Cezar Petrescu — Intunecare — Vol.II (1986)

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

e SERIA 


- Patrimoniu 
îi S Fa acelaşi autor 
r în catalogul seriei ` 


i “Calea Victoriei 
ed: Nuvele 


„Ediţie Zeen da. ` 
„+ CORNELIU POPESCU. ` 


rare rätate de 


Repere “istorico-tii 


Pom ROTARU 


E operta seriei Coscaniin Gulu 


CEZAR 
PETRESCU 
ÎNTUNECARE 


npe se g ( S Ze $ _ 
EDITURA MINERVA 
Bucureşti = 1960 


Capitolul m 
DE CERN SA ARĂTAT, 


SEMN MARE 


Locotenentul Ghenea vorbea intins cu Tata în sús, ou 
minie merodigate sub cap. ` ` 
Deasupra lui, sub birnele de + 
mintean, o sazomi olticoas 
un. răi de musenliţe nocturne. 


Coea ca nu poţi să scoli din năravul soldatului e foculi.. 
Com TU “scapă din ochi, noaptea, îl şi. vezi apărind triumfal 
au un braţe vreascuri, Suflă in tăciune pinä D plesnește 
cosul jioptului și: cind au inceput “să joace. flăcările, se 
ehinesgte roată, “eu cea mai ware Fericire... Dacă Sint mai 
multi, stan Tacistă!-. Dacă e singur, scornioneștecu wn 
vălij în cenvșă, pina Îl apucă nien nopţii... Neam de 
stobuni şi de cărăuși! Fără foc. i se pare că nu mai sfirșeşte 
noaptea. Dograba pedepse, ordine. şi degeaba- iau Jă-țintă 
santinelele din tranşeele inaniicului [... O zi două, se aslim- 
na. Pe vrni iar începe... Cel puțin acum s-au mai invă- 
tat minte... Îl aprind la citeva sute” de. metri, după -un 
adăpost, inabuşit.. Uite, Comşa, parez că-o.să găsim ui foe 
la Cana Neamtului” ! La-ţi easca şi să morgeri: Nu pui pariu? 


sgu! Esli un om sobru, Ton nici un viciu... Dar Lot să 
mergani i 


tejar ale bordeiului subpă= 
una lemnul” și adunase 


Locotenentul Ghenea sën. în picioare, îmbumbindu-și 
nasturi d luindu-și casca. Îşi trecu-pe:sub. bărbie -cureluşa 
şi ieși din bordei, plecindu-se să „nu atingă. pragul de sus. 

— Dé le duceni a puțină mahorcă băieților! se întoarse 
Comşa din ușă, alegind de pe “poliţă un pachet cubic, enorni, 


Zen 


de Lutun rusesc, -din rezerva „depozitată înadins pentru 
scldlaţi. 
= Vă „pregătiri un ceai To cind- vă intoarceti; dömna 
lacotenent? întrebă Omir- petrecindui din urmă cîțiva paşi. 
Vă-mai încălziți oleacă înainte de culcare... 
Pregăteşte! Dar să nu dea dracul să-mi fabrici” iar 
o Aimonadă, Go torn toată! în -capul Tlegici. Înţelesu-m-ai, 
Omir? ` ` 


= D penteu. mine, Ori 
G kéna. Dacă mat oi rom. dou 
pămini!... S 

Noaptea era urinat și înstelată. Lumina: şi. stelele 
clipeau însă numa sus, Ac), brazii ţineau umbra nepătrunsă 
lingă pămînt; Picurase rouă pe frunzele late. 

O- clipă se opriră s-asculte spre linia 1ranșeelor. 

Nü sp auzea. nici o suflare: 

S-ar fi spus că pădurea e pustie: fără picior de om, că 
toli au părăsit: sanțurile să lase -codrul numai: cu sunetele 
dintotdeauna. care g ele fac parte din tăcere:  clăținiarea 
frunzelor, räsufletul apelor, heman singuratice - de sălbă- 
tăciuni. 

Dar: aproape de tot. dintr-un capăt înaltul. prelungite 
pină la marginea mărilor. de Ja cercul polar pină lă tecpice; 
shar că sînt sanlurile cu ţăruși şi cu sirme, unde.-unii pe 
altii se agtet aptă tu echt trezi şi unde gurile do. Joe au amuz 
DT. numai ca să înceapă cu alte potert cdihnite. 

Mă gindesc, spuse Ghenea ţinîndu-se de crengile joase 
de Dead” la cobos, zi gândesc. ci. peste munţii: aceștia om 

mari reecut.acurn Gne ani, între excursie. cu: lic zen, Venezia 
dela Slanic spre Mina isi Casin. Aci, unde mergem acum, 
1a:Casa -Nearaţului ”, gospodăne "20 must or, O 
căsuță albă, acoperi a cu (dame ve, Ciţiva stupi O gràdi= 
maa cn flori... Ün pădurar, pesen:ne nend de: neamul lui, 
unom de treabă, ne-a desfăcul doi faguri e o fetiţă bălană 
pe-a dat să bem apă-rece într-un pabar primata: Ern" wn 
‘amzel de albină, ca inlro istorioară poträarhalä),. Pe 
urmă am plecal--mai departe. Acolo unde sînt et. ee află o 
stins Ne-a apucat. o ploai $ grozavă. Am ajuns lecârcă,.dae 
em cer mai Îcriciţi absolvenți de liceu din cele cinci” con- 
tinente!.--Făcusern un cor. De pe viif se vedea spre Ardeal, 
God s-a inseninat... Ani. mt: SE cu pelerinele... Şi 


! comandă. locotenentul 
Dacă n-ai, să “scoţi din 


B 


acum imi stă-mirosul de lină 2 Ae zët în-nări,-cînd imi aduc 
apiinte,..- Parcă n-am mar- trait tot noi- vreodată viaţa 
aceeal.:. 

= N-am. fost niciodată” prin. locurile acestea... Doar Ja 
Stănie, citeva zile, acum doi ani... 

Radu Comşa nu continuă, - 

Acum doi ani venise Ja Slănic cu automobilul lui Alexan- 
deu Vardaru; într-o excursie, cu el; cù Mihai sg co Luminiţa. 
Atunci a cunosebt-o el mai bine. De atunci poate a început, 
fără “că-și lămurească bine, Iubirea lor. 

Astăzi vilele Slănicului sint sub tunurile germane; figuia 
Luminiţei -nu-și-o mai poate aminti întreagă; apare numai 
şiragul -dinților -albi- cind hohotește, saw- numai. un get: 
clătinarea părului tuns, mişcarea cind se ridicase în viitul 
picioarelor. să ducă braţul după git, la despărțire, în gara 
Iasilor, murdară și populată de. o gloată lărmuitoare ca "up 
azi] de mizerie. 

lar el, eu -miinile sprijinite in secarţa brazilor care-i lasă 
în palmă: urme :cleigase de rășină, coboară priporul repede, 
în noaptea luminată numai de- scînteicrea măruntă a stelelor. 

— Păşim mat încet, să-i surprinden asupra faptului... 
sopli locotenentul Chen oprindu-se şi mirosind citeva 
irunze de mentă mototolite intre degete. 

Din „Casa Neamţului“, crescută “acolo pe vremea cind 
pădurile acestor munţi. hrăneau cherestelele din vale; mai 
rămăsese un perete pe jumătate surpat şi hogeagurile în 
picioare, după luptele de astă-iarnă. Gospodăria în minia- 
liră era numai movile de me e cărămidă, “ţiglă pisată şi 
cenuşa. din gura sobelor, "` 

Dar acolo; unde a Tost scădină- cu flori, din. rădăcinile 
si semințele scuturate de anal trecut, răsăriseră şi în vara 
aceasta flori pe jumătate sălbătăcite; i iar straturile de legume 
imburuienite durau încă. Soldaţii se adunau. dp -ruina 
pereților cu spatele intors spre linia frontului: astfel lumina 
focului era -apărată şi toți păstrau iluzia că se -află- lungă 
amintirea unui locaş omenesc, -- 

Flacăra jiica. pe zidul alb umbrele so înălța şi scădead 
ditorme. ary 

Erau șase soldaţi în jurul focului, pe 'scăunaşe improvi- 
zale .din-pietre şi cărămizi, 


Vorbea numai gent d ceilalţi. priveau În cărbuni. 


— Era unu Ia noi; unn mes Vasile Pohrib... 

Cind sunară- pașii. toU ochii se întoarseră cu lresărire, 
scormhonind întunericul. în înceuntarea Cu care într denuta 
privirea orbită: de lumină cearcă să pătrundă bezna. 

— Care e acotot... 

Și îndată, mai încet. 

— îs doi demni oft 

Săriră cn toţii în picioare 

— Ce-i, Morarule? făcu prietenos locotenentul - Ghenea, 
înaintind -în-bătaia luminii. Bucă seâra, băieţi... Fi, rei 
cumios Vasile Pohrib?... 70 ` 

— la, nişte istorii de-ale “noastre, domnu locotenent ks 
Povestea Mucenieu ista, despre -un semn care 1- s-a arătat 
lui, şi le spuneam. şi eu că era în sat-la mo, unu moş Vasile 
Pobrib,: un: solomongr 

— Cei Şi tu eşti-aici, Mucenicule? 

=— De; domnu locotenent... rosti mole soldatul. 

== Atunci, după cum văd-eu, e rost să visăni urit ls 
noapte... Are să ne scoată Mucenicu aista din minţi cu arā- 
tările” lui... la së ne faceţi loc, băieţi, şi să ne spună întâi 
Mucchicu coi cu semnul care i s-a arătat lui?... Pe urmă, 
om afla și intimplările lui moș ~v ile Pohrib, selomenarul... 
Stati jos, băieţi! E 

Soldaţii făcură roată la loe, în jurat focului, dupnä ee se 
aşezără cliţeri 


Lol răscoli cărbunii şi la 
și aromind miros de răşină arsă. 
— Ei, Mueenicule?.:, g 
Soldatul Mucenicu urmărea cu „ochii plecaţi: băţul  cama= 


radului inviind jeraticul:- o- 

Avea un fel. de suris fricos si it st, uitat-pe faţa. smeadă, 
cu-umerii:obrajilor oseşi Vumiraţi de Joe An us, de flacăra 
galbenă. 

= Îi: vine Gren Să. povestească; domnu locotenent! 
rostă-seldatul cu băţul, aruncîndu- în foc după ce-a isprăvit, 
Are şi dreptate... Cine SEI mai asculte, dacă “n-are comu o 
țigară de titin. 


— Mă, Bocăneţ, mă! Cu u eegene ta, numai eei de 
colo, "de peste drom, au să-ţi vină de lac! profeti Ghenea; 


a Lien împroşeiad scintei 


8 


— Eab! domnu locotenent. Obraznicu. tot. met trage 
dm md în- cînd cite-un fur de tutina.. Cumintele n-are 
decit: s-aştepte să-i dele- lindenţa, pină i s-or lungi urechile... 

Radu Comşa scoase pachetul de tutun și îl întinse solda: 
tului Mucenicu. "` 

— Să trăiţi, domnu locotenent, nu fumez... 

— Nu fumează, domnule locotenent!.... se grăbi Bocänet 
să întărească, rizînd cu toată figura lui de tătar și apucind 
pachetul, Nu fumează, nu. bea, nb suduic... bi nuiai së 
roagă pentru noi, păcătoşii, care fumăn, suduim şi bem, şi 
are_să ne aştepte muncile iadului pină In vacul acului... 

Vorbind,  Bocăneţ desfăcu pachetul, mirosi tutunul dind 
din cap în semn de aprobare, (reen din mină în minä. 

Toți răsuciră cu sfințenie, apăsind cu arătălorul së iasă 
{igara groasă şi îndesată. 

— Ei, Mueenicule? întrebă a doua oară Ghenca. 
cu năzdrăvăniile. tale? 2 

Soldatul. Mucenicu: ridică 
de arșiţă, şi vorbi cu blindeţ d 

= “Domnule locotenent, eu pg spiin nici o năzdrăvănie:.: 
Etam vëäzut un semn mare şi urit gram înţeles că de-acuma 
s:apropie -capătul.::--Eu am mai tălmăcit semne -de-aieste, 
dară mai slabe, în-anu o mie nouă sute sapte, de eram atunci 
leat -nou-nouț, Le-am. spus atunci unora şi altora; că.rie-as- 
teaptă vărsare de singe, și vărsare de singe a fost. Crezu- 
tu-mm-a cineva? Ferit-a sfintul! Au ris și m-au făcut de ocară, 
jină ce semnele s-au adeverit. Aşa ș -acumal... Aiștea- stau 
și rd și “sudvie și beau tutun a nici mu le pasă, fiindcă 
dier otul, cînd. -yrea:să-l piardă pe om. întâi minţile-i ledas 
Da em pot zice că de-acuma-i- capătul și să ne pregătiri, dacă 
s:a-arătat. semnul despre care scrie și-n carte... -.- 

= Bine, Mucenicule! îl îndemnă locotenentul Ghenea, 
trăgind'cu poftä dän ţigară, ca unul care.nu se prea sinchiiea 
de judecata viitoare şi de-muncile iadului. Nouă nu ni ae 
arată “semne, tocmai fiindcă fumăm, bem și -sudeim!.., 
Dumnezeu şi-a întors faţa de la noi și pe lasă în ticătușiile 
noastre şi-n -picrzâre... Dar de aceea mai mult; Mucenici ule, 
ai datoria să-i îndrepţi pe cei rătăciţi de pe drumul- cel rău 
şi'să ne tălmăceşti semnele, care nouă mi ni se arată, mäcse 
că Dumnezeu ne-a dat ochi să vedem și nu-l: vedini 


negri. şi lucioşi, mistuit 


a 


Dm: că dumneavoastră ri- 
Zetät.— Sintep: tînăr si oniului (mär i se pare că se-nliiide 
viața înainte: fără- de "sfirsit „ca raren Şi atunci, își uită 
el stets, ai în sufletul lui năpădese Îuruienile- și polari da; 
ca în grădina neamţului istuia. săracu, rămasă de izbelişte; 

Locotenentul. Ghenea nu rise, cu ochii inginduraţi privind, 
peste capele, în negrul pădu 

Pe urmă făcu un semn cu mina, alurigind un gind supă- 
rător şi frase mai adine din ţigară. 

— Domnul locotenent. Ghenea nu ride; Vrea Dumai, că 
şi mme, să allel interveni Comșa..- 

Soldatul Mucenicu împinse cu talpa bocancului un căr- 
bune sărit alături de foc. ` 

Vorbi- cu alt glas: 

— omnu locotenent Ghenea şi domnu locotenent Comşa, 
ccle-ce vorbesc eu oamenilor aistora sint numai loeruri iesite 
dintro minte proastă... Dumneavoastră aveţi învățătură. de 
școli nalte -şi n-aveţi ce afla de la un netrebnie ca mine. 
Eu nu: m-am învrednicit să capăt altă inivățătură: de carte 
decit atita cit D trebuie omului ca să alle me ățătura-cea bună 
dë sfintele cărţi... Dară și sfinţii părinți au:spus-că Dumnc: 
zeu; atunei. cind: vrea corpesseð ameniler, îşi: alege mai 
descor gura celui: mai-pă dintre toți, finde și înv ă- 
țăturile Domnului n-au fos mp Loble de-piatră; ci pu 
table: de came și-anumepe inimi: Eu mu știu dăcă am-inţeles 
bine semnul, dară. ochii mei Fau: ett Şi de dou vile 
şi de don napii mă tat. gindesc ea, şi “carnea pe mine-se 
exinenvază, fiimdeă văd ca stă aproape: sfirșitul îitricoșal 
pesare L-au: vestit: cartea cu șapte Deet, iară sufletul men 
se bucură cu toate ateste: fiindcă am-inţeles eu cà se. apropie 
disna lui: Dumnezeu și-a miclului. 

— Bine, Muceriiciile vorbi cu: nerăbdare locotenentul 
Ghenea, indepărtindu enunchii dogoriți. : Aceste sin! 
tălinticirile taleko Ca s Joie gem mai bine, spune-ne 
mäi iati eun afost semmi 

== Domnu locotenent Ghenea și: domnu. locotenent, 
Comşa, zë VÄ spun... Alaltăicri. seara, -cînd am intrat pe 
sector; ari căzut de santinelă.- Sun. dumneavoastră. că ploua 
mărunt eo. toamna... Stam eu. şi-mi trudeam cehii să văd 
tncole;. spre șanțurile lor. Si-mi ireceau fel de Jet de ginduri 
prin niintea mea proastă... că acasă a început al doilea prägt 


— Domnule. leeotenent; 


19 


de:păpușoi....Că-n-or fi-avut-pe cine să-pună Ja coasă, fiindcă 
du zânas numai femeile şi mognetii -becisniei..: Îsi aduceană 
cu aminte-de anul nouă sute săpte, cînd -eram-răcrul si arm 
primit “poruncă să trageri cu arma în „părinții noştri... De 
unii ma gindeam eu cura are să stirscască toată năprazna 
asta nouă, de-a doua. să ne intoarcem edată pe la necazurile 
mnstrp, Și mă uitam înainte în dente și mi-a vergi aen un 
gind. ca mm fel de jale- pentru atita Janie -care: în loc să- si 
caute de sărăcia els EÑ se rc age pen zu-izbăvirea sufletului, 
sa înconteat si nu raige de casă. met de nevastă e de 
copii. si nici de porunciie Don nului. numai stau. în șanțuri 
și pindese să se ucidă unul peall. Drept să vorbesc parcă 
nici pentru nerații aceia și pe unguri nu mai simteam atita 
dușmănie, nici pentru dingti: nici pe -toale -semințiile--care 


sau jidical eu gind vrăjmaş împolziva legii noastre... N-au 
și dingt casele. lor? N-au si dinn neveste şi copii, nau Bel 


necazuri, 3 să de -mama lor mă gândearn -cu la cei de ge 
cal prizonieri, că-s slabi și Menü va miţele-n posts a dăcă 
Je do e bucată-de pine: nule vine să creadă Și se altă en 
niste. ochi, “aşa, domnu Jore enen -Corişa și deanamg Aâcate- 
nent Ghenea, de te prinde -un fel de milă, că-i tot vm şi prizo- 
netul... Şi mă gindeam -că poate şi la dinșii nu-este cm së 
iasă In coasă şi mulţi au prunci pe care nu iau văzul și au 
sutat, așa cum. riu ni i-am mai xăzut me) Deh ei ne-au uitat 
și pe ner copiii de-acasă atendiam sinițit eu aşa 0 :căl- 
düră et am înțeles cù sc întimplă o minune! Ci numai s-a 
deschis peste- sanțūrile Joe e luniină mare, st în luriină a 
răsăril-o pasăre et trei biserici una peste alta, e 209 epp 
de lăcustă Sen gheare de Ter ai aripile erau deschter ca la 
sin Julian “cate se repede: dară pasărea nu se răpezea, ci 
numai-sta inipietrită Pe marginea șanțului: și-oehii priseau 
de toate piuțile, și pe frunte stătea seris muie de hulă si 
sâpte coarne, cumws- coarnele culbecilor. ces edu ai Sch. 
deau, și în -“pliscul -de- oțel. încirjoial spinzurau- inimi: de 
oameni și îniini-de capii nevinovaţi, şi curgea -singele şi 
ieseau fulgere ș şi fum negru de meet. {ară mie-mi. bătea 
inima să spargă coşul piept că m-ă ales Înalt prea bunul 
să văd useriienea semn... “Și lumina, după un (mp, a început 
a se înlunecă şi-au rămas numai “ecliii de Zoe, şi ze eră 

s:astins ai aceea. şi pasărea urită nu s-a rai văzul, dară 
ara şut că nu s-a dus de acolo, că se-uită cu ochii ei mulți 


d er 


In toate -pårtile a din cioe-ii i spinzurăinimi-de vm a miini 
de copil neprihănit, şi nimica dm ce facom noi nu scapă 
cehilor, et humal stă să-i vie alte inimi de vameni si alți 
topi: wë Stam asteptat eu din ceruri un glas iare ca să strige 
oamenilor -adevarul -cel complit EI chemarea Ja Soumat 
dreptului judecător, dar nici um glas n-a coborit. a pe oer 
era numai întunerie-ca- în ec din urmă jad, et numai ploaie 
tirita de toamnă.» Şi-am inţelos cu că ceasul încă n-a V enit; 
Jiindeã nes ătivasa pasăre ma) cere singe şi inimi, dară că 
veașul-acela se apropie şi n-are să-mai treacă o vreme, vremi 
și jumătatea unei vremi, pînă ciad adevărul a judecata 
ziditorului are să „răspundă. în săwința. copiilor noștri şi în 
toate făpturile- vike Și atunei spe së se--vers6 cele sapte 
potire” cu minia ziditorului pentru fărădelegile noastre, -$i 
răni mai grele ca cele de moarte au să lovească pe oameni, 
şi biarea-are'să se facă put redă-ea singele de mort,și are să 
Se verse un potir de minie în soare d soarele are së se facă 
negru, cumu-i un ghem de lină pirit; și-au să se bată münti 
în capete şi să se usuce izvoarele şi peştii să se stirlogească 
pe uscat; și din gura proroċilor mincinoși au să iasă duburito 
aecurate:ca niște broaște... Și ploaia de sus curgea mocnit 
gi m-a prins aen. o scirbiă, care mi-a Dert inima când m-am 
gindit că atita amar de lume merge Ja peire ca Lumna de 
miei la înjunighiere fără să “se pregăleacă la “ceasul eare 
s-apropie, şi vn de alitia prunci care op să îndure--pontru 
păcătoșenia noastră... Aceasta am văzut-o cu eu ochii 
mei şi ani gindit-o en cu mintea mea cea proastă, domng 
1ocotenent Ghenea și domnu locotenent Comşa, alaltăteri 
noapte “şi iacă- acum. stăm. şi vorbim și “Oamenii aiştia "id, 
dară pasărea cea cu nume de hulă-seris pe frunte siä acolo 
ou ghearele pe marginea șanțurilor şi ochii ei mulți eata Ja 
noi şi ne văd şi noi n-o vedeni și dinsa ne- aşteaptă şi poate 
zice acum: placă, Mucenieu- aista prea- multe “spune vrute 
a nevrute, și miine am-să-i fac; şi lui capătul, că mult a Tost 
păcătos: în viața“ ere í 
Soldatul Mucenicu Lien, üitindu- -se în focul acuma stins, 
numai ou citeva scînteieri, ca în yis, sub spuza sură şi tară. 
miţată eum e părul de mort. 


Ceilalţi tăceau a ei, cu gindul Ja arătarea dn mein emt, 
Fu, în care o clipă acum cu toții credeau, fiindcă sufletele 


"19 


erau pregătile să creadă, Aar de 
era negru, tainic și plin de amerin 

Uni, vreasc eu dop de rășină i 
ca o castană-coaptă. o — = S 

“Toţi an tresărit şi sau scuturat de-un. fior, fundca 
nöaplea se făcuse rece şi. umedă. 

Apoi ochii se -răsuciră. la răsărit. O lumină albăstrie si 
dulce cheamă: privirile -spre vital “brazilor din marginea 
poieni: Nici uñgł- nu spunea că-se afla pregătit; furi mirare 
acum, să vadă semnul lui Muccnica, mit st -cu--nume de 
hula s pe frunte, dacă-s-ar fi arătat aievea peste vinuri; 
en o dihanie apocaliptică, întoarsă dun veacul dintii. 

Iar lumina creştea. peste: brazi, lină şi rece, fără mei 
un semt Anfeicoşati.. - 

— Dăsare luna! vorbi-unul eu ușurare și toţi se mişeară 
dm lce cu neaslimpăr, parcă. scăpaseră “dintr-o primejdie 

— Lann, la cimp trebuie să [i răsărit de-uri ceas de 
vreimie! rosti altul. Ond eram bëiei am, iaca la ceasir aista 
plecari nui Ja scăldat: me lună. : 

'Tăcu îndată, fiindcă iși aminti că acolo, pe mali Sire 
tului.-acum e frontul; satul ini e stărmat de räfalele tuiiruei: 
Jor și mmeni nu mai ştie unde s-au risipit oamenii. : 

— Parcă nici nu-ţi vine să crezi, domnu locoteneni, că 
tot. luna asla răsare “acolo unde-s nemtt.. grăi soldatul 
Bucănet. a cărui gospodărie cu nevastă şi copii rărnăsese 
dincolo, la inamice, Ş e 

Si altul, îndată, glăsui vn gind care] muncea-de mult: 

— Spune eă ar fi ieşit poruncă să ne dee pămint la noi 
Lol? care-am luptat... „Noi sîntem. în dușmănie cu primiarele 
si gon seris femeia epistolă că ne-a luat pina și giuncanii, 
și to dat o bucată, de hirtie galbenă pe dinșii; un helet.. 
Ci. mă-ntrob,-doniunu loedtenent, eum are să mai De el. o 
dreptate odată în țară, chiar dacar ieşi porunci pe hirtie 
de a cei care-s mari şi tari în fruntea bucatelor, cind mare 
și tare-i-în comună primarele, care știe el numai de drepta- 
tea luik: Pină “la Dumnezeu te mănîncă sfinţii!;.. Asia) 
de cind lumea... EE 

— Dacă ne-om întoarce acasă, care-ne-om miai întoarce, 
vom mai Iësg el-să De aen cum a feet hot än) soldatul Pocă- 
Dei, trasnindu-și degetele scurte. a privindu-și pe. wimg 


jur împrejur întunericul 
ari. 
rem. împroșcind cenuşa 


mîinile tari, og pe niște unelte de luptă. sigure, cu Care gie 
că are să d' facă dreptate singur, când va Ñ nevoie 

== Nare să fie cuni a Tosi, băieţii... intari locotenentul 
Ghenea, Cind s-or sfirsi inate, a ă-se va arăta nevolo; noi, 
sfițerii,-osă Timcei dintii lingă voi... De asta să nu vă în: 
degt nici o clipă! Jumătate. “dintre nöi- sintera feciori ori 
Am ctescul în aceleași păsuri; Nu vor“ 
deci, namai pentru miine... Sun ce-gindese toţi cama- 


= SI noi zicem, dom locotenent! grăi soldatul cu 
jupan rece hiziţion: atis Se cheamă că acuma la -duninea- 
Aţi îndurat cu noi toate năca- 
miile, ni știți și vă ştim: Dreptu-i- că--ne mai suduié un 
dom ofäter, mai răenește la noi, că așa cere, se cheamă, -săr- 
viciul! Pină. nul întăreşti oleacă;- omu. nu simite!:... Da 
“hunnenvoastră; domnii ofiţeri că ne-am. făcut datoria 
Fiecare cum no- 0 agiutat puterile ȘI capul, iară Cum op Dol 
unii or pierit. și ceilalţi... De aceea şi noi zicern, -cind ne-oni 
intoarce sikom întîmpina iar prigoană şi seîrhă, la -dumnea- 
voastră să venim ca la un “părinte, să-ne luminaţi şi să ne 
scăpăţi, ca pe unii care nesafi văzut la treabă, cind alţii 
au stat. de-si-au Pë oul, ` i 
s Eah! Măi Slingaciule |... dlătină cu pelucreidere dih 
caţiul. mie și rotund “soldatul Bocăneţ... Aieste ni Je span 
domnii plițezi acuma, că-s lingă mä și îndură alăturea--de 
not. Le spun şi le cred, că “mite ginduri bune piine omul 
la Ar în csasul cel de cumpănăl_Nu-tot asemeni Tost-a 
el ain 1907, despre care poinenise mai adinsaori AMucenicu, 
fiindcă am fost atuncea tot în companie. cu el? Ce nu rg 
so epus şi ce n-am crezut» Așișderea pamu. Vorbim 
Aevchtzen ` Credem... Pe urmă, ne-om risipi pe Ja casele 
nvastie, fiecare, şi domnii ofițeri pe la casele durinealor... 
Som „uita eite-or_ fost și diem indurat fiecare şi domnii 
Gert au să fie nişte civili pe la treburile lor; cu slujbele 
lor, şi noi, e, niste țărani proști pe la plugurile noastre, 
Cum am mai fost. Tu, măr Stingaciule,-te-i intoaree iar la 
pri marele tău; şi dacă teo prizoni iară, cum. te-au mai 
prigonit, te intreb eu De tine, „Stingaciule, să-mi. spui tu 
acuma îndată, unde ai să-l mai găsești pp “domnu” locote- 
nent Ghenea şi pe domnu locotenent “Comsa? Cne gie pe 
unde, pe la Bucureşti şi prin alte tirguri mari, să-i ajuture 


i -tu -dreptate?... Dreptalea. duch 
nu eşti EE că ţi-o cauţi singur. slabă nadejde. să vie 
Der drie aidea- gata! Mien-sat-mii ieşit bula 
un Cultes și cbiaznie. Bine, vip ca- colossi obraznie!... 
Dacă, fiindeă-s coles- jandarniul si primarele mă lasă: în 
plata - Donn, si” fiindeă-s obraznic, iaca, ducă am să 
îndrăznose-să-cer lui daran locotenent Coiişa să mai scoată 
eleacă pacul-cela: de iarbă rusească, zéi mai duhătiit-o țigară 
de -tiutiun. domnu Mocoleneni Canisa -are să scoală frumos 


pacul din buzanatu dumisaleși neon înfrapla, măcăr că spune: 
„Mare obraznic îi B 


D 


cet aista are- dreptate domnudoco- 
Zi mm înfrupta mu mum Cu. care-s 
vm de pe de laturi, care se cheamă că mu 
şi trage numar Ire de la: obrăznicia ai. 
tru [Evunghelii ale lui Mice- 


tenent Ghenea. 
ohrăzaie, dar g 
sinteți obraznic 
Folat.. Aiasta seriei în d 
nicu Cere-şi se vada“ 
Bucănel é luă înainte ca risul și riseră şi ceilalți: cu mare 
învezelire înlinzind miine- rf bătătorite și. zgiriate, 
după pachetul cu HRUN. 
Pe: urină, fumar- cuti ak Jien aminte-fneordatä Ja 
esst ul famula sorbit- pini în adincut” plăriinilor; ou o 
gravitate religioasă. Ze 
Doi--ochi-schpiră-xerzi și fostorescenți, jn înlunerieul 
tulcler de Teriga. SE S 
— Aasai mia “neamțului, säracat spuse -Bocănet, 
Pispist — An." pisica-pisica, pisss-pisst 
Pisica” niicună ` Slab propie ciţiva pag, dar nu ia- 
deizia mai suit, 


Are si pui acuma: patru... Nişte adevărate sabati 
ciuni; “domnule locolenentI... Mă întreb unde-0 fi găsit E- 
ahicana molan, aici în păduica astal... se “miră. soldatul 
Stingiaciu. SR e 

= Nasa Së Sr: ntrebe “Mucenici; măi Stingăeiule; cp 
ci îi sii, xorbi Bocänet. Miţa, màt băiete,-ca mere, 
Parcă nevastă-ta; măcar că se plinge c-o rărias fără gunea vm, 
dară: dach o-väzut şi o văzut că tu de do emt numai perie 
kagat aibli crezi ta. mä băiete, ca nn și-o Îi gäeit. e ds 
ün malan ns GE 

Toţi izbueniră în-r 
lui. Stingaciu, “care şi-a gi 


drăvana închipuire a nevestei 
it: un motan: 


Stinwaciu senipă amärit în Tee, jo un gìnd-eare pină 
acum” nu-i venise. A g 

Dar misten nu se -niişe 
nerie la See cu-pornipe 
fate De jumătate salbă 
fygise: Io mem, în prin va us6 i eine știe vă ei 
«iri eredineijasã rumeli Avea «ulcuşul puiloe într-o cură 
de sobă. Noaptea: vina păsările adormite în cuiburi -şi dădea 
firebale zidurilor, va “singurul duh paznic“ al gospodăriei 
părăzinite, Pitz aug 

Radu” Conişa se ridică 

— Maiden, Ghenea: 

e A D en bună mont 
peste lam în pacs, don ml 
“eva; do tac "le atila ir p 

Loentenentul - Ghenea ured 
luna vărsase trensurate ochiuri de 
mirosul răşinei sepru: i 

W pasăre desteplala fani din a anp si Dim Sort 

azer Cangir de ar a: lui Mucenici? întrebă 
Uhenea- intram A îi fà mai Zu ă-a baijerira: 

== Încă o dovadă, dragi Ghenea, ioe 
ințelesersa lui -si găsească an interpretare aici er piei 
neințelesel., 2 mut nu sp resemnează numa să le suporte 
Nici cnar putea sò le. Suporte... Mă intorg. Ia - teen mea! 
Singura putere farè me Lime -Dp toli aci e-credința că ceva 
din Tamea din zap am pleca se va schimba cindai vom 
intoarce, Şi că are să De şi în noi, inăuntvui ceva -schinbet 
Mucenieu vodă izbăvirea lumii, după cite-a teteles el confu 
dn Apocalipsă. Bacănet ori Slinaeeiu, pulini “dreplate, 
pătint și siieșiiul prigoanei. din părtea primarului; adică 
vechea obidã a pluzarului reman: earo văsullă 
1907 “oarecare. Eu, tu, Stelon Minea, Prodan Cereru 
în alte mate idealizate” ale viitorului, după chipul și -ase 
mănaica noastră... Dor nici. Unu mu se poate deprinde cu 
ideea că tutul-va D emm o mat Ioei 

Ghenea se opri să răsulle, 

Undeva, porniră răzlețe focuri de arină. Se înteţir 
timp: “Lăcură iar. Mai poeni departe un elonţ. intivziat 

Cind din-nou-fu linişte deplină, Ghenea vorbi mim ` 

— Avem de-acum-o mare datorie faţă de-oamenii acești 


lipirile verzi, pr iveau ñin intu- 


: “tărani sensi ty pisiċa 


capte bună; băieţi! 
je, mural de met lăsa boierii de 
rent! Pregătese dingi 


alături, mp poteca. in 
Jana. Aerul era ji 


RI? 


—-Jatr-adevär, Gheneai.... Poate. datoria noastră- cea 
niare ar séi înceapă numai dung ve ne-om întoarce do aci. 
Iacă-nu vom uita, cum se. temea soldatul Bocăneţ; a om au 
uitat alții în oft 

— Nu vom uita... a rostit Ghenea a apăsat; Prea -nelrehaici 
a D casă mtënt 

— Nu yom utal- înlără Rodo Comşa la rindul său, fa 
on lgămini. 

Și amindoi mreară Zorte in tăcerea ireală, uviti 
îoera al þrazilor scăldat de. hunina -albastră și metalică a 
linii, eu 2fnhaäie impo rate de grele hotäriri. 


Lotz-ug Joe, tranşeva o apropiali. de șanțurile vrăjmaşe 
ma eu o sută de metri, atit. cit ține un git de vale. 

Ps urmă, gardurile de sirmă se ilepărioazi pe crestele 
csluiilor, lăsind o spintecătnră lărgită la mijloc, unde -curge 
oală dr ri, 

Din Jeun apărate se poate zët. de Ion mm la ali Gabi- 
soclul priveliștea se apropie ea e o scenă “fantastică Je 
toatru. = 

Muntele din Tată e cu pădurea pe jumătate tăiată; a föst 
acolo un parchet; butuci răsturna ți. roșii. şi Xineţi, putrozese 
vn gloantele înfip'o_în lemn. Alaturi însă, codrul ascunde 
zt uile brazii sp văd în i pie la albastră va In bruma de pe 
pielita prunelor, 


e incordat, să surprindă p inișcarei 
ere; eum sint Purnicarele cu ăpărență 
ntite ei mute, unde ştii că dedesubt 
So de. turnie 


(chu! ascuns priv 

E numai o mare dă 
de părăsire deasupra, nec 
niişună in galerin, fără. îs 

Plesneşte rar un foc de ar un capsa mișcat undeva. 
Dar lăverea e după aceea încă mai nofircască. 

Dimineața; 9 „baterie regles ză tirul. Munţii se umplu do 
Zut prăbuşi Juni. Împroaşcă undeva mn snop 
de påmint ră scht L ont de fum se ai tege 
clălinaţi uşor de vint, ca um pinză sură. În şanţuri, pameni 

saută usii, Ja alt), em priviri neliniștite, cu urechea âlentă. 


Gradat trec eu buzele strinse. Răspunde altă lovitură de 


KN 


tun. Chiuleann a trecut pe d 
bucată de postav- sisatä. ` 
` Ap eist tăcerea se cască. 

Domeng mocnesc în ganti 
şi cu genunchii Io gur: 
mincare: 

— AMIS camarade, tu de colet la ieceri şi mie capătul, 
să-i trag numai un furi, ` 

Vestea vme de undeva — nu se e stie niciodată cine-a adus-o 
întâi — ohuziil a lovit doi de la compania a cincea. Aduceau 
apă; Unia ia scos maţele. Mili a Vădariei, col pe care? 
chemau domnii ofițeri să le cinte din frunză. Pe urmă; chiar 
unul: care La dus pe târgă „pori estește amănunte: in Vreänca 
mincării: ține gamelă mmm i-cu o mină, cealalla e încă-phna 
de singe omenesc. S E 

Dar punon mu se mir SC nu se mar scirbește.- Moartea 
şi-a perdut misterul. Pe unul l-a ucis glontul înte-uin anume 
loc rusinos, cind Își făcea. nevoile; “Totuşi și acela murise 
pentru țară. 


fra, spintecind aerul ca o 


Atacul no e pentru estăzi, 
Ar spatele rezenia! în-păriint 
S Numără ceasurite lungi, -pină Aa 


iveste de um sfert de ură, 
ul cel man apropiat, printre 


Locotenentul Radu Corsa 
diena- cu laconiie; din pu 
păienjenișul sirmelor_ cu ghimpi. 

Nu se vede nimic deci t “marginea de-păinînt a şantului 
din fală; Laus şi implet rile sirme în care au rămas- acă- 
tate Ducal de, postav. Și xine miros de excremente și de putre- 
ziciune. Citeadată- parcă se aud glasuri. Ginevaca tis Groa 
răstit-un ordin; nu se destuşeşle... 

Din locul aech, în matten de “Paştele ertedex. desigur 
că:s-au auzi pină în tranşecie germane cintecele noastre pri~ 

dinşii Ia ng A fost un ár- 


voslainice, N-a tras nimeni det 
rmistițiu-tacăt, fiindcă tol- asa, din trariseele noastre, -n-ă tras 
men spre dinșii în noapiea- Pa Lef catolic: 

Ciţiva de ici au aruncat pini nemţii au răspuns-cu pa 
chete du ţigări.  Bocănet za ridicat în picioare pe muchea 
gantului şi le-a strigat: 

2 Christos a înviat, bre, neriţilor! 

— Adevărat, Komerod! a răspuns de acele up bavarez 
gros ct mm şliubei, înălțat și el pe margine si Salut incante, 
ta dreapta şi la stinga, cu casca. 


SR 


Pe urmă auintrat iar în borţile: Je si San așteptat; së sn 
vcdi 
Pe: bavarezul. acela -gros l-a” răciinceciăi Bocăneţ mai ti- 
zii, mort der opt zile și intrat in Wee între şanţuri, după 
riste hărluieli far (is 

Radu Con-zn priveşte şi nu- poate desprinde ochii. 

Asa siit acun miloane și milicane.-Pe-mii si mp dekio: 
metz: Asteptindu-se. Pindindu-se. Și înalte locuri, de “luni 
de.zile ma vemmtentt tocul, movilele de carne s-au grămădit 
pisate de tunuri, și alți-oameni proaspeţi, dintr-o “parte și 
alta; n-ai content, să curgă din izvor nesecătuit: 

În mante se Ed cîţiva brazi roptt de I&-mijloe, Spinzură 
Dat albe de asch. Alţii, drepţi și înalți, despoiaţi-de crengi 
păr colonade dintr-un templu prăbuşit, 

Ceva „s-a: mişeat? 

Parcă dintr-un punct, ărina şanțului din. faţă, alţi 
ochii privesc, tot aen, țintă, Şi dacă într-adevăr € un: om, 
ce gindeşte acela? ÎN vede, s şi ce gindeşte? De ce nu rage 

— Degroba 8 uitaţi, domnu locolenent!.:. Nu. mech 
dinside- atolo, să-i picuri cu ceară... Numai noaptea D or: 
zim. cum cară și se schimbă şi suduie în limba lor, Este unul 
care cintă din Haut). Tă Acent toţi și-l ascultăm... fară când 
stivsesta, Dateni „din palote şi Strigăm: „Brava, neamiulet“* 
Rid și ei acolo şi răenese orbe de- -ale lor, Jn: gomtegecg lori 
Cine să-i înţeleagă ce spun”... Pini cind într-o zi: so stiri 
Son flautul: lui, și Lon arde. c-o moacă la cap, că dacă 
inamic tot inamic răminet.. 

— Domnu locotenent, vă. cheamă. la telefon. 

În pilnia telefonului -se aude numai o stiriitură continuă 
şi “pucnituri- metalice: sfrrr-sfrrr-] -pac-pac — sirrrsfrrr pac- 
pëe- 

AUC a înţeles intrerupt, E bizintul fuclor atinse: 

-Mihai Vardaru... un ceas... alo! Un ceas... Aci Mihai 
Vardaru:...Nu'se aude? Alo... aşteaptă in oa — 

Radu,Corişa a asteptat şi și într-adevăr peste un ceas, Mihai 
Vardatu a apărut în bordei, cu casca pe ochi. 

= Am venit eä le văd... Să H afin imipresiile!... rosti 
punind casca pe capătul patului. Sectarul-nostru e aproape, 
trei kilometri in linie-dreaptă, prin pădure... Am avut inspecție 
de la corp, un-colone! francez. Arh iesit minunat. Două zile n-a 
mai urlat Migilă şi Orăcăilă al nostru l.i. Aveţi un bordei Toart 


19 


bun, văd că există şi cineva amater de gazete _umorislicel.., 
îşi exprimă mirarea, pliinbindn-şi oth pe perete, ode Cie, 
o dată -purces-pe cultul zeițelor -vritelegice, bäluse in pinte, 

{eo supremi rafinare artistică. toi. ilustrate dintr-o- revistă 
nrincheneză -arunicălă de saril-uri. 

Mihai Vardaru vorbea repede. se ridică și se așeza iară 
întrebind fără să aştepte "ien 
bea: Alexandru Vardaru. fief 

Dar sub graba cuvintelor. se ghicea- uşor un rieastin păr, 
ca un. cind alungat E rrve 

— Vrei să mergem puţin? Să ieşim de ao. E prea inta: 
nerie Mi se pare. de In on Himpe că niciodată, că. nicăieri 
nu mai este. destulă lunină 

Radu Conişa cobori ew Mihai. Ta ¿Casa Neamţului“, unde 
ziui era rien st soarele lumină poiană pînă Lirziti. 

De pajiștea verde. -mărunlă. şi deasă; încinsă de hora 
brazilor. două urme; de-un lemn care-a fost tirit, păreau dungi 
lucioase, trase: eu-o unghie uriaşă pe-o-catifea- fină. 

Yeha-de perele răniasă în pidea e, cu orbitele ferestrelor 
goale; arăta-ca a-laţă erispată in așteptarea -celor re-avea 
Sé mai wad ă, dapă cele vr mai văzuse. 

Se aşezară pe-o treaptă de piatră. înaintea grădinii-cu flori 

sălbătăcite. intre buruieni și stat 

Pisică. îşi scosese puli la soare: 


ărind delicat cu laba mică pe pëmint, 


aproape tot așa cum vor- 


Unut alb se juca; urii 
uibra unei albine. O furnică roşie tira de-a-ndăratele cada: 
vrul unei insecte de trei ari mai mare decit ea. 

Mihai Vardara o împinse cu 0 creneuţă subţire, dar Tur- 
nică reveni încăpăținată. să-și reia: pr ada. 

== Totul în nalură e numai earnagiu! rosti încet Mihai, 
aruncând creanga și pririzindu-şi bărbia în pumni. Te apleċi 
să privesti cu o lupă deasupra unei palme_de pămint, acolo 
unde ţi s-a spus că e calmul măreț al naturii, și vezi numai 
distrugere... O insectă o pindeşi iu alta. o larvă atacă pa 
alta: totul e numai-un continuu a sinal Lumea e un cirhilir 
pepäties) SÉ 

Secridicã în e șterge d 
cu batita: d 

Rosti, privind într-o. parte 

=— DI ec am ucis un oras, 


fruntea:-albă ei înaltă 


„Îndreptă- indată ochii în ochii lui Radu -Comsa, lacom 
săi citească 0 trosărire. 

Radu bănui ceva din gindurile hui Mihai Vardaru a spuse, 
ridicind din umeri, cu un gest care voia să arate că Gau gä- 
seşte nimic. de mirare: ` 

— Dragă Mihai, acesta e războiul! 

Şi mai “tirziu: și 

— Probabil ai së e propus pentru decorație, 

Mihai repetă, cu aceeaşi intonatie ta a bp Radu Comşa, 
parcă pentru a se familiariza cu o consolare, pe care îndată 
eugetul. i-o respinse: 

=- Acesta e războiul! 

Făcau doi pași, se întoarse 
vorbi dintr-o suare; fără s i ridice ochii la el: 

— Am amorit un om. Nu-l cunosteam." Nu-mi făcuse 
sei: un rëm. Nict-n-avea-de ce să-mi dorească un rău... Purta 
namai altă umitormă. Era ea şi mine, tinăr; purta, că şi mine, 
unilorma de elev plutonier. Poate venise. exact cu aceleași 
ginduri ea miine; D. en am întins revolverul gd am tras... 
În iibuă minute, ovül acela tînăr, cum sint- eu aci, n-a. mai 
fost delt un stiv (mn och îi ieşise din orbită, fiindcă am 
iras un glonţ in cap. Părea că priv este însîngerat- şi cu spaimă 
la mie L-au ingropat! ÎN chema Kadar István; din scri- 
sorile aflate“ în buzunarul lui, am văzut că cra student in 
i pregătea- o Leg des pre: Petöfi, se gindea cu inarijorare 
SÉ lui care n-are 3 îngăduie să-i şi ia un doctorat la 
Tenia, cind va Ti pace Acestea le seria către o soră a sa, a 
allă scrisoare, de la sora lui, cine ştie ce fală nevoiașă, care-i 
trimitea un pachet cu lucruri femeiești, nişte batiste, lenjuri, 
o tute cu erzaţ de calea, zahăr, pachete de ciocolată... H 
intreba dacă poartă destulă grijă să nu răcească, adăuga 
alte amănunte familiare: un unchi care a fost, pe Ia ei, ce fac 
Dätrimi o xerişoară care întreabă de el şi îl așteaptă. — Mi 
le-a tradus toate vun camarad ardelean... Era o viaţă acolo care 
se pregătea şi ou am euemat-0!... Cu ce drept? Ceea op mu 
mai ore” întoarcere! Nu se mai poate plălil. Nici repara... 
mate: un'stirv m-am-ascuns după accea și am plins. 
Oort, m-au Ieticii.at, şi maiorul... M-a chemat solonelul la 
telefon h- Fo se bucurat că am ucis un oml.. Acum ID pot. 
Sptine, fiindcă nu-mi mai e ruşine: după ce s-au sfirsit toate; 
mam ascuns și am plins. Pentru ai şi pentru mine... Acesta 


zindu-se alături de Comes, 


este, războiul? Eroismul ts 
rărtin un Jos. ` 

Dada Comşa îi prinse mijlocii si îl strânse. lingă pieptul 
lui ca pe-un “copil; fiindcă într: -adevă ar, Cum. buza de jos a 
lui Mihar tremura ca buza unui co nl ear biruie. un seine 
cel. 


i. Cum asf dorilesă fiu-şi să 


— Dragă Mihai, da 
Cum ou fost Amprejui 
le cert: dacă La Im 
pulea;... "Te canon eil 
— Tocmai aceasta Ce man ingrozitor] varbi Mihai. Toma 
aceăsta-el... Ne-am intilnit în patrulă. da mi. este într-un 
loc distanţă de doi. kilometri-îutre Arange; auste vitoage.:. 
Acolo ne-ar intinn in mijlocul noptii. parcă ne-ati fi căutat: 
La singur om cerut. să fiu Arimis,., AlUel mergea un ser 
gent.cu tei oameni. Poate siel a cerut să fie Ariniis, ca gi 
minel Numai-ca să-și dovedească lui singur că nu tremură.: 
Veneau epre mo Și: i-arn așteptat. Cind le-am iesit inainte, 
soldaţii lui au ridicat mîinile; să se predea. Dar cl le-a strigat 
în ungurește o comandă st a întins mâna să Lrapil Era oi 
niine de înalt. se probla extraordinar de precis; teribil de pre 
cis intre doi-copari. Din două capele de June am vemti amii 
doica să-ne-căulăm acela... Am tras două gloanțe. unul după 
altul; a tras și el unul, mi-a șuieral pe la ureche. Cind sa pris 
Sat eu miinilo întinse, am simțit -0-mare bucurie; tol singele 
din rup roi se ridicase în cp și în inimă. Înţelegi Gros äi? 
Am SimtäL o Tiaze bucurie, “fiind i bciseserm un mm. EU care 
nui puteam strivit o furnici Două ploanle vom Ze cap; unul 
în -plămin.:: 
— Ve, Mihai, singur” recunosti Că nu se putea altei... 
Ti-a trecut glontul pe la ureche. puteai să-cază tu în locul haide. 
slărui Comşa, dar fără convingere: Nu spuneai to că în război 
nu existi ucidere? 
— Spuneam... spuneam Ce spuneara veau lucruri înainte 
de aceasia.. N-aveam. de onde să ştiu. Nimeni nu-poate să 
ştie de departe! “Toţi raționează, diseulă, expun teorii exaltăl... 
Cind esti departe, e uşer-să crezi că numai iu det? adevărul. 
Mai. ales: cînd acest adevăr e măsluit cu dibăcie de profitorii 
războiului, exploatat în numele patriotismului. Arum am 
înţeles insă ci războiul e o-singurii realitate: Jet? care-au eis 
nún să uiie această niciodată 1... Poate numai de ai matë 


nu: uërg ta; trăgea ell An siim 
mm ni le închipui, dat aceasta 
altu; înseamnă că alfel. inu se 


cù putință să vie. d scăpare, aci stă singurul bun al-grozăviri 
acesteia pe care 0 săvirşim cu „Cind fiecare: vn aves 
mort luts amintirea aceasta va fi mereu prezentă în fiecare 
Sot at vieţii, are să răstoarne toate minciunile, înţelegi? 
"Tote. Cind am să mă intilnesc peste un an, doi, zece; eu 
un îinbecil care să-mi debiteze palavrele vechi de cind lumea. 
am să-l întreb nomai atit: Dumreata ai-ucis un om? Dacă 
nu te rog să nu-mi vorbeşti! Fett un impostor! Dunincala 
nu poți ințolege 1... Dar ce să H Je spun acestea 2... Nu maiin- 
tevesează acum pe nimeni Poate . altădată! Acum eren 
numai să te rog ceva 

m Spune, A ihai! îl indemnă cu blindeţe Radu Comşa: 

= lată ce vreau să Le rop. Sc, Mihai. De atunci am 6 
presinițire.... Nu e așa că-i vine să rizi? u Dacă se întîmplă 
eva; mie, sint. aci două scrisori... Una pentru. toţi, pentru 
rant Laura, Cora şi Ralu... Curi Vezi, un testament general... 
Poate o să rideim toţi mai tirziu, cind vom scăpa. de aci şi 
cind am să te rog să nu Sp la nimieni!... Și mai este incă o 
scrisoare... Ai să mă Iert: că nu-ți spun acum pentro cine. 
De va fi dal să alli, aisa “afli atunci... În plicul alb se află 
alt plic, cuasdtesa.. Dacă-se. intimaplă ceva, rupi plicul alb, 
iar scrisoarea dinăuntru, te rog să o faci să ajungă la:ndresă... 
Nu te superi, nici e ă te rog atitea, nici că sint- atit de mite 


Radu Coma strinse Scrisoarea: cu adresa ascunsă, zindin- 
du-se Ia A šgduța Dobreanu, ietița cu genele Trizate şi gura 
sit-o-caligratie, 
‘Mihai dădu capul pe spate 
în fugă peretele unei. mä 
Sub. ochr avea doua dani 
ma văz pină acum. Obr 
Harle pakde - 
Încorcă sä suridă, dar 
pline. 
Se smuei de jos și strinse- na lui Radu- Comşa. 
Făcu-uni gest ncisprävit de imbrățişare. Porm repede de-a 
cürräezisul puterii; pe urmă, printre t ünchiurile drepte. 
2 Mihal Mihailo 
Radu Comşa se ridică să- alerge după cl, intpebinrdu:ser 
„Udo pleacă: așa? Unde. „aleagă: copilul acesta?“ 
= Miba ka 


iră ca up oñ tarea urcat 


vie, pe care Dipen nuile 
Zär, de topik era suply 


Dar Mihai Vardaru era - acuta departe. Don cind ta ttad; 
mme) tunica apărea st disp „sub crengile. joase: 

Pisica adăpostilă Ze ru iși tra mun nici, în. cură, da 
adăpostul lor ascuns. Lumina apusului se retrăgea oblică peste 
rinti 

Albinele se scufundat ameţite i în cupa florilor, cu picioarele 
pline de polen, Și ele, în locul stupilor slărimaţi, își duraseră 
undeva, în :vreo scorbură, o -gospodărie de mizerie. Fiindcă 
Gemengt se ucid, aceasta nu “înseamnă doar că viala nutre- 
Þüie sä dăinuie mai departe! 


La ceasul: cind se impart s isorile, toate „mâinile string 
pelitul de hirtie avar. ` 

Se -ascunde fiecare, să rămînă zweet cu veştile lui, 

Unii silabisesc cu grou slovele șterse de atita drúrn, aco- 
perite de atitea peceti. De pe franti curg boabe de sudoare ca 
după cumplita trudă. Un om care, cînd împinge cu umărul, 
mişcă tunul în joacă, acum Jon 8 cu litere întortocheate ou 
niputinţa unui becisnie copil. 

Alţii, cei care nu înțeleg deloc semnele misterioase, ag- 
Lount 8 să sfirşească fericitii știutori de slovă, ca să se roage: 

= Domnu. caporal, fă bunătatea şi ceteşte-mi şi mie Am 
prirnit-oleacă de scrisoare de-acasă |... 

Txistă-un” soldat în plutonului Comgn, “care. păstrează 
mail o scrisoare de două luni. 

O scoate din cînd în cnd, o răsucește pe-o parte și pe altar 
tartia s-a tiuat în patru bucăţi, cum a fost împăturită. Cer- 
ela e muiată de sudoare, într-un loc e arsă de para, Nu 
îndrăzneşte oui gu vrea să lase să-i De citătă?1...: Nimeni na 
înţeles |. Cind' se uită la dinsa poate vede atitea de acasă die 
n-ar putea încăpea în nici o strisoare din lume, Epistola lui e 
în fiecare zi alta, În ea se găseşte răspuns la toate întrebările, 

— Ce, măi Ghermănuţă? Iar în citeşti corespondența? 
ride a batjocură un sergent trecînd pe lingă el după treburi. 

Ghermănuţă ţine scrisoarea pe dos. 

O strînge. Pe azi e destul!... 

S Ceilalţi, care știu carte, n- așteaptă de-acolo prea multa 
ucr, 


:Frunţile se-posomorăsc-pentru-o jumätate-de zi: 

Într-un sat, e molimă, Aiurea, jandarmii au ridicat. finul 

şi nn l-au plătit. Altuia, î- au. Jual și vaca; Vine şi vestea că 
5 muräl un „copil. i 

Omüúl priveşte undeva, în peretele de -părâint.-Nu ela 
suiește nimic; numai privește, tără să vadă înainte. Oltează 
şi sp räzlețēşte de toţi. Şi n-are măcar o ţigară. 

“Sint unii care nu primesc niciodată nimic. Toţi ai lar au 
rămas dincolo. Cînd se împart scrisorile, își cauta de lucru 
aiurea. Se intorc mat tirziu, cu o linişte silită, întrebind: pe 
unul. e ne: altul: RE 

= Ei; ce-ţi scrie de-acasă ne rasta, Viţălarule? A9 început 
så stingă şi pe la voi Dal? ŞI copilul, a dat Dururiezeu de 
en facut sănătos?.., 

Yiinduă nu au-pe nimeni, aducă. pentru necazurile tuturor 
şi se bucară pentru bucuriile tuturor. 

Sublocotenentut Steli n Minea şi sublocotenentul: bogdan 
Cernepgură nu mat au ni ei de ce să aştepte cu neastimpăr 
sacul .cu Veşti, ` 

Cer mum) un ziar și citesc tent, Giritr-un cápăt "on altul + 
listele de preţuri, anunturile de morfi; ordonaniele, Aceiden- 
telesi -comunicatele de pe fronturile străine. Radu Conişa, 
cind-se întimplă së se atle eu scrisoarea în mînă, înaintea lor, 
se simte jenat: Nu vrea să-și arate nerăbdarea. Desi a recunos: 
cut scrisul a plicul Lost, stringe răvașul tn buzunar, cu 
indiferenţă prefăcută. 

Sublocoteneatul Stelian. Minea. înalță fruntea -borbată 
giochi- min de pe foaia gazetei cu cerneala mirosind-a 
catran. S 4 

— Ce mai serie în. SE Min 


Radu Comza se aşează ‘pez -un butuc răsturnat, ochi aleargă 
lacom. pe. rindurile subţiri: şi înalte. Bogdan. Cernegurii, -iu 
celălali capăt al butueului, a lăsat ziarul săi cadă: 

E on obrazul în palmà; priveşte: în iarba călcată: de pi: 
cioare, in- mușchiul -.unde fuge o -gînganie verde cu. aripi 
metalice. ` 


În hordei, uncapăt-de Jominare i iși pilptie simiburete ofilit 
de haină: S 

Radu Come, intins pe patul de 
Inzind pereţii de grinzi. ` 

Un greier irie stăzuităr sutinat. 

Apus cartea la-cap; una dän cele trei; nedespărțite. Dar 
no deschide. Locotenentul -Ghencă lipseşte. Ela camarazii 
din-altă companie, intr-un bordei. unde unul-şi-a adus odami- 
goana devin Radu Corașa îl ast A. tândurie- multe s-au 
materializat parcă, il apasă; e săturat de ele, are nevuia ab 
ont căruia să-i spună... Ze simte mai bun, intelege parcă ta- 
erun pe cae mu len înţeles niciodată pînă acun.., Să stai 
așa cu ochii inchisi; și să laşi gindul să curgă cu toate. ezită- 
zile lui: eu dibuirile din care limpezește, şi să sin că cineva 
ascultat... E 

Peste un ceas, Ghenea soseste vesel, prea vesel. 

Dezbracă tunica O zvîrle intr: -un ungher. Se opreşte. în 
fata lui Conişa, crăcănat, wapres în Duzunările pantalonilor, 
clăținindu-se puţin. 


= Păcat că n-aitoct, dragii Conan de -ăla evozavul! 
Damigeana toată ziua aia “în piui Rece ca gheaţa Pe 
onoarea- mea: gheaţă! Și tata Plesca ne-a făcut o cafea-de-a 
lui teribilă, dragă Comşa! Pe onoarea mea: teribilăl;.. Ce 
voiam să-ți spini? Asta nosim... Voiam să-ţi spun ceva şi 
șia dusi. În sfirsit, înţelegi: o catea pe cinste... Tata Pleşea, 
sicacut, Mat era ei Bogdan Cernegură... ÎL roade Si De acela 
ceva... Poate dorul de nevasta caro a rămas dincolo, de 
copilul: pe eare incă nu l- a zat niciodată... Pe-toţi-ne roade 
CENA 
Aprinde o țigară. Alina cu chibritul j joacă nesigur inaintea 
pue şi nasului, pină să poată da foc. 
Se irintește în patul îngust, cu ţigara între degete, fre- 
doud: A fost odută un mic copilăş va fost odată... 
După două minute, e aproape adormit. Restul țigării -s 
căzatjos dintre degete, dar el tot mai murmură agonia cinte- 
eut: Day după una... două... trei... part. Cin. 6. 
tadu Comşa suflă în Jurninare; Priveşte cu ochä deschisi 
în întunericul de păcură. 
E numai-el și glasul monoton ada rcierului, ca un mecanism 
de ceasornic in. gaura lui ascurisă “din pămînt. 


cetină, urmareste umbrele 


A doua zi; locotenentul Ghenea are dinsul-nevoie si simtă 
alături icţeleger ea unul- om: i 

= Dragă Coms: ini se pare. câteodată că vorbele. stat fac 
cate pentru a ne disimula gindurile. nu peniru a le-expriină 
Sau uzat! Lear prostituat. numai pentre trebwnțele noastre 
vulgare și mediocre: de toată Si — Pe urnă, cind vrei să 
spui-ceva care există în tine. mai subiil. mat 10 fm eu Pinto ta, 
cuvîntul te Lrădează! Te trezesti e wel după cc Lat rostit, 
paralizind tot ce-ţi stălea se pare. uite, crez 
ar'fi foarte simplu să expher ceva urii prieten: săi spui ce ai 
pe suflet — A3 tot aici, a. lămurit, ca plicul-unei scrisori 
pë care trebuie nunțai a deschizi si sé citeşti... Şi-cind-dat 
echi, ţi-a i inchețal oz f t fiindcă mp ai la E 


et; Ke Gester 
Dar seum; Radu Comsa el Di Core mu edu: Ee 


după. una. două, trei, paly 
Ghenea s-a oprit. SES 
e vmta lung, cu preti Ja pereții de birge aude se 
află lipite: ilustrațiile ak: — ba Con 
întinde mina pe poliţă şi-a teancul de cărți: sitt: a 
cu colturile rotunjite de atilea n ini prin cite-au trecut 
— Mamar bine, atür ae un ecartél 


De umma. înlr-6. noapti 
pe: drumul prăvălatic: de cară. 

A rămas suis numaro parted ament. Odilina se face dia 
bucăţi. E unul din putinele SE Care n-au cunosc 
vofacerea... 

= Scăparău ș și de date d 
pocnind dintr-o frunză. Lat ora trece la baia noastră și ne-cra 
spăla jăgul c-oleacă de sopan care miroase a său, d mm mai 
am) nr glas de muiere. zici, sfinte Mucenicule! Si ta 
tet duce iar Ja biserică. și. și iar nouăzeci: și nouă de mă- 
E pentru sufletele păci “Numai denu neart a 
rä: attert plimbi cam inceput să uităm eriscarea de gail 8. 
iarnă, 


La casa mătușii: Ilinca și-a-găsi și Radu. Comşa ulciaa 
eu flori. ţărăneşti, şi oehii verzi. ai lui Catrinel: și muza de 
piatră alba, Erato, adusă dis-de-diniineaţă de Omir,- de la 
deal, 

În fala ferestrei, firele ` lungi de nalbă pină in streaşină 
au inflorit: flori galbene, H ute si moi. 

Privind, cu obrazul deiimierdat. sle-perdeluța subțire lä- 
tinată de vint, Radu Comşa se întrebă cu. ce-se:aseamònă 
mai mult, asa puloase cum sint?... Cu miezul de cozonac 
proaspătc.ori cu puii de găină abia ieşiţi din găoace? 

Înspre el vine Catrinel, cu altă cămașă de zăpâdă cu flori 
sinilii pe umeri, pe care -pu Ha cunoscut-o și cu catrinţa scurță, 
despicală, sind să i-se vadă, g poale și rotunjite cafusul, pulpele 
pînă Sus, 

Îi zimbeste, vupind « oi floare de na)bă şi tinind in cdta 
gurii. 

— Co mat spun vatanele neniţeşti de sus? arătă cu capul 
spre munte. Se 


(o să spună, U atrinuțo; Catrine]? Se pregătese să vină 
l preg 


înte-acoace, Hinde au auzit-şi ei ră baba Ilinca are un drac si 


Jumatate cu ochii verzi... de miţă! 

=- Do mită 2-Biiine „ară si 
singiile cînd: e la o adică? 

Catrinel işi arătă unghiile” rare, n-au cunoscut micicdată 
zianieliura dor nişoarei De 
at Ce al făcut în roma 
== Am stripe nul. Navi 
ată spre stogușorul + 
ărie, lingă “șură. 
Am mai lucrat vleac 
g aart 

== Te-ai mai oimndit? Se mir 
se poale să stin? 

` — Aiasta nui Ire ba dumitale.. 
Cam ştiu eu la ce... sau mai i. bine zis: cam-ştiu eu la 
tine, Catrinel. > 

== Ba nui me şti dumneata; măcar:că multe mai crezi 
a stil. 

“Catrinuţa ciuli urechile, fiindeă i jse păru că se aude mätua 
Ilinca derelicină pe undeva, Pe: aproape: 


și aduse aviirite ai adăogă, 
“buibncata că-miţa scoale 


la; Catrinel? 


e fin, ledit proaspăt. si netezit ca 


Am mai tors Mam moi 


Con Şi-a ce, mă rog, dacă 


=: Fugi că më 
Doten. R S 

ze Va sg zici dacă nu (ear vedea. n-ai fugă, Catrinel? 
întreabă Corișa eu a căldură de care s-a mirat singur, witii- 
dase prea tung la sie vidicând în <tircuri pieplul cămăși... 

Catrinel e -cu-obrați învăpăiați: îşi acoperă pieptul ca 
tina, răsturnind cu piciorul cățelul cu blană Tamure (Co: 
telul se ridică și mirte; iar se postogoleșez, hoseaţa -din'ohra- 
zul ba Catrinet s-a risipit. 

=— Tid drag tare puiul sta de urs, Cum Văd? arătă Come 
spre căţel. 

2 Dach Aci ck știi atâtea, mă miră ce tot: rai întrebi... 

S-a răsucit pe călciie şi-a To 

Căţelul aleargă după ea frapleticindu-se, căzind şi lătei nul. 

Radu Comşa bate-prea tare: cu încheieturile “degetelii: 
strinse “pumn, în muchea „pervazului: Durerea îi Jare bo. 
Azal- Încă, încăl... - 

La popotă-au apărut, Zeie mi. — 

Mai "om, soția domnului colonel. 

Avent numai pentru “trei zile, ca să aibă ce povesti apoi 
trei luni, oe şi cîte-a văzut ea pe front. 

Colonelul € ep barba pieptănată si mătăsoasă; cu CEVA 
sărbătoresc: în mişcările je Și galante; aşa cum. Vor fr fost 
cindera  sublocatenent, ` — S 

Dar doamna- Colonel are buzele prea -văpsite; la “coltul 
cohilor, -crețuri ca o gutapercă “boţită; întrebuințează 6 pudră 
Viorie care-i face 0 mască. de cantatrice pensionară: Diesel 2 
dozecleate gingiile vinete de deasupra: pină susy niciodată 
Radu Comes n-a putut suporta. sul femeilor care- şi arătă 
gingiile. 

=—.Dumneata, domnule lócótenent; eşti totuna Cu gea: 
tul: Radu Coraşa care ia pe nepoata colonelului Pavel Vardaru? 
gläsvieste subţire. doamna colonel, tocmai: dän capul “mesei; 
tipărindu-ș St cu minile- de-o- parte şi de alta a timplelor pāru, 
care e mai negru spre virt a mai decolorat pre: rădăcinii. 

Radu Comşa -simte roşeaţa din obraz. 

“Toţi ochii îl examinează. atent, 

Ghenea îl atinge pe sub masă-cu vittuk- piciorului; 0p- 
tindi înăbuşit, ca o tusă, în şervet: 

= Treci la raport, locotenent Coșa! 

= Da, doamnă colonelț... E pal cn politelă-rece- Badiu, 


de măciuca-și-nii trage-o --papară-. ca 


— Am *ăzut-o.de citeva-eri!-O țigăncușă foarte: nostimă... 
A fost colegă cu una din fiicele mele. | Luminărica, Candeluţă: 
Cum D spune, domnule locotenent? Are un nume cam, îisti- 
cht, ` 
Cinicisprezece perechi de ochi s-au: întors iarăși: curioşi 
spre locotenentul: Comşa; a cărui logodnică: se numeşte: -Lu- 
nifiiăriea ori Candeluţa, dach. nu cumva domnisoara: Opait: 

Radu Comşa. priveşte cu mare atenţie faţa de mas 
observata pată de sos şi, alături, cum pińza-arsă de ţigară 
a- fost țesulă savant cu-aţă albă. 

— Se numeste Luminița; doamnă colonel! cäepunde 
Coma respirând” greu, ca Ke vum ar îi răsturnat: un sac de 
pe umeri. : 

— Da, da, Luminiţa! se bucură “doamna: colonel; trecin- 
du:și limba pe buze, Ştiam cu bine'că are un-nunie absurdi... 
Vardarii au insă avere şi deputatul: e un tip cu foarte mare 
trecere... Mà mir. că nü e încă ministru. 

Radu:Comşa a mozolit cinci cocoloașe de piine, pe care le 
clădeşte în piramide, le înșiră în figuri geometrice; Sta Nota- 
rit:-pină-pleacă doamna colonel are > să se dea bolnav, mu mai 
mănîncă la popotă. Ka 

Colonelul. a înţeles indiscreta acestei anchețe şi-sehiin bă 
vorba: 


=— Să „lăsăm aceasta, Sofi! n “Suti copii; că gav erriul 
Kerenski incepe: ofensiva. în - Galiţia? Se apropie și rindul 
nostru, una la mină! În curind vom avea şi o vizilă- de la 
mărele cartier... Încep să ne viziteze domm. Două. la mină! 
Aceasta inseamnă: că- se, apropie, domnilor, una. la mină:.: 

Căpitanul: Tonescu e gata să <întrebe:- „Ce e aa üna Ja 
siină2*, dar sc reţine şi suride cu dispr et: „Ce e alá inspecţie? 
Ce sin ofensivă? Să. pepe acil“... 

A doua zi, colonelul a apărut singur: Ja masă. E: poso: 
moritș barba și-a pierdut sural ucireá. Sa certat; o Sofi; 
care a cerut să fie trimis la trupă Ion, fiindcă s-a purtat obraz- 
aie cu-ea, siin consecinţă Ion vafi trimis la: trupă, 

lar. Sof pleacă miine: dis-de- dimineață Ia goë, cu o 
mai curind decit proiectase; ` — 

fotonelul fumează nervos; aprinăe; o ţigară printre feluri, 
trage citea fumuri, 0 aruncă, aprinde alta. 

"nt tac la mâsă-şi suüblocotenentul Minea a scăpat de astă 
dată: de supliciu. ei ine 


La un moment dat; pe neașteptate, colonelul-face o decla- 
rațe noadresată nimănui: ` ` 
— Ogtaşul care se însoară e un măgar! Una-la mînă! 

“Talpa lui Ghenea strivește pe sub masă piciorul lui -Radu 
Comşa; 

— E un măgar, Tomazi el Ai. inteles? 

— Am înţeles, domnule” colonel! -afirmă -aghiotântul. 

= Ce-ai înţeles? Sämi amit un soldat în local- lui Joe) 
Două la mini.. Pe Otelaru. Olelaru-i gospodărit: Un soldat, 
insurat cunoaşte -allfel rinduiala hierurilor într-o-easă, nui, 
unala inină, un bezmetie și un. zevzec,... Pe Oieiaru së SH 
Lomut) 

=> Pe Oţelaru, domnule calonel! 

Se aude un muscai albastru biziind. Apoi aterizează cae 
aeronavă pe mîna păroasă a colonelului, atras de cine ştie 
co capriciu sau cine ştie ce iluzie “optică. 

“Colonelul încercă să-l prindă cu cealaltă mînă făcută: cupă; 
dar muscoiul cù reflexe de metal oxidata zviergt gd au de 
seric bezmelic zigzaguri deasupra capelelor, 

= Ce scandal “e ăsta? explodează colonelul - E -papotă 
ach. ori grajd? Ge caută mustele astea aci? Poate să [ie intec- 


tată, o una la mină, o muscă de cadavrul 
Căpitanul Ionescu se uită după musca de sus: 


mach de cadavru? Am mai văzut noi d-astea!” 

Dar întrebarea o rostește în gind. pe figură se cilește ni 
măi: aceeaşi indignare nedumerită, „ca. a colonelului: pe 
aceasta, popotă ori grajd Sn 

liocoteneatiul Ghenea protită că atenția generale îndrep- 
tală la virajdle muscoiului de cadavru și face semn soldatu- 
lui să sehimbe sticlă de vin deşartă, cu alta plină. 

Astfel soldatul Toni ccința doamna Sali şi cu aprâ- 
barea celui mai. paşnic enese “colonel de pe frontul 
armatei-a doua, a fost trimis la trupă, direct la compania lui 
din 4rânșee. ; : 


După trei 2äle, un general doi coloriei de staţi major, un 

ofiţer francez și unul rus au vizitat trupa, abătindu-se. dela 

regula depină alunei, care era “să descindă-numai li tomasi 
damentele de brigăzi, divi izii si corpuri. 


Au sosit- la vromeg mesch, în trecere, 

Elonolul wa lasat să-i seape această ferivită înprejn- 
rare. Bucătarul. s-a întrecui pe sine însuși; desi niet pe de- 
parte ralinamentele sale culinare. Hmitate Ia oa mamă Strich 
autohtonă, nu se asemaiau «n acele de Ja popotă suloneluli 
Haut Vardara. d 

Dar tot era ven. A e 

Co altă: dispoziţie vad cht. 
masa imbelsusata: A 

Cind: Radu C omen și Chens u intrat în barata popstar 
oaspeţii so aflan «inaint salată la "kenne "de cemste. 
Generalol, in capul -meser Cool Ja dreapta. me ră 
vi dot ofiţeri străini a eohi de "stat major, 

Crensile Ge head, schumbate 


re imspectoază, lupă. o 


proaspăt, nuroseau Orini 
Un steag unul francez îşi amestecă 
culorile... lei portrete mart Jocadeate le penzi 
tricolore: regele; generalul comandant dearmalä și generalul 
Berthelot. E F 

Colonelul îmbrăcase unica „nouă care-l: stringea Tait, 
silinitu-I să vire din ciod în civil arătătorul între SC aam, 
ot. pe sub barbă. În dreptul inimii, cind se pleca să astoka 
glasul. seneralului, se clătinau uşor două. şiraturi der deora- 
tii, Tändeä colonelul era -ostas ales şi luptase -intotdeauna 
brav. Ofiţerul lancez, în Aunica albastră de colparcacmòrin 
futmeea tot timpul [aţa spre general: și către ceilalți ofiteri. 
din eelălalt capăt-al mesei numar eeafa convestională. Deeg 
se: vedeau deasupra culerului cicatrici -albe de Tune, 
Fuia dintro pipă seuri Spunea en răceală, veale TE ee 
“idea vä a constatat pînă aci newultumiikor idar venorakad 
rom än a celal dot offer -superiori se gräbeat să zim: 
bozgacft aalt, aprobind ş 

Glasul colonelului Una:la-mmină se inea eroina, Alia 
eu păr rogu pipăta mereu sponeile gulerului să «lea drumul 
suvintelor, zii soră 

Fraucezul distribuia brevete de bravură: 
= Soldatul: române brav: luptă la baionetă es senaga- 
Inutil. Acum: cind nu avem numai bastoane pentru fapta să 
sind ofițerii români au învățat, cu'o dureroasă csperier 
că păzhoiul nu eo manevr ră ă cu focuri oarbe; trebuie, scurţi 
mei dominis: i 


Colonelul asculta iritat, dindu-şi toate silințele să, pară 
mentat şi de perfeot acoră cu tot ceea ce aude, Fi "rancezul 
era cl incusi-un militar priceput și viteaz, luptase pe -Somme 
sr Ta Verdun; toată misiunea franceză făcuse, servicii netë- 
pjdaite armatei româneşti, ajutind-o să Zeie din -cenuşă. 
chiar in acest” regiment. murise în luplă ue ofiter frâncez, 
şi celălalt, care-l înlocuise, era acum da spital, rănit, dar de 
ce-i comparau en senegalezii? - 

Geperalial dun capul piesei ră: 
tät în Lois, a 
Taäcuseaproape tot timpul, ascultă: ştia că ouă luerori 
nwsi Gänsen imp care. - A 

Francezul era-preocupat devia ia lui. Tot cese intimpla 
pëorieo front. aci sau alur avea inportanță numai în mă 
suta in văre putea ori nussă aibă o uvmare pë frontul. de Ja 
Aisne; Verdun, Craonne, sau Chemin des: Dames, 

Românii aveai ochii st. aindurile adunate: numai la fara 
pierdută, EI ou puteau Ti ea- 'negaleziiy acum indeosebi. 
în deznădejdea cu sare so pregăteau să-și-ia țara inapoi. 

Cind se ridică generalul, păr bsurd de scurt Po picioare, 
avea trupul spălos și voinie; iar cit stătuse pe scaun, 
arătă să fie peste inălțimea normală. 

— Acum. mergem zë vedeţi. senegalezii! hotări, Ai, 
bind eu intenţie, în mustăţile mari, : 

‘n Francezul pricepu, făcu un gest; <a și cum ar fi vot să 
Gen o explicare, dar scutură numai scrumul din pipă, loving 
ming dreaptă cui pumnul sting. 

Rosti, în. Joel cuvintelor ce vois ise să spună Sit păreau 
prea complicate: Ge 

= "Trăpele de culoare sint, dintre cele mai prejmite pe 
frontul oceidental,- fiindcă sînt, dintre cele -mai brave. 

Generalul rus venea" în urmă, ciugulindu-și firimiturile 
de pe tunică. HI n-avusese cuvint, fiindcă revoluția dën De: 
Dia sa nu era pe plăcul aliaţilor din apus. Una-la-mină numai 
din ochi expedie, în dreapta $ și-n stinga, ordine mute pintre 
ofițeri, — 

— Tiam spus; Comşa, că vorbele sînt: create numai să ne 
trădeze gindurile, nu. să le exprime? rosti Ghenea, merging 
reperde spre platoul unde era trupa. Toţi avem pentru frane 
dragoste și recunoștință, ča să vorbesc cum se spune in to 
turi: Tar cînd incep © diseuţi e, ai i văzut? Ai Văzut ceva mar 


sea cuțitul privind întrun: 


Stupngd "3. Bietul nostru Läim) Am crezul CH se--sulacă in 


gulerul but. g 

“Tăcură, fiindcă ze apropian. A soldații aliaţi, în tunici 
nici de dac albastra-cenuşiu voioși şi gravi. Grădaţii dădeau 
cele din urmă ordine răgușite. 


Scara; masa la papolă a fost mai lungă. Lnspecţia i6şise 
bine. ati în rezervă şi pe sectoare. 

Acum, se ştia că toată armata întiia a părăsit-zenele de 
refacere şi se afla gala pe frontul Sirelulur. 

far în flancul sting ul armatei intha, spre Limşicjoara, 
Mărăști și Minăstirea. „pregătea o luptă grea, 

= Pentru acest luciu, am să wä dau eo un banc mum äen 
mon. la tata Pleşca! declară locotenentul Ghenea. D). arem 
să mai uscăin şi damigeană pe-care mi-a -adus-e eat men 
de-acasă | Miine ne zarepțănătn la gropile noastre... De astă 
datz mu mai ştitii cînd ne voni întoarce si cine. De bani și 
de domgrz ină mu mat avemr așadar, deocamdată nevoie. 
Și mai bine să scăpăni d y decit să le lăsăm moşte 
türen zi şi fënt). : 

Locotenentul Ghenea” 

Dädu un Banc nunărul unii. Si se se cul ută de bani nurnărul 
doi. Eliberat de-o grijă. ramase numai cu a damigenei: Făcu 
senin unui soldat cam. brunet: să se alălure- și să-i -scirțiie 
di “seripeă toate cintec frontului românesti şi ruseşti 
şi chiar Madelon, dar cu” deosebire La Bacău, t Bacăi g 
istoria prunci ului “care, după mai multe: săptămâni, a: învăţat 
a da dun "mim S 


= E. dragă Comsa, sint un nstrebric! descoperi Ia mn 
moment dat cu-mihnire Ghenea, privind cu ochii -bulbitcaţi 
în fundul paharului gol. unde. afl Cp mn mae nelrebnie. 
Fo am cevă-aici pe sallet și nimeni nu sie) Eu am văzul 
de malte ori că vorbele nu ne Aolosesc, ect să ne facă pe 
Joe mai singuri... Dar (ot. am să încerce cu odală-să-ţi spun 
ție cea. Pină atunci să ne cînle brunetul acesta'ceva de jale, 
mm cintel rusesc Eu mor după cîntececle riseg), Ne miroase 
ei, ruşii; de la distanţă, a votcă a mabhorcă, a ceai și a! iult, 
das etatecele lor. sint: di “divine? Acesta ste 
său E Dich ine, dragă Comşa! Srde Stelian Minca acesta 
nice milă, si po-el îl bes). Eleca un pri pierdut: de closcăş 
trebuie să-l stringem și să-l-apărăm. şi să-l drem inpoi ia 


"aa 


mamala.. Eu, Feier dinsul, şi cu căpitanul Ionescu m-am 
certat; i-ar spus numai două orbe şi m-a înţeles. Şi el mä 
dușmineşte acuma şi mă poste, dar mie nici nu-mi pasă |... 
Stelian, piiuls! Vino să bei un pahar” de vin cu taică-tu şi 
Bă te pup pe frunte, ca pe un Tiu cuminte și ascultător ce-mi 
eşti li 

S Stelian Minea își scoase ochelarii primejduiţi st se lăsă 
sărutat pe frunte; gută, ee o, un deet de ein din 

ahar: 
a = El nu știe să bea, că-i mic şi necăţii îl compătinui Glie- 
nea netezindu-l pe cap, ca pe-un copil adoptat într-adevăr. 
EI numai cu  Bergsonul luil- Eu i-am dat dracului-pe toți 
Bergsonii |... Nu-i aşa; prietene “Bogdan Cernegură?: Te mai 
gindeşti tu la doctoratul. tău, la Paris, la toate cite au rămas 
în altă lume”... Acum sintem toți nişte brute si mich nu mai 
puteri crede: că-am mai citit şi noi À cărţile. fată Pleşca, și 
pe tine am să te săruti.., 

L-a-sărutat.şi pe tata  Pleşea, care a venit cu lingurița ca 
dare amesteca în cafea, să bea şi elun pahar de vin së se 
lase sărutat: pe timpla-căruntă, fiindcă Ghenea e pupăcios 
Ia chef şi nu-se cuvine-să-i „fie: stricat gustul unuk om la pe- 
trecere. 

Tata Pleşea a trecut “astăzi printr-o. cumpănă: mere, 
Colonelul francez; fiindcă i-a văzut pe-piept semnul: decora: 
tiei franceze, 3 s-a adresat de două ori, foarte afabil, în graiul 
Ii Corncille, 

lar tata Pleşea, care are numai vagi nopiuni de graiul lui 
Corneille, a răspuns; de: amindouă. oră; Sitt, de- émais, 
um Gei, mon caplen“, retrogradare care i-a surprins foarta 
pecolonel. 

Pe urmă a înţeles că tată Plesca poate fi Fanta bine un 
ofiter brau, eu toate aceste: insuficiențe lngvisticeş ia 
slrins mina și l-a bătut pe umăr, ca pe-un viteaz senegalez, 

Mä într eabă nu ştiu ce dracu, în franțuzeasca- lui: Man 
capiendi“ şi tutütu și tata şi chescăvu, gi comsi-comsă.... 
Eu răspund ca un timpit: Ur, mon capien t“; parcă dracu 
mi-a nat minţile să uit că-i colonel... E face “niște “ochi dn 
idiot! Eumă ul la d tot ca un idiot! Sa-l ia dracul cu ches- 
cășuul st comsiconisaul lui, că mi-a dat cafeaua în foc... 

Apoi, în incăperea căpitanului: Dieses a fost numai fum 
de tutun şi sebțiiala scripeti, ER glasuri arăestecate, povestind 


SE 


tot: ce. se poate. povesti: de către. „oare zm care de muli sint 
despărțiți de celal oamém, 


Radu-Comşa a plecs at mat devreme acasă. N-a observat 
cipd incepuse “ploaia.” GE 

Acum noaplea e plină der bere Și ang polopeşte de sus 
iri. Pe pi isp, sub streașina lată, o pată albă; neclintit, 
Se E că să desluşească ce e. ` 

"Teo esti; Catrinel? înleebi e märae. Ce faci aoi? 

— Nim Ascult--eum plouă... şoptește fata. lerindu-g 
lăcă voie: cu o tresărire, capul îndărăt, fiindcă s-a aprins 
brusc un fulger. Za 

A1 Së răc art, draci! Du-te la culcare! vorbeşte tot 
în srp Comsa, fiindcă în Sub xorbise și cai 
Nu pat: dem. În: cusă e cald st mărnuea-horăie;. 

Colas pane mână pe zăvor să inire: sin definitiv; Arcnba 
akO fi-astepliad pe-ci Ce miamestec ew?” 

— Plecaţi miine? întrebă într-o -suflare uşoară Catrinel 

Rada a lăsat. încuietoarea uşii: 

— Da; Catrinel, pleeăim miir 
minem are mat mult = 

Catrinel 71 “priveşte în sus Aa Tamina albastra a altui Tal- 


Şi de astă dată a-să ră- 


ger. 
Ost? frigul, 
Am aal ep începe i 
nai; mglte a mar, Începe ta 
= Aceasta n-o ştie mme 
“Tăcere. 
Ploaia curge potop şi Tia viran sat Siet? mărunți op 
6'piulbere. rece: zi 
— Bună seara; Calina! 
= Paci je duca, bună 
Radu Comsg a intrat 
In tinda. Oms EE cu mantaua. In rat, la pamint. 
Tocolenental incepe să-şi” descingă curelele: pe: ginduri. 
să aprindă” Jomten. Ce naba o fi aşteptină mila cu ochii 
verzi ă babei Minea: me. Nu éd să dora: Ascult ptoa- 
ia: Dacă te due, bună “seara. „tură dacă mă ducti“ Se 


ES 


apropie, fără. zgomot, s-o privească, plecindu-se pe-fereastra 
deschisă, — ` 

Catrinel stă ou picioarele sub ca, cu-miinile. incrucisate 
Pe sin, cu creștetul rezemat în “perete tocmai sub pervaz. 
Afară ploaia neagră e brăzdată de lumini intrerupte; 

Firele: de nalbă: ude se clatină sub potop. şi, în flacăra 
fulgerelor cind se aprind, par cu Florile lor luminiăti înalte EI 
împodobite de -cununie.- ` 

Radu Comşa s-a Dntt cu “braţul şi cu pieptul de marginea 
ferestrei, s-a înclinat deasupra “crestetului rezemat . dincolo 
de perete, sub pervaz. Părul lui Catrinel miroase-a fin plouat. 
S-a aplecat mai tare. Mina a atins obrazul, care e neted şi 
rece ca pielita mărului. 

Catrinel nu s-a ferit; “numai degetele ei îi „apăsa tremurind 
mina tuipe- obraz: Acum obrazul s a invăpăiat.. Mirosul pă- 
vului e de Dn copt în soare. Capetele s-au apropiat. Radu îi 
ridică bărbia; în Joie sfişiate, D vede, de sus în jos, un 
început. de suris fricos ` de -vietate “sălbatică, nedeprinsă 
cu dezmierdarea. Nu ştie, el a ridicat-o sau Catrinel s-a 
răsucit în picioare?... s-au săsit. L-a prins mijlocul, 


Gurile lors 
Are siii pictroși, ca fructele; și cămaşa e jilavă. și rece de 
praful od al ploii. Dar unde s-a. inclestat mina, în sii, e 
cald oa în uiieziil unei plini coapte. Şi atingerea obrazulūi 
e'netadă cum nu și-a ge dai Şi acum nu mai e rece: dro, 
reşte, 

Ce stranie noapte-cu fulgere SS Nu tresare nicio bubui- 
tură de tunet: Parcă e o noapte văzută de-un surd, 

A ridicat-o în braţele tari. S-a zii dar ce & zbaterea 
unei copile în două braţe tari care vor? A "ridicat-o şi -0 trece" 
uşoară peste fereastră, întăuntru.- 

= N-ai Său. N-ai să... geme încet Catrinel, 

Radu îi astupă gura cu gura. Catrinel e moale în braţele 
lui; en ochii închiși, de moartă, Radu se împleticeşte $i, cu 
mina liberă; trage perdeaua să „acopere fulgerele. 


—: N-ai să. Mais SE 
= De ce plingi, Catrinel? îi simte obrazul ud de lacrimi. 


Nu trebuie să plingi. Nu vreau să plingit... 

A doua zi, Catrinel op s-a văzut toată ziua în ograda. 
Căţelul furuiiu 'scotaceşte Ja uşi, o- caută- împleticindu:se: 
pe potecă dintre troscot, la poartă și ja fintină. 


ER 


= Ma? Că maad bine, măicuţă L-răcneşte- mătușa Minea. 
latrebi de Catrinuţa i... Că mai a en cleacă de fin peste vale... 
Na stiu ce-a palito tuma az i 

Radii început de două ori să serie 1Lamtrétel. Rindurile 
s-auiiiplelicit de la început. Feis de hirt Ae au mere sub muga: 
mata neagră să tini tovărăsie alei scrisori, inceput de altii 
mirii: „Drasă Eleira, sînt “două săptănâni dë cind... 

Florile s-au Yestejil în cala de lut smălțuit; Spiazură-cu 
Virturile plecate; și unele e s-au: scuturat. 


Säi 

Noaptea, picinarele încărcate de port ze tiriie ren, prin 
întuneric “spre înălțimile: de acolo. 29 Radu Comşa păşeşte 
cu fonica în jem. ni numai din această pricină: 

hâsufiările urcușului” se amestecă” intrerúpte- Cu -stigelul 
bidoanctor atinse şi cu ciocnirea armelor: Din erem se scuturi 
apa in Paie G men ridică Tata să-i. cadă stropi în celui. Ir face 
Pine această baie st mu scoate batista să șteargă obrazul ul 


În casa mătuşii Dänen, în odaia cu statuia Elegiei-pe masă, 
sub privirea initerentă a muzei Erato impetta cu mina De 
liră. Ciatoinel, li Har ära luminării. cu un ne străpunge ocha de 
pe fotografia Luniiniței și cu cerneală îi zgirie o pereche de 


Co mâna proptită în ES „Radu Comşa ridică ochii 
peste Vutacul puer, ` — R 
Încă nu se vede nimic; abia e mai puţin. intuneric. decid 
dinn? 
Naturii: tunicii ii întră d 
pe colul. intors. întundat în 


piept. A ms din non biubia 
ainul descompus și üd. Care pe 
fârămilează Sub apăsare. Mirosul iute” de putreziciune DI 
Duret îl ameleste A atipit şi Lresnre — L s-a părut că doarme 
desmal de la începutul Jumi. — 

Dar ceasul cu fosfor de la brăţai ă 
două minute. ` 

D intunericul abia e Mai pulin opac. 

Acum “se, desluşese trunchiurile -vertieale- dinainte gd 
unibrele de crengi, fantastic de „neclinlite. Caen are să birute 


arătă că au trecut numai 


“ga 


oare arsita aceasta: dn -giilej2 Ma adineaori, cind a ajuns 
aci, a càleat într-o apă la doi: paşi. Are să-şi moaie buzele 
acolo, cind: va începe së se lumineze. lar minutarul fosfo- 
rescent abia înaintează... Mai este o jumătate de ceas pînă 
cînd eo sări cu toții să zvienească în atac. 

Un om a tut şi o umbră plecată a trecut pe dinainte, 
mutindu-se dintr-un loc în alt loc. Verzuli s-a aprins vn Bou 
fică în muşchi; clipește neclintit și s-a stins, 

Intăneriotil însă se mai destramă. Dimineaţa abia se 
încruntă vinätä din nori. Într-o pinză de păianjen tremură 
suspendate citeva boabe  diamantine de rouă. -Şi frunzele 
crestate de ferigă se văd acum brumate uşor de aceeași sudoare 
a noptii.. Cât de uşor, cit de simplu; ce minuni divine ar fi 
toate, dacă n-ar şti că acolo!... Şi setea aceasta de bolnav... 

La stinga, departe, au început tunurile. 

"Numără loviturile, fsi spune în gînd: „Acesta obuzier, 
acesta de munto, acesta de la noi, acesta de ja dinșii“, 

“lar dinșii unde sint? Aşteaptă? 

S-a ridicat iată -un genunchi, e urmă în. picioare, ` Zu 
recunoaşte locul, N-a mai ajuns niciodată pină aci. De patra 
zile, "de cînd mainteară age retrag; smulgindu-si și pierzind 
poziţii, au-rners- oblic, je 

Soldatii se mişcă şi eij “rabrele se confundă cu -trunchiu- 
rile arborilor; dar tunicile foșnese Ja fiecare mișcare, aspri 
fiindcă: de patru zile, de cînd se înmoaie prin -noroaie şi iar 
se usucă pe dinşii, s-au întărit scoarță, şi dacă unul s-ar dez- 
brăca s-o arunce, haină ar sta singură în Sus, 

facă zece minute. a 

Zorile tulburi s-au văsfirat, „Noaptea spinzură. numai în 
crengile negre, 

Comşă; înconjură oe bid de apă stătută. Nu e o-apă din 
sare să poți beal Apă verzuie şi neagră, cu vegetaţie flocoasă 
plutind. și cu broaște care au “sărit: speriate, Acum scot din 
mătrcață: mama ochii. Des şi gurile lor rotunde. şi - dezgus- 
tătoare, Şi e-un om care a căzut cu fața în jos, cu capul pe 
jumătate infundat -în God, Sie 

Un nor S 

A crezut la inceput că e un soldat intins, aşteptind Casca 
e riisturnată în apă, pe-o. > coastă, 


EN 


Dar e mm mort. Uniforma e romäpeasc e e de sublocote- 
nat. L.uceşte mn firul de metal alb pe umit şi insigna regi 
zenit ului. 

Radu Corişă a mus g genunchiul i în pămiâut şi s-a plecat. să-l 
întoarcă, 

Cind-trupiul cu mîna Magie s-a râstogolit cu pieptul în 
suk at, “din mileu scame de mătreață vegetală, cu'un 
singur ocli alb, fiindcă celălalt -era-scurs-și din el -spiirizură o 
lipitoare, și fugeau gingăniu- SE l-a privit stirvul copi- 
Inter Mihai- Vardar. g 

Jipitoareas-a d 
şi VISCOS. Së 

lm? o mină nevini i i aiui răsuflarea, 

Su rizomat- de-un. brad. acoperiidu-si privirea cu bat, 

Mai tirziu. Radu Com vea să-și spiină întoldeăuină că 
dach mintea nu i s-a clăuinat alünci, cum s-a Lou, a fost 
numai Dumdeä în clipa acte: irupt brusc Loate tunurile. de 
ia spate şi toli soldaţii au sărit în picioare. 

Minutarul se aprise pe secunda cind-două mii de oameni, 
pie 10lsectotul porneau in năvală, Gea- dinții mitralieră 
gerinană: ctempăni. De urină  sahvele- gloantelor, Pe -urmă 
genade. lar pe deasupra, încrucişindu-se” Cu şuter: cu hiet, 
cu zbirniit şi cu prăbușit, obuzele dintr-o- parte si alta. Un 
brad, retezat la jumătate sc clatină cp aech sfisiate ca o 


jucărie de- carton; virful ao a rëm suspendat între 
alte virfu, Ze 

— Haideţi, bat). Haideti i, Läit) 

În dosul unui trunchi, cînd un om-s-â adăpostit inaite 
de a zviem în alt salt, îndată se adună toli Lurmă. Aşa se 
simi mai puţin sm Si an iluzia că-s mai apăraţi. 

— Haideţi, băieţii... Haideţi, băieți! 

Clvanţele se înfig în lemn eu un sunet ciudat. iar um a 
intrat în capul unui soldat de alături de tot, cão piatră -arun 
câtă: în lut, moale, 

Radu Coma nu-și mat aminlegte Cum se numeşte soldatul. 
Edin plutonul lui; ieri a ştiut cun îi Cheamiă:.. Şi “altul; neeu- 
noscut, din alt pluton, aleargă cu mişcări Sirani; ze impleti- 
eeste, ase ăpat urma și caută să prindă cu miinile întinse ac 
cul; din gura căscată nu iese nici un sunet, numai singe ca © 
panglică “de catifea roșie. cind-s-a prăbuşit gi mai încercă să 
se tidlice În coaten. L-a izbit cineva cu călcâiul. Dar pe cela: 


lalt; eum îl chema?... Cum il chema? Had Comşa aa, 
absurd torturat. nunai de această întrebare, 

= Haideţi, băieţi |... 

Radu Comşa îl vede şi pe soldat al Bocăneţ fugind pe lingă 
el ou pâşi răşehivaţi peste măsur 


si pe Mucenicu, -cutipă- 
niid arma în mină fără să tragă, absent, mercînd numai 
fade merg toţi. Obrajii palizi sg oa de sudoare rece s-au” 
înverzit în lumina de plumb... Radu Conişa își spune că arutn 
toale inimile sînt -golite-de singe, toată carnca-e încrincenută 
pë nase şi în toţi: se cască nu frică, ci altceva, necunoscut, 
o spaimă în afară de tot ce e omenesc. 

Am dat intr-un el, 

Copacii au fost retezați. aci. Gloanţele tiătură în plin 
Au mai trecut „alţii peA SÉ astă- -noapte ori ieri. Sint morti 
niridicaţi,. G loanţele. ii mai ucid o dată: De pe celălalt clin; 
inaintează altă companie... Căpitanul Tonescu- pășeşte čali, 
ci Ugara în gură, întorcîndu-se-din cind incind spre soldații 
lui. dea ndăratelea... Cum a a putut să-l urască? De ce-l -urăse 
tati? Fi merg cu toţii într-acelaşi gind, şi iată-l| Nu se as- 
cunile, nu arală teamă, fănicază si păşeste cu liniște niti- 
reet, Poale suride cu disprețul lui care acum nu i-ar Diren 
hü Comşa, nici lui Ghenea, nici- nimănui imbecil: ee ala 
glont? Ce “e aia moarte?“ 

— Haideţi, băieţi l Haideti, băieţi!.... 

A ţistuit un roi de gloanţe. Oamenii sar peste căzuţi, 3 
aculese.. Dar nimeni n-aude ce strigă celălalt de alături, Un 
rănit Îl apucă de picior. și tada Comşa se smulge răcnindu-i 
Cen, 

Pinza mitralierei a trecut, „pe deasupra şi oamenii at 
zvicnit mai departe. R Se 

A cälont o mină; se intoarce din mers. Nu eră mort: Mina 
misca. l-a rămas în talpă senzația cărnii strivite 

Sablocotenentul Stelian Minea, între ament lui, en 
obrazul plin de mr şi de fum, strigă cu glas sublire; e cu 
fruntea enormă descoperită; mîna flutură goală. 

Di dincolo -nu vezi ce e la dreapta, Ia stinga: numai 
că alții se zgreapțănă pe alte pripoare și end sub altä răp 
de gloanţe, şi aceasta se întinde pină la Siret şi pînă. la Duniirea 

S-au trintit toli. Pinza morţii a trecut: pe «deasupra. 

Ün epp se ridică şi se retrage îndată după o rădăcină, 
ca un. mele în găoace. A Jovit aproape unt obuz: carma detu- 


din 


nat urechile: Din-pihua de fărină şi pietre, înecată de fum, 
au inpr ogcat picioare şi maţe.. Radu Comea iși sterge- gura 
de singe, scuipă, i-a intrat în gură sînge de om; își privește 
minaya "fost stropit de ceva viscas şi alb; pâate erari de 
om- Se tiriie unul numai în mün, cu gura oribil sfărimată, 
Cisid-:a trecut pe lingă el, Radu Comşa ba recunoscut. -Sol: 
det Los, care: slujea de. sanur vii penteu cizmele- prea 
strinte ale domnului: colonel- şi acum nu mat au picioare; 
care-a fost trimis Ia trupă fi nde aen a cerul doainna' calo- 
cl gäsmdu -prea-rău de gură, și-acuim-nu-mai:poateslriga, 
Dinde nu „mai are pură. e 

În: marginea golului, cu Se împroşcate de cloarte, 
tacul se latină o clipă. “Carabinele răspund de upuaâpe. 
Trösnesc cu flăcări scurte, grenade. Acw ear peste trupuri 
cu: uniforma” germană şi miinile se. întind ferindu:si” faţa: 

= Kamerul,-- Kumerad ` 

Alţii se cad în poala poieni din faţă. 

= Haideţi, băieţi... Baioneta, 

Au întrat din nov în pădure, unde adincăvri Grau man 
si scarele s-a deschis deodata în lumini paralele printre vi 
ca într-un vitraliu. Soarele. 
ja tot ve fac oamenii aceştia, hi 

Mitraliera a tăcut. 

= Fug] -i 
tenent. 

-= Ce este? strigi Comşa ca un surd, fundcă wa inteles, 


văl şi: dispar 


or. 
cerul, şi tot, Sint mpasbie 
halucinaţii at estia. 


is intoarca capul spre Joco- 


par de päjonel i 
Dar altă mitealieră a inceput. “mai departe: metodi Doi 
rinita tren řezem ali, in Sue stranij, ca doi vanz beti, 


Perdea aua E E a fost prd D Din non huma 
din. mu ploanțele bizind ascuțit ca- viespile. 

În'sțale-nu mai e Dimi răniţi Lripdu ze şi strig 
mä de Lot: BE 

ii Bran eae-aliar? Branca Her? 

firdinul peers din gură în gură. 
Mägi Sapati măși S 
Si GE se inte în Heinz, vetează crentule, sar Gr, 
Bic sin piatră; capetele. cal în piept, gaghiile ze nft în 


22 


pămâîntul--care a fosi odată: darrde- şi bun. Peste capete, 

focuri de Paraj opresc “rezervele. 
Radi Corsa își aprinde tigara. cit oamenii stobose mä, 

Se preocupat de o singură gr să nui Arerure mine, 
Jar mea are mişcări ri alia dr păpușă mecanicii, 


Di 


Svara-au Jost, iar indărăt: Te pech o “dată atacul: sa finit, 

Printre soldaţi, s-au” amestecat soldaţi necuiiicacuți din 
alt; regiment: Arbleria româneas ă trage ca moie indole, 
vele Am ceas trebuie. să pornească. din nou. Ultima oară, 
să: Du mäi vinë nici mn om îndărăt! 

Colonelul își nelézeşte nervos - barba cu mina- sting, 
fiindcă “dreapta. e stinsă intr-un- bandaj. Maiorul, deșirat 
și cu nasul lung, aert ordinele fără să înţeleagă ninie: 
KOU timpul a Tost undeva unde nu L-a văzut” nimeni. Acum 
a apart, își îreacă nasul şi începe vorbe neisprăsite. Colonelul 
îi pir reslo de jos în sus: îi întea spatele, 

Domnule “colonel... ; 

— Am ziel Una la mi 
deen maior 2: N-ascult mg 

== Dornnule ` colonel... 

Maiorul păşeşte räsch 
Hoi a brapele hast. 

Colonelul nud asculti. Se citite înaintea eăpilanútid 
Plesca; care-si numără oamenii, în pune mina Dandajati- pe 
umi g GE 

— Julie. Plesen 

=- ip en, domnule colonel? 
datorii. 

Se. intoarce” la muărătearea lui prezentl. prezentl 
monle ranit! i 


rali vărul! Se 
(Dud a sfirsit; se due Se îl ia pe Radu Comşa dr Just 
i mergem acum In “Ghenea ce Înainte de aT rien 
Păsese peste 6 movilă. EE de wide un 
sergeni împarte alte mun 
“Ghanea e întins peo brancardiă. Alături, “căpitanul Ionescu, 


mort, eu pieptul spart, cu unică. deschcială, lăsînd să so 


ascult” nimici “Ai” înţeles, 


at in urna colonilului, gesticau= 


Datei). Nime deci 


vadă singele care-a- udat- toată cămașa 2 3 îneepul zë se 
innogreaseă. Dar. pe obrazul alb, neatins, Got. de singe, stă 
scrisă o nedumerire: „Ce e-aia moarte? Ce e aia obuz? Am 
mat. Yăzut noi: d-aşte... S 
Ghenea: deschise ochii. Vrea să suiidă, dar mich mm muşchi 
nu se supune: O schijă i-a trecut prin osul capului, la cea 
— Tată Pleșea... vorbeşte încet şi greu, împleticind ču- 
vilele Eşti și tu aci... Comşa? ` 
Face: AS E 
Aindai s-au” aplecat vie, Gindcă “glasul obua ve 
ande; acoperit de canenadă şi de vaietele altor răni. 
Unvirf de creanga; 0 crociuliță de brad, cade de sus, 
Ghenea incearcă să întoarcă ochii. bulbucaţi spre dreapla. 
nnde întins trupul căpitanului Ionescu, așa Cum ag fost adus 
de sanitari. Nu poate: Jos nu se vede. Capul cade indărăt: 
— Nu fe mişca; Ghenea Spune-ne nouă: Cevre ti, 
Ghenea? intreabă amindoi; aşezindu-i mai sus ceală udă 
de singe cleios: SE 
=E Ionescu? Acolo e li 
Avindoi dau din cap. 
Dan De ce? S 
Ghenea priveşte în Su bradul care, văzul. de Ia “poale 
spievirt, pare nemăsurat. "de inalt, în cerul inserării de încală 
bäi virge, Ge 
== Na vorbeam. eu d. Ştiţi că erani certaţi!.. Acum aş 
vea... dar e imposibil. mm ` imposibil... 
Căpitanul Pleșea îi ingiie postav ul tunici. Mustaţa 
sură: în tremură, 
~a Trebuie să taci. Clieneal. “Nici -o oboseală... Numai 
liniste. Acuși yin- së te ridice! Vei avea liniște si, cînd ai să 
te intorci sănătos, bem iarăşi din cafeaua noastră... Am să 
păstiez anume pentru tine... Cafea, ca în vremurile bunet... 
Ghenea vrea să surdă la amintirea cafelei lui tata Ple- 
Sea" dor surisul-e numai în ochii albaştri şi diatat, Muşchi 
obrazului refuză. SE 
= E curios... tată Ple 


orga: Auziţi?- E curios.. 
tată Diescn.  Comsa, auziti? E -curios pat simt omme 
absolut nimie:.. fără durere... Numai miinile nu le pot mişca.. 
nică pictoarele.., ziel Hie? Vreau i să string... 


A4 ` 


— Ghenea, te-am rugat së taci! voriesie ca asprime 
căpitânul Pleşea, pusiindu i ruină care spinzuri- pe. Marjinea 
bronze Ja Ju, pe piept. 


ii tac? Asenltaţi? Vreau să tă rog ceva... Pe tine, tată 
si Corsa, pe tinea. Am mai grut o dain. BUET 
mm sai 

une înce hide ochii: Ce vide ci acolo nu ©ia puterea 
piitănut să mal vadă. i 


— Dacă nu seit, am së vă rog Ip vo, Asetat’... Eu 
am un copil. Am avut odată o “dragoste: Ascultati? Nu stie 
mme. [a n-are să spună niciodată... N-are să îndrăzneas 

ă «ii mu inltăznese.. culta? -Comsa, auzit... E 
` mu trebuia... Am un copil. Si vo, dach nu 
scap. arii Să rog pe voiz. Ce spimeam 2... Dal Ea n-are să 
spună. Întelegi, tată Pleşea?... Comsă, m-ascultaţi?... Ce-ar 
să facă alecaturi, singuri” Am fost e canale. Nut Re 
Ku am mm. Ce spuneani 2... A fost odală an mi 
a Nu asta E cintec ăsta... Ce spunta? Să-i sont: 
să vă duceţi voi Ja dinsa ahi e imposibil C 
spunea 2... A Jost odată mn ie toplag.. Linposibil! Nu-mi 
aminteseino Pleşea, Comşa, de ce-au Lëäent Tunurile. At 
tăcul. acum 


(chu căpitanului Pleşea si ai lui adu s-au întâlnit. cu 
aeclasi cirul. Vunurile n-au tăcut. bat incă mai tare Dach 
nu li aude, inseamna. Şi dacă moare, n-are Să Slip nica 
odala hinen unele să fe s unde să-i caute... 

Piecaţi deasupra, aproape in genunchi, asteapta. Dar loco- 
Tore! ul Ghenea nu mai clipeşte, intins mcdo vm fata- m 
süs, Numai din cehi D cure Incrimi mari. care se ruslogolene 
tiret de o parte şi de alta. pină- acolo unde e singele baltie 

2 Glenn. Auzi?  Gheneul 


Îl scutură amindoi dar capul sp: clatină moale pe capii» 
Hiiul brancardei, d 
Nunai Taere- rontinuă. mat, mute, 


Căpitănul P 


îi “desface. tunica. Ascultă: Casca ta 
căzu jos. Dy căpitanul eu timptele osure ascultă inta care 
eri Hinari şi sa oprt Nu mai respiră şi totii plinge EE 
ireparabile dus dincolo de moarte, 

Cind s-a vidicat, căpilanul Plesca piășeste -unuleva vg 
întunericul dr sub br azi, sinulgindu- şi wm nale de äi Îl 


45 


răsucește. Radu Comşa făriinițează în dinți o bucată descoar- 
ţa de prad. Nu ştie cind a luat-o şi de unde. 

Dar. peste. cadavrul căpitanului ` Jonescu nieni nu s-a 
plecat. Se urcă numai fur micile roşii. Şi noaptea i-a inmtresugal, 
acubi. pe-toţi; iar o creangă- lată de brad se clatina încet, 

că. o apărătoare pentru somn lung. 

— Bran-car-dier! - Bran-car-dier:! 

Cind au pornit din nou în noaptea pădurii de-unde-n-au 
fest strinse încă toate leşurile,-un reflector îi primește-orhin- 
dwi cu-lumină verzuie. Radu Comşa a văzut: clipă deşi- 
rindu-se peste păduri, peste gropi, “peste. oameni tirindu-se 
pe princ, peste tot ce e ireal si totuși aicea, a văzut deg: 
rindu-se haluicinaţia lui Mucenicu; “pasărea inălțată în si 

gole ghearelor de fier, să caste ochii Fără huniăr şi fără indu- 
rare, sticloşi, de vis râu. 

Ta lumina rece, erau însă numai alţi şi mereu alti vier mi 
tiziridu-se unul lingă altul; -Pireu lunccind şi mereu csta- 
rîndu:se. S 

Lumină sa mutat încet 

Toți bi jbiie iarăşi. numai în întuneric, dar oclot se ierg 
hipnotizaţi acolo “unde proiectorul tremură deasupra uit 
punci a caută ca un deget într-o rană. Coboară deus vam: 
dela-unei rachete, Din nou se distinge in flacăra sulitroasă, 
ireal de aproape, fiecare spinare bicovoială şi. fiecare armă, 
O mitralieră și-a 'slubozit clănțănitul metalie, neașteptat, 
de alături: cu Läieun de așchii. grenade se sparg. 

` Radu Comşa aleargă de la trunchiul unui copse ta altul, 
văind oamenilor cur tinte, făra T pătură, strigăte vare nu 
nenn nä ninie: 

Siin dipa “cind își spune. 
printe a ninun, il apără incă, -e 
în piept up vid sa deschis sorbind 
bătut deodată. intunericul gol; 


o putere ascunsă gt bună, 
va i-a trosnit în 
i suflarea, or "D 


Capitotul Tv 
ÎN INTUNERIC St AFLĂ LUMINĂ 


Ca să cate privighetoarea. miai 
ramos, scoatei ochii! Vu crode 
că întotdeauna e noapte 
(Statut păcărărurluij 


Îi conducea un sanitar fă 
sliopit der pistei, imbumpindi 
Din cind în-cind-se oprea 
din pral spre sanp, resturi de 
tod, de puroi. 


apeli, cu obräzülrošcat-si 
dra mes natiunii. bluzën 
ă măture cu virful bocanculiti; 
jandaje murdare do singe, de 


Alexandru Vardar: mergea alături: inspertind em ochii 
siveri aşezările, În urmă; “Laura. Vardaru şi- Düma În 
haine cernile; doliul Jo Mihai: 

Hartcile de seînduri crescute în jurul spitalului era spoile 
en vg, În alb -fusese turnat. ceva verzui; culoarea ostHá 
zänn piy irea. 8 

Da a fără aceasta, privirea se posomoră îndată: ce dru- 
pit intimpina aci mirosul de medicamente; dr carne pu 
trezit şi de murdărie omenească: după ce străbăluise cimpul 
cau fi naļă și copaci, unde totul era încă simplu: şi: msn, 
iar-zăzboinul fären la celălalt eapăt-al lunii. 

Acolo zbura o" ciacirtie-în- lumină, brazdele -retezate de 
ol -răsfirau” ritreasma dintotdeauna a finulm cosit. Seatla 
un Ian verile de (tie, asternut pina la marginea “unei dan 
heăvi, şi verdele acela, crud, nete şi sănătos; dădea intregului 
şes înfăţişare. de prosperitate. bucolică, Stropise on ropob 
de ploaie -punai pinë aproape, în sosea. Norii se lăsau spre 
jniazizi negri, iar peste toată intinderea se arcuise un curcubeu 
ireal: miracol de sub care aștoptai să răsară în zbor-alhul 
porumbel cu ramura de finie. S 


Suffa adiere SE in trifoiul ud luceau de cleşiar 
boabele piri. i 

Oinul. uita că aproape se petrecea cova direros şi irepa- 
rabi. "(alen Tuierind, -smulcini un fir de--iarbă - înspieat, 
sindim! la lucruri plă ieute şi la miimieurile din care se intiripă 
bucuria” de. 3 trăi - 


Ajans la: adunare: a de construcții precare, de 
corturi “inete-și de căruțe co cerucoa roşie pe pinze: chi 
tulburău deadată şi un putin de unghii ascutite siringea 
inăbiuse inima; De ce toate acestea? Cind au să siirgaas 

Şi. zborul ciociriiei, și mirosul de fin, at lanul de tifoi, 
și cureubeiul ireal. și toată Îmmină gi gindurile der ad pen 
se inecau lipsite de sens. Şi lipsite de realitate. Realitatea era 
numai aci, singură, alta! 

lar paşii se Uran gent și silnici, ca mersul cenaşilor spre 
sin eapăt de drum unde nui teaptă nimic alt decit ae ceaşi 
și -- acecași - resignare - pisumorită. 

Trei barăci de Privat, em. ușile date în Jim, dasan Să se 
vară murdäria. i hidoasā, g zu k cirenlare și negre. 

H | fără o roată, lăsată intr-o 
nni, mn mecame virit cu , fa n sus, numai cu picicănede 
tară, cerca răstit o piesă ajutorelui îngenuncheat pe o foaie 
de sort i 

-Nu aa idiotule! 
Foie) ` 

Boul își şterse cu minau 
vote. de seindun franțuzul. : 

Pe-imprejuiuirea de arbuşti Aus, “cămăşile. și izmenile 
de pinză -groasă întinse: la “uscat arătau pole dezgustătoare. 
Ciţiva- convalescent desculți, cu mantăi între umer, sp -50- 
rean totăniţi pe un taluz, vorbind încet intre:ei- Nu se-mirau 
că se aflë aci şi-nu-găseau nefiresc. Scăpaseră. și acuni uitau 
de unde scăpaseră, povestind antiniiri care-i făecau să ridă. 

Şi eu sung scîrțiit. şi absurd, ca hohutele din balarmiie, 

Unul scria pe genunchi o scrisoare, muimd după fiecare 
cuvint un capăt de creion in: gură ṣi- puvind-ingindurat 
în gol. 

Le tăte drumul o gät 
un tampon ud de since. S 

Alexandru Vardarm ehit dm van cm nemullunnire, 
Ce ordine e aceasta? Cum pot Lora atita memäienzc?) 


nu“ aia!" Franţuzul, 


obrazul asudat și căută intro 


iti de altele, Grind în plise 


Z487 


În wen unui pavilion, un medie in halat apăruzu minecile 
suiies6.'se uită iritat da civili necunoscuti, le intoarse spa- 
tele nciterind la cineva, dinlăunteu: 

— Am spus că pn e permis! Pină cind porcăriă aceasta? 
Co face santinala la poartă? ` 

Troeiă printre două s 
alţi sollaţi; numai în cămașă 
proaspătă. "Toţi se întrsrupseră din lucru, cu guri cosului 
de pinză cinăță intr-o mină și cu smocul de paie în cealaltă, 
să privească personajele are ` sbsiseră cu. un automobil, 
Erai gol păroși Si murdar ` ` 

Mina Luminiţei tremură sub braţul Laurei . Vardaru. 
Tanti Laura D căulă In och, Trivialitatea aere) iizerii 
o ofensa. 

= Deve n-ai îi ascutit. tu oare, Luminiţo? Comte era 
să ne laşi numai pe: noi intii 

Yushind, duse la nări un flacon destupat: 

Luminiţa, palidă, cu buzele strînse, sculură din cap, cu 
mtocatuen de nerăbdare care altădată it flutura părul: tuns, 
ăn adunat sub pălăria ich, neagră. 

intilniră un alt sanitar. cu un dighean de tablă, în care 
ap Silo un în ior tăiat do sub genunchi; alb ca o piesă ana- 
tomică.dar la ineheictura laboi cu Ip vscat ` picior de Diet 
soldat, punti incă și în moarte umilitoarea mizerie a tran- 
Sol. SE 

Dogetele Luminiței infipseră cu unghiile în braţul 
Laurei Vardaru ` E 

Tanti Laura simţea că are și ca nevoie acum de un braţ 
să -o “sprijine: 

Soldatul cu obrazul stropit de pisteui se opri: 

— Aic estel Numai, vă rog să via? întii cu domnu 
maior... Altfel ni e viel Nu e permis decit după ora Dain. 
Ordin E 

Arătă “cu mîna spre avizul bătut în ușă. 

Alexandru Vardaru scoase cartea de vizită, cui chenar 
negru: 

— Dă-o domnului maori... ` Spune-i că vreau să-i vör- 
beer. Corectinu use: CA Al rog să “potiească să-i Vorbesc. 
Astept aci său să mă “home ialăunteul..: 

Sanitarul intră, tipărindu-si bluza pe trup și parol roscat 
pe Ironie. SS "OS 


Hele intinse în praf, unde 
himban paiele dintr-o laie 


ap 


Alexandru Varda Täcn citiva pasi- Se opri „inaintea 
avizului din ușă, seris- cu mina, cu cerneală violeta paha 
și alit de ştearsă, încît nu se mai puteau citi decit: sent u- 
rie și sigiliul. Un colt se desprinsese din ca şi Tutuma- A 
xandru Vardara acăţă colțul hirtiei la loc. ca să restabilească 
ordinea. Se întoarse. Privi Jung la Luniiniţa:- îi -dezmgäerdä 
bârbia cu stingăcie de om_nedeprins_să niingiie: 

— Ce e, fetiţa tatii? Ce e, fetiţe 

Luminiţa. surise trist: 

= Nei că sînt tare, Paté i Trebuie să fiu tare: Radi: 

Cuvintele-i se înecară in sitlei -Prvi inainte pere RR i 
tremura -to Jacrimi: E 

Era acolo îscălitura unui soldat. seri jilală complet cu 
nutnel e comuna, judeţul, contingentul și regimentul. ca o 
adresă minuțioasă de răvașt-ca un apel despe rat st man al 
vm anonim din marca mulțime, e să-şi “cerşească partea “lui 
dr eternitate. 

Îi ajunse, gifiind, N E 
și pachetele de hirtii albe; t 
Laura cä mot aduce putini 

Lanminița luă mănunchiul pe bre 
de sii. Azeză frunzele între trandatirii: involi și garoafe; 
să Be un mănunchi corect. Florile miroseau proaspăt și Zoe 
ca Geier: flori crescute să înfrumuseţeze viața: oamenilor.: Elé, 
pentru muribunzi şi pentru iubire, “erau aceleași fleri, däin- 
du-se- ou -egală nevinovăție în. acelaşi parfum. Dar- oamenii 
găsesc o dată că sînt triste și altă dată că la o fericire mat pot 
adănga încă ceva; iar unei “dureri că-i aduce înibunare: Luri- 
nita- intelese întiia oară că nimic în. viaţă. nici Toni. nel 
oameni mm ` participă într-adevăr la -ceca. ce -rămine ach, 
închis. singur și înexpr amabil în: suflete. 

Iar florile apăsară grele pe braţ. ca trapul naui copil mont, 

Lumina- soarelui ze cernea. decclegai 3 prin nori subțiri, 
stărimăturile cereşti ale furtanii indepărt ate: Un stol de réit 
zbură sfiriind ea un pumn de plumbi, din frunzele mm salcia 
tn: frunzele altui: saicim. —- 

Asemeni superstijioșil de căsți: -Taminiţa 
gindi: „Dacă se intorc îndărăt, atunci Radu: scapă: dăcă se 
intore înainte de a trece un minut, rănile n-au. să-i Ise nioi 
o urină grea. Dacă mm zboară pina Vipe-dortorul, Simite 
atunci... 


unui rănit. 
ca pe-un:câpil apropiat 


Bar alungă gindul -cu frică să nu-provoace astfel destinul, 

Maiwul-apăru și veăbiile nu se clintiră din salim. Lucrase 
în: spital de la şapte, erg cu ochii injectați de oboseală; 
ispravise Sa acum; şi ea-să-şi alunge leşiala «din stomac, 
ceruse un pahar-de lapte fierbinte. Sanitarul A dăduse bile- 
tul deputatului: Vardarg tocmai: în clipa când deşerta pala- 
vu), Liam zé zm șteargă la gură în grabă. și pe rnustăţile 
rare si zbirtite, de pisoi, rămăsese o dungă de caiac: 

Alexandeu: Vardaru îi vorbea, neputind să-şi desprindă 
nelbii ale Za pata de pe mustăţi, ` ` 

Maiorul răpundea-cu privirea la cele două fetei mn haine 
garito- Cunoştea: numele tul Alexandru Vardaru- din” ziare 
și din: dezbaterile park nentare, ştia că este un personaj 
püternie, se grăbi să- se arate cit se poate de indatoritor; 
dai cun aven printre camarazi faimă de Den "Jos, "mu 
putea lăsa, fără obligatorie ochoade adniirative, frumusețea 
şi “distincția - doamnelor în doliu. 

Alexandru Vardaru U luă ` de brat. ducindul citiva pasi, 
Säi cert fără ineonjur, departe- de- arechile femeile stire 
sigură, dacă rana oti rănile ‘Jocótenentului Radu Corsa sint 
grave 21 in Ee Ma j: 

nainte de-a răspunde, mä torul pură o mină la mustață, 
gint. privindu-si virful ciznielor. Mina ntinsese Tata de 
fapte; tresări, maiorul se "uită la, degete, își anunti, rogi şi 
scoase indata batista, frecindu:e apăsat d cerindu-s scuze, 
cu um suis care-i zbil must jile nainte; ca la- pisoi cind 
EE S 

- Ne abrutizăm ac 
Lite paniir,- op Adevăraţi mäcn 
de ali, mitän de fe domnule deputat! 

Dar- Alexandra Vardaru- respiră. ușurat; "de Ja. înteput 
‘Ie persecuta gindul. cum săi spună că nu şi-a şters mustăţile 
de lapte şi nu Săcise momentul. Se? ăpase în stirşit: de ibsesie. 
“Totul fi paru de acuni inainte mai simplu. 

Melen povesti: Rănile-eraii grave; desigur, alar- nu de 
nitarle. [rei de erenadă:-la piept. la-gură și Ja ochii Öehii, 
probabil. sä scape. intacti; acum sint infășurați ecinplet- să 
nu. străbată Aumina, La buze va rămine o cicatrice e DG 
portanță: Complicată- e doar rana de-la "dont: plinul 
perforat, doă operaj tina după „alla abia Gau Sos. aşchiile 


cmnule. deputat... De cu noapte, 


| Îngrițind 


SE 


dr: coasiä, dar-criza a trecut, a fost bine îngrijit Ja anmlutani 2 
înninte de a-ajunge aci. Și este "mm organist rojek vm an 
tare iei i 

— Singele lucrează mai î sigur dei: 20 biata neastră stiință 
încheie "eu modestie inaiorul ` rot mind să-si sien in 
äspär cu- batista mustătile rare. deet acuma au mar avea ce 
şterge. Să 2 corlue!.:. Doaninelor, dacă permiteti.. 

AMaierul-6 luă inamle: Jami ita iși auzea ziienelile inii 

Hate priviilédinpaturi sc întoarseră lacóme findet orice 
vizită eta mt eveniment. Mini golite de singe triceanu epide 
păturile. deasupra. Urol ` îndeeptă “ochii - dezmidaidutz si 
rpaten) spre an infime să-l invelească: Ai locul inimilor 
avea den bonuri surate în bandajo Greg, rin ara 
pätrunilea “serul gălbui. - 7 


maadali Maaa ne 
Radu se abia in colt e 
în cel dintii pat a lot mut 
fiindcă acolo. s-a Oprit maiorul. 
Lucetenentul Comşa 


mai. întunecos, due 


ai -0-merilie de cal 
Luminiţa își inehipu ipa aceasta- astfel: avea să 
gäsenscă dormind oc citind. Privind eu och jn tavan. 
Avea să vină tiptil lingă el în virful picioarelor, să-şi apropie 
buzele de buzele: Lui de trunte,--de ochi. 
Capul întreg înfășurat in bandaje. Ati: în dreptul nărilor 
si inir-un colț al buzelor, două tăieturi. eireulare Ino valë gi 


în. tifon Asau aerul së străbată. 

Soldatul Omir, în picioare. I căpătiiul Got ol, îi piudea 
fiecare. mişcare, cu ochi eredincioşi de cime. Pierduse cală 
data un stăpin. Fra hotărit. pe acesta, să-l apere cu toată 
îndirjirea. Făcu-un pas înainte cind se apröpiarū; én si Cum 
aveau să pieciu S E 

Lia sunetul paşilor, miinile iu Radu Coman pipăteă mat- 
ginea pături. Auzea surd prin bi ele înerue isăte peste upcclt, 
Astepla a! Slia că paşii se opresc “întotdeauna sat inainte de 
ajunge la el, san după ce au trecut dincolo. Nu ere öra phit 


sazncniclor, « ca să se oprească un pas și da patul säie 


Luminița îi prinse mina, nu ştia se să facă cea, o duse 
lâ-buze. Laura îşi descheie și își incheie” nasturi mănuşilor. 
Alexandri Vardaru citi eu o exagerată atenţie inseripțăile 
foii de observație. Medicul avu deodată alteeva de făcut; la 
patul” bolnavului de alături. 

Soldatul -Omir întinse gitul într-o încordare gata-gala 
să-i -plesnească vineler = 

Luminita- se -plecase pra vălătucului de-vată, acole 
undă'-tvebuia să s6 afle dedesubt ochii: Siräbatea up miros 
farmaceutic.:-Șopli: inecată= ` s 
Sint eu, Radule... Eù; Comte 

Se mișcară -numai miile p chetului” fär fisură. 

Ca 'amindouă, bolnavul” duse “la gură, intr-o -convulsi6, 
pumnii Luininiţei; dar sărntarea ta numar o atingere uscată 
şi moële, de pinză. 4 

Soldatul Omir ascunse sub pat vasul de sticlă- cu lichid 
gălbui. SE 

Clod a păşit: aci, Luminiţa știa că are să- spună atitea 
şi atitea cite a gindit de douk zile de cind a aflat; și cite nu 

s-ar.slirşi-intr-o noapte. Din Loate nu găsi însă acum. decit 
dezmierdarsa mută a iniinilor u spdoare rece și numai un 
cuvint ee 

= Bad. Rada, 


Pe dosul palmelor căzu caldă o picătură, două; mai Dolte: 
In foşile-aihe, Radu Comşa murmura si el un singur cuvint 
indistinet; Poate numele Luminiţa, poate altceva: 
„Bolnavul din patul de alătuti se intoarse cu faţa Ja-perele. 
— E şi papat... Şi Lan Laura... 
Degetele Jui Radu Comşa Fëttarë în gol; cuvintele erau 
numai: bolboroseli. EE 
Ochii dinlăuntru nu vedeau decit întunericul îi care se 
aprindean -ṣi Ee Stingeau. ;constelafü ca dintr-un adine: de 
hrubă. 
Alexandru Vardaru 8 puse palma pe vmär, o -retrase 
îndată, fiindcă dăduse peste- alte Zeg a își aminti -spusele 
medicului, că rana de la piept e cea mai grea. Glasul titré: 
mută op moment numai, nesigur. Pe Radu Comşa îl iubea, 


iar de la moartea lui Mihai, ceva. din toată asprimea se mlădia 
câteodată, 


53 


— Radule!.... Dacă sînt aci... dacă sintem. aci; mm e pent eu 
vorbe, N-are sens să-ţi spun ceea. Ce ze repetă--de :abicei: 
curaj, “ţară, recunoştință!.... -O singură grijă -există acur 
penlri- toţi: să te-avem sănătos mai curind.-Penlru. aceasta, 
voința face cît -cel mai miraculos rnedicament.:. Am venit 
să-ți întărim- această voinţă şi această: încredere!...-Să fintes 


Nu era om. pentru condoleanţe. a tandre“ gineăşii: $i 
observă că unghiile lui-Radu Comşa nu sînt tăiate a că Sint 
rhurdare. Îi făcu semn mut.-lui Omir: degetele. mişeate foar: 
fece în jurul unghiei arătătorului indicau emm trebuie. să je 
reteze numaidecit: ER 

Laura Vardaru îl dădu ușor Ia o parte; Ea sin să vers 
bească “altfel cu răniții; nu călca intha dată într-un spilăl, 

Se aseză pe marginea patul 

Mina grăsulie dar lină atinse bandajul.: Îi așeză altfel 
capul-pe pernă; -aşa că îndată greutatea de plumb se destine 
şi respiraţia fu: mai Hhberă. Îi spuse, plecată: peste obrazul 
ascuns, cuvinte fără înserinătate şi simple, dar care aduce 
lumini în ochii astupaţi,. fiindcă _deștepiau interes pentru 
märuptele șesturi ale vieţii. Amănuntele cele mai. vulgare: 
pansamente, mincare, băutură care răcorește, spălat, toate 
luau importanţă neasemuită și. încetau a mai fi. vulgare. 

Îi pipăi dedesubt feșele de la piept; spuse că “or aduce 
a -doua' oară, cind vor. veni, -cearşăluri, saltea, alte perne 
mai. me, Düädo desluşiri lui: Omir ce se cuvine. să- tacă; 

Ştia: că. bolnavul redevine un copil, et: toate poftele și 
riblțumirile inocente ale unui copil. 

Luminiţa, de cealaltă partea patului, cu un Toarlece-de 
pânsainente, galant oferit de maior, îi tăia unghiile -rotun- 
jindu-le şi: îi--stringea într-un: tremur degetele „deșertate de 
singe. intorcea- ochii de la butucul de bândaje;.nu miai putea 
să-și închipuie. cura e dedesubt figura lui Radu, cum afost 
altădată, cum o. păstrase în închipuire, pină ce-a intrat ati. 

ici. och, nici buzele, despre care unchiul Dol spunea 
că sint de cadinăş nici privirea care-o înlişura ca oimbra: 


ţişare, Dud: nică. surtsul -dezvelind dinţii -atbi. Nimic: Nu 
mai ären, a-și mai: amintea, nü nai putea reconstitui 
naimie Bra numai sin pachet: de pansamente, cu două „găuri 
anhile la zară at la nări, ca într-o mască de scatandru:-O 
mie -ueelimiată, exaltind - miros de dezinfectante e on- 
guenti, R 

lar ` Raguo Coinga; <trânzind a getea logodnic, ascul- 
zit tasul zur, nus i ea chema ze? el în intune= 
visul en hr. populat de constelații negre, Şi rosii SL Verzi, 
echipat se adevărate al Lunäntte, ` 

D dară în mijloc nf afie “fraze, Laura Vardaru panien 
uumoje Ja Miha Se Wüst PEET 

Mae hu Radu Come se- : 
Di Norveg mm Să cuoa să d r hänel cenite că afla- 
seră, feded el na putea Vedea aceste veşminte. do doliu, 
Şi in ochii carei 2cbateau să reconstituie figura Luminifoi 
atit. de aprapiată si totusi pentru el indecisă ca o fantomă 
Ze petz ap căsca-monsiruos de amănunţit toată oroarea 
«lipei-cină ta fators pe Mihai cu faţa în sus, cu faţa Jur tinără 
priremi de apa statuti i lipituarea spinzurinul în orbită, 

Viowra Zammit, alături, mu ma avea penini cl ființă 
aievea. Dar capul lui Mihai cu una țeapănă deasupra, așa 
cum pitică se fereste de lumină, cu sincurul ochi alb pri 
vintul inipanninlat și cu celălalt supt de viermele dezaus- 
ište tera atit de aproape a atit de intreg prezent, ineft 
s-ar: Îi uvezut că loşele band jului le-au impreunat” capetele 
alături. vinul în fața celuilalt, să se alipească, să se ingeroă- 
Sen, Să se: contopească “și să nu se "mei pantă Dër, 

Cind ne-a scris ultima dară. biolul Mihai releg danti 

Laura cu tn suspin Ser 

Asadlar stiau Nuy 
elba gist și awn l-a 


așteplinel: Stau? 


mme Ee Dos, 
nd Delinişuit de atita viață 
Numai el singur ar să Sie 
a putul să fie -atel. nët: 
s altfel aceiaşi “cehi care au ris, 
> pregoi cau sä 36 bucure de ninti 


ct F 
GLH iii Baa vinele e set. 
în avtasiă. Joe că cehii ac 
mini tor de cura pot. së D 
an privit ac atita sete 
Dea de a trăi. 
Ta sint se 
nt 


; undera. strinse de Omi 


Soldatul se -aplecă lungindu-si gitt, EI doar mai inţe- 
legea ve bolboroseşște locotenentul în legăturile Ju de vaiš 

A înţeles şi de astă dată, şi a scos cutia în care se aflau 
toate. serisorile. Luminiţa -recunoseu” plicurile lunemete: cu 
serul ekr Radu: Comşa pipăi cu-ninile carbe pini găsi cele 
doud scrisori ale lui Mihai. 

Încereă să explice; dar cuvintele lui nu izbuteati, 

Serăse cu” un creion, pe nevăzute, Lrcmurat, și stângaci, 
ca lterole“ unui începător, pentru Luminita: plicul alb săi 
deschidă ca singură! Să-l dea Ta adresa dinlăuntru!l E-doipta 
cea din urha a lui Mihai... deeg i 

Ca şi Radu Corga. fără să ştie ce nume-stă scris pe adresa 
cu atila grijă ascunsă înlăuntrul plicului, Lumi nila se gîndi 
îndată la- ochir-cu gene fizate şi la obrazul de miniatură ui 
Măgdulei Dobreanu. Şi toată dimineaţa. de astă-iarnă. îi 
răsări în cuget, şi toală -zăpada- neclintit ă în-depărtări, o 
drumul ep santa. spre Chioaia cu arborii ninşi ca giganți 
mmädrepot albi; și nebuniile lui Mihai, gd ge utile ei; atita 
viaţă care” părea eternă, stinsă în seruml..; Numai. atita 
Dmp a trecut şi atita. noaple sa lăsat: acum peste toate! 
Erau adunați aci, pindeau cp toţii la--aceasta,. dar gindul 
răriînsa inlăuntru, deși a-l rosti ar fi înseinnat singura alinare 
a durerii uscate în fiecare. lar cînd tăcerea: se rupea, cuvintele 
siiniiui indiferente. și străine, ca Së exprime: deşertăciuni. 
Alexandru- Vardaru isi i cercetase de ceva ori ceasul” cù 
nerăbdare: i SS 

Juă “iarăși la braţ: pe maior, ducând! pînă. în fundul 
sălii. Geea ce voia el — şi voia cu un Lon care îndată îl con 
vinse „că „nici ni s-ar pulea alifell — era ca locotenentul 
Coinşa.să fie mutat imediat din sala aceasta comună, inir- 
cameră “mai mică, şi-singur. Aceasta pină cind: va suporta 
dengen së De adus la Iaşi. Va veni iarăşi peste citeva zile, 
Va -trimite pini atunei pe cineva cu cele trebuincioase bol- 
navului. Nu se îndoia- că rănilul va avea lot timpul:o îngrijire 
specială. Apăsă pe. cuvîntul „specială“, cu un drept care 
mm adinitea replică. Se punea la dispozitie, în schimb, să 
fâcă-tol ce se poale face pentru spital. Și-a dat seama că 
sta: lipsuri, știe că nimic nu se înfăptuieşte niciodată, în 
ierarhia administrativă dacă mu e cineva să Jgien: usie. 
La îi erau deselise toate; - 


Să fi vrut Alexandru Vardaru, gar D nimerit mai beg 
slăbiciunea - maiorului, ege 

Medicul îngrijea eroic de bolnavi, era un chiriirg priceput 
și necbosit, dincolo- de faima lui: de Don Juin; darcu ô pa- 
siune de maniac, tot timpul Hber şi-l petrecea expunind în 
dreapta şi-a stinga cum înţelege el. să fie organizat un'spilul 
în apropierea frontului... —-- 

Era celebru cu aceste proiecte. Înainta. cereri, devize, 
planuri, memorii, care călătoreau de la -un birou la altul eu 
nuinere, rezoluţii, parafe şi -pecelă; - pină -eind -adormeau 
înttcun dosar: Nu scăpa nici o inspecţie fără să ceară imbună= 
tățiri după o listă întotdeauna “la îndernină, modificată, 
adnotătă, completată în fiecare zi cu alte observații. 

În așteptarea acestor modificări ipotetice şi ee 
gospodăria spitalului -suferea îndestule lipsuri, care. sar” fi 
putut îndrepta fără nici un raport și fără nici un memoriu. 

Medicul insă nu le vedea; el avea ideile. sale! 

Alexandru Vardaru nu scăpă de el mia Ja mea aŭtomo- 
bilului: 4 

— Am së Vă trimit AFL memoriului, dëmnule de- 
pritat!... Și o'copie: Am păstrat 0 copie... Să pultuuscă dois 
mii aci, să “constate la faţa locului l... Toată speranta, deninule 
de mat, e în dutineav voastră. Vă triniit o copie bătută: da 
IO 

Alexandru Vardari privi Jung, cu de zaprobare, iimte 
care trägeau din două capete de bandaj pline de singe Maio- 
túli urmări privirea. Înţelese şi tăcu deodată, smulginda-gi 
mustăţile de pisoi. 


Luminiţa se ghennii între Alexandra și Laura Vardara, 
ep palmele desfăcute în EE pe genunchi. Cu ochi: goi. 

Nut „Nu era aceasta!.... Altfel își închipuise. L-a strica 
mîinile mult. să-i simtă singele pulsînd viu şi fierbinte în 
artere: i-a tinut capul enorm. lingă pieptul ei... L-a tăiat 
unghiile, ridicolă mărturie de iubire Nu putea D aceasta 
to. Les Nu i-a rostit nimic din cîte gi le spusese atit-de limpede 
și cald. 'astă-noapte, și în. cealaltă noapte, de cînd a afiaiz 
și tat-ce-a gindit în dene pină aci... lar el numai a: bolbe: 
rost nelămurit. Ceilalţi: răniţi au figura liberă, ochät — {a 
achi-alilea se pot citi ia. De oe tocmai el? 

inchise pleoapele să-și amintească - cum sint ochi lui 
Radu at buzele, P K 


st 


O-scutură un fior; e o 
= Cep, Lăminiţa? o siinse ina calla- a Laurei Var- 
dar pe după mijloe: `" 
s Na şti, tanti Nun am închipuit aşa!... o podidiră 
lacrimile repezi, ai 
Automobilul întră în J mbrava rară- unde se - sfirsea 
cîmpul de-tritoi cu verdele jilav. care dădea: gesoht înfăţi: 
gare de prosperitate. bucolie ulai (mg dreapta de tot, 
alături de şanţ, ca să treacă pe lingă un convoi de camioane 
sanitare SE 
Pe urmă; scăpată la d iber; mașina se avîntă într-un 
vagin de praf, EE 


„Nu e aceasta Nu aceasta ati aşteplatË “gindea şi Radu 
Coinşa: în -mormanul lui vată 

Era acum deznădăjd e. singur în întunericul -banda- 
felâr, Ar P vrut să doarmă, să nu gindească nimic, că uite 
că într-un început der S 

Alături se afla un rănit, a înţeles dela început, din vorbele 
miedicitor,-că-e-ofițer de “artilerie; “un rănit care doarme tot 
timpul: (nd ze trezeste nu. găseşte nimic mai. interesant 
decit. să: povestească ce “a visat. Absurd, uită. realitatea, 
pentru a Wäi coerenta, vedeniilor. din son, Are desigur 
o rată grea; de tii ori l-au dus la masa de operaţie, 

Despre aceasta. nü pomeneste -nimic Nici mu Su văilă, 

Acum două zile i-au tăiat un picior. A tăcut toată după 
aniiaza, copleşit--de aroorțeala  cloroformului. care djunigea 
pină la el, miros. fad, prin căplușeala- de vată; Pe ună; 
cin s-a deşteptat, a e să. povestească imediat, cuiva 
care il asculta: 

Să: vezi ce. posi 


Am viat că eram pe mat gines 


uper ape foarte mari, într-o pădure cu vegetatie. necunosi 


culă..0O pădure. er uatorialăc... Am mers alt pină să găsese 
vn Joc bun de chent. fiindcă malul era ina: și riposi Atom 
dezbrăcat; em intrat. în apă; erą o apă caldă si plăcută, 
emm e apa de vară... Am inceput aineta spre: o insulă de 
la mijloc, unde se vedea un şir de palmieri cu smocuri cat: 


"a 


date de beunze An virf 
lină mine st începe s 

Rănitul: se oprea să-ridă a el Ja amintirea risului ca 
care: La intinipinat femeia din apă; Nenorocilul nu mai are 
wn picior nu poate merge. se +a liri-toată viața într-o 'cârjă, 
nu poate inola și el visează că merge şi înbată, și acestea 
sint “sinourele lucrari care H nteresează. Reațilatea teribilă 
oiT; 

De eeoa Spus: nenorocitul E intel deaună o fericire 
să poţi reface, după fantezia ta, realitatea, măcar dormind. 
Si el visa alădată!... Acum somnul e gol. Viaţa suspendată. 
ar chiar alma cind Visa, mu era 0 er adare din realitate, 
era o prelungire” chintă a tot cel nemuiț umea peste zi, 
&cânştiință monstruos “ditormată, o justiție a umbrelor, 

Radu Comşa” mişcă minie deasupra, păturii, -Degetele 
atizizeră čeva străin `. 

Lipă Kees 
Si soldatul Omir se plecă, rostind: 

pt flori; domnule locotenent!.-. Un buchet care. nu 
se wi allă de frumos... adus cucoanele.;. 

Fran Zeile Lummi acolo, abandonáte, fiindcă 
söcolisE de Iris să 
mam neg senn. cind- a stiut că “ochii astupaţi Km puteau 
să-l mai. vadă și niuile nu mai puteau să miroasă. 

Degetele xăniLul ui continuară să pipăie: căuta să ghicească 
lite prin atragere. S i 
acestea garoafe... 
răsucite și netede ale unui ran: 
învolt, acestea ni le putea ști, 
învăta nunai sä le simta Jar atinger rea din virbd degetelor 
cra netedă gi rece; ca obrazul lui Catrinel, în noaplea cu ful- 
gere: Dr cesä-si mai anantcasceă- noaptea aceca? Şi încă toc- 
riai acum! E 

împinse. florile: tie 

a Fe let SE 


ï, apare o femcio învtind 


Aceștia sint Arandatir 
Frecă între degete foile 
dili, era un trandati roșu 


savanta e a Wal 

fineată. ca pentru mormîntul de Ton Vintu} 
plecă să caute un vas -eu apă + păsind i în vîrful bocancilor tus- 
tuti odindi cu grijă să nu trezească odihna celor din paturi. 


SE 


Radu Comşa, trunchi diform: de vată, mumat cu miinile 
jibere de-a lungul palarii, aspre, ar fi părut în neclintirea lui 
că doarme acur: 

Dar in întunericul ochilor . astupa i, sub-maldărul de cirpe, 
së ridicau, ca 'ochiurile de apă din-adine, gînduri -cum -nu 
evinoscuse niciodată, tiindeă - niciodată ca în acest pat de 
spital, n-a fost at de îndeluns + singur, numai cu el: fiindcă 
ochii nu mai puteau să- a T Gees privirea în afară, căutau 
numai în el. ES : 

— Ascultă, Ce vie curiost., sună, încă nedezmorțit de 
somn, glasul artileristalui. “amputat. Se făcea -că eram copil 
şi plecase. în excursie, cu o bicicletă mică, știi, cum sint 
bicicletele pentru “copii 


-—--Stimabile Comşa, îți -pot spune că saleimul nostru de 
h fereastră s-a pregătit de toamnă! Și îți mai-pot spune. că 
Io poartă văd intrind „pe doamna doc tor Probotă:.; Copa o 
inseamnă că peste o jumătate de mä va [i aci și că din prag 
ne ca face. o morală sever indeă am iuteelat cămera „cu 
fum de tutun şi fiindcă iarăși am: aruncat capetele-de țigări 
ție jos, migălie care se întîmplă nimai in cele mai ticăloaze 
cafenele de suburhie!... Morala. xei- suporta-o--și: Lu. măcar 
cà nu fumezi, ergo nu poli arunca clăştocurile in dreaptă şi-n 
stinga... Această supremă eleganță aparţine numai subser- 
natuluit Dar doatnna doctor Probolă va trece peste aceste 
regretabile lapsusuri din educaţia mea scandalos neglijată 
și se'va așeza iarăşi pe marginea “patului tău, ca să răriină mai 
niult--decit--e decent lingă un bolnav cu aceleași drepturi şi 
datorii ca oricare altul... Constat: é care din nou va contrariă 
spiritul meu deniocratic și egălitar, ostil oricărui privilegiu 
de clasă și altor asemenea mofturi... Deocamdată, să ne tra- 
gem cn unghiile prin păr şi să ne aşezăm pocăiți sub corga 
noastră cea de toate zilele; să Dm ca întotdeauna doi bolnavi 
exemplari: R S 

Bolnavul exemplar. p 
palmele -de perete. S 

Cămaşa lungă era destăcută p pe pieptul foarte păros, pi 
cioarele goale în papuci erau. tot atit de păroase. Cind-ajunse 


a pat, își Iepădă papucii, scuturindu-i pe ciment. Înainte 
de a pune capul pe pernă, repetă o tentativă neizbutită să 
adică oarecare rinduială în părul citos şi. rebel. 

Cirinduiala rămase ca întotdeauna o iluzie: Viv Zei 
striunută doar directia, dinspre ochii unde făcuse "dei aurii 
Sinne spre treștet, liberind truntea cilindrică. 

Dar omul își trase pătura pînă la bărbie eu un: suis dle 
sătistueție: se vedea în închipuire ug bolnav exemplar, 

Radu Comşa nu-i putea zări surisul. 

Na-i cunoştea nici faţa. Nu ştia cum arată acesi tuvarăs 
în necurmaătă agitare. EE 

Ştia numai -că rang aproape. de vindecare. îngrijorează 
doctorii, dar că îndată ce scapă de sub supraveghere, tovi: 
rien! se Linie sprijinindu-se de pereţi pînă la fereastră şi nu 
tace decil prin somn. Ba nici atunci incă! 

Slurăie şi, cînd se opreşte din sforăit, glăsuieşte. 

De aceca, la început îl exaspera. N-a putut domni câteva 
nopți, fiindcă tovarășul de cameră dormea patelic. Storăitu- 
rile se dezlănțuiau în ciclonuri, se opreau să Se prefacă. în 
fluier subțire de piculină, irupeau în note profunde. de has, 
apoi omul lupta prin somn cu braţele, incepea să cuvinte și 
sfisşea înloldeauna eu o singură exclamaţie: 

— Mon 

lar dimineata, cam se deştepta, dacă nu apuca o carii 
în mină să rămină furat pînă la ultima pagină în lectură vors 
bole curgeau inepuizabile ca apa dinti-un robinet -uitat des- 
clis. 

Acum. îl- iubeşte, Cind ace, îi lipseşte. 

“Vorarăşul de cameră e pasionat de cel mai mic amănunt 
at vieţii, e în continuă răzvrătire, gata să se războiască pentru 
nimic eu tot spitalul d e, mai ales, pitoresc. E în același timp 
trivial a subtil, cinic -și plin de. candoare, brutal et ou delica- 
tete nezisteptată: ascensiunile în: cele mai pure înălțimi. ate 
ideii le incheie coborind bruse într-o comparaţie. la al cărei 
auz -roşesc şi urechile zidurilor. 

Comșa? 

= E 

— Observ că au cam mării: Eu “müsafiri tăi. Tania depi- 
tätahi Vardaru, cea cu atit de fine țigări, coșuri de fructe, 
flori; cărți: saiten alle mule: și Apelisante meim. 

= De ce-au rărit-o?... N-au fost. ju? 


t 


Comşa se grăbi să-i apere, duși “avusese același. gind: 
a început să-l uite familia Vardarul 

Spunea:, Tamila Vardaru, dar gindea Ta Luminiţa. 

Bolnavul exemplar numără pe degete: 

— foi, vineri, simbătă, astăzi duminică. Patru zilei... 
Nomăieci şi: șăse de orel.. Altădată veneau de șapte oii pe 
săptărhiriă si citeodată de două oi pe zi... Încep să-mi: pierd 
răbdarea! M-am învăţat cu țigări bune, cu fructe, cu pësmeți 
lä: ceai, cu belşūg.:. Eu, pînă n-am căzut rănit și pină nu 
m-a adus providenta care se numește doamnă Maria Probotă 
In camera ta, n-am știut ce e aceea huzur.. Și e iunobil, sti- 
mabile Comsa, să înveți un om cu țigări fine şi Ja timp, cu 
petmeți și flori, și pe urmă să-l laşi numai eu năravul! fri 
seanna că ai fost filantrop, numai așa, de-un moft... 


1 
auză S 
Radu Come s-a răsui i a gemut, fiindeă în ochi i-au 
trecut Toleere rogh. : 


Tovsrăşul s-a ridicat intrun cot. H priveşte cu. îngrijo- 
rac și vu atita bunătate, câtă ar putea arătă celor ce văd 
fața- păroasă și aspră. Adică-o bunătate încruntală și 6 în 
gnjiture răstită. ein cata 
= Ce e, Comşa?... Te doare 

lar pauză: 

Omul și-a pus capul pe pernă cu miimile sub ceafă. Vor- 
beste, privind. în tavanul unde SE fără odihnă o 
IRUScă. 

— Am intrebat dacă te doare și m-am rusinat, -Comişal 
Eu care nu mă rușinez usor, m-am rusinat findeš i ma men 
+ fățarnică,.. Te-am intrebat v moft! Dacă mi-ai fi zăspuins: 
dal ună intreb cu ce te puteam ajuta?... Cum pot să iau parte 
într-adevăr la durerea altuia? Altă de fa mine, Comşa, că 
durerea ta e întotdeauna nur zs tal. 
"Radu Corişă, în bandajul lui, pare că n-a auzit. Acum 
feşele ran lăsat gura și nările Libere: acopăr nuniăi ochii și 
partea din obraz, cusută. ` 

Dar in pansamentul său, Radu Comşa a auzit şi gîndeşte că 
într-adevăr. în durerea morală ca şi în cea fizică, "omule osin- 
Ait-să se mistuie singur. Care un timp au cercat să ţi-o 
pătrundă încep a ohosi, te ocolesc, nu ze mat pleacă deasc- 
pra să le simţi respirația caldă de unde si tu sorbi căldură de 
viaţă, S 


i. Vrei ceva?.., 


— Comşa? SE 

= Da S 

< "Cind Ac-ai plictisit de “palavrele mele, spune-mi ou 
citesc. Mini. mem încă donn cărți “minunatel Mă mür :că am 
putut răi pină acum, fără să le fi cunoscut... Ca şi cura. aş fi 
fest: mai sărac, dacă-se poate, rnu o știam... Dar înainte de 
toati să te rog cevalan. 

— Zal S 

= Cere amnilor tăi să ne mai slăbească pe viitor cu martla 
acestui anost Bourget!... e De ce pe tot imbuibă cu 
Bourget? 

= Nu pricep mirarea... “Sint doar cărți alese de kenn) 

— ut, Comşa, cu te "mmer" eu romanele -acestui domn 
Bourget? 

— Nu ştiu cu ce compari. i romanele acestui dómin Bourget. 

-Cu -niste “căţei: împanglicați de salon, cù aceasta Je 
coupi. Sti de ce, Comşa? pi. 

-No stin de cp le compari cu nişte căţei de salon... 

ză ți spun-eu-de ce, Comşa! Ai văzut căţei de-ăia dez- 
gustători, care te- ling, au Arem ici, dansează pe picioutel 
subțiri de păianjen-si nu mai sfirșesc fandosindu-se?.... Cina 
hb s-au fînnodat intestincle, _ “fiindcă s-au îmbuibat, se tiriie 
constipati pe covor de ti-e scizbă. Şi ai crede-că s-a "tuitimplat 
o catâstrofă, atita agitaţie e în casă: „Vai, ce-o îi mincat Pusi? 
Şi-a stricat stomacul Pusi... Fuga Ja telefori! Cheamă doctorul? 
i Imediat, că moare Pusi!“ Ştii ce Tac eu, Comşa, cu asemena 
Anere? 

— Nu ştiu ce faci cu. as menea Zare, 

= Lie inştac de ceală și le azvirl. detrei om peste cap, pè 
fereastră afară... Aceasta fac eu cu asemenea Jore! Asa cum 
ag arunca gl volumele acestea de indigestie -psihologică -ale 
domnului Bourget, dacă n-ar fi aduse cu gingaşe intenţii de 
Vardari til DER. 

Si aceasta durează douăsprezece oppe zi, cînd sint sin- 
gur d 

Radu Comşa regreti că mt: „poate vedea îndignarca me 
fieură şi cae silit sén reconstituie n numai din accentul cuvin- 
telor. 


5 


Aur tovarășul lui D lu Tomiga. Loge ai desto umeaz; 
finde Radwa auzit chibriiu s simte mirosul de tutun, 

S-a deschis voa, A apărut în prag Maria Probotă. 

Se wä mustrător, cu ochii obosiţi, la atele-de Tom și la 
fa piseria de mucuri Hgită pe ciment. po rază de det vol), 
în jurul patului unde zace bolnavul exemplar. Mustrărea e 
uta: numai în: privire. Dar tovarășul lui -Radu Comşa e cü 
atit mai sensibil, S 
Nu yy uitaţi la mine. ih at Droht 3. Cornisa e de 
vină, vă spun pe onoare! Dacă prietenii lui, ori ca să Tit mai 
exact dacă prictenele lui tot aduc ` Dän, ce putem face’. 
Sintem recunoscători si tumăm: 

Am së vi le confisi ameninţă Maria Probotă cu o bë 
do susis” pa. buzele impietrite. 

Vovarăşul lui Radu Comşa tur 
arnei jos mucul, cu figura sa poe 

Maria Probotă cercetează foala de ot 
tara: ou Je desface insă pansamentelo, ră 
weie. sar bolnavii mu sint in secția el. 

= Dacă ai Sta linistit, domnule sublocotenent. dacă ai 
Toma mat putin a ai vorbi si mai putin, ai fiv acum- ve 
mecärel 

- Dar mä simt foarte bine aci, doamnă Probot k Abia 
mam deprins să trăise ca un rentier. Cind am să înțeleg că 
vreți să mă daţi. afară, rup ingur pansamentele. Sînt şi 
rămin aci... Am jurat să nu. mă despart de locotenentul 
Comşa! Eu am întotdeauna convingerea vanitoasă că tot ce 
se intimpla e cu intenţii ale providenţei pentru mine. Dacă 
m-a pusalături de Comes, înseamnă că providenţa are vreo 
socoteală eu mine şi cu el... 

Maria Probotă își astupă urechile, exagerat înspăimintată 
dear ralanşa care amenința ca intotdeauna să nu mai stir- 
SrascH, e EE 

Se apropie de patul lui Comas S 

Rănitul vobäret tace bruso, Deschide o carte. și; întors 
po o coastă, cu spatele, se culundă în-lectură-cu ostentativă 
indiferență la tot cp se petrece imprejur; care pe Maria Pro- 
botă o stinjenește, 


te - tigara de pereti si 
à de bohay exeiiplar, 
rain." lenperă- 
ă nu e ora pansa 


64 


Atinge mina Io Radu: 

— Azi Ce ne spui2... Cind dăm drumul femini? 

Radu Comșa' nu-i vede privirea în care totul e-stins, dar 
cuvintele şi atingerca. miini îi fae-bine. 

= Nagti crezut niciodată o. “trei: săptămini -tnseamnă 
at de nesfirșit timp1:- Dinu ce face? 

— Am şă-l aduc într-o zi.. Nui mai ajunge timpul. La 
născocit unchiu-său altceva: zmeul: Abia îl-pot aduce seara 
Ia culcare: Nu mai vorbeşte decit de 'zhirnlitori, cumpănă, 
coadă, mee de ona și de două coli... Copiii sînt fericiţi |... 
Nu înţeleg înfricoşarea timpului în care trăim. şi au să uite 
îndată... 

A fost o scurtă însulleţire numai: cînd a vorbit de copil; 
acum s-a stins. 

Vorbele au- căzut în abia lui Radu Comşa ca pietrele 
care deschid--cercuri concentrice în apă, mult după ce-au 
ajuns la fund; acum toate cuvintele sună în întunericul lui mai 
adire: i ` 
Purtind -mina- la tinea: a perită să-şi - aşeze bandajul 
nişeat, spune incet: 

—:Nu numai-copiii. au să uite... Tot omul uită! Acie poate 
şi singură” noastră putere de a trăi. Omul uită un adevăr, îl 

caută dn oo... Îl descoperă. Nenorocirea şi durerea, ne în- 

vață sensul vieţii; dar ar fi teribil ca învățătura aceasta să 
ne rămînă veșnic prezentă- aci, să me paralizeze(.... O vită, 
casă avem voluptatea de ao mai căuta şi a o-mai găsi încă 
odată: Aceasta e de altfel toată povestea Grenn. 

Bolnavul exemplar sp -răsuceşte din pat, dovedind asa; 
imprudent; că n-a citit, cia ascultat; 

— Nu; Comşa! N-ai drept-să spui aceasta... Deşi urăsc 
războiul, îi--sînt recunoscător... E singura împrejurare od 
durerea ta egoistă poate lua ùn caracter universal. -E -occon 
solâre să ştii că suferința ta individuală, de astă dată, nu se 
pierde meschin şi izolată, ca un moft fără importanţă pentru 
restul lumii, ci se confundă cu o catastrofă universală... Fies 
care om, de lan virstă inainte, e o ruină păcătoasă în caro nu 
s-a petrecut nimic. Acura vor îi toți ruini grandioase în care 

s-a petrecut ceva teribil l.. Fatălitatea înainte de război era 
intr-adevăr- făcută din nimicuri. Îţi cădea up burlan în cap, 
ori te însurai cu o balciză, care-ţi amăra zilele... Existau și 
înainte de război martiri, dar nimeni: nu-i băga în seam 


Martiriul lor era urii şi mediocru! Nici ei nu știau-că-sînt:mar- 
tări... Experiența lorera pierdută, pentru dinșii și pentruama- 
nitate!... Dar acum, fatalitatea nu mai e o sumă de:ninicuri 
e o realitate precisă şi formidabilă, dominind eileva zeci de 
milicane:de oameni; iar martirii auco ță că sint martiri, 
se văd, se ştiu, se numără, sut și-ci milicane care xar face o 
categorie aparte în omenire... N-o'să mai avem ruşinea cla- 
nului; n-au-să--ne mai-sperie toate stirpitiile si-n-ausă mp 
mal conducă toate larvele, care se intimidează înaintea a ot 
ce:e-mare, dezinteresat şi curajos. Zici-că osä uităm? Dar 
aceasta de aci? 

Își dezveli pintecul aper, „unde se vindecat spărturile 
glcânţelor şi îl acoperi îndată, cînd își adusese-aminte tă e 
o femeie de față şi că Radu Comşa nu poate vedea. 

—.+Aceasta de ach ei ochii tăi, şi-pieptul-din care ţi-au'scos 
chirurgii:atit de complete și curioase colecţii de acht), acestea 
sint mofturi? Se pot ta? Acestea au să De ruini An. cap 
nu s-a petrecut, nimic?.... Sint răni care nu trebuie să sein. 
chidă niciodată, Dacă ai së le-poţi uita şi dacă ai să le uiţi, 
şi dacă am să je pot uita, și dacă am să le uit, atunci, stimabile 
Comşa; ne putem întoarce spatele de me acum.!-Sînterm nişte 
mofturi|.;.: Atunci ar însemna că războiul--a fost într-adevăr 
numai wi:asasinat;;. Tar en, care-am culeat atiţia-oameni:cu 
mitraliera. câţi n-a-ueis cel mai celebru ocnaş din oi en cra- 
niul “măsurat, Ja serviciul antropometric, “merit: nu tiniche- 
Jute, nu panglici, nu. mofturi, prăjiturele, ţigări şi ingrijire 
de pruno răsfățat ; ci merit o pedeapsă-mai grea decit ștrean: 
gul, o tortură care încă n-a fost născocită.:. 

Maria Probotă își astupă urechile îngrozite de verte: 
noâsa peroraţie. 

'Tovarăşul lui Radu Comşa tăcu, nemulțumit. că din mom 
nii-şi-a stăpînit neastimpărul.- ; 

Deschise cartea de pe: piept- la semn și, întorcîndu-se. cu 
băgare de :seamă gi încruntări de durere, începu iar së cd. 
tească. i 

E tăcere. O frunză roşie a intrat-ușor pe fereastră, a părut 
că-și caută întii plutind un loc; s-a refugiat: cu un-foșnet de 
ameninţarea: toamnei de afară. 

Radu Comşa a -săltat- capul orb; să prindă oe înseamnă 
acest “fiştit pe “ciment. S 

— Nimic. O -Zeumz, EA 0 Loan, 


i e 


Pe figura: Mariei Probotă ou s-a clintit nici-o linie şi: obra- 
zul'e. totuși încă. mai. dureros împietrit.. Ceva: s-a' destins înă= 
uniru,. un; simţămint purificat alături de omul pentru: care 
într-ascuns suferise. Ze 

Acum, Radu Comşa e numai un prieten: în durere: 

Maria tace. Făptură firavă în haină albă. de pinză, înco- 
voiată pe marginea patului, e numai.0 femeie-lingã-un-bol- 
nav, -ridicindu-i capul mai sus pe pernă, privindu-i bărbia 
descoperită, și învăluit sub pansament obrazul, De Core îl 
știe: pentru totdeauna desfigurat. Ceva rău, nestiut deni- 
men, eră în sfirşit mort. Viața ei se elibera. 

Numai simtea nici-ură pentru el, ura care- ni cva decit, 
altă voluptate, acră, a iubirii; nici teamă; nici neliniştea: de 
care: fugea si De care o Cänta, "Nimic de astă--dată nu-mai era 
vinovat în îndemnul ce-o purta în fiecare zi aci. Plecîndu:se 
peste figura-orb înăbușită, atit. de aproape, încît. Radu Comşa 
îi aude bătăile inimi în „pieptul strinti cînd îi viră mina sub 
trupul rupt de așchii să-l îndrepte, e numai femeia. alinind 
un. soldat. căzut: mamă ori soră, aṣa cum on îngenuncheat 
întotdeauna, de. cind oamenii se întreutid,-să pună. balsam 
pe.răni de război... De cind a aşteptat ea cliberarea aceasta, 
şi iată-că-nui aduce acuin. nici-o bucurie! 

— Radule... — de-acum îl “poate chema-fără-nici o:teamă 
pe nume — Radule, nu mi-ai spus ce să-i. scriu lui. Virgil? 

E încă o biruinţă asupra ta insăți să amesteci amândouă 
nuiele, fără nimic vinovat, fără ezitarea secretă! să nu mai 
sim{i rusinea şi umilinţa tăinuită în tine. 

— Radule, ce să-i seriu lui Virgil?... întrebă: a doua oară, 

Radu Comşa își pp pansamentul pe ochi. Zimbi, aşa 
cum zimbea acum, cu muschii buzei crispaţi dureros și urit? 

— Serie-i că ani ajuns, în sfirsit aşa cum Spune camaradul 
meu de acil... O ruină grandioasă in care s-a petrecut ceva; 
Și dacă îi pare: aceasta-sibilic; spune-că.il'aștept să- capele 
lămuriii de Ia prietenul meu; Vasile” Mogrea. 

Rănitul dën celălalt pat. dovedind-incă o dată.că. era mat 
atent. la ce se petrece în jur decit voia să pară, se intoarse 
ținând seninul foii. din carte între degete. 

— Comşa, în ironie stă adesea plăcerea să insuli cecce 
iubeşti mai mult... Tu ai pudoarea gindurilor şi a celor ce 
simți. Crezi că a le mărturisi eo slăbiciune, Și că ale bat- 
jocori e o bravurăt:.. Esti e ca acele izvoare care, atunci. cind 


stat aproape să De captate. fug... Dar. izvorul, dacă “există, 
tel trebuie si ă iasă odată la lumină: Sint curios:să-ţi xăd oeh, 
cînd doamna Probotă- și colegii: dumniei-cale ID. vor secat, 
în sfirsit, această. mizerie de SE Di -sigur:că- arată: asa 
cum mici: închipuiesel,., ` — 
Bolnavul exemplar deschi 
aminti: şi surise în-musiăţile 
— Và Ir e de-acum t 
bal pe două ceasuri, i 
Se întoarse cu spatele, eer d și pătura peste umeri. 
Maria Probotă privea deasupra. hi Radu Comşa. ca déa- 
supra unui obiect. 
Privirile lor. se încrucișau. prin -pinze și vată, dar nu se 
vedeau. 
Radu Comşa simtea um că-'se află astic] inaintea Tim: 
Loi care uitase şi iertase. Dar Maria Probotă, cu spaimă, des 
câperea că acum, cînd tot ep era rău și înăbușit în ea fusere 
detinitir “biruit, în loc de bucuria așteptată, i se desfăşura 
înainte. ramai un deşert uscat. Își spusese că atunci cînd va 
veni ceasul acesta, va afla că viața ei se mai poate încălzi la o 
lumină. blindă. Lumina era acum pumai peste ruini devastate 
şi infertile; așa cum rostite” omul părcs de alăvuri: ruini în 
care nu s-a petrecut nimic, 
lër figură cu fruntea. rotundă, ochii castanii -cu- rişoare 
de aur, gura cu frăgezime încă de copii, între cele două parari- 
teze de cute săpate sub nările subțiri, erau de un calm néo- 
menger, o 'rigidilate sub care totul a fost pustiit. Lot aşa 
eum sint inerte chipurile morţilor după ce s-au răcit; 
— Ce.să-ţi mai aduc, Radule? Fructe, flori 3. Astea mm... 
Ştiu că domnişoara Vardaru. 


— N-au venit de patru- zile! se răsuci iar din pat tovarășul 
lui Comşa; cu promptitudinea unui şcolar piritor: 


— Niau venit de patru zile? repetă încet, cu mirare, Marie 


Probota: 


Și tăcerea care dură îi păru 
Inci si apără îndată: 


= Desigur, s-a întîmplat ceva... Vor fi fiind la tară. Sé 
va îi inttroplat ceva colonelului Pol: Vardarul..; 


acte cartea Ja seruri: Jet 


Mi-am consumat debitul vér- 


4i 7 de goală lui: Radu Comşa; 


68 


Ca să aionze cindul care rola în el,-sehinbă altceva: 
voiam să Le rog? Dal Cărţi, dacă se poale să ne 
aduci s-cărți, mat bine decit flori ghis 

2 Orice cărți, doamnă “Probota, orice poate să fiel-O 
chände am dicționar ori un almanah de la patruzeci şi opt; 
mmh Bourgst nui se grăbi să adaoge bolnavul exemplar, 
âpărinduse cu amindovă miinile, ca şi-cum îi răsturna cineva 
chiar acum pe piept, să-l sufoce; toată operă completă a lui 
Bourget; în ediţie definitivă şi revăzută. 

— Tot: nu v-aţi împăcat eu: Bourget, domnule -Mogrea? 

=l 

Tovaršşal lui  Rodu Comşa Zoe ui-cuvintele en un gest 
cate arăta că intre elgi autorul € EEN nici Oo rocop- 
Ciliare nu e posibilă, 

Maria Probotă-se ri Le 

= Să-mi fiţi liniștiți, vă rog! ŞI, domnule Mogrea, te-am 
rogat; mai rar cu ţigările,.. Am să vi le conter, 

Mai vru să adauge ceva, cu mina rezemată de fierul pa- 
tului onde se afla- Radu. — a 

Dar sterse gindui, ca un fir de Tunigel păienjenind. îna- 
intea ochilor, 

Cind „deschise usa, frunza uscată, tirită- de curent; fugi să 
se ascundă într-alt unghor mai păzit de suilarea rece a toam- 
Bei: 


"forarăşul lui Comşa aşteptă- ränë cînd pașii: din sală ze 
depărtară.. Întinse: mina și alese o ţigară; Aprinse aruncând 
Io sus inele de fura, piivindu- Je cum trec” unul mem “altul. 

= Comşa? ` 

= Da. S 

— Pe doamna Prubotă o cunoşti de-mult? 

<- De cînd erani aen și dinsa la universitate... De ce? 

= Nimic! O întrebare ca oricare alta. Şi cu Probotă ești 
prieten? Prieten vechi?,., 

== (e întrebare? Celma: echi și mai bun... Colegi din clasa 
înitir de internat. : 

Tovarăşul Ju Conrşa aruncă trei inele de Tom ung) prin 
altul, le risipește. cu mina. 

= Îl-6unose și eu puţin.. 

cunoscut intr-o cancelarie... 
pretace, roșcat şi fără gene 

Alte Are mele le fum, 


Am suplinit o-catedră at ne-am 
tip cam podant, cu: chelie 


şi mina -păroasă iar risipindu-le, 


Se 


Apoi o:reflecţie, aşa, fără nici o legătură: 

—Searta unor femei e ctteodată stupidă | Nu-e cel mai 
usor lucru să te resemnezi sărutului conjugal, onest ca o 
recompensă... În fine, moft! Viaţa e uneori op oft trist, 
Comşa... Ce trist?.... Sinistru, Comşa! Cel mai sinistru mof). 

Radu Comşa nu înţelege, Camaradul: lui are nevastă si 
copil în Bucureşti. l-a vorbit: întotdeauna -despre -dinşti 
cu suflet, suferă “pentru soarta- lor: au rămas singuri și fără 
bani acolo, substăpiînire străină. Sint săraci. S-au luat numai 
findcă-s-au-iubit. S-au unit două'sărăcii, Nimic-nu:i îndrep- 
tăţeşte să vorbească astfel. 

Dar tovarășul lui. Radu Comşa a schimbat cartea pe care 
o:citea singur; & luat alta-să urmeze cu glas tare, pentru amin- 
doi. 

Zvirli ţigara, fireşte jos, și începu: 

— vlt ușă, apăru- Nataşa. Toată lumina soarelui riăvăli 
învăluind-o în -irizații ţremurătoare, -ca-o eșarfă. Orbit, Stol. 
picov închise o clipă ochii. Cind îi deschise, figura Nataşei 
tot mu se distingea, dar razele făceau în jurul capului, în păr, 
o aureslă...“ EE 

Radu Comşa, care vedea acum, în ochii închiși, imaginile 
luniincase mai vii decit întotdeauna, o zări pe Natasa în prâg, 
plutind-acrianîn explozia de soare, cu tremurul.razelor: în păr. 

Figură indistinctă era a Luminiţei, a Zoe Vesbianu, a 
Mariei Probotă, a lui Catrinel... Toate confundate, conciliate, 
topite în una singură, ireală. Dar-painjenişul: de raze palpi- 
tind în păril:orbi acolo, în întunericul lui, de atit de iradiantă 
şi nepămîntească lumină, ` 


Tristă Luminiţă, 

Tu ştii că pentru mine începulul unei scrisori é întoideauna 
dificil şi rece; ca, cele dintii cupinte-cu caro încep 0--tonversaţie 
înir-un saloni premea, servitoarele, jurnalele de modă — său 
acum: comunicatele, ruşii, Verdun, Salonic ete. Și cum rodeam 
virful tocului în dinţi. (obicei urit, dar intorigibil ); mi-am ous 
deodată aminte că tot așa, după miezul nopții, la-acteaşi-n:asă 
şi toteu fereastra deschisă, acum un-an; îţi serien Jo Butüresti 


20 


un răvaş tot: Ge de lung, cum-sînt-sigură-că-vafi şi gesit, Am 
măsurat geg moi bine timpul. Un an! Am fugit repedeia oglindă 
să ceřcetez dată nu mi-au dat fire aibe; geg cum e mama as- 
tüzi; dlbitä. en: ob. 

Cite- prostii ţi-am scris aime, Luminiţo.! Ni se păreau 
toate. simple st nu ne îndoiam. nici o clipă că vor. sfirşi repede și 
paătetic. Avcam chiar an fel. de nândrie; evident, nemărtarisită, 
fiindcă np og span toate prostiile ciel dau în gînd; aveăm 
mîndriă că începe și pentru noi o vreme eroică, așa cum oft trăit 
contemporanii Ini Napoleon. Că coni fi în acelaşi timp: actorii 
şi speciatorii „unei „grandioase epopei. 

Pe:urmă,. abia, am văzul. “că tot ce se pare epic ş şi glorios în 
perspectiva timpului, cînd bunicii povestesc nepoților, e de fapt 
numai un nesfirşii lan} de mitentt, Suferinţă nu este grandioasă 
decit când-e evocală mai tirziu în amintire şi a fost curățată de 
tot ce era mesehin. 

Ce:să-ţi spun?... Acum gtin că loti contemporanii Tui Na 
poleon nu eraw oameni snprananiali, ași cum: mi-i arătau 
cărțile: erau: numai nişte oameni necăjiţi care suportau premu: 
rile; nu le cereau şi at le conduceau. (Cred că-ți place introduee- 
reă, Luminiţo, e dapă ritual : o considerăjie generală, îndinle 
de a free la amănuni )- Acum am să urmez numai sfatul Ini 
Mile Rothe; carene rezumă lecţia de stil şi compoziție într-o 
singură conclazie: „Enfin bavardez, la- plime- auz. doigts“ t 

Ai ghicit! Aş oret să fiu iarăşi lingă tine, Luminiţo, mr oft 
fiindcă ot md sit așa de singură şi aş vrea dite së Ze întreb, 
căci ze petrece în: mine eeng. necunoscut şi nou, dor mai ales 
fiindcăteşiiu:-pe'tine- atit de încercată.de-mihniri. Bietul: Mihail 
Cind'am citil scrisoarea ia, nu-mi Gene së erer Poate €:0-eroare, 
se fo atitea confuzii în listele de: pierderi | 

Dar ame văzut emt avem dreptul să ne mai: îndoim. Ar 
mă gindesc: cum. într-o vară ea aceasta, cu alita- soare, poate să 
fie un copil: pus în entia aceea oribilă. de lemn și îngropat cu 
pământul pe piept. Poate nebuniile Iui-de astă-iarnă,. și -dimi- 
neda geet cind s-a infuriai şi a rupt fotografia lui la Chioaia | 
Tu-spni că ci acuni mastrări pentru că îl zeflemeai et timpul, 
dir cine şi-ar fi închipuit, Luminiţo 2 Și mă gindesc la Măgduţa 
Dobreanu, la: Cora şi Bali “une s-ar. putea să rnit- urăse 
războiul 2 

De:-aceea-cred, Laminiţoy, că cun noroc pentru: Rudi Comşa 
că. fost rănit. 


O rană oriät de prea e unita siguranţă pentru -tine că nu 
se mei poate întimpla- oltceca mai oribil: E od puţini pieniru 
multă vreme la adăpost; aşa cum ne-am-bucărat- noi cînd. o 
fiat -că bărbatul Emilici a căzut prizonier. Zo bicurie ego- 
istă şi poale Jost, dar de ce-să nu fim sincere şi să n-o spitnem? 

Un räni se vindecă şi un prizonier se întoarce, car acei 
Core ap se “vor întoarce“ niciodată ? 

Nu înțeleg din scriscarea ta un lucru. E podte rimai o 
părere... Lici că e penibil cînd te afli lîngă ed şi, în loc de tu- 
ginie-biine pe care le om? pe buze cu un ceas inainte, taci 
numai, SC “priveşti bandajul care-i ascunde fala şi ochii, Și 
scrii că te simţi așa lingă el, străină, parcă ceca's-a îndepărtat. 

Vezi, de aceasta mat cn-seamă regre! că nu sint. lîngă 
rel. Ai înțelege mai bine, Lumtriiţo, că na trebuie să spui 
această, nici pentru tine, nici pentru di Ar fi înir-adecăr 
oribil! Dar nu e aşa ef po se poate? Sînt sigură că astăzi 
chiar-ai să ie duci la d să-l desmierzi peobraz şi pe ochii uco- 
Fett, st GL sët spui cuvintele: pe care e gîndeşti şi mp Je spui: 
Cugetă câtă. nevoie are el acum de cuvintele. acelea pe care le 


înăbuși acară în tine], o 

A fost pe aci-domnul Paul Vardari; ca pn. stin ce misiune 
urgentă“ Jo comandamentul- rus. “A trecut numai ca-o vijelie 
pe la noi, Ort de papă, care l-a îniilnit, furios pe toate toman- 
daznentele: din. lume. Era. periat, netezit, -bărbierit şi Goär, 
pârcă n-ar fi: venit. direct de pe front, tinde regimentului e 
fost -iarăşi -decimat şi scos din luptă. A sta! la-masă la noi, 
a animal paţin casa noastră care e atit de tristă de jo vun timp. 
A: speriat:o--pe biata maman cut reţetele de mîncăruri; ceea ce 
numeşie dinsul. art dela gueule“, pecare românii au pierdut-o. 
I-a interzis. së uiilizeze vreodată. fasolea verde; mazărea, car- 
tofii de primăvară, morcovii; decât imediat ce sînt culeşi din 
grădini; după “câteva ore Zei pierd toată. savoarea, Puiul să 
fie fript numai la frigare sau: într-o coală de hirtie albă,-pniul 
la tavă e0 crimă! În sfirsit, le ştii toate, mai bine decât mine. 
Priveu dial maman cu nişte ochi la acest colonel ep doud riri- 
dari:de decorații pe piept, venit. direct de pe front, şi:rorbind 
cu pasiune: numai. de mâncări,. băuturi, de Brillat-Sacarin, 
Grimond de A Reynère, maârechizul de Cassy, nu maigin în 
minte. ce pürmanzi celebri l La sieft a pocestit citeva: oner: 
dote oft de picante, încât -a trebuit să-mi cani de fern prif 


Weg 


Glie comere pînă o sfirsit: simţeam cum. mi opd prerbie, lar 
la:plecare nu. s-a lăsau pini -ce maman n-a priit o sticlă de 
coniac Mons", pe ere o acea nu sii unde Zo măşină, 
plingindu-ne pe: noi românii că n-am învățat bici pînă acum 
cum trebuie băni -coniăcul: numai -în “pahare speciale. fourte 
largi, balonate,- cu gura îngustă, “ca să pofi aspire ootd aro: 
ma. Dor cînd şi-a adus aminie de Mihai; l-am văzul privind 
în: altă -părte; țintă, pînă cînd-i-s-au limpezi Ochii. es + 

După. plecare; încasa noastră s-a: făcut iarăşi liniştea care 
mă apăsă; parcă -a fost scos un mori de get. 

Maman iar a început să ee strecoare “albă. şi înibălrînilă 
printre uşi; slugile să pășească în cîrful picioarelor: 

Papă s-a închis Zi Ann, ` unde citeşte Montaigne ori pat 
ştiu ce enciclopedişti, casă He ci mai depărte de tot ee se pe- 
îrece pe lume. Cum ştii şi tu.-toute emm mers şi acum rău, 
Recolta o -fost rechiziţionălă, ca şi vitele toate de muincă;. în 
schimb, în “sertar s-au adunat: bonuri galbene pe care nu dă 
nimeni un Aen, Trăim vg săracii — nu înțeleg om pentri 
aljii răsboiul-e un. prilej de îmbogățire — și il admir pe dom- 
nul-Vardaru; că ait de bine ştie să-şi apere interesele, rämining 
tofodală şi un bun:român, fiindcă dă mai muli decit deg alții 
îndoit de bogaţi şi care acum se plimbă. pe la Paris; Tokio, 
Stockholm E Dor d dă; numai ee ştie cé trebuie deii. 

La papă, vin toti, încarcă, lasă bonuri şi pleacă!.... Tar 
Bbenurile rămân. sé țină šignet în volumele lui. Momigiene 

Am müi aput o singură zi de bucurie, cînd ne-a venii, prin 
Elveţia; o scrisoare de la bărbatul Emiliei, prizonier la nemți, 

S-a întîmplat ca tocmai în lagărul lor din Germania să 
fie anunţată o vizită a unor gazetart elvetieni, olandezi, danezi, 
spanioli, suedezi, în sfirsit din tările neutre. Emila seris alinei 
o scrisoare din üjun şi a înmînat-o pe fariș unui gazetar la in- 
fimplare, rugîndu-] s-o trimită prin legaţie şi lăsînd-o deschisă 
să--vadă-că mn scrie dert lucrari familiare. Aşa ne-am Dest 
într-o-zi, pe neaşteptate, cu “scrisoarea foarte gentilă. a elpefia- 
mult; care nu-l cunoştea nici pe bărbatul P milici, nici “pe noi 
şi îni plic, scrisoarea coalaltă.... E o mângiiere să vezi că în mize 
rid în care se zbate toată omenirea acum mai întilneşii oameni 
cară, de la adăpostul neutralității Jor foarte confortabile. tot 
du 'îndesiul suflet să înțeleagă suferințele celorlalți. care-si is- 
păşese neutralitatea de doi- ani, cum afost o nostrii, nuii 
7isipă- şi dezmăţ. 8 


A fost vdierg. zile şi.fratele cel mai mic; Toderiţă; după o 
rani fără “importanţă Io Mărăşeşti. Dar a plecat tăsindu-ne 
bucurie grat pulină, at să vezi mai -depărie de ce. 

Si acum, Lüminijo; sä- trec jo pariea- ce mäi delicată, 
pentru care- dp open sé To lîngă tine: st së comunicăr ulifel 
decit. prinir-o- scrisoare; chiar. cînd. atinge dimensiuni kilome- 
rice ca ioste răvaşele mele. - = = 

Cind sptineai în. glumă că-roşesc Cup nu se'cuviite unei fie 
în fața.lui Scarlat Măinescu, nu-ți puteai imagina-cii de aproape 
crai de adevăr. Nici. en nu.ştiam atunci. N-aş:putca:să-ţi spun 
cuma fost şi dete.. Poate era hotărirea unei puteri mai mari 
decît noi,-căreia.-nu ne-putem: îm polrivis:. ; 

Îi amintesti că -acum un an, cînd nimic nu-mă îndreptăţise 
să cred. că:0-să-l cunosc vreodată, îţi scrisesem-că l-am: văzut ia 
brațul lui Radu: Comga, pe Calea: Vietoriei? j 

El e domnul acela cu privirea elegiacă. şi -abseni depëpla- 
netă, despre care îţi scriam; A. trebuit mot vreme: să-mi amin- 
tese de unde-i. cunosc figura;-alifel os fi crezut- eë- o stin din 
ol viată. Și cînd. mi-a-vorbii întiia. oară, om statt că roşesc: 
nu voiam- e rosese şi,-cu cît gindeam că nu trebuie să roses, cu 
alit simeam. sîngele zvicnindu-mi în: obraz... De armă, neam 
cunoscul de aproape; era prieien;-nu ştiu de-unde;-cu Camil şi 
în această calitate l-au: invitat papă şi mamat. Am simtit ceva 
necunoscut când. mă privea insistent şi ochii ini spuneau altceva 
decit vorbele indiferenie-pe care le rostea intotdeauna ep mm. ton 
de.ironie, ea -un-om blazat-de-toate nimicurile omenesti: 

În fine, Luminiţo,-e prea tung st complicat să-ţi. povestesc 
toate. Ai înțeles:că eu, aceea toideauna:-rece:și-care-spuntămm că 
voi.înpleti ost albă fiindcă-nu grou “să: se -repele Geng ce 
code împrejurul zue. pretutindeni, voi fi peste puţine zile 
logădnica domnului Scarlat Măinescu. 

Papă e încântat, Scarlat. (vezi că nu mă pot-opri să-i spun 
pe nume );, Scarlat: l-a: cuceri. Maman e bucuroasă. că. mi-äu 
reşit ideile absurde; cum: spunea ea, dom emp. Dor toate: nu 
se pol povesti fro scrisoare. Aş vrea să ţi le murmur la. ureche; 

Am fost acum două-zile cu: Scarlat la moşie; Imediat dob- 
servat că. toată gospodăria se-părăgineşie. 

Din cîteva cifre o done lui papă toată. risipa şi, împotriva 
impresiei. pe Gäre mi-a făcut-o că. ar ți. elogiae st absent de pe 
planetă, Scarlat dă. dovadă de spirit întreprinzător ; l-a: coneins 
pe papă că un om energic ar putea scoale venituri întreite:decăl 


` EZ 


drată--scriptele.. din -anii trecuţi. În „sfârşit, nu e numai un băr- 
bat spiritual, inteligent şi umblat în lume. (observi ee banală 
am devenit em epitetele?), dar. „pare să fie şi mn o activ şi cu 
inițiativă, ceea: ce-ar aduce puțină ordine în gospodăria noastră 
de moldoveni prea pasivi: = > 

Și. ati. ajung la întîmplarea ep. Toderiţă | 

Cind a sosit în „permisia lui. de cîteva zile şi-a aflat de la 
maman, în loc să vină şi să mă îmbrăţişeze cum. mă „aşteptam, 
s-a arătat foarte rezervat. A început, spunînd că tocmai faptul că 
e pritien cu Camil e destul de proastă recomandaţie. Pe tirmă, 
cînd s-au cunoscul, tot timpul a stat morocănos şi I-a cercetat 
cum cercetează vameşii paşapoariele pasagerilor. În seară aceea, 
Scurlat a fost mai cu vervă decât oricind. Fiecare frază era o 
jerbă de'scîntei... Îl priveam cü adevărată recunoștință că adu- 
ce puțină piată în casa noastră atit de posomorilă şi că mamari 
se luminează a -figură şi mai uită. trustețile éi- Toderiţă-răs- 
pundeă-sec-la întrebări, cala un interogatorii, nu rîdea, cînd 
abia întepusem së me -veselim şi mot Din: în sfirșăi, o stat 
între noi ¿a-o bufniţă 'cobind-a rău. 

Scarlat o observat şi numai delicatețea l-a Got së nu: re- 
maree alifel lucrul, decit -neglijindu-i complel și. vorbind mai 
departe ca și cum Toderiţă -nici nu exista. (nd a plecat; am 
Gei o scenă o Toderiţă.: m-a pofnu plânsul. El şi-a permis 
să spună că un om care, în loc să fie pe front. ori-măcar altfel 
util Mett îşi.petrece timpul la mesele de cărti, în tovărăşia-unei 
„secături”. cum e Camil, nat poale: së fie decit o serëinrë de 
acecași.:speță. “Destul că -avem un. exemplar în familie! Je 
după aceasta, o sumă de lucruri uite şi rele, aşa ett vorbese 
mulți din cei întorși de pe front, cu o intri ansigenjä de oameni 
care nu mai înțeleg ş şi au uitai viața de oameni. 

E adevărăt că Toderiţăt e singurul dintre copii care aproape 
na cerut niciodată nimic de acasă; deşi cel rai mic, a fost 
bursier la liceu şi e bursier la şcoala lui de inginerie — më mir 
cum a putut scoate acte de paupertate, cînd arem moşie în, ji- 
dei! — dar aceste. lucruri. foarte frumoase -ru-l -îndreptățese 
să Se umestece cu'atita brutalitate în viaţa altora. M-am convins 
încă odată, dragă Luminiţo, că oamenii cei mai insuportabili 
sint virtuosi: rigiditatea nui le permite să înţeleagă nimic din 
viață st. nici. să admită-că. omul e gp fragil: aparai de carne, 
suflet și nervi, nu un EE care:să-l încirți cu o cheie 
de. ccâsornie. GE 


15 


Cele citova zile cit a moi stat gege, de abia ne-am mai vorbiti 
X e-am despărțit numai cu o atingere de buze; 

Și fiindtă:-n-am 're-istai şi am început să pling, pe o cana- 
Det a..noăstră, unde plingeam. toți cînd eram copii şi. primeam 
pedepse, s-a intors din prag să-mi spună: 

— Să fii bucuroasă dată pesie trei. ani are să- “ţi rămână 
mücar canapea- aceasta, „ca să ai pe ce plinge ha 

Monstruos | j 


Scarlat a întrebat, numai SE u a-plecal; de ce'e alt de 
miorotănos Mr. St.-Vertu? — aya l-a nunul e] — gi cu: această 
s-a sfirşit. 


Si:mă intreb, dragă das ce cruz ime Gu Oamenii, chiar 
cînd sâni Drot cei mai apropiați și. sc iubesc, să-și sfişie unul 
ollida inimile cu unghiile? Toderiţă a plecat, dar eng a picu- 
ratin sufletul meu, ca să n-am bucuria întreagă. 


Mă surprind citeodată - privindu-l: pe-Scarlai e alți ochi 
dicil or trebui. Mă neliniştese. ochii lui, care capătă o răceală, 
cenusie de metal, când vorbeşte despre unele lucrari 


Dor îndătă ce-mi întilneşte privirea, ochti lui sînt buni şi 
calzi, şi îmi spun că nimic din cele ce cobea Toderiţă nu poate 
fi-adevărat. De alifel, ştiu că Searlai are un rînd de case şi o 
mioşioară in teritoriul ocupat; e un om de energie cure şi-a făcut 
singur averea, ezâct im or Gebai să compenseze temperamen- 
tul unei fete 'romarițioase ed mine, şi că dacă își pierde din 
cind în-cînd- timpul la mesele de cărți, e numai fiindcă t încearcă 
să. se. înșele nilind ceasurile. grele prin care trecem şi situația 
di: de “refugiat. 

Am sfirşii, Laininiţo, și 
hiine- însămi. 

Toată lunea. suferă, toți. a jurul meu poartă haină ned- 
grü, sau năcar alifel de dureri, la voi sînt tristeţi grele; iar eu, 
în. riijlocul--acestor cai ala S an absorbilă numai: de :ăcest 
sentiment. So. S 

Aise parečă sîni pasărea reca -despre tare am cilii:că-înce- 
puse să-şi fată ciub în gura unui tun. Nu ştiu de ce miefrieë, 
Dere tociai-ca să. [iu aleasă pentru putin: fericire? 

Vä ieiti că fericirea aceasta mă face egoist? Am vorbi 
mei de mine. Aş vrea, Luminiţo, să [in lingă voi, tu şt Radu 
omg, căci nai se poate să nu- vă rezeree şi vouă aceeaşi feri icre, 


încheind, simt-0 ruşine fală de 


Dacă. vieja ne trimite cite o încercare, e numai ca să. pruim 
mai mult ceca ce am fi patut pierde.. 
Dorese. însănătoşire Tepede ui Radu Comşa st ţie elfe 
de ginduri. Cum aș dori să ie: toți fericiţi în jarul men! 
Ze GE 
Elen 


După cinci zile de ploaie. ocnilä un vint- csld a roinat 
norii- spre” miazănoapte, - dezvelind cerul adiné: 

Soarele, obosit şi tomnati , cerca să împrăștie o timidă 
amăgire de primăvară, ` — 

Radu Corișa îi simţi dezmierdarea bună pe obraz. Înălţă 
capul, incins acum peste ochi- cu o singură Tee îngustă 
a neagră, să primească în plin această baie caldă: de CR 
La fereastră, pe un scaun, cu, mfinile pe genunchi, ca bă- 
Län când ies să se sorească în april respira cu lăcomie aerul 
încă “jila”, 

Vasile Mocrea se plimba dintr-un capăt în altul pe einen- 
tul sonor, Se-cprea să-l privească o clipă, ridica ochn afară, la 
salcimul “cu frunze ovale de ceară. 

Își muşcă mustăţile aspre: - 

— Acura, iubite Comşa, îţi pot mărtiuisi că simi un res 
gret fiindcă ne vedem aproape vindecaţi.:. Ne despărți, 
şi mă tem că tot ce-am vorbit gi- „hotăriti în cameră aceasta 
de spital se prea poate să rămînă un motti Ne întoarcem iar 
la viaţa care ne depărtează: “definitiv. Poate o së ne ocoli 
cînd vom- da ochii. O së ne fie ruşine de atitea mofturi! Și 
de aceea, Comşa, simt mihnire... 

Radu Comşa își îndreptă faţa spre el, ca şi cum ar P 
putut să-l privească prin cingătoarea opacă: 

— Nu te-nţeleg, prietenel.... “Bu, acum nu mă mai tera, 
Cit am adunat în întunericul acesta de două luni, e destul:să 
renască up. op, De ce crezi: că avem să ne ocoli? He vom 
căuta, dimpotrivă, unii pe alţii, “căci nu- sintem numai doi, 
Presimt că se află sute acum, care se caută! Poate chiar în 
spitalul acesta! Avem să ne căutăm şi să ne păsa 

Celalalt- se rezernă de pexvazul ferestrei, privind pe Si, 
duri o vrabie zburită într-un rara. 


TT 


Cind vrabia zbură, se întcarse: 

= Aceasta o știu, "Comşa totuşi mi-e frică. Mi-e frică-de 
Viaţă... Aici: e uşor. să hotărăşi 1 Pe urmă, viaţa ne sileşte la 
tocmeli. În sfirsit; soft) 

Prvi din nou la limina de afară. 

Alungindu-şi temerile, vorbi cu bucurie: 

— Poţi spune, dragă Comşa, că și soarele s-a: arătat astăzi 
buñń cu tine... Peste câteva ceasuri, cind vor veni să- ți scoată, 
în-sfirşit, mizeria aceasta, ai-să dai cu ochii în lumină. Dacă 
s-ar fi "intimplat i ieri, ai fi deschis ochii noi la o lumină urită 
și veche... Era un cer mucegăit de-ai fi: zis: „Mofti* srai fi 
cerut îndată bandajul înapoi, să nu-l mai vezi. Astăzi e un 
soare lustruit ca un sămovar rusesc şi un cer spălat şi muiat 
fo siiicală, într-adevăr festiv... Te invidiez de douz ori! Întii, 
fiindcă mă conving astfel că te bucuri de o atenţie specială a 
providenţei; pe urmă, pentru senzaţia unică, atunci cînd vor 
cădea 'cîrpele: acestea ca să renaști; cum drept ai Ets, Deo- 
carădată e ceasul unsprezece, Se apropie vizita înaltelor per- 
sonagii. Dă mina să te conduc pină la pat!.... E ultinia-oară 
cînd îţi mai pot slujicu ceva... 

Radu Comşa căută cu mina liberă înainte, în gol, pină 
ajunse oe pat. 

Tovarăşul î îi îropături haina, o aşeză pe scaun, îl înveli 
pînă la bărbie. 

Apoi, cu îndeminarea un -Jiccan deprins:să fugă. noaptea 
din dormitor, se dezbracă şi își mistui uniforma, întinziadu-se 
în poziția lui de bolnav exemplar.: Era bărbierit proaspăt, cu 
räustata tunsă şi țepoasă ca operie de dinţi, Cu. përul. pentru 
moment domesticit de foarfece şi. pomadă, ` numai Glen 
fise indisciplinate îndrăzneau : intoarcerea: la. vechea; liber- 
tate, care făcea intotdeauna coafura lui. Vasile: Moprea. să 
amintească -sirmele de frecat. parchetul. 

În tăcere, cu faţa-în. sus, cu mîinile paralele:de:a: lungul 
trupului, începură--să aştepte: vizita: înaltelor: personagii. 

Tarii vremea aceasta, înaltele personagi trecea dela pat 
la-pat; în: sălile mari cw- soldaţi: 

Erao vizită de trei ori anunțată şi mereu aminaţă. 

Două. zile spitalul füsese spălat, măturat; fett, dezin: 
fectat, pavoazat.. La intrare, deasupra-perţii: boltite, crengi 
Yerză Tncrucigate şi drapele- aliate- urau bun-sosit-Imaltelor 


78 


personagii: Bolnavii, mutaţi, -categorisiţi -din- nou, îmbrăcaţi 
în;cămăși „curate, sipuniţi- și periaţi, așteptau” în păturile 
aliniate-cu-o emoție molipsită de Je tot-personalul-agitat. 

Ciudat! 

Pentru moment 'uitaseră särke brațele=şi Picioarele am- 
putate; ochii orbi a. durertie erante: Chiar cei în delir:se opri- 
seră :și simțeau cu toții grandoarea evenimentului; orgoliul 
că “fac parte dintr-un spital onorat eu 0: atât de însemnată 
atenţie; / 

Misiunea-era numeroasă. - 

Un'peneral-obez, stacojiu ca un rac Bert, cp gär gd mus- 
tăţile albe, sp înerunta, icnea; mormăia și giiia în-tusica-prea 
strinsă, cu ochii convulsionaţi ca de spaima unei explozii apro- 
piate. „Fiecare pas erg însoţit de un complex de -scirțiituri. 
Scirţiiau -ghetele de giele -de bizon, scîrțiiau jambierele roşii 
care gituiau pe pulpă pantalonii cu lampas; scirţiiau curelele 
încrucişate pe piept 51 pe mijloc; în întregime mirosea a 
piele:şi scîrțiia ca un geamantan nou: 

AlL-general, scund. şi -grozăv de spătos, în uniformă op 
buzunări-numeroase- și enorme, incit ar fi “putut cupriride 
toată arhiva “marelui stat-major,- părea, -dimpotrivă, foarte 
încîntat de tot oe întiinea, deet vu “S-ar fi-putut:spune. de ce, 
şi nici n-ar fi avut de ce. a 

Răminea în --urma- tuturor; vidicînd sprincenele îmbinate 
şi imense-eit--o pereche de mustăţi, să adaoge 'după inima sa 
milostivă cuvinte:de îm bărbătare bolnavilor: 

— La: Mărăşeşti» Bravo! -Amindei ochii? Regretabil, 
dar nu e nimic... Brăvol-La Poiana Mărului,-aizis?-Intere- 
sant... Se-poate “tăi foarte bins'şi nuinai eu o min... Bravo, 
îmi placi, băiatule! Îţi spun că-mi placil.. 

Stwingea :mâinile cîte nu-erau  ciungite, dezvelea păturile 
să vadă resturile picioarelor. sfirşite în bonturi de 'bandaje... 
Bolnavii cereau'să-se-ridice pe-o coastă, înălțau giturile slabe, 
îngăimau începuturi” de vorbi 

— Stai luiştit|.;.. Bravo! Nu e-nimie... Para! Minunat... 

Se-aflau încă două doamne și-o-fată blondă, în haină-al- 
bastră-de:culoarea viorelei, înaltă-şi fragilă, ou umerii -slabi 
și inguşti, seu -părul-imaterial ca -un-abur. 

Toată silinţa și-o adunase să-şi reţină lacrimile: 

Imapărţea timidă cite o floare- din -mănunchiul -răsfirat: pe 
braţ și-țigări dintr-un-coş, purtat-respectuos-de un irifirmier;.; 


279 


Nu ştia cu ce cuvinte să-şi însoțească darul; eu obraji învă= 
păiaţi de emoție, punea floarea şi cele citeva țigări: pemargi- 
neâ--păturii:şi pleca repede; ca după o faptă. rușinoasă. Dar 
ochii: bolnavilor -o urmăreau recunoscători; simțeau. că. într- 
devăr-aceasta singură suferă cu adevărat pentru suferinţa lor. 

Una: dn doamne, înaltă şi- pieptoasă ca un: jandarin 
călare, într-o-manta de mătase cafenie, o doannă venerabilă 
cu mustăţi sure privea paturile printr-un lorgnon ținut în 
mina cu numeroase inele și brățări, Se apleca pe jumătate, ta 
inaintea unor. vitrine cu obiecte curioase, adresindu:se răni- 
Hier cu interjecţii franceze, împestriţind frazele româneşti: 

= Quoi? Țara n-are să-vă uite niciodată que fe te dis 
Au să ne sosească peste cîteva luni vun transport de aparate 
ortopedice perfecționate... ` Voila Creaţie enplezea: Are 
să fie o plăcere să-uzaţi de ele... Lasă capul Io jee, De GE 
Quoi2-O-să facem. coli şi pentru orbi. Puţină răbdare. Æt 
puis 1;;: Te doare? Curaj ER cotil fe comprends bien... Curaj! 

< Are să: treacă; Allons/... Toate au să. treacă, grace azi 
erc. De ce să gemi? Quoi? Să aduci mulţumiri hui Dumnezeu 
că te-a ales să suferi martiriul pentru scumpa noastră tară. 
Ah! i ne faui pas să plingi.... Allez l Dacă se stirseşte războiul? 
Ah? grand diet; non 1... Stai să-i învingem, să sufere și ch 
să sufere teribil, ce gue fen drei. ` 

Din când în cînd se Întorcea spre un dorin civil, cu băr- 
Diţă şi ochelari eu șnur, cu picioarele moi şi nesigure, adus de 
umeri. Un personaj mai important între toate, care-a rostit 
o scurtă şi simțită cuvintare cînd a descins din automobil si 
a impărţit,-cu degetele. gelatinoase, decoraţii. 

— Mon ami, sint splendizi de ourai a de abriegare, 
Parblen t.. 

"e Dorbien 1 conhirma personajul important. între toate, 
zinbind:ca uri ori care-şi asumă cu modestie jumătate numai 
din-sceretul acestui curaj şi acestei abnegaţii. 

Colonelul medic-şet- al spitalului, gros-cit-un. hipopotam 
şi finca 0 insectă, ameninta să fie atins de strabism din pri- 
cina sforţărilor cu care se căznea să privească în acelaşi timp 
la personajul foarte important- între toate, Io doamna fu 
lorgnon şi la cei doi generali. Își iubește bolnavii şi spitalul, 
îşi spune că e inutilă această odioasă comedie: vizitarea unui 
spital că un muzeu de mizerie. și distribuţia de consolări 
clișeu; dar nu-şi-poate înfringe- precipitarea mai tare ca d, 


gali 


să previe fiecare. întrebare, zë suridă cind suride:personajul 
important între: toate- gi- să den dän cap a confirmare--cinul 
generalul, scund şi grozav. de spălos, încurajează un ainputăt 
de amindouă picioarele, cu obrajii scobiți de suferință, cu 
buzele uscate si -albe și cu ochii de păcură în fundul orbitelor: 

— Bravo! La Oituz! Nu e mme). Se poate; trăi foarte 
pine şi fără picioare... "Tara, băiatulel... 

în urmă; alți medici în şorţuri albe, şi doamne de cari- 
tate, şi infirmiere purtind cogurile „de ţigări, și infirmieri ca 
condici, cu flori şi cu pachete. de ele? as 

Convoiul înaintează doi paşi, se opreşte, bolnavul face 
storţări să se ridice într-un cot $ și încearcă printre crispaţiile 
de durere. să suridă, ruşinat că se află culcat înaintea alitör 
pervene înalte... 

Iar. bolnavii inspectaţi, Aen ce convoiul a trecut, fei 
caută cu degetele cîte le-au mai rămas, pe marginea păturii, 
cele citeva figări, pachetul de şocolată şi floarea lăsată de 
fata subțire și bălană, cu. ochii umezi și cu buza de jos tre- 
murind. Ea singură presimţea - că acestor dureri aha alinare 
li se cuvine; nu exclarmaţiile doamnei cu lorgnon şi imbărbă- 
tările generalului scund: „Nu face nimic.: La Oituz? Bravo!” 


Camera lui: Radu Comşa și Vasile Mogrea s-a umplut, abia 
izbutind:să primească atit de numeroși Oaspeți; 

Ridu Comşa îşi muşcă buza; tovarășul sën mototoleşte 
marginea păturii între degete. 

Colonelul - medic- sopteşte - “ceva. personajului - important 
între toate; Răniţii aud numai numele lui Alexandru Vardaru. 

Personajul îăiritează, - “ridică mina  tremurătoare, cu 
vinele ca sforile: pei 

— Patrie... niciodată... recunoştinţa țării... Am să-l bot 
po Vardaru. 

— Comment ? îl priveşte “doamna cu- lorgnon; ca într-un 
penoptic unde se vede: agonia. lui Osman. Paşa. Trei răni a 
vindecat? Oest prodigieux! Mais-quoi | am spus întoideauna 
că-Vardaru:.; ce n'est deja pas si. mal 1.. 

— Bravol. Ochii?- Se-poate trăi foarte be a Prä och, 
Vindecat?... Chiar astăzi scoateţi „pansamentu)?. Ti, -bravol 
Cu atit mai bine... Curaj... ` 


91 ` 


Generalul scund a spătos i îi-scutusă neașteptat miina atit 
de 'zdravăn și entuziast, incit patul s-a mişcat pe- ciment și 
în ochii hui Comşa au trecùt ulgere negre, 

Se intoarce Ja celălalt ` pai CR 

— Şi domnegte?, S 

Dar ochii lui Vasile Mogrea. “l-au--pironit îndrăzneţ şi 
drept, încât s-a citit. în-ei,-ea și cum ar-fi fost seris: cu litere 
de-o: palmă,-gîndul bat jocoritor Ce, si-eu?- Bravo, nu? Se 
poate'trăi. foarte bine ciung sau orb!” 

Generalul s-a oprit, s-a pipăit. deasupra nasului unde:se 
îmbinau -sprincenele.-groase, de teamă parcă-să mn se D des- 
prins. ca pereche. de sprincene postișe, și ducînd apoi amin- 
două nifinile la spate, privi indiferent pe pereţi. 

— Sublocotenentul Mogrea!... lămureşte colonelul medic, 
că intotdeauna mindru de.bolnavii lui. Rezervist. „Profesor, 
Un adevărat brav! Citat în “ordin de zi pe corp de armată... 
singur cu răilraliera... menţinut. poziţia... 

Ochii “sublocotenentului. Mogrea ze incrucişează cu ochii 
colonelului într-o mustrare: „De ep, ce importă2* 

Dar personajul important între toate şi-a şters cu o mină 
mătreața de pe umeri şi s-a aplecat peste „pat, rostind: 

— Dateie. niciodată... - recunoştinţa “ţării... “pregătina 
viitorul... 

= Deep? Cine „pregătim“ -P Eu și dumneata? sunară 
sec xorbele'sublocotenentului Mogrea, care privea părind că a 
descoperit ceva- foarte curiós în tavan, 

În tăcere a Scirțiit numai pielăria generalului; ca un gea- 
mantân strîns în curele, înainte de-a fi coborit la trăsură. 

Personajul important între toate şi-a retras mâna ca-la--0 
atingere. de reptilă, Îşi șterge m mătreaţa şi -zambeste ou milă 
complice, către doamna cu mustăţi sure şi cu lorgnon, cläti- 
vind din cap. 

=— Hml- făcu personajul importent. 

— Dol făcu doamna cu mustăți sure. 

22 Hm! făcu generalul scurt şi spătos. 

= Hml făcu celălalt general, ameninţat de apoplexie, care 
nu'rostise nimic pină acum. 

Der în ochii fetei-cu haina albastră trecea întiia dată un 
început de:suiis trist; iar colonelul medic îi priveşte cu in- 
dignare îngăduitoare, ca Ge copil care s-a purtat met: 
vicios la masă. 


Personajut important; iși şterge bărbiţa: cu batista. d se 
îndreaptă demn spre uşă, urmat de întreg convoiul. 

Copila înaltă, în haină albastră, a rămas să pună cele din 
urmă flori pe:patul bolnavilor. 

— Acestea nu supără... Nu-e așa? îndrăzneşte să întrebe 
cu: glas care - aminteşte: ecoul” clavirului după ce cintecul a 
încetat, Se 

=De op së smpere, dorânişo: en Pe-acestea le păstrăm 
ac pentru totdeauna! arătă cartea în care va 'strivi flo: 
rile, cînd: vor: incepe: să se vestejească. 

Copla: mulţurieşte cu” obrajii învăpăiaţi. 

A: observat, că. rănitul citeşte “aceeași carte pe are o 
citeşte. şi dirsa acasă. Este acolo: un capitol: -Dar ar roși 
mai tare, să spună: ce--tapitol.;. 

Cînd s-a închis ușa după toţi, tovarășul lui: Radu Comşa 
sa ridicat De marginea patului; îș își zburlește” părul în semt 
de independenţă şi protest: ` 

— Comşa! ti 

= Dai E S 

Tinitînd glasurile: de adineauri: 

— Patrie... recunoştinţă... Am să-l felicit pe: Vërdaen 
Conimeni2-Trei răni şi vindecat?... Ces prodigicuz | Am spus 
întotdeauna: că Vardar... Quoi2.... AY crede că acest” domn 
Värdáru e rănit şi că el de două luni n-a văzut lumina, cum 
n-ai văzut-o tu de două luni: lumina, Luminiţa și alte "Tari: 
nët şi; mofturi... Comşa, ascutit: R 

= Dai 

— Ştii es fac eu cu asemenea personaje, care “vizitează 
spitalele: ca: grajdurile de curse? ` 

— Nu stiv ce faci ou asemenea personaje; 

Dol cu părul” zburit ca- sîrmele de frecat parchetul 
spüse atunci cear face- el cu asemenea personaje care vizi 
tează spitalele ca grajduril curse, dar tiparul nu va putea 
niticdată să reproducă -textual. 

Sublocotenentul' Mogrea “începu să-și îmbrace: din nou 
uniformă: cu întrigurarea școlari lor cind se pregălesc să fugă 
pe: fereastra dormitorului, ` 

Îi incheie” nasturi: Lmpinge Aipa „pe. ochi. 

— Comşa, cu- nam: dus Pină la cnoi sit edit. 
Regret “că zu pot asista la evenimentul: resurecției. tale: 
Dar am së He găsesc înviat... Bună... 


E a:teeia oară de cind -camaradul lui Comşa dispare la 
întiluiri misterioase: eg. 


e 
Radu, Comşa a rărnas singur. ` 
Ultima” dată priveşte. inel inainte de-a fi iarăşi. întors 

fa Tuniiua celorlalți: 

Ascultă. sunetele confuze din Ju său, Jo desdifrează; 

-a deprins să înjeleagă din ceca-ce ar trebui să-vadă ochii. 

Peste :citeva ceasuri, cînd D va Îi îngăduit, să xâdă m- 
tr-adevâr, vor ficare” toate tot aşa de purificate: şi limpezi, 
cum. Je proitetează acum luinina lui ireală dinlăuntru? 

Au trecut paşi sub Tore SE s-au auzit sticind nisipul 
sub talpă. Pe urmă. alți paşi în sală, Au sunat prin Tata ușii. 

Nu sînt: pentru el; i-a cunoscut de departe. Erau paši 
de femeie: tocuri inalte bătind mărunt și ritmic mental, 

Dar inu erau pentru el 

Luminiţa n-a lost de două SE a spus că vine și n-a venit. 
Tar Maria Probotă n-a venit de două săptămini.. „În. durerea 
fizică, ca și în cea morală, omul. e întotdeauna singar...“ 
Va vedea in- sfirsit si ochii acestui prieten care l-a ajutat în 
întunericul” de două luni să-privească. în el: și să găsească 
umină, Va recunoaște: și atitea figuri pînă acum fantoma- 
tice, de donă luni plecindu-se peste patul lui, unele ou bro. 
dete, altele eu indilerenţă, de-a simțit din glasuri; le-a ghicit 
imiperceptibil numai din -prezența “Tor. 

A foşnit -ramura din fereastră. Aug va fi altceva. decit 
6-rarmură auzită, 

Ce adinch tăcere citeodată!... Nu s-ar:spune că deasupra 
şi alături și. pretutindeni de jur împrejur, într-aceste ziduri, 
sânt o mie de oameni ep o mie de alte suterinţi, tiecare inchisă 
în ficcare;.... Pe urmă, iar. pornesc goarnele de automobil; 
se ad do nou pe culoare -durumd “paturile spre sălile de 
operaţie, glasuri şi tusete, gemete, și — bizar! — între-ele, 
citeodată, un. cîntec țărănesc, monoton şi înterminabil.:. 
Niciodată, ca în -această încăpere, n-a presimţit. în jurul lui 
atilea mistere; şi iremediabila solitudine a oamenilor: în sute: 
rä nula potopil niciodată cu-atita milă pentru umanitate, 

Prin mila de el, a învăţat mila de alții, 

Durerea -nu Lo sting gear numai în carapacea lui de 
Ka Pacificat; a putut asculta gernînd lumea. Fiindcă de 


EN 


două bunt n-a mat putut vedoa ep ochii lumea cca de aiorea, 
a ascultat ceea oe e invizibil fa Io, L-au împtesurat gii 
duri pe care oricind altădată le-ar îi alungat sau n-ar fi avut 
timp-să le asculte: Întins în nemișcare letargică a stat două 
Jon. sä gindească şi să simtă pentru toată umanitatea. l-ar 
îi ruşine să o mărturisească aceasta. Are să-i De ruşine mai 
ales miine... Omul, cînd pune în mina unui sărac o- pomană, 
o Tage pe ascuns, cum ar săvirsi o faptă rea. 

Acum se simte ca „un trunchi dezmorţit- în primăvară, 
pliii de seen. Şi de toate hotăririle îi este cu toate “aceste 
teamă; fiindcă se teme să nu-l reia viaţa, să nu-l desprindă 
de tot cen adunat at, să nu le risipească în toate vînlurile; 

Die că In “orice. bolnav” dormhtează inptatitudinea cu 
cane va dezerta de la toate gindurile bunc, îndată cei este 
îngăduit să se ridice din pat şi să se întoarcă-la viaţă. 

Astfel, vindecârea bn Radu Comşa începe prin regretul 
după suferinţa pe care o părăseşte. 

Pînă ieri erg bucurie şi ncrăbdare. De ce i-a tulburat: 
„Ne -despărțim și tot ce-am vorbit şi am holărit în camera 
aceasta de spital se poate să rămînă pierdut..:“_ A răspuns 
că n-are teamă. Şi acum se îndoiește! Îi e teamă de ceea ce 
trebuia să înceapă de acum și, ciudat, în neliniștea aceasta, 
se amestecă părerea: de rău pentru acest Radu Comşa oh 
de două luni, de Care se desparte. Tot astfel la judecata. de 
apoi, -cind noroădele de morţi. vor Pot din mormintele 
vechi, cu o absurdă înduioșare vor întoarce privirile spre 
groapa cu întunericul ei muced, pe care o părăsesc: 

Radu : Comşa ridică între “perne capul. 

Se auzeau foarte departe pași, dincolo de colțul culoaru- 
“lui, der gin ziduri ştia că aceşti pași sînt pentru el. lar 
pentru acest început de instinct nou, pe care D va pierde 
miine, cînd nu-i va mai fi trebuineios, simte părere de rău. 

Pașii s-au. oprit înaintea ușii. 

Cineva. a Lost, “Altul a “ris. Clasuri. Le recunoaşte pe 
toate. EE 

Av-intrat. Au făcut cerc în jurul patului. Poate spune 
acum după scirţiitul ghetelor, unde se -ailă fiecare. 

Colonelul e lîngă el, plecat; fi simte pe frunte respiraţia 
caldă, care miroase a tutun. 

= T.ocotenente, a sosit ceasul execuției !... Ţi-ai făcut ruga- 
ciunea? glumeşte cu o mare oboseală în vorbă, fiindcă a repe- 


85. 


tat aceleaşi cuvinte; la- alţi bolnavi, de-sute. şi sute de ori. 
Lasă sto) jos, Petrăchesculet: Să-i dăm; lumina. în -doze 
mici.. Şi scaunul, trage-l aci 

Se. aude stocul desfăşurat: Zgomotul rece al seuunului 
mutat De ciment. Îl ajută să se ridice din pat; infirmiorul 
fi pune papucii în picioare; cînd i-au rezemat ceafa de spătar, 
l-a atins ou o tresărire minerul unui instrument de metal, 

Colonelul i-a prins fruntea in- degetele scurte şi grase, Zo" 
răsuceşte-ca un manechin, îi pipăie banda de pinză. 

= Lumină a zis-şi res s-a făcut! sună, obosită, gluma. 

An crănţănii foarfeccle. Atit de simplu era-tot? În: faţa 
lui Radu Comşa s-a ales. din noaptea de opt săptămîni, ca 
o lună plină, faţa rotundă şi bună a colonelului. 

Radu Coren a adus palmele la ochii inundaţi de erupția 
albă, în -care jucau curcubee. ` 

=- Ne; nel... îi apucă miinile colonelul, puniñndú-i-le-tme- 
diat pe genunchi şi plecîndu-se să-i cerceteze de aproape 
pupilele, Ne, nel... Atit de „repede și te-ai săturat, locote- 
nente?... 

Se îndreptă de mijloc, aruncă Jos Dette din mînă. Ochi 
albaştri d fini cătară în ochii lui Comşa cu o bunătate acum 
tristă. Îi puse amindouă palmele pe umeri: 

— Cum ne simţim? Ai Păpătat « ochii și, zi, acum pierduși 
glasul 2... 

Radu Comşa: privea cu o “Uşoară í ameteală oamenii-care-i 
apăreau drita dată aievea: colonelul. vast în halatul rotunjit 
pe burtă, medicul ajutor cu miinile în buzunările- gorțului, 
“infirmierul cu-cap-de galinaceu. ` 

Toţi surideau ca unui copil. trezit din soma. 

Infirmierul îşi şterse nasal cu arătătorul. 

Ei? 

Ar fi ert să rostească orbe rare de mulțumire, aşa 
cum îi dicta inima. Nu rosti decit: 

= Domnule colonel, domnule căpitan... 

== Best. ameninţă colonelul ou degetul gras și galben 
de Auto, Acura, peste o. săptămină scoatem şi p-astal... 
bäi cu „deget ul. corsetul” -de bandaje care-i întășura incă 
pieptul. De urmă, «ne. spui la „revedere! Faci loc. altuia... 

— Domnule “colonel, - ceea Ce 

—Ssstl îl opriră ochii albaştri. Ai-să uiţi mîine! Toate 
sînt fleacuri! Acum linişte; « nu ridici. deocamdată Ston 


2 op ` 


Şi cred că n-ai să te apuci să citeşti! răsuci o cette pe măsuță, 
să-i: - descifreze ` titlul, 

O aruncă a loc, eu indiferenţă; fiindeă de mut se dez: 
văţase sä mai citească o carte. 

— Te-am lăsat, locotenente!- Aşteaptă și. alţii, 

"Toţi trei s-au îndreptat spre: uşă. Trecind; intirniierul: a 
cules::de pe. ciment: o bucată de vată. 

Radu Comşa e parcă dezamăgit. „Evenimentul resurec- 
tiei s-a-petrecut prea repede și altfel de cum 1 aştepta de 
două: luni. 

Rămas singur, măsură cu privirea camera; 

Q.:crezuse mai mare, paturile mai depărtate. De ce-şi 
închipuise că. peretele -era alb, cînd e de culoarea -cafelei cu 
lapte? Lumina prin storul dens e de culoarea-chihlimbănulii. 
Totuşi îl obosește; trebuie să reînveţe a clipi. Şi să-şi pro- 
cure o pereche de ochelari negri, fumurii, albaştri. Striibate 
o singură „bandă. îngustă - de soare, între marginea -storului 
şi pervaz: În-ea joacă praf: -aproape invizibil. Şi tremurul 
razelor--e cald; deși pl atgge, — 

Nu poste rezista chemării: de afară. 

Păşind spre fereastră — curioasă senzaţie să vezi: unde 
pui talpa şi să nu mai pipăi — zvirli cu virful piciorului legă- 
toarea lepădată jos, care-i „astupase cehii. Dădu întîi numai 
un echt într-o parte; cum ar privi pe furiș, într-un Joe inter- 
zis: Apoi, eu hotărîrea bruscă a înotătorului cind se aruncă 
într-o “apă necunoscută şi rece, smuci-storul să :dozvelească 
cerul. a 


Soarele, cerul, copătii; drümwile cu-prund, cun au näväs 
lit Loate ca o explozel... BER 

Lan amettt şi se roazemš cu- „ochii închiși, 

Ce repede se refugiază” în întunericul lui! 

Aen, acum numai în doze mici, cura recomandat: doc- 
torul |: A redeschis ochii numai pe jumătate; în tremurul 
pleoapelor î îi joacă lacrimi. Poate e imprudent... Dar emm poti 
lăsa soarele atit de aproape; cînd l-ai așteptat. cu: lăcomie 
de două; luni? Abia- -acam emoția i-a înăbușiţ; respirația: 


87 


Creanga: salcimului eu -feunze ole de oeh e chiar sub 
fereastră; o poate atinge, Şi departe alte tufișuri cu arbuști, 
Eu Danze 'stirlogite de bruznă. Virtul- ierbii e ars. 

La poartă soldaţi şi bolnavi... 

Unul pleacă, desigur; e-cu o legătură-albă sub braț, sub 
celălalt-cu'o rein. În jurul lui, cei care tămia îi urează drun 
bun. Sînt en mâinile în bandaje, cu-obrazul acoperit de fage- 
Fludură din miini.: Cel care pleacă” s-a întors repede, trece 
pe lingă-zăbrelele de fier cu mersul Ini- incă: nedeprios, infirm; 
piciorul de lemn şi cîrja sună in pietre, legătura albă se balan- 
sează la fiecare pas; dar In mere -are 0 stranie: sprinteneulă 
voioasă, de om De care îl mâi-poate aștepta undeva. o fericire. 

Cind-nu se mai zăreşte, ceilalți: s-au întors muţi, privind 
Zo ţăena drumului, tirinda-se ce larvele. Ca së end aceasta 
Tam dat ochii? EEN 

Radu Comşa a ridicat privirea mai sus de Ia pămînt, 
pre zarea: albastră. “Spre cerul de deasupra. Ce -odihnitar 
e, şi lin! -Nori plutesc absorbiți de adiuc, luînd forme: fan- 
tastice de zei şi de monştri fabulași. Nu-şi poate- desprinde 
ochii de la misteriosul. lor joc. Suftă un xint-abia simțite 
Îi tremură fire de păr pe tîmplele in'sfirşit libere. 

Radu: Comşa simte o înduioşare de copil. Poate "ode, 
Sne de el; -poate:de cerul care mai ştie încă să fie calm. 

Norii şi-au schimbat conturul. Mai înainte.era o femtie 
plecind mia spre -o-ramură: de flori. Acum- e o fregată cu 
pinze întinse-pe:0-rmnăre cu creste mărunte de valuri. Di iarăși 
eo femeie cu fruntea în Gomm, cu coatele rezemate pe genun- 
cli: gindind;sau-privind într-o depărtare nevăzulă? 

Com a tresărit! Adincaori, adunat în el, simţea: de de 
parte pasi. și ii recunoștea. Acura, risipit în afară, nu i-a 
mai auzit decit cînd s-a izbit ușa în perete, 

S-a întors; din prag, l-a privit on om cu chipiul pe ceată, 
cu ochiul drept “micşorat, să-l ferească “de fumul ţigări. 
Mai tîrziu, n-avea să-l mai poată vedea alfel ochiul acela 
decit aşa, pe jumătate: închis, fiindcă. ţigara -e veșnic nelip- 
silă “acolo, în colţul gurii... - 

Dar ze om tar D cunoscut, chiar dacă-na-“i-ar: fi auzit 
glasul. E 

Au avut: amîndoi 0 pornire de Zmbeitearg gi amtndet 
Rau opt rogonb, Și-au -intins numai mme, care ahia te 


WR? 


încleștară „mai cald. decît: între - doi canoreuți: indiferenți. 
Se privesc. Îşi surid. Nu ştiu -ce-să facă cu braţele; 

Radu Corsa își spune că tovarășul lui e aproape -aga 
cura ka închipuit: -zburiit, cu fruntea înaltă şi: eu. toată 
înfațisarea:rebelă, de la nastutii aproape sais din încheotori 
pînă. la privirea care nu e calmă. pe suprafața lucrurilor, ci 
scorthoneşte, ca un virf de baston brutal, ridicînd pietrele, 
Prince previziune la ştiut așa cum era, fără să-l îi văzul 
srtodată? d 

Sublocotenentul - Vasile - Monee ni-mai înfruntă. pri- 
virea, Se uită în jos. Radu Comşa e încă mai desligurat de 
em - și-l. închipuia. Cicatricea roșie-vînătă din -colțul gurii 
E aceea-care bot ridică pielea din colţul ochiului fac Zum, 
tatea de obraz:să pară opărită. Ce bună inspiraţie: să ascundă 
cglinda!.:.. Desigur că nu s-a văzut, poate nici-nu s-a: gindit 
la aceasta. Nu Pänuieste: Va trebui să-l deprindă re -incetul 
că gindul. S 

Vorbele însă se legau greu cum; God îşi. văd ochi, 
se sint mai îndepărtați. “Au presimţirea “că. fiecare vorbea 
mama să-şi spună siegi gindul, din această clipă înainte vor 
trebui së pindească De figura. celuilalt ecoul. 

Subiccotenentul Mogrea aruncă pe-pat chipiul; rage 
cu: zgomot celălalt: scaun; “aprinde; de la ţigara sfirgită, altă 
țiaară. 

Arată eu mina spre gea 

— Ciel Gë am avut dreptate, Comşa! Cerul a soarele 
te-au “primit sărbătorește... 

Privete amindoi norii, care acum au-scobil în_cer-ogrolă 
In căre se vede un catafale 

Omul cu părul ca sirma d 
la pămint, 

S-a .hotărit, Glăsuieşte mai să ridice fruntea, zgiriind cu 
unghia o pată de noroi uscată, „pe postavul genunchiului. 

— Îmi pare rău, Comşa, că “trebuie să-ţi roihnesc, cea 
dintii zi a ta de lumină... 

Radu Comşa s-a mișcat pe scaun, 

Caută la ochii prietenului care se ascund. Abia 36 fost 
redată privirea şi el citeşte cu teamă în ochii alluia o dibăciiă 
pregătire de veste rea. í 


frecat parchetul. a întors ochii 


o 


— Nu Inteleg, Megrea - 

Mogron continuă să frece cu unghia locul unde a fost; pata. 

— AN întrebat. de citeva oi ke ce nu mat vine: Maria 
Probotă.. £ 

Hadu Comsa nu observ ă E prietenul nu mai spune, ca 
întotdeauna, „doamna“ Mara Probotă. 

— Tót nu. înțeleg!... - 

Mogrea- descoperi altă pată mai mică. Începu să. o curăţe 
și:pe aceea, cu: dușmănie; - 

Schimbă: altfel: 

— Diop e o boală grea, Comte Mai cu seamă cînd 
dă peste un organism fără rezistenţă morală:.. obosit. deta- 
Sat mei dinainte de viaţă... Mi s-a părut întotdeauna, cînd 
Maria Probotă suridea, că avea ceva imperceptibil în suris, 
Ştiu cu? Poate dintele acela albăstrui in toată dantura intac- 
1ă, în fine cova. care neliniştea... ca un avertisment. al morții. 
Sint, unele fructe în care: roade un vierme ascuns, „deși fructul 
părea. intact... Cind viermele morții a ajuns la inimă, fructul 
se desprinde şi cade... fără suflarea vintului... singur... 

Vorbind, Vasile Mogrea freca-pata att de preocupat de 
că; înciţ părea că numai din- prina. aceasta îşi dibuieşte 
vorbele. i aa 

Radu Comşa de astă dată a ie 

— ge a 

— Auger vin de acolo... Sa stisi 

Gent termină de “frecat pata, şterse tot genunchiul cu 
miinëca`şi- se ridică de pe scaun, ocolind ochii lui Radu 
Comes, ca ochii unui om căruia i-ai pricinuit un; rău de 
moarte. Se rezemă cu coatele pe pervaz și începu să pri- 
vească la norii albi, în care peştera se surpase pe catafalc. 

Stătu multaga; muşcind “cartonul țăgării, 

Cind se întoarse, Radu Comşa era tot pe scaun, cu miinile 
pë genunchi, așă cum fusese deprins: cînd era încă ob, 

Dar iñ ochji goi nu izvorise nici o lacrimă să îmblinzească 
obrazul rupt: de fier. H - îrnpresurau jumal morţii: Dan 
Şeheianu, bătrina, Mihai, Ghenea... Şi acum, încă 


90 


Sublocotenentul Mogrea îl luă de braţ, așa cum îl spriji- 
nes cînd mai avea încă nevoie să fie dus de cineva. 

— Te întinzi pe pat, dragă Comșa!.... Şi coborim sto, 

Radu Cora se lăsă dus. Cind se aşeză fe marginea -pa- 
tului, iarăşi cu mîinile -pe-genunchi, ochii întilniră, deasupra 
cărţii. de pe măsuţă, o cutie. de seringă nichelată cu luciul 
capacului ca o oglindă. ` ` 

Întinse mina poate fără să gindească, amintindu-și că 
nu Sa mai văzut ochii, că nu- şi mai ştie chipul, cicâtricea 
numâi a pipăit-o. 

Dar n-avu cînd să-și apropie, oglinda metalică de ochi, 
felălalt i-o. smulse: 

— Lasă. aemml Penu 6 singură zi e-prea multklas 


Capitolul V 


CA SĂ FII TARE, FII SINGER 


Se ridică din Di Morse ciţiva paşi. Se întoarse Io joe, 

Răsuci intre degete scoica roză cu, margini incovuiiăte. de 
sidef, in a-cărei pilnie Luminiţa spusese oilinioară că asrulii 
chemarea mării. — : 

Din nou-nu-şi găsi astimpăr, 

Oglinda îi atrăgea tiranic privirea, săi arâte obrazul cu 
cicalricea  dezgustătoare: coada ochiului, cu “pielea ` boţită 
Şi arsă spre tinplă, buza spintecată dezvelind, într-un rinjet 
continuu, doi dinţi a ginga. — 

Întoarse jil ul cu spatele: Ja oglindă. 

Dincolo, se auzea în răstimpuri gasul lui Alexandru Var- 
daru, vociterind. - 

A căpătat- un -obicei orib) 


cînd e nerăbdător, iși roade 


onghnle. “Trebuie să se EE Ki wärt mîinile în buzunarul 
tunici. și i 


Merse iarăşi pînă la Zeie 


În grădină,- Cora şi Ralu Vardaru, în veşmint mn, se 
depăriau pe poteca potopită de frunze foșniioare; strins una 
în alta, cu umerii. încovoiaţi, că două bătrâne într-un Gmt. 
Grădina „devastată de toamnă părea mai largă. În fond; $ 
vedea spinarea unui zid cu tencuiala grunzuroasă. și fără ici 
o; fereastră, perete Sne. si hid, altădată ascuns Ze 
Îrunziş. ` ` 

Cele dom surori, căulind în aleile deşarte fantóma invi- 
zibilă, mërean dezolarea grădinii; cu potert lăiate: pentru 
veselia și ineintarea ochilor. Pantofii negri răscoleau sonor 


o 


frunzele metalice: Din-eind în-cînd. se pleeau.să ridice on 
poate să smulgă ceva. Dar păreau: că cercetează îni nisipul 
mărunt armele. unor. pasi de copil numai de ochu Jor şi iute. 

Radu Comşa se înduioșă de această durere tenace. Mihil, 
şi în moarte, trecuse cu indiferen! peste. suflet ul lor. 

Ceruse,. în scrisoarea cea din urmă, să fie îngropat acolo 
unde avea să-l găsească glenţul şi unde nimeni să nu-i stur- 
me“ mormîntul. 

Cora sg Ralu nu puteau astfel să-si adune durerea lingă un 
mormânt din dmiral tirgului bătrin, Ia care să vină în fies- 
tece- dimineață  păşind în virful picioarelor, ca lingă pătucul 
lui de ccm), cînd nu se îndurau să-i deștepte somnul. L-ar fi 
avut aproape. Ar fi pulut să-l cheme. Plivind o floare, mii 
mie Joe l-ar fi xegheat, ca în viaţă. N-ar îi fost atât de desăvir- 
Si absent. E 

Acum; amintirea risipită o “legau din fiecare ungher 
unde în aer a rămas nevăzut ún gest. al lui, unde îi nai aud 
glasul; unde îl sirat cu o tresărire apropiindu- se lin cu surisu 
din: cealaltă. lume: „Iată mă, Cora! lată-mă, Ralu! "Totul 
a fost: o glumă... Cum ap putut crede?“ 

Radu: Comşa -gindi că. o singură îndurare le-a cniţat: 
n-au să-l vadă niciodată decit intact și “elastic, in adolescenţa 
lui plină- de -sănălate şi de frumuseţe. N-au să-l ştie cum îi 
stă lui în ochi, în-arălarea de spaimă din balta cu ol de la 
cota 535, cu frimtea putredă . și cu lipiloarea atiinind in or- 
bita ba. E 
Se:mişcă să-și rupă din hi magi inea monstruos declară: 
Cälċase mai apăsat 
Alexandru Vardaru. deschise “usa de la bireu: 
= A, tu erai, Radole? In 
— Aştept GEES i i 
Radu Comşa se gindea la` EE necunoscută: dinlăun= 
tru; pe care-o executa Vardaru cu glas atit de violent. 

—Nu e nimic. Intră! Poţi asista la execuţia acestui ono” 
rabuk.. S 

Radu-Comşa. întră a rămase surprins, constalirid că 
„acel: 6norabil“ era Sotron Vesbianu! 

În-picicare, lingă birou, bărbatul Zoe își șlergea. cu ba- 
tista sudoarea de pe. chelia--cvoidă. 

Se uită dușmănos la martorul ncpoftit. 


-9 ` 


Nu recunoseu în. acest. ofițer e: obrazul: desfigurat... pe 
prietenul Zoe, Numai cînd Radu Coensa se mută în lumină 
şi fu cu partea neatinsă spre el, -Sofron își puse. batista: în 
buzunar şi ge grăbi să-i ntindă mines. bondoacă,. ziribind 


— Domnule Comşa; judecă şi- dumneata!:.. 

Alexandru” Vardaru- își dădu drumul” între braţele: loto- 
Di, E 

= Vă cunoaşteţi?... Cu-atit mai bine! Să te pm fa curent, 
Acest. domn — il arătă ca pe-un anima! împătat — rä ou 
ştiu ce:Jegăiuri cu comandamentul rus, a obținut pe: numele 
spitalelor ruseșii autorizaţia să taie lome dn pădurea: sta- 
tului, de lingă Chioaia. Taie şi le transportăl... Bineînţeles, 
cu oamenii şi cai puşi la dispoziţie de comardamentul rus, iar 

alţii, rechiziţionaţi. de la noi. Face dovă depozite aci, circa 

cinci sute vagoane. Evident, nimeni nu se atinge de E de 
bună- credință că sint. ale spitalelor: rusești. Și fiindcă: acest 
domnm ştie: că a.îngheţat populăţiă ș și bolnavii astă-iarnă,-se 
pregăteşte să le speculeze. Îi imaginezi eu ce preţuri! Kilo- 
granitul. de lerane, mai scump decit Kilogramul' de ptinel... 
Desigur, se roagă lui Dumnezeu să avemmo iarnă mai teri- 
bilă ca iarna trecută... Întiraplarea face să prind de veste:— 
tăia doar lingă. Chioaial — intervin să se facă o anchetă; 
Sp dovedeşte. potlogăria... 

— Nu e nici-o potlogărie! Por face “dovadă! protestă 
Sefrreg : Veshianu: scotocindu-se in.-buzunarul sting al vestei, 
pë urmă în cel. drept, pe urmă în buzunarele haiei, și, în 
sfirsiL, in fiecare buzunar al. påntalonilor, de unde mu scoase 
nici-o dovadă. 

— Lasă-mă să termin! Se dovedeşte potlogăriă. și. se or- 
denă rechiziționarea-lem nelor,. $i- „acest. domn, știi cu. ce pro- 
punere. imi-xine?.... Îmi oferă o tranzacție pe care o socoate 
cea. mai Dreasch ai “onorabilă soluţie!” Treizeci de vagoane, 
mie, Vardaru, să mă dezinteresez de chestiune... Si mue prima 
cu care il surprind! Îţi închipuieşti ce operează de un at 
Acest individ şi alţii de aceea +6: bandă. Numai de 
puugășii, auzi... 

— Domnule Vardaru; iasulţi în casa dumsgtale um om tare... 
Domnule Comşa, vă fac martor! “ist agită. Sofron Vesbianu' 
ziîinile scurte. ia e 


-~ Nue pungăşie? . Şi “vagoanele de -griu -sustrase recht. 
žitie. astă-iarnă, Pac zahărul - cu --eare-ai 
îndrăznit să vila mine “să-mi propui, nu-e pungășie?... Şi 

vagoanele de ulei, de la Potoşani, nu-siat pungășii?... 

Vorbind; Alexandru Vardaru se-ridicase şi, înaintind în 
jurul biroului, se -apropie de “Sofrcn Wesbianu, “care ridică 
brațul în-dreptul-obrazulai ciupit şi cu negi păroşi, ca $i cum 
Vardaru savea “să-l lovească ` 

; — Acestea pu gie pungă Dacă te dau pe mina Curţii 
Marţiale? Dacă întunzi--pușcăria?,.. Mi-e -milă numai de fata 
nenorocitului ăla de Dachs, altfel... 

Alexandru Vardaru-nu era-cu mult: mai înalt “decit -celă- 
lalt; dar îl stăpinea atit cu privirea, incit: Sofron Vesbianu 
se 'condensase. în colţul biroului, -Aepădind -toată apa prin 

ori. 
Uitătura piezişă, “ocolind ochii, nu făgăduia nimic bun, 

— Ai să iscăleşti aci... „Aşteaptăl,.. 

Vardaru continuă -să -poruneească-răstit,-ca.-unei “slugi, 
fără să-l îmbie să ia loc pe scaun.. Și Radu. Comşa pe ou 
uimire Ja Sotron Vesbianu, multimilionar şi-un sch de satrap. 
la “el în casă, supunindu-se acestor porunci, Vordarg seria 
atit de apăsat, încit pemta sciţiia.. 

Sofran: Vesbianu, silindu-se să pară nepăsător, se apropie 
de Radu Corga, cu "mîinile la spate: 

— Cind ae faci plăcerea-să viipe la nos O pot anunța 
pe Zoe? Zoe Dimitrievna! “făcu- aluzie la discuţia de -astă- 
iarnă: 

Radu Comşa îngăimă o-scuză i oarecare; dar: Vardar îl 
scăpă deaceastă corvoadă. -~ 

— Semnează, -individule!... 

Individul -citi foaia de. hirtie; cu tocul în-mină, încercă o 
iapotehiire, in care se vedea că nu-şi pune Droa multă nă- 
dejde. 

— Domnule Vardaru, dar Fe cu aceasta să renunţ 
şi la capitalul meul... Am plătit numai a - 

— Iscăleşte! 

Sofron Vesbianu muie perita în călimară și semnă. Pe 
trmă, se scărpină ămărit în chele și, curs era cu degetele 
unse de “cerneală, lăsă ge creştet trei parafe. 

Vardaru-puse tamponul împături coala trecînd cu unghi- 
ile pe muchi 


op 


— Lăsaţi „măcar să -o-prezint eut, stărui Vesbäamg, .în- 
tinzind mina după hirtie. 

Alexandru: Vardaru puse coala impătuntă în buzunarul 
haine, privindu-l en scirbă.. 

— Ca s-o dai cînd îţi convine? Acie mai-sigwă! Şi. acum 
nu mal am nimic -cu dumneata.. 

Sofron Vesbianu întinse mîna lui Comşa,.0 îndreptă spre 
Vardaru, dar, văzînd că celălalt le ține pe -amindouă in bu: 
zunar, isprăvi gestul ducînd- degetele să-și pipăie cravata, 

La uşă; Alexandru Vardaru îi strigă din urmă: 

— Vezi, sint obiecte de preţ în saläi 

Sub insultă, Sofron: Vesbianu se opri o clipă: Vru'să ros- 
tească ceva dn pap, E 

„Apoi, reţinindu-se, ieşi “îndesîndu-și: pălăria pe Chelia eù 
pr amprente digitale, 

= Cum şi-a putut da nenorocitul ăla de Bache fata după 
0 asemenea bestie? se miră Vardaru, făcînd ordine pe birou, 
lăsînd câăpacul călimării de cristal şi ştergînd peniță în părul 
aspru-din cupa de portelan, `" 

Când siirsi, își ridică ochii cu totul îmblinziţi spre. Radu, 

— Să ne mutăm în grădină! Am pus. să me aducă. acolo 
cafeaua a fructe... Să profităm de cele din urmă zile cu 
soarel.... 

De fapt, Alexandru Vardaru ştia că schinibindu-se dintr-un 
Joe în -altul, îşi schimbă desăvirşit, și dispoziția sufletească, 

Aci; unde-a ţipat Ia Sofron Vesbianu, n-ar pulea să păs- 
treze călmul de care are nevoit. = 

O clipă se oprise, uitindu-se la obrazul lui Radu Comşa: 
Arätind cu mina, cum indica pe teren, cînd hotăra' o modi- 
ficare, tăierea unui gant, ori alinierea unei grădini, rosti: 

—"Trebuie să reparăm acestea! Cind se vor. termina 
toate; la Paris ori la Viena, un chirurg poate să pună. ordine 
în câteva ceasuri... 

Radu Comsa roși, gindind “dureros că se afla -acum-tnglo- 
bat In obiectele supuse ordinei şi modificărilor pentru care 
avea: o. deelt)? vocaţie părintele. Luminiţei, 

Alexandru Vardaru observă că atunci cind-roşesle. obra- 
zul lui Comşa e și mai respingător: cicatricele rămin palide, 
fiindcă dedesubt -nu mai circulă sîngele. 


96 


La mae de sub. nuc, îi aștepta un coșuleţ împletit cu 
mere; piersici şi pere. Farturiile şi cuţitele orinduite alături, 
cula. eu ţigări de îoi. SE 

Nucul: nu-şi scuturase încă toate frunzele, Se desprindeau 
fără nici o'suflare de vint, descinzând lin în spirale. 

Pe scîndura neagră a mesei, se vedeau figuri sorijilate eu 
virful briceagului de Mihai, - -- 

Radu ge așezase în dreapta: lui Vardaru. 

= Treci, te rog, dincoace | îi arătă loc pe scaunul de paie, 
ja stinga: 

„Aceasta ec să fiu cu obrazul neatins spre dinsul“, gindi 
su “tristete Radu: 

Alesandru Vardaru alese un măr, 

Descoperi. lingă d altul, atins, mutilat, -asinătiric pecin- 
gerit de cine ştie ce boală ascunsă. D puse pe masă; îl privi 
pe fața boţită şi verde, îl întoarse cu cealaltă față netedă și 
rumenă, care-i ascundea desăvirșit meteahna. Pri ivit aşa, pă- 
rea un măr sănătos ca oricare altul. Dies cu partea aceasta 
JA gus, pNici unti fruct nu-i este îngăduit să strice armonia 
naturii“, își spuse Coșa, înțelegând ce-a gindit Vardaru cind 
a răsucit mărul, și simțindu-se solidar, într-o nefericire co- 
Dun, eü frúctul infirma, 

= Uite de ce team chemat, Radule!... începu Vardaru 
eurăţind “mărul, minuţios, în. “spirale, - cu metoda pe care o 
punea în tot ce făcea. A-venit la mine, aseară, fostul tău to- 
Varăş de spital... Cum se numeşte? 

== Mogrea | Vasile Mogrea... 

= Da; Vasile Mogreal N-am înţeles exact ce voia. Tei 
pare un eap dezorganizat. Ar face bine să-și mai tundă pă- 
vii. Poţi fi brav; cum aud că a fost, fără să sperii lumea 
cu 0 Coeur? de sălbatic polinezian. La urmă, aceasta îl pri: 
vestel. A venit, cum îți spun, aseară. Mă căutase de dou ai. 
Nici n-a vrut să ia loc pe seaun. Mi s-a părut agitat mai mul 
decît trebuia. Războiul a stricat multora nervii.  Păcat!.:, 
Altfel; destul de inteligent, și cu lectură; dar totul nodisci- 
pinat, răsturnat ca o bibliotecă într-un “camion, a “totul 
negativ b — A început pin a spune « că-pleacă peste două zile 
la unitate, că se desparte de tine; că înainte de a pleca şi fără 
ştirea ta — a subliniat-o de vreo "două ori, dar n-avea n&tâie 
să. o facă — ține să-şi împlinească o datorie. Nu înţelegeam 
unde vrea să ajuinză La „Domnule Vardaru — îmi spune — 


-87 


deși prietenul Comşa n-a Simţit niciodată nevoie să mă pună 
în curent cu chestiunile lui: intime, äm înțeles că e-logadit-cu 
domnişoara. Vardaru!“ M-am uitat la el-cu mirare; apen: 
sta e o chestiune care ne priveşte numai pro: tu; Luminita 
şi eu... Aici se opreşte, îmi face-o teorie a războiului pe care 
am 'suportat-o “fără să clintesc.-Nu Ho repet Desigur, o 
cunoşti mai bine decit mine, de vreme ce x-aţi aflat. două 
luni To. aceeași cameră... Duj ă ce-ă teriminat-e, trece la un 
rechizitoriu al claselor conducătoare. Am început: să-mi 
pierd răbdarea. L-am rugat să ajungă la: chestiunea care l-a 
adus la mine, fiindcă îmi închipuiarn că n-a venit să-mi ţină 
ò conferință. Avem cu toţii alteeva mai bun de Seu). 
Atunci, mi-a spus că atitudinea noastră, adică a Timiniţei, 
a mea, à Laurei faţă-de tine, e pur și simplu insrată. Team 
părăsit... Ne interesăm mai puţin de tine. A adăugat sigu- 
Tania că această căsătorie n-are să se mai facă ach ce natural 
să sfirşească astfel: EI ştie că tara e împărțită în dom voie: 
porii: combatanți şi cel. dindărătul frontului Dous menta- 
Datt, care nu ge pot reconcilia. În fine, altă teorie! Am zu- 
portat-o- st pe aceea... Toate, bineînţeles, muline cbigetele 
de pë birou, intorcind plicurile să citească adresele, sehim- 
bind scaunele dela Jocul lor, lepădind serunul Dear pe 
covor. L-am rugat să terminel... Mă chemase de două” ori 
la masă: nu-mi place să mă fac aşteptat! Atunei, fără nici 
un motiv, spune că regretă că am pierdut ariîndoi-tirpul, 
că'era mai bine să nu fi venit 


Jueru la care-am căzut de 
acord — își ia chipiul d pleacă, lăs 


nd'uşile deschise in urină... 

Alexandru Vardaru -așeză cuțitul de-a curmezişul far- 
furiei, după. ce l-a: șters să nu cocleastă: Aduniad simburii 
mărului, tăcu, fiindcă venise servitoarea cu cafele: 

— Lasă le-acil Pleacă... S „pentru oricine mé “caută, nu 
Sint acasă... z 

Alese o ţigară din eptän de lemn; aprinse. 

Se uită la Radu. care netezea cu unghia una din figurile 
hii-Mibiai săpate în lemnul moale; o clipă, cum nu 2 se vedea 
de fl celălalt; obraz, părea Radu Comşa de altădată, sănătos 
la oun e la minte, aşa cun il: alesese el pentru Lurainiţa, 
Măsîndu-le iluzia-că s-au-găsit-ei, ` 

Alexandru Vardaru continuă 


ep 


„= Aceasta e vizita prietenului tău, Radulet Nu Das fi 
spus-o, dacă nu m-aş fi gindit mult. după ce-a plecat... Tac 
găseşti de zis? 2 S 

Radi ridică ochii. Îi părea 
nedelicateţe, faţă de el şi aţă de 

Dar nu regreta cu totul. 

— Mä surprindei Nu-l imdreptätea nimic să incerce. a 
explica el ceea ce aveam datoria să explic şi să-nii esplic en. 

Vardaru îl privea mirat: 

=- De ep explicație. e vorba? SE 

Radu. întoarse“ mărul atins; punindu- L--alături de unul 
intact- Rosti, încet si rar: 

— Acesta nu mai e la. Îl cu acestă! 

Cele două mere-stăteau- într-adesă ür oa un om- rumen g 
robust Hogi un infirma <- 

Alexandra Var darw le „aruncă. în coș, amestecinduile eg 
celelalie, 

Vorbi cu o mihnire pe care nu găsea nevoie s-o ascundă: 

— E adevărat, Radul Dar sporim că aceasta. are să se 
repare... Şi aci, singura care decide e Luminița: leien. tia 
tu pu apen dreptul... De altfel, cum ot sé rămii la noi ca'să-ți 
reici direcția de la minister, Luminiţa are. să se deren. 

Radu Comşa puse amindouă miile pe mach si îşi privea 
atent degetele. 3 

<> Ru rămin să-mi-iau 1 direcţia la minister !....-A mm cerut 
să fiu chemat la regimente 

De surprindere, Alexandru Vardaru uită tabielurile fw 
mătorului de havană şi scutută scrumul țigări. 

-Acum am eu nevoie de o explicaţie, ludule!,... Tocmai 
vosbisem cu ministrul... Credeam. totol. aranjat. 

— Explicaţia e-cum mu se poate mat simplă! Prefer să. më 
aflu-acolo- unde otmen nu întoarce capul după mins: cu Star 
prindere: opt cu dezgust- Şi unde camen n-au nevoie sè 
se daprindă ca să mă suporte! Sînt deprinşi!... 

Alexandru Vardaru îi puse palma pe mină întinsă pe masă 

= Radule, începi să vorbeşti ca prietenul tău de aseară 
St că mie; şi nouă, tuturor, n-ai drept să ne aduci: aceasti 
mihnire. Si ştii pentru ce! 

Gindi la Mihai, dar nu-i rosti numele. 


că “prietenul săvirşise e 
nia Vardaru. 


— Am observat Ja voi lofi această mentalitate curioasă... 
Vorbiti de spatele: frontului, ca și cum por fi-aleătuit dis, 
părinții, soțiile; surorile, frații, copiii voştri: 

—.Ca de o pildă Soiron Vesbianu, de -adireauri?,-. 

= Sint şi de aceştia, dor ai văzut ce pat! Mi se pare ciu- 
dat că am ajuns aci... Credeam că. ne: cunoaștem îndestul; 
că sîntem Limuriţi unul asupra altuia. Aveam satisfacția că 
îți cunosc gîndurile, cum mi le ştii pe ale mele. Puteari-spurie 
dinainte-cum ar proceda Radu Coraşa în cutare ori cuțite 
situație... 

Radu Comşa rise, -cu risul carei despica buza în rinjet: 

= Aceasta, fiindcă adoptasen o anumită mentalitate de 
clasă... 

m= Ce înseamnă „mentalitate d lass“? întrebă Alesan- 
dru Vardaru; retrăpindu-si mina și bătind, în începutul de 
enervare, cu “vîrful degetelor în scîndură mesei; Ce înseaniniă 
mentalitate de clasă st cine te-a silit so adepti r Ai venit 
sing, te-au ridicat calităţile sale 

— Calitățile mele... S 

— Da, calităţile. tale, atunci cind nu-ți juca fericirea 
individuală pe fraze. - 

Radu: xoi “să-l întrerupă, der Alesanatu Vardaru nu-i 
îngădui. 

w Mă surprinde trist, “Radule, că te  descopăr contaminat 
de'boala aceasta nefastă... E mai gravă, pentru miñe; decit 
somnul unei răni. Veniţi de pe front cu teorii, în léc de: oer- 
periență_de viață. Formulele vă maschează viaţa: în loc să 
vedeţi realitatea, eo un: unive fs de sisteme rigide, la care 
aţi vroa să se supună natura si; cînd natura nu se “supun, 
vă mirati, vă lamentati și vă. ` vollați! Mă surprinde! Te 
socoteam (up. 

— Fiindcă eram o brută! 

— Fiindcă erai moral şi echilibrat: Cind si plecat pe front, 
acuni câlevă luni, mă aşteptam - “la orice. La aceasta nal. 

—Nicieul surise în Geaticea buzelor Rádu Corsa. No 
mä “cunoşteară: încă. M-am - descoperit: acelol Acum sintem 
mulţi carecam-inyvătat-cà am Îi dezertori dată după rëziug 
minean întloaree să conlinuini lupta aci, pe frontul intern. 

Alexandru. Vardaru se răsuci să privească mai ca luare 
anainte. Nu-i-credea atit de contaminat. Dar își-stăpini er: 
varea. ; 


-100 


— Radule, să te întreb ceva... În tot ee cunoşti tu din 
Viaţa mea, găseşti ceva de condamnat? 

= Nul-răspunse repede Comşa, fiindcă într-adevăr viața 
hi Alexandru Vardaru era limpede. Dar nu e vorba de acea- 
sta... 

—'Ba esté; Radule! Este, fiindcă după criteriile tale, ala 
voastea — nici mu Stin printe are să “te socotese = sint 
totuși de condamnat: Ai. spus-o singur: am mentalitatea de 
clasă... Adică reprezint pe frontul intern dușmanul impotriva 
căruia, dacă n-ai lupta, te-ai socati dezer tor. Mi-ai declarat:o 
răspicat... 

-+ Dacă Tom tuvintel în înţelesul strict... 

— În înţelesul strict, “Radule! Am oroare de exagerări, 
dar şi. de subtălităţi. Realitatea nu se ascunde sub fraze... 

— Nu rostesc fraze! E vorba de o dorinţă generoasă de 
sacrificiu, de un ideal. 

— Şi aceasta nu e frază, Radule? Eu m-am socotit întot- 
deauna nedemn de așa-zise marile idealuri. Viaţa mi Sa 
părut mai simplă... Omul nu se sacrifică idealurilor vagi. 
Nu iubesc o lume imaginară; o iubesc pe cea-realăl: Nu una 
viitoare; De cea prezentă|... Știu că nu putem face miracole, 
nici în Viaţa de toate zilele, nici în cea politică... Tot ce pop 
face e:să Gorete pulin şi "treptat: reahitatea. Chiar. patriot, 
sînt fără imaginaţie; n-aş făgădui o fericire idilică, fiindcă 
şliu că nimeni n-ar putea- o realiza. Ideile generoase: duc la 
dezordine, lirismul la catastrofe! Nu înţeleg o societate: de 
nefericiţi egali în mizerie. Automat, societatea creează o di- 
forențiere şi-o ierarhie. 

= Acesta e argumentul invocat de toate fendalităţile.. 

— Da e argumentul xperienței istorice, Radule! Ai 
numai datoria să nu accepţi cu braţele încrucişate această 
situaţie, ca un privilegiu căzut de sus; ai datoria să săcrițici 
din tine şi de latine, atit citiți ingăduic i instinctul propriu 
de- conservare, pentru a face : ienilor un bine real. Dar nu 
să-i tulburi eu mere, 

= De-cite ori multimea 
spune” că -năzuiește hirere. 

=. Dragă Radule, de pasiunile mulţimii. trebuie” së te 
serveşti, nu să Ie serveti! Să te “serveşti ca să-i faci bine, 
adesea chiar impotriva voinței sale! Eu nü pat „crede că 
societatea, asa cum € şi cum ne- a "dat civilizaţia de cars bene- 


cere un drept la viață, i se 


ER 


ficiemn. toţi, mu pot crede că această societate e un complot, 
al bogaţilor şi al tiranilor, pentru a specula -norodul. E a- 
luția adoptată de oameni, după ce-au dibuit veacuri. Nu e 
ideală, -firește! Dar e perfectibilă! Se poate .retuşa; mu Se 
poate răsturna: 

— Ai . dreptate So open, vest? Radu: Corsa, cu sisul 
care-i -striruba buza. Nimeni -nù „renunță la un privilegiu, 
dacă mp e silit. 

=— Ta-ta:ta, Radul! 
revoluţie? În plină; adoles 
de ani impliniți. z 

Radu Comes soe. T 

Nuinai semnul din coada, ochiului și de Ja buze rămase 
sf, op o -arsură. 

— Toată omenirea va fi după. război într-o-generală ado- 
lescenţă, dacă dorinţa de bine și altruismul sînt apanajul 
numai -al adolescenței 

— Cunosc a această poveste, Rastule! Numai.:că -adoles- 
cenţa e o vîrstă ingeată și at. Un oma inceputul vieții 
găseşte că totul merge rău; judecă aspru societatea, fimde 
T-are încă loc in- ea.- Toate infringerile-mediocte le explică 
prin stările dinafară, nu prin confuzia interioară unde încă 
nu:s-a stabilit un echilibru... Dacă omenirea va trece: după 
război printr-o aseinenea criză de adolescență. cu atit mai 
trist pentru orenire! Copiii n-au făcut niciodală o revoluție 
şi-nici-n-au putut cîştiga ceva prin amenințări. După ce bat 
puţin din picicare, se cumințesc, ace eptă realitatea: 

— Tocmai aceasta e lașitalea!... Se cumințese si acceptă 
realitatea. Capitulează! Sint pierduţi! Cind un om sà umin- 
ţii, înseamnă că e-un cini de renuntări.., 

Alexandru. A sternut da” Ralu: care-şi 
rodea unghiile. H enervuu den vă, atit ideile lui Comşa, 
ctg năr raul acesta nou, care dovedea că nu se mai „Supră- 
veghează. Radu Ceman abia sub ace astă privire Asi dădu 
seama ce face; ca uri copil surprins, işi ascunse mäint, 

— Aie penibil, Radule:; continuă Vardaru: sà descopăr 
că ai această naivitate, bună pentru întrunirile de opozitie; 
speranta anë) fericiri idilice de la eăderea unui resini! Stim 
doar cu toţii eă-o revoluţie nue atia, justificata s durabilă, 
deet atunci cind sancţionează o evoluție în plinităi. Și-atunci 
ici n-are nevoie de violențe. numai rectimoașterea formală 


adar. sîntem acum şi pentru 
n Te ştiam-de douăzeci şi opt 


ardaru privi č 


o one stëärt de fapt Ge Căci nu: poţi. distruge: decit 
ceea ce-e- distrus]... GE - 

-Noi vom restaura ceea ver au distrust vorbi: sec: şi 
aproape duşmănes- Radu. ` 

Gine noi“? întrebă, cu un „zimbet de îngăduință, Ale- 

xandru Vardaru: 

— Noi... toţi! roti mina “Radu CG owsa; arătinăd Ee 
invizibile, presărate de-a langul d de-a curmezișul tării; 
toţi cei din şanţuri, și cei din spitale ş şi prezenţă celor morfa 
care-au nădăjduit; miracolul. 

Alexandru Vardaru vru să pună din nou mina pe mina 
lui Radu. Comşa. fa 

Avea cuvintele de pacificare pe buze. Îşi spunea că e 
numai o Stare trecătoare, explicabilă: Jo. un om: care-a: stat, 
atitea luni în spital, atitea in şanţuri și-a ieşit din-teate-cu 
carnea  striviță. S Fi e 

Dar de deasupra, din creanga SCH nie, un paianjen pie 

ı cu picioare lungi, se lăsă pe-un fir de aţă, se balansă o 
Giga. si, rupindu-ş şi tirul nevăzut, SEN să fugi pe scindura 
mesei, cu mişeări: epileptice, 

Alexandru Vardaru putea fitrunta orice Zo viaţă, în 
afară: de vederea: unui păianjen. Omul rare in care izheau 
fără să-l clinteaxcă toate pasiunile adversarilor: gt toate 
potzivniciile realităţii își pierdea cumpătul; ca o femeie înk- 
întea gingăniei dezpistătoa z 

Prinse cuțitul e cu: Lëns d. dinto singură lovilură, il 
despărţi: în. două, S 

Picioarele paianjenului s-au Stoina jumătate de trup mai 
fugi dezordonat; apoi se ghemui ! intr-un. spasm, destinizind 
din cînd în cînd cite o labă, ca un fir de resort mecanic dezar- 
ticular: Alexandru Vardaru mătură resturile cu cuțitul, şterse 
tăiugul cu batista și îl puse la oe, 

Mina îi tremura; toată stăpînirea de sine îi pierise, 

Se ridică. 

== Să mergem, Radulel : Continuăra sltădată..; 

= Bu-n-am-ce continual Să stirşim astăzi;,., Peste: două 
zile gier. 5, 

Vardaru se aşeză nemulțumit. Ştia: că de acum. discuţia 
nu mai poate decuige cum o voise el, 


mee 


"Tnuse să afle pînă unde a ajuns ceea ce numea „centa- 
minarea. lui Radu Comsa“.-Îi era destul. Mai răminea mät 
dejdea că tot ce rostise: Radu e trecător; 

Stărui së încheie pentru astăzi: 

— Mi-ai mai spus-o dată că pleci, Radule! Nu te-eprește 
nimeni; Nădăjduiese că ai să te întorci fără aceşti... fără 
aceste... În. silrşit, cuminţi! Ştii că ești. liber. 

aber; poate mai mult- decit gîndesc? Trebuia.să.o 
ințeleg!.... Să nu aştept să „mi së: spună. Nu? întrebă surd 
Radu: 

— Ce:sens av cuiviatele: tale, Comşa? Numi te îi făcînd 
ofensa să crezi că acum aş încerca eu... sáu Luminita.. fuad- 
că „te-ai intors aşa... că-am Piens 

Se opri. 

EL cu vorba întotdeau a prec isă,- nu-și mai găsea cuvin- 
tele. Bleslemat paing! ` i 

Strinse tigara de foi în dinţi atit de încleştat, echt îi 
reteză- viriul. mu - 

O “aruncă. Ee 3 

Se ridică jn picioare şi puse mina pe umărul lui Comes: 
dar- fiindcă îi -văzu faţa în plin, cu amîndouă cieatricele, in- 
Large îndată privirea în lături: 

= Dragă Radole, sintem amîndui nervoși. astia 
Să minim 

Bb e dezgpust să mă privească în faţă. cum a ascune adi- 
nraori mărul infirm printre celelalte. Şi dacă taş sta în cale, 
m-ăr suprima, aşa cum a retezat. -paingul cu taiuz zm cuţilu- 
lui! gindi Comşa amar. Deda dinsul nu paţi-asteptă nici-o 
îndurare; Total e ordonat, precis, dinainte hotărît, Läcie 
generoase duc la dezordine, lirismul la catastrofei „i Nu poale 
bănui ce sele alta,de: altceva; există achi“ 

În colţul ochiului. cu tăietura cicatrizată notă o lacrimă. 

Plecă -privirea în pămint, Umeri se încovoiară, că “la 
Vătrinii “atraşi de chemarea pămiatului... 

Dr simțea: acum; inaintea Jui Vardaru, împiiţinat şi fără 
putere de impotrivire; ca -domnisoara Betty; cind nu indeăz- 
cea să răspundă; ca Marița, slujnica dën. Duc uret ep orl 
de'culoarea pelinului vested adincâori Sënn Vesbiaui 

Fiindcă Alexandru Var se alia în picioare, iar el Are, 
ca să'upă această senzație. „de dominare; se ridică dp pe 
scaun: SE 


Era, aen, cu mult mai înalt decât: Alexandru: Aardarg, 

Celălalt fu sit să ridice ochii cînd Radu îi vorbi: 

== Ocolim, roi se pare, o discuție mai precisă. O “discuţie 
așa Cum 20 place dumitale! D ca să nu plutim în vagi con: 
siderăţiă generale, reziuni Mam: întors altul de cum. rot 
cunoscut dumneata. Firesc să-ţi plac mai puţin!::. Dor -m-ata 
intors.altul şi pentru Luminiţa. Cu aceasta de acit 

Arătă: semnele din obraz: - 

— Firesc e ca şi dinsa să-l prefere; ca și dunineala: pe 
Radu Comşa cel de atunci, care nu mai există. În numele 
li, am venit săi ofer dezlegare, : 

Facu o pauză. Tăie deşertul dinainte cu mina- Continui 

— AIS -doare!... Luminiţa a fost viața mea. Eram atib 
de;sigur că: am s-o fac fericită L- Dar cum săi impun pre 
zenţa unui om desfigurat -fiziceşte? După dumneata, 69 
aen de desfigurat. suileleştel Şi cura s-o (rt în aventura 
grea Care prësimt că are să fie Viaţa mea de-acum ? 

=—-Dadulel S 

— De dumneata nu le pot asculta... N-ai să înţelegi nici- 
odată! Duümńeata - măsori totul, tal; rotunjeşti, rectitiei 
consideri omul: “un material nerth.. Mi-ai adormit. de la 
început tot ee putea D elan dezinteresat în mine; ai ru! säi 
mä aproape de pămînt, să mă legi aci... 

— Radu, niciodată nu m-am așteptat... 

— Și acum; dacă mai stărui încă și nu mă maturi din 
calea dumitale, cum ai et cu păianjenul de 'adineacri,-e 
fiindcă mai crezi că ai sé pui ordine, ai. In obraz, şi. ordine 
aci, în inimăt.;, 

— Radu, n-as: permite ste să. îndrăzvuscă... 

— Te-stimez, dar te urăscl-M-ai făcut să săvirgere Jost, 
täi Am stat într-un birou, cînd alţii mureau în. gropi 
Aia lăsat odată” un copil în ploaie, î în drum; Cp een dën „urină 
bestie. Cind mă gîndesc: îndărăt, mi-e dezgust de minei... 
Parc-aș privi im vierme, care s-a. imbuibat... Aceasta:ai lä: 
cut din mine... g ` 

— Corga, ai fost esea- "o SEHR 

Acum 2 spui că după zece: minute, cind soi shra 
casă înceşi dumneata, am să devin iarăși supus, marionetă 
rasă deo sfoară... Nuhe Nui, Nuka 

= Comşa l îi apucă Vardaru mina, 


105 


— Kul se: răsuci- Radu Comşa, pornind pe: alee, fiindcă 
simţise că îi tremură glăsul, că n-ar putea rosti un: ecuvint 
mai: departe. și- că pentru Luminiţa, læ o- singură ehernăre, 
ar- renunța- la. tot; 

Alexandru Vardatu izbi cu piciorul în: scaun: Înfipse 
cuțitul într-un: măr, atit de puternie, încit mărul se. spintecă 
în două; jumătăţile se EE o Ki Vardaru Je mătură 
cu tăiușul cuţitului, Së 

De urmă, își aduse aminte -se-ealmează mimai. cînd 
repetă același lueru. de treizeci- e on, în-gînd. Le pue vii, 
nile în buzunări st, privind-în sus nucul. aproape: despuiat, 
constată: „Frunzele nucului au căzut, fiindeă-e: toamnă, 
Frunzele nucului au căzut, Dinde? 

Sună izbită poarta de fier. 4 


2 
ă, cu ochii în påmint, fără 


cu ginduri „dureros haotice 
„De-acuih, s-a sirgti Nu 


Radu: Comsa porni pe st 
să- vadă, cu. umerii. Încovoia 
din care, se alegea unul singur; 
m-a oprit. a Atit aşteptat“... 

== Hep- hepl Däzeste). Se 

Se dădu, în lätūři. Trăsura cu roți de cauciuc trecu în 
trap: întins. 

In opd, pe pernele albast: icior pestë picior, era răs- 
turnată Zoe Vesbianu și un. căpitan: francez care-i. povestea, 
desigur, cewa de toată "nostimada, căci în ochii: amindurora 
lucca 


voie; Radu Comşa salută. S 

Zoe Vesbiom privi neduimerită, răsucindu-se peste coșul 
trăsuri, la acest olițer necunoscut, cu obrazul atit, de oribil 
destizurat. E 
ici dinsa nu mă mai recunoaşte, Ce sint? Cine sînt 
acuta?! se înteebă Radu, cu un gol in suflet, grăbind: pașii 
pe: strada -cu trecători indiferenți. g 

Merse mult: 

Rătăei pe uliţi unde nu mai trecuse, Locuri: străine; O 
cazarmă Pe urmă o goi. Q curte mide se plimbă; con- 
valescenti cu miinile în: bandaje:... Deacum rămîne singur, 
Numai d faţă în faţă cu sine, Sa eliberat AT fi avut veșnio 


406: 


o:şovăială, Ar fi trebuit să aleagă. Aşa s-au desfăcut toate, 
de la'sine. Liber, dar ce lipsită de bucurie e această libertate! 

Se întoarse încotro vedea că se îndreaptă toţi -trecătoni, 
spre străzile. cunoscute. 

Intr-un colț; îl zări pe. Sofron y esbianu, oprit din drum, 
ca să ademenească la el un cîine alb, girit, corcitură de 
toate rasele, cu blana ri dară şi coada Hocăită, 

Sătron Vesbianu pocnea din degete, înaintind spre cine: 

— Na, sireacul... Na, cupu! Na, mă cuţule!... 

Cîinele se apropia cîțiva paşi, se rctrăgea, privea îndărăt 
distanța pină la gard, neînerezător. 

Scena părea ciudată şi neveresimilă. Bărbatul odios. al 
Zei, cercind să mingiie n vagabond al străzilor, “mai “ales 
după cele ce îndurase în biroul lui Vardaru: AL de ciudată 
Şi -neverosimilă “scenă, Meit Radu Comşa crezu o clipă că, 
dintr-o cruzime monstruoasă, îl chema poate ca să experi: 
răenteze pe dinsul o “tortură de el născocită, sau poate săi 
arunce :-0 otravă fulgerătoare. - 

Giinele îndrăzni. în sttrşit să se aproţie. Sofron Vesbianu 
îl dezrierdă pp blană, îi miaștie botul, îl bătu pe spinare: 

— "ME, sireacul...- Mă, cutu, mă Al cui ești, mă opgi, 
Com te cheamă, mă sireacu! 

Ciincte sp tolăni ep labele în sus, își trecă: spinarea de 
trotuar, arătindu-şi bucuria acestei dezitiierdări.. neaștep- 
tate; Säri in picioare, se SE ER „strănută, 

— "Mă sireacu, m 

Pe obrazul lui: Soteon Vesbi nu, vinăt;-cu ochii mici se 
luminase o nobilă și omeneasc “bucurie, 

Radu Comşa t văzuse întotdeauna altfel. Învăţă că po 
măsură ce străbaţi mai adinc în spăimîntătoarea realitate 
omenească; în aceeaşi măsură omul: devine. mai- indescifra- 
bil, iar binele Si zët sînt “impletite mai indisolubil. 

Sotron -Vesbianu se depărtă spre capătul. străzii, intor- 
cîndu-se din cînd în cînd a chemind: 

— "Na, urttule! Na, mä “cuțule, măl... 

Ciinele Al urmă de ia distant egănindu-ș și coada flocă- 
ită, de bucurie poate că. și găsit în sfirsit un stänn. 

Radu domoli pași. Se apropia de casă. Nu-l aștepta: acolo 
nici măcar un câine cules de pe vadă. 

D aştepta altcineva: 

La poartă, -maşina lui Alexandru Vardaru. 


Aer 


Şoferul „salută, ducind „mina. la _caschetă, 
— Ce e, Neculai? se acăţă de speranţă, cu glas uscat în 


iminita; domnu locotenent: E 
în cameră. la dumneat oastră. X-a căutat, și-atuni- vă 'scrie 
un bilet: 

Radu urcă. scările din „două. salturi. 

Luminiţa; cu spatele întors la fereastră, seria Ia birou, 

Cind îl zări în prag; motololi foaia şi se repezi să-l piindă 
eu ainîndouă  mfinile. de gulerul: tunicii. 

==“ Radulel... Ce-a fost Radu, ce Sint acestea? 

Dat Radu Comşa. simţi că buzele Luriiniţei, au oculit 
obrazul cel. atins. şi--că buzele au- căutat, instinctiv; pielea 
nitedă. Iar toată bucuria îi fu o drojdie acră! 

— Ce s-a intimplat, Radule?... N-am înţeles niniie de la 
papă.. Şi-a luat pălăria şi-a plecat... L-am auzit întiia oară 
blestemind războiul. — Adevărat, Radu, e că Lui, Că tu ţi-ai 
închipuit S 

Radu Comşa strivea strîns Seu Luminiţei Ja pieptul 
lui; H dezmierda umărul mantăii de mătase, -neindrăznind 
să- spere că totul ou sa sfirsit: 

— Luminiţa... Luminiţa men), 

Numai bătăile inimii zvieneau -prin haină. Luniiniţa an 
vidica privirea la el. Păstra- ochii. închiși.. ÎL-xedea aşa cum 
il șliuse; nu cum o stririgea lipită de Lupul lui; plecind obra- 
zul în care cicatricile palide arseseră chipul îndrăgit de ea, 
Ca up. Sch, 

Radu mm săi. dëstac? SE mănuși, s lipească 
îndelurig, cu “recunoştinţă, buzele. de încheietura” mosie -a 
miini: 

jLuminiţa-se tmpotriv: 

= Nu, Radulo... Am 

= Unde? 

— Mergi Cu mines N-ajunge atii? 

Îi atinse obrazul-cu buzele, proaspete-ca un fulă de nea. 

— a-ţi, o manta, ceval: laide odată! batu nerăbdă- 
toare din E 


A Le iau. Mergi cu mine, 


3 biroul tur Radu, 
în: care “intras è “muia oară 
+ Cebine gla tine! 


apaia Ce multe încă; și nu 
mi-ai spus nimik: S 


Räsfoi eileva; citi titlurile; Se op? Ja una. şi riset 

-Pauvre  Fustel | Zoe? 

Radu-:nu înțelegea. S 

Luminiţa răsuci voluraul ui Fi üstel de Coulanges, aruncă 
cht pe începutul unui peritol, pe altul. 

=— Pauvre Coulanges 1... Există cineva care a murit cu 
ideea că emp imbecil fără perech — Grand-pápà! Mitu Ar- 
păşeanu... 

Radu Comşa, cu mantaua. pe braţ, cu figură împietrită 
de pustiirea din. el, aștepta. Luminiţa se -arătase geräbdn- 
toare së meargă mai repede şi acum uitase... Nu- -şi imagina 
Co ren săi spună. i 

Fa urmă, cu-privirea selipină « a ris, furată de amintirea 
prea” veselă: 

= Amo remuşcare; Radule, şi pentru Posted de Con: 
langes, și pentru grand- papăl.....Nu ţi-am povestit? E- nös: 
tim. E, Cind eram mică, în clasa a treia de liceu; în vacânță, 
grand-papă mă-supunea la o tortură de două ori pe zi. Avea 
vederea -slăbită de tot, nu putea citi; Şi căzuse păcatul pe 
mine, să-i citesc eu... De-ar fi fost măcar romane! Dar oul 
Fustel de Coulanges,- Taine, Michelet... Se punea: în DP. eu 
alături la măsuţă: „Haide, Luminiţa, treizeci de pagini si 
ai scăpat...“ Începeam: După un sfert de oră, mi se părea că 
n-au să mai sfirşească.., Aruncam ochii la numărul. pagimi- 
lor: mai sint douăzeci și cinci, douăzeci şi două, douăzeri.:, 
Începearn să sar. aliniate... Pazore grând-ptre se _silea së 
înțeleagă, dădea din cap: „Și acesta se numește un cugetă- 
tor. mare, Lurhiniţo? Observi_ ce gindire eliptică are şi cim 
îi lipsește suita de idei? Am să revin la Tacit şi la Sueton... 
Tie cinei place, Luminiţo, Tacit sau Fustel de Coulanges“. 
„Nici unul, grand-papă!“ „Ei, drăcoaieo, drăcoaico,. te-ar 
înțeles. Fugi la porumbeii tă. Scăpam. Zut pentru Fus- 
tel: de Coulanges, zut pentru Tacit! Păuvie grand-père, 
ponere Fuste i.. ; 

Luminiţa izbucni în is, aruncind cartea pe Masă. 

Risul pătrunse în inima lui Radu, ca un -viri de cuţit 
răsucit: 

Lui î se juca viata; şi Luminiţa putea gindi Jo altceva, 
pulea ride? Sint două lumi, două lumi care nu se pot pă- 
irurde. În ochi ze adună atita mustrare, încît o văzu şi 
Luminița: 


Se opri mihnită deodată, SES la realitatea prezentă 
Ei posomorită, 

Îi cuprinse situl, dar nui privi în-faţă: 

— Mä Aert? Vită-te a ochii mei... Mă ierti, Radu? 

— De ce să te iert, Luminiţo? Tu-cşti Luminiţa -dintot= 
deauna, nuntai-eu- sint- acum altul! 

— Cum vorbeşti, Radut... Mergem dea, Mă -sufoc, 

ÎI tis de braţ. o 

La:mâşină, porunci. lui -Neculai să se aşeze: în fund, ca 
trecu; la volan; Radu alături... 

Dădu drumul motorului Hmp, merse atentă numai 
la trecătorii străzilor şi In viraje, schinibind. vitezeie, fri- 
nmd; sunînd claxonul, -pină ajunseră intre eii -Copoultii. 

— Unde mergem, Luminiţo? întrebă Radu. 

— Cen pasă... Nun e-destul-că mergi cu mine? 

Luminița acceleră. Vinlul îi Hutura şuviţele-de păr Kei- 
päte de sub “urechile -bonetei de piele “cenușie; spre dingh 
venea vertiginos: peisajul “de toamnă; cu frunze metalice și 
cu unduirile- moi ale colinelor: -- S 

Soseană-era în afară. de calea arriătelor; întilneau numai 
cârivoaie răzlețe şi: drumeţi Terindu-se, dincolo de sarit, din 
virtejul de praf: > 

Pe linia zării, Ceal Vë ridică din pidä forturile vinete, 
apoi, se nărul. + 

Lumieita acceleră încă. De sub guma roţilor, -pietrele 
mărunte împroşcau din praștii, Aerul vijiia în urmă, spiti- 
tocat” de “botul. radiatorului. © ` 

Vrecaiă printr-o duimbravă cu luntinişuri în care se. pre- 
fira blind soaiele Loamnei ca într-o priv elişte eternă, jepin- 
giinilă de toate oitonbtrile omeneşti. 

O casă cu acoperiş de şindrilă, cu streaşină lată a pe 
alocuri înnegiită de muschi, se pitise ascunsă la marginea 
poienii. Era un pallin în faţă, í o cumpănă de Toto, vn clne 
ridicind somnoros „capul st încolăcindu-și botul In Joe: o 
femeie ep furca în Ee păşind în wma unei vaci ci vițel, 
citeva mioare; ! 

Luminiţa încetini,  - 

== Aci-âş:Vrea-să trăiesc]... Departe de tot, de toţi... Ah, 
ciim mă fac toți să sulăr!..„.rosti întorcindu-și o elipă capul 
pe jumătate şi adunindu-și îndată atenţia la curba şoselei: 


410 


Radu.-tăcu. Luminiţa crezu că n-a. auzit; şi; repetă, cînd 
şoseaua fu din nou linie dreaptă: 
—Acolo să fim... Departe- de toţi care... Numai noi 
doi... z 


Rodu Comşa vorbi: i 

— Fiindcă tisa părut de la: ištaniš, Luminiţo, că. acolo 
ar putea-fi o viață idilică, fără nimic care-s Învenineze:,. 
Dar dacă me aam fi oprit. şi dacă am cerceta- de aproape, ai 
vedea:-că-și viaţa acelora, câ a tuturor, e roagă: de nemulțu- 
mui mediocre, că îşi blestemă soarta, că rivnese aM ceva... 
Își închipuie că toti; că oriunde în afară de ei, sînt. mai: feri- 
et. Orice viaţă omenească e devorată de un rău ascuns în 
așezările lunii; aşa strirbe “cum sînt... 

Luminiţa acceleră din nou. “Copacii de fe marginea” gose- 
lei. gălopău ameţitor spre Iaşi rămaşi undeva, în më. 
Acum Radu fu cel care crezu că Lunimiţa n-a ascultat cu 
lare-aminte, încordată numai E mersul puternic: şi ritmic 
al motorului, ES 

Dar tirziu, Luminiţa, fără ES și schämbe privirea fixată 
inainte, vorbi poate. numai pentru ea: 

— Orice viaţă omenească e devorată de mp rău ascuns; 
fiindcă oamenii: n-au niciodată curaj să privească în ei și să 
se explicel... Să se explice lor și altoral. Se 

= Lo sg altora ` 

— Dol Lor şi altoral... SE tege la: mindrie cap me 
închide zm noi; ne pecelluieşte pe fiecare într-o crustă, Cum 
își inchid melcii cutia lor de calcar, cînd dă frigul. 

Mai vru să adauge ceva, dar îşi KS seama. Strinse buzele 
și acceleră. La capătul drumului se prăvălea, pe un cln, © 
pădure fumurie. 

Und ajunse în: margin 
portița: > 

— Neculai, ne aștepi 
place cum biziie... 

Apoi; cu 0 satisfacție „pe. care mu go putea ascunde, că- 
tre. Radu: 

“Ţi-a plăcut cum te-am adus? Dă-mi braţull;... No mä 
întrebi cind am învăţat să conduc?,;; 

Radu. privi praful şoselei. Ce se: „petrecea: în el; și. ce: de- 
garte întrebări îi punea ura aa Desigur aceasta. făcuse, 


EE trină și sări, trintind 


zi, Verifică motorul, nu-mi 


DI 


chut el era întins în pat, orb si cînd ea nu-și găsea. timp să 
vină. 

— Mergem pe-aicl îi place cum fognese frunzele. Şi 
gies) lor mă amețeşte, ca un lichior foarte vechi... 

Marginea pădurii era rară. Potecile, ascunse de noianul 
foilor. În adînc, întrecîndu-se cu ecoul, o pasăre oi o sălbă- 
ticiune repeta Op. Supet regulat: și mecanic. 

Luminiţa se strînse mai aproape la- pieptul lui Radu. Îşi 
smulse mînușile ca să-şi împletească degetele -goale cu dege- 
tele Jo. i 

= Eummtan-meepu Radu z 

= Nu! Te. rog nu, Radul.. Lasă aen. îngină-ea dureros, 

Merseră Lët sub. crengile despuiate. -Foşnetul -pașilor 
suna “uscat şi mortuar. Pasărea ori sălbăticiunea amuţise, 

Toată pădurea era deşertată de viață. Frunzele cele din 
urcă coborau tn cercuri. line. Erau numai ei singuri acolo; 
înle-o mare părăsire, strinsi unul lingă altul, să ocrotească 
o flacără muribundă, în larga dezolare a toamnei, 

= Luminiţo! începu -iarăşi - Radu. 

— Sînt obosită... Să stäm- acis. 

Era un trunchi răsturnat. Luminiţa ascunse ochii “în 
palme, 

Stătu mult “aşa; poate Aşi. ascundea ochii uzi, poate” îl 
chema înainte, pe celălalt Radu... 

Nuse vedea decit ceafa cu pieliţa fină şi brună, drop: 
ţii părului scăpaţi din boneta de piele gri; mëch şi GE pu: 
tere, ghemuită, strivită în “decorul înalt, vinjos și aerisit al 
codrului, care şi în moarte păstra o grandoare solemnă Cind 
destăcu palmele, nu. ridică ochii; vorbi privind în cimitirul 
de frunze de la picioare: z 

—— Am spus adineaori, Radule, că damenii sînt nefericiti 
fiindcă n-au niciodată curajul să privească în ei şi să se ex- 
Dee. Lor şi altoral... Ne inăbușim în noi... Radulec; Zo 
ajiti Io eë mä explic, să lărurese ce e ici? 

— Luminiţa... 3 

— Vreau sä fiu sinceră ginu poti... Ca să fii sinceră, tre- 
buie să ştii ce e în tine şi eu nu ştiu. Astăzi sint intram fel 
şi miine nu mă recunose Care sint eu, cea adevărată? 

— Luminiţa lea. 

Scutură capul și, cu 
după o-pauză, surise pri 


mele împreunate intre. genunchi, 
d'In gc: 


112 


— Observi ciudăţenia?... Cer -aiutor de Ja Dne 3 wiet nu 
te las să vorbeşti! Mi se pare că më întrerupi mere de Ja 
câea ce mă priveşte numai pe mine, parcă Do ai Patch nu- 
mat ca să asculti. Altceva am vrut. să -vorbesc și altceva 
spunt Altceva oam simţit şi altceva estel,... Există cineva 
străin tn nol, care ne dă la-o parte, se instalează în locul nos- 
tru, vorbeşte. pentru noi... Exprimă ceva dn noi, dar nu 
mai sintem “oil... E i 

= Luminiţal.., EE 

— Te-am rugat, lasăl,.. Era atit de simplu înainte! Ap 
se părea că totul are să fie veșnic... Nu mă temear de tine, 
nu më îndoiam de mine. Îmi era dragă viaţal.... Credeam 
că n-are să ne refuze nimic. Şi acum?.... E oribil să te indo- 
iesti de tine, să ştii că-se află pitit aci un duşman care te 
pindeşte...- Îţi dictează ell. Radule, numai un an a trecut 
şi sintem atit de altfel = = 

Acura Radu, el stătea cu capul în -purini, cu coatele re 
genunchi. eta 

'Trecu o suflare- de vînt şi desprinse o plasă -sonoră. de 
frunze; SE 

Luminiţa se îndreptă şi îl privi. Ar D vrut să-i cuprindă 
fruntea la piept; dar braţul era frînt. Să-i rostească “vorbe 
bune: cu-care a alergat pină aci; dar cuvintele muriseră, reci; 
pe buze. Să-i pună fruntea pe genunchii într-o dureroasă 
spovedanie; dar omul de alături îi era străin, atit de străin!..; 

Soarele îi scălda intro lumină obosită, care nu mai -pu- 
Zen incălzi nimic din ce se afla în ei obosit; 

Cum -a-crezut că aceasta mai poate fi iubire? Era numai 
milă, -remuşcare; îşi mai spunea poate că-l iubeşte, din or- 
goliu... Şi un gind crud îi tresări: „Dacă ar fi murit: e Mihai; 
ca alţii, Las fi iubit pentru totdeauna!“ Îi fu spaimă desiti- 
plitatea cu care acceptase acest. gind, Îi fu ură pe ea! 

— MS. Aert, Rădule?,.. Dacă ai” şti cite gindiuil... Dar 
acestea nu se pot spune... Mor cu nois: 

Radu Comşa ridică och. Luminiţa îi văzu -cicatricelo 
în plin, gura cu buzele, voluptos- desenate, de--altădată — 
buzele de -cadînă, cum spunea: Pol Vardaru — buzele: strim= 
bate acum de rinjetul: care dezvrelea dinţii; -coltul ochiului 


lăerimos. SE 


m 


Întoarse capul spre pădurea înaltă. si impasibilă; Radu 
își prinse din nou obrazul i în Ge Ce mai sperase. Ce ne 
bunie sperase?... 


Acum: gindeau amindoi că mai ue. zap afla oriunde in 


altă porte, decit. aci, up prevină, E căutau? Ce-gind. impo- 
sibi îi adusese? 


Așteptau amindoi să “plece n mai curind. dar ge pindeau 
care va da semnalul intii. Şi așteptind, nu se mişca nici unul, 
ascultindu-şi respirația: - 


O veveriţă trecu din” creangă în crearigă. Pr puntea ae 
mană, sprintenă şi voioasă, Tunecînd: ca o întruparea fri- 
de-grijü, deşi își avea şi dinsa- grijile. sale: mica. provizie de 
iarnă pusă la adăpost. Părea că se joacă: de-a v-aţi: ascun- 
selea după-ramuii. Se cpri să ronţăie ceva. cu labele: mici 
duse grațios la bot. Ziicni spre virf şi. dispăru, inghițită 
parcă de cer, redată aerian aerului. 

Amindoi o-urmăriseră cu privirea şi, ctad-nu mai. fu. își 
îndreptară ochii goliţi; Luminiţa „spre fundul - pădurii, el 
spre påmint: E 

Dura încă -nesfirşită a multiplă viata: era încă phnă de 
măreție natura şi de mister. pînă la răsutletul cehi miei infime 
vietăţi: numai ei stăteau acolo va doi captivi, în” niijlâcul 
codrului, legaţi cp un Blestem deo vrăjitoare “rea. lar 
GE se afla în ei adine nu-și puteau spune: era. ingropat, ca 
apele subterane care n-au să vadă niciodată lumină: și se 
pierd în: nisipuri, fiindcă ou se află mina indurata să-le-libe- 
reze. Nu se mişcau, Cine să rupă tăcerea Să se ridice intii? 

D dezlegă un pădurar. cu tolha subsuoară și cu pusca pe 
umăr, trecină: şi poftinău- Ae. sta bună: cu mirare. fiindcă îi 
vedea tirgoveţi, în- pustiul. lui: Se ridicară- amindoi ușuraţi 
din vrâja-ruptă; îndreptiadu-se spre snsea, 

Radu: Comşa aprinse o țigară. ` 

=- Minunată pădurea, ` toamna.. 

— Da, minunată! 

"Mai: merseră un timp: 

=— Cred că pe aci arm- venit: 

= Da, pe Sol. ici 
== Se cuposc urmele 
== Da, se cunos6 urmielel 


Gindurile se incrucişau altfel: s-ar. D strins-cu-deznă- 
deide să implore amăgirea că nimic nue adevărat, că nimc 
no Sa sfirsit. 

Dar vorbele sunau spăimântător de-talmes 

= E-târziu?,.. Ceasul meu a stat. 

Luminiţa ridicase -ochi spre Comşa; îi venise pe buze 
niiinele lui; Radu; și mi restise.. - 

Începea să nu-l miai-poată rosti, 

Radu Comşa își privi ceasul de la mînă: 

— Şase... Șase Și cinci... 

Și urmări, mai departe, fumul. albastru al țigării risipin= 
du-se în aerul străveziu-roz, de amurg tomnatie, 

Şoferul se uită lung la figurile lor împietrite; își Da pen: 
tru: el o -opinie, pe -care avea s-o împărtășească în 'atecași 
seară intregului personal. -din casa- Vardarilor: 

— Nu- mă lăsaţi pe mine să conduc, duduie? -Sinteti 
ostenilă.;. 

Lamzeta 3 făcu numai E cap semn lui Neculai să-ră- 
mină îndărăț; își puse mănuşile și se așeză tot-ea Ja volan. 

Minä masina ca pe o fiară care trebuia desată, căntind 
inadins linia cea mai apropiată de -marginca șanțului, nä- 
pustind-o la viraje unde derapau. roţile în prund. En pom, 
ün singur stlp, şi se <firșește- cu amindoi!“ pindi, cu volup- 
tate exagerată și rea, Conis 

Dar automobilul -spinteca. precis: aerul, cu. apusul “în 
dreapta, îovăpăiat, -semn de toamnă vintoasă a lungă. 

Lui Radu-ii-păru că Luminiţa se plecase prea mult pe 
vâlan. Se plecă şi el să-i vadă chipul. 

Din „ochii Luminiţei curgeau lacrimi; zviutate de aerul 
vertiginos, fără să le şteargă. Se pleca numai să le ascundă, 
Și băvbia ti tremura. Dar cu miinile îneleștate pe volan se 
arăta încă tare, cu toată îndărătnicia stăpinind Dora eu ca- 
rapace metalică, aruncată ep ue bolid de-a. lungul şoselei, 

În oraş; opri-la poarta lui Comşa 

Radu ii sărută mina. 

Rosti ceva, indiferent ce, numai funăcă- asculta saler ah 

Intră, fără sä privească. îndărăt; pe cel dinții scăun: căzu 
cu Miná rezemată de spătar, cu ochii astupaţi de îndoitura 
cotului. 

Dar îi-ridică îndată. Luminiţa era lingă el. Îi puse mp, 
nile pe umeri, voise'să-i ridice și să-i strângă tiniplele,. dar 


evitasc -alingerea semnului: de rană Ce care Sg) închipuia 
luciu și rece, ca o piele străină, de mort. 

— "Radu... Nu poate să fie așa! Cum să erodi-, 

Trase un scaun aproape de el, îi prinse o mină: 

== Nu pot să cred; Radul... înţeleg er ein tine cînd taci; 
Dar n-ai dreptl... Tot ce-am gindit noi, tot ce-am spus; mu 
poate.sfirsi asan. Cum să lee Du € nici un an de cînd... 
Tot trecutul acesta... = 

Radu- indreptă pieptul: ` 

— ka nu Sit, ün- trecut, Luminiţo! 

Însă ce. roai voise să spună nui rosti, 

— N-am înțeles aceasta! își apără Luminiţa cel. din 
ormä spasm de chemare. Este ceva-rău între noi. Are sä 
reach). Vezi cum am alergat?... Am vrut să plec şi a fost 
cu neputinţă: M-au întors paşii din drem... Beet fa toată 
mindra mea. Mă arăt cum sint, cu toate uriţeniile mele... 
Cum, desigur, mă condamni. Dar eum am putea să ne în- 
tinm aşa mine? Să: întoarcem ochii amindoi... De ce nu” 
vei să înţelegi ce se petrece în mine? Să mă ajuţi a înțelege... 

Se on sä- respire, cu bărbia ridicată în sus, cum înalţă 
păsiuile gușa tind beau apă. Apoi, cu simţul prezent al rea- 
Dän, care nu părăseşte niciodată femeia. îsi -așeză rochia, 
prea ridicată, pină la genunchi. ` 

Radu: Comşa observă gestul. Gindi: CM orbeste; dar aten 
{ia iiemai degrabă îndreptată la râchie, la nasturi mănuși": 

— Viaţa. nu e aşa cum om văzut-o! continuă Luminiţa 
E mai crudă: “A mt ceca- ce noi- credeam Veşnic, 
ca- timpul.. lti aduci - aminte? Atitea proiecle, Radul... 
Atit de simple pi se păreau “toate... Vezi, pentru ele m-am 
intars: M-as îi simţit vinovată faţă de viaţă, dacă n-aş fi 
făcut această. N-am atita orgoliu, să mă închid în el, ca tine. 
Învăţ ea din viaţă trebuie să ne mulțumim cu ce ne poale 
da. Să. ne facem-o fericire a noastră din puţin — din: din. 

— Z. -Luininiţo!. Spune cuvîntul: dir resturi! 

= au aceasta; Radu... Dar cum-pol-să mă fac înțeleasă 2... 

Lamiegta jet apăsă “ochii. Îi deschise iâr, steingindu- se 
alături, într-adevăr, fiindcă seara ` coborise si fiindcă, în 
nb. obrazul lui Radu no mai păstra -nimic din stiscă- 
tura cruntă a fierului. Părea iarăși Radu pe care îl iubise 
ea, de care se acăţa încă. Cel de aici nu mat pulea îi cel de 
aleea, EE 


116 


— Nu, -Radul se strînse lacomă de umerii lui, frecîndu-şi 
obrajii de haina aspră. Tot ce-a fost rău între noi şi mu ne-am 
spus în vremea aceasta din urmă avem să uităm... Rămineri 
numai așă, cum: ne-am ştiut! Radu, numai noi acei de atunci 
am feet cei adevăraţi... Spune că aisă mă ajuţi să fiu aşa... 
Vezi, vorbese:cuni n-am vorbit niciodată. Mă umilese!: Radu, 
nuferi Gbrazul de mine... 

În întuneric, Luminiţa îi căuta obrazul pe care să pună 
sărutul pentru celălalt. Radu.-I s-ar fi dat cu un elan de dei: 
nădejde, cu o olrandă a fecioriei, să pună ireparabilul între 
dinşii, să ştie-că niciodată n-ar mai avea drept să govâie. 

Dar mina, prinzînd -fața lui Comşa, cuprinsese amin- 
două -cicatricele pe care le simţi lucioase și moarte. Şi-o-r&- 
trase mai repede decit a giodit, ` 

Se ridică, aşezindu-şi părul sub bonelă, cu toată porni- 
réa- răcită. e 

YVorbi ca foarte de departe: — 

— Mă dor timplele, Radu... Sint ameptă!. Trebuie s4 
plec acum... Ce-are să spună Neculai?.., Dar-te:-rog, Radu, 
sä Le pindeşti la toate... Eu te aştept! Oriunde ai să fii, cu 
te “astept... Nu-mi dai -mîna? - 

Radu apropie degetele minusi, fără să le atingă de buze. 

Luminiţa se depărtă împleticindu-se; Se rezemă- de ușă. 

— E întuneric... Condu-mă pînă la poartă... Tu ctinoști 
sciirile acestea... EE 

D “prinse încet, cînd se apropie, de după ott și, înălțin- 
du-se în vîrful picioarelor, îl sărută pe frunte, ca pe un de- 
tünet: SE 


Rudu:o intovărăși pînă la poartă, cu capul gol. Luniniţa 
se ghemui într-un colț al mașinii, subțire și fără “contur, ca 
o manta aruncată, Ge i 

Mai vru să: întindă mîinile într-o chemare ultimă; dar 
altă putere i le pinu cu pumnii înfipți în perne. Automobilul 
urnă. SH Ze 

Cind: Radu se întoarse, din întunericul - ziduihuj--apăru 
Vasile Mogrea, eu chipiul tras-pe ochiul pe jumătate închis, 
cu-țigara in colțul oun: oe i 


RE 


-— Zbură porumbtta, Comsal Aia. 

Radu -îi întinse-o-mină fără -oase. 

— Am-văzut-o cînd a intrat după tine. Am așteptat-aci.., 

Radu îi făcu Joe înainte; dar celălalt “continuă: 

— Mă pindoam îutii să vin en Om intimplare. Să mi iău 
ro de arbitru... Jas fi arătat-eu să țină minte-pină ta judes 
cata. de-apoi.. Colo, pe Sean. Nu ca in-romanele lui Bourget, 
cu mofturi şi motturele:.. Dar cind-am văzul că na'aprinzi 
lumina; mi-am spis: „Habha! Astea nu-s mofturi |... A găsit 
sizigur a, Comşa, explicația cea mai directă şi de initivă 
Argumentul la care nu rezista: nici o femele.“ Nam avut 
dr eptate?... 


Radu fncleştă: dinţii. Vorbele- prietenului pîngăreau bru= 
tal, coborau trivial pepămint ce era pur și inalterat în toată 
suferința lui şi-a Luminiței. — 


Intrând în cameră, după ce Comşa aprinse lumina, celă- 
lalt-inspeetă patul intact şi ordinea în toate-obiectele. Strim- 
bă disprețuitor din nas şi aruncă tigara pe podea; călcînd-o 
Cu piciorul. de 

Răspunse tot el: 


— Constat că nam avut: “dreptate, Coraşa! Şi. regret... 
Esti mai naiv de tura te credeam... Ascultă-mă Pe femeie 
o cucerești cum poţi și cum se întîmplă: Adesea nici nu știi 
cu ce mofturi, Dar n-o păstrezi decât stăpinind-o, Acum văd 
scena. “I-ai povestit, -ce?....-Moft!.... Este un singur sistem, 
dragă 'Comsa, patentat. de cind străbunii: noștri Se aflau în 
grote. Nu dă greş niciodată! O inștaci de. mijloc și o îndoi 
cum. vrei tu. Nu tè uiți-că-și ține genunchii stringi, Nu as- 
culi nici un sefncet: Sint. numai prefăcătorii. Metal 
Dacă ai ascultat, ești pierdut. Dacă nu; ea tal CiL viei. Vine 
după tine: Vine, pină cînd ie Stleste pe tine: s-o alungi... 
Dacă. te-ai potrivit: mofturilor, crezi că are să-ţi: mai calce 
vreodată pe “aci? Motha- 

Vorbiid, Vasile Mogrea, cu chițiul pe cap, măsura -ca- 
mera dintr-un-capät în altal; -acățină -cu viril pocanchor 
colțul covorului, rëscolind cărțile, “mutînd obieċtele-de pe 
birou, 

Se-epri înaintea lui Radu Comșa, (îl -privi- cu compătirire, 
cu jumătatea: ochiului drept. „închisă, tindeă în colțul gurii 
tumepa ţigara. d 


E 


— Comşa, îmi dai vote să-ţi spun. prieteneşte? Eşti un 
mare imbecil! Un Ceahlău de imbecilitate!... Un. Everest, 
un -Gaurisankar de imbecilitate!,,.. Aceasta: e tott Restul 
sint mofturika ` 

Radi îi vorbi, biruindusex S 

— "Te rog; Mogreal Dată ţii să răminem prieteni, te rog 
e nu-mi vorbeşti niciodată lespre aceasta, Asculţi? - Nici- 
odată. ; 

Celălalt slobozi două conuri de fun pe nări şi căscă: ochius 
închis. Ge 

— Niciodată? ze Ca 

Putni, imbrăţiștadu-i într-o privire de nemărginită milă: 

~ Bine. Am înțeles. De acordi... Dar ai să vii tu să-mi 
vorbeşti. Să nu-mi ceri atunci să: te ascult... Acura. poţi să 
deschizi fereastra. Să iasă „mirosul de -cioceaică.: Duboarea 
aceasta de Cotyl... 

Pentru Vasile Mogrea, toate. parfumurile. eran Origan 
de. Coty, supremul raiinament, Ceahlăul rafinamentului: 

Și, cn së arate desăvirşita indiferență, deschise. cea 
dintii carte care-i căzu sub ochi: volumul lui Pustel de Cou- 
langes, și “incepu să citească, 

În: cinci minute. în transfigurat, ca întotdeauna. cind 
citea. 

Tot.ce era apen, vulgar în. înțățișare dispăruse; uitase 

şi pe Radu Comşa, uită și de ce venise și tot-ce-vorbise. Era 
acum cu două mii de ani îndepărtat, printre coloanele: albe 
ale cetăţii antice, în togă -albă, în sandale şi cu fruntea: în- 
cinsă de lauri. Intorcea foile cu degetul, ușor, Desigur; fără 
să-şi dea seama ce: face, scoase chipiul și il aşezä soninani- 
Puli pe un tëane de cărți. ` 

Radu. Comşa, pe marginea patului, d privea, rozindu-şi 
unghiile. Încă: o dată vn seamăn-al lut îi: părea: enigmatica 
Indescilrabil. -Adineaori fi răscolise- sentimentele dugmane, 
fiindcă. ofensase brutal o suferintă ascunsă-ea op Om. care ar 
fi apucat cu mini păroase- și impure..0 fragilă. si nepämin- 
tească imagine: Nimic din ce se petrecea în el, într-adevăr, 
celălalt. nu: presimțise.. Credea. că: n-are să-i ierte niciodată 
aceasta. Şi acum, înaintea, E arăta altulz strămutat. în 
alt; veac: 

Vasile. Mogrea simţi. „privirea i Comşa: asupră-i. Ridică 
ochii zimbind în-mustăţile aspre-ca peria de dinţi, cu-gindul 


19 


încă Ja lumea. de două milenii stinsă i, de care. se desprindea 
cu „părere de rä, 

Tochtee cartea,- cerindu-și scuze: 

= Manie, Comşa!... Ăsta e opiul meu... Altfel ap turba, 
toată . ziua dărimind; răsturnind,  înjurind..: Mergem i: 

Venise së) ia la intilnirea unde fuseseră chemati de ci- 
teva zile încă, înainte de a pleca din nou pe frant, 

bn sien bine cip vor fi. Nici cine. 

Ştiu doar de ce se caută, 


Mäer? fără să vorbească, urmărind fiecare alt: gind, tot 
aşa cum își Uran în dreptul felinarelor după ei, focare, altă 
umbră. 

La casa din capătul e dibuiră prin ograda în- 
tunecoasă, călcînd pe o punte de indur îngustă, aruneală 
peste bălți negre, care -miroseau a grajd. Desigur, locuință 
unui Dirjar. “Două. trăsuri deshămate. Un cotiugar cu fin, 
de unde ronțăia mölcóm ün-cal. 

Un telinar de tablă, cu capătul de lumînare pe sfirșiie, 
lamina lumegos și trist peretele galben, Ja intrarea cu trepte. 

(in surä, se aüzéa cineva,- vorbind; cu caii, „rusește; omul 
îi văzu și apăru balansînd alt felinar în mînă, strigindu-te 
en glas “castrat: 

=La dom ofițer, mo re 
resturnați, mo roc; samor: 

Oenliră Samovarul cu icisea metalică stinsă în unsherul 
ecărilor: 

Le deschise ușa un ofiţer necunoseut, cu mina prinsă pe 
sub.tunică în bandaj. Îi-conduse printr-o "sală cu hanti no; 
atirnate în perete; zurgălăi şi zăbăli nichelate; cu mirosul 
special al: magazinelor de ` jelärie: De aci, într-o încăzieie 
dreptunghiulară, cu tavanul jos, de grinzi, 

Se “atiău adunați” ofițeri din toate armele, toti tineri, 
fuiînd pe scaune sau întinși intr- -un-cot- pe trei paturi; onu 
nedezbrăcaţi de manta. 

Radu Come, cu surprindere, recunoseu pe Onislar Sa 
chelarie, care. se ridică grăbindu-se săi stringă mina; cu 
privirea stăruitor fixată la semnele din obraz: 


Paie, mo róg, la usat Nu 


120 


Citeva figuri îi erau familiare, din stradă, sau din spital, 
Bau dir intilcările frontului. Un copilandru cu pieliță de dom- 
reen, dar cu numeroase şi cele mai înalte insigne și deto- 
rati. Bogdan Cernegură,. prietenul lui Ghenea si enigmat- 
cul camarad de pe frontul Caşinului. și Grozeștilor... 

Vasile  Mogrea cunoștea m “mulţi. D părăsi, apropiin- 

oi -sé de ún domn cu ochelari, “cu barbă. de lipovean. d en 
raliera - neagră, Core? dădea aer de artist; singurul avit 
d toti 

Ap căzut în plină dezbatere. Intrarea lor intrerupte, 
fără îndoială, firul, căci, după ce se cunoscură toţi, Gier) 
eu mina bandajată, desigur gazda, continuă: 

— Eram doisprezece... Acum sintem paisprezece. Toată 
comparaţia- mea cu cei doisprezece apostoli á căzut, precuin 
vedeti, prin- prezența camarazilor Comşa şi. Mogrea.... Dor 
ştim că sîntem mai mulţi |. Poate sute, poate: mil! Numai nu 
Rs -cuncaștern;:. Alexiuc, fă lampa mai mică, fumegă! 
iuc, sublocotenent ul. de. artilerie cu- obraz- bëlan de 
fată, făcu lampa mai mică; Îşi duse la nas degetele, să vadă 
dacă. n-a rămas” cumva miros. de gaz,- şi se așeză la Joe, pe 
marginea patului, să asculte. cu atenția Buer ciloare. & vumm 

elev la-o'inaugurare de curs, =- 

en ne cunoastem, și de aceea ap fost de dee cu cipi- 


va camarazi să me căutăm, së ne descoperita, să ne adunării 
Harenm nevoie să Dm deocamdată matt. Înainte de ră: 
bon exista un sistem ingenios să te procopseşii CU up ceasca 
nic elvețian gratis. Trebuia numai să împarţi la doisprezece 
prietenii douăsprezece" bilete de cite doi- lei; care le dëdenn 
drept-'să obţină Ja rîndul” lor “alte douăsprezece bilete. G 
dată“ acestea distribuite la alți doisprezece prieteni, dd de. 
venea posesorul “unui cronometru elveţian” gratisl Vedeti 
dar că Lo Sint buni la ceva prieteni: Aceste prietenii; 
eatiarazi, să le folosim -acum pentru a împrăștia din om în 
os -dirinta noastră de bine; tot ce-am meditat a am pornit; 
să nidăjduim în tranșee. Să le dăm un început de: iutăp- 
ture, Aproape toţi ne aflăm aci trecători... Locul. nostru 
este pe front: Acolo trăim de-u -un an. Ştim “ce e acolo... Ale- 
ar, “dar. ieaz lampa... 
Alexiue.-micşoră luinina ş 
patului. 


se “aseză docil pe “marginea 


Radu: Comşa. privea. cu. pornire: de. prietenie: la camara- 
dul care vorbea, așezat. picior peste: picior. pe-un: scaun. în 
mijlocul camerei, insoţindu-și cuvintele. cw: gesturile: min 
stingi sănătoase, Avea. figura virilă, părul tepos; tuns scurt 
şi ridicat. Io. sus.perie, ochii. cercetînd, în timp: ce. cuvinta, pe 
fiecare. dintre ascultători. în Date, 

Vorbele. sunau calde, fără pompă oratorică,. povestind 
numai. cees ce. ştiau şi gindeau. tot: 

= Na vrea să dăm acestei intilniri de camarazi Inf. 
tișarea. -unei conspirații. Avem. cu toţii o datorie pentru 
moment. Să ne apărăm bucata-de țară citā ne-a mai rămas; .. 
Dar acolo, printre oamenii noştri, am contractat. o obligaţie;., 
Ştia: și soldaţii la care ne întoarcem, că atunci cind se vor 
siirsi toate, ceva trebuie îndreptat. Tăgăduieli sc rostesc 
multe! Poate sincere! Dar făgăduielile şi jurăniintele se 
uită, dupte a trecut primejdia. Zic, pr jeleni, să Vă găsească 
ceasul pregătiți şi adunaţi! Să _rezistăm. 

Vorbind, privirea. se opri la lampa care f ümega; iar Ale- 
Kug intelese; nu matast Säck şi cobori fitilul” în capsula de 
alamă, 

Otter ew mîna în bardaj t îi mulțuni din cap, urmind: 

-Aiti am văzut: cu toți că există cumplită si feluriță 
niizerie. Chiar am simţit unii, să. mărturisi, un ful de re- 
mutare, fiindcă de pe. front D înglobam pe Loft laolaltă, 
parcă toți-ar rä: în huzuri Dar se află ach, a multă lume 
pentru carc războiul e. ups un accident neplăcut, care di 
niaz prea mult: Ge phmbšşrse plictisesc l... Vor- să.sfirgească 
totul-matrepedel:. Chiar dacă ammai pierde ceva dn țară 
Si dia: vieţi, numai să sfirşească |... Ca: să înceapă: ei iar... 
Aceasta-să mo mai îngăduim, camarazi, Să- nu mai înceapă 
Let dingil Vă- muljumese-că- aţi. ert... Acum. să: vedem 
păresea.liecăvuia, casă hotărim: un- plan. de acţiune. 

Ofiţerul eu dreapta banidajată E scaunul got, Toţi pri- 
visă unul. Jæ altul: ` 

= Vorbeşte tuss Se 

i Da tul: En mai la “urmă. 

=- De ce nu. vorbeşti duianeata?... 

Domnul cu ochelari. și Is alicră îşi netezi barba: de lipo- 
vean, zimbind; 

= EA, domnilor? indernă gazda. 


122 


— Să.vorbească Simion! rostiră -mai multe glasuri. 

Cel -care se nurnea Simion Se apără, roşu ca un semnal de 
gară. 

— Simioni Să vorbească Simien! 

Fiindcă toţi strigau, se trezi și Radu Gomes. cerină cu 
învergunare să vorbească- Simion, deși nu ştia cine e Sinilon 
şi nici de ce e nevoie neapărat să vorbească Simion. 

Căpitanul Simion, pătrat şi spătos, Dëst incomodat parcă de 
musculatura carei seurtase ba țele şi picioarele și D plesnea 
uniforma pe el: Pieptul-era acoperit de două rînduri de-deco- 
rații. Abia atunci Radu Comşa își aminti numele; căpitanul 
Simion fusese citat în coinunicatul. oficial, De două ori Cap: 
turase tunuri de la inamic şi; cu o singură companie, citeva 
sute de prizonieri-la cotele cele mai încercate. 

Căpitanul Simion îşi sterse fruntea brobofată cu batista. 
Yincle-gitului se umilaseră, sfori groase, se vedea că-mai uşor 
i-ar Îi fost -să prăvale an Dun cu umărul, sau să-ridice cite 
un inamic de ceafă în fiecare mină, decit. să den examen de 
oratorie în fața atitor necunoscuți: 

Motatoli batista udă in: punini, caşcolarii buretele de la 

tablă, cind nu ştiu lecţia: 

== Domnilor... camarazi. prieteni... 

Se.opri privind disperat lampa care încă o dată fumega: 

Alexii impuțină lumina. ` 

Aceasta îi mai dădu Era cu; picioarele răşchirate, 
plantat in duşurmea, că și cum s-ar fi temut zë au) smulgă o 
putere teribilă din loc. Dar operatia lămpii sfirşi, fiindcă toa- 
Le am un sfirsit: pe lume. Căpitanul Simion își trecu iar ghemul 
baiisiui “pe frunte: |. 

+ Camarazi;: prieter domnilor... Eu: nu știu së vor: 
bese. Eu sînt de Flut maen silicultor... Eu numai cu-pădu- 
razii vorbesc... Cu pădurarii şi cu soldații varbesc... Camaragzi, 
holării a eu faci... Domnilor. camarazi... Eu au am de 
spus: ott și eu fac) 

Siringea batista în mină, ca o piatră din care avea prin- 
tr-o minune să stoarcă apă: -Socoti că no spus destul, se 
miu intoarse către toţi: Si 

= Lomaazt, — prieteni D 
să va spuni Vă jur: -hotării 

Se aşeză la Joe, inundat: 
luzie. Eroii trebuie: să tacă, ` 


sânt silvicultor.. Atit ştiu 
i cu faci 
sudoare, Pentru toţi fu 0-dezi- 


Domnul ou ochelan a lav: oliera de artist suridea miste- 
ros, netezindu-şi barba- rară: 

-— Mogreal Să vorbească 

Vasile , More se repezi cu 
închis: pe jumătate, 

Dădu scaunul la o parte, ca un obstacol suprimat, Scuipă 
tigara şi: deschise fochiul. S 

Privi roată, la toți, parcă atunä îi -descoperéas == 

— Camarazi, toţi inter veniţi de pe front. şi ne întoar_ 
cem pe Iren l. Cred CG o să mă înţelegeţi deci... Aţi Comte, 
tat acolo-că inâmicul își pierde “caracterul individual, se cân- 
fundă “cu forțele vrăjmașe ale naturii: trăsnetul, focul "st 
siitrerhurele. Nu mai sint oameni; sînt numai Teen, unë 
tap, o trupă... Dar cînd omori; omori oameni! Evam omo 
sit oamenit.... Numi pare nici bine, nici rău. N-am -remuș- 
care Remuşcarea e un moft! Mă înţelegeţi, cu sisuranță, 
Topi cip sintem aci am omorit măcar cite un om. În afară 
de dunineatal së adresă domnului civil şi cu ochelari și lava- 
horă, care 1] asculta zimbind. 

Doninu! cu lavalieră plecă ochii intimidaţi; într-adevăr, 
el „nu “ucisese op Om. GG S 

Vasile Mogrea îşi trecu mina prin părul ca sirmele de fre- 
zaț” parchetul, mută scaunul din dreapta la stinga: 

= Am „constatat, camarazi, că pe dușmanii acestia De 
cate iara omorit nu-i uram! Urăso nedreptăţile lor faţă de 
frații: cotropiţi, armata Jor, dar pe ei nu-i urăsc, Am vizut 
după aceea cîţiva. Îi ştiţi cu toții. Cu gura căscată, cu ochii 
holbaţi, singe şi: mate Mi-am Ste: De omul acesta eù Jam 
suprimat! Am “săvirşil o crimă împotriva naturii! Am desti- 
ințat un exemplar din umanitate, care n-are să mai apară 
iiriodată- pe planetă. Moi! Eu am tras şi “lam ucis. Ei 
bine, camarazi, am vrut să mă înduioșez, să-mi descopăr o 
feimuşcare şi nu m-ani înduioșat şi nu-mi-am descoperit nici 
o vemuşeară... Toate s-au petrecut “în aferë de mme, Nu sint, 
responsabil, de nimic, nici de laşitate: În sfirşit, moft! Vuia 
să ajung aici: se află un duşman mai apropiat deelt ar) dë- 
pe front, Cu neamţul ori cu ungurul, n-am avut nimic de 
vătuit do la individ la individ. Totusi, pe acest om tecinoscut 
şi cu care n-aveam nimic de împărțit l-am suprimat, ca 
las văduvă, orfani, surori și alte mofturi... Vă repet-că nu mă 
înduiogează. Nus umanitarist plingăraț. Ce? Ar fi fost-el mai 


sublocotenentul Moarea. 
gara în gură şi cu ochiul sting 


ja 


generos Cu mine? Dar am constatat, camarazi, că dușmară 
udevtraţi Şi veșnici îi ai numai pe aceia de aci; Prin care lf 
eu și sufăr alţii și a suferit taică-meu și bunicu-meu şi neam. de 
neamul meu... Pe dușman trebuie să-l cunoşti! Eşti dusman 
cu vecinul din gard, nu cu mandarinul din China, nici cu 
Datz Wolf, pe care nu l-ai xăzut în-viaţă. Camaradul noëiru 
a vorbit de pregătire, dar n-a- spus ce fel de pregätirel Şina 
spus pentru-ce pregătirel....A ocolit: So spun eul... Carnaraži; 
să. op pregătim pentru - rătuiala cea- mare; Să-i chemära 
ia răspundere... Să-i injugăm la plug, dacă- trebuie! Să 
nu avem nici o mu de muierile şi de copiii lor! Dacă - va 
fi nevaie, le vom “arde casele și le vom -spirniteca. pruncii. 
Ne-au trimis să luptăm, nu "pentru Ardeal şi Bucovina, fiindcă 
putin le păsa lor de aceasta; ci ca să le apărăra căţeii Şi tir 
fele Jor pe care le-au (ett după «i şi au umplut lumea pînă 
la Paris şi la “Tokio! Şi acam tremură. Făpăduiese tot, casă 
vite mine tot]. Să "pregătim revoluţia, Camara) 

Vasile: Mogrea mută scaunul de Ja stînga: la dreapta, 
trintindu-J de tresăriră toţi, aşteptind--să-i vadă “sărind tän- 
darie. ; 

Pe urmă, se lăcu tăcere și nimeni nu indrăznui-să piv ärsch 
fa. ninien ` 

Căpilanul Simion se: ridic 3 spălos şi- pătrat, își sterse 
sudbarea -abundenlă. şi rosti hotărit 
-= Eu aceasta nu o facl. 
Apoi-se așeza la Je: şi își puse. batista-udă pe genunchi, 
se usuce, : - 

“Tăcerea dură grea. ga 
Domnul cu lavaleră continuă s să. Ambeth; răsucindu-şi 
situl băsbiţei de lipovean. - 

Din fundul unui pat, cineva glăsui fără să se due: 

— Jm dai voie şi mie? =- 

Glasul-era cald, iar ofiţerul către care se înloauseră toate 
pavirle-ar fi avut- poale o figură impersonală, ca alte sute 
5 suie de oameni, dacă mar D fost lumina biină și albastră 

cehilor, — 

Seuită peste oameni; 
Aen "np afar S 

imi dați voie? Eu cred, prieteni, că “sintem toți: cu 
inae obosite: Căutăm. “responsabili acolo unde responsa- 
bite numai viața... Camaradul mew și-a descoperit o stare 


mm 
Dr 


itate de ol care vede dinlăun- 


ciudată: nu-și urăşte-dușmanul in care totuși a tras gi va mai 
trage, dar urăşte oameni de aci în care n-a tr as, și sint sigur 
că nici op en “tragel... S 

= Ba bine că nul izbucni Vasile Mogrea, uitindu:se la 
ofițerul care vorbea, ea la-un Kos 

— Eu oni "urăsc pe aceşti camen pe tare îi urăşte sublo- 
cotenentul Mogrest, Acum Sintem malfi care nimai putem 
uri pe nitneni... Am auzit ui cuvînt greu: revoluţie i., Aceas- 
ta inseamnă iarăși măcel și dezlănțuirea urilor, pentru o feri- 
ere problematică. Ştim cum incep- revoluțiile, nu ştim unde 
se <firşese, N-avem nici problemele, nici organizarea și, mai 
Sien, nici precursorii din Rusia. La o suferință prezentă, 
să adăogăm altele Viitoare. Eu cred; prieteni, că revoluția 
să tăcut, 

— Ag vrei gp mai văd şi 
pisať prin: cameră. 

Celălalt îl aşteptă să termine di plimbat și, cîini Mogrea 
Et :aţeză la loc; continuă fără nici o iritare în glas: 

— Revoluţia s-a petrecut în nci, prieteni... Eram altfel: de 
canieni d sintem alțiil Pină mai ieri eram preocupaţi, abru- 
tizali, împinși într-un angrenăj din care nu exista scăpare... 
Destul să fi privit într-o dimineaţă de lucru lumea de pe stra- 
dă; toți aleraind alunaați: de-minutarele ceasului, pe figuri o 
Îngrijorare de oameni In Cor să nu piardă trenul. Și cind 
elirsea scara, unde era bucuria muncii tmplimte?... Unde era 
odihnă aceca în'care să găsești reculeg „Care era răsplata 
acestei robii de oameni liberi2... N-am văzut-o! Nimeni n-avea 
Vreme să rămină o dată singur, în faţa lui singuri Undeva, 
exista in: noi; intirină și părăsită ca o cenușăreasă, inima din 
roi pe care mu po cunosteam: An descoperit. :0 atunci 
cînd ne alani singuri in- șanțuri; cu moartea inainte... Acest 
miracol îl datori războiului. Are să erdeze o religie nouă. 
Mila de Loi? omenirea, fiindcă începe cu mila de noi. Eu 
D eri, prieteni, că numai aceasta e revolulia cea adevărată..; 
Sa faceri ptn bine; acolo unde putem ibuna o asprime | 
En am avut on dușman pe- care îl uram de moarte. Cind 
m-ai întors aci, l-am căutat și i-am întins mina. S-a mirat. 
N-a inţelesi F- -am ot în ochi. Un fel de teamă; în prezența 
unui act absurda. E-un om care săvirşise Tată de mine. cel 
mat crud rău: pe care un ot îl poate face altui omt.. M-a 
privit şi a rămas bitindu-se în palmă, cu frică parcă să nu-i 


asta! se ridică Mogrea pšgind 


196 


fi lăsat acolo o-otravă ori un- praf explozibil.. Dar după co 
sm leet. sint sigur că a căutat să prieeapă şi că ceva în:cân- 
ştiinţa lui. opacă s-a mişcat. Atât imi e destul! Am pus-un 
grăunte care va-germina... lar după -aceea m-am simţit feri- 
ot si mă-simt şi acuma, -parcă am smuls 6 ultimă rămășiță 
irită: din“mine. 

— Mei rosti Mogra cu ochiul pe jumătate închis, aprin: 
zind-de.la-o ţigară o-altă țigară. 

Celălalt. nu arătă.că a âuzit. În fundul patului, cu- privirea 
țirituită în gök “părea -acum că se dezinteresează -de--restul 
discuţiei. pe 

~ Moit; soft a moft pää Vasile Mogrea în cămeră, stră- 
mutind senn și ivbindu-l la loc. 

Ofiţerul de gazdă, văzind.că soarta- scaunului e primej- 
duită, î-l fent dën cale. -Mogrea trecu mina pe frunte, să 
pună -ardine iluzorie în părul-rebel a vorbi răguşit: 

— N-am venit aci să ne tînguim ca muierile, nici să ţinem 
predici-de amvan! Aceasta è treaba muierilor și-a popilor. a 
Am venit să hotărim fapte, nu vorbe. Restul sînt. mofturi! 

Căpitanul Sinjon ze ri neaşteptat, inainlă un pas, ros- 
tind eu cea mai rare energie: 

— Hotănți; şi eu fal ` 

Îşi aduse. aminte a -preciză singura rezervă: 

— Dar-revoluţie, nul Carmarazi, prieteni, revoluție” nul 

Sublocgtenentul de artileri pälan şi copil, Alexiue, nu-și 
pulu stăpini..un chiot de ris, cao slujnicuță gidilată. 

r Căpitanul Simion îl privi cu mirare, “ceilalți cu-dezäpro- 
åre- 

Domnul cu lavalieră de artist suridea discret: 

nistor Saehelarie se alătură Ja părerea: lui .Mogrea. 

Erau amingoi păroși, cu figurile aspre, făcuţi să se inpe- 
leagă, deși unul era numai încăpăţinat, iar celălălt. Amestec 
de subtilitate şi trivialitate în continuă dispută interioară. 

= Fogata. “vorbi meter Sachelarie, are trebuinţă de o 
revoluție]... Avenc arme, avem oamenii cu mol Cänd ep päta 
războiul și se. ordonă demobilizarea, mergem. să-trágem la 
răspundere fanarioți... Tanco si Jon Ursu Horea on făcut 
revoluţie fără arme și numai cu ţărani. Au să Se adune mai 
muli decât ne cugelăm. Avem ` aci unul, pe domnul locote- 
nent Comgal Era- un foarte elegant şi frumos regätean- de 
Bucureşti, pe care nu-l puteam indrăgi... Acum războiul l-a 


GE WEE 


trecut la-necaz şi, dacă La darut, at l-a-adus vremea la avi 
Sä- Pi dea-voie să-i cer, pentru | o judecată necugetată, ier 
Larei 

Toţi întoarseră- ochii la Radu E cu-cicatricele lei 
teribile, 

Radu:plecă obrazul ascunzindu- FE în umbră, ca-si cum e 
fi aflat deodată ruşinos de gol înaintea tuturor. În pr ivirea 
aruncată o clipă spre Onistor. Sachelariie nu 'se-afla nici-o 
prietenie: 

Domnul cu: lavaherã- continuă să: suridă - răsucindu-și 
vivtul bărbii din care făcuse un oîrlionț ca o coadă de răței, 

Un locoteneni, cu semnul de medic la guler se ridică timid; 
CH 0..miînă rezemată de capătul de metal al patului. 

Cuvintele aprinse şi sacadate -contrastară eu făptura 
Bicisnică: 

— Revoluţia e pretutindeni: m der... În “Rusia e riumai 
semnalul. Ceea. ce nu spun comunicatele, ştim eu rot. În 
Franța, în Germania, în Austria se dezinieliceşte proletaria- 
tul... 'Temnițele gem şi curtile martiale condamnă pe capete.: 
Să ne bucure! Co cît represiunile vor D mai crude, cu atit 
mai -repede -se apropie domnia proletariatului... Popoarele 
văi: pace... Omul e făcut pentru pace. Cine a fost intr-un spi- 
tal a văzut toată: mizeria războiului, mai odioasă decit e pe 
fronta Am aci un manifest de la un prizonier german, -ră- 
mit: “Acolo Liebknecht; Roza Luxemburg... To Franța, 
Romain Rolland... Sint sute... Deschid drumurile. Se-apro- 
pie revoluţia mondială... Nu putem rămîne în afară de ea... 

— Mett, revoluţia mondială! întrerupse Vasile Mogreă, 
privindu-l en singurul ochi deschis... Nu mă interesează ce 
se întimplă: în Franţa, în Germania şi în Rusia... Treaba 
lori. Răfuiala noastră e cu aceștia de-aci. încolo, moft! D 
priveşte De fiecare personal!.. 

— Revoluţia noastră. o “cuget nomai ca ó revoluție na- 
țională! întări Onisfor Sachelarie.. Revoluţia: mondială-e.o 
maşinaţiune evreiască. ` 

— Jidovească, spune jidovcaseă! stärui Mogrea; sciiipind 
capătul de Gong fără- să-l atingă cu-mina- şi cercină sa 

stingă Cu ut sempat, ochit -de- la distanţă, -printee dinți 

Locotenentul medie privi dureros -la- amindoi, cu tot 
singele: fugit din obraz. Mina rezemată de marginea patului 


Dromana imperceptibil. Pesto- ceea ep. vedea cl, cuvintele 
camarazilor căzură palne grele. -Reluă: 

Di eu gint evreul... Aceasta nu mă împiedică să: Du 
bun romări: şi să mä consider în „același timp cetăţean. al 
umanității. S 

= Mot! Noce vorba dumneata! îi-tăie vorba Vasile 
Mogrea. Dacă porţi  unilorba românească, trebuie së fii 
bun român. Cetăţean al umanităţii, ce e aia? N-am văzut 
viei unul... Ai putea să-ini i spui. cu ce pașaport umblă? Bali 
Verne și mofturi... AE SCH 

Medicul “cercă să “urmeze: 

_ Dumneată singur” ai recunoscut că nu urăşti oamenii 
pē care i-ai ucis, măcar că erau nemți, unguri: sau austrieci, 
Cine i-a Văzut într-un. spital fără uniformă, nimăi cu rănile 
Joe, a descoperit că sint numai oameni intr-o suferință: gene- 
täl Glonțul: produce | tot-atita durere în carnea unur ger- 
ian, ca şi într-a unui român!... Cind dumneata-spui că ai 
iras; numai fiindcă asa ţi-a dictat educaţia. militaristă, nuo 
convingere- pers sonală, ai recunoscut, fără să ştii, că te simţi 
celățean al urianităţii, Eşti mat aproape de idealul men, 
dech et. - SE 

oNu mä învăţa dumneata, domnule: piedie, "vo. gint, 
Mă cunosc -doar!-Umblu cu mine -de cînd era -mic! Motel 
Umanitatea?,.. De unde o mai scoaserăţi şi p-asta? 

Tocotenentul medic încovoie umerii sub apăsarea veche 
a'osindei-la osiracizare, de vara nu se lovea înliia vară. Avea 
fruntea înaltă, ochii neliniştiți de o suferință înăbușită acolo, 
Hindeă atară înlimpină batjocuri. şi prigoană. Era pipernicit, 
¿u` praje subțiri, tă musculatură, cu obrazul 7 sînge 
şi numai cu Dome) prea roz, cu stigmatul Atiziei; firav 
exemplar al poporului: care-a indurat toate. prigoanele dia 
țară în ţară; de două mii de ani. ` 

Radu Comşa i Ge o. lepsa cu siinpatie dr ifun 
pentu alt infim. S 

Ze gidi că e dintre ae Core iri urari şi himeriei, care 
ispägese aci gi pretutindeni a as ui arogantă a feliuriţiloe 
Rotschilzii:, 

Locotenentul evreu se lös unese incet pe marginea 
patului; rezemindu-și capul n Im palma cu degetele osoase 
și privind pe. podea restul din. figara lui Vasile Mogrea; care 
sc:sfirşca de Tomat, singură. 7 ; 


vm 


Radu Comşa Ze redea -unghiile, 

Ven ant cu barbă suridea uitindu-se Ja lampa care, 
printr-un inexplicabil -câpriciu, încetase -să mai tumege. 

Bogdan Cernegură, prietenul Jui Ghenea şi “camaradul 

tăcut, singiiratic, de pe frontul din munţii Bacăului, păstra 
și ai „aceeaşi absenţă “care-l despărțea de oameni, deşi în 
echi. negri, ` protunzi lueea o. fierbinte văpaie “de mistúire 
löomrieä. 

Ofiţerul de gazdă rupse terea, aducind scaunel Je Jee, 
fiindcă socoti că nu mäi e ameninţat de mima lui Megrea: 

— Ne-am îndepărtat de la-chestie!... Trece timpul, ëa- 
marazi, şi încă nam- hotărit nimic! 

Căpitanul Simion -se-mişcă din loc, se ridică pe jumătate 
și ee așeză fără să pronunţe nimic: Dar toți inţeleseseră „ce 
voise SĂ spună: Hotăriti, şi cu fact“ 

Sublocotenentul Alexiu, ca să-și alunge risul, se pindi-la 
lucruri cumplit e. 

-Gas ne hotărim, trebuje s să neînțelegere! se plimbă 
Mogrea' prin cameră; 

Precaut, ofiţerul de gazdă îi retrase scaunul dintale: 

— Trebuie să ne înţelegem, și văd că Decoac vrem al- 
ceva... Cite capete; atitea- “mofturi! În-acest caz am venit 
aci să facem mp moft și o mie de molturi!... Aceasta el 

Spunind,: apucase Spam înainte oa ofiţerul de gesid? 
să-i fi putut prevedea intenția, 1] ridică la jumătate de metru 
şi îl trânti pe cele patru: picioare atit de puternic, încit em pa 
se elătină pe-masă şi începu iarăși să hlere, 

Dar 'scaunul era “solid. EI BEE teafăr. 


Se ridică -un căpitan voluminos; cü încetineală ealeulată, 
scuturindu-şi fire invizibile de: pe tunică: şi atânjindu-şi 
manşetele. 

De la prima mişcare; toţi înțeleseră că se pregătește să 
rostească “o prelegere şi toţi ştiură, fără să îi putut spune 
dinainte: de ce, că va fi o prelegere lungă si plicticoasă. 

Dealtfel; căpitanul era -conierenţiar + universitar, aștepta, 
decida intrat, săi: vină rindul, Era sigur că numai elva 
clarifica totul şi definitiv, 


190 ` 


Îşi: privi manșetele; nesturit; privi: ou echt. de mulţumire 
bovină. li taţi dimprejur, la masă, la- tavan, la--pereţi, la 
lampă. Îşi trecu delicat mina prin părul dat pe spate.-Se știa 
impunător: Tush și iși sterse mustățile corect retezate; eo 
batislă-albă, po care o despături apucind-o: delicat de mijloc; 
seuturind-o: ste rm raar o: la Joc: 

— Domstpkaent 

Piri den mu la toții imprejur, aşteptând-să-se facă linişte: 

— Caniarazi!. Seneca; ilustrul diseipal al lui: Zenon; into 
Sri e către Ee războiul: ou aceste” eu- 
vites. S 

Radu: Cömsa prr: ep: că nu va x puea să urmărească niel 
o perioaită pină la E "ei 

Ceilalti învepură să privească i tavan, să-şi. curețe un: 
ginle să se: aşeze i bine vm: ‘pasagerii în-vagon; cind: se 
pregălese de dorii A 

bierg, de gazdă deschiee si vorbi şopiit eu o ordo- 
nanpi, re enind apoi în-xirful degetelor. 

— Diel piv În natură, sene generalul Bernbărdi, 
nucă războiul e legea fundamentală. a evoluţici::. con- 
tinus ecetere raul. SE 

Comşa” inspectă- cu d 


untul: pereţii -afum aţi, soba 
urias după moda rusească, tele mnsealului-proprie- 
tär: tarul Nicolae: impărăteasa, împărăteasa maină, o Toto: 
grafe infățisirul-o trăsură goală, nouă, cu: tolk de cauciuc 
și musealul în calian de catilea, atingiiul ou virful: cravaşei 
spinările cailor cu părul țesălat: lucios: lesane ruseşti: sfin- 
tul Ehesrehe, -sfintul Spiridon, | mucenic Pelaghia, vederi 
din: Moscara;- Kremlinul. 
~- Profesorul Gra 
G:-nuțiune.-biplegică a libertà 
peliet var. o: activitate prop 
“Poţi căipătaseră aerul absent 
cui resemnare; cînd -cintă 
în fiecare dupăamiaza- de ceai. 
Dom. ml cu liralicră işi netezea: Barbá suizid en bund- 
Voinţă egală -ṣi SE rumm. suriscse la tot: ce așistase 
pînă. aein: ; 
Singur căpitanul Siu 
de aproape, cu vinele gil 
asculta eu -religiozităte. 


pe de-altă parte; că: există 
are. recunoaște neuronilor 


ul musalirilor siliţi să asculte 
det. clavir, acelaşi vals, 


soarbă cuvintele mai 
lui: unitates stacojiu şi” apoplecțic, 
admiratie- și respect un ot Care 


pulea să vorbească atît demult, atit. de repede şi savant. 
Dar: “pe figura cu -top porii deschişi să sugă înţelepciunea 
conlerenţiarului, se vedea lămurit că orl căpitan. Simion 
mi înțelegea depre ce erá Yorba; tot așa ar fi ascultat Mau- 
habaraia:-in limba sanscrită. 

Vorbitorul însă, bucuros că a găsit un om să-l asculte 
cu atenția și reliziozitatea cuvenilă; se adresă acum indeosebi 
căpitanului. direct, ca și Cum ar îi fost: vorha-de o chestiurie 
personală între-ei doi: SE 

— Aereéotike- formând. Clanuri și națiuni sînt bazate pe 
respectul reciproc sl egalelor capacităţi egoiste, cum spune 
Le Dantee-şi e destul pentru aceasta. să aecentuărn.;. 

Radu: Comşa număra grinzile ta rem, pe urmă scin- 
daile: văpsite “verde. Vasile. Moprea găsise o carte şi; intr- 
cind. foile; mascat "de domnul civil: cu Jerta şi lavalieră, 
citea. ea un elev romanul, sub pupitru. 

O'ming il atinse pe Radu pe amăr. Ur locotenent; care 
stătuse tot timpul nemișcat la dreapta a în Spatele lui, tacit 
îi siaţise respiratia caldă ta ccufă,- îi vorbi în: şoaptă: 

— Domnule Comşa, ing dai vote să-mi spon încă o dată 
numele?;.- Poate că vă amintește ceva. Teodor Bilbor; frate 
cu” Elena Bilbar, prietena demnişoarei” Vardaru..:. Știu de la 
Elna că-o cunoașteţ “E poate deplacat. ce o să -vă- cer, 
dor an observat că totonu ascultați... Pe urmă, cine ma 
ştie dacă ne mat intim. “vreodată? Acum, fiecare „din 
noi poate că ne vedem ultima oară 

Se :apri, fiindcă xorbiterul -privi sever in colțul lor. 

Cînd gonfercoțiarul universitar. se întoarse. iarăși: Să in- 
cheie chestia personală cu E Siria, fratele Elonet 
Bilbor continuă: 

— Ştiu că Elena e cea mai “bună prietenă en domnișoara 
Vardaru... De aceea numai mi-am permis:;. lată ce voiam 
să vä rop: ce fel-de inulivid e Scarlat: Măinescu? Vă intreb, 
fiinileă e prieten cu dumneata. ` 

— Eu. prieten cu Scarlat -Măinescu? 

= Cel puţin asa spurita dinsul... 

— Cunoscut: dal Nu prieten... 

— Am înţeles atunci, domnule Comes). Vă mullumegr, 

Radu Comşa întoarse cehii mirat la tînărul care îi anini- 
tea acom deplin ochit și-o alul ebrazahi și toată intățisarca 
Elenei Bilbor. 


Ce voja să spună cë a înțeles? - 

~ Am înţeles, îi preveni întrebarea: locotenentul Bilbor, 
după graba cu care dumneata te-ai apărat -de-Dinulala să 
aţi putea fi prieten cu indivizi de speța. acestui domn MAI- 
negt. Att îmi ajunge! Întărește ce stiamo eu. 

Comşa so gindi la-seara de astă- primăvară; cind il-xăzuce 
pă Scarlat: Măinescu în casa Vardarilor, șoplinil la urechea 
Elenei Bilbor. s 

Începu să înțeleagă si- al toi mi cra prea greu: de Tote: 
les eu o adevărată mostrare: Se hotărise atunci să atrasă 
Juarea-aminte A Luminiţei și nu o făcuse. -Era poate prea 
tirziu; chiar atunci poate că arfi fost prea tizi 

"Și de ce-te interesează; domnule” Bilbor, prietenia ori 
neprietenia mea- eu -Scarlat Aăineseu? 

Fratele: Elenei Bilbor ntirzie- să răspundă, Täsch ea- 
pătul méi- cūrole: i 

Numai tîrziu spuse, privi tent la Comşa: 

— Elena de. donă lu logodnica acestui domm Mai- 
piscul 

Ou in ochii lui Comşa impresia neplăcută d ştiu de 
S-a îneruntat, 

= Wu e age, domnule egen? Nu re aen că ummesra, 
ducă al geen 0 soră, n-ai dori să devină nevasta unui individ 
că “acest donin Măineseu 2. ` — ` 

Radu Comşa scutură din cap. El avea o soră: era netosta 
unui soldat, a-unui ţăran pe care nu-l văzuse niciodată. Dar 
filr- adevăr, oricine altul nu se pulea asemni cu up. aseme- 
nea specimen, ca acest. Scarlat  Miinesev. 

— Biata: Blena!...- Merita altceva! murmură Teodor Bil- 
Bor, retsăcîndu-se în ungheriul lui și lăsindu-l-pe- Radu Conza 
Bă-şi roadă pînă Ja carne unghiile. 

— Două secole mai tirziu, Diderot: seria: Războiul este 
un, fruct al depravaiei omenesti, € o maladie convulsiră și 
violentă a corpului politic!.... se auzi ca prin vis glasul con: 
ferenţiarului şi. toţi se mișcau din log se răsuceau, își astu- 
paü căscâtul cu palma şi aveau lacrimi în ochi de citi se 
dislocaseră --făleile. E 

Au venit aduşi de dorința Oo „protizeze Goen ve ern con 
fuz în ch, să- SĂ hotărască, să-i pluiască ceva. 

Cind o înşitaseră De străzi plat aci, crau plini ile nerăb- 
dare, călcat cu chope; spunindu-și că vor asista poate Ja 


"mm 


un episod din viaţa lor care va deen) un eveniment hotări- 
ior pentru toate vremurile de mai tirziu. 

Acum doreâu. toţi să plece mai repede, se simțeau stră- 
ini, eran sătui de glasul monoton, de prezenţa lămpii Turie- 
goase, de aerul mirosind-a tutun, a gaz şi a pielărie. 

— "La arienii din India, ca și la semiţii din Palestina, am 
văzut că societăţile monastice. născînd. din. 

Toţi priveau lampa cu fitilul ars și sticla afumată, do- 
rifid să se intimple ceva neașteptat, să explodeze, să ia foc; 
orice catastrofă, care să-i scoată prin miracol dia cleiul aces- 
tei ` plieliseli. A 

Unii se gindeau că-au renunţat la-o înttinire cu o femeie 
pe Gäre poate n-au's-0-mai vadă niciodată; alții că-i. aşteap- 
tă famiha, un prieten saudou ceasuri de somn într-un pat 
cui: aglernut- omenesc, mm bun Pe care au să- Jregrote peste 
citeva zile, cînd vo D din gou în bordeiele subpămintene, 

Toţi priveau pësomoip - 

Nuraai. -cenferențiarul vorbea senin,  ștergindu-și din 
cind in cind graţies mustăţile ou o atingere a batistei -albe, 
pipăindu-si. manşetele, destäin indu-i cu un-zimbet "dulce 
căpitanului Simion” ce fac ierg) din India și semiţii din 
Palestina; şi ce-a scris Seneca, Austrul discipol-al Jur Zenon, 
către Lucius. 

Destinul voi ca sublocotenentul Vasile Mogrea së sii: 
gească de citit capitolul din cartea începută și să privească 
kb ceas. - 

Aruncă volumul peste: capul domnului ep: barbă de lipo- 
vean şi lavalieră și, ridicindu-se, se apropie cu pași apăsaţi 
de scaunul de unde grăia căpitanul conferenţiar: 

Iar toţi cei care priviseră pînă acum posac în gol: răsu- 
flară, ințelegind că supliciul, sfirşeşte, dacă se amestecă 
Mogrea. - 

— Gihiar dacă ze întâmplă H inele moluşte a Ja unii 
viermi ca elementul bărbat. al unui. individ să-şi. fecundeze 
ouăle, acest. hermafrodism--e o excepţie; e necesar, în gene- 
ral, së fe o îmmpreunare între doi nd: izi distincţi, de sexe 
distincte... 

Vasile Mogrea- îl privi cu miinile EI buzunările tunici, 
cu ochiul sting inchis, cu ţigara în colțul gurii, îniproşeind 
dun „spirale de tura pe nări. 

== Moi 


Conterenţiarul ridică och bovini, mai mult mirăt decît 
ofensat de întrerupere. = 

— Da, moftl Crezi -dunineata, deinnule căpitan, că 
ne-am adunat aci ca să ne înveţi cum. fac. viermii copii şi 
cum să-i facem noi? Meşteșugul acesta l-am învăţat cam 
de multişor... 

= Domnule sublocotenent 1... i 

= Jeu sint nici sublocotenent, mici nesublocotebent | 
Ne-am adunat mai mulţi camarazi să ne spovedim păsurile 
si-să hotărim ceva... Dumreata-ne vorbeşti de Seneca, amas 
Jee. Diderot, Zenon, mofturi: și alte moluşte..: 

— Vreau să expun ideaiul moral al omenirii în faţă răz- 
Boiului... 

— Molt, domnule căpitan: E miezul nopţii. si mave 
tiinp să ascultăm ce-a fost cu “amaleciţii. Concluzia! Aceasta 
me interesează... Care e concluzia dumitale? 

Căpitanul n-avea nici-o concluzie 

Se ridică demn, îşi împături batista și începu së se plim- 
be, cu mm soris de milă, “pentru asemenea “societate în care 
regretă că s-a amestecat, "Poţi se seculară în. picioare, (med, 
întinzîndu-și braţele amarţite, scuturind. serumut țigărilor, 
tropăind să-şi aşeze hainele. Începută să-și caute chipitirile, 
să. se încheie la nasturi. 

Căpitanul: Simion privea, cu: admiraţie amestecată de 
teroare, la sublocotenentul Mogrea, care se încumetose să 
reteze atit-de scurt un orator care vorbea atit de mult, de 
repede şi savant, 

Se dich şi el, pătral gp pe ca-un Lan printre 
ceilalți, cu regretul vag-că nu va afla niciodată.ce legătură 
misterioasă e între idealul moral, războiul ai fecundarea 
cuălor de moluscă. 3 

— Aşadar, n-am hotărit nimic... rosti cu-părere de rä 
și cu-o scuză în glas ofiţerul de gazdă, văzind eum i se tisi- 
pesc oaspetii: 

-Ce să botävien 3." Unuk vrea revoluția mondială; al 
tul crede cé dän război am invăţat mila și trebuie tă opät- 
Um pomeni in-dreapla-şi în stinga, de: sultetul - morţilor; 
domnule ăpilan ne trimite la Zenon... Moit! Vom pleca fiè- 
care să. facem cene taie capul. Rest al-mwoft sg omie: demot- 
tutil 

— Să ne mai fntilnima “miine Zau poimitinel.,. Stär gazda, 


1% 


Let dădu părerea Onixfor -Sa- 
chelarie, venit din nale p eședenţiilor și „comitetelor... 

— Moti! îşi Loft chipiul pe ochi V lo Mogrea; Acum 
de asia avem uevoie? De comitete și comiii? 

Căpitanul Simion, cu chipiul care-i stringea timplele ca 
ün cere prea îngust, călcă țeapăn, făcindu-şi loc și declariud 
ču fermitate: 

== Camarazi,i. “prieteni... Eu nu mai. fact En înțeleg 
faptel::. Eu m-am hotărât... Cind sună demobilizarea, Ro- 
mânie mare, Românie mică, cu nu vreau să mai stius Eu 
më întorc la pădurile melet Eu sînt silviculter!... Eu nu ştiu 
să: vorbesc. Mă scuzaţi, camarazi: prieteni... cu nu pot. ki 

Ia scoase chipiul şi își sterse sudoarea, trecind apoi: ba- 
Deia și pe „pielea dinlăuntrul chipiutui. 

= Camarazisi. prieteni... Na vă. supărați!... Eu, dacă 
vu mor, mă întorc: la-pădurile- mele! Eu-nu pot së mä mai 
amestec... Eu sînt silvicultor. 

Donn cu barbă şi lavaliei Se “care riu rostise toată. vre- 
inea nici un: cuvint, conlinutad să suridă, își luă pălăria ca 
boruri imense și se strecură pe usă. Nimeni n-ar îi pulut.să 
spună de ce venise, de ce surisese > toi timpul, de ce tăcuse 
și de ce pleca.a S 


—.-Să facem. un -comite 


Afară coborise ceaţă opacă, 

Feliuarul lumina. bolnay. într-un -manşon alburiu, fără 
să arate drumul; Călcară în echilibru pe 'scindurile înguste, 
țină Ia poartă, în ograda eu. bălți dulnind fermentat. 3 
grajd. Calul ronțăia legat de căruța lui. Alţi cai stiănulau 
in grăjd. În șură, lamină era stinsă. 

Nu se vedea la dei pași înainte, 

Se risipiră, d 

Ofiţerul cuochi albastri și buni, carc nu. vola revoluţia, 
ei ce regie a milei, vorbi încet eu glas mîihnit, tuindu-gincaji= 
te Jam de la Comşa: - 

=— Încă mat avem nevoie “de război. Nu mea învățat 
tat... Man trebuie suferință, “pentru ca oamenii să alle 
răul on afară... e în noi... şi că vindecare Se ullă tot-în nos 

Își rosti numele; de astă dată distinct, 


REG? 


Atunci: Radu: Con:şa ştiu--că e acelaşi nume de pe coperta. 
unsia. din -cele Lee Gëtt te care le-puriase cu el in bordeie 
Dar:celălalt, plecase, înainte de a-aştepta-un cuvint, 

fi prinse braţul Vasile- Mogrea: Merseră pipăind cu mei: 
rul. bordura de-granit, în ceața densă care: asfisia felinarela 
în::agonie. Ne 

“Tăceau; cura tac întotdeauna oamenii după ce au vorbit 
prea mult, ae: auzit vorbind prea mult, au fost: prea mulţi; 

Orașul tot erg. orb- Cu ferestaele stinse. Cu-negura înfă- 
suiîridu-l ca-0- seamă. acățiadu-se lipicioasă me haine, tks 
buşind respiraţia. - poa 

Orbecăiau pe: lingă iduri, - îrnpiedicîndu-se, - intinzind 
miinile să nu izbească într-un perete, în stipi. S-ar P spus 
că: planeta s-a -împotrolit: în-altă “atmosferă .irespirabilă; 
pentru altfel de vietăţi, de peșteră, unde n-are să mai stră- 


bată un- soare: niciodată: 

Prin -mijlocul străzii: scîrțiiau. însă: roți: 

Oraşul dormea mocnit; ` dar poverile- continuau să -se 
tirlie spre gări, spre bariere, spre cimpurile în care războiul 
continua undeva. În amindoi crescu dorința să se afle nai 
repede acolo. Aici nu aveau încă ce căuta! 

Vasile Mogrea. vru să-l întovărăşească pină „acasă; 

—"Nu... Noapte bunăl = 

Îi strinse mina. Se despărțiră. Lui Radu Comşa îi păru 
că-prietenul a plecat prea repede. Desigur. atit aștepta: Voia 
adinesori să rămină-singur şi acum n-avea ce face cu.singu- 
rătatea. Îi auzi paşii depărlindu-se, repezi şi sipuri.. Pe urmă, ` 
Du se mai auzi nimic. Îşi Liri picioarele pe asfaltul: mat: 

Pidică ochii spre cer. -0 

Dar nu mai era. cer deasupra. - 

Apoi şi lurninile oflicoase se stinseră brusc de la. uzină. 
Pijbii într-o cavernă cu hrube întortocheate, într-un, rare 
întuneric; Ca întunericul lui, cînd era cu ochii legaţi. Atunci 
însă lumină lui era înlăuntru. Se temea ca de o bucurie. prea 
mare de ceastălaltă, de afară}. Iar cind venise această lui 
mină, ce trist miracol!:..- Îşi -rauşcă unghiile și își dădu sea 
ma că le roade. Viri mainile în buzunarele: manti: Își roade 
unghiile... Alexandru Vardaru decide soarta feței Jo, ća 
parcelarea unui teren. Jg. Onisfor- Sachelaiie îi slujeşte: 
argument... Ce-a: ajuns? Şi Luminiţa... Doarme? Gîndeşte 
la el, la ei, „Radule, ajută-mă să-mi explic... Să ne faceri 


EC 


fericirea noastră. din putin," Din resto, O fericire: nu se 
cîrpeşie - din resturi! Acum nu: trebuie să mai gindească la 
aceasta... La nimic din ceea ce nu vg mai fi în curind decât 
un trecut: Acum Viaţa lui: nu-i mai apărţine: o datoreşte 
alteuiva:.. Com si-au pierdut timpul! Vorbe; fiecare urmă 
„xeşte egoist o nălucire a Iui, la care nu renunţă. Au venit 
acolo, şi fiecare a venit cu altă realitate, din e]; cea diriafară 
pu există; realitatea e numai în noi. Şi e inexprimabilă!... 
A spus-o: Ghenea: „Cuvintele- sînt” prea tocite:  Trădează 
gindul.“ A. spus-o astăzi Luminiţa: Altceva am” voit să 
vorbesc şi altceva spun“. Eo suferință generală a omenirii: 
Poate. pricina tuturor celorlalte suferinfi.  Incoruricabilul 
care: te -izolează pentru totdeauna de ceilalți-semeni,... S-a 
rătăcit... Trebuia së apuce pe cea dintii stradă... Ce noapte 
niutedă 1... ar. îşi roade unghiile! Cind nu-ţi mai poţi supra- 
veghea nervii, semn răul... Era stăpin altădată pe ficcate 


gest. Dron stăpîn... Aproape ca Bogdan Cernegură, cama- 
radul. ceva mat tînăr; care nu-și destăinuia nimănui nimic 


din lumea- sa interioară. Totuși, in astă-seară a făcut: un 
gest, parcă ar fi voit să se apropie și să-i vorbească: Ar fi 
făcut-o, desigur, dacă nu incepea căpitanul tocmai aime? 
Ce Amber) căpitanul, cu toată conferința lui! Ce: voia?... 
„Aştept: concluzia!” Cu ce privire idinată s-a mirat! N-avea 
Tei o -concluzie!:.. Pentru. concluzii nu: compilezi din cărti: 
ţi le dă viaţal-Le cauţi oi le aștepți. Pentru el e limpede. 
De-acum. e singur. Numar omul singur. e tareh. 

Cind a dispărut. ceata? S-a retras miraculos, ca ùn văl 
ridicat. Acum sînt stelele sus; cerul e înalt gipar. 

Briten “ochii spre tremurul stelelor clare a eterne, dia- 
mantin prinse în catiteaua albastră a nopfii-Merseinviorat. 
Spiinten. ca. în ritmul unei melodi de Lully. 

Oraşul: era scăldat în Tunn ireală lumină stelară. Și 
aerul uşor purificat; ca -© fereastră care-a fost. deschisă intr-o 
cameră de convalescent şi a lăsat să explodeze, hohotitoăre, 
Bănătatea, 

Traje zăvorul portiek nerabdätar, cala o- mibure Ja 
care -æ intirziat- Së 

Urea scările într-o suflare: 


Aprinse juriina şi, fără: să-si dezbrace manlaua, scrise 
in picioare; pe-un pic adresa Luminiţei, cu tere” apăsate, 


` 


"vos 


Își scoase -verigheta din deget şi o Tse pe birou. Inelul fugi 
pînă la cadra de lewn. a mesei ciocni de margine, se cum- 
păni o -clipă şi se întoarse îndărăt, împins de un deget nevă- 
zut: ÎI întăşură într-o foaie albă şi închise plicul. 

Žvirli mantaua. și chipiul. Întinse braţele ca un oră libe- 
råt -decătuşe. 7 

Se culcă îmbrăcat, acopărindu-ș şi ochii, să facă întuncri- 
cul, în care de două luni învățase să găsească lumină. Fără 
să-și dea. seama, pipăia din cînd în cind inelarul gol, de pe 
care lipsea veriga de om. - 

Puse -atuiici aniîndouă miinile sub cap. 

Cind deschise ochii tîrziu, . privirea s-a oprit. în colțul de 
lingă ușă. Cele- douš scaune erau apropiate, aa Cum răimă- 
seseră de astă- -seară, cînd stătuse, el a Luminiţa, acolo. 
Pireau că, singure, continuă numai pentru ele ceea ce înce- 
puseră e. 

Radu Comşa se ridică aile despărţi, 


CARTEA A TREIA 


„Capitol D 
"TRĂIASCĂ. „ROS A MA MARE! 


Tia echtut bulevardalui; o caterincă tinguia valul dän 
Printesa “dolarilor. 

Ouiul cu pălăria fără nici o formă și fără-nici-o culoare 
răsucea fără. nici un entuziasm manti ela; inăcintad sacadat 
notele, cd -grăanţele de cafea în rigmița cu melodii. 

Papagalul -moţăia. cu penele prăfuite. “Tresărea scîncind 
Cu. 0 privire bolnavă, de cîte ori lădiţa smucea. prea. tare, 
trezindu-l do visul pădurilor natale cu. zbor de colibri, cu 
şerpi balansinidu-și _otgoanele din vîrful. copacilor giganti 
și cu-rotul:de insecte multicolore, ca săi iatoarcă la-reatita- 
tea uediocră şi monceromă a urbei cu zidurile fumurii. 

O 'ordananţă, cu 0 pereche zwé atirnate de urechi 
într-un singur deget, încelinii paşii acompaniind, cu fluier 
dë- virtuoz, valsul. SE 

Se opri să secală-un planet. E 

Când căpătă Mirta verde, îşi continuă drumul, vemgmtind 
Ia fluierat, pentru ca să ae bicaceă din mers profeţiile- vi- 
torului. Apoi, dintr-o curte ieşi o doarană bătrîni cn pele- 
rină neagră și capelă cu mărgele de sticlă. purtiudu-și. de 
mînă nepotul. Plăti um bilet- pentru câpil- si. altul: pentru 
dinsa. 

— Ohservă, Comes, cât de DEE nevoie are ol së 
spere mereu ceva! vorbi Vasile Mogrea, fluturind ziarul în 
Taină. Ce dracu o mai Îi asteptind de de! la viilor. zerriplucoaică 
antediluviană Ca. aceasta Pu: - 


141 


Vasile- Mogrea tăcu îndată, devorind. cu lăcomia dintot- 
deauna ediţia ziarului cu cerneală udă. Se rezemă de grilaj, 
căutînd umbra; fiindcă soarele începea să dogorească intila 
cară în primăvara aceasta. 

Cucoana - bătrină își puse ochelarii să citească” destinul: 
ÎN descifră cu nerăbdare întâi Pe. al ei, și numaidupă aceea 
biletul- copilului. 

Omul opri manivela. Își “sterse sudoarea cu o cirpă mur- 
dară. Începu să vorbească - încet cu păpagalul, cum „vorbesc 
oarenii simpli şi copiii cu dobitoacele, cind- rămîn singuri, 

Papagalul exclamă disprețuitor $ și gutural: 

„Moșneag Lem" 

Pe urmă, schimbă piciorul și piroti iar. 

Radu Comsa uită o clipă discuţia eu “Vasile Mogrea, tn- 
treruptă,. căutînd. să-şi- reconstituie din această” exclamație 
viata de-acasă a omului cu papagalul și caterinca.. 

Desigur, o baracă de mahala, unde ii aşteaptă pe amin: 
dei o cumătră cu nasul ros şi cu mătură. Omul cu planetele 
soseste tirziu, lepănindu-se. “Sa Oprit la circiumă. E vesel, 
dondăne ceva fără s S 

„Moşneag pienti] 2mttemgien baba tu mătură, cerindu-ă 
pinga să vadă citia adus. - 

„Moşneag font!" EE 
senik: 


Dar papagalul- tresäri încă o dată din somn, rostind de 
astă dată: ` 

„He die vteur |... Vizu a togal" 

„În acest caz, își e Pati Comsa, am dat gres, Bă 
1rinul Henit nu poate fi împărțitorul de zodii: Cumătra de- 
acasă n-are cum: să-l intimpine An rot Im erg se-exprimă 
cumetrele Jg Courteline. Trebuie să De un altul, un ereus 
tout din vreo laniilie ruinată, de unde, la desfacerea“ totală 
a “moștenitorilor. pasărea alba ou gusa de culoarea wanda- 
Gre a asfinlitinălor s- a declasat, ajungind pe cutia ambu- 
fontă cu valuri.“ 

„Piete Tod)! Moşnesg tieniti“ e, de huen seamă, re- 
S tiveare, aruncată stāpinului de azi, in amini- 
Droen celuilalt, vreun bat chefliu, cartofot şi muteratic, 
un frate geamân-cu Pavel udaru: reenen disper are a soá- 
fai care, cu masa întinsă în sufragerie, Tei amăgea astepte- 
ren citind un roman de Dumas-pere... Pină ce bătiinul Ge: 


confirmând pasărea cu profil 


-142 


ft a miirit; Son a-murit cucoana bătrină, sau, din alte pri- 
cini dbscure, lucrurile au fest scoase la mezat şi pasărea a 
devenit, prin capriţiile hazardului, Pythie democratică cu 
tarif moderat, pentru teate pungile plebee. 

Radu Comşa părăsi însă şi aceste ipoteze, prin care cons- 
truie întotdeauna, dn. aspectele străzii, drame fictive ale 
vieţii; căci dintre toate, se-alese vie și imediată- amintirea 
lui Pol Vardaru... Şi îndată se întrebă dacă numele i-a răsă- 
rit fiindcă papagalul alb şi roşu de pe lădița caterincei i-a 
amintit. papagalut verde al Laure Vardaru; Jack, intonind 
cu ntâstenită frenezie „C'est on hartilleuur, maman...“; său 
fiindcă într-adevăr a presimţit, ep o clipă înainte, apariția 
lui Pol Vardaru, venind acum. în- carne şi oase. din capătul 
bulevardului. Se strădui, fără succes, să-şi rererboreze cum 
se. numește în psihologie fenomenul acesta. Al -previziunii: 
gîndul la o persoană cu citeva. minute înainte de a o fatin 

Generalul Pol Vardaru, în haine civile, cenușii, cu ghe- 
tre albe şi ou pălărie de pai pe-o-sprinceană, be apropia ră- 
sucind între. degete morişti triumfale de baston; 

Când A rengen De "Comşa, traversă trotuarul: 

= Ce deen? 

Faas, fiindcă era deprins. să-i spună: Radole! 

— Ce deent, Comşa? Am auzit că te-ai făcut bolşevic... 

își scutură pantalonul cu mănușile gri, își potrivi dun- 
ga pe picior. 

-Radu Comşa își prezentă prietenul. 

Vasile  Mogrea întinse mîna morocănes, eontinuind" să 
citească ziarul, rezerat- de grilajul de fier. 

— DM. cînd ne răstorni?- Cind proclami revoluţia? Când 
ne.imparţi-casele. şi ctad-ne trimiți: în surghiun?... 4 tachiniă 
surizător generalul Pol Vârdaru,. cu o bunăvoie-caredove- 
den că numai:-de. aceste EE amenințări nwi „păsa 
lui--acum. 

— Cit de curind... Puţină răbdare! răspunse De acelaşi 
ton'Radu Corişa, admiriad cit de tinăr-se păstrează -unehiul 
Lamniniţei, cu tot părul alb pe care îl purta -surizăter, ca 
o cochetărie_ mai mult. - 


= În orice caz, sper că 0 să më ai în vedere... În amin- 
firea” trecutului, Comgalk 


Se feri în lături, salutind pină ła gäint, o doamnă-foarte 
elegantă, înveșniîntată în olandă- albă și mată; do Io «pălărie 
pînă la pantofi. - 

U privi din urmă, cu sprincencle ridicate in senin de ne- 
mărginită admiraţie: a 

-Dragă Comşa, cit timp ţara românească produce incă 
asemenea esemplare de rasă; nu înţeleg. de ce s-ar. plinge 
met, -Totul merge de minune şi viitorul ge surdes Ai 
punc-6 p-asta la tors şi la spă rute? 


= Da bine că nu! mormăi Vasile Mogrea de după ziar, 


Ia -perforat þilete, în tramvai! hotări, fiindcă citea toc: 
mat că; personalul tramvaielor cere mărirea salariilor. 

-= Asta e nostimă |! se bucură, în culnica fericiri, gone 
ralul Vardari; La cea dron ocazie am să i-o spun... Și ani 
să adaog, bineinteles; că în acest caz sint gata să dechn vol 
mai pasionat pasager al | SeTe-Be ului! Mä- rechtaoaponap 
şi pe mine... Conductor -Nu-ti spuneam, Conişa,-că-o să am 
nevoie de protectie? 

Generalul Pol Vardaru își scoase monochul să-l şleargă 
cu batista, zimbind cu beatitudine acestor perspective îiicin- 
tătnare, fără să ia seama la privirile asasine cu care il onora 
prietenul “Hi: Comsa. 

— De ce nu ireci odată pe la Laura? întrebă, așezin- 
d-s sticla rotundă. în arcade sprineenei, ou e un motiv 
tiisideă -s-a întîmplat așa, să ne ocoleşti: âcuim și e noi. Ştii 
sit te simpatizează Laural.. De. altfel ei. stat la: Parish Nu 
re o întilnitre, oricum; neplăcută... 

Generalul se încruntă unci amintiri, potiivindu-şi floa- 
tea albă de Ia butonicră. 

= Acum să-ţi spoun, între noi, Coma... Mat bine poate 
că a fost aşa! Cine te obligă adică să renunţi de bunăvoie la 
libertate? Toate femeile din lume, s-o gtii de Ia mine; Com. 
şa, sint încîntătoare, cită vreme sint nevestele altora... Cind 
devine ata; nu mai are nici un haz... Uite, ep Laura chiar. 
Cunoșteai mienajul nostru: ideal! Nu më intreba cind plec, 
cind mă întore, de unde vin, ce-am făcut. Aen, de două 
săptămini, numai scene. Eé ştii pentru ce? Să Do spiñ, că 
e nostimă:. SE 

Pol Vârdaru se opri. 245 

Caterinca- începuse aria Zo donna: e mobile, 

Ueneralul o 'acompanie: gual piuma al vento...“ 


Aaa 


Suspină Cu um gust larg- d gr, pentru trecutul. defie 
miiy pierdut: 

— Abt Comşa, Coraşa! Cind au să se mai întoarcă wra- 
Murie acelea? Cainsso;. Maria- Gaam, Titta-Ruffo, Salia- 
pin; Grant- Opéra! Cu “mizeria. aceasta a valutei, moi nu 
te mai: poţi misca: din țară. -Prizonier, mä Sint, prizonier 
adla. De o parte valuta, de alta exproprierea... Fundcă iţi 
inchipăt bine că Xardarii nu s-au esehivat. de la expropriere 
cu tertiparile: celorlalți! Şi ce dvbinzi, dragă Copien, ce do: 
biazi neraipomenite|... Ti ler 

Privi în gol. Îşi aduse aminte 


altceva: 

— Ce spuneam? Da... -SKS vezi ce ai se întîni plă de două 
săptămîni... Într-o ză, fmi aduce un. imbecil, fost sub co- 
manda- mea; două sticle de lichior. -Bols olandez, autentic, 
dinainte -de-război. „De unde le. i, mă uiitule? întreb. 
Astea nu sint de nasul tăul“ Îmi răspubde-că de la el. din 
paruizoană, la Caracal: La 6 cofetărie, -unde-nu Je întreba 
nimeni, de zece ani. Adevărat! Cine sä. bea Bols la Caracal, 
și încă "a o cototătieă Şi atunci imi da în cap: Stai, gema 
rule! Am dat jale 0-sursă pe Car n-o cunvaște (ten, 
urc în tren; Cobor la Caracal. Ai fost li Caracol? Ku fiai t 
case pe-acolo de cînd eram locotenent... Îmi mincase: acest 
Caracal o jumătate de an din tinereţe, pină ce-am pus toţi 
sfinții la -contribulie să obţin mutarea. Oraş tipice de pro- 
vice) Ovat moenită, să te sinucizi!:.. Caracalenii nu 
cunsșteau altă pasiune. decit plăcintele,- Se întorecău- cü 
buzele grase, îşi făceau semn de Dr celălalt. trotuar, ridona 
două degete unsuroase şi stiigîndu-și: GI; alte două. degete 
strivîndu-ei- DL Adică intelegi? Au mincat două plăcinte su 
brinză gi două-cu carne... Aceasta. era viaţa la Caracal; pe 
vremea -aceeat... Acum îți imaginezi că nu m-a cuprins-niei 
o înduioşare, Amintiri etetera; etetera, cind anm descins din 
trén. M-am urcat- în bin şi mînă direct Ia coletar!... MA 
ținea minte: um păr tot lichiorul,- Nic nau ştiau ce ar e, 
idioţi! De ac ma duc la Vilcea, la Slatina, largo: Jiu. 
Cum ajungeam. în oras, spuneam birjarului să dea rară la 
toate cofetărie. Vin acăsă cu șase lădiţe.. După o săptăniină 
iai altă linie... Miani făcut. rezerve pe zece ani, cu pre 
puri ridicole. Şi ce lichior, Comşa; ce contacuri! Unde: niai 


găseşii la Bucureşti o singură sticlă dinainte de război 2-Nici 


că Ee să povestească 


fatricile nu-cred -să mat aibă, decit pentru m uzee-și expozi- 
til. Dar ca să nu-mi fie multumirea întreagă, acasă “mă 
aşteptau scenele. Laurei Că bat drumurile cine știe peniru 
erf am dăscocit chestia cu lichiorurile, numai să-mi creez 
un alibi... Că poate nici nu plec din Bucureşti și mă ascund 
să “coriit- cine ştie ce grozăvenii!... În sfirșit, cunoşti D 
unde ainpe imaginaţia femeii, cînd o ia raznal... De aceea 
îți spun, Comiga: Mai bine aşa! Liber. ca pasărea cerului!... 
Ach înţeleg programul bolşevic i ader din toată inima la él 
Jos căsătoria! Un contract: mă placi, îţi plac? Poftimi:.: 
După o lună, o:săptămină ori o noapte, cind descoperi: că 
te-ai înşelat, adio şi oam cuvintel.., 

Generalul Pol Vardatu“ văzu că doamna în haină. de 
olandă se intoarce. îi 

Îşi Tuă repede ziuă bună? 

— Neam înţeles, Comșa?.,. Mă ai în vedere! Dinsa per- 
torătaare de bilete şi eu conductor... Mă duc săi spun. Şi 
më ofer să-i dau lecţii de perfora! din vreme... 


leşi în calea doamnei, “scoţind i pălăria de pai cu op 

sup serb gest de conchistador. A 
„Fiene: togut! Vieuz toguc ţipă - pasărea albă-roșie, 

zbilindu și creasta. 3 E S 

— Lichea bătrină! pui ile Mogrea, boţind. ziarul 
în mină. y 

— De ce, Mogrea? îl apără ` Radu Comşa. “Toate acestea 
nu Lan impiedicat së fie un comandant Lenze, energic, is- 
cusit eum n-am avut cinci în tot războiul! 

— Mofi! Citesc “aci -că s-au numărat. zilele acestea alt- 
ceva "Gell, asemenea comandanţi de vodewil. S-au -nurnărat 
pină acum cincizeci şi unu de-mii de orfani -de-război... În- 
Zeien? -Copiii de-care are să-şi bată joc filantropia-oficială 
şi au-să poarte grijă coconeturile cu baluri, tombole şi toate 
mofturile. lar. individul. acesta face. razie de lichioruri! 
Poate miine o să -alergaţi după el, să-i oferiţi un loc; de frun- 
te în EE Numai o. lichea- ca el mai lipsea între atia 
moitângii L. 


Caterinca “explodă neasteptat primele dezacorduri din 
Sambre et Meuse. S 

Radu Comşa Zon silit. să besch moi tare, pentru a 
acoperi “iinproșcarea notelor, < 


Era 0-guerilă: care dun de o Ionë Intre dingi; cu seurte 
aimistiții.. Radu Comşa credea To partidul nou. întemeiat 
cu: deviza: „Viera ca România Mare să devină România 
nouă!“ Vasile Mogrea nu admitea nici-o disciplină, -era în 
război cu--toată Jumea, nu deseoperea pretutindeni decit, 
moftar et dar mourik s o 

— Mogrea, vorbi Radu: Comşa impăciuităr, s% nu ince- 
frm iar! Sum bine cp o “diseuţie” nu e conflictul între două 
es ci: Zntee două temperamente... Tu -ai-vrea să distrugi 

fiindcă ai veluptatea loveşti brutal, să ofleet. 
Ge curati: Eu ered că întîi trebuic-să. ținem seaniă că 
există 6 realitate, pe: eare n poți suprima: decit: treptat, 
modificind-o:. F 

— Adică, iar compromisuri 2... Mar së tu, mai Jop ep, 
git. ee, din tocmeulă în toermieală, ne întoarcem de unide- 
am pleath. Imi pare rău, Cân:șa, dar tehuie:să constat, 
că incapi-si Lu së devii us moftangiul 

Vasile Mogrea își. imblinzi constatarea: severă, bătind 
prietenul pe umar: - 

= Glume Comşa! Da mă term că esperienta In are 
să-ţi aducă numai -de uzi. apen. cf ze adună mai 
iuli; devin turmă: eu se mai-pet conduce: decit după lagile 
psihologiei: colective. Persenalitatea: D. dispare; te nivelează, 
şi Lu ştii că nivelare nu există decit in mediocritate: Tu speri 
că miracalul are să-l să irşeaseă an partid 2. Dar partidul 
acosta: al: vostru, parodia de partil e o adunătură 
de abili, de varii lăți de interese” și de-o sumă: de moft: 
Arc: să-conducă nu celui „ei cel mai viclean și mai te- 
titele Un puttăd-vrea să gin'erneze: Și cind! vrei să ner: 
ră. revoluție, fără pui mina po teroipan, începi priri 
trun compromis O capitulare azi; nitine alta... De altfel. ce 
să omat vorbim degeah: a? Miine m sau zeen mină jerta ti, 

D prinse brațul. N 
artidul Romni mari care vrea să Ara Rosana 
vestise, pentru a doua zi. o miare întrunire: publică, 
Alise albe, tăiate în diagonali de-s- bandă trieiloră; here 
pe toate zidurile Capitalei cetățenii la-cea dintii manifesta- 
ție care pregătea alegerile, Se anuntau xorbiteri din pidsin- 
turile: eliberaţi. Premiile descăreau de două zile: în Gara 
de Nord; delegaţi din provincie, “Părant în portari: site și 
alle? oști: ofițeri demobilizați; mvalizi sprijiniți in erji și 


-1447 


eu. minecilesgoale; mull: tineret. cărturăresc;- popi gi invăţă- 
tari, strecurindu-se intimidaţi, cu legături postrite Și opea- 
mantane-jerpelite, priritre automobilele dezlânțuite pe Ca. 
lea Griviței spre miezul Bucureştilor, 

Guvernul on -putuse împiedica revărsarea- această. Unul 
din guvernele de scurtă durată, perindate de doi op. de la 
intoarcerea” trupelur în Buc roșii. 

— Priveste, dragă Mogrea. miir en aceasta proaspătă, 
Cu tare n-am fost deprinşi încă... vorbi Radu Comşa nepu- 
ţinilu-si stăpini agilarea liunurică-și uitând cé. el fusese acela 
taregi rugase. prietenul sé schimbe discuţia. Com o poţi 
erop para “cu bandele de canalii. cu care neau obisnuit întru- 
rările politice, de cîte ori cpozilia vrea să răstoarne giivernul? 
Este ceva nou! Există în ae. ` 

— Moti! Să lăsănmt.... De det ani ne pierderi vrenicasă 
nE.cânvingem “unul me altul... 

jmtz- adevăr, de doan discutia se încingea intre dinsii, 
pină la cuvinte -grele.. Se despărțeau furioși, ca a doua zi să 
se caute cu nerăbdare, ca so înceapă din nou. 

Lut Radu Comşa nu-i mai rămăsese decit acest: tovarăs, 
Tatimplarea; in care văzuse un semn ascuns al destinului, 
Tavuse ca în iarna cind s-a întors din Moldovă să-şi găseasc ă 
aproape toale amintirile. fostei lui -esistente dinaintea. răz- 
boiului,. risipite. Ee ceda, 

Proprietarul casti - murise, moșteni Lori” împărțiseră e 
*induseră ` mobila si cărţile din cele două camere ale hui 
fuseseră înfundate într-o şură; de unde fiecare furase ve? 
căzuse la îndemină. N-avea pe cine chema la -răspuiiidere, 
Astfel, “se: -părăduise ` Lot Ce putea să-i amintească. cealaltă 
viaţă: era mai bier, totul fusese şters. ca să-şi poată recon- 
FL viata cea-nouă, be ieren curăța Jona acum intro 
casă mărginaşă, cu. odăile întunecoase și respingătoare, cum 
Se “cuvenea unei esistente de- abucgaţie şi de renunțare: 
“Totul era șters, tat, SCT äm 

Si-a dat seama în ziua când. 
E uininița, la braţ cu bărbatul « ei. 

Nici. 0 tresărite: S 

Se afla, ca-si acum: iupre ună cu Vasile Mâgrca. 

El ma intors capul. dar Vasile Mogrea nu La cruțat în 
ziuă aceea. ÎL cunoștea pe celălalt. Din șeoalii i cunoștea, 
şi- apoi din facultate. Dr: ca săi räscóles aca bine” sufletul, 


2 


că intilnit Tet ti faţă cu 
la iegūta anti restaurant, 


16 


pină Ja singe, aşa ca vindecarea să-i. De mat întreagă, n-a 
sontenit să-l zugrăveaseă pe celălalt, ca să înțeleagă. deplin 
Radu Comşa cu-cine a fost schimbat. 


2 Ce satisfacţie, dragă Radulel își frecase miinile pš- 
roase..cu-o bucurie barbară. Să fi căutat Alexandru Varda- 
ruir toată ţara românească, -aşa Românie mare st lată cura 
e -acum, n-ar fi putut găsi altă mediocritate- mai perleută 
Preiniantul mp la toate: zece la -teză, zece la orall... Des- 
tul să-ţi spun atit, ca să înţelegi. calitatea omului. Dobă de 
carte, fără un draia de personalitate. Corect, pani aloni re 
dungă, dicfiune, bună creştere, toate mofiurile! Un tenor 
in viaţă. N-are să supere niciodată pe nimeni. Sînt sigur că 
nici nu știe să înjure!.... N-are nici o părere personală, e de 
părerea ultimei cărţi citite. Admirahilă plămadă intre: dē- 
getele lui Alexandru Vardaru! Are së) mozolească așa cum 
vrea d, Îi întrevăd un mio strălucit: carieră politică, 
universitate, mai știu eu ce... Şi uitam să-ţi spun că; pe dea- 
supra tuturor, se mai numește “Şi Rad. Radu Șerban: 
Așa: încît: domnişoarei Va i-a. fost "desigur ușor să se 
deprindă cu această substituire de persoană, de vreme ce 
i-a rămas, măcar jumătate din numele tău. Nişte pulori, 
femeile... Mamă, sau soră, sau nevastă, sau logoulnică ta 
tună! Fă:ţi-cruce! A3 scăpat de mare primejdie... 

Radu Comşa s-a deprins acum şi cu acest gind. S-a de- 
prins cu: atîtea citei pareau altădată ciudate. şi emdanina- 
bile! ; S 
Curios! Cum păşește - pe a deg străzi Și Du Se martesa- 
goste; întilneşie aceiaşi oameni și pareă mm i-a cunoscut mer 
odatăl i 

Giăseşte-o.plăcere-să petreacă ceasuri intreg In case 
Vasile Nogrea,. într-o încăpere scundă; întotdeawia cu mi- 
ros de mîncare, în murdărie și dezordine, care-i.s-ar P pă: 
rut altădată de cea mai. dezgustătoare trivialitate. Fetița 
Jo AMogteg își şterge pe pantalonii lui degetele: pline de dnl- 
ceaţă. Amalia, nevasta lui Mogsea, duruic Ja maşina de cu- 
sul, încât trebuie să răenească din răsputeri cuvintele, cînd 
vorbesc. Pășeşte peste ziare; aruncate, cărţi. deschise şi pline 
de sosuri; pe colțurile mesei sin! farfurii cu resturi de min- 
care sleite; totul-arată sărăcie Bpsită do decență şi el se sinte 
bine acolo, se întoarce irezistibil atras. 


Lä 


În fața Teatrului N tional, “Radu Comes se “despărți, 
luînd seama că e în întirziere. 

Fixuse intilnire cu. delegaţia organizaţiei din Iași, ude 
centrul îi hotărise:o candidatură, deocamdată de încercare, 
şi Cum spunea Mogrea, rinjind: „de-un moft!“ 

De la hotel însă, delegaţia se risipise, “Toţi porniseră ne- 
răbdălori să hoinărească prin Capitală, să caște gura:la vi- 
trine, să facă tirguieli pentru- neveste şi să se întilneaseă în 
localurile de aperitive cu alţi factori politici, din alte judeţe. 

D întimpină numai un domn roșcat, cu-mutră vieloană 
de vulpe, familiar şi vulgar, expriminduse în dialect arhi- 
moldovenesc: ` 

— Ti-am recunoseut după imnu din obraz. "To “spun 
fără intenţii de suparari, puiule!.. — Aista-i un capital. elec- 
toral cari nu trebui neglijat... Ai fost un viteaz pe fronti 
Alegătoru-i bied së o ştie şi cu atita mai bine, dacă ari -do- 
vadi scrisi pi Tatil.. Aiasta rămini lucru di preţ, macar. pen: 
tru o „bucati di vremi, Nu uita că, îndată după întruniri, 
mini, plecă! “Să nu scapi din videri; puiule, echipamentu 
di campanie... Manta di ploaie, gaioşi și cortel. Avem să 
uniblăm pi undi ș-o înțăreat dracu copchiii... Acolo, să stii di 
Ia mini, drăguță, că n-avem trotuar ca pi Calea Victoriei l. 

Domnul Lică Cartojan işi ceru iertare, după aceste bine: 
voitoare sfaturi, că trebuie să plece după prieteni, în explo- 
rarea magazinelor de noutăţi, după cum cerea lungul po- 
melnie, - împăturit” în buzunarul. vestei, 

= Dacă m-aş potrivi nevesti, ar trebui si cumpăr tät 
tirgu, puiule, tăt tirgul `: 

Se;:depărtă, înarmat subsuoară cu -uribrela uriaşă; de 
care cra inseparabil, chiar” cind. umbla pe unde nu şi-a înţăr- 
cat- dracul copii. f 

Radu Comss îl privi: din emä, cu acreală, 

Ciudate tovărăşii îi: impunea partidul grandicaselor re- 
forme. Cum individul acesta; nu își simțea prin nimic. pici o 
apropiere. Jar familiaritatea lipicioasă: „Puiulet“ 21 indis: 
punea, ca tonul prietenos al „eheinerilor "de a bat urile: de 
periferie, 

Totuși, se îndreptă spre: casă; să-şi pregătească bagajele 
pentru a doua zi, şi, bineînţeles, manta, Geolog şi coitel, 


"150 


După-un ceas, nd fu îndărăt: în Calea Victoriei, se văzu 
silit. să recunoască until că toată dreptatea fusese de partea 
domnului Lică Cartojan ` 

Nori păcură se ridicaseră “deasupra „Capitalei: 

Ploaia repede și neprevăzută, de: primăvară, se dezlăn- 
tuia în cataracte, eu cele dintii -bubuturi de tunete: şi cele 
dintii fulgere ale cchinocţiului. Jar "el își lăsase i brela, 
galoşii Și pardesiul de pluaie, gata. de drum, pe divanul de la 
uşă, că să'se prelingă acură pe lingă pereţi, ierindu-se de șu- 
roială de pe acoperișuri |... S 

La „Café de la Paix“, prin geamul aburit, i se përu că 
zărise la o masă pe căpitanul. Pieşea, rezemat; într-un. colţ, 
privind potopul de afară. co... 

Se: întoarse dm dems 


Nu- fusese părere. Nu- mai întâlnise de pe front ai ee 
îndreptă spre fostul camarad, Cu. un elan aproape frăţesci 
Tata- Dieses îi întinse mina fără să arate-nici. stirprin- 
dere, nici bucurie. Radu Ci nen observă pe umeri trese proas- 
pete de maior: 
== În: sirat iată impi visul “dumitale! rosti, trăgind 
in scaun alături. Exact cura îl imaginai:- 0 masă la fereas- 
tiä de cafenea, afară plouă; nu lipsește nici pachetul: de fi- 
gări şi nici cafeaua... Ce sponeni dunineata că ga o së ne 
mai vedem niciodată? 
= Aceasta e cafea si acestea sint ţigări? se tingui tata 
Pleşea, cü amară sciibă. pentru astfel de vremuri: Te aş'ruga 
să guști din amindouă, ca să-mi dai dreptate. Ce-a tost nu 
se mai mtoe 


imini GE de pe stic 
strada wide mu ge aprinseseră încă i beu ie și Tamia Bu 
mai vitrinele şi farurile - automobilele. 

“Trecătorii se încrucișau zeribuliţ surprinși de pioaie în 
haine subțiri. e 

Dn băiat em ziare, cu zapen pe ochi, traversa-printee-tră- 
Suri: a mașini, ghebosat; cu teancul de for subeuoară, cu mik 
nde infondate in buzunările pantalonilor, Maart Plesea, 
cu uniforma ponosită,- pe care. străluceau nor nina tre sele, 
avea infățişarea tristă și timidă a săracilor intrați într-un 
local prea Junonos: S - 


~- Decât: atita lumină —-arătă şiragul de becuri: e can- 
delabre — s-ar. îngriji mai bine să servească o cafea mai 
omenească La- SI a -ce-miroase cafeaua aceasta, Comsu?.. 
A ghindă prăjită! E întiia' oară cînd beau ghindă prăjită. 
Mai rău ca pe: vrenica războiului t-< 

Pe masă, ccaşca-era numar începută şi lásată la o parte; 
rece. 

"Ci mai spune și altceva, domnule maior! îl îndemriă 
Comes, privindu-i. cu. prietenie mustăţile: cărunte- si ochii 
de om. ignorant și bun, cuprins de induioșare pentu amiri 
tirile vechi dintre dingti Unde eşti -acum ?. Ce faca?;. 

— Fac ce facem toţi, Corişat... Fiindcă n-am arulnoro- 
cul să murim-ca lonescu sau Ghenea, colo, sus, la cotele pe 
care le ştii, ne chinuim să trälim. Ne întoarcem tunicile pe 
des. Bem cafea de năut și “fumăm țigări umplute cu sfori, 
cu paie, cu păr şi alte produse” De care se vede-că a mp 
Rerama Mare monopol... Îți amintești colecția mea de țigări ? 


= Cura nu, domnule maior? Era doar celebră în toi 'sec- 
torul! -zinbi: Radu Conişa. la amintirea cutiei în“ care lata 
Pleşea -colecţionase -cite up exemplar din cele mai rare pro- 
duse ale rnanufacturilor: de tutun, aliate şi inamice. 

— Mia furat-o, Comsat. “închipuieşie-ţ D “că mi-a fura- 
Lol anunlă cu dezolare maiorul. Soldatul, servi! oarele din 
catele pe unde-am fost încartiruiţi, ştiu em? Po cine să 
biănuiesc?,... Nu mai auzi decit de fraude şi de depozite arse. 
S-a-ticăloşit lumea! Nu știi în cine să mai ai încredere!.., 
Într-o zi, desface cutia, o păstram- în fundul Jan, “într-un 
antreu: Zic: la să. vedem: ce mai fac țigările mele; sireacele, 
să nu dea umezeala peste ele.“ Cind-colo, în cutie nici; urmă 
de ţipări.. Să-mi vie ameţeală |... Co pachet de ziare, moto: 
Seit. Şi--eu, care nu. më înduram să mă -ating de-una! Mă 
mulțumea să je miros. “Mai: bine piordeam leafa pe trei 
luni... ` 

Radu- Conan Ze dădu toat lint ele să pară foarte-miih= 
sit de acestă neconsolubilă pierdere. Dar, fără vie, făcea 
în::Xremea aceasta: o neplăcută comparatie între maiorul 
acesta cumanii ridicole, cu uniforină sărăcăcioasă şi cu înfi 
țirare:abrutizată, şi între tata Tests cel de pe front, brav 
cu-suhplilate, sub aripa căruia se adutitu cu toţii ca: să-ca- 
pete îndată siguranţa şi sănătatea -sullelească. 


BER 


—Întrobam;. domnule: maior, unde se-reai-află-regimen- 

tul! Ce face colonciul nostru “Una-la-maină? 

—-Colooelul nea Agent. L-au inaintat, și ne-au FUS 
un muţuaachi de şcoală Gout: un reformator. Înainte de a 
pleca: în ultima luptă, a ma căpătat o ra... Acolo s-a pier- 
dul si Cerncgură. -Bogdan Cernegură, de la intas prietenul 
lui Ghena. Mort? Prizonier? Mori: In prizonierat 2... (mr 
să ştie? Cine le mai ţine acum răbujul?... Mai Le de dingi. 
Au epes, into Românie Mare care era fruincasă gi reuri- 
pă fiindcă aen 0 xetdeam ` dm Homânia nică de-atunci 
lat cu cu batalionul Ann a jus ireul- Babei Ar auzit vreg- 
dată de Tirgo Babei? Te întreb; Dindeă acu “e. Lora atit 
de ăare, Tpelt mu ne-o mai cunoaştem. Ducii n-ai auzit, 
Jeng invita însă să pofleşiă pe la noi. la Tirgul-Babei! Cind 
Toun, Lrebuie să opreşii o birjă.- ca să je Lrencä de pe un 
tronua pe altul. Alei, noti pină la glezne? Şi imaginează-ţi, 
Comşa, dacă ap mai auzit- vreodată aceasta... Tirg Täră-o 
cafenea! Scirbos! ` 

Încearcă-să aprindă o țigară. “gara era gmedä a lare, 
nu scotea fun. O aruncă, seuipind. cw dispreț: 

—SeirbosI și 

Epitetul se adresa: în. cee, năsară tirgurilur fară ca- 
fenea; ca și ţigărilor incoiubustibile, pe care le punea. în co- 
mert Regia Monopolurilor. din. România- Mare.. 

Pe urnă, -tata Plesca intrebă, cu mare: imleres: 

= Gunoi Ardealul? — 

— Puțin. Tacu Radu un semn vag Cu riria 

— Te întreb, Dinde am auzit că în “Ardeal sint. niște 
cafenele, Con:șa, nişte cafenele! Cum n-am avut noi, nici în 
Bucureşti, în vremutile Jupe. Dacă mung trimite în Ardeal 
pînă la anul, cînd ies la pensie, n-am să mai am parle să le 
văd. Toată lumea spune că ai ce vedea în Ardeal... Am vrut 
să-mi cer şi en un concediu să- aflu ce e eu acest Ardeal pen. 
tru care am Stat de ani în bordeie și șanțuri. Pe urmă, n-au 
speriat: băicţii că ce restaurantul scump, că nu gäsegti ca- 
mere Ja hoteluri:;.. Am renunțat! 

Maiorul Pleşca se opri, fiindcă nu mai. atea- ee Spung, 
Ae se 'opreau toale EE și tot orizontul cuntersa- 


Dei sale. Ze A 


Nu mai avea. ce spune nici Come, Simţi o părere de rău 
că şi-a întîlnit. fostul comandant. Că.a intrat, cînd L-a văzut 
pe fereastră. Ar fi păstrat pentru totdeauna altfel de amin- 
tire; numai aceca de „acolo“. 

Ätinse distrat cu mina m pachet de pe masá de mwar- 
fură 

Obrazul măiorului Plesca se lumină: 

= AL Să-ţi arăt ce-am “cumpărat, dragă Cemșa! Îmi pate 
bine că poţi să-ți dai şi tu O părere... Esti poate mai price. 
pător în muzică decit mine... Douăsprezece plăci! Am “un 
patefon, am uitat să-ți spun... O ocazie! Şi mam zis: ia să 
pt free eu pe la Bucureşti fără să nu mă aprovizionez. M-am 
privat. de altele, dar am ales în schimb nişte plăcit.,. 

Cu nerăbdare de copil care arată celorlalti darurile, des- 
făcu -plicurile cu. discuri şi le trecu pe rind lui Cómga; citin- 
dä cu ertegratie. propri 

— Isnace jan - Padereashi,. Nocturne en si. bemol, Qp: 
șaisprezece. No, Pir, Grozav, Paderevski, Comşa! In the 
Heart -Hasui... Citeşte Di. An Honolulu Dream Col. Şi 
Trovătorul, - Coma, “Trovatorele L..-- 

Împachetă minuțios plăcile.  Legă sfoara. 

Radu Comşa “se simţea jenat de privirile vecinilor; amu- 
zait de acest ofiter care-și arată naria ca un voiajor al unici 
fabrici de arăinoloane. "e S 


Dar maiorul nu "Tat seama la această: pulin ii păsa de 
cepot gindi şi spune necunoscut dän jurul lui, nişte civili, 

Era stăpinit acum de singură bucurie adevărată pe care 
To îngăduiau aceste vremuri generoase numai în decepti 
Aceasta, pot spune, “dragă Comşa, că mia ramas 
singura nulțumire! MA atore la “jerpeliții mei: concetăţeni 
din Tirgul: “Babei! După co mi-am terminat- serriciul, --mă 
pan ta papuci aşozibricuk de cafea la spirt și dau demand. 
Atunci doar mar oi. şi spun că t mai € bună la ceva Ro- 
mèma Marek.. SS - 

Drive din nou, pe geam, curgerea ploii. Necurmăta: Goen 
a trecătorilor: Jocul luminilor in. oglinzile i hide, 

Întrebă: ou. indife rentă; fară să întoarcă ochii, așa, de 
mintuială 

— St In ce faci pe aici? A neo 

= Aegentuë, i 


o slujbă, ceva? 


— Asa, cä bn zici! Uitasem.;.. Atunci. trebuie s-o duci 
Dinei Aud: că avocatură rentcază. Toţi fac afaceri, toți au 
procese. - Te-ai tasurat.? : 

Radu. Comşa îşi aminti deodată că e-grăbit şi se dich, 

= Mi-a făcut mare plăcere că te-am vi šzut; tată Dlkëeal 

= E mie, La revedere! 

Minţeau amärídöi. : 

Unul: plecă dezamăgit: “Celătatt rămase” së privească, 
lingă pachetul” cu--discuri şi cafea de ghindă prăjită, ploaia 
din stradă, care nici aicea nu. merită. să De comparată cu 
ploile: dinainte de război, 


> 3 GC ; 


A doua zi, seara, după întrunire, Radu Comşa de-abia 
își-găsi loc în trenul de Moldova; ticsit-de prietenii domnu- 
lui Lică Cartojan. i 

Toti își schimbară peste capete- ediţiile pazetelor cu, ful- 
minantele discursuri. Tofi Zei arătau o bucurie zgomotoasă 
Si nestăpinită. Manifestația. întrecuse. toate aşteptările. 
Acum erau Siguri- că „ceva“ trebuie së se schimbe în ţară. 
Fiecare cuvintare se încheiase în urale: Tulburătorii, anga- 
jaţi de poliţie, fuseseră. îndată redus la tăcere. ` 

Jar domnul Lică Cartojăn, înconjurat, de o gardă sigură 
şi credincioasă, desfăşura un aprig: plan de campanie. 

— Pot zici, dragii mij, ci i-am răpusl... Alegirea de-acu 
îi numa în formi... Ai noştri, “pi toată linia! Chestia ce gre i 
doari si nu s-amestici centru. Alasta -li-am spus-o! Acum si 
văd dac-au înţăles-o.. Dumnealor să ţini.cuvîntări, cit mai 
tari, ca s-ajungi şi la urechia lui vodi; o dati pentru totdea- 
una. Daf atitat... „Despri rest, să ri last pi Do, că ri cunoaș- 


spun, teoriile dumnealor în. materie de SE mu mi-or 
pre- plăcut.: Că si nu întărităm lumea! Că si nu făgăduiești 
dicit ceia ce ştim ci si poati faci și așa mai diparti!... Ci sint 
Neacurile alesti; minjilor?...- Apoi, dacă nu zeîndări oleacă 
rana alegătorului unde-l doar, digeaba ne mai prezintăm 
la alegeri... Lupti nu si „poate da cu-mînile: în buzunar și 
nici nu poţi faci scrob fări si spargi oui), Noi-om lupta cum 
știra-şi noi e cum am învăţat di douăzeci di ani, di cind. fa- 


155 


sim politict...-Pi urmă, cind-om-ciștiga victoria; să-poflească 
dumnealor şi. să spuni că nu lizo “plăcut că am -ciștigat-o.., 
Cred cä ești: di aceeași păreri -Cu mine, domnule -Comza fi: 

Radu. Comşa- nu se încumetă să fie -de-altă “părere, čel 
puţin“ deocamdată: Dar- ghemuindu-se prinire pachetele 
oare umpleau coripaitiinen ăgădur ca în campania 
alegerilor să lupte cu alte arme decit cele vechi, ruginite. şi 
invennate, “ale domnului Cartojan. 


Alegătorul va înțelege îndată că binele îi poate veni şi 
cu at eet: e al minciunilor a silniciilor. 

Pină la Jaşi, aţipi și se trezi cu intermitență.: I-a fiecare 
staţie capitală de judeţ. tranul se deser! de grupuii care sa 
despărţeau schimbindu-și urări de izbindă şi dindi- “si Zo. 
ntre, ner o Jona, în Dealul titropoliei, 

Be aflan printre dien şi mulţi oameni tacut, cu hotă- 
int —nechntzäe in ochi. 

Tan Radu Comes îi plăce: i închipuie visipindu- -56 
Ir vippugile acestui început de primăvară, mergind să arunce 
săwmința cea nouă a vremii. Şi îi iubi, regretînd că. a lăsat 
iot timpul aa doniine în vagon mp glasul piligăiat al 
somnului Lică Cartojan, Gel (e ascutiti si vicleană 
de vulpe, Lăcă va rd aa ar ; cură lucrurile ar putea 
decurge “alilel. 

Domnul Cartojan părea anu bănui niriic din aceste dez: 
aprobări mute. 

Dimpotrivă, îi -arălă ăvoința. 


La Taşi, 1 conduse de i gară Ja hotel, pornicind porta» 
vului să dea camera cea. pentru viitorul domm de- 
putat. Portarul se execută, nu de hatirul viitorului domn 
depulat, dar fiindcă domnul Lică Cartojan era un personaj 
bine cunoscut, a ei ie -prețuia mai mulidecil,. cel 
eros bac i 


Va să zii niz 


5, puiule! Mini dimineaţă. si fii 
gatas Iren Să i lui d a de ai tot D pierdută! "D 
hodineşti oleaci. ` tă ferehezuieşui, iară daci ai polti 
si. dai ochi on GE G la club, treci pi acolo.: Tot si fiseazi 
sta alefnitivă. Ta revederi 


străzile Cunoscut e din anii i de — tind, Dan scăpa da 


minicile de Ia Internat: cunoscute încă. mai “viu a dureros 
din: timpul. refugiului. £ 

Trecu: prin fata casci unde a “stat. Nici o schimbare, Lil- 
ecii negri şi uzi de ploaie. Dein faţa casei unde Ralu: a Cora 
Vardari priveghoau credincioase amintirea lui Maka. Livada 
boierească părea pustie, Ferestrele casei, Cu storuri gruate, 
astupind haina. Poarta. de fier ruginită, legată cu lani 
și: încuiată cu lacătul. > 

Oraşul -era trist. Încruntat Ss fi spus-că -nu-l atinge 
dezmorţirea primăverii, -= 

Îi păru mai sărac, golit de frămîntarea fără do care nu 
și-l puluse închipui. demeni. “păşeau, somnolent a indife- 
renți, în ploaie. Peste tot străzi desfundate, casele -cu fm: 
prejmuiri strimbe, grădini - inundate de ploaie, cu pomi: bă- 
Li a părăsiţi. . 

Nu descoperi nici un Steeg La club, miinile se întin- 
seră eu răceală; S 

Era un-oaspe nepoltit, “trimis de la centru. Nimeni nu-i 
cunoștea numele, nu auzise de nici-o ispravă care să îndrep- 
tăjească pretenţia de a. răpi dreptul unui. localnic, Semnul 
din obraz îndispunea privirile, Cind se alcătui lista, cutanje 
legere tacită, îl înscriseră undeva pe la coadă, şi. toți: s-au 
strecurat din jurul său. 

Radu: Comşa. înțelese astfel cîtă nevoie “avea de bura 
prietenie. a -domnilui Lică Cartojan $ şi cât de folositoare îi 
era încă experiența za fricercată: „Eu Sint, ui bătrîni, 
puiule!“ SE 

De aceea; a don zi- dimineață, cînd domnul Lică Carto- 
jan bătu-la ușă, îi ieşi în cale cu un început de simpatie, de 
care ji fu silă şi pe care, totuși, nu o putea. birui: 

— Haide, puiule! Armele şi. muniţiunile; ci- plecim Ia 
luptă pi viaţi şi pi moartil. 

Armele: si muniţiunile, adică: umbrela şi galoșii. 

Domnul: Lică Cartojan, cu pălăria în cap, păşi prin ca- 
eră inspectind, din vechiul obicei de fost politai, tariful 
bătut în uşă. Dădu din cap cu- -dezaprobare Ta diferitele ada: 
oer pentru lumină, ECK serviciu, taxă comunală -si 
tasă de Jus, 

Pe urmă; ca şi cum şi-ar fi amintit o chestie de nică in- 
semnălale, -se opri înaintea Jg. Comşa și îi puse amîndouă 
mîinile pe umeri: 


vm 


= Îti spun drept cimi pari tari rău, dăguţi, di eet o 
so întîmplat! E 

= Ce-anume? intrebi Radu Comşa, cu--&- nedumerire 
racar pe jarcătate prelăcută. 

= Fi, ar Înţeleg bini ci vreau st spun, si- apeoţuiase 
delicateţa... Chestia “ai ieri, mă reg; la fixarea candidaturi: 
lor! Ti-au jurat... Asta-i cutiatul cel adivarat! Frae he 
erat şi-mi pari răut... Nu m-așteptam! Și H spun drept ami 
St en partea me dtvin Fiindcă am hpsit! Dacă eram. eu, 
altfel mergeau lucrurile... Numa dracu m-o- pus sp mă due 
Ja viel... Aen. chestiaci si reparămt.., Să lucrăm din răspu- 
eri o arsă vezi ei mergi lista intreagi.. N-ai idei cirău imi 
pari les. ` 
Radir Corse fu nevoit- säi console el De altfeknu 
Tapta dare-pentru-ptincipii, pentru partid? Scaunul de de- 
putat 1 erg, așadar, indiferent. 

Nici nu-l cerúse, nici nu-l aştepta, 

— Tocmai, puigle! G spun o. Aista-i partid nou, 
Nu-i” partid” di pricapsali! zina pari bini et ne; înțălegira, 
şi-ti spun drept ct eran si cî avem să: ne ințălegim 1. 

Adevărul era că domnal Lică Cartojan puse aflase străin 
de „lucrătiira“ de la club. S 

Tipsise, tocinai fiindeă acsastă lipsă îi uşură orice: eet: 
taala explicație cu centrul, de unde priroise cadou acest 
cafida fără” notoc H eat pe Radu Comşa: deta pri: 
ele ciinte si înțelese că era inotenst: D Cp păr 
ininjilen en demă parali“ cum declarase în timpul so 
Ta” club eind vems rea Tut Comşa, së sărhă Lo- 
vească "Denge. candidaturilor, cu a sa “printre: nuiele de 
frunte. i 

eum răninoa grija să salveze aparențele: a să-l 
utilizeze la ale dăl ura prin sal obositoare- si cu pier: 
diere de mem. de unde cei mai maledogan bir ea Papiţii, 

= Dia sint vam grat! Aotenptt: băieții “afari.. 
Siem moo băleti buni alesi pi sprinceani. Mergem cu 
trăsură! Prin satt pi unde avem not di umblat automobi- 
hal nul sectia eu panu păteclui- de poks 

Radu Comşa descinsese, pre t.cu-arme şi muniţiuni: 
adică manta de ploaie, gale note, 


sită: Log? 


miinile, foarte; încîntaţi -de- cunoştinţă, şi dot se înghesuiră 
săi facă- loc între dingi =- 

= En sie să oprim puţin la barieră, la Avram -Bucluc, 
să luăm o gustarel... propuse: cel mai voluminos dintre cei 
şase electori, ur uriaş care abia încăpea în trăsură și fusese 
nevoit:să se prăvale într-o milă; sub coşul de piele. 

— D. dracu, bre, aşa de -dimineaţi?. se împotrivi moale 
domnul Cartojan: Nici -nu ni-am- ot Inc dm Gre. 

Diseuţia ee încinse aprinsă, părerile fiind controversate 
dacă e oportun on pm un me popas Ia Avram Bucluc; 

Die majoritatea; deci, “+răsurile--se Gpriră la barieră, 

Avram. Bucluc, care-și cunoştea „oamenii, scoase din piv- 
niţă -un -ctondir respectabil do tămiios; servi mai intii două 
rînduri de rachiuri cumplite, täie felii subțiri de pastramă 
tsturoiată, puse să frigă o serie Ze E Toată trupa ee in- 
sufleți-de pormri eroice. 

Radu- -Comşa avu prilej cunoască. mai. de aproape 
tovarășii. După cele-două rachiuri înghiţite in silă, numar ca 
să-nu.apară năzuros-și cu opinii separate, simti oarecare căl- 
dură în vine şi îşi spuse cå începe să coboare la nivelul celor- 
lalți; EEN 

Domnul Avram Buclue;, odată “cu i bateria primenită, s stre- 
ċürä-şi: vestea că înainte au mai “trecut: două trăsuri, CU oas 
mieri lui cuconu Costică, şeful de sectoral celui mai primej- 
dies „dintre -partidele adverse, 

= fi-căleăm pi urmi!... se: bucură Lică Cartojan: “Cu atita 
mai bini! Găsim cameni înfierbintaţi și averi ocazia si ştim 
ed procopsali 16-o făgăduit el, ca să gum cit să Tagäduim noi 
man mult, la licitaţie! ansi 

Fleicilo au fost; după. părerea unanimă, divine. Co puteri 
insutite; Lett iurcară în-trăsută şi caii se opintiră în ștreanguri, 
pe. druniul destundat de ploile primăverii. 

Tovarăşii lui Radu Comşa, cu pofta- de vorbă deschisă de 
băutură, începură să istorisească întîmplări: pline de iriteres, 
în legătură cu tactica și strategia electorală; 

— Eu-unul, povesti cel gros şi mhincău, nam văzut una 
mai Cut mot decit cea de acum doi ani...) născosise farfaraua 
de Naie Băluşanu și n-a dat greş, în tot judeţul! Pot spune că 
numai Nae Bălusant a salvat-atunei situaţia partidalui din 
judeţ. Lică Cartojan, din cealaltă trăsură, ar putea să ne măr- 
turisească el singur cită fiere i-au adus alegerile acelea, acum 


159 


doi am, că cra-aiunci împotriva noastră gt se arăta sigur: de 
reuşită, Cum era sigur de ce are în buzunar... Ştiţi care a fost 
atunci toată giugărica? Semplu, « “ca-cul lui Columb! Dă vi, 
dinadins, sfoară în: ţară: „Măi, aflați că banditi lui Naio 
Däer au: născocit--o drăcovenie nouă și parsvat- Cică 
an Den, team: och. cu stredelul în bagdade, deasupra Tie- 
sărei cabine-de vot; unde are să stea anulla pindà din pod- o 
să presare cenușă în capul celor care nu votează et el; ez săi 
cunoască dălcăuşii şi să-i înhaţe la ciomigeală, ca să pome- 
mensch și Dia pe care-au supt-o-de la mamele lor!"Apoi, adu- 
ep voi aminte cum mers treaba strună... De ochi făcut, 
cu;stredelul in bapdadie, pici pomeneală. De oameni la -pindă, 
niti atita... Dar, care voțase împotriva lui Naie Bălușanu' a 
se. lia cu musca pe căciulă, cum-păşea 'pragul i incapea să se 
scuture pp can şi se dădea singur de gok Şi gatal Ajūnge; do- 
viiila! Înşfacă-l, măi tată, şi moaic-i ciolanele, că de asta e 
yotül secret şi garantat de Constituţie!:.. N-a. mere tiraba 
stiună? Spuneţi si voi... Numai că patenta s-a răsullat: Au 
aflat oamenii t Nu mai merge a dova oară. Trebuie. näs- 
ect ceva nou. ŞI, din păcate, n-avem în parti id capul bm. Naie 
Bälusanu: A rămas fa liberali a mă tem că a pregătil. allă 
lovitură! Să tuăm aininte, fraților... 

~ Aţi auzit că era vorba să treacă. la noi? vorbi omul pi- 
permei- şi zeribulit, cü gulerul pal oa ridicat, care tot 
timpul istorisirii se munise s facă loc, de pie arele win. 
gulm; pe scăunâșul trăsuri. A vrut să treacă ln noi Și S-a opus 
open Jănică! Cică e om compromis. Parcă e vorba de coii- 
pronis ori necompromis t- Vorba-e dacă ai ori n-ai cap de 
politică, Vă spun drept, cu Seen oameni ag merge: pină 
in-.pinzele albe. 'Ți-e-mai mare- dragul së po neet? cel la 
droen. Ai nădejde! Găseşte. el întotdeauna cotă să le scoată 
din nevoie... 

Col gros mormăi aprobaliv, rășasindu-și butuci. pi- 
civarelor. ; 

Raga Comşa so dm dator: să amintească tova ășilor:că 
se allau E tocmai pentru a pune capăt atestoe“triste 
năravuri vechi a cä partidul luase fiinţă din necesitatea accs- 
Lei :primeniri. 

— Cinste faţă de alegători: ceasta să urmărim. Nu e 
nevoie da'supralicitație şi de pehlivăniit- Sa nu mințini și 
să nu intărităm imaginaţiile... Top simi că este nevoie: de o 


en 


schimbare. Și noi infătișăm singurul partid care are să aducă 
această schimbare... De accea vin la mc, fără: să-i căuLim 
Vin, fiindcă au credința-că-am ript-o cu trecutul, Să nui 
înselăm.a.Sepot face faple mari. “Ţara e bună. nunai-eci care 
au;cândus-6 pină acum.au fost: unii ticăloşi cu premeditare; 
alţii numai incapabili, ceilalți lipsiţi de intuiţia istorică: a 

moment? + $ 

=-Dumneata ai vorbit alaltăieri la Dacia? întrebă, cn 
vădită intenţie de ironie, piperhieitul din faţa lui Comşa: 

— Nu! fu-nevoit-să recunoască Radu Comşa. 

Omul piperuici rise cu satisfacţie, arălind un dinte lipsă 
printre ceilalţi, negri de tutun. şi -trimiţind in obrazul lui 
Comsaa o duhoare violentă de pastramă eu usturoi. 

Pe urmă, după ce-și privi ceilalţi doi fue arăsi din trăsură, 
eu o clipire din ochi — „Lăsaţi, fraţilor, 5 să-l operez oul" — 
îşi lămuri rostul întrebării: — 

— Rău ai făcut că mai vorbit la Dacia! Cele ce Spot dum- 
neata nuniai la Dacia se potrivesc: Discursuri, men va sä Vor- 
bim şi să aplaude lumea, să te ridice dălcăuşii în brate și să 
strige urat La faţa locului, ynde merzem noi, se mai schimba 
lucrurile. ranul n-are nevoie de tori de acestea.: Trebuia 
să şlii că războiul l-a făcut mai colos. A întătat-să ceară gi 
să ştie ee să ceară! De cl nul mai interesează dest vm ärete 
do prin discursuri,-cîle-n lună şi-n-soare!... Lai să-i vorbeşti 
despre Jueruri pipăibile. Ce? doare pe el! Adică jandarimul, 
notarul, pămintul, birurile, prestația, 0 cooperativă, o bancă 
unde-să găsească două- trei mu „de lei cu camătă mâi puţin 
deocheată. Aceasta iţi i spui că -ai de gind..să 
rezolvi această. S-a înv atat să ceară și Sit SA se toemeaseă ! 
Dacă “îi vorba să-i spui palatre, măcar să-i spui -palavr 
care-l interesează pe el... Sau dacă nu te lată progianuil; sau 
dacă nu vrei să-ţi ei angajatnente şi dacă îți dă mina, aime? 
stringe șurubul ! Închide-l, -sechestrează-l: acasă. poartă-l 
pe drumuri, să te voteze de frică, dacă n-o face din dragoste. 
a noi, slavă Domnului, mue carul... Aici ai dun neata ire 
gira dreptate: Vireila noi; măcar că D țin ceilulți, prinşi ou 
Minciuna sau cu fiica... Dar nu-i nevoie să ne înveți 'dunineata 
ce tebuie să facem. și ce să vorbim alegătorului.; Cunoașter 
nieşteșugul - acesta "de “cind am făcut ochii. 

Radu € omga simiti un tiranic indeinn-să oprească frăsura 
şi să coboaic in ploaie. Ce căuta între oamenii aceștia? Unde 


“164 


erau: toţi. cei- ce-și luaseră: hotăririle- brave; de altădată?--Cei 
din tranșee? Cei din bordeie? Cei dën? încăperea uregindă din 
Păcurarii Iaşilor? Toți lipseau, a cl se afla In asemenen to 
vënëeie, Atit de repede: se- implinéai profeţiile: lui Vasile 
More? DEEG? 

Gindes şi n-avea irie sš oprească și să coboare, 

Riimase mai departe acolo unde se alla, sub burduful:de 
piele unde: bormmbănea ploaia, teropit de căldura-animală.. și 
dezgustătoare -a celor doi vecini, între care era captiv: uriașul 
pirotind de somn şi-un individ-smiârciind tot timpul pe nas și 
stuipind- printre dinţi la fiecare trei răinute. în noroiul dru- 
midui. De pe scăunaşul din faţă, pipernicitul îi arunea în näm 
duhoarea -pastramei.. cu usturoi. Îşi: înfipse cu: îndărătnivie 
privirea: în. depărtările tăcute, împinzite de ploaie, 

Câmpurile erau posomorite şi negre, cu petice rare de griu 
înverzit. 

Într-un vîrf de deal; trăsurile: popesiră. 

Uriașul seoase- din buzunarul EE o Stiech plată. de 
coniac. z 

— Trage un git şi hai să ne impăcămi Asta. înfierbintă! 
îl inderină pe Comşa, oferindu-i sticia, după: ce-a șters-gitul 
cu podul palmei: 

Radu Comşa multumi-şi Sir, Cobori i în.ploaie să sedez- 
morţeaecă. 

De:după on dämb se apoie: cu cojocul întors: uri mog 
reag care nu-și lepădase căciula de.iarnă. Cum. - venea, To 
picla fumurie-a ploii, cu paşii măsuraţi și rari, îi-păru lui Radu 
Copa că-se apropie de undeva de depairta, din: peştera: vea- 
curilor: Acela era-omul dintetdeauna-al acestor kum. Cres: 
cüt cu- rădăcini: vegetative; pe care nu le-a smuls nici: una 
urgiile. vremelnice.. Ceștialalţ tovarăşii--lui. de deum erau 
humai. trecătorii. de-o-zi, musafiri nepaftiţi Vin: şi se duel 

Mosneagul scoase. căciula ṣile ură ziua bună: 

Se op së privească şi-să cerceteze one Sint şi unde merg; 
cu: acea. enriozitate liniștită a oamenilor simpli. ÎI: recunoscu 
pe domnul Lică G artojan; Pririi- chiar o-țigară de la dinsul — 

St oroare! — o: hirtie de , pentru-un rachiu; 

Radu- Comşa: îl-găsi- Ire de deminițate omenehscă: deși 
cu o clipă înninle regretase că n-are Joel o Hong să-i: dea: şi 
nu pusese mâna în: pungă numai. fiindcă. D. fusese. jenă: de 
tovarăşi să-nu mărească impresia. de atit: de stupid debutant 


WI? 


ă electorali: după cum se dovedise. 
ingrijire; s-o fumeze acasă, pe 


în-zaterie de propa 

Maosneagul stinse t 
înulelete. 

Le poftă spor lu + claca minciunii“ şi porni inainte, spre 
iazul de sub deal. unde 1's-au rătăcit niște „boale dp gite“, 

— ER dame candidat, dacă 
la asemenea Come trebuie să-te--prezinţi eu „programe: de 
reforme a alte balivern62.... înte ca răutărioasă: curiozi- 
tate piperuici ul em răsutlarea ust-uroiată. D “arde lui de Hber- 
tăţile “constat uţionale, cum îi EE Aug -Ştiubei, acuma, de 
înghețată de vanilie! 

Știubei, uriașul cu stiela de coniac în sf şit “golilă; pro- 
testi că este amestecat hitro clisiiune de cure se “dezinte: 

reșează completa. t z 

— De ceea ve-mt arde amn, z Pep drept, ar fi o-jumë- 
Late de metru de cirnat fi deschis -coniacul acesta 
KRAN teribilă! Bim: că nu mai avem decit trei sferturi de 
ceas pină la eriema lui Mascăl, 

Într-adevăr, distanța era apreciată exact, 

Stitibei cunoştea toate: civcitnnile dim judeţ ou speciali- 

tăţile respective și se bucura din partea tuturor patronilor de 
omare ȘI legitimă consideratiune, EE unui atit de EA 
ceptisnal activ contura 

Ta Maseăl, ia marginita: TOUREN ineiiperea “era plina de 
oameni strinşi de la treburile chung) din pricina plai: Toţi 
Tintin Am? pe domad Lică Cartojan 9 pe o cusibşiinţă 
verbe. Jar doninuil Lică Cartojan dovedi o momori fenome- 
nal a numelor, a necazilor tuturor și a unor imemorăbile 
procâsede loialitate sau de ingratitadine, de la elegerile pre- 
cedente, ` g 

Cusoştea numele fiecžvruia, numărul copiilor, termenele 
de judecată, dorinţele şi durerile tăinuite. Știa al cui cuvint 
merită încredere şi care e vindut cu trup și suflet partidelor. 
adverse. Înts-un sfert de oră, în odafatipită cu lut. pe jos, duh- 
ninda ban de tutun prost şi a- Hiros dde-ewian-plouat, vorbi 
cu fiecare in parte, tras într-un -ungher, despre ceta cë știa 
că îl doarc, espeditiv şi misterios. 

De urmă, pecetlui pacturile cu citeva kilograme de vin, 
revenind la masa cu scinduiile nevăpsite și cu-un servel intins 
pe elt, unde Știubei și tovarășii săi își puneau provizoriu 
stonracurile la cale. E 


wi. 


Radu Comşa se simţi inutil şi deplasat în această bucătărie 
şi ospătărie electorală, cu totul străine de gîndul eu care 
plecase din- Bucuresti EE 

Domnul Lică- Cartojan îmbucă äich mari dp chrnatwl 
fript; vorbea-cu gura plină, adresindu-se, după eum îi venca 
în amintire, cile-unuia dintre țăranii de la masa din faţă. Apoi 
dădu câteva lămuriri, cu-glus nai încet, lui Radu Comsa: 

== Aice, puiule, lucrurile merg pi roati!... D am pi tä 
în rein Comunal lucrată di oamenii rail. Nu si miscl 
rirmica Sări stirea mê! Dincolo ari si fii -mai greu... Numa di 
puta da di sminteali beţivu cela di Bizdigt!... 

Îşi ansint de o îngrijorare care-l preocupă de oeläzt di- 
inineaţă și se adresă ţăranilor de la masă: 

== Man băieţi: da pi Bizdigi din Ciolăneşti l-ați văzut: azi 
carita? O [i trecut cuva; di la tirg, acași? 

= Trecut, coane Lică! Am două ceasuri a trecut... Dac-é 
ajuns, aiasta-i altă vorbă. Că multi. crişmi-s. în” drum! Era 
car en chef şi cinta în căruţă, di-huia valea... 
> i far ao îmbătat, tcătazul!... se văielă- domnul Lică 
Carlojao: Să süt ci n-a aranjat: nimic! Batum drumu digiuba — 

Ceilalţi tovarăşi eran de altă părere; 

Beat sau treaz, Bizdigă e om pe care se poate conta. După 
el, trage jumătate de comună. În orice caz. au să-l întilnească 
pe drinn şi au sl culeagă din cîrciuma unde se va D oprit. 

Și, într-adevăr, l-au intilnit .- 

Mai aen o sută de metri de la cîrciumă pină acasă şi nu 
ze incumetase să parcurgă această distanţă fabuloasă. Calul 
o'luase singur, eu căruţa. inainte, se oprise la “poarta casei, 
mechrzase să-i dea drumul în şură: dar Jon Bizdigă ni se 
indura să se despartă de oamenii lui, cu câre avea o socoteală, 


Dad il văzu pe domnul. Lică Cartojan intrând în cîrciumă 
imat desunta, zVieni de pe scaun a se tepezi să-l sărale: 

== Lane Lică, eşti omul -nostrul... 

femmt Lică Cartojan, puţin” entuziasmat de -aceaslă 
sinceră declarație. îl respinse cu mare asprime. 
— Așa mia tost vorba; Bizdigi?... Îmi pari Dim „că D 
găsese aci, si-ţi spun că nu mai am nevoi de sărviciile dalil.. 


164 


on: Bizdigă se clătină la lovitura acestei dizgraţii. 

Era un om înalt, voinic. să ducă în fiecare mină cite va 
Lică Cartojan; iar hainele curate, jumătate de tiroovel; jus 
tate de ţăran, dovedeau prospe: bunăstare. Fusese zece ară 
factor poştal; De urină, în vremea cind se-dizlocau trup 
ruseşti; învirtise nişte afaceri nelămurite, după care își Cu 
părase douăzeci de - hectare” de pămint, vie; livezi; 
rase casa Cen mai arătoasă din comună. şi se împăcase ca 
conştiinţa, dăruind o sumă neobişnuită — o sută de mp de 
lei = pentru zidirea bisericii din sat, rămasă de multa vreme 
cu zidurile la jumătate. Acum își däs St o moară tu meter: 
de benzină. De-o săptămână bea inaugurarea. 

Amenințarea deemo. Lică “Cartojan vămincă aste) 
lipsită de seriozitate. Un partid, mai eu seâmă in preziua ale 
gerilor, niu sp lipseşte atit de usor de serviciile unui om a 
autoritatea și puterea bunăstării printre consăteni, chiar Jaci 
această bunăstare n-a fost ciştigată ta curata lumină: a zile: 
Era un. adevăr-de care şi-ar fi dat seama îndată și Lan Dize 
dien, dacă spirtul și vinul pritorit- pe drum, la OALE eII 
mile de-la oraş pină aci, nu i-ar fi intunecal lim perdea judecată 
și ña l-ar fi pregătit Ja rel. mai amar pesimism. 

— Asta ci vream să-ţi spun, Bizdisi! Cu dumneata arh 
terminat-o z 

Domnul Lică Cartojan se indrepiă cu umbrela- subsu- 
gară-spre ușă, implacabil ca: destinul, deşi ştia “că n-aresă 
trcacă pragul, ci are să se întoarcă după ce-vinovatul iși va 
core iertare, recunoscindu- s cu “umilinţă ă în faţa: publicuită 
păcătoşenia. 

Ion Bizdigă îl chemă eu- de 

= Čücóaäne. Lăcă, -să nu. Tac oi 
ascultă... SC 

— N-ascult nimică!.... Îmi pare rău d Ia erte am pes 
gitu pentru tini și ti-am scăpat di la primejdie... Dart së an 
di la mini, c păstrez asta la inimi Și am Si ţi-o plătesc... “A 
mai întilnini not. o 

— Ce să ne mai intilnim; coane Lică! Că doar sinter intil- 
mu gatal: încercă să o aducă: pe calea glumei, Lon Bizdigä. 

Adevărul era că ameninţarea domnului Lică Cartojan cu- 
prindea: destule raotive de îngrijorare, dacă n-ar fi fost să 
rămînă numai la vorbe, În afacerile“ tulburi ale fostului 
factor poştal, atunci cînd lucrurile luaseră o întorsălură vrită 


treaba astal Stoi p mă 


165. 


gi dăduseră. material: pentru un. dosar Ia Curtea. Marţială, 
domnul Lach Cartojan fusese acela care l-a scos. la: fran, cu 
fața curată... Di. omul eu mutră: ascuţită și roșcată de vulpe 
ştia Jucruri pe care: nu le mai. știa: nimeni: 

Ceilalţi: tovarăşi. ai domnului Lică Cartojan- înterveniră 
să aducă „pace: 

— Hai, Lică, lasă-l să E spune! 

— Ci st spuni,-puilor? Ci doar Im: cunosc eu om. Nu 
videji ci nu peati lega doui-verhi?... 

— Enu să- nu pol: lega deuă verbe, ecane Lică? Îmi pare 
sën. laca; vezi. şi dumneata dacă pot spune ori mu: doispre: 
zece cocostirei pe--casă lui Kegălniceasnu!... 

Jon -Bizdigă rostise- impecabil formula-cu: care; în- partea 
locului,-s6-pune la încercare încurcăt ura de limbă:a bețivilor. 

Toti riseră. cu bunăvoință: și încurajare; Gheaţa era ruptă;.: 

Domnul Lică Cartojan se întoarse. cu: umbrela de la ușă: 
Acuri: aveasiguranță. că vinovatul are să sp facă: luntre- şi 
punte să-şi răscumpere iertarea. 

Comuna era piatră grea- de încercare. -Amindoi. invită- 
torii ai. preotul, de douăzeci Ze ani, făceau politica partidului 
de la guvern. 

Aveau. legături vechi cu oamenii; o strămutare de voturi 
cerea muncă anevoioasă şi tenace. Toată puterea stătea: ii 
mina “fostului. factor poştal; care-şi. vedea. puterea crescând, 
pe. măsură. ce-i creșteau. hotarele. şi i se întindeau afacerile; 
conduse lucid, cu mare isteţime şi cruntă: lăcomie -de: bari, 
cînd. nu. se afla sub stăpînirea vinului. 

ion Bizdigă poftă mosatirii la el acasă, o luă înainte pë 
jós, păşind din casă în casă, să adune. gospodarii. 

Deschise. pearta larg. să treacă trăsurile. printre: pureeii 
şi rațele bălăcindu-se în noroiul ogrăzii. 

Casa se arăta mat încăpătoare şi: mai curată decit se aş~ 
tepta Radu Comsa, și: gazda aştepia cu miadiie mirarea pasa 
peților. Îi înttmpină, în E? femeie desculță. fără vîrstă, 
cu ochii gălbui. 

Domnul Lică Cartojan-o SO înainte, făcînd prezentările: 

— Madam Bisdiet) Domm viitor. deputat. Comsa-. Ma- 
dara: Bizdigt, domnu Ştiubei!. Ge 

„Madam. Bizdigă“, emoţionată şi flatată de rang de 
mare doamnă. la care fusese: ridicată, își ceru iertare că:-a 
prins-o. vremea- așă desculţă. și nepieptănatăt 


166- 


— Înţelegim! Last, nu-ni mai spuni ndui -aieste, că-nţele- 
girl vem într-ajuter domnu Lică Cartojan, Gospodăria... 
Aiastai partida Ge See cum partida lui Lon D drojdia 
şi Nicoreştiul |... 

Madara Bizdigă na apărarea s sol ului, din simt de solida- 
ritate conjugal: i 

— Că nu-i chiar așa eum . spune lumeal... Tarse mai ia şi 
el, cind îl prămiădese necazurile... Că; Doamne iarticină, ou 
din drojdie $ şi din Nicorești d o fnvrednie il-să agonisească ce-a 
agonisit... $ i 

Doranul Lică Cartojan. nu era oportun să mai aprofun- 
deze această chestiune şi dădu să înțeleagă gazdei-că tuturor 
le-ai prinde: teribil de bine un borş de găină, dres cu -smin- 
tînă, fierbinte a -cu mămăligă. 

a Apoi, asta nu era nevoie să ni-o spui! N-aţi Aniset doar 
in casă -pustie!... se simţi olensată în demnitatea sa ospita- 
lieră madam Bizdigă: 

Didu fuga să-și schimbe imb utiitea gi să se încalţe, 

În vremea aceasta, toți incepură să scotocească prin cele 
două od cu uşile deschise în lături; unde fantezia sotilor 
Bizdigă adunase cel mai bizari muzeu de obiecte ateroclite. 
Scoarje-de lină și macaturi de bilei, carți poştale bătute în 
perete si şitonier cu oglindă, ulcioare smaălţuite și tablale de 
carton presat, căni- de sticlă colorată și be ohbuade de borangic: 
cel mai lipsit de gust amestec de mahala și de lucruri curat 
ţărăneşti, cu frumuseţea pierdută- din vecinătatea tinichele- 
lor de * dugheană proastă. SE 

încole, curăţenie şi miros de busuioc, mai tare decit al 
parharuli din sticla pusă la vedere, sub oglindă, 

Jon Bizdigă se intățişă cu amindouă miinile ocupate; în 
fiecăre ţinea cite două elondire și subsubară alte-două.- După 
ce le orindui, prezentă raportul. 

El se simţea în stare să-tra agă măcar două treimi din voturi, 
dacă... 

Dacă îndată ce s-ar schimba gavernul; domnul Lică Car- 
tojan îşi ia angajamentul să mute jandarünil sel de-post; 
dacă au să-l pună pe Ciubotaru „preşedintele comisiei: înteri- 
mare, măcar- că Ciubotaru a scăpat de puşcărie numai-dato- 
vită amnistie; dacă doränul Lică Cartojan va obtine pe lingă 


107 


toate eticiunile din-comună deep) së se deschidă alte două, 
ii Dm. si. lui Petrăchi Surdu; dacă ridică opieliştea de 
päşünė-in pădurea statului; dacă Zei dau cuvintul că are äi 
exproprieze şi cele două sule de hectare ale lui Ionică Pastiaş 
dacă stăruie:să se facă o ancholă severă la cocperalivă Și, 
vizuraţi-nevinovaţi, să-i scoată de acolo De Strimbeanu-si 
pe Jane, ca să “pună „cane ü noștri“; ta sfirsit; o sută a 
pen do „dacă“. ` 

De altfel; oameni au să se. adune. pleacă el să-i cheme, 
i domnu Lică: Cartojan are să audă cu propriile tale urechi 
şi să vadă cu propriii săi ochi. 

Pină atunci lăsă masaliriior clondirele de vin să se încăl- 
Search și pemadam Bizdigă să pregătească masa. 

Aprinse lampa și porni-să bată cu un ballag în porțile 
gospodariilor, ca-să-i adune la sfat. 

Madam Bizdigă. cu ciuboțele cu scirț şi ou Loc înalt. îm- 
brăcată in haine tirgoveţe şi “mirosind cp o drogherie de ia 
Piaţa Halelor, a colonie și a pudră, întinse pe masa din mijloc 
tata alba. farfurii: şi tacit 

Sliubei se mier 
frecare. modifie 

Peste un ceas, mămăliga a oala: cu borş aburean In mij- 
eul iese, Limbile se deckt seră, Jon Bizdigă se intorseso, 


= 


k 


üe radni ši toţi se simtiră în cele mai optimiste dE 
Gospodarii au prins să se adune. 

Întrau în odaie, după și şterceau cu Jon ijire cpincile 
prag. se înşirau lingă Set in picioare, “privind cum 
D lirgoveții: a așteptindu-i să termine: Inghiteau An 
sterg îndu- ei mustăţile cu docul niinn şi arătau mare ad- 
i” respect” pentru capacitatea de ingurgitare alui 
Stiubei și pentru belșugul din casa lui Tan lizdigă, care ridea 
ipomotos, se întrecuse cu numărul paharelor; privea cu ochii 
penje miti și lucitori,: ru scăpă prilej s-6 apuce de -gușă pe 
tam Bizdig s- de sit moi şi osteniți, de 
cite. ori trecea: să schivibe farfurie. 

Madari. Bizdigă 1] lovea ruşinătă peste mină;-pe urmă se 
iitareea să dea aminte ţăranilor. din picioare că nu-i jocul să 
se: reazione de perete cu SE ud. 

Oamenii se fereau, supus să se similă jigniţi de gla asul 
Fait şi poruneitor-al gazdei. |; și cacoteaa consăteanul trecut 


-168 


intron rang deasupra Jor şi și acceptau această nouă oiînduială, 
găsind-o firească, 3 S 
Chiar dacă -serîșneau. și Weieen pumnii; n-o făceau aci. 
Că. pe ascuns, acasă. 
Radu Comşa fu de părere că. masa se prelungește peste 
inăsură. Neomenos spectacol sub ochii celor ținuți -să pos- 
teascà în “picioare! d 


— De asta-te ingrijesti durneata?-se-miră Ton Bizdi. 
aruneînd'o privire ceţoasă, de milă si- de dispreţ, la oamenii 
mobilizați de ei de pe ia gospodăriile ler, De asia iți: pasă 
dumitale? Nui reegt cum stau?... Stau ea nişte boi... 

Boti, otensaţi de astă dată, “după. un schimb de semmg a 
de soapte, se strecurară, unul câte altul, pe ușă afară: 

Domnul Lică Cartojan fu cuprins: de mare îngrijorare: 

— Ci dracu, eşti nebun, bre? Ti-apuci s-ulungi -camenii 
cuticăloşiili tali? Numa di prostii ti ţii... 

Ion Bizdigă nù acordă însă atita oravilate faptului, 

Tacu ua senin spre ușă de "superior. dispreţ: 

— Lăsaţi că cu îi supär $ şi tot eu îi împace! Îi am aicinu 

Arălă “palma unde D avea. ` 


Astfel, lanţul era înveripat solid: pe el îl acea în ună dorn- 
nul Lică Cartojan; el îi avea pe cei de afară; ar pe domnul 
Lică Cartojan îl ţinea strins, desigur, altă putere de mai sus, 

Radu Comşa simţi ineciadu-se intr-o ceaţă-loarte îndepăr- 
tată bolăririle “brave, naire gi imoper ante din serile. de deelt, 
Cuvintele locotenentului Ghenea, în drura de la „Casa Nearne 
tului“; altele; adunările din casa birjariului” din strada Dieu: 
rari, în laşi: noaptea fără sfirsit. din patul spitalului, cind, 

cu ochii legaţi, crezuse ci Geseoperă în el lumina... Toate se 
impotmolean trivial, strivite; apăsate afond de o lege de fier 
în potriva căreia nici o putere omenească părea că nu existi 

Tesi in cerdac să se răcurească, 

în ploaie, gospodarii aşteptau, umbre întunecate, 

Radu Comşa încercă să-şi pună toată blindeţea în glas; 
cînd-ii întrebă: 

=- Ceci N-ai plecat, + oameni Tag? 

= Facem şi noi adunarea. boilori răspunse un glas erop 
în întuneric, și ceilalţi începură- să GER gata säse întoarcă 
la cea dinti chiemăre: EE 


169 


Lu Radu Comsa 2 fu ciudă de atita lipsă de mîndrie. 
T-ar îi plăcut mai degrabă -i ştie plecaţi şi pentru totdeauna 
duşmani: 

Dor domnul Lică Kafe după ce-şi: încălță galoşii, 
cobori cu Ton Bizdigă în mijlocul oamenilor şi, după un sfert 
de oră, îi aduse pe toţi sus „boi dezinetăciţi şi gata să se supună 
jugului, ee 


Pină tirziu după miezul nopţii, Radu Comşa ze răsuci 
pe patul tare, fără sorin. Un storăit inuman, forniidabil și 
intrerupt de -gemete, umplea “odaia. 

Ştiubei lupta cu visuri cumplite; după atitea mese cite 
nghiţise de astăzi dimineaţă: 

Uşa Ja tindă era deschisă. 

Acolo se aflau -culeaţi- jos; pe. un 'mindir, ca “să fac? Ion 
vmusafirilor, Ton Bizdigă și nevastă-sa. Fostul -factor rural, 
Înfierbhintat de vin. nu-și £ nici el, se vede, somnul: Radu 
Comşa a înțeles aceasta, după dialogul ascultat fără voie, 

— Da şăzi ehinişor, ruăi- omule! se apără, soptit, glasul 
Tai madam Bizdigă. ci vaiba, nu ți-i ruşine? Ne-aud oamenii 
igual.. Se 

Pauză. După un timy 

— "Pitt ştii van 

Mai trau, îmblinztă: 

— Parcă eşti chior, di nu mai. stii... 

Și glasul lui Lon Bizdigi “sigur de sine: 

= Lasă, mu Le mai fasol Çe, peate vrei să zici că nu-ţi 
convine? ge aa 


După trei zile, Radu Comşa $ se întorcea pp acelaşi drura 
În trăsnrile cu caii vlăgniţi și cu Lovatăşii răgușiţi de vorbă 
şi de băutură. 

făcea dușniănos; între Stube; “uriașul Garg făcuse ravagii 
ja ioate mesele, și intre pipernicitul zeribulit în palton, 

O hotărire- neclințită -crescuse în el. ; 

Cum.ajunge la Iaşi, se in ten să use mai întoarcă 
sub nici un cuvint, Pentru. ceilalţi, -izbiada -alegerilor era 
bcindoioasă. Dar cu ce preţ! 


130 


De dealul popasuloi, în negura ploii, acelaşi plugar în 
suman; sau poate altul, se depărta cu mers sigur, măsurat, 
fără grabă, venind din ceaţă şi întorcîndu-se în ceață. 

Din nou îi păru că e singurul om al acestor locuri pe care 
nu-l atinge vremelnicia. Dintr-un veac trece în alt veac, abia 
mai schimbat, -iriperceptibil, de cura “va fi fost în virsta ne 
cunoscută a neamului getic. 

Zădarnic voi-să şi-l reconstituie, cui chipul cel real al miog- 
neagului care-a primit fără demnitate ţigara și -cinci. lei de 
rachiu de la domnul Lică Cartojan. 

Cealaltă imagine, a închipouirii, birwa mai- puternică; 
fiindeă.. eră poate - singura, într-adevăr, cea îndeaievea şi 
eternă. 


Capitolul H 
FIERUL, FONI ȘI OŢELUL 


Nu exibia animal mai feroce decit o femeie în dosul unui 
ghiseu „gîndi Radu Corga și rosti gindul tare, către un donn 
cu blană, tovarăș de așteptare, ` — 

Dominut se întoarse cu un- suis de aprobare. Dar deveni 
deodată indiferent şi distant, cînd văzu că cel care vorhise 
ste obrazul cresiat de tăieturi: poate un individ scandalagiu 
zu suvenirul unei lovituri de sifon. 

Domnișoara din. dosul ghișeului „părea. că ignoră cu des," 
irae existenţă celor zece oameni rezemăţi de gratii, făcinăd 
coadă şi schim bind picioarele pe cimentul “ud de zăpada to- 
pitä a încălțărilor. Discuta foarte aprias cu cineva dinläuntru, 
Care nu se vedea, căci în afară de gura ghişeului, -zăbrelele 
despărțirii erau înfundate: ` `: 

= Am găsi. o'6cazie:.: Stotă foarte drăguță, englezească. 
vorde cu raieuri. Eu îmi lucrez rochiile singură, după tiparele 
din La femme de France!... 

Persoana. invizibilă rostis ceva foarte cu haz, căci dom, 
pisoara bohoti, arătind dinţii märanti de rozătoare. 

= Se poartă jar garnitură de blană... Ai văzut rochia 
lui madani: Olmazu?.. 

Domnişoară nü mai ridea. - 

Privi incruntată în vid, cu iny idie, la gîndul rochiei tu 
Hang a doamnei Olmazu.-- --- 

Cînd îşi recăpătă glasul, dinţii mărunți” arătară -acum ca 
dinţii rozătoarelor care trebuie să lucreze intruna casă nu 
croască peste măsură... Spuse în mpi ceta “pe socoteala 
Ivi madam Olmazu. 


Perscanei invizibile se par 
domnisoara exclamă ofensată: 

— Parolt-Cura:-aş putea altfel să colportez asemenea Ju- 
erori; dacă n-aş fi. văzut cu ochii me? Ara văzut-o marii 
seara; ieşind... După cinci minute a apărut şi tipul, răsucind 
bastonul ai 'apucind în cealaltă Ee Fără -nici o ugin, 
dragă, îți spun, fără nicio ruşinel... A ajuns ca ona d. alea... 

Domnișoara îşi aşeză părul gălbui la timple, strimbind 
buzele: cu dezgust la EE că madam Olmazu a ajuns 
sana” d-alea“. 

Făcu ordine minütioasă pe masă. 

Deschise un sertar şi căută într-o cutie, pe urmă înalta. 
Își puse mioect de Tustrin peste minecile banne.  Căsei -cu 
repetiţie, ducînd delicat la sură vintul degetelor cu unghiile 
lăcuite. Scrise ceva: ` 

Domnul co blană îşi. perdu răbdarea. Bătu în gea? 

=—:Domnisoară |... 

Atinsă de surzenie totală, Wéer îşi: curăți unghiile 
cu un colţ de hirtie îndoit triunghiular. 

— Dotnrișoară | a 

Domnișoara aruncă, An. “stire 
fereastră. E 

Pidieă- geamul: în jumătate: 

— Teas ruga, domnule, să citeşti intii avizul și De urmă 
să-ți mianifestezi impaciența... sîntem Ja prëxvabel, 

Täs scurt geamul Ia loc. şi continuă e ă-si curețe unghiile 
celeilalte min. 

Avizul -prevenca: Recomandaielé ze prinese de Zo orde 
8-12 am şi 2—7 p-m. Ceasul arăta două fără două minute, 
Deci domnişcara se afla în dreptul său să-și urmeze toaleta 
unghiilor. : 

La două fix deschise, - “vorbind cu duşmănie, încât s-ar. În 
spus că are de mult ceva de împărțit cu domm) eu blană, 
care poăle e rudă--ori- măcar prieten. cu Madar Olinazu: 

— Poftim si: deprindeţi-vă să D ceva: mat politicoşi!.., 

Aruncă scrisoarea De -cîntar,. începu să caute timbre. 
Schimbă penta: Puse” întii. numere de ordine “pe. cotoarele 
unei pagini întregi din condica de recipise. De urmă, nu- găsi 
sugătivă. Mai descoperi că cerneala. violetă e- pe 'sfirșite şi 


ă nu-i venea să creadă, căci 


o pure încruntată “la 


173 


încopu-o laborioasă opuraţie, SE um rest dintr-o sticlă 
în călimată: ` 
Boranul-cu blană, după ce aşteptă docil: revipisa, își făcu 
Joe ep coatele să treacă sfirsit, eliberat 
Cind îi veni' rindul bu Radu Comşa, inaintea sa se infipse 
un-tuncţionar comereiul'cu un teanc de plicuri albastre. Radu 
Compa le dădu Ia o parte cu datul palmei: 


= Pardon! Go 
—Lasă-mă, domme) ae zët? pițigăiat funcţionarul op. 
mercial. Ceci... Nu știu su cind oi venit? 


Radu Comga H privi în eveştei: Cuo mină tar: fi smuls de 

ner, să) treacă pachet peste gratii: Funcţionarul pipernicit 

i dădea biainte din coate. Radu “Comşa îi puse ntina grea pe 
eech de serisori, - 

— Umpiu sala welel.. 

=Ce e, domme, ve 
ari? Se cunoaște după n-ulră 
mat Ca ak pu merge pă 8 

Cei care asteptau se despărtiră pontan in donn -tabere, 
după:legile mistesiease care conduc psihulogia colectivităţălor. 
Unii văzuseră ca ochii lor a ul cu.scninul Ta buze a sosit 
întii. Alţii, Toi "eu cehia bar, ră că aştepta dinainte func- 
ţionărul comercial. 2 

Domnisoara: dădu -see 

— Cind first, Sä mă ananţaţi evä rog, gepe piine! 

Ca să mm piardă tir pal ineepu să completeze-colvanele 
unui tablou; Ce pină se vaaplana controversa de-afară, 

Mulţimnea de la spalcle lui Comga:-mormăi: 

— Ceeseuţi in păduť dorm ue... € Ze sintem zo de vină, 
due Tot soiul de tip SE domnilor! N-o să stăm aci 
o mie de an S 

Radu-Comşa TDrerbea deu minie şi de mitt. Îşi birui prima 
pornire; să-l se oală pe celălalt Ia loc liber; în palme fi în dovi- 
turi de picioare: Po urină, Se gîndi că a devenit intiadevär o 
brută. Rosti calin: 

— Trec, domnule! Pottim, sti estel. D 

— Puteai së faci asa de la inceput ttriumifă funetiónarul 
comercial, răstirindu-s şi plicurile pe pupiteul ghişeului, con 
vins acum că într-adevăr cl av usese dreptate, de vreme ce 
celălalt ceda, Domnişoară!... 

Dornişoara nutridică ochii pînă nu astir şi coloana tabloului, 


rum ehilotinei, 


aa 


Coberînd scările -largi--ale poştei, Radu Comşa aspiră aerul 
iernii cu sete, să-şi răcorească enervarea” din el. Incidentul 
de Je ghişeu: venise: numai së -umple paharul; 

De la începutul iernii, curseseră. una după alta, .nesfir- 
şite prieini-de amărăciune şi: de dezgust. 

Un dine-lup cu zpardă- nichelată zburda-voios: pe strada 
uscată: de ger, în jurul unci doamne: înfășurată. în ` blănuri. 
D mirosi, dind dän coadă- Radu Comşa îl izbi en ciudă și în 
acceasi clipă toată furia se potoli. Ctinele fugi lingă doamna 
cu blănuri şi-se întoarse de la adăpost. să-l privească mustră- 
tor, cu- 0 omenească întrebare nedumerită. în ochi. 

„Devin o brută... devin o brută!“ îşi-repetă Comşa, oprin- 
du:se înaintea unei vitrine pentry a lăsa cîinele doamnei să 
se. depărteze. 

Adineavri, cînd intrăse cu. scrisoarea. la poștă, simțea 
bucuria: că; poate. săvirși o faptă bună: ajutera un prieten. 
Acum era dezgustat de (ot: nu se gindise care un moinent, 
acolo în faţa ghişeului, să rupă scrisoarea? 

Pe urmă, se intrebă de ce nu-i va fi răspuns Vire Probotă, 
de-a fost- nevoie să-i repete rugămintea? Virgil Probotă cra 
Ja-Chuj de un an, la Universitate, unde îşi îrplinca în sfirsit 
visul but ` un laborator să lucreze. în. voie. Tar Radu Comșă 
îi ceruse un serviciu. Să stăruie, fără să spună din-partea cui, 
pe. lingă Alexandru Vardaru. acum ministru, ca să se revină 
asupra. nedreptăţii. săvirşite cu. Vasile Megrea. siispondat 
pe trei luni a apoi niutat la o catedră din Bucovina, pentru 
ideile politice rebele. Răspunzul-nu mai venea. Și nu întele- 
pea de ep. Ştia că Virgil Probotă. care pu făcea nici un fel 
de politică, putea cere cu uşurinţă un sorvieiu lui Alexandru 
Vardaru. ca fost: dascăl al Luminiţei si-a lui Miliai: 

Apelase lu acest lant al slăbictunilor: el cerea lui Virgil, 
Virgil fu Vardaru, Vardaru colegului: de la Instrucție, numai. 
ca să-scutească pe prietenul Magrea de mizeria Surghiunului 
într-un orăşel depărtat de goepodăria lui săracă: și al: doilea 
copil încă în leagăn. 


Radu Comşa cumpără gazetele de după-amiază. Își aruncă 
ochii la-ultima.oră politică. Citi titlul eu litere late: 


DECLARAȚIILE 
DOMNULUI MINISTRU ALEXANDRU. VARDARU: 
OPERA DE REFACERE ADMINISTRATIVĂ. 
MAI PUȚINE LEGI ŞI MAL MULTĂ GOSPODĂRIE; 


175 


Împături; ziarele. Se indrept 
atragea nimic: - 

„Aşadar, guvernul ze pre ătea säg împlinească" legisla: 
Lora întreagă | Sint siguri de -xezultatul alegerilor. De altfel, 
au a dreptate. Aceştia $ Lu ce vor. Nu aruinţă miracole, Tae 
şi şi văd de teeburi, lăsînd altora: îndelei nicirea proiectelor 
de réforme himerice, de care se Jeapădă cind-ajung la cirmă. 

Radu Comşa gindi că în fiecare zi cei mai înverșunați apă- 
rălori ai reformelor care aveau să facă „România Mare së 
devină şi România nouă“ au slăbit glasul. Unii au plecat din 
partid. Alţii se pregătesc să plece. Iar el încă na s-a despărţit, 
de toţi, ca së vadă de necazurile hui, numai din laşitate; 
i-ar bănui că. nu o face din oboseală a dezgust, ci din cină 
ştic ce meschine socoteli. acum. cînd partidul se află în lieki- 
dare. Căci guvernul „României Mari care avea să devină -Ros 
mama nouă“ durase atit cit fusese nevoie pentru a dezamăgi 
toată lumea şi a lichida, o dată cu un partid, ò sumă de prea 
frumoase și zădarnice iluzii. ` x 

În citeva Jon, izbucniseră afaceri scandaloase: unii fă 
cuseră dovadă numai de cea mai inocentă -nepricepere, alţii 
se repeziseră lacomi să-şi potolească stomacurile fläniinde. 
Cerlurile între diferitele grupări alimentaseră caricaturile 
gazelor. Totul stirşise grotesc şi, cind demisia silită pusese 
capăt acestei scurte aventuri, mulţi nu îndrăzniră un (mp 
să mai 'secată-capul în stradă Guvernul Nomâniei noi înitre- 
“se lot ce văzuse. vreodată România veche! 

Acum, pregătind iarăşi lupta alegerilor, Zo. opoziție să 
crea le purificarea partidului: Însă legendele banale şi 
timpe, dar juste, ale caricaturilor “rezumau- întreaga - tristă 
poveste: » AL de tinăr şi impur! — Partidul purificării ipa- 
ionale igi spâlä rutele murdare înaintea naţiunii | — Năsavuri 
vechi, éu firmă: nouă!“ te ete... 

Radu Comşa ştia acura că tot Ce năzulseră derer ise inpo- 
Sbil și absurd. R 

Exaltarea lor fusese captată de citiva oameni care minuiau 
voturile ca Sc capital ai subscriitorilor; într-o atenturoasă 
întreprindere. lar rămăşiţele entuziasmului slujeau in -mani 
festele partidului, ca fraz de -bombastice alc unui. prospect 
de omisiuge, A 


în silă -spre casă, unde nu-l 


476 


Totul fusese. pingărit. Totul- desfigurat. În potirul. catife- 
lat al trandafirilor, tot astiel se ac) uiază, încolăciți, viermi 
teindavi- şi grași. 

Nu le răminea decit umiling celor cîțiva; îndirjindu- -se 
SA mu se risipească încă. Cind se întilneau, ocoleau să -vor- 
bească. despre -aceasta, cum nu Ee despre un mort 
scump. 

De accea, Radu Comşa ca, în gerul aspru al iernii, 
fără nici o Yigoare, ca mersul “unui om în care s-a cuibărit o 
boală mistuind deocamdată ascuns. Afişele colorate vesteau 
reprezentațiile teatrale, Îşi aduse aminte că demult r-a mai 
căicat într-o sală de spectacol. N-amai ascultat un concert, 
Nici de avocatura lui n-a “mai purtat grijă. E acum vun om 
sărac şi fără căpătii, 

"Teen prin faţa Aterienlui. Acolo unde, într-o noapte- cu 
viscol, în cea dintii iarnă cînd s-a întors în Bucureşti, Die: 
tenul cel nou de- atunci, Vasile Mogrea, spusese că după fră- 
vititările care au să vină, cînd vor lua siirşit;, că vitorul ce 
smulgea acoperișuri şi firme, clădea troiene, astupa bolți, 
fiecare dintre dinşii vor rărmine încremeniţă sus ori jos, asemeni 
mineralelor. prinse în scoarța- planeta, după convulsiile geo- 
Jogice,-cînd s-au răcit. d 

EI răminea undeva,- afund.- 

Acasă, “găsi răspunsul lui Virgil Probotă. 

Îi recunoscu scrisul înainte de a desface plicul: Aşadar, 
nicr nu mai fusese nevoie de scrisoarea de astăzi! A fost nunai 

ca să aibă o umilinţă mai mut, Ia ghişcul unde a suportat 
obrăznicia celui. dintii venit- = 

Cind -citi--primele rînduri, dispăru amintirea neplăculă- și 
mütra obraznică a funcţionarului comercial. Virgil Prăbotă 
seria că” dorința i-a fost împlinită: Alexandru Vardaru i-a 
răspuns că -a-rezolvat- 20, deşi „acel Vasile „Mogrea, după cit 
îşi aminteşte, e un tip de incorigibil rebel“ 

Radu Comşa, care era departe de a cînta ca ün- tenor de 
operă, îşi manifestă bucuria întonind cu voce ee Drimele 
note “din - Pescuilorii. de perle. ` 

Îmbrăcă paltonul, acoripaniat de această muzică și grăbi 
să ducă vestea prietenului. ` 75 

Nerăbdător, opt o birjă, cobori în udrum--să 29 o sticlă 
de vin negru, fructe și bomboane pentru copii. Era o bucurie 
care se cuvenea sărbătorită. ` 


Privi mulțimea străzii îmbujorată de ger, cu o simpatie 
necunoscută adinesori. Suluiă oamenii cărora de multă vreme 
nu. le mai, dăduse ziua bună. Atit de mult. bine îţi dăruieşti 
ție însuţi, făcînd un bine unui semen! 

Din serien) sticlos pluteau, abia vizibile. steluțe de zăpadă, 
sclipind imaterial: Îşi aminti că n-a patinat de mulţi ani. Era 
un;sport care-l pasiona altădată. Şi i-ar face bine, acuwi, cînd 
atitea ceasuri rămîne gheniuit” ca o sălbătăciune alungată, 
în “chiliile lui veşnic ncaerisite, ` 


e 


A sărit din birjă cn pachetele i în braţe. 

În antren scund. si intunecos; îl intimpină duruitul ma- 
gini de cusut şi un tir tde varză prăjită. Acestea au 
cam coborii puţin pe pămînt. la realitatea tivială de toate 
zilele, elanul cu care deschisese. u ` 

Vasile Mogrea, în papuci. Anteun suriue vechi peste. cë- 
man de noapte, citea Lo. gura sobei. Amalia trăgea la-mașină 
un pantalon de pinză albă, pe care AL ascanse cind îl xăza 
intrînd; fetita Ura prin casă, cu sfoară, am automobil «le tablă 


CP 
defect. Celălalt prune dormea în kass cu paninii. miti stringi 
deasupra capului. - 

Ptiviră-nedumeriţi la ms belele T Radu: Coinga. 

= Îţi aduc. veste bună, Magrea!.. 

N-avea tărie să 1-0 iii päriäşea € 
gătire,. cum- plănuise.. -si A 

= Mët) Eu si veste bti Ver rb Vasili: Mugrea, 
punind-o între el şi spătarul scaunului. La: loc peur scaun, 
Comşa! Vezi bine cä nu prea ze aia spaţiu de promenadă în 
vastele; mele -apartamentet -< 

Radu Coșa n-avea astiiapăr să se poată fixa pe-un 
Scăuri. E 

— Cînd era vorba să i pleci?“ 

— Peste cinci zile. Am şi făcut un drum Ia faţa locului, 
în recunoaştere! Am găsit casăl Pare câ ain dat peste oameni 
de înţelegere... De miine. impachetăm. 

— "Ut, cind mă gindesc ce-o să fie! se tingui Amalia, 
impăturind rufa de pinză şi aşezind deasupra foarfecele. 


mai tirziu - după opre- 


178 


—Draen Mogrea. mu mai înpachetali ninde, mn mat e 
nevoie... Dau teleg amë că e liberă casa. Şi de la întii pre 
zintă-te la liceu! -a revenit asupra deciziei. 

— Mot) vorbi Vasile Mogrea, aprinzind-o țigară la căr- 
bune si privind imediat la- Comşa, o ochiul sting intre- 
deschis. Met 

Radu Comşa se opri Së “plimbarea în camera: strinită, 
surprins că vestea lui n-a provocat senzaţia la care se aştepta. 

Crezu- că:n-a fost înțeles bine: - 

— Am aiei o scrisoare... De la-prietenul Probotă: A intor- 
venit el la... la... În siiret 

Eva:să rostească numele lui Vardara; dar il-ocoli, 

~ A intervenit el.. Nu st Jan cine. let nu iportă 
aceasta, de altfel! Faptul este că îmi scrie că s-a revenit ui 
Uite “şi 'nuniărul deciziei. Nici nu-ți inagiiezi” ce bucurie 
am, :că 

"Vasile Mogrea lăsă jipa și von a Comşa, prinziudu-l 
de umeri st privindu-l-în ochi: - 

— Dragă Come, vestea Jo nu e nouă! -Ain-primit incă 
de alaltăieri avizul... Be vede că serisorile de la Cluj ajung 
a-titia zi după înmormintare!... M-am dus la minister și 
le-am lurnăt'una, să mă ţină minte. N-am nevoiele pomana 
nimănui! Cu atit mai mult, de niila acestui domn Varilaru!... 
Văd că evitai să-mi spui cine a intervenit. lăudabilă zu: 
duare!... Mi-au spus însă cet de la minister, o dată eu alte 
grațiozităţi, că am avut noroc de data asta, altfel... ANTEN 
ce? Înţeleg? Altfel, puteam “adică să o pătose mai răul, 
Apoi; dragă “Comşa, mie -să nu-mi umble dumnealor cu 
mofturi! Nu cer nimic, nu vreau graţia nimănui!... Aceasta 
etot! De mline, împachetăm a peste cinci zile incetez mäer 
penttu un timp! a mai îi bucureştean... O să te arăt eu că, de 
aci ori de la distanță, tot eu rămîn, așa cum m-a făcut mama, 
zevzec, mitecan, calice, eum vrei; dar cù -ciclanele spinării 
tapene, nu “tiritoare, Asta e toti... Restul stat mofturi 

Comşa privi fără să înţeleagă, cînd la Vasile. Mogrsa, 
cind jo nevastă:sa. 

Amalia ridică bratele, deznădăjduită: 

— Acum vezi şi dumneata, domnule Comşa! Do icn fi 
tot spun S mu înțelege . Avem norocul să putem rămîne aci, 
Nu şi-nu!.;. Ca să ajungem în one ştie ep cocicabă o ză 
patim copiii pe drumon. : 


Vasile Mogrea “deschise ochiul sting si peivi asasin, la ne- 
Yaslă-sa: zi S 

— dar incepi? 
Cum să nu incep. Vasile? Tu ID räsiorzg cărțile intr-o 
ladă şi-ai terminat. Ce facem însă ca gospodăria noastră? 

— Jar incepi? repetă -Mogrea, crescendo = 

=---Judecă, domnule- “Comşa, dacă Com -eu Core să te 
înţelegi... = 

— dar începi? SG S 

— Virginica abia-a scăpat din. răceală... Cel mic... ştii 
bin ce ne-a spus doctorul!... 

= Tar începi! zbieră orbul, burt: Tar începi cu mofturi, 
cui inetturi, cu niofturile tale? M- zai turbat; m-ai innebunit 


Vâriterind și gesticulind. “Vasile Mcgrea făcu şase. pași 
Jati în cameră. e îţi îi trebuiau ca să ajungă la perete: şi îndă- 
rat. În drum, izbi cu piciorul în automobilul defect al fetitei. 


In maşinănia de tablă -sı “deșteplă subit o reminiscență 
a tesorlurilor din vremea ciad umbla fără sfoară; jar x chien. 
iul inviat, descriind o curbă incep să circule cu“ mijloace 
propri. 

Fotsţu -băta din palme: 

— Merge, tătăcule! Merge singur... 

Toata furia Ju Vasile- Mogrea căzu. Își: ridică etta în 
braţe și 0 sărută sönor-pe amindoi obrajii, din a căror tä- 
minjeala, sumar ştearsă, se. „putea deduce. de Ia prima Vedere 
ca mincatmagiun. -4 

Virginică se ceru jos, ca să scoată autornchilui. de sub 
pat-unde se retrăsese peniru a se repauza după neaşieptatul 
acces de vitalitate. ÎL coase. da luniină. Automobilul, - în- 
tr:adevăr, mergea. i 

= Să-uai-spui cà enervarea nu e bună la ceval... gluni 
fără convingere” Radu Comşa, SE a rupe tăcerea peni- 
bilă. 

Amalia. Mogrea-se așeză Ja mașina de cusut $i începu-a 
dru frenetic, ca. să-şi. Gtolească şi -dinsa -enervarea Cu 
mijloacele pe care Je avea la înderaină, 

Copilul: din leagăn dormea senin, zimbină prin somn, în 
mijlocul-celor: mai teribile zgomote, ca un copil mäscnt pe 
ţărmul Niagarei 


Mirosul de varză pătrundea -cu stăruința izurilor care ze 
intpregncază pe veșnicie în Ziduri. 

= Atunci ce faci? întrebă: Comes, mai păstrind nădejdea 
cà prietenul va reveni. ` ` 

— Cum ce fac? Ce sînt eu, un mottangiu, cînd vorbesc? 
Am spus că plec, plec! -- p 

Radu Comşa se aşeză pe Hitul din faţa sobei, unde stătuse 
Mogrea, ca un prieten deprins să se simta la el acasă. Începu 
să stonne cu cleştele cărbunii din foc. 

Vorbi, uilindu-se' în. flăcările jucăuşe: 

= Ru cred, dragă „Mogrea, că e bine së te mai gindeşta!.. 
Ştii: bine că pe urmă regretele nu folosesc la niir: 

==: Adică tuo ştii aceasta! Din experienţă, firește! stări 
Mogrea cu intenţie. 

— Nu inteleg. Explică- mil... lăsă Radu cleștele -jos; 
ridicind ochii. 

= Ce să-ţi explice Vorbesc româneşte doar! Regretele 
tale! Acele pe care nu le spui nimănui, dar se citese în och, 

— Şi tu nu ai tot atitea regrete? Nu le cunosti şi Dr", 

= Nu m-ai înțeles! Altceva am vrut să-ţi spun. De alte 
regrete e vorba.a în sfirsit, mofturi ! Să vorbim de altecvat... 

Radu Comşa -cercă să 'ademenească la el fetița; cu rare 
nuse putuse împrieteni niciodată. Îi intinse un mär. Fetița 
so feri de fructul oprit, cu o repulsie pe care, dacă ar îi o: 
noscul-o şi Eva odinioară, tot. neaniul omenese ar hălădui 
pînă astăzi în paradis. -- 

=-Acum înțeleg “rostul sticlei şi mofturilor acestora! 
vorbi. Vasile. Mogrea, cu -risul crud: care-i dezvelea dinţii 
sub mustăţile țepoase. Ai fi vrut să ne veselim că rămîn... 
Că am început, să capitulez cu ceva în viaţă. Că am ajuns 
la înţelepciunea să primese o pomană de la indivizi pe. care 
îi -urăsc şi D - dispreţuiese..... Ha-hal Ce puțin mă cunosti 
încă, dragă Comes), Haide, nu face mutra aceasta funebrăt 
Ne putem veseli şi er plec!... Să știi de la piine că mi-ati 
făcut un serviciu zvirlindu-mă la marginea ţării. Scap de 
atrhosfera de aci:.. Capăt puţină perspeetivăl....De la dis- 
Lentz, se-văd mai bine jucind paiaţele!... 

Vasile Mogrea destundă sticla, turnă în pahare despere- 
cheate, cum arătau Loate Jucrürile în casa lor, de la paturile 
care nu erau ămîndouă la fel, pînă Ja copiii care nu semănau, 
cum nu seamănă un icd-cu un pui păros de urs. 


181 


Radu Comşa sorbi numai puţin și: aşeză- paharul plin. pe 
marginea sobei. Rolul lui aci se isprăvise. În loc să aducă o 
bucurie, «cum aştepta, pricinuise discordie între: bărbatul 
care voia să plece, minat de veşnicul lui neastimpăr. şi. între 
fenicia- care voia să rămînă în culcuşul, cel. puţin sigur, al 
mizeriei lor. SE 

— Ai văzut declarațiile lui Vardaru? întrebă. Mogra, 
bătind cu doen miinii gazeta. Mar multă gospodărie... Avam 
nevoie. de continuitate. Îi e teamă că patru ani n-au să-i ajungă 
pentru -petlogării!... SE 

— Drepp Mogrea, tu st bine cë Im Vardaru i-se pot 
aduce orice învinuiri, de care nu scapă un on politic: Dar 
cinstea lui. nu: poate. D pusă la. indoială! 

— Îl aperi? Comşa, Conișa! Tiam &pus-că oricit: ai, căuta 
să nu-ți trădezi regretele, D le citeşte în ochi şi cine mu vrea... 

Radu Comşa. roşi, încât îi rămaseră numai cicatricele 
albe: Ce citea: în el care să-l -facă-să roşească? S 

— Mogrea, dacă într-adevăr: găsești ceva- care să-ți: dea 
dreptul... EE 

Vasile Mogrea, cu picioarele în papuci întinse pe pervazul 
sobel; cu-capul-rezemat pe spătarul scaunului: vorbi privind 
în tavan, cu ţigara lipită de buză. in colțul gurii: 

— Să-mi dea dreptul... Să-mi dea dreptuli!..; N-am cerut 
şi n-ăm nevoie de nici-un drepti... Îți sînt nitat un prieten 
câre văd. şi-mi tac. o părere... Restul: e moft! Pricep;: Radu 
Comşa, ceea ce tu poate încă nu-ţi dai seama... Tean văzut 
mmuschod adineaori. din felia de portocală. Ca o femeie... 
Gustai cîte puţin şi-i sorbeai- mustul. ca-s-o-savurezi -mai 
deplin.: Şi-rii-am dat seama deodată, mai lucid: ca oricind, 
că nu e-vina tain tot ce se întîmplă... 

Radu: Comşa. se -răsuci -alarmat: 

— Där ce se întîmplă. Megrea? 

— Se întimplă că eşti -ostenit de toate. Te-ai descurajat! 
Ai- mutra aceasta de. înmormintare...- Şi revin. la: moftul 
men, cu îcla: de portocală. Am. văzut. vum must diritr-un 
fruct cu senzualitate. Tu erai făcut. să ceri vieţii plăcere; 
Tot felul de plăceri)... Să ai. o feineie. frumoasă, e mincare 
îină, casă confortabilă, o victorie care să-ți dea toate -satis- 
făcţaile; ou së te baţi cu morile: de vint ca .Un..zevzec:-ea 
Tine, Îmi par ën că nu te-am cunoscut- inainte de -răz- 
boi... Să-ţi fi văzut gura intăctă, buzele... Sint sigur că era 


gură tipică. de senzual. 3 suferi astăzi, Comsa, nu fiindeă 
războiul: te-a atins în viaţa ta- sufletească, ei fiinacă te-a 
lovit pe unde păcătuiail,.. 


Vasile Mogrea nu cobora inadins ochii din tavan, casă 
poată vorbi mai pe dean, fără” să inttlneascä privirea lui 
Comşa. 

— Şi ea bun prieten, Comşa, înainte de a-pleca, iți dau 
un sfat... Lasă toate aceste mofturi. -pertru care ţi-ai pierdut 
timpul -pinä acum; lasă-le pe socoteala mea şi a allora ca 
mine. Tu, întoarce-te la viaţa de mai inainte. Dată mai 
poţi! Dacă te mai primeşte!. 

— Mogrea!-se ridică Comşa în picivare. N-ai drept să-mi 
spui lucrurile; aceștia... Nici -să le bănuiești niăcar. 

—Dreecpt? lar. începi cu drept. și nedrept, și en toate 
mofturile? 

— Cînd ştii, Mogrea, că ti a cc fac de atita mpar Acisi 

se implinese trei ani. 

Vasile -Mogrea rise surd,- ca -pentru cl numai: 

— De atita (mn) Aeug se implinesc trei ani! Haha), 
Vezi cum i-ai numărat, Comşa?... Eu nu-i număr! La miine 
sînt de cind m-am păscut... 7 

— Mogrea, te-ag ruga să laşi ochii din tavan și să priveşti 
în ochii mei. Să spui neted inseamnă toate acestea? 

Mogrea întoarse ochii din tavan, se ridică în capul oase- 
Joe, pe scaun și îl privi drept: ` 

= Josčarnă că dai tiscoale î în jurul scirbei de -unde -ai 
plecat! Aceasta înseamnă!.... ÎL “aperi pe Vardaru. Ceri 
servicii, prin alţii să zic, şi pentru alt: dar tot de Ia acest 
Vardaru... . Ciinele -se intoarce la vărsătura sal Serie în 
Biblie. aceasta... iz 

Vasile Mogrea păru că se interesează grozav „de virful 
figării, urmărind cu atenție de expert al regiei: combuslia 
tutunului. Îi-părearău de: cele ce rostise, dar nu le mai putea 
retrage. Era un gind crescut cu încetul, şi firea lui xehe- 
mentă, fără totortăcheri; nui îngădiuia să-l ascundă; 


Se ridică a lăcu-i iarăşi trei paşi pra la perete; trei “paşi 
îndărăt. 

“Păcerea se căscă grea. S 

Nu-şi-puteau privi în ochi. 


Fetița adormise lingă. automobilul de - tablă: Amalia 
greg “duruia Trenetie la maşina de cusut. Radu. Comen 
1 mirosul de varză insuportabil. 

Pierdea şi aceaslă prietenie. Gindi-că “aci 1 era ultimul 
adăpost de refugiu; în tot pien: jal: acesta eteroclit-si haotic 
aflase două suflete simple, care miine D vor lipsi. 

Din „nou, nu descoperi insă cuvintele bune: si calde, să 
spună toată mies dm el. Din ou îl izbi smpgurătalea 
de-alară, de care se înspăiminta. 

Sp mä de două oi la ceas, cu “întăţişarea.. celui ce-și 
aminteste deodată-că a întirziat de la o intilnire: işi satin 
seră rntinile; privind-în altă parte. 

Stringerea fu. moale- și indiferentă. 

Cind päşi afară. Mogrea vru să facă un pas după el- eu 
aniindouă münile deschise: Dar: se opri. Se Linz în il, des 
facind foile cărții, la-semn. --- 

Radu Comşa iși Gr Se în strada îngheţată. mer: 
gind fară să ştie încotro, cu un nod umar în gie), 


Năineţii se -tapiră în bălți murdare; pe urmă iar auim- 
pruscal fulgii şi o săptămnină dură Leama că iarna se intoarce: 
Sub poishita de gheaţă, străzile “au conservat -astfel 
gunoaiele, ca să aibă cu ce înmiasma „aerul primären Ia 
cei - dintii soare călduţ. 
Huidu Comşa ous 

Bu tea- văzul niciodată, 32 7 

Cele două camere îl înăbușeau.. 

Cind nu suna mien la u agenda arăta o zi goală, 
trebrăca -paltoniuil, răsucea cheia și pornea să alunge pe uliţă 
mărginașe un dușman care-i fugea înainte. Se potienea în 
farulacuri, së pomenea după un ceas rătăcit prin aceleaşi inai: 
dane pe-uride a trecut. Speria chini pigiad cu botul Io eut 
de- conserve ori- dezgropind, dn movile, -mortăciuni.. Află 
întiia dată, de aproape, mizeria urbană: casele căzute într-a 
a, cârpite din dărimăturile altora; femei ieşite din uman- 
tate, cu nasurile vinete. şi ochii opati, pachete de zdrente 
slinoase, înjurindu-se dintr-un prag în alt: copii cu Renn - 
chii zgiriați zvivlindu-și bulgări de gheaţă: și bolovani: mär 


in această vrome cartiere pe care 


GH 


184 


ginile Capitalei Jëdoase ca o pecingine, unde: oamenii: redug 
Ja ultima mizerie orbecăiesc: ca larvele în beznă, cînd se aprind 
luminile centrului, `. ` z 

Minea în birturi de mahala, în farfurii de culoarea săpa- 
nula de rute, cu fureuliţe -de cositor, pe colțuri de masă fără 
şervet, unde se cunoșteau zoioase urmele rolünde ale paha: 
relor. S 

Nu arareori se pomenea ascultînd în neștire, de un ceas; 
dialogai vecinilor de masă: căruţaşii şi hamahi în mantăi 
aspre, iibumbate ` stzimb,  hohotină răguşit, ` ștergindu-si 
riustăţile -pleoştite cu podul palmei, deşertind cu schime-de 
oțărală un ein tulbure: ca urina laboratoarelor de analiză, 
îninoind comanda cu fundul sticlei izbit în masă. 

„Șeful! = 

Restul ze “înțelegea dia semnul naut al arătăiorului, spre 
Dira desartă. SE 


Purniră apoi ploile lui arlie. D prindea noaptea cu 
umezeala: pătrunsă în ciolane. 

"Tramvaiele înaintau “spectrale, cu lumini -împiclile da 
aleile apei. Trecătorii se prelingeau pe lingă ziduri, cu plic R 

iseală de moarte De figuri, cînd apăreau Si dispăreau în 
Ze luminilor aprinse. Picurii boribăncau. în coșurile 
trăsurilar. Se vedeau înăuntru umbre ghemuite; birjarul era 
o menite de oale şi mușărnăli. ` 

Famile maşinilor scormoneau din. întunericul md alte 
uighere hide, lăzi de gunbaie, cini încălzindu-sela gură caña- 
Jonke. oemem Det, rezemaţi cu fruntea de garduri. 

Ainngeg lingă uriaşe construcţii --neisprăvile,. înălțind 
pereţi de “cărămizi roșii ca- rănile, cu- orbitele ferestrelor 
goale, la cinci şi şase. etaje. ` 

Radu Comte observă că “aproape: în fiecare stradă se 
ridica-acum o clădire nouă. De ce se îinbulzese toţi? Cemi- 
racul așteaptă”... Ce ambiţii, laşilăţi și mei se vor aciua 
cu lucomă nerăbdare în încăperile. acestea nui, îndată "re 
tericuiala ca D zbicită şi tapetul - întins “pe pereţi? Îi fu 
mai de soarta tuturor. Şi de soarta copiilor care se vor. naşte 
acolo ca să înceapă iarăși şi iarăşi zbaterea stearpă a ster: 
pelor vieti; dintr-o asemenea lume, născută. într-asermeriea 
zodii SS 


“Trecea. Je: colțuri cu lămpile violente. de cinematograf, 
unde A sonerie chema strident, metalic și continu, deasupra 
imenselor afișe multicolore, nfà işind un automobil prăbuşit 
într-un. abis, oi o prințesă himerică dindu-şi suflarea in 
spasmul unui sërut. Viermuiau grupuri zgribulite în jurul 
intrărilor, -cerşind dreptunghiului de pinză- luminată -eva 
darea din mediceritatea de toată ziua, splendori magnifice 
din-savanele -celor două Americi, sau fastuoase. idile pe 
plajele Mediteranei. E 

Ştelari în uniformă, eu gulerele mantăilor ridicate, citeau 
vn program boţit. 

De tiuluar, apa spăla coji de portocală. 

Un vinzăter de ziare, leoarcă, | îmbuca lacom -un-capăt de 
corn, strigiiid cu gura plin INI atingeau uribrelele deschise. 
D izbeau oamenii grăbiţi, fără să ceară iertare, ca. şi -cum 
mizeria vremii ciinoșise sufletele şi ar Îi spart toată pojehiţa 
de civilizate: 

Radu Comşa “trecea necunoscut, între. alţi „necunoscuţi, 
tivinda-si deşertul in indiferența străzilor xiscoase, 

Ajungea acasă cu ultimul tramvai gol. Încasatorul, numă- 
rindu-si mărunțişul pe platforma din dos Un messag mo~ 
pämu eu _piinea într-un ziar vechi. O femeie îmbrobodită 
fn, sal, privinilu-şi cu or morţi încălţările sparte și üde. 
YVaginul skirt zănati Sin 

E striagea în camera friguroasă ca într-o cavernă, muneit 
de insomnie. Îl prindeau - zorile; 

Altă zi fără inceput şi fără shirit: 


Pe urmă, intr-o- dimineaţă, vintul aduse din. cimpuri 
îndepărtate presumţirea primăverii. 

Pasul trecătorilor bătu; deodată, ela: tie și înviorat, tro- 
tuârul sicht, Femeile avură altă lumina în ochi. Tigin 
cu Dot albastre gi albe îi-aţineau calea. 

Nici mvurdăria dospită în “soare, mei duhoarea benzinei 
nu nat izbuleau acum să biruiaseă șuvolrea reavănă a ae- 
rului: - 

= Resprål voch fa spatele- Îui un glas plăcut. E eain 
sonetul lu Herâdia, cînd ge granitul Bretaniei, de ` peste 
oceanul :ceţos, vintul îi aducea aroma Antilelor natale... 

Radu-Comșa se întoarse să vadă cine a plăsuit, Fra-un 
tînăr cu Hgura de broască, urit şi cu faţa buboasă, 


186 


Dar omul uitase uriţenia. Ju a hainele. jerpelite. 

Privea transtigurat cerul, tinind o carte veche-subsuoară 
şi, op celălalt. braţ, braţul unui: prieten. Amindoi se depăr- 
tară „căleînd uşor, ca spre o mare. fericire, Radu:-Comşa; îşi 
urmă. drumul posomnorit. 

Fu pentru el mai grea chinuire să- şi poarte inima uscată 
printre voioşirile dezmorţite cu atit de puțin:-0 Die mat Hrn- 
pede: de cer întrevăzută peste- ziduri și o.rază de-soare jucind 
mai.caldă pe obraz. SC, 

Căuta. instinctiv locurile unde Tutina n-ajungea; Uliţi. cu 
gloduri. cleoase, pieț unde rămășițe de legume zvirlite spur- 
cau primăvara cu miasme de putreziciune! Se întoreea pe 
cheiul Dimboviţei, oprindu-se să privească de pe parapetul 
podurilor apa. uleieasă şi lincedă, i în care și peștii se vor fi 
prefăcul in viermi. 

Riul bălos impotraolea. cârpe şi stîrvuri. Pe pantele-malu- 
bat, uside indrăznea să dea colțul ierbii, cioburi de vase; tinichele 
mincăte do rugină, bucăţi. de vată. şi vertebre albe eu gratii 
de coaste, aduceau îndată aminte. că, dacă primăvara va fi 
purces poate undeva să plesnească răugurii ei së înverzească 
pajişti aci e numai o rană purulentă care se deschide la soare; 

Deasupra tărăbilor. de scînduri, spînzurau-atirnaţi de pi- 
cioâre miei jupuiţi, cu tidvele rinjind. Ciini-pgăriți lingeau 
picătairile: de-sînge. 

Niciodată” nu-şi imaginase 
de .hidoasă şi crudă; S 

Într-o asemenea seară, “Radu. Comşa; după ce-şi gonise 
toată după-amiază duşmanul nevăzut, se. întoarse” ca. înitot= 
dean cu sîngele ostenit în vine, cu măduva vlăguită în 
oase: Și, ca întotdeauna, nu-şi găsea loc; strămutindu:se. cînd 
pe scaunul. biroului, cînd pe divanul cu arcurile scârţiind. la 
fiecare: răsucitură. e 

Tnerucigase miinile. sub cap, „privind. ornamentele: tava- 
nului. cunöséute cu. de-amănuntul, pînă Ia ultima foare 
strimbă, unde zugravul a pus- hirtia greşit. 

Tictacul ceasornicului de mină îi sună deodată fir și cald 
în ureche, ca o.prezenţă vie, nai ea un mecanism cu inima de 
rotițe: Răsuci brățara să-i asculte îndelung bătaia: măruntă, 
Îşi s spuse că. e atît de singur acum, încît se îndestulează' cu 
această tovärägie a insectei metalice: Şi un gind tresări Î..; 
Ceva a uitat... Înselarea lui fusese aci. Vois6 să-și rupă, să- şi, 


„o primăvară poate Îi au 


-iet 


dea, să-şi sacrilice ceva, din viaţă pentru un bine vag, ge- 
Meral și abstract. Vot ee incercase se impotmolea în urițenii 
fără folos. Fumul jertfei se intorcea îndărăt, respins; fiindcă 
uitase că datoria cea mare şi simplă începea mai de aproape.. 

Se ridică și răscoli hirtiile din sertar, de pe birou, scuitură 
cărțile. EE 

Căuta-o scrisoare veche de două săptămîni. 

Anica, sora lui de la Hirtoape; îi cerea un sfat. In- vară 
sfirșea scoala cel mai mare dintre copii. Văduva se gindea 
din Vreme să-l pregătească pentru învăţătură mai înaltă, 
Io oas, ca să se bucure de aceleaşi îndestulări de care sebú- 
cură el. SEH 2 

"Nu mat găsi scrisoarea, ` o 

O săptămînă o şlinse acolo, sub ochi, înfiplă în călimară, 
Pe urmă dispăruse, cum dispar serisorile pe care le stringi la, 
îndemină, ca-să le găseşti după ani în textul “unei legi ori 
într-un buzunar de vestă uzată. ` ` 

Începu un răspuns. Nusi amintea însă nici măcar cum 
se numeşte copilul: Rupse hirtia. Se răzgîndi. 

A doua zi dimineaţa, se urcă în tren. Seara fu în satul 
Hirtoape. aa a, 


4 

Căruţa-il lăsase Ja cotul drumului. 

Mergea mai departe, în “celălalt. sat. 

Radu Camnşa, cu valiza în mină, fu întimpinat în uliţă de 
un cind de giste: Ginsacul se năpusti astmatie, umilindu-și 
aripile. ÎL urmări cu indirjire pînă la gard: 

äs) poarta: pe jumătate în lături. Anica miilgea "vaca. 
Nu-i auzi paşii. Radu se apropie în virful picioarelor și, se 
opri să astepte. i dt 

O găsea lu indeletnicirea ei firească de gospodină. 

Un val de înduioşare îi podidi ochi Ati era numai sim- 
plitate și acceptare cuminte á vieţii. Cum a putut oare sã- 
uite'atit de îndelungă vremea = 

Laptele ţișnea aburind cald i 
gură cu vila. EE 

Cind ridică ochii și il văzu, răsturnă scaunul cu trei. pi- 
cioare, sări ştergindu-şi miinile de poale, 

Radu ii sărută fruntea: părul mirosea a gaz, 


star, Femeia vorbea sin- 


Gë 188 


Vaca -intoarse och mezi la cei doi fraţi, privindu-i-cu 
înpasibilă 'senitătate animală. 

Ugerul era încă plin: vaca ia „că datoria ei încă mu e 
îraplinită.. Cuminte, aştepta. să-i revină stăpina; 

Dar stăpina, frecîridu-şi mereu degetele de poale, nu-și 
putea desprinde ochii de la obrazul îratelui, întrebindu-se ce 
cruntă întimplare l-a sluti așa, că aproape să nul me tca- 
moască. 7 

Radu Comşa observă că zarzării sint în Dae Donla 
fereastră. se plecau spre casă, încuniinind- 0 uo fragedă 
Yoioşie: - 


Cerca së fie şi el bucuros. își prinse peste uiiăr: sora (are 
să-i spună la- vreme să nu-și mai ungă niciodată părul cu gaz). 
— Ana. Anicuţo!... Am venit... 
Anica se plecă să ferească Start din picioarele Siri- 
bolinei,- își suflă” pe urină nasul, cu degetele, Se repezi în 
pridvor: să caute ceva. Se. întoarse cu mina goală. 


Pe urraă, îşi luă seama şi îl poftă în casă, începînd să-şi 
ceară iertare, ca unui străin," că o găseşte așa. Întinse lăicer 
nou pe laviţă. Trase de două -ori cu mătura pe lutul de jos. 
Fiindcă amurgirea cuprinsese, incaperea, aduse -o lampă- cu 
flacăra oftičoasă. 

— Lasă, Anicuţo, acesteal... Vino lingă mine'și spune-mi lss 

Radu intinse- miinile către singura vietate lingă care mal 
putea să afle căldură. 

Anica mt se-aşeză pe s scaun. N: orbi cu pieptul rezernat dë 
masă intr-un cot 

Puveslea era simplä și ` 

= Gheorghe; „omul ei“, nu s-a mai i întors. Nu s-au-mai în“ 
Lors molt. din sat. Pensia vine la două-trei luni; nu-i mem 
luciu, dar tot își prinde. o- nevoie cu -dinsa. Cor: sînt, slavă 
Domnului, sănătoşi. Ghiţă sfirsește şcoala în vară. Vine rin: 
du! celui-mai mic, Fetei i D ajunge cîtă carte a învăţat. N-o mal 
lasă să isprăv cascãl. Are să-i fie de-um ajutor pe lingă casă, 
Împlineste 3 în iarnă zece ani. A mai căpătat si pămînt. Se mal 
şrăseşie cite cineva să îngrijească. de necazurile ei. Acura: copii 
sint pelita: Se-duce să-i singe, ` 

O piele de oaie, îitinsă sub. grindă, răspîndea miros gren 
de-hambar sa de stină. E 

Radu Coraşa deschise fereastra: 


H 


“109 


Măsură -incăperea dintr-un “capăt în -altul, să-si dezinor- 
țească picioarele înţepenit căruţă. Într-un cui atina o 
cărabină si deasupra un 6bipiu de jandarm. 

Dar pu luă aminte la ele, 

Se-pindi că nu l-a cunoscut niciodată pe:acest Gheoghe, 
gare nu s-a iai intors. Se acăţă de o pilpiire. Are sé: spearte:el 
grijă-de copiii-aceştia. O dâturie îndoită: sint ai-surorii hui şi 
ai unui soldati a Pliveşte din buruiană citeva fragede vläs- 
tare amenizaţaile. începe -a-împlini” cuvintul dat “ostașilor 
Bocänet, Mucenicu. cuvîntul altora; in noaptea-cu lună, în 
poiana- dän dosul șanțurilor germane. De astă dată cu fapta, 
sigur, eum s-ar Îi cuvenit să purceadă toţi, dela început, 
mainte w a-și slei curajül a suflul în complicitatea piora, 
hi. O faptă bună aci, una dincolo, minunea s 
fi săvârşit pica aşa, din totalizarea lor... Dacă. fiecare fost 
comandănt ar fi adoptat necazurile foştilor soldaţi me et 
i-au ştiut mergînd ou simplitate. la moarte tub ordinul lor, 
consaerindu-k numai zece zile pe an ca-să le-asculte păsurile 
şi să-i ajutore în. ceasuril ă, dreptatea s-ar fi in- 
făptuit atunci, de la sine, nesintit, cucerită pas cu Dës, cum 
se nstezeau adinciturile fronturilor din mărunte lupte obscure, 
cu erțisme nepoiienite în nici un comunicat glorios. Va fire 
aci! Va căuta apoi să dea de urmele altora: Omir, Bocănit, 
Mucenicu, să-i căule; dacă dinșii nu-l-caută... Păși mai io? 
își freca miinile ca up om care se pregăteşte de lucru cu nä- 
dojde. i 

Aci era masă 'unde-şi seria a Tectiile într-an-caiet. cu Scoar- 
tele albastre. Masa era atunci „prea înaltă. Îi durea întotdea- 
una pieptul. Este acum altă masă, tot atît de înaltă, şi alt 
cuict, tot eu scoarțe albastre -ăstei. Cu "cerneală apoasă, 
pe paginile cu” liniară de „pătrăţele violete, probleme de 
aritmetică, - Seris stingaci, cu “multe picături carc au Tost 
şterse cu limba; cuvinte greşite şi tăiate. Corecturi: cu oron 
roşu Caietul nu pare să fie si mm șeolâr excepţional, 

În-sfirșit; are -să-vad 


Vaca rici cu cornul în E 46 afară. Grajdul se afla 
fot in dosul-casei. Noaptea se auzea, atunci, răsullarea- caldă 
a. vitelor în paie. Tot așa are'să le audă și acum; 

“Prestui.. Năvăli o fetiţă izbind uşa; se opri În Prag, $pe- 
riată. În părul bălan, un pieptene de celuloid roz, picioatole 


goale, haină de stambă pestriță,- 
mată de-meop, nu știa ce să facă. --- 

Radu Comes? își imbună glasul, cât mai prietenos. 

— Haide, antol Apropiete, dracel,..- Haide, că nu më- 
nine oameni... Natalia parcă te cheamă? 

Fata își infipse mai adine piéptenele-de celuloid în. părul 
decclorat; nu ridică sfircul de nas din pănint: 

-= Nataliţao cheamă pe Tata Pë ălăghicaiei. Mie mt zice 
Nuja 

— Noţa! își aminti Coma. Şiii In oppe sint en, Nuţa? 

Radu se apropiăse și îi-netezea bărbia. 

— Îi D domnul percept.. a Nuta ochii, -prinzind 
curaj. : 

—:Nut făcu Radu din cap. a: 

= Atunci: domnu învățător cel DE 

Nu. 

— Domnu agenti PELE RL 

Radu Comsa-p-apucă să afle care domnu agent anue; 
fiindcă intră Anica; minina de la: spate- plodurile culese de 
pe:drum. 

Cel. mai:mic se sclifosea, sratretiă-și rasul: se cunoşteau, 
înfocate, urmele pălmelor pe obraji. Cînd văzu un domm nè- 
cunoscut. în casă; tăcu: brusc, ștergiadu-și ochii cu pumnul, 
cesa ce din amestecul lacrimilor ca pretul î îi făcu un obraz: de 
hornar. 

— Îmi: seot-sufletul, im pietii së- väitä Anica, in- 
şfäcind. imprieinatul de-un umăr şi mütindu-l-din-cale: 

Copilul păru inditerent la- acest: tratament lipsit de dul- 
ceaţă. neslăbind- o chpă din. “ochi: pe domnul străin. Băiatul 
cet mare, Ghiţă, scoase o ie din siñ st o deet sub căpă- 
tul “patului. 

—'Si-tu 'ce'stai ca-o irren? Se răsti Anica la fetiţa 
cu piept epele roz: SC 

Nuţa se scărpină subeuoarăi pei urmă în cap; pe urmă în 
spinare, atât cht o ajungea. mina. 

Anica porunci: 

= Pine ștergarul de ici- Gees: ia. dugheană! Cereo jumă- 
tate de piinel...-Dumneata-nu- obişnuieşti rachiu? 

— Nu... răspunse Radu 

= Numai bădiţa. Mitriţă be rachiu! declară nepotul: cel 
mai mic al lui Radu Comşa, cu juriu de hornar. ` 


cu-pete grase în faţă. “Reze- 


Anica trecu peste-aceas onstatare. 

Dezuidă banii cu dinţii dintr-un vlt de batistă cir Liv 
de “mărgele, şi numără, Ree pe marginea mesei, 

= Anicuţe, lasă-mă pe mie. îi dădu Radu la o porte, 
sesțind. portbiletul dn buzunar și întinzind fetiţei o hirtie, 

= la atunci una întreagă şi vezi... albăl 

— Albă are numai Anal - 

— Tei duce şi la Jmil că nu ţi s-or rupe papuci pină 
aoila! vorbi Anica înnodindu-și banii săi la loc, în batastă, 

Nuţa.-porni Ja: Jun. Eege 

Nu-şi rodea papucii pină acolo; era desculţă. 

Sei Durnneata mi-i ierta... 

— Spune-mi tu“, Anicuţo,.. 

Mii ierta dacă om së te las ` singur, Cu plodurile, să 
pregălesc ceva de îmbucat!... - 

“Radu Gonisa rămase cu plodurie e: -Cercă să şi-i aprâpie.. D 
întrebă pe cel mare despr carte, despre şcoală, despre ir 
văţător, 

“Copilul înainta cîte un. “pas, este un pas, pină fa-alături, 

Era slab, cu fruntea chinuilă de creţuri, cu obraji prea 

gälbejiți; “cu buzele arse. şi eu: o Dir ire concentrată, vum ou 
Sun. 

Se rezemă de laviţ Ciuggulindu- ei o destrămătură a 
cămăşii, se destăinui: pricepe greu st il doare capul eiteodată, 
Nu ţine-mintă. În sat sînt mulţi pe caro îi doare cap ül; an 
figuri: Le dä sanitaru prafuri, Atunci îi mai lasă: cite o 
säptämină, două... Mulţi sint bucuroşi că seapă de la şcoală; 
se duc cu vitele la păscut ori în luncă la scăldat.: Dar el nu 
groen si lipsească nici o zi; vrea să învețe!;.. Nu poale să iasă 
premiant, ca băiatul părintelui şi ea Pelruţă Timofti, fiindcă 
ei-:pricep ușor şi Un minte.-Dar nici el n-are să vămină uni 
prosti-are să înveţe, măcar de-ar fi nevoie să nu doarmă decit, 
două; ceasuri De noapte! stărui, plin de încăpăţînare, copilul 
cu fruntea: întrețită- și buzele arse, 

Își arătă caietele, “cărţile, -păstrate curat, învelite în hir- 
üe albastră. Radu Comşa îl întrebă ctte ceva. Copilul intr- 
adevăr pricepea anevoie, răspundea alături, îşi lua seama și, 
îneruntindu-şi fruntea, incepea să gingăvească, 

Radu iși-spuse că poate La intimidat; ahia-1! cunoaste, 
e pentru si-un străin, nunai a doua zi iși va putea face-o 
părere. gi e al 


Cel mai mie, care arăta. să fie mult mai sprinten la minte 
şi era. îndesat ca un săculeţ, se amestecă de cileva ori în 
vorbă, pînă ce ajunse: să-și spovedească şi el, în sfirsit, un.păs: 

—Pe Ghiţă nu-l bate bădia Mitriţă! Da pe mine mă bate... 
Cu'cureaua ces lată mă batel.. 

Radu: Comşa gîndi că acest bădia Mitriţă va fi find vreo 
ridă despre care nu-și mai aminteşte. În sat se aflau, desigur,- 
multe rude pe care nu şi le mai „aminteşte: 

Veni: fata cu pîinea, mestecind o bucată: de coață. Intră 
şi Anica, aprinsă în obraji de dogoarea focului, cu o mămăli- 
guţă aburind pe fund de lemn. Radu Comes o privi lung cuni 
intindea, înderiinatie, masa lor săracă. 

Era voinică şi în toată tinerețea încă, Gu ochi uniezi și 
domoli, ca ai Simbotinei;- gitul rotund şi alb. O admiră cu 
induiogare pentru-resignarea vrednică în care îşi ducea pos- 
podăria cu trei ep. 

Mincă- din. bors; intr-o strachină mare, laclaltă cu toți; 
peurină, din altă strachină, brînză răsuflață. Erâu aura două 
furculiţe, eu dinţii strimbi, pentru Anica și el; copiii făceau 
Zorn un bet hinguiet de- mär teg, D atingeau nuibai 
puțin de brinza roșeată şi iute. Radu Comşa hctări că, a doa 
oară cind va veni, să cumpere pentru toţi cuțite, futculițe; 
Hoguri și farfurii, Să-i educe Aupa u un mie manual de civili: 
SR SE 

Tăceiu! i 

Se auzea. numai. mestecarea- fălcilor şi “sfiriitul lămpii 

Pinesa rămase In asia Zon: cerură cite-o felie goală, 
la sfirsit, desert, E 

După-masă, Nuţa ajută e soins blidele. Anica îi în puse 
je toţi la culcare, în cealaltă încăpere. Cum aveati-0 singură 

lampă, copiii ge "dezbrăcară prin întuneric. Semai autiră 
birjonindu-se un timp, pe urmă se făcu tăcere: 

Cind Anica sfirşi de treþăluit ala ară, veni să se așeze lingă 
Radu, cu miine înpoală. Fe GC 

Radu Comşa vorbi mult. ` 

Yorbi mai mult pentru e! decit pentru sora care nu pri- 
cepea de ce alten întortocheri entru-a spune lucruii atit 
de simple. Cind Radu îşi ceru iertare că prea tirziu s-a gindit 
la dtnşii, fiindcă multe mihniri l-au git să se oprească: mai 
întîi la ntcazurile lui, Anica socoti că poate şi-a. pierdut 


193 


slujba. Nu indrăzni să-și arate această teamă şi. să rostească 
părerea ei de rău, simplă şi din toată inima. 

“Tipărindu-si poalele, strui să-l convingă că nü dorsă 
Finic deocamdată, Meit să-și dea băiatul la “scoală. Celelalte 
le duce ea singură la capăt, cum le-a mai dus. Pentru atit, 
nigi mm era nevoie -să-vină -atum.- Ar îi adus ea copilul, la 
toamnă: 

Pe urmă, căscă. Începu'să-i întindă așternutul. Av să mal 
vorbească miine. tot e duminică. Dar să ştie de pe acum că 
nyi cere nimic. Dacă are atitea griji, en Da vrea “Să-i mai 
adaoge altele. Ji- pofti. noapte bung, -Radu Comșa- stinse 
lampa: făcea mai mult miros de gaz dert lumină. 

Se răsuci- îndelune să adoarmă. -Fse părea că a auzit pași 
pe lingă fereastră. Un glas de bărbat vorbind în. şoaptă, 

O “uşă sp deschise, apoi dură numai tăcerea. nopţilor de 
eat, cu. orăcăitul monoton- al broaştelor şi lătrături sonno- 
rase de cim: Năsulletul Simbolinei străbătea prin perele, 
Ant un timp. i, ridicindu-se' într-un cot; fiindcă a 


auzit. iar paşi. E 5 


Dar a fost: -nimai o părere. l-a alungat somnul şi acum 
mirosul pielei de oale spinzurată în gtindă-a invadat toată 
$năperea: — 

Noaplea sp adincise atit de Aoatunéestä, fără de" stele, 
încit -păteatul ferestrei era abia mai puţin -opae decit negrul 
peretelui. 

Cu ochi Jirau Ja. acest intuneric, înăbușit de mirosul 
cald ai inel; se frămintă -schimibind planuri. Ze simțea din 
nou mai bun, dornic de hotăriri brave. Era induioșat. de soarta 

alitor larve omeneşti, orbreăinil în beznă, fară. îndurarea 
nici unei lumini cate să le deschidă drumuri; Năvăleau-cu- 
vintele bune şi calde pe buze, pe carc. ñu le-a mai rostit: de 
mult nimănui, sufocate în n singurătatea dureroasă în care de 
atita vreme trăia. 

Dach şi-ar fi ascultat. gindul, ar fi trezit, atuntă, îndată, 
din cealaltă îne iipere, sora rămasă ţărancă “săracă și simplă, 
și-i spavedească toate chininile cărora adineaori nu le puluse 
da cuvint. şi-acuri se deslăceau în el, ca o eliberare. 

Alături, se porni un sorit greu şi cineva vorbi prin 
gin, 

Îl deșteptă a doua zi Nafasi cu o Gear? de lapte fierbinte 
plină ras: 


Pășea în -virful picioarelor, ca och țintă la clătinăturile 
laptelui ca să nu-l verse. Era îmbrăcată în straie curate, de 
duniinică; veșminte reduse la miniatură — după portul unei 
femei în toată puterea. 

Spălată, cu părul netezit, îi aduse aminte lui Radu Comşa 
de acele infante ale dui Velasquez şi Goya. care, la -opt ani, 
erau zugrăvite în costumele complicate și greoaie ale epocii. 

Fetiţa: az 'ceaşea pe-un scaun, la capătul” patului. 

-> Dëdie- avem și zahăr dacă polteşti matal 

Pentri acest „bădie“ Radu îi. netezi cu recunoștință 
obrazul, “părul. bălan, ridicat în pieptenele roz; 

Nuja seetaci într-un sertar: 

Dintre cutie de tablă aduse în puron două bucăţi de 
zahăr, atit de vechi, rotunjit la mmgcht şi cenușiu, întit părea 
ua mineral TRA din pămînt. = g 

— Mamuca? la biserică... M-o lăsat pe mine sé Jar cei 
juna mata! lămuri fata, cu toata gravitatea întregii gos- 
podării rămase pe mână. e 

— Nufo marint eu matt poruncese nimici. 
numai să-mi dalo cană cu apă pentru spălat a pufi 
log de zahărul acesta, pe care mai degrabă, te înțeleg, că ai 
vrea să-l ronțăi tul.. E 

Sarea era Art atit de vinătă, ca zahărul: pisătă mme, 
uniedă și pusa intr-o Ceascä de cafea. girba. 

Dar Nuță. cu demnitate, nu fontai zahărul-riineral, 
îi depozită mal departe în cutia de tablă pentru cine ae te 
alt eveniment memorabil: - 

După ce-și-răcori ochii, Radu Comşa ieşi Ji ogradă și p 
pirleazul grădinii. Ser 

Däin! ul era săpat. Aci au fost intotdeauna -eartuli, 
dincoace. fnsiile; ciiera straturi „aliniate, cu gunoi negru 
presărat deasupra: Ze 5 

Žarzării imþräăcaseră flori de “hirtie, An primăvara cu 
pămialul incă negr u-vioriu şi gol sub care anusteau semintele. 
O claie de struijeni; un stog de fin pe jumälate täiat regulat, 
inărunt şi neted. ea firele de tutun fin. 

Pretutindeni se cunoştea e unei mâini de Areduică 
gospodină. 

O şură pe care n-a cunoscut-o E veche „acum: plugul cu 
fierul hicios ca argintul, întorsi in sus, prăjini şi: lemne reze- 


< 195 


mate într-un ungher; deasupra, din gririzi, pinze de pasian- 
jen atirnind cu -atita praf, incit păreau zdrenţe grele. 

Radu Comşa se întoarse să se așeze. în soare, unde era 
locul său de copil, pe prispă. ` 

Dar Joel lui era ocupat, de altul. 

Băiatul eu obraji gălbejiţi ș și cu privirea. încordată de 
suid: e 


Își spunea pe de rost le ţia, e cu degetul între foale cărții 
tichise: 
— Fierul, fonta și oţelul. Fierul < Fierul este un metal, 
Fierul... Fierul se scoate dën pământ. Fierul este un mineral. 
Fierul.. Fierul nu se scoate. din pămînt așa cum îl vedem 
nä Fierul se găseşte arnestecat cu. alte: corpuri străine... 
Lier, Ca să alegem. “fierul. de corpuri străine; Fierul, 
Radu: Comşa -se așeză lingă ei, „desprinzindu-i binişor 
ten din mână. z 
Îl cercetă eu răbdare. despre alte lecţii: învăţate mai 
derult: căula“să descepere ce so sf în mintea lui chinuită, 
Copilul înesunta ochii să „priceapă; între Spriricene, se 
pa 0 të adincă; fruntea se strimtă de două degete, pino 
ven şi gifiia bart. ag P căra un ear greu în cică. Radu 
insa puse cartea a chisă. Îi fu milă de toată încă. 
narea neputincioasă. a.coțilului.- Dar ou era decit o mini 
fabă: Nimeni n-avea Së “facă niciodată nimie din ei. Ces 
„pace conştiinţa, va a merge 8 si Is învăţător, să afle, 
SE luă-carica și i începe monoton, ca o melopes a plic: 


= “Fierul, fonta $ g o d. Fiert 
Radu Coupes intră să-și caute pălăria, 
— Spui Anicăi că mam dus pină da şcoală! Într-uri ceas 
stat inapoi = 
afi span. Fierul, fonta 
Sat Ce este Perl? 
Rato l dosul, fierul, 


otetul... Fierul. Dacă luăm 
erül. Fierul... este un mineral. 
ste un metal 


La-scoalä diriginte primi scuturindu- 9 tärna de pe 
uiiini; între straturile grădinii 
Se bucură cind îi auzi numele. ` 


me 


== Așadar, dumneata-ești Comșa? Radu Comșal.... Phi, 
domnule, nu-ţi imaginezi dumneata cită părere de bine inii 
faci... Am auzit, de Ié alţii despre dumneata. Eu sînt de 
cincisprezece ani în sat, “de cind a ieşit la-pensie dingin ele 
cel vechi. Nu mai contenea vorbind despre Radu -Comșal 
Îţi spun drept, într-o vreme credeam că e un maniac. "Badu 
Comşa încoace, Radu Comşa încolo!.:; Era-mîndru de du: 
neata; ca de op copil al Jui Spunea că te aşteaptă un viitor 
strălacit. Şi după cite am auzit mai tîrziu, am îrițeles că nu 
s-a înşelat... Îmi dai voie să te poltese oleacă în casă şi să.le 
invit la-un pahär cu Se și la o “dulceaţă? Tostai mis 

venit băiatul... 

— Mulţumesc... Nu “vreau “dia pricina mea “să sufere 
astea]... arătă Comşa spre straturile neisprăvite. 

Învățătorul ze ruşină; EE să. ridice o 'greblă: că: 
zută între dingi. 

~- M-ai găsit la prădinăria mea... En sînt, domnu 
Comsa, un învăţător de modă veche, ca şi Äposatul das 
tul. dumitale. Cind scap de eclelalte îndatoriri, mă intorc 
apucăturile mele țărănești. Feciorul meu e altfel. Ai vi 
euriogti::. De-abia en mi-a venit... A -izbindit să fie mutat 
EI face politică. Vorbeşte tare frumos; are datul contin 
Gett, Zice căi picat să piardă un asemenea capital, Acuma 
oamenii sint mai întreprinzători. Au vreme să facă de Lea 
Citeodată parcă mă tem. Politica-i mare îspită, şi după r 
mai mult tulburare ne-a adus decit foloase. Atuneea Coste — 
Costa îl cheamă — prinde a ride şi-mi spune să mă întorc la 
straturile mele, că nu-s făcut să pricep vremurile aleste nouă... 
Dar eu te ţin de vorbă, domnule Comşa, şi poate dumneata 
ai venit cu alte ginduri. Ai să-mi faci plăcerea să-mi spui cu 
Ce je poate servi un învățător. bătrîn “și nevoiaş ca mine? 

— Citeva lămuriri numai... Un sfat dela dumneata: 
Am un nepot: Gheorghe Cimpeanu... = 

= Văduva -lui Cimpeanu e Soa dumitale? Hml.: 

Dirigintele -duse degetele cu Jarina uscată Ta gură și täcu 

o clipă. EE 

De urmă adăogă: 

— Nu mă gindeam; 

Radu Comşa-continuă: 

= De acesi nepot m-am Botărit. “să mă interesez mai de 
aproapel.;. Avem. o datorie, noi cei plecăţi de ia săte, să 


întindem mina și altora, pentru a-i-ajuta să-şi facă-un drum, 
Aş vrea să-l dau la o școală mai înaltă, după ce-termină aici 
Și cum. e elevul dumitale; ești ce. mat în măsură să-mi dai 
un sfat din vreme... Poate la vară să-l pregătim -pentru-un 
concurs. 

— Gheorghe Ci împeanul:. Gheorghe Citapranul... repetă 
dirigintele, păsind peste strat. mat-aproape de-Conişa..Ca să 
fiu sincer, dommile Comşa. trebuie să-ţi spun. cu “părere de 
rău, că nepotul dumitale n-are să “reuşească niciodată Ia un 
coeurs EE 

— Mi-s-a părut într-adevăr că... 

— Eu îl dau la ceilalți din clasă exemplu de-cuminţenie 
si de muncă. Dar, îmi pare rău că atit nu-i-dlestul la un geo- 
lar. N-are destul fosfor, domnule -Comsat 

Radu Comsa făcu un semn de neputinţă, lăvgind amin: 
două palmele în lături. - 

Era ceea ce consiatase și el- 


~ N-are destul fosfor? repetă dirigintele-_hucuros de 
această formulă, acum descoperită şi pe care. Tei spunea: că 
va. întrebuința-o întotdeauna, cind va: vorbi de elevi “ea 
Gheorghe Cimpeanu. Şi doch n-are fosför, nu putem face 
nimic! Ca să rămină la "line, nu-i trebuie ma multă: ştiinţă 
de carte... Dir să mergem mai departe, domnule Comşa! 
Să admitem că. printr-o minune. -reuseste la un concurs, 
Cu aceasta n-a făcut nimic. Rămine tot-pe'drum, peste un 
añ sau peste mat multi. Asa că de ce l-am împinge unde nu-l 
aşteaplă nici un bine, ca să regretăr și noi? Ca să ne blesteme 
și li. Fosforul nu-l putem da noi, cu lingurita: 

Radu Comşa nu mai avea ce afla._Se pregăti de plecare, 
Dirigintele i] reimt. 

— Aşalar văduva Im Crezi e sora dumitale r Inira- 
devăr, nu mă gindeam. Vrednică femeie. si isteață, „păcat, 
mom at că Än first, nu mă priveşte pe mine.. 

m Nat mie jeg. domnule diriginte... 

— Nam nici O cădere să mă amestec; domnule Comes)... 
2amoa e bue- Am scăpat: şi eu o vorbă... lacă, Vine și fe- 
Zorten, C si se bucur ` cu toată lumina. năvălită În 
ochii bătrini, i 

Fesiorul «bteintelui se e cunoștea. de-la:prima-vedere că e 
de altă -niodă. = 


unn 


Salută-cu pălăriuţa mică şi se prezintă dezghețat, 

~= Ven dim- Bucureşti, domnule Comşa? “Atunci ne 
puteţi spune ultimele: știri politice de la centru.. 

Vorbind, “işi trăgea manșetele care cădeau. prea- lungi 
peste degete. Își pipăi hunta albastră; 

Radu Comşa rezumă ultimele ştiri „politice de la centru: 

— Guveinul n-are de gindsă plece şi opoziţia nu se resem- 
riează să aştepte. 

— Aţi ` găsit formula ` “justă, ` “declară domnul Coste; 
depliri încintat, Aceasta e toată definiția siluaţiei politice, 
Niimai că 6poziţia, aşteptind, mu Se gîndeş Sie së se organi 
zeze, Aşteaptă pară mălăiaţă. Nu lucrăm, domnule, nu. ne 
Grganizămi Î... Aci stă toată buba: 

Își ridică minecile cămăși, pe sub being. de: subsuoară, 

= Vedeţi,:eu m-am zbătut să obţin mutarea aci, pentru 
a începe o organizaţie serioasă. Eu dau mare importanţă 
ciganizaţiilor de la. periferia partidului... Victoriile: se cis- 
tigă întîi cu soldaţi educăţi și disciplinaţi, nu numai cu ge= 
nesali .,.. Cel mai ideal stai-major nu face două parale cu o 
trupă dezorg anizată.., "e 

Fâcu-o “pauză. - 

Dirigintele-il: privea cu părintească adinivaţie. 

'Tinărul Coste se întoarse spre Radu Comşa, întrebindul 
cu o subită îngrijorare: GC 

= Cred că nu sinteti guvernamental! Gs 

= Kal ge împotrivi Radu Comşa; Sint dintre: cei con- 
dimnaţi să rămiuă intotdeauna în neagra opoziţie... 
Tocmai! surfse cu înţeles domnul Coste, bucures „că 
are de-a face cu on om care pricepe situația. „latot deaună“, 
GC un fel de a vorbit.. Depinde numai de noi, dacă știm sä 
ne mişcăm. Eu mi-am făcut socoteală că rămîne ati un. ca- 
pital polte neutilizat, Tata dăscãleşte och de cincisprezece 
sii; a dăscălit zece ani în comuna vecină, la Cohalmi;. are 
legături cu oamenii... E ascultat şi iubit, Dar nu face nici un 
fel de politică, “S-a dezinteresat intotdeauna, El, eu grădi- 
nătia lui... Crede că fiecare individ are să fie fericit cînd va 
avea în poartă doi perji. ler toți oamenii, la zece kilometri 
rază, au cite doi pruni în poartă și alţii cîte patru și opt, a 
eu tot nu-i văd fericiţi! Se vede că reţeta a dai ees Şi 
atunci trebuie să căutăm altal... 


199 


Dirigintele, ruşinat, îşi ascunse e miinile, cu- pămintul-stra- 
turilor uscat Ge degete. 

== Ei, şi tu, Costel. 

Domnul Coste îl: privi e ingäduinja cuvenită unui bătiin 
plin:de nevinovate manii 

=—"Glumesc, tată; = 

Apoi, întorcîndu-se către Radu Comşa: 

== Și, cum vă spuneam, m-am întrebat: de ce-ar-rămine 
adică acest capital nefolosit?,... Zestre a guvernelor, trans- 
misă: de la unii la alții!... Am cerut mutarea aci. Mă: pun pie 
lucru] Oricind pòt aduce un număr de voturi sigure, Aceasta 
contează. Dacă ne organizări, viitorul e al nostrus 

Fiul dirigintslui arătă circular viitorul, cu mia peste care 
cădea fianşetă prea- e LE 


Hadu Cosnss Ze Taš: ziuă kee? E la eet doi învăţători, 
unol ou grădina și altul cu viitorul 

Se abătu din droe să cupere dp da dusheana domnului 
Jnl provizii la: care “pînă atunci nu sert indie, Intră pe 
porti, întovărăşit de-an păiat. încărcat cu. pachete 

Ghiţă, ču fruntea încrețită E cu ochii fies 
işi loc, sornarbulje:- s- ie 
- Schu aten Din fie 
— Oţelul: e i 
zl, Cie, 
Deasupra, în grinda streșini ` 
(emeng “eu huma: în: plite, -piaia Lg SE be, Amt, 
zbura tăind. aerul străveziu zi À: primăverii, ca. 0. harnici su 
veică, 


repăta În 


zal torturat în bätäia son 
aaa SES cu toată: convingerea: 
Oţelul. Dir oțel se i Sica! Tol de fel de e 


Anica îi iesi înainte în haine, de strbăitoare, rumenă:şi cu 
piepții String în cămașa cu fluturi, Cind văza toate pachete: 
lele-si-pricepu; se simp umilită i- 

Le cp trebuia, “dumneata? ` 
Anicet, te-am „rugat o dată să nu mai. aud acest 
PUNE 


ze e trebuia, dum...? Ce trebula-să aducă aici toată- du- 
gheana: lui Jmil? Avem și noi, slavă Domnului, cu. ce: primi 
un om în.casă!... În afară de mm ţi-o fi făcînd lt curva 
bucatele noastre proastei- 

Radu: o- ascultă, eu mm “suris. împăciuitor, cutii își apără 
mindria ei de gospodină. g 

Îi metezi-obrazul fnvăpăiat: SE 

= 213. înainte, Aricuţo!- Aen ta cunosc... Ai rămas tot 
fetiscana iute foc, de pura căreia ştia şi thaman: 

Într-adevăr, într-o „depărtare înceţoșată, Radu “Comşa 
vedea codana sprintenă și aprigă, „ducind toată gospodăria 
la paisprezece ani, - 

Amien Diech ochii în pămînt, roşie mac: Avea ciubațele 
cu toc înalt și ciorapi de rg albă, eu: untdelemaia cu flori 
verzi. Se 

Deșartă, geil cite anul, „pe prispă, pachetele din bratul 
băiatului; dar părea hăiărită să nu se atingă de ele. 

= Dă mincarea în Zoe, mărauică | se--auzi glasul Po 

Anica intră în bucătăcia de scindori. Radu in- casă: 

Se.opri în prag: Pe lavia: ünde dormisé el, cineva Se fie 
e faţa im sus: TE 

Un panami. Tan E 

Jardarmul te ridică în:capul 
încheindu-și incet: nasturi Zeg 
din umăr pe a Tui Baié. Comşa: 

= Am onbarea să mă “prezinti: SE şei de post; Iftodi 
Durata lu. - 

Se aşeză pe laviţă, poftind 

Radu- Comsa a luat loc, privind jo erezia se de 
Zitvdin Dumitru cu cea mai mare nedumerire. 

=- Fumaţi? întrebă jandarmul, -- 7 

Dier _tabachera cu țigări „funcţionare“. Comşa telus. 

Sergentul Titadiu Dumitru BË căută în buzunar, cănită 
pe masă, strigă: e aa 

=- Ghiţă! 

= Îndată! răspunse geed lui Ghiţă, curtină ortara 
cu fierul, fonta și oţelul. ` 

= Chibrit! ordonă Iaconic sergentul şef de post, Haide, 
trap, Castravetel ` 

== Îndată, bădie Miki D 

Radu Corsa simți că devine imbecil, 


zeen. pe usriă în pi 
Întinse mina Si 


Si 


Sergentul iftodiu Dumitru Jup cutia cu chibrituri din 
misa băiatului, -aprinse, o zvini -pe masă a aruncă fum gros 
pe.nările păroase. za 

Era bărbierit de curind, cu un brici care-l zpiriaseş dintr-o 
crestătură, în bărbia lată, cursese- sîngele, şi peste rană lipite 
o foiţă de ţigară străbătută de o picătură de singe: 

— Aţi venit să vedeţi ce mai face Anica şi ce-i fac plodu- 
rile? întrebă, cu. bunăr oință, sergentul (Zodi Dumitru, 

— Mda! a recunoscut Comşa. 

=~ Foarte frumosi aprobă: jandarmul, pipăindu-și: delicat 
foita de ţigară, să se convingă dacă o mai are, 

 Aftediun Dumitru... Iftodiu Dumitru! gîndi Radu Comşa. 
Cine poale să fie?“ d 

Se trudi siet aducă aminte toate nurnele vagi de rub- 
denii, curieri şi cumetre din sat, de altădată, 

== Lon în Bucureşti? întrebă jandarmul, 

= Mda 

— Foarte frumosi Am Tost a en o dată în. București. 
Foarte frumos Bucureștii... Am fost la comanilamentul nos- 
tru; Ştiţi unde seaflă comandamentul corpului de jandarmi? 

=-Mnu! îşi mărturisi ignoranţa Radu Comşa, cu vădită 
părere de rau, F 


-= Păcat! Foarte frumo clădire... Te strada... Ei, së 
Ze al dracului, pe- ce stradă, nene? Cum îi spune străzii, că 
mereu o uit... Dar frumoasă stradă... 

Sergentul set de post privi ginditor în fum, unde vedea 
splendorile Capitalei. 

Pe urmă, își răsuci mastäțile; areimdi: le în stire răsucit 
și ţuguind buzele, ca să le poată privi cu ochii încrucişaţă, în 
jës, de-a lungul nasului.” - 

— Cred că v-a spus Anica 

= Ce? i 

„Chestia noastră! - 3 

= ku mia spus nimic şi “nu înţeleg despre ce chestie e 
vorba 


dândarmul părăsi musi ile, “trase un fum, apoi, Spriji- 
nindu-se „cu miinile în „marginea patului, îşi întinse cizniele 
înainte, orizontal, ca să le admire lustrui, 

— Vorbesc de chestia noastră! Eu și cu dinsa.... Poale 
dumitale nu-ţi convine şi e bine să cunaști mai To. 


Sergentul Iftodiu Dumiiza ze ridică în picioare şi privi-pe 
fereastră .cu-miinile la spate. -- - 

Se întoarse la Radu Comşa, crăcănat, uitindu-se în creş- 
Let lui; de sus, așa cum îl mai -privise odinioară, înaltă 
viaţă, Alexandru Vardaru, la un siirşit de destine. 

— En, dn partea mea, as îi ajuns și la cununie!-N-am ce 
spune, muiere vrednică-din toate punctele de vedere, Vred- 
nică Ia gospodărie, vrednică la pat... Dar za vrut dinsa in 
ruptul capului... Pe urmă, m-âm cugetat. şi cu. și-ar spus 
că-are dreptate. Întii, de ce-ar picrde pensia? Și după aceea, 
ce fac cu dinsa, dacă mă mută undeva, în Basarabia, ori în 
Banat, ori cine ştie pe unde şi-a înțărcat: dracu copiii? Este? 
Estet... - A 

Radu Comşa înălţă ochii inneguraţi de dureroasă umilintë, 

~ Domnule sergent, abia acum aflu... 

Se gindi-la ceea ce şovăise să-i spitină învățătorul; deci, 
Ia ceea ce toată lumea ştia şi vorbea: o 

— De la dumneata” aud întiia dată... Nu mi-ar închi- 
piti... Am nevoie să mă gîndesc; inainte de a decide. 

—-Ce decizie?...; vorbi sergentul sel Ae post,  ducindu-se 
să privească iar la fereastră. Nu e vorba do nici o dechrziel 
Mi se pare: că .dinsa-i majoră! Eu cunosc legea, domnule! 
Sint ofijer de pe judiciară. Aşa ne-am înţeles, aşa rărina |... 
Ea n-are decit foloase de tras. De gospodină, e gospodină, 
cum am mai:spus. De zdravănă, e zdravănă! Pensie are! Am 
purtat de grijă să nu rămină pe dinafară la pămint: Că mai 
spune; unul ori altul o vorbă, ici-colo? Mă intore și zic: cine-i 
stăpin pe voința ei şi pe trupul ei? Done) stăpin pe- gura 
lumii 9... Femeie tinără, în toată puterea; och eäg, inma 
cer -oi fi vrind să se călugărească! Este? Estel 

`- Radu Comşa înghiți un nod, ca: o-coajă uscată de fie, 

Bizar, ca:.pe-o curbă. seismoorafică, inregistra- cum. iau 
vörbit în - acelaşi fel, pe. rind, Alecsandru Vardaru, Vasile 
Mogrea, acută up sergent-major de. jandarmi, după domnul 
Lică Cartojan. Nu însemna acrastă -succesitine măsura 
exactă a scufundării lui Pa 

~- Cred eă asta-i fără nici o supărare! se înloarse jandar- 
mol pe călciie, răsucinidu-şi -sfircul musi äer și -priindu-le 
încrucișat. Vorbim. între. bărbaţi. Ca dinsa văscam -zeci si 
Zeil Acuma umblă femeile după. noi,--că s-au împuţinat, 
bărbaţii la număr. Pot spune, așadar, că a avut noroc. Cine-iie 


203 


fi-purtat; grija «i, cum i-am- purtat-o ș și i-o porteur.. Poate 
dumneata crezi că ai vreun drept să “te amesteci, să te dei 
cu părerea? Am să mă întore atunci şi să zic: au: unde erai 
dumneata; atunci „cînd avea nevoie s-o-scoată cineva din 
necaz?.... Hai? De aceea să răminena buni înţeleși şi prieteni. 
Fără: supărare! 

Radu-Comşa îşi Jäsase Frontea “în palmă, 

Sergentul Îftodiu Dumitru ze plimbă prin canieră cu 
miinile la spate. Scuipă ţişnit printre dinti și şterse moneda 
lichidă cu talpa. Pe urmă, își frecă mîinile, mulțumit că -a 
lichidat chestiunea care îi stătea pe-sullet. 

== Ghiţă! lan vezi de Se St de o coajă de piine; 
Trap! 

Ghiţă părăsi: „fierul, fonta şi oţelul“, aduse gro cu ra- 
chiu,-o ceaşcă „și -0 felie de piine. 

—:Dümneata nu Serves? il îmbie şi pe Comes. Nu? Îmi 
păre rău... Atunci ne servim numai sei. 

“urnă. o ceașcă,. o dădu de duşeă, rupse o îngliițitură de 
piine, mai-Lurnă una: tot as pină la frot, 

= Aceasta-i porţia meat SS satisfăcut, “ştergindu-și 
rustă 

Anica intră ocolindu-le- privirea, cătind numar cu coada 

ochiului; pe furiș, să E cum s-a incheiat întilnirea între 
cei dei Zoe ` 
Trase iasa Ia mt ijloc și atinse un Servet curat, cu dung 
roşii; Sorgeritul Titodiu Dumitru, i încălzit de spirt, o bëto re 
şold, ou o palmă lată gi- sonora; ca pe-o juncană scoasă la 
vedere in tireul de e 

— Lat placi astăzi, Acel văd că te-ai pus în mare 
ținută. SCH 

Anica; roșie, îi feri mina: S 

Dar sergentul Iva Dumitra. o pişcă de sin. 

Radu Come îşi luă pălăria. Scena aceasta parcă o mai 
văzuse aidoma. Da! În-casa In Ton Bizdigă, electorul dom- 
nului Lică Cartojan. i e 

Îşi birui glasul, să nu treniure: 

=- pant mănine, Ancol.. Má doare capal: 

La, îmipiedicindu-se în prag. 

+= Ari: onoarea să vă salut! grăi în batjocură jandârmul, 
trintindu:se pe echt, cu faţa în sus. Nu: place! Parcă îl 
întreabă cineva dacă îi place ori nu-i place?:: De ce n-a venit, 


204 


atunci, cînd ai rămas vădană, să. întrebe: „Fă, soru-mea, ai 
rămas singură, ian să văd și eu ce nevoi ai și tu?-Ce facem 
cu plodurile?...* A făcut-o?.:.- Nula Vine după Dei ani, 
în'inspecţie!... Poate vrea să dreseze şi un proces-verbal?... 

Sergentul Iftodiu Dumitru se veseli cumplit la ideea că 
Radu Comşa poate vrea să dreseze un proces-verbal cu rezul- 
tatul inspecției şi să semneze în condică, 

m Ghiţăl Mai trece garafa cu rachiu, să ne veselim; că 
am: scăpat ieftin la controll =. 

Ghiţă, victima tera, fontei și oțelului, aduse şipul cu 
rachiu. 

=- Si ceasca, logofete? Ceasca; mot dă în cap s-o aduci r 

wi Îndată, bădie. Mitriţă |. 

Bädia Mitrițā își turmă, dădu de duşeă, pe urmă îl privi 
pe Ghiţă cu inveselire, răsucindu-și. sfircurile musti ăților, 

m Te-ai înibrăcat și tu, precum văd, în mare ținută, 
A: venii. domnu comandant de la Bucureşti... Ei, cum a 
ieşit la. inspecţie; Castravete? ` 
S rn tul Ifiodiu Dumitru se aşeză-cu un geart uşor 
2. Auzind că se află niște pachete aduse de Dad uj 
se fidică singur, le destăc vu. întinse pe masi 


Ges 
D: 
-i Ce-i drept, -are SET, boierești. domnul ins 
a-mi placek 


larie See 

Anica. wiv ea, cu-un nod în at. “Tăiase o o 
od, Prepătise cină pentru. vaspe şi sărbătâare; iar a plee 
Îl-păsi, fireşte, tot po Radu vinovat. d 

Ochii îi înotară în iacrimi, Ma mult de necaz; deci de 
durere. 

Sergentul Îftodiu Danita iri EE bătind-o-pe.crupă. 

E Gi ce-mi stai acum parcă D s-au înecat corăbiile? El 
seduce și eu rărin!..; Asta-i chestia, pucol 

Se descheie la tunică şi se “întinse pe laiţă. 

După zece minute, sforăi a-cu gura descliisă, 

Ghiţă, întors la Tocul lui, pe prispă, luase cartea și începu! 

— Fierul... Fonta... Din fier se mài face şi fontă, Cum este 
fonta?... Fonta este... Se Sang dacă o lovimo: Rol Dacă 
luăm fonta z R 


205 


Rindunica -slirzise - de mistriit: cuibul: 
Acum H capitona pe dinlăuntru, cu fulgi sraulși din piept: 
culcuș cald pentru ouăle de miine. 


r S i 6 S 

Radu Comşa a ajuns în vremea aceasta departe; pe cimp, 

“Trecuse peste arături. Pămîntul negru și greu îi reținea 
tălpile, împleticindu-i mersul. - - E 

Cimpul era gol, cum rămîne în-zile de sărbătoare. Ogoarele 
își intindeau tăşiile proaspăt întoarse dë plug. În soare lu- 
ceau grase, ca antvacilul. Pe-alocuri, ridicase colţ verdeata 
crudă a griului de toamnă. În toată întinderea plutea tăcerea 
tainică a semintelor care germinează, a sevel care se pregà 
teste în adincuri abia dezmorţită, a pămintului mustirid să 
es upă o nea viață vegetală, pentru încă un an. 

Văzduhul era dureros de limpede. Sirăveziu şi ameţitor, 

Numai săleiile dăduseră canafuri cenușii a moi. la atin- 
cre, ca blana de pisic, oc A 

Apa'zăporea in elocote şi virtejuri. În munte, se topeau 
încă: nămeţii. SR 

Se așeză pe o cioată neagră, privind fără gînd rostegolirea 
mută a riului: Plateau rădăcini, bucăţi de garduri împletite, 
strujeni smulşi-de undeva, unde-puhoiul a inundat. Aci-apa 
era strînsă în maluri, lutoasă şi repede, ca o putere stăpirită 
şi vea, încordindu-şi tările să se dezlănțuie aiurea. ` 

Curgerea fără vulet avea ceva de ziisterioasiă ameninţare; 

Radu Cota urmări-cu ochii un copac tări, cu firele rădă- 
cinilor: afară, dispărind citeodată, incolăcindu-se ca- șerpii, 
intorcindu-se. oprindu-se; într-o piedică nevăzută de dedesubt, 
Pe dinaintea lui-copacul trecu repede, cao plulă.. Pe urmă, 
se propti într-un cot. Păru că:s-a infipt acolo. Nut. Se ridică 
pe jumătate, “indreptând -rădăcinile ca deznădăjduite brate 
de inecat. viltoarea il-răsuci încet, cu virful spre curgerea pu- 
hoiului- şi. îl smulse. impingindu-l spe mijloc, unde lunecă 
usor; după lujita din care s-a eliberat. victorios. Radu Comşa 
ziilea bucăţi de pămînt în apă. Se ridică să caute. altele, și 
pietre, ca şi cum pentru aceasta ar fi venite 


206 ` 


Pe sumă, iar rămase fără gind. urmărind curgerea Cu cht, 
uri miiloase, răscolite din adinc. Şi în sufletul lui dăinură ace- 
lași clocot milos și înăbuşit. i 

Se întoarse spre seară. ÎI-salulă, cu pălăriula neagră, din- 
trun grup de ţărani, feciorul  dirigintelui,- care; nerăbdător, 
incepuse să pregătească viitorul: organizînd “prezentul. 

Ciţiva țărani se răsuciră să-l privească din-urmă. Erau de 
o xirstă cu dinsul. Desigur, hoinăriseră împreună, îşi roseseri 
coatele” pe “aceleaşi bănci ale școlii. Nu se mai cunoşteau, 

Străinii priveau la un străini 

Intră in ogradă în virful paşilor, ca un vinovat. Nuse uită 
în;cchii Anicăi. FT Seria anca 

Ea îi vorbi, ocolindu-i privirea: 

—Ți-am oprit de mîneare! Dacă-te-o lăsat durerea de cap. 
poate pofteşti şi dumneata să îmbuci oleacă de udătură.:. 

— Anico; “ina: aici, să-ți vorbesc) 

Anica se -aşeză” resemnată, Ca înaintea unei. judecăți. 
Ascultă, răsucini între degete. colțul. broboadei. 

Radu Comşa puse toată blindeţea in glas. 

Cînd sfirşi femeia îşi șterse laerimile-cu poalele jest elcei. 

= Ai së faci aşa, Anicuţo? Ai să mă sseculi? îi apucă mii 
nile groase şi tari. să le dezmierde toată asprimea. 

Anica întoarse fala eu urme roşii de plins, privind. la 
fercastra unde zarzării își plecau crengile cu flari albe; 

Îi desfăcu incet- miinile sinu vru să răspundă, 

= M3 due... Mugeşte Simbotina în poartă... 

Rau Comşa se înlinse cu faţa în sus, în locul unde stătuse 
tot oa sergentul Iftodiu Dumitru. 

Văzu în perete carabina şi capela de jandarm: piezenţă pe 
care. toate cuvintele sale nu o puluseră: înlătura. Î nchise ochii, 
Era istovit de aerul primăverii; de-drumul lui peste timpurie 
de nemincare. Viața îi pära mai cruntă decit totdeauna. Şi 
aci a impotmolit, a înecat, a surpat. EI a.lipeit. S-a refăcut 
singură, așa cum se refac toate vieţile, din rămășițe și din 
umire. Va trebui mult,-acum, să se întoaică e să soslunde 
un: ogor mitt, vum ze îndărătnicea -taică-său cu pămintul 
înecat. În fiecare fan. oos 

Deschise ochii: într-un fîrziu; încă buimac. 

Era intuneric. A auzit prin scan un glas și ca un plins 
surd. E 

Glasul se-mai aude încă. Afară, pe prispă. 


“207 


Şi d glasul Anicăi: o Zo 

— Ce- vină poate să-mi: aducă mie, cumătră -Toană?... 
Nu Irgäiesg ep de -copii?... Nu-i dau la învăţătură? Nu-i 
gospodăria mea; cura o ştie tot satul? Care ogor, altul decit 
al meu; € cel dintii arat, sămănat şi prăşit?.... Nimeni nu mi-a 
văzut cerind, nici n-am. de îrapărțit: nimic cu nimeni... 

— Asta-i drept! întări glasul. străin, care, desigur, era al 
cumetrei Toana: 

— Adică Ja ce-mi cere si mă stric cu Mitriţă? Nu-s carne 
6menească şi eu? Nu zic că n-am greşit |... Dar dacă ţara ne-a 
luat bărbaţii la război să ni piardă, îmi pare mie, cumătră 
Toană, că ţara n-are ea grijă să ne dea alții la loc... Cam 
păcătuit? Nu:s nici cea dintii și nici cea de pe urmă i.. Cit 
a 4răit - Gheorghe, m-am păstrat curată. cumu-i paharul. 
Dac-am păcătuit acuma, cine n-o săviişit păcat să. ridice 
piatra și să arunce, cum serie şi la Evangheliel... 

-aBa "că. chiarlu. sună același glas al cumetrei. Da de 
popa Gligore, că are ţiitoare de cînd i-0 murit preutcasa și 
Lo făcut incă patru ploduri, nu mai zice nimeni nimica sa 
Toate îi-sănuităm cu smerenie mina și îi cerem. blagoslovire,.. 

— Acura stă şi doarme, după ce mi-a oțărit inima se 
Lan, ce-i pasă! Mă mir de ce nu mă lasă în pace să trăiesc cüm 
ştiu su o emm am mai Trëtt. Nic nu-i cer să-mi deie.nimio 
şi nici nu-mi trebuie-de la el nimici... Să-mă lase în prostia 
meal: l-am cerut un ajuler şi eu... Cu Ghiţă!,.. Și-văd că 
rău-arn făcut!,.. Zicear sa-l dau la şcoală mai mare, să ajungă 
dofler ori avocat, ori ofițer, băiat cuminte şi muncitor, 

și damneata. Ştii “ce-mi răspunde, cuimătră Toană? 


cum îl şi 

-Zip Aniol.. Eu de unde să stin? 

— Îmi spune. să rămină aicea la plug, ori. să-și caute 
reug mëşteşuig, că nui de ei carteai Ghiţă, săracu, cate stă 
toată ziua şi buchireşte la învăţătura lui, de nu-i am grija, 
că de-o fată... Și știi de ce îmi spune astea, cumătră loană P.s 

= De-unde să ştiu, femeie dragă?... 

= lar a,.săţi-spun eu! Asta, ca nu cumva să nu se mal 
ridice şi altu din nearnul lui-şi să-se mai bucure și alţii de-o 
viaţă mai omencască!... 2 

= fiti se auzi cumiătra Toana minunindu-se de atita 
tiinoșe pie: SS 

— Asta-i bucuria și ajutorul pe care să-l aştepţi: de la 
un frate, cumâtră, dacă s-a zidicat și i-a ajutat Domnul să 


om 


nu.mănince-mămăliga pe care o mineăm noil. Şi ştii de-cînd 
ám înţeles. eu ce fel de om îi frate-meu aista; cumătră Toon? 

= Ei, spune s-aud, Anică! glăsui cu nerăbdare .cumătia. 

=De cind. cu moartea mămucăi, Dumnezeu 8-0 -ierte!.., 
De “atunci am înţeles şi l-am desprins de la inima mea... 
Era mama întinsă pe masă şi n-a scos o lacrimă, cura” nu 
scoate piatra o lacrimă. Pe urmă, seara, după ce-am E 
pat-o, era ici pe prispă, unde stäm acum. şi numai ce-l vă 
că -prinde a ride... Mi-am- făcut cruce, Doamne o a 

=- Aracan de mine! se îngrozi: glasul cumătrei Ioana, 
Atunci să ştii că-i mare ciine! L-0 ticăloşit Gro, care nu se 
mai află... 

Clasurile tăcură, Anica îşi sună nasul.. Cumătră Ioana 
întrebă: 3 

—-Și acuma ce faci? 

< Ce să fac? H aştept sä plece, să-mi văd de .nccâzurile 
mele. Ducă-se el la Bucureştii lui şi lese-me pe mine în pros- 
tia:şi păcatele melel... Nu-i cer nimic şi nu- ui trebuie nimic; 

— Drept au Amen) Te “aud g te pling! e Ei Mitriţă : ce 
spune la toate aieste?, -0A 

= Mitaiţă HI îi mai cuminte... Ca un om înțelept. ĉe 
esta, mi-a spus să tac, să -aseult şi să fac pe urmă cum mo 
Hia capul men, Zice, cind ara început să pling: „bagă de 
seamă. Anicót El se duce şi eu rămin * 

=- Aiasta-i vorbă marel: încuviinţă -cumătra Ioana. 
Acum, Amen dragă, -te-aș ruga de olecuță de făină, -că m-a 
apucat noaptea şi-ar uitat la ce venisem. 

Sè ridicară amîndouă. , 

Radu Comşa je ieprăvise de ros toate unghiile. Anica 
aduse lampa şi se ridică în genunchi, pe Ion Mä, să ia carăbina 
și capela sërgertüloilftodiu Dumitru. 

~ Poţi să le laşi acolo unde sînt, Anicol... Plec eu! 

— Cind? întrebă Anica repede, “cu o-ugürare pe Care nu 
și-o putuse ascunde. 

—-Acutn... ` Dacă-mi găseşti o căruță, acuma thiar. Este 
un tren la miezul nopții. ` a 

— Dacă zici dumneata. 

Anica lăsă chipiul și carabina Ja locul lor. Alerg? 
sească o “căruţă, 

Cind se întoarse, Radu í îşi 
decit: se aștepta, Pi 


şi spuse că a aflat-o mat repede 


203 


Géi jet sech cartea pesto caietele îimvelite ou hirtie 
albastră; mai aruncind ochii să-și lămurească: ceta telg- 
murit în chestia fierului, fontei şi oțelului. 

Anica 1-0 smuci din ‘mină, trîntind- 0: 

= Ci las-o încolo de carte, că tot un prost. la vaci ai să 
rămâi... 

De ce, -mămucă? întrebă 
du-se:xinovat Cu nimic 

—"Să rëm aici, să rineşti 
niealui! E 

Copilul: se uită la Radu. cuochi pini de tristă mirare 
şi cu mustrare de animal bătut. - É 

= Dar ce tam fent? ` SC 

— Nun Lat făcut nimic! răspunse tot Anica: Fei prost, 
prost, „un prost din-care n-are să scoata nimeni mesch) Prost 
că tatata Dumnezeu să-l ierte 

Băiatul se. viri într-un ungher şi începu să eeh. Cu 
dosul: riiinii îşi ștergea lacrimale „și Anica. 

Radu it privi “din prag, cu valiza în mină: acesta era Trut- 
tul xviermănos al botărîr pentru. care Venise! 

La cărută, î petrecu Nuta, în hainele oi de sărbätoart; 
miniatura ce port ferneiesc în toată puterea; ca infantele Ju 
Velasqūez şi Goya. SE 

Radu Corsa puse um. E pe butucul soția së urce. 
Se întoarse gi o ridică în brațe, o sărută peoch; pe chraz. pe 
pieptenul roz, pe părul miros ind o gaz. 

Îi dădu -druniul: E 

Spuse_ omului së mine, Se mat răsuci în urnă, ` 

Copila, i în noapte, în lăcea semn de drum bun, cu Taină. 

O văzu, umbră mică şi neagră, părăsită în nosplea 
adincă si neagră: 

Pe urmă, îl întovă ărăși numai lătratul ctinilor, 


„copilul nedumerit, neștiiri- 


ă, fiindcă aşa vrea duni- 


Capitolul DI 
-STRI Gon - 


To, deun zile, Capitala se transtigurase ca după-o băutură 
vrăjită. Îl întâmpină pe Radu Comşa în veșmint festiv. Cu 
ori de Bhac şi cu lerestre deschise în lumina de cleştar a 
dimineții, 

Trecătoni nu mai goneau “alungaţi de grijile Jor mizere. 
Păreau-că au ieşit în soare numai pentru: plăcerea soarelui. 
Mersul şi gesturile nu mai aveau nimic din osteneala- sine 
gelui sleit și acru. Pluteau inponderabile,- Priririle. sein- 
tineau fără indiferenta- dintotdeauna. Se recunoșteau ot- 
mem care nu s-au văzut. niciodată, Se înțelegeau. din ochi 
eu o fericire complice: an 

= Prietene, nu e ae? OD “minune soarele acesta... 

Iar femeile:se pr elingeau Pe ligă vitrine, cu-anlădieri de 
feline dezmierdate, - 

Radu Corașă își tit iarăși mocnit pașii prin” sălile Pala- 
tului de Justiție, vinturate de curente; pledă citeva procese 
fără însemnătate; reluă colinda prin cartierele -mărginaşe, 

Dar primăvara biruia şi aci, 

Din guncdie a din smircuri- dispăruse urițenia triviată, 
Un.-cireş alb, plecat- peste marginea” unui gard, era l 
să-pavoazeze o înfundătară- pînă ieri cangrenată. Se căsca 
în lături ferestre care-au fost lerecate luzii- de zile, eliza 
socleala unde: a hibernat: mizeria. 

Cerşetorii arboraseră cîrpe noi: şi mat puţin - zdrențuite, 

Nechezău. ploabele -cotiugarelur scuturiadu-și pielea pusio- 
loasă întinsă pe ciolane, adulmecind cu zëck în vint ciie 


știe ce îndepărtată înviere a _pajiştilor. Îi -treceau printre 
picioare haite de cîini fugărindu-se după o căţelușă periată, 
spălată şi mătăsoasă, scăpată dintr-o curte aristocrată, cu 
panglică” şi zurgălău la git, ademerită de amoruri proletare, 
eo fiica împăratului îndrăgostită de ciobanul neîribăiat, 

Radu Comşa citi pe tăblia albastră a unei străzi un numâ 
care îi spunea ceva, 

Se trudi să-și amniritească, - lisîndu- -şi pașii agale printre 
zăplazuri cu grădini scufundate” într-o tăcere provincială, 
1 se alătură deodată numele de alt nume și de o întîlnire; 

Într-o seară, cu un an in urmă, cunoscuse un om dintre 
acei despre. care ceilalţi oameni vorbesc întotdeauna cu o 
superstițioasă rezervă de respect amestecat ou teamă.” Un 
on care dezlănţuise furtuni, Geert cu legile ţării, îspăşise 
răzvrătări: în temniţă. 

Acum ge ținea departe dear tovarăși. Se spunea că 
ază lag operă 'ce-va însemna epocă, închis într-o biblie 
unde multe toniuri poartă omagii frățeşti ale cel 


or BEE din oală: dis 


g à iee 
saifietese -al celor scăpați din pr dësteg gencre 
Lenin cn sé spunea atunei, şi lte cuvinte t 
jlntiiau Dn sers îi erau, În vremea aceea, cu ia 
onini Pacu ascultase, -fără--ca Radu -Corta së 
(eg ceva în figură, fiindcă în stirșitul i ae eetos d 
hiuarie, Searg erg. vitiiedă si „veteranul revoluțiilor? de odie 
și -înfăşurase pastea "de -jos a obrazului într-un sal 
b iar partea de: sus, cu Ochii a fruntea, o păstra ase 
runisă- de -o-pălărie neagră cu boruri uriașe, adevărată pălă- 
ris: de conspirator, cura-mai fabrică numai Hala pentru brie 
gunzii filmelor. 

la mijlocul unei fraz eroii Pai îl oprise: 

— Mă ierți, tinere! Foarte interesant ceea ce spui! Dar 
pierd tramvaiţil... Cînd yrei să continui, treci pe la mine, imi 
face. plăcere, oricind!;.. 


Se'cățărase pe. seara. tramvaiului, făcîndu-și Joe en Gog- 
tele în mantaua păroasă, prin: plebea remorci. 

De acolo, își adusese aminte și îi strigase, plecat peste 
bara platformei, Sirada e „numărul unde să-l comte, 


213 


Radu rămăsese la piciorul felinarului, dezamăgit. Vete 
rânul revoluțiilor se arătase prea puţin pasionat de gîndurile 
Care" munceau peel şi încă pe atiţia alții, atunci... 

Acum, poate îl va ajuta să se "regăsească, 

Îşi amintea strada, nu-şi amintea numărul. Întrebă je o 
tutiingerie. Vinzătoarea îl informă, serviabilă: 

— Numărul treizeci și „şase. Pe dreapta... O casă cu vi 
traj. Domnul Ieronim cumpără întotdeună tutun de o oc. 
Tutun de pipăl... Luaţi seama la cîini... 

Într-adevăr, în portiţă ,: printre 'zăbrele, își arătară coltii 
doi cîini de -stină, apărind cu vrăjmășie patetică domeniul 
veteranului ` revoluționar. Descoperi- un buton de- sonerie, 
Apăsă eu Hmidnsate, O slujnică vioaie, în strai: ardelenesc, 
deschise, poruricind cîinilor să tacă. 

Damian se liniştiră brusc si începură -să miroasă oaspele 
prietenos, dind din coadă. Slujnica îl privea drept în ochi, 
cuo urmă de ris. Venise cu risul acesta din câsă, unde pro: 
babil se înLimplase, ori povestea cineva, ceva foarte hazliu, 

Radu Comşa scoase cartea de vizită, “recunoscind că 
deocamdată nici etinii, nici „slujnica n-au sumbră- înfăţişare 
de conspiratori, 

Fata şovăi în capul căilor; dacă să-l poltească înlăuntru 
ari nu. 


— Adăstaţi să Siza e cie Ee duomnul! N-aveţi tiamā. 
Nu muscă, numai gura ie EH dinșii, tune-i drac,-că mincă 
die pomanăt... : 

Slujnica nu întră în casă, 

Merse în grădină, unde, în picioare, la o masă, un bărbat 
m vestă de lină-cu miveci geluia o scîndură. Radu Comşa 
crezuse că-€ un. dulgher. Omul lăsă -gealăul jos, se uită. la 
cartea de vizită, se uită la Radu Comes, care aștepta în capul 
scărilor, Se vede că nici numele, nici figura vizitătorului nu-i 
spuneau nimic. 3 

Făcu un semn, resemnat: 

= În ësst). Doftestel, să vedem. ce vie&..i 

Siujniea ti deschise portja gradim şi o tuli în casă, unde 
avea de sfîrșit risul: 


Îndată se auziră alte glasuri de femei şi un chiot de copil, 
în iântreul cu geamlic,.. 0 S 


23 


3 


Teronim Pacu nu mai păstra nimic din gravura bărboasă 
de pe vremuri, așa-cum îl înfățișau foile muncitorești: întz-o 
temniţă, sub-o "fereastră cu gratii ş și cu un ulcior.de hat alături, 
său repezindu-sc, cu pieptul. desfăcut, într-o barieră de bato- 
nete, 

Radu Comşa căzu ün moşneag robust, cu fruntea osoasă 
si lată, cu barba potrivită seurt ER sură, ca un autentic dul 
gher. S 

ÎL invită să se aseze pe janta de leran, cu spătar. 

Cu on creion lat; continuă. să tragă linii pe-o scîndură, 
ferind din cale un metru galben, articulat, de meseiiaş. 

Îşi aminti acum capul Tui Comşa; semriele lui din obraz 
nu se uitau Uşor. 

-~= Aşädar, ab ven? vorbi; poti wind două scîntlurele 
Con la oan eg trăgind o linie. Te-am asteptat... Uriii îmi bat 
la ușă a doua zi... Cei mai nerăbdători! Alţii după “doi ot, 
Cei care ştiu să aștepte... Dar tot pe aci trec... 

Se opri să reteze cu un ferăstrău îngust capătul scîndiiiii, 
Radu Comşa gindi că, după vorbă, după privire și toată ir 
fățişarea, e din neamul oamenilor cu bunătatea posacă; 
oameni care intimidează copiii și plictisesc femeile, 

= Aşaaa.... Buni! se adresă scîndutii retezate, 

Pe urmă, întoarse ochii Ferzi-conușii spre musafirul de 
pe barcă. 

= Dragă tinere, te Top spune- mi ce te aduce la mine! 
Nu lua seama la ce meșteruiese eu aici... Cind lucrez, ascult 
mai bine. Munca e neplăcută numai cînd e obligatorie!... 

Își ridică miînecile vestei de lină, dezxelind braţe muscu- 
Josse. şi albe; Rotunji muchie scindurii. 

Radu Comşa pomeni seara în care: l-a cunoscut, cu doi 
ani în urmă. Descoperi- cuvinte de ironie amară, peritru a 
zugrăvi crud deosebirea între naivitatea avintată cu Care îi 
vorbise atunda- și tristețea cu- cage a venit să-i vorbească 
astăzi, S 

Ca să fe mat bine înţeles, povesti de la început: Satul, 
genii. de şcoală, războiul, pină la mizeria orală” din “care se 
ridica și cădea atras îndărăt... - 

— Stiu! grăi leronim Pacu,- siriagind linioarele metrului, 
după ce imăsuiase și punindu-l alături. £- fenomenul fatal, 


ER 


de cite ori transferul de clasă s-a făcut brutal. Rămii izolat. 
Ai părăsit p&-unii şi încă nu te primesc ceilalți... 

Începu să- bată două- scindurele într-o stinghie îngustă, 
alegind ţintele dintr-o hirtie vinătă “de băcănie ș și ţinîndu-le, 
între buze, pe cele potrivjte. 

Radu Comşa istorisi eum tot ce-a încercat m-a izbutit, 
Cele mai geiieroase hotăriri stau sub prăbușiri. 

Teronim -Pacu potrivi atent- alte două scindurele, Acum 
se vedea că înjghebează pereţii laterali ap unei cutii. 

Rosti, după ce scoase ultimul cui dintre buze: 

=> Ştiu! Dar cel mai bon mijloc pentru a côntribui la 
fericirea universală e ca fiecare să inceapă prin a şi-o face pe-a 
lui proprie. Goethe a spus- oha 

Badu Comsa evocă amintirea Spoo de îndată după răz- 
boi, cind mulți ca dinsul, întorși din șanțuri, se arătaseră 
cu atita însullețire gata să- şi ofere tinereţea, pentru a realiza 
o Primenire a lumii. Suflu ce a cutreierat toate țările după 
vărsarea dr singe şi acum pretutindeni pare că s-a înfundat 
în smircuri, 

Ferăstrăul releză alt cap de scîndură, feronim Pacu i 
ridică de jos. Scutură făina de-lemâ de pe miini 

— Știul xorbi.. Sint împrejurări cînd egoismul tău ecin- 
de cu o emoție generală. Atunci crezi că devii martie pentru 
un bine general!...-De fapt, nu săvirşeşti decit ceea ce iţi dic- 
iează acest egoista... 

— Unul eite unul, continuă Radu Comşa, auw- renuntat. 
Mulţi nici nar vrea să-si amintească ce-au Jet zeit odată. 
Li se par copilării fără urmare: Exaltările unei nopți, sub 
impresia alcoolului, de care a doua zi roșeşti, 

Teronim Pacu tăie două stinghii subțiri, ie netezi, bălu 
vn fund la cutie, - 

— Suel E. o “regulă generală ca existența agitată ‘a 
martirilor să sfirşească în pacea confortabilă a Snecurélor t.. 

Și acum; Dain Comşa se găsește într-o izolare desăvîr- 
sitä: De ode a plecat, nu semai poate intoarce. Spovädui 
ce i s-a întimplat în satul Hirtoape: 

-= Ştiul dovedi că ştie şi de astă dată, monoten și nesur- 
prins de nimic, Jeronim Pacu; alegind un -lemn rotund şi 
trăgind cu ercicnul semnul -uno rotte, Am spus adineauri 
că acesta-e riscul transferului de clasă prea brutal... Cind un 
individ evadează dintr-o: clasă și nu s-a situat încă temeinio 


ams 


în alta, are mot să se dezoleze... Constată în jurul luio desă- 
virşită indiferenţă!.... O natură mută, tovarăşi: cu care legă- 
turile sînt:numai exterioare; aceasta este: marea solitudine 
socială! Aceasta cred că e suferinţa -duriitale... 

Radu Comşa mărturisi că la această suferință caută as: 
tăzi un leac... Un sfat. Sint alții care vor Îi trecut şi dinșii pe 
aci. 

Veteranul revoluțiilor tăcu un KE pină-ce isprăvi patru 
rotițe. Încep să le dea găuri cu un burghiu. 

— Inteligența n-are nevoie de complici!- declară -laconic 
gi continuă..să sfredelească: găurile, sutlind ca “să “împrăștie 
tărițele de lemn, 

Cind sfirşi, ridică ochii la o cușcă atîrnată deasupra, Ze 
creanga mărului înflorit, Îndreptă - o cupă de portelan a 
inusiră sticletele dinăuntru. 

— Tarăşi i-ai vărsat. apa? Acum rabdă, fiule, pînă go 
aduce aininte de tine Veronica la. 

Radu Comşa crezu că Ieronim. Ke l-a uitat, cum uitase 
Veronica sticletele, a ata 

Răsueea între degete. o “spirală. de „geluitură Se miroa pls- 
cut şi umed'de brad. 

Där Ieronim Pacu tu- 
parte: 

= O celipă numai: şi cara: Heist! 

Ager oe de lemin in- rotte, prinse cutia deasupra: pe 
masti apăru un cărucior de copil. 

— Pentru. nepotu-meul lămuri. Cam rudimentar, dar în 
definitiv plăcerea a fost pentu mine să i] lucrez!... Pentru 
plăcerea lui se poate SE altul. de fabrică, perfecfic nasi 
mai arălos. 

Îsi scutură pratul de joia şi aşchiile depe vesta de Hn. 
Se rezemă de masă, cu spatele spre căruciorul alb şi cu faţa 
la Comşa, SE 

Ca un lucrător care şi- firşit treaba şi are aCum Vreme 
de palavre, aprinse o -pip “scurtă; 

— Şi ai venit, așadar, la mine, eum fac topil Ta să mai 
trec pe. la moşneagi... El trebuie să aibă pregătită vreo solu: 
ţie... Ele negustor de himere, Îmi mat poate ogoi amarul'cti 
dulceața coleturilor sale serafi ărturisește dacă de fapt, 
nu te-a îndemnat, să vii Kei mine ee 


ei dithe: e dădu uneltele. Joo 


ae 


Ieronim -Pacu-zimbi -eu melancolică îngăduinţă pentru 
această faimă de rebel şi pentru rolul jot de duhovnic. 

— Cunoști un cuvînt al lui Rouget de Diels, tinere. Comşa? 
„Cava mal, on, chante Marseillaise?" spunea-la. bătrineţe, în 
zilele revoluţiei dn iulie. Nu sînt ca moșneagul Rouget- de 
Pislet..: De cite ori aud cîntind Marsilieza, nu ciulesc-urechea, 
cum fac caii de circ cînd au ajuns la saca şi trec pe lingă o 
fanfară... Dar nici nu spun că ca va mal LS Spun numai că 
tinereţea trebuie să cunoască şi aceasta . Să treci. şi pe aci. 
Să te. muşte puţin viaţa!... Unele fructe sint: mai gustoase 
cînd. du fost ciugulite de păsări. Tinereţea nu cunoâște. îerici- 
sea îndoielii... Crede că lumea a fost creată ca să fie dărimată 
şi reconstituită după o nouă sinteză. Crezi în idei! Te oferi-să 
mori pentru- ie), Dar ideile nu sînt -nici bune şi ele, prin 
ele însele; Depind-nureai de emoția care le animoază. Şi tem= 
perămentul tău decide soarta lor! Mai tirziu, abia descoperi 
tragicul dintre ideea pe care ţi-ai făcut-o despre tine și rea 
Ini en jn are ai izbutit, Îmi vorbeşti de fericirea generali? 
Dap, tinere; fericirea n-o putem da nimănui cu de-a sila! Dacă 
n-o Vrea, nici. trebuie! =: 


urină, se mi 
ge ünde stie de o eet Kee 
intoarse spre Coma, privindu-l -cu och i 
He cu a sticlete “sint -foarte bon p 
că sîntem foarte buni prieteni? 
rea pestriță piui, -scuturindu-si aripile-si rostogoliriă 
em lovitiră-de plise, din nou, cubul de zahăr, leroni Pacu 
îi-dojeni, iar drept, Be eul D lăsă zahărul în cojile de semințe 
şi în murd S 
Continuă: 

= Pe acest amic îl ai într-o zi zburiit şi supărat, nevoie 
mare... Nuso atinsese de cînepa lui, nici de zabăr; nic} de 
apă... Gogea ca o victimă a infamei reacțiuni Încarcerată 
Într-o fortăreață politică: Bastilia,- Mat sau Petropavlovsk.. 
Şi îmi vine deodată un gînd: ` Bine, moșneag caraghios şi 
iricorigibil revoluționari Tu, cap a făcut atita scandal pentru 
libertate; cum poţi ține captivă. o nevinovată pasăre care ă fost 
creată să se zbenguie în tutișul- grădinilor şi să Gate în Dier. 
tate, oft o ține gura?“ Aceasta „mi-am spus şi m-a cuprins 0 
mare ruşine. pentru- asemenea ihconsecvenţă; fe Car DO -0b- 


CAT 


servasera :pină - atunci... Deschid -cușca,- să-i dau libertatea, 
adică fericirea... Ca un imbecil, la început nici nu vin së iasăl 
Liam ses cu de-a sila: A trebuit să-l alungl:.. Zboară.. pe-o 
creangă, de aci pe acoperis, pe coş. Nu-i venea că creadă. În 
sfirsit dispare: D salut: „Adio; fiule! Şi poartă-ți libertatea 
sănătos!“ Pe urmă, îmi văd: de lucru, frecindu-mi mîinile, 
cu conştiinţa împăcată. că am. săvirşit o faptă bat. La 
maâsă; povestesc noră-mi fapta. mea caritabilă, eu cu dinsa 
stâu, Dn: aheu a murit în război! “Cu dinea şi cu nepotu-meu, 
Îi auzi?... 

Ieronim Pacu se opri să asculte glasul copilului și ai m- 
rotii, în antreul cù géamlic: ` 

Zimbi, ca un adevărat şi simplu bunic, 

== Noră-mea, mai realistă; ca toate femeile, se aratä mai 
puţin entuziasmată de bravura mea, decit mă aşteptam. Zice: 
sAr făcut rău, tată... Are să dea peste el vreo pisică.“ Mi-a 
stricat toată bucuria... Când citeam, îmi fugeau ochii de re 
randuri... Mă frămînta mereu remușcarea: „Mosneâg nebun 
ce eşti, aen ai înţeles tu să faci fericirea unei vietät care venea 
atit de delicat să- -4i ciupeaseă în palmă seriințele? La: aceasta 
ţi-a folosit toată înțelepciunea învățată din cărți și dän ex 
perienţă?...“ Toată ziua am fost îndispus... Nu se prindea 
lucrul de mine, Am pornit-o în oraş. Mam întors. posae. in 
prag, „seară, mă înlimpină nepotu-ricu cu glasul tăiat de 
emoție: „DBunicule, s-a întors sticletele inapoi!“ Ani alergat 
să văd mintnea:;.. Sticletele” ciugulea liniştit dän semințe... 
Sr văd-pisica vecinului, pe acoperișul bucătăriei, cu ochii sti- 
chade D pindea incă... Mai cuminte sticletele ca mine! Si te 
gindeşti cu cită dee se spune că nu există Cap mai seo 
că al sticletolui!... Dragă tinere, nici fericirea indiriduală a 
ape capelui, nici cea GC socială, nu stă în puterea noastră 
să o procurărn. Fiecare viaţă e delimitată de un. cerc invizibil, 
câ cel tras de vrăjitori la sălbatici, peste care omul nu poate 
niet... N-ai drept: să-l impingi spre necunescutul unde nici 
tu nu-ştii cel așteaptă, dacă nu te ai învrednicit din vrema 
să-l prevezi şi să-l pregăteşti!,.. 

Jeronim Paca scutură- pipa: și își netezi, cu latul palmes, 
fruntea osoasă şi pleașă, cu un gest rămas de bună seamă dia 
vremurile cind avea. chică de conspirator: 

= Aud că circulă pe socoteala mea tot -sciul de basme. 
Ca stau inchis și lucrez la © operă capitală“. În “fine, tot 


i oun 


sciul de asemenea fantasmazorii: Tinere Comșa. cate acestea 
sint născocivi. As spune: calomnii! Am vn nepot: Am datoria, 
să-l cresc'şi'să-l fo gem intreg. să-i „pregătesc fericirea lui zm 
viduală. Aceasta încerc!... Nici nu rivnesc la altceva. Am in- 
ceput să urăsc și sfinţii. Sînt pacostea omenirii !... Aceştia nu 
cunosc ep inseamnă indoiala: De aceea sint rigizi, inumani 
şi nu surid niciodată. Certitudinea e severă și intolerantă! 
Viaţa sitt si a eroilor e foarte frumoasă în cărți. Dar nu 
ge aminteste oare; chiar în acele cărti. că, ininăoară, ` după 
moartea um? om- de: sfinteñia-sfintulin Frantise dän Assisi, 
oamenii s-au -ucis deasup: a sicriului, ca să-si smulgă unul 
altuia cadavrul? Gindeşte puţin la tileul unui asemenea dez- 
nodămint.” Le aminteşte toate acestea, Dm pe, up om de 
duh şi încă tinăr: Maurois 1... Și să mă înlore la mine... Ce-am 
făcut, ce-am trăit. ce nădejdi ale altora am dezamăgit; mu 
imporiă!,.. Nici mm “pasă și nică nui vreau să mă Soot pe 
negăt... Animalul. nu poale evada dän real în Tictiune, fiindea 
n-are imaginație. Omul însă cunoaște -aceattă evadare, in 
ideal; în dorinţă. în Durinezeu, în artă, în sc iale, în reto 
luţie: în itbire, in nemurire... Imăginaţia îi cicează Alte read 
bat. Mia creat și miel Am crezut în ele! Au crezut si alih 
S-au risipit: Ne-am risipit fără a lăsa în urmă decit xorba, 
vorbe... Mă dezinteresează zem! Dacă mi-ar nizi fi ingăduit 
să folosese limbajul de altă dată, as spune că da sfirșitul vietii 
priveşti la încbipuirile tale de odinioară, ca Ja fúti pizo- 
ieri într-un bie: de gheaţă... Sint morfi; congelati și totusi 
numai moartea și gheaţa ii mai conservă... Dacă sulli deasupra, 
să topestr peretele de eh nu măi rămine decit un motolii, 
o viscozitate..; Îmi pare că vorbese prostii... Ma ispiteste lin 
nou limbajul foileteaneler.... Acum, te rog să mi ierti l Mă es- 
teaptă nepotu meu să-i duc acest vehicul primitiv... 

Ieronim Pacu -scutură pipa pe mârginea mesei, o-puse în 
buzugarul vestei de lină şi îl intovărăși pe Radu Comşa pină 
la portiţă, ducind în mînă căruciorul de scânderi. 

În uşă verândei apăru un em) cu gorp alb. Cînd văzu 
jucăria. ridică miinile în sus de bucurie: 

— Bunicule!... Dă-l mai- repede, bunicule... 

O doamnă cir părul spic EE lucrul alături, fericită de fosi- 
cirea copilului; e iar 


Radu Comşa trecu. pe lingă fereastra deschisă, ode sn 
vedea um perete întreg îmbrăcat cu rafturi de cărți: tomurile 
eu omagiul revoluţionarilor. faimoși: în toată Europa. 


„E un rnoşneag eco Sa zaharisit [e își repeta “Radu 
Comşa, intorcindu-se pe strada cu grădini. provinciale, unde 
nu străbătea larma Capitalei și unde o pisică traversa în virful 
labelor,-fără nici-o grabă, fiindcă vehiculele se rătăceau arar 
pe adi 

Înserarea -cobora albastră. “Becurile nu se aprinseseră. 

Era ceasul cînd aerul primăverii e dureros şi oâmenii pă- 
sese extenuaţi, după o risipă de desfătare prea mare, 

Perechilă treceau la braţ, în haine de culori. deschise, cu 
mersul languros, căutindu-și în ochi. Glasurile şoptite [vreau 
y den de su: pin. Buzele multora erau atit de aproape, incit 

stiai că acusi, în casă ori Ee -un colg mai umbrit, vor sfirşi în 
sirul, 

O femeie îl privi + enisd, cu un suris de îmbiere, căci Radu 
Comşa-era înalt..şi zvelt încă. Dar cînd îi văzu cicatricele din 
obrazy întoarse capul și traversă pe celălalt trotuar. 

Ajunse la capul Podului, Träsurile și automobilele se în- 
torceau de la Dosen, agale. Unii își uitaseră braţul după mij- 
lotur femeilor. Ochii nu vedeau strada; privirea trecea peste 
oameni, arbori şi ziduri; cu altă nălucire rămasă. în pupilă, 
Liceeni în culorile vărgate ale echipelor, cu genunchii go, 
veneau în cete-gălăgioase de la cimpurile de sport: 

Îiitr-o trăsură, trecu Zoe Vesbianu, cu un Linăr în pardesiui 
cenușiu şi pălărie moale. Îşi uitase degetele în mina lui. Nu 
întoarse capul cind Radu Comşa salută. 

Nu-l recunoscuse, 

Pe urmă; chiar pe lingă “pordura trotuarului, Dia alt. auto- 
nobil, de roşul sîngelui închegat, condus de Luminiţa, plecată 
pe volan, Alături, o nursă cu bonetă--de dantelă albă Des vn 
vun) pe braţe. Radu Comșă strînse pumnii în fundul huzună- 
iilor, pină cînd unghiile se înfipseră dureros în carne, 

Străbătu mai departe” Calea Victoriei printre mulținea 
înaintând în pas de menuet, în începutul viorii de înnoptare, 
cind becurile a vitrinele“ răsfiră lumini încă prea timpurii, 


Observă că aproape nici. un trecător nu e singur: un bär 
bat, o femeie; o femeie, un copil; doi prieteni, două femei... 
Primăvara nui lasă să se închidă în singurătatea lor ostilă 
dintotdeauna. Bucuria fără pricină -se cere împărtășită; 
fiecare: caută-un prieten, un necunoscut, să devină confident, 
un braț în care să se reazeme cald. 

Mulţi, desigur, Vor trece peste o săptămină cu indiferență 
şi plictiseală unii pe lingă alţii. Acum se simțeau atraşi de 
puteri tainice, se descopereau mai buni, își găseau unul af ois 
farmec pe care nu l-au cunoscut şi de care se vor tira miine, 
Cu pudică ruşinare că şi Lan putut atribui reciproc într-o 
inexplicabilă amăgire,. piei e 

Radu Comşa“ grăbea pe marginea trotuarului, atins de 
roţi, împroșcat de strigătul. birjarilor și insultat. de îinterjec- 
țiile agresive ale  claxoanelor, i 

Pe bulevard,-se-opri din mers, I s-a părut că l-au privit, 
sleiţi şi indiferenți, ochii cuiva, cunoscuţi. Da! Och io Titel 
Hiescu. Era rezemat de-bara unei vitrine şi poate că îl pri- 
vi i 


“fără “să-l vadă Gen z 
Cu barba de trei zile, cu gulerul neschimbat, -cu pleaăpele 
grele, se cunoștea că s-a oprit-acolo fără -să ştie de ce, -aşlep- 
(od mm stin pe cine. aa e 

Radu Coimsa se rezemă şi dinsul, alături, pe bara de alamă, 

Celălalt îi făcu Joe fără să-l observe, cur gtidul absorbit 
Siren, SE 

Acum se vede'ce-priveşte. Radu se înşelase cind creruse 
că ochii aceia s-au oprit asupra hui, că l-au văzut, 

Titel Iliescu se oprise pentru altceva; S 

Privea un cline, întine la intrarea unui gang, lingindu-si 
pislea : roşie, mincată de vie, i 

Din cînd în cînd, cîinele se odihnea, clănțănind din dinți 
și tremurinil. De urmă, începea altă porțiune de piele, strins 
niiinai în mizeria lui, fără să ridice privirea la. trecători. 
Un rindas; ou et. albastru, îl izbi cu piciorul, întrind: în 
gang. -Ciiniele fugi grebănos e schiop, sub o vitrină, Se în- 
toarse, cînd socoti că primejdia a trecut. Se simțea in gură 
gângului la un adăpost al său, cucerit; unde revenea cu incă- 
păținare, cerşind. cu ochii lăcrimoși să fie lăsat în pace: 

Èra atita mizerie. tragică în înfăţişarea animalului Hin- 
giridu-şi rănile dezeolite de păr, pină la carnea vie şi dez- 
gustătoare, incit lui Radu Comşa îi fu mai multă milă de ciine 


CA 


decit de fostul prieten care, în această seară veluptuoasă de 
primăvară, nu găsea altceva pe ce să-și odihnească privirea. 

îi prinse: braţul. Titel Hiescu ridică ochii opaci; Eu numai 
vin început de surpriză, îndată împotmolit. 

— :Priveai. a tu? înirebă lincea, fără mirare, ca şi cură 
s-ar D despărţit de ieri, nu de atiţia ani, 

Și îndată se hotărt cu energie: 

— Hat sn bem un-spriţ ce 

Alături, ze afla o -bodegă. ` Titel Iliescu intră inainte, 
Arătă energie doar cit comandă o sticlă de -vin; nerăbdare 
doar pînă băiatul o desfundă. Dădu pe git două pahare, unul 
după altul. Întinse o hîrtie băiatului. 

— Ian de la prăvălia de-alături un guler moale, treizeci şi 
şapte! Hepede,-pină nu se inchide... 

Pe urmă, (ung alt pahar. {l goli; Se'răsuci pe scaun, reze- 
mindu- se cu creștetul in perete și privind ţintă rafturile cu 
sticle, 

Băiatul aduse gulerul Iesel? în hirtie subțire. Titel Mesecu 
îl viri în buzunar, fără să-l desfacă și să se vite la el. Sorbi 
alt-pahar. ag şterse buzele ude. Făcu un-semn mut cu 
degetul: băiatului să schimbe altă sticlă: 

“Radu Comşa nu-şi putea desprinde ochii de ja: prieten, 
cu senzaţia de groază a unui “sm. care asistă de pe mal la 
înecul altui om. S 

Nu mal rămăsese mimic din chipul cu trăsături fine, din 
ochi cu Jimpezimea bună. Un obraz puhăvit, cu pungi torie 
fate sub pleoape, ĉu vinisgare vinete străbătind pielea. Si 
muțenia aceasta, indiferentă ER absentă | 

- "Tomm bet? tărăgăni- eleios prietenul. Beal Fon abia 
după două sticle incep să simt că trăiesc: Numai dung 
dou), 

Aprins ţigară, O zvirli. Era “umedă. Ceru alt pachet. 

Cind aprinse, uită chibrit ul în mină pină ce-și arse degetele, 

Îl aruncă; ée să tresară, ca şi Cum pielea fusese insen= 
sibilă flăcării. Dumă cu tigara „spinzurată în colțul buzelor 
și cartonul lipit: mp buza: de jos: 

— italia începu Comşa. `. 

— Hm mormăi prietenul. cu gura închisă; umplinil 
amîndovă paharele deşarte şi intorcîndu-se -să privească. ra. 
turile cu sticle; Ze 

m Ascultă, "Dill, 


Titel Iliescu aseultă cu ochii la dulapul en butelii, unde ze 
afla lipită o foaie albă, scrisă- cu coada condeiului: “A sosit 
vin de Drăgășani. Numără literele. A, una; s, douä: o, trei; 
s, patru. Total nouăsprezece... Nu, douăzeci Și una.n Nu, 
douăzeci Douăzeci; cu soți- Atunci “miine are să ciştige... 
Trebuie să se sfirgească ghinal Titel Iliescu juca la club, 
cînd nu bea. Şi număra literele firmelor, titlurile pazetelor, 
totaliza numărul  birjelor -şi “taximetrelor, să- verifice “dacă 
sîńt-divizibile prin doi. Aturei era semn bun: avea Să intre 
în venă. Numerele cu soț îi purtau noroc; cele neperechi 
prevesieau „pasele negre. 

Comsa vorbea. înainte... ; 

— Eşti gestion, Radu Comşa! Ştii că eşti nostim? 
cind beau, tac! 

Începu să numere îndată literele din numele lui Radu 
Comşa: R, una; a, două; d, trei... total nouă litere. Nume 
cu ghinion. Turnă de nou în pahare. 

— Bea, Radu Comșal... Acesta nu înșeală niciodatăl... 

Radu Comşa era nemîncat, nü era deprins cu vinul; 
simti un adaos: de viaţă în vine a o înduioșare generală 
pentru prieten, pentru băiatul care servea, pentru patronul 
care täia felii de şuncă, pentru ei, pentru toată viața. 

Titel Iliescu deşerta paharul. Turna altul. Se intorcea 
să termine un calcul complicat; intii numărul -ratlurilor, pe 
urină numărul sticlelor din fiecare raft, De urmă. totalul 
general împărţit prin doi. eg 

Radu Comșa văzu că unghiile prietenului sînt mei ätoate, 
cu negra dedesubt; avea un buton la 'o-marșetă desun fel 
şi la celălalt unul altfel; cămaşă fină, dar murdară; hainele 
arse de ţigară... 

— Ascultă, Tiţel!... continuă Comșa “să povestească, în 
sfirsit, unui suflet ceea ce purta în-el de zile. și zile şi an, 
Ascoli). 

— Radu Comes, Radulet:.. Războiul a făcul st alfel de 
înfirmi. Invalizi care nu se văd! N-au rănile afară... Apropie 
paharul! Ciocneşte şi taci! Eu, E beau, tacl.: Beau mit 
şi “tac întotdeauna l... È 

Bău; turnă şi iar Läcn, ` 

La mijlocul noptii; obloanele- se lăsară cuv ulei; patromil 
îşi ceru iertare că închide. Ieşiră, plecindu-se pe uşa cu juma- 
tate din tăblia de fier coborit. 


Eu, 


223 


Radu Comşa vedea: oamenii. clătinindu-se straniu, apro- 
piindu-se- şi dispărind.. Dar simţea o fericire necunoscută. 
Titel Iliescu îi -prinse braţul. 

= Acum nu te las, Radu “Coraşal Mergi cu mine, 

Radu Comşa-nu întrebă unde: 

Mergea oriunde. 

Se rezernă cu mina- de-un “perete, cit prietenul îi dăduse 
drumul să oprească um- birjar:- 

Zidul cu patru etaje îi păru că se clatină sub mină şi se 
surpă,-ca on deg de carton. - 

Rise ningur de această senzație. Pe urmă, se uită împrejue 
ruşirat, i descopere dacă nu l-a auzit cineva rizind singur, 

— Mergi cu mine! îl Tmpinse Titel Liesen în trăsură, 

== Unde / 

== Ceti pasă! 

=- stii că- esti postim? - 

Taci! Mergem să continušm și să taci, 

Aşadar, la cabaret xoia să-l ducă? Abia acum. a înţeles, 
Na mai fost la cabaret de am. Dealtfel de citeori a călcat 
el-inte-un cabaret... Trăsura rătăceşte pe străzi, se încruti= 
șează- cu altele, 2 inundă-0- clipă fararile automobilelor, Nu 
mai ajung? N-a crezut. niciodată: că Bucureştiul e atit de 
niestirgit- — An aţuns!... Portarul Al salută pe Titel Jlieecu 
familiari ca “pe-un client cunioseuț..; Si garderobiera Je : feka 
Nu șampanie nu bea! Tot vin... Titel Iliescu face-semne mute 
cholnerilor; ÎL sérvese toți, fără săi mai aștepte comanda, 
Ştiu re înseamnă fiecare. gest al acestui. client statornic. 

Dansează o femeie goală, numai cu două cupe. de metal 
la sîni-si o cinoătoare, tot de metal, la mijloc, 

Are părul -negru-albăstriu, retezat liniar pe cchi; -ochii 
Jong) ca basoreliefurile “egiptene. Face, din cînd. în. cînd, 
sein cu privirea” lui “Titel, să-i arate că l-a-văzut, Toate d 
cunosc... Chelnerul intreabă la ureche dacă să servească o 
sticlă la: masa- unde e domnişoara Yvonne a alta-la masa 
unde e “deiunigoara Katuşla.- BS 

Titel Learn dä de cap: -Binel...- Să servească și să-l 
lase în pacel“ -Apor dispare; Unde stă atit? Radu Comşa 
îsi toarnă singur acum.: Priveşte ep un sei de beatitudine 
alt număr din program. O pereche. Se învirt, fiindcă dansează, 
ori-fiindcă toate îi joacă acum înaintea ochilor? Radu fixează 
un punct din- cortina ridicată. Punctul nu- se mișcă: Dar 


Da 


mesele: de;jos-ondulează;- S-a: întors. Tel. E bărbierit şi cu 
guler “curat. Acum Radu Comşa a înţeles ce destinaţie- avea 
ulerul cumpărat la bodegă. Desigur, « se afla aci şi-un ccalor. 
ii e mé de fostul prieten. Ar vrea să-i spună cuvinte bune, 
care să-i îmblinzească durerea ascunsă, cine ştie cë durere... 
Dar celălalt toarnă, bea şi tace! E cu spatele întors la sală. 
A venit dansatoarea cea goală. E acum într-o toaletă argin- 
ţie; cu flori verzi ca algele de mare- împletite pe rop unei 
înecate. D dezmiardă pe Titel sub bărbie; își face Joc pe ge 
nunchii lui. Omul își întoarce capul plictisit, îi trece mina pestă 
mër, ca să apuce paharul. 
— Beţivl Fetz un bev. scrbost... îl dojenește dansatoa: 
rea tatășurată în alge; E 


fără să î se chntească un muşchi. n obrazul buhäit cu plec: ai 
pele pe jumătate închise: Dat. Sint un betiv scârbos. Eip $i? 


Femeia se uită pe urmă. la Radu: 
— Şi prietenul Lë?) Desigur, tot un beet Păcat da 
S: Ce are Ja obraz? Numai cu oameni de aceștia umbli L.. 

Le, Tiescu întinde mîna după sticlă. Își toarnă. 

— Ei, şi? Păcat de prietenul meu... Păcat: de mine: 
Păcat de tinel Păcat! Păcat de noi toți! Cep pasă? Nu riai 
vorbi atit. Lasă-mă în lumea mea. Eu, cînd beau, tacl: 

= :Beţiv seirbos LI mustră încă o dată femeia cu-o vn? 
mingiiere pe: bărbie, trecind 1a altă masă, unde a'invital-o 
discret “un. chelner, ene 

Radu Comşa a recunoscu at pe generalul Pol Vardari. 
Ein haine civile; Ca un comandor de marină. Poartă monocli 
în arcada sprincenei, părul e alb cu desăvîrțire, dar pare cel 
mat jovial şi satisfăcut om, aşa: cum se află. înconjurat de 
femei. Erau iri; cu dansatoarea s-au făcut patru. L-a recu 
noscut şi generalul Vardaru. Îl cheamă: 

== Titel, numai o clipă, “mă ert? Mă cheamă... 

Titel Iliescu face un semn indiferent cu mina: 

— Fi şi? Dot së pleci, să rămiil Mi-e perfect egal. 
Eu beau singur și tac... — 


E voința să- meargă- drept. 
A răsturnat. un scaun. Se întoarce să-l aşeze, dar i-a luat am 
picolo înainte. Se învîrte toată sala. Mesele ep depărtează, 
îi fug inainte; cînd merge, piciorul. depăşeşte. distanţa pe 


cure o cëkulase, Jazbandul urlă. Perechile sc răsuceso. Toate 
acestea il ameţese mai mult decit vinul... 

A ajuns. Cade pe-un scaun. 

Pavel Vardaru îi întinde un pahar de şampanie. Își pre 
zintă tovarășii de masă. Toţi sint oameni simpaătici. “Radu 
Comşa ar putea să jure pentru toţi că sînt oameni fără Dë: 
veche! Şi generalul Vardaru şi comandorul de vas care vop- 
beste femeilor ca într-o tavernă de port, cu numiri pe şleaţi 
şi înjurături teribile. Femeile fac haz, privindu-l cu o poftă 
rea, aţițată, în ochi. =n 

— Bătrin pirati... i se adresează generalul ja fiecara 
început. de frază. 

Piratul s-a ridicat să prindă o femeie şi să încheie o soen, 
teală veche, se vede. Dar nu ajunge pînă la -ca. Se leagănă 
dublu, ca pe-un vas bintuiţ de îndoită furtună: ruliu şi Tan- 
gaj: A renunțat și revine turnind o injurătură de matród 
eare despică în două catapeteasma cabăretului. 

— Bătrin pirat! 2 Bate generalul Vardaru cu palma- pe 
urmiăr, plin. de admiraţie protectoare. 

Femeile chicotesc. Una a pus în capul lui Pol Vardaru e 
pălărie “cu pere, 

Generalul schiţează, cu “pălăria de indian, un început din 
dansul scalpului. Ce societate veselă! Radu Comşa n-a văzut 
niciodată “atita veselie... Pavel Vardaru îşi aminteşte de «i, 
își scoate monociul, -privindu-i -cu dezaprobare cicatriceă 
gurii. A gindit ere? Şi-a adus poate aminte de buzele 
Jm Radu Comşa, de odaliscă,- Dar n-a rostit nici un custăt, 
Își aşează monoclul la ochi și luptă cu-o femeie care) sent, 
ce şte. in buzunar, E prins într-o plasă -de serpentine. Cind 
mişcă: mina, foșnese benzile de hirtie, tiriie-scruniiere, äs. 
toarnă ceştile de cafea. = 5: 

“Toată sala e panglici de serpentine, verzi, galbene, roşii, 
acățate în. caridelabre, făcînd păienjeniş între mese; flutu- 
rind peste. capete, 

— Bätin Grat) 

Bătrînul pirat hohoteşte + cu Sais detunat, care- acolo,-pa 
mare, va fi acoperind desigur vuietul elicei, Povesteşte o 
anecdotă, firește, din Marsilia. Are pe fiecare genunchi efte 
o:fereie. Una îi zburleşte părul. Alta se chinuie să prindă 
în ochi monoclul: Tom Vardaru. Top rid: Toate "id. Toţi şi 
toate - vorbesc deodată. ` 


226 


De el Lan -uital. 

Radu Comşa se ridică sprijinindu- se de spătarul scaunului: 
Îşi ie noaple Tei, Pășeşie în zig-zag e ride. A nimerit 
la altă masă, tirind după” el o trenă de serpentine... Îşi cere 
iertare ai vide, Domm de la masă şi femeia întorc căpul. 
Die) lui Comes îi strîmbă prea dezgustător obrazul. Dar d 
ride, Acun de nimic și de nimeni nu-i pasă! Toji sînt oameni 
admirabili l.. Titel Iliescu e acolo, EI singur nu ride, Toarnă, 
tace-și bea... Îi toarnă și lui. 

Ochii lui “Titel Iliescu sint cenuşii acum. A alungat lä 
femeie care-a venit să se aseze la masa lui. Să-l lase: singur! H 
H. cînd bea. tacel A început n numai de două ori să spună'ceva 
şi sa oprt: 

O dată: 

<: Radu Corsa, -sceot chle mile sint făcute: Mai am bari 
peritru: un an, Paiies ros SE, De urmă? Pe urmă... 
bien ne ca“ plus] să 

Sfirşește cu un geti de xelezare. privind o bandă: de ser- 
pentină legănindu se în candelubrul din mijloc, pînă ce s-a 
îutășurat în jurul unei perechi de dansatori şi s-a rupt. Poate 
se gindea ki cârtiumile unde se va (ii: poate la alt sfirşit, 

Sorbi fără să se uite în ochii celuilalt: 

— Radu Comşa... Tu stir.. Am vrut de multe ori să te 
caut. Pe mama, m-am gîndit e mai bine aşa... Radu Comşa, 
îţi mai amintesti de pristena ta; Zoe? Zoe Yesbianu?... Pe 
Zoe Bache am iubit-ot:.. E foarte de mult... Acum nu-mi 
mai pasă: A. fost a mea, după ce-a fost şi ata, şi a altora. 
După ce a fost a tuturor! Acum nu-mi mai pasă... 

Sorbi paharul încet, ca 0 otravă ucigaşă, dor plăculă. 

ST irziu, adăugase pentru al: 

— Cînd sc încovoaie sub dezmierdarea miini, e acun-ca 
o panteră care se ghemuieşte să sfişie... Eu am iubit altă 
Zoel... Pe accea gare SO cunoască: nimeni, Am -omorit:0 
pe üna în cealaltă... Radu Comşa, întinde paharul Eu, cînd 
beau, (oc), ` Acesta nu înșcală niciodată, Radu Comşa,-s-0 
ştii de la mine. 

A rezemat timpla în palmă. “A închis ochii de Ia spectacolul 
sălii, 

Pieoapele au- coborit: ent" cortina peste uliimul act 
unde eroina a mont, ` 

Apoi s-a scuturat cu o tresărire, ridicind-paharul: 


227 


= De aceea, cind beau, tacl “Tăcerea e singurul mijloc 
de a pn spune prost 

De ach înainte, Radu Comşa au și mai aminteşte cum. au 
trecut ceasurile. Jazbandul şi orchestra viorilor. se alternau, 
cadenţind - turmentarea in- spasnuri.. epileptice. Oamenii 
preau:-0chii -paienjenuii, -femeie părul mt, cu. ondulaţiile 
desfăcute, Numar chelnerii. circulau corecti; ca -dresorii fn- 
Lr-pnn äre de fiare dezlănțu e, veghind la- dorința tuturor, 
în fracuile negre; cu piepții cimășilor. coşeoviţi, 

Un alecolie. precoce, la spatele lor, repeta acecaşi obsesie 
Ga-examen; în urechile chelnerilor cînd strigau coranda,. în 
fața muzicanţilor, parodünd tactul: 

— Eat pul gus cupidus voluptatum ; ei et codeni: „princeps 
trait, 

Umbla: prin sală; cu paharul in minä; împleticindu-se: 

~ Qnidgüid oritur quolecumgire: est, Coen habeat -na 
PUTA 

Titel -Ibescu răsucea gtl stide In răcitoare, cu: fălcile 
încleștate; ou ţigara lipită de buza de jos; 

== Bea, Radu Coms Acusi Se face ziuă şi n-avem 
timpi 

Gindurile lui -Radu Comşa. se “impleticeau în convulsii 
ncisprăvile: Un gind se amesteca - neaşteptat cu altul, îşi 
pierdea urma. Totul apărea acum anormals totusi plăcut, 
“Totul se asemăna cu noaptea de la Iași, în toiul războiului, 
în clubul “unde l-a: dus prinţul Gurii Vorşaghin, şi totuşi e 
ti) 

Dispăruse noţiunea zilei Ge mine, Se simplifica tot, se 
urreau din ceată hotăriri brusce pi eroice, a căror implinire 
{i pare acum cel mai uşor lucru din lume. -Pe urmă, îl cuprinse 
din nou mila pentru prietenul care tăcea și bea. Titel cel ou 
ochii buni şi SC or de altădată; cel care povestea 
atit de încîntător |... ŞI Z ar fi crezut? Toată viata 
e-plină de taine. A văzut-o as Cu un tinăr cu mutra 
pudrată; o pușlama de dancing, eigur. Şi cu alţii a văzut-o, 
altă dată, Înt otdcauna cu alt S schimbat. Iar acesta de ao 
stá, tace s1 bea. ` Bet 

S-a ridicat sš- sirate imbilat, pe: frunte. 

Titel Iliescu îl privi sever: - 

= Stai liniștit și bes 


$ 


Alcoolicul, ajuns la masa- Jg Vardaru, închina comando- 
rului de vas: 

— Sic năvis. veneruni.ss Sai Pardoni Barbari -nostros 
navibüs -egredi prohibebani...-- 

Risul bătrinului pirat acoperi explozia tobei de jazband. 

Acum toate se învirt. Se scufundă într-o Se Dacă 

mai stă încă o clipă, are să cadă jos. 

Con o ultimă încordare a voinţei, Radu Corea se roagă: 

— Titel, mă înăbuș... Să ieşim... da dai. 

Titel Iliescu. priveşte. fix numărul de la garderobă. pe 
care l-a pus pe masă: 17, 1 + 8,:so0ţ, soţ înseamnă cä re 
curmă. ghina; ; 

La uşă, îi petrece alcoolica sughițind: 

—- Hich Pardoal! Magis x mirari se diebăt ouod non Zo 
în Asta essent: â 


Afară, şoferii deschid. portierele mașinilor, -ficitindu-ser 

Asi! Liber, conaşule]... Liber... 

== Mergi- cu minel hotărt cu. autoritate - Titel: Ihescu, 
Miscarea if face binekas S 

Şi sever, cu mustrare. şi compătimirea 

-= Nü ştii să bel, ` 

Radu Comşa îşi dă toate silinţele să calce drept. Strada 
sălupează. E acum o stradă ‘dintr-un tablou: dinamist: eta» 
jele cresc, scad, fațadele se apropie, felinarele au urcat; la 
al treilea rînd, coboară şi s-au. topit. 

Strada îriaintează cu d 

— Nu pot.. Lasă- pät se „rugă, aşezindu-se pe o treaptă, 
cu pălăria în mină. = 

Titel Iliescu 2 privește milă şi cu dispreţ. 

— Bine! Am spus că nu ştii să beil Te duc în o trăsură... 

Îl trage de umărul hatnei să-l ridice. A găsit ceva mai 
bun decit o trăsură. 

Ô femeie. 

== atla tines Sau Ta el... Con vrei S 

Femeia îl ia în posesiune cu autoritate, 


SS? 


om 


Titel Uiescn le întoarce. spatele. și. se depărtează. spre 
capătul străzii; încet, ca un om care n-are ce face-cu restul 
nopţii. 

S-a mai întors să-i privească. “din urmă. Anc dispare 
la colţ, cu ţigara stinsă, lipită de buze, bătind cu bastonul 
în marginea de granit a. trotuarulii. Pemeia:-luptă să-l ti- 
rie pe Radu Comşa. E beată a dinsa, dar mai puțin: ŞI ea, 
în orice ca, e deprinsă.. — 

Are sprincenele îmbinate; siet enormi, -disproporționaţi 
cu restul trupului slab. Siringe bărbatul aproape, încălzin- 
du-i mina subsuoară, unde haina-e umedă de sudoare. 

Radu Comşa s-a dezmeticit. puţin. 

Se uită din cînd în cînd la obrazul femeii; îi pare cunos- 
cută figura de undeva, sub pudra-groasă; cu buzele roșii, 
văpsite fără măsură, peste conturarea Jo firească. 

Amfndoi. se bălăbănesc, în norii măturătorilor. EI vrea 
să meargă într-o parte, dinsa îl Uefie în alta. Vorbeşte răgu- 
git; îl face beţiv. Înaintea sergenţilor trec lt pot mai ţepeni, 
să ðu pară ameţiţi. Pe urmă, cînd s-au depărtat, “femeia 
începe iar. Au ajuns pe OD necunoscute, cu casele. joase. 
Se.-apropie sfirșitul nopţii, `: 

E în aer pregătirea unei triumfale dinineţi de primăvară. 
Cu piuit de păsări şi cu geană stinjenie de Cer, peste case. 

Radu Comşa deciamă, cu mîna lărgită spre cer: 


„et de divines matinees 
De cristăl, de soie et d'argent | 


= - Set E Tati, că se trezesc vecinii | fi astupă gura femeia 
vu sinii enormi. Am ajuns! Aşteaptă.:: 

Radu Comşa se reazemă: de perete, cit ferneia caută cheia 
ta “pungă. şi: deschide. 

Păşeşte după: ea, împloticindu-se, într-o Aindă- întune- 
coasă. A izbit cu piciorul o găleată de tablă. Femeia il trie 
de mină înăuntru. Îl Joes mag up miros: dospit şi 
inchis; de -parfum prost; de un, de-apă-zăcută; 

— Nu te mtecal- Aşte pä- Saprindh.. 

Lumina s-a risipit, roză, Capsula de hire colorată care 
îmbracă globul. Femeia își aruncă pălăria. Dă-foc mașinii 
de spirt. 

— Haide! îi sopteşte şuierător. Dezbracă-tel,.. 


230 


Radu Comşa päscsle prin- cameră, impiedicindu-se de 
scaune. Procedează la recunoașierea locului, inspectind ca- 
drele de pe pereți. Ep iat 

— Ai să-mi răstorai lucrurile! se supără încă o dată, 
răguşit, femeia. Uff, toți beţivii sinteti la Zeil. 

Femeia şi-a aruniat bluza. E numai în fustă și în cămaşa 
umflată peste sinii din cale-afară de mari. 

Vine şi-l ajută să se dezbrace. Vede acum mai Dine- rem- 
nul din obrazul bărbatului: strimbă dezgustată. din buzele 
roşii ca o rană hidos deschisă. 

ntreabă stupid, arătînd cicatricea: 

— Ce e asta? Cum poți umbla cu asta?... Şi îţi mai vine 
incă să bei, cu porcăria asta în obraz|... 

Radu Comşa se reazemă de perete rizind idiot, își cere 
iertare că peate umbla şi că bea cu porcăria: aceea în obraz. 

A pus mîna pe o fotografie înfiptă în rama oglinzii: ua 
bărbat-cu-şapcă de apaş şi cu pantofi de tenis. Altă fotogra- 
fie: un phuitonier. SE 

Umblind; răstoarnă un borcan. Îl așează prompt Ia Tea, 
rizind şi. xorbind singur: 

= ue nimic. Pardon). 

Fotoprufiile îl interesează din cale-afară. A mai descoperi 
una: o femtie:goală şi un bărbat... dezgustător! Şi încă unal 

Radu Comşa cade pe scaun dezmeticit deodată. De pe car- 
tonul palid, îl privește Dan Şcheianu. 

— Lasă aceasta! Nu-ţi permit! îi smulge femeia fotografia 
din mină. Nu-i pentru mutra ta de beţiv!... 

A dus cartonul la piept, cu gestul familiar al femeilor 
cînd se apără. Radu Comşa luptă să i-o smulgă indărăt. 
Mina:se întinde moale și cade... Nul. Nu-i mai trebuie... 

= Te-ai supărat? întreabă femeia îngrijorată acum că 
omul poate să. plece, ; 

= Nul face semn din cap Radu Comşa. 

Şi “se uilă cu alţi ochi la stăpina- cartonulut -decolora, 
Asadar, într-o amintire, Dan Şcheianu mai trăieşte. incă! 
Toţi l-au uitat, Prietenii, revistele nu-i mai pomenesc nu- 
râele; e șters definitiv din orice amintire, și iată că cineva 
îl apără. Cineva? Vietatea aceasta poate îi cineva? Mai -are 
ceva. omenesc? Ti 

Radu Comea se uită prosteşte la femeia care îşi scoate 
acum ciorapii, trăgindu-i pe dos, ca:o` piele jupuită, 


OD recunoaşte, 

“Tovarăşa At Dan Ster re clieiul mării, la- Con 
stanțat „Lenuşca, dāmu“ întindea mina după cutia cu pral 
ai a Lenuişca te apăra... o 

Femeia e acum dezbrăcată” Si- de magi. Umblă goală 
prin. casă, asa- cum e deprinsă umible-cu animalică impu- 
doare în faţa celui dintii necunoscut. Singura imbrăcăminte 
e perechea de pântoli cu tocuri înalte. Simi t spinzură men- 
Stong, cu două rotocoale mari în virfuri, ca două cicatrici 
circulare de arsură, ` ST 

Stinge flacăra spirtului, Ayez pernele, 

— Haide odată! N-ai să mă ţii toată noaptea... 

Radu Comşa suflă în lampă. Pipăie pînă la pat şi, cînd 
ti Antilneste-trupul gol, se „prăvale cu un-muget de animal, 
încleştinii în braţe, în carnea lincedă şi flască, toate femeile 
care în. această primăvară. sînt ale altora. 

Glasul -răguşit sună în. întuneric: 

< Egli nebun? Ce înseamnă asta? U, top betiei 
Eind are să sfirsească odată? 

“Pe urmă, calmat, intr- tirziu, căscină: 

sm Vezi că-mi eer: ccarşatul cu ghetele!.... Com 
apuseşi că te “cheamă? - 


„Capitolul IV 


INTOARCEREA UNDE AU FOST JURĂMINTELE 


Domnul Lică Cartojan atinse birjarul-pe spate să oprească, 

Zărise la stația de tramvai pe Radu Comza asteptind 
la bordura trotuarului, ca ochii într-un ziar, Îşi făcuse soco- 
teala repede: acesta e omul care îi trebuia! : 

Sări din trăsură și, cînd fu lingă Comşa, își anunță..pre- 
zenţa cu “un bobîrnac în ziar, `` 

= Traditore, traditore! Ni-am lhănitit di atita opoziții, 
ş-acuma cetim si videm: cadi ori nu cadi infama reacţiuni?.:. 

Domnul Lică Cartojan era ca întotdeauna cu matra de 
vulpe vicleană și ca întotdeauna nedespărțit. de umbrela 
provincială, deși” ploaia nu stropise de două “săptămâni. 

Prinse mijlocul lui Comşa, familiar, şi întră — cum sr: 
nea — „direct: în chestiune“. = 

= Puiule, am si ti rog ciava!... Macar ci mi si pari ci 
ti-ai cam dipartat di partid... Mi si întimplă una niplăculil, 
fmi- ei mini un proces. la Casație. Avocatu cari-o' pledat 
Ja fe în apel îmi teleerafiazi în ultimu morent că nu poati 
ist, O-dat o boali pisti ei). Tocma mt ducem la unu -di-aici, 
cumi mio dat jel adresa-n depest. Dar stii ci nu-mi placi si 
mi adresez la fel di fel di nicunoscuţi... Îmi-faci mari sărvicdiu, 
puiule: chestie di-un fert di as), Ai si vezi cînd studiezi 
dosaruș om Tac) Am. cîștigat. la z înstanțiii. Eu zm Bucu- 
zégti-nu pre. cunosc lumi; numa. di-ai noştri, din partid... 
Bari partidu-i una şi afacirile sint altala 

După ó pauză; făcînd cu ochiul, ca între oameni care ştiu 
despre: ce € vorba: S 


=- Biniinţeles, cînd îi vorba di amara oposititel La puteri 
îi altceva; “cari. om nu s- a-ntrupta citi oliaci daco luptat 
peniru partid: D 

Îi dădu drumul de mijloc ş și îl privi în cchis 

— Am înţăles ci primeşti... 

Radu Comșa nu spusese că primește, dar gindul îi suridea, 
Avocatura lui mergea, slab- O lăsase, o reluase; clienţii nine- 
reau numai -din întiraplare. $ pentru treburi mărunte. 

Domnul Lică Cartojan se ivise la timp. 

== Să vedem... Pină nu studiez dosarul, ce-aș pulea spune? 

— Alum îi ca şi făcut, puiule! se bucură domnul Cartojan, 
întirnpinările la motiv ele. recursului invocati di adversar 
îs puse la punct di arocatu ment. Numai D dizeolţi, Văd 
ci aştepiăi un tramvai... Dă-l naibii di tramvai şi hai si 
luăm nasa împreunit... Îți-explic cura {itoati daravera; cit 
gustăm din niște mititei cu gogoșari Come singuru acru 
bn cari-mi place la: bucureştenii E 

Radu Comşa luă masa la restaurant impreună cu domnul 
Lică Cartojan. și se lămuri 

Rămase surprins numai că- domnul Cartojan.:se--judeca 
peiitru o întreprindere din judeţul Bacău. ÎL credea ` operind 
numai la Last. unde își avea: sediul electoral, 

Domnul Lică” Cartojan îl „compătimi: 

<- Dam spus eu; puiule, ci nu eşti di politici! Ta politici, 
drăguţi, si fac afacirile cit mái par di alegători. Altfel 
ti:scormonești ba unu ba altu, te mai Dagiucureşti-o gazetă, 
mai intri în conflict eu oameni chiar di la Gni din partid, 
ci di unde minci tu, Yra să si-ntrupti si altu... Ku am, puiule, 
den -cîmpuri di operaţie! La Leși fac polilici și oamenii 
mi ştiu ca atari; la Bacău, şi mai am înci o făbricuţi în tovăs 
răşie- cu un pehlivan din Ardeal. acolo îs negustor.: Eu la 
icşi fac sirvicii la alţii, la Bacău şi la făbricuța mea: din 
Ardeal cer si mi faci alţii simicii, macar dar fi acia alţii, 
met bandiți din infama. reactiunii 

Radu -Comşa stude dosarul, -pledă şi -ciştigă procesul. 

Nu-i păruse afacerea prea curată. 

Procesul îl cistiga: domnul Lică Cartojan a îl pierdea'o 
cbştie de ţărari. Dar avocatul Obşici se prezentase numai de 
formă; dreptatea, - după lege, “trecuse încă ` dm prira 
instanță de “partea domnului Cartojan. 

Sentința rămase: definitivă. 


234- 


— Brava, puiule! Siem ci n-am dat greș!-clipi domnul 
Lică Cartojan “din ochii de vulpe, cu deplină mulţumire. 
Cum agiung acasi, îţi espediez onoraru.....Nu pre am parale 
la mini, ci -Bucureştiu. ista m-o uscat. Da cum agiung... 
Fii-fări griji! Sau mai bine altceva... Ai gi cuvă gieste 
Vo: două zili; ori poată iești mai Hber? 

Radu Comşa răspiinse. că n-are procese aceste vro două 
zile. 

Domnul Cartojan se veseli 

=. Atunci am nimerit-o! Eu plec disant. Nu mä due la 
Iegi: pint săptămîna viitoari. Mă opresc. înlăi la Bacău... 
Am şi depeșat să mă aștiepti otomobilul făbricii la pari... 
Am înţeles, dupi dt mi-ai spus, că locurili undi tăicni noi D 
cunoşti di pi vremea războiului, şam mai înţeles că (or 
faci plăceri si li- mai vezi... Ai o ocaziie cum nu si poati nisi 
bont. Ti duc şi ti aduc pini la gari, la Bacău; cu otomobilu. 
Stai-o zi, faci- plimbari cît îmi văd ieu di darâvelurili meli, 
ti-ntorci și cu barii... Zău, că-mi faci mai intii mari Wäert. 
Să vezi ce frumos arm curăţat noi pi yndi- fost ticăloșiia 
ceea: di război!.., Daci H: “hotărit, fi idem la; garii: La 
revideri l.. 

Radu Comşa nu iesise “din Bucureşti de citeva ura, din 
iarnă. Şi la cimp nu fusese din anul trecut, de gel din urmă 
drum al lui în:satul părintesc, Hirtoape, Îsi spunca'că undeva 
există verdeață și cimp bier, iar el le uitase, 

De multă vreme se hotărise să se întoarcă şi acolo odată, 
în Jocurile pe care le-a cunoscut numai sub bătaia tuntirilor. 
Aniinase, îl ținea legat aci viața ca pe 0 mesch prinsă în 
hîrtia cu dei., 

Seara, fu la Gara de Kord. S 

Luase vum bilet de elasa a doua; domnul Lică Cartojan 
avea uiul de.clasa intii: : 

= Ei, oh ni facim ac, puiule? întrebă -dezolat. 

— Nu më facem nimic! E foarte . simplu... Dumneata 
mergi în vagonul dumitale, eu într-al meu.-Ne dar amindoi 
jos în gara Bacău... Tot odată -ajungem! 

— Ei, mu ași, frati! SaF schimbăm.: Platen diferenţa 
pini nu-si închide casa... | dëi oliacă la miri, că văd cs 
tot mai discurcăreţ, icu, macar „că-s provincial. 


205 


- Radu Comşa, care n-avea cherestea în ţinutul Bacăului, 
nici- o tăbricuţă in Ardeal, şi trăia cu strânsă economie; 
schimbă biletul ca să ţină companie domnului - Cartojan. 

Pisiă la Buzău, află astfel „preţul diferitelor. calităţi de 
seinduri, la Galaţi şi. loco gară; ticăloșia căilor. ferate -carg 
urcă la fiecare trimestru. tariful, dar au pune la dispoziţie 
vagoane decit cu „şpagă“ la personalul din staţii; aflš- catas- 
trofele schimbului; -incapacitatea guvernului în politica 
economică--şi alte multe chestiuni care îl duren mult. pe 
domnul Lică Cartojan. E 

Pe urmă, dincolo de “Buzău, cînd se goli vagonul, Lică 
Cartojan întinse sub picioare op ziar şi peste obraz destieu 
altul, adormină subit, cu o “miraculoasă trecere: de Ja -apita- 
reg, cea mai cumplită Ja un somn vecin cu moartea. Radu 
Comşa ieşi pe culoar; deschise fereastra să respire noaptea 
răcorită. 

Luna ţinea fidelă tovăa Zei trenului, In întunericul de 
dincolo de scînteile locomotivei. Hâltele cu lumini somno- 
roase -rămineau năluci în cimpuri mute, 

Radu Comes își aminti dintr-o Pic unde dorniseră, 
intunecate; cuvintele locotenentului ` Ghenea despre expre- 
surile arogante, rostite odată în-astfel de tren: şi în astfel: de 
noapte, camaradului sublocotenent Bogdan Cernegură; cind 
încă nui cunoștea. Are să-i vadă miine movila-de pămînt, 
unde tot neastimpărul acela, care. părea etern, a amuţit, 
Gindi la taina lui grea, de moarte, neisprăvită -atunci pe 
brancardă, luînd-o cu ei în lumea de unde n-avea So mai 
stie nimeni, niciodată. Se alese din pică şi chipul lui Mihai 
Vardaru; dar nu chipul lui tînăr şi voios, ci numai hida 
arătare cu ebrazul înălţat din balta cu ai verzi, cui lipitoa- 
rea ciăbărită în orbită. “Gînăi și la Bogdan Cernegură, vez6r= 
vistul enigmatic și tăcut, poate prizonier, poate mort, poate 
mort în prizonierat; dispărut | fără urme, cum îi “spusese 
tata Dieses, în cafeneaua din București. 


De urmă, -Radu Comsa se gindi la el iar vintul rece ai 
pont fu amar. 3 


In gara Bacău îi istapia- fratdé mat june al domnului 
Cartojan, director general al întreprinderii. Exemplar aidoma 


Co dono Lică Cartojan, cum seamănă un pui de Vulpe cu 
vulpea mai bătrină, 


286 


Cind află că procesul s-a ieprăvit și că a fost cistiga 
menitestă bucuria, scoţind pălăria de dee, trîntind-e în e 
şi așezind-o apoi pe-cap, cu funia Ja frunte; 

= Bini c-am văzut-o şi pi metal. Di-acuma 'ni-punem pi 
Jooren sărios?... SC 

Se plimbă în Hainele des t Cu jămbierele galbene si:cu 
pardesiul "de pinză, mësarind peronul şi: fin ecîndu- şi: nfinile 
exact eum şi le freca domnul Lică „Cartojan. 

Era: în culmea apitării. 

Di -acuma bădie Lică, - ER vezi cum 3 fonc em re 
mirlani ! Au st să-nveţi dumnialor, si mi cunoasci şi simipa 
miniasei |... 

Radu Comşa întră în restaurant să-şi încălzească stomacul 
cu-un ceai fierbinte. Îi părea “bine că a venit, dar începea să 
regrete că se întoarce acolo în tovărășia acestor oameni cü 
gindul niimai la afacerile lor, la cine știe ce-fel de afaceri |... 

Domnul Lică Cartojan îşi repară puterile cu o gustare mai 
solidă: sardele, brinză, pastramă și câteva Dich, Dia galan- 
ton. si consumația lui Radu Comşa, cu toată împotrivirea, 

Afară, îi aştepta un Ford hirbuithsi ruginit ca un ibric; 

„ Poate vrei si stai lingi şofer, puiule? “întrebă ospitalier 
demnul Cartojan. Îmi convin şi mii! Pe drum numai bini 
zi? puni Ticu în curent, cum mai stau lucrurili rat, Eu 
aşa lucrez, puiulel Un frati aici; unu la făbricuța din Ardeal. 
Ac şi dinside lucru st cîştige Oliacă di parali; iari eu n-am 
Gan ci -furi și părăduieşti unu striin!... 

Maşina Msni într-un huruit de fier vechi; cu o sprinteneală 
şi un gint neașteptat de la înfățişarea-i preistorică, 

Şoferul slobozi cu o bucurie de sălbatic samovarul fosăind, 
zbirntind, strănutiînd şi jücind în arcuri, pe drumuri colboase, 
pe creste de dealuri şi peste podeţe. Radu Comşa își făcea 
degetele picioarelor circe în ghete, de cite ori maşina pu: 
cală la cotituri piriia pe. roţile de dindărăt, părea că. se a 
toarnă peste cap sau că se va. desface bruse din toate înche- 
ieturile, să umple drumul de şuruburi şi hirburi. 

Dar mâşina ou ee defteg a mu se rostogoli. peste Gët 


În două ceasuri erau Ia Oneşti. De aci înainte Radu Corsa 
reconoecu locurile, 


D păreau deşarte. şi mai- largi, fără forfota în care le vä- 
zuse intii. S 


De după culmi ar fi aşteptat poäte să-se înalțe o pasăre de 
metal, încercuită de noruleţi albi, ca cei din jurul serafimilor 
pe icoane; să bubuie salvele unei baterii care-a fost: uitată 
acolo şi: s-a deșteptat aşa, ca într-o anume dimineață,- cind 
mergea: într-o căruţă. de campanie alături de Mihai Vardaru: 

Drumul era-umblat numai de cară cu boi, ferindu:se în 
mers domol spre şanţuri, cu oameni mergind pe lingă încăr- 
cături. lar după culmi, se ridica și se lăsa numai un nor alb, 
de vară. 

— Eu am să rămîn oliacî la fabrici, puiule! îl bătu domnul 
Lică Cartojan pe ümär, de la spate. Dacă vrei, ti dai oliacă 
gios să ti dizmorțăşti si să vezi locurili!.. Sintem -chiar.pi:0 
linie undi-o -fost trangeili.:. Pi urmă, ti duci masina la sat, 
vezi și acolo ci ai di văzut și vin ieu si ti aduc înapoi... Tot 
am oliaci di.răfuiali cu dumnialor, de ia obștie. Am si D aduc 
veşti: buniki Pa 

Fordul îşi zdruncină fiarele, pe -ponoarele unui drum" de 
cără. 

Radu Comşa se răsuci să vadě: pe acolo, mai departe, era 
poteca pe unde urcau. Se auziră ferăstraiele țipind în tăcerea 
pădurii. Maşina încetini pe lingă un convoi de scînduri. Dom- 
nul Lică Cartojan. strigă ceva la cameră, făcînd cu degetul 
amenințător, 

Cărăuşii-rămaseră cu pălăriile i în të. 

Pe: utmă, şoferul slobozi iar, hurducîndu-i peste hopuri. 
faconjură o împrejmuire de leațuri; roţile călcară pe pămint 
moale cu rumegătură de lemn și aşehiii. săltară pe Dnia-în- 
gustă și rugirită; intrară pe poaria fabricii şi se opriră, polic- 
nindu:se; în Taţa unei case albe; cn 0 inscripţie. pe placă ds 
lemn 


BIROU ` Z 
în hambarele de scânduri ferăstraiele spintecau -văzdu= 
but op valete intrerupte. 
'Tăceau o clipă, începea altul, se intreceau într-un Zeil de 
chte triumtătoare. SC 
Domnul: Lică Cartojan î își trecă “miinile și vorbi: 


zap 


— Aiasta-i muzica ci-mi placi! Puiule, daci. vrei si ti 
speli și si ti scuturi ohaci di colb; ti duci Ticu în odaia lui. Îţi 
pregăteşti Lenţa -tăti celi! Pi uri, ti plimhbi-undi-ţi spuni 
imak Ew am de lucru o Gi în cancilârie.;. 

Radu Comşa îşi răcori ochii. Inima nu-l îndenina să între 
în fabrica -unde terăstraiele despicau brazii cu miros: iute 
şi ud. - 

Se depărtă pe după fmprejmuirea de scinduri; în pădure. 

De la o potecă înainte, î începu să-i fie cunoscut: drumul, 
Pe-urmă, iar nu-l mai-cunoscu. 

Aici fusese pădure; e acum pămînt. pleş, cu smeuriş. -Se 
împiedică intr-un capăt de sirmă ghimpată, ca o capcană 
răsucită în. viriul unui par putred. Parcă mai la dreapta... 
Acolo a fost: bordeiul lor; e o groapă scufundată în care au 
crescut 'bălării, Se ascuride un animal într-o gaură. De urmă; 
sanțul surpat; abia o adîncitură cu buzele rotunjite de ploi. 
O: băltoacă. “Tresări,,. Sunase „ştioc“, ceva ca. un glonţ. în 
pămiat. A fost numai o broască, țişnind In apă clocită!... 
Dar pe jos a găsit un cartuș de alamă verde- -neagră. Tot pă- 
mintul e presărat de stărimături de metal; însă nu se mai văd 
sfărimăturile, le-au acoperit mușchiul şi iarba, 

Au murit aci oameri și se așteptau să se omoare? 

“Tăcerea. e ireală. Cerul înalt. Numai în vale gem ferăs- 
traiele. 

Aici o fost locul cel mai apropiat între tranșee. De aie 
privea el sanțurile nemțești, cu lăcomie și cu zvicriiri scurte 
în inimă... Din movilă de pătat atirna zdicanţa unai sac 
negru -şi putred, -Le--părea atit de "misterioasă tranşeea 
aceasta din față l Acum poate: vedea, în sfirsit; ce e acolo, 

A mers. Un sent dărimat, ca și celălalt, eu vrejuri” şi 
sm. N-ar fb crezut niciodată că -erau atît. de aproapel-O 
piatră zvîrliță mai tare ar fi-ajuns de Ja unul la ahn, 

Şi încă. o sirmă „peste care a călcat, In at par putred: 
numai că eo sirmă de a „lor“; Un bordei de ofițeri. A-fost mai 
fezneinic construit: a rămas gura: întreagă. 

În vizuinile- acestea se pindeau unii pe alţii! De „fășia 
aceasta îngustă de pămint, credeau ei că--se dezlănj Lie un 
cataclism. cosmic? N-a. fost nimic! Abia ierg seurmăluri 
In țărină, pe care le-a cicatrizat vremea, le-au netezit ploile 
şi le-au îmbrăcat buruienile. 


-239 


Numai morţii nu mai au mëch o întoarcere; 

Iar dacă s-ar întoarce, nu le-ar suna oare straniu ţipătul 
ferăstraielor retezind lemnul, în vale?. 

Radu Comşa se întoarse unde altădată a mai stat, La 
butucul: de lingă 'bordeiul lui, cînd citea; scrisorile. scrisorile 
de la Luminiţa! 

În capătul acela, întotdeauna își găsea de lucru Stelian 
Minca, descifrind ziarul, cînd el desfăcea pliculj dincolo Bog- 
dan Cernegură, cu fruntea în palmă... 

Prince minune trunchiul a rămas? E acum putred. Miroase 
a mucigai au crescut ciuperci din miezul umed. Cînd atinse 
una, se sfărmă fragilă și au fugit gingănii. Cum au încăput 
gare în scorbura aceasta şi cum au putut oare trăi. Aveau 
două paturi: acolo Ghenea a vrut odată să-i spună ceva și a 
tăcut. Poate era aproape să-și spovedească taina pe careia 
dus-o cu el. Erau aproape de „moarte, dar nu se simțeau încă 
destul de aproape să-şi spona într-adevăr ceea ce înlăuntru 
îi rodea. 

Nici o țipenie. În tainica cae a sihlei, suspină muribund 
numai un ecou- refugiat acolo din cine ştie ce adincuri, 
Răşina topită de căldură biruie mirosul răcoros al tufelor de 
mentă. Biziie ţințari în fășiile de, raze, = 

De aici cobora la „Casa Neamţului“ , A regăsit drumul, 

Dar şi zidul cel din urmă a căzut, 

Cărămizile și treptele au fost cărate undeva să-slujească 
la yrâun. adăpost nou. Ciudat! Mai durează totuşi flori săl- 
batice printre ierburi şi recunoaşte: fire de legume. Pete :ro- 
turide şi: goale în părint arată pecingini în case n-a mai putut 
priride viaţă nici o iarbă. Urmele focurilor vechi, De aici a 
plecat Mihai în cea din urmă zi. Şi dincoace, într-o noapte, 
au hotărît aproape cu jurămiat, cind se vor Zotospen în cea 
Jitz viaţă, să chome la dingi oamenii căre-şi împărtășeau 
rigtazurile în jurul tăciunilor, Soldatul Bocăneţ, arătarea lui 
Mucenitu; alții despre. care nu-și mai aminteşte nici cum 
se numeau... Nu i-ar mai cunoaşte şi şi nu l-ar mai cunoaşte! 

Bate lin otalangpă de turmă. Printre brazii de sus se ițeso 
pete albe pe celălalt munte. De acolo își purta săbiile de lu- 
mină proiectorul. E 


A pornit înapoi. De măsură ce ze apropie, răcnetul ferăs- 
traielor creşte. Jar metalicul sfişiat al pinzelor.. dințate de 
oţel, chiotul de Diruinţă, amenință toată pădurea: Ele sirigure 
au pus stăpinire aci. Pădurea va să: fie pe încetul înghițită de 
baraca. de Jos, S 

Se aud acum şi lovituri de | secure, glasuri omenesti, tros- 
netul copacilor prăbuşiţi.- Pe urmă, strigătul laolaltă aboa 
menilor, cind răsucese un trunchi greu cu ţapinele. Ecoul se 
întârce -ostenit, după ce-a câlindat toate văgăunile. 

Fi, puiule, cred că ţi-o plăcutt îl întimpină, frecindu-și 
miinile; domnul Lică Cartoj a. Păcat ci pădurea-i cam stricati 
di ticăloşia ceia di război |.. Altfel ar fi fost o afaceri: și mai 
îainti ai 

Domnul- Lică Cartojan păşeşte. pate butucii răsturnaţi, 
urmat de fratele mai mic, ‘dupa cuni puiul învaţă să iasă la 
vinat după-vulpea bătrină, - 

— Eu am avut o idee buni, puiule! Am. ad lucrătari 
din Bucovina şi din Maramures, "Testi; așa, sigūr l. Pi-acolod 
lipsi şi foamiti, îs bucuroşi ci PR di cineva di lucru'si cîştigi o 
bucati di: pini. Am făcut ș ntinî.... Dann iesi de la mini şi 
sî-nt6arci tot la mm), e 

Domnul Lică Cartojan mai împărți cîteva ordine; mai-ceru 
citeva lămuriri. E vorba să se e un parchet nou. Dintr 
agela are să curgă mană, - - 

— Aistea-s niște brazi drepţi. ca luminarea... Lemn Zén 
Cit zâcă, Teule; si ne iasi dintr-o bucati?... 

Amindoi fraţii “fac “socotelile. Brazii aşteaptă, 'resignaţi, 
cu Virfurile necliiitite în cer, 

— Acuma, drăguţi, st-ri: eer la fabricii En m-am 
isprävit cu condicili mele. Daci ti voia să pleci îndată, dan 
ordin şoferului... Tu îs di păreri, inst; st iei In masa cu noi... 
Opus Lenta; cumpată-mea; niste pui la fript; oliaci di brinzt 
eu simîntiră, mai un vie, Nu vrei? Eu nu ti silese! Gë- 
segti ceva de- mbutat şi Ja: eist, în sat... 

Porunci soferului să tragă Fordul. 

= Numai, ti rog, drăguţi, si mi-l trimeţi îndati înapail... 
Cura sfirşeșe aici, viu și teu si mi răfuiese cu dumnealor,:. Și 
pi-disari, ești la mi Pregăteşte Lenţa nişte oprecht cu 
rett... Dormi: într-un pat mai acătări, pe umat, mini diri- 
neați, ieşti la gari... a 


Samovarul Ven iar peste bopuri şi şanţuri, -coborindu-l 
pe drum ocolit, în sat... 

Cind ajunse. Radu Comşa nu știa unde să oprească. Abia 
acum-iși «dădu seama că din satul cel adevărat: nu cunoştea 
pe nimeni afară de mătușa Ilinca și — de ce-a scuturât așa 
din cap? = şi pe fata mătușii Ilinca. 

Cei care înserinău într-adevăr satul erau atunci înghiţiți 
de: numărul “armatei: casele“ deveniseră ` cartierul “cutărui 
eri cutărui ofiţer. Mai știa că o parte din sat căzuse 
sub bătaia tunului, după ce-a fost rănit, cînd trupele s-au 
retras si id numai după citeva zile de tuptă frontul a fost 
împins la loc. 

Străbătu pe jos drumul de la un capăt Ia altul. Multe 
gospodării mo, altele lărgite; nici un semn nu mai rămăsese 
că au Start, pe aici obuzele. 

Viaţa se refăcuse îndată 

Copiii hăuleau pe uliti. ÎI Jătrară etini şi se potoliră, 
Ao a fost cartierul e popota; şcoala e văruită proaspăt, 
poartă o inscrpţie nouă. Cartierul căpitanului Pleşea.- Şi din- 
coace, casa mătuşii Ilinca... 

Radu Comes avu o şovăire tăiate de a deschide poarta; 
Fintina înalţă” cumpănă nouă, acoperiş nou de sindrilă im- 
bracă'.şi casa, dar florile de nâlbă, ca și atunci, se ridică pină 
în streașină. Un copil tăbirceşte - un “pisic pe lingă poărtă; o 
fetiță cu ochi verzi. ` 

Acolo € fereastra de laodaia „ui unde pe masă “eghea 
muza Flegiei şi alui Omir, Erato atingind cu degetul coarda 
nevăzută a lirei. EEN 

D întimpină-un bărbât spătos, în cămăşoi neîncins, care 
clădea-un-stog. Rezemă țăpoiul de fin. 

— As vrea să vorbesc cu mătuşa Ilinea!... rosti Comşa, 
uit îndu-se la fetița cu cchii verzi, ca să-nu întilnească ochii 
bărbatului, 

— Hă-hă! Să fii dumneata. sănătos, de-cînd îi cale și uk 
cele baba Ilinca!... 

“Radu Comşa rămase eu miinile spinzurînd de-a lungul 
trupului, 

Omul se dădu mai aproape, Seele, şi finul d'n păr. 

—Paţi să-mi spui mie, Se dac-al avut ceva cu 
răposata... 


— Na.. N-am-nimie de spus.:. Credeam... O ştiam de po 
vremea războiului. Am trecut pe aid: Zic-să mă abat, 
väd ce mai fate: 

— Abm îi. îi cunoscând și Pe Catrina?.:. So chem. pë 
dinsa... Catrinăă-i! 

O femeie. eu pruncul la si n a se uită pe fereastra deschisă 
pedereastra de-atunci. 

Înjcruntă privirea Já străinul « care vorbea cu bărbalu-său, 
dar nu-l cunoseu. ; 

Un-tirgoveţ cu up semn urit la gură: 

— Catriniăi! chemă încă o dată omul Ce dracu vemg- 
Lett. acolo, femeie”... 

= Îndată: Culai! sună “ainlăuritia glasul, același, 

= Rări nătos, badet se întoarse deodată străinul: Fu 
numai pe răposata voiam so văd... 

Omul închise poarta după zi și fiindcă era gospodărie, 
gîndi că trebuie-săă întărească, leaturile care 's-uu iseal şi 
joacă. 


— Întreba de mă-ta, Str GE acolo: unde za 
află! lămuri femeii care -ieșise cu pruntul -în braţe, netezini= 
du-și părul sub broboadă. Zice c-a-cunoscul-o-pe timpul:r 
Boiului... Era chiar belit la obraz; acela îi săman de schij 
zl alunga cineva? se miră femeia, 


— Şi ce-a plecat, parcă 
desfăcind din acu sînul și -polrivimdu-l în gura copilului. 


— Cine săi ştie? A fi avind vo -negustorie pe-aici şti 
sirăbit. omul: 

Avea un semn wit; Siracul incheie; fără meio bä- 
nujală, cea care se numise odată Catrinel 

Apoi omul apucă țăpoiul și se intoarse Ja stog: femeia 
intră: în casă. p 

Radu Cornșa merse repede: 
pasul, REH 

Razele cădeau vertical “Se încingea argifa: Trecură scir- 
fiind trei cară cn fin. în eolb. ZI = 

Cind văzu firma „La infanleristuul vesel“, înţelese că acecă 
e :circiuma. despre car -pomenise. domnul Lică Cartojan 

Pe zugrăveala tinichelei, 3 


numai cind lu departe domme 


înfantoristul vesel gi expresio- 
nist cinstea la o masă cu fața prăvălată, să i se vadă toate 
cele patru laturi, un pahar.de vin din care zugravol infatigase 
în acelaşi timp fundul, g gura: şi -0:secţie transversală. 


Inäuniran era răcoare; „podelele: fuseseră stropite eu apă, 
Dous portrete-de generali ai războiului priveau sever spre 
tejpheaua unde bonzăiau muşte pe o farfurie cù slămună 
ER 

Domnul Gheorghiu îi primi, 1ntinzind pe iasă un Servet 
curât dn casă. Dar Radu Comsa abia atinse mincarea; i se 
oprea în gitlej. Destăcu ziarul rămas de dimineaţă în buzunar, 
dunä ce termină cafeaua cu miros de orz pri am. 

N-ai tăiat nici astăzi, Gheorghiule? 

— Nu, părinte... Mini; dimineață am së tai; Am-cu grijă 
de sfintia-voastră i. 

Părintele înăintă din ag, vitinduse cercetător la strši: 

— Şi-de cafea m-ai uitat, “Gheorghiule! Poate avem drept 
së bem sg o cafea, dacă. dă Dumnezeu şi në vine veste bună 
de la Bucureşti... 

i me Na Sat uitat, părintei Ta “mine... S-0 dus nevasta 
la tirg, Părintele iar ung la străinul care catea un ziar, 

Își luă inima to dinţi; 

—-Ce maâi:serie la gazetă, domnule, dacă nu te supără in 
drăzneala: mea? S S 

Radu Comes împăt arul, a puse pe masă, la margine, 

— Bu lam citât, p intel Dacă vă tace plăcere. 

Părintele ee apropie. pu 

= Îmi dai voie: preotul anasie Livezeanu. Întrebam 
ca-un-sălbatic, aşa cum sintem ño de pe la țară, Mărin 
ă e vine poșta Ta dbuă zile 
a, e cetim dea fir-a:n-păr,.+ 
prin caera coliu al 


odată si cînd prindem ci 

Părintele Atanasie: trecu dege 
bărhii, 

= Sintel pezaici CH? afacere? 

= Nu, pärintel.. Am făcut războiul prin locurile aceste 
și am venită v8d-cum-arafă acum 

Părintele. Atanasie pivi la semnele. lui Coisa din obraz 
şi luă loc pa banca de- 6, rezemtridu-si o mină în 
cirja. lustruită; g 

= Am inteles eu din “că acela-i senin de război, 
doininule!,. Va să zică vedeţi satul nostru? Daţi 
aţă făcut războiul prin pădurile ngastra; atunci înțeleg... Poate 
aveţi chiar camarazi $i: tet îngropați: pe alei? Mutz ti 
terefe si-a lăsat oasele | Ge i 


Radu Comşa recunoscu- fără poftă “de vorbă, că- a venis 
să-vadă şi morminte de prieteni. 
:- Părintele Atanasie privi departe, cu: ochii care vedeau în 
ceaţă, 

==: Acuma, domnule, “in rer ` oameni cară să- şi: mai adută 
amintel.... Înainte, la început, îndată după pace, îşi mai căuta 
unul:-un frate; văduva, locul unde a fost îngropat bărbatul; 
Pe urină; s-au liniştit cu toţii! Pe om îl prinde viaţa îndată. 
Chiar mă gindeam, domnule, că omul nu numai că On mort? 
hui, dar poate n-ar fi bucuros să ştie că s-är pūtea intimpla mi- 
nung să se înLoarcă vreunull... Gindeşte-te dumneata ce-ar 
fi să se scoale odată atita amar de morţi dän război, într-o 
înviere numai a lor, şi să se întoarcă pe la case?... Crezi dum- 
néata că ar-găsi o mulțumire pentru dingi? Tar pestrú cei 
vii ar fi o mare- bucurie să se pomenească cu așa oaspeti? 
Unii şi-au împărțit moştenirea; alții au căleat cuvîntul lăsat 
cu linibă de: moarte; văduvele s-au măritatș copiii: şi-au -rin- 
duit treburile după capul lor... Sculatul din morţi ar fi un 
nepoflit care să strice viața celor vii şi toţi n-ar şti cum să së 
scape mai grabnic de dtnsul! MS uit numai la cele ce văd aici 
in sat, la noi. Şi mă gindesc e amar pe urmă, că tot așa se Dë 
trece Ze toată Lora, și pe urmă la toate neamurile care s-au 
avut în dusmänie. Îţi vine să crezi citeodată că, dac-ar învia 
aceia de le serie pe cruce „eroi, ; de teama socotelilor, ar-cerë 
cei-vii să scoată armatele şi ăi mai omoare o dată... Şi-ar 
striga mai grozav întru aceasta cei care i-au Ţălit atunci mai 
din toată inima! Ar cere-o, mai virtos; ca să nu mai vadă 
cumva înviații din morți ce-a rămas cu vremea-din jalea lor 
pe care-o credeau veşnică şi au uitat-o de parcă nici n-a feet) 

Părintele: Atanasie îşi aşeză ochelarii şi se uită pesta ti- 
tlurile man ale gazetei, : S 

O tmpăšturi Jo Joe: aia 

— Aşadar, domnule, zici că mi-o leşi mie? îţi mulfumese 
tare mult... Să crezi dumneata, H duc acasă şi-l citesc dintr-un 
capăt în aliul, literă de evanghelie. Și pe urmă, după ce-ara 
sfirsit, imi pare rău că l-am dtt... Îţi spun drept, domnule, 
că eu gn not să pricep unde merge omenirea noastră |... Toţi 
spuneara că; după ce s-o face pace, are să fie odihnă pentru 
Lotte tihnă să se bücür de bunurile pămiînteşti sisä caute 
şi- de cele ale sufletului. Cind deschizi gazeta, Vezi numai că 
iar se adună fel de fel de conferinţe și fac planuri și se Lon: 


ECH 


mese, iară nicio nădejde de înţelegere mu se arată... Be ron 
alte biruri și lhimea se teme dealte urgii; poatesă fie iar măcel; 
iară despre răscoală, citeşti că sint acuma-pînă prin China 
şi pină la marginea pămîntului. Noroädele nu-și mai găsesc 
astimpăr şi oamerii imi par că-mai rău-s-0 Tom ätt Ziceam că 
după intimplärile cumplite prin. care-a trecut, omul are să 
se întoarcă să-și caute alinare în el. De unde această minune? 
Mai lacom s-arată încă- de cele pământești și parcă-i- grăbit 
să nu cumva să mai trăiască şi alik. 

Părintele Atanasie se uită: mîhnit la un șirag:-de covrigi 
Inting pe un bat deasupra tejghelei, parcă „de-acolo avea'să 
vină “dezlegarea. 

— Chiar la noi în sat, avem astăzi cleacă -de. frămîntare, 
într-un: necaz cu cei care-nu se anai satură.... Este aici un 
domn, unu Lică Cartojan: 

Radu Comşa. ridică och ` 

— Iară-cu- acest. domn Lică Cartojan né judecăm noi de 
doi anil... Au înjehebat Oamenii - o obete ac, să taie. dingti 
pădurea... Ziceau că Ti se cuvine atita, după ce le-au. fost gos- 
po odăriile stărmate și pămînturile. doi-ani călcate de armată... 

e: urmă, Oamenii au văzut că s-au cam pripit şi n-au putut 
sțringe banii la Vreme: Atunci a răsărit, nu ştiu de unde; dom: 
ru. Lică Cartojan, să pună el banii câţi lipseau, în dreaptă 
tovărăşie. Face contractu cu obștea, începe lucrul; cind-au 
răsullat. oamenii să. închepe -oleacă ` de bari, domnu Cartojan 
al nostru 10t amina: „Lăsaţi, oameni buni, că nu-i grabă-şi 
nu.vă pune rimeni cuţiiu în-git!“ Oamenii se:-minunau Ce 
noroc a dat peste dinşii să aibă de-a face cu-un suflet să-l pui 
la rană, ca al domnului Cartojan... Îşi prind ei eu banii alte 
nevoi: unu să-și dreagă casa, altul să-și roadă păriintul care 
a fost bătătorit de cai, mai cumpără o vită... Pină cind intro 
bună dimineaţă, se trezeşte obştea cu citaţie, dată în judecată 
de domnu Cartojan cel bun-să-l pui la rană, sub cuvint că 
nu şi-a respectat ia vreme: contractul şi: cere stricarea actului, 
ca să fămină singur stänn pe “pădure. 

Radu Comşa ou mai privea acum în ochii preotului, -aF 
baștri şi cu lumina slăbită. Se uita ţintă în farfuria murdară, 
vnde biziiau două: magie, ar în sosul gielt și dezgustător” se 
vedea brinindu-se din dezgustătoarele rămăşiţe. Sie amă- 
mutt, din dosar, povestea părintelui Atanasie. -ȘI îşi spu: 
nea -că la aceasta a fost, oricit, măcar la ultimul act caro a 


o 


pecetluit despoicrea, complice. Cind pledase, obștea. aceasta 
nu ființa pentru-6l dectt-o abstractie, un adv rang invizibil, 
intr-un proces „după toate formele legii terminat şi cîştigat; 

Acum îi apărea realitatea altfel; în carne și oas6; oameni 
cu necazurile lor și oameni care au fost jefuiți de un drept: 

Părintele Atanasio îşi strînse gazela: 

=. De'asta iți spuneam eu, domnule, că sintem într-aleacă 
de frămintare!... Aşteptăm së ne vie din ceas în:eeas tele- 
grama, ori omul nostru de la Pucureşti. Ieri s-a judecat pro- 
cesul Ja Casaţie, -poate s-o milostivi Dumnezeu, să treacă 
dreptatea de partea noastră. Altfel-ne lasă-sărmani pe toti 
domnul acesta Cartojan! Telegrama văd-că nu vine... Cu 
poşta noastră de la ţară, n-ai parte să afli nici dacă s-a înduras 
Dumnezeu să-ți mai. lese zile “bune ori dacă ţi-a luat răsu- 
fareas 

Radu Comşa î împinse de dinainte farfuria dezgustătoare; 
Muştele zburară în -cercuri- scurte şi se întoarseră iarăşi la 
rămășițele sicite: 

Părintele -Aduniasie îi strinse mina. că un om Care s-a usti 
rat povestind un necaz celui dintii întîlnit şi îi e recănoscătee 
că a avut răbdarea să-l asculte. -- 

— Şi îţi raulțumese, domnule! arătă ziarul, 

Radu Comes og de-i rămaseră cicatricele albe, nu stia 
încă părintele Atanasie ce fel de mulțumire i se cuvenea! 

Din prag, preotul se intoarse către domnul Gheorghiu: 

— Nu mă uih, fiule, mine? “Poate dă Dumnezeu şi avem 
disază bucurie... De două zile nici n-am -atins gura de mia 
care. EE 

Negustorui îşi așeză „covrigi, farfuria eu slănină uscată 
și cuţitele de pe ‘tejghea, Vorbi către străin: 

-> Bistu părintele nostru, de -cînd cu procesu 'ista, poè 
zice că nu mat știe ce e âceea somn şi mincare,:. La el au venis 
oamenii să-i-ceară sfat cînd-au pornit obştea-şi acuma se 
ştie curăspundere pentru toti nevoiaşi din sat... Dară lol 
domnu. Cartojan nici nu-i-pasăl El se are bine cu :subpre- 
fectu, cu preicetu. gi se are bine en toţi ciţi împart legea, 
Mi-am eiis e economiile. la- -obştiel... Acum, së. vedem cp 
răspuns vine. Dac-arm pierdut, putem spune CH mi s-a. dus 
munculiţa noastră Ge SH şi-că trebuie -s-o începem: din 
capăt.. a 


` 247 


Domnul Gheorghiu scoase un-carnet eu. scoarțe demu- 
pama vărgată din saliarul tejohelei și se scufundă în socoteli 
EE en plumbul violet-pe care îl tot muia în gură: 

n -jurul-lui Radu Comşa. se adunau riuştele. ca Zo Zero 
unei -pulreziciuni. 

Cele două portrete priveau cu. milă seirbitäă la socotelile 
din carnetul vărgat. „Acusi vor afla toţi“ gindi Radu Comşa 
şi ti fu rusine că tot satul, și părintele Atanasie, și domnul 
Gheorghiu: cu economiile - ui, 1 vor vedea plecind alături 
cù domnul Lică Cartojan, în maşina Ju eëre trăncăneste de 
trezește toți ciinii, Si Yor şti poate că-el-l-a ajutat la judecata 
din urmă. 

Plati, schimbind o hirtie nouă din cele de la domnul Lică 
Cartojan. 

Iar drumul la cimitirul de s sus, Ei soare și sub ochii färg: 
nilor din ogrăzi, fo lung, cum nu La știut. 

Treco puntea: ptrăului unde era scăldătoarea- lor. Albia 
se schimbase; unde fusese. zăgazul, erau numai pietre uscate 
și albe. Mlada era-roasă de-o turmă. Apa se risipise pe prun- 
duri, în aţe subțiate de secetă. -< 

Poteca. ducea numai pină la cimitirul satului -cu vireg 
bătrâni şi tei, şi cu bisericuța de scindură acoperită cu şindrilă 
neagră. De-acolo înainte, „spre celălalt cimitir, cărarea: se 
astupase; nu mai călca picior omenesc, Morţii erau cuprinși 
de ierburi e de uitare, in marginea fineței. 

Gardul de sirmă era spart, ui vițel ridică botul şi-l privi 
su och umezi, miraţi, 

Din podeţul de scinduri se destundaseră birnele; o reze= 
mătoare căzuse; atirnînd într-un singur cui. Crucile erau ost 
pe de iarba înaltă şi grasă. Ploata mincase din ele. Vinturile 

culcaseră, Pămintul er pe alocuri scufundat, răscalit de 
mușiutoaiele cîrtiţelor, Făpturile carbe ale întunericului si-au, 
săpat. hrubele lor printre oase de morţi, 

Radu Comşa căuta nurete: — 

Nu se mai otean decit efi Soldaţi necunoscuţi ernu 
Som. aproape cu toții. Găsi crucea căpitanului Lönescu: SR ` 
e aa moarte? Co e aia vesnicie?” Crucea se prăvălise strimbă, 
O apăsă-cu pieptul: în pamint, săi madea viaţă de un om 
Nu descoperi mormtatul lui Ghenea; putea fi aricare dintre 
rie fără nume: „Dacă ne von întoarce vreodată de aici, Comşa, 
averii o mare. datopie, H 


Radu Comşa se văzu, între aceşti morți ai vieții lui-moarte, 
avocatul domnului Lică Cartojan: 

Și mai căută încă, de la cruce la cruce; Vreau së răriia 
adol, între soldaţi“. Oasele lui Mihai Vardaru eran aici, în- 
tro soldaţi. Crucea lui ca toate, iarba înaltă ca peste toate. 

Radu Comşa se gîndi. întîi să smulgă-spinii Ge canăfuri 
violete: Dar nui smulse, Mihai l-ar fi mustat: Să-i rărină 
proipă în uitare, cum în uitare e a tuturor. 

O: pasăre argintie, înşelată de nermișcarea- hui, Dog! pe 
us virf de sinzianiă, se Jeepen “Şi, cu un piuit, zbură înalt 
vis? de iarbă. înspicată. 

Zburau albine cu pungile îricăreate de polen în iarba coaptă. 
Pineaţa cînta de zumzetul-gizelor. Soarele se înclina “spre 
eulini.-Nică-o suflare; numai viţelul fumuriu päştea mai de 
parte, cu botul în iarbă S 

Acum morţii erau incorporati imputo, făceau parte din 
fineaţa grasă. Nici o Zbatere; „tăcerea numai, nermărginită, 
și cerul boltit... 

Dacă s-ar ridica toți de să se întoarcă spre cei la care 
Paan oprit, în spaima m 2. gindul ultim, nimeni nu i-ar 
primi! 

S-ar umplea lumea de prea mulţi strigoi! 

Radu Corga- chemë din “pămîntul cu flori și cu 'scaieți 
amintirea lui: Mihai. Şi întiia oară după mulţi dré, nu-i mai 
veni amintirea. hidoasă cu viermele viscos în ochi ci Mihai 
acel de pe treapta de piatră, în poiana op dungi bach pe 
iarba lucioasă, ca semne trase cu. unghia pe:0 catiten verde. 
A sidicat atunci ochii- de copil care-a plins: „Ara Së: D spun 
aha detät., Acum nu mai are nici o însemnătate.” 

Ce ştia acum numai pentru el? De acdlo nimic nu mai 
striibate la nimeni, iar aci e numai ai pămint peste oase părăsite, 


Stelian Minea împături bi tel 
tul, ca orice provincial venit în 
dia care trebuie să stoarcă am 
de speze, 


umără minnțioas res- 
geit cu buget liniitat, 
e destătări cu minimu 


Teatrul Mie. Namai de s-ar Une croitoreasa de cuvint, să 
fie rochia gata în termen; iar- baline, numai de n-as "rece 
peste: o mie -opt sute. ` 

„Altfel, Stelian Minea știa că n-are săi mai tihnească aceste 
trei zile: Căci grijile lui erau acum de această natură, de 'doi 
ani, de cînd se însurase. Adică, mai exact, de cind fusese în- 
susat printr-un complot, vast, tenace şi subtil, al coconefului 
de toate virstele si toate categoriile din orăşelul unde căpătase 
catedra definitivă. 

La Bulevard, ceasul arăta trei. Îi mei rămineau, așadar, 
patru ore de libertate, ~- 

Margareta se dusese la o prietenă, iar Stelian Minea regre- 
ta dn tot: suiletul că nevastă-sa nu are mai multe aserienea 
prietene. aci. Tovărășia ei pe stradă devenea un supliciu. Mai 
întîi, era eu un lat de palmă mai înaltă decit -dinsul; scandalos 
de voinică şi. de rumenă, De cite ori arunca ochii, fără voie, 
în geamul vitrinelor,- se - vedea pereche reflectată  grotese: 
el mărunt şi firav, ea înaltă și zdrarănă; ca o mamă cu odr asla 
convalescentă, ieșită Ta plimbare. Pe urmă, îl :jena-felul-ei de 
a.vorbi tare și vulgar; staționarea îndelungată la vitrinele 
partumeriilor, modistelor' și - pantofăriilor; aerul ei apasat, de 
cite. ori se oprea şi el la fereastra une librării; luxul vesti- 
monter de gust îndoicinic; tot ce-i ofensa discretia lui, eu 
care fusese învăţat să sp strecoare prin viaţă, atrăgind cit mai 
pulin luarea-aminte a semenilor, - 

Intră Ja Alcaluy. Alese citeva cărţi, numai -după - îndelungă 
chibzuială, ct aceeaşi preocupare să nu depășească suma pre- 
văzută în acest redus capitol bugetar, 

La ieşire, ze izbi piept Ie piept: cu-Onisfor. Sachelarie, 

«= Onisfor! e ; 

m. Stélianci 

Se îmbrăţişară ca şi Asian şi se depărtară cu op päs 
indărăt unul de altul, së se contemple după atiţia ani. Exact 
ca'-odinioară într-o noapte de viscol, în Iasi -refugiuluil,. 
Fură amindoi satisfăcuţi de examen. Toată înfățișarea indica 
o prosperitate mediocră: stabilizarea definitivă în - marele 
anonimat. 

Onisfor Sachelarie purta guler- tare, haină neagră. e co- 
rectă; Stelian Minca îşi spuse că reprezintă “acum: tipul- de- 
săvirgit al ardeleanului rigid şi solemn, cum îl zeflemiseau 
caricaturile și anecdotele timpului, 


250 ` 


îl întrebă.dacă nu e cumva deputat sau director de bancă. 

— O, nul.se apără -Onisfor Sachelarie.:- Noi răminen: incă 
osindiţi la opoziţie îndelungată!.... Din mä unsă -miîncă- nu- 
mai netrebnicii care vi s-au a EE vouă, -pentru blidul cu 
intel... SÉ 

El deocamdată are numai un birou avocațiăl într-un orâş 
din nordul: Ardealului, unde se-bucură de o clientelă serioasă 
gi sigură. 

A venit la Bucureşti, i în erer) unii asemenea client, 
şi de trei -zile-colindă ministerele. ` 

— Ci; tune-i mama dracului de excelenţe, că nu poți ajunge 
pină a ele, parcă pt toţi i-a făcut mă-sa grofi L. Mă engel, 
durere, că şi ardelenii noştri s-au ciocoit, drăgulii de ei, încă 
mai năstruşnic, de îndată ce ajung domni Adäşti irei au- 
diente; pină se milostive Sie să-ţi privească chipul şi “să-ți 
asculte năcazul, ca-să te amine la ziua măi de apoil... 

Stelian Minea îşi şterse ochelarii bombaţi, 'ca să-l: admire 
mai bine. Die 

Glumi, cu binevoitoare dorinţă de împăciuire: 

— Va să zică, ne regăsim De aceleaşi poziţii, dragă Onis- 
foare? Regăţeni şi ardeleni! Nu mai încăpern “unii de alţii: 
Să ne scoatem ochii mat adînc, că nu degeäba sintem fraţi! 

Celălalt. încruntă sprincenele. stufoase și făcu un semn de 
lehamite:-mai -bine să numai vorbim- despre chestiunea 
aceasta! 

Îi propuse: altceva: Mergea tocmai la madam Czvimbrov- 
skicb, madani Cimbiu, onde se află un- nepot în gazdă, 

Madam Cimbru a murit. -Nava cu pasagerii altei generaţii 
o conduce-acum Lisbet, care şi-a găsit un: bărbat, în slir- 
git; un om de poliţie, care se îmbată şi o bate. S 

Dacă- Stelian, Minca e curios să revadă veranda mesti 
lor de altădată şi să cunoască succesorii în discuţiile lor aprinse 
de odinioară; Onistor Sachelarie. îl invită săi întovărăşedscă, 
în trăsură, pină acolo. $ 

— Te avizez că oi să petreci « o jumătate de oră intere- 
santă poate, dar neplăcutăi.. Junii din generația nouă n-au 
nimic sacru... Respectiv, distrug tot şi:arată față de înaintaşi 
necuviință st -dispreț 

Siclian Minea prin, CH? speria pină într-atit: furiă ep, 
noclastă a acestei generatii incriminate: Îl-ispitea deopotriva 
perspectiva de a “evedea Feranda proiectelor grandioase; 


cît.-și dorința. de a mai gusta SE fructul, acum interzis, al 
controverselor acerbe. 

În urbea lui, toți cunosesiţii “erau toropiţi într-un neant 
de -abrutizare. 

Jucau cărţi, nu dedat. decit: politică, se infundău la 
chefuri imbecile; înveselindu-se foarte la aceleași glume ze: 
petate.cu;o monotonie de viaţă animală. Toată viaţa lui era 
ternă şi leşietică. Acasă îl. aștepta o femeie gureșă și-hărţă- 
goasă, plingtndu-se etern de obrăznicia slugilor şi de scumpete, 
zetlemisindu-şi -cu neindurata superioritate a--mediocrităţii 
pracfice bărbatul prea jigărit şi timid: um om de nimic, un 
iilozoti Filozot“ era şi epitetul de deridere-cu care îl intimi 
pinau colegii în cancelaria Beet? precum “şi -circumstanta 
atenuantă, pe care concetățemi- crunt înarmaţi pentru viata 
lor. de larve o. acordau acestei ființe şubrede, -cu-câpul miere 
susținut pe un git ca-un vrej, trăind în lună şi preocupat; de 
abiacadabrante idei generale, ce nu tin de foame. 

— Lăsaţi-l pe bietul Minea, că- d e un d-ăla... în sfiret, 
mă-nelegi,.. un filozof- 

Diagnoza eran acelaşi timp protectoare şi compătirai- 
toare, cum se cuvenea unui exemplar. de umanitate. dezar: 
mat “şi eu responsabilitatea redusă. 

G discuţie în-veranda lui madam Cimbru îi tenta de aceea, 
ca otemerară. incursiune în trecut; 0-chermare-a păcatului 
vechi; intoarcerea măcar -pentru-o "clipă intr-ô-Jume carea 
fost cindva şi alui, ar acum e scufundată pentru totdeauna 
într-nm “paradis irevocabil pierdut. 

Trăsura.îi- ou pe străzi. întortocheate, eu acoperișuri 
din ce în ce mai joase d cu grădini din ce în ce miai largi. 

Sura se răsuceau să descopere vechile staţii de tram- 

hajtele: de încrucișare, casa unde stătea un fost coleg: 

Din nou; centrul Capitalei se îndepărta cu larmia asurzită, 
și totul relua o înfățișare calmă și somnolentă de gräs provin- 
cial. Zeiten, së înălţaseră dădiri uriaşe cu cite cinti şi gase 


t: cu zidurile roşii. neisprăvițe şi 
en punţile: schelelor prăfuite de var, li se păru 0 prezenţă 
deplasată” și irtsolerită peste drum de casa lui madam Czvim= 
brovskidh: 

„Asta strică tot farmecul Sg gindi Stelian Minea, 
Miroase. a părvenitism“; 5s 


Și-intră în verandă cu oarecare emoție. Cu toată miopia; 
rectunoscu îndată, în perete, tabloul: Liniştea doinneşte în 
Varşovia şi portretul domnului: Anton Czvimbroyskich; cioc: 
nind sticla de zum ou doi. pri necunoscuţi ja bilduk din 
Nămăeşti. 

Nepotul lui Onistor Sach Jari Jäta călciiele,-se îndoi de 
mijloc şi, salutind. ceremoni ši 


upä-moda chearc oss 
ek; încă în vigoare în Ardeal, se prezintă tui: Stelian Minea: 
= Liviu Moldovan! p 


Apoi, prezintă ceilalți patru camarazi: Von. Secară, cu 
păr decolorat şi ochi albastri, în bluză: rusească, neagră, 
încheiată cu nasturi de sidef la” «git; Matei Sărăţeanu, în eos- 
tumul unei echipe celebre de fotbal, cui genunchii goi și iricoul 
vărgat, alb și portocaliu, proaspăt, întors de Ja intilnire de 
antrenament; Leon Constantinescu, pierdut într-o imensă pe- 
jeche de pantaloni charleston, si Nadia- Ciobanu, pers 
asexuată şi plină de siguranță în. rhişcări, intinzind mina fără 
să scoată {igara dir gură, S 

Stelian Minea păstră. pentr! a: remarca involuntară că 
pe reen lui“ nici o studentă nu se incumeta atit de liber 
să participe; singură, la 0 adunare între colegi, 

“Toţi tăcură, stingheriţi de aceşti intruși. 

Nadia Ciobanu aprinse o ţigară. de la cealaltă sfirsită, își 
făcu de lucru răstoind o carte „de anatomie, 

«V-am: întrerupt, desigur? « căută să încălzească atmos- 
fera Stelian Minea. Vă rog să continuaţii:.. Masa. aceasta-şi 
pereţii aceştia ne cunosc bine, pe prietenul nistor Sachelarie 
şi pe mine... Ne-am pierdut multe nopți aici, împărțind firul 
de-păr în pateu; Ar cedat minal: E rindul dumneavoastră 
Beurl. Ca în goana. torțelor, dacă vă amintiţi, la vechii 
elini; unde făclia trecea din 

Toți suriseră de politeţă și täcură. 

“Studenta cu bluza rusească. a cu părul tuns “schimbă 
cartea de anatoriie, pe un roman, „pe sub gene, o clipă mă- 
sură, cuo înveselire interioară, chiicitura aceasta cù fruntea 
de hidrocetal şi cu ochelari de miop, vorbind cu atit de Tapro- 
dentă dezinvoltură despre un exercițiu sportiv, unde gp cere 
&gerirae, vigoare d altiel de trup. ȘI-I inchipui go, e alergă- 
terii greci, gifiind cu torja în- „mină, ridicol şi pipernicit, ou 
membrele Ja de Ee printre. Cell concurenţi, care toţi 


eop D fiind, desigur, cu pieptul lat, cu mosch în. fus şi cu 
tendoanele elastice; ca Matei Sărăţeanu, de faţă. 

Comparaţia fu zdrobitoare pentru Sieten Minea. Noroc 
că profesorul. met n-o bănuia! 

Îşi potrivise ochelarii mai bine să re adă, ca un vechi prie- 
ten, amănunțit, tabloul episodului din Varşovia, Io al cărui 
spectacol lăcritna domnul Anton Czvimbrovskich, leahul pri- 
beag; în ceasurile cînd romul H mastica d predispuneau la 
elegie... 

Se întoarse-către Onistor. E EE 

= De cite ori-mi-am amintit-eu tabloul acesta: pe front! 
Era destul să-mi răsară în minte, ca să-mi „apară îndată ca 
ong dän fericirile bune şi calde; confort, casă, calm, cun cre- 
deam că n-o să le mai revedem niciodată după războil... 

Pe urmă, către ceilalţi novici: 

— Trebuie să ştiţi, domnilor, că. aici ne-a găsit riobili- 
zarea In. august 19161... Pentru noi, casa lui Madam Cimbru 
e un monument istorek. 

Tinerii luară act cu indiferentă de acest fapt important. 

Pentru dinșii, războiul înseinna vm eveniment prea înde- 
părtat, mai mat abstract. Slirşitul unei epoci şi începutul iinui 
alt ev, cum sînt delimitate capitolelei in manualele de istorie. 

De politeţe şi cu o abia bănuită intenție de persiflare; 
tinărul cu genunchii goi g cu piept de: luptător întrebă: 

== Aţi participat la război?... 

== Evident! răspunse ` Stelian Minea. Din şase, CH me 
aflam aci, nici unul n-a lipsiti.. Și dä au căzut: Boroş în 
Ardeal, Lăscărus Codreanu la Arges... 

Studenta ou bluză rusească. “alungă de sub ochi pagina 
din romanul împrumutat de colegul cu pantaloni charleston, 
ca'să şi-l imagineze pe domnul-acesta, ugilit-că-uni pui de curcă,; 
sărind peste “ meterezele tranșcelor, răcniñd ai - zvirlind eu 
grenade in atacuri, repezindu-se printre baionete şi tăind 
drum în piepturi omenesti. - 

Imaginea fu imposibilă şi absurdă. Închipuirea refuză să-o 
accepte: 

Stelian Minea Vase un aun, “fără să fi fost invitat, Şi, 
fără să gindcască, se aşeză la Jocul -care era al lui, 

ndata se sirhţi emm a fost. S 

Contactul material al më, cu musse Värgată ab 
cot, îi dădu senzaţia că icri s-a ridicat de acolo şi că nu face 


decit să continue ceea ce au lăsat întrerupt. Prezentul medio- 
eru și iieparabil, nevasta rea de gură şi autoritară, sura- exis- 
Lentä de provincie cu orice perspectivă închisă, ca de-un -zid 
opac, -colegii de cancelarie cu intrigile și “aerul lor superior 
şi protector; glumele crude ale. elevilor; toată realitatea 
aceasta fu suspendată - printr-o magie. 

EI, cel adevărat, era numai acesta de aci. 

Drei la fiecare dintre cei de pe pat -şi de la masă,.ca să 
le reconstituie, după fizionomie; firea - şi preferințele. - Era 
într-adevăr o lume nouă şi necunoscută. Dar nu-l intimida.;. 

= Prietenul Sachelarie m-a prevenit că vom găsi aci o 
companie incomodă,.; chiar -ostilă?... El oede cë deg ne 
despart nuinâi zece ani, alcătuim două generaţii atit de străine 
şi de dușmane, încît nu există nici o punte de reconciliere.. 
Sînt sigur insă- că prietenul Sachelarie se înşeală!.,. Oamenii 
ge schimbă, dar ideile rămîn aceleași 1... Oamenii şi sistemele. 
Nimeni n-a gindit ceva nou de la Platon incoace: 

Cel care opuse îndată altă părere fu Vasia Secără, studentul 
in cazacă neagră: BE 

— Am înţeles îndată că dumneata ai fost cel care -te-ai 
înșelat, nu domnul Sachelarie!.. Noi ne-am mai întilnit o 
dată cu domnul Sachelarie și om discutat atit de înfocat, 
încît a plecat supărat! Atunci am aflat de la-dinsul cîteva din 
părerile” dumitale, căci, pentru dumneata; domnul Sachelarie 
are mare admiraţie și iubire... Am înțeles că ești un .raţio- 
valst, un occidental, unul din învățații aceia sceptici Care, 
pînă acum. cîţiva ani; juraţi- pe cărţile” lui Anatole: France 
din prima parte a vieţii sale... Și-e destul atit, ca să înţelegem 
că ne despart nu zece ani, ci-o-jumătate:de secol, un secol, 
nu on secol, mai mult incă l.: Între noi este Voltaires 

Stelian Minea își aruncă în treacăt, sub sticla -bombată a 
ochelarilor, privirea la studentul. cu pantalonul -charleston, 
între el şi care Se afla Voltaire. 

Vasea îi surprinse privirea şi îi ghici gîndul. 

Vorbi îndată, în numele. tuturor: 

— Desigur, dumneata. ne. găseşti adunaţi prea din: toate 
colțurile lumii, ca să apărem ca o unitate constituită. Ce zici? 
Unul, Leontin; cu shimmy şi charleston, cu Cocteau și Gide; 
aul," Matei, cu sportul și Henri de Montherlant; celălalt, 
liviu, eu autohtoniştii lui; Nadia, cu Gorki, Maiakovski, 
Lenin; ce legătură poate exista între tinerii -aceştia?...; En 


255. F 


n-am: jucat. niciodată. charleston şi camaradul meu, Leontin, 
nici ou vrea să audă de pâneurasianism.. El e pentru: apărarea 
occidentului, eu Massisl... Şi totuşi-ne suportă, ne siinţiră 
solidari, ne învrăjbim numai: cînd-e vorba de vechiul regaţ 
şi de Ardeal, atunci me întrecem fiecare a ne găsi drepturile 
uzurpate de ceilalţi şi a ne exagera calităţile. şi. nefericirile 
regionale... Încolo ne stringem-cot la cot, cind ne aflăm în 
fața dumneavoastră! Fiindcă dumneavoastră, pe noi nici 
nu: încercaţi să ne înţelegeți me condamnaţi; iar gei: pe 
dumneavoastră “vă înţelegem. şi tocmai de aceea:vă dezapro- 
băm.... Sinteţi lași... SG Le 

= Fiindcă nu sîntem în stare de rebeliune față de ordinea 
acceptată a statului? întrerupse. Onistor -Sachelarie; Ce ştii 
dumneata despre laşitate şi bravură, cind n-ai cunoscut riscul 
permanent- al morţii? oa o e 

— Lasă astalinterveni: Stelian Minea, fiindcă: nud plicea 
niciodată să se ponienească despre. faptele: Jo dën război: 
Sinter Jas? Să vedem de ce? Îţi spun drept că-e o acuzaţie 
nouă şi sint foarte-curios-să ne auzim rechizitoriul 

“Tinărul co bluza neagră înţelese că a mers prea departe, 

Ze simţi dator së atenueze: acuzaţia. 

-Vorbim în afară de persoane, nu e așa? Vorbese. despre 
gencraţia dumneavoastră şi nu numai despre aceasta de acis 
Dar despre cea din toată- Europa! Camarazii dumneavoastră 
de arme, aliaţi sau inamici... Vă numiți generația sacrificată... 

“2 Nu ne numim defel... Astea- sint vorbe! Le-a:rostit 
cineva în vreun discurs ori le-a scris fo vreun apei, și formula 
a prins; dar nu ne-am însușit-o toți! Majoritatea sintem mai 
modeştit... se-apără Stelian Minea. 

=— Ba nul Inditerent de -unde a venit. cuvintul, e just... 
Căci sinteti într-adevăr generaţia sacrificată. Dar nu din'vina 
altora.. Aţi capitulat singuri! Aţi cîştigat victoria și pe urină 
nat știut să o duceţi pină la sfîrşit. V-aţi temut de viitor, 
ca. femeile de șoareci... Acum toată viața vă -6:0 succesiune 
de regrete; Viaţa -vă stătea înainte gt ap căutat-o în urmă... 
Te întreb, domnule Minea, dacă mu e un spectacol rușinos cel 
de Jla Liga: Naţiunilor şi de la toate congresele care mat du- 
rează gi acum... Cârpesc şi ciopirțesc tratatele inițiate de 
arii de zile, se tocmese și mai lasă de ici unul şi de colo altul; 
Ca și cum binele omenirii poate să vină numai de li aceste 
chestiuai utilitariste şi materiale. ` 


— DAD că-eşti curios, dragă dom nule! se miră Stelian: Minea. 
Ce-vină am eu, de Ja catedra mea obscură -dinir-un oră 
ticălos, că premierul. Franței și cancelarul” Germaniei sg toc- 
veer la Liga Naţiunilor? Pot cusà fac ceva?... 

— Acum nu! rèli înverşunat “studentul ` basarabean. 
Acuin e prea tiiziul Dar ap P putut... Căci vina de aci pör- 
neşte. Aţi capitulat. şi aţi lăsat să-vă conducă cei-bătrini... 
Adică acei care refuzau să înţeleagă că sufletul omenirii cere 
o 'sebimibare...- l-aţi kisat pe Ainsi, Soa se încăpăţinează să 
radă că un cataclism ca războiul n-a dezlănțuit. alte crize” 
decit deprecierea monetară -si problema -refacerilor!- Ei pu 
pot vedea că există o revoluţie a sufletelor şi a conştiinţelor, 
o revoluție socială în--curs, o îndirjire a luplei de clasă., 
Aeastu.-o“spuneaţi singuri înainte de război şi ai uitat-ot 
O repăsirii în toate cărţile; care în timpul războiului justificau 
războiul, Atun făpăduiaţi allă lume, „Spuneuţi şi era siguri 

că luptat pentru altă lume, și acum vi s-ar părea cea mai mare 
fericire să reconstituiți lumea Cen veche, aan cum a fost ca 
inainte... Sintep nemulțumiți și na ştiţi de cel- Doriţi ceva, 


şi nu ştiţi čet... Jar sii tatia vă este agravată, fiindcă nici o 


generație n-a mai avut, ca dumnouvoast „posibitdatea de a 
da vieți pecetea pe tare aţi fi vato. Toţi, cînd v-aţi întors 
de po front: român, francez, vanity toți aveati dreptul să 
realizaţi omenirea pentru care ali cofobaátbut. Nimeni n-ar D 
îndrăznit-să vă conteste acest drept! Nică n-ar îi avut-puterea. 
materiala să o facă... Si aţi dezertat unul-cîte unul... Acum, 
alungati și lăsaţi pe dinafară, atib UL Vieţii deprimarea dum. 
neavvastră interioară. trăiţi mesehin, vă văietaţi; aveţi nică 
şi ură de viaţă! Şi-vă scandaliză: ă că noi vrem să ne {răi 
Viaţa, asa mmm o întelegeri... 

— Da! Charleston, sport! intrerupse eu disprep Onisfor 
Sachelarie: - 

— De ce-n Charleston, sport. Şi celelalte.. Nu ze 
exdlud!... “Generaţia. dumneavoastră mg ver? Nu-gi 
scotea nasul din cărți şi, dän p nu vedea și Du 
trija Viaţa... Ori oameni zeegt. săi culci vu o suflare; ori 
dămeni invadaţă de grăsim Sport, charleston, manifestații 
destriada revoluții. greve; propagandă -subversivă... Toate 
pe alrag, sint, crizele neret voastre. Din ele, aresă se aleagă 
ca uscatul de ape, după deluviu. o nouă omenire cu fericirea 
sa. Pe care, bineințeles, nu o puteţi admite şi n-aveţi So pu- 


-257 


tefi suporta, căci nimic-nu-este mai-greu-decit-să faci-pe oa- 
meni-să-accepte-o fericire nouă... Le trebuie cea morfolită 
de veaturi]...- Yinjese după ea... 

= Vă invidiez dacă puteți -crede că din -anarliia aceasta 
poate să iasă. o omenire nouă: rosti fără convingere Stelian 
Minea, E 

— Anarhie! Nimic nu seamănă mat mult cu o casă în 
ruină :decit una care se construiește. Ni se -pare că o spune 
Ceocteau'al amicului Leontin. Şi o verific aceasta în - fiecare 
zi, privind cum se înalţă casa din faţă... Nici: o gäere nu 
puteri face, nici arhitectului, mici lucrătorilor, pînă eind nu 
vom veđea-o gata... 

Vasia intinse picioarele; ivi du -i virful. ghetelor- şi 
sale: de de Ja Stelian Minea o- apărare. a- gererátici sale. 

Dar Stelian Minea 'tăcea, turtind virful unei: țigări. stinse. 
Tot ce ar fi avut de spur îi părea inutil, 

Se Siten într-adevăr osterit, ca uii om care a trăit up 
veac și nu mai are nimic, nici de spus, mich de dorit. 

Ceilalți începură zë vorbească Zo şoaptă despre lucruri 
care îi priveau mumei pe ei~ 

Nadia, după ce ascultase tot timpul cu ochii -nurnai Ja 
Vasia, se întreba de ce not poate iubi pe e], rare întelege 
atitea, care ştie atitea şi pune atita pasiune în toate; pe el, 
care o iubeşte cu atit de tăcută deznădejde; şi dece se simte 
irezistibil atrasă de Matei Sărăţeanu, care, deşi e mai frumos 
şi puternic, e atit de simplu? “Matei Sărățeanu 6-învălui e 
privirea şi ea rămase cu zimbetul înghețat pe buze, ca-porniii- 
Bipa magnetizată de șarpe. ; 

Onistor “ Sachelarie intră cu nepot ul într-o cameră cfe- 
reastra la stradă, să-i dea sfaturi şi ceea ce aștepta nepotul 
mai mult: bani de buzunar. 

Stelian Minea se:simţea cu desăvirşire străin; se ridică de 
pe scauriul şi de la tocul fost „al lui“. “Tatrebă dacă n-ar pu- 
tea-o. vedea pe Lisbet, vechea sa gazdā: 

— Nu cred că e „vizibilă j. lămuri, cu înveselire cruntă, 
Leontin, cel cu pantalonii harieston. 1-a- venit -jupinul eu 
chef și l-am auzit muștruluind-o ca la poliţie... Acum d sfo- 
răie-şi ea plinge |. Pe urmă, el are să se trezească și ea are să-i 
fiarbă o.ciorbă-de polroa un tip ge jupinul, costaud; 
şi ştie cum. trebuie. să se poarte cu femeile! 


-258 


Stelian se gîndi că-Lisbet ispășește crunt rătăcirea tine- 
rein. Îşi aminti: 

— Si Toni? Mai există “Toni? 

— Ohot Şi incă cum există! Cel mai teribil brigand al 
cartieruhii. Cind e jupiriul ad; nici el nui „vizibil“ Nu vor 
să se vadă, ca luna cu soarele. 

Onistor Sachelarie -spăru întovărăşit: de nepotul De sg 
cărui figură še vedea strălucind toată satisfacția -că suma 
de buzunar n-a dezminţit aşteptările. La spatele Iui Onistor; 
făcu un semn camarazilor, cu latul palmei pe obraz cé La 
ras“. Căci, pentru el, Onistor Sachelarie nu era decit: un 
unchi cam caraghios şi pedant, strimţ la minte, dat Zu de- 
finitiv generos Ja pungă, a 
potul se. dovedea din altă stofă, mai elastică; se „re 
găteniza” mai- ușor, 

Îşi luară rămas bun. ` 

— Maui veniţi pe la nici, “cînd treceţi prin Bucureşti! Se 
simți dator să-i invite, fără intenţie maliţioasă, studentul 
cu: bluza neagră. Madam Lisbet are să regrete că nu v-a 
out), Ne “vorbeşte intotdeauna” cu mare- stimă despre 
dumneata, dëmnule Minea. 

Stehan Minea încercă să glumească: 

— Sper că ea nui atit de "*răjmaşă, ca dumneata, gene 
rației noastre. 

— De ce? Discuţia n-are. supăraze! = Nam vrut să vă 
ofensez cu nimic... 

La spatele Joe, cînd SE scăsile, Leontm, cel- en 
pantalonii charleston și cu părul lins, repetă gestul lui Liviu 
Moldovan Je. spatele unchiului. 

— Bravo, Vasia! L-airast.. 

În trăsură, Onisfor se intoarse către prieten: 

— Ce dracu, tăcuși şi tuy toată vremea? N-ai gàs 
să-i pui la respect Di cu a 

Stelian Minea . privi siragul. caselor fără sä răspurulă. 
Tuitu-adevăr, făcuse figura de idiot. Acom abia îi apăreau, 
furieroase şi nedezminţite, toate argumentele pe care le 
tăcuse adineacri.- Onistor Sachelaric iși spuse” că. prietenul 
s-a abrutizat în” provincie, dacă a putut suporta atita inso- 
lentă; fără să găsească o replică; el, care le răspundea ata 
dată tuturor, cu o sulă de argunicite. 


sit nimie 


259 


— Cen mai D făcînd oare EE Belty? își aminti 
Stelian. 

Onistor Sachelarie” dădu: dia. umeri cn indiferenţă. 

ku es ce-o fi făcind domnisoara Betty. nici nu se mal 
gindise vreodată şi nici nu-l interesa; 

Pe'lingă dinsii, tişni zgomotos, lăsindu-i în urmă, o moto- 
cicletă- cu atas; conducea Matei Sărăţeânu, - în tricoul lui 
vârgati alb și portocaliu, cu o beretă bască ps 'sprinceană; 
la spale; Leontin. eu pantalonii charleston, tinindu-l de 
subsuori și. in alag, ehemuită în leagănul lăcuit, „Nadia, cu o 
țigară între buze:.. Toţi intoarseră capul și îi salutară amical: 

Maşină” siltă” vertiginos. peste. gropi şi: pietroaie, filind 
trecători şi bordura trotuarelor, virä nebunește şi” dispăru. 

— Ce mamei! Ce cameni! se minni cu indignare Onisfor 
Sachelarie, Au să-şi rupă gitul!... 

> În. oree caz, e au trecut a noi le înghițim pratul!... 
constată. Stelian Minea, ee cu mina norul de praf în 
care respira: 2 


Onisfor incruntă sprincenele, “neconvins, fiindcă, -după 
el, asemenea -apucături și asemenea idei nu lăgăduiau nimic 
bun... Oprit: Se ducea la un sanatoriu, unde se alla în coniia: 
lescenţă uri bătrin pentru care purta mare evlavie. Îi rosti 
naraele. Era al unui fost conducător ardelean, in procesele 

vestite de acum douăzeci și treizeci de ani; client al remm. 
telor “politice din Vat $ din. Seghedin. 

Stelian Minea se miră. atlind că. xvenerabilul -luptător 
mai trăieşte. 

Nimeni nu-i mai pomenca numele. nu rai apărea nicâiri; 
dle aceea îl credea mort ei ale malt: îngropat, ca att care 
vizaseră o Romanie Mare şi de care România Mare se Tepă- 
dase aturi- 

Rămase singur. Nu ştia ce să facă pînă la şapte scara cu 
toată libertatea pe-care o dorise; Rătăci pe străzi. Nu mat 
cunoştea pe nimeni. f 

Larina trecätorilor - şi “îmbulzeala vehiculelor : îi păreau 
icsuportabile. acum, cind. se ezvăţase de ele. Îşi spuse că 
n-ar mai palea trăi aci. 3 

Descoperi că: i-a mtrat in singe existența Io mucedă. și 
furaurie deprovineie, că doreşte să se înloarcă îndiărăt, ma 
repede, ca viermele in culcuşul hui. 


Va. hotel, îl primi Margareta, furioasă. Rochia- nu era 
gata. EN 
a e dach mă e eu Del. Ce eşti? Barbat... 


` Stelian Minea nu știa-de ce e vinovat şi la -ce iosa 
„potrivit Margareta, Hi. Nici op legătură este intre bărbăția 
sa, de virpà; şi între neexacti ploen, Dar nu In. 
corcă să pătrundă aceste misterioase corespondente, al căror 
secret. il cunoaste numai -logica femeiască. 

So ged pe marginea canapelei si, -desfăcind -pachetul 
de cărți, începu Să taie foile unui volum, eu o elocventă şi 
disprefuitöare impasibilitate. 

Femeia mu lăsă să troacă nesanehonati- această - mută 
provocare: Îi siulse cartea și-o zviri cit colo. 

=>. Do, crezi că am venit. ah să Le contemplu citindu-ţă 
târfeloagele tale? op pălăria a hai la croitoreasă 

ÎL prinse de braţ; tar ` Stelian Minea se supuse docil: căci 
De mia lui dlescărnată și pipernicită stringorea fu puternică 
și implacabilă, oa o luare în posesiune. S 

Si-astfel, resienal; merse zi se. piară în omommaia cel 
de toate: zilele, Zeeche R 


1 


Camerista desfäen ou o ous “pinăsie, ună eil una; 
rochile din geamantanul deschie in: mijlocul hamttoruh, 
printre alev ralize mai mărunte, și cutiile de pălării, lieuite, 

Exclamaţiile do almiraţie întovărășean crescendo fiecare 
exemplar rar, purtind- marea faimoasclor -case din Rue de 
ia Paix. si” Paubourg Saint- Honore; 

Zoe Vesbianu -le--zvirlea cu indiferență pe “spătarul 
sraunelor. Totuşi: mătăsurile moi, blănnrile şi ` țesăturile 
clastice îi dezmierdau plăcut virtual degetelor. 

Şi fiecare toaletă, cu amestecul său de parfum, insemna 
o amuntäre arzătoare. şi atroce, ca trecerea printr-o văpaie, 
cum fusese. toată viaţa de doa huni, din” caro se înitoreea. 
au să mai înceapă în - fanier!... se sperie: servitna- 
rea. Avem acuma mat multe decit un magazin de mode... 


E 


Zoe nu obsorvii impertinenţa. acestei familiarități și nici 
acel „avem“, care punea laolaltă,- în fond comun; garderoba 
stăpinei şi a servitoarei, - 

Allădată, ar fi restabilit distantele Cu un singur -envint 
sever. Acum, lunecarea- în jos se făcuse pe nesimţite, pe 
rnăsură Ce sluga devenise confidenta şi, oarecum; cotiiplieea 
stăpinei. Zoe nici nise mai gîndea ia aceasta. 

Mototolind.-o eşariă moale, de mătase, în pumn, privi--o 
clipă pe geam colțul știut din faţă. 

O cîrciumă de șoferi şi birjari, unde privirea era-deptinsă 
să: regăsească, întotdeauna, o prezenţă tenace; plină de 
misterioasă amenințare- a cu toate acestea devenită indis- 
pensabilă, ca oxigenul văzduhului aspirat: 

Sluga surprinse privirea. 

Vor bi, fără să-și întrerupă Juerul mâinilor: 

— De trei săptămîni nu mai vine! ... Am dat bacsis 
sergentului să-l alunge. L-a Huat din scurt şi- Milos, rindașul. 
Circiumarul zice că nu pare să fie un pungaș.:: Un beţav, 
un păcătos! Dar nu un-pungaş. 

Zoe inchise ochii, ca la o durere lăuntrică ce-a fost amor- 
țită-şi se deşteaptă. Atit de  deprinsă era să ştie reghin 
coló omul acela, spectrul- acela; -descărnat. şi statornic! 

Cind era acolo, se temea, fiindcă nu știa ce vrea, ce pii- 
dește şi ce așteaptă. Acum, cînd nu mai e, se teme fiirulcă 
aplecat și nu poate şti ce pregăteşte. 

A crezut că scăpase. Plecase două luni, să se elibereze 
de încleştarea: acestor două priviri mute, care o urrcăreau 
şi prin somn, cu visuri de “spaimă: 

Atară, cel de pe trotuarul din faţă, neclintită: strajă la 
uşă cârciumii. Intra, degerta un pahar de otravă şi se intorcea 
indărăt; la post, cu-ochii fixaţi la fereastra ei şi cu rinjetul 
acela! Ochi balucinaţi, in care tremura--nebunia. 

Și aci, înlăuntru,. ceştelăiţi ochi, mee, de- buhurez. 

Se întoarse 'către fotoliul de paralizat, pe rotile, unde 
Sofron. 4i urmărea fiecare mișcare, -cu o -pritire miloagă, 
coapulată şi lăcriznoasă, în care tresărea citeodată o scurtă 
fulgerare de -ură neputincioasă, îndată pironită. 

Sofron. Vesbianu crezu că în sfirsit Zoe şi-a amintit de 
existenţa lui... Se sili să suridă recunoscător. Faţă. min 
și dezgustătoare rămase însă ncclintită. Muschii use supu- 
neau. Numai în gitlej scînci o schelălăială aninială. 


262 


De-două. luni o așteptase, lăsat "e seama: slupilor; care 
uitau să-i dea de mincare şi scotoceau prin sertare, fără 
reine, Sub privirea hui furioasă şi fără putere. Şi acum: le-ar 
fi uitat toata, pentru: o singură vorbă de bun găsit și-o pri- 
vire de: milostivire. De “dimineaţă, cind -Simplonul era. la 
Dei ore. distanţă de Bucureşti, cu-semne din mîna: stingă, 
care i- ge miaj supunea voinței, ceruse săi aducă bărbierul 
și să-l prifnenească; Se lăsase” îmbăiat și. pieptănat,, Tas şi 
îmbrăcat în lalat nou. Două “luni zăcuse in murdărie; bărbos, 
cu piepţii plini de sosuri, niespălat şi dulnind. Acum: ceruse 
oglinda; fa -halatat värgat de lină, ci obrazul. bărbierit şi 
pudrat, se socotise îndestul de arătos şi de vrednic ep s-o 
primească pe Zoe, sărbătoreşte. Slugile nui mai scoteau 
limba: și. nu-l mai zădărau ca. pe-un- cine: printre gratii, 

Dar Zoe intrase în casă, ienorindu-i. cu desăvirgire- exis- 
tența. Şi de astăzi dimineaţă tot așteaptă. 

A fost, aşadar, numai: © părere că şi-a amintit de-el; 

S-a întors” nepăsătoare- la mëlle aruncate pe mese, 
la Hacoanelo nedestupate, la maldărele de ciorapi și la-cutiile 
cu:0:sută de nimicuri, 

De departe, în dimineți teribile, după -noptile care îi 
fiigean. trupul- şi sufletul, la Paris; la Nisa; la Cannes, Zoe 
Vesbianu se- gindise uneori cu imblinzită milă la dinsul, 
Atunci, ca së Se achite faţă: de suflet, sc hotărise si-i aducă 
aceste obișnuite dovezi materiale că și-a amintit și de ad: 
cutia et butoni-de perle și portțizaretul de email cu desen 
cubiste Dat- acum, îndată ce-l. regăsise asa- eum l-a lăsat, 
hid-și neclintit: între: pernele -jilțului, toată scirba și -ura ze 
redeşteptaseră mai “crude, Am së fac. cadou butonii lui 
Emil — -hotărise— gd -portțigaretul il trimit. Ju Sergel“ 

Momi dn fotoliu îi ariimcă în batjoeură--o păpuşă. de 
pislă: roşie, op Mefisto- cu picioarele prelungi, amintirea. uge 
nopţi frumoase Ja cel: mat vestit cabaret: din Place Pigalle. 

~ Nal Joacă-tel... Tot eet în mintea copiilor. „+ 

Servitoarea: rise, dovedind-că este oxaet de acceaşi părere, 
Simpi monientul -potrin it să: adaoge o informaţie <uplimen- 
tară; 

— So -seapă acuma: pe cl Nesimţitul... 

Răspunsul, moie s murdar, făcu: erupție numai. în 
creierul gelatinat al paraliticului opp. să se poală materia- 
liza în vorbe. A Îi 


263 


Limba nrînsuflețită nu îngădui decit un mormäit bestial, 
inire gehäit! de: pore şi mugetul de bivol. 

De up an de cind “Sofron Vesþianu - zăcea condamnat 
fără nădejde în jillul acela. viaţa lor ajunse treptat-ireptat aci. 

Zoet -hahotea în nas: Cind trecea pe dinaintea. lui, îi 
arunca o slicka în batjoc Nu se stia să-şi aducă amanţii 
in-easă, să se lase sivutată sub ochii ki; pleca pentruo:săp= 
tämină ot pentru o tonă și revenea irezistibil atrasă fadărăt: 
De fiecare dată, cu o treaptă mat adine-coborită în infern} 
mistuit 3 "de aceeasi arșiţă de- distrugere şi de răzbunate 
împotriva tutulor: a ei, 8 , a- călăulu  încleștat pe 
scaun, cu ochii hrlbat, 72 

Canterisia : răsturaă pe. Mrt mic de trandafir un braţ 
de cataloage. programe și” “anunțuri recolta noptilor şi zilelor 
dia două. lini- Zoe alese un carton: și rămase îndelung vu 
echii. pierduti în inseripliu neagră şi roşie: Grand Ermitage: 
Afexeceite.- Jiners al --sou ificeris Fussi (bois bohë- 
mies ei cosăijues.. Le panee Coury Vorcheguin, danseur 
dantiste. 

Pital Gris- Zei ` Ce noapte spasmodică şi Ce 
Tome stratie cu Debunia distracției atit de aproape dea eif 
Şi ct de mich e această planeta; Cum se.regă ăsese Lopi; Tără 
să se caute! 

Oiice-a trăit pină în ncaptea aeren nu se poate aseniui cu 
Geen Ce ia fost dat să vada a să trăiască atunci] Intrare 
amăţită: tirziu după miezul nopţii. cu Eduard: rici nu-și 
mai aniiniiește Cum se nuca mai departe... Și îndată” îi 
păru cău: se auunta-o „noapte. plielicoasă. A cita oară vedea 
care un cabaret'de rusi, cu aceleaşi figuri mode, -periții 

apisaţi rosa. acelasi cór de tigărici, aceiaşi fosi Ofiţeri de 
gardă iuiperială deveniți -chelneri- şi -aceleaşi fue de generali, 
pianislei Ceruse să plece in altă parte; se pregăteau Së se 
rulice,: sid sticle de -șuuipanie pe jumătate... deodată 
din Tam st "dia ameteala irizantă- a băuturi, -a Hent, ca um 
demonin mijlocul sălii; pe virful degetelor în cizmele tioi, 
In costum de cazac de carnaval, printul Guri -Sergbicvică 
Vorgaghur Ce dans sălbatic, eu cho şi cu salturi printre 
virfuri dr cuțite... A recunoscut-o şi el; dea veel dän strigăt 
de surpriză... După ce-a terminat: a venit să se aşeze la masa 
Jor fără să se aștepte pofGt Pe urmă, noaptea aceea gl cea: 
ddtă naapte!... Dame aceia ciudaţi; jirințul devenii sluga 


- ar 


fostei -sale slugi, amestecul. de cruzime gt de sentimentalism, 
nesaţiul de abrulizare i în băutură. Barda înveagă Uri în 
toate. -cabaretele și tavernele du Place Prgalle ai Creche, 
femei bete smulgindu-și- părul. in accente epileptice, săru- 
tindu-se' şi sfiștindu- şi obrazul cu unghiile. Am) musi ann- 
teste cînd s-a despărțit de Eduard: și de pr ietenul lui, să 
rămînă numai cu aceştia. Îi tresar în funle numai crimele, 
Nume nehotărite: Liuba. 21 “fan. Duniaşa. Grigori Si cu 
piditatea din ochi; de cite-ori deschidea poseta să plătească, 
Pe urmă, un vinzător de păpuși, bărbos; beat, plingiud-cu frun- 
tea lată pe colțul mesei: Artemie Barnef. J-a rămas nua:ele 
printr-un ciudat capriciu- al memoriei. Şi alle mam e, şi alle 
Dun... Avocaţi. şoferi, si prinți hucătari. În. fascinaloarea 
lumină. roşie a firmelor. lumindăse treceau de da un kal 
la altul, clătinindu-se. în „piata eu piroe de benzină a de 
fard; ceața se 'mărea. se chemau unii pe alții, se strigau pe 
nutne; erau. toţi dintr-o singură mare familie care sp descon- 
punea intrată în pulrefaeție; cu geloziile şi urile tor, cu Ven: 
miile “şi “exploziile Tor de orgoliu... Cineva. i-a virt în as 
cutia de fildeş. cu cocaină. A băut spirturi tari; du sticle cu 
forme ciudate; cucun- pal infipt în--plută... Si desteptarea 
într-o: cameră  necunaseulă, cu vasele dureroase- și gura 
coclită, unde s-au aflat pe saltelele întinse -pe jos, fără säi 
mai. ştie fiecare a cui afost. şi--fără să-şi aniinlească Cenu 
făcut pină auajuns acolo! -Trei zile; prințul Gürün nu SA 
dezlipit. după -aceea de ca tortificind- o cu pilda seninătăţii 
netulburate, cu care: trecuse- “prin cele ziai întunecoase peri- 
Det ai pină Ja cele din wä „căderi... Dansator, călăreț 
de circ, cerist, chelner, sofer, mu se mia- de nimic! Nu se 
pliapea de niinic! Nu se întpotrivea Ja nimici... Arăta acelaşi 
obraz. mal a “calm, cu aceiași ochi. lurpezi si „cu aceleași 
mişcări indolente, de felin. Numar in ris sune ceva fals. și 
crud; en. un serișnet de sticlă pisniä.. Trei: zile: a crezut că-l 
iubeşte, că în sfirșil-a descoperit pasiunea Cen nare şi puti- 
ficatoare. Pe urmă s-a topit brusc în ceața unde s-au depăr- 
tat top. S-a deşteptat în a patra dintineaţă fără el; şi one 
brățară a două inele mat putin. N-a sintţit mich dezgust; 
nid indignare. N-a fost oare, prințul -Guir cu atita umor 
delicat, încît. i-a trimis într-un plic. cu toate mulțumire, 
buletinul de gaj - de la Muntele de pielate! 


om 


Zoe Vesbianu agezä în cutia. de serisori, la păstrare, car- 
tonul “prospect “al cabaretului rús; de “unde: prinţul: Guri 
Serghievici Vorșaghin, dansator caucazian, zimbea serafi, 
Io cesturi războinic şi fotogenic, cu două cârtuşiere îneruci- 
şate pe piept şi ru oribile „cuțite: inofensive, înfipte în cirigăe 
toare; n 


„Mai comod era acesta, gindi, decât ei de afară: Cel 
pulin ştii ce-vreal e ono 

Şi indată păşi la fereastră, să vadă dacă pe trotuarul 
din față n-a apărut cumva arătarea fidelă, enigmatică gi 
plină de -necunoscută amenințare.: i 

Teotuarul era gol. ` 

Numai băiatul de prăvălie, cu şorțul verde, stropea cu o 
tinichea asfaltul: „Desigur, a aflat-că am fost “plecată si 
încă nu știe că am revenit“ Cind-va ști, se va nein iarăşi, 
fără îndoială, si iarăşi Zoe Vesbianu va trăi zilele ad nopţile 
sub teroarea acestui spectru; întors din depărtările moarte 
ate unui altfel de trecut. Îl ştie eine e cine. a fost: Dar ee 
închipuire omenească ar. putea înţelege ep vrea? Ce ag: 
teaptă? De ce-a apărut dintr-o dată, ca acel creditor deio- 
nic, la scadenta uitată; din legenda omului care şi-a vindut 
umbra? „Socotelile mele sint făcute... Eu am dabit- altă 
Zoe, Pe aceea gar s-o: cunoască nimeni. Am omorit-o pe 
una jn 'ecalaltă. Pe urmă?...* Secotelile lui Titel Hiescu au 
fost “făcute şi au tost de o inspănnintătoare exactitate: 

“Totul -s-a împlinit cuin a prestiut; 

Anil s-a facheiat. Ultimul bon s-a topit. Uşile cluburilor 
saü inchis acestui” betiv fără guler şi cu haine -zdrenţoase; 
l-au rămas. ciiciurnile cele mai înfame si tov ărăşiile cele 
mai crunte. A învăţat să ceară, casă. aibă ce: bea. Numai 
O singură eroare a existat în această: intricoșător de precisă 
socoteală. „Eu am iubit altă Zoe. Am omorit-o pe una în 
cealaltă.“ Dag elătinaţi de beţiv l-au dirit aci. La fereastra 
Zoch de-acum, unde se inverşunează să o caute pe cealaltă, 
Să pindeascăi şi să o aştepte. Să se mulţumească fiindcă o 
vede. Ceilalti pot să se team? ă-i fie frică, fiindcă nu-si 
inchipuie ce vrea. Sergentul “să-i porunccâscă să circule, 


„266 


Şi argaţii să-l îmbrincească în. pumni. EI capătă. un ban, 
se intoarce aci, plăteşte cel mai ieftin şi mai ucigas rachiu 
şi aşteaptă. E mulţurait -că ă o-ştie dincolo de zid, înfricoșată 
de. prezenţa lui. 

EL este aici, remuşcarea. a şi viața; spectrul “unui Arecub 
ireparabil nimicit. g 

Cind o vede; rinjeşte, și te satisfăcut de rinjetul acesta, 
care, desigur, ei trebuie săi- gituie somnul cu vedemi de 
spaimă. S 

Stă și rinieste, Cu încăpăţinare de beiäy și do Zeien 
nu-i pasă de vinturi și ploaie, de “ochii oamenilor. Viaţa 
curge pe lingă el fără -să-l atingă: trecători, “femei, copii 
care Sp Sperip de acest vagabond petieit și -se -ascund “în 
poalele rnamelor. El -este aci şi SCH Restul nu mai are nici 
un. interes, — 

„Desigur, miine; cînd va şti că m-am înlois, din nou va 
rinji spectrul: acesta fidel cüm- n-a fost nimeni, neindurăt 
cum n-a fost-nimeni!“ gindi Zoe Veshianu şi se cutremură. 
Firul de acum două luni se leagă de unde a fost întrerupt, 
Col de aci; și cel de la spate. Două perechi de ochii, muţi şi 
nebuni, spionindu-i fiecare: pas, martorii. fiecărui pas, pă- 
zind:o cu înfiorătoare statornieie; 

Zoe porunci câmeristei să împingă scatinul ca rotile în 
camera de alături, ca să-i piară din ochi moniiia cu privire 
de hulurez. N-avea de unde să prezimtă că de ceahdia 
privire, cea mai teribilă, a fost eliberată de o puiiere iai 
rare “decit puterile omeneşti. 

Söfron Vesbianu cercă să se acate de fețele méch ` E 
de mobile, cu mîna sănătoasă. Ca un copil “rău refuzand 
să we lase dus la culcare, Sie din gitlej, furiós; o beier, 
seală de sunete. 


Dar glasul n-are nici o putere. 

Şi servitoarea i-a făcut vint scaunului cu piciorul până! 
în perete, cu spatele la restul camerei, ca să aibă in faţă, 
numai zugrăveala roşie, unde “cunoaște cu de-amănuntuul 
fiecare ornament al desenului, SEA i 

Acolo €- colțul unde e- „pedepsit“ -ceasuri întregi și utad 
cite o 7i; de cite ori arată nesupunere, încearcă să -zbiers 
sau cînd, din treacăt, după. “vechiul nărav, vrea să piste cu 
cele cinci degete valide sini fetei din casă. 


267 


Stă-cu-nasul in perete, „elocind giuduri--crincerie care nu 
Se pol. prelace în fapte. 

A “surprins privirea Zoe, pe Fereastră. 

A înţeles ce căuta. ` - 

De omul acela are şi el frică și pe acela, așa zdrențăros 
şi lihnit cum o acum, H urăște mai mull decit: pe toţi seliyi: 
St obraznici şi nerusinaţi pe care îi Urie Zoe după dinsa, 
D aduce în casă” și Ja niasa lui, ca săi ridă în faţă şi săi 
$nihrăţişeze, sub “cehii săi, nevasta. Acela. a fost înaintea 
tnturor:.și a lui Redu Comşa a prințului Vorşaglhin; și a 
celor ce-au venit după dingh. — 

Cind Zu Raeliş se afla pe băncile pensionului, pentru 
omü acela ea fusese o alfel de ființă, nepămiînteană ` cum 
n-a hai pätt nimănui; cum nici nu îndrăznise'- să-i “spună 
și nici. nu cutezase săi atingă obrazul cu xîrful buzelor. Poate 
atunci Zon nici nu bănuia. A. aflat numai după-ce Sofron 
Vesbianu, chiar în dimineața nunţii, a venit: bilbiindu-se de 
indignare; dicots borţes în haina de Creremonie, să: întrebe 
cine e linărul acela Sou ce drem a îndrăznit; să-l oprească 
în drum cat vorbe necuviineioase şi să-i atinsă, în deridere, 
obrazul cu dusul palmei. Alţii i-au arătat că-la asemenea. in- 
dvăzneală nu se răspunile decit cavalerește, cu o acceptare de 
lug un duel. A strins din-uneri. El a duel... Co şi cum, 
dacă e vorba de luptă, nur fusese el cel care 0 'cîștigase, de 
vrome ce ciștigase femeia?! Ca și cum, nu tot el cîştigase cë- 
Ielalte Tupte de-mai tirziu, oricare?! Chiar și aceea dintre él 
şi. Alexandeu Vardaru, cînd îi -plătise scump umilinţa indu- 
rată, prinzindu-l pe generalul Pol- Vardaru într-o capcană 
coibplicată de poliţe şi ipoteci, pentru ea pe-urmă să-i scoată 
averea la mezat și tot el să i-o-cumpere?l.... A fost ultima 
dovadă de îscusință a minţii, de calcul feroce şi răbdător, 
înainte de a cădea răpus, batjocură-a slugilor și femsii care, cù 
avulia lui: aponisită şi pentru el de acu inutilă, î își plăteşte 
goate poftele şi iși hrăneşte iubiții. Ciudat... Pe toţi aceştia îi 
urăște. Tat Te me unul n pi Hie atit cit pe ael care 
astepta pinð acum treis i 
bom), Acela numai, numai acela a datt o Zoë čare nu mai 
exista în pici o amintire: nici într-a si, desigur; alta, pe care 
pieiet n-a putut-o cumpăra și -uici alţii n-au mai. pulut-o 

"emeng, Şi de aceea îl un 

Se gîndeşte: Zoe la e 


Cind îl vede așteptind -afară, în zdrenţele. lui, cu rînjetul 
lui, ce simte oare? Ce-şi aniintește? De ce o surprinde intot- 
deanna palidă cînd se intoarce- de Ia fereastră. cu buza de j Are 
renumitul, e alunstndu- a cu mina dinaintea ochor, ca o 
Diere? Acum; desigur. e tot Ja fercastră. il pindegie. Nul 
A:sunat telefânul.-O aude... Nu s “jenează nicicdată în fata 
Io. Dat Serg! Îi trimite mn Înti-un sfert de mä arë 
să fie aril... E 

Sofron Vesbianu, cu fekal infipt in perete, auzi -ordinul 
trimis” soferului; mașina ieşind pe poartă. O-auzi revenind 
și auzi glasul hui Serge. și-sărutările. dors şi: întrebările lor. 

Pe. toate-acestea-le suportă de un an a ştie că-nu iai 
eil mc o scăpare, Zoe îi aduce sub ochii lui, descoperind 
peale o -acră voluptate în dezmierdările acelea sub-asislenţa 
rieputine icasă, cum n-a visat niciodată, în cele mai sălbatice 
dorinţă, să-si răzhune tot ce-a îndurat și a4răit. 

Se aud paşii. Vin. Glasul hui Serge: i 

= Unde e Budulache?. Să vedem pe Budulache! 

Budulache e el. 

Aen l-au botezat de un an, de cînd se află aci prizonier 
in pernele Atout. Unul, cel-dintii, a găsit că: seamănă! cu 
un Buda grotesc, cu burta lui sferică și ou faţa lăbărţaulă, 

Pe ură i-au găsit şi un diminutiv: Budulache! 

Jar porecla dezmierdătoare. a Iost. trecută din unal Ze 
altul, într-o fidelă succesiune, Ja toţi -amanţii. Zoei. 

— Pa!-Budulache!... 

Serge a răsucil scaunul de spătar, ca să-l întoarcă spre el 
cu fata și să-l admire mai deplin. 

S-a dat cu un pas îndărăt; cu amindouă miinile în fundul 
Vuzunărilor, își “strâmbă ` gura xicioasă într-un Ce înveselii 
și id dă pe spate capul SE încă, clătinind părul negru 
Și luciu. ` 

Niciodată n-a văzul ceva mai nostin. ca privirea furioasă 
a acestei. movile de grăsime învelită în halatul vărgat. 

— Regarde- lel Est-il beant... ` 

Îi-ăruncă :pe-cap o pălărie de-a Zoe. cu pene, cu -dexte- 
zitalea-unui aruncător de discuri, ca astfel parodia lui Duda, 
Budulache, să arate încă mai amuzant- 

Solron Vesbianu nu poate ajunge cu mina sănătoasă pinä 
la câpi-u:o poate ridica decit pînă la jumătate. Și nică mu 
poăle.clălina capul să o scüture. 


269 


A rămas cu pălăria pe-o ureche, eum gi, uiiele gravuri 
de buldogi, în revistele umoristice; 

Spumegă și-grohăie. ` 

Cei doi îi intorc spatele. Serge a dus mina după mijlocul 
Zoe, căutindu-i capsele rochiei. Îşi ia seama și, filotim, îi 
zvirle “un -ziar bt Sofron,.. Aşa, are- sã-i treacă timpul-mai 
uşor, ca unui client în sala de așteptare a dentiștilor, 

— Uitam,- Sergel... Dă-mi portţigaretul tău!.,. 

Serge întinde docil un -portțigaret. de piele, încăpătorși 
simplu: eum se cuvine generaţiei sale-sportive. 

= Pfui, ce oroare} Banalitatea  banalităţilori... Mam 
gindit la tine și ţi-am adus altceva... 

Zoe a trecut în cealaltă cameră și revine cù portțigaretul 
de aur şi de email cu desen cubist. 

"Voila! Să dăm miine să- H graveze în interior monö- 
grama 

Recunoscător, Serge o stringe în braţe, îi acoperă umerii 
cu-sărutări, sinii, — 

Rochia s-a: desprins dini umeri. și cade, 

— HH Hihi. = ; 

Spumegarea Jui Sofron esti nu-i tulbură cú nimic, 
Sint deprinşi cu prezenţa aceasta care le dă o inedită volup- 
tate îmbrăţișărilor,- O caută chiar. 

— Ce, Budulache? întrebă Serge, fără să întoarcă ochii, 

= Hit HEHH S 

Glasul are alt sunet, ca niciodată, 

— Ce dracu o fi avind see? 7 se minunează, în sfirsit; 
Serge. - 

Şi cînd se intoarce, vede într-adevăr că Sofron arată altă 
înfăţişare: decit cea cunoscută. Un triuinf. în. privire, 0-pu- 
curie, lucind: straniu- și monstruos, numai în. ochi, cu restul 
figurii neclintit. A 

Dar privirea strigă această bucurie inumană şi neliniş- 
titoare, cum op începe să ridă orbitele unui: craniu. Şi: mina 

sănătoasă bate pe genunchi ziarul, 

za A: înnebunit Budulache! spune; cu simplitate. şi din 
nou ci indiferență, Serge. Să vedem ce-o fi descoperit; atit 
de amuzant în gazetă?,., EEN 


Îi smulge gazeta. şi citeşte acolo unde-Sofron. Vesbianu 
bătea eu degetul. Nu e nimiel::.-O- simplă. știre, la rubrica 
faptelor dive 


O- PESCOPERTRE IUGUBRĂ 

În -fundătură. Tăchiță Mărculescu numărul A bis, poliţia 
a făcui aseară 0 descoperire lugubră. Proprictara casei, obser- 
vind că unul din: locatari. nu o mai dal de două săptămîni 
nici un semn de viaţă şi căzind ușa închisă, a anunțat comi- 
sariaiul circiunscripției,. întrucii din cameră vehea un -miros 
greu și suspect. Subcomisarul N. Alexandrescu a proceda la 
deschiderea casei prin forțarea broaştei. Intrînd aportin cameră, 
a dat peste.un spectacol oribil. Pe pat se afla cadavrul Joecato- 
rului, îmbrăcat şi intrat în descompunere, cu părți din figură 
şi din membrele superioare mincate de șobolani. Procedindu-se 
la identificarea -cădavrului, s-a stabilit că mortul se numește 
Constantin. Iliescu, fost rentier şi fost: ofițer în rezervă, căzut 
în“ultima oreme în cel mof -abject alcoolism. După toate proba- 
bilităuile, a sucombat în urma unui acces de delirium tremens. 
Neexistind nici o bănuială, parchetul a autorizatînmorminiarea“. 


Serge dădu din umeri şi aruncă ziarul.-Ce o fi găsit ini- 
becilul amuzant în această istorie? 

— Ce ei, întrebă Zoe cu indiferenţă, după ce încă o 
dată s-a dus pină la fereastră, pentru a vedea dacă cel de 
acolo n-a revenit și nestiind că n-are să mai revină niciodată. 

=" Nimic! O -prostie!.... Se vede că Budulache s-a ramolit 
complet. ER ` 

Apoi, cu braţul elastic şi puternic, Serge o cuprinse de 
mijloc şi o răsuci, astupîndu-i gură, ostenită şi rece, Cu 
buzele. 


SC? 


Luminiţă; i S 

Oare cum s-ar pulca- sé răspund sincer. inpitaţiei tale, fără 
să fiu cumea rău înțeleasă? = 

Mă îmbui-să pin la tine şi să-rămîn pînă la completa insă- 
năioşire. Imi deserii chiar camera rezervată, uzind -de toată 
şirclenia ta, pentru a mă ispiti cu slăbiciunile la -care știi -că 
nu pot rezistă prea mult. Bă asiguri că toi fi ca la mine acasă. 


-271 


Drost Fuminiţii, de cînd cu nu mai am casă. nu este prima 
dară vëpd mise spune că în casă altuia m-aş putea simţi că. süb 
acoperişul. mea. 

Am încercat. o dăâtă, la soră mea; Emilia: unde era deja 
biata maman. Nos repeta eaporienţa. Si eră doaro soră De care 
o'tuibese şi mä iubeşte, am crescut împreună, iar iu știi că Lnulia 
e cca mar blândă şi-răbdătoare fiinţă de pe lumë: 

Dar er ge copii, alte ; griji, „satisfacțiile ei sin de oi na- 
tură. Imi erg penibil. la masă să fiu -uaială nd ve invitală, 
düd aşa, că, un fel de supravesheloare o copiilor. “Îmi den 
seama că sini reg aci, sperie dragostea şi ospiiăl itătea 
lor:meschin. 

Imăginează-ţi însă. ce figură fäccam. cînd. bărbatul: Emaliei 
îşi ăduicea daminie,-înire_ două “feluri de mâncâre, să întrebe: 


— EL, Eleno, ce mai ştii de la -Scarlai? 


e la Scarlat nu ştiam: nimic, fiindcă el serie o daiă-la lină, 
şi alinei câteca rînduri în fugă; şi diferet, ca o datorié-acki- 
tată în silă. ES 

Plecam ochii în. farfuri ` 

Mincarta imi rëmipeg în gât. Îmi era teamă să ru. observe 
copiii că am ochii uzi. Le simţeam privirile: iscodinilu-mă- pe 
faris, cu toată curiozitatea nemiloasă ä copiilor. 

Emilia încerca: să. schimbe vorba. Maman ofta. Sr- atunci 
erg un. noroc -peniru mine, dacă Gan dom copii săctrgca -o fie- 
cu iință, së merite o admonestăre şi foi atenţia să se deplaseze 
de la mine, După accea, scara, cînd copiii - pregăteau lecţia, 
eternul refren: 

= Du-te să-ţi explice Elena... Eä are vreme... Deng, Ze 
rog ascaltă-l-tu < 

Era lucrul cl mai- firesc, “fiindcă bărbatul  Emilhei eeneg 
obosit. de la procesele lui, Emilia nu-şi vedea capul de grijile 
gospodării; pe cînd eu n-aveam altceva de făcut decit să mă 
ut de pe un pal pe altul, së citesc Ori să. cîrpese 'ciorapii 00- 
piilor.. Vezi dor, dragă Luminiţa, că este destul să te simţi oi 
gală fată de cineva, chiar faţă de cea mai -drază şi apropiată 
ființă; ca îndată să devii bănnitoare și să ţi se pară că în cel 
mat inofensiv gest se ascunde o intenție care” să te bleseze. 

i Ti-am povestit alitea, ca să întelegi de ce nu pol răspunde la 
invilăţia ta: Pricteriia. noastră,  Luminito, să rămînă aşa cum 
a fost, făiă umbra unei urîțenii din acestea la care ne: sileşie 


-272 


via'a;'Îoreşti tii, oare, ep afiinda-mă (nai tie, fu casa Toi 
mac (o, SÉ fac fără së vrea, în; fiecure: moment; comparalie 
inire nefericirea mea şi poale să te -inpulică 2 În noi stau ascitiise 
atitea sentimente de care ne-ar fi ruşine, dacă ieam- scöate la 
iveală ! e ași e 

Am primit -folograftile. Sînt delicioase. Acum, tind îţi 
scriu, Je am pe masă; sub-ochi, şi mă uit din cînd în cind Ta 
dinşii. Mihai îți: seamănă leit, deşi; cînd. privesc de -aproape, 
găd-'că ochii 'nu sînt ai-tăi. Sînt mai mari şi scamănă. cu ochii 
bietului Mihai Uerden, Jar Av: e pr şi sunplii încîntă- 
toare; Mă întreb-cu cine seamănă? Cu Ze nn. căci-e blonda, 
SC nici cu-bărbatul tău, pe care mi-l descria nii ştiu cine că-e tot 
bran. Ce fericită ești tu! Vezi. chiar- de departe tot:te invidiez] 
Ai un tovarăș de viaţă excelent; care te înţelege şi iți dë toate 
mulţumirile, aşa că gu -regreți nimic din.-ce-ar fi pului- fi 
şi n-a.mai fost, Së uiţi şi poate să-ți spui-că e mai bine aşa. 
Ai: doi copii; două minuni: Averea voasiră n-a fost: mult 
îdruncinală de -expropriere. Ce aji mai putea: dori zt să Hu se 
rcolizezeA cui 

a: începutul  mariajuliii,. doream şi eu să om un copil. 

Poate mäi disperat os dori acum. Ae geg lîngă tine më 
stringe, cu -toală setea mea de afecție şi de săcrificiu- care: nu-i 
mai trebuie nimănui: Dar un, copil ar [i-o nenorocire: ci viață 
mea'-aciuală, să-l trii de colo-colo, sub acoperișuri. străine yi 
provizorii. Și pe urmă, ce-ar. fi-să moștenească ceva-din apu- 
căturile lui Searlai? Mai bine aşa... 

Am întrerupt “scrisoarea, fiindcă -a venii medicul şi “mi-a 
schimbat bandajul la pictor. ` ` 

Peste o-săptămână mi-l prinde în ghips şi pe urmă oo E 
obligată să: stan aşa, nemişceată, cu faţa în sus, vireg luni, 
poete un- gn, Am înţeles ce mă aşicaptă, deşi nu cor său 
spună, ca să nu mă demoralizeze — -zie ei — dar dun cite 
am ` suüferit; ce-ar “mai putea -vare să mă demoralizeze, 
Liuminiţo? ees 

Sanatoriul e curat şi liniştit; Toţi par o [i omenoși. Am 
avut noroc că medicul l-a -cunoscut De papă, care- i-a țăcul 
odätă servitii, când era tinăr şi îşi urma studiile. E un: fecior 
de pret dintr-un sat de lîngă moşia care a fost a noastră. Papă 
l-a-ajutal să plece în străinătate și acum medicul, care ştie de 
unde a Gips aşa cum a ajuns, îşi plăteşte în felul lui-şi: prin 
mine o datorie de recunoştinţă. Cum vezi, nici a [ăplă und zg 


a 


rămâne pierdută. Dor, ce-am ajuns oare, dragă Luminiro,. să 
den. mei aproapelui. să-şi -plăitască- rm. mine :datovitte de 
recunoștință ?--Ali-a. făcut condiții de plală -exeeptienule zi 
nd se părea -că -pentru mine sint totuşi şi acelea Greg grele, 
müm pomenit cu o scrisoare de la frate-mea, Tod:rită: care e 
inginer la-o:socielate petroliferă din Cimpina, rugindu-mă să-i 
fac neapărat plăcerea și -să Jos sg. asanjeze el toate chestirinile 
materiale. --Se--pare că. ingintrii--de Jo societăţile: petrolifere 
cîştigă -aeum--îndestul. de bine,-chiar cînd. sînt oft de Atert și 
începători; cume dinsul.. Însă ce docadă- de - dragoste: şi de 
suflet, din--partea lui -Podiriţă; pe carel- judecasem atit de 
sever]. Îţi aminteşti-că d a. fost singurul care s-a opus-cu loală 
energia mariajului met et multă vreme nici nu ne-am -vorbit 
Ce:deoscbire între el. st Camil t Căci n-aş puica spune aum, 
care dintre amândoi, Camil sau Scarlat, a--prococat rind 
noastră şi moartea lui papă, cînd og avut atacul. după ce-au 
fost-scoase casele în vînzare... Cainil făccă datorii pe de o-parte, 
Scarlat:vindea-pe-de alta, şi se pare că se înțelegeau foartebine. 
De alifel, şi acum, la Bucureşti, sînt nedespărțiţi în viaţa Je, 
pe care n-o: pricep. pisi E 

Mă: gândeam, cînd au.-scos lucrurile din casă: şi: o venit 
rîndul -canapelei-despre care îmi -spunea - Todiriţă së fiu Agent. 
roâsă dacă imi va-rămâne, casă am De ce plinge; mă-gindeam 
câtă dreptale-a avut şi cum numai el -singur, un. copil, o ëm 
Ce pm presimții niet eu, met papă şi-niaman, care oricui 
aveau mai multă experienţă. Jor cînd ne-am. mutat, -duză 
moartea lui papă, într-adevăr pe canapeaua aceea, Luminiţa, 
mă ghemuiam,; după ce adormea maman; së Dinge, în: fiecare 
seară. Scarlat, la Bucureşti, se--amuza în: vremea, aceasta... 
Stii. cum s-a terininal aventura cn mutarea: noastră: Je Buen- 
7eşti]. Ta erai -în străinătate, chiar în om. după. încheierea 
păcii şi: poate, dacă te-ai. fi-aflat-1a Bucureşti, mi-ai fi: fost 
de:multe: ost o consolare. Încă -nu-l cunoşteam. bine:Credeam 
în el. Îi era aṣa de pen să se joace cu naivitatea mea:de fală, 
care nu-bănută nimic: din-toate-urițeniile vieții. şi -din-netreb- 
niciile -oamenilor-! E 

Cind:am sosit, am luat donă- camere la hotel. Spunea: ée 
greu “să găsim imediat un apartament confortabil, să-l mecht, 
läm; sü găsim 'servitori-ete_. Am întrebat de casa hui, care'spunca 
Gë modestă, ca şi sfoara de moşie, de na știu cite - pogoane, 
cur povesteau de altfel că au toți refugiații. x 


EEN 


Mi-a răspuns echivoc; Credeam că o face din modestie. 
Numai cînd eră prea tîrziu, am înțeles că n-are hici. o casă şi 
niet o moşie, cel mult datorii meschine în dreajia şi-n stinga. 

După o lună a sosit şi Camil. M-au tirit la restaurante, 
la teatre, la plimbări. Aceasta la început. Pe urmă, mă lăsa 
singură la hotel, de cele mai mulie ori mă se aducea masa sus. 
Ei spuneau că an afaceri, nü le ajunge timpul etc. Co riiidul 
plecau cînd unul, cînd altul, lë Roman. 

En, naivă, credeam în ocupațiile lor serioase şi mă.bucuram 
că i-a venit şi lui Camil mintea la loc, să se ocupe de ceva moi 
gray decit timpul şi banii pierdați la club. Într-o jumătate de 
an, ofndor îl făetiseră pe papă să iscălească atitea polie, 
sub cuvînt că au găsi plasameni în nişte întreprinderi imaginare 
cu beneficii fabuloase, încît nu root voia nimeni: să-i. dea un 
ban pe semnătură. Pe urmă, au început notele la hotel în, in- 
tirzitre, portarul purtindu-se "obraznic. Ne-am redus. Joo ca: 

meră. Ne-am -mulăi la un etaj mai sus, pe urmă la “altul. 
Starlat nila: de mine. De milte ori sünam să-mi gënt un 
ceai ca corny acesta era dejanal meu: M-am trezit cu bilete de 
la femei, îl căuta, îi făceau reprosuri. În sfirsit, n-am să-ţi 
povestese aci toată mizeria ŞI umilinţa pe care mi le-a rezervat 
cu. atita criizinie viața şi mă mir cum leam. suportal |. După 
0 scenă, m-am urcat în tren, să văd la Romani ce se îritimpla. 
Aci altă dâzolare! Papă începuse să înţeleagă în ce fel de 
afaceri sînt plasamentele lui Scarlat şi Camil. 

N-am vrut să mă mai întorc. Scarlat mi se pare. că oi 
aştepta. Fiindcă nu piai avea ce stoarce nici el, nici Camil, 
ne-au lăsat să ne descurciim noi. Pină ce exproprierta ne-a 
dat ultima lovitură. Papă n-a oni să-şi salveze nimic, deşi 
ar fi putut să găsească o formă să-şi pună moşia pe nuiele 
tuturor, în fine, nu mă pricep ce chijibuşuri acocățeşti propu- 
nea bărbatul Enuilici, magistratul. Cînd a fost silit să lichideze, 
pierdea şi casă bătrînească. Bietul papă n-a asistat la această 
sînizare. Dumnezeul l-a cruțăt şi l-am găsi într-o seară. rece, 
în birou, cu an volum. de Montaigne deschis înainte. 

Îşi imaginezi, pe urmă, dragă Luminiţo, viaţa meä într-un 
oraş de provintie, după ce eşti ruinată şi te privesc toți curios 
ori. indiferent, sau, mai rău, te compătimesc. 

Mă simteam vinovată faţă. de toți ai met, fiindcă en fusesem 
câuză acestei. catastrofe şi dădusem mm atit de bun. tovarăș 
lui Camil, ; 


-275 


Cind treceam. pe lingă casa noastră, mi se strineca inima. 
A Tual-o un goren, proprietarul unei fubrici. de pice. Vedeam 
copiii sirăini Zuel ze în grădina noastră. Lumina aprinsă 
în cămera mi-memän; Jo biroul lui rond. Mă întrebam op ë 
acuma în camera mea: Nu ne-a. rățot de nici-o amărăciune 
ciâța, dragă Luminiţa. Aa fueren cu mamar de la cimitir. 
Se ducea să pună fiori pe inormîntul lui papă. Și cur se Te- 
zema în braul men, o siniteam slabă şi împaținală, iar. en 
abia imi stăpincam lacrimile. “și întorceam ochii să nu mii 
surprinilă. i 

— Na pe ari, Eleno t 

Îrielegeam.. Voia să ocolim pe dià stad, vg să nu deg pe 
la casa care-a fost d noastră, unde se jucat copiii pistiuiaji 
și .roscaji. ks 

A luat-o Emilia la dinsă. O cheamă acum Todiriţă lael 
Spune că e-singur sii are o ocuinţă admirabilă şi prea largă, 
CH care n-are Ce face. Dar ce soartă, Luminilo, tind ţi-e tot 
părul alb, după ce-ai fost ceprinsă să irăieşti din Velşug şi în 
tinişie, să e ţină copiii ! ! Oricât te-ar iubi, ei își [oc viaţa lor, 
şi tu eşti arolo străină, mosăfir. “Mă nilam în ochii lui maman. 
Se sfia să fură -obser vație un „copil, să dorcască ceca. Cind 
sfirștau. ioli, se închidea în camera ei, cea mai retrasă, un fa 
de chilioară lingă cămară, și cedeam „pe sub -prăg, pînă tirziu 
hiriiină aprinsă, Ce făcea? De ce nu dormea? Ce gîndea acolo 
singură? Si mai găsca încă, “Luminijo, „putere și nu, ştiu de 
unde; bunătate, să mă consoleze pe mine. . Bicle degetele” ci 
slabe nitezindu-rai. Vărbia şi glasul acela înecat, ca care îmi 
spunea. naniai ali: 

— Ce e. felijo? Ce e, faio? “Plingeam amîndouă.. Ne as- 
cundeam şi, dată ne surprindea. cineva, ne simţeam unuiliie, 
pärt. o fr săvirşit un lucru urit. 

(e lungă scrisoare ! Mă tem că are să se plimbe pe mosa Ta 
millă creme, pînă vei. acea “curajul Së o citeşti. Dar penru 
nune e o ușurâre să-mi povestesc, în sfirsit, cuiva -4ristețile. 
Siint dt decit tine, cine le-ar putea înţelege şi simți? 

Am md căd dci singură, în celula aceasta eu- miros de 
farmacie. cu patul alb de fer, cu măsuiapăirală, plecată pe 
hirtie st scriindu-ți.. Parcă -e “undeva, îndepărtată St ştearsti, 
fumat. o -umbră- din mine. 

Alții și-au rejen viata. Dar. enee mii âşicpt de la mg de 
pâine san dela cea de peste un an? 2 Îmi serii că eşti muyumi, 


copiii comici şi cuminti. Încă. o dată spun ei pairi iine a 
fost mai bine aşa cum a fost, -Luminijo- Seriem. Parnu fE 
zzircită. Are să mi se pară că îţi aud „glasul, om H ascultana 
altădată, cînd ne prindea Zement? tirziu Zo dormitorul pensio- 
nului, după. miezul EE - 


Ze înbrătises, 
Elena 


DA — Au trecut pe ja: mine ora şi Ralu Vardaru, îndată 
ce ai aflat; nu Si de unde, că sînt oct. Altele pe tare nu le-a 
cruțat viaţa. Par acum două bătrînele, în hainele nesre. Nu se 
despari şi vorbesc de Mihai, ca şi cum ar [i încă undeva plecat, 
copil cum Îl ştiau, şi de “unde are să se întoarcă. A trecut zt 
Măgduta Dobreanu, acum Magda maior Ionașcu. E foarte 
drăguță, abia s-a schimbat, n-ai crede că are o fetiţă erac za 


ca: aceedşi gură cit un nastare, aceiasi ochi cu gende frizaie. 


A: făcut ün mariaj potrivit. Maiorul lonaşcu e nepotăl lui 
Vardală, ministrul “nostru la Prago, cu lesăluri mn toate fa- 
miliile bune de aci. Se pare -că va fi trimis, la Praga. orria 
Romă,-atașat militar. Ae sii Depr Mihai nici o armd de 
amintire. Bietul Mihail - 


EPILOG 
LINGĂ LACUL NEGRU, ASFALTIT 


În iarna anului 1925, Radu. Comşa. simţi un juoghi în 
gratiile coastelor, în semnul rëm de multă. vreme uitat. 

Durerea stărui -o săptărâină, răseolită fără “pricină; pe 
uimă; tot fără „pricină, se potoli. Nu mai gindea-la- ea; cînd 
umezeala primăverii o SU din- nou, încleșiîndu-i-dureros 
și încheieturile genunchilor, 

= Nu e nimic- prea grav! vorbi medicul zgiriind cu tocul 
autoriat o reţetă: cu ieroțiiie indescilrabile. Urmezi aceasta 
şi în „două veri de 'Techirghici, cu băi de soare, eşti voios 
oo un farten. EC o 

Pidică ochii Ia cicătricea din obrazul pacientului și îşi 
dădu seama că gluma cu „fantele“ n-a fost ja locul ei. 

Reâtifică, trecînd de la familiaritatéa glumeaţă eu care-și 
trata” întotdeauna clienții, la tonul profesional: 

— 0 enră de doi-trei ani la Techirghiol... Deocamdată 
trei linguri de poțiune pe zil.... Evită in special umezeala: 
Altfel te aşteaptă o -endocardită... 

Arătind- spre cicatrice: = =. 

— De ce nu încerci o grefă?... Treci într-o zi pe la Juvaral 
EI: cu plastica lui, t6 mulează din oui. 

Medicul îl înipinse politicos, -dar-grăbit spre uşă, fiindcă 
în -anticameră “aşteptau mulţi. - 

Radu Come predă rețeta la cel dintii farmacist, care 
doscifră ieroglifele cu o ușurință miraciiloasă, sorbi con- 


278 


ştiincios trei-linguri-de- poțiune pe: zi, ge -feri de umezeală; 
durerea-dispăru. S 

La începutul bt iulie, îi făcu socoteala econornitinr. Era 
puţine. Gazetele anunțau că in- staţiunile balneare e o SE 
pete de jaf; se hotărî să se ducă în Moldova la âdihnă.. la 
ună din minăstirile Neamţului, unde auzise că Toemäie sînt 
pitoreşti, viaţa ieftină şi are să SE cea mai desăvirşită 
linişte: 

Alese. miînăstirea Agii. Nu mai fusese niciodată, 

Minăstirea îi plăcu, în valea îngustă, îimpresūratā: de pă- 
duri cu bradul. coborind pînă în zăplazul cgrăziloi;. casele 
albe;-cu: cerdac hăteinesc; florile de bună-dimineaţă, întinse 
pe.sfori. pină în streaşinile. de şindrilă. A duse en geamantan 
dë cărti. Maica de gazdă pășca în virful picioarelor; clopotele 
Și bătaia măruntă a toacei adinceau- tăcerea. 

Radu Comşa respiră mem Inceput de Impäoare ou 
viaţa. 

În stin Si, găsea astimpăr; pustiul de-aci îl lăsa: numai 
o el, După. cîteva zile, nimeni din tineretul voios: de pe 
valea: pirăului nu mai purtă decit o-relațivă grijă domnului 
cu seninul urit din.obraz care pornea de dimineață în pădure, 
dincolo: de stinci, pe potecile cele mai jéumblate; cuo carte 
subsusāră: d ` 

O fată; zbuitë, cu ochii driicoşi şi cu veselia celebră pe 
păjiştea unde se Juca crochet, îl boteză' dent -Morocănilă, 

— A trecut domnul Morocănilă la: cruc Se intoarce 
domnu! Maracărilă. de lu stineit -Să ge pregătim, fetelos, 
de masă... Înseaniniă că e ora douăsprezece și jumătatel::, 

Radu Comşa trecea şi se intorcea cu "dän om purilicaţi 
de balsamul răşinii, cu o odihnă improspătată in trup și în 
suflet, fără să ştie că e domnul Morocănilă: şi cionometrul 
vilegiaLuriștilor. - 

Dar. după o căptămuină purceseră ploile. -Mărunte şi 
mucedo, de cincisprezece ori De ziz 

Scama norilor atirna de virtul brazilor. Soarele: încerea 
să: străbată: o jumătate: de ceas, se iîneca- în neguri, oslenit, 
Pajiştea de crochet rămase pustie; Maicile ticceau gheboşata 
sub umbrele Ta -vecerrie. Ciinii treceau pe lingă garduri cu 
blana. lecarcă; privind cerşitor la oameni; 


frig. op. rie ml, care pătrandea-in oase, Își luase 
aumai i ba ne de Vară. Se muta de pe-un pat pe altul; gribulit, 
cu-pardesiul între umeri, că ui moșncag în care a intrat in- 
gheţul morti. 

— Aen Agapia noastră! tîncui cuvioară -Velasia, cu 
mina:osoasă ea moaştele, la ura cu buze subțiri, aducinidu-i 
ceasca. cu lajle fierbinte GE d 

Asnză tahlaua verde cu doi trandafiri. bizari pictaţi pe 
fund, una! albastru și altul violet. 

= Asai Agapia... Cind începe së ploaie, pulrezese și 
pielrele!... Pină acum. trăgea “clopotele şi făceam rugăciuni 
să me milostivească Doniziul „cu-oleacă de ploaie; acum ne 
rtigăm „să o oprească... Mosafirii de la maica Epraxia măcar 
rai bat căițile! Mala stai numai singur, ești mai schiinnic 
decit no: 

Într-o “dimineaţă, Radi Comşa nu se rai putu ridică 
din pat, 

Junghiul își înfipre vient î în REN genunchii ircencau, 
cind încerca să migle: Dän ae două zile-cu plapuma röse 
pină Zo bărbie, cu fata în sus, “privind țintă fa icoanele afu- 
rmâte-dim-perete, încuninate cu şiraguri. de-mărgele şi flori 
de. celulei. 

Pe. fereastra strimtă,- Jeer: pătriindea vinătă şi tristă. 
Neaptea: ffa vintúl-pe lingă: “pereţi, -ca. o: pasăre cu aripi 
prea“ grele, 

Maica: Nelasia scoase borcanele cu dul tun din sobă a 
de: deăsupra caierele- de lină; făcu focul, 

În mijlocul verii, avu senzatia de iarnă. en trosnetul 
les nelor și cu flacără jucind dilatată De pereţă, 

A treia zi chen un medic. 

Doctorul -Mazilă, de douăzeci şi cinci de ani: la fiecare 
inceput de iunie debarca aici dintr-un andoù vast și prăfuil, 
cu o familie numeroasă de copii, nepoți, nepoate, slugi, cătei 
şi pisici. ca să îmbarce în același landou prăfuit și vast copiii, 
nepoatele; slugile, căţeii şi 


i “pisicile, abia Ja sfîrşitul lui august. 
Cunoşiea toale maicile cu specialităt ile ler, după cum le 
cunoştea metehnele; de aceea păru că a venit-să se intere- 
seze mai mult de un anume şerbel al cuvioateiVelasia, 
deit de: bolnavul: din pats 4 i 
După-ce întipse o linguriţă zdraeänä în șerbetul-de 16p6- 
rag și bău două -pabare brumate de apă: — „unde se inci 


e ann de Ja Agapia?“ — pleseăi-din limbā. ștergindu-şi 
mustățile stutoase, îl pipăi pa Radu Comşa, îl-ciocâni; 3 
ascultă: îi puse termometiui. subţire rece, sub bi at 

Se ridică cu mn suspin, “fiindcă era gras și se pleca anexele; 
Îşi strânse termometrul în tocul. de nichel: 

— Dumneata ai nevoie dee “Techirghiol ei de soprcl, 
Agapia nu-i o afacere! 

De mä, cerind parcă scuze în numele Agapiei 

— Foarte bun aerul aici! Eu. de douăzeci şi cinci de ari 
vin; Linişte, pădurea ces Loc” ideal. pentru din. 
Dar ou face pentru dumneata! Doctoria -duritale e salici- 
latul, soarele și nămolul, nu. ploaia... De-acum; dacă 3 
începul:să plosie, o ţine o lună, Ai văzul pe Ging" Este 
ün munte aci, câre se cheamă Cum. Acelaci Laremei ei 
iceal!. Când e negură pe. Du, slabă nădejde “să: vederi 
soarele iîndală... 

Se op ca să cerceteze, “pentru a cine glie clla cară, cu 
stiiinile la spate; o icoană -din-părete. 

Îşi “puse - ochelarii și, după - ce-o -examină- amănunţit, 
declară cu-o vădită sat isfacție de cunoscător: 

Aieta-i- lucru vech O are mawa de Jo Raluca 
Stuyzeaiu!... Icoană rară și scumpă; de la -Slintu “Munte. 

Îşi aduse iar aminte. de bolnav: 

= "Trimiter-să ne facă 0 reţetă la Tirgu Neamţ. În cilera 
zile ai scăpat: de criză... Cum te poţi mișca din pal; nu mai 
sta o zil„Puscă la Paşcani si de acolo -ia irenul direct, la 
"Techirghiol... Acela- locul tămăduirii 

Se așeză la masă și scrise reţeta pe-o foaie de carnet: 

— Sint sipu că nu cunnşti pe nimeri... Ştiu -că acuta vit 
Sei ig dată. Noi: de aici “cunoaştem -pe fiecare cînd vine. gi 
cind pleacă... Last, aşadar, s-o trimit tot cu la tirg; eu tici 
sint ca la Taine acasă las Mă cunoaşte iocată minăstirea, de 
ia -cuvioaca stareță pînă la cel din urmă vâtav, 

Mai eereclă o scoarță bătută: în părete: 

— Aista um lucru nou! constată, fiindeă stia eu de-amă- 
lu) zestrea fiecărei maid: Un lucru Leribill N-am väzut 
nici la maica Filoftia” așa” lucru Tairi. 

Le plecare, nu vru să primească onorariul: 

— Mă ofensezi, denge Comant Aid sintem Int? ca 
itro famile.: Jo pare rău că trebuie sti pleci: Altfel ai 
fi văzul ce fel de oameni sinteza noi, ceştia care venin la 


BE 


Agapia... O familie care se impărțește tot anul în: țară și 
Vara se adună să-și repare puterile... Mai o excursie, mat un 
pocheraş ori ün maus; tineretul mai flirtează, se mai pune 
Ja cale -un:mariaj — aici miam măritat; două fete — mai 
sînt. oleacă- de: nopți cu Jonät 

Doctorul Mazilu își puse la uşă galoşii şi, pregătindu-se 
să deschidă umbrela, se întoarse din prag: 

—  Neani înţeles, va- să zică? Techirghiol nămol e 
goaret- 

Apoi se întoarse către. maica Velusia, cea cu nasul inco- 
vrigat şi buzele tăiate subţire cu briciul in pielea de` perga- 
ment: 

— Teruge nevastă-mea, măicuţă, pentru: niște şerbetiue 
Trei oca- de trandafiri! SE 


g 


După o săptămînă, Radu Comşa era la Movila. Îi- părea 
rău după liniștea de la Agapia, care făpăduia să De atit de 
deplină, cu toate arnenințările indisereţilor despre care vor- 
bise “doctorul “Mazilu, 

__“-Făcuse popas la Bucureşti o zi, pentru a căuta bani: 
economiile Jor n-ajungeau: “Se, împrumută. Dintr-o parte 
două mii; dintr-o parte trei mii, din altă parte ont mii; 
eră deprins acum. Se bucură că a găsit o carieră la o vilă 
nouă de la periferia terenurilor: Era într-adevăr cu păreţii 
subțiri de se auzea tușind vecinul, dar era ieftină. Descoperi 
şi mn restaurant mödes S 

Ducuriile Jui erau acum mediocre şi vulgare. Își îngăduise 
însă un lux: cumpărase ua See ng pe care îl lăsase pe plajă, 
jos, la „Turci“. 

După nouă ani, jocurile mu. Tiai erau de recunoscut, 

În peisajul prăfos, crescuseră, cu spontaneitatea ciuper- 
cilor veninoase, nenumărate vile cu acoperișul de ţiglă 'roşie: 
Era o fortotă de iarmaroc în bărăeile de la şosea; cu miros de 
carne de oaie, Automobilele. şi. autobuzele se vimtorang In vir- 
tejuri din-care oamenii ieșeau: mingi pe: umeri. şi: Dr gene, ca 
dintr-o moară. Frunzele salcimilor. atirnau moarte: sub stra 
tul de-colh. Copacii păreau mineralizaţi. Arşiţa juca-apa mor- 


282 


lor peste cimpuri cu vegetația aridă, spinoasă, sfirlogită, 
de stepă. 

Tia marginea terenurilor parcelate, sub scheletul scheie: 
lor se ridicau alte clădiri, ep o înirivurare de coloniști tăbă- 
riti într-o singură noapte, într-o Californie unde s-a desco- 
perit o mină plină de fabuloase fă inti 

Dar marea, îndată ce. te apropiai de Lan, facea tonte 
acestea uitate şi iertate, consolind de dezolarea pe-care o adu- 
seseră oamenii. Acolo se soreau copii cu pielita arămie, bn: 
hotea altfel de lume; voioasă, îndestulală și güreşă. 

Radu Comşa află ceea ce nu miai observase de niultă 
vrome. Că hainele lui sint demodate, sărace; scurte şi slrimbe; 
ct pote scoase la iveală de praful neogoit-din aer; eu marginea 
cusălurilor roasă. 

Curzipără benzină şi le curăţi singur, o după-ariiază în- 
treagă. Cînd ieşi, hainele erau curate; dar cl mirosea ca un 
şofer în permisie. 

Pe terasa cazinoului, la şapte, int de fe faleză moren sr 
vede 'schinibindu-și culorile de sidef albastru şi vioriu; el își 
căută ua Joe la o masă de la margine. 

Chelneral abia răspunse la chemare; îi. triol dinainte 
ccașca de calea şi paharul de sirop, ca o datorie împlinită în 
silă: Cateaua cra slabă, prea dulce și rece; siropul cald. “Terasa 
însă lărmuia- de lume; in sala cazinoului mia jazbasdul. 

În faţa lui Radu Coren se afla, la-o masă, o doamnă Cu 
părul oxigenat şi doi domni. Unul cu părul lins, cu înfățișare 
sportivă, tinăr de tot, în pantaloni de flanelă "şi cămaşă de 
mătase gălbuie; celălalt mai în vîrstă, tot corect, cu figura 
ascașă; cu nările subţiri, mustăţile rase, fruntea înaltă; fru- 
musețe bărbătească după care întore femeile ochii pe stradă, 
darcu mîneca dreaptă goală, de-la umăr. o 

PArā să vrea, Comşa fu silit să-i vadă şi să-i asculte, 

Doarâna deschise poşeta, își pudră nasul, își réel buzele. 
Făcu un semn din sprincenele” subțiri, arcuite, către cel mai 
Ge 

-= Domnule Pastion, STE Frai, ie ro 
pe Piki şi, dacă-i aduce laptele, - ai grijă... Vezi 
baste, sufiă-i ia Piki, stai mumos la tăticut:.. 

Domnul fără minecă luă resemnat pe genunchi, cu mina 
sănătoasă, cățelul alb, cret, mătăsos şi mie cit un pumn, cu 
zuiesălău de metal galben la gt 


283 


păzeste-I tu 
ă nu fie fier- 


— Mumos,Piki! îl strinse doamna- de bot înduioşată. Je 
despărt Are să-i dea taticu păpică, pe- urmă tutu are să 
facă dodo ep nunu 

Se intoarse, răsucindu- se „pe. tălpile nioi -ale “pântoiiloe 
fără tocuri. 

= Haâidom, doinnule P 

Pio îşi Jinse cu limba roșie bol ul şi privi lăcrimes la nunu 
care pleach să danseze cw deemno) Pastior. 

Domnul jasat singur. desigur sotul, rămase cu nina sănă- 
toasă pe spinarea ci itelului, privi u ochi gânditori in gem ër. 
nirea albastră si calmă. Fu o părere sau adevăr? Dar Comşa 

văzu pe figura omului eborind o umbră ă de mihnire ascunsă, 
O tresărire îndată biruită. h 

Avea Ia butoniëră seninul roşu, -ca o picătură de singe 
închosat: Mihai Viteazul“. Dar cine mar lua seama acun la 
aceasta. Cp însirmnătate avea 0 zc? de cirp 

Och lor să înlilniră-o chpă, Tra ișără cintărine siJ- 
rutor infirmitatea celuilalt. Apoi, cu pndoare priviră în -altă 
Paie, Fiecare aniinl indu-şi ceva mist, nestiut de niueni. din 
toți de aiei; ceasul cînd unul şi-a lăsat atolo fütaa, ccluiiali,, 
schijele i-au. sfisiat: obrazul şi eoostele. Ochi vox căi 
Talus. get, eu un impereeptibil sean de înțelegere, oa 
între dei complici care nu trebuie să pară că se știu; De ună, 
privită lo treniurul luminos-al mării: uşor cao albastră eșarfă. 
Chelnorul aduse servie iul. de catea cu lapte, feliile deco- 
zona€. 

Piki ge mi 


şcă plin de mn os împărs s sări pp masă, îşi seu 
tură zireălăul,. dind nerăbdător -din coadă. Domnul. Tar 
mină turnă laptele, sună KR se. răcească, “prepară” -pateul 
pentro căţel. - 
Cu mina e îl hrăni din Vinguriţă, il șterse-pe urmă Ja 
bot cui batista lui de Ja piept. 
Apoi. Piki m f 
Donul: îi prins 


Piki soirosi fott, niirosi după; 
ătavică ţărina, eu labele de di 
dinainte. 

E cu insigna lui 


ură cu precauţie de igienă 
i eu vele 


3 Cu mineca 
stë îndelet- 
nicire a Gr pur Hor de pace; H ur pe alei eg Cind intilni 


iarăși privirea It. Radu Comşa, ochi îşi cercou dortaret pfn- 
elega!... Viata e alceval... E aceastal... Crezi că rum: am ne- 
voje să mä stăpineșe ca. $ ni înșfac de ceată şi să-l arune 
peste ripă, in marc). H ` 

Anrinse:o0 țigară, cu o brichetă special -patentati după 
război pentru Zeien cu o iagură mină, Fumă cu giadul în 
altă parte. A 

Piki supărat de fum, strâmbă din. nas, își mulă in altă 
parte ca apul: Domnul făcu vint cu mână să risipească niirosul, 
Ca une persoane: foarte -delicale ce era. 

„Peste ve necunoscută a -resemnată suferinţă am dat 

re“ se ainirebă Rada Con en, urrărindu-i cu simpatie 
privirea care căuta goală pe linia curbă a - Dar vn pre- 
sentiment îl făcu îndată zé întoarcă: ochii: i se păru cé pe 
alce: epre hotel, a trecut Luminiţa; sa întors o clipă şi-a 
trecut... Nuet 0 părere... Ceata cu pielita brună, mersul 
acelasi, doar trapal- mai plin de femeie. Dar a fost numai o 
părere... Cind: se răsuci in- loc, surprinse privirea domnului 
invalid asupra hui... Amâîndei -avură un sentiment de jenă. 
Se spionau, casă vadă care mai poate descoperi cota de 
invidiat la celălalt. E 

Dorana cü părul -osigenat si cu trupul şerpuilor liber 
în haina străvezie se ivi urmată de ținărul cu părul lins, care 
călea- elastic în pantofii cu talpă de azbest, tempontadu-ș Şi 
fruntea eu batista. Imediat doamna apucă gentulița, scoase 
cgliuda şi putul, repară ravagiile -nădușelii și ole dansului: 
Numai după ce slisși, Ze aduse aminte de Piki, care scincea 
nerăbdălar. 

Ridică obrazul renov at Traio: dar: vulgar. 

— Ce e. Piki, Dik? Vrea Pikiki să vină la -nunu?,. A 
mincat mimos-tutu Sang fost: Jacom-să capete bobo? Aide, 

pr, acum, la mun, az, - = 

w, “care Dose une, nu fusese lacom să capete 
bobe şi făcuse chiar caca, se căţără alintat în braţele lui nunu: 

Domnul își “şterse cu unica “mină per de pe genunchi. 
Celalalt, tinăr, respira cald in si doamnei -oxigenate, sub 
cavint că-i dezmiardă pe Piki 

Caţelul îi linse pe mină, recunoscălor, 

Saral îi învălui pe tiistrei- într-o. privire rea. mum dee 
clipă: dor care, investită cu o nem SCH putere; ar i fest de 


ajuns ca să-i pietritice laolaltă; grup al-celei din urmă mizerii 
conjiigale; 

— Uite cum te geg pe durneăta, domnule Pastion! 
se bucură doamna oxigenată, ferindu-și capul eind vorbea; 
fiindcă Pikiki se îndlțare pe pieptul ei; eu o-labä ntre sini 
si voia.să o lingă pe buze. Simte îndată cine îl aderă!... Pe 
Eni] au? poate suferi. Sint: sigură că Emil îl maltratoszá; 
cînd lipsesc eu... S-a făcut un sălbatic Emil: un ipotondrul... 
Cind ne-ar luat, nurai un en înainte de război, cine mai 
dansa ca oli. Cine mat conducea mașina ca di. Cine mai 
juca tenis ca el. Acuni abia Lem Sep de je ţară, să mai 
veilem şi noi luraga-.. Zei $ 

— Nu dansai? Nu înţeleg. de ce, dacă v-a plăculi... se 
miră domnul Pastion, aşezindu-și, fu an zimbet amabil, cra- 
Vata de mâtasă, deranja S 

Csbori ochii la mina absentă a celuilalt, şi după o ezi- 
tare: 

— Se dansează foarte bine şi Rumal cu 0... 

Se dansează foarte bine şi numai cu o mină, domnule 
Pastion! vorbi șoţul. Gol. Se dansează şi fără cap. Numai 
cu picioarele... Dar pe vremea mea, iubite domnule Pastion, 
dansul era altceva-decit mizeria de aum și de aceea îmi 
plăcea sălbatic, ca toată viaţa. Era dansul atunci un ritið; 
o èxaáltare, o armonie a gesturilor, o plăcere. De vedea pe 
fisuri graţia... Acum, ce se poate vedea intr-un dancing? Co 
te pasionează pe durineata st pe Mary2... Peo pistă, citeva 
perechi automate, cu figuri. “țapene de erau, invârtindu-se, 
apitindu-se, lunscind și. desfăcindu-şi picioarele cu o imdi- 
ferenţiă invers proporțională cu urletele desperate als muzicii 
acesteia de negri... Nici nu se uită unul la altul... Parcă sint 
condamna să danseze, nu dansează de plăcere... Îndeplinesa 
un rikim monoton. t vest pe -danse marne; ea toate: plăterile 
de după război... 

= Am Vezi și dumneata, deene Pastion, ce idei 
preistorice arcl Naima place nimic. — Are dreptate Pikisor 
să nu-l :-mai-poată suferis- 

Piki, auzindu-și numele, dta 1 dan coada birigată 
și; peofttind de neatenția Tui mina, isterse- 0 Bmbë pe buze, 

Domnall fără mină privi peste ape, em (ot dezgustul rămas 
din drojdia tainei a şasea, 


286 


Tinărul sportiv, vrind- së cîştige bunăvoința soţului, 
întrebă cu politicoasă solicitudine, schimbind vorba: 

— Vă tac bine băile? Vă-simţiţi altfel, după... 

= -Dumneata: crezi că aştept acum să-mi creas 
întrebă retezat domnul cu Senat lui „Mihai Viteazul“, 

Tinărul ca părul lins, coningindu-se: definitiv -că soțul 
n-are.conversaţie, renunţă la orice obligație de politeță. a ae 
aplecă_ să -respire căldura din siniil -doamnei oxigenate,; sub 
cuvint că-l -mingtie-pe Piki : Și 

Jazul încetase; orchestra începuse, 

Giasurile se domoliră, fiindcă şi cei mai deşerţi: își sim 
Lea privirea chemată de odihnitoarea măreție a apelor: Marea 
albastră prindea în culorile astinţitului irizaţii viori. 

Departe, un vapor alb. se întorcea dinspre Constantino- 
pol, Asia Mică, Egipt. Mulțimea, în subțiri: veșniinte multi- 
colere, după o zi-de arșiţă, aspiră briza arnărie, indapindu-se 
cu lichide răcoritoare, cu multumirea că se «fă acolo, Iech 
leşiaţi:cu toate grijile uitate, să asculte viorile unei orchestre, 
cu marea, sclavă întinsă la. „picioare. 


Din capătul potecii-de sub faleză, urcă inopertui în mij- 
locul acestei desfătări. balneare un posomorit convoi. 

O come de orfane de război, în hainele. lor. cenuşii. 

Tnşirate, patru cite patru, copilele cu obrajii pă ăimtatii 
păseau ruşinate. printre atit de voioşi şi superbi spectatori 
Aveau uniforme vărgate; gri cu alb și cu negru, dind la un loc 
vinătul dureros al hainelor de ternniță. Giturile diforme în 
bandajele murdare, cicatricele care boţiseră carnea sluţeaiu 
o biată umanitate stileită în mugi de suferință şi de uri- 
ferie. ` 

"Top întoarseră ochii de Ja copilele desfigurate de boală, 
privind peste -capete sau el de lucru în: pahare e 
farfurii. 

Cele din urmă se tirat în cirji, rezemnate de altele; făceau 
salturi de animale care şi-au pierdut un picior în capcane; 
O'-supraveghetoare păstra -ordinea-- Nu era nevole. Orlelinele 
erau strînse în mizeria lor şi mute. 

Orchestra se oprise, fără să știe -nimeni de ce. 

Cînd fură „departe, în norul de colb- stirnit de picioarele 
slabe si schioape, osfinţitul - “vărsa o lumină 'sanghinolentă 
de abces. 


287 


Apoi viorile- com muar 
eliberaţi. > 
— Ar tropu „să: la inte i p 
pofta de: mincare! deciară dezgustat tinărul: in cămașă de 
mătase, EE 
AH väzut oan se -aaita Pi 
Ata e-tutu, nu poate suferi sarach. E in 
erata; Ikki. ` 
Piki unse pudià de nent BUS privind-o în extaz; 
eat belit jäcriniosi. ` 
Domnol făra mină sură cu unica: palmă, apăsat; de 
De masă, Tăcintituri nevăzul 
Radu Comşa plăti: şi se-riulieă. 
Merse să măninee fa Dbirtul eu-oritae şi țambalasii, pe 
malul. lăcului. unde se amestecă "mme grăsimi de Deier 


sfiiită su dubhoaron clacită amolului. 


iar oamenii vorbiră -mai-tare; 


boi eu Jet, 


A oua zi, vlăguil de baia ficebinite, rătăcea pe [ärtu] 
mării câleind pe linia înoustă unde nisipul ud de valuri” e 
tare și elastic ca guma sub pa: 

Culese citeva sedii, cu pl 
se mulțuuiește numai eu op 

Hainele lui albastre făceau pit: ato și, mai mit, ghetele 
negre, cu tocuri scufundiudu ia nisip. -Căută un Joë mai 
indepăr iat, dineelo de cej din urmă grup întins Să se sareastă, 
Nu ridicase ochi cind trecu pe et acest grup, eu privirea 
în pinine D înăHă cind un copil, fond, se izbi „peste el, 
se io peidică ŞI căzu $ 

D aiutä aa se ridice: un baietel de patru ani, aproape-gol, 
en 0 eingätoare-de mätase neagră: Ja mijloc, cu părul negru 
în vcërbomt?, Comlul -rise scuturindu-şi -palmele dr nisip -sh 
cuminte, ceru parion. Văzu că domnul care-l ridicase avea 

ii culese; se- altă. Jung Ia ele, cu lăcoriiie in 


simplă de om sărac, care 
arenă valurile. 


un mung. dr se 
och, 
Radi i le dënn, aşa cum dăruieşte, un om sara Oo plăcere 
cite ma La costat nimes CS 
Copihual: intinse mina..O opri E mijo de umulii. 
— Lo: le; mär wiel ` 


— Mihai! chemă un glas 
bătăile dnimi în: piept. = 

Copilul fugi la chemare: 

= Aici Sint, Daman) : 

Atit văzu Radu Comşa: pe Lún danta, goală în Ariel de 
baie; eu obrazul si. arăndu hamnat «le albul dintilor intin 
ris; o fetiţă alături, vinlurind nisipul: cu o găleată, şi celă- 
Léi copil, care se numea Mihai — desigur, în amintirea, lui 
Mihai Vardaru —-alergind sp a pasul întins. 

L.utniniţa se opri din vie. Îl recunoseu. fi fu ruşine că o 
vede asa, aproape goală; acesta, cel dintii gind. De urmă. 

Cind Jaminiţa fu învelită în mantaua spongioasă, Radu 
Comes era departe, eu capul în pănint, căleind pe marginea 
Loum lui unde nisipul ud è elastie și neted; și mu se deschide 

să inghită. at i 
d — M-a ridicat de d 
E op-demn bun: e 

— Mie nu nuca dat, e e-un domn lău! protestä fetița, cu 
indotta ei logică; de fomoie și de copt, 

"pile dău-pe toate, Mom b Lite -ta-le, Mini! îndemnă 
cugenerozitate Mihai, ajultind-o să le culeagă de jos: 

Asa fură incă o dată därute sedicile culese de Radu Com 

[] uminita răriase în Co hi: eu mîinile înfipte în nisip: 

În priy irea ci nerlimtilà. copilul crozu-că. citeşte incrun- 
taroa unei mpustrări.. Se apropie. acățindu-i-se de git; frecin= 
du-și bngușit cbrăzul vu piclița fină de obrazul: L.uminiței, 

Maman. zău că nu sint vinovati... Nam cerut... 

— Uni nu intelegea Luminiţa. 

— Nam rant Sech) le-a dat, singur, domnul 
ăla en -bubë In obraz... Mata ştii că-cu nu cer niciodată. 
Poate să spună a miss! 

Dar de ee ne stringe agi maman? De cei. stringe Lami- 
mta alături, acolo, In genunchi, ol de o parte “şi altul de 
alla? Îi air inge eu capetele Jon la Gent, unde se amestecă 
Puctele bălane- ale lui Mimi cu cârlionții „negri. ai lui Mihai, 
Ca: şi emm i-ar apăra de amenințarea unei priviri rele, așa îi 
strînge... Și dece, pe urmă, îi răstoarnă pe nisip și Ai-rosto- 
goleste CU 0 mENGI6 hervo. de a face ceva, de a: riuşea din 
miirile Jur moi, numai să alunge. eier sind. oricare? 

— Mamă, ce veselă esti mata. astăzi... 


care-i opri Ju Radu:-Comşa 


i mi-a dat scoici! lămuri Mihai. 


— Maman, oe veselă. eşti main astăzi |... repetă“ şi Mimi, 
ridicînd lopata şi aruncind, în suprem entuziasm, o jerbă 
de nisip: 

Radu Comsa e departe E tot. Abia se vede pe o stincă 
înaintată în. apă, gheboşat pe piatră, confundat -cu piatra. 


După-amiază cerul s- a aci 1. Marca- e giverzute şi 
rece, privirii, ca o placă de zinc, iarna, în ger. 

Radu Come, întins-pe scaunul de pinză, de două. ceasuri 
citeşte;: Întoarte foile şi gindul. îl fură. Marea îi cheamă ochii 
la posomorala ei opacă și moartă, ca © altă mare decit: accea 
de dimineaţă, devastată. 

Din cînd în cînd, ia del 
văzut cuvintele, nu le-a citit. 

La dreapta, lingă baraca. turcilor, citeva bărci: și-ati-în- 
fipt în țărm botuzile negre; cadavre de gigante cetacce. Mi- 
rosul de alge stagnează; nu-i măturat--de.niei o suflare: Pes- 
căruşii zboară deasupra capului, -ca -mecanice păsări de 
lemn, vopsite cu lac alb“ SE 

În văzduh pluteşte greu presimţirea- unei îurtuni: dar 
care: are să se descarce tîrziu, peste: două său trei zile. Vintul 
acăzut, Norii; pe cer, imobili; valurile abia se clatină ulcioare, 

„ Toutes les -douleurs ne nous grandissent pas, ne nous aug- 
menteni pos, JI pen a de steriles; de desstchanites,: d'inavua= 
Mes. CeilesAă pe -sont- que misère et qu'appauorisserenii...* 

Radu- Comşa. întoarce - foaia; . “ochii fag peste” rindurile 
negre. : 

Acolo filfiie spre linia sură a zării dem păsări albe-depăr- 
tîndu-se avintat de țărm, ca do porumbei. mesâgeri cu o 
veste bună spre recunoscuta insulă cu:naufragiați: 

En verile, qui les: voudrait: partâger -avec nous; alors que 
nous n'osons- pas même les daisser parăitre?...* 

Copilul -Lumiriţei se numeşte: Mihai Are într-adevăr 
ochii oi Mihai Vardaru copil, așa cum îi mai păstrează foto- 
grafia Cora şi Ralu, în capela lor funerară. Și glasul are milă- 
dierea din glasul lui Mihai. 


apăt pagina din urmă; numara 


290 


sbe- Christ. bui-mâme pourrait nous- dengnder de bois 
le lepreuz om visage.. Moie gelle charite se devonerăit jusques 
enbrasser notre .honte ci notre avilissement?..,& 

Cartea a:căzut pe genunchi, -- - 

Din larg, păsările mesagero se intorc: -Filfiie acum din 
aripi zvienit şi tragic, ca anunțătorii furtunilor. Nauft agiaţii 
din însula uitată au pierit, şi “acolo: bintuie furtunä pustie. 

O doamnă- sprijinită in- baston se “apropie -călcirnd- cu 
precauţie, urmată de un băiat u Fes care poartă subsuoară 
Un scaun. 

Are părul şi obrazul acoperit. de un văl albastru, ridicat 
pină la gură; se vede numai bărbia ovală de culoarea căisei 
și buzele fin desenate, dar fără nici un strop de singe. 

S-a Oprit rezemată in- Daston pentru a alege un loe: 

— Aici, dragă- Selim! se hotărăşte, arătind cu virfal 
toiagului. 

Selim întinde scaunul. Cind. ă sfirsit, ridică fața neagră 
de pui de tătar, cu fesul decolorat; pe ceafă, aşteptind bacşiș 
cu mină gata întinsă, scorojită şi numai -cu palrele -roze 
ca laba-de -maimuţă. <- - 

Bohavá- se aşează cu- Ge idicînd pictorul ancht- 
iozat, potriveşte o pernă dedesubt, să-l “păstreze - orizontal. 
Prepătește 9 carte în care atirnë un senin de „Mătase; inainte 
de a-o deschide, ridică voalul: să știe cine-i “vecinul, Radu 
Comşa a recunoscut ochii bizantini, părul greu, blond-cenu- 
tu, pieptănat strins şi despărțit de dunga albă Ja mijloc: 
Elena - Bilbor — Elena Mäinescu:- 

Si Elena Măinescu l-a recunoscut, după o ezitare =. 

îi face ca semn, chemindu-l obosită dintr-o îndepărtare 
imde-nu mai mișcă acuma „decit umbrele altor. ființe, čare 
au fost, ` 

= -Domnule Comat Aproape să nu De -mal recunoag: 
Lem, nu? 

Radu Corga a dus la- “Dure degetele subțiri. și inerte, 

Elena are un început de zimbet trist, de la care e absență, 
un suris clișeu, politicos, de conversaţie, 

Fugi, eum văd, i “dumneata de lume, domnule 
Conişa! zi 

— E mat linişte ae 

= D eu tot pentru: 


= Cen 


Apoi, fiindcă nu există femeie care să vadă o carte d să 
zu sărată irezistibil nevoia de a o cere împruriut, nu se abălu 
de “la această orfhduială. ` 

=- Dacă se intimplä să ai cumva cărți nai multe aci, 
domnule Coma, am să apelez la durineata... Pe mine march 
mä “enervează... See en demuli de inconini6; dar ca 
aici. 3 


— "Oricând cu plăcere! Ce vient Ceman. Scarlat Mäi- 
escu mu e aici? întrebă, d ȘI îi eră perfect indiferent dacă 
Searlat: -Miăinescu se -allă ori nu aici. 

"0, a despre Scarlat, domnule C omsat... “Ne vederi 
atât de rart.. El ou se poate “despărţi de Bucureşti.::- lar 
eu; cu boala. mea, m0 sin) o femeie să poată reţine - un om 
că Scolati! E 

Pregăti cartea. SEET 

Urilă -vreme astăzi!... -- 

— Da, Toarte uită! Mare in care să uu te înec. 

Cönversaļia se împotmali. 

Elena deschise. carlea Radu se aşeză la lu; deschise şi 
ei la “pagină, dar nu citi 


Nu, citea -nici -Elena Măinescu, n posi. că nu ridica ochii 
de teamă să nu-i oprească alrași de obrazul lui: Radu Comşa. 
Dacă ar fi fost de la început eu partea- aceasia de figu 
spre dinsă. arătind numai cicatricele respingiătoare, nabar 
Îi recunoscut. Nu Lama t niciodată, din iarna. războiu- 
lui de la laşi... Blut, cp ani? Şapte... Nu! Opt Opt amili 
Bau petrecut, toate, parcă In alt veac. O ințelege abia arm 
pe Luminiţa. i 

Își aminti deodată: S Nūmai de n-ar véri Lamina seil.. 
A spus “că: poate să treacă düpä-amiażă ču cópin: Ar Do 
întilnire... Și el mu bënniesin nimic: citeşte! Nu citeşte! 
N-a auzit, foaia întorcîndu-se. Desigur, ca ai doen. priveste 
literele fără să le vadă. Are haine sărace; e îmbătaînit timpu: 
viu: din ce-o fi trăind? Toată întăţişarea e de declasat.. Ca 
şi dinsa, a întins minde după o înşelare, o ispăşește. S-a 
mişcat: Citeşte intr-ade ni Își roade-nnghiile;.. Poate 
gind einen, îi vede viaţa cu aceeași milă cu care A0 vede 
si dinn pe-a lui; Sint amindoi -acuni, în ünghera acesta 
ascuns, fugind de lume; zvìrliți ca obiectele scoase din uz, 


292 


Lunecă o privire, -aşezindu-si „piciorul dureros, -Radu 
Comşa astupas e pagina cărţ ii cu mina şi sp uita: în nisip; 
cu bărbia. în piept, cu cealaltă mină gpinzurind. 

Dar mu gindea la pricténa Luminiţei cu-milă: Îşi spunta 
nama că dinsa îndură ceea ce tribuie să plătească orice 
femeie cind îşi intovărăşește v aţa cu indivizi. de speța Jo 
Scarlat Măinescu. Desigur, se simte nedreptăli ă, invinuie 
soarta. iti că și-a deciso + singură... Pe um, ge indică, 
dacă-ncar fi tăcut el poite că soarta Elenei Bilbor ar fi lost 
acuri alta. 

N-avu vreme să-și isprăveaseă- gindul. 

Tăbări o ceată veselă, coborind poleca- falezei. cu risete 
sonore de copil Nici aici nu poate avea linişte)... De mine 
are să se müle lá un kilometru, acolo unde nú mai ajunge 
mën 


Copii năvăliră, trântind (ole și -lopeţile-- pe nisip. 

—— Mihai! Mimil-nu daţi intii Ji gnjurtantei Elena mstcä 
em bindeţe un glas ds bă bat, spatele ui Radu Comşa- 

Copiii sp intoarseră supusi la scaunul Elenei Măinescu 
fi întinseră minușiţele atit de pirlite. de “soare, incit: păreau 
înnsgiite eù tiuctură de iod. Plena îi dezmierdä pe ereşiet, 
ferindu-le păcat dän och ca să le demelească fruntea. 

— "ȘI Lu, Mioara? întrebă un glas -femini 

O fetiţă cu trup, miii, cap i gură de miniatură inaintă 
cu sandalele “mici de EEN “deschizând braţele răsulii, 
curimate: 

— Bonzu, tantelent- > 

Elena o ridică în brate D sărută obrajii, ochii cu genele 
frizate, “în Great maternității -sale, osindită së rămînă 
pentru totdeauna sterilă. ` 3 

— Luminiţa: nu. vine? Are. migrenë... anunţă - acelaşi 
glas bărbătesc “ce mustrase adineaori copiii. 

Erau:-doi-acolo care-au respirat eliberaţi de-o povară. 

Radu Comşa se gindise să plece, indată ce-a recunoscut 
copilul de astăzi: dimineaţă; der n-ar fi-voit së se pară că 
fuze: El n-are de ce fugi ls Deschise cartea hotărit să citească, 


ia i 


Va-rămine zece minute, pe urmă are să-plece firese,-lără să 
întoarcă ochii la -dinșii. ` 
— Ce mai găseşti tu să citeşti atât, Eleno intreba un 
glas: moale, po care Comşa îl recuneseu; al. Laurei Vardaru. 
Elena arătă coperta albastră a cărții: autorul cu teoriile 
Ja modă: de trei ani: — 

— Freud? se zbirh glasul Laurei. Vardari. Par 60 orari 
Elenol Cum. pot- admite cë Mimi- H-idheste niak milt pe 
Radu, ar: Mihai mai mult pe Luminita; numai. fiindcă asa 
vrea doctorul Freud prin complexul hú Oedip si ale ase 
menea monstruozități 2:.. Ajungi să. te dezgast dr cele mai 
nevinovate” sentimente ale copiilor... ŞI pe urină: Cum si 
cred că-Loate; visurile: absurde sînt: realizarea: unor. dorințe 
ale noastre, secrete? Toate interpretările: acele seabroase; 
de care roșeştil.;.. Ne-ar îi rușine să mai gindim lu ceca:ce 
visăini].... Alteeva, Eleno; dacă găsești, cu plăcere... Dar 
Ficud, mersi! A sia 

— „Altceva are să ne den domnul Comgas. Domnule 
Comsal 

Elena: nui: pregătea lui “Radu Conişă--un:-suplieiu din 
dulieateţă; ori fără să P premeditat deplin. iși spunea numii 
că, de:vreme ce Radu- Comşa ze afin aici. mime on ec 
tot: seva: pomeni neașteptat faţă: în față cu Laura. Vardaru; 
cu-bărbatul. şi copiii Luminiţea, cw Guminta chiar, Ai mun 
acest. ceas penibil, alegindu-l a: 

— Dommuie Comşa... 

Radu Comşa. se ridică, lepădînd cartei pe pinza Sea 
lui şi blestemînd clipa cînd a ales acest Gen mr utelras”, 

= Pe Magda o cunoşti, -mi se pate; dermale Gomera. 
Cînd era numai- Mă igdùta Dobreanu. Aemp: deanină maior 
Ionașcu! Domnul maior Jonasen.. Domnul Radi Serban... 
Şi acestea mărunte, generapile v ituare! 

Radu sărută: mîna Laurei Vardaru. gráti albig mina 
Măgduţei, mirosind. a lavandă; stritise E do 
bărbaţi. 

Toți tiecură. cu indiferenţă peste. cicatrieele: diri obraz, 
ignorîndu-le, emp au părut că nu iati: sedmi nici le hainele 
cu. petele frecate, -nirosind a paraj de autemebil: 

Tanti Laura era cu-părul albit, ficuse cusi; respira: cre, 
fluturindu-și- vint eu o batistă Gt un It “de palmă. Magda 
abia era ceva-mai femeie” decit fetița de: perdon- pe careo 


294 


îndrăgise „ctadva Mihai. Vardaru; «părea mamà. în glumă a 
unui copil fabricat numai “ca să -aibă o păpușă vie, Maiorul 
de cavalerie Ionașcu își scutură cu bobirnace de pe tunica 
de vară “un fulg invizibil, pe urmă contemplă marea în -po- 
zitie de ostaş în repaos, cu un picior înainte-şi cu arătătorul 
niwi drepte înfipt între-al treilea-şi al patrulea nasture al 
uniformei... Bărbatul Luminiţei se -aşezase familiar pe un 
braţ al “scaunului unde sta Elena, balansind “un picior, cu 
pantalonul.de şoriot alb ridicat sus, lăsînd să se xadă ciorapul 
fin, tot alb. „Acestea le văzu; toate -dintr-o singură “privire, 
Radu Comşa, iar tăcerea dură. 
= N-am spus mersi pentru scoici! recunoscu' Mihai pe 
domnul de diniineaţă, “cînd. fupise fără “să “mulțumească. 
Mersi pentru scoicil... 

"Ce. scoici? întrebă tanti ee dezvelindu:i. fruntea 
din păr şi priimd iai i a pe find, la copil a la “Radu 
Comşa. 

— Mi-a dat domnul on pumn de Scotch frumoase, azis 
dimineaţă | explică Mihai cu exces de gesturi, în care së ré 
cunoştea neastimpărul  Luminiţei, ` 

Şi arătind spre sora mai mică: 

— Bu te-am dat pe urmă lui Mini, rant) Dar Mimi 
le-a uitat pe plajă... Aşa e en întotdcauna. Nu se ține nimic 
de dinsal.:.. Vrea tot ce Fede, plinge și; după ce a căpătat, 
uită, 

„E doar copHul Leite, se gindi Comen. 

— Ba nu le-am uitat, să ştii tut... Le-am lăsat, că aşa 
am clat, Elau -nişte scoici ulitel se apără Mimi, uilindu-se 
cu indignare la Mihai, fiindcă scornea asemenea. calomnii, 
Sien dispreţ ia Radu Gomșa, fiindcă îndrăzaise să se arate 
generos cu nişte scoici atit de rite. 

— Acum, la joacă... Haideţi, copii!.-bătu -din palie cu 
voioşie „silită Laura Vardaru, îndemnindu-i-să-se-depărteze, 
numai fiindcă -surprinsese privirea lui Comşa asupra copiilor 
și îi bănui gîndurile răscolite, ` 

Radu Comşa “constată: că - gușa Laurei: Vardar, cînd 
respiră; sc umflă: şi ze ege ca pielița de sub ECH 
sopirlelor. K i 

Coppiu mütară lingă apă ji ile, sălețile si -edeibiile Ae 
kmn: Mihai täie planul unei fortărețe in “stil mare. 


295 


~E era cînd taţi com de pe Glaich Eurcpei fac. castele 
dé ni Un să-aihă marea cc spăla pină dimineaţa! ria? 
usor Măgiluţa, agozindu-se la picioarele Elenei- pe -nisip- şi 
EH obrazul- despre care Laininița spusese “odată” că 
ape intr-a- oglindă de buzunar; 

Dar risul era numai pe-buze: gîndul învăluie clipă Tugi- 
tivă amintirea lui Mihai Vardaru,-c dimineaţă de iarnă ep 
nalt: soare sclipind- în gä o grădină cu-albi ccpariin 
prchntäee ` ireală, scrisoarea de mai tirziu, care-i ajunsese 
prin Liuminiţa, de la Radu Com , într-o carte udea găsit-o 
ca-din intimplare. S ` 

Umpluse on punin de. mein si îl-lăsă să se prefire infire 
subliri, că intr-un. Gas nie „de nisip care măsura in secunde 
anii OD au trecut. 

Cind anina fu poală,-mi ură moviliţă ca un mie mormint 
pentru a: pasăre; scutură părul ș GR „redută vieţii, cheniă alături: 

— Jack ing a 

Maiorul lonăşen se așeză ES pe nisip, ferirulu-și-ciz mele 
si nu Le “ziirie de scoici 

Laura Vardaru mee tă stinjenită: 

Vorbeam de Freud, domnule Cormnşal.... Şi sien, 
că Breton ten iilor acestora nerațeşti și fără nici oe baz. Chaia 
visurilor! Cheia visurilor din care, cind eram copila; dădăra 
ini arăta că. dacă am visat struguri, înscânină că om să 
pling; şi. dacă am visat secara sfintului Gheorghe. inseainnă 
că am să- mà mărit en un cavaler mai niult sau mai putin 
ormehnt, Gun de altel s-a îatiiiplat. spre negansa lui Pol. 
Friu mai naive aceste tălaăciri, dar cu sinboluzi mai pog- 
ticel On pe "pen pas viere dans Pabsoli, înțeles prea bine, 
dar nu înțelee să cobori visul, adică ceca ice mai imaterial, 
lao realitate atit de respingăt car -a dreptate. domnule 
Cibinșa? încheie, făcîndu-şi vint cu batista de mătase mov 

Mi ture, doanină. că n-am uermmărit nimic din toate 
aceste teorii foarte Jo mod 

— Observi Ce vremuri ii aie, demni -Garsa ? nu 
putu rezista Daura Vardari- Căutăm “moda Ja nemți! 
Ciudat rezuliat al războiulu 3 ert că te-am intro d 

= Spunea că nu m-au interesat, urmă Comşa, fiindeă 
Drum “nu: mai visez niciodată; Cu saple-opi om -inainte 
aveiti, © adevărat „o viață dedubliată, Visan mai mult de WU 
erä permi i visezte ui om serios. Dar aturici at ştia miine 


-296 


că există un doctor Freud. încît inci explicam g eu visurile 
Cum wá ajuta mintea... Adică în afară de realitate... 

Radu -Cornşa suridea; buza cicatrizată” dezvel enn) 
în. rinjet: 

Vorbise; gindindu-se "ët: adevăr numi Ja vierie hik 
Care dr sapte ani nu măi veneau; eca şi cum ceva idlăunlru 
[asese stins: Dar tanti La Elena “și Magda: inţeleseră 
răspunsul altfel. Radu Donen făcea aluzie obscură kvaltceva 
din-oxistenţa- sa de -acum saple oi op ani, cind Visase 
mai mult decât era ingi ăduit unu vm. series”. Gäsirä nedeli- 
cată această aluzie şi i] cendaninară- aruncind tustrele o 
privire. de dezaprobare. strigoiului apărat între ele; dintr-o 
viaţă despre care nimeni nn porienea-riniie, demult, printe=0, 
mută ințelegere. Deveni idar “acest Radu Comşa un 
om înveninat, asa cum îl arătau cicalricele, om stigmatizat? 

— Eu mn red că damieata ai dreptate! vorbi băvbatul 
Lmnutet, privindu-l o singura dată, la: început. indiferent, 
se De uma, „numai. “club fiindcă Radu 


: Ee certe omul visează de cum înc ode o e pnä 
ET ER Numar CH mu: amimlestz cota ce-a Xisăt! 
Cerna cecar fi interesant în coneepțiz doctorului Freud a 
ceia vm mere că pn ginn ploateze ar Îi o teorie. noua 
care ar rezulta asupra timi pulita 

== lav ne vin la alt nennt 
tanti laura, în curent told 
aiba ce-enmbate stern inilienat 

— Nu, tantr Laurat „contin pirkai T-uminiţei.- Dacă 
ai “răbdare. _rămineni. numa Ja Freudi: Frend spune cà 
Visurile dinle de a ne trezi. sub inipresia unui” zgomot, 
nu sint dreit storțările noastre inconstiente, „prin somn, 
däm altă interpretare izmotului incporiun. pentru a mai 
chiga încă puţin Hep de odihna z 

Parbatul Lumimitei a mr “nisip, ` põtrivindu şi 
«luna i a e si Se picivatele ca arientalii, 
Padi Conis: ce şi nu îndrăznea, de 


acam t La Finstein! se sperie 
ina cu toata” teoriile casă 


SC se pregăti Demno pagin 
unei Radu Sérhah. Toafa lumea vorbeste de Freud: 

vorbim de Freud MA" Sindeam chiar azi-dimineaţii, Ae 
o vis al Luriniţei..- SUD « sit aici o vilă comodă, 


dar ppo strimtă.., Numai trei. camere! Am aranjat -odaia 
copiilor, eu miss: dincolo, „in sufragerie, să nu ajungă. la noi 
zgomotele... Luminiţa doarme foarte uşor, dest) së audă 
paşi şi se deşteaptă. În camera noastră avein un singur pat 
dublu, au ze poate: mişca” unul fără -să simtă celălalt. Azi- 
dimineaţă, cind mä trezese — Luminiţa e întotdeauna mai 
lenesă — mina- miea dreap Yera prinsă sub en. 

Bărbatul-1 ui niţei își privi cu un suris echivo pantofii 
de olandä. S 

— Era sub dinsa, a A casta chiar visam; mi se pare, 
că eram Mucius Scaevola și că îi: ardeani mina în -jăratic, 
să'dovedese nu ştiu ce bravură... Dar viel zen n-are iinpor- 
tanţă! Mişe mina încet, s-o secat... Laminiţa se intoarce cu 
fața in spe şi 'suride continuind- să doarmă, ea e -veselă ai 
prin somit.: Atanci izbucnește un zgomol în -sulraperie; 
servitoarea răsturnase tava cu. ceștile de cafea... Luminiţa 
sare speriată, se freacă lu ochi. Somnoroasă încă, imi spune: 

„Ce sis-stupid, Radule! Bine-că m-am trezit“ Fiindcă eram 
tocmai sub impresia cat lui Freud și a unt comentator 
al ug “Freud, mä prinde curiozitatea să väd vi de stupid 
afost: visul Liuminitei... Şi Ind povestește uri adevărat ró- 
man, un Bim de călătorie; peripeții foileton. Kä “plictisesc? 

= Nu, nu! protestă maiorul lonaşcu. Un vis ai Lumiiniţei 
nu păate-să fie deci am vis de toate nostimadele:. 

Dar cele trei femei işi “căulară. ochii. Intreaga- poveste, 
ci toate amănuntele intime, in auzul lui Radu Comşa, de- 
vesiea de-un sadie tragicom 5 

Tanti Laura încercă să o inlăture: 

=-Ajungi Ja teoria timpului! -Lasă visul... 

— use poale! -declură bărbatul Luminiţei, încăpăținat 
şi metodic Ca să explic, conform lui Freud, trebuie să o jáu 
de Aa. inceput. Asadar, „dormeam cu mina sub Luminița, 
cînd... $ 

— V-au scos: din minţi nemţii ăștia [;;. suspină -deznă- 
dăjduită tanti Laura. Freud, Einstein, nu ştiu de-ubde au 
apărut! E răzbunarea însinşilor le: 

— Nu ma scos din minți deel, tanti Laura lse apără 
bărbatul Luminiţei, șăpind groapă în nisip cu.călciiele pan- 
töfilor. Existo dec în aer, măi iterësează și atit... Nu mă 
împiedică: së-mi väd de treburi și să trăiesc viață cüm se 
cuvine trăită; chiar sà zesin la mintea copiilor, cînd în 


208 


aceasta „găsesc: plăcere l- -sfirşi, sărind. în picioare sprinten 
şi. scutiurindu-și nisipul de pe haine. 

Aruncă pălăria de paie, ca un disc; pe nisip. lar după 
două. minute, sp află lingă copi; nivelind ou lopata wi- 
nutculă tot: ce-au ridicat Mihai, Mini și Mioara, din tortă- 
reata lor; şi închipuind.6- construcție nouă- ou um plan mai 
vast. 

Rádu Comşa se -temea-să- piece, la gindul privirilor care 
aveau: să-l urmărească .depări îndu-se. Ge temea de retlecţiile 
lor oäpd el au va mai îi acolo, sau numai de ceea ce vor gindi; 
chinr fără să rostească nimic: Ascultase trăginrdu-si minccile 
scurte peste manşete, sugind cu aer nepăsător dintr-o țigară 

care nu trăgea, ca dintr-un creion: Dar se felicită că el; care 
nu fuinează decit rar, şi-a luat de -astă--dată poriigaretul. 
Abt, fără această țigară și-ar fi ros unghiile, Ochii lui “fi 
cîntăriseră pe toți: fără tubi 

Nici “pentru unul nu găsea: îndurare: Laura Vardaru; 
cincantenară puhavă, cu gușă de gușter, cu accleasi-siiibo- 
luri ale oi poetice- gi cu aceleaşi mofturi: on me peui pis 
visre don Pâbsolu“.... Generalul: Pol Vardaru cel putin Arăia 
în“ acel- absolut, cu hchiorurile st cantatricele- de cabaret! 
Magda; lingă maiorul acesta insuportabil, cu gâtul: strîns în 
gulerul tunicii — Jack — nume ridicol de papagal În capal 
ot fără creier, ca-o capsulă, nimic n-a rămas din aminticea lui 
Mihai. Mihai Vardaro- nu mai există aici pentru nimeni: 
E- un: nume; l-au trecut: altui copil: și atit! -S-au achitati 
"Top l-au uitat. Timpul e fra milă. Vindecă- toate? Nul 
Leide toate... Şi imbecitul acesta, cu teoria: lui Freud, cugu 
lită, desigur, din cea mai recentă cartels Aduce: In rom: 
natia tuturor; fără disereție, amănunte” din intiniitatea lor 
conjugată: cum doarme cu mina sub nevastă-sa, casă viseze 
că e Mucius Scaevola și dinsa să viseze alte ‘idiotii — Un 
arivist ši nimic mai mult; marionetă în miinile lui Alexandru 
Vardaru! El l-a ales deputat, Fia dat catedră universitară; 
că a rostit două 'cuvîntări mai curăţele: în Cameră, ce -mare 
lucru? Cine ou. poate: flecări două ceasuri în Cameră? 2 
odeaslele. lor. nesuferite, alintate, copii de -pislă, în äre, ca 
iasca, se; va usca mime. Joċul-unde-altoóra-le:rămine:o-inim 

Privi la grupul. de la marginea “mării, cu dușmănie: 

Radu: Şerban, în genunchi. pe nisip; tipărea. cu lopata 
meterezele umn fort. Uitase teoriile lui Freud, cra nuraai 


GË 


299 


em eomä Jun, erborit, la-bnenriile Jo, Mila H ajs- vätriod 
apa cu gale: ata. Mbini supraveghea lucrările -cu o mină la 
spate: 
— Ai utat glădina! S aducem. Holi pentluelădina plin: 
țese... Y 

Mioara, topia în miniatură a “Măgdulei, “aduna -secici 
dvale pentru ferestre, a 

— Un cewa ba Papă, an prins vn rac de máreti 

Mihai alergă de la inarginea apei and un crab de labă 
si arunciniu-] jos. Se cinch: Séë-lvadë de aproape. Crabul 
strinse întîi tabele, „pe urmă începu să sp tragă” indăvăt şi 
într-o -parte, cu mișcări dezordonate de paianjen. 

== ÎL due înapoi. hotări Mihai, apucîndu-l 
i Arle Im mare. 
ape; alţi şi alţi copii găseau 
gest a aproape aceloaşi 


Astfel, la marginea acelei 
aceleaşi bucurii, xepelau- acel 
cuvinte: ? 

Radu Comşa: se uită Ja omat din mijlocul Jor ven Sch 
Se preface, desigur, că “află bucurie jucindu-se ep datt 
nunai- dën făţărnicie. Cum s-a prefăcut adineacri äi este 
indiferent. cind L-a întâlnit Fără îndoială, știe:-că: intre 
el ai Liminiţa... Nu se poate sé mu Sie) Asemenea lucruri 
$e- afa intotdeauna. A crezail -că- el, Radu Coren. mu va 
înţelege op sp ascimde sub această nepăsare? Se preface: că 
şi ionoră -dar e gelos pe trecutul L-uminiţeii Orice bărbat e 
gelos pe trecutul femeii, mai vlt decât pe prezent. Cu o 
vitătură de spion. pe sub- gene- -cercà să vadă. dacă celalalt 
nu-i aruncă vreo privire furişă. ` 

Dar: Radu:Șerban bohotea fără nici o grijă şi fără nici-o 
bănuială. fiindcă Amt? ise ur călare pe git și il mina 
cu o lopată: 

== Hi, cala 

Mimi, tasima să 

— Domnule Comşa, <Daürá -Vardaru eini -să 
trimit dung cărţile pe care i le-ai promis Elenei? 

— “Oricând! rosti Radu Comşa. sosind din. Hgara-creion: 

Pe mm îşi dădea seama că vorbise cu ţigara in gură și 
o aruncă în nisip. 

= Şi uitam să-intreb andei Unde loeuiesti aiei; dom 
nule Comşa? 


cuminte, Mimika 


Lui Radu: Comşa. D fu rușine-în-primul moment-sä-nu- 
mensch vila “săracă unde: stătea. 

Dar aruncă imediat numele, ca 6 provocare: 

Vila Mavricbi! 

Laura Vardaru ridică 
ribinele. nu-i -spunea nimic 

— N-am auzit încă dev În ec parte? 

— O hichineaţă la marginea ON stinga băilor! se grăbi 
să -limuroaseă- maiorul Loriascu, de obieg- monosilahic. Îi 
amintesc, fiindcă tocmai ridearn alaltăieri cu. Magda si eu 
Lommttai Ae o firmă mai mare decit casa! 

Într- adevăr, Vila Mavrichi, cu păreţii subțiri şi scundă 
că o provizorie constr uclie. de carton la marginea cimpului, 
întiţa, printr- o -orgolicasă fantezie a domnului Mavrichi, o 
firmă uriașă şi inutilă, bătută în doi pari, ca firmele de se- 
minţării și de: pepiniere, care se Fot citi din goana. trenului 
în inteările oraşelor. 

Radu Comşa privi înveninat la weier. Vru să. ducă mina 
ia gură. ca. să-şi roadă unghiile și numai cu greu: op stăpini. 
Însă tanti Laura anter pretă altfel “lucrurile, ziri bind ȘI ae 
ninținăd cu degetul grăsuliu: ` ` 

— Înţeleg, domnule Comşa, domnule Comşa! Te-ai exilat 
tocmai acolo, ca o protestare împotriv a celor care... În sfirat, 
ideile-dumitale- de -bulsevi 

Pentru: Laura: Vardara, orice or care B era înscris în 
partidul lui. Alesandru- Vardaru era bolşevic. i Radu. Copa 
aruncă o uitătură düşmana a tanti Lafai. 

— Ba nu așa, tanti Laural... vorbi încet Elena Măinescu, 
sprijinindu-se in- pratele- scaunului -să-şi îndrepte perom 
aibit- Dau perfectă dreptate aricui. să fugă de biciul unde 
stăta mei... Så caute linişte deplină... Aici milă orchestrele 
si taraturile pină la miezul. nopi Eu; cel puţin, am; uitat: ce 
&-soronul.. : S 

Padu C omga gindi că înte- adevăr, acolo, la: Vila Mayriehi, 
iii cimp; n-ajune retele tarafurilor şi juzului; dor gu poate 
inchide ochii toată noaptea, fiindcă. aude. priri părete usca 
uscată a vecinulii, ; 

La ambitirea acestei mizerii, privi fără prietenie şi la Elena; 
criticată pe scaunul ei de infirmă, cu ochii scobit dën mate 
Si Cu ceareăne viorii sub pleoape. ` 


nelesi umen md umenmtz: 


am 


— Mi-ar plăcea să-stăm odată la masă la birturile. acelea 
de la drum! își rosti Magda o dorință veche: De cînd îl rog 
pe Jack! Mi ge pare:atit de pitoresc!.... Să facem într-o seară 
o escapadă;.. 

„Dal'se-uită acru Comşa la dinsă. Aş Vrea şi-eu să te văd 
cu penele de sticlete, în sosurile de acolo şi în sfirtiala dein- 
tură. Ce repede -te-ai met vindeca de pitoresc... cae 

Astfel; Radu Comşa isprăvi eu toți. 

— E timpul să trečem pe la Luminiţa! hotărt tanti Laura, 
privindu-şi ceasul de la brățară. Copii! Radu... Radule! 

Radu Comşa se scutură la chemarea numelui care nui erg 
nimai al lui, care, pentru aceştia, numai era acum numele 
ui 

Radu. Şerban părăsi cetatea, sculurină hainele: copiilor, 
aducînd uneltele. Veni cu ele în mină. Era cu fire de nisip-în 
păr. Culese. pălăria. de jos. “Copiii. întinscră- miinile; hiîndu:şi 
ziuă bună cuminţi. Radu Comșa gindi, cu-acreală: „dresați!“ 
Lena Vardaru o Sprint de braţ pe Elena. Maiorul se -oferi 
să doch scaunul. 

— La revedere, domnule: Corga Cred că ne mai intil- 
nitn pe aici! îi strinse mina bărbatul Timiniţei, aruncind fără 
nici o intenţie formula banală a oamenilor care s-au cunoscut, 
într-o staţiune balneară; „unde ştiu că vor da och și-a doua 
ză, fără Să se caute. 

Apoi, a pornit cu cite un copil atirnat-de Hecare braț. 


5 éi 

„Cind te voi mai întilni, am să întore capul!“ decise Radu 
Come, întinzindu-se pe pinza seatinului și deschizind cartea. 

Respiră; 

Crezuse-că. n-au să mai plece: Miine are să se mute la un 
kilometru. În celălalt capăt, spre Tuzla, unde nu mâi ajunge 
nimeni, 

Căută pagina la semn: 

„Je te reparlerai de toutes ces choses; îl Zeche bien: porter 
encore de Vavenir si nous voulons Taborder sans aveuglomeni, 
sans.honte et: sans. horreur.“ ` 

De marea vinătă, sub jamele de nori neclintiți, amurgirea 
se lasă mucedă, së 


-302 


Două păsări -albe — aceleaşi -ori altele? — înaintează 
spre zarea unde ceata a pus o barbă de funingine. Și nici un 
val. Apa sleită trëbuie să fie acuni grea ca plumbul. 

La măjorite dis hommes souffre d'une espèce Tabandon; 
üs souffrent de Voffrir toujours en vain.. 

Mosagerii athi se întorc din zarea deşartă: 

Batextenuati dim arpi Acolo de unde vin n-au găsit: ni- 
mic; chiar încula s-a seutundat; un gol vînăt a alt nimic. 

Cartea lui Radu Comes a lunecat de pe genunchi. În faţă, 
pe plajă, intre linia apei și cl, e cetatea-de nisip. Intăctă a 
cu ferestrele de sidef lucind, EE bucutia de miine a copt- 
HCH 3 

întoarce -oclii şi ochii retin. 


Cetatea arë metereze rotunde: un sant de jur împrejur și o 
pintes E şi-tarnul de pază; aşa cum La închipuit. Mihai. Şi 
spînzurăLoarea ile trestie, pentru spioni. Şi ferestrele de sidef, 
eum le-a voit-Mioara, de unde prințesa să privească lüpta 
cavalerilor cruciați ; și grădina t cu fire de alge a lui Mimi; unde 

zë se plimbe prințesa; cînd bitălia s-a sfirsit: „Am uitat glă- 
dina - peatiu - plințesă!“... și 

— Miine: dis-de-dimineaţă, venim cu maman!: Venim s-o 
isprăvinul... spuse Mihai, admit ind-o încă n dală-cu toinidrie, 
inninia de-a pleca și înconjurind-o cu lopata în mină ca'săii 
netezească incă vreun colt "nemei at 

Jar dën mers, se mai intoarse s-o „privească, neindurindu:se 
sa lase vintului care poate va împinge peste noapte Valurile 
Pio acolo, să lingă nisipul şi s înghită tot, 

Nici un val nu se clinteş Antala murit undeva: Eu 
fără teamă, Mihai, tu, cetălalt Mihai! Bucuria ta fragilă va 
supraviețui pînă mimet 

Ce puture rea-îl ridică . pe. “Comşa? 

A aruncat. cartea De scaun. 

Merge pină acolo şi, cu o aruncătură dușmană de picior, 
dărîniă turnul, răstoarnă meterezele, apoi, cu talpa, mietodi, 
nëtezeste pămintul amesteeind secivile eu firele de alge, apa- 
sat, da! să nu mai vămină decit o jalnică movilă de nisip stri- 
vită sub talpi. 

Cînd a-stirşit, își şterge fruntea Și priveşte ca un răufăcător 
împrejur, abia atunci temindu- se să nul-surprindă cineva. 
ȘI, într-adecăr, vine cineval 


-303 


toare a- unui om care se -plimbă 


Îşi. ia înfăţişarea nepăs 
P 
în singurătate, binefăcătoarea 


cu miinile la spate, respiri 
odihnă a mării... ` 
= Sam că Get aicil.: i-a spus doamna Laura Vardaru... 

Virgil Probotă 3 căută -amiîndouă mîinile, ca să le:scuture 
en toata dragostea prieteniei lor sech. 

Dar -miinile lui Radu Comşa rămaseră moi și noînsufle- 
pke De. mme a mai venit şi acosta? Toţi se adună astăzi aici? 
Cinul-au să-l lase odată în lumea lui; andeng nai este loc pen- 
tru nimeni? S 

— ÎL cunosti ge Dinu? ` 

Copilul D pare wit, cu gitul subtire în gulerul uniformei 
de Been om vipuscă galbenă. re ochii cui fire de au şi fruntea 
hombată ca a Mariei; totu paie urit, E cu tigva Goal, 


Luc, 
q 


N-a mai tamás ninie din copilul eu părul eirlionţat. 


mid, băiatul întinde mina domnului acestuia străin: 
zi Radu Comşa a întiluit taţi copri altora. 

Dm ee uită pe furiș la cicatricele-din obrazul lui Comşa, 
pe um “a. plecat ochii; fiindcă totdeauna copiii -fug istine- 
tiv de urițerie si e suferinţă. ` 

— Sä stäm jos, Radule! -- < 
mil Probolă pipăi nisipul cu mina. 
= E caldi îne 2 Putem sta! Și să vorbim, Radule: 
c-am änt). 


Radu Tu silit-să asculte. Unul vorbi, inti, numai-despreel; 
Cum vorbese întoldeauna oamerii numai despre ei. Celălalt 
ascultă, cindindu-se numai Ia el: emm gindese întotdeauna 
gameri numai la ei. Bunăvoința lui Virgil Probotă rănea, ca 
a ofensă; dezolarea lui Comşa, incă mai ermetic gheniuil în 
sine. - 

Dinu 'nierse chiar la marginea mării şi, intins cu faţa în 
jos. co obrajii în pumni, pii ivea Sei apei cu nâsaţiul romanti 
aj «elor dintii lecturi. 

În:același Joe, Maria Probotă, acum nouă ani, stătuse tot 
așa, :odihnindu-şi: ochii osteniţi- pe calmul plat- al aceleiași 
mări. Dinu îi adusese un crab atirmat do picior, ca adineiiori 
Mihai, eopilul Luminiţei; ` — 

Dar liceanul cu părul tuns și cu vipușea galbenă la imi- 
formă nule putea şti acestea, nu și și le mai anintea-Copiii uită, 
viata lor e înainte, nu îndărăt.. „Amintirea eră ștearsă, Cum au 


“sia: 


fost şterse pentru totdeauna urmele kor în nisip. și cum-marea 
de-ai acuti; acceasi, mu nisi păstrează, indiferentă şi vegn 
prinienită, amintirea mării de-atunci. 

Dar och lui Dinu, castani cu fire de aur, ca ochii Mariei, 
ae înivăluiră: de-o. tristeţe eopilărească, o clipă: tristețea. fu 
numai fiindeă dsa, privind întinderea sură-a apei; se închipui 

tă-e indianul Thaleave, la-capătul ultim al. Patagoniei- pri- 
vind, cu mine streașină la ochii paienjeniţi, orizontal wiele 3 
dispărut pentru totdeauna barca în care se allă prictonii lui, 
copiii Căpitanului Grant. <=. 

Astfel, tristeţile” nefericirilor imaginare se suprapun piste 
tristeţile fără vindecare ale vieţii celei adevărate. 

Se suprapun şi le înlocuiesc, ` 

= Pot spune că acum sint mulțumil!:.. declară Virgil 
Probotă, lunzindu-se pe nisip. într-i mm cot şi trăgindu-și tiaina 
sub el 

Matin nu mai este pe Jame 
gie scirtät Comes, == SC 

Și îndată după aceea: Am devenit. avocatul din oficiu 
al moto. Adineaori pentru Miliai Vardaru Acum-péntru 
Maia." 

— Clujul era ideal pentru mt om ca mins! continuă Virgil 
Probotă: Am un laborator. adniirabil: inzestrat. Mie destul. 
Restul nu mă interesează Cind ies dintre mieroscoapeli ș să Dol. 
le mele, mă surprindo că atita Tume se Îrămintă pentru nuicuri 
fără nici-un interes şi în compătimese. Dinu învaţă bine... 
Doate a început. să citească prea mult; dar. îi supraveghez 
lectura... Cunozitatea e un indiciu... Nu trebuie contrariată, 
ci numai captată! Canalizată! Nu-i tolerez eseese: nici prea 
mult sport, cum a degenerat. obiceiul acum, nici numai carte, 
falsificarea Jrerosch a vieţii, cum. era obiceiul Dr Vrermita 
noastră... Acum e:vorba să ne mărească salariile |... Cu pulină 
chibziuială se poate. trăi, măcar că se vaicără toți... 

Radu Comşa își cântări prietenul, en înfățișarea Jui de 
om satisfăcut, în hainele noi, în care se misca stingaci. 

CObservă că a început să prindă burtă şică a chelit complet. 

Această constatare nu-l nemulțumi. 

— Am Venit pentiu o săptămână numai, și mai mult 
pentru Dinu. Imaginează-ţi că uitase cum e mareal.: E ade- 
várat cà la patru ani cînd-a fost el; ce putea înțelego?,.. Pe 
uimă, mă întorc iar la laboratorul meu: eu lucrez. şi: varal 


"el poate D mulțuniit!i“ 


EEN 


Pot spune chiar că lacrez-mai bunel E linişte, nu mă -deran- 
jează nimeni. Cind obosesc, deschid fereastra... Doran sint: la 
doi pași... După un'siert de oră, mă întore-recules... Dreng o 
hicrare serioasă: Am citeva comunicări la revistele de specia- 
litate, despre care s-a făcut oarecare caz... Lia sfirşit, tot-siră- 
baţi! Viaţa ou e atit de ingrată... Păcat numai că-.: 

Virgil Probotă se opri, uitindu-se, cu ochii lui-roşcaţi, la 
locul unde. Dinu căuta neclintit în zarea după care au dis- 
părut: copii Căpitanului Grant: - 

Era: marginea de plajă pe care o alegeau altădată Maria 
cu Dinu. Unde i-a găsit în dimineaţa ultimă a lor, aigi. 

Poate la aceasta se gindea. Poate lu altceva: 

Acum, acolo era numai nisipul, marea şi alt Dinu. 

Reiuă: 

=~ Toți sfîrşim -prin a SE viaţa. = Adaptarea e up 
principiu de existență! O- „condiţi 

„Acum. începe cu mania lui! gindi Conişa. O teorie bió- 
logică |... Am -auzit -adineaori o disertaţie asupră hu Freud; 
s-0-suport și pe aceasta!“ Şi îşi surise singur cu rînjelul dez- 
velind caninul. 

Dar Virgil Probotă -nu incepu defe cu mania Jm. Se în- 
toarse la Radu, punindu-i miga Pr Somme bas întrebindu-l: 

— Ei Luz S 

— Eu, cam mă vezi! rosti amar Come, obsprvind cé ei: 
tenul abia acura și-a amintit: de el. 

— Eşti cam laconic, Radule!... - 

— Precum vezi... 

„Vorbeşte exact, Drum. ca Das: Se Jeton, mind) cu sinceră 
mihnire Virgil. Pr obotă. Cine ştie ce sâerste wier? in Abușă 
în el!-E un nefericit. Trebuie scăpat din această pierzaro.* 

— Radule! rosti cu frăţească potire Virgil Probotă. De 
ce-nu-mi spui’... 

~ Up să spun? rise “fals. Radu Coren, dezvelind "colțul 
cănirului în rînjet.. Astepti ~ spovedanie? ap inșir, ce? 
Povestea men e aici, aici şi aici! arătă, pe rind. obrazul irie 
semnat,-haina-cu țesutul minecii destrămat şi fruntea. Ori- 
cine poate citi, iar anii, de aceea Tue). 

— Suferinta ta, Radule, e-aici?... spuse încet! Virgil Pro- 
Botă, atingindu-i pieptul. Inima. ta e-bolnavă! i 


-306 


— În orice caz, n-ai-să mi-o tămăduiești tu în laborator... 
Nici n-ai să mi-o intinzi la pila electrică, ca mezenterul broaş: 
telor! adăugă mai tirziu, ca- să-l- jignească, 

Şi îndată începu să-şi roadă unghia pînă în carne, 

Virgil: Probotă- desenă. « cu apărătoarea: de-nichel a creio- 
nului- figuri geometrice in-nisip, ștergind şi construind altele: 

Vorbi: fără să ridice ochii, cum s-ar fi destăiniuit pănintu- 
lui: 

=: Înţeleg ceva din dezolarea: ta, Radilet:: E inrudită-cu 
a: noastră; a tuturor. N-a scăpat nici unul din generaţia: noas- 
trä. Atit doar, -că fiecare se mărginește. la el, ori. la-profesia 
lui, nt observă-că sintem atinşi de o.boală generală care Dä 
cruțat pe:nimeni: pină- acum, - -O temere, o îndoială... Parcă, 
uneori, o mustrâre... Citeodată, în laboratorul meu, de acolo 
din Cluj, cînd: obosesc; deschid. fereastra "e intorc spatele 
mesei de Tuer. Atunci mă-cuprinide şi pe mine îndoialat- Tot 
ce există, pe pămint ori sub părint, a ‘fost scormonit la iveală 
de tovarășii mei: necunoscuţi din toate laboratoarele lumii, 
şi a fost pus la dispoziția celorlalți... Teri eran puteri nefolosite 
şi bogății nebănuite: de nimeni!... Acum stau la picioarele 
tuturor, Oineneşte, ai citeodată drept să te simţi mindru -de 
veacul tău... Şi lumea e totuşi nefericită! Din ce în ce, nu ştie 
ce vrea și nu se mulţumeşte cu ce äre.. 

— Mi se-părea adincaori că arăţi a fi foarte mulţumit | 
îl întrerupse eu acreală Comşa: 

Virgil Probotă nu-l auzi. “Continuă: 

= Citeam o anchetă: Chiar ieri. Au răspuns savanți şi 
militari, din Europa și din America și japonezi do'care se tem 
deopotrivă europenii și america.. Toți vorbesc: dente un 
război. viitor ca despre o fatalitate inevitabilă.;; Cel: mult, 
îndrăznese- să spere că: va fi, deocamdată, amînati Și toti 
ştiu că -un război viitor are- să- însemne--0 -6zterminare în 
masă a oamenilor, pe lingă care războiul ce a fost: rămîne 
namato joacă de Copii... Se vorbește despre crepusculul: rasei 
albe. Despre: celelalte continente, care se vor dien să -ne 
extermineze cu armele create de mg... Si gin: mai ştie: încă 
ee oe arieninţări. ne mâi-pindese!... Atunci mă cuprinde-o 
îndoială... Nu “Slujim oare o minciună? Nu. sintem. cumva 
complicii unei înşelări care pregătește omenirii atte suferințe; 
mat teribile? Nu punem- pare, in mina unei umanități ires- 
ponsăbile, armele cù care să ne ucidă? 


-307 


Virgil-Probotă se îndreptă în-capul- oaselor. pe-nisip,. virt 
creionul. în buzunarul de la piept. şi privi au. Zarea opacă 
a apei, dinspre care: înainta -nuaptea: 

= Mă uit-la copacii care înfățisează natura şi gindesc priti 
ol. Mi se pare atunci că miracolul nostru; de Care sintem 
mîndri; e un miracol trist! Am denaturat natura, am făcut-o: 
ignobilă şi -criminală!... Oamenii cunoşteau plăceri simple a 
dezinteresate... Actim fericirea e “plătită şi artificială. Bucuriile 
noastre sînt tarifate.... O pădure e a cuiva, nua pămîntului. 
Şi peştii  rimilor au acum un stăpîn... Civilizaţia e exclusi- 
vistă! Plătesc ca-să pot spune. de cota că-e al meu şi nu-mi 
face. plăcere decit pentru că e platt. Şi fiindcă plătesc a 
fiindcă platind pot -obține orice. devin insatiabil, vreau me: 
reu şi “mereu Altceva, iar satisfacţiile noastre sint riste. şi 
incoinplețel: i. E heteahiăa, Lara civilizaţiei noastre;-cum de 
altfel a repetat:o, pină la bagatelizare, Fererro,.. 

Virgil Probotă se ridică în. picioare, 

Radu Comgail găsi grotesc, în hainele lui noi de parvenit 
al progresului, perorind în Taja mär care-a văzul, atitea 
niilenii. „atitea şi. atitea: 

Dar Vi gil Probotă nu bir 
vorbind mai departe: -15 =, 

= Și tat copacii” aceia imi dau atunet răspunsul... Mi se 
pare că ţi-am spus. Sint cîțiva-tei bătrini. Când au fost sădiță 
atolo; om nu putea zbura și nici nu pulea culege din văzduh, 
cu 6-antenă. concertul de la Paris... Toate s-au “înfăptuit deci 
Zei mal scurtă vreme decit ciclul unei vieţi, Şi virsta plange 
Se numără doar eu milioanele-de oui. Atunei; mise lăniu- 
rešite singura explicatie a-acestei nemulțumiri de care suferă 
omenie: Omul e. nemulțumit şi suferă; fiindcă n-a arat 
vreme să se deprindă cu felul de siătă creat tot de eln Se 
urcă în avion Să parcurgă cinci sute de kilometriin două-ore, 
mline poate intr-o oră, dar sufletul lui e încă vechi, ca atunci 
cînd: străbătea- distanţa aceasta, în căruță de poştă, în opt 
zile... Siniă întorc iar de la fereastra cu tei, la masă și la mierosi 
coaprle inele. Mă întorc împăcat! u vreau să-mi trădez, 
irindăvind,, miile de tovarăşi pe care nu-i cunosc; din. toală 
lumea, care nuse îndoiesc şi nu se oprese din munca lor de 
furnici... Criza de acuri e trecătoare! ot ce-a cistigat vreo- 
dată omenirea.a fost cu-un sacrificiu şi-a început printr-o 


aceste gînduti ale prietenului, 


808 


catastrofă. Creștinismul a dărimat imperiul roman, Şi religia 
noastră” dărimă pentru moment. ca să retonstruiasc; 

Radu Comsa gindi: „Acesta, ? în mhbecilitatea “lu ade 

rea: omenească are să iasă dintr-o eprubetă”. 2" 
cempătimi. S 

Dinu ee de la Gout seg: Pierduse nădejdea că seva 
mat intoarce barca În care au plecat fiii Căpitanilui Grant, 
Sub fruntea.rotundă, ca fruntea Mariei. -acum-ochii castanh 
em Dep de aur: âduceau m: plin aminte ochii Mariei. 

Dar Radu Conişa nu-i văzu decit miile lungi și. rnișcările 
dizgrațioase, de copil i în virsta cînd regte ȘI capita) presimti 
să omul acesta cui semn wil în obraz nu- priveşte cu sihipalie, 
Pentru aceasta sp întristă, fiindcă intotdeauna copiii sufăr 

„cind rio se sint. iubiţi 

Viegil:Probotă își încheie logosul cu mina-pe umărul lui 
Dinu: ; 

— Să nădăjdoim că acest ta cau să fio mai fericiți... Noi 
stăm cu jumătate de viaţă. într-o epocă și cu junătate în 
ccalaltă. Ne întoarcem cp gindul nomai îndărăt! Ei zm viaţa 
numai inginte.:.. N-au ce regreta, fiindcă n-au cunnscul ce-am 
ştiut noi. N-au ce si-si amintească... Poate au să ne dispre- 
tuiască puţin pentru 'sentimentalisinul nostru, care, tinin- 
dune mere în trecut, nu ne îngăduie să lrăim prezentul... 
Pentru ei totul va fi fircse Se vor simţi bine în veac; vum 
noi mu mai sintem Ca 

Copilul. ridică -ochi nü Io amindoi, nebiţelegind: 

= Dar mă sint foarte bine)... Păcat numai că marea e 
atit de uriţă în-astă-seară;.- - 

„Are acclași glas. Glasul Mariei, ca sunetul mat al bilelor 
de fildeș ciocnite“, gindi Radu, iar amintirea moartei [n 
armată. : 

Apei îl cuprinse o frică SE o remușcaie-de-nult. ați- 
pită undeva in el. Teama ca nu cuniva să-și amintească Dinu 
de acea noapte de noiembrie, cind Fa părăsit Ze ploaie, pe 
legătura lor. săracă, în drumul retragerii. 

— Cred.că mergi cu noi la masă, Radule? itindenină Virgil, 
nădăjduină să-l dezmarţi Sech aşa, din p;ocnitaă smgurătate: 
Sitem numai noi... 3 S 

— Nu pt Mai văroîn! ze tnipotiivi Radu Comes, näs- 
eoämd îndată o prietenie imaginară: Astept--pe cineva, 


209 


Dinu se bucură-că nu vor sta la masä cu gn om-atit: de 
Peng, E 
Cnd se depărtară, Radu îi privi din gema. râzindu-şi 
unshiile. Virgil ţinea copilul cuprins cu ing sting după git. 
Dinu “întrebă: 
— “Pătieule, acesta e domnul Comşa, despre care tot îmi 
spuntai- mata? E 
Dar gindul:pentru-care întrebase rămase închis în-sfiiciu- 
nea Ju der copil: se-mira că cineva va fi-putut fi vreodată 
prieten cu asemenea om. e acu 


Radu Comşa-rămase iarăşi. singur. Îl împresură amurgirea 
fumurie. 

Cerul horos ze lăsase pe mare, de unde nu se mai întorcea 
nici o pasăre albă. =- —- 

S-ar D spus-că în apa Y nătă a murit acum, lăzindu-se 
la fund, tót ce fusese însutlețit. .. - 

Cetatea de nisip era numai o movilă de nisip, bond 
o.ticatrice pe plaja netedă, 

ÎL scutură frigul. Déi 

Strânse scaunul. ÎL Liri fa baraca de scînduri. Se îndreptă 
spre birtul lui cu miros de untură sfirtită, ocolind luntina. 

Se. încrucişă în drum en © „pereche rezemată în braţ, cu 
franţile apropiate: doamna -cu părul oxigenat, stăpină lui 
Dia. şi domnul Pastion. Pe urmă, după. zece paşi, intilni 
soţul fără mină, cu Pikiki legat în curelușă, păşind cu ochii în 
pămint, în înnoptare, pe poteca “prăfoasă... 

N-avu nici simpatie, nici înduioşare pentru el. Ba. își 
spuse că un om care acceptă aceasta nu merita să fi pierdut 
cîndva. o mină „acolo“. - 

Seizbi cu pieptul într-o tmprejmuire de strmă. Ocoli pe-o 
alee: O fereastră luminoasă îi atrase ochii- Vru sé privească 
în altă parte, dar ochii erau chemaţi de căldura bung e ire 
timă, a luminii aprinse. Fereastra- era deschisă-Lampa atirna 
deăsupra mesch. Doi copii, doi părinţi, o farnilie: ceea ce: se 
află în ceasul acela după toate ferestrele luminate. 

Insta încă şi se opri cu ochit Jărgiţi, cu mini sprijinită 
in tiunebiul: omg sakim- pie 


“310 


Era fereastra.-loz. - 

Luminita, cu un copil la dreapta şi altul la stînga, Je îm- 
părțea ia farfurie. C, elălali, inters.-cu Spatele spre întunericul 
de afară... Mihai înălţă ochii îndu-şi: cirhenţii părului: 
fiică să:se audă vorbele, se înțelegea că Îcuininița îl mustră 
pentru ceva-și-că ol se apără. A Mimi, -cu-gervetul după git, se 
uită la lampă prin scăunaşul de cristal... 

Omul:-intors-cu-spatele vorbi ceva, Liuminiţa-a ris uer, 
De mmmä, rămase-cu ochii uitaţi în innoptarea de -afară;-a 
mutat vasul de cristal cu flori, din calea privirii: 

Gindegte -ceva străin; o clipă e absentă - dintre. ceilalți, 
Bărbatul i-a pus mîna-pe mina ci. A tresărit și ride: 

— Nimic! Nu ştiu la oe gindeam. „« Mirai. lasă scăunașul 
şi mäninch, 


Mimi numai trumzăreşte lhara erminat sa put fourcu- 
lița alături. Explică ceva- gesticulint-aprins, cu mitnile dea- 
sapia mesei. Degetele Luminiţei fi mingiic părul, s-au intilnit 
cai degetele bărbatului pe creștetul copilului, carece al Tor: 


Mina lui Radu Comşa s-a infipt: intrun ghimpe din trun- 
chiul saleimului, dar nu o mișcă. Durerea” îi Tace bine. 

Priveşte Ja o viață a lui e i-a fost furată. 

“Luminiţa a vorbit. I-a auzi! cuvintul rostit numai după 
mișcarea buzelor: 

-= Badge) 

Ar ăspuns celălalt. ` 

Ce ușor La fost! Radul" — numar a schitnbat, ceva și 
viața-durează (Cit o urăște! Cum a pului-să creadă vreodată 
în eat. Luminiţa iar ride. E abia mai femeie decit atunci... 
Peste ea n-au trecut anii. N-au Beat nici un semn... Îşi şi dez- 
miardă copilul: cum poate dezrierdo copilul aliuia?... De 
ce ginduri Stunde), E numai copilul-zi, al for; al acelora.. 
EI e cel străin, care stă ai și nu se poate desprinde, ca un 
cerşetor privind Ja fereastra unde e humină și cald înlăuntru 
și unde n-a Tost primit, fiindcă nu pentru dinsul era vreun loc. 

Lampa a lipit, s-a clătinat, 

Sint nenorociri -care pot. veni. „neasteptat, să-cupme Cen 
mai calmă și durabilă fericire; explodează -o lampă, cade de 
Sus. ei ae aprind toţi, Se “sfarmă automobilul într-un zid; 
Mişună gazetele în fiecare zi de asemenea fapte diverses Dacă 
s-ar aprinde toţi, ar sări el oaro în lăcări -să salveze unul ? 


211 


Dacă i-ar pisi sub maşina EE s-ar Pleca cl one să ri 
dicun. a 

Dai lampa revarsă nät lumina ei caldă a bună. Cei 
dinlăuntru n-au presimtit că s-ar putea întimpla vreodată 
ceva să rupă tibna tor fericită. Totul e sigur şi simplu, 

Se zbate un Alulure împrejurul luminii a a căzut cu ari- 
pile dogorite pe Tata do masă. Mihai a întins mine după 
zvîrcolirea lui, hir Mimi îl vrea ca. Luminiţa La luat câ să 
facă-pace. Lea „tidicat în virful degetelor ș și s-a dus la fereastră 
deschisă, să-l arunce afară. ` 

Lapus în palmă și-a suflat” asupra lui: Fluturele şi-a pat 
pitat-arăpile-cu restol de viaţă: Și Luminiţa s-a oprit; Cu mii- 
nile stzemate în pervaz, să privească pe întuneric. 

E inrămală de lumina moleomă dnlamitrus în: fund se 
Yăd -biutele copiilor: un can bălan: unul negras 

Laummia s-a aplecat” încruntindu-și -sprincenele ta 
stzăbală mai: adinc intunericul. Parcă -e cincta: o utbră 
Un necunoscut rezeinat-de un copac Un cerşetor, un viga 
anr A fost pumato părere... Nu mișcă. S-aclătinat O crează 

a crezut că e un mm, O părere şi alt nituie, 

Se intoarse așezindu-şi din tners firele de păr în-care lu: 
Geste lumina: 

Cind_inoată “cineva prea departe, Im Log, eum înoată 
imprudent Luminiţa, se poate uşor intimpla să-şi piardă. res- 
piralin și -să nn se mai intoarcă niciodată! 

Gândul sa ales din ultima -drojdie de umilire, de rusine 
şi de de past. 


GË ce: -a mái Sait? > Pi £$ 
pirotește în ep? Tot ce-a făcut Stiet: a fost numai să urască. 
În bucuria tutri ur, a adus sufletul lui inven:nal...Pe:-nim 
mii l-a cruțat. Pe nimeni nu L-a iertat! Nici pe copii. Bucuria 
lui a fost să le strivească bucuria lor: -$i gem 2 dit şi 
aëcastal SE 

Mina asi utä ochii. Întilneşte semnele Tăiate. in carne, ca 
ün stigria! in -afară. a hizemei dinlăuni ru. 
Şi mâna s-a retras de atingere cu orare. 

Acesta e tot adevărul pe Care HU înteles acum irana a ve- 
mt mum casă pună in alară seninul Pizanici care dorita 
inel via e. Sa-t deosebească intre lol: 

— A geniul cineva afară 


GC 


Copilul Luminiţei, ridicat. in _xiriul.. picioarelor. casă 
ajungă -pină da pragul ferestrei priveşte cu ochii lui mari gi 
nevinovaţi in E unde treieră duhurtie ` uite şi 
rele. il n paie 

-Ur om. fugels E 

Da, un om fuge cu obrazul ascins în Se priútre spinii 
care-l plesriese, ia 

Fuge spre anargine, dintol de E de ziduri, de oanment și 
de lumini; unde întunecarea. a: „pus stăpînire. Fuge alurigai 
de el incusi, cu inima îsicnind. în gratiile cvastelor unde + 
deşteplat durerea. Tar cînd a ajuns in cip; îl cheamă lucirea 
lacului cu-apă skota şi neagră. ca lacul pustiu şi blestemat, 
Asfalta Se implelicesie, se ridică şi fuge intre spini; pină 
ce. cade undeva cu sîngele br ziiluii în niimotul plin dedu- 
heare 


Tar apa:de acolu e atât de grea și blestemată, "mei iu pri- 
meste tripil nici unui inscati 


REPERE, ISTORICO-LITERARE 


POMPILIU. CONSTANTINESCU: Epopeea. războuilui:- nostru 
nu:și-a. găsit-cintărețul. Pretext de literatură. oratorică samt de proză 
onestă ei mediocră; cu intenţii patriotice. ṣi morălizatoare,: evocarea 
clipelor de: incordâre- supremă a nearmului n-a Tost fixată într-o: operă 
reprezentativă. Este şi explicabil: trăim: încă: legaţi; cir: unde: invi: 
zibile; de-un trecut-prea: apropiat; intim evenimentele: inșiruite, pe 
acelaşi: plaie de':cronică suceesivă: În- genere; evocări-sugestiv numai 
întîmplări: care: au lunecat” din - plasa: atmosferei ambiante; räzboiul 
intră în literatură după- ce a intrat definitiv: în istorie; altfel, pliutim 
lajo inerucişare de- căi, între istorie st ficțiune; arta: trăiește însă din 
mirajul recoustituirii integrale: < 

Trécerea de Ta nuvelă şi schiţă la roman” a d-lui: Cezar Petrescu 
pune problema” între romanul-cronică et: romanul-fieţiune. Pictor: ul 
rionotonici provinciale, elegiac a! iluziilor prăbușite;- d. Petrescu in- 
cearcă să înibriițiseze” un complex de personajă şi evenimente în con- 
sizucţia unui roman cù dimensiuni epopeice: Istoria psilică-a eroilor 
dän Întunecare este evoluţia unei mentalități sociale, intre epoca neu 
tealităţii şi război. Cadrele în care se petrece acțiunea sînt copios oferite 
de realitate: d: Petrescu ma- avut decît s-o înregistreze; din: memorie 
a copiat ün aspect pe care Eam trăit recent: paralelism; pînă la identi 
ficare; între: realitate şi artă. -Jocul închipuirii-e neînsemnat în. acest 
repertoriu” contemporan; predomină cxactitatea relatării, în. dosul 
cărcia se pierde “reconstituirea artistică. Realismul: descriptiv şi. anec- 
dotie, amănuntul umil: şi cunoscut imprimă romanului: un caracter 
pe care; l-am-putea.numi-socielogic. fn-acest-cadru, benevol-oferit: de 
materialul abundent, on mai căutăm opt. suflet, o vibraţie: personală: 


315 


rocompunem, prin simplă memorie, un jurnal de evenimente pe: care 
Lamm trățt sau i} cunoastem indirect. Impresia determinantă din Bnp, 
meari se desprinde din doeriment: -romamil-cronică domină ficţiunea: 
D Petrescu lucrează cu date? înseși caraiterele personajilor sint date 
verificate. de csporicuţă. Pulem defini un crou de la prince pagini: 
vati acelaşi, va reacționa identic la examenul împrejurărilor. Aloxan- 
dru Vardari, om d au Une enerzică, îşi schimbă cimpul de activitate, 
dar nu ivoluicază: se schimbă viaţa externă, ol rämine însă identice 
eu sine; tot Self) colonelul, fratele lui, își plimbă plictiseala si slabi 
iunile într-un decor mai precipitai, fără ea să-și acerlereze și ritmul 
interior; apoi Vesbiiinii, care-și plasează simţul de afaceri în alt radru; 
soţia lui, Luminiţa și Coma — Tat sini rpuizaţi de orice posibilitate 
«e a se depăşi, i pat i E 

Fivanimentele ` înnintează, ei rămîn ta puriciul inițial: Nesovăit 
stiitic, deseripliv,. Întunăcare prireede «iu malca romanelor sociale ale 
dni Sadoveanu și din Vlahuţă. În concepția Herară a-d-lui Doircscn 
doimitează incă tendința soriologul-e prezi nt cu o xigileriță ve depä- 
giste pe artist; osinenii sinl mai Tun categorii sociăle;-apoi psihice; 
de aci monotona identitate eu et ingi: 


Tăzhoiul se eslompează în perspectiva Luinurie a -faptelor nepre- 
văile. si absurdă; epopeie e-numai materialul: -Sufhil ronranilui:e 
scurt sl înăbnşitor; Structura socială a viehi- trece: pe primul” plan: 


destinul din 4 înnput războiului coincide. perfect cù destinul dip vremea 
de pace. Racliş {ce asemănare. de siinatie side nume cu-eroul:Ini Vla- 
hupi) isi sortită funeţia de cartotor statornic; Zac își insala bărbatul, 
fn -anihele ipostaze; Maria st Virgil Prohotă due, paralel, greul caii ri 
cialui stal eesormnării: Coma e oc! ocrotit, involuntar, cu egală Fang ein 
ţii. În pietrificarea situației lor social: se ascunde mebizitorul satirei 
Dorumentar și descriptix, construit pe amănunte reabiste; învăluit 
de-un destin -meschin aci găsim tragicul provine ial din- opera d-lui 
Petrescu), Înnrnecere nu aduce an sulhi epopeic;-ci-un fragment sâcio= 
osie; prin care romanul-e ropie îsi spâreşte numărul cu un nou- exom- 


D 
mag, (Cesar Petrescu: „Serisorile uni râzi, d ntinzeare“; cartea A 
Dn. -Nlata Hlerară”, aa. 1, nr 25, A ianuarie 4927, p.- 8.) 


Cind istoria” literară va căuta să fiseze fizionomia de prozator ®© 
d'In Cezar Petrescu, va: pulea stabili mai amănunțit obsesia. marilor 
umbre de scriilori sub care s-a “dezvoltat. Desprindera înc 3 de pe denm 
un spilde adaptare la difer ie metodë şt formale artistice, incomijpo- 
dipio (emperomuntului'său nelimpezit; Debutul d-lui Petreseu, it Seri- 
serile unai- räzeg, pornise alin almosferă unor modele local, a o Tige 


oe 


desprinsă dän Hrismulevocalor-al d-lui Sadoveanu. Povestirile sale 
aveau aspeet: de poe; iar nuvelele -oseilau intre document, și sensul 
simbolic: În ` Dram e plopi, substanţa lirică începi să fie stibord- 
nät wm -afabulaţii, întreruptă şi de frecvente abateri” deseriptivei 
Din stare de suflet, descrierea evoluează spre cadrul social și amhianla 
morălă. Liste! se îndreaptă spre observaţie şi analiză a obiectului, 
amur Und trecerea spre realism Noua sa formulă o afirmă root 
Zum negore, conceput pe dimensiunii de frescă, de vn zenlien prea: niru: 
Dos "Tu derumoniarea descriptivă “Eroii pășesc dag logică” intimă a 
faptelor, - se plasticizează, dar nu ne mărturisi: € totdeauna o vială 

independentă de intenţiile prestabilite- ale scriitorului. Aspeelul de 
fantoșă pe eare-l găsira în figură hi Comşa, evidența de câpie de pë 
nalura “a altor personaje ascund incă pe liric convertit in căutarea 
de staat) satirice și molodramatice. Truda liborioasă de-uplicăre. la 
obicci-lă totaşi rezultate salis ăcătoare, în notă evoluţie a toi Cezar 
Polescu. {Cezar Petrescu * „La Paradis General, în Nrmea", um iy 
neto 27o martie Lon pa 


ALA PIHLIPPID E: iu romanai -fntinecare Cezar: Telreci 
airticul: ji:revistă toate categoriile sociale ramânești. S-a-serțit: pen: 
Liu aceasta de un eveniment social: care să fie în stare să răscoleaeă 
toate straturile societăţii şi 'antune războiul. A condus timp de zece 
ani: soarta” a zeci de personagi, trecîndu-le: pe: toate-prin război şi 
detorniîndu:le „pe toate cn ajutorul războiului, lăsînd, mäi bine zis; 
războiul “să le transforme zi să le detorineze. Întunecare este un roman 
social „ii prio destinaţia-pe care i-o dă autorul (nu existi nici o teză 
pë car ar dori s-o demonstreze), ci prin vastul. material omenesc -ira- 
tat. Esie mn Log panou de „Comedie umană“ pe care ni-l oferă; Iniriga 
zoiniinului nu Se grapcază toată-în jurul anui personaj: central. Reie 
ün pisrsotiaj principal Radu Comşa; daracesta nu acaparcază îuircaga 
asțiune_ Aș Ti dispus'să afirm că personajul principal din; Întiznecare 
este războiiil, care trăieşte şi evoluează in sufletul tuturor. personagiilur 
din roman. O nevoie. izvorilă din tehnica tradiţională: a -romanului 
L-a silit pe Cezar Petroscu să ofere-un loc mai larg la citeva personagi, 
Într-un rezumat H se cuvine deci locul întâi: 

1916, vara. “Radu: Comşa, (mär avocat, sceretărul deputatului 
Alexandru -Vărdaru, e logodit cu fiică acestuia. din urmă, Lumii, 
care 1 iubeste şi pe care o iubeşte. Radu Conişă e o fire energică și 
persecerănlă. Fiu de pärm, sigúr şi-a croit drumul şi singur a izbulii 
în viaţă "O fire cinstită și holărilă- Războiul îl găsește mobilizat pe 


Joe ja mm. minister: D o:situaţie pe care i-a impus-o--viilorul lui:socru 
şi-pe: care o suportă gréu. Suferă de ase vedea ocrotit în astfel de eon- 
diţii şi, după ce face la adăpost rctragerea; la Lost cere tririteréa:pë 
tront: În: luptele de Ia Oituz este rănit. O rană la piept sinale faţă: 
Se'vindecă dar rămîne desfigurat. Sehiic de-obuz i-au sfirtecat obrazul 
şi-a rămas- cü două-eicatrici hidoase, la timplă şi la colţul:gurii.: Logod- 
niva lui se Sieste să-l iubească mai departe; dar Comşa: își dă; sam 
de-tot ce'e forţat în afecțiunea et. Își dă seama: Că tineretea ei e: mai 
egoistă decit datoria pe care vrea să şi-o impună d cä pu poate iubi uri 
infirm. Primul pas spre dezagregare. Radu Comşa desface logodna: și 
rupe legăturile: cu-protectorul lui, deputatul Vardaru. Deaici- inainte 
dezagregarea sufletească a hi Radu Comşa continuă de-alungul unei 
serii întregi: de experienţe, Jet dä seama că războiul n-a bnivățat nimic 
pe nirneni. Ticăloşia social € tot mai mare. Îmbogăţiţii de război; poli- 
ticianii venali, exploatatorii de tot felul mişună mai mulţi ca: niciodată 
în România Mare, Singurul om de ircabă din roman; afară de Comşa, 
profesorul de liceu Vasile -Mogrea, e un revoltat tără-putere şi ut om 
Care renunţă la luptă, scîrbit. De altfel e un suflet amestecat și turbure, 
amestece de fopirlănism speriat şi resemnare filozofică: Din pricina 
„ideilor înaintate“ Mogrea e exilat într-o provincie. Comșa: se -găseste 
din ee fii ee mai singur. Întunecarea din sufletul bi se facs: foi. mai: 
mare. Nu găseşte în jurit lui un-singur lucru Frame t hun de care så 
sp apate, A făcut războiul cu nădejdea că din tot zbuciumul va ieşi; 
poate, un adevăr luminos la iveală; că- oamenii jet: vor da în: sfirșit, 
gema după alta suferință de nevoia unei: schimbări: Radu: Comşa 
trebuie să se 'resemaeze să vadă că s-a înşelat și asupra oamenilor și 
asupra lui. Nici societatea nu s-a schimbat, nici ci nu are puterea s-o 
schimbe; Întunecare, Pe lîngă asta; rana de la-piept La lăsat, bolnav: 
La Techirghiol, unde se duce ca să se caute, im 1926, tevede aproape 
pe foti cei pe care i-a văzut trăind şi evoluind: de: zece: ani. Printre 
aceştia e şi fosta Túi logodnică, acum măritată, fericită; Priveliştea 
acestei fericiri, pontru el, car nu sp ştia nici invidios. nici rău, este 
o'dureră; Își sirite destigurarea de pe obraz dăzindu-i în suflet şi făcine 
dul tot mai întunecat şi mai turbure, 

Romanul lui Cezar Petrescu e crud şi trist. E crud și trist: pentru 
că, Inainte de toate, are caracterul de adevăr iremediabil. Veracitatea 
lui fi dă o rarā putere sugestivă. Toate personăgiile trăiesc vu o nare 
intensitate. Nu e numai viziunea „despre viaţă a eroului Radu Comşa. 
Paie ug descripţie imparțială a socictăţii. româneşti din ultimii cinci- 
sjrezeca-ani, descripție. complectă şi strictă. Cezar Petrescu intruneștă 


S 818 


un-puternic: spirit:-de observaţie-cu.-o -mare-putere de exprimare. Se 
mişcă cü acceaşi uşurinţă în toate situaţiile, făcînd-să vorbească ou 
aceeași- plăuzibilitate oameni din toate categoriile sociale; din- toate 
clasele: E acasă Ia vc oriunde. Însuşiri de gazetar utilizate: de-un. veri- 
tâbil-talent de romancier. Bănueisc că admiră pe Balzac, cä a fostda 
şcoala jot a că'a învăţat bine. În literatura noastră ocupă-un loc unic; 
E singurul nostru: romancier cap are curajul- de a:aborda; subiecte de 
telul-acelora: dän Întunecare: Mulțimea persónagiilor pe Care le conduce 
este prodigioasă. Nu lasă me nici an -nedeterminat- st neterminat, 

Radu Comşa este-un revoltat: Dacă nu prin fire, prin împrejurări. 
Bete, în orice-caz, în Dieratura noastră, vgl dën rarii pi de revoltați. 
Asta: D constituie şi originalitatea: Într-o Titeratură ai cärc ere sint, 
în:uare parte -abulici și şovăitori, el-este o excepție; Dar Radu Comşa 
este: în acelaşi -timp-şi un ratat — şi ratat: numai din-pricina impreju- 
rărilor; Tote an rasdiu ca cel -românesc el ou mai este, din acest punct 
devedere; o &xcepţie. Şi aici, în descrierea şi analiza acestui: mediu, 
stă'eruzimea şi tristeţea romanului. Autorul a plasat lîngă Comşa pe 
prielenul acestuia  Mogrea, alt revoltat, dar de altă natură. Mogrea 
este tipul, foarte specific românesc, al revoltatului cü gura, care vor- 
beşte mereu; înjură tot, pe toți, pe toată lumea, totul: fiind -peniru 
el „mofturi“. Reveltă pur -verbală, indignare care. nu se manilestă 
dăcât în vorbă şi înjirături fără eficacitate: Un criticism inactiv; foarte 
roimânese, şi mp Up naţional, tot- așa de naţional ca şi celelalte perso- 
nagii ale romanului, începînd: cu Sofron- Vesbianu, op de -alaceri“ 
şi-o de învivteală şi sfirşind -cu domnul Lică Cartojan; mare „elector 
politic“ și îmbogățit de război, guvernamental- mereu; chiar şi în:0po- 
ziţie. S 

Cirasticl de personagii și Seu de atmosferă, romanul lui: Cezar 
Petrescu este menit să ofere societăţii româneşti o oglindă credincioasă, 
Este înainte de toate un document de foarte bună. calitate: 

Ca'realizari: de artă, este un roman realist desăvîrșit: Mediul bur- 
ghezici noastre:-mari zé mici este tratat fără sentimentalism şi îngă- 
diinţă, văzut eu un och) aper și nemilos. Dar nu este numai o copie 
fidelă. -Pluteşte peste tot şi te pătrunde -un suflu de adipch sinițire, 
mn sulet larg, încăpăter şi puternic, al autorului. Această impresie 
te tace: să- troci cu vederea: anumite șovăieli, foarte -rare, şi. oarecare 
grabă fo redactarea anumitor pasagii. Sar putea de asemenea reproşa 
personagiilor” că “vorbesc pra mult, că pe alourta replicile lor sînt 
prea “mult discursuri san 'dizertaţii. Personagiile- au- poate “cîteodată 
prea multă elocvență: Dar este, Tode, drept, că sfnt gott construite 
astfel. Vorba prea niultă le imocuieşte lipsa de -voință şi puterea:-de 


319. 


a actiona. Poate prin-asta siut. şi mai veridice. Se vorbeşte „mult. în 
Romănia. Cura se vorbeşte mult şi în i: Toinanele rusești DC cate-simţă 
că amorul le cunoaște bine: 

Întiinicart e un roman din genul: Jui Război şi pace. Un xomaân tate 
ni se grupează în jurul unui erou central, fiind oarecuni viziunea de 
viaţă a-acestii erou 'ecnteal.Îmhrățișind- un interval de Um mare 
şi cuprinzând ò sumă întreagă de existențe; nui se poate cere rapiditate 
şi constrăcțic clasică. "Tat aen cum nu se poale core vieţii să curgă strict, 
şi sobru ca o tragedie de Racine: Nu este-cu ale cuvinte -un romande 
tip francez, repede înnodat. şi dezlegat, r-eleganţă, măiestrie și sobrie= 
tate com slearpă. E um roman. de tip englez san rus; Amplu. complex, 
arnestecat, ca însăşi viaja- Este şi cea mai mare laudă carei se poale 
artnce. lar, plasat tm- Hteratura noastră, el-umple up gol; Imbogățind 
proză noastră Cu o operă masivă şi tare. De-abia acum, dun ve îl 
cunoăștem, ne dăm seama că această operă ne lipsea și oft de mult ne 
lipsea. eege romăn de Cezar “Petresti au, in „Viaţa roinăncaseă'“, 
an: SAL, fir; 2—3,19209, p 269-271. CS 


IZABELA SADOVEANU: Nu fi E vorbi: cu singe reče Ae 
acest: român al-d-hui Cezar Petrescu. Reirăiin în cl eu prea molt ascu: 
Dm: tragedia är nume prin care numai o dată poate trece sufletul 
gence: 

În aceste două volnmeg, autorul na ne înfăţişează numai turbu- 
rănile morale și: immateriale ale războiului în generaţiile româneşti: din 
timpul și dän preajma lui, ci enigma mai, enigma morătă își socială 
a.-unei generații. - 

Problemole pă care le pune desfăşurarea evenimentelor sit ës. 
trinlo în “sutletele -cele mai deosebite, în mediurile sociale rile -mai 
variate şi -prezintate: sub unghiurile de vedere cele nai: neaşteptate. 
Rio sat adalizale eu o luciditate erndă, tratate cu o fineţă: o nciiitre= 
eută jristeţă și precizie de judecată, într-o coloratiră potrivită fiecărui 
Stiet, fiecărui moment, Trăini în lumea--aceasta variată și mutt 
toate etapele interniodiare între viata de toate zilele din--+ternea-neu- 
tratităţii şi -dezlănțiiiroa catastrofei. Sirnţim toate nuanțele gradate 
picaro le-a stabilit războiul între civil st combatant, între” ert: din. 
dtrătul, din jurul frontului 4 cet do pe front: Războiul eredat mai 
miitin efectele lui: seennidară, în ecotrile din sutletul populației din 
toate păturile sociale, Aceste ecouri devin snb condeiul dhi- Cezar 
Dote reaclive arzătoare care fac să iasă la iveală componentele 
cuie mat tiinuite “ale şi Aletutui omenesc. 


an 


În preziua războiului, nimic nu tresare încă în viăța obișnuită, 
in prevederea furtunii. Chiar lui Radu Comşa „viaţa îi apare simplă, 
limpede şi fără - primejdii“. Cităva me oamenii continuă a trăi 
dipă vechile norme, în- puterea “înerţiei. In curind însă, realitatea 
disproporţionată: a evenimentelor nu mai întră în cadrele mărunte 
şi bine orinduite ale vieţii lor de vietăţi de apă stătătoare, suiletele 
se turbură şi se descompun detormîndu- se, 

În lupta cp primejdia, durerea moartea, tensiunea excesivă 
a fiinţii scoate “din adîricuri. „aspecte neașteptate; Personalitatea, se 
roconstituie pe alte planuri, decăzind pînă la instinctele primitive, sau 
atingtad exaltarea eroismului şi resiunea sa în valori etice supreme. 

Drama îni jurul căreia centrează romanul e drama vieţii interioare 
a:lut Radu Comşa. E-o dramă de conştiinţă, cu atît -mai puternică în 
încadrarea ei tragică, cu cît se ascunde “mai. mult în -adîncirmile sufle: 
Test. S 

Ceva ce nu mai putea răbda „strivit și astixiat“ fo d îl împinge 
să meargă pe front. Acel ceva e sufletul său adevărat așă cum i-a. fost 
dat de „părinţii din părinţi“ și care, sub reactivul suferinţii din jurul 
stiu, apare în lumina sa adeyărată [-..]. 

Personalitatea, refăcută. pe acest nou plan, e fixată violent și 
dursres într-o înfățișare fizică noud. Radu Comşa nu mai e bărbatul 
frumos şi. voinic al cărui viitor era temeinic și precis croit înainte-de 
război: Rănile I-au desfigurat și i-au luat- dreptul la iubire și căsnicia 


vizată: După război, în sufletele. simple și primitive coeziunea se sta- 
bileşte.-tără rezistență. De cum a încetat furtuna: cle--reintră Zo real; 


eu marie nuanţe noi și unele rezonanţe neașteptate, dar fără importanţă: 
Sufletele cu;etemente-complexe, de -un echilibru mai nestabil oscilează 
însă multă vreme pînă să-şi găsească anumite condiţii de stabilitate, 
iar.dacă, nu găsesc nicăieri. tonalitatea sufletească- pentru rezonanţele 
lor, se deformează complet, se dizolvă şi se rimicesc. 

Radu Comşa se găsește în fața- frontului intern“ singur și complect 
dezarmat, prin însăși calitatea nouă a personalităţii sale şi diapazorul 
prea înalt al tonalităţii urlete El intră în conflict en viata a viaţa 
7 răpune. S x 

Îa total — o 'operă de o bogăţie, ae o amploare, de o alură a o 
calitate nebănuită în Hteratura obişnuită: [-] 

Povestirea sp desfășoară în ritmul vieţii, cu fapte mărunte şi 
întîmplări ce depăşesc covirşitor puterile ființei noastre. Personagiile 
stat vii ptoă la halucinație, în colțuri de lume evocate pictural, din 
citeva trăsături. Episoadele se succed sau se Incrucișează, eemplec: 


321 


iindu-se şi înlănțuindu-se, pare-se, la întimplare; dar întegrindu-se 
într-un tot bine închegat și construit, într-o sinteză vie şi organizată. 

Stilul dezbrăcat de pitoresc St de orice-sentimentalitațe e sec și 
rece, uneori ca stilul unui hronic vechi, dar poate din această cauză 
dă o impresiune de sinceritate simplă şi cumpătată, trimiţind emoția, 
sub forma ei vie și înfiorată, ca o săgeată fină, în partea. cea mai sci- 
sibilă, a inimii. Analiza Tore, crudă şi neiertătoare a sufletului său 
propriu, tonul de mărturie și mărturisenie a lui Radu Comşa din ulti- 
mile pagini ale romanului, ard şi dor ca un corosiv. Sfirşitul'său tragic 
și ncîmpăcat, în apa lucie, neagră şi blestemată, care nu vrea să pri- 
mească nici tripul înecaţilor, e de un pesimism iremediabil, aspru și 
amar;.căre è singura tonalitate sufletească ce se potrivește în această 
întunecare. SO a 

O operă „tare“ ca gîndire, ca concepţie, ca atitudine sufleteast: 
To aceste vremuri moi şi fărä consistenţă, în care înotăm fără viaţă, 
acum, după război. (Cezar Petrescu: „Întinecare“, în „Adevărul lite: 
rar şi artistic“, an. IX, nr. 9, 3 martie a929, p. 5.) 


CEZAR PETRESCU: Primele mele -yolume, pină la” romanul 
Întuinecare, inclusiv acest roman, n-au fost altceva decit lichidarea 
acestui proces de degajare, care a mers încet, fiindcă în fiecare carte 
subliniam o realitate spirituală, veche de zece ani, măcar, Niciodată 
mam scris pe ô emoție sau un subiect sau o experienţă umană preas: 
pete. Între geneza unui volum şi -realizarea lui materială au trecut 
întotdeauna cîţiva ani. Timp în care prelucram materialul brut, inte- 
rior, fără nici un plan pe hirtie şi fără nici o fişă, pentru ca mei ano, 
povestirea, 'riuvela sau romanul să fie scris direct şi trimis tiparului 
în primă şi singura versiune. [...] 

Romanul Întuntcare: a Tost conceput. in primii ant după război. 
Contemporan cü Scrisorile unui răzeș; îl purtari cu mine; ca amănunte 
şi atmosferă, -tipuri- și episoade, așteptind doar să mi se lămurească 
tinia centrală. Mi-a -precizat-o destinul generaţiei mele, pe care insist 
să o numesc: generaţia semănătoristă. Ani lucrat la roman trei vacanțe 
de vară, cîte două luni, și se afla gata pentru tipar încă de acum patru 
ani. Toţi editorii l-au refuzat socotindu-l prea întins şi riscat. {Aveiagşi 
câitori care solicitau: pe întrecutele, mai deunăzi, cedarea editiei a 


doua:) 
Astfel, deşi-apărut în acest an, Inzunecare reprezintă pentru mine 


încheierea unui proces spiritual, situat cam între anii 1920—1924 
Scriind romaniil generaţiei semănătoriste, care mă împiedica să väd 


322 


altceva; să scriu-allceva şi să mă TOBA eri, m-am degajat de o prezenţă 
tiranică. 

Numai:atunci mam ve purificat de vechile influenţe, pentru 
a -scrie Omul din vis, Omul care şi-a găsit umbra, Simfonia famastică, 
toate: concepute; cred; sper, dincoace de canoanele; Sămărătorubei: [...] 

Sorot jot cp am publicat pînă la românul Întunecare dibuieli de 
ucenicie.-N-am fost niciodată prea grăbit. Şi, mai ales, am avut oroare 
de -literatura livrescă: Cred -că un romancier trebuie mai întîi să-tră- 
iască viaţa, lăsînd la o parte teoriile estetice şi toate preocupările:defor: 
mate ale breslei. Număi după aceea va folosi, brut sau stilizat, după 
temperament; un capital tezaurizat, care se enfişează de curente ste- 
tice, de canoane şi de tot ce, o dată cu modelele; e trecător și perisalil. 
Eu am trăit viața, parcurgînd toate categoriile sociale ṣi toate sitr:a- 
piile; încît am învățat să o văd cu “ochii dezbărăţi de convențiuiie 
livreşti. (P. Aderca: De vorbă-cu d: Cezar Petrescu, în Adevărul literar 
și artistic“ om. IX, nr. 30,-41-aumust 4929, p.1:) 


PERPESSICIUS: -Dacă se poate vorbi de -un -român,- nu atit: 
rechizitoriu, dat icoană a războiului nostru, cu toate stările Jui; dë 
suflet, de variaţii ale societăţii; cu pervertiri sau croisme anonime ale 
neamului nostru; este desigur. vastul roman fntunecare al d-lui Cezar 
Petrescu. E. -adevărat că uneori aceste discursuri par oarecum prea 
minuţioase; prea stilizate, dar totul se datorește artei literare, unităţii 
de ton, îngrijirii cu-care d: Cezar Petrescu a tratat eveninientelo şi 
oamenii diñ Întunecare. Dar şi aici, cată-să fim atenţi. De pildă, cînd 
pt front, pe frontul de care îl ferise, o vreme, grija de ginere a deptita: 
tului Alexandru Vardaru, tatăl logodnicei sale, Luminiţa; locotenentul 
Radu Comşa cunoştea realitatea, el tot -mai-confinuă să De acelesi 
apărător al necesităţii războiului, şi Dcrul este prea -firesc-pentru că 
Radu Comşa este o conștiință curată și el nu poate admite că din toată 
această seismică zguduire de suflete ar putea să iasă. viermii neajun- 
surilor ullerioare, decăpţiile, ca şi revoltele: care, dealtfel, pe el 11 vor 
priride mai aprig, Ca fe o pradă fără de scăpare, pentru.-că el crezuse 
mai:nieprihănit în idealuri şi lui D zimbiseră, cu-atita puritate, ochii 
și sufletul -Luminiţei Vardaru. - 

„Războiul a apărut. să scoată din lumea aceasta veche, obosită; 
nesatisfăcută noțiuni noi, pentru un veac de acum înainte, cum din 
fructul putred scoţi de la mijloc simburele sănătos, care conţine ger 
menul altei vieţi“, perorează ofiţerul Radu Comşa la sindrofia- cu joc 
de cărţi a camarazilor lui ofițeri, pentru ca, fără să-și dea seama, sub 


398 


proznosticurile: euboeopie ale viitorului, pe 'care-n-avea de unde să-l 
pănuiască așa de crud cu dinsul, să încheie cu această sentinţă, răstur: 
pată și caricaturizată așa de violent de ce avea să urmeze: „Cum putem 
ciede-că:din război ne vom întoarce tot cum am fost?“ 

Crez, nu numai dezminţit de realitate, dar şi prezis, fie de bono- 
mia căpitanului Pleșea:-„Să ge mulţumim. cu toţii dacă. ne-om mai 
regăsi vreodată cafeaua noastră şi ţigările Regale“, De mai ales de bunul- 
simţ al minunatului locotenent: Ghenea: „Cum adică, îţi închipui serios 
d-ta că Ionescu se afla aci fiindcă aşteaptă din război să țișncască 
cine;știe-ce ideal pentru umanitate? Dar numai pomenește de aceasta, 
și are să te întrebe îndată: «Ce e aia ideal? Ce e aia umanitate?» Ori 
maiorul a venit să comande batalionul aşa ceum îl comandă ţinind lătu- 
rile, pentru asemenea- baliverne? san. eu, sau noi toţi? Şi fac excepţia 
pentru: Minea, el e filosof. Dacă-i aruncă cineva o piatră în cap, în loc 
să ridice de jos şi s-0 trăsnească la mirul individului, se opreşte îndată 
Şi ne ţine o-alocuţiune despre...“ Teze şi antiteze, la prima vedere 
'arlificioase, dar la prima analiză — organice și integrate naraţiunii 
„ea toată -naturaleţa. Discursuri, palavre și glume,- periferice În defini- 
tiv;-pentru că toţi flecarii aceştia, fiecare cu hazul și șartul lui, cu acel 
Xonescu în frunte, minunată creaţie de ofiţer obtuz, pre cît şi viteaz 
(fără cauzalitate, negreșit), sînt niște bravi bieţi oameni, călcaţi, deo- 
polrivă, în picioare de roatele și copitele carului istoric. 

La fel ne-am putea înșela dacă, nesocotind psihologia de război 
a soldatului român de obşte; am privi taifasurile de pe front ale sol: 
“daţilor şi mai ales figura aceea de mistic al apocalipselor, pe soldatul 
Mucenicu, ca De o creaţie hibridă. Nu înseamnă că de la numele pe 
care d-LCezar Petrescu i l-a ales și pînă la amănuntele- povestirii lui cu 
‘vedenia semnului ce s-a arătăt nu este oarecâră literarizare,; oarecare 
“r6tușare, dar-acestea sînt ale artei, și d-l Cezar Petrescu nu le putea 
nesocoti de îndată ce a năzuit să dea în Mucenicu un tip al marei obşti 
anonime. Fără să spunem- cà psihologia nu suferă şi că într-adevăr 
“yäränul soldat, oricît de viteaz, n-a fost mai puţin sensibil la suferin- 
Aile altora, și la oroarea de război: „Drept să vorbesc, parcă nici pentri 
mem) aceia şi pe unguri nu mai simţeam atita dușmănie, nici pentru 
dinşii, nici pentru toate seminţiile care s-au ridicat cu gînd vräjmäş 
împotriva legii noastre. N-au și dînşii casele lor? N-au și dînșii neveste 
„Și copii şi necazuri de vai de mama lor?“ 

Poate cu mult mai literarizat-şi de o necesitate oarecum de sime- 
trie arhitectonică să fie Mihai Vardaru, cars de ta expansiunea jūve- 
nilă a războinicului cu-orice preţ, îl vizitează pe Radu Comşa pă front 
ga să se confeseze de crima de a îi-omorit un om. un semer; uñ ungur 


324 


doctorand în Diere, care tocmai lucra la o teză asupra lui Petöfi. Cârac- 
terizarea- tipică și stilizarea strică, aici, ceva Gin autonomia. naturală 
a eroilor. 5 

Am -desprins aceste trei aspe. din ideologia legată de război a 
romanului d-lui Cezar Petrescu pentru a le pune în -mărginca, sau 
dacă -voiţi, înaintea ideologiei romanului lui Remarque, —  pentrii 
ca:să se vadă cît de actuală şi de plină semnificaţie este, prin cutia de 
rezonanţă De care se aplică, vasta EE a războiului nostru din romă: 
nul d-lui Cezar Petrescu. -- - - 


Însă nici recentul Nimic nou pe frontul de vest, al lui Remârque, 
nici Focul lui Barbusse, nici Crucile de lemn ale lui Dorgeles, nici Cie. 
lizăţia si Martirii lui Duhamel nu interesează şi mai ales nu fac apel 
la posteritatea, pe care se pare că sau scontat-o de pe acum, numai 
grație acestei scorburi de ecouri a războiului, ideologiei sau tineturei 
umanitariste; Este ceva: mai presus de aceste derivate periferice artei, 
care cel-mult pot să-i strice într-o doză necumpătată. Şi acel ceva ce 
se îiililnește în toată literatura de război, pe bază de viaţă nefalsificatä 
de imagină verosimilă a vieţii, este şi în Întunecare a d-lui Cezar Pë- 
trestii, construcţie de minuţioase proporţii; în tipărele căreia ailorul 
a turiat o substanţă prin excelenţă epică şi o lume multiplă şi diversă, 
pe care o regizează cu abilitatea unui romancier consumat. 

Dacă ar fi să luăm din literatūra noastră un punct de reper, pen- 
tru a da o imagine mai precisă de efortul epic săvirșit de dl Cezar 
Petrescu în. Întunecare, am aminti pe Jon al d-lui Liviu Rebreanu și, 
pînă la uii punct, Arhanghelii părintelui Ion Agârbiceanu, Dar A) 
Cezar Petrescu aduce, parcă (fără să ne gîndim, încă, Ia o ierarhizare), 
un &lemerit în plus. Este caracterul de mai largă semnificaţie ce-l are 
canâvaua pe care se brodează evenimentele. Şi ea nu este, cum s-ar 
crede, războiul. Cit prefacerea sufletelor și stărilor sociale stirnite de 
ciclchul războiului. Și Jon, şi Arhanghelii, cu toată multiplicitatea 
figuraţiei ce populează aceste vaste arene epice, subordonează totul 
-— aşa cum în Întunecăre totul se subordonează eroului Radu Comes 
—'clte unui erou torturat de demon; Ion, de foamea de pămînt, riotarul 
Rodean de setea de aur, numai că aceste două instincte, raportata 
Ia 'cauavaua din Întunecare, sînt de “dimensiuni mai mici. 

Aici e istoria unei epoca, a epocei dintre 1916—1925 (ba chiar 
şi după aceea). Aici cutremurul războiului a dărtmai. nu numai. aşe- 
zările gospodăreşti, dar st suflete, şi în măsura în -care autorul-va fi 
real să preuruble printre ruiné oameni ai cutremurului, cu.-spaima, 
dezpädeidea și înstrăinarea în “suflete, în măsura aceea arta lui va fi 


-325 


izbutit să me dea cen mai mult -decît simpli- indivizi. $i Întunecare 
izbutește să scrie istoria romanţată a apocei războiului nostru cu toate 
reacţiunile . inerente: P - 

Istorie romanţată, pentri că toate: evenimentele, destul de fami- 
Late contemporanului (dar care vor cîştiga în semnificație Cu GH vor 
trece anii), sint integrate în-acțiuni principale sau episodice şi în eroi 
principăli sau de figuraţie, așa de autonomi însă şi mişcindu-se după 
legile celei mai personale. creaţiuni literare, că ies din „marea masă a 
anonimilor de toate zilele și se înscriu cu starea lor civilă- mai presus 
de 'starea.civilă a muritorilor. Şi între ei, între primii, eroul din Întu- 
necare, avocatul şi locotenentul Radu Comşa: Rănit grav, pe urma explo- 
zici unei granate în unul din asalturile la care ia parte, Radu Comşa, 
amenințat să-și piardă - vederea, zace în spital, pachet de bandaje, tn- 
soţii de atenţiile din ce în ce mai rare ale loodnicei sale Luminiţa Var- 
daru şi familiei ei, pentru că în ziua însănătoşirii să se aleagă, desti- 
gurat; cu dizgrăţicase -cicatrice pe faţă. E începutul declinului. Un 
cerc de izolare se stringe în jurul său, și -repulsia pe care o provoacă 
duce In chip; firesc la. desfacerea logodnei. 

Şi-aici trebrie să notăm cît de dificilă este o- astfel de situaţie şi 
en eftä justă intuiţie a sufletului omenesc a abordat d-l Cezar Petrescu 
scena aceasta a despărțirii celor doi logodnici. Zbaterea logodnicei între 
repulsia fatală și între deznădăjduita nădejde că-şi va putea întringe 
această repulsie este de mare şi impresionarit adevăr psihologic: După 
cum tot: atit de just intuită este și împotrivirea lui Radu Coma, care 
înţelege, din cuvinte, din întreruperi, din -tăceri, că iubirea Luirminiţei 
s-a stins şi că tot ce ar mai dura ar fi o fericire „din resturi“, cum spune 
dînsul, în can ar fi să se Ee logodnicul de altădată“, cur ar 
dori Luminița: 

Scena, de :brutală sinceritate, “dintre „Radu şi Alexandru Vardaru 
încheie definitiv raporturile lui Radu Comşa cu trecutul. Cai acel trecut 
peniru  friurauseţile căruia fusese, pare-se, predestinat, și din care l-a 
smuls mai puţin idealismul său, cît fatalitatea inexorabilă a războiuliii, 
care l-a exilat din culcugul fericirilor și care de astăzi înainte îl va mîna, 
neîndupiecată, din deceptie în decepție. 

E- adevärat că, scriind aceste lucruri, reduse la această linie des- 
cărnată de orice fibră epică, noi înşine ne surprindem cu o uşoară bă- 
nuială. Că nu cumva celitorul, cars n-ar fi experimentat cu lectura'sa 
proprie darurile nefalsificate ale acestui român, să aibă ităpresia că 
este în linia descendentă a eroului Radu -Comşa ceva artificios. Ca 
nú ciriva cetitorul să creadă că Radu Comşa e mai curind victima :ro- 
mancicrului, care Lar voi pradă simbolică a decepțiilor, cît vietima vieţii 


326 


însăși.. Oe, d-l Cezar Petrescu are în privinţa aceasta marele merit de 
a D aglomerat, așa de firesc, evenimentele in jurul lui: Radu Comşa 
Side a ti-reconstituit așa de tiranică această lume, şi această societate; 
că- procesul de izolare; de nedreptate Şi de înveninare a lui Radu Comsa 
se „acstișoară fără -cea mai vagă- impresie de silnicie din partea auto- 
rului. E 

Mai mult chiar. faveninașea i “această; întunecarea sufletească a lui 
Radu Comşa nu se petrece fără de împotrivire-din parté-i. Dacă valurile 
de fierc:se revarsă de alitea ori și-i întunecă conștiința, de atitea alle 
ori Radu Comşa se surprinde în -Această infericrizare animălică, se 
urăște, pentru că sufletul lui originar cunoscuse frumosul,-și cînd la 
sfîrșitul romanului, după -un-scurt -popas intretăiat de gînduri negres 
sub fereastra fostei sale logodnice, fericită în -mijlocul familiei sale, 
Radu Comşa se îndreaptă spre lacul negru „asfaltit“ ca-să-şi pună capăt 
zilelor, încheierea: nu. este decît foarte firească. 

Ajuns la câpătul înveninării și degradării lui sufleteşti, asediat do 
pretutindeni, trădat de însuşi sufletul său, pe care nu și-l mai poate 
stăpini şi care-l îndurerează mai mult ca toate, Radu Comşa se va 
purifica prin moarte. -Stîrşit cu atit mai impresionant, cu cît victima 
e mai:nevinoyată, pentru că Întanecăre ţese în jurul acestei.vieţi decep= 
ţii peste -decepţii, ca o serie de -porți la care -Radu Comşa -bale 
zadarnic, înâinte de a i se deschide singura, cea din. urmă, izbăvitoa- 
rea vamă a morţii. 

Decepţii pe care le vom aminti, ta trecere, mai mult pentru pef- 
speetivele ce se deschid în romanul d-lui Cezar Petrescu; dovedinil 
cetitorului -cft de adevărată este afirmația ce făceam  adineaori, „ră 
Întuhecare este o veritabilă istorie romanţată a ultimilor noștri zece ani. 

Demobilizarea adus o- stare de spirit. haotică.. Nemulţumirite 
îşi fac drum în toate sufletele, zvonurile prind consistenţă, întruni:i 
se decid între foştii camarazi, o sete după prefaceri așa cum jurâsceră 
cu toţii în tranșee îi stăpineşște pe toţi, şi Radu Comșă ia parte cu fost nit 
său tovârăș de suferință-in-spitai, cu profesorul Mogrea, la o 'constă- 
tuire -din -eapătul Päcurarilor. -= 

Prilej-pentru d-l Cezar Petrescu ca să portretizeze o serie de fogti 
ofiţeri, care umanitarist, care sceptic, sau pe acest Mogrea, admirabil 
suflet de răzvrătit şi: de revoluţionar, Care visează la „rătuiala: cea 
mare“, sau De acei expresiv căpitan Simion, brav peste fire în lupie, 
simplu şi patrat, lipsit de elocinţă, dar opunînd cu o încăpăţinare epoie 
și impresionantă tuturor pledoariilor pentru revoluţie un -lacederno= 
nian: „eu aceasta nu o lac“. Consfătuirea ratează pentru că din efer: 
vescenţa aceasta neliniștitoare nuse poâte alege nici o linie de conduită; 


327 


decît un mic concurs de elocvență; culminind cu excelent-caricaturala- 
conferință; refugiată în compilaţii de enciclopedie: politică, a" volumi- 
osului căpitan-conferenţiar „universitar, logoreic pedant, căruia îi vine 
de hac îraricheţa brutală a căpitanului Mogrea. Şi consfătuirea se sparge, 
mergind fiecare, singur cir sine, în întunericul de afâră, cum merge 
şi Comșă, gîndindu-se la întunericul în care a vegeial cind era cu ochii 
legați: Dar atunci lumina era înăuntru: Se temea ca de o bucurie 
prea mare de ceastălalţă de afară... ar cînd venise, pentru ce venise?“ 
Pentru că din frunzărirea tastrăinărilor: succesive să conchidă, ibse- 
nian: „humai omul singur e tare“; 7 

Şi alte -decepţii se urmează. politică, iă parte “la înjghebarea 
proaspătului partia „al României fari; care vrea së fie nouă“, cunoaşte 
möórávüri noi, care- sînt tot-așa de vechi ca şi ale celorlalte partide; 
cunoaste pe şireata vulpe moldoveană, mare om politic în Iaşi şi mare 
om de afaceri la Bacău, pe di Lică Cartojan, ia parte la campania 
electorală fdelicioasă serie de portrete) dän care avea să fie fraudat, 
și se întoarce:cu o experiență dureroasă mai mult în sihăstria lui din 
Bucureşti. 

Loo Scrisoare a surorii sale; rămasă în satul lor de naștere, Hir- 
toapole, văduvă de-război, harnică altminteri, dar cerînd sprijin pen: 
tru-copilul de școală cel mare, ce urmează să fie dat mai departe, por: 
rioște înviorat; cu gindul că renaşterea lui sufletească de acolo vă veni, 
din împlinirea datoriilor faţă de ai săi, cei mai de aproape. Însträi- 
narea se dovedeşte tot aen de adincă, de pleacă la miez de noapte ina- 
pui; spre bucuria abia:stăpinită a surorii şi gătăgioasă a concubinului 
ci, sergental de jandarmi, şeful de post, Iitodiu Dumitru, cu câre are 
o întiinire,:savuroasă şi de vm comic pe cit de omenesc pe atit de dure: 
ros. O-vizită pe front, în regiunea păduroasă a Oneştilor, la locul unde 
ai fost jurămiritele şi unde acum operează d-i Lică Cartojan, căruia 
îi susţinuse la Casaţie procesul cu obştea țăranilor,: proces pe care-l 
cîștigă și-căruiă îi urmează invitaţia, îl pune pe Radu Comșă. în fâţa 
realilăţii celei pai triste şi-l duce pe dealurile cu mormintele părăginite 
ale foștilor săi camarazi. O vizită la fosta sa gazdă, din satul de pe front, 
a“curmă la timp să nu mai vadă pe Catrinel, iubirea instantanee gi 
idilică din vremea războiului, astăzi gospodină, care s-ar terie de hîze- 
nia lui. Şi-apoi urmează înstrăinarea de Vasile Mogrea, câracter neîn- 
duplecat şi bănuitor şi care ou iartă nici abnegaţiile cele: mai curate, 
o'vizită la fostul revoluționar Ieronim Pact, astăzi an bătrin cuminte 
şi fericit că poate să înjghebe un cărucior rudimentar pentru bucutia 
nepotului, şi-ăpoi, după o scurtă şedere la Agapia, o cură de aliingat 
eumatismele la Techirghiol, cu întilniri (afară de aceea a Luminiţei), 


- 328 


dureroase, mortifiânte; o plasă de aniărăciună zi o Znsepftare progre. 
sivă și devastaloare, äre Jduc la plapa Tini dä pe care am amiutit:o 
desja; a: suprimării de sine. 
Peregrinare careva fi arătat, poate, citeva din secţiunile: cite -se 

pol opera în :straturile- bogate de substanță cpică- din Fu nccure; Dar 
vm e departe: de-a putea da o imagine reală de-bopăţia și: multiplici: 
tatea de tipuri: din: toate straturile socictăţii; țărani, :orășeni, ameni 
politici; de afaceri; militari eten ete, galerie xivantă, și ae numai de 
nume proprii, la care am aduga cele două capitole de criaţii în care 
i-l Cezar Petrescu se vădeşte macstru: femcile, de la Luminiţa şi Elena 
Bihor la bacanta Zoe Vesbiatu, şi copiii, păpuși amuzante: şi teribile, 
ale ärer resorturi sufleteşti dl Cezar Petrescu le cunoăşte aşa do bine: 
Îniiinetare. este. desigur — şi prin procesul urmărit: cu minupio: 
ziale al înveninării lui Radu Comşa, şi prin canavaua amplă pe căre 
sii brodnază acest proces, şi care dă romanului acel caracter de istorie 
tontenipotană--romanţală —-o lectură de necontenită -crispăţie. sufle- 
prä, fale viaţa de toate zilele şi aceasta: din roman există o sensi- 
bilă Aascht de intensitate: De bună seamă pentru cA arti tixează 
coart e lrecător în:viaţă, încremenește "destinele şi deds acel caracter 
Înot hil st dăinrator în memorie: E o potenţare a ainărăciunii, așa 
sut însuși Stendhal formula despre ana din lucrările sale: când asenuia 
actualitatea romanțată cu senzaţia muhii care ia chinina, se stëmmt 
şi, privindu-se îi oglinda care-l arată “palid: 3 şi puţin verde; se repede 
si-o siaren asta yai soaria. volumelor op urmează. Jun sienotorcire 
entre, pl mu-povestese o acţiune de acum o sută dean, porsona: 
site Stat contemporane şi; dacă nu mä înșel, eat acun dai sau sei 
ini: «(Cezar Patrescu i ;Întunceare“, cronic? erisă in4929 și reprodusă 
än -Xfențirini critice, seria a Uia, nom ști; Fundaţia pentru litera 
Lunm și artă, 1026. 82 


E LOVINESCU: Chiar la apariţia Serisorilor unni Säzer, sated 
pescui în literatura lui Cezar Petrescu (n. 1892} 0 continuare a sămănă: 
turismului şi hi scriitor ua continuator al lui Sadoveanu. Deși + rhană 
şi neindepiinind; deci, una din coridițiile considerate ca senţiale zën. 
viătorisrului, încadrarea o indre tapiti; intrucit- găsim Ip această Hte- 
tură cîteva din notele sămănătoriste, cunte, de piidă, poezia amintirii 
şi-a regrelului; faptele nu sunt povestite în actualitatea lor, i:refulate 
în trecut şi brusc reimprospălate printr-o revedere a locurilor nide san 
«desfășurat. odinioară; toiul sp învăluie, astfel; în poezia depărtării, 
& nâstalgivi și-a rogtetuhii f În podgoria de odinioară; Moara lui“ Hiitäy 

a: SC 


Falsul rozelor ete). Întrebuinţarea tematicei sadoținiste á alras; de 
alte, după-sine şi asimilarea expresiei lui M. Sadoveanu, în niim; în 
topită şi vocabular. Scrisorile unui răzeș 14922) au fest primite cu o 
neconteslată simpatie de publicul rămas încă sămănătorist, adică în 
fază lirică a povestirilor de dragoste, urmărind cu interes temele sănii: 
nătoriste, a- dezrădăcinării, a întoarcerii: la pămînt, a vechei “stări 
de Tucruri: patriarhale. Rural cet: puţin în teorie, bucolic, moldovean, 
Cezar Petrescu aduce cu sine o stare sufletească. firească -tiitubor 
scriitorilor moldoveni; flexibil şi plastic, el mai aduce, o dată cu poezia 
trecutului și a naturii a lui M. Sadoveanu, și un spirit, vioi, ziăristic, 
format în redaeţii și în cafenea, cu simţul actualități de moldovean 
buctireștenizat, căre mi suspină numai după trecut şi răzășie, ci pune 
şi probleme şi, mai ales, ştie să le îngrădească pentru a D pe gustul 
publicului: grăbit. Prin talentul său mlădios- şi fluid, sămănătorisraul 
aprins astie, o noud: vitalitale şi-a înctatat-o nouă generaţie d ci. 
tori, ce nu aşțeaptă deet säi fie. încântați prin mijloace, dealtfel, neet. 
cute mai de mult ca eficace. 

Deşi talentul scriitorului: s-a dovedit destul de mlădios. şi ament 
capăbilde evoluţie, e de semnalat, totuşi, în celelalte volume. de geän 
predilecta lui pentru senzationalul de fapt divers și peniru coincidenta 
imnelodrasatică. Înjunghierea din Fundătura 18 Sepiermbrie; Inelul cu 
piatra- de rubin, Povestire de iarnă cte. participă din acest meloirutnie: 
1isin exterior: Oricare i-ar [i subiectele, povestirile scriitorului ari prins 


însă siguranță mișcării-pe axa lor și-o ușurință de expresie mereu actua- 
rată ehiar-cind tematica nui mai e sămănăloristă sati e de un sămiuă- 


totis Sipravegheat și “modernizat, materialul omenesc rămîne Toi 
viet zia celelalte producţii ale seriitoruliti; prin lipsă dé reacţie, 
Schär ri aldoveană, a sufletului eroilor faţă de mediul social- (Cariera 
lut: Fiiran; Adecărul gie A. Săminălorismul cu caracterul: său moldo- 
mer se inmţine şi în marile romane ale aceslui scriitor, care de la 
schiţe“ și „scrisori“ a trecut în otip neaşteptat la vaste compoziţii 
lizico-epive, adevărate fresce- sociale, poate cole mai largi — cu excep- 
Lait fen — ce s-au scris în literatura noastră. Sămănătoristă e, de 
pildă, tematica din Întunecare (1927), cel mai bogat şi, într-un fol, mai 
riat romăn "ot războiiilui nostru de întregire naţională; povestea 
feciorul de țăran, pornit cu avint la război, procestil tuturor dezilu- 
Hor întâuipinate pe front, credința că totuși generaţia călită în trânșeg 
se a intoarce alta acasă, Succesiunea de decepţii, rănirea, desfigurarta, 
“părăsirea lui de către lopodnică, îngrămădirea tuturor amărăciunilur 
în-tațe realilățilez intru nimic schimbate de baia de stage ce-l împing 
re Radu Comşa pină la deznodárnintul sinucideri, constituie na din 


a 


marite. teme. de. pesimism. sociul prezentă în -ioată literatura -moldove: 
mesch de inadaptare: Romanul dovedește o-mare-pulere de armpleihine 
şi de evocare de grupări sociale, în-caro, Cen ce e mult mai rar le senn 
tor, nu lipsește nici puterea de analiză. psihologică: Sămănăloristă e 
şi ternatica din Calea Victoriei, cu declasarea caracterelor în: contact 
cu marele nostru oraș tentacular, căruia eroii nu-i opun nici o rezistenți 
morală, nici-un fel de reacțiune; după cum sămănătoristă e şi tematica 
socială din Aurul negru şi- Comoara- regelui: Droriichet emp 'zugiăvirea 
zuinii morale şi economice a ţarinii noastre patriarhale prin industria: 
lizare; după- cum moldovenesc: e şi “bahismul dizolvani din La Pargdis 
General ete. 

E neindoios că Cezar Petrescu Teprezintă o mare forţă materialit 
de producție şi am putea spune chiar de creaţie, surpată de tot atit 
de mari defecte. Dezlinţuirea: ei se produce în genere. extensiv, print 
revărsări-uriașe de age descriptive, de ordin mai mult. verbal, cu 6xcris- 
cenţe uluitoare, într-un-stil fluent, „poetic, dar și extrem. de adipos; 
lipsă totală do compoziţie în. mare şi de economie în mic; bedeug și 
Fisipă; senzaționat de carton- rol. Idia Baletul mecanic); lipsă de 
proporţii; de orice incisivilale şi lapidaritate; expresio grasă, Tac, 
fără nerv; purulenţă continuă de carne prea bine beänt, Votul, de 
altfel, extensiv; pe pogoane de- hirtie; nu fără poozie și căldură de cvo- 
care: Sute de pagini ale primului volum din trilogia lui Erbinesco; 
Huciafărul, sunt pline de poezia năturii din jurul Ipoteştilor, totul 
adriirabil-şi inutil, căci, oricit ar fi voit scriitorul să vadă în amănum- 
tele: copilăriei temele esenţiale ale viitoarei cariere literare a lui Emi- 
nescu; ele sé- potrivesc aproape oricărei câpilării: Rămin, aşadar, sa 
bucăţi literare lirico-descriplive, fără raportare la subiect. în acgastă 
cursivitate generală atit de dezolantă şi de inexpresivă se infiltieară 
grape tulburi ale cotidianului ziaristic ce transformă unele români 
mm uronici actuale sau istorice (Plecat fără adresă; Carmien săeculari ) 
fără roliot; sat în satire sociale mai mult facile (Nepoata hatmarukii 
Toma, Kremlin, Greta: Garbo etc-). Cezar Petrescu este, aşadar, o mare 
forţă; pé care nimic n-o poate a de destinul inflaţiei; iar opera lui, 
o uriașă revărsare extensivă fără sonde adinci în sufletul “omencse: 
(Cesar Petrescu, în Istoria literaturii române contemporane, Dpenrcstt, 
Editur Socec, 4937; p 206209) 


G CĂLINESCU: Întinecare esteo asttel de seriem largă Im care, 
toate Lommmituetie putind să încapă, tonul este liniștit ca al-unei ape 
revăârsate: în voie: Nu se poate tăgădui că roniniil e scris bine. Bine; 


“331 


nu dën piet dr vedere artistic, vi gramatical. Fruzele au rotunzinci, 
îudeininurea pi spiritul ce un op cult e obișnuit: să Je pretindă oricărei 
pagini literare său mu. Aecastă distincție înduce de obicei. în. croâre 
asupra aaturii-operci lui Cezar Petrescu. [a 

Cca mai mare parte din-roman se. destășură ea o cronică a epocii; 
făcată din -momente caracteristice, cu această” observare că metoda 
€;toarte -rar deseripția si aducerea în scenă. Îi genere; eroii. vorbire 
despre cvenimente: și aceste referinţe şi opinii constituie -corpul însusi 
al.gerierii. Regăsim pe toţi eroii 1 iali Latipă izbucnirea războiuliăi |. 
Alexandru Vardaru își continuă existența pozitivă. Despre fanfaronu 
Pavel Vardara „attăm” cu intermitențe că ar îi un foarte bwi luptător. 
Hadu'Comşa ţine.cti orice chip să meargă pe front, Ni seda şi un trag- 
ment de luptă, corect, dar Tipsit de. Ara matisni. Comşa e rânit' grav, 
dus ta. spital, prilej de a ăseulta- acum. interminabile: dialoguri între 
răniți. Pe de-aliă parte, ofiţeri ruşi, toți internați, beau și joacă cărți 
foarte convențional. Nimic on se întîmplă, din-punci. de:vedere epic, 
în romăn. „Eroii alunecă; prin convorbiri, spre -stiișitul războiului. 
Considerat ca. o cronică, romanul e “superficial, cu toate că nui pit 
de o anume eleganță jurnalistică, Nicio transtiurare, nici vn sens 
na se ridică deasupra nudetor fapte care luate în individualitatea lór 
nici nu sunt substanţial exacte. „Din cauza revărsării temperamentului 
scriitorului în fapte, impresia aste-a unti război vesel, în care sulcrința 
ë fără rezonanţă, în care toţi beau vinuri cu numiri-cosmopolile şi Un 
pe dinafară minle versuri franceze si. titluri dr cele-mai- preleiiicase 
cărţi: Comşa tesc din spital desi gura “în tecacăt asistăm Io ceca ce 
ar ti putut sleveni-an moment dramatic capital: Launiniţa, logodnica 
hui, fi. dă a inţelege-că, faţă de neprevăzai ul accident, sentimentele: ei 
mu mai pot: răminea aceleași. Izolat; acest moliv ar fi-putul da naștere 
Ja mn romiin, cu condijia de-a : proporțioria eveninientele. Dar serno: 
ml esle alras de-o aplicare mat generată, iu care distruge unica intrigă 
interioară A soitat Soarta lui-C Dëss eà oricărui combatant: Acum 


Cionca ia dar e şi agaang Duri. Ser 
incheie şi ta încă un gelon autorul, dince în ce mat prolix, caută să 
studicze mrmnările lui. EI anchetează mergind la țară, vizitind pe cita 
a.săduvă-- de combalant, înregistrând schimbările politice, la careta 
măsură parte, spill oof -zacietăţi și ajunge lu incheierea “că 
ut eronlui esta vilat Şi ancheta aceasta va alte: pertonegii, 


vaga 


neliiznită pe-nici o întocmire pică, ar pulea. merge la dürt „Casă 
poătă încheia românul, Cezar Petrescu e nevoii: să reinvieze ui momit 
demult stins: (coma zăreşte, tot. Io Constanţa, pe Lurniniţa cu capital 
vi, pe plajă. Bihnit de această continuare a vieţii în afara lui, Tass: ve 
gesl impruden i şi se înțeapă cu nişte: spini în obraz şi põate chiar in 
ochi {textul e'sibilin). Gesi. patetic cu înțelesul: era mai Dine va ro) 
să: nn. supraviețuiască: ` SE 

Romanul ca roman este eşuat. Nimie etern omenesc nu se poule 
mamen, Ca simplă cronică e superficial şi n-ar putea nicideeuna- o. 
locui subslanţialitatea unei opere istorice. Totuși, o-ușurință agreabilă, 
o distineție în-stil și o indiscatabilă răbdare avhitecțonică, ajutată din 
vând ini cînd de riorocul efemer al unui creion îndoiiînalec,; îi dou o 
oarecare: personalitate și oricine era îndreptățit: va. dun. acest ever 
ein së aștepte de la autor opere mai închegate care n-au va. A 
rămas insă, după dezamăgirea de mai tirziu, ideea că în orice! cas Za 
năiare teptezintă adevăratul roman al lui Cezar Petreseu, ide eronată; 
dedusă din îimpruzurarea fără putere de cunslringere asupra criliceră 
opera: a obţinut o-aprobare. academică: 

De ac înainte: formula „mare romancier“ usoţeşte Cu bpeiie 
niiele seriitorului, pus totdtăună inte) de M.Sadoveanu Sie e 
Rebreanu. Scriitorul însuși “capătă “un suflet: optimist, impermeabil 
In mitică. Uneori intenţia de a vinde. cu-orice chip cărțile pate asa de 
ncisdoieluică, încât cel puţin asupra unor anunte opere s-ar pre că 
interesul artistic al aaloralui a căzut pe a) doilea plan. Și totusi sc: 
torul îşi apără aceste producţii înfocat. E linipede-că ei își bânuteste 
o putere: creatoare excepțională, în stare-să innobileze subiectele tele 
mai hazardate: În prefețe de volume, cl își arată intenția de 2 Cosi 
ua tot ciclic „într-o succesiune de 1% romane ali -cpouii; viikide 
investigație orizontală în realităţile şi în „procesele susiale, “alia de 
ivestigaţic. verticală; în re tie şi Dn. Lai orale psihologiċe aleni- 
vidului“. E.A pu 

Sint suticiente:semano că Cezar Poireseai a urmărit; Rich arti muit 
nici mai mtän, să. refacă opera - lui: Balzac: Luciditatea, intelectuală 
fi lipseşte, spre-a înţelege complexele probleme ale penului: EI e un 
cititor de hicrurile cele mai amestecate, îndeosebi de romane; răstoile 
izolat, abstrase: de literatūra orga nică i 
ahuadă în citate din toate limbile a da improşiunea unei minţi 
Cape profită. de lecturi. Este invederat că oricare arti fost intenţia hä 
Balzac, elementul tipologic covtrșeşte îi Comédia umenă walutialiil 
istoric. Balzac studiază omul general, nu omul epoiăl. Tundis in oroare 
de animo romane ciclice moderne care sul propunere de a- studia 


"833 


o:epocă ascund mai degrabă intenţii politice {Jules Romains, Reger 
Martin du.Gard)-şi-sînt-o degenerare a naturalismului; seriitorul-român, 
adine fariurit de- alțtel și. de tehnica i cinematogratului, tinde să ai: 
dicze“ societatea română peo porţiune de timp; să definească menie- 
litalea claselor sociale (boierime, ` burghezie; țărănime), să: détermine 
tăporturile politice între sat ş şi oraș, să î înregistreze stadiul nostrii cul: 
toral, să stabilească izvoarele unor: mişcări. Acesta'e în fond program 
de istoric, cu totul-fără interes falr-un roman, chiar dacă s-ar admite 
că'un romancier ar fiii siare si înluiască excelent unele relaţii. În orice 
căz; este de reţinut că observaţia lui Cezar Petrescu se simbolizează în 
cîteva. profesii căracteristice (propristar, răzeş, ţăran, preot; învăţător; 
ministru, prefect; profesor universitar, romancier, pock; jürnalist) şi 
în citeva nume care; ca şi la Balzac; revin: prefectul Emil Sava, ban- 
<herut Tordan Hagi- Iordan; ofiţerul Muti Leonardescu, romancierul 
Teolil Steriu etc. în tonă; oricâre ar fi estetica scriitorului, fundamentatá 
imine numai chestiunea realizării. În privința: aceasta modeste apar 
riiijloacele ci cars Cezar Petrescu înţelege să infăptiiiască o arhitectură 
aşa do vustă. „Incontestabilul talent“ apare de îa început ca o facul 
tate foarte onorabilă dea ocupa citeva sute de pagini cu prormistüni şi 
indicaţii de- procese epice şi analitice, fitr- üri limbaj jurnalistic, tumul 
fuos; niciodată însă înjosit, Da chiar cu. multe digresiuni de uşoară eru- 
diţie:: (Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Bucureşti, 
Fundaţia pentru Hleratură şi artă, 1941, p- 682-681.) 


TUDOR VIANU: Dacă romanele lui Tene! Teodorcant sînt: con: 
struite cu-o largă întrebuințare a dialogului, care strintează în propor- 
ţie spăţiul pe cap şi-l rezervă comentarul şi povestirea autorului, acest 
spaţia' este mult dilatat ta Cezar Petrescu, care își analizează personā- 
giile cînd 'strămulîndiu-se în interiorul or, cînd privindu-te din afară: 
Dialogul joacă la acest scriitor primul dintrè rolurile pe care le-am dis- 
tins mai sus; acela de a reliefa imaginea unui ins sau a -unei situaţii. 
întinsul loc destinat comentarului și naraţiunii acordă unui-roman ca 
Întiuinecaze, 2 volume, 4928, acela în care Cezar Petrescu ajunge Jo 
plinătatea măsurii lui, caracterul unci lucrări de analiză şi de recon: 
strucţie a unui moment important al societăţii noastre, Războiul Între- 
girii, cu epoca de înfrigarare care La precedat şi cu dezamăgirile apă- 
mie mai tirziu. Printre autorii care au contribuit la înflorirea-contira- 
porână a romariului, Cezar Peireseu este fără îndoială acela cre dis- 
pine decel mai întins cimp de observaţie. Nimeni altul, alături de d, 


p-a erijat o frescă la. îti de em emtie š ietăţii voastre. Aproape nu 
există categorie care să nu “lie reprezentată în vasta și Sien Con- 
strücție a Înhinecării, unde on mare număr dp personagii, cu fizio: 
nomii individualizate, îşi trăiesc drama lor. Efortul de integrare al 
Îmtunecării este unul dn vele mai diligente ale Hileraturii noastre: 
Mulțimea detaliilor, forfota omeneasc în care apar tot Site și alte Hen? 
dau un caracter. oarecum nelimitat construcției Tui Cezar Petrescu; 
pentru care modelul diriguitor pare să fi fost epopeea naturalist 3 
tui Tolstoi, Război și pace, sau Comedia uniană a lui Balzac, mp ona) 
francez după formula mai nouă a ii “Flaubert în Madame Povary. 
operind cu un număr restrtns: ge personagii ş şi construind pe axa unei 
intrigi unice, ca în compoziţiile dramatice ale tradiţiei clasice. Dar pe 
cind şi la: Balzac, şi la Tolstoi, şi la Flaubert, creaţia în întregire 
obiectivată dă poetului un fel de indiferenţă demiurgică față de crea: 
tünile sale, așa încît rămine totdeauna o problemă oarecum insolubilă 
a criticii să identifice printre acestea pe autorul însuși, cu atitudinile 
şi sentimentale lui, Io romanal lui Cezar Petrescu, figura Ju Radi 
Comşa îndeplineşte incontestabil acest rol, şi prezenţa tui de-a Jonge) 
întregii compoziţii-o subliniază liric în întregime. Po de altă parte; 
analizele -Jut Cezar Petrescu, foarte întinse în suprafaţă, tmbrăļişsind 
vun mare nurtăr de situaţii și reacţii sufleteşti; este drept a spune că 
nu coboară niciodată în adine cea ce nise arată că (rece prin sufle- 
tul eroilor săi, nu depășește uneori nivelul unor generalități ale refle: tei 
sub care- simtimcă pot fi straluri mai profunde, mai inedite. [i] 
Într-un chip destul de surprin ător, printre mijloacelă sale stilis- 
tice; Cezar Petrescu foloseşte adeseori pe acele ale estetismuliii moder. 
nist, cu multele elemente puse la “dispoziţie de aluzia literară, de arie, 
de ştiinţe, Teluritele asociaţii Ge care i le procură o curiozitate cam 
răspindilă.-Taţă, la cazinoul din Constanţa apare o portugheză: 3 
portugheză — exclamă Luminiţa citind Larousse- ul — o femeie din 
Portugalia; fost imperiu colonial, actualmente modestă republică 
situată la extroma Abericei ! = Capitala: Lisabona; în provincia Esta: 
madum,  arhibanalizată” de poeţii simbolişti.- Oraş tisemnat:: Porto; 
îi vinuri vestite, despre care poate să ne spună ceva inai pe larg unchiul 
Pol: Portugalia, în sfirsit; patria apei de păr, a lui Camoâns și dem) 
Ire de Câstro!... Pentru rest şi di i precisc, adresaţi-vă. domniilui, 
care-o face pe mironosiţă. Vă poale delecta și cu uri Fodo do amor, 
din repertoriul popular...“ Un alt personagiu îşi aminteşte vizita.-sa la 
Muzeul Oceanografic din Monaco: „E o clădire foarte frumoasă, explică 
să, cu privelişte Ta cincizeci de meiri deasnpira mării şi cu minunate 


decoratiuni de mozaic şi vitralii 
cu:celo-iuăi pochee numin 
Meduza; Astartė, Argonauţi 
pärozi, crustacei dezgustători 
nu:-şiar mai ricunoaşte divinitățile!.-* Științele, foarte mult puse 
Ia contributio, dan explicaţiilor lui asite- Probotä -cara acierul unei 
adevărate dizertaţii doctorale, debitată însă eu zelul unui şcolar. Este 
oare: ştiinţa imorală? „Nu e morală, Bici imorală, zimbi dascălul de 
ştiinţe, de astă dată el cu coinpătimire i ironie față de asemenea erezi 
comune. Nu'e morală, nici imorală, -tindă nici natura mn e morală 
ori imorală. E indiferentă! Nimeni nu s- indignat fiindcă súltúra de 
carbon iniroase neplăcut, ori fiindcă acidul prúsic ucide. fulgérstor. 
Stat-realităţi, pe care știința e constată, Je verifică şi citoodată încearcă 
să lè explice. Omul e o oxynilrocărbură de hidrogen roloidal cu cîteva 
impurități. atita Stim sigur“ ete. Atitea. elemente ale culturii; sirecurale 
în: vorbirea personagiilor, în. lipsa unei imaginaţii care vede muult, ie 
Duis să dea varietate stilului, o însușire mai cultivată, după cura s-a 
văzut şi mai sis, de către Antor. f Arta prozatorilor români, Buraresti, 
Editors Contemporană, 1931. pn. 27 2783 


1 cä am descopeci, etichetat 
lin mitologia greacă? Nereis; -Heriaione, 

To felül de farve- ürfcioase, viermi 
ză nu le vezi... Bietul Omer, 


` A ` Pi 

MILT GAFETA Apariţia romanului Zatienecare a marcat tutes 
putul unei noi elape în dezvoltarea lui Cezar Petrescu, cea fondamens 
Aal, car di măsura personalităţii sale literare: 

Originea romanului e mai veche; Cea mai indepărtătă:-mărtiiria 
a:preoiupărilor autorului do a Ze despre” „drama generaţiei rizko 
iului o aer în fragmentul Sigele din Hienaţ...]. De asemenea, schiţe 
graye diu-ciciul Scrisorile urut răzeș (Șisezua; Prietenul miw Jon, 
Pe Arieş. în sus, Lingă o piatră: veche. de hotar, Fugarul, Intoarcerea 
evvului j olab z vam vor- intra în compúnerea romartului, 
După apariția volumului de nuvele Drumul ra plopi; proaspătul á 
eg, äer avea in cartoane-şi alte hicrăzi; tunele chiar apărute în reviste; 
aștepiini volumul, se încumetă la cotistrucții ample şi începe: Zugne- 
care. Retras trei veri la rînd laima din căsutele din jurul miănăsticii 
Agapia -üde se adunau de obicei scriitorii. moldoveni — cl „serie 
roiniiniiil; a:tărui primă parte facepe. să o publice în Gindirra;-0 dută 
au-toariia anuluii:1924, şi în Viza românescă, din vara anului urmălar. 
Vilimae capitole apar, de asemenea, în Viata românească din 1936, 
cind romanul se afla în întregire scris: [.-.] 

Cronologie; Întinecare este unul dintre primele “romane; dr la 
po gt din Fromm. consacrate războiului dän 1041-1918; Foi de 
Henri Parbirese 2 Prmmge, întracit apăriise fn 1016: Jurnalul HI? 


Rudolph Georg Binding. intitulat Despre: căzbui -şi pablival 
facind în Gccident-un mare zgomot (E a iţie, î îi este însă conleniperan: 
La foi Cazul sergentului Griss (1921) -de Arnold Zweig, că Și Omul este 
pun dr Leonhardt Trank, sau Oameni în război de Andreas Lätiko. 
“Însă” Pe frontul de vest -nimie nou (1929) de Erich Maria Nemänpue, 
romanul despre război der coa mai mare circulație ia apariţie, îi esto 
ulterior. Romanul enropcan al războiului abia se seria în 192%; când 
Cezar: Petrescu! publica începutul cărţii sale: Dintre scriitorii alor päri 
care vor fiavut o influenţă puternică asapra să, orienliiidui proiectul 
acestui romian, trebuie să-l situăm la un loc important pe Alexei Tolstoi, 
atunci în emigrație la Paris, unde La şi-cunoscut Cezar Prince Zu 
102 şi-a avut cu el numeros şi lungi discuţii. Alexei Tolstoi incheia 
rima -căârte a trilogiei Calearul,. romanul Surorile, Tnecept Zon" 1914, 
iai dezbaterile cu tînărul gazetar şi scriitor român; aflat la înctputual 
suivelisticii şi fără nici un volum ăpărut, s-au purtat, după cum potis- 
teste Cezar Pelrescui, şi despra intenţiile ipropialei întoarcerii, în Hisia 
Sociitică, dar şi despre chestiuni mai ample, privind situația gencral 
«de după război. și, concret; problemele literare. Înbinecare Archie, "je: 
astimnea; comparat eu acele “cărți care oglindesc vecepţiile emini 
itiipă război, ca de exemplu. maimute- nuvele ale It Jake W 
mann, ronianele Karl şi Anina de Iconliardt Frank, Motet Saed) 
Giani fără sfirșit de Joseph” Ri th şi i Tritanreerea de pe front, de acelasi 
Bach: Maria Remarqas: =. = 
Piniroromgnele consacrate zăzboiului Și epocii dän piaja lui, 
aţârite pică atunci, singurul ca caracteristici de amplă frescă sociali, 
tao 3 galerie de personaje şi cu intenție do cronică a războiitii 
căintae primul volüm din Calcarul dia cară apărea o ediție germană în 
futi ta Berlin, imediat după “publicarea: în tranțuzește.: Acest. romai 
i era cunoscut oi Cezar Petrescu în perioda cind înrepea lncrul-la 
Zatineeare: Discuţiile cu autorii Caarului au putut -să limpezească 
unite dän liniile proiectului pe care tînărul romancier aspirant Îl purtase 
cm sine, Explorarea în diferite straturi şi categorii ale societăţii mär 
tartséştë înrudirea, dach mm chiar unul din -exemplele care i-au stat în 
taţă: Originalitatea românului Punuenecare este însă incontestabilă. 
După Zen alui Liviu Rebreanu, apărat în 4920, este primul romar 
românesc. dintre cele două războaie conceput pe „planuri diferite şi 
inultipla, em o problematică foarte cuprinzătoare şi cu o valoare lie 
rară care i-a asigurat durabilitalea În literatura românească do riz 
boi, care La precedat, trobiiie me ionate. nuvela ariplă, aproape ün 
toman, Catastrofa (1921) şi 1 anil “Pădurea. sptaziraţilor (0291 de 


1 Alesei “Tolstoi, în Despre seris și scriitori, Eal ura de Sat pentru 


literatură şi artă, 1953. 


de dragoste, intita noaple-de ri 
daa Întunecare, îi 4990; cea 


unităţi. p 
Roșu, galben şi albastru bau a de Ton Minulescu era. mai mult 
o.satiră a spatelui frontului; scene de front, Ca glo problematică ma 
cornplexă adteeg romanul Strad ipușneazii. (1923) al lui Aihail 
Sadoveanu. ` 

Balaurul (9991 ge Hortei 


a Papadat-Berigescu' se: apropie. şi cl 
de Tormüla romanului. psihologic, caracteristică autoarei Ja data res: 
pectivă.: Structura Toi rămîne, ca 'şi Ja Camil Petrescu, aceea a-unui 
jurnal de război. Întunecare însă se -constituie social; cu -probloricle 
Cotten ale unor intregi clase şi categorii, cui o desfășurare. pe o arie 
scogratică largă, vădind de pe-acum ambiția autorului de-a da Înerări 
de proporţii, fresce și cronici ample -ale evenimentelor; de-a dezbate 
mari probleme politice, sociale. si umane Aeg 

Geneza st liniile romanului Zatunerone și ale episoadelor vores- 
punrăloare die alte “cărţi ale scrütorului: se explică “prin urmätoarea 
afirmaţie “dintr-o scrisoare: „Bu -am asistat: la drama generaţii ta 
a aşteptat de la război o purificare şi o justă valorificare a umanităţii 
şi cu disperare a văzut:că nimic nu s-a schimbat în lume“, 

„Românul generaţiei semănăloriste“ „roman sumbru = “carea: 
jităţile din timpul războiului şi de după război“,-roman- despre „drama 
generaţiei Cap A trădat“ — eu astfel: de cuvinte Aşi caracterizează 
Cézár: Petrescu -acest- prim roman al “său. Capitolele de inceput sivi 
consăcrate 'speranţelor pe-care diferitele: categorii, Si in special repre- 
zéntanți o intelectualitäji + we şi generoase, şi le puneau în-război. 
Unii au crezut că în telul acesta slujesc-un ideal năționat“, că își dau 
cotitribuţia la aducerea Ardealului între hotarele ării. Alţii au avut 
in faţă obiective de ordin social mn sii — îmbunătăţirea soartei celor 


mulţi, un nou tip-de relaţii între-oameni, e nouă scară de valori moral. 
Speranţele acestea se prelungesc între ţăranii purlaţi pe front 


soldaţi, între ofiţerii care au plătit tribut greu în bătălii, dar care erau 
trică-însullețiţi-de ideea că an. datoria, faţă deci înşişi, faţă de morţi, 
cai faţă de ce rămaşi în viaţă, să întreprindă ceva, să încerce 6 schim- 
bare. -Uni au puriat această credinţă mult -după război — “aceasta 
va fi drata lui Radu Cora, eroul romanului niunecare, iar, mai tir: 
Sin. a lui Bogdan Cornegară, - in Ochii strieft. 


Atert urmăreşte: cum o răsturnare rontinuă- ucide toate bunele 
întenții. Căci intenţiile celor mai mulţi din eroi erau bune, chiar dacă 
premisule tor erau false, argumentele limitate, concluziile greşite. Con 
trastu amintit face ca din aspiraţiile tor generoase să se nască tot atitea 
drame, prăbașiri şi înfringeri, fie că eroii respectivi îşi păstrează ideile 
cu care au pornil sau şi le părăsesc, fie că mor în-război său scapă, fit, 
în stizșit,-că după război îi Ee mülfumirea sau némulju- 
mireg. ` 
Care sint cauzele adinci ale acestor contraste, parte reieșirid: chiar 
din-ejomentele cărţii, parte: netnțelese: nici: de: autor? 

Eroii: pornesc la: dem, toţi, în vălmășagul războiului; cu-câte o 
eroare — am spune o „vină tragică“ — a cărei. amprentă o poartă 
intregul Jg destin: Ei sper “războiul cu: toate nenorocirile. lui va 
aduce: o înşăriătoşire- a vicţii sociale, o trezire a conștiințelor: [...] 

Aceasla:e-în: realitate adevărata înfățișare a dramei pe care;0:stră- 
Vate-ţinăzul intelectual, capabil, dar derutat, Radu Comşa, eroul roma: 
nuit Patunecare: O străbat şi alții ca el, alcătuind „generaţia război: 
ini: agitatul-ardelean Onistor: Saehrtarie; filozotul-bergsonian- Stelian 
Minea, närt tiw de: moșier: și nepot de: ministru: Mihai: Vardaru, Ga 
brici Ghenea, Bogdan Cernegură, apoi insurgentul zgomotos Cu aer 
de ri vsluționar intransigent Vasile Mogrea şi alții. Lipsa de buză reală 
a-poziţi.i lor este cauza derulei şi: “dezechilibralui moral care-i aşteaptă 
pë topi; taro determină drama lor. 

„Simtek am să sëtvirarer o faptă bravă — spune Mihai Vardar; 
ezi-mai line: dintre: cei menționați. mai sus. Namai să-nu sfirșeaseă 
răi botul: pină ini vine rindul ie... 'Prăjare-ca om îm beci! Mi-sc-părea 
on. oct de curaj să îndrăznesc-a tama Înaintea tuluror ţigara. pe cari 
o fuian pe ascuns. Şi mie mt se părea evenimentul cel maj forinidabi) 
examenul care imi dădea diploma. de opt clase: de Teen. Acu, abia, 
îmi dan seama. ce seng, app șiaţa și ce mare fericire mia rezervat-des: 
tihul, să irăicsc- o catastrofă, care. va. trece prin -văpăi: umanitatea! 
Cei care: ne vom înloarec de acolo avem să fini alţi oameni...“ Psiholog. 
gia fiiilui.de: moșier este explicabilă: el priveşte războiul ca oa ventură- 
care va addice schimbări în viaţa Tui, îl va emancipa-de Liitela măruntă 
a. giel! şi a familiei şti va deschide cimp larg în faţă. În ce scop? Mihai 
Var ni are un ideal concret, deşi-e la virsta nd ar putea ave 
anul. D deduecm.drept: uw fel a erat nedecis, dar.bine intenţiona: 
luitnceput” — şi-penteu aceasta. personajul ne e apropiat; dacă n-ar D 
matt, el ar ți devenit, desigur, după legile clasei lui, o TăpLură mai 
Diuli san mai puţin ăsemănătoare unchiului sän, ministrul Alexandru 
Vardari: Dar tînărul Vardaru pleacă veluntar pe front ṣi moare curind 


` 


fute o Josi a: fmutirscat, 
Caraga st va sosi: ope F br 
zt A ráne in Dr We i atcola unni BEEN güral, 
«bsi irosit Zadarnic — superior insă capitukujlor În carei om videa 
pe cebre su supravietui e CS ef z 
Soin Minea; tînăr E “filozof, face parte dintre aceştia, 
Arddedn, el concretizeaza în problema Ardtalului tot seism vieții du, 
Nii pasă; nu-l interesează dupta a itora “pentru libertate; mai mëch 
tte şi nevoile lor. „Nu-i icūnosë; nu Ştiu ite Sint ` admit rä orti avind 
dreptate, ba îucă nu numai din pune tul tor de-vodere, et Si "än zez) 
fuiesii umanităţi:. Dar ve së Tae dacă nu pot: piripa sincer ba suie 
vintche, tă idealurile, la Lupta jo? Cind e vorba insă de Ardeal e alt 
civil. Pentru mine, Ardealal devine chestiune viat A sunat 
mobilizarea — las tok; cărţi, examene; dragostea. liniștea men. rise 
jot ce atm, şi viaja, adică tot ce-am mai scump, dar un pile triumful 
ibi de libertate-ori de dreptate! ei fiindcă dr astia bes ale liber. 
tle şi dp: dreptate'o văd şi o simt prin sufletul celor citorviv iniliozua 
de upon cu care mă știu solidar - “Stelian Minca va "me mn arăt 
disscăl de-provincie, în Tirgul Călimanului, Cu o nevastă uirțănăasă “si 
anitorilară, ci copu Și ticuri, renințind Ta nuanţările şi subtili iile 
foărte-în spiritul ucenicului cărturar. die 2918. dar cu totul nefolosit- 
ture în adormitail tirg de provincie, unde îşi are catedra. „Salidarit a 
Le at milioanele de oameni”, îndrăzneala “de za riscă 161 te mer pentru 
Ardeal s-au topit:-de mult. înt piverniseală masrintă ide fiuirțiouar 
speriat; care face şi puţină polii Kalta cit să-şi Däreg ihn äi i 
continuare; existenţa vegetatisă, Jurvară. Aesstea-le vanat în Oebzt 
strigăitelui Ge 


Acestor poziţii asemănătoare, dar disi mak totusi, Radi Comon 
o 2dnun pe a sa, nuanţată de oidce nouă: aceea a contribuției da o 
pare veşnică! Si eu credin Tori “morală a riizboiului — spime el adre 
Sina celorlalti ofiţeri ai regimentului, -pe front: A taţi ştiu că au 
venit Ia moarte. Că accidentul, excepţia, anormalul, e să erapt, ini Să 
« Prin ce mister oamenii Au acceptat care această sinieidere Ia 
? Ka credi că topi au veniL-de bun: Fiindiă omul ar înire- 
dec nestrămutată. că sacriticiul lui din acest război vă” răscumpăra 
Ve Gi pentra copiii, e See eer EE orice Se 


să-şi eroje xiilorul ginere ~ de la indreplăţirea răzbuiului sän, Comşa 
ajunge repede la justificare i i 
egrilă gicntacalor făzboiul ar D apărut: ep eh 
scoată däm Jumn Sepäela veche, obosită, nesatisfăcutăi noţiuni: noi, 
pentru dr veat de acidan R: ăzboiul general coincide cu o:zevo- 
Mtie care. așteaplă-să Se deziânțiuie în: afari în milioanele mulțimile, 
cii-şi în fiecare on 
Accâsti-eră şi poziţia autorului însuși, nu numiti Inainte de război, 
ci chiur în perioadă -cma publica î în- Hiena articohil - Peste ruini adică 
Ia fonc epului Tui: 1919. Existan incă. vammeat, atunci, care doriseră riz: 
bont şi îl zsträtätuscrä plălină Sinne tribut, dat încă nu deschi- 
öser bine ochii, nici după ce: masacrul se idcheiase: El tot credeau-că 
jeritele nu fusesera inutile; mai sperau că guvernanţii vor avea con- 
ştiinţă și îuimă şi așteptau de la ei înşişi foarte mult, nu-şi pierduseră 
iluziile Aai-tisziu, scriitorul va înţelege: că; dacă astiel de amăziri mai, 
eru ep putință în perioada de pregătire a războiului gi la meepütil 
lui == in orice” caz mg pri erau ee la incheicrea păcii: Pi şi-a 
construit; romanul pe aceste plan 
Comşa devine un decepționat încă e patul-de spital, chid nu-si 
scosese baudăjul care-i astupa fața oribil mulilată:-Onistor Sachelarie 
înţelege acestea în timpul refuzi duri di “Moldova la fel Stelian Minea. 
Mogria mäi păstrează o vremo- aerul insurgent, putind să-l ducă deo 
potrivă la extrema dreaptă ca și la anarhism. Mihai Vardăru murise 
pe Toni nl se consolaseră. curînd şi trecuseră la mărunte arunjamenite 
şi afaceri, ca” tala Pleşca, colonchul fra pe front, nutzind speraaţii 
unor satisfacţii călduţe,. casnice — ps card şi le realizează de atiek 
pentru că ru se puncau în cala märimilor; 
-o “Încote, războiul, în -care armata ictoricasă- pe front, devine 
pentru: taţi o înfrângere cind. soseşte 0 înfringcee. misriită: tau 
una fizică. De aici droma lor. â 
Dezbaterra amplă -a acestei probleme introduce în operă Ii Cezar 
Petrescu o alta; de mare importanţă în «pocă gicare-anireny numeroj 
scriitori: aceea a destinului intelectualului. (Cezar. Petrescu, Buciireşti, 
dito pentru literatură, 1963, np. 9396, 205-210.) 


Romanul. Întineeare s-a constituit în ecunştiința “scriitorului, a 
crescut în imapinaţiă sa de-a lungul unei perioade mai lungi, care 
cuprinde şi anii războiului, și prima jurnătate de decenii careia urmat. 
Peştera fost scris numai în anii 1924 —4925, zămislirea lui este rodul 
unor frămiutări și-tribulaţii întinse pe o dumli- mai lungă, petrecute 
pe-un fond general de convulsii, înălțări și prăbuşiri,-acte sublime şi 


sau 


urmări dramatice: ale lor; care Lan impresionat: Drofund pe. tînărut 
Cezar Petrescu, abia trecut de treizeci de ani alunci cind a început 
romanul. [+] Cu drept cuvint, scriitorul îşi plasa acest romăn Ia con- 
fuenţa tuturor albiilor din proza-sa: de pină atunci și la: punctul de 
pornire a „Cronicii“ care se zăsnislea. Întunecare este un bilanţ şi schia 
unui program pentru construcţia ce avea să urmeze şi Care, îniţial, în 
1939 şi 193% = 'cînd scriitorul îi indica dimensiunile, în interviuri şi 
alte confesiunii publice — trebuia să cuprindă primele trei- decenii ale 
sneblului, secţierate; exact la tai locul lor, de-cațaclisriul războiului. 
Cronică a acestuia; Înturiecare fusese conceput: şi considerat mt, tirăp 
după aceea pivotul unci opere, romanul în care se adună şi dän care se 
desprind cele mai multe din firele aitplei construcții -care avea să fie 
„ionica românească A veacului XX“ de Cezar Detzeec [AA 

După: eum se observă” nurmnaidecit, Cezar Petrescu 4utreprinde 
Dn rom Întunecare şi-o multilaterală dezbatere în jurul problemei 
intelectualului: za 

Cartea întreagă, cu exceptia “paginilor, pihne la numi, privitoare 
ta ostașii ţărani purtaţi pe front, este o-aborăare -din cele măi diverse 
unghiuri a acestei: chestiuni. 

Problema- intelsetualului a consti uit una dintre atracțiile ger. 
manente ale literaturii boastre. Romanele lui Bolintineanu aui-fost cele 
dintii care au aşezat-o în preocupările centrale ale prozei: Geriu pustiti 
de Eminescu, Liniste şi Ti rubadurul de-Delavrâneea, Dande Viabotä. 
Budulea tăichii de Slavici; Dä e Caragiale, Piaţa la ţară şi În ras 
boi de Duiliu Zarmtirescu sint numai citeva din- nuvelele şi romanele 
secolului. Leet, care marchează p fundamentale îu această dez- 
batere. . Poporanisriuil şi semănălerismul- îşi -creaseră. teorii proprii 
despre rolul şi relaţiile omului de carte fală cu societatea. Scriitorii 
noului secol au abordat-o din plin, incepind, de exemphii, eu Însemină: 
rile: lui -Neciilai - Manea de Mihail Sadoveanu, şi  conlimiind-cu- toți 
autorii romanului citădin: Toate: principalele opere de proză apărute 
pini- Ja Întinecăre” sint; într-o parte a ler, cel puţin, contribuţii: și 
itistrări ale aceleiaşi probleme: Oameni. din lună de Sădoveanu 
aparţine perfect: categoriei; ca şi; în anumite limite, Arhanghelii de 
Agârbiceanu şi, ulterior, componentele „Cronicii“ sale transilvane. Proza 
mi Galaction cu substrat ecleziastic este o continuă dezbaterea proble- 
met intelectualului, în ipostaza optării- lui între acţiune și: inacțitine 
socială; Joi şi Pădurea spinzu e abordează chestiunea prin Her- 
delea “şi Apostol Bologa; de asetzt Catastrofa şi, într-o privinţă, 
acceaşi problemă o dezbate chiar narațiunea autobiografică din Cat: 
parul [i]. S Se 


ipostazele cele -mai- importante ale intelectualului, în termenii 
prozei din perioada dinainte de primul -răzbui mondial, stüt den: 
dezrădătinatul şi inadaptabilul.. Cea de a doua a caracterizat: măi cu 
senmi literat ur-sccotutui XIX și, de exemplu, I. AL: Brătescu-Voinesti 
aduce în'iproape toate nuvelele săle drame ale incapacității de adaptare. 
Este o jiteratură de respingere a contactului cu noua societate, búr- 
grez, în: plină ascensiune, respingere în numele- unor virtuti omeneşti 
eterne, sălășluiad în conștiințele “pure, acestea descoperite. de autor 
în categoriile -sociale cele mat diferite — dela moșieri pînă Ja mi? 
funcţionari. 7 GE 

Personajul “contrat din Intunecare este o interesantă sinteză, 
np început. al mai multor scrii de personaje ulterioare. ale operei „lui 
Ciizar: Petrescu. Analiză lui mai aprofundată se impune în primul ring 
pentru aoste considerente. Drama lui, dezechilibrul lui ating o limită 
mayini faţă de-a tuturor celorlalţi eroi ai romanului și prefigurează 
direcțiile tipologice -principale din operele de mai Duchy ale scriitori- 
tii, pentru că drama categoriei întregi se complică, -se amplificata 
reel personaj, cu retezarea bruscă, de către război; nu nurmai a carierei 
aale profesionale şi politice, dar şi-a căilor: de întoarcere către opt dn 
șiudurile -cătoră plecase Radu Comşa e ros de neputinţă de-a regăsi 
De ei un sigur crimpti din: Ampäcările Ja camp s-au resemnat colegii 
de generaţie; lui îi e imposibil dea măi pulea g gindi la-felcu profitorii 
zåzbokini alătitei de care-l poartă: paşii un-tinip, dar nu ştie cum séi 
se alinieze color ce încearcă să dupte; săcaute-o-zare de Menge. (Sr 
diu introductio la Initunecare,- une, Editura 'Pineretalui, colecția 
„Lipesiuini-1969;:p.-5—86.] 


Os 8. CROEMĂLNIC Romanul cu care s-a impits aten: 
tic [Cezar Petrescu] e Inn nceare (1927). EI aparttge ciclului Război 
şi- pace; dar, de lapt, deschide rspectivă întregii „cronici româneși i 
i veacului AX”, prezentind evenimentul US originea societății 
pi care Cezar Petrescu a descris adică lumea apărută după marea 
cnuflagralie mondială din 4944-4918. Romanul, așa vum ya D eomer- 
mot şi Intoarcerea de pe front a. lui „Remarguc, luminează contrastul 
intre experiența combatanţitor, tragi „amară şi reacţiile celor. rămaşi 
acasă şi reveniţi automat la preocuparile lor. curente, după încetarea 
anăceluluii: 

Ambiţiile: cărţii sînt însă mai “mari; ca eren să fie rechizătoritit 
pe care-I face societăţii român postk belice o-generapie insélată: Re- 
prezentaritul acesteia e Badi: Comşa, -eron-prineipat al-romañulu. 


z au 


Dä, Peres em gură ae cadină” el se ngmără printre-pujinii tineri 
„aro Dm eied orgni lor ame sint pi cale de a face, datorită noro: 
dohi o carieră: sirălucită A nemal Dreptul; a devenit sccretari dom: 
nului Vardara, mare inoșier, avocat, om de afaceri și politician, e logo: 
dit ep fata: acestuia, Luininiţa: Eui adi Comşa ise deschid aşadar; 
la izbucnirea războiului, toat că ginere al unuióm talluenț; a på: 


“triin& în înalta societate, e “prepuil t, simpatizat, împins înainte. Dat; 
i lui, se mai simte solidar cu lumea 


eroul nü s-a încă definitiv 
satiilui pe care La părăsit, cu colegii printre care a înfruntal- mizerii 
din anii studenţiei, cu idealurile generaţiei sale. Cind sună mobilizarea 
punorală, refuză situația de ambuscat și, cu toate protestele Vardari- 
lor pleacă pe front Aici, trăieşte din plin tragedia războiuliii, e TANE 
şi desfigurat. Urmează întoarcerea. Plin de scrupule, Comşa: care: are 
Deum o faţă en un măr stricat“; se oferă să rupă logodna vu Luminița; 
Îatitiește: doar nişte proteste formale şi înțelege repede că familia Vär- 
dary aştepta o astfel de propunere: Comşa încearcă să-și -relacă viaţă, 
dur peste tot infirmitates Tui îl impinge la izolare. În jurul siti; vecher 
societate; cu apucăturile -ci egoiste, se reface repede ` jurinintele din 
transee sint uitate şi goana- după “căpălăire reîncepe inar sălbatică 
desi! înainte: Comşa. trăiește UE deziluzie: eşuarcă tnt o tristă 
combinatii pobticianistă_ a mişcării foştilor combatanți: Foste stau 
pentra erou sub semnul intinecăziie. “sncriticiile--s s-au dovett zadar- 
Aen. prifade stigo a unei întragi generații n-a schimbat” steuclura 
sodelis Gamsi o reintilueşie pe “Luminiţa ia măre; căsătorită, fori- 
sili Imaginea” fericirii pierdute A olrătește: ateirză disperat prin 
nipte a să-si ucidă gindurile dnsmänedse, se aruncă în lacul negru 
de asht: Dar acesta are Hit de greu şi biesleniuriă int nn pris 
mese trupul „mici mu) inet Së 
Zomm al -reuscste zë me 
aesronate în wës nale vëzbethg. 
IntersecDäile de planuri sint ingenioase şi denn o route bilă 
pater rabilatorie: Prin Tămilia ardarin, păi ruridem în Mmea aristo- 
crațiti romiăieșii şi a marii finanţe, prin prietenii lui Comşa de jo pune 
simva Citibru, unde erdul luă isa ca student, ovem prilej să cunoas- 
teni intelet 
Pe front apar țăranii, care povestesc la focuri cei doare- în shrșit, 
pei Zoe Vusbitinu, fösta amantă a ai Comşa, bam conlant cu Timea 
profitorilor de război. a cartotorilor,, speculanţilor, tripoteurilor şi 
priatilor deravaţi: Acţiunea, -bin condusă, dă sentimentul multipli 
d in ui Jee? fauna personaje- 


o em diteritele medii sociale 


itatea mic huest oz? cu valoitățile, credințele şi visurile 


front cu provizii de catea veritabilă şi ati coniăe iranţ ăzese: profesorul 
Viiigil Probolă, omul integru, drama dui conjugată -ponini Dan 
Se kelant; victimă -a mizeriei al Şi stupefiantelar: tehni Zoe 

Vesbianu, sotül-ei paralitic aleni =. pè fronl; soldaţii, polilicianii 
apăruți după război. ete. 


sritică. însăși drama Tai Coen (retten See nni A societăţi 
de a reintegra în sinul ci pe erh distruși, luptînă ca S- apere sau Mai 
grav, rămaăşi credincioşi ideti. mp La Dout si. se sacrifices, spra 
ROSI - SES 

Supără tusă o anime viio. maak arapotlurilor tan 
Ba va reveni în celslalte cărţi ale lui Cezar Petrescu sub forme girai 
evidente. Romancierul e înclinat să. substituie zonfliciistor: de “clasă 
opoziții ireductibile Tote medii” omeneşti deosebite, Tindc? il obse 
dinză neconcordanta lumitor inchise, omogene. Aen îiapăr satul; rasul 
“stu târgul de provincie. Sint uşor de recunesenl în aceste riprezen tări 
tiparele viziunii tradiţionaliste 

În Înhenecare,_ frontul şi “spatele “Frontului tnd să devini două, 
universuri ireductibile, care far să se şteargă antâgonisnirii de elasg 
din interióral lor sub efectul altei contradicții, pentru autor mr putea: 
iiică; mai definitorie. Ge creează impresia că războiul a împărțit țara 
în douä - cei de pe front, cei buni, care au -primit botezul purificator 
al-focului, și och rămași acasă Cp care uniăresesă pro: 
Die de pr-aiemă - măcolulu stranie unate nciprocă.Pe 
front, ofiţerii sp împrietenuse cu soldaţii țărani, ascultă necazurile 
tor: şi, dineolo -de poziţiile sociale oprise, intre combatanți se nagie o 
solidaritate profundă. Desigur că ca apare, dat romaăncierul îi some 
wează [orje bansforma oare. De îndată ce întră ia linia de bali ie, {önle 
pirsonajule -suteră o miraci ul preface “morală. fn colona de 
apureță; „ca uichiul Dot, devine subil erou şi se coniportă vitejésle. 
Ta Pol Mihai; odrasla alintală-a Vard or; Îşi descoperi o tărie de 
tarăcter -nebănuită: 

Toate destinele. ființelor necoruple -ncă--de- civilizaţia modernā 
Buirghuză se reduc peactic ta cal al lui Comge Asemenea perzönsje sint 
tizestrale cu un fond ancestral sănătos“, care sau te înspinge petrom, 
satu- tesela iveală în atmosfera de acolo: {Literatura SE tg cele 
duiiă Ree mondiale; 1; Bucureşti ditura pentry Herati, F96; 
nm 29820 Reprodusalin "äi ze pată, dit Minerva, 1973, 
p- 218 asi) S 


ION ROTARU: Întunceure, primul roman -din--cictul „Etäzbol 
Si Pa este şi ceb mai valoros: “din toată creaţia fi Cezar Petrescu, 
putind sta ct onoare alături de Pădurea spinziruţilor ál lui Pebreauu 
sas de Crima noapte de dragoste, înttia noapte de război de Camil Pe: 
Trau. Fără a fi prea complicat, subiectul se încheagă-aproape perfect: 
Radu Comes. un tinăr deosebit de înzestrat, are în fala sa un viitor 
strălucit: Este coasociatul marelui avocat, moșier și om de afaceri 
Alexandru Vardaru; pe-a cărui fi Luminiţa, urntează -a o ina i în 
căsăiorie. Există chiar Am clan al Vardarilor, în care tinărul, d 
venind dintr-o familie de ţărani, ar putea pătmuide fără dificultăţi, 
prejudecățile de clasă fiind puse cu totul în umbră de culităţile. erm- 
nime ale omului: În momentul Azelarării războiului, -Radu Comsa 
pi admite însă să devină un ar buscat, să profile adică de înallele 
lat ale viitorului socru spre a- Dune la adăpost. Întors de pe front 
desfigurat, în urma unei grele T eroul se vede pus în siiuaţiă de a 


cere desfacerea logodnei cu: Luminita, lucru ce fiica lui Alexandru Var: 
daru părca al det, deşi la mijloc fusese o iubire sinceră de ambele 
päri, Drama lui Radu Coraşa se accentuează şi inir- ali chivi Pe front 


avusese prilejul să lege prietenii cu o serie de oameni care nu erau de 
acord cu orinduirea; cu nedreptăţile și abuzurile de tot felul, mai alis 
cu 'olijduirea do către clasele exploatatoare a țărănimii şi a unci părți 
din intelect balitate, oamenii care duceau pe umerii lor greul războiilui; 
Căutind a-şi reface existenţa, a-i găsi un sens în direcţia luptei pentru 
nai bincle societăţii, Comşa încearcă o nouă deziluzie, ca top foştii 
combatanți care se văd acum înlăturați din arena politică: de către 
ricii îmbogăţiţi.. Romancierul a ţa de a îmbina drama pasiorilăi 
a eroului cù- dezamăgirile profunde pe care le încearcă pă plar- sociai: 
Într-o vară, întiluind la mare pe fosta-i logodnică, acum căsătorită, 
ou'cogii'și fericită în: modul burghez obişnuit, Radu se sinucide arun- 
cindu-se în „lacul asfaltit“, care, simbolic, avea apa „atit de grea şi 
blestemată, încât nu primea nici trupul unui înecaţ“. Simbolic este 
şi titlul romanului, întunecarea -seranificînd zădărnicia oricăror jertfe, 
chiar şi a eclor de sînge, într-o societate alcătuită nedrept. Nulţi-corhen- 
tători găsesc exagerată transformarea: persoñajolui în contact ep reoh- 
tăţile grase ale războiului, mai ales contradicția pe care âutorul opune 
întră 'combalanții din tranșe și vr rămaşi în spatele frontului, con: 
tradicţie ce ar timbri adevăratele -conflicte. de clasă: Se cuvine: totuşi 
să observă! că primul război mondial a fost un eveniment dp o aso: 
menca amploare, angajind spiritele je o încercare istorică alit:de hotii. 
toare, încît e de presupus-că a fi sau ann fi combatant pe front definea 


oaliludine cctăjenească și umană; vu totul varaeteristică pentru.epocă, 
pentru-aamenii din-generaţia lui Radu Comşa, Apostol Bologa; Ştefan 
Glicorgliidin: Într-un fel sau într-altul, a existat o „întrăjire”. a: och 
care înfruntau: moartea în -tranşeele - Mărăşeştilor, opusă. celor ce se 
țineaula adăpost, cu atit mai mult ataceriştilor: de seiul lui Alexandru 
Vardaru-sau Nae: Gheorghidiu; care nu se dădeau în lituri- de alivian 
furbiluri de război inamicului; conform legilor negustorești lipsi te::de 
orice:scrupul. Atunci, în vremea primului război, existat — lucru se 
n-a mai Tost-cu putinţă în timpul celui: de-al-doilea — realmente: ua 
front si un'spale al frontului, falat opuse, contradictorii: Nemulpumirea 
cititorului de azi ar pulea proveni, într-o::măsură, din: viziunea - ușor 
simplificatoare-a -zomancierului, care: conduce destinele: creilor după 
o:schemă oarecum prestabilită, nu lipsită nici acum de tenta sămână- 
toristă-poporanistă. - Romaniil se - constituie totuși: rótúnd, -:prisitr-o 
bună “ştiinţă a compoziţiei. Traversarea mediilor (lumea buni”: a 
Capitalei, încrincenările frontului, suferințele: oamenilor simpli, trage 
diile din spitalele cu răniţi și mutilaţi etc.) şi suita caracterelor (Aleng. 
dru Vardaru, politicianul şi afaceristul: fără scrupule, fiica sn bumis 
Bia, o burgheză inconștientă şi superficială, Zoe Veshianti, fostawmao- 
tă a eroului, femeia iubitoare de plăceri ușoare, nepăsătorul şi ușurale- 
cul: Paul Vardaru, tipul de ofiţer din vechea armată căruia i se întimplă 
să fie cileodată şi viteaz; Mihai Vardaru, adolescentul care: măi: crede 
în simţul onoarei pentru un moment, profesorul Virgil Probotă, tipul în- 
telsctualului lucid, sfişiat de contradicţiile sociale la care află, poetul 
Don Scheiânu, beemol de epocă, pradă mizeriei şi alcoolismului etc) 
sint'executate cu multă: măsură, fără încărcăturile laterale, parazite, 
ebișnuite în aproape toate celelalte romane; ceea ce-l făcuse pe E Lowi 
nescu să exclame; cu dreptate, în a sa Istoric a literaturii. române core 
temporane: „Cezar Petrescu este aşadar o forţă pe cire nimeni n-o 
va putea scăpa de destinul inflaţiei“. [...] 

Lui Cezar Petrescu fi lipseşte însă cunoașterea ezactă-a realităţii, 
experienţă de viaţă ca atare, imperios cerute de-proză modernă, de fa 
Hemingway pînă la Camil Petrescu, „cu deoscbire în-romanul-de război. 

Mirturisit sau nu, modelul său este Tolstoi: Războiul modern; de mase; 
dar şi de:mare tehnicitate, implică însă coordonate sufleteşti noi, deo- 
sebite, şi-aceentul se pune fo. primul rind- pe faptul irăit, în foarte mică 
xaăsură pe imaginaţie, care Ia Cezar Petrescu este; de ole mai mie 
ori; debordantă, barocă. {0 istorie a: literaturii române, Xok IL, Bucu- 
rosli, Bditura Minerva, 4972, P- 670= mn ) 


aaa 


og. DA 7: Deuominiţia cica; înepeernulel E depi titat 
cisopeii lui Tolstoi; îi sugerează” coordoitulele= destinul individului a 
at colectivităţi în zilele de pace şi în înicleșlarea cu dușraanul pentru 
păstrarea fiinţei naţionale. Pe pinza epocii, tecreată în liniile esenţiale, 
Cezar Petrescu așază problematica ce a preocupai. generații sa dora 
ratigirea, cu adinci ramificații în conştiinţe, că săzboiul, dus tinumi 
vinul ideal patriotic, nu a avut drept armare o valorificare rai dreaptă 
a umanităţii; 0 purificare“; Societatea mu s-a schimbat; existenti 
„notdeznică pe care-a dus-o nu: dienen zgomotoasă de farnizori lacomi 
de :cocotă' lusoase, de politicieni vonali, pletora aceasta: ide- paraz 
câre furnică pe străzile neindestul de încăpătoare, alerpind (it do 
viciile, de „plăesrile, de pasiunile ci, avidă și nervoasăa arina 
aceeaşi. Combatanţii, neputind - “crede crttele “lor fuseseră inutile, 
se trezesc într-o lume ca nu soriăna. cu aceea făurilă- romanii în trdi- 
Sp, “între “două -tapte 3 

Fără-a egala Ultima- noapte de dragoste, înttid “noapte de Floty 
Întatiecară ramine o carte viabilă a literaturii interbelice și m audoielute 
scrierea: fundamentală a lui Cezar Petrescu, Din mulţimea -retanetor 
incliise in „Cronica “românească a weart KIS puține se apropie 
văloric de ` Zinninecare. Prozatorul: “însuşi şi-a consideră “cartea a 
armato ta- multo interviuri — opera sa de maturitate, vmeidrgind o 
într-un Anume sens drept profaț “întregii sale creaţii. 

Romanul a fost gindit. în primii ani de după rizboi. TC 71 Publicis 
tica risipită în Chemarea“, En „Bucovina“ stă dovadă: Nome 
roase sint „scrisorile unui răzeş“ a: căror substanță -afost ulleriar trasă 
în romăn, Destinul Iei Radu Comşa pare să fi fost Zestieat de ma cie 
rial; relatat- de-un burghez căruia „războiul i-a zolunjil averea şi 
dăruit două, case; cu venituri cit. eg moșii în mijlocul capitale 
şi dis care reproducem paragraful ce ne înteriscază „cu eeălaltă Tafi 
ari grişitio.. T-âm ales un bărbat cum fu eredearn să păsese -altui 
Cine putea bănui ca gărgăuni. ascunde-n cap? Cumirite, mu ai: aici 
us yicha Citit, nevoie: mare, ată. „ziua căra acasă vrafuri de cărţi. 
iviate, broşuri, parcă vrea să ctatărească lumea do la început. Cini 
sat declarat mobilizarea ce crezi c-a făcul? Nu, că ze duce pe front = 
lă-datorie... M-am închis în birou cu el, La descîntat, a pline pevas 
tăsa-de se: ollis în două zile, cu cearcăne la ochi ca o văduvă. Ce 
să-ţi: mai spun după aceea, sa grijă, de-plinsul fetii, de scrisorile cani 
veneau tot: mai rar? Mi-a înapoi. entrel degete tăiate; detitore 

1 Cezar Pettiscu: Ieteratură 4 
nr. 8, & februarie 1919, p 14 


EEN în Miere ap 1. 


ŞI ase privirea cind dau e uchii de mia bai siungi. Şi-ma rău decit 
asist SCH. întors ristormater mă ros, apostol, um swe o să pelasi ţa ra. 
Două lüni nu mka vorbit keeft. de justiţie Soviată, de transee, de Dunca 
oa Roua, ? 


Got în arici ui 4. Di. oe. 
Niilavlase romanul în cole dou? vacanțe de vară, 1924 şi 1925, Siră 
mmtindat se de Jo pop la munte și de ia munte la mar; adipi eum 
diskan -preseripţiile medicilor: Se: ja dech a unde apuca, pë ce Delia 
së nimerea, cu ce cerneală se: piisea-“ După ce incrcdinjase fragmente 
vivislelor,Gindirea“; „Viaţa românească şi Adevărul literar şi artis? 
„lie primul volum a văzut lumina tiparului in foiletânuil ziarului „Uni 
versul în 1920 el a fost editat în anul următor: de acolași ziur sub 
fitil: Întunceare; roman, ediţia La, partea La, Bucuresti 1927, 
Riblioleca zizralui Universul“. În asemenea condiţii, romanul d avut 
np stab- ecou Bditurile bucureştene rotfuzindu- i editarea. integrală, 
tar Petresci- sp adreseaza „Scrisul: “românesc din Crăiovă, unde 
romanul va apare în două volume, în 4928. De Ja-apariţia integrală; 
curea - cunoaște un apreciabil. Smoerg de public...) 
Capitolele ce anin centrul lor imaginea războiului sint. pozitiv 
influentate de Băzbor și pace. Scenele de pe front sc. împletesc, ea şi 
io romiinul Int Tolstoi; cu prezentarea araplă 3 vieţii societăţii; multe 
persona din Pntcd necare--rshuind- problematica eroilor romniicierului 
mis: Destini lui Petea Rostov î-a slujit. drept model în crearea lui: Mihai 
Vindaru: reatţia lui Comşa, cind ii găseşte cadavrul pe cimpul de luptă, 
rel identică cu durerea încercată de Denisoy. Personalitatea hui Padua 
toti în timpul războiului, şi parţial: după accea. esle tiibulară într-o 
decar masură hui Andrei Bolkonski și. Pierre Bezuhov: De ultimul 
Politur meistovită: căutare a unui ideal most: de. cl. dintii, antetli- 
genţă lucidă; alracția către oamenii caraclerizaţi pria noblete sufle- 
uiiscă, înclinația spre auteanaliză. Ca și prințul Andrii, Gas, e rănit 
şi jastrăinara de Luminiţa par a ti fost: iuspirată de raptura dui Tiol 
koñski de Nation, S SE 
În mijlocul lumii contemporane Tut, Cönya apare de la Tateput 
depi sin om echilibrat- Caliäților: native, cinstea; inteligenta ia pri- 
moi riul. (e atäturä capas itatea „de muncă, încredere în ver, dariis 
ţa ded taoă:o carieră după modelul lui: Alexandru. Vardaro Un 
Pietert o constituie dragostea” împovăriitoare a Zort Voshtann 21. 
doalatä. intervine nepi vaznu, Izbuc enind săzhoinl, Vardar obtine 


mobilizarea pe loc a viitorului ye. Cestul său trezește în Comşa sen- 
timentul frustrări personalităţii; hotanud mobilizarea pe loc; Vardari 
nu l-a consultat, a trecut nepăsător peste voinţa lui, Prâzenitarca la 
biroul special unde mu avea obligaţii precise; întilnirea cu alți tineri 
„învirtiți* este notăritoare. În mintea lui Radu Comşa întolțește ideea 
că fata de sine însuşi, faţă de colegii stii are o datorie de îndeplinit: 
Seiitimentul datoriei îi consolidează convingerea că şi-a găsit-un ideal, 
incompatibil cu mediul artificial creat în familia Vardaro În conștiința 
eroului prinde contururi o dramă ce se araplifică:şi se -desiivirşeşte pe 
măsură ce se vă întoarce la match, Ascensiunea anterioară este pusă 
în antiteză cu coborireă de acum spre clasa de Jee a țării, țărănimea, 
deene se înslrăinase. Cind va avea revelația fondului irnens-de:orienie 
co-sălilnieşte în inima țăranilor îmbrăcaţi în haină ostăsească, drama 


interioară a eroului atinge apogeul. Comşa se întoarce spre: sine, aria 
lzțadu și critic. ascensiunea în înalta Societate: trãise 0: viăţă. falsi- 


ficată. = 
Drama lui Comşa ste integrată dramei generației Zo arisamblu şi 
amindouă proicetate: pe pi cietăţii românești postbelice: Perspec- 
tiva asupra realității se schim! ainte de a pleca pe tront, îi măr: 
inriseşte lui Vardaru: nu mă. cunoşteara încă. M-am descoperit acolel 
Acum sîntem mitt care am înviţat: că am fi dezertori; dach după 
război nu mp am întoarce să continuăm lupta aici; pe: frontul: intern“, 
Destigurat! de explozia: unei grenade, Comşa nu se mai poale intoarce 
în lumea căreia îi aparţinuse: Intuieşte în acelaşi. timp că prezenţa 
lui nu maie dorită de nimeni şi cu rarega omulúi Ce gid văzul: spe: 
ratiţele prăbişite, ti artincă lui Var cin: faţă nomulțurirea,-repro- 
gindu- că Ea înstrăinat de eat. Într-o anume măsură, Radu. Comşa 
tsle-un străini. Nimic nu-I poate ajuta să-și gåseascä liniștea, dezecht- 
jibral fiindu-i: sporit de numeroasele eşecuri. și: dezamăgiri: înțilnite 
la fiecare pàs. Gencraţia lui trădase jurămintele: pentru: care luptase 
în transee, dar nici Rada Corga nu găseşte: în-cl-energia dea: lupta 
pentru impunerea şi realizarea idealurilor de odinioară. Nurse afirmă 
eo forță, în jurul cărciă partizanii să sp stringă ca sub faldurile nunut 
Steng, De erou îl carâcterizcază o anume pasivitate, dp ucecă sinuci- 
derca: apare ca singura sotuţic de salvare; 

Dad Comşa prefigurează destinul viitorilor” ep -ai Du Cezar 
Dinge, oameni et sentimentul “acut at derrădăcinării, - deastipra: 
cărora lumegă concluzia generală a cărții: societatea, rău intoemită; 


grăbesie ratarea celor mai înzestraj fii ai ei. (Cezar Pazesch, Bucu: 
regt, Editură Albatros; F p 5053, 56—58} 


-350 


NICOLAE MANOLESCU: La noi romanul romanesc trebuie 
căutat în citeva -din-oporele de succes als gehului epic în deceniile post- 
belice, în care se aflä deghizat în pictură de moravuri său chiar psiho- 
logică, în zugrăvirea societăţii, a războiului, a lumii bune, a Adolescen. 
Diop etc. Poate lua orice înfățișare. ÎL recunoaştem după faptul că, în 
loc së dezvăluie mecanistacle-anci lumi; se dovedeşte mai curind op 
erċator de mitologie. Apariţia lui, într-un anumit moment, atată legă. 
tura striusă care-l-uneşte cu publicul. Romanul şi-a -creat.-la mot -ade- 
văratul „public după 1920; la rîndul lui,-publicul începo să-și “creeze 
romanul preferat. Niciodată înainte, Zo timpul-domniei -povestitorilor 
şi memorialiștilor, romanul- n-a avut-un public afsău atit de numeros 
şi de fidel; şi niciodată înainte cititorii nu au impus romanului într-o 
măsură atit de mare gustul lor. Fidelitatea aceasta sfișie -praciic roma- 
nul nostru în două: do o parte acele änt ce se adresează marelui pu- 
plic; format în spiritul foiletoanelor din secolul XIX, și care recunvaște 
în “spiritul romanesc -un avatar evoluat af spiritului -de-aventură; de 
alta;"romanele pentru, să zicem aşa, scriitorii înşişi (ori „pentru. acea 
parte:din public capabili să admită noul), care si dein şi oi mai 
caliticăţi cititori, romane în care se încearcă modernizarea cpoptii na: 
torăliste şi a:-psihologismului. Între Tonet Teodorram și M. Diecher, 


între Gezar Petrescu şi Camil Petrescu -este exact: această 'dposebiră.: 


O'cauiă importantă a tutirzierii romanului la noi G. Ibrăileanu o-des- 
coperea în „lipsa unui număr suficient de cilitori, care: să facă posibilă 
scriitorilui-o viaţă liberă, consacrată exclusiv literaturii“ (După răz- 
boi): Cind; după 4919, acest număr se înfăptuieşte, -pulen eoiistata 
că el-ajută, în-adovăr, pe unii romancieri să trăiască din scrisul og, 
darcu condiția să serie romanele po care 16 citește publicul lirg.. E 
instructiv să vedem din ce se compune acest public, cura arată aceste 
romane, e A 

Verbind:-de 'best-scllersurile yro ele sînt în: fong romane roma- 
eşti; chiar dacă nu pure, ca Rusoaica, oferind surogate de discripție 
socială şi de analiză psihologică Numărul autorilor:c greu do precizak. 
Trei stat totuşi în atit de mare măsură reprezentativi, inci. îi putere 
aliliza: ca eşantioane: mai întii, desigur, chiar Gib Mihăescu: -Apoi 
Cezar Petrescu şi Ionel- Teodoreanu. În ei gustul care le dă nagicre și 
gustul po:card-l înlrețin sc afli Zo stare pură. Bi constituie cca mai bună 


dovadă că, odată cu societatea, s-a schimbat și citilorul, d o dotä cn. 


cititorul, Hteratura. Vorbind de cititor: cl se recrutează acum. (fireste, 


nu eene) din profesiunile Libarale ep înfloresc în marginea Jumm?" 


industriei şi finanțelor. Aparține virtarilor -mici burghezi: Lubegte 


confortul și tileseuirile Alinei mmidn cu autainobitul eis rëm şi ea 
avicriut; e un spirit practic, po fucerile iame de fout An 
o'singiiră latură viljerabHäre “mindru ie-poziţia sociztă recent debir- 
diiă și: de accea; foarte vanitos și snol. Şi este mai ales un cititor de 
romane: Cezar Pelzescu {admirator al lui G: Duhamel, Jules Romain 
gründe Foamaëtc) îi datorează: cel potin în parte, siiccesul literari 
hü faptălui de a D speculat această vanitate snobă- BI zutrăvește epoca 
şi: oamenii ei în chip foarte direct, mmm. jurnalistic; “multumeste 
névoa cititorului: de-a se: reci Dm opera de tictiune: dur totodată 
îi flaiciză, căci romanele hai ia fond oteră noii burghezii sub apatenla 
de imagine realistă. a mitologie, În plus; romanele lui stut conlechonate 
abil: dind totusi impresia de autenticitate, au.-o-intrigă condusă Him- 
pede, tauri clare, psihologie rezonabilă: S-a vorbit cu oaricare ușurință 
defecscăi și de rsalism social în Caia Fitore său în Întiatoere ciclul 
proiectat: po model balzacian şi zolist, e Cezai Petrescu, 'riprezintă 
de fapt vm trini at roman akü; în Aatura: picturii exterioare: Bucu: 
retin] e in aceste zong o “mase mabtropolă, trepidantă, modernă 
(chiar încă privită destul de dis cu aasittale, din unchi til dezrădăcicia: 


taiti, ao oii vechi din mee EE 


A 
emătocral, eroii Și aventurieri vrini; 


Doeta Garbo şi Guynemar, intră, prin Cezar Petrescu, în existenta 
cotidiană a brehezului mijlocii a cotipanie-atăt: de ilustră: 
Nu: vorba de. romanesc de evaziune. „propriu-zisă, de acea funcție ă 
nagnali analizată de- 7. Ci 
cate Tace ca mormalul să pară e 

ara ra tace ca lucrarile in 
ss Ia pivch SÉ 


Gs de 


"erg: 


bate en ilast 


23 ci Gili de cstre unii; cu mari rezerve ede die Can = Zëss ronin 
altui Cerar Petrescu. justitică. deopotrivă. ambele auni Se 
räréa sete woor de ee asti Ela i 


Lomp sti, ER fiu ci iai ap 
boi-roalist. Sieg EE 
iar rada Tapie doaro 


putea E prea specii ardelenesc, 
nuvelă: dezvoltată. Dar si rezervel 
adinci şi semăna estul de hit 


Invcft së den lui Pompiliu Constaaliacseu Impresia- cãd lipseşte. orice 
irânstigtirare artistică. Cib astăzi, Imunecare a apare că un documen? 
notabil: ou at gent cpoca pe care e zugrăvește, cit pentru stadii! 
genului va alare ta- noi- Întiia - parte: este spiritual-sonitimentală: 3 
doa, numai mulodramalică, Cezar Petrescii este un pictor alert a 
mondopät 2) et unal ceva- mai stin vit al allor medii-si mai ales a! 
frontului. Tipurile sînt: fixate teva ace, ncamăoanțite. Lumea 
actasta există, e vie, neîndoielnic, chiar dacă- ne face Impresia de déja 
pi, de ubsență-a înctitului. Romanescul: se ilemodează cel mai repede 
10emai pëdatura-de insolit: Personajele sp quizează de obicei în momen: 
tul întrării in scenă: an awevolutie:. Să ne: amintim o-elipă-de perife- 
icul Virgil Probotă, profesoral stingaci şi-şters, cînd işi face-apariția 
pe terasa Cazinoului din Constanţa: totul despre-el e spus intr-un seurt 
paragrii: paharul răsturnat” pe masă, mărul. rostogolit cu coin în 
poala inci doamne şi celelalte: semne ale stinpăeiei lui. Dateelul acestui 
romat ful romanelor lui Cezar Petrescu în general) este Sven) psi. 
stat? ni principale: ușurința de a zugrări o scenă, unom un gest, dia. 
Joel vioi, evocarea m-lancolieă. Dn condei abil şi fără. prolunzime 
compune rapi atraastera, mişcă tipurile; tacheagă conflictele 

Şi iară: Radu Comşa; tinăr frumos, ambitios şi cuceritor, destinat 
vii cariere stiăhicite, nu rezistă vocii morale şi se duce: din proprie 
iniţiativă fe Tron. (deși putea să scape); se întoarce desfigirat d o 
urilă nioalrice; în condiţiile de după război; cind rănile se închid -re 
pide și: viața Îşi roi cnrsul, nu mai reuşeşte să se adapteze si a hunge 
înpragul sinuciderii Aceasta fiind “problema -diică dia Intenecart, 
puteri aia două lucruri: intii, că ea sle oarecum problema tipa 
generaj hui Gomsa, şi-a intiloim în numeroase romane sau Diren di 
teatri ile don 1920, în variante: apropiate; In ai doilea: rind, cà Cezar 
Pătriscu îi dao rezolvare sumară şi exterioară: Procesul in care sufletul 
pursonnjuliii se preface radical, îmbătrinit de crudă experienţă a rie: 
boinlui nu este nicăieri dezvoltat. Cezar Petrescu ugrăveșie doar efec 
tele unor cauze ce rămin subtațelese. Aici întrovedem o limită aroma- 
pescului Psiholagia este duda (din “raţiuni de „economii“: vititorul 
incdin de ronane al epocii se plictisea de psihologie), totul râmitnina 
la nivelul orizontal ol deserierii evenimentelor superficiale; Monden 
tatea; îni zugrăvirea căreia Cezar Pelrescu îşi consumă talentul ini fragi 
de. reporter Inte de pictor; nam suflet adinc; ci doar compořtamént. 


cărei ie. y 
Si iată sululia: tigra eaëeemm facilă, a crizei spirituale prin 


ere ee poale: părea o metaforă (sau mai degrabă o metonimie): piti 
tricea' Ridu Comșa- s-a intars de pe front cn obrazul mutilat. Această 


schimbare da faţă, în sens propriii, înlocuiește cu lotul schimbarea 
interioară- E o substituire de planuri. Analiza crizei e figurată de cica- 
tite, rezumată printr-o slercotipie: Comşa- desface logodna-cu Laini 
nija Vardaro şi își ratează cariera, dia cauză cicatricei. carc-l mer. 
cheazi. Cicâtricea face din arivisi un inadaptai. Nu poate fi-contimii 
tale între cuceritorul (de inimi şi dc poziţiisociale) de dinainte:de'răzbei 
şi dezabuzatul, slabul individ, de după război: cicâtricâa © Seu 
unei rapturi. Ba absoarbe toate sensurile elice şi psihologice. Deeieu 
o pseudomotivare. Fine de mitologizare, nu de explicarea 'râsorturilur 
înlime.. Ne-am ptitea imagina o clipă romanul în două variante: ca 
pe unul al dezadaptării, prin experiență ce a topt -punţile intre 
două nm şi în care cicatricea ar fi trebuit să rămînă un pretext; un 
semn, in indiciu; sau, ca altul, al obsesici, în care cieatricea arfi fost; 

ea; generatorul dezechilibrului şi ai dempenţei. Cezar Petrescu nut 
pregătit peniru cea de a doua, care cereă-o vocaţie a-sondării sul. 
ecriștieritului, tn manieră -Gib MihXescu din nuvele; dar ni e Coste, 
vënt nici în primă, căci nu coboară niciodată cu adevărat în siiaturile 
conștiinței etice. Jntunccare avea de ales între un roman al conștiință 
(ea Pădurea spinsuraţilor) şi unul al subconștientului obsesiv {ca Fere 
aia): a preferat o cale de mijlec, a mdodramei romanesti. ott petre- 
eindse „pe faţă“, în artele sensuri ale expresici, cicatrice devie 
tema" părții a două a romanului, așa cum mondenitatea A test tèma 
întiii părţi, Legătura dintre ele se vede ușor: cicatricea este Ip deht nitiv 
semnul alterării mondcnităţii, care, în acest fel pătată, își pierde imacu- 
arca caracteristică. Melodrama din Înzunecâre se joacă într-o mondenii 
tate voioasă şi inconștientă, de dinaintea marii cdutiagrăţii şi cica: 
tricea care o destigurează. (Area lui Noe — eseu despre românul road. 
nese, vol. I, București, Editura „Minerva 1980, np 237-941.) 


AL. PIRU: Fără să fie şil din comin, acesle drei volume [de 
auvtle] anunțau un prozator ce promitea indeosebi în linia tradiţiei. 
Cezar. Petrescu ayca ambiţii mai mari. Pe de altă parle; Hicratura 
fnuctifica toma războiului care “tocmai zguduise lumea și în cars fuse- 
šem angajati: -Semnalal îl dăduseră, încă din 1916, Matirice “Gânevoix 
cu Sous Verdun. şi Henri Barbusse en Le Feu. Journal düne escouade, 
urmăţi do Georges Duhamel cu Za Vie des martyrs (1915), Civilisation 
(1918); Possession du monde (1919), şi Roland Dorgeles vn :Croiz de 
Bois (1919). Diipă francezi vin americanii, John Dos Paskos vu Man's 
initiation 1917 41920) și Three soldiers (1921), și germanii. intii. pu Riist 


-354 


Jünger {Tn Stahlgewitern, 4920; Der Kampf ois inneres Erlebnis, 
4922; -Das Wäldehen 125,1925; Feuer und Blat, 1926), apoi cu jurnalele 
tai Hans Carossa f Rumănisches Tagebuch, Kriegserlebnisse, 1924) şi 
Rudolph Binding (Aus dem Kriege, 4925). La noi apăruseră doar 
Pădurea spînzuraților (1922) de. Liviu Rebreanu, Strada Lăpiișneahiu 
de Mihail Sadoveanu, Balaurul. (1923) de Hortensia Papădat-Bengescui, 
Dom, galben şi albasiru {1924} de Ion Minulescu. Dacă putem presu- 
Tune rä citise pe cele româneşti, nu e sigur că Cezar Petrescu cunoscuse; 
cnda îigeput să serie: Întunecare, romanele străine, nici măcar pe cele 
Itânceze. Vagile idei umanitariste şi pacifiste nu veneau din literatură, 
crau ale epocii: În momentul apariţiei (1927-4928), Tritunecore a fost, 
în genere, bine primit, chiar elogiât (între alţii de Liviu Rebreanu), eu 
excepţia lui Pompiliu Constantinescu, care “obiecta primului volum 
(despre al'dpjlea n-a mai seris), lipsa de reconstituire artistică, conta: 
zia dintre realitate şi artă, aspectul de reportaj al prezentării eroilor 
și faptelor. Adevărul este că autorul a avut un plan şi că ficţiuiiea nu 
lipseşte, în discuție putind fi doar proporţiile expunerii şi aglomerarea 
de lucruri exterioare. Radu Comşa, tînăr avocat. de ispravă; se îndră- 
gosteşle de fata maestrului său, politician, om de afaceri si moşiar, 
Alexandru Vardaru, pe nume Luminiţa: Nu e ceea ce se înțelege de 
obitei prinie-un ârivist; ei mai curînd un idealist care în nici ùn caz 
mm pune emanciparea socială mai presus de dragoste, mai ales că. Als, ` 
andru Vardaru nuireşte speranţe în el pentru odrasla sa. Sistem în 
faza nentialițăţii, şi Alexandra Vardaru n-are scrupule, pentru că vinde 
griu germanilor. în vreme ce Radu Comşa nu evită relaţiile cu-femile 
de Hire, de flal soției altui om de afaceri, Sofron Vesbianu; Zoc, fiica. 
unui aristâcrul ruinat la jocul de cărți, Duriitrașcu Dachs, Auiorul e" 
îndeitnalic în creionarea figurilor, abil în prezentarea unor medii 
mondene ` (unde. profesorul. Virgil Probotă e slinjenit) sau: obscure 
{unde poetul Don Sehtanu se droghcază): Alexandru Vardaru are un 
frate colonul, Pact, om galant, cu un fiu, Mihai (ecou din Duiliu Zam- 
rar). Cunoastem- şi o gazdă de studenți, pe madam Cimbru See: 
pe: gint derulate. repede, intriga fiind înlocuită. prin descrieri. şi con: 
versaţii,in spatelo eroilor ghicinda-se mai totdeauna autorul: în locul 
râmanului de dragoste între Radu şi Luminiţa, sintem- pe-nesimpile 
purtaţi pe front, vedep o scenă de luptă, ofiţeri români a ruşi; soldați, 
tot ce aduce războiul, răniţi şi morți. Moare Mihai Vardaru; iar: Radi 
Comşa; înrolat si cl voluntar, ca să nu se ruşineze dë semeni; se alege 
desfigurat: Autorul mu izolează momentul spre a urmări; în continuare. 
devotamentul sau ingratitudinea Taminiţei; are loc doar:o-scurtă îniil- 


mre, din care-croul (uicheäe căcin aceste gh, loud na sp. rupe: 
Drama -rămine niaj depa Cu o chraitieg pe faţă, 
Radu Comşa tråiegle-matilarea s: suileleas 23. e revulțat. că războiul 
nn a Adus nici o prefacers socială sai morală, regăseşti imiona din 
juma rurală, constată dezamăgirea foştilor camarazi de arme şi; vevă- 
sind la Constanţa pe Luminiţa măritată şi cu un copil, a sinucide 
înepindu-se;. S-au făcut unele analogii cu eroii din Hăzboi și Bee dé 
Tolstoi İnsträinarea Luriniţei de Conta reprodüce pe sceta a- Nalagdi 
ie. Andrei „Bolkonski, psihologic molt mòi puţin adincită de Cezar 
Petrescu, care a repurtat. prin specularea sfirşilului tragic al eroului 
său um mare succes “printre cil tori. -Asnănunt semnificativ: mulţi 
părinţi au dat fiicelor lor, după lectura romanului Jntunecare, ` nule 
Launiniţa, foarte răspîndil pină az G. Călinescu vedea în -Întunecare 
o cronică da o ânume clzanţă ziari 3. expediind: însă tipologia în 
faynarea studiului, social. Adevărul e că, -o dată cu roniuniil ai Cezar 
Petriscu și mai tirziu nu au apărut în alte literalari romane de război 
mai bune, indiferent. dr com lor contemporan: În această categorie 
întră Im Westen nichts Neues (1928) de Erich Maria Reriargue, Krieg 
41928) de Ludwig Renn, Omer? in-război de Audreas Lalku, A Fare 
sell tlo Aris 41929) de. Ernest Hemingway, Les. Thibalt VU, DEE 
1944 41936) de Roger Marlin dn Gard» Cel mai bun roman fe tema 
războiului din 1916-1918 l-a scris la noi Se Petrescu Um noapte 
de dragoste, intita noapte de: război (1980)-1 
Unie personaje ale Cronicii E A cearielui VĂ se reputi 

Ainir.ua roman în altul, din păcate nu cele de -pritii-plrii: -Bogdan 
Cernegură din Oehii strigătul. e. > Scena î în Jaiutegure Teofil Steriu 
din Calea Victoriei reapare în Oray patriarhat: Logan iaa. Lorian 
revine în Auzul negra, iar Zaharia Duhu. trece din Camera regelui 
Dromniehet in: Aurul negru, unde insă e personăj stegmtat. -Grigore 
Panjieu figurează în Oraș petriarhatşi 1907. Plcazar dän Zeien! mecanie 
e meluat în Greta Garbo: Tamil Sava apare în Oras pätriarkaly Aurul 
iar, Apei, Rësboiut fur Zen Săracu şi nuvela Ai nostri ee brazi 
Dinn Grinţescu din Plecat fără adresă 1900 e mai consisiciit în Co- 
mistra regelui Dromichet. Lou Lenz di his strigoinlui; alier egó al 
aulorului;revine în A dăpostel Sobolia. Dei unii eroi Se țin tinte prin 
nume dapă lectură; precum Radu Comes, Alexandri Şi Pavel- Vardaru, 
Consiantin Japan şi Zen Ozun, fonel Florine, Bibia, Gust şi Eleazar, 
Zibaria Dubu; Adrian Shilin, Pudor Stoenesen-Sioiăn Sanii Buhuş 
si. Atanasie DBiiudu; Nicolae Apost sl; “Sergiu Miclăuș, Paul | Năgară, 
Jorda be Campălă Dalu-A gu Tomat, eu peu s:ar 
putea varbi la Cezar Petr gie răi toate persona ji sale 


Intrachipînd figura inaduptabilului, înv ins chiar cind e auibiţios, ar 
vit, aventurier; potentat, bogat sau sărat: Autorul au izbutește) să 
iasă din propria-i piele, să dea croilor săi o existenţă de sine stătătoare; 
obiectivă. Lucrul e cu at mar supărător în Poranul lui Eminesri: 
O greșeală e şi aceea de a prezenta în romanele sale tipuri de scriitori 
cart, nefiind evocaţi prin creația lor, rămin goale nume. Multe per 
sanaje reprezintă doar profesiuni caricate în. chip convențional. Anz 
liza psihologică sc oprește la suprafață, Radu Comşa po mai e dă stire 
decit cicatrieca sa: În genera > oferă în loc de oameni vii, 
râăşti. Bogdan Cernegură on e decit o fantomă: Se reţiri ceva porii 
de femei, tisa 
Sint şi alte carenţe de prozatorului. Adeseori narațiunea sa tre 
meng, fiină înlocuită de lungi divagaţii, relațirini parazitare de tapie. 
reflecții găzelăreșii, înterminahite conversații; demonstrații. erndiie. 
expoziţii de peisaje say decor, aglomerare de personaje, anecdoi:: 
xepontaje, silind- pe cititor să sară: paginile, să găsească mai reped 
siirşitul. În ciuda vioiciunii și untori chiar elcganţei frazelor, o impri 
de prolixitate ș şi roduuidanță nu se poate e evita; Romanele în Leet volume 
puteau fi scrise intr-un singur volum, la fol cele în două: volume. Cv 
toate nestea; Cezar Petrescu are fantezie, ştie să construiască (poat 
face-o caste din orice, zicea. fără mate G. Călinescu), posedă darui 
eva „sentimentul tragi ului şi al “comicului, se Driecbe Së tat reţină 
ciietozitalea lcoterulai; să-l convingă de adevărul tntinplăzilor, să-i 
ofere Aust rea Hat. E un scriitor realist, cum îi plăcea sä sereu 
noâscă siugur, nn realist critic pină in 1947, cu aspirații în direcţi 
reălismuliii socialist, după accea; începind cu volumul de nuvele Vino 
și geet, din păcate confecționat, artifi tial Substaaţial, dovádärorú: 
DÉI rămas Zo. manūscrhs Fiadim saü- -druniul pierdut, editat postin 
îuttnai fo route, Cezar Pol reseta răminea ja repre animea subisetivă, 
dezară:tă, a unei luni eropusculare. 
Corespondenţa întimplitoaro sau prin. contagiuine cu scrieri cone 
teinporâne de ecou ale unoe autori reputați. precum. Hardy, Bourget, 
Barrès, Romain Rolland; Gid roger Marijo-du Gard, Gitaudouă. 
Duhamel, Benoit, Morand, Remarque, Dos Passos, Romains -a facit 
din: Cezar. Petrescu un scriitor modern sau ăstnd impresia de moder. 
nitate.: În același timp, el a satistăcat şi încă raai satisface gustul ven 
sitmatornlui de literatură curentă, de: Toman popular. În perioadă inter 
helică, numai Lonc) Teodoreanu, din scriitorii de ment, l-a-coneurut 
în această pricințăi. Gan ml ma „ales atunetare [opt.-ediţii ee in 
2993. enpte din 4953-ptnă în 1966), Calea Ficiariei (sase editii pins i 


1944, încă dond -din-1937 „pină în 4969); Prem, ursul pelar-fopl. ein 
pină în 1944, încă trei din 1938 pină în 1955), Apăstol (cinci ediţia pină 
în 1934, încă trei din 195 a 1953), Coribare regelui .Dioniuichit 
< Aurul ceru {cinci ediţii piuă în 1944; încă trei la un Joe dän 4949 
pina in 1961); Romanul lui Eminescu apte ediţii pină iu 1945, ediţia 
döpta in 1968, în timp ce Viața Tui Mihai Eminescu do. Calinesti 
gra în 1964 la a patra ediţie, abia Apă această: dată îalrecind pumi- 
zl de ediţii al romanului lui Cezar Petrescu). [...] 

Traducerea franceză a lui losit Lziroșânu din Fa necare D vol. 
1956) a: permis editorilor Lafiont-Bompiani s-o insereze în TDi- 
naire des ootgres conlempordines-de tous les pays, Paris, 1968; sub 
euvintele: „Acest: roman -are vigoarea „unei mărlarii asupra societăţii 
românești din timpul și de după. “primul. “război mondial: Personajele; 
prin reacţiile lor faţă de împrejurările locale, lărgesc. subiectul și-i 
don o dimensiune universală. 

Credem că, într-o mare pai ; Cezar Petrescu este 
mm scriitor viabil: Se vor e ar în continuare, nuvele Ip, ni 
eusch cale din: Aranca, stima lacurilor, şi romanele Pntunecare, Calea 
Victariei, Baletul mecanic; Comoara regelui Dromichet, Oras patriarhal, 
dpăstol, Dumineca orbulii, Cheia bisurilor, Carlton, Tapirul Și romanul 
pentru copii (recent ecranizat) Fram, ursul polar {Cezar Petrescu; azi, 
studiu- introductiv la Ceza SCH “Opere, 3, Bucureşti, Editura 
Minerva, 4985, colha „Ser E po MEANT SIA 
XEVLJ S 


CUPRINS 


CARTEA A DOUA (Continuare 


ŢII. Persa arălat un semn map 
IV. În întuneric so află Tome -z ji 
Y._-Ca să fit tare, fil Singur ENEE NENNEN 92 


CARTEA A TRETA 


1. Prăiască România Mareh e tad 
{IE Fierul, fonta şi vote! 


HI. Strigoii 24 
Tv. Întoarcerea unde au fost jurămi iii ue + 
Epilog. Lîngă Lacul Negru, Asfallit ie a es 274 


REPERE 18TORICO-LITERARE 


Pompiliu ` Constantinescu 245: AL A. Philippide 847; ratele 
Sadoveariu: 820; ` Cezar - Petrescu: 322; - Perpessicius: 533; 1. 
Leinen: - 829; OG. Călinescu: 934; Tudor Viana:-384; Mihai Gott? 
836; Ov. H. Crohmălniceanu: 343; Ion Rotaru: 846; Ion Bălu: 4183 
Nicolae Manolescu: 354; AL Dieu 354. 


„Beto 


ANDREI. NES 
T 


P- 


Aparițiile anului 1986 : 


G..Călinescu : Viaţa lui Mihai Eminescu 
Barbu Delavrancea : Nuvele şi povestiri 
Ion Ghica ` Scrisori către V. Alecsandri 
Panait Istrati : Moş Anghel. Codin. Ciulinii Bărăganului 
Ion Neculce : Letopiseţul Ţării Moldovei 
A. 1. Odobescu : Scene istorice. Pseudo-cynegeticos 
Mihail Sadoveanu : Creanga de aur. Nopțile de Siînziene 
George Topîrceanu : Poezii 
G. M. Zamfirescu ` Teatru