Arhibald — Cimitirul Prizonierilor Români (1921)

+ 


IMPRESII DIN TIMPU 
SBOIULUI 


— 


RE 


YM NECAJLE 


NOTE DE O 


BUCURESTI 


. A 
1921 


s 


ORUL“ 


» POP 


www.dacoromanica.ro 


ARHIBALD 


oo 


CIMITIRUL — 
PRIZONIERILOR 
ROMANI 


IMPRESII DIN TIMPUL 
RESBOIULUI 


NOTE DE OM NECĂJT 


„POPORUL“ S-a4,, BUCUREŞTI 
321 


www.dacoromanica.ro 


rurale « ce avem de uitat din purtarea prietenilor 
de mâine. | 


AFRICA IN EUROPA 


Ru ee aay ; Germania a imaginat un sistem, special © 
pă ; > E Aita Drizonteri, ca Să=t pete 3 „cât à 
der : - mai mare axe, : AE 


Jess QO cât de nevindicabile ar fi să fie rănile pricinuite, de Czboluia 
ee care pustii continentul, un folos tot a adus omenirei uraganul — 
acesta de toate rästurnätor, — folos, însă, pe care trebue să-l smulgi 
dintre morminte sau de sub dărămături ca să-l pui în fata cuce ~~ 
Sa năruit din bătrâna civiizatie: el, răsboiul,-a împărţit pe lo- 
cuitorii “Europei, precis, ca cu compasul, în două feiii prăpăstios — 
de distincte — in oameni si brute, 

Studiind in mare metodele intrebuintate sau cercetând. cu dea- 
mănuntul detaliile cele mai fara de importanţă, ajungi, ori cât ai 
fugi de ea, ajungi la încheeria că lupta înfricoşată care a răpus — 
intreaga generaţie a epocei acesteia de filosofie umanitară, s'a dat: 
de o parte de către naivi viteji, cari nu uitau, chiar în baia de 
sânge, că, d! asupra tuturor, e o lege firească care RATE Su- 
fletele si, de altă parte, o turmä feroce pe care n'o cârniuiau de. 
cât instinctele, 

Pentru cine are la îndemână matérialil) necesar ca sa poată 
adângi sistemele cari au slujit de cod obligatoriu în duelul mon= 
struos din care toată lumea a ieșit infirmă, măcelul născut din 
pretextul dramei de la Serajevo nu se deosibeste, pe o lature, 
de cele ce se duceau în timpul răsboaielor punice pe când Europa 
era în pruncie, de cât prin uniforma pe care o poartă asasinii şi 
victimele. In colo, prin technica germană, suntem, azi, cu pattu zeci 
de secole în urmă cu veacul ce fuse desonorat. Regulus, rosto- 
golit într'un butoiu cu piroane, e un räsfätat pentru contimporanii 


www .dacoromanica.ro 


=: 3 SE 


“atu pe toga Rue român arunca at ia 


Sa intrăm, dar in Africa şi să-i on intunecimile, GA Ce 
“imate dovadă vecinică de barbaria fără seamăn pe care o. ascunde, 
"sub cutele sale ipocrite, lăudata /ultur teutonë. | 
Mai întâi, însă, un gir pe poliţă: notele de faţă sunt ţia a 
credincios, din memoriile. însăși ale prizonierilor rămași în viaţă, - 
intărite, deci, de mărturia a mii de oameni, martori cărora, pe — 
x măsură ce vom urca calvarul, le vom cita numele, AG zi 
= = Mai mult: ca să facem cu neputinţă tigada, transcriem eel ts 
din capul locului, ca probă de absolută bună credinţă în istorisirea Să 
_ faptelor, depozitia, făcută la 1917, in fata Comisiunei extraor- 
„ dinare de anchetă, din Rusia, de către medicul francez Fortune 
“Cresson, scăpat din captivitatea newmţească si devenit, în ace! an, 
„director a! Coloniei Franceze din Petrograd, cea 
" Jacä, de pe ziarul englez Times, ce a declarat medicul francez: 


4, 


BES. E, groaznică robia in Germania. Grea pentru ofițeri, robia - 
__ aceasta e de neindurat pentru soldaţii de rand. 

Germania a imaginat un. Sistem special pentru prizonieri ca Să-i 
distrugă în cât mat mare umăr, t 
Pentru germani, prizonierul nu mai e om, ci un sclav fart - 

drepturi, o vită care poate fi întrebuințată ia toate muncile. 

Se injuga prizonierii la plug şi la grape; ară şi erapeasd pămantul 
sub lovituri de biciu ; cu jugul de gât trag care îucărcale, rupdndu-s; 
pieptul in sforțări care-i doboară. Si germanii nu ţin seamă de " 
puterile si sănătatea prizonierilor. Toţi trebuese să mun- 
cească : cei bolnavi ca şi cei sănătoşi. E 

Cel care moare, e înlocuit cu altul. 

La torturile trupeşti ale acestor nenorociti se adaugă foa- 
mea şi bătaia, Prizonierii sunt înfometați în toată acceptiu- 4 
nea cuvântului. Caută rămăşiţele de prin läzile cu gunoiu ; și 
= se aruncă cu lăcomie asupra cartofilor cruzi si striccţi ; culeg: 

tot ce găsesc ş sentimentul de scdrbit e atâta desființat. în căt des: 
groapă hotturt de animale moarte şi de vod carnea ca să-și potolească 

d foamea. 
Re = Foamea face ca acești nenorociti să piardă orice înfățișare 

me omenească ; sărmanii seamănă cu niște schelete. Pielea ie e 
acoperită de bube, furuncule purulente. Alții rätäcesc, umflati, 


www.dacoromanica.ro 


Niet pr ivelistea acestor oameni. za one aa : sivipimadnt 
: la germani. Prizonierii. sunt loviți. stlbatec, tn talere. = la sarc. 
= Jovese ex ori céile-iese înainte. şi le prictnnese ăn - 


> zoneta şi cu vérful cames, Sunt Sri) aa ta 2 sedlp pană oe se 2 
- Plămânzi yf istoviti, sunt lipsiți, zile întregi, de (uence de pair 

«de hrană, eare lise Servesc bind dă Duminezatiu > . 
saca: er sue pui în Tee zece, ling 0 see! îngălzită pont da 


i nenorocitit de he = : 
 Prizonierii suferă şi moralinente: se simt lipsiţi « de oric 
apărare. şi cu desăvârșire lăsați la discretia dușmanului, 
| care, fără milă, îi face, mereu, să înţeleagă că prizonierul nu 
e oin ci un animal de a cărui viață. e nevoe atâta es poate 
să fie de folos Germaniei. | : E 
Continua umilire a demnitätii lor de oameni îi apasă gi cars 
îi duce la desperare, la sinucidere. că 
Dacă siinplii soldaţi sunt, putin câte putin, transformați in 
schilozi din pricina mizeriei fiziologice, condiţiile. regimului 


ofiţerilor in captivitate ti: ‘preface în invalizi psihici, în mot 
- Hinomani şi neurastenici, lipsiţi de energie si de voinţă, aS 
= Viaţa prizonierilor in Germania este înspăimântătoare, 


aS Daca nu se vor lua măsuri imediate ca să li se imbunata- 
SRE teascä soarta, şi puţinii care vor rezista, vor rămâne intfirmi, 
ofticosi şi nebuni — nu se va întoarce nici unul valid capabil 
de muncă. = 


Puneţi, acum, faţă in faţă, raportul doctorului Cresson şi de- 
claratia delegatului Crucei Roşii elveţiene, care, vizitând lagărul 

nostru de prizonieri de la Dobrovăț, zice: „Si chaque pays béli- 
gerant traitait les officiers comme le sont, ceux de Dobrowetz, je 
ne crois pas qu'on ait lieu de se plaindre“ — puneţi față în față 
aceste . două mărturii şi veţi înţelege, fără alt cercetare, pentru 
ce, de la început, am zis că răsboiul mondial s'a dus nus poeți 
zi şi canibali. 


= www.dacoromanica.ro = ee 


să 2% à ISA 


MORMINTE PENTRU Vin 


Se începem. cu lagärile din Austro-Ungaria, pentru că acl : ain 
pierdut primii prizonieri, 
Dar, mai întâiu, o constatare, o dată pentru a oa ca Sad 
= fu mai fie nevoie s'o repetăm: ori unde, la ori care dintre ar- 
. matele Puterilor Centrale, cădea un prizonier roman, era tratat~ 
ca si cel din Germania — fiindcă. „metoda era germană, ordinele - 
- porneau de la Komandantura germană — toate celelalte țări ab- 
dicaseră, în. ce priveşte administrația răsboiuluu, la orice drept, — 
la ori ce inițiativă. Din punctul acesta de vedere, Austro-Un= of 
garia ori Bulgaria sau Turcia erau tot asa de germane ca şi ee 
Prusia; de aceea, dacă, o dată la un an, un organ inferior al co-- ~~ 
mandantului statelor vasale ‘se întâmpla să fie mal putin feroce 
către un prizonier român, o făcea pe răspunderea lui personală, 
prin necredinfä fafa de ordinele suzeranilor germani şi se expunea ee 
Ja pedepse tot aşa de riguroase ca și „câinele de român, Căci, 
tendinţa, vizibilă, în toate lagärile, la ori care dintre Puterile Con. 
“trale, era distrugerea, până la unul, a prizonierilor romani, 
Intenţia aceasta va sapare pipäit din cele ce urineaza: 


Prizonierii capturați de trupele austro-maghiare erau, unii, duşi 
“ta Temisoara, unde era lagărul de concentrare; şi de aci distri- 
buifi diferitelor câmpuri amenajate anume ca să servească de anti- 
cameră a mormântului pentru românii captivi. | 
Drumul, de la Neajlov de pildă şi până la Craiova, se făcea, 

de către ofiţeri, pe jos, prin noroi si pe ploaie, cu bocancii des- 
fundati si, cel mai mulţi, în bluză, de şi gerul, în Noembrie, era 


www.dacoromanica.ro 


we leii când erau prinşi, nu. nutiai ultimul | 
"ceasornic, ae intrun cuvânt tot. „ce avea 0 „vale 


omani, pentru că soldaţii cari rent convoiul sono cu pb 
foneta pe acei cari, în treacăt, le intindeau. prizonierilor... câte 
bucată de „mămăligă. Sst; 
După ce'i alungau pe țărani, însă, eşiau din rânduri = datii ovrel, 
a complici. ai sentineielor, se luau aşteamăt după români, $i, mia- 
{ind că sunt trimesi, pe furis, de către ofițeri, primeau ei ofran- 
~ dele. Când se întorceau la convoiu, vindeau, ofițerilor, bucata de 
mămăligă pe cate un ceasornic sau Stiuletele de porumb pe ce 
bruma putuse piti prizonierul, prin cutele cp dE pe 
-zifla “banditilor. es 
Serviciile, de acest fel, făcute nemților de către jidovi, nu „SI 
: pot plăti cu tezaurul ambelor fmpärätii dar şi paginile odioase pe 
"cari, pe socoteala austro-germanilor, le- au inscris. ovreii în istoria. 
- résboiului acestuia, vor rămâne in vecii vecilor ca să ateste că ~ 
- escrocheria, laSitatea şi cruzimea constituiesc fondul: caracterului 
= =Hahgrdelor mecanizate pe care le asmuţiseră kaiserii ca sd... civi- 
lizeze Europa. 
“La prima. “etapă pe pământul unguresc, convoiul era oprit şi 
i _otiţerii duşi la baie pentru deparazitare. Se desbrăcau, neteri=- 
~ cifii, într'o sală a unei barace de scânduri, treceau, tremurând, Se 
in odaia de baie si cand se intorceau, nu-si mal gäseau efectele 1 don 
Goi, acum; nemâncati si istovifi de cei 40 de kilometri făcuţi = 
zilnic pe jos, prin ploaie şi până la genunchi prin noroiu, bietil 
ofiteri trebuiau să se acopere cu haine de soldați unguri, refor- 
mate, pe cari li le dăruia administraţia etapei, esa in cât, când 
eşeau pe stradă ca să continue drumul, lumea nu ştia dacă “să 
plângă de atâta degradare a ființei omenești ori să râză de ee 
tacolul grotesc pe care'l înfățișau ofițerii romani. 


www.dacoromanica.r0 


e ăi date de comandantul ares au trimis. pe toate bc 
Me -Morit să le cumpere din oraş: ceea ce se putea cumpăra, 
“îmbrăcăminte, pe puţinele parale pe cari reugiserd să le ascundă, 

„- Leibovici, ascultând de instinctul rasei, le-a pus la socoteală de 

4 două. ori prețul, iar suta de lei româneşti le-a schimbat-o pe 80 

ide: coroane, când cursul în piaţă era: 116 coroane pentru 100 leit 

ex Ajunşi ta  Soproriiek, primal convoiu de prizonieri au fost, în — 
~ sfargit, puşi in portie. Li se dedeau 1200 grame pâine de paie 
măcinate, amestecate cu un pumn de tärâte, pentru o săptămână, — 
~ de fie care ofițer. Era atât de mizerabilă pâinea aceasta în cât 
însăşi medicul lagărului sfătaia pe cei cu stomacul delicat să ‘no. : 
mănânce, — a. 

Şi no mancau, dar alta nu li se dedea şi nici afceva pe 

„lângă pâine, : eon 


7 


Dificultăţile de oredatzăre; o să ziceţi; numărul prea mare de 
prizonieri şi lipsa de mijloace pe care o provoca răsboiul, impe- 
> dicau comandamentul de a face tot ce ar fi vrut să facă pentru a 
me . fadulci situația prizonierilor, Nu trebuie, prin urmare, să fim prea 

„ severi în ludecată faţă de inamic, el insusi la strâmtoare si cu 
multe nevoi nesatisfäcute, 
Asa ar fi dacă o mie de imprejuräri altele mar sta faţă ca 
să dovedească cum că toate dispoziţiile erau luate în scopul de * | 
a extermina, fără greş, pe prizonierii români. | : 
Să citim un caz, dintro sută pe cari le cunoaștem: 
Sublocotenentul Bälteanu, din regimentul Mehedinţi 7, bolnav 
de piept şi cu dese accese de hemoptisie încă de pe când era 
- pe front, a fost, o dată ajuns în lagărul de la Soproniek, trimis 
faces Cura spitalului, la 19 Decembrie 1916. In spitalul acesta, unde 
medicamentele lipsiau cu desăvârşire, erau internați ruşi, sârbi, 
„ bosniaci, cu nevestele şi cu copiii, cari muriau, zilnic, ca mugtelc, 
de foame şi de traiu rău. 
A stat, ofiterui, in spitalul acesta, până în Maiu 1917. De 
; acoio sa intors la lagăr, de unde, agravându-i se boala, a cerut 
= să fie trimis în Elveţia, ca invalid, sau în țară, la comuna Pie. 
: ~ ita, in Dolj, până se va face schimbul infirmilor de răsboiu, 
EE 1 sa admis cercrea, si la 12 August, a plecat, 


Eee www.dacoromanica.ro 


sde qe =— > © 


Oe fireste, a re Dee Spe re i 
a tribunalului timp de 18. „zile, cu toată in 1€ 


până Ay cuiele de orin pene . à pee 
“Când a fost scos din beciul Halal is 
să. iscălească ae de mai sus; ofiterul a refuzat din not = 
> a ci, cu toate că i se găsiseră caverne în plămâni, l-au trimis 
| à Slating si d'acolo, cu prizonierii ce se aflau în acel lagăr, l'an 
St ‘in Germania ca să moară pe pământul. Beste E 
; stăpânitor tui Pinkhofs. 


= cade sfârşit de Sater si Corala =convorutal® il trimite. fa 
Géditig, în Moravia, la un spital militar. Bălteanu se prezintă la. 
vizită, pe care o făcea, din întâmplare, un medic ovreiu, Cum ~ 
„află macabeul că bolnavul e român, îi goneste, cu deslugirea, sas 
_ == Aici nu e spital de prizonieri ! : 
fasistand să fie dus la geful spitatului, sublocoterientul e ae 
in fata unui general ceh, care, plin de afectle pentru romani, ca — 
“toți boemil, face observație severă jidanului şi-i porunceşte să "doa 
captivului o cameră si acelaş tratament ca si celorlalfi „bolnavi, | 


să www.dacoromanicaro § — | 


zica AS EURE wr i La 


Ar trebut să vă. impugcim „imediat, ca 
ge tie, „câini spureaţi ce pete : 


ère, ca ochasil: "si Be a carota un Gama ad de ar 

şa de civil zat, erau răniți, răniţi pe front si tArâți, fără paasa- 
= ment, pe jos, prin mociriă şi ploaie, câte patru zeci de kilomatri 
pe zi, până la lagărul de concentrare, de unde erau exnediati, 
câte 50— 60, în câte un vagon de vite! Citez, aci, numele ofi- 
ferilor români martori la scenă, ca să rămâie de pomină kultara — 
germană si, în acelaş timp, să invederez ce monstruoasă. e con- . 
_cepţia celor dintre ai noştri cari găsesc că este meserie de sibarit. 

profesiunea de militar. - i > 
a Erau, cei cari trebuiau împuşcaţi ca nişte câini, erau : căpi=. 
anul de rezervă Mihăilescu Nicolae, din reg. 2 Infanterie, rănit 
de moarte în piept; sublocotenentul de rezervă Lazăr. Ion, din. 
reg. 42, cu o rană oribilă în pariea dreaptă a toracelui; sublo- 
colenentul Zamfirescu Stelian; din reg. 2 Infanterie, rani grav in 
soldul stâng; şi Almășanu Dumitru, diu 2 Vâlcea, cuo mare rană 

„ deschisă la “piciorul drept. 

- Ori câtă cruzime ar fi întrebuințat animalul care, ca coman- 
tal convoiului, reprezenta sufletul de fiară al vandalilof din 
Mitteleuropa, pe jos: nu-i mai putea mişca pe nefericiti aceștia. 
A fost, dar, nevoie ca, la Sibiu, să-i puie pe targă ca să-i ducă 
Ja trenul de porci cu cari aveau să fie tarafi în interiorul Us- 


ta, ez Şi purtaţi, inainte . de a fi duşi la ea ri 
ae de cate Maya Hel ori prin Apă la cartier 


a triviale Borate 
De la Sibiu, apoi, D on au. fost FE aad rhe EE 
tara nici o. îngrijire medicală, “în spitalul, din Kig-Kapus, we Bee E 


ţerii soni! au fost din nou obiect de vatocură pentri 
„ kesaro-krăieşti. 


Soldati, pee “soldaţii ‘roman, au fost. toti, scuipati şi Bătuţi, 
de brutele unguresti, până când a „pornit trenul: 

‘La spital, in Kis-Kapus, nu li s'a servit ofiţerilor, ca Re 
de cât, o singură dată pe zi, câte o strachină de varză dulce = 
fiartă în apă—fără altceva şi fără pâine. 13 

Menu-ul acesta, notati: era pentru ofiţerii eres răniţi, Tropa = 

“validă, nu e nevoie să spunem ce tratament avea. 

Kis-Kapus, însă, prea era aproape de graniţa românească, prin 
urmare era primejdie să nu cum-va să evadeze prizonieril ; (Ga sira 
aceca, cei răniţi au fost transportaţi, peste câte-va zile, la Ost-_ ae 
‘fiazonyfa, un nou lagăr pentru deparazitare. Aci, pe lângă lipsa 
de hrană, nu era nici îngrijire medicală. In schimb, tratamentul 
moral nu lăsa, din punctul de vedere al concepţiei supraoamenilor, | 
nimic de dorit. Colonelul ungur, comandantul lazaretului, a răs- 
puns, în româneşte, răniților, cari se plângeau de lipsa pâinei şi 

a ingrijirilor medicale : 

— SA mulţumiţi lui Brătianu pentru situația în care a-ţi ajuns ! 

Nevindecati, cu rănile deschise, după sase luni de aşa zisă 
căutare, nefericitii — cei cari au scăpat, totus, cu viață — au 
fost, pe urmă, expediati la Stralsund, în ziua de 25 Decembrie, 
pe o iarnă grea şi în nişte condiţii: de călătorie cari ar fi răpus 
un câine. - 


Chinurile fizice, însă ; foamea, lipsa de libertate si zdrenţele 
cari îi umpleau de rușine, n’ar fi fost, totus, de ajuns ca să de- 
inoralizeze pe prizonieri, soldaţi în suflet şi hotărâți la toate ur- 

mările războiului, 

Ceea ce făcea cu totul de nesuferit viaţa de lagăr, erau tor= 
turile morale la cari erau supuşi, sistematic, din ordin, ofițerii 


www.dacoromanica.ro 


ru ae „cari: se. dedau cei i a cari ; capitular 
; ciumă, holeră şi titos exantematec ca 
România — erau informatli pe cari continuu, per 
ştiau, în lagăr, cu amănunte cari să îngheţe inima 
à gradele, orange, si agenţii, anume „însărcinaţi cu | 
eet misiune de hienă. 


ws 


www.dacoromanica.ro 


“aveau să fie mânaţi spre [ 'mțeşti. 
5 Punem afirmarea sta. ub garantia m turiei, între ţii, a că: 
„ pitanului M. Bădescu, din Statul- Major al diviziei 9/19. a 
„De ce sor näpusti n&parcile asupra celor în mijlocul cărora 
_ imprästie puroiul moral, de îndată ce cred că a venit vremea să 
sugă alt stăpân, nam priceput nici odată. Căci, nu numai cei. 
| „pe cari mintogii dela Versailles ni i-au dat ca compatrioți s'au do- 
es vedit, cu prilejul războiului, duşmani inversunafi ai poporului pe 
1 care Pau bântuit. La francezi, la unguri, la austriaci, la ruşi, [LES ; 
" famia miseilor cari primesc botezul din vârful SUHERUE sa ma- 
_ nifestat aidoma. Dacă ticăloşia din alte tabere ma ajuns în tot- = 
— deauna până la cunostinta noastră, faptul se datoreste impreju- . 
rärei că, spre deosebire de noi, glonfut ori spânzurătoarea a facut 
sa amuţească scurt laşitatea ovreiului din alte armate. 
Atâta e de general ceeace afirmăm aci, încât germanii nici nu-i 
duc pe front, ci îi grămădesc la etape, ori de ce extractiune ar 
îi jidanul, cu însărcinări cari, la război, ar trebui să desonoreze . 
pe bărbat — și concetätenii noştri de rit mozaic se simt foarte bine. 
în serviciul de spionaj, pe când camarazii lor se bat, 


www.dacoromanica.ro 


= pre eS 25 


ND nemAncati de multe zile, HR de foame ca fiarele. 
= Inchisoarea era în curtea şcoalei primare, Curtea, bete 
- cu cordon de sentinele—si la fiecare colt, câte o mitralieră, 
Cei aduşi acum, steteau în curte, päziti de aproape. 
„La un moment, căpitanul Badescu se pomeneşte, pe la spate, _ 
= „apucat de guler, răsucit inapoi şi lovit sălbatic, fără să-i se spuie _ 
un cuvânt, de către doui plutonieri germani, pe cari, pentru orice — 
eventualitate, îi secundau patru sentinele cu arma la mână, > 
Şi Pau bătut până când a căzut legi lângă zidul dela Scare. = 
= gcoalei. =i 
2 Știind că în armata kaizerului jidanii, de ori unde, Pr | 
sub mână, Bădescu chiamă pe Henri Grünn, un brav jidov raman, 
şi-i făgăduește o sumă de dani’ daca; cercetând, cu aptitudinele 

- rasei, printre coropisnitile tudesti, ar afla pentru ce a fost maltratat. . 

_ Griian a primit cadoul, a intrat în vorbă cu Abulius, alt pri- 

zonier pumuntean si a venit cu răspunsul că Bădescu, căpitanul, 

fusese. lovit până. ja. ‘sänge pentru motivul că morpionii impärä- 
testi aveau informaţii cum că „prizonierul este... antigerman, 

A doua zi, convoiul iese din curte ca să-şi ducă crucea pe 
rs drumul spre Craiova, La poartă, insă, astepta Abulius, soldat 

român, cu cei doi plutonieri din ajun. Cum zăresc sacalii pe Ba- 

descu, se reped, îi pun mâna în piept si, in pumni, il duc de il 

iachid in camera in care fusese arestat pe timpul nopții. i ; 

Grünn,aci—din întâmplare. A intrat, ca un feldmareșal, în arestul 

căpitanului, i-a mai luat câte parale ii mai rămăseseră. şi, cu pu 

terea pe care o avea dela... Moise, i-a făgăduit că fl scapă el, Și 

întradevăr, căpitanul, după o jumătate de ceas, a fost scos din 

inchisoare—si, după intervenţia locotenentului Corbescu, din arti- 

ys teria cäläreafä, pe lângă un ofiţer german, îngăduit să intre în 
E convoiu si să pornească la Craiova. 

In front, în momentul plecärei, era, natural, si Abulius —dar plu- 
tomlerii cari atacaseră în mod las pe căpitanul Bădescu, l-au oprit, 
fireşte, cu ei, la Roşiori, pentru, alte informaţii. 

“Pe drum, până la Craiova, convoiul acela de nefericiti a fost, 
toată vremea, huiduit de trupele bavareze cu care se întâlneau şi 
gratificati cu supraomenescul ,Hunde, Schweine rumănien”, pe 
când ovreii, frafii de arme ai românilor, fmpleteau atrocitatea os- 
trogotilor cu: , Romdnia s'a dus dracului, Acuma e provincie ger- 
mand ! 


=e www.dacoromanica.ro 


> erau de ghiatä. 
“românul in cel mai înalt sentiment al tui si pălmuit in credinfa-i_ 


5 de “prizonieri i-au băgat in altar—si acolo, viperele, după ce au 


24 
=" 
= 


bafi, femei si copii, luați de prin Mehedinti şi de prin Dolj şi 


- iarbă cu care să'şi înşele foamea. 


| preliminări à Se 


dat voe nenorocifilor : să “se desmorteascä prin casele ţăranilor, 
“cum nu era, intro comună rurală, nici cazarmă nici vre-o cons= 


 ficuserä 40 de kilometri pe jos, prin ploaie continuă si cu no- | 


văzul osanditilor creştini, în vasele cu care se oficiază sfânta cu- 


. nerală ! 


care cu câte un grup de sentinele, Postau sentinele la usa fiecärel : TS 


Sore anul era abia la inceput și sareina 
Inoptase când a ajuns Sona tn and Leu. In sa 
tructie încăpătoare pentru atâta sumedenie de cadavre vii, co- E 
mandantul convoiului i-a vârât pe prizonieri în biserica satului. 

Nu uitaţi că suntem la sfârşitul lui Noembrie, că prizonierii — 
roiul sus de glezne — si că dalele de piatră şi perse ibiggrloal Lt 

Toate aceste imprejurari sunt, insä, detalii. Tiebuin scula 
către Dumnezeul etern. În scopul acesta, pe jidanii din convoiul 
batjocorit toată noaptea odäjdiile preotesti, s'au... spurcat, în 
minecătură. 


Și aceşti trogloditi sunt cetăţeni români de când cu tratatul | 
dela Versailles — pentru aceştia cere presa specială ,amnistia ge- 


Cand am ajuus la. Soproniek, povesteşte un prizonier, am găsit 
in curtea lagărului, pe lângă trupă, o sumedenie de români, bär- 


trataţi aşa incât scobeau cu unghiile pe maidanuri ca să smulgă 


De cum am sosit în lagăr, istoriseşte căpitanul Bădescu, ne-ant 
pomenit cu altă plagă: atâta era, la ofiţerii însărclnaţi cu paza 
noastră, furia şi goana după parale si după haine, încât intre- 
prindeau adevărate vânători împotriva noastră. à i în Seen 
„Ne trezeam în puterea nopţii cu câte şase, seapte otiteri, fie- <> SE DORI 


www.dacoromanica.ro 


ES 


- tragedie care îngroapă, sub riște, şi sub opobiu 0 pretin ue 


www.dacoromanica.ro 


~ franata, ratinatele. torturi cu cari asasinii laşi urmăreau. distrugerea, 


- lui, denumit, special : strafexpedition. 


amenajate anume cu tot ce savanta perfidie feroce pusese lain- — — 
„demâna călăilor ca să stirpească, până la unul, pe prizonierii. 
români, 


de prizonieri români au fost ucişi in lagărele nemtesti, se vede 


“agonizeze compatrioţii noştri fusese instalat la Strihen Moor, în. 


“baioneta de către sceleratii insärcinati să-l insoteascä, 


INF NUE GERMA 


=. : : Niet un popor mat e tratat eu atita cru i 
TR SE TEE i : aime ca români. > 

| țara altruismului, a candoarei poetice şi a filozofiei umanitare, 
în imperiul sacalului dela Berlin, erau o duzină de lagăre 


Si nu se pot. povesti, căci tree peste nație cea mai des- - 


fără greş, a tot ce era valah in mormintele germane. — i : 
Din ceea ce urmează, precum şi din faptul că peste 70.000 


lămurit că, în privinţa noastră, erau ordine şi instrucţiuni speciaté 
ca unul să nu mai vază lumina zilei, ee ce a Date în ci- 
milirul teuton, 

De aitfel, însăşi răsboiul purtat cu no! a fost, din capul Date 


E destul sd amintim că unul dintre lagările unde erau puşi să 


bălțile Weserului, localitate pe care insäsi populatia băştinaşe a 
poreclit-o Sahara Germaniei“, ca să priceapă cititorul ce osândă 
capitală lovia pe roman cand pica in mana germanului, 

Apoi, ca nu cum-va, cu toate mijloacele de pustiire, să scape 
vre-unul dintre cei cu structura deosebit de masivă, prizonierul era 
gonit, sistematic, din lagăr în lagăr, nemâncat, pe frig, gol si 
adesea cu rănile nevindecate, in vagoane de vite şi impuns cu 


www.dacoromanica.ro 


~ feld, 2 xe la Bea ne 11 luni la ene nie 
Si stramutarile | se. făceau prin surprindere, sculăad. e 
din somn în “mijlocul nopţii şi, ducându J, îngrozit, spr 0. 
_nafie pe care nici sentinelele u’o cunoşteau, | 
Si vorbim de ofiţeri, sCaineal de tape nu erau socoti 
ca. Reciu 7 mr 


e's o. să vorbim. mai i depasi îi menti oats = ait fa ag 
- De o cam dată, o chestie... generală; neamtul, ființă cu. de 
a săvârşire degradată în ce priveşte simțul moral, minte, minte cut 
„tupeu, cu desinvoltură, minte eroic. Tot ce spune teutonul e falş; 
ori ce proiectează e perfid şi ajunge, cu vremea, din pricina e- 
ducatiei ipocrite ce i se face cu biciul, ajunge să crează că Six 
raport cu viata altor neamuri, existenţa lui însăşi este o minciună: = 
- Judecati din punctul acesta de vedere, nu ştii, ori cât ai răstoi | 
bibliotecile, dacă bulgarii sunt teutoni-ori germanii sunt mongoli, 
atât de perfect identică. e organizaţia sufletească a filosofilor de = 
pe Spreea cu a zarzavagiilor de pe țărmul Mariei. = 
Nu ne putem, fireşte, opri la amănunte, dar să dăm un fapt, 
fecund, pentru’ a se putea deduce restul: reprezentanţii Puterilor 
neutre si organeie Crucei Roşii internationale protestează la 
Berlin in contra hranei mizerabile cu care Se ucideau sistematic — 
- prizonierii români. La această injonctiune, asasinii au răspuns vic- 
torios trimifand la Berna listele de mâncare, tipărite frumos i 
ornate cu motive artistice, liste ce se lipiau pe pereții baracelor — 
şi în care, cu perifraze de escroc şi cu eufemisme baroce, se - 
inşirau atâtea şi aga feluri de mâncare, ca servite prizonierilor, - 
in cât naivii din Elveţia începuseră, la un moment, să ducă. edie 
că captivii români din Germania au să devie pletorici din cauza M 
supra- alimentaţiei. = ; 

: O să desluşim intr'altä parte ce conţineau, efectiv, listele care 
în” dedeau impresia că românii o să iasă din captivitate obezi. De" 
: o cam dată, altă dovadă de lipsa totală a simțului moral, de la 

= _ sentinelä până la generalul inspector en chef al lagărului: cand 

ee erau avizaţi că sosesc delegaţi ai Crucei Roşii, dedeau poruncă | 

= SA se îmbunătățească hrana prizonierilor pentru ziua aceea - ŞI 4 
aveau neruşinarea, faimosii von ai augustului asasin de la Berlin, 4 


1 


www.dacoromanica.ro 


in atingere cu mer 
statelor neutre, : 3 
- O singură dată au parvenit tier pe 
 delegatul Spaniei, si, la auzul destäinuirilo 
neutrul a esclamat, aşa de tare în cât. 
“Stamatescu, din Reg, 1 Călăraşi : SE 
= Nici un popor nu e tratat cu at 
“Un amănunt, mai mult ca coloare lo 
dea, cu ocazia unei. inspecții, un memoria 
venise cu comisia. Crucei. Rosii elveţiene, a rugat. pes 
“caritate, dintre cele care insofeau comisia, să i-l inmaneze 
prizonierilor, sub. amenințare de pedeapsă grea, nu le era per- 
mis să se apropie. Surora. a primit comisionul dar, în toc să. 
dea memoriul ministrului spaniol, l-a dus EE comandantul lagé-. 
rului, Ofiţerul, povesteşte maiorul N Mihai! din Reg. 1 Grä-. 
= niceri, a fost, pentru indräsneala aceasta, pedepsit, Re urmă, cu 
E dA de zile inchisoare. Waa ea 
Surora de caritate fusese germană... RE 


Ter „auzit. 


= În maltratarea prizonierilor români. erau gradatii, ie cigs 
„fuseseră capturafi în Timpul succeselor sau în perioada de. in- 
frangeri a germanilor. lu cazul dintâiu, situaţia românilor era re- 
lativ uşoară ; il desbrăcau, combatanții, pe câmp, până la piele; 
je luau bani, scule şi or! ce reprezenta o valoare, cât de mică; 
= si, după ce'i loviau cu cizma, cu patul puscei sau cu baioneta, 
"îi expediau, cum ziceau ei înşişi, [a porcii de la etape, unde, 
_ “memâncaţi, erau perchiziţionaţi din nou şi rupţi în bătăi de netaz, : 
că porcii nu mai găseau nimic prin buzunarele prizonierilor. 
Când, însă, cădeau in captivitate după câteva insuccese su- 
ferite de asasini, atunci, pe lângă atrocitățile de mai sus, se mai. 
adăoga foamea, flagelarea și celula pentru ofiţerii cari refuzau să 
aS dea indicaţii asupra situației armatelor române. 
3 “Din mâna combatautilor, dar, cădeau in ghiara porcilor de la 
etape, şi dela aceştia, incăpeau pe mâna escortei. = 
Exodul, cum se ştie, a avut loc prin lunile Noembrie, Decem- 
brie si lanuarie, in cursul retragerei din Muntenia, până s'a fixat | 
frontul de la Siret. In anotimpul acesta, cu gerurile, cu viscolul 
şi cu soroaiele obicinuite, prizonierii, cum am spus, erau duşi pe 


www.dacoromanica.ro 


a ene si Autres după aceea, in à radu, vesel a cu 
lille cadavrului in braţe. — 3 
Locotenentul Neagu, de la Reg. de C.F. Re că a; east 
„ovit cu sabia în timpul transportului dela Tg. Jiu la Petroşani— 
| de rezervă Beceanu V. lon, din Reg, 57, 
eclară. că „escorta de infanterie germană, care'i conducea, lovin. 
“patul puşcei şi imbrâncea pe ofiţerii botnavi sau răniți cari ne 

puteau merge cu aceiaşi iutealä ca cei sănătoşi“. = ee 
os „Când trecea convoiul prin oraşe ori prin sate inamice, escorta 
fngäduia populatiei nu numai să insulte trivial pe pHromen: St TEE 
- ebiar: să-l DATE cu spice ae cu nee” RES 


- Toate Sent o ee zică cititorul, eine i ARE din \ partea ere 
Soul popor de sälbateci cărora, întrucât aveau de aface cu oa~ ~~ 
meni dezarmati gi infirmi, nu le mai era frică de ripostă, Era, - 
fusä, afară de acestea, chibzuialä, sistema, metodă în-arta de a 
“chinui pe prizonieri. Aga, in rajeul de 40 kilometri, nu le era ei 
îngăduit prizonierilor sä bea o picătură de apă. Cand treceau == - 
pe lângă. fântână, îi infepau cu baioneta ori cu sabia să meargă — 
“înainte şi dacă, prin satele românești, le ofereau țărăncile câte o. 
“oală cu apă, sentinelele le puneau pe goană si le amenințau că 
je fmpuscä. Când, apoi, din pricina distanțelor excesiv de lungi -- 
pe teritoriul nemfesc, nu se putea face drumul pe jos, atunci se = 
“căutau intradins vagoane în care fuseseră animale şi nu seper-. 3 
mitea să se curețe murdäria lăsată de dobitoace. = 
Dacă, fusä, în lipsa vagoanelor acestora, îi expedlau cu vagoane 44 
+ de cälätori, nu pleca trenul din garä pânä nu se constata rigu- 
sos că geamurile sunt sparte toate.... 

Mai mult: era poruncă straşnică ca, iarna, când crăpau pi¢- 
trele de ger, vagonul să meargă cu uşile deschise de perete iar 
vara, pe argita lui cuptor, cand se. transportau prizonierii dintr'un 
HP bags intr "altul, vagoanele să circule închise ermetic. 


[j 
hl a VER A. 


www.dacoromanica.ro 


sit ; ¢ 
cotenentul Manoliu Mina, din Rew. 6, declară 
intre prizonieri a murit sufocat, - > 
Dar cea mai diabolică. infamie o săvârgiau teutoni tat 
Nu numai căi lăsau câte. pene 


ee [| pandeau ‘sti duceau sub escortă, să lucreze Ja traagee, su 
| ploaia de şrapnele a artileriei româneşti. : 
> Ca dovadă despre seutimentele de umanitate ale asiaticitor: 
supuşi ai kaiserului si despre respectul lor pentru - prescriptiunile 
— convenției de la Haga, înregistrăm aci declaraţiile câtorva ofiţeri — 
_ martori la infamia și carnajiu! la care erau supuşi românii. As: 
= către felcerii bestialutui Neron modern. 


„Orice rană, cât de gravă ar fi avut, si de orica boală ar 7 pätimit. 
prizonierul român pe câmp, căzut pe mâna asasinilor, trebuia să. 
“aştepte câte zile erau necesare până să sé evacueze, mai int 
toți răniții germani, de si pe alocurea trupele noastre, cum “ziserăm - E 
mai sus, lăsau intradins brancardieri și material de pansament,- 

- Pe toţi aceşti agenfi sanitari îi luau prizonieri, in coutra tuturor 

legilor de pietate, sii obligau să îngrijească de ai lor. 

Vă inchipuiti la Mărăşeşti, unde a finat lupta peste o săptă- 
mână și an căzut răniţi de ambele părți, cu zecile de mii, vă 
- închipuiti cât a trebuit să aştepte românii până să le vie rândul — 

ia aşa zisele, îngrijiri medicale ! 

Medicul maior Lerescu raportează cazuri când. răniții noştri 
au ajuns, la primul pansament, după 7—-8 zile, pila! de păduchi, 

' şi cu rănile infectate de vicimi. — 

Sublocotenentul lonescu Arghir, din Reg. 68, povesteşte că 
„un. transport de ofițeri şi irupă a fost ținut 6 zile. în biserica : 
Drăgăneşti, fără să fie văzuți de medic, fără hrană si fără apa”. 

Sublocotenentul Nicolae Z. Petre din Reg. 32, a fost ridicate 
după 10 ore, pe o foaie de cort, deşiiera piciorul fracturat, $i, 
dus în satul Străjescu, unde a stat pe pământul gol, fără mân= 
care și fără pansament, două zile st două nopţi, , 


Er3 
> 
; 

7 

4 
# 
2 

E 

F 
== 
: 


= 


WWw.dacoromanica.ro 


doua zi oe trans portat pi Pa pe paid, awe „remiză a 


pi lului 3: 
rac 


www.dacoromanica.ro 


ATAVISM 
Hunde Offisieréie >. 
curios cu câtă claritate iese la iveală dreptatea ovreilor, în- 
vinuiți, pe nedrept, cum că dela ei au învățat germanii să. 
fie tAlhari. / : = 
: Ne aducem aminte că, de câte ori nu mai putea Komman- 
dantura să cocoloşească ‘hotiile cate unui bandit ia uniformă de 
„ofiţer si era silită să'l dea in vileag, explicația, in gura morpio- 
ailor, se producea singură : contactul cu românii a stricat si pe 
- «nil germani, a căror onestitate, ca a poporului întreg, a fost 
ideală până acum și ideală ar fi rămas fără promiscuitatea cu 
walahul, element disolvant pentru cea mai riguroasă moralitate, 
Și ca să nu crează iumea că teutonul- hot aruncă, cum se zice, 
orintro locutiune vulgară, moartea în ţigani, Komandantura, prin 
agenţii ei, cita nume propril. N’ar fi căzut in ‘ispitä căpitaaul 
Albrecht, spre pildă, dacă nu il scoteau din minți Sternbach şi 
Pauker ca să fure făină de la moara Alberstadt; maiorul prins că, 
de pe intervenţia frumoasei creole cu nume bulgăresc, care vindea 
permisuri perimate pentru ţuică, ar fi continuat să fie om corect, 
ca toți germanii, dacă nu'i esia în cale Mendelsohn să-l tenteze 
si să-l facă să calce alături de datorie ; şi bietui locotenent in= 
trat -la puşcărie fiindcă vindea lemnele dela Cernica, ar îl ră- 
mas un Christus de onestitate dacă nul întâmpina Marcovici 
pentruca, cu un puma de lai să”l, tacă, ca prin vrajă, să se 
depărteze de rectitudinea tradiţională în neamul ploşniţelor. Ergo, 
incheiau „Wechsler şi Salzmann, crainicii Kommandaturei, ergo, 
“aromânii” sunt de vină că, foarte rar, poate unul la o sută de 
«mii, calcă şi teutonul în gura läcomiei, 


www.dacoromanica.ro 


$ 

, date. find. faptele la cunoştinţa “ie “a 
, tendința la furtisag a ofițerului, neamt e. 
cască în cât, daca, din punctul acesta de vedere, S 
3 Marcovici, Pauker ŞI cei-l alţi români ar mai fi avut ceva 


pa care au făcut o prin atingere cu- Sepi apt aţi kaiserului. 
” Câte-va dovezi în treacăt, dovezi de pe „câmpul de lupta, 
unde nu era cu putință contactul cu... românii: = 
-Ofiterii germani bruscau şi loveau, din sistent pe ofiterit: ro. 
_ mani căzuţi prizonieri ; iar soldafil, in fata superiorilor şi de pe 
un cod poruncit, le striga : , Hunde Offizieren"—caini de ofițeri. 
Asta, însă, să zicem că e chestie de educaţie sufletească. 
Să trecem la dovezi de onestitate : 

Căpitanului Amzulescu, Dumitru i s'au iuat bocancii, nu pe ascuns, 
i, ciustit, pe față ; - 

“Subiocotenentuital. Petrescu, din Graniceri, i-au luat căciula. st 
dolmanul ; : : 
tea = cole enhiiui Alevandvesete Ştefan, din Reg. 8 Vânători, "iau. 
= luat 860 de lei, carifi scăpaseră de la o anterioară... perchizitie ; 


Locotenentului de rezervă Nineaca loa, din Reg. 8 Vânători, | 
i-au luat 1280 de lei, un ceasornic, un lant cu creion de aur 

si un inel cu briliante; = i 
Sublocotenentului de rezervă Gr. Negrescu, din Reg. 1 C4-  - 
. Vărași, i-au luat fotografiile de familie, căci, trecut prin diferite... —— 
“perchiziții, atâta mai avea pe sufietul lui; AE SU 
~— Locotenentului lonescu, August, din Reg. de escortă regală, 

i S'a smuls, de la gât, gulerul: de blană, iar trupa din convoiul 
„de prizonieri a tost jăfuită până la cămașă, Cei cari au protestat 
_ sau au încercat să se opuie tAlharilor, au fost trantifi la pământ 
ale si bătuţi crunt, 

Şi aceștia formează un grup, căzuţi odată—căci era sistem : 
de cum te simtiau atins de glonţ si rămas pe teren, la ei, sa 
repezeau hienele de te desbrăcau ; şi numai după aceia itl dă- 
-deau cu patul puscei in cap. ca tratament medical, 

: Gândiţi-vă acuma, câte grupe de acestea au căzut în mâna 
iy barbarilor si judecaţi recoita adunată de prin cimitire de către 
aan bravii şi mai presus de toate oneștii apărători ai patriei germane! 

Sunt, în purtarea junkerilor, de aitfel; momente savuroase pe 


www.dacoromanica.ro 


3 spus că, din ceasul Bea St pana sanie ene 
ajungea la un lagăr pe nu ‘se SRE -ofiferilo 


E nite în arin: Am mai- apă, în sfârşit, ca distanţele se en 


igh aștepte să fie înlocuită de cea care urma să continue drumul, - 


_ încetineau pasul măcar, căci schimbul iatra în rânduri di sbor. 


“mult, fără să räsufle, fără pic de răgaz, nemâncaţi, răniţi, bol- 
„ Ravi ŞI goi. 


$i barbaria fără nume la care au fost supuși prizonierii români, 


n cunoştinţă, să | ac 
cr urzit anume de se ee Gott ca tăpâneas 


jos, câte 40—50 de. kilometri pe zi — şi că se făceau în pasut 
calului, daca escorta era călare, sau, când escorta era pedestră, 
răniții sf bolnavii erau stimulaţi. cu. -baioneta’ ca ză, CREA cu 
alura celor sănătoşi. . 

Toate acestea, pentru oameni cu răni, febrili, tihnift de fours 
ori extenuati de oboseala luptelor din ajun, ar constitui, să 
un regim... rational. Se mal întâmpla, însă ceva,—si acest ceva 
învederează si pentru orbi că tratamentul de extermirare la care — 
erau supuși prizonierii români era-fu special recomandat, că pornia 
din. instrucţiuni anume date în sensul - acesta, sees VILE "care; : 
evident, anume. scop urmăreau, en 

laca accl ceva menit să nemurească amintirea sacalilor si să . 
facă, din sanghinaru! lor împărat, pe șeful ucigasilor : când escorta . 
obosia ori vrea să se schimbe, nu “oprea convoiul» la etapă ca = 


ci telefona din mers — aşa in cât, când ajungeau prizonierii la = 
punctul ‘de unde avea să-i ia în prlinire garda cea nouă, nici na 


Cu chipul acesta, convoiul călca câte două poste şi adesea mai ~ 
Si, inutil să spunem, fie care escortă făcea câte o nouä revizie Sf 
prin buzunarele acestor nefericifi jidovi rătăcitori, | £ 


Cand se va serie, documentat Şi în amănunt, cruzimea rafinată 


atunci Germania va trebui, pe hartă, căutată prin centrul Atricei, - 
pe unde continentul acesta nu e explorat de cât de jaguari, 


www.dacoromanica.ro - 


RESPECTUL PENTRU ae 
es „DEMNITATEA OMENEASCA 


RTE ==. Sis ~ 


<= 
= Unscre alte Gott î 


etitorii cari îşi vor fi aruncat ochii pe ale noastre Impresi® 
din timput- Ocüpatiei, vor îi văzut acolo — fapt, de altfel, cu-— = 
scut ‘de’ toată Muntenia—că, peniru ermafrodifii imperiali, se 
chizitionaserä toate edificiile arătoase pentru ca parazitii să lo-- 
cuiască, comod, fiecare, dacă se poate, câte un palat. 
Si cu prilejul faimoasei levée en masse, se aduseseră în teri- 
-toriul ocupat nu numai junckerli, cei cari, de preferință, se culcă: 
„câte doi într'un crivat; nu numai fnvârtiii, cari subscriseseră copios — 
a. împrumuturile de räzboiu si cumpăraseră, cu preţul acesta 
ivilegiul de a produce, pe calea Victoriei, efecte de... crupă, pe 
„când gemein-ii îşi lăsau oasele să albească la soare prin şanțu- — 
rile deia Dragoslavele; ci şi chelnerii, ființe, în Germania, ca 
apucături unctuoase, cari acasă la ei nu te.mai scot din „Excellenz * ze 
„când, in loc de 5 pfenigi, cum e.obiceiul pământului, le arunci, ca- 
 bacsis, märunfigul rămas dela paharul cu bere; ba veniseră lg. > 
iernatic, ca să nu consume, ca guri inutile, cojile de cartofi re- oa 
- zervate, prin vartelă, pentru. lihnitii, cari, în țara nemţească, lucrate - = 
“entuziast, cu baioneta la spate, în nzinele unde se pregăteau ga- - 
zele asfixiante si se lucrau, de pe technica oficială a poporului 
de asasini, substanţele cu care Xultur.a teutonä avea să otra. - 
vească “fântânile. de pe teritoriul unde urmau să se retragă, ca - 
„să... scurteze frontul—veniseră ac! şi mare parte din cavalele 
care slujesc de neveste supușilor împărătești. E 
Mai fuseseră, apoi, expediate, aici, acele gratii perimate pe care: 
ofițerii superiori de azi le cunoscuseră pe când erau /eutenanfi, 


. www.dacoromanica.ro i : j 


e de rigoare să se ducă, în prima tinereţe, ca să mascheze vir- 
tutea tradițională de a se dispensa de sex, Si pentru ca la levée 
să fie cu adevărat en masse, prin urmare impresionantă, se sco- 
seseră din portie, in Germania, până şi Infirmii şi fuseseră expe- 
diafi să lupte aci, prin sârăcăcioasele Bürgerkühe, ospătării. pe 
care Kommandantura obligase pe primarii din Romänia. să le 
peuntiinieze şi să le puie, gratis, la dispoziţia lesinaturilor germane. 

- Untan, fenomenul fără braţe, care, la circ, anii trecuţi, se 
EA: exhiba răzându- se cu piciorul, se plimba, până si el, triumfător, 
prin Bucuresti, unde fusese. trimis de Kriegsministerium ca să ne 


cu drepturi. căptigate prin localurile. de naan pe unde neamţul. = 


i “arate, prin prezenţa lui, ce nesecat isvor de combatanți este Rae: ies se 


- «tria lui Eulenburg. 


Si toți aceştia, foate acestea, fuseseră instalate în câte o cons~ - 
tructie monumentală din capitalele române; ba municipalitätile - 
fuseseră indatorate, sub pedeapsă de Siraf, să le introducă băi 
şi să co mplecteze luxos confortul, pe acolo pe unde proprietarii, 
în grabă, n'avuseseră vreme să dea le dernier coup de main 
în aşteptarea acestor oaspeţi cilibiii, cari, la ei acasă, se soco- 
tesc favorizați dacă, cinci intr’un Keinerei, pot, desmortindu-se 
la căldura unui pumn de turbă cu miros stercorian, să aştepte 
“ceasul când si-reia munca silnică fără de care nusi poate pro- 
cura, neamţul, bucata de cârnat bojociu cu care întreţine anemia, 
coniilor. i 

Aceasta, pentru ei si pentru ai lof. 

„Pentru ai noştri, iaca programul, alcătuit la Berlin şi porun- 
cit prin circulară. Il expunem aci nu ca să invederäm câtă barbarie 
reprezintă civilizația "germană, ci, asa, mai mult pentru volup- 
tatea ce sperăm să producem cititorului prin contrastul la carat 
vom face să asiste, 

Am zis, mai sus, că prizonierii români căzuţi pe porţiunea de 
teren cucerită de inamic, erau: întâiu, lăsaţi, câte trei, câtepatru 
şi adesea câte cinci zile, să se svârcolească, in noroiu sau in 
zăpadă, nemâncaţi si cu rănile nepansate; aldoilea, loviți cu pa- 
iul pustei, după ce trecea intervalul calculat ca să se producă 
gangrena mântuitoare, si jäfuiti, până la camasä, de tot ce putea 

- să infatiseze o valoare pe cadavrele acestea respirdnde încă. 
După aceste operaţii peliminare, cei cari, în potriva calculelor 
făcute de doktorii teutoni, se îndărătniceau să se întârzie prin- 
tre vii, erau luați de pe urmă, ca turmele de vite, şi, împinşt 
de baioneta sentinelelor, porniţi: bolnavi, flămânzi si cu plăgile 
pline de viermi, din etapă în etapa—cu grijă, din partea celor 


www.dacoromanica.ro 


‘ viermii, nicl in timpul marșului, nici în cantonament. nu lise 
ES „dea— dar la socoteală ni s'au pus cheltuielile făcute de k 
se ocupația, cu întreținerea prizonierilor şi cu căutarea răniților» 
= Nu Il se dedea rici apă, măcar, 
“Mai mult: nu li se logäduia, barem. să iasă din firidele in 
- <äri erau închişi ca s&..... pătească tributul pe care. eur 
natura. | 4 
“Si. ce era cantonamentul, în concepţia generoasă a rasei care 
RARE Hiedcx “tocüitorii, prea deşi in imperiu, stau inghesuiti şi adesea, 
"unii peste alţii, işi zic Uebermentsch ? Erau coşarele, pivnițele à 
caselor părăsite, şi de cele mai multe “ori, bisericile — tn tot 
 -d’auna fără pâine, fără apă, fără foc şi cu interzicere absolută, | 
sub pedeapsă de glonţ, de a esi prizonierul din mormânt pentru \ 
~ trebuinfele trupesti. oa 


„ȘI se închideau in cosare sau în altarul bisericilor, dea val 
ES ma: ofițeri, trupă, bolnavi si sănătoşi, SE 
Să precizăm : a 

Un convoiu, ‘din care făcea parte sublocotenentul de rezervă. 
se Coristescu Stefan, din Reg. 55, a fost, of ter! si trupă, varat, 
“cu baioneta,.in biserica din comuna Vităneşti—şi, ca sfidare a 
“sentimentului religios, obligat să se culce chiar în altar. at 

‘Un transport, care, intre alții, cuprindea pe locotenentul Mo-- 
ratu lon, din Reg. 48, a fost inghesuit, la Pitesti, intro odăiță à 
ze gi ţinut fără mâncare, două zile şi două nopţi, în care vreme: 

mu H S'a îngăduit nici să-şi usuce zdrentele la soare. 

: - $i, informează sub'ocotenentul Pätrut V, Traian, din ‘Rape 251 
un grup de ofiţeri au fost énsfalafi in penitenciarul Magiei] 
claie peste grămadă cu hoţii, cu tălharii, cu criminalii, 

Acesta era cantonamentul, acesta intelesul pe care! dedéau à 
nemţii obligațiilor convenției de la Haga, convenţia pe care se. 
îndatoraseră s’o respecte si care reclamă, pentru prizonieri, con~ | 
Gitii de înaltă filantropie. BE 


=a 
=: 


www.dacoromanica.ro 


www.dacoromanica.ro. 


UI bati ONS pei ES RE CN St i 7 a À Aa 


PAHOD NA... STRALSUND 


Tălharit de români 


co dela: ENGAGE până la Slatina se fäcea, pe jos, între 

„săptămână — şi trebuia, pe urmă, zece ae cu trenul, de aci 
„până la Stralsund, 
„ Când cosarete, pivnițele caselor dărâmate îi hombardanient nue. 
- mai puteau cuprinde mulțimea de muribunzi, administrația mili: . 


"ară, ca să dea câte unui favorit pretext de. a se repezi până la 
- cafeneaua unde, in Germania, servia autorul zilelor acestui favo- 
rit, organiza convoiuri pentru expedierea prizonierilor în cimitirile: 
cărora, printr'un eufemism perfid, li se zicea lagăre. 

Drumul se făcea, afară, poate, de o singură sau două excepții, 
"în vagoane de vite. Ofiţeri, câte de două si de trei ori mai multi 
de cât capacitatea vagonului, erau grămădiţi în acele cocine ci 
etaj în cari se transportă porcii—şi trebuiau să se odihnească şi 
să doarmă de-a! n picioarele, căci, culcati, pe jos, în bălegarul 1a- 
sat de vite si apărat cu arma în mână de către sentinele ca nis 
cum-va să se curețe de prizonieri, mar fi avut loc nici zece la 
sută din numărul nefericitilor. 

Drumul, de. pe împrejurări, tinea opt, zece side multe ori două — 
spre zece zile—drumul acesta, în condiţiile de umanitate pe care 
le văzurăţi. 

Cand muria câte unul, sentinela dedea un picior cadavrului si? 
arunca pe uşa cocinei. Cei cari n'aveau trigtea să moară ci nu- 
mai să se bolnvească greu Crau lăsaţi in grijea cioclilor dela ces 
- mai apropiată gară—ca să se evite sentinelei corvada de a tot 
‘imbranci cadavrele de pe marginea vagonului. 

Nici o dată, până azi, n'a venit vre-o ştire, la ministerul nos- 


www.dacoromanica.ro 


CIMITIRUL “PRIZONIERILOR „ROMÂNI ae 


tc de errr despre soarla acestor iţi de ‘vii, căci, ca de 


pe lumea cea-l altă, nu s'a intors nici unul, până acum, ca să = 


spuie cât de pioasă a fost, acolo, ospitalitatea pe care au găsit-o 
ja nemți. 


Călătoria, une-ori, se făcea d'un trait. Pleca trenul din Arad : = 
si, după opririle reglementare, stopă la Oppeln, statie de granitä dress 
Germaniei, unde, inainte de a fi târâfi in interior, prizonierii erau 


supusi deparazitărei. 


Hrana, în tot acest interval de timp, nu forma nici de cum o- E 


biectul de preocupare al fătălăului împărătesc însărcinat cu con- 
ducerea convoiului. De aceea, nu se mânca — sau, accidental, se 
mânca pe Sponcitty Asa, unui transport de ofiteri, de la Sibiu la 
Stralsund, nu li s’a dat, în şase zile, de cât trei mese — masă 
care consista dintr'o zeamă de gulii fierte în apă, o feliut mi: 
croscopică de pâine şi câte un wursf, naționala tocătură făcută din — 
sânge de cal îndesată într'un intestin de proveniență dubioasă, 
care lasă în tot d'auna impresia că a mai fost mâncată odată... | 

Maiorul Fometescu, din Batal, 1 Vânători, afirmă că convoiului 
său “i s'a dat de mâncare numai de două ori în timp de șeapte 
zile. Vina, însă, nu credem să fie a nemților: Fometescu fiind, 
se pare, un nume predestinat,—urma să fie infarcat de la mân- 
care pentru ca convoiul să rămână in logica lucrului....,. 

Şi oamenii aceştia, care mâncau, două gulii şi trei wursti în şapte. 
zile, erau cei jäfuiti în ţară şi flămânzi de săptămâni! 

Acest noroc, însă, risfata pe prizonieri numaj in cazul cand 
drumul se făcea neântrerupt, de la Slatina, de la Câineni, 
de la Sibiu ori de la Arad, direct, la Oppeln. Dar nodurile prin- 
cipale de cale feratä erau de multe ori congestionate de nesfar- 
siltele necesităţi ale războiului—şi multe din statiunele mici erau, 
une-ori, aşa de blocate încât săptămini întregi nu puteau da dru- 
mul convoiului funebru pe care "1 constituiau cotetele prizonie- 
"rilor. Din pricina aceasta, cei cari mavuseseră grije să moară 
la vreme, erau supuşi unui martiriu special. Nu puteau să fie 
ţinuţi în gară, pentru că, cu toate lacătele cari ferecau uşile, ar 
fi trebuit cel putin atitea sentinele cate dricuri cu prizonieri e- 
rau pe linie. De aceea, de cum se comunica Feldwebelului co- 
mandant al escortei că nu e chip să treacă inainte, descărca pe 
nefericiti din vagoane și "i punea, pentru câte cinci-sase zile, de 
preferință prin grajduri, de unde, fiindcă paiele şi bälegarul mai 
serviseră de saltea şi altor grupuri de osândiţi, răniții, amputatii 
sau cei cu metehne interne plecau cu păduchi si cu râie, dacă 


www.dacoromanica.ro 


é coma 
, bolnavi, tait = es apăr 
3 “Han, ne: se dedea de loc pore interval 


vilizaţia germană, : 
Și drumul, în ‘condifille es jnternate> „avea, din. nou, să: te, : 


necurmat, alte zile. şi. alte noptin.. RE : FREE => FER 


www.dacoromanica.ro 


| LAGĂRELE DIN GERMANI, 


: m omis intr’ ăla. să spunem, căci e o chestie care cade asupra 
5 bunului simț, am omis să spunem că, dată fiind tenacitatea țăra- 
nului nostru, nici jumătate n 'au murit, dela Argeş până in ‘Stralsund, 
dintre soldații porniţi spre necropolele imperiale, cu tot tratamentul 
german la care au fost supasi, prin urmare cu toată lăudabila, 
bunăvoință a cefor cari orânduiseră condiţiile asiatice în. cari să fie 
"transportați, Me ale 
Ceeace, mai presus de orice, este de admirat la organele. 
| pasive ale celui care, la Berlin, fine, cu atât suc 
Caligula, seste obedienţa - — ‘este - acea însuşire. vii i 
poruncă, face o‘sabie ori: ‘un ciomag din = fiecare neamt, oricare. 
i-ar îi, personal, boiul, şi de orice vopsea ar fi un social din 
- care e avortat. i 
_ Poetastrul ‘teuton, cel care, pentru că, spre extazul clientelei. N 
de cafenea, rimeaza, În limba tudescă, buuăoată - pe „ninge“ cu 
: „linge“ şi pe „singe“ cu „plinge“ „se crede tot un Schiller sau 
un “Gothe; poctastrul acesta, cu sufietul plin de amenitate si de 
‘jirism câtă vreme, cască în exametri pe când Gretchen plămă- 
deste aluatul “pentru puzerle; placidui acesta, plavit si cu fire 
mălăiață — devine, numai prin educaţia mintej, un ucigaș, de în- 
dată ce a sunat, dela Postdam, goarna prin care marele Cesar - 
porunceşte să se stropească versusile cu lichide lacrimogene. Din 
„punctul acesta de vedere e atingătoare priveliştea pe care o oferă 
= filosoful sărind cu bâta să omoare pe prizonieri fiindcă „bandiţii” 
aceştia au împuşcat, în luptă dreaptă, pe Frid! al lui—cum este 
atingător să vezi pe vaporoasa Freulein dând cu huideo! ofite- |: à 
jerilor romani pentru că, potrivit cu sugestia venită dela Berlin, = = 
„ciinii de romini“ sunt trădători câtre., patria germană; cum, fn 


, 2 


www.dacoromanica.ro. 


stars, e de mis spitituk: vs discipting. la edie de, om. 
der ştiinţă, si cu profesiune care are lature comună cu apostolatul, 

„își asvârle trusa, când e ordin în sensul acesta, înhaţă cravaşa . 
şi loveşte orbiş pe rănitut ori pe bolnavul român, pus, de către. 
dreptul internațional, sub îngrijirea obligatorie şi sub perotires: 
© mai ales a dusmanului cu culturä, 

Am expus în treacăt aceste câteva superficiale dace 20 - 
“despre psichologia neamfului în funcţie de {uen al împăratului, 
nu ca să le aducem ponoase — ci, din potrivă, ca să explicim, in 
- avantajul lor, fenomene -stranii în fata cărora rămâne interzis N 

„omul care nu e prevenit asupra tainelor pe care le închide, ca M 

într'o cutie cu secret, originala structură sufletească a troglodituiui 
din tara ku!turei, 


Lagărele de prizonieri în imperiul în care bărbaţii se neuras- ~ 
tenizează făcând oficiu de femeie, sunt unele pentru ofițeri şi altele 
: peatru trupă. Nu stim, fiiadcd n’a venit încă la cunostinta noastră, — 
ae uu stim cum sunt amenajate lagărele de ofițeri ale celorlalte 

armate ; pentru ofiţerii noştri, însă, s'au destinat, printr'o favoare 
aS specială, cimitirele in’ care şi-au depänat zilele in captivitate 
simplii soldați ai ostirilor franceze, engleze şi ruseşti. 

see N’asteptati, credem, să vă dăm explicații asupra motivelor 

LE acestei favori exceptionale, flindcä, judecând de pe tot ce am 

spus până aci, se vede fără ochelari consecuenta in sistemul de 

. a face românilor tratament a parte, 

Să mai spunem că, pentru prizonierii români, tot prin favoare 
deosebită, s'au înființat, expres, la Stéhen Moor, la Baskow şi 
la Breessen lagăre de represalii, un fel de institute de corec- 
tiune unde se înmormântau de vii cei cari le păreau comandan- 
tilor că sunt de prisos printre spectrele cari se miscau. 

incă un detaliu: lagărele, fie cele obicinuite, fie pentru repre- 
salii, ale ofițerilor ori ale soldaţilor, erau, in majoritatea cazurilor, 

ae: N comandate de către, îmbrăcaţi în ținută militară, autentici foşti 

directori de penitenciare — şi era de rigoare ca. acești comandiri 
să fie betivi, prin urmare, cât e omeneste cu putință, mai proprii 
pentru misiunea delicată ce li se incredintase. 

: Ca să fim complecti, va să comunicăm că a fost si un lagăr 
À de favoare, la Krefeld, lagăr unde, în hatarul colonelului Sturdza 
; si a câtorva Wachmanni, gulia care, si aici, constituia hrana 

zilnică a prizonierilor, se fierbsa, în sperauta stupidă că, cu aceasta 

atenție, se va putea mişeli deținuții — spre deosebire de lagărele 


www.dacoromanica.ro 


soarei, 
Să le luăm, acum, pe rând: 


Stralsund era numele lagărului din insulele Dénsholm, in Pome- 


rania, pe Baltica, în apropiere de oraşul cu acelaş nume. 


Intendent al cimitirului era un fel de maior von Busche, poate ee 


frate ori in tot cazul neam cu fostul ministru german, acreditat, 


până la isbucnirea războiului, pe lângă casa Nenitescu, deşi în 


aparență se zicea trimis pe lângă curtea noastră regală. 


In incinta lagărului acestuia îşi expuneau, fără ruşine, crăpă- 


turile, şapte barace de lemn, ca cele în care ‘si debitează stăm- 


burile toptangiii dela bâlciuri — pângäriti, pe din afară, pereții, cu à 
hârtie gudronatä, iar pe dinăuntru tencuiți, cu un strat subțire . 


de ostrete. - 


Vântul: bătea Hlbstanienit printre crăpăturile te si tem- — 


peratura, clementä, se cobora, iarna, chiar la 35 de grade sub zero. 


Mai erau si douä cazärmi de cărămidă-—dar acestea, instalate. 


în Marele Dălholm, erau destinate nu penta romani ci pentru 
prizonierii rus!, francezi şi englezi. 


Fiecare ' despärtiturä a baracei adăpostea, expuşi curentului 


de mare, câte doui sau mai multi ofiţeri, de pe marime—si erau 


provăzute cu câte un pat de lemn, 0 saltea umplută cu paie, cu 
rădăcini marine sau cu gazete, şi o pernă cu iarbă de mare. 


Rufele patului se schimbau des, uneori chiar de douăsprezece 


ori pe an. 
Cat despre foc, căci iernele erau riguroase, între altele şi din 


pricina curenților marini, focul constituia o ironie pe care humorul — 


german o ridică la proporţii ucigase: 4 kgr. de koks,*pe noapte, 
pentru fiecare hardughie — căci ziua nu era permis să umble 
prizonierii la plăpânda sobă de tinichea, care ocupa, fără desti- 
nație practică, 50 de centimetri pătraţi, din dușumeaua celulei. 
Pentru ca farsa să aibă întreg caracterul sinistru pe care-l voiau 


cei cari, dela Kriegsministerium, recomandau exterminarea prizo- 


nierilor romani, Feldwebelul comandant al baracei trecea, grav, 
cu termometrul în mână şi însemna în carnet temperatura fiecărei 
sobe, grăbit, ca să nu ajungă, cumva, după-ce s'ar sfârşi tăciunii 
fără să fi apucat să impresioneze termometrul, oricât ar fi fost 
de sensibil mercurul din această macabră jucărie. 

Dacă, apoi, vom spune că, ca complectare a ceeace era cu 
totul şi cu totul insuficient ca rendement la miniatura de sobă, 
în căutare vecinic de combustibil, se dedea fiecărui ofițer câte 


www.dacoromanica.ro 


comune, unde prizonierii, lipsiţi de această. ice: manent guliile zi | 
„crude, - când nu mai găseau iarbă ca să pască prin ceairul inchi- Fe 


tr trupul painditutul ‘sl fumul. care, Ja nue ares loc ace i 
“dur —am sfârşit cu bogata sărăcie cu care era înzestrată, groapa. 
mună în care se aruncau, la Stralsund, ofițerii români, ca scbimb. 
de bune procedeuri pentru atenția cu care $i ei trataseră pe. hope : 
nr la Oz și la Maräsesth mae : 


) 


Am api, al nu ut indestul a a ceea ce saintetin mak 
varios? la cardul mecanizat al cärui clopot, to frunte, il duce sa~ 
cratissima majestas din birlogul de la Berlin, e Zechnica— metoda, _ 
"studiată până la pedantism, in toate amănuntele, ca nu cum-va. 
: neamtul să apară, in vre-una din ale sale ipostase, mai putin tag © 
de cât il ştie lumea sau să piarză ocazia de a se arăta odios de |» 
ridicul, De aceea ne măgulim, în lipsă de alte titluri la aprecierea . à 
Se contimporanilor, cu desertäciunga că, chiar printre prizonierii miopi, 

nu credem, să fie unul siagur care, dupa o vilegiatură la Stralsund, 

"să nu fi confirmat judecata noastră asupra apucăturei de Tartutte 
~~ lugubru a mamiterului are von Fschappe se onoreazä să-i zică 

* Kamerad, 

Judecati, rugä-mu-vä : RE la care erau supuşi ofițerii ro- 
mâni — trupa era dusă de-a dreptul la abator !—regimul. ofite- 
rilor era profund debilitant. Fără, măcar, libertatea de a se vedea, 
cei dintro baracă cu cei din baraca vecină ; fără îngrijire me 
dicalä ; fără haine potrivite sezonului ; fără lumină ; fără căldură 
şi fără hranä — prizonierii aceştia a trebuit, ca pisicele, să aibă 
“câte şapte suflete pentru.ca, în urma ospitalităţii largi din Ger- 

mania, tot să se mai întoarcă in tard, ici-colo câte unul, chiar 
tuberculogi, estroplati sau cu boale psichice incurabile. Si. in im: 
prejurările acestea, triste ca iadul, pereţii baracelor in cari, stinsi 
de mizerie şi de foame, aşteptau cu voluptate ceasul liberator 
când să iachizä ochii pentru ‘tot d'auna, pereţii sicrielor acestora. 
erau. impedobiti cu Speisekarte vopsite artistic si scrise cu o ca= 
ligratie ireproşabilă — liste de bucate în care ciorba de pulii $2 
moluscile imunde din Baltica se räsfätau cu titluri falacioase cum 
au găseşti in menu-ul restaurantelor celor mat aristrocratice ! Asa, 
: inevitabilei si eternei gulii cu apă fiartă, piesa de rezistenţă a 
> : tuturor dejunurilor servite acestor  muribunzi —, i se zicea, 
ee -pompos, printr'o formulă de excrocherie macabră : Julien suppe: 
== peștelui de mare, sărat potroacă, căruia, după ce i se extrăgea 
Și "grăsimea până la centigram, i se trântea, cu câte-va fărâmături 
de cartofi nefierti, nişte sos lipicios. propriu să producă greață, se 
"mumia, de pe technica germană : Fisch mit kartoffin + zeama de 


www.dacoromanica.ro 


pelt fares” comandantului de laits rue Roşii de la ge 
si delegaților cari reprezentau statele neutre, ca să dea impresia. 
= că „prizonierii româai mănâncă aşa de ‘substantial şi 


tte la Marienbad ca sä combat o eventuală. obezit 
} :mai pui că, une-ori, ca să'şi “asigure eterna recunoştinţă a în- 
_ gratilor de câini din lagăr, comandantul dela Stralsund le servia,. 
ca extra, sub numele de prăjitură, nişte mămăligă vopsită cu 
| rosiu şi tăiată geometric de pe cele mai ortodoxe reguli ale arteit 


| Carne, e adevărat, că se dedea numai câte odată pe săptămână» E 
"ca să evite gastritele ori să puie stavilă artritismului — şi atunci, 
“spune locotenentul de rezervă Mardare, o serviau învelită în pes » 

- met ca să nu se bage de seamă că e bojoc de cal ori prjoalé 2 
- de câine... =n 
3 "Faţă cu așa de aleasă hrană, ofiţerii prizonieri aproape - au 

: mai simtiau nevoie de paine — de aceea, ceea ces ca superie- 

# tatie, li se dedea sub porecla. aceasta, era un amestec de sfectă 
de porumb încins si de, in mare “majoritate, rumegătură de: fie 

é stadiu cu eocuigese de celuloză şi praf de oase măcinate, i 


Minvarea, de altfel, e, in definitiv, licru. secundar în viață, că 
- au trăieşte omul ca să mănânce... gulii, ci mânâcă,. vräbioare 
de câine si Julien suppe ca să poată, vremelnic, face umbră pă- — 
 mântului ospitalier de la Stralsund. De aceea nu vom căuta nod 
“în papură administraţiei lagărului pentru vina, fără nici o gravi- — 
tate, de a nu fi procurat ofițerilor prizonieri, pe vreme de iargă 
"aspră, de cât ceva-ceva mai putin de cât jumătate din numäruf 
- de calorii necesar organismului, de pe legile fiziologice, ca să 
poată vegeta, pe rogojină, sub bogata umbră a cedrilor Libanului. 
Să trecem, aşa dar, la cele l-alte articole, fără de cari viata 
vegetativă, chiar în lagărul de captivi, n'are nici un farmec. 
Grija părintească pe care o avea comandantul închisorei că: 
» ofițerii să fie feriti de vitiul mâncărei, de lux si de toate nära- 
… vurile costisitoare, l-a făcut ca, până când au început să sosească: 
coletele Crucei Roşii lys, să ia măsuri ca ofițerii români, . 


mr NANA a acu ata a ci 


www.dacoromanica.ro = 


.. f 


os Anditi săvstea Tune în Sa —. ch în ee ‘amet 
"pricina anemiei — să şază numai în cămaşă si. incältati cu sa- 
bot, Cat despre cei făcuţi prizonieri la Mărăşeşti, aie tot 
„Diuze de dril şi in lanuarie 1918. he 
In „privința paralelor, apoi, ca să nu-i deprioză cu ani li 
servia, ca soldă, ofiţerilor, câte 70 de marci pe lună, celor 
_ feriori, iar de la căpitan în sus, câte 100 — din care Il se re 
"ţinea, pentru gulii si bojocul de cal, una peste alta cate 48 di 
mărci. Prin acea munificentä, însă, care face un prodig din. fie. 
care bogs, li s'a mărit, cu începere de la lujie 1917, li s’a măr 
solda : 125 de marci până la căpitan — 175 pentru ofiţerii. su 
perlori, Tot de la această dată, însă, reținerea pentru masă să 
sidicat, par le plus grand des hasards, la 54 de marci, pe lună, 
pentru cei dintâiu, şi la 60 pentru. cei-lalti, La data aceasta, 
- amare parte din ofiţeri pierduseră cate 30—40 de kilograme dine 
-. greutate — iar pulsatiile nu treceau de 45 pe minut. 

Intro administratie mare, cu éondele varii şi cu contabilitate. 
complicată, e natural ca, cu ori câtă riguroasă priveghere, să se 
strecoare, din când în când, şi câte o greşală, de nimic, gregala” 
mai la urmă, reparabilă când se fac socotelile definitive — de 
aceia ar fi o şicană gratuită sau chiar o meschinerie să aminti 
aici, spre pildă că locotenentul |. Gervescu, din Reg, 55, nu şi- 
primit, până la lulie, solda pe Martie, ori că alţii, cum e, dé 
exemplu, sub locotenentul Mihalciuc Gheorghe, a rămas pănă 
in ceesul de față cu solda neplătită pe şase lunl incheiate. Erare, 
vorba răposatului Sturdza, Anmanum est. 4 

Două cuvinte, care vorbesc cate un volum despre spiritul practic 

. al germanilor şi despre respectul lor pentru demnitatea omencascar 
trancezii şi ruşii, care precedaseră pe români în cripta de la Strat: 
sund, inflintaserä un rudiment de bibliotecă, pe care o părăsiseră 
când au fost transferati — şi pa care, in marea ei dragoste de 
aproapele, administraţia lagărulul o punea, cu plată, la dispoziţia 
anemicilor noştri compatrioți. 1 

Am spus că cele 4—5 kilograme de cărbuni ce se dedeau, 

2% pentru 24 de ceasuri, pe o iarnă de 35 sub zero, nu ajungeau 
ț nici ca sä încălzească termometrul; de aceea, din gologanii carl 
le rămâneau după ce li se retinea cotizaţia pentru masă, prizoi 
-nierii îşi cumpărau lemne—lemae pe care trebuiau să şi le ta 
singuri, fiindcă comandantul lagărului, gelos de prestigiul plantoa 
aelor, nu ingăduia să se ceară, de către ofiţeri, nici un servici 
chiar cu plată, de la aceşti 'Bupuși leali ai Majestății Sale, 
incorporata. 


www.dacoromanica.ro 


# 
+ 


= = LAGĂRUL DELA STROEHEN MOOR . 


a 


Aşa ză ty redată dacă aţi intrat in ribo 
“ contra Germanie. 


‘ici viața— afară de năzuroşii cari, ca sibariţii dintro vreme, 


se svârcolesc in pat si nu pot să doarmă dacă s'ar întâm- 


pla să se culce pe o foaie de trandafir—aici, spre deosebire de 
Stralsund, viata prizonierilor e, pe cât cu putință la tazboi, 
tet plină de desfatare, căci comandantul dela Strühen Moor este, 
E <a toţi în Germania, numai inimä, din cap până în picioare. ES 
: - Atat de departe. a mers. atenția administraţiei pentru suscepti- 
bititatea ofiţerilor români în cât, fiindcă localltatea și numele ei 
erau rău famate, i-a schimbat denumirea şi, în loc de Stréhen 


stedi—ba uneori, chiar Ostenholzen. 
Cu această travestire, nu ştia nimeni în țările neutre că, 


--cirloase ale W eserului, un lagăr de represalii, unde, incet dar 
Sigur, moare, în fiecare zi, sufletul a sute de ofiţeri a căror vi- 
„tejle a preamărit-o însuşi duşmanul, ' 


nul era miästinos, tâsnea noroiul la suprafață când cälcai pe 
jos, în baracă. Plăpumele, ca si la Stralsund, erau de hârtie — 
iar saltelele, umplute cu jurnale si cu foi de condici netrebnice. 
Locatarii acestor case mortuoare dormiau îmbrăcaţi, pentru că 
frigul era insuportabil — şi dimineața nu se piiteau spăla fiindcă 
“apa o găsiau îngheţată în ciubär, 
Clima era tare vitregă — chiat vara, Si regiunea, in general, 


a Măi Te eae Ee aie i ae A Mb at d ee er eee : 


www.dacoromanica.ro 


ss 


Moor, cum era cunoscută în pustiul german, i-a zis Schwarm- 


des pe regiunea Liineburg Heide, există, în ostroavele mo- 


Paturile, aici, erau suprapuse, ca la simigerii, si, fiindcă tete- 


da Vântul care bandiia ținutul aducea 0 pulbere de nisip, pe care 
„o vara în ochii nenorocifilor prizonieri — gi materiile fecale cu 
cari se îngrășa pământul, ca să-l facă. ceva mai fecund de 
„cât piatra, împrăștia, permanent, o duhoare pestilentialä, care ea si 
„singură ar fi fost de ajuns să tacă pe victime „să si blesteme, 
= “ceasul când au scăpat de glonţ, 
: Apa, apoi, infiltrandu-se pe sub straturile astfel tratate, era 
: roşiatecă la vedere si nu se putea bea decât in momentul | 
~~ când o scoteau din fintana—si atunci, ţinându-se cu mâna de nas.” 


= Masa, aici, fiindcă lagărul era la adăpost de inspecțiile Pi 
„_ terilor neutre, ca unul ce era necunoscut cu adevăratul nume, — 
masa nu se fnsemna pe: speisekarte, ca. să se pângărească, cu À 
ele, pereţii, pe urmă, ci se servea fără ipocrizie: două kilo- 
grame şi trei sute de grame, pentru unsprezece zile, de flecare = 
cap, pâine, compusă din secară cu dovleac, tärâfe, paie măci-=. 
uate, rumegătură de ferästräu şi tăină dé oase triturate. Dar, — 
cum sunt oamenii sucifi, pe cari îi ţii în braţe toată ziulica, şi. 
‘ seara, când îi pui jos, se plang că-i dor casele—cum sunt pre- 
= tutindeni oameni absurzi pe cari cu nimic nu-i poţi mulțumi, saw 
“găsit, ni s'a spus, şi printre ofițerii români dela Strâhen Moor © 
unii cari au pretins că nu e suficientă variaţie in menu-ul ce să Sty 
ae _Servial 
e ue > *Șionotaţizcă, pe ‘tanga făina de oase si rumegătura de feres-. 
ce träu, li se mai dădea ciorbă de sfeclă furajeră, terci de malai” 
cu zaharină, măzăriche, făină de castane sălbatece — ba, odată © 
pe săptămână, ca exira, li se mai servea câte un peste de 
mate, cu miros de cadavru, peşte dintre cei cari, prin partea“ 
locului, slujesc de îngrășăminte ‘pentrn pământ în anii când, din: 
pricina secetei persistente, recoita de materii fecale nu e sufi- | 
Ses oo ee se cientă ca să dea brazdei sucul din care să se hrănească plan- 3 
AS dE tele care, la rândul Jor, suprahrănesc populaţia | à 
: Cu tot acest regim alimentar berechetliu si rafinat, sunt ofi= = 
teri cari cirtesc şi azi că, cum e cazul căpitanului Strambeanw- 
Stefan, din regimentul 43 Infanterie, au fost siliţi să scurme prin 
gunoaie casa găsească coji de gulii cu cari să-şi compiecteze ordi- | 
narul si să potolească fremezia foamei; alţii, că, din pricina zaharineii 
cu cari li se pregătea, drept prăjitură, coleașa, cea sälcie, au conu 
tractat grele boale de rinichi ; şi unii, în sfârşit, cum € maioru® 


www.dacoromanica.ro 


nan cn" de à net ee les À — a à 


a fără suită: 


_ Sau bolnăvit de comonctvitl EROS — bib 


„în cat prizonierii să facă cum vor FU ca sv ADE pe ee 


 gierilor, lămurit şi elocent : 


“Fafa cu atâta craie à e au x cc 
ui să zică : a ce ne peut pas, „eontenter sus le. 


belle mere! : a aoe 


Scäuieru, din Regimentul 57, îşi plerduse complectamnnte voc 

Frigul, zice sublocotenentul Moise, din Regimentul 1 Vânători, 
frigul, cu toate bluzele noastre de dril si cu toată celuloza pă- 
{urilor, era asa de intens, în cât ofițerii se deşteptau noaptea, ca 
nişte stații, şi, gemând, cu dinţii clänfänindu-le în gură, se agi-. 
tau, pe loc, is pat — căci, de sculat ca să bată talpa, nu se - 
putea, fără să amefeascä din pricina anemiei. De aceea, se vede 
“treaba, văzând monstruoasa nercounostinfä a pensionarilor Kaise- — 
rului, administrația, lagărului le-a făcut cunoscut, atunci, că, cu 
începere dela 5 Aprilie 1917, ratia de sămânță de mături, de . 
meiu păsăresc şi de oase măcinate, cari reprezentau până. aci - 
pâinea, pe unsprezece zile, a fiecărui ofiţer, se reduce aşa — 


zece zile. - = 

Și dela Crucea Roşie nu venia nimic, căci neo atară ‘din: 
Germania, nu-stia că sunt prizonieri în acest lagăr cu numele 
măsluit — nici ministrul Spaniei, care se însărcinase cu protecţia 
românilor din ocnele nemţești. 


Higiena lagărului era simplificată in mod ingenios: rufele nu 
se spălau niciodată, fiindcă ofiţerii nu aveau altele decât cele de 
pe ei; săpun nu dădea comandantul —si demâncare nu exista ; : 
medic — medic a fost: patru luni de zila a profesat, în lagăr, à 
stinta lui Hipocrat, un biet infirmier neamf, pentru 350 de 
clienți grav bolnavi de mizerie fizologică, fără să mai vorbim de 
atâtea alte afecţiuni. După patru luni, însă, a venit un felcer, — 
care, conform instrucţiunilor cu care fusese trimis, a spus prizo- 


— “Trimit la arest pe orice ofițer se va prezenta la vizite LII a 

A zis —si a plecat cum venise. = e 

la urma lui, o comisie de naivi dintre cei cari nu ad illest 
să vorbească din pricina slăbiciunei, s'au prezinta? comandantu- © © 


www.dacoromanica.ro 


Ÿ 


vii dia ae ASSENT Nef să le ee tee pi 
au eşit iar de taporă Generalul, pee ca tot aoa A 


_— Aşa va trebuie dacă d intrat în: Pinot « contra Gr | 


i Prin. inlarteatie vinovata a. unui fugar dela Strohen Moor, sa. 
aflat, în fine, la Crucea Roşie din Berna, despre existenţa, pe 

glob, a acestei Nouvelle Caledonie şi despre ororile care se pe- 
tree aci. Din momentul acela, s'a desființat lagărul — şi ofiţerii 4 
au fost împrăștiați, ca să ducă pe alte meleaguri dovada. vind — 
a respectului ce știu teutonii să- poarte adversarilor dezarmati. — 


www.dacoromanica.ro 


Oey ee 


“moale în lagărul acesta. nu 


4 


LAGĂRUL, pe BRESSEN 


ŞI acesta e tot lagăr de represalii — fiindcă nu e, in Germania, 
loc, pentru români, care să nu fie loc de represalii. 

Inferaul acesta e în Meklenburg, lângă stația Kleine Türond. 

ÎL comanda maiorul Linburg, având de ajutor pe locotenentui 
Noring, poate cimotie cu Feldwebelul, de acelaş nume, care, im- 
preună cu Serbäneasca, mustruluia, intermitent, lagärul de osta- 
tici dela Săveni, pe Jalomita, 

Bărăcile, aici, construite dintr’o singură scândură, erau aşezate 
intro vale, aşa in cât, când ploua, puhoiul se sănia din deal şi 
făcea helesteu” în... saloanele prizonteriior: Blănile cari închipuiau 
pereţii, aveau, între ele, aşa soluții de continuitate, pe la încheie- 
turi, în cât vântul sufla în acelaş timp si afară şi înnăuntru, Ca 
să intăture acest mic inconvenient arhitectonic, oiiţerii au fost 
siliți să se priveze de masă, la un dejun, pentru ca, cu supa de 
mazăriche, pe care o făcea densă făina de sfeclă uscată Ia 
soare şi măcinată cu râşnița, să lipească hârtie, ca cu coca, pe 
acolo pe unde scandurile nu se puteau apropia unele de altele. 

Saltelele în acest lagăr, ținut şi el în taină, erau umplute, i 
spune locotenentul Stănescu Gheorghe, din Reg. 1 Călăraşi, „cu Wiser 
registre, cu jurnale, cn cotoare à souche, cu bucäti de lemn, cu = = 
coajă de pomi şi cu iarbă de mare — aşa in cât, la dreptul 
vorbind, prizonierii n'au cuvânt să se plângă că n'au cäzut pe 


Hrana, ca pretutindeni: gulie — gulie travestită si prezintată 


sub toate mäscile, dela bulbul botanic, oferit francamente, până 


ja ersaz:ul sofisticat care face, din planta asta insipida, ciorbă © 


"de schembea, maioneză ori pâine cu aparenţă de făină două nule. 


_www.dacoromanica.ro 


CRE Le civilizată. si de Seas ingrijirea et 
= al morţii, în cât ministrul Spaniei vizitandu-!, la un at 
> “fusese. pus, cu märinimie nemfeasca, la dispoziţia ‘si spre agre 
= mentul ofițerilor romini, a găsit pe subiocotenentul lonescu Adrie 
din Reg. 10 Intanterie> cu rana cdndieta in luptă tot desch 
încă nepansat... 
-- - Comandantul, o brută scoasă la pensie, făcea, iuopiiab 
două-trei apeluri pe zi, ca să descopere pe evadați — şi, p 
un nasture. lipsă la sdreanta prizonierului, it pedepsia cu Nie 
: carcerä, de si in lagär nu se “mai cunoşteau aţa si. acele de. 
“poate, ‘din nume. 
Nôring, ajutorul brutei, nu putea, fireşte, să fie de Chk DER 
an 'sous ordre. À mers într'o zi cu brutalitatea până a insulta p 
-sublocotenentul Lecca — şi, fiindcä ofițerul a ripostat: morpi 
nului cu demnitate, a fost pedepsit cu două luni închisoare, 
i | E xasperaţi de regimul sălbatec al lagărului, unii prizonieri « 
Îioaicat. să evadeze, dar, prinşi, au fost bătuţi crunt, cum a fa 
cazul maiorului Negreanu, din reg. 59. Sentinelele. aveau ordin | 
tragă in ori cine li se părea că are de gând să dezerteze, à 
“fiindcă animalul tudesc ajunsese să aibă fobia evadärilor, se pune 
ja pândă si urmäria pe prizonierii cari "i se năzăria lui că ¢ 
intenţia să-l părăsească, Din pricina. ordinelor. absurde ale “m 
miacului acestuia, sublocotenentul Chihaia a fost, dectarä cap 
tanul Ionescu, din Reg. 1 Obuziere, rănit, cu un glonț de arm 
la distanță de un metru si jumătate, pentru că sentinela, inm 
Sunita de ordinele criminale ale betivului de comandant, a th 
-ă bout portant, de teamă să nu-l Senper pe când ofiţerul trece 
pe lângă el prin curtea lagărului, ziua 'n amiăza mare! ‘ 


15 


ia 


www.dacoromanica.ro 


- LAGĂRUL, DIN FORTĂREAȚA KÜSTRI 


datoare să deg: nici o socoteală. 


| agările de represiune, în Germania, erau impropriu numite aşa. 
Nu era lagăr la Kiistrin, la Beeskow, la Bressen, ori la 


= Strohen Moor, adică nu era un câmp de concentrare a prizonie- 


rilor, unde cei căzuţi în captivitate să aştepte, sub sapraveghere — 


dar cu un regim fixat de convențiile internaţionale, ziua când, pa- 


+ 


+ 


cea încheiată, să se întoarcă, in mod automatic, la situaţia Şi 
la prestigiul pe care militarul de vocatiune nu poate să le vază, 
fara camaraderească emoție, la soldatul care şi-a făcut datoria 
bărbăteşte până când a fost învins. i 

Germanul, care, pirat prin destinaţie, nu se poate urca cu în- 
felegerea până la sensul nobil al cuvântului care desemnează 


pe apărătorul patriei, germanul vede un dușman, permanent si ire- 


ductibil, în răsboinicul altei naţiuni — cum lupul, animal cu ins- : 


‘tincte feroce, se socotește în dușmănie vecinică cu câinele, straja 


stânei, De aci concepţia că inamicul, mai ales când e dezarmat, 
trebuie distrus, ca pedeapsă pentru vina de neiertat că... şi-a plătit, 
în măsura puterilor, datoria elementară de a fi fost credincios apă- 
rător al stânei; de aci preocuparea, grija de fot momentul şi geniul 
cheltuit pentru a isbuti să găsească, ca anticameră a mormântului 
căruia destină pe prizonieri, condiții mai atroce de cât ar fi fost 
de trebuint’ pentru asigurarea succesului definitiv al scopului” 
urmărit, 

Localităţi mocirloase, unde bântuisc frigurile palustre chiar în 
timpuri normale ; hrana, insuficientă, lipsită de variaţie, lipsită de 
elementele cari s'o facă utilă, preparată şi servită futr'adins asa 


4 


www.dacoromanica.ro 


ee Le Kommandatura.csuverant si te | 


permanent, frig umed gi pătr : ai 
& cei mai robusti; lipsä de higienă, lipsă de ‘imbriicd mint 

de rufe, lipsă. de’ serviciu medical ; maltratati, apoi; umiliti ; facuti 
a tot ‘thomentut să simtă, că sunt robi inainte de a deveni cad 
„vre; că, îngropaţi în cimitire tăinuite, n'au de unde aştepta indrep= 
are — — astea erau condiţiile in care ospifalizau ostrogoții pe adver 
“sarii cu cari. vidaserä pe teren singura Chestiune care  cu- adi 
„vărat. se poate numi „de onoare”. 
Re " Astiel de ocniţe nu se pot, dar, numi Jagăre de prizonieri - 

un occidental, un civiiizat, un om cu sufletul ta locul lui, sar 
înşela dacă ar raporta cuvântul. la înțelesul lui european. 
Si acestea erau lăcașuri pentru ofiţeri, lagăre „obicinuite“ 


- infelegeti ce infern erau gropile în care zăcea trupa — şi vă puteţi — 
ace o idee slabă de ce se înţelege prin iagăr de represiune, unde ~ 
se îngropau, pentru muncă silnică, ofițerii cari, răniţi cu cru. 
“zime barbară în demnitatea de om, inăbuşiaa instinctul de conser= — 
vare si ziceau pe nume brutei care, in calitatea-i de comandant, — 
„făcea oficiu de amploiat zelos al uriagel întreprinderi de pompe. 


funebre. 
Dintre acestea era Kiistrin, o cetate langă. Berlin. 


Aci’ se vârau în galerii, sub pământ, ofiţerii osândiţi la închi- à 
soare în lagärile cari nu purtau menfiunea dar erau, de fapt, ca Să 


şi acesta, lagăre de represiune. 


Fortăreaţa avea două meterezuri: fortul Gorgat, la 16+ metri u 
sub pământ, întunecos si umed ; inconjurat, ca toate intäriturile = 
medevale, cu sant de 70—80 de meiri lărgime pe 7—8 adâncime=—— 
plin, pururea, cu apă stătută şi cu lintifä la suprafată; si fortut— 
Zondorf, alături, de aceleaşi dimensiuni, construit de pe acelaş tip — 


- si oterind condamnaților aceeag lugubră perspectivă. 
Am spus la vreme că în lagările Strshen Moor şi Bressen 
lipsia cu desăvârşire tot ce ar fi putut face posibilă viaţa -prizo- 


nierilor; aici, la Küstrin, printr'o gradatie -sceleratä a cărei chele 7 


o au numai germanii, lipsia, absolut, şi... ceea ce era la Strôhen 


Moor! Catä vreme au stat aici, ca cârtitele, sub pământ, ofițerii A 
nau zărit, odată, lumina soarelui. Rufele si le clăteau singuri. 
Carnea care. li se servea din când in când ca să întârzie sfâr- 7 
şitul supliciului, nu mai era de câine —ci de focă. Crucea Roşie . 
ma trimis, aici, nici o dată, nimic — fiindcă nimeni pe suprafața à 
pământului nu ştia de existența, în mijlocul Europei, la 1917, a 5 
acestei sinistre ocne in care se asasinau lent ostașii cei mai bravi, > 
cei cari nu cedaseră terenul de cât când aurămas fără muniții, © 


www.dacoromanica.ro 


NEA 
pa 


d cutia cei 


ee 


oar 


noble un. fel de. “comifaghé ue 
conferit rang tocmai pentru insusirle lui bestiale, nu se mărg ; 
la tratamentul oribil care constituia represiunea, ci sde din 
caprifiu, pedepse si altele, fără nici o motivare. Si, ca : 
că e produs al kulturei: teutone, prin urmare „supra om” răspundea, 
sublocotenentului Rădvan Gheorghe, dela Reg. 2, că »Kommandan~ 
lura e suverană, n'aré să dea socoteală nimănui de ce face 

Asistentä medicală nu se cunoştea în forturile acestea. De accea. = 
pe lângă reymatisme, produse de umezeală rece, foamea, chinurile, » 
iipsa de aier şi absența razelor de soare transformaseră lagărul. es, 
întrun spital. de tuberculoşi lăsați sub ingrijirea caritabilă a... 0 
comandantului, a 

Si nu numai la Kiistrin se trimeteau ofiţerii ca să ispășească- 
esanda poruncită în lagările unde, fiind tratament obicinuit, se bu- 
curau de favoarea” de a muri pe indelete. Convoiuri întregi se 
expediau si la Glatz, spre pildă — ba şi în alte cimitire, a căror 
catagratie ar fi otios s’o mai facem. 

Acolo, la Glatz, regimul era aidoma cu cel dela Küstrin — dar, ~ - 
printr'o atenție a cărei umanitate se pricepe anevoie, ofițerii se 
bucurau si de oarecare voluptate sufletească. Inchisi în turnurile 
castelului de unde pândeau ascendenții kaiserului-de azi ca să 
se asvârle, cu canardiera în mână, asupra caravanelor ce treceau 
pe vale — prizonierii aveau iluzia, de la înălțime, că stăpânesc. 
tăriile, şi se destătau la muzica serafică pe care ie-o făceau cu: 
cuvaiele, vecini simpatici cu cari îi dăruise, par: că într'adins, filo- 
timul strajamester al închisorei,.. 

Temnita, aici, era celulară. Pensionarii au huzurit luni întregi Es 
pe aceleași paie, asternute pe jos, unicul mobiiier al iatacului ex- SSSR aS 
ceptional cu care’i räsfäfa kommandantura. 

Lumina, ca să nu-i supere la ochi, li se ingăduia numai la ane 
ceasuri, când, fiind soarele la punct determinat, îşi putea distila 
slabele-i mănunchiuri de raze printre zăbrelele dese ale gratiilor 
de fier de la ferestre — ferestre. săpate, ca nisre rani, in trupul 
unor ziduri de câte trei-patru metri grosime. 

Cu toată aceasta de aproape îngrijire, unii dintre prizonieri au 
inebunit — de soarta celor mai multi nu se ştie nimic. 

Delicateta sufletească a comandantului acestei temnițe” se exer- 
cita în fel si chipuri ca să uşureze situația deţinuţilor. Aşa, lua 
prizonierii sănătoși şi-i închidea în ospiciu de dementi, cum a făcut 
cu căpitanul Steriade; pe alţii, îi vara in lagăre de trupă, cum 
s'a întâmplat cu locotenentul Gr. C. Petrescu — ba, ca să le mai 
varieze distractiile, cum e cazul maiorului Hergot, din. Reg, 57, 


www.dacoromanica.ro 


; Ta 


www.dacoromanica.ro 


x A 


LAGARILE DIN ȚARĂ 


m tot auzit o obiectiune, căreea prea cosmopolită care a mo- 
nopolizat patriotismul în România n’a avut încă vreme să-i 
răspunză. Germanii, s'a zis mereu de către cei cari au avut cont 
curent la Guenther, aveau, ei înşiși, situația precară, din punctul 
de vedere al hranei — nu e de mirare, deci, că, pe lângă tor- 
tura morală la care au supus prizonierii, trebuie, în privința in- 
suficienfei bucătăriilor, să li se acorde circumstanțe uşurătoare 
Bine. A la guerre, comme à la guerre. Să zicem că faptulde a 
fi distrus pe ofițeri tinandu-i fără pâine, fara îmbrăcăminte, fără 
căldură si, in general, chiar şi fără adăpost, se explică prin di-- 
ficultatile care apäsau insisi tasupra Germaniei; să admitem că 
faptul cum că trupa, asasinată cu ciomagul, şi, injugatä la plug 
dacă n'avea norocul să moară la vreme, găsește circumstanţe 
atenuante în starea de strimtorare în care se svârcolia imperiul, 
mai ales după ce „blocus“ -ul făcuse mare clausum din vecini- 
tätile {ärei nemtestie 
Să mergem mai departe si să presupunem că ovreilor dezer- 
tori din armata română si trecuţi, ca trădători, la antropoizii 
tudesti, precum. si cei cari, căzuți odată cu... etapele noastre, 
fuseseră onorati cu sarcină de spioni printre camarazi, şi, ca 
favoare specială, li se pusese bâta în mână ca să ducă la tăiere 
pe cei cari le fuseseră frați de arme — să presupunem că si 
această procedare, ea singură de natură să necinsteascä pentru 
totd’auna natia germană, să presupunem, prin absurd, că si 
nemernicia aceasta se explică -tot prin împrejurarea că Geri dada me 
nu produce destul grau ca sä-si indestuleze populatia. 
Bine, Dar in lagările din România ? Căci si in ţară aw fost 


www.dacoromanica.ro 


-cinc zeci-gaizeci de cadavre deodată. Z 
De ce, aici, inanitie, când, pe lângă o “recoltă de o balle rară 
i se lăsase, prin îngrijirea guvernului şi prin stiinta de organizare 
şefului de stat major general, hambarele dând pe răscoale şi h 
_imbelsugatä pe toate drumurile ? De ce cu sute de medici prizo 
si cu uriașe depozite de medicamente ale noastre, de ce.se gunolan, 
SRE mizerie şi päräsifi ca câinii, zilnic, companii întregi, fără suflet ar 
de om care să le închiză ochii la ceasul: din urmă ? 
ȘI, mai vârtos, de ce ofițerii, ca la Slatina, erau culcati pe. 
paie, “hrăniţi cu, câte o mână de mălaiu, din care trebuiau să-şi. 
- fact: singuri mămăliga — iar trupa, lăsată la discretia jidanilor, ~ 
-pierea, desăvârșit nemâncată, sub biciul celui mai migel neant dis 
câte a zămislit natura ca pedeapsă pentru păcatele omeneşti? 
Și nu e numai atât, N’am mai isprăvi dacă am insira toate = 
 märsäviile a căror victimă au fost nefericitii căzuţi in ghiara 
= trogloditilor. Să amintim numai una, înnainte de a trece la alt 
capitol: ofiţerilor inferiori li se dedea, la Siatina, ca soldă, câte. 
60 de mărci pe lună, şidin acestea li se retineau 66 pentru ‘hrand ts 
“In aceiaş ordine de idei, când li s'a plătit solda pe Februarie 1917, § 
li s'a pus condiția sine qua non să dea chitanță precum că şi-au. 
ES primito. si pe lanuarie 1917 si Decembrie 1916— din care nit” 
~~ văzuseră o centimă, 
SN dar; greutäfile, inrente räsboiulul, au dus ta situatia intoză 
relabilă făcută prizonierilor români, situație care va rămâne în. 
meci o pată pe faima secolului acesta, ci sentimentul de ură, trufia. 
_ taşului care, crezându se învingător, se ştia la adăpost de rispund 
. dere, si gândul criminal de a distruge pe orcine a indräsnit să. 
le stea în cale cand porniseră să împrăştie,,. civilizația la cele) 
patru puncte cardinale ale continentului, ; 
Această tara, această aziatică concepţie despre război, această 
monstfouzitate sufletească nu poate fi ingăduită în Europa vea-* 
-cului XX. Istoria, nepărtimitoare, va rosti, în procesul deschis. 
între teutoni şi popoarele cu mentalitatea normală, cel mai sever. 
verdict care a vestejit vre-o dată pe ienicerii lui Hilderim—aga | 
în cât, de sub sentința această infricosatä, hiena să iasă transtor-a 
mată ori să nu mai iasă în concertul noroadelor civilizate, 


www.dacoromanica.ro 


MEMENTO. 


b= \ Saree eC si | Copit copiilar we să naib 
À Le 5 dreptul. la odihna de veci dacă vor" 
set SAS SE a ita pe ucigașii cari an ue e i 
Re 5 \ RS : ; numele de OM. = 


An afirmat, la începutul acestor ta că aţetiâtal ‘de care 
he servim întru reconstituirea epocei de care vorbim, e ati~ 

sp tentic — am fi putut zice: oficial, Am intampinat, insä, increduti, 
À optimişti, incorigibili, ființe debonare pentru care. viața. se : 
oară trandafiriu — care, fiindcă ororile la care I= 
„An Note de om “Necăjit publicate aiurea sunt 
5 meet. par dispuși să crează că am exagerat, cel p 
am garjat tabloul dacă mam născocit din imaginaţie calvarul ale 
cărei trepte le-am urcat cu cititorul. Transporturi întregi de scrisori, 
în care se disting prin subiectivism şi trivialitate cele cu limbă — 
specific suspectă, ne spun, unele pe fata, că, în tendința de a eter- 

niza zizania dintre români si germani, zugrăvim, îutradins, cu vopsea 
întamă, un popor simpatic, care, prin munca, literatura, poezia şi 
filosofia lui, constituie, în cea mai largă concepţie a cuvântului, 

o adevărată podoabă a Europei centrale — şi cä,: „antisemit ca un 
„huligan, ne servim, intru aceasta, de „bieţii evrei“ cari, la răsboiu - 
ca şi în timp de pace, sunt, printre sro nişte paria, niște 

“souffre douleur. 

Nu suntem dintre oamenii cari să se intimideze de nigte..,. 
serisori ; dar, fiindcă paginile de până aci şi povestirile, din gură - 
în gură, ale prizonierilor pe cari nui au putut ucide lagările ger- 
‘mane, nu pare să fi reuşit a da tuturor cititorilor convingere ro- 
Dustä despre temeinicia atrocităților descrise, suntem siliţi să re- 


www.dacoromanica.ro 


cu n me proprii, “cu date şi cu. circumstantiate amănunte — § i 
care. declaraţie s'o punem sub girul camarazilor cari 8 a intamplat 
să fie față la episodul respectiv, ‘ = 
Va fi concludent, sperăm — nu ? 
- Aga dar: : 
„ Locotenentul core G. Nicolae, din Reg. 72 infanterle, pi 
À vesteste că a fost tăcut prizonier, de trupele germane, în noaptea. = 
de 23—24 Noembre 1916, împreună cu generalul Costescu, cu a 
"47 de ofiţeri gi 2400 oameni de trupă. Furia inamicului S'a M 
revărsat, în noaptea aceea, cu sălbatecă cruzime, asupra multora — 
dintre captivi. Rănit fa momentul prinderei, locotenentul Dumitrescu. © 
a fost pornit între baionete, şi, surprins că, pe când era escortat, M 
“a supt însemnările pe cari le-a avut în carnet, a fost lovit să, E 
„patul pugcei şi perchizitionat până la pièle —cu cate ocazie i © 
s'au luat singurii 47 de lei şi tigdrile pe cari le avea în buzunar. 
Scos la marginea satului Tâncabeşti, a foct trecut în convoiut . 
de prizonieri, convoiu care a fost ţinut vre-o trei ceasuri sub focul — 
infanteriei noastre care contra-ataca pentru reocuparea satului. 
- Întreg grupul de ofitéri aşezaţi în fruntea convoiului de prizonieri : 
a fost pornit, după aceea, pe jos, afară de generalul Costescu si 
locotenentul-colene!. Tuhaş, la Piteşti. Hrana, in timpu! drumului, — 
= consista din ceapă, varză si mămăligă rece, pe care se strecura 
4 populaţia de le-o dedea pe ascuns câte unora dintre ei. Sentinelele © 
cari îi escortau, ii preveniseră că va fi vai! de ei când vorin- © 
căpea în mâna celor dela etapă, „cărora nu se sfiau să te zich 0 
„porci.“ Si într'adevăr că „poreii“ nu i-au cruțat: nu numai că 
nu permiteau populaţiei din Piteşti să le dea câte un codru de 
pâine, dar bruscau si loveau pe-ofiteri dacă insistau să fie scoşi, ~ 
din. inchisoare pentru frebuintele trupeşti. : i 
Incärcati in vagoane de martă, au fost trecuţi, apoi, prin Sibiu A 
si debarcati,in ziua de 28 Decembrie, în insula Dălholm, din Marea 4 
Baltică. à 
Hrana li se servia odată si une-ori la două zile, si consta, M 
excluziv, din supä de arpacaş si o cană de surogat, căruia i Se 
“zicea în deridere : cafea, | 
Din insulă, unde au stat la carantină vre-o doue zeci de zile, M 
intro baracă de scânduri fără să li se fi dat măcar paie de = 
‘ asternut pe jos, ca să au se culce pe pämäntul gol si umed, la 4 
Ianuarie: 1917 au fost trecuti in „lagărul comun a trupelor aliate. - 


=> air 


www.dacoromanica.ro 


parte, expediati la Breessen 
"Acolo, la Breessen, care f de s ruşi, er 
parcati câte patruzeci de ruşi în cate <0 baracä one oe = 
acoperiş ca si prin pereţii de scânduri pătrundeau apa si. ză 

_ Din cauza släbiciunei produsä de foame, au fost cazuri San, 
che mati. la apel, plițerii amefeau şi cădeau în front, SE 


E sugestiv — nu este aşa ? Dar să-l ro cuaitä mărturie, à 

Sublocotenentul Dumitriu Baluţă, din Reg.31 Artilerie, dectară: 

— În lagărele dela Stralsund, unde am fost internat de prima 
vară, hrana era foarte redusă. S'au ales delegaţii de ofițeri cari. 

-să reclame comandantului dar acesta a răspuns, nepăsător, eh can- 
titățile sunt rationate de către ministerul de război şi că, deci, nu 
“ sunt susceptibile de schimbare. Si delegații au adăogat că, atâta 
cât acuză iisfele de masă, că se serveşte fie cărui prizonier, ar 
urma‘sd fie suficient — ceea ce era, mai ntult sau mai puţin adevărat, — 

dar,-de la bucătărie până la noi, hrana se fura jumătate. 

Siäbisem, la Strlasund, de nu mai puteam sta în picioare — şi 
pe-a fost scris să repretăm, cu toate astea, insula aceasta bles- 
temată, când am fost transferați, la Martie 1917, în lagărul de 
ta Strdhem Moor. Nu ni se dedea, aci, decât ciorbă, la prânz și 
seara, ciorbä de gulii cu varză, cu scoici şi cu tărâţe de mălai, 
— diu care se fura trei părți până să ajungă la noi. Anemia pe 
care 9 aduseseräm din lagărul precedent, unită cu mizeria si cu 
foametea de aici, făcuse ca mulți dintre camarazi să nu se mai 
poată da jos din pat. à Bee 

Prin Aprilie, cea mai mare parte dintre noi nu mai puteam umbia ets 
pe picioare, din cauza slăbiciunei. D, colone! Urdăreanu, cel mai SE 
vechiu ofiţer din lagăr, s'a dus, atunci, la comandant şi, expunându-i 
împrejurările, i-a comunicat că nu cerem modificarea cantităților 
orânduite de minister ci numai controlul alimentelor — si coman- 
dantul a răspuns, trufaş, că un prizonier mare dreptul să contro- 
leze pe un soldat german şi că nu-i e Ecole să se îndoiască de 
cinstea lui... 

Enervat, apoi; că colonelul Urdăreanw'i fina piept cu demnitate, 
comandantul "şi-a dat drumu! şi a reproşat delegaților ca... România 
a intrat în război contra Germaniei! 

Această nestânjenită isbucnire, ne-a luminat pe toți: era poruncă 
să fim sugrumaţi prin foame fiindcă România n'a mai suferit jugul. 

In această situație, acum desăvârşit lămurită, ofițerul de rezervă 


www.dacoromanica.ro 


Alt& mărturie... ge ene a ae se ey 
„Căpitanul Gai Dimitra, comandaatul Batal, : 2 gi n Reg. 8 To- 


es Am căzut elice tn noaptea d det 1 spre 2 Angst voir, 
podul de la Comänesti- Mia a 


şi paralele pe care le aveam asupra mea. Ne-au pus in marş 
fără nici un repaos, de şi eram extenuati de oboseala luptelor 
Feet mergând toată noaptea pe jos, am ajuns în comuna P 
“ raipan, unde era sediul diviziei germane care operă la Mă. 
răşeşti. Acolo, comandantul, după ce a încercat zadarnic 
smulgă dela noi destănuiri asupra situaţiei armatelor române, 
a sfârşit cu atieniniateas «Daca nu apres are să fie vai 


de voi!» : poe 2 
ar „Și intr’adevar, ca pedeapsă, nu zi s'a at nimic de iu Acta 
> toată ziua. 


Intre acestea soseşte la Paraipau, cu automobilul, un sotiei à 
german, Ne suie repede in maşină, pe vre-o cati-va, şi pleacă. 
cu noi. Pe drum, germanul, ne propune să ne dea drum! i 
"ca să ne întoarcem în transele româneşti... cu condiția să 
ducem, pentru soldaţi, nişte manifeste cari îndemnau trupa. 
să lepede armele. 

I-am răspuns că în Romane: nu sunt trădători de neam.. 

Am fost, pe urmă, la Focşani. Ni s'a luat din nou intero— 
gatoriul, şi fiindcă n’au putut smulge alt răspuns de cât cel” 
dela Paraipan, am fost puşi la post: ni s'a dat de trei oriși 
în trei zile, câte o supă mizerabilă de mazăre măcinată. : 

Dela Focşani ne-au îmbarcat in două vagoane de marfal 
şi ne-au transportat la Râmnicul Sărat. Aci, ca să imişelească. 
populaţia, nemţii împrăştiaseră, prin ovreii lor, infamia că 
armata română s'a predat şi că trupele mu mai vor să lupte.) 

“Şi pentru ca ticăloşia să prinză, orânduiseră din vreme ca. 
jidanii şi cei din serviciul poliției secrete să ne facă mani- 
festatie ostilă. In scopul acesta, convoiul de prizonieri a fos! 
plimbat pe străzile oraşului, huiduit si scuipat de localnici, 


www.dacoromanica.ro 


= 


A doua zi am fost ped: la. a Buzău, unde ni : 
„primire. < =e Ji 


mers, pe jos, 21 de so ionel 4 pe arsita lui tr ue : 
„de a — SA sel cu pas epee de, oats : faces 


joveati cu ui pieioarele: A ne sculau. cu patul Sco zi 

2 Am stat 28 de zile în comuna Balăceanu. Ni se dedea, oda : 
Re be zi, supa de mazäre. Ratia de pâine era de un kilogram, 

_da doi ingi, pentru trei zile. — 

- Dormiam, Se sub pau — iar pe: ploaie, ne sun 


FAN "7 


In lagărul dan a venit, însoțit de un ofiter a0 +o 


pitanul Constantinescu ee ca Sai. Za desvolte propane co- 


= Seas pe misel aproape; cum A se ‘cuvenia, îi s’ 'au su 
‘si cele câte-va grame de pâine ce ni se dedeau la trei zile. SAR 
Din lagărul de la Balăceanu am fost dus:: cei bolabvi, cu 
căruţa ; iar cei-l-alti, pe jos, pâuă la staţia Joifa. Acolo am 
fost imbarcati intr’un tren militar şi expediatiiu Germania. — 
„Pe tot parcursul am fost supuşi unei adevărate torturi : la 
LÉ 24 de ore odată, eterna supă de mazăre, servită, indiferent, 
„dimineaţa, pe seară, ori chiar noaptea, după cum se întâmpla. SS: 
Ne era absolut interzis să deschidem fereastra vagonului — 
‘se înţelege, deci, în ce hal ne găsiam când, timp de 12zileşi 
| 42 nopţi a ţinut drumul, fiind câte 8 ofițeri si o sentinelă în — 
| „> compartiment, nespalati deo lună, cu rufele neschimbate, pe 
= căldura tropicală a lui August! 
Ajunşi la insula Dénholm, unde mi'am petrecnt toată capti- 


À vitatea, am... respirat. 
Lagărul era înconjurat cu sârmă dintatä. 


Ni se servia: dimineaţa, o ceaşcă de ersaz, facut din făină 


www.dacoromanica.ro 


J ead 


= “Rrignl, iarna, me. ‘chinnie. eumplit. Aneleril se fees, € 
Sa ne torture, de cate trei patru ori pe zi : ; 
„După spa de la 4 oe. ne încuiau în para pană d 
„mineaţa. 
„Și ziuă se zăcea, abia la 8 — = şi ee maveam. | 


-Kommandantura a fost asa nedemnă. Căuta vecinic să. 
ne iovească în amorul propriu şi găsia- o valuatate să ue 
umilească de câte ori putea. : ESS 


“Pentru cea mai mică reclamaţie ce indräsnes să adreseze, | 
„ofiţerul era pedepsit cu închisoare grea. 

Alimentele şi efectele de îmbrăcăminte pe care ni le tei 

: metea Crucea Rosie ne erau, de cele mai multe ori, furate de” 

catre cei însărcinaţi să le distribue. = = 


Si mărturiile ati una mai sensationalä şi-mai impresionante SI 

decât aita. : i 

Să ascultăm pe some colonel Balanescu Jon, din Rey 524 
Infanterie : : 


a 


— Fäcut prizonier in ziua de 18 Septembrie 1916, ‘am fost 
transportat la Mühl-bach, unde am fost închişi, de către co-- 
mandantul etapelor, intr’o pivniță — si nu ni se dedea voie 4 
să esim afară nici pentru necesităţi, Această măsură draconică,, M 
să fim închişi şi privaţi de hrană, afost luată casă ne te- 
rorizeze şi să ne silească să dăm informaţii asupra trupelor © 
precum și cuvântul de onoare că nu vom mai lupta in contra 
germanilor. ji 

Ja 2| Septembrie am fost bot de la Mühl-bach la 
Arad, ofițerii. in vagoane, încă murdare, in cari fuseseră cärateMl 
vite — iar oamenii în vagoane de marfă. 


> 


E. 


ue 


aq 
La protestul nostru în potriva acestei nedemuitäti, ni s'a 7 
răspuns, brutal, că saga irebure să meargă. bandiții». E 
“Pedrum ni s'au servit scrumbii sărate, dar nu ni sa dat 
voie să luăm apă în gamele — şi nici garda nu ne aducea, a 
La 22 Septembrie ajungem in Arad. Suntem gramaditi in 
manejul regimentului de cavalerie şi culcati pe paie, la ut 


www.dacoromanica.ro 


= tot pe paie murdare. 


“Ne-am “umplut, toţi, de râie, = 
= Hrana: orz fiert cu apă gi făină, tot cu apă, Be Se 
__ Soldaţii sunt bătuţi de garda ungurească — şi malttatérite. a 
„mu încetează decât după uter Mets mea pe fines maiorul : 
german, 
one de gardă, în Lara despoaie £ pe prizon 


bine echipați. Jatul, cu toate protestă rile pele Peter Soe 
până am părăsit Aradul. La plecare, în ziua de 29 Septembrie, Sr 
ai s'au luat toate paralele de către maiorul german comandant 
al etapei, spre a-i schimba în monedă germană. Din banii, 
însă, pe carii i-au încredințat soldaţii, au lipsit o sută delei 
- — şi am plecat cu făgăduiala maiorului căi va trimete la RE 
-y ~lagar,in-Germania., 2 Rte ee 
Poate de aci încolo să soseasca... oF SRS 
In general, la Arad am fost spoliati, sub ochii ofițerilor 
germani, fără să se ia nici o măsură.. 
In ziua de 4 Octombrie ajungem în gara Stettin. Pe când 
‘eres treceam de la un peron la altul, se repede, asupra convoiului, 
See individ, cu bastonul în mână, şi loveşte, strigänd: ects 
2 sunt tâlharii cari mi-au omorât copilul !» 


Cel ameninţat, a parat lovitura ; garda a intervenit, pe urină 
2 _ — dar şeful poliţiei şi gardiştii aprobau agresiunea. 
A doua zi ajungem în Stralsund şi suntem ţinuţi în caran- 
tind până la 28 Octombrie, Nu ştiu dacă această îndelungată 
“carantină e prescrisä de legile higienei — cred, mai de grabă 
că făcea parte din sistemul de tortură, pentru că, în tot inter- 
valul acesta de 28 de zile, nu ni s'a dat să mâncăm decât 
varză fiartă în apă şi nişte invizibili baboi de calcan. Greu- 
tatea mea, de la 85 de kilograme, ajunsese la 61 — si, după 
două luni, la 51 de kilograme. 


După ce am isprăvit carantina, am fost ee la baie, și după 

ce, la începutul lui Noembre, ne-a îmbrăcat în haine de dril, 

ne-a iustalat într'o baracă unde zăcuseră bolnavi de febră 
tifoidă. 

Ex Goi si flămânzi, atât offterii cât şi trupa, am făcut, in cali- 

: tatea mea de cel mai vechiu in grad, reclamatti si interveniri 


www.dacoromanica.ro 


a T 7 


„de dene. cu côte o banaă ee la mA! HS 
Am inaintat, la 15 Noembre, un Te către coment 


_rieze o ucătăria, Se cu apa ‘Hart’, srigesiabil” cu PAT $ 
cu varza, ajunsesem la polinrie — expulsam câte, zece litri à 
urină în 24 de ceasuri... 

- Drept răspuns, am primit o observatie asprä ȘI consolaiea 

— Puteţi să murifi de foame. toți. 
Administratorul lagărulul, căpitanul Trôgar, tura zilnic di 
: Sawratncioasa noastră ratie ca să intretie 250 de gâste si alte 
~ dobitoace pe care le creştea în curtea lagărului. Nu e, dar. à 
de mirare, că Paul, bucătarul; că Feidwebelul Spring si 
soldaţii de Ja cantină plecau seara, imitând exemplul cäpi-s 
tanului, cu pachete de alimente furate din ceea ce era destinat © 
ee prizonierilor — după ce toată ziua, toţi, se hrăneau ding 3 
aceeaşi insuficientă ratie alimentară a noastră, 


Am cerut, la 15 Noembre, generalului Von den Golz, venit > 
în inspecţie, să ne permită controlul alimentelor si al buca- 
tăriilor ca să ne îmbunătăţim hrana — și mi-a răspuns printr ou 

. mojicie, De altfel generalul acesta venea în tot d'auna beată 
la inspecţie — si vorbia, se înţelege, ca omul care numai e 
în toate minţile. La o inspecţie făcută în seara de 15 Iulie 
1917, generalul acesta era atât de beat în cât era să cază dac 

nu-l ar fi proptit un Feldwebel — si adjudantul lui, turtit: 

„de băutură, a căzut peste locotenentul Pancu din Reg. 2 
Infanterie, : 
= Uitandu-mä, peste umăr, ce inscria în registru, ca rezulta 
al inspecției, fiindcă eram curios să ştiu ce putea să facăi 
această stare de ebrietate adjutantul acela, din cererile pe 
care generalul le rezolva cu mojicii, am observat că beţivul, 


www.dacoromanica.ro 


See gr. 15 taie, pe note cé ar fi “citat o ance de 
2 Cazul s'a cercetat in urmă și s'a dovedit: că cizmele i 3 
Spring. — că soldatul fusese nevinovat. = 

„La 22 Noembie soldatii de ordonanţă au fost puşi ia: ee 
continu, pe ger; pani la 9 ceasuri seara. Fiind. istoviti de 
doame, n’au mai putut munci — şi. ares au «fost “bătuţi săl- 
“batec de cätre soldatii germani. : 


La 2 Decembre, sublocotenentul Pad Vasile, din Reg. „24, £ 

. Inanterie a fost dus, în corpul de gardă, de către Sup. 
locotenentul Bernersdorf, să execute si pus în fata soldatilor — 

7 - nemți, migcarea : <culeati ty; eerie de cincizeci de ori 
SFA TER : = 
In aceiași seară, Feldwebelul Spring d a scos pe prizonieri, i 

în picioarele goale, pe zăpadă, pe malul mărei, cu găleţile de. à 
gât, şi i-a pus să facă instrucţie de la 8—10... : = 
La 15 Decembrie 1916 mizeria era asa de neagră în: ee ae 
încât locotenentul Pop a raporat comandantului că, dacă nu-i. Es 
dă să mänânce, o să inhate de gât o sentinelă şi o s'o omoare = 
e i si pe utmă să sinucide ca să scape de torturi, : 


Gândul sinuciderei stăpânea pe multi ofiţeri la epoca aceasa Be 
Iu aceiaşi zi soldaţii Zaharia Gheorghe, din Reg. I Gra- 
niceri, si Sulim Iancu, de la 37 Infanterie, au fost puşi la 
corvadă peste puterile lor. Căzând jos, de inanitie, nefericifi 
au fost bătuţi tâfhäreste de către soldaţii germani. Rapor. 
tându-mi-se faptul de către victime, Lam adus si eu la cu- 
-nostinta comandantului. Atunci, drept satisfacţie, subloco- 
tenentul Bernersdorf a adunat pe toţi soldaţii români si le-a 
spus că şefi ai lornu suntem noi, ofiţerii, ci... soldaţii germani. 
La 21 Ianuarie 1917 am făcut uu memoriu, împreună cu 
ruşii şi englezii, în privinţa răului tratament la care suntem 
supuşi. Ca urmare, precum şi pentru faptul că am sfătuit pe ~ 
sublocotenentul Arifeanu să nu-predea germanilor invenţia ce_ 
* făcuse pentru fabricarea tălpilor de lemn, am fost considerat 
ca revoluţionar si pedepsit cu închisoare disciplinară si mutat 
într'un lagăr de represalii. 
In ziua de 3 Aprilie 1917, în Beeskow, căpitanul Schon, 
comandantul, ne face cuooscut că cu începere de la această 


ide d ase d CTS Aa ee PM au Bi | re eee EES ae NX 
i 3 À at 
\ A | 3 


www.dacoromanica.ro 


Frs -- © fiindeë am. oi haret că à dispfă > [nau 

- Areptul din Berlin, la ministerul de răsboi. = 
La 14 Aprilie 1917, viu în lagăr la Beeskow doi misei : fe 

RRQ le ice din: 4 po şi sublocotenent: à 


‘amet ai al ofiterilor superiori, suntem muta, drept pedeapsă, 
la Stralsund. 2 


_ Aci, în ziua de 27 Tulie, imi raporteazä paporalal Mine 
_desen Constantin, din Reg. 42 Infanterie, compania de mi- 
“stelere, caporal pe care’l- avusesem sub comanda mea în 
campanie, că, la lagărul. din Tukel, din i 4000 de soldati sone i 
„muriseră de foame, până la data aceasta, 6000, 

In aceiaşi zi, un soldat, care s'a aplecat săia o pulié căzută | 
“din vagonul care transporta mâncareea prizonierilor, a fost | 
străpuns cu baioneta, de către sentinela germană, şi ucispe loc. a 

La 26 Julie, locotenentul Bernersdorf räcnia la locotenentul 

* >. Nanu Dumitru, pentru că'şi intinsese- pătura peo sârmà, De® 
ah altfel soldatul de sentinel lovise. cu patul puscii pe ofițerul 
acesta. 

La I August 1917 suntem mutaţi, ca măsură disciplinară 
<din nou în lagărul Beeskow. La plecare, suntem perchizițio- 
nati până la piele. E de observat, de altfel, că perchizitiile | 

Lei “in general, se făceau, sculându-ne din somn, în puterea nopţii, 

- — atunci când ofițerii germani se întorceau beti din oraş. 7 

s Pachetele cu alimente trimese de Crueile Roşii, fie pachete 8 
inviduale fie colective, sosiau, regulat, in toate lagărele, je 
fuite. Tot ce era bun, se fura de către personalul Komman:. 

„dariturei,care se zicea nerespunzătoare de continutuljcoletelor, 
Si, ca să se evite putinţa de a se face vre-o dată dovada. 
furtisagului, era sistem ca, înainte de primirea pachetului, 
adresantul să: semneze în condică de predarea lui. Cu. 
chipul acesta, protestarea la verificarea conținutului era a. 
zadarnică—mai ales că reclamatiile rămâneau... post res~ 
tante, in lägär. 


„Din cele ‘ce preced, va zice cititorul, răsare numai dovada că. 
“germanul, primitiv si las, e brutal când, cu o divizie de artilerie, | 


www.dacoromanica.ro 


Bz = algae ee dezarmat. D 
à la Pallisse 1 No. n'am 


D tală, pe timpul Ocupaţie. “carduri. de ofiţeri. péimuind în. stradi RES 
pe români pentru că nu se dădeau în lături de pe trotuar. când FA 
treceau pederaştii — cum a fost, între altele, cazul ia ce : 
Tenov sau al lui Lepädatu, administratorul Independenţei ;. ; 
văzut militari, ‘prin. urmare bărbaţi, bătând femeile şi danducte 

À jos din tramvai ca să stea ei comod; am văzut, în sfârşit, re- 
_prezentanti de-ai kaiserului asvârlind jos din trăsură copii şi 
bătrâne bolnave, ca să plimbe ei pe Bertha, Surda sau at ae 
„boites à chuaude pisse”. x = 
Nu ne spui, dar, nimic nou, dacă ne atei: dovezi că pis a3 
Faull în lagăre, au fost rău crescuţi, feroci şi sistematic $na- 
pani. Ceeace aşteptăm dela documentele la îndemâna dumitale, 
"este proba afirmării că lagärile si dispoziţiile luate acolo de către — 
“autorităţile superioare urmăreau, pretutindeni, ca scop. final, dis- 
trugerea, în înțelesul propriu al cuvântului, a Spr Otel romaul. 


Să ne executăm, aşa dar. GA 
Pe lângă mormintele despre care am vorbit până aci, ger- 
“manii aveau, cum era în Siberia pe vremea lui Durnowo, aveau, — 
"ia Gross Strelitz, temnițe unde se închideau, pentru motive fu- 
tile, prizonierii cari, prea piloşi, făceau Ampreale | că ee: “trece 
cu bine prin torturile din lagăr. | 

> in vederea felului ce se urmărea, gardienii acestor puşcării 
"aveau porunca, sau erau întradins aleși aga, să chinuiască prl- 

5 onierii aga încât la fiecare raport să comunice comandantului 
că câțiva... sunt lipsă la apel. 

Cităm, la întâmplare, din declarația sublocotenentului Grigo- ; Es 
Lrescu lon, din regimentul $4, numele câtor-va din acesti cerberi ARR 
"criminali: Miltz, Cihosky, Kulik, Mekerat şi unul ciung, mai Se 
infam, mai crud şi mai ucigaș decât toți ceilalţi, FR ic 
Capul prigonitorilor, însărcina? anume cu această îndeletnicire, 
ae prin alegere, însăşi oberhauereul cum ziceau ef gardianu- 
lui şef. RE 
Graţie tratamentului la care - erau supuşi românii la Gross i Să 
PSirelitz, majoritatea celor închişi şi cari sau încăpățânat să où : | 
“moară pe loc, Sau ales cu tuberculoză sau cel putin cu reuma- 
itisme nevindecabile, Multi au trecut intra Domnul — alți, tusă, 
au avut soartă si mai tristă. : RDS 
Aşa, acelaş sublocotenent Grigorescu spune că soldatul Tudor oe 


www.dacoromanica.ro 


Mültz şi ee fl bateau « cana, sarmanul, gemea ori 
Are = i 
"Altul, tot din Brälla, Vasile. jo din celle 108, a murit 
_ frig si de toviturile căpătate. Un altul, în sfârşit, care sufe 
de tenia, a luat medicamentul prescris de medicul MGR 2 
să pe. urmă a vărsat până când și-a dat sufletul. i 
Bs Un prizonier, —— apoi îşi pierduse pane intr’ atata minții - 
în eat îşi mânca excrementele... 3 
Românii erau tinuti în celulă, unde li se | dedea sä lipsească 
„pentru farmacii, ae pungi, ia număr aşa de mare în cât, of 
2 Atuuci eral 


= To ental românii. însă, erau trimişi prin fabrici, unde, peste 
20 de ptenigi pe zi, executau “munci de jidov —— sau, înjuga 
4 ia plug, arau fermele de prin imprejurimi. E. 
5 ȘI, cu aşa tratament, directorul puşcăriei, un om mai di 
treabă, spunea ofiţerilor că are ordin pe sub mână să se poartes 
mult mai aspru. 


ox 
LEE 


Pentru sceptici ori petra cei cari pästreazä încă legenda desi ù 
“civilizația germană; reproducem, aidoma, părți din naiva dar Su 
- gestiva declaraţie a soldaţilor Neagu Stefan şi Stan Ion din 
regim, 67 Infanterie, fugiți din captivitate in vara anului 1947 


es «Amândoi am fost făcuți prizonieri pe valea Sălătrucul i, 
~ la 4 Noembrie 1916. Am fost duşi pe jos până la Sibi 
unde, în vagoane de vite, câte 75 de oameni la un loc 
ones fost transportati in Tukel, din Prusia, Sor de opt zile 
ee opt nopţi. : 
“Tot drumul am suferit chinurile mortei. Numai din do 
in dona zile „ni se dedea câte o bucată de pane sau un. 
cu borș, dar nici odată și pâinea gi borşul în acelaș t 
ci: la o mâncare pâinea, la”cealaltă borşul — asa în | 
la 48 de ceasuri odată, mâncam ori pâine fara bors ori 
* 4ără pâine. ? 
Diu pricina inäbuselii si a foamei, au murit multi dif 
"camarazii nostri. ; E! 
Pe la gările din Ardeal, iii că tipäm de foame 
E rormâncile se înduioșau şi veneau să ne dea câte cey 
RS : 5 mâncare — sentinelele, însă, le puneau pe goana cu 
: neta, 


www.dacoromanica.ro 


„CIMITIRUL 'mizostetitoa ROMANE 


pe solda cari se aplecau pe “fereast ca să primească 


darul femeilor, îi loveau nemții cu patul pusgcei în cap. 


Pentru trebuintele trupeşti, nu ne scoteau din vagon de 


cât odată la două zile. 
In lagăr, la Tukel; am fost vârâti, ae 130 de oameni, 


in câte o baracă îngustă si strimtă, de scânduri neinche- 


iate între ele. Dormeam pe jos, fără pături — si era frig 
ca afară. Cand bura de ploaie, picăturile căzute de sus se 
sleiau si inghetau pe trupurile noastre. 

Mâncarea era o batjocură, 


Ajunşi întrun hal de plâns, începuse ee Sk „HE ser 
cere cumplit, Mureau, zilnic, câte 30—40 de insi, de foame — 


şi de frig. 


Ja două-trei săptămâni odată eram duşi la baie. Aici era 


alt chin. Ne desbrăcau în pielea goală ca să asteptim râu» 
dul — stăteam aşa, în vânt şi în ger, câte două şi trei 
ceasuri până să intrăm în baie. i 

La 9 Ianuarie am fost duşi la muncă pe frontul RTE 
zesc. Echipa lui Stan Ion a fost urcatä pe munte şi aşe- 
zata într'o baracă putredă, de scânduri, unde, din pricina 


“frigului, au murit, in prima noapte, 20 de inşi din 130. 


La început. prizonierii au fost intrebuintati la lucrări de 


‘cale ferate, dar după trei săptămâni ne-au pus să săpăm 
„tranşee în piatră. 3 


Din pricina muncii istovitoare si a hranei proaste, seine 
lui Stan Ion a trebuit, in trei luni, să fie complectatä de 
patru ori — căci din ro de oameni nu mai rămăseră in 
viaţă decât 7. Dintre acești 7, noi amândoi am evadat, Ce 


sa mai fi întâmplat cu ceilalţi, — Dumnezeu ştie ! 


Ca să-şi mai înşele foamea, prizonierii mâncau, seara, pe 
furiș, scoarță de brad — dar hrana asta îi ucidea până di- 
mineata, Si ăi de rămâneau vii tot mai mâncau scoarta 
de brad, căi chinuiau foamea dei răpunea. 

Văzând că. suntem randuiti morţii, ne-am hotărât, atunci 
să fugim, | 

Am trecut: prin greutăți nespuse si am isbutit să intrăm, 
în liniile francezilor, cari, când au auzit .că suntem roe 
mini, ne-au imbrăţişat şi ne-au pus în spital ca să ne it- 
tremăm, 

Din spital, ne-au dus la Paris de ne-au dat gctorăţii 

Am pornit cu vaporul si, prin Petrograd, am sosit, pe. 


www.dacoromanica.ro 


ack, ‘din AE Se până poe nu rezultă. dut de. ‘im i 
intenţia germanilor de a extermina pa români, să continuăm : a 
gentul Fäiculete Ion, din Regimentul 30 Muscel, povestest 


«Am fost făcut prizonier la 29 Septembrie 1916, pe val 
a -Temesului, la Predeal. Intâiu ne-au dus la Corlan, unde 
- me-au ținut trei zile, intr’um beciu, fără mâncare. După aceea 
- am încărcat muniții, la Braşov, timp de 15 zile. Două- sap 
ERE tămâni am stat, pe urmă, în carantină, la Sibiu. De aci 
= ne-au dus cu trenul la Lamsdorf, in Germania. In zece zile, 
cât a ţinut drumul, ne-au ‘dat de mâncare numai de trei à 
ori. Soldaţii urlau de foame în vagoane. 
‘ In Lamsdorf erau 10.000 de români, împărţiţi în şase lagăre 
In fie care baracă steteau 1000 şi mai bine de prizonieri. Ne 
culcam pe paie, jos. Când plona afară, ploua şi înăuntru şi 
“trebuia să dormim în noroiu. DE. 
Lucram toată ziua la pietris, la ghiatä, la brazde, la plug. M 
- … Sau atat 200 de hectare cu români, injugati la plug ca boii. 4 
‘ Mäncarea era amarnic de rea. Eu am lucrat şi la brutărie © 
si stiu că pâinea era făcută din cartofi fierti si see 
de lemn. Se mai punea, e drept, şi câte un säculet de faind — 
neagră şi amară pentru fie care 1000 de pâini. Aveam dreptul 3 
fie care prizcnier la 150 de grame pe zi, dar ni se dedeau | 
- . numai 100, Restul se fura. a 
2 Oamenii nostri erau prapaditi de slăbiciune. Când sé in- = 
* torceau de la lucru, sears, cădeau, regulat, câte 20-30 pe 5 
marginea drumului, at 
Au murit, iarna trecută, tare multi. Erau zile când înceta © 
‘din viaţă câte 100-200 si’i ingropau pe toţi la un loc, despuiati. 7 
Când, la-muncă, cădea câte unul de nemâncat, era bătut 4 
cu patul puscei. : Bi 
Duceam o viatä nespus de amärâtä. 2 
In ziua de Crăciun ni s'a dat, ca in toate zilele, tot supă 3 
de gulii, dar, par'că era un făcut: era aga de amară in cat © 
“unul mam putut pune gura pe ea. Bi 
= - Soldaţii plângeau de jale, ca copiii, i 
; Prin luna lui Martie m'au dus în preajma Verdunulut. #ÿ 
unde, cam la 10 kilometri de front, am lucrat, 15 zile, la E 
transee. Multi prizonieri ruşi cari lucraseră aci înainte de 7 
noi, au pierit loviți de obuze. ae 


fai £ 


r 


www.dacoromanica.ro 


as EU 


eaten ude cu sare. | 
„Am fugit din Valenciennes la 2. Main. 1917, am dat 4 [ 
2 - Belgia si. la 28 Malt ani treent in Oland 


E 
: mande lagările;. pe lângă jaf şi cruzime, interveni de la 0 vreme 
un nou element, o nouă paconte, pe capul: sei cuie r de Bets 
„ zonieri jidanii, 
+ Printr’o înţelegere poate con venită tasinte do. răsbolu sau printe! a 
| sugestie de la marile lofi, internationale, jidanil din. farmata ro 

mână erat, toți, pretutindeni, la favoare în armatele ungară, aus= 
| „ triacă şi germană, Intrebuintatt ca tAlmaci, ca spioni ori ca tre= 
 păduşi în lagăr, jldanii, în complicitate cu organele Kommaudantureï 
E „băteau de moarte pe prizonierii români, le furau hrana și E: fee 
Es: “clasteau în sentimentele lor cele mai scumpes = = 


- Neamul de vipere, cari impragtie otrava imoralităţii pe "ori und 
pătrunde, nu putea să se desmint’, “mai ales fn lagăre, unde 
găsiseră, printre: nemți, reazem şi admiratori pentru lagitatea lor 
crudă, lagitate a cărei ferulă o poartă, chiar când înşeală bise 
rica si trec prin cristelnifA, de la naştere până la ceasul din urmă. 

Despre aceste orduri sufleteşti, podoabă a lagărelor germane, 
sunt mărturii cari vor face să nu se uite, pentru vremea -priel- 
nică, suferințele ce au avut de indurat românii, în captivitate, în 
atară de cele poruncite de la Berlin. 
=  _ Aga, locotenentul Grecu Constantin, din Regimentul 11 Iofan- 
_ terie, spune că soldaţii noştrii, la Braşov, erau bătuţi, puşi le 
= corverile ‘cele mai istovitoare şi tinutl nemâncaţi. Soldați! ovrei 
: 


din armata noastră erau cu totul în serviciul germanilor, austria- 
cilor şi ungurilor. Aceşti soldați își puseseră galoane, se boteza- 
seră: Zugsfărer gi băteau de moarte pe soldaţii si plutonierié 
noștri, cărora le spuneau merea că România na mai există, 


„a 


ST TA PD yaa Ue E 


www.dacoromanica.ro ike 


APP 


foame, de tag şi de “mizerie, 
ce ză erau. ie cu  comazul, ca vitele”, AE 


a ses zile as captivité le. am petcecut în tagul, 
tristă atmintire, de la Slatina, - iS 
Era un lagăr comun pentru otițeri. şi trupă. Otiţerii locu 
iau în pavilioanele cazărmei Regimentului 1 Obuziere, ia 
„trupa în grajdurile regimentului, unde, sgribuliti de frig 
de umezeală, släbiti de foame si infecti de murdărie, muria 
câte 20—25 pe zi, a 
Oamenii bolnavi n "aveau, ca ajutor. medical, decât pe cel dats £: 
de niste infermieri ovrei din armata vomână, cari nu făceau alla 
“decât să le fire din ue mâncare ce li se dedea pi să-i bate 
Ar rec. 
" Cadavrele. soldaţilor. mortt se duceau întrun bordeiu din. ; 
"curtea regimentului şi se aruncau în „gropi. colective, după. i 
ce steteau acolo două-trei zile până să se ia măsuri pentru | 
facerea acestor gropi», 


—— 


: Ca semn că ordinul de infometare era pornit de foarte sus şi à 
„că urmărea suprimarea prizonierilor români, e că nenorocitil din a 
toate lagärile, la orice epocä a saptivitatii, stint unanimi să dex 
clara, că unul singur, o singură dată, n'a văzut şi el ori n'a 
auzit să fi văzut altcine-va strachina plină, fie măcar si cu gulle © 
fiartă în apă, ci, din potrivă, toţi, ofițeri si soldați, din toat # 
inchigorile, spun că prizonierii uriau de foame, 
Si a fost, cu toate astea, un lagăr unde, cel putin de... carne 

mu se prea ‘ducea lipsă, 
Se cuvine, dar, din respect pentru adevăr, să înregistrăm 
j mărturia asta, spre slava gi cinstea fechnicei germane, E, 
lack ce cunoaşte, văzut cu ochii lui, soldatul Vrânceanu Gneorghăă 3 
din „Regimentul 11 Infanterie : + 


Le = a ~ «Am. căzut. prizonier la 26 Noembrie 1916. à 
dai pt : _ In comuna Butea, județul Prahova, am văzut cum trae 


ae 


www.dacoromanica.ro 


amenilare, : sd mâncăm carne de pisică ge de câine, - pe care | le 
- tmpusgcau pe linia sata tar orne Ie cărau,. a armă, 
ÎN SACI ARE Sarak 

Pâinea era tăcută dint Re aE „terestru Si 
făină de ghindă măcinată», 


Și bavarezii, deşi cleptomani e ca tot germanul nu sunt eretici; ba 
E “sunt catolici, prin urmare umblă cu breviarul in sân ca să fie 
cât mail aprope de Gott — si, fiind catolici, “se deowehescs în 
toate de prusieni, pe cari nu pot să-i vază. ; 
= Inchipuiti-va ce ar fi fost siliţi, la Buşteni, să AP bietii thes 
prizonieri români, dacă, în loc ca vânătoarea s’o fi tăcut: cei. 
i „= dia München, ar fi organizat-o etapa origivară din Berlin! 
ot se sbârieşte- părul numai când te gândeşti. 


Atitudinea oi in lagärile de Er meting moran ca = 
tn leit-motiv, în toate plângerile pe cari le adresează cei cari 
=: au mâncat amarul pe pământul blestemat ‘al Germaniei: cae 
> _ Soldatul Siulea Constantin, din Regimentul 43 Infanterie, spune 
eH „biciclist si agent de legătură, a fost împuşcat la mana, în 
_ noaptea da 4 Noembrie, pe când era în retragere, după lupta =. 

dela Câineni — şi făcut prizonier. Dus în lagărul dela Tukel, a 
| fost pus la aga munci şi la atâta tortură prin foame, în cât, de 
disperare, a încercat să evadeze. A fost-prins, însă, bătut până 
“la sânge, după obiceiul nemțesc, şi readus în lagăr. Acolo, pe 
lângă mizeriile cunoscute, îl exasperau „abuzurile. nedemne. la 

cari se dedau tălmacii nostri, recrutafi dintre ovreii tovarăși de 

“arme. In înțelegere cu sentinelele germane, care-și aveau şi ele 

partea for, jidanii împărțiau. alimentele de pe buna lor plăcere, 

| A tot puternicia dată dor în lagăr de către autoritățile germane 

precum si gradul pe care și-l insușiseră „Cu dela sine putere, 
ne făceau neputincioşi de a reclama cuiva“. 


Citind aceste declaraţii precum si altele care vor urma, ră- 
mânem nedumeriti de socoteala ziarelor speciale cari cer zilnic 
amnistia generală, adică amnistia „acestor” — evrei — căci cei- = 
lalți, toți, sunt amnestiaţi. Fiindcă ne întrebăm: ce urmărește, SEE 
Adevărul şi celelalte talmudice publicatiuni? Libertatea pentru as 
aceștia, de a se întoarce în țară? Păi, oricât de apatic l-ar tea 


www.dacoromanica.ro 


eens s’ar mal ie la ni a doua zi. 
e soldaţii către cari a luat... aluri le germ ee ae 
Nu facem, 6. drept, ‘mare caz de inteligența scribălăllo» cari 
şi depun cugetarea în gazetele inepitate: de hahami, dat aşa. de 
as ebtuzi nu-i credem. — 

Altceva, dar, trebuie să urmărească Adevărul si suratele 
campania stăruitoare pentru amnistia generală. = 
Ca să ne întoarcem la Siulea (Constantin, trebuie arp coms 

plectim adăogând că, ne mai putând să îndure Jadu! din lagăral 
„dela Tukel, a plecat, odată, cu doi rusi, cu carl se putea fnte~ 
lege numat prin semne, şi, cu 600 grame pesmeţi în sân, u mo 
bland, fără hartă, pe furiş şi cu sufletul în pumni, şeapte zile 
şi geapte nopți, s'a pomeuit în mâna sentinelelor... elvețiene. Să 


“Credem că am adus destule probe despre firea civilizată a 
germanului, Una mai mult, însă, nu strică, întrucât Al 
mondială, după război, nu va avea, multă vreme, alt subiect, 

Soldatul Pintilie. Petrache, din Regimentul 29, "Infanterie, caps 
turat la Grozesti, judetul Bacäu, povesteste că din cauza lipse 
de hrană, nu mai putea lucra. „Am eşit la raport {dar ofițerii 
duşmani au dat ordin să se aşeze mitralierile si, dacă nu lu 
cram, deşi ne mâncaţi, să ne împuşte. Ne punea, innapoia fron= 
tulul, să târâm căruțele la cari eram fnhämafi şi soldaţii nemți 
ne mânau cu nuiaua ca pe animale, ca să mergem repede“. 

Tot aşa sergentul Lupu lon, din Regimentul 25, zice că „ini 
Hana lui lanuarie 1917, ne punea să cărăm muuitii cu sania,—prin 
Carpaţi, dela Susita la Soveja. Soldafii germani ne bătean să 
împingem la sănii. 


În aceeaşi ordine de idei şi parcă ar fi vrut, prin anticipație 
să explice persistenta organelor Alianţei Israelite in campania 
statornică ce avea să ducă pentru amnistia generală, ajutorul 
de sublocotenent Anica, din Regimentul 8 Roşiori, declară : ,& 
5 Februarie 1917, am fost internat în lagărul Dragosloveni, digg 
R.-Sărat, unde se mai afla un batalion de prizonieri compus din. 
două compänil de români şi două de ruşi — numit „Batalionul 
3 Arbeit*. Acest batalion locuia fără foc, în biserica satului, 
În lagăr mal erau 24 de soldați ovrel, dintre cari 2 foşti în Res 


2 e - 


www.dacoromanica.ro 


"din Reha e ia ail 
"locul. unde lucram. Era pi 


şi altui, Dieu Mob se. 1 
la o vorbă: ,La două zile ee e: ees 


mage, fiindcă camarazii: ore n ne luaseră fot vuses 
bun pe noi. . se 
Ni se dedea, în lagär, ca mâncares Oo pâine pe zi, | 
oameni, gi o clorbă tăcută din căpăţână şi bojec de cal. 
Noaptea lucram la tranşee; ziua, mana ag abator“ 


28 altul, Ivanciu lon, din Regimentul, 3 Roşiori: 


“După oe ae am fost duşi, cu m da 


cartofi cat In iarna anului 1917 am zăcut eels luni fără 
să fi fost îngrijit de cine-va, Imbrăcăminte nam avut nS: 
cât ce era pe noi în momentui când am căzut prizonieri. - 
Păduchii erau, pe trupul nostru, mai deşi de cât furnicile, : 
Cand era vorba de corvadă, eram luafi dinapot cu ciome- 
Bile de eitire camarazii ovrei, fosti soldați în armata noastră. 
Din eauza muncei prea grele si a mâncărei prea puţină 
şi neînchipuit de proastă, mureau câte 30- 40 de RE 
pe noapte, HE 
Ne mai putând indura răul tratament din lagăr, am for 
git--dar am fost prins la Odobesti, dus la Focgani şi con. : 
damnat la moarte. i new 
Mi-a ajutat Dumnezea, însă, de am fugit SR sa 
astă dată de-abineles. 


Martiriul e nesfârșit. De aceea, ca să punem punct acestei 
dureros capitol, o să reducem, ca să stârşim odată, la câteva 


www.dacoromanica.ro 


nn der Lou Nicotae, din ne 5 as zice că « a: 
fost prins în luptele dela Odobeşti. A fost dus în lagărul dela x 
R.-Särat, unde mal erau 485 d@ români. Act, în primele 8 zile, | 
dedea, ca hrană, terci. şi o pâine ‘ta 7 oameni, In fiecare 
zi se înbolnăveau cate 70—80 de ingi, fiindcă prizonierii erau | 
i „scoşi la muncă, în lanuarie, desbräcafi şi, cei mai multi, desculți. 
Dela R.-Sarat, au fost trimişi la Muttiiu, în județul Brăila. M 
“Comandant al acestui lagăr era locotenentul “Moss. Acesta, ih a 
timpul luptelor de prin August 1917, scotea oamenii afară și-i 
pătea cu cravasa până-i umplea de sânge şi-i trimitea să duck =a 
- proectile pe front. Atâta era de neamf ofiterul acesta, încât, tntr'o M 
zi, pe când soldatul Fugaru Manole trăgea să moară, nu Ya lăsat 
să-şi dea sufletul ci l’a aruncat de viu ee căruţă de Pa dus 
să moară izolat, întir'o baracă, : 
- Locuitorul Vasile Postolache, lipsind, la 26 Apritie, “un moment, 
dela corvadă, pentruo trebuinfä, a fost bätut- crunt şi osândit 
- două zile închisoare, de către acest bandit locotenent. Pe urmă, 
însă, simțind că omul are câţiva lei la dânsul, l’a luat din nou 
fa bătaie —până când, ca să scape, i-a dat românul câţi. gologani 
avea în pungă. 

După încheierea armistițiului, plutonierii prizonieri ies întro zi 
Va raport și-l întreabă când le dă drumul să se ducă pe'acasă. 
La care bestia răspunde: "„Să întrebaţi pe Brătianu și pe Fer- 
dinand, nu pe mine !“. 

Pe soldaţi, apoi, jumătate îi băga fa închisoare, gi pe jumă- 
ce fi trimetea la muncă, fără hrană —iar pe plutonieri îi bătea, 
je lua ultimul ban ce aveau asupra lor şi-i trimetea, sub escortă, 
in lagăr la Bălțați, unde li se dedea câte 14 zile Ro de 

ine raportul locotenentului, ca rebeli... — 


A spus, într'altă parte, că, pe cei cu viaţa dură, pe cei cari, 

în dorința de a ajunge odată la ziua socotelilor, se ‘tacordau ca 

= să rămâle pe picioare chiar în mormânt, îl isprăveau nemţii, când 

» | sjungeau la capătul seriei de torturi, gonindu-i, ca pe fiarele 

= sälbatece, din lagăr în lagăr, tn condiţii de drum din ce în ce 

mai ucigaşe — până stingeau întrânşii cea din urmă rază de 

- speranță. Atunci, în disperare, oamenii, dacă nu îngenunchiau de 

„meci sub ciomagul sau baioneta cäläilor, se sinucideau ori tsi 
pierdeau minţile, 


www.dacoromanica.ro 


- Cazul site Cavalloti on e ee de tiple. : 
„Se îngrozește mintea, şi gândul işi oprește mersul, când, mânate 
„de un sentiment de milă față de cei ce au suferit, şi de ură, 


"de dorul de răzbunare față de prigonitori, ml se perindă nes. 
„fârşitul şir de suferinf! şi de împilări, martiriul celor cari au 


„pătimit, în țară străină şi duşmană, jugul ucigător al inamicului 
„scelerat“, zice, fu declarația saci marelui stat major, această 
sărmană epavă. 

Si continuă: 


> 


«Donăsprezece lagăre am colindat în captivitatea mea 
plină de peripeții, si fiecare dintre ele era mai cumplit de- 
cât cel din care plecam, din punctul de vedere al tratamen- 
tului barbar gi al înjosirilor sub cari era frânt bietul pri- 
zonier român. 

Că am fost lăsaţi să murim de foame, o atestă zeci de 
mii de guri, cari strigă lumei ingrozite: «Am fost asasinați 
in chipul cel mai miselesc»! 1 


Si cutn putea să fie altfel cu maltratările barbare, cu - 


muncile peste puterile omeneşti, cu frigul glacial, şi cu, pe 
zi, 250 de grame de pâine făcută din tärâte cu rumegătură 
de ferăstrău — complectatä, ca hrană, cu apă şi iar apă, 
gătită în toate felurile născocite de escrocheria Culinaria: a 
vrajmasului ! 

Am văzut cu ochii spectrul foamei. E grozav — e hidos, 
Mă însemnase şi pe mine ca victimă apropiată. Imi venise 
rândul. 

A doua zi am şi fugit din acel lagăr. 

Tukel. Condeiul refuză să aştearnă pe hârtie grozăviile 
trăite aici. Oase vechi, putrede şi imputite, se desgropau 
de către soldaţi, de prin bălegare, si treceau din mână în 
mână ca cine ştie ce suculente bunätäti, Cei veniți târziu 
la festiu, căci cei-l’alti roseseră murdăria si noroiul de pe 
ciolan, pisau osul mărunt și-l făceau supă. 

Un mehedintean, al cărui nume nu mi-l aduc aminte, isi 
tăia opincele, fierbea peticele—gi le mânca, 

Cojile de cartofi, barem, scoase cu unghiile de prin gu- 
noiu, constituiau, fierte cu apă, masă de Balthazar. 

Oamenii erau umbre—umbre cari rătăceau, în nestire, pe 
grămada de gunoiu, ca să găsească câte o ordură pe care 
s'o bage în stomac. 

Si nu se mai găsea nimic. Şi foamea săgeta din ce in ce 


www.dacoromanica.ro 


‘despre ceea ce spun aci. _ | 
Aşa robie, precum si. perspec tive de a. SH sa si 
masa, nu le poate răbda firea omenească. Fugit de ‘ 
si de trei ori prins, aveam dreptul, eu personal, 
-pliment de atentie din partea, cazului laş în mâna că 
Sot cäzusetn, 
 Hvadat din lagărul de la Cotio serii: Ja 24 Decembre 1945 
| “am fost prins la Viena şi readus în ţară. In dreptul fiecărei . 
staţiuni, însoțitorii mei mă gratificau cu câte o palmă-—ca. 

= să număr, ziceau ei, şi să'mi reamintese câte puncte de. 
oprire sunt între Viena și Bucureşti, 
“In oraşele de plecare şi sosire, ca două capitale ce erau, 

mi s'a administrat câte -o bătaie asa „de crâncenă în cats 
mam s'o uit toată viata. 
Evadat a treia oară, şi prins, în Putna, lângă Vidra, la 

29 Tanuarie 1916, împreună cu alti camarazi, am fost bătuţi. 

. cu ciomegile, ‘palmuiti în repetate rânduri și aduși ia Bu- 
© “curesti cu mâinele legate, ca criminalii ordinari. E 
Aci, am fost condamnat de tribunalul militar la 40 des 
zile închisoare de celulă zile pe cari le-am făcut până la una>. 


- Hecatomba dela Tukel si fräfletatea sctimpitor noştri concetä- i 
teni pentru cari „anumita presă” nu mai ştie la ce santagiu să. 
recurgă ca să obtie amnistia, se fuvedereazä prin mărturia iden. 
tică a tuturor prizonierilor cari au trecut prin acest lagăr oribil, 

Sunt unanimi toţi să afirme că regimul era ucigător — at e 
ovreli intreceau pe germani în cruzime. : a 
In urma acestui război uriaş, istoria, când se vor strânge docui I 
mente si despre lagärele unde au fost sacrificați prizonierii celor- = 
lalte popoare, istoria va trebui refăcută de fond en comble, ce 
“puţin la capitolul unde derivă pe teutoni din goții barbari, ca să. 
- fe’ dea orgine comună cu. redactorii gazetelor U. £. P. Se 
Jaca, în sensul acesta, ce istoriseşte caporalul Elisein Spiridon, 
“din Reg. 12 Infanterie. 


«Batalionul nostru primise, în ziua de 15 Noembre 1916, 4 
ordin să atace şi să respingă pe inamic—si apoi să se re 


www.dacoromanica.ro 


CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMÂNI, TT. 
tragă. In ziua de 16, am atacat, întradevăr, am respins pe 
nişte husari şi, iutot canari ae, ne-am contopit cu batalio- 
nul I. In noaptea de 17, am atacat, din nou, pe germani, 
dar neputându-i respinge, am primit ordin să” tinem pozi- 
ţia până seara—si seara să ne retragem. 

Cam pe la ora 1, însă, artileria inamică a deschis un foc: 
de baraj, ca să larpetive sosirea rezervelor cari credeau ca ~ 
stint înapoia noastri—si în vremea asta, infanteria germană: 
ne-a înconjurat, Am opus rezistenţă dârză, dar inamicul 
era căvârşitor de numeros iar noi foarte puţini, căci unii 
muriseră pe poziţie si cei mai mulți erau răniți. - 

Din pricina asta ani căzut prizonieri, 

In momentul capturării, germanii ne-au luat toată hrana 
găsită la noi: pâine, conserve, zahăr — şi ne:au da în 
schimb, câte o bucăţică de pâine de a lor. 

După un drum de două zile, în care vreme nu ni s'a dat 
nimic deinâncare, am ajuns la Brasov, wide ani stat patru 
zile, Aci, în Braşov, ni s'a dat câte o pâine, pe zi, la cate 
trei insi, şi, dimineața, ceai fără zahăr, iar seara, orz fiert 
cu coajă cu tot. 

După patru zile, -am fost duşi iu ~ Germania. Dupa zece 
z.le şi zece nopţi, în care interval ni s'a dat de trei ori 
supă, cu arpacaş, odată apă neagră căreia "i ziceau «cafea» 
— şi, la plecare, din Braşov, câte o singură pâine pentru 
trei oameni; după zece zile si zece nopţi, am ajuns la la- 
gărul Tukel. 

Aici locuiam în găuri, săpate la trei metri sub pământ — 
găuri de 30—35 metri lungime pe 5 metrii lăţime, 

Ne îmmormântau acolo, unul peste altul, câte 130—150 de 
prizonieri. Päretii firidelor nu erau cäptusifi cu scânduri, 
din care pricină umezeala pătrundea până la glezne. Patu- 
rile de bumbac rar, nu țineau cald, de aceea oamenii dor: 
meau îmbrăcaţi — şi nu se schimbau nici odată, căci n'aveau 
decât zdrentele de pe ei, de vrems ce schimburile de rezervă 
şi încălţămintea ni le luaseră germanii câud ne capturasera. 

Zăceam în gropile astea aşa plini de păduchi, din cauza 
murdăriei de pe noi, în cât, cu toate măsurile de desinfec- 
tate, wam putut niciodată scăpa de ei. 

Ca hrană, primeam : o pâine, pentru cinci oameni, făcută 
din făină de orz, rumegătură de ferästräu şi paie pulveri. 
gate. Pâinea aceasta uu putes fi mâncatx fiindcă producea 
durere de stomac, 


www.dacoromanica.ro 


“muncim prea puţin. Ne erau ue nici nas Pack | 
spunea. vre=unul că'i e rău, era bătut. până. la sânge şi pe 
urmă trimis la lazaret—de unde nu se mai întorcea nici 
odată. Cred că toţi aceştia au murit sau au fost ucisi 0 
0 plază specială "pentru prizonieri, mat cruzi decât germanii, 
erau pidanii din România, prizonieri şi et, jidană cari, toţi, func- 

- Hionau ca interpreți sau ca supraveghetori. Coropisnifele acestea 
băteau, la rândul lor, pe romani, mat sălbatec decât germantt, a 
a} ponegreau ee calomnian în fața comandantului, îi sbtonant 2 

ști denunfau — st’si băteau joc de fara românească, care, d d 
gas pretutindent piin lagăr, numate a noastră ci germana, 
+ Afară de aceasta, furau pe prizonieri de gologant si de efec- 0 
Yale be cari le mat aveau pe et. St reclamalie nu se putea face, à 
fundcă la cancelarie crau tot nipdrcile— si cum vedeauo plan— 
_gere, o rupeau iar pe soldat îl băteau până ‘1 frângeau oasele. 
Din pricina acestui tratament, ajunsese de mureau, la 

_ Tukel, câte 70—80 de oameni, pe zi. Se culca prizonieră! © 

„ seara, stătea de vorbă, cu „camarazii, ce stătea, şi adore 
pe: urmă, Dimineaţa ‘1 găsiam teapän. 

Nu mai puteau prizonierii nici să se vaite. 

Morţii erau îngropați câte 10—15 într'o groapă. 

„Bolnavii cari se duceau la vizită în lazaret, nu se mai 
întorceau nici odată, 


Am nae si in ziua de 18 Tulie 1917 am trecut frontiera. 
Danemarcei, cu mare greutate, fiindcă era foarte bine pă: 
zitä. Acolo, am făcut carantină zece zile—si de acolo am ~~ 
fost expediat la Iaşi prie Kopenhaga, Stokholom si Pe- 
trograd». à à 


Si in tot lungul ei, istoria dureroasă a supliciului suferit de 
romani se OPI cai pat’cä in mod fatal, cu episoade amarnice 


www.dacoromanica.ro 


în cari ovreii, comipattiogit SE “din épées 3 bac sol it, 
rol care de multe ori lasä în umbră ferocitatea "germanilor, Na 
e prizonier, dintre cei scäpatt din cimitirut nemţesc, care să nu 
spule că, pe lângă chinurile îndurate dela sälbatecii în puterea 
cărora căzuseră, au avut să sufere, din partea «concetățenilor» 
noştri, jafuri si schingluiri de cari ar fi trebuit să se cutremure: 
un asiatic, 

lacă un fragment din depozitia sergentului major Sprincenati 
lou, din Reg. 74 Infanterie. 


«Prizonierii erau foarte Sh tratati de către sentinele | $i 
subofiterii însărcinaţi cu supravegherea lagărelor. Pentru 


cea mai neînsemnată vină, erau bătuți cu mânerul şi cu 


lama baionetei, până cădeau jos, Atunci, erau cälcati în | 
picioare până rămâneau în nesimţire. z 

Un soldat a fost împuşcat pentru că, fiind în corvadă, 
luase o sfeclă so mănânce. i 

Când s'a raportat comandantului crima aceasta laşă, a 
răspuns, cum făcea în totdeauna: «Un câine mai puţini! — 

In special ovreit avequ-o ură neîmpăcată în potriva romani- 
lor. Pe lângă că “i băteau la fel cu germanii, ti şt baljacoreati» 
le insultau fara—$t nu mat sfârşiau cu < România nu mai ext 
să, fRindcă acum e a Germanie». 

Nu era jidan in lagăr care să nu sivige, către romani: «Acum 
ai noglrii sunt la putere» | 

St pe lîngă asta, ti jefuian: le furau pâinea şi 0 aia 7u- 
silor, cari în general mai aveau câte. ceva parale cu ei. 

In general, hrana si tratamentul ar ft fost poate mai bune 
dacă serviciul bucătăriei war fi fost condus de jidant, cart furan 
alimentele si le vindeau rusilor pe preluri netnchipuite. 

Cei mat marsavi dintre ovreit din lagărul acesta erau * ser- 
gentul Blum, din Bucureşti; fruntasul Kramer, din Reg. y Vână- 
tori ; st caporalul Koffler, care, din Jurtisagul din lagär, stvan— 
sese 10.000 de lei. 

E lesne de înţeles că, în condiţiile acestea de train, din 
14.000 de prizonieri câţi erau la Tukel în ziua de 49 De- 
cembrie 1916, când am sosit eu, au murit 4,500 până la +8 
Ianuarie 1917», 


Ca să tncheidm cu atitudinea, în lagăr a „fraţilor noştri de 
$ 


arme, de o lege si de un sânge cu cei cari reclamă, ca un pri- 
vilegiu cuvenit, amnistia generală, reproducem pe colonelul Nictilcea 


www.dacoromanica.ro 


companie de Landsturm, care’ si “permitea, “fark motiv, — 


a romani adăpostiţi în acest lagăr si-destinati la diferite Cor- 
„vezi impuse de Kommandantura etapei. 


Rate precum si räspunsul insolent al vice-feldwebe- 


~ sideră ca vite» locotenentul Maior mi-a. întâmpinat că <Kom- 
= mandanturile au TEES st se Diaz de ee cele Mai. 
= Practice». + Sr Es = = LT 


= furt a/Mein. 


mană şi adoptată, in mod provocator, faţă de ofițerii ro- 
 mâni din lagăr, a fost sugerată si imitată în special dela 
următoarele grade inferioare române, străini de neam, cari 
“făceau pe tâlmacii lagărului în scop dea ‘Specuia in GES 


Meer, reg. 56 infanterie; Calmanovici Calman, reg. 56 in- 
 fanterie; Fälticeanu David Ilie, reg. 52 Bârlad; Leibovici n 
+ Morit, reg. 53 infanterie, Iasi; Grumberg Suläm, reg. 58 


„reg. 42 Slatina, care fusese concediat la vattă, 


= chiind ta aie: ap fata nab ta lagărul inpoi Aaa 
Slatina, în cazarma reg. de obuziere, în cursul lunilor Ja-. 
nuarie şi Februarie 1917, am fost surprins în mod dureros. 
de atitudinea barbară a vice-feidwebelului Stiegel, -din 8 4 


„biciuiască şi să maltrateze,. cu o floretă de oţel, pe solda 


„ Reclamând 'cazul locotenentului Maior dela numita Kom- 


lu Stiegel cum că </oveste pe soldații. români fiindcă “i con. 


„Acest ofiţer de rezervă german era ‘avocat ra pragul: Frank 


Aceastä atitudine netagäduité Sd din armata per. 


neruginat situatiunea ce'şi creaseră. 

Aceştia, pe lângă că loveau în mod nemilos Sradèle in- 
ferioare române, insultau poporul si autorităţile, şi chiar pe 
ofiţeri, fără de nici o crutare. : 

Semnalez in special pe urmă torii, al căror nuine l-am pu- 
tut afla : : ie 

Soldaţii Milimbar Smil, reg. 6 rosiori; Horodniceanu — 


infanterie; Haimovici M. Bercu, reg 16 Fälticeni; Haimo- 
vici Ific, reg. 16 Fălticeni; şi alţii, ale căror nume le-ar 
putea da cu certitudine plutonierul-major Georgescu, din 


Www.dacoromanica.ro - 


lista acestor călăi, BEE ai cinstei tien 


Am caste pour la bonne bouche, pe cea mai floroasă diatre. 
câte crime au săvârşit germanii, una pe care mau cunoscut-o 
barbarii când năvăleau în Europa, qe : 

O reproduc, cuvânt cu cuvânt, de pe ‘declatatia generalului 
Munteanu, comandantul diviziei a 4-a de Artilerie. Fapta va ră 
„mâne să ilustreze de-a pururea calitatea kulturei germane ŞI edu- 

catia sufletească a acestor asiatici : : 


“în cursul lunei Octomvrie 1917, on din nopti— 
“uwmmi aduc aminte bine data—pe la orele 12, am auzit, dix 
camera în care dormeam, nişte tipete îngrozitoare, din di- … 
rectia unui canal care traversa parcul lagărului de prizo- ee 
nieri dela Stralsund. : 

A doua zi, dimineața, intormându-mă neers ofiţeri şi - 
soldaţii români, prizonieri în acest lagăr, am aflat că unul 
dintre soldaţii români a fost supus la maltratări, adevărate 
torturi, de către un sublocoteneut anume Bernerdorf, dela 
comandamentul acestui lagăr. 

Interesându-mă de aproape, amaflat că soldatul n'a avut 
nici o vină şi că numitul ofițer, care în noaptea aceea 
băuse la popotă împreună cu comandantul lagărului, ima- - 
iorul Busse, pentru a se distra si a’si distra, în acelaş timp, 
logodnica, fiica căpitanului Trâger, ofiţerul” cu aprovizio- 
narea acestui lagăr, n'a găsit alt ceva mai bun de tăcut de 
cât: să chinuiască un prizonier. Rian ae 

Sublocotenentul neamt imbrancea pe soldat de pe mal, WGN 
în canal; si cum canalul, chiar in vecinătatea malului, era. 3 
foarte adânc, soldatul încerca să scape dela tunec năzuind 
spre țărm, In acel moment, sublocotenenlul Bernerdorf as- 
muütea un câine—şi câinele, dresat în acest scop, se repe-  _ i 
zia asupra soldatului şi'şi infigea colții in fata, în urechile . TRES 
si in bratele nefericitului de prizonicr ca sä-l vâneze. : 

In timpul acestei monstruoase torturi, neamful făcea haz 
mare, cu logodnica, de isprava pe care o concepuse, 


4 3 


www.dacoromanica.ro : eect. 


„mici 'o frică de urmări, i-a 


= din captivitate, are să publice, ta: toi 
= actul acesta de barbarie. 


Sf asupra. ARE — ee că va lua- măsuri contra. ‘sublo- à 
~ cotenentului Berncrsdorf. 3 
_ Ofiterii români, văzând că nu Was tial. nici o. măsură i itt 
potriva sublocotenentului criminal, au delegat pe unul din 
camarazi, si anume pe locotenentul - de. rezervă. Bastache, = 
din Reg. 1 Vânători, să insiste pe lângă comandantul . ‘Ta 
- gärului ca, cel putin pe viitor, să nu se mai RAC ase 
menea acte de barbarie. - 
Rezultatul a fost că, după câteva zile, soldatul a fost. 
ei mutat dela Stranslund, probabil in vreun lagăr de represiune. 4 
Mai târziu, sosind în lagărul nostru un general neanit, 
inspectorul general al lagărelor de prizonieri, aveam intentia ~ 
ca, personal, să-i aduc la cunoătinţă cazul; cum,insä, ge: ~ 
- nerelul acesta s'a prezintat, în faţa ofițerilor români, beat a 
+ mort, am renunţat la această idee. 4 
„De altfel, generalul acesta era beat de câte ori venea să M 
inspecteze lagărul dela Stralsund. i. 
Nu'mi reamintesc numele soldatului torturat, dar cred că d 
locotenentul de rezervă Bastache și căpitanul Spineanu, M 
actualmente maior întrun regiment din Mehedirti, foști w 
„prizonieri in acest lagăr, cari” urmări de aproape nevoile — 
camarazilor — ofițeri gi trupă — poate să cunoască numele — 
nenorocitului de soldat si corpul din care făcea parte». 
i © : Era 


www.dacoromanica.ro 4 


STRAINAT A THA = soe au 
BARBARIA GERMANA Re 


Ne putem, insă, încheia mai convingător Volele acestea decat | 
punând sub ochi; cititorului câte-va docuniente neașteptate. 
Incepem cu amiralul Gracoski, delegatul: Cracei. Roşii la Berna, 
care, în. ziua de 30 Octombrie 1917, scrie, către preşedintele: 
Crucei Roșii din Geneva: 


Domnule Președinte, 


Sunt in posesiunea mai multor rapoarte cari emană dela 
ofiţeri şi subofiteri romani cari au reușit să scape din Ger- 
mania, unde erau prizonieri. 

De pe declaraţiile lor, sărmanii noştri captivi în ţara 
aceasta, nu sunt numai trataţi cu cea mai mare asprime de Bes: 
către germani, flämânziti, si istoviti de muncă; ci și expuși 
unet exploatări vevoltăloare din partea camavazilor lor, de ortginăp 
ovrel, cart, cu cunoștința lor de limba nemjeasca, servesc de fal- 
maci. st fac parte din comitetele lagärului. 

Pentru complecta d-voastră lămurite tn privința aceasta, cred | 
de tvebuinfé să trimit alăturat act traducerea câlor-va pasagir din 
rapoartele ce mi-au parvenit cu referire la această: chestiune şi SE 
vad rog să bine-voifi a Ina cunoștință de ele. 

Am convingerea că nu e vorba de cazuri îzolate îi. de un ade- 
värat sistem, practicat in mai toate lagärlle din Germania si, 
probabil, in Austria si Ungaria, sistem datorit mat vartos animozt- 
tajilor pe cart soldații romani de religie mozaică le. au contra ca- 
marazilor de arme da religie ortodoxă. 

Tmpins de un sentiment de mila adâncă pe care mi-] in- 
spiră trista stare a prizonierilor nostri, fac un călduros apel 


d www.dacoromanica.ro 


w 


E necesare, pe Fe autorităţile Se ca: 
acne şi „membrii comitetelor. să fie alese, dacă nu exclurin 


: e — şi ca, în. tot cazut, saidatit nostri să. nu mal tie e ex 
puşi şi la adaosul: de meer datorit ouialzalic! GS 
a lagărelor, ee : 


OÙ telegrams, datată din Bika gl publicată A mores en eaeghh 
reproduce ta modul urmätor, la 22. Decembrie 1917, Le recit 
d'un Dove anglais: > 


: Un prizonier din Regimentul Urst-Vork, care a sosit la 
„ Londra, după patru ani de captivitate, povestește ;. 


_- «Atm fost făcut prizonier în lupta de la Aisne, în Septem : 

brie 1914. Intr’o stațiune belgiană unde ne- oprisem, “atm 

_ säbdat pumnul de fier al brutelor nemţeşti. Lăsau pe fran- 

_cezl să treacă înainte, şi când venea rândul englezilor, 4 
loviau cu drugi de fier. Hu am fost, de două ori, loviti 

cap cu o bucată de fier. De două oria trebuit să ‘sl amâne 

= trenul plecarea, fiindcă medicul însărcinaţ să panseze pe cei 

ant de lovituri, nu mai prididea. 


„Doctorul era nevoit să Reine cu revolverul pe soldaţii 
„germani, = 


Mai tarziu, am fost porniţi. pe froitul rusesc, nde eran 
“puşi. să îngropăm : morţii. Frigul era îngrozitor. Picioare 
ne erau înghețate. Multora a trebuit să li se amputeze p 
ctoarele. Dar cel mai rău tratament l-am suferit in tagărul 
dela Lamsdorf. Condiţiile în cari trăiam acolo erau ingio 
zitoare. Am vătut acolo, într'o singură zi, peste 150 de români 
căzând de foame. Coapsele lor nu erau mai groase decăt brafnl me 
: La fie care 15 zile, nemții aveau obiceiu să ne stropeasca 
ara un fel de apă în care puneau nişte pref al cărui eiect 
„era că ne distrugea perii de pe trup. 
H-ana se compunea dintr'o supă făcută cu gulii puedes 
luainte de a ne primi tnâncarea, ne punea să stăm smirna 
“şi Es tnuiţutalta, 


> 


- 


www.dacoromanica.ro - 


„ici nu se gandeste - că, “in această 
disecat pant in fund sufletul neamului 


că victima i era kamierad 
Ce ui “germanii: ue 


www.dacoromanica.ro 
; eS 


Cartieral Genera. 8 Octombrie SR — Ultimile informatiuni, 
“privitoare la tratamentul ‘romanilor prizonieri de răsboi şi. 
“al internatilor civili, arată neîntrecutele barbarii ale germa- 
__milor şi ale aliaţilor lor bulgari. De pe informaţii din Sursa > 

cea mai autorizată, tratamentul prizonierilor români nu se 
"poate descrie, La Holzminden, ostaticii, din cele mai înalt 
clase sociale, ca procurori generali la „Curtea de Apel din | 
Bucuresti, ‘sunt obligaţi să facă corvezile cele mai ordinare E 
La protestarea unui neutru, comandantul lagărului a răs- ; 
puus CA munca este un exercifiu sănătos. Internatii şi prizo= 
nierii sunt trimişi la lucru pe frontul de Vest, unde bate. 
“artileria aliaților, muncese câte nouă gi câte zece ore pe = 
“zi şi sunt trataţi cu multa brutalitate. Când sunt istoviti de - 
muncă, sunt loviți cu patul pușcei sau cu ciomagul. 

= Zn timpul campaniei. de primăvară, 10—15 prizonieri român 
au fost injugaft la plug în locul boilor si au tras câte 2ece or 
“pe zi în regiuni inläslinoase. 3 

Pentru cele mai mici greseli, prizonierii sunt pusi sa alerge à ză 
mai multe ore in jurul lagărului şi când cad jos de oboseală, 
sunt loviti cu bâta şi apoi trimişi la infirmierie. 

Mâncarea ofiţerilor este imposibilă și pachetele ce li se 
pisse, sunt oprite de funcționarii lagătului. 

Situaţia soldaţilor. e mult mai rea. Mâucarea e. cu nepu- » 
tinfa-de mistuit, chiar de către țăranii români, foarte sobri, — 
„De altă parte, sunt inghesuiti îu barăci, câte 100—150, unde M 


www.dacoromanica.ro 


. 


www.dacoromanica.ro 


LAGĂRELE DIN BULGARIA: | 
*ititorut, care a “palpitat de indignare ainu scorburile în car 
ze supra:oamenii înmormâatau de vii pe prizonierii. români, mar. 
mal avea ce vedea in vizuinile ucigase din Bulgaria, dacă, pe 33 
lângă adânca afinitate dintre aste două popoare, făcute ca să sa. 
complecteze gi să, se continuie reciproc în istoria. CHARTES ware 
- fi între ei si deosebiri fundamentale. 
Se Bulgarul, ca şi neamțul, minte, cu desinvoltură, cu nula 
“minte printr'o; naturală predispozitie sufletească, cum, prin. fatal 
= „organizație fiziologică, respiră, E pertid, “bulgarul, cum € pertlé > 
5 - #eamfuf, ca tot animalul ate cărui însuşiri intelectuale nu sunt © 
~ guificilents ca să previe ori să înlăture dificultăţile. Si. e Jas, la © 
_ strimtoare, bulgarul, cum e migel germanul, când, chemat să dea “4 
“socoteală de intamiile sävârgite pe când se socotea la adapost © 
de răspundere, se milogeste, se roagă şi cergeşte, în genuschi, 3 #4 
„iertarea, care ştie că nu i se cuvine, Să 
=, Dar bulgarul e primitiv. Feroce ca o bestie, bulgarul lasă curs 
Hber, fără mască și fără ipocrizie, instinctelor lui de animai pra. à 4 
- dalnic si crud, până cade in cursa întinsă adesea de el fnstgi. à 
= “Atunci, scragnind, se agaţă, în disperare, de zăbrelele cari îl fac à 
“inofensiv, şi, dacă nu reuşeşte să se sugrume singur, sculpă cu 
furoare în fata celui care Pa prins—pe când i se pregătese in # 
= strumentele cu cari să i se reteze ghiarele. = 
_ E bärbätie in atitudinea sălbatecă a mongolului—bărbăţie exe- 
“crată de moravurile europene, dar vârtute, virilitate. A 
Ermatroditul -teuton e altceva: toată nădejdea şi o pune, ca gi M 
“allatul său, in spionagiu, în corupție si, întrun cuvânt, în acele " 
„mijloace migelesti cari, pe individ, l-ar scoate, ca nevrednic, afară a 
= din rândul oamenilor—si când reuşeşte, e tot aga de sanguinar M 


www.dacoromanica.ro 


TE ein ae oho tl A 


şi fără măsură, intocmai 


- mâini, are să răspundă de ororile săvârşite în timpul efemerei pros 


ig 
atunci când, rămas fără tun în fața ‘unui versar 


peritafi. Atunci, incomparabil mai fără mândrie de cat bulgarul, 
yermanul se täväleste la pământ, sărută picioarele învingătorului. 
şi solicită orice condiţii, primeşte oricâtă . ‘injosire, se închină la 
cei care'i scuipă in față disprețul lumei întregi, numai să. : 
ertste viafa—in speranța că, la vreme mai norocoasă, poate s Se 
spele in sânge ofensa pe care a tnghitit-o cu voluptate când. na, 
“putut, cu toată. viclenia-i masivă, să înşele ca să scape. 

Intre bulgar, barbar prin destinație, și neamt, perfid. prin voca 
fitne şi cinic prin educaţie, bulgarul, în secole de evoluție” dresats 
de biciu, poate să ajungă popor tolerabil in barlogul lui din Bat. 
eani; neamtul, însă, chiar desrădăcinat din fara unde e rob ab orto, 
ou adoptă moravurile pământului în care se împlantează, ci, ca = = 


ovreiul, duce cu el, acolo, spionagiul, laşitatea si ura, cari fac 


unicul fond sufletesc al resei lui blestemate, 

În două vorbe: bulgarul, când eşti în puterea Jui, te omoară 
cu toporul—şi râde, pe urmă, sub aplauzele congenerilor cari! 
admiră” pentru străşnicie; neamtul, în aceleaşi condiții, numeşte e. 
comisie de specialişti care să alcătuiască, îndelung, program savant 
de pe care să fii torturat ca ia infern,—şi, pe locul supliciului _ 
pentru ochii streinilor, presară flori, sau pune să cânte muzica pe 
când te mutilează, ca să dea impresia că în captivitate la ei, TRES 
prizonierii calcă pe trandafiri şi o duc întrun banchet. a 

Cu aceste tare, bruta de peste [Dunăre are cel putin scuza că. 
abia scăpată din spânzurătoarea turcească, vede încă roşu ina. ~~ 
intea ochilor—pe când germanul, care a imbâxit literatura  se- 
colului cu filozofia lui mălăiață, nare niciun drept la crufare din 
partea celor cari vor avea să judece firea, mijloacele si sufletul 
actorilor cari au ținut roluri în cea mai înfricoşată dramă din câte 
ats reprezentat pe lume dela potop şi până azi. 

Igi poate, dar, închipui cititorul infernul suferit de prizonieri 
în mâna bulgarilor, popor fără cinste şi fără morală, complectat 
de cruzimea germanilor, rasă fără omenie, fără guflet şi, în prima 
iy Ae a războiului, fără frică de răspundere, 


Am spus, cand am vorbit despre Jagările în cari germanii în. 
chideau pe români, că tăinuiau cu grijă, faţă de streini, mor- 
mintele în cari ingropau pe prizonieri—si că, numai după ce au 


www.dacoromanica.ro 


and li 52: sep e satele de. a eee “sistem, : : probabil 
de pe sugestiunea dela Berlin, se intrebuinta fa Bulgaria. Patru 
“spre. zece luni, dela Septembrie 1916 şi până către sfârşitul lui 
817, Sa urmat, continuu, corespondență, între ministrul "Spaniei, 
da: ‘Sofia, sub protecția cărula erau românii dia captivitate, si gu- 
“vernal bulgar, pentru a obţine autorizaţia de a vizita lagărele — 
ge după. patru. spre zece luni, n'o dobândise încă, ~ 
si “Trecând, din întâmplare, “prin Bulgaria, către sfârşitul -capti- 
“vitäter, sora d-liii Ernest Soartorus, secretarul Uniunei creștine 
ae > pentru ajutorarea prizonierilor de război, şi dând alarma la Berna, 

se produce emoție, emoție adâncă, în lumea diplomatică, la auzul — 
"ororilor ce i se aduc la cunoştinţă, Autorizatia, iasä, cerută de "# 
Pr spaniol din Sofia, tot nu se acordă, pentru că Rados- 4 
„2 dawolf,-ca si semenii lui dela Berlin, ţinea sä-1 extermine pe. 0 
- romani—gi o astfel de operație, cu tot. cinismui bulgarilor, vi 
trebuia executată în văzu! Europei. 
Abia după şase spre zece luni de robie, ministrul bulgar din "# 
Berna comunică reprezentantului Spaniei că i sa făcut cunoscut A 
Pad Sofia, cum că departamentul „războiului a incunostiintat, In 
+ sfârgit, ca ataşatul militar de pe lângă legatiunea spaniolă să, - 
viziteze lagärile unde sunt închişi prizonierii. si internatiil civili, — 
A comunicat-o ministrul bulgar, dar a minţit, pentru că, când 
SE s'a prezintat, la Radoslawoff, matorul Lon, ataşatul militat spaniol, 
SSS - 1 Sa spus, ca şi până aci, că nu i se poate da împuternicirea cerută. 
i Mai târziu, când, fără vola guvernului mongol a sosit în Bui- 
'garia o delegaţie a Crucei Roşii dia Geneva şi şi-a exprimat 
mirarea că reprezentanţii! ţărilor neutre cari au luat pe prizonierii 
se! de război sub protectiunea lor nu sunt admigis& viziteze lagärile, ND 

i Radoslawoff a răspuns că, acum, se va da, negresit, această au- 
"=. 2 torizafiune. | 

Se va da poate in secolui viltor--cäci prizonierii, cel cari n’au 
murit, acolo, de mâna călăilor lui Radoslawoff, S'au întors acasă N 

şi autorizaţia in chestiune nu se acordase incă. 

Dar un fapt, care, mai mult de cât toate, arată că, la bulgar, 
minciuna este expedient curent, care face parte intimă din firea 
nt morală, este cel povestit de ministrul spaniol din Sofia intro 
adresă către guvernul român, la laşi: locotenentul Teodorescu — 
Gheorghe, şeful telegrafiel fără fir al marinei noastre, prizonier 
ia Sotia, s'a dus intr’o zi, însoțit de un soldat bulgar, la laga- 
țiunea spaniolă ca să ceară ajutorul la care avea drept. Pentru 


www.dacoromanica.ro 


 sä-1 spule cum sunt tratați prizor lel 
* Teodorescu a fost bătut. crunt de mizerabili 
Până aici, miselit ar putea să fie şi germană, Caracterui, Ts 
-sadea bulgar, il ia afacerea de aci in colo. Ministrul Spanie 
ailând de urmările triste ale demersului, tăcut de nefericitul c 
cotenent, prezintă observatif<la ministerul de externe bulgar i 


i Si ştiţi ce a răspuns Radoslawott? Lă 
ae [4 nu e adevărat. Ba a produs si o probă: na putut a fie 
+ bătut locotenentul "Teodorescu Gheorghe, întrucât ofițerul. „acesta. 
nici nu e în lagărul din Sofia! 5 + 


Dar şi nérusinarea asta putea să fie tot asa de bine. AS 1 
cum era bulgărească. Trebuia ceva caracteriatig: balcanic, „ca ss ee: 
se evite confuzia. 
= Si acel ceva balcanic, specific rasei mongole, jacä:l, în ere LE 
; imbecilul său cinism: ministrul Spaniei, revoltat de îndrăsneală are 
de bandit a bulgarului prezident de consiliu, a trebuit s& afirine » 
că personal văzuse pe locotenentul Teodorescu — la Care, tică- = 1 
losul de bulgar, prins de urechi, a răspuns fără să clipească si 
ca. cum nimic n'ar fi precedat discutiunea Cha. va laa măsuri să 
nu se'mai întâmple | ; Seas 
- Pe mâna unor astfel de brute, prizonierii, lăsaţi pradă solda: 
EE. tilor sälbateci, ajunseseră să nu mai aibă nici infäfisare de oametii. 

i Când, pentru siagura dată, s'a permis Crucei Roșii intersa- 
tionale să ridice piatra depe mormânt și să vadă 780 de cadavre 
de ofiţeri şi 28000 de soldaţi tarandu-gi agonia prin munţii Ro- 
dopi, nemâncati cu toții, în zdrente şi lucrând, desculți, la şosele, 
sublocotenentul Paladi Jon, procuror la tribunalul din Brăila, o- 
fiter de rezervă în Regimentul 76 de Infanterie, a esit din ran- 

- duri, s'a apropiat de prezident si, povestindu-i toate suterinţele 
din lagăre, a încheiat: : 

„Am ajuns, domnule preşedinte, de când sunt prizonier în Bul- 
paria. la aste două concluziual: intâi, că noţiunea de umani: 

„tate dispare la frontiera acestei ţări; și al doilea, că armata bul. 

„gară s'a purtat, cu ofiţerii şi cu soldaţii „ “români prizonieri, ni 

„că o armată, cl ca o ceată de tâlhari de drumul mare . 

Un raport adresat guvernului român {n această privinţă, zice x : 
că „vizita făcută, la Haskowo, de această delegaţie, a fost E A DR 
lungă şi impresionantä—-povestirea nestârşilă a torturilor îndurate : one 
de ofitemi români, ascultată intr’o tăcere mormantala“. = 


ay 


Ca şi cum barbaria n’ar fl o caracteristică distinctivă pentru 


| www.dacoromanica.ro Sia 


oe “a 


den}, din gura tuturor fatada rer Wi se ded 

pânire af a gura şi sufletul atâtor mii de soldaţi, era, 
urea, acelaş: yountem proşti şi cu cap. mare? lacă, vam a= 
rătat că suntem deştepţi: România, e isprăvită ; Rusia, isprăv 
“Franţa, isprăvită; Anglia, isprăvită—toate sunt . isprä vite, But 


“gatia, singură, a rémäs mai mare de cât. toate“ —şi ca sa dea 


ovadă materială despre ceiace afirmau, Drutele . “puseseră clo- 
~potele- sis ‘sue vecinica pomenire. când au aflat că Bucureştii. au 
„capitulat, 

“Ca să se aaa că deşertăciunea bulgarilor nu se indestulă 


_ cu „vecinica pomenire“ a țărişoarei care şi-a vărsat sângele ca 
să-i scoată pe ei din robia turcească, cititorul mare, dacă vrea 
să se documenteze, de cât să urmărească literatura specială cu 4 
care doctii rasei de zarzavagli umpluseră vitrinele librăriitor de a 
la 914, de pe când, adicä, just Entantel devotament. şi cre= 3 
-dintä vecinicä. . ce 


Reproducem acl, ca mostră, dia La “Bulgarie ef les intrigues a 


de lu Russie, pasagiul dela pagina 32, pagină în care doctorul ~ 


Potcoft işi desvăluia toată miopia-i ca că invedereze germanilor 
că şi-au asimilat modul de a vedea al generalului Bernhardi, - 


«Avem de Jăcut uşor alegerea la marea văspântie istorică. «~~ 
O luptă eroică se dă în fața noastră. De o parte, cultura giv 
‘mand, sănătoasă. şi puternicd, luptt cu cultura Wdranfuzeascà, Pre 
Wedd, cultură care, condamnată la moarte, fucearcä să târască 


după ea toate popoarele Europe. Franța de ast nue decâi o = 
cloată infectă care molipseste aierul Europei. întregi. Sänütoasa ~ 


cultură germană s'a révollat în potriva et, fiindcă cultura ger 


“mană vrea să cucerească un edmp liber pentru a se desvolta TEE 00 


deparie>. 


Petcoff jndecand cultura Franţei, si edictand, cu autoritatea pe 
care i-o. recunosc cel din Rosciuk, că este „o cioacă infecth 
care contaminează Europa“ „ ar fi o poemä veselă dacă Infirmi. 
1atea din care porneşte această ridiculă temeritate War îi dus la 
infamie, ia crimă, la carnugiu, 


- www.dacoromanica.ro 


~ 


nica.ro 


dacoroma 


à www. 


TURTUCAIA 


“Grdbute să striuri Romania cu toată Dat 
terea- noastră, fără crujare şi fără teamă. 
Moarte României şt armatelor ei cari uta 
dela Noră. 


(Narodni Prava, organul lui Radosliawolf, 7 
gene, 1916), 


SE lata de. căpetenie a războiului acestuia esta. că, 
= 1916, bulgarii și germanii s'au bătut cu mijloacele, de pe ol 
si concepția morală de pe care se duceau războiele la duce RENTS 
= evului mediu, 
RE Se ucideau răniții; se despoiau prizonierii; se devastau satelex 
= — şi, pentru oraşele cucerite, după ce tâlhăreau soldaţii, se a- 
fans “duceau, de peste Dunăre şi Carpaţi, cete de bandiți cari încărcau 
: ceea ce nu se putea lua in buzunar de către bandiții îmbrăcaţi. 
—. soldäfeste.. 


Trei momente sunt de considerat în supliciul pe care au avut 


sal îndure, în Bulgaria, prizonierii romani: perioada când au că- 
zut în captivitate ; calvarul până la punctul de concentrare; si 

: iimpul cât ad agonizat în lagăre, 
See Pentru ceeace aveau să sufere românii din partea acestor ve- 
adu cini asiatici, se luaseră, în Bulgaria, măsuri din vreme. De a doua 
À zi după ce ’i-am scăpat de sub jugul de multeori secular al tur- 
Sa cilor, a inceput peste Dunăre o propagandă înverşunată în potriva 
A noastră. Ura, manifestată în toate chipurile, contra poporului ro- 
man, era, la bulgari, un mijloc sigur de a se pune în evidenţă 
balcanicul, Ziare, broşuri, cărți, plina de calomnii odivase, umpleau, 


2 www.dacoromanica.ro 


a de rigoare, biblioteca ori cărui scelerat care știa să citească — 


baria fundamentală dir 
riquitive pă în vremea 


„me, îi punea pe goană spâzurătoarea ol nee urcesc. 
Când, după ce doui ani de; zile făcuse ‘ protestäri de 
“către Antanta, Radoslawoff ne-a atacat pe la spate, to 
pregătit ca românii: si România să fie dată pradă cetelor de ucigași. 
> Adâncul simț diplomatic al lui Brătianu ; înnalta competință mi- | 
“tară a generalului Iliescu; şi jaful din timpul neutralității ne = 
au dat, la Turtucaia, in mâna hienelor, 30.000 de ostași some ui E 
„cari se luptaseră până la cel. din urmă cartuș. . 
| Din „momentul acesta începe o serie nestâşită de crime atroce. 
pe carl europeanul nu le poate concepe. 
îi Inregisträm câte-va ca exemple, de pe declarațiile făcute de. 
victime, martori oculari al acestor fioroase evenimente. — 
Soldaţii din compania a şeasea de Grăniceri, căzuţi în lupta de a 
la 22 August 1916 lângă pădurea: Daidir, aproape de “Turtucaia, > 
Pau fost omoriti: de patrulele bulgare, spune maiorul Zagoritz, ne 
ce s'au scurs. valurile de-tiraliori. 
d Unul dintre soldații acestei patrule încerca să intepe, cu “ba e ue 
 ioneta, în gură şi in gât, pe sergentul Ghibac, comandantul plu 
tonului al patrulea din compania a şasea de Grăniceri, sergent 
care, rănit greu, zăcea la pământ. Sergentul i-a apucat ‘Daioneta — 
şi l-a dus-o la inimă ca să-i arate să infepe acolo. “Bulgarul au 
voia să-i scurteze chinul si atunci se începe o luptă disperată între 
asasinul inarmat si subofiterul rânit si fără armă, luptă in tim- —_ 
pul căreia sergentul primeşte răni là gură şi la gât, şi în cele din 
“urmă ’i se taie cu baioneta degetele dela o mână, „Aunci” ; po-- 
vestește Ghibac, „bulgarul înțelegând că nu mai are de ce se taină = ESI 
"mi inflge baioneta în pântece şi mé lasă leşinat“. ae 


„ Dar dacă Ghibac a avut, ca pisicile, şapte vieţi, ca să scape, 

deşi bestia făcuse tot ce'i stetea în putinţă ca să-l ieee ad e 

patres, nu toţi răniții au avut acest noroc. See 
„Căzut, plin de răni, pe câmpul de! luptă, la Toitueniat fa: ziua £ 


www.dacoromanica.ro ~ 


'0 iu i am. n prefăcat: că sunt mort“. = 
$i sunt mulfil soldaţi romani, cari, räuiti, au stat, 4 

că sunt morți, pe camp, printre cadavre, dela 23 ‘August, că 

au căzut, până la 28, cand, după plecarea din Turtucaia a tru 

pelor bulgare, maiorul Franck, medic român, a organizat un. ser- 
viciu care să-l culeagă şi să-i ducă la. spital, — 

„Am văzut“, declară locotenentul: Ion Popescu, dela Reg 79 
= — Hitanterie, „am văzut. soldaţi bulgari aruncând în Dunăre pe ră-. 
-_ sifli români cari se găseau po pod, Eu, unul, am scăpat Haded 
mă ascunsesem sub o grindă“. . 
RU „Până aci, asasinii. 


Urmează hienele, căci tatre barbaria laşă a bulgarulu! si ah 


setor sinistre care desgroapă cadavrele, nu e nici o deosebire alta 4 


decât cea aparentă. 


“Locotenentul Copăceanu Vasile, din Reg. 80 Intanterie, deciară: 


„Când "mi am venit ia fire după. REVUE pe care "mi-l pricinuiss = 


ana primită la 23 August 1916, m'am pomenit gol, .desbräcat de _ 
 âtre bulgarii cari trecuseră peste mine. Aveam plămânul drept w 
perforat de glonţ şi o rană adâncă la brat. Am stat pe câmpul © 
= de luptă trei zile şi trei nopți, fără să fiu ridicat de serviciulsa à 
liar ai bulgarilor, cari nu se interesau decât de răniții lor. Soi: — 


“daţii cari treceau, mă infepau cu baioneta. Inainte de a firidicat — 


de pe câmp, un colonel bulgar, comandantul Reg. 7 de Infanterte, : 
trecând pe lângă mine, cu statul lui major, m'a injurat și 'mi'a a 
dat două lovituri de cravasä peste obraz fiindcă am refuzat să-i ” 


dau indicațiuni asupra fortelor noastre militare, “ 


După atrocitățile bulgarilor, turcii, 


„n seara de 3 Septembrie 1916“, istoriseşte plutonlerul cu — 
termenul redus Henri Aichman din Reg, 40 Infanterin, „după © 
incetarea luptei dela Amzacea, pe când, trântit pe câmp, zăceam, — 


: răali de un gionț in plept, a trecut pe tanga ming -un escadron 


de cavalerie bulgărească, Unul din soldați s'a rupt din rânduri 2” 


şi s'a apropiat de mine. Eu m'am făcut că sunt mort. Ca să se 


216 


i 


convingă de sunt mort ori nu, bulgarul ma lovit cu latul sabiei ~ 
peste genunchi, Pe urmă, înțelegând că nu mă mal poate asasina, _. 
a plecat să caute răniți vii, Peste câteva minute am auzit ge- | 


méte si tipete desperate ale iatregulul câmp de räniti, pe urmă cava- 7 


www.dacoromanica.ro 


“4 


BI 


tatepă tari de paiorietă, 


ȘI era sistem, era mot “wera 
pe câmpul de luptă, nu cazul izolat 
= Aşa, sublocotenentul Popescu fon, 
- „Rănit fa Topraisar, la 3 Septembri 
tăiat cu baioneta de-către soldații bulgari pe 
„unde zăceam — şi. pe ure părăsit acolo“ e a 


Cena ce, însă, dovedeşte, că bulgarii. nu pot rămâne, cu apu 
- cäturile lor sălbatece, în: mijlocul popoarelor din Europa, este, mai 
“ales, faptul că atrocitățile acestea le săvirşiau, fără nici o pie- 
dirä din partea superiorilor, nu brutele fără grade, haiduci. de. 
_ _prin-muați, puşi ds prima oară în atingere cu oameni de alt neam 
şi de alta moravuri; ci că ofițerii, aceia cari și în Bulgaria ‘sal. 
' baiecă ocupă vâriul piramidei sociale, se dedau, ei mai “vârtos, 
~~ la orori pe lângă cari asăsinatele săvârșite de “soldaţi. rămâneau. 
infamii în tot cazul. palide. : 
- Aşa, maiorul Zagoritz declară că, după căderea Turtucaci, | e 
24 August 1916, un grup de ofițeri români duşi pe. 
lângă cazarma- Seremet, au fost aşezaţi în “fata unei companii lg: 
mitraliere, căreia un piutonier. bulgar i-a. poruncit să tragă. Li 
s'a Spus ofițerilor să-şi facă rugăciunea ca să fie gata pentru Ei 
ceasul din urmă. Noroc că, pe când -mitralierele se pregăteau să 
“intre în funcfiune, a sosit generalul bulgar Kiseloff, însoţit de un 
ofițer superior german. Jenat de neamt, generalul bulgar a trebui 
să suspende opera mitralieriior şi să trimeatä pe. prizonieri Rr 
î cazarmă; 5 ee 
Dar dacă, grație norocului că a sosit un ial Dole aise 
7 “scăpat, deocamdată, de a fi asasinati tn masă, crima tot sa ~ 
= -sävirsit. In dimincata zilei de 25 August, a doua zi după căderea 
Turtucaei, un ofițer bulgar, — povesteşte locotenentul - colonet 
Sotomon Nicolicescu, comandantul Reg. 36 Infanterie, —a venit 
‘ta cfubul militar unde -se aflau prizonierif, si a luat cu dansul pe 
comisarul Nicolau care, se găsea şi el acolo, L’a dus la port; 
l'a legat-de o căruţă şi trei soidati au tras cu pustile întrinsut, - 
* Deşi „rănit în pivpt, nenorocitul sufla incă, Văzând că nu e mort, unui — 
- din bulgari a luat din nou pușca gi ‘ita infipt un glonț în frunte. 


LA 


www.dacoromanica.ro 


7 


tan eufemism riscat, ali. la bulgari, celace Să num 


"să se strice cumva in contact cu oamenii de altă nație, şcoala 


mă 


prizonierii români, e şi mai oribil, dacă se poate, decât cel dintâiu, M 


- pătura cultă, au tăcut, ca recunoştinţă pentru sprijinul din: trec 
“aşa atroce educație poporului, încât asasinarea, cât de mişeleas 
- si de inutilă, a unui român, să dea ucigașului satisfacția pe care o © 
simte vânătorul când doboară un tigru.. : 

Na fost greu să se ajungă la această monstruoasă psichologie 
dar; ca nu cumva bulgarul, prin speciala lui structură sufletească 


şi corpul invätätoresc a fost, statornic, întrebuințat, toată vremea 
ca să mentie, cu zel, în norod, apucăturile primitive, cari fac M 
fondul moral al acestor antropolal. a 

Al doilea moment din calvarul pe care erau osAnditi să! urce . 


Prizonierul, lăsat pe câmp fără îngrijire medicală, intepat cu M 
baioneta de trupele călătoare şi lovit cu patul puştei când li se. 
părea mişeilor că mişcă încă, era cules, după ce “i se lăsa toată © 
vremea să moară de foame, de gangrenă ori din pricina emoragici, — 
era cules, după ce "i se fura tot, până la cămaşă, şi dus în for- — 
_täreatä pentru concentrare, 3 

Este indescriptibilă purtarea, către prizonieri, a acestor barbari M 
cari ultragiază simţul moral al europeanului. Fiindcă ceeace « 
avem să spunem e de necrezut, suntem sillti, si aci, să reproducem — 
declaraţia locotenentului-colonel Tantu, dela Reg. 75 Infanterie: - 


«După căderea Turtucaer, la 24 August 1916, convoiul de ofi- 
«fert, în număr de vre-o 350, e dus sub escortă înaintea gene 
«valului bulgar Kisseloff. = 

«Pe drum, imensul eonvoiu de ofițeri e jă/uit în mod sälbatee. 
«Pe când eram duși la comandamentul bulgar, am fost dați 
«pradă populației civile care ne tmpusca de toate parfile,—$t sol À 
«dajilor, care se năpăstutau asupra noastră, ne desbräcau de haine 
«şi de lot ce se păveau mat bun pe not. 

«In acelaş timp au început să ne scotoceaşcă prin buzunare și să q 
«ne 14 ceasoarnice, parale şi tot ce aveam. Unora din noi hi s'a. 
«scos încălțămintea și ne-au lăsat cu picioarele goale», 


Locotenentul Lascu Radu dela SEE mu dul 36 Infanterie, com 
plecteazä tabloul : 


« Soldaţii. bulgari, ae de o parte și de alta a șoselei, ne pan- 


www.dacoromanica.ro 


= ca gelled eal tortion + are 


a 


«deau. Se năpăsiiau asupra noastră ca nia câini flămânzi, ce 


«niște hiene, ca să ne despoate de ce puteau lua în arabia: Masse, SE 


«jambiere, ceasoarnice, parale, inele, ele... = 


“Eram nevoifi să ne supunem acestor acte de dandiţi pentrucă 


caltfel am fi fost ucisin 7 


Si ca dovadă că bestiile erau ingäduite să omoare oe cine se 


opmne jafului, este, între o sută ce s'ar putea cita, cazul ma- e 
iorului Dudescu, dela „Reg. 36 Infanterie, străpuns cu baioneta şi 


ucis pe loc, fiindcă n'a vrut să-şi dea ceasornicul, 
$i sublocotenentul lon Paladi adaugă. : 


« Cadavrul maiorului a fost Jăfui! de fiarele sălbatice cu abe : 


«de om». 


Am deplâns mai sus pe prizonierii cari, răniți în luptă, steteau 


pe câmp, nepansati, câte trei — patru zile, până când li se in- 
fectau plägile. 

Desfăşurarea evenimentelor, însă, face dovadă că aceasta, că 
părăsirea rănitului până când i se umpleau plägile de viermi. era, 


la bulgari, un tratament de favoare—intâiu, pentrucă prizonierut 


putea, cu chipui acesta, să ajungă la capătul zilelor, ca să nu 
mai vază ororurile cari aşteptau pe supraviețuitori; iar pe de 


altă parte, nu mai asista la scenele de brigandagiu rezervate 


celor ridicați de pe camp. Căci, prizonierii cari scăpau de gan- 


grenă, si cei pe cari nu-i nemereau gloantele populației civile; 


precum şi nenorocitil cari, după năvala și jaful suferit dela sol- 
datii bulgari, erau osândiţi, pentru a fi pansafi, să treacă prin 
mâna altor ticăloşi, cari le smulgeau şi ceiace rămăsese ascuns de 
ochii camarazilor ce operaseră până aci, 

Agenţii sanitari, cari, prin natura misiunei lor, nu putuseră pândi 
pe laturile şoselei ca să se asvarle, în grămadă, asupra ofife- 
rilor, pe când civilii îi impuscau de toate părțile, iar soldaţii fi 
omorau cu baioneta dacă nu se lăsau a fi furati—agentli sani- 


tari îşi aşteptau, la rândul lor, prada, şi se năpusteau, feroce, 


asupra nenorocituiui care se ducea să i se iege rana. 

Maiorul Balagianu Ovid, dela Reg. 76 Infanterie, rănit la 24 
August 1916, lângă pădurea Daidir, a fost furat de 1500 lel de 
către agenţii sanitari, cari l’au ridicat de pe câmp; jar sublo- 
cotenentul Enescu Constantin, dela Reg. 3 Olt, rănit la Asabagi, 
în ziua de 3 Septembrie, ducându-se să fie legat la plăgi, 
iutins mâna. Sceleratul care îndeplinea slujba de agent pa dia 
l-a smuls, dela mână, bräfara cu ceasornic—şi l-a lăsat nepansat. 


www.dacoromanica.ro 


<= ntantaua, ceasornicul, busolă, 700 de lei si batistele”, -. 


ovezile abundă pentru a face’ ne ent se Aga 
plutonierul L. Burlă, dela Reg. 9 Cavalerie, declară: „Am 
tratat cu brutalitate, insultat, bătut, Dus la Constante. a 
ae: intro pivniţă“, = 
ln drum spre Ghenantar — povesteşte ST ue E Dimota 
tthe Ton, dela Reg. 23 Infanterie, — „mi s'a luat ciugătoarea 


i „la momentul câud am fost făcut prizonier la Neajlov“ „— de- 
clară tocotenentul-colonet T. Gheorghiu, dela Reg. 14 lufanterie,— 
„ari primit dela “soldații bulgari, cari "miau luat mantaua, cea 
asinicul -şi punga cu paralele, am primit o lovitură -ds appa ŞI - 
se cu patul pustei . - 3 


Din celo ce preced, renutt’ = ere. ca Sai: aliații ste de à 


altfel, fac războiul, ia 1917, cum sa făcea pe vremea Ducelui de- 


‘Aiba. când, soldații fiind rite aveau dreptul, prin convenție - 
anume, să se asvarle asupra oraselor cucerite si să prade ca să şi - 
ridice moralul compleciându-şi solda. 

Şi nu numai soldaţii, brute abjecte, se dedau, in armata bulgară, 
ia jaf şi la asasinat asupra prizonierilor; ofițerii nu se deosibesc, 
in privința furtişagului, de bestiile fără galoane, decât prin aceca 
că sunt mai vinovaţi detât ei, x : 

Ascultati pe maiorul Zagoritz : 


«La un ceas după sostrea unui grup de ofițeri dela Seremel, spre 0 


seară, intra un ofifer bulgar în baraca unde eram tuchist ȘI, cu o 


“atitudine bine-voitoare, ne spune să-l tncrédinjim lui pelerinele si 


sobrectele de valoare, ca să nu ni le fute soldaţii noaptea. Js’an © 
“încredințat y pelerine, mat multe ceasoarnice’ ge câteva mantale. 
«Ce a urmat sé înțelege dela sine > nu s'au mai văzut nici obiec= 
«tele încredințate ofițerului, nict ofițerul bulgar». 


Și, ca să nu se crează că avem atace cu un caz unie, că, 
adică, în toată armata lui Coburg e un singur brigand, să mai 
citim unul—până va veni vremea să-i prezintăm în masă. 


www.dacoromanica.ro 


un loco, 
17 de Infanterie iis Ried Hee 


Suma a fost strânsă de maiorul. Lamparide. Când a voit 
"să-i dea banii, ofițerul bulgar a refuzat să-i ia zicând: 


de Hees au | 
dé bulgari, comandafi de 


rue Mitelep, din acelaş regiment. 


arate câte facade are are se că. are să le ia numai o 
mică parte, tar EDs cei cu at, mat mule, are să-i doro e ada s 


vor fi Gai 
„< Operatia: a începu Dela primit x 100 de oe a Te ae 4 
sau 10 let, apoi câte 20, câte 50, st “dela alfit câle 500, adică, 
dot ce: aveau ei. Sunt sigur că a strâns pe puțin 50.000 de det 

«Sta ecrut ofiferilor câte 50 de lei pentru hrana. pe 13. zale. Se 
jelegând că suntem pur st simplu furalt, am cerut St ni se mie 
foreze contribufia până le 20 delet, dar n'a vrut să lase din pref 


— «Pastreaza banii si veți plăti ceeace se va chellut>. 

« Auzind aceslea, am crezut că ne tngelasem când cresusem că ne 
furi—ba incepusem să-l credem: corecl pe bulgar, 3 

«Am plecat ca să merge mat departe şi dubă o oră de 7. : 
observaram că locoténentul bulgar nuk mat e cu Hot. Nu mai ra 
 masese decât sublocotenentul. După câtva timp, sublocotenenlul se — 
- dite la doctorul Lamparide şi-i cere banii pentru hrană. [ncetcăm 
să protesiam, gândindu-ne la vorba locotenenlului, det re ES 
sublocoteneniul ne amenință şi 1a paralele. © ToS 

«Ajunst la Nisi-Mohie, suntem predafi uuut regiment care bis 
vauaca aici, fără să spuie un cuvânt despre paralele strânse, 

«Am protestat, Maiorul Dobriceant, dela Reg, So. Infanterie, 
care făcuse parte din convoin, a fost martor la anchetă. Banii nie 
s'au mai dat inapot. 

«Alădată un ofițer bulgar, şef de muzică, ne-a Hoi Paralele, 
batistele şi chipiul, ca amintire». 


f 


www.dacoromanica.ro 


intila din Sofia, ne-a” Alia în ziua de 24 August, in satul Ca= 
;8anlar, jambierele, şi ne-a dat in locul lor altele de calitate 
proastă. - 1 

“In ziua de 20 August 1916, “ap hiotadtil diviziei de. EE 
bulgară a luat maiorului Crăciunescu Mircea, din Reg, 76 In- 
 fanterie, suma de 570 lei, in schimbul căreia "i-a dat o recepisä- 
= Dar paralele, se înțelege, nu “i-au mai fost restituite până în 
ziua de azi, . 

i “ȘI, ca încheiere, s'a considers ca pradă de räsbolu, contra: 
“riu stipulatiunilor din conventia dela Haga, toată averea perso- 
aa a ofiţerilor şi toate bagajele cari se Her în. frepurile ra a 
 gimentare.... 4 
Cu aceste câte-va amănunte din noianul care constitule istoria ss 
“telat a captivitatil, în Bulgaria, a prizonierilor români, am fă- — 
‘cut, credem, dovada că, la turma de peste Dunăre, soldatul e ban: 
„dit şi ofițerul talhar — pe lângă că, şi unul și altul, sunt cruzi, 
eas aay si sălbateci. 24 


al 


Ai treilea moment: tratamentul prizonierilor din coment cap- | : 
= divitätii şi până la internarea lor in lagăre. à 
După ce au fost furati până la cămașă; după ce au fostin- 
. sultati şi bătuți pe câmpul unde căzuseră răniţi; ofiţerii prinși — 
fa Turtucaia au fost închişi în incinta cetätei si grămădiţi, 400 — 
de ingi, unii peste alţii, interiori si superiori la un loc, intro © 
„sală de cazarmă, unde au dormit pe ciment, trei zile şi trad, 4 
 -  aopti, fără hrană şi fără apa. 
„De aci, ofiţerii şi trupa au fost porniţi, pe jos, la Razgrad. | 
Nu s'au dat cai decât celor. superiori mai în vârstă. Aceştia, … : 
însă, ’si-au cedat caii ofiţerilor răniți — si au făcut şi el drumul - | 
tot pe jos. 
Drumul deta Turtucaia la Razgard a fost o tortură: fără 
pâine, fără apă, siliţi să sprijinească pe bolnavi, pe răniți şi pe | 
cei cari nu mai puteau merge, oiiţerii se târau, pe o căldură su- 
ZE focantä, avand grijä sä Silene pe cei rămaşi in urmă pe cari 
- sentinelele i impugcau ca pe câini, 2 
Re Cand drumul trecea prin pădure, barem, poteca se umplea de — 
SUR - -atagele” soldaţilor împinşi de baionetă ori doborfti de glonț de 2 
odată ce rămâneau un pas de convoiu. vă 
Până la Razgrad, prizonlerii au fost continuu tnjurati, imbrta- | 


Rae 


www.dacoromanica.ro 


în ară lovititt, i > gacaltt 
„şi-l despoiau de ce te 


se. repeziau la nenorocifit de prizo eri 


Mai mult: pe tot etant le ieşea înainte populația civilă 
de prin'sate şi se repezea la ei cu cjomegile si cu topoarele. : 


"Mulţi trăgeau cu pusca în grămadă. Sentinelele se făceau că. 


su bagă de seamă, pe când convoiul lăsa în urmä-i, pe şosea, 
diră de singe şi grămezi de cadavre. Și nu erau critafi nici - 
boinavii, nici răniții. Astfel au fost bătuţi, în drumul acesta, în- 


_ tre alţii, locotenentii M. Crăciunescu, dela 76 de Ps: şi 


Stamate lon; dela Reg. 30. Sia 
i-nu s'a isprăvit cu seria torturilor. : ee 


onvoiul fntilnia, pe linia şoselei, nesfirsite căruţe cu “răniţi te 


bulgari cärati de pe front. Aceştia, de cum zăriau pe prizonieri, 
se coborau din care și, cu carjile, cu ciomegile şi cu ce le igea 
înainte, se näpusteau asupra alor noştri—căci, îndată ce se apro- 
piau căruțele, escorta oprea convoiul ca să'şi primească osânda 
dela răniții bulgari şi dela cäräusii cari îl transportaula spitaluri. 

Acela dintre prizonieri cari făceau un gest de apărare, erau 
împuşcaţi pe loc de către sentinele, 

Si drumul se făcea printre sirurile de cadavre ale prizonieri- 


_ tor din convoiurile precedente, impuscafi de soldaţi ori omorâţi cu 


toporul de către populaţia civilă—pe când eti cari nu se puteau 
ține de grup, erau tiriti în pădure, împuşcaţi şi abandonaţi fia- 
relor sălbatice; după ce erau desbräcati până şi de cămaşă. 
losef Nădejde, ziaristul, iocotenent de rezervă în Reg. 34 In- 
fanterie, zice că „în drum spre Razgrad, imensul convoiu de ~ 


„vre-o 30.000 de oameni, făcuţi prizonieri la Turtucaia, în ziua 


m —_~ 


„de 24 August, e complect jefuit şi soldaţii loviți cu brutali- 
„tate. Un gir lung, mergând printre paturi de puşcă şi ghiare 
Lvrăjmaşe intinse ca săi tiespoale de mantale, de tunici, de 
„traiste si de încălțăminte, s'a prefăcut într'o ceată de cerşe- 
„tori, zdrenţăroşt, cu capetele goale, desculți si abia tirindu-se 
„printre bitele şi biciul care lovea în grămadă și făcea să fis- 
„nească singele pe unde ajungea. Cârdul jalnic de desculți se 


‘ winghesuia înnainte, îngrozit. Schiopi şi bolnavi să tirau, nebuni 


„de spaimă, căci daca unul din ei se depărta în poland, us 
„glonţ îl trintea la pământ. Cardul aluneca mereu semănând pe 
„drum trupuri încă calde care se sbat în spasmurile agoniel”. 


Potrivit sistemului Puterilor Centrale, prizonierilor nu |! sa 


www.dacoromanica.ro 


mai rămăsese din. E Rtelă jafuri ale căror, victime fuseseră = be 
pana aici. WS 


= » 
De eee 1918, het înfiorâtoare d-tui Le oe 
şeful de biurou al prizonierilor romani. „Când am fost luați” pris 
_wzonieri la Turtucaia“ „au povestit. aceşti nefericiti, „am fo 
: „bătuţi și despoiafi, atat de soldaţii “bulgari cat. şi de civiii 
„Ne au dat câte un sfert de pâine la fiecare gage zile. S'a in- 
i „tâmplat odată să nu ne dea pâine 13 zile — şi altă dată 15, 
_ „Mâncam mere p&durete şi buruieni crude, când găsiam. Ni sa 
ee “intAmplat să mâncăm şi ovăz. Nu ni se dedea voie să bem. 
„apă dela fântâni. Uneori mâncam ovăz şi boabe de porumb. pe 5 
„care. 1 adunam dia. baliga vitelor. Beam apă din mocirla verde 
„a gâstelor şi a bivolilor“, 
Si declarația o semnează: Ciuta Dumitru, sergent in Reg. 36 4 
Infanterie; Vasile Lupu, caporal la Reg. 84 Infanterie; 7 also N 
- taru Alexandru, la Reg. 1 Artilerie de. Cetate; Mitoc Marta 
„soldat în Reg. 39 Infanterie; Enache lon, soldat la Reg. 9 Ar~ ~ 
 tilerie;. Melincă Petre, la Ree: 73 Tntanterié; Nichifor Barlanof, 4 
Res. 3 Artilerie ; Stânga Mihai, Reg. 57 Infanterie; Rats: 
Gheorghe, Reg. 17 Infanterie; Bicanu Nicolae, Reg. 2 tie 

tie şi Cräciun Stan, din Reg. 3 Oit. 


Pe langä tortura prin foame, prizonierii aveau. să îndure {0r- 3 
tura de sete, mult mai înfricoşată. a 
Când, trecând pe lângă un put ori pe lângă vre-un isvor, pri- 
zonierul se apleca să soarbä o picătură de apă, patul puşeei ii = 
aducea aminte că apa nu e pentru român, cu toată temperatura ~~ 
toridă şi cu toată istovitoarea osteneală a drumului, = 
„Unele: convoiuri“ , povestesc sublocotenentii Cristea Dumitru, © 

del. Reg. 84 Infanlerie si Dumitrescu Florea, din Reg. 75 In- 
fanterie, „unele convoiuri n'au fost lăsate nici de cum să bea = 
„apă toată vremea cât a ținut drumul dela Turtucaia până la © 
„Razgrad, Si când 'unul din soldaţi, ars de sete, esia din rân- à 
„duri ca să se ducă să bea dela o fântână ori dela un isvor 
„pe lângă care trecea convoiul, era culcat la pământ cu un glonţ 
„Drumurile pe care. treceau gripurile de prizonieri erau presărate 
- «Cu cadavrele soldatilor impuşoați așa“ . 


www.dacoromanica.ro 


“tatilor, nu’gi puteau da această. 


a bunătatea de suflet caracteristice 


ca să fie mai uşor, punea haină de dril — pe lângă că şi aceste 
haine le fuseseră furate de bulgari sau sfagiate pe drum, 


sie, „mi s'a luat mantaua şi incältämintea încă dela “Constanţa. 


scuipe, cu eleganța in gest, 


potri va be 


= 


Caan dintâi etapă dela Turtucaia ia. Rizea. _ 
nar, Aci, întrun obor de vite, au fost „adăposti 


nici să adăpostească pe ofiţerii superiori, sameni 

Trei zile dearândul au fost cuicati ofiţerii. pe pământ, „pe 
pietre, pe bălegar, prin curţi. Räcoarea nopţii era pătrunzătoare 
acum la sfârşitul verei, şi prizonierii n'aveau mantale, nu dar nici 
măcar tunici, căci, în timpul luptelor, pe zäduful da ziuă „fiecare, 


Aceeaşi soartă au avut-o prizonierii cäzuti la Neajlov şi cere 
din Dobrogea. “Celor dintâi, duşi pentru concentrare la Rusciée, : 
nu li s'a dat nimic de mâncare timp de câteva zile. In schimb, 
erau, scoşi zilnic în oraş ca sä-} scuipe populația. şi să dea în- 
tr'iusii cu bolovani. 

Si atitudinea asta de Piele Rosie n ’o aveau numai mao FT ue 
derbedeii, ci mai ales pătura aceea căreia bulgarii le zic ,inte- —_ 
lectuală“. Colonelul Sencoff, comandantul artileriei din Rusciuc, | 
a räspuns, la reclamafia prizonierilor : „Ar trebui să vi se. taie - 
capul la toți“. să 

Cel căzuţi în Dobrogea, au fost închişi la Bazargic, în tem- 
nita oraşului — şi ţinuţi, trei zile, fără pâine, in celule, paie 

Populaţia civilă ist făcea o plăcere ca, sub ochii binevoitori af 
escortei, să-i scuipe pe prizonieri pe drumul spre inchisoare, 

Sublocotenentul Presbitera lon povesteşte că, la Caraomer, un 
grup de vre-o mie de prizonieri au fost jefuiti, Tuturor Ii sa 
luat mantaua — multora chiar pantalonii. 

„Mie“, „declară plutonierul Bulta Jon, din Reg. 9 de Cavale- 


Am făcut distanţa Dobricl-Sumla în două zile, fără hrană, Pe 


www.dacoromanica.ro 


Nu era at nici un a oe in cat treizect* de „mil 
A „de oameni dormeau pe maidan, la marginea oraşului, 
3 Hrauë, nu era — decât o bucăţică de pâine ici şi colo, fiindcă 
ai nu Sar fi putut distribui unei așa de mari masă de oameni, 
+ „cari, înhebuniţi de foame, de oboseală şi de torturi, nu mai as-. 
- cultau nici de glonț, cum zice maiorul Zagoritz. li 
Nu era orânduit nimic pentru satisfacerea nevoilor intime, din 
‘ care. pricinä, treizeci de mii de oameni făceau - fiecare pe’ unde 
epee A 
=» Noaptea, soldaţii de gardă îşi făceau o plăcere sălbatică si 
D api prizonierii ca să desbrace cadavrele și să fure ceeace,. 
după atâtea jafuri, le mai rămăsese nenorocitilor, : 
“Ofiterilor li s'a făcut un tratament... de favoare. Grämäditi toți 
in cazarma regimentului din Razgrad, prizonierii aceştia au dor- 
mit pe scândura goală, in paturi comune — dar a doua zi, li s'a 
dat, pentru prima oară de când erau în captivitate, câte o zeamă 
caldă, servită în Hiehiane de spälat si cu cate o Hans pentru 
„zece inşi. \ 
E oribil dar e Ste in Bulgaria felul acesta de a se ospăta—şi 
miniştrii lor mănâncă tot din ceanac, bea apă cu céusul şi o 
familie intreagă abia întrebuințează două linguri la o masă de gală. 


Oricât de mare a fost asemănarea, observată de cetitor, între 
= tratamentul, de până aci, al prizonierilor căzuți in mâna bandei 
de mongoli, şi cel suferit dela germani, aliații lor din occidentul 
Europei —- asemănarea cea mare abia d'aici inco!a începe, pentru 
că ambiția: homosexualilor kaiserului era, se vede, ca prizonierul, 

{a timpul captivitatii, să nu ştie precis de e răstignit in Bulgaria 
sălbatecă ori in civilizata Germanie, 

Dela Razgrad, ofiţerii români, vre-o 500 la număr, au fost 
porniţi la gară, sub comanda unui sergent neamf, $i puşi să aş- 
_tepte trenul, pe ploaie, intrun ceair de bălegar. După 9 ceasuri, 

a sosit, în fine, trenul, şi ofițerii, in grupuri de câte 70—80, 
au fost urcați în vagoane de vite, vagoane pline de balegă, de 
cărbuni şi de var. 

Si au pornit, cu uşile incuiate pe dinafară. 


www.dacoromanica.ro 


re au mers, aga, trei “ne şi. trei nopţi, ară pâine, fark apă. É PS 
“ai fără putință de a se scobori pentru trebuințele” fiziologice, i 
cari se satisfäceau în vagon, de către 70—80 de oameni! 


= Aceeaşi soartă —căci programul cra alcătuit la Sofia—aceeaşi — e arsă 
„soartă, absolut, au avut-o prizonierii căzuți la Neajlov. „Am > 
~~ plecat din Rusciuc la Hascowo”, declară locotenentul Turtureanu, ; 


din Reg, 51 Infanterie, „în vagoane. pline de dejectiuni de do» 

bitoace, câte 70 întrun vagon,—si pe drum, noaptea, . uşile 

erau încuiate pe dinafară aşa în cat eram nevoiţi să ne facem 
treaba chiar pe locul unde stăteam“. : 

Sufletul duice al bulgarului nu se îndestula, însă, cu aceste 
torturi — ci trebuiau căutate altele noui, de pe technica nem- 
feascä; gi au găsit, fireste, cu natura tot generoasă : opreau tre- 
nul, cu maşina sub presiune, in mijlocul tunelurilor —aşa în cât, 
atmosfera, în vagon, deja serespirabili din pricina indescriptibilei 
murdării, se mai îmbâxia şi de fumul dela locomotivă, până când 
se astixiau bieţii prizonieri, 

f Aci, perversitatea bulgarului riscă să intreacă pe a canalici 
dela Berlin. „Garda bulgară“, povesteşte sublocotenentul Tu- 
“doran llariu, dela Reg. 16 Infanterie, „nu consimte să dea ofite- 
rilor niţel aier decât în schimbul unei sume de bani. În timpul 
transpurtului dela Rusciuc la Rakowski, de unde aveam să mer- 
gem la Haskowo, am stat cu uşile închise trei zile şi trei 

i nopţi — şi plăteam, din distan{a fn distanţă, ca să ni se îngăduie 

| să deschidem uşile câte două-trei minute”. 

Inutil să adăugăm că, tot drumul acesta, de trei zile şi trei 
nopți, nu s'a dat oamenilor nimic de mâncare. Se pot număra : | 
pe degete norocoşii cari au apucat câte o bucată de pâine pen + 
tru tot acest drum “penibil. ES Sa eg 

După atâtea chinuri, jafuri şi brutalit&ti, prizonierii au ajuns, 
in sfârşit, in lagările definitive, unde aşteptau un tratament mal 
omenos, 

Viaţa din lagăr, iusă, avea să-i facă să caiete pe cea pe- 
trecută pe drum,-— căci, pe drum, erau. prizonieri, batjocoriti 
şi maltratati, dar prizonieri—pe când în lagăr, au fost considerați | d 
ca robi şi tratați ca atare. : 


| www.dacoromanica.ro 


_ LAGĂRUL, DE LA TULOWO 


Nam fi vinovaÿi, not şi aliații no. 
dacă am lisa neatinsă independența. 
“aditilor şi brigansilor de români î Nam fi 
 asăndiți sever, într'o zi, de istorie, pentra 
toleranța. vinovată şi mila noastră către 
aceşti criminali ? Dacă am lăsa urme, ar À 
putea. să molipsească omenirea din nou Ii 
să dezie causa allor nout duptes > 


es Erave. 13 Bopleaiiie 1016); => 


| Gai siuistiaa = atitecutat hilar care dieu la Reece: ines 
Sales prizonierii căzuți la Neajlov, cum „că „de acolo de unde vă ducem — 
n'are să se mai întoarcă nici unul“ — vorba aceasta, pe care 
“numai un bulgar o putea rosti senin şi fără strângere devinimd, — 
avea să se realizeze în câmpurile de concentrare unde se îngro= - 
Pau ofiţerii români. i 
Tn toate, pretutindeni, la ori care din fagdre şi in ori ce-mişcare . 

a poporului acestuia de canibali se observa, vizibil, intenția de … 


os a distruge până la unul pe prizonieri, prin foame, prin frig și prin 


tot felul de chinuri pe cari le inventa firea barbară a primitivilor ~ 
în mâna cărora căzuseră. 22 

In lagărul: de Ja Tulowo ori Panicierowo, cum i se mai zicea 
localitatii acesteia, erau gramaditi, la un loc, vre-o 280 de ofiţeri - 
şi 25 de plutonieri dintre cei cäzuti la Turtucaia, 

Lagărul era o magazie de scânduri, rău îmbinate, împărțită tn 
„două caturi printr’un alt rând de scânduri aşezate orizontal, aşa _ 
cum se despart odäile la simigerii. 

Printre pereţii de” scânduri, sufla vântul ca afară — şi prin răj- 
ghinul blănilor cari constitulau pereţi, intra zăpada fără nici © 
- stânjeneală, 


www.dacoromanica.ro 


= 7. aad siliți să se a à unul oe es tie 
singură parte — căci, ca să se întoarcă pe partea cea-l-altă, 


trebuia să deranjeze şirul întreg. lachipuiti-vä, pe frig, o noapte 
‘de iarnă, pe aceleaşi coaste, strivite pe scândura. goală gi as- 
cultand şuierul lugubru al viscolului printre îmbucătura scândurilor! 
Si cum o nenorocire nu- vine nici o data singură, prizonierii. ; 
români aveau de îndurat tortură chiar mai cumplită de cât etre: = 
din rândurile de până aci. că = 
Baraca in care erau. inghesuiti, fugea până la a a tose i 
cuit’ de ostatici sârbi, cari trăiau tn condiţii aşa de mizerabile, . 
în cât soarta lor n’ar îi putut-o suporta un câine. La mutarea 
lor din baracă, nenorocitii. de sârbi lăsaseră miriade de paduchi-— 
şi pe scândurile acestea, fără desinfectie prealabilă, fuseseră culcati 
ofițerii româbi, asa in cât, din prima noapte, s'au umplut de pa-. 
raziti, de care n'aveau să mai scape până la sfârşitul captivităţii, ~ 
Lagărul, apol, navea curte; La câti-va metri de uşă, erau fa- 
fipţi. câţi-va pari, In pământ, pari ale căror drapele albe, din varf 
arătau granița până. la “care se. întindea dreptukofiterilor de a se 
mișca, în ceasurile când sportul acesta era permis. Din pricina: 
aceasta, prizonierii erau siliţi, în bătătura aceasta meschinä, să 
stea ja un loc cu prizonierii francezi şi englezi, evadați şi re- 
prinşi, instalați intr'o baracă de alături — și in promiscuitate perma- 
nentä cu ostaticii sârbi şi albanezi, în zdrente, pliai de insecte, si 
redusi, prin foame si maltratări, la aspect de umbre. Printre ostaticii 
aceştia erau copii împuberi şi multi bătrâni de peste 90 de ani... 
De cum incepea să se lase zăbranicul nopţii, prizonierii erau 
inculat! fn baracă — şi de la 8 ceasuri în colo, nu mai era per: 
mis să' se schimbe un cuvânt în colonia de osänditi la moarte, 
Sentinelle trăgeau cu urechea la crăpăturile scândurilor şi pentru 
cel imai-mic fognet ce auzeau, năpădiau în năuntru şi bsutalizau 
pe cine le eşia înainte, ca să-i Ueprindă să-se supuie ordinului, 
O candela de petrol, care răspândea tai mult fum de cât lu= 
mină, întreținea, in baracă, un clar obscur de mormânt incă neinchis, 
Apă de băut nu era în lagăr. Trebula ca internatii sârbi să 
se ducă cu sacaua, saca pe care o trăgeau ei, la o distanță mare 
ca s'o aducă — si cu puterile lor istovite, sărmanii nu puteau 
aduce nici câtă era de trebuinfä pentru.a potoli setea lagărului — 
necum să ajungă pentru spălat. i 


www.dacoromanica.ro 


= chiar ofiţeri! ca să aducă apă mai multă — dar, pentru. că nu: 
„mărul transporturilor era limitat, puzenieell sufereau de sete, crt 
1. toate astea, 


_ parabil mai primitiv de cât cel întrebuințat de ciobanil cari pas 
= dU pe vârful munților. 


„şanţ era prea puțină pentru cei 800 de internați. Apoi, şivoiul — 


vreme au stat in cocina aceasta, ofițerii n'au avut o sigură dată à 
‘apd caldă ca să'şi opäreascä singura cămaşă pe care le-o läsa- . 
sera hienele bulgäresti — şi cum erau, toți, plini de paraziți, va 


"necesități gi nici nu pricepe nenorocirea cui-va în fata lipsei unor 
 uselte de care el este strein. 


“până seara ca să le vie rândul, se așezau pe pământ și mâncau 


+ trebuit, cu vremea, „să. 'se înhame la saca plutonierii şi adesea 


Cat despre spălat, sistemul întrebuințat de prizonieri era incom 


„În vecinătatea lagărului“ , istoriseste maiorul Zagoritz, „curgea | À 
„un râulet, Ofiterii săpaseră o rigolă, aga in cât apa pârâiaşului | 
„să intre într'un $entulet croit în curtea lagărului, Dar apa din 


„de apă se transforma repede in mocirlă — aga in cât cei dela 
„vale rămâneau tot dauna nespălați“. E. 

Dar, toaleta făcută rar orl făcută cu noroiul din gant era — 
numai abatere de la higienă ; nenorocirea era alt unde-va : câtă — 


inchipyiti cât, si din pricina aceasta, pe iângă altele, li se amära \ 
viata şi li se degrada sănătatea ! 

Dar nu e numai atât. Spiritul de creştin, pravoslovnic al mon- — 
golului: rămâne rece in fata spectacolului celui mai trist — cu 
atât mai mult, cu cât, fiind sälbatec, şi rămânând sălbatec chiar — 
când ajunge în situație socială deosebită, bulgarul nu simte unele 7 


„Așa, lagărul n'avea gala de mâncare, Si bätuserä în rudimès oe | 
tul de curte, câte-va scânduri pe pari înfipţi in pământ — şi pes 
scândurile acestea mâncau, pe rand, cinci, zece, cinci-spfe- zece 
la sută dintre condamnaţi. Cei-l-alţi, cari. ar fi trebuit să aștepte 


ca din iesle, ȘI aceasta, pe vreme frumoasă. Când ploua, nit 
mai era chip nici să se intrebuinteze cele trei-patru scânduri nic 
să se aşeze lumea pe pământ — ci prizonierii erau siliţi să intre © 
în baracă, unde, nefiind loc, în picioare, pentru toţi locatarii, se lun 
geau pe scândurile cari le serviau de pat şi mâncau aga, pe brânci... © 

Adäogati la aceasta că în lagărul de la Tulowo nu exista ~ 
farfurie, nu exista liugură — şi că ciorba se servia întrun hârdău, © 
din care îşi lua-fiecare cât putea și cum putea, ca să mănânce © 
câte cincisprezece cu unica lingură rămasă prin bagajele câte 
unuia când cu rechizifiile repetate ale sentinelelor cari îi con= 
duceau la lagăr, : 


www.dacoromanica.ro 


» 


LAGĂRUL DELA KIRD JALIL = 


ae : | i Bulgaria a arătat, până apti, pro) 
ae multé rlbdare tolerénd dincolo de Dunăre. 

: = = “o gangrent primejdioasă, nu numai pent, 
= : et ct sf pentru progresul tntreget onten 


Caile Ne Posta, 12 Septembrie 1046) 


bia. ajunşi în focatitatea: -aceasta da. supliciu, şi ofițerii, cari. 
plecasesă voiog! dela Gorni Panicierewo, au şi început să 
jinduiască viața din lagărul de unde plecaseră. Căci, dacă la 
Tulowo prizonierii suferiseră tratament de câine, alci, la Kirdjalf, 
= “erau consideraţi ca animale răutăcătoare. 
= Nu era magazie la Kirdjall, nu era lagăr propriu zis, adică. 
Ofiterii, vre-o 500 la număr, căci în stațiunea aceasta se con- 
centraseră toți captivii dela Turtucaia şi din luptele din Dobrogea, 
fuseseră instalați in patru edificii: două $coale turcești părăsite 
fae: un han dărâmat şi o casă particulară aliată, afară din Qt în 
Se mahalaua tigäncascä, 


wrmäreau bulgarii închizând filnts omeneşti în borte de acestea 
unde viata era cu neputinţă — 

Nici unul din mormintele acestea n'avea sobă. 

Nicf unul n'avea geamuri la ferestre. 

Nici unul n’avea pat 

Miciodată, tn tot timpul captivității, nu li sa dat prizonierilor, 
sn opaif, un muc de lumânare, ua pic de petrol, 

in schimb, -peretii aveau crăpături de puteai băga mâna — aş 
incât ploua, bătea vântul şi ningea im casă ca şi pe Balcani, 

Locul de... cos apoi, era atat de infect, încât, orl câtă 


www.dacoromanica.ro 


i 1 
-eismelor, orduri, car 
n de saltea. 


a Du pricina asta, multi dormeau pe scări. şi alţii p pe s 
2 jaïna, gol, fără o rogojinä care să-i. aconete) ies 0 eae de 


= orate vecinic, paduchilor cari îi devorau, RE 
| ln odaia mea”, declară sublocotenentul Sr ohn a 
= reg..80 Infanterie, „în odaia mea de 3 metri pe 4, Cran 
à ofițeri“, 3 8 
: Noaptea“ „ confirmă sublocotenentu! Dracea, dela 80. Iata 
terie, „nu mai eră dormitor de oameni ci o magazie în care „zăcea 
„O mizerabilă grămadă de carne omenească“. 
Și sublocotenentul Al. Petrescu, dela 40 Infanterie, re 
teazi: „Am dormit iarna pe scânduri, desbräcafl, POLE > 
„Toată vremea cât am stat la Kirdjali* , declară căpitanul Va= 
leriu Mihăilescu, din reg. 36 Infanterie, „am avut, drept pat, 
,scandura goală şi, drept plapomă, tuica” cu care fusesem-fäcuf 
“prizonier. . 


Fiiadcă nici şcoala turcească nici hanul părăsit n’aveau curte; + ; 
prizonierii 'crau ţinuţi şi ziua tot în firidele de 3—4 metri, câte 
19 la un loc, Si masa li se servea tot in celulă, in hârdae sau 
in lighiane de tinichea, din care se turna fiecărui prizonier in — 
cana, în bărdaca, în strachina ori în ciobul pe care şi-l putuse 
procura. Scândurile, din pricina asta, scândurile pline deja de 
murdăria adusă din poiană, se mai pângăreau o toană cu res- 
turlle dela ciorba infectä — si astfel pregătite, serveau, noaptea, 
de saltea pentru osanditii la supliciu vecinic. i 

Apă, caldă, din sistem, ou If s'a dat ofiţerilor toată vremea 
cât au stat în captivitate. Rufete ? şi le spălau cu apă rece, la 
fântână, in mijlocul oraşului, unde se desbrăcau, până la piele, — 
în văzul populaţiei, ca să linciurească unica zdreanţă scăpată, pe 
drum, de jaful escortelor. 

Colonelul Merişescu, comandantul Brigăzei a 18 de Infanterie, 
a trimis, în 1916, guvernului bulgar, un memoriu, în care, după 
ce amänunteste torturile ia cari sunt supuşi prizonierii, zice: 


«Suntem trataţi mai rău de cât criminalii ordinari. Un 


www.dacoromanica.ro 


ORHANIA SI SLYVEN 


in Bulgaria lumea crede. că legile logi- 
ce? sunt identice cu legile universale şi-că 
asifel cet 7ăi vor avea ce merită. 

Inaintea noastră zac cadavrele ingro- 
pate ale Serbiei şi Muntenegrului i se sapă, 
acum mormântul românilor — pe eénd 
Francezul poarla în piept un suflet mort, 


(Kambana, 10 Octombris 1916). 


ite două firide în care se ingropau de vii peizonierii romani, 

sunt Orhania şi Slyven, 

Aci, la Orhania, ofițerii erau ţinuţi în bordeie, învelite cu pă- 
mânat şi cu olane, Nişte ferestruici cât mâna, abia lăsau să se 
furiseze înnăuntru făşii de lumină tristă. 

Parte din bordeie erau dărâmate aşa încât, prin crăpăturile sandra- 
malei, intrau ploala şi vântul fără să-şi dea cine știe ce osteneală. 

Ofiterilor căzuţi în luptele din Dobrogea nu li s'a dat nici saltea 
nici pat — si au dormit toată vremea pe pământul gol. 


La Siyven se găseau, la 1 Septembrie 1916, 150 de ofiţeri şi 
vre o 8000 de soldaţi. Ofițerii au fost grAmäditi, claie peate gră- 
mada, intro baracă netencuită, nici pe dinăuntru, nici pe din afară 
— baracă fără uși şi fără ferestre, în care se intra printr'o spăr- 
iură în perete, ca ia farcul de vite, 

Scândurile din carl fusese făcută magazia, serviseră, se vede, 
la altceva, înainte de a deveni baracă, fiindcă erau aşa pline de 
- ploşniţe incât ofiţerii nu se puteau odihni noaptea — şi trebuiau să 
se culce ziua, pe pământ, lungiti ca lemnele în stânien, căci pa~ 
turi, cum spuserăm, nu aveau, 


www.dacoromanica.ro 


aa 
a a ees ipiti „unul, de. altut si băteau. talpa, 
& Si ploua cu spic de zăpadă, Si bietil soldaţi, - jefuiti pe dram: : 
de către sentinelele bulgare, erau in cămaşă și desculți. 
: „Regulat, dimineața, rămânea, pe teren, morţi de foame gi de 
trig, câte 8—10 prizonieri“, povesteşte sublocotenentul Palade — 
lon, dela Reg. 75 Infanterie. 
La 25 Martie 1917, sau adus la: Siyven, dela Haskowo, 150 © 
„de ofițeri, printre cari toţi ofiferil superiori luați la Neajlov — at 1 
pe toți, împreună cu vre-o 50 de plutonieri si cu ordonantele, eae ca 
bägat in aceiași baracă. a 
Asti dată s'a dat prizohlerilor câte o saltea de paie şi câte 

298 pătură, veche, dintre cele reformate dela spitalul din Siyven, 

“Păturile, roase și rupte, nu ţineau cald; far saltelele erau aşa 

gäurite, încât paiele esau afară îndată ce te asezai pe ele. —~ 

„la interval de 14 luni, paiele n'au fost schimbate decât o sin- 
zică dată“, povesteşte căpitanul. Cernea Scarlat, dela Reg. 46 
Infanterie. 
Nici aici, potrivit sistemului, nu erat paturi, Prizonierii dor- 
meau pe jos: 
„Eu mam avut pat toată vremea cât am fost prizonier în Bul- 
- garia“, afirmă locotenentul Turturescu Tiberiu, din Reg, 51 de” 
Infanterie. 

Au reclamat oiiterl de multe ori împotriva acestei barbarii, dar 
zadarnic, 

Fără paturi, fără rufe de schimb şi fără nici unul din obise- ~ © 
tele de primă uecesitate higienică şi grămădiţi cu sutele intro 5 
chitiumie, prizonierii, din prima zi, au căzut pradă păduchilor, alci a 
ca pretutindeni în captivitatea bulgărească. aa 

„Relativ la insecte”, istoriseste căpitanul I, Săulescu, din Reg. © 
51 Infanterie, „pot să spun că puneam “seara cămaşa curată —şi 
„dimineaţa ucideam 40-- 50 de păduchi. Multă vreme wan ins 
„chis ochii noaptea până mam putut obişnui cu insectele.“ 


O altă tortură — tortură pentru români, căci bulgarii nu se apală 
decât la botez şi la moarte —o altă tortură pentru biefii prizo- 
nieri era că, pe lângă insecte, pe lângă lipsa de săpun, pe lângă 
supliciul de a dormi, iarna, pe pământul gol, pe lângă chinurile 
acestea, apoi n'aveau nici bale ca să seespele de murdăria pe care 
o acumulau în condiţiile infame in cari erau osândiţi să trăiască. 

„In timpul celor 31 de luni cât am fost prizonier, nam facut ~ 


www.dacoromanica.ro 


www.dacoromanica.ro _ 


HASEOWO 


Instrumentaldestinelor mondiale, poporul 
bulgar contribute să statornicească. soarta 
apropiată a lumet întregt. 

(Mir, 16 Decembrie, 1917), 
= fonts psichologia primitivului parvenit fâsneste in cuvictele a- 

Acestea ale robului de ieri. Si ca să se vază că eram nedrepti 
când spuneam despite bulgari că sunt bleoti şi refractari la apu- 

cäturi europenesti, citiți, dacă puteți, fără desgust, propunerea 
ay duhlie şi facetioasä, a celui mai cu devlă redactor al ziarulul 
: ; Narodni Prava, organul prezidentului de consiliu, care, la 16 
Septembrie 1916, scria, referindu-se la tntalnirea, de altă dată, * 
diutre impăratul Nicolae şi regele Carol, la Constanta: „Să se — 
So ridice, acolo, un monument al rusinel, monument al cărui piedestal 
oes să aibă forma unei căpăţâni de găină şi a unui clondir de vodcă, 
simbol al prostiei valache şi al hoţiei rusești, - © 

Se mai găsesc, totuşi, valahi cari socotese că bulgarii sunt 
grosolani, stupizi şi ferocil 


În lagărul dela Haskowo au fost duși, la 2 Decembrie 1916, 
ofițerii români prinşi de nemți la Neajlov şi predati bulgarilor 
pentru experienţe în anima vill. he 

Tot aci au fost transportaţi, dela Kirdjali, la 9 lanuarie 1917, © 
alţi 270 de prizonieri, 

La epoca aceasta se mai aflau la Haskowo o mulțime dé os- 
tatici din România, Serbia; din Macedonia, din Albania şi dia © 
Grecia, cari trăiau intro mizerie mai înfiorătoare de cât câinii 
pe maldanuri. 


www.dacoromanica.ro 


1a$ 

“la mijlocul Canaan erau dou. 
a una mică — barace pe care le descrie, „in 
24 malorël Aricescu “Grigore, dela Reg. 66 infanteri 
mare, în forma unei magazii de cereale, era de scânduri 
rinduri de pereţi — între pereţi, până la jumatate, nu era deca! 
sgurä. Baraca aceasta era împărțită in două, la mijloc, priate’ 
À pisttormé sprijinită de stâlpi, ceea ce făcea două caturi. “Tavan 
| n'avea, din care cauză zăpada si plola cădeau în bună vol 
năuntru. Pardoseala era de scânduri puse pe nişte bârne, într 
pe care nu era pământ, aşa în cât. curentul bântuiă permanent. In 
tun cuvânt, ploaia si zăpada intrau prin tavan jar frigul şi ume 
’ zeala din pământ, prin duşumea. 
2 Baraca cea mică, sau, cui fi zicea acolo, res frantuzea- 
sch", sé compunea, după informaţiile căpitanulni Cornea. Scarlat, 
date un grajd închis, „lung de 25—30 de metri, larg de 4—5 — 
în mijloc, la vâri, avea o înălțime de trei metri, iar pe mar- 
 gini o lățime de 1:60. Baraca era niţel fnfiptä în pământ, Deta ~ 
pe “un capăt la altul ducea o potecă. Pe la uşi, dormeau ofițerii, cu 

capul la perete, La tuceput, ofiţerii români fuseseră grămădiți, în 
“aceste barace, la un loc. cu ostaticii sârbi şi albanezi. Mai tar. 
3 ziu, însă, pe Re de internaţi iau s:0s şi "i-au dus aiurea. aie 
Ofiterilor superiori li Sa dat ca locuinţă o casă dărimată, cu zii 
durile „crăpate, cu pardoseala ruptă, pusă pe o pivniţă, — = pivniţă 
| care servea, în acelaş timp, de locuinţă, de bucătărie, şi: de pri- 
| vată pentru internaţii sârbi. Binalei acesteia „îi lipseau trei gea~ 
muri. și 0 uşă — asa încât, spe lângă că innăuntru era tempera- 
“4ura de afară, dar, ziua si noaptea, ofițerii à steteau vraişte, ca fa 
“câmp, de vreme ce n'aveau uşa de închis“, + 
É Déspre prima baracă, despre „baraca frantuzeascä", subloco 
| cotenental’ H> Dimopol, ‘dela Reg. 3 Cavalerie; spune că „era o 
"a devărată cameră de tortură, Prizonierii: tremurau de frig toată . 
noaptea. Peretii bărăcei erau construiți - dintr'uu singur rtad de 
scânduri, cu intervale între ele, așa în cât era cu neputinţă să: ‘te 
cip neşti din pricina frigului. * 

lar locotenentul  Turturescu Tiberiu, dela 51 Infanterie, o des- 
PU Crée luminos in trei cuvinte: „Prizonierii nu erau. des spärfifi de 
zăpadă de cât printr’o Rte de 2 centrimetri grosime“ 5 
Bs Si viata, in baracă, se scurgea, fa condiţiile acestea, plină de 


www.dacoromanica.ro 


= viscolea afară, crivățul, intrat ee ue nant 
ET > stingea focul dacă se întâmpla, rar, ca vântul, apro 
Eee permanent în regiunea aceasta, să ostieze câte nitel, atu bară 
_ se umplea de fum dés, fum care sufoca pe prizonieri. 
Si chiar aşa, printre norii de fum, ofiţerii trebuiau să se in 
- călzească pe rind, fiindcă, natural, nu era. loc pentru atâta a 
pe lângă vatră. | 
In baraca cea mare, tortura era Te aşa de ucigaşă. Zăpada 
intra, prin ceea ce ar fi trebuit să fie tavan, si se iroenea ca: 
şi afară. Dimineaţa, spune locotenentul  losef Nădejde, dela 84. 
Infanterie, „dimineața, ofițerii se de;teptau complect acoperiți de 
omät”. Din pricina aceasta, ca să nu fie inäbusiti de troian in iy 
„timpul somaului, mulţi ofiţeri nici nu îndrăsneau să se culce“. - SR 
„Toată ziua şi toată noaptea“, povesteşte locotenentul Radu — 
Datu. dela 84 Infanterie, „toată ziua şi toată noaptea stăteam 
strânşi cot la cot si alergam in pas gimnastic prin baracă ori în. E 
jurul ei, pe din afară, ca să ne încălzim“. NE 
Si căpitanul Mihăilescu Valeriu, din Reg. 75 Infanterie, com E 
plectează oribilul tablou: „Două zeci de zile din janaarie cata 
dormit mai mult de un ceas pe noapte, fiindcă trebuia să ner 
sculăm mereu ca să facem mişcare. * 
Trebuie, însă, să recunoaştem bulgarilor o virtute teologală: num 
fac deosebire când e vorba să fie umani. Inferiori-ori superiori, 
tineri ori oameni în vârstă, ofițerii au avut, toţi, acelaş tratament E, 
în lagăr. Declaraţia locotenentului colonel T. Gheorghiu, coman- 
dantul Reg. 14 Infanterie, face dovadă. lămurită despre această | 
insugire sufletească a vecinilor de peste Dunăre, „Am petrecut 
iarna cumplită 916—917, fără foc’ @spune- acest ofițer. „Fiindcă es 
maveam geâmuri la ferestrele baracei, viscolul vara zăpada peste 
noi, din care pricină eram siliți să ne culcăm pururea îmbrăcați, 
Si, să nu se uite: ofițerii, pradati pe drum, n'aveau, in maxima 4 
majoritate a cazurilor, decât cămaşa, pe ei, si zdrenjele hainelor 
de vară cu care căzuseră în captivitate, zdrente câte putuseră © 
scăpa din mana sentinelelor dela escortă. à 
In această ‘stare au petrecut iarna fără foc, fără geamuri — 9 
căci bulgarii, ca să-i deprindä cu viata de spartan, nu le-au dat, 
in toată vremea captivităţii, nu saltea sau plapumă, dar nici 
măcar omână de paie pe care să le astearnä peste mocirla din cocina!” 
Cu privire la aceasta, locotenentul Perieteanu, dela Reg. 36 In= 
fanterie, face o depozitie care ar zgudui pe un om de piatră: 1 


Years 


Cae 


www.dacoromanica.ro 


minie, căti © Sr me id 
au Sac schimbat rufele de pe ei”. i : 

Și la protestul, la reclamafile, 1a sistance’ otiteritor de a 
li se da sobe, comandantul fagärului le răspundea cu insulte, : 
spune locotenentul colonel Gheorghiu, care ’$ia mâncat amarut 
la Haskowo. ar Sa 

Cu aşa tratament, era ara ca pneumonia să secere din > 
plin. La un moment cazurile erau aşa de numeroase în cât Shes 
fi crezut că e epidemie. Atunci, numai atunci sa milostivit su- — 
fletu) dulce al bulgarului comandant să dea, pentru fiecare ba- = 
racă, cate... 4—5 bucățele de lemn pe noapte. | 

Și baraca era cât o mahala, ca spaţiu, si, pentru a se evita 
coruperea aierului, n'avea tavan! : 

Adäogati la aceasta că păduchii formau colonii — şi vă en c 
putea uşor imagina câtă tenacitate le-a trebuit prizonierilor ca — 
să nu rămâie toţi la Haskowo... >= 

ȘI aci, însă, trebue să facem partea de merit a administra- 
ție? lagărului, fiindea nu voim să ni se impute, intro zi. că am 
nedreptăţit, cât negru sub unghie, pe aliaţii germanilor, In la-. 
gărul dela Haskowo nu era apă nici de băut nici de spălat, 
Pentru apa de băut, însă, comandantul, un suflet de aur ca tot 
bulgarul, îngăduise pe ostaticii sârbi să iasă din lagăr şi să leo 
aducă dela fântână—cu câte 30—40 de bani urciorul. Nu era, se 
înțelege, vina comandantului dacă prizonierii, cei mai multi, ne- 
având nici un gologan pe ei, räbdau, cu săptămânile, de sete — 
căci lor; prizonierilor români, nu le era permis să se ducă până — 
la put. 

Cat despre apa de spălat, Dumnezeu, pe de o parte, şi ad- 
ministrafia pe: de alta, luaseră măsuri ca ofiţerii să nu ducă nich 
o lipsă—ba s'o aibă la îndemână, fără să'şi deă măcar osteneala 
de a trece pragul barăcei. Cum ningea în fiecare noapte, si cum, 
neavând tavan, era destul să spulbere afară: pentru ca înnăuntru x 
să se strângă omătul căt un stat de om, ofițerii naveaude cât tă 
să ia da pe ei, ceeace strângea în timpul somnului, si să se i 
spele cu propria lor zăpadă... 

ŞI ne gândim la voluptatea ce trebuie să fi simțit. bulgarii 
ştiind că rumanski ofizierătă, occidentali cari duc până la pedan- 
tism grija de higienă, dorm sub un strat de păduchi, - acoperiţi 
cu un strat de zăpadă — şi se desbracă in pielea goală, dimi- 


www.dacoromanica.ro 


. 


www.dacoromanica.ro 


ras Lee 


= 


tf pur ra roman 
es pee er 


Motos acesta, transcendental si sie fan este pasagia! cu 
dintr’o poema, de care. geme antologia bulgărească, p 


iz 


scri să, la adresa lui Ovidiu, de către Vazoff, cef mai SE a 


certe, de Mir, dela 13 Octombrie 1916, ca parodie 
adresat. de Deschanel către România. | 

Si Mir e organul lui Ghegotf, antantist până la năvala b 
garilor în Serbia—gi Ghesoif a-träit 40 de ani, in Bucuresti, ca 
Slug la-zaratul Evloghie Gheorghief, pe care l-a mostenit pe urmă, 

Ori cum, e 0 poemä mai splendidă decât ins&-si poema tul 
Vazoti: romani!, numiţi: puturoşi, asasini şi robi, de către un. 
scribălău din Kazanite- esta un fenomen care nu se pREA pros. 
duce decât. in poalele Mariel. 

Si, ca să cunoască cititorul pe Ghegdff până în cele mai lun 
trice ale sale, reproducem, tot din al-său Mir, şi tot isvorit 
din devia lui Vazoii marele. incomoarabilul poet. cu şalvari = 
din imprecatia întitulată Pogrom, şi publicată în ziua de 1 No 
embrie 1916, în potriva României: „Să facem pogrom in contra 
împărăției. destrâului, a invidiei şi a urei, contra focarului de vi- 
lu şi a moralei monstruoase. Pogromi Si să trântim o lovitură | 
teribilă hienei respingătoare, Oh! patrie, eşti, oare, răsbunată, — 
tu, cât trebule 2“ AGREE 


, 


www.dacoromanica.ro 


7 ~ care leagă pe toată Europa și o supune, fără deosebire, la ace 


18 
tutu care. a: capt urat eae sand aceeaşi 
- torniceşte să li sa „servească “solda la care au' Pete ofi 
: acelaş grad, ai térei unde sunt „prizonieri — cu obliga: 
bine, ca guvernul prizonierilor să restituie, la încheiarea păcei 
„sumele “cheltuite cu întreţinerea resortisantilor lui, — 

"Or, iacă ce a făcut guvernul bulgar din această convent 


eaşi lege: plutonierilor cu termen redus, le-a dat câte 60 de 
leva pe lună; sublocotenentilor şi locotenentilor, câte 70; căpi- = 
tanilor, cate 80; maiorilor câte 90 şi colonelilor câte 100 de 
“leva, Si, în vremea când bulgarii fixau, alături de convenţia in- ~ 
_ ternaţională, aceste sume ridicule pentru prizonizrii romani, se 
tul român, la laşi, plătea, “prizonierilor bulgari, solda pe care, 
potrivit gradului, o servia propriilor săi ofiteri. 

Dar să trecem. 

Două sisteme se intrebuintau în lagăre pentru hrana ofiteriior — $ 
prizonieri. Li se retinea din soldi numai prețul pâinei, ca la. 
Slyven, iar de rest, trebuia, pe socoteala lor, să sa îngrijească ~ 
însă- şi prizonierii; sau, ca Ja Haskowo si aiurea, li se’ retineau — 
câte 40 de lei, în schimbul cărora îi hrănia administraţia la- 
gärului. i ‘4 

Cu 60—100 de lei sold, in țară streinä, închis, prin urmare # 
fără putinţă de a-ţi alege piaţa si desbate preţurile, si cu 40 
de lei pe lună pensiune, pe mâna soldaților tâihari—nu ene- = 
voie să insistăm ca să se priceapă că, pe lângă celelalte chis u 
auri, foamea făcea victime printre prizonieri, din care pricină cei = 
mai multi ajunseseră intro adevărată stare de mizerie îizio- M 
logică, 4 

Noroc cu secția românească a Crucei Roșii, din Berna, căci > 
altfel, vorba locotenentului colonel Nicolicescu, dela 36 Intante= 
rie, „prizonierii ar fi murit ‘de inanitie’. E 

Si, ca dovadă că, cu hrana ce se servia în lagăr, ofiţerii, | 
cum zice maiorul Benedict Antonescu, dela 75 Infanterie, „pu: 
tint ar fi scăpat de. moarte“ —ca dovadă că în lagăr erau luate ‘ 
măsuri ca lumea să piară şi că numai Crucea Rogie a mai scă =" u 
pat din ghiarele bulgarilor pe cei cari nu ’si-au lăsat oasele — 
in captivitate, este cä toti ofiterii cari au facut cunoştinţă, peste \ 
Dunăre, cu regimul ucigaş prescris pentru români, toţi, până la 


www.dacoromanica.ro 


neva: am putut să ne stp ne se iipsit hrani 
„pe care ne o trimetea Crucea Rosie, fondle din “plutonierh şi 
54 „ofițeri ar fl murit de foame“, — a 

= Si sublocotenentul Caragea Vasile dela. 3 
firmă: „Fără ajutorul secției româneşti al | 


” miântul bulgăresc”. 


Un fapt caracteristic în toate lugărele :- nu se Pe olitedtior: 
ceea ce se chiamă tacm. N’aveau, nefericitii aceştia, nici far: 
furie, nicl lingură, nici cutit—de şervet, numa! un nebun ar fi. 

= “vorbit în Buigeria, unde si miniştrii se şterg cu stergarul pe 
care’! poartă în buzunar ca să le slujească, la nevoie, de batistă... A 
Li se alucea supa în tinichele — câte o tinichea de fiecare — 
grup—si mâucau, toți, cu unica lingură de lemn pe care isbuti- 
î seră să şi-o cumpere dela ostatecii sirbi, cari’si Ae făceau — 
singuri. : 
De cuţit, de altfel, nici nu era nevoe, pentru că, afin când, DEEE 
odală pe lună sau $i-mai rar, li se servea mâncare de çarne, ~ 
“| bucdfica era asa de mică, zice locotenentul Victor Vernescu, din DO 
D. Reg. 2 de Artilerie grea, în cât ,n'aveai ce tăia. RE 
Dar regimul acesta, e la Hakowo. La celelaite lagăre, cum See 
la Gorni Panicierowo, spre pildă, tratamentul era şi mai redus. 
| Aci se dedez, zilnic, de'tieeare om, câte o pâine de 500—600 
de grame şi, de două ori pe zi, ciorbă de ardei verzi, Pentru 
256 de ofițeri se dedea o jumătate de sac de ardei, câte odată 
câte-va capdtani de varză si une-ori două kilograme de patla- 
gele roşii. E 
Acestea constituiau, pentru două zeci si patru de ceasuri, - 3 SEI 
-hrata a 256 de ofiteri—o afirmă maiorul Zagoritz şi o întărese Ÿ 
ofiţerii Nădejde, Dimoftache, Ciocăltău, Ghitescu, Brătău, Lascu 
Şi toți câţi, ca să ispăşască cine ştie ce grele păcate strămo- 
sesti, au picat in mâna. bulgarilor ca să fie ospitalizeti aici. 
Si pentru hrana asta, li se rețineu prizonierilor, cu. pâine cu 
tot. câte” 1,70 pe zi— ceea ce face că plăteau câte 80—90 de 
bani păstala de ardeiu. Mai adăogaţi la aceasta că multe lunide 
zile nu H s'a plătit solda — şi vă veţi explica pentru ce chiar 


P ea # 


PATES (ta aul 


ng 


i www.dacoromanica.ro 


Şi A atenieni de alei « ‘era, se a zice, on de favo 
E ln alte lagăre, condiţiile erau şi mai mizerabile. Aga, la Ki 
jali, se dedea, ca hrană, la faceput, câte 500—600 grame de 
“pâine, pe zi— ratiecare, peste cât-va timp, s'a redus la jumä: 
tate, La 1 Januarie, dupä patru luni de captivitate, pâinea. 
"nică se redusese la 300 de grame — şi era făcută cu malaiu, 
- térâte, cu paie şi cu nisip. După 1 lanuarie “încolo, Fața: „de, 5 
Hate s'a redus la 170 de grame pe zi. TR 

Ca bucate, se dedea, cât va “timp, terciu de grâu pisat si fier 
cu apa. Mai târziu, terciul a fost inlocuit cu iahnie de praz, 
flarta cu semanfa de mături şi cu mei — toate in apä sadea, fără 
fir de grăsime, şi în cantitäti cărora locotenentul-colonel Taut 
de la Reg. 75 Infanterie, le zice ,fnfinitezimale". 

Atară de aceasta, nu se punea sare in terciul ofiterilor, fiindcă 
în sd ien tu acesta era articol de lux—si chiar când se dedea : 
la komandantura lagărului, © furau soldaţii bulgari și o vindeau * 
populaţiei cu 8 şi cu 10 lei kiiogramul. — E 

Din când în când, la intervale foarte mari, pluteau, d'asupra à 
apei din strachina ofițerilor, şi cate 5—6 boabe de fasole — si" 
atunci era Gairam. „Când au văzut ofiferii fasolea“ ; povesteste ; 
maiorul Zagoritz, „au crezut că sunt boabe de märgäritar”. Sa 

Multe zile in şir, apoi, după ce se făcea risipä cu boabele 
de fasole, nu se mai dedea prizonierilorde cât usturoiu. cu pâine = 
— sau pesmeti piini de viermi, pesmeti de cari, cu toată foa-. 3 
metea ce domnea fn lagär, nu se putea apropia nimeni, d 

Sublocotenentut Fedeleş, de la Reg. 53 Infanterie, profesor la 
universitatea. din laşi, povesteşte, precum urmează, modul mons- 
truos cum au fost hrăniţi prizonierii în captivitatea bulgărească :— 


Mâncam cu lăcomie ratia de pâine, care, cu cât trecea = 
vremea, cu atât se micşora, până când, în cele din urmă 
ajunsese de mărimea unei iningi, Si alt-ceva, nu-ţi mai 
dedea nimic până a doua zi, la aceeaşi oră. Ca legumă, 
terciu ori zeamă de ardeiu ; două trei fire-de usturoiu 8’ au 
cinci şase boabe de fasole ori de mazäre—fierte în apă 

- limpede. Câte odată, în locul acestora, plutea d'asupra apei 
câte o unghie de capră ori un os de oaie. Es 


Dar, o să crează cititorul, oasele acestea, chiar ca oase M 


www.dacoromanica.ro 


-sadea, tot oe apa şi tot o imoos alea a anis “hrăai- 


toare pe cari le conțineau în țesuturi. Ei, nu. Nici măcar avanta- 


jul acesta nu li se îngăduia prizonierilor, fiindcă oasele erau ds. 


la jlvine moarte de frig ori de boala—si lucrul era aşa de ge- 


neralmente stiut in lagär, in cât comandantii bulgari, afirmă co- 
jonelu! Nicolicescu Solomon, nu 1’ mai ascundeau cil spuneau fără 2 
jacunjur. Faţă cu astfel de hrană, ofiţerii plecau, cu scârbă, de © 
a bucătărie si se resemnau la cele 170 grame, de mămăligă arsă | | 


pe din afară gi crudă la mijloc, 


Și nu uitaţi că prizonierii, furati de bandiți, pe drum, nu mai - 
aveau gologani; că solda, redusă, în urmă,la 30, 40, 50 şi 60 
de leva, nu li se plătea de cât din Joi in Paști; gt că, drept … 
baine, purtau zdrente mizerabile, cari nu le mai acoperiau toate Să 


părțile. trupului, 
În privinţa soldel, doctorul Zager, de la Reg. 80 Infanterie, 


declară : „Eu n'am primi nici o soldă timp de 20 de luni, de ta Fi 
” începutul până la sfârşitul captivitatii . 


E aproape la mintea omului, dar, că, cu regimul acesta asa- 
sin, ofițerii ajunseră în stare de schelet, 


SX trecem la. Haskowo, căci varietatea în uniformitate este 
mfinitä la neamul lui Kram, = 

Aci se dedea, reglementar, pe zi, câte o pâine de 400—500 
grame—de fapt, însă, n'ajungea la prizonier de cât “jumătate, 
„Pâinea aceasta“, zice colonelul Ghecrghiu, de la 14 Infanterie, 
„ati numai rare ori era de grâu; de cele mai) multe. ori era 
mălalu şi semânță de mături“. 

Mancarea caldă, apoi, consista din grâu pisat şi îiert în apă 
— grâu putin si apă cât de muita; pe urmă mere, pere pădu- 
refe şi peija verzi, tot cu apă da la fântână; și, în fine, rar, 
ca ceva extra, varză acrâ—-dar de varză: nu se atingea il» 


meni fiind-că artetnicil o culegeau de pe maidanuri, unde o arunca 


populaţia după ce se strica. 
De la lulie, însă, până la Noembrie 1917, prizonierii au domalt; 
mâncau în fie care zi ardeiu fiert în apă, in care se aruncau 


„două trei pat! gele crude. 


Toate astea, fără sare, 

„Ciorba de ardeiu era aga de inte“, se plânge sublocotenentul 
Radu M. Alexandru, de la 36 Infanterie, „în cât, dacă gustam 
„ odată, nu mai puteam să mănâne câte două trei zile, din pri- 
„ cina băşicilor pe cari'mi le făcea fn gură“. 


www.dacoromanica.ro 


& 


“aduceau, pentru. munca cinta ostatatici. sârbi, sau pr 
“sui $i români—dar numărul cazanelor de la bucătărie rama 
ta veci acelaş—aşa în cât, ca să se. „poată da fiecărui nou. 
“nit ardelut lui cotidian, se turna apă proaspătă în CARRE con 
„tinuu, pe măsură ce se distribuia supă. 

: Sistemul, de altfel, era prielnic, flind- că. tot turnandu-se 
căldări „conținutul fantanei, se diminua ardéina din suculent 
ctorbă. bulgărească, aşa in cât biefii ofiţeri nu mai aveau nevoi 
„ca, după fie care lingură, să facă gargară cu apă rece, 

Dar să nu sc crează că administrația lagărului n'avea expll 
-cație pentru reînsemnata lipsă de hrană coploasă pe care 6 servia = 
ofițerilor, de pe lsge anume stabilită de convenţii internationale. 

u. Aveau explicaţia ; ba, cu firea deschisă, francă si veselă. 
a bilgarului, explicaţii pline-de spirit şi împănate cu humor, Aşa, 
de la o vreme, nu se mai dedea prizonierilor de cât, odafă la — 
24 de ceasuri, câte o strachină cu apă otrăvită de ardeiu. După © i 
aceea, apoi, de sigur ca să le evite obezitatea, tocmai după alte a 
24 de ceasuri, li se mai dedea un gavan cu apă spurcatä cu 
ardeiu, = 

Otiţerii, nes&tiosi, au protestat, o dată, de două, de nouă ori, » 
până când comandantul lagărului sa simţit dator să xp 
că... lacuna, fără nici o importanță de altiel, se datoreşte: îm. 
prejurării că S'abolnăvit măgărița care aduce... merindele din oraş. 21 

E peremptorii—nu e aşa ? Peremptoriu, generos şi. FRA E 
— spiritual cât poate să fle bulgarul când, om subțire de, las 
naştere, se pune el să facă pe englezul pince sans rire, 


Apa, pe urmă, nu prea era din belşug în regiunea blestematä 
unde era aşezat cimitirul. 

De aceea, când se rupea câte o roată de la saca orl cad 
mägärita îşi refuza serviciile pentru te miri ce meteahnä tone 
dită în lunga-i carieră, otiteril rămâneau, fireşte, fără imbelgu- 
gata strachină cu apă caldă—şi motiv de plângere nu era intra. ~ 
cât rejghinul era provenit, independent de voinţa umanitarului i 
comandant, din cauză de forță maioră... "SĂ 

De cum a venit, însă, iarna, Heajunsal s'a remediat. ca prin. 
farmec. Prizonierii, torturați toată vata din lipsa apei după cai i 
mâncau pârjol concentrat, n'au mai avut nevoie, pentru apă, da Să 


www.dacoromanica.ro 


p 

bru” ŞI de. activitate. destrânată, 
simbol. pentru partea femeiască din pa 
bee 

Chestiunea apei, dar, s'a implicat 


au fagdrulu, murdară „şi călcată cu | pictoarele, “şi se arunca (n cazane. 
$i, ţineţi minte că, nefiind, în lagăr, cum nu e: nici in palatal 
de la Sofia, retiradă europenească; tot poporul “acesta “si f 


. du-se ta curtea închisorei,- aducea pe pingele cu ce > parfum 
“intreg parlament bulgăresc. Și cu cizmele astea se bătătore 
pe urmă, zăpada pe care o aruncau bucătarii in cazane ca să 
fiarbă sămânţa de mătură cu care administrația lagărului restăța 
> ‘pe ofiţerii români. is 

Si cu toate dt Est precaufiuni, prizonierii se imboiniveau de 
stomac, pe un cap. Hors 
Ec. Sa crezut, întâi, că pricina e foamea — dar sa înțeles că, 
dacă foamea ar produce crampe, lagărul, întreg, ar fl trebuit să. 
moară de mult; s'a bănuit că pricina ar fi ardeiul, dar, după 
chibzuinţă matură, s'a înlăturat ipoteza pentru că s'a constatat 
că, nefiind tencuiți în gură, ofițerii nu mai putuseră, de multă 
vreme, înghiţi acest delicios, inevitabil şi permanent aliment national. 
Tocmai târziu, după ce sau înlăturat, ca fără temeiu, ipotezele 

E toate, tocmai târziu sa băgat de seamă că supa spartană ce se — 
| servea prizonierilor se fierbea în ceaune de aramă, si că nimănui ~ 
nu-i venise in gând vre-odată să le dea la spoit — pentru mo- 
 tivul, poate, că mägärita, cărela i-ar fi revenit misiunea de a le ER 
duce la căldărar, o fi fost indispusă, cum i se întâmplă oricărei oa ie eR 
. dare, în Bulgaria, când se pune lună nouă.., 


Lăsând la o parte umorul radoslawovian, să constatăm, de pe 
memoriul maiorului Aricescu, al căpitanului Al. Constantinescu, 
| dela brigada 36 de Infanterie, și a o mulţime de alti suferinzi 
= din lagărul dela Kirdjali, să constatăm că, asa, apă caldă Cum 
| cra, hrana ce se dedea prizonierilor, chiar aşa lipsea adesea săp. 
) tämAni întregi — in care vreme, ofiteril trăiau cu cele 200-300 RES 
D de grame de mămăligă pe zi. Fr 

„Dela 28 Martie şi până la 20 Aprilie“, spune, între “altii, SE ao VERI 
iaca tonal Al. Satmari, dela reg. 51 Infanterie, „dela 28 Martie =, © - 
si până la 20 Aprilie nu s'a dat de mâncare ofiţerilor „ români 

"decât câte 200—300 grame de pete, pe zi, de fiecare“. 


www.dacoromanica.ro 


oe gare ‘cu care să le fiarbă, le mâncau ude 


“„n aşa hal ne adusese foamea“, spune sublocotenentul ALRa 
* dela 36 Infanterie, „încât mancam foi de copaci. ‘gi urzici nefierte 
: „Am mâncat câtă iarbă şi păpădie am găsit prin curte”, co 
E plecteazä sublocotenentnl loneseu St. Mihai, din Reg. 66 ini 
terie, ~ 

Locotenentul I. Teodorescu zice : „soldaţii mâncau iarbă, „coaj 
„de. copac şi tot ce le cădea în mână“. 

In aceeași ordine de idei sublocotenentul Christodulo Mina 
dela Reg, 35 Infanterie, declară: „Ajunsesem de nu mai putea 
„sta în picioare “zece minute. Unii cădeau jos în timpul apeluiu 

„În primăvara anului 1917, deşi sănătos, eram atât de slab în « 
„cât doui camarazi mai voinici m'au dus pe braţe, la spital. > $ 
“Dar medicul nu m'a primit pentrucă n'aveam 40 de grade. ten= 
„peratară“. 4 

Incă două declaraţii, mai oribile decât toate: 

Căpitanul Constantinescu Alexandru, dela Reg. 36 Infanterie 

„Lipsa de hrană și de putinţa de-a ne-o îmbunătăţi au fac 
„Că, după o lună de zile, ofiţerii să ajungă in aşa stare de ane” 
„mie în cat nu mai puteau sta în front, Se ridicau, se incor- 
dau — dar cădeau jos“. + 

Sublocotenentul Radu N. Alexandru, dela Ree. 36 Infanterie 

„Fără mâncare si plin de păduchi, eram așa de slab in cat 
„hu puteam să stau în pitioare mai mult de 10—15 minute— 
„când „mă sculam, trebuia să mă sprijin de ceva şi să tin och 
„închişi câte 4—5 minute, în care vreme mi se părea că pan 
„mântul se cutremură şi se învârteşte cu mine. Pe dinaintea 
„ochilor îmi treceau stele şi toate culorile curcubeului. De mul 
„ori Cădeam jos“, 


Dacă tratamentul, în sine, era odios, modul de distribuţie. 
terciului era de o eleganță care lasă în urmă tot ce ştie veacul 
despre confortul si apucăturile -patriciene ale supușilor lui 
burg. 


www.dacoromanica.ro 


“o ştiu, din scperleath es He câţi au 
_terul, Sunt aci bulgari, vezi bine, comunişti, 
şi a lui Cristescu, se cifrează cu dela milion 
lor, se doarme jos, pe rogojin%, întru cât patul-e considers ; cum 
trebuie să fie considerat şi la Sofia, ca fantezie, ca obiect de. = 
(ux, inutil pentru necesităţile animalului, dar capabil, prin. luxul ee 
ce reprezintă, să producă disolutie in moravurile . austere 
subțiri ale bipedului. = Si 
Cu comandanţi adäpati la această şcoală de näravuri, 1 
ofițerilor nu se putea, se înțelege, iua decât în condiţiile in care 
mănâncă ministru în capitala Bulgariei — deci, nu se încape su 
părare. Reproducem tabloul mai mult pentru pitorescul lui: — 
Ofițerii, goi, sau în zdrente, ca nişte cerşetori căzuţi pe ala 
fima! treaptă a mizeriei, se grămădeau, la bucătărie, ca câinii A 
flămânzi, da un loc cu sute de ostatici sârbi, albanezi şi. greci, 
cari nu mai aveau de. mult înfăţişare omeneased. Si, în soticta= 
tea aceasta, ofițerii români intindeau cceace” găsise fiecare pe 
a focul viran din- jurul lagărului: care o strachină spartă; care une 
ciob de urcior, care o tinichea răsucită ca să păstreze. itehtaui-= = 

„işi lua tainul, si pleca... să se culce, ca să mănânce, pe bra 
ordura. LS care se ULL Ns să nu le-o “ture Sanatate 


Să ne întoarcem la Slyven, lagăr provizoriu, în care au zăcut 150 ~ 
de ofiţeri şi vre-o 8.000 de soldaţi -—— la cari s'au adăogat, pe 
7 urmă, alti, multi, veniţi de pe alte meleaguri. 
4 Hrana ofiterilur consista, aici, din 600 “grame de pâine, pe 
zi, din grâu fiert cu ceva legume — si de două ori pe sapta- 
mână, la început, câte o bucăţică de carne care trebuia urmă- 
Me rité la microscop ca-să'şi ateste fiinţa; 2 
% “Soldatilor nu li se dedea mai nimic, din care pricină, „dimineața, 
regulat, „se päsiau cate 7-8-10 soldaţi morți de foame şi de 
sfârşală“, afirmă moiorul Zagoritz. 
Bus Lagătul nu procura ofițerilor decât pâinea, pentru care “16 
; oprea câte 40 de bani pe zi. Restul de hrană, trebuiau să şi-i 
procure“ singuri din solda de 30, 40, 50 şi 60 de leva pe 
iună — soldă care, asa mizerabilă cum era, nu li se plătea decât 
cu iniarziere de o lună, de două si adesea de trei luni. ~~ 
Fără portie dela cazan, deci, și fara leafä, ofiţerii, cum foarte 


www.dacoromanica.ro 


x 


she măsluită la. ii i Sen ais | 
măligă s'a redus cu mult ca sa Ris! depriada pe „otite 
aie mâncărei, 
„Patru luni încheiate, Tinie lulie şi iS corabie , declară e 
Senblocotekental Ce Brătescu,. dela Reg. 33 Infanterie, „patru 
SRE ne am-hrănit numai cu bob fiert“. 
"Când se primea solda, rar și” neregulat, şi comitetul popot 
putea cumpăra câte un but de bivol, se fäcea, in. lagăr, aga 
= manifestafie de simpatie cantinierilor, in cat credeai că a cAz 
mană dia cer. De regulă, însă, ordinarul, era bobul fiert—şi 
funile- când întârzia solda, mämäliga goala, arsä la suprafa js ca. 
„să închipuiască pâinea FI 
„Cu regimul acesta “ , zice. căpitanul Al, Constantinescu, aidan 
 sesem in aga stare de slăbiciune, în cât multi ofiţeri leginau si 
| ue de-a’n picioarele“, a 


Si dacă ofițerii erau hräniti aga, se înțelege bine halul s 
 . datilor, Săptămâni întregi nu li se dedea nimic de mâncare, Nu 
SUNG Se pa rar, la intervale carl se uitau dela unul până la celalt, Hi 
se arunca câte un căuş de apă în care- se flerseserä copite de cal, 
» 7 oase de asin ori bojoci de berbec, = 
- Cat despre soldä, o centimă nu s'a dat soldaţilor toată. vre 
mea cât am fost in captivitate — ba, mai mult, „li duceau 
[a ari muncă şi nu le plăteau o lăscaie“, afirmă căpitanul T. Popescu, 
ae dela Reg. 19 Infanterie. : 
== Cu privire la sărmanii noştri soldați, cäpltanul Săulescu de 
clară: „ Tratamentul soldaţilor români si. al internatilor sârb 
„era ingrozitor. Au fost vremuri când nu li s'a dat de mAncar 
„decât odată pe săptămână, câte o ciorbă păcătoasă făcută cu. 
"pastramă de berbec, ori cu varză fiartă sau de urzici pe ca 
„teimiteau oamenii de corvadă să le culeagă”, 
„Am văzut la Slyven*, povesteşte sublocotenentul S. Roser 
S ata. Reg. 33 Infanterie, „am văzut soldaţi, cari, de foame, man 
“a ' ,caa tot ce yäsiau pe bälegar, rodeau scândura baracei, fier 
‘ „beau foi de salcâm — ba unii îşi făceau fierturi din petice d 


— 


LA 


www.dacoromanica.ro 


ne „înfiorătoare 
“de către. 10H of a 
bu ulgă aa - i : 773 Sei 
Sublocotenental Ge Brstescu. dei ab „Sau văzut: soldaţi. 
„de ai noştri, tâmpiţi de suferinţe, cu “ochii albi, fără carne. 
trup, ‘in neputinţă de a mai cunoaşte pe ofițerul român, adu 
„Dând ierburi ori coji de pepene de pe bălegar, pe cari le man. 
„cau urland ca fiarele cand vreai să-i fmpiedici de a “mâna. 
„Murdării. Inghiteau cenuşă ca să'şi potoläascä durerea de sto- 
„mac. Unii şi-au tăiat opincile, le-au fiert si-le-au mâncat. Ani 
“ yau mers până să adune coji de fasole si. de, mazăre; E 
„rate, de prin șanțurile cari siujiau de privăţi”. K 
Atâta de ucigașă era foametea, în cât, zice capital Ale. 
 xandrescu, „am văzut sârbi mâncând, în Martie 1918, dont, 
câini și o pisică prinşi în lagăr, Cete întregi, înebunite de foams, 
E scormoniau prin gupolu si rodegu oasele aruncate de sentinelle. i 
©  lagdrului”. 
» -€a ilustrare a acestei feroase stări. de lucruri, un ziarist, ‘sib. 
= tocotenentul Al. Filipescu, din Reg. 45 Infanterie, mort de mizerie © 
el SES pe urmä, a spus, intro scrisoare gasita pe cadavrul His \ 


meg e NOTE 


Ti văd zilnice Suzi ataca din ce în ce, de mizerie, 

De asta iarnă, flămânzi, murdari, goi, se întind la soare © 
şi mor. Un popă sârb are misiunea sinistră de a le citi veg- 
i: nica pomenire. Câte odată face pohribania pentru câte o. 
grămadă întreagă, şi morţi şi vii la un loc, căci ştie, din ex- . 
perientä, că nici cei vii nu mai au mult de trăit. iS 


Din punctul de vedere al vestmintelor şi al încălțămintei, soarta 
prizonierilor în lagărele trogloditilor de peste Dunăre e aga de 
î tristă incât povestirea n'ar crede-o cine n'a fost la faţa locului, 
Sa dăm, de aceea, în treacăt, declaraţia câtorva ofiţeri ca să Sere A 
fnvederäm ce infiorătoare situaţie era- acolo. er 

juginerul Vernescu Victor, locotenent in Reg. 3 de Artilerie - să 
grea, zice: „Am petrecut iarna, teribila. iarnă 916—917, numai > 
in bluză, fără altă haină. Am umblat cu picioarele goale toată 
vara [ui 1917, din Maiu si pâhă la Octombrie“. 

Sublocotenentul Mihaiu Stefan, dela 30 de Infanterie, declară : rent 

„Hainele subfiri si rupte, ne au servit toată iarna. Eram descalj ie A 


www.dacoromanicâ.ro 


: 6 asa , 
t Re 23 TA „și am | rabdat te 
sernl fără manta, fără tunică, plin de păduchi”, — — 
= „Abia in Decembrie 1916 -sa dat la Kirdiali, “ofiţerilor, ce 
<= erau complect goi, câteva blaze, pe urmă, în. primăvara lui 1917, 
= câteva efecte reformate; de ate trupei bulgărești, rupte, murdari e 
si pline de păduchi, Dar muritorii cari au avut. norocul să Fra: 
- fite de: această mărimie, au fost foarte puţini. Majoritatea mat. 
ee serait nimic“ atestă sublocotenentul- Fedeleş ‘Comstantit: i 


1 dowd 5 SE 


în condiţiile pe cari le expuserăm era natural că tot soiul de. 
poale-să se fncuibe în lagăre, Si medici nici “unul la îndemâna <3 
prizonierilor. Serviciul acesta ti îndeplinea câte ‘un agent sanitar 
== şi” tără medicamente. Si doară, printre. prizonierii dela Turtu- = 
cala, se aflau vre-o 40 de mediei români, dar toți fuseseră» expe- 
dati în interior şi puși la dispoziția soldaților bulgari. i: 
La Tulowo făcea pe medicul un caporal bulgar, prost, bocciu 25 
şi rău nevoe mare. La Kirdjali era un spital în fruntea căruia © 
cra pus un medic bulgar, care, ca toate bestiile din neamul lui, = 
sa arătat foarte ostil prizonierilor romani, Pentru ca bolnavul să. 
se poată duce la spital, trebüia, mai întâi, să ceară deslegares 
dela. comandantul lagărului — deslegare care, dacă venea, ven © 
nea peste câteva zile, atunci când adesea nu mai avea cui folosi, 
Dar nu-era destul să aibi autorizația comandantuiui ca să capefi 
acces la spital, oricât de bolnav ai fi fost, ci trebuia să găseşti 
pe, soldatul de gardă cu chef —cäci altiel, te ducea a doua, or 
a treia zi, după ce asteptasesi cu autorizația alte trei patru: zile. 
ȘI nici cu autorizaţia in buzunar şi cu sentinela dispusă să te 
urmeze, nu aveai multă şansă de a fi primit, fiindcă animalul 
“dela spital nu te retinea dacă nu aveai 39—40 de grade tem“ 
peratură. Din pricina concepției acesteia despre menirea spitalului, 
tămâneau să zacă în baracă ofițeri cu exemă, cu râie, eu reu= 
matism şi cu atâtea alte boale cari, din nenorocire, nu ridică aşa 3 
de sus temperatura pacientului. 


2 E www.dacoromanica.ro 


TI IP in 


‘temperatura. Acestora, li sa adäogat, a 
ne cu reumatism = cu boale de stomac 


eEagerur del Sivan: din cauza - “he cani secer 
zonieri, era, mai mult un lazaret. Aci erau înmormântați “d i 
peste 8060—9000 de soldați romani și AL agata Sintra e a 
prea puțini au scăpat cu zile, = 
Spitalul era o baracă, ; 
> Pentru toalele contagioase, se clădiseră cateva chitumii, de ee 
rămidă ne arsă, fără uşi, fără ferestre. S’au. grămădit aici de două - 
ori mai multi bolnavi. decât puteau cuprinde chițimiite—şi au stat. 
- aga, fara aier şi fără lumină, toată iarna, declară maiorul Aricescu. 
Lagărul: era plin peste măsură. Fuseseră gramaditi aici 150 
de ofițeri, 50 de plutonieri și 20 de “ordonanțe, toți la ua loc, 
în. aceeaşi barăcă, baracă în care n° ar fi incäput 100 de oa! eni. 
Pe lângă cei din baraca pomenită, mai era ul i 
Styven internati din toţi Balcanii precum şi jobr. 
iang& prizonieri români, sârbi si francezi, Din pricina acestei aglo- 
ii meratil, a foamei si a murdäriei, s'a încins la Siyven o epide- 
mie groaznică de febră recurentă, de disenterie, şi de titos da. 
tematic cari au secerat multe vieți, - 5 
Si, printr’o coincidență ciudată, tocmai în timpul: acesta. se. 
d serveau oamenilor numai două mese pe săptămână... se 
; „Tifosul exantematic s'a întins, pe urmă, şi la baraca ofitert ; 
à tor, Mat — mai jumătate din el au acute de această boală. 


1 i Bolnavii era mutați din baraca celor sănătoşi în ale celor cating 

x de epidemie—si acolo nu li se dedea nici un: ajutor, fiindcă nu 

| erau mici medicamente nici celelate trebuintioase, Re 
Aitä pacoste. Murdărie, lipsă de higienă, lipsă de Heu oe 
ménte pe vreme de molimă, ar fi fost putin lucru pentru un la | 
găr bulgăresc. Dar nu era numai atât: pe toți contagiosii, de Re 
orice afecțiune ar fi fost atingi, ti duceau ta aceeaşi baragă ee 


www.dacoromanica.ro 


ortalitatee= fas: soldaţi şi ostatici“, “declară ‘sublocote- 
entul C. Brătescu, dela 33 de. lafănterie, „era îngrozitoa 
„Zilnic se cärau la groapă câte 60—70 de cadavte. Dimineaţa: 
se scoteau morţii in- foi de cort ori în saci, gi, după ce-i de 
„poiau de toate veştmintele, îi duceau, goi, pe targa, la Ceresii, 
departe. de doui kilometri, şii îngropau acolo. Aspectul morti- 
lor era fioros; unora le FA ASA nasul si urechile pe când ag0- 
„nizau” . 
= „Înmormântarea“, , povesteşte sublocotenentul St. Radilestă. 
= din Reg. 40, „se făcea în modul cel mai sălbatec, Ofiţerul, 
„aproape gol, şi soldatul cu desăvârşire gol, duşi pe targă, erau 


Larwicafi in groapă comună fără ca măcar camarazii să-t poa as E 


„insoţi până la lăcaşul de veci”. aa 
=  Locotenentul-colonel Gheorghiu da amănunte cari ţi opresc à 
mintea în loc: : re 
3% „Nu se lăsa bolnavilor în agonie nici răgaz să'şi dea sufle- 


tot în baraca, unde zăceau ; ci fi ridicau şi "i aruncau in asa = 
i als” orgă. Au fost duşi, de multe ori, la cimitir, muribuazi a 
„ca să fie îngropaţi de vii, dar cioclilor le-a fost milă si i-au “ai 


„adus înapoi ca să moară la morgă“, aS 
=. Căpitanul Săulescu continuă, la rândul său, ororile netnchi- 
-puite din lagărul dela Siyven: 7 
: » Morga era la 50 de metri departe de bucătărie. Morţii A 


„erau aduşi si aşezaţi în această cameră, unde şoarecii, noap- A 
„tea, le rodeau nasul, urechile si ochii — iar muştile hranite - 


„eu cadavre, se lisa pe cazanele, pline cu mâncare, din bu- . 
scAtarIe” E Sr 
„Sa făcut ofiterllor raman concesia de a lise da un cosciug | 
: A re din care, la groapă, se scotea mortul pentru ca “A 
-,cegciugul să fie adus înapoi, trebuincios pentru fmmormintarea 


„altor nefericili”, spune. sublocotenentul Bratescu. 


Si colonelul Gheorghia il complecteaza : Ds 
„Sa permis, la Incepi să se facă sicrie pentru ofiţerii art 

Se muriau, dar privilegiul s'a ridicat mai târziu — şi sirmauil no- — 

„Şiri camarazi, ale căror trupuri au rămas pe pământul bleste- = 


www.dacoromanica.ro 


www.dacoromanica.ro 


ere = om cari constituiesc “ost 
rea romana. me 


~(Kambana, za Nombre 1916). 


n. cât nimic nu a in fagirile qe: peste Dunăre, din ceeace 
se petrecea în câmpurile de prizonieri dela Stralsund, dela Bees 
kow sau în celelalte abatorii din ţinuturile kaiserului, “Un mim 
tism infricosat, parcă, se observă, din prima zi, între condiții 


: în care se tindea la distrugerea celor-din Grünstrin: 

Nici o deosebire in metodă : aceeaşi brutalitate săibatecă ; ace 
"aş nestins dor de jaf; aceeaşi lagi ipocrizie; tot atâta tenaci 
„tate în arta de a ucide-—doar limba, la Haskowo, era alta, | 
su, decât cea în care minteau briganzii dela Holzminden, 
Nu era ingäduité, in Bulgaria, nici un fel de corespondentä— 
“ea şi în Germania — cu légatiunea spaniolă sub a cărei protecție 
erau puși cel trimişi să moară în lagăre; nu era permis nici un 
„tel de contact întrun lagăr cu prizonierii din alt lagăr ; nici, mai 
vartos, nu era iertat ca prizonierii să trimeatä veşti acasă or 


www.dacoromanica.ro. 


mult jatensitate nemărginita 
“O singură data, doctorul Sagler, din - 
îndrăsnit să, aducă, dela Haskovo. la 


până a lesinat, de re igeateheătia Bojagie 
“st, sub pretext de perchizitie, jafuit si lăsat. “got e 
‘a fost închis într'o temniţă turcească, fără ta 
finde a° petrecut, pe lespezi de piatră, fără rogojină | 
o toamnă şi o iarnă întreagă. -Zăcea, sărmanul, pe jos, 
“răul şi de vânătăi, bolnav de malaria, fara suiiet de om care 
să-i dea um gram de chinină —căci inchisoarea era: păzită ca să. 
au se apropie nimeni, Avea, nenorocitul, o culoare pămânutoasă, 
"aşa fn cât, când, peste câte-va luni, aieşit, ca să fie dus înaintea 
indecatit—cact i i se intentase proces de... RER Wee 
torii Dulgari-s’au speriat de infâtisarea lui. : 
Dar pe balgar îl roade vanitatea : vrea să fie, prin comparas 
tie, cel putin-egal cu germanul—cum pe tot pr costul; il mănâncă — 
fudulia, De aceea, ca să nu rămâie, cum-va, mai prejos de sut. 
pra: oameni, frimiseserä, se vede, specialişti anume “să studieze. si 
dispozitiile din legate nemfesti gi le Introdusest et si cies | 
ardeiului: 2 LE 
Printre alte” né infame copiate aaa nent: “cari, pe. aris 
: bärbati din Bücuresti ii exilaseră la Săveni, pe când pe neveste. 
i le inchiseseră în Prusia—bilgarii internaserä pe românii mace- 
doneni întrun lagăr, pe neveste în altul şi: pe copii in al treilea 
| —așa in cât, pan să vie moartea. liberatoare, nici o legătura 
pământească să nu mai He cu putință intre acești obidiţi, 
“Dar nu numai ceea ce ar îl pornit din România ori dintrun = 
lagăr german era oprit, Scrisorile din sau pentru Germania chiar — 
erau strict oprite—cum- era oprită orice carte, isășie Biblia oF 
Evanghelia creştinească. ă 
Mai mult: nu era permis, sub pedeapsă de bătaie. cu cioma- 
gui, pe plata publică, să se aducă in lagăr, măcar un ziarger- 
man orl chiar bulgăresc. Comandanții lagărelor, însă, cavaleri 
si cu suflet magnanim cum sunt toți antropozii de pe marginea 
Mariţei, făceau, ofiterilor români, amabilitatea camaraderească, | 


www.dacoromanica.ro ; 


: "un biet om, “istovit şi gol, p 
fa scria, cu litere de afiş: “Mamdligaral. Ts aay tears 
V'am. spus, ni. se pare, Ue pe bocciul de bulgari. datat 
“afară. stia cocioabă. 


“pe d o Same, vaza. sa cena; fa fine, arlegaientor® să 
„scrie acasă —dar scrisorile rămâneau, pita Ja „poștă, ca şi în 
| Germania. 
„Tot atunci au 1054 surpringi ofițerii de o altă concesie : Ne sa. 
EX îngăduit să-şi comanda cărți în țara nemfeascä—dar cu o con- 
… ditie : comanda să se facă de către sublocotenentul Bojadjieff, ee. 
„comandantul lagărului, și preţul comandei să "i-se numere, cu 
anticipație, lui, i ; ES 
Ofițerii s'au executat. ES 
După un an de la comandă, cărțile tot nu sosiserä—si dal fe 
mai târziu, au ajuns, în sfargit, în lagăr, le-a oprit, ca suvenir, 
Be Bojadjieft, care, de altfel, nu vorbia de cât limba marilor cil 
=e rater de. dena A BSI 


[d 
Lă 


După străgăneli multe şi mari, după sicane şi corespondenţă 
"îndelungată, Crucea Rosie din Geneva si-din Berna a inceput 
- să expedieze colete pentru prizonierii români, Dar nu sa dat M 

volé nici ministrului Spaniei nici delegatului elveţian să asiste M 
şi să controleze distribuția, Cum, de altă parte, Nouvelles de 
“Pgen:e des prisonniers de guerre nu primise nici o dată lista, 2 
„ adresa ori numele celor internați în lagărele bulgăreşti, coletele, © 
neputând fi trimise cu indicație precisă, rätäceau din lagăr în 

“lagăr, sparte, furate şi continuu cu menţiunea „Necunoscut. Dar 

„chiar când adresa era deslusitä, pachetele steteau cu săptămâ- — 

nile” pe mana bulgarilor—ceea ce, se înțelege de sine, făcea că — 
la prizonieri nu ajuugea de cât coșul ori hârtia, De cele mai 
"multe ori procedeul era direct cel din Germania: se cerea pri: 

'zonierului să semneze, întâiu, de primire—si abia după aceea 

“îi dedea ambalajul sau nu i-se dedea nimic, 

Când se întâmpla ca adresa să fie precisă, atunci coman- i 

dantul bulgar fura conținutul iar coletul gol îl trimitea înnapoi, à 

ta Berna, cu menţiunea tipică: „Nu e internat. aici“, 


www.dacoromanica.ro 


Și 

„superiori germanilor igs fate aa ui 

„Gestul trebuie reţinut, eee că, da to 
a ’ai să-l întâlneşti. dacă mai fost prizonier ta lagărele it 

3 Luăm amänuntele din memoriile ofiţerilor, ceai, 

„să pünem de la noi de cat cerncalà, 


ou. mal jutaiu, stones la Hee Pe ee lua. “talagul,-| 
„să-şi facă, din două-trei. expediţii, saltea ori perat, După ac 
“lua pentru el'tot cei părea mai bun în pachet, de preferintä 
- conservele de carne, sub pretext că le duce {a analiză ca să nu 
contie cum-va otravă, trimisă „din Geneva pentru prizonierii 
“romani... Bete, 
Se înţelege că... rezultatul analizei nw! mal vedeau ofițerii. 
Tot aşa făcea comandantul cu tigärile, cu. şocolata şi cu pes=” 
meţii—de la cutiile cărora tăia, migälos, etichetele ca să le 
ducă familiei ca tablouri. Oaie RE LUS 
După aceste preliminäril, bulgarui destăcea, din colstele care 
mu fuseseră furate până la fund, cutiille cu conserve și turaa, 
in acelaş ceaun, conţinutul tuturor, ori cât de variate ar fi fost 
cutiile—după ce, mai întâiu, barcaia. cu laba și-și Hagea dee 
E tele de pe fie care operaţie. Se 
* La urmă, aduna cutiile de = inicbee. si pleca, cu. lee Lamine 5%, 
tire, probabil, de la Berna, RY SEE 
În momentul de a pleca, tust, de sigur tot ca ara tie lua şi 
e! câteva porţii din ceeace le lăsa ofiţerilor — dar talmeş balme- à 
sul rămas în ceaun era atât de desgustător, încât, afară de bul- e SA 
garul sălbatic, nici o fiinţă omenească nu Var fi atins. Roe 
Si astfel, sacrificiile imense făcute de Crucea Rosle pentru a a 
alina” suferinţele prizonierilor, mergeau in vânt sau hrăneau pe râ- © 
mătorii lui Coborg comandanti ai lagărului. 2 
lacă un cuvânt: mandatele postale trimise din tard, prizonie- 
alge din lagare, cădeau într'una sau în cealaltă din aceste două 
categorii: cinci la-sutä din ele, se plăteau cu intârziere de câte 
trei-patru luni, dar se plăteau; celelalte nouăzeci şi cinci la sută, = 
nici până fu ziua de azi n'au fost achitate, Locotenentul Nă- PUR 
dejde, colouelii Teadorescu” gi Nicolicesau, ofițerul. Fedeles şi, 
intre alţii, sublocotenentul Rozenberg, pot, în privinta aceasta, să ‘8 
dea amănunte carl ar părea din © mie și una de nopți  - 
Trebuie, însă, cu toată severitatea pe care-o arătarăm până 
aci, trebuie să admirăm onestitatea, delicateta gi spiritul de or- 


www.dacoromanica.ro 


, trebuie, dacă eşti 
„nu numai ușoare! 


ca _www.dacoromanica.ro 


porul es poltvon. nu serie via 
nare ci nimicire, Nu din pricina păcatelor. * 
3 Oy trecut se din present, a ca Să: uke Es 


orale a Stories. Poporul acesta 

si dispară de pe suprafața pământ 

dispare gangrena de pe trup. Trebuie dar 

: pusă in miscare sabia lui Atila six luca 

“J à | Tamerlan ca să Cure fim cunts „Dunăre: 
arsine: Sas > că CAS a 


Suie he 


N 


SĂ ie Ë 


i SR 


a 


ec urmează ‘ee oon de atroce, încât, ca Se fim crezuţ : ar 

trebui să producem —, ca confirmare, mărturia multor ofiţeri, 
Altfel, lectura capitolului acestuia ar fi censiderată, de către cette 
ca produs pervers al unei imaginaţii perenne 


Un tablou din /nvierea lui Dostojewski ar Re singur să dea 

‘© impresie. trecătoare ‘despre drumul” pe care se ae în us 
~ bulgăresc. 
Câmpie moartă — pustiu lugubru. Nici iarbă-nici pomi — ate: 
potecă măcar. Ici-colo, un pâlc de scaicti—si, la intervale de poştii, 
câte un arbust rahitic agonizând sub ALOE de for: ale, unui soare 
nemilos, : = ee ES 
Asta, vara. tee 
Toamna; plouă vecinic. Arsita care îmbracă: be stearpa %. 
acestor regiuni vitrige, se incleieste si formează mlagtina- “cât vezi 
cu ochii. Munţii îşi desfundă paraiele—si câmpia, cărăruită de tram- 
bele de apă, ia aspectul unui fac imens, în mijlocul căruia, câte 


> 


www.dacoromanica.ro - 


scat, răsucit şi oprit în desvoltare, îşi ridici ) 
să inchipuiascä insula pe luciul RS al apelor are 
ie togolesc năvalnic. Poti CE 
por Iarna; -sub=- biciul: sfâșietor, al viscolulul: moare. “tot tinutul 
ere Apele inghiatä, vegetaţia, meschină, rară si scorojită, se des: 
| bracä şi impietreste—iar sghiaburile primitive cari țineau doc de 
drumuri, se culcă sub linfoliui de zăpadă, care se întinde, “uni 
form si trist, peste tot cuprinsul, 
“Aspectul “sinistru al regiunilor în cari sunt ec ta But 
garia, cimitirile cărora, printr’un eufemism crud, li se zice, las 
_ gdre—aspectul acestor crâmpeie de pustiu—spune elocucnt,. el: 
singur, ce blestemat e pământul antropoizilor şi cât dé amarnică . 
trebuie să fie soarta celor cari le încap pe mână. : A; 
Pe vremurile astea, prin bălțile si pe noroaiele astea, duşi a > 
baioneta de pe urmă gi bătuţi cu ciomagul ca să meargă în pas 
cu sicarii cari îi conduc, se târăsc, ziua şi noaptea, prizonierii 
noştri, goi, flămânzi, desculți şi plini de răni — opriţi din etapă 
în etapă, pentru ca, sub, lovituri de bata, să fle jefuiti, de fie- 
care escortä, “de tot ce, afarä de suțlet, le-a mai lăsat rapaci- 


4 


FER tatea călăilor de pe drum, . . q 
Si apă nu le e ingdduit să bea; = népalla tia. thapirgcd in gră- 99 
madd pe unde trec, si rănile sângerează — pe când sentinèla 


croieste cu gârbaciul de tasneste sângele pe zăpadă, 

Drumul, cât e de lung, e presărat de cadavrele celor căzuţi 
sub biciu, cadavre asupra cărora se aruncă, ca hienele, femeile 
si fetele bulgarilor, in nădejdea zadarnică cum că or mai găsi 
ceva de furat. 

După zile şi nopți de drum ucigaș, fără pine si fark pică- 
tură de apă ca să-şi potolească focul, osAnditii ajung la Has- 
kowo, la Kirdiali, la Tuiowo sau la ori care alt punct de tnă- 
cel—căci toate sunt concepute la fel, în toate se moare. 

Cand ajunge, primul rând, în fata bordeiului in care ştie că 
are să-şi derapene tinerețea şi să-şi stingă viaga in foame şi 
în tortură, ezită un moment, instinctiv, ca vitele pe pragul aba- 
“torului. Ciomagul sentinelei, însă, aplicat cu cruzimea de care . i 
numai bulgarul e capabil, imbrânceste pe nenorocit în gura gâr- 
liciului—și din ceasul acesta, uşa încuiată pecetluieste mormântul ~~ 
ostaşului căzut pentru cea mai măreaţă cauză din câte pun în 
mişcare activitatea omenească. = 

De cum au fost inghiţiți de mormântul uriaş în sânul căruia 
ii aruncă, cu patul puşcel, garda  escortei, prizonierii devia, 


www.dacoromanica.ro 


eae Sane celalt. pază, | ~Peputincioas „la că Pp gi 
„ deapänä toate. firele. vieții, — SE erai ke ate e ca sat 
ȘI agonia e sfagieloare. Se ee re RE 


+ 


Dia capul locului, ca să nu rămâie nici o indolală asupra a 
ceea ce'i aşteaptă, ofițerii ‘romani, cari în lagăre erau conside- — 
rati ca robi, au fost dati ca ordonanţe soldaţilor bulgari... ~~ 

Am putea să sfârşim aci, fiindcă, pentru european, pentru 
omul cu sufletul la locul lui, nu poate, animalul care poartă. - 
arma, nu poate să cază mai jos, să se afirme mai abject, să 
invedereze mai lămurit că înjoseşte uniforma și ultragiază pă- 
mântui pe care”! calcă, decât scuipând pe demnitatea eroului 
care "şi-a dat viata ca să nu cedeze o palmă din patrimoniul 
strămoșesc. 

Negrii din fundurile neexplorate ale continentului sălbatec, mă- 
aăucă pe prizonieri, e adevărat — dar îi mänäucä pentrucă, de arti 
pe concepția lor, incomparabil superioară judecății bulgărești, 5 
omul care se luptă cu curaj, trebuie să fie de esență deosebită, ET ‘ee 
prin urmare mai bun de mâncat decât lasul care se derobează : : J 
ori isprăvitul care dormitează pe vatră; pe când mongolul, mai Fee Be 
pre jos cu mintea decât însăşi antropofagii, au împins, nu odată, a 
sacrilegiul, până a pângări simbolul insusirilor pe cari e de pre- 
supus „că ei înşişi il infăţişază ca ofiţeri, şii au dat, ca sclavi, 
spre caznă, soldaţilor, acelor: macaci cu evoluţia - necomplectă, 
cari, din punct de vedere al condiţiilor morale, tin locul de mijloc 
între om şi vită, 

Si credem că n'a avut nici o greutate, administraţia militară, 
în recrutarea comandanţiior de lagăre de pe criteriul acesta. Mi 
nisterul de războiu din Sofia avea l'embarras du choix — căci, 
în fara lui Coburg, e destul să intinzi mâna ca să dai peste bestie. 


Lagărul de la Gorni Panicierowo era comandat de locotenentul — 
Semergieff, invalid dintr'un alt răsboiu, ofițer brutal, agresiv, si, 
ca toți camarazii lui, cu educaţie de hamal. Avea sub ordinele 
lui o gerdä de sălbateci, cel mai sangerosi tâlhari cari cutrieră 
munții in timp de pace şi sechestrează trecătorii ca să-i facă sa 
se răscumpere, Criminalii aceştia băteau toată ziua, sub. ochii 
Sine voitori ai comandantului, pe sârbii ostatici — şi sbierau, ca. 
Să terorizeze lumea, ca nişte posedaţi. 


10 


www.dacoromanica.ro =: i 


„Otiteriii români“ declară aor Pare „duceau 
enibilă, lăsaţi la _discretia “gradelor “interioare. bulgăr 


narmaţi cu reteveie, se UE Lise ziua prin lagăr și am 
ințau pe prizonieri“, 
La fiecare pas, apol, declare siibiesbtenantut Sachelarie; onl 
a care pas pe care ‘1 făceau, se repezia sentinela . şi i brusca 
Unt-ori, fără motiv, trăgea asupra ofițerilor, Ducându-ne câţi. -va.. 
"să luăm pâine pentru camarazi, sentinela a, tras un foc „aupra 
moastră, Putin a-lipsit ca să fim împuşcaţi. - - te) 
„ŞI faptul s'a repetat, confirm4 sublocotenenfil Re şi Parotas. 
ae la 2 Infanterie. „Ne spälam rufele, intro zi, la un pârâu, 
„Şi, pe când voiam să le întindem pe un „pom. de alături, senti 
»nela a început să tragă cu pusca in noi. sian 
De cele mai multe orl, însă, glontul ucigător era inlocuit © tie 


brutalitatea, cu umilinta; cu tot ce poate degrada mai desăvârşit - | 


pe om. „Intro noapte“, povesteşte maiorul Traian Grigorescu, de 


Ja 5 Obuziere, iototenentil de rezervă. Pandele “Gheorghe, fost | 
“deputat, şi N. lonescu, amândoui dintr'un regiment de Grăniceri, 5 
au fost bätuti de sentinele si pusi sä care hârdäul în care ‘gi făceau KT 


- ofiţerii treaba“. 


După o lună de zile, ofiterii români au fost scoşi din acest RC 


ees de orgie criminală şi, pe..la rs Jui ES) os 
da ‘Kirdjali. 


_.. Aci, comanda lagărului o avea un locotenent Kirceff, un do- 
+ bitoc mare si gros, care, judecând de pe apucäturi, mai ales gă 
_ vorbia româneşte, trebuie neaparat să fi fost zarzavagiu în Ro- 
„mânia ori argat pe la vre-una din moşiile învecinate. + 
„Era vecinic beat — si, de cum intra în baraca prizonierilor, 
regulat începea, de la uşă, să injure şi să amenințe, 
_. Dar. era un tip Kirceff — putea, el singur, să reprezinte Bul- 
‘garia intreagă : rău crescut, brutal: şi ridicul — ridicul pe toate 
… eusăturile. 
“Comandant de fapt, iss, al lagărului, era un soldat Chrlstea, 
Asta tăia şi spânzura în tot cuprinsul cimitirului. Daca vrea el, 


ofiţerii îşi puteau aduce apă de la numeroasele fântâni din prejur; ‘4 


dacă nu, nu. Garda, formata din adunäturi de prin finuturile foste. 


www.dacoromanica.ro 


2 oe ie era aşa. de mizerabil în cât re 
7: nație şi ‘nu se poate califica, Päräsiti, cu ordine au 
soldaţilor a căror. ‘barbarie o. cunoaşte toată lumea, t 
2e vi laude din partea superiorilor pentru iboats ti 
- care ne-o făceau“ - 2 

De altfel, lagărul ofițerilor români. era Hele ca - 
ep Blue: Aici se trimeteau ofițerii. pees, si francezi, a 


+ 


drept pedeapsă. i 
Si, cum e uşor de infeles, nu era déosebire, ca putere 
vita cu două. picioare care păzea la usa mormântului, şi coman 
„ dantul cimitirului sau ofiţerul superior cap al garnizoanei, Simionoft / 
și Tabacoff, locotenenti-coloneli, ori Bojadjieff, locotenentul, sau Sih 
ATEN simplu soldat, erau de o RTE ordinari, feroci SR 
_ grosolani. ; Pasi: 
-- De altfel, omenia, la bulgari, e, prin tradiție balcanică, soco- îi 
titä ca slăbiciune. 
À Ofiterii si soldații bulgari în puterea cărora erau lăsaţi, | Fol 
+ prizonierli români, se întreceau, care mai de care, săti injure, să-i | 
„bată gi să i închiză, Maiorul Traian Grigorescui de la reg. 5 de — 
~~ Obuziere ; locotenentul Ichim, de la Reg. 34 Infanterie ; şi Sub 
„ocotenentul. Barsan, reuşiseră. să evadeze. Au fost. prinşi, închişi. at 
i în temniță la un ‘loc cu condamnatii de drept comun, ‘insultafi Bios 
Be ee in Octombrie 1916: = 
ed Tot atunci, trecdnd prin fata şcoalei turceşti pe dinaintea cäreie ! 
; se plimbau ofiţerii romani, un sublocotenent bulgar, de rezervă, 
aa s'a repezit, fără nici un motiv. la locotenentul Drăghicescu, Me = 
decător de tribunal, l-a pălmuit-şi a scos baioneta. L-ar fistră- © 
puns fără intervenţia avocatului, locotenent de rezervă, Mureşanu, Sat N 
de ta Reg. 34, care, din întâmplare, ştia bulgäreste. 
Plutonierul cu termen redus Henri Fichman, de la 40 Infan- 
ne a fost bătut, la 17 Martie 1917, Până la sânge, cu cravaşa, 
de către colonelul Iconomoff şi locotenentul Kirtceff, comandant 
al lagărului, fiindcă a refuzat să denugte pe un soldat bulgar 
care i adusese o sciisoare de la Sofia. ee 
După două luni, acelaş plutonier e arestat din nou, pentru 
acelaş vechiu motiv, şi fiindcă ma vrut să se facă ludă, a fost 
- lochis in pușcăria comună la un loc cu osanditii si cu dezertorii turci, 


3 


www.dacoromanica.ro * 


IN a ee 


LR en a ee ie Cet Rues 


doua. zi Le executat. re 
“atunci, Bojadjieff vizitează. ‘din nou. 1 lagărul ŞI te 
inelelor să aducă la corpul de gardă şi să bată pe loco 
neatul Dumitrescu Ion, din Reg. 70 de Infanterie. În mo- 
“mentul “când s'au repezit călăii să-l „ridice, insă, a sosit un. 
locotenent bulgar, ee Dincioff, care s'a interpus je a atäturet 
itfamia. : 


ŞI: lanțul e ft : eee 
“Colonelul Niculicescu Solomon, comandantul regimentulut’ 36 
„de infanterie, a fost inchis 20 de zile şi motociclistul Goldman 4 
= Dătur de moarte, din ordinui sublocotenentului Bojadjieff — pe 
cuvânt că au călcat regulamentul lagărului, regulament care nu 
exista întru cât nici o dată nu fusese adus la cunostinta prizonierilor, — 
„De altfel, actele de laşitate ale acestui bragagiu sunt maire- 
voitätoare de cât însăşi ale soldaţilor din gardă. La 2 lulie 1917 
au fost închiși, fără nici o vină, de către Bojadjieff, locotenentil- 
coloneli Pârjolescu şi Stirbulescu, — iar bravului coloni Mără- 
_şescu, care protestase contra infamiei, i-a răspuns bestia, pe tonul 
“care distinge pe bragagiu dintr'o mie, „Dacă pată zici un cuvânt, 
te scuip drept în gură, câine | 


= Oscar Zager, medic de batalion în Reg. 80 Infanterie, trimes a 
EE din Haskovo, cum am spus, la Kirjali, ca să facă serviciu la A 
ee spitalul. de acolo, a adus, ofițerilor dia Kirjali, câteva comunicări 
din partea camarazilor de la Haskowo. i 
se Peniru. vina aceasta, Bojadiieff, care trebuie, in timp de pace, 
= sA fie bandit ori fecior de bandit, a chemat pe medic la comen-: 
ditirea pietii si, sub ameninţare cu biciul, i-a cerut să iscălească 
un proces verbal scris bulgäreste. 
Doctorul a cerut un interpret, ca să-şi dea seama de ce e 
a scris tn procesul verbal şi pentru cuvântul acesta, Bojadjieff a 
dat poruncă gealatilor de Vau bătut pe ofiţer cu un biclu la ca- 
pătul căruia atârnau gloanțe de plumb. Soţia unui colonel bulgar 


e 


www.dacoromanica.ro 


— Se SERE - LP ASR a SC = Le EL LRU 


FE os Tes au re pe locotenentut Tee sn 
aviator in armata engleză, care evadase. Fiind bring 
aruncat. intro. închisoare mizerabilă, de Jad până 


pentru. re aducându-i: ey intro. zi, trei. colete, dintre e: rit 
fusese în parte furat de către comandant, a scris pe chi 
„Am polii donă colete A jumătate” ; SES. 


HASKOWO 


= ñ x i 


“Un vagon plin cu monumente funerare 
3 din vechia Serbie a sosit în gară la Sofia. 
Socotim că cel mai bun mujloc de a in 
trebuinfa acele monumente ar fi să se e- 
șeze pe mormintele lucrătorilor. nostri + Pa 

He j A _ flonalt, morminte cari sunt gee în stare. 
we, 2 i D brtstăe zi 


. f va 7 * cz 


\(Dnevnte, 24 Februarse 1010) 


“para țară a cărei presă anunţă, public, că sau furat. pats Ia 
pietrele mortuare din cimitirile Inamicului, lagărele de prizonieri 
= au puteau să fie decât ceeace au fost, 
_ Haskowo e dintre acestea, 
Act sau adus, din capul locului, ofiţerii români căzuți la 
our in 1916, şi au fost dati, ca comandant de lagăr, ps 
“mâna unui sergent, care, de teamă că, altfel, nu i Sar cunoaşte, - 
poate, origina bulgărească, le-a spus, din prima zi, în limbaju! 
care face ca mongolul să semene cu o bestie cum seamănă altă 
bestie; „Aici, eu sunt stapân. De acum, între voi, nu male ge” 
 meràl, colonel orl ofițer. Toţi sunteţi robi“. 
Se infelege că, cu un asemenea comandant, ofiţerii: au fost 
Sa = ‘t&sati la discretia animalelor din gardă, cari fi umileau în chip. 
aie sfogeros. Orice le era permis brutelor cand era vorba să vexeze 
pe români. Le era permis chiar să sileasc pe ofițeri să ducă şi 
= i 94 verse hârdău! în care'şi făceau trebuintele noaptea, hârdău 
oe care stetea la uşa barăcei. „Eu am fost pus lao astfel de treabă: 
i „de către sentinelă“, spune sublocotenentul lonescu. Mihail, din — 
= Sai Reg. 66 Infanterie, „şi fiindcă mam opus, am fost înjurat şi 
sovit cu patul puşcei“, SA 


= oe www.dacoromanica.ro 


de gândul de realitatea amară că sunt. chattel la bulgar 
+ tésérä toată scară ignominiilor — așa în. cât, dela o vreme, m 
Buia să şi bată capul ca să născocească o nouă. tortură, Aşa 
“tntr'o zi, numai prin capritiu de sălbatec, sentinela - a ae me- 


J u patul fete = 
Si când ofiţerii, a tel de tisutle, de umiliate şi de bătaie a 
silice, reclamau comandantului, rezultatul era, invariabil, acelag : 
isoarea. 
i erau aşa toți bulgarii, dela urangutanul care sluji de 
© seaținelă până la ofițerul superior venit în inspecția lagărului. | 
"Mai ales aceştia aveau, către români, atitudine atroce—fiindcă : 
* Sarbaria, la poporul acesta aziatic, creşte în raport direct cu ps- 
* > vitia socială. In primă-vara lui 1917, ne mai putând indura lipsa, 
lasultele şi brutalitatea celor din lagăr, ofițerii din Haskowo au 
agit, în frunte cu căpitanul Cretoiu, din Reg. 9 Artilerie, gi au 
expus doleantele prizonierilor către un bulgar cu rang mare ve-. 
hit să inspecteze lagărul, 
— Puneti mitralierele, ca să stârşim odată, mai bine, decât 
“să murim încet de inanitiel a tncheiat căpitanul Cretoiu. 
| Si a doua zi, ca satisfacție a reclamantilor, toţi ofiţerii au 
| fost închişi la arest, pe câte 20 de zile... A 


i 


= fe Luptele dela Mărăşeşti şi succesele răsunătoare ale armatefor- 
| moastre trântiseră personalul administrativ al lagărelor din Bul- 
garla întrun fel de delir de distrugere. dl 
“Toată lumea se inarmase cu PARE şi lovia, orbig, pe ori- — Soe 
cine întâlnea, 
„Ne băteau şi ne insuitau în toate zilele“ declară locotenentul FRE 
Serban Leoveanu, din Reg. 66 Infanterie. „Dela cel din urm& 0 
soldat şi până la comandantul lagărului, toţi căutau să no facă AN 
mizerii — şi, cum aveau toate mijloacele să ne împingă la gre-- 
gală, găseau, ori când voiau, ocazia să ne lovească şi să ne 2 
insulte, pe nol gi tara noastră, | i CR ar 


Le 


rein 


_ www.dacoromanica.ro 


asultaţi şi bruscafi de tasăşi comandant 
Tratamentul devenea din ce în ce mai 
“succeselor pe cari le tür ; 
“bătălie dela Mărăşeşti, declară. locoteneat-colone theo 
„mulţi ofiţeri au fost Dătuţi. oaia „de sigur, venea ai ferele 
“de sus". | 
Cat despre bietil soldat! ee nich chip omenesc nu „mai 
“aveau, sărmanii. Flămânzi, martirizati gi bătuţi ca vitele de 
- ajunseseră. nişte umbre. ȘI dacă ofițerii protestau. împotriva. 
< barbariilor cari se pRUPERU sub ochii. lor, erau și ei în 
atu 
Dieu ceata îi scoteau ia apel năpustind asupra ior cate 
id rene de sälbatici, cari ii scoteau din baracä cu “ci 
Mase din aceste lovituri erau mortale — şi mai toate ee 
_ victima. Un oarecare Nicola, mai ales, un brigand, a frânt 
mâini, a scrântit multe picioare şi multora le-a rupt gira spin i 
Soldaţii osândiţi să fle batuti drept pedeapsă, erau | 
> epocă lagărului şi executați în sunetul trAmbitei. i 
- Căpitanul Al. Constantinescu descrie în modul următor = 
monia aceasta infamä: i 
„Chiar ofițerii erau obligați să alate la a rele bastonadă 
„care este de tradiţie în lagările bulgărești, Se aşezau ofițerii! 
EE "adesea, în linie, făcând front, ca să asiste la bastonadă, care s 
“= ,executa în sunet de trâmbiţă. S'a întâmplat de două ori cal 
„omul bătut să moară, sub lovituri, in fata noastră a tuturor”. 
Şi căpitanul acesta, Al Constantinescu, are situație specială 
in lagăr: E interesunt de ascultat: „Am fost închis 5 zile pentru | 
„că sa găsit la mine, cui ocazia unei perchiziţii, o lucrare asu- Vă “ 
„pra bătăliei dela Neajlov şi câteva schite privitore la aceste A. 
„lupte. Devenit, astfel, suspect, am fost îndatorat, până'la sfar- a 
_ ,gitul captivitatii mele, să ma prezint la cancelarie de cate trei (5 
„ori pe zi, de-a valma cu. bandiții sârbi“i =e 
, ~ Locotenentul Săulescu, de. altfel, a fost închis 5 zile flindct îi 
- Sa găsit la cl un glonţ de revolver, glonț pe care păstra ca : 
amintire. din războiu. 

- Si închisoarea, era un bordeiu în pământ, unde se puneau la 
epreală toți tâlharii din Balcani şi unde se aduceau pe targă cei 
bătuți în piață — nenorociti cari, a doua zi, treceau din ebordein 
de-a dreptul la morgă... 


www.dacoromanica.ro 


i Sala asta sub ochii colonelului doctor Dogurot a a lui Ma ff 
„comandantul lagărului, à 
A bătut pe un biet sârb până când a aie dub. ARE de 
„ciomege, Pe urmă a trimis de i-a adus o targă cu. care l-a 
„dus de l-a aruncat în groapă. 
= »Caporaiu! Gheorghe —supranumit grecul—dedea cu “pistes a 
eu cărămizi în românii si sârbii de corvadä. 
„Atâta a dat cu ciomagul in capal unuia, în cât l-a lăsat - 
„mort. Si pe urmă, apucat de furie, pisă cadavrul « cu potcoava ii 
„dela cizmă. 5e Ë 
=a „Şetul “serviciului sanitar al spitalului de ofiteri atâta a dat. 
cu ciomagul in capul Pisi Paleru tul Apostolescu, in cât. i la . 
spe, în trei locuri, 
i scena se petrecea chiar în baraca ofiţerilor. 
oldatul [vciu avea specialitatea de a bate noaptea, pe a 
terii români, cu patul puscei. 
„Un alt soldat, pe care l-asi cunoaşte dacă l-asi vedea, A à 
„lovit pe locotenentut. colonel : Fiorescu sf pe sublocotenentut D, 
"Gheorghiu, fiindcă au supraveghiat distribuţia hranei ce se dedea > 
„soldaţilor români. Și să se noteze că hrana aceasta era cum= - — 
„părată din cotizaţia ofițerilor şi că supraveghetorii făceau ae > À 
„din comitetele alese de comandantul lagărului. > 
» loti soldaţii. bulgari, de altfel, purtau, pe lângă armă, câte 
„un reteveiu, cu care loviau ca in vite, Noaptea, au fost loviți, 
„printre atâția ofițeri al căror nume le-am uitat, următorii, de 
„cari îmi aduc perfect de bine aminte: maiorul Popesen Gheor. 
»ghe, mort pe urmă de disenterie; locotenentul lliescu Paul; i: 


= www.dacoromanica.ro.- 


O... pe EL = Re ree ere oy 


= +, 

fa, din pricina “brutalité ti cu care a fost 
A degetul cel mic dela mâna stângă - = rot 
„Condurache. ne à 
„Un sârb. a fost aşa de ie bătut “incat a  ănias À gira spi- 
ei ruptă. Nu mai putea să se mişce decat ee Sin’ 


Morţii erau ingropatl in pielea goalä iar hainele. se dedau altor 
„sârbi — aga încât comandantul avea tot interesul să oe al 5 
en lateasc& molima în lagăr. = 
„Un ostatic grec, bănuit: că ar avea parale ia’ dânsul, a “font E 
E as afară din baracă de către 0 sentinelă sl împuşcat ca să-l s 
“„prade. - 
=  ,Acest regim ale cărui orori tatrec pe toate de până acl, a font 
: inaugurat de sălbatecul comandant Maneft. 
„la luna lui lulie 1917, a fost numit comandant al lagărului un 
A ciidaa- sublocotenent de rezervă. Tipul acesta intrunia perveral- 
- vatatea ovrelului şi răutatea sălbatecă a bulgarului. Ticälosul acesta . 
E cae pricinuit toate neplăcerile şi toate mizeriile posibile. Re 
u ne dedea voie să ne cumpărăm carne ; întârzia darea sol- ES 
EX “dela cu cate 3—4 luni; scrisorile trimese aa familie ziceau ca 
„lunile în cancelaria lagărului — şi le înapoia, pe urmă, scriind =~ 
„pe plic că adresantul nu e in lagărul acesta sau, de-a dreptul, 
„le rupea. i 
„Ca să nu murim de foame şi de mizerie, a trebuit să-i numărăm 04 
„0 mie de lei", declară locotenentul colonel Gheorghiu. | 
Si ce noroc, totuşi, pe prizonierii români, că, in tot lagărul şi a 
în toate lagärile bulgărești, n-a fost, din fericire, n'a fost decatun 
* singur jidan ofițer. Dacă ar fi fost incä unul, cel putin jumătate à 
D! din cei cari fac declaraţii acum ar fi rămas, in vecii vecilor, pe a 
pământul bulgăresc ! ; aa 
Si colonelul Gheorghiu adaugă: Fi 
„Jidanul avea sub ordinile lui un adevărat călău. Si adusese din 4 
„lagărul de la Siyven, ua bandit bulgar, care“, sub comanda târ- i 
„tanului, a omorât, ca ciomagul, în timp, de patru luni, peste = | 
„trei sute-de sârbi şi mulți soldați romani’. 


Două fapte, încă, înainte de a trece la un capitol non. 


www.dacoromanica.ro 


ies Ain — 


| hegiti de frig şi Re de. (aa sit 

«Am văzut cu ochii mei, în grămadă, eee 
«români, intinsi pe cimentnl rece ca ghiata — şi alţii, 
_scamarazii lor şi ai mei, tâmpiţi, degradati de mizeria 
= bat rozând im ESHER ade de sfeclă crudă». 


N 


zi A doua sconă : 


di Se «Către starsttul da de groază din. Rodop. Ofiterii, 

… + «concentrați la Ustowo, așteptau sätfie trimişi la Kirdjali. — 
«In convoiu, se afla pärintele Florescu, secretarul Facultăţii. | 
«de Teologie şi directorul internatului teologic din Rue At ee 

‘2 «confesor militar al Regimentului de Gräniceri. aci 
«Apare locotenentul bulgar Ceandoff, Face, cu mina li, i 
„„«perchiziţie corporală preotului ; îi smulge de pe piept crucea. 
‘ “«de/argint cu care oficia serviciul divin—si xpledch RES 


Ce sä spunem ca comentariu la asemenea acte de brigandagiu ? 
Sa tämurim, doar, că Ceandoff e bulgar — gi să trecem inainta, 
convinşi că toată lumea a înțeles, fără alte explicaţii. 


www.dacoromanica.ro- 


mant, această măsură nu mai e suficientă, 


3 Când e vorba despre ei, trebuie aplicată. 
Fă PR ¢ 


maxima ; pentru ua chit o sută 
pi un dinte, 0 mile. à 


ctre, 17 Septembre 1918). 


Ne die ce-o ti Ron pe bulgăreşte, cuvântul Rakowski, 
Poate locuitor din Rakowa; poate bandit de drumul mare; 
poate, scurt si simplu: bulgar — nu stim, în stärsit. Ceeace ce: 
stim, e că, logic. ori prin coincidență, vocabula: Rakowski tre= 
-buie, neapărat, să aminteascä un scelerat, © crimă iaşă sau cel 
puţin un act de piraterie. 
E Scena. oribilă la care au dat loc briganzii lui Coburg în “gata 
Rakowski este dintre cele care nw’ şi-au perechea decât în roma- 
manele fantastice ale celor cari au descris viata şi ispravile clef- 
filor din ascuazişurile Emului, - 
O luăm aşa cum o găsim în. declaratiile Ea fiind-că nu 
voim că trunchiăm nici un amănăunt din această dramă. 


«In dimineaţa de 5 Decemcrie 1916, un grup de 110—120 ; 


de ofiţeri, dintre cei cari, în August, fuseseră internați la 
Tulowo, sunt trimesi la Kirdjali. Au făcut drumul pe: jos 
până la Zagora, şi acolo au fost imbarcati în vagoane de 
vite, gramaditi 60—70 la un loc; 

Trenul sosește la 11. ceasuri seara în staţia Rakovski, 


cate se află pe linia Filipopoli—Adrianopoli, de unde urma: 


www.dacoromanica.ro 


Ochi pentru. ochiu, se sice în Sfânta: 
„Seriptuvă. Pentru urmaşii driganzilor re= : 


RAS ARM ESS 


UFO PAT PET pe AR | EE Mr 


io ia zi. 
Comandantul militar al gărei, un boul ori na po-. 
-runcegte ca escorta, care a venit dela Tulowo cu convoiul, 
să se odihnească — si formează o nouă gardă, compusă de 
; eels dela staţie, ca să păzească pe ofiţeri noaptea. SS 
~ Comandantul garei pleacă, apoi. Nu făcuse, însă, două- 
zeci de paşi, când scopul pentru care se schimbase garda 
devine vizibil. i 3 + 
Un grup de cinci ofiţeri, RTE cari. căpitanul ‘Traian 
Grigorescu şi locotenentul Iosif Nădejde, cari fuseseră cou- 
duşi, sub escortă de sentinele, pe un maidan, după o casă, 
ca să'şi facă nevoile, sunt atacați de sentinele, bătuţi — gi 
jäfuitt. Li se ia paralele, anantalele; pelerinele şi “jambie- — 
rele, Soldaţii, transformati în tâlhari, iau, rând pe rand, 
pe fiecare ofițer in parte sil despoaie de tot ce are pe el. 
Ofiterii protestează, strigă, chieamă pe comandantul ga- 
rei — dar, zadarnic. După un moment de întrerupere, 
garda se întoarce, de astă dată însoţită de doui bandiți 
îmbrăcaţi ‘civil şi innarmati cu cuțite. Sublocotenentul Chri- 
stea Dumitru, dela 84 Infauterie, primeste groaznice. pa- 
turi de puşcă şi e jafuit. Sublocotenentul Răducanu, dela. 
Reg. 78, e aşa de tare lovit în pântece, în cât cade fără 
cunoştinţă. Soldaţii se fac că înarcă armele şi terorizează 
pe ofițeri. Protejati de aceştia, două sentinele şi cei doui 
tâlhari în civil, perchizitioneazà, la rând, pe toţi ofiţerii, 
şi le iau tot ce găsesc: parale, ceasoarnice, inele, efecte de 
îmbrăcăminte, 
Ofițerii au trebuit să se resemneze, Era evident ca ata- 
cul fusese pregătit de insusi comandantul gărei. Daca s'ar 


www.dacoromanica.ro 


| sprezece luni, ancheta tot. nu era Caini iati. 
„Şi faptele acestea nu seu petrecut pe câmpul de bata 
> „în „primele ceasuri sau în zilele dintâiu ale. capturei 


A, stie, etc, cand, prin CARE au x mai erau 
TRS cari. “i-au prins ci sub paza paren 


www.dacoromanica.ro 


GOLGOTA 


Frontieră strategică, faimoasa froutiera 
strategică, apărare imaginară a integritafit 
româneşti, ma fost de nici un folos tomd- 
nilor fafa cu minia poporului bulgar, 
Mâine România nu va mai fi. 


(Echo de Bulgarie, organul ministerului de 
externe. 28 Octombrie 1916). 


Par părea că, după ororile de până aci, moment mai trist 
în calvarul. prizcaierilor nu e cu putință, Si pagina cea maj 
infricoşată nu s'a scris, totuşi. Inainte de a muri sub biciul bulga- 
rilor ucigași, românii incă mai aveau să sufere orori necunoscute 
în istoria războaielor dinnainte de era creştină, i 

Le înregistrăm, fiindcă este Singurul titlu pe temeiul căruia au 
drept bulgarii să revendice loc ia Europa civilizată. 


Abia căzuţi în captivitate, ofifeiii inferiori, în număr de 438, 
‘au fost luați dela Kirdiali si duşi in regiunea Ustowo-Parmakli, ta 
munţii Rodopi. 

Regiune muntoasă. 

Potecile, de piatră, abrupte şi intortochiate. 

Drumuri, numai pentru picior, căci nici odată n'a mers căruța 
pe potecele acestea, poteci pe cari povara se cară cu samarul, 
pe măgari, . 

Si ofiţerii, in zdrente și desculți, merg la deal, cu bagajele în 
spinare, bătuţi cu bățul, din urmă, ca vitele, de către sentinele, 

Si au urcat, cu sudori de sânge, patru zile incheiate, nemancati, 
bătuți şi fără de răgaz, udati de ploile îngheţate cari bâtuuie 
eontinuu, pe acolo, la începutul toamnei, 


www.dacoromanica.ro 


şeze. pe. ‘drum. 
Ofitèrir au protestat, amintina célätlor. dot 
ela Haga. amen 
"Atâta a fost de ajuns ca “sa Geoană. infernul, + 
Sau luat, din primul grup, cinzeci de ofiţeri, pe cari îi au du 
“între. “gentinele, la Parmakii, pe piața publică a oraşului, - 
sa poruncit să ia roabe, lopeti şi târnăcoape, ca să lucrez 
şosele, Oltiţerii au refuzat să se supuie ordinului acestuia barbar: 
= Atuncf locotenentul Candoff, comandantul companiei din Parmakti, 
a făcut semn — şi soldaţii s'au năpustit cu patul puscei pe prizoni 
Cel dintâiu a fost lovit subiocotenentul Ungureanu, dela Reg. 3¢ 
~ Avocatul, sublocotenent de reservă C uted, din 80 lafanterie, | a 
~ fost,. asemenea, bătut crunt. - FES 
Sa Seche se petrecea in centrul orasului, pe piaţa publică, ia fate 
- populaţiei strânsă la spectacol. : 
Cel mal fetoce dintre bestii era Nicoloff, avilul, er. x 
“şi poate antreprenorul lucrărei. = = 
“Văzând 'sălbătăciile la cari se dedau soldaţii bulgari, din ordinul. 
comandantului, căpitanul Apostolescu Constantin iese din. rânduri = 
gi protestează indignat: = 
— Suntem ofiţeri, şi nu admitem să ne ultragiați. Omorâţi-ne 
cu glontul, dar nu ne înjosiţi! - Es 
- Un sergent și câti-va soldați se năpustesc asupra căpitanului. = 
şi-l jovese cu patul puscei, Una din sentinele îl impunge cu balo- =" 
neta — dar Apostolescu continuă să protesteze. Atunci, O sentinelă șa de 
[i loveşte in cap cu patul-puscei şi-l cuicä, leSinat, la pamant. A 
“Au mai fost bătuți: sublocotenentul Cardaş, profesor la © 
liceul din Brăila ; sublocotenentul Baliff, doctor in ştiinţele chimice ; 
locotenentul Stoicescu, dela 84 Intanterie; căpitanul J, Dimitriu, dela 
5 Obuzilere ; sublocotenentul Rosescu Horia, doctor în Teologie;  - 
locotenenţii Al. Teodorescu, |. Nitescu, Ștefan Ichim gi mulți 
alţii, : 


www.dacoromanica.ro 


Ake 15 ofiţeri cari protestau mai violent şi să fie duși, sub lovituri 


o Ap condiția pa aa fe Ss | 
rept răspuns, Cha ndoit a dat. ati me “Bet la un. ru di 


la inchisoarea “oraşului, Cei laiti au fost închişi, toţi, în ouă 
odäite şi o tindă fără ferestre a unei cocioabe din Raicewo. : 
„Cinci zile au fost închişi, şi unit si ie fără | mancare: şi 
„fără apă. : 


Astea, ia Raicewo, La Ustowo, metoda e aceeagi:. tortura 
: ‘prin lovituri, prin foame și prin sete, ca să-i determine să serge 5 
“la soşea. ; à ; 
Grupul, adus aici, a fost inchis, 100 de iuşi, în trei “odäite. tără 
ferestre si un grajd care n'avea tavan. 

la adăpostul acesta ori afară, era tot atâra ploale şi tot aşa de 


frig. Singura deosebire e că sub cerul liber nu mirosea a băligar. a 


Ofițerii au fost ținuți aici, fără o férimäturä de pâine şi fără Es 
“pic de apă, dela 11 Noembrie până în seara de 16. 
Prizonierii, ajunsi în stare de spectre, nu se mai puteau scula 
în picioare decât proptindu-se de perefi. : 
Populaţia se înduioșase. De aceea, ca să evite pentru civili 
“spectacolul crimei lage pe care o sâvârşia, comandantul legase 
uşile cu lant, iar ferestrele le bătuse în scânduri — şi casa era 
inconjnratä de sentinele. 
In zilele de 12 si 15 Noembre, ofițerii, puşi sub judecată pentru... 
rebeliute, au fost chemaţi inaintea lui Nicoloff, contracciul şoselei, rs 
= gta lui Kirtceff, banditul dela Kirdjali. Acesti magistrați pun în 
„vederea acuzaților că, or consimt să care piatră, ori vor fi lăsaţi 
„să moarä de foame. 
Ofiterii, se înţelege, se resemnează la ultima alternativă : se 
lasă să moară de foame. ; 
- Între timp, până să treacă în lumea unde nu sunt nici torturi nici 
bulgari, prizonierii corup o sentinelă, care, pentru 80 de leva şi un 
ceasornic cu brățară, le-a adus cateva pâini şi o găleată cu aţă, 
»Maitre d'hotei“ 1a această masă -copioasä, s'a facut căpitanul 
Samboteanu, care, după ce a turnat găleata într'un, lighian, a in- 
ceput să dea, pe rând, fiecărui camarad, câte o feflufä. de pâine 
‘gi câte a lingură de apă,.. 


21 


www.dacoromanica.ro 


Preble, deci, căutată afte tortură. : 
Şi s'a găsit una, pe care noi ere n'am cre 
afirmată, în scris, de peste o suta de ofițeri, 
La 16 Noembre, a cincia zi de inanitie pentru cei ‘inch att 
28 în lagăr locotenentil bulgari Kirtceff, Candoff si St ico! 


PRE 


atunci, proaspăt, din pădure. 
—  Douä zeci de ofiţeri romani, căpitani şi. locoiSueaji sunt sc 
‘din rânduri şi duşi în stradă, pe piața publică, în gts ong 
EST si execuția începe, - | 

= Soldaţii, instruiți din vreme, se be asupra ‘oliterilor, 
hainele de pe ei şi îi trântesc la pământ unul peste altul, Celà 
= taiu trantit cu fata pe eee de pietre, e ee Popeia, du 
=a Reg. 34 Infanterie. 

“Soldaţii îi tin mâinile şi Siclaatate 3 “unul , se aşează pe cap. — 
şi locotenentul Kandoff îi frange oasele lovindu-l cu bâta pe piele 

goală. 

TAgneste sâugeln. Ceia co văzând bestille de “soldați, se pul 
doui de o parte si doui de alta, a victimei, s?i trag câte Aou 
„zeci şi cinci de ciomege. 

“Toată spinarea căpitanului ajunge carne vie. | | 

Pe urma’i ia pe rand şi bat: pe căpitanul C. Kiriceanu, din - 
Reg. I Artilerie de Cetate; pe căpitanul D. Tolmida, de la 2 Arti- = 
ferie; pe căpitanul Ionescu “Constantia, de la 74 Infanterie; pecă- 
pitanul: Viad Victor, din Regi 2 de Grăniceri; pe căpitanul Cos- = 
tescu Ştefan, de ta 5 Obuziere; pe căpitanul “Bicsdnescu lon, din 
74 Infanterie; pe locotenontul Victor Denis, din Reg’ 3 Artilerie : 

se şi pe locotenentul Tudoriu Drăgan, de ta Reg. 74 Infanterie, — 
Sr O notă, care, mai presus de altele, va să rămâie de-a lungul — 
istoriei, ca semn făcut cu fierul roşu pe fruntea bulgarului, câto 
dăinui. civilizaţia pe continent: au fost bătuţi de moarte chiar off 
terii răniți in luptă şi cu plăgile nevindecate, -. 
Spectacolul acestei nemai pomenite lagitäti era aga de oribil, - 
incât populaţia” târgului, adunată pe piaţă, a fugit, îngrozită, după 
primele lovituri de șiomag. 


www.dacoromanica.ro 


MONSIEUR DE PARIS 


n... 


Ree, în politica externa, met credință 
nict cuvânt de onoare, Dacă vazboiul, la 
urma urmelor, nu este alt ceva de cit o 
continuare mai brutală a politics externe, 

; politica externa, le rândul et, nu este de 
cât o introducere la războiu cu mijloace 
mat blânde, 

Nu numai totul e permis in timp 
de xäzboiu, dar e o datorie să se 
puie iu mişcare toate mijloacele 
susceptibile de a asigura victoria. 


CONTELE TISZA 
(Az Ujsag, 9 Septembrie 1916). 


Cu aşa concepție despre răsboiu, asasinii au drepturi. la monu- 
mente. 

Ca toată vita cu structură cerebrală primitivă, bulgarul nu e 
inventiv, dar are, ca fiarele, instinctul. desvoltat — si cu el fnlo- 
cuieste, până la oare care punct, lipsa de inteligență. 

lustinctul lor de bestie ii făcea să simtă nevoia de a avea 
şosele ; creierul lor rudimentar, însă, nu le putea sugera mijloace 
pentru a-şi fndestula trebuinfa—dar, lipsiţi de facultatea de a 
judeca, nu găsiau soluție la problemă, alta de cât cea descope- 
rita la Ustowo. De aceea, au recurs, şi în. lagărul dela Vla- 
howo, tot la luminile, la destoinicia și la sistemul întrebuințat 
acolo cu un succes care umpluse piața de sânge si gonise popu- 
latia îngrozită de atâta sălbatecă cruzime. 

ȘI, din admiraţie, se înțelege, pentru vrednicia lui Kandoff, 
tot pe el lau trimis gi la Viahowo =~ cum trimite parchetul din 


www.dacoromanica.ro 


C0 nent ets şi Stoicanoff. 
po au tinut pe prizonieri, nemancati si tar picătură 


fachisoare, aes dus pa piața a A in’. mijlocul “ardă 
soldaţi, si, la refuzul ofițerilor de a merge să lucreze la 808 
au ‘asmujit fiarele pe dânșii. Sr) 

Le au rupt hainele, i-au trântit, pe rand, la pământ, si 


a magul, de fâsuia sângele din trupurile sfărâmate. de toiege. 
_ Au fost, astfel, sfäsiati de lovituri: sculptorul ofiter de. 
- zervä Horia Coandă, sublocotenent în Reg. 75 Infanterie; sub 
 Jocotenentul Palladi lon, de la 76 Infanterie; G. Zamfirescu, de 
la 76 Infanterie ; sublocotenentul de rezervă Papudoff, de la 3 
 ÂArtilerie, student la facultatea de Drept din Bucuresti y ingineru 
\ silvic Al. Stefänescu, din Reg. 1 Pionieri ; locotenentul Otopeant 
„ Alexandru, din Reg. 5 Obuziere ; căpitanii Traian Grigoresca: 
gi căpitanul Al. Eftimescu, din Reg. 76 Infanterie.. 
- Casita ‘Ustowo. calăii mau cruțat nici pe răniți : A due 
Coandă şi Zamfirescu, director de bancă, aveau plägile nevin= 
decate — dar au fost, totuși, loviți fără milă până când au le 
saat sub potopul de ciomege. ae 
: e urmä Kandoff, privind cu satisfacție la soldaţii cari lo-* 
; via cu varful cizmei în victimele cari, stinse de puteri, nu se 
mai puteau scula de jos, se adresează celor-laifi of: iteri, cari, 
| înmărmuriţi, asistau la atrocitate : 
-— Acu, care dintre voi vrea să moară ?. 
poe a Si iese din rânduri, atunci, un copii, sublocotenentul Certes 
blond, ee plecat, abia de două luni, din scoala militară : 
= Eul ee 
Fiara s'a asvärlit, atunci, asupra copilandrului, si, cu bestiile pi 
cari ‘1 insofiau, l-au bătut aga, încât, dus la spitalul din Has- = 
ES _kowo, pe urmă, Cernălanu a murit de consecințele acestei crime Lu 
. odioase, 


= 
Pe cand la Viahowo si la Ustowo se petrecea aceasta dramas 
a cărei laşitate pălmueşte civilizaţia veacului, grupul de 100 


m -www.dacoromanica.ro 


se închişi. intr’ un co. ou: Em pe bălegar. 
zi, se prezintă Kirtceff,—acelag pretutindeni | — ŞI, 
„soţ ue ol din SR si des ARE pluton . de saa 


hes să Bronte protestarite au fost zădarnice. ; 
bs Cum prizonierii, istoviti din pricină tratamentului barbar. ; 
“tare fuseseră supuşi până aci, nu se mişcau . destul de aa 
ot oti indemnau soldatii cu baioneta si cu patul puştei, ca a8 ducă 
i pietre în spinare sau să sapa şanţuri. | d 
+ Insă-şi bolnavii erau scoşi la'lucru şi bătuți cu en carey, 
ns desfigure cât mai multă activitate, Locotenentul Drăghicescu, 
din Reg. 3 Artilerie, abia: eşise din spital, când a fost pus să 
Ré care piètre cu targa—şi la spital s'a întors îndată ce ‘si a înde- ~~ 
„_ plinit misiunea. Locotenentul losit Nădejde se sprijinia în cArja 

pe când, pe umăr, căra bolovanul ; sublocoteaentul Cäiseanu ge- 
mea toat! noaptea, bolnav de rinichi, şi ziua’ ducea targa cu 
lespezi ; sublocotenentului Crăciunescu abia atunci i $e scosese, Le 
„din trup, o schijä de gra puel, aşa in cât rana era carne vie—ceea 
‘ce, cu toate asiea, nu l-a scutit de corvada de a săpa cu târ- 
~~ näcopul în blocul de piatră; subiosotenentul Begnescu : ‘Brutus, 
- era plin de rumatisme gi la picior. avea o rană deschisă —si, 
totuşi, era dus cu ciomagul să care bolovani. Barem căpitanul 

Bucholtzer Oskar abia se târa—si a trebuit, cu toţii, să lucreze 
~~ ea‘ salahor! la drumurile bul AEE ameninţaţi cu glonțul şi bä- 
= tuti cu bâta. 

Printre sclavii cari, ca şi cei de până aci, au fost intrebuin- 
fati la lucrul soselelor, mai citäm, în treacăt, ca sănătoşi mal 
mult sau mai putin, de şi străvezii de foame si de mizerie, pe: - 
căpitanul Vasilescu, din Reg. 67 Infanterie; sub! ocotenautdl 
Dimoftache Ion, din 23 Infanterie ; sublocoteneotul lonescu Mihai, — 
de la 66 Infanterie ; şi ut alti al căror nume nu ne au veait - 
la cunoștință. o Nee : 


a 


a 


Din cltra de peste 350 de „sclavi“ Rte ia odaie din | E: ah 
jagir in lagăr, si bătuți ca să. execute: muncl‘de. dot: lipsesc, oe 
yre-0 cinci- spre-zece, oo ¥ a 


www.dacoromanica.ro 


= 


= multi 4 or la grădinărie, cam e a2 
ütilor Hamza, lacob şi Pricop, din Reg. 80; 
rtilerie, şi altora, cari au carat apă cu găleata 
= de en a bocclilor cari copes genul u 


; să-şi plângă, in ie toate crie 
= Pe potecile munţilor, unde trebuiau, cu ii goa 
calce pe pietre colfururoase ori pe zăpadă, ofițerii erau b uf! 
de sentinele ca să ducă la spinare şi traista bulgarilor. Sublo 
_ cotementul Cosma, din Reg. 5 Obuziere; locotenentul Crăciunesci 
dia 76 Infanterie ; sublocoteneniul “Gx volanu. dela 3 de Artilerie 
- Jocotenentul Brätan, din 36 Infanterie; sublocotenentul Stoiceset 
- Jon, dela dela Reg. 80; şi alţii, potsă scrie, ia RARE aceast 
volume care să ruşineze pe zuluşi. 
" Intorşi ta Kirdjali, prizonierii au raportat ofiteritor. superior 
injosirile si brutalitätile pe cari le suferiseră. Colonelul Mărăşescu 
un soldat numai inimă, cu toată vârsta-i înaintată, a trimis colo 
= nelului Siminoff, comandantul garnizonei, © protestare energică. — 

- Bulgarul, cum gi era de aşteptat, nic! n’a vrut s'o citească, 


Anchefim aci din respect pentra durerea cititorului. 

- De acum încolo, românul, in ‘pace, prin urmare în frätietate 

cu popoarele vecine, cugete la trecut, mäsoare-si jertfele si taie-şi, - 

pentru viitor, calea. care să-l puie la adăpost de... iubirea &- 
QUE i 5 


www.dacoromanica.ro, 


romanica.ro 


www.daco