Cezar Petrescu — Intunecare — Vol.I (1986)

ANU e e 
7 SC en 

o ` dE Vi 

N i “NA 


SE 


| E 
SH i 
o Ge SE 


SERIA 
Patrimoniu 


De același autor 
în catalogul seriei : 


Calea: Victoriei 
Nuvele 


Tdiţie: îngrijită de 
CORNELIU TOBESCU 


Repere islotivo-lerăte 
alcătuite de 
ROLIGA ROTARU 


Capertă serielt Cgnetantin Gelutä 


CEZAR 
PETRESCU 


INTUNECARE, 
SE 


FITA. MINERVA 
D'temresii— M06 


Ediţia a Darecheutë în Seria „Patrimoniu 


Ediţie princeps: Pntunecare, - partea 1, 
Bucureşti, - Biblioteca ` ziarului ; „Universul“, 
4997: Întunecare;- partea “1, partea 21. 
Craiova, Editura: Scrisul românesc, 1928 


Ediţia de Taji reproduce textul din 
Cezar Petrescu: fntunecare. Ediție şi postfață 
de Corneliu Popescu, Pucureşti, Editura 
Cartea românească, 4984 


CARTEA ÎNTÎI 


Prolog 


A ZBURAT: O PASĂRE NEAGRĂ 


1 


Colonelul Pavel Vardari pipäi fu- cutia de lemn. cafeniu 
o ţigară de foi îndestul de putoasă. De pe gravura copacului 
H surise, cu tot şiragul dinţilor de porţelen, o creolă purtind 
pe umeri, în chip de amtoră, vm oos de foi de tutun, sub in- 
seripția aurită „Henri Clay-Iabana“, 

Era numai o'simplă etichetă şi totuși femeia îi părea giro- 
Sa le. cuioscuță, 

„Deodată își aminti eu mare bucurie: „Dar sint ochii lui 
Mimi. Extraordinar cum seamănă cu ochii: lui Mimis 

Acopori: restul. figurii: cu Jatul'-pălmei. Într-adevăr, din 
gravură îl priveau acum ochii rizători ai dansaloarei, 

Teăi o clipă vedenia fugitivă: perdelele de: catifea. roșie 
lăsindu-se moale,  femeiă împărțind cu amîndouă . miinile 
sărutări sălii, ropotul de aplauze, o fiire de fuste scurte 
peste pulpe în tricou roz... Toate, toate de atit de departal 

Colonelul scotoci apoi buzunările tunici, căutînd bricea- 
gul cu mică ghilotină de oţel pentru tăiat virful țigări, Nu 
îl află. Ca întotdeauna; Vanea,' soldatul, uitase: să. strămute 
dintr-o -tunică într-alta toate instrumentele nichelate care 
alcătuiau trusa". de. concentrare a --domnului, comandant: 
lanterna -electrică, cuțitul de desfăcut cutii de conserve, pe- 
dometrul,; tirbușonul, bricheta cu benzină şi Dt, busola. în 
miniatură: 

Cînd ol din urmă buzunar fu explorat: fără izbindă, colo- 
geht Pavel- Vardaru suspină cu: o: nemărginită milă pentru 


5 


propriu- destin:'era, fără îndoială, cel mai pefericht comamdamt 
de 'regiment de pe planetă! 

Se resenină să decapiteze cu dinţii virful țigări, îl-scuipă 
scîrbit. peste balustradă, în mare, şi întinse peste masă; după 
cutia cu:chibrituri; mîna grasă-gi albă de prelat. 

Doamna colonel tanti Laura strinse- buzele visini 
CH o spaimă care dădea înfățișare de copil -alintat öbrazuhi 
de prăsulie și virsinică păpușă “plondă, cu poiiicţii trandafiri 
şi cu genele Tangi, văsucile în süs: 

— Pol, iarăşi începi cu ororile tale?... Mutz cel puțin sca- 
unul! Ştii că mu Dot, suporta mirosul Asia de catran!... 

Ca măsură defensivă à, tanti Laura scoase din porițigaretul 
ingust de plătină, cu încrustaţii de email, o.țigaretă- egip- 
Var a o aprinse la flacăra unei brichete, prinsă cu lanț suli- 
tire de argint. 

Cnelnerul aduse două frucliere cu struguri. de Constanli; 
nopol, piersici şi pere, între bulgări: de gheaţă, pe culcus de 
frunze crestate de viţă. Un: picolo, cu git) sufocat de pule- 
rul “tare şi prea inalt, distribui „cu; dexteritate! furturioarele 
şi: Lacimurile "de de sert: 

Orchestra täcuse- 

Se înălța acuma larma glasurilur, sunetul cristalin al pa- 
harelor, beiartele și comenzile întăritate de așteptare, umplind 
terasa. cazinoului de rumobrea néintreruptä a marilor: res- 
taurante;, calun şi baruri, de care, eu: părere: de rău, ca de 
ultintul prob inaintat: al ch ilizaţiei, colonelul Pavel Vardaru, 
după ui itoncediu: de patruzeci și opt, de ore, trebuia să se 
rupă a doua zi, în zori, În citeva ceasuri de drum, maşina 
avea să-l infunde, iarăşi în satul tätäresc, cu bordeie strimpe 
gi varbe de lul, cu "imprejmuirile de tizic, cîini flocoşi, măga-i 
zbierind “in astințit și cu praful acela dobrogean — care in- 
Tumdă närile, zgârie gitiejul și sureşte părul — răsucit în vii- 
fejm peste cimpuri dogorite, fără zare de unibră, 

Cu înduioșare de deportat, în preziua exilului, privea ar- 
buşlii exotici, plantați în cutii de lemn: pe marginea terasei, 
cui frunzele lor Tucii care; în bătaia luminii ereloase, păreau 
tăiate “artificial, jn zines mesele cu necunoscuţi; terieile în 
toalete: spumouse şi str averii; virajele satante ale chelneéri- 
lor “printre scaune: balansind. în virful bratelor tăvile încăr- 
cale; pavilionul: capelei: vieneze eu femeile: în haină roșie; 
acordindu:ei viorile între: genunchii stringi; ferestrele largi, 


6 


încununate de eslicrele beeurtle ; afişele uriașe; strigător văp: 
site, infățisind-un dansator noera- st o celebră -dizeuză.: Spec- 
tatol nepretuit de contor risipa st trat bun, care se va dez- 
lănțui fără pregot, seăldal-An acceaşi orgie luminoasă denr- 
curi voltaice și răcorit de briza vmgedä a mării, şi miine, alurica 
cint dinsul, orbecäänd în bezna satului, apiirindu-se. de cîini 
düşar ab căleini în moili de cununie; îşi va aniăgi ges: 
ml inspeetind santinelele--de moapte. 

Colonelul Pave Vardar îsi: stiință pieptul înăbuşit de tris- 
Toten sedlarilai Ja. sfirsit de wiwantá; 

Gale vä ron"? 

Chetpeput astepta; Zpclmat de mijloc, cu fata rasă, meclin- 
Dä st severă. Ca cură era Vorba de cea mai gravă! hotărire 
diplomatică. 

== Desigur, şi cafele! tresin „din altă lume, “eplonelul. 
Copii, care mai tă catea? Aust: două îngheţate, un inazagian..: 
Tu eşti: cu mazatranul,- Lumtmntoi Două “ntarehilomane... Ki 
lichioruri |: Däant listal: 

Ceuta! om se elini. Cipi nunai din ocht. 

— Știu! Amseta doninului colonel... Mario” Brizard |... 

Pavel Vardari își prinse iionovlul in arcadă sprintenei. și 

But. de jos In sus; "aremt in fac; care-i cunoștea; gusturile 

Se lumini; eu o mare feniciene 

— AT "Tu erai, Jean? : 

Și'vepetă, fnürzind pè cuvinte plumbindu-se er amintirea 
prin. paradisul interzis. 

= Jean, de la Akeazar)l 

Jean zimbi onctuds, stuluriud profesional vull mesei 
cn :seivotul: 

Colonelul: Pavel Vavdaru ora vestit în toate Ipcalarile. de 
ză şi do poante ale Capitalei și tuturor reședintelor dr vară. 
Capul său previn puiu sung, ou obrazul: şi: mustäbe: Antoldiea- 
ună proaspăt rase, cu înfăţişare de milităr în glumă, do sa- 
Jon et de operetă, prezidase “multe mese rămase. ile pomină. 
Era 'colobru în: întocmirea măiastră a meniiarilor, în veţetele 
de minor recomandate: bucătăviilor cu- ritualuri gastrono 
mice spectrale și în cunoaşterea fără greş, de la prima degustare, 
a tuturor pivniţălor și recoltelor faimoase de vinuri... 

Cind'lichiorul Tü turnat; colonelul ridică în lumină paha- 
rou. piciorul înalt; pindu: t intre-degetele grose cu o luate 
aiite şi o înduioșare de savant examinind vaelsi miracu: 


7 


Jos, Admiră „limpeziciunea culorii, aspiră aroma. eu. nespusă 
fericire. şi-sorbi în 'răstimpuri. Pe urmă, cu ţigară. de foi între 
dinţi, se întoarse către frate-său, Alexandru: V'ardaru, depu- 
tatul; care, plecat deasupra gazetelor de seară, tumă-una Ia 
fel. 

— Alexandre, simţi; brizar: un aer, un aer), 

Alexandru Vardaru, culundăt în lectura telegrâmelor. de 
pe frontul oriental, făcu un gest vag de confirmate; cu müna; 

Dar Mihai Vardaru; nepotul lor, din: colțul de unde își sa- 
“uro inghetata în felii subţiri, cu.grații de pisică, ridică obra: 
zul feminin și vru să întrebe cum se mai poate simţi răcoarea 
și puritatea aerului, aspirat prin asemenea adevărate coșuri 
de locomotivă, aşa cum: arătau țigările de foi. Își aminti, 
însă, că trebuia neapărat: să ceară cinci sute de Jet unchiului 
Pol,- mainte „de plecare si, înăbuşindu-și gluma; se hotărt 
prudent. să o-amine pentru alt prilej mai: prielnic; zimbind în 
sine. 

= De oe via, Mihai? întrebă Luminiţa: 

Toţi, ochii se îndreptară către el. Mihai rosi 

=-Nă'rog să nu-mi necăjiţi băiatul |... protestă tanti Laura, 
apăiindu-și nepotul, sfios- şi cuviinoios, în inijlocul acesti fa- 
mili sportive, unde ea;singură şi adolescentul eu obraz: de 
elevă de pension nu aveau apucături și vocabular de camping, 
stadion ai cîmp de curse. 

Lo. amäntt ceva, sl deschizând :portţigaretul de „platină, 
spuse: 

— Acum, Mibai, cînd “eşti bacaloriat, bărbat. în toată 
firea, cred-că poti fuma... Nu e așa, Pol, Alexandre, mu e aen 
că-i datt permisiune? 

Mihai roşi- şi mai tare; implorind: 

— Vai, tanti! 

Luminiţa Vardaru își scutucă capul negricios dän umbra 
arbuștilor -unde' stătuse. ascunsă, privind întunericul mării, 
şi-l -sirimbă, imitindu-l: 

=— Vai, Lan" UI, ce wăr.rnoliu mai ani! Ce pai tanti“2 
Zi: „Mersi, tanti, nu fumez 'egipțiene. Sint: prea slabe ei con- 
ţin-opiut Fumez-ţigări:mai bărbătești, de exemplu Regale!“ 
Uile!... 

Înainte de a se putea apăra, Luminiţa Vardaru; cu înde- 
minare de polițist Jo o 'perchezăție: corporală, scoase din buzu- 
narulla Mihai, de la piept, un portțigăret de piele — cadoul 


8 


ei de astă-vară, cind își sărbătorise examenul: de absolvire — 
îi-puse:0 Regală între dinţi, în silă, luă şi ea'una, aprinse şi-i 
aruncă un Cola de fum în; nas: 

— Poftim! 

Toţi Zimbiră, şi Mihai răsuci stingaci, între degete, țigară 
apiinsă. Ce idee! Şi ce nebună! Lui nu-i tihnea ţigara decit 
fumată singur, fără-atiția ocht ţintă asupră-i. 

Luminiţa își scoase pălăria.de pai. O întipse într-uii'stilp al 
balustiadei. Îsi: scutură: părul tuns și inelat, Şi cu coatele pe 
masă, cu obrazul arămiu: mat, după'o lună: de plajă, prins 
în-puian, închizind ochii..negri şi puţin. oblici, să-i. ferească 
de funiul ţigări, “declamă autoritar, ca într-un consiliu de 
familie: 

— Numai armata are să-l facă bărbat! Unchiule Pol, Ia 
toamnă” numaidecit trebuie să-l dezgheţi! Eu mă declar în: 
vinsă |... 

Mihaigăsi' prilej să se răzbune. Îi şopti printre dinţi, în 
ureche: : 

= Şi pe tine numai popa de la Domnita Bălaşaare să ie 
domesticească,- atunci cind ţi-o cîntă pe nas Tseina dënn, 
teşte Lan 

Apoi, odresindu:se unei persoane nevăzute: 

= Domnule Conişa, la primăvară, trebuie s-o iei In pri- 
mire gi s-o dresezi. Noi ne declarim învinși. 

Luminiţa, „uimită de o atât, de neașteptată. îndrăzneală, 
rămase cu ţigara la jumătatea drumului spre buze. 

— Ce-ai zis: Mă rog, ce-ai ii, i 

Mihai se plecă şi-i şopti a doua oară în ureche; apăsat: 

— Amt zis că numai domnul Radu Comşa are să-ţi scoată 
slicleţii din oan. Na! 

= Poftim, domnilor! făcu Luminiţa en cea mai mare 
minunare. Abia (att permis să se emoncipeze, că a şi început 
să-şi schimbe „dinţii de laptel Încearcă. să muşte... Bravol 
Mergi repede, mon. picuz/ Într-o lună, te văd iscălind polițe, 
putăind.-0 -coşcogea, havană în nasul unchiului: Pol și: mai 
ştiu;eu2-— aşezîndu-te, poate, la masa de alături, cu portu- 
ghezas 

= Ce portugheză, mă rog? se mişcă, între braţele jilţului 
de:paie, foarte îngrijorată, tanti Laura. 

Luminiţa. îşi 'scutură” păcul pe spate, explicind' volubil: 


9 


= 0-portugheză,-o femeie: din Portugalia, lost: mareimpe- 
ri colonial, aetuilasente modestă republică situată la extrema 
Iberice lar Capital Lisabona; în provineia Estramadura, bana- 
lzată de poeţi siubulişti: Oraş însemnat: Porto, cu Vinuri 
vestite, despre care poate să ne spună ceva mai pe larg wi 
chiul Pol. Portugalia, în sfirşit, patria aper de păr; a lui Ca: 
mon si duet Ines de Castrol Pentri est ai detalii precise 
adresați-vă domnului, “care Tore pe mironosițal: Vă poate 
delecta: ap om un Faodo do amor; din; repertoriul popular... 

Lammta feedonă cu mina: pe inima, revărsindu:si: din- 
tio seuturnre părul negru peste ochi, să-şi dea mu patetică 

sare: 


Amor. dé sonho- yue malü; 
Sorriso--que desfutece; 
„Amor è nitevera de Draiog. 


Mihai se sil să asculte această vertiginoasă a porbdë di- 
gevlaţie de geografie, istorie'şi folclor; ou tea mat desăvirșită 
mepăsare. 

- Dar:-mieşorindu-și ochii, ca din pricina Punului, îşi strivi 
o lacrimă de necaz. ; 

Povestea cu portugheză, fusese cea dintii suferință a Tui; 
copilăvoască.. Luminița: îi” descoperise: fotografiile a caietul 
de note. Fusese confidenta lui două luni, cit ţinuse întreg 
românul senuiniental, îi făgăduise să ma destăinuie nimic ni- 
minai Din caietul acela de note, deseilrase și dinsa, la pian, 
romania portugheză populară, numărul: Carmencitei la Ma- 
estic. Ataner îi apăruse” cintecul interesant, frumos: a 1 
jg ätase. Tor ` acum îşi bătea Joe! Toate famoile, Toate sînt 
deopotrivă dei. 


2 


— Asadar, a îustiuprită și ofensiva lor Brusov? declara 
Alexandru Vardari; ridicând obrazul aspru deasupra: gaze 
telor, impăturindu-le ` a aşezindu-le sub cot. Mi se pare că 
d astă:dată începe criza cea maret Pol; sou procura! 
Dina in zece zile trebuie să Vinden at eul: vostra: Pa orm3, 
cine: știe Ge se mat fatimmplă li. 


10; 


Colonelul intinse: picioarele sub masă, Cu up 22101 de 
pinteni, privind la lumină ot pahar de chte, plin; 

= Dar întimplă-se. once, numai: să se slirşească! -M-ara 
săturat de ţinut -trupa în bordeie... ŞLiţi ech ce „mizerie 6 
faimosul. Cadrilater? O :murdăsiel: Şi -nişte:-nume. de- satel 
Daädir, -:Pălbunar, Siahlar, -Sarsinlari.. Să Je 29 “dracul... 
Parcă an fost botezate. de hitt. Auziţi: Balbunar, Sar 
lar... ` 

Ridică och, -invocind “mărturia. cerului. 

Nimeni însă nu se arătă 4aduioșat de această dez dejde. 

Esitul în Cadrilater» mu era atit: de înfricogat, cum voie sil 
arate „unehiul: Pol. Îşi adusese automobilul. Îşi instálise o 
paie eu dog automat . Acum o lună,-făcuse on „drum da Tu- 
cureşti:munai ica'si-oblină de la torp mutarea unui: bucătar 
Spechal Ja popola'regumentului. Soldaţi: trimiși ou ordine -că- 
rau. de la Constanţa și dan Capitali; Arutandole în; coşuri de 
papură, aparate de fabricat îngheţată a maşini dr măcinat 
calea. 

Popotategimentului era vestită în voată- divizia, Taron 
Ter inecpeau să se îngraşe şi să capete gusturi pătriciene. 

— Se pare “că -Czernin. caulă o intrevedere cu spital- 
ministrul... își urmă gândul Alexandru Vardaru: 

= Sigur! Jar ae mat: aber ceva! ar încep cu Lucmelbl - 
se: supiiră colonelul, duşman! neindurat al puterler cenlle, 
de ehm sp inchiseseră “granițele. spre. Riviera: 

== Dro, Cu toate acestea, urmă Alexandeu Vardari. cred 
că pină la:sfegitol 'recoltei nu poate fi: vorba decide prigi: 
cht În Moldova gie mm s-a sfirsit secera... Vagoanele sint: 
priute; soldati în permet agricole... Apropo; -Polpina 
troier, lu Păloasa, n-as pulea cere prin minister soldati de 
latine? Am iscălit scrisoarea să predau patruzeci de vaou- 
ne.pină la ciicisprezece-ale lunii, Ma Une consorțiul. geinan 
numai în telegrame.. 

— Cum, tot.: Ja pembt ai dat griul e anul-ăsta? largi em 
mirare ochii albastri tanli Laura, 

— Evident! Politica: €.una si atacerile Sint alta: Dragă 
Lag, däm. nefericire, viața -e ceva mai complicată decit în 
romanele ale, Trăim cu. picioarele pe moin. 

= Bine, dare monstruos: să hrăneşti: o armată împotriva 
căreia poate :că arsă te baţi miine... 


D 


— Monstruos, ` nemonsteuos, așa: stau Jvcruorilel Dacă nn 
vind: cu, Vinde aal, Vinde cerealistul care “a-cumpătat, 
recolta mea... Pe urmă nici nu ştiu dacă vom lupta vreodată | 
“Poate sînt ipoteze; 

Tanti Laura nu se dadu bătută. 

Între dinsa, reprezentind “elementul romantic, „în nori“, 
al familiei, și Alexandru Vardaru, cumnatu-său, spiritul prac- 
tic și „terestru“ „era întotdeauna un necurmat duel. 

— Aceasta p-0 mai cred:suspină, -lăsîndu-se. pe -spalela 
jiliului de paie, care Sir) “din toate :mădularele; Peste o 
lună-osi peste un an; Români trebuie să fie alături de aliaţi, 
împotriva nemților. Sint un popor: pe Care Gu personal nu-l 
pot iubi! Adui aminte, Alexandre, ocam trei ani, la Würz- 
burg... Bărbaţii care, printre două albe de: bere, își manis 
fostau Lamdteta tonjugolă în plin: publie;- femeile purtindu-și 
niaternitatea ca un trofeu: Şi vitrinele unde” crenvurștii și 
suncile stăteau: căpuse “pri intre violete și mănünchiuri-de 
Vergissmeinnichi? Si costumele. femeilor cu cele mai -exira- 
ordinare imperecheri de culori: bleu pal, roz, orange, verde 
de spinarea” buvaticului! ŞI conflictul din. vâgonul-vestaurant 
cu Je Kommerztenratb/ Pui: Dacă a aceasta se mai nu- 
meşte civilizaţie!... 

Alexandru Vardaru întipse un cuţit intr-o pară şi-o curăţă 
cu orăbdare imiimuiţioasă, aga cum iţi cauţi de uerg pină-gi 
termină un copil eapriciul; Tanti Laura încheie, cu o merun- 
tare care, cu toate silinţele, nu putea tulbura de tel albastrul 
linipede şi copilăros al ochilor. 

Nu s-ar fi spus că aceşti ochi plini de candoare priveau 
“peste capete o Jeune nevăzută: de germani, purtând şunci 
de Praga în baionetele incununate-cu mănunchiuri de nu-mmă- 
uita, și “cnd Die Wachi am Rheins: 

Alexandru îi întinse calm și zimbind, în virful furculiței, 
jumătate din para curățată: 

— Laura, Laura, judeci ca. femeia cea mai femeie dinbe 
femeil... 

= Cum "adică? N-am dreptate? Spun, — mu o aşa? — 
spun ca orice fenicie absurdităţi!.. Eşti foarte politicos" în 
astă seară; dragule! Nu ştiam că iubeşti atât. de mult gustul 
nemţesc!;. Poate ai dog să më vezi îmbrăcată in home Ji- 
Nachi; cu cingătoare verde, pălărie roz a ciorapi bleu-pali:, 


12 


Alexandru Vardaru nu se,arătă. indignaţ de această per- 
fectă logică femeiască, 

Îşi curăţi tacticos cealaltă jumătate de pară. Apoi, nu- 
măi după: ce muşcă. din fructul -untos a dulce, răspunse: 

= Rue vorba de asta! Dar nu se duce un război.cu un 
popor, fiindcă pie personal nu-ţi place fidelitatea conjugală 
manitestată în public și. fiindcă negustorii de mezeluri expun 
şunca la un Joe cu florile... Aceasta e altceva. Războiul, da: 
că-l vom “porni vreodată, avem. pentru. asta alte, îndestule 
motive!.... Na D un război pentru Ardeal: Pentru drepluri 
şi dreptâte românească!... Tar aceste drepturi e această 
dreptate românească, în conjunctură actuală, ne împing 
în tabăra adversă germanilor... Mi se pare însă că nu sin- 
tem adunaţi aci pentru a ajunge la conferințe diplomatice: 
Pol pleacă miine dimineaţă și cine ştie cind mai scapă de Ta 
regiment, uite ce tenebros el... Tu, Mihai şi Luminiţa, cred 
că o să rămîneţi la Sinaia pînă în septembrie. Eu, într-o săp* 
tămină, trebuie să văd cum stau lucrurile la P lose şi. At- 
păşesti, să pun Ja treier la Vadu-Luncii și să găsesc vrerhé să 
vă vind și griul vostru. Ne împrăștie iarăși... Cine știe cînd 
me mal adunăm laolaltă, pînă la toamnă! Pe urmă se deschide 
partămentul, mă aşteaptă îndestule griji. Cum vedeţi, Lu- 
miniţa imi complică viaţa cu sltelel,.. 

Luminiţa se răsuci pe scaun, cu O indignare poenta, tiie 
șorindu-și privirea oblică între gene: 

— ln, papà? l. 

— Gent! făcu Alexandru Vardaru, ameninţind cu deg- 
tele între care ținea ţigara de To, Tu n-ai cuvint! ȘI. păzeş- 
teté, ai văzut că. Mihai atit așteaptă. 

— 01:Dacă e vorba de Mihail... 

Mihai. se “simţi ofensat de acest dispreţ şi, ca să doves 
dească imediat că nu e cantitate atit de neiriseninăta, t 
murmură - în ureche, ou intonaţia Luminiţei de adincauri: 

— „Amor è sonho que mută“... Pentru rest şi detalii pre- 
cise; aileesaţi-vă „domnului Radu Comşa... 

Era acum rîndul Luniiniţei să ia înfăţişarea celei mai de- 
săvirșite nepăsări, 

Deschizind et închizind încuietosrea poşelei de bagă, dădu 
din. umeri: 

— UI! Sînteţi toţi nişte, nişte... 

Nu oa cuvintul îndestul de usturător. 


13 


Se intoarse îbulnată ou spatele către iasă şi cu faţa 
spre marea înghiţilă. de inluneric, arătind an, ou. hotăzire, 
că no mai iiiteresează “discuţia, 

Alexandru Vardaru găsi în sfirsit răgaz să „dovedească 
colonelului nevoia de a arenda moşia din Ialomiţa; Wu se mai 
simţea în stare să ze mai ocupe de atitea. Îl chemau și oare- 
care îndatoriri politice, Acura, cînd, la iarnă, Luminiţa avea 
să-şi aibă gospodăria si, el răminea singur. Îmbălrinca. Stă: 
rui asupra cuvîntului, dezminţit de părul negru, de dantura 
puternică şi de întreaga-i făptură vinjoasă și ncobosită, 

într-adevăr, în această familie deprinsă cu. trai ușor și 
bun, el singur nu-și găsea odihnă. În alară de rostul din ce în 
ce mai temut în parlament, de procesele grele și complicate 
în care pleda întotdeauna cu jzbindă sigură, Alexandru Var- 
daru mai îngrijea și de cele două most din Muntenia, rămase 
pe urma, nevesti-si, Elena, mama L.uminiţei, moartă cu zece 
ani în urmă la Vichy. Adininistra averea lui: Mihai şi a celor 
două surori ale sale, Cora si Ralu, nepoți rămaşi orlani acuni 
patru ani, pe urmă unui accident de automobil pe Valea Pra: 
hovei.. Și, pe deasupra, în fiecare toamnă: şi primăvară, teo: 
buia să descurce şi gospodăria haotică a Túr Pol şi a Laurei, 
moșie mare și bogată, de aproape cinci mt do pogoane, là~ 
Sain -pe-mina vechilor şi; devorată de ipoteci. 

Viaţa şi-o petrecea mai mult în vagonul de dormit și bo. 
teluri. În aceeaşi săptămină apărea la Craiova, intr-un proces; 
la laşi; Inte-o- intrunire; publică; conducind; automobilul pe o 
şosea către una dp moşii; rostind, o cuvintare aplaudată. Ja 
Cameră; organizind campania electorală: a unei alegeri opar- 
Hale, Pretutindeni, aparitia omului acestuia bine legat, lat, 
in spate, înfipt dirz pe picioarele scurte în scoarța. planetei, 
cui părul tuns perie: a cu ochii” cenușii, aspri și slredelitori, 
inspira, hotarire, încredere și Actiune. 

Născut pentru: luptă: a dominare, räscolea: Jumea pe 
"de trecea a nu-şi imblinzea privirea „decit, pentru cei din 
jurul. lui: Slăbiciunile Jor il-amuzau, fiindcă le sooten fără 
urmări cât timp era el an vegheze: 

Cind îşi-6prea asupra Luriniţei. ochir de răreala: oțelului, 
îndată rse învăluiai de duioşie, ea ochii victăţilor sălbatice 
de, pădure cind îsi privesc. puii fără putere; încă. 

În această iimblinzire protectoare, nu îngloba dintre stră- 
ini decit pe Radu Comşa, fostul său secretar vreme de doi 


14 


am, acum asotiat'în:biroul de'avocalură, Tinăr, plin der Iegie 
făcaduielile viitorului et. prin alegerea lui și a Luminiţei, 
ytor et tovarăș de viată. 

La «cuvintele Ju Alexandru Vardari, “colonelul asculta 
distrat privind Valurile de lume revăisate din:cazinou, unde 
slirgise ceva, vreun dans ori vreuh'speetacol. Ce însemnătate 
aveau toale, doc pue fi duse jo bun stirgit:de Alexandru?... 
Dacă era mat bine să arendeze mosia n-are decât s-o arondezel 
Nu se înipolriveşte mici ol. nici Laura: Dr ee insă să tulbure 
această ilini “scară, atit de plăcută: eu muzică aleasă, Ho 
chioe Tir, Op) aninumale, aminini ca Viata mai e complis 
cată și Cu at de absurde și stupide griji’... i 

— Pol, “tu n-asculți! H surprinse Alexandra" Vardaru, 

= Pardon Act, Dece să nascut, se apără Moale 
colonelul. 2 

Dar ochii îi: rămineau: țintuiți lu ușa cazinoului larg des- 
chisă, prin care sălile. de joc și de spectacol vărsau o necur- 
mată procesiune, Un-aniiral cu somptuoasă barbă albă trecu 
intre: două feniei dim ele afară de înalte, cu un ogar, rusesc 
prins în lărțug; militari în Lunici strînse; o-negresăîntovă- 
văşită de un domm sourt gt Gras, eu ochelsm daţi după ureche; 
molt ofițeri de manni cu obrazul ras ai pudrat Cu îngrijire; 
pautaloni albi și pantei de olamdä eu talpa elastică, pălării 
de paie şi decolteuri dezvceländ sini de toate „dimensiunile, 
umeri. fardaţi:și coliere de peile, figuri cunoscute-de pe Calea 
Victoriei, 9 necunoscute, din cine ştie op fund de “provincie, 
mari propriotari şi” oameni politici, jucători de cărţi :şi con- 
valescenţi trimiși să respire aer “marin, actori: și: băiețandei 
chinuindu-se:să- pară obosiţi: și. blazaţi. Eume amestecata; 
alungată do pe Glaicle şi -din-staţiile balneare- cosmopolite; 
inaccesibile: oun, Geste hotare, unde bintiuic războiul: 

Chelneri: alergau zăpăciţi, inghesuind alte seau a alte 
iese. Se auzeau bătăi: nerăbditoare eu baslonul în: mozaicul 
pardoselii; 'ehemări peste: capete; tineri se ridicau. pentru-a 
oferi curtenitor; femeilor jilțurile: de paie, Lama „acoperea 
uvertura din Seniramis, cîntată pe toate coardele orchestrei 
vieneze, i 

Colonelul Pavel Vardaru privea 'și asculta e cea mai dë- 
Schratt? fericire, 

— În sfiit și Radul... 


15 


3 


Radu Comşa, oprit în ușă, îl căuta cu ochii peste mese, 

Când zën nina colonelului ridicată, făcu senin că La vă- 
zut: 

Era eu un om jn haine castani vărgăte, decclorate pe 
umeri, cu Iota ascunsă de umbra unei panamale demodate, 
cu borurile foarte- largi: 

— E eu mm (pl anunţă unchiul Dol, 

Tonul acestei constatări. lămurea îndestul că, după apa- 
rentă; coloriehul'îl categorisise printre indivizii de Ia periferia 
umanităţii, care. nu. prezintă nici op interes pentru noauiul 
Vardarilor; 

“Tipul voia să se despartă, şi, din gesturi, se înlelegea că 
Dad Come stăruia' să-l: tire după 'dinsul. 

-Dar e domnul Probotă! strigă Mihai, recunoscîndu-l 
şi sărind „de pe scaun... Mă duc să-l aduc!.... i 

Virgil Probotă, coleg de școală şi prieten al lui Radu Com 
şa, dascăl de ştiinţe la un Deen din Capitală; fusese, ca. stu- 
dent, câțiva: ani, preceptorul Luminiţei şi al lui Mihai. Cu 
toată sarcina ingrată de'a iniţia doi copii răstățaţi în tainele 
trigonometrici; în legile lui Newton st paragratele lui “Tacit, 
lăsase fostilor elevi amintirea uui om cu multe ciudăţenii 
şi stângăcii, amuzant de deformat, pină la pedânterie, de în- 
văţălură, dai de o largă înţelegere și de o:pasionată dragoste 
a cărților: Şi acum încă, de cite ori Mihai Vardaru trebuia să 
ia o botäire în viaţă şi trecea printr-o criză a sulletului, se 
întreba, ca ultintă instanţă. a conștiinței, dacă fapta. ori gin- 
dul Ju ar D sau nu: aprobate de Tostu- dascăl, 

Îi scutură deci amindouă miiinile cu netärmuritä bucurie... 
“Radu Comşă îşi lăsă prietenul în scama lui Mihai și se apropie 
de masă cu:pălăriă în mină, desfăcîndu-şi mănuşile de piele. 

Purta; haină cenușie, strinsă Ja mijloc într-un singur: nas- 
ture; pantaloni şi pantofi albi; cămaşă de mătase, fără vestă, 
şi-o funtă îngustă, eum cerea moda timpului. 

Obtazul brun, neted; cu linii :care din toate părțile păreau 
privite: din. profil; era şi mai arămiu, după o lună desoare 
şi de vînt marin. Dar asprimea voluntară a feţei: era îndul- 
sită” de :califelarea umedă a ochilor a de „buzele cărnoase, 
roşii “şi. voluptos desenate, 


16 


„Ai gură de odaliseă, Radule! repeta colonelul Vardaru, de 
cite oni Comsa amintea despre firea lui hotărită,; de om care 
glie să vrea şi şiid ce să vrea; Ai gură de 'odaliscă, tar cu Stig- 
matul ăsta de senzualitate nu. poţi sfirşi întotdeauna ce ai 
hotărit, cuminte şi cu sînge rece, între patru pereţi ai camerei!“ 
declarase unchiul Pol, cars avea și el o bărbie foarte volin- 
tară, ca în busturile romane, dar îşi pierdea viaţa, facind 
astăzi tocmai contrariul de -ceea ce 'holărise ieri. 

Radu. Comşa sărută mina Luminiţei la încheielura pum- 
nului, sub brățară ceasului, unde piclea albă e străbătută de 
vine “albăstrii: 

Mihai izbutise “să-l tântie pe Virgi Probotă, rernoteat de 
Thînecă, 

Dascălul: de ştiinţe, ocolind, masa: să den mîna cu toti, 
“găsi mijlocul să răstoarne un pahar. deşert, Cind se întoarce 
speriat să-l aşeze:la loc, trase după el un sevvet şi, dedesubt, 
mm entät, înfipt într-un. măr. Cuţitul se rostogoli, printre: gra- 
De balustradei, jos în mare, 

Aceasta. nu era însă de ajuns! ; 

Printr-un” capriciu neprevăzut de Jeęgile balisticii, mărul 
aruncat făcu drumul îndărăt ge masă, o parcurse” în toată 
Jungimea, săltă per Le un păhărel de lichior şi căzu în bratele 
doamnei: colonel, carâ-sări In gug, neaşteptindu-se: la acest 
dar, pë această cale, din partea unii, muritor 'ce nu aducea 
nici pe departe cu păstorul Paris, 

Virgil Probotă, în hainele lui cafenii vărgate, rămase în- 
cromenit la capătul” atîtor catastrofe, 

Înlemnirea zugrăvită pe figură îi dădea o înfăţişare co- 
mică, şi cum stătea cu mâna. neclintit întinsă, părea un sca- 
mator care, după cele dintii tururi de forţă, se: pregăteşte 
pentru un mare număr final: să mai scoală ceva, un on rosu 
ori un iepure de casă, din mineca wu manşete Lon gi rotunde, 
cură mu mai purtau dert pensionarii. 

De fapt, prestidigitatorul ruga pămîntul së 7 ee deschidă 
sub picioare, 

= Ce spui despre război, domnule Probotă ? introbă tanti 
Laura, stăptnindu-și risul şi căulind: asa să-l scape din ne. 
cătură. Ia loc, te rog, și spune-i n, Întreprind-o adevărată 
anchetă. : 


1 


Virgil Prebotă-căulă-un ue, să-și pună-pălăria, Luminiţa 
i-o smulse din mină, îi. miereinelisi panglica sim bă ŞI 0 în- 
fipse nts un stila al grilajului, alături de a gn. 

— Ce să. spun, doamnă? îngăimnă; dascălul, fără să-și ia 
ochät de Jo -pălărie, îngrijorat să. uu ui meze.-calea. cuțăLului, 
in more, Cine. poale spune ceva sigur? văsultă ușurat. când 
își väzu: pălăria neprimejdinLă. Războiul poate face parte din 
principiile de conservare ale speciei O generaţie” se sucritică 
pentru. a asigura traiul but al generaţiilor viitoare; Insectele 
ne dau exemple eroice... Asistăm, la. cele mai minuţioate 
precauţiuni, la adevărate mmm? de răbdare si de inpeniozi= 
tate, penteu că părinţii. să asigure descendenților un adăpost 
igienic, hrană, ing) proaspăt si conservat, așa Cum omul 
nu Sa înitrodnicit încă să descopere, procedee: Dacă judecă 
asa == si nu putem judeca decit asa! + războiul este. pentru 
generația noastră o datorie.. 

Na să zică, dumneata compari destinul hóstru Cu al 
insectelor: se Sum) ofënsatä doamna: colonel; age org dacin- 
tală că, profesor ul märeg numărul interv 'ențiâniştilor, dar mm 
putea admite drumul pe unde ajunsese la această conclu- 
žie: Îndată ce e vorba de cole mai generoase sentimente ale 
oul, le explicaţi prin legi, instincte; mat sm noi ce, Care 
pun. alături:pe Anatole France cu ormolocii de broască a 
pe. Rafael cu fluturii. de varzăl..: Dorunule “Probolă, liinta 
dumneavoastră nerăpeşte: tot ce viaţa „mai eferea poezie, 
Acura trei opt, cînd eram: cu Del et cu Alexandru la Monaco, 
am viëilal mate oceanogralic. Ce crezi.că am descoperit; eti- 
cheiat cu cele mai poetice numiri din mitologia greacă? Ne- 
réis, Hermione, Meduza, Astarte, argonauţii... Tot felul de 
Jarve uricioase, Viermi păroşi, crustacei dezgustători! ai giù- 
gănii să. nu le vezit.. Bietul Horner nu şi-ar mai recunoaște 
divinităţile! 

Profesorul: de ştiinţe, ciugulindu-și mustata rari. gi rog 
cată, încercă de citeva op ei întrerupă. 

Dar tanti Laura îi făcu semn autoritar cu mind că n-a 
terminat. 

Când “ajunse. în slirșit la imvocaţia lui: Horner, doarana 
colonel se lăsă pe spatele jilțului de paie, cu un gest: „Poltixa, 
am încearcă de mai: spune:ceval“ 

Virgil: Probotă nu luă seama însă, la: sensul: itonic al ges: 
tului, -Scoase din: buzunarul vestei: un creion cu capsa gal 


18 


benă, fiiră de" care; din -obisnuinlă dăseălicească; nu putea 
vorbi, şi își apără cu înverșunare „religia. 

—— Ae vă. tnselați, doamnă! Mai, întii- n-am botozat noi 
gingăniile cu, nuiele milologice pe care Je găsiţi aut deori 
bile... Spuneaţi de argonauli, de o pildă... Conose o poveste 
foarte interesantă cu acești indivizi. l-aţi văzut, “desigur, la 
muzeul pribțiilai de Monaco... Nişte; moluste, inteiioare: un 
soi de caracatite mici, adăpostite într-o scht, 

Dascălul degen? cu creionul, pe faţa de masă, pun individ 
do argonaul“, 

— Aristot “povesteşte de op şi-au meritat: acest nume... 
Fiindcă aceste moluște ar fi învățat arta navigaţiei cu: pinze 
petovarăşii lui Tason; cînd aù plecat să Ture lina de aur... 
Aristot credea că din scoica unde stau, ca într-o nacela, ar 
gonauţii îşi ridică braţele ca niste- pinze a sp lasă duşi de 
briză pe mare, cu bărcile... Aristot nu Lăcea însă decit să-și 
înșuşeascii o eroare a timpului. Marinarii antichității venerau 
într-adevăr 'argonauţii ca pe autentici precursori ai meşte- 
şugului de a pluli cu pinze şi cind îi întilneau în drum; sö- 
coteau semn bun, că vor face-o călătorie norocoasă... Foarte 
frumoasă legendă şi foarte poetică! Se intimplă însă că după 
două mii de ani, o femeie; o fostă păstorită şi croitoreasă, o 
oarecare Janetta Pover, devenită, după mat multe peripe- 
ţii, savantă şi. precursoarea unei ştiinţe, Se întimplă, zic, să 
«dovedească „definitiv că Aristot a susținut o prostije Fais 
moasa și poetica pinză de navigat a argonauţilor nu e decit; 
ui organ de secreție, iar aceste moluște, depirle de a se lăsa 
duse de. adierea vintului, încală. foarte prozaic, inghin 
şi poripind apa prihte:o pungă, Cum fac de altfel toate cat 
răvalițele, oa zb ie ann ordinarel... 

== Concluzia e că Arietot oe un idiot: a nu face două 
parale pe „jingă “ciobăniţa si „croitoreasa dumitale? încheie 
doamna colonel, cu ironie și compătimire: 

— Nu ştiu ce afost Aristot de dala aceasta, dar sint sigur 
că ciobănița me are dreptăte, fiindcă: dovedeşte “experi- 
mental ceea oe spune! răspunse profesorul, ae aen. sp 
véle; o rătuială personală: cu „indivizii argonauli: 

— Experimental! Experimental |... Dumneavoastră, on 
experimentalul: et știință dumneavoastră, ap 4ranstormat 
războiul cavaleresc" și eroic într-un asasinat motadie! Tita 


19 : 


devăr.-o ucidere. savantă.... Ştiinţa, dumneavoastră e imorală, 
aceasta éi 

— Nun e nici morală; nici imorală!... .zimbi dascălul de 
ştiinţe, de astă- dată el cu compătimire și ironie faţă, de ase- 
menea 'erezii comune. Ju e morală, nică imorală... E indife- 
rentă! Nimeni nu s-a indignat fiindcă sulfura de carbon mi- 
roase neplăcut, ori, fiindcă acidul, prusic. ucide „fulgerător, 
Sint real än pe care ştiinţa le constată, le verifică și cite- 
odată  încearcă.;.să Je explice: Omul e o. oxynitrocarbură 
de hidrogen coloidal cu citeva impurități, atit știm siguri 
Celelalte sint ipoteze! Calitățile și ; cusururile -omului tre- 
buiesc, așadar, explicate mai întîi prin proprietățile fizico- 
chimice ale acestui coloid, şi pe urmă numai confruntate cu 
preceptele morale, dacă, cineva mai are vreme de pierdut. 
N-am descoperit însă nicăieri semne despre virtuțile morale 
ale eriogdelo 

Dascälul de ştiinţe vorbea cu aprindere, desenind pe faţa 
de masä o flotă de argonauţi, şi În aceeaşi Vreme se întreba 
cerost an ach, el şi monglogul său, intre oameni sătui, binedis- 
pusi după digestie, şi cu desăvirşire indiferenți unor chestiuni 
care, fără. îndoială, li se par:grozav de plicticoase. 

Într-adevăr, numai doamna. colonel asculta, . și. Mihai, 
cu coatele pe masă, cala teatru. 

Colonelul și Alexandru Vardaru puneau la cale arenda mo: 
sie? din: Ialomiţa, -înşirînd “şi 'verilicind cifre cu creionul. pe 
marginea. gazetelor, 

Vadu: Comsa, plecat peste masă, gcpien Luminiţei, ui- 
tindu:se țintă în och ei. Şi dintr-o sintură privire se; inte- 
Joen că dincolo de cuvinte; ochii lor își spun ceva încînlălor, 
adine, veșnic gt nerostit; 


4 


= Răsare lună! murbură încet Mihai. 

Ochii se întoarseră către mare, 

Peste ape, într-o ceaţă alburie, luna, își: inita discul ne- 
obișnuit de aproape şi imens, cu nu ştiu ce înfățișare glaciala 
și solemnă, de apariţie mitologică. 

Tot astfel:se va D arătat misterioasă lui Ovidiu, exilat 
între barbarii traci, zgribulit, într-un suman: mitos, pe ţăr: 


20 


„mul-deşert al:acestui Pont Eusîn unde; şi-a serie Tristele.: Şi 
poate ovarăşilor lui Tase, :niavigind me mări: pustii. şi necu- 
noscute, unde au întâmpinat inta ear, minate cde “adiere, 
micile -corăbioare de scoici -alâ::argonăuţilor... 

Glasurile “terasei aniuţiră.: Numai: viorile-mat. suspinară 
Jin-prelin. 

Lumfmta atinse tremurat a lung mitna lut: Radu: Comşa. 

"TTrecu. prăzi mulțimea risipilă la mese o înfiorare. "Tot op 
era deșerlăciune adunată din cele mai ascunse. unghere ale 
țării "To o op uitat, Oameni: veniţi să-şi. ucidă. uritul; fe- 
mei să-și aral6-vesmintele şi sinit; mulțime mistuită: de rele 
nespuse; cehi obosiţi de toate spectacolele lumii, tulburi. de 
toate ` suferințele mespovedile,: lacomi de “toate: sonzaţiile 
nemaisimţite. Toţi și toate'căutară hipnotic ascensiunea, do» 
moală a lunii: 

Obrajii nu mai aveau crispaţiile de adincăori. "Toţi: uita 
seră Loi. i 

Gindaau laccva nelămurit, blind şi fără de pricină (rie) 
Pe lingă fiecare trecu o umbră, o părere-de:rău: voa ep n-a 
fost; ceea ep nta spus, induioşarerde o clipă, penleu: ginduri 
pierdute, pentru. vieţi: pierdute, umbre.: De aceasta aveai 
să-și amintească miine, altă dată; cade un lucru foarte inde- 
părtat, de o frumuseţe simplă şi fără întoarcere. 

Dadu Comga vedea dincolo de timp. Sullarea sărată. de pe 
ape îi tuernura în obraz o şuviţă subțire din-părul Luminiţei. 
Șuviţa palpita o dezmierdare ascunsă, oprită cînd -adierea 
se oprea şi din nou, Mulusind: cind: respira vintul; Îi “invălui 
0 mare, o rară fericire de a tri, de a se simți alături, de oa ai) 
bătăile inimii lor apropiate, întovărăşindu-se precis, „tinăr, 
ritmic şi pentru! totdeauna nedespărţite. d : 

Nimic nu mai erg în jurul lor. Nimeni mu mat eră. 

Lumina räefrat 8 prindea: să lucească -palid jn “obraji, 
birind lumina becurilor a dind tuturor o înfățișare enigma- 
tică și nocunoscuţăi 

Pe mare, curgea acum 0 pinză tremurătoare de zale: me- 
talice, așternută din răsărit: pină-la picioarele fiecăruia. Ast- 
fel, fiecare putea socoti că minunea 'e'nunăai-pentru:el, 

Dar nimeni nu pulea gindi-şi nu-și amintea. că aceeași 
minune, veche de cind veacurile; se ridică: în-:ceasul acela, 
disicole, undeva, peste cimpuri; halucinate și pline do înfico- 
Soe, : şanţuri răscolite, morfi eu dinții sinn în lucirea lut 


i 21 


man, zlecrdei de mä? și. Lei de peoiector: plitibate:oblic pe 
cer; peisaje de vis rău și straniu, de unde, din novoaie și surpiă:- 
turi calcinate, Tinte fără nume, alţi oameni, alţi fosti oameni, 
ridică ochii dureroşi spre cerul cu splendori deșarte.:, Aceasta 
np putea fi undeva aievea, și gîndul, dacă. s-ar D îndreptat 
Satr-acolo, s-ar îi întors îndată cu spăiraă, ca de la o îngelare 
monstruoasă şi fără: de seng, 

Un mo subţire străpunse luna cp un pumnal: 

Ogarul'-rusesc,: neliniștit de atita tăcere, se ridică de Ja 
masa amiralului și celor :două--doamne malles Păsicupidoa 
rele sobno pini la marginea balustradei; încotro. se îndreg 
tau privirile. Nu văzu: decit marea si luna. 

Dezamăgit; se întoarse Jon Joe, încolăcindu-se decorativ 
ia picioarele “stăpinilor,. eu botul aşternut pe labo: 

— Up „minunată lumină: albastră! suspină tanti Laura; 
imbrățişind: eu un gest larg cerul luminat. 

` Demonul “atotstiinței 1 împinse me Virgil  Probotă:să 
suridă, eu 0 crudă plăcere de-a zdruneiua névinovatele bucurii 
ale doamnei colonel: 

— mm wä Anşelaţi, doamnă! spuse, uitându-se acu In 
Jun, ca Io o tele de Tarte din care: de mut a feet stors tot 
sucul: și aroma. E, dimpotrivă, o lumină foarte. roșie, nutt 
Tai roşie Can Soareloil 

“anti Laura nu mai eru să creadă ochilor şi istoria; aceasta. 

=" Asta 6 acum Nici ceea ep văd mu mat e Cum văd 
lar-“începi cu “știința dumitale... 

= Espl) Stär cu -neindurare profesorul, Fiindcă. Jung 
este. de sase-sute:-de om mat puţin luniincasă decit soarele, 
nuibai din această pricină m se pare nouă mai albastră on 
e]... E. -un-simplu fenomen optic; fenomenul bn -Purkinjei 
spuse Probotă privind cu adevărată compătimire Juna, ca pë 
ün piel astru- pirlit-si prost lumingt:-ce' se. afla. 

Doamna “cotonel - ridică „mîinile : deznădăjduită: 

= Mai cereaţi să intelegeti ceva l-Darai devenit imposibil, 
domnule profesor! Lasi-ne ncuă, bieţilor muritori ignoranţi, 
măcar. “stelele, “cerul si calea laptelui... 

Virgil: Probotă 'strinse: dän umeri. 

Înţelegea-prea bine getut de vedere” al doarinei;colonel, 
dar n-avea ce: face; Adevărul e adevăr! 

Şi contânuă, dupä ce parcurse distrat cu och calea lapte- 
lui; bolţită” de-a: curmezișul -cerzilui: ` 


22 


ui: Ru-ercd dimpotrivă, că abia acum, aşa sumoo vede 
ştiiiița noastră; calea "Jaetoe incepe să ns adorita 
minune a cerului! Co spunea, la urina urmei naiva legendă 
grecească despre această- splendoare? Că s-a- măscul din 
citeva: picături: de lapte pe care Hercule; cind'era copil de 
tiä, le-a, lăsat sa eurea dela sinut. Janonei. “0 “adevărată 
Jăptărie cerească !... Si ce-a: pus shina in locul: Taptelui pre 
lins de la gura lui Hercule? Un-mihon jumătate” de stele, 
eu sort şi sisteme de sori, universul nostru: galactic, patiia 
noastră stelară, spre deosebire de alte un: milion. de univor- 
suri;.. Şi în acest univers, în această cale a laptelui din care 
facem ai mo o "mmh "părticică, pămîntul, eu soarele, cu 
plancţii, cu luna şi cu orchestra noastră vieneză, cu războaiele 
noastre ou Lol, at eu Tot xiermătul, vieţii: noastre, călățorind 
vertiginos -cu''o'iuțeală de aproape douăzeci: de Hilometri 
pe secundă, spre un punet necunoscut, de lingă Vega; din- 
constelația: Lo. 

Virgil Drobotz "2ei asezit gulerul “haine vărgate, că up 
alitor. gata sà ajungă la destinaţia necunoscută “de Hinga 
stația Vega, în constelația Tirei: 

Dar doanina “colonel nu: bai era indionată, “Rămase 
privind, visătoare, stelele, calea: laptelui întinzind hamac 
luminos. pe eet, luna în care nu mat ridea ciobanul copilăriei. 

Mihai, cu bărbia sprijinită în pumni, ascultaso cu admis 
ratio “prelegicrea de “astronomie a dascălului. S 

Virgil Probotă vru să adauge ceva despre er sooten el 
ultima “minune o “cerului, acele mm milion de ` universuri- 
nebuloase spirale; despre care se; diseuta cu: aprindere, mn 
Jomen sax antă; de piva ani, înainte de război, cind oamemg 
Dat priveau Anen in stele, 

Îsi luă însă: seara: și, ștergind cu mineca de po: Tata de 
masc făvimiturile ca tot atitea universuri, răinase tizându- “ȘI 
în dinti: colțul: mustiiţii roscate. 

— Uny; copi, mergem? se. ridică Alesandro- Vardaru. 

D lisă 'să treacă inainte, iae pe Virgil Probolă 1 bătu 
proteguitor De -urmă. 

— E, Mer “Profesor, cura. stäm eu nurmirea?. 

Dascălul de ştiinţe „găsi intrebarea lipsită: de Lact' între 
atiţia martori, îl rugase: să pună cuvint pentru numirea 
meest) Si, medic Ia un spital din Capitală; Alexandru Vardaru 
se ținuse Ae făgiduială. Maria cra numită de trei luni. Dar 


23 


ce era nevoie să-i reamintească oa, cH A9. stat, într-ajulor? 

Se sili totuşi: să se arate recunoscător și, împiedicindu-se 
de::scaunul-cave se agăță în haină, îngăimă: S 

=— Mana vä mulţumeşte foarte matt D. en, “domnule 
Vardaru, ` ţi - sigur... 

Alexandru Vardaru îl întrerupse: 

=: Te rog, Le ro) Astea'sînt. fleacuri!. Nu Le mind -terhe- 
nelele electorale: Voiam nimai së “aflu... 

Apoi, em vun suris, schinibînd vorba: 

= Cum faci- dumneata, “care: pu fumezi. de: ad Jo 
seruimul fumătorilor dela: masă P. 

Virgil Probotă-se „uită la haine. 

Era într-adevăr numai pete de serum; De cuate; pè piept; 
pe: mineci; .scrumul. adunat din. farfurii: şi de pe masă, eit 
timp ;călătorise -in spaţiile siderale și gesticulase pólemiziñd 
cu tântă Laura, 

Rămase, scutuiindu-se eu batista; iar cind îl ajunse pe 
Alexandru: Vardaru, acesta, rezemat, în baston, aşteptindu-l, 
privea din urmă la 4uminiţa și Radu Comsa, merpind alături, 
cu “pas elastic; pereche suplă, voinică, și geamănă. 

— Sînt făcuţi, unul pentru altul! spuse nevinovat profes 
Soa,  stergindu-și fruntea cu batistă plină de'-scruni. 

„Alexandru Vardara nu răspunse: nu-i: plăcea, să-și audă 
rostite de altul gîndurile, Păşi îndesat pe trotuar, cu-ghetele 
dă piele de bizon'care'scirțiiau în noaptea sonoră că pe les- 
pezile; unei: catedrale eu ecouri mulliplicate. 

Cite un automobil îi ajungea dän vm. În Jumina:albă 
st brusc năvăltă'a farurilor, umbrele Jor so Jungen nemă- 
surat înăinte pe asfalt, fugeau pe sub paşi, apoi; cînd. maşina 
se apropiă şi trecea pe alături, umbrele se scurtau, îi ocoleau, 
pe ridicau pe ziduri” și. dispăreau absorbite de intuneric. 

Înaintea vilei se despărțiră “toţi: ` Rămaseră” în stradă 
numai Radu Comşa, care Joe Ia hotel, e Virgil ProboLă, 

Tiuminiţa se mai întoarse în ușă și făcu un senin eu mina, 
plirabînd un creion: nevăzut: pe o foaie de hirtie novăzută, 
adică: „Vezi, nu uita. şi „scrie!“ 

Apoi, usa grea de stejar se închise. Înliuntvu, izbucniră 
la: fereşti. luminile ` becurilor. 

„Vezi, -nu ut sg serie...“ 

Mai era nevoie să Lo ceară? 


24 


Dimineaţa, cu. trenul de gase, Radu Comşa. și Alexandru 
Vardaru-urmau:săplece. la: Sinaia, fără să se mai oprească 
în. Capitală, unde attt casă colonelului, cât şi aceea a lui Ale- 
xăndru eran inchise; cù feresirele 'căptuşite de hirtie albastră 
şi cu toate covoarele presărate de naltalină. 

Pentru Radu Comşa vacanţa sfirşise, 

Era numai începutul. lui august, i 

Bucurestii: se aflau, fără îndoială, fîncinși în căldură, 
duhnind a mititei şi a carne, sfitită pe grătar. Nu-l aşteptau 
zile: şi: nopţi prea:plăcute,; după scurtul popas la Sinaia, cind 
se va întoarce la, datoriile. sale. 

Dar se simțea odihnit şi gata să le înfrunte toate, încă: un 
an; cu puteri învigorate, 


La 
Wi 


Cox dm" prieteni merser: alături: tăcuţi; Nugi rostoer 
nimic; "totuşi pâşii: D aduceau îndărăt, la Lësmal mării. 

Se. întilneau rat am viaţa îi îndepărta, . prietenia 
nedespărțită de şcoală 'sfirşise intr-o bună camaraderie, fie- 
care privuid însă drumul celuilalt prin: viaţă cu o nemărtu: 
risită “dezaprobare, - fiimdoă fiecare. socotea drept; sigur- şi 
bun numai druntul sën. 

— Aşadar, Radule, la anul ne primeşti la gospodăria ta? 
„Fireste, apartament: sotnptuos, maşină. în garaj, birou cu 
fotolii de piele 

Era bucure sinceră și admiraţie în cuvintele lui Virgil 
Probotă, dar, fără să vrea; străbătute de-o:vagă şi nevino- 
vată pismi: În căsnicia-i săracă — două: camere, antret:pre- 
făcut în birou ai îngusta grădiniţă provincială eu mixandre 
== „biroul cu fotolii de piele“ înfățișa culmea celui mai share 
confort, $ 

= Nu mi-ai spus. riniic despre Maria! ocoli un răspuns 
precis Rádu Comşa, îutr-un tirziu. Sint cinei, aproape sase 
huni, de. când n-am mai văzut-ol... 

== Tomat) Voia să-ţi trimită nişte cărţi de-ale tale rărnast 
Lo pc. Sintem Ja Movilă, cu copilul. Tu nu l-ai mai văzua 
pe Dinu. -Ceeste ca din pămînt si a inceput să. serie... Le 
patru ani “trecuţi, e extraordinar... 


25 


—.Da, la pateu ant e uxtruordinar |... repeti fără: convin- 
gere Comşa,.cu.. gindul aiurea; - Stăni ot, 

Ergo bancă în fata mării. U aghier umbrit at ertrag dä cale; 
Cazinoul-cu fărestrele sidefii și cu larma văniinea. în “celălalt 
iapă; dincolo, portul. cu lumin ncelintite şi cu Jumini ch- 
pind “în: răstimpuri egale, son ne. 

Mim) Peobolă asesi pălăria de panimi in vrogtetuf unui 
Brăduț: de lingă bancă. 

Prăduţaul: cu virful frazed, print povara uşoară: elătinind 
din cap iu intunenie, ca un copil feine. ascuns zub o päkirie 
do ot mare. 

Amâniloi veniseră asi ` mifpal) "de vechea ` km prietenie, 
simțind nevoia să-si spună mitë; Hinuteă viaţa sp dovadise 
ali aspră și altfel de mn o inchipuiscră i in cea dintii tinereţe 
a lor, iar renunţările. fuseseră de atunci multe; Noaptea Al- 
bastiă o ingtelată ii apropiase” Cu o chemare "din trecut: 
Har alături, deseopereau că toate acestea nu şi li vor spovedi 
mietolalä, că vor rămine pentru Lotdeauna: străini, roci” și 
înpărtăşindu-şi - doar lucruri fără însemnătate. 

Radu Conga mai știa intre dingt încă o pricină. eare Te 
zävörea -sufletul 

Stude mb, debarce 
şapte am) în mă, ioti-o ramerä Je 
cartier mine, 

eco şi-au făcut ei "0 prietenă. din Maria, Tata gazdei, 
fraa „şi sirguiniioasă” Binta, veghind nöaptea pe. tratatele 
Îmi "Testut. şi Vidal! Tovărăşie de tinereţe Cu desăvirșire robită 
de litera cărţilor. În di aţiile ler, studenta ținea. piept cu 
încăpiilinare si eroism: Sălile: de diseeţie şi clica, îi -răpiseră 
feminitatea. Niciodată pp s-au gindit. că fetişcana cu. fruntea 
bombală și: cu apuieaturi Daleţeşti,. cu. bluza, incheiati sting 
pini sub: bărbie, cu. pen androgim. şi. cu braţele subțiri, 
de sub care arunca răvăşit, ghiozdanul  încăreat, putea D 
altceva. deelt o camaradă.. toteso dimineaţă însă, din a 
doua toamnă, după o boalä de o săpliuniină, Radu Conişa, la o 
raasă de sub nucul din grădină, cu pardesiul pe ueri, sorbea 
an. ceai cu medicamente, Razele soarelui străbăteau slabe 
gabia cälduțe printre: crengi goale. Pe cărare, frunzele ruginii 
îugeau: ca: miei. făpturi, sperioase ale toaiinei... Era o marë 
linişte.:. Departe numai, suna. un tramvai: și pe: grilaj, în 
echilibru, se pielingea o pisică le euoarea fumului de poari, 


aner de la Teow lor; din provineie, cu 
(nn at îndepărtată, dë 


26 


Liăsase.-eurtea.. deschisă pe anasă a „vintul, întorcea încet, 
una; cîtă una, foile, Maria ii adusese o stil cu picături. și în 
număra. în lingurita de oi ale chte spunea- preseripțiz 
cu o atenţie încordată, care-i tremura ușor buza de deasupra, 
ci o ubri “brună: Atunci, întia „dată, Radu. Comsa, își 
dădu''seammă că Matia ao och foarte frumoşi, castani, eu 
Tirede aur în iris, şi:descoperirea aceasta D împinse 'o.năvală 
dr stoe fierbinte în inimă, Îi prinse mina care purta stichuța... 
Nu stiate are săi spună gi oi nu-i spusese. niruic. 

Maria intoarse; obrazul invăpăiat. în “altă pair „și. se 
desprinse . încet,:. 

Atita afost- intre ei. 

Dar Radu Copsn a înțeles că-l pindeyte o marep jdies 
Pentru libertatea: lui în viaţa pe care. voia SO cuceiească 
îndiejit, ca pe o'cetate dusmană, iubirea unei, fute sărace şi 
eu an de învăţătură înainte nu făgăduia nimic bun. 

După. citeva “săptămîni: şi-a, „strămutat deet lucrurile 
arr, 

(ren) “Probotă a rămas: p 
Si Xirgil Probot e astăzi: barbatul Mariei duse: gospodarie 


lăsat să străbată cé o cunoştea şi Vir. Porte. prietenul am 
bănuise niciodată de ce tovarășul de canori şi-a stins atit 
de;repede. cutărul lui sărace, să se refugieze sub alt adăpost, 
Tn ochii Mariei nu :surprinsese niciodată tustar regret 
ori. age, Era buna cumaradă dintotdeauna; Se vedeau 
doar mai rar, Dar ochi aceia 141. soe să:coboare privirea. 

Virgil Probota își treci mina prin. părul Luns st. roșcat 

Je recapitulă în gind, privind pe ve. stelele. planeti 
tremusvind -diamantin De mătasea albastră, mum) de consle- 
laţii vag minute, : 

— Dacă şi cei de-acolo vor fr făcînd prostiile noastre. nu 
e nici -o-pricopseali că viaţa va mai D existind și aiurea; în 
univers. declară” eu o amărăciune, “pricinuită ma multe 
de ordinul de concenlrare care. 3 chema: lu inceputul “lua 
septembrie, decit de - destinul universului. R 


27 


—De;er?..:: Parcă tu spuneai adineauri: că-războiul:- intră 
în prinaipiile de conservăre a speciilor, on aşa- cevat se-mipă 
Radu Comşa, “căscind și așezindu-și mai bine dungă panta- 
lonii pe genunchi, 

— Principiile! spuse“ cu batjocură” Virgil: Probotă, 
umilind cuvintul. Crezi tu că-mi arde: de principii cind stin 
că au să mă țină în bordeie, pe undeva, cine știe cită veremte? 

Vru să-l intrebe cum izbutise să scape de-asemenea griji 
=— desigur, (ot Alexandru -Vardaru fusese la mijloc = dar 
o pereche ciudată, venind: din capătul alei, îi atrase luarea- 
aminte. 

Erau un bărbat a o-femeie; în lumină e proiectău: numai 
siluetele' “negre, fără” să “se desluşească' i nimio din chipuri. 

Fenicia se “smuceă clătinindu-şi pălăria cn “aripi mc, 
căutind să. scape din stiinsoarca braţului. 

Bărbatul so răsucea scurt, o tira cițiva păzi; pe oprea 
gesticulinid cu mîna liberă. Voia să-i smulgă cova şi mu izbu: 
Lea, 

Apoi femeia se propti in tocuri, sp plecă și, lunceirid şerpuit, 
din încleştare, se depărtă în lături cu un salt. Omul se repezi 
s-o prindă. Se clătină... Măsură depărtarea. și văzu că n-are 
5-0 prindă niciodată. Se intoarse, îşi scoase pălăria şi se rene- 
mă cu amiîndonă coatele pe bara de fier, deasupra stincilor, 
unde izbea “masea ` dedesubt. i 

Acum ` femeia se apropie in virful picioarelor. și-i mue 
încet mîna pe umăr. Omul se scutură cum fac copiii furiosi. 
Femeia stărui.. O dată, de două, de trei oris: 

încercă să-i apuce braţul şi să-l desprindă” de bară, Dar 
omul o Imlbrine, 

-Ceo mn D şi aceasta? se minună Virgil Probota Sint 
cam |. i 

Şi arătă în jurul capului semnul cu degetele. răşchirate, 
care, la orice popor da lume, exprimă fără-cuvinte o nein: 
doioasă. sminteală a creierului. 

= Mă dun să văd ce naiba vorl 


6 
Dascălul de ştiinţe își luă panamaua din virful bräduțului 


și porni, cu înfăţişarea. nepăsătoare: a unui trecător care-si 
urmează 0 'nievinovată plimbare. 


23 


Oeoli perechea și: ge prefăcu, Urind paşii, -că priveşte cu 
Îuare-arinte, ceva, jos, în mare; 

Deodată, îi făcu semn lui Radu Comşa, strigirid: 

— Vinola E: Dan! Dan Șcheianu!... 

Radu se ridică cu o mare plictiseală, 

Dan $cheianu fusese colegul lor: de şcoală; "Toţi credeau 
atunci că ecel puţin un geniu în-embrion; dacă nu ceva-mai 
mult, şi că va revoluţiona poezia românească: După die: 
versuri îiitr-adevăr „rare, proaspete ṣi de adinc Juism inte- 
vos, arnuțise. ÎL pierdeau “alcoolul: şi drogurile; 

O intilnire cu el nu ern din cele mai plăcute, Aer si 
bănuitor, mu găsea mimic să-i intre în vote, Pe urmă, nu 
e mm spectacol întăritor: acel pe care ţi-l dă on Ioet tovarăş 
din cea dintii tinerețe, pornit spre ruinarea cea din urmă. 

Radu Comşa se apropie de:femeie şi, întinzindu:i: mina, 
îşi rosti numele. R 

'Tovarășa lui Dan Scheiago, nedeprinsă se code op atitea 
ceremonioase,. prezentări, oferi stingace la rindu-i “acestui 
domn cu atit: de îngrijită imbrăcăminte; o mină moale; umedă 
și cu virful- degetelor lat, S 

N-aveau „nevoie de multă pătrundere. ca să-i“ ghice astă 
mâseria. "O „spuneau pudra groasă de pe obraji, 'roşul “prea 
tare de pe buzele largi, negrul de cărbune al sprincenelor 
îmbinate. Purta o haină de mătase verde; deși märontä at 
slabă, „sînii enormi care -unipleau bluza: lucie D dădeau o 
înfățişăre. de' aţitătoare voluptate animală. 

Dan Gcheiang, cu spatele rezemat. de bară, desirat; cu 
picioarele „osoase -răşehirate, privea tulbure: la noii” veniţi, 
fără “surprindere. și fără prietenie, “Avea” faţa neînchipuit 
de -scofileită, -nerasă de trei zile, verzuie! poate din: cauza 
luminii, şi un rinjet Care A descoperea dinţii negri și-rnăcinaţi 
de carie; 

— V-a: chemat. ei, 

Se uită dusmäncs la tovarasi: 

Femeia dădu diù umeri: ` „Înţelogeţi:vă” ou el, ducă 
puteţit..„* i S 

== Cine sä ne cheme? De ce să ne chemer întrebă : în Joe 
de răspuns Radu Corâșa, cu “asprime. Virgil te-a vazit.. 
Ne-am bucurat! Nu ze vedem doar..prea de. 

— Be şi vede 'bucurial... Vä- distrează “spectacolul? 


23 


— Nuamăalstrează-nimie!- Site priveşte-dacă- îţi. place 
să dat spectacrde ie mbapte, ja: Constanţa... 

— velă un costum parte elegant, domnule Radu Com- 
gal observă ironic, cu'bralele” incrueișate,. omul rezemat. de 
deng de Te. Sinte corect ep: o poză de jamak- Noi... 

Îşi deslicu: haina: largă pe trupul slab. Dedesubt: so vedea 
o cămasă cu dungi, nu'piea curată; Bra „descheiată din nas- 
unt și lăsa gol o parte din pieptiul- uscat: și păros din cala 
afară, 

Radu Comşa; cuprins do o nemâărginită milă, îi puse Mina 
pe umăr: 

-Dank Dece faci asta2.. Dece nui 

Dan Gcheianu își trase umărul rolă nos de Sub mina prin- 
tenului. 

=— N-am nevoie de staturii... Nici de compătitnire! Nu 
Sint sub tutela nimănui. Fac ce vereal 

Își aminti, şi din nou işi intinse degetele sehelotice, să 
prindi femeia. 

Dar ca săltă sprintenă în lături, scăpinil at do astă dată... 

— Dă-mi! porunci; bătind dm picior, i 
ia” ascunse la: spate geanta de musita neagră. 

-> Vrea pralurilet Imnuri, ou un vis prostesc; Gate? des: 
copi 


; 
dinţii laţi şi o parte prea mare dm gingii Vrea rz: 
furie lui; cocaina; et miine, Miine, din nout. 

Dan Sehelai Ten un pas spre ca: Femeia se feri și scăpă 
o batistă molătolită și miosiwdpulernic a partim ieftin, de 
Khai 0 Datistă cu noduri. şi poate cu bani. de argint stringi 
Ja nodul: tipeărui colţ, 

Niciunul dm eet (rel bărbaţi nu Se ginti să se plece şi să 
i-o:otere. 

CO dich singură. a o depozită pe Aa git, în Dtuză, Între 
Sun mari şi mo. ` 

— Sa îmbătat'cu -marinarii se plinse mat departe fe- 
me cu haină dc mătase verde. şi cu ciotapi albi. A pierdut 
banit L-am: dal și mp ai mei. Aşa. facede o săptămînă. Nici 
Date vu ce pleca! 

opii Ange pălăria în apăl... amenință omul. 

— N-ai decit îl -inteuntă tovariga; stiinaind visine tiv 
geanta de niugania. : 

— Fae op vroan! 


E 


==De-asta: mr. mä Andoiesci... So. de die ep) în staret 
rise ep batjocură femeia; :arălindu:și. pingiile. KW 

Dan Schéin, ca să: dovedească tuturor că face ce vrea, 
se-intoarse; cu Tata spre: mire aruncă pălăria de piu jn apă, 
departe, og um däs. După această bravură, rămase privind 
stupid pălăria. care plutea albă, pe. Valuri; în întuneric. 

Virgil. Probelă: D prinse braţul „cu hotarire. Se întoarse 
către -terneie. S 

— DA Totuna e 

Femeia scotoe) în poseti şi. scoase cutia rotundă. Daa 
Şehgianu- 1-0. smulse ; din. mînă, Desfăcu capacul scutură 
praful alb pe unghia degetului mare și miros cu lăcomie. 

Virgil: Probotă' îl aşteptă; apoi, încet, fără să întimpine 
impoteivire, îi; desprinse dintre degete cutia şi o trecu femeii: 

—:Ajunae! 

Amândoi, lingă scheletul omenesc eu unghia îndesată In 
nări; era doboriţi de o mare tristete. 

0) „copilărie îndepărtată. îi lega; “cărţi citite” împreună, 
plănuiri. de cucerit lumea, bucurii şi deznădejdi de odinioară. 
Viaţa! lor, din. care pierduseră şi dingi ceva... Şi nebuniile 
băiatului eu capul zburlit: şi. neastimpărat, de veveri ri 
dicat iscoditei deasupra băncii cind. profesorii explican tec: 
Die! Star fi păruLcă nimic n-avea să fie vreodată atit de 
puternic. casă “iugenunche. tot neastimpărul,. însetanea de 
toate gindurile a de Lonte frumusețile lumi... 

Dan Șeheianu, nemiscat, cu bărbia in pteptisi cu părul 
ud; lipit de fruntea osoasă, sorbea acuin prătul Ab, 

— De: nd sinteti Dn. Constanta? întrebă intr-un tie 
iu, ca şi cînd abia in această clipă se pătrunsese de prezoriția 
lor. 

Ochii începeau să-i străluce, 

Se întoarse spre lună inital aci sus et o oarälä cu dege- 
tele. uscate- ca ghearele, ririjinid: 

— Regina: nopti l Astarte! Diana! Mecate! Toiar) Sé- 
lene! Artemist.. Secere ` de argintie. Codoașcă: batängal 
Asta e, codoaşeă Dătrinăl: Şi se mai ipăsesc idioţi s-o -cinte! 
Se:screm.să-i descopere ceva nou! Au viața sub och, teribilă 
și grandicasă, st et cîntă luna... Eunuci, hermalroditi! Fund- 
că de trei:rhii de ani n-a scăpat poet:să pu se încleie iniba- 
lele-ei; toți cîntă Jona), Cromohtografie pentru Tete depen- 
sion; le ici ia braj, Je port într-o seară: cu lună, le Susuri lu 


Şi 


ureche un madrigal, şi,-cînd cască ochii pe cer; sus, Je:deschizi 
bluza jos... Uitați-vă; carte poștală... Şapte la frane! 
De luciul rece al apei o barcă trecu in; himină. 

Era într-adevăr'o privelişte artificială și dulceagă, de gra- 
ură trasă în mii de exemplare, pentru camere de hotel. 

Dan Şeheianu rise surd: 

== Poezia lor... Dar deschideji un ziar, oricare, Ja infos. 
mat şi la telegrame. La stupidele telegrame... “Şi citeşte... 
Greve, accidente, a zburat un aeroplan; s-a inaugurat un pod, 
a murit “un savant, a fost un scandal într-un parlament, a 
sosit.un rege, S-A sculundat un vapor, s-ă deschis o Iobric?, 
“Prust, boicot, lokout!....:ŞI războiul! O -escadrilă de hidro- 
avioane-a bombardat un port, Au înaintat, englezii o sută de 
metri. Au luptat tancuri, S-au născocit gan. Foapnte di: 
verse; ştiri, tere negre... Și ce viaţă grandioasă inseamnă 
toate; dacă știi să vezi şi să asculţi glasul planetei! Vapoare 
sedepărtează din porturi; se văd agitindu-se Batiste alle. 
Exprese străbat lanuri; Uenes din tunelini, se reped peste 
viaducte, Şi tic-tacul mașinii de seris!.,. Și undele msvăzute 
ale telegratiei fără De, căutînd stăţiile și înfăşurind globul! 
Vezi traiectoriile farurilor şi şântiere cu cinci mir de lucrători; 
ghişecle băncilor, aeroplanul ratindu-ze ihiraculos; dedesub- 
tul nostra un oraş necunoscut și fantastic, care se deșicaptă 
acum; Sydney, Melbourne... Şi acei de acolo se iubesc, sutăr, 
au idealuril. De o parte, au înălbit, zăpezile; de alia, inflo- 
resc pajiști; un tren chiuie ieşind dintr-un oraș, şi aiurea, În 
aceeaşi:elipă, un sălbatice din insulele Polineziei, gol, dă drat- 
mul: unei 'piroage- pe apa oceanului, într-o insulă calmă de 
«oraliv, care încinge apa cu un inel... Minuni pe carenu le-au 
văzut, nu le-au:pulut închipui nici, Horaţiu, mich Danie, nici 
Shakespeare, nici Corneille, nici Goethe: gi ei alai bichează 
acceasi zeamă. poetică; ne cîntă luna! Pe virturi de brazi, 
ps: lacuri, -pe mare,- in- pare; iarna, toamria, primăvara; crai- 
nou, lună plină, răsărit, apus, Ce mizone. Lenige, dă-mi! 

Femeia, care ascultase cu buzele intredeschise de admira- 
ție, Drä së înțeleagă, n-avu. cind să ferească geanta. 

Dan Şeheiămui Fo trase; scoase cutia, presără praful „pe 
unghie, 

Barca se întorcea în lacul tremurător do lumini. Se vedeau 
acolo” oameni nici, ca mărunte și 'neare furnici; ` 


32 


Virgil - Probotă vru säi: miste Dar celălalt, -cu -pieptul 
lipit: de bară, mp ee chat. privind ceva- nevăzut în. adine, 

= Ai pierdut cheia! își aminti Le ag Asa lui Dan Seheienu, 

Omul se seotoci- în: bizunare, spasmodie, Tara să ee în- 
Losch, Ariincă pe trotuar, la spate, peste wär, un: pieptene 
de damă, o cutie de chibrituri, apei un cornet-soies, fn-sfiret 
theia... Femeia le: strînse, eu mm 'penunehi plecat în pământ, 

Radu: Comsa făcu ciţiva pag, casă nutvad nimeni; 
sispături o hirtie "de o eutä de Tej, se apropie. şi încercă eë o 
Sirecgare in haina lui Dan Scheiânu; rä ca dinsul să simtă, 
Întii, celălali nu înţelese. Se pipăit înlăuntru, scoäseihfttia 
săltînd-o în palmă, „privi ou sentimente. amestecate: În- 
seria pret camerei la: hote], biletul: de “tran; mag fe 
a doua zi... Mai însemna şi altceva; care: cutremmură de 
spaimă e de dezgust. Aceasta erar “Aceasta ajunpra?.,. 
Strinse ghem: hiris e o aruncă” în obrazul piietenului: 

— Canaliel! 

Radu Corişă îi rasudi min, si trupul deșirat sc răsturmă 
peste drugul' de fier. 

Apoi își aduse aminte; îi dădu drumul. cu mâilă, 

Dan Şcheianu, pifiind, își trecu: degetele pe frunte o e 
întoarse eu pieptul apăsat: în fierul ruginit, i : 
"Nu le răspunse” la“ noapte bună. Femeia culese: bie 
mototolită: si se 'aşeză pe un bloc: de piatră, s-asteţite, 


7 


Înaintea hotelului; Radu Comes se despărți și de Viel. 

Portarul, somnoros; fi întinse o dată cu cheia un phe: 
„.Cunoștea. culoarea, monograma ` din. colţ, "Serie lung, 
sigiliul cameci de inel în'ceara albastră, 

„Trebuie să sfirgesë cu Zoe) 7 Tei spuze; trcind sectie 
cu “pașii înăbușiți de covorul visiniu: 
S „Trebuie să' sfîrgesc cu Zoek.“ își: repetă în “cameră, 
răsucind butonul luminii şi aruncînd plicul pe masă, fără 
să-l deschidă. 

Somnul fi pierise. - 

Se dezbrăcă,. dădu druniul robinetului, își frecă îndelua 
cu mănușa spongioasă şi cu apă rece, pieptul, gitul, braţele 
pînă sus, umerii. Își văcori ochii cu apa adunată în pumn. 


33 


Dinzogliwda dreptunghiular; prinsă: In Unie de metalul 
nichelat, îi răspundea fiecărei mișcări, trecind- peria cu pasta 
de:diriţi,.o.faţă împrospătati, lără uenie de oboseală, arăriie 
şi prietenoasă, eu. det. albi. şi: robuști 

Îşi trase pijainaua. și, cu. coatele. pp pervăzul: fârestrei 
deschisă: deasupra mării, rămase: nemiscat- îndelungată 
vreme: Bespiră cu gesoat sullarea- sărată: și udă. Gura răcerită 
de-apa cu mintă, singele biciuit de:masajul'rece; haina subțire 
lipită de trup, în care muşchii se. niiscau. elastic, a tînăr, 
D dădeau. o :senzaţie: triumtătoare;- de sănătate, do Läie gi 
siguranță, 

iata 1 se. arăta simplă, limpede, fără prin ejdii. 

Cei-porniţi o dată cu dinsul'răriîneat In mi mă; pe deuna 
De ` ee drumuri! ; 

Se amestecau pinduri st imagini: meholărite,.. Hainele 
vărgate. ale: Jui Virgil Probotă:. Ochii bestiali a ferncii ou 
bluza. verde şi sini mari. Unde o fi: dormind în asi 8 noapte 
Dag Șcheianu?.... Cu craniul bat putred, de strigoi... 

Deasupra,  udiereă; balansa sfoara” de la. stor. 

O innodă ca să nui! împiedice privirea; spre cerul înalt, 

Se: aduntu acolo. norni “repezi, “trindu-se pe faţa. lunii, 
ştereind de o stea. Începea să. sulle vint, văscolit da larg. 

Jos; valurile: loveau mai puternic: în: lespezi, 

Adirea, îi legăna pe frunte o şutiţă; de păr; şi-n carne D 
tremura amintirea Sich din părul Euminţei. De aci, gin- 
dul lunecă cu Drei le în urmă: 

Pe; plaja încropită în soare... Luminita în costumul de 
lină ud, cu bărbia în pumn, cătindu-i în'0chi... Înotaseră pînă 
departe, era- obosită, pieptul: săpese două. culcușuri rotunde 
în nisip; că; două cupe, In eme simi se ridicau ag coborau o 
dată: cu respirația, Nisipul: plajei scînteia ca mn de cristal 
pisati, marca era foarte: albastră, de culoarea cerului, a 
cerul foarte “albastru, de culoarea: mării, ; 

Plecat peste: margine, Radu Comşa își. simtea- gracum 
ochii-și sufletul inundat de lumina. cu pilpiiri fierbinţi, -amă- 
gitoare. şr fluide... 

Atunci, din noapte, un duba) brizei, oe et întunecat, 
D zviom în faţă. 

O umbră. neașteptată. MAL alingîndu-l: aproape, -acope- 
rindu-l: cu deuä, aripi: -de- funingine, 

Be (rose îndărăt, ridicînd mâinile cto (res äre de spaimă, 


34 


Area sëczbätu, neagră, izbi orb;-în fereastră, bătu din 
pri, cercul să se ve. Se 20 sorișnetul - ghearelor 
lunegind me sila. Se tei, apoi, -risipindu:se..: 

Rado Gomsa reveni in pervazul ferestre gi privi din nou, 
cu obram în:palnie: 

Dai vraja era ruptă Era meiul umil do Spann cu care 
dăduse napot Slăbieiune! a mevilor pe care: nu Si-a ierta 
Peste Tamima de alinta, “apăra: umbra Tăpturii: de noapte, 
Si cerul cra aeto intunecat 

Dugem rostocolindu-se” nori Tumepoe. Un strat subtire 
şi despletil, jos; gonind spre miazăzi; altul, incileit şi nepă- 
tus, deasupra; tirinlu-se „mu incet; către întunevirnile 
de miazănoaple. x 

Din scorburile Jor, apărea în äs mur o lună lecolorală 
şi necuncsculă,: din altă lume. 

(asta: de Ja "usa, cubare albe ale silolor de Jo Movilă 
se luinineră brusc și ireal de aproape, într-o flacăra albastră, 
de mammen, 

În larg, furtuna em fulgere lungi trecu dinte-o porte 1n 
altă parte, ` ` S 


P: 


Capitolul T 
MERGEAU CENTÎND-VITEJESTE 


t 


O stropitoare de stradă îm proşcă: cu un pieptene lichid 
asfaltul ` 

Padu Comşa. se lipi de perete, așteptind-osă “treacă, 

Uii copil. eu'pulpele sufecate şi subsubără Cu un ep de 
păpiiră  fuieră, îmbiindu-și: picioarele ` goale In acest duş 
griimuit: În „urma: stropitoarei, dn pietrele ude se înălța o 
riiroare plăcută, ; 

Radu: Comşa trâversă strada către: birou. Soarele dimi- 
üfi era tavăluit de nori alburi şi subțiri: Nu începuse argipas 
Capitala „avea înfăţişarea primenită - dinainte do peasurile 
nouă, cînd circulă numai oameni „grăbiţi, -slugi întorcindu-se 
de ta piață, olteni cu coşurile în-cumpănă, trăsuri cu bagaje 
de In gară, tuncţionarele de birou și magazin, cu obrajii 
proaspăt. pudraţi, -pășind mätunt, şi “sonor. 

Huruinu ridicindu-se obloanele prăvăliilor,., Rindaşii -şu- 
ruligu Cu apă, pe trotuar, din tinichelele albe, nenumărați 
opt: 28888888, 

— Victoria italienilor la Gorisia |... Moldova, cu declara 
Lie domnului Carp: A apărut ediția... A apărut. 

Tigänusul îi intinse “giltind foile eu miros păcuriu de 
ceineală. Puse banul în gură, cit căută restul, și o rupse mai 
departe Ton goană: 

== Bdiţiaaal.:, Coraunicatul ingler te A apărut i. 

Radu Comga Își. aruncă ochii din: mers-la telegrame: 
„Frontul ögental Verdun, Amiralul -Tirpitz şi războiul 
&ubmaria.“ Aceeaşi poveste! Nimic mu se mai petrece nou, 


36 


` Războiul era acum ceva familiar e statornic, ca Inde- 
letnicirea cea miai firească a noroadelor. 

Trecu cu glas vibrant de trompete'o companie de gards. 
Fără vote, pînă s-au depărtat, trecătorii: păşiră mai vioi 
în cadență. ` 

În vestibulul biroului îi: luă pălăria “Ioniţă, ` Teiodu-e 
raportul: 5 

— Vă adastă un domn! Domnişorul. Sarhelaric n-a venit 
încă... Luciă numai domnişoara... 

Se “auzea ţăcănitul maşinii de scris. 

— S-a înnegrit fain  domnişorul Io fereder! constată cu 
“admiraţie loniță, ștereindu-i cu peria praful nevăzut de 
pe haină. Este şi-0 “telegramă de la domnu deputat;.. 

Cind intră, -domnisoara -Betty nu întrerupse scrisul. la 
clapele care zvicneau picioarele lungi. de lăcuste mecanice. 
Clătină numai capul exăgerat de mie, sub. frizura enormă, 
pufoasă „și  bălană. RK , 

Un domn foarte înalt şi spătos, tuns:cu mașina, cu figura 
roşie, puse “alături” gazeta“ germană şi. se ridică: Lenin, în 
hainele cenușii cu mari pătrate verzi, salutind -ilităreşte: 

— Doctorul Carol Mayer! V-a-vorbit, desigur, domnul 
deputati.. Pentru grîu... Doresc să semnez ucapărat-sori- 
soarea. astăzi. | 

Radu Comşa trecu în dosul biroului: și rästa repede, hir- 
tăile de sub cubul de cristal. j 

— Un moment, Se află, mm pare, d telegramă tocmai 
de Io domnul deputat... 

Telegrama Ju Alexandru Vardaru vestea că ze întoarce 
chiar în dimineaţa aceasta. 

— Perfect! Aştept! se așeză domnul Carol Mayer, wi~ 
tindu-se la ceas și reluind gazeta. 

„a V-a căutat cineva la telefon. Întreba: dacă aţi. sosi! 
spuse” domnișoara Betiy, mutind coala de kirtie “albastră, 
şi potrivind-o cu mare băgare de seamă. N-a vrut să spună 
cine. Zice că nu e nevoie. Un domni.. Dar eră glas de doamnă, 

Radu Comşa 'răspunse un: „bine!“ scurt. 

„Trebuie să se termine odată povestea ou Zoo!“ își repelă 
o.hotărire veche acum, uitindu-se dușmănos la pilnia neagră 
a telefonului, de unde putea să cheme iarăși glasul nedorit, 


37 


Desfăcu:plimuile-cu:un-cuţit-de:os; răstoi. dosare; Zusppmgnä 
datele în agendă şi pe :calendatul-biock. Era putin de lueru, 
tribunătele în vacantă; cileva termene de Daat. în septeribrie; 
işi aruncă dën nou ochii pe. ziare: 

Domnul Carol Mayer uereciă ceasul și îl cuiitrolă:-cu' ori 
pendulului din „perete; 

— A dumneavoastră merge în ummnă... În România nu 
se putrivese două ceasuri! surise; punindu-și gazeta înpăturită 
în buzunar şi dezvelindu-și o dantură:cu prea mult aam, sub 
mustafa tunsă după moda prusiană: două “dungi inguste 
sub nări. La palat, orologiul ârată douăsprezece; Ja Fundatie; 
e douăsprezece şi cinci; cind ajungi la: Independenţa, e -abia 
douăsprezece fără cinci... Si pini la “bulevard; zece “pași, 
s-au făcut douăsprezece și un sfert... Bica siin politica duni- 
neavoastră!,... Domnul Filipescu spune cä 9 baut oa: 
domm Brătianu, ch mu oa sosit încă. lar dopnul Con nici 
nu vrea, să-se uite la ceas: Domnul: Corp e un foarte. solid 
cap “politic!... 

Radu: Comşa mută dän fuţă cutia: cu'coduiile Hamangiu 
care-i îthpicdecau: privirea, şi: flutură ziarul de; unde începuse 
să citească “un articol. 

„Aceasta o credeţi” dumneavoastră. „Aici: însă scrie 
lite... ; ; 

= DI Ce serie Io gazetele românestil Germanii sint 
pentru: dumneavoastră un popor de añtropofagi.... Gazetele 
româneşti vor războiul; dar nói; penru. binele României; 
dorit să ou aibă loc, Ar fi teribil! În două Ion e ug război 
sfirsit pronunţă. domnul Carol Mayer: această, sentință: fără 
apel, ou cel: mai afabil suste dn lume. i 

Pe Radu :Comşa îl ofensă siguranţa. cumpărătorului de 
grine: 

— Domnule doctor, spuse; germanii @-au Jost niciodată 
prea buni psihologi! Credeţi prea multin forta orga, 
Unräzbot ou se face numaáicu:tancwi și zepeline. Mai ee 
Incă- cevas Dar ce-ţi: spun- dumitale, -străin, Care n-ar de 
unde să: cunoşti poporul? 

— Pardon! îatrerupse domnul: Carol. Mayer, mingiindu-si 
cu mp suris:de satisfactie lanţul. de au trecut. prin. nasturele 
vestei. : Părdon! : Sinteţi: în, “eroare!..... Trăiesc în România 
de Taetätea de pe am. Vedeţi: că vorbesc româneşte aproape 


38 


ca limba maternă: Şi fiindcă -cunnse, cred; sint sigur că 
Rom änta mm are sa reziste nai mult. de două. luni... 

-= Fiindtă n-are. tunuri? i 

— Și fiindcă n-are timori Dar mai intii fiindcă îi lipseste 
acel încă” cu" de care vorbesti: adincacri. 

— Atunci dumneala erezi că Ardealul... 

— Ce “ştie badea Lon de Ardeal?" Aceste sint discuti de 
ords, avlicole- de gazetă. Discursuri şi întruniri. După: ce a 
aplaudat disé ürsul, publicul merge la grădină a aplaudă 
cupletele domnului “Tănase, care are un nas foarte inteligent 
exploatat: și foarte iubit: de bucureşteni... Astă-primăvară 
dufost splendide bătăi de flori, Cine le-a: văzut n-are nevoie 
de prea multă psihologie: ca să înțeleagă că'un public care 
se bate cu tita fronezie ep roze nu poate vorbi de război 
decit în ghumă!... ar badea Lon -gindeşte că n-are porumb 
și Dlestemă concentrarea, carci smulge flăcăii de Ta secerä. 
Pentru Geiniănia, însă, războiul oe o chestie de viaţă și de 
moarte. O gie şi cel din urmă cultivator de cartofi din Pome: 
ranja: De aceea aù alevaat. din America de Sud, din „Asia 
Mică, din „Balcani, de Biiunde se află un german jn stare 
să: lupte. 

— Îmi pare, ou toate” acestea, că... 

Radu Comşa nu-şi sirg gindul, măsurind din: cap "ig 
în picioare omul xoinie care pu ge atla pe nici un front; oi 
în acest, Bucureşti, ou dispreţuitele lui bătăi de flori, sevin- 
deletnicea nesupărit cn mepuslouäa de gin, fără indoală 
foarte bănoasă;„Ori poate o un imtornator, un agent de 
propagandă.. prea mult. flecăreștel“ 

Domnul: Carol Mayer îi: înţelese" însă întrebarea. și ridică 
mineta: stingă: 

Sub mangela de mătase moale ge väzu un; aparat, orto- 
pedic:-miga era. de lemn, ascunsă, în mënue de “piele. 

=— Suvenir dp la aer) lămuri fără să stäguie, conlinuin- 
du-şi îndată cuvintul: războiul modern - este up. emer 
serios pentru up Dono a. org tenacitate.. — Românii nu sint 
un. popor tenace. O recunosc şi cei mai. întocaţi. patrioţi. ai 
dumneavoastră. Brav, „da; dar nu; tenace! Şi bravura. nu 
înseamnă imic, dacă e numai 0 calitate anarhică a individu- 
Tüik. Războiul cere eroism disciplinat, colectivitate. orga- 
nizată... Vă: subliniam că în -România nuse potrivesc pici 
două ornice. 


39 


— Știul Individul, la dumneavoastră, -este număr: o 
uitate într-un jot, Dar dintr-o; renunțare a individului, 
faceţi o virtute naţională! vorbi Comşa; urmărind în-aceeași 
vreme ou ochii o scenă care sp desfășura în birou. 

Onisfor Sachelarie, secretarul biroului; își „strecurase pe 
uşă capul pătrat şi negricios, cu fruntea chintiită de creţuri 
adinci, cu părul negru-albăstriu, pornit țepos îndată deasu- 
pra'sprincenelor Jate de-un deget: Îşi luă Jocul de la masa sa 
de la. fereastră, plecîndu-şi obrazul cu trăsături muncile 
deasupra hirtiilor. Încercă penita pe unghie, ascuţi un creion, 
adună forțele de tenm. pe -sugătoare. 

Anc, din buzunar, scoase un pachet de hirtie subțire, 
dezveli pe genunchi un-mănunchi de garoafe. roșii a cără- 
mizii; pindicind doninisoara Betty scria rai cu zor pe clapele 
rotunde. şi-i, Junecă florile pe mescioară, pe virful unei viele, 

Domnișoara Betty le dădu la o părte, fără să le privească 
și tără:să se întrerupă: nu era vreme pentru egen), Dar 
încintat de ispravă, Onistor: Sachelarie. îşi. Trecä miinile gi 
se asteru . de astă dată. într-adevăr pe lucru. R 

Era muncitor” bun, Eugar din Ardeal; venit. Je bërou o 
dată cu doniis 

Ach, omul aspru şi simplu căzuse în miinile cu'ungl 
subțiri ale doninișoarei Betty. 

Radu Comsa surprindea "unul din multele episoade ale 
acestei mici drame, farse, comedii op) simple idile? 

— Stiu? „reluă: Comşa, întorcîndu-şi “atenţia Jo domnul 
Mayer, Războiul de:pină acum a verificat; însă; fundamental 
erorile: de psihologie ale “germanilor, 

Domnul “Carei: Mayer îşi. aşeză cu mina sănătoasă mina 
de, lemn. pe braţul fotoliului gi continuă să “zimbească la 
aceste copilării, fără să se arate supărat, 

— E tema franceză. Ne-o spun. de do ani, Ne-au spus-o 
mereu de la 70! Ne urăsc, fiindcă nu sintem niciodată distrați; 
fiindcă ştim să vom, eu toată ființa... Într-adevăr, nu ne 
amuzäm cu eleganță. Sintem un popor grav... Frivolitatea 
noastră, cînd o încercăm, e nenaturalii și de aceasta ne inti- 
riidează într-atât, incit ne intoarcem îndată la 'grafitatea 
noastră de toate zilele. Căci viața nu e un amuzament... 
Aceasta am.arătat-o şi: avem s-o mai arătăm! Germania 
are s-o arâte tuturor celor ce nu vor să înțeleagă... Mi ee 


40 


pare însă „că domnul deputat întirziel „îşi corcetă. încă o 
dată ceasul din vestă, disprețuind măsurătoarea pendulului 
diri perete. 

Alexandru Vardaru intră tocmai în clipa aceea, în manta 
albă de drum, cu:genele albe de mat. loniţă, din. urmă, îi 
aduse servieta şi-i dezbrăcă pardesiul, ţinindu-l departe, 
să nu scuture colbul. 

=- Te-am. făcut să aştepţi, domnule Mayer! rosti depu- 
tatul, scoțindu-şi mănuşile de picle-şi -aruncindu-le pe masă, 
Pariez însă că n-ai pierdut vremea! I-ai zis niţică propăzandă 
pentru“ Mittelenropa: Ca miine o să Le -transporlărn “pachet 
într-un-lagăr, Sou o să te trezesti expulzat, ca indezirabil! 
Fu sigur că n-am să pun nică un cuvint pentru dumata: 
Dimpotrivă! Am să-ţi plătesc ou îngratitudinea noastră 
soldo-valahă toate -binevoitoarele „dumitale poveţe... 

Domnul Carol: Mayer îşi arăţă într-un ris foarte vesel Loi) 
dinţii de aur, dovedind-că e un om oa ştie să prețuiască 
glumele . fără urmare. 

Alexandru Vordaru scutură nina Ju Radu Comes, igi 
trecă praful de pe ochi: cu Patista despăturită, miscindu-so 
prin cameră ca să se dezmorțească. 

— Mizerabilă şosea! De la şase de cînd tot: vin... Desigur, 
na dat, nici un semn Staicovicil 

Și fără să aştepte răspunsul, întorcîndu-se către domni: 
şoara Betty: ` 

—Domnişoară Betty, domnişoară: Betty, mai puţină 
manichiură și „mai multă atenţie! Mi-ai serie pretutindeni 
în contrăct șaptesprezece mii In Joe de patruzeci -și saple 
O oră am pierdut. pînă să transeriera. copiile, 

Domnișoara Betty,şi-ar fi retras, dacă ar fi fost'cu putință, 
unghiile lăcuite, în carne, ca pisicile. Nu i se mai vedea: dech 
ceata roză sub cîrlicnţii. bălani. ca laptele: în care s-ar dilua 
cîteva picături de sînge. 

Scrisoarea -domnului Carol Maer Tu semnată - într-o 
jurnătate de oră. 

Griul trebuia predat în două: săptămîni, 

Domnul Caro! Mayer, ţinind portbiletaul pe colțul birou- 
Jg, eu E de'leran în mănuşă, trase și numără treizeci 
de hirtii. foşnitoare. 

Be dch de plecare, -salutind. milităreşte, eu toturile 
lipite, simind-un pinten nevăzut, 


41 


— Dacă mu 08 nme de uer at, mergi cu mine Cm sall. 
Cât mă spăl at mä schinrb puteri vorbi. La trei, plec în Moldo: 
val spuse Alexandru Vardari, laiiidu: işi servieta de pë teancul 
de coruri. 
Radu: Comşa runci hârtiile în sertar. 


2 


dJia nopia Vardara steril ui care se 
räsuci să închidă: portiera nasimi, tantindë iu inune toate, 

Casa Tui Alexandru Vardaras sp afla Ia Sosca Erau 
hirie albastră in ` Teregtre, Tu erdina din “faţă resi úšeră 
florile stufoase şi dese. "Trtuidafirii se scarturau. Te aleknipis 
disoră iovbuvile, ca ineur lot de” mt neural 

O bancă albă. o o maen rotundă de treste sub un artar 
du “frunzele” verzi: pătate” cu alb, aşteptau “părăsite, 

= Da, ce. nu pliveşti? arătă Alexandri Vardaru cărările 
Borvitoarei care lira camanlanul giind: Nu-ţi dă în cap? 

Ca ei domnigoara: Betty, Marița, nu incepeti să se dez inn- 
vălească, Tsă valiza pe peron Și fugi, cu picioarele desculţe, 
să deschidă "pe dun dos. 

Candelabrele erau: intăşurate în “pinză” subțire și verde 
Oglinzile, fo aburi "de pral zäsftogeng umbreTantome: 
Covoarele. strinse su. Miros de ` naftalină. 

Pașii sunau deserto pe parchet: în “sălile “inalte. Namai 
biroul Ju Alexandro: Vardari, camera de dormiti si baig 
erau eriste, "eu ferestrele "mn “lături 

= Inir-un sfert de orä aa" terminat se grăbi: Alexandru 
Vardaru, destäcigdn- a butonul: de “la guer a trecina "Im 
Camera de baie: Marito, două cetele! Corsa, OD ziarele 
străine De birou; dach. mu Jean întrebuințat idioata... 

„Idivata“ plecase după: cafele. i 

Radu Comşa nu- destăcu benzile neatinse: Se aseza- pe 
scaun; (or din cădea de la birou îi Surtse Liunbnila: 

În perete, în-“faţă, se-afla on tablou mare. o pictură: de 
meșter. iscusit. Elena Vardaru; mama Luminiţei, asa cum 
ab fost la douăzeci de am. Era mn mate asemanare între 
mamă și fiică; dac în chipul Lauminiţei lipeeau liniile "uo 
J Irânspareiite, care dădeau pottret ului din pârete- um aer 
E străin de această me 


42 


Luminiţa era. numai. viată. şi, tolagrafia-i păstra:ceva din 
luciea ntastimpârată a ochilor Cu numele men de: gata 
as: fi zidicol-să fac figură der tragedie!“ izhuenise în ris; într-o 
scară, cindo intrebase dacă a lest. vreodată tristă. 

Ageză cadra mai: in lumină. Co dinsa, viața nu „poate 
avea nimic Irak si ascuns, 

:— Gaulă, te rog, in servicii! varbi Alexandru Vardaru; 
prin ent intredeschisă; din camera: de baie; E an plie olieiol 
care: ti untevesează |: 

Balu. Comşa “destăcu serviela. si; răseoli- Intee bitti 
Deschise „plicul cu inseriplia: o Ministerul de Tutere" a 
ot: Domnule; în caz de mobilizare bă ragămi a căprezenia 
în termen de 45 ore Jo biroul,:: Servicii: din Ministerul 
nostru, unde ` sinteti: repartiza. pe ordinea“ de -mobilizare în 
căliaie de... Alălural gett ordinui de mobilizare, emis de 
Direcţia... din" inisterul de Război Prins eu op ao, ordinul 
Ministerului. de Război... 

Răsuci. hirtie pe toate feţele, Ge însemna, aceasta? 

Flirtüle purtau data de acuni trei zile, cind Jet aminti 
că Vardaru intirziąse toată dimineata la Tätérne Și la, Război. 
înţelese şi ve. Dispúnea; asadar, de soarta, Ji, ep de a maat 
copil? 

Poe ridică de pp scaun şi miisuriă parchetul cu Demalueirg, 

În camera de baie: se “auzea ent continuu, al apei. 

— Zici. că n'a venit, Slaicovici?: întrebă. plagul bag. Ale 
xandru Vardaru. Trebuie săi trintiri somaţie. Notează, te 
rog... 

WEE Staicovici: erg. dp mică: însemnătate, Se ghicea 
că Alexandru Vardatu stătuia asupra ci numai pentru a nu-i 
da răgaz sii vorbească, despre tot ce stătea lui: Conișa po 
suflet. Dar aceasta: nu putea sfirşi cu atiti: Nu s-a gindit nici» 
odată.să se pună la adăpost: şi ou at ma puţin: să roadă 
scările ministerelor pentru asemenea: manopere,- Cia evitab 
timpul pierdut. cu concentrările e altceva Ar Îi Tosl, o prostie 
să Di făcut alfel. Dar de mobilizare. război! Acolo: eo laşi 
tate „să evii E viaţa pe care vrei Spora, nd ad şi-o 
dau... 

Oprit inaintea ferestrei, Radu Coruia, i își: recapitulă- eum 
avea să “decurgă explicația, 

Pe: şosea, dincolo, de şiragul -prăfuit: al Leien, săgetan 
automobile repezi; o trăsură, Cu o doamna- şi două fetiţe 


43 


în haine. albe, se intorcea în pasul cailor: Una dn fetiţe 
ținea pp genunchi" un: uriaș maldăr de flori... 

Se mută: de la fereastră, înaintea bibliotecii st; trecînd 
mina peste legătura de piele, citi titlurile familiare: Deman- 
gent, - Histoire: du droit romain, Je droit pur. Ce situaţie 
idioată l... Nu găsea cuvintele. Era ma greu de cum. crezuse. 

Va lua- plicul şi-l va înapoia simplu; fără multă. vorbă. 
Din. obicei, așeză în ordine volumele. desperecheate în raft. 

— Ce-ţi - spunea doctorul. Mayer? -intrebă.: Alexandru 
Vardaru, intrind 'ibrăcat, în alte haine, bărbierit şi mirosind 
a apă de păr Am venit cu dinsul în Iren joia trecută: ţinea 
piept unui compartiment: întreg, cu victoria finală a puteri- 
lor centrale. Simionescu de la Birlad să-l ia în gheare, nu 
alta. Fierbea-.:: Am-âjuns la o fază absurdă a neutralității | 
Polemică ` între -rusofili, -germanoțili, “trăncotili, anglofil.. 
“Toţi ani-uilat că datoria noastră dintii e să fim și së răminem 
somânolili, români pur și simplul 

Radu Comşa luă plicul de pe birou cu .hotărire: 

= Nu înţeleg, domnule ` Vardaru.. 

= Te rog să înţelegil.:. îl opri Alexandru Vardaru; pu- 
mîndu-i pe umeri miinile 'căre“miroseau a săpun proaspăt. 
Am făcut-o pentru mine, nu pentru dumneatal.... O să avem 
nevoie... În prima lună de mobilizare toate au să se dezorga- 
'nizeze.... Am nevoie de dumneata, pină îmi adaptez lucrările 
la situaţia nouă care ne va surprinde atunti, 

— Se găsea alt mijloc, în Jo. 

=— Te rog! Te rog Nu ne grăbeşte nimic... De altfel mai 
putem discuta şi altă: dată; Acum servește dulceaţă... 

Meriţs, încălţată de data aceasta: și încinsă cu sort ali, 
aștepta cu tava de dukeceti și -cafea. 

După; ce 'așeză. în farturioară linguriţă de dulceţi, lui 
Radu Comşa îi fu greu să reia discuţia. Puse plicul în buzu- 
nat. Într-adevăr, nimic: nu-l -grăbea!... “Era o formalitate 
extrem de simplă, care sp putea împlini oricind: n-au să 
De prea mulți acei care vor cere să meargă pe front... 

Alexandri Vardaru “scoase agenda şi fixă - programul 
pentru cele trei zile, cit avea să lipsească în Moldova. Vor- 
bea “păşind apăsat -cu picioarele scurte, în parchetul fără 
covor, mutind -cite un scaun dir loc: 

Observă 'stratul :subțire de praf de pe masa bibliotecii 
şi se întoarse să apese: butonul de “portelan. 


44 


Soneria izbucni Jung încasa goală. 

Cind-se ivi Marița, Alexandru: Vardaru, fără'să: întrerupă 
fraza, trecu un deget'peste ceața de prat ai arătă urma ră 
masă. Servitoarea. se -repezi- să -şteargă cu colțul -şorţului, 
dar Vardaru o “opri: 

= Nu cu asta, cu'cirpa! Și:nu'acuml... Cind au stet. acäl 

Obrazul "fără viretä al slugii -roși. -Plecă- rosnat8 jn rä. 
mint: ochii verzi, de culoarea pelinului vested. 

— Acum, ce-mi. stai ca în strană? Spune lui Neculai: să 
întoarcă masinal... 

ÎI conduse pe Radu Comşa:pină în Calea: Victoriei: Lua 
dejunul:la senatorul Bogza, fratele ministrului, de'unde'avea 
să “afle cele ` din urmă ştiri; de 'acolo:pleca direct la pară: 

— Mitne oi -poimiine era vorba să se convoace Consiliul 
de Coroană: Dacă-e:ceva grav, amin! Las răspuns lu telefon, 
lui Loniţă. La revederel, 

Alexandru Vardaru se prăvăli pe Spate, în fundul maşinii. 
Neculai: sună si, apăsind pedala, dădu drumul lanţului de 
trăsuri: et automobile, ott o “clipă. 


Sr 


Radu Comşa porni fără țintă, 'căutind, umbra pe lingă 
ziduri. 

Awmiaza de “august dogoren. atum din plin; trecătorii 
înaintau moies. pe sub “corturile vărgate - ale vilzinelor, 
Femeile avean rochiile ` foarte subțiri, o işare 
lincedă ` de oboseală -languroasă; bărbaţii, cù pălärile în 
mină. Tei tamponau fruntea cu batistele. Ce putea să. se mai 
întimple „grav“? ra numai. o mare toropeală, care mua 
asfaltul a făcea caii birjelor, să clempăne cu urechile” degt, 

Un. Yinzător de gazete,- pe treptele: unui zong, număra 
un -pumn.de -gologani... Din van deschisă 'suila. un. eo de 
curent. rece... De pe celălalţ „trotuar, un cunoscut: il salută 
întrebîndu-l- din ochi, ou gestul inirât, ce, caută în Capitală 
pe canicula aceasta? 

La palat, sabia soldatului de -pardă 'sclipea fulgere fier: 
binţi însoare. Un -efine se strecură printre. trăsuri; cu limba 
roşie 'spinzuriad lung afară: 


45 


Întricoșată eëldurat. Se decolorează cärtäle în” vitrine... 
Na mai apărut nimic mu. One mai citește DG dogoarea 
aceasta >... 5 

D priviră Jung doa femei; una: se intoarse spunind- ceva 
1ovarăşei, Avea rochia albastră. do culoarea Tulgerelor noap- 
tea; 3 se. vedeau pulpele rotunde în ciorapi de mălase airn. 
Îşi amintea de undeva. figura: “Sint multe Dout ge care Je 
recunosti, “fără -să le D cunoscut vreodată. Chipuri fără 
nume, întilnite pe stradă, într-un restaurant; Intro „gară, 
între- două trenuri. Sau opit ochii în „treatăt; A rämnsg 
imaginea Jor fugace; ascunsă, undeva; de unde agum tre: 
sare. Oameni ep bucurii, cu griji. Ciudate ata ci trec 
pe lingă tine, fără să ştii. cine sint, or dug enel, É 

„Nimeni: pu înţelege: pe nimeni.“ Flaubert a 'spus:0: parcă 
aceasta!.;; Dar realitatea e încă: mat pling de intiicoşare. 
„A D înţelege“ înseamnă a D Incetroat sp înţelegi a anu 
îj izbutit... Nimeni mu vren să cunoască Dr "men", Acesta 
e adevărul cel: teribil lL: Vvăieștă cot la cot, cu semeni: de-ai 
tăi, pp care n-ai curiozitatea să-i cunoşti nici cît ai aved-0 
pentru o vietate din altă planetă, ot din allă epocă- geolo- 
gică... Şi „aceşti oameni- necunoscuți între ei, indiferenți, 
alcătuiesc un oraş, o țară. Între '6i și domnișoara  Betly; 
Intre, Alexandru Vardaru şi “Onisfor -Sachelarie; între el 
şi Maria, sluga “cu och de culoarea pelinului: vested, ce 
legătură “poate exista” Ce pot vrea entuziast: laolaltă? Pe 
călilura. „aceasta . tropicală... 

Radu Comşa. cobori- ` de ge trotuar să ocolească; multi- 
men inbulzită înaintea vitriner de la, Independenţa, unde o 
hartă uriașă, cu-stegulețe colorate în. virt de ac, arăta Tron- 
tarile după ultimele comunicate. 

Șiragul trăswrilor a maşinilor se. încrucișa necurinalş 
un rînd spre Capul Podului, up od spre Poştă. 

Într-o limuzină, o feele foarte frumoasă; alături. de 
sofer, un cîine-lup privea grav curgerea Jump, Cine sint toţi? 
Un genera! cu bărbiță: căruntă salută pe cineva do pe tro- 
tar, dind Yesel ` din mina îmbrăcată în mănușa'albă.;. Ce 
tainică legătură, tainică a trainică poate fi între et şi popă 
de ţară cu umbrela de ploaie alergind unde a întirziat; 
între oamenii ang ge 'ghiontese o clipă; între doamna foarte 
impunătoare. cu haină de mätasi plesnind pe -teup și între 
portarul de minister trecînd-cu condica vărgată' subsuoarăș 


46 


intre. perechea. în. costume. albe de teuis; cu rachetele, în 
iavelitoare -cadrilală. şi birjarul care s-a ridicat In picioare:să 
vadă: de ce s-a oprit trăsură. dinuini Necunoscuta Se 
uită încruntaţi, unul, lo altul cind s-au izbii-ganind “piept în 
piept, sau politicos” se feresc. în lăluri, rostindu-şi seuze eu 
suris prefăcut “și-convențional, alergind- mai departe.. Ne- 
cunoscuţi: fără” număr, Fără nume. Nu: știi: cine. sînt, cula 
pri St ep vor? Cum Dot hotăsi ceva grav; unanim, etern, 
în numele Jor? 

Radu: Comşa îşi scoase. şi. își asi batista jn buzunarul 
dela piept, fără; niei un motiv, uitind ce voia să facă cu dinsa. 

Surprinzindu-și. pestă at „pieocuparea,. zimbi . în. sine: 
Al) Sp pare că pregătesc un discurs pentru: neutralitatea 
eternă... Doctorul Carol “Mayer n-ar. aplaudas încântal | 
Nu! Doctorul Carol Maver numai poale aplauda. Cu o mină 
de Jemp nu se poate aplauda:“ 

Îşi aruncă „ochii la Capsa; 

Era ora. anert vgl. Cafeneaua, îngustă en un vagon, 
gemea. Îi făcu loc, trăgindu-se me canapea, Titel Uieso, 
care întinse mina cu prietenoase cxclăimări: 

— Und ai venit, Radule?.:. “Te-ai, innegrit, să joci. rol 
de maur zuliar la Naţional. 

Radu. Comşa se privi involuntar. în. oglinda. din faţă. 
Era într-adevăr foarte brun, ars de soare, ari, între atitea 
figuri “bolnăvicios decolorate. 

Prietenul îl cercetă o clipa. cuo imperceptibilă înctuntare 
între sprineene, apoi vorbi, -uitindu-se pe fereastra sg suri- 
Sim. cu tristeță parcă; unui gînd: 

= Am vazat pe doamna Zoe -Vesbianu. Mai frumoasă 
ca oricindl 

= DÄ de op îmi spui mie? dădu din umeri Comşa. 

= Gam, do ce-ţi spun. pier ge întoarse Titer Teseu mirat, 
gata “să-l tachineze. 

Dar văziud: chipul: înăsprit “al “prietenului, îşi reveni cu 
părere: de rău. 

—"larlă-mă; dacă... 

Apoi; se sili: să schimbe vorba: 

= Priveşte la masa: Antantei | A1 zice că e Marele: Come. 
Ju Aliat. A 

Lan masă din. fund, un:grup nieorat pp o hartă urmărea 
explicaţiile: unui dog pipernicit. stab; ras -piiă la: culoarea 


47 


vinhe a-pielei, cu o pălărie imensă, dată pe ceafă. Demonstra, 
fără îndoială, o mişcare decisivă de-trupe, așa cum ar coman- 
dao el, căci, atunci cind sfîrși; privi tovarășii triumfător, 
dindu-și pălăria pe ceață cu un bobirnao victorios: germanii 
erau “pierduţi! 

Se aflau adunaţi - gazetari- cunoscuti; oameni” politici, 
poeți Cu şi fără volume, actori eu" faimă, tineri fără nici o 
îndeletnicire; micul parlament, nelipsit la ora zece dimineața, 
la doušsprézece, la două, la gase, la opt seara:.ora cafelei 
em" lapte, a sfarțului, a tuci, a băuturilor răcoritoare. 

În amestecul: de haine corecte după ultimul jurnal și 
de haine boeme, cu lavalieră și pălării late, figura aspră și 
ară de soare a chte unui proprietar, atunci întors de la seceră 
on de la treier; arăta ca un urs păduratic într-un pânoptic 
cu figuri: de ceară, 

Un intervenţionist celebru, care dezlănțuise multe scân- 
daluri și huiduise în stradă pe trimisul extraordinar al Aus: 
Ire, Vocifera în picioare; cu glas deţunat, fluturind un 
ziar logerman “în “mînă: 

— An să le rup urechilel;... O să-i spinzurăra în Piața 
Teatrului! Să-i” seuipe trecătorii lu 

mi Lasă, viveazule! îl întrerupse, tărägänind, un bălrin 
dhel, care nu-şi lăsă dia-gură pol mazagranului., Mai bine 
yrat incheia nasturi la “pantaloni, Adriene! 

Intervenţionistul îşi trecu mina Ja nasturi şi-i încheie fără 
piabă, potolindu ș şi doar diapazonul peroraţiei. 

-Unde vei masa; Radlule» întrebă Titel Iliescu, lăsind 
engt, neisprăvit, Dron Tod, deși în pahar pluteau două 
bucăţi de gheaţă artificială, 

Toate: păreau: moi, calde, fără gust, într-adevăr. arufi- 
siale, „pe zăpuşeala aceasta. 

— Indiferent: Enescu, lordache!.... 

— Atunci la Enescu! Să-mi: şterg: gustul siet de me git 
după două luni de popotăl se plinse Iliescu, intors abia de o 
zi din concentrare. 

Io Gm pl mesei, povesti episoade din aceste două luni, 
Lipsise din ţară multă vreme: Își cheltuia,. fără pasiune gi 
cu discretie; venitul cunei moşteniri destul de îrisemnate: 
Prin: viaţă teocea ca și pe stradă, privind cu ochi care inte- 
legëau totul și nu voiau: nimi; obosit de toate fără: să fi 


48 


încercat. -cevas Poate ascundea o. mihnire. reală, dar.nimeni 
nujo: ştia, 

Cele” două luni: de concentrare; aduseseră, o-schimbare do 
viaţă, care: îl înviorase..: 

Văzuse: alţi oameni; trăise in câse.novoiase de pară, fără 
Confort, a RUA Jútnină; luptase cu insectele; își muneise 
casele pe laiţe tari, toate. luaseră proporţii de adevărate 
evenimente, 

— Dâuă luni de viaţă pierdute, de care nu mă. pling. 
Dar nay vrea să se repete îndată! încheie, desfăcind carnea 
de pe osul unui picior. de pui. Ceea ce:m-a. interesat; cu deo- 
selire a fost ţăranul, Abia acum l-am descoperit; “Nu-l cü- 
noscuseri decit vara, în vilegiatură: femei care vindeau zmeu- 
ră, pui; călăuze, în-excursii; un cioban la o stină, unde ne-a 
prins odată ploaia, pe Caraiman;... Acum „l-am descifrat, de 
aproape. Citcodată mi s-a deschis singur. Moale, cum mă 
ştii, nu'prea făceam -instruelie și: nu-mi Dierdeam răbdarea 
cu dingi: Mă amuzaul Soldaţii” au'simţit-o „şi nu-mi mai 
vorbeau cù sfiala' obișnuită față de superior... 

Titel Iliescu, făcu o pauză; în och albaştri şi clari luci 
o amintirg care-l: făcu să: zimbească. 

Radu. Comen înţelese că se. pregătește să povestească 
ceva şi fu nerăbdător, fiindcă prietenul istorisea minunat, 
ca un actor, cu ihiimică. și “umor, “schimbind glasul după 
rolul personajelor. 

— Dä, reluä Hesti; sint nte-adevăr amuzante ideile 
lor despre stat, guvern şi toate prerogativele constituționa- 
Je, Îmi vorbeşte unul, un servant, Vasile Breazu, de pe 
undeva din ţinutul Tutovei. Nici mai breaz, nici ai sărac 
cu: duhul decit ceilalți. Soldatul tip, așa vum găsești (oi 
sferturi într-o baterie: „Cit: ne: mai ţine, domle: sublocoti- 
nent? Că “ne fac ai! copebhii: acasă!“ „Cine să vă ţină, mă 
camarade?“ „Statul, domle sublocotinent“* „Apoi dacă. zici 
tu că statul, atunci statul, mă Vasile, o să ne ţină pînă la 
război... Ca nemţii, domle 'sublocotinent, ori ou mua?" 
„Cu nemții ori cu rușii, aceasta numai statul o Sie? Dă 
din cap cu neincredere: „Cu rușii, nu credem, domle subloco- 
tinent. Ce are statul cir rușii? Nii-s de-o lege cuno?“ Ain, 
dacă vrei tu, fie și cu nemtii, Vasile!“ Dä e cu nemţii, 
donile sublocotinent? Ce avem. noi cp dinşii?.- Di eu drăcă- 
riile lor; cu masimnilel::. Încolo, de treabă “oameni, care nuse 


49 


mai allăt:..:- Era wm Jann, ht trirälogrea boierului upa 
Tohan: Cani Jaa el, nu-i vorbă; lulăua nesniţului: simibäta 
geara ei nu se trezea pini Im. Da ot buni, lohantii Tot 
ce-aveari betejit, la cl jet găsea leacul: O cinste: de. pachiuy 
nici nu *rea-s-audă dea mut, Am sp dus Dr Lora lui, 
Lo chemat at pe dinsu Ia datorie. Poate-0 murit; săracul. 
Și să vorbii drept; damle sublecotinent: cum o sä. gp batem 
en Johan? Ce Cem noi cu el?“ „Bine, camiarade Ku ne-m 
bate atunci nici cu Johan Cem. sta In. bordeie; mind or isprăvi 
alţii să se bată...“ Dă dim cap? Parcă statu Zice asat Luit 
trebuie războr'cu'ghermariul și gala! Zice ei prea să-ntinde, 
și statului nu-i convine asta.“ Dar ce crezi tu că e statul, 
mă” utile?" Hirt. că parcă” dumneavoasteă, domnule sub- 
locotinonl mu staţi mar bine decit. mol. Spedemta, de dom 
gonerăli gi hoieri “care serit; umblă; dau; poruncile, ură jăse 
de treburile t fi cheamă mab marele peste Let). cind 
vide rä s-o-nrăit ceilalti și Je zice: Tata, dat porüncä anu 
ista să DU vum statt Dar vedeţi, sé Du engm cumva să vă prind 
şi pe voicu wien saci că vai de nara voastră! Se cheamă 
că se Ta vi atuncea stat, ni poltese frutiușăl; la alegeri. mt 
mai duc cu Jamdarmn cind oe lăsăm greu, mai do un boloboc 
cu Yin; se mai tocmese între dinișii mo at Up, să nu zici 
cas om äu — şi dot ani Dis statul: Pe ürmä, eind se 
ticălogese 'ş astia, se: supără mai-marele „peste. mărimi şi-i 
schimbă cur ol căruia Zo int ciimințena la cap: Te-am 
făcut stat, dar vezi să-mi Le porţi 'cu-cinste! At văzul: cum 
sentii ghermanii! Mie -aiosta nu-mi: place! Pină-nle-un 
an sp Te retezăm' eontu; că altlel nu ma incape lumea de 
dingil Să supără franţuzu' şi rusu... Și le-om.reteza clonţu, 
done sublâcotinent; dacă-i: ordin.“ ` Fu, e măcă, spui 
idioţi!“ Ride: Parcă ieste: mr Je ştiţi: dumneavoastră mai 
Bine “decit moi). 2 Aceastave, deasă Radulo; pregătirea mora- 
lă' a räzboiulùi! trichëig Titel iese, răsueind: sticla în răci- 
toare, cu pindal îndepărtat et ou -mihaure în glas: 

— Nici nu-ți inehipui cit. au fost în nota doctorului Mayer; 
un fost conibatant: german, care-mi demonstra asLăzi dimi- 
neata lipsa noastră de pregătire... 

== Nu Stu cine p acest. Mac al tiu, dar are dee 
Din “nefericire--are dreptate! Şi: Let e draga Rădule, 
vina e:-&'noasteă,: a mea ataca tuturor celor” pe. care-i Lei 
alci şi caro vm cu totii razboiul Nu mä indoiesc. că: toţi 


50 


sintem sinceri at că-l -voim dun toată inima. Nici no mai 
putem adinile că poate îi oaiuiell.. Dar ce-am făcut: toți, 
em, tăi, alții “ca'noi; ce-ai făcut casă avem dreptul do a 
cere lui Vasile Breaza e să iă pușea la umăr și să treacă văgău- 
niile munţilor, ca säi De erote si liber ator? Dacă dai ordin, 
Sp dure, ev ident că sg duce, și dacă-i dai ordin strigă siura, 
chiuie; merge la roărte, așa cum amers neam din neaniul 
Ju), ` Leem räiezn clonţu, dome sublocotinent dach? 
ordin di Ia stat, o facem gi pe aiasta! Mă otiam Ia diaşii ca 
la nişte “tenomene: “aceştia siit barbarii taci! 

Titel Iliescu pienrä rom mo cafea "a piivi obosit 
mesele -dimprejüt. Radu Comşa sp întrebă iné o dată 
ziiia aceea Ge legătură misterioasă” și subterană poate sn 
între toți necunoscuţii. acestia, ca să primească: o Jotärire 
luată în” nuiele Jor şi să-i vrea tiplinirea pînă la: eroica 
lepădare "de sine, 

= Război n-are sé De niciodată! de 
ceaşea de cafea: An lături. 

w Aceasta nu poţi s-o spui, Radule! zimbi Titel Tesei 
Dacă statal lui Vasile Breazu dă odin, n-ai er faca! Vasile 
Brozi se duer, te duci st tu, mer Și cu... 

Aruncă şervetul. 

Restaurantul se golea: Prietenul ilintovár ăși ciliva pasi; 
pînă găsi o“trăsură goală. Căută şi Radu Coren ună, “din 
oclii. Dar toate cele deșarte eran vu pernelo ridicate; se An 
torcenu acasă, 

Dia arăta cu biciul, fără” să oprească, duecht în 
care i-ar face haătirul së nicargă: 

Bulevard, conașule! Bariera Moșilor! 

Radu Comşa o luă ne joe, furios, în. soarele, care frigua. 
mai cumplit decit acuni. două ora. Focurile se inlundau în 
asfaltul moale. erestrele. arătau perdele trase. Cel “puţin 
găsesc. răcoare acasă!“ ge mingiie, -prăbind pașii o clipă, dar 
domeolindu-i- iar, sub: arşiţă. 

De Popa “Tatu: trecu. bălăngănind deser) un. tramvai 
Conductorul iși pusese o batistă roşie în jurul sitului şi ir- 
demnă caii, midicină nui ai pe jumătgte piciul și: Aăsindu-l 
Joie, ca o min de ceară “care incepe.să se Lopedseă: 

în sfirat ajunse-şi- în Ştirbei Vodă. De aci, ciţica pai... 


e Comşa, înpinigind 


EH 


A 


Räsuci ` cheia, dar „uşa era deschisă. Aruncă pălăria pe 
divanul antreului şi intră în camera întunecoasă,.cu îndoita 
umbră: ia 'storurilor trase şi: a draperiilor: vie, 

Cineva; se “mişcă. din întuneric, ridicîndu-se;- Nu deslusi 
la început. 

— Zoel 

= Dä, Zoel-rise ou veselie. silită unibra, ieşindu-i inainte 
cu Tognet, de rochii. “Nu spui! ce surpriză? 

— Ku 'spun ce surpriză! răspunse- fără. prietenie Comşa, 
repetindu-şi. în „gînd .hotărirea: „Acum trebuie să fiu “scurt, 
fără şovăire, repede! [nd jeizi, rasch! eum spune tactica 
doctorului Mayer.“ 

== Radule! Ce însemnează toate - acestea ?...- se apropie 
umbra, schimbiînd glasul a linguşită mustrare, 4 

Cercă să-i cuprindă -gitul cu mina şi-i căulă gura “cù 
buzele. 

Radu Comşa își feri obrazul ; sărutul îl atinse, neisprăvit, 
şi ridicol, în bărbie, Ei 

= Înseamnă 'că trebuie să sfirşim | bot ärt, depărtindu-se 
ca de-o atingere primejdioasă. Întelegi,-o discuţie e penibilă.-. 

——"Tre-bu-ie să sfir-im | silabisi apăsat et teatral umbra, 
dind -îndărăt: și sind. ze Într-un. 291. i 

Aruncă pe ün-scaün gentülita: ina? 

=— Aşadar, trebuie să stirșim I E foarte simplu, ou? Cum 
ai spune: de această pălărie m-am plictisit, trebuie s-o schimb, 
nu man e de sezon!,... Şi cu atit s-a terminat,..! 

Radu'Gomşa; îi întoarse spatele. și se plimbă în canieră, 
cu mitrtle în buzunări, 

— Sezi; te rog! Ia loc... îl: invită ironic Zoe Veshianu, 
Vezi: fac cala mine acasă! Mia spus-o de atitea’ oril Uite 
scaunul de colo, e la.0:distanţă îndestul de convenubilă.:; 
Sezi și-să vorbim! 

«= N-avem nimic de vorbit. Ce să vorh. continuă 
Radu Comşa să ge plimbe, 

Zoo Vesbianu rise în ungherul ei întunecat, misoindu-se 
în ji. 

= Oamenii” binecrescuţi găsesc” totdeauna ceva. de vor- 
bit. Tate, "de exemplu: Cum te-ai amuzat Ia Constanţa? 
Ce Tumie cunoscută: se 'atla acolo? Ce:crezi. de bătălia de pp 


52 


Somme? Nu e nevoie de prea multă imaginaţie cn să le 
descoperi... 

— Şi pentru ca să all astea vu pe cea mai teribilă” cst 
dură în casele oamenilor? u 

— Da, domnule: Radu Comşa! Pentru ca e. allu acestea 
vin pp „cea măi teribilă “căldură In casele oamenilor. Cînd 
damenii nu răspund la scrisori, cirid ` drestază servitorii, să 
spună că nu s-au întors de la-băi, cînd oamenii întorc capul 
pe stradă, -prefăcîndu-se că nu te văd, atunei îi descoperi 
unde știi că se află. Acasă!.Mai ales cînd nu intri întiia oară 
în această foarte bine fortificată retragere... E cum nu se 
poate mai simplu.. r 

— Într-adevăr, sint anumite persoane pentru care toate 
acestea par cum fiu se poale mai simple! întări agresiv Radu 
Comşa. ` 

= Cum spui aceasta, Radule! rosti dureros femeia, Vreau 
să-ți văd ochii cînd spui aceasta... Întunericul te face Jag! 

Se ridică si trase in Jëtun, eu o smucitură, draperiile; 
dădu drumul storului, care se răsuci pină sus, cu un zgomot 
sec. 

În izbucnirea: de lumină, femeia apăru' eu trupul înalt şi 
elastic de viespe; sînul şi coapsele pline, curmate de un-rhij- 
loc foarte subţire. Asemănareă era accentuată de costumul 
de mătasă în benzi circulare, negre şi galbene, strins mănuşă 
pe trup. 

— Aşa dal Ne putem vedea ochii! spuse așczindu-se la 
Joc în jilţ şi 'ridicînd picior peste picior. 

Radu ` Comea clipi ` des, pînă 1 Se deptinseră ochii cu 
lumina; apoi. se opri -cu miinile la: späte; înaintea unei 
gravuri, studiind cu impertinenţă liniile fine ale desenului, 
ca gi cum nu se mai afla nimeni în cameră, 

—— Vă admiraţi achiziţiile?,.. Văd o groază de schimbări... 
Şi figuri noi văd, domnule "Radu Comşa... Fetiţa aceasta 
eu ochn de japonezăl... 

— Te rog! se întoarse brusc Radu Comşa și-i smulse din 
mână fotografia Luminiţei..Te rog, nu permit... 

Aşeză rama la loc pe birou, 

Dar în mini îi rămăsese atingerea dogoritoare a femeii. 

Zoe. Vesbianu: cercetă “curioasă. fotografia. 

Era un instantaneu: Luminiţa Vardaru în Tanelë albă 
de tenis, cu racheta: fi mină, rizind In soare. Umbrele și 


53 


luminile eran puternice; se, veau numai drun albi și, din 
pricina soarelui, -ochii cu: pleoapele mieșorale apăruseră pe 
clișeu: mai: oblici” decit în vealitate; ochii de musme. Îsi des- 
Prise Cu tristeţe “privirea 

— E dormișoară-Vardauu?. intreba cu glus-din care peri- 
seră: intenţiile” batjocoriloare, 

Radu Comşa îşi. căutii de lucru, pünind în ordine un toane 
do existe. 

e Hadales, :1-M-auzi? Radul Am fi putut sà- ne despăr- 


pln prieina pălărie. midi a. cn borurile coboriteinult 
peochi, Zoe Vetbianu privea tinind capul pe spale, Cu băr- 
ha bă ridicată: 

Asa, avea 'ointăţișare provocătoare, chiar cind era umis 

Dr putere, ca acum: 

Ü pani subtire şi curbă tremura ca o antenă do iniseotă. 

Radu Comşa continuă sä polbivcască după. mărime re- 
Vistele ilustrate: 

— Radul... schemă Temei: abia respirat. 

Radu Comşa” ridică piivirea şi o stredeli fattia dată în 
ochi: De ee spusese, Titel iesen 'că e mai frumoasă „ta ori: 
cind: 

Nu avea mme ca ncaltădată Ochii úmbriți de cearcine 
mari; albastră, nările. subti, dilatate Ta fiecare respiraţie; 
buzele. intredesehise pe dinţii mărunți... Aceeaşi dintotdea- 
una. Cind cunosti fiecare colț intim al trupului, cînd nu mai 
e o'taină pentru tine; cind ştii cum îşi încleaştă braţele după 
git lă'sărul, Cum se lipeste de tine; ce femeie e mai frumoasă 
decit era cind: n:o čünogteai? 

Zoe: Vesbianu infruntă examenul, Tegtinind piciorul. dez- 
velit, care arăta -ciorapul sirăveziu, dp culoarea, elirei de 
cäräbue, 

Voia să fic rea şi tare, dar. ochii îi înotară în lacrimi abia 
stăpinite. 

== Aşa slirsim; Radule? își acoperi rochia peste picior, 
Aceasta a bel tut? 

Radu Comşa strinse impereeptibil. din: umeri. Ce putea 
să tacă?; One era de vină? 

— Ai primit cel. puţin scrisorile rele? 

Comes deschise mut: un:sertar și-i puse înainte scrisorile 
nedestăcute: tina, dauă, tio, patri.: D 


54 


-= Kaacll Au fost mai: mule? 

Ze Veshianu intoarse Genie pe-o parte și pe dia Le 
arinei departe, 

== Nici u-ai-fost curios să alt emp su. at, Poate 
ern “bolnavă, “poate Le "mam." Altădală mä cortiu că 
Siriu prea rar. 

—— AMltädaial 

— Dn, altădată! Ce, e at de dewiti E at: de lung 
um an) 

= Prei sute şaizeci :şi cinci de zile nd e ann normal, 
Int sute şaizeci și sase cind e bisect! Dar această rar; din 
falen Am. pal EUAN i 

= Stuteți foarte „spiritual, domnule Comsat 

= (um mä vezil o privi: Conişă cu ură. 

'Ţăcură un timp: În-stradă se depărtă o trăsură. Două 
glasuri trecură zim pe sub feresire. Zbură, “nesigui” In 
evantaiul de lumină, un future zic, alb, califelat, de tolic: 

Zoe Vesbianu: îşi privi fix unghiile; apoi, tără să ridice 
privirea: . 

— Ia dat şi celelalte scrisori? Acele de atunci, când eral 
curios :să Je deschizi... ` 

Radi Comşa aduse o culie de lac negru şi răzuci o cheiță 
auie cu snur. 

Ales serisorile e le vindui teanc, pe masi: 

Zoe Veshianu-luă una'la întiinplare/ scoase; metia albastră 
din plic şi îşi rătiiei ochii'pe-rinduri, ca pe'o'scrisoare strămă, 
a'“alteuiva. 

0 puse la Joe "To “plic, îşi făcu vint cu “plicul, fluieră! în 
muchia Jirtäe un inceput de arie. 

~ Cind Lo gindeşti că om putut serie aceasta... Că am 
putut crede acestea.;, 

Radu: Comşa văsuci chea Auto era Lol 

Aug 2. i 

Zoe: Vesbianu-se ridicase în“picioare: și adună. vralul de 
scrisori. “Erau multe. Abia-le putea cuprinde eu mina. in- 
cercă să le inghesuie-in poșetă, dar nu încăpeau. 

— Dă-mi, te rog, o hirtie, ceva, up ziar... Su bot merge 
ridicolă pe stradă, cu un teanc de scrisori în mină... Un. teana 
de serisori de “dragoste; ca, 0--modistă.., 

Radu- Comşa căută in mapă o coală de Jirtäe a începu 
să 'impacheleze serisorile,:-cu grija unui amploaiat. de Dbrë- 


55 


rie: Gonfectionă un pachet dreptunghiular, ab a corect, 
un adevărat pachet. dèe- magazin: Lapsea numai snurul si 
laţul pentru trecut-pe deget: 

Pachetul stătea acum. între ei, pe colţul ;biroului, 

Zoe Vesbiarniu il privi; ÎL împinse. cu degetul, într-un: mare 
dezgust. 

— M-am gindit... Nu mä mat interesează... Arde-lel Fă 
ce: crezi cu ele, 

Tiuă cadra de pe masă și privi chipul Luminiţei, de aproape, 
căutînd să-i descopere ceva nevăzut în ochii oblici, inundaţi 
de soare; 

— Și cînd! mă gindesc că “toate sint pentru -aceasta.., 
O -fetişcană cu fusta Som... 

Radu. Comşa vru să-i desoleşte încetişor” rama dit mină, 
dar Zoe se feri în. lături. 

= Lasă-măl. Vreau. să "văd: ce are, cei. 

--Zo6!''păşi Comşa prinzindu-i braţul. Îţi spun: lasă! 

Femeia dădu drumul cadrei şi, răsucindu-se neaşteptat 
în Long, cuprinse gitul bărbatului. Îi 'strivi buzele. cu o 
sărutăre. îucleştată. 

+ Pentru. aceasta... O, pentru aceasta L.. opti şuierător 
printre: dinţi, muşoindu-i „lacom buzele; pină la singe. 

Prin mătasea subţire, Radu Comes simţi: trupul. femeii 
lipindu-se de el; căutindu-l genunchi: peste “genunchi; cu 
sînii striviţi de pieptul hu, Mine cercau së se -destacă, dar 
eu o împotrivire din ce în ce mai slabă. În carne, amintirea 
fierbinte ca plumbul tot ge deștepta întunecind cugetul, 
Era o luptă scurtă, fiecare siinţind. în obraz răsuflarea dogo- 
ritoare: a celuilalt. 

Radu: Conişa nugi mai. feri buzele: Mina lui încleștă 
capul femeii cu degetele rășchirate Ton păr, stringind eu sete 
réa; ou dorinţă şi ură; 'apăsind dinţii care serîșneau pe dinţii 
lui, atestecindu-şi” respiraţiile” şi sorbindu-şi-le” ca o otravă 
amară şi ucigaşă: 

O.ridică. în brațe; Uind-o în “cealaltă cameră, izbind-o 
cu timpla de uşor, înpleticindu-se: Femeia își scuturi: pălă- 
ria, Care se rostogoli Jos; pe obrazul bărbatului se  revărsă 
Dër soen, scurt si buclat, cu parfumul care-i intră în nări. 

— Ru vreau.. Imi sfișii. hanal gemu femeia. 


56 


Smucindu-i.rochia. cu -capsele descheiate, lunecă din ea 
şi amindoi o călearä în picioare. 

Afară, lung şi departe, pentru amindoi larma. orașului 
muri. 


5 
E 


= Ip strălucesc ochii ca la o pisică în întuneric, Radule! 
spuse femeia, tirziu, cu capul infundat în “pernă, zimbind. 
unui gind nelămurit. 

Îşi ridică panglica cămăşii pe umăr şi se întoarse într-un 
cot; să-l privească in faţă. 

— Alădată aveai ţigări: De ce tacir... Nu vreau să 
taci! ze -alintă, întorcându-se. peste pieptul “lui şi cercelin- 
dii:i In oeh, 

D căută buzele.  Răsullarea îi era dän nou EE 

Şopti, repetind. fără: să ştie, cuvintele colonelului Pavel 
Vardaru: 

— Gura: aceasta... gură de cadinăl 

Radu Comșa întoarse capul. 

ra copleşit--de ură și de dezgust, pentru el, peulru. că, 
pentru tot... De ce făcuse adeasta? O-iubise odată — se 
părea acum Alit de demult! — altfel, cînd 'această; chemare 
until lingă altul; căutare de suflete; mu de trupuri, D făcea 
buni, îi înălța, je înfiora tinereţea cu o imbătätoare incintäre. 
Cordon că-i apropie ceva în afară de cenușiul' fiecărei zile, 
o dorinţă pură; ;descătuşată de animalitate. Acum; . între 
dinşii, dorința se impletea cu ură. Erau înlânţuiţi prin ceva 
obscur şi plin de degradare, o chemare a cărnii, care se căuta 
peste voința lor şi pe urmă fîi.obosea pînă la Saţictate unul 
de altul. 

—.Ce 'gindești „aci? D bătu fruntea Zoe cu un deget; din- 
du-i- nelinistită “părul în lături, 

Radu Comşa ti feri mîna; 

— Lasă.. 

= UI: ce Dotos estil.: 'Te-ntreb unde sînt ţigările? 

Radu, cu inîinile-sub cap,-arălă'cu cotul spre. mmăsuţa de 
noapte, vorbind tărăgănat, cù jumătate de cuvinte: 

— Ştii. doarl.... ?n sertar... 

Zoe Vesbianu sări în picioare și scotoci în sertar: 


57 


— "Tin posibil: së väd open. Eae Jammä, 

"ease perdeaua și stocul. Caila țigările: A prinse” una S; 
în simașa subțire, meroind prin cameră, se corcelă în oglindă. 

— Am nişte ochii... 

Îşi scutură “părul roşurarăniiu, -răsfuîndu-l eu degetele, 

Radu Comşa o pivi prin oglinda: gonore; Cum păşca 
jn pantolii de “ântilopă eu tocurile: inalte, în“ cămașă mat 
scurtă de genunchi, cu pulpele: arcuite Tous în ciorapi- de 
mătase: Sin ridicau „pinza subțire; 'străveziu ge contara 
trupul: inalt “şi “mhidios, cu toate" tainele” ascunzişurilor. Pe”, 
uniărul vol und se cunoşteati urmele mușcături): 

Radu ie schiinbă-ochii în tavan: Com puten să ar plinibe 
oare în; casa altú aga goală; impulică; In nici-o stinghe- 
reală? 

Po'urmă; se gielt că o judecă aspru fiindcă de intuiniitatea 
ostaca pieliţei goale se teme; 0 urăşte, 1 irită şi se tere. 

Femeia” se încolăci pe divan, între perne, in fata patului, 
et o mină sub ceată, ţinind cu cealaltă. ţigara ridicată. și 
vänd apode albastre, de um, 

— H en a-t-il, des crgareties. et des drugms, dans notre 
souveriir li. 

Îsi trase o pernă: sub sold ei scutură serumul pe Gro, 
Bim Tom eu" mîna. ; 

— Täeemml, 

Radu Comşa :mormăi: 

= Da, täcem... 

Lăcură. 

'Tăceau, spionindu-se cu coada ochiului, străini și dusmani. 

Comşa. se ridică” aa încheie haina. 

Femeia aruncase ţigara. și stătea'cu faţa ascunsă: in bra“ 
țul indoit. Poate plingea. Poate numai cerea așa, prefăcută, 
käi cheme o. dezmierdare, 

O clipă Radu Comşa gtndi să-i spună. ceva, blind și îm- 

ătiuitor, Dar ce: înseninău toate? Totul între dinșii. era 
frica şi umilire, : 

Trecu în ccalaltă cameră, alese o. carte la. întimplare și 
Încercă să citească. Ochii fugeau pe rinduri. Pis- de mai 
multe ori fraza de la capăt: „Pa libere est de moiris ep moins 
je droit sabjecif ot durait Pindividu: agir d eg guise“ 

Zoe apăru îmbrăcată, : 

m Îneheie-mă, te rog, la: spate. 


58 


D încheie „capsele, 
Feiieia se plecă. srs 


ridică pălăria” de jos, O indesă pe 


cap: și surrise: (riet, asezindu:si părul sub horuri. 
-== Radule, mä ură? 
— De ee? 


Puse un senin In carle a o arnei pe masă. 

Zoe îşi trase mănușile,. ngtezind pe. ficcate deget: pielea 
de căprioară, “moale si. dezmierdătoare.pipăttului. 

—"Ți-aduci aminte, acum un “an? buten jot ati. pe 
scăun:.Lateari . întiia Gu? 

Zoe îi trecu mina inmănuşătă pe. frante. 

Comşa “deschise. eg hotiuiee. cartea: 

— Dacă începi darha 

Femeia îi luă cartea, 0 închise gro agesi alaturi veze 
mîndu-se . de birou. 

— Te Lem de :amintire?;.. Spune-mi cevas 

— Co să spun? Ce ne putem Stumnel, 

= Într-adevăr... Acum, ee po putem spunnet. 

Şovăi. Be gindi, pentru despărțire, să-şi apropie buzele 
de fruntea: Túi, de obraz. 

Dar 3 se păru că” ar fi acum ceva sili; teatral. Îatinse 
numai mină, 

= La rerederel, 

Radu: Comşa. sărută degetele mănuși: cenușii, 

O .petrecu pin la uşă. 

“Auzi. portiţa, de fier, de la grilaj, închizindu-se dup tas 

— UI respiră, vercind să păşească cher. 

Se descoperi însă lipsit de bucuria acestei; eliberări. Fra 
mihnit. Se'întreba. de ce nu i-a rostit un cuvint buno Ar Ti 
fost alit de uşor! L-au rămas scrisorile... Răsuci pacholul 
în minä. Deschise ușa sobei și le aprinse cu up chibrit. La 
început nu' ardeau. Erau prea îndesate. Le răvăţi a dădu 
foc întîi. uneia, destăcută. între degete, 

Pe urmă, toate se stirlogiră în foi răsucite de'serum; frá- 
el trandalini "de cenuşă eu inima "do  jăratic::. 

Tei schimbă. „hainele. “Ceasul arăta: trecut: de gapte: Pe 
marmora lavoarului găsi, uitat, un ac pentru păr, de bici 
Îl aruncă în sobă, peste seruntul scrisorilor: Izbuem o flacără 
mică, albastră; acul se'încovoie; sfirii, se destinse. Împrăştie 
Tum albicios et greu, care plüti în cameră. 


59 


Radu Comşa trînti uşa, Atita rămiînea în urmă. Un miros 
dezguslător de corn ars. 

— Veronico, să aerisești! porurici slujnicii, care, în portul 
eh, bucovinean, alb, op pieptar de catifea și fluturi de “aur, 
vorbea, rezemată. de portiţă, en o ordonanță, 

Veronica lăsă: colțul barnizului din gură st fugi bocănind 
pe plăcile de ardezie, cu tocurile-ciuboțeletor înalte, poteovite 
cu mici semilune de alamă, 


6 


Radu Comşa, cobori pe Schitul Măgureanu, oa să treacă 
pe drun ocolit prin Cişmigiu. 

Umbra copacilor, priveliștea lacului somnoros, scârțiitul 
nisipului sub pos D. dădeau întotdeauna; odihnă... Merse 
încet. Soarele se apropia de aslințitţi; în dosul Cotrocenilor, 
incendia;-acoperişurile: de “tablă, punea flacără în ferestrele 
mansardelor. Furnalele fabricilor sprijineau cu stilpi negri 
cerul învăpăiat;; dungi intunecate de fam se despleteau peste 
clădirile sure, 

Cind să intee în grădină, o trăsură trecu în goană la deal. 

Doctorul Carol Mayer, după o baricadă de valize, panere, 
pleduri vărgate gi cutii, îl privi fără së recunoască, poate 
îsră să-l. vadă: 

„Unde-o f. gonnd aşa?“ se întrebă Comşa, pătrunzind 
sul bolta copacilor. 

Pe cărările de nisip, copile. în -rochiţe. albe se fugăreau 
cu cercuri, Bonele plimbau căvucioarele de pai împletit, 
Un copil bălan îi“surise după perdele de dantele, întinzînd 
un clopoțel de metal, Fără să-şi dea seama, răspunse. acestui 
suris, „Ce poate gindi un copil? Com se va D oglindind lumea 
în ochit-aceta-apoși, umezi, şi tulburi încă, aga cum sint ochii 
de miel’ E o umanitate embrionară: în. el, încă pură şi 
bună... De urmă: devine crud, Jos, ipocrit — om întreg; un 
domn, o doamnă.. Va cunoaște toate “dezgusturile.“* 

Pe lacul cu. apă: verde:ruginie pluteau. cîteva frunze” de 
timpuriu căzute. Copacii -şi cerul purpuriu tremurat. rä- 
turnati în luciul transparent: Totul era departe -şi calm, ca 
la 0 sută de kilometri de. fierberea oraşului, 


60 


Dar cum dădu în Bulevardul Elisabeta, jn fața Minis- 
terului de Lucrări: Publice, înțelese” că ceva neobişnuit se 
petrecea. ăi 

Trecătorii . grăbeau ` spre Calea Victoriei, . Trăsurile. 66 
îmbulzeau lanţ. Două tramvaie: sunau: zădarnic, abia. fnamn- 
tind. Figurile aveau ceva convulsionat. Cunoscuţii se strigau 
de pe celălalt trotuar făcîndu:gi semne, „Desigur, iar Vreo 
manifestaţie! Distracţie de ncutri!“ ge gindi Comşa, îndrep- 
tindu:se spre chioșcul de ziare. y 

Cineva îl atinse pe brat. 

Onistor “Sachelarie, giliind, Își scoase pălăria: 

— Nam ajuns din urmă!... A telefonat domnu deputat... 

— Ri? ` 

Onisfor Sachelarie se căută în toate buzunările, scoape o 
batistă mototolită, își şterse obrazul roşu. gi ud de sudoare. 
Apoi: 

— Ba gäint, Ne batem! 

Comşa, îl privi fără së înțeleagă, 

Ochii. se opriră,  îndărătnic și absenţă, la obrazul Jul 
Sachelărie, unde se lăţise” o pată ` de cerneală viulelă, Și-a 
pierdut mintea? Co spune? 

< S-a pătat Războiul! surise cu fericire” OnisforSache: 
latio; apucîndu-şi „amindouă zătinile. In sfirşit, ge batem! 

Se opp intimidat. de “pornirea necugetată. care rupea 
distanţa între şef şi subaltern. Nu ştiu ve să lacă cu miinile. 
Îşi împinse in buzunarul de la piept up capăt metalic de 
creion. 

— Nu'pate D războiul! refuză së creadă Radu Comşa. 
De alten ori. s-a spus... : 

Onistor -Sachelarie ‘scoase dm buzunarul hainei -un ziar 
împăturit și-l. desfäcu. 

== Citiţi Starea de asediu. Şi acum se atişează decretul 
de mobilizare! Ee 
` Radu Comşa Ju ziarul- Numai o foaie; ediţia specială 
cu litere mari: de pe care cerneala se lățise pătată de urmele 
degetelor. Citi dintr-o singură privire, peste rînduri: „Con: 
siliul de Coroană. Starea de asediu în Capitală... Decretul. de 
mobilizare; 

Cind s-au petrecut toate? Cu gase ceasuri înainte, războiul 
părea cea. mai îndepărtată. posibilitate. 


BIL 


V-am aşteptat la caneelarie,. A vorbit; ln telefon domnu 
deputat. Stia de la ora mmm, de Jo dommt unde á einate 
Nama mers in Moldova.-A plecat la- Sinaia, să aducă 
dom nişoara.: 

Arätă un teanc. de foi: 

— Mi-a dictat, telegrame! ug," să le dat la poştă. 

Onistor  Saehelarie' făcu Gya ms, 20 învoarse;. 

— dee? 

= Mă rog Trumos, gazetat O ţin. Pentru bătiiniv de Ia 
Tirna o Dn 

Radu Comşa îi întinse ziarul. și Sochelaie plecă: repede, 
împăturindu-l. 

Aproape de Calea: Victory  tvăsurile. Și automobilele 
făceau bavicadă. ` Mulțimea se im bulzea, rev ăvsală: dospe 
trotuare, dinteun freamăţ; cumplit: NegusLoiii scoțoau steaguri: 
în vitrină. 

Pe sub bolal cailor se: steocură „un: băiat cu “citeva foi 
de ziar, zbierind: e 

— Ediţiaaaaa...,  "trarea Romaner în războooi ka 

— "Mă, cu ziare! făcu un domn gras, cu vestă albă, sco- 
tocindu:se în “buzunarul  pantalonului. : 

Băiatul erg insă departe, şerpuind pe sub coalele oame- 
gäier, 

— D Jurj, carea plecat aseară la bi! exclama cu glas 
de contrară o doamnă din tare Radu Corsa nu văzu decit 
ecăja, cu părul frizat sub pălăria neagră. 

Dar în urechi, glasul D stărui plăcut. 

— Radule! Ce-ti spuneam! D ieși To cale "Del Iliescu. 

Îi despărţiră trei doamne la braţ, pe urină o ordonanţă 

care fugea''ghiontind. în dreapta și-n stinga, pë urma un 
dorin cu o` prea frumoasă barbă revărsată pe piept. 
„= Ce-ti spüneam? repeti “Titel. Diese, izbutind în sfirşit 
să-i prindă braţul. Dacă dă „statul“ ordin lui. Vasile- Breazu, 
toate s-au isprăvi. Sane oprim oct. La aminte: -trăim 
o zi: memorabilă! Un: moment istoric! OD së ae ceară copiii 
să le povestim... 

Zelleunisea,: cu ` înfățigarea plictisită a obosită -dintot- 
deâuna; dar sub cuvintele Tenes ingăimale, se lier moin 
pudie. ascunsă, oa o. slăbiciune .ruşinoasă. 

Se rezemară de bara ferestrei, la Capşa. 


62 


Curgea lume. pestriță: „măhătăli-destundate- şi trecătorii 
dn fiecare zi, de pp Calea Victoriei N-aveau me) 0 ţintă. 
Pasi ii purtou înlr-o-părle şi alla; să-și, vorbească, să vad; 
să afle; Rindaşi ou :steaiele „albe se. înerucișau cu femei -ele- 
gante-— -o tălăzuire de capote; de porturi şi de suflete, im- 
pinsă, rătăcilă, tirna. 

Radu Comea se Lrudi së descilveze oe stă: scris pe figura 
mulţiniii; aceiaşi -printre eare trecuse dämimenia, - Astepla 
nelămuurit oeep nou, tragic, "in. atunct încă. neîntiliuit, 

Dar figurile: (a păstrau, inchise, aceeași tänä. Şi doaruina 
cu erosa albă, la Drapeu domnul în haine de svie-cerue şi cu 
ţigară de oh: a. soldatul- bleg; gonind eu o luricăoliţeroască 
pe mină; și letija-cu cutia de pălării; și tinărul caresși-pipăia 
batista în buzunarul do Jo piept; Lot nu arătau mme din 
ceca ce lacom cerca să le scinteie în ochi. Curiozitate, o Duci- 
rie asemeni vele dm orişice' destălare populasă; unde. însă 
eră sulletul acelă,; nespus. si epic, vibrant, vulcanic, patetic, 
pe care-l aşteptaseră toți? ooi i 

Din “capătul străzii răsună cintec de goarnă, Apr (äu, 

Mulțimea. se impiuse în lături, și trei balalicane trecură 
undeva, spro gară, ori “aiurea: 

Erau soldați în uniformele” verzi, cu “obrazul: pămintiu, 
cu echipamentul: de război. 

Căleau în marş, cot Ia cot, în rînduri strinse. 

Nu întorceau capul, nici privirile. Nu gea. pe figurile 
aspre nici riset, rici bucurie, 

Semănau.: toţi; neînchipuit - cum semănau. toţi, 

Feţe întunecate. şi indescitrabile, trecînd în lumina: cenu- 
Se a asfințitului sub ziduri “cenușii. Pașii sunau icnit Jr. 
piătră. Un ofiţer scund, cù- sabia scoasă, fugi pe lingă rin: 
duri: să-şi: prindă locul... Mulţi treceau, nesfirşit de mulţi, 

Uni glas îndrăzni un'strigăt scurt și se opri: 

Alături de Radu Coinşa' îşi făcu loc op bătiin oe şi 
înalt, rezemat în baston, cu mustăţile alle și 'răsfirate, -gal- 
bene sub om, de fumul tutunului: Radi Comşa väzu Cum 
îi tremura bărbia și buza de jos, ca la copiii gata să ning, 
Și pe el îl incercă emoția, contaminată de lá această emoție 
a altuia: 2 

Prin gindi trecu amintirea a Lot ce făcuse în:ziua, aceea; 
Mirosul părului, trupului, al parlumulii: lăsat în nările şi 
În carnea lui, de Zoe Vesbianiu, îi părea acum pha de oroare; 


63 


Aceasta făcea el, “cinta 

De me marginea trotuarului din faţă, domnişoară Betty 
își smulse. de Ta pieptul bluzei- paroatele ——:garoalele trimise 
azi-dimineaţă pe virful Det de “Onistor Sachelarie — a fe 
aruncă: în picioarele: soldaţilor. 

Dar gei unul na le-ridică; 

“Trecu dëm rind în rînd, de la capăt spre coadă, o comandă. 

Şi “soldaţii începură- deodată să cinte: 

Radu Comşa simţi sub braţ mia prietenului treniurind, 

Bătotuul 'rezemat de baston „privea; euw ochii în lacrimi, 
peste: capete, 

Cintecul se ridică mai puternic, între zidurile eme, în 
întunecarea de cenuşă, 


Capitolul îi 
VREM ROMÂNIA MAREI 


Să me găsească ceasul prigăliţi! 
(Discurs la Dacia) 


4 


Bulevaidele din mijlocul Capitalei își primenese inserip- 
tiile, adesea. cu fiecare schimbare de regim, 

Numele unui fruntaş politic, despre care nimeni nu va 
mei „pomeni. peste douăzeci on Zretzech de ani, izbutește 
pentru o hp să:și cîştige o nemurire iluzorie; și; tei porară, 
serisă cu litere albe pe'tăblia albastră, 

Străzile mărginașe sint. mai ferite de această concurență 
a“faimelor; trecătoare; Cu discreție, poartă mamm pitorești. 
obscure şi vesnice. O fantezie, uneori deii de plină: de 
duh, “a “scos: la, întimplare, . dintr-un lexicon, întru botez. 
«uvinte amestecate ca într-un poem. dadaist. Cartiere intregi 
par de aceea specializate în mitologie, în geografia globul 
terestru, Io domeniul-sentimentelor ai în fenomenele. meteo- 
rolopice: strada Minotaurului sg strada Cerber, strada, Zefi- 
vului și Strada -Aurorei, strada: Frumoasei şi slrada Simpa 
tei, strada Bizanţ a strada” Engleză, 

De la linia de tramvai, 'străbaţi astfel In zece minute 
domeniile: celor mai contradictorii noțiuni: de pe strada Iro- 
tentei, dai în Sarmisegetuza, De urmă în strada: Emisferului: 
în strada -Supliciului, pe Vaommr si în: Orion. 

La colţul străzii: Domitian cu strada Centenarului, ae 
află o casă lungă ca op vâgon, ep un paravan de sticlă, e 
singură fercastră la dem ai grilaj de lemn, cu verdele spălă: 
tit şi inecal In prat. 


65 


Orașul parë foarte departe. Clopotele tramvaiului abia 
sirăbat surd, Peste zaplazuri se apleacă crengile“ grădinilor 
că într-un thnit oras provincial, 

De “treizeci de oam. madam Ana: Czvimbrovskich gz. 
duicgle acolo, generaţii după: generalii. studenţi, cu veşminte 
ievoiaşe,. dar en proiecle prandiease; 

„Băieţii“ i-au: sunpliicat: și rem äisen "de mult: numele 
pülonez ét sieputinţă de rosti pentri o Dä moldovalahä: 
ran spis maiintii madan Cimbrovschi, pe urmă, rai samar; 
madam Gimbru: i 

“Ta îimpămintebirea aceasta siliti. a contribait fără îndo- 
îală şi o vagă apropiere între nunicle “răposatului Anton 
Cwinibrovslăch e cel. al condimentului ` maus naţional. 
Dar: hotăriloare afost, “mai Cu seamă, Lora -răăiestria 
netăgăduit a cucoanci gazde în prepararea fripturilor in 
singe, presărăle-'cu, aromate Îrunzişoare de cirii bru uscat, 
do sub prinda. cămării. 

Acum nimeni nu-i. rai spune altfel, şi mulți nică nu-si 
mai închipuieso :că a purtat cîndva. numele” intortocheat si 
zbirntind' in “consoane al unui prigonit din Polonia tele. 

“Poartă ziua; mada Cuubru e nevazulă. "Dia. bucătăria 
eu sfiriiluri de anturi AA concertul” de tigi ciocnite; de 
taciriuri si farfurii spălate, i se. aude: mamar glasul: 

— Pâsbett Adă smimtin de la pivi ai Modest, hoţ bati, 
acum (E “rupem” picionlel... : 

Amenintarea aceasta o urmată” întoudeauna du o dezln: 
“iure riclalică: de cleşte: ont văteai aruncat eu velerneriţă, 
si de pe ușă tișnește atunci cu coada între picioare; Modest, 
totul bătrin; mergina sisi lingă botul sub säi. under as- 
teaplă, filozol, “să se “pololească Tortuga, 

Lia ora: douăsprezece et juntătate.- e la ora opt; masini 
Cimbru. începe a-şi” face din cînd Ze cind apariții jn ven, 
învăluiLă ois un nor de aburi grași „do funr: 

Co opbelant. bulbueaţi a mam. ar părea, up alchimist, 
care părăseste:o clipă -alumbicuiile:-unde herb: misterioase și 
drăceşti “amestecuri: pentri magie neagră, dacă eoriu al: 
Băstru, cupele: de sosuri, şi lingureiul o cuțitul: din minä 
mar “4răda: -inotensivele ` îndelelniciri culinare. Madar 
Cimbru cati cu nerăbdare spre portiţă, dacă nu vim băieții”. 
Își ridică ochelarii pe frunte şi cu um şervel: de ciniepă isi 
şterge sudoarea de pe; Tata roșie, cu- vimsnere "albastre pp 


66 


nasul. rotund, înflorit a lucios. „Băieţii“, ca întotdeaiina, 
îiitirzie,-tar -madară Cimbru:se inLoarce-să.-tragă oalele eu 
bucate Ja o parte; — 

Madat Cvim brovskich a avut- două mihniri mari in 
viată: 

Una. acum: treizeci de ani, cind vecini i-au adus pe-brate 
sl-domnici-sale sot, Anton, lovit în stradă de dambla, Domnul 
Anton. Czvimbroyskich, surghiunit politic: din Polonia, pen: 
tiu: patriotice păcate. ale juneei, ajunsese, după numeroase 
peripeții, în ţara românească, slujbaş Qe oarecare Îînsemnă- 
tate lao fabrică de bere gi își manifesta dezgustul pentru 
această “băutură leşielică ei greoaie, corsumind. cantități 
respectabile: de alte băuturi mai tari şi mat nobile: coniac, 
rom, “mastică de Hio, zubrovca şi cu “preferinţă tot soiul 
de spirtoase de la. cincizeci de grade alcool In. sus. 

Cind medicul, după acest avertisment; La op să ma 
pună spirt în “gură, domnul Anton Czvimbrovskich a ei 
într-o adincă' melancolie-și, după o Ion, ca un om care 
socotit misiunea. pe -pămint: incheială,.. a închis ochi. şi a 
murit. 

Pentru. 4oate. necazurile din viatä, madam: Cimbru La 
iertat. Acum: vorbește: despre. răposalu-i. soț ca despre un 
om. strașnic în tinereţe, mare cîntăreţ și iubitor de frumos, 
om nefericit şi neințeles, 

A doua mihnire i-a fost pricinuită lui madam  Cimibru 
de: către: fiica; domnici-sale, Lisbet. Cind a murit domnul 
Anton, Lasbet- avea numar un an; o fetiţă născută Urziú în 
căsnicia lor, în sfirsit binecuvintată; o vietate cu părul 
aproape alb de bălan ce era, eu ochii: albaștri decolorați,. 
tii îndu-se în brinci prin" odăi. ` 

A crescut-o cumare nevoie, 3 daot-oln carte; pe urmă la 
Conservator. Talentele domnului “Anton Czvimbrovskich ze 
prelăngeau. în “tirzielnica: odraslă. Ge ridicase la -opisprezece 
ani. o fată înaltă a trupeşă, o adevărată; fiică a firii: sale 
îndepărtate, “cu frumuseți” faimoase - şi pomenite. In toate 
cronicele' dragostelor regëgti ` ` 

Avea piciorul viguros şi Dn, anume: plăsmuit: pentru dan- 
surile care om fermecat juneţea. bunicelor “noastre: mazurti, 
polei şi menuete; avea părul împletit în. două coade groase, 
spriacenele incondeiate,. pielita -obrâzului  sirăvezie, de ge 
sirăţea' sîngele: dedesubt; ca un -abur cald. 


67 


Madam Gitibru o privea cu marc severitate gon o Pre: 
simtire rea. dimineața, plecind cu suld de partiturrsubsuoară; 
iar chiriaşi de. pe vreinuri rămirieau ca ochii visători, pînă 
cind “domnisoara Lisbet dispărea la colțul - străzii, ductnd 
ciiea un uşor parfuri pririăvăratic' şi ceva din prospeţiinea 
dimineții: 

Dar intr-o seara Lisiei nu s-a mai intors acasă. Glasul 
a merg să-i- cripească aiurea, unde era mai puţină posorno- 
sală şi nu supravegheau, eu atita severitate, dör ochi cenușii 
după “ochelari - bulbucaţi. 

Madam Ciribru nu i-a stiut de urmă doi am. A încercat 
să ascundă ruşinea, povestind. chiriașilor că „se află: undeva. 
lao:rudă îndepărtată, în alt capăt de ţară. 

În moaptea'de Crăciunul: catolic, după al doilea an de Ja 
aceste întiiiplări, madam Cimbru citea [inicersul, depărtind 
gazeta în lumina lămpii; ` 

Tine si” acum, bine winte: era vorba despre niște. evert 
Mente “grozave din Rusia, Se alla și o gravură In mijlocul 
paginii: “mulțimea înaintând: desnădăjduită pe: Perspectivă 
Nevski, spre polatul. țarilor, să ceară: pace şi pline, Un escu 
dron de cazaci, cu săbiile scoase, gonca’ dinspre colțul: unei 
Sträit: 0: femeje ridica up prune In. gue, oferindu tăinuișului 
de aramii; sub copitele cailor; cu: braţele înlătură; zăcea alt 
copla 

Viscolul zolpiia Terestrele si madam Cimbri se gindea, 
cu mare tristeță, la soarla'ei singură, în ţară străină. 

Ochii: lăcrimoși priveau barba. neagră a mmm luptător 
pentru pace și „piine, de pe gravură, întrumlind cazacii Cu 
căciuli late şi cu săbii încremenite în aer; iar femeia biitrânii 
medita la: alte -prigoniri “de: acestea auzite din copilărie. și 
câtite: în: depeşele. gazetelor;. execuţii -cuniplite dn Varşovia 
unde aro neamuri; despre! care. de multi vreme nimic nu 
mat sta, Atunci cineva a deschis meet uaa de la -antret,pipă: 
ind “peretele prin intuneric; A răsucit. Iecuietoareg de la a 
doua ușă: Cind madam Cimbru: și-a ridicat ochelaria pe Trunte 
săi vadă cine e — toţi: chiriasi plecaseră. în vacanţă: și nu 
aștepta pe nimeni. -<-s lunece' de pe scaun, mu alta! 

Lisbet slabă ca o vedeme, Ton haine “subțiri, vînătă de 
fig, eu un copil în braţe, învelit într-an sa de rä verde... 


58 


Aiertat-o şi pe ca, Era înghefată de ger, pruncul since 
amorţit; de fiară să-i fi fost inima și n-o puten dung afară, 
pe urgia tare șuiera derlănțuită pe “străzi. 

Dar pe-copil-nu l-a putut, apropia de suflet. 

L-a; botezat Anton, după numele. răposatului; iar Toni 
a-crescut alungat din bucătărie, alungat dn casă; mai mult 
pe stradă şi în maidanul cartierului. Era acum un sch de rebel, 
care ţinea. piept copiilor din-Vecini, bombardindu-se cu bolo- 
văni, spinzurindu-se. . prin orădinile mabalagiilor,: tumind 
capete de Dän si drestadu-l pe Modest: să execüte 0 sumă 
de acrobații “de cire, cu 0:străşnicie care fären gä :mijească 
uneori în: mintea dobitocească şi bătrină a ciinelui ginduri 
disperate şi neașteptale-de la un Gear de patrupede reputate 
drept statornice sclave omului; ca de pildă să-și ia lumeain 
cap; orl să-și muşte călăul de gau) cu Diir, 

Dun  acepgte “aprige: peripeții, madom  Czvimbrovskich 
şi-a purtat. trupul scurt și gros. cu acelaşi resemnat eroism, 
sum își poartă numele născocit de băieţă, 

Generatii s-au “petrecut una după alta, prin. cele. trei 
camere închiriate. De citeva orl a adăpostit în aceeaşi odaie, 
după douăzeci de ani, feciorul unui fost chiriaş de odinioară 
venit să-și stirșească învăţătura unde a terminat-o părintele, 
acum mâgistrat, avodat, doctor ori dascal prin: cine Sie op 
pierdută orbe de provincie. 

Pe lingă cele trei camere, madam Cimbru, ajutată de 
Visbet, gătește “masa și pentru alți one sage studenţi, cu 
adăposturi: prin: apropiere; “Trei luni pe ap, cit: durează:va- 
canta de Yară, locurile ta- masă. sint împuţinate,: băieţii se 
risipesc, şi -nu'rămân decit ve mat nevoiaşi, ou slujbe: în 
Capitală. 

Toamna; masa din-geamlic se lungeşte ou o tăblie adaos: 
băieţii se -adună: aducind vreun reorut, do: discuțiile. țin 
de Io masa de seară pină la- miezúl noptii uneori, şi Modest, 
după ce a stirşit de ros toate oasele și după-ce a înghițit toate 
fărămiturile, urmăreşte, -cu-ochii. lui veterani gt somnoros, 
cu- botul pe.-labe, “gesturile. aprinse; -ale acestor. personaje 
ciudate, care mu mai pleacă. laculcare şi fără-să se atingă 
de farfuria de :brinză în care au rămas citeva; felii: albe, se 
frămintă pe scaune, -citeodată: foarte supăraţi, altă dată 
șoplindu:și-doibi6l despre ceva depäriat st. neînțeles; pe urmă, 


69 


dit nou'se întărită bätänd en raume în masă dr ep eutrermrä 
páħarele et il fac: së tresară în patro labe, miâriirid” imdienat, 

În vara aceasta madani Ober am numai un singur 
chiriaş, în camera de Ja stradă Ontsfor Sachelarie, 

Ceilalţi dor sint plecaţi, anul la părinți. la-tară, ia. Mehe- 
dinţi; altul ta: concentrare, Zo munţii Bacăului, de unde a 
trimis o carte poştală cü vederi de la băile Slănic: Vin Si pot 
alb intr-o poiană de brazi a on domn cu capu gol, sorbing 
diatt-un. pahar apă din izvorul numărul 3. 

Vedérea a fost așezată de madam: Cinibru în rara 
ini, Reid vizavi. cu er folograle a domnului Anton 
"vinibeovskich, cocaina st dinsul paharele — alfel de 
pahare cu Säite) de conținut Zmmseunn “eu de prieteni 
necunoscuţi, Te biciul din Dăeşti. 

Mai pregăteşte maso încă pentru trei studenţi, rămași In 
Bucureşti pe timpul vacanței; taţi trei: băieţi buni, cuvin 
oa şi “la ză cu plata. 


2 


Acum, în prids corul cui gemat, maen € întinsă. penteu 
pektu persoane, Trei an a set ` Lëäseiegs Codreanu, Stelian 

imea a Tonel Cristescu; 

Lipseşte numai. Onistor Sachelarie; dur îl așteaplă cu 
toții. 

i Tntrueten o “sărbătoarea Jul ` anobilizarea” înceată 
războiul “pentru. Ardeal, iz Onistor Sachelarie. infățigează 
Ardealul, i 

Tonel Cristescu, fecior de roden din Moldova; -a 
trimis pe "Ton en un bilet la gazda. lui, aproape zece răiniite 
de drum, să-i ineredințeze doua sticle de vim Aufundat, Cot 
nai adus de acasă şi. păstrat pentru zile mar. Stelea Minea 
Lamm dat bam lui Toni sit Irene pe la regie: și să cuinpere 
două pachete de țicatete Intitii-Club. Masa vea să [ie lungă: 
se incheia discuție care «ura de doi at. 

Lisbet așeză lingă tacimuri servetele răsucite în inele de 
lema pirogravate, purlind inițialele. fiecăruia: 

Taeutä, eu părul de culoare cenușie acoperii eu e pro 
boadă rosie, cü statt abentad mei sub bluza pestia, nimai 
păstra: nimic din frumuseţea fetei: de acum doisprezece Ani; 


70 


care trăise, romanul -rămas-pentru--toţi-o taină, It vcëtuserë 
dinţii: cind vorbea și dea, para arăta o spărtură neagră si 
dezgustătoare, och priveau plumbursu, pinde stacojih, 
mincate, de leşie, păreau mä). de servitoare; și; într-adevăr, 
rostul ot în casă era mai pd do slujnică: deot de fata 
stăpinei. 

Din cele; intiraplate- atunci, madam Cimbri nui putuse 
smulge: un cuvint, Pierzania și-o ispășea' fără ep ae plingä 
şi fără să-se spovăduiască hr Aug, cu o îndărătnicie dusmă: 
ndăsă. faţă de viaa care-i năluoie: luminos o cupă cine ştie 
ce inşelare si o îngenuncheat 

Cind stivsi de rinduit:masa; cu'miinile încrucişate în poale, 
rămase uitată, privind cu -ochii sun în zid: 

— Lăsbett ee auzi glasul lui madăm' Cimbru, în' aburii 
unsuroet at bucătăriei: 

Lisbet (resän, aluneind einda cw mina, ca po o insectă 
supărătoare, "şi se. misch Lirindu-si Io papucii cu. talpă 
depislă; Si 

Ceea ce-a sigur, vorbi Stelian: Minea-plimbindu-se între 
cele două uşi şi asezând din mers cu piciorul colțul mușamalei 
Indie. geen de e sigur e că niciodată. oamenii n-au să-și 
verse singole pentru tiiumtul unui adevăr scometrie L Răz- 
boaiele at. revoluțiile nu se fac pentru adevăruri obiective... 
Vrem adică “libertatea Ardealului, Minde vron triumful 
ideii de libertate? Delock: Ce-mi „pasă mie vü gent ideea 
de'lbertate s-ar răscula ohne știe Ce Team di Asia, ah că o 
represiune: ca guvernului respectiv sfirșeşte cu spinzurători, 
execuţii. lazi dţetera?..: Nuci cunosc, mu pliu: vhne sint, 
admit că-or-ti-axînd dreptate, nu numai: din: punctul lor de 
vedere; ci şi: die vc al întregii: umanităţii... Dar ce să tac, dacă 
Du pol participa sincer; cu fapta, la suferintele; la idealurile, 
la lupta Jor? nd e vorba însă de Ardeal, e altoreal 
Libertatea ou mi ge mai Darg un principiu: dareenre, o religie, 
a; altera, daeä vretz: o mä pune in: mişcare dreet, mă-pasio- 
nează, Dinde? educapia,; şcoala, o legătură dp singe; istoria, 
literatură, comunitatea de lmabă, mat stiu ou mă fac 
solidar, mai mult ori mai puţin, eu soarta: indivizilor: de 
atolo; ma Zoe sensibil la suferinţele: si Ia bucuriile Jor. Lui 
Robinson, în insula lui, sint sigur-că i-ar fi perfect-ogal: dacă 
Tisza face ori nu cu are concesie strikt roi âneşii, ori-dacă, 


21 


în-loc de-o şcoală românească mai mult, dă ordin së pe ridice 
cileva'spinzurători Zo plus i 

Stelian: Minea. îşi scoase ochelarii, D aburi, îi şterse ëu 
battsta st Se uită in zare, prin stidă, cu ochii lui de D 

Era un Gpnerel puţin Ja trap, en capul mare și abia sus: 
ținut de un gitlej subțire-ca un vrej. Pătimea: de boala Le. 
riilor e “discuţiilor, încâl;-se alla în continuare. 

— Pe “Robinson îl interesează dacă vine” ori nu cineva, 
să-l scuată-din insula ünde s-a săturat de Vineri, de papagal, 
de pisică și: de rădăcini crude! întări “Lăscăruş Codreanu, 
care privea: cu miinile la spate, pe fereastră, în stradă, un 
orb bălrin ai cartierului, -pipăind cu luare-aminte: marginea 
irotuărului cu bastonul. 

= Exact! continuă Stelian: Minea, trecindu-și între deget 
urii vinătă, lăsată de ochelari pe rădăcina: nasului şi age- 
zindu-și-i la, Joe, Exact; pe Robinson îl interesează mai múlt 
decit. orice orizontul lui; apare ori; nu' o corabie. în zaren.. 
Pe cînd pentru mine, Ardealul devine o chestiune vitală! 
A sunat „mobilizarea, las tot: „cărţi, examene, dragostea, 
linişlea mea, risc „tot cea, și viaţa, adică: Lol ce-am mat 
scuiip, dar mu pentru teiurful ideii de libertate ori de dret- 
tate; ci Dinde de astă dată ideea. de libertate şi do-dreplale 
o vd şi o simt prin sulletul celor citorva milioane de oameni 
cu căre „mă -gliu solidar. 

Cunosc! Acesta e un lucru vechi! spuse Ionel Cristescu, 
cirățindiu:și unghiile cu o scobitoare si privindu- și degetele, 
pe care le avea “Jungi; subţiri şi albe. Eşti în marginea empi- 
rismului Jm James, optiuni vii ori moarte; obligatorii ori 
evitabile; importante oriinsignifantes:: Din fericire, nu mai 
evorba de aceasta acum: războiul a Lreeut din faza argumen- 
tărilu și ipotezelor Ia fant. Do am l-am dezbătut şi pe-o 
Iotz ai pe altn, sä- ne:vedem Ia fapte! 

— O; câtidespre aceasta La făcu Stelian Minea un semn 
in su CU mina luină o înfăţişare viteazăisi dirză, care con- 
trosta cuJäptura lui puţină și golită de singe, de pune. eäriu- 
rår imop şi Cu spinarea de timpuriu încovotată. Bună; Onis- 
foare! 

Onisfór Sachelarie. intră” acăţinidu:și dn treacăt: pălăna 
în: cuier st siringind -miinite-pe rind: 

— Dn? 


— Ştim | -răspunseră toţi. înțelegînd-că- este. vorba. despre 
ordinul afişat eu citeva. ceasuri fnainte. 

== Miime seară „plec, 

zi Si BOL 

— D, drëtt de-dinşii, santinelele :grofilor de Ia Carpaţi! 
își Irene nistor. Soachelarie degetele. scurte şi “pătate de 
cerneală. 

— Ko hel :zimbi: Ionel: Cristescu, amintind proclamatia, 
de dh cuvinte-e. lui. lancu; către motii: ui... 

îşi luară toţi lootirile șliute.-Onisfor. Sachelarie, cu figura 
de obicei colțu'oasă şi lipsită de prietenie, era acun luminat. 
de bucuria” care-i dădea un fel de bărbăție” păduratică” si 
aprinsă. Era -o-apă! fugise la poştă sä dea telegramele lui 
Alexandru Vardaru; străbătuse; de două ori Calda Victoriei, 
ghiontit ei ghiontind să citească ordinele afișate pe ziduri; 
întovărășise acasă, Long în: Calea. Văcărești; Te doin rit- 
goara Betty; sar drurnul aci Îl-făcuse:pe jos. “rar vaiele ge- 
meu de lume, de n-i fi încăput ua ac. 

Mincară la început tăcuţi şi Tămânzi. 

Peste o zi, “toţi tcebuiau ap plece; în. seară uratiitiare, 
mea hi, madan:Cimbru răminea pustie. 

Doi își pregiitiseră examenele de licenţă: timp pierdut, 
Cine: gie cind a ep Ya mai veni rindul examenelor vreodată? 
Onistar; Sachelarie, transfug de pe frontul gaitian; unde pur: 
tase gradul de subofiter, făcuse concentrare în oștirea rom, 
nească, era înaintat sublocotenent "Ja vun -regiment De care 
1 ştia; în “apropierea “Predealului; pierde și el. cel dintâi 
esanien de jurist, pregătit cu grea muncă de un an, fiindcă 
“e deprindea aneoie cu prograriul, cu graiul, cărțile si sprin- 
teneala mobilă a „regățenilor“:. Toți, in afară, de Lăsciuus 
Codreanu, medicinist, mai ferit la o formaţie sanitară, intrau 
în linia întîia. de foc. Dar gindul primejdiei şi al morţii nu-i 
incerca o clipă. Era alungat-ca posibilitate: absurdă, de tine- 
reţea lor caldă din vine și de viaţa pe care-o socoleau-eternă. 

Lisbet: schimbă farluriile, mişcindu-se fără ulei en pașii 
ei de pislă: 

Intră gifiind a împtagind uşa cum piciorul desculţ, "Tom, 
cu cite o sticlă sub fiecare braţ. 

Pe obraz purta o-zetrietură proaspăt; singerindă.:Aşeză 
sticlele pe masä cu mine negre dë nuci. Din-buzanare:scoase 
pachetele de ţigări, Unul-era turtit. 


13 


splică, ștergindu-şi cw mineca steel singele de pe obra- 
zül pistrúiat: 

— Au sänt la bătaie, domnu Sieten) Zice că:s inamie!.., 
Dar le-am arătat elo). 

= Biner ză dezmiățatule! se sperie” Lonel:Cristeacu: Cu 
alie cuvinte, sra să-mi sparet sticlele! 

=— Dap op, “sint prostie se -indign Foni de aceasin 
bănuială plină de olensăi Ara aşezat niai intii sticlele Jm, 2 
pe gem le-äm eo, Leam tras, së țină mintel: Trärtle mu 
putea, domna Stelian, erau: în buzunar. 

— Hai, mars gepi cumpără rohatl, . îi “aruncă Stel 
Minea un zece bani. de hirtie, mic ca un timbru verde 

"Ton Al:mistui em degetele: negre: in buzunările pantaloi- 
lor umflate de o porte și de alta, ca două torje Avalo iși 
avea depozitată toată avuta: mingea; cuțitul, capete de 
ersibane,. bilele, arşicele, o colecţie: de nasturi celebră printre 
toate huimanalele -cautierului, 

De la up se întoarse: 

— Domnu, Stelian om să vă rog ceva... N e aen că polo: 
nezii om snt germani? Durze-mt spun ăştia că sint naam? 

Stelian: Minea înţelese ce proces se petrecea în. mintea 
copilului: ș şi-i răspurise cu glas imblinzit: 

— Nu; "Ton, polonezii: nu sint germani! Sint: chiar: în 
dușmtinie Cu degt fi eu austriecii, pentri: otari aler, om 
gü SC avut-o'si au pierdut:o:.; lar tu; Toni, nici polonez nu 
eştil... Tatăl tău a tost române 

Toni chitină ou neincredere: capul tuns; ea: în palmă, cu 
urechile - dezbinate în. Lët. 

Privo in jos; cu piciorul gol şi murdar scociona ceva. 
= Domnule: Stelian, eu n-am tată! sopti fără: să. ridive 
och. 

== aito mars, memi Loes prostie- Ai avut tată, tatăl 
tău a munt de mult, cînd “erai mie) minţi: Ia intimplare 
Stelian Minea. Astea mu sint lucruri: pentru copii, "Tram 
pus: șlerge:ol.., se iulurie, ca să-şi ascundă tulburarea. 

Ton ieşi cu pălăria de do făcută sul subțioavă: 

Be out un: peamăt, un. soindet câre aducea cu Suspinul 
unui animal "sugrumat, 

Atunci, priaseră de veste că Lësbet era acolo, rezemată 
de usor; gi că ascultase:. Prvine tuturor se infipseră: în: Tar 
fure. 


4 


În tăcere sp amzto muscă zhătindaase în perdea, izbindu-so 
în gent, apoi scăpind Her, atari 

Femeia își alungă dinaintea ochilor o vedenie; eu trina 
rosie și arsù de loșie, Pe mm, îm pieteită din nou, eu buzele 
vinete, šlrinse incepi sù- culeagă aci urile; rută ca Antal 
deauna. 

Aduse lampa: În jurul ei, frărninlind cocos din miezul 
de piine, cei patru rămaseră Jo sfat mé vreme mal 
Sta la masa aceasta unde se încheia o xa comună pentra 
a pen alla; necunoscută eroică „poate, St intiiițe de iLoite 
plină de ameninliri -nedesluşite: . Goliseri cele "două sticle 
cu xn; -CObeaji le crau imbujoraţi, glasurile maicalde, ochii 
strălucitori. 

Tiumoarea' “oraşului expira: îndepărtat. So men. din 
cînd in cind; durud on ear vai electri pe o Ireig stradă 
"ër voie, Jet spuneau în pinul: Numărul, 161 Arer ung en 
vol pe altă strada: Numărul 21" 

Deco de vorbele rostite; ge uge pe al: delen plan, gin: 
dul "op zvonurile acestea faniiliare n-ai sp Je ma asculte 
multi vreme, și ou să D ge parti mm et indopiurtatbe fericiri, 
cînd Tei vor aminti de ele, undeva; Zo “cine sie ce "Doc 
uraodä de pratit: 


3 


Piin ferestrele: deschise, fluturi mëngt. albi, “cafenii, 
cenusii, negri cu dungi argintii, pilpiuau orbi, atrași de tumin, 
se abeau: de sticla fierbinte, se zbăteau eu aripile arse, mureau 
îneleiali în petrolul: scurs. pe Pietert de nichel. 

Cie unul mişca într-o; ultirat convulsie o aripă-cu praful 
scuturat, deslindea 0: trotmpă minusculă, tremura o aileni 
fină și Andiorată, de spasm. 

“Si deodată, în miezul noptii; glăsuiră, de bronz, Clopotele 
Mitropoliei: 

Era un bor, o chemare: şi. o (ing inăltată peste ziduri 
şi--peste oameni, dincolo: de geane luminoasă, platiad peste 
oraș, sus, în noaptea albastră, dincolo- de -văzdututi; “spre 
cera Di altele, ai. allele porniră: chiemări. din noapte, cutia: 
duse; ingintadu-se, unind un șiagur psali “carena md era 
vibraţie de metal, ci înfierare cutrezuralăi An carne: 


75 


Clopotele rugară grav deasu 
desertăeiunilor o clipă Lëäcn, 

“Cei patru își simţiză ochii învălaiți de o ceață; iar de 
ausastă induiogare s-au'rusinat, ca de o slăbiciune, 

Vintueăseră tot: Planuri care rămincan:-părăsite; altele; 
nerzite acum. Nimicuri cutare își umpluseră viaţa şi de: care 
se despărțenu Cu 0 uşoară melancolie. 

'Toate :rămineau acu depărtăte, pierdute. pentru cine 
gin cilà vreme. 

Lică i Codreariu se uită” la: teas; Apinape unu; 

= In ema asta Hadog poate a trecut graniţa... Poate e 
rănit. Poate. 

Nu-și siirsi gindul, ridicîndu:se sa scuture: farfuria cu 
Biran ȘI CH rămăşiţele de Hit, 

Rodos. sia colegul lor, 4ovarăşul de masă, chiviaşul care 
trimisese acum o lună” cartea poștală c vederi din Slănic, 

— Da, poate e rănit... repetă ginditor Stelian Amen, 
An së De un război fără” cruţare, Ungurii au să-și apere 
hotarul pas cu pas. 

Onistor 'Sachelarie îşi Tech părul aspru o podul palrnici, 
nemulţămit “că “aude aceași “poveste; 
-~ Dan gătali odată, Fratilor; cu nemeşii si conții maghiari! 
Jah eunoaştom' noi oamenii! a Arme să aibă calanele romà- 

ii că nu-i prinde mech deac pînă la Pustă,.. Teamă mi-i 
r face spinzurători pentru bătrinii de-acasă. Şi-or 
săpăta „regăţeni Ardealul, cum La cerut un drăguţ de-al 
vostri fără ardeleni! 

— De ep spui „aceasta? H întrebă Stelian Minea. De ce 
spui. cină: ştii că. toţi... 

- Ne „ard la sulleț:-aceşti doi “ani! răspunse” întunecat 
misfor Sachelavie, arătind cu mîna'spre un tablou. din perete, 
me care) cunoşteau taţi:cu:decamănuritu), deşi së alla adun 
ascuns în umbra 'alobulii de lampă. 

Era o ilustrație "dintro revistă: oameni teist pe štradă, 
o spinzirătoare Zntr-o piat, dedesubt, serie: Liniştea dori 
neşte în “Varşovia. O gravură veche, trama îngustă, neagră, 
dăruită odinioară” de un chiriaş propiietăresei din patria lui 
Kosciusko, 

"Trebuie să vi mine în minte că tot asa afost păstrată 
liniştea in Ardeal, doi ani! spuse dușmănes Onistor Saehelarie, 
Spinzurători, oameni puşeaţi,. Feciorii nostri la front, iară 


deșertăciunilor şi; oras) 


76 


în Bucureşti -bătăi cu flori, pita vîndută gernianilor,- gazete 
fett Crossăsterreith şi  Mutleleuropa... 

Îşi șterse sudoarea cu batista motololită gi se uită lə fie- 
care, pe rind, cu ochii mici, scufundaţi sub sprincenele aspre 
şi păroase. 

Toţi îşi dădeau seama că se aprindea o discuţie. de prisos, 
un vechi. proces dezbätüt de zeci de ori la această masă, 
acuin scormonit fără rost, de up duh dușman, numai ca să 
le 'înrăiască o noapte de bucurie: ultima lor noapte: 

Dar nu-si puteau înăbuși pornirea care te punea pe buze 
cuvinte “grele și fără sens. 

= Si voi? Voi? întrebă Lone! Cristescu, aplecindu- se 
peste masă și mutând o sticlă, să vadă mai bine fața lui Sache- 
larie: In Anden). nu s-a spus că voi'cei dintii aveţi; să trageţi 
în valahi cind o îndrăzni: să atace sfinta monarhie... 

-— Si pe urmă, povestea: cu Ardealul purilicator!.., rise 
subţire şi disprețuitor. Stelian Minea, îndesîndu-şi ochelarii 
pe nasul: eu. mările străvezii. Ne-ali innebuniti... Tot aveţi 
să transformați, să faceți perfect, să reformaţi, să ne regerie- 
re): sintet) panaceul universal!... Mersi! Voi cu popă Mängra 
al vostru: g en Siegescu... Nu sintem nici maii buni, nici mai 
răi: unii decit alţii, şi De urmă. 

Stelian Minea aruncă: tigarea neterminată: stopiti. fix 
In tavan, Dătind toba- eu degetele: în masă. 

O clipă se lăsă tăcerea, 

Un fluture îşi sfirii „aripile în „flacără; cu Tata In sus se 
zbălu pe masă, strînse “aripile .ciunge și rămase neclintit, 
Poale:murise, ori poate, în mijala Ju de cuget, înainte: de a 
mum, cerea să-și. lămurească cu spaimă de „unde puterea 
aceasta intricoşată şi rea, care-l chemase la pietre cu o at 
de cibiloare şi fierbinte: strălucire. 

~ Sintem stupizi cu toţii! mărturisi Lăscărus Codreanti, 
rupînd tăcerea grea dintre dingi. -Slupizi ca fluțurele acesta, 
pe care l-aucie prea niulta şi strălucitoarea lumină... Topi 

să DU je Leet zile pe linia de foc. Ştiţi că merger ou Jon 
inima; că altfel nu putea D. e ne servim unul alluia toată 
drojdia dezbaterilor de dot ani... Mai bine, dragă Onisloare, 
spune:mi' cui lași în grijă pe dormonișoara Betty? 

Onistor Sachelarie privi încruntat. fără să suridă ghumei, 

Toți eran. acam; în geanalicul cu lumină funegoasă, Tie- 
împăcali et străini. 


(ui 


Ceva absurd, irist şi fără indreptare se:căsca intre dingh: 

Stian t3 imi din cë sostiseră nu mai-credeau nici unul; 
Totuşi, din; adincuri  cețoase,. din:-ascunzişturi unde pindea, 
pitită, o putere întunecată şi:dușmănoasă le -soptise.invinuiri 
netrebnice,. că, să-i îndepărteze unul de sufletul celuilalt, 
cind sulletele je fuseseră. topite: într-o. imbrăţişare. 

Fluturele ag mai tremură o aripă, ica:0 .rugăre, şi trecu 
din viaţă, 

Mai rosură citera cuvinte, Vorau-să alunge tăcerea. Da 
vorbele sunau: deşarte. și. An silă, 

Se despărțivă, de Onisfor Sachelarie cu stringeri-de mină, 
pecare le voiau frăţeşti. şi impăcate, însă dm care ceva lipsea 
şi era nefirese, 

În stradă au tăcut toţi, Ferestrele erau: intunecate, casele 
Cu înfățișarea: pustie si: misterioasă; “aşa om arată toate 
clădiiile; cu - geamuri negre, noaptea. 

La-colţul cel:mai apropiat, Stelian Minea; se opri: 

~ Mä întore,... Să-i: spino vorbă mai bunt Giodät cit 
o do singt acum şi, cit trebuie. së so simtă de străin... 

Ceilalţi dădură dn vineri: 
jur Ce să-i! facem, monger? N-ai văzut ce capsoman ei. 
Tu faci literatură acut, sentimentalistn.... Are să-i treacă. 

Şi plecară mai: departe, 

Stelian ..Minca se întoarse, 

La fereastra „capsomanului“, lumina, erg stinsă. Dëtu o 
dată, de două ori. Nu răspunse nimeni. 

Oimbra întunecată D alinse picioarele, Eva cîinele gazdei, 
mise) bucuros coada scurtă, mirosindu-l.. eu rasuflarea 
caldă. Mai bătu încă o dată în fereastra neagră. 

` Pont înapoi pe strada deșartă. Un timp il petrecu, cu 
pasi mărunți, cîinele. Apoi. merse singur, cu suflet mihnit, 
in “orasul: negru 


A 
—'Tăticule, tare mai. esti mate edit, 
Dinu, eu pălăria de -pinză albă trasă peste, chrientn 


bălani, aştepta în. prag, schimbind pe Joe - picioarele goale, 
in sandale. 


79 


Asczä jos"găleata de tablă st lopata minusculă, inerücH 
nd: bratele oa un. ori mare, decis så “aștepte pină la niargi- 
nea răbdăvii, 

Virgil: Probată, lingă fereastră, -răsueca pe o parte spe 
alta halatul nou de baie; cuitipărat eu o zi înainte, pentra 
Maria. li smulse etichet acu preţul și-o tite în două, în patru, 
In opt, mărunt de tot, Gin: cînd hirta rezistă, 

O săptămină întreagă mágia un adevărat reviriment 
In capitolele bugetare, 'penlru a Tune la o parte: fără ei se 
Stmtä, prețul acestei “surprize. Jor “când, în. sfirsit, aseară, 
la Constanţa, se holărise,- darul ern de” prisos! Telegramele 
de “dimineală- xesteau “mobilizarea: vacanța slirșea inainte 
de mp: în “trei zile trebuia. să fie la regiment gi Matia nu 
șia. încă - nimic. 

Se'plecă peste marginea ferestrei şi tel bucăţile 'rupla 
de earton, 

De ste, de la fereastra din ata a" hotelului Movila 
femeie, cu fața ascunsă de o pălărie mare de: pui. tirunca la 
fel ni ășițele unei “scrisori În virit; 

Vrau wmd atei care Deslp douä ore ver gen să arunce în 
vint: Ducateii intrerupte 

Dina 3 pe Roat de mini 

== Madem odată: (ätiente! Fatz imposibil 7 Puré ee 
buniţa. cind pleacă în “oras: „Sia că rani uitat măniuşilel 
Diet ei am îuchis-pe: Arabela în ietac! Stai câ am pierdut 
cheile!“ z 

Dinu fugea pină la ușă st Znapet, pand subsuoarà prési- 
pusa umbreh și scormonind într-o. gentu închipuiti,. să 
arate. cura face bunita cind anitat mănuşile, a inchis pe Ara: 
bela în tetac“și nu-și găseşte cheile... 

Amărăciunea hui Virgil Probota o clipă tu alungată de- 
parle. 

Hritik cu amindouă miinile piei, 

= Kn së zică, de ăştia-maeşti, domnule! Lasă că md 
te arinjez Gu la bunita, eum ajuneeru: la Bucuresti... Aen, 
domnule: Stai ch am inchis me Arabela: An ietac stai zë 
mi-a a uitat, cheile 1,2 i 

Dinu'îsi arătă dinţii mărunți, lăsîndu-se, pe spate in 
braţe. si scuturiadurși părul inelat, de i se rostogoli pălăria. 

= Parcă eu nu int sigur. că mata (8 eu minel Siia 
Gură nm Si më (rëdest., 


19 


Ei ca viclenie; ca să: sehimbhe-vorba,-se-zbătu să scape: 

— Dă-mi. deumul!... Să-ţi arăt matale. ceva - extrăordi- 
vor. Ce-ani scris aseară 

Se plecă; şi, de sub „masă, dintr-un” carton; scoasg. o 
foaie scrisă eu creion albasten. Frau ctteva litere inegale 
şi tremurătei Numele lui: Dinu Ve Probotă, sfivet ou o 
parată. întileită,.iar. „restul --coalea „plin “de: desene: Tante- 
zăste; un vnpo cu un steag-țeapăn. și mult: fum. încreţit 
ca un smoc de cilți, citeva şiruri de soldaţi -cubişti. defi- 
Ind juaintea unui ofiţer o sabelată Antio mină; la 
picioare, up Cätel scund at lung ea on crocodil, în sfirsit, 
în.răer, peste capetele tuturor, plutind -o barcă at un ture; 

— Ali? lămuri ou mare. orgoliu Dinu, -acoperindu-i 
fosul cu degetul. Al cu barca la pescuit... 

Pesul Ju At erg mut mai maresca. restul trupului a 
Ab la vindu-i, era mult mai mate decit: toată barca; alte, 
toate; priieipiule perspectivei erau intriiite dintr-un. creion. 

— Ei, ep zici mata? s. inteebă” Dinu eu o mină la spate 
şi cu degetul celeilalte în gură, In sem dp admiraţie intintea 
propriei. Sale “Opere. 

— Zic că bietul Ab mm mai are multe: zile... -Acuşi-acuşi 
se ineacă! îl mecän Virgil Probotă,. zâmbind. Cum vrei să 
vu pe nee, dacă; e măi mare decit: barca? 

Dinu räimase o clipă surprins de această funesta: perspecti- 
vă; i 

Virgil Probotă îl vnlică” aproape: de obraz, stringa vie- 
iata frageda care-și bătea braţele: mich de ginganie. 

— Lasi mä, oi mä ihţepi cu barbal..; şti aen de negli- 
Jöh e se teii Dino. A zis adineaoei că merge |: 

Virgil îl lăsă. jos; D aşeză  cirlionții. sub pălărie. Puse 
haălatul nou cumpărat pe braţ, A acoperi” cu pardesiul: de 
ploaie; să-l “ascundă, 

Închise ușa și porniră pe poteca prătoasă, printre plan- 
tapie ` Droe de: salcâmi sr-oțetari, Druntre xerburi uscate, 
unde lăcustele începuseră stiriitul metalic, presimţind: dogoa- 
vea zilei... Soarele: selipea” oriätor In fața, răstiint în imn de 
oglinzi, 

Din. vilele inundate de lumină se indreptau repede feinei 
în haine -viu :colorate, cu unibrele sp -voaluri:-hangi; “bărbaţi 
în halatairi-alb6, cete de copu gonind inaintea guvernantelor, 
care strigau disperate în graiuri străine, 


80 


Dimineaţa. era fierbinte. Pe apă, lumina : tremura -de-a 
curniszișul -un fluviu de smalţ topit. 

Un vapor alb trecea departe, în razele -jucăușe, cu o 
părată-de Fum în urmă, Zburau pescăruşi repezi, îni zvienite 
perechi, care descindeau pe valuri-ca alte albe foi de răvaşuri 
rupte. De sus, de pe faleză, linia curbă a orizontului, indepăr- 
tată pînă la ultima margine pe cerul 'străveziu,; se desfăşura 
»dihnitoare, ca 0 rare şi potolită bucurie, În palpitarea apei, 
dire Inn a Juctt însemnau cărările unei 'corăbii--nevăzute, 

"Totul era ach ca totdeauna: luminos, puternic şi nemărgi- 
nat. 

Virgil “Probotă își aduse aminte, deodată că miine vor 
sfiret toate şi samt în gură un gust ruginit, ca atunci cind 
podideşte -singele. 

Stwinse mai incleştat minuta caldă, care lupta să se des- 
prindă. Dinu, în virful pictoarelăr, incruntase” sprincenele, 
căutind să desluşească cu privirea. In mulţimea de pe plajă. 

— Uite mămuţa! strigă, descoperind-o în colţul „lor“, 
la o parte, culcată pe nisip, citind o carte, 

Se. such „și, apăsindu-si. pălăria cu mina In care pinen 
lăpata de joacă, își dădu drumul la goană, în vale. 

Virgil Probotă veni încet în' urmă, cu inima tresărind 
de cite ori Dinu; sărea -peste pietre și de câte ori, din fugă: 
trecea plecindu:se pe Sub barierele de lemn. Ziarele încă 
mu pp împărţiseră; nimeni nu bănuia nimio. Se gindi la frä- 
mintarea de peste un ceas, cind toți vor afla: 

Cînd ajunse, Maria destăcuse “sandalele: lui Dinu “si-i! 
jisase într-un paiitalon' scurt, aproape gol -O fetiţă tot atit 
de golaşă,.“sprincenată, cu ochi. albastri, se apropia - pru- 
dent ca o päesch, cu brațele incărcate de o -provizie de unelte: 

-~ Mămuţă, pot să mă duc cu Alina, să sfivşim cetăţuia?., 
întrebă Dinu. mai mult: de-tormă. 

Și -fără să aștepte învoirea,. ajunse- din citeva -sărituri 
lingă -apă,-unde--se aflau, înălțate pe jumătate, meterezele 
viitoarei .-cetăţui. 

0) doamnă in doliu, mama Alinei, surise prietenos, dind 
din cap, deşi. mu ge cunoşteau. 

Maria îndoi-un senin în carte, o aruncă alături. 

— Aa, versuri? |... op „miră Virgil, aşezindu-se pe nisipul 
cald;dupä oo avu grijă să acopere bine haina de baia cu par: 
destul, 


83 


— Tam sn că: 0 lună vreau să mä referinizez | -plecă 
ochii: Maria; cu “6 hicire. de ironie în bătaia genelor, pentru 
propriile sale hotärin. 

I.unecă mina oa o dezmierdire. pie srozurțele elastice ale 
Gärt > 

nm Juni Cum mine a vazut? decit Juteraiurë: 
versuri Si TOomame- D Le op. dom: profesor doud zëmtä- 
rä, lt ma stun aci; să mt slaälegti cu teoriile tale biolo? 
gecko il amemntä eu degetul: Sint sătulă demetante lui 
Hugo de Vries! Ascultă, dacă nu sumă la locul Jor moi: 


Mon cocur, comme Hp oiseau; colti geait tont Toten 3 
Fi planail librement: d Lenlour des cârdăges; 

Jr mate roulail sous un iiel sans nuages, 
Come un ange-enire dü sier! roden. 


“tură nisipul st Piele de alge uscate dintre Te, apoi 
inchise volumul: 


Aien eet, comme un osti colita dou! jocu 
Ei- platai librement; d Ceniour des “candages., 


4 5 


Virgil Probot se siofi dinke odata cel mat înverşurat 
duşman al Ju Baudelaire. 

Maria se gindea Cp vor face încă dun säptämini Tigern 
siri romane“. yr iar dingn urmau si plece in seara aceasta 
chiar, iiine cel mat tirziu: Tifu dureros să risipească scurt 
această bucurie. 

De "palru ant, luna aceasta Jo more era pentru, dirigi 
everimentul'eentral al existenţei Tot ep făceau, ceaiin 
ce renunțat; avea să De răscumpăril: in această lună maică, 

Aeum, Maria jn două săpliuniii îşi Lapise” paloarea, ca 
o glasteă scoasă din umezeală și ini unecitiic Ja soare. Serile 
arcu indelungi plimbări më Lem. în asteptarea răsăril ului 
de Jung me singuralice promontori de: faleză. “departe de 
toată lărmulale Jumm, D sculurase ` de mmorneala ` dito. 
deuna Se degteptan în fiecare diriineaţă pentra er hohoti- 
toare sărbătoare. i 


Cum-să'vestească, cu cel mai Smpiy aer" din-lumo; Că 
toate: acestea sint. sfirșite. si ca începe ceva mai grozav chiar 
decit mediveritalea, vieţii. care le acordase“ armistițiu? 

Maria pretiră printre. degete un pumn de nisip. Părul 
negru, adus pe spate într-o răsucitură de mînă, lăsa dezve 
e fruntea rotunda, luminată de ochii castani: cu fire de 
aur, Buzele “puţin. intredeschise,. cu 0 ușoară umbră bruna; 
puneau in. .hgura gravă o fcăgezirne copilărească, Dar mm 
singur dinte cu emailul im perceptibil albăstrui, în aam) 
ab, intact, și regulat, dădea surisului văzut indelung o întă- 
tiare neliniştitoare, ca o atingere ascunsă a morţii intr-un 
innet: nä. 

— Puzeri pentru'o statuie. a meditaţiei?. întrebă pasul 
care întotdeauna. îi one Jm Anal, absurd, sunetul niat 
al bilelor de fildeş. 

Virgil: făcu un sewa neholărit eu mina către mare, min: 
pind aşa, fără să rosteasei cuvint: Nu. aidea nimic, privea 

— Într-adevăr! mărturisi Maria, inşirind pe. nisip citeva 
Sedici; pe carg le ingropă presătind denpupra praful de sidef 
Și pe mine marea mă face Stupid... Mam det să urnă 
rosé un punet de ang. Tara de nici un gind, N-as D crezut 
niciodată: ch nomiscareg aveastă, incorporarea. aceasta In 
viaţa vegetală. poate Inecmng o voluptate. 

— "Team mies, pedanto! Esti gata. să-mi dezvolţi o 
teorie! o nov GI Virgil; glumind fără entuziasm, In. vreme ce 
gindul ii rălăroa  aburta 

Cele mai stupile. întrebări il. asaltan; fără să le poată 
alunga: Să-si vumpâre, pentra Cam Dante, cizme sau hocaiiui 2 
Cizinele sint mai practice zb mai durabile. Şi pe urmă, Sp 
încalță mai simplu... 

— Ba delocl işi urmări Maria Drot ideilor, întinzindu-se 
pe nisip eu Tata în jos și-tăcinlu-si umbră ochilor cu jacheta 
albă de lină. Asewă m-am sueprins cintind;:. Închipuiește 
După eînti-anil,.. Şi mä gindeam că sint ca fetele de Jada 
după ce se mărită, nu mai cintă decit cintece de leagän 

Virgil giudea: „Aro dreptate! De cinci am n-ai auzit-o 
citind: Coardele pianului s-au destins singure acasă, Avom 
odihna aceasta ii deşteaptă o tinereţe adormită. înainte de 
Vrern6, ca; răugurii care. se zgribulese de; frig; după ve an 
tost:-amăgibi de-o mindinoasă primăv mä." 

Dinu alergă, ținind spiëe ural de labă un erab viorin, 


83 


Îi aruncă pe nisip. 

Crabul ge strânse. un moment: nemiscat, apoi "începu: Sp. 
dea îndărăt și în lături, cu picioarele lui subţiri şi cribile de 
moie monstru marin. 

— Nu e aga, tăticule, că e un rac de mare? întrebă Dinu, 
chincit--deasupră lui, să-l vadă de aproape, Alina zice că e 
păianjen. Aşa spune ea. numai: enormităţi! Ce tel de piani- 
jen cu coadă? Şi cu foatecel... Are două, fourfece,: să vezi 
Cum iai priăide om ele! 

Cirabul se opri şi păru că-i priveste atent, cu perechile 
lui de och neclintiţi. Dinu i aruncă în apă. 

— l-am trimis la familia lui. Poate are capii! spuse, în- 
torcindu-se şi îngenunchind lingă Maria. 

Pe urmă, piinîndu-i rutiriile. mici și fierbinţi pe obraz, 
trecu la alte destăinuiri: care-l munceau: 

— Mamute, Alina spung că are numai mama) Tatien ei 
H miiirit şi Al visează în toate nopţile... D duc în brate niste 
îngeri cu; aripile albe şi mari, care zboară fără, să se aidi 
Fa Spune că In rer cîntă o muzică fruinoasă de tot și tălicu 
ci îi tace serin: an vin, s-0 ia pe genunchi, cin o Vinea la 

masii. Da Alină e o proastă, se teme şi nu se duicel... Dinge 
şi se deşteaptă!.... D atunci plinge s a măriuţa ei... Și en eren 
să visez îngeri. E i nu th-aş;tenie deoiu Nu eaga că îngerii 
nu-ți fac nici am vă? Ei sint buni și ne păzesc cînd: dor 
mim. dacă sintem cuminţi și nu supărăm pe nimeni... 

Virgil Probotă gindea: „Peste o lună poale şi eu vo D 
mort. a Dinu are să” mà vadă în vis, purtat: de îngerii. lui 
albi. Am să-l chei şi are să se teamă. Are să se destepte 
phiagiid, şi plingind are să se destepte şi Maria“, 

Maria, nebânuind nimic din ceea ce se dezlănţuise: din- 
cole de colinul lor, suprimind tot ce e firesc și pentru tot- 
deuna, gândea: Face, desicur, o mare greșeală că Iäsäm 
copilul acesta să crească numai printre oameni în vipstăl., 
Imediat. ce ne intoaveeni: la Bucuresti, trebuie să hotărim 
cevi mä serios, pentr educarea Jm." 

Îi dădu părul aendat la o parte,  dezvălirid “fruntea ro- 
tuna care semăna cu runet ei, 

- Hai, Tom şi te joacă!,.. 

Mi-e urii, singur... Alina s-a duș la rmămuţa. o să-şi 
facă Jecha. Ştii mata; tăticule, ce mat de poezii trantuzeșt 
ştie Alina! O grozăvie:.. Multe; cât părul din cap. Da cd. 


84 


părul mämutet. nu cita) matale, că-mata. ai puțin... AÌ 
invățat. prea mate -și-ai-năpirlit,- cum! spune bunița... 

Virgil se încruntă' şi-l prinse de un picior, trăgindu-l ne 
men, la ei: 

— Dipe, domnrşorule; iar vorbesti aşa 2. 

Dinu se -zbălu, îi: scăpă: din: minä: Fugi: şi-i aruncă un 
um de nisip: 

Şi pe mine, mi-ă promis mămuţa Aline, că are să mă 
învețe miine d poezie! Eu am spus cà nu vreau, Îiindcă mä 
ton 8 nu-mi cadă şi mie părul... 

= Dinulel 

— Botäm Lise de départe, Dinu, dindu-se inapoi, Fiindcă 
socotea prudent să pună o distanță destul de mare intre el 
si-omul ep părul căzut. de prea multă învăţătură, 

-Dinule! strigă a doua oară. Virgil, ridicindu-se bite-un 
ct, Nu-ţi pernuit să fii necuviineios |... f 

— Nei cht eşti: mata de nervos! se miră Dinu cu o ino- 
senţă peelăcută.. Ca să mu te supgär, și ca Să-ţi arăt ca eu 
sint bun, lacà, să ştii că mime mă due aa învăţ cu Alina: 

„Miine. şi noi, şi Alina, şi mama Alinei vom fi toţi “cine 
stie unde!“ iși spuse Virgil: Probotă, şi cerul se intunecă..: 

Maria: privi sin timp, neclintit, spre Constanţa, sclipinil 
depărtată în pida alhăstie, albă câ o irpală cetate mawi 
de mira] i 

— Mergent joi? își aminti plin barea proiectată cu baron, 

- A, da, plimbarea: de joi... Cine ştie? rosti tărăgănat; a 
eu gindul departe! Virgil. 

— De ce „joi, cine știe>" il privi atent Maria. Mai sînt, 
patru zile: nu'cred să se schinibe vremea Şi marea, toat 
hiinea spune či n-a fost-de;mult-așa de calmă... De ce atunci 
Di Lenchros: Jo, cine știe? A 
— Nimic! Spuneam așa, fără să-mi dau 'seomal: mu n 
drani, Virgil să mărturisească. 

inspre larg, sp apropiau dot inotători, ou mişcări 'egăle 
st ritmice. O-femeie in costum negru și cu 0 bonetă roşie 
plutea pe spate, aproape, cu faţa in sus, legănătă de răsulla- 
rea uşoară a valurilor. 7 $ 

Maria se ridică, descheindu-si de pe umeri laina sub care 
eră in tricoul de:baie. Îşi potrivi peste” părul mult boneta. de 
gümä neagră: Tropul subțire, cu sion mici “si en șolduri 
înguste, arăta Ca un corp nelegat incă, de adolescent: 


8ă 


Pe nisipul wad, -unde-ajungea elipolul raării; pașii intrau 
plicul şi'elustic ca pe e placă de cauciuc; 

Încercă' xalul cu piciorul. Apacora ca niciodată, -useară 
şi străvezie, lăsind. să ze ad Ia. Tued, ca printr-o subţire 
sticlă tirmpede, cutele- inguste. de “nisip, regulate: a Jungh 
ca sărgăl urile: curbe de pe pielea Arie. -Închise-o0chii: şi, 
străbătută dinainte de” hotul apei, se -aruacă:despicinidal- 
bastrul: cu -mmiinile di preunale. 

Dinu zitt găleată stina si el, stropind gi făcând gălăgie 
cit trej, 

Virgil Probolă ikastépta la Lem. În Jocul pardesiului de 
doc obisnuit, intinse pe nisip mantaua nouă. Nu mai simţea 
nici. 6 bucurie” la gindul “bucuriei pe care voten să” o facă: 
Aşeză „haina stingaci, cu teamă, ca up vinovati Îşi "găsea 
singur, act, ` aserdiinare cu un clovn Dătrin, rionorocit si 
Breit de duh, caro îl înduioşase odinioară, în Ort lor, la 
ua circ folinicitar, de a rein mână, în anii copilăriei. 

Ca și acela pregătea o farsă proastă, dr care nämmen nu 
se va înveseli nici de miki 

Se întinse alături, cu. mâinile sub cap. 

Mare era nemarginita Cerul nemärgmit. "Polul calea, 
grandios. pliu de lumină, inecat de lumină... 

Dece se ucid oamenii ? De ce se urăsc? De ce uilă să se 
bucure de această mespusă fericire care e viala sl Care nu mai 
are întoarce? Închise “ochii peste atita lumini, să facă 
Il unechmg umuedä, cum ` o sinea -adincindu-sc în el. Dar 
himina: Stărui. Je pleoape. D Auen rosie și fluidă, ţesind inele 
aurii ei invăpăiale: 

Pe obraz ise ridică o ginganie mică, Nu o alungă, Poate 
nici mio simţea; Poate atingerea fi eo cn o dezinierdarediire= 
rosi: Mihrirea. se lisă- greu. cao corabie inecaliă. 

Risul lui. Dinu: hohotă .gilgiiad, “aproape, la. marginea 
impasible ape albastre; 


6 
Zoe Vesbianu ocoli pe drumul cel mat lung Spio casă, 


(ind izbise uşa de Der a. erilajului, o pornire de plins fi 
intrase suflarea 


86 


Zoe Aer, Gecboläit3 -încotro:să-și îndrepte. pașii: Sergt- 
toarea lui Comes, vezethală de stilp, ču colţul -barizuhii::în 
gură, 0 imăsutase. ie og Jo, su, abia ferindu-se: în: lături. 
Udlonanta, care- pălăvbăgea eu un capăt de “țigară. Drot de 
buza de jee, ep. plecase la urechea budovinencel. și-i şoplise 
ceva, chicotind. Și slugile iși ingiiluiau s-o judece... 

Sim ți că-n Sir și-i lu trudă că vosește. 

Era singură, o indbuşea mihnirea; acasă ò aștepta un 
om grosolan si niorocănos, pe care. il uraz dar dinsa trebuia 
să „pară nepăsăloare;, să -zimbeazcă fese, 

Își aminti să 8 mat 58 dea cu. pudră și deschise punoulița 
de mătasă „unde era încrustată, oglinda, cercelinidu-și, obrazul 
dän mes, Nimic nu se cunoștea; Ochii doar purtau cearcâne 
mai viorii. Își indesă pălăria, Thai. adine, 

Un dorin, cu “haine cenuşii-lăptoase, cu. mustaţa, Cuceri- 
toare, își încetini paşii, prrvind-o obraznic. Ce uitătură 
murdară avea, care dezbracă și se Liriie pe trup, ca'o atingere 
viscoasă de melc!... Toate privirile lor sint dezgustätoäre şi 
fără rușine... Cum îi urăște!.., 

'Trecătorul  tăcu repede un ocol; în colțul străzii tics 
în cale și se opgi go aştepte, uetezindu-şi mustață, năclăită 
de briantină. 

Se uita pe sub păltuia de pai, răsucind un beis de trestie 
între: degete şi umthadu-şi pieptul, cu floare roșie Ja buto- 
pieri. 

Zoe Vesbiunu trecu sub piivire cu buzele strînse, cu im- 
presta că päséste goală Ia un examen umilitor, Cum de pot 
îndrăzni?;... Are ceva de femeie pierdută, de-şi, îngăduie cel 
dintii venit s0 urdăreaseă aga cn ochieadele?. 

Pașii băteau ugor asfaltul, iar femeia în haină de mitasă, 
cu cercuri galbene și negre, trecea'în lumina aune de amurg, 
iremurindu:şi. cele. două: fire: subțiri ale penei de la pălărie, 
asemeni: antenelor de insectă; luneta; vedenie uşoară și: plă- 
cuţă; fără grijă ei fără suferinţă, Nimic: nu se răsfringea alară 
dn chinuineo dinăuntru. Purta capul sus, puţin dat. pe spate, 
ca să poală privi: sub Dborurile prea; joase ale pălărie; legâna, 
elastic trupul strins Io mănuşa hainei, surise cu cea mat izbu- 
tită graţie unei: perechi cunoscute, careo salută dintr-o-tră- 
Sură.de casă. Aşa 6, desigur, viaţa tuturor femeilor pierdute. 
Acum. două opge era dezbrăcată, incasa uni. străin, unui 
străin: care 0 alunga, și: acum te sileşte: să zinheaseă-celor 


8? 


Care daeë ar bănui... Acusi are së mintă acasă, bărbatului, 
tuturor! Cea: dintii greşeală a fost grea, dun o luptă. 
Celelalte vor veni Singure. Ştie bine acum că vor veni sin- 
gure; e atit: de străini şi de putliu în ege ei) 

AH “domn, bătrin şicănit, o urmări cu -ochi rotunzi și 
uriezi, cu gene rare a alburii, ca-ochii de porc. Poartă oare 
up sligrăt. toate femëile pierdute, de cheamă asupra Jor 
cu atita sipuranță” privirea” bărbaţilor?.... Si ea poartă un 
stigmat; mușcătura lui Radu pie retundul umărul, Com îi 
vine să-i maj spună. oare, chiar în gind, po nume: Radul... 
CL nu: mai e decit doninul Comşa: ea, doamna Vesbianusse 
Cât de ciudat va fi cînd se vor intilni miine, în lumest Cura 
îl uvăşte!i:. Aceasla' o fost toti O dorinţă animâălică, după 

care s-au privit amândoi 'dusinănos; tu dezgust, 

Încetini paşii înaintea casci. 

Atgatul stropea: grădina: apa împroşca rece marmora 
statuilor, firele legiănate de trandalir, drum ușoarele cu nisip 

galben. 

Eva o clădire cumpărată de Solron Vesbianu, ` De la ua 
proprietar scăpălat, în anul cind cunipărase cu aceiaşi bani 
de proaspat inavuţit tinerelea Zoei Dachs, abia ieșilă de pe 
băncile “pensiariului:. Fiecare mobilă, cel. mai meânseranat 
A fusese. ales dr mina ei, atunci cînd “crezuse că aşa 

ra vila tovărăşia omului păros şi vulgar, cu care avea să-şi 
Sopra viața. 

Acun toate îi păreau hidoase, nesuferite- și. de prise, 

“Sună; 

Vecă 'scăvile- de marmoră şi. intră de-a dreptul In camera 
ei, aruncindgentulila, pălăria, mănușile, la întâmplare, tin- 
prăştiate. pe jilțuri a pe: divan. 

= Coniţă, v-a întrebat, boierul de dâuă ori! o întirnpină 
fata din casă; tipărindu-și  şorlul alb. eu chonarde dantelă 
şi-arătind cu capul spre camera de alături... Zice să servini 
asa imediat ce veniti Ploacă în opagl, — continuă servi» 
toarea așezind:la-locul Jor. din ochi. toate; uneltele cu: plăsele 
de-argint, răvășite. pe măsula de toaletă... 

:.înteebă distrată Zoe. Geng mm ascultase: 

= Altceva nimic V-a'adus pălăriile de Ja madam Valdal 
îşi aminti: fata en un Tei de indie perilicu luxul: stăpinet, 
destăcind capacul mmet cuti albe” şi -răsucind je funn 


88 


îndoit.o.pălăriecatenie, Cu pene dese şi dute pe-spate,.ca.0 
coafură indiană. 

Zoe Vesbianu apucă pilaria de victul: penelor gi o aruncă 
in cutie; Tärä së o privească. ! 

= Lasă aceasta... “Le poți duce: Aşteaptă Sp sur: 

Fata -nu seint. 

m Coniţă..: 

— N-ai -plecăta ge întoarse: Zoe din usa sifonierei larg 
deschisă. À 

= Contis Sti mata că avem räzlot? Cu nemti? 
răsuflă cu, o mare: și bucuroasă usurare Tata din. casă, care, 
anticipînd evenimentele, era într-o mai veche războire. cu 
toate vienezele şi bavarezele vecine, guvernânute. 

= Cine ta virt-in cap prostiile astea? Hait, placa li 
iu:coniţă! Serie în jurnale... 

— Să le De de une), De cînd ai început. să discuţi poh- 
Dech eu mune? 

== Crrdenm 

— Să mu eren nimic. Ai pecat? 

— Loes plec! închise incețişor ușa, dezămăgită de putinul 
efi ci al ştiri senzationale: 

Zug Vesbiuriu se trinti în DI, răsucind pe gînduri o ml 
de urighii. Li trebuia. acum 0 energie dureroasă să-și schimbe 
haina: Ar D vrut să plingă şi erg pres’ Târziu; în trup simţea 
mm degen! a uni Dol (en oprise în piept... Cum va fi fiind această 
doinuişoară: Vardaru 2... Ce brutal s-a repezit Radu să 
smulă tom aa, Jan revedere... Ña revedere!“ Aan s 
şesc „oare toate Tubirile-care pareau că Vor dura 0 veșnicie? 

Lausa de alături, în câniera lui SBofron Vesbianu, se auzi 
un foşăet. 

= 7o0e6,! cheină un glas subțire ca o aţă, 

— Dai 

= Ziel 

= Am răspuns: da! aruncă Zoe pila de unghii pe marginea 
mesch, 

— Deranjează-te, rogu-tel 

— Ce potteşta? se ridică în 'silă, a deschise: usa 

în prag; Sofroii. Vesbianu, ou cămaășa proaspăt căleată 
şi serobită în cap, se chinuia să vire braţele pé mined Era 
în papuci si în ciorapi, cu jartierele giluind picioarele păroase 
Si eu tot restul trupului, gros şi burtos; inghitit în: cărmasă 


89 


en ott mn zo, gemlltnd-asz -orb-prin--casă. şi pesticulind-An 
mineci ca'o-sperietoare în lanuri, 

Hp heie: aw, te tot tiasturn! Fir-ar a dracului de spă- 
Jătoreasi glasul pițigăiat din caras: 

Zoe 2 eben nasterii: S 

== Dach m-ab-mäiä să-i desche intii! Ce-a: do vina spălăto- 
ronn? 

Solto Nesbianu scoase. prin deschizătură capul hd a 
nëgicios; Cu urme “de. vărsat „pe nasul rotaumd ca 0 prä 
cind incape a ze invinaţi de vopt, 7 — 

— Credea că mä sufo; Zoco gB 

= Team vagat de o mié de ont sé nu-mi mai. spui Zoieel 
Mă cheamă Zoe, st: atit. Zoton e numele späläioreget, 

=> Scuzaţi! iși oer ierlare, bat jocoriter; Sofron Nesbianu. 
Scuzaţi, Zobeg 9 choamä. päre: üii- SË; și pe soru-mea, şi nu: i 
spălăte Masă, 

Zon vm să'spună că, inte-adevăr, sora lui: Sofron nuce 
Epălătoreasă, e nevasta unui amploiat de mişcare, ceea oe 
înseamnă, desiomr, în “lumea de banali de undă 3 pornit 
neaniul Vesbienilor, "om titlu de 'inaltă. nobleţe. Dar se -opri. 
Privi imprejur in cameră. O răscoală sălbatică, Cutia cù gule: 
re răsturnulă, siroale de Tapa: pe jos, un prosop aruncat în 
picioare, pereche de pantaloni incălecaţi pe spătarul unui 
Bean; o Vipară bhiinindiu-se singuri pe marginea inci măsuțe 
FCmmnpg- 

uasi o armen, dar Sofron Veshtam 1-0 desprinse din 
mină; ducinul-o Ta gură vu degetele sente st părpase făcute 
cupă, cum Tuten scolarii pe ascuns, 

Pardonit- Maiami două fumuri. 

Trase două fumuri: piia la carton şi aruncă rostul într-un 
Vas „de alle. i 

= Pentru Dumnezău! implori Zoe. Te-am rugat de o 
mie de ai sé mu mat arunci Dale unde apuci:.. E un Vas 
de met ai e um obicei oribil, ca la bont, 

"Troärile Ju -Sofron Vestoanu Jet sfirgea existenţa pe 
colțul "meer. :arzind feţele, Jepădate me Scoartele cărților, 
prunoatein'eulii, in'glastre de Toni, in vase, oriunde înafară 
de semuliiiere. 

== Eun vas de pret, un vas-de pret lrepetă: Sofron Ves. 
Dianu, căutină ceva şi -aruneină Tucrurile alin cale: “Te credi 


90 


Astany era nevoie: să imio spui: Buer cât: eosti, că: dâar 
pe mine mä costă... 

Se plecă înti-un-genunekhi și cu ug papucexploră lenebrele 
sub-pat, eist om teanc de ziare, deschise două serlare, tenti 
ușa dela dulapul cu haine: 

= Ce cauti, frate? mu mai putu răbda Zoe. 

— Pe dracul caut! pilai Sofeon: ridicind din pen femme ul 
de ziare. Casă-e asta! Ian! Aisps bine'că e han... Cucoana 
se plinibă, vine la ora mesei: pune-le masă, stringe-te masă! 

— "Dot mr mn spis te "cauţi! ge sili Zoe să-şi pis" 
tecze: calul. 

— Dretelele le eat. ruecană! Nu vez eg emm 7. 

Zoe ridică: pantalonii arunpat) pe spătarul scaunului gii 
arătă: bretelele “atirnate. 

— Nar era simplu să începi de aici? 

Dezarmat, Solon” Vesbianu ge scărpină în chehe: 

z Simplul E ua să zici: simplu! La voi toate sint 
simple... “Mincăm astăzi vum nu? 

Zoe trinti uşa fără săi răspundă, Bărbatul se plimbă prio 
cameră, încheindu-și nasturi şi beotelele, îzbind eu picica- 
rele în dreapta'şi în stinga obiectele din order 

Seuiti-disprețuitor spre usa închisă și mori: 

S-a supărăt: cucoana. Are nervi! 

Asezindu:sc în faţa oglinzii, îi înnodă, de teen or eat a 
fără săi izbutească.: O aruncă şi trase din. cutie alta. 

Sunt :servitoărea: 

— Slinge poreănile daci! dadu ordin fetei, care ge plecă 
şi incepu să culeagă de jos gulevele aruneate, batiatele, păliiria 
căzută: Cum pura în sus. ziarele stropite cu apă 

Prin oelinâă, “trupul slujiicei se vedea: sănătos şi plin, 
derelicind cu spor. opäsipdu-a o mină pe sini din cind fo 
cind, să-si acopere, desehizătura bluzei. 

Soton Vesbiann îi “urmărea prin sticlă mișcările şi simtea 
o doponpe încălzindui timplele, = 

Cind'se apropie de dinsul, îi prinse între degete bärbta a o 
privi An ochiu verzi de pisică. Fata se feri roşie toc, uitindu:-sa 
cui tearnă epre ușa undo dincolo se alla Zoe: 

— Proastot gifi bărbatul, răsucindu-i faţa mică st albă, 
en gas) In eg ae ochii'vielent, Proasto, de ce pn? 

tra apatra slujnicășpe celelalte; Ze lo sehimlase: funda 
îl surprindea pipătndu-le prin colțuri 


Ei 


Cind o mat strinse o dată de sticeul sinului. de-i năvăliră 
lserinii în ochi, fata deschise ca din intimplare uşa de” la 
camera de alături. Sofron Vesbianu se linisti făcind vun sali 
de; neașteptată -apilitate pentru greutatea lui, plantindu-se 
din non In fata oglinzii să-și lege cravata. 

Sirsi repede :ș şi “cobori. 

În'sutrageria inallă și mare, cu buletuti grele şi cu'o uriașă 
masă ovală la mijloc, Zoe, In “chimono-eu ibisi albaștri a 
trandalinii, nairat „in presiune peste “un cimp cu flori 
violete. îl aștepta răstoind. o “revistă. ilustrat. 

"— Simeţa gata? Pih- E.. Mare minune! se miră” Sofron 
derpăturind gervatul. Ce e intunericul ăsta. trale’: 

Fra aprinsä o.singură lampă de masă, cu slob albastru, 
1ranslurid. Asa, încăperea părea mai mică şi 1naj/prielenoasă, 
D erele ascunse în umbră. Sofron Vesbianu.merse pina 
Ia usë, răsuii butonul; aprinzind toate becurile candelabrului. 
Lunina Scihteie orbitoare și: prea vie, în cristale şi 10 Lăvile 
Je metal. 

Sala le migteatre avea două oglinzi, mai inalte decit statul 
anului; fără mamă, în «doi pereti față în faţă. Acolo se aprin- 
seră acini norniunărate candelabre; "o lanţ neintrerupt: ca 
într-o; nestivsită sală unde. Ia mese fără capăt, „aceeași Zon 
Veshbianu, multiplie ată în zeci şi zeci de exenipiare, in haină 

japoneză zeü păsări albastre: si. trandafiri- peste = cimpul 
ege privea ingindurată albul Tarte, în fata- omului 
souri Gm a cu chelia în care lumina se răsfiingea ca ntz 
genunchi luciu. 

= Aşa dal'exilamă;cu glasul lui absurd desubre pentru 
infătişorea-i rotundă de cantilup. Aşa dal... Ce-ai ajuns, să 
facem economie de-la:lumină? 

Fata, servea fără zgomot, eu paşii inăbuşiţi în lina-covo= 
ruhi. 

Sofron Vesbianu picur fațade masă, işi picură cămașă si o 
stërse cu miez de piine. Mesteca hulpav, clefăind; presăra sare 
și piper din: belşug, înainte de a gusta. 

Virt-cuţilul în-:peşte. Zoe îi-luă cuțitul din mină ca unui 
copil rău crescut şi îl puse Alături pe scăunașul de argint, 

Sofeon-il-apucă de. nou. 

= Lasă-mă, frate, eu molurile astea! Asa am Ire äiat så 
măninc: de - cînd. m-a făcut- mamasi; slavă: Domnului, imi 
merge! De ce-i cuțit? N-o să mănine doar supa cn ell, 


82 


Turnă- vin, H eigi pe git. -plescăi dam (aka. 

împinse farturia cu tort: 

— A Se Slëbt ou cofeturile!: Niscai brinza! 

Fata alergă cu farturiile de biinzeturi.: Zoe frunzări din 
mincare puţin e fără „poftă. Rămase privind sutit la orul 
care mesteca alături şi se scobea în dinţi seuipind resturile; în 
farfurie, ` s 

Niciodată nu-şi. vorbeau - decât gvirimdu gi cuvintele ca 
spinii 'înveninaţi. ÎL: prindea” ciupind slugile: Vorbea despre 
restul lumii cu dispreţ, Era grosolan şi scandalos de mult 
“desine. Lângă omul acesta trebuia să-şi sfirşească viala, să 
îmnbătiinească. Fără. nici o zare; Ca. 0-osindă.. E cu putiață 
one? Cum îi păruse viaţa un dar ispititor e divin, plin-de 
toate .tăgăduielile, atunci cind -răminea sînditoare. pe: filele 
de roman citite în dormitorul pensionului!... Toate au sfirșal. 
aci, Fără nici o scăpare... Co în visurile cele rele, cind vrei: să 
te trezeşti şi nu poţi... 

Sofron Vesbianu sfirși ` de mincat: și își şlerse'gura cu tot 
şervetul, “aruncîndu-l peste pabare. ` 

— Şi ce-ai rămas: aen pansivă? o întrebă, apucind-o. de 
bărbie, cum. făcuse un ceas inainte cu fata din casă. 

Zoe se sculură de silnica dezmierdare. 

Își aminti cuvintele fetei din. casă și întrebă: 

— E adevărat că gem mobilizare” 

Bărbatul o “privi out de atita ignoranță, imitindu-i 
glasul: 

— E adovărat că avem mobilizare? Dar bine, cucoauă, 
pece lume trăieşști?:., Urlà oraşul, și dumneata, parcă acum 
te-ai trezit din somn. Sigur că e mobilizare, stare de asediu, 
război, ce polteştil.;. Au vrat- războiul, îl au acum... Să-i 
vedem |... Dierd jumătate de milion, cit ami de incasat: de lu 
Berlin: pentru furnizări de cereale şi petrol, dar să-i vederi si 
pe ceilalţi. Război; război: De dot am nu mat putem răsutla 
de viteji... 

Sofron Vesbiânu, indignat cu mina tremurind, turnă vim 
în pahar, îl răsturnă pe git a se ridică rostocolind -scauriul: 

Stiigă fata séi aducă pălăria şi, anintindu-și-că orcun 
într-o ză ca aceasta, istorică, nu se poate despărți de nevastă 
ca întotdeauna, își țuguie buzele -unsuroase si-o sărulă pe 
frunte, punindu-i “mina pe „umăr, 'acelo unde era semnul 
mec mutt Jo Radu -Conișa. 


93 


= La revedere, micuță! Nu.-lua si An toate: la inimă, 
M-ău lovit și pe mine nevricalelel Am şi dece... Înţelege, o 
jomătate de mio nui glumăl... 

Îşi aşeră “pălăria pe .sprinceană' şi circulă: pe. picioarele 
Scurte, 

Zoe privi eu ură spatele omului îndepărtindu-se spre uşă, 
cu 'ceafa groasă şi revărsală, cu.un cere: de cheho ieșind alb 
de sub “pălăria, de pai; 

Îşi şterse apăsat cu batista kent sărutat. 

Dar usa se deschäse din nou, și. Sofron Nesbianu reapăru, 
făcind o reverentă exagerată, 

— Uite, micuţe, nu rămii singură! I-am întâlnit pe scării. 

În dosul lui, păşi, în haine cenușii, vn bătrin: uscăţiv.. gi 
inalt, cu părul ali, purtind într-o mină bastonul cu miner 
do fildeș, in cealaltă pălăria de pai, pe:care o înclină-cu mm 
gest larg de mușchetar ce.nu capitulează virstei; Dumitraşcu 
Dachs, 

— Papăl'sări Zoe din Joe, întiuzinduii. fruntea. 

Dumitraşcu “Racliș lipi buzele uscate de frontea: fiică-si, 
apoi- se trase un pas îndărăt şi o admiră cu emtază, 

Pe'urmă, ameninţind cu gest uscat: pe Sofron: Veshianu 
pare asista la scenă cu pălăria pe ceată, propiit pe picioarele 
scurte: S 

= Ne, aen îmi place! Să-mi ştii: de frică, Piston!,., 
Tiam spus: delicat; cu fetița, cum je porţi cu un- ou fragil... 
AeL... : 

Anteninţarea și-o termină răsucind bastonul intr-o ligură 
de''serimă,. cu cel mai perfect oer de spadasin,, după care 
lucru rise singur cu zgomot.si se aseză pe scaun, picior peste 
picior, cu-mina țintad pălăria dusă Ja gold; cu cealaltă reze- 
mată în minerul de fildeş. 

Sofron Veshianu mormăi ceva neînțeles, duse vun deget 
la pălărie, cum se salută între ei gardiști, apoi ieşi pe ușă, 
de astă dată definitiv, 


Vi 
De pe obrazul Ju Dumitraşcu Bache mascade-joviati 
tate teatrală căzu, lăsînd. numai înfățișarea unei mari oboseli 


Întrebă, căutînd, din ochi Joe pălăriei gd bastonului; 


94 


— Ce. age mormoleeul: dee sii) de Les astă 

Ze dădu; din. uiberi, iadu lucrurile dm minis cine gp 
inleresa de; grijile op de Bucuride lui,,Sofron? 

ȘI întoreindu-se, după: ce a pus in eier bastonul și. pălă- 
tai 

o Papă; desigur nak luat: masa 

Durnikraseu Raths: protestăs 

= Cami fetita? Crez ei de aceasta, vin: înteldeauniee 

Zoe nu-l ascultă, 

Sună, porunci shijnieei- sp pună Lochrmut o. „îl „servi 
Suigiură eet De copi: intirziat: de la cină după: hainanalicuri. 
Au. titate împotrivire: ` de Jo începute, Dumirsscn 
Bacliş devora: co. polla; unui; infometat: Dar Lrebua intra 
devăr: un. oeh expert pentrao- ghet această. toare. sub 
gestubile-stăpinite Sanne Hneioaeg și sul aerul distrat 
cu cire iși scotea; a doua cară în farturie, povestind o anecdutiă 
de la club, amintind o întirăplare, dän ținereţea-i foarte Turta- 
Das, e 

Zoe îl privea și îl asculta eu o drauosle- mărită în. acea 
seară “le: senzația, singurătăţii: în „care se. alla. Nusi păstra 
multe iluzii despre” aces părinte de teatru, dar H men ca 
pe on copil sleicat, ; D 

Venea pe la dinsa, numai când. avea: nevoie de hăni. Îşi 
tocase averea în, cărţi. La club, işi dădea st acum ultinia pn: 
Dm. Prive de aproape; haimele croite cu: preteriţie detmpe 
cabilă elegantä, ehelvele albe, cravata. de mătasă, arătau, 
cast Dua, o mare; oboseală. ` Se vedeau marginile, uzale; 
se: simtea mirosul, de benzină. Dumitraşcu Tache. iși ascundea 
gărăcia tao pecingine -ruşineasă. Sub. întățişarea-i bonoină 
se pitea un Grup egoisme” 

in piuțise în dreapta şi. în stinga dureri pe- care mei nu 
le observase. Îşi, ruinase mai: intii soras Nevasta D misrea, 
de fuzie: într-un sanatoriu dun Eiveln. în: vreme cp gl ae 
îndeleinicea să-i joace: zestrea pe dou tablouri Jo Monte 
Carlo. Pe Zoe o inchisese în pension la călugăriţe, unde apărea 
zar, cochete periăt a partural ca un amante Încărcat de 
cadouri... leacuri, bomboane; și; -culioare,. ca să dispară to 
jurnătals;de-an, cutreierind- toate stațiunile de bat din: Europa, 
tinde ze aflat- cazinouri şi de unde iși-amintea că are un 
copil, pe 0 :cate -postală australă. en 6-grăbilă semnătură 
cu eren) sub priveliștea. unui “cazinou, 


95 


Cind Zoe sfirşise peusionul, Ta sfirşea si dinsul de risipit 
averea: A lui şi a fetei Sofron Vesbianu D cumpărase ultima 
sfoară de moşie; o întrezărise pe Zoe cum supraveghea nipa” 
chetavea bagajelor la conacul: de unide eva izeonită; U chemă 
pe Dumitraşcu; Dachs în cancelaria contabilului st, dung o 
jtimătate de oră, cînd: au iesit” amindoi, o dată cu moșia, 
omul nou “aproape „cumpărase e Tote fostului "proprietar. 

Forcit st inconştient, Dumitrascu Bache zugrăvi copilei 
abia ieşită de pe băncile şcolii, viaţa fără de grijă, de confort 
și belşug, pe care î-0 oferă'omulitu picioarele scurte, eu burta 
rotundă și cu chelia țuguiată ca virful unei căpăţini de zahăr, 

1 Dar e urit, nu mai e tinăr şi e vulgar! 'suspinase Zoe în 
batistă, văzind în ce odioasă fiinţă se întrupase printul: sar- 
mant visat şi de ea, Ca dp toate colegele de pension. 

— Frumoşii sint numai tenorii de operà li Că nu e (inr, 
cu et mai bine: mu te va plictisi cu 'expansiuini juvenile și, 
dacă e vulgar, va PR un joc penteu tine să-l civilizeză! rezol- 
vase sumar Dumitraşcu Pacha toate problemele de conștiință, 
a după nuntă plecă, felice şi întinerit, să cheltuiască” banii 
vinizării — a moşie și a fetei — D Spa; la Datz, la Nisa, 
Ta Deauville, la Ostania. 

După un an se intoarse cu o valiză mică și eu un costum 
de; voiaj, Restul bagajelor erg zălog la Hotel Negresco din 
Nisa. De atunci trăia „imprumutind“ de la Zoe bani, pe cate 
avea săi reștituie odată si odată, cind; va izbuti martingala: 
O sută, cinei, 0 mie — hirtiile se mistuiau discret în port: 
blet; de unde mergeau de-a dreptul pe masa verde a clubului. 

Pentru Sofron Vesbianu nu mai găsea acum decit vorbe 
dispreţuitoare: ` mormoloc, piston, 'cantalup;. chaman, ai 
aproape îi “făcea vină Zoei că-l suportă de bărbat, -uitînd cu 
desăvirșire cine pusese. la cale această hidoasă' împerechere, 

Zoe îl privea ciupulind boabele de struguri și, văzindu-i 
funta inegal înnodată, i-o desfăcu și o prinse din nou cu o 
atenție. de ` îndrăgostită: 

= Papă, rilini- tree pe la tine să fae ordre, 

Dumitraşeu Racliş locuia într-o cameră mobilată, a cărei 
chine o plătea Zoe, ca şi: băcșișul servitosrei, ca și florile: 
pe “care 1 le aducea să inveselească: încăperea op miros de 
tutun, ou ziare răvăşite pe toate scaunele, 

Cind impinse farfuria cu struguri, Zoe îi: ceru portbiletul 
şi urcă scările în ietacul ei, să-şi “depună birul. 


96 


Dumitraşcu Bache aprinse o țigară înfiptă într-o ţigaretă 
lungă a -groasă de chilimbar,  Contemplind inelele de fum, 
Işi recapitulă o socoteală simplă: dacă Zoe îi pune o mie de 
lei, mm pol d8 pentru consumaţiile din urmă la bufetul chr- 
bului, o sută saizeci datoria de jeri de la ecarté, un pol îi 
rămîne de cheltuială şi opt sute plini, pentru joc. Dacă le 
rotunjeşte, poate lua bancul singur.. 

Zoe s6 întoarse in “fosnetul de mătasă a) chirhonoului. 
Dumitraşcu Bache îi luă cu neglijenţă portbiletul și îl puse 
în buzunarul de la piept, pipăindu-și haina pe deasupra. 

Apoi se uită la ceas cu o înfăţişare deodată foarte grăbită. 
Era, nerăbdător să ajungă mai repede la club. 

Bugetul ze încărcase cu doi lei pentru trăsură. Dar Zoe 
voia să-l mai “țină încă prizonier: 

— "Trebuie .să iei cafeaua cu minel... Uite, o fac eu, asa 
cum iţi “place De: amăruire şi tare! 

Dumitraşcu Racliș făcu un gest de resemnare: org galta 
la toate. sacrificiile. 

Nu putea ghici dorinta deznădăjduită a Zoei de a se 
simţi. apropiată de o vietate case să-i imblinzească singură: 
tatea. ` 
Si chiar de an D Intcles aceasta, n-ar fi fost instare să 
sacrifice un ceas; cind la club: incepeau partidele; 

O singură preocupare îl stăpinea: Zoe i-a pus în portbilet 
anci'sutare, ori o me de leif Și cum Zoe era întoarsă cu spa- 
tele la cl, cătind în bufet maşina, de'spirt pentru catea, ou 
îndeminare de şcolar care copiază-la teză, scoase portbiletul 
din buzunar, D cereetă conținutul, respiră usura — se aflu 
o mie = să îl-puse la loc. 

Ridicind' ochii, văzu că Zoe Gin oglindă l-a surprins și 
că a roşit pentru el. Atunci destăcu portbiletul, trecă între 
degete cele două hirtii de cite cinci sute, strinse buzele dis 
prețuitor: 

— “Merci... Quelle saleté que Pargeni Iu 

Și involuntar, Zoch o dată trase cu coada ochiului Ju 
ceas. 
— Danä, mu te mai rețin! făcu Zoe cu tristete și cu um 
Mä Văd că eet grăbit... Desigur, e mai bună cofeaua la 
club: 

— De ce vorbeşti asa, fonto? se apără moale: Dumitrascu 
Dachs, E adevărat că aveam o intilnire, dar. 


97 


= Toemat, mu vpreau ca dun pricina: mee. 
= Atunci, a-revadere! se rulică dr pe scaun; căulindu-şi 
dën ocht bastonul si pălăria: 

Zoti lo aduse; Îşi plecă fruntea şi. se Jä sul ata A vu 
up gest, dureros să-l oprească — atilă nâvaie “siiițea: de cineva 
să-i alunge” pustiul! — dar şi-l stăpini. 

s~ Intelegi, fetita, războiul. ne aduce” atitea. con plicaţii 
vorbi Dumitraşcu Raclig; nimal că să rosteasca ceva, punind 
mina Pe umarul: Zeci, -a doun oară in ziua aceea, pe locul 
unde; se afla semnul lăsat de dinţii lui: Radu Comşa: 

Den grea se Lrinit din mm. 

Zoe rimise dän oui singură Își apăsă (ärt, 

Asadar, războiul |... 

Rise răutăcios, Să moari taţi. Cum în urăște acim Te 
Lat! Un: gfireat, de lume "ma ma" Dstëtmini 9-0, dat met 
n-ar Induäoen: o. 

Se vädieë. de pe sonn. În una din oul), se aprope Spre 
ca în;ohimonoul: eu Tut violete și cu ibisi albaştri şi tranda- 
firii. afin zieat de aproape,” că răsuflarea calda aburi 
sticla; înce adusă in. reali obrazul, 

Dier negură vu batista a gp cerceta cu lunre- amintea 
i străine; neit de culoarea! florii de liliac, Com. putusë 
clipă măcar: să „dorească, malen tuturor? A șa ginilese, 
desigur, feneite pierdute! Pentra ate nuc decit eguis 
nesaţiul Şi. pe irmi dezgustul cărnii. Privi cu Merzeie in 
adincul ochilor: Aga né privesc; desigur in oehndă teme le 
pierduleL... E o conspirație în jurul: ei? toite se dun Bn 
piardă: Umiirul gol “arăta semnul dintilor hui Radu Conta, 
puternici, Aşa poartă. desigur, stigmate impudice; trupul 
tuturor: femeilor. pierdute! 

În încăperea laveă, cu toate. luminile aprinse; printre 
dulapurile grele cu scinteiari dr -eristal et metale, femeia 
plecală spre recele. juc al oglinzii își cerceta cu prise ochii 
în care Sp regăsea străini si nedeseitrăti. Şi alte fe imei, fi 
număr, înalte. hane cu flori violete; eu procesiuni de îbişi 
albastri ai roz, se plecau scormunindu-si din oglindă ge anite 
achilor, demain. ds care se căsea-0 prăvălie; neputinta de a 
delimita” realul Ae real? spatmă, 


Dä 


Neagră Luminijă, 

Aser- alien să-ți seria dur-odată, că vie, mm ştiu de 
unde să ineep -Si nu mail sint Sipură geint, dact ser isuarea 
ie iai. poale găsi la Sinai, ori n-are să otolească drăbiul pe 
ia Bucureşti, ori ta ţară; (0 Arpăşeşti, după eum erau proicetele 
Toile, Are sët uge in acest caz ştiri învechite şi nici o “pagubă 
dătă se ea pierde pe dum. 

Log drect cun Joel st eu cp papă lo Bicureşti, penti 
nişte Tucrări ` cure. întirzidiu Jo Credit, Am stal âproape tö 
Amt sihgără Ja hotel, în afară de mesele pe care fe luai 
înn prend Ja ristazrant și, do doud rt, una Je Sos şi alta 
la (ieteleşranur, nnde se juca o revistă fuurte decoltată. de eg 
josi ruşite că mai venisen, dúr ne erg ei tüyine să Diercnm, 

Am em moment că, în Arete de ta Constanța la 
Sinaia, mai. sinteți dn Bucureşti şi. om fost pe la vor. Ani Tudi 
e “trăsură et, Cum mergedin, nlia oară sigură intr-o birjă, 
mi-se părea.-că, lol lunea pe Calia Victariei se mé la mine. 

La soi nu era deelt sereitodrea, de la care a Gi că rett 
Jo Sinaia gi că domnul Vărilaru e singur iñ oraş. L-a. căutat 
si papă să-l roage ca să intervie la Ci dit. dara fost cui nepa- 
ungt să-l descopere. 

Mari tw Piata: Teatrului; Tim väzu pe donnul Radi 
Comşa. 

M-am indrepiat să-i țin colea, foarte: veselă şi zîmbitoare; 
etan bucuroasa să afit veşti de Jo tine şi mă gindeant că-i fac 
vn. servieta Jut pap fundu urndel „poute găsi pe donn 
Firda. 

Daru m-a risunustut şi-a Ze pl mar diparie, Ge Ù am 
rămas cuio figură stipidä in stredă, cu toate cü mi am. îuat 
aerul că ginbese alteuica, de mai departe. Ergo vn domt 
blond şi dislins:ta figürü, eare trecea prinire lume cu privirea 
absen şi elegiacà. Domnul Comşa misa părut mar mil 
inalt parcă decil anual trecut, dind Lam cunoscut ta tine; și, 
aşa priu de soare; seniănd cu Henri Owen, califormiarul din 
filmele din Los Angeles, (Nu zinibi: provincia, eu singura 
distracţie, “cinematograful, mă 'silogte „să-mi “culeg. rez seroile de 
impresi de la Palh Gaumont. ete... ] Dacă și tu, te'ai mai 
înnegriț bu are, ft inchi ipii ce irebute să fii Numai ghuoc 


EI 


îţi mai lipseşte, aya cüm ne-am fotografiat în travesti, după 
balul nostrii de da şcoală, în vergoen! de acum. trei ani. 

În: sfirsit, ce să-ţi mai spun 2 M-am plictisit: ma rëm on da 
not, Jo Roman, şi om cilt în. camera, de la hotel în Pari zile 
irei Yoman st H oraf de recisle (ite, 

O singură surpriză, 

A ou intilnit ep io noastră, cu Pio Apt: cure zg 
mürit ann! trecut cü unl din frațu. Negulescu. gmdgietdr 
iesenii de la: Jeana d'Ae, cînd, m-am lovit cui ea fală în. fală. 
Ne-amsărutal-în stradă, era cu bărbatul et, mi Jo prezenta. 
np rn scări şi căi gras, n-are deloc mutră de avialor at lol 
timpul căt om vorbi. e stat mul, răsurind între degete o arava 
cu mine. de metal. De ce ro fi trebuind eräus în “aviaţie, 
n-am «putul să-mi aplic! T 

Biada Eiizo a släbit mull la figură şi s-a irqi rän. et pele 
Pe org: ca bolnavii de ficat. Are să uibi un copil peste. dini. 
linis se cunoaşte de tă cincizeci de néier, cu tote că şi-a Țărul 
rochii lurgi,-să mascheze. Nu pot înțelege cum poale ieşi cineva 
pe stradă în. siluiţia asja! Mi sar părea că toji gei se öpreše 
Io „mine. i - 

Tan adus aminte de nebuniile noastre, de grevale şi seimda- 
lurile-de lë ora de latină; de Țhitarii. de lârtie pe care-i-atăţum 
de coadë jetehelei Int domnul - Cartanțil-Clempus: orchestra 
agneriană din ora doamnei. Sacel, în. sfirsit o mie St mer de 
nebunii; pë tarë: thtr-aderür astăzi: mü mir că lean pului 
trăi. v codată. 

Eliza protesta acum că ar fi fost ca SE Aer parcă 
îi era rusine de toite nostimädele cure og făcuseră celebră si 
ré de toată şcoala. Aviatoral ei asculta. foarte “plictisu, 
Wind er la firmele magazinelor, Cred că Jee fi învălat pi 
de rost, pë rază de o sută de metri. L 

M-am întors la hotel, foarte” indispusă. "MA sipdeam ce 
foce ciata cu noi, dacă st intr-o fată veselă. cu inteligența şi 
“rigălăşeniu lizei; nui. rămîne într-un. an de mariaj. dedita 
eutupé Core dirige alenţia trecătorilor cu. talit ci voluiinoasă 
scapare păzită pe stradi de un donin atost și monăsilahie; cu 
crăiașă de Zocken. 

Acasă Jo Roman, vind om ajuns; dp pd uriia. coldurife 
şi ptaful din: Dhicutoşti,. au! zg părul. un ral erädina nnastra 
eu Mäe şi aleile de trandafiri. 


109 


Si acum, dragă Luminiţă, să-ți serin SC cum ne-a. găsit 
pe noi mobilizarea în -astă-seară; Mu ştim: cum oe fi căzu 
vestea aiurea, dar în casa noastră părcă venise un faire-part 
de înmorniintăre. 

Papă s-a întors din. oraş negru ca pământul. În vara aceasta 
pe bătut piatra da moşie. Au eram asiguraţi. A0 fost doi 
ont răi, unul după altul. Papă, lăstitor cum. e, s-a gîndit la 
economie, Recolta din: anul acesta, ceva mai bună, ise părea, 
în-sfirşit; o compensare Pepin cci doi ont dezastrioşi şi nu se 
mai diştepia “să ne încerce Dumnezeu cu o nouă pacoste. Spera 
să aranjeze în citeva zile toate cu Credilul acum cite ştie cînd 
o să;semai:poală face ceva! Pe deasupra, mai angajase: să 
virulă ce bruma mai avea strins în hambare din alți ani; griul 
şi secăra “pe cure se încăpălina să nu le dea unor negustori 
germani, unui oarecare doctor Mayer, invalid şi fanatic, 
dar pare-se negustor cinstit... Acum, în sfirşit, îl conuinseserăm 
noi copiii şi încheiase. contract; incepuse să încarce. în gară, 
cînd colo intrăm în război, şi tomai cu nemții! Alti, mar 
prudenţi, mei pricepuți în afaceri, au luat aconto; san chior 
prețul pe jumătate din punea vindută, așa că n-au ce pierde. 
Ba chiar le convine. Dar noi om rămas cum e mai rău. 

Frale-meu, Camil, de cînd s-a întors de jo Paris nu face 
nimic: joacă doar cărți la club, aştepiind să se poală întoarce 
ca să-și termine doctoratul, şi, Țireşte, viaţa și cărțile costă bani. 
Bărbatul Emi sora meg Con mai mare, au cărei ochi ti 
plăceaa ita şi spuneai că scămănă cu Fabiola: — e de un on 
concentrat; leafa liri de magistrat, de alifel, niciodată nu Gar 
fi ajuns. fără venitul pe cure i-l serveşte papă. 

În sșirşit, numai prieini deâniristare şi griji în toate părțile ! 

La masă, pupă abia a gūstat de două-trei ori din mincare: 

Toţi tăceani: 

Camil, că intotdeauna geg, nú era acasă; minca în oras 
cu prietenii, zice că la elib; însă Dumnerei A șiie pe unde 
umblă.: Dar mai erg un loc det gol, şi, fără së ne spunem, 
sîndul nostru ol tuturor se învirtea întprejur. cum sint atrase 
albinele de farfuria unde au fost fructe. E locul lui Todiriţă, 
Paie men, cit un an mal mic, chemat de trei taiii [à regiiieni, 
prin apropierea Bacăului, ; 

Pentru dinsul, războiul înseamnă ceva moi precis gi mai 
ăpropial decit pentru noi doli. Băntiesc că yi, maman şi. papà 
simjean “aciim o mustrare. Nu si de ce Todiriţă a fost triot 


101 


dauna asa, mai prigonit în familie. Poalë fiindcă e mai liniştit 
şi si-a edzul înlotdeaună de învățătura lui, fără. să ceară prea 
miulle de acasă, unde toți socotiam, firesc ad se intereseze măi 
ot de Camil, care e moftuios şi pe tare niciodată nu-l. mai 
selisțace. nimic. 

Acum ne gindeam cu.toția Ja en! plecat; Der ep mai puteti 
facet. Maman era plinsă... Atunci. neg dat seama cât a înăibit 
in. ullimi „doi ani. i 

După: masă, am: slăruit de nand st man să ieşim palin 
In. oraș. Eram gi cu curioasă. să văd ce impresie a făcut în oos 
vestea. războiului; der îmi închipuiam pe urmă, că oştarea 
şi aerul are să de. fară bine și să le dunge gindire urile: Si 
am aval dreptate. În oras erg o nemaipomenită fierbere. 

Cinta în fala grădinii. publice o muzică militară. (Un grup 
de liceeni, veneau nu stinde unde af se duceau nü stiu unde; 
purtând, an. sleag şi cînlind. imnul, lui Josif. Fotie luminile 
aprinse: la fereste, drăpelele scoase afară, ofileri at soldaţi 
miti. 

Peio masă, înăintea cinematografului, un student; feciorul 
preotului.de pe: strada noastră; rosted o. cuvintăre.: Luica l-a 
luat pe sus şi l-a parlat nind şi sirigind eu o vitejie: de ai [i zis 
ci. stat cu lo|ii gata să brcacă peste an sfert de ceas Cărpaţii. 
După el se urcă. Dr masi cine. crezi? Camil. al "nostru ! 

Aa apucat get, un fel de [rică şi de rusine. Ce-are să 
garbească despre;război, el, care stă toată ziua Jo club şi şi-a 
painea siaja da pension, în Eloeţia, şi pe nend, neântrerupl, 
a Paris; numai. noi glim- fie sacrificii? ` 

o Er, Arnez a vorbit senn! st foarte frumos. cova mișetitor, de-a 
izbutit mulțimea într-o nebunie de urale lui papă îi tremura 
mina sub brațul men gi în loc să se supere, cum ni-dşteplam, 
şi-a. [ăcul loc în primul rînd şi l-a:sărutul eu ochit în lătrămi, 
deşi, de două: săptămîni „aproape nu-și vorbeau, fiindeă aflase 
despre. o poliţă, ori aşa cevă,-iscălită. [ără ştirea (ur. 

Pe urmă, cînd am.apuns acasă; ronn ceas m-ai plimihat 
singur în. grădina noastră, care-i foarte mare și cu tufișuri 
sălbatice. M-am gîndul la mulie, (e multe, L.ăminiţo 1L Cum tmi 
lipseai tu, së stăm" acum cu sufletele aproape to M-am urcat 
fîrziii în- căsă. În camera lui. maman, uşă inlredeschisă. Am 
impias:o- încelişor.. Maman în. genunchi; înaintea icoanei, cu 
candele. aprinse, se ruga, poale „plingea... Am iesit fără să 
simtă, Lui maman îi e jenă falë de noi de apiicăturile ci bise: 


103 


ricoase. Jar acum o înțelegram prea „bine, gi cât. (mi: erg de 
durevos că-n pol şi cu ingenunchea ca dinsa, în o Gegend, sub 
O CAN 
Arumi am temut de eris, dro Luminijă yi de ta 
fereastră, dm. Z01cHd ment, privese sus. o stea. Poele in clipa 
aciastă si prisia da e chemată de dinsa,. Agë gindul nostru 
se nineio prin noapte: E Venus stii, Steaua. pe care opri 
ean omindouiă, ct enatele camioni pe marginea feresirei în 
dormiter, dung ve Gdurmren Mile Moche, Poate mi se par. aya 
de departe, atit de departe Si rai ştiu, de ce-mi vine să ping. 
Mă gindesc Ju jrate-reu. Dare şi esa fi ridicat ochit «pre 
steaua „accasia,-înt astă topte? Se viir trebuie să. [i fost în 
pară ustizr ca rind, en ochit la cer da Si “atitea mame şi sürori 
Ce pling Dico de nor pè rung, itoati Inge, uiia 
și oi" care sens Se cumpără alti de scump fericirea... 
E foarte Grini; ti dori, poate: minai dein unde. Iert! 
războiul se petrece edia în 'orător. Dir met Zott dom, e 0 mare 
tăcere şi îm cine, nu ai de 'ce, Luniitiio, să plina. 
Îți sărut ochii drăcoşi, 
Elena 


Capitolul HE 
DAOU, STRGULETETOR 


= Ghiorghiö Sia Milos) 

= Ulbiorghio Sin Anc 

— Uc Seredat:, i 

tr i 

— Bett Pin Giorgi ! 

— „usi Bin Giorgi Dal fe armă? 

— Kezdo N asarhely... 

Duri tăcere, Mina cu stegulețale de hirtie căută iu zadu 
pe hală, : 

— Tan nume in posibil! Cum ai zis, Jore? 

— Kezdo Vasarhely. Cu Koşi en y. Cred că e între Or 
Sireda gi Sepsi Sin Gamm, 

— Nut. Imposibil: ku! päscscl- 

Luminiţa Vardaru își ridică pieptul: de. pe” harta prinsă 
pë măsuță cu ţinte. galbene, Era îmbrăcată în “haină albă 
de infirmieră, cu capul înfăşurat Zo legitoarea dle mandi, 
purtiiid. minuscula” cruciuli[ă de singe pe frunte: 

Aruncă în cutia deearton stegulețele:A ricelore” si luă dun 
ina lui Radu Com sn foile ulinelor comunicate, si le cileascà 
sincură, 

Într-adevăr, corintic al ab Acra ter e: Norl aşi eriak 
RKezdo Väsarbely ou bh esteu y 

= Ca nure stropite, Pomieh. 
cuiască 24... Ce Tel deng or fi şi săcuii 


Zu che repite si- 
REIR ar 


104 


Lummmta se îutoarse. la hartă a de astă dată descoperi 
orasulimediat; era mai citeț-si mai mare seris deit. se aştep- 
tase. 

Înfipse: stegulețul st 7 
de -ace. 

Pe harta cu vine albastre, învenini nd riturile. gerpiite 
printre -oinizile -taleni insera ninl munţi. -stegulețele ros, 
gulhen şi albastru arătau, ca tat atitea mici fanivane; frontul, 
null dincolo de “hotar: 

Armatele, acolo, străbătuseră In miez de noapte defilee, 
între stinci eu uuibră umedă ai șuvoaie de inunte; ingropa- 
seră morții la margini înalte de codru; în marșuri astovi- 
toire ridicand tukmi eh coborau Văi necunoscute, de unde 
neusleptat incepea să secere.o mitralieră şi oamenii își dădeau 
sulictiil ingenunchind. Convoăie şcirțiiau pe șosele, brancarde 
Cu rémtt vătuineau în urmă ;- oameni. halucinaţi ` de nesormn 
şi oboseală păgeau cu pralul lipit; de sudoare, cu ochii adinciţi 
în orhile;si-cu pleoapele albe. Umeri încovoiaţi de greutatea 
sacilo a de povara armelor, la fiecare- popas erau madure- 
roşiytotul se desfăşura precipitat, în afară de orice fire, între 
spaimă a nebuneşti. episoade de deşartă bravură; aci, pé 
harta netedă și nouă, steguleţele de hirtie se 'plirnbau desti- 
şurind un război amuzant. şi geometric. 

Luminiţa puse capacul cutiei de carton şi sculură acele 
înăuntru. 

— Radule, trebuie să-mi aduci altele. Sint siguri că în 
două-trei zile, n-or să me mmm ajungi 

iși înnodă:mai Sirins cingătoarea peste mijlocul Jane 
albe și, ingrapindu-si miinile în buzunarele largi, ze "pn 
în căleiie ca o slujnicuţă în sort rniou: 

Nu e aan că-mi” vine bine? 

Yadu“ Comşa, scufundat în mt. pior peste “picior, o 
îmbrățișă cu “privirea, 

Costumul de intivraieră: o prindea” minunat. 

Dar că go necăjească, “vepelă exclamaţia tanter Laura 
Col o văzuse: apărind intila “oară în acest travestii 

— Admirabi O adevărată-soră de caritate de operetă 

Luminiţa” Vardaru făcu ceca" ce mme en Jr" Ad 
strinse buzele îimbulnală; cu o mntrh pe cate o sita” du oplinilă 
că nu eide fel: dizeralaoasă; bn dit potecă. 

= Te rog A putea celpuţin să Dt zm orizanal in spirite; 


i acum cu încântare oștirea! ei 


103 


— Dar nici nu-m-am- gindit să fac spirite... £0 simplà 
constatarel o. necãjimai departë Comşa; cuapociitänevino- 
văţie, amintindu-și neplăvut alt dialog; en altă femeie, eare 
Lut as i învinuia-că n-o prea ziuiereşte cu:spiritele. Fac o 
simplă: constatare, Luminiţa... 

"Frumoasă “constatare li; dădu din umeri Luminiţa, 
trecînd" prin față oglinzii. și 'ceroetindu-se din treacă: eu o 
uşriară nslinişte. 

Imaginea ralidioasă din oglindă însă-0 alem A. Ce spuneau 
dinşii? Era o foarte: sitripatică soră de caritate] 

Puse in braţele lui Radu Corgşa un eraf de ziare si-i făcu 
O reverență. < 

— Fiindcă “nu-ţi plac "aşa, "mi duc së mä fad 
Peste o jumătate: de oră awsă fio'taţi anti Ni roate 
detin subiect de glume... Dacă dorești ceva, suit: Bulv 
ştii unde el. ari ai nasturi ole de porțelan lingă draperiă ugik 
Pati 

Pașii Luminitei se auziră: drpärtämdu- ae inino eameii, 
pe. ună alla, pe urmă do, 

Radu Comşa dădu drumul ziarelor Aus We covor, alături 
de mit ai rămase privind piin uşa larg deschisă afară, An er. 
dina unde se” zăreau trandafirii legaţi cu «teară aălbani de 
tei, lină stilpişorii vopsiți verde. 

Era în holul caselor lui Alexsandiu Yardan, după tasu 
rie şase. 

Soarele de stra de august, răstira printre frunze rate 
domoale eu o uhelanenlică piesiţirg de toamnă, 

Pluteau uşor funigei. albi; logănindu-se in lumina oblică, 
O xrabie cenușie dtipicpe scările peronului Și oun o i 
pevărutăi Pe sub Lech aleji dincolo „de. vergelele de Do ale 
gtilajului.. “intortindu-se dinspre . capătul şoselei, - trecu o 
iemeie cu cupul ascuns de o umbrelă albastră. 

Mergea dicot, singora, -pi o clipă Radu: Comşa tiesùri: 
H. rärg că recunoștea mersul d trupul-Zoci; Vesbianu. 

Dar femeia opii-0 trăsură goală $ şi se asch inchizinul umbra: 
la. Erau necunoscutii: o femeie: în virai 8, cu-părul ab, cum 
o pulise Asemat cu Zoe? Dealtfel de op a trestat? Acum 
tevi zile-a intiliit-o peaşteptab in fată; în plină Calea. Victoriei, 
încit mwa mar -putut:o--ocoli.. A salutat- -0 S1. Zoe 38 1äemme 
cu surisul dintotiesuna, ca gi cum nimic nu s-ar fi intimplat, 


106 


Ce îuseăinnă Într-adevăr. m ăruntul. Jor episod, în -precipl- 
Lëpen do evenimente care-i Hra pë Lob, aitieni nu: putea 
spune încolro? 

Radu Comsa își“ sehinbi piciorul -amorţii, Cu: degetul 
răsudea:un-canalde la braţul ji ului, cuprinzind: In ginduri 
nehutăvtie -acește întimplări care s-au petrecut în mat pupia 
de două săptămîni: 

Areia zi după-ce fuseseră afisate ordinele-de mobilizare, 
se. înlăţișase la minister,“ Jet dădea ` Line seama acuti că 
Alexandru Vardaru avusese toată dreplatea. 

De la-birou,; Onistor ` Sachelarie: plecase; toate: lucrările 
se parălizau, întrerupte; era nevoie de o lună cel puli. pene 
tr a-ti: vestabilite aen cum Gereau împrejurările! noi. 

La minister, căulase: îndelung, dintr-un culoar pe altul 
să: “descopere serviciul andel îndirepla: ordinul răobilizării 

=—""Prebuie: să fie la: domul Ispaşin li Jet dăduse: ca pä- 
rerea o dactilogrată cu buzele;foarte roșii, eu un început: de 
miastaţă si eu ` miper). de Iustin negru, trecînd eu un jean 
de hirtii Jo. sermnat. A. doua. ușă, la stinga... 

Domnul Ispaşiu avea o figură slăbăncagă și. pielungiti 
într-o bărbiţă roşcată, către care „păreau că se, prelung in: jos 
toate trăsăturile. arărite, S 

Citi hirtia seobindu-se în creşte cu un virt de eräm, în- 

toreînd-o pe o față și pe alta, po.urmă Lo întinse indărăl, 
ținind-o depărtat; cu. două degete; ca ferindu-se de o atin- 
pere impună, 
De unde, vrei să- stiu ep, domnule; wideo mai fi şi 
ul-ăsla? Au infiintat atitea. ci Du me Wal cunoastem 
ministerul |... Aci e un haos; domnule, un. haos! „se. văietă 
domnul Ie paşiu, aruncind pe deasupra ochelarilor o privire 
gălbuie și. bolnavă împrejur, peste dosarele şi Mite dădite 
din toate părțile pe birou, în dosul cărora făplura lui puțină 
se mișca ashxiată,. ca goareciă sub globurile aparatelor de 
laborator; de unde a fost pompat “aerul. 

Ug se deschideau şi se înclideau fără întrerupere: funii 
narii ei Qunienii de serviciu cărau atte hirtii e ae dosare, 

= Noneseile, "ta vezi op e cu ordinul domnului 1... 

Apăti pe dont şi domnului, cas păstreze o distanta 
Bine: precizată, Antee el setul unat serviciu împovirat de 
inportante lucrări şi între străinulcarese-plitn bă. pe vrcmeg 
arcasta cu ordine; stia el. cu ee fel de ordine? 


107 


lonescu luă giel birtia a o oli cu luare-aminte. Se.scobi 
ci coada condeiului după. ureche -=se vede că în tot: biroul, 
după exemplul şefului, „perplexitatea : se - manifesta prin 
actul scărpinatului — o întoarse pe'o.parie şi pe alia, deschise 
ui Sertar, ca şi Cum de acolo avea să țisnieoscă ideea lumină: 
inaie; itinchise dezamăgit și éra pata să-i dea ordinul îndărăt. 
cind ze dume 

— 294 vederi la domnul Bivzitesen | Dinsul are up serviciu 
piman Doft după mine! 

i purta pe o'sală lungă la dreapta; pe urmă la stinga. 

Rada Comsa îşi spunea că n-are să mai nimerească. nici- 
odată, fără fivul'Ariadnei, drumul indărăt, prin acel labirint, 

La vus cu o inseriftie nouă, în preatrumoase caractere 
gotice. pe un carton spinzurat cu nu, călăuza. sp opri: 

= Intraţi ac! Cu domnul Birzotescn o sä vă înţelege 
imediat, Nu'e ciulut ca al nostru Nene Tiuţă, Aan? vezi 
dumneata! îl dădu pe seama unui moşneguţ; apărut: din 
pămint,-supînd' un capăt de ţigară, carei îrigea: degetele. 

Într-adevăr, domul ` Dirzotescn mm părea  delov să Tic 
un ciutut: i 

Foarte Gros. cu părul sur tuns ou Miasiria şi cu mustăţi 
gvoast şi alle, răsucite cu darceare pretenție de ștrengătiie, 
părea Tertit la vulme de tot ze vedea şi auzea. 

Citi ordinul dintr-a aruncălură” de ochi și-l puse su 
placă de sticlă: neagră. Își frech cu miare mulţurnire mîinile 
bondoace, “care-i 1cşeatu din manşetele tari: și rotunde: 

== Brava! Perfect! Ne adlunăm, oe adunări! 

Radu, Comza întrebă care-ivor Îi atribuţiile viitoare. 

Despre aceasta, domnul Birzotescu nu ştia încă mimic. 

= Intelegi, drăguță, abia acum ge organizăm! Aşteptăm 
un maior... Bravo! Perfect! Are să fie un serviciu foarte im- 
portant, şi cu mine sint sigur că or să meargă lucrurile strunn, 
Fumazi?... îi întinse o tabBacheră mare de piele. unde,se aflau 
rinduite, cu siguranță;-cel puţin cinci duzini der ţigări. 

Radu Comşa mërtursi că nu fumează decit, var. Dar 
luă o țigară, fiindcă ou ge cuvenea să-refuze mp un om atit 
de amabil ca viitoruii:-șel. Domat Birzoteseu: își-sullă. nasul 
zgomotos; Ca 0 detunätur de armă, inio batistă uriașă 
şi-cădrilată cu verde cp rou. cn un plan de oa model, 
parcelat. 


108 


Destăinui pe urmă, după cp îrnpătiuri batista go așeză 
în buzunarul de la piept: 

== Mi-a vorbii: domnul depütat Vardaru despre dompeg. 
ta: Spunea'să'te am in rii, Greet up 4năc distins Bravo) 
Perfect- Eber dacă primea domnul Vardaru să fie secretarul 
vostru general, altfel ar P mers LIurraetle-— Bravo! Dorfer) 
Dar ierg bine, drăguță: să ştii de Ia mine.că merg bine gi 
aşa... Bravo! Pertect!:-Să Le prezint: acum. a colegilor;:. 

Domnul Dirzotescn își niişcă cu mare bunăvoință trupul 
gròs pină Ja ușa de alături ;deschizind-o, îl împinse înăuntat 
şi-după aceca astupă în urmă intrarea cu tot corpul volumi: 
nos. Zinbea foarte feiert, mbrățişind: cu privirea pe. cei 
din cameră, ca un părinte care-si admiră copiii: 

— Bravo! Pertect! Să yä prezint. copi, pe domnul “Radu 
- Sa ştiţi de la mäne: un ttaăe foarte distins. Bravo) 


radu Comsaă strinse minde celor din cameră; Erau Aret 
Tuimau a cileau ziare. 

I)ounul ; Birzotescu sp retrase în biroul său. Bravol 
Perteet! Şi. Radu Coişa rămase cu noii camarazi. 

Nimeni mu putea da mc) o lămurire. asupra serviciului, 
Izbuliseră să fie mobilizați acolo, fără îndoială după mari a 
grele stăruinți: asta eva în definitiv totce-i interesa; 

Mai departe; lucrurile rămineau să le „organizeze“ raiorul, 
cind o veni, şi: setul, care din camera de alături: se auzea 
suflindu-și nasul din cind în cind, ca înăbușite tocuri de salve, 
încolo băiat bun: bravo-perfect! 

Maiorul sosi abia după trei zile; 

De: atunci-tot: organizează. E: vorba de on birou: stalis- 
tic. de vepartăzăre, centralizare ete: etc; 

In camera mică -s-au'centealizat: și disiuibuit la “mese, 
debcamdată, şapte  caniarazi, care Tumtrenzn. ` citesc ziare, 
comentează: mişcările de- pe front gi după două-trei oe se 
iinprăștie Fecare.la treburile lui, 

Domp Bivzotescu e însă deplin. fericit, Îsi freacă mainile 
grast: şi -oleră tuturor; cunoscuţi: şi: necunoscuți, Don) din 
tubachera groasă fe piele: 

— Bravo! Perlect! Ne 'orgamzărm, ne orgeamzim ha 

În lumea această; Radu Comsa nu se sirate lu indernină. 
Gluinele lor, judecati uşoară, opirmsmut de oameri fericiţi 
care socotesc războiul o cumpănă numai pentru et "mutt, 


dincolo de persoanele -lor.sacre gi inviolabile, A Jace complice 
laó faptă -câre-i mieie inima... 

În “citeva žile; Capitala: luase 0: înfățisure necunoscută. 
Mulțimea străzilor era împestriţătă de unilouino proaspete; 
pimente plecau, “escadlroane do cavaleria "so înşirau spre 
gări. bătind eu copite: de fier, cadentat și sonor, urnitul 
pavajului: 

După bucuria nedumentă- a înfrigurată din” ele dat 
ceasuri, se “destinase Altă bucurie, mai calmă “si mat siură, 
Evenimentul zilei “fu "o apariţie nouă: "comunieatii, 

Oameni op mu se cunoșteau iși vorbeau” înaintea Toko 
lipite me zid iși stuingeau minile, destăinuinil veşti Si 
despre Care comunie alu, din prudenţă, mu vorbea Încă, 
Fiecare stän. o noutate senzațional: trupele se aflau mult 
mat departe decit Te arăta otičialitatca: in două săptii ri 
au să „bată Jo porţile Budapestei, Prin Rusia, porniseră 
reginiente franceze şi “engleze, O jumătate” milion de “ruși 
stau pula să năvi loască eg Maramures, S-au trimis Hope? 
trei “irijăbile şi citeva escadiile de avioane, de la Salonie- 
Austria a cerul pace. Dar mu vrea nici Anglia, nisi vodă si 
nu eren nici poporul! | 

Pecut ayru zepolinul, Luminile ascunse, ferestrele 
astupate, trăsurile si masinile, cu Jeltnarele „acoperite de Fotz 
albastră, noptile bijbiind Ja lumina palidă a stelelor, pe deich 
devenite doodată necunoscute Și ruisterioase,. de SE apărea 
neiisteptat o umbri amenințătoare: 

Stinge, domnule; ţigara!“ 

ilipeoiictibarelai plm binvliuse pe cer în călca 
dbaniei aeriene, “lupotete: Mitropoliei sunina „alama, Mugi 
vi) seriei le la Arsenal; toate dëädean existenței um Tome: 
nou, 'senzățional; pitoresco atmosteră wen şi factice, "du 
tate 2 mp: In. plină fierbere de brau, cind comuta 
tele de noul erau atit de generoase: "Purtucaia! 

Automubilele si caminanăle  rerhiziționate. îulr:o jwr 
Yate de zi, Fiatutile Croci Bogt: cu perdelele albe conns, 
străbătind. mule și repez stadiile, spre barierele de sud. 

Zvonuri grele, ochi căutînd. eu „nerăbdare comunicatul 
cun „devenea. Taconic; mulțimea” tăcută, cu bucuria med 
pe feţe, neindurindu-se. să Se culeagă. acasă. „i 


E 


140 


Alexandru Vardaru D liniştise pp Toi? asi; comândăalul 
arbittei de pe frontul Dobrogei își'risese la, Jockey“ de această 
paniei absurdă. și fără temei: S 
== Mais c'est notre Verdun, mon ther! Ont s'y frote sy 
pique! į i 

Ircceau' printre zidurile de curiosi aliniați pe marginea 
trotuarelor: cele dintii convoaie de prizonieri. din Ardeal: 
austriaci și unguri; în fumuriile lor uniforme zdrenput cu 
feţele palide și ţepoase,- cu barba de câteva: zile, cu privirea 
opacă: și cu roecrsul liu; de turmë., 

Dar tot. atunci își făcură apariția. și dl de convoaie, 
căre-au strins deodata inimile şi-au făcut trecătorii să meargă 
Văcrimând singuri pe străzi, Soldaţii: din regimentele: Tari: 
catei. cu brațele în fasii albe, prin care străbălea roșul singe: 
lut oameni care nu puteau dn mot o limurire, purtind în 
cehii vedeni de spaimă, în cuvinte nelegate, pomenind despre 
cevu plin. de groază Care s-a polrecut acolo: carne pisolă 
de tun și cai aruncaţi în Duniire, comandanți părăsind posti: 
vile, răniți: măcelăriți de inamic, copii cu niiinile tăiate: ofi- 
țeri zhurinducşi creierii cind” ultimul foc de baterie a Tost 
tras; batahoane” Tuptind în cămașă, pină la “ultimul “ora. 

Si Tämuren bine: războiul nu mat eră: o simplii. expeditie 
cir visuri neînsemnate. Și dinsul lipsea de acolo! lu puterea 
Unui ordin pe care om ol l-a căutat: dar lipsea! 

Cindai dădea. tireoale, 

Îi ajunga şi se intorcea iarăși, furig; împletinducse' In tot, 
ce făcea în' fiecare ceas; cind mergea: pe stradă, acasă, “cind 
citea în gazetă comunicalul, în mijlocul unei discuţii în care 
își întrerupea. dint-odată firul și. rămânea eu tiing Jm aer 
Yrebuia să sfirscască. În trei-patru săplămini să pună toate 
în bună; ordine, să găsească în locul său un om care să-l 
suplinească jn toate »facerile” bref Alexandru Vardari 
E Radu Conişu” ; aceasta peatiu stima co go purta” lui 
Irsust, 


2 
` Luna se apropie în: vieful picioarelor, me la spate, 
Şi-i acoperi-ochit- cu palmele; 


i Radw Cornisa îi-destăcu nifinile, sărutindu-i virful degete: 
Op, S 


HT 


Je schimbase. o rochie cafenie cu bluză și guler ca la 
cămăşile bărbăteşta și eu o fundă îngustă de mătasă, care-i 
dădea înfăţişarea de scolăriţă.. Împinse pe rotițe un Dit şi, 
agezindu-se, iși sprijini între «pătar şi spate un put moale si 
altă perniţă “sub ceată. 

Flutură „un, plie: 

— da să-mi spui, te rog, cu ce domn te plimbai acum vreo 
douăzeci de zile pe Calea Victoriei? | Ce domn atit do distins 
și cu. privirea -clegiacă, încât” trecea. prin îmbulzeala de „la 
douisprezece că printr-un pare" din poeziile lui Samain? f... 

Radu Comşa o privi nedumerit. 

— Ei da, un domn blond şi se pare completaruente absent 
de pe: planeta. noastră!,,. 

Luminiţa îi purta plicul pe sub nas şi izbucni In. vis: 

— Cind faci ochii ăştia uimiţi, numai cu Henri Owen nu 
samenit ' 

— Dar nici mu vreau să somăn cu “orice imbecil... Cie 
mai e ai Asia? se miră (Comşa. 

= Cum, imbecil? exclamă indienată Luminiţa: Henri 
Owen; Je rog, eroul caltornian, spaima  bindiților din Los 
A nselest,.. Bineînţeles, bandiți de cinema... 

Radu Comsa înțelese că ii, plătește polita de: adineaori, 
stând! o asemuise:cu o soră de caritate de operetă, De aceea 
Bu rdspunse Și îşi .privi cu. insistență: virful pantofului. 

Luminita desfăcu scrisoarea din plic şi aruncă ochii me 
citeva rinduri. 

== De altfel, aceasta on e părerea meal O.spune o foarte 
inteligentă. domnişoară, păcat. că prea poetică a sentimen- 
Lolë. 

Rädü strinse din umeri. 

Să-i De de binel.... O domnişoară al cărei. repertoriu 
pocbic se limitează la vedetele de cinematograf l... Irai inchipui 
de ce calitate poetică trebuie să fie... 

— Pardon! Nu vorbi aşa de prietenele melel... lungi 
Luminiţa ceea ce numea ea „bot“, Mai ales cînd ele imi vor. 
bese bine de Line și tu, drept recompensă, te porţi nepoliti- 
005... Îţi vine în stradă'să ți se adreseze, iar tu te faci cä nu 
o eum0etäl- 

~ Atinc e 0 pristenă Com, 

Radu Come nu-și 'sfirși:ouvîntul.: înlocuindu-l eu o scht, 
mă a buzelor, care arăta it de puţină cunsidsrație sintena cl 


112 


pentru inteligența: a imaginaţia, acestei: prietene. necunoscute 
a Luminiţei. SI 

Si adăogă: 

— Cind mam prefăcuţ; cù că nu cunosc pe cineva? 

Luminiță ot din scrisoare: 

— „Marți, în. Piaţa Teatrului, l-am - văzul pe domiiul 
Radu Comşa. “M-am indreptăt să-i" țin calea; foarte -veselă și 
zimbiloare; erani bucuroasă să aflu veşti de la (ne. Dar nù 
m-a recunoscut şi atret mai depărte, aşa că aim rămas cu o 
figiiră stupidă în stradă, cu toate că mi-am luat aerul că zim: 
bese alteuiea, de mai departe...“ Ce zici la aceasta? Scrie negru 
pe alb! îl privi Luminița cu ochii oblici, care se făceau in- 
gosti de înveselirea lăuntrică și vicleană, ca ochii de pisică, 
la  amiăzi, când e soarele. puternic. 

== Mo fi confundat eu Henri Owen al dumitale! spuse 
Radu Comşa, hotărindu-se în aceeași vreme să vadă, la cea 
dintii ocazia, ce inutră are acest erou de film, 

= Vezi emm 'eşti?... 1 mustră Luminiţa; Scrisoarea o de 
In Elena Bilbor, o fată foarte gentilă, pe care. ai cunoscut-o 
anu) trecut la noi. Chiar ac, în hol... Îmi amintesc acum 
peiteet l Stătea pe divan în colțul ästa; cînd ai intrat: tu. 
Te cunosteam. puţin atunci şi, după ce ai plecat, am vorbit 
de Une, Aşa cum:vorbese fetele abia'scăpate din pension 
despre dom) care seamănă ep eroii din Dim. Îmi: păreai 
un ip cari tepos şi, dacă nu mă ingel mi-am, exprimat Chiar 
foarte -puțin favorabil despre mutra dumneavoastră. 

Radu Comşă îşi aminti acum într-adevăr de prietena Lumi- 
niţel; pe; care „0 cunoscuse, aiti, dar nu-şi amintea s-o mai 
fi intilnit vreodată de-atunci. 

—' Cind asta? întrebă. Marti; săptămîna dinaintea mobi: 
nP. Şi zice că eram cu un tip elegiac? 

Îşi numără în gind prietenii și cunoscuţii cu înfățișarea 
care să frapeze domnigoarele poetice şi: sentimontale. Titel 
esou nu putea fi. D întilnise abia în ziua mobilizării; Altul? 
Deodată își “aminti şi. rise: 

— Asta-i nostimă! Marţi dimineaţa, înaintea mobilizării, 
m-am” întilnit „pe. Calea Vietoriei numai cu Măinescu.. Era 
mahmur. Toată noaptea jucase cărți. Scuturat pină Ia ultima 
centimă! Ce-o'fi pășit la el, prietena ta, absent și elegiae? 
tipul: ce mm sec şi mai feroce cp putinţă! De alfel, mo 
np sti cu ce trăiește... Puțin” pospai de lectură, un doctorat, 


liză 


113 


neisprăvit la Paris, 6 epocă mistericăsă: în Elveţia si pe pte 
jele de le sud ale Frantei. Dar, incă o dată mé intrebi, de 
unde i-a fi, găsit. domnisoara. Bilbor privirea: elegiacă ? Ja 
el, care “toată vremea vinlură mme „lovituri Zu cap. şi 
expedientel... 

Hadu Comsa igi malerializă imaginealui Scarlat Miuaneseu, 
cu hainele întotdeauna după. ultimul jurnal, în lovărăsia 
unor Teme Toarte-spoite, tolănil; în. muscal spre Sosea dupa 
chëluri-si- partide norocoase: de cär), satin zilele de ghinion, 
äutind din tsa restauranlelur: un, prielen la. müsa. căruia 
sit se iniite, Şi aceasta îi putea «la. norul unui cai absent deta 
cele păminteşti? Nu poate felicita pe Kena Bilbor penteu 
intuițăă ca psihologică. S 

Zaubi amintindu-și că; la: despărțire, Scarlat Aiaumrgen 
IL tapase de dot: poli 

Probabil că; de are: avea curul atit de legii Se ginäei 
Cum săi dia alaiul, 

— De ce ziibești? 1 întrebă Lüniinila; dştzind seri 
sute în plic. , 

— MIr gindesc eð: Pucureştii mam de o. sumă de indi 
viză Dr mp maci Ştim de unde Vin, cine sint. eu ce trăiesc. 
Și care Jo un sirieni dat, „pet părea domnisșotunelor poetit 
şi sentimentale” coboriți” din eine știe ce Cip Elie. 

Tuniniţa "mu părea prea convinsă de aceste reflecții. 
Sansa än Än îi lusteg 9 ci o tristeţe: gindurilu prie 
tenet despre soarta Tor; fosta camaradă join? pe stradă 
cu zieler ei scund si cu Grosch de jecheu, cu" apropialu-i 
maleriitate Ae care n-avea de op să fie, în mijlocul Tumi 
faliieii. Co Tace viață dp ee 2! Dar cu Radu Contest mm pulea 
D deit Lericită, „Are atita siguranță... 

Se ridea apropiindu-se de cl, privindu-l în dehi; ca a 
cuni ar Îi pitt sa-i citească ceva Lătnui 

— Radule! 

— bauminiţot e 

Tr deznierda numele, zesändu-L cn o duzmierdare zică; 

Apoi, înlrebă deodată, ingrijorat: 

Doresti ceva, Lauminiţo?., Sa: îitiniplat coat 

<i Namel Sint însă; ceasuri; cind mă îndoiesc. de (ot. Ag 
vroa să Tä ameliese, Ara; nevoie. să-mi span Co unui. copil, 
pioveşii: care Së mă adoarmă.;, 


Dä 


nl. ap -suiidă. Îşi amintea 
y Së facă, niula de trage- 


Jet -seulură ap. Dä, încere 
E pnu poale, cu numele vi, de ai 
die“, 

Radu 2 meiner mina, o Särutä şi-i trecu-ccalaltă mină după 
mijloc, Cu. 0 merare inceată și sigură, «le uriaş care cuprinde 
o vielate fragilă. Luminiţa se destăcu. Se lăsa-intuneric, şi de 
ambia ap temea. 

Däsuct butonul. Se aprinse „numai “un, Joe, cu luniina 
“învelită într-o capsulă de mătasă viorie, prinse a luminile 
ile ta pian. Răstoia vratul de nete, după ce-și. dezmorţise 
degetele cu citeva: reteene de romanțe neispiävite pe dape, 
dinil sună claxoriul nasini care anren pe tanli Laura a 
pe Mihai, ; 

Avitoinobilul” se întoarse Zodi 
Vardaru. 

Milai senina pe ditn pălăria si “ziarele, se opezi de-a 
dropt la hartă cu stegulete, să identifie după noua linie 
„a lontului, înatntările aşteptate în opgi atul dèn dowa: 

Rümase “tăcut, cu "Teunten ` rotunda "tăiată A o eutë 
probeupată; atins, de molima 4qelicii a siräiepkl care făcea 
ravagii. 

Dar Lama Vardaro abia își de Do gortu alb și batista 
du picătură insingerată a crai, ei și izbucni indignată: 

Mais ve épuväntable! Dată aceasta se poate nuni 
război... Bun “adevărat “măcel, Astăzi ne-au'adlus oameni 
fără picioare, eu limba emulsă “și orbi. Larve “omeneşti, mu 
oameni Ah, tes cantailles!:..Și mo. care le tru părt ear piine, 
ceai şi țigări; prizonierilor! Ne inteeecam care ilo ture 
tim mai vatabile em dingi.: Les vonoiirs?) a 
"Tan Laura păşea intre pia și mei, cp o-tigrouică după 
gratii. Își smulse: minuşile plesnind nasturi. Vizita mua 
observă prezeiița Jui Radu: Comşa și D inbinse mine. edel, 
albă a moale; iu virful: degetelor um arme eafonibviglagee, 
de iod. 

== Mă Iert, te rop, 

A şozindu-şi părul, Care friză birt 
~ Je suis completement follo; mes enfanis, follet 

Nú era peche So Sun, 

În “zece -zile, Laura Vordarg se 'schărabace ca “după 3 
bauturi ergja.  Somnelenta de bălană” păpușă. ago 
de lectura romanelor Iincode si sentimentale -diepiinuse: Se 


21. dunä Alexandru 


115 


frinminta cu toată energia za «dlorritase alita vreme. in 
trupul “moale” și. gras, dezlințuită acum frenetic: alergând 
la spital, la gară, la cantinclc ăriprovizate încă haotic; srründ 
bilețele în dreapta și în stinga ecără candidare, cumere 
libere pentru răniții care nu mal încăpea in spitale, chemtnd 
de: zece vi pei la telefon: Tresărea Jo Dercare telegramă 
Ja fiecare abirniit- de clopotel, 

Colonelul Pavel Vardaru se afla cu regunent ul pe Tronul 
Cadiiluterul ui. 

De acolo plouaseră numai veşti negre, 

Nu re sua nimie despre'el; nu dăduse nici un'semn. Noap- 
tă Avesărea "din somn, înăbușită ` do visuri teribile, aven 
presiriţiri “sinistre. de multă „vreme. toți socoteau. căsnicia 
lor” îtmpotmolită într-o desăvirșită. indiferență, Și această 
ingrijorare; intratăiată de plinsele şi de profetii catastrofale, 
mu, intermnase” în casa Vardarilor, surpriză cea mai mică 3 
războhului: 

Își inchisese locuinţă de pe Batiste; Lett se stringeau' în 
jurul lui Alexandru Vardaru, ca puii în furtună sub aripa 
clostei. Se strămulase: aci, intr-o cameră mică; unde ghëmuise 
vm pat îngust, alb, dur, de internat, pnu voia să doarmă pe 
sotiieră și pe put, cind ştia că atiția: n-aveau unde să-şi :0dih- 
mensch oasele“. Camera era: plină de fologialiile: colonelului 
Pavel: Vardaru, care, de pe cartori, zimbea zellemist acestei 
atinostere tragice, cu obrajii proaspălrași;:sub coafura tiri- 
puriu inălbită, din faţă, dun prolil, dm Jo sferturi, cur cea 
mai inare indiferenţă, 

Laura Vardaru iq adusese” și: toată „menageria“ : foxul, 
Basetul: motanul dr Angora, pisica cvnuşie care născuse 
pätru pu cât patru: cirtăţe; înte-o cutie de pălării, papagalul 
care: în cele iai disperate «bscuţii, al pre diabolic refreni, 
odinioară dăsealit cu map bătaie de cap de unchiul Pol: 

Qw'est-ce oU fichu ce, ma fille? 
C'est un. har-lilenar, mamate. 
LU eet mn har-tillcutr, ras 


Toaty aceste vietät îi dădeau Urotale- cergmduii o dez 
mäperdare " loxulrulici nd u-se tn două picioare; cir o labă dusă 
la-picpt ca ineo declarație patetici de iprun-amorez, cotatul 
iibe nervos ghearele în rochie, pisica adluctudiu-i in 


116 


gură plocon, în poale, pe rînd, tuspatru puii de sobol, orbi; 
papagalul sărindu-i pe umeri, închizind o pleoapă de guta- 
percă pe pop oct, rotindu-si. coada verde şi țipindu-i bruse 
in urechi: 


C'est au har:tilleuur; Wamani. 


Dar tanti Laura nu-i vedea, ii: indepărta cu un Gest ne- 
răbdător. Jor anenageria -cireula. dezonentată, în casa Sträi- 
nä, cu abru imconsolabil al unei Tanahi de orfani emigranti, 

Mihai se îndreplă de mijloc părăsind harta. 

Aprinse o ţigară cu îndrăzneală st, arnneind volute de 
fam, vorbi: 

— In curind, sintem” dincolo de munţii Gurehiului ai 

ai Harghitei! De acolo inainte se deschid văile Tirnavelor, 
Vulea Mureşului, tot Ardealul... 
Nu-mi vorbiti mereu de Ardeal, meren! ze lăsă “să 
cală en un suspin în jip laura Vardaru. Frontul de Sud, 
acesta ne interesează, acolade unde vin răniții cu picioarele 
râtezate!... Unde Pol, în fiece moment, poale sän. 

— Panti războiul nu e un joi de șah, să misti pionii: cu 
siguranță și singo rece... Cred că e bine chiar că ne-am lovit de 
la început do un dezastru: Aceasta are să ne mai dozmeli- 
veascn, Învățăm oaie aprile! Nu mai eo plimbare, ea 
acum trei om. d 

Mihaiwvarbea cu obrajii de fată îmbujaraţi; preocuparea 
săpată intre” sprincene incepea ` să-i” dea” înfăţişare  bărbă- 
tească. Și dinsul se simţea acum, alt om. Peste citeva “zile 
îmbrăca uniforma “Şcoalei de ofițeri. de vezervă. „Nu. mai 
pomenea decit de front; se vedea smulgind un drapel vrăj- 
maş; îngentmehind cu el incleştat. în mină, sub clănțănitul 
mitralierelor, dest, do pe cîmpurile: de bătălie, stindardele 
poeziilor. eroice: dispăruseră de mult, „puse la adăpost, cui 
cerea războiul. modern. 

Cele două: surori mai mari de la lași; Cora si Dain, îl 
chemau deseori cu telepranie. Dar chepärie 1 lăsau rece. 

O singură: grijă AI slăipinea:. numai. de nu s-ar termina 
războiul inaimle de a ieşi el din arula, Di. în așteptare, luase 
apucătuși de veteran, fura țigări groase, citea manuale. cu 
toate priniipiile „da tactică “și site, îşi îngroşa vocea 
“An -xorbea de cofensive a -de-conlravtensivei iar pe AScuns, 
ini camera lui, după ce răsurea cheia; se cdutenpla în. oglin- 


117 


dă, în uniforma De Corp nerăbdător si-o comandase, plătită 
din- banii de buzunar. 

“Tanti. Laura își admira nepotul dezgheţat: mai repede. gi 
mai desăvirşit. de cit cutezaseră toate așteptările. ei. “Toată 
Bucuria însă îi era întunecată de gîndul:că s-ar putea întoarce, 
dacă „va -pleca acolo, cu un picior retezat, Som op orbitele 
goale si insinecrate: ca atiția dintre răniți „ei, 

Se răsuci In jilt, adresindu-se lui Radu: Comşa: 

— E adevărat că s-au anunțat muniții și o misiune de 
ofiţeri din. Franța? 

Radir Consa dădu din umeri: 

- Cine mai poate şti?! Rusia e alit de mare şi drumul atit 
de Tong! 

Nia n-avem nevoie! intrerupse Mihai O să hiptăm, 
dacă va lrebui, dezbrăcaţi la cămașă, cum au luptat g üni 
cerii "de la Turtucaia... 

= Ca să, nunn Dă. nică un folos? Nu uita, Mihai, că 
luptăm cel puţin cu două păr civilizate! unde și forțele naturii 
s-ar părea. că, Su să citească si sé serie. Războiul astăzi nu 
se: cîştigă nuniai eu dreptate g şi bravură, ci ou mașini! Ce-mi 
foloseşte; avintul, dacă mă “împicdee în stimă "ghimpată, 
de Jos mă aruncă o amină, din. faţă mă secoră mitraliera și 
de „deasupra. iwi “seamănă: în „cap aeroplaniul bombe... 

Cuirte invidiez că peste o Ing. ai să fii în linia de foc! 
ti Mihai eu părere. de ri, Dri.sä țină scama la pronostici 
rile pesimiste ale lui Cornşa. Dacă. m-ar îi Jăsat „unchiul Ale- 
Ximi erati tutun volum ar... 


PO 


Si design, înec În Dunăre: eum și-au gäil sfârșitaul 
alitia sp tren tanti Laura, munti Ja ginalul acestei 
posibilități. 

L Ce impâilă aceasta? Că pătate T miti consolelor docit sg 
dispari cot Ia "ent cu atiția oameni pè care de abia îi cunoşti 
și sint totuși ună cu Line? SUYE eum mäer pe toți seștilalți, 

"are s-au pitit la par tea sedentari e. fi văd mërgind pe stra. 
rusinați de ci în privind în jus ca animalele depre 
care Salut spunea că cca Tiet natira cu capul inclinat în 
pămînt, “sclave ale poftelor Toi grosolane si temerilor Tor 
tinipe... 

— Oh, viteazul” maci al rise Taini a ` trecindui 
mina prin păr. 


118 


Mihai - se- seulură.--de. dezmierdare ` a bäi nerăbuător 
din pici 

— Să ştii tu! Şi Du'ride... Simi că am să .săvirşesc o faptă 
bravă. Nuimăi:să nu se 'slirşească războiul pină în vine rin- 
dot a vue "Träinm ca un: imbecili: Mi se părea un. act de 
mai Sé indrăznese a foma înaintea tuturor figata pe care o 
famam pe ascuns. Şi-mi ge pirea evenimentul cel mat lor: 
midabil examenul Garg îmi dădea. diploma de opt clase de 
liceu. Acun abia îmi dau seama Cp sens are viața şi ce mare 
fericire mil-a“rozerval destinul, $å Aräteec o :catistrofă ` care 
“a“punlica umanitatea Cei caro pe vom întouree. de-acolo 
avem.să. fim -alţi--0atmeni:.. + 

jaiiniţa voisi plumească, Să-i atragă luarearaminte că 
deocamdată Joe? nici n-a plecat: Dar Mihai vorbea cu atita 
loc, cuobrăjii aprinși, cu ochii 'scînteietori,. inweväzind acta 
umanitate -punilicată, în care si el va Dun om ideal,:nou, 
incit: Lominiţa se op. Fra. at. de departe acest: Mihai de 
băieţelul care lăcrima pe caietul, pe mănuşă și batista Carmen- 
viet, cintăreața portugheză de la” Alcazar! 

ARCUL, Încep: 

În clipa accea insă, usa se änt! de perete și apiru Marița, 
slujea cu ochii de culoarea pelinului. vested: 

= Cumiţă, “a venit: Vanga, soldatul lu dom" celonell 

— Să știți că sa intimplat, cova! gemi Lenia. Vardaro; 
ridendu se dun 201 et ein îndărăt, 


3 


Tio clipă, buminya şi Mihai nu ma erau în bo, 

În. bucătărie, Al tirau pe- sadat; pipăinduil, -răsucinidu-l, 
ataltintu-l cu intrebărilo, 

= Spune repete: E răni? ` A căzut prizonier? Ce s-a 
intimplat? S 

Ain sp poate una ca asta, duduie, conagule 2, Mai 
venea eu, că să dan pei? Domnu colonel e voinic si voids 
ém bei! Am o scrisoare... 

m Dă-o'vepede!;:, Cenar stu Pentru numele lui Dunne- 
Se, ep teiti Marin hol... 

Vaneă se lăsa greu impins, de-la spate, cu capelă subsuoa- 
ză, scotocindu-se . în buzunarul -tunieri, 


114 


o scrisoare, tantil-năvăli: Lmmtumta, îmbrăţişind-o 
cu lacrimi in ochi. Iaide odată, Vaneul.., 
Soldatul. lepădă capela. lingă ușă și “se. plecă să sărută 
mina, stergindu-si mai, întîi mustăţile cu: dosul pahüci; 
= Sărul- mina conii; g „bine. v-am găsit. sănălași 
mo Lasă: aceasta Atumie. Gessa intimplat? Ce? Ziei că 
ai: Serisoare, 
= AVEN, 


AEA com, 

Si începu 'din nou, sä “scotocească Juzomaru tomci, de 
unde seoase-un-carnel cenugiu CO senario de inușăiiă vărgulă 
şi de acolo plicul cu colturile îndoite: și gras de sudoare. 

= Doft... Da doninu colonel n-a avut vecie. să serie 
multă. A--ordonat 'să vă mform äm verbul: 

Fericit: de vum o adusese cu „informaţia veibală“, privi 
trium fătâr împrejur și, luînd seara că a călcate pe” parchet, 
sc “dădu îndărăt pînă ajunse cu bocancii pe covor. 

Trei capete erau ăplecate, cu respiratie fierbinţi coatapi- 
te. 

Radu Comşa se simiti stingherit. Tat căuta de lucru, apă- 
siud mat adine -virturile de ac în harta stegulețelor. 
isoureu era lăconică,- Pavel Vardaru Se afla sănălos; 
trupa Tusose 1opită, fuindcă „bandiții“ erau bine utilaţi, dar 
retrăgerea era numai „temporară... Ceren Jenjuri. noi, -două 
riudură de aanitorme și manta de ploiie; fiindcă bagajele 1 ze 
piurduseră. Trimitea îiibrățişări” tuturor. Un postseriplurmi 
i) zugrivea intreg: e rog, reck la Ciobanu si em patru 
eum de. human e «tonă sticle de conac Martel trei stele: 
Spune but Lacheseă sint pentru mine: Dacă are loe Namen, 
adaogă și două sticle de Vieux Barsac: Acestea Je: keria 
colonelul. Pavel Vardari, eu cel mai: imperturbabil cala, 
de pë frontul urle intr-o singură: zi căzuseră tiori Site 101 
de: oameni! 


Mai ințeleze cevat'suspină tanti Faura Mipaturidd con- 
sheriati setisoarea, — 

“Din sufragerie, Als gures pă {tropicale risună 
țicilog: Test cut harstilleaur i mimaa" 


— Tai aduss pe dack ai. comtat se bucura Nana 
Tare iai era dar lut domnu: colonel: de diusul Tän auzia 
ce frumos D ina zice, parcat glas de om, mu altul. 


S 120 


Se ai potrivesc minunat! Au tot alita creier în. cap. gi 
uial și altul! pulii Laura Vard nm, metotoliiul scrisoarea: Zo 
mină. 

Îvvonea:să plină după deslindecea morvoäsä care-i Ti- 
sipke temerile, de..pină acum. Si era indignata de. indiferenta 
cu tare, Pol Vardaru: trimitea salulări. va diir- manevră, 

Se intoarse către soldat: 

== ba polii ri incoace şi .preziită-te cu „inloriaiile 
tale verbale 

Vana Jimin doi past și Lăcu drepţi, ca la raport, 

Pe obrazie de felul, lui decolorat. i prătuit, ma) decolorat 
St met pitetuit” aduni, stălea scrisă cimştiiula dèvsebitei im- 
poliție la are ajunsese neasteptat, Își iubea colonelul îi 
vubea pe tët Pimdeă erau oameni darnic, dar in cehii galbâni 
îi sclipi grut o şiretenic de om-siimplu:. „inte bine: Kane! 
Dacă st So inloiei cu meșteșug, e rost. de up bac GË grass; 

Tenpă incen etul intins şi miile lipite la 'cusălură pame 

Ialonulut, “părea insă preocu ai mitia Däslruze Cen mai 
eciveclă vorticală din crestei pină în caeiie. 

ahaide oala! se frământă Laura Vardlaru în jiti 

Soldatul clipi din genele -prătuite. 

- Apoi, 29 ruga Sé mă intrebati coniță.. De unde, să 
știu eu oe vreți să vi dumneavoastră? 

Letiţia: își puse miile în șold, en. wn offer Ta Isi: 
Io, și D vorbi em asprime: 

— Namen ta aurtă-te la mune! Sé mu mt) faci pe prostul, 
ci-ți ici adio dr: bn Da) S 

— Nat de mune, dubutä, Sr poale una co astă?! 

Acu, o povesteste, 

Si Vaea povesti Povesti "emm Ja Jalala artileriei, puse 
Conte: romă ai) răspundea cu pragtiile Cu piette. Gum de 
sus, masinile de zburat au regulat in eileva ceasuti VEA ji 
Salut. tirul, Cum s-au năruit. Aoale intiui urile, inerupale in 
păi nt st Amestecate în sirme, pari trupuri örmënesti. 
Cum, ett zile mueni că închis gelt. Cum ajutoarele Ve- 
netu tirziu si iritat în foc pe apucate: 

Mai multe: Nana pu stia minen nu kuse ep se petrece 
ja aleea pla. și la sting. Se culreniura  văzdubul., plonuu de: 
sus gloine; în fuiriteărea- de. mme. îiipinsă cind inainte, 
cindindărăti selujele pisat rupeau carnea. Nu Sp. vedeau 
nu se înțelegeau, nu; se recunoșteau; atil:daar, un val tim- 


+ 


121 


pingea înainte, altul îi. Luägeg îndărăt. şi peste lop niătorau 
rafalele.., Dar colonelul Pavel Vardaru nu-și: pierduse pină 
la. sfirşit:cumpătul. Fuma' țigară. de la țigară, și-și stăpinea 
trupa din ochi. Respinsese opt atacuri, pină'cind un-autormobil 
blindat “apăru déa lungul” şoselei, împroseind vu mptralte- 
rele: Din “casele bulgărești, încapură” do Ja spate foruri de 
armă. j 

Se retrăgeau cei din urnă, In o cincea zi, spre Seoarë, 
cînd trecu în goană. printre soldați; úrlind din sirenă, megina 
comandantului, fuzind: spre“ Dunăre. 

Colonelul, Pavel Vardaru'era în mijlocul soseko Nu. se 
dădu în latun. Maşină patină întrinată. Generalul dinlävntro 
“era alb ca hirtia. Pavel Vardaro nu duse "min Ja hipio, nioi 
nu scoase ţigara din” gură, 

— Fugi? intrebate, privindu-l cu scârbă. 

Generalul ingăiniăse ceva, 

— "Uite ce lasi în urmă! arătă puzderia omenat tsipa 
printre purunibiş. Hinduse mm șanțuri; "privabndu-e 
spre Dunire, 

Generalul stan da sofert 

— Mini 

Varese opti, privi vu şoviială la Luminiţa şi la Laura 
Maria. apoi duindu-si inima D dinţi: 

— Si midt ei ară să spun ceva urit, care mu sr nde 
înainta cucoanelor!... Dar atunci, doimrucolonel so aplecat 
pe marginea aulomobilului și Lo suduit: de mamă. Teo sus 
duit ea pe un soldat de mamă și mat'urit:. Domm general 
s-0 las inapoi în automobil şi-o: sirient de citeva” opt re: 
pede: Minä odată, dobitocule!“ - Şoferul” iso dat: “drumul 
msn st. aus ou fosti 

Jack, din cealaltă cameră, sp auzea st 
piscul: 

est: Ap kariillenur, manian?" 

Aseh. duhul colonul Pavel Vardari palavra 
mba, nepăsător și totuşi brav era prezenti toată casu; 
eub ecleo mai diverse eroice înfățișări, 

Vanea iuni ştia incă cevra, ce n-ar bi spus să fi piest ou 
pluuib Top În carnetul cu scoarță de: mizana ` arată; 
mai purta o'scrisoare: pentru madeiioiselje Follette Fantani, 
Hotel: Majeste; camera 89; epistolă mat puţin Jasne- 
wü tandră, “completată ou zece prozaice bilete de bancă; 


3 


isind ct -poea 


122 


Mihai -ascultase toale perlpeţiile y jăcomia „unui: Iosg- 
tat. Cind. Vancea sfiși, 8 Iëct semn si meârgă: după dinsul, 
în cariera lui, să-l descoase "mëi pe {ndelete 

Dun ușa deschisă, năvăli toată menajejia tantei Laura; 
fntii -toxul, intinzinidu-se pe picioarele de didâpoi, pe cele-de 
dinainte; strănutind și errtndu-a locul fo braţe. Anc pisica, 
purtindiu-și în sură odraslele: oarbe: Cind îi adună pe toți, 
se intinse tércind cu puii inclestaţi de burtă,-sugiînd;ca patru 
lacome bntom Baselud se incălăci, em botul în covor, reg, 
nat şi meditativ. Scăpă ai Jack, tirind un lanţ subțire şi şchio- 
pătind de un picior, Hindeă în-labă siringea o bucată de 
zihăr; 

În. jurul tante Laura: înti-o-decăvirșită solidaritate, se 
adunase: astfel, “să 0 consoloze de” indiferența. epistolei,; o 
întreagă. secție dn -arca bn Noe. 

Numai, Mem, motanul de Angora, impasibil, sări pe mă- 
suta cp harta războiului. Bombà mai întâi, o spinare- da 
dromader “și încovoie coada puloasă ca o pană de sirat. 

Apoi delicat, cu laba rotunjită, începu să Sp joace” ou 
steguileţele “tricolore, culcindu-le Do rind la pămînt, 


Fi Capitolul IV 
HAVUZUL CU PESTI. JAPONEZI 


; 4 D 

Septembrie. veni cu cer palid și nopți clare, cum mu mai 
fuseseră de multe toamne. 

Soarele invăluia colinele unduioase ale țării cu Juinină ca 
niciodață blindă; apusurile erau roze, ca stdeful dinlăuntarul 
scoirilor; iar sus, pe mătasea deeolorată a înaltului, se topea, 
alb şi ireal citeodată numai o fulguiire de nor, citeodată numai 
o legănare de funigel, dar de atitea ori risipit, tunul ghiuleleloi:, 

Era coaptă și bună și îndelungă toamna,»ca în amintirea 
bätrinilór. Să pirguie fructele, să 'rumenească strugurii, să 
fiarbă mustul, să ghiltuie hambarele, să duduie morile; 

Dar sub cerul acesta dement, fără ploaia şi vinturile echi- 
nbiului, ceva înlricoșat și kam stringea inima oamenilor, 
tao pasăre gituită, 

Cind „listele de “morţi; devoniră paharul inveninat. din 
fieștece dimineaţă, cite o femeie sp impleticea-cu un „al“ 
scurt şi, cu fruntea rezemată de perete, ascunsă sub bra- 
{ul încovoiat,  rântinea „stană pină cind alături mu mai 
sună nici un vuiet de post Acesta era războiul? Cu nevi- 
riovită surpriză, ochii” întrebau dureros şi încă -nedumeriți, 
cerşind “un răspuns-de atiăpgire. lar in. locul răspunsului, 
mereu alte comunicate şi «alte Heste de morţi, 

Nimeni: mu putea încă sA oreară. 

Pentru aceasta strigasară, Dătuseră dn palme, 'cîntaseră? 
Totul Tomäddutee să fie atit de siuplu, firese, dinainte hotărit, 
şi-xeies; și total era at de plin dle cutremurare! Soldaţii 
cu: frunze de tet în ţeava puștilor, de unde niciodată parcă 


124 


n-aveau să iasă gloantele Vcigage; soldatii cu crengi de brad 
la roțile tunurilor, ünde eraa? De ce chiótul se prefäcusé 
în geamăt prin somn? Odihnă speriată, vis intrerupt de vede- 
nii cind sufletele se cheariă prin întuneric, din “nevăzut. 
Scrisori rătăcite pe (lamuri lungi. de la un mort a cărnii 
min, după ce scrisese, era acum Io pulreziciune cind ajan 
gea răvășul.. Serisori unde, cu _lere  tremurate, copiii Aer 
trimiteau sărutul lor inocent, căutind în desert anal cu piep- 
tul sfärimat de fier, cu degetele i inara: devenii hoit putu 
rós; cu larve în globul ochilor. Și'cadavre fără nume, aruncate 
de-a valma în gropi, eù ceafa pe căpătiie de piatră. Și citie 
retezind “brate cu osul zdrobiti Și batalioane îngrnunchind 
cu capul în piept sub rafale. Carn înveninată pe trupurile 
i vii. Pleoape închise pe lumina ochilor opac sleită, dinți 
încleșta ți, vine golite de singe, carne amestecată cu postav, 
cu.pruad, cu rădăcini, cu sfăriinături de alămă; 

Acesta eră războiul? i 

O mare. tăcere ghemui răsuflările și nimeni nu mat in- 
telese: 

Toti cunosteau dintotdeauna altfel de moartei 

O taină or) numai 0 nefericire ultimă; adăștind lu capătul 
vieții, undeva îndepărtat, unde gindul „nici nu voia să se 
oprească. Pentru acest 'sfirşit cuminte, diseret şi patriarhal, 
Ia fiecare margine de'oras ori de cătun. se afla un cimitir 
la vu partet locaș întru odihnă oternă, cu flori cuvioase a 
simple, cruci aliniate, cărări înverzite şi loc de îngenunchere 
unde deznădejdea învață pe încetul să se prelaci în resignure. 
Familiile de aci îi regăseau pe cei de acolo. Prietenii. nu erau 
pentru totdeauna pierduţi; Şi cei care-au iubit incă veneau 
să cheme o umbră imaterială deasupra movie unde, îilăun- 
trù, materia cra nearitizală de viermi, Iar. acum, acest: lucru 
nou, absurd si neînțeles! Moartea culegind: de oriunde, tä- 
ta les trupurile cele mai sănătoase, minţile cele mai tinere, 
inimile cele mai calde, şi morţii risipiţi în vitoage și lamar- 
gint de drum, în nilaștini Si „pe crese de stinci: "metutändeng 
unde nu mai pol firegăsiţi să den împăcarea anului cu niiste- 
rul ultimi un raănunchi de flori tomuatice pe o me ciun 
ninne săpat, unde să îngenunehezi, 

- Mamă, în toamna aceasta nu mai "pleacă: câcorii? 

Dar cine mat știa unde s-au ascuns înspăimiitate păsările 

cerului? Acum; “sus, rolea un vultan cenușiu “şi stoluri de 


125 


porumbei.-alhi,-iar dän. gușa -lor. Jepëdan jucăria inflăcărată, 
casă ucidă copilul cu-ochir: albaştri şi fenicia cu ochii pling. 


Bucureştii se ' dezmeticeau' în mijlocul acestei spăime, 
după snperbele-i bătăi cu flori: 

Convoaie nemaivăzute; camioane mad către spitale; 
căruțe 4ărăneşti, sărace. și. fără frumuseţe, înșiruindu-te pe 
Străzi Aar în locul. limuzinelor și faetosnelor, cind un até 
mobi spinteca repede mulţimea, alb de praf, cu rople ëm, 
tuşite:-de noroi, ochii; desluseau în praf şi in noroi o svipa 
subțire de singe, încă: ou deplin „zbieită. 

Pe urmă eee: şi, octombrie; Corul sp posoniori. Din 
buiniţă se ilesprinseră alle fantome. Literele negre ale comu- 
nicatetoi evocău mum „atilor, plimbări de vară: “Predeul; 
Rucăr, Bran Cimpulung, Valea Oltulw | Si 

Sunetele degtept an în niinte imini cu mult soare, aburi 
destrămindu-se pe viituri “de brad, un automobil alergind 
sprinten; «pe::şotele în serpentină, sehimbind la fiecare coti- 
tură peisajul, vile la Margine de poieni, o amintire, un ris, 
un spot: rope, un sărutPurat, o Huturdre de batistă; atitea 
fericiri, atita Jununä, edenul  penliu ` totdeauna pierdut! 

Acum; acolo, xuietul tunurilor atima piscurile și Sula 
în'xrăgăuni; fiecare braţ de păninte era păzit pe brinei, sub 
gloanţe care sp inligean-în cap, or In Predeal, în gara mä: 
busilă, “trupul: soldatului -ineromenige sub cărămizi, strin- 
gind micile bilete . colorate: de xilegiatură în Gomm mort. 

zb gor Urindu a pintecul negru aproape” de pătat, 
$i-ploaia necuntenită: și mucedă, se vevărsa din strimtorile 
Văile -puhoiul aunitormelor: cenușii, Drumurile sp întiegriră 
de urgerta dära capăt: Un pod sărea in aer cu fiarele räst 
ite, şi-a loua zi capetele unite la Joe lăsau să se scurgă mai 
siline spre miezul tării furnicile mărunite-și multe si repe 

Înainte, stărimăluri de caste, trind piciorul, cu drapelele 
strinse, cu cai belegt, cu. chesoane lovite; saldati dormind 
în'.mers; jate in Feiere -resăsind “din “non alaiul, tragic a) 
cronicilor. În urud, casăle fără. viii, ușile trîntite in lături, 
fintâni slete 

Şi de Lot în urmă,-cu toate drumurile inchise, rătăcitnare, 
întmeaga. oaste de la Gerna, 

Dia noaptea umedă. se; lămureau umbre sibecăind,- cù 
ziişoări ireale:-de stat, 


— Ce sat. e ăsta, camarade? 

— fine să-l stie? Nu ne nai înțelegeri. unul eu alila. 
Parcă: nu mai, sinteră onge, Postei Grunji; alt „zic că-i 
Hăstoata:.. 

= te unite, SE 

= Divizia șaptesprezece, Regimentul cincisprezece” Răz- 
Joen? 

J= De undoen? 

— Acei dän armă, de Ia Ju. ag iiy] 

Ofitarul vrea săi inlindă în întunerie pachetul. de (uiun, 
dar soldatul a: dispărut: înghiţit de noapte. Și alte: umbrose 
trie Ze beznă, în-scirțiirea de cară, în-scrâșnetul de copile, 

Tar mm ciine latră undeva, pustiu. 

— Co sat e ăsta, camurade! 


Locotenentul Virgil” Probotă nu-și mai simtea denrult 
picioarele in cizme, mantai udă atena pe: upcu pulpa 
mele: îngteuiate de noroi. trupa bijbiia po nrarginea șanțului. 
Nici foare, nică sete; 0 singură dorință dezmädaidutä- si 
doară: să doară: Undeva, întins sub om acoperis, ferit 
de curgerea înheţată; care pătrunde, în: oase: La esu 
barba țeponsă și roșcată. Domul «din minte i-au pierit: Loate 
legile: lui. Linné; Harvey, de Vries. Cu indiferenţă işi amin- 
teşto că are “nevastă, copil: Maria, Dinu... Toste s-au petre: 
cut înaltă existență, sin uiideva; intron Lrecnul Jeng, 

Acum e un feet om. tirindu-Bi picioarele, fiecare en ite 
două ocnle "do. noroi. eu umerii nem, cu infatisare 
îndobitocită;” o setate  inclasilicabilă mt nici 0 categorie 
zoologică: un biet animal nefericit, izgonit; plai, istovit, 
care vrea să-şi vheimuiască into scorburi colinele; 

Cele dintii case. Un tat O fereastra eu Tumini Ce caldă 
e'0.fereastră cu Jumia Mat sint oare oameni cateraucăse, 
un: pat: un Juy la gura focului. unde să-ți se: mee copilul” pe 
gerimiuchi şi să-i simi obrazul fraged. Ingă obrazul tiu? 

O nomie 'păseste: peste sanh calcă ulătauri. 

— Tu esth itrule? 

— Eau: sinutl marmură încet” caporilul: 

— E. ne „veste? 

— TE Năstoaca, domnu "locotenent! Batalionul: dog a 
trecut. înainte. Nu putern răriine, tol satu-r ocupat, 


X27 


— Ce ;vorbă? Cum ocupat? 

— Artileria, domnu ` locotenent |..s- Cite zece oameni în 
ti-o casă. Unde ajung, se „instalează“ 'ca-boierii:: După ce 
au bătut cu tunurile în noi, nu rai încăpem de dingi. Şi 
doina maioria „constatat“, Zice să întindera -corturile la 
margine. 

În ogrăzi, după gardurile de salcie, se aud caii ronțăind, 
glasuri de oameni.. S-au! aprins focuri. 

Umbrele, între flăcări și noapte, se mişcă gigante. Unul 
doiidăne un cintec de acasă. 

La cea'din umnă-luniină, Virgil Probotă no mai poate 
văbda, 

+~ Mitrulei 

=— Ordonaţi... 

— Întru aci. Mi'se învirte tot inaintea ochilor. Trimiţi 
pe Costache la mine. 

= N-aveţi sä “găsiţi: Joe, domnu. locotenent, “Credeţi-mă, 
zău! VA facem mo foc, Ach toţi stau. claie peste grămadă.: 
Vă „herberi ceai cu rum. 

— Îi sent afară Au mers, călări, pe chetoane... 

Virgil “Probotă impinge duşmănos cu umărul poarta” de 
eatur care se deschide greu, “descriind: un început de -cir- 
conferință “in “pămîntul od. Își lasă jos gluga; să se vadă 
chipiul de oftter. 

Ciţiva soldaţi dorm pe prispă, Caii moţăie în picioare. 
La lumina unci gazornițe, “un soldat, întindă, lustruieşte 
o Pereche de cizme otițereşti. Două. ferestre cu ochiurle 
astupațe de măntăi filtrează numai 0aţă de lumină. 

Soldatul e dezbrăcat în tunică: a întins-o să. se usuce, 
Cind vede. ofiterul în prag, scoate cu greu mîna înfundată 
pînă -dineelo de eut în, cizme, peşte căleiile. 

— Träițil - 

~ Bună, camarade Un pat de dóòrmit on So D găsind 
pa. Ia vo, băiatule? 

— Nu se află, domnu. locotenent... 

Apoi, văzind că Virgil Probotă pune mîna pe Încuiețoarea 
uşii, face un pas şi acoperă intrarea cu pieptul. 

— Vă rop, să iertat. Avem un domn ofițer rănit grets. 

Virgil Probotă. îi dă „peste mînă: 

— Am mai auzit “povestea, E vechel... Inventati: alt- 
ceva, 


128 


Trinteşte uga de perele- Pe lavh, un om întins. drept, 
cu abeazul palid. învelil-cu mantaua pină Ja bărbie, Întoirte 
numai privirea albastră, înfiptă pină atunci în grinzile taya 
nului, Airos de alcool, de eter, de od. 

O ordonanţă. 'culcată da picioarele. laviţei sare uitindu-sa 
cind la ofițerul de le usă, -etid Ja rănitul din pat, ca şi cur 
ar întreba: „Ce ordonati? Să-l aruncăm farà Pa" 

Rudică fitilul së mărească: lumita: : 

Virgil Probotă işi scoase chipiul, încurcat. De data, aceasta 
a dat greş. Un adevărat. “răniţi. Nu ago “car pălimire 
pentru el, numai un fel de dezamăgire” cugmimousi ALI 
de hotăiit era să cucerească prin orice riijliare. "Cp culeuş 
Cold, sub up acoperiş!... 

Îşi rosteste numele, gradul, unitatea, apropiindu-se „de 
pat: 

— Te rog să më ert, Patruzeci de kilometii pe jos facă 
oprire, Căutam „un adăpost. N-am crezut, ce spune soldatul. 
S-au învăţat să mită. Vorbese despre răniți grav, și 


et înlăun: 
tru fi găseşti stind Jo sfat, sau ofițeri jucind cărţi... 

Rănitul scoate încet, mina, cu fereală, de sub: manta, 0 
întinde „vorbind cu: glasul Lăiat, atit ct îi îngtidluic pieptul 
străpuns, eu bucăţi de postav, îrhpinse în. torace. 

== Nu e nimic, Mă numesc. locotenentul Constantin 
iescu. Ia loc, Ae rop. Toan; dă hainele In o parte... O să 
se găsească vn colţ peptru dumneata. Astept din soen, 
în moment -ambulanța. 

Losotenentul Constantin Iliescu îşi înăbușă, tusea. Priveste 
cu “atenţie în grinzile: afumate Apoi, cinil tusea a trecut, 
după ce a dus batistă cu pete roşii la gură, dă să zirmhbească: 

=— Am plecat cu un vagon pe care: scria Bucureşti: Buda» 
pesta, patruzeci și opt de orel. Şi-acum, datë h. 

Virgil Probotă făcu un seran-vap cu-'mina, fără să găsească 
cuvinte, 

Toţi plecaseră intr-un ospmeten ` vagon, cu asemenea 
inscripție, 

Ochii 'rătăcesc pe pereții văruiți alb, la icoana” sfintului 
Nicolae, cu mănunchi de busuioc la candelă; um chilim vär 
gat, în fundul laviţei, zestrea fetei: “perne a plapome: clă- 
die pină-n tavan. Alară se aud caii străriutind. Un Goreng 
deşteptat cheamă” pe, cel vecini, în noapte. Privirea lui Pro- 


129 


bată se întoarse Ia rănitul întins, cu och albăştri -sticloși 
de durore, 

Titel Desen, prietenul lui Radu Comşa, primise astfel 
butezul războiului. Nu se ţinguia, nu sn leg părere de rău; 
în sfirsit, trăia altceva- decit -plivtisul care-l mistuia inainte 
de ali incercalecva. „Statul“ lui Vasile Breazu dăduse ordin: 
se xupusese. Fără să cricnească, intociai:ca și Vasile Breazu, 
care lusteuia -cizmele în tinda „de alături. Dar de ce atila 
riinare-de prisos, aUt prăpăd, atitea vieţi? 

(ch celor At oameni se întilniră şi se cercățară o clipă. 

Pe urmă, - Virgil  Probotă. privi. in pämint: Constantin 
escu. în grinda tavanului. 

Nu se-cunoșteau. Poate nici nu sp văzuseră vreodată. 
Frau totuşi apropiaţi, măcar “prin această mare “nefericire 
comună. O. clipă au simțit trecind printre ei indemnul acelor 
cutinte puţine şi rate, care nu mai sint aiticulaţii, ci sufletul 
liber. lăsat să curgă, Acum clipita trecuse. Tăcerea era intre 
dingi. “din „nou impenetrabilă gi „indiferentă, cum e între 
toţi SE ronțăită do Uetacul märaunt al ceasului “pe 
masă, Ja văpătii, de șivoitul ploii in streaşină. 

Virgil Probolă se văzu de prisos. $i grotesc, acolo, pe 
marginea lăzi; cu chipia pus pe genunchi; cu cizmele grele 
de noroi, din care se întinsese pe podea vun șerpișor negru 
de apă, Se ridică. ? 

Încă o dată; mă ierti: Un rănit. înţeleg. 
De ve? Se poate improviza un pat. 

o Mulpumesch. - Gäsese aiurea; Aveni corturi, IO urez 
tnsinätosire repede 

Pe urmă,  mtordndu-se: 

awit pot fi ale vreun ajutor? 

Rănitul clătuină capul 

— Am camarazi, băieți de inimă. ingrijesc dingi. Sint 
plati ați În ambulanta diviziei... A noastră s-a sfărmat.in- 
tan sant, ~ 

Locotenentul Probolă ieși în virful piciðarelor;. locote= 
ritul Lieseu privi iar neclintit în grinda tavanului. 

Soldatul -mieşoră la Joe lumina 1 mp. 

Ce din ` tindă isprăvise dr lustruit -cizmele, Bea acum 
ceva fierbinte dintr-o -gamelă care fumega. 

Afară, dir negrul umed, înaintă caporalul. 

= Tot aici eşti, Milrule? 


130 


— Trăiţi,. damnn locotenent, v-am. așteptat Stam că 
o să vă întoarecți.. Vă facem noi un cesi, d-ala grozivul! 
Ram are; don. sublocălenenii Pentru” Joe, ne-au dat: așchii 
uscate flăcăii” ăștia... 

Doi soldaţi: salutară din  îilurerie; 

Virgil Probota își Arase peste chipio gluga udă, 


2 


far a donn a. diante de luninatul, de ziuă, în seriiinlu- 
mec murdar, cm pida imbibing viscoas hainele, Data 
se üd mai departe pe drumul la capătul căruia ep aflau 
uüdeva Bucureşti. ý 

Ali Bucureşti „decit cei dintotdeauna Raflurile” maga- 
zinelor golite. Mahalalele. inehenuiud coadă la breulării, de 
cu noapte. Calea Victoriei pustiită de norodul plimibărel de 
altădată. Nopțile spiritecăte de săbiile alurminate ale proide- 
toarelor. f 

Cloștele se stiingea. Fiecare spărtură! de front îi impuliria 
zilele. A învăţat. să nu ana Sârbătoreasei nici 0 viciuie, 
să „n-o mai “astepte, 

Generalii scosi „din. comanulă, numirea allota proaspeți 
au adus 0-butală de vreme nădejilea unui salvate toman 
epic, providențial personaj. care să răstoarne magie soarta 
bătăliilor. Dr urmă, much în aceasta nu mai erezi men, 
Trenurile cătau spre Moldova, și mai departe, spre Caucaz, 
«pre „Crimeea, spre Cherson, războinicii cei mai Doca, și 
lăzile cu argintii, şi cutiile de pălării, si căţeii cucoanelor, 

Ministerele erau pe jumătate golite, Îşi lrimiseseră arki- 
vele la Iași. 

— Când. pleci 3 Cu cine nei? 

Întrebatul: răspundea grăbi; evaziv. cu ufiserin vág al 
mâinii; ascunzindu-și fricos „invirteala“, să pu d-o descopere 
și celălalt, co si-i calce pe urme. 

Radu Comşa nu mat trecea decit mn ceas: pe la minister, 
Biroul fiinţa numai pe hirtie. 

Ciţiva plecaseră. înainte cu „ordine: și compartimente spe- 
ciale, în vagoane oficiale, 

Domnul -Birzotescu utta ap ofere țigări din labacherea 
cît. un; geamantan. Cu mustăţile pleoştite, nu-și. măr freca 


131 


münile exclamind: Bravo, petfect Acum, cind Zei sufla nacul 
în: batistele” casate, în. locul formidabilei dețunături de 
canohadă “scolea un sunet impuţinat, rebegit si ridicel, ea 
plesnituia unui pistol de-soc, 

= "Cind pleci, domnule Comşa?! Familia Vardaru a înce: 
put së împacheteze? 

Familia - Vardaru începuse să -împacheteze; cel - dintii 
vagon și cele dintii camioane plecaseră la Iaşi, la casă băbi- 
nească, “unde aşteptau Cora a Ralu Vardaru, surorile lui 
Mihai, 

Alexandru Vardaru străbátea neobosit „drumurile Ja cele 
trei most din Muntenia, ale Im şi cea 9 colonelului Pavel 
Vardaru, ovganizind convoaiele care trebuiau să plece, lisind 
darienii:. de incredere; Anipărţind  bambarele. serviciilor ` de 
variulanţă stot rant, 


3 


Înta-q-ditbineaţă de Ta freit dul. noienibrie; autori 6bilul 
grat rou Dn posenua judeţeană destundată de ploi, “spre 
Arpă ine i 

Mozia curgea purtată în rale de vînt, 

“Totul: eră de culoarea legii, posomorit și mortuar; Soarele 
tuse mararätasedë săptămâni. ÎI bănuia numai dincolo de 
jun buriul: mosilor, stins să răcit. Zarea era fără moi o dote 
Sue, Abia ondulată de mm gclase. În und, spre 
ot și miazăzi, începea Bărăganul. 
Masina se Zrruche "ou pilcuri de intanitarigti. grupuiti 
leje de călăreţi, batalioane ruseşti, rătăcind agale, osto- 
nite. Câmpul era negru, pustiu; porumbul neciules Pied 
Kai şi Lërga  ogoarelor: zbura câteodată, în Dulgări moi, 
din. copitele “unei: stafete care täia “drumul dea dreptul. 

în fundul automobilului, numai pe jumătate apărală sub 
capota de pinza imipermeabilă, Alexandru Vardaru e Radu 
Comşa eg înfăşurăți” To ` blănuri Mai rămineau attt; 
Acpăgeştăi, si toată averea Vardarilor era pusă la adăpost, 


asa vum to putea pune ceva la adăpost pe aceste vremuri, 
Alexandru Vardaru: își număra în minte etapele unde. tre- 
buiau sé poposească. cirezile de vite în drum, se întreba 
unde vor încăpea Ja conacul: de Io Chicaia, de lingă aşi, 


132 


atita puzderie de vaci, de cai, do oi, care, căruţe, mașini, cite 
miinăse. de la cele trei gospodării de aci. 

Radu Comsa, cu obrazul bătut de ploaia rece, cu pleca- 
pele strinse sub înțepăturile vintului, se lăsa purtat de gin- 
durile care” întoldeauna “îzvorăse” nehotărit şi. meisprăvit, 
cing mergi deuin lung, în ploaie, eu orizontul încins. pretu- 
tindeni de neguri. populat de fantasnte, 

Nici vorbă nu ma putea fi de front, de renunțare la drdi- 
nul care-l ţinea în serviciul vag ai lipsit. de orice eroisri. Ar 
fi insemnat inlr-arlevăr,. de această dată, o bravură -copilă- 
rească, Un pat mai mult, aruncindu-se de bunăvoie în puhoi 
Cu ce Toos t Intrat cui folos? 

Si roțile” săltau înainte peste bolovani, se infundat-in 
mocirie, motorul giliia astmatic, respira înviorat cînd scăpa 
pe o postată de drum” mai neted. i 

Dar Alexandru’ Vardaru cp pindea la aceasta? Cum îl 
judeca? Nu era dare în adincul tuturor gindurilor o umbră, 
un inceput, o bănuială măcar de ușor dispreț pentra omul 
valid care se lăsă atit de uşor alintat de o soartă prea gene- 
roagă? g ` 

Radu Comsn se răsuci pe jumătate în blana care-l inpe- 
penea, să citească pe Tata lui Alexandru Vardaru Dëntiala 
acestei juilecăţi. Vardaru, clătinat pe pernele mot, îşi scoase 
ţigara de foi-din gură şi blestemă: 

— Afurisit druri Wu mat ajungem în dimineața aceasta. 

Ramase în urină o companie înşirată în turmă: „ofițerii 
păşind pe cărarea de la marginea șanțului, negri de noroi, 
cu mantăile destheiate, cu capetele în jos; posomorit convoi! 

Radu Comşa gindi: „Unul dintre aceştia ar fi trebuit să 
fiu cut Si merg mett, confortabil înfundat în perna moale, 
invelit în blana caldă, Terit de toate riscurile, şi de riscul 
ultim, acel de unde nu este nici o scăpare.“ 

Alexandra Vardaru păru că-i ghiceşte gindurile. Îi puse 
palma înmănuşată pe genunchi: 

— Ai fi vrut să fii în locul Jor? Ai? Mărturiseşte.... Ti-am 
citit în ochin Ca së te ducă la moarte sigură şi inutilă un 
general imbecil care socoate războiul o manevră, -dar ceva 
mai dezordonată... 

Radu Comşa Jet deschise blana, ca să-l bată vintul şi 
ploaia, De cind astepta explicația aceasta! 

= Domnule. Vardaru, de mult simt o piatră pp suflet... 


133 


— E un bagaj incomod pe vremurile acestea! rise Var- 
daru, tinind ţigara departe: şi Prtväud o eu luare-arminte să 
nu-i slătime. scrumul îi hurducăturile mașinii. 

Gluma căzu “duş rece peste pornirea lui Conşa. 

Tăcu:0 clipă, apoi încercă să reia firul, fără nici un en“ 
tuziasm: 

— Nu Sim dach e ün bagaj incomod!... “Dar, domnule 
Vardaru, omeneşte vreau, înaintea altora, să mä stimez eu, 
Ca să te aştept la-cruţarea aproapelui, Leute mai intii së 
fii tu sever cu tine insuti: 

— O-laJal Eşti confuz, Radule... Nu pricep! Latrăm în 
domeniul obscur al. aforismelor;. Marc Aureliu, Rochatou: 
cauld, Schopenhauer..: 

Apoi, văzind figura mihnită a lui Comşa, îl băta pe 
genunchi: 

— Haide, Radule,-spune!... Gluma, chiar stupidă, e cile- 
odată singurul „mijloc ca să rezisti deprimării. Santinelele 
își sprijină bărbia în baicnetă. ca să nu adoarmă... Vezi că 
mam molipsit gd cu de genul aforistic?... Treci peste această 
contradicţie, 

— Spuneam de severitate față de tine însuţi: Mă sinit 
jenat. în. situaţia - aceasta neclară, “pe care: dumneata ştii 
mat bine ca oricine altul căn-am.căutal-u..Am -acceplal:o 
numai. Dnr a “acceptarea, citeodatăl... În: ochii soldaţilor 
e a1 oftterilor pe care roțile D împroseau adinrauii, era greu 
să ol o rrllectte Dupasch şi legitimă: „lată un om Unär, 
voinic; fără mei o meleabon, Călătorește -contortabil.. Fără 
nici un rier, Rent el toate amărăciunile noastre nu există, 
E un om ns la adăpost, unul dincei citeva mii de oameni 
puși „la adăpost. Şi: Lol stim de er fel de providenţă puși 
la adăposti...” 

Un hop seutură maşina şi scrumul ţigări hui Alexandru 
Vardaru căzu, open ce Den un fumătoi de havane îă Dro: 
pórtiile una catasteole, 

Vardaru îşi privi consternat țigară - decupitată, apoi <o 
aruncä in noroi. 

Se înloars 


eu totul spre Radi Comsa; vorbind e alt 
glas, imblinzit, “pe care “puţini. i Jar D recunoscut: 

= Nadule,. înţeleg perfect ha Stii June “că. înţeleg” mai 
multe decit vreau uneori să pèr: Dar deschizi o discuție 
inai D boală rusească să ei sufletul, să-l storchi să-l 


134 


învîrți, „să-l torturezi Gina rămine o diată cîrpă cu urmele 
degetelor pe vd. "To socoti „războtul terminat... Poate. să 
dureze un ari, mai mull. E un'război-de epuizare. Va veni 
rindul tuturor. Zei) eu nu te-aș opri M-ar mibni chiar, dacă 
aş fi nevoit să-ți spun eu atunci: y Radulo, acum da / E timpul, 


at datoria... Știu însă că-aceasta n-o să fiu nevoit so lac, 


Dar acum . ce-ar. folosi — hai së 
Go Înșii prin “noroaie ca nelerie 


i „zicem — eroismul 1ăuP 
ţii de -adineauri? Nu știu 
unde merg, de cp, pină cînd... Un deprimat mai mult. Ai 
idee măcar. unde. ţi-e regimentul 9... N-ar D ridicol să te pre- 
zinţi: „Ara Venit să iau parte; la epopeea eroică a retrage 
vi... gi după aceea un imbecil së te uite, cu unitate cu.tot, 
In äm ştie ce păragini, ca să:măreşti convoiul prizonierilor? 
Priveşte. toate situațiile, fără de panica” din jurul nostru... 
Calmes Are să-ţi vină rindul și o să Pn mindru de tine, Ra- 
dute, sint Sämur, tot atit cît de Pol, pe care Lat văzut cum, 
sub" jermanhşismul “lui incorigibil, s-a arătat-cu simplitate 
Prav şi logic şi consecvent cu el însuși: a luat viaţa în glumă 
e oare moartea pentru.el ceva mai serios? Pină “atunci, 
de ce însă acest -hămletism? 'Trebuie?... Nu trebuie?... E 
bine?.. Nu e biner.. Cângăveală de abulici incapabili să 
se hotărască” la. o acţiune precisă!... Eu văd viața jalonată 
cu puncle dp reper. sigure: aceasta trebuie: să o fac, aceasta 
nul Am un singur erăteriu, Morala mea! Cred In en, nu mä 
îndoiesc... Judecata mea mă absolvă de a tuturor... 

Radu Comşa -tăcea, privind în noroiul drumului, din org 
stropi: de sub roti săreau ca lăcustele. Simţea ușurarea care 
se . destinde întotdeauna” cînd gindurile tale, D le rostește 
altul, să-ți adoarmă cele din-urmă îndoieli. 

Alexandru Vardaru aprinse altă „țigară: şi. cuprinse cu 
ochii întinderile. învăluite în neguri, 

= Ne apropiem.: 

Apoi, după o tăcere lungă: 

=- Ne. apropiem si acum e indi meu, Radule, să-mi 
adun toate silinţele ca së birui og mare mihnire:. Tu ştii. 
Arpăşeștii erau moşia Elenei; Aci am trăit. cei dintii ani. de 
căsnicie. Aci s-a născut Luminita.: ra o moşie: părăginită, 
Abia îşi acoperea. dobinzile: datoriilor, Bătrinul Arpăşeânu, 
socru-meu, erä: om moale, nehoțărit,: incapabil de 'energieș 
decât să ridice pe piloţi un hambar: pornit la “vale, se văieta 
o lună că i se ruincază gospodăria. Un al doilea Poll... Am 


135 


ridicat tot de je pămînt, ca-si la Făloasa. Casele oamenilor 
era după pilda conacului. Ruină, garduri sparte, bordeie, 
viaţă de troglodiţi.:. În cinci ani au devenit un sat model. . 
“Toate casele împrejmuite, acoperite cu tablă, livezi, plante 
furajere. Le-ain tăcut bancă. Am adus vite de rată, stupi; 
tot ce-am văzut aiurea, unde fiecare palmă de :pămint e 
stoarsă' de tot ce poate fructifica — Le inceput oamenii” se 
dădeau greu la brazdă: Mormătau ca și bietul Arpăşeanul 
Îi scuturam din dulcea lor somnolenta. Ara avut, pot'spune, 
un început de rebeliune. Permi, s-au convins. Au înţeles, 
nd au văzut cite kile Ja pogon dă moşia boierească, ce preţ 
au vitele, ce spor adüce séčerätosrea „mecanică; Ai Së vezi 
sătul, conacul, moşia. O miuncă de om Nici nu-ţi închipui 
satisfactia, cînd ceva a crescut din vointa ta. Ca un pom 
risădit. Cine spunga aceasta? Confucius ori mu știu ce asia» 
tie: „Cine a plantat în viaţă un pom n-a trăit depeabal 
E n'faptă a ta, mn vorbă: Şi acum trebuie să Je părăsesc 
toate! Să se aleagă tine “ştie cel... E moşia Luminiţei. Are 
să fie a ta; Ach şi-a petrecut vacantele de srolătiţii.. În dëme 
ra xi nici un lucru mu e clintit:” Îni-fHecăre toamnă; ipini în 
anal cesta, venea aci mm äcër o linii O iubesc slugile, oi 
mem, o reounpse cm, cati din. grajd. ȘI: dir late” acestea 
te vör fato et, "mie? E ati a moto „Elenei lată, 
Radule; cum devii sentimental; chiar când vrei să dai la alţii 
Letz de fermitate. A 

Alexandru Vardaru ge Bilieg zimbească, „persiliindu-si 
această slăbiciune de o chung, i 

Dar mu izbuti „şi. n mai încercă, 

Trägea din ţigara de foi, tarë să mat ia aminte” la serus 
riul” desprins la fiecare clătinaie nervoasă de „mină, Radu 
Comşa îl simţea alături, mai mult decit Îl observ. Asadar 
și în omul. acesta; activ, aspru, tiranic, se ascundea, pitită, 
o floare fragilă a himerei. Pasiunea energicilor:: nevoia de a: 
domina'realitatea, de'a sootmom puterile latente, de a crea 
ceva dezinteresat: stupii țăranilor, livezile; „satul model“ ha 
Vorbea despre'ele cu alt glas: Ciao-ar fi recunoscut pe omul 
temut; cu cleştale vorbei netndurat, de 'care tot atit: se înti- 
ihida- dotinişoara' Betty, dăctilograta,. ca şi Marița, slujnica, 
cu''ochii de-culoarea: pelinului veşted; ea a adversarii de lo 
bară, ca-si cei din parlament? 

Maşina mtrase pe hotarul moşiei ` 


136 


Alexandru Vardaru ze îndreplă. de mijloc. së privească 
miriştile-cu ochi de stăpin.-O clipă fu nemultumit că vede o 
pirloagă încă nearată, cum -poruncise;-apoi. amar își aminti 
că acum 6 :de:prisos, Porumburile erau culese. În: jurul. unor 
girezi de paie, în mijlocul 'miriştei ţepoase și vinete; încolţi- 
seră “pete verzi: de gin, dn boabele .scăpate în “pleavă „Ia 
treier. În tufişurile: de rnăcieş de Ja marginea: drumului Tugi 
un. animal. cenuşiu.- Fructele“ roșii, ude de apă, luceau — 
cercei de mărgean. 

Satul ze Zei din pinza-ploii, cu gardurile de nuiele mes. 
teruit împlatite, cu livezila: plantate “geometric; pomi insi- 
rindu-se din fisce' parte în linie dreaptă e în diagonală; ca- 
sele la oparte, cerdaeuri cn stipi vopsiți, ferestre largi, glas- 
tre; Uonacul se afla în “celălalt capăt, La primărie -opri o 
nä, Vardaru „porunci “străjerului: 

— Hä vie'lacovachi la-curte!... Si şeful de-post Hait, 
trap. 

Ciţiva „soldaţi. în ogrăzi. Cai militari pe ici-colo, en här) 
prins intr-un stilp de poartă: i 

Laeurte, id se; deschise poarta, areaţii țişniră din toate 
cotloamsle. Maşina: viră Tote pini, „plopi și te pă „soseaua 
curbă, cù prundis şi nisip galben, bătătorit și spălat de apă 
Ca un drum gudronat, i 

Drei  Anăintea peronului;- pînă să: se destacă: din Biwi, 
jupineasă era gata cu cheile. 

= De geste, Varvaro? Coti fac Copii tes 

„Copiie erau orătăniile. de toate rasele; cdlecționate de 
Vardaru din toate expozmle: gişte gigante şi cocos pitici, 
păsări impintenate și cu crestele ascunse de coafuri enorme, 
o adevărată „grădină de aclimataţiune pentru cure Varvara 
arăta mare orgoliu, ` 

— Bätut mina, boierule... T Dumneavoastră să ge adu- 
ceţi veste, CH pe noi ve ne-ajută mintea së tim? Copiii? 

Aci obrazul Varvarei se lumină că; şi com ar fi-fost vorba 
de: autentice odrasle. S 

— Copii sint bine; sănătoşi! Nu ne-a pierit. mo op pui 
şi Prinţesa, prinţesa erg păuniţa, — ne-a scos unul alb... 
Parcă stiut pofta duduii Luminita; să aibă un păunaș alb... 

Argaţii făcură cere, cu:pălăriile în mînă. 

— Ce e cu'voi, Năstase, Eftimie, Siniioane Ps ȘI tu, mt. 
tule, de ce le-ai ras pe'cap? E 


137 


= TL än Aa AMekloreal— Com ngentn. 219, an 2. ordinul 
de la domnu sef dä post, ` ` 

== Hai. punetäcg?. căciulile în capi gi mu mai căseaţi gura. 
La treabăl'Xă chem acusi Undea “Lornuleseu? 

= Domnu administratore pir” la “ocoale cu notara: Or- 
din să: facă numărătoarea vitelor. 

— Datt Tano sm sëichemel Să vină. et notarul. 

Cind Ampingea: uşa së intre, unul mdräznt pentru. toti 
coiialți, care nu sp clintiseră: 

se Boierule, pare vin ghermanii? Zice că să-pice-dă-pă 
oi pă alta. ) 

= Dat să-i opresti 1 eu furca, doe hi să vină, Näs- 
Loge? Lăsaţi acum. Am spug casă chei... Varvaro,-apă..de 
spălat şi pune să iarbă. samovarul pentru ceai; Ai grijă de 
Neculai! : 

— Lăsaţi, că dë ceai poruncește el ca şi dumneavoastră 
şi mai „dihai încă, 

Între slugile de la Arpăşesti ei soler dura'0'eche ostili 
tate, diri pricina ierarhiei domestice, 

Neculai purta haine: nemţeşti, astepta să fie servit, fu- 
ma țigări gata, cu carton, st Ia o adică ce mare ispravă 1ă- 
cea? Se plimba cu automobilul ca un boier. Striga numai 
din: goană lui: Deschide 'poartat Închide poarta! Și speria 
găinile satului; dacă nu cumva mai și sirivea sub roţi o Sen: 
mă däm ele, , ; 

Într-o jumătate do ceas erau spälatz, focul Lrosnea în 
sobă, ceaiul: aburea st în jurul jupînesei două Tetișcane dä- 
dean zor, 

După ce-şi deşeită paharul, cu gindul în altă parte, Alès 
xandra Vardaru” ge ridică: 

ia Lapsese up moment, Radule! Poate vre să. vezi ca- 
mèra Luminiţei, .pină mä întore?.... Varvaro, deschide ieta» 
cul duduiil... Oamenii să aştepte! ` 
Jupincasa îl copduse pe Radu în camera Luminiţei. Cu 
înțelegerea servitorilor, care: ghicesc indata fără să; întrebe; 
ştiau acum toți. -că boierul venise: cu logodnicul duduii; 

Varvara” trase perdelele Ja o parte; deschise o fereastră: 

— Escan închis aerul, ooasulel Cu: atitea ploi, au 
crescut “zbirciogi şi-n. piatră seacă, 

junodă sfoara: storului. 


138 


— Boierul s-a dus la mormîntul duduciil.. Aen face 
întotdeauna cinil vine: întii acolo, pe „urmă “celelalte... 

Aşeză colțul unci . feţe brodate: pe masă. 

— Jaca mata duiluii; “dulăpaşul cu cărți. Are şi caietele 
de şcoală: în raft Sub ochii miei a-crescut de cînd sta ai. 
eg, Am (inut-o In braţe de cind trăia biata doduca, Dum- 
DZEU S- o odihnească | Era un pui dă diavol, să nu-ţi închi- 
pui, numai în drăcii o ţinea... Acum a.crescut, e domnişoară 
în toată "puterea cuvintului... Dar face un ha: cind îi adu- 
em aminte! Să ma iertaţi, trebuie să mä intorc Ja bucă- 
tărie... 

Rămas: singur, Radu, cercetă. cu o curiozitate -lacomă 
ietăcul acesta de fată, cu impletituri de şedlăriță, cu mono- 
grame pe mescioare,. cărți de premiu cu legătura aurită. 
Aventurile tinărului Telemac, biblioteca roză, desene si: pas- 
teluri: „citeva fructe, o creangă de trandafir cu un fluture, 
un cap de madonă.. Picturi: naive şi stingace,. căre nu lipe 
gese niciodată din „arhiva unei absolvente, «do pension. 

Deschise un caiet. cartonat, învelit. cu -hirtie “albastră, 
cu marginile liniate roșu: Core de Caligrafie: al elevei Lumi- 
nia A: Vardaru, ot. JI primară, 1005: „Bututuga mică. răs- 
„toarnă Gaul mare. Româriia e țară agricolă; Mila e un senti- 
ment, «nobil. Răbdarea- e mamg “tuturor virtutilor.“ Alte 
câiete.: Teze, Caitt de probleme: geometria în spațiu. Și on. 
iet. de compoziţii în limba română. Clasa 1] V secundară, anul 
1911: 0 dimineaţă de primăvară la-ţară...“ „Natura în poe 
zia populară...* Citeva flori presărate, pansele, pangloi cu 
violete pietate; 

Radu Comşa se aseză la biroul de la fereastră, Aici ci- 
teva cărți noi, probabil lecturile din vara „trecută: Rene 
Boylesve, Loti, Henn Duvernois; Gérard d Houville, Co- 
kettes Galsworthy... Cerneala “uscală pe fundul călimării de 
cristal. Peniţtle ruginite. Un album. cu- desene, aforisme, 
nume de „culege, de prietene, iniţiale și maxime: 


„ILwy a: d'amour vivani gunn amour minaci" 


„Dans tout premier amour, on aime deja avant dame." 
„Les rette delicals sont partot en pays ennemi” 
Sevisul-era al Luminiţei,-Nui-bănuise această” predilec- 
ție pentru; aforistica atit de puțin simpatizată de Alexandria 
Vardaru. 


139 


SI Versuri: 


Li: ?e-basein on cre) sans, Age 
Offre Ze miroir, pur de cau 

Pour qE 9 mine, ee leur CO 
Ze col celeste dn. nuage 

Et Caie souple de Zeien, 


Ia spnnin simto prezinta Einin, avea senzilha mii 
NE peuar, Surprinzin ul: în „această per Je au 
anatoare, Com ar smulge albun:ul, gala să -zeir 


paste 

Si toate acestea vor D'al Joe, ale lut; cu tot eu Luminita: 
„nu e d'omopr tiwana mn guor menait l“ 

Desigur al fl iasa Luminiţa să-l aducă ai, săi arate 
em "cărțile; caietele, „artintinile ` de geclăriță, locurile strate 
ice. vide Sc retrăgea pentru a pune la cale farsele” de” copil 
zvinturat; banca din grădină, unde a viet după cele” dintii 
römane cu volumul Te prpmncht și ep ochii inchisi; ca ochii 
de pisică la amiazi: „prințul sirmanty tu udtale; poah.“ 

Radu Corse duse la buze un cuţit do tildeş pentru tăiat 
foile, fiindcă nu e cw putință, cînd fusese pe gînduri, să nu-l 
D dus Lot aşa la buze şi Luminiţa. Li era sufletul plin de din: 
să: “Poate: obiectele acestea banale se invăluiau in emoție. 

O ragăzea astfel în minte, în inimă, mai întreagă decti 
în: imaginea de “pînă acum, Mai creștea încă odată în el, 
aşa cutu crescuse: de la caietul, de caligrafie „Buturuga mică 
răstoarnă carul: mare“, pînă la:-manualele spălăciie, Io prie 
mele reflecții, asupra: vieţii: Les -cocurs délicats sont partout 
em pas, ennemi T” 


D minunea aceasta unică, un trup, un suflet, crescuse 
pentru- el; “tat misteriosul proces care an de an dezbrăcase 
cite: o tozie a erisalidei ea să-i: den pe Luminiţa do astăzi, 
toate fuseseră pentru dinsul! Şi Varvara, care o legănase în 
braţe: și” Alexandru Vardaru, care veghease tu încordarea 
sălbăuciunilor-de. pădure: pentru. puii: lor. încă firavi; toți, 
penitriu.-el -o'0crotiseră, tremüraserä Ce făcuse să: merite 
aceasta? 


140 


4 


Alexandru Vârdăru întră și înaintă dea pasin Odal6, 
cuprinzind intr-o singură privire decorul Luminiței, 

Ochii sti -ocaliră ochii. lui Radu. Şi-i simţea încă tulu 
rat de: gindurile de -adineagri,. la. mormîntul Elenei, 

În gene, pe păr, pe obrazul cu trăsături tari, mai age 
încă o plbere măruntă de ploaie. 

Îşi scutură gitul sot, cum ar fi scuturat apăsarea unui 
jug cu care nu-era deprins. Frecindu-şi miinile, -călcă mai 
apăsat, ca prin “gesturile exterioare să-şi recapete energia 
lWBuntrică: 

— Putem. merge, Padulel Asteaptä oamenii în ploaie. 
M-am gindit. Din casă vu soot, decit citeva lucruri; de ach, 
ale Lurminiţei, ap din camera Eleng, Obiectele, eum s-ar 
spune, de 0 Valoare sentimentală... Celelalte, cura “le-o Îi 
norocul! Și argintăria, covoarele, pun să le zidească în mv: 
viţă. “Tocmai se întimplă să avem, material rămas de au 
trei ani, cind ară făcut bazinul din grădină... Biata Lumi» 
mijat Ea eire ținea să nu i se'clintească: un lucru dm tii- 
zeul ei sori ireal“ | 

Obsertă ur tablou acăţatstrtmb, Îl îndreptă, din ch 
ceiul “stu să vadă Aotul în ordne; ge dădu un pas ` îndărăt, 
ba să verhed I-a aserat: bine. 

Apoi, îndătă Zei aminti Gë e inutil acum, 

Avo un sentiment Giudat: o clipă, Ammuleia să-l: stire 
la loc, ca-si eum. ar fi anulat așa gestul de'prisos, 

A3 văzul -pareul» întrebă, arălind spre fereastră, De 
alttel.0 să ai vreme după-amiază, mime... 

Radu Comsa mu prinsese decit o impresie fugitivă din pri- 
velistea pe care se odihneau desigur întotdeauna ochi Lu- 
riiniței: grădina cu alei galbene în. cernerea ploii, boschetele 
de arbuşti destrunziţi, în: care negura se acăţa In scame; trei 
tei: pitici, punind în fumuriul toamnei pete verzi-albăstrii. 

Afară, în jurul peroniului, era adunat tot satul: primarul, 
notarul, seful de post, oamenii curții, mospep) şi fernei, che- 
mat şi nechemați. Veniseră toţi să aștepte cuvînt de dez] 
gare de la omul care-i descurcase pînă acum din toate pă- 
Sie, chiar dacă îi globise, nu'o dată, cu asprime, da munci 
de robie, ; 

a Stăin aci; ori mergem undeva la adăpost, sub o sură? 


J41 


1 Bumu much, heat ` Ca poata ne-am. Inpå i 
că-i dă da Dumnezeul Cu celelali ia De Bulat 
ES Dumnezeul Cu celelilie tra greu, -că-sînt d-ale 
oamenilor: 


Și se Sinner cu-gturile Junpite; să-i. soarbă cuvintele; 
Alexandru: Nardaru vorbi mai întii gospodarilor sauto- 
rilăților. Le dädu sfaturi ca pentru” aceste” vremuri “grele; 
dar sfatui care sunau aspre; ca poruncile. Ordonă primiaru- 
lui să impartă tot ce se afla in rhagaziile moşiei, dacă nu le 
ridică armata pînă ia ultima zi. Celelalte nu mai eran în 
puterea Ju, mei a oamenilor; 
` Pe vg, cu argat, vătafii și adniinistratorul trecu la 
grajduri, la şeproane, la ocoale și la hambare, să socotească 
din ochi convoaiele care trebuiau să “plece de a doua zi în 
zori! “tamaslicurile de “boi, cirezile de aci, turmele de oi, 
carele. Alege namenil. Însenină numele, să completeze. bir- 
tiile de la Ministerul de Război şi de Interne, care aveau să 
Jo deschidă toate drumurile, și să “le ferească de neajunsuri, 

Cind'după două ceasuri se. întoarse, oamenii tot mai ag: 
Leni ou înăintea .peronului, 

-= Aveti o;rugăminte, boierule!.... Să ne primiţi si vitele 
vicastre eu ale curţii... Alegem. fruntea si; ce-or îndura ale 
dumneavoastră, să. pată gi ale noastre... Dării flăcăii 

— Bine, bade Ilie, eum îţi închipui dumneata că o să 
purtlăm- grijă la'alita amar de dobitoace? Unde să le găsesc 
adăpost, nutreţ, cind nici Peien ale mele mu ştiu: dacă... 

<= 'Boierule,. ştiţi „că ele-s toată puterea noastră... Dacă 
zi leo lua. oastea dușmaănă, putem zice -c-am pierit și nol 

— Dă.omolimă "peste ele. Să port eu răspunderea? 

~ Mai molima decit duşmanul! 

— Vile rechiziționează armatas: , 

— Dacă: eu ale dumneavoastră, nu le mai recbiziţio» 
nează, să De ole zece. armalel 

— Le prind germanii... 

— Dacă'le-or prinde pă cele boierești, le-or prinde și p-ale 
noastre. 

Alexandru Vardarit văzu că n-o scoate la câpăt: 

== În sftirșut, läsa! Ma mai gindese: Pină. diseară: vă dau 
răspunsul .. ` 

s Va sg zică; le primiţi? 


ECH 


— Cum va să zică le primesc? Am spus că am să väd! 
Asta e tot]... 

— Boierule, vă faceţi mare păcat cu noi)... După ce ne-ati 
împuns cu-sula-n coastă să ne ridicăm la viață mat dä doam- 
ne-ajută, că trăiau: tn-nestiinta şi sălbătăcie, ca. fiarele: co- 
drului, acuma, boierule,. ne lăsaţi „aşa, în. voia urgiei, să ne 
scufundăm?... 

Omul stătea cu pălăria în mină, înaintea celorlalți, cu 
părul. sur în ploaie, și la fiecâre vorbă întorcea ochii către 
cei: de la spate, să capete îmbărbălare; 

Hotărtrea lui Alexandru Vardaru slăbea. Aceasta „coni- 
plica. tot planul Jui. 

Vorbi.răstit, casă curme odată: 

= Bade Ilie, am vorbit româneşte, mt se pare!., Aştep- 
taţi să văd. Dacă se poate, bine! Dacă.nu, nul... 

— Lasă, Hiel rostiră cîteva glasuri. Nu se-nulură el: bo- 
ieri să ne părăsească. za 

Porunci să i. se inhame, îndătă dung aniiază, docarul, 
ca să meargă la stină, la ocoale și la hambare. II rier a 
doua zi cu maşina: Radu Ces răminea încă, pină ce aveau 
să pornească. toate convoaiele. 

Afară; oamenii tot-mai aşteptau: Aflaseră că. le primeşte 
vitele. Citeva babe se plecară să-i sărute mina: Top priveau 
în pătnint,: copleșiți fn șuroiala ploii. Pină acum fuseseră 
învățați să se ştie păzi în Loate încercările: grele. Doch 
pleca şi el, cui rămineau? Ce-i aștepta? Înv ățăto: ul mobili: 
zat; popa "bolnav în spital. Numai. femei, moşnegi, babe a 
copii, toți oamenii în -putere tine.ştie:pe. unde și. cine slie 
cipi încă în viaţă! 

— Boierule, noi sîntein. ca. menga “rea... Se “cheamă că 
vitele ni le-aţi:scăpat.--Să-vă: dea Cel-de-sus! sănătate şi no- 
roc coniţei Luminiţa! Da noi; tòt mai avem o rugăminte, 

Alexandru. Vardaru îşi pierdu sărita, ot mat mult vo să 
pară 'că şi-a pierdut-o, 

— la ascultați, măi oameni buni! Credeli'că nomai grii 
Yeoastră o am? M-aţi tocmit văluv-la voi? la mai plecaţi pe 
la'casele voastre!... Ce mat aveţi de spus,-să vie doit dim- 
(e vo diseară, gom “vedea, Am Și “cu dreptul să mining. 

=- Drept este, boierule, 


143 


Oamenii. se dădură. cîţiva past îndărăt. shiar. se pileuiră, 
spre pastă, in iiijlocul  drtimiulii, neindurindu-se să intre 
pe la. case, 

Pină în “seară, Alexandru: Vardaru isprăvise tot; ca un 
plan precs de manevră; eu Dear :rnişeare dinainte prevă- 
zită. “Cutreierase toate. încăperile, poriiăcinid Vartarei -yi 
argatului care trebuia să 'zideaacă în piva: 

= Astea laşi! Astea merg Ja pivniţă! Asta pentru Chi- 

omalis 

in camera Elenei dădu peste unul din portretele bătut: 
nului Arpăseanu, în mărime naturală, in uniforma scoalel 
militare- Shinta- Tereza dn Viena. 

Acolo, pe vremuri, părintele Elenei zo. pregătise pentru 
cajiera- mibtară, la “care de altiel renunţase îndată, fiindcă 
trebuia să ze deştepte prea de dimineaţă. $ şi avea prea mulţi 
stăpini, 

O clipă; Alexandru Vardaru ezită, De urmă, întorââri= 
du-se spre “Radu: 

— În vremuri de astea, orice expedient este. permis, 
Pate mior ruta mai milóşi casa! Nici ea wenu tosti. nue 
mele Elenei — nu m-ar dezaproba: 

Si porunci să De atârnat tabloul chiar fa sala de intrare, 
ca în ochii celui dintii feldvebel german care ar păși pragul 

să apară tinărul cu chipiul înalt austriac, cu uniformă albas- 
tră ei eu nasturi ant, cu pantalonii de postav alb; stringi 
pe-pulpă. 

— Cind, vei da cheile, arătaţi portretul! Spui! că: boierul 
bhiirn a învățat la Vienais 

Astfel- Mitu Arpăşeanu, măcar acam, dän cadra unde 
apărea cu mustăţile bălane răstirate între favoriţii A la Franz 
Iosef, era chemat cu Foie së apere moşia Luminiţei, 

În: zori, mâşina' plecă. 

Oamenii: strinşi- pe marginea drumului -urară intoarcere 
repede. Citera femei isi sterseră ochii. O fetiţă opri să-i te 
tindă on mănunchi de Ton sărace, -de'toamnă, leoarcă de 

“apă şi cu frunzele veștede. 

La marginea hotarului, Alexandru -Vardaru ze .răsuci să 
privească - înapoi. 

Satul abia însemna o linie mai întunecată în picla vinătă 
a-ploii. Zidurile. conacului şi parcul: nici, ou sp mai deslușeău, 
Duse, fără să-si dea seama, măninehiul de flori Io nări. Dar 


144 


forile zu mai-aveau alt miros. decit. acel de frunze intrate 
în descompunere, 

Se „uită ln ele, ca și cum abia atunci prindea” dr “veate 
learo în-mână: Alexandru Vardaru, cu un mănunehi de 
Poate cu ochi Uza Dădu din men? aruncă mărite hiul 
în emt: aprinse: țigani ai Se înfişură mai bine în blană. 

==" Neculai, înainte de douăsprezece trebuie să fm acasă! 


5 


“Toată ziua, Radu Comşa se sirădui să înlocuia 
lui” Vardaru, cit: vai deplin. 

Supraveghe “plecarea ciidurilor de vile. inse 
boia albastră în frunte. 

lacovachi, primarul,: şi “Tomulescu, administealorul nu-l 
pierdeau dän ochi, căutind In. fol şi chup ep mulţumească pe 
cel care avea să De ier stăpin.al moşiei: 

— AU ordonat ceva? Ami trimis inii oile, eum v-aţi 
gîndit. și. dumneavoastră, merg mai incet Jai dru şi-s mai 
pingiâşe::, 

Radu: Comşa mp gindise nimic, dar aproba ou nemulțu- 
mire: că Se simte inutil. 

Searay:căzu' de oboseală, Ploaia, toșnea ti crengile: pră- 
dimi. Din spmn D apăra. Luminita în rochie de ger ariţă, 
pină-la genunchi, cu pulpele goale, cu guler alb scobit şi cu, 
tuntă neagră de mătase, plecată pe „uri caiet de caligratie, 
scriind cu liniba strinsi între dinţi, de atila încordare a alen: 
Hei: p Butúriga mue? răstoarnă carul mare, Mila ëur zent 
ment nobil,“ 

Apoi, îmbrăcată în haine sărace, se făcea pliugind de i se 
zguduiau umerii „mici: Ce lăsasoră barbaru din muzeul et 
sentimental? 

Doi bavarezi -proşi răscoleau. cu virful baionetelor. op foc 
în care ardea'-caietul de “compoziții: din clasa a-IV-a; anul 
1941: albumul cu aforisme: n y a damour oigani" 

Zoe Vesbianu,: lingă un ofiter de ulani, carc mr era decit 
doctorul Carol Mayer, bătea din paline și îndemria, cu ris des- 
frinat-şi răutăcios: 

Au ai“ rămas. Aventurile tinărului. Tedemaci" 


"CH 


145 


Tar dəctorul Mayer hohotea și dinsul, -sculurindu-și-eru- 
erg de fier pe uniforma de culoarea fumului, ridicind mina 
de lemn: 

„Le dau pentti zece vagoane de seca: Ceăsurile dum- 
neavoastră nu se Potrivesc: la palat e douăsprezece |... Înce- 
peţi bătaia cu flori, Dar energic şi metodic! Viaţa ou re un 
amuzament!“ 

Radu se repezi să-i smulgă Acernturile inărului - Telâniac 
dän mîna validă. O răsuci, Doctorul Mayer se apiiră cu cea- 
Jaltă mină, şi între degetele lui Comşa rămase aparatul orto- 
pedic, de lemn; de piele și nichel. 

Acuni i se încrunta în faţă, în locul-ofiţerulii -de-ulani, 
Mitu Arpăşeanu, cu uniforma Sfintei “Tereza, vu favoriţii 
şi mustăţile A la Franz Iosef. — 

„Ce cauţi aci? Ce vrei?“ 

„Dar'apăr pe Luminiţa... No recunoşti? Luminiţa!“ 

Mitu Arpăşeanu se încrunta înainte, fără să inţeleagă, - 
și cînd incelă, avea din po figura doctorului Mayer. Porun- 
că numai cu up gest: Cinri bavarezi îl legată la stilp. 

„Ora douăsprezece! rinj ` doctorul Mayer, Douäsprezece 
după ceasul nostru, nu după ale voastre din Bucureşti! - Să 
vie doisprezece soldaţi cu douăspiezece, carabine încărcate, 
Und jetzt, rasch! Fo de salvă!“ 

Salva picii, ca din puşti de soc, éun sună acon trist na” 
sul domnului, Birzotescu cînd se vaietä: 

Dar gloanţele i-au intrat în carte, N-a Just glumă! Se 
clatină.... Toate se topesc... Si Luminița işi dute pumni mici 
la ochii ei oblici, de musme... : 

Radu Comşa se trezi scăldat în sudoare, Ce vis stupid! 
Sări să dea perdelele la o parte. 

Cerul se.;luminase. O “pereche de porumbei gingureau în 
fereastră. Aveau penele gusii zburlite şi cozile rotate; işi dez: 
mierdau . pliscurile. ` ` 

Se Im beäcä repede și ieși să vadă oe e cu ulumul convoi. 
'Tomulescu, .adrinistratorul, îl aştepta” cu: cizmele de fost 
plutonier-major lustruite oglindä: 

Convoiul plecase: 

= Am văzul că dormiţi, N-amivrut: să xă deranjez. Toate 
au mers strună! Cred că ali fost multiiriit--dă oul întrebă; 
netezindu-şi mustăţile de doug oui răsucite” și cosmeticate: 


146 


Aştepta, băâtindu-şi cizmele cu o cravașă de Diels imple- 
DER 

Rádu Comsa mai ins pectă ora jdurile acum aproape poale; 
unde citiva cai bătrini și belezi mai dernitau:cu bolueile în 
iesle; gurile ou mașinile de seceră înăiţindu- şi aripile vorzi şi 
rosii; ocoale le. pustii, unde mugea cäte ox ită Stingherită, 

Apoi, cele două ceasuri pina da plecare tinu să și le: treac 
singur, in parc. 

Cerul: era spălat: Soarele: incerca să lumineze. cu putere 
odihnită, „după. atitea” săptăniini dè diluvin. Pieălurile- se 
sculuraa din crengi la fiecare: adiere a viutului, lar porum- 
beii, care stătuseră ascunși, se ridicau în stoluri filiiLoare: 

Totul mär dun nou, o nä, Inn nici o amenințare, ca 
întodeauna: sigur, simplu, durat pentru eternităte, 

Radu oer pe aleile ude, căulind barca Iuminitei. Stia 
attici e sub'un tei şi că-e cioplită într-un trunchi intreg, 
culcate O găsi, ilar nu se putu așeza pe lornnul care adunase 
apă în: găvanul scobit, 

Ramurile negre ale teiului. se rëscht ca 0 protestare, 
pluid um ropot sonor și rece peste vinul străin care viola 
refugiul stăpinei, 

Merse mai: du: parte, printre tnfisurile de arbuști, sure. şi 
spongioase: căleind peste foi putrede. 

Într-un baus, îndată oe s-a apropiat, peşti roșii ve Im: 
bulziră la: suprafata apei; așteplind „cu ochii Jor totunzi. şi 
cu gurile lacom  intredeschise- darul de  făriinituri: pe. tare 
iii îl arunca: Luminiţa; Citova frunze coșeovite;,-pulben- 
metalice, pluteau pe luciu, luncecate de văsulletul vintului 
în acecaşi direcție, ca minuscule nări grăbindu-se să intre 
într-o radă- “jucărie, 

Se vedea în apa treriurată cerul răsfrint, virfuri de crengi, 
zborul alb al porumbeilor, 

Era fără îndoială bazinul din album: 


Ei ie bassin ou ciel oppe üue 
Offre je miror pur del eau 
Pour qu'il y mure, en: leur oygi... 


Peştii îl privean mecht, cu ochii rotunzi și stupiză. 

Lui Radu Comşa îi păru rău'că n-are ce le ich, Pe urmă, 
ep surprinse gindind cà toate acestea: vor iale Jul ai toată 
bucuria se posomori. Venise sù caule puțin: soare vlt? Să 


147 


vădă o grădină miraculos-răsărită din paragină, prin voinţa 
neclintită a unui ori, să se umple de amintirea Luminiţei în 
decorul car säi explice mai bine sufletul; și iată, își desco- 
Deen Op simţămint vulgar e netrebnic! i 

Păşi mai repede: 

Peștii roșii şi. aurii se îrăprăștiară  dezamăgiţi,. navigând 
cu cozile lor moi. 

O alee de irandaliri” îngropaţi. Alta de pen Inting pe 
spalier. Acoperişul: de sticlă al serch, Arbuşti necunoscuţi, cu 
îrunzele Jucioăse şi rieatinse de frigul toamnei, cu sie vin: 
dați; cu fructe rotunde, mici, violete, f 

Cind së întoarse din fundul grădinii; virful de țiglă alto- 
natului apăru printre copacii desfrunziti,; inundat de soare. 
Isi aminti de casele pe care războiul şi dușmanul le râd pînă 
ja pămînt = tot ce Se află: aici ar putea fi devastat într-o 
singuri dimineaţă de luptă: Apoi re gîndi că și această ters 
mă mi-i venise poate atit de dezinteresat. Şi se dezgustă de ol. 

Minca fară nici opot lar cind Varvara veni săi spună 
că doenm e gala, cerul era din nou hivăluit: de funinpinea 
norilor şi ploaiă se spuse iarăşi să curgă, 

Îşi agoză Valiza: nică la picioare, luă băț urile dini intita 
viziu să mme vel, d 

“Apoipiridi cgi aceasta e wn fel de intrare fn pos 
un gestde stăpin; gi "trecu: hăţurile oroli. 

Mai bine; boierule! făcu Time, viitiul Zenit, mu 
peut din: stinga; cam are nilucă i Numai cînd simte raina 
men se poartă ca miefusclol, 

Tomulescu; administratorul cu mustăţi de plutonier- 
major, mai aşeză: colțul pledului în” jurul picioarelor, sahută 
miililărește,: dioenind călciiele, Varvara alergi cu un pachet 
Invelt în hirtie: de mătase: 

Pentru: duduia: Luminiţa! Bo păzească „de ceasul 


r: 


bese 

Era o Aontä nică ovala, o-Maică Precistă săpată în 
sidef, ou margmile-tocite; păslrală cine ştie de cind d căpä- 
tată cine-ştie de unde, 

== Haide, copil 


148 


6 


În grmi ploaie în negurile toane mişcătoare grimi 
precise, rămase grădina Lut iti, teiul cu banca de trunchi 
scobit; muzeul et serilimente? zidit în emeng, poruribeii de- 
prinşi să, ciuizuleasică eriunțele din fină, peștii roşii siauri, 
care "de-acum: în deşert se vor. ridica la supratața apei, as- 
teptind: 


întins, 

Aveau douăzeci de kilometri pînă la soseaua Dap 
de sei, doisprezece pină la gara unde Radu lvebuia să prindă 
un “tren pentru Bucureşti, 

Drotoul era pustiu. Toate. cetele răzlețe de soldaţi, de 
alaltăieri, intraseră, în pămînt, . o 

Lao cotitură-de cale, între tarine, pe marginea sanțului, 
ghemuit într-un suman și De oan Cu o glugă dintr-un sac, 
un moşheag, oii poate o femeie bătriră, nu se lăimurea bine, 
căta spre cerul păcuriui de nori, cu înlățişarea deznădăjelu- 
itä asomului_ de ţară cînd aşteaptă grindina și toate näpus- 
tele de us. Întoarseră, și. Radu Comşa şi vizitiul, ochii in- 
tr-acolo. Se.vedea în vinăta zare un foc, ori era numai o pä- 
rere? 

— Arde spre Ploieşti! spuse omul gi înteţi caii, 

Tn gosea; intrară într-un viermăit de lume netnchipulit. 
` Armată şi căruţe, curgind: spre Buzău. Trupe de infan- 
terie şi chesoane, călăreți singuratici, trăsuri încărcate pină 
în virt, cîrduri de vite, camioane, oameni înjurind,: impi 
gindu:se, plesnind bicele; căruțe sfărimate în sarituri; răniţ 
cocoţaţi în vîrful furgoanelor eu furaje; o fortotă înecată în 
glod, tirindu:se ca o omidă cu mii de picioare de-a lungul 
șoselei neîncăpătoare, din. care se revarsă, De de lături, pu- 
hoiul în -cîmpuri, 

— Am luato răul, se scărpină vizitiul în cap. Mergem 
împotriva apeil.;. 

Si cirmi pe un drum mai lăturalnie, pe care îl:stia numai él 

Pe măsură ce înaintau, geana focului dinspre Ploieşti 
se lărgea. Norii se îngroșeau de tun; citeodată, flacăra părea 
CH mu mai este, apoi zbucnea mat învilvătată. 

= E un foe Marels se minună Eftimie. 


149 


Radu Comşa nu știa ee sä creadă. Încă n-avea de unde 
să-şi inchipuie că au început să cse mistuie și să se prăbu- 
șească sondele,. rafinăriile ai toate. depozitele: de pe Valea 
Prahovei, hambarele a cenacutile, magaziile -părilor cu gri- 
ne; prăpăd desperat- înairileă: invaziilor, după: aspra „tradiţie 
a seiţilor. 

În gară. nu izbuli să -capete-allă Lămurive decit că nici 
un tren nu mai merge spre București, Toate vin dintr-acolo 
şi cele. mai multe erau militare, cu trupe, muniții și răniți, 

Şeful de staţie își apăsă nerăbdător sapea râșie pe ochi şi 
mu mai vru să stea de vorbă. Cind află însă că vine de la Arpă- 
șeşti, “moșia lui Alexandru Vardaru, o transformare magică 
se petrecu în toată figură sa, şi, scoţindu-și şapea roșie, se 
precipită -zimbilog, $ 

Avea obrazul ciupit. de vărsat, purta” un palton cafeniu 
sl un guler de celuloid, de un alb-verzui şi rece, cum sint 
unii: pereţi văruiţi cu piatră-vinălă, pentru dezintectare, 

— Ne-am pierdut capul, domnule, domnul 2... 

— Rady Comşu. i 

— Da; domnu: Comşa, ştim mt, 

Nu știa: nimic, dar socolca necesar să arate -că ştie per 
feat cine vine și se duce la moşia lui Vardaru. 

— Ne-am pierdut capul, dornule Comşa! Ordine, con- 
traordina, “păraordine. şi dezordine! 

Act, sell de staţie se opri zimbind, ca 'să-guste propriile 
cuvinte: 

Cou o scăpărătoare și fiul, se chinuia să aprindă o țigară 
care SG stingea. mereu. 

— Vreti să ştiţi dacă mai trece vreun tren spre Ploiesti as 
Eu numar cred! Dar să întrebăm. Allăm imediat, Mersi, am 
aprins 

Intră la telelon să întrebe stația: următoare, apoi. Buzăul, 
Nu so vestea nici unul, doocamdată, S 

= Puaţe mai tirziu; Poate să -treacă:o locomotivă. Fa- 
eem tot posibilul pentru dumneavoastră. Seuzaţi, numai:să 
treacă numărul 42! S-a anuaţat; lar s-a stinse. Să fie:al.dra- 
cului de tutun, cu ploile agestoen e umed ca 0 .cirpă.: 

Dain -Comșa, care fuma rar, irei-patru- țigări pe „zi, dar 
avea Aoldeaung bune gi potrivit de uscate, ii oferi -Labachee 
rea plină. 


150 


Şeful luă Ana :cu deng deele, miresi tutunul, dădu din 
cap alirmativ şi. țuguinilu-și buzele a mirare,-o puse după 
ureche,- Voja- s-o fumeze: tihnit, -după ce trecea A3. Pină a- 
tunci, carcă Incä o dată så o aprindă tot De cea veche; 

Se dădu -la-urechea lui Comşa; em aep misterios: 

= Domnul. Vardatu a “evacuat de Ja Arpășeşti? 

Radu Comşa făcu. semn dn cap tä da, 

= Atunci, braco! se bucură omul ou șapcă roşie, ca Și 
Comp ar D aflat că cine ştie ce fericire a căzut pe familia Var- 
daru. 5 

< Si Îndată, inălțind „in sprincene: 

— Altel; ştiţi? Din ceas în ceas, Bucureştii... 

făcu un semn de retezare cu mina. 

— Nu se. poale! “icluză să înțăleagă Radu. Acura. trei 
zile, cînd am plecati, 

== Ce-s trei zile pe: vreme de război? rise cu ditpreţ' omul 
ciupit de vărsat, dindu-şi pe ceată sapca roșie, Acun ce-a 
duce veel n-aduce anul... Tată-] că vinel 

"Trenul 42 întră giliind cu toate supapele celor două ma- 
şini; sub povara încărcăturii. “Oameni urcați. pe - acoperiş, 
agățaţi pe Lamponne, “unul se Jepase cu o “curea deo scară, 
lăzi şi boccile, femei eu pălările turtite, copii urlind la fe~ 
restre — ultimele “trenuri care 'scăpau din Bucuresti, spre 
necunoscut, 

Pe toate. figurile se citea spaimă, o mare oboseală, o moc- 
neală de vile: minate la abator, prostite; cu gîndul absent, 
Un. soldat ţinea în brațe un copil infăsal; o fată. imbrobo- 
dită cu gal, cu nasul roen de frig, strivită de peretele vago- 
nului, jumătate împinsă pe fereastră afară, plingea cuidas 
crămile egale și continui, fără să suspine, Lără să le șteargă, 
ca un sipol nesăcătuit. 

Radu se întoarse. de la priveliștea care? gita răsuflarea. 

Dës peste soldaţii culcaţi în „ploaie, cu capul pe saci. 
Merse pe Dua răniții înlinsi cu faţa în sue" och) sticloşi; 0- 
braji scofileiți,: vinete buze desmori, — unuia, o femeie îi 
ștergea apa de pe frunte cu o batistă tivită cu mărgele al- 
bastre. Intră insala; unde țicăneau: aparatele: de alamă ră- 
sucind pânglicile: albe de hirtie; Căută o harlă, ca Să vadă 
de acolo ce are de facut, 

Pină-la. Ploiești, eu docarul, era eu nepulință să plece 
în seara aceasta; peste un ceas cădea noapte. 


151 


c După ce por A7 soful se intoarse și appränse ţigara fină 
de după ureche. 

Îşi freen miinile cu riultiiinirea Gaul op care aducea o 
veste foarte bună; 

— Aţi văzut? Au dat foe la sonde; Acum; cnd au së 
vie gett după. benzină şi petrol, kern benzină: und perol? 
Ai dracului englezii, domnule... dom. e 

— Coraşa,: 

— Domnule- Comşa. Stiu! Englezului,: domnule Comi- 
sa, nu-i place vorbă lungă, ca românului... El tace gi face. 
Aceslerat | La el timpul e bam, Taimizmönei "Tocmai ca 
domnu deputat -Vardarul;;; Domnul: deputat cred -că:tre- 
buie să aibă el niţel ginge de englez în vine! Am cunoscut, 
să ven dumneata, un englez, ne 8 2008. banu, Je 1006... 
Eran impiegat la Cimpina. Ei binges 

Radu Conişă înctpu-să. se uite cuprins: de adevărată uis 
mire amestecată cu admiraţie Ia omul cu sapeă rosie; care 
pălivrăgea cu atita poltă cînd totul ge năruia' împrejur. 

Îi tăie povestea: A 

==" As "cunoscut, și eu un; englez, dâmnule sefl E udevă: 
rat: nu-i plăcea vorbă multă; ca românului: Şi: co eë faceri 
că englezul; Ze rog së lămuri în. cât: mai puţine cuvințe ün 
Nici, Asteapta „caii domnului: deputat Vardari; oforä în 
ploaie, 

„i Păcat. E o întâmplare: de toată mostimada! 

Solul" Zu nevoit să renunţe pentru moment la intimpla: 
rea de tontă nostimada, 

Păimaseră bun înţeleşi:-ca Radu Comşa sa plece cu o lo: 
comotivă, avea: sa treaca una la zece noaptea spre Ploieşti, 
Dacă se anunta vreun teen, cu atit miai bine. Îl vestea; ilgi 
sea în dosul part, cu'docaiul, la han, 

= Nu, rămineţi ail, Pe garanţia meaY îşi duse la piept 
mina cu marişeta de celuloid gelul staţiei, Acun, să vă spun 
întâmplarea cu englezul, : 

= Am posibil: Agteaptă “caii domrului deputat Vardaru, 
în ploaie: V 

Setul cedä în faţa acestui argument decisiv: 

Pe scările din dosul: gării, Radu Comsa văzu iarăși o 
femeie băteină, eo bărbia: proptită in minä, privind dincolo 
de curgerea 'opacă, spre cerul Tumegos şi: învăpăiat dinspre 
fiiazănoapte; unde nu se anunta nimic bun, 


152 


Ei, boierule, -ce faceţi? totrebă Eftimie, care: eoborise 
şi deretica ver la: o roată. 

s Bu ac së te întorci, Eitimiet Nam deocam dată..nici 
up trer; dar o să găseso csva!:Nu rămia em ai? 

Sluga se Scărpină In cap, scurmă tw glod cu coada: biciu- 
lui, își apăsă pălăria udă, o dădu iar pe ceafă 

Era foarte scund Sen mustăţi. de uriaș, aşa că părea nu 
un: vizitiu eu mostai, op pereche de mustati cu apendice 
un vizitiu. 

Dar, în contrast cu'aceste podoabe de bärbäpe teribilă, 
eră nevoiaşi. umil. Ochii: căutau cu recunoștință la toți: la 
Vardaru, la; 'Fomulescu, "administratorul, Ja Radu Comes, 
Do care abia îl cunoscuse; multumind parcă tüturor că îi în 
giduiau së trăiască. i 

Ridică  biciuşea; bot ër: 

sa Apei, eu-nu-vă las” așă, boterule bes Și „dacă n-aveti 
tren? Şi dacă nu găsiți cu ce pleca? Aştept PIRENENG 
Dacă găsiţi, om ipui lui: Duninezeu tä să putut Docă 
mm. luăm: de cu/ovapte spre; Ploieşti; pealt drum decit șo: 
sdana; sl pini la priis sinter acolo: De -mmpp 2 „găsi trezi 
pentru “Bucuresti: Ovăz pentru- car averi “S-au Bodinit 
destul. jn mr? sii 

Radu Comşa- gindi că Goaie go hotărtre cutite, Hu za 
avea Ancredere destulă în; garanţiile: egfvit de pară anglo, 

Eltimie-trase :docărol inaintea: hanului, desprinse gi rom: 
gurile” ai începurăsă' aştepte, 

Toată. bätátúra -dinăiritea' ` erem. gen ` de Crate; 
trăsuri. de oraş cù ouforg legate Ja spate; holuba 'ridisate "o 
sus, ca Ja biiekuei-" caii cu hotul jet fin, e pech! SH 
o Hetto ploi Oaren Jegind a douia'câră be 
cute, Păsări ciriiul, coteodăciad, pipiind, raăcăind în e 
Îmjunăitaari și femei bocimdu-se. Peste toata: steen 
tovită din bureţii norilor, 

Niciodătă nu se văzuseră strinşi laolalta oameni diw Tumi 
atit; de pestriţe: țărani și tirgov vii, soldați de toate armele, 
răniţi şi sănătoşi, ciobari: ou gligile acaperiiid ochi, femei 
și haine popesti; “chipuri întunecate; obraze  îndolitoeite; 
oċhi goi cătind la fiecare cinci minute către cerul dinspre 
apus, cară în negüri se” aprindea: pe măsură co se” apropia 
noaptea, Şi pe soseaua din faţă, seurgindu-se în sitt fiică 
istov, bojăriia, ‘Prizonierii între soldaţi, muscind din: pini 


153 


negre, ude de apă, privind. indiferenți la lot ep se petrece 
imprejur. Trecu un prec Zmcdrcat de Com, Apal dap căruțe 
cu dobäiegi cugi, perne acoperite cu male; porcul“ gitna 
In: codirlă ai tünele legat eu fringhicy geh tind “alături, 
Vehicule de toate meammile- care de fin și trăsuri hiibuite, 
Pristi și ovare, furgoane militare şi vhesoane, cite o baterie 
Cu tunurile. lease. dän ereu de opt cat, ano up escadron de 
tren; infanteriști st cirdang de vité dar mai: cu seamă cânta 
tele cu stranii. și clătinate arhitecturi de bagaje, menţinin- 
di-se prin miriune în: echil ibru; mobile şi lăzi, -cuști şi oleas 
gâne de copii: oale de bucătărie. și lăvicere leoarcă de apă, 
spălindu-și „văpselele;. iar în vistul. aceștora,; zbierind -agri 
bula caprui, femeile Sonn pruncii; 

Printre “toate, străbăteau. inaintind grăbit camioanele 
care “zeul uta pămintul; vite-o trăsură de oraş cu cauciuc; 
un automobilla geamul “căruia miriia un căţel mie cit- un 
iure si arogant Ca um grof. 

Trecu in trap săllat: un.regiment. de cazaci siberieni, sprë 
București, cu ulițele Ia picior, plecaţi: pe cai mici cu capul 
mare şi coamele în och), — 

Gloabele căruţelor. se speriau, dădeau îndărăt: siberienii 
rideau Ja femei, pretăcindu-se că le imping cu sulijele, copiii 
îniricoșaţi incepeau să „zbiere. 

Şi. atunii elasurile băjănarilor se ridicau molipsite unul 
de la. altul, cărutașii răcneau la vite, le pocneau ponciş peste 
frunte eu coada bicăului, înjurau și; se cătnau într-un „haos 
de sfirsit dle lume, Iar noaptea ze lăsa murdară Și grea, cu 
norii tirindu-se at de jos, Aneit păreau că pot Daun și 
alungati cu coada biciulúi. 

Rádu Comşa işi spunea că n-are să-i mai iasă niciodată 
scîrțiitul acesta -necurmat „din. urechi, serisnetul roţilor pe 
rund, riciitul -copilelor, tălăzuirea - giasurilor, vuietul : ro- 
plor. 

Acuni nóapler căzuse cu total, 

Cerul era departe, uniad de fum gide flăcări, In care 
gesticulaü umBre?. Ori numat păreri ?... 

O eng, o facăräă lungă.lingea norii și se. retrăgea-ingbi- 
Dia. Pe “urmă iarăşi. era intuneric desăvârşit spre -apus şi 
miazăzi; ȘI în noapte rămînea numai ploaia, scîrțiitul con- 
voice, - alasurile. şi duruitul „fără jete, ` Neasteptate fla- 
càra (enen din nou; -erau:mai:multe, se:aprindeau- una. de 


154 


la alta: ca mm Joe inofensiv. cuprindeau jumătate de orizont 
ein acelasi moment se stingeau toate ca astupate de un 
capac; 

Din întunericul de catran vintul aducea aluuci O suflare 
de. pânică. G 

Icicólo, „printre - convoiuri, . începură să sp legene felis 
nare; farul automobilelor: prindea in brazde. de Jump albă 
spatele căruţelor,-crupele vitelor ude de ploaie, un cal care 
Ee trăgea înapoi spăimintat, împinginird: căruța “in. celelalte; 


7 


Radu Comşa se mişcă fără țintă, ca să-și: dizmorțeatră 
trupul pătruns de umezeală. 

Be opgi orbit de lumina unei masini, așteplind=o să treacă. 

Păşise - şoriţul ep se lerească de improsearea: stropilor, 
cind um glas îl strigă de Io spate: 

— Domñule Comsat Domnule Comşa! 

Cine putea să-l mai cunoastă și aci? Se sili să deshuşească 
în “noapte, înaintind printre “caii: deshămaţi a boii „culeaţi 
în glod. 

— Pe adi... 
donibule Comşa! 

O umbra îi făcu senin sub un copac, în fala unui. foc cu 
flacăra inipuținată de ploaie. Se apropie i toi nu pricepea 
cine să lie. 

— Nu mă nai cunoşti,  dominule Comşa? 

Se plecă mult spre chipul necunoscut şi-nu 
să-și rostească mirarea: 

— Madam Vircoleif... Cucoana Tincuţal..: 

Era mama Mariei Prubolă, R r 

— Dar ce inseamnă... 

«= Vrernuri de beier! glumi (ie cucoana Tiucuţa, Pe 
Dinu'nu-l recunosti 2... întrebă arătind jos, De o Boccea, copi- 
lul înfășurat într-un gal negru: Dinule, dă bună seara dori- 
nuhii. Comşa! Nuti mai dat? aminte? Domul Com şü, prid- 
tenul Iui ttiu. 

Dinu întinse supüs și fără surpriză o minà mică şi ingha- 
fată. 

— Dar eum de sinteţi aici? tot nu se dungen Radu Com eo. 


la” dreapta! Încă. Agal Bună scară, 


si cuvinte 


155 


— Aş apune că foarte cuvintă cucoana E 
cute, arundnd o bucata de i in fe 
flacără, SIiată de ce simplu: mieten? do lacan sine 
lăsat! Vezi, chjar pe: du neata a {tebu së te ințilnese mi 
nu te-aştepiai, ca să-ți aduc: arme de nur... Mana pen: 
altă cu spitalul: De la Virgil nici o veste de-o fung, Ce-ti 
vămânia să. fac... Să astept: ccupația?,. Miami edy "into 
că-sint neam” de mazili, care-au văzut allile mai grele și ou 
scăpat. Miam zis Cam să păkesc o fiinţă care să rä prii 
niească la aşi, cu braţele deschise: soră-meali. Am cum 
părat. from an cälut și o căruță, am încărcat ce-aveam 
mai bun, am 'cheniat în casă pe vecină-mea — ştii, madam 
Toto, cea cu "o droaie de ploduri de nu mai încap la eah. 
l-am dat cheile e îngăduința să stea înicară și să facă ce-o 
şti... Lear urcat. pe Diriu în “căruţă, am baut: slujnica, pe 
Joan, tut nu voia să rămînă în ruptul Greg de frica met 
ilor; st am "pennt Ja eum, Acuni aştept să vie dinsali., 
Uriba prin sat e să caute ua pat- de dëeriit pentru Copil. 
Noi ne-oni odihni cum ra pulea. Şi mtine: me luări din nou 
calabalicul. în spate: 

Radu Com își spunea că îi e dat fu SC aceata sa în- 
Hlieaecă numai oameni Script la inte: Să pornească două 
femei singrire, cu un “copil și o căruţă, pe drumu e 

== Şi de ce n-aţi plecat măcar'cu trenul? 

= Dar tine să ne den bilete? Trebuiau stăruinți, 2 
că n-avem pe nimeni, mai ales acum, cind-nu e nici Virgil, 
nici Mara.. 

— Puteai să trimiţi. la domnul Vardaru, la mine. 

= Dumneata' ne-ai. uitat de mult! îl must cucoana 
Tincuţa,. care poate în afară de Maria ern singura fiinţă ce 
înțelesese de ce-a plecat Radu Come de la ei. și nu 1-0 ierta. 

= Şi acu pasi 

— Aemm, făarte simplu! Mergem mat departe... 
Avem.-şi pe Arabela ou noi! spuse Dinu, liberindu-și 

îinile “din şalul negru şi fugind împiedicat pins la căruță 
să o scoală pe Arabela din culus: 

O tăbirei în brate şi-i dădu drumul jos, 

Cătelușa, smulsă de la căldură, se 'scutură, apoi fugi sä- 
rind în căruţă, cu coada între picioare. 

= Aşa! e durnrieaei, năztiroasă! lămuri Dinu. Nu-i învă- 
tată cu drumul, Dumneiei pofteşte toate numai de-a gata.. 


156 ` 


Dinu, In -schuämb, era fericit Ja culme de această călătorie 
plină de atit de plăcute peripeții. 

— Avem “şi-un “cal, donn Comşa... Avem calul nos 
iru acum: ÎL 'clieamă Piticu şi-i-cam.chior „de-un -ochi, dar 
incolo e un cal straşnic,-Să nu cumva să te apropii de el, äi 
vise... Cind-o'vedea că arem și op cal, ce-are să se mai bu 
iure Läiicul- 

„ Într-adevăr, gindi Comşa; mare bucurie pe bietul Vir- 
ml. cînd va vedea că-are- şi-un call“ 

— Am cumpărat d ovăz, pentru Piticu... Mata ni vrei 

să mergi cu noi? Te lăsăm să-l mäi cite oleacă: Nu e aşa că-l 
uim cu noi, buniţă?, e 

Radu Coras za Tei simţi ochii învăluiţi i în lacrimi, fi ridică 
in. braţe, în lariina tocului sfirsit, să-i 'sărute obrazul e sări 
velă ochii = cbii Mariei — sub fruntea: bombat: 

ÎI strânse aproape și îi simţi inima mică, bătind cală sub 
kaineles groase. 

-i Mata mai barbă aspră; oë päticu. Nu esti aşa de ne 
ent ea, dumnealui 1... Acum; lasă-rnă sp văd dacă a air. 
zk Piticu de mineat vázu ku Să at că pi däm apă Io, 
Se după-ovăz, Gë sn aprinde! Are st Piticu marateturile 
iha 

Piticin beieage batri st ehior, strănută. o chip de cons 
lirmare în “întuneric, 

Ciicoaiha Tincuţa. se asez?ä pe bocceauă de jos. Era Am, 
In obodită ou mn gal; îmbrăcată cu un palton bărbătesc peste 
hainele ei de. pensionară nevoiaşă. -Obrazul büätzin şi od de 
apă arăta, deasupra tăciunilor Cola së se stingă, rt 
multe în jurul ochilor şi gurii, ca pungile țărănești eu haiorele 
stinse, 

“Tot curajul cu care vorbise pini acum era stins. 

Cu bărbia în pura, privea dunga de To a cerului in 
noapte: 

A treia oură în ziua aceea, Radu Comsa vedes această 
deznădejde. fără glas, 

= Arde-nspre Bucureşti! “vorbi încet cucoana Tincuļa: 
Bucureştiul, care nu: se mai sătural.. 

Nici Radu Corga nu-şi putea lua ochii de acolo: Dincolo 
ds scîrţiitul carelor și. de lărmuiala 'druraului, pe cerul învă. 
piiat departe, păreau că se mişcă umbre, că se răsucesa şi 
Sp zyircolesc pirjolite de foc-si înecate de fum; infern populat 


157 


de bios. fortoi, glasuri care nu se aud, gerisnele mule și 
dans de sabat, prăbuşire-de' ziduri şi stibit-inilț induse dost 
rate „în “beznă. 
Fomeiă bătrână care fugise de acolo era o Tntmiie'în hame 
ude, pe-o Jegălură "nevoiașă. avirlită In noroi 
Radu Comen se întreba” ce-ar putea face pentu d'nei, 
— Să vorbesc cu seful de staţie? Poole- vä siseste un 
loc înte-un-tren!-Spre Moldova e mai uşor, cred... Intr-acolo 
tret Loi, 
== "Asta nul Asa am plecat, asa merg! 
Net lăsăm noi pe Piticu nici pentu Perplex de la 
ewel se ale Dinu la hotărirea cucoanei-"Pineuţa. 
"A uriei măcar sa va dea un adăposti Chiar. la cl 
acasă! un om pus de Vardaru aici. Pentru dinsul lace-orice, 
- Asta: da! Dacă eşti hui, te rog chiar! Îngheaţă câpilul 
în leie E 
Radu Comşa „plecă „spre gară, “bucuros că poate măcar 
atit-să facă pentru mama şi copilul Mariei. Si căleind post 
Bălți, eu gulerul ridicat, se intreba dotë gindul să formulat 
imediat: „Pentru mamasi copilul Mariei“ şi mm „Pentru 
copilul prietenului si. Misst" 
N-ajuuse pină la staţie. Eltimie Pugeă după el stiind: 
— Duduile-cuegane! 
Comșu nu înţelegea, Toate se legau straniu si sacadat 
între ele, Ap noaptea aceasta de neinteles. 
Dor după cițiva pași, dădu în farul unui automobil, care 
fusese stins at se aprinse brike) 
Usa masinii se deschise şi o mină albi il cheni înăuntru, 
Glasul |. uininăţei: 
Nadulel 
Si glasul. liaurer Vardaru: 
Dinna Comşa În fine... Ce sai) 
Sărută  amindouă  miinile, calde şi mo 
Mergi cm noi: E Io vänkam. 
- Dar eum 73 Diipâsibil... Co înseamnă? 
+ Gastriti ` Mm. poimâine cel mai tieziu, e predarċa 
Bucureștilor... S-au : afisat `mrdonante 
— Wirt inte-am caz ni pot pleca oan. Am și eu tasi, 
Joes? de 2auiat) Pearriă, domnul- Vardaru “așteaptă... 
— E hitărirea lui: papii El ne-a spis să intrebi nii 
ligari. Aitbl treceam Jo Arpäsesti Noroc ca ne-a văzut 


158 i 


Eftimie... Se duce papă pe acasă Io Une- Aranjează él toate, 
gti că e mama lui! Ne ajunge dm uur9, la Buzău ori la Rim- 
nic, Cu Neculai: şi cu Frot, Acesta e Rollsul lui unchiul 
Pol... Haide 6dată! Urcă-te; înturcăm drurul! Mas! ` Strigă 
"Je viaäu să pună bagajul lui domnu Corga; de la docar!,;. 

== Aşteptaţi cel puţin -să dezbrac mantaua de ploaie. E 
udă toată. 

-~ Haide! “Gata! Dă-i drumul, Max!... 


înăuntrul lirmuzinei era cald. Îi făcură loc in blănuri, 
între Luminița și Laura Vardaru. 

Max dădu drumul mașinii, Eftimie, vizitiul, Tugi cîţiva 
pași lingă ușă, cu pălăria în mină, -urindu-le: 

— Mergeţi cu binel Să vă intoarceti sănătoși.:. Cel-de ss. 

Apoi sluga rămase în urmă, își sterse capul ud cu mineca 
și își puse pălăria. Un soldat îi strigă să se ferească din drum; 
se intoarse cu capul în jos, la caii lui, > 

În pilnia de lumină a farurilor; Radu Comsa văzu o clipă 
pe mama Mariei, ghemuilă pe legătura ci nevoioasă. Dinu 
în picioare, înfășurat, în şalul pus crucis pe sub brate, lingă 
Piticu ronţăinul resemnat, cu botul în pămînt; grup de mize- 
rie și de părăsire în noaptea lichidă, 

Nici nu-și luase noapte bună! Nici nu se dusese Ja gară 
să vorbească “pentru un ` adăpost, după. cum'"făzăduisel 

— Să oprim un moment! „se mişcă in bart. 

— UH De când te-ai făcut atit de năzuros?,., Stai liniştit 
şi nu mai vorbi nimic. Aga! 

Luminiţa îi stringea nüna în mina c- caldă. Destul să-i 
ațipească toată voința, 

Maşina gonca in noapie, spiniecind drui printre căruțe, 
în muget  necurmat; de sirenă, 

În “pivtia farurilor apăreau și dispăreau,' luminate Tan- 
tastic pină în cele nai mici amănunte, presărate ca într-un 
praf de cretă,: cărele pline de noroi; soldaţii me jos; . furgoa- 
nele legănate; o trăsură prăvălată într-un şanţ, cm două 


doanine agitindu-se disperate; un rănit” care-si stringea 


bandajul de la mină ajutindu:se ep dinții; doi copii in spatele 
unei căruţe; strinși-unul Jingă altul: ca în gravurile de sis. 
traju 


159 


Si ploaia fără. sfirsit, măruntă şi verticală 

La spăte, nimic- ru sp mai -zărea dän eemol de fum, nori 
și văpaie, în care. pierca prăbușindu-se: negrele duluri: 

Înăantru. era cald, efluviu 'plicut de blănuri: si parlun 
feminin,- legănare uşoară me pernele -capitonale. 

Luminiţa ceru o țigară: și foc. ; 

— Asa... Acum spune-mi, te rop, ce-mi” fac rest mei 
japonezi “din beier? ` 


Capitolul V 
ACOLO SEZUM OSI PLINSEM 


E răscrucea ` Viritiurilor. 

"Toate viseolele care mătură chiüind iroienole dea lungul 
țării si-au dat intilnire aici. 8 

Crivăţu! ing "dän miazănoapte: Suierind în „întuneric, 
e Däi stegte Peien dun măsele înghețate într-un zid, 
în-talla acoperișurilor, în firme, în bolți de Peng)! se opin- 
tește adunindu-și puterile; <o clipă e tăcere, de panică, sub 
apăsare numai tiniehesua treinură; apoi deodată, cu mue, 
răgucindu-se, Se desch slobozit peste “case, spulberind o 
fiică mmăruntă.şi aspră, care arde obrazul cu vinturi de ac, 
“făt oral ee ES Se aude um Trocnet de tablă, un. colţ 
de: acoperig: care afost undeva. smiils. 

Casele „s-au PU după transee de troiene, Ferestrele 
arată “pete opace; dincolo-palpită în agonie lumini, 

Becul înalt: se balansează în -vîrtul stlpului, Jëreiod a 
Stringtnd un eer alhuriu, în 'care-se, Le, se încrucişează, so 
risipesc, 'se'frămintă “fulgii fantastic dëntond. Densiipră, 
întinericul, care e ciudat, e alb. Nu se vede, Dar știi vălroă= 
zap -haotie, 

Ach Tulli, în eus strada Carol, în jos Ripa- Galbenă; toate 
se conturează nelăniurit în urgia eu tăiușuri. de brici. 

Pe lingă pereţi o singură pîrtie îngustă, unde Gage, 
cu feţele ascunse în gulere și căciuli alte de zăpadă, se împing, 
se. ciocnesc, grăbiţi, obt, fără să se cunoască, dușmănos. 
Strada, la mijloc, e ascunsă “după două ziduri de nămeţi. 
Trec acolo sănii, soldați călări, căruţe, turgoane; un camion 


164 


sa întroienit,. scrișnindu-și lanţurile cp ` vuiei disperat de 
molor. 

Deger, och lăcrimează; iar cînd se deschid, un pumn de 
zipadă, ca un pumn. de sticlă pisată, -se repede. usturător. 

Un sublocotenent cu trup de copil într-o manta cu poalele 
smulse de vint, strivit sub o căciulă uriașă si conică, așteaptă 
să traverseze strada Lăpușneanu. -Miinile înfundate ` în 
huzuniări,. cu toate mănuşile de lină, sint sloi. dureros, Îşi 
încleaştă dinţii să ou “clănţăne. A fost nevoit să-și stringă 
ochelarii astupaţi de ninsoare la fiece clipă, şi acum, miop, 
în întunerie a viscol, vede- jucind: spectre nehotărite, Şi 
săniile acestea, care nu mai sfirșesc! 

La spate, cineva, nerăbdător, aşteaptă şi el. Vrea-să-l 
împingă, să-şi facă loc. A lunecat şi se acaţă de dinsul, a- 
ptoape “să-l tiiie jos, 

Sublocotenentul cu trup de copil şi o 
măie, aşa Cum vorbesc toli acum răstit: 
— Eşti chic, domnule? 

Cel de jos, tot-cfițer, se ridică scuturindw-si miile; duce 
mina la căciulă, să-și ceară iertare. Apoi deodată, iiitinzind 
braţele, -zeuduindu-l:- de umeri: k 
Gielen “Minea 

— Onistor Sachelarie!... — 

Se-uită unul la altul,-nu Je vine să creadă, se-pipăie peste 
miantăite înghețate, "Viscolul îi clațină sii înfășoară in ver: 
ceafuri sticloase.. Nu ştiu „ce să-și spună mai intii 

— Mergi; incotro? 

— Oriundet... răspunde Onisfor “Sachelarie; N-am casi 
Astăzi am sosit... De cinci ceasuri cautes tot caut! 

= Atunci, rămii la mine! ss bucură sublocotenentul mie 
şi muop, Dăcmi braitul Aşa... 

Amindoi- merg printre umbrele negre- și fără figuri, care 
nu apar dech In dreptul becurilor. ku pot să-şi vorbească, 
Le intră zăpadă în gură, vintul le smulge cuvintele. Citeo- 
dată sint nevoiţi să se întoarcă amindoi cu spatele cînd se 
năpusteşte up virtej. Lunecă. Se acaţă unul de altul.. -Ridl 
Ciudat: mai pot ride! 

Dar îşi spun îndată cã e ceva reflex, fără voie; ò reminis- 
cență de altădată a unor muşchi care-și cer-funcția, si atit. 

Blăni groase pe trupuri 'voinice; doamne. chicolinid; sol. 
daţi cu mlini ţapene şi cu bandaje albe; ofițeri ruși în mantale 


iulă conică mor» 


162 


cafenii-pină-n pămint şi cu căciuli Jate: fermei in brebeade? 
copii alergind zeribuliţi “cu mine "visite în mined; cum Je 
țin birjarii — topise- sasră' o. clipă, desprinzindu-se. din 
nomie înaintea unei vitrini lurâinoase, dispar absorbiți in 
întunericul cu + bizoleală de fulgi. Și viscolul sitt -obloa= 
nele, zbirniind în uluce, tăind cu unghii- de sloturi :obrajii, 
unde: descopăr "un colţ: de “pie le învineţit, 
-~ Şi ceilalţi? 


— Ceilalţi. 
mort la Arges 

Tac iar; Stelian. Minca; se Iuspänpnin!ä de. nepărarea cu 
care a ascultat vestea: „Liâscărus Codreanu mort la. Argeş? 
Ca și cum ar fi auzil: „lâscărus Codreanu a căzul la examen, 
sau si-a cumpărat vesta cenușie, dän vilrina de pe Cales 
Victoriei; unde s-a oprit: ` rivapmd timp de două râptăniin, 
ca un amorezat...” TA, care părea cel mal adăpostit lao am- 
bulanţă „de divizie! Vosnicul impăcinitor dintre: „dinsii. 
Toate glumele. de Ja mădam Cimbeu... Ochii cu o Jung de 
sùris, înainte de a Je pow esti iuitinplarea proaspătă: de la 
spital: „Am una: nostimă... To dakat urechile... 

Sfirsit. Mort. Unul fen. ae nimic de acut nu mai 
există; Mort! Mortii, Cuvintul repetat mult In 2uämio se 
golește de "sm, “își epuizează gerunificalia, devine: sunet 
enigmatic. Il ern cel care spunta: „Bepelă un cuvint pinë 
la epuizare. Rämine ca un“ balonaș de gumă dezumllat, 
Nu mai înseamnă nimic. Aen Vine nebunia...“ 

Și-acum, tocmai: gindind la ` destänul acostúi prieten, 
moartea nu mai răsare, decit en un: cuvint, Siw pierdut 
conţinutul înfticoşat. 

Ar Vrea săi spună aceasta lui Onisfor Suchelarie, dar igi 
aminteşte imediat. că Onistor e prea puţin subtil ca să înţe- 
leagă. Şi e încă mat înspăimintat de răceală cu care a făcut, 
această repede şi crudă reflecţie. A întîlnit. un camarad. 
E bucuros,-fi-simte mina prietenoasă sub braţ, D leagă atit 
trecut — acum dintr-o viaţă ircalăl — şi el are calmul. să 
drămăluiască -pină undei ajunge subt; litatea! Jarta aceasta, 
războiul acesta le-au înghețat inimile! Sint, numai animale 
gonite, bucuroasc: că au scăpat: eu viaţă, că au um adăpost; 
nişte animale  ghemuite în ele avar. 


— Cane säi ştie? Au: Lu 


iris Codreanu, 


163 


Strada cu luminile întrerupte s-a isprăvit. Päsego acum 
în bezna desăvirşită, pe pita mai puţin umblată, pipăind 
cu piciorul, înfundindu-se pinë la glezne, 

Asezat:pe'o piatră, lingă:o poartă, un om chincit,. rebegii, 
eu câpul plecat pînă aproape de genunchi, Între el şi poartă, 
zăpada a zidit troian. D zguduie: 

— Secală-te!:Mişcă h Ai să degeri aci... Mor zeci: și zeci, 
în. fiecare “noapte... 

Omul glăsuieşte. ceva, Se înfăsoară peste capsi rämine 
pe loc, Viscolul i-a îngropat picioarele, 

În amintirea lui Stelian Minea clipeste imatinea din pô- 
vestea de copil: Alum egripțaroalea s-a uitat odată gi 
jicul s-a făcut stană pînă la genunchi. S-a uitat a doua 
i ai La îm pietrit “pînă la. kën." 

Se întoarce pi I seuturà; mai puternici 
Pentru Dumnezeu, umblä l -Ridică-te de aici, ANfel 
poar înţelegi Moartea to + 

Omul mire furios, îi înjură: Ce treabă aw GPs TE pri- 
vestei, ; 

8 wer mai departe, cu viscelul To piept, 

AG e Mitropolia, Trei Lerarhi... explică Stilian Minsa. 
Ai mai fost vrâodată la Tasi? 

Onisfor -Sashelarie: nici. mu ee uiti la: clădirile negre. 

Ce interes mai au toate? “L-au înghețat 'picicarele; „dacă 
piai merge un stert de oră, nu le mai: poate mişca, se aşează 
şi e] în zăpadă, 

Încep a cobori. 

— Încet Atenţie la Junges), Ținie-te de Lăbrelele gela- 
lui: Încă” niţel. Am ajunsi, i 

() casă neagră, cui intrarea din stradă, între două ziduri 
mai inalte. O-băcănie săracă. O singură treaptă, dar, înfunda- 
ta In OMAt: i 

Stelian Minea bate cu pumnul în oblon. Explică: 

= Trebuie sä bat de nădejde! Madam Vaisman doarme 
în “cealaltă cameră, și doarme. greu. 

în. stirșit, madam Vaisman a auzit. Huru. deed, Se 
rüsuceste cheia. S 

Glasul somnoros -gi pros dinlăuntru ingină cintat: 

— Domnu sublocotinent, ` mat asteaptă mata, te rop, 
mi moment Pină mă pun în'așternut, tă sint neglije Lăsaţi 
uga, închid jot, eu. 


ji 


164 


Așteptară pînă „să intre madam Vaisman în pat. Ușa 
abia se deschidea, înfundată pin la jumătate. l-au săpat 
vad cu piciorul. Intrară în băcănia cu rafturi goale şi cu Juci- 
rea balanței -cu talgere de alamă prin întuneric; pâșiră în 
virful cizrnelor prin camera lui. madam Vaisman, cu o lampă 
mică lingă sobă, luminînd gălbui trei paturi, în care se vedeau 
Infundate în perne uriaşe și roșii, cîte capete de capii? Patru, 
cinci, 'şase?. Toţi copiii celor douăsprezece triburi? 

În sfirsit, pătrunseră şi în A treia încăpere, a lui Minea. 

— Madam Vaisman, n-ai să te superi? Am adus un cama: 
rad. Numai pentru -o seară. Plătesc supliment... 

Madam Vaisman se frămintă în asternut, gesticulează 
dezvelind plapoma si uitind că e în „hegli je“, die? braţele 
atit de sus, mecht minecile “capotului. au cizut şi lusă së zo 
“vadă braţele albe şi grase, și părul roșu de la subsuori, 

— Nat de mine, domnu 'sublocotinent! Da n-am perne, 
Da nam ogheall. Mata ştii-că aici nu-i ciel! O sopie săracă, 
de mobilizat.. 


madam Vaisman, că o să ne intelegem minei 
mu nevoie de nimic, Avere mantăi.. Bună seara, 
mam, şi-ţi urez să-l visezi pe dorinu Isidor gones 
ral, decorat cù Steaua Romaniei e trimis la vatră li 

'Madami Vaistian tingui ceva relativ. la soarta dorinului 
Isidor; dar Stelian” Minea închise ușa. și apri laripă. 

Igi- destăcură mantăile scuturind zăpada, tropăind o: 
mele încărcate, miseind degetele tapine: Stelian Minca aruncă 
două lemne ta foc, îşi așeză ochelarii şi se priviră abia aoum 
lung, lung, fără să-și vorbească,» 

'Onistor Sachelarie lăsase să-i crease barba sălbalio. Avea 
toată figura sufocată de păr, de păr negru şi aspru, barba 
unită cu sprincenele; “părea de patruzeci de ani. Din această 
prodigiossă exuberanţă a sistemului. păros, te topeau acum 
tururi de gheaţă. Onistor Saehelarie și curăță cu unghiile 
făcute cange: Stelian Minea, în tunica din al cărei eier larg 
citul alb ieșea incă mai subţire, cu părul blond albicios, cu 
minecile lungi ajungind la virful degetelor, părea un copil 
îmbrăca! in glumă cu uniforma unui frate mai mare. Capul 
enorm; cu fruntea boribată; s-ar. D zis'că abia se susține pe 
gitul fragil cp up. citriei, 

= Să-ţi fierb un ceai»... Primitiv, într-o ulcică!... Dar am 
zahăr, vom gg pesmet. Așa! Trage Dt aci, Ja gura sobei, 


165 


Uşor... observă că e invalid. Onisfor Sachelarie, Onistor, ce 
vremuri | 
Își invleştară anindouă :mtinile, Îşi sinițiră genele umede, 
Fiecare, privi in altă parte, să-şi ascundă ochii. .Onistor 
Sachelarie iși suflă nasul zgomotos, -într-o batistă de pinză 
gioa 


Stai foarte bine aici! rosti: cu” adiniraţie, mai tirziu, 
cînd își simţi vocea sigură. Mare noroc pe tinel.. "Şi mare 
noroc pe niine că te-am întilmit, 

Nu vru să ge aseze îndată pe jilțul tras înaintea sobei, 

Cercetă mai întîi, ou o lăcomie-de om care nn văzut de 
mullà vreme o casă omenească: cercelă pereţii cu zugrăveala 
ștearsă, oglinda cu rama poleită și cărți poștale înfipte de 
jur împrejur. Se alla şi o fotogratie: un soldat cu tot echipă- 
mentul de răzbii, “desigur ` domnul Isidor.  Admiră patul 
bronzat pe Gare era pictată O-cadină cu cercei jn urechi si 
salbe tot de monedă, între stni formidabili, amintind ii perios 
că. femeia este într-adevăr up mamifer. i 

Daka Relativ pot spune. că am avut noroc! aprobă 
Stelan Minea, după oe urmărise tot examenul amănunţit 
al “prietenului; Isidor -Vaisman. e “soldat în plutonul rmew. 
A aflat, după oe am fost rănit, că am concediu de-o Jump, 
Că vreau să vin la lasis S-a oterit singur să-mi dea 0-câmeră, 
M-am prezentat ou o scrisoare la madam Vaisman... Altfel 
nici n-aveam. ce căuta aci. Credeam "8 voi găsi pe cineva 
dintre ai mei, Poate s-au relugiat = îmi Spuneam =- cine 
ştie?... Dar nu e nimeni! Au rămas ach). Si-acum, n-ar 
ce face cu concediul. Mai am zece zile; abia astepte Hevimiin- 


tul e în refacere, lingă Vaslui, Dacă viei să "ër aci, putem 
face un aranjament cu tadam Vaisrman, 

= Nu, Steliane!... Îți mulțumesc. Sint numai pentru 
douăzeci gt. patru de ceasuri, cu ordine.. Și nici intr-un caz 


pap putea sta aici... Joen nu sint un oraș în care 
trăi le. 

Stelian Minea -păru că n-aude. Plecat deasupra focului, 
răscolea cărbunii cu cleştele. Ulcica de apă clocotea. Opări 
un ceai. cum se pricepu, Ceaiul era afumat; dar 'compensă 
înexperienţa culinară cu rom din belșug. 

Băutura fierbinte gi romul. îi dezmorţi. Povestiră. Din 
deșpărțirea cu grele cuvinte, de la: madam. Cimibru, nici o 
urmă între ei. 


a pofi 


:166 


Erau împăcaţi acum, în marea prăbuşire generală. 

Regimentele. lor luptaseră pe fronturi deosebite. Onistoe 
Sachelarie ipirase în Ardealul său, -pină, Ia Brasov. Pâstra 
încă; “în lada; de campanie, forile întinse ofrandă de o fată 
cu obrajii iinbujoraţi și „cu -cămaşa în. fluturi, la ` Săcele. 
Scăpase din trei: bătălii cu up singur glonţ în picior, fără să-i 
atingă osul. Întinsese toată ţara îndărăt, în retragere: Acum 
florile fetei din Săcele sînt; un mănunchi uscat, negru, într-o 
batistă, în lada de seînduri, lingă pachetul de pansamente. 

„ Istorisind, 'Onistor Sachelarie ze aşezase în jilţ înaintea 
focului și stărma dusmănes, cu virful: cleştelui, cărbunii. 
Ceea ce judeca el neindurat era Tagul acesta, în care picasa 
numai de o zi. Celelalte erau numai un trecut. O mare nefe- 
ricire. Dar il lăsase cu viaţă. Totul se sfirşise... Acestea însă, 
de aci, n-aveau nici o iertare. Toţi bucureştenii, strămutați 
cu-alaiul lor: Lumea fără căpălii, gureșă, umplind străzile, 
ccupind casele, pliribindu-și blănurile ; și. spoiala. 

Văzuse alături, mai răspicat decit întodeauna, «ouă Ti- 
mii, cudesăvirșire străine: oameni tirindu-și trupurile dege- 
rate, răniţi bătind în uși închise, trimiși la vatră cerşind lucru 
pentru o Die. 

Onistor -Sachelarie “aruncă -cleştele jos, ou sunet: care 
desigur a făcut să 'tresară din somn toţi pruntii lui madam 
Vaisman din cealaltă cameră, 

— Înţelegi tu aceasta?... Am văzut soldaţii mei dn re- 
facere dind târcoale în jurul papotelor ruseşti, cum pindeso 
ciinii cînd se taie o vită... L-am opt gi i-am pedepsit; la ince- 
put! Am răcnit şi i-am înjurat! Pe urmă n-am avut ce face 
m-am prefăcut că nu văd. Îi strigau rusii: na, rumânschil 
Şi le aruncau un oe, o bucată de Pie, 

Începu iarăși să judece cu asprime tot ce au făcut românii 
și tot ce. n-au. făcut. 

Stelian Minea avea aceleași ginduri; dar nu-i plăcea să 
Je “audă din gura prietenului ardelean, Si el. fusese rănity 
și el întinsece ţara în retragere și lupte; şi ai lui rămăseseră 
acolo. 

Dar pentru toate -simţea milă, nu răzvrătire. 

Presimţi că e gata să ge încingă iar vechea lor discuție, 
Ar fi acum mai, dureroasă, Numai intre eì doi, ascunși in- 
tr-o încăpere din acest ong al -amărăciunitor, sub potopul 


167 


viscolului, sfișiindu-se cu unghii ascuţite, în loc'să-și găsească 
unul altuia o alinare, 

înlătură” această” discuție: 

== Acum culcă-te, Onistorel: Se lasă. frig în cameră; A- 
csasta e portia de lemne pe astăzi. Vorbim miine... 

Îi Seier pâtul. Pe al tău şi-l improvizi pe canapea, 
Stinse lampă. 

= Noapte bunăl 


Nu dormi însă. 

Viscolul: zgiiţiia fereastra, zgiitia acoperisul; se prelin- 
gea pe lingă perete, se ess urliid deër. deg SUTA, 
oraşului. 

Şi Stelian Minea pe răsuci astfel indelung sub “man 
tată cu Diiros de postav jilav, “fără somn. 

Deg Zncä un con, o t-despre viată învăţat dn cărţi, 
Din mijlocul :acestor cărţi, războiul: 1 -Iusse:"să-l-arurice în 
peripeții înfiicoșătoare; Nici n-avusese timp së ze dezmeti- 
ceascäp erau mulţi, camarazi, soldaţi “împinși “precipitat de 
evenimente, nu-și dădeau deplin seamă de ce se intiraplă ou 
dinșii, repeta fiecare gestul vecinului,  se-susțineau „unul pe 
altul. Dar cînd răminea. singur, noaptea, în vreme ce toţi 
dormeau, Se Sitten deodată iarăşi ceea ce era înti-adevăr: 
o vietate bicianică, Urta într-o urgie peste puterile titele 
gerii 

Tar icum incerca şi altii inilinire, pe care. nu şi-o putea 
alunga. 

attise un prieten. Era tovarășul lor, Aproape doi ani, 
zi: de zi, și-au împărtăşit” laolaltă gindurile büne a rele, nä- 
deëjdile si dezpëdeidiie lor; multe naive. Se řevedeati într-uri 
Cen cumplit, după te Induraserä toate durerile. Credcau că 
nare să le ajung Bai noapte ca să-si împărtășească atitea cite 
adunaseră aici, în cuget şi-n inimă! Şi fiecare elan, care era 
gata să-i apropie, căzuse frînt, 

S-au sitit îndătă străini, S-au privit bănuito 

D siie cu: judecată dreaptă, “ţeapănă, fără priceperea 
tuturor întorsăturilot plastice de gind et de sentiment, € 
un orie tere, dintro bucată, Tësë meter, Dar bun Unior 


168 


pe care-l iubește ai trebuie să-l iubească. Pentru el adevărul 
e unul singur, bloc colțuios. Desigur, se simte zdrobit acum 
sub acest adevăr. Cu chà sete vorbea intotdeauna de soon. 
teala lor cu grofii din castelele Ardealului, şi cur se sfingi- 
sel.. Durerea aceasta îl. înăbușă.; mănunchiul uscat de 
flori din lada de campanie, într-o batistă, alături cu pachetul 
de păiisamen Și această durere nu și-o împărtășea. Nu-și 
putea deschide sufletul O- purta în el, să-i devore măruntaiele, 
ca fiul spartariului „din care musca puiul de vulpe, dar el 
Dn. gernea; 

S-au întilnit și s-au temut să-si vorbească. "Toi, asa 3 
fost date şi cu eelst: eu Toret Cristescu,-cu Rodos, cu Li 
rüş Cddreant? Cu Lăccărus Codreanu nül: Nu se mai poa: 
i Pentru el, rime” din acestea toate nu mai au mei o 
Ionoms? tate; au Zncel ët, Ai: luă ştiu opze? Mai tršiese? 
Sint 

Cum iubeşte, In pontten aceasta viscolul! "Total e 
îngropat, inghntat, taţi dorm într-o noapte “polara Ian 
neigitoare pèntri atie Mii a mit. Despărţiţi de Lei, A 
Himen gu tăi ştie eee dincolo, în tara ocupata: de inar: 
Za lăsat un zl asori Nimic” mu mai străbate. Hălădujeşte 
atu numai virio pur! ind nameti de aici acolo, de'aculo 
che Peste toate -tranşerle, peste “toate single, 

lar ai sti, de. acolo, oe Tee? 

Peste cinei zile, Agita; sora Gen mai mică, implineste 
sapte ani. Toto desen i îi aducea; atcunt, cite un "dar schim- 
bat pe măsură op creștea: o, păpuşă, 0 minge, o carte cu chi- 
puri... Acum n-are să-l mat astepte intind po us, căutînd 
să ghicească cui ochii enen. Acum, în camera: hi e încănti- 
rit desigur tun ofițer inamic; priv rele 
in pereţi, îi: răstoieşte cărțile, so uită” cu batjocură Ja tot 
ceia însemnat sensul vietii lui, cind viataavea. un sens; 
tratatele. de filozofie, -NVunit „şi. Kant, Comte" ag Pascal, 
Bergsân. romanăle și volumele de verâuri, caietele cu noliţe 
de cursuri. Lea trimis toate acasă... Ca să aibă, poate, cu 
ee face fac ordonanta ofițerului străin, 

Maman In fereastră; mai sli on re plecată “pe măsuţa de 
lucru, ca intotdeauna, pini noaptea 

„Cind aducea dampa, ja e viviren orbită” de Jung: 

„Stel: ee pald eet tu astan Mat lasă cărțile Faro 
plimbare în grădină. 


169 


Mai știe că Lätesie? Cum trebuie să-și îndrepte ochii ei 
mio, tiesărind cînd aude pasi dincolo, in camera lui? Să 
eîndească: „N-am făcut focul la Stel Nu i-am trimis ceaiul, 
Si lui dacă nu-i dai nu cere...“ Pe úrmă, să-i lise îndată în 
jos, ctad își aduce aminte ch mp poate să mai fie el! Acola 
e ofiţerul vrăjimaşcăre păşeşte apăsat cu mersul său de stă- 
pin. O cen întorcînd ochii spre grădina lor; -polopită de 
viscol în întuneric; Met în care daina ciripeau scatiii și 
vrăbiile -zbislie aşteptiud fărămilurile aruncate în zăpadă, 
din. şerțul Agalei, după masă... Gradina lor cu trandafiri 
îmbrebodiţi in şumuioage de paie, de care, copil. se speria 
ca de înfiorăloare vedenii; îi păreau babe chincite, -așteplin- 
du-l noaptea... Cele două ronduri mici de flori... Poteca unde 
creşteau pe margine miadi, care, toamna, în capsulele uscate, 
sunau 'săpiinla neagră ca acele într-o cutie de carton, Pu- 
neau masa afară, seara, pină Loamna tirziu Se auzea stin- 
pgerea. la cazarmă. Pa asi, pe stradă. Căţelul doamnei căpitan 
de alături, cu un zurgălău de metal. Recuñoşlea toate pla- 
surile.. Consul caledralei bătea: muzical jumătățile: Luna 
apărea atit“ de mare şi roșie, în capătul străzii, incit întot- 
deguna se întreba dacă e Jung ori numai -ceasornicul -căte- 
drale iluminat, Au „fost: odată; într-adevăr; aievea, acestea 
toate? 

De acolo, acum, nici un glas, nici o veste nu mai stră- 
bate. 

Numai gindurile se cauti. prin! väzduburile bătute de 

viscol; visurile se întilnese în noaptea întreruptă de gemete. 

Sublocotenentul Stelian -Minea îşi încovrigă trupul de 
copil sub cele două mantii, De fig, în vâna închisă, irecu 
un jughi. Își înfundă capul în pernă, să nauda: răchetul 
din ce în ce mai bezmetic al-vintului şi, poale, să-și stri- 
vească „acolo, ascuns, un început de plins, 

Onisfor Sachelarie gemu prin somi. 


3 


Prinţul Gurii Serghievici Vorgaghin, căpitan în al doilea 
regiment de gardă Şi atașat pe "mue, "răzrele. cartier de la 
Iaşi, căscă de. citeva on, cu mm Susi din git, cn ogari, 
întoarse perna cu dosul în sus și viri viele pe dedesubt, 


170 


să caute un loc mai răcoros. Gura îi era coclită, oasele parcă 
secătuite de măduvă. ` 

Se culcase la pătru dimineaţa. Nu stia cind:s-a dezbrăcat, 
nici cînd. i-a -tras -Kornei -cizmele. At La rămas “în: cap: 
patul care iindată a început să; se lepene; se sculunde, 
pină. s-a transformat subit intr-o slirlează,. învirtindu-se 
Cum își închipuia că.s-ăr învirti un pat la pol, acum slouăzeci 
de ani, cînd (ning dată prefesorul său, onorăbilul Avacum 
'Tacovlevici Augustinov, i-a explicat, cu ajutorul unei porto- 
cale, rotația: planetei în jur Ia 

Ia mat amintea încă ceva; 

Pierduse opt mii de:ruble la cărţi. Nu tii stia vine ia 
câștigat: Dar, surise “fără nici un „necaz, Îi era iidifereiut 
acum, Admirabilä -seară!... Cind se ridicase să plece, toate 
jucau înâințea ochilor: şi rasa de cărţi şi sticlele de Dăutauri, 
Samovarul, baioneg o mazureă. poloneză; poleovnicul: Vasea 
Mihailovici videa cu gura lărgită pinë la urechi, sallindu gi 
burta elastică, de gumă, şi părind, dintr-tin  monicint, irtir 
zl ul, că are să se înalte ca tin -aerostat în plafon. De ce draci 
dea’: Nu de gl, desigur! 

E adevărat cätlaieyire, dn Drop, Pa font ct am aldat 
care aducea O tavă. cu sticle. Ten părut, că sint doi Sccldat 
unul la dreaptacgi unul la stinga. A mt să Irene piin rit] 
Jor şi a dat exact peste el. Era şi fireste, So află humai unul 
singur: cel din mijloc: Sticlele s-aù ciocnit, una s-a prăvălii 
A “prins-o din zbor şi-a dat-o de dușcă, pe n dote, 

— Bravo, Guri Serghievicil... Încă, încă!.. 

Soldatii stătea smirna cu tava ţapănă în mină, privire 
du-l en admiratie. i 

Ceilalţi se ridicaseră în picioare şi âplaudau, Adevărat! 
Poate'că de el rideau. Trebuia să D avuto mutră Ironie nostis 
mâl... Cind: s-a întors, mu mai nimerea uşa A vrut să intre 
într-un dulap cu oglindă, din care venea ste el alt Gun 
Serghievici, cu- gulerul tunici. descheiat, cu o etichetă de 
lichior prinsă între crucea. Sfintul Vladimir şi Sfintul Gheor: 
ghe, cu o șuviţă de păr căzută pe frunte pină în och, Siscu 
o -privire| Să-] fi-văzut: Vera Pavlovna!,.. S-a -dat-în lături, 
poftind cu o solernnă reverență pe celălalt Gurii Serghievici 
din oplindă, dar și acela om s-a lăsat mai prejos, „făcîndu-i 
Joe cp identică grație. A fest -o:adevărată întrecere de poli- 
teje Cît a durat? Tóti rideau! Acum e sigur că de el rideau. 


174 


Dar Vasca Mihailovici e oare mai smerit rob al țarului 
Niculae? Alaltăseară,. n-a lepădat el tunica, în mijlocul 
doamnelor şi domnișoarelor, şi nu i-a tras un cazacioc.ca pe 
Don, înfigînd cuțitul în duștumea, chiuind a -zvîrlind din 
picioarele scurte şi rase, pînă ce-a alunecat gt l-au ridicat 
de subsuori? Și pe Piotr Gherasimoviei, tată. a cinci copii, 
dintre care două fele riăritate, mu l-au găsit oare dormiñd 
într-un leagăn de prune, cu piticarele spinzurate, cù o pălă 
rie de doamnă pe cap şi cu o sticlă de coniac la pură, în chip 
de biberon? Buni băieţi, toți! Buni şi românii... Oameni 
de petrecere. Golese zdravän päbarele, scht) banii Ja cărti 
Si a doua zi îşi vind inelele şi corceii..; Dar acum, ce pet- 
seală! Să imbraci mañitawa, să o igiri prin gof pină Ja chrţici 
casă asculți prostiile” lui Arcadie “Artiniievici; e glasul lui 
plingăreţ; a fornâit. pe nas, de deg: sau elun tele răsuflatae 
ale Tu Uver Uvarovici, pe care le-a citit acii ze am, In 
călindare, 

= Korneil i 
orundi, nekléta vostri Le 
— Ce se Itircpls afar? 
=» Nu se Zoiterin nitie hiketa voastră, 
eu D Wäi Nine 

= Viscoleşte, noblețe voastră Crivăt, ven noi, pe Den, 

— Eich e tei 

— Trei, nobleţe  voriträ, 

Nu era nevoie: să măi adauge că e Irai-după 

Printul Gurii --Serghieviei A j irpinä jn enn 
cu gestul rel mon breit de r jbl și pomeni pm 
atăt de respectabil-de sfinți 
a-comvora um mär sinod eu di 
Bunt Va'să zică er a Jipsit de lu biro 
Kiting Aer -bombănel 

Apoi surise la “gindul Ia Carei Feodororiri, bombänind 
între-hărțile şi dosarele lui, trintind-cu pumnul în plangete, 
de fresare zăngănind lingurița in paharul de eat, şi de mn 

mă păşesc toţi decît în vintul picioarelor, ca în vaniera unui 
bolnav. ; 


Se înveseli foarte la această închipuire. Mai căscă o dată, 


luă ceasul de pe'măsuţă së op convingă dacă nú s-a înşelat 
Kornei. 


a proveca! G SEI : 
u Și Carol Feodoróvici 


172 


Era exact, Do încă Are şi sccol 

Porunci: 

— Ceaiul! Apă: caldă “de spălat; Încălzește „servetele, 
Di un pe şi hirtie. Ai së dai fupa cu biletul la cancelarie! 
Spui excelentei sale Carol Feodorovici că sînt bolnav Zu 
pat... : Foarte bolnavi "Toribil de bolnav Pericol de moarte! 
Febră mare: treizeci și nouă do grade. Spui: patruzeci | 

— Întţeles; noblea voastră. Boala veche a nobleţe sale. 

„Exact, Korneil Esti un băiat destept, cînd vrei; Ai 
s-njunpi staroste; cînd tei întoarce. la Agratena. şi Horn 
tăi, 

Konnt rise, stergîndu-si nasul cu podul palmei. Nobleţa 
za e vesel şi glumeşte, Nobleţa să e întotdeauna vesel. 

Nobleţa: “sa. Guri Serghievici -Vorgughin, ou mp emie 
em de voinţă, sări: dän rat, 

Ta apălă indelung güra on apă și pastă, să-si alunge: có- 
sleala. Slirşi o sticlă de colonie, căreia în Det vint; sul tav 
cu pictorul. Într-o jumătate de oră era gata: periat, piept 
nat, bărbierit proaspăt, în faţa samovarului care bizita vesel 
si aşticlei- de coniac, a Martuviilor, cu şuncă, sardele, balog, 
pateuri “si. unt 

Când 'sfirsi această préa frupală gustare; aprinse.-0 țigară 
cu cartonul lung cît mn periscap, morso pină Io fereastră și 
tiase'în lături draperia do catitea: virge, / 

În stradă, prin feregilo subțiri do gheaţă ale 'peam ui, se 
vedeau în trimbele de zăpudă citiva soldați români, cu mantai 
pirpiriă și „căciuli albe, trecînd pe căluții lor ridicol de slabi; 
ca mitele, -Crivăţul: smulgea paledo omăt de pe acoperisuri, 
le răsucea în mi locul străzii, le împrogca în trecătorii grăbiţi, 
îmbodoliţi pînă. în nas și înotind pină la genunchi în pirtiile, 
de'la o elipă la alta, astupate, 

Pe poartă deschisă, în sania lui, a lui Guri Serghieviri, 
ieşea Sofron. Vesbianu, cu: blana şi “căciula de Jutru trasă 
peste ochi, răsturnat, cu miinile în buzunări, Ciudat individ 
si acest Sofron Vasilievici! Nu înțelege o buche: nernțească, 
franțuzească, englezească, rusească, Riet! ȘI cu toate aceste: 
zina întreagă e la cartierul lor. Cumpără, vinde, cară, duce: 
Vulgar, lacom şi: giret, ca un “negustor dn Moscova Der 
Zen Dimitrievna;- ce femeie de rasă! Unde-o îi păsit:o ursul? 
Poţi: discuta eu en ceasuri întregi despre Turgbomev sr Bal- 
mont, despre D'Annunzio și Shelley, Ibsen şi Cehov; ca în 


173 


cel mai ermetic ralon din. Petersburg, Are och ca violetele 
imperiale: și on git rolund și sculptural, mai superi decit 
al Verei Pavlovna. 

L-a spusu-ieri; iar Zoia -Diniilrievna a plecat ochii în jos, 
asezindu-și-cutele rochici peste vîrful :pantoftului mic; exact 
tot-atât de mic tit o rindunea cu -aripile strinse. Cunoaște d 
privirea aceasta modestă a feineilor: „Te::rog, nu-mi place 
să vorbesti aettel... Să si cù n-ascult! Chiar poţi să continui, 
că jot cascu.” a 

Gurii -Serehieviri -Vorsaghin: se postă în faţa oglinzii şi 
își exan'ină cu deplină mulţiunire de sine ovalul'obrazului, 
puţin” ohisat. dar eu atit mat plăcut, ochi cu-cearcăne care 
nu făceau dch ranit: Geari, părul bălan, musi ata moale, 
cica ricea abia alinsă. de sabieş o Tinio albă la timplă, dind 
exact. alila “bărbăţie. milă lipsea &cestui cap de feminitate 
molatică. N-avea”de Ce să mi-i placă Zoe Dimitrievna omul 
diria “atit “ale fierbinţi, lungi. și deznădăzduite: epistole -t 
triniitea Nera Parle na, cea pentru cam atitea sinucideri şi 
duiluri a văzut Pöte biwgul! d 

Tote -adeg ar. Guri Serehieviei  Vorşaghin era dän Tamilia 
fericită a muritorilor, care aduc îndată, runde păşese, voie 
bună, lipsă de “grijă a veselie. 

Slugile il intimpinau. Yoioase la scară; cînd intra. într-o 
casă posomorilă cu un minut înainte, toţi exclamau bucuroși: 

— A! Guri Seovrehievici, Ce mai veste-poveste? Ascultă, 
poată buni ce ești le. 

Și îndata, figurile se luminau, ca la cine ştie ce fericită 
veste-poveste: începeau visete, taţi se apropiau de el, femeile 
părăseau Incrul, ori cărţile, ori birtelile lor. Cel mai mocnit 
dintre toți îşi aducea aminte o anecdotă „de mult mucepăită 
într-un -cotlon al creierului; viaţa “părea imediat plină de 
surprize plăcute, aşa cum se arată în dimineţile de primăvară, 
cînd 'surizi- in cerdac vişinilor înfloriţi, numai fiindcă e multă 
luriină e cer „străveziu, 

Prințul Guri Serghievici. Vorșaghin nu făcea nimic pen- 
tru a -răspindi'în jurul Jun această atmosferă. voioasă, Era 
nuinăi firesc; lipeat de grijă și deplia fericit de tot ce vedea, 
Ce auzoa; Ce i se întâmpla. 

În faţa oglinzii, -răsiringindu-i nujlocul subțire, înalt a 
elastic, Dep? un cîntec; schiţă “un bag de dans. 


174 


Îsi schimbă altă Tonic, eu toate decoraţiile multicolore 
prinse ca un zaimf în dreptul inimii: rusești, franceze, engleze 
i italiene, cite adunase în diterite-misiuni prin care trecuse, 
ăsînd în urmă glorioase amintiri de risipă și de-chefuri epice. 

Pătu'la: usa “Zoei -Dirmitricvna, zimbind dinainte celor 
ce avea săi spună. Îi deschise Dumitraşcu Raclis, care își 
gorbea singur cafeaua, într-un: jilt, făcînd pasienţe. 

Își strinseră mîna ep mare bucurie -amindui, 

Se înțelegeau. Se simpatizau.. Se preţuiau. 

Dumitrașcu Bache găsise în efira în acest laşi al'mizeriei 
un om care colindase Europa şi avea cele mai distinse piirtări, 
înafară că era un pătimaș jucător de:cărţi; întocmai precur 
Guri  Serghievici păsise, în sfirsit, în acest oras moldav al 
mizeriei, unom care colindase Europa, îşi tocase cu-eletunță 
averea, avea cele mai distinse purtări, în afară.că-era un și 
mai pătimaş jucător de cărți, 

— Zoe vine imediat, mon pétit: prince; vesti Deche Se 
îmbracă, desigur. Facem” pînă atunci mm ecarte?.. Troi 
partizi, „două sute de ruble: ` distracţie! 

"feet Cu cea mai mare plăcere; E înlotdeavna o 
plăcere să joace cineva cu dun:neata, Dim rie-Stelănevici ha 

Dumitraşcu Bache alese cărțile; lepădă 'exollele inutile 
şi partidele: începură, E 
Părintele Zoe Veshbianu fila-cartoansle eu cea mai geint 
e serisă pe figura osoasă, cn mustăţile albe putini fiios 
gate de tutun şi Wu cearcănele a nouă mii. de nopţi pierdute 
în toate cazinourile vechiului continent, 

'Trăia' acum Într-o continuă beatitudine. Grijile dela 
Bucureşti dispăruseră. Zoe îl tirise cu: ea, îl instalase într-o 
cameră de la. dingi, îl îngrijea și îi împlinea' toate puliele, 

Sofron Vesbianu, abia ajuns la lași, descoperise o casă 
încăpătoare, plătise cbta pe mm an înainte, oa Së nu aibă 
nici mn meaius, gi găsise imediat un cimp fertil, o adevă- 
rată -Californie pentru afacerile hui. La cartierul rusesg se 
afla într-o zi, cînd Gurii Serghievici-se plingea că nu-și găsise 
o:locuinţă omenescă. A înţeles-o “aceasta din dialogul cu un 
mist de case; I-a oferit: îndată o cameră ṣi uri antret pentru 
ordonanță, grajdul pentru cai. Stau Ia masă adeseori înipreu- 
né. Na vrut să primească, fireşte; nici unban, „sinteza doar 
aliaţi“! 


175 i 


Dar Ger. Serghievici 3 aprovizionează cu toate: ale 
gospodăriei de la depozitele ruseşti, i-a pus la dispoziţie sa- 
nia, cah, şi maie şi un cineva, cu mare trectre la comandas 
mentul -:armiatei ruse, nepotul “ministrului de război. de la 
Petersburg şi al mai multor doamne de Onoare de la-curtea 
împărătesei; deci om care să-i servească, In toate afacerile 
lui misterioase. 

Cel mai încîntat însă de această prietenie e ot Dumi- 
traşeu Dachs, 

Are de-a face cu un adevărat gentleman: se poate recreia 
și consola astfel de toate apucăturiler grosolane ale ginerelui, 
po care trebuie să le suporte. Prinţul Vorșaghin Aa introdus 
În cercul lor; ma club improvizat Der eme a mmm alt sòi 
de prt, indigen și pătat: Acolo: nu intră decit pipini 
români, “cîțiva bărbaţi e cileva temei, prieteni proaspeţi 
ai aliaţilor, 

Și acolo i-au fost det ochilor să vadă cele mai infernale 
partide deeër, cun ri A ah pomenit în pate casele de joc 
și cluburile din apusul Fiutopei, unde şi-a azvisdit-pe postavil 
verde averea lui, zestrea nevestei şi moştenirea Zoek Oamenii 
care plecau spre front on sp inicrecău pe scoținul 
teancurile intacte "de ruble, desertinid GE prodigioase 
de spirt. sub toato foriiele a de toată gradele; certindu-se 
şi împăcindu-se de la nimic; Sfirșind «totul în fiecare: dirci- 
neat intr-o piclă nepätrunsä de tamy: printre ovili de 
sticlă degarte, cartoane; de ţigări, puhâro do ceai și cutii de 
čönipot; colonel și generali „be ți îmbirăţisindu-se” cu locote- 
nenti st sublocotenenţi, zvirlindbaegişuri fabuloase ordonan- 
telor și apoi tutidu- în palie Core urmă-ă-i săzuto ei să 
le pling poumeri: o adevărată etapă a disperafilor condam! 

nati la moarte, veșnic primenilă de alți. ofițeri în: ducere 
si intoarcere, şi totuşi veşnie aceiași; oameni stranii de aliă 
planetă; cu logică și sentimente care-s scapă înţelegerii curente, 
cuprinși de-o oxasperată însetare, după doi: ani “jumătate de 
război, să-şi „ucidă orice" 'tresărire a amintiri despre altă 
viață de altădată şi presimlirea unei lumi. care :sfirsesté, 
amestec do cruzime. şi de sentimentalism, de: brutalitate 
și „delicateţă,: de viclenie: a :de -candoare,. de slugărnicie și 
aroganță, de laşitate. și: de bravură; lume: parcă: anticipat 
avircolită de spăsmurile agoniilor ce aveau să vină. 


176 


Dumitraşcu Racliş juca, nu lipsea-o seară, cistiga. 

E]; căruia valeti şi en D mistuiseră “averea, avea de 
astă dată o superioritate vădită; nu punea un pahar de spirt 
în gură: Trăia numai pentru cărţi. Putea pune în stirșit în 
aplicare, cu izbindă, sistemele „infailibile“ care-l trădaseră 
intotdeauna: 

Acum norocul era egal: partidă şi “partidă. Două, elj 
două, Gurii Serghieviei, Dealtfel jucau numai pentru plä= 
cerea jocului; două sute de ruble, cinci sute de lei, ce inseme 
nau? 

“Cind intră Zoe Vesbianii, în haina albastră care-i catifela 
mai mult albul pielii, Guri Serghieviei zeit cărțile: Artă 
partenerului: n-avea în mină; dech 'exolle străine, era vc, 
tot pierdea partida. O socotea pierdută. 


4 


Zoe Vesbianu se ageză între. d'neit, 

După'co te întinse miinile parfumate, Tără-altă podoabă 
decît verigheta de aur, Simba ai selăvajului:eongugal, îi 
niustfă: 

— V-am auzit Venind astăzi dimineațău. Unul la patri; 
altul Ja cinci, Cine a fost: tel mat cuminte? 

== Cueernicul pocăit care vă vorbeşte, Zoe Dimitriev nal 
se grăbi cu alintată smerenie prințul Guri, să pună în men 
aciastă excepţională „oumințenie" , caret. adusese; acisi 
e drept, pe mai multe cărări,-dar la ora patru, pe câtă vreme 
pe Dimilrie Stefanovici; îşi amintea bime “acum, ba lăsat 
moțiind on cei din urmă jucători. S 

— Dan putea să ştiu, mä rog, două “lucruri, mon -petit 
prince? Mai întîi, care din doi vă depravaţi vum De altul? 
Po urmă, ce plăcare găseşti dumneata, om tinăr, inteligent, 
cultivat, cu atit de distinsă lectură, vrei honune da monde, 
ce plăcere păseşti să pierzi nopţile în. fum: și în tovărăşii 
echivoce?...: Pe papă îl înțeleg! E un jucător Iovcterat, Nici 
nu mai cere vieţii altceva decit, o plăcere, pe Core — nu: e 
aşa, papă? — a plătit 6 destul de scump... Dar:dumneata?,, 

— Ô; Zoia Dimitrievna! ridică ochii albaştri: a inocenți, 
spre tavan, prințul Guri. De unde, știi că nu încerc să în- 
locuiesc og pasiune priri alta? Poate eau să-mi: adorm astfel 


Hai 


o durere inconsolabilă!... Poate prefer să-mi ucid o noapte 
stupid, numai ca să nu-mi amintesc, torturat de: insomnie, 
acele lucruri pe caâr6: pu trebuie să mt le mai amintesel.,, 

Gurii Serghitvici mintea cu un aer foarte nefericit și 
teatral, de victimă, în” mijlocul acestei lumi vulgare. 

De fapt, bea şi juca zdravăn, fiindcă îi „plăcea să bea şi 
să joace, zdravân. 

De insomnie ni sulcrea, şi nici amintiri o? ginduri triste 
n-aveau de ce să-l tortiireze.. Doar citeodată mijea, în curind 
aţipită, mustearea-că n-a răspuns fa scrisorile Verei Pavlovna; 
reiruşeare vagă, în Son, cînd se întorcea cu gura coclită de 
la petrecere, dind să intre în şiforiere şi trîntindu-se îmbră- 
cât în pat, că să nu-şi mai amintească, de fel, cînd La dezhră- 
cat ei in tras cizriele Kornei 

Dar ştia prea bine că în urechea unei femei — mai ales 
cînd femeia. e soția unui-maps ca Sofron Vasilievici “și. cind 
ştia cà a citit: romanele lui Turgheniev t — nun sună niciodată 
banal toate aluziile Ja aceste. teribile “nefericiti sentimen» 
tale, pentru a căror consolare. te abrutizezi, cauti deznă- 
dăjduit o mocirlă- să te iunpolmoleşti, tu și nefericirea ta, 
bei pînă la fund drojdia acră, şi tot așa mai. departe; cum 
sorie În romane ‘gi se recită pe scenă. i 

Guri Serghievici Vorşaghin repetă, așadar, ceca ce repeta 
îndreapta şi In. stinga, de zece ani, de cind era incă in scoala 
de cadeți, cu efecte:aproape invariabile; Pe figura ginditoare 
"a Zoci Vesbianu, în ochät de: culoarea violetelur, imperiale, 
căuta nerăbdător „curiozitatea, mirarea, interesul; deşi ou 
s-ar. îi supărat, de fel dach Zoe Vesbianu i-ar fi răspuns, 
hohotind, că toste acestea sint basme şi că-e neilelicat; să o 
socotească atit de naivă ca să le creadă, 

Atunci Garii: Serphieviti ar D ris şi el imediat, mărturi- 
gnd că-a minţit, şi găsind foarte firesc să mintă unei femei 
frumoase, Dentr a da viepi atit de vulgare puţină savoare 
romantică; 

Dar Zoe Dimitriovna erg acum. de altceva preocupată, 
mingiind fără. să-și dea -seama giragul. boabelor ovale de 
chihlimbar de Ja ot 

Întrebase st asculta, cu gindul aiurea: 

Într-adevăr, “se întimpla “minunat. Astăzi ` dimineaţă, 
Intro oară după două luni. de cînd se afla: în Last, dăduse 
ochii cu Radu Corașa. ÎI întilnise la o strimtoare, unde Radu 


1178 


nu mai-puluse scăpă și & fost nevoit să ze oprească. Au vor- 
bit foarte simplu, ta doi prieioni care se revăd: Zoe "a fost 
cit se poate- de calmă; a glais l-a tachinat;... Poate ochii 
î.se-opreau prea lung la Radu a la buzele lui rârnease. pe 
care le 'siințea încă pe. umăr, pe gură, pe pleoape. Acestea 
însă om Je ştia decit-ea; Nimeni nu putea ghici: nici adu. 
Dr eum i-a venit oare în gind.să-l invite numaidecit. la ea, 
după-aniiază? Radu a răspuns cé mu poate, nu Stär, pn cer- 
Cal së evité Dar pînă la sfirsit a fost silit: să fagăduiască, 
` Şi acum așteaptă. 

Dacă vine într-adevăr, atunci ar techui să sosească -din 
clipă în clipă, E bme cse afā aci și prinţul Guri. Prezenţa 
unui” bărbat tânăr, plăcut, vioi eu indestul spirit: va tiroz 
desigur puţină gelozie în iniiha lui Rada. De multezeri Jubi- 
red nu se miai întreţine decit: prin acest parazit galben: 

A sunal afară: Cum a tresărit! Bar euveni să. fie mm 
calmă. Radu intră intita: dată în casa ci, dacă aenst se 
“nai poale num -cäsn cil... 

Zoe își aruncă ochii la păreţi, la mobile. E îndestul de 
plăcut salonul acesta lărg!... 


Casa fusese închiriată. cu mobile eu Lol: Gas veche do 
boieri scăpătaţi. Se simtea bine aid, fiindcă D amintea teva 
din viaţa lor, înainte de ruina lui Dumitrascu Raclis şi inainte 
de a fi devenit madam’ Sofron Vesbianu. 


Canapele largi, 2ltut comode, up pian cu coadă de Ienn 
castaniu; cadre înfățişinid bărbaţi şi. femei in costume de 
acum patruzeci de ani, citevă miniaturi de- diafane: doamne 
cu umerii goi- și căzînd în linii foarte lungi, cum erau fromus 
seţile de acum aproape un veac; figuri graves melancolice, 
priviid cu och obosiţi la aceşti năvălitori prea gureşi în 
adăpostul lor, unde fusese pină acum o mare tăcere... Faţă 
de strimtoarea' în care trăieşte: atita lume la Tas. casa lor 
e chiar foarte ;prezentahilă şi n-are de ce se teme de impresia 
lui, Radu;: Ciudat! Undo i-a fost dat să-l primească: „la ea 
acasă“, aşa cum stăruise de atitea oril: Radu nu-l'cunoștea 
nici pe Sotron, nici pe: papă. La Bucureşti: n-a vit să-i 
calce niciodată pragul, numai fiindcă se ferea de situații 
îndoielnice: 54 stai li-masă între bărbat gt femeia cu care 
îl Ise. Picioarele -căulindu-se,. alineîndu-se, -ăpăsîndu:se, 
pe: sub scaun... Beem, de -vodevil! Odiosl?.— 


179 


Si acum -asunat 

Darry eel Enuma Sofion. 

Şi-a..zvirit -blana e oächuls, Däsesie jn salon, -tropăină 
și îr secindu-şi - degetele “bondoace, Scuturi. mina prințului 
Vorsnghini, să i-o smulgă din umăr; Întinde laba moale ai 
puţin dieprețuitoare lui: Dumitrascu Dachs O'atiusepe frunte, 
cu buzele; pe Zoe, ridicindu-se în vîrful degetelor pe picioa- 
rele Jm ` scurte, s-o ajunnă, 

Are nasul: vinăt,-pomeţii obrajiloe violacei; poartă <o 
jathetă a cărei coadă îl face mai scurt încă și mai rubicond, 

=~ Hei, este per, printulc! il bate pe Guri “Serghievici 
geu e. Gert Cun la vei gerlo Siberia, Sibirschiger impro: 
viziază un cuvint inedit. pentru toate idiomele din Jaume. 
ven Vesbi anu nu gie o boabă din altă limbă în afară 
i Si atunci, Vorbind eu am Sträin, stilcegte 
om ri E cu impres á că-agove fi 
` "Surd oi aga 


m TOC oe, Zbrschier?/ ride prințul Vorgabhin,--ară- 
Hindi änt albi, 

— eum, la Mig tare, bun" este casă, samovar, ceai si 
cartel Date” carereu datane carelet; eposimdevid, Cosimi: 
divid Aga e, propale t: Maladi ti 

= Tae samovar; céir dane cureicu! ge sileşte eu toată 
bunăvoința. prințul Gurr să înțeleagă acest, votapiicl şi să 
pică încîntat de detsebtia atentie a “amfitiionilui. 

— Dun! Bon! Maroşie eiolovei / 2. bate mai departe: pe 
ect Sofrcn Vesbiariu. 

Apoi, socotind tã si-a tăcut eu prisosință datoria de gazdă 
Gin de mosalir, se îndreptă spre Zoe: 

— Meteo dragă, porunceste; maică, pentru ceaiuri, Sint 
sloi-de gheaţă, “puiculeanol 

Ceaiul: tu adus cu samovar după moda rusească, si tot 
după moda rusească, introdusă de Gui Serghievici -Vorga- 
gon dealtfel întinsă-acuim Dn toate casele din Voldova 
yde se mar pitea bea din belșug ceai — venra și farfurie 
eu compot; dilesaţă, ipateuri, sticle de coniac, romy votel 
e-bohuor, 

Cit timp fetiscana durdulie, cu gorp gt boneta de dantelă 
albă. orinduia' tablalele a 'strămuta înaintea fiecăruia mi 
sulele, privirea hi -Sofron Vesbianni se oprea Jo fini elo 


"180 


mijloc, atît de stăruitor,- încit' slujnica. servi plecind: ochii 
în pămînt, cu obrajii pară, cu: miinile tromiurind. 

De urmă, cind servitoarea sfirşi. şi ieşi din salon; Sofron 
Vesbianu :se..așeză îndintea farfuriilor, ca întotdeauna, cu 
eru brutal şi grăbit al unui călător într-un restaurant de 
gară, inspectindu-și paharul, linguriţa, furculiţa. şi cuțitul; 
inștăcirid bucăţile cele “mai -ochioase, 

Zoe Vesbianu fa și de astă dată stinjeniţă pentru'el, de 
ateste apucături de han. 

Dar prinţul Gut, ghicind, îl seuză cu un-zimbet de îro- 
nică admiraţie: 

-Sofron Vasilieviciare poltă mare! Toată ziua aleargă, 
lucrează, consumă energie. 

— Ce spune, Zoico? întrebă Sotron, înpingiridu-şi în 
gură, ep degetul, o tele de şuncă supranuimerară; 

Zoe D talměci; 

Desigur că alerg! Eu nu sint um parazit! 

Aceasta „era Jo adresa -lui Durhiteaseu Bache, 

n Alerg, muveese; consum; fiindcă E consimili aprobă 
SulronVeshianu cu gura piny încintat, de această descope 
vite; pconsum 'fiindgă mă consuli“, pe core o giisea de o 
superioară fineţe; 

Ap di, tusind cu o înghițitură în gură, îi trimise o bucăţică 
de:şuncă, de unt, şi de piine, un ininuscul bol” digestiv, e 


xach 
îii fruntea.” hui Dümitraşéu Racliş, care-şi sorbea - liniştăt 
paharul cu 'ceai. 

Dumitraşeu Raeliş puse paharul” jos, fei scoase batista 
a se gterse, calm; pe frunte, 

+= Sint oameni care mănincă încă parcă ar Nacom scăpa 
din cavernel. făcu o constatăre, așa, neadresată. mim pu 
păturindu-și: batista şi -așezind-o în buzunarul de la piept. 
Sofron-ințelese pentru cine. era actasta; st fiindeă'-avea 
acum gura arhiplinä, tncit nu mai putea răspunde, il fulger 
nuinai cu o privire teribilă. 

După ce înghiţi, îşi rosti replica: 

=- Şi eu'cunose oameni care chiar dacă ar fi în peşteri 
ar juca argicë. În arsice de ăia... cum Se cheap? 

— De măstodont, eum unge eu un exemplar! îl'ajută 
Dumitraşcu Dachs, ziinbind fiindcă găsise bună istoria omu- 
lui dim caverne care ar juca în arşice; în lipsă de un club cu 
masă lungă, pe -două tablouri de bacara: 


ți 


181 


— Ce spun, te rop, Zoe Dimilrievna? întrebă prinţul 
Vorşaghin; înţelegind „că: amindoi ze ceartă. 

— Nimic interesant! răspunse Zoe. Se tachinează!  Dis- 
cută - politică! Spun că- dirijabilele  gerinane sint :-adevăraţi 
mastodonţi..: 

În eine aceea zbirni din nou elopoţelul, anunţindud, 
în; sfirșit, pe Radu Comşa: 

Zoe îi ieşi înainte, după ce-şi: cercelă din treacăt figura 
în oglindă și își aranjă buelele părului. 

Comşa rămase în'prag; căzut din lună. 

Se aştepta s-o găsească pe Zoe singură; își făcuse chiar 
un “plan de defensivă, şi dădea peste atiţia necunoscuţi 

Zoe îi prezintă, 

Sofron Vesbianu se ridicase de pe seaun. SL cn să-și des. 
tindă pantalonii încrețiţi armonică „peste urechile. ghetelor, 
së deda Ia ciudate uzvirlituri din picioăre; un fel de început 
bizar” de dans. i 

— Mi se pare, domnule Comsa = începu Sofron; curăţin= 
duşi en buzele a cù limba gingiile: de resturile euno) a ale 
poieorlor într-o schimă care îl. feu me Radu Coen së 
creâdă, o ln, că: ge Simba Ja el — mi se pap că'sinteţi 
şeful unei direcţii de la Interne? Statistică pentru recht, 
aprovizionare, etetera el “ețeteral imi pare! foarte: binel 
On te calc într-o zi. 

Radu Comşa l-privea cu. uimire, amestecată eu milă 
pentru Zoe. 

Va să ach acesta era. Sofron“ Vesbianu?! Stăpinul,- în 
fața legii. şi a oarnenilor,--pe trupul, suiletul si voința, ol 
Acum înţelegea multe, Si înţelegea, mai ales, dece se stringea 
atit de deznădăjduit lingă el, cind o trimitea acasă! 

O-privi-cu- mai puţină vrăjmăşie.. Biata Zoe! 

Biata Zoe îşi dădea toate silinţele ca să-şi păstreze aerul 
cel mai firesc: 

Porunci alt serviciu. de ceai. Îl invită alături de sa, fä- 
cindu-i Joe pe divan. Explică. celorlalți “că e un cunoscut 
dir Bucureşti, dintr-o familie: prietenă, tovarășul de avoca- 
tură al Im Alexandru: Vardaru şi logodnicul: domnişoarei 
Vardaru. 

= A! Eşti atit de bine-cu domnul Vardaru? E un om 
cu mare trecere la Domenii. Și la Internet... Şi la Război... 
Am avut de citeva ori de-a face amindoi, dar nù ne-ati prea 


182 


înţeles. Nu e nimic. Tuţi oamenii slirşese prin a sp înţelege 
cu: mine] vorbi Sofron. Vesbianu; culegînd. cu -seobitoarea 
merișoareke aurii: din compotul -ruseec. 

=—-Săţi don o farfuriel D intinse: Zi o farfurie de čom- 
Dot a o nmn. 

== Mersi! Niani nevoie: Vorbese. ei mariai una, Vorbesc $i 
mai Io una... "Te supări 

Zoe nu mai încinse discujia, iar Sofrón Vesbianu vorbea 
şi mai lua una. 
pi — Da, pe domnul Vardaru ag vrea să-l cunosc mai de-a- 
proapel continuă, scuipind cozile merisvarelor in farfuria 
lui Dumitrașcu Dachs, Îmi pare. foarte rău CH. ap ne-am 
înțeles... 

Sotron Vesbianu fiu spunea că „ncânţelegerea“ codita. în 
citeva intilniri în care. Alexandru Vardaru îl repezise, fiindcă 
il prindea. cu: afacen nu tocmai “dintre cele mai curate: Şi 
ascultindu-l, Radu Comşa îşi amintea acum că-a măi est 
această mutră și pe la biroul lui, si prin antocanierele minis= 
terelor gi pretutindeni unde. mişună samsarii suspecți, foştii 
vechili, negustorii . faliţi, lumea această: amestecată care 
mai bine de doi anii tralicase cu 0 mină pentru puterile cen- 
trale, cu cealaltă pentru consorțiul britanie; şi se strămutase 
la Iaşi, să-şi Continue, activ, operaţiile, încă mat prospere 
in haosul general. 

— Domnul Comen, în ee fel aţi: rezolvat problema” cea 
rhai dramatică “a refugiului: adăpostul? Aţi ost locuinţă? 
întrebă Zoo. ascultindu-se eum D spanea cu “simplitate „dom- 
nule. Comşa“ în loc: de „Radulec“ t 

=— Mulţumitor, doaimnăl.;. Am fost bursier Ia liceul de 
aici, la Internat, Am găsit locuinţă chiar la un fost:-prolesor 
al meu, pennar, ETA 

— OLE atit de geren en camerele, în acest Tasi sărac și 
prea mic! Uite, prinţul Vorsaghin a avut: noroc cu Noi. 
Nuse așa, Gurii Serghievic 

— Desigur, Zoe -Dimilrievnă,. fără dumneata. si Sofron 
Vasilievici, eram un ` naufragiat |... Dar Zoe Dimitrievna 
mi-a întins: mia? catifelată, care “nu are nevoie de inele 
casă fie fruinoasă, g iată cum om devenit un fericit nau- 
fragiat, salvat ou o prea delicioasă ramură de Tac salbi. 

-= Vai, mon prince, ce basme mai spui! Ma confunzi eu 
sistriţele dumitale!..; 


183 


Ei. făcindui en degetul: 

Daun Sergbievici, te reg, Ni mal seriosi. Stre siit 
rea cind mă supăr.- Conlisc cheia de jos, de la-ușă, -si te las 
în viscol mâine dimineață 

Radu Cozişa.se întreba dacă între acest rus-bălan, foarte 
plăcut'şi desigur” un mare mehenghi, dacă mire el şi între 
Zoe există numai prietenie -ori n-au “trecut emmcen dincolo. 
Și simți: o usoară;o foarte ușoară. undă de nemulțurnire. 
Se:consola repede Zoe! Biata Zoe! 

Caşi cura i-ar fi ghicit. gindul; dlătintndu-și nervos piciorul 
peste” picior, fue vorbi enieriatăc: 

= Mes, domnule Comşa? Am adoptat a noi -raniera 
wuicască Prinţul Versaghin nea învăţat si ne spuneră 
Dë nur ia Cur vorbaso eriou “Polstoi Porgheniev, 
Gorki; Hoste is Ne spunem Ze" Dimitrievoa; Go 
Serghievici, iritare Btefano Sofron- Vasilievioi.: E 
foarte icoriod ai pisac amuzant EE o intimi ăte-pie care o 
net) plimba in “public făra tenri chestie: nura de nuanță 
ști Radu Mihalovici gint. Sos Dä itrieng. Radut Zosta. 
Fără: domnul“, fără” domm pat Ca jn imtimitot ea faire 
doi soți; dot piieteni sau doi amanți: Nara Nu, Badiu: Mihai- 
loviti? 

Zoe, care executii astfel un” adevărat deng pe (äis de 
cuțite, Sp op şi rise, -cuun tril exagerat; care: sună fals. 

Simi 3 se ridicau. şi-coborau; în haina: de-catifea albastră 
despicată la piept, sub boabele galbene şi ovale “de,-chihlim- 
Bai, ea după on urcús repede. 

Guirii Serghiovici - Vorșaghin, “pătruns” de: o mb de 
binuială, după ce îi privise cu ochii fini pe unul şi pe celălalt, 
aplaudă: 

"Bravo, Zoe Dimitrievnat: Esti- cea mai admire bilă 
vusofilă din Moldo- Valahia. Şi pledezica cé -mai “elocvent 
avocati Caut avocat care s-a Wlentäfent eu Camera, 

Numai: Vean Sofron Vasilievici, nu'ințelesese omic, 
Dinde Zoe vorbise franțuzeste;, ei întrebă nedumerit: 

sie spune, frate Cå on pricep mimi Îi 

== Doamna se oferi Radu Corsa să-i explice == doare 
ni spune si wont minera rusească. gi în Joc sii mä adresez 
eu: focraulele: obisnuite: doarină, ori doamnă Neshi ari, säs 
spun:pur-si simplu: Zem Diratiriovna asa mm A: se. adres 
de exeraplu, prințul Vorgeëhin, Coen ce ges putea 


T34 


permit în- nici un caz; sind In vedere că prietenia mea cu 
doamna Vesbianu-e atit de vagă, cură a rămas, spre'regretul 
meu, dear din cele citeva cazi cînd ne-am întîlnit la Bucu- 
resti şi nu mi-ar do aceleaşi drepturi, ca domnului Vorga- 
ghin; de faţă. 

— Zi, dragă, zi-i- Zoe Dimitrievna si slirşeşte cu: sal 
A Aurbat-o  maludețult'-simphfică foarte plictisit de atitea 
mofturi Sofron: Vesbianu,. 'continuindu-şi operația” care se 
concentra în acel moment la emulgerea dien fire de păr 
d'ntr-un pe, ; 

Prindea “unul, încrucisindu-și privirea, op să-si poată 
vedea vira negului; 3 apuca bine cu unghiile și cu o smuci 
tară trăaea Dal din rădăcină Ochi lăcrimau, finde dure- 
ven îi răspundea ascuțit în creștet, îi venca să strănute, dar 
iumâi “căscă pura, fără:-să izbutească, aşa cum Ton crai 
sinea e uscat: 

Cind siet această operaţie, spre căremmelancolic și obositi 
priveau idrele ovale din pereti. Sofroni Vesbiânu së Wiere 
spre: Donan a 21" pata pe genunchi em Jor) palmei; talio 
enn de exploziei. 

= Fă em îți spun en, dung, Zii Zoe Dinata 
Zi Guai Serghievici |. La dias, toto hrinză el; Träieso 
mat stia, dorpie Comsa, eh "Ce. să- ți ma spun? Papei 
ia fiout mă-sa” po tunt Unde-ajung; sînt acasă. Ja dingi: 
prietenia, cărți, vode?,— 

Acuin erg rindul „prințului. Vorşaghin së, ceară Iëeuirt 

-= Co spune, onprabilul Sofron: Vasilievici? 

= Nimic! Spune că ruşii siat „un. popor Zocintätor) 
Limit Zoe, după fantezia” ei. 

Dar era mulțumită. Mat întîi mu rezistase: ispitei să-i 
spună ca.altădată: „Radu, Radule!“ în faţa'tuluror, cu'teme- 
state, Pe urmă, îl înţepase ușor cu-veninul acela al geloziei, 
Ta ene nici un bâibat, chiar cînd. iubirea s-a prefăcut în 
iadiferenţă, - întotdeauna „nu rezistă. 

Chipul: cum Radu găsise prințului Gari: Vorşaghin drep- 
tul săi spună: pe nume; Zoe; cu tamiliaritate, ironia aceea 
răutăcicasă pe care'0-o privepuse Sofron Ñ făceau bine, ca 
loviturile: în pluriă eu o floare. peste obraz; de la cineva 
drag. St gîndiiid aceasta, cu “un zimbet vag Zoe” Vesbianu 
nu-si: putea desprinde ochii- de la. gura scărnoasă și umedă 


185 


adui Radu: „Urebuie să-i muge buzelei... Numai, odată, 
la plecare; Îl due pină la ușă... O singură dată... 

Gîndul se lămurea perfid, tenace, cu 'cit.işi spunea că e 
măi absurd. . 

Dumitraşcu Dachs, străin de toate acestea, işi făcea- pa- 
sienţele. S 

Noul cunoscut nu prezența nici ` un. interes; nu vorbise 
amic despre joc, nu-l văzuse in mei om club, 

Se lăsa întuneric, 

Fetişcana cea durdulie aduse slesnice și lămpi, 

Sofron Vesbianu începu să-i explice: lui Radu Comşa, 
cu un creion în mină, înşirind cifre mari: pe scoarțele: unui 
album. al bicţălor vechi proprietari, afacere complicată, 
la care avea nevoie de concursul său a ol lui” Alexandru 
Vardaru. 

Cind Radu se pregăti să plece; Guri Sergbievici se ridică 
i el. $ 
j D invitá numaidecit Ja cercul lor; dorea să-i dea prilejul 
de a cundaște mai de-aproape ofițerii ruși, care-au venit să 
lupte peuilru România.-De fapt, se gindea că stind mai apro- 
piat de vorbă, va lămuri legăturile dintre el gi Zoe; exact 
acelaşi. gind cu care „Radu: Corişa primi invitaţia. 

“În ușă, Guri Serghievici trecu să-şi ia sabia și mariana 
din camera” sa, cit timp Radu Comşa. își îmbrăca blana. 

Cind sr întoarse în prag, Zoe Dimitrievna erg acățată 
de gâtul lui Radu Mihailovici, cu gura încleştată pe buzele 
lui, cu miîna'„albă și catitelată ca ramura de liliac alb“, 
dată după pitul lui, cu „ochii de 'coloarea .violetelor impe- 
riale“ închiși. câ să soarbă' sărutul mai deplin, Radu Mihai- 
lövici se apăra; luptă scurtă și mută, din care şiragul de 
chihlimbar ieşi rupt şi boabele ovale risipite pe jos. 

Gurii „Serghievici făcu un pas îndărăt, tropăi, tuşi, des- 
chise a doua:oară uga cu zgomot şi numai după aceea păşi 
din non pragul. 

— Gata; Rada Mihailovici? 

Ajută. Ja culesul. boabelor de jos; minunindu-se, cu cea 
mai desăvirgită: nevinovăție, cum de s-a putut: rupe Spora 
tare de mătase, așa, fără nici o „pricină. 

Căutind, miinile i se întilneau ca din intimplare cu miinile 
Zoe .Dimitricvaa, şi atunci D stringea “degetele subţiri în 
penumbra ungherelor ou o îndrăzneală de care Zoe a rămas 


106 


prea surprinsă ca să se. mai poată -indigna. De altfel, nici 
nu era cu gindul. la dire 

Petrecîndu-i pină la mi, repetă cu o ameţeală dulce, nedez- 
meticită: 

— La revedere, Radu Mihailovici, Radu! 

— Pe frigul acesta, teribil crapă buzele, singeră câteodată, 
ca o rană... spuse Gurii Serghievici,-cînd ajunseră în stradă; 

Radu Comşa: duse batista la gură, 

Într- adevăr, rămăsese... 0 -şuviţă subţire de sînge, din 
mușcătura Zoe, 

Se uită cu atenţie, în dreptul unui felinar,-la ochi prin- 
tului Vorşaghin, sub căciula înaltă și dată, de aăivahan.. De 
ce spusese ` at6asta? Bănuise ceva»: Văzuse? Dar prințul 
Gurit Serghievici Vorșaghin își întigea cizmele împinlenate în 
zăpadă, cu cea mai mare liniște, trăgind din (para lui lungă 
olt un periscop. 


5 


Cercul rus era alcătuit dan cinci; camere principale. Donă 
foarte mari: una: pentru” restaurant, alta pentri emil 
fer. Celelalte trei, cu numeroase mese de joc, de bt mn, de 
gustări, samovare clocotind neîntrerupt. 

Prinţul: Gauri -Vorgaghin, ea pretutindeni si “că întot- 
deauna, fu “primit: cu exclamaţii de bucurie. 

Parte din ofițeri jucau şi beau încă de la trei după ariiiază, 
Alţii veneau din sala de mincare, alţii se înăpoiaur; “ofiţeri 
de husari, de cazari, de pihotă, de geniu, de artilerie, ofițeri 
de stat-major. şi aviatori cu micile aripi de metalda epoleți; 
pamet înalți și bălani din ținuturile baltice, figuri de mon 
goli de la marginea Tibetului, un “caucazian. cu i figura albă, 
feminină, şi cu och şi părul brun în fața lăptoasă, ca tipurile 
reprezentalăve de rasă albă din atlasurile geografice, alt, 
prinţ cu figură de tătar, nepricioasă şi ou ochii oblici, mic; 
nervos, neastimpărat.; ofițeri din regimentele siboriens de la 
capălul Asiei, toţi rizînd, chermîndu-se, strigindu-se pe nume, 
alții atunci: făcîndu-și cunoştinţă; unul gata ameţit, tolănit 
pe o canapea rosie, ciupind strunele unei balalaici; decoraţii 
de toate dimensiunile, colorile şi formele; iar, peste tut, un 
Tum nepătruns, pe care trebuia să-l feregti cu mina ca să vezi 


187. 


hine cine-ţi. vorbeşte, şi mirosul dulceag de tutun rusesc, 
de piele rusească, de ceai rusesc... Cițiva români, două doamne 
en sot instalați La o masă. de joc, sistrițe cu fruntea strinsă 
în “batiste albe, însingerate de cruceă rosie pe frunte şi cu 
fustele scurte, lăsînd să se vadă. pînă la genunchi minuscule 
cizme de piele rnoale, ca marochinul. 

Printre -această mulțime, trei ofiteri români stingaci; 
ținindu-se unul pe altul, eum nu se pierd copiii de țăran 
într-un bilei. ; 

Cineva puse- mîna pe umărul lui Radu Comşa Se întoar- 
se: Scarlat Măinescu, în haină neagră, cu nionoclu prins in 
arcada ochiului stîng, 

Oniul entre -păruse “Elenei Bilbor, prietena” Lumini 


tel 


încintat de acest prea” păriinteari spečlacol; 
= Ce faci, Comes, Paie? Joo şi tu? 

— ul Sint en un cunoscut, um prieten, prințul Vorga- 
ghin.. 

— D enger perfect pe Guri. Sintera amicis: Io tip sto! 
Latitundii Ip nu ştiu ette gubernii, noblețea cea ai nule 
tică “i Petrogradului.;; 21 lu "el, rublele; ca nasturi li Jore, 
legi: bine: Ce-l.costă 3 Rohesc oii, de oameni pe moşii pentru 
dl Aproposl, Îşi :datoiez citeva tizeri Ze poli, dia ailele 
de jiurea neagră de Je Bucureştii Tu staw la dispoziție 
M-am 'refăcut complet; menger), Lridivizii Astia joacă brati- 
bus. Vrei să op executii, 

Şi -Scarlat Măinescu scoase: om porthil 
pe ol cărui colţ Radu Comşa văz cu mir 
m&nogramei de aur, o coroană de conte, 

=: Mersi! Liasă-i pentru Bucureşti, la intoarcere Inn ren 
să-ți De de gianp 

Scarlat Mäipescn zinibi ep dispreț: 

= Git despre aceasta, nici-o teamă sic), Fie vorba 
fotre noi: jocul. e la sigur., Acum, pardon] ME due, fuindeă 
mă asteaptă Loli Am adus-o şi pe ea, 

Lola — ung dn acele: multe prietene foarte văpsite şi În 
toalete extravagante cu care Îl văzuse pe Scarlat, Măinescu 
la Sosea — hohotea' într-un grup. de. ofițeri ruşi, sorbind 
dintr-un pahar cù picior înalt o băutură tare, de bună seamă, 
căci. strînse din ocht, după ce-l deșertă. 


et da 
prins 


deasuj 


188 


Un colonel gras, tuns numărul zero, cu imense mustăţi 
stufoase :şi sure, aștepta, cu sticla în mung, säi Loge alt 
pahar. Lola ridea ferindu-se, dar colonelul îi turnă cu de-a 
sita, puntaduii -palma după mijloc, sa prindă, cînd încercă 
săfugă.- Ce neruşinată | -Prumoasă de altfel, înaltă, cu păr 
bogat, oxigenat, cu ochii de un albastru inocent, dar atit de 
fardată t Desigur, “după: asemenea individe judecă străinii 
uşurătatea femeilor noastrel... 

Gurii Serghievici” Vorşaghin îl apucă de bray, conducta 
duch la o maen, între prietenii săi. Băură ceai. Bäură spirt. 
Erau profesori mobilizați, oameni de trupă, care abia puteau 
lega citeva vorbe, amestecati cu ofițeri de carieră si cărturări 
burduf “de lectură, discutind "aprins, pe măsură ce crestea 
numărul: pahărelor, “despre Duinnezeu și destinul oinenese, 
ilespre bețiite precedente a despre purificarea. Eoroneh „prin 
ravoluţia “rusă, care nu riai- poate înlirzia, 

Radu'Comga, între două fraze; oxptimă mirarea: generală 
că armata acestei apropiate revoluții nu părea să socotească 
războiul o chestie prea serioasă; se Sirămuta de pe un front 
pe altul Intr-mn continuu du-te-vind, toy mineau, “beau, 
jicau, cintat: O suta de kilomet de inaintare ori de -rebra- 
sere „nu însemnau nimic, Scoteiu balalaicele și armonice, 
aprindeau focuri, destiindau cutii de conserve, puneau bamo- 
varele Io clocot “și totul era “ca mai inainte. 

m Sintep tineri în război!” Abia acum 2 învățați, Radu 
Mihailovici t suis superior prinţul” Vorsaghin,  turnindui-i 
rom în pahar, Secretul războiului e acesta: să săvirşeşti ac- 
tele de bravură, cele mai decisive posibil, cu aerul cel mai 
nşuratic posibili.. Aceasta se învaţă: pe încetul... Iată acest 
prieten'al meu, Anatol Petrovici, cu figura lui boţită de tă- 
tăr şi aşa mic st chircit eum Îl vezi; că o babă din Caueszul 
hit... A luat parte la patru ofensive, a fost prizonier de două 
oi ei a fugit, a fost rănit -= de cite ori, Anatol Petrovici? 
— de șapte ori, o dată în cap, o dată în plămiini.,. Ce impor- 
tă aceasta Doctori dădeau din cap: „De astă dată, Anatol 
Petrovici e pierdut, nu: mai este scăpare...“ Si Anatol Pé- 
trovi nu era pierdut, se ridica din pat mai ziravăn ca loa: 
inta; Be prezenta: Tată- mi, am sosit! Să ne aducă spirt, 
ceai gi mincare!;.* Si Anatol Petrovici bea ca un popă; 
scoate sabia ca un'adâvăral; câzac: eind ise urcă vodea la 
cap; şarjează lămpile; retează dintr-o lovitimă gitul tuturor 


18E 


sticlelor -de pe masă... Aseară. a pierdut Ja davaite-nidavaite 
toţi. banii. pn la altina epopeieh, Ce mmer? Mi-a cerut 
o mie de.rublu_să facă nu at Ce cumpărături pentru poltul 
lui. Pierduse toți banii, ai lui și at regimentului; Lam dat, 
Pe Anatol Petrovici nu-l -rotuză. nimeni! n- cinci minute 
erau-pierduți toţi banii, si: după aceştia. alții; din picicare. 
Ce'importă?.... Anatol Pelrovici 'a golt o atcla de spirt, l-a 
dis Ordonanţa acasă, La dezbrăcat, l-a călcat.” Acum e ia- 
răși la datorie, aici! Miine la; datorie, acolo, pe front... În 
tro 31 Jovegle al optulea: glonţ; de astă dată definitiv, în 
frunte. Şi-a Sri eu Anatol Pelroviei LO să ne mai amin» 
Dap cităva vreme du ol, o săptămînă, două, o lună, dout, 
lar atuintă crezi. eä o să reamintim de Anatol Petrovici cel 
cu şapte răni; do doni or Tut din prizonierat; cel: cum a 
ucis nustiu lt austrieci peut, bavarezi’, are mm Carnet 
indle-i insanni? Defel! Aceasta -ousi rămînă în „arhivele 
roginient ului: Noi o să Super. Anal Petrov Îmi 
aruintese: sirasmie Deal Splendid jucător, de „cărţii: Nici un 
muşchi nu 3 se mișca pe figură cind pierdea jot, şi bani, at 
țabacliere, şi ceas: Minunat om. bielul Anatol Fetrgreio), "` 
De armi: o săi pomeni: numele, Lol ma rar. Vio altul 
Anatol: Petrovici e ingropat undeva; la: Riga oi în: Galiţia, 
oriin Căucaz, “Toţi Lan uitat... Anatot Petrovici? Un nu- 
mie. Sint 0 sută şaptezeci; de milioane de nume în: Rusia... 
De aceea să Dem. şi să no “veselia; Anatol Petrovicil Nu cu 
paharul acela mie. om. celălali k Aen dal În sănătatea tals 

Anatol Petrovici bäu eu paharul: mate si eu un og: foarte 
modest, strimbindu-și faţa: bopita e măslinie; în cel mai ve: 
sel „gilgiit de ris. 

După două ceasuri. îşi amanetă  tabachera. După trei, 
ciștigase zece mii de ruble şi, cu o sticlă deșartă alături, cin- 
ta, acompabiindu-se din balalaică, uri cîntec dp „acasă, cu o 
voce puternică gi gravă de bas, surprinzătoare pentra înfă- 
țişarea lui puţină e măruntă, 

Railu Comşa era şi cl acum ametit: Îl îndopaseră en tot 
soiul de spirturi: Pierduse: toţi banii din buzunar. Inti; în 
glumă, aruncase -citeva „hirtii pe -masă pe, cărtea prinţului 
Vorsaghin.. De urmă, pină. la ultima centimas Lueruriie se 
clătinau: inaintea ochilor. Vedea numai" fragmente de rea: 
litate. Vorbea ep un uriaș blond adineauri, nu-și mai annin- 
tegte ce, ceva vesel. Acura cu Lola, E ameţită gi eas Toți ò 


190 


pipăie, oe dezmăţat chicoteştel... Şi cu Dumitrașcu Racliş 
a vorbit, tatăl Zoei... Joacă la masa de dincolo, cu aerul 
atent al unui savant urmărind o experienţă... Acum, doi 
ofițeri de cazaci, veseli ei prietenoși peste. măsură, îl silese 
să bea un “lichid alb.: Ce-o.îi? E. foarte tare. Spirt -curall 
Ustură. gitul.... Ei beau în pahare: de vin, fără së se strirube, 
ușor ca apa: Şi toate se camp, lunecă,- se: depărtează, re- 
vim) Plutesc între straturi: opace de: fum, din care aper 
cind numai -capetele, cînd numai picioarele... E ciudat şi 
poate plăcut! N-a -fost ameţit: decit de cîteva oi în viaţă. 
El e um om sâbru. Radu Conişa o un om sobru! Iată omul 
sobru, legănindu-se, rezemat de uşorul unei intrări! Rizind.s 
De ce ride? Nimeni nu are grija lui, Pe aici se poate ieşi afară? 
De unde au bani să joace ofițerii aceştia români? Au uni- 
forme modeste, par bieţi ofiţeri nevoiaşi, şi, Zeil puchulele 
de ruble ca nimic. Nenorociţii! Dacă or P bani de-ai subzis» 
tenţei?. Miine, bang! on glonţ la tîmplă. Războiul: e lovarte 
simplu: secretul lui e să săvirșeşti. cele mai decisive: atte de 
bravură posibil, eu aerul cel mai friemt posibil... Qiie între 
Zoe şi prințul Vorşăghin.:? Are să-l întrebe, E simplu- Tn- 
tre doi bărbaţi, femeia trebuie totdeauna sacrificată. Nul 
Nu mat beau ceait De unde știi româneşte, camarade? Un 
soldat rus, vorbind rorrâneşte?...- Caurtos 

Do unde” ştii. româneşte, camarade? 

— Apii, mm doară sinteni: moldovieni di la Nit. 

= Si cura ai Ajuns aici, băiatule> 

— Nio luat muscat aici că: ştim moldovineşte, și D vini 
măi ghini... Cui păriun noi dän tîrg, ne înţilegimnoi.cu ne- 
gustorik. 

— Si-ti pare bine cë at ajuns in Țara Românească? Prin- 
tre românii tăi? 

= Apii, stăpine, noi nu sintem români... Sintem mol: 
dovieni.., i 

— Cum „adică, nu ti-ar părea bine să rămii între noi, ou 
românii noştri? 

— Ajasta, stăpine, încă mu s-a pule!... Rosia-i o împără- 
ţie mari și plină de tăti bolșugurili l. Că să. ni-aprochiem 
noi di-o țari mài nicuşoară, cit o gubernie a măriei-sale ta- 
ului: nostru cel mari şi bun? 

— Bine, măi frate, dar avem o limbă, ne închinăm, la 
același Dumnezeu. 


191 


A fil Nu listim noi aieste täti.. Da mosealu-i muult gi. 
tari Noi cuiel-ni Uni. : 

— Fugi, mă, că eşti: un imbecil | 

= DÉI Aen sîntem noise Träip, măria-voastrăi 

Radu Comşa căută on ban în buzunar säi arunce bace 
sie, Nu mai are nimica: Dä se împiumute de la Vorşaghin!... 
Dar acum soldatul a dispărut, Sa) lase în: plata Domnului: 
Si- cine: mai vorbea de glasul: singelui? “Prostii Toate sint 
prostii... Îl dente cap), Miine are să-l doară toată ziua. Ce-a 
căutat aici?:A, dal Vorsaghin. Ce faci, mon petit: prince, cun 
îţi spune Zoe Dimitrievna?., Te cam Jegen! -Şalupă pe va: 
Turia, 

Vorşaghin H ia la braţ. Ies amindoi la aer. Ce bun, lim 
pede, tare e aerul noptii t-A Stat viscolul. Cerul e sticlos, ca 
un. glob de gheaţă; Stelele palpită sus, gata'să se desprindă. 
Zăpada ‘séire sub picioare. Radu Comga ține gura nie: 
deschisă ca săi pătrundă adînc în-plămini aerul rece; Case 
întunecate. Fără nici o lumină, Toate casele au, noaptea, © 
înfăţişare misterioasă... Domm toţi întăuntru. Cine sint? Ca 
visuri îi incearcă? Acum, Jop, au numai visuri de spain 

Ciţiva soldaţi „tree prin mijlocul străzii, în (reng, O 
pâtrulă? Nut... Duc pe cineva pe braţe: um rănit, Și e lunii 
Io o “fereastră. . 

Radu :Comşa: se opreşte. 

Prin geamul cu promoroacă se vede întăuntru. Se ridică 
In. virtul picioarelor şi priveşte. 

Mese.uDonă, trei, patru mese. Și aer întinși, dezhbră- 
cati, morţi: Patru, cinci, şase... Sase morţi dezbricaţi, “eri 
prul pe piept, anii cu pete mere pe trup. Räni, desipúrs 
Citeva Juminäri- de ceară tremură o flacără; slabă. Noi ni 
meni să-i păzească; Șase. morţi într-o Gamer: mort? înghe- 
fati Li se vád- dinții albi şi gurile întredeschise.: Unul a ră- 
ras cu gura lărgită. de tot, ao spărtiwă neagră. Au ochii 
holbaţi. Poate plesniţi de ger, A miscat on morte Nu, Un 
şobolan fuge pe trupurile tapene, muscă” ceva. 

Dar e inspăiriîntători. Nu. trebuie permis: aceasta. 

+- Maide; Radu Mihailovici! se întoarse - prinţul Guri 
Vorşaghiu, “apucindu-t de braţ, tirindu-l peste“ crestele de 
zăpadă, 


192 


Ap, dung Ce ap mers 0 reine. lët" 
=~ Spune drept Radu Mihailovici! Nu te supără dacă 
Într-o zii vu şi Zon Dimitricvna ia 


6 


Some spinlscau'sprinten! șesul nins; sclipitor In soarele 
diinepi 

Kean doup: de Ja Los maepen la: Chioaia. 

Tu una, Luminiţa Vardaru, Elena Dor a -Mihai În 
cea dinainte; tanti Laura e Măgduţa Dobreanu, fiica Solei 
Dobreanu: de la Botoşani, prietenă e pe vremuri fosta colegi 
de pension „cu Laura Vardari. 

Clopoţeii zisipeau în ctinpul alb e Lëcut vesela lor che- 
mam argintie. 

Din “vasta -soliludiar, luminoasă gi unobilă ecoul rase 
pundoa eu alt sunet, de la alte sănii nevăzute. 

Toţi: aveau obrajii imbujoraţi de ger, genele albr du pro: 
moroată, respirația tăiată de şivoiul rece de ar. 

Mihai puse minape hăţuri, godind nebunește; spre: Inf. 
cosarea fetelor din” sanie. 

Caii alergau. cu toată” puterea, stränutind em boturile 
apropiate; arătindu-și gi ci. astlel:-votoşia: acestei ous, în 
dimineaţa. limpede, erh soarele cu dinţi care huhotea în 

nămeţi.: Stilpii de telegraf fugeau verlăginas -indărăl. 

— Mihai, ai së pe văstorni ! îi sign Luminita za äm 
mină dän mangon CEDI tragă de manta. 

Mihai; cù chipiul de geoală militară De erati: desehoiat 
7 git; tipind cu o sălbatică bugurie, care altii dl si alürea 

l-ar fi rușinăt, nu dădu mie o atentie aceslor: spice Terner 
şi plesni-crupă. cailor cu biciul. "Tree săgeată pe listă sa: 
nia de unde Lama Vardara D amenința cu degetul. 

Acum avea demm) deschis înainte... Mihai slobozi: "mur: 
gi, lăsind, băţurile în voie. Bulgări moi săreau- din copte, 
Se sfărmâu' np brain, împroşeau pulbere mărunlă In wemi: 
Ajunseră în virful unui deal; jos, se deslăcea în piela albas- 
trie mm Sat, cu subțiri spirale de fur înălțindu:se anre ver 
dimineții, ca. sărace fuman de erla primite. de-un Tune 
zeu: în sfirsit imbinat: 


193 


— Mihai, aceasta-a bet, un. e asa? pentru: Migdope Do- 
breanu!- Vrei s-o -epătezi Cu jasuşirile talt surumesti? it ne- 
căi Luminița. 

Mihai trecu băţurile sizitiului, -apăsindu-şi „supărat. cbi: 
piul: pe ochi: 

— Poftim! Dacă- aşa; mergeţi ep după mortl Loeng, 
Bumai la pas să le pH 

Luminiţa” şopti ceva, rzind; la; urechea: Elenei Bilbor! 

Mihai își intoarse obrazul roșu de frig: 

— In, vă rog, să nu conspirații... Acuşi vă căstorn Și-a 
să văr aud ţipind, să salvaţi. Capitoliul. 

— Bravo Foarte frumosi... În fiecare zi: îți: atei: alte 
Grott cazone... Probabil, “pentru a ne“convinge definitiv- că 
ai, intr-adevăr, toate calitățile. de: surugiu:. ` 

= Dadi nu'mă lăsaţi în pace! E o dimineață splendidă, 
aveţi inainte, cit se vede cu ochii, un cîmp minunat, și tu, 
Lminiţo, tu te ţii de Heactiri!... 

s Bint: Va së zică Măoduţa Dobreanu 6-fleac, Tudi 
ES Mersi pentru eat Fii sigur că o să am ep gentilețea să 

o gpün. 

— Luminiţo! făcu nefericit Mihai, Te-am rugat. së ince- 
tezi cu astea, Lăsaţi fată în pacel 

— Am, acuma mar e și „fată“. Un fel: de cum; ai spune 
fata din ops: ilinca, Safta... Dirce în ce rai bine: N-am 
să tit sg adaug şi p-asta, 

— Vuminiţe! 

— EA. ee, Mihai? 

Mihai Vardaru apucă din gou hăţurile e îşi răcori neca- 
zii -pe. cai, coborind valea în vîrtej. 

be cinci: zile, Luminiţa: nu-l mai cruța... Sosise. în. permi: 
sie der la-scoala de ofițeri rezervişti din Potoşani ei o-întovă- 
reine pe Magda Dobreanu, Ja a cărei familie, prietenă cu 
tati Laura, stătea. in gazdă. Şi: ce- găseau ele suspect: fo 
sas ad 

Magda: Dobreanu a Venit: să-şi vadă fratele: care: afost 
bulnav... Poate voiau: — nuci așa? — s-o Joge së facă dru- 
rot singură, pe timpurile: acestea? E copilă, şaisprezece ani, 
tacă o speit, O fată, exact o fată E adevărat că; lui ise 
cam; schimbă: glasul cînd ti vorbeşte: et îşi cara apleacă -ochiiş 
dis, poale să-i înfrunte „privirea. Dar așa a fost întotdeauna: 


194 


timid.: Şi Ia urmă, ce le pasă lor de timiditatea. lut? Nu fa- 
cea mái bine tă:rămină în sanie, la tant Laura? 

Ceea ce trebia să se întimple-s-a întîmplat. Datcu totul 
acestui monolog, Mihai: Vardaru a -urcat-în- goană sania-.pe 
o:movilä da prund, a desenat o:splendidă curbă numai pë: © 
patină gi a 'răsturnat-o frumos, semănind: pe Luminiţa aici 
pe 'Elena Bilbor dincolo. 

— Nal Acura ţi-ara plătit! rise “Mihai, :descurcindu-si 
picioarele dän băţuri e voind să arate așa că a făcut-o dina- 
dinis: 

O-ajută pe Luniiniţa së se ridice, după ceo sprijinise pë 
Eleng Bilbor. 

Luminiţa 's-a'smuls dän minä-t furioasă. Och “negri, 
sub micul turban. alb de ng, traproșeară. fulgere: 

— Bine, Mihai, ei nebun?,.. Are şi gluma:0 margines: 
Puteai sp ne fringi capul! 

~O femele nu-și: poate Tringe niciodată capul. Pentri 
simplul motiv „că nu poţi fringe ceca ce ai pierdut de mutti 
filozofă Mihai, scuturindu-şi zăpada ce-i intrase pe sub guler, 
pe Git. Mă Iert, domnişoară Bilbor? Astea sint numai Ter: 
tru Luminiţa! 

Elena Bilbor protestă, silindu:se së ridă.. Dar îşi apăsa 
cu mîna zvienirile inimii, de spăima care încă nu se pololise. 

Caii “intoarseră capetele și. priviră cuminţi, sunind ușor 
din 'zurgălăi.. Aburi se ridicau albi din trupurile încălzite. 

= Cucoane, dëm o mină de ajutor să indrept sania! 
spuse 'vizitiul bëtgn, zimbinăd pe sub mustață: „Se cunoaște 
de-o poștă că e nepotul lui conu Pol. Năzbitios nevoie mare! 
Şi cînd era mic credeai că are să fie molcuţ şi fricos ca o fota.“ 

Îndreptară ‘sania. Vizitiul scutură . blănile căzute” în „ză- 
padă. 

Din 'urină li ajunse cealaltă sanie: 

— Up sa intimplat, copii? se ridică tanti Laura dintre 
pleduri, ou" foarte mare îngrijorare. 

— Isprăvi de -ale lui Mihai a! matale!... Nu se “pricepe 
să mine ei a ţinut së ne-o dovedească! se-plinse:Liuniniţ a, 
sărind într-un picior să-şi aducă: şoșonul ajuns într-un samt. 

— Nu-i: adevărat! Le-am răsturnat: Ipoadrms a Mă neei 
jeau, şi atunci, cum am văzut movila“ de prund înainte, em 
viu să le trag o spaimă, ca'să le învăţ minte! se apără Mi- 
hai, mai: bururos'să se zugrăvească în och Magdo- Dobrea- 


195 


nu.om-al.răzbugărilor. teribile, dert 0 rimini vu mm de 
vizitiu - noinderiinatăc. 

— Bine că n-aţi păi uc) sé linisti: artă Laura Mihai, 
tot “copil nai rămast.: In 
îi dota pe Luumgmta, tanti | Nu vorba deep 
üres M-a scos dn Del Lot Immnpak au i-a ma lăcut gu, 
atal” 

— Oh ce-am spis otd ro? iutrebă perd: Taaminiţa; închi- 
ziud cu. viclenie, pe juroătate, ochir oblici de: musrnc. 

Mihai nu putea tă mărturisească, în faţa Magdei Do: 
breanu, eu ee l-a necăjit Luminiţa. Încă o dată avea tot ca 
ultimul cuvânt, S i 

Plecă'ochii in altă parle, si, casă aibă aerul cel ma indi- 
ferent, aprinse o ţigară, apoi, cu'chipiul” pe ceată, păru-că 
observă cova: foarte atent Ja picioarele cailor. 

— Poftim, omul dumitale! 1 arătă Luminiţa tantei Laura, 
cu lumina de ris“ nestinsă în ochii păcurii: Acum merger? 
Tngheţiăm ach 

Mihai dădu să se urce la loc și să pună ging pe baturi 

— Nut “Pardon!.;.:. Noi mergem ou lon. Tanti Laura, 
ţi-l cedăm matale pe acest: domn Mihai... , 

Mihai cobori, Socoteala 3 ze potrivea. 

Dar Lumtnäta continuă: 

= Şi dă-ne în schimb pe Măgduţa.. Uai cu mg, Magda! 

Nici Magda Dobreanu. nu se prea dădea dusă. lar Mihai 
tăcu o muträ aşa de amirită şi privi la Luminiţa atit de co: 
mic furios, incit ea nu-și mai stăpini hobotol și, cuprinsă de 
o subită generozitate, îl iertă: 

— Haide! Hămii:cu tanti Laura şi tută, mu cer. nimic în 
schimbi... Numai “nu-l lădaţi -să pună iar. mia De häpori. 
Ahtel, me mai dă emoţii de montagnes-russes Tari să i-o c0- 
rem), Š 

Diocarä, Mihai eră aşezat en fața spro tanti Laura sì Măg- 
tuja: Dobreanu: 

Ochii lise întilneau. Prin ei năvălea..un val: da cald, și 
atunci, roșie-pară, Măgduța Dobreanu Tei întorcea repede 
privirea. Jo crmtpol mns: ; S 

Avea Douca foarte mică, nast- nomai indicație, ochii 
căprii. foarte: deschişi, cu gene frizate, pura inserinind.-un o 
catigratic; totul părea cizelat cn finețe fantezistă, în joacă, 


196 


de; nativa care: s-a dislrat, între două exemplare „serioase“ 
de” uiianitale säi creeze -0 miniatură, ` Gindéa! Era. loc 
agolo pentru un cuget; -poiilru un sentiment? Acestea au fost 
Întrebările cele dinlii pe care riea pus şi: Mihai, ca oricine 
o Ven prima. oară. 

„Măgduţa-are:uncaj, să încăpă nunai bine dintr-o oglindă 
de buzimar, o definise Luminita Vardaras- Şi inima trebwie 
să-i fe cit:-o.alună“,: adăugase. 

Dar inima Măgduţei, cit-o'alună ori mai mică, bătea pen: 
tru Mihai mărunt” şi înfricoşată, de acest sentiment necu- 
noscul-Obrazul care încăpea într-o oglindă de buzunar ze 
făcea garoată de cite ori îşi incrucișau ochii. Noroc că toți 
Sint. acuri tot-aţit de imbujoraţi de ger. 

Surideang amindoi, fiindeă erau ` aproape, fiindcă erau 
încă aproape de copilărie, fiindcă dimineața ora. luminoasă 
şi aovul aspirat-era el însuşi o mare fericire. 

— Măgduţo, nu ţi-e frig? ge îngrijoră tanti Lauras Mi- 
hai: vezi blana te rog,-să'nu sufle vintul! 

Măgduța Dobreanu clătină capul: sub căciulița de zhe- 
lină. Cum îşi închiputau că „putea'să-i mai: fie acum big? Și 
îi venea să 'ridă, fiindcă Mihai, ășezind blana dedesubtul pi- 
civarelor, abia îndrăznea să o atingă, parcar fi: fost piipuga 
de cristal dän nu-și mat aniintea op povestire, 

Peiviră iar. un timp cimpul neclintit. 

= E “ciudat rupse Măgduţa. “tăcerea. Cind ninge, am 
chiar noaptea; cu perdelele trase, o senzaţie de ali, O lu: 
mină nepăminteană, care străbate pretutindeni, prin zidui 
și prin storuri. Dacă gar putea spune, aşa cum Sint unele 
visuri albe... 

— Și en. copii, spuse: Laura Vardari; mă ginduain pri- 
vind cimpul... Nu se ma cunoaște nici un holat nici o ur: 
mă omenească | Totul e inecat în acest al, A dispărut şi pä- 
mintul pentru care se dusmänesc oameni, și. ogoarele. pen- 
tru care Sp judecă frate cu frate... Acum. totul päre ireal. 
fantastic: și împăcat; o lume în care oameni să mu ge mai 
urască, fiindcă op mai au ce-și împărţi. -Să uite războiul! 

Tanti: Laura uitase. şi. dinsa că acum gase luni Iusese cea 
mat aprigă partizană a războiului. 

Dar Mibai era cel acum, pentru război! 

= Războiul nu e ură, Lan) protestă cu feura deodată 
senossă, hrăzdată de o culà între spimecgne Si războiul. nu 


197 


e moarte: e-vială latentă care se eliberează, e paroxismal 
vieţii: Nu urăsc cind veid “in război. indeplinesc o funcţie 
biologică necesară! Nici nu se poate. spune că omor; Did. 
că. în război gem conștiința “uciderii st n-am: remuşcare, 
Prepătese realităţi. noi, „un adevăr. mo. 

Tanti Laura deschise ochii albaștri eu mirare: 

— Nu înţeleg, dragă Mihail 

Mihai se gindi insă că din nou e ridicol cu teoriile lui răz- 
buinice a “tăcu, 

Intrară-în satul din vale. Copacii, cu crengile înflorite: de 
promoroacă, păreau “uriași: madrepori albi... Dar sot erg 
pustiu. Nicio suflare. Nurnai aţele: albastre de fum: Și ciinii, 
ieşind la drum, hămăiau de citeva ori de mîntuială; slabi a 
cu blana flocoasă, inteind! îndărăt, printre “gard, eu cozile 
tatre . picioare. 

— Ia prăpădit izantimaticul, -cucoană! lămuri. vizitiul: 
Tot sati s-o mutat la cimitir... 

'Trecură intr-adevăr. pe lingă. cimitirul cu multe crudă 
proaspete, de seîndură. albă. 

Mat îngropau si astăzi pe cineva. 

Se, vedea un grup negru de femei și: bărbaţi. cu capetele 
goale, în frig, en och in Jm, lingă bisericuța sută de lein, 
ascaltind prohodul. 

— De nimic. nu ne-a cruțat, acest război Pe care îl stä- 
vești tu, Mihai! suspină Laura Vardaru: 'Tot ee există sufe- 
rință omenească, ne-a fost dat să îndurăm.... Care dintre: noi 
vom scăpa; dacă va mai reveni vreodată: viața normală, o 
să mai putem oare D ca înainte, veseli, să "idem, să gindim 
senini la viitor, să faceni planuri, să uităm?,.. lată ce mä. in- 
treb cu, copii, nu. pentru mine, căci-eu nu mai aptent mult 
de la viață, ci pentit voi: S iată de ce mă tem at de op nu 
te înțeleg, Mihait... 

Mihai şi Maăgduţa: Dobreanu priviră In jos; jn degetele 
tarnăniisale care țineau Diana; 'silindu:se sincer. să De cu tot 
tul doboriţi de această tofericire generală. Dar Linerețen Jor 
triuinfa.. Se simțeau bine apr cape; şi viata de miine, de mai 
tirzin, pn Aren de ee să D se pură un che apt de cumplit, cum 
amar profeţea tanti Lan, 

Caii o întinseră din oo la drum; intrind în hotarul Chi- 
ati. 

Citeva santinete salutară. 


198 


Anc se cunoştea mina lui Alexandru Vardaru. 

lzolase intreg Satul, pusese să văruiască toate casele, fi 
tunsese,. le făcuse” etuvă, îngrijea” ei de aprovizionare; dar 
au le dădea voie să facă-un pas-dincolo de linia santinelelor. 
Terorizați, oamenii nu înjeleseră,: însă: se supuneau. 

An priceput abia mai tîrziu, cind. -comunele vecine su 
inceput să se pustiască de molimă, i iar la dinşii nu se intim- 
pla nimic. “Alexandru: Vardaru intervenise së fie adus tot 
aici și regimentul lui Pol, în refacere: 

Supraveghease el la instalarea unei adevărate tabere de 
bordeie şi barăci la marginea satului, pentru, soldați, Gres- 
mee din pămint alt sai, eu drumușoare între bordeie, ču 
podeţe de mesteacăn, cu stînjeni: de lemne aliniaţi în bata- 
Doane. 

Colonelul -Pavel Vardaru” cedase comanda. In papuci; 
bea toată ziua ceai. Cu mai mult sau mai putin rom, Alcă 
tuia-lste de bucate. Citea colecţii. vechi de reviste umoris- 
Lee și romane de aventuri, din biblioteca de copil a lui Mihai. 

Cînd se -ogoia vremică, după ninsoare, dr gp citeau, ur: 
mele sălbătăciunilor ca po foaia de hirtie, pornea cu 'doi-trei 
ofițeri la vinat: O dată pe zt cobora de ta curte la tabăra re- 
gimentului, se plimba cu miinile: la spate printre bordeie, 
aproba tot, ce se făcuse de către. alții și inspecta doar eu o 
deosebită atenţie bucătăria” soldaţilor şi popota. 

Apoi, on conștiința liniştită, urca scările cerdacului D 
casă, incerca Jo pian! să-și amintească ronanţele și danst 
rile de cabaret, ee pliclisea ȘI căsca. 

EL ie făcuse datoria, luptase fără mici p slăbiciune, co 
mandase fără nici o şovăială; aştepta. să mai lupte cu tot 
atita simplitate; dar ce-l socotaau. în definitiv; “să-şi” bată 
capul cu treburi de vechi Şi părea că asteapta recunoş- 
Luz de la frate-său, Alexandru, Lat lasă în “toală voia, în 
cele două zile pe săptămînă cind sosește de la Tasi, să-şi sa- 
tisfacă maña lu: de organizare, de planuri şi de tin părțăt 
porunci. 

Ofițerii veneau. direct sp 29. ordine de Ja Alexandro Var- 
daru şi erau foarte încîntaţi de acest oi. cate le eisen dez 
legare la tot şi la toate; iar la ministeie:si la coriondamentie, 
afla: toate. ușile: desehise. 

Erau trei cospodăeii de moşii. et ven de la Choala pa 
tru, îngrămădite laolaltă, „cu ile care masini arata. 


199 


Totuşi; su întocmise indată rtaduială, oamenii se inte- 
legean aici: 6 vită” mg tudura freë. gi tot regimentul: se hră- 
men pe loc: Mere: vestea: oameni de aiurea voiau Să vină 
si să seerucetseă ale. nuinute, Dinde? pretutindeni, era fon- 
mete, haos: “jale st molii 

Santinelile pundau insă baionetă. în piept 

„Titi Tuapo" 

Chioata devenise mp fel: de republică avea și: armată pe 
picior de rizbui, ` 

Cind zurzălăii sämgtlor sunară la poartă, în capul: scărilor 
ieși intru înticapinare unchiul: Pol, om dolinanut între umeri, 
cu o pipă lungă, bavareză, în „dinţi. 

Cele două surori ale bg Mihai, Cora a Balu,-se năpustară 
Cu tomne de bucurie. 

Atitridouă insă nu-l vedeau decit pe Mihai. 

— Ta Mihai! Sisä nu serii?! Ti s-a mai îugrosat vocea... 
Cât stai? Com de vine să tolerezi oroarea asta de iustas 
187 Parcă esti dat cu cărbune sub nas! 

Mihai se. lăsa răsucit pe o parte: şi pe alta. 

Amindeuă surorile” imbătrtneau' singure: Dären cé și-ar 
fi dat cuvintul să mu se despartă. “Toată” viaţa lor era con: 
centrată în acest frate: mat mie, pe care îl cocoleau, îl alin: 
tau; şi care nu prea Däreg mişcat de aceasta adoraţie, Tind: 
că fugea repede de Lovărăşia lor, chemat de viaţă, de zgo: 
mot, dr nottate. ` 

“Deşi le despărțeau numai șapte st apt ani de Mihai, Cora 
şi “Ralu arătau: mult „rar: în, vîrstă, Feăgezimea  fermoiarcă 
eră scrisă pp tipura lui. Mihai; surorile, cle aveau trăsăturile 
mai dure, och buni dar ceai stingi gure Lë și béërta- 
tească, pichja ohrazului vestedă; ele păreau două exemplare 
de probă, neizbutite,; casă -triumle desăvieşit în al treilea, 
cel din urină, fratele mai güc şi unic, 

Tanto Laura şi - unchiul Dol se îmbrățişară ceremonios, 
se întrebură şi-şi. căspunseră citea nimicuri indiferente 
trecură Ja altoava «insa interesant, 

Toata ingrijorarea Laurei Vardaru, în timpul câ: 0 ştiuse 
ta primejdie. se potolise acun Căsnicia lor revenise la:sirapla 
tovărăste dinainte; în ere Deco zeflemisea indulgent stă- 
biciunile semanie celuilalt, 

Dar fetel nu-si mai găsea astinipăr. 


200 - 


Tigile se teintiră, Toată ensa se mmtdu dr: Jam condusi 
de Tamguia., care Autre? plaun] dacă nu i-au Amort coca 
dech ` dădu ideea së fie echi bul ug divan din” sofragerie 
dr un tie io altul: iri “pe Elena: Bilbor: de-o mini e be: 
Mäpduta Dobreanu de alta, să Je arate priveliștea din bul. 
capul de fa'etaj, Valea cu tacul înghețat e nargmea Tumori 
a: pădurii îi zarea de sincală, 

După un sfert de oră, unehiul Pol Apáti: bărbierit, en 
ditia roșii, cu tunica steinsă pe (rop, eu părul alb: prost) 
a loțiuiie: si cu:menoclul prins în arcada ochiului, ea în zilele 
lut de glorie. Dest prea puţin se îngrijea de gospodăria de la 
Giona conilusă de cele doul nepoate, în aseinenta- ocazii 
se sinijea el amfiteionul” şi făcea exces de zel. 

"frâu deci de 'citâvă'ort In sotragerie că cuntroleze aran- 
jasca pes, musteind Tata din casă şi soldaţii, invăţindu-i 

— pentru a citea oară r — eum să răsucească servetele; cum 
să distribuie batalioanele paharelor, pe nëtt si destinaţie. 
bădu. sfiun  bucătăresei, -supraveghie” preparaţia peştelui; 
prins de soldaţi din iazul înghețat. Își feecă miinile satisfăcut, 
tate mere stunn) 

Elena Bilbor: se găsea striai aici Luminita o (rier în 
sin. Subtare, cu: părul” blord-cenușiu strins într-o cărare la 
itjloc sieu obrazul palid, cu înfățișarea de icoană bizantină, 
accentuat de linie cu degete ascuţite gi lungi, contrasta 
tu tatreaga tarihe a Vardarilor, în care ping at Mihai deve- 
mee pueg iar taati Daura fusese cuprinsă de o tardivă îre- 
neze do activilate, 

ka nu se simţea” la toderitnă decit între patru ochi, ro- 
trasă de soare, unde căpăta indată căldură în glas o gin- 
durile_i se. dezmorțeau,: Printre. cei: moi. timiditatea. lia 
intățișarea unei dezaprobăriș- ceilalți ge simțeau chiar stin- 
jeniți, iar tol-cevorbiseră înainte devenea frivol si vulgar. 

` Feu purta floare, podoabă, -parlum. “Totul ern şters, sun 
pin, în. doninta să Areacă neobservat, Părea că ignoră. tru 
Piuseţea-i -mitterioasă e  morbidă, “Nu cerea decit să De 
viată, 

Asile), Elena Bilbor trecea prin viață: cu într-o viata Ia 
necunoscuţi, unde. răruinea numai. citeva clipe, do politeță, 
casă se streecare la. cea dinti ocazie, fără zgomot: 

Pe asemenea fiinţe, viaţa le -pîndeşte; întru a sa nelndü- 
rati reranșă, cu cele mai virlene. și -hideg joenice apenne, 


201. 


În schimb, Măgduţa Dobreanu. o fost, de indată, ca la 
ea acață: 

Luminiţa-o purtă la grajduri, unde soia să-și vadă aruații 
Ze Je Făloasa e de la Arpăşeşii, aduşi aici cu cen mai mare 
parte a gospodăriilor. O conduse, să-i arate caii şi: ocoalele 
de vite, după perdeaua de stuf; 

JAngă vun hambar găsise un: băiat de-o gohioapă, cu o 
'Aciulă uriaşă: dintr-un cirlan și cojocelul încins -peste 1nijloc 
su o curea de hät. 

Sub povara “acestui belșug. vestimentar, -omuleţul abia 
se mai putea răsuci. 

— Stai un moment, Măgduţo! Să-l supun Io un intero- 
zator.. Îmi place grozav cum vorbesc ăștia de aici, cu pral- 
“loveneasca.lor moale și pitorească |... 

Ridică ţurca de pe ochii băiatului. 

"Ţincut se trase fricos de lingă păretele de lemn, ca. sălbă- 
ăciunile, într-o scorbură, să-și asigure de ameninţarea pri- 
mejdiei măcar spatele. i 

Aren nasul stacojiu, cit up Dumb: În picioare, opinci 
imense. 

— Cum te cheamă, -voinicule? 

Băiatul se rușină gip duse prompt degetele roșii la nas, 
vü siguranța gestului milenar; care la “toţi: copiii de toate 
ieamurile înseamnă cea; dinții expresie a imtimidăriii. 

— Haide, spune, pacul -pămintuluil...: “Ţi-a tătat popa 
imba? Dacă-mi răspunzi frunios, îți cumpăr ce vest? tu... 
Jam te-ai voi? ! 

— Un fluier! „prinse: curaj făcăul, lăsind în pace nasul 
“inăt, 

= Binet- Fluier să fie... Namai 'spune-rni Inti cum te 
beamă, ca SR şliu ou eine am onoarea. 

— Apoi, mišmi zici Mitiţă a Frăsînii a lui Culai Chiosriu 
fi pisti vali. 
 — DL. straşnic nume ai tu, mă Miuţă! Nume de grana 
tEspagne... 

Mitiţă a Frăsinii a lui Culai Chioariu di -pisti vali dute 
dina îngheţată Ta spate, ou. on fel de fudulic: „Așa sîntem 
më, dacă-ți place!“ 


202 


— Srce cauti Du aici, mi Mitte? 

== Mo trimis mămucă: 

— Cu ep afacere, Mitiţă, Pak? 

= Sal chem pe băd'ţa Costache. 

— Da bëd'ta -Costache “cine-i, scari pule? 

— Ei, că neata parcă ou st). laici la curţi, In ol. 

— DI ep să: facă. băd'ța Costache? 

— dan: să gie într-o fugă, că: s-o-mpuns; seroatii, 

= Uum Sp poate. nendrocirea aceasta; Matz dragă? 

— Poi 'o-timplare; Ciasu răul 

— Şi cum; a fost „timplarea“ P 

=r Cüt o. istorie întreagă... 

— Hai,  stimabile, spune istoria: întreagă, dlaci vest) 
să; ai eel mai frumos: fluier din lume: 

~ Cu:wriste:- roşii. şi verzi? 

= Cu vriste roşii şi verzi. 

=, Amu"neata gtii căseroafa Doch Let? rot prum borta 
gardului, la Maftei... 

— Cum së nu ştiu aceasta, Mitiţă, acumpule! Şi pe urmă? 

= Pi urmi; Maltei o tot zis: el d citiva; ori mărcii: 
Leila F risin, gege H Sprcafa acasi, CA go Umpia o pózna! 

— Di pe urmă? 

— Pi urii, äere io spus că donr n-o st: 4i mininci 
comindu, badi Maftei, că. mneatali. ce-ţi, pasă, că mu esti 
mobilizat: cimu omu mèu şi, n-ai „decit s-astuchi” râncata 
burta, că eşti bărbat şi asta teeabi di Dărbat... 

= Si pe Urmă? 

== D. uer, Maftei n-o astupat 'bortal 

— Și. „pe urmă? 

— Pi urmi, inămuca: 0 lăsat: şi ie; borta nastupati... 

— Şi pe urmă? 

~ Pi urm, neazdimincaţi iar o intrat boala d seroată... 

~ Și De urmă? 

— Pi 'urmi, numai ct-auzim on guiţat ca. aciala și gura 
lui Maftei suduind. iw: ögradi..: 

=- Si pe urmă? 

— Pi urmi, vini Maftei la gard şi strigă: Leit Frăsină, 
vină, şi- H ie seróafa cam. alungat-o și-o fugii einne după 
en gi ad puns Doalantr o fue? 

— DI De urmă? 


293 


-P neni, vi st maat hie? Mallei so scärchinat în cap 
Pui mama 1 dr serbată 

Luminiţa socoti du prisos si mai ett äng pitorescul inte 
retele. 

Mihai Je ajunse” din urină. 

De Ia fereastră “le văzuse -colinilind-:prin curte; stind'.de 
vorbă lingă hambar; ou Miliţă a Frăsînii a tut Culai Chioariu 
di pist vali, Îşi luă inima în diriți ca să vină. Voia-să arate 
vi Magdei Dobreanu ce socotea frm la dingi, da sp Lena 
de glumele Luminiţei:.. 

Nu curtea, ou hambare et grajduri, acurele vulgare de 
suspodărie, erau mândria Chipaiei. Ci livada întinsă de toen 
hectare, ou pomi bătrini. și “răsuciţi, printre: cate; copil. se 
văzuse de-atitea “ori pierdut în misterele păduiii ecuatoriule, 
vinde îl pindeau picile' roșii” cu arcurile întinse, pe el, fata 
palidă, venit- să “caute comoara ultimilor “regi. dom şi să 
elibereze captiva spaniolă, după cum seng în romanele Jui 
Bomssenard, Mayne Reid, Gustave. Aimard, 

— Ai lăsat po Elena: Bilbor singüră hs Cora a Ralu sint 
ocupate cu masa: Tanti Laura îi face morală lui unchiul Pol. 

=—.Da? întrerupse Luminiţa” uitindu:se: în och Ju. Și 
eu trebuie să mă duc — nui așa? — să-i țin de urii Eent, 
co së rëm tu... 

Nú- Si isprăvi însă vorba şi-i păru rău că notă este astfel 
„copiii“. Ea ge sinițoa acum dn sită: generic”, Fra ogi 
dită; dragostea ei pentru Radu Comşa trecuse de toate teme 
riles Iubire calmă acum: şi puternică, Le umplea Viata, piris 
uită de tot din jurul tor. Pe cînd aceşti copii Cum ze 
privesc! Nu -gtiu ee “să-și: vorbească, Tsi „ocolese wehi Și 
Mihai; ce pdiecl e, scoeiorindu-si nasturi de la tunică. tin- 
tocmai ca Mitiță a Frăsînii a-lui;Culai Chioariu «li pistă vali, 
pasul... Măgduţa, cu'privirea eu speriată... 

Laammiotta Vardaru 6 prinse. de: umeri şi o sărută "mit, 
repede, pe: 0chi,:-pe frunte, -apoi fugi: 

"Să nu vă depärtati l.. Acuşi va strig la masa! 

Mihai:-şi Măgduţa- o “priviră. din “urnă, săltinil E platii 
și. usoară- peste nămeți, în pulover ut de lină alb, strâns da 
mijloc, cu savito negre de- păr Tinturind de sub sugi dif 
albi. 


204 


{a virful. scărilor: secopri -să -răsutle- apisinalu-și: pieptul 
cuana, ridicind obrazul în sus; că0 pasăre care ben apă, 
se intoărse. şi le făcu semana: de curiinţenie din oun. ` 

=Ni e al de răutăeioasă,. cât vrea să pară, Luminiţal 
rosti doček Miha mat mut ben: el 

— Dar. cine spune că e răutăcioasă?- O iubesc atit. de 
maul), Cind stet de faţă trei-patru, mai: mulți, îi place să 
tachineze, e-stăpinită parcă de un demon al neastiripărului. 
Dar cînd ent numai singură cu dinsa, e aşa — nu ştiu cum 
să spun. „-—. e aşa de altfel, de calaă... Sint, două fiinţe în 
unt... Dacă aş îi băiat, n-aş.şti pe care s-o'iubese mai mult, 

Măgduţa Dobreanu se învăpăiase la obraji, fiindcă rostise 
cuvintul iubire. ; 

Cu vtitul -şoşonuhui: minuscul desenă o floare imaginară 
înomăt, S 

Numai: tirziu, cind crezu că i-s-a dus. singele din obron, 
ridică privirea in ochii lui Mihai. Trebuia să ze uite In: sust 
“Mihai eră em un cap mai înăli decit dinsa; Ta zimbiră. 

— Îţi place Ja mëi, Magda? i 

— Başa de frumos] Şi drumul pint aici... Casă bătut: 
nense; vara, iedera de la cerdac tmi închipui că e o minune. 
Si casa de la Tagi; tot aşa, do modă veche, patriarhală... E ca în 
Turgheniev on ca în Sadoveanu. De ce nu ţi-a plăcut să 
stai Ta Iaşi, sau aici... Do ee te-au atras Bucureştii aceia 
nesuleriţi? Cara si Ralu trebuie să fie atit de nefericite și sint 
atit de banne, Mihail... 

— Cora. şi. Ralul.. Ele ar vrea şi acuta să port: pantaloni 
scurți și sé mä joe cu mingea, Să citesc basme gi să declam 
poezii. la  mosafiri, cum mă. executam cind mă scoteau în 
spectacol, ou hang de catifea, guler de dantelă eg breton 
retezat pe frunte. Sint bătrin acum, Magda, şi peste. cinei 
luni am să-nii iau gradul și am së Du pe front... Dar iar te 
plictisese cu ce-am să fac şi ce-am'să deeg. Acum, huidemi 
De aici e livada. x 

O ajută de braţ să sară peste creasta unui troian și rămase 
cu mina apropiată, infiorat de această. atingere prin haină. 

Magda: Dobreanu păşea atent, cu mers mărunt, de pisică, 
ocolind. dimburile de zăpadă, încercînd rezistența bulgărilor 
tari, ridictad- din ctad ta ctad ochii spre figura serioasă a lui 
Mihai. Ce mare, puternic, simplu şi: ban ü păreal 


205 


Livada era: vastă. şi sălbatică. Aici. nu intrase mina lui 
Alexandru- Vardaru, să “taie, să alinieze, să rotunjeaecă. 
Nuci uriași, peri. scorburoşi, meri cu ramurile pornite de Ja 
pămînt întindeau în neclintire; în aerul aspiu, Höri de zăpadă. 
lată tufişurile de srneură şi de pomușoară! Aici ei prindea 
hamaăcul Inte do vişini, în vara cind-a' citit toate pomanele 
lui Jules Verne- Cind ridica ochii, pu ze dezmetivea. Venea 
diù fundul pămintului 3 Din “blocul de gheaţă cunde trăise 
zece mit de ani? -Din'inisula doctorului Monroă, ori de la anti 
pozi, cu fiii căpitanului Grant 2... Cui mare mirare auzea placul 
strigindu-l la masă ai se trezea Toma) la Chioaia:.. Au sim 
doa men, care aa fost sădiţi eind. s-a născut el: ce mai sâni 
acuml... Bătrini ca. şi el! 

Măgduţa Dobreanu. cascădă up (nl de bs argintiw ciiid 
îl auzi spunind „bătrini ca şi el“: : 

~ Ce? Mä Soco -ca „şi. egilalți, copil; Măgduţu? -Rei 
nosc aici opera- Luminitér.« De ce-mi ascunzi ochu/ 

O prinse de mijloc și se plecă, asupra; obrazului, să: vadă 
ochii. f j 

În mijlocul negru-a! pupilelor vastanit ae răsiririgea, ca 
într-o stranie. lentilă, micșorat si real, peisajul ou powi mng 
şi umbra lui; Mihai aplecată. O clipă buzele fură. apropiate; 
Dar numâi:0 clipă şi nu sp atinseră. 

Era însă: destul atit; ca: să; le rămînă. pentru “totdeauna 
în amintire, ca filftirea unei. mari presiniţiri. de, fericire, zii 
aceea de iarnă, cu mult: soare, cu multă lumină rece, Cu 
zăpada; scirţiind. sub paşi şi cu fragilele Don de cristal gie 
pomilor. “Totul părea, în neclinlirea letargică,. mac şi 
de pp alt. tărim. 

— Auzi? Ne stuigă... sopti Măgduța: 

Porniră,  ţinindu-se de mină, sărind: peste valurile Ae 
zăpadă, scuturind; în treacăt, cu un sunet mat, pale de rin- 
soare din crengi. 

Sus, în casă, Luminiţa, în mijlocul tuturor, si spre marele 
baz al unchiului Pol, dădea unul: din spectacolele ei îndiăcite. 

Descoperise jucăriile lui Mihai, de copil: sabia de tablă, 
toba a talgerele; un coif, caluk de lemn, un Vasilache care-s 
legăna trist și moale trupul îmbrăcatîu haină posteiţă, palan- 
sat intre degetele Luminiţei,. de. virful sculiei. cu clopoței. 

=" Ai intrat în canera mea, Luminiţo!'presimi catastrofa 
Mihai, aruneindu:şi repede och la Măeduţa Dobreana, pe 


206 


care ar D grut mai bine seste acum la la o sutä de kilometri 
decât -asistindla:acest sacrilegiu. 

Luminiţa uitase peritru-o clipă „muzeul ei sentimental”, 
zidit „în ement, în fara ccupată. 

Se-prelăcu-a nu uzi si eet pd fără îndurare: 

— aţă dovada instărictelur eroice de copil... Coilul de 
cruciat. puse coilul de crucial pe cap — sabia: codama de 
damäsc — agită săbiuța de tablă: — carabina Mauser: = 
opuse la or hi. și împuşcă cu dopul de plută — pornirile răz 
boinice s-au manifestat, după cum se vede, dn oe ma 
fragedă pruncie! Tot astiel la Alexandru Macedon, la: Napo 
leon Bonaparte, la Iuliu Cezar, la Mihai Brav wi Şi acum, 
tată” si cea dintii imagine a eroului! E cam nud şi nu e în 
poziție marţială, ca Napoleon la. Austerlitz, Nelson la Tra 
tulgar, Anibal la Trasimene; dar e viu și natural! Un Mihai. 
fără-teamă, în embrion... 

Luminita agită deasupra “capului. un carton: cafeniu. 
Fotografia lui Mihai cînd. era de şase luni, gol-goluţ, așeza! 
pe piiitete ca în toate; fotografiile: de copii, Dë o pernă de 
“dantelă, grăsuliu, cu obraji “bucălaţi, cu miinile curmale și 
cu o funtă în moto de păr: 

Risut fu General, ie 

Unchiul Pol jg scoase monoclul să-și şteargă lacrimile. 
Dar Mihai îşi făcu Jo și smulse fotografia A miña Lumini 
lei, rapind-o în două, pe urmă în patru. Aruncă jos cartoa- 
nie, înciudat, cuibuza:de jos tremurind. Trinti ușa. 


Luminiţa fugi după d să-l împace, cu lacrimi în” ochi, 
bătind cu pumnul în ușa după care. se închisese Mihai. Cu 
xncbilit atea dintotdeauna, îi „părea. rău acum: de ceea ce 
numai cu o clipă înainte: 0 înveselise peste seamă: 

— Ascultă, Mihai, n-am “vrut... Mihail 

Mihai: nu răspundea; in-picióare; la fercastră, op dinţii 
înclegtaţi: 

To Turin lui se. lovise uşor Ia Umpië. a vm cucu fenomen 
creştea văziud cu ochii, ca în experienţele fachirilor. Exact 
cât trebuia „ca să pară Măgduţei; Dobreanu tu desăvirşire 
digul 

— Maideţi Ja masä, copi! chema tanti. Laura. 

Camera se goli. Servitoarea. intră-să stringi cartoanele 
lrmprăştiate. 


207 


IAmace mum? Vas aula ct trupul moale Ze Jauche din 
tom buri eolorai e: de s jem? i, tins pe principe malen diva- 
diki eut: viu seuliei şi clopoței spinzurind pe nasul rogu 
Avea o viina-de pista indatasub trup i părea tă privegle, 
eu ochii votunzi și irati bucata” de carton uitată In picioa- 
vele -divamului, din imaginea ruptă; un col de pernă“ şi o 
pirte durdulie; rotundă at alba. din corpul. unui Mihai dch, 
fan, pe caro; desigur numai în candoarea pruneiei și-o-potuse 
arăta; aşa: fără mech o rușine; eoalii. 


8 


== Mattes. ir tede bidea Erici mat Int" pe Ja aenoaruoontt 
dela 18. "Tea căutate der dovi or fetiţa. Fe roagă ninal 
deit, Moare: omul... 

Maio Probhotă. ämmer Au ` milaeul camerei, cu geost ul 
neisprävit: 
îşi trase Ja Joe niineca doliu nului de stofă. militari, eu 
guler: de mc brurăriu. 

'Yoată figura arăta o marn oboseală. Ochii erau adineăţi 
în ceareăne albastre; în jurul guri, două cute săpau o paran: 
teză pretimpurie: Dar ceea „ce, neliniște încă mat. mut în 
această înfăţişare: ern tenul mori, linie neclintite: O Immte- 
triro. 

— 0 clipă nui, rosti reseta ni tă Să respir Să mă 
dza). 

Trase scaunul în fata sobei, Cu blana doselieral a, se așeză 
să-şi dezniorţească picioarele; întinse spre pară focului ruti- 
nile subțiri, pe care se citeau vincle. 

Flacăra jucă pe obrazul nemiscat, ea pe-un clip de e 
artificial; de panoplic. 

Cucóani Tias uja care inipltea în fundul canapele “o 
mänuen de lină; ridică ochelarii pe frunte am privi tăcut. 
Văzu emm işi schimbă inelul, prea larg acum, de pe nn deget 
pe altul. 

Clătină “din cap şt oltă încet, să” nu se auda: 

--Înţeleg, Mario, că eşti” obosită,. Dar îi puteri lăsa? 

— Bine, mamă; mă due Dinu ce face? 

= “Toată dimineaţa nu La auzit glasul. teil spuse 
cununi Tineta ridicind colțul perdelei împletite pre cute, 


208 


Prin fereastra micã- se vedea afara copilul, imbaodulit. în 
paltoriaș, In ot eu o Tegätoare de lină albă, våriad Im braie 
bulgări- do zăpadă, cit el de mari, să-şi facă „omul“. 

Maria zimbi a o clipă arătă eu zere ani mai tindra. Dar 
„iluminarea aceasta se stinse îndată. Oral fu. din „nou 
neclintit, mort. Degetele slabe apăsară Limplele, să. alunge 
senzaţia de sfirgeală. Cind ze “ridică, înaintea ochilor: juca 
0'bandă de scintei „verzui: O oră së sten întinsă: orizontal. 
nemişcată, săi n-dudă, să mu ştie nimien Mat existan însă 
aceste. fericiri interzise? 

Căută seringa şi cutia-cu bole-pachetul ile tată, Macon 
cu -aleoul. 

e Vot mu sa aflat cinei? , 
u Matol D ieri, toata ziaci aramis 
mu moară: Nici n-ar sit emm. să-Lingroa po oo zi) Sere Dr 
WIRD 

Bolnavul de Jo casa numărul AR ern up necunoscut, va 
atolo să ceară: găzduiră. li o văduvă nevoiaşi, acum o Jun 
şi jumătate; Un refugiat; ca atita alții, mn. Plătise chiria 
petreci luni înainte, își spusese: numele; dar nimeni nu atlase 
vieodată mat multi, : 

Părea “un: om jovial. De citeva vun glumise out fetiţele 
văduvei, spunind'că:și amintește de copiii lui de mune, Lingen 
îi fiecare zi de la opt la douisprezece, de la două! Ia gase; 
desigur, slujbaş. la vreunul din atitea: servicii “strămutate, 
Dar cine mai știa acum unul de altul? 

Cu. äm, Seri Înainte -se-înehbsese ca întodeauna dna 
meră, după/co ceruse un paliar cu apă fierbinte pentri ceai; 
a mg zi La geit delirinul, i-au putut Sne mm sigur 
cuvint “lămurit, Nu Inte șise niciodată” cineva, mm) 
dàutase „nimeni, mu “pomenise” despre nimeni; mer ni stia 
măcar din Ce Oorap anume era fugit: 

Acuii titosul'ii purta inintea în hunea stihiilor. 

în:stradă,: Matia Probotă: morse repede, biciuiLă de obi 
cerul profesional, singura. putere care-i: poruniea încă. mis- 
tările. De altfel, essa'se alla la câțiva paşi. 

O întâmpină gazda, o femeie, slabă, fără virslä. ou buzele 
vinete, cu Dag Jung și trist, imbrobodită-cu um sal încins 
pe subsuori, cu och rósi de nesomn. Funta su placa toți 
dm mahaluna aceea; văduță de piher cu” cinei copite. la 


nz Lom să 


209 


vzece am în jos, numai fete, indusi printre cràpătura 
cul nacuriler ;staceru de Te. 

— Cine are sé vă rai “poală” multumi; doamnă docto- 
reach, “pentru atita necăz a osteneala Vedeţi că nui 
pentru nui! Un străin, 1-adevărat,- dar cum să-l: Jăsăra cë 
peun cline? 

"iasă aceasta; madam Lipan... Le inteleg: dovadă 
că “sint adl Noaptea cum a trecut? 

— Tot en pt, doamnă- doctoreasă..: Citeodală credeam 
că doarme: Mă lua şi pe mme somnul. Dr urmă, îricerca 
deodată să sară din pat- Rupea cämnen de pe el, ridea, 
plingea, se zbuciuma.., Vă inulțumesc pentru lemne... 

latrară. în cameră. 

Pat erg tras aproape: de fereastră. Bolnavul nu le, auzi 
paşii. Scufundat în. perne, cu pleoapele închise, ar D părul 
că doarme, dacă muşchii obrazului n-ar_[i tresărit continuu 
şi dacă sub 'pleoape nu Sat fi văzut globurile ochilor, mus. 
cându:se  convulsonat inlăuntru. 

Cind le simţi” alături, Se 'ridică pe jumătate, dezvelinu 
pieptul, privind en ochii holbaţi ceva numai, de el ştiut; 
Cu o mişcare care trebuie să-i D fost obişnuită; voi să-și 
dea in lături-părul sur: şi vd pe frunte, dar nu ajunse cu mini 
Ia cap, Căzu la loc şi închise. pleoapele, Începu să ruigte Tron- 
tea la dreapta ai la stinga, între perne; regulat, cum se lea- 
gănă -singuri'-unii copii cas-adourmă. 

Maria Probotă scutură 'termorelrul,; D 'aşeză subsucară, 
prinse mina “care. se. lisă moale, să-i asculte pulsul.: 

Nu se mai puteau număra, bătăile: puls fifo. Dädu 
din cap- Di terinometrul arăta 40 e 6 Inn, 

— Doetonia Lo dat Ja fiecare ceas? 

Gazda făcu semn că da și, cu mina Jo gură, sopt că medi- 
camentul se termină, Cep së facă: pe urmă? 

— Bine, Cind trec diseară, aduc “altă doctorie, de la 
spital. Acum o farturioară pentru spirt... 

Arše virful seringi, destăcu mîna bolnavului şi împunse 
6 doză de cafeină. 4 

Necunoscul:ul' deschise larg ochii a deliră: 

= Natalia, de ce-mi: vorbeşti. astfel? A ps getut rezolu- 
țin: 345, dar cu roşu și; la: rind; Niciodată atita căldură. 
Iunie, iulie, august] Puneti lampa alături... Natalio; hainele 
cele noi. Se întoarce Erit Decerat! Sint patru mir de der. 


210 


rați şi un singur căţel, negru... Op. ceusornicul,. pentru 
Dumnezeu! Ca mini va bate ccasul, dar nici om chibrit. 
Desst) S-a deschis: ușa... Repede! E Emil: De cind'-astep- 
tam, Emili: Natalia, de ep nu-l “săruţi?..; Sesstl. Tăeeţil 
E obosit Emil.. Lăsaţi. să doarmă, Emil... 

Bolnavul ridică amindauă miinile, să comande tăcere: 
sssi! 

Apoi, deodată, le repezi înainte să alunge o vedenie. O 
luptă infricosată se dădea înlăuntru, intre. puleri nevăzule, 
căcă toată. “figura fu plină de spaimă. Tăcu, Trăsăturile; se 
destinseră “pololite. Cu ochii închişi începu iar: să legene 
capul de la dreapta la stinga, de la stinga la dreapta; mono- 
ton, egal, ca un pendul. Gm Suieräior ` gura întredes- 
chisă lăsa să se vadă dinţii ciudat de puternici. Tva: aproape 
de moarte şi în clipa aceea nu s-ar fi cunoscut; Dosla ri-avu- 
ese cînd să lopească muşchii şi carnea, obrazul era rotund; 
părul -cărunt,. dar aspru a des. 

Maria Probotă îşi aducea aminte că Fa zărit de citeva 
ori trecînd pe stradă, prin „faţa. set Jor. Om „cu obrazul 
rumen şi cu aer voios. Boala unii asemenea om tare i-ar fi 
părut ceva „prea grav; dar Maria Probotă ştia i in afară 
de o minune, nu mai există. scăpare. 

— Toată vremea a chemat aceste doud: mue: „Natalia, 
Emil! rosti gazda, încrucişindu-și pe pieptul plat miina 
roşii şi crăpate de legie: Poate să-i fie Popii... nepali. Volet, 
atâta are, erg ôm nevoiâş,, dar nu-i Dänn. Bpugon că a să 
ireacă toate şi că are să fie bine! 

Femeia “arătă lingă perete un geamântan mmm, cu o 
curea înnodală peste încuielorile stricate. O unibrela rize- 
mată alături, cu minerul înfăţişinil. un cap de pasăre lustunit 
de mină. O „pereche de şoșoni, dn care unul tornat 
arăta talpa, cu ziriții tocit și  cîrpilă cu o bucată de sumă 
roşie, de cameră de automóbil: 

Maria -Probolă. întoarse ochii. De mult trecea printre 
toate, cu sufletul uscat, ` 

Îşi strinse seringa, cutia. cu fiole, apăsă dopul Maconului 
de spirt: ş şi le dădu “drumul in buzunarul larg al dOhianului. 


— Doctoria- la fiecare: ceas; Alea anu putem Joo, ȘI 
te rog, păzeşte-ți copil... 


211 


Femeia dădu să-i -sărule. sina: Ti hiseră usu Necunos- 
Cut. äus singur, hohotea: 

=-“Ha-ha-hal. Ce hecatora bi, anii! fair mm e "eum: 
rafi. Morți și decoraţii. De ge, Natalia, de ge? 


D 


În stradă trecea up Turgon militar; da teapu! caror, cu 
cinci sicrie de scinduri -nezeluite, bătute primitiv în piroane. 

Soldatul mină în picioare; fuma op capăt de ţigară lipit 
de buză a scuipa de sus. 

Din când în când privea înapoi, să vadă dacă nu-i. cnd 
sicriele dän căruţă, 

„Poţi du devenit insensibili! gindi Maria Probotă, (ener: 
sind- spre casă, prin zapada murdără, cu „resturi de legumo 
inghoţate și zoi aruncate în drum, Niciodată n-am crezut 
că oamenii pot. rezista la atitea suferințe, Ni ge pare. peste 
puterile noastre; a doua zi indürăm altele mat cumplite, 
şi totuşi trăiri! — Ne; trezim  repetind gesturile automat. 
Aici unul moare, străin într-o casă străină, nu se știe de unde 
vine, cine sînt numele pe care le cheamă; dar cite altele nu 
se petrece mai Sufiorător încă?“ A 

împinse 'postiţa. Dinu, care 0 auzi de astă dată venind, 
fugi împrejurul casei, să-i iasă inainte: 

= Mirauţă, Baida să-ți arăt!... Numai capul 1 mai am 
de isprăvit. Îi fac deg ochi de cărbune şi uite colea ce riustăți 
straşnice i-am pregătit, 

Seoase un smoc de lină din buzunar şi vru s-o prindă de 
mină, 5:0- Uriie, să-l arate, 

Maria sp feri: de atingere. 

~- Dinule, i-am spus. së nu Le apropii: cînd. vin de la 
spital, pînă nu-mi “schimb. bainat... 

Supus, Din rămase. Ia distanță. 

Observă o pată de medicament pe poalele dulmanului d, 
plecîndu-se de. departe. cu ‘miinile sprijinite pe “genunclii, 
după ce-o studie încruntindu-și sprincenele mici de încordată 
atenție; declară pln de convingere: | 

= Chiar bine spa, mămaţo!.., Uite citeşti” de murdară 
de microbul 


242. 


Aflase a el, după -discutiile profesionale din casă, că 
iile molimelor sint pricinuite de ost? mizerabil inierobi: 
a 1 vedea, după capul său tari cit imuştelel 

Fugi indărăt la. omul "de zăpadă. Era aproape. Jett, 
Mai. are nevoie. de citeva” nitremetiseli... Două: pieoare cbn- 
drice şi. scurte, de lapon; straiul eu nasturi de nueh, mmh: 
sprijinite Ia piept într-un toiag. Pentru aceste. aperăţii trise 
douä “lăzi ca së ajungă pină süs; mu o dată ze Deal 
pămînt, en. oral de „zăpadă -in braţe. Dat auum sfirais 
Luera la capul ghilotinat, așezat. po un capac de ladă; lipine 
duii sprincenele și nasul, care cădeau mereu, Se rigen bulă ri 
citiva- post, își scutura  raiinile roşii, sullind. in purini să-si 
dezghete degetele, se repezea să. aducă. 0, modificare vd 

nasul i se părea prea plingăreț, cătind în -păniint. sau zm 
ridica prea. impertinent către cer. Îi Bpi mustatle de Linii, 
le 'răsuci. Perfect! Semăna acum cu bădia Iorgu... 

De alitel, tot pe bădia Iorgu are să-l roage să urce: capul 
Dr umerii omului de omăt. Singur. e prea. greu, să incerte, 
iar are:să-l răstoarne. Ştia prea bine că bădia Loru are sii-i 
facă îndată pe plac și că are Să se minuneze teribil de această 
operă desăvieşită: E atit de bun a întotdeauna vesel badia’ 
loreul 

Într-adevăr, bădia Torgu st soția domniei-sale, Smătăn- 
difa: sora și cur natul cucoarnti "Tinta, se-arătatoră ninis 
matt oameni, 

Dëdia Lorgu e slujbaș märont Ia vaniă; am șapcă mea- 
prä cu două trese de out, caes Jaú amplu de entuziasm pe 
Dinu. Yrăiau In căsuţa lor du rnăhilaua Fagilor mia vu 
totul de neamurile din Bucureşti. Cind: o părut cucoana 
Tincuţa în poartă, cu ciudata lor căruţă "de bejenari fără 
cort, ou Dënn înfășurat în paltoane. și galiri; cu Piticu: pri- 
vind resemnat cu unicul lui ochi în zloata viran, şi-a frecat 
plâoapele ca: indintea unei arălări. 

De vormë aa înţeles. Era atita prăpăd împrejur si atit da 
giivea ajunseseră acum arătările! 

Le-au oferit îndată odäita pa bună dm. “fală, pentru 
moenbn. După citeva zile au descoperit-o. a pu: Mama. Ja 
spitalul e. Tou făcut: o surpriză: badia lorga s-a du s-o 
cheme de la spital, tirä “să-i spnund im aşteaptă- acasti, 
Nici mu La recuggsct Ja Ineepgt 7 Marin lase ră mal 20 
ruda. Ia Zog. 


213 


Cind a-deschis ușa şi i-a văzul înaintea focului: — cucoana 
Tineuţa împletind. parcă” se afla de cînd lumea acolo, şi 
Dinu jucindu-se cu Arabela inhăniată — a izbuenit în' plins; 
Tot. așa ei Viol Probotă, după două săptămini, cid a 
ajuns la Lost, bărbos şi rebegit, să caute spitalul: Mariei, 

S-au adiinat astfel” toţi, cum nu îndrăznise închipuirea 
lor să riai spere. Bădia Logg şi cucoana Smărăndița Sau 
reträs în încăperea din dosul casei. Nu'le găsea vină că atita 
vreme îi uitase și nu se mirau că numai acum, în nevoie; 
le-au detcoperit urma: Viaţa e viață, nu? 

Acum Virgil plecase Io regiment, lingă Bacău; cucoana 
'Tincuţa, sufletul: acestor peripeții, luase frinele. gospodăriei; 
iar Piticu, adevăratul erou, deşi nu era- de sînge maur, ci 
numai un-căluţ de cărăuş lipsit de orice înfăţişare epică; 
indură soartă tuturor eroilor după ce şi-au împlinit: datoria: 
Bătrin,- “ehior gi beteag, fu vindut de bădia' Torgu ca să nu 
ingreuneze bugetul lor sărac cu o gură de prisos, 

Şi astfel se mistui în neant... 

Dinu răsuci caierul de lină şi se trase îndărăt ou o mină 
la 'spăte. Ar putea. jura acum „că sint mustăţile lui bădia 
lorgut Dar a uitat să-i pună şi un lanţ de ceas la Driu: Are 
el un gnur de mătase, şi are să-i lege, în loc de medalie, un 
ban cu gaură. 

Începe să ningă iar. Fulgi moi şi neconteniţi, ca ninsoarea 
din globurile de cristal, jucării. Îl cheamă în casă. Bine, lasă 
că vine îndată! 

La fereastra: cu colul: perdelei ridicat, de  onde “ochii 
dinlăuntru- H supravegheau la fiecare cinci mimúte, cucoana 
“incuţa bate şi îi face semn: 

— Ajunge, Dinule, stirșeștel 

~ Îndatăl... L-a căzut--0 mustață... Numai so pun. și 
gala! 

Bonita- vine să-l-ia de mină, fiindcă altfelştie :că nu ter- 
mină cu ek Nue nimic! Are să-si vadă omul de pe fereastră. 
Numai de ap căpăta și un ac de păr, dn care răsucit “să-i 
înjghebe'și o pereche de ochelari: Ar îi atunci: cel mai arătos 
dm de zăpadă "din toată strada: La Bucureşti nu mingea 
hiciodită atit de zdravăni nor fi putut să-și facă un om atit: de 
märet, R 
Se lăsă dezbrăcat de--păllen. Descällat de şesoni. 


244 


— Acum. pol să te sărut, mămuţă? Te-ai spăla de rn" 
ceia de microbi? $ 

O- cuprinse de -după git 

Pe scaunul dinaintea sobei, Maija privea în foc, fără nici 
vn gînd, ca bătrinii. 

Yruntea rolundă se strinse lingă fruntea copilului; ochii 
castanii cu fire de aur îşi măreau asemănarea alături. Dar 
în: părul lung a greu al Mariei, înnodat la ceată, se vedeau, 
dacă te uitai de aproape, citeva lire albe; iar cînd “surise 
unei amintiri, ori pentru nimic, aşa numai fiindcă simţea 
alături de pieptul ei pieptul lui Dinu eu bătăile regulate a 
«alde, atunci, în lumina fugitivă “care-i, trëcu De figură, în 
giragul-alb, intact; şi regulat, dintele cu-emâilul imperceptibil 
albăstrui dădu :surisului înfăţişarea neliniştitoare a fructelor 
atinse. de un -ascuns semn al mort, , 

= Lasă-mă, Diriule!... Sint obosită; eşti greu... Joacă-te!... 

Cucoana Dncuta împletea repede. Andrelele jucau agere. 
între degete, cu nu ştiu ve impresie de voioşie şi de tinerețe. 

Din Cînd: în cînd, ridica ochelarii să privească” la Maria. 
Creţurile mărunte ale figurii, ca pielița merelor care au tre 
cut prin iarnă, se adinceau atunci, și tot, obrazul părea iarăși, 
așa cum l-a văzut, Radu Comşa în noaptea:cu ploaie de no: 
iembrie, inaintea: tăciunilor, ca o pungă de țăran Sărat; 
strinsă în baière. > 

Îşi punea Ia Joe ochelarii: și povestea toate tnttiplärile 
din vecini, pe care; le cunoştea ca dintr-o uimitor de amë- 
nunţită cronică, Tundeë ` în: două luni. învățase „necazurile 
fiecăruia. 

La o casă, nevasta unui: refugiat a născut și și-a. vindut 
cerceii ca să plătească moașa; la alta oa mut un copil; „la 
cealaltă a venit veste “că băiatul e prizonier; Orghidan a 
început -să ardă gardul, nu-si poate lăsa copiii să moară de 
ger; Elettereasca. a trimis după citeva. bucăţi de zahăr, își 
înțărca fetița; ofiţerul de la Popovicioaia “s-a îmbolnăvit” 
de exantematic, l-au dus Ja spital... Astfel, cucoana -Tincuţa 
recapitula: concret, cu “fapte si- nume; o parcelă dän toată 
nefericirea anonimă a iernii, a ţării, a lumii. 

Dar inimile -şi le găseau înăsprite! de atita avălănșă de 
dureri, şi întâmplările se înșirau „povestite ca din alt: veac 
ori câ din altă planetă. Fiecare se suiîngea zaireit în suferința 
proprie. 


215 


Cineana Ancuta Ae lăsă andrelele la o parle -Q riânusă 
era guta. () încerei pe ut 

— Crog edial destul de largh pente Virg Tinute, 
ce înseineuză” "asta 

= Mi joc dea refumata, bunot -Arabela e Pilicu si 
en Sie seala ki 

Dun răsturnase „o băricuţă” cu pičionrele Asus: 2nghe- 
Suiee legături cutii, ghete; op sal făcuL sul: o Zobhämse pe 
Arabela si o Hra după cl päm ceată: luga privea mut 
DL sp stur să sape de sori. nedeprinsă ew 'resenrzrea 
animalelor "de tractiune: 

— Ber! Denel Am "ins în sfirsit: şi la Furen. Să 
faceia ` mie Tock Asteaptä, mà cutitul; cii dan wua 
oväzul s: Cam ` schrtie sain din stânga, trebuie 3-4 inget 
Lann. Ditulă, nu ţi-e iig, mamă? Bem un ceai curnpàrii 
mn piine, și In demm, copila Piticule, Pitičùlo, 4c-ai purtat 
bine: pînă: iie neum să te vădit... Gata?... Cu ajutorul In 
Dumnezeu poimiine sintem. la “Tecuci 

Dien pen cu bagajul lui, Drind o pe: Arabola, iuni pre jur 
md odati, spre Tout, 

Cucoana "Tincnţa, fără “alte comentarii, îi Jun biciul de 
sfoară «lin mină şi-o der po Arabelia, care sări pe dran 
şi se incolăei, i odihnească oasele: după tangi văl orice 
şi să-şi lingă, părul ros de hamuri. Si 

lina. incrucișă braţele; amäit 

— Pine, buniţol Ce sin), ou at, prizonier 2 Alură să mp 
mă joc; că. ninge; aici să nu mă joc. de-a refugiații, că răsca- 
lesé lucrurile)... Cine a mat văzut să chu aşa un copil 

Aceasta era de la bădia Torgu celire, apărătorul şi compli- 
cele său în toale isprăvile. 

== Aa 'să-tai: iau lumea-n cap: Nică dea -rănilul ensar 
voie să mă joc, buniţo? De-a'rănitul on stric "pe. 

Dinu îşi legă la cap o balistă şi, șohiopătind de-un picior, 
ptn Dat în uribrela 'buniţei,: începu: së umble prin” eamerä, 
gemind a -rezemindu-se. de pereți: 

Bătu în ușa: unui dulap, în chip: de usa und- case, 

— Fiţi bun $ datt: ajutor gout (änt! Vin tocmai de: la 
OI. 

Aach, Dn Își îngroiaşăi vocea şi xarteşte jet "el, pentu 
cei: dinăuntru: 

— Nave loc, omule! E pună casa de reifumat?. 


216 


Soldatul bate. Ja altă ue: 

— Dä bun, vă rog si dai adăpost unui rëm! 

Vocea te-sehunbă: e ca si fie amenințătoare: 

“— la Sffrat odată. Dupi ceat fugit: dinane ina 
micului, umblaţă acura pe Ja casele oamenilor Dat drumul 
la câinii, 

Tot Dim explică cu alt plus pentru prepisu did e 

— Ăsta” e unul: din cei rare an făcut. contrabandă Un 
phuttuit! 7 

Şi e legătura albă Io ent, Schipäiined, eu Xâce dän ve 
in oe mai rugătoare, de care s-a îndulogal singur de-i vine 
mum să plingă cu Jace “adevărate, continuă peregrină- 
rie; jăluind: 

= Fit bun, vă rop, änt um biet răni... Via Aatrnai de 
Ta Olt. 

Maria privea fără să audă, poate, fără să vadă, iu cărbunii 
din “sobă: 

Flăcărilo se stinseseră, Mai erau cițiva Lăciuni în cenuşă. 
L:uceau sinistru în crepusculul încăperii. Atrăgeau ochii. Deag. 
Miinile: îi acopereau fața; nu semai vedea nimic din obräji. 

Era numai o umbră, fără: figură, strânsă lingă cîțiva tă- 
ciuni stingi 

Se ridică a Srapinse kituri scaunul. Odihna vi sfirgsg, 
inbrăcă “lolmanul mit ärer, îşi îndesă boneta en crucea 
roşie pe cap; 

O clipă, în ceața plumburie a oglinzii, cit îsi incheia hai- 
na, -inirezări chipul ei ohosit, străin; cu liniile. pechntäte, 
moarte, do gresio. 

Ton poarià; afară, o întâmpină oäftod Toizta de Ir. cusa 
numărul “18: 

— O mm) Acuma Lo Luut mahaia luminarea... 

„Atunci. nu é- nevoie Sëch mat aduc disearii medicamen- 
tult...*% Com i-a Venit îndată în minte, absurd şi rece, gîndul 
acestar Mai intii, gindul acesta? i 

— Mergi întinte, feito  Tesjong a en. 

Acelaşi: seldat op Turpel de adueauri trecea îndăcăt 
In fulguirea doinoală. 

Sicriele mu mai eran. 

Soldatul: cu capela pe ceafă, în mcäuare, ținind bäturiie 
depărtate, Toten, og -ușitranea uni om care: "ga set 
cu binectreabai 


CARTEA. A DOUA 


Capitolul: + 
MÎINILE ALBE SI MIINILIE NEGRE 


i 


= Mai aşteptaţi! Domnu Coupen e în consiliu... 

Usierul examină cu atenție” de expert grafolog” numele 
scris” cu -creionul pe cărtea de. vizită, 

Apoio mistui în buzunarul” scurteicii: de şiac, unde mat 
aşteptau o jumătate de duzină. 

Maria Probotă:căută cu ochii un scaun. Toate eran ocupate. 
Dar la un “capăt de bancă improvizată” dintr-o" scindură 
nedată la rindea, îi făcu Joc; binevoitor şi cu grabă de galan- 
tomie arhăică, un moșneguţ cu cioc alb și căciula de imitație 
de biber: 

Zăpada topită de pe încălțări ramifica pe podele itoaicle 
într-un complicat. bazin fluvial, cu. afluenţi. st ostroave, cu 
albia  adincinidu-se. spre testre, unde- duşumelele roai roase 
de paşi închipuiau ut adevărat estuar, 

Stăruia un miros acru de lesie şi: fum de tutun răcit, 
ca într-o - percepție. 

Tot se -răsuceau. ofliud, schimbindu-si locul, - citind a 
recitind. ziare mototolite, dintr-o singură- foaie, suspinind 
cu uşurare de cite: ori se deschidea uşa, şi se trintea. izbită 
cu piciorul, după un functionar cu braţele încărcate de dosare. 

Un perete: de sciaduri albe. care: nu se ridicau pinë în 
tavan, retezate. inegal, despărțea fosta. sală de recreaţii a 
școlii, în-două: aci sala de asteptare; dincolo, se auzea ţăcă- 
mio maşinilor: de scris. cn an, sirit gras de bucătărie. 

Deasupra: usilor. rămăseseră. vechile indicaţii pe tabla 
reliefată: Clasa IV, Clasa TI. Cancelaria. Sub ele, Lee m- 


219 


Sint recent. căliurafiate pe cartoane dreptunghiulare, re- 
parsan nova destinatie a säll ` Deea generală, Contabi- 
litatea st Stitistica. Arhiva. Jor pe pere, prăfuite: bere 
răte a ou plaze. de păianjin, în are: se balansau scil 
muşte de "astă-vară:..0 hartă a Romaniei at tinuturile 
locuite de români, un tablou infățisine sistemul: gotvus al 
omului ` în trupul negru -ew bifureaţii albe şi Tine “ca Vasile 
de peşte, ó planen arălind-melamorfoza Tutunilor:- ornida, 
cocon, crisâhdă ei “fluture. 

Un domn cu pălăria tare, cu ochelari prinsi Zn "ant gros 
după uporbe a eu miinile la spate, își damen iştepl anca, 
ricapitulind în gînd Jerta de intuiție: din glasa a IV-a pis 
mars 

¿Observ ă că o min du topi scrisese. cine ştie cind, stânci 
dar bunător, cu creionul; sub ciclul mlataarfuzele. o 
concluzie neașteptată: „Domnisoara Laien "e o imida" 

Domnul cu “ochelari surise cu uelancalie, ` vipslindn-ze 
Ta destinul domnisoarei Late, Desicur, vo ` profesoară 
sevară și fără frumuseţe, rea. a plină de ha osindită să 
rămină pentru  totdeaunu; inidă didactică, fără, să vunoaseă 
zborul. ber și capricios, de fluture; in soarele prim ăverițor. 

Apoi domnul: căscă și trecu phetâsii jo basta României 
acun mincinoaşă și vană. Hotarele năruile arătau wn rosu 
insingerat, “care reluză să se cicalvizeze. 

Prin „această. mulţime. Loropită de "maraem ul asteptari 
Sofron Vesbianv, cu căciula de lulru pe ceată eu blana des- 
chisă: şi cu clapele“ soșonilor lăbărțate in daturi se plimba 
triuintal, oprindu-se” din cînd în cind. să sopteasiă "cn 
vusiorului,: cărma îi: strecurașe un Daësig geniros vn si-l intro 
dusă înaintea “celorlalți. 

Usierul răspundea cu semne uistorioăse” d corplicilate; 
or cu Mina în buzunar căuta să numere, pe nevăzute; ette 
hirtii da unu, doi şi cinci lei a capitălizat pină acu. 

Cind număra, avea o figură pierdută, cu chu mier. 
deschişi, absent. de pe planetă, Cineva “îl întrerupea întu 
bindu-l; atunci se uita 'dușmănos: își pierdea  soeoteala. 
învepei dun nou, pipăind. hârtiile: sapte. dr wn "Jeu. gase, 
şapte, „opt, nouă de doi Jet. S 

"Trecn un general de intendent vu firețuri alle or eu un 
ghiozdan doldora; apoi mm dom voluminos și: important 
sălutat pină Ia pămînt chiar da cei care nul cunosteau: Pe 


220 


Zo D ingbitea usi pizilæ de omal vu Jain de aer, Si ct 
casieria iu buzunarul! sting Guce drept sc-allau cärtäk- dë 
vizită). 

Maria: Probota incepu să regrete ia a venit Ta dät 
abia acum seama: CH ap fi tost: ma staplo să transiiti fin 
trun „bilet: rugămintea ba Virgil. 

Sfirşise de citit, peste umărul -tnoșneapului tu gogait 
şi căciula de imitație, gazeta:de ieri, Tip Jo uaunțură te 
inortuare ah :cruciulițe: negre. Acum descifra de pr peretele 
«lin. faţă o cromolitogeafie ` afumată, cu. culorile stinse: 
Mihai Viteazul și călăul, când. ven se trintis ieşi; generalul 
de'intendenţă- cu ghiozdanul: dezurutlat, domnul xolutiinos 
si important. încheindu-și mănuşile, alte Sage personaje civile 
şi militare, vorbind. tare şi rizând; aprinzindu-şi tigrările a 
arunciui: priviri, care “nu: vedeau, . solicilatorilor ridicati 
respectuoși: în. picioare. 

Sofron Vesbianu, care asaltase: cu! ocheade libidinoase 
o biată. fetiţă rașinală, cu coada! bălană pe spate, părăsi 
această indeletnicare Trival- și, readus Ja realitate, se repezi, 
îndrăzneţ şi. inicros în: acelaşi timp, la doi cunoscuţi din 
comisie, Le täie - calea să-si expună” plingerile; scoase un 
teanc de petiţii din buzunarul: blănii. şi, de la piept, tocul 
automat, „cu “care Se puteau pune rezoluţii iriediate. 

Aen se întâmplă că Maria Probotă To pofita de usien 
inaintea tuturor, în biroul hg Comşa. 

Radu se ridică. din dosul teancnrilor de dosare a, eu súr- 
prindere plăcută, îi sărută mina străvezie, inainte ca Maria 
să-şi poată: träge îndărăt, degetele cu feminitatea -devorată 
de acizi dezinfectante, Cel: dënn gind al Mariei- Probotă 
afost cé hainele albastru-inchis ale lui Radu îi Satinereata 
figura brună şi puţin «palidă; fără voie, D Lrecn în minte 
chipul roscat al lui Virgil, ochii fără gene, mustăţile țepoace 
şi rare, toată tnatățișarea “stingace, de dascăl rezervist in 
uniforniă . noroioasă. ; 

— Cu ce-am. plăcerea rară sä te pot; servi? Ce face Vir- 
si? întrebă Corsa în. picioare, ziribind, -prrvind-o în ochi 
o spunindu-şi ch am slăbită cum e, ochii: Mariei an încă 
farmecul licelor de aur în: castaniul luminii şi. gura păstrea- 
zë, Jmpoteire tristeței -irnpietrile, proaspăta frăgerimo  cu- 
pilăreaseă.. 


Maria -Probotă -plecă ochii sub privire. 

Întinse scrisoarea hii Virgil, pregăţită. la tidemină: 

= O să vezi că nu e Vorba despre noi... Noi- ne-ară de: 
prins să nu mai aşteptăm de la nimeni rara plăcere —-cum 
îi “zici dumneata! — de a fi. copleșiți cu “serviciile... 

.— E ceva urgent? răsuci Corsa scrisoarea, surprinzind, 
ca'întotdeauna cind vorbea cu o femeie frumoasă gi tînără, 
pe ce doi subalterni din birou spionindu-l:cu coada ochiu- 
lui, deg se pretăceau că cercetează dosarele cu -cea mai 
mare atenţie. “Trebuie să dau un răspuns imediate... 

— Câteşte, te rogh. 11 invită Maria. De a înaintel.-. 
arătă pasajul cu unghia. Celelalte ou interesează; sint: ches- 
tiuni „banale, - indiferente, conjugale... 

Radu Comşa se retrase între ferestre; 

Marii, vezemată de pervaz, privi afară, în stradă, unde 
picura zăpada -prelinsă de pe acoperișuri, în soarele. călduţ; 

Scrisoarea lui Virgil Probotă 1 ruga, prin Maria; pe:Rädu 
să treacă neapărat; Ja o casă „din Tătărași, unde fostul: lor 
coleg, Dan ` Schein, îşi scuipă cele din urmă rămășițe: de 
plămin. Era un apel de vechi. “camarazi să-și stea intr-aju- 
tor: „Zilele: Jui Şcheianu sint: numărate: Nimeni. nu-l ma 
poate salva! Dar red o:datorie să încercăm a îmblinzi soarta 
unui nefericit, cu care om por) la drum împreună. o se 
pierde. Nu mä îndoiesc că Radu, cu toate gravele „lui ocu- 
nat, “va găsi timp “să facă ol ceea ep eu, de o, nu mai 
pot face. Insist însă: mă tem-că fiecare zi Jäsatä së Lroach, 
să ou însemne un ireparabil prea tirziu...“ 

Urma adresa casei „unde zăcea Den . Scheianv, citeva 
rînduri dintr-o scrisoare priuită de la ël, pe urmă Intrebări 
care-o priveau numai pe Maria. 

Foaia. de hirtie tremură imporceptibil în mîna lui Comşa. 

Îi încercă. o “mustrare: 

EI nu se mat gindise de mult nici la Virgil, mo la Dan. 
Și iată că Virgil Probotă, cu toate necazurile si sărăcia lui, 
de departe; dintr-un bordei do campanie, Sr arăta mai ome- 
neşte îndurerat de soarta prietenului în “pierzare! "Untilit de 
această “constatare, tare Zuch o “dată îl scäden in “propria-i 
judecată, împături scrisoarea şi-o“ trecu “Mariei, după ce-și 
însenină. “adresă. în agendă; 

— Te duci “chiar “astăzi, sperl stëm Mana- Probotā. 
Eu am fest imediat ceam- primit scrisoarea f. E condamnat 


222 


fără scăpare, chestie de citeva zile, Dar mu mai pot „călca 
acolo.. i E o Tome imposibilă, o casă de alenaţi!,.. 

Nu 'adătigi -că' fusese înconjurată de un sot de zănateci, 
care-o îintricoșaseră, glumind - alături de camera- inuribun- 
dutui, tăcind-o să roșească la aluziile: lór dezrmăţate::-adevă- 
rață - atmosferă şi -chentelă: ` de „tavernă. 

~ Și Virgil ce face? Dina? Cucoana Tincuţa?.... încercă 
Radu'să rupă. tăcerea care il stingherea: 

= De ce: acest interogator de'mintuială, dominule Comşa? 

Ahădată, în rcamaraderia “lor, îi spunea Radu: sau 
Comşa: simplu! Observă -aceasta si säi. 

= Dumneata mu te mai interesezi de foarte multă vreme 
“de-feştii prieteni... Sînt trei luni de cînd ne'aflăm. aici. Fără 
aceaslă seiisoare, -recunorişte' că nici: nu te-ai D “gîndit la 
noi: Nu ne-am mat văzut! Nici n-am, fi avut, de altfel; de ce... 

Radu Comşa își amintea Cu riustrare cum a părăsit el 
in nanten de noiembrie, în drmmal retragerii; în“ ploaie, 
pe Dinu d pe cucoana Tincuța: Uitase cu-totul. Îi apărea 
această: nepăsare mai mizerabil- Zoch, fiindcă: de oi ugi 
nu-l muncise gie) o clipă:pindul; mei mu se “mai inlrebase 
Corp le-a fost în urmă soarta: 

Vu së repare. uitarea.  Îngăimă citeva vorbe pentru 
Mama numai, rezervindu-și dreptul pentru corișliinţa Ju 
să sto esăriineze” mai. sever singur. 

— Am avut atât de Joer), Un birou. cu toată răspün: 
deren. Pe urmă, de unde si-mi imaginez că: sintoţi aci? 

Maria ridică oclii obosiţi: sub fruntea: boinbată şi it 
privi drept, 

— De ep atitea explicaţii? E una'mai simplă 1 firesc. 
Viaţa ne îndepărtează! -Dumneata- ai alte -preocupări 

O- pauză, 

— Vitan -să te felicit|... Eleva lui Virgil face-o bună 
partidă. 

Conisă runge intre- degete creionul subțire al „agendei. 

Cei doi luncţionari de la mese scriau: de zo. eu capetele 
plecate -pe foile de hirtie; dar erau: numai ureehi, cn toate 
că: Maria: vorbise: surd. 

Radu::se hotări: 

= Îmi permiti să Le însoțesc ciţiva past? Ani, între feres- 
tre, nu e locul cel mai nimerit: pentrg gechateen, met peatru 
pledoarii; ; 


223 


Își: îimbrăcă paltonu ȘI 0 într 


LU aer) strigă celor vai astiptău in sală să Areiică după 
amis Io. patru. 

Moşneagul. eu cioc ali îşi indăsă am ärt. peste urechi 
căciulița -de imitație de. biber, uitindu-se-mustiălor la Maria 
Probotă: i-am” Tëout Joe Cu atita bunăvoie. și. acum, din 
pricina dumitale, iată atà jumătate de zi pierdută!“ Dar 
Radu Comşa trecu repede; cu figura “îneruntală, cu gulerul 
ridicat, printre damëni mormäind; numaiin:steala surise 
eu satisfac piad- ştrongăreuscă a şcolarilor care ta furat din 
prögramul “plicticos vn ven de libertate. 

= Cumi vine să abandonezi. atiția oameni, după ce-au 
aşteptat? Poate au” nevoi: grabnica E ulita” mizerie 
acum; pretutindeni! îl certă Maria Probolă, căleind la stinga 
Ju, pe trotuarul” epp, unde 'soarele. de inceput: do: martie 
topeă ninsoarea imurilară, £ 

— Mă -sutprinde;. acest: sentimentalism: la o dontoriță 
și încă la unacu atitaes perienţă | încercă Radi Cotușa” să 
Antătiire răspunsul cu o glumă st constitind în aceiasi clipi 
«lezolat, că nu prea art noroc cu glumele in asemenea inipre- 
jur i mă așteaptă pe mine, eu pealike E um ode 
fier, viața. ii 

— OU Pentru dunele asam carele Nerki 

= Dr op acesi pentu minet? Sărat oare MIAE mutt 
aerul „unei, “brute? 

Radu: Comşa gindea: Are dreptate: să-i. par Draka teis 
ua şi: privilegiată! Viral e într-un. bordei de mäint, după 
ce s-a Unit pe toate "drumurile: de retragere. ale änt, Dan 
Şeheianu moare: de oftică, într-a beiden ă- de mahala” din 
acest: Iasi: al tuturor “expierilor. Eu primese i 

Maria Probotă, mervind alături. se intreba la rindul er 

De ve sinit oare-0. plăcere animală să miere lină ol? E un 
egoist k. Pus. la adăpost de toate prime, pile Îsi aranjează 
viata DR înlăturind tot-ce este prilej de suferinţă, Biè- 
tul. Virgil imi scrie cite, îndură în peșterile: Jor de. pământ 
L se par” bimore inaccesibile: un: ceareeai urati un pahar 
de ceai linipede, o carto; gingurealu bg Dinu: Și cu: găsete 
o plăcere rea să păsesc-lingă omul care-a: fugit de une, din 
prudent -calcul Ochii. jo sint atragi de gura lut cărnoasă 
şi. senzuală; peste vointa: nea, annalu de äu e satisfăcut 
de vecinătatea acosta alt animal, robust, mulon de sme 


KS 


e -nepăsători Am An copil cam inseamnă oală raţiunea 
mea de existentă; îț-iubesc: de ce nu më gidse la cl, auum a 
E o urit- gdumg, o dezgpustätonro aJumä; viaal 

Mann Probotă îşi aduna Log fe gindurile, cu Ton! A vota, 
Ia Dm Aproape săii-şuptească umelle intr:ajitor: Dinul 
Inul Dinu! 

So surprinseră văenil: 

“Maria privea profilul Duis Radu ca Vărai puzel adins 
tă; nedindu-şi seara că il priveşte, 

Aşteptară: să traverseze” An faţa. stath Ju Miron Gosti 
cu ulerul de zăpadă “prelingind apă ge mantia coclii ăi de 
bronz. 

în: soarele: firat de martie, trecătorii se imbulzit ca 
giuzăniile. 

tesen du iarnă cu fețele stoarse, Taminzt a vu och sii: 
“duşi, după patru luni de suferinta rinte dat presimțirea 
primăverii înviura figurile cu o nădejde încă. Umuda Și nivos: 
lunară, “fiindcă oer) og uşor gi proaspăt; Pătiundeă lo 
Im plămini, adipe gt ameţilor, ca Ip pieptul conválescentilor: 
În: väzduivnl „umed stregihile ` se topeau, gesturile păreau 
mäi uşoare; Lett idevenise soian şi impóniler abil- Nori albi 
se apean "In albastrul md al cerului; 

Un. voftter fără mină vide cu toţi “dinţii albi; lingă fe- 
inel: cu haine ceinte- Se cunoştea că. nici omul eu mineca 
suală prinsă în-ac nu-și aducea aminte'că aare Ida: mich 
femeia, plingea un mort. 

Era cea dintii primăvară, după madd d incepeau vele 
dinti uită 

Radu Comşa se apropie mai mut de Mania, susținindui 
bratul să pâșească peste noroiul amestecat cu zăpadă cafenie, 

D väzu ochii plini de gânduti, obosiţi. și (riet, 

O intrebă brose; cu'un suris ştiutor, de protecţie a ironie: 

“Mărimtiseşte, op gindeștă: acum? 

Maria Probotă răspunse mecanic: 

Nimie! așa cun se apără întotdeauna femeile surprinse 
asupraunui gind de .nemărturisit, 

= Evan ier). latină dan cap Radu Comes, cu un 
zimbet: pe cari voia mai departe ironic “Totuși aş putea 
reproduce Cu uhrotare aproximaţie rellecțiile;.. Im spui; mu 
ele aşa? lată unio cure s-a lepădat do tot co putea:4m- 
porăra învaţă, tate un bagaj incomod, pe o linie de trans- 


225 


bordare. Prie tenie, prejudecăţi, obligaţii, tott... Ca o şepirlă 
rarei lasă în mînă coada; să se salveze eal“ emm ar apela 
imediat Io um exemplu dn domeniul. său „zoologie; Vis 
Siet răceala dm prietenia lui. A fost "me aci, desigur... De 
e na dat pe la mine? De câte oi ne am intilnit în doi ani, 
ne-am spus numai banalităţi indiferente: doi vecini de masă 
tă un restaurant de gară,-pe care numai intimplare- pune 
atături a schimbă „de mintuială formalități convenţionale. 

— Virgil a -stat numai o săptăminăl...-îl apără Maria. 
Nieinu ştia unde ești şi dacă ești aici. Era zdrobit.-de obo- 
seală, deprirnât, aproape -bolnav Venea de pe front a sp 
intorcea „tot 'acolol... 

Radu clipi mărunt “să-si Inte un sentiment neplăcut, 
care-l apăsa tot mai des de la un timp. 

Apei vorbi, mei mult. pentru el: 

— Înţeleg ce înseamnă și aceasta: „Venea do pe front 
şi ge întorcea tot acolo!“ Adică: Nu era în situația dumi: 
tale, ferit de aceste stupide. datoria, Ja un birou unde Tasi 
bieţi oameni să aştepte cu 0! nepăsare seniorială.“ Declară 
că n-ai vrut să spui aceasta? j 

— Şi dac-ar fi? Al întrantă Marna en o satisfacție. răută- 
cioasă, 

— Ai toată (reptatea! Aparenţele sint impotriva mea... 
Dar ep situaţie care mi sA impus şi Care dn vobița men ge 
va curma! se apără: Radu Comşa, întrebindu-se de ve mie 
nevoia să ze deztinotăţească, “și: totuşi contimuind: Peste 
irc: său patru săptămâni, delegaţia mea expiră. Am cerut să 
se sfirgească! Vo P alături de Virgil şi de oricare. 

Maria -Probotă dădu dia umeri. Ce-o interesau pe dinsa 
aceste: toate? 

„Să vorbim de deeva Unde locuieşti: aici? AN -păsit 
o casă coniodă? Potrivită: situaţiei dumitale mp care, evi- 
dent — observi. că am luat notă — n-ai căulat-o? 

— De ce vorbeşti aşa? Veror să D maliţioasă, dar ai o 
inimă prea bună, prea divcolă, prea nealterată. casă izbu- 
testi „pînă Ta fire, Şi pe mm-ä, poţi” observa acum cine 
îndepărtează  pricteniile noastre veebi.: 

Maria Probotă -păşi, desfăcindu-si braţul, cu privirea în 
pis, tăcută, 

Amindoi văzură.. o clipă, în -aburita eglindă a arinlării, 
dimineața de toamnă cind” Radu Comşa, student: sărac şi 


226 


convalescent:, cu-pardesiul pe umeri;în grădina cucoanei Tin- 
čuta, sorbea cesiul cu medicamente: Frunzele: fugind pe eu: 
rate, ca mici făpturi alungate 'ale.-toamnei. Cartea deschisă 
pe-:care-o:citea. vintul, întoreînd foile una: cite una. Maria 
numărind picăturile de doctorie, cind Radu La prins omina 
fără să-i spună nimic ei on şi-a retras-o înce... 

Radu Comşa îşi. amintea de acestea fără nici o inliorare, 
Lucru ‘trecut; mort, -Tot sufletul D era pentru totdeauna 
inundat, de imaginea Luminiţa. 

Dar, Maria simţea încă vinovata căldură în piept și-i fu 
silă de ea. 

De obrazul: cu liniile: neclintite “trecu agită o Jumm, 
ochii Tt forë mat calzi, gura întredeschisă intineri::-o slabi 
înfiorare de viaţă pilpii din Arecut, înăbușită brose; inninte 
ca: Radu Comsn so fi:surprins. Eu ta o floare 0părită en 
Jegie fierbinte: într-o clipă .veştedă și cu culorile de cenușii. 
Marie gîndi cu deznădejde numai la Dinu: Acu out hui 
de zăpadă se, topește. (Ce:neconsolat va D mine! Dinu! Dr. 
nul: Dinul.. : 

Cind ridică ochii la cchi Jup Radu Comsn, toată fieira 
aräta:numai marea ei iremediabila ei oboseală. 

Îi întinse mina: 

— “Aşadar, rămîne hotărti! După-amiază „treci nvapărat 
la Şcheianu.... Poate vei reuşi să-l scoţi de acvlo; dacă-mi, 

măcar” să-l convingi: să urmeze “preseripțiile unui medie! 
Bincinţeles, altcineva decit mine. Mi-ar, D imposibil să cake 
în agemenea casă fs 

Radu Comşa îi sărută: virful degetelor slabe: 

— Nu mtat spus unde staţi! As vrea să-l văl şi pe Dinu. 

Maria evită răspunsul: 

— Ceea ce s-ar putea face pentru: Șeheianiu e să-i găsești 
o:caineră-mai aerisilă, cu liniște; şi Iumină;.: -Să-t scoţi: din- 
Are indivizii aceia odiosi: Măcar agonia să-i fe de om) 

Radu vru: să mat întrebe ceva. 

Dar Matia “Probotă: era departe; eu trupul subțire, în 
hăinuţa săracă, înghițită de mişuneala trecătorilor; Lo col 
dispăru:„De-ce-o. D fugind aşa?“ se întrebă Radu. ȘI rămase 
nehotărit. ` neștiind incotro să-și îndrepte. paşii: In snarele 
blind..de martie, care: nuci: făcea nici-o bucurie. 

Droen în trap 5'Irăsură: rusească roli de caiene Inha- 
xvălurii de troică, un eal negron, uriaș și haios, cu core, intre 


227 


doi lăturaşi mal mä, sm, rotați, cu piturile încordate vi» 
zitiu cu 'mițoasă căciulă: şi cu sireturi negro Ja blană. 
Dinăuntru, salută larg prințul Guru “Serghieviai- Vom: 
ghin şi-i zimbivoioasă Zoe Vesbianu. Iată una care se cow 
sola: repedel 
Radu. Coma se intoarse: să-i privească din armă, fără 
prietenie: 


2 


După-aruiază, ` cobora dm automobilul lui Alexandra 
Vardaru la capătul unei: străzi noroioase din Tătăraşi. 

Neculai, şolerul,; jet scoase. cascheta-şterpindu-şi fruntea 
asudață de ucrobaţiile ou care străbituse prin atitea gropi 
pină ae, : 

< Mergeţi dumneavoastră inainte... „Să: văd unde. in- 
trati Mă Lem së nu se infonde: maşina în Maţurienele aste 

Neculai citea găzeta. și cunoștea, lupă eum ze vede, de: 
zastrul rus dn lacurile Mazuriene. 

Stradela cra într-adevăr un canal lichid, între; zaplazuri 
deleatur; cu movili de zăpadă zgurită, cu apă opacă şi nea- 

GË 
E Badu Comşa: păşi peste pictrele semănate din Joe în loc, 
singura trecătoarea ` aborigenilor; Sim de porţi “purtau 
două rînduri de numore, cu văpseaua deopotrivă de ştearsă, 
Nu se mai cunoştea care e numărătoarea cea nouă şi bună. 

Într-o curte, doi mahalagii” dezbrăcaţi: de “haină spinte- 
cau un porc proaspăt. injunghiat; eu pielea atît de netedă, 
de spălată şi roză, incit avea nu ştiu „ce nuditate: necuviia- 
cioasă de trup omenesc, 

La “chemarea jot Comşa, unul: veni. pînă la zaplaz, ou 
cuțitul vd a cu miinile pline de singe -pină la cot, grăbindu-se 
să-l Euaurească eu o bunivoiniţii care contrasta ou Inten. 
şărea “feroce de again. 

— A treia casă, pe stinga! Intraţi in ogradă de-a drch- 
tul. “că dacă bateti; bateţi degeaba. Numai guide mie) dra- 
ent Caen e hăt In fond) 

Un fine jigiuit sai printre duşi, anogwr cu o bucată 
ginn de miranta- Omul mici cutitul: dapi el. dar fără 
efect: 


226 


Câinele sări gardul dän fată, apoi prin Tundul ane ră 
dau. altă îm prejinuire, eu velocitatea "um cizme drepat Ja 
un-coneurs da obstacole: 

sal tatea Tur Bodring t stigi cd AAE nahingi 
mas Dusch porcul alb-roz; eu pivtoavele în sus en Purta spie 
tecată, diu'care scotea, inepnizabil. feaţi, plămini "a Inte: 
tine, ca dintr-ua geamantan deschis Ia o perehozație de frii 
pery: 

Diul'cu'cuţătul suidlui ot narmik Ta Bodring a Tagadi 
direla destin fatal. 

Se intoaise apoi. mis 

— spuneam. Să mu mat biileţa, că nenul, on arzi A 
adunat: mutereă Lob ze zech alin tiros 

Radu Cornga D uri? i 

Lammar 13. întră în curte fa 
Dealtfel. poarta nice 
donă gropi de vitlori sl 

“Casa era ascunsă după fingi vu rufe udes Pee pla 
cinilu:s6 de două. or pe sub căinisile Și pantalonii spinzurali, 
„pantaloni. fenteiesti.. a bărbătești, ca latutile “lestăcute: în 
atitudini: obscene și Totem vinovată proniiseui tale: panta. 
luni de mätas meurt. verzi, roz si Dia. pantaloni cu dantelă 
Şi izmene 'cazone; ile pinză groasă; alirnind pini In păminl, 

Uşa era intredoschisă. Ciocăni de citeva orni In suces. 
0) Iras eu totul; so: deschidea.în afară. 

Cega ce văzu întăi il omple de nedumerire. 

Cineva, întors cu spatele; făcea: un fl dr mătănii, 

În genunchii arăta borabat fundul: pantălonilae cu dungi 
Kur pe bond cenușiu: Două pelece. de altă stoti va de orche- 
Lan simetrică, Arădau: indelunputa carieră a vrearIniagu si 
Viaţa sedentară, Bpită: de scaun, a proprietarului. 

Apoi omul se lăsă pe:burtă; mn) se putu: vedea cð sre 
o pălărie Lo Be Cap g că sealla numai; In einen colorati, 
de cit roz, fără vestă, ea bretele piistrițe incrucişăle De umeri, 
ja crucea beetelelor, cămaşa ridicată și bing Iävea mn mie 
glob, plini de ace, 

Omul stätu vu clipă: pe burtă părin că sondează; atent 
rocojină care ţinea Joe Ae covor st de-unde avea ză, lşnească 
a: piifeție misterioasă. Semnul Tatile tirna să apară: (3. 
mul se Inălță consternat 28 se käsi de ettexa virk incet numiti 


sila Conia: 


ă să mai Dată Ip poartă 
cht ul: 0. dau numai 


229 


în -puterea bratelor; făcu mai multe mişcări de broască, de 
şopirlă, de ms și de capră, ca să atragă “indulgență zeilor. 

Zadarnic! Zeii, e vede că îi respingeau cu -desăvirşire 
toăte aceste vane și mute împlorări, căci vraciul sări” bruse 
în picioare şi începu tă întindă rotinile în sus «în lături, cu- 
prins de furie, icniad rte și numărind-gitbt, un-doi! ün- 
doi! z 

Se mai prosternă încă o dată pînă la pămint, intr-o adincă 
terhenea "turcească,  intinzind “iarăşi fundul pantalonilor 
atit de ameninţător, încit lui Radu Comes îi Tu teamă să nu 
plesnească vele două ocheane rotunde de” altă stofă; ridică 
braţele. în aer şi, întorcindu-se pe- calte; rămăse “cu gura 
căscată, ou a opta figură: din Sistemul doctorului Müller; 
neisprăvită, cind. dădu: ochii cu necurioscalul din prag: 

— LO “tine am onoar salută. cu extremă afabibtate, 
rectificâîndu-și poziția și scoțind gambeta: de pe. creștetul 
care-apăru chel ou detăvirșire. 

— Comşa. 8 întinse mina mea dun prag. Radu 
Comşa! Prieten şi test coleg cu Dan Schein. Mi s-a spus 
că-l-pot găsi. aci. ` 

— Exact! Îmi daţi voie să mă prezint? 

Oferi mina pp care din treacăt o şterse de fundul panta: 
lonitor. 

— Mleibiade:: Gitu! -Ex-protesor de tilozolie, logică, psi- 
bologie, estetică, gregei gi latină. În prezent, liber capăsă- 
rile cerului... Exact t:Prietenulnostru comun, Dan Şeheranu, 
locuieşte aci: mä: tem însă că: numai provizori.. Se pare: oñ. 
prea curind vn fi-ehberat: din acest vulgar exil impus sufle- 
tului... 

Narbină, domnul. Alcibiade Capu își mingiia, cu înduie- 
şăloare Jubiro paternă, nasul rotund; roșu și lucios ca guma 
buloanelor de ja Mosi. 

Radu Comsg mu luă; seamă la bizăra introducere a ex: 
profesorului de filozălie, logică, psihologie, estetică, greacă 
și Hatină.: De la Maria Probotă știa că se poate astepta la 
orice și venise cu hotărireă să nu se mire de nitnic. 

Dar vai să curme palavrele individului a. ou pălăria 
în mină, ze silsă arate'căn-are timp de pierdut: 

— Domnule Aleibiade Gita, a dori să vad pe. prete- 
nul meu Ian) 


230 


Apăsase „pe. „prietenul. meu Dau", pent, a sublinia. că 
nu'înţelege să aibă mme comun ou tovarășii actuali on Ju 
Şeheianus: 

= Aë der) să văd imediat! Int faci am mare “serviciu 
dacă mă conduci în canera lui. 

== Exact! Numai că pentru moment. doarme. Deg antre 
acaz pentru: somnul cel mare, Priviţi! 

Domnul. Alcibiade Gito, ou 'dexleritalea unui pazniede 
muzeu anatomic, dădu: perdeaua. de la fereastra ingusta wit 
o nalmä a ușii: din stînga" și se ridică in virtul pitioarelor să 
priveăscă, fiindcă. era mic: de statură, sar fereastra, eră. nal. 
tă. Îşi aruncă ochii înăuntru și Radu Comşa. N 

Se vedea un;căpătii de pat, lipit. de perete; un Drun Mive: 
Dt peste cap eu o plapomä roşie, neinfàtatà. 

— V-aţi. convins? întrebă surizător domnul Aleibiude 
Gifu: Doarine!... A- apipit adineaori... S-a- certat pe-o ches- 
tie de “estetică şi a apipit: N-a dormit toată noaptea. Ar D 
o oim8 să-l deşteptăm, exact o emma). Însă peste o jumi- 
tate de oră se deşteaptă singur, vă garantez... Exacit De 
acesa vă invit în camera noastră, să asleplaţi! LE o canieră 
săracă, domnule Comşa... Dar veti face cunoștință cu ativa 
artişti şi intelectuali foarte distinși. Exact, pe onoarea men, 
domnule „Comşa, persoane excepţional de distinset.,, Pio- 
nierii-vremilor-ce. va să vină! - 

Domnul Alcibiade Gipu; scund, cu începutul de grăsime 
fără succes: coribătul de sistemul doctorului Müller, încă 
maa roz sub bretelele încrucişale şi cu pălăria tare pusă 
cam peo ureche, zimbea:. Zimbea cu atita: Deatitudine de 
impresia rară pe care ştia cà vor produce-o, fără niet o indo: 
ială, amicii: săi: intelectuali: şi artiști, pionierii vromilor ce va 
să'vină, încît Radu Coma nu'avn tăria-să refuze; 

Nici n-ar D avut de-alifel unde să aştepte murea: 

Amfitrionul își frecă Mimie; după ce-şi sterse: sudoarea 
din podul palmelor de fundul pantalonilor. Nasul ren, ro: 
Lond et lucios ca piclița baloanelor de gamăy strălucea:-do © 
oraolioasă satisfacţie. 

Prin perele ze auzi un glas răguşite inlonind: 


Ir along ay to. Tipperarij tsa 


Deschisa uşă. din. desapta și. îl iinpinsă- pe Radu: Comşa 
într-o încăpere; omie Andal se mrscarä. ceva. imbre ca 


231 


larvele Lulburate” cind “ridici o piatră. tati: pivniţă med, 

Cântecul Mari Britanii amati. 

=. Tată prietenii rpei gai Io Dan Şeheianu, iubite dori- 
nule Come: Permite-mi'să ţii prezint. Mitică Fpiscopercu, 
seulptor!.. ; 

Mitică -Episeopescu, sculptor, -gigant bărbos, eu capul 
“puţin "plecat, fiindcă “ajungea in tavanul: scund, D strinso 
mîna “ca într-o mengkine şi o 'scutură zdravăn, repetat, in: 
delung, pinë ep Radu Comşa închise. ochii de durore. 

~ Bazar “Ciucă, matematic pi astronom... Dacă iti 
aminteşti, acu zece ani a atras atenţia asupra cîtorva erori 
fundamentale ale lui Poincaré: În altă. țară, de mult ar fi 
ajuns: Ia Tustitut, Academie, eţetera... Exact! Ministru de 
instrucţie poate, inspector general desigur, rector de -univer- 
atate; decan, ețetera.. 

Eliazar. Ciucă, adversarul lui Poincaré, intinse cu ino 
destie o mină timidă și moale, privindu-l cu cel mai mare 
interes de după o pereche de ochelari cu sticlele, foarte born- 
bate, ca pe-un satelit necunoscut, üri ca pe-un icosaodreu cu 
douăzeci de triunghiuri egale, 

— Tismana! Cred că aţi citit piemel demonice sem- 
nate Vlad  Tismanal.:. 

Vlad 'Tisrăana, “autorul” poemelor demoniace. făcu un 
pas şehiopătind, “pînă. înaintea forestei “care-i: Juin fain 
tiomefiată de bubuliţe violete şi: monoclul satanic, 

Atingerea; miinii fu. rece: şi viscoasă, ca o bală de mele: 

— Foii: Carpur, pictori Adevărat: revoluționar în 
arta luminii, intore de pe front a decorat; 

Emilian: Corpus, revoluționar: în arta luminii, fusese sur- 
ms tocniui cind îşi lega moletierele peste “bocancul:-unui 
picior; Dr vind “celălalt “era ou desăvirsire deseult. ` Gemen 
grofa ca şi cum ar D strius -punsamentele pe o“ fractură 
teribilă. 

Se mulțunii: să ducă „degetele: lu țin plă, ut Tel de 
aproximativ “salut „militărese, 

— Şi în sfirsit acest “individ care dompeg, elecindu-şi 
încă: băulura de ustă-noaptel Alecu Tovia; kantan- incor- 
lot, fiideă e pentru aperture) categoric: și fiindeă e chen: 
tul cet iai: fidel al hui: ;Manas: Kanter cel: eu xm bune”, 
ciei cclebră- în Tot cartierul |... 


233 


Alecu lovin; kantan, fiindcă era pentru aperitivul cates 
goric, ealambur localizat “ad-hoc după o caricatură dintro 
publicație umoristică franțuzească, dormea op totul absent 
de la-aceste infame caloninii, 

Dommen îmbrăcat, într-o „poziţie. incomodă. și absurda, 
cu iiuile în buzunări, cu faţa la perete, fără pernă, darcu 
picibarele. cocoţate mult peste, nivelul. capului, susținute de 
spălarul op Scan, Fie din: cauza: prea..prelungitei cons 
troverse. filozofice” de peste. noapte Ta: domm) Manag Kanter, 
cel eu. vinuri bune, De din cauza acestui fel de a dormi fa- 
chirie, somnul: lui Alecu Tovin; kanton, se arăta foarte agi- 
Lat. gi tulburat. de: vedeni: seinen şi  sforăta. şuierător, se 
înfigea mai--adine cu nasul în perete, sughița' și rvirlea din- 
Irun picior, amenirițind. echilibrul instabil al scaunul 
suport; 

Dom Alcbiade-Giţu,. sttrgind prezentările, îşi privi cn 
mare 'înduioşare pionierii. vrerilor..ce va să vină iyi adăpos- 
tul “unde toţi abia încăpeau, unul lagă altul; ca: nucile. in- 
ti-o plumieră do şcolar, i 

Apoi, pentru a face onorurile: de gazdă, îşi: nleërn un 
surtuc -cateuiu. întipse. garbeta peard pe capul unui; ghips 
înfăţișind. o victorie: înaripată și. oteri. lui Radu. Coriișa vn 
jilţ, insă numai după ce-i verifică in prealabil rezistenţa. pi- 
cioarelor. 

= E cel bun! H asigură Mitică Episcopescu, trecinlu-si 
degetele „prin. barbă e “privind. de „la; înălțimea. tavanului, 
unde .creşteturi se încadra intr-o. transparentă aureoli de 
pinză:.de päianjen: 

— dată, iubite” domnule Comşa, In ce mizerie gint con- 
strînşi să trăiască atha intelectuali și artişti. excepțional! 
Iată unde sint'osindiți să-și petreacă viața, împiedicaţi de la 
creaţie în aceste „prea triste vremuril... suspină domnul M- 
cibiade.. Câţi, aşezindu:se pe marginea mon dia cele trai 
pături, care “ocupau “cei tra pereţi. Neam- adunat ve are 
"Tara Homâneaseă mai independent în cugetare sg artă. a 
trăit ca" într-o cetate: asediată Aiurea oamenii se ucid, on 
dap instinctelor. elementare: Dar aci; noi păstrăm ce th 
căPă umanității! Cind aenorociţii,: astăzi abrutizați: de văz: 
boi, se: vor dezeliei „din: nebunia lor; -atune vor veni gäss 
apriudă Tegt ele An locul pe: eërg l-ar ziceai vnesi Lamm fetal 
de ` main 


oan 
223 


Domnul Aleibiade Giţu Jet netezi ggsul roșu și lucios, ca 
pieliţa baloanelor-de la Most, îi al cărui iiterior s-ar fi aprins 
bruse flacăra unui nemărgiiit orgolii. 

ÎI privi 4h ochi pe Radu Comşa şi zibi prentimpinig= 
dirr o întrebare: 

— Poate vreţi së ep cum trăim ach, Cum me hrăni 
domnule Comşa? Când armi sòsit, datorită sitului přèctic al 
prietenului Elazar Ciucă şi calesalolor sale, care au demon: 
strat imediat, după semnele: aştiilor. și mersul planetelor, că 
războiul va dura şapte ani, am cumpărat acești doi saci de 
fasole; alţi do sac de mălai pe care iam urcat în pod; pa- 
tru saci de 'cartoli depozitaţi în pivniţă; mai multe. kilogra- 
me. de tutun; patru” şunci afumate care, din nefericire; se 
arome de Stiet, căci totul este trecător in această trecă- 
toare lume, și am mai. adaos o balercă de vin... Pe aceasta a 
consumal:0, impotriva prevederilor noastre, încă: din pri- 
mele două săptămitrii, acest: dorin care Sforăic: acom; perso- 
naj lipsit de demnitate a ‘de sobrietatea aşteplată de la un 
om de cugetare pură! Team pregătit în acest chip, iubite 
domnule Comşa, pentru un lung asediu, căti nimeni. nu poa- 
te nega. că puţinii oameni într-adevăr superiori sint ` con. 
stringi să irăiăscă astăzi. după cun am spus-0, ca într-o op: 
Late. asediată de barbari... 

O clipă se opri, ascultă spre ușă și suriee. cu satisfacție: 

= Tahite domnule Coma, mi se pare că aud tușind pe 
prietenul: nostru comun, Dan Şcheianut: fni -permiteti un 
moment să văd dacă s-a deșteptat?... 

Domnul Alcibiade Gipu dispăru şi: Radu Comşa rămase 
cu «ele cinti genii care, intr-o atmosieră irespirabilă de sub. 
marin, păstrau vie flacăra umanităţii pentru Yremile ce va 
să-vină. 

Ca să: vorbească ceva, Radu întrebă: 

— Vă: rog, domnilor, pentru Dan :Șcheianu ap chemat 
vroum medie de cind e în pat? ` 

Sculptorul uriaş dădu dm umerii Jet, cu -compătumire, 
pufăind din pätpa votre umplu îndată încăperea cu: tumul 
unui “depozit de furaje. incendiat, 

— Ce nevoie are de medic?- Destul. să urmeze metoda 
mea: “sigură | Patentată și garantată... O “jumătate de vin 
negru, Det cu scorţişoară, piper şi zahăr, scâra; a pe piept; 


234 


cata plasme ou seul Îşi ia răceala-cu mine și adem zi. zburzi 
en un minzi, 

„Aceștia îl 'asasinează!“- gîndi Comşa şi ze îndirji. în ho- 
tărirea''să-l urce pe Dan Şeheianu in automóbil şi: să-l-ducă 
la el acasă. 

= A fost o -doctoriță! piţigăi: Vlad Tismana, 'asezindu-și 
manăclul fm ochiul de culoarea: âcadelelor de. lăritie, CO) doc 
Torpi- foarte nostimă, păcat cà aga o ipocrită Lu Avon tot 
timpul aerul unei regine detronate. Dar stäm noi ce se ascunde 
sub asa un aer de mironosițe... 

Poetul demoniac făcu ticălos e ochiul cel fără monvoelu. 

Radu Comşa simţi că si-ar procura una dän cele mai man 
satisfacţii din viaţă" dacă l-ar putea înștăca de-o ureche să-l 
trimită, cu un. picior in spate, peste cele (rei bariere de rufe 
întinse pe-tringhii, ca trei bariere care astupau viitorul: ge 
iilor exilate. în acest falanster patronat de doninul Alci 
biade Giţu. 

Afară se-auzi clavonul maşinii. Desigur, Neculai irbutise 
ză ajungă pină aci şi dădea de veste. 

"ott se ridicară la fereastră, eu priviri de mirare, fiindcă 
niciodată pină “atunci nú se- aventurase în aceste părăgini 
un “asemenea occidental vehicul; 

— Nu „vă deranjaţi.: E mașina real... limuri “Radu 
Camşa. 

Noise-să-spună că e masina cu care 8 Com el, 

Dar cele patru. genii. îl considerară deodată eu altres: 
Ger a cu o mei mare: admiraţie. Prietenul lui Dan Sehe 
Ion Gr, aşadar, un adevărat personaj! Pcetul demoniac se 
apropie- săltind pe piciorul tealăr, ca o dropie; rănită. 

Tei scoasg monoclul și, învirtindu-]- pe vm spuer în. virful 
arătătorului, îşi “dădu 'contidențial o părere: deziniteresată: 

==" Eu eredică Dan Șcheianu trebuie neapărat; să ia aerial 
In Decare zi. o plimbare care să nu-l obreensch, Dacă îi tri- 
mit) dumneata în fiecare dimineaţă. maşina un ceas pentru 
o plimbare; pol zice -de-acură cà e un om'salvat! Îl putem 
însoţi noi. Eu-sint pata-la acest sacrificiu... Pentru Dan Sehe- 
ianu am avut întotdeauna: ug. mare sentiment... 

Domnul Alcibiade Gitu intră jn cameră: 

— Bn deşteptat, iubite dorinte “Goma: Un moment 
numai și puteţi ven, Vrea să-și Tara toaleta: a devenit cö- 
chet oa o curtizană. 


235 


Senase: dintr-un geing anerem imapă tii tă, "Au zërcelă 
raštui O aruncă şi alese alta. 

Ridică de pe-uiasă ceva care Semina cu o pălărie Şi luă 
de; dedesubt ceva: care semana vu 9 perie de van aşezată 
lingă ceva earo semina cu un elt de piine. 

Desprinso”din' cui st o oglindă de-un lat de patina. Apoi 
Zeg cu bratul- plin, ca p mamă care se due să wä toaleta 
pruneului invitat să rechte o: poezie: de salon. mosafirilov. 

Alecu Lovin, kantianul, ve rasucit în pati äs, se fracă 
Ia ochy se ridică zburlit; îşi privi. Jup "st. amărit piicroarela 
numar. în ciorapi, din care iesea” la Jonn destul mare 
prinio “spărtură. 

Numai după acest: “examen, chentil lui Manas Kanter, 
cel. cu vinuri: bune, înălță privirea a observă:eă sp află: fin. 
căpere up străin. Restabili oarecare ordinc în văpita dr pät 
și, ascunzindu:ș sub o manta, en vu subită pudoara. pidda- 
rele numai în. ciorapi, tosti Im periarbabil 

— “Salutare, stiwa ble- domy și senzasi e ură prezint 
mahn! Mi-a seevit chretumarut un vim Leribil de prefăcuţ 
Oteavă, nu altsoval... 

Se freed Ta ochi eu dl puna ilor a väsi: 

Sintesti inseleel val: orstsi 3... Vest că inlrast ir Kreul 
nostru? 

— vm, dom mae, pu sink intelectual, pier artist si Du pi 
per Jo opoorea Së iiu in” distinsul dumneavoastră care, 
Am venit numai să văd pe amicul meu; Șeheianu! răspunse 
însă Radu Comşa, înăbuşit: de mirösul Gtrăvit al nicotinei, 
fundeă' sculptorul: uriaş a hărhos,: după. ce-si ficuse higiena 
piper îngirase penele în negii pe ninroiriea. fereste 

— Dan? făcu omul aperitivului categorie, elatini on 

mut en presimliri sinistre, Finis vu Dan Seheianu! "Tara nu 
ştie: se zem pierde! Angasasi “să-i faei un bust pridtenul 
Episeopescu. Şi el un artist de mae talent: 
T ear putea publică: ineditele. “Aş ingrii iu editie, 
cu desene, de Emilian Carpuz și un studia de Alcibiade Gipu. 
Ar D un volum tată poe o revoluție! se vpiuzgsamnä 
poctul Vlad Tismana, apropii de obrazul but Copsn:räen- 
Tarcea fierbinte a rău mirositoare. 

„Bietul Dan! vim Radu; încă n-a mm1t, şi-i preoipe- 
Ier oasele l lebita nea pirat ael seot de ati: Sin easta 
repede; ropidet” 


236 


— Potţaţi, iubite -domnule -Comgal,.. Scheian vă ag- 
teaptăl.. anunţă domnul. Alcibiade Gitt cu: gestul -larg al 
unui valet de casă-mare, caro anunță că doamna marchiză 
e servită, 

Îl conduse pinë Io. uşă şi, cu delicateţă, pentru care Radu 
Comes îi fu recunoscător, domnul. Aleibiade Cito ze retrase 
din prag: i 

= Vă las „singuri, iubite domnule Comenl Înţeleg por- 
feet. Intraţi, 

Fericit” de această delicateţă care îl crestea In propriii 
săi ochi, domnal Alcibiade Gitu îşi dezmierdă-virtul. nasnlui 
roturul; din discreţie gd el, cu strălucirea: stirisi. 

Radu Comşa întră. 


3 


Intr-o. singură “privire cuprinse, încăperea goală, port 
văpsiţi cu ün verde strepezit.ca sulfatul de cupru şi: cu: mari 
pete mucede de umezeală; patul mic, în care: Dan Şcheia- 
nu, în cămaşă! curată, cu părul netezit, se ridicase In capul 
oaselor. : S 

D Antăşură eu braţul puternic după oft şi îl sărută pe 
obrazul enge: 

== Dan! Să -nu-mi seri nimic? Să: nu dai o veste, când 
Stan că, 

Dan Şchriănu, care îl așteptate cu bucurie acum. citeva 
clipe; la: intăţişarea lui Radu Come, sănătos, tînăr, în hame 
turnate pe. trupul zvelt; simţi o zgirietură neplăcută. De 
ferise să-l îmbrăţişeze. pe gură, se temea așadar de boala lui! 

Cind Radu se 'aşeză po marginea patului, îi: vorbi ep „un 
ris. rău, care-i dezveli . gingiile vinete cu dintii stricaţi: 

— De cé at de aproape’... Aşează-te la doi metri vor- 
beste-mi-cu batista la oa) ii doar că oftica... 

Jadu Comza org prepălit.:la, asemeriea primire. Nu o luă 
în“'searaă.: D cadi pernele la spate. intreba: 
Nu He repg, Dan? Să nu inchid. feroastra? 

= să: să vie aerul... N-am să-l mai respir multa vreme. 

-+ Dan? reit Radu, prinzându-i mina Jump, mum) „oase 
şi piele: Dan; nu trebuie să vorbesti asat Mi-a “apus Mann: 
Probată. Boala ta nu e 2111 de gravă. D'eirmpla -căecală a 


23 


ci 


organismul':slăbit. Chestie de iigrijiveli::- Dovă--luni: de-l- 
nişte, aer, hrană bunä 

ÎI “privi cuochi coagulaţi,: sting An-'scobiturile: orbitele, 

Continuă: 

— Dacă “ai:vrea tu, totul ar fi-siniplu!..- Am o eammrä 
care nu-mi e de nici um folos: Am sta împreună. Ne-am poe 
vesti atitea dm trecuti. St mie mi-e foarte urit singur. Ce 
spui tu, Dantas 

Dan Șcheianu nu răspundea nimic. Îşi lăsase mina in 
mind “lui ` Radu. 

Bătaia singelui puternică "și: ritmică” din mini aceea îi 
întuza şi lui tărie, Îi era sete: acum de viaţă: Tot ce risipise î 
se părea "absurd si: peniru totdeauna pierdut, Tuisese un 
bun ge ear numai acum îl preţuia cu deznădejde. Dar mai 
putea fi o scăpare? Toate fuseseră nebunii: poezie. nouă, r 
voluţii estetice; cocaină. şi alcool... O mie de fericiri pe lingă 
care trecuse fără să le observă: să respiri, să umbli, să-ţi ardă 
soarele: obrazul. ` Aer) primăverii, care “e ugor” şi -străve- 
ziu, amieţitor ca o cupă de sampanie spumoasă, oo acela 
de gitt ani nu-l mai simţise?, Nu ştia cind. e primăvară. „Nu 
mai-exista de atita vreme pentru d nimic all dech, vegna 
halucinație; o lume artificială și faotice... Peste zece ori 
cincisprezece zile vor înflori iarăşi caisi: are șăci mai vadă 
oare? ` 

Padu Comşa astepta, netezindu-i mîna ca -unui copil. 

Tntăţişărea lui Dan Şcheianu îl înspăiminta: pelen în: 
tinsă. şi lucie, părul: putred. i 

In cämaga curată” şi largă, pitul lung arăta umărul lui 
Adam enorm, chinuit, spasmodic de vespivaţia groa lar grija 
aceasta de a îmbrăca cămașa proaspătă și devai netezi 
părul părea acum o prematură toaletă mortuară: 

Ochii Jop so întilniră. Şi-i văzură mezio- Smpeau anin- 
doi eresċiid, ca flori deschise magic, ginduti care mu ze pot 
spune; dar care, aşa nespuse; -presiniţite. între; ei, Ñ Täcean 
buni, púneau o înțelegere supraomenească și fluidă jn tot 
ce D sta pe buze a n-avea nevoie Să fie rostit: 

Dan Șeheianu privea acin afară; prin fercâstea joasă, 
orizoritiil închis de rutele ude de pe Trein, 

Era o viaţă dincolo, Dureri a "hum, care-i seăpau: Ca 
un bman unite a suferi: a a conose bucuria, st de eate 
depărtează: dus de o navă noaeră, în nicunâscutul de dun - 


i 


colu de toate: zările, Acum regreta chiar a aceste. suferinţe. 
Fac parte dan viaţă. Sint însăşi viața. Viaţa, care Yolup- 
tăte ultimă: și unică. “Toţi i-au: găsit un sens. “Desigur, „cel 
adevărat, căci: miloane de milioane de oameni o răiesc asa 
dintotdeaună, o acceptă, i se supun: Numai. el o pierde, 
fiindcă 3 s-a împotrivit,. La cerut alteeva:: imposibilul! A 
uitat-o; pentri umbre; A. pierdul-o; pentru umbre... 

— “Radule|... vorbi: încet. Șcheianiu;: Tu nu-ţi mai aduci 
aminte eum Se numea: steaua unde magi. Asiriei -spunciiu 
că emigrează 'sufletele?: Steaua: Sopdit m1 se pare... 

Radu: Comşa: nu auzise niciodată despre steaua aceasta, 
dar- văspunse cu siguranță, spunindu-şi că acum, pentru 
Dan Șcheianu, adevărul mu mai oe nici o însemiiătate, 

— Da, Dan, “steaua Sopdit..,. Îmi amintesc. perfect... 

Dan Şcheianu uși. Îşi acoperi gura.cu batista. Vinele.i 
se umilară Ja timple; o clipă së înăbuși şi se întinse. pe pernă, 
cu unghiile “înfipte în pieptul. 0508, - Tusea sună cavernos 
între” coaste. La rădăcina “firelor de păr luciră- boabe: vis- 
coase de sudoare; Pielea deem de un palid verzui, ca la ine 
capi: Nările, erau străvezii şi lipite, ca: nările cadavrului care 
va fi miine. 

Cind 'slitşi, îşi ascunse batista sub pernă să nu se vadă 
petele “roşii. 

Ia căută gindul început: 

— Ce spuneam. Da... Steaua ` Sopdit; sufletele “care 
erigrează acolo... Cite prostii, Radule!... Top au fast tortu- 
ra de ideea nemuririi... Nu se pot împăca cu gîndul că viaţa 
e numai aici, că sfirşeşte aicil.. Au imaginat dincolo: o lume 
himerică, un 'ostrov ireal. O “consolare... Dar dincolo, sint 
numai :vase şi viermi: Întunericul cel mare: Eternitate nu 
există decit, in- moarte. 

Glasul tremura. Dacă lingă el, în locul lui Radu, s-ar fi 
aflat-o femeie, mamă ori iubită, Dan Schonn ac P pliris 
In braiele e, rand o minciună -consolătoare. Dar Dan 
Șcheianu era singur, şi ştia că pentru el nu va mai P de-a- 
cun decit uitarea cea mate, iar consolarea nu ro mat putea 
da-nimeni; Dinciună. in eare avea nevoie. să creadă. 

Trecu la sait gind: 


239 


= Virgil-are un copilu. Nu kom mei văzut: Îmi Gate rău 
că nu bara văzul: Un copil e intotdeauna 0. mue Cato së 
Fealtzearä, wt miste»! Sintem noi, inainte de Loate erorile: 

— A1 säi ve, Dan, a pe copmiut lui Virgli Cnd je 
vei muta la mtpe, vom rugao me Maria Probota sa mi 
aducă... 

Radu: Conişa ceia asa; treptat; să-l depinda vu gindul 
că'țrebuie neapărat să se iute Ia-dinsul, 

— Ceizie pu scind tever muta la mine“, en et uni aecăsia 
arc să se intimple peste cine știe cită-vreme?... Il not veden 
chiar mine Dante Fiindcă = nu e aşa? — mergi. chiar 
astăzi. cu mine Am maşina la poartă... "Te involim bimesi 
Die up sert, de oră: poapi de mizeria aceasta, unde, moie, 
ghiar et, sänäloe, -simt respirația stropet de eodeala 
greata verde; Tereastra men dä în grădină, am ärt... Dan, 
mt e aşa că mam gindii bine? 

Dan Șcheianu D apăsa nina. fără să spună datà Radu. a 
gindit bine ori nu. 

Dar pe figoră străbălu'o abia văzută 'sehini bare; în care 
nuinai cei care-l stau bine puteau recunoaște un inceput de 
suris. O bucurie copilărească' creştea în el, plină de temare. 
În cămaşă neted căleată, lingă! pristenul carei Iutura ina- 
inte amăgirea însănăloşirii” apropiate, avu do pe acuri Haria 
convalescent O- cameră huwinoasă, liniște; vn pat eu aș: 
Lem alb, o plastră eu flori, un prieten, altul decit, cei de 
alături, insemnat poate lais, din care acum stie bine cé 
mar mai rein mmie, eu avarie. Atten se pot: face întao 
singură: viaţă! 

Ca: un copil. încăpăținat astepte însă să mat De rugat 
pentru a consiniți. 

Radu Comşa se teniu să! mu die tot. -Stăruinul peste 
măsută-“Asculta cum respira lia lui. Dan scotea. din (mp în 
(mn, up sunet ciudat din -piepte cn foalele „unei armonice 
care se destinde smgură. 

Vorbi, -minţinid: 

== A Post pe la Gne Maria Probholă. Mica spus; A dau) en 
Së le tugrijească... Ve neapărat... 

== Nu s-a supărat? mireb eu îndoială Dan Schaan, 
inda stia ca Maria plecase oy obrazin Tv äi dn gu, 
mile” velo o ginek S 


240 


= De-a. să-se supere? Înţelege foarte binë, Dan; sä pid 
temr ăi de aici văd viaţa intr-un fe), noi alte). Simplu! Au 
poate fi vorba. de aceasta... Înui spunea numi că iar Veni 
greu: camera de eich n-are lumină; e departe. Şi Viral ia 
seri... Vezi că e dointa tuturor: 

— Virgil e Loi, mp front? întrebă Dans Tu eum artäcut 
de nud. 2 

— 20 eu Dee, Poste trei säi ämim, o un cel multe 

Dan Șchoianu Lëcn o clm. 

Îşi desprinse: mina dän mina lui Radu. 

Îl:privi' deodată, cu: altfel de cehi et sufletul solit: 

— Atunci eum mă oviti la tine? Îmi spui: că ţi-e aril să 
tei masa” singur, că von sta inpreuna şi ştii totuși că: pleci 
peste trer” săptămîni. 

Gindunle 3 sp alegeau pline de oroare g grelec «lin întu- 
neiicul în care: colcăte  duburile cele rele. Na să zică toti 
adevărat! Desigur, în Lei săptămâni — si-au făcut socoteala 
-— m-am să mai incomodez cu nimic, Am sp tiu morti! Am 
så fiu mort ai el are să continue a-și plimba-sănitatoa aceasta 
dezoustëtoare, "Tot ce-i spine e mumii” “ieşi 
iinciună. e GE i 

Din elipa aceea. Dan Scheianu simţi: că urăște pesona 
acesta cu trupul elastic, viguros at nàr eum n-a” util micht: 
dată un om. ` 

Radu: Coriisă D -ghicise va înțelesul bănuitor al Intro: 
päri. Sa dnd a păşit aici că Ca avea să infrunte o luptă 
grea: Apropindu-ze de Dan a așezindu:i plaponua stena- me 
după niijloe, D vorbi eu blindeţe: 

-Draga Dan, în trei: săptămâni cai o lună; at să D mu 
maj bine... Rămine Maria Probotă së te îngrijească: Cred 
că nici n-o să mai Di nevoit sa stai In pati In laşi vantota 
mea. Poţi serie; e timpul:să' dei, în sfirșil, „coca ce: aşteptă 
toţi... Aşa cum ne deștăinulai tu; planurile tale... 

„Cum - minte Cu neruşinare!  pindea Dan Șeheiunu 3 
că într-o lung am së fiu putred; cegat să se cmhărească 
mii aici unde este o lume Do: care n-are sö Cum nimeni. 
niciodată.;..-Ştie aceasta a mintel- Nu poate intelege ce 
înseamnă să pierzi tpl.Săişlii că tu vei D bot a că Viaţa-are 
să'continu fără Une, Nu poate Înţel noptile 2pele, nd 
toţi dom, e liniste care ta înăbiuşi sr otil ul eme acte încet 


SH 


şi continuu, ca up vierme intrat dp pe acum: In .creier. Aces- 
tea mm Je poale bănuit... Un om sănătos e mm ora odios: Ani- 
mal egoist gi crud!.... Vrea sä creadă că suferă alături de miine 
şi surisul irezistibil îi răsare” pe buze,. fiindcă se gindeşte la 
desfătările. lui, unde îl. cheamă. viata, Ce dinţi-oribili “are, 
albi: și tari, ca de han. Şi gură, după care toate femeile... 
În încrederea lui imbecilă: desigur, îmi judecă existenţa cu 
severitate şi o 'osîndeşte,. Fiindcă nu La torturat nimic din 
ceea ce e misterios şi-realizabil: în viaţă, socoate că el a fost, 
cel cuminte, că sănătatea şi hainele scumpe. Și frumusețea 
de animal et toate imulțuriirile i se cuvin ca o dreaptă ras- 
plată; iar. moartea aceasta a mea, de dine ariineat pe un 
mindir; socoate că e implinirea unei justitii imanente. Poate 
se-bucură!.:. Își verifică încă o dată că el a fost-cel înţelept 
St en cel ichun: Înainte de moarte, vine Së mä vmilească cu 
mila luide čare niam nevoie. Am säi arăt eu, Së o simtă, că 
niam. nevek: 

Radu: Comşa presinţi Gë Cen nousi rău se petrece în 
sufletul prietenului. Încercă' să-l smulgă acestei -tăceri. 

=: Dragă Dan, se face seară: și fig! Cred că om putea 
merge... 

Dan Șcheianu se întinse pe pernă cu faţa în sus, privind 
în tavan: 

— Poţi pleca! Eu nu merg.. M-am hotărâ! rosti cu'glas 
indiferent, fără să: întoarcă cehii la dl. 

— Up însemnă. „aceasta, Dan? Pina adineaori “credeam 
că ne-am. înțeles, Dacë Le sirati obosit, să lăsăm pe minen 
Viu dis-de-dimincaţă. 

== Nich miine, nici poimâine, niciodată ts: 

i: Dan! D puse Comşa mina pe frunte: Dan, aiţii-te în 
ochii mi), Ce se petrece aci? îi -eiocăni fruntea osoasă; de 
pe acuin netedă şi lucie ca un cranii 

Don Gcheang întoarse faţa “către perete; “ceafa îi apăru 
slabă a cu părul lung, neluns de -niultă vreme; leoarcă de 
sudoare, Radu Coraşa se aşezä dar pe marginea patului: 

—"Nu-plec de aici, Dan, pînă nu te hotărăștă.., 

— Vrei să mă vezi murind? vorbi Dan Scheianu cu: faţa 
Im peretele coelit. N-ai să aștepți prea matt. 

Radu Coma jet încrucişă braţele cu înfăţişarea omului 
botărit së aştepte” totuși Pin la capăt: 


242 


Jnvem zë privească cu răbdare fiecare-pată. de umezeală 
de pe peretele: verde, în încăperea: desart 8 unde, înafară de 
pat: se-afla:-în mijloc un 'sinsur scaun. cù: paiele: desfunilate 
si up Behean ruginit cu umbrie de tablă, Ant up -unsher, 
la. pămînt. Decor oul şi rece, fără nimic din misterul oaspe: 
lui” invizibil “care se alla: vesnic: prezent- Bici, astèptind zu 
el cu'răbdare; plecat-spre obrazul. descompus, vu. privirea 
sksită în văgăunele: orbitelor, cu.pieptul -sorbind anevoios 
In ultimele rămășițe  ciunge de -plămini „aerul din co în am 
mai. împuţinat: ` 

O pisică; tărcată sări pe 'pervazul. ferestrei. Drui? o clipă 
înăuntru: Apoi începu să-și” spele labele. şi blana năpirlită; 
cu “nopăsarea” vieţii. care. continuă indiferenti, “dincolo le 
nefericirile individuale: 
` Din „acest amănunt. fără. însemnătate, destinul hi Dan 
Sehesimu apăru în. gîndul Ju Radu Comşa mat dureros. 
Votul va exista, ca și mai inainte; Există, că și mat inainte, 
Numai pentru omul de aci vor îi sfivşite, acolo de unde pi 
mai străbate nimic, A venit lingă0l. eu toată pornirea” și 
ceva rău, vesnica nopăurumdere. dintre oameni să Aen) 
îndată între dinșii osul, să Je învenineze clipele care mia mai 
au intoarcere.: Adineacii părea - că “minunea sa zäit. 
și acut, 19181. Un gînd să nu-l mai părăsească: Oiice-ar 
spune ` Dan, orict-âr face; sint numai spasmurile acestei 
nioforiciri. Fac parte din. însăși agonia lui. Nu trebuie să le 
aspulte.. Nimic să nui elinteasci hotăriroa de al sedate 
de aici... 

"Tăceau, 

Si în tăcere, pătrunsă sunetul cald al unei viori de dincilo, 

Au ascultat amândoi. 

~ La Chaceone de Doch! recunoscut Radu. 

„Ta Chatcone de Bock!" gindi Dan Șeheianu. 

Muzica se -înălţă gravă, cu modulațiuni de; tute ome- 
nească, pătrunzind zidurile, îndepărtată ca un suspin. din 
adincul pămintului ori din, inălțimile  släcn. O palpitație 
huiiinoasă: "de 'sunele,: constelație melodioasă risipinelu-se 
dintr-un “cor nepămintese. pur a cristalin. 

„Cine: putea: să scoată arcușului. aceste modulatt dum- 
nrzeieşti 2: se: intrebi Radu Coma stiind că. dinlre ve de 
dincalo; „nici unul mu fusese înfățișat. geniu: al muzicii. 


243 


Dan Zecheinpu asculta a. dânsul, vu gttal: puţin. săltat 
dn perne, ca Eë audă mäi Dine, ou respirația: înăbușită, së 
mm tuşească. EL stia cine o, Poetul eu pseudonim. de mirăs- 
tire 'vorevoidală; cu- monoclul depmoniae şi cu -obrazul:“pus- 
tulos. 

Acum, cu bëtdga şi obrazul 'culcat pe cutia rezonantă-a 
een, Cu degetele: ținînd aerian “areuşul uşor, Dan sta ch 
nimic: din “urițenia trupească: ` şi: din  strimbătatea su 
fiotească “a “omului ga mai rămas: E. alteeva,- Altcineva. 
Tabrăcâmintea oaselor și a pielei e numai caicera: provizorie 
pentru ceva mal adine şi nepăminţese. Şi știa Dan Şcheianu 
că acum dincolo toţi. tac, în încăperea ticăloasă si înecată 
în fum, eu bărbiile în pumni, în nemigeare, „uitind toată 
rădărnicia. lor, cufundaţi. într-o: irealitate vastă e melan- 
colică. Com de s-a gindit şă-i Fee, Lag, să fugă de 
dinşii, săi 'rencpe, să ge renege» Îi iubea dureros acum, cu 
toată „deznădejdea,. tovarăși întru acelaşi. destin, mistuiţi 
de acelaşi rău fără vindecare, Numai ei 1 înţeleg, îl ştiu. 
Numai ei ge înţeleg, se ştiu... ` 

Acesta, omul de alături, en sănătatea lui; dezgustăLoare 
şi fërë nich o chinuire lăuntrică, n-are emm so priceapă Fu 

Vioara tăcu. i 

Dar sunetele durau încă, legănind cugetul deasupra mias- 
muelor. : S 

Dan Şeheianu se indi să se prefacă, închizând ochii, că 
a -adorinit. Din neraisearea lui Comșă ghicea' însă că e dech 
să: nu plece, Com îl ura! 

So 'întoarge şi U privi dușmănos: 

— Sitio bucure  să:mi respiri: aerul. mei, 

— Dan... grăi Coraşa cu acceaşi blindeţe,. care: pe Dan 
Şehoianu ii exasperă: Dan, vezi că. din- hotărirea mea. nimic 
nu mä poate clinti. Ai: să înţelegi. pină la sfirșit: că “pentru 
binele tău: o` fac 

De binele meu man nevoie si-mi- poarte “nimeni 
ernjă!... Dacă mai ai puţină sunlire, pricepe că e. 0 crimi să 
torturezi un bolnav. Un bolnav: vu ceasurile numărate... 

— Drang Dan, tăpăduieste-rmi că mine aisi judecă atitea 
şi mec), 

=» Pleacă “acum... Vret së can să je den afară? 

Dan: Șcheianu “aproape: strigă- ultimele: vorbe. atit de 
tara, încât pisica de pe fereastră fugi speriată, 


244 


Se inăbuşi- ag Lost, 

Radu încercă să susţină, dos -Sehetănu, zV irelindu:s6, 
D împinse cu degetele räschirate; 

Pärl- era zbeuaitt eu ul, Ochi envato tamasa 
Jpită-în “plăci umede, pe coaste. Sronsepirioarale, dr schelet 
din plapomă,. să-l alunge. 

== Afară li. Vii să mä vezi: mun) Canulie!., 

— Dan, pentro numele lui: Dumnezeu... 
Mai indrăzneştă nen? ra. cra nai înteles, (ot, că 
nu văd? Eşti aniantul nevestei. lui: Viel, Je imine vii să 
mä ei murind: Aceasta numesti tu priețenie Am sări 
Sciet-Lot lui Virgil, ai înţele Tori “Tobi Ab 

== Bine, Dant se ridică Radu Daten eat o ih niv in 
cars Seheianu citi juma „compăliinire pentri vd at A fnfuge: 
că o nouă “provocare, Bine. Dan, noe. Da să cunosti 
caram uitat tot ee mi-ai spus gou, Ştiu vă mu poli să le 
crezi nici, tut: Eu mu le-ati aul: Bam a Om mine, 
și poiniine şi în Teea zie pină vim) ai za Ir vm img pă 
numai pentru tine... 

= Afară laşi” odătă alara | af Dan Seo eäschnd 
înecat cura nedor cu buzele Vinete, EE Cu picigaitile 
goale pe podeaua rece, cu ëmge wA ei Dali ă vu mia 
întinsă spre ueë, i 

Afar 

Radu Coisa is încheie, paltunule netezi cati postavu 
pălăriei. Cu degetele pe mineri ansi rostio biruindu-se: 

— La revedere, Dani Mine, să sti ca siuk tok oi, 

Dan ` Zchoisanu -gesticula -horcăind Dn mijlocul camerei 
clâtinindu-se-.pe picioarele ibisirate, vu Genuch noduri 
Nu nai vedea pimi inaiulea ochilor, derit o Din neagră 
şi toate rămășițele puleriler eran adunate In strigătul reputat: 

Afară; canale! Afară; canale! 

To zala, Radu Comga sp Just in față eu dom nul Aleibiade 
Gipu care ascultăse la ușă si, surprur se pretăcu geiert: 
gaue că așează ceva inte-unvcufăr de tabla voie și albastră. 

Dincolo se auzea acelaşi slas, pe tare il recunostea -atum 
că e; glas sculptorului: vast ai barbu, intonind: JCs o long 
sai. to Tippen. É 

= Tälnie dog. prinse Rado Cons brațul -prolesorulia 
de “filuzătie, piriețeniul nostra conu Dan e foarte Tore 


245 


Dolnat L.. Înţeleg sacrificiile dumitale și ale prietenilor dumi- 
tale: M-ap mişcati... V-ati: strins. într-o “cameră, să-i lăsaţi 
lui fingue alla îâtreagă. Din nefericire, aceasta nu e destul... 
Se întimplă-să pot face eu și alţii mai mult... Dan Şcheianu 
trebuie salvat; Am să te rog să mă ajuţi; Fac Apel la sufletul 
şi la înţelegerea dumitale... 

— Mă ron, mă rog... se oferi foarte măgulit; domnul 
Alcibiade Gitu, rietezindu-şi nasul round şi lucios, în. care 
se .reaprinses6 văpaia de orgoliu. 

— “Trebuie să-l mutăm pe Dan într-un loc unde să poată 
fi îngrijit tot atit de bine ca într-un sânatoriu... ÎL vom 
improviza. Am aproape pregătit totul. Te rog, convinge 
și dumneata; deprinde-l eu ideea... Am să trec miine dimi- 
neăţă:: Pentru: orice -eventualilate, şi te rog së Du socoti 
aceasta ca o'ofensă, dă-mi voie să las pentru el cele necesare... 

Domm Alcibiade Giţu mu se arătă deloc ofensat și mistui 
cu'înidemiînare, în buzunarul pantalonilor, bancnotele sirecu: 
rate de Radu Comşa. 

ÎI petrecu pe sub barierele de rufe întinse. 

Cum mergeau în tăcere, în soarele: care se Inclina’ către 
asfinţit, Radu Comşa: văzu pe o insulă de părhint zbicit 
cele dintii gtze ale primăverii, roşii, punctate cu negru, dez: 
morţindu-se „cu mişcări. încete, soninoroăse” încă, Gindi că 
pină la această” primăvară atit de apropiată, Dan Şcheianu 
nu va mai ajunge; Sufletul lui va D emigrat în steaua Sopdit. 
Sau uiurea.. Sau nicăieri. Va D pumai pămînt, 

O mare milă îl cuprinse. Se. gindi să se întoarcă, să caute 
cuvintul bun, magic, care să rupă tot visul acesta rău. 

Dar. simţi că. n-ar mai avsa- pulerea. 

In faţa automobilului, domnul: Alcibiade- Giţu ` salută 
ceremonios, ridicînd de pe 'ceştetul chel. pălăria tare, 

Neculai, soferul, împături gazela, dădu drumul motoru- 
lui, străbătind îndărăt. drumul îngust prin canalul negru gi 
lichid. 

În curtea cu porcul înjungheat. se mâi alla jumătate dën 
trupul gras, atirnat acum de-un picior într-un sin. Oamenii 
cu bucăţi de earne învelite în ziare şi tirpe treceau lerindu-se 
de stropii maşinii, lipiţi de gard. Radu Comşa își apăsă tim- 
piele „prinse într-un cerc dureros; Trebuie; neapărat trebuie 
să-l “scoată de -aicil 


246 


Se. silen, astfel, repelind. hotāriroa,. să-și. întringă orice 
amintire neplăcută: din vorbele tui Șcheianu, suninidu-i: încă 
răgușit în - urechi. Să uite tot. Cuvintele fără răspundere, 
delir de bolnavi.: 

“Totuşi se gindea acum Ja soarta lui Dan. fără. iubire. 
Mila lui. era. reg, ca: împlinirea unei - datorii abstract şi 
nimic mai. mult: Pu mihniţ de această descoperire. A doua 
zi “trebuia să; înceapă dm nou. Se simţea obosit: Poate. e 
mai bine să vină cu Maria Probotă. Dar unde s-o găsească? 
Haer să-i spună unde stă... Şi: Dan arhi în stare, în faţa 
«i; să repete: infamia cu care l-a “ameninţat şi De „care, 
desigur o crede. 

— Mergeţi: la: dumneavoastră: acasă sau Ja domnu depu- 
tat? întrebă șotarul. 

Uitase. 

Luminiţa 0 -aştopla. 

Va trece numai să-şi ceară iertare. Avea nevoie de linişte. 
Să rămînă: singur, - 


4 


Cind maşina sună întrind” în “curtea vastă a Vandurilor, 
ramură! ieşcană, Luminiţa 1 zari dela fercasirii și-i eg 
înainte, trântind uşile după ea. 

Ghici îndată, din privire şi dn chipul cum, Radu ii sărută 
degetele, cp gîndul in altă parte, ghici că sé petrece ceva 
neobișnuit. y 

== Cep, Radu? Ce sa întîmplat? întrebă ridicind ochii 
spre el cu îngrijorare și săltindu-se în vîrful: degetelor, să-i 
citească în privire” mai de aproape: 

— Nimic. O migrenă... Du eu? o. 

— Haide, repede. Lasă -paltonull:.. Sint sigură: vi o să-ţi 
treacă... Dacă vrei un piramidon, îţi: aduc imediat: din. fai- 
maciă “tanti Laurei... Avem în salon : doi ` ofițeri france, 
Au sosit cu avionul de laSalonie: de două zile; acum două 
săptămînă erau la Paris. Îşi debalcază ultimele noutăţi aiet. 
Haide! 

Luminiţa îl Ui de minecă. 

` Bado Coren arălă-ghetile, pline de tot noroiul din strada 
Oimp JA 


2347 


z= Luanämgto, mi pot” intra” aen jn cnspl Mä dee -tăta plele. 
201. Str pol găsi cuvintele; As face o sinisiră mura. 

Luminiţa Tune pitate „botul“, 

= Vezi ce iiaposibil ești... Atunci micer mtr atei, al. 
tun Tei un vest eu mmmp. De urmă te las; dacă eet atit de 
tenebroi.. 

Camera era: goală Numai-priri ușile deschise în “a traa 
încăpere, se” vedea lunica adunată la ont, în aalonul Var: 
“ariloc. 

Se auzir glasuri; hohote de rie, sunetul Toart in 
trirapt. 

Luminiţa îl trase pină la divan. După ce-i apăsă” urdei; 
sdindu-l ep se aşeze, D cuprinse în nale Vrntkle, D „ridică 
fata spre ea și il privi în “ochi, 

— Îmi ascunzi ceva; Radulet... Numai eşti cu totul 
lingă mine. Unde te gindești?,., Spune-ini ce ai... 

Radu Cotoga' D desprinse mîinile a îsi apropie obrazul 
de pielița moale şi netedă; Io marea sfirgeală, prezența Luri- 
mie îi adicia acum îmbărbățare. D răminea într-adevăr ca, 
în care să mu so îndoidscă; mina ci pe frynte D alunga gins 
dure mihnite, îngrijorarea e îi făcea bine; nu se wai simţea 
atit: de np ca adineaori.. Îi sărută degetele cu recunog 
tinţă, Lumuräta se aşeză alături, hotărită să-l spovedeascii. 

Scutiiră părul scurt și inctrionțat, luîndu-şi o infățisare 
gravă, cu Care nu era depriusă. 

= Adum: începe confesiunea, Badulel.. Ori veni să mä 
Za ap pling i 

“Banu plingea gät o dată lun am gi socotea această 
amemntare argoment la dare nu se putea împotrivi nimeni. 

— Astept... îşi. încrucișă . braţele pe piept. 

= Luprgin, eredemă; n-am re să-ţi, spun... Nu nui ca 
întâmplat mie. Nwe vorba de mines Un prieten. Lucruri 
care n-au de Cp le interesa: 

== Au ste că. prieteni tăi “sint “şi “prietenii met rosti 
Tiutiniţa cu hotărira; simțind un Tel de mindre vă sp poate 
interesa di: chestiuni atit de serioase: Să-l ajutăm. Badolel 

— Din mefericâre, “Laniniţo, niciun ajutor nu-i mm 
poate, fi de folos; i 

— Nu înțeleg. ko më “tortura, Radies Spuneam 
cine e vorba? S-a Zoifmplat ceva hui Mie) Probota? 


K 


DI 


248 


eo N ase 

— Mariei Probută» S-a inibolnăvit “copilul lori? 

Luminița ze gindi la prietenii lu Radu şi nu rat găsi 
zici. vum numé: Comşa îşi privea virful înnoroiat: al ghelelar. 

— Radule, de oe mă. chinui? Spune-mi... 

Asttel, uşor. si; firesc, Luminiţa trecuse. de la: durerea:.pe 
cate voa so aline altuia, Je nerăbdarea să nu De coritea: 
natë en, i 

— Liuminiţo, nunăele n-are să-ți spună niniie, E bn prie- 
ten de altădată... Dan Şcheianu. 

J Domm care: scria. versuri: atit de “extravagante? 
exclamă. Luminiţa cu dezamăgire, fiindcă: în acest: coz mm 
mai putea fi vorba de ceva seriós; 

Îi veni îndată Ap minte o seng de acum: doi om: ep gi 
cu două. prietene; amuzindu-so extraordinar la lectura ver- 
suite “lui: Dan: Şcheianu, dintr-o “revistă: de avangardă. 
făcuse atunci. 0 parodie foarte Schutz. Unui asenienea o 
nm 3 pe „poate intimpla: nimic grav. Sentința stătea scrisă 
Hropede in ochii Luminita : 

Dar: Radu 21. epërä: 

— Day Dan Şeheianu, cel care seria versuri atit deextra: 
vagante!... Nice vorba: de versurile lui. B vorba de viata, 
de moartea lui. A dus o viaţă nenorocită, „S-a tisipit aie bu- 
neste: Arm muar de Mize într-o mizerie indeeeripti- 
bilă... Vinde la el. Ca gem m-aş întoarce dän infon: 

— ST ajutăm, Padule! Merg a eu eu tine. Am invatat 
destul doar să îngrijesc un bolnav t.. Îi tac: ceas de tei. Am 
grija - termometrului, Luäm cărți. să-i “citesc... Numai să 
mum ceará să-i citesc extravagante de-ale lui, rh mar 
pún riulh: Sint o ignoraută. şi nu pricep mme: am ranas 
Ja Samain a Régnier: 

Radu  Cons mu. arătă nici um entuziasm Ja hotărârea 
Tauminiţei, At at mai D trebuit: -Limita To balaurul 
Pgesidat de dommt Alcibiade ` Gol 

= Nu: Tonmintol "Toi, ` ce-am Tore o de prisos aruni 
Dacă poţi crede că-un ceai de ie ai lectura ini. destul pentru 
mm fizic In ultimul erad!.....O simplă consolare doar: Sa-l 
scot: de-acolo; să:T aduc la miine... 

= Cou: att mat bine! Tot n-ai meat incă matdati jn 
cata Lan. (Chiar mă ude să” sin odată: pe: orastie ati 


249 


sau în lipsa ta, dac-am văzul că nu mă inviti vu dela tine 
inițiativă... 

„Apoi, ou mobilitälea câre n-o lăsa së ge oprească la igin- 
don mohorite și mereu o impingea către: siaţă d voioșie, 
uitind toată -mihnireă, lui Comşa și proiectele ci miloate, 
apucă o scoică răsucită de po măsula: din faţă st o duse Ja 
ureche. Ascultă ăulitul dinlăuniru, mb şi-o lipi de urechea 
lui Radu: 

— Aust? Ne vorbește. prin telefon marea de Ja Con- 
stanţal... 

În ochi nu: mai avea decit viziunea luminoasă a mării: 
soarele -sclipind; pe talazuri, bărcile: cu pinze- albe, cum: por- 
neau dimineața Ton larg. 

Chemarea apei suna ati. “aproape, închisă. în -scrimul de 
sidef trandafiriu, cu colţurile: ineovoiate. 

— Nu ţi-am spus; Radule!.... leri am dat în jerseul men 
cel. alb, tn. buzunar, peste up punin de nisip d de. scoici... 
Aşa cum. le-am pus înadins; îți: aduci aminte? pe plajă. Să 
ne amintiri mai tirziu, iarnă. Era ap de tristi... Serios că 
îmi venea să pling. Cum înotam pină departe!... Seara ren 
dinainte de a pleca tu, pe terasă, la cazindu,..-Ce-o în acolo, 
acum? Au să mei ajungă vreodată. Constanţa şi marea. din 
nou ale noastre? 

Îşi apăsă iar în ureche scoica: piin care marea îi vorbea 
pristenește, de dincolo de zidul nepătruns; 

Vru să aprindă. o ţigară lungă, şi sultre, rusească, dar 
îşi. luă seamă, 

O. zvirli alături. de cutia” cu chibrituri: 

— Șieu, care uitam. să-ți, aduc ceaiul]: Am început. cu 
amintirile, ca tanti Laura. i 

Sări în picioare gi trecu vite) printre Uşi. 

Radu Comşa își prinsc fruntea în min, cu: coatele. reze- 
mate pe genunchi. Dar nu-l ma dureau timpleie Si: nich mu 
observase „cînd durerea a încetat. Gindul ze îndepărta. de 
Io Dan! Şcheianu: Era acum sigur că-totul'se va sfirşi cu bine, 
fără greutate. 

În salonul din. fund se -aprinseră- bruse: luminile. Văzu 
un. ofiter francez, în uniformă. albastră cu multe curele noh 
încrucişate: peste: umeri, vorbind în picioare cu Laura Var- 
dary, care ţinea o: ceaseă de ceai în mină. 


230 


Apei, tread alături, prin fața agii, Elena Bilbor cu Scar- 
lat Mâinescu... 

Cum de-a pătruns Scarlat Mäinescn în casa lui” Vardaru? 
Ia aminti serisoarea Elenei Bilbor către Liuminiţă, unde. îi 
găsea elegiac și absent de la cele păminteşti, Acum îi soptea 
ceva în ureche foarte apropiat: Elena Bilbor asculta cu ochii 
duși. răsucind mn st de la haină. E-un individ primejdios: 
N-a „trecut. o lună de cînd l-a. văzut Ja cercul ofiţerilor 
ruși, operind cà an cartotor de meserie, cu Lin lui văpsită 
gi înconjurată de oameni beti Poate ar D o datorie s-o pre- 
vină pe Luminiţa!... Fetele 'romanţicase en Elena” Bilbor, 
care Văd în cel “dintii aventurier un tip escepional și eroic, 
sint osindite să cadă victime... 

Dar când. Luminița apăru -cu serviciul. de eent. Radu 
Comşa. uită” aceste caritabile intenţii. 

Tiuimiuiţa se ghemui lingă el, cu ţicioarele strînse dede- 
subt. Aprinse ţigăra -şi aruncă măieslrite spirale: de“ fum, 

— Cind mergi cu nai, la Chiodi? Săptămina - viitoare 
pleacă şi regimentul lui unchiul Pol. Serie şi Mihai-că așteap- 
tă să De trimis la corp peste o lună. Pleci! și tupeste citeva 
săptămiini.. Am së rämin singură, Radu, e oct vreiu să 
fiu “tare, mä sint: neliniştită... 

Îşi rezemă capul de umărul lui Comşa. Îl “privi mult, 
Cu och de j jos în sus. 

— Papă” spune! că războiul” nostru dë- abia acum începe! 
Şi Lol, aen susţin şi, ofițerii aceştia, veniţi de la Paris... E 
monstruos cum vorbesc toţi cu atita singe rece; pare mar 
fi vorba: de moatel 

Sirivi ţigara: în scoica trandafirie, unde cheriarea mării 
múrise pentru dingi; o mai “păstra” acolo, numai pentru ures 
chea ei roză de sidef, să-şi cînte singură, cînd odata e goală... 

Padu Comşa îi privi figura indecisă în crepuscul. Era 
T.uminiţa şi n-o mai recunoștea. Glasul sunase cu o nelinişte 
“străină. În umbră: nu se lămurea dert o umbră. BR 

Abia acură pentru neamul Vardarilor începea. încercarea 
Cen mate. 

Îi cuprinse mijlocul a o strinse aproape. 

= Încep 'să nu Le mai recunosc, Luminiţo! Să-ţi fe ou 
adevăral frică? 

= Mie? Pardon! 


251 


F i uinița sări în picioare seutuiind uşi pirul. 
Pardoni- Dimpotriva. sî 


înt bucuroasă că onimemaware 
săpuată spune că Vardari sint, va tot domnii și Lose doam- 
nelecare voiajează la Kiev. la beson, la. Pais, Ia Stocks 
bölm. Pretutindeni: unde srat dus jur aarele a eätei Me 
deösebim- de lumea -aceasla-a noastră, De Care Oo 0 simt 
dn ve in ce mai puţin a noastră... Plec, pleacă Mihai 
pleacă unchiul Poll... Nu e: destul însă cé pleci tu? 

Badu se ridică: 

Nu puk Blatt 2 op Lanni a Aceasta mu insemi 
veaz “că, pleci chiar acun! 

— Tomat), surtse Radu. Mai avem, timp. Lumi: 
niţo, trebuie să văd op se poate Toce cu Șelinianu.. Să aflu 
adresa: “Mariei Probotă: 

— (e zăpăcită incorioibilă sint ti Vitan de Dietul Seheri 
zm al țău Ce facem. cu ul? 

Luminiţa întrebă ingrijorată, vn a eum dinsa avea să-i 
decid: imediat soarta: 

Dor tot atit de repede uită. N-agteptă raspuns Tei 
miintse altceva, 

--Aşteaptă-mă o clipă le Am pentru ane 0 sorprizi 

Fugi In camera de alături a. se intoarse vu. vllerg flori 
albe, mie), abia-deslusindise In umbra care cuprin e mech 
perca. 

Ir Musee la nări. Morile de; primăvară, Fină” alt mirer duch) 
acc), rece şi jilav. al zăpezii. 

— Cligeet. Cei dia) 

Îi prinse citeva Deen incheuitoarea stingă: Ja pont: îi 
apucă gitul, sărutindu-l apăsat: pe buze, Ze strinse lingă el, 
dezmierdindu-l ne pură, cu o înceată atingerea părului. 
Se smat eind simți” că zvicnturile numi îi mach Tä: 
Zeg. 

Ac să: 2eaim Dm. ëch dacă se află. că osti aci, 
pimai scapi Încă o data Pda Pak 


Acasă, Rado Comsa yès o telegramă. scurtă: 


Marma pe nivarte te -aştăptăm Anra 


Scäpa Diria din mini: 
dee) nevăzut din "peu du ze etriigeas 


est 
202 


3 


În acceaşi uoaple, zăvorii Joir-um compartiment 20 une 
căt, eu ferestre de scinduri, călătorea spre celălalt capăt-al 
Moldovei, S 

Trenul ge tira gcirtiändu a osiile în noapte, oprindu-se 
nesfirşit în gări neluminateş s-ar D spus că nu vine de miei: 
ieri gi. nu en ajunge niciodată undeva. 

Se auzeau glasuri în. culoarul tiesit; oameni (dutt pe 
jos, oftind, moțăind. pe lăzi, bocănină pe coperiș. Bine gir: 
dise să folosească împuternpicările de la minister, care-i. dă: 
dean drept Ja o cutie de acestea: rezervate pentru curier! 
Altfel ar fi mers şi el acățat pe o scară, îmbrincit de soldații 
rom än ou desagi' şi de soldaţii ruși care-şi sunau ceainicele, 
urcând a coborind. într-o -necurmată „năvală,. din staţie, în 
stație, 7 

Ac ern frig; Vintül trăgea printre crăpăturile setodorilór, 
banca ora tare; dar se- afla sigur, Şi gindurile, se adüran 
din întuneric, adinci ca intunericul: 

Radu Comşa n-ar D putut găsi un loc mai potrivit, oide 
să-și măsoare, cu. alt cuget decit ol dintotdeauna, viaţa. 

Acasă, -printre oamenii, printre- obiectele şi indelen: 
cirile din fiecare zi, l-ar. P prins îndată gesturile obisnuite; 
s-ar îi întins pe patul lui, în camera lui, ochii s-ar D oprit la 
obiectele cunoscute — aci: erg singur, într-o. noapte pustie, 
tără sfirsit, pe-o 'scindură care-i strivea. oasele ea lavita. úte 
celule de. ispășire, 

Trenul 'rătăcea. clătinindu-se. în bezna opach, purtind 
cameni “care nu mergeau nici: unul către. o bucurie, Străhă: 
Lon prin. pereţii subțiri gemete și oltaturi; foşnetul tropuri- 
lor münte prin somn: S 

întiia oară-simţea direct ef dincolo de Laşii de unde nu se 
uiiscase. patru: luni, se intindea. un pămînt plin de crurite 
chinuri. Din eimpurie - negre In care: înainta gifiind Joco 
tnotiva. vintul „umed: părea. citeodată că; răscoleşte. valete: 
Era vn opt. nepătruns de :catran, nu sp deslugeau vote, nici 
un Jocne -oruenesc; Jlugubrul convoi al vagoanelor străbăl ea 
um fiegiu şi: mort pustiu, lar acum, Radu. Comşa știa cé în 
bezna aceasta; mulţi nu-si află odihnă e mue trupuri: se 
ivireulese în spasmuriy și că mulți n-ar vrea să se mai destepie 
mineda alte suterinți, care nu rusi a capăl; 


253 


Je ştiuse acestea şi ieri; dar ieri nu-l atingeau. Se. petre 
ceau alături de ochii săi. ` 

Bücata de hirtie care-i căzuse în min 11 intorcea neag- 
teptat: într-o Jome de unde uitase cu desăvirsire că-l mai 
țin prins, “rădăcini. 

La femeia de-acolo, pe moarte — nici “nu-i venea säi 
spună „mană“ -— nu semai gindico decit rar şi vag. O ajuta: 
un mandat. poștal, cîteva vinduri serise: pe cotor Gin grabă. 
Nici o nu aşteptau mai mult: Pentru toţi devenise un străin, 
un domn. Se shiau şi să-i spună pe nume; Ce-au făcut în 
timpul acesta? Cum le ern viața? De dite ori sp furișase 
în minte intrebarea, rar tresărită în mijlocul isidelei nicirilor 
lui zilnice, îi apărcâu imagini șterse. Inchipuirea nu se oprea 
la nimic precis, “toate se topeau, Se risipeau intr-un fuii: 
Reconstiluia gesturi exterioare, dar din sufletul lo: nu mat 
străbătea nimic, nu-i mai cunoştea. Cu şase ani în urmă, 
sora' lui, Anica, îl vestise că şi-a găsit un bărbat, unul de-ai 
lör, un ţăran. De atunci îl înștiința de fiecare dată cînd avea 
un copil: trebuie să numere. vreo patru “acum, dăcă-și mai 
aminteşte Bine. Încolo, ee apropiere putea” finire dingi 
și el? Poate îi iubeşte, dar așa cum poţi iubi vameni dn 
altă planetă. ` 

În cea din urmă vacanţă cînd a cercat să se intoareă 
acasă — era licean atunci, bursier învățat cu toată orin- 
dwala civilizată a confortabilă din internat — s-a răsucit 
Dopţile“ pe laviţa. tare, “fără -sonin. 

L-a umilit grosolănia lor; primitivă la mincare, telul de-a 
vorbi, neştiinţa Jor fără vindecare. Și-a “mutat cărțile de 
colo-colo; ziua go petrecea hoirărind- pe piriu, la cnp, în 
Junek; singur, ocolit de foști tovarăsi, acuni băictani deseulti 
gi cn miinile bătătorite de plug, și de costă. Se intorcea seara 
şi nu ştiau ce să-şi vorbească... 

Nu La mat ispitit” niciodată gindul să mai calce: atolo. 
B ajuta de departe. 

Cu aceasta se simţea împăcat. OD alții nu-si mai amintese 
pel atit, niciodată? Priniea'răvașe de la bătuiină, simple și 
întnipşăt oare cuvinte “dictate cărturarilor din sat, notarul 
sau învățătorul, a prelucrate. după tipicul lor: il chema, se 
simţea slabă. D iubea, desigur, fiindcă eră singurul ci fedor; 
învățase carte de capul lui, nu-i adusese” nici-o mibniro,. și 
departe, in oraşul pe care dinsa nici în inehipuire nu-l putea 


254 


vedea, îşi trăia o viaţă despre care topi vorbeau cu minunare 
si laude: Dar che äre acestea, dovezile lor stingace şi insis- 
tente de dragoste, atunci chiar, cind se silea să De înduioşat, 
nu-l puteau misca măi mult decit gîndul că- undeva, îndepăr- 
tat, in fundul Chinei de o pildă, niște oameni necunoscuți 
şi de “altă rasă, într-o colibă, ar pomeni de dinsul cu iubire 
și dor. Hl își-istovise tot; op erg duioşie în muncile aspre cu 
care. își lărgise Joe în viaţă; singur: şi -biruind Dpsun grele: 
In două rinduri, sora lui, însemn de recunoştinţă de bani 
searuă pentu atitea'ajulvare băneşti venite fără să le ceas: 
îi Arimisese. cite-o cămașă ţărănească cu flori cusute, 
cum auzise că îmbracă la oraș, noaptea, dommt, Era muncă 
migăloasă acolo; degetele obosite îm punse do ar, seara, după 
ce s-au întors de la cîmp. A vrut: să gindească plin de iubire 
a de milă la toate: acestea, aşezindu-si pinza albă inainte, 
în “care ficştece floare de mălasă neagră -gi roşie: înseniriă 
mai mult decit impunsăturile unui-ac cu fir de ai la capăt; 
o dezmierdare tăcută şi stieluică de soră. Dar el găsise cămaă- 
şile acelea ridicole, ou chenarele: lor pestriță, şi Je aruncate 
undeva, printre: lucrurile netrebuincioase. 

Acum se lămurea încă nehotărit, ca un presenliment, ð 
iveparabilă niusteare.. Zilele bătiinei -sfirşeau. -Poate n-avea 
s-0 mai găsească în viaţă, Telegrama'era veche de două zile, 
pină i-a ajuns, Îşi arătase dorinţa să-l vadă. Nu î-0 împlinise, 
Nici cînd s-a întors de peste graniţă, după doctorat, cu toate 
holăririle. din „drum, i-a mai găsit; timp E se repeadă ozi 
la” dinşii. 

N-a mat avot timp? Nu! N-a simţit nici: o chemare... 

Vru':să-si aducă aminte chipul bătrinci și: pu izbuti. 

Se lâmiureau alte fent de bătrine, ubraze. im precise de 
țărancă, aen cum. sint în gravurile anonime din manualele 
de: geogratie, din cărțile: poştale cu “porturi “naţionale: o 
figură asemănindu-se cu toate femeile bătrine de Lorä şi nese- 
mănind cu nimeni. Dar'cliput cel adevărat, ochii, gura, trä- 
sălurile, fruntea care se plecase de atitea ori: deasupra lui 
cu; simplitate şi eu blindeţe, se risipite de mult într-o pică. 

Ceva era uscnt ac, în suflet, ea un vreasc. 

Radu Comşa se ridică în picioare, să-şi dezmoriească 
trapul înghețat -in toată “partea unde suflase “vintul de la 
fereastră. 8 


p 


33 


D 


Trenul se oprise într: stație, 

De naltă vreme poate; nici mi pri isese de use cipd, 

Acu părea: că va tamine inţapenit:- pentru” totdeauna 
aşa înmijlocul -cimpului 

Printre orëpëiurde scindurilor din- fereastră: oe lâna 
iava copaci mai negri decit noaptea. Tree oameni balan- 

sing irinin felinare cu Hacăra uleinasă și- gtearsà o Olasüri 
£ iineva işi făcea lor cü anevoie printre soldati de me culoar: 
Bijbii incheutóarea; ze auzi 'freeatul unui hibit; o clipă 
pipico Macără, 

Nu mai cercai, ` dumng sublocotenent, E Anehis pë 
drnlëunteu, Un domn- erter). 

Subioecotenentul “rosti citeva cuvinte puţin amabtle Ja 
adresa tuturor curierilor, op au Tost sint a vo D. 

— Nä facem. Joe ati; domnu sublocotenent. Da: sm 
nostri! Ca Jo văzboi... 

Ze auzi soldatul. gdiefndu se, mulind, pacii, 

— Aşează-te. și Lu, băiatule: Pumezi?.... întreba masul 
dtiternlui. 

Apoi. dung un timpi 

= Mat eram cu cineva, camarade! Nu şi-o fi onsen loc 
o măeaută... Trage “Lu o fugă: pini jo a steig: dem 
iocotenent” Ghenea de Ta 37 Dacă răspunde, cheana atit 
Spune-i: că: pofteste  sublocutenentul  Cernegură. Bogdan 
Cornegură ... 

Soldatul își: făcu loc să iasă. Se desluşi: fognatul vm: auta1 
frecate de perete, în. iishesuială. Apoi. glasul, Strigind pe 
lingă vagoane, de Ia unul la altul... 

"Domnu" locotenent Ghenea... Domm  laitenont 
Ghenea. dă” la “treişigapte! 

Locotenentul Ghinea 
păind.. Sunară. ciocăni tur 

Un glas cald, de be 

— Aer eşti, Cernegu 

Celălalt răspunse bucuros. Dumbo de perete, Tomm în 
tinere se putea ințe lege alin ver nn Si Jocootenenul Ghenea 
se deseinge și-că-si desfase nasturi de la marita, 

Rost 


Duer de undeva Se mwg Jr 
i nietalice de armă. 


op. întrebind: 
5 


256 


— Numai de nu mi-ar sparge Jon damigeana! O așteaptă 
pici că iarba: de leac... 

Fără îndoială, noul-venit se așezase pe sac, fundcă sus: 
pină ca an om care-şi face loc și întinde picioarele. 

== Bine "că am găsit: şi atit! “spuse sublocotenentul' care 
se numea: Cernogură. Credeam “că răminem pe jos. Am dab 
întîi peste -un vagon cu soldaţi ruși. 

— Şi eu am avut; de furcă... Dăduseră năvală la maşină, 
să îa toată apa elocotită pentru' ceai.  Mecanicul ge văieta 
că răminem aici pînă cine știe cînd: îi iau apa, D'Lou st pre- 
stunea locomotivei, Noroc c-am descoperit niște ofițeri de-ai 
lor, să:facă ordine, poleovnici ori așa cevas 

= Ordine -făcută ` de 'poleovnicit Îmi tnehipui eul... În 
jurături,. răenete:şi bătaiă! N-are să dureze mult astat Ples- 
heste, dragă Ghenea k: 

“Tăcură. un timp. Be auzi 'piriitul unui chibrit, Desigur 
fumau. 

-> "Ţine de aici, băiatule! 

— "Trăiţ! rosti glasul soldatului care le făcuse loc: 

~ Haide, aprinde! Din ve regiment esti, câmarade? 

— Sapsce Mehedinţi! 

— Din regiment chiar, eau vărsat? 

— Din regiment; don: locotenent... Contăgentiu “ nousute 
„paispee.:. Don judeţ, comuna Ten tu. Scăpărără dă la Alion. 

— Şi cum „te siniţi aici, în Moldova? 

—"Ordonaţi hs 

— Cum te împaci cu Moldova? 

— Del. ` Moldova ca Moldovat.;:, Dar "me. indi la 
casele noastre, la eme... Auzirări că le batjocoriră inamicul, 
domle locotenent | 

— Le-om „plăti, camarade! 

==: Leom plăti, domle locotenent, că ăl de sus e mare... 

Soldatul lăsă „să! treacă un timp. Olà şi se auzi cum 
gcuipă. 

m Leom plăti, demle locotenent. Dar batjocura rămîne 
tot batjocură: N-o'spală. nici al de sus, Ordonaţi? 

— Acolo nemţii, aci lichelele noastre!;.; "Totuna! încheie 
amar glasul sublocotenentului care se numea. Cernegură.s 

La ușă, din nou fu larmă și încăierare, Voiau să mai stră- 
bată alții, dar 'cei dinăuntru sc împotriveau cumplit de fn- 
verșunaţi. 


257 


Glasurile ze depărtară: 

— Mă gindesc, sună glasul de bariton: al locâtenențulul 
Ghenea, mă. pindese cù dur lupta 'desporată care ee “dă 
pentri ocuparea unui loc în vagon:un psiholog- ar trage. con 
cluzii. ingenioase... Un::psiliolog. și-poale un;-sociclog. mai 
ales, aceasta nu acum, cind eun haos: În timpurile normale 
e: Toate celelălte clasificări se anulează; rămîn nomai două 
categorii: de-călători. Acei oa au ocupat un: loc a cei: care 
xivnesc la unul lvs Se milă unii la alții cu dușmănie, Cel de pe 
culoar dă tircoale ușilor, deschide și întreabă dacă nu găsește 
Joe, deşi vede: bine că: nu e. Dar așteaptă un:miracol absurd 
Cei dinlăuntru răspund răstiţi; Sou cu părere de rău ipocrită, 
după temperament: Omul închide uşa, -oflează, își freacă 
gälele, ge Chimie pe: un gcaniantan. Se uită eu invidie” Ta 
domnul care citește ziarul inăuntru.-si fumează: întins picior 
peste; picior;.la. doamna care ronţăie uni: balon de şacolată 
sau își veritică, într-o, oglinjoară, roșul. buzelor: O speranţă 
imposibilă îl împinge să mai încerce o dată. lar mat întreabă 
„Nu Xedeţi că nu e loc?“ 'răspuride: răstit: domnul gras, ai 
observat it domni grași călătoresc de '6bicei în je"), Si 
domnul își infundă nasul în „ziar, Ant cl de afară gîndeşte 
lucruri amare Și crincene “pe socoteala doninilui gras din- 
liuntru, desigur. up parvenit. Pe urmă, domnul gras din com- 
partiment. pe dă jos înir-o'stație: si cr de pe culoar D ocupă 
Jocul. Ce fericire! Îşi întinde. picioarele, scoate un. ziar, cere 
permisie să fumeze, încearcă să intre în vorbă em doanina 
trumoasă, at observat că intotdeauna doamnele care călă- 
torese în tren sînt frumoase sau cel puţin distinse?..; Acum 
e acolo ca de nd lumea, zimbind,; lifiindu-se; povestind 
anecdote. tovarășilor de călătorie, ai observat că jumătate 
din „anecdotele “care circulă Zei au originea în Aren? lar în 
Jocul lui, .a-apărut ge culoar. at domm Ca nu-și găseşte 
astimpăr,. își frăminlă oasele, oftează: și tot deschide “ușa... 
Repetă exact ceea ce făcea adineauri domnul de pe culoar; 
care;:stă-acum foarte confortabil, picior peste picior, în com: 
partiment: Dar- acum, tocmai domnul acesta din compar. 
timent; care-a uitat complet și reflecţiile şi durerea din oase, 
se''răsteşte enervat, taman cum făcea domnul gras: sipar- 
venit care s-a dat jos: „Nu vedeți că op e loc?“ D cläar ma 
adaugă de la dinsul, cu ironie: „Doar dacă nu vrei să le-așeai 


258 


în-braţele mele!.:.“ Ar putea jura chiar că cel de pe culeong., 
care tot se itegte lauga; é un individ suspect, fără bilet de 
baam 3 doua sn, cine ştie, poate fără nici o bilet, candes- 
tin: unul cară pindeşte să: șterpeloască un gcanandan: jn 
timpul acesta, domnul de afară, după ce a tnlit uşa, s-a 
aşizat pe geamandan, gidd lucruri teribile "me socoteala 
celui dinăuntru: un individ scirbos și impertinent, Pină cënd 
Ia găseste a cl un loc a trece în categoria color dinlăuniru, 
adoptind imediat toată nientalitatea, Impertinenta- si, 'ca si 
zic “aşa, spiritul de clasă. Exact ca -în societate: psihologia 
indhvizilor care tree dintr-o clasă socială in alta, uittndu-si 
dida și revolta clasei lor, casă se solidarizeze cu cea în. care 
a“parvenit.:Mă gindëse că, dacă voj scăpa vreodată din răz- 
boit acesta; sò arunc uniforma, am să utilizez toată poves- 
tea în teza de doctorat: psihologia de clasă a burgheziei 
rm äm, Şi încă ceva... Ai observat Cu Cp aroganță privesc 
cei: din trenurile exprese pe cei ghemuiţi la ferestrele tronu- 
rilor personale sau mixte, oprite în gări. cu jumăvăţile de eens, 
în reno op expresul lor trece puşcă? Ai crede'0 -“superiori- 
tite pe care le-o dă viteza asupra celorlalți muritori 

Amindoi ofițerii de pe culoar riseră la gîndul acesta, deal 
trenurile exprese nu mai erau acum decit: amintiri dintr-o 
epocă abolită. £ ; 

Apot so fou tăcere. Se auzi bocăniluil cizmelor în perete, 
Dest, îşi făceau loc să ațipoască, 

Radu Comşa se întinse pe bancă, învelindu-se peste cap 
cu-pledul. Lemnul băncii mirosea a văpsea de ulei, 

"Trenul începi să se miște, scirţiindu-și osile. Se Iegäna 
lirindu-se incet; pë calea fără sfirsit; în noaptea nepătrunsă, 

ÎL cuprinse somnul învălmăşit de visuri stranii, așa cüm 4 
chinna totdeauna: în nopți grele... Acur sora lui, Anica, fi 
aducea un teanc de'cămăși de noapte, cusute cu aţă roşie și 
neagră. Lamija îl imbrăcase jn sili cu una “peste haină, 
vizind ep hohote: 

„Ce caraghios esti; ca mm oltean cu zarzavaturi Un ol- 
tean:-din comuna Llovăţ, contingentul nouă sute paispoe...“* 

„Apoi se afla în tron: un-espres trecînd vertiginos în gări, 
unide alte trenuri. personale 'răniineau trase pe linii moarte, 
cui oameni: adorriili la ferestre, incremeniţi așa: pentru, veg- 
ielo; într-o zăpușeală care muia totul ca într-un peisaj de 
cocă. Cineva îi plietisea moon, încercînd să intre pe ușă com 


259 


partimentului. Avea. chipul Io Virgil. Probotă, totuşi. îi era 
Cu desăviîrşire străin, Şi. Radu îi striga enervat: 

Nu vezi, domnule; cë- mue Joe? Vire së stai. în: braţele 
meler“ 

— Se intorcea:cü Tata către cei din corapartiment: 

„E imposibil să Le mai înţelegi cu asemenea indivizi; 
Desigur, nici n-are bilet de clasa intial." 

Ceilalţi dăceau din cap: „Avea dreptate! Ho se mai poate 
„călători astăzi în linişte. S-a urplut lumea de tot soiul de 
indivizi care ne pindesc să ne ia Joel." Virgil: Probotă il privi 
atit de trist, atit de trist, cu toată mustrarea în ochil.. Si 
lui îi părea rău, ar D “ut să-şi ceară iertare, dar cineva străin, 
striga cu glasul lui: ` i 

„Nu vezi că nu e loc? Nici pentru tne; nici pentru Maria, 
nici. pentru Dinu. N-aveti bilet, nu pol." 

Pe urmă într-o gară cînd au trecut, Joen dun vis s-a îm- 
bulzit alergând cu. maré agitare din toate: părțile:  Expresul 
călcase pe cineva. Se plecă pe fereastră să privească. 

Dan; Sebeiânu, cu trupul tăiat in: două, Hen în miri, că 
un erh, nunai jumătatea de sus a corpului, ridica un pumn 
pür de singe şi căscind gura lui neagră: cu, dinții steht, striga. 
În urnă: $ 

„Canalie! Radu  Conişa, canalet.” 

Expresul genea ameţitor, totuşi ciudat; gara, cu părnînt, 
cu tot şi cu oameni adunaţi în jurul lui Dan Scheian, Tugea 
după därs, inv irtindu-se eca o ae: d) ruși: putea desprinde 
ii de Io jumătatea "de trup, firindu-ee oribil şi strigind 
cu .purnul ridicat: 

„Canale! Rada Corsa, canale!” 

„E mm nebuni îl consolaaceilulți călători dm -comparti 
ment ÎL cunoastem e cel. cu. versuri: extravagante!“ o 

S-a întors, bindoă a recunoascut! placul. Era glasul Lumi: 
titei Când, a veri, aici». Luriniţa,-suride, îşi scutură părul 
tegru; cu gestul: ei obişnuit şi îi pune Ja urecbe: o -scoică: 

„Ascultă, Badule, ne vorbeste marea. dela Constanţa!“ 

Dar: în locul -rurmourului, din -piinia de. sidef, scoica: îi 
strigă cu glasul lui. Dan Şcheianu: 

„Canalie, Radu. Comşa, caraliel:,. 

Kadu Comşa se deșteptă, Câtul D amorțite. Își freca ochii, 
Cura ar frm sa fie totul un vis absurd; din care s-a eliberat, 
țirezindu-se in camera sal Dar se afla in Gen, realitatea mp 


260 


era mai poţin chinuitoare decit arătările visului; glasul Ii 
Dan Șcheianu îi'suna în "urechi ca ieri, în -mizera odăiță din 
strada. Olimp, şi în buzunar foşnea. birta- telegrariei- care 
adusese “vestea de moarte... 3 

Prin crăpăturile scîndurilor de Io fereastră pătrundea, 
vînătă, dimineaţa. 

Deschise uşa så vadă unde: su ajuns, 

ei doi ofițeri dispăruseră. ` Şi soldatul din. Mehedinţi, 

În locul “lor; o țărancă dormea cu capul pe un desav: 
Fină în capătul culoarului, alte trupuri Întirise. 

Trenul” vui pe un pod. Apa se vedea în negură, opacă, 
plumburie, câ într-o oglindă: aburită. Citeva sălcii îşi plecau 
ramuri subțiri, virf cu canäfuri cenușii. 

Recunoştea locurile. Se apropia. Deschise valiza că-și 
clătească gura cu apă- de dinţi şi să-și spele timplele cu co- 
lonie. 

Soarele luci o geană roșie, apoi se stinse astupat de riori, 

Dimineața fu rece şi întunecată, ca un amurg. 

În gară, vn singur amploiat somnoros, cu gulerul hainci 
ridicat peste cămașa de “noapte... Clădirea roșie, în “care 
cobora în cele dintii vacanțe, îi păru mai mică și mai sără- 
căcioasă.  Saleimii “negri, încă fără “muguri, 4] primiră en 
brate ghimpoase, ostil, Citeva păsări ciuguleau grăunțe” în 
praf. La fereastra șefului de gară se afla întinsă o plapomă 
şi perne, să- se gerisească; înlăuntru, în umbră, se vedea, 
probabil în-făța unei oglinzi, o femeie cu braţele goale şi 
grase, pieptănindu-se. 

Soldaţi români si soldaţi rusi vorbeau între ei cu semne 
sicu glasuri răgușite după somn. i 

Cu valiza în mină, se îndreptă în dos, să caute o căruță. Se 
ridicase alături o clădire nouă pe care n-o cunoştea. O firmă 
proaspăt văpsită, de ospătărie: „La Onst, cu un infanterist, 
tinind arma la: picior, În faţă, o fintînă. O fată eu poalele 
în briu- tuena apă din ciutură. 

Ss opri să-l prhvească: hainele tirgovete și valiza -de.picle 
dän mina lui Comşa eran ceva cu totul nou aici, 

Călătorul găsi. -anevoie -un băiat en o căruţă. Băiatul 
întinse un tol de cinepă pe maldărul de paie. Diădu bi; 

Roţile, fără arcuri, dirdiiră pe pieteisul grunzuiros, 


261 


y 


Aetëel. eub: cerul: leșiatic de martie, priit ogoare nesre, 
Pe: alocun eu pete de zăpadă încă netapite, Radu Coren, 
chineoat ge wa: braţ de moie, în hainele ba orășenești sallate - 
de vintul tiios, străbătea, indărăt, după am. “drumul uitat. 

“Toate .crau; aceleașişi tolus “schimbate: 

Ruina de han, fără: acoperis; cu: zâbrelele de fier suginit 
la ferestrele bolile, 1 pe päruee totdeauna uriașă; erd acum 
numai o zidărie: sürpată. 

Ciţiva plopi întindeau crengi uscnle. Sunate de vint ca 
oase de mort. În tilpinile - groase se Cäsran scorburi negre 
cu urme de focuri. Aici. se mea aflau altădată. dno „doi 
plopi, apropiaţi. şi uriași, cei rai bătrini din toată soseaua 
domneascii. 

Nu mai gint. Au'rămas numai coatele ` 

Sirmele telegrafului gemeau. metilic, încordate de int. 

Cituţa'coti din şosea. pe alt drum, mai sin), Se încru- 
cişară eu 0 vom rusesc: nesfârşit lanţ de civuţe, lăsînd, 
In urmă: duhoare de pește, de îutt, de nahorcă. 

Oameni bărboşi; în măntăile sure, man şi idean, S-ar 
fi crezait că acesta e deștinul lor scris pînă la sfirșilul veacu- 
Im: să rătăecască de la un capăt de lume la altul, cu ein: 
re lor era, 

— Le Hirtoape, tätä iarna a map amar di rugi Amui 
scoate, D duce la poziţie! vorbi băiatul intorcind obrazul 
vinăt de feig, cu doi ochi verzi-cenușii ca boabele de, catea 
crudă. 

Văzind că domnul din. fundul căruței. nu: spune. nimic, 
tăcu, mirind; cu seriozitate, de om nare, căluțul fără putere, 
cu coastele ieșite prim picle. 

Pe vie, dinspre ape, vintul sula mai aspru. Ton negri 
înaintau astupind orizontul cu up zid. Spini tăiați de astă- 
vară se rostogoleau pe bátur Departe, peun clm prăvălat,, 
se intindea un lan de; grîu, încolțat din toamnă, cu verdele 
crud... Tată e livezile fumuri ale satului; iată clopotniţa 
albastră... 

Radu Comşa se întrebă unde e bătaia, de inimă. despre 
care “pomenea lectura din scoală: revederea locului natal? 

El simţea numai un mare pustiu sub cerul noros. 


262 


To. sot, cities moşnegi, citeva fermei: întoarseră: capetele. 
Nu-l: recunoștea nimeni.: Soldaţii ruși, cu „cizme-uriașe,- pä 
Sau peste. șanțuri. Un. jandarm -1t-măsură. cu: severitate: 
O casă nouă, două, trei... Ala s-a lăsat pe-o coastă; cu un 
perete umflat sub apăsarea dream de paie pulirede, gata 
să plesneaseii: 

Îsi aminteşte: van lui lie Băluţă... Unde S-a păstrat 
numele ascuns, să iasă la aveati acum? 

— "Mergem, Ja primărie?  inteobă: bătalul, socotind cä 
rusteriul lui e vreo autoritate: în inspeeţie, : 

— Mergi înainte!.... Îţi spun eu unde oprestit Ai să faci 
pe:0-uliţă, la stinga... 

Radu Comşa iși adună toată atenția: a amintirile; 
ea să poată recunoaste eare e ulița: pe unde, copil cu picioa- 
vele goale, călcase de mii de ori. 

În faţa casei văzu gospodine adunate, Își aruncă ochii. 
Fercostra  deschișă:: înăuntru, pilpiină. flăcări de lumină, 

O ţăraveă se; desprinse dintre celelalte; Veni. Ja cl cn baris 
zu coborit pe ochii pling: Anica. 

Radu Comşa își spuse că, dacă ap D văzut-o înaltă parte 
în oraş, nu și-ar D recunoscut sora; deși in obrazul ci oricine 
ar fi descoperit trăsăturile lui, fiindcă între frate a soră 
era o izbitoare asemănare: i 

O sărută. Pe buze simţi gustul sărat al lacrimilor. Femeia 
rămase cu niinile. de-a lungul trupului, neindrăznind săi 
spună. pe nume: Radu, Hadule! domnului “acestuia străin. 
Radule, așa-curi îi spunea Zoe Veshianu; aşa cum D spunea 
Luminiţa. Vardaru.. 

Deodată, Anica „se 'răsuci, își rezemă fruntea cu cotul 
indoit “de stilpul porții `a începu. să borească, “după “rin: 
duiala' femeilor do ţară: 

—"S-a due a ne-a lăsat, mămucula noastrăl..,. Cut rămt- 
pet. noi desamu, mămucuța. noastră? 

Radu işi încleștă dinții, sé. so stăpineaseă: Nimic „nu-l 
împietrea. mai mult ca o femeie plingind, dar incă- una: bo- 
cindu-sel 

O apucă do braţ; și îi ridică mina; D șterse-cu batistă hui 
lacrimile: ` 
i E Ana, Ancol Fii: cuminte! Lasă acum... Dumă: acs- 
ol, 


263 


Anica: tăcu- deodată, îşi înnodă . barizul. sub bărbie şi 
merse înainte. 

Femeile deschiserä trecerea. 

Radu Conmișa sp op. în prag; cu pălăria fe mină. 

Pe “masă, îu mijloc, în sicriul de scinduri, văzu nimal 
faţa păriîntie, cu brazde adinci; și raiinile negre a mari, 
încrucişate me piept. 

Patru Juminări de ceară tremurau flăcări palide în lumins 
zilei, la căpătii și la picioare. 

Radu lepădă pălăria, apropie buzele de fruntea rece cå 
osul, de miinile aspre: 

Anica se lăsă în genunchi, începu să plingă încet, cu fața 
ascurisă, cu broboada căzută pe părul despletit. 

Dar el rămase în “picioare, așteptind lacrimile: are mm 
veneau... 

Aceasta era tot? 

~ Îşi adună privirea la obrazul eu crețurile mărunte și im 
pătenjenite, 19 buzele vinete, strinse pe gingii, care se cenos- 
teau- că dedesubt nu mei au dinţi. Uric ochi neînchis: bine 
lăsa së selipească sub pleoapă albul sticlos, Un cap de bă» 
trini moartă... 

Aceasta era toti 

Îşi repetă: „E mama; mama, mam), A fost cea dintii 
blindețe a- vieții: Sia împlinit: osinda cu: resemriare: “acum 
Ochii ei nu mai rid; inima s-ă oprit, gîndul înăuntru e: rece. 
De ce nu vin lacrămile? De ce în Joe de durere, numai up 
gol-si voința silnică să lăcrimez:“ 

Îşi lipi fruntea de scîn dura sicriuhii, 

Cu ochi închiși, căuta să-și treacă în minte toate intimne 
plările. ce aveau să-i aducă năvala de deznădejde; clipe în 
care amintirea trebuia să-l înduioşeze cu un. amănuri, gindul 
că moarțea eo taină înfricosată și fără îniloarcere. Leea ce i 
aştepta și pe Dan Șcheianul işi aminti cu răceală. 

Dar plinsul nu venea. 

Deşertul acosta care-i golește răsuflarea, să De oare 
durere? Ce miros greu, de feştilă a de tămiiel... Era credin- 
cioasă;-ţinea toate- posturile; se închina cu evlavie... Poate-a 
închis “ochii cu siguranța “că: începe” numai altă viaţă, cea 
veșnică, ultimă: amăgire.... Şi dac-ar P? Dacă 'suiletul e sia, 
eproape, :ca- o suflare invizibilă, dind” tircoale - ca umbra 
unei păsări în jurul cuibului deşert? Dach -îl știe, îl vede, 


264 


îl înţelege, și Le :milă de uscăciunea aceasta -din -sufletw 
tai? Ce prostii Începe sã se gîndească la fel-cu'babele 
bisericoase.:. E ridicol l “Toţi” oamenii în fața-morţii sint 
cruzi, ori ridicoli.,. A 4resărit! A simtit paşii. Deschise ochii. 
Vrei copii, în cămaşă, cu picioarele goale — mu se cunoşteau 
care vor fi fiind băiat ori fată — intraseră lingă ușă si se 
opriseră privindu-l ou sfială şi curiozitate, ca trei: pui de 
sălbătăciune, 

Miinile moarte apăsau pieptul cogcovit, tapene. 

Anica plingea cu fața ascunsă; sughipurile înăbuşile îi 
scuturau umerii. 

Radu Comşa își apiopie Znch o dată buzele de mîinile 
noduroase, împreunate inert pe piept, cu o humninărică sub- 
tire între degete. Ce negre, aspre şi mari sint! 

Mir bătătorite de sapă, de munci “grele, mäin care 
luaseră pe încetul: înfăţişarea” şi coloarea  pămintului isbat 
și crăpat. Acun, reci, se odihnesc: nu sp vor mai ehn) nici: 
odată... Acolo, în ţărină, peste ani de zile, cind vor rămîne 
numai un schelet deşirat, oasele miinilor au së se mai odih- 
mască încă, pe gratiile coastelor, - împreunate, neclintile, 
aşa cum, niciodată nu s-au odihnit. 

Îşi privi fără voie miinile lui tari și nervoase, dar'subţiri, 
albe, cu unghiile lucii şi rotunjite; mini de a căror fineţe 
fusese intotdeauna încîntat fără să și-o mărturisească, poate 
fără să-şi dea seama. 

Pe urmă; ochii se întoarseră la miinile Anicăi, care pline 
gen cù faţa. ascunsă în palme. 

Mim man, cu încheieturi umflate, cu degetele răsucite 
ca rădăcinile de viţă... Şi mîinile copilului celui mai mare, 
dela „ușă, erau. de pe acum înăsprite de părnint și de sapă. 

Voi “să-şi “alunge. gîndul, să-şi îndrepte privirea In “altă 
parte; dar mîinile 9 chernau.. De la ale lui, ochii se întor- 
ceau la miinile moartei, la ale şurorii sale rămasă țărancă. 
Amintirea îi evocă alte mini: ale Luminiţei, subțiri, cu dege: 
tele lungi și unghii de pisică; ale Zoei Vesbianu, fierbinți și 
încleştindu-se in carne. Miinile acestea. şi imfinile tuturor: 
mini albe care: si-au- pierdut de generaţii. înfăţişarea ciolă- 
nioasă şi teribilă, de cind se ridicăse cel: dintii om ai peşteri- 
lor pe două labe, Zar pe celelălte două învățase să 'le-folo-. 


265 


sească la acătat; la apucat, la munch, la apărare şi la-ucidere, 
min Om a deet. instrumente: precise și delicate; podoabe. 

Poata iu memigearea” lor, dacă printr-o minune, le-ar. fi 
pentru-pelipă: numai tor îndăduit: să reinvie, atunci. minile 
matei lui, sărmanele- aceste mâini noduroase d bătătorite 
a negre ai rock, ar pureeile indata mişcările obișnuite, eum 
repeti un Best. automat: prin: somn, cum. mişcă buzele copiii 
gind visează” că sug. 

Citeva femei se apropiaseră de fereastră. și: se uitau înlă- 
unt, cu mie Jor mari Ja gură; 

Radu Comşa se gindi că a doua zi va ști tot satul- cură 
feciorul de Ja oraș: al văduxei lui Mihail Conișa şi-a privit, 
mama înlinșă pp năsălie, fără o lacrimă in ochi. 

ÎI înăbuşea mirosul feștilelor. 

O atinse De Anica pe umăr; Cind Anica- ridică och, ti 
văzu înecaţi: în lacrimi, cu un gol adino de deznădejde; o 
Btrinse-la piept si o sărută pe pleoapele ude. 

De: departe, "de undeva, dinteun necunoscut, o -.răgăsea 
pentru 0clipă. 

Dar întoarse” capul: părul Anicăi mirosea a gaz: 

— Dä meter puţin de ail, Roagă femeile acestea să 
ne Jast ; 

În corală, op copil îi cäta valiza: Îndată ee) văzu apă- 
sind, o lăsă. jos gi o vupse la fugă. 


ÎI strigă. Neu să tie eum il cheamă. Să-l imblinzească. 
Vru să-i cheme a pe, ceilalți. 


“Poţi insă s-au: ascuns. Dein unehere, de unde se en un 
cap tuns şi se mistuia repede. Își găsiseră. refugiu lingă un 
rus, cu barba roșcată, ineartivuit acolo de astă-iarnă. 

Ustaşul din fundul Siberiei le povestea istorii neințelese, 
în graiul lut metnţelos, îi ridica pe Genuch) a Je iscodea 
jucărele in dorul odrasletor de acasă, de dincolo de munţi, 
ape; codri: şi stepe, şi Sarăşi munţi, ape; codri a stepa: 

lar copiii sp simțeau miai apropiaţi de oniul de alt neam 
Sg de ali grat decit de domnul acela străin. 


8 


Stara; Badiu Comşa; singur, se alla vezerai. de sulpul 
serdacului: 


266 


Mina:sa: regășise locul: lustanit. de mîna lui Radu: Corsa, 
copil. 

Dinalungerea familiară a lemnului, se deșteplau: amistiei 
scufundaie: Ad; copil, Lot aşa: stătuse rezemat: Dincoace, 
seara; cînd slirsea lucrul, se așeza: maică-sa:să toarch: 

Miinile, care smulseseră pălămidă. și lipiseră lut amesteca 
cu balegi et era. incă: inonse de usturmea sapei, gastau 
odihnă răsucit firul aspru de lină. -Găseau: odihnă. invals 
Tel de muncă, granti Ridica “ochii la el: 

„De ce nu Le duci la culeare, biete tt 

Și firul seint necurmai; şi: dulce; ee o od. ca o bucurie, 
ca-torsul unei pisici! bnde: siir, sier) Pisica Tor de-atunci 
care: tot asa torcea pe prispă, lingă dinşii:: stup, siret Acura 
s-a știrsii |. S-a pus pământ greu peste miinile acestea. S-ati 
oprit: pentu clernilate, dar pămintul Je apasă. An ieșit 
dinto osindă; casă înceapă alta, cea: plină de spainiă, a 
eternității. 

Se: aşeză: jos, pe scîndură, cu spatele rezemat în perete. 

“Se auzea vaca nugind, icia cu mn. eo în peretele, șurei. 

O pisică trecu albă pe hnia' gardului. 

S-ar D spus că e aceeaşi. pisică de acum. douăzeci: de ani. 

Desigur, din acelaşi gesam : Viaţa nu s-a întrerupt cu nimic, 
o eum moartea ni, Se Lou veşnică, pretutindeni, 

încă odată, Radu Comşa avu senzaţia Vieţii care durea: 3 
indiferentă, dincolo de nefericirile individuale, aga cum. giis 
dise cu o presiriţire în camera lui Dan Gcheam, 

Stăpîna vechea casei era acum, acolo, ti: Tutul gălbui al 
cirnstirului. Cea dintii: noapte în care nu va geme şi nu te va 
răsuci prin somn: Dar fiecare lucru mişcat: de mâna: ei pini 
ieri durează aici; mme ou s-a: schimbat: Vaca o cheamă 
râciind cu:cornul: în perete; pisica albă” pindeşte eu odini 
fosforescenţi o vrabie; glasul: copiilor: se aude plin de viaţă 
şi tânăr. e 

Aici, numai el este adevăratul :străim,.. 

Si ecu toate aceste, iată şi vişinul în care se: acăţa; perva: 
zul ferestrei unde Ta: inceput nu putea ajunge și unde a măsu- 
rat anii după cura. nu mai avea nevoie să se ridice. în virful 
degetelor.ca să privească;: Glasul lui: a răsunat, aci, picioarele 
goale an frămintat: aci pămîntul: bëtut. acum de picioarele 
altor-copii. Totul e ca întotdeauna; copacii ceva mai bătrini, 


267 


easa mai veche, gardul e nou și sint în-grădină chiva meri 
tineri; mugeşte altă vacă in sură şi altă rîţă pindeşte alte 
en abi, dar umbra lui nevăzută colindă încă pe unde a umblat 
Si ană umbră; plecată “acolo, cu turca nevăzută în minä: 
„De ce nu te duci la culcare, Kätti. 

Radu Come D descoperen sufletul, 

Cu fruntea apăsată pe genunchi, cu ochii închişi să vadă 
mai 'adin6” înlăuritru,- rămase Stan? neclintită,-împietrită, 
acolo: unde stătuse 'rezemat de foarte mulţă vreme  cèlälalb 
Radu Comsa, copilul vădanei. 

Cind ridică „privirea, toate jucau înaintea -ochilor “într-o 
painjenire. Poate fiindcă începuse să se lase piclos întunericul. 

U pătrunde frigul. Ridică gulerul lainei. Mina tresări Ia o 
alingere rece... Cei cîţiva ghiocei, înfipţi: de Luminiţa: în 
cheutoarea hainei d “uitaţi acolo. 

Acum pricepea de ce îl ţintuiseră atit: de stăruitor toate 
privirile în cimitir. Venise Ja îrigroparea maică-si: tu: flori 
în piept! Ghioceii spinzurau veier, în cozile lungi. Aseară, 
abia aseară îi prinsese Luminiţa aci: D simțea încă respiraţia 
caldă. Atitea veacuri păre:au' trecut] Ce-o fi făcînd acum? 
Îi aude ziel, Dar Douro sa înecat nelămurită... Apare 
numai fantoniălic; o umbră indecisă în crepuscul, aşa cum 
în văsărise gi A mai cunoştea ieri... 

Mototoli îngindurat foile vegtede între deele şi zviri 
jos ghemul alb. 

O rață cu aripile pestriţe se repezi laconi, căzu în bot, se 
cumpăni pe picioarele scurte „şi, restabilindu- “și echilibrul, 
înghiţi cu: un măcăit de satisfacţie ceea ce mai rămăsese din 
focile Luminiţei. 

Fu atit de neașteptat şi grotesc, incit. în destinderea nervi- 
lee încordaţi, Radu “Comşa: rise. 

Bisul sună scurt şi bizar, în tăcerea eut din care abia 
pu scos. Oo moartă, 

Anica; la fereastră, de unde îl privea de mult, cu-coatele 
rezemate, clătină din cap şi. îşi făcu cruce: 

— E un pägin, Doamne! Nu-i lua în: seamă şi iartă: 

Dar dacă s-ar fi plecat -sora lui Radu Comșa, săi vadă 
ochii mai de aproape, ar D deslușit, în sfirsit; genele ude de 
lacrimi; De lacrimi care plingeau “tot ce nu se poate înțelege 
și spune. 


268 


Capitoul 1 
A FOST. ODATĂ UN MIC COPILAŞ..; 


H 


Rătu din aripi on cocos, chemind răguşit zorile atit de 
aproape, incit locotenentul Radu Comşa se deșteptă speriat, 
cu impresia că i-a cîntat chiar aci, în: urechi. 

Altul răspunse, și încă unul, mat departe, din ‘casă în 
casă, contagios. 

Prin fereastră 'pătrundea dimineaţa stinjenie încă şi cu 
sclipet de stele. O creangă-'se clătina neagră în mijeala lumi- 
mi. en OG umbră omenească plecată së privească: înăuntru, 
pe geam Dar Radu Comşa, nedezmeticit, nu-și dădea scara 
ünde se află; 

Stränută un cal, lingă perete, afară; se auzi-cura se ridică 
de jos, întîi „sărind dintr-o -zvionitură în Luspetru picioare. 
Sc scutură si răsuflă puternic pe-nări aerul rece al stirșitului 
de noapte; 

= Ce-i, mă uritule, te-ai trezit. și: tu... vorbi un. glas, 
și îndată; palma “soldatului. plesni bătindu-l  prieteneşte pe 
crupă. 

Urmă un sunet metalic de căldare'ciocnită, fosnetul: finu- 
lui, paşi de cizme, soldatul 'cășeind long — desigur, își întin- 
dea braţele cu pumnii stringi deasupra capului — o poartă 
schiif, glas” de femeie chen? -păsările, 

Abia acum locotenentul Radu Comşa se lămuri dea 
binelea și deşteptarea fu într-un suris de. destindere. 

D dure oasele muncite pe-lavița tare, acoperită numai 
cu pp tolic; dar sufletul dinlăuntru era: odihnit: şi învigorat, 
ca: după o îmbăiere rece. 


269 


Altădată; somnul il infunda. în patul moale, în pernele 
puhave de put; știa: insă prin vis că ceva persista suspendat 
în conştiinţă, ăşteplind dezlegarea a doua zi. Dimineaţa se 
trezea obosit, “cu capul deşert; controntavea 'răminea ami- 
nată. lar zilele şi nopțile se trau una după álla, Dpsite de 
bueurie a torturate, ca in ajunul unei “judecăţi. 

(Chile lui Dan” Gcheiang sfirgiseră. Oasele Ju ` erau 
astuţale de movilița de Jut, sufletat migpăse poate în-steava 
Veche a mar asinen, steaua Sopdht, După. îngroparea 
prietenului, Radu Comşa se simlise mai singur şi mai nevred- 
mie, cu gust, de iască în-gură și cu toate arătindu-i-se leşiatie 
si hä inaintea ochilor. 

Acum, locotenentul Radu -Comşă se afla vu el - însuşi 
împăcat. “Totul redevenise simplu, luminat a calm, de cind 
imbrăease: uniforma gi pornise: din. Iașul. sedentarilor spre 
unitatea: să de pe linia de foc, 

Soarele incendie: fereastra. Creanga se luminase:, epn um 
amtui;cu fructe crude; cafenii; păroase. Privind la ele, Radu 
Comşa siraţi în gură up gust astringent: Își incheie nasturi 
niet, tuierând. De afară, soldatul: și calul plecaseră. 

Închise lada de campanie, cu'numelo lui citeţ st proaspăt 
vopsit, negru, pe capacul cenușiu Ziti mantaua a pelerină 
dostupra; ieși să caute” căruţă: care să-i” ducă bagajele” pînă 
la front, 

Îmtătător aerul duwineții: roce şi acidulat: Soarele Stră- 
Jucește” nichelat; de curind; Şi satul fortoteşte de soldaţi. și 
de ofițeri. Vin și se îndreaptă spre gară; se încrucişează căruțe 
Cu muniții, chescane şi. lăzi de cartuse, Salulă și răspunde: 
Nu cunoaste pe rem. Mulţi îl privesc lung; unilorma nouă, 
turelele cromate, "chipiul abia scos. din cutie arată ciudat 
aci; haine cde paradă „printre uniformele prăluite, cu noroi 
uscat, pătate după îndelung stagiu: în' șanțuri siin bordeie, 
po- prind; în viroage, unde iarba strivită -a lăsat; urme “pe 
coate şi pe genunchi, 

O doamnă, fără îndoială soție: de ofiţeri, vorbind ou glas 
subțire“ și alterat de răcoarea. diminelii, așează cp energie 
maăldăre de pachete peste un paner de paie; Ordonanţa: îi 
dă ajutor şi doi-sublocotenența s-au oprit. să privească de la 
distanţă, eu ochi de sălbatici, apariția rară pe aceste tărt- 
nur. 


S 
3 


ÎL învăluie într-un uragan de praf mn autozichil eu dol 
generali. 

A-apărut: de undeva un convoi de bucătării ruseşti, negre 
și Tuiegiride în mers. 

E mult iai greu să găsească o căruță de cum și-a ichi- 
mut, Tarent numai ap cai, nici Wërbab, Tar cei care von 
[i mai avînd sint la gară în convoaie. A'intrebat citiva soldaţi 
cu Turgoarie; meng unii spre Bogdănești, alţii spre äs 

Un jandarm la care a cerut ajuto: a strîns călciicle și-a 
întins eurenun carabinei în. fata gardului, luînd poziţiei 
dar nu i-a tost de nici-un folos. Poate s-a arătat prea moale: 
a întrebat; in Toc să ordone. Uniforiiia aceasta nouă e într- 
devir sidicolăl. Are să umble prin ploaie cu on a no sii 
mal curețe praful, pînă s-o patina, la fel ou toate, 

În gară s-a 'opril un tren. Se risipește alt val de soldaţi. 

Ciţiva-s-au. oprit „la o fintină cu cumpănă, Îşi răcorese 
ochii cu apa adunată în purn, Cu mormăituri de multumire, 
împroşcîndu-se unii pe alții, glumind e şi xizând sonor în vintul 
subțire. Alții poartă în ech legături Şi desng, Dintr-un 
coş chie 0 curcă, Tar crede întorși de la un Bilci, dacă n-ar 
fi uniformele şi dacă nu s-ar inșira nuiai bărbaţi în toată 
puterea, doch mu s-ar scurge toți într-acolo, spre, capătul 
şoselei unde e linia ` misterioasă,:-ca marginea lumii undo 
pindesc -arătările: 

Rușii ronţăie -seminte de floarea-soarelui și își liric ciz- 
mele prin praf. Ei singuri parcă nici nu vin, mei mu se duo 
nicăiri; int numai ou trupul pe părintul acesta străin. 
Cindul şi sufletul le e departe, la stepele: de-acasă, 

Radu C Omg intră într-o Cârcitnă: „Abi Ornstein; vinuri 
vechi, băcânie. și locandă, cațap“, în nădejdea că va găsi 
ach vn om um soldat, cineva op acelaşi drum. 

Vinurile vechi ale domnului Abi: Oenştein sint dear pe 
firma de tablă ruginită; în pirmiţă, cu toata sigilule, s-au 
evaporat. 

Servește numai ceai, fără zahăr și fără linguriţă, în pahara 
soioase, Cu „piine neagră, rusească, tăiată "în felii imense. şi 
lipicioase, dintru bolovan “de opt Tunturi; “ca pămîntul 
pentru fabricat oale. 

N-a găsit nich ac, A băut numai o jumătate din pahar 
de ceai, tulbure și-rece, Nu ştie să ge descurce singur, N-a 


271 


făcut ucenicia. Îi pare -într-adevăr, stupid së se împiedice 

chiar de la început. I ze intimpla aceasta li, la a cărui uşă, 

acum cinci „zile. încă Ja direcția: din: minister, făceau “coadă 

coloni, deputaţi ori senatori cu un Solon Vesbianu după 
înşii. 

Ajunse între gară gd un cimp, unde-cantona, de curind 
debarcat, un divizion de artilerie. 

Oamenii robotean în jurul tunurilor, dezbrăcați de tunici. 
Alții se întorceau cu caii de Ja adăpat. Păsună glasul gra- 
daţilor; un ofițer: cu picioarele răşchirate, în haină de piele, 
supraveghea cu înjurături teribile încărcatul obuzelor, lingă 
o piraniidă ou Dn presat. Vîntul umila ușor pînzele vinete 
ale corturilor. Dincolo: se întindea cîmpul, valea Trotugului 
deschizindu-se spre Siret, cu țarine verzi de porumb şi şo- 
seaua răscolită de direle prafului, de mişuneala soldaţilor 
şi a convoaielor. 

Toți erâu la locul lor acolo, știau unde merg; locotenentul 
Radu-Coinșa rătăcea la o parte, ca un elev nou intr-o curte 
de şcoală uride totul îi este încă străin. 

De la gară 3 se păru că se apropie v uniformă cu un mers 
cunoscut. Tăie drumul să-i iasă înainte, acăţindu-se de această 
nădejde, 

Cînd fură la cîţiva. paşi, izbucni veselă vocea lui Mihai 
Vardaru: 

— Domnule Comşa! 

Făcu salutul "reglementar, reclilicind ou gravitate, în 
glumeaţă exagerare: 

— Domnule locotenent Comşa! 

Dar în stringerea de mînă a lui Mihai, locotenentul Radu 
Comşa simţi: toată “căldura unei adevărate bucurii: Încă 
unul, desigur, care se întrebase cum l-a.răbdat inima să stea 
la o parte; încă unul care acum își 'retracta o judecată, 

— D Luminiţa?,... Unchiul Alexandru?.... Tanti Laura? 

Radu Cómga dădu veşti despre toți, pe care îi văzuse 
cu o zi înainte, la laşi. 

Erau scandalizaţă de purtarea lui Mihai. În loc să aștepte 
repartizarea la: regimentul lui Pol. Vardaru, abia jeet, din: 
şcoală cu gradul de elev -plutonier, se zbăţuse. de capul său 
să fie trimis la un regiment de front, Cînd primise ordinul, 
împărţise - pe citeva cărți poştale salut ën tuturor, vestind 


272 


că nu mai are Ump së dea pp acasă, Toni Laura ridicase 
braţele, deznädäiduuä, „spre. cer: 

= Cepilul acesta are să „ne omoare! 

lar cele două surori, Cora et Ralu, -plingean pe ascuns; 
fiindcă partea aceasta a campaniei se ştia-că va fi mai-leri- 
bilă decit tot- ce-s-a petrecut pînă atunci, 

Mihai suridea la aceste toate, cala niste tinguiri Terncicsti 
ce erati. 

În uniforma-pe care Radu Comşa o observă că nu pie- 
trează nimic dim. haina scoasă de la garderobă — adevărată 
uniformă de tranșee, cu chipiul (est, pe ochi — Mihai 
toată înfățișarea unui ostaş mult încercat, cu vorba (äre? 
nată ei împestiițată de expresii eliptice, enigmatice, pito- 
resti e tehnic triviale, avînd .curs numai în șanțuri, în bor- 
deie- a la popotele de front, 

Pentru completarea acestei virile gi belicoase impresii, 
Mihai Vardari mai scoase din buzunarul: tunicii o tabacheră 
de carton presat, dată cu un lac negru'şi cu capac înfăţișind 
up em de multicoloră toza a vinturilor,. O adevărată Labo, 
cheră soldăţească, de unde răsuci o ţigară de tutun bätgs: 

— Nu-ţi oer 

Se corijă, cu același ton subaltern: 

— Nu yä ofer, domnule. Jocoteneni / Mai intii. fiindcă 
ştiu că nu fumezi decit rar, şi, pe urină, fiindcă, în orice caz, 
n-ai. digera mahorcă de-a: noastră... E nevoie de puțină 
obişniuinţă,.. 

Radu Comşa, casă arate că: a rupt desăvirșit cu toate 
bunurile lăsate în urmă, protestă: 

= Dimpotrivă, Dä-m së  răsucesc' şi en unal Chiar 
îmi face plăcere. 

Îi făcea plăcere, dar nii-şi putea face o ţigară, 

Nedeprins, rupse “două Tote, Mihai îl privi cu suris de 
superioritate: 

= Dă-mi voie së răsucesc eu'unal,,, 

Răsuci fatr-adevăr -una perfectă, de “fabrică, Îi dădu 
să aprindă la un fitil lung, galben, cu o sumă: de noduri, 

“Radu' Comşa, după ciţiva pași si citeva fumuri, o zviri: 
era curată idioţie să-și cătrănească gitlejul cu - asemenea 
buruiană mucedă, cînd-avea în tabacherea lui: din buzunar 
țigări fine și în lada de campanie rezerve pe trei luni, 


273 


Îi povesti: lut Mihai -peripeţiile-de aseară, de cind cobo- 
rise dun tren: 

Giăsise prinla-o minine nnde dom ` dor mu găsea en ce 
să. plece: 

Mihat Vardaru'cra act cu căruţă a-compaăniei. Se Antim 
Plan: af amindoi dën alle regimente, msi dur aceeași divizie; 
deci fronturi vechnge- Cu o abatere din cale "de via kho- 
metri Ping la sal trecea și îl Lisa acolo: lucru Jud ää1) 

Peste uni pn ni purces astfel la: dr, 

Lada locotenentului Comen sajt numa bine să tocniească 
o bancă inapiga căruţe minate de wn Pean cu negrul bra- 
gdu tosinat en odami ofttoreas cu gilul stire Ca de 
seripcă Am gulerul proa lava zl tunici. Um viet vesel: și, 
de hunk teză, în“ viaţa enia seripeat de carieră fiindcă 
tot timpul a -dondărit repertoriul vechi și peu, de pe: frot 
și “diadărătul “frontului. 

Mihai. Vardavu nu-și mak gäsea nici ol astimpăr. 

Ea numai de-o lună aci; dar vazuse Lot, gta Lut, scolo: 
cise el: cunoştea numele unitatilor dușuune depe linie, 
schimbările trupelor, olensiva care se progăleă. informi 
mp Rada Comsa că” vn avea oroc de un, colonel -omenos: 
colonelul „Una la mină”, coca ce Tor mi Je căzuse la sori 
Aller mugea 9 se infuria de douiizeri şi patru de o pie zi; 
ostas Jun și comandant priceput; darin perpetuŭ eut: 
zie: Cind începea să detune. intrau Toi în găuri Cp soareci 
Cinci cădea ce) dintii înainte-era vinovat. de Lok ve se intim- 
plase a se va mat 20ipla- de ploaia de peste noapte, de 
vile suläistentet, de vecuneașterile goroplogpclor neri- 
seu plimbat nesupărate-pesub' nasul bateriilor 
antiaeriene, “de intirzierea munițiilor “și. dearga soarekin. 
Jar cind văcnea' la telefon. soldaţii si ofițeri Droen seina 
înaiatea —pllutet, uitinil ci kilometri de sârmă îi despart de 
tunetele și. fulgerele- comandantului. 

Acestea toate Je Poesie Mihai cu omire fericire; sio- 
țindu-și Lobachereon de carte leuit și räsucind dan. tun 
negru ygi cade fabrica; din care puliia eu cea Dua) mesă- 
țioasă -poltă, “seuipind “printre: dinţi, în: cotbul drumului, 
seldăţește, 

Radu Comes îl “privea ei sm mai recunoștea - biioțelul 
tiriid, care zong cind lumea răutăcios Cumuna; er “cină 


274 


tanti Daura îi: înnoda funta Jo git. vn mn scolar. premiat 
ft “ziua Tnepmmmntt, Obrazul tümer a (mie, prea de fată, 
eră arătiiu ou, ars de vinturi și soare; bărbiătese. Numai 
“int își dădea ehipiul pe ceată, fruntea ferită de arsta riwi: 
sea deg abeat adolescentă. 

Se opt up Hip din povestire, ormindu-a un Bind. 

Apoi se întoarse pe juinătate vu Tata spre” Radu Comşa, 
mărturisirul eu o sinceră satisfacţie fm oc: 

-Ai idee ce Jucurs am fost cind. team vazuti, 

Radu; Comşa înțelese: că adevărata concluzie suna: 
„cint team văzut, în sfirsit, mer" 

"Aveam og, o iñdoaki Ştii, noi de aci mu cam 
tratăm cu complimente grațioase pe cei de geg. 

Mihai făcea deosebire între cei do air" şi cer de-acolo“, 
parca s-ar fi aflat; cu uniforma pe cl dă la inceputul vieţii, 
topil de-trupă. 

— "E prew la inceput! continuă cu autoritate. E oreu o 
săptămină, două... Pe urmă, sp pare că viaţa do dincolo 
nici. nu mai există. "Te mai de dënnt CA mot bai așa, 
într-un” somn. Într-un somn cu burta” plină, care ` aduce 
visuri urile, i i 
„Valea incepea să se strimteze, Apăreau vlinurile cu pă- 
«durea rară. de la poalele: munţilor, 

Ciiruţele, soldaţii, convoaiele, cu saci de făină, vm Tia 
de münti, cu-pachelele de fin presat se inswaw period 
în aceeaşi direcție, abgorbiţe de punctul misterios umile şoseaua 
sfirşea râtezată de Teont, 

"Țigunul mini dondăniid, înainte „şi. învîrlind deasupra 
capului: un bici: dintr-o: vargă de corn... Caii strofe intrepi- 
eau an eonim ip dr colb, carei ii învăluia plutind o dată 
eu: dinn, Radu Comşa văzu cu mulţumire că uniforma inco- 
pea să-si piardă, Sub stratul: de prat, întățişarea hr haină 


nohă'si'sărbătorească, 
Mihai se ränuch să arate: 

"Dincolo, peste diak e Cast, şi tocmai in” firul, pe 
pirie mainte, “Minăstăreal,.. At, “înainte; Boodănogtii pé 
ură Grâzestii: În dreapta, peste munţi, Simie De 
acolo înainte, rupii, Austriaci Je zeit din transee sticle cu 
spirt, ei dinşii. le aruncă piine... Pontru dingi; războiul e 
ca-si sfirat. Îi aşteaptă altul, acasă. Nu mai vor decit nur, 


275 


răspublică „şi soviete. A) noştri ou s-au schimbat de astă- 
iarnă!.... Lang mincat păduchi. i-a as gerul şi i-a lihnit, 
foamea. Dar nu ;s-au schimbal!..... Mă întreb: e um „bine? 
Un rä? Pentru ţară, poate e un bine... Însă pentru dinşii, 
sărnianii ? Pentri- mulţi e un noroc së dea um glonț rătăcit 
şi să-i. răneascăș un. tifos e o binocuvîntare:.. Numai așa 
scapă, să-şi vadă apoi 'o.săptămină casa... Cei care mai au 
casă. Ceilalţi rămîn. aici, n-au unde ep duce; casa lor e bor- 
deiul... 

Pe eer, spre stinga; apăru mie. și îndepărtat „un avion, 

— Un Taube... În fiecare zi vin două-trei. Unul singur 
afost doborit pînă acum... 

Era alb și se rotea înalt în bătaia soarelui. Bubuiră tunu- 
rile - unei - baterii: antiaeriene. Nori albi se înălțară. rotunzi 
încadrindu:l,. ca- norii“ în care, pe „zugrăveala bisericilor, 
plutesc, serafimii. 

Avionul rot, mai ridicîndu-se încă. 

— A Schmat, spuse. Mihai, întorcindu:se cu privirea 
înaltă parte, obișnuit cu asemenea spectacol, 

-Dar Radu Comşa nu-și putea desprinde ochii de la pasărea 
de metal lăsindu-se acum în linie dreaptă peste virturile 
împădurite, acolo unde erau nemţii. ` 

Îi trebuia o sforţare ca să poată. gindi; calm, că atit: de 
aproape, peste citeva dealuri, 'se “aflau „ei“; că miine 
poate, are săi aibă înainte, la câţiva paşi. “Îl admiră pe 
Mihai că eut de.simplu s-a deprins cu această prezenţă, că 
o discută cu nepăsare, ca lucrul cel mai irese, 

Linistea aceasta a tuturor câți mergeau într-acolo ca spre 
îndeleinicirea' de fiecare zi, fluierînd, vorbind. a glumind, 
îi părea “asemeni inconștienței ou care bolnavii tac proiecte 
de viitor în; prezența agoniei. 

Iar 'acatmia de pe linia unde se altă frontul îl nelinistea 
ca o tăcere amenințătoare, în care se pregătesc culremurele 
de pămint şi erupțiile de vulcani. Panica din natură -despre 
care citise undeva, Cînd cade vintul de pu se mai 'clintese 
frunzele moarte; cînd se retrag păsările cerului și sălbăliciu- 
nile işi ascut auzul. Intra în zona dezlănțuirilor, cosmice. 
Aceasta era: așadar. liniştea: pe- toate fronturile“. din- comu- 
mhrcäke Pie 

Ca um răspuns la Giodunle sele, porniră. de mmndecg, de 
după.culnie; in spaţii scurte, patru detunături de Gm, 


276 


Salvele opt baterii... 

Sunetul Su în văgăuni şi se împrăștie în ecouri, ca vuietul 
unui toane de tipsii uriașe; prăbuşite îndepărtat, de-un gigant; 
în: pereti de stincă.-- Se ridică „peste: înălțimea” rotundă o 
pleașă furi: galben şi alb-lăptos; un: nor: erescînd eu marge 
ginile rotunde: ca o conoțidă imensă, 

Mai de aproape porniră àlte lovituri, de ` artilerie grea, 
răscolind tunelul munţilor, 

Apoi se făcu- linişte. 

Piganul --dondănea -înâiute, caii nici mu teesăriră, cleme 
pănindu-și capul din mers, în lupta lor continuă cu muştele, 
„Aceasta era, desigur, Geen ce comunicatul nomea: «slab 
bombardament; de artălerie», sau'reperarea tirului, sau, all. 
ceva!“ gindi- Rado. Comşa, dar se shi să-și împăitășcască 
impresiile lui Mihai. 

Se apropiară- de sat.: Mihai.se uită la ceasornicul de Ja 
mină: 

— Îți las numai bagajele Ja "o casă și tuleşte:o, Mihai, 
băiatule! Am  întirziat... Am încă opt kilometri de drum, 
şi la noi nu se plumeşte cu Mugilă-al nostru! 

= Nouă kilometri, domnu iev l: rectifică -tiganul care 
se'părea că nu ascullă, dar învățase din meseria lui lăută- 
rească să audă;fără să pară că a ascultat şi să vadă liră să 
pară că s-a uitat, f : 

La despărţire, Mihai ti strînse amîndouă miinile cu ade- 
vărată dragoste. Îl iubea pe logodnicul: Luminiței, acum 
mai mult şi altfel 

Făgădui că va veni la cel dintii prilej, să Sien mat De 
indêlete de vorbi, să-i afle. impresiile lunii de micre: cn 
frontul“, Îl va chema Ia telefon. Poate să le cadă compa- 
niile vecine pe linia tranşcelor; 

Aproape toată dimineața Radu Comşa şi-o perdu aștep- 
tind colondlul care lipsea. 

Regimentul era retras dän transee, în odihni. 

Furierii îi “dădură cu grabă un scaun, lingă fereastra 
cancelariei, unde un trandatir--pe jumătate sălbatic. ridica 
Don roze şi:frunze zimţate; în. care se opriseră capele de 
țigări, i 

Aghiotantul, fercheș, bărbierit -proaspăt, nu. conteni- să-l 
cerceteze "ep deosebită. curiozitate despre viaţa:-din laşi. 
Ce se vorbeşte despre pregătirile: ofensivei? Ce știri int, 


217 


despre guvernul“ din Rusia? Au începul-să-se întoarcă dom- 
nii“ din Koison; Odesa gi Kiev? Mai există cärchuma lui 
Vicrică din piață Sfintul Spiridon, -unde-a -constatat a el 
că se află un vin strasni, cind a scăpat. trei zile la cartier? 
Ce veşti-viv de lo Salonic? Care sint părerile misiunii: fran- 
coze? Si dame; dacă mai Sint tot atitea noslime;: de je mn 
de unda; s-au adunat, a dacă te menţine modo ghetelor Ta- 
bricate alin postav ei dace militar? 

— Aici, domnule locolenent: — aghiătanul' făcu o mutei 
amărită tenhi — aiet, ne-am Subătăcăt fantastic Ne mut 
punim cu ţărănei! Dulnese a ons e oa zrla Cit despre. şti: 
rile guzetelăr: mizerie si mii de bombei. . be spmn mini 
ce dä voie cenzura adică” basme: și alte mii de bombeta 

Radu Coma „judecă, sever. această flocăreală. 

Nu piutea încă înţelege senzatia izolärti de restul lumii: și 
mai Cu scană nesațul acestor soldati răzleţiţi -peo-porţiune 
intimă din frentul-de o mie de kilometri, siirmanul lor nesa- 
Du să-și fortilice încrederea cu speranta” Im. minunile care so 
pregiiteau, fără nici o îndoială, fulgerător, pe celelalte. îron- 
Dt, Punde noul camarad părea prea voios, fiindcă își 
netezeă -slăruitav mustață  nvagră ` gi tunsă, ăcind: ochii 
mici, și fiindcă -aluitei când upritdca ligara Anen chibritul 
numai cu două degete; pe cel mie. eu o unghie exâgerat 
creseujă ca un “pinten de cocos, indepărtiudu-l eu o mișcare 
de cleganţii îndestul de casoni pentru tele mi zere şi super- 
ficiale mich, îl speit indätä- un Hidivid do speţă inferioară, 
6 secălură ări nimic eroic, 

[i disptăcu'si grabă vu care își verifică nasturii cind apăru 
colenelul a slugărnieia: cu care: D oferi. inidată. seaun, Ser: 
gind pratul după ce-și netezi cu podul palmei cărarea' corectă, 

Numai tirziu avea să.priceapă. că aghiotantul e-un: băiat 
[carte de iniii; gata. la: toale serviciile; bun camarad şi 
fubit de toţi: cu care înipărtăşise luni indelungi viața de 
bordei și de șanțuri, înainte de-a ajunge la acest post privi- 
legiat în ierarhia frontului, 

Colonelul ei puse” ochelarii și'răsucind, după mină, barba 
roşie, cercetă îndelung lürtiile şi, pie deasupra lentilelor, 
figura noitui-venit. 

Rezultatul fu de bună scamă satistăcălor, căci a doua 
oară D întinse mina lui Badu Comşa, peste masa ep hărţi 
şi hirtii. 


278 


— Dun emt, locotonente! "Ti-am e găsit locul, ai. sosit 
Ia Lomp. Una Jo minël 

Și: intoreindu:se spre sghiotant: E 

== Compania:a doua, plutonul unu, in locul lui Dani ze, 

Îşi frecă miinile albe, cu pete“ de pistrui cn. tăriţele Și cu 
păr roşu ieşind. stutos de sub ;manșele, Comşa: şi-l închipui, 
sub uniformă, păros ca un urs, 

Colonelul își: scoase ochelarii punipdu-i ou luare-arninte 
intro: teacă de piele. şi, aşezind. tocul. în. buzunarul de la 
pieptul tunici, Îl priv i-cu-ochii și verzi, şi bucuroși: 

ii Sper cë o së ne. înţelegeri perfeeul... “Văd cé at ver 
aici după cerere şi Lot. după cerere ai.renunțat Ja mobiliza- 
ren pe loc... Una Ia mină! Asemenea minuni nu vedeni prea 
des! Aceasta-mi place... Donă la mînă! Regimentul. e scos 
de pe seclop, ai timp Să-i cunoşti camarazii şi oamenii, să 
te. pui în eurent, eu. serviciul. Una Ia mină! Eşti însurat?... 

Och -căulară Ta mina lui Comşa, cu: inelul: de. logodnă 
pe deget: 

= Nu, domnule, "colonel! Logodit numai. Am crezut 
mai cuminte să Ins după război, cind... 

== Neeasta-mi placet 'se::bucură “colonelul a -cirui viaţă 
conjugii orain necurat prilej de amărăciiii şi calastrofe, 
fiindcă nevasta era harţăgoasă, iar ordonanţele tgi luau 
une în. căp..-Aceosta-mi place, locotenentel.;. Un ostaș 
liber. are;numai grija datoriei. Una la mină! Femeia, pentru 
militar, este o perdiţiel Două la mină ! Ai să-ţi cunoşti cama- 
razii. Ja Domain. Aceasta“ “adevărata. noastră familie... O 
să-ți găsini.. şi. cartier. Mie-mi place. să îngrijesc de ofițeri 
Ca de coput mei. Dar cînd D prind cu cevaşilea, să nu mai dea 
ochii cu mine: să dozorteze!: Două la mină. 

Colonelul so ridică în picioare, căleind ca un: omg care 
întră în apă fierbinte, fiindeă t suringeau cizmiele noi 

—""Tomaziule; vezi tu de eamern locotenentului t Deocam- 
dată, poate: rămine in locul lui Bantăş. Ce ştire de Jo ii. 

— Lä ecacuet Io spital domnule colonel: 

= Lea evacuat Jo spital? Atunci, una la mină: Va să 
zică în orice caz; convalescență,. concediul; una eu altn fac 
dou Jon: două la minăl-Rămine in. camera lui Bântăşi 

Cotonclul iși privi trist. come, eîndindu-se cu e oppä- 
ție le poate readuce la sentimente: mai amanis: 


279 


Se.hotări.într-o fulgorare: de inspiraţie:. „Îl mun pe Ion 
soldatul să le poarte o săptămînă, mini se dau pe picior.“ 

Şi vorbi are, pentru sine, mulţumit de această fericită 
soluție: 

— Una la mînă! 

— AU spus'ceva, doninule colonel? întrebă aghiotântul, 
pipăinla-şi cărarea lucie. 

=— Nimic, Două la mingha 

Do urmă, întorciridu-se' spre Radu Comşa, Zei . netezi 
barba cu'amindouă, miinile; stinga pe dedesubt ai dreapta 
pe deasupra, ridicind-o “pină la înălțimea. nasului, să-i prie 
veuscă virful retezat ca o barbă: de ctitor, 

= Mine, aşadar, locotenente, In serviciul... Și la cea 
dintii ocazie, înţelepi: una la minäl 

Radu'Comşa plecă să-și caute bagajele, să le strămute la 
cartierul locotenentului Dom äs, evacuat a spital. ÎI întovă- 
răşea un apent de legătură, tuns chilug, cu o ţigară intactă, 
după “ureche, 

Soldatul „mergea cu “capul gol, fiindcă tot satul: era o 
singură „curte mai mare a tiluror 

Cind ajunse în dreptul casei unde Radu Comşa își lăsase 
bagajele pe „prispă, în seama unui leat, -agentul: îl lămuri 
en o fairiică evlavie: : 

— Aici, găzduieşte domnu căpitan Plesea... E un bairam 
toată noaptea, mamă-măiculiţă, cînd nu-i compania pe pò- 
zpet La domnu căpitan 's-adună toți domnii ofiţeri de viață 
din regiment... Ş-apoi, după ce s-au adunat, Une Ae, Doamne!.. 
Casa dumneavoastră e numa peste dom, la ` do pași, se 
vede după păru ista mare... Se cheamă că n-are să: vă fie 
prea departe, noaptea: la-ntors!... 

Lada se alla tot acolo, la capătul prispei, dar mantaua 
şi pelerina erau îritinse pe-un parmaelic şi scuturate de praf. 

În lipsă, lada ṣi valiza cu trusă fuseseră. cercetate pe dos 
și :pe.faţă; viitorii camarazi ciliseră; numele locotenentului 
Radu: Comşa şi făcuseră -tot soiul de. presupuneri: astipra 
noului-venit: cu -asemenea echipament nou-nouţ. 

Les -în prag- un căpitan. cu părul de timpuriu cărunţit, 
descheiat la tunică, purtind:la-minecă semnele unghiulare 
de rănit; 

Radu Comşa se prezentă. 


280 


= Poftim la.nei, domnule locotenent. „Să faci cunoștință 
e 'cițiva camarazi... Cristache, poţi să te, duci! ÎL instalăm 
po pe domm I6cotenent.: Vezi, ce s-a făcut cu sirma... 

— Ne-a sosit, don căpitan. 

Să mă ai atuneă Zo vedere, Cristache! 

— Mai incăpe vorbă, don căpitan? 

Radu Comşa-se miră că un căpitan comandant de com- 
danie ei cu somne de rănit, avea nevoie să ceară “unui om 
pe trupă „să-l aibă in vedere“. Dar:mirările lui abia începeau. 


2 


To onst, trei ofițeri jucau cărți la d mmaag rotundă, înve- 
Lä o unteargaf de pat, 

Dot eran dezbrăcați de tunică, unul numai . descheiat. 
La spatele:lor, up. a) patrulea, cu obrazul umflat și legat pe 
sub fălci cu o basta albă, urmărea jocul din picioare. 

An întrerupt, la intrarea străinului, 

Top s-au ridicăt să se dezmorțească, dupi op şi-au pus 
deasupra bancnotelor rinduite teart: ceasoriiicele pi. Laba: 
cherele în chip de prespapier, 

ÎL priviră pe Radu‘ Comşa, cu amestecul de curiozitate 
şi rezervă cu care e primit, întotdeauna un străini, într-un 
cerc unde toți își cunose cù de-amănunitul slibiciunile, 'cru- 
tindu-şi-le, ori tăchinindu-gile, ca într-o mare familie. To 
trei zile, noul camarad avea să De clasat, fără drept. de apel, 
într-o categorie: din eane dimic şi nimeni n-avea: să-l. mai 
poată -senate vreodată. 

Deocamdată era numai mp ofițer necunoscut, cu unis 
formă si ladă de campanie neatinse, un debutant, un învirtăt 
poale, care din one ştie ce pricini, dizgrație ori altceva, 
fusese trimis la pocăință aici. 

— la loc pe pat, domnule locotenent... îl irivită cu multă 
bunăvoință căpitanul Diese, îmbumbindu-și nasturii tunici. 
Nagem jilțuri, dar cred că nici dumneata nu- te-astëptai să 
găseşti aici un salon, Ai dat ochii ep „Una la mină“ e... 

Radu Comşa răspunse că: s-a: prezentat colonelului a 
că'a-fost repartizat la compania. o doa, 

— Atunci esti la noi! ae. bucură un ofițer scund, ou vm 
glas care ki Comşa îi păru de undeva cunoscut, Eşti în locul 


281 


Ju Banta asta-trobuie s-o: sărbătorim -numaidecit, 
domnule căpitant Cu o zacuscă st o ţuiculiță d-ale grozavele 
so săvbitorira 

— Mă, răule! rise. căpitanul musirindu-l părinteşte.. Nu 
ti-a mai ajuns azi-noapte? Uitaţi-vă la el! "Țuiculiţă, zacuscă... 
Îi “era dor! E flămind si insetat; mititelull..+ Şi aseară se 
jura. că o săplănină de emm “inainte nu- mai pune. decit 
apă în gurä 

Întorcindus0 citro Radu Comşa, căpitanul îl mee în 
curent: 

~> Ghenea ăsta e o podoabă fără -percebe în. toată däi. 
zi, dotimule: locotenent |. Ar căzut intr-o companie cu el: 
să SU) că nat să mai ai odihnă. E buretele regimentului... 
vu rivine la această ambiţie; donnole “căpitan! 
protestă Tocotenentul. Ghencea. Mai am 'conewmrenţi destul de 
soitos At së In convingi în' scurt, domnule: locotenont 
Com; pe măsură ep te ver dezvolta la sărbătoririle noastre. 

Dar căpitanul Pleşea porunci seldatului să aducă sticla 
cu Luten. dän găleata de apă unde se-afla la răceală, ceca ce 
«dovedea că „sărbătorirea“ ar D existat: și ară venirea noului 
camarad. 

Apoi incepu.să desfacă. o cutie do zacuscă rusya că, bá- 
tind: în tablă un Dron Cat um pictroi. 

Acum, Radu Corsa îşi amintea bine de unde cunoștea 
glasul locotenentului Ghenea: 

Era glasul din fren, în noaptea de astă-primăvară, făcînd 
pim intunerie Lo arășului de drum tectia. călătorului” de pe 
culoarul vagonului şi a celui din compartiment. Şit închi- 
puise, nu Sta de ep, inalt; subţire şi cu figura 'stafidită, de 
student gheboşat pe cărţi, poate fiindeă spunea că pregă: 
testem doctorat. Era scund, rotofei, eu ochu albaştri b 
Ducati şi eu cea mai deplină înfăţişare a omului fără gı 

Ciuta pe raft păhărelele. de ţuică, grăbi! ca un ucenic 
de bodogă at bombăninid: un- bizfit- de cintec. 

-Avem nimai două, domnule locâtenent:, Dom la rindi 

= "Nu. face nimic! gtt Radu: Comşa. Dot o să vă vină 
rindul Deco... N-are: să sp intimple- da. în tron, după 
toria dumitale; cînd eşti pe culoar, faci: scandal cu-nerăb- 
dam să anti inlunibeu, iar. cînd 0 intrat, faci sanda], 
indigiat,,-să nu te mat deranjeze nimeni 


283 


— De adr ştii? Al -prixvi- eu. uimire locotenentul Ghenea, 
cu'ariindoţiă pät ărcelele într-o mână. uitind sit Je pună, cura 
avusese intenţia, în farfuria din cealaltă mină, 

— Că și povestea expresului!... continui Comşa-cu seria- 
zitate Expresul-care trece aregant prin” halele unde au in- 
cremenit: “soiineroase -poisonălele.:. ` 

Locotenentul "Ghenea mu pricepea: în ruptul “capului de 
unde ăntrusui! aceta, pe care nul mai văzuse niciodată, 
ung en teoriile lui inedite. 

Se aseza foaie: geduert De marginea patului; eum far- 
futa a paharele de Tuzcn Ju mini. 

= Annet est? ey spion. domnule locatenent. ant un ghi- 
cen Ia ppäeg caz vm om primejdios: Joe cărţi? Poker venarié, 
mau 

Radu Copa rispunse- că” nu joacă. 

= Nici nu mae pune la masă cu dumneata: Mi-ai citi, 
desigur, cartea: din mînă: Man bine:ţi dau banii dinainte. 
Poate “eşti hipretizator? Soninambul oxiealucid? 

"Am fost nurnai avocat și, cu începere de-acum un ceas, 
locotenent in com paria a dou! enn im să zimbească Radu 
Comşa. 

— Să De al dracului care nai înţelege cevat declară lco- 
tenentul Ghenea. aducindu-și abia num aminte că are far- 
furia a paharele de ţuică ii mînă. gi așezindu-le pe: masă. 
Nu Tat oleg mimic, mă miâhnese și cad Ta deel, Și'cind cad la 
idee; mme) ăsta = ridică” păhiirelul — mio scoate-dir copt 

— Tin tip'eare cade din idee în idee! încuviință cu un tel 
de adiiraţie pentru așa camarad ofiterul legat pe sub falci, 
clătinindu-și cele două noduri ale legăturii din creștetul capi- 
lui ca două urechi albe de iepure de mose. 

Soldiutul tiăiase bucăţi, de piine neagră într-o. farfurie 
adincă, întlorită, -cu chenar zou. 

Tar culme a-ralinamentului, înlipsese scobitori: din fubră- 
caţie proprie: așchii rotunţite cu cutitul. 

Căpitanul Dieses răsturnase: zactisca în altă: farlurie, tür- 

nase afet st o prezintă cu gravitatea unui adevărat. miira 
d'hotcl. Mai mult: decât. la: orice opinie asupra chipului cum 
hiplase pe front sau: îşi. îngrijea unitatea, ţinea la-faima de 
om întotdeauna bine aprov! izionat, la care se găsește în orice 
momento ţuică; o sticlă de vin, conserve; Dem) şi tutun, 


283 


vuam acasă, mä bëätet, ţigări jubiliare, dän 1906, de Ja 
expoziţie!“ declara cu mindra unui colecționar de exemplare 
unice, 

Și -altă dată, contidenţial: 

„A: Lime colonelul la mine după puţină, calea... Tot Atata 
Pleşca, -sireacul!“ 

Dealtfel; toţi aveau var de are natură: locote- 
nentul  Chenea era fudul: de tunica de stelă franceză; unică 
în tot regimentul; sublocotenentul legat la fălci ținea Ia pres- 
tigiul de cel-mai bun viorist dän toată brigada; altul era cel 
mai bun pokerist; altul cunoscător de cai, lerarhia valorilor 
era cu totul alta de cum si-o închipuise Radu Comşa că s-ar 
cuveni orinduită, la zece kilometri de ultima linie a trangeelor, 

Nimeni nu porensa de front, de bravura unuia ori a ab 
tuia, de ceea ce-au făcut ori vor facs. Acestea erau numai cheg 
tiuni de serviciu; i 

Se aflau cutoţii acum numai foarte încîntaţi că pot oferi 
unui camarad nou.0 ţuică şi o zacuscă, bunuri multprețuite, 
care nu se găsesc la nimeri din alte companii, fiindcă nu toate 
companiile au uri tata Pleşea să poarte grijă de acestea, 

Locotenentul Ghenea, cu sticla în mină, purta și el grijă, 
ca întotdeauna, să nu rămină nimeni însetat, 

Acesta era frontal? 

Radu Comşa av vreme cind să pe întrebe şi să-și răs- 
pundă. ÎI soen camaradul să închine pentru, träinicia carna- 
raderiei,. să guste din zacusca. teioasă și cu gust de metal, 
Oferi ţigări: fine, din ţigările:englezeşti; cinci cutii mari, dă- 
rite de Luminiţa să se gindească la diusa de câte ori va fuma 
una. 

Prin aceste produse ale regiei britanice, cresceu conside- 
rabil în “aprecierea camarazilor. 

Căpitanul Pleşea ceru permisie să stringă una, tntr-0 cutie 
de.tablă unde păstra o rezervă cu mostre din toate produsele 
manulacturilor de tutun ale epocii: rusești, franceze, egip- 
tene, americane, chiar ungurești şi austriace, de la prizorieri, 
Mindiia colecţiei o reprezentau “două. țigări japoneze, cu. ite 
Sein) de aur verde, cu tutunul scuturat de ctt fuseseră pi- 
păite şi rnivosite. : 

Radu Comşa își arătă dorința să-şi vadă noul domiciliu 
şi să se spele. de praf, ea să fe pata pentru: popolă, 

Ceilalţi se 'așezără jo cărți. 


284 


< La cine-a rămas rîndul? Ghenea, tu facil... 

Locotenentul -- Ghenea -aruncă miza, - amestecă -grăbit 
cărțile ca și cum îl alunga inamicul: din urmă, 

— Taia i. = 

Ceru sticla de ţuică, îşi turnă la repezeală un pahar. 

= Am intrat Ja idee, domnule locotenent! Aşadar, teoria 
călătorului de pe culoarul vagonului?,., Hm! -Curios O So 
deziopäm noi şi p-astal,., Am mers şi eu. Câtoi 

— Două, 

== Servit! 

Ofiţerul de la spate, legat la falci, H mustră: 

= Vezi dacă lepezi-valetul? Cînd mergi mascat, ascultă-mă 
pe mine, păstrează” întotdeauna valetut be Dă dracului ot 
şi rigile! Am eu „un spuribus la valeţi, 

Locotenentul Ghenea trinti cărțile: radevär, dacă 
păstra valetul în Jocul asiilui, făcea ful. Turnă aţă Luch ai 
îredonă interminăbilul cântec, monoton şi idiot, care făcea 
râvapii in toată divizia, şi poate dincolo, în tot, corpul de 
armată, molipsit: ; 


A-fost-odată-un-mie-copilag 

Ce mg ston, 

Cenu ştia o nie) 2 

Dar după una-două-trer pitiu- cihei gmg gi presigi 

A începu S 

A început e doa din ici; 

Age 2 pooopes-te, dară v-a plăcii, 

Ew pot s-o spun, eu pol ep spur 

jolaaa-nce-putiuut 

A-fost-odetă-un-mic-câpila 

A-fost-odată-un-mic-copilag si S H 

Ceilalți 'acompantară An cor; pmegteciod cărțile e prépa 
rindu-şi mizele: 

Dar după. una-două-trei-pătru-etnei-pase-şapte-să prăminl 

bar: după unâ-dotă-trei-patrui 


fut 


Soldatul; culegind resturile de plina şi cutia goală de 
zacuscă; mormiua giel: 


Dar după una-doudirei-palti.s. 


28 


kb 


— Di Le mă:moroiule?., H. mustră căpitanul: Desen, KR o 
păcoste; locotenent Comşa, cu stupizenia aceasta: de cintec... 
M-au innebunit! Şi: cacoșii; cind se: deşteaplă; Lo, ge inelodia 
aceasta incap, și păinile când ouă, si clopotele de la hiserieă... 

Soldatul, dent Cu gură inchisă, clëtna dn: cap up vu: 
denţă; se cunâştea că acompaniază. ofițerii Ae Ja masă, in 
gind. 


= ite las, mocolanult:i. Mat bine ia ladas -hainele 

domnului locotenent. 

Pe urmă, întoreânid use călre Comga: 

— Trebuie să-ți alegi un soldat buns: Îți găsesc ci; băieţii k 
Un soldat bune jumiitate din tăria ofițerului. 

Teşiră, Dar fiindcă cei dän căsă strigau: „Dar du pă. und- 
dou, irei spiru- erhei-sase- i plămâni“ ș Comşa au! ii pume Și 
el: „Dar: după mut: -dotă-trei- patru. 


3 


Peste dem, le deschise uşa tindei o ţăruneă bătrină, după 

ce lăsă jos un cuş de Däi, 
— Sërut mină; domnu căpitan. 

Taca; mătușă „Hincă, Ham „adus um musafir noul... 
vorbi tare căpitanul Plegea, fiindcă femeia era cam surdă. 

Mătuşa Ilinca 1 prinse pe Radu Conga numai slinti-o 
privire repede, „acoperinudu-și cușul cu grăunțe De care năpus- 
tiseră găinile și ciuguleau lacoime: 

— Husi! Bată-vă boala; Doamne iartă-mă, şi mînca-v-ar 
nemţii, că nu vă mai săluraţi l.. 

lar eu alt glas: 

== Poftiti vă: ron, domnu căpitan! Ştim noi că nus 
nu vum 1 di plăcere pi Ja bordeile. noastre : 

— AL Si Le împaci bine cu mine, mătușă Inc) se gindi 
Comşa sä ciştige de la început bunăvoia gazdei. 

— Ha? 

— Ai 'să-te împati bine cu mine, mătuşă! repetă Comsa 
ceva mai. tare. 

— Oamenii buni -se tinpacă! declarà. filozofio: mătușa 
Minca: Și domnu ofter Bantăș iera bun, doe? Domnul mai 
degrabă sănătate! Taca, fata me Lo jaie că pi-un Prates cind 
Lo dus bolnav cu aabulaniţiat... 


286 


— Bumai ca pe-un frate: nar Monine, mătugă Jim 
{codir coada ochiului căpitanul Pleşea spre Comşa. Go mu? 
fi gelu alfel. : 

— Aracan di mini, că und vä mat bati ondu; demn 
căpilan! se rose mătușa: Hinca; trăgindu-și broboada peste 
oi. Că fata me doar sui die ech. 

= Fata babei e un drac și juniătate!... lamuri mai încet; 
căpitanul Pleşea.: Mi separe că Bantiiș.,. Lo stiu sit, ois vezi, 

Odaia org mică, lpită:culut-pe jos, dar “curată: Zestrea 
„dracului si jumătate“ ocupa o laviţă sub icoană. Bagajele 
locotenentului” Bantäs fuseserä ridicate; rămăseseră numäi 
cileva ziare s un'calendar; iar pe pervazul ferestrei o sticluţă 
de farmacie, plină pe jumătate cu cerneală violetă și eu dop 
de hirtie răsucită. 

~ Îi las soldatul. Ip aiutë la despachetat. “Cind plecăm, 
trecem pe aci şi Le strigi. La revedere! Vezi:ce e cu dracul 
Hate) 

Radu Comsa Za destăcu hainele din ladă, Soldatul le așeză 
cu inderiinare în viele bătule în stinghia mai, Aduse apăş 
îi urnă să se:spele afară, la marginea prispei, “fiindcă lighean 
nu se.afla, Privi cu respect spre trusa de voiaj din-care Comşa 
scolea'săpunul, apa de dinți, Nacoanele de cristal cu capu- 
Şoană argintate, 

— Are gi domn” sublocotenent. Bogdănel -unata fel... Da 
mai micuşoarii, Are și, tirmus fi Tine ceai clocotit în e, cât 
vre... Zice că şi înghoțaţă poate să țină. 

— Cine-i domu sublocotenent Bógdănel?intrebä Corsa, 
despäiurind prosopul a uscîndu-și obrazul în „pinza “spon- 
gioasă. 

=: Subloedtenent - Bogdan -Cernegură, de la a cincea... 
Moşu durmisale-i Genera) la armata tatia. Să vă peri “Luica, 
domnu locotenent! 

= Liasă acum: Nu mat am nevoie de nimic: Cum zici că 
te cheamă?,.. Neculai ?... Ce naiba, pe toţivă cheamă Neculai, 
Dot an Le duc, Neculai! 

— "Trăiţi, domnu locotenent. 

Soldatul mat erindui ceva la bamele din cui, părindu-i-se 
că nu le-a tipărit îndestul, i 

Radu Corsa să așeză. pe marginea laviţei să-și privească 
amănunţit camera. Aici; gi în bordeiul de-acolo pe care nu 


287 


și-l putea: Iochärzg, 2 va fi ecum-viațass Camarazii- par să 
ție. oameni de înţelegere. Dar com Igi pót. pierde vrenten 
jucind cărți, pelsecind, când atît de aproapeP... Îşi imaginase 
altfel. Se trezi fhmerind: yA. fost odată at. gie copilas!“ Ce 
cîntec stupid! Să facă întii ordine pe masă, Trei cărţi, Cali 
mara şi tocul. Hirtie de scris. De ce şi-a închipuit; că are să-i 
trebuiască atita hirtie deseris’ Cutia de țigări. Fotografia 
Luminiţei,., “Mutind o foaie: de muşania: neagră, descoperi 
dedesubt o scrisoare: „Dragă Eloiro, sint două. săptămîna de 
cînd..." De: bună seamă, scrisul locotenentului Bantäs: Foaia 
cra ruptă; Camaradul “necunoscut, dinaintea lui renunțase, 
ori începuse alta... Cine știe co Elviră!-Cine ştie ce gind, ce 
Vis, ce speranţă se. întrerupseseră. suspendate aici; ori poate 
numai o scrisoare ca atitea altele, "plicticoase, începute: în 
Silo. 

Ca întotdeauna cind: se ruta într-o încăpere nouă, Radu 
Comşa cercă să-si reprezinte viaţa celor dinainte, oe bucurii 
au-avut, ce mihniri, ce-au ascuns numai: pentru Ungi, cârd. 
omul, singur; ferit de alți ochi; se retrage ca un Tiele în crusta 
lui, 

` Ptivea pe fereastră cu aceste ginduri Vagi și zări venind 
de la fintînă o fată cu donita plină, cu capul gol și cu'două 
coade răsucite. pe spate. 

Dracul şi jumătate ai mătuşii, Linea, 

Păsaa apăsat, cu picioarele, goale pe poteca de troscot; 
incit sto D tremurau sub cămașa subțire, < 

Se prefăcea că sp uită în vită parte, dar tiăgea cu poata 
ochiului sub fereastră, muşcind în colțul: gurii äer) „unei 
flori galbene. În urma ei venea un căţel fumuriu cu coada în 
spirală, împleticindu-se pe labele scurtei, 

Zece kilometri pină la șanțurile dușmane, şi viaţa conti- 
nui aici, abia schiinbată din făgaș! Nu se suzea nici un poenet 
de armă; soldaţii treceau pe drum privind lenes; Zo colbul 
moale, scîrțiiau care cu fin... f 

Totul s-ar fi spus că e bucolic şi calm; dacă printre soldati 
nu s-ar amesteca şi sanitari cu semnul roşu al: crucii la:miînă, 
amintind că uciderea e numai pentru un timp suspendată, 
şi dacă între “carele: de Za nz inainta greu firgoanele. de 
muniții. 


258 


Cind auzi glasul-căpitanului Pleșea la poartă; sări apucin 
d-s chipiul ea la chemarea ou vecht sg nultaşteptat 
prieten; 


4 


Popota eră o baracă de scînduri, numai cu unperete.: Restul 
apărat de sosre-cu crengi de brad. din caro se; scuturau pe 
faţa. albă” ghimpii cetin; 

O-masă şi două bănci lungi; un singur: scaun Io capät, 
pentu colonel. 

Se adunaseră -aproapă topi. 

Radu Comes se sili să pară nalural'sub atitea priviri ascu- 
noscute.. Aşteptau în picioare, în grupuri; 

Căută să-și fixeze bine în: minte fiecare nume pus, pp De 
care figură; să le ghicească” firea, 

= Sinteţi avocat în Bucuresti? întrebă un maior desirat, 
slab ca un ţie, trosiiindu-și- degetele osoase. 

Ca Da, domnule maior... Sau, mai exact, am Jost, cindiavo- 
câtura: era ‘o carieră, şi cînd: Bucureștii... 

= Îmi pare bine... Sintem. concetăţeni. -Si-mi “amintesc: 
Biroul „Vardaru- et Radu Comşa“,pe' Bulevardul Cora 
Vedeam placa:în fiecare 3. de patru ori. 

Radu Corişa nu-şi amintea să fi văzut vreodată figura 
maiorului cu Care se întilnise, desigur, nu o dată în Bucuresti, 
devreme ce aveau. același „drum, 

Maiorul îsi trecă nasul lung, privind în pămînt, 

== Acu Mackensen e stăpîn acolo! Şi. bulgarii la Capşa! 
Ne citea: domnul: colonel; un ziar german, “confiscat: de la 
prizonieri... Vai şi amat de cei: din teritoriul ocupat! Sînteţi 
familist? 

— Nu. domnule maior!.:răspunse Comşa, enervat de adest 
interogatoriu:a doua oară repetat într-o singură zi; 

== Eşti fericiti... Te invidiez... Mi-e mi-au rămas: nevasta 
şi-doi :copii“în- București. Mă întreb cesor fi îndurind de jo 
armata de ocupaţie»... 

Maiorul: duse mina la: buzunarul. dinlăuntrul: tunici, : pe 
urmă se răzgindi “şi-o retrase. 

= Am să-ţi arăt altădată: fotagralia... Poate o cunosti 
pe nevastă-mea. Se duce des la teatru, la baluri; e fo yizilăuse 


289 


Am. dr eopilasi:. anul de pelen am. aa, de cinci. anis: O 
fețiță- şi-un băiat: Com serie La carte. Nevastämea nika spus: 
Opregte; Mitică, ajunge! Doi capii sînt destul, numai. säd 
putem creşte!“ Cine ştie ce îndură acum; micuţii de dinşiil 

Rade Comşa conslată că nu poate împărtăși nimic din amnă- 
rtăciunea plingăreață o acestui om, a cărui existentă o ip: 
nora complet acum cîteva :minute; deşi era din acelaşi:oraş, 
te iucrucişaserăi de sute de on) pe aceeași stradă; desigur se 
desfățageri: la aceleași spectacole bucureștene. 

Maiorul avea figura tristă, fruntea: îngustă, drop fără 
prea multă: inteligență, moale garor dar cind. ridică. ochi 
din: pămint, Radu Comşa ` au o pornire de oproţiere: 

— Domnule mai. 

Nu găsi vorbele să urmeze; asa eum un: om civilizat simte 
intotdeauna o ruşine să pară sensibil et își inhinge ou. pudoare 
pornirea de compătimire, Maiorul însă ghici intenţa-penenoasă 
numai din învăluirea glasului; îl privi recunoscător: cu ochii 
săi mici Cp de șoarece, aprepiaţi de rădiicina nasului: prelung. 

Colonelul sosi vesel, frecindu-și. mfinile: își schinibase 
cizinele: şi se sinițea ugor și felice: 

Acura călca pe virful degeteler, ep up o Co gp opărește, 
riiimai ordonanța, Ton, căruia ip căzuse. sorții. să slujească de 
Sonn 'vii “și umblătoare, S A 

Lîngă Comşa se aşeză locotenentul Ghenea, puţin cam pren 
vesel după “atitea țuici, 

Intre felurile de mâncare, 1) intormă: pr şoptate, în ureche, 
despre calităţile și cusururile fiecăruia. 

— Fiindcă pretiozi că mu “eşti “nier ghicilor, nică Som. 
nambul estralucid, ceta ce vimine de vazut, Să-ţi servesc 
en de informator, Ce ţi-a spus maiorul? Că are dei copii şi 
nevastă la Bucureşti, la inamic, unde cine știe ce îndură... Nu 
aceasta? Fii fără grijă, nevasta se -consolează desigur. user, 
Cu inamicul oni eu-alteineva.. după: eum s-a: met consolat. 
Are şi dreptate! E tînără, nostima îi: merge goria de ute 
poţi pine de ea... Pe-cînd el: Ca 'o-babă bocitoare, deseîntă 
prin: toate colțurile; Are să-ţi: arate fotografia doamnei dacă 
ni p-a arătat-o încă... Ai Sp afli că are uri neg sub-sinul drept; 
tot regimentul: o ştie acum Că sufere de stomac și că a omg: 
tat, fiindcă nu ven së man aha copii: „Dei ajunge; opreşte, 
Mitică... Nu sevveşti- vin? Faci foarte rău; e un cn oral 
Jop sg merge “fără sifon... -Sublocotenentul: acesta mic, 


290 


Stelian Minca; eu frontea de hidrocetăl, e studentă filozofie; 
Dei: dr carte. Dar God, dee milă. ÎN au tot peste picior. 
Eu şi 6], derno. sintem studenţi. Căpitanul Plegea e activi 
ofiter minunat, EI duce greul batalonului!:, Și maiorul e 

dar cind jadepe bombardamentul aleargă de colo:colo, 
scărpinindu-si aa a piuinăd cu “un fel de sunet; dän gitlej, 
ea puii de eren prin buruieni, cînd apare iul, Mai serveşte 
locană; e specialitatea popotei noastre!... 'Forană:cu-mămăli- 
gută și ehren. La această sintem: imbatabilil ` Hors com: 
vote! Sublocotenentul de Jing aghiotant, Bogdan -Cerne- 
gură, e'rezervist ch și mine, doctorand: în: nu ştiu ce, de la 
Paris. A lăsat gel o vote tânără la Bucureşti, numai după 
citeva luni de la nuntă. Aştepta gp op, Dar nu. se Ungute 
en maer, TI Late, dëser st enigmatice; De căpitanul. To- 
nescu să Io feroştil,.. Cea mai mare cutră din regiment! AN 
să-l vezi cum wide. E destul: atit ca să cunoşti un ont on un 
cine care nithe prin garat.: Dispreţuieşte tot; și nu: pricepe 
nimic. Cum aude pe cineva rostind op cuvint: ofensivă, aliati 
veligie, orice, întreabă îndată et: dispreț: Ze e aia otensivă, 
mă rog? Ce sint ăştia aliați? Ce e aia: vohgie?...* Han, m-a 
văzut Una la minat.: 

Colonelul, din capul mepet, 1 urmărea: de citeva minute. 
Îşi şterse barba ep şervetul și clătină dn onp, op. un pot 
dagog cind surprinde elevii: purtindu-se necuviincios la maen, 

= Maide-haide, Ghenea! lar ai inceput cu ticăloșiile tale’. 
Tiocotenentul Corga, ce-ţi spunea acum? Să şlii de la ine: 
Ghenea'e cea mai-infernală gură a regimentului Una la mina! 
Dacă te polriveşti lui, toy sintem nişte... două la mină! 

Locotenentul: Ghenea Jodbueh ochii cu cea mai nevinovată 
surprindere, juca Llă-măiesteu ` 

= Domnule. colonel, dar nu spuneam ninie rău. Dădeam 
infonmaţii de serviciu noului camarad..; 

= Ce pain serviciu? întrebă -dispreţuitor căpitanul Is- 
nescu. Tu şi serviciul. 

Cind „rise, obrazul căpitanului loreseu, cu liniile: corecte, 
se. desfipură: brusc “şi dezagreabil, ca figurile“ de carton trase 
cu sfoară. 

Risul incetă; tat brase Boma redeveni corecta; frà nich 
o mm din njeti de nat inainte. S 

— DR ee spuneai, sublocotenent Minea, 'adineacri, despre 
astă... “Una kinini Ce spuneai despre oamenii 'care sint 


291 


întotdeauna: aceiași ei totuși mu gint, aceiaşi?... întrebă -colo- 
neli netezindu-și barba rogie şi privind la: sublocotenentul 
Minea cuînveselire, op la'un:omuleţ; de a cure-aştepta o mare 
năzdrăvănie. 

Sublocotenentul: -Stelian Minea -roşi; -plecind.. în: farfurie 
capul mare, susținut de gitul subţire ci un, vrej. 

Ghenea îl atinse;pe Dada Comşa pe sub masă, op piciorul, 
șoptindu-i în şervetul cu care se prefăcea că se şterge la gură 
do'celebrul 'sos'al celebrei: tocane cu mămălipuță : 

— Ai săi veel, De o parte:0 prelegere de filozofie, de alta 
căpitanul :Tonescu. Face zë asiştil Noi o numim. „Masacrul 
inocentului:,.* Aceasta- distrăcţia popote: Păcat. numai că 
e spinarea lui -bictul Minea. 

Colonelul aprinse o ţigară. şi se pregălă să asculte cala o 
contenint 

Fiindca sublocotenentul Minea tăcea, cn Griviren în jos, 
găcucind 'cocolegi-de piine între degete; H îndemnă: 

= Hatde, Minea, să auzim |... 

Si imediat, ci severitate, căpitanul: Lonescu aproape 
ordoni; ca la serviciu: 

— Subloeotenent Minea, să auziro t Ori sintem: prea ig- 
noranţi ca să înțelegem. filozofiile astea? 

Sublocotenentul Stelian Minea; resemnat acestei tortură 
bicotidiane de care nu scăpa decit: cînd compania era în tran- 
Spe, ridică fruntea enormă e privi drept la colonel, cu ochii 
dilutaţi de lentilele bombate:ale ochelarilor: 

~ Domnule colonel, spuneam că mciodată nu e posibil 
să tragem o previziune. directă din istorie. Oamenii, De e 
camen de stat, fie soldaţi, fie mulţimea de stradă, e adevărat 
că reacţionează sau încearcă să reacționeze: în faţa everien- 
telor într-un mod analog. dacă situaţiile sînt -analoage şi se 
reprodue. Dar contingenţele.;. 

— Ce e aia contingente”... întrebă eu dispreţ căpitanul 
Îcriescu. 

Sublocotenentul Minea nu-i răspunse şi nici nu întoarse 
cehii In. căpitan, 

~ Coitingenţele pot să varieze și vâriază în.chip indefinit, 
reacţiunile pasionale, intelectuale sau instinctive ale oamenilor 
se mişcă întotdeauna fa; interiorul- unor cercuri îndestul de 
limitate. Tată, de:exemplu, să: luăm această albină... 


292 


Sublocotenentul Stelian Mines întoarse..cu o mişcare 
repede, cu gura în jos, “paharul in interiorul căruia. intrase 
c-albină, DEN 

Acuim. albină era prizonieră şi, neliniştită, se învirtea pe 
pereţii de sticlă, căutînd o ieşire. 

w SA “luăm. o albină... - 

—-Ce mai e şi aia: o albină? stimbä dn nas, plictisit, 
căpitanul Ionescu. 

= Albina, domnule căpitan, se grăbi să răspundă cu per- 
fidă nevinovăție locotenentul. Ghenea, e d insectă himenop- 
teră;:cu gase labe şi patru aripi. Tăiește în societăţi construită 
pe principiul monarhic, cu regină, lucrătoare. și adeseori cu 
fructul muncii şi al economiilor devorate; de o sumă, de trin- 
Lon, 

= Atita lucru ştim. si noil vorbi.cu; per superior, căpitanul 
Jonescu: Înţelegem gei româneşte ls. 

— Domnule căpitan, stăvui Ghenea, aţi întrebat ce e aia 
o albină;-am răspuns: ĉe e aia o albină, ă 

— Ei, ce een albina ta, Minea? interveni colonelul. 

Această albină, continuă Minea, închisă, în. paharul 
de sticlă, poate să descrie curbe și traiectorii indefinit variate, 
Fără 'să-calce niciodată exact; pe aceleasi urme. “Totuşi, nu 
poate ieși de sub pahar. Tot aen contingențele în care se in- 
lănţuie. istoria mu pe repetă niciodată exact, la două 'epoce 
distincte, după eum doi osmeni, chiar gemeni, nu pot semăna 
eat unul cu altul; Cum spune: Bergson... 

= De unde mai. scoţi: şi pe Bergson? Ce e aia Bergson? 
se supără căpitanul Ionescu. Tar vrei sä pe prosteşti cu jidani 
d-ăștua? 

== Domnule căpitan, Agano să mai pot sitrşi niciodată... 

Locotenentul “Ghenea së în ajutorul: camaradului.: În- 
tinse mina pînă la paharul unde se afla albina prizonieră si; 
ridicindu-l, o eliberă. 

Albina Za scutură aripile, se învierii amepita pe şervet. în 
dreipta şi-n stînga, ca .0-cucoană bătrinä care și-a „pierdut 
umbrela, își şterse botul: cu picioarele mărunte, a negre „şi 
se: inălță la ceruri, 

— Vezi, dragă Minea, cît de uşor albina ta poate scăpa 
de sub paharul conțingenţelor tale imitate? De armë, paharul 
na fost fabricat să. servească ca instrument do tortură gi 
obiect de Zen! Fabricantul La făcut cu o-intenţie mai ge: 


293 


meroas, „Si poţi bea i tu, mërcorgdeiä pr lană, op pahar 
extra de Nieren, 

Spre imediata demonstrarea acestei afirmaţii, locotenen- 
tul Ghenea tură vin în pahar. şi A “sili pe elevul lui Bergson 
să-l 'bea-pină ie tund. i 

—:Yeribilă sugativă, Ghenea ăsta! “Una la rimă. 
Nu-i ațunge sä consume el: mar face a hiscipolil.,. declară 
colonelul, ridicîndu-se e -aruncînd șervetiul 


5 


Căpitanul -Plesen 21 inviti după masi pe Cora să pot- 
tească “la el, la o cafea turcească, autentică, mu surogat. 

Maan de cărți se 'refăcu imediat. Nimeni n-avea: trap de 
pierdut. Venise a 'sublocotenentul “Minea, care e asi, 
modest, pe căpătiiul “patului, lingă Comşa. 

— Aveti un biroù de avocatură la Bucuresti cu deputatiul 
Vardăru?,.; tatrebă, biruindu-și timiditatea. Atunci a Jucat 
la dumneata mp prieten “de-al men, Sachelarie, Onistor -Sa- 
chelarie, “ardelean... [mam masa: la aceeaşi. pensiune: 
E doi ani am făcut grandioase proiecte pentru Bomi, 
nia Mare. 

— Bra într-adevăr vm băiat bun, muncitor, exact: Nü 
Tammar văzut: g 

Radu Comşa îl miai văzuse; der atunci fostul: secretar 
întorsese capul, fiindcă el se afla în haine civile, într-un auto- 
mobil, pe strada Lăpușneanu; iar Onisfor Sachelarie 4 vote: 
gorisise imediat în tota mulțimii plimbăreţe din Iaşi, pusă 
la toate 'adăposturile, 

— E cam dintr-o bucată! îl scuză, ca gg cum er fi ghicit, 
Stelian “Minea. Vede ‘viața ca “un “cal eu ochelari: drumul 
înainte, fără să ştie op se petrece la dreapta şi la stinga. 
Era îndrăgostit de o dactilogrată, tot de la biroul; dumitale, 

„Domnișoara: Betty!“ “gîndi “Radu: Comşa,  dactilograta 
eu pärl pufep a cu pielita liptoasă, cu unghiile roze și în: 
ii Ee manichiurate, O uitase, “foate “erau atit. de: de: 

artetu 
r Nici mm ge intrebase xreodată:ce se petrece incapul secre- 
tarului de la București; cym era 'în cealaltă viaţă a Ja, din- 
celo-de 'orele-de birou, cind redeeegpen om gi nu'mai-inserina 


294 


un siiplu o omat- Lo. opdänmchke sale a ale bm. Vardaru.. Avea 
prieteni, dseuta şi. d de România; Mare, deren vereal. 
Ciudat cum viaţa: Deeg. dëi apare -pe două planuri. și 
not: mu. ne-cunoaştem,. deobicei. decit: unul: singur, aşa cum 
luna. nu-și. -arată, de cind, se învirțe. in. jurul pămîntului, 
decit" o singură; şi intotdeauna „aceeaşi. faţă... 

Căpitanul Pleşea ze așeză. a ol lingă Comsa, supraveghinil 
eum. “ordonânţa, eu; urile; tiemurind de prea. fhcordală 
atenţie, împărțea cufelele turnate în: pahare de vin, în lipsa: 
ceştiloe de datini: 

Când. văzu: că fiecare își. are paharul, căpitanul  Pleșea 
numai puku răbda. 

Dori să alle neapărat: părerea noului camarad: 

im Ei? Ce map ae, domnule locotenent?.... Mărturiseşt.e 
şi indivizilor. de aici, dacă. asemenea, cafea ze mai poate bea 
astăzi 'oriundel.... Cafea. Martinica. a. cafe - Ceylon, ameste- 
cate după reţetă proprie... Amicii. ăștia: habar. g-au oe lucru 
rârl... Le doi orz prăjit.ori cea. moi fină. catea, totuna! O 
beau.ca Dragas: Să-ţi spun drept, en mu reptret ce-am, pierdut 
cu războiul, decit. cind. mă; gindesc. aşa, la. unele fericiri de 
aime), Stăteai: la o fereastră, la cafenea or Ja berätie 
afară ploua; "Trecean oameni 'călcind. prin bălți, cunimbielele 
ude; vinzătorii: de ziare... Înainte, aburea. calcaua! Stigai 
chelnerului sp. dea şi. un: pachet: de Regale, cînd o a mai 
avem noi. Regalele; acelea?,.. Așa văd eu vremea de pacel... 
Numi mai amintese, nimic altceva: nici eum era. un teatru, 
ce se cntn Ia un concert, obiectele. din, casă, nică. ligura guor 
prieteni, nu mi-o. amintesc... Pentru mine, pacea o un colț 
de fereastră; Le încălzeşte caloriterul pe dedesubt, afară e 
mit și; plouă, tu iți bei liniştit cafeluţa şi priveşti cum ze 
vîntură luncă In sus: și în: jos. 

< Eu, nui pot imagina pacea. așa, doninule. căpitan... 
vorbi. Minea; scotindu-si ochelarii- de oe nas, şi. frecindu-și 
cu degetele -urinele roşii, unde arcul elastic apăsase rădăcina 
nasului. Fiecare: dintre, nor are desigur tendința să şi-o închi- 
pute ca 6'înnodare a unui: fir rupt, o continuitate, revenirea 
la automatismul cotidian dm care Se alcătuiește acea. ta 
doucer de vivre pe care om pierdut-o... Pe: care au. pierdut-o 
cei care o aveau şi de cele mat multe ori. n-o meritat... Chiar 
viața. viitoare; nu. ne-o. putem imagina: mult deosebită de 
viaţa „pe care 0 äml Da sm cu toţii că pacea. ere së De 


295 


altceva... Are să aducă o-răsturnare sigură -de:valori::O-xeri- 
ficare... Ar fi absurd ca atita lume să ze extermine reciprod 
gi să “îndure” atitea 'suteriaţi. crunte, -nuriai ca” dumneata 
să te poţi intoarce la cafeaua Martinica amestecată cu Cey- 
ici. pe care, domnule. căpitan, să mă iert, o preţuiesc îndes- 
tul, fündeg îmi aduce aminte de cafeaua de la mama de aca 
sä, dar m-o-socot cheia și lăcata vieţii!.., 

Căpitanul Pleşca se ridică: să-și pună pe marginea feres- 
tei” paharul golit: gi se întoarse: 

— Aceasţa, dragă băiatule, să o crezi tuli Eu nm rer 
altceva decit să mă întorc teatâr Ta locul meu de la fereastră. 
Mai aveam eu o dorinţă... Să cumpăr un patefon, în rate... 
Chiar aranjate aproape cu ta negustor. Cind. nu te poţi 
ruişca de ucasă, te 'asezi în papuci înaintea focului, cu ibricul 
In gira sobei, dai drumul:“Ai-ce vrei! Caruso vrei? Ai Ca: 
rutele. Si Titta Ruffo, Şaliapin, orchestră... Dar visul acesta, 
văd cu ch om să mor şi Dom să ni-l pot împlini! Au să se 
seunipească patetoanele teribil după război, a pe, urmă 
cine o să mai dea atunci în rate? Dacă s-ar intimpla însă şi 
aceasta, pol spune că nu mai cer nimic de la viaţă... Tert 
și văzbei, si tot! Tu vezi altfel; băiețele, fiindcă ești tînăr, 
și esti imbuibat de cărţi... Îţi inchipui că viaţa poate da 
out altceva decit ia dat de la Cain a Abel: încoace... 
D eu, doninule căpitan, interveni ` Radu Ceman, gi 
cu “cred To forţa morală” a războiului... Tat. 

Radu Come voi să spună cu ce nevoie şi nădejde de auto- 
coafeuntare a venit. de bunăvoie, să se dea războiului; dar 
socoti că îşi cunoaşte prea puţin camarazii pentru ale 
împărtăsi ginduri atit de intime. De aceea! se hotarit să 
urmeze menţinindu-se nimai în -considerațiuni “generale. 

= dată, de pildă, domnule căpitan, un număr de oameni 
caie nici nu neam. bănuit. existenţa înainte de a P aci. 
Fiecare ignoiindu-ne unii pe-alţii, avean: rețeta noastră për- 
sanală de fericire, ne. jalonăm existenţa cu citeva puncte 
de reper sigure; 10 cînd ne apropiam de o țintă, stam bine 
Ce e așteaptă dincolo... Şi deodată, toți ne-ar aflat ail. 
Dumneata ui lăsăt, cafeaua de la fereastră; domnul maior, 
dapă cum fmi povestea astăzi, nevasta „și copiii, derinul 
locotenent. Glienea teza de doctorat: în care avea să ne expu- 
fă psihologia. de clasă; toți au părăsit -micul lor univers, 
au renunțat la ce era mat scump egoismulii nostru omenesc, 


296 


confort, şi. siguranţă... Aci tofi stiu că au venit la moarte, 
Că accidentul, excepția, dnormălul, e să. stapi: nu sä mori. 
S-a. făcut socoteala :că la fiecare zece secunde, pe frontul 
european, cade in medie un öm, adică gase “pe äm, tri 
sute şaizeci: într-o oră, opt mi şase sute patrized pe. zi, 
înafară de schilozi, de suferinta continuă din spatele liniilor 
de bătaie... Prin ce mister -vanitnii au acceptat oare această 
sinucidere în masă’... 

— Nu via că pentru cc care n-ar Îi răspuns la:mobilizare 
erau curţile. marțiale, codul militari... întrerupse căpitanul 
Pleșea, legănîndu-şi picioarele spinzurate pe marginea” pa- 
tului. 

— Curțile marţiale n-au în vedere decit. excepţii... Dacă 
normaâlul: ar D nesupunerea, celor. chemati, curţile, martiale 
n-ar.mai prididi.cu pedepsele şi codul militar ar cădea de la 
sine. Eu cred, domnule căpitan, că toţi au vert de bună: 
voie... Fiindcă omul: are nevoie de sacriliciu,. de a crede în 
ceva bun, de a aștepta o iluminare, 

Căpitanul Pleşca. îl-privi mirat, dar nu-l întrerupze, 

= Și nu numai omul izolat, domnule căpitan. Prin' crize 
“trecem fiecare, cind ne întrebăm la o răspinle-a vieţii: ce 
am făcut ieri 3... și ce voi “face miine?.. Sînt'epoci însă cind 
toată omenirea e cuprinsă de asemenea sete de altceva dech 
marasmul în care trăieşte..; Atunci apare creştinismul -ori 
altă căutare de-o: nouă solutie a vieţii, principiile: revoluției 
franceze: egalitate, -fraternitate, hbertate, sau: solidaritatea 
luptei de clasă; în fine, o evadare a individului, de la'egois- 
mul lui individual, la o 'frenezie de sacriliciu pentru binele 
general... 

— Nu-i îi spurind că şi nemţii și franţuzii luptă tot pern- 
tru același bine general? Atunci ar avea şi unii şi alții drep- 
taten. A 

— Şi au, domnule căpitan... Dincolo de ceea ce:at pus 
Ia cale ou singe rece diplomaţii, si oamenii politici, ori de 
argumentele castelor militare, mulțimile au intrat în acest 
război „general, fiindcă de la el aşteaptă altceva decit ceea 
ce văd socotelile diplomaților... De multă vreme civilizaţia 
noastră, cu toate- bunurile şi siguranțele. ei, nu miai- satis- 
făcea ` omul... Îi dădea. sentimentul - de ceva incomplet... 
Oniul nu ge mulţurieşte numai cu o fericire administrativă 


297 


Nu. se impacă definitiv.-cu 2inpdlul, că dostinul-umonesc_sfir- 
gosie in ceca ce neia dal mașimismul de pină acum, exploatat 
de trusturi, şi. că Ioricirea ori nefericirea lui stă în Mina unii 
individ necunoscut de la capătul. planetei, care fixează pré: 
tul bumbacului... În ajunul. anului 1914, el cra nefericit 
fără ep stin exact do ce, cum ai neliniște în ajunul om? boale, 
eind organismul o pinat interior, dar boala încă n-a izbucnit. 
Tăzboiul a apărut să scoată din lumea aceasta veche, obo- 
sitä, nesatistăcută, „noțiuni “noi, pentru un. veac de-acum 
înainte, cum din fructul pute scoţi de la mijloc simburele 
sănătos. care conține germena] altei. vioţi!...  Senlimentul 
acesta e general; vorbesc de 0 omenire. statistică, o sumă, 
totalul tuturor imdivizilor puși laolaltă; dor vorbesc: şi de 
ficeare individ luat în parte; căci a el s-a găsit. In fața ue) 
crize Ja fel... Războiul: general: comicide. poale cu: premizele 
unei viitoare revoluţii. politice. și sociale; dar coincide“ sigur 
cu o revoluţie care aşteaplă: să se dezlănțuie in' fiecare om. 
Siim cu If “că adeseori vm singur eveniment exterior o 
destul să ne schimbe liniă noastră de conduită în viaţă, 
să provoace o revelaţie, Un singur coas de război: conține 
atitea evenimente, câte. ar D ajuns altădată să umple- în: 
treabă viaţă do op. Cum putem crede că din-război: ne 
vom intoarce Lot vum am Test? > 

Radu: Comşa vorbise încălzindu:se,. cu o uşoara-ametealä; 
fiindeă- rostea mai mult: pentru el, dech pentru: căpitanul 
Pleşea gr sublocutenentul: Minea, ginduri care-l munceau con» 
Yüzde atita vreme: st il aduseseră.aici. 

Dar căpitanul: Plesea îl ascultase dind din cap ou im bei ul 
îngăduitor. el omulut care: a mai auzit; cl asemenea. erezii: 

Legănindu-şi. picioarele spinzurate-pe. marginna patului, 
își privea vîrful cizmelor pline de praf, spunindu-şi cu.părere 
de rä eä e päcnt Ca un tinăr voinic, inteligent, eg învăță- 
tură ai arătos să invirtă cap) multor” femei, poate să-și 
piardă vremea despicind firul de păr în patru. Cind Radu 
Comşa sfirşi, el ridică ochii și, zimbi cu blirideţe. 

— O si mai vorbun. despre aceasta, locotenente,. peste 
o: Juna! Esti. proaspăt de tot aci... Arsă te: întorci la Ideea 
mea sé ne: mulțumin cu toti dacă mem regăsi vreodată 
cafeaua noastră si tigănile: Regale. Sti; ţigările care ni se 
păreau ba că erau umede, ba prea useate, dar ne dam seamă 
acum că eran o mare fericire. pierdută!... 


298 


Deda wasa de cărți izbueră Glas locotenentului Ghenea 
Gntind vu Suveselice, tn vreme éc Dia cărţii 

ig fost oo gn mie :copilaş... Ce ai? TA? A domme, 
Poel Axei numai oa de valeţil 

Tee och patro valeti pe masă: 

= Dn copias; doi copilaşi, trei copilasi; fale copila! 

Sublocotenentul legat: pe cub bărbie 2 bato 'pe-amindoi 
Amen) pe la spate, eu atâta bucurie cit îi îngăduia- falca 
inflamată: 

= Tam puseu că am spuribus: Je valeii. 

Ghenea culese „potul, “ciritind;: în “ciuda celor. care pier: 
duscră,. "0 variantă ereutăad-huc: 

= Dar dipi una, două, Aici, pateu; dnek sase; sapte 
săptămâni; valeti Lob autn-ce-put sé deaaa “din "miri. 

Vii banii metotel în buzunarul pantalonilor, fără săi 
numere; și ge ridică: 

— Aeum gata, mică copilasi! Dicari ar frumos... Să 
trager o rouä Ge la băieţi şi să vrdem cum stim en ser: 
viciul! Să-i. tragem st o Dateli Pe urnă, diseară, om mai 
lupta care om mai putea... 

Se'intoarte către Radu Corhşa: 

i Domnule locotenent; am prins’ ceva: din “preafrumoata 
dumitale. prelegere.;. At cât om -pulut trage cu urechea, 
intre două tururi: de cărţi. Mä facă smi pierd iluzia!,., 
Ai'să devii concurentul lui, Stelian Minea la masă, parolli; 
Cum, adică, îţi închipui serios dunineata, că lonescu se afin 
aci fiindcă aşteaptă dm război să țişnească cine știe ce ideal 
pentru umanitate? Dar numai pomenește de acestea. și 
are:să te întrebe îndată atit de scirbit, incit ai să te scârbeşti 
și dumneata de ele: „Ce e aia ideal? Ce e aia umanitate?" 
Ori “prietenul Bogdan “Cernegură, do la a 'ciricea, care şi-a 
lăsat și el doctoratul-de la Paris, soția la Bucuresti a e tată 
al-unui copil pe care încă 'nici-nu']-a: văzut, Sau eur Sau 
noi toţi? Și fac exceptie pentru Mina! Li e filozof... Dacă-i 
aruncă :cineva'6 piatră incap, pn Joe să o'ridice de jos gi So 
trăsnească Jo mirul individului, se oprește îndată et op ţine 
o-locuţitine despre relațiile între'cup, piatră, univers; Bergson 
și eontingenţele istorice... Să fim serioşi, domnule locotenent: 
Toţi me “aflăm sei casă berm.-cafeaua domnului căpitan, 
fimdcă nu se poate: altleil.,. Fiindcă ne-a chemat ordinul 
de mobilizare şi, “cu toate mofturile noastre; conștiința şi 


299 


onoarea ne-au făcut së răspundem-la datorie.-N-o.să plecăm 
nici unul, cînd incepe bombardamentul- Dar nici pu putem 
spune “că: n-am! prefera -catelei.-oferite de dommt căpităn, 
cafeaua noastră de acasă, careno- fi atit.de aromată și potri- 
vită in- toate, dat e a noastră, e acasă, băută comod, -după 
cina tă, în papucii tăi, după ce-ai citit ziarul tău: Sint de 
perfect. acord: eu. domnul:căpitan! Sp. pe däm “intilnire: aci, 
peste o lună!.,. Ai să recunosti atunci că, în afară de datorie, 
ne-a mai adus.puţin-puţin si nădejdea că poate Ardealul..; 
Dar aceasta e. altceva ton Deocamdată ră-ţi facem rost de 
un: soldat, Avem: unul pürin companie, me Omir A Tost 
ordonanța Ju Vîntu, un- camarad „căzut astă-iarnă,, Til 
trimitem chiarazil Ai:să fii mulţunit. de el. Ga purtat cu 
fostül lui ofițer ca ordonanţele model din iștorioarele pe vare 
le citiri Cu toată. veselia: în- ziarul marelui: carțier..: Omir 
are Së Le scutească de multe griji. Aceasta. principaluli:, 
Sisä nu afle care:cumvă colonelul că a o teorie o războiului, 
că-te pune să o dezvolţi la masă şi cazi în nina lui Ionescu; 

Mosatirii “căpitanului Pleşea' se risipiră “la trupă. Radu 
Comșa întră în casă să aştepte soldatul ai eu gind sà serie 
Luminiţei, 


6 


Pe masë, intr-o “oală smălțuită, care mu fusese de dimi- 
neaţă acolo; răsăriseră citeva flori galbene și roșii de grădină 
țărănească: „gura-leului, + gherghine, .-condurași, -catifeluțe, 
maci, 

Iar în rinduiala nouă a lucrurilor, se cunoştea mina dra- 
cului şi. jumătate, 

Radu Comşa se întinse pe laviţă, cu mîinile: sub cap. 

“Toate impresiile cereau să se lăniurească. Frontul apărea 
altfel cu totul de cum şi-l închipuise op mai departe de ert, 
cînd. ge urcase în tren, în para așilor, intovărășit: pînă: acolo 
de: Luminita A fost desigur ridicol -adineaori, eu -Lirada 
despre necesitatea. războiului, Dach mai: repetë og la: fel, 
ajunge de pominä: Despre război, aen eum a vorbit et, vor- 
bese: numar:cei de la “lași. A avut dreptate -locoterientul 
Ghenea: numai ziarul - marelui cartier; 


309 


Ach oli vorbesc. despre altceva.. Aen cum - în. camera 
unui bolnav. pormeneşti despre orice, în afară de viaja viit 
toare... 

În urechi îi sunau, obsedante, frinLuri -din'-eîntecul ne- 
rodi: Dar după una, două, trei, patru,: cinci; gise; şapte săp- 
tămîni, decepit; a început... 

Voi să-şi amintească. alte melodii, ca să .0--alunge pe 
această; dar cuvintele: răsăreau îndărătnic |. Această: paveste, 
daci. v-a plăcut, pot să v-o spun, pol: să pg pt... Începe, 
așadar, şi el së se abrutizeze? N-ar; dorit... Vrea să rămînă 
lucid 'pină la -sfirşit., să se supravegheze, să nu-i-scape ninie. 
Pentru el războiul e o terapeutică.: “I-au dat întâlnire peste 
o lună. Şi-cu -cită siguranţă! Dar n-au dreptate. Deşi. toţi 
par “oameni "de treabă: căpitanul Dieses cu: amestecul - lui 
de catea; locotenentul Ghenea cu ochii lui bulbucaţi, Stelian 
Minea cu fruntea do hidrocefal.;.. Au luptat. Au semne. de 
răniți, au fost decoraţi. Cum pot oare împăca. viața de aci: 
cărţile, catelele, ţuică și glumele lor, st cîntecul acesta'stupid 
care-i. ţiuie în „ureche, eu „riscul: morţii din fiecare clipă? 
O singură alarmă Ia noapte sii scoată din rezervă, şi câţi 
dintre ei vor mai cînta și glumi miine? „Secretul războiului 
e să toli actele de bravură. vele mai decisive: posibile, 
cu aerul cel: mai frivol posibil.“ | 

Aceasta o spunca prinţul Vorsaghin, consolătorul Zooi 

Se pare că un consolator “căzut în dizgrație, finde a 
văzut-o pe Zoe, în ultimul timp, cu un ofiţer francez. Chiar 
alaltăieri a văzut-o în musca], urcind spre: Copou: 

Numai două zile şi toţi sînt în alt capăt de lume: figura 
Luminiţei, acum. cind vrca sp şi-o aducă aproape, îi apare 
îndepărtată, ca: în. crepusculul. de martie” cînd s-a întors de 
la Dan Șcheianu gi ea D pusese scoica marină la ureche. 

Cercă “să-şi. alunge tot din minte, să-i rămînă limpede 
numai Luminiţa, cu risul ei, cu: ochii oblici; cn mișcările 
obişnuite. care fac.: parte. dn ea: cum se uită citeodată cu 
genele numai puțin întredeschise, filtrinid privirea -inainte 
de -a izbucni în hohot.... Apărea numai visul sau numai on 
gest, „dar întreagă nmo mai putea chema înainte. Ciudat, 
să nu-ți. poţi aminti chipul: hinţei: celei mat apropiate de 
sufletul -tăul: În curind, între el de aci și: on de acolo, arè 
să se întindă distanţă ca între două planete. 


304 


O--bătaie uşoară eumgnä gindurile: Stiai: „Intră“ fără 
să se „mişto, 

Dar rind văzu cä Im prag a răsărit acul a jumătate 
al raătuşii Dinca; se ridică Jenevos în picioare: 

— V-am adus apă: rece, domnu: ofiter a să: roagă mä- 
muca.-să ne daţi voie să Iunm ceva de aici: Nişte: boarfe 
«de-ale noastre. 

Fata puse cana de lut pe masă-si îl privi deodată- inochi; 
îndrăzneață, “gata de zis: 

+ Ramie mult ja noi, domnu: ofiţer? 

Radu Comsa' observă :vă: are -ochft verzi; foarte; limpezi, 
sprincenele subțiri. să “dinții regulat, albi: 2 mărunți ca o 
dantură de: vitrină, deşi gura era pòste prea mare. 

— De ce intrebi cit -rămin?.:-- Am luat nepoltăt. locul 
cuva de-aci? 

= Ne-aţi luat locul minett, Intreb; va să scoatem niște 
hierarki din: “odaie și să nu vă: tot supărăm,. 

Fata” aruncă ochii speozesteea clădită. lingă. perete; sub 
icoane, 

== Nu mă supiră ev mme," biätol, Deocamdată. moi 
mm ştiu eum "Le cheamä. 

— Catrinuţa! Numai: că domnu locotenent, Bantăşmi-o 
scos alt nume. Îmi zicea Catrinel: 

— Catrinel? Damp atunci a pontra; mine Catrinel, aga 
emm 9 Yrut domm locotenent, Bantăs.. Şi. spune” drept, Ca- 
tainele ochii verzi, Aţi. pare. rău mult, mol de tot că în 
locul ` dommt locotenent... 

Fata, îşi plecă; ochii: în pâmint,, trecîndu-și între buze vun 
prag de mărgele albastre. S 

== Dacă vorbiti asp, mă due... 

= Vă să. zică; dragă Catrinel, sinteti o persoană suscep: 
tibilăi.e 

= Cum. ai spus? 

— Eet o persoană. care. nu: ştie: de glumă! 

Calrinuţa, numită și Catrinel, ștrimbă buzele ca on copil 
obraznic, gata să scoată limba, 

= Númi. purta, dumneala. de grijă, că nam învățat eu 
de ieri: de-alaltăieri ce-i aceea. apă! Dar mă rop, Prumosuii 
să guguiești; pe socoteala unui om bolnav? 

=- Dragă Catrinel, recunosc că am comis o inadvertență... 

= Cum? 


302 


=- AN dreptale!... Mam întrecut:-cu gluma. fin să -eăral- 
mom prieteni, 

—.Că nvi avea. dumneata parcă prietenele dumitale.:, 

= De unde deduc? 

= Cum... 

— De unde știi „că am prietenele „inele? 

Dracul, si jumătate fen, înainte detest da socoteala, 
cu “capul, spre rapa de pe masă, “unde sc “afla: fotogratia 
Liuniiniţei, 

Vru să repare îndată: 

= Nu Sun de nicăieri Nu-i greu cuiva să-și închipuie, 

Comşa înțelesese însă de unde venea sursa de informaţie, 

— Mai întâi, Catrinel: dragă, observ. că ai fost indiscretă, 
ceea ce nu-mi place, şi pe urmă Observ că nu stai să minţile 
Nu-i greu cuiva să-si inchipaie, cred-şi- eu, dacă-mi contro- 
băieşti “prin” lucrurili, 

— N-am cotrobăit.., Am așezat; lucrurile. și-o căzut sih 
gë, Ces ou de vină P., 

— Şi dach më supăr, Catrinel? Şi dach te întreb one 
te-a rugat să-mi aşezi lucrurile? 

— Supărarea omului trece. Se-mpacă el nita şi cu cîinele, 
darmite out cu omla, Pe dumneata te ţine mult supărarea? 

= Depinde, 

— Cum ai zis? 

— Am zis'că mă ţine supărarea după cum e şi omul 

= CH en nis omha 

— Ce fel de vorbă. e asta, Catrinuţă, Catrinel? 

— Nu ţi-o spus domnu- căpitan. Pleşca că-s. diavolul d 
jumătate al mmămucăi? Crede el că ram auziti... Lasca 
mai trimite la noi după'cireşe şi ioi da cireşe să mă ţie minte. 

= Cum a putut s-auzi, Catrinel? i-am spus: că nu ştii 
Së min, Gum -aiputut s-auzi cind. nici. nu erai aci cind 
am venit? 

— Ba erami Colea după fereastră.:, 

— Ca-să zică ascūlfi la uşi şi la ferestre? Bine că știu 
să iau măsuri |... 

~ N-aseult nici Ja :uşă, nici Ja o fereastră, Mam ascuns 
să nu mă vedeți şi-am auzit fără să vreau... Ces eu de vină? 

= Şi de ep te-ai ascuns, Cătrinuţo, Catrinel? Dacă se 
poate să ştiu. 


a03 


m. Nu -eram „pieptănată.., 

— Am înțeles. Acum te-ai tăcut frumoasă gi ou Le mai 
ascunzi! 

— M-am făcut; cum mo lăsat Dumnezeu! Numai- că 
Dumnezeu n-o dat “păr oamenilor, să umble cu el. smuls ca 
arătările din -pădurel.. S 

Aceasta era Jo. adresa fotografiei unde Luminiţa avea 
părul retezat: și 'răstirat: în: bucle; 

— De-acu mă duc! se pregăti spre ușă Catiinuţa, dind 
diuriul dintre dinţi şiragului de mărgele și asezindu-şi gura 
cămăși: cu alte pe Sir, 

Comşa väzu o clipă op sin mie gt sidefiu, intoarse ochii. 

= Spuneai 'că ai de Just ceva. dän. zestren -de-aci, Cre- 
deam cà Gan şi venit -peţitorii, după cită- grabă arătai!... 

— 8 cine mai are grija măritişului: anu? 

== Nu se mărită 'slutele, Catrinel! Dar un drac şi jumă- 
tate ca Une, cu och 18 de miţă.., 

= Am ochi de mită? Im... Asta ae o avd he: Dacăi 
vorba.de och) de mité, apoi „aceea „de-acolo, din poză, are 
ochi. ca mitele -cind se uită la-soarelu; 

Dracul şi jurhătăte al babei Ilinca o zbughi prin întredes- 
chiderea. uşii, ca o gopâîrlă. 

Radu Comşa o urmări pe fereastră cum trece. spre; bucă- 
tăria babei, plecîndu-sc din mers, să apuce de coada răsucită 
cățelul fumuriu. Căţelul se întoarse speriat, lătră o singură 
dată scurt, Apoi, bucuros, începu să fugă: împleticinidu-se 
düpă ea, pe poteca îngustă, din. troscoț, 

După'o clipă, Catrinel dădea fuga spre fintină ou o gä, 
leată,  ferindu-se “să întoarcă ` ochii spre. lereastră, fiindcă 
ştia că de :acolo-0'urmăreşte o privire. 

„Are dreptate căpitanul. Fata babei e un diavol a jumă- 
tale!“ a cu „această reflectie -incepu capitularea. lui :Radu 
Comşa, recunoscind “autoritatea: celor: mai vechi și: mai în- 
cercăţi An cariera “războiului, 


y 


To onse zile, -pină să intre regimentul în sector, mai avu 
de aflat multe de la această experienţă, 


304 


Îşi: cunoscu oamenii,. învăţă- mecanismul serviciului şi 
descoperi cé nimic. nu-i folosea din ceea ce -ucenicise în mane- 
vrele şi concentrările trecute, 

Viaţa-se împărţi între popotă, :ceasurile de serviciu. cu 
instrucţia trupă, învăţind să mînuiască noile arme de luptă, 
grenade şi mitraliere de curînd -despachetate dir lăzi; între 
nopţile de Ja căpitanul Pleşea' și ceasurile” de-acasă, unde 
Caătrinel apărea şi dispărea îndată, Ca o pisică, numai printre 
uşi, nelăsindu-se prinsă. 

În'cgradă, robotind'cu'căţelul fumuriu după ea, nu întor: 
cea niciodată capul spre fereastra lui Comşa. 

Părea a D oiat că se află acolo, 

Dar. florile răsăreau.. întotdeauna altele, proaspete, în 
oala de lut; şi de ite oi Radu ze asezn inaintea: mesei, să 
aibă. fotogralia  Luuminiţei sub ochi, descoperea că “trebuie 
SO caute în cele mai neaşteptate ascunzişuri, unde ajungea 
prin ncexplicabile: avatarii. 

Diop ce făcu ordine soldatul: Omit, ordonanța “aleasă: de 
locotenentul Ghenea! 

Cu Omir nu-glumea “nici Calrinel; dor me locotenentul 
adu Comşa. 

'Tăcut şi autoritar, rezervist eu inceput de încărunire la 
timple şi în firele mustăţilor, Omir schimbă orînduiala lucru» 
rilor om stia el: org ceaiului, apa fierbinte de bărhierit., 
cizmele înşirate. lingă perete, hainele dn cuier; tocul revol- 
veriilui. În. Let ce făcea, se ghiceau: obiceiurile celuilalt ofițer; 
pe care-l slujise, mort astă-iarnă într-o recunoaştere. 

La început, Radu Comşa a avut. o senzaţie neplăcută, 
ca un om însurat'cu o văduvă care-i impune tabieturile răpo- 
satului. 

Atlase -că Omir se trise atunci pe biinci, pînă- în fața 
dugmanului, și se întorsese abia în zori, cu trupul locotenen- 
tului: Vintu gi cu o “ureche retezată: de glont D săpase ei 
groapa, purta: el grijă de preat:să-i: facă pomenirile la -zilele 
cînd se fac rugăciuni pentru sufletul morților; 

Slujind: noul stăpin, soldatul prelungea: pînă Ja cele mai 
zici amänynte dorințele - celuilalt. 


305 


Radu Comşa-cunoseu -astfel:-și această - ciudată: -irania, 
& unui mort necunoscut, care-i schimba nesimtit fi îi impu- 
nea felul său de viaţă, 

De cite ori se. răzvrătise: 

— Omir, ţi-am: spus că nu-mi trebuie piine prăşită “la 
Gest) Şi zabărul, lasă: să mi-l pun en, nudupă polta ta! 

Zîrlea--piinea prăjită şi: corea all ce, în “locul. „celui 
preda dulce. 

Omir -culegea pinea; aducea alta neprăjilă et all ceai 
fără zahăr, 

Dara doun a vita; ptinica iar. aștepta po farfurie; în. felii 
subțiri, auiiu-rumenite;; și în fundul paharului :cu.ceai-sirop, 
Jnzuriţâ:sc impotinolea într-un: strat de znhär tos, ial de: mm 
deget. 
si Omin Cp 6 poreăoia asta? 

Soldatul aştepta drept; cu miinile de-a Jung) trupului, 
clipind: dia ochiitără “culoare, eu o tresărire a buzei care-i 
mișca mustaţa ca o mustață de iepure. 

— Domnule: locotenent, am „văzut: că; pinea crudă... 
Și cun să bet dumneavoastrii număi o ap caldă, 
ca ruşii? 7 

Radu Comsn se trezea urind de dincolo: de; moarte nevis 
novatele plăceri. şi. tabieturi ale. ofițerului. necunoscut, 

În schimb, hainele erau. periate pinăla-uluimul Ir de 
praf; cizmele oglindă, fiecare lucrusor curățat și rinduit en 
pe masa “unei fete: 'bătrine Şi îl copleşeau o Sum de 
atenţii. 

=— Domnu locotenent, oam găsit- nişte. cireşe! venea cu 
o farfurie de cireşe spălate în apă rece: 

Tar Ja şase după amiază. cind se: întorcea.;de Ja. inspecția 
ta cantonament, găsea. foaia roșie de hiitie sugativă, căli- 
iara și tocul puse în; evidenţă, De marginea mesei: 

= Kam pregătit toate, domnu locotenent: Poate: vreţi 
să corespondaţi;:, 

Luminita men astfel pe. cineva: aci, care purta grijă în 
fiecare: zi să-i plece cartea poștălă cu inscripţia: Ah mu sp 


306 


mentiona data; localitatea a nise despre muecatran trupe- 
Jor“, sau pleut închis; pr care (mir avea să-l dia cură sigur, 
ca'să-I-pună direct la: (ren on Jo Onești, 

Adoni zi «după ce s-a “prezentat Omir; pe masă a apărut 
öv statuetă ` de mariură,  înfăţisind muza” Eiere ` Erato, 
em o ră: În iina stinsă, atimeind stranele eu degetele min 
diepte: Un picior era atins şi o părte din faldurii inantalei 
ontij. Radu Compa o apucase de cap, 0 räsucise ge toate 
părţile, căutind să-şi explice prezenţa acestui obicei de vitrină 
artistică în casa babei Ilinca. 

Chemă soldatul. 

= Cp e. asta; Dinu? 

"Statuie, domnu Jocotenent: 

Radu îşi stăpini surisul: 

= Bine, am vazot şi eu că e statuie... Pe intreb, te caulă 
aci? Cum on ajuns? 

SC Domnule Joeotenent, "să trăiţi, "ou ar piston Dacă 
ordonat o iaus. e7 

— Nu odon nimic, Omit Ma întreb numai com de-a 
ajuns In Une, 

— Domnule locotenent... vu retragerea... Am găsit-o și 
en Sam. String Oo. 

— N-ai găsit d In altceva ai String"? 

— Unii ap bunt, oräiäun și porci, domnu locotenent, alţii 
pleduri, perne... En am ales asta, tot zicean că nu-i trebuie 
nimănui... 

Omit vorbind, se uita “înduioşat la statuia orfană a 
Elegici, care nu-i trebuise mm 2, 

= $i cai să faci: tu eu ea acum, Omir? 

~ O due acasă, domnu locotenent. O duc acasă, la ne- 
vastă şi copii, cind -ne-om libera. Să: avom şi noi o 
amintire. 

= N-ai amintire. urechea” retezată» Măcar stiene ei 

— Ştiu, domnule: locotenent... M-o învăţat, 

Nu:spunoa “cine, fiindcă mu -pomenea niciodată numele 
ofițerului mort: . 


307 


— Știu.» OD cheamă rata! Zină. de-a Jor, de-a:-păginilor 
din vechi, 

Astfel soldatul Omir; eu nevasta, copiii și casa: eăimase la 
inamic, avea şi el, cp et căpitanul Pleşea, ca și, locotenentul 
Ghenea, cantopi; de a, întruparea. unui. ideal personal şi 
egoist despie pace: să-i ducă. nevătămată, prin toate cum- 
penele, suvenirul lui-de:război, Erato, femeia de piatră.-albă, 
naufragiată:-din cine. lie ce Salon de amatori a) artelor, ori 
dän äng şti6:ce bibliotecă. de pasionat al mitologiei. 

= Omir] 

— Ordonaţi. 

=- Ce-i cu florile: astea de-aci 

Pe un pat, un braţ mare. de Toi de cimp: sinziene, mar- 
garete, cicoare, romaniță, garoafe sălbatice. 

=- Lertaţi, domnu locotenent... Nam ştiut cä vert 
îndață... Nişte flori ale mele... 

Oinir ia braţul de flori şi-l duce Ja cl, în tindă În urmă 
a rămas un miros de Dn cotit: pe care Radu Corga îl respiră 
cu. amintiri impiclite de. copil, cînd hoinărea. aproape séi. 
batic în poienile dn “sat. 

Afară; Catrinel trece pe „poteca de la fintină, hărăţind 
cățelul fumuriu. Are “şi ea o foare. de cimp, în. păr; 
In ureche, 

Se and tunurile, în răstiinpuri, departe, Dar nimeni nu 
ie dă ascultare aci. 

Radu Comşa își înfăşoară săpunul, prosopul și pieptenele; 
la poartă, îl așteaptă locotenentul Ghencea să meargă impre- 
ună la scăldat. Catrinel a intrat în pămînt, Numai cățelul 
lată şi scormone cu laba într-o ușă închisă. 


8 


Locul de baie-e la marginea. satului; soldaţii: au adincit 
albia mutînd -boloranii, ridiċind un zăgaz: de lemhe,- prună 
şi-pietre, ca 0 savantă constimoţie de castari, In sue, Joel 
pentru ofiţeri; în jos, alt baraj unde se imbiiază soldaţii, 


308 


şdincolo, vadul undoe -se--adapă cait. ai se spală 
căruțele, 

Apa e rece -ca gheața şi limpede de se văd pietrele din 
fund, on şi eum par D cărat „niciodată. cadavre în putiezi- 
ciune. Curge: dintre munţii ocupați; de duşman şi, in clipotul 
sprinten din -primduri, pare; că-și” şopteşte, singură, ceva 
sperios și. tăinuit, de - acolo. 

Citeva tute de mladă în -pietre ţin Joe de cabine de dez- 
brăcat. E a căpitanul Lobescu, ai maiorul cu “apendicele 
olfactiv lung și dezolat, și Stelian Minsa care și-a uitat, oche 
larii pe nasşi trebuie să ze întoarcă in pielea goală, Dog 
cu strimbături ridicole pe crestele bolovanilor, că:să-i pună 
pe o piatră. lată. i 

— Ce-ţi face rana, Mines)... intiebă locotenentul Ghencea. 

Dana lui Stelian: Minea e vindecată de mult, a rämeg 
numai. cicatricea albă cp şuviţe, în rat. 

Dar glonţul a atins nervul, trei degete nu se pot mişca, 
au rămas strinse, că şi cm ar păstra, noire ole și podul pal 
mei, ceva ascuns, un ban ori o medalis: 

Stelian Minea își priveşte mina slabă, fără muşchi, ca o 
mină de femeie descărnală. 

A scăpat uşor. 

Pentru interpretarea hui “Bergson mu ` are numaidecit, 
nevoie de degete agile la mina stingă. 

Dar căpitanul Lonescu  pulnește. cu; o strimbătură 3 
buzei de jos: 

— Rană? Minea și ron? Ce e aia ran? 

Într-adevăr, căpitanul Ionescu e purtătorul unei răni 
fenomen, cercetată: ca un caz rar de medici și subiectul unei 
dări de seamă pe-care o prepară un chirurg Trancez. Clonţul 
a pătruns în piept prin faţă, a ieșit Pe dincolo, s-a abătut 
din drum prin piele a, mergind între piele și mușclii, a par- 
curs toată lungimea “braţului oprindu-se la încheietura” unui 
deget; glonţul a fost extras, căpitanul Jonescu o scăpat 
intact; don o lună era în picioare: 

— ee Aia ran? Mi-a luat- trei fotografii maiorul 
Narpoix et o schemă... Are së facă o planşăl... 


309 


— D. să ajungeti Io Academie "de Medicină de Paris: 
domnule căpitaii!.:.. dectară, cu ipocrită irividie, locotenentul 
Cheuca. i 

Căpitanul Tonesca își trip ivește” hainele cu o mişcare 
dispretüitcare dun cap: „arce? Ca vol“ 

Singur. pe un: polvan, sublocolenentul Bogdan Cerne- 
gură. de daa cincea, inalt, frurnos, ai în “poziția meditativă a 
Gudrun Tut Rodin, a uitat unde se ali şi că: e gol. Își 
aminteşte a ke scuturi de ginduri ca deun giulgiu nevăzut, 
zvirindu-se în apt 

Radu Corsa priveste la trupurile goule de ao și la: cele 
mai do departe. ale“ soldaţilor, neputinda-și alunga obs 
că această carne albă; athea Lrupuri infăţişind misterioasă 
minune a vieţii, “pot fi mine, printr-o singură explozie de 
pioicetil; jeelăcute în carne „sfirticătă, amestecată Ca. pă- 
minty dezgustătoare pachete de măruntaie acățate: in- sir 
ele cu ehiumg, pe care, Donzăie muştele. 

Lecoleventul Ghenea, muss ca un luptător, ridică 
lespezi: de piatră; aruncă bucăţi, late ea un disc, în apa care 
im proașcă jerbe. reci; peste rupul maiorului cocoțat pe bolo- 
vanil rotund. 

— Ghenea, înectează odată! Ştii că mu pot suferi apa 
rece... 
„"— Domnule maior, vreau să vă dau eu curaj dacă n-aveţi, 
Ton app, ca Ja atac... Nu trebuie să te gindesti mult... Nici 
să ie int în detaliu. întii uri picior, pe urmă altul, ca femeile. 
Deodată, bildibic, “asa! 

Ghenea: jet dădu: drumul de pe marginea zăgazului în 
ochiul de apă “care-i ajunge pină- la: git, înoată, pulneste, 
face plange; se sculundă e apare mai: departe; arată cum se 
snoată iepureste,. broșteste, ciinește,-voiniceşte, înotul: mari- 
nătesc; toale năzarăvăniile de copil crescut aproape de malul 
Moldove. 

Încearcă și Stelian Minea'să seapropie de landul mat adine; 
undei ajunge apa pini jo bărbie, Înainlează, -în chicote 
iricoase de femeie, ridicind braţele” subțiri: deasupra capului, 


310 


săutiid dm etnia vind e ochit- vuan spreak em ai eum 
pămintul ar püten să: se îndepăvieze singur sr să, devină 
inăceesibil pärm: de ocean. 

CGhopen zo scufundă pe sub api, îl ajunge-și îl ăstoarnă 
de: picioare,.apoi: pare: pe parapetul de piatră, rizind de zbu- 
torea ncindeminatică și disperată a comentatorului bg Borg- 
son. ÎL îndeamnă strigând pe vestica melodic: 


Dar dipă-anadouă-trei-patru-cinei-sase-șă ple-să påmint; 
A început, a Zeep! -a daaă A mimis. 


Cini a sfivett, îsi şterse trupul stacojuu do frig cu wn pro: 
sop-aspra si declară, cp o po care Tage să-i lase gara apă: 

He Aenm o gustare si-o ţuică latata Plesca plătese toate 
paralelei... Corsa, 2 luăm şi pe Minea, scăpăn de (pt şi-o 
storooni, 

Radu Comşa a fost pe vind: domnule Jocotenent, locote- 
nent.Camsa; Jocotenente, acuma devenit. simplu Comşa, 
pentru ce citiva camarazi cu care apropierea s-a Tout, fără 
să. ştie” cum, dintr-o alogere de Ja sine. Dor Comen mu vron 
acut să se încălzcască eu o gustare d o Tute la tata Ple- 
Sea? vine mat tirziu, vea să vadă cimitirul care e aici: proape, 
deasupra țărmului. 

Pornogte singur, 

Sint doni cm 

Cimitirul cl vocht al satului de lingă biserica veche, după 
rest bătrîni, unde. crucile: negre și “putrede: apar: printre 
crengi. și “vordeață. Acolo, morţii” s-au adunat, pe: incetul; 
în locuri Hiere, intre morminte, iarba e înalţă, grasă a in. 
Hop 3. Zboară albine, dorm fluturi în flori, e sfiriit de lăcuste, 

Celălalt: cimitir nou, după gardul de sirmă “ghimpată, e 
numai un irag “aliniat de movili galbene; cruci: orinduite 
milităreste, proaspete, cu inseripții negre de păcură pe scîn- 
dünle aeluite. "O disciplină: rece doraneşte aici; parcă o sen: 
zaţie de “provizorat. 

S-ar spune: că morţii de sub. părinte! galben; dën. care 
încă n-a mijit colțul de iarbă, nu sint morți definitiv ap: 
teaptă; cind va pleca trupa, să-şi stringă a ei echipankentul 


sii 


Jo mortuar şi să -pornească în -urmă,-ca o rezervă.-care şi-a 
făcut datoria, där, la novoie, poate sări să dea o mină de 
ajutor „pînă la. demobilizarea generală, cînd e vor risipi 
şi doen la vetrele lor. 

„Această impresie- o simtea Radu Comşa și nu se putea 
deprinde cu gindul ci acei de sub sutele de rue? aliniate 
sint morți pentru totdeauna și că acolo e marele, ultim mister. 

Cimitirul avea. podet cu 'rezeniătoare ` de ` mesteacăn; 
drumușoarele erau plivite; dincolo, loc liber pentru cei care 
aveau- să vină; era un cimitir model, La unele cruci se. aflau 
cununi de brad uscate; cetina ruginită se:scuturase pe lutul 
crăpat. Citi inscripția. În urmă, multe cruci fără nume... 
Multă oştire care-a încăput straniu pe-un loc atit de strimti 
Aici, cînd războiul ca stra, vor veni. să îngenunche „toți, 
şi copiii copiilor. tutulor, 

Pe-o' groapă, un braţ proaspăt de fiori. de cîmp. Făblia 
purta numele: „Sublocotenentul. Ion Vintu; căzut pentru patrie 
Citeva cifre” ncciteţe, Își aminti braţul de flori de pe:patul 
lui, lăsat. de soldatul Omir, D recunoscu. Pentru aceasta 
aşadar. îl adusese! Soldatul: Cie n-a mai fost în acea clipă 
numai un număr de  matricolă, ordonanța. care-l. plictisea 
cu magie lui. de fată -bătrină. Şi nici sublocotencntul Ion 
Vintu, un mort indiferent, la care se -gindea ostil, fiindcă 
trebuia'să-i; suporte ticurile din'viaţă.., 

În-xale, pe fundul -pirăului, soldaţii go se alungau cu 
strigăte. și împroscături do apă, Pielea: albă şi umedă 'stră- 
lucea însoare. 

La cotul rîului, unde: e moatrg, alţii, tot .dezbrăcaţi. și 
călări, scăldau caii, 

Nici unul: nui ridica ochii spre cimitirul. de aici, 

Nu-şi „aminteau că „există, că. îi. aşteaptă, Numai: aşa 
viaţa--mai- putea. fi încă trăită, cu. această. teribilă: -putere 
de-a uita. 

Soarele-se înclină Spee culmile crestate de brad; Pe şosea, 
un şir de:căruțe stirea-nori de-colb în care tremurâu razele 
jucăușe, 


312 


Bad Comga 'cobort-epre-sat, pe-drumeagul -dintre -tufele 
de von, 

Rar e foârte departe, loviti do tun se îngînau în răs- 
timpuri, ca gi cum gurile: de bronz, obosite, îşi împlineau 
nuinăi o- datorie plicticoăsă së menţină, pe sutele: de kilo- 
metri de front, focul aprins. 

Dar cerul era calm; munţii neclintiţi; o clipă realitatea 
apropiată a războiului Gär made, 


9 


La căpitanul Plegea, masa de cărți eo încinsosc în Lo, 
Un ofițer străin dădea banc cu cărţi noi. Tata Plegea'căpă- 
tase de la up ru, In schimbal unei sticle de spirt, o nouă 
rezervă” de conserve de peşte, g acum își "drun a copiii, 
purtind de grijă să nu rămină nici unul urgisit, 

Locotenentul “Ghenea, dezhiăcat dë tunică: si -asudat, 
numai avea nevoie de ţuică şi de gustări. cu să sp încăle 
zeăscă. 

Intrase. într-o seric neagră. 

Cind" aruncă şi: vuipmn bani a) perdu, îsitoarse buzi- 
nările: pe dos, întind cu mutră amrit: 

A “fost odată un mie epps 
Ce nu ştia, ce nu şti... cătărți a jucati... 

Se ridică de la masă și sp întinse în fundul patului. 

=: Agaa; Prater), Fiindcă” acum om scăpat:-deoprijă, 
dien de parale, putem deserta. in nişte „un păhărel de ţuică 
și altele de vin... Numaidecii trebuie să rărnii cu noi, Coma b.a 
E ultima noapte! :Miine scară intrăm pe sector, 


A doua zi scara, regimentul se despărți în pădure pe bata 
loane, aşteptînd întunericul să inceapă schimbul, 

Radu. Comşa “puse intha “oară “casca: metalul: 1 -apăsă 
timplele.: Nu era. depriris ` o “mreuşul. i Giliia pe drumul de 
cară, unde coborau -băgajele:-ofițenlor- din: celălalt batalion, 

Aer med mirosea. a rășină gt a ierburi: aromate; Numai 
pe crestele inunţilor:-se: vedeau: citeodată, prin ochiurile:-de 
luniină, vîrfurile de brad:adunind cele din urmă-raze, 


313 


Soldaţii -urean. Lëcab, “Poată după-amiaza f 
tirile într-o Imaie nepbisnuită,. în care orice glas mai “tare 
sunase fals și scădea: Indiaka. Ochii se intorceart rä ve 
spre. zarea padurii verde-albasiră. Amulise gi cintecul copi- 
tașului, trecut: de obiect- din gură în gură: Ofiterii işi supra- 
vaglicau Gamenii: strigau nume, Totzébaug cevauitat, 

Un: noracopori “soarele. Noaptea: grăbi -vinătă, cupri- 
zind dn joe In sus: pădurea. Făcură un popas. Se aprinseră 
citeva ţigări. Opasăre do noapte îşi asculi glasul ca un; fie- 
räsirä, e 

Cind porniră; ordinal merse «lin gradat în gradat: 

— Gura Si țigările! Si nu (ronn ea la nuntă. 

Dau Comaa nu mai vedea unile călea. Se impiedica în 
bolovani, picioarule sé scutundau în, scorburi putrede: 

De sus începu să țiriie ploaie märuntä. Un suflu de viat 
aduse mus greu dinspre tranșee, spurtind văzduliul umed 
işinat-al pădurii: Un proiector, caco eoadi de cometă, 
mătură cerul, părea CH pipăie, ca un. daget de orb, undeva, 
Ja spate, o inălțime, 

Sunară, singuratice ca două exclămaţii in întuneiie; 
două tocuri de puşcă. 

Apoi iarăşi To tăcere: Lumina cretoasă a nice osii 
se plecă incet pini dispăru, ca şi cura şi-ar. D intors strălu- 
cirea dincolo, spre cealultă față a planetei. 

În beznă, atingerea armelor suna surd; ploaiă' se Tote, 
OD rachetă se inalta ca un meteor, explodă: sus o limbă gal- 
buie “dureroasă. care aprinse toată: pădurea, Și alte rachete 
roșii a verzi inundară cerul cu lumina lor iveală a “festivă, 
mat departe, după alte culmi. 

Încă un popas. “În! intunericul mai mepătruns -pentru 
ochit dilatati de adineaori, mn au mai Vedea înaintea: miinii. 

= Domnu- locotenent Corga? - Vedeţi mm murmak 
Ate, e domnul: locotenent Comsal, 

Cineva: H eäui? Dijbiinăd prin Iotunere, 

O ţigară lumină numar buzele arse; o porțiune: de bărbie 
şi nările; dintr-o figură incompletă, “apoi: ţigara luată din 
gură cobori cur), -luminind numai degetele care o tineau, 
ca într-un mie plob de serbare venețiană, 


seri- pregă- 


314 


= fm “dai voie? Locotenentul. Velea, de Ja Anita. 

— Comşa! 

Îşi strinseră: münile prin. înttineric; fără să-si vadă chi 
pürile: 

— Nu cunoasteti încă  sectorul?.... Să -vä las-mostenirea 

în primire... Pe aici. Nú, la stinga la Dă-nii mai bine minat 

Minn camaradului necunoscut îl prinse, caldă e ome- 
mensch, tirîndu-l în noaptea opacă, tinde tiu se vedea. înainte 
lao întindere de braţ: 


CUPRINS 


CARTEA. îNTII 


Prolog. A zburat o pasăre neagră. 

I Mergcau cântînd. vitejeşte 
II. Vrem România Mare] 
II. Războiul steguleţelor. . 
IV.. Havuzul cu pești japo 
V: Acolo șezuni Și pinson i acas o ea mata a si a usa 


CARTEA A DOUA 


1... Miinile albe şi mie negre ses, sata ise EEN arie int ea eet 
D. A'fost odată un mic copilap se ie aie ENEE ae vea ana ina 


Lector ` ANDREI RUSU 
Yehnoredacior ` VASILE CIUCĂ 


Eun de tipar 02.04.1988 
Colt ed, 18,55, col tipar 20 


Comanda. nr, 50 504 
Combinatul poligratie „Casa: Sefntelj" 
Piaţa Scinteil op, 1e Bucureşti 
Republica Sociatistă România 


P 


Aparițiile anului 1986 : 


G. Călinescu : Viaţa lui Mihai Eminescu 
Barbu Delavrancea : Nuvele şi povestiri 
Ion Ghica ` Scrisori către V. Alecsandri 
Panait Istrati : Moş Anghel. Codin. Ciulinii Bărăganului 
Ion Neculce : Letopiseţul Țării Moldovei ; 
A. L Odobescu : Scene istorice. Pseudo-cynegeticos 
Mihail Sadoveanu ` Creanga de aur. Nopțile de Sînziene 
George Topîrceanu ` Poezii 
G. M. Zamfirescu ` Teatru 


Val. LJLLei 30