că, în fine, la vremea aceea, ca urmare a 
creşterii normale, populaţia totală fiind probabil de circa 30 milioane — 
proporţia evreilor în cadrul acesteia va fi considerabil diminuată, asimilarea 
lor ar fi realizată, dacă nu complet cel puţin în parte și aceasta fără 
suferinţe, fără tulburări şi fără complicaţii internaţionale. 


Aceasta este propunerea pe care Guvernul român îşi permite s-o 
prezinte (analizei binevoitoare) a Guvernului din...! 

Guvernul regal adaugă că este gata să prezinte un plan metodic şi 
detaliat privind organizarea (noul. stat propus), modalităţile de realizare a 
operei de colonizare, precum şi finanțarea acestei vaste întreprinderi în 
cadrul cooperării internaţionale. 

De asemenea, el este gata să examineze şi să discute în cel mai larg 
spirit de înţelegere, orice plan asemănător care prezintă, o soluţie imediată, 
generală şi definitivă a problemei evreieşti. 


1 Lipsă în text. 


35 


MINISTERUL PENTRU MINORITĂȚI 
Secţia de Studii și Informaţii 1 iulie 1939 


PROBLEMA EVREEASCĂ 


Populaţia evreeascä din România s-a bucurat de o situaţie excelentă 
sub toate raporturile, statul român aplicând fără deosebire principiul 
egalităţii de drepturi între toţi cetățenii săi indiferent de originea etnică, de 
religie sau de limbă. 


MIŞCAREA ANTISEMITĂ 


Cum însă această populaţie evreească a acaparat într-un foarte scurt 
timp viata economică a ţării într-o proporţie îngrijorătoare, amenințând 
dezvoltarea economiei româneşti, s'a produs în sânul populaţiei româneşti o 
mişcare de ostilitate împotriva evreilor, mișcare care a mers crescând, luând 
proporţii şi amenințând liniştea publică. 

Venirea la guvern a Partidului national-crestin!, care era cunoscut 
prin programul său antisemit, a produs o şi mai mare tensiune între 
populaţia românească și cea evreească, făcând să crească si mai mult 
curentul antisemit. 

Guvernul national-crestin înţelegea să rezolve pe cât posibil 
problema evreeascä în România printr’o serie de măsuri care, în cadrul 
legilor existente, să întărească elementul românesc pe poziţiile economice 
şi politice ale ţării, pentru a-l opune cu succes ofensivei economice și 
sociale a evreilor. 

Măsurile luate de acel guvern, în sensul restabilirii unui just echilibru 
între elementul românesc si cel evreiesc au fost însă depășite în unele parti 
ale ţării de zelul partizanilor din provincie care, interpretând greşit ordinele 
şi măsurile guvernului au creat abuzuri şi arbitrarii ce loveau în drepturile 
populaţiei evreiești şi contraziceau litera legii. 


36 


Fireşte nu acestea erau intenţiile guvernului national-crestin. 
Judecând însă cu obiectivitate, acest guvern, dat de partidul national- 
creștin, nu putea rezolva problema evreeascä decât în spirit antisemit, 
fiindcă era foarte greu să înfrâneze un curent pe care el îl dezvoltase și îl 
sprijinise în opoziţie. De aici și abuzurile şi nedreptatile săvârşite de unele 
organe administrative din ţară în dauna populaţiei evreesti. 


NOUL REGIM POLITIC 


Odată cu noua aşezare constituţională? şi cu instalarea unui guvern 
în afara partidelor politice?, situaţia s-a schimbat însă cu totul. 

Noul guvern a luat toate măsurile pentru anularea abuzurilor 
săvârşite împotriva evreilor si intrarea în ordinea legală a administraţiei de 
pe tot întinsul țării. 

S-au anulat şi reparat toate nedreptätile ce putuseră fi săvârșite 
împotriva unora dintre evrei în scurta guvernare a partidului national- 
creștin, fiind revocate destituirile sau transferurile abuzive de funcţionari 
evrei şi toate măsurile ce loviseră, împotriva legii, pe unii dintre comer- 
cianţii evrei în unele părți ale ţării. 

Printr-o dreaptă aplicare a legilor, noul guvern a reușit să reducă 
simţitor curentul antisemit, tinzând la rezolvarea problemei evreești pe cale 
pașnică, prin măsuri de încurajare şi sprijinirea elementului românesc în 
economia ţării pentru a crea o contrapondere elementului evreesc si a da 
astfel satisfacția cuvenită românilor. 


LEGEA REVIZUIRII 


Cât priveşte legea revizuirii cetăţenilor, guvernul se găsea în faţa 
unor constatări precise de fraude săvârşite de către un important număr de 
evrei, intrați în tara după 1918 si trecuţi în listele cetăţeniei, fără a avea nici 
un drept la aceasta fie din neglijenta organelor însărcinate cu aceste 
operaţii, fie prin coruperea acestora şi fraudarea legilor în vigoare. 

S’a putut astfel constata că sunt înscriși în listele de naţionalitate 
română peste 200.000 de evrei refugiaţi din statele vecine sau din Germania 
în ultimii zece ani si care nu puteau beneficia sub nici o formă de legile de 
încetăţenire din 1918 şi 1919 sau potrivit prevederilor Constituţiei din 1923, 
În afară de aceştia s'a găsit un număr destul de însemnat de evrei înscriși în 
listele de naţionalitate pe baza decretului-lege din 28 mai 1919 şi a legii din 


37 


26 septembrie 1920 care de asemenea nu aveau dreptul la cetăţenia română 
ca unii ce intraseră în ţară fie în timpul războiului, fie după terminarea 
acestuia, din pricina stărilor tulburi din Rusia, Ungaria şi Polonia. 

În felul acesta beneficiau de cetăţenia română fără nici un drept şi 
împotriva prevederilor legii, circa 250.000 de evrei veniţi de peste hotare şi 
care au contribuit într-o mare măsură la înăsprirea raporturilor dintre 
populaţia română și cea evreească prin infiltrarea lor în toate categoriile de 
profesiuni libere, în comerţ şi în industria ţării. 


SITUAȚIA NUMERICĂ 


La recensământul făcut în 1930, numărul tuturor evreilor din 
România a fost, potrivit statisticei făcute pe baza acestui recensământ, de 
758.222 de suflete, adică 4,2% din populaţia totală a ţării. De remarcat că 
acest procent de 4,2% este calculat după religia declarantilor, fiindcă după 
neam acest procent a fost numai de 4%. Deci un procent de 0,2% din evrei 
s-au declarat de altă origine etnică. 

Luăm deci numărul evreilor după procentul maxim stabilit de 
recensământul din 1930, potrivit religiei declarantilor si el este de 758.222 
de suflete. 

Cu ocazia revizuirii cetäteniilor, statistica judiciară a Ministerului de 
Justiţie a stabilit că s'au înregistrat 208.217 cereri de revizuire, 
reprezentând tot atâţia capi de familii evreeşti, care cereau revizuirea 
pentru 962.270 de evrei — membri ai familiilor lor. S’ar părea deci că 
populația evreeascä a crescut vertiginos de la 29 decembrie 1930 până în 
februarie 1938 — adică în curs de 7 ani — dând un surplus de peste 200.000 
suflete. 

Se întâmplă însă că Institutul Central de Statistică al Statului a 
constatat că populaţia evreească a fost în descreștere în cursul ultimilor ani, 
că în ceea ce priveşte situația migratiunilor, numărul emigranților evrei este 
mult mai mare decât al imigranților pe acelaş interval (datele „Buletinului 
Demografic al României“), iar procentul mediu de creştere a populaţiei 
României în cei 7 ani (1 ianuarie 1931 — 1 ianuarie 1938) este de 12,1 pe an 
la mia de locuitori. 

Dacă am acorda deci — împotriva tuturor datelor statistice stabilite de 
Institutul Central de Statistică — acest procent al populaţiei evreești, am 
vedea că în cei 7 ani populaţia evreească ar fi crescut cu 64.225 de suflete, 


38 


ae et Reb Ee ae 


ceea ce ar da pentru anul 1938 un total de 822.447 suflete, deci cu 139.823 
de suflete mai putin decât s'au prezentat la revizuire. 

Şi trebuie bine notat că, în afară de faptul că statisticile oficiale 
stabilesc o descrestere a populaţiei în ultimii ani — după numărul nașterilor 
şi al deceselor, ca și prin emigrarea evreilor de cetăţenie română — 
procentul de 12,1 la mie pe an aplicat populaţiei evreesti, este o 
absurditate, fiindcă procentul mediu de creştere al populaţiei României este, 
în aceşti 7 ani, de 14,2 la mie pe an pentru mediul rural şi numai 2,7 la mie 
pe an pentru mediul urban. Ori, recensământul din 1930 a stabilit că din 
totalul populaţiei evreeşti din România, o proporţie de 90% se găseşte la 
oraş. i 

De unde atunci această neexplicabilă creştere a populaţiei evreeesti? 
Fiindcă, chiar dacă luăm de bune toate exagerările ce s-ar putea face, se 
dovedeşte totuşi că există un surplus de 139.823 evrei, a căror existenţă pe 
teritoriul României nu-şi poate afla nici o explicaţie în afară de aceea că 
s-au introdus prin fraudă. Şi această fraudă s'a săvârşit odată la înscrierea în 
listele de cetăţenie si a doua oară cu prilejul recensământului din 1930, 
când toţi cei intraţi în ţară prin fraudă şi înscrişi în listele de cetățenie în 
acelaşi mod, nu s'au declarat la recensământ deloc, sau s-au dat de alta 
naţionalitate, de teamă ca nu cumva numărul prea mare de evrei să deştepte 
vigilenta autorităţilor româneşti. 

Dar, în afară de faptul că acest număr apare cu mult mai mare prin 
aceea că procentul de creștere a populaţiei evreesti a fost exagerat până la 
absurditate, se mai adaugă si acela, că, în afară de cei 962.270 evrei supuşi 
revizuirii, mai sunt în România un număr de evrei, cărora nu li s-a cerut 
revizuirea, ca unii ce au fost încetäteniti individual, pe cale de lege, şi care 
n-au fost supuşi revizuirii. Dacă stabilim şi numărul acestora la un minim 
de 70.000 de suflete, reiese că avem astăzi pe teritoriul țării circa 250.000 
de evrei intrați în România şi încetäteniti în mod fraudulos. 

Verificarea acestor cetăţeni era deci absolut necesară şi, în afară de 
faptul că statul român este în drept să caute a constata fraudele împotriva 
legii pentru a le anula și sancţiona — nimeni şi nimic neputând să-i impună a 
tolera vădita încălcare a legilor ţării — măsura aceasta a revizuirii 
cetăţenilor este în însăşi interesul cauzei evreesti, ea având menirea să 
aplaneze conflictul dintre populaţia românească şi cea evreească, prin 
excluderea de la beneficiile cetăţeniei române a celor introdusi prin fraudă 
şi care, prin proporţia lor numerică însemnată, au fost cauza principală a 
acestui conflict. 


39 


Populaţia evreeascä din cuprinsul României cu drepturi reale de a se 
prevala de cetăţenia română pe care a căpătat-o în baza legilor ţării, nu are 
nici un interes să intervină în favoarea cetăţenilor fraudulosi făcând cauză 
comună cu ei fiindcă şi-ar crea ea însăşi o situaţie nefavorabilă faţă de 
națiunea dominantă. De altfel, majoritatea evreilor din România privesc 
măsura aceasta a revizuirii cetățenilor în adevărata ei lumină şi se arată 
bucuroşi să fie întäriti în drepturile lor printr-o nouă verificare care nu are 
alt scop decât acela de a înlătura pe beneficiarii frauduloşi ai cetăţeniei 
române şi de a se ajunge la o destindere între populaţia majoritară a ţării şi 
cea evreească. 

Cei ce s'au agitat şi se agită în jurul legii revizuirii sunt numai o 
mică minoritate din totalul populaţiei evreieşti din România si anume aceea 
ce stă într-o permanentă legătură cu asociaţiile evreieşti internaționale care 
au interesul de a agita continuu problema evreeascä în forurile 
internaţionale. 


MODIFICĂRI ÎN LEGEA REVIZUIRII 


Pentru a da o cât mai largă posibilitate evreilor de a-şi apăra 
drepturile lor, guvernul a venit cu unele modificări şi interpretări a legii 
revizuirii cetățeniei. Astfel prin decretul-lege nr. 1107 din 7 martie 1938, 
termenul de 20 de zile, prevăzut de art. 6 din legea revizuirii cetăţenilor 
pentru depunerea actelor în dovedire a drepturilor pe baza cărora s-a obţinut 
cetăţenia a fost prelungit la 50 de zile de la data afişării tabloului de 
revizuire şi s-a îngăduit prezentarea prin procurator în fata instanţelor de 
judecată. 

De asemenea, regulamentul legii, publicat la 9 martie 1938, 
completând prevederile legii arată că sunt socotite registre privitoare la cei 
cărora li s-au acordat drepturi cetăţeneşti numai registrele ţinute de 
tribunale ori judecătorii în temeiul art. 3 al decretului-lege nr. 2085 publicat 
în Monitorul Oficial nr. 33 din 28 Mai 1919 (art. 84 din regulament). 
Această specificare în completarea legii scoate de sub regimul revizuirii pe 
evreii incetateniti pe baza decretului-lege din 30 decembrie 1918 şi anterior 
acestui decret, mărginind revizuirea numai la aceia încetäteniti conform 


decretului-lege din 28 Mai 1919, care, potrivit prevederilor acestui decret, 


au fost încetăţeniţi pe temeiul unei simple declaraţii, fără obligaţia de a 
depune acte doveditoare a drepturilor lor în sprijinul cererii de încetätenire. 


40 


De altfel, această verificare a titlurilor de cetăţenie obţinute pe baza 
decretului-lege din 1919 nu este altceva decât aplicarea prevederilor însăși 
ale acestui decret care cerea această verificare ce nu s'a facut totuşi până în 
prezent. 

Prin urmare noul regim înţelege să verifice numai încetăţenirile care 
s'au facut fara o hotărâre dată în baza cercetării actelor necesare asupra 
drepturilor de cetăţenie ale solicitantilor. Verificare absolut trebuitoare în 
urma constatărilor făcute asupra numeroaselor fraude săvârşite în listele de 
cetăţenie. 

În același timp, guvernul studiază, potrivit rezultatelor obținute prin 
repararea nedreptätilor ce s'ar fi putut săvârşi împotriva unora dintre 
cetăţenii evrei revizuiti, fie prin faptul că nu au putut depune la timp actele 
necesare fie prin acela de a nu şi le fi putut procura din pricini independente 
de voinţa lor. 


PLÂNGERILE EVREEŞTI 


Secretariatul General al Societăţii Naţiunilor a primit următoarele 
plângeri adresate de către asociaţiile evreesti internationale, cu privire la 
situaţia evreilor din România. 

1. Plângerea din 13 Ianuarie 1938 a „Comitetului executiv al 
Congresului evreesc mondial“. 

2. Plângerea din 14 Ianuarie a „Alianţei israelite universale“ şi a 
„Societăţii evreeşti din Franţa“. 

3. Plângerea din 14 Ianuarie 1938 a lui „Joint Foreign Committee of 
the Board of Deputies of British Jews and Anglo-Jewish Association“. 

Toate aceste plângeri se referă la măsurile administrative luate de 
guvernul Octavian Goga împotriva evreilor şi citează cu lux de amänunte 
toate cazurile de evrei îndepărtați din serviciu, de retragere de brevete de 
băuturi spirtoase, de suspendări şi suprimări de ziare si altele. În plus se 
discută în aceste plângeri drepturile de bästinasi ale populaţiei evreesti din 
România, încercându-se a se demonstra că evreii sunt tot atât de vechi pe 
pământul românesc ca si românii. 

Deosebit de aceste plângeri s'au mai adresat Secretariatului General 
al Societăţii Naţiunilor alte trei plângeri, care se referă la legea revizuirii 
cetăţeniei şi la măsurile luate de autorităţile românești în legătură cu 
această lege. 


41 


Astfel avem: 

1. Plângerea din 23 Ianuarie 1938 a „Comitetului pentru apărarea 
drepturilor israeliților în Europa Centrală şi Orientală“. 

2. Plângerea suplimentară din 12 Februarie 1938 a „Comitetului 
executiv al congresului evreesc mondial“. 

3. Plângerea suplimentară din 5 Septembrie 1938, a „Comitetului 
pentru apărarea drepturilor israeliților din Europa Centrală şi Orientală“. 

Toate aceste plângeri căutau să dovedească anume că legea pentru 
revizuirea cetățeniei este numai un mijloc de a deposeda pe evrei de 
cetăţenia română, arătându-se că termenul scurt îngăduit pentru procurarea 
actelor necesare şi greutăţile ce se pun în eliberarea acestor acte, fac 
aproape imposibilă dovedirea drepturilor de cetăţenie pentru majoritatea 
evreilor din România. Chiar prima prelungire a termenului, acordată de 
guvernul român este considerată ca nesuficientă dat fiind numărul mare de 
evrei care solicitau autorităţilor eliberarea de acte întru dovedirea 
drepturilor lor. 

Pe de altă parte asociaţiile evreesti internationale căutau să ne creeze 
o atmosferă cât mai nefavorabilă în cercurile internationale, prin articole de 
presă si în convorbiri particulare şi oficiale cu personalităţile din lumea 
diplomatică. 

Se arată că numărul evreilor respinși de la cetăţenia română ar fi mai 
mult de jumătate din totalul celor ce locuiesc în România, afirmându-se că 
cifra ar fi de 400.000 dintr-un total de 758.000 constatat pe baza 
recensământului din 1930 — şi că toţi aceștia vor fi trecuţi peste graniță ca 
străini. 

Decretul-lege nr. 3253 din 15 Septembrie 1938, prin care cei şterşi 
din listele de cetăţenie pe baza legii revizuirii cetăţeniei sunt supuși 
prevederilor legii pentru controlul străinilor, a fost folosit ca o dovadă de 
continuare a politicii antisemite de către guvernul român și ca un argument 
că toţi cei respinşi de la beneficiul cetăţeniei române de către prima 
instanţă sunt deposedati de toate drepturile lor. 

De remarcat că această agitaţie defavorabilă României s'a făcut cu 
deosebire peste graniţele ţării, evreii mărginirdu-se la o atitudine rezervată 
în ţară şi multumindu-se să înainteze autorităților române câteva proteste 
semnate de Dr. W. Filderman cu privire la problema fncetätenirii, a 
situaţiei evreilor din barouri şi la unele măsuri ce priveau populația 
evreească. 


42 


La Geneva în urma explicatiilor date d-lui director al Sectiunii 
Minorităţilor, Comitetul de Trei a dat o rezoluţie prin care se declară 
satisfăcut cu spiritul de înţelegere de care a dat dovadă guvernul român în 
aplicarea măsurilor pentru revizuirea cetăţeniei şi isi exprimă speranţa că si 
în viitor va fi animat de acelaşi spirit în rezolvarea situaţiei evreilor cărora 
li s'a retras cetăţenia. 

În Februarie 1939 d. Dr. N. Goldman, în numele „Comitetului 
Executiv al Congresului Mondial evreesc“, a adresat o scrisoare d-lui 
ministru al Afacerilor Străine [Grigore Gafencu] prin care se plânge că, 
deşi la Geneva s'au dat asigurări în ceea ce priveşte uşurarea situaţiei 
evreilor din România, totuşi până în prezent nu s’a făcut nimic în acest sens. 

Scrisoarea afirmă că nici o măsură nu a fost luată pentru a se reduce 
asprimea legii de revizuire a cetăţeniei, că nu s'a revenit asupra suspendării 
avocaţilor evrei din unele barouri din ţară, că un mare număr de medici 
evrei este supus unor noi examene; că se refuză înscrierea firmelor evreieşti 
de către Camerele de Comerţ că se refuză evreilor din străinătate viza de 
intrare în ţară desi sunt cetăţeni români că legea pentru protecţia muncii 
naţionale ar duce la excluderea evreilor din întreprinderi, că noul statut al 
minorităţilor nu se aplică şi evreilor în măsura în care se aplică pentru 
celelalte minorităţi şi, în concluzie, îşi exprimă speranţa că guvernul român 
va lua măsurile necesare pentru soluţionarea acestei probleme într-un spirit 
de înţelegere mutuală şi fără a mai fi nevoie de intermediul forurilor 
internaţionale. 

În acelaşi sens, evreii continuă să se plângă de acțiunea barourilor 
din unele oraşe şi de rigorile legii revizuirii împotriva cărora ridică 
următoarele obiectiuni: 

1. Că, potrivit decretului-lege de revizuire a cetăţeniei şi decretului- 
lege de aplicare a legii pentru controlul străinilor celor respinși la revizuire, 
cei care şi-au pierdut cetăţenia, prin deciziunea primei instante, îşi pierd 
dreptul la muncă, sunt lipsiţi de pensiuni etc. 

2. Că în multe cazuri decizia de ștergere din registrele de 
naţionalitate se întemeiază pe motive lipsite de importanță, ca: o greşită 
ortografie a numelui, o prea strictă aplicare a dispoziţiilor legale privitoare 
la actele doveditoare prezentate de interesaţi şi altele. 

3. Că legea de revizuire ar fi anulat în mod virtual dreptul 
parchetului general de a introduce recursuri împotriva comisiilor de apel 
care funcționau în baza art. 64 din legea pentru dobândirea si pierderea 
nationalitatii române din 1924. 


43 


4. Că recursurile introduse de parchetul general s'ar judeca fără 
citarea interesatului şi fără ca acesta să poată depune actele necesare pentru 
dobândirea dreptului său de cetăţenie. 

5. Că în ceea ce priveşte radierea avocaţilor evrei din unele barouri 
din ţară, printr-un vot al adunărilor generale deliberative si prin deciziile 
consiliilor de disciplină, hotărârile ar fi ilegale pe motivul că date fiind 
atributiunile de care adunările generale deliberative dispun în baza art. 164 
din legea avocaţilor, ele ar fi incompetente să ia decizii de natura celor 
privitoare la radierea avocaţilor evrei. 

Osebit de aceste plângeri formulate prin petiţiuni adresate de d. Dr. 
W. Filderman şi de avocaţii evrei radiati de unele barouri din ţară 
autorităţilor noastre, populaţia evreeascä se abtine de la orice manifestare 
publică împotriva dispozitiunilor legii revizuirii sau hotărârii barourilor, 
activitatea ei mărginindu-se la o stăruitoare acțiune în cadrul organizaţiei 
sioniste mondiale şi al diverselor asociaţii încadrate în această organizaţie. 

Această activitate este îndreptată mai cu osebire în sensul adunării 
fondurilor de sprijinire a acţiunii sioniste mondiale dându-se o mai mare 
importanţă aşa zisului „Fond Naţional Evreesc“ (Keren Hayessod) și 
fondului evreesc Keren Kayemeth, ambele cu organizaţii centrale în 
Jerusalim. 

S-ar părea că evreii din România nu au alte preocupări decât acelea 
de a susține mişcarea sionistă şi a întări poziția evreilor în Palestina. 

Toate asociaţiile încadrate în „Executiva Sionistă din România“ de 
sub prezidentia rabinului şef Dr. Niemirover, isi concentrează activitatea lor 
în sprijinirea rezistenţei evreești în Palestina şi pentru organizarea 
imigrației în Tara Sfântă. Ele urmăresc cu mare interes politica guvernului 
britanic în problema palestiniană si cer, în întruniri organizate în toată ţara, 
respectarea angajamentului luat prin declaraţia Balfour. O serie de 
manifestații şi întruniri de protest împotriva „Cărţii Albe“ au avut loc în 
diferite centre din România, adresându-se motiuni de protest diferitelor 
guverne şi telegrame de încurajare evreilor din Palestina. 


SITUAȚIA ECONOMICĂ i 


În ceea. ce priveşte situaţia economică a populaţiei evreesti din 
România, ea prezintă în adevăr caracterul unei grave probleme pentru 
apărarea patrimoniului economic national în statul român. 


LL 

Ba 
= 
a 
4 
+ 
* 
0) 
m 
4 


După statistica întocmită de „Uniunea Camerelor de Comerţ si 
Industrie din România“ asupra firmelor comerciale și industriale individuale 
înscrise în Oficiul Central al Registrului Comerţului de pe lângă această 
uniune, până la 22 Julie 1938, situaţia este următoarea din punct de vedere 
al nationalitatii proprietarilor acestor firme: 

Totalul firmelor individuale din Romania...................4 229.043 

Acest total se repartizează astfel din punct de vedere al originii 

etnice: 


— Proprietari de origine etnică română ......... eee 111.056 
= Proprietari evrei..….................................s..ss 71.336 
— Proprietari de altă origine etnică (minorit.). .............. 46.651 


Aşadar evreii care reprezintă un procent de 4,2% din totalul 
populaţiei ţării, deţin 31,1% din totalul firmelor comerciale şi industriale 
individuale din România, iar românii care reprezintă un procent de 80% din 
populația ţării dețin numai 45,5% din totalul lor, restul de 20,4% revenind 
celorlalţi minoritari, care împreună cu evreii dau un procent de 51,5% , deci 
o majoritate absolută, faţă de procentul de 20% al tuturor minoritarilor din 
România. 

Mai grav este însă când facem acest procentaj pe provincii. 

Astfel în Bucovina din 10.600 de firme individuale 8.163 sunt 
deţinute de evrei, deci un procent de 77%. 

În Basarabia din 29.576 de firme 18.683 sunt deţinute de evrei, deci 
un procent de 63,2%. 

În Moldova din 28.476 de firme, 15.979 sunt deţinute de evrei, deci 
un procent de 56,1%. 

În Crişana si Maramureș din 20.251 de firme, 5.751 sunt deţinute de 
evrei, deci un procent de 28,4%. 

În Transilvania din 33.239 de firme 3.901 sunt deţinute de evrei, deci 
un procent de 26,7%. 

În Muntenia din 64.641 de firme 9.636 sunt deţinute de evrei, deci 
ua procent de 14,9%. 

În Banat din 15.453 de firme 3.043 sunt deţinute de evrei, deci un 
procent de 19,7%. 

Numai în două provincii evreii au în proprietatea firmelor o 
proporţie apropiată de procentul lor ca populaţie: în Dobrogea, unde deţin 
un procent de 5,2%, adică 630 de firme dintr-un total de 12.000 şi în 
Oltenia unde au un procent de 3,7% şi deţin 550 de firme dintr-un total de 
14.787. 


45 


m 


Dacă la aceste date care arată că o treime din comerțul şi industria 
tării sunt în mâinile evreilor, adăugăm faptul că o imensă majoritate din 
firmele în nume colectiv (societăți anonime şi în comandită) care nu sunt 
prevăzute în statistica Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie, 
neputându-se stabili cine sunt adevărații lor proprietari, este de asemenea în 
mâna evreilor, măsurile de naţionalizare a comerţului şi industriei 
românești apar ca o necesitate imperioasă de apărare a drepturilor 
autohtonilor și de restabilire a echilibrului economic în sânul populațiilor 
țării. 


SITUAȚIA POLITICĂ 


Din punct de vedere al politicii interne, evreii din România se bucură 
şi astăzi ca si în trecut de liberul exerciţiu al drepturilor politice în cadrul 
stabilit de noul regim constituţional. 

La înfiinţarea Frontului Renaşterii Naţionale evreii s-au înscris 
individual în această organizaţie. Chestiunea constituirii lor într-o 
colectivitate politică în cadrul F. R. N. nu se poate pune întrucât evreii nu 
au calitatea de minoritate etnică, ei având comunitatea lor numai în scopuri 
religioase, culturale şi de opere sociale, comunitate care n'a fost desfiinţată 
cu prilejul desființării partidelor, ca una ce nu avea scopuri politice. 

La alegerile din 1 şi 2 Iunie 1939 evreii nu au prezentat candidaturi 
însă au votat alături de ceilalţi cetăţeni, fără nici o restrictiune. 

Aceasta este în linii generale situaţia evreilor din România în 
momentul de faţă, problema evreeascä fiind încă în curs de rezolvare. 

DIRECTORUL 
Secţiei de Studii şi Informatiuni, 


W Arhivele Statului Bucuresti, fond Ministerul pentru minorităţi, dosar 
nr. 30/1939, f, 148-162. Copie. 


1 Partidul Naţional Creştin constituit la 14 aprilie 1935 prin fuziunea Partidului 
Naţional Agrar, prezidat de Octavian Goga, şi Liga Apărării Naţional Creştine, 
prezidat de A. C. Cuza. În urma alegerilor parlamentare din decembrie 1937, 
Octavian Goga a format guvernul, care a durat 44 de zile. 


2 Se referă la Constituţia din februarie 1938. 
3 Guvernul patriarhului Miron Cristea (10 februarie 1938 — 31 ianuarie 1939). 


46 


MARELE STAT MAJOR 
Secţia I-a 


BULETIN CONTRAINFORMATIV 
pe luna Octombrie 1939 
Partea Il-a 


A. STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI CIVILE 
[...] 5) Evreii 


În rândurile evreilor s’a putut constata oarecare satisfacție ca urmare 
a svonului răspândit de unii agitatori că nu este exclusă o invazie a trupelor 
sovietice în Basarabia. Ei fntretin legături ascunse cu U.R.S.S. 

Element de discordie, boicot şi anarhism, evreilor nu le scapă nici o 
ocazie pentru a semăna ura şi a agita spiritele celor nemulţumiţi. 

Sunt mulţumiţi de îndepărtarea hitlerismului dela frontiera 

României. 

Sunt unele informatiuni că, evreii din judeţul Soroca ar fi format 
: comitete secrete, pentru primirea cât mai bine a trupelor ruseşti, la o. 
eventuală intrare în Basarabia (S’au luat măsuri pentru identificarea 
membrilor acestor comitete) (C. 4. A). 

Evreii din Ardeal au început a fi ostili ungurilor, datorită curentului 
antisemit din Ungaria, şi comentează cu durere soarta conationalilor lor din 
Polonia, contra cărora national-socialismul german a luat o serie de măsuri 
represive (Corpul 6 Armată). 


@ Arhiva Ministerului Apărării Naţionale fond 333, dosar nr. 86, f. 1, 17, 
24-25. 


LEGATIUNEA REGALĂ A ROMÂNIEI Vezi adresa no. 456 din 
ÎN EGIPT 
ATASATUL DE PRESĂ 30. XII. 1939 


CONFERINȚA DOMNULUI ITZHAK GRUENBAUM, MEMBRU AL 
EXECUTIVEI „JEWISH AGENCY“ ȚINUTĂ LA STAȚIUNEA DE 
RADIO DIN JERUSALIM ÎN ZIUA DE 20 DECEMBRIE 1939 


TRADUCERE: 


În aşteptarea evenimentelor, în România domneşte linişte. La 
graniţele ei au avut loc evenimente istorice, cu iutimea cutremurului de 
pământ. Un Stat vecini, care era sigur în puterile sale, a fost desfiinţat în 
timp de câteva săptămâni. România, văzând că armata polonă se retrage 
spre graniţele sale şi că cetăţenii Poloniei fug de groaza războiului, şi-a 
deschis porţile în faţa lor şi i-a adăpostit. În faţa ochilor României, această 
ţară a fost ştearsă de pe lista Statelor existente, iar Rusia a ocupat locul ei la 
nordul României. Deci acum Rusia o înconjoară atât dinspre Răsărit cât şi 
dela Nord. Acest fapt a aruncat teamă asupra României. Deşi Rusia este 
cam slăbită, în ultimul timp, din cauza evenimentelor şi războiului cu 
Finlanda, totuşi acest pericol nu a dispărut încă. 

Şi dinspre Apus, Ungaria cere revizuirea conventiunei de pace pe 
baza căreia a fost anexată? Transilvania României. Aceiasi Ungarie, care a 
profitat de pe urma distrugerii Cehoslovaciei, ocupând o parte din Slovacia 
şi Rusia Subcarpatică, aşteaptă acum momentul potrivit pentru a ocupa şi 
Transilvania. Ea declară în mod net că acest tratat de pace nu este sfânt sau 
definitiv. 

Si la Sud, Bulgaria are pretentiuni vechi asupra Dobrogei. Peste toate 
acestea pluteşte spiritul Germaniei care nu are pretentiuni teritoriale ci 
comerciale. Are nevoie de petrolul românesc şi de alte mărfuri, şi nu are 
nici voinţa şi nici posibilitatea să le achite în întregime; de aceea trebue să 
se folosească de ameninţări şi să execute vechile ameninţări. 

Nu se poate şti din ce parte va veni răul, şi nici nu se poate preciza 
când va avea loc desnodământul. Trebue aşteptat și a se pregăti. România 


48 


așteaptă si se pregăteşte din punct de vedere militar şi financiar deşi dorința 
ei este a fi scutită de neplăcerile războiului. 

În interior de asemenea există teamă. Nu de mult, România a fost 
cutremurată de detunăturile împușcăturilor teroriștilor, cari au pus capăt 
vieţii Primului Ministru al său3, si de detunăturile de pedeapsă, prin cari au 
fost omorâţi, pe loc, criminalii si tovarăşii lor. 

Guvernul a dovedit energie si a împiedicat împrăștierea spiritelor 
rele, scoase din ascunzătoare de către Germania. Aceste spirite rele au fost 
deocamdată izgonite, dar cine ştie dacă ele nu stau încă ascunse si pândesc. 

Deşi în România este linişte, o linişte în așteptarea desnodământului, 
în aşteptarea „cutremurului de pământ“, fiecare se întreabă: când? 

Dar în special evreii sunt cei cari se întreabă. În aparenţă ei sunt 
liniștiți, căci îşi amintesc de pericolul regimului antisemit de cari au scăpat 
ca prin minune. Urmele acestui regim nu au dispărut încă. Iată rezultatul: 
circa 300.000 evrei se găsesc în ţară fără a avea dreptul la cetăţenia română, 
şi neavând nici o altă cetăţenie, au rămas pe drumuri. Care va fi viitorul 
lor? Noui legi în contra evreilor nu se fac, deşi există posibilităţi. Noul 
guvern a declarat că are de gând să micşoreze numărul evreilor şi să 
încurajeze si sprijine esirea lor. Ce concluziuni se pot trage de pe urma 
acestor declaratiuni? 

Deocamdată domneşte linişte, iar evenimente speciale nu sunt. 
Afacerile merg bine și mărfurile româneşti sunt foarte căutate. Bine înţeles 
că în Basarabia si Bucovina situaţia este încordată, dar în Regat si chiar în 
Transilvania nu sunt semne de frică. 

În văzul evreilor români a fost distrusă evreimea polonă. Refugiații 
lor au găsit aici un refugiu. Numărul lor nu este mare, maximum 15004. 
Aceştia au adus cu sine gemetele oraşelor bombardate, mulţimea refugiată, 
pe drumuri, a fost atacată din ceruri cu bombe si cu mitraliere. Ecoul 
detunăturilor a fost auzit din povestirile lor, iar imaginea câmpurilor de 
bătaie şi a căilor morţii ies în relief din aceste povestiri. Evreimea română 
şi-a deschis inimile şi casele în fata fraţilor lor refugiaţi spre ei. O atitudine 
caldă şi inimoasä, le-au arătat o atitudine fräteascä, încât şi printre refugiaţi 
sunt voci conştiincioase cari s-au desteptat: „Nu avem dreptul să ne 
bucurăm de o asemenea inimozitate, căci la timpul său, nu am primit tot 
astfel pe refugiații evrei din Germania cari au venit spre noi“. 

Refugiații trăesc în mijlocul populaţiei evreesti. Aceasta suferă cu ei 
nenorocirile şi suferinţele lor. Evreii români aud mereu ecoul chinurilor din 
teritoriile poloneze ocupate. Deşi din teritoriile ocupate de germani sosesc 


49 


veşti puţine, totuşi şi acestea sunt de ajuns pentru a mișca sufletul până la 
adâncul lui. Din regiunile ocupate de ruşi nu se povestesc cazuri de teroare 
ne-omenească, dar şi aci a fost distrusă viaţa spirituală şi naţională. 

Nu este de mirare că faţă de cruzimile ne-omenesti din teritoriile 
ocupate de germani, evreii nu şi-au ascuns dorința de a scăpa de acolo, iar 
cei ce au scăpat au fost bucuroşi. Chiar şi cei ce au fugit în Rusia erau 
bucuroşi, nefiindu-le viata în pericol. Si iată că această situație a răspândit 
svonul printre polonezii din România că evreii din teritoriile ocupate de ruși 
au trecut de partea rușilor şi fac tot ce vor ei, pentru a le fi pe plac. Probabil 
că cel ce a răspândit acest svon a fost interesat să adâncească mai mult 
prăpastia dintre poloni şi evrei. Întrucât evreii din regiunile ocupate de 
germani nu puteau fi acuzaţi cu nimic, au fost acuzaţi cei din teritoriile 
ocupate de ruşi. 

Viaţa refugiaților evrei din România nu ne dă acea impresie grea cu 
care suntem obișnuiți, căci ei nu locuiesc în locuinţe comune, ci separate. 
Ei primesc din partea poliţiei româneşti, pe contul Guvernului Polon, suma 
de lei 100 zilnic. Bine înţeles că această sumă nu este de ajuns, dar aceasta 
îi scuteşte de ruşinea foamei, mai ales din cauza eftinätätii din oräselele 
României, unde s-au stabilit majoritatea refugiaților săraci. Toţi au primit 
haine de iarnă din partea comitetelor de ajutorare; bani pentru acest scop se 
primesc din străinătate. Cei cari activează în acest comitet de ajutorare sunt 
evreii poloni, veniţi în România încă din timpul lui Grabsky, cari și-au 
deschis în România fabrici şi o parte din ei s-au îmbogăţit. De asemenea și 
„Joint-ul“ a început a organiza această activitate de ajutorare. Acest fapt a 
adus la formarea unui comitet mare de ajutorare a conducătorilor evreimii 
române. Între aceste două comitete au fost şi unele neînţelegeri, cari 
probabil că între timp au dispărut. 

Cu toate acestea, nu sunt speranţe ca refugiații sau o parte din ei să 
poată prinde rădăcini în România sau să poată aştepta acolo până la sfârșitul 
războiului. Se povestește că printre aceştia sunt şi unii cari au încercat să 
câştige ceva, deşi majoritatea din ei nu au nici o perspectivă să găsească de 
lucru. Toţi trebuesc să părăsească ţara de refugiu si e bine să o facă cât mai 
repede. Posibilităţile de plecare nu sunt încă prea mari. Cine primește 
autorizaţia de intrare în vre-o ţară se consideră fericit. Majoritatea tind, bine 
înţeles, să emigreze în Palestina, dar spre regretul nostru, nu am putut 
trimite în ultimul timp decât vre-o 30 de certificate de emigrare pentru 
conducătorii sionisti şi sperăm că vom putea strânge, peste câteva zile, un 


50 


număr de certificate pentru acei ce au averi în Palestina, şi poate că şi 
pentru cei lipsiţi de mijloace. 

Refugiații poloni, în special cei bogaţi, sunt un exemplu pentru 
evreii din România; tara le-a fost distrusă, averea au pierdut-o şi le-a rămas 
numai ceeace mai posedă în Palestina sau în țările Apusene. Fără îndoială 
că acest fapt deşteaptă gândurile evreilor din România, atât ale celor bogaţi 
dintre ei, cât şi ale celor săraci. Ei ar voi să fie pregătiţi la caz de 
nenorocire, dar lucrul nu este deloc uşor. Conditiunile de astăzi constituiesc 
piedici acestor pregătiri, piedici peste cari nu se poate trece. 

În afară de aceasta, se crede că evreii români au datoria de a umple 
lipsa creată prin distrugerea evreimii polone. În special sioniştii cari au 
înţeles că evreii români formează acum cel mai mare grup de evrei din 
Europa şi că au obligatiunea de onoare, ca în această oră istorică, să stea în 
primele rânduri în munca de ispăşire şi scăpare. Sionistii au fost primii cari 
s'au grăbit să ajute pe refugiații din Polonia, si ei simt că au datoria să 
mărească eforturile pentru această activitate. 

Din această cauză s-au unit cu toţii într-o singură organizaţie, care 
îşi va mări activitatea. Ei nu au mare încredere în puterea lor, dar dorinţa 
este foarte mare. Aceștia ştiu că atât timp cât soarta lor le permite, trebue 
să-şi facă datoria fata de poporul şi ţara lor. 

Acesta este comandamentul orei istorice în care trăesc şi nu vor trece 
peste el. 


W Arhivele Statului Bucureşti, fond Ministerul Propagandei Nationale. 
Informaţii, dosar nr. 740, f. 1-4. 


1 Este vorba de Polonia, ocupată de armata germană şi armata sovietică în 
septembrie 1939. 


2 Termen impropriu. Transilvania s-a unit cu România în urma hotărârii de la 1 
Decembrie 1918 adoptate la Alba lulia. 


3 Referire la asasinarea lui Armand Călinescu de către legionari, la 21 septembrie 
1939. 


4 Alte surse evaluează numărul evreilor refugiaţi din Polonia în România la 
10.000. 


51 


MINISTERUL PENTRU MINORITĂŢI 
Secţia de Studii şi Informatiuni 


REFERAT 


Reprezentanţii populaţiei evreesti din România s'au prezentat în 
repetate rânduri la Ministerul pentru Minorităţi cerând să li se îngăduie 
înfiinţarea unei secţiuni evreesti în „Frontul Renașterii Naţionale“ şi 
constituirea unei asociații proprii după modelul celor acordate minorităţilor 
etnice sau cel putin organizarea lor într-o comunitate de apărare a 
intereselor lor speciale. 

De curând s'au prezentat din nou la acest minister, domnii Teodor 
Fischer, W. Filderman si I. Finkelstein care ne-au depus câte un memoriu în 
aceiaşi chestiune. 

D. T. Fischer cere autorizaţie de înfiinţare a unei asociaţii generale a 
minorităţii etnice evreesti din ţară care s-ar numi „Obştea Evreeascä a 
României“ şi va fi un organ de reprezentare a populaţiei evreesti şi de 
colaborare cu guvernele ţării. 

D. W. Filderman cere şi domnia sa tot o „Obște evreească a 
României“ şi tot în aceleaşi condițiuni ca şi d. Fischer ceea ce arată că s'au 
pus de acord înainte de a prezenta memoriile respective. 

D. I. Finkelstein cere să se numească de către guvern un „Consiliu 
Superior al Cultului Mozaic“ dintre evreii recunoscuţi ca buni cetăţeni 
români şi în acelaşi timp şi ca buni cunoscători ai chestiunilor evreeşti, care 
în acord cu organele statului, să coordoneze viaţa socială, culturală și 
religioasă a evreilor din ţară şi să propună forurilor tutelare măsurile de luat 
în problema evreească. 

Având în vedere situaţia actuală a populaţiei evreeşti din România 
ca şi evenimentele politice internaţionale, socotim că ar fi nimerit să se 
găsească o formulă în cadrul căreia să se urmărească soluţionarea problemei 
evreeşti, cu colaborarea conducătorilor evreilor din ţară, pentru a putea 
preîntâmpina orice eventualitäti de viitor. 


52 


Cum însă nu trebue să se creeze evreilor din România o altă situație 
juridică decât aceea pe care au avut-o în trecut şi cum recunoaşterea lor ca 
minoritate etnică istorică nu se poate face, ei fiind în fapt o minoritate 
religioasă în cadrul statului român, o încadrare a lor în „Frontul Renașterii 
Naţionale“, după modelul celor făcute pentru minoritățile etnice istorice, nu 
este recomandabilă. Tot astfel autorizarea de a se constitui într-o asociaţie 
cu scopuri culturale, economice şi sociale ar fi fără obiect întrucât evreii au 
comunităţile lor care funcţionează în acest scop. 

Totuşi pentru a da si populaţiei evreesti din România un statut juridic 
care să acopere o lipsă de care se plâng evreii în forurile internaţionale şi a 
asigura astfel şi o legătură directă între guvern și reprezentanţii ei cu 
prilejul oricăror măsuri ce se iau întru rezolvarea problemei evreesti, 
obligându-i să-şi ia şi ei răspunderea în aplicarea acestor măsuri, propunem 
următoarea soluţie: 

1. Să se autorizeze constituirea unei „Asociaţii generale a 
comunităţilor de rit mozaic din România“. 


2. Autorizatia să se dea la 3 persoane care ar popune apoi 
Ministerului pentru Minorităţi o listă din care să se aleagă încă 6 persoane 
pentru a forma Comitetul de conducere al Asociaţiei. Cei nouă membri ai 
comitetului vor trebui să reprezinte comunitățile din toate ţinuturile în care 
există o populaţie evreească mai numeroasă. 

3. Comitetul de conducere va elabora un statut pe care îl va prezenta 
Ministerului pentru Minorităţi, care împreună cu ministerele interesate va 
face observaţiile necesare pentru forma definitivă. 

În felul acesta, Comitetul de Conducere al Asociaţiei generale a 
Comunităţilor de rit mozaic din România ar fi organul central care va 
reprezenta interesele populaţiei evreesti, în toate chestiunile referitoare la 
problema evreească, fiind şi organul prin care statul român ar putea 
răspunde diferitelor plângeri adresate de asociaţiile internationale evreesti, 
forurilor politice internaţionale. 


M Arhivele Statului Bucuresti, fond Ministerul pentru Minorităţi, dosar nr. 
30/1939, f . 170-172. 


53 


MARELE STAT MAJOR 
Secţia Il-a 


SECRET 


BULETIN CONTRAINFORMATIV 
pe luna Martie 1940 


PARTEA II-A 


A. STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI CIVILE 

[...] 6. Evreii 

Populaţia evreească a continuat a se manifesta, în cursul lunei Martie 
a.c., aşa cum s-a semnalat si prin Buletinele anterioare. 

— Oportunistă, urmărind a-şi servi exclusiv interesele proprii în dauna 
societăţii şi a Statului. 

— Speculantă, fără nicio milă, a nevoilor populaţiei române. 

~ Neloială, căutând a se eschiva, prin toate mijloacele, dela 
îndatoririle faţă de legiuirile si instituţiile Statului. 

Luna Martie a anului 1940 are drept caracteristică, pentru mişcarea 
evreească „O noua organizare a evreilor pentru căutarea unor noui mijloace 
de acţiune“. 

Două fapte au contribuit la adoptarea acestui sistem: 

— Informatiunile deţinute asupra celor ce s-au petrecut cu evreii în 
regiunile poloneze ocupate de germani şi ruși. 

— Alegerea noului rabin, Alex. Şafranl. 

Din informatiunile căpătate, evreii din România și-au dat seama că 
atât regimul sovietic, cât şi cel hitlerist le sunt potrivnice realizărilor spre 
care nazuesc; deaceea au căutat, atât prin alegerea noului rabin cât şi prin 
noua orientare dată activității mişcării evreesti, să ia o atitudine de mai 
multă loialitate. 

S’au mărginit deci a se reorganiza formulând deziderate: 

— Federalizarea organizaţiilor sioniste din România cu secțiuni 
sioniste locale, în toate localităţile cu populaţie evreeascä. 


- Reorganizarea Secţiei Culturale a organizaţiilor sioniste din 
România „Iarbut“. 

— Tineretul evreesc, din toate asociaţiile evreesti, să fie grupat într-o 
„uniune“, pusă sub conducerea directă a Comitetului Central al Organizaţiei 
Sioniste. 

— Pentru propaganda evreească au hotărât să tipărească un Buletin, 
din care a şi apărut un număr. 

— Să se înfiinţeze, în {ara noastră, un seminar pentru pregătirea 
rabinilor, deoarece România are comunitatea evreească cea mai importantă 
din Europa de Est si Sud-Est [...]. 


E Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 333, Cabinetul ministrului, dosar 
nr. 86, f. 131, 149, 157-158. 


1 Dr. Alexandru Safran, Sef Rabin al Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (4 
februarie 1940), membru al Senatului României (17 martie 1940), Şef Rabin al 
Comunităţii Evreilor din Bucureşti (13 mai 1940). 


MEI - E 


CORPUL GRĂNICERILOR 
Stat Major Nr. 8327 din 28 Iunie 1940 


Către 
MARELE STAT MAJOR, SECŢIA III-A 


De îndată ce s'a dat ordinul de evacuare!, evreii s'au dedat la 
manifestatiuni antiromânesti rupând si scuipând tricoloru si suindu-se pe 
monumentul Unirei? au arborat steagul roșu. 

Se produc devastări şi impuscaturi în stradă. 

Înainte de intrarea trupelor sovietice, centrala telefonică a fost 
ocupată de comuniștii locali. 


ŞEF DE STAT MAJOR, 
Maior (ss) Gh. Constantinescu 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.347, 
f. 71. Copie. 


55 


* Vezi Anexa nr. 1, p. 304. 


1 în zilele de 26-28 iunie 1940 guvernul de la Moscova a adresat guvernului 
român două note ultimative cerându-i ca, în decurs de patru zile, să evacueze 
teritoriul Basarabiei şi nordul Bucovinei. Pentru a evita războiul cu URSS, care ar 
fi avut grave consecinţe pentru existenţa statului român, guvernul de la Bucureşti 
a acceptat evacuarea armatei şi administraţiei româneşti. Înaintarea rapidă a 
trupelor sovietice, care nu au respectat termenul de evacuare, a dat naştere la 
grave şi numeroase incidente. 


2 Din oraşul Cemăuţi. 


NOTĂ 
30 Iunie 1940 


În legătură cu operațiunile de evacuarea teritoriului cedat U.R.S.S., 
se semnalează următoarele: 


A. OSTILITATEA POPULAȚIEI EVREESTI FAŢĂ DE 
ELEMENTUL ROMÂNESC 


Din Basarabia s'a evacuat, în primul rând, funcționarii cu familiile 
lor, apoi populaţia care doreşte. 

Evreii din Basarabia au rămas şi s'au dedat la agitatii şi manifestații 
comuniste pentru a câştiga încrederea autorităţilor sovietice. Se semnalează 
trecerea din vechiul Regat în Basarabia a unui număr important de evrei 
(numai în ziua de 29.VI. a.c. au trecut prin punctul Reni circa 3000 de 
evrei). Alții tot atât de numeroşi au continuat să treacă prin diferite puncte 
şi în zilele următoare. 

Elementul evreesc din Basarabia a căutat să instige şi pe unii 
Moldoveni la manifestatiuni ostile contra refugiaților civili şi în special a 
armatei. ` 

Toți refugiații din Basarabia declară că au avut de întâmpinat foarte 
mari greutăți numai din partea comuniştilor locali, majoritatea evrei, cari 
sub influența evenimentelor i-au supus la torturi, i-au bătut cu pietre, le-au 
devalizat bagajele, le-au împiedicat transporturile, luându-le animalele şi 
distrugându-le vehiculele. 


56 


La Chișinău avocaţii evrei din baroul local au pus cocarde roşii, încă 
înainte de intrarea trupelor sovietice, şi au comis acte de violenţă contra 
funcţionarilor români. 

La fel au procedat intelectualii din Reni, Ismail si Cahul — în 
majoritate evrei — au început imediat să poarte cocarde roşii sovietice şi să 
manifeste favorabil comunismului. 

Evreii din Chişinău au arborat drapele roşii, manifestând pe stradă şi 
barând străzile spre gară pentru a nu permite refugierea funcţionarilor 
români. Au ocupat, de asemenea, localurile instituţiilor. Comisarii Pascal 
Nicolae, Mateescu C-tin, Severin şi Stol au fost executaţi de evrei în stradă. 

Din declaraţiile refugiaților sosiți în ziua de 30 Iunie la Bucuresti, 
rezultă că o bandă de comunişti au împușcat mai mulţi funcţionari din 
Chişinău. 

Evreii din Cernăuţi, imediat ce au luat cunoştinţă de evacuare, s'au 
dedat la manifestatiuni antiromânesti, rupând și scuipând tricolorul 
românesc şi, suindu-se pe monumentul „Unirii“, au arborat steagul roşu. 

S-au produs, de asemenea, devastări si împuşcături în stradă. 

Refugiații din Bucovina declară că la Cernăuţi înainte de intrarea 
trupelor ruseşti, populaţia evreeascä a devastat biserici şi a executat 
numeroși fruntaşi români şi ofiţeri. 

Evreii comuniști între 15-16 ani au comis acte de barbarie, 
dezarmând pe unii soldaţi români, izolaţi de ofiţeri, şi pe poliţişti, înfingând 
baionetele şi armele în corpurile acestora. 

Toţi refugiații declară că toată dezordinea o provoacă numai evreii 
comuniști şi ucrainienii. 

La Bălți, sub protecția blindatelor sovietice, cari au depăşit liniile 
stabilite, populaţia evreeascä a dezarmat patrulele şi posturile noastre 
însărcinate cu menţinerea ordinei. Au fost jefuite trenuri regimentare de 
către populaţia ostilă a târgurilor. 

La Balti, evreii au cerut concursul trupelor sovietice pentru a 
dezarma pe ofiţerii şi soldaţii români. 

În târgul Räscani - Balti, evreii umblau cu stegulete şi rozete roşii la 
butoniere. Pe unele case din centrul târgului s'au arborat drapele roşii. 

La Soroca, evreii au format imediat comitet terorist. 

Înarmaţi, evreii au atacat camioanele destinate evacuării, opunându- 
se astfel evacuării funcţionarilor şi familiilor militarilor. 

Au fost împuşcaţi aci comisarul Murafa (de către avocatul evreu 
Flexor); Administratorul Financiar Gheorghiu, avocatul Stănescu, Căpitanul 


57 


Georgescu dela C. R. au fost, de asemenea, executați de către comunişti 
evrei. Căpitanul Buruiană s-a spânzurat. 

S’a atacat camionul cu tezaurul Adm-tiei Soroca, furându-i-se circa 
157.000.000 lei şi asasinându-se administratorul financiar. Ofiţerul ce-l 
întovărăşea și un subofițer din cei neasasinati au fost degradati si 
batjocoriti. 


B. MANIFESTARI ALE COMUNISTILOR, ÎN MARE 
MAJORITATE TOT EVREI 


La Chişinău, populaţia simpatizantă regimului Sovietic, a comis 
atentate contra personalului românesc, fost în poliţie şi siguranţă. 

Înainte de intrarea trupelor sovietice, centrala telefonică a fost 
ocupată de comuniștii locali. 

În momentul retragerii de la Chişinău, deţinuţii închisorii centrale au 
evadat, manifestând pentru venirea armatei roşii. La această manifestatiune 
s'au asociat şi comuniştii. 

La Chişinău, Hotin şi Cetatea Albă au manifestat pe străzile orașelor 
în grupuri, cu placarde şi steaguri roşii. 

Se spune că au împuşcat si pe unii poliţişti, dedându-se la devastări 
si jafuri şi eliberând pe condamnaţi. 

Populaţia trece prin clipe de groază, timpul scurt neputându-le 
permite evacuarea, din lipsă de mijloace suficiente de transport. 

La Cernăuţi, muncitorii, în grupuri, au devastat imobilele şi 
căminurile studenţeşti, molestând populaţia română şi armata care se 
refugiază, dând drumul condamnaților din închisori. 

La Catedrala din Cernăuţi, comuniștii au dat crucea jos şi au pus 
steag roşu cu fotografia lui Stalin, iar interiorul a fost devastat cu grenade. 

Printre personalităţile marcante ucise de bandele comuniste la 
Cernăuţi, se afirmă că este şi Chestorul de Poliţie Vasile Bolocan, cum şi 
ajutorul de primar al oraşului. 

La Soroca, după actele comise în contra ofiţerilor şi şefilor de 
autorităţi rămaşi încă pe loc, s'a ţinut o şedinţă a bandelor comuniste, care 
apoi au eşit înaintea trupelor sovietice purtând drapelul roşu. 

La Vijniţa au fost împuşcaţi de comunişti şeful gării și un 
magazioner. 

În pădurea Cobeni (Reni) ar fi fost împuşcaţi de către comunişti 2 
ofiţeri români; în comunele învecinate populaţia civilă atacă unitățile 


58 


române în retragere. S’au format comitete revoluţionare iar pe silozuri a 
fost arborat drapelul roşu. 


C. MANIFESTĂRI OSTILE ALE POPULAȚIEI MINORITARE 
(RUŞI, UCRAINENI $I BULGARI) 


La Bolgrad, mulţimea s'a adunat în grupuri la apariţia avioanelor 
sovietice şi a manifestat. Acelaşi lucru s'a petrecut și în alte localităţi din 
Basarabia, populaţia minoritară fiind încurajată de trupele motorizate ruse. 

Populaţia bulgară din Bolgrad a atacat pe românii rămași în oraş. 
Întâmplător, trecând o coloană motorizată română a intervenit şi ordinea a 
fost restabilită. | 

Între Bolgrad si Etulia circa 500 bulgari au înconjurat un tren militar 
cu scop de a-l împiedica să se retragă. 

Mecanicul trenului deşi rănit grav de focurile de armă ale 
atacatorilor, a reuşit totuşi să conducă trenul trecându-l peste Prut. 

Putin mai târziu, în acelaşi loc, a fost atacat un alt tren militar care 
avea şi refugiaţi. 

Se crede că atacul s'ar fi executat de către soldaţii sovietici 
îmbrăcaţi în hainele populaţiei locale. S’a tras cu mitraliera. Sunt mai multi 
morţi si răniți. 

În oraşul Bolgrad, câţiva soldaţi din Grupul Pază Talmaz au fost 
atacați de către bulgari, care i-au jefuit luându-le bocancii şi bluzele. 

La Ismail, inginerul șef al drumurilor a fost împiedicat de populaţie 
să părăsească localitatea, pe când se afla într-o maşină pe şosea. Intervenind 
între timp un camion militar, a reușit să-şi continue drumul. 

O mică unitate, în retragere prin Ismail] a fost atacată de populaţie — 
partizanii comuniştilor — care au prădat parte din materialul acestei unități. 

La Balti, la Ismail şi Cahul populaţia minoritară a fost ostilă 
refugiaților, iar la Soroca minoritarii au atacat coloanele de refugiați, 
luându-le caii. 

Personalul minoritar C. F. R. din Bălți şi stația Drochia a derutat 
trupele din trenuri, colportând știri false relativ la o pretinsă distrugere a 
podului dela Ungheni. 

Populaţia oraşului Reni s-a dedat la manifestatiuni gi atacă 
convoiurile de refugiaţi români. 

Au intervenit trupele din garnizoana Reni, care au răspândit pe 
atacatori. 


59 


Ruşii şi evreii din orașul Reni au arborat drapele roşii şi s'au dedat la ` 


acte de dezordine, asasinând câteva persoane simpatizante ale regimului 
românesc. 

O mică unitate a fost atacată de populaţie la Reni. S’a putut retrage 
făcând uz de arme. 

La Româneşti minoritarii au căutat să oprească garniturile de tren, 
iar slujbaşii minoritari ceferişti manifestau o atitudine ostilă la trecerea 
garniturilor cu trupe române. 


D. PROPAGANDA COMUNISTĂ A TRUPELOR SOVIETICE 


Înainte de retragerea trupelor, numeroase avioane sovietice făceau 
evoluţii lansând manifeste şi foi din ziarul „Libertatea“ cu conţinut 
comunist. 

Înaintând cu trupele motorizate într-un ritm viu şi trecând liniile 
stabilite, trupele sovietice căutau să se amestece cu trupele românesti, 
pentru a face propagandă printre ostaşii români și a întinde comunismul si 
în armata română. 


E. ATITUDINEA UNORA DIN TRUPELE SOVIETICE aay DE 
ELEMENTELE ARMATEI ROMANE 


În ziua de 29.VI. trupe sovietice au dezarmat în gara Balti unele 
elemente ale armatei române. Soldaţii evrei şi basarabeni au fost opriţi, iar 
unii ofițeri degradati. Populaţia evreeascä a ajutat la dezarmare. 

Raporturile dintre autorităţile românești și sovietice sunt încordate. 
Câţiva ofiţeri capturați şi eliberaţi ulterior au fost maltratati. 

În Sudul Basarabiei se remarcă acţiunea parașutiștilor şi a aviaţiei. 
Paraşutiştii au lansat agenţi, care au îndemnat populaţia să se înarmeze cu 
armele noastre, să stânjenească retragerea trupelor prin cererea de a se 
înapoia rechizitiile si dezertări în masă. 


F. INFLUENȚA COMUNISTĂ PE RESTUL TERITORIULUI 


Gara Galaţi a fost atacată de un grup de comunişti în cursul zilei de 
30.VI. Intervenind armata si făcând uz de arme, comuniştii au fost 
împrăștiați. 

La Oradea au fost scrise pe ziduri, în limba maghiară, lozinci 
comuniste; la Baia Mare au fost răspândite manifeste cu acelaşi conţinut. 


60 


Partidul Comunist intenționează să intervină pe lângă Legatia 
Sovietică din Bucureşti pentru a opri plecarea comuniştilor în Basarabia, 
spre a nu fi micşorat efectivul comuniștilor activi. 

Partidul Comunist urmăreşte să exploateze intens actuala stare de 
spirit a populaţiei si să canalizeze toate nemulţumirile în favoarea mişcării 
revoluţionare, desfäsurând în același timp o intensă propagandă pro- 
sovietică. 


G. INFLUENȚA ASUPRA POPULAŢIEI ROMÂNEŞTI 


Populaţia românească este profund îndurerată de pierderea 
frumoaselor provincii româneşti. 
Elementul românesc este, în același timp, adânc indignat de faptele 
comise de evrei şi unele manifestări de reacțiune n'au întârziat să se 
producă. i 


N Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 2, dosar nr. 941, f. 


217-226. 


COPIE de pe telegrama Nr. 1767 
din 30. VI.1940 


Brumarul! 35 — 30.VI. — 21/30 


În afară de cele raportate, prin rapoartele No. 759 şi No. 1764 de 
astăzi 30, se mai adaugă următoarele: 

1. Se continuă scurgerea coloanelor peste Prut prin punctele de 
trecere în zona Ungheni. Soselele sunt supra aglomerate, mișcarea făcându- 
se cu circa 1 km pe oră. 

2. Oraşul Ungheni fiind ocupat de trupele sovietice, retragerea 
trupelor noastre au întâmpinat mari greutăți. Nu se știe ce unități au rămas 
la est de Prut. Două trenuri de muniții nu au fost evacuate, fiind oprite în 
Basarabia. Se duc tratative de a se permite transbordarea muniției la Vest de 
Prut. 

3. Populaţia evreeascä de pretutindeni a avut o atitudine ostilă si de 
sfidare, batjocorind pe funcţionari, asasinând pe unii din ei, furând tezaurul 


61 


instituţiilor statului etc. şi, dedându-se la cele mai neaşteptate nereguli, unii 
funcţionari basarabeni având o atitudine asemănătoare. Astfel, în afară de 
cele raportate: s'a atacat camionul cu tezaurul administraţiei Soroca, 
furându-i-se circa 157 milioane lei şi asasinându-se administratorul 
financiar. Ofiţerul ce-l întovărăşea si un subofițer, cei neasasinati, au fost 
degradati şi batjocoriti. Avocatul Michel Flexer din Soroca, conducând 
bandele de evrei, a ocupat poliţia şi primăria unde a facut perchezitii. Tot el 
a asasinat, în faţa statuei lui G-ral Poetas, pe comisarul Murafa şi Eustate 
Gabriel. La Prefectura de judeţ, în asistenţa trupelor sovietice, a luat 
cuvântul institutorul Gh. Lupaşcu, fost prefect, deputat şi membru în sfatul 
orăşenesc F. R. N.”. Asemenea, Petre Sfeclă, preşedintele f. r. n. din Soroca, 
împreună cu institutorii Anop Alexandru și Cutubar loan, au ieșit cu 
drapelul roşu în întâmpinarea trupelor roşii, arborând un steag, sovietic la 
casa corpului didactic. 

Petre Hritzcu, fost preşedinte al f. r. n., Alex. Anop, Inspector Şcolar, 
şi Teodor Rusnac, secretar al f. r. n., nu au voit să se refugieze. Impiegatii 
de mişcare din staţia Lipnic au primit trupele sovietice cu drapele roşii. 
Evreii din Chişinău au arborat drapele roşii, manifestând pe stradă şi barând 
străzile spre gară pentru a nu permite refugierea funcţionarilor români, au 
ocupat de asemenea localurile instituţiilor; comisarii Pascal Nicolae, 
Mateescu Constantin, Severin şi Stol au fost executaţi de evrei în stradă. 

4. Populaţia refugiată din Basarabia manifestă o adâncă desnădejde, 
pentru pierderea unor membri de familie şi a avutului lor, mai există 
refugiaţi necăjiţi. 

5. Un grup de muncitori din Galaţi, circa 1500, ce urmau a fi trecuți 
în Basarabia pe la Reni, s'au răsvrătit şi au fugit de sub pază, s-au tras 
focuri de armă, sunt morţi şi răniţi. 

6. La Sculeni, Basarabia, la ora 18, au apărut pe malul Prutului 4 
tancuri, care au dezarmat un detaşament de lucrători români sub 
amenințarea că, dacă nu se restituie lucrurile luate de la locuitorii din 
Basarabia, vor pătrunde în Moldova. 

7. La laşi, neliniştea creşte mereu, discutându-se posibilitatea unei 
treceri a Prutului de către trupele sovietice. O parte din populaţie, începând 
cu marii demnitari, au evacuat o parte din bagaje. Funcţionarii 
Administraţiei Financiare şi Corpul Didactic au fost avertizaţi să-şi facă 
bagajele pentru evacuare (circa 50 kg), de asemenea la Școala Normală de 
fete din laşi, Direcţia Şcoalei a înmânat profesoarelor dosarele cu actele 


62 


individuale spre păstrare, scoţându-le astfel din arhiva şcoalei. Toate 
acestea măresc nelinistea populaţiei. 


Șeful Biroului Statistic Militar laşi 
Lt. Colonel (ss) Ion Palade 


@ Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, dosar nr. 155, f. 3-4. 
Copie. | 


1 Denumirea codificată neidentificată. 


* instaurată la 10 februarie 1938, dictatura regelui Carol al II-lea a pus capăt vieţii 
parlamentare şi a dizolvat partidele politice. La un an de la instaurare a fost 
înființat Frontul Renaşterii Nationale, ca partid politic unic de guvernământ. Evreii 
s-au înscris individual în F. R. N. şi nu ca o organizaţie politică. 


CENZURAT DIN PRESĂ 
1 Iulie 1940 


„Universul“ 


_ TRAGEDIA EVACUĂREI BASARABIEI 
Însemnările redactorului nostru pentru Basarabia 


De 24 de ore mă găsesc sub cerul Capitalei si nu mă pot desprinde de 
visul groaznic, care a fost evacuarea Basarabiei româneşti. 

Îmi mângâiu cei trei copilasi și nu-mi vine să cred că sunt în viaţă. 
Ce caută și la această oră matinală pe peronul Gării de Nord, dormind pe 
coşul de răchită, singura noastră avere salvată în care soţia a aruncat fără să 
ştie ce, câtăva rufărie, desperechiate? 

Nu. Nu este vis. Este cruda realitate. Sosesc mereu trenuri cu 
refugiaţi şi din ele coboară fărâme din marea dramă naţională, care a 
început să se desfășoare fulgerator, în noaptea de Joi, 27 Junie. 

S’a făcut dimineaţă si în zadar aştept să bată clopotele catedralei din 
Chisinau, şi ceasul Primăriei vestind începerea muncii. 


63 


În apropiere se aud sughituri înecate în lacrimi, se deschid ochisorii 
copilasilor privind mirati forfoteala peronului. 

Aveţi rude? Vor copiii lapte? 

Întrebări ce măresc durerea, dar aduc mângâerea. 

Nu suntem între străini. Nu suntem între străini. Nu se va apropia 
nimeni pentru a ne suprima viaţa. Nu vedem ţevile revolverelor întinse. 

O singură zi şi o noapte ne desparte de clipa în care ne aflam la 
Chişinău. Atâta doar. 

Vestea dureroasă a venit pe neaşteptate și atât de fulgerător, încât 
nimeni n'a mai putut să-şi păstreze calmul şi sângele rece. 

Joi, la 6 dimineaţa, mă găseam la comandamentul Corpului 3 
Armată. 

Se anunţase de cu noapte că trupele sovietice vor intra în Capitala 
Basarabiei la ora 10 în aceiaşi zi. Timp atât de scurt pentru o evacuare 
totală a elementului românesc. 

La ora 7 s'a anunţat oficial: „Trupele sovietice vor intra la ora 2 
d.a.“. 

În oraş nu se mai putea găsi cu ușurință nici un fel de mijloc de 
transport la gară, la o depărtare de 4 klm. de centrul orașului. 

Coloane de refugiaţi, fiecare cu câte o legătură în mână, mame 
purtând copii în braţe şi târând pe alţii, ochii împăenjeniţi de lacrimi, paşii 
grăbiţi cu o singură ţintă: gara. 

Sufletele sdrobite cu o singură dorinţă: salvarea vieţii. 

În grădina publică şi-au făcut apariția bandele teroriste. 

Nucleele comuniste au intrat să înfigă steagurile roşii. 

Comandamentul militar desfăşoară patrulele pentru a pune pe goană 
pe acei cari, înarmaţi, opresc automobilele şi mai ales trăsurile, smulgând 
bagajele şi poşetele din mâna femeilor. 

Cuiburile locale de comunişti, în unanimitate alcătuite din evrei, au 
ocupat în chip de simpli spectatori centrele şi colţurile străzilor, gata spre a 
da semnalul începerei devastărilor şi executării fruntaşilor români, cari nu 
vor mai avea timpul să părăsească oraşul, în momentul intrării trupelor 
sovietice. : 

În fata redacţiei noastre, pe Str. Stefan cel Mare, un grup de 
comunişti evrei, arhi-cunoscuti din atâtea procese răsunătoare, mă aşteaptă 
să ies din casă. 

Unul din ei mi-a facut „cinstea“ să înfigă sub firma „Universului“ o 
cârpă roşie. 


64 


La orele 8 fara un sfert, capăt legătura telefonică cu 'd-l Comandant 
al Corpului 3 Armată”. 

Îi comunic situaţia și perspectivele unui sfârșit miselesc a vieţii 
copiilor mei. 

În mai puţin de 10 minute, 12 ostaşi înarmaţi sub comanda unui 
sergent, ocupă trotuarul din faţa redacţiei. 

Înlocuesc cârpa roşie cu stindardul țării. 

Comuniştii, în faţa ţevilor întinse, dispar, spre a pătrunde în curte, de 
astă dată, prin spatele casei. Este momentul cel mai critic. 

Domnul Comandant al Corpului de Armată îmi trimite automobilul 
personal şi ordinul scris către comandamentul militar al gärei, să'mi 
înlesnească evacuarea către Bucuresti, cu orice pret si cu răspundere 
personală. 

Sergentul are ordinul să nu retragă ostașii decât în momentul ce 
ultimul copil a părăsit casa. 


O avertizare 


Şi, în timp ce automobilul se pune în mişcare pentru a efectua primul 
transport, cu o parte din familie, doctorul Derevici, comunistul care de 
curând părăsise Doftana, îmi comunică la telefon că, nu trebue să uit că la 
1924 pe vremea revoluţiei dela Tatarbunar!, comitetul „Tovarăşilor“, m’a 
condamnat la moarte. 

„Nu te vom spânzura, vom fi generoşi, îţi vom smulge câte o unghie 
pe fiecare zi cu cleştele“. 

Într'adevăr, generozitate comunistă! 

Niciodată nu mi’am inchipuit’o altfel! 

Cele 20 de minute scurse până la reîntoarcerea automobilului mi-au 
părut o veşnicie. 

Îmi iau copiii. Închid casa în care am lăsat tot rodul muncii a 21 de 
ani. 

Salutăm drapelul, soldaţii iau arma pentru onor! 

Toate ferestrele caselor evreilor sunt deschise. 

Ei privesc fără suflet acest moment înălțător, cel mai înălţător de azi 
înainte din viaţa copiilor mei. 

Şase soldaţi şi sergentul iau loc pe scările automobilului. 

Iată-mă pe peronul gării, tixită de lume. 


65 


Rapidul pentru Bucuresti, format din 30 de vagoane, este sub 
presiune si arhiplin, dela scări până la acoperiş. Câteva mii de oameni vor 
să pătrundă cu orice preţ în el. Este ceva îngrozitor. Mamele își îndeasă 
copiii prin ferestre. Altele îi strigă disperate pe cei rataciti. 

Bărbaţii cari se tăvălesc pe jos cu braţele şi picioarele fracturate, cu 
fata însângerată, în lupta pentru ocuparea locului salvator. 

Svonul că trupele sovietice vor intra la ora 10 dimineaţa, adică peste 
o oră, persistă, cu toate asigurările autorităţilor că această intrare nu se va 
produce decât la ora 2 d.a. Nimeni nu vrea să creadă şi toţi vor să scape cu 
viaţă, să părăsească orașul cu primul tren. 

Acei cari au reuşit să transporte bagaje, mai multe, renunţă la ele. 
Rămân deasupra baloturilor doar câinii, cari și-au urmat nechemati de 
nimeni stăpânii. 

În toiul acestei disperări, casa mai vinde bilete şi tichete pentru 
rapid. N’am putut înţelege acest lucru si nu-l înţeleg nici acum. 

Pe linia II-a, altă garnitură de tren personal, pentru Galati, cu multe 
vagoane goale. Nimeni nu vrea să plece cu acest tren cu distanţa, prea mare 
până la Prut, de frica unei eventuale capturări a lui de trupele sovietice, mai 
ales că Tighina se şi ocupase la ora aceia, înainte de termenul comunicat de 
Comandamentul rusesc. 

Nu-mi rămâne să plec decât cu acest tren dacă vreau să nu-mi văd 
copiii stâlciti în picioare sau pierduţi printre lume. 

Din oraş vin ştiri dureroase. Devastările au început în partea de sus a 
oraşului, acolo unde îşi au gospodăriile românii, despărțiți de ghetou prin 
Catedrală şi Biserica Sft. Ilie. 

Listele întocmite de organizaţiile comuniste, locale, cuprinzând 
numele românilor basarabeni și ai celor din regat, destinati arestării gi 
suprimării, au fost împărţite de avocatul Karol Steinberg şi de avocata Etea 
Diner, tovarăşa de idei a lui Constantinescu Iasi?, şi dânsa evreică si de 
curând esitä din pușcărie. 

Bandele au început devastările pe str. Ion Inculeţ, unde își au 
gospodăriile majoritatea fruntaşilor basarabeni, între cari Ion Pelivan, 
Gherman Pântea si alţii. ă 

De acolo au coborât şi, unde au ştiut o casă de român, au pus în 
funcţiune târnăcoapele, au dat în lături uşile şi au scos în stradă mobila și 
lucrurile de valoare. 


66 


i AN SERIES A 


adi a n RE Pa ri i E, ae a 


Automobilele şi camioanele räslete au fost oprite, conducătorii 
înlăturați, iar cei ce au opus rezistenţă au fost, pur și simplu, suprimati. 

Rezultatul jafului s’a depozitat în locurile indicate de cu vreme, 
odată cu împărţirea listelor. 


Prima devastare în centrul orașului a fost la marele magazin de 
coloniale al fraţilor Covalski. 


Alte ştiri, necontrolate încă, au anunţat asasinarea, unui director de 
bancă si sinuciderea altuia. 


În această atmosferă de îngrijorare, de revoltă sufletească, personalul 
de Galati s'a pus în mişcare. - 

Din vagoane, strigătele de „Trăiască România“, „Trăiască Basarabia 
Românească“ se amestecă cu hohotele de plâns. 

După tren, mai aleargă doi străjeri, rataciti de părinţii lor. 

Străjerii poartă cocarde tricolore îndoliate. 

Mecanicul opreşte trenul si străjerii sunt smulşi în interior. 

Înainte de a intra în prima staţie după Chişinău, coloane groase de 
fum se ridică jertfitoare către cer. Identificăm baia „Dobromirov“. Arde 
biserica Mazarache, cu trecut istoric românesc. 

Comuniștii evrei au inaugurat astfel începutul nefastei lor opere, 
împotriva lăcaşurilor sfinte. În vagonul de alături stă o femeie 
îngenunchiată si rostește rugăciuni însoţite de blesteme, împotriva păgânilor 
încălziţi atâta vreme la sânul generos al neamului. 

Despre acest moment, profund de impresionant, află tot trenul. 
Genunchii cedează singuri. Toți cădem în ei. Nimeni nu mai poate opri 
lacrimile. 

Doamne Dumnezeule, pedepseste-i Tu! Numai puterea Ta poate face 
asemenea minuni! Numai Cerul poate arunca focul pentru nemernicii 
pângăritori de altare. 

Ocroteşte-ne copiii ca să-i salvăm cu viata! 

Ne vei asculta oare ruga? Iată că ne-am adus aminte de tine. Prea de 
multă vreme te-am dat uitării. | 

Sufletul copiilor noştri este neprihănit. Ei n’au nici o vină. Opreste-i ` 
Doamne. 


ELEFTERIE NEGEL 


67 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 2, dosar nr. 941, f. 
250-254. 


* 
Generalul de divizie Vasile Atanasiu. 


1 Tatar Bunar (putul tătăresc), târg în sudul Basarabiei. Aici, in septembrie 1924, 
terorişti ruşi şi ucraineni instrumentati la Moscova şi Kiev şi elemente rusofone 
locale au organizat o răscoală împotriva autorităţilor româneşti cu scopul de a 
provoca desprinderea Basarabiei de România. 


2 istoric român, fondator al Partidului Comunist din România. În perioada dintre 
cele două războaie mondiale a activat într-o serie de organizaţii de stânga. 


NOTĂ . 
1 Iulie 1940 


Atitudinea evreilor în legătură cu evacuarea teritoriilor cedate 


Soroca. 

1. În ziua de 28 Iunie a.c., ora 16.30-17, comuniştii evrei din oraş au 
ocupat Poliţia şi Primăria, unde au făcut perchezitii. 

La Poliţie a vorbit avocatul evreu Michel Flexor, comunist, care a 
defăimat autorităţile şi administraţia română. 

În acest timp a apărut comisarul ajutor Murafa Vladimir şi agentul 
Eustațiu Gabriel, cari nu avuseseră timp să se refugieze. 

Aceștia au fost mai întâi perchezitionati și apoi puşi cu miinile în sus 
în Piaţa Unirii, la Statuia Generalului Poetaş, unde au fost împuşcaţi de 
Michel Flexor. 

2. La ora 17, un autocamion cu tezaurul Administratiei Financiare 
Soroca, în valoare de circa 15-18.000.000 lei, a plecat dela Cercul de 
Recrutare spre Piaţa Unirii, spre a se aproviziona cu benzină, urmând ca 
apoi să ia pe administratorul financiar Jon Gheorghiu şi Cpt. Georgescu de 
la acelaş Cerc de Recrutare, care urmau să conducă transportul. 

În Piaţa Unirii, însă, autocamionul, în care se aflau Locot. Pavelescu 
Gheorghe, mai multi subofiteri, Vartolomei, Dirigintele Oficiului Postal şi 
avocatul Gheorghe Stănescu, a fost oprit de evrei, cari au rupt galoancle 


68 


ong tran Pa 


Locotenentului Pavelescu şi ale subofiterilor, în asistența soldaţilor 
sovietici. 

În fața acestei situații, Locot. Pavelescu și Vartolomei au dat 
50-60.000 lei la doi evrei, cari i-au scos din mulțime. 

Subofiterul Ene, fugind, a fost împuşcat pe la spate. 

Avocatul Stănescu a fost dat jos din maşină, de către avocatul evreu 
Pizarecsky Alexandru şi din informaţii reese că a fost executat. 

Autocamionul cu tezaurul a rămas în miinile bandelor de evrei. 

3. Din informatiuni rezultă că au fost asasinați ulterior de evrei 
administratorul financiar Gheorghiu Ion şi Cpt. Georgescu, de la Cercul de 
Recrutare. 5 

4. Maiorul Virtic Gheorghe, comandantul Legiunei de Jandarmi 
Soroca si Căpitanul Ramadan, tot dela acea legiune, însoţiţi de un număr de 
subofiteri, şi căutînd să se refugieze cu o maşină, au fost opriţi de evrei, 
cari le-au rupt galoanele, dându-le apoi drumul. 

5. După toate acestea, a urmat o ședință a bandelor teroriste de 
evrei, la Prefectura de Judeţ, în asistenţa trupelor de ocupaţie, la care a luat 
cuvântul învățătorul Lupaşcu Gheorghe, fost prefect de judeţ, fost deputat, 
membru în Sfatul Orăşenesc al Organizaţiei F.R.N. 

6. Preoţii cari voiau să se refugieze au fost opriți de evrei şi întorşi 
„ înapoi în Oraş. 

7. Petre Sfeclă, preşedintele F.R.N. pentru judeţul Soroca şi 
institutorii Anoc Alexandru şi Cuţubal Joan au ieşit cu drapelul roşu în 
întâmpinarea soldaţilor sovietici si au arborat un drapel mare sovietic la 
Casa Corpului Didactic. 

8. Cu circa jumătate oră înainte de intrarea trupelor sovietice în 
Soroca, Florentin Cernăianu, şeful poliţiei, întâlnind pe stradă pe avocatul 
Petre Hritzcu, tost preşedintele F.R.N. Soroca, Alexandru Anop, institutor și 
inspector școlar primar, Teodor Rusnac, secretar la F.R.N. judeţul Soroca, si 
întrebându-i dacă sunt gata de plecare, aceştia au răspuns că „nu au de ce 
pleca“. 


Bălți 


1. În staţia Balti a fost împușcat, în ziua de 28 Iunie a.c. un individ 
de către o persoană necunoscută. 


69 


Cadavrul lui a fost expus pe peron, spunându-se că a fost împuşcat 
de soldaţii români, cu scopul de a provoca reacţia bandelor de comunişti 
evrei impotriva populaţiei româneşti. 

2. În timp ce în staţia Balti se aflau două garnituri cu trupe româneşti 
şi funcţionari, evrei în grupuri se strecurau printre cei aflaţi în garnituri, 
Sfătuind pe soldaţi să depună armele şi să rămână în Basarabia. 

Văzând că metoda persuasiunii nu reușește, a venit un ofiţer sovietic 
însoţit de trei soldaţi, care amenințând cu revolverele, au somat pe ofiţerii 
şi soldaţii români să depună armele, declarând că în caz contrariu vor fi 
împuşcaţi. 

Un evreu a anunțat cu glas tare că cei originari din Basarabia nu au 
voe să părăsească localitatea. 

Majoritatea celor prezenţi, în special funcţionarii basarabeni ce se 
evacuau, şi-au distrus pe loc toate actele şi numai în acest mod au putut să 
scape de la controlul individual ce li s'a facut ulterior. 

În urma somatiilor ofițerului sovietic, soldaţii români au depus 
armele după care au fost scoşi din tren, cei identificați ca basarabeni și 
opriţi pe loc. 

Ofițerii si soldaţii români au fost suiti din nou în tren urmând a fi 
perchezitionati de o comisiune care nu a mai venit. 

Ulterior li s'a permis să plece din Bălţi, la intervenţia Generalului 
Manafu şi Pleniceanu. 

În staţia Balti au rămas armele acestor trupe si vagoane de muniţie şi 
artilerie. 


Chişinău 

1. În ziua de 28 Iunie a.c., la ora 16, a aterizat la Chişinău un grup de 
25-30 avioane sovietice. 

Imediat, evreii din Chişinău au arborat drapele roşii, pornind 
manifestatiuni pe stradă la care se adăugau deţinuţii comunişti eliberaţi din 
penitenciarul local. 

Manifestantii au barat străzile, nepermitând accesul spre gară a 
populaţiei ce se evacua. ` 

Pe tot parcursul, manifestantii evrei şi comunişti strigau: „Jos 
Carol“, „Jos Armata Română “, „Trăiască Stalin si Armata Sovietică 

Poliţiştii cari au vrut să facă ordine, pentru ca populaţia ce se evacua 
să se poată scurge spre gară, au fost prinşi, iar comisarii Lascăr Nicolae, 


70 


Mateescu Constantin, Severin si Stol; au fost executaţi de evrei în stradă 
prin împușcare. 

2. Pe strada Alexandru cel Bun (Alexandrovskaia) funcționarii 
români cari voiau să meargă spre gară au fost împiedicaţi de o masă 
compactă de evrei si ruşi cari ocupau trotuarele ţipând, amenințând si 
aruncând cu pietre. | 


Româneşti (Lăpuşna) 
La primirea ştirei că Sovietele vor ocupa Basarabia, elevii — în 
majoritatea evrei — şi părinţii lor cari se aflau la un examen de fine de an, 
au devenit provocatori, bruscând pe profesori. 


Reni 
În oraş au fost incidente grave între evrei şi autorităţile militare. 
Evreii au ieşit cu benzi roșii în mână: 
Au fost 15-20 morţi. 


Tighina 
Evreii comunişti din Tighina au dezarmat şi dezbrăcat pe jandarmi, 
cărora luându-le uniformele s'au erijat în organe de ordine și pază, oprind : 
pe cetăţeni să părăsească oraşul. 


Cernăuţi 

1. Încă înainte de intrarea trupelor sovietice, populația evreiască a 
devastat bisericile şi a împuşcat pe mulți dintre capii autorităților. 

Printre cei ucişi sunt şeful gării, un locotenent-colonel comandant de 
regiment, probabil primarul oraşului şi foarte multi poliţişti, precum si 
gardieni publici. 

Detinutii din închisori au fost eliberaţi de către evreii şi comuniştii 
locali şi se găseau în fruntea bandelor teroriste. 

2. Evreii comunişti între 15-16 ani au comis acte de barbarie, 
dezarmând pe soldaţii români, pe ofiţeri și pe poliţişti, înfigându-le 
propriile lor baionete si arme. 

La gară fortau sub ameninţări pe soldaţi să rămână să ia parte la 
defilare şi să nu plece în România. 


Vijnița 


1. Întreaga desordine a fost provocată de evreii comunişti și 
ucraineni. 


71 


Doctorul evreu Winer, şeful Sanatoriului din Vijniţa, nu a dat voie 
personalului român să părăsească sanatoriul, a rupt steagul românesc, din 
care a oprit numai fâsia roşie cu care s'a încins peste piept, strigând că a 
sosit ceasul evreilor. 

2. În ziua de 28 Iunie a.c. ora 11, când trupele sovietice au intrat în 
oraş au fost întâmpinate la podul de peste Ceremuş de către primarul 
oraşului, evreul Satran, înconjurat de populaţia evreiască, făcând odată cu 
actul de supunere şi o manifestaţie de simpatie trupelor ruse. De pe 
drapelele românești au fost rupte culorile galben şi albastru şi au lăsat 
numai culoarea roșie. 

3. O bandă, în frunte cu avocatul Rauferger au atacat pe perceptor si 
pe pretor, obligându-i să-i predea banii din cassa percepţiei. 


Galaţi 
Un grup de 2.000 basarabeni dintre cari 90% evrei, care aşteptau în 
gară, sub pază militară, să fie imbarcati spre a pleca, după dorinţa lor, în 
Basarabia, s'au revoltat că nu li se formează garnitura mai repede şi o parte 
din ei au încercat să fugă de sub pază. 


Somati să stea, aceştia au răspuns cu focuri de armă. 

Soldaţii au tras în plin, omorând circa 10-12 persoane şi rănind 
circa 40. 

Au fost arestaţi 80 dintre ei de organele Chesturei de Poliţie Galaţi. 


a Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 2, dosar nr. 941, f. 
53-57. Copie. 


SUBCENTRUL Nr. 3 
1 Iulie 1940 
ora 11 


RAPORT INFORMATIV TELEFONIC 


1. Azi 1 Iulie 1940, ora 9,40, după unele greutăţi si peripeții s'a 
terminat complect scurgerea peste podul de pe Prut, Branişte — Ştefăneşti, a 


72 


Brig. de Cav. comandată de DI. Colonel Postelnicescu. Brig. are lipsă mai 
multi ofiţeri si trupă şi din materiale. 

Această brigadă a fost supusă la cele mai mari greutăți, sicane şi 
umiliri din partea autoritatilor sovietice militare, in asociatie cu bandele de 
bolșevici şi jidani civili, care în nimic nu au respectat convenţia în legătură 
cu retragerea trupelor noastre. 

Toate aceste greutăţi au avut loc numai graţie faptului că trupele 
noastre au avut ordin precis a nu trage. 

2. Constructorul de telefoane Bârsan Mihail de la Briceni, judeţul 
Orhei, ne comunică următoarele: 

În noaptea de 28/29 Iunie, ora 2, au încercat a trece podul de peste 
Prut, în punctul Lipcani —' Rădăuţi, mai multe tancuri sovietice, trăgând 
focuri de intimidare. Au răspuns soldații nostri şi bolşevicii s'au retras. 

Jidanii din Lipcani strigau Trăiască Rusia Sovietică si Stalin. 

La Lipcani bolşevicii au dezarmat şi mai mulți soldaţi din 
Regimentul 6 Roşiori, care erau basarabeni şi au rămas în Basarabia. Numai 
un soldat a căzut. Unitatea respectivă a Regimentului 6 Roşiori a văzut-o 
trecând Prutul din Basarabia în România. 


BI Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, dosar nr. 155, f. 5. 


TELEGRAMĂ 
BUJOR! — 1.VII.1940 


Către 
M. St. Major, Secţia 2, B. 1 


1) Trupele sovietice au atins pe toată lungimea ei linia de 
demarcaţie. 

2) Se pare că Sovietele manifestă tendinţa de a nu se mulţumi cu ce 
au ocupat până acum. În rândurile militarilor sovietici se aude vorbindu-se 
că ei trebue să ajungă cât mai repede la Ploesti. 

În cursul zilei de 1 Iulie, comandantul rus din fata oraşului Siret a 
cerut comandantului român predarea orașului în timp de 24 ore, amenințând 
că îl va ocupa cu forța dacă nu-l predäm de bună voe. Menţionăm că oraşul 
Siret este la Sud de linia de demarcaţie fixată tot în cursul zilei de azi. 
Câteva tancuri sovietice din Lipcani au înaintat pe podul Lipcani-Rädäuti 


73 


având intenţia să treacă Prutul la Rădăuţi. Primite cu focuri de arme si arme 
automate de unităţile noastre tancurile s'au retras. 

Asemenea sonde au de scop să constate reacţiunea ce ar provoca din 
partea noastră în vederea unei eventuale înaintări peste linia fixată. Tot în 
legătură cu intenţia ce o atribuim Ruşilor de a nu respecta frontiera fixată 
prin convenţie, trebue să menţionăm că din indicatiunile ce avem ar rezulta 
că dispozitivul lor este în curs de strângere pe cap pe linia noei frontiere. 

D-1 G-l. Constantinescu, Comand. C. 10 A., mi-a afirmat că şi D-sa 
are impresia că armata sovietică nu se va ţine de angajamente şi profitând 
de succesele prea ușoare obținute până acum, nu ar fi exclus să reia 
înaintarea peste linia de demarcaţie. 

3) Din cauza actelor ostile la cari s'au dat evreii din Bucovina şi 
Basarabia împotriva militarilor români, toată populaţia românească din 
teritoriul neocupat şi unii militari, grade inferioare mai ales, execută 
represalii contra evreilor: sunt bătuţi, aruncaţi jos din trăsuri etc. Asemenea 
excese ar putea determina o intervenţie a armatei sovietice sub pretext de a 
menţine ordinea. Se impun urgente măsuri pentru a opri asemenea acte din 
partea noastră acum. 

4) Unităţile române, cari s'au retras din teritoriul ocupat de Ruşi, fac 
impresia că nu sunt în mână. Disciplina lasă de dorit chiar si între ofiţeri, se 
observă o oarecare demoralizare pe feţele lor. Ofițerii trebuiau să fie mereu 
în mijlocul trupei, să explice soldaţilor evenimentele cari s'au petrecut, 
pentru că soldaţii se întreabă de ce nu se trage. 

5) Mâine sosesc la București. 

6) La încheerea acestui raport am surprins o convorbire telefonică a 
unui post de pândă aerian român, care raporta că un avion străin se îndrepta 
din regiunea front spre Iaşi. Am încercat să iau legătura cu acel post de 
pândă însă nu am reuşit. 


Maior (s.s.) Bădărău 
Nr. 1225 din 1.VIL.1940 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, dosar nr. 155, f. 85-86. 


1 Denumirea codificată a Corpului 10 armată. 


74 


2 Iulie 1940 
ACȚIUNEA EVREEASCĂ 


I. EVREII DIN BASARABIA ȘI BUCOVINA ÎN TIMPUL 
EVACUĂRII 


1. Comitete Revolutionare 

La Cernäuti, comisar al poporului este actualmente evreul Salo 
Brüll, de profesiune fotograf, primar este evreul Glaubach, ajutor de primar 
evreul Hitzig, iar prefect este alt evreu, Meer sau Beer. 

La Chisinäu, sovietul comunal este condus de avocatul evreu 
Steinberg, originar din Husi. | 

La Chilia Nouä s’a format un comitet local condus de evreul dr. 
Rabinovici, medic primar al oraşului. 

Foştii gazetari evrei de la „Adevărul“ și „Dimineaţa“ anume 
Torziman şi Cândea au căpătat funcțiuni importante în Basarabia. 

La Soroca, conducătorul acţiunii teroriste a fost evreul Leizer 
Ghinsberg, gardian public la poliţia locală. 

2. Atentate şi asasinări 

Bandele evreo-comuniste din Chişinău au jefuit pe refugiații cari nu 
aveau posibilitatea să se apere. 

În diferite gări evreii comuniști, în grupuri cu drapele roşii, încercau 
să facă presiuni pentru a determina pe călători să coboare. 

În unele cazuri au cedat numai după ce călătorii s'au apărat cu focuri 
de armă. 

La Chişinău, o bandă de comunişti evrei a încercat să linseze pe 
studenţii teologi, cari au scăpat numai datorită intervenţiei unui detaşament 
de jandarmi ce a făcut uz de arme. 

Inspectorul financiar Preotescu și fostul inspector financiar, 
pensionar, Pădureanu din Chişinău au fost împuşcaţi. 

La Chişinău, listele de executări au fost întocmite de intelectualii 
comunişti evrei: av. Carol Steinberg, avocata Etea Diner și dr. Dorevici. 


75 


La Chişinău avocatul evreu Steinberg, în fruntea unui grup, a aruncat 
cu pietre în trupele române cari se retrăgeau. 

Perceptorul şi notarul din comuna Ceadâr-Lunga (Tighina) au fost 
omorâţi. 

Preotul Bujacovschi din Tighina a fost împuşcat de teroriștii evrei. 
Deasemeni şi colonelul Adamovici, fost senator. Şeful postului de jandarmi 
din Abaclia (Tighina) a fost împușcat de evrei. 

Perceptorul şi agentul de percepţie din comuna Calaglia (Cahul) au 
fost reţinuţi timp de 9 ore şi condamnaţi la moarte, dar au reuşit să fugă. 

Comisarul ajutor Chela Grigore de la poliția Vâlcov, sunt indicatiuni 
că a fost omorât. 

În comunele din judeţul Cetatea Albă locuite şi de bulgari, aceştia au 
fâcut cauză comună cu comuniştii evrei prilejuind incidente sângeroase. 

În Cazaclia si Ceadâr-Lunga au fost omorâţi notari, preoţi şi poliţişti. 

La Reni au fost incidente grave între evreii care împușcaseră 2 
marinari români şi autorităţile militare româneşti. Evreii purtau brasarde 
roșii. Au fost împuşcaţi 15-20 terorişti evrei comunişti. 

În judeţul Cetatea Albă bandele comuniste evreeşti au schingiuit 
preoți, le-au ars bărbile cu ţigări, au devastat bisericile. 

La Cernăuţi un grup de evrei a asaltat şi lovit cu pietre două autocare 
în care se aflau soldaţi; evreii au cedat numai când aceştia au făcut uz de 
arme. 

Faţă de toate aceste erori comise exclusiv de către evreii basarabeni, 
se observă o adâncă indignare a populaţiei româneşti care în unele cazuri 
nu-şi poate stăpâni sentimentul de revoită. 

Astfel, în ziua de 1 Julie a.c., la ora 18,35, din trenul personal Teiuș- 
Arad, în care se aflau un mare număr de soldaţi si ofiţeri ce veneau dinspre 
Cernăuţi, au fost aruncaţi din tren în timpul mersului, între gările Teiuş — 
Alba Iulia, trei evrei care călătoreau în acest tren, dintre care unul din cauza 
rănilor primite în timpul busculadei si din cauza căderii din tren, probabil 
că a murit. 

Până în prezent nu s'a putut încă verifica. 

Militarii susmentionati erau foarte revoltați contra evreilor, fiind 
hotărâți a linşa orice evreu ar întâlni în cale, întrucât asistaseră la 
agresiunea evreilor împotriva ofiţerilor si soldaţilor români pe linia 
Cernăuţi — Dornesti, cu care ocazie se afirmă că ar fi fost omorât un ofiţer 
superior şi răniți mai mulţi ofiţeri şi soldaţi români. 


76 


Tot în ziua de 1 Iulie a.c. la ora 18,30, la Bârlad, un grup de militari 
a împuşcat mortal pe evreul Poise Leib Goldstein, comerciant din acel oraş. 
Numitul a fost transportat la spitalul local în stare de comă. 

3. Propaganda antinafionalà 

Încă înainte de retragerea autorităţilor românești s'au constituit de 
către evreii comunişti locali comitete orăşeneşti care, pe lângă faptul că au 
organizat primirea trupelor sovietice cu flori si pavoazäri cu drapele roşii, 
s'au dedat la manifestatiuni ostile împotriva autorităţilor în retragere 
patronând şi îndrumând, în acelaşi timp, acţiunea teroristă. 

Conform instrucțiunilor acestor comitete, imediat ce s'a aflat de 
hotărârea Consiliului de Coroană, evreii au înlocuit în grabă firmele 
româneşti cu altele rusești. 

Cu ocazia trecerii trupelor române prin sate, oraşe și gări, evreii 
manifestau ostil în unele cazuri aruncând cu pietre. 

În exodul lor refugiații au avut de întâmpinat vexatiuni, umilinti şi 
lovituri, iar în unele cazuri au trebuit să lase în urmă morţi, numai datorită 
comuniștilor evrei, cari înafară de acestea i-au devalizat de puţinele lucruri 
cu care mai scăpaseră. 

Pe de altă parte, pentru a împiedica retragerea populaţiei românești, 
evreii distrugeau vehiculele cu cari se retrăgeau românii, iar în unele cazuri 
au încercat să incendieze traversele de cale ferată pentru a provoca deraieri. 

Înşişi copii evrei, dintre unii chiar străjeri, aşteptau în gări trenurile 
refugiaților pentru a-i injuria si a le arunca cu pietre şi orice obiecte ce le 
cădeau la îndemână, creind o impresie dintre cele mai oribile. 

De asemenea, refugiații basarabeni comentează faptul că împreună 
cu românii de peste Prut, cari se retrăgeau în interiorul țării, sosesc grupuri 
de tineri evrei originari din Basarabia. 

Acești tineri evrei au fost observați de refugiații români că au 
atitudine de veselie şi satisfacţie, ceea ce nu ar cadra cu situaţia celui ce îşi 
părăseşte avutul, cât de modest, familia şi mediul în care a trăit. 

De asemeni, refugiații români afirmă a fi observat la aceşti tineri 
evrei că posedă valută forte, dolari si lire sterline, cari nu ar putea fi 
justificată nici de ocupațiile si nici de veniturile lor normale, după cum nu 
ar fi necesară întrun caz de exod normal când nevoile şi le-ar putea 
satisface prin lei. 

Considerând şi faptul că actualmente mişcarea populaţiei evreesti 
basarabene este înspre Basarabia, nicidecum în sensul părăsirii acestei 
provincii, cercurile menţionate formulează presupunerea că aceşti tineri 


77 


basarabeni au de îndeplinit în ţara noastră misiuni contra ordinei publice şi 
siguranţei statului. ă 


IL EVREII DIN RESTUL ȚĂRII 

Comunicarea vestei acceptării notei ultimative sovietice a avut ca 
efect o bruscă schimbare de atitudine în totalitatea cercurilor evreesti. 

Părăsind teama şi atitudinea de rezervă manifestate până atunci 
datorită măsurilor cu caracter naţionalist luate în cadrul noii organizaţii 
politice de stat, aceste cercuri au adoptat spontan o atitudine de accentuată 
veselie manifestată îndeosebi prin ' comentarii sgomotoase în grupuri 
numeroase pe străzi şi în localuri publice, asupra evenimentelor în curs de 
desfăşurare, din care nu au fost excluse aprecieri jicnitoare la. adresa ţării 
noastre, a conducătorilor statului, a armatei şi a tot ce este românesc si în 
același timp o vie simpatie pentru acţiunea sovietelor, precum şi atitudini 
sfidătoare adoptate faţă de cetăţenii români. 

Acestei veselii i-a corespuns o altă serie de manifestări exprimând 
neîndoios brusca, dar putin justificata, simpatie a evreilor fata de 
comunism, soviete şi Armata Roşie. 

Astfel, cu acest prilej, în toate casele evreesti, având aparate de 
radio-receptie, s'au ascultat posturile emițătoare sovietice, neomitându-se 
să se deschidă larg, ferestrele, îndeosebi, în timpul când acestea transmiteau 
„Internaționala“, care apoi a fost cu insistenţă îngânată de către ascultători. 

S’a început apoi răspândirea discretă a fotografiilor lui Stalin si a 
celorlalţi conducători sovietici, precum şi confecţionarea de steaguri roşii. 

Cu prilejul ultimelor examene, studenţii evrei de la Politehnică au 
devenit provocatori faţă de colegii lor creştini. 

Tuturor acestora li s'a adăugat o întreagă serie de svonuri colportate 
cu insistență în toate straturile sociale, după care se încerca să se arate că 
acţiunea Sovietelor nu este limitată şi că în scurt timp Armata Roşie, 
depăşind limitele indicate, va ocupa diverse regiuni din ţară. 

În acest sens, evreii cunoscuţi ca având legături cu mișcarea 
comunistă, discută că tendinţa reală a Uniunii Sovietice este de a extinde 
revoluţia în primul rând în Balcani, unde cadrele sunt pregătite dinainte şi 
unde se aștepta numai prilejul. 

Ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei — discută cercurile 
comuniștilor evrei — constituie o primă etapă pentru înfăptuirea planului 
sovietic care actualmente urmăreşte cu perseverență să exploateze orice 
eveniment şi prin svonuri, abil lansate sau prin deformarea realitätilor, să 


78 


creeze o stare generalizată de nemulțumiri, iar la un moment dat să 
găsească pretextul pentru o intervenţie a armatelor roşii în ţara noastră, care 
să sprijine şi să fie paralelă cu declanșarea revoluției comuniste în 
România. — i 

Ca si la Bucureşti, în provincie și îndeosebi la Timişoara, populația 
evreiască locală, la aflarea vestei şi-a manifestat satisfacția prin aceleaşi 
gesturi şi manifestări. 

După răspândirea însă în opinia publică a ştirilor privind jaful si 
acţiunea teroristă întreprinsă de evrei la intrarea trupelor sovietice în 
provinciile ocupate, veselia ce cuprinsese cercurile semite din Capitală şi 
provincie dispărând, a făcut loc unei acute îngrijorări față de perspectivele 
unor ample represiuni ce se presupunea că urmează a se întreprinde ca 
urmare a terorismului la care s'au dedat coreligionarii lor din Basarabia şi 
Bucovina. 

Sesizând indignarea ce a cuprins întreaga suflare românească la 
aflarea celor petrecute în Basarabia și Bucovina, conducătorii evreimei, în 
frunte cu dr. Filderman şi Sef Rabinul Alexandru Safran, au recomandat 
expres coreligionarilor lor, prin intermediul comunităților, să se abţină de la 
orice manifestare ce ar putea creia incidente cu populaţia românească. 

S’a insistat în acest sens, asupra necesităţii ca evreii să se abţină în 
timpul liber de a circula pe străzi, şi, stând în case, să evite orice contact cu 
populaţia autohtonă. 

Urmând sfaturile Date evreii s'au menţinut în ultimele două zile 
de la orice manifestații publice, luând în acelaş timp măsuri pentru a evita 
sau a reduce din efectele unor eventuale devastări. 

În acest sens, evreii, atât cei din Capitală cât şi cei din provincie, 
s'au retras din timp în cadrul cercurilor lor, negustorii şi-au închis 
magazinele stingând luminile şi trăgând obloanele, iar diversele instituţii 
şi-au întărit paza prin posturi de alarmă şi grupe de tineri sionişti. 

Răspândindu-se ştirea că autorităţile române ar studia modalitatea 
întreprinderii unui recensământ al evreilor originari din Basarabia şi 
Bucovina, aflaţi în alte provincii, în vederea expedierii lor în localităţile de 
origină, cei vizati şi-au făcut pregătirile de plecare, lichidându-și în grabă 
întreprinderile, și în numeroase cazuri părăsind singuri localităţile unde își 
aveau sediul pentru a se duce în provinciile ocupate. 

Teama de eventuale represiuni, precum şi propaganda întreprinsă de 
evreii basarabeni de a imita gestul lor au creiat, îndeosebi în rândurile 


79 


evreilor aparţinând micii burghezii, un pronunţat curent de emigrare în 
provinciile ocupate. 

Această acţiune isi găseşte în plus aprobarea unora dintre cercurile 
conducătoare evreieşti, în frunte cu dr. Filderman, Şef Rabinul dr. Safran si 
scriitorul Horia Carp, cari fntreväd astfel posibilitatea descongestionärii 
teritoriului ţării noastre de un important număr de evrei ceea ce speră să 
aducă, într'o oarecare măsură, o ameliorare, cel puţin temporară, a 
problemei evreesti din România. 

În schimb se constată opoziţia manifestată de către cercurile evreesti 
sioniste socialiste, cari militează pentru emigrarea evreilor în Palestina. 

Deşi cuprinşi de panică, o bună parte de evrei continuă să păstreze, 
fără a-și exterioriza însă prea mult sentimentele, o atitudine ostilă ţării 
noastre, manifestată îndeosebi prin lansarea de svonuri privind o eventuală 
agravare a actualei situaţii a ţării noastre, precum și în viaţa economică, 
printr-o categorică abţinere dela îndeplinirea oricăror operațiuni comerciale 
şi de credit. 

În afară de acestea, se constată că evreii au refuzat în ultimele zile de 
a-şi achita obligatiunile ce au faţă de fisc, încercând prin aceasta să creeze 
dificultăți statului după sistemul practicat în timpul guvernării Goga-Cuza. 

Excepţie făcând de la atitudinea generală manifestată de evrei în 


actualele împrejurări membrii cercului „Mutualitatea“, cu sediul în str. 


Spătarului nr. 15, critică cu asprime acţiunea teroristă întreprinsă de 
coreligionarii lor în Basarabia şi sunt decisi să participe, cu maximum de 
mijloace, la acțiunea de ajutorare a refugiaților. 

Explicaţia acestei atitudini constă în aceia că membrii acestui cerc 
sunt în majoritate bine situaţi materialiceşte si în totalitatea lor se 
recrutează dintre evreii refugiaţi din U.R.S.S., cari au avut de suferit de pe 
urma instaurării regimului bolşevic în acest stat. 


III. TRECEREA ÎN TERITORIUL OCUPAT DE SOVIETE 

Acţiunea trupelor sovietice în Basarabia și Bucovina a avut ca 
urmare 0 emigrare a numeroşi evrei basarabeni din capitală către aceste 
provincii. i 

Se constată că totalitatea celor ce pregătesc plecarea din Capitală, se 
recrutează din meseriaşi, mici comercianţi, misiţi si unii studenți, lipsiţi în 
general de o situaţie materială mai bună. 

Deasemeni, încearcă să părăsească ţara și o serie de liber 
profesionişti, intelectuali, majoritatea dintre aceia, cari au fost excluşi de la 


80 


exercitarea profesiunilor lor din diverse motive, sau cari au fost decäzuti din 
drepturile de cetăţenie. Motivul care îi determină pe acești evrei să 
părăsească ţara noastră îl constituie în majoritatea cazurilor credinţa abil 
susținută de propaganda comunistă că sub regimul sovietic vor reuşi să-şi 
creeze situaţii mai înfloritoare decât cele avute în România, nemaifiind 
totodată nici obiectul presupuselor represiuni antisemite. 

Tendinţa de emigrare a acestor evrei, în general încurajați de 
coreligionarii lor originari din Basarabia este însă în parte combătută de 
către evreii originari din Vechiul Regat, ca şi de cei bine situați 
materialiceşte, cari speră încă într'o ameliorare a situaţiei lor în ţara 
noastră, E 

În general, cadenta trecerilor în Basarabia este în medie de 
aproximativ 10.000 persoane pe zi. 

Printre cei care şi-au manifestat intenţia de a trece în Basarabia sunt 
şi următorii: 

Zimcenko — Bucureşti, Cal. Mosilor 130 (la general medic Marosin); 

S. Fernagi — Galati, str. Egalităţii 11; 

Horevici — Galati, str. Pas Mercur (la Iunius Jean). 

De asemenea, Kratzman Raia, dactilogrată la biroul de presă 
„Luvru“ din Capitală, reprezentantul sovietic din fara noastră al 
publicatiunilor, domiciliată în București, str. Poenaru Bordea 18 şi-a 
manifestat intenţia de a pleca la Cetatea Albă, unde îşi are părinţii. 

De la biroul „Luvru“ a mai plecat în Basarabia, de unde este 
originară, şi functionara Steinberg D. Fania. 

Printre cei cari au trecut în Basarabia este fostul senator evreu din 
Tighina, Moise Zipstein, care în ultimul timp domicilia în Capitală, unde 
conducea o tipografie. 

Deasemenea, se înregistrează plecarea din București spre Basarabia 
şi Bucovina a unui număr de 70-80 studenţi evrei de la Căminul Studenţilor 
Evrei Schuller din Capitală, cunoscut focar de propagandă comunistă. 

Este de relevat că față de eventualitatea de a rămâne lipsită de cadre, 
cari în bună parte şi peste aproape tot cuprinsul ţării se recrutează din evreii 
basarabeni, Partidul Comunist din România a dat ordine severe în sensul ca 
membrii cari, fără autorizaţia conducerii partidului, vor părăsi localitățile 
unde au însărcinări, vor fi socotiți trădători. 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond. 948, dosar nr. 155, f. 162-172. 
Copie. 


81 


BIROUL STATISTIC MILITAR 2 Iulie 1940, ora 19 
BUCURESTI 


RAPORT CONTRAINFORMATIV Nr. 4 


1) Evacuarea Basarabiei 

a) Dr. Constantinescu, fost medic primar al orașului Cernăuţi, 
refugiat, declară următoarele: 

Ucrainienii au avut o atitudine foarte corectă față de populaţia 
românească care se refugia, atât în Cernăuţi, cât şi la sate, oferind 
refugiaților alimente gratuite. Multi ucrainieni s'au refugiat de asemenea. 

Atitudinea evreilor a fost atât de neomenoasă încât a revoltat chiar 
pe şefii trupelor de ocupaţie, cari au dat ordonanţe, prin care se atrăgea 
atenţiunea că se vor sancţiona cu moartea jafurile şi crimele. 

Preotul bisericii catolice din Cernăuţi a fost împuşcat de evrei. 


Racoci, directorul penitenciarului Cernăuţi, a fost împuşcat de către : - 


deţinuţii comunsti eliberaţi. 

b) Doi controlori de la C.F.R., care călătoreau cu rapidul Galati- 
Bucuresti, au afirmat că, comisarul Simionescu din Basarabeasca ar fi fost 
împușcat de un subaltern al său anume Tiplica, telefonist. 

c) Un controlor de la C.F.R. a spus că cerând la telefon stația C.F.R. 
Reni i s'a răspuns de către magazionerul Muşat că el este acum preşedintele 
sovietului din acea localitate și numai el pune la dispoziţie vagoane. 
Controlorul, ducându-se spre staţie, l-a văzut pe Muşat, pe peron, înconjurat 
de personalul inferior şi mai multe alte persoane. 

d) Şetul Postului de jandarmi din Bugaz a fost văzut cu mâinile arse 
de apa feartă pe care doi jandarmi subalterni, dintre care unul de origină 
bulgară, au aruncat-o asupra sa: 

e) Pe unul din slepurile N.F.R. sosite în ziua de 30 Iunie a.c. la 
Galaţi, venind de la Ismail cu militari, a fost adus soldatul Diaconu Ion, 
originar din comuna Cobäesti-Läpusna, din Regimentul 28 Infanterie, care a 
fost împuşcat în picior de camarazii săi pentru faptul că îmbrăcându-se in 
civil, a dezertat şi, asociindu-se cu bandele comuniste, au atacat trupa 


82 


eee PEN Steet in 


Regimentului 28 Infanterie, în timp ce se afla pe cheiul portului Ismail. Cu 
această ocazie au mai fost împuşcaţi şi alti comunişti. 

Soldatul se află internat în spitalul comunal din Brăila, urmând a fi 
cercetat de autorităţile militare. 

f) O refugiată din Ismail declară următoarele: 

— Învățătorul Savitzki, căzut de trei ori la examenul de admitere şi 
intrat ulterior ca funcţionar în poliția Ismail, a afirmat că la retragerea 
românilor, el va conduce teroarea contra lor. 

— D-ra Galiveski, profesoară la Liceul de fete din Ismail, cari e soră 
căsătorită cu un General român al cărui nume nu-l cunoaștem, își manifestă 
sgomotos bucuria pentru venirea bolșevicilor. 

— Fiul avocatului regätean Popovici, din Ismail, concentrat în prezent 
cu gradul de căpitan, înainte de retragerea românilor, a arborat steaguri roşii 
la liceul al cărui elev este, la Prefectură şi Primărie, iar pe un Plutonier 
român dela Manutanţă, a cărui familie se refugiase, l-a împușcat fără motiv. 

— În portul Ismail se adunase mase compacte de țărani din suburbiile 
oraşului, înarmate cu coase, ciomage şi topoare. 

g) Locuitorii Bălan Gheorghe şi Coţofan Nicoale, originari din 
judeţul Ialomiţa, cari au plecat cu ultimul tren de refugiaţi din Cernăuţi, 
spun că înainte chiar de intrarea trupelor sovietice, comuniștii din acel oraş 
— în majoritate evrei — opreau maşinile, autobuzele şi căruțele cu refugiaţi, 
pe care după ce-i maltratau le luau vehicolele strigându-le: „ne furati 
averea, sunt ale noastre“. O Doamnă care se refugia într'un automobil, 
opunându-se, a fost lovită cu cuțitul de un comunist. Nu se ştie starea ei. 

h) Refugiatul Molnicov Otto, agent de control al Ministerului de 
finanţe, din Väscäuti — Bucovina, originar din Cernăuţi, declară: 

— La Ştefăneşti, Jud. Cernăuţi, trupele sovietice au arestat un Maior 
român de Grăniceri, pe care Pau surprins în biroul său si l’au torturat pentru 
a lua informatiuni militare. 

— În comuna Bärbäesti, Jud. Storojineţ, elementele înaintate ale 
trupelor sovietice au împușcat pe Șeful de Post cu trei Jandarmi români, 
care refuzaseră să predea armele. 

— Reg. 54 Inf., care se afla în Nordul Bucovinei, a fost capturat si 
dezarmat. Pe ofiţeri după ce îi desbrăca si îi maltrata, îi menținea arestaţi, 
iar pe soldaţii români, după ce i-a desarmat, i-a lăsat liberi. 

— Un comisar ajutor dela poliţia Väscäuti a fost surprins si luat de 
bolşevici. 


83 


— Ajutorul de Primar al oraşului Cernăuţi a fost împuşcat de trupele 
sovietice. 

- Fotograful Brull, evreu din Cernăuţi, s'a instituit Comisar al 
Poporului în acel oraş, având ca ajutor pe evreul Herdan. 


i) Refugiatul Braicu Ioan, originar din Gorj, pensionar militar stabilit 
în Soroca, declară că Inspectorul Financiar, Preotescu, şi fostul Inspector 
Financiar pensionar, Pădureanu, au fost împuşcaţi de evreii din Chişinău. 

| j) În sovietul comunal comunist din Chisinäu, condus de avocatul 
Steinberg, originar din Husi, au intrat Bivol Nicolae Lupascu, functionar la 
Banca Basarabiei şi Pojogea. 

Steinberg a organizat teroarea contra românilor cu puscäriasii 

eliberaţi și tineretul evreu. 
preotul Bujacovschi, fost consilier eparhial şi alti preoți au fost 
executaţi. 

— Crucile dela Biserici şi Statuile Regelui Ferdinand si Stefan cel 
Mare au fost distruse. 


— La Tighina a fost împuşcat senatorul colonel Adamovici. 


k) Refugiatul Condurachi din Bârlad, aflat la fratele său, şeful 
postului Jand. din Abaclia, Tighina, a declarat că a fost de faţă când un 
grup de trei evrei l’a împuşcat pe fratele său. 


2) Chestia evreească 

a) Doctorul Filderman, în unire cu rabinul Şafran, a trimis în ziua de 
30 Iunie, prin curier tuturor comunităţilor evreesti din ţară consemnul ca 
timp de 5-6 zile nici un evreu fără ocupaţie, precum și copiii de ori ce 
vârstă să nu fie văzuţi pe stradă. Cei ce lucrează în magazine şi birouri să 
evite ori ce provocări, iar magazinele cu vitrine mari să fie oblonite după 
ora închiderii. 

b) În rândurile evreilor din Câmpina se observă un sentiment de 
teamă şi consternare, întrucât toţi se aşteaptă la represalii din partea 
populaţiei româneşti, fatä de faptele coreligionarilor lor din Basarabia şi 
Bucovina. ` 

La cercurile negustorilor români se discută cu insistență asupra 
modalitätilor pentru a se realiza boicotarea magazinelor evreesti. 

c) Evreul Iosif Schwartzman, ceasornicar din Câmpina, în ziua de 20 
Iunie, s'a exprimat față de doi negustori români, că acum România este 


84 


( 
Y 
i 
` 
$ 
i 
b 
{ 
i 
4 
4 
à 
` 
, 
+ 
+ 
+ 
b 
$ 


nevoită să aibă un guvern simpatizat de Rusia. A fost înaintat Tribunalului 
Militar. 

d) Instituţiile evreesti din Ploesti sunt păzite de detaşamente ale 
tinerilor sioniști; paza are maimult rolul de alarmă. 

e) În seara zilei de 29 Iunie, comercianții evrei din Ploesti au tras 
obloanele la vitrine si au stins luminile. 

Directorul Rafinăriei Unirea, Mastersohn Sam Thomas, şi'a făcut 
bagajele, având în permanenţă o maşină pregătită pentru drum lung. 
Obiectele mai uşoare precum şi banii şi giuvaerurile le’a si expediat deja. 


3) Informatiuni diverse . 

a) Doctorul Depner din Braşov în cursul săptămânii expirate a fost la 
Bucureşti, a vorbit cu Fabricius! care i’a spus: Ocuparea Basarabiei şi 
Nordului Bucovinei de către soviete s’a facut cu asentimentul Germaniei. 

Ruşii au cerut frontieră comună cu Bulgaria în Dobrogea însă 
Germanii s'au opus. 

Bulgarii vor obţine tot cu asentimentul Germaniei, Cadrilaterul, iar 
Ungariei i se va da o fâşie din teritoriu, începând dela Chisinäu-Cris, Jud. 
Arad, care să treacă prin Salonta, străbătând Jud. Bihor, până la 10 km. în 
fata localităţii Ciucea, de unde apoi, ridicându-se spre Nord, să cuprindă 
Simleul Silvaniei, localitatea Seini şi până la Halmeu. 

Ducele Musolini nu’i mai susține cu tărie pe Unguri, astfel că 
Germania a putut cade de acord cu Italia pentru a se face această minimă 
rectificare de frontieră în favoarea Ungariei. 

Dunărea va deveni fluviu German, iar cei doi conducători, Hitler şi 
Musolini, au hotărât ca Europa centrală să devină spaţiul Vital al 
Germaniei. Germania intenţionează să creieze mai târziu Statul Ucrainean, 
care să cuprindă pe lângă Ucraina, deţinută actualmente de soviete, părţile 
Nordice ale Bucovinei şi Galiţia. 

În realizarea acestui proect, o parte din Basarabia va reveni 
României. . 

Ciocnirile, ce eventual s’ar putea să se producă între Unguri si 
Români, nu vor fi de lungă durată, întrucât puterile axei vor obliga românii 
să demilitarizeze zona indicată mai sus pentru a fi cedată Ungariei. 

Din cauza răului tratament aplicat minorităţii germane din Ungaria, 
Germania este foarte supărată si dacă de hatârul lui Musolini acceptă 
concesiunile teritoriale în favoarea ei, mai târziu Germania se va răfui cu 
Ungaria a cărei soartă este pecetluită. 

Saşii sunt ostili pretentiunilor Ungariei asupra Ardealului şi chiar în 
intimitate afirmă că ungurii nu vor mai ajunge nici odată să stăpânească 
Ardealul. 


85 


b) În orașul Turtucaia, svonul că bulgarii ar fi atacat posturile de 
grăniceri şi că înaintează spre oraș a produs panică ceiace a determinat pe 
şeful poliţiei ca împreună cu personalul său să-şi transporte bagajele peste 
Dunăre; s'au mai evacuat şi următorii: Preoţii Manoliu, Ghe. Dumitrescu şi 
Suzeanu, revizorul şcolar Vasile, agentul technic Capmare, controlorii 
Popescu Satmar si Tonciu, precum şi întregul corp didactic al orașului. 

Căpitanul Gheorghiu, comandantul Grănicerilor, văzând că panica ia 
proporţii, a interzis transportul de bagaje. 

c) În cercurile englezilor şi francezilor dela Câmpina si Ploesti se 
observă o vie îngrijorare faţă de urmările ce ar putea avea asupra lor situaţia 
actuală internă. 

d) La Buzău a dezertat un soldat basarabean, ordonanţă la un căpitan 
şi un soldat jandarm. 


4) Informatiuni din Bulgaria 

a) În dimineaţa zilei de 1 Iulie, în oraşul Şiştov au sosit 12 convoiuri 
de trenuri cu trupe, cari au debarcat si au fost băgate în cazărmi şi locuințe 
particulare; se pare că aceste convoiuri vor continua. 

b) În Bulgaria este deplină linişte si nici un fapt nu dovedeşte că 
bulgarii ar intenţiona să atace România. Orice manifestații au încetat, iar 
locuitorii par linistiti. 

Cei care au fost chemaţi în ultimul timp la concentrare erau dintre 
cei care rămăseseră cu instructia nefăcută, iar în prezent chemärile de 
oameni au fost sistate şi nici mişcări de trupe nu se mai fac. 


BI Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, dosar nr. 155, f. 174-178. 
Copie. 


1 Dr. Wilhelm Fabricius, ministru plenipotenţiar al Germaniei la Bucureşti (aprilie 
1936 — decembrie 1940). 


TELEGRAMA 
CĂTRE: | 
MARELE STAT MAJOR, SECŢIA II-A 
Fr. Granița! — 140 
RAPORT CONTRAINFORMATIV 


1) Trupele obosite din cauza marsurilor. 


86 


2) Exodul şi triajul refugiaților a scăzut simţitor. 

3) Se constată mai multă organizare la trupele ce trec Vest Prut. 
Tendinţa de a veni cu armamentul intact. 

4) Populaţia, în special evreii din Basarabia continuă a ataca 
fracțiuni izolate la adăpostul trupelor ruseşti. 

- 5) Au fost ostaşi români care după plecarea din rânduri a 
basarabenilor în dorinţa de a nu lăsa în special material automat, au adus în 
spate 3-5 puşti mitraliere. 

6) Ostasii care au räzletit rătăcesc prin Moldova între Prut şi Siret; 
trebuiesc recuperati. 

7) În general armata și populaţia evacuată din Basarabia îşi 
manifestă revolta contra evreilor. Nu sunt excluse manifestări antisemite 
mai grave din partea armatei. 

8) La Sculeni trupele sovietice care au dezarmat unele detașamente 
ameninţă că dacă nu se restituie obiectele rechizitionate dela cetăţenii 
basarabeni vor trece în Moldova. Evreii ce trec în Basarabia amplifică unele 
restricţii ce li s'au făcut, înräutätind relaţiile româno-ruse si rezolvarea 
evacuării. 


D.O. 
ŞEFUL DE STAT MAJOR Nr. 21 417 din 2 Iulie 1940 
Colonel Eftimiu 


W Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, dosar nr. 155,f. 73-74. 


1 Denumirea codificată a Armatei 4. 
3 Iulie 1940 
TELEGRAMA No. 11307 
GORUN! 
Către M. St. M., Secția Il-a 


Am onoare a raporta următoarele: 


87 


Lt. col. Borş Gheorghe, fost Inspector P.P. la Balti, în călătoria ce a 
facut cu C.F., pe parcursul Jasi-Bacau, în ziua de 1 iulie, a observat la toţi 
ostaşii o stare de spirit foarte agitată contra evreilor, stare de spirit care a 
dat naştere la acte de agresiune ce au degenerat în bătăi şi chiar omoruri, 
astfel: 

1) În staţia Cucuteni, un evreu în haine militare a fost surprins când a 
scos un revolver din buzunar cu intenţia probabilă [de a trage] intr’un 
general ce se afla pe scara unui tren în trecere. Evreul a fost dezarmat de 
serg. Paveleanu din Reg. 6 Vânători şi apoi bătut şi străpuns cu baioneta de 
mai mulţi ostaşi. În această staţie alţi 2 evrei au fost aruncaţi din tren 
trăgându-se asupra lor. 

2) În staţia Târgul Frumos, un alt evreu găsit cu un revolver şi o 
grenadă în buzunar a fost dezarmat şi apoi omorât. Evreul era medic în 
Târgu Frumos. 

3) În staţia Bacău 2 evrei au fost bătuţi şi predati poliţiei gărei. 

4) Deasemenea, s'a constatat în gările Cucuteni şi Podul Iloaei și alte 
sări, noduri de cale ferată, că soldaţii ce caută unităţile dislocate din 
Basarabia şi Bucovina sunt lăsaţi să stationeze în gări, discutând între ei si 
cu civili situaţia actuală. Din atitudinea şi discuţiile auzite între ostaşi s'a 
desprins hotărârea acestora de a se răsbuna pe evrei din cauza exceselor 
connationalilor lor din Bucovina si Basarabia. Pentru a preveni asemenea 
acte şi a preîntâmpina chiar eventuale mişcări, comandamentul Gorun a luat 
următoarele măsuri: În toate gările, noduri de comunicaţie să se înfiinţeze 
imediat birouri de informaţii care să îndrumeze toți ostaşii ce nu-şi găsesc 
unităţile. 

Gărzile militare din gări să fie imediat întărite si comandate de un 
ofiţer activ din garnizoana cea mai apropiată. Fiecare tren de persoane sau 
accelerat să fie însoţit de o gardă comandată de un Subofiter care va face 
poliţie în tren la oprirea în staţii. 


Comandantul Gorun Şet de stat major 
General de Armată Adj. C. Ilasievici G-] Tătăranu 


E Athiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, dosar nr. 155, f. 125. 


1 Denumirea codificată a Grupului de armate nr. 1. 


88 


e pm at 


ere mm m e i e m e ae mi 


TELEGRAMA 
Granita', 346, 3, 14 


Atitudinea ostilä a populatiei evreesti, care se manifestä tot mai 
accentuat în special în zona Prutului, face ca centrele populate de această 
minoritate să consitute un focar comunist foarte periculos în dispozitivul 
armatei. Situaţia operativă actuală impunând măsuri imediate de înlăturarea 
acestui pericol, armata a luat următoarele măsuri: 

Evreii din Fălciu târg şi Drănceni târg, Judeţul Fălciu, cari doresc,să 
fie trecuţi imediat în Basarabia, cei cari nu doresc, însă, sunt semnalati ca 
agitatori, să fie internaţi provizoriu în zona Vidra, Judeţul Putna; s'a dat 
ordin Reg. 3 Jandarmi să organizeze o regiune de internare provizorie în 
acea zonă. 


COMANDANTUL GRANIŢEI 
GENERAL DE CORP DE ARMATĂ 
N. Ciupercă 


Nr. 21473 din 3 Iulie 1940 
M Arhiva Ministerului Apărării Natinale, fond 948, dosar nr. 155, f. 155. 


1 Denumirea codificată a Armatei 4. 


TELEGRAMA 
BRUMAR 
către 
MARELE STAT MAJOR, Secţia 2-a 
Brumar, 87, 2.7.1940 ora 10,30 


RAPORT INFORMATIV No. 1814 
din 3 Iulie 1940 


1) Eri, 2.7.1940, la 15, în gara Scânteia, doi soldaţi evrei au fost 
bătuţi de către militari şi aruncaţi pe fereastră, din tren, fără a li se cauza 
râni grave. 


89 


2) Un convoiu de 35-40 căruţe cu soldaţi din Reg-tul 3 Grăniceri, 
trecând prin satul Săuceni — Botoşani, s'au dedat la dezordini, căutând evrei 
spre a-i molesta. Prin intervenţiile jandarmilor lucrurile s'au liniştit. 

3) În zilele de 1 si 2.7.1940 pe distanţa Vereşti Pașcani au fost 
aruncaţi din tren 14 evrei. 

4) Un vagon cu refugiaţi evrei pentru Basarabia, ataşat la trenul 
Bucuresti—Iasi din seara de 2.7.1940 a fost atacat cu focuri de armă dintr’un 
vagon alăturat, între staţiile Vaslui-Bălteni. 3 morţi și 6 răniţi. 

5) La sosirea în laşi a unui vagon cu evrei ce veneau dinspre Galati, 
eri 2.7.1940, ora 16, aceştia au început să strige că au fost bătuţi de civili 
între staţiile Vaslui-Grajduri şi Bârnova, creind alarmă. 

6) Urmare la raportul informativ No. 1783 din 1.7.1940. 

Cu ocazia agresiunei produsă la Dorohoi, Regimentul 4 Jandarmi 
informează că sunt 53 morţi si 6 răniți. 


ŞEFUL BIROULUI STAT. MIL. IASI, 
LT. COLONEL (ss) Palade 


Transmisă Brumar de Ofiţerul Dantos 3.7.1940. 


EI Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, dosar nr. 155, f. 207. Copie 


Din: „Pesti Ujsâg“ 
3 Iulie 1940 
Budapesta 


PRESA ITALIANĂ CONDAMNĂ UNELTIRILE EVREILOR DIN 
ROMÂNIA 


Iulie 1940 

Roma. Interesul ziarelor italiene faţă de evenimentele din România a 
mai scăzut luni. Ziarele fac cunoscute comunicatele oficiale ale guvernelor 
român şi sovietic în legătură cu evenimentele din Basarabia şi Bucovina. 
Ştirile referitoare la conflictul dinte autorităţile românești şi jidovime au 
produs mare vâlvă la Roma. 

Ziarele italiene accentuează că Evreii au provocat incidente 
sângeroase prin atitudinea lor provocatoare. 


90 


După corespondentul din Bucuresti al ziarului „Giornale d'Italia“, 
populaţia românească primeşte ştirile cu oarecare calm, însă Evreii nu-şi 
pot păstra sângele rece. 

„Giornale d'Italia“ vorbeşte despre atitudinea Evreilor din România, 
care îndemnați de cei din Londra, doresc a provoca un războiu civil. Planul 
sioniştilor din Londra însă nu a reuşit, şi Evreii din România nu vor apăra 
Marea Britanic. 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 2, dosar nr. 941, f. 


501. 


CORPUL GRĂNICERILOR 
STAT MAJOR 


Informatiuni obținute în ziua de 2 Iulie până la orele 18 
1940 


Frontiera cu U.R.S.S. 
Extras din darea de seamă a Grupului 3 Gr. Pază asupra modului 
cum s'au făcut operaţiunile de evacuare a parte din subunități. 


1. În sectorul companiei 6 Gr. Pază Cozmeni, primele forţe sovietice 
trecute pe teritoriul românesc au fost unități de tancuri în valoare de circa 
600, dirijate pe direcţiile: 

Rutka — Ştefăneşti — Sadagura; 

Boräuti — Suhaverka — Cozmeni. 

Aceste unităţi mecanizate au fost îndeaproape urmate de circa un 
escadron de cavalerie care opera în grupuri de 2-3 călăreţi. Acești călăreţi 
pare că aveau însărcinarea să exploateze panica produsă, să desarmeze și să 
escorteze trupele noastre. 

2. În sectorul Companiei 7-a Gr. Pază Carapciu, ocuparea teritoriului 
s'a efectuat tot cu unități de tankuri (circa 200) care acționau în serie şi la 
intervale de timp. Erau urmate apoi de unităţi de cavalerie în aceeași 
formaţie şi cu aceiaşi însărcinare. 

Acţiunea principală în sectorul acestei Companii s'a desfăşurat pe 
direcţia Vijniţa — Berhomet — Lucavät — Jadova. 


91 


3. Atitudinea forţelor sovietice faţă de trupele noastre în retragere a 
fost cât se poate de ostilă. 

Parte din tankurile sovietice, care în majoritate nu au respectat 
orariul de ocupare, au devansat trupele noastre în retragere, folosind 
tankurile ca mijloc de transport de arme pentru înarmarea populaţiei 
ucrainiene. Aceştia, înarmaţi, s'au dedat la atacarea convoiurilor noastre, 
omorând şi jefuind soldaţii care treceau izolaţi. 

4. O Brigadă de Infanterie sovietică înaintând pe valea Prutului a 
tăiat retragerea Companiei l-a Gr. Pază Lipnic, Companiei 2-a Gr. Pază 
Româncăuţi şi a Companiei de rezervă din Batalionul 1 Gr. Pază Briceni. 

Trupa a fost în întregime desarmată iar parte din ofiţeri, printre care 
şi maiorul Georgescu C., Comandantul Batalionului Briceni, au fost 
arestaţi. Maiorul Georgescu a scăpat mituindu-i cu suma de 5.000 lei. 

Întreaga avere a subunitätilor a fost jefuită fie de trupele sovietice, 
fie de populaţia ucrainiană sau bandele de comuniști. 

5. În ziua de 28 VI 1940, Domnul General Iliescu urma să aibă o 
întrunire cu parlamentarii sovietici în Zwanice (in faţa satului Atachi). 
Contrar hotărârilor anterioare, Delegaţia Sovietică trecuse deja frontiera şi 
întrunirea a avut loc la Hotin. 

Parlamentarul rus era însoţit de o gardă de soldaţi sovietici, care 
țineau puştile mitraliere întinse asupra soldaților nostri, pe teritoriul 
românesc. 

Atitudinea delegaților sovietici a fost foarte necuviincioasă. Cand 
Domnul General Iliescu s'a legitimat, parlamentarul sovietic a spus că si el 
este General şi vorbeşte de la egal la egal. 

Între timp trecuse frontiera încă o Companie sovietică. 

Ofițerii noştri au fost duși la Cercul de Recrutare Hotin, unde au fost 
ţinuţi sub stare de arest. Foarte târziu, după ce au primit instrucțiuni — zic ei 
— li s’a dat drumul. 

6. În momentul retragerii trupelor noastre din Hotin, comuniştii şi 
evreii în număr foarte mare, manifestau ostil contra. Armatei Române. Un 
ofiţer de cavalerie pentru a-i intimida, a îndreptat o armă automată asupra 
lor. În acest timp venind o patrulă sovietică, manifestantii i-au făcut loc 
după care, au deschis focuri împuşcând câțiva soldaţi, calul şi mânzul 
căpitanului Teohari C., comandantul Companiei Gr. Pază Hotin. Trupa 
întreagă desarmată cu foarte multă greutate s'a putut degaja pentru a se 
putea retrage. 

7. În general sovieticii s'au purtat foarte rău cu ofiţerii şi trupa ce le- 
a căzut în mânä.Ofiterilor si subofiterilor li s'au rupt epoletii, batjocorindu-i 
iar parte din ei au fost reținuți. 


92 


Au căutat să desorganizeze unităţile îndemnând ostașii să plece la 
vetrele lor, lucru pe care mulţi basarabeni şi bucovineni l-au făcut. 


Concluziuni asupra valorii trupelor sovietice: 

Sofeuri şi mecanici buni. 

Ofițerii, trupa şi mai ales cei din infanterie, foarte slab pregătiţi şi 
nedisciplinati. 

Majoritatea din ocupanţii tankurilor erau beti. 

Material slab. Tankete vechi şi uzate. 


Modul de comportare a unităţilor de grăniceri în retragere 

Deşi izolaţi şi legătura dintre unităţile de grăniceri şi trupele de 
acoperire a fost aproape inexistentă, subunitățile de pază s'au retras în bune 
condițiuni fie pe itinerariile stabilite, fie pe drumurile care le apreciau 
neocupate şi mai ascunse. 

Unitatilor si subunitätilor de grăniceri nu li s'a făcut cunoscut la 
timp ordinul de retragere de căte unităţile din acoperire, din care cauză, 
retragerea lor s’a facut cu întârziere şi în majoritatea cazurilor, după ce ele 
au fost devansate de trupele sovietice. 

Buna stare morală a grănicerilor a făcut ca retragerea să fie executată 
în condițiuni optime, în afară de faptul că din cauza lipsei de timp nu au 
putut salva nimic din avutul subunitätilor. Putinul ce putuse fi salvat a fost 
prădat în timpul retragerii, fie de soldaţii sovietici fie de populaţia 
comunizată. 

Ordinul de retragere a fost primit cu multă nedumerire. Părăsirea 
teritoriului national fără luptă, a desorientat la început atât pe ofiţeri cât si 
trupa, care, deși în inferioritate ca număr şi dotare, ar fi vrut cu tot 
dinadinsul să reziste puboiului duşman pe care îl depreciau ca pregătire. 

Totuşi această măsură, care li s'a explicat ulterior de ofiţeri că este 
generală si hotărâtă în interesul Statului, nu a avut nici o influență asupra 
spiritului de disciplină ai ostasilor, care s'au retras în ordine spre locurile de 
regrupare, cu toată oboseala si peripetiile înfruntate, cauzate în drumul lor 
de bandele de evrei comunizati. 

Moralul lor se menţine încă ridicat si privesc cu încredere viitorul, 


Comandantul Corpului Gränicerilor 
‘General de divizie Th. Serb l 

Şeful de Stat Major 
Maior Gh. Constantinescu 


# Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, dosar nr. 155, f. 107-109. 
Original. 


93 


BIROUL STATISTIC 


TELEGRAMA No. 11910 
GORUN! 
către 
MARELE STAT MAJOR, SECŢIA II 


În dimineața de 2 Iulie Reg. 3 Grăniceri Pază, venind din Basarabia 
unde a avut dificultăţi foarte mari cu evreii dela Nord de Prut, trecând prin 
Dorohoi s'au răzbunat. Au împuşcat mortal 40 şi rănit 15. S’au devastat 
câteva prăvălii. 

Liniştea a fost restabilită imediat cu ofiţerii şi trupa lui Ghiocel2. 

Regimentul 3 Pază nu are nici o pierdere. 

Comunicarea o face Colonel Halunga, şeful de stat major a lui 
Ghiocel. 

D.O. Şeful de Stat Major, 

General Tătăranu 
No. 11910 din 3 iulie 1940. 


a Biblioteca Academiei Romane. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3347, 
f. 88. Copie. 


1 Denumirea codificată a Grupului de armată nr. 1. 
2 Denumirea codificată a Corpului 8 armată. 


Copie 


TELEGRAMA 
GORUN! 
către 
MARELE STAT MAJOR [Secţia 2-a] 
Gorun Nr. 162 din 4.7.1940 ora 21,50? 
RAPORT CONTRAINFORMATIV 
4 Iulie 1940 


Urmare la Nr. 11342 din 3 Iulie 1940 din zona Glia?. 


94 


1) Dela Ghiocel? 

Organele Jandarmeriei şi Curtea Martialä a Diviziei 6-a au constatat 
că devastările diverselor prăvălii şi locuinţe, la Dorohoi, în ziua de 1 Iulie 
a.c., s'a facut de către soldaţii Legiunei de Jandarmi Hotin şi Regimentul 3 
Grăniceri pe tot axul şoselei ce trece prin Dorohoi. Focurile au fost trase de 
soldaţi. Sunt 43 de morţi dintre care 7 militari. Majoritatea morților au fost 
în regiunea cimitirului evreesc, adică la eşirea Sud-Est Dorohoi. Victimele 
sunt evrei. Panica a fost provocată de svonul lansat poate intenționat, că la 
gară se găsesc tankuri rusești care trag. După circa o oră panica a încetat, 
populaţia reluându-si calmul. Din cauza focurilor trase unităţile ce esiserä 
din Dorohoi spre Botoşani au început să fugă, lansând şi ele svonul că vin 
ruşii. Au fost liniștiți de un ofiţer trimis de comandament cu auto în urma 
lor. 

2) Dela Pin* 

Moralul unităţilor este bun. Până la 2 Iulie, ora 2 au dezertat 39 
soldaţi de origină rusă din unităţile Pajistei®. Aceştia locuiau în teritoriul 
predat. În prezent la Pajiştea sunt arestaţi 12 soldați din Regimentul 56 
Infanterie, prinși în situaţii dubioase după retragerea regimentului. 
Populaţia nu are sentimente ostile. 

3) Dela Brandusa® 

a) Nu s'au semnalat cazuri de părăsirea unităţilor de către ofiţeri sau 
subofiteri, decât numai un Locotenent, de origină ucrainean, dela Brutăria 
Nr. 7 Campanie şi un farmacist Locotenent de origină evreu din Cernăuţi 
aflat la Ambulanţa Diviziei. 

b) Brânduşa are un ofiţer şi circa 700 oameni trupă dispăruţi. 

Se crede că unii ar fi reţinuţi de trupele sovietice, iar majoritatea 
dezertori. 


REPARTIZAT: 

Comandm. G-ral al Pazei Terit. 

Secţia I-a M.St.Major 

Biroul 1, Secţia 2-a M.St.M. 

Subbiroul 2 /Bir.2, Secţia 2-a M.St.Major 


a Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, dosar nr. 155, f. 238. 


95 


1 Denumirea codificată a Grupului de Armate nr. 1. 
2 Denumirea codificată a Armatei 3. 

3 Denumirea codificată a Corpului 8 Armată. 

4 Denumirea codificată a Corpului de Munte. 

5 Denumirea codificată a Brigăzii 1 mixte munte. 

6 Denumirea codificată a Diviziei 7 infanterie. 


TELEGRAMA 


GRANIŢA! 
către 


MARELE STAT MAJOR, SECŢIA 2-a 
Granița 484 din 4.7.1940, ora 21,35 


RAPORT CONTRAINFORMATIV 

1) În trenuri, evreii şi minoritarii ruşi continuă a fi maltratati de către 
ostașii care călătoresc izolat. Pe podul dela Cosmeşti, în noaptea de 2/3, au 
fost aruncaţi din tren 4 evrei. Între Nichişeni şi Berhoci au fost aruncaţi din 
tren soldatul Popov Mihail, de origine etnică rusă, din Reg. 23 Artilerie si 
sergentul Segal Pentel din Regimentul 68 Infanterie. 

2) Plutonierul Doja Iosif din Regimentul 5 Artilerie a fost aruncat din 
tren în apropiere de Cosmesti. Cazul se cercetează de Legiunea Tecuci. 

COMUNICAT: 
Comandam. G-ral al Pazei Terit. 
Secţia III-a, M.St.Major 
Biroul 1, Secţia 2-a, M.St.M. 
Subbiroul 2, Secţia II-a, Bir.2 


Wl Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 1.824, f. 
66. Copie. . 


1 Denumirea codificată a Armatei 4. 


96 


TELEGRAMĂ 


DUD! 
către 


M.ST. MAJOR, Secţia H-a 
Dud. No. 141 din 4.7.1940, ora 20,40 


RAPORT INFORMATIV No. 1859-149 
Din 4 Iulie 1940 


1) În cursul zilei de 4.7. nu se semnalează până în prezent noui 
incidente şi agresiuni antisemite. 

2) Dintre agresiunile petrecute în zilele de 2 şi 3 lulie a.c. se 
raportează astăzi, de către organele de poliţie si jandarmerie din zonă. 

Agresiunea contra unui număr de 53 evrei, dintre cari, unii cu rani 
uşoare au fost pansati. Au fost, deasemenea, patru morţi pe distanţa Paşcani 
— Dolhasca, toţi evrei ce au sărit din tren şi șapte găsiţi în pădurea Probota- 
Baia. 

Se fac cercetări. 

3) În ziua de 3.7. a.c. a fost jefuită o prăvălie din Iaşi de către 
soldaţi. 

4) Poliţia Roman raportează că asupra individului Isac Marcu, din 
acel oraș, s'au găsit manifeste comuniste. 

5) Poliţia Fălticeni comunică, că în seara de 2.7. un individ rămas 
neidentificat a fost surprins de santinela postului de radio emisiune al 
Gliei?, în grădina în care este instalat acesta. Individul îmbrăcat civil a 
reuşit să dispară. 

6) În noaptea de 1/2.7. s'a tras un foc de armă dela colțul cazarmei 
Flotilei 1 Aviaţie Iaşi, asupra telegrafistului dela Secţia Aviației civile. 
Glontul pătrunzând pe fereastră fara a-şi atinge scopul. 

7) La Bacău a fost descoperită o adunare clandestină sionistă, la care 
au luat parte mai mulţi tineri. Sunt 10 arestări. Tinerii sunt originari din 
Bacău, Iaşi, Botoşani, Tighina si Cernăuţi. 

8) La Galaţi există un număr de circa 10.000 de evrei ce vor să se 
refugieze în Basarabia, cazaţi în mai multe șlepuri în mijlocul Dunărei. 


97 


Problema hranei, higienei este foarte grea. S'a intervenit de rezidenţă 
pentru soluţionarea problemei. 

9) Populaţia evreească agitată si intimidatä de ultimele agresiuni. A 
început a fi prudentă în manifestări. În urma măsurilor de pază luate se 
constată linişte în zonă. 


BI Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 531, f. 
164-165. Copie. 


1 Denumirea codificată a Corpului 11 armată. 
2 Denumirea codificată a Armatei 3. 


CORPUL GRĂNICERILOR 
STAT MAJOR 


INFORMATIUNI OBȚINUTE PÂNĂ LA 4.VIL.1940, ORELE 12. 
1940 
FRONTIERA CU U.R.S.S. 


Imediat după retragerea ultimului element al armatei noastre, evreii 
şi ucrainenii au arborat drapele roșii pe toate clădirile, manifestând în 
grupuri compacte pe străzi, molestând funcționarii civili cari mai 
rămăseseră în oraşul Cernăuţi. 

Străzile sunt înţesate cu trupe. 

Magazinele sunt închise, afară de cele cu alimente, de unde ruşii 
încarcă totul în camioane mari si transportă spre interior. 

Deasemeni, dela Liceul Militar au luat tot mobilierul şi toată vesela. 

Populaţia de origină românească nu se.vede deloc pe străzi. 

Faţă de populaţia germană, care a primit dispozitiuni dela Consulatul 
German să rămână pe loc, chiar după ocupaţia sovietică, trupele roşii au o 
atitudine din ce în ce mai brutală. 

Spre exemplu, se comunică cum că doi germani trebuiau să fie 
executaţi, în cursul zilei de 30.VI.1940, în faţa casei germane. 


98 


Se a aoe 


us 


mo E 


Informaţia, din care rezultă că germanii au primit recomandatiuni să 
rămână pe loc, o detinem dela un redactor al ziarului german DEUTSCHE 
TAGESPOST, ce apare la Cernăuţi cu sediul la casa germană. 

Pe monumentul din Piaţa Unirei, a fost arborat steagul roşu. 

În cursul zilei de 1.VII.1940, a sosit la Cernăuţi G.P.U.-ul (poliţia 
secretă sovietică). Deasemeni, a sosit si Guvernatorul ținuturilor ocupate. 

Refugiații mai declară că au văzut pe străzi ordonanţe ale 
Comandamentului trupelor roşii prin care se arată că furtul este pedepsit cu 
moartea. 

Se face o intensă propagandă în defavoarea României, căutând să se 
scoată în evidenţă faptul că la noi ar fi revoluţie, iar capul statului ar fi fost 
împuşcat, astfel încât trupele roşii au venit să elibereze pe cei asupriti de 
tirania boerilor români. Această propagandă se face prin toate mijloacele: 
radio, manifeste din avion, filme etc. 

Anexăm la acest buletin informativ un exemplar din aceste manifeste 
aruncate din avion (copie); este adresat populaţiei din Basarabia în limba 
românească, prin care se preamăreşte noul regim si puterea sovietică. 

Altele sunt scrise în limba rusească şi cuprind textul notelor 
diplomatice schimbate între Ministerul de Externe al României și Comisarul 
Poporului pentru Afaceri Externe din U.R.S.S. 

n ceiace privește propaganda prin radio se anunţă că a fost instalat 
un difuzor în Piaţa Unirei, de unde se transmit toate ştirile. 

Evreii sunt aceia care se ocupă în special cu propaganda. 

În ziua de 30.VI.1940, trupele roşii au defilat şi au fost filmate. 

Diferite relatiuni în legătură cu operaţiunile militare si activitatea 
trupelor. 

— În general, se observă o cantitate mare de elemente blindate (mici 
şi mijlocii) care se fnsirä pe şosele. 

În ziua de 30.VI.1940, a sosit în gara Cernăuţi un tren blindat. 

Se pare că trupele blindate au ordine să circule pe străzile principale 
în circuit, lăsând impresia că ar fi foarte multe. 

În drumul lor către Iţcani, acești refugiaţi care au mers pe jos dela 
Cernăuţi prin Siret până aci, au întâlnit iarăşi trupe blindate şi motorizate. 

Aceste trupe blindate se îndreaptă mai ales spre Nord către 
Storojineţ. 

Soldaţii şi ofiţerii sovietici întreabă încotro este Iaşul. 

La Cernăuţi, au fost zărite si unităţile de cavalerie, relativ puţine 
(circa 1-2 regimente de cavalerie). 

A fost văzută şi artilerie hipomobilă de diferite calibre. 


99 


Comandamentul armatei roşii de ocupaţie s'a instalat în fosta clădire 
a Ținutului Suceava. 

Cazarma Regimentului 8 Vânători este plină de trupe. 

În general, se observă că unităţile sunt formate din tineri mongoli, 
între 18-25 ani. 

Spun că sunt aceia care au luat parte la ocuparea fostei Polonii. 

Soldaţii noştri sunt desarmati, după care se pun în libertate. 

Ofițerii, care sunt prinşi, sunt desarmati şi reţinuţi. 

Banii, care se găsesc asupra diferitelor unităţi, se împart la soldaţi. 

Au fost zäriti multi soldați Români cari veneau în grupuri mari pe 
străzi şi pe şosele spre a se întoarce la unităţile lor. 

Moralul trupelor roşii se pare că este destul de ridicat până acum, 
deoarece organele propagandei, care însoțesc trupele, exaltă aceste victorii 
uşor câştigate. 

Sursa: Grupul 3 Gr. Pază, cu raportul Nr. 73 din 2.VII.1940, dela doi 
refugiaţi din zona ocupată, foşti funcţionari în Garda Financiară şi care au 
colaborat cu grănicerii. Sunt români din oraşul Craiova. 

Valoarea: Refugiații au stat liberi trei zile în Cernăuţi, astfel încât 
şi-au putut dea seama în mare măsură asupra situației rezultate după 
ocupaţie. 


CONCLUZIUNI 


De remarcat: 

-- Manifestatiunile de simpatie făcute de populaţia evreeascä și 
ucraineană la intrarea trupelor sovietice în Cernăuţi. 

— Tratamentul ostil al sovieticilor fata de populaţia germană. 

— Propaganda desäntatä făcută printre populaţie contra conducerii şi 
administraţiei Statului Român. 

~ Afluenta trupelor moto-mecanizate însoţite de cavalerie. 

~ Compunerea trupelor sovietice din tineri mongoli între 18-25 ani. 

— Răul tratament aplicat trupei şi ofiţerilor noştri. 


COMANDANTUL CORPULUI GRĂNICERILOR 

GENERAL DE DIVIZIE, Şeful de Stat Major 
Maior | ` Th. Şerb 
Gh. Constantinescu 


W Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 333, dosar nr. 93, f. 194-196. 
Original. 


100 


SECRET | 
ACTIUNEA EVREEASCÀ 


I. EVREII ÎN BASARABIA SI BUCOVINA ÎN TIMPUL EVACUĂRII 
1. Comitete Revolutionare: 

— La Chilia Nouă în calitate de șef local al G.P.U., care execută toată 
acţiunea teroristă împotriva populaţiei româneşti este evreul Dr. Rabinovici. 

Primar al oraşului este.fratele său, profesor de ebraică. 

2. Atentate şi asasinate: 

— La Cernăuţi, evreii au devastat mai multe biserici, printre cari si 
cea cu hramul Sf. Nicolae. 

— Depozitul de munitiuni din Rădăuţi a fost atacat cu focuri de arma 
de către un grup de evrei, cari la riposta gărzii depozitului s'au retras lăsând 
2 morţi pe teren. 

— La Chişinău, ziarele sovietice, cari au apărut după ocupaţie, 
„Sovietskaia Bessarabia“ si ,,Bessarabskaia Pravda“ sunt conduse de 
redactori evrei. 

— La Cetatea Albă, evreii comunişti au oprit un tren încercând să 
dezarmeze un batalion! de artilerie, renunțând la aceasta numai la 
intervenţia trupelor sovietice. 

În acelaşi oraş au omorât pe protopopul judeţului Crişan Folescu, pe 
preotul Petru Sinitä, pe şeful gării si pe ajutorul acestuia, anume Ojov. 

Acţiunea teroristă a fost condusă de evreul Abram Carolic. 

— La Ceadâr-Lunga (Cetatea Albă), evreii comunişti au ajutat 
soldaţilor sovietici să dezarmeze şi să desechipeze un detaşament de lucru 
al Reg. 35 Inf. 

~ La Volintiri (Cetatea Albă), grupuri de manifestanți evrei au 
terorizat populaţia împușcând mai multe persoane printre cari pe grefierul 
Stirbul Iosif, dela judecătoria de muncă. 

— La Bălţi, bande de evrei au atacat cu focuri de revolver populaţia 
civilă care se retrăgea; deasemeni au rupt crucile bisericilor arborând 
pavilionul roşu. 

— La Bolgrad, comuniştii circulau pe străzi având ca semn distinctiv 
steaua evreească cu 6 colţuri și o panglică roşie. 


101 


— La Ismail, morarii şi brutarii, toţi evrei, au refuzat să scoată pâine 
cu o zi înainte de ultimatum, răspândind imediat după anunțarea 
ultimatumului svonul că lipsa de pâine se datoreşte faptului că faina a fost 
rechizitionatä de armată. 

Svonul a produs agitaţie iar bandele de teroriști evrei au devastat 
manutanta locală, omorând pe Locot. Alexandrescu si Plut. Major Jianu. 

Datorită tot instigatiilor evreo-comuniste, 20 din cei 23 soldaţi ai 
manutantei s'au răsculat ajutând la asasinarea celor menţionaţi. 

- La Reni, un grup de comunişti evrei isbeau cu buzdugane 
improvizate pe cei ce voiau să se refugieze pe vaporul „Carpaţi“ care pleca 
spre ţară. 

Vaporul nu a putut pleca din cauza acestor evrei decât tăind 
parâmele. 

— În gara Reni, populaţia evreeascä a arborat pavilionul roşu. 

— În comuna Ashita, 2 soldaţi cari rămăseseră în urmă au fost 
împuşcaţi în picioare de populaţia evreească. 

— La Chilia Nouă, comuniştii evrei au devastat bisericile, au arborat, 
drapele roşii la localurile autorităţilor şi au împiedicat populaţia să se 
refugieze în interiorul ţării. 

- La Gura Humorului, evreii au sechestrat autovehicolele 
nepermitand retragerea populaţiei româneşti. 

- La Herţa (Dorohoi) înainte de intrarea din greşeală a trupelor 
sovietice, evreii comunişti au ucis patru ofiţeri români, iar zece soldați 
evrei dintr'un escadron de cavalerie şi-au ucis locotenentul (informaţie 
neverificatä). 

— La Roman, un căpitan a fost împuşcat de patru evrei, cari imediat 
au fost omorâţi cu baionetele de un grup de soldaţi (informaţie 
neverificată). 

— La Cucuteni (Iaşi), un evreu în haine militare, scoțând un revolver 
probabil pentru a împuşca un general, a fost linsat. | 

— La Tg. Frumos (laşi), un evreu, fiind găsit având asupra sa o 
grenadă şi un revolver, a fost linşat. 

— La un punct dela fortificațiile de ‘pe Nistru, un ofiţer evreu a 
deteriorat aparatul de radio, aşa încât detașamentul respectiv de lucru, fiind 
izolat, nu a putut lua la cunoştinţă de ultimatum decât la apariţia trupelor 
sovietice. 


102 


II. EVREII DIN RESTUL ȚĂRII 


Continuând să aplice tactica, tinzând să arate că evreii din ţara 
noastră nu vor fi făcuţi sub nici un raport răspunzători de actele teroriste 
săvârşite de către coreligionarii lor din provinciile ocupate împotriva 
populaţiei autohtone şi a autorităţilor, fruntaşii evrei din Capitală au ales o 
delegaţie în frunte cu Achile Saraga, fost ajutor de primar, în scopul de a se 
prezenta Consilierului Regal, Dr. Alex. Vaida Voevod, ministru de stat, şi 
a-i înainta o moţiune exprimând solidarizarea evreilor la doliul ţării, odată 
cu protestul lor împotriva actelor de teroare săvârșite de coreligionarii lor în 
Basarabia şi Bucovina. 

Pe de altă parte, fruntașii evrei au transmis coreligionarilor lor 
dispozitiunea de a-și păstra calmul si, abtinându-se dela manifestări menite 
să irite opinia publică românească, să-şi continue activitatea ca şi în trecut, 
întrucât „se poate prevedea că cel puţin până în toamna anului curent, Statul 
român nu va adopta nici o măsură efectivă menită să elimine din viaţa 
socială pe evrei“. 

Cu toate recomandările de linişte şi comportare ireproşabilă fatä de 
autohtoni primite din partea conducătorilor pe de o parte, opinia publică 
evreească din Capitală si provincie continuă să rămână îngrijorată de 
perspectiva unor severe reactiuni din partea Statului şi a populației 
româneşti, iar pe de alta, se produc noui acte din partea evreilor menite să 
evidentieze profunda lor aversiune pentru poporul, armata şi conducătorii 
Statului nostru. 

În acest sens, se relevă impresia de panică produsă de svonul, care se 
încearcă a se lansa printre evrei, privind intenţia Consilierului Regal N. 
Iorga, de a alcătui un memoriu, pe care să-l înainteze forurilor superioare 
conducătoare, în care reeditând unul din punctele de program ale fostului 
partid national-democrat?, să ceară expulzarea imediată a evreilor pentru a 
fi puşi astfel în imposibilitatea ca organizându-se să poată eluda măsurile 
antisemite ce se vor lua de către autorități. 

Cât priveşte manifestările trădând sentimentele ostile ale evreilor 
fata de {ara noastră se menţionează între altele următoarele: 

În portul Constanţa, majoritatea birourilor de expediţie şi vânzare 
fiind deţinute de evrei, aceştia interzic expedierea materialelor și mărfurilor 
aflate în depozite scontând o eventuală ocupare inamică a Dobrogei. 

Se menţionează că o bună parte dintre materialele aflate în depozite 
suni destinate a fi folosite pentru apărarea națională. 


103 


La Galaţi, evreul Max, patronul prăvăliei de haine vechi „Braufman 
Sami“ din Piaţa Nouă, a fost auzit de către un grup de refugiaţi adresând 
ameninţări românilor, spunând între altele că „peste 5 zile le va plăti el 
polita“. 

Deasemeni, evreul Schächter, proprietarul unei băcănii din acel oraş, 
deşi este bine aprovizionat, refuză categoric să vânză orice fel de marfă 
clienţilor români, la adresa cărora proferă injurii şi ameninţări. 

La Brăila, datorită atitudinei evreilor din localitate, populaţia 
românească este profund indignată, stare de spirit care prilejuieşte dese 
incidente. 

Printre evreii din acest oraş, care încearcă prin diferite mijloace să 
turbure liniştea publică, se menționează: 

Fraţii Birmbaum, cari critică cu asprime administraţia şi „lipsa de 
energie a autorităţilor locale“. 

Pe de altă parte, numiții afirmă că „multora dintre români le-a sunat 
ceasul“ şi că au și ei pe câţiva cu care să se răfuiască. 

lancu Berman, achizitor de cereale pe liniile Țăndărei, Buzău si 
Brăila. 

Numitul încearcă să agite spiritul locuitorilor dela sate, îndemnându- 
i să reclame pretinse drepturi. 

Carol Wurmbrand, domiciliat în str. Călăraşi, achizitor de cereale în 
str. Misitilor, manifestă în ultimul timp o atitudine direct provocatoare. Nu 
se sfieste să spună tuturor că „este mândru de origina lui evreiască“. 

Iancu zis Jean, funcţionar la societatea de navigaţie „Nurik“, care a 
ameninţat pe un birjar că „în curând îi va tăia gâtul pentru a-l sătura de 
românism“. 

Rosman, dela Biroul Supravegherea, fost Jaques Salmanowitz. 

Burăh Halpern, proprietarul firmei „Granimex“, precum şi fraţii 
acestuia sunt banuiti că intretin legături cu cercurile comuniste. 

În cadrul amenințărilor pe care evreii le adresează românilor cu 
prilejul incidentelor ce se ivesc, este şi aceea tă „în curând steagul nozu va 
fâlfâi şi deasupra Palatului Regal“. 

Pe de altă parte sunt indicatiuni după care evreii din Brăila ar 
dispune de arme. 


104 


În ultimul timp a avut loc la locuinţa lui Salomonidis, preşedintele 
comunităţii evreesti din Brăila, o consfatuire la care au participat numeroşi 
fruntași în majoritate comercianţi, hotărând „măsurile de apărare ale 
populaţiei evreieşti“. 


= Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.377, 
f. 14-19. Copie. 


1 Corect: Divizion de artilerie. 


2 Partidul Naţional Democrat a fost creat de Nicolae lorga în 1910. A guvernat 
între aprilie 1931 — iunie 1932. S-a menţinut pe scena vieţii politice româneştii, 
fără întrerupere, aproape trei decenii. 


TELEGRAMA 
GRANIȚA! 
către 
MARELE STAT MAJOR, SECȚIA II-A 


Granița 396-4/7-3440 


1) Exodul populației a încetat. Pe timpul evacuării au trecut la 
Țuţora mii refugiați din Basarabia. Pe la podul Daroieni 400; majoritatea 
intelectuali de origină română; ei sunt deprimati. 

2) Populaţia românească din Basarabia rezervată; se poate observa o 
deprimare şi regretul că trupele românești au părăsit Basarabia. Populaţia 
germană de asemenea nu se arată entuziasmată de sosirea trupelor sovietice. 

3) Acţiunea de răzbunare a militarilor români cari sosesc izolaţi din 
Basarabia a continuat să se manifeste contra evreilor. Actele de răzbunare 
se petrec mai mult în trenuri. Faţă de trecut însă s'au rărit mult cazurile 
ceea ce denotă că măsurile luate în ultimile zile (de dirijare sub comandă a 
soldaţilor şi de control în trenuri pentru paralizarea instigatorilor) au avut 
efectul urmărit. 


105 


În ultimul timp a avut loc la locuinţa lui Salomonidis, preşedintele 
comunităţii evreesti din Brăila, o consfătuire la care au participat numeroşi 
fruntaşi în majoritate comercianţi, hotărând „măsurile de apărare ale 
populaţiei evreiești“. 


= Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.377, 
f. 14-19. Copie. 


1 Corect: Divizion de artilerie. 


2 Partidul National Democrat a fost creat de Nicolae lorga în 1910. A guvernat 
între aprilie 1931 — iunie 1932. S-a menţinut pe scena vieţii politice romanestii, 
fără întrerupere, aproape trei decenii. 


TELEGRAMA 


GRANIŢA! 
către 


MARELE STAT MAJOR, SECȚIA II-A 


Granița 396-4/7-3440 


1) Exodul populaţiei a încetat. Pe timpul evacuării au trecut la 
Tutora mii refugiaţi din Basarabia. Pe la podul Daroieni 400; majoritatea 
intelectuali de origină română, ei sunt deprimati. 

2) Populaţia românească din Basarabia rezervată; se poate observa o 
deprimare şi regretul că trupele româneşti au părăsit Basarabia. Populaţia 
germană de asemenea nu se arată entuziasmată de sosirea trupelor sovietice. 

3) Acţiunea de răzbunare a militarilor români cari sosesc izolaţi din 
Basarabia a continuat să se manifeste contra evreilor. Actele de răzbunare 
se petrec mai mult în trenuri. Faţă de trecut însă s'au rărit mult cazurile 
ceea ce denotă că măsurile luate în ultimile zile (de dirijare sub comandă a 
soldaţilor şi de control în trenuri pentru paralizarea instigatorilor) au avut 
efectul urmărit. 


105 


4) Fruntaşul Catriniu Alexandru, ctg. 1937, şofeur la mașina 
delegatului M.ST.M. pe lângă Arţar?, a împuşcat mortal pe fruntasul T.R. 
Schur. 

Cazul se cercetează. 

D.O. 
SEF DE STAT MAJOR 
Colonel (ss) Mardari 
Nr. 21495 din 4 VII 1940 


BI Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, dosar nr. 155, f. 250. 


1 Denumirea codificată a Armatei 4. 
2 Denumirea codificată a Corpului 1 Armată. 


Din: „Journal de Geneve“ 
5 Iulie 1940 
Geneva 


SCENE TRAGICE ÎN BASARABIA SI BUCOVINA 


Refugiatii sositi din Basarabia si din Bucovina povestesc că între 
trupele sovietice si autorităţile românești s’ar fi produs unele excese. 

Numeroase biserici au fost prădate şi incendiate atât în Basarabia cât 
şi la Cernăuţi. Adversarii politici ai comuniştilor cât şi preoţii ar fi fost 
maltratati sau împușcați. 

Martorii oculari povestesc că la Cernăuţi mulţimea s'a îndreptat 
către penitenciar chiar înainte ca autorităţile româneşti să fi părăsit oraşul şi 
că sute de deţinuţi, dintre care cea mai mare parte erau agitatori extremiști 
de stânga, au fost eliberați. Imediat ce au fost puşi în libertate, aceștia au 
pornit în fruntea multimei. ` 

Biserici şi numeroase case au fost incendiate, poliția a fost atacată, 
iar trenurile cu refugiaţi care se pregăteau să plece au fost lovite cu pietre. 


106 


În cursul unui interview, doi din refugiații care se aflau în tren in 
momentul când a fost atacat cu pietre, au arătat rănile produse de cioburile 
geamurilor sparte cu această ocazie. 


D-l. Pan Halippa!, fost ministru al Sănătăţii, care s'a refugiat la 
Chişinău, a spus că întorcând capul să-şi mai revadă odată casa pe care o 
părăsea, a văzut că ea era cuprinsă de flăcări. 

Un alt refugiat din Basarabia povesteşte că a văzut alergând către 
gară un preot ordodox, pe care comuniştii revoltați vroiau să-l împuște. 

Ultimile persoane sosite în București, povestesc că primarul 
Cernäutiului a fost grav rănit. El a fost destituit şi înlocuit printr'un avocat 
comunist destul de cunoscut, în vârsta abia de 30 de ani. 


Autorităţile sovietice se degajează de orice răspundere în ceeace 
priveşte aceste incidente, susținând că s'au produs înainte de sosirea 
trupelor sovietice. Cercurile româneşti spun că nu vor uita niciodată faptul 
că Sovietele n’au lăsat autorităților româneşti timpul necesar pentru a evita 
astfel de incidente. 


Refugiații pretind că 90% din populația evreească a rămas în 
teritoriile ocupate. Cea mai mare parte din evrei aparţin clasei sărace. 
Evreii bogaţi s’au refugiat însă în mare grabă. 

Svonuri, neconfirmate încă, susţin că ar fi fost incendiată catedrala 
ortodoxă din Cernăuţi şi că Episcopul ar fi rămas la postul său, cu toate că 
era cunoscut ca un mare dușman al comuniştilor. 


Autorităţile însărcinate să se ocupe de refugiaţi, afirmă că aproape 
100.000 de familii s'au refugiat din Bucovina de Nord şi Basarabia. 


a Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Sectia 2, dosar nr. 941, f. 
491-492. 


1 Pan Halipa, om politic român (n. 1 august 1883 la Gubolta, jud. Soroca), fruntaş 
al luptei de eliberare naţională a românilor din Basarabia, participant activ la 
înfăptuirea actului unirii Basarabiei cu România (27 martie/9 aprilie 1918); deputat 
în Parlamentul României Întregite (1917-1940), ministru în diverse guverne 
(1919-1933). 


107 


C.A. 
NOTA INFORMATIVĂ NR. 133 
din 6 iulie 1940 


ACTIVITATEA ÎN CERNĂUȚI ÎN PRIMELE ZILE DE OCUPARE 


1. Vineri 28 Iunie 1940 

La ora 14 s'au adunat în Piaţa Unirei din Cernăuţi circa 200 lucrători 
exclusiv evrei, care aveau cu ei un steag roşu ce avea cusut pe el secerea si 
ciocanul, arborându-l pe clădirea primăriei. Odată cu această arborare au 
fost afișate şi tabloul lui Stalin şi Molotov pe monumentul Unirei, tablourile 
având dimensiunile de circa 60/60 cm. Aceşti lucrători erau sub conducerea 
cunoscutului comunist evreu Vagner. 

La orele 16, aceiaşi coloană de lucrători evrei s'a dus la podul de 
peste Prut, pe drum încolonându-se şi alti lucrători cu steaguri roşii în 
mână, unde au primit trupele cu urale şi strigăte ce ajunsese la delir. Vagner 
a cerut pentru toţi lucrătorii arme ca să plece şi să apere populaţia 
autohtonă contra burgheziei române, formând aşa zisa poliție 
muncitorească. 

După intrarea trupelor în oraș, toți aceşti muncitori au primit de la 
trupele sovietice arme postându-se în faţa clădirilor ce trebuiau ocupate de 
autorităţile de stat, formând paza care a a stat până Duminică seara. 


2. Sâmbătă 29 Iunie 1940 

În ziua de 29 a.c., comandantul sovietic al oraşului Cernăuţi a dat 
dispozitiuni ca toate prăvăliile să fie închise în afară de restaurante şi 
băcănii. 

Toţi pensionarii evrei, care au avut servicii pe la diferite institutiuni 
au revenit la locurile lor (poştă, telegraf, primărie, uzină etc.). 

3. Duminică 30 Iunie 1940. 

A apărut un comunicat sovietic scris în limbile ucraineană, 
evreeascä, germană şi română, în care se repeta ordonanța de sâmbătă 
privitoare la închiderea prăvăliilor şi interzicerea vânzării de băuturi 
spirtoase, în afară de bere. Ordonanţa mai prevedea următoarele: 

Circulaţia se interzice după ora 21; oraşul se declară în stare de 
asediu; 

Nimeni nu are voie să părăseasă oraşul fără o învoire specială, toţi 
funcţionarii urmând a-şi face serviciul mai departe; 


108 


Toţi posesorii de arme, inclusiv cei ce le-au primit deja de la trupele 
sovietice, trebuiau să se prezinte luni la comandatură pentru a le depune; 

Se interzice orice fel de manifestaţie fără aprobarea 
Comandamentului. 


4. Luni 1 iulie 1940 

Luni dimineață s'au depus toate armele, ceea ce n'a plăcut evreilor. 

După masă s'au prezentat o mulţime de ucraineni de la sate fiind 
conduşi de evrei, care au manifestat în faţa primăriei, iar guvernatorul le-a 
ţinut o cuvântare difuzată prin megafoane. 


5. De marţi, viaţa a iñtrat aproape în normal. 

Marţi dimineaţă s'a prezentat la oficiul de telefoane un diriginte 
venit din interiorul Rusiei, evreu, şi un inginer, tot evreu. Până la venirea 
acestora serviciul la telefoane s'a făcut de către foştii funcţionari împreună 
cu militarii sovietici. 

Funcţionarilor români li s'a spus că nu pot să fugă în România pentru 
că sub soviete le va fi mai bine, funcţionarii fiind plătiţi cu lefuri mult 
superioare celor românești. Dintre funcţionarii rămaşi la Societatea de 
telefoane se semnalează Chamotov şi Agapiev primul fiind pornit în mod 
hotărât contra a tot ce este românesc. 


6. În zilele următoare nu s'a semnalat nimic important cu privire la 
măsurile administrative ale noului regim. 


WE Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, dosar nr. 155, f. 321-322. 


Copie. 
SECRET 7 Iulie 1940 
ACȚIUNEA EVREEASCĂ 


I. EVREII ÎN BASARABIA SI BUCOVINA ÎN TIMPUL EVACUARII 


Atentate si asasinate 
Din relatările tuturor refugiaților din provinciile răpite, reiese că 
atitudinea manifestată de populaţia evreească din aceste provincii, atât fata 


109 


de armata română în retragere, cât şi faţă de populaţia civilă ce se refugia, a 
luat forme cari depăşesc o imaginaţie chiar divagantă. 

Imediat după anunţarea ultimatului sovietic şi înainte de intrarea 
Armatei Roşii, în toate oraşele basarabene şi nord bucovinene, ca la un 
consemn, s'au format grupuri de evrei înarmaţi, în majoritate tineret de 
ambe sexe, cari numaidecât au început acţiunea teroristă. 

Au fost împuşcaţi cu predilecție funcţionarii judecătorești, cei 
polițienești, slujitorii altarului, precum şi funcţionarii financiari, aceştia din 
urmă, cu ocazia devalizării diferitelor casierii ale Statului, întrucât în afară 
de zelul revoluţionar, bandele teroriste au arătat, în timpul desfăşurării 
actiunei lor, o pronunţată tendinţă pentru adunarea de capital, în flagrantă 
contradicţie cu principiile anticapitaliste cuprinse în doctrina în numele 
căreia îşi desfăşurau acţiunea. 

Nu a fost crutatä nici armata și zilnic sosesc noui informatiuni despre 
ofiţeri, subofiteri şi soldaţi cari, chiar fără a fi contrazis intenţiile 
comuniștilor evrei de a manifesta, au fost împuşcaţi sau schingiuiti. 

Au fost cazuri, după cum relatează refugiații, când executärile au 
luat aspectul unei sinistre vânători de oameni, în care tot ce putea constitui 
un element reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasă a tinerilor 
terorişti evrei. 

Conexând scopurile teroriste cu cele de natură a produce avantagii 
materiale, evreii comunişti nu s'au mulţumit a jefui locuinţele românești şi 
bisericile creştine, dar atunci când erau în superioritate numerică, opreau 
refugiații pentru a-i prada de putinul pe care aceştia încercau a-l salva cu ei. 

- La Chişinău, 400-500 evrei comunişti constituiți în bandă, 
înarmaţi unii cu puşti şi revolvere, iar alţii cu pietre şi bastoane, au cerut 
D-rului loneţ, medicul spitalului de copii, ca imediat clădirea acestuia să le 
fie predată. 

La încercarea medicului de a calma spiritele l-au împușcat, după care 
au năvălit în spital devastându-l complect, iar pe copiii aflaţi internaţi, 
omorându-i și aruncându-i afară pe geamuri. 

— În comuna Olăneşti (Cetatea Albă), învăţătoarea Irina Tapu a fost 
împuşcată de bandele evreeşti unite cu cele bulgărești. 

— În comuna Ceadâr-Lunga, notarul Mincu Nicolae, preceptorul 
Selerenco şi primarul Caimacanu, toţi din comuna Palanca, au fost 
desbräcati complect şi deposedati de tot ce aveau asupra lor. 

— În comuna Olăneşti (Tighina), autorităţile locale au fost omorâte 
de bandele teroriste. 

- În rândurile refugiaților se afirmă că au fost împuşcaţi de către 
bandele comuniste evreesti colonelul Cernobescu, comandantul Reg. 7 


110 


Vânători Chişinău, împreună cu căpitanul în rezervă Grumvescu, fost 
primar la Ungheni. 

Deasemeni, după alte relatări ale refugiaților, au fost asasinați sau 
prinşi — printre alţii — Col. Cornea, dela Reg. 8 Roșiori, Col. Grenaru, Maior 
Millo, căpitan Posu şi Căpitan Al. Mavrocordat. 

— La Rădăuţi, plutonierul Major Diaconu Ion, fost la Cercul de - 
recrutare din acea localitate, a fost molestat de o bandă de teroriști evrei 
cari i-au rupt epoletii. 


II. EVREII ÎN RESTUL ȚĂRII 


În puţine împrejurări, ca acelea prin care trecem azi, populaţia 
evreiască din ţara noatră a reacţionat atât de uniform, evreii părăsind pe cât 
posibil contactul cu populaţia autohtonă. 

Încetinindu-şi activitatea şi retrăgându-se în cadrul strict al grupărilor 
lor, evreii studiază modalitatea preîntâmpinării oricăror măsuri menite să le 
aducă o constrângere a libertăţii de acţiune şi să-i deposedeze de bunuri. 

În acest cadru de „solidaritate fräteascä“, directivele conducătorilor 
lor îşi găsesc executarea cu cea mai desăvârşită promptitudine. 

Constienti de rolul important ce deţin în viaţa economică și 
comercială a ţării noastre, iar pe de altă parte incredintati de avantagiile ce 
decurg, pentru ei, în actuala situaţie politică internă, din puternica lor 
solidaritate de rasă, evreii şi-au regăsit în parte echilibru moral, şi, în 
așteptatea evenimentelor, se menţin intr’o strictă rezervă. 

Încercând totuşi o ameliorare a situaţiei coreligionarilor lor, fruntașii 
evrei intenţionează să publice o „declaraţie de desolidarizare“ a evreilor din 
Vechiul Regat de acțiunea criminală a consângenilor lor din provinciile 
ocupate. 

Pe de alta parte, fruntaşii evrei, considerând că noul regim constitue 
începutul unei epoci critice pentru populația minoritară evreiască, studiază 
modalitatea unor intervenţii pe lângă autorităţile în drept, pentru aplicarea 
măsurilor antisemite în raport cu situaţia şi drepturile câştigate în România 
în decursulul timpului de către diferitele categorii de evrei, astfel ca să se 
asigure evreilor originari din Vechiul Regat posibilitatea, ca până la 
rezolvarea definitivă a problemei evreesti, procurării mijloacelor de 
existenţă. 


111 


În ce priveşte pe liberii profesionişti, se intenţionează să se solicite 
autorizaţia ca aceştia să-şi poată exercita profesiunile exclusiv în folosul 
coreligionarilor lor. 

În viaţa comercială se constată din partea comercianților evrei o 
tendinţă de a lichida sau cel puţin micşora extensiunea afacerilor, 
întreprinderilor, în scopul de a-şi procura valori în numerar care, se speră 
că, vor fi mai uşor de transportat peste graniţă în eventualitatea când vor fi 
nevoiţi să recurgă la o emigrare grăbită. 

Aceiaș tendinţă se observă şi la evreii deținători de diverse valori ca 
bonuri, acţiuni şi obligaţiuni ale diferitelor societăţi anonime din ţară. 

O atitudine distinctă, care se caracterizează printr’o vie aversiune 
împotriva ţării noastre, manifestă în prezent evreii încadraţi în mişcarea 
sionistilor revizionisti. 

Conducătorii revizionistilor au dat, în acest sens, dispozitiuni precise 
partizanilor lor, deținători de capitaluri în diferitele întreprinderi, înfiinţate 
în colaborare cu românii şi germanii, să se retragă din afaceri. 

Totodată, s'a interzis membrilor deținători de valori şi caselor de 


credit evreesti să acorde împrumuturi creştinilor, ori cât de mare ar fi. 


dobânda ce li se oferă. 

În schimb, s’a decis intensificarea colectării de fonduri, îndeosebi, în 
scopul ajutorării atât a familiilor de refugiaţi evrei din Basarabia şi 
Bucovina, cât şi a acelora din ţară cari au avut de suferit de pe urma 
reacţiunii populaţiei româneşti faţă de actele de banditism săvârşite de 
evreii din provinciile răpite. 

Pe de altă parte, este de relevat, ca o ilustrare a sentimentelor de 
înveninată ură de care evreii sunt animați faţă de populaţia autohtonă, 
iniţiativa luată de un grup de doamne evreice printre care si A. Bruchnor, 
Paula Schönfeld şi Rolly Petreanu de a organiza în ziua de 9 Iulie a.c., la 
Sinagoga Centrală, o slujbă religioasă, constituind un „blestem contra 
românilor“. 

În afară de Legația Sovietică, actualmente diferitele organizaţii 
sioniste, cari se ocupă cu emigrarea, sunt continu vizitate de către numeroși 
evrei, solicitând sprijinul acestora pentru emigrare. 

Cererile acestora nu pot fi însă satisfăcute decât în parte, întrucât 
organizaţiile sioniste nu dispun de certificate suficiente de emigrare. 

În ce priveşte viitoarea situaţie a mişcării sioniste, cercurile evreeşti 
consideră că activitatea acesteia nu va fi stânjenită, întrucât mobilul său 


112 


i 
i 
i 


corespunde în totul nevoilor superioare ale Statului şi anume: emigrarea 
evreilor din România. 

Cât priveşte însă acţiunea de colectare a fondurilor, cercurile 
conducătorilor sionisti manifestă temerea că aceasta va fi interzisă, 
autorităţile nemaipermitând trimiterea de valori în Palestina. 

Tot în legătură cu fondurile evreesti, printre evreii sionisti din 
Capitală se discută ştirea după care, la Chişinău, evreii comunişti au 
devastat sediul organizaţiei sioniste, ridicând chiar maşinile de scris şi 
fnsusindu-si sumele colectate. 

Reactiunea populaţiei româneşti fata de cele petrecute în provinciile 
răpite si în deosebi excesele de violenţă ce au avut loc în trenuri, continuă 
să fie exploatate, împreună cu o întreagă serie de versiuni menite să 
evidentieze „rigorile pe care evreii vor fi nevoiţi să le îndure sub noul regim 
din România“, de către agenţii comuniști şi evreii basarabeni, în scopul 
determinării acestora de a se refugia în provinciile răpite. 


III. REACTIUNEA POPULAȚIEI ROMÂNEȘTI 


În ziua de 1 Julie a.c. în trenul rapid Nr. 52, insofitorul trenului si 
soldatul Popa au bătut pe evreul Max Mendel din Bucureşti, Str. Mihai 
Vodă 5. 

În acelaşi tren, mai mulţi soldaţi au bătut, în apropierea staţiei 
Mărăşeşti, pe evreii Weiss P. Lupu din comuna Dej, Baruh Gross din Galaţi 
şi Burcamin Gutman din Piatra Neamţ. 

~ În ziua de 2 Iulie a.c. din trenul Nr. 8006 Galati-Buzäu, evreul 
Hovenstein Simion din București a fost desbrăcat şi lăsat în pielea goală, 
după care a fost aruncat jos în staţia Făurei. Numitul a declarat că a fost 
desbrăcat de mai mulţi soldaţi. Comandamentul Militar al staţiei Bihor a 
comunicat că autorii n’au fost identificaţi, iar personalul trenului pretinde a 
nu fi văzut faptul. 

~ În noaptea de 3 spre 4 Iulie a.c., a fost găsit aruncat din tren, între 
staţiile Tecuci şi Cosmesti, evreul Leiba Segal, funcţionar comercial din 
Bucuresti; fiind ranit la cap, spate şi mână, a fost internat în spitalul Anton 
Cincu din Tecuci. Rănitul declară că a fost aruncat din trenul nr. 8087, în 
staţia Ciceu-Galati, de mai multi militari. 

— În aceiaşi noapte, a fost bătut de militari, în trenul Nr. 503, pe 
distanța Ploesti-Râmnicul Sărat, evreul Greper Simion din Focșani; 


113 


coborând în Staţia Râmnicul Sărat pentu a reclama, a fost din nou bătut de 
un aviator. 

— În ziua de 4 Iulie a.c., a fost adus din stația Dedulesti la Brăila, cu 
trenul Nr. 805 Buzău-Galaţi, evreul botezat Heliab Panait, licenţiat al 
Academiei Comerciale, funcţionar la Societatea de Gaz şi Electricitate din 
Bucureşti, grav rănit la cap. Numitul a declarat că venind dela Bucuresti la 
Brăila, a fost insultat de mai mulţi călători din tren, apoi aruncat jos. Nu 
cunoaşte pe agresori însă crede că unul ar fi poliţist, iar altul artist la 
Teatrul Muncă și Voe Bună. 

— Din trenul rapid Nr. 51, au fost aruncaţi, între staţiile Monteoru- 
Buzău, evreii Iancu Moise din Roman, şi Iosif Marcu din Opnic-Slănic, 
premilitar, care a fost tăiat de tren. 

— Din același tren, între stațiile Bebecu şi Joița, au mai fost aruncaţi 
indivizii Scheter Izrail din Bucureşti, Str. Carol Nr. 1, soldat cu ordinul de 
chemare al unui regiment de aviaţie care, în stare gravă, a fost transportat la 
spitalul militar din Buzău şi Emanoil Rigler, de 37 ani, funcţionar 
comercial din comuna Dudesti-Ilfov. 

- Între staţiile Vintileanca si Ulmeni, au fost aruncaţi din tren trei 
indivizi, fiind accidentati mortal. Până în prezent nu au fost identificaţi. 

— Cu trenul personal Nr. 508, a fost adus în stația Buzău, din gara 
Joița, Locotenentul Beregler Edmund, originar din Hudosul de Mureş- 
Turda, din compania 11-a fortificaţii Râmnicul Sărat, aruncat din trenul 
rapid Nr. 51. Fiind rănit la cap, a fost internat la spitalul militar din Buzău. 

— În ziua de 5 Iulie a.c., cu trenul motor Nr. 83 Bucuresti-Galati, la 
ora 11,04 a fost adus în gara Buzău, din staţia Vintileanca, fruntaşul T.R. 
Leib Idel, din reg. 29 Infanterie, domiciliat în Bucureşti, Cal. Văcăreşti Nr. 
20, contabil, găsit pe linia ferată, rănit grav la cap şi la umeri. I s'au dat 
primele ajutoare, apoi a fost transportat la spitalul din Buzău. 


IV. TRECEREA ÎN TERITORIUL OCUPAT DE SOVIETE 


Se constată că afluenta evreilor carj pleacă în provinciile răpite a 
scăzut intr’o oarecare măsură şi că actualmente ae nu mai depun aceias 
graba pentru lichidarea bunurilor lor. 

La aceasta situatie a contribuit, in tial parte, poate şi faptul că 
Legația U.R.S.S., nefiind în posesia unor instrucțiuni prea detaliate, nu dă 
lămuriri cuprinzătoare şi satisfăcătoare celor cari se prezintă pentru a obţine 


114 


informatiuni în ce priveşte stabilirea în Basarabia şi modalităţile de traiu de 
acolo. 

Totuş, populaţia nevoiase evreiască, originară din teritoriile răpite, 
chiar fără a avea prea multe lămuriri, continuă a pleca înspre Nordul 
Bucovinei, dar mai cu seamă spre Basarabia. 

În acest sens, este relevat că numai prin Galaţi, spre Basarabia, au 
trecut în cursul zilei de 5 iulie a.c. un număr de aproximativ 4.500 persoane. 


EI Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 2, dosar nr. 941, f. 


558-566. Copie. 


MINISTERUL DE INTERNE 
DIRECTIUNEA AD-TIEI DE STAT 
Nr. 922 A 8 Iulie 1940 


DOMNULE PREFECT, 


Marele Stat Major ne face cunoscut prin ordinul Nr. 21741/940, că 
- este sesizat de unele incidente ce au loc pe teritoriul ţării şi în Moldova şi în 
Bucovina în special, datorită revoltei elementului românesc contra evreilor. 

În unele din aceste incidente au fost amestecați și unii militari 
räzleti, retrași izolat din teritoriile ocupate de URSS. 

În acelaşi timp se semnalează unele stări de neliniste şi chiar 
trecătoare stări de panică, ce au prins graţie unor repetate şi insistente 
zvonuri false lansate de interesaţi. 

Pentru a zădărnici orice incidente şi a preveni stări de lucruri cu totul 
dăunătoare în situaţia actuală, Marele Stat Major a dat ordin autorităţii 
militare din Moldova și Bucovina să procedeze de îndată la complectarea 
măsurilor deja luate, întărind controlul tuturor militarilor ce circulă izolați 
şi întărind sancţiunile pentru diferitele abateri. 

Pentru atingerea acestui scop, vă rugăm să dati de urgenţă 
dispozitiuni tuturor organelor de poliţie şi jandarmerie ca să colaboreze 
strâns cu Marile Unități din zonă, în special la executarea controlului şi 


115 


menţinerea ordinei în trenuri, în gări şi în localităţi, cum şi la împiedicarea 
actelor de alarmism la care încă multi interesaţi se dedau. 


Dispozitiunile ce veţi da, cum şi rezultatul acestora, vă rog a le 
comunica Ministerului. 


p. MINISTRU DIRECTOR 
[Indescifrabil] [Indescifrabil] 


E Arhivele Statului Bucureşti, fond Ministerul Afacerilor Interne, dosar nr. 


443/1940, f. 28. 


COMANDAMENTUL M.U.! Nr. 40193 
STATUL MAJOR 8 Iulie 1940 
Bir. 2. 
Ofic. Poştal Militar Nr. 22 
SECRET 

Comandamentul M.U. 


Of. Postal Milit. Nr. 80 


BULETIN CONTRAINFORMATIV 


Rugäm a dispune distrugerea buletinului, prin ardere, dupä ce, mai 
întâi, au fost exploatate părțile ce interesează M.U. 


I. STAREA DE SPIRIT ÎN ARMATĂ: În general bună. 
II. POPULAȚIA CIVILĂ 
1. Populaţia românească 

Desfăşurarea evenimentelor menţine populația românească în aceiași 
stare de neliniste şi îndurerare. Incidentele recente, de pe frontiera de Fst, 
au provocat oarecari îngrijorări între locuitorii din zona acestei frontiere. 

Se semnalează că populaţia românească din Iaşi este impresionată şi 
revoltată de faptele comise de către evrei, cu ocazia evacuării Basarabiei. O 
reacțiune contra evreilor din lași war fi exclusă. 


116 


O stare de nesiguranţă şi agitație se remarcă şi în rândurile 
populaţiei româneşti din Cadrilater. De relevat că această stare de 
îngrijorare este mărită prin atitudinea populaţiei bulgare, care lansează 
intenţionat svonuri tendentioase. 

_ In Banat, populaţia românească este indignatä de atitudinea evreilor 
fata de evenimentele din Basarabia. Indignarea este cu atât mai mare, cu cât 
evreii din Timisoara nu se sfiesc a-se deda la specularea, prin diferite 
mijloace, a populaţiei creştine. 

Faţă de starea încordată de spirit a populaţiei şi de atitudinea unora 
din elementele minoritare ca si a comuniștilor, se impune aplicarea 
integrală a stării de asediu cu sancțiuni severe şi imediate pentru orice act 
ce poate prejudicia unitatea sufletească a neamului sau siguranţa Statului. 

În legătură cu operaţiunile de evacuarea teritoriului cedat U.R.S.S., 
se semnalează: actele ostile ale evreilor din Bucovina şi Basarabia au 
determinat unele reactiuni în rândurile elementului românesc. 

Populaţia minoritară din Sudul Basarabiei a jefuit convoaiele care 
s’au retras izolat. 

Plutonierul Marinescu Petre din Regimentul 1 Vânători, fiind oprit 
de o coloană rusă cu cisterne, a dezarmat, cu ajutorul câtorva soldaţi, toată 
coloana, capturând armamentul şi dând drumul trupei dezarmată. 
Plutonierul a fost citat prin ordin de zi pe Armată, iar materialul capturat va 
fi înapoiat la cerere. 

Informaţiile ce nu contenesc a veni, odată cu cei refugiaţi, arată 
barbariile ce au de suferit românii, în special din partea evreilor și a 
comuniştilor din teritoriile cedate. În special, evreii au fost aceia care au 
iniţiat şi condus toate atrocitățile îndreptate contra elementului românesc. 
Se semnalează din Bucovina, că un grup de 40 evrei au atacat cu focuri de 
armă depozitul de muniții ai Garnizoanei Rădăuţi. Atacul a fost imediat 
respins de garda depozitului, doi din atacatori rămânând în teren. 

La Cucuteni, un evreu în haine militare a fost surprins în momentul 
când scosese un revolver cu intenția probabilă de a trage într'un general 
român ce se afla pe scara unui tren în trecere; a fost linşat. 

În Staţia Tg. Frumos, un alt evreu a fost găsit având asupra sa un 
revolver şi o grenadă; a fost deasemenea linşat. 


COMUNISMUL 
La Cluj au fost răpândite manifeste comuniste, scrise în limba 
maghiară. Elementele comuniste dela atelierele Griviţa C.F.R. comentează 
cu satisfacţie ultimele evenimente. 
Agenţii comunişti fac intensă propagandă printre muncitori să plece 
în Basarabia, sub regimul sovietic situaţia muncitorilor fiind mai bună. 


117 


Scopul urmărit ar fi: de a creia o stare de agitaţie soldată, eventual, cu 
incidente ce ar putea favoriza intervenția U.R.S.S. 


Diverse 
` Cu ocazia unei perchezitii, făcute unui individ din Oradea, s'au găsit 
4 revolvere încărcate. . 

În gara Dej, militarii concentrați au bătut mai multi evrei. 

Se bănuieşte că organizaţia „Magyar a magyar-ért“, prin agenţi 
curieri, ar fi lansat un apel către populaţia din Ardeal pentru ca, împreună 
cu evreii, să provoace tulburări pregătind astfel o acţiune contra guvernului. 

Membrii organizaţiilor „Rongyos Garda“ şi „Szabad Csapatok“ au 
fost echipați militari şi constituiți în unităţi speciale. 

Conducătorul lor este un oarecare Roman loan, şchiop de piciorul 
drept, iar printre membrii de sub ordinele lui sunt foarte mulţi refugiaţi din 
România. 

Au fost interceptate următoarele convorbiri telefonice: 

— Numeroşi evrei din Timişoara, Oradea, Salonta, Arad, etc. anunţă 
familiile că sunt bătuţi prin gări de soldaţi şi civili români. 

— Ofițerii, din diferite unităţi aflate în zonă, vorbesc la telefon cu 
familiile lor lucruri nepermise şi alarmante pentru populaţia civilă. 

Aceiaşi nelinişte în familiile româneşti dela grantia de Vest, care 
anunţă că stau cu bagajele împachetate și gata de plecare spre Bucureşti. 


D.O. 

SEFUL DE STAT MAJOR pentru conformitate 
COLONEL | p. Seful Bir. 2 Inf. 
[ss] Gheorghiu Căpitan P. Dumitrescu 


| Arhiva Ministerului Apärärii Nationale, fond 506, dosar nr. 20, f. 97-98. 
Copie. 


1 Divizia 1 infanterie. 


PROCES VERBAL 
Astăzi 9 Iulie anul 1940 


Noi, mai jos semnatarii, intruniti în consiliu restrâns de colaborare 
pentru găsirea soluţiilor practice şi imediate în vederea aplicării stricte a 


118 


dispozitiunilor cuprinse în ordinul circular al Ministerului de Interne nr. 
9221-A din 8/VII.1940. 

Constatăm prin acest act că potrivit scopului arătat mai sus, au avut 
loc discutiuni edificatoare, făcându-ni-se nouă, Prefectul de Judeţ, de către 
membri acestui Consiliu restrâns, expuneri asupra situaţiei generale de pe 
teritoriul urban şi rural al Judeţului Prahova, interesând ordinca şi Siguranţa 
Statului. 

Din expunerile făcute după materia și teritoriul de competenţă a 
fiecăruia, s'a ajuns la următoarele concluzii: 

1. În întreg judeţul domneşte pe deplin ordinea. 

Incidente de natură mai importantă nu s'au produs. 

Populaţia de la sate este preocupată exclusiv de starea câmpului, de 
muncile gospodăreşti şi de greutăţile pe care le întâmpină .mai ales din 
cauza timpului ploios. ; 

În general starea de spirit a populației rurale este liniştită. 

La Ploeşti şi Câmpina unde se găseşte populație evreească, tensiunea 
în raporturile cu românii n’a depășit limitele ordinei publice — datorită pe de 
o parte spiritului de înţelegere a populaţiei româneşti, pe de altă parte grija 
evreilor de a evita sub orice formă stări de provocare şi în sfârşit datorită şi 
faptului că veghea organelor menite să păstreze ordinea a fost repede şi 
activ stimulată de noi. 

Atitudinea elementelor comuniste identificate în masa muncitorilor 
este stăpânită, neînregistrându-se nici un început cât de timid de acţiune. 

Străinii păstrează în prezent o atitudine potrivită situaţiei şi în 
cercurile lor nu s'au produs incidente. 

2. Pentru organizarea unei perfecte şi continue colaborări între 
organele militare de pază existente în regiunea noastră şi cele politienesti, 
am stabilit norma de procedare curi să asigure pe deplin posibilitatea de 
control civilizat — ce se efectuează prin razii, controluri prin posturi fixe etc. 

Găsindu-se necesar şi bine organizat controlul în trenuri, gări şi 
bariere, se menține. 

Consiliul a luat sfârşit intr’o perfectă unitate de vederi, stabilindu-se 
totodată ca orice caz care interesează ordinea publică şi Siguranța Statului — 
de la cea mai minimă instanţă — să fie semnalat chiar la producerea lui, 
noua prefectilor de judeţ, urmând ca în timp cu cercetările sau valorificärile 


119 


ce eventual s’ar face, să putem lua pe loc si la tiinp măsurile impuse de 
situaţie. 

De cele stabilite am încheiat acest proces verbal. 
PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE COLABORARE 


Prefectul Judeţului Prahova 
Colonel A.Teodorescu 


ȘEFUL DE STAT MAJOR AL COMANDAMENTULUI M.U. 
Locotenent-Colonel N. Minculescu 


COMANDANTUL LEGIUNEI DE JANDARMI PRAHOVA 
Locotenent-Colonel A. Ariton 


CHESTORUL POLIȚIEI MUNICIPIULUI PLOEŞTI 
C. Lipoveanu 


ŞEFUL SERVICIULUI DE SIGURANŢĂ 
Comisar Şef Gh. Stârcea 


M Arhivele Statului Bucureşti, fond Ministerul Afacerilor interne, dosar nr. 


433/1940, f. 38-39. 


ROMÂNIA Nr. 9.120 A 
PREFECTURA JUDEȚULUI ODORHEIU Odorhei, la 18 Iulie 1940 
Serviciul Cancelariei 


D-sale 

Domnului Ministru al Internelor 
Directiunea Admf{inistra]fiei de Stat 
Bucuresti 


Domnule Ministra, 


La ordinul domniei Voastre No. 9 221 A. din 8 Iulie 1940, referitor 
la unele incidente petrecute în ţară contra evreilor; 

Avem onoare a raporta, că am luat toate măsurile în județul nostru 
pentru a împiedica orice agresiune contra evreilor, precum şi pentru 


120 


ma qe me à 


o raidat u Le nenea AE ee 


Pe ea ge e PE ee SS 


împiedicarea ştirilor alarmiste, ce se răspândesc de unii locuitori 


interesaţi. 

Sănătate! 
PREFECT, p. Şeful Cancelariei 
Colonel Ioan C. Plesoianu [Indescifrabil] 


= Arhivele Statului Bucureşti, fond Ministerul Afacerilor Interne, dosar nr. 


443/1940, f. 24. 


DARE DE SEAMĂ ASUPRA MODULUI CUM S'A DESFĂŞURAT 
EVACUAREA BASARABIEI (DUPĂ PRIMELE 
INFORMATIUNI CULESE) 


1. ORGANIZAREA EVACUĂREI 


Din declaraţiile funcţionarilor, militarilor si populaţiei civile, 
evacuaţi din BASARABIA şi BUCOVINA, rezultă că nu a existat o 
organizare a evacuării, 

Majoritatea celor evacuaţi învinuiesc autorităţile militare superioare 
şi guvernul, care, deşi informat din timp asupra intentiilor URSS, nu a 
permis funcţionarilor și militarilor să-şi evacueze familiile şi avutul, ba mai 
mult, cei care au încercat să facă acest lucru au fost opriţi prin ordine 
severe, fiind ameninţaţi cu pedepse. . 

La cele de mai sus se adaugă faptul că nu s'au dat dispozitiuni ca 
evacuarea funcţionarilor de la telefoane şi jandarmi să se facă odată cu 
trupele. 

Prin faptul că aceştia s'au evacuat înainte şi, în general, fără un plan 
stabilit, legăturile telefonice au fost întrerupte, comunicări de ordine nu s'au 
mai putut da, iar actele de banditism, provocate de populaţia minoritară şi 
evrei, au început pe toată adâncimea zonei, punând în pericol şi 
desorganizând retragerea trenurilor cu materiale, muniții, populaţie şi chiar 
a unităţilor militare. | 


121 


Faptul că o parte din gărzile podurilor de C.F. n’au ştiut de evacuare 
şi deci au rămas pe loc până târziu au asigurat scurgerea trenurilor si au 
împiedicat actele de terorism. 


2. ANUNTAREA TARDIVĂ A EVACUĂREI 


Comandanții de batalion şi companii din primele linii au primit 
ordinul de evacuare în ziua de 28.VI, către orele 12-13, putându-se pune în 
marş abia după 2-3 ore (cazul Batalionului II/Reg. Infanterie, Maior 
VOICESCU). 

Companiile de grăniceri din Batalionul Maior GRADU (Bălţi) au 
fost anunţate că trupele sovietice vor trece Nistrul, la ora 20, însă acestea au 
trecut la ora 14, astfel că subunitățile s'au adunat în timpul marşului în 
retragere. 

Autorităţile civile, poliţie şi jandarmerie, primind ordinul de 
evacuare târziu, nu au anunţat imediat populaţia civilă, gândindu-se, în 
general, mai întâi la familiile şi persoana lor. 

Evacuarea nu a fost anunţată nici în interior, asa că multă lume a 
plecat în ultimul timp în BASARABIA, fără să fie prevenită de evacuare. 

Din cauza întârzierei pusă în anunţarea evacuărei, unităţile nu şi-au 
putut organiza evacuarea, făcând rechiziti etc. De asemenea, nu s'au luat 
măsuri de siguranţa deplasărei, care în situația de faţă trebuia să se execute 
ca fntr’un teritoriu duşman. 


3. ACȚIUNEA COMUNISTĂ ÎN PREAJMA EVACUĂREI 


În ziua de 27 VI a.c., cercurile comuniste, în mare măsură evrei, 
fiind incunostiintate de demersul URSS, au început propaganda filo- 
sovietică. 

În noaptea de 28/29 VI a.c. s'au răspândit manifeste comuniste 
tipărite, probabil, în BUCUREȘTI, în ultimul timp (atacau problema 
PARTIDULUI NATIUNED, şi care se adresau și soldaţilor din 
MOLDOVA, fiind aruncate în preajma cazărmilor, în atelierele CFR, în 
cartierele muncitoreşti etc. 

Vestea evacuărei BASARABIEI a fost transmisă rapid în cercurile 
evreesti si comuniste, organizându-se acţiunea de teroare, care s'a afisat 
apoi imediat în toată zona. 


122 


4. ACŢIUNEA TERORISTĂ A COMUNIȘTILOR ŞI EVREILOR, PE 
TIMPUL EVACUĂREI 


Încă înainte de a se începe acţiunea de evacuare a Nordului 
BUCOVINEI şi BASARABIEI, s'au format în toate oraşele şi târgurile, 
comitete orăşeneşti din comuniști şi evrei, care au hotărât, în prealabil, atât 
modul cum vor primi trupele sovietice de ocupaţie, cât și acţiunea de 
împiedicare a evacuărei. 

Manifeste comuniste aruncate din avioane în ziua de 29 VI 
îndemnau populaţia să împiedice evacuarea, ruinarea fabricelor, staţiile de 
cale ferată, podurile etc. şi, în general, scoaterea avutiilor din teritoriul 
ocupat, care aparţin poporului sărăcit de guvernarea regimului românesc. 
S'au aruncat si exemplare din ziarul „LIBERTATEA“ în care se făcea 
apologia regimului sovietic, care vine să salveze BUCOVINA și 
BASARABIA din mâinile românilor (exemplare din manifeste s'au înaintat 
cu raportul nr. 1.784 din 1 Iulie 1940). Prin alte manifeste răspândite se 
îndemna muncitorimea şi țăranii să lupte în contra pregătirei de război a 
ROMÂNIEI, pentru desconcentrare, înapoierea rechizitiilor si pentru un 
guvern popular de prietenie cu URSS; se ataca, de asemenea, Coroana si 
guvernul, vinovaţi de toate provocările în contra Rusiei Sovietice. 

Atmosfera de ostilitate creiată, populaţia evreească şi comuniştii s'au 
constituit în bande înarmate, care s'au dedat la acte de sälbäticii împotriva 
familiilor celor care urmau să-și transporte putinul din averea lor pe care 
puteau să-l ducă în MOLDOVA. 

© Din multiplele cazuri semnalate de refugiaţi, se menţionează 
următoarele: 

LA SOROCA: Populaţia evreească a atacat convoiul de căruţe cu 
bagaje deshămând caii, au oprit camioanele, strânse la Cercul de Recrutare, 
în care se aflau lucrurile familiilor funcționarilor şi militarilor. 

A fost atacat şi reţinut de evrei camionul în care se afla tezaurul 
ADMINISTRAȚIEI FINANCIARE, sechestrându-se o sumă de 15-18 
milioane lei care urma să fie evacuată. | 

Din informatiuni culese de la cei care au scăpat, Administratorul 
Financiar ION GHEORGHIU, Avocatul STĂNESCU, Căpitanul 
GEORGESCU de la Cercul de Recrutare, Subofiterul ENEA, Comisarul 
ajutor MURAFA şi EUSTAFIE GABRIEL au fost împuşcaţi de evrei. 

Alţi ofiţeri au fost degradati de evrei. 

Preoţi opriţi a se evacua. 


123 


LA BĂLȚI: Trupele sovietice nerespectând convenţia stabilită si 
depăşind linia ce trebuia atinsă, a fost desarmat Batalionul II/Reg. 39 
Infanterie, care se găsea îmbarcat în două trenuri de la care au fost scoase 
locomotivele. 

Desarmarea s'a facut sub ameninţarea trupelor şi a evreilor, care au 
obţinut de la ruși, atât desarmarea unităţii, cât şi oprirea soldaţilor evrei şi 
basarabeni. Unitatea desarmată a plecat din BĂLȚI cu aproximativ 100 de 
oameni din efectivul de 1060. 

În Sudul BASARABIEI, populaţia minoritară a aşezat pe liniile CFR 
clăi de fân cărora li s'au dat foc la apropierea trenurilor, pentru a le 
incendia; această tentativă criminală nu a reuşit. 

În comuna CEADÂRLUNGA-TIGHINA au fost omorâţi perceptorul 
si notarul. 

La CHILIA NOUĂ, comitetul terorist local, condus de medicul 
RABINOVICI, fost Medic primar, a arestat parte din gardienii publici. 

În judeţul CAHUL a fost devastat un conac. 

La ISMAIL s'au petrecut mari desordini, populaţia a devastat 
magazinele şi a tras focuri asupra echipajelor Marinei fluviale. 

La BOLGRAD, numeroase trenuri cu materiale au fost sechestrate de 
parașutiști ruși, ajutaţi de populaţie si funcționarii CFR, care au sabotat 
plecarea trenurilor. 

La CHIŞINĂU, evreii şi comuniştii, eliberând pe comuniștii arestaţi 
din închisoare, au manifestat cu steaguri roșii pe străzi, barând pe acelea ce 
duceau spre gară şi împiedicând astfel evacuarea familiilor, funcţionarilor, 
militarilor şi pe acei ce voiau să plece. 

Au fost asasinați de evrei în stradă comisarii PASCAL N., 
MATEESCU CONSTANTIN, SEVERIN şi STOL. 

Se semnalează nenumărate acte de teroare, care în haosul ce a 
domnit nu au putut fi verificate şi care urmează a se stabili ulterior. 

Nu avem încă informatiuni complecte asupra celor petrecute în 
BUCOVINA. 

În ansamblu, acţiunea teroriștilor, care a fost bănuită încă de mult, 
s'a afirmat în tot spatele frontului evacuat, manifestându-se desigur mai 
puternic în zona ocupată de trupele sovietice. 

Prin surprinderea produsă de ordinul de evacuare s'au neglijat 
măsurile de siguranţă pe care trupele trebuiau să le ia în spate, în special în 
noduri de comunicaţie, oraşe etc. 


124 


Astfel, au fost lăsate pradă bandelor de terorişti familiile 
funcţionarilor si militarilor. Ce este mai grav, unităţile militare au suferit si 
ele banditismul populaţiei, care la BĂLȚI, de exemplu, a colaborat cu 
unităţile sovietice la desarmarea trupelor noastre îmbarcate în tren. 

Din observatiunile făcute, se pare că organizarea terorismului nu era 
complect pusă la punct şi acţiunea a fost improvizată. Dacă aceasta s'ar fi 
prezentat complect organizată, haosul celor două zile de evacuare s'ar fi 
transformat întrun dezastru. 


5. MANIFESTĂRI OSTILE ȚĂRII, DIN PARTEA UNOR 
FUNCŢIONARI SAU CONDUCĂTORI POLITICI ROMÂNI 


a) Subinspector poliţie BEREZOVSCHI, chestorul din TIGHINA, a 
fost văzut pe strada GOGOL, colt cu Alexandru cel Bun, în fruntea unui 
grup de 12 indivizi, cei mai mulţi evrei, cu un steag roşu în mână, strigând: 
„Bine că am scăpat de jugul român, pe care îl purtăm de 22 ani şi ne 
ajunge“. 

b) Judecătorii BUJOREANU, CUCIUC MIHAI şi BORISLAVSCHI 
din CHISINAU şi-au afişat sentimentele filo-sovietice, rămânând în 
Basarabia. 

c) Agenţii de la Percepția fiscală din Călăraşi-Târg au pus mâna pe 
casa de bani, care le-a fost smulsă cu forţa de jandarmi. 

d) Şeful Detaşamentului de poliţie, comisar IONESCU VIRGIL din 
CALARASI-TARG, a fost ameninţat cu moartea de cei 10 gardieni publici 
ai săi. 

e) Doctorul primar din CAHUL a refuzat evacuarea spitalului. 

f) Institutorul LUPASCU GHEORGHE, fost prefect de judeţ la 
Soroca, fost deputat, membru în sfatul orășenesc al F.R.N., a prezidat 
imediat o adunare comunistă în SOROCA, în prezenţa soldaţilor sovietici. 

PETRE SFECLĂ, Preşedintele F.R.N. Soroca, împreună cu 
Inspectorul Şcolar primar ALEXANDRU ANOP şi Institutorul CUTUBAB 
ION au întâmpinat trupele sovietice cu steag, roşu, arborând steagul sovietic 
pe Casa Corpului Didactic. 

Avocatul PETRE HRISCU, fost preşedinte al F.R.N., şi TUDOR 
RUSNAC, secretarul F.R.N., au declarat că nu au de ce pleca din Basarabia. 

Profesorul MARCU, Directorul Liceului Agricol SOROCA, 
suspectat de noi pentru sentimente comuniste, nu a vrut să se refugieze. 


125 


g) Impiegatii de mişcare din LIPNIC au primit trupele sovietice cu 
steagul roşu. 

h) Doctorul RABINOVICI, medic primar la CHILIA NOUĂ, a luat 
preşedinţia Comitetului local de comuniști. 


i) Impiegatul DAGUTA SERGHIEI, din staţia PARLITA, este - 


considerat ca autor al ciocnirei din această static, care a avut ca urmare 
rămânerea în BASARABIA a câtorva trenuri de muniții (declaraţia 
mecanicului trenului). 


7. TRANSPORTURILE DE EVACUARE 


a) Transportul şi evacuarea trupelor şi materialelor militare 

Lipsa de drumuri bune în BASARABIA și înaintarea rapidă a 
trupelor sovietice, care, în general, au depăşit etapele fixate, a făcut ca 
evacuärile din Basarabia să se facă în condițiuni foarte grele. La aceasta au 
mai contribuit şi ploile căzute în Sudul Basarabiei în zilele de 28 şi 29 VI şi 
mai ales ploaia torențială căzută pe întreaga zonă de evacuare în zilele de 1 
şi 2 VIL 

Starea proastă a rechizitiilor (animale şi căruţe) a făcut ca mişcările 
să se facă într'un ritm foarte încet, cu toate că unele unități au înlocuit 
animalele cu alte rechizitii, dar și acestea tot de proastă calitate. 

Unităţile de infanterie au urmat itinerariile cele mai scurte, 
mărșăluind în unele locuri direct peste câmp şi făcând în aceste condițiuni 
etape ce atingeau 60 de km., în special trupele de grăniceri. 

Lipsa de vagoane şi de timp şi mai ales sabotarea personalului 
minoritar CFR, care a mers până la ciocnirea de trenuri (cazul de la 
UNGHENI) a făcut ca munitia şi, în special, materialul de fortificaţie să 
rămână depozitat prin gări (fier pentru beton) sau în parte distrus (ciment și 
material lemnos). Pierderea sângelui rece şi birocratismul unor șefi de gări, 
care pretindeau îndeplinirea formelor legale de transport (gara BĂLȚI), a 
făcut ca unele trenuri să plece cu vagoanele goale, dar care au fost oprite de 
alti şefi de gară şi încărcate (trebuie subliniată cu toată hotărârea abnegatia 
personalului CFR, de origină română, care a ‘facut sfortäri supraomenesti, 
rămânând la postul lor câte 70-80 ore, fara odihnă). 

b) Transportul şi evacuarea populaţiei civile 

Cea mai mare greutate au întâmpinat-o funcționarii şi populaţia 
civilă, Cu toate că unii dintre ei au reuşit să-şi împacheteze mobila și 
îmbrăcămintea, nu aveau cu ce le transporta până la gară, birjarii refuzând 


126 


să-i servească. Chiar dacă unii reuseau să-și încarce bagajele în vre’o căruță 
găsită întâmplător, erau întâmpinați de bande evreesti care devastau 
conţinutul sau îl împărțeau. Trenurile fiind supra-încărcate, capii familiilor 
plecau în căutare de locuri, dar la întoarcere nu-și mai regăseau familia. 

Această panică era produsă de bandele evreeşti ce omorau pe 
funcţionarii români, lansând, în același timp, svonuri că toate podurile peste 
PRUT sunt aruncate în aer. Toate acestea au înspăimântat funcţionarii şi 
locuitorii într'atât, încât unii au renunţat de a-şi revedea familiile, plecând 
pe jos spre PRUT, multi din ei căzând victimă bandelor evreesti şi 
minoritare înşirate în satele din lungul drumului. 

Faptul că unele puncte de trecere (SCULENI si UNGHENI) au fost 
ocupate de trupele sovietice, încă din ziua de 30.VI, a mărit şi mai mult 
greutăţile de evacuare. Cu toate intervenţiile Comandantilor M.U. române, 
pe lângă Comandanți sovietici ajunşi la mal, aceştia nu au deschis circulația 
decât după un interval de 24 ore. 

c) Transportul evreilor din Moldova în Basarabia 

În timp ce trupele şi populaţia din Basarabia îndura toate lipsurile şi 
batjocura evreilor, neavând unii din ei decât cămașa, evreii ce se evacuau în 
BASARABIA erau îmbrăcaţi în haine de sărbătoare cu enorme cantităţi de 
bagaje şi însemnate sume de bani. Acești indivizi, precum şi bagajele lor au 
trecut necontrolate de nici-o autoritate română. 

Acest fapt a produs indignare în mijlocul refugiaților şi trupelor 
româneşti, astfel că a fost nevoie să se instituie o pază severă la aceste 
trenuri spre a preîntâmpina eventuale incidente. 


8. ORGANIZAREA CAZĂREI REFUGIAȚILOR ŞI ASISTENȚA 
SOCIALĂ 


În primele două zile nici-o organizare. Gara IASI, centrul către care 
s'a scurs majoritatea refugiaților, era o masă de oameni, bagaje şi 
desnădejde. 

Prin acțiunea demnă de toată lauda si răsplată a personalului C.F.R. 
s'a remarcat în deosebi activitatea neîntreruptă a Locot. colonel 
MAVRICHI, Delegatul M.ST.M. pe lângă Inspectoratul 9 IAŞI, s'a 
organizat rapid transportarea evacuatilor spre Sud. Blocarea gărei, adăugată 
la slaba capacitate a liniei IAŞI — UNGHENI, ar fi transformat totul în 
dezastru. 


127 


Ulterior s'au luat măsuri de cazare. Specula a fost însă de 
neînchipuit, fârä ca organele administrative să intervină (transportul a 2 sau 
3 baloturi sau geamantane în oraș, cu o căruţă cu un cal, se plătea cu 
100-120 lei; trăsurile alegeau clienţii care plăteau mai mult etc.). 

Asistenţa socială s'a manifestat frumos în unele locuri. În general, 
slabă la Iaşi. 

Cazarea trupelor defectuos organizată. Activitatea organelor de 
cartiruire IAŞI, slabă. 

Intervenţia STRAJEI ŢĂRII pentru ajutorarea refugiaților, aproape 
inexistentă. Parte din Comandamentele străjere lipsă din localitate, fiind 
plecate în alte regiuni, la adăpost, chiar din primele momente. 


9. MĂSURI DE SIGURANȚĂ LUATE ÎN ZONA MOLDOVEI 


a) Panica produsă de exodul refugiaților şi circulaţia diferitelor 
svonuri alarmiste, precum şi lipsa unor comunicate oficiale ale guvernului 
în privinţa zonei ce urmează a fi evacuată, a desorientat masa populaţiei din 
MOLDOVA. 

b) Evacuarea bagajelor unor persoane marcante (Domnul Ministru P. 
ANDREI, Domnul Rezident Regal (?), Chestorul Poliţiei etc.) au mărit 
neliniştea şi numărul celor ce împachetează şi transportă o parte din avut. 
Grija evacuărei era justificată şi prin lipsa unor măsuri, din timp, pentru 
evacuarea funcţionarilor din BASARABIA, care a dus la pierderea avutului 
tuturor. 

c) Evreii, masati pe străzi, își arătau satisfacția la trecerea 
refugiaților si colportau svonuri fanteziste, ce aveau ca urmare mărirea 
neliniştei. 

d) Ulterior, sosirea trupelor, revoltate de atitudinea populaţiei 
comuniste si evreesti şi unele manifestări individuale antisemite, a distrus 
avântul populaţiei evreeşti, care a dispărut de pe străzi. În ziua de 1 VII a.c. 
s'au semnalat agresiuni contra evreilor, raportate prin RAPOARTELE 
INFORMATIVE. i 

e) Faţă de desfăşurarea acestor manifestatiuni şi evenimente, s'au 
luat următoarele măsuri: 

— Dublarea posturilor de poliție în gări, bariere etc.; 

— Razii pe străzile din cartierele evreesti şi comuniste gi diferite 
arestări; 


128 


— Patrule de jandarmi şi poliţie pentru menţinerea ordinei pe 
itinerarele de scurgere a trupelor. 

S’au luat măsuri ca iluminatul străzilor să funcţioneze în cursul 
nopţilor, pentru a preîntâmpina posibilitatea unor atacuri şi manifestări 
comuniste. 

Faţă de manifestările de reacțiune ale soldaţilor contra evreilor, 
trenurile de pasageri, începând din ziua de 2 Julie a.c., sunt păzite de 
jandarmi. 


ŞEFUL BIROULUI STATISTIC MILITAR „IAŞI“ 
Locot. Colonel Ion Palade 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 2, dosar nr. 982, f. 


116-125. Original. 


MINISTERUL JUSTIŢIEI 
CAROL AL II-lea 


Prin gratia lui Dumnezeu si voinţa naţională, Rege al României, 

La toţi de faţă şi viitori, sănătate, 

Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi al 
ministrului Nostru, secretar de Stat la Departamentul Jusititiei, Nr. 
108670/1940; 

Văzând şi jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1953/1940; 

Văzând şi avizul Consiliului Legislativ nr. 283/1940; 

În temeiul art. 46 din Constitutiune; 

Am decretat şi decretăm: 


DECRET - LEGE 
PRIVITOR LA STAREA JURIDICĂ A LOCUITORILOR EVREI DIN 
ROMÂNIA 


Art. 1. Situaţia juridică a evreilor este statornicită în conditiunile 
acestui decret cu putere de lege. 


129 


Art. 2. Sunt socotiți evrei în înţelesul acestui decret cu putere de 
lege: 

a) Cei de religie mozaică; 

b) Cei născuţi din părinţi de religie mozaică; 

c) Creștini născuţi din părinţi de religie mozaică, nebotezati; 

d) Creştinii născuţi din mamă creştină şi tată de religie mozaică, 
nebotezat; 

e) Cei născuţi din mamă de religie mozaică, afară din căsătorie; 

f) Femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creștini, 
dacă au trecut la creştinism cel mai târziu un an înainte de înființarea 
Partidului Națiunii. 

Evreii de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui decret cu 
putere de lege. 

Trecerea la creştinism a celor de religiune mozaică, după punerea în 
aplicare a decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este 
statornicită de acest decret cu putere de lege. 

Cei ce fac parte, la publicarea prezentului decret cu putere de lege, 
din comunităţile religioase evreesti, sunt socotiți de religie mozaică. 

Art. 3. Evreii se împart, în ceea ce priveşte starea lor juridică, în trei 
categorii, numite în acest decret cu putere de lege: categoria I-a, categoria 
2-a şi categoria 3-a. 

Art. 4. Categoria a l-a este alcătuită din evreii veniţi în România 
după 30 Decembrie 1918. 

Art, 5. Categoria a 2-a, în înţelesul acestui decret cu putere de lege, 
este alcătuită din: 

a) Cei ce au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau 
dispozitiune legală individuală, până la 30 Decembrie 1918; 

b) Cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 
7, part. 2, lit. c din Constituţia modificată la 1879, servind Tara sub Drapel, 
în timpul războiului pentru Independenţă; 

c) Cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul 
art. 133 adiţional al Consituţiei din 1879, art. 4 al legii din 9 Martie 1880, 
în temeiul legii din 19 aprilie 1909, din 14 Apiilie 1910 si 3 Martie 1912; 

d) Cei ce au luptat în linia de foc, în războaiele României, pentru 
România, cu excepţia celor căzuţi, individual, prizonieri, celor dispăruţi sau 
trecuţi în teritoriul ocupat; 

e) Cei răniţi, decoraţi, citați cu ordin, pentru acte de bravură în 
timpul războiului; 


130 


f) Urmaşii celor morţi în războaiele României şi urmașii celor 
cuprinşi în alineatele precedente. 

Art. 6. Categoria a 3-a este alcătuită din evreii care nu fac parte din 
categoriile I-a şi 2-a. 

Art. 7. Evreii prevăzuţi la categoria I-a şi 3-a, nu pot fi: 

a) Funcţionarii publici, de orice fel, cu si fără salariu şi colaboratori 
direcţi la activitatea serviciilor publice; 

b) Membrii în profesiunile care au prin natura lor legătură cu 
autorităţile publice, ca notari publici, avocaţi, experţi şi alte îndeletniciri 
asemănătoare; 

c) Membrii în consiliile de administraţie ale întreprinderilor de orice 
natură, publice și particulare; 

d) Comercianti în comunele rurale; 

e) Comercianti de băuturi alcoolice şi deținători de monopoluri, cu 
orice titlu; 

f) Tutori sau curatori ai incapabililor cari sunt de religie creştină; 

g) Militari; 

h) Exploatatori sau închirietori de cinematografe, editori de cărţi, 
ziare şi reviste româneşti, colportori de imprimate româneşti şi deţinătorii 
oricăror mijloace de propagandă naţională românească; 

i) Conducătorii, membri şi judecători în asociaţiile sportive 
naţionale; 

j) Oameni de serviciu în instituţiile publice. 

Art. 8. Evreii prevăzuţi în categoria l-a vor putea exercita 
îndeletnicirile şi profesiunile libere în limitele ce se vor arăta printr’un 
jurnal al Consiliului de Miniştri. Aceştia nu pot candida si nu pot fi aleşi în 
consiliile și comitetele conducătoare ale indeletnicirilor şi profesiunilor 
libere organizate prin legi. 

- Evreii prevăzuţi în categoria a 3-a pot să practice orice îndeletniciri, 
profesiuni şi activităţi, în afară de excepţiile acestui decret cu putere de 
lege, pentru aceasta categorie, prevăzute în art. 7, 10, 11, 13. 

Art. 9. Drepturile, legalmente dobândite, ale evreilor din categoria 
2-a, se menţin cu excepţiile cuprinse în art. 11 şi 13. Cei care nu sunt 
funcţionari publici, la data publicării decretului, nu pot dobândi în viitor 
vreo funcţiune publică. 

Art. 10. Obligatiunile militare, fiind obligaţiuni de onoare, se 
transformă în virtutea acestui decret cu putere de lege, pentru evreii din 
România, din categoria l-a şi a 3-a, fie în obligatiune fiscală statornicită în 


131 


limitele ce se vor reglementa după puterile materiaie ale fiecărui evreu si 
după consideratiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar, fie în obligatiune 
de muncă, potrivit nevoilor Statului şi Institutiilor publice, la muncile de 
interes obstesc, după capacitatea şi situația fiecăruia. 

Evreii, din categoria 2-a, nu pot fi militari de carieră. 

Ministerul Apărării este autorizat să desvolte aceste norme de ordine 
publică si să statornicească condiţiile aplicării lor, printr’un regulament de 
administraţie publică generală. Ministerul de Finanţe, prin lege, va stabili 
condiţiile de aplicare ale obligatiunii fiscale. 

Art. 11. Evreii aparţinând oricărei categorii nu pot dobândi 
proprietăţi rurale în România. 

Ministerul de Agricultură este autorizat să procedeze potrivit art. 16 
şi 27 alin. 4 din legea constituţională a normelor legale în vigoare, şi a 
regulamentului de administraţie publică generală pe care este autorizat să-l 
întocmească, la exproprierea pentru cauză de utilitate publică a 
proprietăţilor rurale, de orice fel, în interesul naţional urmărit de acest 
decret cu putere de lege. Evreii aparţinând oricărei categorii pot vinde 
proprietăţile lor rurale românilor de sânge, cu exercitarea dreptului de 
preemtiune pentru Ministerul de Agricultură. Evreii aparţinând oricărei 
categorii, nu pot dobândi, în viitor, întreprinderi industriale rurale. 

Nulitatea este de ordine publică absolută şi poate fi cerută chiar de 
Ministerul Public. Ministerul de Agricultură poate expropria bunul vândut 
sau donat plătind vânzătorului preţul ce se va fixa prin justiţie sau preţul 
vânzării dacă acesta este inferior justului preţ. 

Dacă imobilul rural se dobândeşte pe cale testamentară, dobânditorul 
este obligat să lichideze în termen de 6 luni dela deschiderea succesiunii; 
altmintrelea el va fi lichidat judecătoreşte. 

Administrarea bunului se va face prin justiție. 

Art. 12. Prevederile art. 7, lit. h vor putea fi dezvoltate printr’un 
regulament de administrație publică întocmit de Ministerele competente. 

Art. 13. Se poate ridica atributul puterii părinteşti, asupra copilului 
său creştin, tatălui evreu, dacă se constată pe cale judecătorească, că acesta 
dă copilului său creștin o educatiune potrivmicä principiilor religioase sau 
naţionale. 

Instanţa va fi investită prin cererea Ministerului Public. 

Art. 14. Evreii din orice categorie, nu pot dobândii nume româneşti. 
Actele de atribuire potrivnice acestei dipozitiuni sunt nule. Cei ce încearcă 


132 


să dobândească şi cei ce vor dobândi nume româneşti se vor pedepsi în 
conditiunile acestui decret cu putere de lege. 

Art. 15. Dispozitiuni legale speciale vor reglementa regimul 
învățământului primar, secundar, profesional şi superior al evreilor din 
România, în limitele art. 10 şi 21 din legea Constituţională dela 27 
Februarie 1938. 

Regimul cultului mozaic rămâne sub protecţia normelor 
constituționale şi a legilor de aplicare. 

Art. 16. Dispoziţiunile acestui decret cu putere de lege se aplică în 
afară de normele legale potrivnice, în felul următor: 

a) Autorităţile şi instituţiile publice vor îndepărta pe cei care ocupă, 
contrar acestor prevederi, funcțiuni publice, în termen de 3 luni dela 
publicarea decretului cu putere de iege; 

b) Cei care, la data publicării acestui decret cu putere de lege, 
exercită activităţi reglementate de acest decret, sunt îndatorati în termen de 
6 luni să lichideze lucrările şi drepturile lor, se respectă contractele în curs 
de executare; 

c) Cei ce exercită activităţi economice și sociale de orice fel, oprite 
de acest decret, vor fi concediati în termen de şase luni dela data publicării 
decretului cu putere de lege, acest termen poate fi prelungit în caz de nevoe 
vădită pentru interesul economiei naţionale și generale, prin jurnalul 
motivat al Consiliului de Miniştri. 

Art. 17. Drepturile patrimoniale, legalmente dobândite, se respectă. 

Pensiunile funcţionarilor publici sau particulari, dobândite în mod 
legal, se respectă. 

Indemnizatiile, datorate celor concediati si sub orice titlu, 
statornicite de legea contractului de muncă şi de orice lege specială, se 
respectă. | 
Art. 18. Aplicarea dispozitiunilor cuprinse în art. 16 lit. a, b şi c se 
va face de institutiunile publice de care depinde cel interesat, activitatea pe 
care o practică sau dreptul ce deţine. 

Art. 19. Cei interesaţi, care se află în îndoială în privinţa calităţii de 
evreu în sensul decretului și a categoriei din care fac parte, pot îndrepta 
cerere provocatorie direct Curţii administrative, în circumscripţia căreia are 
locuinţă, în termen de 3 luni dela publicarea acestui decret cu putere de 
lege. 


133 


Condiţiile de judecată şi căile de atac sunt cele prevăzute de legea 
organică a Curtilor administrative; împotriva deciziilor Curtilor 
administrative, pot face apel şi recurs, pe lângă părțile interesate, si 
Consilierii însărcinați cu atributiunile de acuzare potrivit art. 4 şi 12 din 
decretul-lege Nr. 2573 din 31 Iulie 1940. 

Acţiunea provocatorie, directă, nu împiedică pe conducătorii 
întreprinderilor sau instituţiilor de orice natură să facă, în termenul arătat în 
art. 14, aplicatiunea prevederilor acestui decret cu putere de lege şi 
deîndată. 

Art. 20. Cei lezati, în drepturile lor, prin actele de aplicare ale 
acestui decret, de către autorităţile publice sau persoane îndrituite la 
aceasta, au deschisă calea de atac înaintea instanțelor de jurisdicție 
specială. 

Art. 21. Se vor pedepsi cu închisoare corecțională: 

a) Dela una la şase luni, cei care prin ascunderea originei lor, se 
angajează în serviciul diferitelor institutiuni; 

b) Dela 6 luni la un an şi amendă dela 5000 la 20.000 lei, cei care nu 
vor respecta dispozitiunile art. 13; 

c) Dela 6 luni la 2 ani, cei care nu vor respecta dispoziţiunile art. 8, 
literele b, c, d, e, f, g, h, i şi j; dispozitiunile art. 16 alin. b şi c şi 
dispozitiunile art. 14; 

d) Dela 6 luni la 2 ani cei care potrivit atributiunilor legale fiind în 
drept şi în măsură să împiedice călcarea acestui decret cu putere de lege, nu 
iau, cu ştiinţă, măsurile cuvenite; 

e) Dela 6 luni la 2 ani, persoanele interpuse şi cele care împrumută 
numele lor, în scopul ocolirii sau împiedicării aplicării legii; 

f) Dela 6 luni la 2 ani cei care sub orice formă calcă dispozitiunile de 
interdicţie pe care le cuprinde aceasta lege. 

Art. 22. Tribunalul domiciliului celui pus sub învinuire este 
competent să aplice pedepsele prevăzute în decretul cu putere de lege, fie la 
cererea directă a Ministerului Public, fie la cererea directă a conducătorilor 
organizaţiilor judeţene ale Partidului Națiunii, potrivit normelor de 
procedură penală în vigoare. 

Hotărârile tribunalului se pronunţă cu apel si recurs în conditiunile şi 
formele stabilite de codul de procedură penală Carol al II-lea. 


134 


Art. 23. Ministerul de Justiţie este autorizat să întocmească un 
regulament de administraţie publică generală, în scopul aplicării acestui 
decret cu putere de lege. 


Dat în București la 8 August 1940. 


CAROL 
Preşedintele Consiliului de Miniştri, 
Inginer Ion Gigurtu 
Ministrul Justiţiei 
Ion V. Gruia 
Nr. 2650 


N „Monitorul Oficial“, partea l-a, nr. 183 din 9 august 1940, p.4.079- 4.081 


Biroul Statistic Militar Cluj Nr. 3276/A 
1940 VIII.15 


ARMATA I-a 
Statul Major, S. Il-a 


Am onoare a înainta, anexat, STUDIUL ASUPRA ORGANIZĂRII 
EVREILOR DIN TRANSILVANIA, întocmit de acest birou. 


BIROUL STATISTIC MILITAR 
CLUJ 


STUDIU 
asupra 
ORGANIZĂRII EVREILOR DIN TRANSILVANIA 


I. GENERALITĂȚI 
1. DATE STATISTICE 
Din datele statistice pe care le-a cules Biroul Statistic Militar Cluj în 
toamna anului 1939, s’a constatat că în Transilvania se găsesc 198.629 


135 


evrei, față de 3.521.400 români, reprezentând un procent de 3,40% din 
întreaga populaţie ce locueste în această provincie. 

Pe Tinuturi evreii se prezintă astfel: 

— Cei mai multi evrei se găsesc în Ținutul Someş (6, 47%). 

— În a doua importanţă urmează Ținutul Timiş (1,90%). 

— În a treia importanță Ținutul Mureş (1,40%). 

— Cei mai puţini se găsesc în două judeţe ate Ținutului Bucegi din 
Transilvania (1,10%). 

În ȚINUTUL SOMES se găsesc astfel repartizați: 


— judeţul Maramures nea manea eeeeseneea 21,32% 
— “Satu Mare sss sasea cena ocna cada tău căi sana 9,24% 
— se Cire sanatoasa tie 3 soda 5,63% 
- $= “SOMOS 4 scseadssesareceve E 4,50% 
— BOT cessent taste 4,13% 
— SS NASA eesti ip oa aaa aaa dadea do 4,02% 

ta SA ier a auda cala 2,92% 


Rezultă că judeţul cel mai clic] ial este MARAMUREȘUL, unde 
tactica bästinasilor români, faţă de acest element, a fost răbdarea si 
pasivitatea. 

Judecând numai după felul cum se găsesc repartizați evreii în 
Transilvania, se constată, fără alte documente, calea de invazie pe care au 
folosit-o în acţiunea de infiltrare în masa poporului român. 

După profesiuni evreii se împart în trei grupe: 

a. Intelectuali, medici, avocaţi şi funcţionari; 

b. Industriaşi, comercianţi, financiari şi proprietari; 

c. Mici comercianţi şi meseriaşi. 

Intelectualii sunt în slujba ideilor aşa zise avansate, medicii se 
preocupă de preferat cu provocarea de avorturi, avocaţii fac intervenţii şi 
tranzacții, iar pentru a reuşi mai sigur şi uşor mituesc persoanele respective. 

Industriaşii şi comercianții se găsesc în legături normale cu 
Budapesta, angajează personal de conducere şi specialitate, de preferinţă, 
dintre minoritari şi în special unguri. 

Micii comercianţi şi meseriaşi caută,“ prin concurență neleală, să 
lichideze sau să slăbească cât mai mult pe comercianții şi meseriasii 
neevrei. 

Din punct de vedere confesional evreii se împart în două mari grupe: 

— ORTODOXII: Această grupă cuprinde şi Grupul Spaniol, care în 
ultima vreme s'a contopit cu Ortodoxii. 


136 


Sunt conservatorii religiei integrale, fanatici şi în general cu o ţinută 
specială (peruci, caftane etc.). 

— OCCIDENTALII: În acest grup intră evreii așa zisi Progresivi, cari 
ar părea, în formă, că sunt asimilabili. 

Din punct de vedere politic evreii se împart tot în două mari Grupe: 

~ ORGANIZAŢIA SIONISTĂ (Uniunea Naţională Evreeascä). 

— NOUA ORGANIZAȚIE SIONISTĂ. 

Ambele Grupe militează pentru ideile de stânga. 


2. ATITUDINEA FATA DE STATUL ROMÂN 

Din manifestările izolâte şi în grup rezultă că au adoptat următoarea 
atitudine generală: 

— Sunt maghiarofili (limba pe care o folosesc, de predilecție, este cea 
ungurească). 

— Duc o viaţă izolată de restul populaţiei, izolare pe care şi-au 
mentinut-o si o menţin prin pronuntatul sentiment religios şi o concepţie 
specifică despre viata şi oameni. 

— Evreii din orice categorie şi confesiune au constituit totdeauna un 
element disolvant. Între ci sunt foarte solidari, intriganti în lumea 
necreştină, căutând a da naştere la conflicte pentru ca astfel să poată stăpâni 
şi trage profit. 

— Pentru a putea stăpâni şi conduce au acaparat, în general, 
comerţul, industria şi finanţele, cari fie se găsesc direct în mâna evreiască, 
fie sub control evreesc. 

- În formă par răbdători, dar atinşi în credința sau interesele lor se 
solidarizează şi reacționează dacă nu pot direct, dar sigur indirect (Legea 
Talionului). 


3. CARACTERISTICI GENERALE 

Evreii prezintă următoarele caracteristici: 

— Sunt oscilanti, linguşitori şi fără scrupule. 

~ Consecventi pe linie evreească, dar inconsecventi faţă de restul 
problemelor. 

— Täcuti în ceea ce priveşte chestiunile lor directe, docili în aparenţă 
şi în general foarte atasati religiei. 

— Indiferent de profesiuni, sunt avizi de bani şi tot cu bani încearcă 
să deschidă ori ce uşă. l 


137 


— Venali, caută în special afacerile cari poi aduce mari câştiguri. În 
toate marile fraude descoperite până în prezent, evreii au deţinut totdeauna 
rolurile principale (falsificäri de bani, spirt negru, contrabande, aurul negru 
descoperit recent la Cluj etc.) 


4. CONDUITĂ GENERALĂ 

În raporturile cu creştinii şi mai ales cu românii, sunt îndrăzneţi si 
chiar obrasnici când observă slăbiciune. Habotnicii în general sunt täcuti, 
răbdători şi perseverenti. 

În respectarea religici şi supunerei față de riturile sale, nu crutä 
timpul şi nu ţin seamă de locul unde se găsesc. 

Interesul material i-a făcut linguşitori, hräpäreti şi materialişti 
excesivi, fiind pregătiţi de secole şi legaţi la aceasta prin prescriptiunile 
religioase. 

Cea mai mare parte dintre evreii din Transilvania nu cunosc bine sau 
nu cunosc deloc limba românească, desi sunt în permanent contact cu 
elementul românesc, totuşi vorbesc cu predilecție limba maghiară şi afirmă, 
fara sfială, că nu cunosc altă limbă în afară de cea maghiară. 

Evreii nu au o concepţie de Stat, patria lor este peste tot (Ubi bene 
ibi Patria) se pun în special în slujba curentelor de extremă stângă, devenind 
astfel elementul cel mai primejdios pentru viata Statului. 

Sub raportul cultural, evreii se adapă numai dela cultura ungurească. 

De subliniat că deşi în general tineretui frecventează şcolile Statului, 
totuşi în familii vorbesc numai ungureşte, caută societatea ungurească şi o 
evită pe cea românească. 

Dacă am face abstracţie de caracteristica evreilor şi am lua numai 
acest număr de circa 200.000 şi l'am raporta la masa românească, ar arăta 
că nu pot constitui o problemă pentru Stat. 

Ţinând seamă însă unde locueşte de preferință evreimea, 
ocupatiunile pe care le are, caracteristicile acestei rase, tendinţele 
centrifuge dovedite şi că au fost şi vor fi întotdeauna un element disolvant, 
evreimea se impune pentru o atenţie deosebită. 


5. ORGANIZARE GENERALĂ (Anexa'nr. 1) 

Deşi din datele pe care le posedă acest Birou ar resulta că evreimea 
din România nu are o conducere unitară, totuşi judecând după caracteristica 
principală evreească — solidaritatea de rasă — atitudine si manifestări, se 
pare că există o astfel de conducere, care lucrează cel puţin din umbră. 


138 


În Transilvania evreii se găsesc grupaţi în următoarele organizatiuni: 

a. FEDERAȚIA UNIUNILOR COMUNITĂȚILOR EVREESTI 
(Hitahdut Artit Hacăhilot Hajähudiot). 

b. UNIUNEA NAŢIONALĂ EVREEASCA - Organizaţia Sionistă 
(Histadrut Hationit). 

c. NOUA ORGANIZAȚIE SIONISTĂ (Brith Trumpeldor-Herzlia). 

d. OCROTIREA  ORFANILOR EVREI (Kalkalat  Jetonai 
Transylvanya). 

e. FEDERAȚIA SOCIETATILOR SPORTIVE (Makabi). 

Cele mai puternice organizatiuni sunt primele două, cari înglobează 
aproape totalitatea evreimei dela noi. 

Raporturile de interese şi colaborare se stabilesc în primul rând prin 
concepția de bază — comună evreilor ori unde s’ar găsi — şi în al doilea rând 
prin conducerile centrale ori regionale, sau între Comunitățile locale 
evreeşti. 


II. ORGANIZARE 

A. FEDERAȚIA UNIUNILOR COMUNITĂȚILOR EVREESTI 
(Anexa nr. 2) 

a. SCOP 

F.U.C.E. urmăreşte în primul rând să asigure existenţa si propäsirea 
evreilor, ca naţiune isolată, ori unde şi ori cât de risipite s'ar găsi 
elementele evreeşti. 

Ca mijloc pentru atingerea scopului este folosită religia şi o 
concepţie specifică, prin care se urmărește a ţine evreii uniți și a-i feri de 
contopire cu celalte naţiuni. 

b. ORGANIZARE 

F.U.C.E. cuprinde totalitatea comunităţilor religioase existente în 
tara. 

Statutele repective prevăd că „toţi locuitorii de religie israelită, cari 
au un venit şi o existenţă, bărbaţi sau femei, se consideră ca membrii ai 
Comunității“. 

F.U.C.E. cuprinde două categorii de comunități: 

— de rit ortodox; 

— de rit occidental. 


Comunitățile de rit ortodox. 
Urmäresc păstrarea religiei în forma inițială, fără nici o modificare 
de texte şi manifestări. 


139 


Poartă bărbi, perciuni şi se îmbracă în zile de sărbătoare în anterie cu 
nişte tichii pe cap, garnisite cu blăni de samur; respectă cu multă 
rigurozitate prescripfiunile Talmudului. 

Înainte se mai găsea şi un rit zis spaniol (Sefard) care însă în ultimii 
ani a fuzionat cu ortodocşi. 

Cu toată această fuziune, totuși în cadrele comunităţilor ortodoxe se 
găsesc grupaţi separat, având, în unele localităţi, chiar comunități separate. 

Comunitățile respective sunt conduse efectiv de rabini si hahami. 


Comunitățile de rit occidental. 

Pe când ortodocşii pot fi numiţi conservatorii religiei mozaice în 
forma iniţială, occidentalii la rândul lor constituiesc ramura progresistă, 
urmărind o evoluţie a religiei, adoptând-o la vremi şi împrejurări. 

Aceştia sunt mai puţin riguroşi în ceca ce priveşte respectarea 
prescriptiunilor religioase, prevăd o adaptare după vremuri, regiuni şi 
populaţia între care trăiesc; nu păstrează nimic din exteriorul şi ţinuta 
ortodocșilor. 

Aceştia se bărbieresc şi se tund şi nu respectă în totul regulele 
religioase. 

F.U.C.E. are o centrală la Bucuresti, o regională pentru Transilvania 
la Cluj şi comunităţi în toate localităţile cu populaţie evreiască. 

Regionala și comunităţile cuprind următoarele categorii de organe: 

Ritul ortodox 

În general comunităţile de rit ortodox au următoarele organe de 
conducere şi execuţie: 

1. Comitetul Central de Conducere (Vezetôség Fôbizotsag) 

Alege membrii reprezentantei. 

Stabileşte cota de impozit ce se plăteşte de cele 12 categorii de 
impozabili. 

Ia hotărâri asupra propunerilor făcute de reprezentantä. 

2. Comitetul de Conducere — Reprezentanţa (Hetvenes Bizotsag). 

Alege membrii antistiei, eforiei şcolare, comisiunei de impuneri şi 
cei din secţia revizuirii impozitelor. 

Alege funcționarii salariaţi şi exercită autoritatea asupra lor. 

Pregâteste proectele ce se vor aduce înaintea adunării generale. 

3. Antistia 

Organul care urmăreşte executarea hotărârilor luate de adunarea 
generală şi reprezentantä. 


140 


Administrează averea comunităţii. 

4. Secţia electorală (Valaszatasi Bizotsag) 

Întocmeşte listele nominale de alegători. 

Conduce alegerile şi îngrijeşte de publicarea rezultatului. 

5. Secţia Socială si Binefacere (Legyelesi Bizotsag) 

Acordă împrumuturi productive solicitantilor. 

Îndrumează si dă ajutor meseriașilor. 

Se ocupă de problemele sociale și medicale. 

6. Secţia Juridică (Jog Bizotsag) 

Se ocupă cu problemele de ordin juridic ale Comunităţilor. Dă ajutor 
juridic membrilor Comuntätii. 

7. Secţia Impuneri (Egyhazkôssegi Kôvetô Bizotsag) 

Încadrează pe fiecare contribuabil în clasa respectivă de plata 
impozitului. Afişează tabelele în care sunt clasificați contribuabilii evrei. 

8. Secţia Revizuirei Impunerilor (Ado és taxa ellenrză bizotsag) 

Judecă și ia hotărâri asupra întâmpinărilor relativ la impuneri. 
Hotărârea se poate da motivată sau nemotivată. 

9. Secţia Tehnică (Mii Bizotsag) 

Se ocupă cu problemele de ordin administrativ-religios (case de 
rugăciuni, diferite categorii de angajaţi etc.). Urmăreşte probleme în 
legătură cu organizarea evreilor sau a secţiilor. 

10. Eforia Scolard (Ellemi Egyhazkésségi Iskola Bizotsag) 

Urmăreşte executarea dispozitiunilor date de Guvern sau prevăzute 
prin Legi, în sens favorabil evreilor. Administrează averea şcolară şi 
urmăreşte ca donatiunile făcute în favoarea şcoalei să-și păstreze destinaţia. 

11. Secția Școlară (Talmud) 

Îndrumează şi supraveghează mersul învăţământului în şcoalele 
întreținute sau subvenţionate de Comunităţi si asupra învăţământului 
religios evreesc în şcolile publice. 

12. Secţia înmormântare (Chevra Kadisa) 

Creiarea si alimentarea fondului cimitirelor. Supravegheazä 
întreţinerea cimitirelor. 

13. Secţia Tăerii Coser (Koser hus vagatasi bizotsag) 

Urmărește procurarea animalelor necesare şi supraveghează täerile 
rituale. 

14. Secţia Pascală (A paska bizotsag) 

Îngrijeşte de procurarea materiilor necesare şi urmărește să se facă 
pasca la datele respective. 


141 


15. Secţia Credinciosilor de Rit Spaniol (Seiardă) 
Conduce şi urmăreşte păstrarea şi desvoltarea cultului după ritul 


Spaniol. 


Comunitățile au o parte sau toate secţiile arătate mai sus, în funcţie 


de numărul evreilor din localitatea respectivă, şi se leagă direct la regionala 
din Cluj. 


RITUL OCCIDENTAL 

Comunitățile de rit occidental au următoarele secții: 

1. Secţia Socială (Machlechet lavodah socialit) 

Acordă împrumuturi. 

Dă îndrumări şi ajutoare pentru meseriaşi. 

Se ocupă cu probleme medicale. 

2. Secţia juridică (Machlechet hapulhan) 

Se ocupă cu problemele juridice ale Comunităţii. 

Dă ajutor juridic membrilor Comunităţii. 

3. Secţia Economică (Machlechet hacalcalah) 

În general se ocupă cu problemele economice ale Comunităţii. 
Stabileşte cotizatiile pe care trebue să le plătească fiecare 


Comunitate, iar în cadrul Comunităţii cotizaţia pe care o plăteşte fiecare 
membru. 


4. Secţia Culturală (Machlechet hatarbut) 
Urmăreşte ca masa evreeascä să-şi formeze şi să menţină o cultură 


generală evreeascä. 


În acest scop organizează biblioteci, editează ziare, reviste etc. 

5. Secția Scolarä (Machletchet Bet-Hasefer) 

Susţine şcolile evreesti de toate gradele. 

Dă directive pentru instructia în școlile susținute de Comunităţi, 


urmăreşte şi predă religia în celelalte şcoli. 


142 


6. Secţia Muzică (Machlechet hazimrah) 

Organizează coruri şi orchestre. 

7. Secţia Binefacere şi Îndrumare (Machlechet hatadact) 
Creerea si fntrebuintarea fondului pentru ajutoare productive. 
8. Secţia Sacră (Chevra Kadisa) 

Creerea şi alimentarea fondului cimitire. 

Întretinerea cimitirelor. 

Ajutor pentru bolnavi. 

9. Secţia Ceremonii (Machlechet hapulchan) 


Îndrumarea religioasă a Comunităţilor. | 

Probleme de ordin administrativ religios (case de rugäciuni, diferite 
categorii de angajaţi etc.). 

Comunitățile de rit occidental se leagă la regionala din Cluj. 


-B. UNIUNEA NAŢIONAL EVREIASCĂ — ORGANIZAŢIA SIONISTA 
(Histadrut Naţionit) Anexa nr. 3. 

a. SCOP 

În general urmăreşte realizarea scopurilor de ordin politic pentru 
evrei, iar ca nuanţă se încadrează în curentele de stânga. 

_ U.N. îşi mai propune reclădirea patriei evreeşti în Palestina și în 
acest scop alege elementele necesare, le pregăteşte în vederea emigrării şi 
conduce operaţia de emigrare, urmărind şi sprijinind formarea de puternice 
colonii în Palestina. 

b. ORGANIZARE 

U.N.E. are o centrală în București, o regională pentru Transilvania la 
Timişoara şi 8 regionale locale ca organe intermediare între regională şi 
organizaţiile respective. 

În general U.N.E. are organizaţii în toate localităţile in care se - 
găseşte populaţie evreiască, iar în cadrul fiecărei organizaţii se găsesc toate 
sau numai parte din secţiile existente în Centrală şi celelalte organe 
intermediare, numărul secţiilor fiind în funcţie de numărul populaţiei locale 
respective. 

Centrala, regionala şi regionalele locale sunt organe de direcţie, 
organizaţiile locale organe de conducere, iar secţiile organe de execuţie. 

Diferitele eșaloane ale U.N.E. cuprind în general următoarele secții: 

1. Secţia Organizare 

Se ocupă cu probleme de organizarea evreilor în cadrul U.N.E. 
(creare de noui secţii, organizare în cadrul secţiilor si al organizaţiilor). 

2. Secţia Religioasă (Mizrachi) 

Urmăreşte în primul rând creşterea tineretului în spirit religios, 
menţinerea şi accentuarea aceluiaș spirit la restul populaţiei evreeşti. 

3. Secţia Culturală (Vaad Tarbuti) 

În competinta aceste secţii intră probleme de ordin cultural evreesc 
(istorice, ştiinţifice, geografice — asupra Palestinei — literare etc.), editări de 
ziare, reviste şi diferite lucrări relativ la problemele evreesti. 

4. Secţia Emigrare (Misrad-Eret-Israeli) 

Pregăteşte, organizează şi facilitează emigrarea. 


143 


Stabileşte categoriile de emigranţi şi conditiunile generale pe care 
trebue să le îndeplinească cei ce urmează să emigreze, repartizând fiecărei 
secţii chestiunea de competintä. 

5. Secţia Restratificare (Hacsarat-Olim) 

Îndrumează formarea diferiților meseriaşi, în vederea emigrării, în 
funcţie de nevoile Palestinei. 

6. Secţia Fond Sionist (Keren Kayemet vi Keren Hayesod) 

Urmăreşte strângerea de fonduri pentru achiziţionarea de terenuri în 
Palestina, unelte etc. necesare celor ce emigrează sau au emigrat. 

7. Secţia Meseriasi (Baal Malahe-Poel Hadati) 

Ingrijeste a trimite în Palestina meseriasii necesari. 

Îngrijeşte de formarea meseriașilor, dându-le ajutoarele necesare. 

Constitue grupe din meseriaşii ce emigrează, în vederea organizării 
de localităţi sau suburbii în localităţile existente în Palestina. 

8. Secţia Tineret (Merkaz Hanoar) 

Educarea tineretului într-un pronunţat sentiment naţional evreesc şi 
pregătirea lui în vederea emigrărei (învăţarea limbei ebraice etc.) 

9. Secţia Femei (W.1.Z.0.) 

Pregătirea culturală a evreilor. 

A îndruma şi întreţine diferite instituţii de binefacere pe care le-au 
creiat sau creiază în Palestina. 

10. Secţia Fete (Jung W.I.Z.O.) \ 

Pregătirea culturală a fetelor. 

Organizațiile locale au o parte sau toate secţiunile de mai sus, în 
funcţie de numărul evreilor din localitatea respectivă, fiecare organizatiune 
are douä feluri de legături: 

— cu regionala locală; 

— direct cu regionala din Timişoara. 

C. NOUA ORGANIZAȚIE SIONISTA (Brith Trumpeldor si Hertlia) 
Anexa nr. 4. 

a. SCOP 

Urmăreşte în primul rând realizarea programului sionist (reclădirea 
patriei evreeşti în Palestina) şi înrădăcinarea dragostei de neamul iudeu. 

Îndrumarea tineretului în sensul de a fi folositor neamului evreesc. 

Deşi atât Organizaţia Sionistă cât şi Noua Organizaţie Sionistă 
urmăresc reclădirea Palestinei, diferă totuşi una de alta din punct de vedere 
al concepţiei pentru atingerea scopului. 


144 


Pe când Organizaţia Sionistă urmăreşte pregătirea elementelor 
pentru emigrare, facilitarea emigrării şi propăşirea evreilor emigraţi, Noua 
Organizaţie Sionistă urmăreşte numai pregătirea elementelor în vederea 
emigrării şi facilitarea emigrării, unde se termină misiunea acestei noui 
organizaţii, rămânând apoi ca elementele cari au emigrat în Palestina, prin 
luptă cu arabii, să-şi câştige ceea ce le este necesar în vederea reclădirii 
Palestinei. i 

Din punct de vedere al concepţiilor politice Noua Organizaţie 
Sionistă este pe faţă comunistă. 

b. ORGANIZARE 

Noua Organizaţie Sionistă cuprinde: 

— O centrală în Bucureşti. 

— Până în ultima vreme avea o regională la Oradea pentru întreaga 
Transilvanie, care însă a fost desfiinţată. 

— Un număr de organizatiuni, în parte din localitățile Transilvaniei, 
tin legătura direct cu centrala din Bucureşti. 

— Centrala şi organizatiunile au în general următoarele categorii de 
organe: 

` 1. Adunarea Generală 

Îi revine rolul de a da directive generale pentru conducerea 
organizaţiei. 

Stabileşte categoriile de contribuabili şi cotizatiile ce trebuesc 
plătite. Tot adunării generale îi revine sarcina de a aproba reducerile de 
impozite solicitate. 

2. Consiliul de Administraţie 

Se ocupă cu problemele de ordin administrativ, executând hotărârile 
adunării generale. 

Supraveghează activitatea direcției, având puterea de a destitui pe 
membrii ce nu corespund. 

3. Direcţia 

Este organul de execuţie propriu zisă al dispozitiunilor ce se dau de 
celelalte foruri. 

4. Secția Culturală 

Se ocupă cu problemele de ordin cultural evreesc, urmărind, în 
primul rând, popularizarea ideilor nouii organizaţii sioniste, învăţarea 
limbei ebraice si engleze. 

5. Secţia Economică 


145 


În general are aceleași însărcinări ca şi. secţia respectivă din 
F.U.C.E., dela ritul occidental. 

6. Secţia Tineret 

Dă directive şi veghează asupra educaţiei tineretului în scopul ca, 
tineretul să fie crescut într’un accentuat sentiment naţionalist evreu, precum 
şi pregătirea lui în vederea emigrării. 

7. Secţia Emigräri 

În general se ocupă cu aceleaşi probleme ca şi secţia respectivă din 


U.N.E. 


D. OCROTIREA  ORFANILOR EVREI  (Lalkalat  jetonai 
Transylvanya; în ungureşte: Erdelyi Jido arva gondozo). Anexa nr. 5 

a. SCOP 

Ocrotirea în general a orfanilor evrei. Urmărește strângerea tuturor 
orfanilor evrei, a le da sprijinul necesar, material si moral, urmăreşte să fie 
crescuţi în sentimente religioase evreesti şi nationaliste evreesti si a-i 
îndruma spre cariere lucrative. 

O.O.E. mai urmăreşte educaţia copiilor săraci. 

b. ORGANIZARE 

Se pare că această organizaţie este numai în Transilvania, cu sediul 
în Cluj. 

1. Comitetul Central 

Se ocupă cu chestiuni de organizare-administrativă şi acţionează 
grupele locale. 

2. Adunarea Generală 

În general îi revin aceleaşi însărcinări cari sunt arătate la Cap. N.O.S. 

3. Comitetul Executiv 

Execută hotărârile luate de Adunarea Generală şi de Comitetul 
Central. 

Din datele pe care le posedă Biroul ar rezulta că această organizaţie 
ar mai avea şi următoarele secţii: 

4. Secţia Evidentei 

Face investigaţiile necesare pentru a tine continuu la curent evidenţa 
tuturor orfanilor evrei. 

5. Secția Educaţiei 

Se ocupă cu probleme în legătură cu educaţia orfanilor, în special 
urmăreşte să fie crescuţi în sentimente nationale evreesti şi să li se desvolte 
în cel mai înalt grad sentimentul religios evreesc. 


146 


6. Secţia Instituţii 

Urmăreşte creerea şi întreţinerea de case pentru orfani, adăpost de zi, 
ateliere, dispensare, colonii de vară etc. 

7. Secţia Informaţii 

Urmăreşte în primul rând îndrumarea orfanilor şi a elementelor 
respective ce se interesează de orfani, pentru alegerea carierei orfanilor. 

Mai urmărește şi probleme de ordin juridic pentru organizaţie şi 
membrii ei. 

În unele din localităţile din Transilvania O.O.E. are aşa zise grupe 
locale, iar cele din capitalele de judeţ au sarcina de a coordona toate aceste 
instituţii. j 

Grupările locale au o parte sau toate secțiunile de mai sus, în funcție 
de importanța organizației şi numărul populației evreeşti și se leagă direct 
la centrala Cluj. 


E. FEDERAȚIA SOCIETAJILOR SPORTIVE EVREESTI (Makabi) 
Anexa nr. 6 

F.S.S.E. urmăreşte educația fizică a tineretului evreu si înglobarea 
acestui tineret în organizatiuni sportive cu scopul de a nu se risipi în alte 
organizatiuni creştine. 

Ea are o centrală în București și o regională pentru întreaga 
Transilvanie, la Arad. 

F.S.S.E. are organizatiuni sportive în localităţile cu o populaţie 
evreeascä mai numeroasă. Fiecare din aceste organizatiuni se leagă direct la 
regionala din Arad. 

În general fiecare organizaţie sportivă are următoarele secţiuni: 

— Atletică, 

— Gimnastică, 

— Foot-Ball, 

— Înot, 

— Scrimä, 

— Box, 

— Tenis, 

— Tenis de masă, 

— Turism, 

— Şah. 


147 


HI. CONCLUZIUNI (Anexa nr. 7) 


1. Cel mai mare număr de evrei se găseşte în ȚINUTUL SOMES 
(6,47%), iar judeţul MARAMUREŞ este cel mai ameninţat din întreaga 
Transilvanie, pe de o parte din cauza marelui număr de evrei (21,32%), iar 
pe de altă parte, pentru că în această regiune, mai mult ca ori unde, întreaga 
bogăţie este stăpânită de evrei (munţii, pădurile, industria, comerţul şi chiar 
ciobănitul se găsesc în mână evreiască; nu rare sunt cazurile când se 
întâlnesc evrei, în creerul munţilor, pela stâne). 

2. Evreii din Transilvania au fost totdeauna maghiarofili şi în prezent 
în mare parte sunt maghiarizați. 

Nici odată nu au arătat dorinţa sinceră de apropiere de elementul 
românesc, în care au văzut numai un element bun de spoliat, sub orice 
formă. 

3. În viata Statului nostru evreii au dus totdeauna o acţiune 
centrifugală. 

Ei neavând o concepţie de Stat au constituit şi constituiesc elementul 
disolvant pentru viaţa Statului Român. 

4. În general comerțul, industria și finanţele din Transilvania se 
găsesc în mână evreieascä sau sub control evreesc. 

5. Evreimea ocupă, în general, numai profesiuni si meserii banoase. 

_ 6. Evreimea din Transilvania se găseşte grupată în 5 mari 
organizatiuni, iar din documentele Biroului Statistic Militar Cluj nu rezultă 
că ar exista o conducere unitară evreiască pentru întreaga ţară ci fiecare din 
aceste organizatiuni ar lucra izolat. 

Se pare că acest fel de a vedea nu corespunde realității şi că toate 
aceste organizatiuni sunt grupate în COMUNITATEA EVREIASCĂ, care 
conduce şi coordonează cel puţin din umbră activitatea acestor 
organizatiuni, lucrând după directivele venite dela conducerea evreiască 
mondială. 

7. Din datele statistice strânse de Biroul Statistic Militar Cluj se 
constată că, evreii din Transilvania au 360 organizatiuni, astfel repartizate: 

—F.C.E. are 194 comunităţi. . 

— O.N.E. numără 135 organizatiuni. 

— N.O.S. cuprinde 5 organizatiuni. 

— O.O.E. numără 15 organizatiuni. 

— F.S.S.E. înglobează 11 organizatiuni. 


148 


‘Toate aceste grupări cuprind organizatiuni puternice şi foarte bine 
organizate, care au la bază o concepţie specific evreiască şi puternice 
instituţii financiare, fiind capabile a rezista la orice acțiune de dislocare ce 
s’ar încerca. 


ŞEFUL BIROULUI STATISTIC MILITAR CLUJ, Şeful Subbiroului 1, 
C.E. Manolescu Maior I. Gh. Dintevici 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond Armata 1, dosar nr. 936, f. 
493-512. Original. 


* Anexele nu se publică. 


AS GRAY 
Bucharest 
Dated September 17, 1940 
10:15 p.m. 
Secretary of State, 
Washington 


544, September 17, 6. p.m. 


A decision of the Minister of Cults and Arts dated September 9th liste 
eight cults which the State recongizes and protecte and then adds that the 
existence of the Mosaic faith is recognized under new regulations which 
stipulate that a synagogue is avaible only if it serves at least 400 Jewish 
families in urban and 200 families in rural districts. Organizations in 
districts where no synagogue is authorized must cease all activities. In view 
of these drastic limitations the President of the Jewish Community has seen 
Premier Antonescu who agreed to delay application of the new laws 
pending investigation in the light of information and data accompanying the 
protest. General Antonescu gave assurance at the same time that he does 
notpropose to adopt a program of Jewish persecution and a statement issued 
on his instructions on September 14 declared that “no one is permitted to 
use violence against foreign cults, persons, or property distribution”. 


149 


In my first official interview with General Antonescu yesterday I 
observed that I had noted with relief and satisfaction the abovementioned 
statement. The General assured me that he would brook no persecution and 
that such action as might ensue would be taken through the courts. 

As in the past the Baptist faith is not included in the list of cults 
recognized by the new decision. However the leaders of the Baptist Church 
have been received by the Prime Minister and the Minister of Cults and 
have left a full memorandum with the latter on their situation. They have 
been promised that careful consideration will be given their requests. 


GUNTHER 
HPD 
5 Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 35027, 
f. 200-201. 
GRAY 
București 


17 septembrie 1940 


Excelenței Sale 

Secretarul de Stat 

Washington 

544, 17 septembrie, ora 6 p.m. 


O decizie a Ministerului Cultelor si Artei din 9 septembrie care 
stipulează un număr de opt culte pe care statul le recunoaşte si protejează 
include existenţa cultului mozaic, recunoscut conform noilor regulamente 
care stipulează că o sinagogă poate funcţiona numai dacă serveşte cel puţin 
400 familii de evrei în mediul urban şi 200 familii în mediul rural. 
Organizațiile din districte unde nu este autorizată funcţionarea unei 
sinagogi trebuie să-şi înceteze toate activităţile. Cu privire la aceste drastice 
limitări, Preşedintele Comunităţii evreiești l-a văzut pe Premierul 
Antonescu care a fost de acord să amâne aplicarea noilor legi pe durata 
investigaţiilor în urma informaţiilor şi datelor anexate protestului. În același 
timp generalul Antonescu a dat asigurări că el nu propune adoptarea unui 
program vizând persecuția evreilor şi urmare a ordinelor sale, la 14 
septembrie, a fost publicată o declaraţie potrivit căreia „nimănui nu îi este 


150 


permis să folosească violenţa împotriva cultelor sau persoanelor străine, sau 
distribuţiei proprietăţii“. | 
n prima mea convorbire oficială cu generalul Antonescu care a avut 

loc ieri am remarcat cu un sentiment de uşurare şi satisfacţie declaraţia mai 
sus menţionată. Generalul m-a asigurat că el nu va admite nici o persecuție 
şi că asemenea acţiuni care ar putea apare vor fi aduse în faţa tribunalului. 

Ca şi în trecut, cultul baptist nu este inclus pe lista cultelor 
recunoscute de noua hotărâre. Totuşi, conducătorii Bisericii Baptiste au fost 
primiţi de primul ministru şi de ministrul cultelor şi au lăsat ultimului un 
memorandum cu privire la situaţia lor. Li s-a promis că cererile lor vor fi 
analizate cu deosebită atenţie. 


GUNTER 


PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI 
Secretariatul General 


DECLARAȚIILE 
domnului general Antonescu, Conducătorul Statului şi Preşedintele 
Consiliului de Miniştri, făcute în ziua de 26 Septembrie 1940 ziarului 
„Stampa“ 
(fragment) 


[...] În România, îmi explică generalul Antonescu, evreii ocupă toate 
posturile economice, posedă capitaluri şi au avut monopolul creditului. 
Cum guvernele române nu s'au îngrijit să organizeze creditul si viaţa 
economică, adevărații români au sfărşit prin a fi înlocuiţi de către străini. 
Dar noi avem în România întreprinderi conduse de români, întreprinderi 
care pot mărturisi calitatea rasei noastre. 

Eu voi rezolva problema evreeascä în cursul reorganizării statului, 
substituind încetul cu încetul pe evrei cu români, și în primul rând cu 
legionari, care între timp se vor pregăti. Bunurile evreilor vor fi în mare 
parte expropriate în schimbul unor indemnizaţii. Evreii, care au venit în 
ţară după 1913, cu alte cuvinte, după a doua parte a războiului balcanic, vor 
fi înlăturați de îndată ce aceasta va fi cu putinţă, chiar dacă au devenit 


151 


cetăţeni români, în vreme ce ceilalți, o repet, vor fi substituiti încetul cu 
încetul. Evreii vor putea trăi, dar nu vor putea fi beneficiarii resurselor şi 
bogățiilor acestei ţări. În România trebuie să trăiască şi să fie puși în 
valoare mai întâi românii; ceilalți dacă rămân locuri libere, vin după ei“... 


EI Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dosar 


nr, 318/1940-1943, f. 4. 


No 755 c.c. /940 
5.X.940 


COMUNICAT 


La 4 Octombrie a.c. a avut loc un Consiliu de Cabinet, prezidat de 
domnul General Antonescu. 

Au luat parte dn. Miniştri: Horia Sima, Mihai A. Antonescu, Mihail 
Sturdza, Gh. N. Leon, N. Dragomir, Gh. Cretzianu, Pompiliu Nicolau şi V. 
Dimitriuc. 

S’a hotărât: 

1. Să se revizuiască legiuirile care au ridicat unor Români drepturile 
lorla cetăţenia românească. 

2. Ca toţi Evreii cari au avut titluri de Furnizori ai Curţii Regale să 
piardă acest titlu. În viitor nu se va mai acorda această onoare decât 
Românilor. 

3. Ca Evreii cari au intrat clandestin în Tara, în ultimii 5 ani, să 
plece singuri în 2 luni. Cine nu va pleca, va fi închis în lagărele care se 
pregătesc în acest scop şi în care vor fi intretinuti din propriile lor mijloace 
sau de Comunitatea Evreeascä, Statul neavând bani disponibili pentru astfel 
de cheltuieli. 

4. Să se alcătuiască un Decret lege prin care toţi Românii cari vor 
face acte politice în contra intereselor Ţării, în Străinătate, să fie declaraţi 
vinovaţi de înaltă trădare şi judecaţi ca atare. Măsura vizează pe anumiţi 
Domni, mari beneficiari ai regimului. trecut, cari încearcă să constituie un 
alt Guvern românesc în străinătate. 

5. Întreprinderile de toate categoriile să reprimească la lucru pe 
lucrătorii desconcentrati care au lucrat până în ziua concentrarilor în 


152 


întreprinderile respective. Dacă au ocupat locurile cu alţi lucrători vor face 
echipe suplimentare, micşorând orele de lucru. 

Cu modul acesta toţi vor putea să-şi aibă existenţa asigurată. Statul 
nu poate în circumstanţele actuale să intretie someuri. 

6. Să se fixeze preţurile de vânzare a fierului, sârmei ghimpate si a 
cuielor de sârmă pentru a putea achita drepturile cuvenite antreprenorilor 
dela lucrările de fortificaţii, care nu și-au primit-de multă vreme drepturile 
din această cauză. 


a Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.314, 
f. 17-18. $ 


* Comunicat al Președinției Consiliului de Miniştri. 


Stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri din 29 Octombrie 1940 
(extrase) 


DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: Ati 
mai cerut o situaţie a ungurilor, evreilor, bulgarilor si ucrainenilor pe orage. 
S’a facut această situaţie. 

DI. general Ion Antonescu, conducătorul statului: Ar fi bine să se 
pună pe un grafic, căci se vede mai bine şi ne putem da seama mai bine 
asupra modului cum sunt grupați. 

DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: 
Astfel în Bucureşti avem 40.000 de unguri si 128.000 jidani. Ungurii sunt 
lucrători în ateliere, zidari, şoferi. 

DI. Alex. Rioşeanu, subsecretar de stat la Departamentul Internelor: 
De foarte mult timp este situaţia aceasta. Cea mai mare parte sunt 
meseriași. Chiar ei se laudă în buletinul lor că Bucureştiul a fost reconstruit 
de unguri. 

DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: La 
Braşov sunt 28.000; la Timişoara 24.000, iar la Arad 25.000 unguri. 


153 


DI. general Ion Antonescu, conducătorui statului: De unde sunt 
ungurii aceştia? Mie îmi trebue să-i împărţiţi în unguri cetăţeni români și 
unguri deveniți cetăţeni unguri prin arbitrajul de la Viena. 

În ce-i priveşte pe jidani, este imposibil ca în Bucureşti să fie numai 
128.000; sunt mult mai mulţi. Acestea sunt date împrumutate de la jidani. 

Dl. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: 
Sunt de la siguranţă. 

Di. general Ion Antonescu, conducătorul statului: Jidanii simt 
imediat că se face o statistică şi plătesc acolo unde trebue, ca să se falsifice 
datele. 

DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: La 
Iaşi sunt 42.000 jidani; la Galaţi 14.000; la Timişoara 12.000; la Craiova 
1.808 — în total avem 339.000 jidani. - 

DI. general Jon Antonescu, cenducătorul statului: Dacă ar fi numai 
atâţia n-ar mai exista o problemă jidovească acută la noi. 

DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: M- 
am întrebat dacă Filderman când a făcut raportul nu a luat informatiunile pe 
care le avem noi. | 

Dl. general Ion Antonescu, conducătorul statului: Să reiei d-ta 
chestiunea în mână: să faci un control sever ca să vedem dacă nu cumva 
face altcineva recensământul în locul celor meniti să-l facă. 

În ce priveşte ungurii din Bucuresti, trebue triati, ca să vedem 
ungurii care revin Ungariei, să li se dea preaviz de la întreprinderile unde 
lucrează şi să se pună în locul lor români. 

DI. dr. Vasile laşinschi, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor 
sociale: Săptămâna viitoare vā prezint proiectul pentru derogare de la 
termenul de preaviz. 

DI. general Ion Antonescu, conducătorul statului: Este bine să facem 
derogarea aceasta? 

DI. dr. Vasile Iaşinschi, ministrul muncii, sănătății si ocrotirilor 
sociale: Da, pentru că jidanii conducători ai întreprinderilor au început să se 
dea bani jidanilor conducători ai întreprinderilor” şi în felul acesta ajungem 
să nu mai avem capital circulatoriu în mâna întreprinderilor. 

Patronii jidani împart la funcţionarii lor jidani bani în vederea acestei 
legi, pentru că au prins de veste că va veni ceva în directiunea aceasta, o 
derogare de la legea contractelor de muncă. Prin proiectul pe care-l fas eu 
limitez sumele pe care trebue să le primească funcţionarul conform acestui 
preaviz şi îi opresc de a cheltui sumele care se găsesc în casa 


154 


întreprinderilor. Această dispoziţie nu periclitează buna funcţionare a 
industriei. Am vorbit în această privinţă si cu dl. ministru al justiţiei. 

DI. general Ion Antonescu, conducătorul statului: Trebuie să luaţi în 
mână chestiunea ungurească, cea jidovească şi cea comunistă şi trebuie să 
degajăm Bucureştiul și celelaite mari centre — Braşov, Timișoara, Arad — de 
ungurii care nu sînt bästinasi în Tara Românească actuală. Aceasta, 
bineînţeles, nu cu mijloace brutale, dar o operaţie care trebuie lichidată în 
maximum două-trei luni. [...] 

Am dat termen două luni evreilor care au intrat fraudulos în tara, ca 
să evacueze Tara Românească; cine nu evacuează, îl băgăm în lagăr. Deci, 
trebuie să ne ţinem de cuvânt şi mai este o lună până la scadentä. Deci ne 
trebuie două lucruri: să avem lagărele pregătite şi în al doilea rând, situaţia 
exactă a evreilor intraţi clandestin în ţară în ultimii cinci ani. Aceasta o 
puteţi avea? 

DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: 
Lucräm la ea. 

DI. general Ion Antonescu, conducătorul statului: Lucrările astea 
trebuie puse la punct mai rapid. 

„De asemenea, ne trebuie lagăre pentru agitatiile comuniste și pentru 
agitatiile politice de orice natură. Trebuie date exemple. 

DI. general Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne: 
S’au mai potolit. 

DI. general Ion Antonescu, conducătorul statului: În al treilea rând 
principiul pus de mine este deci că acei pe care îi băgăm în lagăre plătesc 
întreţinerea, iar pe care nu, îi punem la muncă forțată. Deci, trebuie şi în 
această privinţă organizată chestiunea lagărelor. Trebuie directori de lagăre, 
personal administrativ, depozite ca să păstreze hrana. Deci o întreagă 
organizare. 

Di. Alex. Rioşeanu, subsecretar de stat la Ministerul Internelor, 

pentru Poliţie şi Siguranţă: Facem ateliere proprii. 
| DI. general Jon Antonescu, conducătorul statului: Îi punem la munca 
câmpului și să vedeți cum plăteşte jidanul [...] 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3479. f. 
23-26, 27. 


+ . n? 
Conform cu originalul. 


155 


ROMÂNIA 
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE 
DIRECTIUNEA PERSONALULUI Nr. 57939 — 1 NOEM. 1940 


MARELE STAT MAJOR 
Secţia I-a 


La Nr. 14424 din 9.X.940; 

Am onoare a vă face cunoscut că acest Subsecretariat cu raportul Nr. 
57939 din 22.X.940, anexat în copie, a raportat cazul Președinției 
Consiliului de Miniștri, cerând relatiuni în chestiunea evreilor. 

Domnul General Jon Antonescu a hotărît următoarele: 

1. Nu fac serviciu militar. 

2. Vor plăti în schimb o taxă. 

3. Cine nu poate plăti taxa fixată va efectua o muncă de folos 
obştesc. 

Vă rugăm să binevoiti a da dispoziţiunile Dvs. de urmare 
Comandamentelor Teritoriale şi Cercurilor de Recrutare, pentru executarea 
dispozitiunilor punctului 1. 

Întrucât nici un evreu nu mai execută serviciul militar, nu se mai 
pune chestiunea justificării categoriei din care face parte. 

Ministerul Justiţiei studiază în prezent stabilirea calităţii de evreu pe 
bază de noi criterii, în care sop a cerut propuneri şi acestui Subsecretariat cu 
adresa Nr. 148013 din 28.X.940. 

Ca urmare aplicarea dispozitiunilor prevăzute de punct. 2 şi 3 de mai 
sus se vor perfecta pe cale de regulament după apariția decretului lege, care 
va stabili definitv starea juridică a evreilor. | 

Se înapoiază adresa Nr. 23826/940 a.Secţiei Il-a, împreună cu adresa 
Nr. 3537/940 a Bir. Statistic Militar Iaşi. 


DIRECTORUL PERSONALULUI Şeful Biroului Studii 
GENERAL Gh. Cealâc Lt. Colonel M. Vasiliu 


156 


EI Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 1.977, 
f. 286. Original. 


* Nu se publică 


ROMÂNIA 
Personal-Confidential 
84752 
15 Noembrie 1940 
MINISTERUL INTERNELOR 


DIRECTIUNEA GENERALA A POLITIEI 
DIRECTIUNEA POLITIEI DE SIGURANT À 


Domnului 
PRESEDINTE AL CONSILIULUI DE MINISTRI 


Avem onoare a raporta dvs., că Directiunea Generală a Poliţiei, pe 
consideratiuni de ordin national, sprijină acţiunea de organizare a emigrării 
în masă a jidanilor din ţara noastră. 
| Jidanii imigrează în Palestina pe două căi: legal şi clandestin. 

Prin imigrare legală, se înțelege intrarea în Palestina a acelor jidani 
cari au asupra lor certificate de identitate-tip, eliberate acestora de către 
autorităţile palestiniene și de această imigrare se ocupă vechea organizaţie 
sionistă; iar prin imigrare clandestină, se înţelegea intrarea în Palestina a 
acelor jidani cari emigrează din ţările respective cu pașapoarte în regulă, cu 
viza pentru unul din statele Americei de Sud, de obicei Panama, Uruguai 
sau altul şi apoi debarcă clandestin pe litoralul palestinian al Mării 
Mediterane si cu acest sistem se ocupă N.O.S.-ul. 

Şi într'un caz şi într'altul, din punct de vedere românesc emigrarea 
este legală, pentru că emigranților li se eliberează pașapoarte în 
conformitate cu legea respectivă. 

Prin acţiunea noastră de susţinere a emigrărilor în masă, am reușit, 
ca dela instaurarea regimului national-legionar, să scoatem afară din tara 
circa 2.000 jidani. 


157 


În vederea aceluiaș scop N.O.S [Noua organizaţie sionistă] a înfiinţat 
în Bucureşti un comitet central denumit „Aliyah“, care organizează 
emigrarea în masă a conationalilor lor jidani. 

S’a ivit însă un impediment de ordin pecuniar şi anume că, societatea 
de navigaţie sau armatorii cer ca plata navlului să se facă în dolari, dela 
110 la 130 de fiecare persoană — valută forte — socotită de portul românesc 
de îmbarcare şi până la destinaţie, valută pe care societatea sionistă 
respectivă nu o posedă. 

Pentru a se procura această valută propunem două soluţii, care au 
fost adoptate în rezolvarea problemei emigrării jidanilor de către Germania, 
Austria şi în ultimul timp de către Slovacia: 

1. Direcţia reglementării comerțului extern din Ministerul Economiei 
Naţionale să pună la dispoziţia comitetului „Aliyah“ sumele de dolari 
necesare pentru plata transportului emigranților din contul român al 
dolarilor blocaţi în S.U.A., care actualmente nu sunt utilizabili şi pe care 
societatea suscitată i-ar putea obţine cu ajutorul organizaţiilor jidăneşti din 
Statele Unite ale Americei care susțin emigrarea. 

2. Ministerul Economiei Naţionale să autorizeze un export de 
mărfuri din România, care n’ar cuprinde nici petrol nici alimente, cereale 
sau produse miniere, ci articole secundare ca: turte oleaginoase, celuloză, 
măzăriche, lemne sau hârtie, urmând ca din produsul acestui export în 
devize libere, să se acorde comitetului central „Aliyah“ de pe lângă N.O.S. - 
— prin Banca Naţională a României — sumele necesare în devize pentru 
finanţarea transportului de emigranți. 

Dacă însă aceste două soluţii nu sunt acceptabile din anumite 
considerente, vă rugăm să binevoiti a dispune să se ia de urgenţă în studiu 
această chestiune de către cei în drept, pentru a se găsi mijlocul cel mai 
potrivit pentru rezolvarea acestei chestiuni, întrucât rezolvarea problemei 
emigrărilor jidanilor din țara noastră nu mai poate suferi întârziere. 


p. Ministru Director general 
[Indescifrabil] à [Indescifrabil] 


E Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3314, f. 
21-23. Original. 


158 


UNIUNEA COMUNITĂȚILOR EVREESTI 


DIN Bucuresti, 
VECHIUL REGAT 20 Noembrie 1940 
"REPREZENTANŢA UNIUNII 
No. 1973 

DOMNULE MINISTRU, 


Avem adânca durere de a vă aduce la cunoştinţă că temple, sinagogi 
şi localuri de scoala au fost profanate şi devastate în Bucuresti şi Ploesti, şi 
a vă ruga să binevoiti a dispune pedepsirea vinovaţilor şi despăgubirea 
instituţiilor noastre, fără de care asemenea acte se vor generaliza. 

I. Bucuresti — În noaptea de 17 Noembrie crt., către miezul nopții, un 
grup de câte 6-8 până la 20-25 indivizi, îmbrăcaţi în cămăși verzi, au 
pătruns în curtea Templului Coral din str. Sf. Vineri; a Sinagogii Mari din 
str. Dr. Schachman; a Templului Unirea Sfântă din str. Mamulari; a 
Templului Fraterna din str. Mămulari şi a Templului Baron D. Hirsch din 
str. Bradului şi au aruncat cu pietre și cărămizi. 

La TEMPLUL CORAL s'au spart vitrourile şi cristalele — unele la 8 
m. de sol, la SINAGOGA MARE s'a forțat ușa de fier, s'a deteriorat 
insigna de fier și s'au spart vitrourile la 3 ferestre şi geamurile la 15 
ferestre; la TEMPLUL FRATERNA s'au spart vitrourile la 18 ferestre; la 
TEMPLUL UNIREA SFÂNTĂ s'au sfărâmat marchiza din sticlă riglată şi 
vitrourile a 3 ferestre; la TEMPLUL BARON D. HIRSCH s'au spart 
cristalele a 13 ferestre. 

Totalul pagubei este de lei 340.000. 

II. Ploeşti — Cu toate că arhitecţii Primăriei locale au constatat că 
stricăciunile cauzate de cutremurul din noaptea de 9 Noembrie crt. sunt 
minime și cu toate că Comunitatea Evreilor se obligase să înceapă lucrările 
în dimineaţa de Luni 18 Noembrie 1940, echipe de legionari, contra 
ordinului Primăriei, au început dărâmarea în dimineaţa zilei de Duminecă 
‘17 Noembrie crt. 

a) La TEMPLUL CEL MARE din str. Stefan Greceanu, care nu avea 
decât o singură crăpătură a cărei reparaţie ar fi costat lei 30.000, fără a fi 
avut vreo autorizaţie sau măcar să fi anunţat pe cineva, legionarii au 
început dărâmarea, aruncând în curte obiectele de cult, tot mobilierul, 


159 


| 

candelabre şi diferite obiecte de valoare, interzicând Comunităţii să ridice | 
obiectele, cu singura excepţie a sulurilor sfinte şi perdelelor. i 

b) La TEMPLUL SPANIOL, str. Vlad Tepes, care necesita mici 
reparatiuni, echipele de legionari au scos totul din templu: mobilier, 
obiecte, odoare si au interzis ridicarea lor. 

c) La IMOBILUL ŞCOLII LUCA MOISE, str. Basarabilor, unde era 
de reparat etajul II, legionarii au dărâmat tot etajul II, au scos ferestrele, 
uşile şi caloriferul dela etajul I, precum si arhiva, cărţile etc. si au început a 
transporta cu căruţe ce le aparţineau bunurile mobile. 

Pagubele totale sunt de cca un milion lei. 

Primiti, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre 


consideratiuni. 

Presedinte, Sef rabin, 
Dr. W. Filderman Dr. Al. Safran 
Secretar general 
M. Carp 

DOMNIEI SALE 


DOMNULUI MINISTRU AL INTERNELOR 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 


f. 31-32. Original. 


UNIUNEA COMUNITATILOR EVREESTI 


DIN Bucuresti 
VECHIUL REGAT 21 Noembrie 1940 
REPREZENTANŢA UNIUNII 

No. 1999 


Domnule Ministru, 


Ca urmare la memoriul nostru No. 1973/940, avem onoarea a vă 
aduce la cunoştinţă următoarele fapte: 

Confiscarea bunurilor aparținând  Cultului. După dărâmarea 
templelor si a şcolii de bäeti din Ploeşti, echipele cari au procedat la această 
operaţiune au pus stăpânire pe imobile şi pe lucruri mobile (suluri sfinte, 


160 


odoare bisericeşti, candelabre, bănci, birouri, arhivă, casă de bani etc.), 
refuzând a le restitui celor în drept deşi s'au dat ordine scrise de către: dl. 
Prefect al judeţului, di. Primar al oraşului, dl. Chestor al Poliţiei şi dl. Şef al 
Poliţiei Legionare. 

Confiscarea lemnelor destinate săracilor. Din depositul de lemne 
pregătit din vreme pentru ajutorarea în timpul iernei a populaţiei nevoiase, 
s'a ridicat toată cantitatea de 50.000 Kg. 

Rechizitionarea sediului Comunității. Comunitatea Evreilor din 
Ploeşti își avea sediul într'un local propriu care a fost rechizitionat de 
Corpul 10 de Armată din care cauză Comunitatea s'a mutat în str. Vlad 
Tepes, în curtea templului dărâmat. 

Legionarii au pus stăpânire şi pe acest imobil şi au instalat un cuib 
legionar, interzicând accesul evreilor în local. 

În felul acesta Comunitatea care este persoana juridică de drept 
public şi are în administraţia sa nevoile a 4500 suflete, se vede în neputinţă 
de a-şi îndeplini misiunea impusă de lege. 

Nădăjduim Domnule Ministru, că veţi aprecia întreaga gravitate a 
faptelor expuse, dispunând de urgenţă măsurile necesare pentru repunerea 
în drepturi a Comunităţii. l 

Primiti vă rugăm Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre 
considerațiuni. 


Preşedinte Secretar General 
Dr. W. Filderman M. Carp 
Dsale 


Domnului Ministru al Internelor 
M Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 


f. 30. Original. 
FEDERAȚIA UNIUNILOR 
DE COMUNITĂȚI EVREESTI DIN ȚARĂ Bucureşti 
BUCUREȘTI 23 Noembrie 1940: 


No. 486 
Domnule Ministru, 
Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă o serie de fapte petrecute la 
Braşov, a căror gravitate excepţională nădăjduim că o veţi aprecia 


161 


îndeajuns pentru a dispune de îndată măsuri energice pentru îndreptare spre 
a înlătura un pericol care poate ameninţa atât ordinea publică cât şi 
Economia Naţională a Ţării. 

În intervalul de timp dela 16-21 Noembrie, 80% din comercianții 
evrei din Braşov au fost deposedati de avutul lor, fiind siliți să cedeze 
activul comercial Mişcării Legionare sau unor persoane particulare, prin 
sistemul şi mijloacele expuse în exemplele de mai jos. 

a) La magazinul de manufactură si pantofärie „Rosenberg“ un grup 
de legionari au prezentat Dnei proprietare un contract de vânzare 
cumpărare, adus gata imprimat, somând-o să-l semneze imediat şi să predea 
magazinul. La refuzul Dnei au ridicat-o şi transportat-o la sediul legionar 
unde au terorizat-o o zi întreagă până când a venit soţul şi a rugat-o să 
înceteze rezistenţa, semnând contractul. A semnat si în magazin s'au 
instalat legionarii. 

b) Magazinul „Wolf Gäntz Sutz“, proprietatea Dlui Solomon Sutz a 
fost preluat de legionari fără inventar şi cu o simplă evaluare la 3.000.000 
lei a mărfurilor care în realitate valorează 6.000.000. 

c) Farmacia „Singer“ a fost vândută prin acte autentice în regulă unui 
farmacist din teritoriul cedat. Cu toate acestea, în ziua de 17 Noembrie la 


orele 9,30 dimineaţa, s'au prezentat farmacistul sas Fiedler, împreună cu 


doi legionari, cari l’au somat pe proprietar să le predea farmacia imediat, 
fără nici o condiţie, urmând ca ulterior să se stabilească un pret. N’au ţinut 
seama de actul de vânzare ce le-a fost prezentat si s'au instalat în Farmacie. 
S’a facut reclamatiune la Parchet, dar n’a avut nici un rezultat. 

d) La magazinul de coloniale „Farcaş“, cel mai mare din Braşov, 
s'au prezentat în ziua de 17 Noembrie: Chestorul Poliţiei Legionare, 
Ştefănescu, Şeful Legionarilor, Avram, avocatul Muşcatel şi o Domnişoară 
care i-au înfățișat proprietarului spre semnare un contract de vânzare- 
cumpărare, somându-l, cu ceasul pe masă, ca în două minute să semneze şi 
să predea magazinul Miscärei Legionare. În caz de refuz trebuia să-i 
urmeze la sediul legionar. Înfricoşat comerciantul a semnat şi imediat s'au 
instalat legionarii atât la centrală cât şi la cele trei sucursale ale firmei. 

e) Un meseriaş cismar, om nevoias, a-fost deposedat de prăvălie cu 

“marfa şi materialele aflate înăuntru, rămânând, el şi familia, muritori de 
foame. 

f) Unui fost proprietar de automobile i s'au luat toate maşinile fără 
nici o formalitate şi fără să i se plătească ceva. 


162 


ori 


Am expus cele de mai sus cu titlu de exemplu. Procedeul a fost 
repetat, sub diverse forme, aproape la toţi comercianții evrei din Braşov. Ei 
au fost obligaţi să semneze contracte după modelele ce le alăturăm în copii 
iar în magazine s’au instalat legionarii cari au preluat cheile, casele de bani 
şi cari încasează sumele provenite din vânzările zilnice. 

Despre această situatiune s'a sesizat imediat Asociatiunea 
comercianților saşi din Brasov „Deutsche Handels Gremium zu Kronstadt“ 
care printr'o circulară a sfătuit pe membrii săi să intre în tratative cu 
comercianții evrei, cumpärându-le magazinele, chiar dacă au fost predate 
cu contract Mişcării Legionare. 

Vă rugăm Domnule Ministru să binevoiti a ordona de îndată o 
anchetă severă care să verifice exactitatea faptelor expuse mai sus si să 
ordonati ca cei spoliati să fie repuşi în drepturile lor iar cei vinovaţi să fie 
pedepsiţi. 

Primiţi vă rugăm Domnule Ministru asigurarea deosebitei noastre 
consideratiuni. 


Presedinte Secretar General 
Dr. W. Filderman M. Carp 


Dsale Domnului Ministru de Interne 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 


f. 33. Original. 
FEDERAȚIA UNIUNILOR No. 503 
DE Bucureşti, 26 Noembrie 1940 
COMUNITĂȚI EVREESTI DIN TARA 
BUCUREȘTI 


DOMNULE GENERAL, 


În ţară se petrec fapte de o gravitate excepţională: oameni maltratati, 
unii chiar morţi în împrejurări necunoscute, averi confiscate, comercianți 


163 


deposedati de mărfuri şi de magazine, familii întregi evacuate din locuinţe 
şi chiar din oraşe, temple dărâmate şi odoare sfinte pângărite, oameni 
pasnici arestaţi si reţinuţi zile şi săptămâni fără învinuire, femei şi copii, 
începând dela vârsta de 11 ani, comercianţi, profesori, medici, ridicaţi din 
case şi duși în alte localităţi pentru a fi puşi la munci grele etc. 

Am reclamat amănunţit cazurile Domnului Director General al 
Sigurantei statului, dar socotim că este necesar a le aduce şi la cunoştinţa 
Domniei Voastre, pentru a se putea dispune măsurile eficace de îndreptare. 

Avem onoarea a vă ruga să binevoiti a ne acorda cât mai curând o 
audienţă, dispunând a ni se comunica ziua şi ora la adresa noastră str. Dr. 
Burghelea Nr. 3, telefon 5.13.42/30. 

Primiti, vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre 
consideratiuni, 


Presedinte Secretar-general 
Dr. W. Filderman M. Carp 
DOMNIEI SALE 


DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU, CONDUCATORUL 
STATULUI SI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI 


[Rezolutie:] 
29.XI.1940 


D-i Filderman să iasă din vag. 

Îl rog să furnizeze toate cazurile cu nume, adresa şi cu daunele 
suferite. 

După aceea voi decide. 


Gl. Antonescu 


29.X1.940 ora 10,45 
Comunicat rezoluţia telefonic d-luj Gruber, secretarul d-lui 
Filderman. 


a Biblioteca Academiei Române. Arhiva istoricä, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 
f. 1. Original, 


oe ie 


MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE 
GENERAL ION ANTONESCU, 
Conducătorul Statului Român 
şi 
Preşedintele Consiliului de Miniştri, 


Asupra raportului d-lor miniştri secretari de Stat la Departamentele 
Finanţelor şi Justiţiei, cum şi a d-lor subsecretari de Stat pe lângă Ministerul 
Apărării Naţionale, pentru Aïmata de Uscat, pentru Aer, pentru Marină si 
pentru Înzestrarea si Administraţia Armatei, cu Nr. 16.287 din 3 Decembrie 
1940; 

În baza dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie si 
Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, 

Am decretat şi decretäm: 


DECRET-LEGE 
relativ la Statutul militar al evreilor 


Art. 1. Evreii, în înţelesul articolului 2 din decretul-lege din 9 
August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, 
indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluşi dela serviciul militar. 

Ei sunt însă obligaţi a plăti taxele militare statornicite prin legi, cum 
şi de a presta munci de interes obstesc, potrivit nevoilor Statului, în 
conditiunile arătate în decretul-lege de fata. 

Art. 2. Sunt obligaţi de asemenea a plăti taxele militare și evreii 
care, din cauza condiţiunilor fizice, ar fi găsiţi improprii pentru serviciul 
militar contorm art. 25 din legea asupra recrutării armatei, precum și cei 
excluși dela serviciul militar, conform art. 3 din aceeaşi lege. 

Art. 3. Impunerea la plata taxelor militare se face din oficiu de către 
Ministerul Finanţelor, după tabelele nominale de impunere întocmite de 
Cercurile de recrutare. 

Aceste tabele vor fi extrase din tabelele de recensământ ce se 
întocmesc separat pentru evrei. 

Art. 4. Obligatiunea la plata taxelor militare sau la munci de interes 
obştesc durează pe tot timpul cât ceilalţi cetăţeni fac parte din elementele 
armatei (serviciu sub arme, completare, rezervă şi miliții), iar cuantumul 


165 


taxelor militare variază cu fiecare element al armatei, după normele ce se 
vor stabili prin legea asupra taxelor militare datorate de evrei. 

Art. 5. Muncile de interes obştesc se execută în folosul Ministerului 
Apărării Naţionale, ori în folosul celorlalte departamente sau institutiuni 
publice, de acord cu Ministerul Apărării Naţionale, care, prin Cercurile de 
recrutare, ţine controlul evreilor având această obligatiune; ele vor fi 
prestate potrivit normelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale. 

Art. 6. Obligatiunile fiscale decurg anual dela data de 1 noemvrie a 
anului recrutării, iar obligatiunea de muncă dela 1 Aprilie a anului următor. 

Art. 7. Evreii constatati de organele fiscale că nu pot plăti taxele 
militare, vor fi comunicaţi până la 1 Martie cercurilor de recrutare, pentru a 
fi întrebuinţaţi la munci de interes obstesc. . 

Cei arätati la art. 2, dovediti insolvabili, nu vor fi chemați la munci 
de interes obstesc. 

Art. 8. Pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizare sau războiu, 
evreii pot fi utilizaţi în folosul armatei sau la munci de interes obştesc. 

Specialiştii cu titluri academice (medici, farmacisti, veterinari, 
ingineri, arhitecţi etc.) vor fi folosiţi potrivit specialitätii sau pregătirii lor, 
în calitate de rechizitionati si plătiţi cu o diurnă ce se fixează prin deciziune 
ministerială. 

Tot prin deciziune ministerială se va hotărî si în privinţa asimilării 
cu gradele militare a specialiştilor mai sus arätati. 

Pentru timpul cât cei arätati în alineatele de mai sus sunt astfel 
fntrebuintati, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare, după 
normele stabilite de Ministerul Finanţelor pe baza comunicărilor făcute de 
cercurile de recrutare. 

Art. 9. Pe tot timpul efectuării muncilor de interes obstesc, evreii 
sunt supuşi atât regimului, cât si jurisdictiunii militare. 

Art. 10. Evreii sunt excluşi de asemenea dela pregătirea premilitară, 
fiind obligaţi în schimb a plăti, pe timpul celor 3 ani, (dela 18 ani la 21 ani), 
taxa prevăzută pentru premilitari în legea asupra taxelor militare datorate de 
evrei. 

Cei care nu vor plăti această taxă, suñt obligați a presta munci de 
interes obstesc, câte. 60 zile anual, după normele stabilite de Ministerul 
Apărării Nationale (Inspectoratul Pregătirii Premilitare). ` 

Art. 11. Pe data publicării prezentului decret-lege, evreii de orice 
grad (ofiţerii şi subofiterii activi şi de rezervă, maistrii şi submaistrii 
militari activi şi de rezervă, gagistii militari activi si de rezervă, trupa 


166 


activă, precum şi trupa din completare, rezervă şi miliții) se şterg din 
controalele armatei. 

Ei se înscriu într'un registru special central al evreilor, la Cercurile 
de recrutare respective. 

Art. 12. Cercurile de recrutare vor înainta administraţiilor financiare 
respective, tabele extrase după registrul special control, în vederea 
impunerii la taxele militare, indiferent de gradul avut în armată. 

Art. 13. Ofițerii, subofiterii, maistrii si gagiştii, proveniţi din 

"activitate, vor primi solda fără indemnitate de activitate pe timp de trei luni, 
după care se vor înscrie la pensiune faţă de timpul servit, dacă au cel putin 
10 ani de serviciu efectiv, fără îndeplinirea conditiunilor prevăzute de legea 
generală de pensiuni, în ceea ce priveşte vârsta. 

Ei se vor înscrie pentru evidenţă în registrul special control, la 
Cercurile de recrutare, fiind scutiţi de plata taxelor militare sau de munci de 
interes obştesc, rămânând însă susceptibili de a fi utilizaţi în folosul 
armatei, conform articolului 8 din prezentul decret-lege. 

Art. 14. Evreii aflaţi în întreprinderile prevăzute în planul de 
mobilizare a teritoriului, pot fi rechizitionati pentru lucru, fiind scutiţi de 
muncile de interes obştesc, atât pe timp de concentrare cât și pe timp de 
mobilizare sau război. 

_ Pe timpul rechizitionärii pentru lucru, ei vor continua să plătească 
taxele prevăzute de legea asupra taxelor militare datorate de evrei. 

Art. 15. Un regulament va desvolta dispozitiunile prezentului decret- 
lege. 

Dat în Bucureşti la 4 Decemvrie 1940 


Conducătorul Statului Român 
şi 
Preşedintele Consiliului de Miniştri, 
General Ion Antonescu 


Ministrul finanţelor, Ministrul justiţiei, 
G. Cretzianu Mihai A. Antonescu 


Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naţionale 


pentru Armata de Uscat, 
General C. Pantazi 


167 


Subsecretar de stat pe lângă Ministerul Apărării Nationale 
pentru Aer, 
Comandor Gh. Jienescu 
Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naţionale 
pentru Marina, 
Contra’amiral Koslinski 
Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Nationale 
pentru Înzestrarea si Administrarea Armatei, 
General Gh. Dobre 


Nr. 3.984. 


m „Monitorul Oficial“, partea l-a, nr. 287 din 5 decembrie 1940, p. 


6.703-6.704. 


UNIUNEA COMUNITĂȚILOR EVREESTI 


DIN Bucureşti, 
VECHIUL REGAT 8 Decembrie 1940 
Nr. 2193 

DOMNULE GENERAL, 


Cercul „Libertatea“, persoană juridică, Str. C.A. Rosetti Nr. 5 
întemeiat şi prezidat de către subsemnatul Dr. W. Filderman dela înfiinţare 
timp de 26 ani, a fost vizitat în noaptea de 11 Octombrie 1940 de către 
Parchetul militar, care, neavând nici o imputare de făcut, a înaintat dosarul 
Parchetului civil, care la 14 Octombrie a clasat, constatând că totul era în 
perfectă ordine şi legalitate. 

În noaptea de 2 Decembrie, Cercul a fost vizitat de către 15 legionari 
înarmaţi cu revolvere cari, după ce au tăiat firele telefonice, au plecat 
ridicând nişte hârtii şi toate cheile. . 

În ziua de 3 Decembrie au revenit cu un ordin de rechizitie, au 
ordonat membrilor şi personalului să evacueze localul, abandonând arhiva, 
mobilierul şi biblioteca. 

În ziua de 4 Decembrie, legionarii au evacuat localul pe baza unui 
ordin al Prefecturii care însă declara desființat contractul în curs, autoriza 


168 


pi eee rares 


pe proprietar să închirieze localul cui vrea şi interzicea funcționarea 
Cercului. 

În timpul războiului de Întregire, Cercul a fost vizitat de către M.S. 
Regina Maria pentru a mulţumi Cercului care a trimis mii de pachete 
luptătorilor de pe front, care a organizat concerte al căror venit a fost 
împărţit Primăriei, Prefecturii şi cantinelor locale cu aprobarea Familiei 
luptătorilor şi Crucei Roşii. 

În anul 1938 Cercul a donat una sută mii lei pentru armată şi a 
subscris 750.000 lei la Împrumutul Înzestrării; 50.000 lei pentru efectele 
Poliţiei, 30.000 lei pentru Monumentul Eminescu, etc. 

Dela întemeierea sa Cercul a distribuit 12.000.000 lei ajutoare și 
subvenţii. 

Cercul plătește anual 1.000.000 lei C.A.M.; 1.320.000 lei salarii; 
120.000 lei impozite pe salarii; 100.000 lei Asigurări Sociale; 290.000 lei 
lumină şi apă etc. 

Personalul Cercului se compune din 33 persoane dintre cari 19 
creştini şi 14 evrei. 

Faptul că sub actualul regim, nici Parchetul militar, nici Parchetul 
civil n’au avut nici o imputare de făcut, faptul că Cercul îndeplineşte un 
înalt rol social, faptul că distrugerea lui lasă pe drumuri 33 de familii şi 
lipseşte statul si Comuna de venituri de milioane, precum şi sute de familii 
nevoiaşe de ajutoare lunare, îi dau, nădăjduim, dreptul la Înalta ocrotire a 
Domniei Voastre. 

Deaceea, vă rugăm respectuos, să binevoiti a dispune ca 
funcţionarea Cercului să nu mai fie stingheritä, iar dacă în înțelepciunea 
Domniei Voastre credeţi că Cercul trebue să fie dizolvat, vă rugăm să 
binevoiti a face să ni se comunice această hotărâre pentru a îndeplini 
formele legale. 


Primiti, Vă rugăm, Domnule General asigurarea deosebitei noastre 
consideratiuni. 


SECRETAR GENERAL, PRESEDINTE, 
M. Carp Dr. W. Filderman 


a Biblioteca Academiei Române. Arhiva istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 
f. 53-54. Original. 


169 


FEDERAȚIA UNIUNILOR DE Bucureşti, 
COMUNITĂŢI EVREESTI DIN TARA 9 Decembrie 1940 
No. 551 

DOMNULE GENERAL, 


În diferite oraşe din ară se face cu neputinţă funcţionarea 
Comunităţilor Evreesti, adică se surpă toată baza organizării religioase, 
şcolare şi de asistenţă socială. 

Din tabloul ce vă depunem odată cu memoriul No. 549 se poate 
vedea câte şcoli, sinagogi, localuri evreesti au fost până azi rechizitionate în 
Tara şi Capitală. . 

În ziua de 6 Decembrie 1940, o delegaţie compusă din doi domni 
ofiţeri şi un agent de poliţie au vizitat sediul Comunităţii şi localul a două 
scoale, în vederea rechizitiondrii pentru cantonament de trupe. 

Aducându-vă aceasta la cunoștință vă rugăm respectuos să binevoiti 
a dispune ca instituţiile Comunităţilor să nu mai fie rechizitionate. 

Localurile de şcoală conform legilor nu se pot rechizitiona nici 
pentru nevoile armatei, spitalele cu atât mai putin, dar rechizitionarea | 
sediului însuşi al Comunităţii face cu neputinţă funcţionarea şcoalelor, 
spitalelor şi a întregii opere de asistenţă socială. 

Primiti, vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre 
consideratiuni. | 


Presedinte, Secretar-general, 
Dr. W. Filderman D. Rosenkranz 
DOMNIEI SALE 


DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL 
STATULUI ŞI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI. 


a Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 
f. 39. Original. 


170 


FEDERAȚIA UNIUNILOR 
DE Bucuresti, 
COMUNITATI EVREES TI DIN TARĂ 9 Decembrie 1940 
NR. 549 

DOMNULE GENERAL, 


Ca urmare la adresa noastră Nr. 503 din 26 Noembrie” , prin care 
solicităm o audienţă, şi la invitaţia telefonică transmisă de către Domnul 
Locot.Col. Elefterescu de a vă supune cazurile cu nume, adrese şi daunele 
suferite, avem onoarea de a vă depune aci alăturat un palid rezumat al celor 
petrecute în 39 de localităţi din Tari. 

Zicem palid rezumat fiindcă nu posedăm amănunte: 

a) nici din localităţile de unde întreaga populaţie evreească a fost 
evacuată după ce i s'au răpit bunurile; 

b) nici din alte localități unde conducerea Comunităţilor a fost 
arestată și maltratată, sau de unde nimeni nu poate părăsi orașul fără 
învoială scrisă, aşa că cei. ce vin ne povestesc lucruri zguduitoare dar ne 
imploră să nu le comunicăm, căci riscă să fie asasinați; 

c) nici din localităţile mai mari şi nici chiar din Bucureşti unde cei 
ce au suferit sau cărora li s’au luai bunuri, bani sau bijuterii însumând zeci 
de milioane, ne imploră să nu le spunem numele căci se tem de represalii. 

Un comunicat oficial publicat la 24 Octombrie a.c. prin care se 
declară inexacte trei din cele circa 30 de fapte enumerate în memoriul 
nostru No. 333 din 16 Octombrie 1940, a avut darul să încurajeze pe 
agresori si să înspăimânte victimele. 

- Cu titlul de exemplu, precizăm că locuitorii oraşului Orăştie au fost 
convocați de DL Prefect al judeţului, care le-a cerut să comunice numele 
celor ce s'au adresat nouă cu reclamaţii, și le-a cerut să declare în scris că 
nu s'au plâns de nimic. 

De asemeni, la Piatra Neamţ, unde Domnul Prefect a tolerat faptele 
reclamate a trimis pe avocatul Fischer însoţit de un domn comisar să ceară 
evreilor declaraţii de... mulţumire. Unii, de frică, au dat declaraţii. Alţii au 
refuzat. 


171 


Cu convingerea că populaţia evrecascä a executat fără şovăire 
recomandatiile ce ne-ati facut verbal, cât şi prin rezolutiunea ce ni s'a 
comunicat prin adresa No. 44.C.C. din 18 Septembrie 1940, le dă dreptul la 
ocrotirea făgăduită prin acea adresă, vă supunem alăturatul tablou, având 
neclintită nădejde că cuvântul Domniei Voastre va fi respectat pentru 
prestigiul Mișcării Legionare şi pentru binele Țării. 

Primiti, Vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre 
consideratiuni, 


PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL, 
Dr. W. Filderman M. Carp 
DOMNIEI SALE 


DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL 
STATULUI ȘI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIȘTRI. 


[Rezolutie:] 
14.X11.1940 


Ministerul de Interne 
împreună cu un legionar din Forul Legionar, desemnat de dl. Sima vor 
cerceta urgent toate aceste cazuri. 

Constatările vor fi consemnate într'un articol care îmi va fi prezentat 
în cel mai scurt timp cu putinţă. 

În măsura în care va constata exactitatea plângerilor, va lua 
dispozitiuni direct si pe propria răspundere, ca tot ce m'am angajat faţă de 
cetăţenii acestei {ari că voi respecta, gi tot ce s'a angajat Legiunea fata de 
mine, este o realitate, iar nu simple vorbe. . 

Dacă astfel de acte continuă eu nu pot tolera, la infinit, dezordinele 
care dau peste cap Tara. 

D-1 Ministru de Interne mă asigură zilnic că este linişte si nu se 
petrece nimic. . 

Eu nu protejez pe jidani care sunt vinovaţi în mare parte de 
nenorocirile care s'au abătut asupra acestei Tari. 

Dar nu pot să tolerez, ca Şef al Guvernului, acte care compromit 
acţiunea de redresare prin linişte şi ordine pe care o duc şi care este zilnic 


172 


contracarată de acte uşuratice ale unor oameni cari nu-şi dau seama cât rău 
fac şi Ţării şi Mişcării Legionare. 

Atrag o ultimă oară atenţia tuturor ca să facă pe legionari — unii prin 
autoritatea pe care trebuia s’o aibă în cadrul legiunei şi altora (Ministerul de 
Interne) prin răspunderea pe care o au în Stat — să renunţe la aceste sisteme 
care compromit totul şi nu dau nimic. 

DL General Petrovicescu îmi va comunica astăzi în scris că a luat act 
de acest ordin şi măsura pe care a luat-o de executarea lui imediată. 


GENERAL ANTONESCU 


M Biblioteca Academiei Române.. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3371, f. 
35-41. Copie. 


“ Vezi documentul nr. 50. 


PREFECTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA Nr. 906/1940 
Cabinetul Prefectului 9 Decemvrie 1940 


DOMNULE MINISTRU, 


La ordinul Dvs. Nr. 20755 A din 2 Decemvrie 1940 prin care mi se 
trimite spre anchetare reclamatia făcută de Dl. Aurel Vlad, fost ministru, în 
numele evreilor din Orăştie, ţinând seama de împrejurarea că reclamaţii cu 
conţinut identic au fost făcute Ministerului de Interne de către președintele 
Comunităţii evreeşti, cari prin ordinele Dvs. Nr. 4454 şi 4469/1940 ni s'au 
trimis spre cercetare; 

Că potrivit acestor dispozitiuni, subsemnatul personal am făcut o 
anchetă al cărui rezultat vi l-am raportat la data de 27 Noemvrie 1940, cu 
raportul nostru Nr. 864/1940, răspunzând în întregime tuturor obiectelor din 
reclamaţie, după cum urmează: 

1) Nu este adevărat că la ușile prăvăliilor evreesti s'ar fi postat 
persoane cari să interzică accesul creștinilor. 


173 


2) Nu este adevărat că s'ar fi sustras prin măsuri violente proprietăţi 
jidăneşti de nici un fel, dimpotrivă rezultă că nu s'au sustras nici un fel de 
proprietăţi si ca urmare a Decretului Lege de trecerea proprietăţilor agricole 
evreeşti în patrimoniul Statului, au fost declarate expropriate după toate 
formele legiuite anumite proprietăţi ale acestora cu caracter agricol, 
procedură împotriva căreia nu au dreptul să facă reclamatiuni. 

3) Nu este adevărat că evreii ar fi fost forţaţi prin amenințări să 
predea mărfurile din magazine sau cheile prăvăliilor, precum nu este 
adevărat nici aceea că ar fi fost forţaţi să le vândă la creştini, şi dacă unii 
dintre evrei au lichidat comerţul, este pentru motivul că populaţia 
românească refuză să mai intre în prăvăliile lor, toate vânzările de prăvălii 
s'au făcut pentru aceste motive prin tranzacţii liber consimtite şi pe temeiul 
unei libertăţi desävârsite de acţiune. 

4) Nu este adevărat că meserieşii evrei au fost împiedicaţi de a-şi 
ridica sculele şi instrumentele lor, pentru că, în realitate, nu există în 
această comună nici un meseriaş evreu. 

5) Nu este adevărat că li s’ar fi închis prăvăliile și că li s’ar fi pus în 
vedere să plece în timp de 15 zile si că s’ar fi întrebuințat în acest scop 
violenţă, teroare, ameninţări etc. 

6) Este adevărat că pe vitrinele unor prăvălii evreesti s'au lipit 
placarde cu inscripția „Atenţiune, prăvălie jidovească, Creştine nu intra“. 

7) Este adevărat că evreului Griinfeld Simion i s'a pus în vedere, fără 
violenţă, fără ameninţări și fără teroare, să părăsească oraşul Orăştie pentru 
că ar fi jignit Neamul Românesc. 

Această stare de fapt s’a stabilit pe temeiul a 15 declaraţii pe care le- 
am înaintat în original, date de capii familiilor jidăneşti din Orăştie. 

Legionarii în număr de 2, cari s'au dedat la aceste excese, de altfel 
fara importanţă, au fost excluşi din Organizaţia Legionarä. 

Astfel fiind, găsim că această nouă trimitere de anchetă este fără 
obiect. 


Deva, 9 Decemvrie 1940 
PREFECTUL JUDEŢULUI HUNEDOARA : 
Iosif I. Costea 


Domniei Sale 


Domnului Ministru ai Afacerilor Interne 
Bucureşti 


174 


Lo oe eee 


E Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 


f. 43-44. Original. 
UNIUNEA COMUNITĂŢILOR EVREESTI No. 2186 
DIN : Bucureşti 
VECHIUL REGAT 11 Decembrie 1940 
REPREZENTANŢA UNIUNII 
DOMNULE GENERAL, 


Ca urmare la memoriul nostru cu nr. 551 din 9 Decembrie 1940, 
avem onoare a vă aduce la cunoștință că astăzi, 11 Decembrie, orele 14, s'a 
prezentat la școala „Instrucţiunea Goldfarb“ din str. Poetul Cerna nr. 1 o 
comisiune formată din trei ofiţeri împreună cu chestorul Circ. 13-a cari, pe 
baza ordinului Ministerului de Interne Nr. 1445 din 11 Decembrie 1940 si 
al Oficiului de Închiriere de pe lângă Primăria Municipiului Bucureşti cu 
Nr. 673/940, au rechizitionat imobilul la dispoziţia Liceului Militar Muzical 
din Sos. Jianu Nr. 4. 

Încă în cursul aceleiaşi zile au început a veni camioane cu paturi și 
mobilier pentru ocuparea clădirii. 

Jinem să vă subliniem că scoala „Instrucţiunea Goldfarb“ are o 
vechime de 40 ani, adăpostind o şcoală primară cu 12 clase, un gimnaziu 
comercial de fete, un gimnaziu teoretic de fete, frecventate de 1300 copii 
din cea mai săracă pătură a populatiunii evreesti din Capitală. 

Pe lângă şcoală funcționează o cantină înzestrată pentru a hrăni 
zilnic 400 copii, precum şi laboratoare şi alte săli auxiliare unei instituţii 
școlare complexe. 

Holul mare al şcolii serveşte de sinagogă. 

Vă rugăm respectuos a decide o urgentă şi energică intervenţie 
pentru eliberarea localului care, azi, mai mult ca oricând, este necesar să 
adăpostească elevele îndepărtate din şcolile Statului şi care ar fi lăsate pradă 
maidanelor, dacă nu ar mai avea unde să urmeze școala. 

Vă repetăm că articolul 19 din Legea Rechizitionärilor nu permite 
rechizitionarea şcolilor nici pentru unităţi militare. 


175 


Primiti, vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre 
consideratiuni. 


Presedinte, Secretar-general, 
Dr. W Filderman D. Rosenkranz 
DOMNIEI SALE 


DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL 
STATULUI ROMÂN ŞI PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI 


[Rezolutie:] 
14.XI1.1940 


Cab. . 
A se vedea dacă nu am primit şi noi direct o asemenea reclamaţie, 
Dacă nu, se va da curs la Insp. Poliţiei pentru cercetare. 


[Indescifrabil] 
a Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 
f. 45. Original. l 
România 
Ministerul Afacerilor Interne 
Cabinetul Ministrului Nr. 102449, 31 Dec. 1940 


Domnule Ministru, 


Domnul General Antonescu, Conducătorul Statului Român și 
Președinte al Consiliului de Miniştri, a ordonat ca pentru reglementarea 
chestiunei evreeşti din România să ia fiinţă, pe lângă Ministerul de Interne, 
o Directiune a emigrärilor. 

Această Directiune va funcţiona pe lângă Directiunea Generală a 
Poliţiei şi sub autoritatea directă a Ministrului de Interne. 

Ea va avea ca scop, fixarea măsurilor de luat, pentru usurarea şi 
accelerarea emigrärilor. 

Directiunea este competinte a rezolva toate chestiunile în legătură cu 
emigrarea, privind toate Departamentele, cari au atributiuni în legătură cu 
această chestiune. 


176 


În acest scop, în Directiunea emigrärilor vor figura câte un delegat 
de la Departamentele: Finanţe, Economie Naţională, Marină şi Marele Stat 
Major. 

Aceşti delegaţi vor putea lua hotărîri valabile şi executorii în numele 
Departamentelor şi vor fi convocați săpămânal. 

n toate aceste cazuri, când nu va fi nevoie de prezenţa susnumitilor 
delegaţi, va decide Directorul General al Poliţiei. 

Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să binevoiti a da dispoziţii, ca la 

„cererea Direcţiei emigrărilor şi ori de câte ori va fi nevoie, să se facă toate 
formele de ușurare a transporturilor de emigranţi pe lângă toate guvernele 
interesate. 

Măsurile luate de Dvs. vă rugăm a ni se comunica şi nouă. 


Ministrul Afacerilor Interne 
General C. Petrovicescu 


D-sale Domnului 
Ministru al Afacerilor Străine 


a Arhiva Ministerului de Externe, fond Problema 33, vol. 17, f. 28. 


INSTITUTUL GENERAL DE STATISTICA 
Oficiul de Studii 


MEMORIU 
asupra populaţiei evreesti înainte şi după detasärile de teritorii din 1940 


1. Situaţia de la 1930. Ultimul recensământ a arătat că numărul 
locuitorilor de religie mozaică ai ţării era, la 30 Decembrie 1930, de 
756.930, ceeace reprezenta 4,2% din totalul populaţiei ţării. Din populaţia 
de religie mozaică trăiau în oraşe peste două treimi (68,7%), iar la ţară ceva 
mai puţin decât o treime. În mediul rural, populaţia de religie mozaică, în 
număr de 236.926, nu reprezenta decât 1,6% din totalul locuitorilor rurali ai 
țării. Dimpotrivă, în mediul urban, cei 520.004 locuitori de religie mozaică 
reprezentau 13,6% din totalul populaţiei. Fiind, în mai mare măsură aşezaţi 
în oraşe decât Românii şi cele mai multe neamuri din care trăesc fragmente 


177 


pe teritoriul României, Evreii constitue deci, în România, cu deosebire, o 
problemă a oraşelor. 

Populaţia de religie mozaică a ţării este aglomerată în unele regiuni 
ale ţării. Din masa totală a populaţiei de religie mozaică a României, mai 
mult de un sfert trăia în Basarabia (27,3%), peste o cincime în Moldova 
(21,4%), câte o optime în Crişana, Maramureș, Bucovina şi Muntenia 
(respectiv 12,9%, 12,4% şi 12,3%), o zecime în Transilvania (10,8%); în 
schimb Banatul, Dobrogea şi Oltenia nu însumau împreună decât o 
treizecime din aceată masă (cu respectiv 1,9%, 0,5% şi 0,5%). 

Datorită acestei distribuții a populaţiei de religie mozaică si de pe 
urma mărimii deosebite a populaţiei diferitelor provincii ale ţării, procentul 
deţinut de mozaici în populaţia acestor provincii este următorul: 10,9% în 
Bucovina, 7,2% în Basarabia; 7,0% în Crișana şi Maramureș, 6,7% în 
Moldova, 2,5% în Transilvania, 2,3% în Muntenia şi numai 1,5% în Banat, 
0,5% în Dobrogea si 0,2% în Oltenia. În populaţia totală a țării, însă, masa 
Evreilor reprezintă 4,2%. Se poate spune, în consecinţă, că problema 
evrecascä este în România, întâi de toate, o problemă a provinciilor de la 
Nordul şi Răsăritul ţării: Bucovina, Basarabia, Crişana-Maramureş, 
Moldova. 

Privind distribuţia pe medii a populaţiei de religie mozaică din 
provinciile ţării, constatăm că în acele provincii, în care populaţia 
evreeascä este infiltrată în mică măsură, în Muntenia, Oltenia, Dobrogea si 
Banat, peste 95% dintre mozaicii regiunii se găsesc în oraşe (98,8% în 
Muntenia, 94,8% în Oltenia, 94,1 în Dobrogea). În Moldova şi în Banat 
peste 80% din populaţia evreească trăieşte în oraşe (86,1% respectiv 
85,9%), iar în Bucovina aproape de trei sferturi (73,9%). Numai în 
Transilvania si în Crisana-Maramures populaţia de religie mozaică este 
aproape atât de numeroasă în oraşe ca în sate (57% în oraşe în întîia, 54,8% 
în doua). Basarabia în care Evreii rurali precumpănesc cu puţin (48,0% în 
oraşe, 52% la tara) face excepţie. 

De pe urma acestei distribuții pe medii şi a cifrei de deosebite 
mărimi a populaţiei provinciilor ţării, importanţa populaţiei mozaice este 
îngrijorător de mare, în mediul urban, al unora. dintre provincii și însemnată 
în mediul lor rural; mare în mediul urban al celorlalte provincii si disparent 
în mediul lor rural. Astfel mozaicii reprezintă 30,2% din populaţia urbană şi 
3,9% din populaţia rurală a Bucovinei, 26,8% din populaţia urbană şi 4,3% 
din populaţia rurală a Basarabiei, 23,6% respectiv 19,3% din populaţia 
urbană şi 1,2% respectiv 3,9% din populaţia rurală a Moldovei şi Crisanei- 


178 


Maramureșului. În populaţia urbană a Transilvaniei, Munteniei si Banatului 
mozaicii reprezintă 8,9% respectiv 8,4% şi 7,2%, iar în populaţia lor rurală 
respectiv 1,3%, mai putin de 0,1% şi 0,3%. În Dobrogea si Oltenia mozaicii 
reprezintă numai 1,9% respectiv 1,7% din populaţia urbană şi mai puţin de 
0,1% din populaţia rurală a provinciei. | 

Cele două cartograme alăturate, care arată, pe judeţe, deosebit, 
importanţa populaţiei de religie mozaică a ţării în mediul rural şi în mediul 
urban, evidenţiază acest fapt. Chiar şi în judeţele din provinciile de Miază- 
zi ale ţării, unde în mediul rural, locuitorii de religie mozaică sunt aproape 
inexistenti, aceştia deţin procente apreciabile în populaţia urbană. E 
suficient să atragem atenţia asupra situaţiei judeţelor Ilfov, Brăila, Dolj, 
Prahova, Râmnicul Sărat. 

În concluzie, se poate spune că Evreii constitue în România o 
problemă a mediului urban şi a provinciilor dela Nordul şi Răsăritul ţării. În 
provinciile din urmă mozaicii reprezintă între un sfert şi jumătate din 
populația urbană, atingând si în mediul rural cote între o zecime şi o 
cincime din totalul populaţiei. În provinciile dela sudul țării, mozaicii deţin 
procente de până la o optime din totalul populaţiei numai în oraşele mari 
(Bucureşti), fiind proportional puțini în oraşele mici şi aproape inexistenti 
la ţară. 

Măsura în care Evreii din România au căutat şi au ajuns să se 
asimileze Românilor sau minorităţilor din România poate fi cunoscută prin 
compararea recensământului 1930 privitoare la religia populaţiei cu datele 
arătând limba maternă a populaţiei şi neamul drept al cărui membru s'a 
declarat. Într'adevăr numai 90,2% din locuitorii de religie mozaică s'au 
declarat a fi de neam evreu, 3,8% socotindu-se unguri, germani, români. 

Idisul l-au arătat ca limba lor maternă numai 68,5% din locuitorii de 
religie mozaică ai ţării, restul de aproape o treime aflându-se pe întâia 
treaptă a oricărei tentative de asimilare la un alt popor: părăsirea limbii 
poporului propriu. 

Structura profesională a Evreilor din România la 1930 poate fi 
cunoscută cu ajutorul datelor din volumul V al rezultatelor recensământului 
dela 1930. Cum aceste rezultate pun în corelaţie profesiunea cu neamul, nu 
putem cunoaște cu ajutorul lor situaţia în profesiune decât a unui procent de 
96,2% din masa totală a populaţiei de religie mozaică a ţării. Importanța 
acestei populaţii în diferitele clase profesionale este deci mai mare decât 
cea arătată în limita celor 3,8% Evrei ce s'au declarat de alt neam. 


179 


Cum categoria Evreilor ce năzuesc să se asimileze altor popoare este 
constituită, în genere, din fruntaşi, importanța socială a acestei categorii 
` întrece importanţa ei procentuală. 

Potrivit constatărilor recensământului din 1930, populaţia care s'a 
declarat de neam evreu trăia în proporţie de 36,5% din comerţ si de 28,1% 
din industrie. Mai bine de o treime isi trăgea, deci, surse de traiu din comerţ 
şi aproape o altă treime din industrie. Evreii nu lipsesc în nici o clasă 
profesională, 6,3% dintre ei fiind în agricultură, 5,1% în instituţii publice, 
3,5% în credit şi reprezentanţe, iar alţi 3,0% în exploatarea subsolului, 
transporturi. Merită a fi semnalat procentul ridicat al Evreilor în clasa 
profesională „diverse“ (14,5%) şi „Nedeclaraţi“ (3,1%). În mediul rural 
populaţia care s'a declarat de neam evreesc atinge chiar două cincimi 
(39,8%), cea din industrie fiind numai de un sfert (24,3%), din exploatarea 
solului trăind aproape o cincime din această populaţie (16,7%). Dimpotrivă 
în mediul urban îşi au surse de venit în industrie aproape o treime (29,7%) 
din locuitorii ce s'au declarat de neam evreesc, iar în comerţ 35,0%, din 
agricultură netrăind decât 1,4%. 

În structura profesională a ţării, populaţia ce s'a declarat de neam 
evreesc, deşi nu reprezintă decât 4,0% din populaţia activă şi întreținută, 
constitue totuşi, datorită faptului că masa mare a.românilor träeste din 
exploatarea solului şi din salariul priinit dela instituţii publice, 40,3% din 
populaţia activă si întreţinută, în comerț 28,8% din populaţia activă şi 
întreținută în credit şi reprezentanţe, 13,0% din populaţia activă si 
întreţinută în industrie. În exploatarea solului, în schimb, această populaţie 
reprezintă numai 0,3%. Semnificativ e faptul că procentul deţinut de Evrei 
din totalul populaţiei active şi întreţinute în comerț este aproape identic 
(39,9% în mediul rural, 40,5% în mediul urban). Se vădeşte, astfel, că 
ocupaţia principală a Evreilor din tara este comerțul în care ei deţin o 
importanţă de zece ori mai mare decât cea proporţională cu numărul lor. În 
mediul rural Evreii au o importanţă mai redusă (18,4%) decât în cel urban 
(30,5%). O menţiune deosebită merită faptul că din populaţia ce s'a 
declarat de neam evreu, activă şi întreţinută, s'a recrutat procentul ridicat de 
22,3% din „Nedeclaraţi“ adică din recenzalii, care s'au eschivat dela 
declaraţia profesiunii lor sau au dat declaraţii nelămurite. 

Măsura în care populaţia care s'a declarat a fi de neam evreesc : 
domină posturile de comandă ale vieţii economice românești se evidenţiază sg 
cu uşurinţă, dacă privim importanța ce le revine Evreilor în comerțul cu 
diferitele provincii ale ţării. Putem constata astfel că în Bucovina 79,3%, iar | Ji 


180 : 


PAI STRESS ea RER 


în Basarabia 77,4% din populaţia trăind din comerţ (activi si fntretinuti) 
declarase a fi de neam evreesc. In mediul rural al Basarabiei această 
participare se ridică chiar la 80,2%, iar în oraşele Bucovinei la 81,4%. În 
orașele Moldovei ea reprezintă 66,2%, în satele Moldovei 41,8%. 


Modificările ce s'au produs între 1930-40. 

Cifra populaţiei mozaice a ţării s'a modificat în intervalul 
1930-1940 prin spor natural (diferența între nașteri şi morţi) si prin 
migratiuni (diferenţa între imigrati şi emigranți). 

Deasemenea, populaţia de neam evreesc prezintă un număr redus de 
naşteri, diferenţa dintre morţi şi naşteri s'a soldat, în cazul ei, în intervalul 
29 Decembrie 1930 — 1 Ianuarie 1940, cu sporul de numai 6.786 suflete. 
Numai în provinciile cu o populaţie rurală evreească considerabilă, adică în 
Crişana-Maramureş, Transilvania, Moldova şi Basarabia, cifra Evreilor a 
sporit prin excedentul natural cu cifre variind între 1.141 (Basarabia) şi 
5.661 (Crisana-Maramures). În provinciile, dimpotrivă, unde Evreii trăesc 
precumpănitor în orașe, sau, chiar şi când sunt la ţară, în condiţii urbane, în 
Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea, şi, la fel în Bucovina, cifra populaţiei 
evreesti a scăzut, în urma precumpănirii morţilor asupra nașterilor cu cifre 
variind între 2.780 (Bucovina) si 135 (Dobrogea) suflete. În comparaţie cu 
Românii, care au sporit în acelaşi interval cu 12,9% din cifra lor dela 1930, 
sporul Evreilor de numai 0,9% din cifra dela 1930 este de zece ori mai mic. 

Modificarea cifrei populaţiei evreeşti a ţării în intervalul 1930-40 
prin migratiuni nu este cunoscută cu exactitate, datorită faptului că deosebit 
de imigrările şi emigrările făcute cu formele legale au mai intervenit şi 
imigrări clandestine. Potrivit Statisticii migratiunilor ţinută de Ministerul 
Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale arată că în intervalul 1930-1939 
emigrärile de Evrei cetăţeni români au fost de S ori mai intense decât 
imigrärile, imigrând în tard 1.750 şi emigrând 9.647 Evrei cetăţeni români. 

Numărul Evreilor necetäteni români aşezaţi temporar în ţară nu este 
cunoscut, deoarece cifra intrărilor şi ieşirilor de străini nu se stabileşte decât 
în raport cu tara de proveniență, respectiv de destinaţie. Masa totală a 
străinilor intraţi în ţară în intervalul 1931-1939 înregistraţi cifrează 27.946 
suflete, iar masa totală a străinilor iesiti din ţară în acelaș interval cifrează 
38.876. 

Cu privire la Evreii intraţi în ţară clandestin lipsesc indicaţii. Ținând 
în seamă cifra Evreilor cetățeni români repatriați şi cifra străinilor intraţi în 
România în intervalul 1931-1939, pe de o parte si de alta tendinţa de 


181 


emigrare a Evreilor din România ce se acuză în acest interval, putem evalua 
că cifra Evreilor imigrati clandestin nu depăşeşte ordinul zecilor de mii. 

În concluzie se poate socoti că Evreii din România n’au sporit în 
intervalul 1930-1940, cu o cifră, care să întreacă 50.000, dacă ţinem în 
seamă toţi factorii enumera{i mai sus. 

3. Situaţia de după detaşările de teritorii. 

Prin detaşările de teritorii din 1940 România a pierdut în întregime, 
respectiv, în parte, mai multe din regiunile în care este aglomerată populaţia 
de religie mozaică. 

Din populaţia de religie mozaică dela 1930 de 756.930 persoane, 
România a pierdut în urma detasärilor de teritorii 427.962 persoane, adică 
56,5% şi anume 278.943 prin ocuparea de către U.R.S.S. a Basarabiei, 
Bucovinei de Nord şi a regiunii Herţa din Dorohoi, 148.273 prin atribuirea 
părții de Nord, a Crisanei-Maramuresului, respectiv a Transilvaniei către 
Ungaria şi 846 prin cedarea Cadrilateruiui. 

Între frontierele actuale ale României nu se găseau în 1930 decât 
328.968 persoane de religie mozaică. Din acestea aproape jumătate (48,7%) 
se găsesc în Moldova, mai mult de un sfert în Muntenia (28, 6%), Bucureştii 
adăpostind 81,2% din populaţia mozaică a Munteniei si 23,3% din 
popula mozaică a țării. 

n urma detaşărilor de teritorii importanţa procentuală a populaţiei 
de neam evreesc, a diferitelor clase profesionale a scăzut. Mai vădită este 
această scădere în comerţ. La 1930, populaţia de neam evreesc de pe 
teritoriul actual al ţării reprezenta 27,3% din totalul populaţiei active şi 
întreținute în comerţ, iar în industrie 7,5% din totalul populaţiei active şi 
întreţinute în industrie. 

Cifra exactă a Evreilor de pe teritoriul rămas va putea fi cunoscută 
de abia în urma numărătorii speciale a Evreilor ce va fi întocmită cu prilejul 
recensământului din Februarie 1940" . Cifra aceasta nu depăşeşte, însă, după 
toate probabilitățile 400.000 adică 2,6-3,0% din populaţia actuală a țării. 
Cu acest prilej se va putea constata atât rezultatul exact al imigrärilor si 
emigrărilor cât si măsura în care Evreii recenzați la 1930 în teritoriile 
detaşate, dar trecuţi ulterior în teritoriul rămas se adaugă populaţiei 
României trunchiate. 


a Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.314, 
f. 24—29. 


* Corect: 1941. 


182 


mr en ei à a ut A ma mt 


a wai eman mm e i a eee 
[n 2, ae a e a i = Da pa ee 


ii pi pi a 


8.1.1941 
Domnule Ministru, 


Subsemnatii dr. Ervin Goldstein, rabin şi dr. S.M. Littman, profesor 
secundar, domiciliati în Bucureşti, dorim să înfiintäm un curs în vederea 
pregătirii tineretului evreu pentru emigrare, punând la dispoziţia acelora a 
căror destin este de a se stabili în Palestina o seamă de profesori calificaţi 
spre a răspunde cât mai repede imperativului de a cunoaște: 

Limba ebraică 

” engleză 
franceză 

Palestinografie 

Litcratura evreiascä 

Sociologie evreiascä 

Agronomie Palestineană si 

Primul ajutor. 

Certificatele eliberate dupä absolvirea acestui curs ar da posibilitatea 
acelor care trebuie să emigreze ca să intre cu un ceas mai de vreme în 
posesiunea permisiului de intrare în Palestina. 

Vă rugăm respectuos, Domnule Ministru, să binevoiti a ne elibera 
cuvenita autorizaţie. 

Cu profundă stimă, 

Dr. Ervin Goldstein 

Dr. S.M. Littman 


DOMNIEI SALE 
D-lui Ministru al Ministerului Educatiei Nationale. 


» 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3.371, 


f. 67. Original. 


SECRETARIATUL GENERAL AL 
MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE 8 lanuarie [194]1 


Către 


Am onoarea a face cunoscut că pe nota informativă Nr. 
5444/2.1.1941, prezentată de Subsecretariatul de Stat pentru Marină relativ 


183 


la emigrarea şi transportul evreilor, Domnul General Antonescu, 
Conducătorul Statului, a pus următoarea rezoluţie: 

„Trebue să înlesnim plecarea evreilor pentru a descongestiona Tara 
de această problemă. 

Nu trebue însă să luăm nici un risc material. 

Ministrul Italiei mi-a spus că stă la dispoziţie pentru a înlesni 
trecerea evreilor prin Italia către America. Să se trateze urgent problema şi 
pe aceste baze. 

Să se urmeze grabnic. 

Orice trebue făcut ca să rezolvăm această problemă“. 

General (ss) I. Antonescu 

Vă rugăm a dispune executarea în legătură cu departamentele 
respective. 

D.O. 

SECRETARUL GENERAL AL M. Ap. N. 

General I. Steflea 


COMUNICAT: 

~ Minist. Afac. Interne 

— Minist. Afac. Externe 

~ Minist. Muncii, Sanat. şi Oc. Soc. 
— Sub. Secret. de Stat pt. Marină 


EI Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 


Cabinetul Militar, dosar nr. 40/1940, f. 7. 


Ministerul Aerului şi Marinei nr. 5836 
Subsecretariatul de Stat al Marinei Bucuresti, 9 Ianuarie 1941 
Cabinet 


Domnule Ministru 
În cadrul interesului superior de Stat pentru facilitarea cât mai 


grabnicä a emigrării evreilor din ţară cu vasele sub pavilion român si în 
spiritul rezoluţiei domnului General Antonescu, Conducătorul Statului, pusă 


184 


e a EEE ze 


era 


seat 


pe nota informativă a acestui Subsecretariat de Stat şi trimisă Domniei 
Voastre de către Preşedinţia Consiliului de Miniştri cu nr. 9/M din 8 
ianuarie 1941; 

Am onoarea a vă ruga să interveniti pe lângă guvernele ţărilor 
beligerante pentru a obţine garanţia de navigaţie din partea lor şi totodată 
siguranţa vaselor noastre, fie de stat, fie particulare. 

Rezultatul acestor intervenţii vă rog să binevoiti a mi-l comunica. 

Primiti vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele 
consideratiuni. 


Subsecretar de stat al Marinei, 
Contr'amiral Koslinski Gh. 


Domniei Sale, Domnului Ministru ai Afacerilor Străine 


MI Arhiva Ministerului de Externe, fond Problema 33, vol. 17, f. 30. 


CONSILIUL 
de Cabinet din ziua de 10 Ianuarie 1941 


Şedinţa se deschide la ora 16,15 sub preşedinţia d-lui General Ion 
Antonescu, Conducătorul Statului. 

N. Dragomir, Ministrul Coordonării: [...] În ceeace priveşte acţiunea 
comunistă, cu ocazia ultimului consiliu s'a vorbit de cei 141 inşi arestaţi. 
Am arătat atunci câți erau trimiși în judecată, câţi au fost condamnați şi 
câți au fost achitati până la acea dată. 

Dela 15 Decembrie şi până la 7 Ianuarie, au mai fost prinşi, în total, 
un număr de 60 inşi, dintre care 38 jidani, 17 români si 5 alte naţionalităţi. 
Procentul jidanilor este de 63 %. Amintesc că la ultimul lot, de 141 arestaţi, 
procentul era de 90 %. Această scădere nu este nici întîmplătoare și nu este 
nici un fapt care să fi scăpat atenţiei noastre. Am prins nişte instrucțiuni, pe 
care Kominternul le-a trimis organizaţiilor comuniste din ţară: jidanii să fie 
lăsaţi în linia doua în ce priveşte răspândirea manifestelor comuniste; să fie 
folosiţi mai mult românii. Aşa îmi explic eu această scădere de 30% a 
procentului la jidanii arestaţi în ultima vreme, 


185 


Aceşti 60 de insi arestaţi se clasează astfel: 4 în curs de cercetare, 54 
în curs de judecare, iar 2, după cercetări, au fost puşi în libertate, nefiind 
elemente de vinovăţie împotriva lor. 

Aceasta este situaţia la zi a comunismului. 

Au mai fost trimişi în judecata Tribunalului Militar dela Iasi un 
număr de 11 jidani, pentru alarmism. Se mai găsesc în curs de cercetare 4 
jidani la Câmpulung. S-a întâmplat ca printre cei judecaţi de tribunalele 
militare, să fie cîțiva achitaţi, deşi au fost prinşi cu elemente de vinovăţie 
pe care noi le socoteam hotărîtoare, pentru ca ei să fie condamnaţi. Am 
intervenit la Ministerul Apărării Naţionale, cerând să ni se arate cauzele, 
pentru care aceştia au fost achitati. 

Horia Sima, Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri: Dar aceştia pot 
fi internaţi în lagăre, chiar dacă sunt achitati. 

General lon Antonescu, Conducătorul Statului: Cei cari vor fi închişi 
în lagăre, trebuie să fie puşi imediat la muncă şi să plătească în felul acesta 
cheltuielile de întreţinere. 

Mi-am luat un angajament faţă de ţară, pe care nu l-am respectat, 
pentrucă n-am băgat în lagăre pe toţi jidanii intrați clandestin în ţară. Dece 
nu i-am băgat? Dece nu ti s'a spus d-tale Domnule General Petrovicescu, de 
către funcţionarii d-tale: DI. general Antonescu a promis că va interna în 
lagăr pe toţi jidanii intraţi clandestin în ţară. S’a arătat atunci că internarea 
va fi făcută pe socoteala lor, pentrucă ei vor fi puşi să muncească. S’a făcut 
opera aceasta? 

General C. Petrovicescu, Ministrul Afacerilor Interne: N’am făcut-o. 

General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Dece nu s'a făcut? 
S’a mai întâlnit lucrul acesta. 

General C. Petrovicescu, Ministrul Afacerilor Interne: Am pregătit 
cetäquia dela Braşov. f 

General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Acum îți dau ordin 
categoric: bägati în lagăre pe toți jidanii intrați clandestin în țară, pentru că 
s'au apucat de comerț, de comunism, de tot felul de agitatii. Să stea acolo 
în lagăre până când se vor hotărî să plece din tara. 

General C. Petrovicescu, Ministrul Afacerilor Interne: În privinţa 
lagărelor de muncă, având în vedere că acolo urmează să fie internaţi şi cei 
condamnaţi după legea pentru combaterea sabotajului, eu cred că Ministerul 
de Justiţie trebuie să le organizeze. 

Mihai Antonescu, Ministrul Justiţiei: S’a mai pus această problemă si 
dvs. Domnule Ministru de Interne ati spus că veţi organiza aceste lagăre de 


186 


concentrare. Eu am pus această chestiune, dar am arătat că nu pot s-o pun în 
practică fără organele Ministerului de Interne; şi apoi îmi lipsesc mijloacele 
necesare. | i 

General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Arătaţi dvs. care este 
tactica după care s’a dus lupta în aceste chestiuni. Nu există nici un plan de 
lucru, nici o acţiune anti masonică, anti comunistă sau anti jidovească. 
Puteţi să spuneţi că există asemenea planuri? Mergem la derivă. Nu există 
cineva care să urmărească după un anumit plan aceste chestiuni. Trebuie un 
om foarte abil, care să aibe autoritate asupra tuturor inspectorilor, atunci 
când el a spus ceva în legătură cu mișcarea comunistă. În felul acesta 
trebuie prezentat proectul de lege, ca să nu mai mergem la derivă, ca în 
trecut. 

General C. Petrovicescu, Ministrul Afacerilor Interne: Domnule 
General ca să vă dovedesc ceea ce v'am spus, trebuie să vă arăt că noi nu 
am avut, cu ocazia verificării celor din lagărul dela Caracal, diverse cereri 
de puneri în libertate. Am cerut relatiuni si ni s’au cerut informaţii foarte 
complecte, începând din anul 1926 despre fiecare individ în parte, lună cu 
lună si an cu an. 

General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: D-ta vorbeşti de fişe; 
foarte bine. Dar eu vorbesc de o concepţie, de un plan de acţiune. Ne 
trebuie un şef, ca să ştiu eu că atunci când vreau să vorbesc despre 
chestiunea comunistă în Tara Românească trebuie să chem pe inspectorul 
X, care nu face altceva în România decât să activeze în această problemă. 
Si atunci eu îl întreb: care este planul d-tale de acţiune, dela războiu 
încoace sau cel puţin de atunci de când a venit regimul legionar, în privinţa 
acţiunii subversive? Poţi să spui că lucrezi după un plan în această, 
problemă. Aceasta, bineînţeles în afară de faptul că imediat ce mi s'a 
semnalat o agitație comunistă într'o regiune, iau măsurile de ordine 
necesare. 

General C. Petrovicescu, Ministrul Afacerilor Interne: Noi am făcut 

o acţiune de prevenire şi avem controlul ei. 
' General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Ai văzut manifestele. 
Comunismul îl combatem pe diferite căi. Mai întâi printr’o informare sigură 
asupra celor ce se petrec dincolo. Dar această informație trebuie organizată 
de un om abil, care să nu provoace dificultăți Statului. Aşa, de ex. dacă se 
vorbeşte de scumpetea vieții în Tara Românească, de preţul pâinii, să [...]! . 

Mihai Antonescu, Ministrul Justiţiei: Este o acţiune care de câteva 
zile a căpătat o tot mai mare intensitate. 


187 


Mai întâi, am cu Ministerul de Interne chestiunea Cärtilor de Imobile 
dela oraşe. Vrând să pregătesc legea chiriilor, pe baze documentare, si în 
acelaș timp vrând să am informaţii precise la oraşe, în special la Bucureşti, 
în ceeace priveşte situaţia şi numărul apartamentelor am verificat situaţia 
Cärtilor de Imobile. 

Cu acest prilej, mi s'a atras atenţia că în ultima vreme Cartea de 
Imobil nu s’a mai ţinut la zi. Foarte multi evrei din Bucureşti adăpostesc în 
locuinţele lor persoane străine şi trecătoare pe care nu le declară, aşa că în 
genere s'a pierdut preciziunea şi rapiditatea de informaţie, pe care legea o 
prevede în legătură cu obligaţia proprietarilor şi chiriasilor de a declara 
orice mutații în fişele Cărţii de Imobil dela Poliţie. [...] 


Bi Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dosar 
nr.479/1941, f. 


1 Lipsă în text. 


CONSILIUL DE MINISTRI 
Din ziua de 17 Ianuarie 1941 


aa so 


DI, General Eugen Zwiedinek: XIE. Legionarii, jidanii şi comerțul. 

1) În Moldova de Nord, evreii, comerțul şi industria formează un 
singur tot. Lipsa de pregătire a Românului, pentru aceste ramuri de viaţă, 
face ca lupta să fie la început în favoarea evreimii. Plecarea prematură a 
cetăţenilor româpi de origină germană, din această regiune, face ca balanța 

_ să atârne şi mai greu în sarcina Românilor. 

A 2) Legile sunt clare, însă aplicarea lor adică românizarea industriei $i 
comerțului poate aduce enorme greutăţi populaţiei timp de un an. Părăsind 
satele şi retrăgându-şi capitalurile din întreprinderile pe care le avem, 
jidanii s'au aglomerat la orașe şi prin aceasta forţa lor a crescut. 

3) Dacă românizarea câtorva magazine şi majoritatea lucrătorilor în 
fabrici a reuşit pentru moment, greutățile însă nu au-fost complet înlăturate, 
ba chiar din contră, ele se vor ivi fără îndoială, când stocurile de mărfuri din 
magazine şi de materii prime ale fabricilor se vor termina. 

Pentru aceste motive problema ce se pune este foarte clară si anume: 


188 


a) Personalul românesc de înlocuire a celui plecat trebue să facă 
eforturi însutite, pentru a-şi complecta lipsa de pregătire. 

b) Să se aducă în Nordul Moldovei personal cu aptitudini comerciale 
precum şi maeştri specialişti în locul celor plecaţi din fabrici. 

c) Asigurarea acestor ramuri cu credite suficiente pentru a se putea 
debarasa de jidani. 

4) În general se poate spune că românizarea comerțului în toate 
centrele din Nordul Moldovei nu a început încă, deoarece în unele jidanii 
deţin încă 80 până la 100% din comerţ. 

Dl. General P.Vasiliu, Inspectorul General al Jandarmeriei: Să se 
facă şcoli de meserii cât mai numeroase la sate şi oraşe. 

DI. General Zwiedinek: IV. Evreii şi comunismul. 

1) În Moldova de Nord nu există nici o autoritate care să nu 
recunoască pe deplin că evreii sunt organic perfect subversivi în această 
direcţie. | 

2) Chiar exponentii evreimii nu mi-au negat existenţa acestui curent 
în anumite straturi ale poporului lor. Ei au motivat acest fenomen însă ca 
ceva trecător, după cum consideră și legile guvernului actual referitor la 
îngrădirea drepturilor lor de egalitate. 

3) Ei nu neagă nici manifestatiile jidănimii din Basarabia şi 
Bucovina contra armatei şi populaţiei române, ba mai mult chiar, nu şi-ar 
lua nici un legământ, ca într-un caz eventual, să nu le repete și în Moldova. 

4) Credinţa că totul va trece cu bine pentru ei, se accentuează într'o 
măsură mai fermă la jidanii mai culti. [...] 


M Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 
Cabinetul Militar, dosar nr. 474/1941, f. 32-33. 


MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE 
MARELE STAT MAJOR 


DECIZIUNE MINISTERIALĂ 
Nr. 23325 din 27 Ianuarie 1941 


Noi, GENERAL ION ANTONESCU, Conducătorul Statului Român, 
Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru Secretar de Stat la 
Departamentul Apărării Naţionale; 

Având în vedere art. 8 din Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al 
Evreilor, publicat în Monitorul Oficial No. 87 din 5 Decemvrie 1940, 


189 


DECIDEM: 

Art. 1. Medicii, farmaciştii, veterinarii, inginerii şi arhitecţii evrei, 
care va fi necesar a fi rechizitionati şi intrebuintati în armată, pe timpul 
concentrărilor prelungite sau războiului, vor fi consideraţi asimilați în 
gradul ce au avut. Ei vor fi plătiţi cu solda gradului cu care sunt asimilați, 
calculată pe zile servite. 

Art. 2. Medicii, farmacistii şi veterinarii evrei vor purta uniforma 
specialitätii ce au avut, cu semnul lui Esculap la şapcă, de culoarea 
respectivă (roşie, verde sau albastră) . i 

Ei se vor intitula „Medic“ (Farmacist, Veterinar), dacă sunt asimilați 
cu ofiţerii, şi „Medic ajutor“, dacă sunt asimilați cu subofiterii sau cu 
gradele inferioare. 

Inginerii şi arhitecții evrei vor purta uniforma armei de provenienţă, 
cu un compas brodat la şapcă, având braţele de câte 4 cm lungime şi 
deschiderea lor de 45°, precum şi litera I - pentru ingineri, respectiv A - 
pentru arhitecţi, în interiorul compasului. 

Ei se vor intitula „Inginer“ (Arhitect), dacă sunt asimilați cu ofiţerii 
şi „Inginer Ajutor“ (Arhitect), dacă sunt asimilați cu subofiterii sau cu 
gradele inferioare. 

Art. 3. Evreii, asimilați în gradele ce au avut, vor purta pe 
contraepoleti următoarele semne distinctive: 

A. MEDICI, FARMACISTI, VETERINARI 

1) Gradele inferioare (soldat, fruntaş, caporal și sergent) o cruce 
roşie, respectiv verde sau albastră; 

2) Subofiterii (sergent major, plutonier, plutonier major, plutonier 
adjutant), o stea de metal alb în şease colţuri cu diametrul de un 
centimetru; 

3) Ofițerii, potrivit gradului ce au avut si anume: 

- Sublocotenentul, o stea de metal galben în şease colţuri, cu 
diametrul de un centimetru; | 

- Locotenentul, douä stele de metal galben, dupä acelasi model, 
cusute de-a lungul contraepoletului, pe mijloc, la un centimetru depärtare 
una de alta; 

- Cäpitanul, 3 stele, aplicate la fel ca la locotenent. 

Ofiterii superiori vor purta aceleaşi stele ca ofiţerii inferiori, aplicate 
pe galonul de ofiţer superior de-a lungul lui, respectiv o stea pentru maior, 
două pentru locotenent-colonel, trei pentru colonel. 


190 


B. INGINERI, ARHITECŢI 

1) Gradele inferioare vor purta brodat pe contraepoleti același 
compas ca la şapcă, cum se prevede la articolul 2, aliniatul 3 de mai sus; 

2) Subofiterii şi ofiţerii vor purta deasemenea pe contraepoleti 
aceleaşi semne distinctive (stele albe sau galbene), ca şi medicii, farmaciştii 
şi veterinarii, cum se arată mai sus sub litera A, punctele 2 şi 3. 

Art. 4. Medicii, farmacistii, veterinarii, inginerii şi arhitecţii evrei, 
chemaţi sub arme în conditiunile articolelor precedente, vor fi consideraţi, 
sub raportul comenzii, răspunderii pentru materialele ce au în primire, al 
ierarhiei, al disciplinii şi al _jurisdictiunii, potrivit gradului cu care sunt 
asimilati. 

| Art. 5. Comandamentele, unităţile si formatiunile de servicii ale 
armatei sunt însărcinate cu executarea prezentei deciziuni. 

Dată în Bucuresti, la 27 Ianuarie 1941. 


CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN, 
PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI SI 
MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE 


GENERAL (SS) ANTONESCU 
P. conformitate 
Şeful Biroului Sanitar 
Căpitan [Indescifrabil] 


W Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 1997, f. 


278. Copie. 
5) 


SEDINTA CONSILIULUI DE MINIȘTRI 
de Luni 3 Februarie 1941 (Extrase) 


[...] 

D. General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Noi vrem să 
românizăm toată activitatea economică a Statului; să nu facem însă greşala 
să distrugem tot ce este element străin în ţară, pentrucă de multe ori ai 
noştri n’au nici competintä, nici capitalul necesar. Pentru aceasta trebuie 
timp. În programul generalului Antonescu - şi cred că şi în al dvs. - stă 


191 


această intentiune ca un far luminos: să ajungem ca Statul să fie un stat 
românesc si viata lui să fie dirijată de Români. Vom pătrunde în comerț si 
industrie însă încetul cu încetul, cu procedee înțelepte, nu barbare. Vom 
pătrunde în toate activităţile vieţii industriale, dar numai pe măsură ce vom 
avea elemente pregătite şi ne vom putea organiza astfel, ca circulaţia să 
favorizeze tot ce este element românesc. S’au luat în această privinţă o 
serie de măsuri. Am făcut Credit industrial, Credit agricol şi Credit 
comercial, unde facem o politică a creditelor româneşti; acestea până acum 
mergeau la evrei, dar de acum vor trece în mâini româneşti, la comerțul 
românesc si în oarecare măsură si la comerţul evreesc, până când îi vom 
putea lua locul. Noi deocamdată n'avem nici capital suficient şi nici 
pregătirea necesară. | 

Solutiunea pe care am adopta-o este ca tot ce este surplus de 
funcţionari din aparatul de stat să fie îndreptat spre casele de comerţ, spre 
întreprinderile particulare. Avem diurnisti multi, cari au intrat pe 
consideratiuni şi procedee cunoscute, staruinte, partizani politici etc. Aceste 
elemente, cari stau în aparatul de stat şi sug din bugetul statului, sunt cele 
dintâi pe care trebuie să le eliminăm. Dar unele sunt acolo de 5-8-10 ani de 
zile şi trebuie să ne îngrijim de existenţa lor. li vom răspândi pe toată 
suprafaţa ţării, făcându-i să intre în casele de comerţ evreesti şi româneşti, 
să fie plătiţi de aceste case şi atunci îi vom şterge din bugetul statului, 
bineînţeles respectând drepturile câştigate în ce privește pensiile. Toate 
prăvăliile, toate întreprinderile din tara, vor fi împănate cu aceste elemente 
și străinii vor fi obligaţi să le plătească. Ei vor fi funcţionari în întreprinderi 
şi pe măsură ce va începe să funcționeze creditul românesc îi vom disloca 
pe străini. 

Așa am vrut să fac, dar am fost depășit de presiunea legionară, care 
voia să ia aceste prăvălii cu sistemul pistolului și al suprimării celui care 
poseda un magazin. 

Prin urmare, mă mențin şi astăzi pe această linie că surplusul de 
funcţionari să-l plasăm în întreprinderile particulare cu îndoitul scop: ca să 
degravăm bugetul statului şi în al doilea rând să-l deprindem pe Românul 
nostru şi cu altă îndeletnicire decât aceea de funcționar. Bine înţeles că 
vom introduce în comerţ şi elemente care urmează să-şi creieze o 
profesiune. Aceste elemente fuseseră băgate în cuiburi, unde au facut nuclee 
anarhice pe toată suprafața țării... 


[...] 


192 


D arate Se 


Hi Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 
Cabinetul Militar, dosar nr. 473/1941, f. 73-74. 


Numărul morţilor şi răniților căzuți în zilele de 21 - 23 Ianuarie 
Comunicat 


Numărul morţilor si răniților căzuţi, dintre rebeli şi populaţia civilă, 
în Bucureşti, în zilele de 21-23 Ianuarie 1941, după datele culese până în 
prezent de autorităţi, se ridică la 490 şi anume: 

Raniti: 

Aşezămintele Brâncoveneşti 45; Spitalul Cantacuzino 8; Spitalul de 
Urgenţă 63; Spitalul Colțea 82; Spitalul Colentina 10; Spitalul Filantropia 
8; Spitalul de Copii 2; Spitalul Caritas 14; Casa Centrală a Asigurărilor 
Sociale 8; Sanatoriul Diaconese 1; Sanatoriul St. V. de Paul 1; Sanatoriul 
Victoria 5. Total 254. | 

Morti: 

La Morgä 212; în spitale 24. Total 236. 

Din totalul de 490 de răniţi si morţi, 346 sunt români, iar 144 evrei. 
Toţi evreii morţi (118) au fost asasinați de rebeli. 

Ranifi şi morţi după profesiuni: 

Muncitori şi meseriaşi: răniţi 63, morţi 54; funcţionari comerciali: 
răniţi 23, morţi 30; sofeuri: răniţi 8, morţi 5; picoli şi ucenici: răniţi 10, 
morţi 1; servitori: răniţi 8, morţi 4; casnici: răniți 12, morţi 7; intelectuali: 
răniţi 11, morţi 19; studenţi: răniţi 10, morţi 7; elevi: răniţi 10, morţi 6; 
agricultori: răniţi 70, morţi 21. Total răniţi 254, morţi 236. 

Raniti şi morți după sex: 

Răniţi: bărbaţi: 216, femei: 38. Total 254. 

Morți: bărbaţi: 220, femei: 16. Total bărbaţi: 436; total femei: 54. 

Total: 236. 

Total general: 490. 

Raniti după vârstă: 

De la 7-18 ani: 24; de la 18-25 ani: 38; de la 25-50 ani: 72, de la 50- 
70 ani: 8; vârstă necunoscută: 122. Total 254. 

Majoritatea morţilor si răniților au căzut în atacurile date de rebeli 
asupra Președinției Consiliului de Miniștri si Palatului Telefoanelor. 


193 


Prezenţa femeilor şi copiilor printre cei căzuţi, se datoreşte faptului 
că rebelii i-au aşezat în primul rând în speranţa că sub scutul lor vor putea 
înainta fără a primi focuri. 

Mai mult de jumătate din nr. celor căzuţi îi formează comuniștii 
recrutaţi dintre muncitori, meseriași, funcţionari comerciali, şofeuri, ucenici 
etc. 


W „Universul“, anul al 58-lea, nr.33, 6 februarie 1941 


CONSILIUL DE MINIȘTRI DELA 
11 Februarie 1941 [Extrase] 


DI. General lon Antonescu, Conducătorul Statului: [...] Prin 
Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale am luat măsuri 
împotriva acţiunii de sabotaj. Suntem ameninţaţi din cauza politicei extrem 
de greşite şi de tolerante făcute de către predecesorii noştri. Încă din 1933 
arătam că Bucureştii stau pe un vulcan. La 970.000 de locuitori avem peste 
200.000 de străini, din care: 40.000 Unguri - suntem al doilea oraş 
unguresc din lume - , 130.000 Evrei, apoi Armeni, Greci etc. Toţi aceştia 
trec de 200.000. Deci o proporţie extraordinară de străini faţă de elementul 
românesc. Mulţi din aceşti străini sunt paşaportari. Dintre Evrei, nu toţi, dar 
30-40.000 sunt periculoși şi dovada s'a făcut cu ocazia rebeliunii, când 
multi evrei s'au asociat elementelor devastatoare din stradă.  Pentruca 
Evreii să se asocieze acestor elemente, aceasta înseamnă că ei au fost puși 
în mişcare de cineva, într'un anumit scop, i nu puteau fi miscati decât de o 
acţiune comunistă dirijată. 

Am cerut d-lui Ministru de Tieras să fie gata ca la ordinul meu, 
după indicatiunile mele, să fie arestate” anumite persoane proeminente. 
Trebuie să ştiţi unde se găsesc și ce face fiecare din aceştia. Aceste 
persoane trebuie ca săptămânal să se prezinte la circumscripţia respectivă 
pentru viză, dar să înceteze sistemul de buzunăreală a acestor străini. Sunt 
oameni cari au facut averi colosale pe această cale. Darea vizelor pentru 
pasaporturi a constituit pentru anumiţi funcționari surse de venituri şi 
aceasta a provocat înmulţirea străinilor în Bucureşti, căci oameni cari 


194 


veneau pentru 8 zile în Capitală, plătind acestor funcționari necinstiti, au 
reușit să se stabilizeze aici. Acest procedeu a fost aplicat fără ştiinţa 
autorităţilor conducătoare. 

Deci, măsuri severe de supraveghere, ţinerea de scurt a activităţii 
acestor persoane pentru ca în cazul când este nevoe, după 15 Februarie, să 
putem acționa fulgerător contra lor. Până atunci trebuiesc pregătite, până în 
cele mai mici amănunte, lagărele de concentrare. Când este liber lagărul 
dela Tg-Jiu? 

DI. General Dumitru Popescu, Ministrul Afacerilor Interne: Astăzi 
putem interna acolo 300 persoane în cele mai bune condițiuni. 


DI. General Antonescu, Conducătorul Statului: Numai atât? 

Dl. General D-tru Popescu, Ministrul Afacerilor Interne: Trei sute 
persoane proeminente şi mai avem încă aproape 5000 locuri pentru ceilalți. 

DI. General Antonescu, Conducătorul Statului: Lagărele acestea 
trebuesc organizate în mod civilizat. Acolo trebuie să aveţi serviciu sanitar, 
care să funcţioneze perfect. Persoanele care sunt internate în lagăre plătesc. 
Fiecare vine cu patul lui, cu asternutul lui, cu lavoarul lui; toate acestea 
rămân apoi acolo, după plecarea individului respectiv, şi formează 
mobilierul lagărului. Trebuie să fie o bucătărie, care să funcţioneze în bune 
condițiuni. 

Trebuie ca serviciul sanitar să fie organizat şi prevăzut cu personal 
medical suficient. Pe domnii aceştia pe care îi vom interna, îi vom grupa pe 
echipe si îi vom pune la muncă. Are să fie făcută în curând legea muncii 
obligatorii, prin care să se ia această măsură. 

Prin urmare, trebuiesc luate toate măsurile de precautiune PRE TAA 
eventualelor acte de sabotaj. 

Deasemenea, trebuiesc luate măsuri împotriva englezilor, cari rămân 
în ţară. O parte din ei va pleca cu dl. Hoare, iar altă parte va rămâne în ţară. 
Desigur că aceştia vor forma nuclee de spionaj, care poate vor fi în legătură 
cu Românii. Toţi aceştia vor trebui să fie identificaţi, ca să fie ridicaţi 
îndată ce va fi nevoe, pentrucä este vorba aici de o acţiune îndreptată 
împotriva Statului. 

Aceasta am avut de spus pe plan extern. [...] 


M Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Cabinetul 
Militar, dosar nr. 473/1941, f. 214-215. 


195 


REZOLVAREA PROBLEMEI EVREESTI 
Consiliul de la 15 Februarie 1941 


[General Ion Antonescu] [...] În ceea ce priveşte pe evrei, eu i-am 
împărţit în mai multe categorii. 

Mai întâi sunt cei cari se găseau în ţară de la 1913, băştinaşii, pe care 
îi tratăm într'un anumit fel si de care va fi vorba la urmă, după ce vom fi 
curăţat ţara de ceilalţi evrei. 

Sunt apoi evreii veniți în Tara Românească în timpul războiului 
mondial, Moldova, Transilvania şi Bucovina. 

Pe urmă sunt cei cari au invadat tara după tratatul de pace din 1918, 
care i-a protejat si care ne-a impus pentru ei şi pentru minoritățile etnice de 
la noi un regim de favoare. 

În sfârşit, sunt cei fără patrie, heimatloșii, cei intraţi în fara la noi cu 
pasapoarte Nansen ca si cei goniti din Germania, din Austria si din celelalte 
{ari la începutul acestui război. Sub fostul regim aceştia au invadat Tara 
Românească. În drum spre Palestina și spre America, ei au găsit aici 
Arcadia ferice si s'au oprit la noi. 

Acum trebue să facem.operatiunea inversă şi să scoatem din ţară de 
la noi în primul rând pe cei cari au venit în urmă. 

Multi din ei s'au apucat de negot, multi au făcut speculă de devize la 
bursa neagră. Eu cunosc cazul unui ovrei polonez, fost om de bursă la 
Varşovia, care, la două săptămâni după ce s'a refugiat la noi, a dato 
lovitură cu schimbul unor zloți la bursa neagră, în care a câştigat 5 milioane 
lei. Vedeţi dar, cât sunt de abili evreii în direcţia aceasta. 

Lovitura a fost dată chiar cu concursul unor reprezentanţi ai 
autorităţilor româneşti, pentru că a găsit ovreiul acesta mai multi 
funcţionari, pe care i-a plătit, ca să-i dea concursul într'o astfel de afacere. 
Chestiunea este cunoscută şi de dl. Rioşanu. 


M Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Cabinetul 
Militar, dosar nr. 163/1941, f. 13 


196 


ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIȘTRI 
de Marţi, 25 Februarie 1941 (extras) 


[...] 

Dl. General loan Popescu, Subsecretar de Stat la Ministerul 
Internelor: Am acum un caz special. La laşi se găseşte o evreică, Weiss 
Elena, care a fost autorizată de Ghika să intre în ţară. Spune că are pe soţul 
său la Bucureşti. Nu ştiu dacă, să i se dea drumul să vină încoace. 

DI. General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: De unde vine? 

Dl. General Ioan Popescu, Subsecretar de Stat la Ministerul 
Internelor: Din Basarabia. 

Am aici ordinele pe care le-a dat Ghika referitoare la aceasta. 

| DI. General Jon Antonescu, Conducătorul Statului: Pentru ce i-a dat 
drumul Ghika să vină? Ja-i în cercetare, să spună ce l-a facut să-i dea 
drumul acesteia să intre în ţară. Noi am avut anumiţi agenţi informatori 
jidani în Basarabia; se poate să fie în legătură cu aceasta. Cere relaţii de la 
Ghika și apoi vom vedea ce este, dacă o trimitem peste graniţă cu bărbatul 
ei cu tot. $ 


[...] 


@ Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Cabinetul 
Militar, dosar nr. 473/1941, f. 300. 


MĂSURI ÎN LEGĂTURĂ CU EVREII TRECUȚI LA CATOLICISM 
Cons. Miniștri, 4 Martie 1941 
[Generalul Ion Antonescu]: Nu ieşim din cadrul legii. În această 
privinţă a fost o presiune mare făcută asupra mea de Nuntiul Papal, ca să 


admit pe ovreii cari sunt crestinati să meargă la şcolile confesionale 
catolice. Am rezistat mai multă vreme, însă acum le-am dat drumul, ţinând 


197 


seamă că avem peste un milion de români uniţi în Ardealul de dincolo, însă 
am cerut ca aceasta să nu fie o poartă prin care toţi evreii din Tara 
Românească să eludeze dispozitiunile legii. Noi trebue să avem o garantie 
că nu va creşte numărul evreilor trecuţi la catolicism, căci cu sistemul 
acesta vor reintra iarăşi evreii în posturile de conducere ale Neamului 
Românesc. Trebue să urmărim numărul celor cari trec la catolicism şi în 
cazul când acest număr ia proporţii, să facem o lege care să le bareze 
drumul. 

Domnul Sandu, te rog să iei dispozitiuni ca să se împiedice trecerea 
ovreilor în masă la catolicism. 

În ce priveşte introducerea disciplinei în şcoli, ati văzut că la un elev 
la Braşov s'au găsit arme şi muniții. Acesta ar trebui executat, căci legea 
prevede această pedeapsă chiar de la vârsta de 15 ani. Am pus această 
vârstă în lege pentru ca să-i speriem, dar nu mi-am închipuit că s’ar putea 
găsi vreun copil care ar putea merge până acolo. 


M Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 
Cabinetul Militar, dosar nr. 163/1941, f. 17-18. 


MINISTERUL EDUCATIUNII NATIONALE 
DIRECTIUNEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 
PARTICULAR ŞI CONFESIONAL 


REFERAT 


Domnule Ministru, 

Decretul-Lege No. 3438/940 (Monitorul Oficial No. 240 din 14 
octomvrie 1940) reglementează situaţia evreilor în învăţământ. 

Art. 1. Evreii sunt liberi să-şi organizeze şcoli proprii de grad primar 
şi secundar. 

Art. 2. În aceste şcoli poate funcționa numai personal evreesc și le 
pot urma numai elevi evrei. 

Art. 3. „Acei născuţi din ambii părinţi evrei sau numai din tată 
evreu, indiferent de religie, nu pot funcţiona în calitate de personal didactic 
şi administrativ şi nu sunt admişi ca elevi sau studenţi în şcolile românești 


198 


| 


de grad primar, secundar sau superior de Stat sau paiticular şi nici în 
şcoalele celorlalte unităţi etnice creştine“. 

Exceptiile se fac de Minister dela caz la caz după prevederile din 
acel Decret-Lege. 


Restrictiunile sunt prevăzute în art. 4. 


Prin art. 5 al acestui Decret-Lege se îndepărtează din învăţământ toți 
acei care intră în prevederile art. 3. 

Şcolile evreeşti care ar fi avut drept de publicitate pierd acest drept 
(art. 6). 

În urma acestui Decret-Lege s'au prezentat Ministerului cereri 
singulare sau colective pentru a admite înscrierea elevilor evrei ca 
particulari la şcolile de Stat. 

O asemenea cerere a obținut un aviz al Contenciosului exprimat prin 
divergență de păreri. Contenciosul se provoacă la art. 94 din Legea 
învățământului particular, care sună astfel: 

„Elevii pregătiți în familie sunt admişi să treacă examene pentru 
cursul primar şi secundar după programele şcoalelor publice. Cei cari vor 
reuși vor fi promovați şi vor obţine aceleași drepturi ca si elevii promovați 
din şcoalele primare şi secundare ale Statului“. 

Chemat fiind şi subsemnatul la o şedinţă a Consiliului de Avocaţi am 
susținut, bazându-mă pe art. 95 din acecaşi lege, că evreii nu pot fi înscrişi 
ca elevi particulari pentrucă elevii pregătiți în familie, adică elevii 
particulari, se pot înscrie numai la şcoala de Stat. Deoarece însă evreii sunt 
excluşi din şcolile româneşti de Stat si particulare prin art. 3 din Decretul- 
Lege No. 3438/940, ei nu pot fi înscrişi nici ca particulari, aceasta fiind o 
înscriere la o şcoală de stat cu scopul de a obţine un certificat de Stat. Apoi, 
art. 96 din Legea învăţământului particular cere dela elevii cari se înscriu ca 
pregătiţi în familie „aceleaşi acte“ cu cari un elev regulat se poate înscrie la 
o şcoală a Statului. 

Scopul Decretului-Lege No. 3438/940 a fost nu numai excluderea 
elevilor evrei dela cursurile de zi împreună cu elevii creştini, ci şi 
excluderea lor dela certificatele de Stat, după cum reiese din întregul text al 
Decretului-Lege şi după cum s'a exprimat aceasta în discuţia pentru 
pregătirea acestui Decret-Lege la care şi subsemnatul am fost de fata. 

Binevoiti a decide, dacă este necesar, să se mai -adauge un articol 
nou la acel Decret-Lege, în care să se precizeze opreliştea evreilor de a se 


199 


înscrie ca elevi pregătiţi în familie, sau, mentionatul Decret-Lege coroborat 
cu articolele menţionate din Legea învăţământului particular precizează în 
măsură suficientă aceasta. 

Unele şcoli evreesti au cerut aprobarea Ministerului de a organiza 
examene particulare în cadrul învățământului lor, admițând ca certificatele 
ce ar obţine elevii în urma acestor examene să aibă aceiaşi valoare pe care o 
au cele eliberate elevilor dela cursurile acestor şcoli (fără drept de 
publicitate). 

Dacă Ministerul ar aproba aceste cereri, ar contraveni ari. 95 din 
legea învăţământului particular precum si Decretului-Lege No. 3438/940 
cari ambele exclud pe elevii evrei din învăţământul de Stat. 

În cazul când Ministerul ar admite organizarea acestor examene fără 
dreptul de a elibera certificate valabile, examenele date ar fi numai un 
mijloc de verificare a cunoştinţelor pe care şi le căştigă elevii evrei pregătiţi 
în familie. 


DIRECTOR 
[Indescifrabil] 


[Rezolutie:] 
3. I. 1941 


I. Articolele 94, 95 si 96 din Legea Învăţământului Particular, coroborate cu 
D.-L. 3438/940, exclud posibilitatea înscrierii elevilor evrei la şcolile de 
Stat ca pregătiţi în familie, deoarece examenele ce le trec sunt examene de 
Stat. 


IL. Şcolile particulare evreesti sunt libere să organizeze examene particulare 
pentru elevii evrei pregătiţi în familie. Aceste examene se trec în faţa unor 
comisii numite din profesorii şcolilor, iar dovezile de verificare a 
cunoştinţelor nu vor fi valabile în Stat. 

[Indescifrabil] 


M Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3 371, 
f. 127-128.Original. 


ea NNER ATE 


IEZI 


UTILIZAREA EVREILOR SI REFUGIAȚILOR CARI PRIMESC 
AJUTOARE DELA STAT LA MUNCI DE FOLOS OBSTESC 


Cons. Miniştri 11 Martie 1941 


[Generalul lon Antonescu] : În asemenea lucrări trebue să utilizăm 
pe eviei. Trebuesc organizate echipe cu comandanţi, cu ofițeri de rezervă. 
Celor care vin la muncă le vom da hrană, asistenţă, iar la premilitari le vom 
da şi îmbrăcăminte, căci organizarea pe care o faceţi Dvs. trebue să prevadă 
dotarea echipelor cu tot necesarul. Cum vine concentratul la cazarmă şi se 
îmbracă în hainele Statului, tot aşa şi aici Statul îi dă hainele necesare, 
încălțăminte, rufärie. 

Să iei pe toţi aceştia, apoi pe oamenii din regiune şi pe refugiații cari 
stau şi primesc hrană gratis şi nu se duc la muncă. Tot aici să-i intrebuintati 
pe soldaţii din teritoriile de dincolo, pe cari îi ţinem în armată, pentru că 
n’avem ce face cu ei. Aceştia sunt cam 10.- 12 mii. Să-i trecem şi pe aceştia 
‘Ja munca obligatorie unde să-şi câştige existenţa. 

Trebuesc fixate preţurile muncilor. Trebue să fixăm preţuri unitare 

"pe ţară, căci până acum în unele locuri se plăteşte 40 lei pe zi, iar în altele 
120 lei pe zi, deși pâinea este peste tot cu aceiaşi preţ. Să se caute indicele 
de scumpete şi să stabilim preţul muncii cu braţele în agricultură, pentru 
şosele etc. 


E Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 


Cabinetul Militar, dosar nr. 163/1941, f. 217. 
| 


FEDERATIA UNIUNILOR DE COMUNITATI 
EVREESTI DIN TARA 
| Bucuresti 12 Martie 1941 


DOMNULE MINISTRU, 


Avem onoarea a vă supune spre bunăvoitoarea Dvs. soluţionare 
doleantele profesioniştilor evrei în legătură cu munca ce li s’ar cere în 
detaşamentele de lucru ale Cercurilor de Recrutare unde au fost värsati. 

Potrivit statutului militar, evreii au fost scoşi din cadrele armatei şi 
supuși la taxe potrivit vârstei lor. 


201 ` 


În afară de taxele ce vor plăti conf. art. 4 din statut, se mai prevede 
în art. 8, al aceluiaşi statut, obligaţia de a presta muncă în trei ipoteze: 
concentrări prelungite, mobilizare sau război. 

În sfârşit, în aliniatul 2 al art. 8-se prevede că specialiştii cu titluri 
academice vor fi utilizaţi potrivit pregătirii lor. 

Mai mult încă, printr’o ultimă dispoziţie s'a prevăzut că medicii, 
veterinarii, farmaciştii, inginerii si arhitecţii vor purta şi uniforma cu 
anumite insigne corespunzătoare gradului respectiv. 

În aceeaşi situaţie de pregătire intelectuală se află însă si avocaţii 
adică licentiatii sau doctorii în drept şi litere sau filosofie, matematică, 
chimie industrială, Academie Comercială etc. 

Toţi aceşti profesionişti pot fi utilizaţi în administraţia militară 
obișnuită, precum şi la posturile de supraveghetori ai grupurilor de lucru. 

Solicităm respectuos a se lua această dispoziţie în favoarea lor 
deoarece fiind toţi sergenti, caporali, soldaţi T.R., art. 71, ar putea fi 
utilizaţi mai cu folos în direcţia mai sus arătată şi ar fi o mângâiere în 
situaţia lor tristă, în afară de împrejurarea că ar fi şi umilitor de a fi puşi la 
lucrări de sapă la rând cu oamenii fără cultură şi fără pregătire. 

Învederăm că a mai fost o dispoziţie similară a Marelui Stat Major 
din Februarie 1940 prin care se prevedea că T.T.R.! art. 71, să nu fie 
utilizaţi la sapă ci la lucrări ajutătoare. 

Sperăm că veţi binevoi a lua sub ocrotirea Dvs. pe titularii de titluri 
academice, adică pe licentiatii sau doctorii Facultätilor din ţară sau cu 
diplome echivalate, dispunând Cercurilor de Recrutare ca aceştia să nu fie 
puşi la lucru ci utilizaţi fie în administraţie, fie în lucrări ajutătoare de 
supraveghere, măsură care va fi pe cât de utilă pe atât de omenoasă. 

Primiti, Domnule Ministru, asigurarea  deosebitei noastre 
consideratiuni. 


Presedinte, 
Dr. W. Filderman 
Secretar-general 
D. Rosenkranz 
Domniei sale, domnului ministru al Apărării Nationale 


@ O Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 1 377, f. 
314-315. Original. 


1 Tineri cu termen redus. 


MARELE STAT MAJOR 
Secţia I-a 
Biroul 3 
Nr. 115.100/A din 19 Martie 1941 
MARELE STAT MAJOR 
Secţia I-a 
către [...] 


Cu onoare se face cunoscut că se aprobă ca meseriaşii evrei, 
specialişti, să fie chemaţi la munca de interes obstesc şi împărţiţi corpurilor 
de trupă pentru a fi fntrebuintati la reparatul efectelor, materialelor şi 
cazărmilor. 

Până la apariţia regulamentului D. L., relativ la statutul evreilor, care 
va apare la sfârşitul acestei luni, se dispune următoarele: 

1. Unităţile (regimente şi batalioane corpuri aparte), aflate în raza 
unui comandament teritorial, vor înainta cereri numerice de meseriasii evrei 
ce le vor necesita pentru reparatul efectelor, materialelor etc. 

2. Fiecare Comandament Teritorial, având de bază situaţiile 
numerice ale cercurilor de recrutare, întocmite conform ordinului M. St. 
Major nr. 102340/1941, repartizează, proportional, unităţilor evreii 
meseriaşi. 

3. Meseriaşii ce pot fi chemaţi, vor aparţine următoarelor categorii: 
cismari, croitori, curelari, electricieni, fierari, läcätusi, lemnari, mecanici, 
strungari, tapiteri, tâmplari, tinichigii, vopsitori, zidari, zugravi. 

4. Drepturile la meseriași evrei se fixează pentru fiecare unitate 
astfel: 

- câte 3 din categoriile: cismari, croitori; 

- câte 2 din categoriile: lăcătuşi, lemnari, mecanici, tâmplari, 
tinichigii, zidari, zugravi; 

- câte 1 din categoriile: electricieni, fierari, strungari, tapiteri, 
vopsitori. 

Unităţile moto, vor putea chema câte 3 mecanici, 2 electricieni, 2 
vopsitori şi 2 fierari. 


293: 


Unităţile de cavalerie, vor putea chema câte 4 curelari şi 3 fierari. 

Nu au dreptul a chema la munca de interes obştesc nici un 
comandament, formaţiune de serviciu sau stabiliment militar. 

5. Întrucât Comandamentele 1 şi 6 Teritorial dispun de un număr 
foarte redus de meseriași evrei, acestea vor primi meseriaşii respectivi dela 
Comandamentul 4 Teritorial, în proporţie de 35% din totalul meseriașilor 
existenți pe raza acelui Comandament, pe cari îi va repartiza astfel: 

- 25% Comandamentului 1 Teritorial; 

- 10% Comandamentului 6 Teritorial. 

6. Nu vor fi chemaţi la munca de folos obştesc evreii mai vechi decât 
ctg. 1916 (exclusiv). Oamenii vor fi chemaţi în ordinea contingentelor, 
începând cu cele mai noui. , 

7. Fiecare Comandament Teritorial va ține seama la repartiția 
meseriaşilor şi de situaţia specială a fiecărei unități ce solicită meseriași 
pentru a nu se da, de exemplu, zidari unei unităţi care are cazarma bine 
întreţinută, iar altei unităţi, instalată de curând într'o cazarmă nereparată, să 
nu primească zidari etc. 

8. Chemarea evreilor la munca de interes obstesc se va face prin 
ordine de chemare verzi, aceasta provizoriu, până la apariţia regulamentului 
D. L. care va stabili modelul ordinului de chemare. 

9. Durata chemării se va face pe o perioadă de 60 zile, cu începere 
dela 1 Aprilie a. c. Oamenii vor fi lăsaţi apoi în concediu, la împlinirea 
celor 60 zile servite. 

10. Evreii meseriaşi călătoresc la unităţi în baza ordinului de 
chemare. 

11. Pe timpul efectuării serviciului la corpuri, evreii vor avea 
aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi ostaşi. 

12. Meseriasii evrei nu vor fi echipați, ei rămânând îmbrăcaţi civili. 
În ordinele de chemare, se va specifica de a se prezenta la unitate, cu 2 
schimburi de rufe. 

13. Acei ce nu se prezintă pentru munca de interes obştesc, vor fi 
urmăriţi şi pedepsiţi conform prescriptiunilor Codului Justiţiei Militare, ca 
orice militar nesupus la chemare. : 

14. Comandamentele teritoriale vor înainta Marelui Stat Major, până 
la 1 Mai a. c., câte o situaţie numerică, din care să rezulte pe unități: 

- câţi meseriaşi au fost ceruti de fiecare unitate; 

- câţi meseriaşi au fost daţi fiecărei unităţi; 


i it pee gs 


- câţi meseriaşi au fost dati, de Comandamentul 4 Teritorial, 
Comandamentelor 1 şi 6 Teritorial. 

Meseriile vor fi trecute în situaţie în ordine alfabetică. 

Rugăm dispuneti de urmare. 


ŞEFUL MARELUI STAT MAJOR, Şeful Secţiei I-a, 
General (ss) IOANITIU Colonel Borcescu 
Comunicat: 
Tuturor Comandamentelor 
şi Unitatilor : 
@ Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 2405, f. 
34. Copie. 


20 Martie 1941 
DOMNULE MINISTRU, 


În scopul de a da posibilitatea elevilor, absolvenţilor de Liceu si 
studenţilor evrei, de a menţine legătura cu studiile anterioare şi de a se 
prepara în vederea complectării acestor studii cu aplicaţii practice - am 
onoarea a vă ruga Domnule Ministru, să binevoiti a aproba deschiderea 
unor asemenea cursuri şi lucrări practice de pregătire, sub conducerea 
subsemnatului, pentru lunile Mai, Iunie, August, Septembrie si Octombrie 
a.c. 

Aceste cursuri și lucrări practice de preparatie nu conduc la 
obţinerea unei diplome, care să dea dreptul la exercitarea unei profesiuni, ci 
frecventarea lor s’ar certifica printr'o dovadă a activităţii depuse. 

Cursurile şi lucrările practice se vor executa în clase speciale de 
Ştiinţe teoretice şi aplicate, Litere, Filozofie, Contabilitate. 

Pentru ştiinţele teoretice şi aplicate toate cursurile si lucrările 
practice vor fi predate si conduse de subsemnatul, potrivit programului 
propriu, ce anexez. 

Pentru celelalte discipline - dacă se vor preda - voiu recurge la 
persoane de specialitate pe care le voi anunţa Onor. Ministerului împreună 
cu programa analitică respectivă. 


205 


În deosebi, îmi propun ca pentru clasa specială de Matematici şi 
Fizică să complectez aceste cunoştinţe, prin oarecari noţiuni de Logică, 
Psihotehnică (care folosesc în largă măsură Matematica şi Fizica) şi câteva 
lectiuni despre marii filozofi ai timpurilor. 

De îndată cei voiu putea organiza şi deschide aceste cursuri de 
pregătire, voiu înainta Onor. Ministerului toate datele ce sunt cerute prin 
art. 11 din Legea Învăţământului Particular, indicând şi localul respectiv. 

Primiti, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea deosebitului meu 
respect. 

Profesor Ernest Abason 
Str. Mateiu Voevod nr. 25 
DOMNIEI SALE 
DOMNULUI MINISTRU AL EDUCAȚIEI NATIONALE, CULTELOR SI 
ARTELOR 


PROGRAMA ANALITICĂ 
sumară a cursurilor si lucrărilor practice de preparatie la clasa de 
Matematică şi Fizică 
- Constructiuni Grafice cu aplicaţie. 
- Noţiuni de geometrie descriptivă cu aplicaţii desenate. 
- Noţiuni de geometrie analitică, despre dreaptă, plan, conice, quadrice si 
aplicaţiile lor. 
- Noţiuni de algebră elementară şi superioară, şi introducere în calcul 
diferenţial si integral cu aplicaţii la quadraturi, cubaturi etc. 
- Noţiuni de mecanică rațională, privind centrele de greutate, echilibrul 
corpurilor, elemente de cinematică și dinamică cu aplicaţii 
- Noţiuni de fizică generală (gravitate, hidrostatică, căldură, optică, 
acustică etc.). 
- Elemente de electricitate statică şi dinamică şi noţiuni de electro-tehnică 
cu aplicatiuni de calcul, grafice şi experienţe. 
- Elemente de rezistenţa materialelor cu aplicaţii grafice (statică grafică). 
- Desen liniar și industrial, epure. 
Toate aceste discipline și lucrările respective vor fi făcute şi conduse 

de către subsemnatul. 


Prof. Ernest Abason 
Str.Mateiu Voevod, nr. 25, Bucureşti 


[Rezolutie:] 

24.1.1941 

Se aprobă în condițiile cursurilor de vară 
[Indescitrabil] 


M Biblioteca Academiei Române. Arhiva istorică, fond XXIV, dosar nr. 3371, f. 


147, 149. Original. 


MINISTRUL AFACERILOR INTERNE 


CABINETUL MINISTRULUI 
Nr. 1813 
Bucuresti, 23 martie 1941 
CONFIDENTIAL PERSONAL 
DOMNULE PREFECT 


Am onoarea a vă face cunoscut următoarele: . 

1). Din ordinului Domnului General Antonescu urmează ca în toată 
ţara, în capitală ca si în toate centrele urbane și rurale, evreilor să li se 
fixeze anumite cartiere unde să fie obligaţi a locui. 

2). Domnul General de divizie D. I. Popescu, Ministrul Afacerilor 
Interne, ordonă ca fiecare prefect, pentru județul respectiv, să studieze 
această problemă. 

Studiul problemei si cu proiectul de executare a dispozitiunei de mai 
sus rog a fi înaintat cât mai grabnic. 


D. O. 
DIRECTOR DE CABINET, 
MAIOR, E. Plesnilă 


DOMNIEI SALE 
DOMNULUI PREFECT AL JUDEŢULUI 


E Arhivele Statului lagi, fond.Prefectura Judeţului laşi, dosar nr.1/1941, f. 159. 


207 


DECLARAȚIILE DOMNULUI GENERAL ANTONESCU LA 
INTRAREA ÎN VIGOARE A DECRETULUI-LEGE PENTRU 
TRECEREA PROPRIETĂȚILOR URBANE EVREESTI ÎN 
PATRIMONIUL STATULUI (27 Martie 1941) 


Domnul general Antonescu a făcut, cu prilejul publicării Decretului- 
Lege privind exproprierea urbană a proprietăților evreeşti, următoarele 
declaraţii: 

1. Decretul pentru trecerea proprietății urbane evreeşti în patrimoniul 
Statului este un decret de restabilirea unor drepturi istorice ale Natiunei 
Românești şi de întoarcere la tradiţia noastră naţională şi creştină în 
concepţia proprietăţii. 

2. Decretul este un act de reconstrucţie a Societăţii Româneşti, care 
trebue aşezată pe baze sigure de respect al muncii si dreptului Românilor de 
a-și stăpâni instituţiile avutiilor românești. 

3. Acest decret este în acelaş timp dovada integrării poporului român 
în spiritualitatea naționalistă care străbate Europa, fixând temeliile viitoare 
şi sănătoase ale vieţii Naţiunilor. 

În această lume nouă, poporul român aduce nu o adaptare 
superficială, ci omagiul sincer al regăsirii. celui mai autentic trecut 
românesc. 

4. Reforma la care päsim astăzi se va realiza treptat pentru ca nici o 
tulburare economică şi socială să nu se producă. 

General Antonescu 


WE Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dosar 
nr.318/1 940-1943, f.69. | 


ROMÂNIA 

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE, 
CULTELOR ŞI ARTELOR 
DIRECTIUNEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 
PARTICULAR SI CONFESIONAL 


Nr. 62347/1941 


D-lui ERNEST ABASON 
str. Matei Voevod IV 25 
Bucureşti 
1 Aprilie 1941 
Domnule, 
Ca urmare cererei Dvs., vă facem cunoscut că Ministerul aprobă să 
deschideţi un curs pregătitor pentru lunile Mai-Oct. a.c. cu absolvenţii 
` liceelor evreesti în scopul de a-şi complecta studiile cu aplicaţii practice 
potrivit programei alăturate. Frecventarea acestor cursuri şi a lucrărilor 
practice nu duc la obţinerea unei diplome, care să le dea dreptul la 
exercitarea unei profesiuni, ci numai de a păstra contactul cu studiile 
anterioare şi sporirea lor. | 
Aceste cursuri vor fi predate de un personal îndrumător de 
specialiști. 
Vă rugăm a înainta Ministerului: 
1. Lista personalului didactic; 
2. Lista candidaţilor cari cer înscrierea la cursuri; 
3. Schița localului în care se tin cursurile. 
Veţi ţine următoarele scripte: 
a/ Un dosar în care să se păstreze toate cererile de înscriere, 
arătându-se numele şi prenumele fiecăruia; 
b/ Un catalog care constată frecventarea elevilor; 
c/ O condică de prezenţă a personalului didactic; 
d/ Un registru de taxele încasate dela fiecare elev. 
DIRECTOR | Seful Serviciului, 
[Indescifrabil] [Indescifrabil] 


M Biblioteca Academiei Române, Arhiva istorică, fond XXIV, dosar nr. 3371, f. 
150. Original. 


209 


Cursuri şi Lucrări Practice 

Aprobate de On. Ministerul Educaţiei Naţionale 
Nr. 218672/940 

şi 74. 766. IV. 1941 


Directia Prof. E. Abason 
Str. Aron Florian nr. 5 
Bucuresti 

7. IV. 1941 


DOMNIEI SALE 

DOMNULUI MINISTRU AL INSTRUCŢIUNII, EDUCAȚIEI 
NAŢIONALE 

DIRECȚIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PARTICULAR 


DOMNULE MINISTRU, 


Primind ordinul Domniei Voastre, nr. 74766/1941, prin care aţi 
binevoit a restrânge autorizația de funcţionare a „Cursurilor şi Lucrărilor 
Practice de Pregătire pentru absolvenţii şi studenţii evrei“, la persoana 
subsemnatului, am onoarea a vă aduce respectuoase mulțumiri. 

Aceste Cursuri şi Lucrări Practice cuprind astăzi 8. IV. a.c.,: 

I. Clasa de Matematici-Fizică-Desen cu un efectiv de 28 elevi; toate 
cursurile şi seminarele sunt făcute sau conduse personal de subsemnatul, 
afară de Fizică, care e predată de dl. dr. E. Silberman. 

II. Clasa de Electricitate cu un efectiv de 19 elevi; cursul de 
Electricitate este predat de subsemnatul, experienţele sunt făcute de dl. 
Leventer, inginer în Fizică dela Politehnica din Charlottenburg, iar 
Tehnologia Materialelor Electrice şi Distribuţii Electrice sunt făcute sub 
directa mea supraveghere de dl. B. Leibovici, pe care Pam avut elev la 
Şcoala Politehnică din Bucureşti. 

D-sa, deşi nu are diploma de inginer, este un practician cu o lungă 
şi foarte apreciată activitate tehnică, fiind multă vreme în serviciul 
Societăţii A.E.G.; D-sa are şi temeinice cunoştinţe teoretice în specialitate. 


210 


Pentru seminariile cursurilor ce predau sunt ajutat de D-nii: S. 
Spotheim (licenţiat în Matematici) şi de unii dintre foştii mei buni elevi dela 
Şcoala Politehnică cari urmează aci unele cursuri mai înaintate din cele 
arătate în acest raport. 

III. Clasa de Construcții şi Arhitectură, cu un efectiv de 13 elevi; 
Cursurile şi Lucrările Practice sunt încredințate D-lor: 

1. Inginer Dipl. Jack Berman (Tehnologia mat. de Construcţii) 

2. Ing. Dipl. Z. Suchar (Construcţii civile şi proecte) 

3. Ing. Dipl. C. Rosenthal (Conditionarea aerului) 

4. Ing. Dipl. F. Brătescu (Proecte de arhitectură) 

5. Arh. Dipl. V. Krochmalnich (Proecte de Arhitectură şi noţiuni de 
urbanism) 

7. Arh. L. Adelstein (Perspectivă practică și noţiuni de Istoria 
Arhitecturii) 

Toţi aceşti domni ingineri si arhitecţi sunt diplomaţi si au fiecare în 
specialitatea ce predau o lungă şi recunoscută experienţă de specialitate. 

Elevilor dela Construcţii, subsemnatul le predau cursul de Rezistenţa 
Materialelor, ajutat de dl. ing. Dipl. E. Blitz, iar elevilor dela Arhitectură si 
Chimie Industrială, le predau un alt curs general de Matematici-Mecanică 
rationalà-Rezistenta Materialelor. 

IV. Clasa de Chimie industrială cuprinde 15 sli şi următoarele 
cursuri: 

1. Prof. E. Abason (Matematici-Mecanică, rezistenţă, comun şi la 
Arhitectură). 

2. - “ - (Fizica: curs mai elementar decât acela dela clasa de 
matematici şi Fizică). 

3. Ing. Dipl. N. Mendelsohn (Chimie minerală și chimie tehnologică 
anorganică). 

4. Ing. Dr. E. Saraga (Chimie organică şi tehnologie organică). 

V. Clasa de Biologie Umană, cuprinde 53 elevi şi următoarele 
cursuri: 


1. Dr. în medicină 4. Radovici (Anatomia sist.nervos) 
2. - “« E. Façon (Semiologie medicalä) 
3 += “ - N. Popper (Semiologie) 

4 - “ - Sager (Fiziologie) 

5. - “ - C. Kreindler (Fiziologie) 

6. - “a Wiesner (Parazitologie) 

To - & B. Teitel (Chimie biologică) 


211 


8 - “ - N. Gingold (Hematologie). 

9 - “- S. Ivanov (Anatomie) 

10. - “ - B. Menkes (Histologie) 

Majoritatea Dlor. Doctori mai sus menţionaţi au fost conferentiari, 
şefi de lucrări sau asistenţi la Universitatea din Bucureşti. 

Această clasă de Biologie Umană este condusă din punct de vedere . 
didactic de D-nii: dr. A. Radovici şi dr. E. Façon, iar din punct de vedere 
administrativ, de subsemnatul. 

Toate aceste cinci clase au un efectiv total de 128 elevi, si un 
personal îndrumător de 22 persoane, toți Ingineri, Arhitecti Diplomati si 
Medici cu practică în specialitate, unii ocupând în trecut funcţii 
universitare: profesor titular, conferentiari, şefi de lucrări şi asistenţi. 

* 


VI. Clasa de Litere-filozofie. Toate clasele I-IV au fost organizate de 
subsemnatul care a ales şi personalul didactic menţionat mai sus. Întreg 
acest personal a dat dovadă până în prezent că a răspuns în mod foarte 
mulftumitor însărcinării primite, atât ca expunere a materiei respective, 
conducerea lucrărilor practice, exactitate la cursuri etc. 

Mentionez că numai după șase săptămâni, elevii clasei de 
arhitectură, sub conducerea Dlui Arh. Diplomat H. Stern, au putut face o 
mică expoziţie de proecte, care a fost foarte bine apreciată. 

Clasa de Litere-Filozofie a fost organizată exclusiv de DL M. 
Onescu, licenţiat în litere şi dr. în Drept, D-sa a funcţionat cu multi ani în 
urmă ca profesor secundar timp de un an, iar de atunci a profesat în mod 
exclusiv avocatura. 

Recrutarea personalului didactic respectiv a fost făcută exclusiv de 
D-sa, care a şi raportat Onor. Inspectoratului Învățământului particular 
asupra programului etc. 

Verificând şi informându-mă, în urma situației creată prin ordinul 
Onor. Ministerului nr. 74766. IV. 1941, asupra titlurilor şi lucrărilor acestui 
personal", am constatat că: la Clasa de Literaturä-Filozofie sunt 16 elevi şi 
funcţionează cu 11 persoane în Corpul didactic şi anume: 

1. D. I. Brucăr, dr. în Filozofie, fost auxiliar al Dlui Profesor 
Rădulescu-Motru, la Facultatea de litere din București; predă aci Logica. 

Amintesc că Academia Română a editat de curând un volum 
cuprinzând comentariul Logicei lui Titu Maiorescu, comentar datorat d-lui 
I. Brucăr. Are examenul de capacitate şi a fost Profesor secundar la Stat. 


212 


2. D-ra N. Façon,dr. în Filozofie; fostă Lectoră la Padova; conduce 
seminarul de Filozofie (Le discours de la methode de Descartes). 

Este o colaboratoare cunoscută la periodicele de Filosofie. 

3. Dr. L. Coppelmann, doctor în Medicină și dr. în Filosofie 
(Psihologie), predă aci Psihologie şi Psihotehnica. A fost colaboratorul 
regretatului Profesor dr. Gh. Marinescu. 

Are numeroase scrieri de specialitate. 

4. DI. Rubin, este doctor în Litere (Germana) dela Cernăuţi. Are ca 
specialitate şi Limba Franceză. 

Predă la această școală Germana. 

Are examenul de capatitate şi a fost profesor secundar de Stat. 

5. Dl. Al. Graur, este doctor în Litere, cunoscut cercurilor de 
specialitate. 

Predă Gramatica generală. 

A fost Profesor secundar de Stat cu examen de capacitate. 

6. Dl. Colbert, licenţiat în Litere (specialitate Germană). Conduce 
aci un seminar de limba germană. A avut o însărcinare onorifică la 
seminarul de limba germană dela Facultatea de Litere din Bucureşti. Este 
fost profesor secundar de Stat, cu examenul de capacitate. 

7. Dl. Th. Lowenstein, este doctor în Litere şi autor a mai multor 
lucrări literare. 

Predă aci „Introducere în Filosofie“. 

Este director si profesor la Şcoala Primarä Moria. 

8. Di. S. Calmanovici, este licenţiat în Litere (limba Franceză). Predă 
aci limba franceză. 

„Este fost Profesor de Stat cu examen de capacitate. 

9. Di. W. Marcus, este licenţiat în Litere. 

Nu posedă examenul de capacitate. 

Predă aci Introducerea în Etică. 

10. DI. M. Onescu, licenţiat în Litere şi dr. în Drept. Şi-a asumat aci 
cursul de Introducere în sociologie. 

A fost Profesor secundar de Stat, dar nu a mai profesat de circa 12 
ani, ocupându-se exclusiv de avocatură. 

11. DI. R. Coppelmann, licenţiat în Litere, asistă pe DL dr. 
Coppelmann la cursul de Psihologie. 

Predă Stenografia. 

12. Doamna R. Kleiner, nu posedă nici un titlu universitar (licenţă, 
doctorat). 


213 


A fost în Anglia si după informaţiile ce le am, posedă limba Engleză, 
pe care o predă, în particular. 

Faţă de această situaţie şi în dorinţa de a menţine nivelul unor 
cursuri pentru studenţi, având în vedere şi conditiunea din aprobarea Onor. 
Ministerul Educaţiei Nationale, cu nr. 218672/XI1/1940, de a avea un 
personal didactic de specialitate; având în vedere şi faptul că la toate 
celelalte clase (afară de Litere-Filosofie) persoanele ce compun Corpul 
didactic sunt Doctori sau Ingineri cu activitate în specialitatea respectivă, 
aşa precum se cere în învăţământul pentru studenţi, am reorganizat această 
clasă de Litere-Filosofie astfel: 

1). Am retras însărcinările: 

a) Dlui W. Marcus (Etica), neavând decât Licenţa în Litere şi 
neposedând examen de capacitate. 
b) D. R. Kleiner (Engleza) care nu are nici un titlu universitar. 

c) Dlui S. Calmanovici, din motive privind reorganizarea clasei 
(suprimarea deocamdată a limbei franceze). 

d) Dlui Th. Lowenstein, din aceleaşi motive. 

e) Dlui M. Onescu, pentru motivele cuprinse în ord. Minister. nr. 
74766/1V/1941. 


2). 

a) Di. dr. I Brucăr s'a însărcinat a preda pe lângă Logica şi 
Introducerea în Etică. 

b) Dra N. Façon, pe lângă Seminarul de Filosofie, va continua 
„Introducerea în Filosofie“. 

3). Limba Engleză se suprimă deocamdată, până la găsirea unei 
persoane cu titlurile necesare. 

4). Toate celelalte persoane rămân cu însărcinările lor; Dl Colbert, 
deşi numai licenţiat în Litere, a avut o pozitiune la Universitate, iar aci se 
ocupă cu Seminarul de limba Germană. 

Di. R. Coppelmann, licenţiat, este asistent la Psihologie şi predă 
unui grup de elevi Stenografia. 

Pe măsura reorganizării și complectării Corpului didactic, voiu 
comunica la timp Onor. Ministerului. 

Primiti, vă rog, asigurarea deosebitului meu respect. 


: Prof. Ernest Abason 
Str. Mateiu Voevod IV Loco 


M Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istoricä, fond XXIV, dosar nr. 3 371, 
f. 151-156. Original. 


214 


* Datele ne-au fost date în parte de Direcţia de Studii a Lic. „Cultura“. 


Şedinţa Consiliului de Miniștri 
Marti, 8 Aprilie 1941 [Extrase] 


D. General C. Voiculescu, subsecretar de Stat la Ministerul Muncii: 
[...] O altă problemă este aceia a ofiţerilor de rezervă, proveniţi din 
activitate, cari au primit un ordin circular dela Casa Militară de Pensii, prin 
care li se cere să declare, dacă funcţionează sau nu la vre-o întreprindere 
evrecască, iar în caz afirmativ să demisioneze imediat, cu obligaţia de a nu 
se mai angaja vre-odată. Altfel, urmează să nu mai primească pensia. 

D. General Ion Antonescu, Conducătorul Statului: lată ce s'a 
întîmplat: multi evrei şi-au camuflat întreprinderile, vânzându-le unor astfel 
de ofiţeri. Au găsit coade de topor româneşti, care s'au pretat la aceste 
manopere. 

D. General C. Voiculescu, subsecretar de Stat la Ministerul Muncii: 
Vasäzicä, numai la această ipoteză se referă circulara. 

D. General lon Antonescu, Conducătorul Statului: Tocmai acest 
lucru am vrut eu să-l împiedic: întreprinderea să fie pe numele unui român, 
iar la spatele acestuia să fie un jidan, care să spue că în realitate 
întreprinderea este a lui. 

D. General C. Voiculescu, subsecretar de Stat la Ministerul Muncii: 
Bine, Domnule General, voi vedea eu. Mi s'a prezentat Dl. Lupu, comisar 
de românizare, care mi-a spus că are 600 de intelectuali neplasati. I-am spus 
care este hotărârea dvs. în această privinţă, i-am arătat că dvs. intenţionaţi 

să trimiteţi pe toţi refugiații la locurile lor. 

D. General lon Antonescu, Conducătorul Statului: Până atunci, 
plasează-i pe aceştia. 

| D. General C. Voiculescu, subsecretar de Stat la Ministerul Muncii: 
Dar aceştia sunt avocaţi şi vor să fie plasați toţi ca avocaţi. Dintre ei, 15- 
20% sunt minoritari. 

D. General lon Antonescu, Conducătorul Statului: Pe aceştia să nu-i 
plasezi. Pe ceilalţi îi plasăm, dar trebue să vedem ce fac oamenii aceştia, 
pentrucă unii din ei au obiceiul să se plaseze în câte trei-patru locuri. 


215 


D.General C. Voiculescu, subsecretar de Stat la Ministerul Muncii: 
Eu i-am comunicat doctorului Lupu că am să-i plasez şi în provincie, 
pentrucă ei vor toţi să rămână la Bucureşti [...]. 


M Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Cabinetul 


Militar, dosar nr. 473/1941, f. 116-117 


MINISTERUL INSTRUCŢIUNII, EDUCAŢIEI, 
CULTELOR ȘI ARTEI 
Cabinetul ministrului 
Nr.3076 
18 Aprilie 1941 


Notă de Cabinet către Directiunea Înv. Primar 


Din ordinul Domnului Ministru, General Radu Rosetti, am onoare a 
vă înainta, în copie, mai jos, referatul Domnului Preşedinte al Consiliului 
Permanent în legătură cu efectele create de Decretul-Lege Nr.3438/940, pe 
care D-l Ministru a pus următoarea rezoluţie: 

“Dir. Înv. Part., Dir. Înv. Primar , 17. IV. 1941. 

Foarte just. 

1. Se va face un referat în acest sens către D-l General Antonescu. 

2. Se va da ordin inspectorilor şcolari primari judeţeni, de care 
depind şcolile autorizate să funcţioneze, să le facă cât mai curând câte o 
inspecţie, însoţiţi fiind de medici oficiali spre a constata dacă localurile în 
care sunt şcolile îndeplinesc conditiunile higienice necesare. Cele ce nu 
îndeplinesc, asemeni condițiuni, nu vor fi autorizate să funcţioneze. 

(ss) R. Rosetti“. 


Director de Cabinet, 
Prof. A. P. Todor 


Copie 
Referat: 
Domnule Ministru, 


Am onoare a supune atentiunii D-vs. următoarea situatiune pe care a 
creat-o Decretul-Lege Nr. 3438 din 14 Oct. 1940. 


216 


Acest Decret-Lege prevede: 

Art. 1. Evreii sunt liberi să-şi organizeze în cadrul legii în-. 
vätämântului particular şcoli proprii de grad primar şi secundar. 

Art. 2. Scoalele evreeşti prevăzute la art. precedent nu pot funcţiona 
decât cu personal evreesc. | 

Dela 15 Martie, de când noi am început activitatea la Consiliul 
Permanent, am dat avizul pentru înfiinţare — întrucât îndeplineau condiţiile 
prevăzute de lege — la 12 şcoli primare israelite (în Bacău, Burdujeni, Iaşi, 
Rădăuţi, Vatra Dornei, Adjud, Tg. Bucecea, Mediaș, Haţeg, Deva, 
Sânnicolaul Mare si Timisoara). Mai avem în studiu cereri pentru 
înfiinţarea a încă patru şcoli primare și a 11 licee. Deosebit de acestea, mai 
funcţionează în cuprinsul ţării numeroase alte şcoli israelite, pentru care se 
pot obţine date statistice dela Direcţia Învăţământului Particular. 

Este dela sine înţeles, Domnule Ministru, că populatiunea israelitä 
nu poate fi mulţumită, acum după restrângerea drepturilor ei, în noile 

. condiţii de viaţă ce i s'au creat. Este chiar probabil ca proletariatul evreu să 
simpatizeze ideologia bolşevică, întrucât aceasta nu cunoaște diferenţe de 
rase şi religii. În asemenea împrejurări, cred că este o primejdie pentru noi 
înmulţirea şcolilor evreeşti, în care nici o ureche şi nici un ochiu românesc 
nu aude şi nu vede ce se întâmplă. Ele pot deveni ușor focare de propagandă 
comunistă şi pot creia printre viitorii intelectuali de rit mozaic unelte de 
spionaj împotriva Statului. Pentru preîntâmpinarea din vreme a răului, 
credem că este necesar să se impună un director român la şcoala primară, 
trei profesori români bine aleși (de istoria naţională, de geografia patriei și 
de limba si literatura română) la fiecare liceu. Prezenţa continuă a acestor 
profesori în cancelaria școlii şi în mijlocul elevilor ar stânjeni mult, dacă nu 
s’ar paraliza complet, propaganda ideilor subversive. 

Din moment ce Statul îngăduie pe teritoriul ţării minoritatea israelitä 
şi îi garantează prin lege dreptul la cultură, noi avem datoria să 
supraveghem ca această cultură să nu fie, prin tendinţa ei, ostilă comunităţii 
evreeşti şi să impună acestor şcoli materii de cultură naţională, predată de 
profesori calificaţi, materii care să contribue a o apropia sufletește de noi. 


Preşedintele Consiliului Permanent 
(ss) N. Cartojan 


HZ Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3371, f. 
169-170. Original. 


217 


Raportul D-lui Ministru de Stat, Mihai Antonescu, către Conducătorul 
Statului Român și Preşedinte al Consiliului de Miniștri 


Domnule General, 

Decretul-Lege, pe care am onoarea să-l prezint spre semnătură 
D-Voasträ, constituie o nouă reformă a spiritului şi structurii românești. 

El aşează principiul muncii si munca Românilor pe temeiuri noi, 
corespunzând atât vremii noastre, cât si Statului de muncă şi disciplină 
naționalistă, care se plămădeşte azi prin opera Dv. 

În același timp cu reforma națională, decretul înfăptueşte şi un pas 
înainte în evoluţia principiului muncii, a muncii considerate ca valoare de 
creaţie și afirmare umană. 

Acest proces de respect şi biruinţă a muncii a fost deschis de 
creștinism, care prăbuşind prejudecățile civilizaţiei antice a ridicat munca 
la rangul de mândrie religioasă. 

Revoluţia Franceză cu individualismul său exagerat, a subordonat 
efortul moral, religios al muncii consimtämântului particular al omului: ea a 
adus desigur multe foloase civilizaţiei, prin educarea voinţei laice de a 
munci, dar a provocat şi excesele libertăţii muncii, organizând trufia păgână 
a capitalismului și îndârjirea aprigă a proletarului; prăpastia dintre factorii 
producţiei s'a adâncit, o falsă ierarhic a muncii şi valorii sociale s'a născut 
din lipsa de coeziune dela baza principiului însuşi. 

Spiritul naționalist al vremurilor noastre, zidind o lume nouă 
întemeiată pe justiția socială, deschide muncii noi perspective. Munca 
temelie a vieţii, onoarei şi a drepturilor, nu se mai sustrage nici 
nationalului, nici socialului, care stăpânesc lumea. Munca devine o nouă 
religie a naţiunii, după cum națiunea este o nouă religie a muncii. 

Omul aparţine naţiunii şi dreptăţii sociale, fără care munca nu are 
nici ocrotire nici valoare. x 

De aci nevoia ca să dăm o nouă aşezare legală muncii, corespunzând 
şi spiritului lumii în plămădire şi Statului, tehnic şi unitar, zidit pe religia 
muncii şi disciplinei nationaliste, pe care îl intemeiati. 


Decretul-lege pe care vi-l supun consideră munca drept o îndatorire 
națională a poporului român. El pune principiul îndatoririi cetăţeneşti de a 
munci şi urmăreşte: 

- educarea în spirit naţional şi creştinesc a tineretului prin disciplina 
muncii; 

- desvoltarea sentimentului de comunitate națională şi de dreptate 
socială prin prețuirea deopotrivă a muncii intelectuale şi a muncii manuale; 

- organizarea si funcţionarea disciplinată a serviciului muncii; 

- perfecţionarea tehnică a muncii naţionale; 

- sporirea producţiei în toate domeniile și organizarea muncii de 
folos obştesc; 

- formarea, cinstirea şi răsplătirea elementelor excepţionale de 
muncă, a elitelor naţionale; 

- reeducarea elementelor antisociale, parazitare și a delicventilor. 

Noua lege institue fişa de muncă pentru toţi locuitorii ţării, odată cu 
dreptul Statului de a controla activitatea fiecăruia, putând impune prestarea 
serviciului muncii. 

În același timp ea asigură cinstirea si răsplătirea celui care depăşeşte 
limitele acestei îndatoriri, prin capacitatea şi valoarea muncii sale 
excepţionale, obligând pe capii serviciilor publice şi ai întreprinderilor 
particulare de a înainta anual Directiunii Muncii numele acestor muncitori 
de elită, pentru ca Statul să le dea distinctiuni şi premii. 

Legea determină principiile lucrărilor de folos obstesc şi organizează 
îndatorirea de muncă pentru fiecare categorie şi fiecare vârstă. 

În sfârşit legea prevede organele de direcţie ale acestei activităţi 
naţionale și sancţiunile abaterilor. Este o lege cadru, o lege de bază, care va 
fi dezvoltată prin legi şi regulamente speciale de fiecare departament care 
va conlucra la organizarea si dezvoltarea muncii nationale, creind progresiv 
organizatiuni noi şi funcțiuni speciale, pe măsura realizării scopurilor 
generale ale acestei legi. 

De aceea, în conformitate cu dispozitiunile decretelor-legi Nr. 3052 
din 5 Septembrie și Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, am onoarea a supune 
aprobării şi semnăturii D-voastre alăturatul proiect de decret-lege. 

Primiti, vă rog, Domnule General, încredințarea înaltei mele 
consideratiuni. 


Ministru de Stat 
Mihai A. Antonescu 
Nr. 38807 1941, Mai 14. 


@ „Monitorul Oficial’, partea |, nr. 113 din 15 mai 1941 p. 2610. 


219 


GENERAL ION ANTONESCU, 
Conducătorul Statului Român 


şi 
Preşedintele Consiliului de Miniştri, 


Asupra raportului d-lui Ministru de Stat cu Nr.38807 din 14 Mai 
1941, 

În baza dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie şi 
Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, 

Am decretat şi decretăm: 


DECRET - LEGE 
pentru organizarea muncii naționale 


Capitolul I 
Dispozitiuni generale 

Art. 1. Munca este o îndatorire naţională a poporului român. 

Fiecare locuitor al ţării este obligat să servească interesele generale 
ale Statului Român, îndeplinind o muncă în cadrul indeletnicirilor 
individuale sau de folos obstesc. 

Art. 2. Prin organizarea îndatoririi cetăţeneşti de a munci se 
urmărește: \ 

a) Educarea în spirit național şi creştinesc a tineretului; 

b) Desvoltarea sentimentului de comunitate naţională şi de dreptate 
socială, prin prețuirea muncii intelectuale și manuale deopotrivă; 

c) Funcționarea ordonată și disciplinată a serviciului muncii; 

d) Perfecţionarea tehnică a muncii naţionale; 

e) Sporirea producţiei în toate domeniile; 

f) Formarea şi sprijinirea elementelor excepţionale de muncă; 

g) Reeducarea delicventilor si a elementelor antisociale si parasitare. 


CAPITOLUL II 


Îndatorirea de a munci. Fişa obligatorie de muncă. Răsplata muncii. 


Îndatorirea de a munci. Fişa obligatorie de muncă. Răsplata muncii. 

Art. 3. Numai cei ce muncesc au dreptul la ocrotirea Statului. 

Art. 4. Persoanele apte pentru muncă şi neavând nicio activitate 
efectivă, pot fi supuse ori de câte ori interesele Statului o cer, la îndatorirea 
de a presta serviciul muncii. 

Art. 5. Statul este îndreptăţit să controleze prezenţa fiecărei persoane 
în câmpul muncii, cerându-i să presteze în cadrul unui program de activitate 
educativă sau economică o muncă intelectuală sau manuală, potrivit 
pregătirii şi stării fiecăruia. 

Art. 6. Se instituie fişa obligatorie de muncă. 

Fiecare locuitor al ţării este obligat să aibă o fişă prin care să 
justifice îndeplinirea îndatoririlor sale de muncă. 

Organizarea fişei obligatorie de muncă va fi prevăzută prin 
regulament. 

Art. 7. Acela care, muncind, depăşeşte în mod exceptional calitatea 
şi cantitatea de muncă, ce în mod obişnuit cade în sarcina sa, va fi distins şi 
va primi răsplata muncii sale. 

Art. 8. Capii serviciilor publice şi ai stabilimentelor de utilitate 
publică, precum și conducătorii întreprinderilor industriale sau comerciale, 
individuale sau colective, vor comunica Directiunii muncii din Ministerul 
Muncii, Sănătăţii si Ocrotirilor Sociale, până cel mai târziu la 31 
Decembrie al fiecărui an, numele, prenumele şi domiciliul acelora care au 
prestat muncă depăşind în mod excepţional, îndatoririle şi facultăţile 
normale, urmând ca Statul să le acorde o distinctiune morală şi o răsplată 
materială. 


CAPITOLUL IIL 
Determinarea lucrărilor de folos obştesc 

Art. 9. Munca de folos obstesc se va îndeplini în cadrul lucrărilor de 
interes naţional sau local. 

Art. 10. Lucrările de folos national vor putea avea ca obiect: 

a) Drumuri, căi ferate şi canalizări; | 

b) Îndiguiri, irigatiuni si regularea cursurilor râurilor; 

c) Secarea sau asanarea terenurilor mlăştinoase sau inundabile; 

d) Lucrări în legătură cu apărarea ţării; 

e) Munci agricole; 

f) Plantatiuni şi întocmiri de parcuri nationale; 


221 


h) Reconstrucţia regiunilor bântuite de cutremur, incendii sau 
inundaţii; 
i) Marcarea sau crearea de poteci si construirea de adăposturi; 

j) Delimitarea proprietăţilor prin semne de hotare vizibile şi bine 
întreţinute; 

k) Servicii de asistenţă si şi Cruce Rosie. 

Art. 11. Lucrările de folos local vor putea avea ca obiect: 

a) Curăţirea izlazurilor, a drumurilor de exploatare și a hotarelor; 

b) Distrugerea parazitilor vegetali şi animali ai culturilor agricole, 
pomicole şi viticole; 

c) Combaterea animalelor, păsărilor, omizilor şi insectelor 
vătămătoare agriculuturii; 

d) Lucrări agricole. 


CAPITOLUL IV. 
Persoane chemate la munca de folos obştesc 

Art. 12. Tineretul din şcolile primare, secundare, profesionale şi cele 
de învățământ superior va presta munca după programul şi în conditiunile 
ce se vor fixa prin regulamenntul ce-l va întocmi Ministerul Instrucțiunii, 
Educaţiunii, Cultelor şi Artelor. 

Art. 13. Tineretul care nu frecventează şcoala, după îndeplinirea 
vârstei de 12 ani şi pînă la 20 de ani, va fi chemat la lucrări cu caracter 
educativ si de pregătire tehnică. El va putea fi întrebuințat si la munci 
agricole sau de folos obştesc local. 

Durata şi condiţiile muncii vor fi arătate şi desvoltate prin 
regulament. 

Art. 14. Sunt obligaţi să presteze munca de folos obştesc: 

a) Bărbaţii şi femeile între 20-57 de ani, care nu pot dovedi că 
exercită o îndeletnicire în mod obișnuit, sau că se ocupă, în mod continuu şi 
permanent, de administrarea bunurilor lor proprii care le asigură existenţa. 

Aceştia vor primi o remuneratie pentru munca prestată; 

Femeile căsătorite sau care se îngrijesc de creşterea sau educaţia 
copiilor sunt scutite, 

b) Bărbaţii între 18-25 de ani, care sunt incorporati în Organizaţia 
M.T.P. „Munca Tineretului Premilitar“, în condiţiile legii acestei 
organizaţii; 

c) Cei care, din orice motive, se găsesc în lagăre de concentrare; 

d) Cei condamnaţi de către organele justiţiei la pedepse privative de 
libertate sau la munci în lagăre; 


222 


e) Evreii care intră în prevederile legii Nr. 873 din 5 Decembrie 
1940. | 

Art. 15. Sunt scutiți de munca de folos obştesc: 

a) Cei cu infirmitäti sau boli care îi fac improprii serviciului muncii; 

b) Cei care execută în mod permanent un contract de muncă sau 
ucenicie; 

c) Cei care execută învoieli agricole cu mijloace proprii de muncă 
sau ajută pe părinţii lor la munci agricole; 

d) Elevii militari sau cei îndatoraţi să facă, în timpul vacantelor 
şcolare, practică profesională; 

e) Militarii activi. 

Tinerii aflaţi în străinătate sau care urmează să plece, pentru 
completarea studiilor sau pentru orice alte motive temeinice, vor putea fi 
amânaţi pe timpul lipsei lor din tara. 

De asemenea, pot fi scutiți acei care probează că au îndeplinit în 
profesiunea lor o activitate deosebită sau care au adus prin aceasta 
însemnate servicii Statului. 

Scutirile prevăzute mai sus vor fi admise de organele administrative 
în ordine erarhică, pe bază de certificate oficiale. 


CAPITOLUL V. 
Organizarea muncii de folos obstesc 

Art. 16. Organizarea muncii de folos obstesc se va face de către 
departamentele interesate, prin regulamente speciale, iar taberele şi 
coloanele de muncă se vor institui prin deciziuni ministeriale, în 
conditiunile prevăzute de prezenta lege. 

Ministerul Agriculturii şi Domeniilor poate stabili norme derogatorii 
dela dispozitiunile prezentei legi, în ceea ce privește Organizarea muncilor 
agricole. ; 


Organizaţia M.T.P. „Munca Tineretului Premilitar“ va funcționa în 
conformitate cu legea specială pe baza căreia s’a instituit. 

Art. 17. Se instituie un Consiliu al Muncii Naţionale, prezidat de 
Conducătorul Statului sau de delegatul său și este alcătuit din câte un 
delegat al următoarelor autorităţi: 

1. Ministerul Afacerilor Interne. 

2. Ministerul Instrucțiunii, Educatiunii, Cultelor şi Artelor. 

3. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. 

4. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. 

5. Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor. 

6. Ministerul Finanţelor. 


223 


7. Marele Stat Major. 

8. Regia Autonomă a Căilor Ferate Române. 

9. Organizaţia Munca Tineretului Premilitar. 

Consiliul își va da avizul asupra întocmirii regulamentelor prevăzute 
de prezenta lege. El va stabili, de asemenea, contingentul ce se va chema 
anual, data începerii lucrărilor, muncile de folos naţional, ordinea lor de 
întâietate şi cheltuielile necesare pentru executarea lucrărilor. i 

Delegații autorităților vor prezenta Consiliului nevoile de brațe 
cerute penrtu lucrările plănuite. 

Art.18. Lucrările de folos local vor fi hotărâte de prefecturi, cu 

. aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. 

Art. 19. Pentru încadrarea taberelor sau coloanelor de muncă pot fi 
angajaţi ofiţeri sau subofiteri în rezervă sau în retragere, proveniţi din 
activitate, care vor primi pentru timpul servit, diferenţa între pensie şi solda 
gradului corespunzător. 

Pentru lucrările de folos local se pot angaja ofiţeri sau subofiteri în 
rezervă sau în retragere, domiciliati în comună. 

Art. 20. Cei chemaţi la munci de folos obstesc vor fi repartizaţi 
potrivit pregătirii, aptitudinilor şi dezvoltării lor fizice. 

Art. 21. Muncitoriii din taberele sau coloanele de muncă, în afară de 
cei prevăzuţi de art. 14, lit. d. și e., vor primi în numerar ceea ce prisoseste 
peste costul întreţinerii, din preţul cu care se plătesc obișnuit muncile 
prestate în localitate. 

Cei care se vor distinge printr’o sârguinţă excepţională în muncile 
prestate în tabere sau coloane de muncă, prestând mai mult decât li se cere, 
vor primi premii deosebite. 

Muncile de folos local sunt gratuite şi nu dau drept la întreţinere. 


CAPITOLUL VI. 
Sanctiuni 

Art. 22. Neprezentarea în tabere sau coloane de muncă la termenul 
fixat, sau refuzul de serviciu, se vor pedepsi cu închisoare corecțională dela 
6 luni la un an. 

Art. 23. Cei care, pentru a nu fi trimiși în tabere sau coloane de 
muncă, se folosesc de acte cuprinzând menţiuni care nu corespund 
adevărului, cu privire la munci care nu au fost.săvârșite în realitate sau care 
n’au fost prestate în conditiunile legii de faţă, se vor pedepsi cu închisoare 
corecțională dela 6 luni la 2 ani. 

Art. 24. Nesupunerea repetată şi fatis4 la rânduielile de disciplină ale 
taberei sau coloanei de muncă, precum si părăsirea serviciului fără ordin sau 


224 


învoire, vor constitui contraventiune, ce se va pedepsi cu închisoare 
politieneascä dela 10-20 zile şi amendă dela 1.000-10.000 lei. 

Art. 25. Judecarea infracţiunilor prevăzute în prezenta lege este de 
competinţa judecätoriilor de pace. 

Art. 26. Sanctiunile prevăzute de legea pentru organizarea şi 
funcţionarea învăţământului primar şi normal, pentru absente nemotivate, 
vor fi aplicabile şi în cazul când tinerii, care frecventează şcoala, nu execută 
îndatoririle impuse prin art. 13 din prezenta lege. 


CAPITOLUL VII. 

Art. 27. Dispozitiunile legale în vigoare cu privire la protectiunea 
muncii se vor aplica deopotrivă şi celor care muncesc în tabere sau coloane 
de muncă. 

` Art. 28. Sunt şi rămân abrogate: 

1. Legea pentru organizarea muncii de folos obstesc din 24 Martie 
1937. | 
Legea pentru înfiinţarea Serviciului Social din 18 Octombrie 1938. 


Dat în Bucureşti la 14 Mai 1941. 
Conducătorul Statului 

şi 
Preşedintele Consiliului de Miniştri 
General Ion Antonescu 


Ministru de Stat 
Mihai A. Antonescu 


W „Monitorul Oficial“, partea l-a, nr. 113 din 15 mai 1941, p. 2608-2609 


SITUAŢIE EVREI 
la 15 Mai 1941 (minus Basarabia şi Bucovina) 
“Totalul general al evreilor înscriși pe întreaga ţară......74. 240, 


din care: 
I. EVREI PROFESIONIȘTI: 


BOCA ucide ai auda doua d adie di Au sd iată 761 
Arhitecţi iris rene odaia ga die dna aicea eat eta aaa dacă 57 
E ate does tases Tal AA DN AVN EN 29 


225 


Contabili: css a cine aaa ci ao oa a de cai ua că e ere 194 
COMERCIANEL inara E aaa odaia ial du da ca 5.722 
Dentişti cca sentiers nr a că ta a 519 
Drôghisti sise da ata a nea dia supă duăă da 67 
Farmacisti ns iesita ceace că gi ada es nn oa 420 
Functionari de bancă. ........ cnc errereen Ecuatia 1.048 
Functionari particulari...................................... 8.872 
Functionari comerciali ................ccs:csssessesssscesssesscsensssonss 5.652 
FotOpgrafi.sssssssssssssse rentes aa 198 
Ingineri divergi esesecscssecsssesssseecssverssessseecsrscssenees 441 
Învățători anca ag oana ducii atacă e ca sancti 14 
| [eco pă n PRONO TR CR NN NR N PRIN N AI ue 34 
Liber-profesionisti................................................. 23.696 
Medici diferiti....... cee eceseseesesetsetseeeeeees Csi auda dop 1.082 
* Profesori..….....................…… zii totale ai oua eat end Co datata dadu 81 
PICTORI senrenessansen 121 
RADIDI eiie aeaio enaa aan ladă od at 122 
Studenţi, ss cincea acetuia iata dents etre 2.220 
Talmudişti e cca ceea teză canu ratan oa ia na scadea eta ate 24 
LATINE cu ae că caiet aceata aa cata a sers aaa iau a Dau Dia a 79 
Total 51.475 

IL. EVREI MESERIAȘI... cena nr 22.765 
TOTAL GENERAL: psicossociais 74.240 


III. În acest total nu intră: 

Tinerii de 18, 19, 20 şi 21 ani. 

Bătrânii dela 51 - 57 ani (încă 7 ctg.) si 
Cei aflaţi în Basarabia şi Bucovina. 


p. conformitate 
ŞEFUL BIROULUI CONTROL VATRA 
Maior Popescu Eugen 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 2 410, f. 
16. Copie. 


Raport 1836/S, 16 Mai 1941, Brutus Coste, 
Washington 


(Filderman propusese un schimb de români americani.) 


O găseşte greu de realizat: situaţia economică a românilor americani 
e bună; transportul dificil etc./ „Guvernul american a admis, până acum 
destul de uşor, evrei cu stare care au cerut imigrarea în Statele Unite. 
Imigrarea evreilor făcută în baza unui angajament ar sugera ideea unui 
influs in masă. Aceasta ar stirni critici si ar turna gaz pe focul acum potolit 
al antisemitismului din oraşele cu însemnată populaţie evreiască. De teama 
unui curent antisemit — înşişi evreii americani preferă [ca] emigrația 
consângenilor lor să se facă prin infiltrare discretă. La greutăţi se mai 
adaugă şi faptul că evreii din răsăritul Europei n-au fost niciodată 
consideraţi aici ca elemente a căror imigrare trebuie încurajată S’a făcut 
şi se face deosebire marcată între evreii din Occidentul Europei şi cei din 
Polonia, Rusia şi România. Este greu de crezut că autorităţile americane 
(mai ales funcţionarii superiori conservatori şi fără multă simpatie pentru 
evrei care vor fi puşi să examineze o propunere ca cea a D-lui Filderman) ar 
privi favorabil un plan prevăzând trimiterea peste graniţe a unor oameni 
imigrati de mult, pe cale de asimilare şi deschiderea porţii de intrare pentru 
emigranţi proaspeţi — aparţinând categoriei celei mai putin căutate. Deşi 
evreii au o puternică influență în Statele Unite, guvernul american n'a 
admis în masă evrei săraci, ci a acordat permise de intrare numai evreilor, 
care s'au distins în artă si ştiinţă sau care posedau capital în America. 

Când e vorba de fapte, simpatia americană pentru evrei operează 
numai până la un punct: intervenţii indignate în favoarea evreilor din 
Europa — da; admitere în masă a mult deplânselor victime a persecutiunilor 
antisemite — nu“. 


N Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istoricä, fond XXIV, dosar nr. 3472, f. 2. 


227 


Domnule Ministru, 


Subsemnatul I. Finkelştein, fost senator, fost Comisarul Guvernului 
la Prima Expoziţie Internaţională Palestineană, fost Preşedinte al Evreilor 
Băştinași din România, cu cel mai profund respect îmi permit a vă înainta 
prezentul memoriu în chestia Evreilor Bästinasi. 


Domnule Ministru, 

În această privinţă mi-am permis a înainta Onor Ministerului de 
Justiţie un memoriu detaliat ce s'a înregistrat la acest Onor. Minister sub 
No. 163953 din 20 Septembrie 1940, pe care cu tot respectul rog pe Domnul 
Ministru a-i da atenţia cuvenită (acest memoriu l'am înaintat Domnului 
Ministru de Justiţie Gruia), după promulgarea legei". 


Domnule Ministru, 

Noi, Evreii Bästinasi, născuţi si crescuţi pe meleagurile acestei Tari, 
care ne-am făcut datoria ori de câte ori Tara a apelat la noi şi gata în orice 
moment a ne jertfi viata pentru înfăptuirea României Mari, ne vedem 
sistematic înlăturați în toate leguirile ce se fac, netinändu-se seama de noi 
„Evreii Băştinaşi“ lucru de care si în celelalte Tari se tine seama de ei, chiar 
şi în Germania şi în Franţa se repun zilnic în drepturi, ca cetăţean francez, 
acei Evrei Băştinaşi cari şi-au făcut datoria faţă de Tara. 

Noi, Evreii Bästinasi, prin subsemnatul, am protestat contra evreilor 
intraţi în Tard după războiul Mondial si prin ziarul „Curentul“ din 16 
August 1927, spuneam că, Noi Evreii Băştinaşi crescuţi în aceleași 
condițiuni de viaţă şi aceiaşi ambianţă sufletească cu poporul român nu 
putem să simţim decât ca el şi ceream să se ancheteze acei cari au înlesnit 
intrarea în Tara a acestora, însă fără nici un rezultat practic. 


Domnule Ministru, 

Dacă eventual s’ar alcătui un nou statut al evreilor, cu cel mai 
profund respect, vă rog a se stabili definitiv situaţia juridică a Evreilor 
Bästinasi spre a nu se mai da loc la diferite interpretări, așa cum s'a produs 
prin legea Domnului Ministru Gruia. 


Domnule Ministru, 
Vă rog a aprecia chestia de fapt şi a vedea că noi Evreii Bästinasi 
merităm o altă situație juridică decât evreii veniţi vremelnic în această 


228 


ţară, cu tot respectul am propune să se considere Evrei Bästinasi 
următorii: 

1. Toţi acei ce sunt născuţi din 2 generaţii în Țară, dovadă putându- 
se face cu extracte de deces sau alte mijloace legale. 

2. Toţi acei ce au luat parte la războaiele din 1877, 1913, 1916, 
1918, precum şi cei internaţi de puterile centrale pentru cauze naționale atât 
ei cât şi descendenţii lor, în linie directă atât în linie bărbătească cât şi 
femeiască. 

3. Toţi acei ce au fost împământeniţi individual înainte de 1916, 
precum şi cei împământeniţi « de pe front în Parlamentul 1916-1918, la Iași 
(omişi în fosta lege). 

4. Foști Parlamentari, azi rămaşi în viaţă 9 inşi, aceștia au făcut acte 
de Guvernământ, luând parte la votarea legilor şi fiind validată de corpul 
legiuitor ce aparținea, deci se pot considera ca şi trecuţi prin Corpurile 
Legiuitoare. 

5. Toţi cei ce au făcut înainte de 1916 cereri de împământenire si au 
trecut prin Comisia de indigenate a unui Corp Legiuitor. 

6. Cei trecuţi ca cetăţeni prin legea din 29 Septembrie 1918, lucru ce 
sub Guvernul Goga s'a admis, fiind cu sentinţe individuale şi investite cu 
formule executorii. 


Domnule Ministru, 

Apelăm la sprijinul dvs. drept şi juridic şi vă rugăm, ca prin statutul 
ce-l veţi face al evreilor, să aveţi în vedere şi doleantele noastre juste ca 
buni Români ce suntem, gata în orice moment a ne jertfi viata pentru mult 
iubita noastră Tari, Rege şi Conducătorul ei şi vă implorăm a ne face 
dreptate. 

Primiti, Domnule Ministru, asigurarea stimei mele. 


[Indescifrabil] 
Domniei Sale, 
Domnului Ministru al Justiţiei 


M Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3 313, f. 
27-28. Original. 


* Este vorba de decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din 
România, din 8 august (vezi doc. nr. 39). 


229 


Marele Stat Major 
Biroul Statistic Militar Iaşi 
Nr. 790 
1941, luna Iunie, ziua 5 


Biroul Statistic Militar Iaşi 
Către 
Armata 3-a, Stat Major 


Am onoarea a raporta următoarele: 

Atât Legiunea de Jandarmi Iaşi, cât şi companiile 2-a si 3-a grăniceri 
pază din batalionul 1 Grăniceri laşi semnalează că activitatea şi modul de 
comportare al evreilor aflaţi în localităţile situate în imediata apropiere a 
Prutului, constituie un pericol serios pentru siguranţa statului, iar chestiunea 
trebuieşte solutionatä urgent prin măsuri eficace. 

Astfel aceste unităţi raportează: 

că populaţia evreească îşi manifestă aproape deschis simpatia faţă de 
soviete, difuzând şi colportând stiri şi zvonuri tendentioase, care provoacă 
îngrijorare si neliniște în populaţia românească; 

că populaţia evreească se organizează în interiorul ei pentru o reacţie 
activă, faţă de trupele şi populaţia românească în eventualitatea unui război 
cu Rusia și dacă în prezent această stare de lucruri nu-i un pericol vădit, 
însă poate lua forme foarte grave în caz de război; 

că populaţia evreească constituie cel mai bun mediu pentru 
recrutarea de agenţi informatori, procurarea de case conspirative etc. 
servind interesele N. K. V. !-ului. 

Pentru remedierea celor semnalate mai sus, propun scoaterea 
imediată din zonă a indivizilor arătaţi în tabelele alăturate?, care au fost 
întocmite în acord comun cu jandarmii şi grănicerii, făcându-se aplicarea 
articolului 10 din Legea pentru creerea zonelor militare şi pentru măsurile 
necesare apărării ţării publicat în „Monitorul Oficial“ nr. 29 din 16 
decembrie 1938 şi art. 18 şi 19 din regulamentul acestei legi. 


Şeful biroului statistic militar lași 
Locotenent - colonel I. Palade 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Comandamentul 4 Teritorial 
dosar nr. 1359/1941, f. 23. 


1N. KV. D. - Narodnii Komisariat Vnutrennih Del (Comisariatul Poporului pentru 
Afacerile Interne), aparat al securităţii sovietice. 


2Nu se publică. 


ROMÂNIA 
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 
"Cabinetul secretarului general 


Nr. 4147 CONFIDENTIAL 
21 Iunie 1941 | FOARTE URGENT 


MARELE STAT MAJOR 
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI | 


DIRECTIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI 
TOATE PREFECTURILE 


Domnul General Antonescu, Conducătorul Statului, ordonă 
următoarele: , 

1. Toți evreii valizi între 18-60 ani, din satele dintre Siret şi Prut, vor 
fi evacuați în lagărul Tg. Jiu şi în satele din jurul acestui oraş. Primele 
trenuri pleacă cu începere de azi 21 Iunie a.c. 

Restul familiilor evreesti din satele dintre Siret şi Prut, ca si familiile 
evreesti din celelalte sate din Moldova vor fi evacuate cu ceeace le este 
necesar pentru trai, în comunele urbane de pe teritoriul judeţelor respective 
prin grija prefectilor de judeţ. 

Evacuarea acestor familii din satele din Moldova, se va face în 48 
ore dela primirea ordinului. 

2. Toate familiile evreești care se găsesc în satele din restul tării, vor 
fi evacuate cu ceeace le este necesar pentru trai, în comunele urbane de pe 
teritoriul judeţului respectiv, prin grija prefectilor, în timp de 4 zile dela 
primirea prezentului ordin. 

Pentru toţi evacuatii se vor întocmi tabele, care vor fi predate 
politiilor respective, pentru a tine evidenţa lor în scopul ca orice eventuală 
deplasare să se poată face cu înlesnire. 


231 


Familiile evacuate nu au voe să mai intre în comunele din care au 
plecat. | 

Căminele celor evacuaţi, precum si orice alte bunuri, cari au rămas, 
vor fi date în primirea autorităţilor administrative locale. 

Acei care, cu ocazia acestor evacuări, vor fi prinşi în flagrant delict 
de devastarea bunurilor sau isi vor însuşi recoltele, vor fi deferiti 
Tribunalelor Militare si vor fi sanctionati cu pedeapsa cu moartea. 

De asemenea, vor fi pedepsiţi în mod extrem de sever toţi acei care 
se vor dovedi că au fost necorecti cu ocazia acestor evacuări.. 

Pedepsele, la care se expun cei ce vor devasta sau vor fi necorecti, se 
vor aduce la cunoștința oamenilor din comună prin afişare și batere de tobă, 
pentru a nu cădea în greşeală. 

Evacuatii la Tg. Jiu, vor fi sfatuiti să-şi ia cu ei lenjerie, veselă, bani. 

Prefectii judeţelor vor lua măsuri pentru aprovizionarea celor 
evacuaţi si vor veghea ca măsurile ce se iau faţă de ei să fie civilizate. 

Pentru transportul pe c.f.r. se va cere de prefecturi la garnizoane foi 
de drum. Ministerul Apărării Naţionale a dat deja aprobarea. 

Se va raporta de executarea evacuärilor. 


MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT Pentru conformitate 
GENERAL DE DIVIZIE Şef de Cabinet 
(ss) I. Popescu Căpitan P. Babeanu 


@ = Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 2410, f. 


270 -271. Copie. 


COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL 
SECRET 
BULETIN INFORMATIV 
din 
25 Iunie 1941 
ora 18 


I. Dela agenți. 

1. Începerea ostilităţilor germano - ruse a provocat dezorientare în 
rândul populaţiei evreesti şi a celor care privesc cu simpatie reacţiunea 
sovietică. 

Evreii, în special, au încredere într”o victorie sovietică care ar putea 
aduce încheerea grabnică a războiului. 


232 


2. Cercurile legionare discută asupra încrederii pe care Fiihrerul a 
acordat-o Diui General Ion Antonescu prin încredințarea armatelor româno 
- germane de pe frontul dela Prut. Legionarii moderați cred că nimeni nu va 
mai îndrăzni să aibă o atitudine ostilă faţă de Dl. General Antonescu, căci 
Germania nu sprijină şi nici nu va sprijini pe legionarii ce nu sunt alături de 
Conducător. 

II. Dela Subsectoare de Pază. 

Subsectorul Roman raportează: 

- Starea de spirit a populaţiei evreeşti este mereu ostilă, de asemenea 
şi populaţia catolică - ciangăii. 

- Ceangăii au făcut tot posibilul ca să dosească şi să substituie 
rechizitiile. 

În aceste comune, primarii sunt toţi ceangăi, iar singura autoritate în 
satele catolice este preotul care conduce în mod ocult şi hotărește asupra 
oricărei chestiuni de Stat sau privat. 

- În ziua de 22 Iunie a.c., plutonierul major Lupu Pavel, dela C. R. 
Roman, plecând în Comuna Gheräesti pentru rechizitii de cai, căruţe si 
hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh 
Martinas s'a exprimat în biserică in felul următor: 

»Ordon autorităţilor comunale să nu mai terorizeze populaţia“, 
făcînd aluzie la obligatiunea rechizitiilor, mai ales că preotului i s'a 
rechizitionat un cal din cei pe care îi ascunsese. 

Comandamentul a sesizat Curtea Martialä pentru cercetări şi 
sanctionare. 

- Între ciangăi circulă svonul că vor fi trimişi în Ungaria, ca schimb 
de populaţie. Acest fapt le-a mărit mai mult duşmănia faţă de noi. 

Subsectorul de Pază Dorohoi informează: 

- La Darabani, în noaptea de 20 - 21 Iunie 1941, au fost comise de 
către militari din Regimentul 8 Roșiori spargeri la şapte prăvălii evreesti. 
Cazul este în cercetarea Oficiului Militar Nr. 54. 

Subsectorul de Pază Roman raportează: 

- La Spitalul zona interioară sunt foarte mulţi medici evrei. 

- Aceştia stau mereu de vorbă între ei, iar uncori îşi organizează 
convorbirile aşa ca să fie auzite şi de trupă. 

Astfel medicul Velt Leivi, dela Spitalul Nr. 477 cu domiciliul în 
Roman, a avut în ziua de 15. VI. a.c. următoare convorbire cu un alt medic 


evreu: 
- „Ce zici, oare are să vină ruşii până aci“. 


- „Nici vorbă [bineînţeles - n.n.], sunt doar aşa de mulţi“. 

- „Ce mă sfatuesti, să mă refugiez?“ 

- „De ce ? Ruşii sunt așa de buni“. 

Cercul de Recrutare Roman a comunicat aceasta Poliţiei spre a-l 
pune sub observaţie. 

- Un vânzător de ziare, anume Avram, aruncă deasemenea cuvinte 
defetiste. El se învârte pe lângă cazarmă spre a vinde ziare şi nu pierde 
ocazia de a întreba pe soldaţi: 

- „ Sunteţi gata ? 

Rușii nu inghit ei aşa ceva ...“ 

HI. /ncursit aeriene. 

- In ziua de 25 Iunie a.c., ora 16, un număr de 4 avioane inamicé, în 
judeţul Bacău, au atacat o coloană germană compusă din 7 maşini. 

Prima maşină, din capul coloanei, a fost lovită în motor, provocând 
aprinderea ei. A fost rănit uşor la picior un soldat german. 

Avioanele inamice au fost întîmpinate de artileria A. A. şi mitraliere, 
iar 3 avioane germane le-au atacat. Unul din aparatele inamice pare a fi fost 
lovit. 


COMANDANTUL COMANDAMENTULUI 4 TERITORIAL 
General C. Cernătescu 


Şeful de Stat Major 
Colonel S. Caracas 


MO Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 3, dosar 419, f. 37-38. 


Original 
INSP. JAND. SUCEAVA 


Nr. 4128 
25 Iunie 1941 


NOTĂ INFORMATIVĂ 


Rezumat: 
Starea de spirit a populaţiei în urma decretării mobilizării şi 
începerea ostilităţilor contra bolsevismului. 


În rândurile populaţiei rurale, vestea decretării mobilizării şi a 
începerii ostilităților contra URSS a produs mare satisfacţie şi destindere în 
starea de spirit. Țăranii sunt siguri că armatele noastre vor câştiga acest 
räzboiu şi nu sunt îngrijoraţi de soarta soldaţilor noştri, spunând că 
dușmanii sunt fără Dumnezeu şi acum le-a venit vremea să fie pedepsiţi 
pentru necredinta lor. 

Această încredere o mai au şi din cauză că alăturea de armatele 
noastre luptă şi armatele germane faţă de care au o mare cosideratie. 
Moralul populaţiei ţărăneşti mai este ridicat şi din cauză că, odată ce 
armatele URSS au fost atacate de germani, se va termina pentru totdeauna 
cu comunismul, cu ameninţarea sovietică dela frontieră, cu drepturile și 
obrăznicia evreilor si, câştigând Basarabia si Bucovina, nu va mai fi atâta 
populaţie lipsită de alimente şi va fi din nou pâine multă şi eftină. 

Deși este timpul muncilor agricole când ţăranii au mare nevoie de 
cai și căruţe, totuşi nu manifestă nemulțumiri că le-au fost rechizitionate, ci 
spun că vor lucra cum vor putea, numai să scape de păgânii care ne-au 
ameninţat ţara atâţea ani. Duminicile, ţăranii merg la biserică în număr 
neobișnuit să se roage lui Dumnezeu pentru armatele noastre. Țăranii mai în 
vârstă, cari au luptat contra rușilor în războiul mondial, spun soldaţilor 
români, cantonaţi prin sate, că ruşii sunt răi luptători şi nu aveau nici o 
pregătire militară încă în războiul mondial, când credeau în Dumnezeu și 
aveau Generali buni, nu ca acuma când pe front sunt numai copii conduşi 
de evrei. 

Populaţia din apropierea frontierei este mai îngrijorată, nu din cauză 
că se aud bubuiturile de tun, ci pentru că în acele locuri trece multă armată, 
iar comunele sunt expuse bombardamentului aviaţiei inamice. Cu toate 
acestea, ţăranii cari au fost evacuaţi sunt bucuroşi că s’au reîntors la casele 
lor, chiar a doua zi, fiindcă majoritatea lor lăsaseră pe acasă, pe lângă tot 
avutul din locuinţe, diferite animale. 

Îngrijorările au fost mai mult din cauza semănăturilor şi muncilor 
agricole, pe care nu puteau să le facă la timp. 

Starea de spirit a evreilor este atât de agitată, cum n'a fost ticiðdats. 
Privesc acest război ca şi cea mai mare nenorocire căzută peste neamul lor. 

Cu toate că au fost duşi în lagăre, sunt mulţumiţi că scapă măcar cu 
viață, deoarece în localitățile din apropierea frontierei, erau expuși a fi 
măcelăriți de soldaţii veniți de pe front. 


Faţă de această situaţie, evreii ar fi primit unele. dispozitiuni ca să nu 
se mai adune în sinagogi pentru rugăciuni sau pentru şcoală, ci să stea 
numai în locuinţe unde să se închine pentru înfrângerea armatelor româno - 
germane, iar lumânările de vineri seară să ardă toată noaptea spre sâmbătă. 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 3, dosar nr. 419, f. 147- 


148. Original. 


Proces — Verbal 
anul 1941, luna Iunie, ziua 28 


Noi, Nicolae Crăciun, şeful Comisariatului V al Poliţiei Iași, 
constatăm prin prezentul proces-verbal că azi, data sus-mentionatä, pe la 
ora 12,40, trecând pe strada Vasile Lupu, dela fabrica „R. Victoria“ spre 
fabrica „Industria Textilă“, din strada Abator, împreună cu dl. sublocotenent 
Dumitriu, din Regimentul 13 Dorobanţi, originar din Podul Iloaei, Iaşi, 
pentru a controla existenţa gărzilor militare la industriile sus-amintite, din 
ordinul autorităţilor militare locale, am întâlnit la bifurcația străzilor Vasile 
Lupu cu Aurel Vlaicu, la casa numitei Roza Schwartz din str. V. Lupu nr. 
15, câţiva ostaşi români şi o patrulă militară germană, care făceau 
perchezitie în casa şi beciul sus-numitei, foarte porniţi împotriva acesteia, 
care era ţinută cu mîinile în sus lângă peretele din stradă. În stradă, 
numeroşii mahalagii din partea locului, care toţi înjurau pe jidoafcă şi pe 
jidani, spunând că sunt spioni și că au tras în armată. 

Văzând că grupul de ostași români este condus de un sergent TR, 
l-am întrebat care este mobilul acţiunei lor, şi mi-a răspuns că în acea casă, 
după informatiunile pe care le are unitatea sa, se află un post de radio- 
emisiune clandestin, la care eu i-am răspuns că nu cred că în acea casă 
umilă să se afle un asemenea post si că nu este bine să se instige armata 
germană împotriva unei părți din populaţie, căci se va [da] impresia că nu 
suntem stăpâni pe stările interne şi se servește prin aceasta rău cauza 
germano-română, întârzîindu-se coloanele militare în mersul lor spre front 
şi se distrage atenţia [de] la duşmanul din afară. La aceasta, serg. T.R. mi-a 
arătat în cale, pe strada Aurel Vlaicu, câteva mașini militare oprite în drum 
şi un grup de oameni adunați în jurul lor, spunându-mi că din una din casele 


de acolo doi jidani au tras cu mitraliera intr’o coloană germană, ucigând un 
ofiţer german, după care unul din cei doi evrei a fost omorât pe loc de 
germani. 

M-am dus în grabă în acea direcţie şi, în fata casei cu nr. 5 din str. 
Aurel Vlaicu, am găsit lipiti de zidul casei femei, copii și bărbaţi evrei, cu 
mîinile ridicate în sus şi somati la aceasta de către soldaţi români, fiind de 
faţă şi cîţiva militari germani din coloana oprită. Foarte multă lume civilă 
din mabala instiga împotriva jidanilor că sunt trădători şi că au tras în 
armată. 

Am recunoscut printre cei de la zid pe Weissman David din str. 
Aurel Vlaicu nr. 18, Strul Leiba din str. A. Vlaicu 8, Daniel Mandovici cu 
copil, str. A. Vlaicu 5, Herşcu Pitaru, str. A. Vlaicu 12, cu fiul său, Strul 
Sticovici, str. Vasile Lupu 3, cu copii, Burăh Schwartz, str. A.. Vlaicu 9, 
Burăh Strul și alţii, care erau gravi loviți peste faţă şi ameninţaţi cu 
împuşcarea. 

Am avut chiar la un moment dat impresia că vor fi executaţi pe loc, 
până să pot căpăta de la cineva vreo lămurire serioasă spre a descoperi 
cauza acelei situaţii. Tot în acea clipă au început a se trage focuri de armă 
cazonă şi pistol automat pe toată valea din spatele Sinagogei de lângă podul 
de pe strada Aurel Vlaicu, gloantele suerând foarte aproape de locul unde se 
petreceau scenele de mai sus. Am fost întrebat tot atunci de un ofiţer 
german în „franceză“ de ce împușcă fără motiv ostașii români în oraş, 
provocând alarma. 

I-am răspuns că probabil sunt în urmărirea unor spioni, dar că prin 
metoda întrebuințată nu fac decât să împiedice pe germani și români să 
ajungă mai devreme la front, căci strada era în întregime barată de 
tramvaie, coloanele militare şi un numeros public de toate categoriile 
sociale. L-am întrebat tot atunci pe ofiţerul german sub ce pretext au fost 
opriţi din drumul lor şi mi-a răspuns că li s-a spus de către ostaşii români, 
că în toate casele jidovești din acel punct sunt instalaţii de radio 
clandestine. L-am întrebat: ati găsit vreuna? şi mi-a răspuns că nu, iar eu 
am completat că nici nu vor găsi. 

În momentul când am ajuns în dreptul casei cu nr. 5 din strada A. 
Vlaicu, am găsit în mijlocul străzii automobilul nr. 430 Iaşi, şi, întrebându-l 
pe băiatul care era la volan cu cine e acolo, căci era mașină particulară, 
acesta mi-a răspuns cu dl. Ventonică! , pe care însă nu l-am văzut nici în 
maşină şi nici în stradă, nefiind exclus să fi fost în mulţime sau în vreo casă 
din vecinătate. 


Văzând că împuşcăturile se intetesc şi se poate degenera într-un mic : 
război civil, legăturile telefonice si orice mijloc de transport fiind 
inexistente în acel sector, iar tramvaiele nu circulau fiindcă se dăsese 
alarmă aeriană chiar atunci, am trimis un gardian public pe jos pentru a 
raporta d-lui Colonel Chestor, el fiind singurul ofițer de poliţie în acea zi la 
comisariat şi, nedispunând de nici o forţă politieneascä pentru a interveni cu 
efect în teren, mă expuneam inutil si riscam să fiu si eu împușcat deoarece 
sînt poliţist cumpărat de jidani. 

În speranţa că la fabrica „Industria Textilă“ voi găsi un telefon în 
stare de funcţiune, m-am îndreptat spre acea instituţie şi pe drum, la casa cu 
or. 32 din str. A Vlaicu, am găsit ostaşi din Regimentul 24 Artilerie care, cu 
armele întinse la gura unui beci, se încurajau să tragă cu cuvintele: „trage, 
mă“, am strigat de la poartă: nu trageţi şi, fiind ascultat, i-am întrebat în 
cine vor să tragă, ei răspunzându-mi că acolo s'a ascuns un jidan care a tras 
cu mitraliera; i-am facut să-l scoată afară pe jidan şi a ieşit din beci un 
cetăţean creştin din partea locului cu un cojoc pe el pe care, întrebându-l, ce 
ai căutat nenorocitule, în beci, a răspuns: „am văzut că-i revoluţie şi m-am 
ascuns“; pe drum, prin toate curţile, se făceau perchezitii de către ostași 
izolaţi din R. 13 Dorobanţi şi R. 24 Artilerie, cantonati în acel sector şi erau 
urmaţi de unul - trei indivizi creştini din partea locului care le dădeau 
indicaţii. 

La fabrică negăsind telefon, m-am întors înapoi spre locul 
incidentelor, împușcăturile tot continuau, strada era complect baratä, la 
zidul casei cu nr. 5 erau mai multi jidani, trântiţi însă jos pe caldarâm şi 
grav molestati, ostaşii şi civilii scoteau de prin case și curţi mereu alţi 
jidani. tramvai se făceau perchezitii la toate persoanele de către 
plutonierul Văcărașu loan, din Regimentul 24 Artilerie, de un grup mai 
numeros de ostaşi de-ai săi, din care am reușit cu mare greutate să identific 
pe caporalul Bursuc N. şi soldatul Panat. Todaus din R. 24 Artilerie iar din 
R. 13 Dorobanţi pe caporalul Cîmpeanu Elefterie, caporalul Filit Ion, 
împreună cu sergentul T. R. Mircea Manoliu. 4 

Orice încercare de potolire a actiunei descrise mai sus, din partea $ 
noastră, a rămas fără efect si riscând împuşcarea sau linşarea, deoarece se $ 
instiga de către civili și împotriva poliţiei, spunându-se că e jidovită și 
plătită de jidani. Instigatorii civili care strigau în gura mare împotriva 
poliţiei au reuşit să identifice pe numitul Ioan Nicolae, ajutor de maistru 
tesätor, din str. Hanciuc nr. 14. 

După toate acestea ne-am dus la un telefon particular din centrul 
circumscriptiei, reuşând să raportez situatiunea şi telefonic d-lui Col. 
Chestor Chirilovici, pentru a dispune măsurile şi mijloacele de restabilirea 
ordinei. Domnia sa, deplasându-se imediat la fata locului împreună cu dl. 


238 


Col. Lupu, comandantul garnizoanei, Maior Scriban, pretorul Diviziei 14 
[Infanterie] au constatat cele de mai sus, luând măsuri pentru anchetarea 
cazului de către dl. pretor militar care, în acest scop, a si ridicat de la 
unitatea respectivă pe sergent T.R. Mircea Manoliu, care, pe lângă 
amestecul în chestiunea consemnată în prezentul act, părea sigur că este 
acelaş care în ziua de 27 Iunie a.c. a arestat patru evrei dintr’o echipă de 
A.P. a comisariatului V Poliţie, care aveau misiunea de a marca pe teren 
bombele neexplodate și pe care împreună cu alţi doi evrei, ridicaţi în alte 
împrejurări, i-a dus pe poligonul de tragere a oraşului, unde ar fi fost ucişi 
scăpând cu viaţă numai evreul Volf Herşcu din str. Vasile Lupu nr.29; cazul 
sus-mentionat s'a raportat de noi în ziua de 27 cor. personal scris d-lui 
Chestor Col. Chirilovici. 

Drept care, am încheiat prezentul proces-verbal, actele de anchetă 
urmând a fi dresate de organele militare competente, iar cazurile penale 
individuale urmând a se dresa din oficiu sau pe bază de reclamatiuni 
separate când se va restabili liniştea în cartier si locuitorii vor reveni la 
căminurile lor. 

Şeful Comisariatului, 
(ss) N. Crăciun 


@ Arhiva Ministerului de interne, fond N.I., dosar nr. 108 233, vol. 28, f. 82-83 . 


1 Căpetenie legionară din laşi. 


PATRIA 1 
către 
FLAMURA 2 
DACIA 3 
NEAGOE 4 
M.A.N. 


Agenţii inamici lucrează în spatele frontului, încercând acte de 
sabotaj, procurând inamicului indicatiuni sau informatiuni şi dându-se chiar 
la acte de agresiune faţă de ostașii izolaţi. 

Populaţia evreiască este părtaşe la această acţiune. 


Domnul General Antonescu, cu ocazia vizitei pe front, a atras atenţia 
C - tilor de M. U. asupra vigilentei pazei spatelui şi a dat ordin ca toţi cei 
cari acţionează pe orice cale contra Armatei si contra intereselor Țării să fie 


\ 


executati pe loc. \ 


Dati ordine tuturor Comandantilor în subordine să fie fara crutare E 


faţă de cei găsiți vinovați de acte de spionaj, sabotaj, dezordine sau orice 
alte acte înregistrate în contra Armatei şi contra Țării. 


General Ioanitiu 
Nr. 193 din 29. VI. 1941 


W Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Marele Cartier General, dosar nr. 
3828, f. 32. Original. 


1 Denumirea codificată a Marelui Cartier General. 
2 Denumirea codificată a Armatei 3. 

3 Denumirea codificată a Armatei 4. 

4 Denumirea codificată a Corpului 2 armată. 


PREFECTURA JUDEŢULUI IASI. 
Cabinet 
Nr.'1047/ 29 Iunie 1941 


Domniei sale Domnului ministru al 
Afacerilor Interne, Cabinet. Bucureşti 


Urmare la raportul nostru nr. 1042 din 29 Iunie 1941, raportăm 
următoarele: 

1/ În noaptea de 28/29 Iunie a.c., focuri de armă s'au tras de indivizi 
rămaşi necunoscuţi, din diferite cartiere ale orașului și în special pe străzile: 
Păcurari, Toma-Cozma, str. Carol şi Sărărie. Aceste focuri, mai rare la 
început, s'au întețit între orele 24-3 si încetat către orele 7. 

2/ S’au arestat si dus la chestură, până la această oră, circa 3000 de 
insi, în marea majoritate evrei, care sunt triati, rămânând până în prezent 


240 


încă 1000 în curs de triere. Cele mai multe arestări s'au făcut de patrulele 
germane. 


3/ Astăzi de la orele 7 până la ora 15,30 când s'au auzit din nou 
împuşcături dese în oraş care continuă și acum. 

4/ Soldaţii germani și români continuă a aresta şi maltrata populaţia 
evreiască. 

5/ Comandantul garnizoanei şi poliţia nu pot stăpâni situaţia 
deoarece forţele de care dispun sunt cu totul insuficiente. 


Este absolută nevoie de a se trimite la Iaşi unităţi puternice de 
cavalerie şi infanterie. 


Câţiva derbedei civili s'au dedat la jefuirea caselor evreilor arestaţi. 


6/ Comandantul garnizoanei, care are în subordine unităţile din 
garnizoana lași, este lipsit de energie şi e nevoie a fi înlocuit printr’un ofiţer 
destoinic. 


7/ La orele 16,30 împuşcăturile continuă cu mai multă furie în 
centrul oraşului si în jurul chesturei. 

Un soldat german a fost împușcat. 

Patrule de soldaţi germani și de poliţie germană fac perchezitii şi 
arestări de evrei, pe care îi îndreaptă spre chestură. 

Soldaţii germani sunt foarte indarjiti şi maltrateazä pe evrei. 

Sunt câțiva evrei împuşcaţi de germani. 

Domnul General Stavrescu” a venit în persoană la chestură pentru a 
linişti pe soldaţii germani care se ocupă de arestarea evreilor. 


Am cerut Dlui Gl. Stavrescu să intervină pe lângă Comandamentul 
german, pentru a retrage patrulele de poliţie germană. 


Prefectul Judeţului Iasi 
Colonel Captaru 


M Arhivele Statului lagi, fond Prefectură, laşi, dosar nr. 16/1941, f. 7. 


x Comandantul Diviziei 14 infanterie 


241 


Comunicat 


Sovietele urmăresc pe toate căile să producă acte de sabotaj, de 
dezordine și de agresiune, în spatele frontului şi, în acest scop, lansează din 
avion cu parașuta spioni şi agenţi teroriști, cari iau contact cu agenţii 
dizidenti din ţară si cu populaţia iudeo-comunistă pentru a organiza 
împreună acte de agresiune. 

Câţiva din aceşti agenţi au fost prinşi, iar actele de agresiune 
încercate au fost sancţionate pe loc. 

La Iasi au fost executaţi 500 iudeo-comunisti, cari trăseseră focuri de 
arme din case asupra soldaţilor germani și români. 

Toate încercările ce se vor mai face de a tulbura liniştea și ordinea 
vor fi reprimate pe loc fără crutare. 

Populaţia paşnică are datoria de a divulga imediat autorităților locale 
pe toţi cei suspecți si pe toţi streinii apäruti de curând în localitate. Cine nu 
divulgă la timp pe aceşti turburători ai ordinei şi siguranţei vor fi executaţi 
împreună cu toată familia. 


Nr. 197 din 30. VI. 1941 


[Rezolutie:] 


Se va comunica: 

prin M. St. M. 

la Presedintia Consiliului p. a fi comunicat prin 
radio şi presă din ord. Dl. gl. Antonescu. 


n Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond Marele Cartier General, dosar 
nr. 3828, f. 46. 


242 


ROMÂNIA 
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 
Cabinetul Secretarului General 
Nr. 4599 
30 Iunie 1941 


PREFECTURILE DIN MOLDOVA 
PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI 
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI 
DIRECTIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI 
PREFECTURILE: PRAHOVA, BUZĂU, RÎMNICUL SĂRAT, 
TULCEA SI CONSTANȚA 


Din ordinul Domnului General Antonescu, se face cunoscut: 

Sovietele urmăresc să producă acte de sabotaj, dezordine şi agresiuni 
în spatele frontului. În acest scop, lansează din avion spioni și agenţi 
terorişti înarmaţi si adesea îmbrăcaţi în haine de femei. Aceşti agenţi 
inamici iau contact cu agenți rezidenţi din ţară şi cu populaţia evreo- 
comunistă, organizând acte de sabotaj, terorism și agresiune. 

Pentru curmarea acestor stări de lucruri, Domnul General Antonescu 
ordonă: 

1. Evreii bărbaţi de la 18 la 60 ani din oraşul dvs. să fie adunaţi în 
cartierele evreeşti, de preferinţă în şcolile evreeşti şi în clădirile mai mari, 
punându-se sub pază, pentru a se sancţiona imediat orice încercare de 
turburare. 

Să se ia măsuri de pază mai intense în cartierele evreeşti. 

2. Între orele 20-7 circulaţia evreilor să fie oprită. 

3. Să se ia ostateci dintre conducătorii cunoscuţi a evreilor, (rabini, 
hahami etc.), comuniştilor şi legionarilor comuniști, care să fie cazaţi într’o 
clădire aparte şi, în cazul când se va produce vreun act de rebeliune sau 
terorism, să fie împuşcaţi. 

Veţi publica ordonanţe locale, prin care să se aducă la cunoştinţa 
tuturor sancțiunile la care sunt expuşi ostatecii în cazul când evreii, 


243 


comuniștii şi legionarii comunişti vor face acte de sabotaj, terorism și 
agresiune. 


MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT, Pentru conformitate: 
GENERAL DE DIVIZIE, Şef de cabinet 
ss. I. Popescu Capitan 
[Indescifrabil] 
MI Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond 948, Secţia 1, dosar nr. 2410, f. 

372. Copie 


Foarte urgent 
Nr. 195 — 30/6 — 23,30 


Patria! 
către 


Bucur? 


Domnul general Antonescu a ordonat ca toţi evreii comunişti din 
Iaşi, precum gi cei asupra cărora s'au găsit steaguri roşii şi arme să fie 
executaţi chiar în noaptea aceasta. 

Raportaţi executarea la Ialomitaÿ. 


Şeful M. C. G. 
General Ioanitiu 
Nr. 209 din 30. VI. 1941 


@ Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond Marele Cartier General, dosar 
nr. 3828, f. 56. i 


1 Denumirea codificată a Marelui Cartier General. 
2 Denumirea codificată a Diviziei 14 infanterie. 
3 Denumirea codificată a eşalonului înaintat al Marelui Cartier General. 


244 


FULGER 
Nr. 204 - 1/7 - 0,15 


Patria! 
către, 
Ialomița? 
Domnul general Antonescu a ordonat ca sublocot. de rezervă Florin 
Angelescu din Regimentul 2 artilerie grea, care, făcând perchezitie din 
propria iniţiativă la magazinele evreeşti din Galaţi şi-a însuşit bani, bijuterii 


şi obiectele de valoare, să fie imediat executat, dacă vina lui a fost stabilită. 
Această măsură va fi adusă la cunoştinţă întregii armate. 


Şeful M. C. Gl. 
G1. loaniţiu 


No. 210 din 30. VI. 1941 
WE Arhiva Ministerului Apărării Nationaie, fond Marele Cartier General, dosar 
nr. 3828, f. 60. 


1 Denumirea codificată a Marelui Cartier General. 
2 Denumirea codificată a eşalonului înaintat al Marelui Stat Major. 


PROCES — VERBAL 
Astăzi, 30 iunie 1941 
Subsemnatii, Virgil A. Popovici, pretorul plăşii Bahlui, judeţul Iaşi, 


dr. Ştefan Ionescu, primarul comunei Podul Iloaei şi medic-sef al Spitalului 
Podul Iloaei, căpitan Theodor Popa, comandantul Secţiei jandarmi Podul 


245 


j| 
Iloaei, în baza ordinului telefonic al Dlui prefect al judeţului Iași, de a primi! À 
în gara Podul Iloaei un transport de evrei evacuaţi de la Iaşi cu destinaţia 
Podul Iloaci, la ora 12, ne-am prezentat după înştiinţare că trenul a sosit în 
gara Podul Iloaei, şi primind comunicarea dlui şef al gării că trenul cu evreii 
evacuaţi de la Iasi a fost dirijat pe linia Hârlău, spre a se putea face 
debarcarea în mai bune condițiuni şi a nu se împiedica circulaţia trenurilor, 
ne-am transportat în acel loc, unde am găsit trenul garat cu putin timp 
înainte. 

S’a dispus deschiderea vagoanelor, în număr de 19, în care au fost 
închişi câte 80- 50 indivizi de fiecare vagon, în total 1.974 evrei. Din cauza 
marei înghesuieli, un număr de evrei au fost găsiţi asfixiaţi, o altă parte în 
stare de comă şi care la puţin timp după coborâre din vagoane au sucombat, 
iar restul, în viaţă, au fost trimişi şi cartiruiti la coreligionari și la sinagogile 
din târgul Podul Iloaei. Cadavrele au fest coborâte la marginea liniei ferate 
de unde au fost încredințate Comunităţii israelite locale pentru transportarea 
la cimitir şi înhumarea lor în gropi comune mari, săpate la adâncime de 3 
metri, cu obligaţia de a se turna peste cadavre var şi un strat de pământ de 
cel putin 1 metru grosime. 

Din totalul de 1.974, câţi au fost luaţi în primire de către delegatul 
Prefecturei laşi, s'a înregistrat un număr de 1.198 decese şi 776 
supraviețuitori, dintre care unul, Marcu Traian, român şi creștin, dovada 
stabilindu-se pe baza actului de cununie, eliberat chiar de preotul paroh din 
Podul Iloaei, nr. 47/1940. Acesta a fost lăsat liber să se întoarcă acasă, iar | 
restul de 775 evrei au fost cartiruiti la coreligionarii lor din târgul Podul 
Iloaei, întocmindu-se un tablou în care s'a arătat: numele şi prenumele 
individului, vârsta, domiciliul la Iaşi, meseria sau profesia, casa unde a fost 
cartiruit; o dată cu cartiruirea lor s'a cerut Comunităţii israelite să ia asupra 
sa grija înhumării cadavrelor, strângerea obiectelor rămase de la decedați, 
cartiruirea supravietuitorilor în condițiuni omenești şi garanţia că se va 
asigura prin controlul Comunităţii liniştea şi siguranța publică din târg, 
pentru orice act de dezordine sau de atentare la liniștea şi siguranţa publică 
dovedit că provine din masa evreilor, rămânând răspunzători direct 
Comunitatea si toţi evreii localnici, cu viata şi avutul lor. 

Cartiruirea s'a făcut în bune condițiuni la coreligionari, pentru cei 
suferinzi s'a amenajat o infirmerie, îngrijirea medicală fiind dată de medicii 
evrei aflaţi printre evacuaţi şi cei doi medici evrei concentrați la Spitalul 
Podul Iloaei. 


246 


Toate efectele rămase de la decedați au fost trecute la etuvă sub 
controlul personalului sanitar al Circ. sanitare locale. Sinagogile au fost 
dezinfectate cu formol, soluţie 5% după prima găzuire. 

Toate operaţiunile au decurs în perfectă ordine, sub supraveghere 
foarte apropiată a poliţiei, fara nici un incident. 

Drept care se încheie prezentul proces-verbal în 5 exemplare din care 
se va trimite câte un exemplar la toate instituţiile: Prefectură, Legiunea de 
jandarmi, Pretură, sectorul de jandarmi şi Primăriei Podul Iloaei, spre cele 
legale. 

Făcut astăzi 30 Iunie 1941. 


M Arhivele Statului laşi, fond Prefectura Judeţului laşi, dosar nr. 16/1941, f. 


36. 
29) 


Nr. 24.150 din 30 iunie 1941 


DIVIZIA 14-A INF. 
STAT MAJOR 
către 
Biroul IV 


Cu onoare, se face cunoscut următoarele: 

1. - Cu ocazia dezordinelor ce s'au săvârşit la Iasi în ziua de 29 
Iunie a.c. au fost implicaţi şi unii ostaşi, cari au părăsit unităţile şi s'au 
dedat la arestări, jafuri si chiar masacrarea populaţiei evreesti. Am ordonat 
ca toţi aceștia să fie deferiti Curţii Marţiale spre a fi judecaţi şi sanctionati 
imediat. | 

2. - Pentru a nu se mai produce asemenea abateri și în special la 
trecerea în Basarabia, ca efectivele să nu fie scăzute dedându-se la arestări, 
terorizäri şi masacre, ordon următoarele: 

a. La primirea prezentului ordin, toţi comandanții de unităţi, 
formaţiuni şi servicii vor explica ofiţerilor, subofiterilor şi trupei că nimeni 
nu trebuie să-şi părăsească unitatea spre a săvârși asemenea fapte, ci numai 
când va avea o misiune specială dată de comandantul său direct. 

b. Se va explica, deasemenea, tuturor ostașilor că cercetarea şi 
curățirea satelor se va face de echipe speciale organizate de divizie, cari au 
instrucţiuni detaliate de modul cum trebuie să procedeze cu toţi acei ce sunt 
în slujba inamicului, precum şi cu ostaşii cari vor fi găsiţi în zonă fara rost. 


247 


c. Deasemenea, se va explica ostașilor că misiunea lor de luptător 
este de a distruge inamicul din faţă şi nu aceea de a se deda la devastări sau 
terorizări. 

Prin faptul că fiecare ostaş va căuta să cerceteze sau să aresteze pe 
cei suspecți, se va face prin aceasta jocul inamicului întârziindu-se în 
operaţiuni şi dându-se astfel posibilitatea să se retragă sau să se refacă şi 
apoi să atace. Fiecare ostaş să aibă gândul numai înainte pentru distrugerea 
inamicului din faţă, pentru că inamicul dinapoi va fi distrus de echipele 
speciale, cari cercetează satele şi oraşele prin care se va trece, arestând și 
sanctionand pe loc pe toţi acei care au fost în slujba inamicului sau cari au 
atacat armata română cu ocazia retragerii din 28 Iunie 1940. 

3. - Comandanții de comp. (baterie, escadroane), formaţiuni si 
servicii vor organiza o poliţie interioară în unităţile lor pentruca ostaşii să 
nu se dedea la devastări sau masacre contra populaţiei civile, indiferent de 
ce naţionalitate ar fi. 

În acest scop fiecare comand. de comp. (baterie, escadron), 
formaţiune și servicii vor face tabele cu toţi oamenii din unităţile, 
formațiunile si serviciile respective şi. după ce vor explica ostasilor cele de 
mai sus, vor pune pe fiecare să semneze de luare la cunoştinţă. 

4. - fn cazul cand totuşi, populaţia civilă evreească sau alte 
minorităţi vor manifesta contra armatei române sau vor trage, se vor aresta 
cei vinovaţi si se va raporta telefonic sau printr'un mijloc rapid acestui 
Comandament — Serviciul Pretoral — , care are toate instructiunele de 
detaliu pentru a face cercetările şi sancţiona imediat pe vinovaţi. 

n Divizie să se ştie că numai eu dau ordine şi nu altcineva, iar 
soldatul luptător trebuie să fie brav și disciplinat și nu bandit descreerat, cari 
îşi părăsește unitatea pentru a jefui. 

Comandanții de toate treptele, începând dela ploton şi până la 
Regiment inclusiv, rămân direct răspunzători față de mine dacă se va călca 
acest ordin şi să se ştie că alături de ostașul vinovat va trece la judecată si 
comandantul respectiv, pentrucă nu a putut să-şi {ind unitatea în mână. 

Confirmati primirea şi transmiterea ordinului până la 2. VII. 1941. 


Comunicat: 
Reg. For. Bir. 
Servicii. COMAND. DIVIZIEI 14-a INF. 
GENERAL 
Gh. Stavrescu 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 
1.015, f. 208. Original. 


248 


100 
Chestura Poliţiei Iași 


Nr. 99/ 30 Iunie 1941 
Confidential-personal 


Domnule Ministru, 


Urmare rapoartelor anterioare, recapitulând datele ce posedăm până 
în prezent, avem onoare a vă raporta următoarele: 

În dimineaţa zilei de 28 Iunie a.c. pe când o coloană germană, din 
trupele de asalt, mărşăluia prin cartierul Tatarași din orașul Iași, spre 
Ungheni, comandantul acelei coloane a fost informat că evreii din acel 
cartier posedă aparate de radio-emisiune si în legătură cu acest fapt, fac 
semnalizări ori de câte ori apar avioane inamice. 

S-a procedat la o perchezitie amănunţită de către germani, la care a 
concurat şi ostaşi români din Reg. 13 dorobanţi. 

Cu această ocaziune s'au produs oarecare acte de molestări si 
maltratări din partea ostaşilor români şi mai ales din partea publicului 

"creştin, care s'a asociat la acţiune, datorită atitudinii provocatoare a 
evreilor. 

Pentru restabilirea ordinii au sosit imediat la fata locului autorităţile, 
în frunte cu dl. col. Lupu, comandantul garnizoanei Iaşi si un pluton de 
jandarmi, comandat de un ofiţer, iar cercetările urmau a se face de pretorul 
Div. 14 [infanterie] care a sosit şi el la faţa locului, făcând cercetările orale, 
el fiind autoritatea competentă a cerceta, oraşul Iaşi fiind zona Div. 14 
[infanterie], acesta a ridicat cu el pe presupuşii vinovaţi. 

În seara zilei de 28/29 Iunie -a.c., la orele 20,30, mi s-a raportat 
telefonic de către circumscripțiile de poliţie că se trag focuri de arme gi 
arme automate de prin toate clădirile unde locuiesc evrei și în întreg oraşul. 
Faptul acesta ne-a fost adus la cunoștință si de către Comandatura germană, 
care a scos patrule dese în oraș. 

De către chestură, de asemeni s-a întărit paza, mărindu-se numărul 
gardienilor în teren si trimitându-se şi patrule de jandarmi. 


249 


Menţionăm că alarma aceasta a coincis cu zborul unui avion inamic  : 


care a lansat 2 rachete roşii, probabil semnalul începerii dezordinelor. 

Focurile de armă din partea agresorilor s'a întețit, la care se 
răspundea tot cu foc, de către patrule şi unităţile militare în trecere prin 
oraș. 

Deşi s'au făcut pânde cu toţi gardienii si de către patrule, totuşi nu 
s'a putut descoperi nimic, oraşul fiind complet în întuneric. 

La chestura Poliţiei se găseau, în acel timp, domnii: colonel Barozzi 
Gh., Pretorul Armatei 3, colonelul Bădescu Gh. inspector regional de 
jandarmi, inspectorii de siguranţă Giosanu şi Cozma, pretorul Diviziei 14 
infanterie, maiorul Scriban şi întregul personal de conducere al Chesturei. 

Focurile continuau neîntrerupt si se înteţeau cu armele automate, mai 
ales în jurul instituţiilor, dând impresia că se intenţionează ocuparea 
autorităţilor, ceea ce ne-a determinat să întărim paza la Societatea de 
Telefoane, Poştă, Prefectură, Chestură etc. 

S’a semnalat un gardian public căzut în timpul nopţii si care a fost 
evacuat imediat la spital. 

Între ostaşii germani ce erau în patrulare prin oraș nu știm dacă au 
fost victime, dar am aflat fără posibilitate de a controla că ar fi fost răniţi 
care s'au ridicat imediat şi transportat: | 

În zorii zilei de 29 Iunie a.c., o coloană militară română ce märsäluia 
pe str. Lascăr Catargiu, a fost prinsă de un foc viu de mitraliere punând 
coloana în dezordine, dar punându-se iar în ordine s'a deschis foc drept 
răspuns şi din partea coloanei. 

Același lucru s’a întâmplat şi cu o altă coloană ce märsäluia pe str. 
Carol, fiind trimişi să o însoţească, Lt. Col. N. Niculescu, din Inspectoratul 
de jandarmi Iasi cu un pluton de jandarmi si secretarul Chesturei, Gheorghe 
Stănciulescu, cu o echipă de gardieni, care în dreptul localului „Corso“ de 
pe str. Lăpușneanu au fost primiţi cu un violent foc de arme automate și 
grenade, de prin toate clădirile locuite de evrei-comunisti. 

Cu această ocaziune, în coloană s'a produs oarecare panică, dar 
comandantul fiind energic şi cu sânge rece a ordonat trupei să se culce la 
pământ, după care s'a răspuns cu foc în direcţia din care se trăgea asupra 
coloanei, trăgându-se şi cu foc de tun de 53 mm. 

Din acel moment (ora 3) s'au format echipe de jandarmi, militari şi 
poliţişti, înconjurând clădirile de unde se trăsese focuri, începându-se 
controlul tuturor persoanelor găsite în acele clădiri. 

La acest control au colaborat şi unităţile germane în mod foarte 
conştiincios, arestându-se evreii ce au fost găsiți în clădirile de unde se 
trăsese focuri. 


În timpul acestui control au început să se schiteze unele sugestii 
asupra agresorilor, făcându-se aluzii la evreii comunişti ca provocatori, ceea 
ce a îndârjit foarte mult pe ostaşii români şi germani care controlau, mai 
ales că se trăsese asupra clădirilor unde se găseau cantonate. 

Astăzi, 30 Iunie a.c., focurile în oraş continuă a se trage la ora 9, însă 
tot mai rar. 

În Piaţa Sf. Spiridon, la orele 13,30, trăgându-se de către comunişti 
focuri de armă asupra unei coloane germane prin trecere, s'a înconjurat 
clădirea, aceasta fiind locuită de evrei şi s'au scos 20, care au fost executaţi 
pe loc. 

După amiază focurile au încetat complet. 

Chestura a organizat cu camioanele Serviciului Salubritätii Primăriei 
transportarea răniților la spitale si a morţilor la cimitir. 

De asemeni s'a organizat dezinfectarea şi aprobarea; străzilor. 

Legătura de colaborare între toate autorităţile a fost permanentă. 

S’au arestat un număr de 96 infractori ce sunt în curs de cercetări. 


Chestorul delegat al Poliţiei Iaşi. 
Lt. colonel, C. D. Chirilovici | 
WŒ Arhivele Statului lagi, Fond Pref. Jud. laşi, dosar 16/1941, f. 26-29. Original. 


“ Probabil asanarea străzilor. 
101 


PREFECTURA JUDEŢULUI IAȘI 
CABINETUL PREFECTULUI 
Nr. 1. 067/ Cabinet 
1941, Iulie, 1 


DOMNIEI-SALE 
DOMNULUI MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE 
CABINETUL DOMNULUI MINISTRU 
Bucureşti 
Confidential 


1. În oraş şi judeţ este linişte, nu s'a mai semnalat nici un caz de 
arestări ilegale şi abuzuri. 


251 


2. Transportul de evrei evacuaţi, plecat în ziua de 30 Iunie ora 4, din 
laşi, se găseşte la Tg. Frumos, de unde urmează a pleca în decurs de 1 - 2 
ore la Calarasi-Ialomita. 

3. S’au luat măsuri pentru trierea vagoanelor de morţi şi 
aprovizionarea cu alimente şi apă a celor aflaţi în vagoane. 


PREFECTUL JUDEȚULUI IASI, 
Colonel D. Captaru 


M Arhiva Ministerului de Interne, fond N. 1., dosar nr. 108 233, vol. 64, f. 7. 
Original. 


102 
1 Julie 1941 


Notă 


Am onoare a vă raporta următoarele: 

Înainte de a se întâmpla incidentele dela laşi s'a constatat o 
îngrijorare în rândurile populaţiei creştine din oraşele moldovene. Această 
îngrijorare se baza pe faptul că în unele orașe s'au găsit evrei care făceau 
semnalizări luminoase în timpul nopții, atrăgând prin aceasta atentiunea 
avioanelor duşmane. : 

Sunt informat că în timpul unor nopţi din zilele trecute s'au găsit 
luminile aprinse în cimitirele evreeşti din oraşele Roman şi Bacău, fapt 
săvârşit de către evrei pentru a atrage atentiunea avioanelor sovietice, 
indicând locul unde să lanseze parașutiști, cari au misiunea de a lua contact 
cu elementele comuniste, pentru ca pe urmă să producă manifestatiuni şi 
incidente. 

Același scop îl au şi semnalizările făcute în timpul nopţii cu lanterne. 

Sunt informat că evreii, pentru a se sustrage supravegherilor si 
bănuelei, au primit instrucțiuni să producă incendii la imobile în timpul 
nopţii, sistem prielnic pentru a atrage atentiunea parașutiștilor. 

În prezent populaţia creștină dându-și seama de pericolul ce-l 
prezintă evreii, aceasta în urma incidentelor întâmplate la Iaşi, este foarte 


252 


indignatä si nu sunt excluse mișcări antisemite ca o reacțiune a populaţiei 
creştine. 
Informaţia sigură. 


@ Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Corpul 4 Armată, dosar nr. 6 
262, f. 102. Copie 


103 
Nr. 4801 
1 Iulie 1941 


PERMANENTA CERCULUI RECR. DOROHOI 
către | 
Comandamentul Pazei Terit. C. 4. Arm. Bacău 


Am onoare a raporta următoarele: 

V Starea de spirit a populaţiei. 

- Starea de spirit a populaţiei se menţine liniştită. 

- Moralul ridicat si cu încredere în victoria armatei. 

- În Darabani și Mihăileni, starea de spirit îngrijorată din cauza 
bombardamentelor artileriei sovietice. 

IV Evenimente. 

- Târgul Darabani, bombardat de artilerie sovietică. 

- Un locuitor rănit. În cursul după amezei de 30 Iunie legătura 
telefonică a fost întreruptă. 

IV Acţiunea aeriană. 

În ziua de 30 Iunie, pe la orele 19, un avion sovietic a lansat 
manifeste scrise în limba germană şi română. Se anexează copie după 
manifeste traduse în limba română. 

- La orele 22,30 s'a auzit zgomot de avioane pe deasupra oraşului 
Dorohoi, care n'au putut fi identificate din cauza întunericului şi ploaiei 
torențiale, cu descărcări electrice. Nu s'au semnalat stricăciuni sau victime 
de pe urma lor, nefăcând uz de armament. 


253 


În ziua de 1 Julie 1941, la ora 4,30, două avioane nerecunoscute au 
zburat deasupra oraşului Dorohoi venind din direcția Botoşani spre 
= Dorohoi-Ibänesti. | 

- Tot în ziua de 1 Iulie, pe la orele 10, un avion sovietic, sburând pe 
deasupra oraşului Dorohoi, a lansat fum în apropierea Cercului de Recrutare 
Dorohoi. 

IV/ Diverse. 

- În ziua de 28 Iunie 1941 s'a constatat că jidanca Adela Pincas, din 
Dorohoi, strada Ştefan cel Mare, nr. 80, în timpul când un avion sovietic 
sbura pe deasupra oraşului Dorohoi, a eşit în curte făcând diferite semne cu' 
o pânză roșie. 

Cu actele dresate, a fost înaintată Curtei Marţiale a 
Comandamentului M. U., Of. P. M. Nr. 177. 

- În seara zilei de 30 Iunie au fost aduşi de către Serviciul Pretoral al 
M. U., Of. P. M. 159 un număr de 12 refugiaţi din U. R. S. S., originari din 
judeţele Storojineţ si Rädäuti-Bucovina, între cari 2 tineri ctg. 1943 ce 
urmau să fie incorporati în armata rosie (U. R. S. S.). Dintre ei, unul de 
naţionalitate germană a fost învăţător la Proboteşti, Jud. Dorohoi, în timpul 
ocupaţiei U. R. S. S. Restul de 10, din diferite contingente, toţi refugiaţi din 
cauza terorii armatei roşii. 

Au fost trimiși pentru cercetări diferitelor autorităţi conform 
dispozitiunilor M. U., Of. P. M. Nr. 159. 


COMANDANTUL PERMANENTEI CERC. RECR. DOROHOI 


Lt. Colonel 
A. Marino 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Comandamentul 4 Teritorial, dosar 
nr. 4 349. Original. 


104 


Şedinţa Consiliului de Miniștri 
de Joi 3 Iulie 1941 


DI. prof. Mihai Antonescu, vice președintele Consiliului: Pe dl. 
ministru al Armatei, dl.ministru al justiției şi Marele Stat Major îi rog să 


254 


` pregătească un decret care să stabilească un regim de tratament egal pentru 
cei care sunt concentrați şi mobilizați, faţă de cei cari nu sunt concentrați si 
mobilizați, după acelaşi sistem pe care s'a întemeiat decretul privitor la 
rechizitii. Să se prevadă obligatiunea unei contribuţii pentru cei cari nu sunt 
concentrați şi mobilizați. 

Această contribuţie va fi cu 300 la sută mai mare pentru evrei şi va 
stabili diferite criterii pe care dv. sunteţi cei mai în măsură să le cunoaşteţi, 
ținând seama de categoriile sociale cărora se aplică. Veţi face aceasta 
pentru ca să nu stabilim un sistem de taxare uniform pentru ţăranul nostru, 
care este sărac și care poate, cel mult, să fie pus la o contribuţie de muncă şi 
cu orăşanul sau cu comerciantul sau cu întreprinzătorul, cari pot să aibă alte 
isvoare economice de viata. 

Este dorinţa d-lui General Antonescu ca să facem o asemenea lege, 
stabilind un regim egalitar pentru acei cari nu sunt concentrați și mobilizați, 
faţă de ceilalţi. 

„De asemenea, d-l General Antonescu roagă pe d-l Ministru al 
Finanţelor să găsească mijloacele, să afle normele generale sau de 
"discriminare în fapt, prin care să se aplice un tratament diferențiat evreilor 
sau altor minoritari neprivilegiati, aceasta atât pentru contribuţiile directe, 
cât şi pentru cele indirecte [...]. 


M Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 
Cabinetul Militar, dosar nr. 475/1941, f. 44-45. 


105 


Nr. 255 din 
4. VII. 1941 
Flamura! , Dacia? , Neagoe? , Ministerul 
Apărării Naţionale și Ministerul de Interne, 
Ialomița‘ 


Dezordinile întâmplate acum câteva zile la laşi. au pus armata și 
autorităţile intr’o lumină cu totul nefavorabilă. 

Cu ocazia evacuării Basarabiei a fost pentru armată o adevărată 
ruşine că s’a lăsat insultată şi atacată de evrei şi comunişti fără a reacţiona. 

Rușinea însă este si mai mare când soldaţi izolaţi, din proprie 
iniţiativă şi, de mai multe ori, numai în scopul de a jefui sau maltrata, atacă 
populaţia evreească si omoară la întâmplare, astfel cum a fost cazul la Iasi. 


255 


Neamul evreesc a supt, a sărăcit, a speculat și a oprit dezvoltarea 
neamului românesc timp de cîteva secole. Nevoia de a ne scăpa de această 
plagă a românismului este de nediscutat, dar numai guvernul are dreptul de 
a lua măsurile necesare. — 

Aceste măsuri se află în curs de aplicare şi ele vor fi continuate după 
normele ce voi hotărâ. 

Nu este însă admisibil ca fiecare cetăţean sau fiecare soldat să-și 
asume rolul de a soluţiona problema evreească prin jafuri si masacre. 

Prin asemenea procedee arătăm lumii că suntem un popor 
nedisciplinat si necivilizat şi punem autoritatea si prestigiul statului român 
fntr’o lumină cu totul neplăcută. 

Opresc dar cu desăvârşire orice acţiune pornită din iniţiativă 
individuală şi fac răspunzătoare autorităţile militare si civile de executarea 
întocmai a acestui ordin. 

Crime de asemenea natură coastituiesc o pată rușinoasă pentru 
neamul întreg şi ele sunt plătite mai târziu de către alte generaţii decât 
aceea care le-a comis. 

Cei ce se vor abate ori s'au abătut de la ordinul de mai sus vor fi daţi 
în judecată şi li se vor aplica sancţiunile cele mai severe prevăzute de lege. 

General I. Antonescu. 


N Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Marele Cartier General, dosar 
nr. 3 828, f. 9. 


1 Denumirea codificată a Armatei 3. 

2 Denumirea codificată a Armatei 4. 

3 Denumirea codificată a Corpului 2 Armată. 

4 Denumirea codificată a eşalonului înaintat al Marelui Cartier General. 


MARELE CARTIER GENERAL 
TELEGRAMĂ 
Patria! Nr. 258 St 4/7/ 1941 1/40. Patria către Ialomita?. 
General Tătăranu, foarte urgent. 1. Am ordonat ca plot. de rezervă 


Manoliu de la Divizia 14, care a fost unul din principalii vinovaţi de jafurile 
de la Iași să fie imediat arestat şi trimis în faţa Curţii Marţiale pentru a fi 


256 


judecat. Nu am primit până acum nici un raport în această privinţă. 2. Nu 
am primit, deasemenea, raportul asupra măsurilor luate contra sublt. din 
Regt. 2 a. g. de la Galaţi, pentru jafurile comise asupra magazinelor 
evreesti. Aştept, până la 4/7/1941, raportul asupra ambelor chestiuni. 


Şeful Marelui Cartier General, General Ioanitiu 
Nr. 252 din 4/7/1941 


@ = Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Marele Cartier General, dosar 
nr. 3828, f. 76. 


1 Denumirea codificată a Marelui Cartier General 
2 Denumirea codificată a eşalonului înaintat al Marelui Cartier General 


107 


CONSILIUL [DE MINIŞTRI] 
de 
Marţi 8 iulie 1941 


[...] 

DI. prof. Mihai Antonescu [...]: Prin urmare, în prima fază: 
înfăptuire, organizare pentru recoltă, organizare pentru revizuirea 
proprietăţii, organizare pentru retragerea rublelor şi pentru primele aşezări 
de ordin economic. Nu mai vorbesc de măsurile de siguranţă şi de ordine 
publică pe care armata trebue să le îndeplinească și la care dvs. ajutaţi, 
dându-ne toate informaţiile pentruca să putem lua toate măsurile necesare, 
sau împreună cu Marele Cartier, să asigurăm colaborarea necesară pentru o 
perfectă ordine pe întregul teritoriu. 

Cu riscul de a nu fi înţeles de unii traditionalisti cari mai pot fi între 
dvs., eu sunt pentru migratiunea forțată a întregului element evreesc din 
Basarabia si Bucovina, care trebue svârlit peste granitä. Deasemeni sunt 
pentru migratiunea forțată a elementului ucrainean, care nu are ce căuta în 
momentul acesta. 

Sunt pentru revizuirea radicală în ce priveşte proprietatea, precum şi 
în ce privește organizarea productiunii si disciplina muncii. 


257 


Numai pe aceste baze putem scăpa națiunea noastră de fenomene de 
infiltratie străină şi de descompunerea care ne-a dus odată la prăbuşirea 
graniţelor. 

Esentialul este să câştigăm pacea şi pacea n’o putem câştiga decât 
procedând astfel. 

Imi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. Imperiul 
Roman a făcut o serie de acte de barbarie faţă de orizontul contemporan şi a 
fost totuşi cel mai vast şi mai măreț așezământ politic. 

Nu ştiu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu 
libertatea de acţiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică şi revizuire 
naţională, pe care atâtea veacuri au prăbuşit-o printr’o serie de infiltratiuni. 

In ceasul când am procedat la exproprierea urbană, când situaţia nu 
era aceea de astăzi, am spus că-mi este complect egal de ce se va spune. 
Ceeace mă interesează este să folosesc acest moment istoric, să dau aceste 
drepturi naţiunii, pe care nimeni nu va îndrăsni să i le ia înapoi fără o 
revoltă în stradă. Preocupările noastre trebuesc aşezate pe instrucțiuni 
fundamentale, pe proprietate, pe comerţ, pe industrie, pe toate manifestările 
vieţii economice care întăresc viaţa morală a unei naţiuni. 

La fel spun acum: nu există pentru istoria noastră un moment mai 
favorabil, mai larg, mai vast, mai liber pentru o totală descătușare etnică, 
pentru o revizuire naţională şi pentru o purificare a neamului nostru, ca să 
putem înfrunta alte veacuri de silnicie sau de pătrundere străină. Chiar dacă 
vor veni acele veacuri, să profităm de acest, moment istoric şi să stabilim 
noui baze de luptă pentru viitor. 

Aşa că vă rog să fiţi implacabili. Omenia siropoasă, vaporoasă, 
filozofică n’are ce căuta aici. Am crezut şi eu o clipă că această omenie 
poate purta vestigii de sinceritate, dar curând mi-am dat seama ce ascunde 
realitatea; sub aspectul unei- filozofii umanitare se ascundea cel mai acut 
interes de rasă, al unei rase care se voia stăpână peste tot şi a unor principii 
abstracte în spatele cărora se găsea o religie profitoare în dauna unei naţiuni 
covârşită de nevoi - şi ca noi erau multe naţiuni. 

Prin urmare să folosim acest moment istoric și să curăţim pământul 
românesc şi națiunea noastră de toate nenorocirile care le-au abătut 
veacurilor asupra acestui pământ în care n'am putut fi stăpâni. Este un ceas 
când suntem stăpâni pe teritoriul nostru: să-l folosim. Dacă este nevoie, să 
trageţi cu mitraliera. Dacă se întâmplă ca soldaţii şi ofiţerii români să fie 
împuşcaţi pe la spate sau scuipati şi loviți, cum au fost loviți anul trecut, să 
fiţi fără crutare. Nu se poate admite ca soldaţii români să fie din nou 


\ 


258 


mio De o. iv ui Y 


E D 0O WH N e m 


generoşi cu toți aceşti ticăloşi cari răspund la ospitalitatea şi generozitatea 
de veacuri a românilor cu trădare, cu infamie şi cu crimă. La aceasta 
răspundem cu tot ceeace se cuvine. Chiar românii cari au ajuns să fie 
rätäciti şi au intrat în valul de anarhie si de întunerec al bolsevismului, chiar 
şi aceștia vor fi nimiciti fără crutare. Veţi fi fara milă cu ei. Nu se poate 
zidi o ţară şi nu se poate întemeia un popor dacă nu i se fixează dela început 
bazele pe vânjoşia pe care ştie să o aibă. 

Aşa că vă doresc din toată inima ca dela început să vă împiedicaţi 
cât mai puţin de lucruri formale. 

Când aveţi obstacole de ordin militar sau unele măsuri de ordin 
administrativ, care cer neapărat sprijinul guvernului, să-mi telefonati si sunt 
oricând la dispoziţia dvs., iar când dificultăţile sunt mai mari vin la faţa 
locului cu avionul pentruca să terminäm scurt orice dificultate. 

Ce vreau să vă rog din toată inima este ca să creiaţi în grupul dvs. un 
spirit de echipă, ţinând seama de misiunea istorică pe care o aveţi, fiindcă 
aveţi o misiune istorică. 

Guvernul nu poate veghia la păstrarea unei ordine pe teritoriul 
nostru, la întreţinerea graniţelor şi la organizarea unui regim de război şi de 
reformă naţională si în același timp să se ocupe de toate organizările 
provinciale, mai ales atunci când voim să asezäm tara pe baze noui. 

Prin urmare, depinde totul de răspunderea dvs., de puterea dvs. de a 
creia, de iniţiativa pe care vreţi s’o luaţi, de ceeace veţi întemeia dvs. 
acolo. 

Ceeace vreau să repet încă odată este să vă liberati de tot spiritul 
tradiţiilor şi formelor si să vă gândiţi că trecem printr'un moment istoric în 
care trebue să lucraţi cu rapiditate. 

De îndată ce vom ajunge să liberăm ţara noastră de o serie întreagă 
de servituti grele, atunci se va pune fără îndoială problema unei 
reconstructii pe baze serioase, de asprime în măsura principiilor şi în 
executarea obligatiunilor care derivă din ele. Până atunci libertate vastă pe 
această linie mare.Să restabilim economiceste neamul acesta. Aceasta este 
preocuparea fundamentală. 

De aceea am ţinut să-l rog pe dl. Strihan să convoace mâine toată 
comisia legislativă şi să scoată din principiile dela aceste două Consilii de 
Miniştri, din normele date aici privitoare la activitatea inițială a 
administraţiei, să scoată un inventar sumar de principii şi regule, pentruca 
să ştie toţi prefectii, toți magistraţii, toți inginerii, toți agronomii, toţi cari 
se duc acolo că dacă se vor conduce după vechiul spirit și vor lucra după 
vechile metode, nu vom face nimic. Îmi iau răspunderea în mod formal şi 
spun că nu există lege. Cum veacuri întregi pentru neamul acesta nu a 


259 


existat lege, ci a existat lege împotriva lui, cum anul trecut în 1940 nu a 
existat lege pentru neamul românesc ca să-şi prăvălească pământurile sub 
suveranităţi străine, să-şi distrugă proprietatea, religia şi viata sub 
dominaţia bolşevică, astăzi nu există lege pentru neamul românesc în fata 
drepturilor sfinte de a se întrupa şi de a-şi reconstitui fiinţa naţională. Nici o 
lege. Două-trei săptămâni nu fac nici o lege pentru Basarabia şi Bucovina. 
Toate conflictele de lege ce se vor ivi, problemele de naştere, de crime si de 
represiune si sistemul de pedeapsă pe care va trebui să-l aplicăm îl vom 
face. Vom creia legi speciale pentruca să rezolvăm problema conflictelor 
legilor provinciale, dar în nici un caz nu ne mai oprim în faţa unor 
dispozitiuni legale, ca să le introducem astăzi pentruca mâine să le călcăm 
noi cei dintâi. 

| Deci färä forme, cu libertate complectä. 

Pentru administraţie deasemeni nu vă mai puneţi probleme de ordin 
formal. Aveţi o misiune de îndeplinit. Acolo unde comandamentul militar 
nu există, comunicaţi Marelui Cartier; acolo unde administraţia nu se 
supune, să-mi comunicaţi mie, ca să cer d-lui ministru de Interne să ia 
măsurile necesare pentruca dispozitiunile dvs. să fie executate fără şovăire 


[...] 


M Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 
Cabinetul Militar, dosar nr. 475/1941, f. 123-127. 


CORPUL DE CAVALERIE 
STAT MAJOR B. 2. 
Ofic. Postal Militar 104 


SECRET Nr. 5956 din 8 Iulie 1941 
CORPUL DE CAVALERIE 
Stat Major B. 2. 
către 


ARMATA 3-A, SECŢIA 2-A 
RAPORT CONTRAINFORMATIV NR. 1 


I. STAREA DE SPIRIT ÎN ARMATĂ. 
Atât ofiţerii cât şi trupa nu au altă deviză decât „Înainte“, pentru 
câștigarea victoriei, oricari ar fi jertfele. 


Cu toate eforturile fizice, pe care le-au depus ostaşii aparţinând 
acestei M. U., totuşi entuziasmați si de primirea făcută prin satele prin care 
au trecut, au un moral excelent. 

În concluzie, starea de spirit în armată este foarte bună şi se poate 
conta că operaţiunile viitoare se vor duce cu tot atâta energie şi voe bună. 


IL STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI CIVILE. 

a) Populaţia românească: 

În toate localităţile de peste Prut, pe unde unitățile noastre au trecut, 
populaţia românească a primit cu foarte mare bucurie si mulţumire 
sufletească, atât Armata Română cât şi cea Germană. 

. La trecerea prin sate, unităţile au fost primite cu flori şi urale. Pe 
feţele tuturor se citea bucuria de a fi scăpat de jugul rusesc. 

Reactiunea populaţiei contra elementului evreesc este foarte 
violentă, din cauză că dela aceştia au avut de suferit multe neajunsuri sub 
regimul sovietic. 

Populaţia a contribuit la refacerea drumurilor şi a oferit în mod 
benevol diferite alimente unităţilor în trecere. 


În concluzie 

Populația românească a primit ca o binefacere şi cu un accentuat 
entuziasm intrarea trupelor Române în Basarabia. Populaţia se simte uşurată 
că a scăpat de obsesia deportărilor care fuseseră ordonate să fie executate, 
în ultimul timp. 

b) Populaţia ucraineană: 

Se arată într’o oarecare măsură indiferentă faţă de noua situaţie. Nu 
iasă a se înţelege nici în bine nici în rău reocuparea de către trupele noastre 
a Basarabiei. Se pare totuşi că au opus o dârză rezistență unor măsuri pe 
care Sovietele le luaseră în regiunile ocupate de ei. 


În concluzie. 

Este necesar ca poliţia satelor ocupate de ucraineni, ce se va institui 
ulterior, să se ocupe serios de supravegherea şi purificarea populaţiei 
ucrainene. 

c) Populaţia evreească. 

Această populaţie a dat dovadă — cu ocazia ocupărei unor localităţi, 
unde aceștia erau în masă compactă — de conlucrare şi mărire a spaţiului 


261 


propagandei comuniste, astfel că evreimea constituia al doilea inamic şi mai 1 
periculos, cu care trupele noastre au trebuit să se lupte. 

În Trg. Edineţ, ostaşii români au trebuit să verifice casă cu casă r 
beciurile de unde se trăgeau focuri de armă şi arme automate de către j 
evreii, asupra ostasilor noştri, pentru ca apoi unitățile noastre să fie sigure 
de înaintare. Armamentul și munitiunile pe care aceştia le foloseau era lăsat 4 
de sovietici, cu scopul de a ataca armata de ocupaţie. | 

Comandanții de unităţi, văzând rezultatul luptei şi împotrivirea ' 
populaţiei evreesti din Trg. Edineţ, au început în ziua de 6 Iulie a. c. trierea : 
evreilor, cei găsiți cu arme gi vinovaţi de a fi tras în trupe au fost imediat | 
executaţi, iar restul conform ordinelor au fost ţinuţi ca ostateci. Majoritatea À 
acestora erau derbedei puşi în slujba comunismului. i 


În concluzie. 
Populația evreească din Basarabia a fost elementul de bază al 
propagandei comuniste. 
Populaţia evreească din Basarabia, care a mai rămas, ar trebui dusă 
în lagăre de concentrare si de muncă, mult în interiorul ţării, iar aceste | 
regiuni colonizate cu elemente pur româneşti. 


IH. DIVERSE. 


a) Din informatiuni dela prizonieri 
Unităţile din Basarabia au avut o compunere neomogenă. Înainte cu | 
câteva zile de isbucnirea răsboiului, au fost ridicaţi numeroși locuitori, 
îmbrăcaţi militari la Centre de Strangere şi după ce erau înarmaţi, fiecare | 
cu câte o armă şi 125 cartuşe, erau aşezaţi în diverse puncte pe Prut, cu 
misiunea de a interzice trecerea. | 
Printre aceștia sau găsit şi unităţi aduse din interior, în special, din | 
regiunea Turchestan şi regiunea Crimeii. | 
Basarabenii au opus o slabă rezistenţă şi au tras, în special, de frica 
gradatilor care îi încadrau. Pe timpul operaţiunilor au fost prost hräniti. 


Unităţile, care se aflau spre interior, erau mutate din loc în loc la 
intervale foarte scurte, pentru a da impresia locuitorilor că în această 
regiune se găsește o armată numeroasă. 


262 


—_ Or 


of 


Transmisiunile au funcționat defectuos, din această cauză unităţile 
erau dezorientate. Se pare că din primele zile ofiţerii au fugit, lăsând 
unitățile să reziste cum vor putea. 

Sovietele contau mult si pe conlucrarea populației bästinase 
simpatizante cu regimul comunist. Sperantele lor însă nu au fost realizate. 

În rândurile armatei se ducea o vie propagandă, propagându-se ştiri 
tendentioase de exemplu: Guvernul Român a fugit, Bucureştiul şi Iaşul au 
fost distruse, puternice unităţi motorizate pătrund în Moldova etc. 


b) Din informatiuni dela agenți. 

În fiecare sat funcţiona un comitet sătesc „Năcealnici“” format de 
obicei din 5-9 persoane şi cu un număr de membri de 20-30 locuitori din 
localitatea respectivă. Printre aceştia se găseau şi numeroşi evrei şi chiar 
evreice. 

Aceştia se ocupau de chestiunile administrative ale satului și erau 
organul de execuţie al ordinelor primite de la Centru. Tot aceştia întrețineau 
propaganda comunistă în rândurile populaţiei. 

Prin satele pe unde au trecut sau au staționat unităţile aparţinând 
Corpului de Cavalerie, toţi aceştia au fost identificaţi si cei care au rămas 
pe loc au fost prinși si ţinuţi ca ostateci. 

Elementele comuniste, care erau grav compromise au de populatia 
bästinasä au fugit päräsind regiunea. 

Prin localităţi si în special prin pădurile din apropiere se găsesc 
numeroşi suspecți. Corpul de Cavalerie a luat măsuri pentru identificarea 
lor, în localităţile în care se găsesc dislocate unităţile. Totuşi această M. U., 
având unităţile axate înainte, către inamic, situaţia de a se deplasa continuu 
şi numai pe anumite directiuni, nu poate lua măsuri pentru soluţionarea 
radicală a acestei chestiuni. 

Situatiunea în numeroase sate continuă a fi precară. Acolo unde nu 
sunt unităţi militare, populaţia civilă se dedă la devastarea cooperativelor și 
a depozitelor, care conțin mari cantităţi de alimente, materiale de tot felul, 
animale si păsări, lăsate de Soviete nedistruse, din lipsă de timp. 


c) Informatiuni dela locuitori. 

Comunismul nu a putut avea o priză prea mare în rândurile 
populaţiei româneşti, din diferite cauze. Printre cele mai importante 
semnalăm: 


263 


- Libertatea religioasă ne fiind asigurată a creat mari nemulțumiri în 
rândurile populaţiei. 

- Deportările celor mai buni gospodari şi oameni din sat şi punerea în 
comitetelor săteşti a locuitorilor, care nu prezentau nici o garanţie morală, 
precum şi introducerea în aceste comitete a evreilor. 


- Punerea la biruri şi impozite mari, pe toate sursele de venituri a 
locuitorilor. 


- Nerespectarea proprietăţii și muncii individuale. 
- Slaba valorificare a produselor agricole faţă de cele fabricate, care 
se căpătau foarte greu şi la preţuri foarte mari. 


d) Situaţiunea economică 


În zona unde a operat Corpul de Cavalerie, recolta este foarte bună, 
îutrecând cu mult pe cea din anul precedent. 


Nu a avut prea mult de suferit din cauza operaţiunilor. 


- Se găsesc mari cantități de alimente, furaje, animale etc. la preţuri 
mult mai reduse fata de cele din interiorul țării. 


Se remarcă, în special, lipsa îmbrăcămintei şi a fabricatelor de tot 
felul. 


Schimbul se face cu oarecare greutate, din cauza dezorientărei care 
există în ceia ce priveşte valoarea leului românesc faţă de rubla sovietică. 


Aceasta din urmă nu mai este primită. 


IV. CONCLUZIUNI. 

- Starea de spirit în armată foarte bună. 

- Starea de spirit a populaţiei româneşti, încrezătoare în biruința 
noastră şi în vremuri mai bune, care vor urma. 

- Populaţia evreeascä este înfricoşată de măsurile drastice care s'au 
luat. 

- Se impun noi măsuri preventive pentru anihilarea oricărei încercări 
de realuarea propagandei comuniste. 

- Până la sosirea jandarmilor teritoriali, trebuesc luate măsuri pentru 
curățirea zonei de suspecți, pentru paza depozitelor, de tot felul, si 
asigurarea ordinei şi liniştei în zona ocupată. 


264 


- A se lua măsuri pentru aducerea la sate a articolelor şi a 
fabricatelor cari lipsesc şi pentru oprirea speculării produselor agricole. 


COMAND. CORPULUI DE CAVALERIE, 
GENERAL DE DIVIZIE 
M. Racoviţă 
ŞEF DE STAT MAJOR, 
i Colonel 
Gh. Georgescu 


@ Arhiva Ministerului“ Apărării Nationale, fond Armata 3, dosar nr. 435, f. 
53-55, Original. 


* Comandant, şef, conducător. 


109 


Nr. 1 
din 9 iulie, anul 1941 


Sub. Lt. de rezervă Triandaf Aurel 
către 
Inspectoratul de Jandarmi Iaşi 


Conform ordinului verbal primit de la Dl. Lt. Colonel Manoil 
Alexandru, am onoare a raporta următoarele: 

„În conformitate cu ordinul Inspectoratului jandarmi Iasi, dat în baza 
ordinului Ministerului de Interne, Domnul Comandant al Legiunei Mobile 
Iași, prin ordinul de serviciu nr. 2 130 din 30 Iunie 1941, mi-a ordonat ca, 
împreună cu un subofițer şi 30 jandarmi, să iau în primire un număr de 35 
vagoane cu 2.530 evrei, spre a-i transporta la lagărul de concentrare 
Călăraşi. 

În executarea acestui ordin, în noaptea de 30 Iunie 1941 am plecat cu 
autocamionul Inspectoratului la Tg. Frumos, având sub comanda mea pe 
subofiterul Bratu Anastasie şi un detaşament de 30 jandarmi din Legiunea 
Mobilă Iasi. 


265 


Trenul cu evrei se găsea garat în staţia Trg. Frumos, fiind păzit de un - 
detașament din Compania 9-a c.fr. La putin timp după sosirea mea, s'a | 


adus din oraş sub escortă un număr de evrei ce fuseseră debarcati în ajun 
din tren şi care [fuseseră] cartiruiti. în timpul nopţii la diverse familii 
evreesti. Prin revenirea asupra dispozifiunii ce încuviințase această măsură, 
evreii au fost refmbarcati în vagoane. 

După terminarea acestei operaţiuni, împreună cu primarul orașului, 
Dl. Totoescu A., cu medicul oraşului, DI. dr. Gheorghiu si cu şeful poliţiei 
din Trg. Frumos, Dl. V. Ionescu, am procedat la debarcarea cadavrelor din 
vagoane. Operaţiunea debarcării a durat până seara, când trenul a fost dirijat 
mai departe. În Trg. Frumos s'au lăsat circa 654 cadavre, ce au fost 
înmormântate în comun, întrun loc anume de către autorităţi. 

A doua oprire a trenului pentru debarcare de cadavre s'a făcut în ziua 
de 2 Iulie a. c., în gara Mircești, unde, în asistenţa și a D-lui Lt. Popescu D. 
din Compania de Poliţie 60 Roman, am lăsat circa 327 cadavre, ce au fost 
îngropate în marginea satului Lungani, Roman. 

Mai departe, trenul a fost oprit în staţia Săbăoani, [de] unde, din 
ordinul D-lui Maior Simulescu de la Marele Cartier, ce era însoţit de D-nii 
medici militari, Maior Pîrvulescu și Cpt. Roiu, s'a continuat operaţiunea 
evacuării trenului de cadavre. (La Săbăoani au fost coborâte 300 cadavre şi 
înmormântate). 

3 Iulie a. c., trenul a fost oprit în staţia Roman și tras pe linia de 
garaj a Comp. l-a sanitară. 

În acest loc, sub comanda D-lui Maior Gheorghiu de la Marele 
Cartier, a D-lui Cpt. Botez si a D-lui Cpt. medic J. Niţulescu s'a procedat la 


deparazitarea evreilor, care au fost dati jos din vagoane şi care în parte au .] 


fost tunsi şi îmbăiaţi. 

Cu această ocaziune, s'a găsit în vagoane un număr de 47 cadavre. A 
doua zi, evreii în viaţă, au fost refmbarcati în alte vagoane curate. 

Înainte de a pleca din staţia Roman, s'a mai găsit un număr de 6 
cadavre, ce au fost debarcate. 

De la Roman, trenul s'a mai oprit pentru evacuarea cadavrelor în 
noaptea de 4/5 Iulie a. c. în staţia Mărăşeşti $i în noaptea de 5/6 Julie în 
staţia Inotesti, lăsându-se în cea dintâi 10 cadavre, în asistenţa d-lor 
Păduraru, controlor c.f.r. serv. D. şi Gheorghiu Alexandru, șef ajutor al 
staţiei Mărăşeşti, iar în cea de-a doua, în prezenţa D-lui magistrat militar, 
procuror Maior Stavrică de la Curtea Marţială Ploiești, 40 cadavre. Plecând 


mai departe, în după amiaza zilei de 6 Julie a. c., am ajuns la staţia Călăraşi, 
unde în prezenţa autorităţilor, a d-lui prefect Mihail Ştefănescu, Lt. Colonel 
Romano Victor, din partea garnizoanei Călăraşi, Maior Niculescu Gh., 
comandantul P. S. Reg. 23 Infanterie, Maior Ionescu Marian, comandantul 
legiunei de jandarmi, d-l Mihăilescu, medic primar, şi Movilescu, şef al 
Poliţiei, s’a procedat la evacuarea trenului, găsindu-se un număr de 1 011 
evrei în viaţă, un număr de 25 evrei decedați. Evreii în viaţă, cât şi 
muribunzii au fost predati ofițerului de zi pe corp al Reg. 23 Infanterie. | 

În timpul călătoriei, doi evrei au fost împuşcaţi de jandarmi, fiindcă 
din mersul trenului au sărit si fugit din vagoane. 

Pe tot parcursul de la Trg. Frumos la Călăraşi s'a dat de băut apă 
evreilor din tren de către jandarmii din gardă, cât si de plutoanele de ajutor, 
ce ni s'a pus la dispoziţie în unele staţii. 

În Trg. Frumos, evreii au căpătat şi pâine, ce a fost procurată de către 
primăria comunei. 

În Roman, evreii au fost hräniti, iar la plecare li s'a incuviintat să 
primească din partea comunităţii diverse alimente, lucruri de îmbrăcăminte. 

De asemeni, in Roman mi s'au încredinţat două lăzi de zahăr a 25 
kg. fiecare, pe care le-am împărţit evreilor pe drum. În gara Ploiești am 
primit de la armată un număr de 600 de pâini, din care parte au fost 
distribuite pe drum, iar parte, aproximativ 30% , au fost date evreilor la 
Călăraşi, unde li s'a dat să bea un ceai, după dispoziţia d-lui prefect. 

În ziua de 7 Iulie a. c. am plecat din Călăraşi şi în dimineaţa zilei de 
9 Julie a. c., terminând misiunea, m-am prezentat la Inspectorat. 

Totodată, raportez că la înapoiere, în gara Bucuresti-Nord, dl. Lt. 
Colonel de rezervă Beldiman a dat jandarmilor din detaşament brânză, câte 
două pähärute de vin, precum și suma de 2 000 lei, pe care mi-a 
încredinţat-o pentru a fi distribuită jandarmilor şi care în prezent se găsește 
asupra subsemnatului. 

Faţă de cele mai sus raportate, vă rog să binevoiti a dispune. 


Sub. It. de rezervă A. Triandaf 


M Arhiva Ministerului de Interne, fond N. I., dosar nr. 108 233, vol. 51, f. 
115-116. 


267 


110 


DECRET 
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, 
GENERAL ION ANTONESCU, 
Conducătorul Statului Român 


şi 
Preşedintele Consiliului de Miniştri, 


Asupra raportului d-lui ministru secretar de Stat pe lângă | 
Departamentul Apărării Naţionale, Nr. 2.385 din 11 iulie 1941: $ 

Având în vedere decretul-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, 
publicat în Monitorul Oficial Nr. 287 din 5 Decemvrie 1940; 

În baza dispozitiunilor decretelor-lege Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și 
Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, 

Am decretat şi decretăm: 


REGULAMENT 
asupra 
decretului-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor 


CAPITOLUL I 
Definirea evreilor 

Art. 1. Evreii, în înţelesul art. 2 din decretul-lege din 9 August 1940, 
privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de 
categoria din care fac parte, sunt excluși atât dela pregătirea premilitară, cât 
şi dela serviciul militar. 

Art.2. Sunt socotiți evrei, în înţelesul legii, următorii: 

a) Cei de religie mozaică; 

b Cei născuţi din părinţi de religie mozaică; 

c) Crestinii, născuţi din părinţi de religie mozaică nebotezati, adică 
copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinţi de religiune 
mozaică, nebotezati, precum şi copiii creștini, când numai unul din părinți 
este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; 

d) Creştinii, născuţi din mamă creştină şi tată de religiune mozaică, 
adică copiii creştini a căror mamă este creştină, dar tatăl este de religie 
mozaică; 


e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuţi în 
afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; 

f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei. 

Sunt de asemena evrei, acei care făceau parte din comunităţi 
religioase evreesti la data de 9 August 1940. 

Art. 3. Adoptiunea nu are urmări asupra situatiunii juridice de evreu 
a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiatiunii copilului adoptat, se va tine 
seama de părinţii acestuia. 

Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea 
ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 
45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. 

Art. 5. Simpla declaraţie de trecere la religiunea creştină, făcută în 
fata ofițerului stării civile şi înscrierea ei în registrele respective, nu 
schimbă calitatea de evreu, dacă nu se face dovada că a fost urmată de taina 
botezului. 

Art. 6. Sunt consideraţi creştini: 

a) Copiii creştini, născuţi din părinţi de religie mozaică botezați; 

b) Copiii creştini, născuţi din mamă de religie mozaică nebotezată, 
dar al căror tată este creştin de sânge; 

c) Copiii naturali, creştini, adică botezați, născuţi din mamă de 
religie mozaică botezată. 

Art. 7. Trecerea la creştinism, adică botezarea celor de religie 
mozaică, după 9 August 1940, data punerii în aplicare a decretului-lege Nr. 
2. 650 din 8 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din 
România, nu mai poate atrage schimbarea situaţiei de evreu a celui 
caracterizat ca atare, după criteriile stabilite la articolele precedente din 
prezentul regulament. Evreii trecuţi astfel la creștinism rămân excluşi dela 
pregătirea premilitară şi dela serviciul militar. 


CAPITOLUL II 
Recensământul evreilor 

Art.8. Legea asupra recrutării armatei şi regulamentul ei, în partea 
privitoare la operaţiunile de recensământ şi recrutare, se aplică şi evreilor, 
cu deosebirile şi adausurile prevăzute în regulamentul de faţă. 

Art. 9. La întocmirea tabelelor de recensământ, prevăzute la art. 8 si 
9 din legea asupra recrutării armatei şi art. 18-20 din regulamentul acestei 
legi, evreii vor fi trecuţi în tabele separate. 


269 


Situaţia de evreu se determină după presctiptiunile art. 2-7 din 
regulamentul de faţă. 

Organele care întocmesc tabelele de recensământ ale evreilor au 
îndatorirea de a cerceta adevărata situatiune a tinerilor evrei, pentru a nu 
inscrie în ele decât pe acei care intră în prevederile regulamentului de fata, 
sub sancţiunile prevăzute în legea asupra recrutării armatei. 

Evreii născuţi în alte localităţi se vor înscrie definitiv în localitatea 
unde domiciliază la data întocmirii tabelelor. 

Art. 10. Reclamatiunile asupra înscrierii în tabelele de recensământ, 
în ce priveşte originea şi starea civilă, se adresează consiliului de recrutare. 
Acesta cercetează reclamatiunile ce îi sunt adresate, dând deciziune asupra 
hotărârii luate. 

Aceste deciziuni pot fi apelate la Ministerul Apărării Naţionale, 
Serviciul recrutări, care, luând avizul Directiunii contenciosului, dă hotărâre 
definitivă în cauză. 

Art. 11. Evreii înscrişi pe tabelele de recensământ sunt datori să se 
prezinte în faţa Consiliului de recrutare, odată cu ceilalți tineri din clasa 
anului respectiv. 

Consiliul de recrutare nu se va ocupa decât de stabilirea identităţii, a 
stării civile, a originei etnice, a profesiunii si studiilor ce posedă în 
momentul recrutării, indiferent de starea fizică a evreilor ce recrutează. 

În cazul când tânărul evreu nu se prezintă, el poate fi reprezentat 
printr’un membru din familie. 

În lipsă el va fi înscris din oficiu ca absent la recrutare. 

Art. 12. Înscrierea evreilor se va face intr’un „registru special control 
pentru evrei“ (model anexă Nr. 1), care va fi ţinut de cercurile de recrutare. 

Art. 13. Consiliul va da următoarea decizie: 

1. Pentru evreii care se vor prezenta la recrutare: 

„Prezent (sau reprezentat), stabilit identitatea, starea civilă și studiile 
şi înscris în registrul special control pentru evrei la Nr........... „clasa......... 5 

2. Pentru evreii care nu se vor prezenta la recrutare: 

„Absent şi înscris din oficiu în registrul specia control pentru evrei 


s6 


CAPITOLUL III 
Obligatiunile evreilor 
Art. 14. În schimbul serviciului premilitar şi militar, evreii sunt 
obligaţi să plătească taxele militare stabilite prin lege şi să presteze munci 
de interes obştesc, potrivit nevoilor Statului, în conditiunile fixate prin 


270 


decretul-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor şi prin regulamentul de 
faţă, cu excepţiile prevăzute de articolul 2, alineatul 2 din decretul-lege 
asupra taxelor militare, datorate de evrei, din 21 Ianuarie 1941. 

Aceste obligaţiuni iau naştere odată cu împlinirea vârstei de 18 ani şi 
încetează îndată ce s'a atins vârsta de 50 ani, indiferent de gradul ce au avut 
în armată cei care au satisfăcut total sau în parte serviciul militar, ori au 
contat ca ofiţeri, subofiteri, maiştri, submaiştri sau gagisti militari în 
cadrele de rezervă ale armatei. 

Se exceptează evreii specialişti prevăzuţi de articolul 8 din decretul- 
lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, care vor putea fi chemaţi în 
serviciul armatei până la împlinirea limitei de vârstă corespunzătoare 
gradului ce au avut în armată. 

Art. 15. Plata taxelor militare este obligatorie pentru evrei, potrivit 
situatiunii lor materiale, indiferent de starea fizică. Obligatiunea de muncă 
nu poate fi impusă însă decât acelora găsiţi apți a o presta, potrivit hotărârii 
unei comisiuni compusă din comandantul Cercului de Recrutare ca 
preşedinte, şeful biroului recrutării și 1 medic militar numit de comandantul 
garnizoanei respective, ca membri. 

Această comisiune se va pronunţa cu ocaziunea chemării evreilor la 
cercurile de recrutare pentru a fi trimişi în detaşamente de muncă sau 
pentru a li se da vreo altă întrebuințare în armată, ori la diferite institutiuni 
publice. 

În darea hotărtrii sale, comisiunea va tine seamă de starea fizică şi 
aptitudinile evreilor, în raport cu felul muncii la care urmează a fi supuși. 

Art. 16. Sunt obligaţi a plăti taxele militare şi evreii care au recrutat 
până la data publicării regulamentului de faţă, dar care, din cauza 
conditiunii fizice, se găsesc în prezent amânati medical, dispensati medical, 
improprii sau reformaţi, precum si acei excluşi dela serviciul militar, 
conform articolului 3 din legea asupra recrutării armatei. Evreii clasati 
improprii sau reformaţi nu se pot chema însă la munci de interes obştesc, 
chiar dacă, fiind insolvabili, nu plătesc taxele militare la care sunt impusi. 

Art. 17. Impunerea la plata taxelor militare se face de către 
Ministerul Apărării Naţionale, după tabelele nominale întocmite de 
Cercurile de Recrutare şi trimise anual administratiilor de constatare, 
conform prescriptiunilor decretelor-legi asupra taxelor militare datorate de 
evrei. 

Aceste tabele vor fi extrase din tabelele de recensământ ale evreilor 
și după registrul special control evrei, cuprinzând datele necesare pentru 


271 


identificarea evreilor impozabili, precum şi mutatiile acelora care în anul | 
expirat au fost folosiţi în armată, ori au executat munci de interes obstesc. | 
Cercurile de recrutare vor primi tabelele trimise de administratiile | 
financiare, cuprinzând numele evreilor care nu au achitat în termen taxele § 
militare la care au fost impusi, urmând a transforma debitul de plată în À 


obligatiune de muncă. 


CAPITOLUL IV 


Întrebuinţarea evreilor pentru nevoile armatei sau ale diferitelor institutiuni 


publice 


Art. 18. Evreii între 18 si 50 de ani pot fi intrebuintati atât À 
individual, cât si în grup sau detaşament, fie pentru nevoile armatei, fie ale } 
altor institutiuni publice de Stat, judeţ sau comună, indiferent dacă sunt À 
solvabili şi sunt la curent cu plata taxelor militare la care au fost impusi, cu À 


exceptiunile prevăzute în prezentul regulament. 


Art. 19. Evreii nu pot fi întrebuintati la munci de folos obstesc decât 4 
de Marele Stat Major, care va satisface, în măsura posibilităţilor, şi cererile | 


primite dela alte institutiuni publice de Stat, judeţ sau comună. 


Art. 20. Marele Stat Major va tine la curent, prin comandamentele | 
teritoriale, situaţia numerică pe profesiuni, precum şi repartiţia pe cercuri | 
de recrutare a evreilor susceptibili a fi întrebuințați la munci de interes | 


obştesc. 


unde sunt înscriși în controale. 


Cercurile de recrutare vor ţine evidenţa nominală pe profesiuni a { 


evreilor înscrişi în controale, cunoscând în orice moment pe acei care sunt 


la curent cu plata taxelor militare la care sunt impusi si zilele de muncă | 


prestată. 
Numai Marele Stat Major poate aproba chemarea anumitor evrei, 
direct la comandamente, unităţi sau formaţiuni de serviciu. 


Art. 22. Durata întrebuintärii la munci de interes obstesc este de | 
maximum 60 zile pe an pentru evreii între 18 și 21 ani, 180 zile pe an | 
pentru cei între 21 si 24 ani, 120 zile pentru cei între 24 şi 26 ani, 90 zile pe 


an pentru cei între 26 şi 41 ani şi 60 zile pe an pentru cei între 41 si 50 ani, 
vârste ce corespund diferitelor elemente ale armatei în care ar fi trebuit să 
se afle evreii. 


272 


Art. 21. Chemarea evreilor se face numai prin cercurile de recrutare 


eS NM RE 


[e] 


Evreii care, pentru a fi scutiţi de plata taxelor militare, doresc să fie 
fntrebuintati la munci de interes obştesc peste termenele fixate, pot face 
cereri în acest sens către Marele Stat Major urmând a fi satisfăcute după 
posibilități. 

Pe timp de concentrări prelungite, mobilizare sau războiu, durata 
fntrebuintärii evreilor la munci de interes obştesc este nelimitată, potrivit 
nevoilor generale ale Statului. În orice alt timp prelungirea duratei 
îatrebuinţării evreilor se poate face numai printr-un jurnal al Consiliului de 
Miniştri. 

Art. 23. Medicii, farmacistii, veterinarii, inginerii, arhitecții sau alti 
specialişti evrei folosiți, fie de armată, fie de alte institutiuni publice, vor fi 
plătiți conform deciziunii ministeriale Nr. 23. 325 din 27 Ianuarie 1941 a 
Ministerului Apărării Naţionale. 

Ceilalţi evrei, chemaţi la munci de interes obştesc vor avea 
drepturile de hrană, întreţinere şi soldă pe care le are trupa dacă sunt 
fntrebuintati pentru nevoile armatei. Dacă :sunt puşi în serviciul altor 
institutiuni publice, ei vor avea drepturile în bani ale trupei. 

În toate cazurile, evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligaţi a se 
prezenta la muncile de interes obştesc cu echipamentul potrivit anotimpului 
în care sunt chemaţi si cu cel putin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe 
braţul stâng, o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm, cu numele 
cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, 
veterinarii, inginerii şi arhitecţii întrebuintati în armată, care vor purta 
uniforma şi semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23. 
325 din 27 Ianuarie 1941. 

Brasardele se confecționează de cercurile de recrutare. 

Art. 24. Evreii chemaţi la muncile de interes obştesc local nu pot fi 
folosiţi decât în localitatea unde domiciliază. În acest caz, ei vor lucra sub 
comanda unui militar, numit prin grija garnizoanei respective, având dreptul 
să ia masa şi să doarmă în familie. 

În toate celelalte cazuri, evreii pot fi deplasati în orice regiune a 
țării, constituiți în detașamente de muncă, astfel cum se arată la art. 27. 

Se consideră ca timp servit la muncă numai zilele efectiv servite, 
inclusiv duminicile şi sărbătorile legale. 

Art. 25. În măsura în care este absolut necesar, evreii pot fi înscrişi şi 
în lucrările de mobilizare, după instrucţiunile Marelui Stat Major, 
trimitându-li-se ordinele cuvenite. 


273 


Art. 26. Pentru chemarea evreilor, se trimit ordinele de chemare f 


obişnuite, cu deosebire că, în loc de grad, se va scrie: Evreul... 


III. 


Se exceptează ordinele de chemare trimise evreilor prevăzuţi în i 
deciziunea ministerială Nr. 23. 325 din 27 Ianuarie 1941, în care, în loc de À 
„Evreul“ se va scrie, după caz: Evreul medic, farmacist, veterinar, inginer % 


sau arhitect..., sau Evreul medic ajutor, farmacist ajutor etc. 


Ordinele de chemare trimise evreilor din această din urmă categorie, 4 
dau dreptul la călătoria gratuită pe C.F.R. în clasa corespunzătoare gradului À 
în care este asimilat posesorul, făcându-se menţiunea necesară în acest scop | 


pe ordinul de chemare 


Art. 27. Evreii chemaţi în grup pentru anumite lucrări vor fi 4 
totdeauna constituiți în detaşamente de rnuncă, sub comandă militară, având À 
cadrele necesare pentru menţinerea ordinei şi disciplinei. Detaşamentele vor $ 


fi utilate cu materialul necesar pentru cazarea, igiena şi hrănirea oamenilor. 


În cazul când, în mod exceptional, asemenea detașamente sunt puse $ 
la dispozitiunea altor institutiuni publice, acestea au îndatorirea să acopere À 
cheltuielile prevăzute atât pentru întreţinerea evreilor, cât si a militarilor à 
care însoțesc detașamentele. Sumele respective se vor vărsa Ministerului 


Apărării Naţionale. 


Art. 28. Cercurile de recrutare au îndatorirea de a tine evidenţa | 
zilelor de muncă, astfel ca să nu se depășească numărul fixat anual la art. | 
22. Anul de muncă se calculează de la 1 Aprilie la 31 Martie al anului 1 


următor 
Art. 29. Nu pot fi chemaţi, în timp de pace, la munci de interes 
obştesc: 
a) Foştii ofiţeri, subofiteri, maiștri, submaistri şi gagisti activi evrei; 
b) Foştii ofiţeri, subofiteri, maiștri şi gagisti de rezervă evrei. 


De aceste scutiri nu pot beneficia specialiștii consideraţi | 


indispensabili pentru anumite lucrări de interes obstesc. 


Art. 30. Evreii chemaţi la munci de interes obştesc, foşti ofiţeri, | 
subofiteri, maiştri, submaistri si gagisti activi $i de rezervă, foştii tineri cu | 
termen redus, grade inferioare şi acei care au recrutat după promulgarea | 


decretului-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor şi posedă cel putin 8 


clase de liceu, sau şcoală similară, vor fi intrebuintati în servicii potrivit | 


aptitudinilor sau pregătirii lor, ţinându-se seama de gradul avut în armată, 
de studiile ce posedă şi de pozitiunea lor socială. 


274 


Aceste ordine le dau dreptul la călătoria gratuită pe C.F.R., în clasa i 


= > = LA 


iai fi 


Ei vor purta următoarele semne distinctive: 

a) foştii ofiţeri activi şi de rezervă, o stea de metal galben, în şase 
colțuri, cu diametrul de doi centimetri, aşezată pe brasardă, deasupra 
denumirii cercului de recrutare; 

b) foştii subofiteri, maiștri, submaiştri şi gagişti activi şi de rezervă, 
o stea de metal alb, de acelaşi model şi dimensiuni, aşezată în același fel; 

c) foştii tineri cu termen redus, grade inferioare, precum şi acei care 
n’au facut parte din elementele armatei, dar posedă cel putin 8 clase de 
liceu sau şcoală similară, o stea de metal roșu, de acelaşi model şi 
dimensiuni, aşezată în acelaşi fel. 


CAPITOLUL V 
Evidenţa evreilor 

Art. 31. Evidenţa evreilor între 18 şi 50 ani cade în sarcina cercurilor 
de recrutare respective, care întocmesc si tin la curent registrul special 
control pentru evrei, prevăzut la articolul 12. 

Fiecare cerc de recrutare va înscrie în registrul special control pentru 
evrei pe toţi evreii care domiciliază pe raza sa, făcându-le toate mutatiile 
din foaia matricolă la zi, completate cu aceea de: „Exclus dela serviciul 
militar, conform decretului-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor“. 

La cei proveniţi din activitate (ofiţeri, subofiteri, maiștri, submaistri 
si gagisti militari), indiferent dacă au părăsit cadrele oştirii înainte sau după 
promulgarea decretului-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, se va 
face aceeași mutație, adăugându-se: „Scutit de plata taxelor militare; scutit 
de munci de interes obştec, în timp de pace, fiind provenit din activitate“. 

În acest scop, în termen de cel mult 30 zile dela publicarea 
prezentului regulament, toate comandamentele, corpurile de trupă și 
formațiunile de serviciu ale armatei vor trimite cercului de recrutare 
respectiv formele de vărsare ale evreilor ce au înscrişi în controale. 

Art. 32. Fiecare evreu care a împlinit 18 ani şi n’a depăşit vârsta de 
50 ani, indiferent dacă a satisfăcut sau nu serviciul militar, este dator să se 
prezinte, în termen de 60 zile dela publicarea regulamentului de faţă, la 
cercul de recrutare pe raza căruia domiciliază, spre a se îndeplini 
următoarele formalitati:: | 

a) Evreilor, care au satisfăcut legea asupra recrutării armatei şi care 
posedă un livret militar, li se va aplica pe copertă şi pe prima pagină a 


livretului, cu tuş roşu, cuvântul „EVREU“, iar pe ultima pagină scrisă se va 
adăuga mutatia prevăzută la articolul 31; 

b) Evreilor care nu au satisfăcut legea asupra recrutării armatei li se 
va da un „Livret militar pentru evrei“. 

Cei aflaţi în străinătate pot fi reprezentaţi printr'un mandatar sau 
rudă, ori se pot prezenta personal, imediat după înapoierea în ţară, făcând 
însă dovada că sunt la curent cu plata taxelor militare prevăzute de lege. 

Tinerii evrei care vor împlini în viitor vârsta de 18 ani se vor 
prezenta la cercul de recrutare spre a-şi primi livretul, în cursul lunii Aprilie 
a anului respectiv. 

Art. 33. În livretul militar pentru evrei se vor înscrie toate mutatiile, 
la zi, asupra situaţiei titularului, după registrul special control pentru evrei, 

ca şi la evreii care au satisfăcut legea asupra recrutării armatei. 
Art. 34. Evreii care au satisfăcut serviciul militar sau o parte din el, 
precum şi acei care au recrutat numai până la data publicării prezentului 
regulament, se înscriu direct în registrul special control pentru evrei (Model 
Anexă Nr.2), prevăzut de articolul 12, după foile matricole şi datele primite 
de cercurile de recrutare. 

Tabelele extrase din registrul evreilor vor fi comunicate 
administratiilor financiare, separat de acelea prevăzute de articolul 137 din 
regulamentul legii asupra recrutării armatei, astfel cum se arată la articolul 
17 din prezentul regulament. 

In acest registru se arată şi cuantumul sumei la care au fost impusi 
anual, precum şi sumele plătite, după recipisele prezentate sau după 
comunicările făcute de percepțiile fiscale, ori de administratiile financiare. 

Pentru cei care au fost chemaţi la munci de interes obştesc, numărul 
zilelor de muncă prestatä se constată prin mutatiile „concentrat pentru 
muncă“ si „desconcentrat“ şi se scade din taxele militare datorate. 

Corespondenta pe baza căreia se fac aceste mutații se păstrează în 
dosare speciale pe ani şi pe contingente. 

Mutatiile făcute în registrul special control pentru evrei, asupra plăţii 
taxelor militare şi asupra efectuării muncilor de interes obştesc, se înscriu şi 
în livretele militare pentru evrei. . 

În livretele militare ale celor care au satisfăcut legea asupra recrutării 
armatei se vor face aceleaşi mutatiuni, adăugându-se în acest scop file albe, 
după modelul celor din livretul militar pentru evrei. 


276 


SR mia Petr, A 


Art. 35. Fiecare evreu este dator a purta asupra sa livretul militar, în 
care trebue să fie înscrise la timp taxele anuale la care este impus, sumele 
plătite si numărul zilelor de muncă prestată. l 

Livretul; conținând aceste mutații, constitue dovada legală a 
satisfacerii obligatiunilor fiscale şi de muncă. 

Art. 36. Livretele evreilor între 18 şi 50 ani vor fi prezentate anual, 
în cursul lunii Februarie, la cercurile de recrutare, pentru a fi vizate. 

Viza nu se face decât acelora care dovedesc cu recipisele fiscului că 
au plătit taxele militare prevăzute de lege. 

» Cei care nu fac dovada plăţii taxelor militare, precum şi acei care nu 
se prezintă la viză, vor fi înscriși pe tabelele evreilor ce urmează a fi 
chemați la munci de interes obştesc, în afară de sancţiunile prevăzute de 
articolul 570 din Codul Justiţiei Militare, pentru infracţiuni relative la 
pregătirea mobilizării, care le sunt de asemenea aplicabile. 


CAPITOLUL VI 
Dispozitiuni finale 

Art. 37. Evreii chemaţi pentru nevoile armatei sau pentru munci de 
interes obstesc sunt supuşi regimului şi jurisdictiunii militare, ca şi militarii 
sub arme. 

Art. 38. Toate abaterile dela prescriptiunile regulamentului de faţă se 
judecă și se pedepsesc potrivit dispozitiunilor prevăzute în Codul Justiţiei 
Militare sau în orice alte legi speciale aplicabile militarilor. 

Art. 39. Dispozitiunile cuprinse în prezentul regulament pot fi 
completate cu instrucțiuni de detaliu, date de Marele Stat Major, după 
nevoi. 

Art. 40. Orice alte dispozitiuni contrarii se abrogă. 

Dat la Marele Cartier la 12 Iulie 1941. 


Conducătorul Statului Român 
şi 
Preşedintele Consiliului de Miniștri, 
General Ion Antonescu 
Ministrul Apărării Naţionale 
General de Corp de Armată Adjutant Iosif Iacobici 
Nr. 2.030 


W „Monitorul Oficial“, partea |, nr. 164 din 14 lulie 1941, p. 4 039-4 042. 


111 
TELEGRAMÀ 


Vornicul! No.481; 87; 14/7; 21/10 

Buletin contrainformativ No. 2097 din 14 Iulie 1940; i 

1) Starea de spirit generală a populaţiei se menține nelinistitä, în $ 
special, în oraşele de pe malul Prutului; 2) Trecerile în Basarabia continuă. § 
În ultimul timp însă se fac numeroase restricţii chiar pentru evreii originari $ 
din Basarabia, admitându-se a trece Prutul numai tinerii între 17 și 25 ani şi $ 
cei care au specialitate: ingineri, medici, agronomi etc., fără a se menţine ȘI 
socoteala dacă sunt născuţi în Basarabia. 3) Unii soldați desconcentrati ce $ 
trec în Basarabia sunt deprimaţi din cauza zvonurilor ce circulă că vor fi $ 
incorporati în armata sovietică si trimişi în interiorul Rusiei. 4) Se $ 
accentuiază trecerile clandestine din Basarabia în Regat. 5) Agresiuni § 
antisemite nu se semnalează. 1 


p. ŞEFUL BIROULUI STATISTIC MILITAR IAȘI, 
(ss) Lt. col. Palade 


H Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3377, f. | i 
4. Copie. À 


1 Denumirea codificată a Marelui Stat Major. 


CORPUL DE MUNTE Nr. 20448/8 | 
Stat Major Bir. 2 14 Iulie 1941 | 
Of. Postal Militar Nr. 22 Secret | 
-CORPUL DE MUNTE | 

către 


ARMATA III-a, Secţia 2-a 
RAPORT CONTRAINFORMATIV DIN 14 IULIE 1941 
I. STAREA DE SPIRIT 


1. Ofiţeri, subofiteri şi trupă: 


Au moralul ridicat şi dau dovadă de multă disciplină si voinţă în F 
continuarea operației până la victoria decisivă. 


278 


O wit o Q mie pue + 


=. 


et 


Se simte lipsa tutunului atât la ofiţeri, cât si la subofiteri, care nu se 
mai poate procura prin aceste parti. 

2. Populaţia civilă: 

a) Românii primesc cu entuziasm trupele române si se arată foarte 
mulţumiţi de succesul României, bucurându-se că au scăpat de stăpânirea 
iudeo-comunistă. 

În Noua Suliţă, armata română a fost primită cu muzică de întreaga 
populaţie, iar la şcoala primară li s'au oferit ostaşilor o masă bogată. S’a 
combătut ştirea alarmantă că toţi oamenii înscrişi în colhoz vor fi împuşcaţi 
de români. ' 

În timpul ocupației bolşevice, comuna nu a avut nici o asistență 
medicală. 

b) Ucrainenii din Basarabia primesc de asemenea cu mare bucurie 
trupele române. Sunt foarte satisfäcuti că au scăpat de regimul bolşevic, 
care n’a știut decât să le ia totul, să-i impuie la impozite enorme și să-i 
muncească fără răgaz şi fără nici un folos. 

În special, acei care au făcut armata la unităţile române dovedesc 
încredere fără margini în armata Română. 

c) Evreii, o mare parte din ei s'au refugiat odată cu trupele sovietice. 
Cei rămaşi prin sate stau ascunși şi nu reacționează în contra armatei. Au 
fost cazuri, când din ascunzişuri, au tras focuri asupra trupelor române. În 
această situaţie au fost sanctionati. 

d) Prizonierii: 

Din interogările luate prizonierilor, rezultă că majoritatea lor au fost 
încorporaţi înpreajma isbucnirii războiului fără nici o instrucţie. 

Mulţi au vârsta de 18-19 ani, alţii din contră sunt prea bătrâni, iar 
unii erau chiar dispensati de serviciul militar. 
| Toţi declară că s'au predat de bunăvoie armatei române, pentru că 
n’au vrut să lupte, spunând: 

„M’am predat fiindcă nu am pentru ce să lupt. Lucrez în colhoz fara 
nici un folos, familia mea îndură cele mai mari lipsuri. Comandanții ne-au 
spus că este mai bine să ne sinucidem decât să cădem prizonieri, fiindcă 


românii ne vor schingiui şi apoi ne vor impusca. Totuşi am preferat să mă 


predau fiindcă nu aveam ce pierde. Toţi gândeam la fel dar nu indrazneam 
să ne mărturisim unul altuia gândurile noastre, fiindcă dacă s’ar fi aflat, am 


“fi fost impuscati pe loc“. 


Din declaraţiile prizonierilor rezultă că populaţia civilă crede că prin 
acest război va fi salvată de regimul comunist. Ea preferă orice stăpânire 
afară de guvernarea bolşevică. 

Soldaţii din armata roşie erau trataţi cu brutalitate, cu neîncredere, 
ameninţaţi cu împuşcarea şi loviți pentru cea mai neînsemnată greşeală, 
insuficient hrăniţi. 

Ei afirmă că în general moralul armatei rusești este foarte scăzut. 
Numai o mică parte vrea să lupte - ofiţerii, comisarii politici, evreii, tineri 
comunişti. Prizonierii explică fidelitatea acestora faţă de regimul Believe 
prin situaţia lor materială mai bună. 

e) Refugiații declară că în satele de la Est de Nistru din care s'au 
retras trupele sovietice, oamenii au desfiinţat colhozurile, şi-au reluat 
pământurile şi au împărţit vitele şi căruțele. 

Populaţia de la Est de Nistru este speriată că nu ştie ce o aşteaptă din 
partea trupelor române care ar trece Nistru. 

Evreii fug spre est, însă nu au mijloace de transport, întrucât au fost 
luate de armata sovietică. 

Ostasii ruşi sunt nemulţumiţi de mersul actiunei şi al conducerii 
sovietice. 

În retragere, armatele sovietice au luat turme de porci, însă nu au 
voie să-i consume pentru hrană. 


II. ACŢIUNEA DE TERORISM SI SABOTAJ 

În afară de cazurile izolate, când agenţi comunişti evrei au tras în 
armată, în special în ofiţeri, pentru a produce panică, restul populaţiei nu 
s'a dedat la astfel de acte şi arată foarte multă credinţă. 

Trupele sovietice în retragere au dat foc oraşelor și depozitelor, 
instituţiilor, clădirilor publice, distrugând lucrările de artă şi comunicaţii. 
Calea ferată ce trece prin regiunea Larga a fost tăiată şină cu şină, iar toate 
podurile aruncate în aer. De asemenea, stâlpii de telegraf au fost tăiaţi. 

În regiunea Hotin, unde era o herghelie, caii au fost legaţi câte 15 şi 
s’a tras în ei de către trupele bolșevice cu tunul. Sunt sute de cadavre de cai. 

La persoanele descoperite ca suspecte s'au efectuat descinderi, fara 
însă a se găsi material cu caracter subversiv. Indivizii în contra cărora s'au 
găsit dovezi că au activat sub regimul comunist sau că în prezent sunt 
periculoşi au fost arestaţi şi trimişi spre internare, spre interior. | 


HI. DIVERSE 
La intrarea trupelor în oraşe şi sate s'a găsit mare dezordine în 
administraţie. 
S’au luat imediat măsuri de reorganizare: numiri de primari, secretari 
etc., dintre oamenii de încredere (români). Aceasta numai până la sosirea 
autorităţilor administrative. 


IV. PROPUNERI 

Să se ia măsuri din vreme, ca îndată ce trupa pătrunde fntr’o zonă, 
organele administrative de ordine să intre imediat în functiune.. 

Aceasta cu atât mai mult cu cât trupele sunt preocupate de 
operaţiunile în curs. 

Să se ia măsuri ca familiile ofiţerilor şi subofiterilor sa fie asigurate 
din punct de vedere al procurării la timp a hranei si celor necesare pentru 
trai. 

Idem, pentru ajutorul familiilor ostaşilor de pe frontul operativ. 

Idem, pentru a se linişti populaţia de peste Nistru, aruncându-se 
manifeste care să explice rostul actiunei civilizatoare si liberatoare a 
armatei române peste Nistru. 


V. CONCLUZIUNI 
După cele îndurate timp de un an, credem că minoritarii ucraineni 
vor deveni buni cetăţeni români. 
Toată populaţia, afară de evrei, priveşte intrarea trupelor române ca 
o salvare. 


COMANDANTUL CORPULUI DE MUNTE- Şeful de Stat Major, 
General de divizie Gh. Avramescu Locotenent-colonel I. Chirchiu 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Guvernământul Basarabiei, 


dosar nr. 22, f. 247-249. Original. 


CERCUL DE RECRUTARE BRAȘOV Nr. 15377, din 15 iulie 1941 
Dir. 3 Mob. Terit. 

către 

Soc. Forest. Regnicolara 


În conformitate cu ordinul Marelui Cartier General Nr. 5468 din 28 


Iunie 1941, comunicat nouă de Comandamentul 5 Terit. cu ordinul Nr. 
102721 din 10 Iulie 1941. 


281 


Am onoare a vă face cunoscut următoarele: l 
În conformitate cu dispozitiunile Ministerului de Interne Nr. 4218 
din 24 Iunie 1941, evreii rechizitionati, pentru lucru la întreprinderi, nu vor 
fi evacuaţi. 
Cerc. Recrut. Braşov 
ss Nicolau 
România 
Cercul de Recrutare Braşov 
Şeful Dir. 3 Mob. Terit. 
Sublt. FL Creteanu ss 
Comunicat la 75 intreprinderi 


M Arhivele Statului Bucuresti, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 544/1941, f. 
220. Copie. 


114 


Instrucţiuni verbale date de Domnul General Antonescu 
Prefectului, Primarului si Jandarmilor din judeţul Bălţi, 
în ziua de 17 Iulie 1941 
I 
Administrație şi lucrări edilitare 
1. Bugetul țării nu se va mai mări de acum înainte cu avutiile 
Basarabiei şi Bucovinei. Aceste provincii vor avea independență 
administrativă şi judiciară. 
2. Prefectii să aibă autoritate deplină asupra întregei administrații din 
judeţe. 
3. Depozitele de alimente sau materials aflate in pivnite sau sub 
dărâmături să fie adunate. 
4. Drumurile să fie refăcute cu ajutorul populaţiei. Prestaţia să fie 
introdusă şi în teritoriile cucerite. 
5. Toate organele administrative să lucreze î în armonie sub ordinele 
prefectului. 


i. 


Masuri diverse 
1. Furtul si neregulile vor fi sanctionate prin impuscare. 


282 


2. Cea mai mică rezistenţă din partea populaţiei să fie sanctionatä cu 
împuşcarea. Numele celor executaţi să se publice. 

3. Jandarmii sunt încă desträbälati. Să se insiste asupra instrucției, 
disciplinei şi corectitudinii lor. Jandarmii de la sate să fie controlati des. 

4. Tinuta organelor administrative, care încă lasă de dorit, să fie de 
acum înainte impecabilă, iar funcţionarii statului să se impună prin 
disciplină, atitudine şi corectitudine în îndrumarea funcţiei. 

Funcţionarii administrativi să fie militarizati. Grije mare din partea 
sanitară. Să se lucreze în armonie cu trupele germane. 

Colonelul Tăutu va vorbi la Cdtul German pentru repartizarea 
depozitelor, găsite în zonele de operaţiuni ale trupelor germane, între aceste 
trupe şi Statul Român. 

Grâul găsit în depozitele din teritoriile cucerite să se păstreze pentru 
armata noastră. 

5. Populaţia din Basarabia să fie triată, iar cei suspecți sau cari se 
mai manifestă împotriva noastră să fie exterminați. Să se facă anchetă cu 
precautiune pentru a nu fi santionafi cei nevinovaţi. 

Toleranta într'o oarecare măsură cu populaţia de origină română cu 
care trebuie procedat pärinteste pentru îndreptarea ei. 


HI. 
Munca câmpului 
Să se organizeze de către autorități munca câmpului pentru a nu se 
pierde recolta. 


| IV. 

Evreii 

1. Toţi evreii să fie organizaţi în echipe fara plată pentru asanarea si 
curățirea locurilor bombardate. 

2. Evreii de la sate să nu fie împinși către Vechiul Regat ci peste 
Nistru. 

Nici un evreu să nu mai stea în sate sau la oraşe ci să fie internaţi în 
lagăre. Evreii să fie strânşi secret si paziti; să nu fie asasinați sau maltratati. 
Indivizii lăsaţi de ruşi în Basarabia să fie dati afară din ţară. 


N Arhivele Statului Bucuresti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Xerografii, 
dosar nr. 162, f. 45-46. 


283 


HUGHES 


FLAMURA 1! 
Către 
VLAD? 


Cu onoare se face cunoscut că este interzisă evacuarea evreilor din 
zonă fără un contact prealabil cu Prefectul județului respectiv. În nici un 
caz nu se vor evacua femeile și copiii. Orice internare de suspecți se va face 
numai de organele de poliţie şi jandarmerie care au evidenţa lor. 

Deasemeni și persoanele apreciate de Comandamente ca suspecte 
vor fi semnalate pentru internare tot organelor de poliţie şi jandarmerie. 

Acest ordin se va comunica tuturor marilor unităţi în subordine. 


D. 39. XB/ Nr. 22..258 din 17. VII. 1941 
W Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 3, dosar nr. 421, f. 2. 


1 Denumire codificată a Armatei 3. 
2 Denumire codificată a Corpului de Cavalerie. 
116 


COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL 
Paza Teritoriului 


BULETIN CONTRA-INFORMATIV Nr. 2285/P 


întocmit 
în ziua de 18 Iulie 1941. 
ora 18. 


1. STAREA DE SPIRIT. 


[...] 4. EVREII 

In ziua de 16 Julie a.c. dinspre Bălţi a trecut, pe la Socola, un 
transport de evrei basarabeni care erau duşi pe calea ferată, spre interiorul 
țării. 


284 


ul 


Evreii din oraşul Iaşi, în mare număr, aflând de acest transport au 
mers în întîmpinarea lor la Socola şi le-au adus alimente, bani, sticle cu apă 
şi îmbrăcăminte. 

Evreii sosiți din Basarabia le-au comunicat celor din Iasi că ruşii nu 
vor pierde răsboiul căci, Germania încă nu a cunoscut până acum războiul 
comuniştilor. 

Ei le-au mai spus să aibă încredere şi să lupte, prin mijloacele ce le 
au, spre a scăpa cu viaţă copiii şi în special bäetii. Să se roage în sinagoge 
pentru izbânda evreilor. 

În opinia publică ieşeană se discută cu multă aprindere faptul că 
anumiţi evrei reprimesc aparatele de radio. Dispozitiunea este ca aceste 
aparate de radio, care aparţin evreilor, din categoria acelora decoraţi sau 
care au luptat pe frontul din războiul trecut, să le fie restituite. În acest scop 
a fost numit un delegat care să se ocupe cu cercetarea situaţiei evreilor 
îndrituiţi să-şi capate aparatele de radio. 

Este necesar ca acest delegat să fie un militar spre a avea calitatea să 
verifice situaţia militară a evreilor. Pe de altă parte se vorbeşte că s'au 
restituit aparatele de radio la multi evrei care sunt certati cu situaţia 
militară. 

Chestiunea merită a fi verificată [...] 

ŞEFUL DE STAT MAJOR C. 4 T. 
Colonel S. Caracas 


Seful Biroului 1. Infanterie 
Lt. Colonel C. Al. Mihăescu 


E Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond Comandamentul 4 Teritorial, 
dosar nr. 1 349, f. 840-841. Copie. 


117 


[Memoriu adresat de Iuliu Maniu generalului Ion Antonescu] 
(Fragment) 


Domnule general, 
[...] Zvonuri tot mai persistente vorbesc despre masacre săvârşite 
asupra populaţiei minoritare, în special evreesti, din Moldova. Ele nu sunt 


285 


verificate şi noi dorim să nu fie adevărate. Toate cazurile de rebeliune sau 
trădare naţională trebue pe loc şi cu mare asprime pedepsite. Măsurile 
legale, care sunt luate pentru a preîntâmpina repetarea unor asemena E acțiuni 
criminale, sunt binevenite. 

Dar, simţul de umanitate al poporului român și bunul lui renume nu 
trebue atinse prin executări şi schingiuiri în masă, prin intolerante care s’ar 
răzbuna, în primul rând, asupra noastră si a conationalilor noştri. Pentru 
acest motiv, opinia publică românească gi noi toţi, care o cunoaștem, 
protestăm în contra lor sau a continuării lor dacă s’ar fi săvârşit. [...] 


@ = Arhiva Ministerului Afacerilor Interne, dosar nr. 40 001, vol. 47, f. 631. 
118 


INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIȚIE IASI 
Serviciul Poliţiei de Siguranţă 
Nr. 14338 S 
19 Iulie 1941 
‘SECRET 


CATRE 
ARMATA IV-a 
Oficiul Postal Militar Nr. 5 


La ordinul Dvs. Nr. 207558 din 12 lulie 1941, avem onoare a vă f 


raporta că prin raportul nostru Nr. 14026 din 14 Iulie a. c. s'a comunicat că 


organele polițienești din această regiune cu executat măsurile luate contra $ 


evreilor din ordinul Ministerului, transmis Prefecturilor de Judeţ. 


Numărul 24409 S./1941, la care vă referiti în ordinul Dvs. de mai | 


sus, nu se găseşte primit la acest Inspectorat. 


Alăturat înaintăm detaliat măsurile luate contra evreilor şi felul cum $ 


au fost executate de către Politiile din raza acestui Inspectorat. 


INSPECTOR REGIONAL DE POLIŢIE, Şeful Serviciului, 
[Indescifrabil} [Indescifrabil] 


286 


peta: nf. CN us. 


Ú wi 


or aX 


ai 


1] 


nm 


[Rezolutii:] 


B. 2. Relatii 

[Indescifrabil] 

Cu Nr. 207558/1941 s'a cerut Inspect. Poliţie Galaţi să comunice 
măsurile pe care le-a luat pentru executarea ordinului Armatei IV, Nr. 
206820 relativ la evrei (circulaţia lor, luarea de ostateci). Prin 
corespondenţa alăturată se arată măsurile luate care respectă întru totul 
prevederile ordinului Nr. 206820 al Armatei IV. 


Şeful Bir. 2. 
Maior [Indescifrabil] 

23 Iulie. Văzut 

[Indescifrabil] 


MĂSURILE LUATE CONTRA EVREILOR ŞI FELUL CUM AU 
FOST EXECUTATE DE CĂTRE POLITIILE DIN RAZA ACESTUI 
| INSPECTORAT 


I. LA GALAŢI: 

a) Organele Chesturei, în baza ordinului Nr. 4599 din 30 Iunie a. c. 
al Ministerului Afacerilor Interne, transmis prin Prefectura Jud. Covurlui cu 
Nr. 1065 din 1 Iulie a. c., au ridicat şi internat în 15 lagăre înfiinţate în 
localitate, un număr de 3328 evrei. Această operaţiune a decurs dela 2 - 6 
Iulie a. c. Paza lagărelor se face de către Inspectoratul Regional de 
Jandarmi. 

b) Pentru restul evreilor ce întruneau conditiunile de a fi internaţi în 
lagăre s'au luat următoarele măsuri: 

1) Interzicerea circulaţiei prin oraş între orele 18-7 dimineața. 

2) Verificare la domiciliu și adăposturile colective în cari dorm 
noaptea; pentru aceasta s'a întocmit tabele de locatarii acestor adăposturi. 

3) Toţi evreii cari vor fi găsiţi circulând între orele 18-7, vor fi 
cercetaţi şi dacă nu se vor stabili fapte pedepsibile de Lege în sarcina lor, 
vor fi consideraţi suspecți şi vor fi internaţi în lagăr. 

S’au luat si 15 ostateci. 


287 


II. LA. R. SĂRAT: 


În urma ordinului primit dela Prefectura Jud. R. Sărat, organele $ 
polițienești locale au obligat pe toţi evreii între 18-60 ani din oraşul R. $ 
Sărat să locuiască în timpul nopţii numai în imobilele situate în centrul # 
oraşului; adică pe străzile: Centrală, Principele Ferdinand, Curcănari si $ 


Milcov, socotindu-se această zonă cartier evreesc. 


În timpul zilei, fiecare își exercită profesia respectivă. În această | 
situaţie se găsesc un număr de 242 evrei. Cartierul este păzit prin patrule de À 
gardieni publici şi patrule militare. S’au mai luat 15 ostateci dintre evreii 4 
cei mai reprezentativi cari au fost obligaţi să locuiască în casa unui oarecare j 
evreu, Carol Schvartz, din Str. Cuza Vodă, şi li s'au pus în vedere că vor fi } 
executaţi în cazul când ceilalţi evrei se vor deda la acţiuni dăunătoare | 


Sigurantei Statului. 


Tuturor evreilor, de orice vârstă şi sex, li s'a interzis circulaţia între 1 


orele 20-7. 


HI. LA FOCŞANI: 


În conformitate cu ordinul Nr. 108 din 1 Iulie 1941 al Prefecturii | 
locale, organele Poliţiei Focșani au ridicat dela domiciliile lor, pe toţi evreii 4 
bărbaţi între 18-60 ani, punându-i în regim de lagăr în Şcoala Evreiască, $ 
Dispensarul Evreesc şi 8 clădiri din cartierul evreesc din acel oraş. În total, 4 
au fost ridicaţi 1112 evrei, alegându-se din aceștia un număr de 20, ca $ 


ostateci. 


În ziua de 4 Iulie, Prefectura Jud. Putna prin ordinul Nr. 657/1941 a | 
dispus punerea în libertate a tututor evreilor aflați sub regim de lagăr, À 


retinând un număr de 65 ca ostateci. 


Conform ordinului Prefecturii Jud. Putna, evreii evacuaţi, de pe $ 
teritoriul rural şi urban al Oraşelor Adjud şi Mărăşeşti, au fost aduşi în § 


orașul Focşani. 


IV. POL. TECUCI: 


În vederea executării ordinului Nr. 4559 din 1 Iunie 1941 al 1 | 
Ministerului de Interne, Domnul Prefect al Judetului Tecuci, în urma À 
consfătuirei avute cu Dnii., Comandant al Garnizoanei, Primarul Orașului, § 
Procuror şi Şeful Poliţiei, a emis ordonanța Nr. 10399 din 1 Iunie a. c. prin $ 
care s'a stabilit domiciliul obligatoriu evreilor din oraşul Tecuci şi acelor ce | | 


au fost evacuaţi din teritoriul rural al acelui Judeţ. 


era vs 


Ca garanţie au fost luaţi ca ostateci un număr de 15 evrei. În ziua de 
12 Iulie a. c., Prefectura locală a emis ordonanța Nr. 11092 ca urmare la 
ordonanța Nr. 10399/1941 prin care s'a hotărât că, evreii nu mai au voie a 
părăsi domiciliul decât pentru aprovizionare zilnică, între orele 8.30 - 10; 
medicilor, comercianților, funcţionarilor comerciali evrei nu le este permisă 
circulaţia în restul zilei decât pe baza autorizaţiei eliberată de Poliţie. 


V. POL. BÂRLAD: 


Nici un evreu nu poate părăsi oraşul decât cu aprobarea Prefecturei 
de Judeţ. . : 

Din Jud. Tutova s'au adunat de către Legiunea de Jandarmi 180 evrei 
şi li s'a fixat domiciliul în oraşul Bârlad într'un Ghettou stabilit de comun 
acord cu Dnii. Prefect, Comandant al Garnizoanei şi Şeful Poliţiei. 

În ziua de 2 Julie a. c. în baza ordinului Ministerului de Interne Nr. 
4599 din 1 Iulie a. c. primit prin Perfectura de Judeţ, toţi evreii între 16 şi 
60 ani au fost adunaţi într-un cartier evreesc, fixat de Dnii. Prefect de Judeţ, 
Comandant al Garnizoanei şi Şeful Poliţiei. 

Li s’a pus în vedere tuturor evreilor că nu mai au voie să circule între 
orele 20 - 7, în care scop s'a emis si ordonanță de Prefectură. S’au luat 10 
conducători cunoscuţi ai evreilor drept ostateci, fixându-li-se domiciliu 
obligatoriu intr’o sinagogă si li s'a pus în vedere că orice act produs din 
partea evreilor le va atrage executarea. 

S’au luat măsuri pentru paza cartierului evreesc. S’au dat zilnic câte 
130 - 150 evrei la cererea autorităților, inclusiv Comandatura Germană, 
pentru munca de folos obştesc. 


VI. LA BUZĂU: 


Prefectura locală prin ordinal Nr. 77 din 1 Iulie a.c. a dispus 
internarea evreilor. În ziua de 2 Julie a. c., toți evreii între 18 -- 60 ani au 
fost internaţi în lagăr, fixându-se clădirea Liceului Haşdeu din acel oraş. 


Au fost internaţi 353 evrei, dintre care s'au luat 14 ostateci. 


W Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond Armata 4, dosar nr. 781, f. 114- 
117. Original. 


289 


119 


P 
CONFIDENTIAL ( 
Nr. 1062 } c 

1941 Iulie 19 À 
q şi 

GARNIZOANA FOCȘANI 
către ré 
ARMATA IV-a j 
Stat Major. it 
Am onoarea a raporta: 

În conformitate cu ordinul Ministerului de Interne Nr. 4599/941 al | gi 

Armatei IV-a, Nr. 206820 şi Nr. 206873/941, relativ la strângerea evreilor 4 
în cartiere evreesti şi reţinere de ostateci, Prefectura, în unire cu această | c 
Garnizoană, a dispus executarea imediată a acestui ordin. Cc 


În urma probabilă a interventiilor făcute de evrei, direct la M. 4 
Interne, măsura luată cu adunarea lor în cartiere evreesti a fost revocată | 4a 
astfel că azi evreii sunt liberi, între orele 7 - 20, în tot oraşul. 1 

Am raportat acest lucru telegrafic M. C. G. cu Nr. 1012 din 8 Iulie. 

Întrucât, existenţa evreilor din acest oraș, lăsaţi liberi chiar în zonele à 
militare, cum este Zona cazărmilor cu depozitul de munitiuni și rampa 4 


militară - zona gară - aeroportul german - zona aeroportul Nord Focșani, | a 
constitue un pericol permanent, dat fiind că se pot angaja în acte de sabotaj] St 
sau să execute spionaj, am intervenit cu nr. 981 secret din 18 Iulie crt., către } O 
Prefectura Putna, pentru evacuarea evreilor din zonele de interes militar, Host 
către centrul oraşului și cartiere nepericuloase, cerând, totodată, ca toţi | F 
evreii să poarte un semn distinctiv pentru a fi identificaţi de patrule şi gărzi, $ i 
pentru aplicare de sancţiuni contra vinovaţilor. 3 

În zonele militare din garnizoana Focşani este o intensă activitate $ 
militară de transporturi de trupe, munitiuni, explozivi, carburanți, materiale, | | 
idem activitate aviatică amică. 1 

Subsemnatul pun în legătură atacul aerian inamic din ziua de 15 Iulie § 
crt., asupra rampei militare, unde s'au aruncat șapte bombe din cari cinci au į 
explodat, cu aflarea în acea zi pe rampă a unui tren cu 130.000 Ker. | 
explozivi. 1 pe. 

Totodatä am onoare a raporta: 

pk 


În ordonanța Nr. 108 din 2 Iulie 1941, a Prefecturei Putna, s'a 
prevăzut un semn distinctiv pe care toţi evreii au fost obligaţi a-l purta 
(Cele două triunghiuri suprapuse de dimensiuni 5 cm. pe fond alb, pe haina 
exterioară, în partea stângă a pieptului). 

Tot în urma unei interventiuni, probabile către M. Interne, s'a revenit 
şi asupra acestei măsuri. 

Cum portul semnului distinctiv este absolut necesar pentru motivele 
raportate mai sus, am onoare a vă ruga să binevoiti a aproba ca în legătură 
cu M. Interne să se menţină : 

1. Măsura cu strângerea evreilor în cartierele amintite, adică 
îndepărtarea lor din zonele militare. | 

2. Măsura luată cu portul insignei respective, întrucât patrulele şi 
gărzile militare nu-i pot identifica. 


COMANDANTUL GARNIZOANEI FOCŞANI 
Colonel I. Golgoteanu 


M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 4, dosar nr. 781, f. 111. 


Original. 
120 
CORPUL DE MUNTE Nr. 20. 690/R din 20. VII. 1941 
Stat Major 
Of. postal Militar Nr. 22 
SECRET 
F. Urgent 
CORPUL DE MUNTE 
căire 
ARMATA Il-a 
Secţia 2-a 


Am onoare a raporta următoarele: 

1. Acest Comandament a lăsat provizoriu un ploton de jandarmi 
pentru paza podului de peste Nistru dela Cozlov. 

Dând ordin plotonului de a reveni la companie, comandantul 
plotonului raportează: 


291 


În ziua de 27 şi 28 Iulie a. c. au fost daţi în primire comandantului l 


acelui ploton de jandarmi un număr de 10.260 evrei din Basarabia, cari 


staționează în comuna Cozlov, fără nici o dispozitiune cu privire la | 


destinatiunea lor. 

Fiind un număr mare, fără hrană şi trăind în mizerie, evreii sunt 
foarte agresivi și greu de stăpânit. 

2. Întrucât nevoile de pază şi siguranţa spatelui frontului ale 
Corpului de Munte sunt multiple şi în continuă creştere, am onoare a vă 
ruga să binevoiti a dispune de urgenţă ca paza podului dela Cozlov şi a 
evreilor de acolo să fie făcută de Armată, în scopul recuperării plotonului de 
jandarmi detaşat de către acest Comandament. 

Se anexează, in copie’ raportul comandantului plotonului de 
jandarmi, ce fusese lăsat la podul Cozlov. 


D. O. p. Conformitate | 
Şeful de Stat Major Şeful Biroului 2, | 
Lt. Colonel (ss) I Chirchiu Căpitan [Indescifrabil] |] 


[Rezolutie:] 

30. VII. 1941 

Serv. Pretoral măsuri. Rog să fiu ţinut la curent. 
Colonel 

Dumitrescu Polichron 


m Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 3, dosar nr. 421, f. 13. | 


Copie. 


* Nu se publică. 


121 


NOTĂ 
21. VIL. 1941 


Ordinul Nr. 2. 436/1941 primit dela Patria! prevede că Domnul | 


General Antonescu a ordonat în privinţa evreilor: 


292 


NI 


ii - să li se interzică circulaţia între orele 18 şi 6 dimineaţa; 


ri - în acest interval de timp, să fie grupaţi pe cartiere şi adunaţi în 

a anumite clădiri mai mari - sub pază - pentru a se supraveghea şi sancţiona 
imediat orice încercare de turburare; 

ìt - să se ia ostateci dintre conducătorii evreilor şi să fie împuşcaţi 


imediat ce se va produce un act de rebeliune. 
Pe baza acestui ordin Ministerul de Interne a dat Politiilor și 


le Prefecturilor ordinul Nr. 4.599, iar Armata IV-a a dat ordinul Nr. 206.820 
a din. 30 Iunie Comandamentelor de M.U., Inspectoratelor de Poliţie şi 
a Jandarmi, Iaşi şi Galati. 

le Pe baza lor, Politiile au trecut la execuţie. 

Garnizoana Focşani cu Nr. 1.062/1941 raportează că Ministerul de 
le Interne a revocat măsura de a se aduna evreii în cartiere evreesti, astfel că ei 
sunt liberi, între orele 7 - 20, în tot oraşul, constituind o primejdie, 

Prefectura Putna - ca şi alte Prefecturi - a dat dispozitiunea ca evreii 

te să poarte un semn distinctiv. 
2, Ministerul de Interne a revocat şi această măsură luată de Prefectura 
ill Putna. 

Garnizoana Focşani cere să se menţină măsura luată de a se strânge 
evreii în cartierele depărtate de zone, instituţii și stabilimente militare, 
precum si dispozitiunea de a purta un semn distinctiv. 

ŞEFUL SECŢIEI II-a, 
COLONEL I. Ciocan 
W Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 4, dosar nr. 781, f. 110. 
Original 
13. 


1 Denumirea codificat a Marelui Cartier General. 


122 


CONDUCEREA SI No. 61, 24 Iulie 1941 
ADMINISTRAREA BASARABIEI 


COMANDAMENTUL MILITAR CHIȘINĂU 


Cu onoare, se face cunoscut: 
aul 1. Se vor face lagăre unde vor fi strânși evreii din provincie, cari să 
fie intrebuintati la lucrările de refacerea drumurilor și şoselelor, la repararea 
podurilor, astuparea transeelor, strângerea sârmei de pe câmp etc. 


2. Evreii de la oraşe se vor înscrie la primării în termen de 3 zile, 
arătând si profesiunea ce o au. Ei vor fi organizaţi pe grupe conduse de un 
şef, ales dintre ei, şi întrebuințaţi la lucrări. Şeful grupei, împreună cu 
întreaga familie, răspunde de modul cum membrii grupei execută lucrările.  ; 

Pentru oraşul Chişinău, se vor accelera operaţiunile de înfiinţarea ; 
unui ghetou, aşa cum am ordonat. i 
$. 


3. În declarațiile ce vor da, evreii dela oraşe, vor arăta: 

- Profesiunea, atât a bărbaților cât şi a femeilor şi copiilor (în scopul 4 
organizării lor pe profesiuni). 

- Dacă la retragerea armatelor române în luna Iunie 1940 au locuit în 
acel oraş sau în altă parte. 


IMPUTERNICITUL CONDUCĂTORULUI STATULUI PENTRU 
CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA BASARABIEI 
GENERAL C. Gh. Voiculescu 


W Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Comandamentul Militar i 
Chişinău, dosar nr. 9, f. 23. Original. 


123 


ARMATA 3-a 
Serviciul Pretoral 
Oficiul poştal militar nr. 30 


BULETIN INFORMATIV Nr. 25 
din 25 Julie 1941 


I/ STAREA DE SPIRIT ÎN ARMATĂ: Nimic de semnalat. 
IV STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI CIVILE : 
Română : Nimic de semnalat. 
Minoritară: Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi, informează că în | 
sânul populaţiei evreesti din lași se critică tratamentul ce li se aplică 1 
evreilor dela intrarea României în război, alături de Germania, contra Rusiei | 
şi că îi miră faptul că Guvernul român aprobă în mod tacit represiunile | 
sângeroase împotriva populaţiei evreesti. 


ar 


A 


în 
ică 
siei 
aile 


Arată că toate aceste măsuri sunt ordonate de Berlin pentru a 
demonstra evreimei din America să înceteze cu provocatiunile intrărei în 


-război a Americei contra Germaniei si că, în prezent, comunitatea evreească 
din Iasi lucrează la întocmirea unor tabele în care se arată: 


- numărul evreilor morţi cu ocazia bombardamentelor aeriene; 
- numărul locuinţelor evreesti avariate de aviaţie; . 


- numărul evreilor morți cu ocazia evenimentelor dela 28-29 Junie a. 
c. cu care ocazie, spun ei, că au fost omorâţi circa 500 bărbaţi, femei şi 
copii evrei; 


- numărul răniților, cu această ocazie, care în urma infirmitätilor 
căpătate nu-şi mai pot căpăta existenţa. | 

Aceste tabele împreună cu un memoriu urmează a fi înaintate M. S. 
Regelui, M. S. Reginei, Domnului General Antonescu şi Doamnei Maria 
Antonescu, sperând într'o ameliorare a situaţiei evreilor. 


Deasemenea, se deţin informatiuni, că conducerea comunităţii din 
laşi a început o acţiune de eliberare a evreilor internaţi în lagăre si că zilele 
acestea va pleca la Bucuresti, Iosif Iacob, preşedintele comunităţii, care 
împreună cu Dr. Filderman, conducătorul evreimei din România, se va 
prezenta Ministerului Afacerilor Interne, pentru a arăta că ţinerea acestor 
evrei mai departe în lagăre este în dauna economiei orașului, fiind lipsă de 
meseriaşi calificaţi. 

La fel ar fi început o acţiune de colectarea sumei de 15 milioane lei, 
pentru a fi donată Statului pentru ajutorarea familiilor ostașilor morţi si 
răniți în război şi că în contul acestei acţiuni 3 anonimi au subscris câte un 
milion lei. 

III/ DESCINDERI ŞI URMARIRI : Nimic de semnalat. 

IV/ DIVERSE : Unităţile nu ne informează cu nimic. 


p. PRETORUL ARMATEI 3-a 
Lt. Colonel Jean Poitevin 


a Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Guvernământul Basarabiei, dosar 
nr. 22, f. 341. Original. 


295 


124 


COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL 
Paza Teritoriului 


BULETIN CONTRAINFORMATIV NR. 2702/P 
întocmit 
în ziua de 25 Iulie 1941, ora 18 


1. STAREA DE SPIRIT 

a. A populaţiei 

Subsectorul de Pază Roman informează: 

În rândurile populaţiei domneşte oarecare îngrijorare datorată 
faptului că preţurile la alimente şi articole de primă necesitate continuă a fi 
foarte ridicate, astfel că cetăţenii cu greu pot face faţă nevoilor de 
aprovizionare. Funcţionarii civili şi muncitorii lucrează intens şi cu tragere 
de inimă pentru instituţii şi pentru propăşirea ţării. Populaţia are încredere 
în DI. General Antonescu, Conducătorul Statului. 

b. În armată 

In general situaţia materială a ofiţerilor este multumitoare, deoarece 
prin acordarea alocatiei de hrană, mai ales cum s'a dat acum global si pe 
grade, traiul este asigurat. 

În localitate lipsesc parte din alimente ca ulei, orez, făină de porumb 
şi de grâu, iar depozitul de consum din Garnizoană nu poate face faţă 
nevoilor şi nu este asortat așa cum s'a arătat la înfiinţarea lui. 

Până în luna Mai ofiţerii, subofiterii si funcţionarii civili au primit, 
contra cost, pâine de la manutantä. În baza diferitelor ordine însă s'a anulat 
acest drept, personalul rămânând fără pâine. Pentru aceasta s'a intervenit 
oficial şi prin DI. Intendent Colonel Pîrvulescu, controlor din M. A. N., care 
a constatat, cu ocazia controlului administrativ, necesitatea pentru Arsenal, 
de a i se înlesni procurarea, prin Manutanţă a pâinei pentru întreg 
personalul: ofiţeri, subofiteri, funcţionari civili si lucrători. 


2. EVREU : 
Subsectorul de Pază Botoşani informează: 


O O O mt BA 


Evreul Strul Ceausu, zis Schvarts, şi soţia sa, Haia din Hârlău, au 
întins în ziua de 17 Iulie a.c. pe acoperișul unei bucătării câteva bucăţi de 
pânză roşie şi trei plapume de aceiași culoare. 

În aceeași zi, orașul Hârlău a fost bombardat de un avion sovietic. 

Cu acte legale, cei doi soţi evrei au fost înaintați Curtei Marţiale. 
fiind bänuiti că semnalizau aviatorilor sovietici. 

În ziua de 21 Iulie a.c., femeia Elena Hoşman, din Comuna 
Dumbrăveni - Botoşani, a spus faţă de mai mulţi locuitori, în cofetăria 
„Lache Petru“ din orașul Botoşani, „să. trăiască jidanii si să moară 
românii“. Ea a fost înaintată Curtei Marţiale. 

Subsectorul de Pază Taşi informează: 

In ziua de 22 Iulie 1941, postul de Jandarmi Podul Iloaiei a arestat pe 
femeia Agripina Bârsan, domiciliată în Iasi, str. Ciurchi Nr. 34. Cercetările 
au stabilit că numita făcea pe curiera între evreii internaţi în lagărul dela 
Podul Iloaiei şi cei din Iași. 

Inspectoratul de Jandarmi din Cernăuţi informează că evreii internaţi 
în lagărele de strângere din judeţul Cernăuţi au început să facă propagandă 
în rândurile ucrainenilor căutând să-i agite pe motivul că şi aceştia vor fi în 
viitor persecutați ca si evreii. | 

Vinovatilor li s’au dresat acte, urmând a fi înaintați Curţii Marţiale. 

Totodată suntem informaţi că populaţia evreeascä din centrele 
urbane, care este liberă, face aceiaşi propagandă, fiind în permanent contact 
cu populaţia rurală a judeţului. 

Se impun măsuri pentru izolarea și supravegherea evreilor din 
Cernăuţi şi din celelalte centre urbane. 


3. UCRAINENII. 

Inspectoratul de Jandarmi Cernăuţi informează: 

Populaţia ucrainiană deși în aparenţă manifestă bucurie pentru că a 
scăpat de regimul comunist, totuși ucrainenii discută si pregătesc acţiunea 
pentru înfiinţarea statului national ucrainean, care să înglobeze si teritoriul 
românesc locuit de ei. i 

Cum soluționarea acestei probleme, datorită situației internaționale, 
depăşeşte mijloacele autorităților, este absolut necesară intervenția 
Guvernului, pentru a găsi soluția în această chestiune şi a preîntâmpina 
orice manifestare care ar putea duce eventual la agravarea situaţiei. 

În ziua de. 21 Iulie a. c. un număr de 182 tineri ucraineni din plasa 


- Răstoace şi Ceremus-Storojinet - s'au adunat la Vijniţa, jud. Cernăuţi, cu 


297 


scopul de a trece frontiera la Kosov. Aceştia susțineau că acolo urmează să 


se formeze o armată ucraineană pentru a lupta pe front împotriva 
bolşevicilor. 

Cum tinerii nu aveau autorizatiunea pentru trecerea frontierei şi cum 
autorităţile nu au avut nici un fei de dispozitiuni în acest sens, ei au fost 
opriţi de către şeful Secţiei de Jandarmi şi şeful poliţiei. 

Cazul fiind ulterior adus la cunoştinţa D-lui Ministru al Bucovinei, 
cei 182 tineri au căpătat permisiunea de a trece frontiera la Kosov. 


4. ACŢIUNI TERORISTE 


- Agenţii noştri din sector informează de la românii fugiţi din armata 


rusă că, în scopul de a provoca catastrofe de cale ferată, comuniștii aflați în 
România, ca agenţi ai sovietelor, ar fi primit instrucţiuni să înceapă 
acţiunea. Ei ar fi primit ordinul ca, profitând de aglomerările din trenuri 
când se merge și pe tampoanele vagoanelor, să taie conductele de aer 
comprimat, atunci când garniturile se găsesc în pante, spre a face imposibilă 
frânarea. 

În scopul de a-și pune în aplicare planul acesta, majoritatea agenţilor 
sovietici umblă îmbrăcaţi în haine militare române sau germane şi caută să 
călătorească, cât mai mult posibil, pe scările şi tampoanele vagoanele de 
persoane. 


5. ACŢIUNI AERIENE 

Subsectorul de Pază Iasi informează: 

În ziua de 25 Julie a.c. câţiva soldaţi de la Cercul de Recrutare au 
găsit pe str. Bucşinescu, în raza Circ. IV-a poliţie, pe lângă cazarma 
Cercului de Recrutare, manifeste cu caracter subversiv. 


Unele din aceste manifeste erau prinse cu ace în stâlpii de lemn de | 


pe str. Bucşinescu. 


p. ŞEFUL DE STAT MAJOR C 4 T 
Lt. colonel | 
C. Al. Mihăescu 


N Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Guvernământului Basarabiei, 
dosar nr. 22, f. 385-387, Original. 


125 


INSPECTORATUL REG. DE POLIŢIE Nr. 22475/S 
CERNAUTI 1941 Iulie 26 


Buletin informativ 
Pe ziua de 26 iulie 1941 


I. Starea spirit a populaţiei este bună în general. 

Suntem informaţi că populaţia creștină a oraşului Suceava este 
indignată de felul cum sunt trataţi ostatici evrei. 

n sinagoga din str. Ștefăniță Vodă este o adevărată adunare unde 
evreii discută cât si ce vor. Cunoscuti, prieteni etc. toţi sunt admişi a veni în 
vizită şi stau împreună discutând tot ce vor fără a fi controlati decât de 
santinele. 

Curtea sinagogei face impresia unui loc de adunare populară. În loc 
ca aceşti ostatici să fie ținuți izolaţi, ei sunt în contact cu conzângenii lor 
din afară, cari vin în număr mare, punându-i în cunoştinţă cu tot ce se 
petrece în afară. Pe de altă parte, evreii liberi au acolo cea mai bună ocazie 
să se întâlnească în grupuri mari si să discute tot ce-i interesează. 

În rândurile populaţiei creştine a oraşului domnește impresia că 
măsurile luate de autorităţi sunt eludate, sau că autoritätiile sunt cu mult 
prea tolerante faţă de evrei, cari trăiesc în sinagogă mai bine decât creştinii 
la casele lor. [...] 


INSPECTOR REGIONAL, 
[Indescifrabil] 
M Arhiva Ministerului Apărării Nationale, fond Armata 3, dosar nr. 419, f. 180. 
Original. 
126 
INSPECTORATUL DE POLIȚIE IASI 27 Iulie 1941 
DARE DE SEAMĂ 


asupra situaţiei interne 27 Iunie - 27 Iunie 1941 


[...] 
V. POPULAŢIA MAJORITARĂ. 


Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în 
afară de evrei, cari în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri si 


299 


statutului juridic au numai resentimente faţă de statul român şi mai ales în 
urma incidentelor petrecute la Iaşi după cum urmează: 

În noaptea de 28 - 29 Iunie a.c. treceau prin orașul Iaşi două coloane 
militare spre front, una pe strada Lascăr Catargi şi alta pe strada Carol. Pe la 
orele 22.30 - 23 a apărut deasupra oraşului un avion care fiind luminat de 
jos de o rachetă a lansat si el o rachetă din care s'au desprins trei lumini 
violete, după aproximativ 10 - 15 minute a început să se tragă în tot orașul 
nenumărate focuri de armă si armă automată, care au durat până în 
dimineaţa zilei de 29 Iunie a.c., orele 4, cât şi asupra acestor trupe fără însă 
a se face victime. 

Autorităţile militare și civile au luat măsuri de pază şi siguranţă și 
totodată, bănuindu-se că aceste focuri de armă au fost trase de către evreii- 
comuniști în unire cu elementele teroriste venite în acest scop de peste Prut 
pentru a se provoca panică și împiedicarea mărşăluirii spre front a acestor 
trupe, s'a început perchezitionarea şi arestarea evreilor-comunisti din 
ordinul Domnului General Comandant al Diviziei 10”. 

În dimineaţa zilei de 29 Iunie a.c., continuându-se a se trage focuri 
din diferite case izolate din oraş, organele militare române si germane au 
început perchezitiile şi arestarea în masă a evreilor, cari erau comunişti, la 
Chestura Poliţie Iaşi. 

În Curtea Chesturei de Poliţie Iasi erau adunaţi circa 3000 - 4000 de 
evrei, copii, femei şi bărbaţi. 

Soldaţii germani din organizaţia „Todt“ pretinzând că s'au omorât 
de către evrei doi soldaţi de ai lor, au mitraliat parte din evreii adunaţi în 
curtea Chesturei cu care ocazie au fost omorâţi aproximativ 500 inși, iar 
alţii răniţi. 

S’au luat măsuri de trimitere la lagăr a celorlati evrei, care au fost 
imbarcati în două trenuri cu destinația lagărul de internaţi Ialomiţa; pe 
drum în staţia Podul Iloaiei si Tg. Frumos s'au descărcat din vagoane circa 
1200 inși care au murit din lipsă de asistenţă medicală sau din cauza rănilor 
avute. 

În seara de 29 Iunie a.c., după măsurile luate, s'a restabilit ordinea şi 
liniştea. 

În cursul zilei de 30 Iunie a.c., soldaţi germani şi elemente militare 
române răsleţe au mai împușcat 50 evrei în diferite puncte ale oraşului, 


jefuind diferite case părăsite de ale evreilor, la care jaf s'au raliat si diferiţi 
derbedei şi oameni fără căpătâi. 

Domnul General de Divizie Leoveanu, Directorul General al Poliţiei, 
împreună cu Dl. Lt. Colonel magistrat Crainic au anchetat în ziua de 2 Julie 
a.c. evenimentele întâmplate şi au ajuns la concluzia că organele 
polițienești şi-au făcut datoria şi nu puteau împiedica cele ce s'au facut. 


[...] 


INSPECTOR REGIONAL 
E. Giosanu 


M O Arhivele Ministerului Apărării Nationale, fond Corpul 4 armată, dosar nr. 6 
262, f. 194, p. 201-202. 


” General de brigad& lon Glogojeanu. 


127 


Regimentul 6 Vânători P. A. 
Oficiul Poştal Militar No. 10 


No. 700 din 28 Iulie 1941 


Către 
Divizia 14-a Infanterie 
Biroul 2 Informaţii 


La ordinul Dvs. No. 24354 din 23 Iulie 1941, 

Am onoare a raporta că în intervalul dela 22 Iunie până în prezent, 
au fost executaţi un număr de 40 jidani din com. Sculeni-Tg., jud. laşi, 14 
jidani în orașul Bălţi şi 120 jidani din com. Mărculeşti, jud. Soroca, în total 
174 jidani. 

1) Din cei 40 jidani predati de Comandamentul German, 14 au fost 
împuşcaţi, deoarece au încercat să fugă de sub escortă, iar 28 au fost 
executaţi pe D. Stânca, în ziua de 28 lunie 1941, pentru motivele 
următoare: 

- Au tăiat cablul telefonic; 


- Au semnalizat din Sculeni-Tg. armatei sovietice,.care se afla pe D. 
Nord Sculeni, indicând posturile de comandă ale infanteriei şi artileriei, 
precum şi amplasamentele bateriilor de artilerie, care au fost bombardate cu 
precizie de artileria sovietică. 

- Au sabotat armata română şi germană, trăgând foc de arme şi 
aruncând grenade asupra soldaţilor în timpul când erau evacuaţi din 
Sculeni. 

2) Dintr’un număr de 500 jidani, găsiţi în oraşul Balti, au fost 
executaţi numai 14 jidani care au declarat, atât ei cât şi ceilalţi jidani care 
au fost arestaţi pentru cercetări, că au fost aprigi comunişti şi au sabotat 
armata în timpul ocupării oraşului Bălţi şi care erau în cea mai mare parte 
autorii incendiilor din orașul Balti. 

Restul de 486 jidani au fost trimişi conform ordinului Coman- 
damentului German, la Chestura Poliţiei Bălţi, spre a fi internaţi în lagăr. 

3. Din cei 120 Jidani din Mărculești, care au luptat în rândurile 
armatei sovietice (după propriile lor declaraţii), un număr de 100 jidani erau 
răniţi de glonţ, dovada cea mai indiscutabilă a luptei lor, împotriva armatei 
române, în rândurile armatei roşii. Unii din ei au declarat că au împins 
înainte tancurile sovietice care nu mai puteau înainta cu motorul propriu. 

Toţi jidanii arätati mai sus au fost executaţi, bazându-se pe ordinul 
Armatei 3-a, No. 1949/1941, comunicat cu al Div. 14-a, No. 24218 din 11 
Iulie 1941, punctul 2 în care se specifică: „Toţi indivizii care trag în trupe si 
autorităţi să fie executaţi pe loc“, precum şi pe ordinul Armatei 3-a, 
No.20555/1941, comunicat cu al Div. 14-a, No. 24153 din 1 Iulie 1941, 
care ordonă „să se procedeze fără crutare faţă de cei găsiţi vinovaţi de acte 
înregistrate în contra Armatei și contra Țării“! . 

Totodată raportăm că datorită actiunei jidanilor din Mărculești, 
Regimentul a pierdut în ziua de 12 Iulie 1941 pe Dealul Märculesti: un Cpt. 
act., 2 sublocot. rez. răniţi, 33 morţi, 23 răniţi şi 12 dispăruţi trupă din 
compania 2-a si un ofiţer rez. mort si 14 morţi, 6 răniţi $i un dispărut din 
comp. 4-a. 

Numărul jidanilor împuşcaţi este prea mic fata de pierderile noastre 
din cauza lor. 


Comandantul Regimentului 6 Vânători, Ofiţer Informator, 
Colonel Matieş Ermil 3 Căpitan Ion V. Stihi 


B Biblioteca Academiei Române. Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3 246, 
f 68-69. Original. 


1 Vezi doc. nr. 94; doc. 96; doc. nr. 98. 


SEE 


128 


Ministerul Apărării Naţionale 
Cabinetul Ministrului 


ORDIN GENERAL 
Nr. 99 din 29 Iulie 1941 


MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE a primit douä tabele, 
cuprinzând un număr total de 23 ofiţeri activi şi de rezervă, cari au făcut 
intervenţii pe lângă Comandanții detașamentelor de lucru pentru munca de 
folos obştesc (constituite din evrei), cerând favoruri pentru evreii din 
detaşament. 

Aceste rusinoase intervenţii arată mentalitatea unor ofiţeri, cari 
nesocotesc imperativele naţionale și scoboară prestigiul Armatei. 

Interzic orice intervenţii pe orice cale și de orice natură. 

În viitor, voi da publicităţii numele celor cari vor mai face 
intervenţii, pentru ca să-i cunoască lumea. 


Ministrul Apărării Naţionale 
General de Corp de Armată Adjutant (ss) I. Iacobici 
p. Conformitate 
DIRECTORUL DE CABINET M.A.N., 
Colonel D. Protopopescu Pache 


COMUNICAT: 
- Pentru ştiinţă: Casa M. S. Regelui, Preşedinţia Consiliului de Miniştri. 
- Pentru executare: Marelui Cartier General, Esalonul 2. 
- Subsecret. de Stat al Armatei de Uscat. 
- -T Aerului. 
- -p~ Marinei. 
- Subsectr. de Stat al Înzestrării si Ad-tiei Armatei. 
În număr de exemplare necesar, până la regimente şi unităţi corp 
aparte. 


E Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond Comandamentul Militar 
Chişinău, dosar nr.9, f. 60. Copie. 


303 


vOE 


Anexa nr. 1. 


Inspectoratul Gl. al Jand. Inspect. Jand. Chisinau 


Situaţie 
de numărul populaţiei pe naţionalităţi lăsată în Basarabia la data de 28 Iunie 1940 (data evacuărei) 


Denumirea Numărul populaţiei pe naţionalităţi 


legiunei Alte 
Ucraineni Evrei __ Germani i i Greci Lipoveni naţionalităţi ___ Total ____Obs 

1. 2. 3. 4, 5, 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 
Leg.jd. Balti 308331 59276 17572 49384 1745 - - - - 3556 439864 

” Cahul 125241 12930 - 1122 10207 80001 -= 383 - 227 228111 

” C.Albă 74134 85696 63380 12003 61053 78467 9767 - - 1625 386125 

” Chilia N. - - - - — — - - - - - 

” Ismail 81984 65152 _ 6478 584 51152 23207 307 23803 3416 256083 

” Lăpuşna 381319 8552 5851 84612 2101 44 10 - - 2110 484639 

” Orhei 259072 16356 - 20105 2 - - - - 389 295924 

” Soroca 250009 17766 32919 31929 872 — - - - 1205 334700 

” Tighina 185900 58617 — 18293 13022 26957 44844 - - 2182 349815 
TOTAL 1665990 324345 119762 223926 89586 236621 77828 690 23803 14710 2775261 


Seful Bir. politiei 
It. [Indescifrabil] 


M Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, Fond Guvernământul Basarabiei, dosar nr. 29, f. 507. Copie. 


Nota editorilor 


Această lucrare este prima tentativă de a restitui adevărul 
integral, aşa cum se prezintă în documentele epocii, asupra unui 
moment istoric extrem de complex. Tocmai de aceea, solicităm: 
sprijinul tuturor instituţiilor internaţionale, comunităţilor evreieşti, 
persoanelor particulare care deţin documente referitoare la această 
problematică, având în vedere faptul că următoarele volume ale 
lucrării sunt în curs de elaborare şi orice contribuţie documentară 
poate aduce elemente şi indicii noi, menite să contureze o imagine 
globală de maximă autenticitate. 


Editor's Note 


The present work is the first attempt at restoring the whole truth 
— as revealed by the documents of the time — about an extremely 
complex historical period. This is the very reason why we appeai for 
help to ali international organizations, Jewish communities and 
individuals that have documents regarding this subject. Since the next 
volumes are just being drafted, any documentary contribution may 
bring new elements and clues, which would only help in outlining an 
overall picture of utmost authenticity. 


Centrul de Studii Transilvane SS C 


~ Partea întâi Lei 5.100 
Partea a doua Lei 4.600 


Documenta | 


ISBN 973-9132-75-8 Total Lei 9.700