Alexandra Mosneaga — Secretele Magiei Albe

Alexandra 


Moşneaga 
Secretele Magiei Albe 


CUPRINS: 

CAPITOLUL | - TEORIA MAGIEI.7 1 Concepţia Magiei Albe 
despre lume.8 2 Structura Creaţiei Universului. 10 3 Structura 
Omului. 11 4 Evoluţia. Eticavietiisi Satana.13 5 Stihiile, spiritele 
stihiilor şi C3mpul PSI. 16 6 Hieroglifica. 18 7 Magia superioarii şi 
inferioars. 19 8 Coordonatoml.21 

Semnul ocrotirii. _.23 9 Sensul cercukri şi folosirea 
acestuia.24 10 Legile actjunilor Magiei.25 

Despre tntuneric.28 

CAPITOLUL II-TEORIA MANTICH.30 1 BazeleManticii 
Magice.31 2 Folosirea centrului Tricuiha.33 3 Folosirea 
aparatelormagice.35 3 |. Oglinzi.35 32 Ecrane.36 4 Mantrcle 
recomandate de diferite şcoli.37 5 Dezvăluirea clişeului.40 6 
Exempledeacliuni mantice.41 

Ghicitul în hacars.41 

Gniciiul cu ajulorul fumului.42 

Ghicitul cu ajutoruj unei site.42 

Ghicitul cu ajuloru! Focului.43 

Ghici'tiil m ceară topils.43 

Ghicitui în zaţul de cafea.44 

CAPITOLULIII-AGNI-MAGIA.48 1 Cuvimeje Focului.49 2 
Focul Soarelui.51 4 Exerciţii 

„5 Concluzii. 

CAPITOLUL IV - MAGIA ALBĂ 

1 fntsrirea mainlea unei confrunlari. 

“2 Atenuarea raujui pentru un timp 3 Chemarea unui cluh 
decăzut. 

4 Sfaturi pentru mediumuri şi practicanfii spiritismului.61 
6 Formula pentru a intra în rezonanfa” şi comuniune cu spiritele 
care dirijeazi siarea 
7 Sporirea puterii penugramci protectoare 8 Mesajul magic. 


9 Vise în culori, vie 221 64 conturale. 64 

. Ise în culori, vise informative i foarle bine 10 Mantra cu 
care se cheams Gaya-Lhama. 

11 Manlra lui Cristos. 

12 Invocarea forAei strsmosilor (arborelui genealogic) 13 
Apel cstre forfa strămoşilor. 

14 Contactul cu stihiile. 

15 Realizarea unei dorinţe marunie. 

16 Trezirea for (elor cosmice din aps. 

17 Procedee de a programa fnialnirea cu un spirit. 

18 Chemarea din spaţiu a, Ae|6lelor Magiei Albe”. 

S1STEMUL MAGJEI CENTRUL CJCLONULUI”.70 

ASPIRAŢIA CATRE ALB. 

1 Apel la Magia Alba.71 2 Iniaturarea. Jucraiurii”,. - 72 21 
Metodaegiptean&. 72 22 Metoda slavă.72 23 Alia metods 
slava.73 24 Metoda Agni-Magiei. - 73 25 Metoda Magiei Apei.74 
26 Alungarea gândacilor.75 27 Contact în vis cu sufletul unui 
decedat.75 28 Biruinia asupra propriei boli.76 29 Alungarea unei 
boli trimise din afar576 3 Curăţarea casei de forţele raului.77 31 
Metoda egipleana.77 32 Metoda Indiana.77 33 Metoda 
creştină.78 34 Metoda Magiei Albe.78 4 GSsirea unui obiect 
pierdut.79 5 Atenuarea influenţei zilei de 13 şi a altor zile 
nefaste.79 6 Aducerea acasă a unei persoane.80 7 Transmiterea 
corects a gândurilor c5tre o alts persoană.80 8 Alungarea 
rsului.81 9 Alungarea fenomenului. Poltergeist.81 10 Metodă de 
a fi învingător.82 
11 Trezirea forjei şi a puritstii intenfiilor Magiei Albe mtr-o 
persoans.82 12 Controiul propriilor gânduri.83 
5 lzgonirea enliulilor duşmănoase vremii 13 
Atragereafortelormagice. 84 14 Prevenirea unei cala'torii 
nereuşite.86 15 Vindecarca posedaţilor.86 16 tnlsturarea 
infectării radioactive din teren.87 17! MbunStStireastariiunui 
bolnav.87 18 Crearea canalului de leg3tur588 19 Metodă de 
icsire în astral.89 19 |. Scoalachineza.89 192 Procedeul 
general.89 193 Procedeul periculos:90 194 Procedeul Hatha 
Yoga.90 20 Sfin (irea cretei.91 21 Vizualizarea formelor ce 
aparin oglinzi.91 22 Cum chemăm Magia AAAni.92 23 Stabilirea 
conlactului cu sfera îngerilor.93 24 Procedee de distrugere a 
dracilor.93 25 Chemarea duhurilor stihiilor.94 26 Mantrele 
stihiilor. 


J 30 Concentrarea gândului. 

Ff” 31Curstareaincapcrii de diferite entitAn mărunte. 

?' 32 Metoda: de vindecare a bolilor karmice. 

&33 Curstarea giindurijorprin magia gesturilor dv 34 
Cur5larea energeticii 

223 

_Aiicigcucii negative a vecinilor. 

N 35 Duşul energetic. 

CT 36 Protecjja unui copil sub trei ani împotriva rsului. 

Tt 37 Descântec pentru oprirea fncsierarilor. 

; /' MAGIA MAYA 1A INCAAJLOR. 

EOREGORI. 

ASTRALUL. 

ALCHIMIA. 

MA GIA MINERALELOR, CAPITOLUL V - UESCANTECE şi 
PROCEDEE DE VINDECARE. 

VRĂJITORII. 

VRACII-DESCANTATORI. 

Fmpotriva durerilor de cap. 

Împotriva durerii de din (i. 

Fmpotriva durerii de dinji, a furnicAturil 

.99, or 51 herniei. 

Mpotriva albefii la ochi. 

Jmpolriva urciomlui. 

Fmpotriva durerilor de urechi. 

Tmpotrivasurzeniei. 

Fmpolriva amigdajitei, greutsfii la inghilit, faringilei, 
esofagitei. va sufocării. 

Va uscsturii la copii. 

Va colilei, diareei, enterocoljtei. 

Spasmeior. 

Herniei. 

Icterului. 

Fmpotriva împotriva fmpotriva fmpotriva fmpotriva 
herniei. Mpotriva Împotriva bolilor utenilui. Fn cazul în căzui unei 
naşteri grele. 

Impotriva durerilor de spate sau de raijloc. 

Fmpotrivajunghiului. 

Mpotriva reumatismului. 

Mpotriva luxaţiei, scrântiturii. 


Împotriva erizipe) uJui. 

Fmpotriva cârceilor. 

Împotriva panariţiului. 156 

Leac împotriva unei aşchii sau a unui ghimpe. 157 

Împotriva infecfiilor şi furunculelor. 158 

Împotriva negilor. 159 

Împotriva pecinginilor. 160 

Împotriva bubelordulci. 161 

Împotriva eruptieicub2sici, aftei, acneei. 163 

Împotriva râiei. 164 

Împotriva infec (iilor sub piele şi monturilor, 165 

Împotriva bstaturilor. 166 

Împotriva arsurilor. 166 

Împotriva unei răni care a copt. 167 

Împotriva rănilor sângerânde. 168 

Împotriva hemoragiilor nazale, stomacale, genitale, răni 
deschise. 173 Împotriva hemoragiei pe nas. 175 

Împotriva frigurilor şi frisoanelor. 175 

Împotriva fierbinţelii sau focului”. 183 

Impotrivaspaimei.184 

Împotriva spaimei, agitaţiei, durerilor de bună şi 
balonărilor. 186 

Tmpotriva diferitelor boli, adevărate sau închipuite.188 

Rugsciune de leac contra deochiului şi hemiei. 190 

Descântece pe pieţe împotriva relelor şi deochiului.193 

Descântec pentru făcătura”. 193 

Împotriva lipsei de vigoare din făcătura”.194 

Împotriva impoten (ei, a lipsei de putere.195 

Rugăciune peniru once neputinte. 197 

Împotriva căderii. 198 

Împotriva slăbiciunii.201 

Leac pentru nesomnul copilului mic.202 

Tmpotriva delirului, nebuniei, furiilor, fricii de ap5204 

Tmpotriva bcpei.209 

Descântece pentru pofta de mâncare. AA.211 

Descântece csnd nu se cunoaşte boala.212 

Rugăciune din secoiul al XVIII-lea împotriva diverselor 
boli.212 

Împotriva stricarii nun (ilor.213 

Rug3ciuni adresate duhurilor şi fiinţelor supranaturale.213 


Rugăciuni adresale duhurilor curților, ale pădurilor.215 

Rugaciunca Sfântului loan-Gur3 de Aur, spusS la 
culcare.216 

Rugăciune pentru indepsrtarea necuratului.216 


Cuvânt înainte. 

Credeţi în Magie? 

Posibil. Răsfoind această carte înainte de a dori să vă 
aparţină vă veţi întreba, probabil, dacă v-ar fi de folos, dacă v-ar 
ajuta în vreun fel. Sigur că da! 

Unul dintre motivele care m-a determinat să scriu lucrarea 
pe care o aveţi în faţa a fost la întâmplarea de a-mi întâlni, prin 
natura meseriei pe care o practic, cu foarte multă lume care 
dorea să înveţe lucruri tainice, ştiute numai de anumite 
persoane, la care se apelează în cazuri dificile legate de 
existenţa karmică şi cărora învăţătura secretă le-a fost 
transmisă de strămoşi cu interdicţia de a nu dezvălui. 

Am gândit că dacă cineva doreşte cu adevărat să se 
ocupe de descifrarea unei asemenea învăţători cum este Magia 
Alba, drămuindu-şi timpul şi efortul, atunci trebuie să-l ajut să o 
facă mai eficient. 

Deschiderea capacităţilor oculte depinde foarte mult de 
însuşirile native, dar am întâlnit şi oameni talentaţi care se 
interesau de Magie şi nu puteau doar pentru că foloseau un mod 
de lucru care nu dădea roade, fără să ştie că prin altă metodă ar 
fi ajuns să se bucure de rezultatele lucrurilor lor. Oamenii au 
nevoie la început de încurajare, dar, în aceeaşi măsură şi de 
sinceritate. De câte ori am încercat să le atrag atenţia, chiar 
unor bune cunoştinţe, asupra unora din defectele lor marcante, 
au ripostat zicând că nu ar fi adevărat. In schimb, dacă le 
vorbeam de calităţi, erau încântați. 

Maeştrii care spun adevărul unui discipol şi au curajul s-o 
facă fără frică de a-şi pierde prietenii sunt nişte iniţiaţi. 

Eu, cu puterile mele, încerc să iluminez sufletele, inimile 
oamenilor, să-l îndrum, prin viziunile pe care le tun vizavi de 
fiecare în parte, dar nu pot întotdeauna repara un suflet care 
este demolat din interior. 


Mulţi dintre cei care vin la mine - chiar pacienţi mai vechi 
vor să le dau sfaturi, să le ridic inteligenta şi virtuțile, să-l 
însănătoşesc, ba chiar unii vor să-l îmbogăţesc sau să-l 
căsătoresc. Sunt atât de comozi şi cocoloşiţi”, încât se aşteaptă 
să li se îndeplinească dorinţele că în povestea cu Peştişorul de 
Aur”. Unii nu vor să fie influenţaţi, cu toate că sunt toată viaţa, 
fără să-l dea scama, de astre, de plante, de oameni. In fine, 
pufni sunt cei care lupt2 pentru fiecare secundă din viaţă şi care 
doresc îndrumări pentru a-şi uşura existenţa şi a i-o face mai 
suplinita. 

Menirea mea este să vă influenţez în bine, de aceea aţi şi 
venit la un maestru, dar libertatea de a alege vă aparţine, far? 
Reproşuri! O persoană care se întâlneşte în viaţă cu diverse 
greutăţi şi conştientizează acest lucru poate să îndepărteze 
foarte uşor obstacolele citind această culegere de folclor 
terapeutic şi încercând să pun în practică sfaturile şi procedeele 
prezentate vă urez succes! 


Maestru de extrasenzorial, bioterapie şi 
psihoenergochirurgie de clasa internaţională, Bucureşti, 1999 

CAPITOLUL |. 

TEORIA MAGIEI, Întreaga Create este o unică Magie Mare”, 
aşa este scris în culegerea străveche de texte denumită Cartea 
tibetana a morţilor. Lar Radja Yoga spune: Magia este acţiune.” 

Lată care este opinia savanților sovietici, în speţă a 
doctorului în psihologie E. V. Subhotski, profesor la Universitatea 
din Moscova: Prin Magie trebuie să înţelegem un sistem de a 
intra în contact cu spiritul lucrurilor! Şi de a dirija aceste lucruri 
printr-o înţelegere cu spiritul lor, nimic altceva.” 

. Magia nu este o ştiinţă. Ea este mult mai importantă. 
Când nu există ştiinţă. Omul supravieţuia Tn lumea ostilă numai 
cu ajutorul Magiei. Nici ştiinţa, nici religia nu au putut înfrânge 
această ostilitate, numai Magia a putut, scrie doctorul în ştiinţe 
fizico matematice A. F. Steklov, astrofizician din Kiev. 

Materialul strâns de-a lungul anilor şi care cuprinde 
învăţătura transmisă din generaţie în generaţie, de la maestru 
către ucenic, ne permite să formulăm concluzia care defineşte 
ce este Magia: Magia este un sistem de acţiune asupra Lumii 
prin puterea voinţei, în scopul accelerării sau încetinirii evoluţiei 
acesteia; este conlucrarea cu entitatea superioară, comuniunea 


cu aceasta (religia reuneşte cele două noţiuni). Una din cele mai 
reale şi mai eficiente căi de salvare a omenirii trece pe lângă 
Magia Alba. 

1 CONCEPŢIA MAGIEI ALBE DESPRE LUME. 

Opinii apropiale de inva'ta'tura Magiei Albe au avut 
reprezentanţii mv2talurilor antice şi ai vechilor şcoli ezoterice: 
adepţii lui Zoroastru, maniheiştii, sufuu contemporani cu Ibn 
D'Araby, iniţial! Şi egipteni şi asirieni. 

Dups cum glăsuieşte învăţătura străveche, la începuturi, 

Inteligenfa Divină Absolută, care reprezints Adevărul şi 
Infinitul, s-a aflat într-o stare de autocupnndcre ce nu poate fi 
exprimată. Tot ce cunoştea şi percepea acest Mare Absolut se 
reducea la formula: Eii exist.” 

Probabil va rămâne pentru foarte mulţii vreme o enigmă 
în ce fel a apărut nevoia Raţiunii Divine de autocunoaştere, de 
autocon-templare într-o esenţă concrete, într-o oarecare Oglinds 
Divină. Şi odats apărută, aceasta a general Creajia. 

Absolutul s-a adâncit astfel în sine, a început să se 
studieze, diferen (iind nemărginirea sa într-o mulţime de lumi, 
fiecare cu limitele sale. 

S-a nsscut Treimea Raţiunii Divine. Din Unic, din Adevăr, 
care alcătuiesc Infinitul, a apărut Tatăl Dumnezeu Tatăl este 
Principiul Creator sau Luinina, care mtrupeazd în cadrul lumilor 
limitate, finite, formele sfinte ale Unicului. 

Mai dcparte, din acest Unic, din Adevăr, care reprezints 
Infinitul, a apaYut Mama. Zeița Mama Luminii este Principiul 
Cunoaşterii, sau Întunericul, care cunoaşte şi include formele 
divine ale Unicului, Tnfaptuite de Dumnezeu Tatăl. 

În cadrul lumilor Finitului, Lumina reprezints Formele 
Divine, fntunericul le absoarbe, stimulând Lumina şi creeze noi 
forme, tot mai perfecţionate, de raanifestare a Divinului. 

Lumina este o întrupare a Divinului. Tntunericul este 
perce-pereaDivinit3tii. 

Tntre cei doi poli - Luminos şi Întunecat - există Timpul, 
Spaţiul şi Tntreaga multitudine de forme realizate de Creator. El 
Spaţiul şi Timpul extragsndu-le din Infinit şi populan-du-le cu 
Forme. Zeita Mam3 absoarbe Spaţiul şi Timpul şi le scu-funda 
din nou în Infinit, Tmpreuna' cu formele ce le populeazS, pentru 
că acestea, mai perfecţionate, să” fie ulterior create din nou de 
Lumins. 


Astfel are loc circuitul Naşterii şi Morţii, care reprezint3 
Măreţul Joe al Infinitului m cunoaşterea de sine a acestuia, adici 
cunoaşterea de sine a Adevărului. 

În Lumile Universului, la limita insesizabiia dintre Infinit şi 
Finit, unde Adevărul naşte continua Lumins, iar Lumina cuprinde 
Adevsrul, vieţuieşte Agni-Esenta. Agni este una din întrupările 
lui Dumnezeu Tatsl, manifestare a Marelui Adev3r, a Absolutului. 

Agni constituie un foe indescriptibil, m care se afl5 
întreaga viat5 a Universului, n2scut5 şi nenAscuts, vizibiia şi 
invizibili. 

Uneori, din Agni sar Scsntei. Aceste Scântei sunt reflectate 
printr-o ghirlandă de lumi mtre Lumina şi tntuneric. Complexul 
format dintr-o Scanleie şi reflectanle ei este Omul. Ţinta Scânteii 
este ş$Ş atings Infinitul şi s3 se contopeasc3 cu sursă din care a 
apărut. 

În fata Scânteii se afla” numeroase csi, pe care, păind, 
Spiritul se contopeşte cu Absolutul. O asfel de cale este şi Magia 
Albs. 

Deci ce este Magia? În Absolut nu exists Magie, deoarece 
Absolutul este doar Adevărul Absolut Infinit. De aceea Infinitul 
este veşnic viu şi în permanenţă dezvoltare. Magia apare acolo 
unde există limite. 

În lumile limitate de Spaţiu şi Timp nu se pot manifesta 
toate formele diverse ale Infinitului. Aici apar Legi concrete 
stride, care reprezinu reflectări ale Esenjei Divine. Magia nu este 
decât cunoaşterea acestor Legi, priceperea de a le aplica şi 
uneori chiar de a le crea. 

De fapt, once acţiune a oricărei fiinţe în cadrul lumilor 
finite constituic Magie, deoarece, conform legii karmice, fiecare 
acţiune schimba lumea. Cu alte cuvinte, Magia este un complex 
de procedee care modified lumea. Primul Mag a fost Dumnezeu 
Ţăţăi, cimd a creat Lumea. 

Creatorul este Spiritul Infinit, Magia este Creaţia Sa 
infinită. Atât timp cât exists limite, există şi Magie. Astfel, 
cunoaşterea Magiei este cunoaşterea Legilor Universului şi a 
structurii acestuia. 

Magia se împarte în: T Magia Alb5 - când Omul îşi pune 
cunoştinţele în slujba formelor de manifestare a Divinului în 
Lume, a cunoaşterii Tainelor Divine, aducând prinos Divinului, 
Ego-ului s5u, pentru Om neexistând nimic mai important decât 


cunoaştere de sine şi cunoaşterea Domnului S5u; Magia Neagrs 
- când Omul îşi pune toate cunoştinţele şi capacităţile în slujba 

Ego-ului şi plăcerilor corpului fizic. Magia Neagrs are ca rezultat 
final pieirea Magului sub apăsarea Pedepsei Divine; Magia Gri - 
în care sunt sacrificate păsări, animale, plante, 

Pentru refacerea vitalititii persoanelor bolnave, far3 
anumite ritualuri magice; T Magia Rosie - defineşte ghicitul în 
csrti. Cafea, darul în bobi, jocurile de noroc. 

Fnvat&tura Magiei Albe ne spune cs exists sute de 
procedee pentru a realiza ceva anume în Univers. Dar în Teoria 
Superioars a Magiei sunt incluse numai procedeele cele mai 
eficiente şi mai puternice care reflects Legile superioare ale 
Universului - Drep-tatea şi! Ndurarea Divină. 

2 STRUCTURA CPEATIEI UNIVERSULUI. 

Conform tradiţiei, între Polul Luminii şi Polul liiluiiericului, 
în Univers existii o muliituuinc de Lumi ale Mărginitului, reunite 
în niveluri. Aceste niveluri şo prezinta astfel: LUMINA TATĂL 

1 Lume - Cauzal-superinformational. 

Lumea arhietipurilor 2 Lumea informaţiilor subtile. 

Bodhi-Inferioara 3 Lumea informaţiilor primare. 

Mentală 4 Lumea energiei subtile. 

Astrală 5 Lumea energiei primare. 

Vitală 6 Lumea substanţei subtile. 

Metaeter 7 Lumea substanţei primare (brute). Fizică 
INTUNERICUL - MAMĂ. 

Lumea Întreagă este inclusă în Adevăr - Absolutul 
Transcendent Infinit care se stăpâneşte pe sine. La nivelul 
Luminii şi Cauzalului, Absolutul inceteazal ş$Ş mai fie 
Transcendental. El intr5 în interacţiune cu Lumea (Universul) 
sub forma cunoaşterii perfecte a acesteia din urm5 Nivelurile 
inferioare reflects aceastal cunoaştere într-un mod din ce în ce 
mai distorsionat, până când, la nivelul eel mai de jos, Întunericul 
va inghi {i aceste reflcctari. 

3 STRUCTURA OMULUI. 

Omul este compus din dou entităţi principale - Eu şi Ego. 
ă Eu este Scsnteia care s-a desprins din Absolut la 
Intruparea Agni. Ego este reflectarea insciatoare a Eu-lui 
Superior, care există într-o simbioză a 7 corpuri (fizic, 
metaeteric, vital, astral, mental, bodhic şi cauzal). Sensul 
evoluţiei Omului constă în anihilarea Ego-lui interior. Cu alte 


cuvinte, în Om există o conştiinţă limitată şi un subconştient 
nefimitat. Acestea trebuie fie s3 se contopeascs într-o Conştiinţă 
de Sine Adevărată, fie s? Existe într-o leg5tur3 şi armonie 
neîntreruptă (fig. 1). 

Evolutia unei funfe pe Calea Alba constă în epuizarea 
corpului fizic? | renunţarea la acesta după cunoaşterea lumii 
substanţei. Apoi se petrece acelai lucru la nivelul metaeterului, 
apoi la nivelurile superioare, până când Scânteia e voluats, care 
s-a c2Lit şi a ajuns la stadiul de flacars, este eliberată şi se 
contopeşte cu Agni, cu Adevarul-Nemarginire. 

Calea Alb3 trebuie să creeze neîncetat, gcnerand 
manifestări ale Infinitului în cadrul Lumilor Finite. De cele mai 
multe on nu este posibil s5 se parcurgs Tn intcrvalul unei 
singure vie (i a corpului metaetenc sau fizic toate etapele de 
evolu (ie, s3 se deşco pere toate posibilitstile şi ş$ se 
depaseasc5 toate obstacolele. 

De aceea. Întrupările în diferite lumi se repels periodic. 
SfaY-situl poate fi reprezentat doar de contopirea cu Adevsrul 
Absolut. Explicarea modului de desfăşurare a simbolului uman 
reprezentat de litera gamma este dată de subcapitolul 8 (, 
Coordonatoml”). _ 

Conştientul şi Inconştientul se reflectA unul pe ceiaialt, iar 
punctul lor de contact este aşa-numitul Coordonator. 

Sensul evoluţiei Omului este cuprins de desfăşurarea 
literei gamma, astfel meat s5 se obtin3 o hiperboia. 

Adevăratul Eu al Omului (Scânteia) se găseşte în nivelurile 
1 şi 2 ale Luminii (Cauza! - Bodhi). El este înconjurat de saptc 
Tnvelisuri. În mod nemijlocit, Scânteia insSsi este prinsS de 72 
de arhetipuri, cuprinse în corpul subtil informaţional, aflat în 
interiorul corpului informaţional primar. La rândul său, acesta 
din urms, astralul, este cuprins în vital, vitalul în metaeter, iar 
me-taetenil Tn substanAa primară Reflectarea şi o parte din Eu- 
ul real este adevăratul Ego (sau Conştiinţa), careexista 
incorpurile inferioare, poate s5 sedepla-seze prin acestea, ceea 
ce are loc în timput somnului. Cu cât Ego-ul ajunge mai sus, mai 
aproape de Scânteie, cu atât visele siint mai intense şi creierul 
material reţine în memorie planuri tot mai make. 

4 EVOLUŢIA, ETICĂ VIETA ŞI SATANA. 


Lumea evoluează continuu. Întunericul capteaz forţele 
Creaţiei Divine, Lumina le produce. Şi Lumina şi Întunericul 
actioneaz3 în deplin acord cu Etica vieţii. 

„zici o fiinAS din Univers nu trebuie să product o durere 
morals sau fizic5 altor fiinţe din Univers. Altminteri ea se opreşte 
din calea sa şi primeşte o loviturs karmică.” Lovitura karmic5 
poate fi atât de putemics, incst poate distruge toate corpurile 
Omului pans la corpul bodhic inciusiv. Magii nu incalc2 legile 
Eticii vie (ti. 

. Întunericul şi Lumina coopereazS în Sferefe Superioare” 
(B. Roerich, Universal de foe, partea a Ill-a, Riga, 1932). Lumina 
Creatoare creeazS toate nivelurile Formei Divine. 

Întunericul controleazis acest proces şi inlr3 în acţiune 
numai cu respectarea Legilor Eticii Superioare, care compun 
unul din fundamentele Originilor Superioare. 

Întunericul exisia aproape la toate nivelurile realitstii şi le 
cunoaşte pe toate. Dar în acest mare joe al Adevărului, Luminii 
şi întunericului, a cărui esenţa esteManifestarea şi 
Autocunoaşterea Absolutului Infinit, se interferează vârtejuri 
Tnselstoarc. Un astfel de vsrtej înşelător este şi Magia Neagră a 
Satanei. Acest fenomcn neccsita o analizi aparte. 

Incs din timpurile strsvechi, în corpurile pământenilor nou- 
născuţi s-au întrupat Scântei perfecte şi Atotputernice. Dar ele 
nu şi-au putut manifesta perfecțiunea, căci canalele ener-gc'tice 
ale oamenilor şi eentrii coordonatori din crcier nu crau suficient 
evoluate, erau pline de impuritsti şi necesitau un impuls spre 
evoluţie. Consiliul îngerilor Sistemului Solar i-au propus 
Arhanghelului Luciofor s2 coboare pe P3mant şi s5 creeze un 
program universal de dezvoltare social5 şi mentalal a Omului. 

Luciofor s-a întrupat în pământean şi a pus în circulaţie 
sistemul Ego-ului. Sistemul acesta consta în faptul că Omul nu 
vede uneori lumi superioare, ci identified Spiritul s2u Infinit şi 
toate formele adevăratului Eu numai cu corpul fizic şi conştiinţa 
sa. 

De aceea, sistemul Ego-ului începe ş$ se lupte cu lumea 
inconjurbtoare pentru bunurile fizice ale corpului omenesc, 
uza'nd de toate rezervele sale pentru a atinge acest scop. 
Fiecare Om a capital un Eu propriu, evoluat. 


Au apărut concurenţă şi evoluţia, care au insltat Omul pe 
culmi nebiinuite în numai câteva zeci de ani, în loc de o evolutje 
de sute şi mii de ani. 

Ego-ul a intrat în contradicţie cu karma şi Etică. Au început 
sii se product loviturile karmice. Axul planetei a început s? Se 
balanseze. V3zand c3 sisternul s5u de Ego începe s2 împiedice 
dezvoltarea civilizaţiei umane, Luciofor a hotarst s5 concentreze 
asupra sa toate Ego-urile i s3 le distrugs. Astfel, Ego-urile a sute 
şi mii de pământeni s-au concentrat în Luciofor, dar puterea 
acestuia s-a dovedit insuficienta' pentru a ncutraliza o aslfel de 
forj2 Ego-urile au formal un sistem care l-a capturat pe 
Arhanghel. Sistemul acesla a ca” p2tat numele, Salana” sau 
Magie Neagrs”. Captur3ndu-l pe Luciofor, ele i-au închis accesul 
către Lumile Superioare. Din această” cauzS, Arhanghelului i s- 
au schimbat concepţiile, sistemul de nojiuni şi raodul de acţiune. 
El s-a transformat în Lucifer ji a devenit generatorul energetic al 
Ego-şi stemului. 

Magia Neagră reuneşte toţi oamenii aflaţi sub puterea 
Ego-sistemului. Ea Ţi împinge s3 sAvârşească fapte contrare 
eticii, împotriva oamenilor, naturii, planetei şi Cosmosului şi cu 
forţe reunite Tmpiedica' realizarca karmei cuvenite pentru 
aceste delicte. Dar Ego-sistemul nu este veşnic. 

Magia Neagră” nu va putea s2 se împotrivească prea 
mults vreme Legilor karmei, care i? | au rădăcinile în Infinit. 
Odats şi odatis intensitatea loviturilor karmice va depssi puterea 
protecţiei oferite de Magia Neagrs. Atunci se va petrece ceva 
care aminteşte de Apocalips. Ego-ul va pieri, iar pentru cei 
rămaşi va începe o epoc3 de fericire şi evolujie. 

Reprezentan (îi Magiei Negre fac, de fapt, un mare 
serviciu omenirii: obligând (ari şi popoare Tntregi la suferinfe şi 
chinuri, ei favorizeazS următoarele: A) în suferin (ele lor, 
oamenii se înalta” spiritual, trsind în cursul unei singure vieţi 
câteva zeci de existenţe de pe alte planete cu evoluţie 
incetihits; B) Cu cât pământenii au de suportat mai multe efecte 
negative ale Ego-sistemului, cu atât devine mai buns şi mai 
luminoasS karma planetei, 

Secolele de sufcrintA aduc mai aproape Raiul pe P3msnt, 
un Răi care nu există pe niciuna din planetele Cosmosului. De 
aceea, întregul Ego-sistem va fi distrus mai devreme sau mai 


târziu, iar Luraea va înflori. Sfârşitul Ego-sistemului poate fi 
grsbit ins3 prin metodele Magiei Albe. 
5 STIHIILE, SPIRITELE STIHIILOR ŞI CÂMPUL PSI. 

In subcapitolul 2 -Structura Creaţiei Universului” - sunt 
prezentate ce! E 7 niveluri ale realităţii. Fiecare nivel are o 
structură mai fins sau mai bmt5 Ele difers unele de altele prin 
densitate 5i stare. Acestea sunt denumite stihii. Pentru lumea 
noastral fizicfl stihiile sunt: 1 Pamsntul; 2 Apă; 3 Focul; 4 Aerul; 
5 Eterul; 

6 Fluidul electromagnetic, 7 Energia psihic5 

Fn corpul fizic al Omului ţoale aceste stihii sunt 
amestecate. In acelaşi mod se compun dincate 7 stihii s. i 
Metaeterul, Astralul, Mentalul etc. Astfel, în lume sunt în total 49 
de stihii. 

Dumnezeu-Absolutul se reflects atşl în toate lumile, în 
Scânteia Eu-lui uman, cst şi în stihii. Ca urmare a acestei 
reflect&ri, în cadrul stihiilor se ivesc entităţi cu durats de via (3 
limitats, deoarece sunt despărțite de Infinit. Acestea trsiesc 100- 
700 de ani, apoi se destramfi. Duhurile stihiilor sunt fiinje foarte 
primitive, asemănătoare roboților. Ele pot capiţa viat3 vesnics 
dac3 reflects în sine emoţiile oamenilor -lubirea, bucuria, 
aspiraţia cstre cunoaştere, etica relaţiilor etc. 

De aceea, ele tind întotdeauna ş$ se apropie de oameni şi 
şi între în contact cu ei. Aceste entităţi pot avansa pe calea 
evolu (iei dac5 sunt invstate ş$ munceascs s. i mdeplinesc 
anumite sarcini date de un Mag, practics foarte frecvents în 
vechime. 

In total, în Univers se găsesc ŞO de tipuri de asemenea 
duhuri (spirite): 49 de tipuri sunt duhuri ale stihiilor (care 
viepjiesc într-o anumită stihie) şi un tip complex (care vie (uies. 
Te în câteva stihii deodată). Legendele străvechi ne dezvAluie 
numele duhurilor din cele 7 stihii ale lumii fizice: >° pentru 
Pamsnt - Gnomi; >° pentru Aps - Nicşi; >° penlru Foe - 
Salamandre; > pentru Aer - Elfi; > pentru Eter - Eteriade; > 
pentru Curenţii electromagnetic! 

— Magnetide; >° pentru Energia psihic2 - Psiheide. 

Se cunosc numele unor duhuri complexe (spirite 
complexe): al tuturor plantelor din psdure, cuprinzând 5-6 stihii - 
duhul pădurii; Al tuturor plantelor acvatke - silveştri; al tuturor 
ierhu-rilor -silvani. Există şi duhuri ale munţilor. 


O atenţie deosebit? se cuvine s2 acordsm energiei 
psihice. Toate formele de energie psihics şi toate celelalte 
structuri asemănătoare - unde şi csmpuri din Univers - sunt 
formate dintr-o singura’ surs5 

Universul Agni-Esenta emite raze (nivelurile 1 -2), acestea 
se transforms în Scântei (nivelurile 345), alcătuind forme 
geometrice simple (nivelurile 56), care formeazsS granulaţii 
(nivelurile 567) numite şi Fochat - Fochatem. 

Din Fochatem se nasc forme ale flscsrii interioare, primare 
şi închise, care se sting şi dau pu (in5 csldur3 Acestea sunt 
stihiile focului din care se compun salamanadrele. 

Energia psihică este Fochat şi vibraţiile generate de 
acesta sunt variafii ale forAelor Universului. Energia psihics, prin 
intermediul Fochatului şi al legsturii acestuia cu dimensiunile 
superioare, unindu-se cu acestea, formeazS sistemul CSmpului 
PSI al Universului său CSmpul PSI-Absolut, cu ajutorul căruia 
orice entitate din Univers poate pătrunde în canalul de legătură. 
6 HEROGLIFICA. 

Conform celor prezentate la subcapilolele l-3 Lumea se 
compune aparent din 4 nuclee: ADEVĂRUL, ABSOLUTUL TATĂL, 
LUMINA MAMĂ, ÎNTUNERICUL MINCIUNĂ, REALITATEA, CREATĂ. 

Aceste nuclee (puncte), proiectsndu-se în dimensiunea 
noastrg, au aspectul a patru puncte din spaţiul tridimensional. 
Ele pot fi unite printr-o cruce, un cere sau un pătrat. Din cruce, 
cere şi p&rât, care constituie simbolurile Cosmosului, se 
formeazsS toate simbolurile şi hieroglifele: Aspiraţia spre Adev3r; 
Aspiraţia spre Minciună”. 

Fig. 2 

SPRE ADEVĂR SPRE MINCIUNĂ PENTAGRAMA. 

V Aspiră [ia spre Adevăr + Crucea Cosmics ne dau 
Aspiraţia Cosmică spre Adevăr sau Pentagrams. 

Toate semnele Magiei sunt compuse şi se descifreazS prin 
această schemă. , 

7 MAGIA SUPERIOARĂ ŞI INFERIOARĂ Aşa cum s-a mai arstat, 
Omul se compune din corpuri reale ji o Scânteie Infinite. 

La creştini, Scsnteia Divin! este Spiritul (Duhul), iar corpul 
fizic se numeşte Trup sau Skinis (la vechii egipteni se numea 
crisalids). Celelalte corpuri dintre lumea fizics şi lumea Luminii 
poartă denumirea de Suflet. 


Şcoala lui Carios Castaneda abordează” aceasta problems 
şi mai simplu: Naguaj] sau Infinitul sau Creatorul este idcntificat 
cu Absolutul. Tonalul sau mtreaga Creaţie Finits include toate 
celelalte corpuri. Astfel, Magia din domeniul Finitului, din Tonal, 
este Magie Inferioară”. Magia din Nagual este Magie 
Superioaral sau, la creştini, Puterea Spiritului său Puterea 
Duhului. Magul Superior este o parte a Lumii, el este Creaţie. El 
are puteri menite s& schimbe Lumea doar mtr-o oarecare 
măsură”. 

În tradiţia europeană exists un mod sui-generis de 
acţiune, care face parte din Magia Superioară. Aceasta se 
bazeaz5 pe următoarele postulate: 1 Creatorul este milostiv faţă 
de Creaţia sa; 2 Creatorul Îndeplineşte rugăminţile Fiintelor- 
Creatii, dacs aceste mgaminti nu încălca Legile Eticii Cosmice; 3 
Creaţia include în sine o mulţime de patti finite foarte diverse, 
între care are loc un schimb neîntrerupt de substanţă, energie şi 
informaţii. 

Pentru că indurarea Creatorului să ia forme finite şi să 
poată îndeplini rugaminlea unei fiin (e create, este necesar s5 
se opreascs acest schimb interior, sau, după terminologia lui 
Castaneda acest dialog interior”. După opinia lui Castaneda în 
practică procesul se desfssoara astfel: 1 Se opreşte. Dialogul 
interior” prin concentrarea asupra oricărui punct din Spaţiu, 
fixând în Raţiune scopul pentru care este apelat Infinitul 
(Nagualul); Culmilor muntoase (în nici un caz nu avem voie s3 
ne controlsm corpul pe durata acestor mişcări). 

Pronuntsm cuvinte neînţelese, gesticulsm, facem tot felul 
de proceduri magice. Când scopul va fi atins, Constiin (a revine 
de la sine. 

Pentru că prin Creator să” se manifeste cu adevărat for 
{ele Infmitului în toats măreţia lui, se recomandă” s5 începem 
printr-o rugăciune adresals Ta (31ui, pronunt3nd cuvântul AUM 
şi formula (iocantatia) AUM AUM VENITE ENSOF. 

2 După oprirea dialogului interior”, Nagualul se va 
manjfesta şi va indepliiii rugsmintea Creaţiei sale. 

Conform Magiei europene clasice, al cărei reprezentant de 
Seam5 este Piobb (mistic francez), schema este ceva mai 
simplă -nu esie nevoie s3 fie opril, dialogul interior” sau vreun, 
proces tonal”. Procesele tonale pot fi transferate pur şi simplu 
într-un alt punct al spaţiului. Lată cum se procedează”: 1 Ne 


formuiam în minte scopul pentru care dorim să chemăm 
Infinitul; 2 Infinitul este perceput sub forma unei sfere 
energetice. Lăsăm să pătrundă această sferă în inimă (inima 
este organul care percepe Infinitul); 3 Inchidem ochii şi ne 
reprezentăm foarte clar una din urmBtoarele imagini: A) O 
pa'dure de toamns aurie, frunze aurii, pământ acoperit parcă” 
cu aur. Totul este cufundat m razele Soarelui de aur; B) O floare 
albastră pe fondul ccrului azuriu; C) O floare albă, alungM pe 
verticals, pe cauzal-fondul cerului albastru; bodhfc d) Crestele 
mzapezite ale unor mun (i, inv&uite într-o ceaţă transparents; 
bodhice) O cruce albs, inclinat3 într-un halou alb, raental de o 
strălucire orbitoare, pe fondul albastrului infinit al cerului. 
Mental 4 Ne plimbăm prin aceasta p3dure, astral plutim în acest 
cer albastru, plansm în jurul, 

Astral-vital Astfel, cu ajutorul vibrafiilor acustice, ne 
ajutăm în oprirea, dialogului interior” şi punerea corpului sub 
controlul pianurilor superioare ale existen (ei. Anterioare corpul 
mental şi aşa mai departe, pan5 la etapa 8 COORDONATORUL 
Descriind punctul Coordonatorului sau al contactului 
subconştientului Infinit sau Conştiinţa Finită, trebuie să 
adăugăm că acesta are csteva niveluri şi este o figură mult mai 
complexĂ decât un simplu 8 (opt). 

Prima etapă” a acestei csi constă în contopirea corpului 
metaeteric şi a celui material mtr-un singur tot. A doua etapă 
este contopirea corpurilor metaeteric, fizic şi vital. 

Abordăm a treia etapă prin adăugarea la corpurile din 
etapă a doua şi a corpului astral. Ajungem la etapa a patra 
adăugă nd la cele anterioare corpului mental şi aşa mai departe 
până la etapa a şaptea m care Infinitul absoarbe limitele. Cu 
alte cuvinte, un coordonator real este reflectal la faibinarea 
dintre Fjnit şi Infinit de şase falşi coordonatori: Al şaselea fals 
coordonator. 

VitalAl cincilea fals coordonalor. 

Al patrulea fals coordinator. 

Al treilea fals coordonator. 

Al doilea fals coordonator. 

Primul fals coordinator. 

Aceşti coordonatori e mlsturati pe rând, desfssurand 
figura asemanstoare unui lan (şi trarisformand-o pe etape ftitr- 
un cere. Desfăşurarea se reali/eazS prin urma'toarele proccdee: 


A) Cu ajutonil energiei Omului învăţător; B) Cu ajutorul 
Invata'torilor din plante; C) Cu ajutorul Agni-Yoga şi Agni-Magiei; 
D) Prin supraîncărcarea Coordonatorului; E) Prin alte procedee 
mai puţin cunoscute. 

Din vechime au existat cărţi speciale, alcstuite fie de 
alchimiştii Antichității, fie de reprezentanfii unor civilizaţii 
superioare. Aceste cărţi au fost transmise din generatic în 
generaţie. Ele aveau forma unor volume groase, cu mii de 
pagini, legate în piele. Una dintre aceste cărţi se numea Magie 
AIb3 şi era absolut alb5 imaculats. Numai cei iniliati ştiau c3 la 
lumina razelor Soarelui sau la flacsra unei lumansri apsreau pe 
filele albe litere şi simboluri de cuioare alhastra. 

O alts carte era numită Magie Neagră şi era în totalitate 
de cuioare neagră. Iniţiaţii o mc31zeau deasupra lumânărilor şi 
puteau citi astfel literele albicioase sau cafenii. 

Citirea unui num3r mare de astfel de cărţi ihcarca 
informa-(ional şi energetic în mod cxcesiv un fals coordonator 
sau chiar csjiva, fscandu-l s3 explodeze. 

Explozia unui coordonator reuneşte un corp superior, 
conştiinţă, organele de simţ, percepțiile şi concepţiile acestuia 
cu un corp inferior. Dac3 un om reuşeşte, atingând limita 
posibilităţilor sale, s3 citeascs, s3-şi însuşească şi s3 
conştientizeze întreaga cantitate de informaţie (care are un sens 
explicit şi alte şase sensuri ascunse), el realizează explozia 
simultans a tuturor coordonatorilor. 

Pentru că o iniţiere atât de profunas s5 nu aib2 urmări, eel 
care face o asemenea tentativs trebuie s5 aib5 ajSturi un 
Inv5tstor care, în momentul exploziei, sS-l conecteze pe Ucenic 
la Infinit, Inla'turand toate atacurile entitstilor din alte lumi. 

Astfel, Ucenicul - ba chiar şi câteva lumi - se vor afla sub 
ame-nintarea unor nepiaceri destul de importante. De fapt, 
Agni-Yoga ne sfstuieste s5 desfacem coordonatorii treptat, 
foarte lent, reflec-t3nd în fiecare sears înainte de culcare asupra 
forţelor superioare. 

Semnul ocrotirii Figura 4 ne prezintă semnul ocrotirii 
Creaţiei de cstre Creator, a Magiei de cstre Dumnezeu, semnul 
legsturii Creatorului cu Creaţia. Discul este de cuioare galbens, 
fondul este albastru-azuriu, pasărea O Sensul codilicat prin 
acesle semne este o pasăre albs care zboară” în mallul cerului 
azuriu, deasupra mării albastre. 


9 SENSUL CERCULUI ŞI FOLOSIREA ACESTUIA Cercul este 
Infinitul care a creat Finitul. Este unitatea şi contradicţia 
aceslora, legAtura dintre Ucenic şi investor. De asemenea, 
cercul este reprezentarca simbolică” a legii karmlce. Lumea 
este aparent formats din dous cercuri concentrice. Cercul mic: 
din Luminil se nasc formele cauzale. Ele stint refleclate de cele 
bodhice, mentale, astrale, vitale, metaeterice şi fizice. Ccle 
fizice sunt absorbite apoi de Întuneric. Procesul acestei absorbţii 
se reflects din lumea fizica' prin formele astrale, apoi prin cele 
mentale şi aşa mai departe, până” la formele cauzale. 

Tot acest circuit inferior de substanţe, energii şi informaţii 
compune Lumile Finite. Numeroase fenomene au demonstrat cii 
acest cere se roteşte în sensul invers acelor de ceasornic. 

Cercul mare: se roteşte în sensul acelor de ceasornic. 
Acesta este Cercul AdevaYului. Lumina, Cosmosul şi Întunericul 
fac parte din Absolut. Toate acestea se unesc între ele printr-un 
cere ezoteric. 

Tocmai de aceea, atât în bisericile creştine, cst şi în cele 
necreştine, sfinţirea, botezul, maslul se sivarsesc în acest fel. 

Conform ritualului bisericii ortodoxe, pe cercul exterior se 
deplaseazS preotul cu ajutoarele sale, iar pe eel interior rudele 
persoanei asupra căreia se savsrses. Te ritualul. tn centrul 
cercului se afl3 eel supus acestui ritual. 

Ritualul semnifics faptul c5 viaţa acestei persoane şi a 
neamului să” u, care se desfssoars în lumea limitelor, a Finitului, 
este pus5 sub protecjia Infmitului. În condiliile unei înţelegeri 
corecte a acestui ritual, el poate fi săvârşit de orice colectiv de 
oameni având caracteristici energetice omogene asupra oricărei 
persoane. 

Trebuie ş$Ş spunem c3 desenele magice şi talismanele nu 
reprezints în mod inutil forma celor dou3 cercuri, ci dimpotrivs. 
Din acelaşi motiv, vindecătorii chinezijaponezi şi tibetani 
executs urma'toarele pase: - mâna dreapts descrie la partea 
inferioară cercuri largi în sensul acelor de ceasornic; 

— Mâna stangs descrie la partea superioars mici cercuri în 
sens contrar acelor de ceasornic. 

Prin aceste pase se realizeazS transmiterea energiei 
cosmice de la vindecstor la bolnav. 

10 LEGILE ACTTUrNLOR MAGIEI Toate acpunile magice se 
bazeazS pe o lega'tura' simpatics. O este numitis simpalics 


atunci când, în urma acţiunii asupra unei părţi a unei crea (îi se 
produce un efect asupra altei părţi. E 

— Legea biosistemicti Omul are legAturi simpatice cu 
orice parte a structurii sale. 

Exemple: A) dacs se ard fire din părul unei persoane, 
acesteia îi creşte temperature; B) dacs se arunc3 în ap5 unghiile 
tsiate ale unui copil, acestuia i se face frig; C) o mams simte 
totdeauna starea în care se afli copilol său şi invers. 

Legea 2 - Legea bomeopatted Omul are o legătură 
simpatică cu imaginea, simbolul şi numele s5u. 

Exemple: A) dacs fotografia unui om este asezats pe 
iarba”, într-o pădure, la lumina soarelui său în apă unui izvor, 
persoană din fotografie acumuleazS energie vitală”; B) dac5 o 
figurină” reprezentând o persoans se gsseste m condiţii 
neprielnice, persoană se imbolna'veste. 

Legea 3 - Puterea gandtttui Garidul asupra unui obiect are 
o legiturs simpaticfi cu obiectul respectiv. Astfel, dac? Un savant 
descopers ceva nou, element dupii element i se dezvajuie 
întregul fenoraen. GSndul nostru la o situaţie anume apropie 
situafia de noi. 

Exemplu: Dacs un trib se gândeşte la victoria asupra unui 
trib învecinat, gândul se va concretize printr-o victorie reaia. Pe 
aceste trei legi este construiu întreaga Magie. 

Exists însă nişte fenomene esenţiale care distorsioneazii 
adesea acjiuriea legilor magice. 

Fn primul rând este legea karmics, sub forma intervenţiei 
diferitelor forte ale naturii şi ale altor creaturi, care se suprapun 
unelc peste altele. În al doilea rând este Legea Intervenţiei 
Divine. 

Multe popoare antice nu recunoşteau împărţirea 
Universului în şapte părţi distincte, ci numai? N trei lumi. 
Planurile fizic şi metactcric fsceau parte din ceea ce numeau, 4- 
umea Corpurilor Primare” (crisalide şi skinii). 

Planurile vital, astral şi mental erau incluse în notiunca de. 
Astral”, pe care fl vom denumi Giganticul Astral Eclectic” (GAE). 

Toate lumile superioare mentalului erau reunite în 
noţiunea, Lume spirituală”. Popoarele antice au dcsfssurat o 
muncs uriasS studiind şi clasificsnd manifestările lumii GAE în 
lumea corpurilor primare. Clasificarea lor este următoarea: 1 
Cuşca Astrală - mtrepatrunderea lumilor, în urma căreia sunt 


distorsionate timpul şi spaţiul şi observatorul vede GAE; 2 
FlacAra Astrală - descărcarea simultană a encrgiei GAE 
acumulată din metale. Apare sub forma unei flacilri ce se înalţă 
pe neastcptatc, se ridică la maltimi destul de man m atmosfera 
şi se stinge rapid. Indică acumulări mari de metaie şi cavitaAi 
subterane; 3 Lumina Astrală - descărcarea de lungs' durata a 
energiei GAE sub forma unor raze luminoase, foarte 
strălucitoare şi cu culori deosebite; 4 Vocea Astrală - energiile 
GAE iau forma unor unde acustice care ajută la comunicarea 
informaţiei procedeelor GAE; 5 Sunetul Astral - emisia de 
energie explozivă la treccrea obiectelor din GAE în lumea fizics 
şi invers. Se produc analog şocului sonic care are loc la 
depasirea barierei sonice de către un avion; 6 Imaginea Astrală - 
imaginea dată de energia GAE şi accesibiia unui observator din 
Universul fizic, Caracteristic este faptul c3 aceasts imagine 
apare noaptea, iar prin ea se pot vedea stelele pe cer; 7 
Concentrarea Astral-Energetica - metalele sunt capabile s5 
concentreze şi s5 realizeze descărcări de energie GAE; 8 
Condensarea Astral-Energetic5 picaturilc care compun suspensii 
foarte fine se depun pe formele astrale, f3candu-le accesibile 
observaţiilor. Pe acest fenomen este bazat5 Mantica Magicsa 9 
Fibră Astrals - este finil care uneşte diferitele piirti ale corpului şi 
planuri ale unui om unele de altele. Tsi are originea în splinis. 

Despre tntuneric Vorbind despre Adevăr, Laminal şi 
tntuneric nu putem 3 nu abordum tema Adevărului şi 
Neadevilrului. 

Adevsrul, confonn tradiţiilor Magiei Albe, este Infinitul, 
Dumnezeu Absolut. Tntreaga Creaţie a Absolutului este 
limitată”, deci nu include Adevărul. Prin urmare este falsă”. 

Cu alte cuvinte, Croaţia este o iluzie (Maya), dacs o privim 
din punctul de vedere al Infinitului. 

Infinitul Dumnezeu Absolut este via {a fifra limite. Dacă” 
m planul fizic al vieţii aceasta constituie un singur flux energetic 
limitat de timp, spaţiu şi intensitate, în planul Absolut exists o 
infmitate de astfel de fluxuri, care nu sunt limitate nici ca 
intensitate, nici că durata” şi se rezolvs simultan mtr-un numsr 
infinit de direcţii. 

Ne vom pune întrebarea: unde exists posibilitatea unei 
vieţi f2ra limite? Analiza logics şi intuiţia ne conduc la 
următoarea concluzie: Tn intunericul Absolut. Adics, fn acelaşi 


întuneric Cosmic,! Ntuneric-Mam3 pe fondul csruia str21lucesc 
noaptea stelele. Din Întuneric se naşte Lumină, dar aceasta este 
de acum limitata’ în timp, spaţiu şi intensitate. 

Lumina poart3 cu sine şi genereazS spajiul şi timpul 
lumilor fizice şi energetice. Prin urmare, Întunericul este nu 
numai percepţia Divinului, dar şi raanifestarea 'Primar2 a 
Divinului, iar Lumina este manifestarea sa secundars. 

De aceea, popoarele antice efectuau permanent 
urma'torul exerciţiu pentru a-şi dezvolta capacitate spiritului: îşi 
imaginau întunericul i Viafa. Acest exerciţiu (meditaţia asupra 
Întunericului) era înlesnit de mantre. Dintre cele mai cunoscute 
sunt mantra tibetans AUM MANI PADME HUUM”, mantra indiană, 
OM VIDJAM” şi cunoscută mantrs GAYATRY”. Întunericul pe care 
fl vedem noaptea pe Pământ nu este defel adevaAatul tntuneric, 
ci doar o Tntunecare, o Inserare! N această calitate el este, de 
asemenea, limitat şi Tnseiator, de aceea serveşte ca 15cas unor 
fiinţe primitive, fiinţelor care au Tncslcat etică cosmic5 şi 
diferitelor manifestări satanice (egociclice), mantra tibetans, 
AUM MANI PADME HUUM”, mantra indiană, OM VIDJAM” şi 
cunoscută mantrs GAYATRY”. 

Întunericul pe care fl vedem noaptea pe Pământ nu este 
defel adevaAatul tntuneric, ci doar o Tntunecare, o Tnserare! N 
această calitate el este, de asemenea, limitat şi Tnseiator, de 
aceea serveşte ca 15cas unor fiinţe primitive, fiinţelor care au 
Tncslcat etică cosmic5 şi diferitelor manifestări satanice 
(egociclice). 

CAPITOLUL II TEORIA MANTICII Din vechime, Mantica era 
denumirca ştiinţei care dezvăluie evenimentele viitoare şi legile 
de raanifeslare a acestora, după” tradiţia unei ramuri ştiinţifice 
de notorielate cum este Magia. Mantica se împarte astfel: 1 
Mantica Astrologică - a lost obţinută pe cale empirică. Timp de 
secole s-au comparat enunţuri de tipu!: Dacă o anumită” stea 
are multe coordonate, iar o anumită planeta se gases, te într-un 
punct anume, asupra PSmantului se revarsS un flux de energic 
care determină urmiitoarele cvenimcnte: cpidcmii, calamităţi 
naturale, rccolte slabe, recolte bune, aspirații înalte etc.” 

În Mantica Astrologies este indical s? Se includă 
chiromanţia s. i teoria signaturilor, deoarece liniile palmei s. i ale 
corpului sunt supuse unei clare influenţe planetare, pe care o 
reflectă foarte în tens. 


2 Mantica Magics - este un ansamblu de procedee şi teorii 
cu ajutorul cărora se pot vedea alte spaţii în care se reflectă 
parţial viitorul, trecutul şi prezentul lumii noastre. 

3 Mantica Psihologică - Anticii dădeau o mare atenţie 
psiho-logiei. Ei ail descoperit c5 în psihicul uman exists 72 de 
structuri (ca un fel de litere ale unui alfabet psihologic), din care 
se con-struiesc toate poves. Tile, miturile şi visele. 

1 BAZELE MANTICH MAGICE Pentni a analiza Bazele Magiei i 
Manticii, vom recurge la filosofie. Conform tradiţiilor Magiei, 
încercarea de autoanalizi a condus Infinitul la o stare 
neomogenă, au apărut Lumile Finite i s-a constituit Universul 
Actual. 

Astfel, s-a format următoarea schema: Dumnezeu-Absolut, 
Infinit, Adevăr. Ele s-au reflectat în Lumile Finite s. i au deter- 
ruinat Minciună (deoarece Finitul nu poate cuprinde nesfarAitul 
Adevărului). 

Din Adevăr s-au desprins mici por (iuni, la fel de adevărate 
şi infinite (la fel cum un plan infinit se divide într-o mulţime 
Infmiti de drepte Infinite). Aceste părţi, lipsite de cunoaAterea 
de sine, ajung în Minciuns şi devin Întuneric (Întunericul este 
simbolul spiritului lipsit de cunoaşterea de sine). Traversând 
Lumea Minciunii, aceste particule sunt supuse suferințelor, 
cunoaşterii, creaţiei şi se transformă în Lumină (Lumina este 
simbolul spiritului care cunoaşte), după care aceste particule ale 
Adevsrului se înălța deasupra Luminii şi se contopesc cu sursă 
din care provin. 

Secolul XX, de aceste cercetări s-a ocupat K. G. Young, 
care a dedus experimental aceleaşi 72 de structuri primare, pe 
care le-a numit arhetipuri”. Fiecare arhetip” are o interpretare 
raagic5 filozofics, practics (din viaţa de zi cu zi). 

Aceleaşi, arhetipuri” sunt reproduse în sistemul de 
simboluri Le Normand, pe cărţile de joe, în Tarot, Rhune şi 
Tigram de tipul Y-Tzin. 

Deoarece primul şi al treilea tip de mantici se referă la 
psihologie, nu ne vom ocupa de ele, cu atât mai mult cu cât pe 
aceasts terna” există numeroase lucravi şi publicajii. Ne vom 
ocupa de domeniul eel mai interesant i mai puţin studiat al 
Manticii -Mantica Magics. 

Astfel, Lumea Minciunii este o anumită” îmbinare a 
Luminii cu întunericul. Acest postulal este folosit de Y-Tzin. 


Lumea se exprims printr-o schemă” (vezi, Teoria Magiei”). 
Unind 4 puncte obţinem figuri care simbolizează” Lumea: 
p&râtul, crucea, cercul. Din păr (i ale acestora se compun toate 
alfabetele, simbolurile, reprezent&rile magice i hieroglifele. Un 
exemplu poate fi Geomanţia - ghicitul în zaţul de cafea, pe baza 
figurilor apărute. 

Acesle figuri se descifreazii de ghicitori experimentafi 
conform unui label semnificativ, care este surprins m toate 
cărţile de Geomanţie. 

Formele complete de Mantics presupun vizualizarea 
Lumilor superioare din Univers. Dup5 cum rezultal din 
schemeleprezentate anterior, Lumile noastre Finite, limitate, 
sunt dispuse astfel: Adevâ&ul Lumina (Spiritul care cunoaşte) 
Lumile de MinciunX sau Reajitstile întunericul (Spiritul care nu 
cunoaşte) 

Adevărul Spiritul pstrunde în fntuneric, i] insuflefeste, îl 
ridics la nivelul realitafii, iar aici, prin cunoaştere, create 51 
suferints, trece Tn Lumina. 

Lumile de Minciuna' sau realilltile sunt dispuse astfel: 

1 Lumins, Dumnezeu, Adevăr 2 7 Realitatea Numelui lui 
Dumnezeu (cauzal); 3 6 Realitatea Nivelului Dumnezeirii 
(bodhic); 45 Realitatea Gândului, a Informaţiei (mental); 54 
Realitatea imaginilor, a emoţiilor (astral); 6 3 Realitatea 
energiei, a vieţii (vital); 72 Realitatea materiei fine (metaeter); 
81 Realitatea materiei primare, fizice (materiale); 

9 Întunericul 


Sursele antice nu cunoteau astfel de distincţii subtile şi 
precise, de aceea, toate cele 7 niveluri ale realitatii purtau 
denumirea de, Lumea Spirituals”. 

Un mantic trebuia să vad5 toate aceste, Lumi Spirituale”, 
s3 vads diferitele niveluri ale lor, care reflectA trecutul, 
prezentul şi viitorul datorită unor staii speciale ale spa [iului- 
timpului, iar uneori chiar ca urmare a absenței acestuia în toate 
Lumile supramentale. 

Reţinând toate imaginile v2zute care dezvsluie viitorul, 
manticul avea materialul necesar întocmirii prevestirilor, aşa 
cum an procedat Nostradamus, evanghelistul loan şi al (ii. 

Cum poate fi valutal realitatea altor lumi? Pentru aceasta 
exists dous procedee principale: 1 lesirea în Astral - aducerea 


conştiinţei proprii în planuri superioare, ca şi folosirea centrului 
mantic (a chakrei) Tricutha; 2 Clişeul Astral - dezviiluirea 
realita'tii astrale observărilor din lumea noastrs. 

Fn vederea aplicisrii primului procedeu, există un întreg 
sistem de practici, pentru care se recomandă studierea Hatha 
Yoga sau a sistemului Shaolin, scoala de Magic a lui Castaneda 
şi alte sisteme meditative. Far3 a studia toate aceste aspecte 
complexe, vom descrie dou5 procedee clasice de utilizare a 
centrului Tricutha, cu dezvaiuirea modurilor de realizare a 
clicului. 

2 FOLOSIREA CENTRULUI TRICUTHA Chakra mantics Tricutha se 
afl5 la partea superioar5 a ochilor? | este amplasată mtre cele 
doui orbite, la Tn5ltimea nasului. Ea face parte din complexul 
magic al chakrelor frontale, care sunt reunite Ai coordonate de 
centrul Adjna din mijlocul frunţii. 

Prin aceasta chakrs, vedem” în timpul somnului Lumile 
Superioare. Acest centra pare a fi unul din cei mai puternici 
receptor! Astrali ai organismului, capabii s3 vadal şi să” simtă 
realitatea Lumilor Superioare. 

Exist3 două” procedee străVechi de lucru cu chakra 
Tricutha: A) Intrarea într-un canal ţie legfaura Stand în poziţia 
culcat, la orizontala’, cu capul orientat spre est sail spre nord şi 
cu ochii închişi, începem sal ne repe-l5m în gând urmStoarea 
Craza”: Eu sunt forţa”, panii Ja aparifia unei vibrații în corp. Apoi 
vom repeta: Eu sunt Câmpul PSI-Absolut”, psn3 la aparifia 
imaginii unui cer înstelat pe care se afla hieroglife luminoase. 
După” aceasta, numim spiritul (pronunl2m numele) cu care 
dorim sal intrsm în contact (Om, fnger. Demon etc.). El va 
apărea în faja noastrg şi va rfispunde la orice întrebări despre 
viitor, ariitandu-ne chiar imagini ale acestui viitor. 

B) Atorenerea cbakrei Tticatba 1) Ne imaginsm propria 
noastrs persoans. Privim propria imagine drept în ochi. Apoi 
pronunţăm Întrebarea: Ce ne aşteaptă” oare în ziua 
respective?” Ochii imaginii dispar, în locul lor apar diferite 
imagini (viziuni) şi vom vedea ce se va Intsmpla cu noi la data 
menfjonata”. Dacă” viziunea este clars, inseamna' c3 suntera 
capabili s3 prevedem propriul nostru viitor, ca şi pe eel al 
familiei (părinţilor şi rudelor). Inseamns c3 chakra noastră” 
Tricutha este dezvoltată. 


2) Ne imaging|] ilgura propriei noastre marae. O privim 
drept în ochi. Apoi îi punem întrebarea privind un loc şi o dats 
anume (de exemplu, Bucureşti, 1 Julie 1999). Ochii dispar, iar în 
locul lor ihcep s3 se deruleze imagini ale Bucureştiului, cele mai 
importante evenimente din oraş. Dacs imaginile sunt clare, chiar 
dac2 nu sunt fritr-o desfssurare logics, inseamn3 c3 suntera 
capabili s5 prevedem soarta farilor şi oraşelor, deci avem chakra 
Tricutha destul de dezvoltată”. 

3) Pe viitor, în Luraile Superioare, evoluate, vom vedea 
descendenţi (fii şi fiice) astrali. Vom crea inclusiv iraaginea unui 
astfel de descendant astral. Il privim în ochi şi-l punem 
întrebarea: Cum va fi Pamsntul Tn anul 2000 d. Cr?” Ochii încep 
şi lumineze, apoi dispar, dar în locul lor se vor derula imagini 
panoramice ale planetei, starea biocâmpurilor acesteia etc. 
Dacă viziunea este clar2 avem chakra Tricutha perfect 
dezvoltată şi suntem capabili şi prevedem soarta planetelor şi a 
sistemelor planetare. 

Activitatea chakrei Tricutha se imbunatsteste dacs 
aAezgm pe cealU palma mâinii drepte. Dacă” chakra Tricutha nu 
este suficient dezvoltată, se aplic5 metoda Yoga. 

3 FOLOSIREA APARATELOR MAGICE 

9 31 Oglinzi fi. S Oglinzile au proprietatea de a acumula o 
cantitate mare de energii astrale, care ajută centrul Tricutha s2 
vizualizeze lumea invizibilă” şi să” materializeze aceste imagini. 
Oglinda aduce mai aproape de noi realitatea Lumilor Superioare, 
ridicând totodats constimta noastrs spre aceasta prin ridicarea 
nivelului energetic. 

Pot fi considerate oglinzi perfecte urmstoarele: A) sfere 
din cristale de pietre preţioase; b) cristalul şi diversele sale 
forme; * c) apaşi ceară topită” turnata în apjjA _ d) carbuncle; E) 
sferele metalice bine şlefuite; F) sticlă, bariul şi aliajele acestuia. 

Dar adeviratele oglinzi nu sunt compuse dintr-un singur 
material oarecare, ci constituie un amestec de mai multe 
substanţe (focul, fumul şi substanAele volatile). 

Oglinzi recomandate O vazal de cristaj? N care se toarnă 
apă. Sub vază” aşezăm o cruce, iar în dreapta vazei o Jumanare 
aprinsa’, astfe] incst flacăra s& se reflecte fă apa din vaz5 
Privind în ap3 chemsm prinlr-un efort de voinfa viitorul, tinind 
mana dreapts pe ceafs. Este recomandabi) ş$Ş lucrăm mtr-o 
cameral intunecoa. Sa'. 


AJte oglinzi pot fi: iin paharcu apă, un glob de cristal, 
obiecte din cărbune. Regulile de folosire sunt aceleaAi ca şi fn 
cazul vazei de cristal cu apă. 

32 Ecrane Ecranele manlice au la bazl o proprietate 
interesanls a substanfelor: particulele infirae de subslanta se 
depun pe imaginile energetice ale Lumilor Superioare f3csndu-] 
e vizibile. Aceasla” proprielate se numeşte condensarea 
exirasubstanjei aurei (CEA). Datorits acestei proprieta (i putem 
vedea imaginea viilorului. Etopat Prinlr-un efort de voin (3 
invocarea magică sau un ajt procedeu sunt chemate în Astral 
imagini ale viitorului pe care doriră s3-L cunoaslem. 

Etapaall-a Reaiizam un ecran sau aşezăm o oglinda’, 
astfel? Ncst s? 

Devins vizibile imaginije din Astral. Ecranele sunt formate 
din fum, cea {3 nor, particule obfiniite prin arderea substanţelor 
de fumigare, vapori de apă” sau de diferiţi compuşi chimici 
(Magia clasică recomands un amestec de vapori de amoniac şi 
acid clorhi-dric). Depunându-se pe imagini, ecraneje le fac 
vizibile, realizând tablouri fn relief aje evenimeatelor viiioare. 

Pentru a folosi corect ecranul trebuie şi cunoaştem 
mctodele de acţiune asupra Astralului, dec! Sii studiem bine 
Magia şi să dispunem de o voinţă putemicaprecum şi de o 
energie corespun-zatoare în central Adjna (în mijlocul frunţii). 

Popoarele antice chemau adesea duhurile, iar pentru a 
vizualiza mesajele acestora foloseau diferite ecrane: tsmaie. 
Mosc şi alte mirodenii. Conform credinAelor chineze 
exist3camere speciale de ghicit”. O astfel de cameră este 
rotundă, cu perelii acoperiţi de oglinzi, plafonul alb sau albastru 
(care este mai puternic), iar în mijloc se afla un glob de cristal şi 
un sfeşnic cu 12lumanari. 

Camera se umple cu fum de mirodenii, iar clarvaz3torul, 
privind prin acest film, vede imagini ale viitorului. În Grecia 
antică, fapl confirmat de izvoare istorice, existau diverse peşteri 
naturale în care funcționau oracole. Phitia, ca şi celelalte 
preotese ale oracolelor, spre deosebire de manticii tradijionali, 
foloseau venin de şarpe, vapori de sulf şi alte substanţe toxice 
cu efect narcotic. 

4 MANTRELE RECOMANDATE DE DIFERITE ŞCOLI Pentru 
activated darului divinajiei; GHE-KA-OM OM-SHRI-DEL-LAOM OM- 
SHRI-DE-LA-OM Pentru a elibera creierul de imagini tf gAndurf 


striune sau rfavoitoare, înainte de începerea fedinfei: OMHRI 
BUDDHA-LAYA OM GOR OM OM ADONAI, SAVAOF, IEHOVA - fă” 
în aşa fel incsttnu mai am nimic decât puritale, adevsr şi forţa”, 
AUM. 

FLACĂRĂ, EU ŞI CU TINE SUNTEM UNA - DESCHIDE 
VIITORUL CU PUTEREA CELOR ŞAPTE TUNETE. FN NUMELE 
CELUIDE SUS, AUM, 

OE FORĂM (adresare cstre MAMĂ, de existenţa energiei 
csreia în chakra inimii depinde intuiţia). 

A-NIM-AH-OM (mantra” a dezvolt5rii psihologice care spo- 
reste gradul de saturare cu energie a psihicului uman, este foa 
rte utilă” în Divinaţia cu ajutorul Tarotului, Rhunelor sau Y-Tzin). 

OM LAM (apel la energia stihiei, PSmant” şi pstrunderea în 
canalul duhurilor aceslei stihii şi a îngerilor care o ocrotcsc). 

OM-SHRI-DE-LA-OM este o mantră” analoagă” cu OE 
FORĂM. 

Pentru a distruge gandurtie şi imaginile rele se 
recomandd: OM HRI (ucide entita'tile duşmAnoase). BUDDHA- 
LAYA (inlsturs informaţiile inutile). 

OM VIDJAM (favorizeazS legstura dintre formele inferioare 
şi superioare ale gândirii, conştiinţei şi subconştientului sau * 
conştiinţei superioare). 

YAT-HA-AH-HU-VO-OM (voia Domnului este puterea 
supremă”). 

BUDDHA-AMITHABHA-BUDDHA-AMMTAIUSA (rugăciune 
cĂtre Buddha, cerându-l ajulor). ALAUM-RAUM-OM (formula care 
stinge conflictele). 

ALAUM-HGERIUM-LARO-MnTENAO-AKATI RET-RO-MAII 
(determine egregorul religiilor şi invstaturilor magice ale 
civilizatiiior strsvechi din America de Sud). 

OM ALLA, OM ILLI, AUM ALAUM (contactul prin ADJNA? | 
LOTUS cu energiile emise din centrul galaxiei; Hetermina, de 
asemenea, vindecări şi cicatrizSlri ale sistemului 
cardiovascular). 

VAGRAAN-KORISTON-MONESTON (realizează purificarea 
apei şi ţi conferă” forjă sfanţi TERMION). 

Mantrele care cbeama energiajoculut: OM SHRI AGNI 
NAMAH LUME A FOCULUI, DESCHIDE-TE PRIN FORŢA LUI ENSOF 
SHRI RAM DJAIA RAM DJAIA DJAIA RAM OM SHRI SURIA AGNI 
DJAIA RAMMRAM Mantrele de contopire cu Adevărul OM TAT SAT 


OM AUM-BHUH - BHU VAH - S VAHEMAHADJANATAANA-SATI1AM- 
TAT-SAVITUR-VARENIAMBHARGO-DEVASIAM-DHIMAHI-DHIIO- 
LONAH-PRASHODHAIAT-AUM-APODnIO-TIRASOM-PIIAM ^ 

BRAHMA-AUM-TAT-SAT OM VIDJAM Pentru alte sco/wrt: 
KASTONAI LAPIO ASTERIUM MAJSTO - intensificarea energiei 
psihice. 

CHANDRAM BRAMBACHANDRA CHANDRAM -In vederea 
unei confruntan fizice şi psihice cu un rival. 

KORFT OUM - dctermins lupta forlelor Luminii şi ale 
Întunericului, purificarea. 

IAH-HAAHU-V Al-R10 - voia Domnului - Legea Dreptăţii. 

I-HAUM-HAA - cheraare, contact cu duhurile vsntului şi 
fulgerelor. 

OM GOR OM OM ADONAI, SAVAOF, IEHOVA - fă” în aşa fel 
încât nu mai am nimic decât puritale, adevsr şi forţa”, AUM. 

FLACARA, EU ŞI CU TINE SUNTEM UNA - DESCHI DE 
VIITORUL CU PUTEREA CELOR ŞAPTE TUNETE. NUMELE CELUIDE 
SUS, AUM, | , 

OE FORAM (adrcsare cstre MAMA, de existența energiei 
csreia în chakra inimii depinde intuiţia). 

A-NIM-AH-OM (mantra” a dezvolt5rii psihologice care spo- 
reste gradul de saturare cu energie a psihicului uman, este foa 
rte utilă” în Divinaţia cu ajutorul Tarotului, Rhunelor sau Y-Tzin). 

OM LAM (apel la energia stihiei, PSmant” şi pstrunderea în 
canalul duhurilor aceslei stihii şi a îngerilor care o ocrotcsc). 

„OM-SHRI-DE-LA-OM este o mantră” analoagă” cu OE 
FORAM. 

Pentru a distruge gandurtie i imaginile rele se recomandd: 
OM HRI (ucide entita'tile duşmAnoase). * 

BUDDHA-LAYA (inlsturs informaţiile inutile). 

OM VIDJAM (favorizeazS legstura dintre formele inferioare 
şi superioare ale gândirii, conştiinţei şi subconştientului sau 
conştiinţei superioare). 

YAT-HA-AH-HU-VO-OM (voia Domnului este puterea 
supremă”). 

BUDDHA-AMITHABHA-BUDDHA-AMMTAIUSA 

(rugăciune câtre Buddha, cerându-l ajulor). ALAUM-RAUM- 
OM (formula care stinge conflictele). 


ALAUM-HGERIUM-LARO-MnTENAO-AKATI RET-RO-MAII 
(determine egregorul religiilor şi invstaturilor magice ale 
civilizatiiior strsvechi din America de Sud). 

OM ALLA, OM ILLI, AUM ALAUM (contactul prin ADJNA? | 
LOTUS cu energiile emise din centrul galaxiei; Hetermina, de 
asemenea, vindecări şi cicatrizSlri ale sistemului 
cardiovascular). 

VAGRAAN-KORISTON-MONESTON (realizează purificarea 
apei şi ţi conferă” forjă sfanţi TERMION). 

Mantrele care cbeama energiajoculut: OM SHRI AGNI 
NAMAH LUME A FOCULUI, DESCHIDE-TE PRIN FORŢA LUI ENSOF 
SHRI RAM DJAIA RAM DJAIA DJAIA RA MOM SHRI SURIA AGNI 
DJAIA RAMOMRAM Mantrele de contopire cu Adevărul OM TAT 
SAT OM AUM-BHUH - BHU VAH - S VAHEMAHADJANATAANA- 
SATI1AM-TAT-SAVITUR-VARENIAMBHARGO-DEVASIAM-DHIMAHI- 
DHIIO-LONAH-PRASHODHAIAT-AUM-APODnIO-TIRASOM-PITAM” 

BRAHMA-AUM-TAT-SAT OM VIDJAM Pentru alte scopuri: 
KASTONAI LAPIO ASTERIUM MAJSTO - intensificarea energiei 
psihice. 

CHANDRAM BRAMBACHANDRA CHANDRAM -In vederea 
unei confruntan fizice şi psihice cu un rival. 

KORFT OUM - dctermins lupta forlelor Luminii şi ale 
Întunericului, purificarea. 

IAH-HAAHU-V Al-R10 - voia Domnului - Legea Dreptăţii. 

I-HAUM-HAA - cheraare, contact cu duhurile vântului şi 
fulgerelor. 

OM-SHRI-GURU-NAMASTE-OM - contaclul cu Marele 
fnvatator. 

GA-EL-LHA-MAN - apel al adepților lui Zoroaslru de 
chemare a, energiej titanice”. 

OM-SHRI-KALI-NAMAH - determină” distrugerea a tot ce 
este r5u şi inuti] acumula! în intelectul uman. 

HAMAN-LLAK-LRHS-OM - determină” purificarea 
organismului, deranjamcntul, de asemenea chcams forţele 
msniei cereşti care distrug ră” ul (este inversarea mantrei 
precedente). OM-SHRI-NAMAH-SHIVAIA - idem. Mantrele sunt 
fcitarite prin pronunfarea unui cuvfint de muljumire - FORAM - la 
sfarsitid mantrei. A-NIM-AH'OM - pentru raantica psihologics. 

5 DEZVALUIREA CLIŞEULUI Aceasta se realizeazS pe dou5 
că” i: 1) Prin acfunea cuvântului -folosind mantra cea 


maiputemics: DAAZA-MAATOM sau AUM-AH - pot fi mfrsnte ajte 
mantre folosite în Yoga. 

S) Prin acfunea voinlei -folosindMagia dasica a voinfei 
(exists şi o Magie irapotriva voinici), aceasta fiind descrisS tn 
deojiu de numeroşi autori (se recomands Magia practics de A. 
Mark, publicată” la Sankt Petersburg fn csteva edifii - 
189819051907). 

Astfel, studiind Teoria Manticii, fiecare poate s3-şi aleags 
procedeuf de Divinatie-Astrologie, Psihologie sau Magie dupl 
urma'toarea schem2: A) Procedeul de purificare proprie; B) 
Procedeui de chemare a viitorului; C) Procedeul de fixare a 
imaginii; D) Sistemul de interprelare a imaginilor. 

Alcătuind astfel o sut3 câteva sute sau o mie de tipuri de 
Divinaţie, le putem aplita în practică; principalul este s3 avem 
„ncredere în intuiţia proprie şi şş cunoaştem temeinic bazele 
teore-ticealeManticii. 

6 EXEMPLE DE ACŢIUNI MANTICE Vom prezenta câteva exemple 
din manuscrisele vechi şi credinţele populare, dar mai întâi vora 
aminti incs un procedeu de fixare a imaginilor astrale. Animalele 
poseda vedere în Astral, vizualizeazS viitorul şi se comports 
conform acestor imagini. Astfel se explică metodele populare de 
ghicit cu ajutorul păsărilor, al animalelor domestice, al insectelor 
şi al altor animate. 

Ghicitul mflocdra Ghicitul în flacsra unei lumsnari sau a 
unei ISmpi s-a bucurat de asemenea de succes. Dacă o 
lumânare arde cu o flacără constantă şi linistits, semnifică o 
viala” liniAtita, tihnită, fAră agitaţie deosebită. O flacaYS mai 
intensS semnifics o viaţă mai bună, iar o flacsri foarte putemka, 
cu trosnete şi palpsiri - o viaţă veselă, tumultuoasa şi cu 
numeroase avenluri. O flacars de culoare roşte înseamnă necaz, 
una de culoare galbenă - bucurie, fiacara de culoare aurie 
mseamna o viaAa foarte bună. Dac3 luniiinarea arde scoțând 
fum, aceasta mseamna nenorocire. La fel se ghiceşte şi cu 
ajutorul liunpii. Lumsnarile speciale trebuie s3 fie din ceară de 
albine din cea mai curată, iar fitilul din în de cea mai 
bunacalitate. 

De cele mai multe ori acest fel de ghicit cste practical de 
fete în Ajunul Anului Nou sau m Ajunul sărbătorii Sfântului 
Andrei Astfel de ghicit era foarte răspândit în România şi în 
partea de sud a Rusiei. Fetele ghiceau seara târziu, după ce se 


îmbăiau, se pieplanau şi se priraeneau. Lumânarea era 
confectionats în tain5 de cea care dorea s3-şi ghiceascs. Nu se 
întrebuinţau sfeşnice de metal, ci un suport nefolosit din lemn 
de nuc sau mesteacsn. 

Gbicitul at ajutorulfumului Această formă” de ghicit exişti 
inc3 din vechime. Cel ce trebuia şi ghiceascii ţinea post, apoi se 
spsla şi se imbrsca în haine curate de sarbstoare. Apoi se aşeză 
în faţa altarului pe care punea mirodenii şi le aprindea cu 
ajutorul unui amnar. 

Dacs fumul rezultat era de culoare albaştri, aceasta 
însemna bunăstare, dacă era negru şi dens semnifica tristeţe. 
Dac3 fumul era albicios, semnifică o surprizil. Dad fumul se 
învolbura, însemna bucurie, iar dacă suvija era sutyire însemna 
o mtalnire plscufs. 

Dacă fumul se aşterne, aceasta Tnseamns o veste tristă 
sau o boaia apropiată. Cel mai favorabil semn este considerat 
fumul în inele, iar când aceste inele sunt man, este semn că” eel 
care ghiceşte va face nunta în curând. 

Gbicitul cu ftorul unei site cele mai prielnice - marţi şi joi. 

Această” metodă este folosită şi astăzi de indieni. O sit5 
nu prea mare se agaja cu o sforicics, apoi sunt chemate 
spiritele. 

Ghicitul are loc seara, la apusul soarelui, dups faza de 
Lun3 nou5 Dacs sita suspendats de sforicică penduleazs, 
persoană despre care se ghiceşte este vinovată sau se 
pregsteste s3 sivsr-seasc3 o fapts rea. Dac3 sita se roteşte, eel 
în cauzd va cslca strâmb, în curând săvârşind fapte rele. Dac5 
sita rămâne nemiscats, per, hanuita este nevinovată. Dae3 
sforicică se rupe dintr-o dată, cd care ghiceşte este pândit de o 
mare nenorocire m curând. 

Gbicitul cu ajutorulfocului Grecii indrsgeau foarte mult 
ghicitul cu ajutorul focului. Ei aruncau în foe rasing transformată 
în pulbere. Dac3 răşină se aprindea imediat, era semn de 
succes, dacă începea intsi ş$ fumege şi abia apoi se aprindea, 
era semn r3u. Dac3 răşină ardea cu flac3ra uniformă şi pură, 
însemna o reuşită, era semn bun. O flacsra inegaia ş i rosiatics 
era semn de insucces. Dacs flăcările se ridicau ca nişte sulițe de 
foe, era semn de victorie asupra dusma-nului. Dacă limbile de 
flăcări erau fragmentate şi inegale, era semn c5 afacerile nu vor 
merge prea bine. Flacăra că o cupolă prevestea o victorie 


importantă în luptă. O flacără/imtata era semn de Tntalnire 
grabnică cu inamicul său tratative nepiacute cu nişte persoane 
prea puţin simpatice. O flac3ra şerpuitoare însemna că femeia 
iubită te înşală. Dacă focul trosnea, te puteai aş. Tepta lao 
cearts, dac3 şuiera, primeai observaţii de la o persoană 
importantă. O flacără pâlpâitoare însemna veşti îmbucurătoare, 
o moştenire sau un premiu. 

Deci ghicitul cu ajutorul focului era folosit în foarte multe 
feluri şi pentru toate cazurile ivite în viaţă. Acest fel de ghicit era 
practical de oameni de toate vatstele. Cele mai favorabile 
momente erau dimineaţa şi orele prânzului, lunile cele mai 
potrivite - ianuarie şi iunie, iar zilele Gbicitul în ceara topită Se ia 
cea mMcurata cears de albine şi se topeAtepefoc sau, eel mai 
bine, pe cărbuni. Ceară topită se toama într-un vas plin cu ap5 
rece sau cu zăpadă proaspătă, af&iată Când ceară s-a răcit, se 
aşază cu grijă pe o tav3 sau farfurie şi apoi se examinează 
umbra pe care figurină de cearii o face pe peretele vasului în 
care sts. 

Uneori, figurile obţinute din ceară sunt foarte interesante 
Această” metodă este foarte popular” în Polonia, Bosnia, 
Munte-negru, că şi în Ukraina şi în Rusia. 

Cel mai adesea, ghicitul în ceara topit? Se practics în 
Ajunul Anului Noo şi al altor sărbători. În acelaşi mod, se 
folosesc la ghicil cositorul şi plumbul. Figurinele obţinute sunt 
chiar mai interesante. Este mai bine ş$ se toarne plumbul sau 
cositorul (opii în zlpada. Problema este c2 topitul plumbului sau 
al cositorului durează mai mull, dar rezultatele merital efortul. 

Gbicttul în zaţul de cqfea Este meloda cea mai raspandits 
de ghicit, folosits în toate ţările de pe glob, mai puţin în Roşia. 
Ghicitul m zaţul de cafea este cu predilecție practical în 
România, Anglia, Germania, (arile din Africa etc. 

Procedeol nu este foarte complicat. Zaţul rămas după” ce 
s-a băut cafeaua se lasS s3 se decanteze timp de 1 -2 ore (cu 
cât st2 raai molt, cu atât mai bine). Apoi în vasul cu zat se 
toama un pahar cu apă, se amesteca şi conjinutul se varsă pe o 
farfurie curata şi bine ştearsă. Apa din farfurie se scurge şi zaţul 
se împrăştie pe toats suprafaja ei. Apoi se las5 farfuria cu zat 
să” se usuce. Prin uscare fticep s3 apars diverse figuri: 
cruciuliţe, linii, flori, frunze, păsări, animale, figuri omane etc. Cu 
ajotorul acestor coniururi se ghicesle viitorul său desfăşurarea 


unor evenimente din present. Dacs desenele sunt neclare, se 
toams din nou pu [in3 apa în farfurie şi se repetă” procedeul de 
mai sus. Metoda poate fi folosit3 tot limpul anului, atât ziua cât 
şi noaptea, în orice moment. De cele mai multe ori, semnele ob 
(inute sunt foarte bine conturate şi distincte. 

Liniile mai mari sau mai mici, mai slab conturate înseamnă 
success şi bunăstare, viaţă liniştită, stima celor din jur. DAcă nu 
mai sunt multe linii dar sunt foarte bine reprezentate acestea 
înseamnă o viaţă îndestulată, fără grijă zilei de mâine. 

Dac3 în mijlocul farfuriei se vede o linie mai lungs, ea pre- 
vestcste o călătorie. Dacă pe această linie se contudfazisefiguri 
care o intersecteazS, calstoria nu fi ape deplin reusitsD ac3 lini a 
prezintă nişte puncte sau moviliţe de zat, calgevatface peste 
hotare sau la mare distan {? Printr-o zons muntoas5 

Sau la mare. 

Dacs printrefi gurilec onturate pefarfurie aparm ai multec 
ani, aceastainseamnap rimirea în corand a unor sume de bana 
saauorvalori. Dacii aceste canfeunt foarte rare, este semn 
siguracsc erile încep s3 meargs prost. 

Un cere cu patru puncte foarte vizibile inseamn4 - 
pefetme io -c& va naşte m curând, iar penim un bărbat - 
finaluzaeieacauze la tribunal sau a unei afaceri. Dacă un cere 
incluzanpatru puncte es te însoţit şi de o linise rpuitic opilul care 
sva naşte va avea multă minte. Dacs linia serpuita' formează un 
do ilea cerein jurul celui dintâi, e ste sem n sigur ci ace st co pil 
avvae a un talent deosebit mtr-un domeniu oarecare. 

Dacs apare o coroniAa, aceasta înseamnă că o persoană 
destvaza binevoitoartfaja deeel careghicestePatra (elele sau 
romburile egale inseamns succes la femei. D Tci 
steasuntstrambec ineva pone sau va pune piedici în iubire. 

Un triunghi sub forma un? Or ag de msrogele arată că 
vaafins scopul ormarit, dar nu prea corand. 

D aca pe farfurie apare o coroană cu o cruce, 
insetanmoanrtae a cuiv a apropiat, iar un cere cu cruce 
înseamnă o căsătorie, 

LAiiia iii Auiaiitii O cruce cu bra (e egale semnifics o 
moarte linistM şi iiidepsrtata în timp. Patru sau mai multe 
cruciuliţe inseamns boaia i sau o mare neaorocire. Trei cruciuliţe 
înseamnă succes în activitate şi în societate. lar dou3 cruciuliţe - 
îndeplinirea dorințelor. 


Cu cst apar mai multe pistrate, cu atât vor fi mai multe 
insuccese, nepl3ceri, ccrturi, bârfe etc. 

Dacă apar contururi ovale, în număr c5t mai mare, 
inseamns succes deplin în acţiunile viitoare. 

Un triunghi inseamna’ o funcţie avantajoasă şi onorabilă, 
iar mai multe triunghiuri foarte apropiatc unele de allele sunt un 
semn sigur de bogslie. De obicei, triunghiurile semnifics 
totdeauna ceva bun, dar un triunghi foarte alungit înseamnă 
ceartacu nevasta sau cu cineva foarte apropiat. 

Dacă un dreptunghi este înconjurat de cruciuliţe, 
înseamnă trădare din partea persoanei cu care se ghiceşte. 
Dacă dreptun-ghiul este tăiat de o linie, trădarea va fi dejucats 
la limp. Dacs într-un dreptunghi se arată un arc, < inseamnii o 
bun5 viat3 conjugaia. 

Când se desenează clar conturul unei clsdiri, iar lang3 
aceasta un cere, înseamnă cumpjtrarea sau construirea în 
curând a unei case sau poate fi semn de moştenire a unei case. 

Dac3 în apropierea acestei case se observs litera Y sau O, 
casa se afls la oraş. Dacă pe langs ea se zăreşte conturul unei 
plante sau a unei (lori, accasta înseamnă c3 respectivă casa se 
af! 3 la tars sau într-o localitate mai mică. Dac2 conturul casei 
este Tnconjurat de un cere, casa va aduce posesorului numai 
nepiaceri. Dacs este înconjurată de un semicerc, atunci 
posesoru! Va fi fericit. 

Dac3 zărim o pasăre, ne aşteaptă bunăstarea în curând. 
Dacs pasărea este în zbor sau se zbate, înseamnă neplsceri. O 
pasăre care cants' este un semn bun. 

Contururile mai multor peşti inseamna’ un bal în curând. 

Dac3 se vede o broască”, o soparls, un şarpe sau orice fel 
de reptiia, aceasta prevesteşte neplsceri, trsdare în dragoste, 
deza-m5giri, ceartă, decepţie, zvonuri, vorbe rele, bMe etc. 

O broscuts sau un şoricel inseamns sărăcie, iar pisica - 
barfs şi trădare sau nepuceri provocate de o femeie. 

O ISdits în patru colţuri inseamns scrisoare. Dacă 13dita 
este luncuiata, este o telegramă, dacă este foarte îngustă, 
prevesteşte ceva nep! 3cut sau ştirea morAii cuiva apropiat. 

O roată mseamna o neplscere sau o nenorocire care 
loveşte din întâmplare, pe neaşteptate. 

O trasurl semnifics o caistorie la mică distan. Dacs are şi 
cai înhămaţi - c318toria este nepl5cut5 şi nu se face din voinţă 


proprie (deplasare la închisoare etc.). O sSgeata înseamnă veste 
neaşteptată despre cineva apropiat. Dac5 apare o inimă, este 
semn de dragoste în curând. Coamele înseamnă lupta cu un 
duşman. 

O puşcă” semnifică o vsnatoare cu urmări neplscute, iar 
un pumnal - rsni şi t5ieturi. 

Dac3 vedem în zat o fereastr2 aceasta prevesteşte un 
furt. Trâmbiţa inseamni veste de departe. O ulcics este semn de 
câştig, un borcau este un semn bun. Dacă apare în zaj o maşi, 
este semn de invitaAie la un prânz sau la un bal. 

Coasă semnifica moartea unor copii, grebla - o schimbare 
survenits m viaţa. 

Plugul este semn de recoltă buni şi de rod bogat, iar 
lopata prevesteşte bogajie. 

Dacă vedem în zaj un coş sau un ciur (sit5), este semn de 
pagubă. 

CAPITOLUL m AGNI-MAGIA Anexă la teoria Agni-Voga Se 
niimeste Magie acţiunea Creatorului asupra Creaţiei, csnd 
acesta dezvajuie o nous ipostazd a numeluj s3u, Cel ce bine- 
voieste”, adics orice acţiune asupra luniii din partea Absolutujui 
sau a Scânteii Sale - Omul. 

Vom numi Magie Albs acfiunea asupra lumii avsnd ca scop 
acceleraţia evolufiei sale. 

Agni-Magia este acfiunea voluntary a Creatorului şi a 
Omului asupra energiei focului tuturor lumilor (aşa-numitul Agni 
Universal), având ca scop accekrarea evoluţiei în Univers şi 
transformarea Naturii şi a Omului în vederea viejji în cadrul 
stihiei de foe şi cucerirea acesteia. 

Agni-Magia este o culegere de aplicafii practice la teoria 
Agni-Yoga. Elementele ei au fost Jncluse de-a Jungul secolelor în 
cele mai diverse teorii şi sisteme: zoroaslrism, Magie Albs, 
buddhism, creslinism, scoala chinezS Shaolin, Radja Yoga, 
samaismul popoarelor siberiene şi manicheismul. 

Aceasta este prima tentative de a strânge laolaltă” în 
acelaşi sistem reţetele raagice folosite la chemarea focuiui, 
stApaoirea acestuia şi folosirea Lui în siluatiile ivite de-a lungul 
vieţii. Vom examina clteva exerciţii de Agni-Yoga care permit 
“intrarea în contact cu focul, în general cu asa-numiiul Fochat. 
Acesta se 1 CUVINŢELE FOCULUI Din Antichitate ne parvin 
diferite nume purtate de Foe, nume care-l denumesc şi-l 


mtruchipeaz2 în esenţa lui. Aceste nume sunt: AOUM, UR, AGNI, 
MICHAEL, ANNAEL, OURIIL, RAM. Vom examina în detaliu pe 
fiecare dintre acestea. 

AOUM şi variantele sale simplificate - O, OM, UM, AM, AO, 
OUM, AUM - produc vibrații ale spaţiului, datoritfi cărora sunt 
drenate canalele de legaturs ale Omului cu lumea Focuiui, aslfel 
incst Omul s3 poals fi pregstit pentru a percepc Focul. Când 
canalele au fost drenate, cuvântul AOUM slujeşte drept apel 
cstre lumea Focuiui. 

Unii yoghini recomanda s3 se pronunfe mai întâi numele 
O, apoi OM, drenandu-se astfel canalele de legatuni, Când ele 
au fost drenate, se recomandi folosirea numelui complpet 
AOUM. 

Pronun {area în continuare a numelui AOUM poate 
substitui contemplarea semnelor lumii Focuiui. 

Numele UR cheams din spa (iu radiajia straturilor înalte 
ale Focuiui. La pronunţarea acestui nurae, spaţiul inconjurstor 
începe s3 lumineze, straiucind în spectrul culorilor Focuiui. 

Şcolile Shaolin ne învaţă ş$ colectam din spaţiu Focul 
acesta, adunsndu-l în coccis sau, pur şi simplu, sis-l culegem 
sub forma energiei CI, care circuK fars întrerupere prin organism 
şi prin Cosmos. 

AGNI cheams Focul Superior (Suprem) al Spiritului, csci 
Absolutul msusi este AGNI UNIVERSAL într-una din ipostazele 
sale. 

MICHAEL, ANNAEL, OURIIL sunt îngerii întruchipaţi prin 
Foe. Ca forme, aceştia se manifests în limitele aceluiaşi AGNI 
UNIVERSAL. MICHAEL (, Cel asemenea Domnului”) jj ocroteşte 
pe creştini şi pe musulmani, ANNAEL (, Auzi-mi Doamne”) îi 
ocroteşte pe cei ce practics Magia Albal iar OURIIL este 
ocrolitonil creştinilor ortodocşi pravoslavnici. 

RAM produce refluxul energiei Focului de la eel ce fl 
pronunts spre eel ce asculta şi spre întreaga nature”. De accea, 
penlru a nu se micşora intensitatea Focului propriu, se pronunja 
AOUN (chemarea Focului), AOUM, AOUN-RAM (redarea Focului 
chemat că” tre toate cele din jur) şi, din nou, AOUM, AOUM, 
AOUM-RAM. 

Exists şi alte forme: OM RAM, OM AGNI RAM, AOUM UR 
RAM, folosite în diverse curente şi credinţe. 


Incanlafia şi rugăciunea universală a buddhistilor - AUM 
MANI PADME HUUM - îi cheamă, de asemenea, pe AGNI 
UNIVERSAL. 

Popoarele nordice ale Eurasiei întrebuinţează” următoarea 


formula” de chemare a Focului: fkacsi&, arzi raai tare, flacăra eu 


cu tine sunlem una, MANI, PADME, HUUM; Flacani, contopeşte-te 
cu respiraţia mea, ajuta'-ma', Flacars, MANI, PADME, HUUM; Du- 
mă, Flăcăia, pe calea ta, MANI, PADME, HUUM.” Exists şi un alt 
procedeu popular. În timpul zilei, privind lumina Soarelui, sau 
ihtr-o biserica”, contemplsnd flacăra uoei iumanari, se repela”: 
Spirit al Focului, tu şi cu mine suntem una, pa” lrunde în frinla 
mea, tu şo” fii eu, ajuta'-ma'. AMIN, AUM.” 

Există” inc3 o formu)5 din vechea Magie alb2: Prin 
puterea lui ENSOF (Infinitul), Lume a Focului, dezvffluie-te, 
AOUM” (varianta slavs); OM, ENSOF MAGISTERIUM VENI TE 
AGUI” (varianta latină). 

Creştinii pravoslavnici au urma'toarea rugăciune: O, 
Preasfantal Maria! Purifics-ne prin focul inimii tale iubitoare, 
Amin!” 

Induismul şi buddhismul recomanda urraatoarele formule: 
OM SRI AGNI RAM; ERI RAM DJAIA RAM DJAIA RAM; OM SRI 
SURIA AGNI DJAIA RAM. 

Formulele enumerate determins un aflux al tuturor 
ncctrelor şi nivelurilor Focului m spaliu şi în fiinţa Omului. 

2 FOCUL SOARELUI Cea mai puternica' manifestare a lui Agni 
Universal este Soarele. El este o fiinţă vie. În Soare este 
Tntrupat Arhanghelul Metatron. În alte doctrine şi religii el 
poarts alte nume: Mithra, Mitrandir. 

Pe baza energiilor Metatronului sunt constituite toate 
lumile. Energia Focului poate fi culeasS din spafiu şi chemată 
prin diferite formule, dar poate fi atrasS şi de la Soare. 

ExercfM 1 (Rodja Yoga) 

Dis-de-dimineats ne asezSm cu faţa spre Soare şi 
întindem spre el mâinile cu palmele în sus. Ne imaginăm c3 
Soarele arde în palmele noastre. Apoi întoarcem palmele spre 
noi i le apropiem, apoi le coborâm uşor de-a lungul corpului. 

Exerciţiul 2 (Magia Atbd) 

Ne a? Ezam în picioare, cu mâinile întinse şi cu palmele 
orientate m sus (stsm în formă literei T). Ne imagiru5m c3 
energia se ridic5 din cele dous palme şi se incrucisea? A 


deasupra capului nostru. Ne imaginsm c3 Soarele se af! 5 în 
punctul unde se intersecteaz3 cele dou3 fascicule de energie. 
Astfel, simţim cum energia solars pătrunde prin aceste canale în 
palme, iar prin mă” ini -In central inimii şi apoi mai sus. 

În acest mod obţinem faimosul Triunghi al Magiei Albe. 
Pentru cunoaşterea focului din spaţiu şi receptarea lui se pot 
spune strsvechile rugăciuni adresate Soarelui sau ne putem 
expune mai des la Soare, pentru a ne bronza, adică s3 fim în 
contact permanent cu energiile date de Soare. 

Suria Yoga cuprinde peste 2 000 de procedee de 
identificare cu Focul Soarelui. 

3 ÎNTĂRIREA GÂNDULUI Fbcul intsres te gândul, căci 
gindul are aceeaşi natură” cu Focul. 

Focul poate fi pur şi impur, infectat. Radiafia solars şi cea 
cosmicii sunt naturale, sunt pure. Cristos emitea în permanents 
energie în spectrul radioactiv, la fel şi Buddha. O astfel de 
energie cum este radiaţia poate exista m organismul oamenilor 
şi poate fi folosit3 permanent. 

Dar există şi energie denaturată, impura, impregnate cu 
r3u, care trebuie inlsturata. Cum s3 curstam terenul de radiafia 
31 Cum să trimitem binele Stand mtr-o biserics sau în faţa unui 
nig (foe mare), trimitem gsndurile de bine direct în foe. In acest 
fel se transmit persoanelor bolnave vise liniştitoare şi benefice, 
precum şi mesaje telepatice cstre prieteni. 

32 Cum să anulăm enervarea la nivelul creierului Să 
privim fig. 6 Pentru a o realiza sunt necesari cincizeci şi şapte de 
oameni. În centrul cercului trasat pe jos se aşază o piramidă de 
plumb cu Tnsltimea de 39 mm, turnata special în acest scop. 
Optsprezece persoane formeazS un cere, stând în picioare, 
uraar lângă umăr, cu faW spre centrul cercului. Ceilalţi formeazi 
un triunghi circumscris cercului, oriental cu vârful spre est. 
Fiecare latură a triunghMui este formats din câte treisprezece 
oameni. Apoi, toji participan (îi trebuie sS-şi imagineze cum 
toate razele daunstoare se ridics şi dispar pentru totdeauna to 
spaţiu, într-un interval de 21 sau 33 de minute. 

Ne imaginăm Soarele la apus, având o culoare purpurie 
strălucitoare, iar de jur-împrejur o livads inverzits de o rars 
frumuseţe. Purpura de foe a Soarelui arde tot ce este potrivnic şi 
calmeazS (Magia Alba, Scoala/fest 33 Cum să chemăm forţele 
Cosmosului pentru purificarea spaţiului Ne imaginsm un triunghi 


strslucitor de foe, pe un fond albastru-deschis, azuriu. Prin 
aceasta chemăm forţele Magiei Albe între care şi Agni-Magia, ca 
parte componentA a acesteia. 

34 Cum să înlăturăm focul infectat (impur) 35 Cum să 
amplificăm binele, acţionând cu ajutorul Focului asupra 
somnului? | viselor Adormind, ne imaginăm o flac3r5 
incandescentă, flacăra rilor dintr-o biserică, Soarele r3s3rind. 
Atunci se va realiza comunicarea cu Agni pe timpul somnului (în 
vis). 

36 Cum să întărim creierul cu ajutorul Focului Radja Yoga 
ne recomandă să” privim flacăra unei lumânări (pentru ihceput, 
fn limpul zilei) şi s3 mcercam să o reproduce] dj n memorie, 
psna csnd memoria şi realitatea devin idenlice. Rezultate: se 
îmbunata-teste vederea, se întăreşte memoria şi voinţa, se 
drenează” canalele Agni şi se cunoaşte Măreţia Focului, se face 
legătura cu imaginile subconştientului despre lumea Focului. 

Toată această metodă poate fi completată prin formulele 
prezentale la subcapitolul 1 (Cuvintele focului” 

4 EXERCIT II VS propunem trei procedee prin care putem 
stspani Focul din Spaţiu, dar trebuie s5 avertizăm cs aceasta 
aclivitate este posibiia numai sub egida uneia sau alleia dintre 
discipline. Se rccomanda că această activitate să” fie 
desSsurata” individual doar de către practicanţii sistemelor 
Shaolin, Psihoenergelic şi ai Magiei Albe, dar numai după trei 
luni de antrenamente intense de caplare şi folosire aenergiei. 

Aceste excrcitii au foarte multe nuanţe, cunoscute doar de 
specialist! Tn prezenta lucrare sunt expuse numai principiile de 
baz3 ale stăpânirii Focului din Spaţiu. 

41 Fulgerul aŞeză (i cu palmele orientate în sus. Coloana 
este dreapts. In coccis se concentrează energia UR sau CI, sub 
forma unui punct de foe. Expirsm. Dup3 expiraţie, fn plămâni 
apare o forts instinctivă care cere s? Inspirsm. Printr-un efort de 
voinţa trimitera aceas (5 forţa” în coccis de-a lungul coloanei în 
sus. Când f rta ajunge în mijlocul capului inspirăm. Repetăm _ 
exerciţiul de * ' orj pe zi. După un an vom realiza o energeticA 
foarte înalţi: vom dormi mai puţin, mâinile vor avea un potenţial 
energetic foarte mare (Shaolin). 

42 Polirul Graal Stsm a? EzaA cu coloana dreaptă şi 
mâinile desfscute. În fata pieptului vedem suspendat un potir 
albastru (asocial şi legat în chip magic cu potirul de foe al inimii 


din organismul uman). Din Cosmos cade energia Focului, dăruită 
de acesta sub formă a trei picături de sânge roşu. Primind 
aceste picături de sânge, potirul începe s3 pluteascs prin spariu 
în sensul acelor de ceasomic, îmbibându-se de tărie şi de forţă a 
zborului din spa [iul incon-jurator (fie direct, fie sub forma unor 
entităţi psihologice). 

Apoi, potirul ramsne suspendat din nou în fă (a pieptului 
nostru. Dar în potir nu mai sunt cele trei picături de sânge, ci o 
pulbere albă, straiucitoare. Aceasta ia foe de la lumânările bise- 
ricesti şi arde transform&idu-se în miliarde de scsntei, din care 
rămâne una singurii, cea mai straiucitoare. 

Aşezăm mşna dreapta la nivelul inimii, cu palma pe partea 
dreaptă a pieptului. Scânteia se împarte în trei componente. 
Prima dintre ele începe s3 ards la noi în inimă, a două în Agni 
(pe frunte), iar a treia în palma mâinii drepte. 

Toate cele trei scântei nou apărute formează triungMul 
Magiei Albe, care arde cu strslucirea maximă în toate timpurile. 

43 Floarea de Foe In coccis se aprinde o scânteie de foe. 
Ea se ridic5 pe coloana până la centru (a treia vertebră), unde 
arde sub forma unei sfere de mărimea unei vişine. 

Menjinandu-ŞIi lija de foe, se&nteia urcs mai departe, 
ajunee în centrul inimii, apoi urea” în continuare până” la a] 
treilea centru (Agni), unde se deschide sub forma potiniluj unei 
flori. 

In acest potir, Focul începe ş$ vins din Cosmos. Mai mtli 
Focul intra în primul centru. Din acesta se formează” ra'da'cinile 
Focujui care se ramifics pans la tălpi. Apoi, se umple cu foe 
mtregul organism. După” aceea, cuprinde volume lot mai mari, 
umple succesiv cameră, casă, cartierul, oraşul. Eliminăm Focul 
din organismul noslru. Pulsaţia Focului ihceteaz3 Jar din potiruj 
florii porneşte o axă” de foe fn sus. Prin ea este simlils Pacea 
Veşnicii a Focului, se produce comunicarea energeticA cu Agni 
Universal (activilatea, muncă). 

Acjionam. Deci suntem fn legslura” cu energiile Lumii 
Focului. Apoi alragem o parte din firul de foe de la coccis cAtre 
primul centru. O parte a firuliii dintre centrele 1 şi 2 în al doilea 
centru, iar a firului dintre centrele 2 şi 3 - mal treilea centra. 
Astfel, în primul centru se rctrag rMAcini]Je, în al doilea frunzele, 
iar în al treilea, petalele Rorii de Foe. 


Prima sfer3 de foe (infcrioaraj o ceddm, cu mulfumiri, 
înapoind-o spafiului din faja noastrs. Inapoiem apoi şi a doua 
sfci& drept fnainte, iar pe cea de-a treia o trimitem vertical în 
sus. Toate aceste exercifii permit slAipanirea Fochat (Fochatem) 
51 ieşirea în spaţiu pentru comunicarea cu Lumea Focului Și 
materia primars (Lucidics). În timpul exerciţiilor, Fochatem se 
poate manifests apărând în pupile sub forma unor scsntei care 
joacs. 

Sfci& drept fnainte, iar pe cea de-a treia o trimitem 
vertical în sus. Toate aceste exercifii permit slAipanirea Fochat 
(Fochatem) 51 ieşirea în spaţiu pentru comunicarea cu Lumea 
Focului Şi materia primars (Lucidics). În timpul exerciţiilor, 
Fochatem se poate manifests apărând în pupile sub forma unor 
scsntei care joacs. 

S. CONCLUZH Materia Lucidic3 purtstoare de Lumin3 
reprezinta’ o cale pentru Spirit şi n conduce cu uşurinţA că” tre 
sferele înalte. Ea există în Cosmos (nivelul aslral-meiital) şi nu 
p2trunde pe Pământ. 

Menjinandu-ŞIi lija de foe, se&nteia urcs mai departe, 
ajunee în centrul inimii, apoi urea” în continuare până” la aJ 
treilea centru (Agni), unde se deschide sub forma potiniluj unei 
flori. 

În acest potir, Focul începe ş$ vins din Cosmos. Mai mtli 
Focul intra în primul centru. Din acesta se formează” ra'da'cinile 
Focujui care se ramifics pans la tălpi. Apoi, se umple cu foe 
mtregul organism. După” aceea, cuprinde volume lot mai mari, 
umple succesiv cameră, casă, cartierul, oraşul. Eliminăm Focul 
din organismul noslru. Pulsaţia Focului ihceteaz3 Jar din potiruj 
florii porneşte o axă” de foe fn sus. Prin ea este simlils Pacea 
Veşnicii a Focului, se produce comunicarea energeticA cu Agni 
Universal (activilatea, muncă). 

Acjionam. Deci suntem fn legslura” cu energiile Lumii 
Focului. Apoi alragem o parte din firul de foe de la coccis cAtre 
primul centru. O parte a firuliii dintre centrele 1 şi 2 în al doilea 
centru, iar a firului dintre centrele 2 şi 3 - mal treilea centra. 
Astfel, în primul centru se rctrag rMAcini]Je, în al doilea frunzele, 
iar în al treilea, petalele Rorii de Foe. 

Prima sfer3 de foe (infcrioaraj o ceddm, cu mulfumiri, 
înapoind-o spafiului din faja noastrs. Inapoiem apoi şi a doua se 
realizeazS contactul cu această materie, Omul se Schiinb5 şi 


evolueazS incredibil de repede, devenind o fiinAa cosmică. 
Materia Lucidici a apărut din materia primars revărsata în 
Cosmos la nivelul vital-metaeteric. 

Fochat sau Fochatem reprezintă granulaţia materiei 
primare, fncarcata cu energii superioare. Ea poate fi coborâtă pe 
Pamsnt şi sesizat5 de v5z. Cu ajutorul Fochatem-ului se 
înfăptuiesc toate minunile religioase, tainele Magiei Albe şi for 
(ele Agni-Yoga. 

Avem speranţa c3 aceste exerciţii vor fi de ajutor într-o 
prims etapa la cunoaşterea raţiunilor superioare şi apropierea 
epocii Focului (de exemplu, anul 2001). 

După exerciţiile şi rug3ciunile adresate Focului, imaginsnd 
sferele Agni care se extind tot mai mult pe PSmsnt şi în cer, 
putem lichida calamitatite şi starea neprielnics a timpului. 
Sferele de foe, cercurile născute din Scânteie au forţa lui Adonai 
şi distrug răul. Folosiţi Scânteile şi Focul în numele binelui)! 

CAPITOLUL IV MAGIA ALBĂ Teoria Magiei Albe oferfl bazele 
concepfiei Magiei clasice, precum şi poziţiile filosofiei, mislicii şi 
fizicii m abordarea fenomenelor magice, de la Pitagora până” în 
zilele noastre. 

Dac5 Platon explica ameliorarea în bolile de mimal - obji- 
nuts prin mângâierea unei pisici de c2tre bolnav - prin 
transmiterea unei parfi din forţa vitals a pisicii cstre omul 
bolnav, m prezent fizică cainpului explica” acest efect printr-o 
acjiune electromagnetics: manga'ind blana pisicii, omul produce 
electron! Liberi. 

Carapul electromagnetic om-pisics se amplifies şi se 
transforma’ într-o antenă electromagnetics, care recepfioneaza 
din spaţiu energii şi radiaţii capabile s3 amelioreze funcţionarea 
inimii. 

Tree secole. Unii explicit fenomenele descrise ca efect al 
for (ei vitaje, alţii prin magnetism; o a treia categoric arats c3 
este un efect al interven (iei eterului, o a patra exp) ic3 totul ca 
un efect al câmpurilor, o a cincea grupal de oameni crede c2 
totul este o minune, o ajta pune totul pe seama misterelor 
religiei, esenţa fenomenului însă nu se schimbă din aceste 
cauze, el rămânând mereu acelaşi. 

Procedeul de ameliorare a bolilor de inim+ cu ajutorul 
pisicii, descris mai sus, a fost considerat ba supersiitie, ba o 
prostie, ba ccva ce nu putea fi explicat de ştiinţă. Dar timpul 


trecea şi se gsseau mereu explicaţii, iar metoda era folosital 
Apoi intervenea o decădere a civilizatici respective şi cuceririle 
acesteia erau declarate din nou simple superstiții. 

Erau din nou puse sub semnul întrebării efectcle 
descântecelor şi fomiulelor verbale (se uită c& orice cuvânt este 
o undă” acustic3 care produce vibrații ale atomilor, moleculelor 
şi campuriior ce ne inconjoaril), ale gesturilor şi altor procedee 
magice. 

O nous civilizaţie evolua, ajungaiid la Magie şi din nou, 
dups deciderea acesteia, Magia era considerate superstitioasS. 
Tinip de veacuri, Magia a tezaurizat cele mai simple 

procedee prin care se poate acţiona în mod intens asupra 
Universului cu ajutorul energiilor, vibraţiilor, undelor acustice şi 
formelor geometrice (piramida), precum şi informaţii despre 
obiectele care amplified biocâmpul, for (a gândului şi voinja. Ea 
a adunat reţete de diferite leacuri şi metode de vindecare cu 
ajutorul plantelor şi a psihoterapiei. Din Magie s-a nsscut 
medicină, alchimia şi celelalte mari ştiinţe. Consider c5 a sosit 
momentul s3-l fie redat Magiei bunul siu renume. Magia trebuie 
ŞŞ slu-jeascs binelui, prosperitstii oamenilor şi statelor, forţelor 
evoluţiei Cosmosului. 

Anumite ritualuri ale Magiei Albe le veţi gssi în 
continuarea lucrării; ele vor fi folositoare oricui în viaţa de zi cu 
zi: la alinarea durerii, a stărilor nep! 5cute, la anularea efectului 
meridianelor roagnetice nefavorabile, chiar şi la distrugerea 
gândacilor de bucstarie. De asemenea, sunt enumerate reţete 
recomandate de religiile ciasice (religia este magia canonizats), 
de diferite sisteme ale Magiei, precum şi rejete culese cu 
ajutorul unor parapsihologi de şi al unor reprezentanţi ai 
medicinei populare. 

Nădăjduiesc c& prezenla lucrare despre Magie va fi doar 
începutul unui studiu serios asupra acesteia şi va fi de ajutor 
cititorilor în viaţa lor zi! Nic3 Sper s3 conlinuu seria articolelor şi 
studiilor asupra diferitelor ramuri ale Magiei, spre folosul şi 
bucuria cititorilor. 

1 tNTARIREANAINTEAUNEICONFRUNTARI Pentru a ne întări 
maintea unei confruntări - moraia, psihologică”, energetics sau 
fizica - cu un rival, trebuie s3 pronunţăm de câteva ori fonnula 
(mantra): KASTONAI LAPIASTERTUMMANTO. 


După o altă tradiţie, formula ar fi: CHANDRAM-BRAM- 
BACHANDRA CHAIDRAM BENDRAM. 

În prirrtul caz, formula este din tradifia cultelor sincretice 
samano-Lamaiste, iar în eel de al doilea din Magia i 
2 ATENUAREA RAULUI PENTRU UN TIMP Măruntele entitsli rele 
sunt aliuigate pentru un interval de şapte minute (eel mult) cu 
următoarea mantra: KORFT-OUM. Prin pronunţarea de mai 
multe ori a acesteia este posibilă anihilarea r&ilui din încăperea 
respectivă. 

Diverse informa (îi istorice, putem s3 msltam la cer o 
rug3ciune pentru ele (pentru salvarea lor) sau putem s3 le 
ajutsm indican-du-le Calea spre Lumins. lat3 cum pot fi chemate 
acestea: O oglinds rotundă se trece prin apă bioenergetică. Pe 
suprafaţa ei se marchează” trei puncte (cu aceeaşi apă), astfel 
meat s3 formeze un triunghi cu vsrful în sus. În jurul oglinzii şi a 
celui care cheamii duhurile se traseaz3 un cere dublu (două 
cercuri concentrice) cu cretă sfintits. În cele patru colţuri ale 
încăperii se aprind cste patru lumânări. Tntregul ritual trebuie s5 
se petreac3 într-o noapte cu Lunil plin3 După miezul nop; îi 
mişcăm oglinda astfel încât şi obAinem imaginea reflectată a 
Lunii în interiorul triunghiului format pe oglinds. Privind în 
oglindă, eel care cheams duhul spune: Din padurea-ntunecata | 
din mlatin3 ieşit Cu țânțari i fum negrit O, tu, Duh. (numele 
duhului) 

leit de-acolo Acum, ai ai venit! 

Amin. 

(Se repetă de trei ori.) 

Oarecare. Dacs duhul este chetnat în afara casei se va 
trasa cu cret4 sfintfta desenul din figura 5 (pag. 24). 

Duhul i şi va face simfita prezenţa prin voce sau printr-un 
sunet. 

3 CHEMAREA UNUI DUH DECĂZUT Se consideră duhuri 
decăzute cele ale tslharilor şi crimi-nalilor. Pentru ce sunt 
chemate acestea? Deoarece pot fumiza 4 SFATURI PENTRU 
MEDIUMURI 1 PRACTICANTH SPIRITISMULUI În timpul sedinjelor 
de spiritism, în jurul persoanelor care cbeams spiritele se strâng 
sute de entităţi duşmănoase, iluvoitoare şi insclatoare. Cum să” 
ne asigursm împotriva pericolului pe care îl prezintf acestea, 
pentru a nu deveni posedaţi? Cum s3 le obligăm să ne spunii 


doar adevarul? Pentru aceasta se recurge la ajutorul figurilor 
magice. 

Un pendul format dintr-un ac cu ajs va indica, dup3 voinla 
duhului chemat, diferite litere, cifre sau ră” spunsurile, DA” sau 

Pentru că acela care cheam3 spiritele s2 fie în siguranţă, 
va efectua toate operaţiunile fn interiorul unui cere trasat cu 
crcts sfinţită. Formula (descintecul) care ne asigura c3 spiritul 
chemat ne spune adevărul este: Duhule, în numele puterii lui 
ADONAI, Pune-ţi mâna dreaptape Cartea Viefii Sijurs cs îmi vei 
spune doar adcvsrul, * - * lar de nu, s<) arzi veşnic în focul eel 
nestins. Cuvsntul meu este ferm în numele im ELNSIBOR, 
HAFTSAIDC, fn vecii vecilor, Amin. 

S, EGONIREA ENTITAJILOR DUŞMĂNOASE 
7 SPORIREA PUTERU PENTAGRAMEI PROTECTOARE Acestea 
sunt izgonite pronunţând formula din sistemele magice ale 
popoarelor caucaziene: YAT-HA-AHU-VAIRIO (Voia Domnului este 
Lcgea Drept2{ii). 

Acest descantcc purifics gsndurile, întăreşte dorinţa de 
bine şi amplified ur5rile, izgoneşte duhurile rele şi sfinte? Te şi 
apars cercul magic. 

Această formulă protejeazS atât împotriva forţelor 
distructive din afară, clt şi a forţelor rsului care se ascund m 
adâncul spiritului uman. 

6 FORMULA PENTRU A INTRA în REZONANŢĂ ŞI 
COMUNIUNE CU SPIRITELE CARE’ DIRUEAZA STAREA VREMII 
Formula sau mantra folosită” în acest scop este: I-HAU-HAA. 
Această formulă este deosebit de eficienta mai ales în cazul 
spiritelor fulgerului (Flboran) şi vântului (Waat). 

Se recomands că în timpul utilizării acestui descsntec să 
se foloseascs un ritm de respiraţie deosebit - inspiră (ie 7 
secunde, o secundă pauz3 expiraţie 7 secunde. Totul se repet5 
de 12 ori. Acest ritm este favorabil în general, fiind folosit 
Tnaintea oricărei acţiuni magice. 

Formula se pronunţă stând m picioare, cu faţa spre nord, 
cu mâinile cufundate într-un vas cu aps şi palmele cu degetele 
rasilrate în formă de evantai, astfel încât degetele mari şi 
arstatoarele celor două mâini s2 vin3 în contact. Imaginea 
duhului poate fi deplasată, proiectând-o din ecranul frontal Agni 
la distanţă de 30 de cm înaintea noastră. Acum rostiţi-vă 


fonnulele adresându-vă acestei proiecţii. În cazul formulei: l- 
HAU-HAA, pronunţarea este identici cu scrierea hieroglifelor şi 
contemplarea lor ulterioar2 (meditaţia). 

Se foloseşte formula: HE CĂ PENTAGRAMA SĂ MĂ APERE 
CU PUTERILE TETRAGRAMEI; CU PUTERILE LUI ENSOF. OUM. 

8 MESAJUL MAGIC La fiecare mans omul are câte cinci degete. 
Fiecavei râse (pe Snt exists patru rase umane - roşie, albă, 
galbens 51 neagră) ţi corespunde o structură” proprie a 
terminaţiilor nervoase Şi energetice, o aşezare specificA a 
punclelor de acupunctură şi a canalelor de transmilere a 
energiei, Pentru rasă albă semnificaţia degetelor msinii este 
urma'toarea: * degetul mare - logics’; 

e degetul arstator - voint3; 

e degetul mijlociu - soarta, destin, Larma; 

e degetul inelar - legstura cu Inva'tatorul; 

e degetul mic - încărcarea cu energie fizică. 

De aceea, la masajul degetelor arătătoare se întsreste 
voinfa, iar la masajul degetelor man - logica, gândirea 
matematics. Dac2 acjionaAa prin masaj asupra inelarelor se 
mtareAte leg5tura cu tnvatatorul (acesta este Dumnezeu, 
Universul, subconjtientul, Cosmosul], Guru, Natură, 
Parabrahmanul, Marea Pustietate etc.)-Masajul inelarelor se 
recomands sA fie imbioat cu rostirea mantrei: OM SRI GURU 
NAMASTE OM. 

VISE în CULORI, VISE INFORMATIVE ŞI FOARTE BINE 
CONTURATE Fnainle ţie a adomii, ne inlindem pe spate cu capul 
spre rit; printr-un eforl de voints facem s5 creascs în inims un 
lotus alb. Petalele acestuia se deschid şi cuprind Soarele în 
potirul lor. Privind acest Soare înconjurat de petale, ne las&n 
cuprinAi de pace Şi ne cufundăm în masa Soarelui, în acest fel 
reuAim să chemani uneori chiar şi viziuni prevesti-toare care se 
refers la soarta lumii. 

10 MANTRA CU CARE SE CHEAMĂ GAYA-LHAMA Gaya-Lhama 
este numele dat în zoroastrism PRANEI, forţei AUM, energiei 
titanice. Mantra se pronunţă astfel: GA-EL-LHA-MAN. Uneori, se 
adaug3 la început sau la sfârşit şi OM, pentru amplificarea 
mantrei. 

11 MANTRA LUI CRISTOS Cristos le transmitea bolnavilor 
energia să şi vindecă prin urmstorul procedeu: ducea palmele la 
gură” ca în timpul unei rugăciuni şi cantacu voce puternică şi 


sonoră” cuvantui SHU. Apoi, aşeză msinile pe bolnav. De la 
Krishna şi Buddha se cunosc, de asemenea, niantre energetice 
foarte putemice, care ajuta în concentrare - MUUM, OMOHOM. 

12 INVOCAREA FORŢEI STRAMOŞILOR (ARBORELUI 
GENEALOGIC) 

Se pronunts în miezul zilei, stsnd m faAa mormsntului unui 
strămoş, următorul descântec: MaicH gtie de aw, Trez. EAte-mi 
str3moii Pe care mi i-ai luat. | tu, 

Pustietatesuprems, tnapoiaza'-mi. 

D3-mi puKrea cea Alba, CS tu pop’ orice, 

O, Pustietate Supremă În numeie negrHitului AOUM. 

După ce se pronunţă” de trei ori acest descsntec, în 
imaginaţie lrebuje ş$Ş apar5 c3 mormintele se deschid şi din e] e 
ies umbre. Dacă” strsmosii ne dau energia lor, capul trebuie s2 
vibreze uşor, abia sesizal. | 
13 APEL CATRE FORŢA STRAMOŞILOR Se fixează în Agni 
imaginea bine conturată” a cerului inslelal. Examinându-l cu 
vederea interioara’ (cu ochii minfii), ne stra'duim s5 ne 
imaginăm spapul nemsrginit şi nem&surat, acolo node limpul 
devine unic, incluzSnd toate epocile. 

Dac? În mod intuitiv reuşim să” percepem în totalilate 
Infinitul spafiului şi al timpului, suprapunem această imagine 
peste proiec-(ia cerului mstelat. Spaliul va deveni mai mtunecat, 
stelele mai straiucitoare şi vom simii gigantică profunzime fsrs 
limite, ceva hipememarginit, în care se contopesc Infinitul 
Cosmosujui, timpul şi spafiul nelimitat, simetriile, dimensiunile, 
microcosmosul şi macrocosroosul. 

Toate acestea nu pot fi exprimale prin cuvinte. Adresându- 
ne acestei nemărginite imensilsfi, rostim: O, Pustietate 
Suprems, 

Care dirijezi nemurirea i legile, 

FnapoiazH-mi puterea strsmosilormei, 

DS-mi Puterea ta fsr3 de sfsrsit | (3rs di margini, AOUM (de 
trei ori). 

Din aceasts Pustietate Supremă” ~ hipernemarginirea - se 
poate intra în contact cu Dao, Parabrahman, Ensof (Dumnezeu). 
14 CONTACTUL CU STIHIILE Pentru a intra în contact cu stihiile, 
formulele specifice însoţite de mantra OM se pronunts de câte 
doussprezece ori (OM LAM - pentru Pamsnt, OM VAM - pentru 
Ap3). Apoi se pronunts formula: Duh al. 


Eu şi cu tine suntetn un tot. DS-miforta TA! 

Fie aceasta în numeie Celui de sus. AOUM. Dups realizarea 
contactului şi contopirea cu stihia, se poate acţiona în numeie 
acesteia. Dacă” reuAim şi ne contopim cu un uragan, îl putem 
abate astfel de la teritoriile populate. 16 
15 REALIZAREA UNEIDORINTE MĂRUNTE Dac5 trebuie s3 ne 
intilnim cu un prieten, s5 cumpaism sau ş$ gisim un obiect util şi 
facem s5 vins mai repede un vehicul, procedsm astfel: 
pronunta'm în gsnd dorinţă pe care o avem şi ne iraaginam pe 
un ecran de culoare violet un semn de culoare albastră - o 
sSgeats indreptatsin sus, în interiorul unui cere (fig. 7). 

Continuând s5 repetăm dorinţa m gând, rotim imaginea 
săgeţii de opt ori în jurul centrului cercului albastru, în sensul 
acelor de ceasornic, apoi o readucem în pozi [ia initials. 

TREZIREA FORŢELOR COSMICE DIN APĂ Se spune 
deasupra unui pahar cu apalmaginile folosite în descsntec 
trebuie să le vizualizSm în imaginaţie în acela; i timp. 

Doamnc! 

F3-mi auzits ruga. 

Fie că Apa aceasta sSfie sfinfits Cu Numele Tale 
Luminoase. 

Fie Numele Tău, 

ADONAI, EL, ENSOF, ELOHIM şi ECHINAH -Cum Te-au 
ntunitpopoarele pustiului asirian -ADIBUDDHA, PARABRAHMAN, 
DAC-Cum Te-au numit popoarele Asici, Dumnezeu Tatsl, 
Dumnczeu Fiul şi Sfaotu! Dub Cum Te cunosc cretinii. O, 
Doamne Dumnezeule, Creator a! Lumilor, Cel maipresus de 
închipuire Care eţi cufundatfaforfele Luminii * împrăştii 
slrAlucirea adevărului! Facă-se binele din voia Ta! - e 

Apă, absoarbe forţa miilor de Lumi Siputeriie miliardelor 
de stele! Apă, adună în tine forfele duhurilor i nectarul Milei 
Supreme! O, Apă, absoarbe aroma grsdinilor Raiului Şi Ambriuiui 
nemuririi date de Mahatmele Lomioii! Fie că Magia Alba s3 te 
d&ruiasca Cu ncmarginila-l forta’. Vârtejuri de foe, Daţi-mi 
Cunoaştere i Unire Cu Binele Lum'mal fn numeic Domnului, 7 

In numelc Tatslui, al Fiujui al Sfantujui Dun! Da, Doamne 
fnumele'”. Dă-mi, Doamne, Miia TA! În numele Tău, în numele 
Luminii. AOVM, AMIN, AOUM. 

17 PROCEDEE DE A PROGRAMA ÎNTALNIREA CU UN 


SPIRIT Se alege numele spiritului, se stabileAte moraentul 
uitslnirii cu el pentru o oră concrete, cu apte zile înainte. Timp 
de? Apt6 zile înainte de culcare, se repets: La data de. la ora. 
(eel mai bine noaptea, în timpul somnului), în mine se va 
manifesta forţa duhului. Prin puterea lui ENSOF AOUM. 

In cea de-a şaptea zi, la momentul stabilit, forAa spiritului 
respectiv se va manifesta cu adevsrat. 

18 CHEMAREA DIN SPAŢIU A tRETETELOR MAGIEI ALBE” 

Inainte de a adormi ne imaginsm în faţa ochilor ceru] plin 
de stele. Formulsm mtrebarea sub forma unei sfere albe pe care 
o azvsrlim cu putere înainte şi vedem cum devine tot mai mics, 
zburând printre stele. Dups douz-trei zile ne apare dintr-o dată 
în conştiinţa imaginea cerului înstelat şi re {eta formulats 
înscrisă” pc el. Am realizat o Iluminare. 

SISTEMUL MAGIEI CENTRUL CICLONULUI” 

Nascul sistemul mistic denumit Centrul Ciclonului”. 

Intemeietonil acestui sistem a fost John Lilly, fn prezeni, el 
are un numaY foarte mare de adepţi şi discipoli. Din acest 
sistem mistic a rezultat un sistem de magie. Acesta se 
realizeaz3 astfel: 3 6 8 sau 12 oameni se asaz3 în cere, cu faţa 
spre interiorul cercului, rsmanand astfel pşns csnd simt cu toţii 
cum se fomieaza” un circuit de biocurenţi. Cel mai puternic din 
punct de vedere energetic se va aşeza cu spatele oriental exact 
cstre nord. Parti-cipantii stau turceşte, cercul fiind marcat cu un 
fir de at5 albs. Dup3 ce au sesizat fluxul, loti îl fac sa1 circule în 
sensul acelor de ceasomic, trecând mtro uşoară stare de 
meditate. 

Dup3 aproximativ douszeci de minute vederea mcepe s5 
perceaps o coloans slab luminiscents, care se ridics la cer 
pomind din central cercului. Dup5 alte două”/eci de minute, în 
interiorul cercului încep s2 se mişte diferile umbre. Nu este 
nimic de speriat, deoarece protecţia este foarte solid&. Dup? 
Incs douszeci de minute se poate declanşa ieşirea fn astral, pot 
apsrea miraje şi chiar o aurors polară”. 

Dup3 trei sedinfe de acest fel vom constata care sunt 
legile fonnarii mirajelor, vom inva” ta s5 vorbim cu entităţile 
care populeazji aceste miraje prin raţiunea, inima şi capacitatea 
noastrs sufleteascs. În tirapul celei de-a şaptea şedinţe ni se vor 
dezvilui figuri mai complexe şi noi procedee de chemare a 
forţelor cosmice. Apoi vom putea merge mai departe. 


ASPIRAŢIA CĂTRE ALB Pentru a ajunge cu conştiinţa cât 
mai repede c3tre sferele albe sau pentru a chema un ajutor de 
proporţii mtr-un punct concret din spaţiu, ne imaginăm pe un 
fond azuriu conturul unui triunghi alb cu virful în sus, din care 
pleacs un fulger alb oriental în sus Diverși specialists - psihologi, 
medici, magi, yoghini - din anii '50 s-au ocupat fti America de 
studierea fenomenelor tainice şi a Lumilorsuperioare. 

Ei i-au chestionat pe cei care practical! Meditafia, 
persoane supuse hipnozei şi consumatori de narcotice. Ca 
urmare, s-a 
1 APEL LA MAGIA ALBĂ Ne imaginăm un tfiunghi alb strălucitor 
(fig. 8), suspendat pe cerul albastru. 

Acest apel psihoenergetic trezeşte în organismul uman 
forjele Magiei Albe. Dac5 îl folosim înainte de culcare obţinem o 
normalizare a somnului. Dacs semnul este imaginat simultan de 
ciAiva oameni, după zece minute ei s unt capabili s? Pună în 
mişcare spajiul, pan! La o explozie a energiei albe sub forma 
unei aurore. 

La imaginarea acestui şeran apar succesiv urma'toarele 
simptorae: untreraural gâtului. O tensiunein Agni. Dezechilibru, 
tensiune în coloană vertebrals, ameţeala”. O dată cu acest ultim 
simptora se declanseazS aurora. 

Cu ajutorul forţelor albe pe care le chemăm astfel putem 
influenţa orice eveniment, cum ar fi: vindecarea, alungarea 
timpului nefavorabil, eliminarea nenorocirilor. Chemarea Magiei 
Albe cu ajutorul triunghiului alb pe fondul cerului albastru se 
recomandă” şi se reafizeze din poziţia seziind, fars a mcrucisa 
mâinile sau picioarele, ţinând palmele orientate în sus şi ochii 
închişi. 

2 ÎNLĂTURAREA 

21 Metoda egipteană Ne imaginăm c5 din plexul solar 
izvoraAte un fascicul alb strajucitor. În interionil acestui fascicul 
sunt suspendate, fata în faA, două piramide transparente. În 
interiorul fiecăreia dintre aceste piramide se afl5 alte şapte 
piramide mai mici, invizibile, aşezate după principiul păpuşilor 
Matrioska, una în alta. În piraraida exterioară este inclus 
volumul camerei tn care se imatura, 4ucratura”. Pe timpul 
nopţii, persoană în cauzăĂ se culc3 cu capul spre t. Dimineaţa se 
va trezi eliberată de efectele, lucrăturii”. 


22 Metoda slavă fnainte de a adormi ne imaginăm o 
Matrioska transparentă, care ţine în msna dreaptă un fulger 
roşu, orbitor, cu vârful în sus. Fn interiorut ei plasăm propria 
noastră persoans, înconjurată de alte şapte păpuşi Matrioska 
transparente, din cristal, fiecare având m man3 de asemenea, 
câte un fulger. 

23 Altă metodă slavă Lu3m ata roşie şi, deşirând-o de pe 
mosor, ne infssuram picioarele, abdomenul, trunchiul, mâinile, 
capul cu o cantitate cst mai mare de ăA. Apoi o desfăşurăm cu 
grijă, f3ra s5 o rupem şi o înfăşurăm toată pe o bucată de hârtie. 

La miczul nopţii mergem la cimitir, numărăm al saptclea, 
al nouaiea sau al doisprezecelea mormânt şi ingrop3m acolo 
ghemul de aţă roşie, pronunţând cuvintele lui Isus Cristos: Morf/i 
cu morții, viii cu viii, în numele Tat? Lui, Amin. 

Apoi ne întoarcem cu spatele spre mormânt şi plecăm din 
cimitir fsrs s3 ne uităm Tnapoi, orice s-ar întâmpla în spatele 
nostru. Ajunşi acasă, nu vom ieşi afaris decât după soarelui. 

24 Metoda Agni-Magiei Înainte de a adormi repetăm 
mantrele: Eu sunt SURIA, său Eu sunt AGNI, său Eu sunt DJAIA 
RAM, său Eu sunt Focul, său Eu sunt SURI AGNI DJAIA RAM. 

Imediat după aceasta vom pronunţa: Trebuie ari viruşii 
Trebuie arse bolile. 

Trebuie arse Jucrsturile”, 

Trebuie arsS grusimea din organism, 

Trebuie arse toate gândurile rele. 

Repetsm acest descântec p&na” simiim o tensiune 
putemics tn Agni. 1 

O alts metodă” a Agni-Magiei constal în reprezentarea 
unui foe foarte fierbinle, încins la alb, care arde în interiorul 
persoanei ce urmeaza’ s2 scape de Jucra'tura'”. 

O a treia metods este efectuarea exerciţiilor: Fulgerul” 
(Shaolin), Potiml Graal” (Magia Albs) şi, F! Oarea de Foe”. 

25 Metoda Magiei Ape! 

La miezul nopţii mergem în punctul în care o ap? Mică” se 
varsă mtr-o api mai mare. Ne spalSm de trei ori pe fata cu apal 
aruncând de fiecare dat3 apa rămasă tn c&isul palmelor spre 
mijlocul apei celei man, cu cuvintele: la cu tine Jucrstura” i 
vorbele rele, apM curats. 

Ne mtoarcem cu spatele la rău şi aruncim peste umfirul 
stsng apa din csusul mâinii drepte, spunând: Cum zboars apă 


peste umărul stâng, Aşa s? Zboare cu ea peste umărul slang 
Toată Jucrstura” şi vorbele rele. În numelc Tatslui, Amin! Apoi ne 
mchinsm de trei ori şi, fsrii ş$ ne uit3m înapoi, ne întoarcem 
acasS. Nu ieAim din cas3 decât dup3 răsăritul soarelui. 

26 Alungarea gândacilor Prindem un gândac Îl punem într-o 
cutie de chibrituri îl ducem la miezul nopţii la o răscruce de 
patru drumuri din care unul duce la cimitir, Aruncăm cutiuţă cu 
mâna dreaptă rostind următoarele cuvinte: Piei, necuratule Şi p 
[iară cu tine tot neamul tău, în numele tuturor tainicelor nume 
ale Tatălui Cele de nespus. Amin, A UM! 

27 Contact în vis cu sufletul unui decedat La rssaiit de 
soare rupcm trei ciorchini de ca'tina' neagr5: unui în numele 
Tatilui, al doilea Tn numele Fiului şi al treileain numele Sfântului 
Dun. 

Se taie de pe un mormânt trei firişoare de iarbs. Se face o 
fiertura’, cu cele trei fire de iarbs şi cstina culeas5 şi se bea 
înainte de culcare, zicând: Duhule, a csrui parte i energie Se afls 
în aceastsfierturs! 

Duh a! Lui. (se pronunţii numele persoanei decedate). 3 

Aşa cum o parte din tine PXfrunde în trupul meu, Fie că tot 
aşa Tu să p2(runzi în mintea mea. Să-mi povesteşti de iumea 
celor morţi i şŞ te întorci acolo În numele Tatslui siphn puterea 
Sa. Amin! 

În vis, vom vedea duhul cheraat care ne va povesti despre 
viaţa sa de dincolo. În locul numelui Ensof se poate folosi şi 
numele Sekinah. În acest caz, penţ[] un efect mai puternic, vom 
pune sub pernă o bucajicil de hârtie pe care am desenat cu 
cemeals albastrs semnul N. 

28 Biruinţă asupra propriei boli Stsnd cu faţa spre rssarit 
privim foarte concentra (i, cu ochii minfii, în interiorul propriului 
organism, pan3 când vedem foarte bine conturată propria 
noastră” boala. Dac2 privim îndelung, boala ne apare sub forma 
unei figuri foarte neplilcute, de culoare neagră. Privim aceasta 
figuni neagră pans csnd se albeşte, apoi devine transparentA şi 
se evapors, pierzându-se în spaţiu. 

Imediat ce realizăm aceasta putem merge la culcare, iar 
dimineaţa ne trezim sanstosi. La o concentrate corectă 
vindecarea nu durează mai mult de trei ore. Pentru a intra 
corect în starea de concentrare vom folosi mantra buddhists 


care aduce cu sine forAa lui Buddha: NARHIA DIARNIATOS 
BUDDHA THARIRUPA CURAfAREA CASEI DE FORfELE RAULVI 

3 1 Metoda egipteană Se asazi într-o cutie metalics (de la o 
conservs) 16 ace de cusut vechi, se toarnă lapte peste ele şi se 
pune la fiert. Se fierbe pan3 se evapors laptele, se carbonizează 
şi începe s2 fumege. C? Nd nu a mai rămas din lapte decât 
funingine, se ia cutia cu ace, se scoate din cas3 şi, mainte de 
apusul soarelui, se aruncs într-o apă curgstoare sau într-o balts. 

29 Alungarea unei boli trimise din afară Printr-un efort de 
voinţa” chemiim sufletul persoanei moarte sau imaginea celei 
vii care se face vinovată” de producerea bolii. Cerem iertare 
apoi faţă de eel chemat pentru r3ul pe care i l-am fscut şi care l- 
a determinat s3 ne trimită boală: S, în numele Domnului. 

Sau raaronie, exists fannece. Dac3 sarea se îfnnegreste 
repede sau începe s3 se aud3 prin earnerA tot felul de voci, 
geraete şi explozii, mseamns cs există farmece foarte putemice 
şi sărea trebuie incinsS pansi se carbonizeaza' în întregime. 

În acest caz vom continua şŞ ardem zilnic sare, pans când 
exploziile inceteazS. 

Care este explicaţia? Sarea este saturați cu mults energie 
interioară, cristalele ei servind drept antene care recepționează 
energia cosmică. Când descompunem sarea prin calcinare, 
cristalele 

! N timpul acestei proceduri poale apsrea starea de voms, 
fn-sotita de frisoane? | amețeli puternice, guturai, putemice 
lăcrimări şi transpirafii abundente. tn final, nespslsm sub duş cu 
multă pronunjsnd: VAGRAAN, KORISTON. SERMION, 

FURAJAREA CASEI DE FORŢELE RAULUI Eliberează această 
energie, care începe ş$ ardă energiile d3unatoare ale răului. 

— - 31 Metoda egipteans Se aşaz5 mtr-o cutie metalics 
(de la o conservs) 16 ace de cusut vechi, se toams lapte peste 
efe şi se pune la fiert. Se fierbe p? N? Se evapors laptele, se 
carbonizează” şi începe să” fumege. CSnd nu a mai r5raas din 
lapte decât funingine, se ia cutia cu ace, se scoate din cas3 şi, 
Înainte de apusul soarelui, se aruncs într-O ap5 curgstoare sau 
într-o baltă.32 Metoda Indiana La amiazj se pune pe foe o 
tingire cu sare. Dac2 mtr-un interval de douszeci de minute 
sarea devine cenuşie 
33 Metoda creştină Se afuma casa cu tămâie, se stropeşte cu 
aps sfinţită, se pune deasupra uii de la intrare crenguţe de pelin 


sau pelin negru 34 Metoda Magiei Albe Metoda constă în 
deschiderea spaţiului. Spa (iul conjine o mulţime de raeridianc 
ale energiei albe şi energiei focului. Pentru a le extrage, trebuie 
că trei oameni ş$ se aşeze sub formă de triunghi cu vârful spre 
răsărit şi, fin2ndu-se de msini, s3 dea capul pe spate şi s3 
priveascis cerul. Ei tsi imagineazS cerul albastru, iar pe fondul 
acestuia un toroid de culoare albă (că variante, cerul poate fi 
violet, verde, albastru-Intens său cenuşiu, iar toroidul -violet, 
verde, roşu sau oranj). 

Astfel, cei trei se concentreaz$S şi îşi conecteazsS la 
meridian corpurile lor energetice superioare. Imediat 
ce'imaginea toroidului pe cer este foarte bine conturată în 
mintea celor trei participant! S-a încheiat faza de cfiutare a 
meridianului. 

Fă/a următoare este deschiderea spaţiului. Cei trei îs! 
Imaginează c5 rup toroidul în trei parAi. Apoi aşteaptă pan5 
când resimt toţi trei o clătinare. Atunci desfac imediat mâinile şi 
se împrăştie. 

În punctul de desfacere a spaţiului începe ş$Ş pătrundă 
energia albă, atst de puternics încât poate pârjoli iarba de pe 
locul respectiv. Energia aceasta distruge Jucraturile” şi 
blestemele, curAta locuinfele, amplified biocâmpul, poate atrage 
din Cosmos fluxuri puternice de alte energii, întăreşte canalele 
de legltturi telepatice. 

Dacs în timpul unei plimbări vrem să găsiră ceva (o 
buruiană” de leac, o moned3 sau alt obiect mărunt), ne 
imaginăm acelaşi semn de culoare albă pe fond azuriu (sau 
invers). Efectul poate fi amplificat prin mantra AOUM. 

6 ADUCEREA ACASĂ A UNEI PERSOANE Dacs simAim c3 un 
copil, o rudal sau chiar un animal domestic este ameninţat de 
un pericol, aprindem o lumânare, deschidem geamul s. i, privind 
flacsra lumânării, pronuntsm c3tre exterior: Fumul se dace în 
sus, 

Lar copilul meu (sau altcineva) vine acâş? 

Prin puterea Focului, AOUM. E 

7 TRANSMITEREA CORECTĂ A GÂNDURILOR CĂTRE O ALT 
A PERSOANĂ Ne imagin3m chipul persoanei căreia vrem să-l 
transmitem gsndurile noastre. Alsturi de ea ne imaginăm o stea 
cu şapte colţuri pe un fond azuriu, în interiorul căreia este un 
triunghi alb cu vârful în sus (fig. 11). De fndats ce steaua şi 


triunghiul devin 5 ATENUAREA INFLUENȚEI ZILEI DE 13 1 A 
ALTOR ZILE NEFASTE Ne imaginăm mscris5 dată nefastă că pe 
un ecran, o incer-cuim în imaginafie, după care o tăiem cu un X 
(fig. 

Kg. 10 

Fig 11 

Bine conturate şi strslucitoare, canalul de legaturs este 
gata şi putem expedia gfindul. 

8 ALUNGAREA RAULUI Procedăm la fel ca în cazul cifrei 13 
numai c3 în locul unui număr ne imaginăm chipul persoanei care 
ne dore? Te r5ul. Pentru că omul r3u şi dispars mai repede, 
putem suprapune peste imaginea lui mentals un cere mtretaiat 
cu un X. 

Dacă dorim insS ş$ atragem în preajma noastrs un om 
bun, ne imaginsm chipul acestuia pe un fond azuriu, iar 
deasupra lui semnul din figura 9 de culoare albă. 

9 ALUNGAREA FENOMENULUI POLTERGEIST Tainice, 
fenomene de lumino-zitate. După cum s-a constatat, entitstile 
care-l produc se împart în patru categorii: | Corpul astral al unui 
vrăjitor (vrăjitoare); II. Sinucigaşâi şi sufletele celor morţi; În. 
Dracii; IV. Spiritele casei. 

Putem delimita şi o a cincea categoric - duhuri din folclorul 
Slav. Aceasts categoric se alungs agajand de plafon, cu ajutorul 
unui fir de aţă albastru, un ciob de oals circular (gâtul unui vas 
de lut) care ş$Ş nu aibă crspaturi transversale. 

Categoriile | şi II de duhuri producstoare de poltergeist se 
alungs prin urmBtoarele metode: A. Rugăciunea, Piei, salans”; B. 
Ritualul creştin de sfinjire a casei; C. Aşezarea deasupra uşii de 
la intrare a Pentagramei Creştine; D. Exerciţiul de rupere a 
spaţiului; E. Infigerea unor ace în uşă, în poziţie orizontali, cu 
virful spre exterior, sau sub prag, în pozijie verticals, cu vsrful în 
sus. Semnifics cei nou5 Arhangheli ai Universului. O mare 
important în acest semn o au cele trei litere T. 

Semnul în formi de coroans era abordat de reprezentanţii 
din vechime ai Magiei Albe, înainte de a cheraa în ajutor 
diversele forţe. Un alt talisman este o fâşie alb5 care se leags în 
jurul frunţii. Pe această fâşie este scris cu litere de aur 
IAHTERAGRAMMA-TON. Dacs se poarts aceastA fâşie şi în timpul 
somnului, sunt alungate forjele r5ului, somnul este normalizat. 


Termenul. Poltergeist” semnifics, dezlănţuirea spiritelor”. 
Fenomennul se manifests prin ciocsnituri în mobile, trosnituri, 
bubuituri pe timp de noapte, voci 
10 METODA DE A FI îÎNVINGATOR Dacs am intrat într-o 
confruntare fizics, moralii sau psihical cu un om r5u, Tnainte de 
a-l înfrunta facem asupra lui semnul Pentagramei (steaua cu 
cinci coljuri), cu palma mâinii drepte întinsă înainte, cu degetele 
întinse şi strânse unul langs celslalt. Mâna pleacă de lângă” 
picioml drept în sus. 

11 TREZIREA FORŢEI ŞI A PURITAI 

INTENTHLOR MAGIEIALBE ÎNTR-O PERSOANĂ Vom purta în 
permanenţă agsfat de gât un pergament alb, pe care am 
desenat cu cerneals albastră” semnul din figura 14 (pag. 103). 
In timpul somnului, pergamentul se va aşeza sub pemii cu vârful 
semnului spre rssSrit sau se va atama deasupra capului, cu 
vârful în sus. Acest semn normalizeazS şi somnul. Triunghiul 
inferior simbolizeazS pe Dumnezeu Tatsl, Dumne/-eu Fiul şi 
Sfântul Duh. Cuvsntul ATON simbolizeaz2 puterile Soarelui; 
litera M simbolizeaz3 Metatronul, Michael, Mithra, Maria, Maia, 
Mandjudi şi alte entitsti sfinte. Cele nous raze ale coroanei 12 
CONTROLUL PROPRHLOR GÂNDURI Colorate (mar-gele), 
suspendate cu at3 colorată, bila şi aţa fiind de aceeaşi culoare. 
Culorile sunt aşezate în ordinea spectrului. Dac3 resimAim în 
suflet teams, ur3 furie, gsnduri rele, începe să se mişte firul tos. 
U, de care este suspendats bila roşie. DorinAa de putere şi 
plscerile trupului fac s3 se mişte fiml cu bilă portocalie. 
Gândurile privind societatea în general fac s5 penduleze bila 
galbenă. Dac5 ne gândim la naturs, la Cosmos şi la energie, ac 
(iunea se reflectă asupra bilei şi firului de culoare verde. 
Gândurile la dumnezeu şi Magie A! Ba acţionează bilă de 
culoare azurie. Mcditajiile filozo-fice, rugsciunea, concentrarea 
fac să” se mişte bilele de culoare albastru-deschis (azuriu), 
albastru-Indigo şi violet. Trebuie s2 ne strsduim ş$Ş gândim astfel 
meat şŞ se mis. Te numai bilele colorate de la verde la violet. 

Cu ajutorul acestei, harpe a spiritului” se determins 
harurile astrale. Dacs incsperea sau spafiul în care am adus o 
astfel de, harpă” sunt impregnate de team5 va pendulă puternic 
bila roşie. Folosind, Jiarpa” se pot determina cu mare precizie 
locurile favo-rabiie sau nefavorabile pentru o anumits persoans 
sau activitate. 


Aceasts harpă” ne indic? | spectrul vibraţiilor sonore. De 
exemplu, la pronun (area cu gtas tare a cuvintelor AOUM, AUM, 
OM încep ş$ oscileze, datorits vibra (iilor, toate bilele de la 
verde la violet. 

Gândurile noastre au nevoie adesea ş$ fie controlate şi 
purificate. tn acest scop dispunem de csteva exerciţii. Unul 
dintre ele se numeşte, Pietricelele multicolore” şi se realizeazS 
astfel: mergem pe malul unui rău şi culegem o grmada de 
pietricele albe şi negre (brune). Ne asezSm pe malul raului şi 
privim apă. Dac2 prin minte ne trece un gând r5u, punem 
deoparte o pietricica' neagrs. Dac5 gândul ce ne-a venit este 
bun, punem deoparte o pietricics alb5 Dups o onl num5r5m 
pietricelele. 

Acest exercijiu ne ajută ş$ ordonsm gsndurile şi ş$ 
realizăm o inmul {ire a celor bune în defavoarea celor rele. 

Un alt exerciţiu este construirea aşa-numitei, harpe a 
spiritului”. Harpă” se realizeazS din mai multe bile 
13 ATRAGEREA FORŢELOR MAGICE Pentru a atrage forfele 
magice, buddhiştii drept-credincioşi folosesc diferite formule şi 
descântece, numite mantre. Cele mai putemice mantre 
cunoscute în Tibet sunt: HA RE OM MANI PADME HUUM - 
rugăciune universalA care cheam5 forţele lui Buddha, capabile 
s5 purifice gândul şi s2 goneascs oboseala. Formula: OM SRI 
KALI NAMAH determins distrugerea rsului din jurul biocâmpului 
şi din interiorul Omului. 

Dac3 aceasts formula se citeşte de treizeci şi trei de ori 
deasupra unui pahar cu ap5 şi apoi bem aceasts ap5 organismul 
uman este foarte putemic curajat de diversele reziduuri. În acest 
caz putem avea reacţii foarte putemice, violente: vom5 Msoane, 
enterocolits, deschiderea 51 drenarea canalelor din ficat şi bils, 
în care se depun reziduurile. Aceasta drenare dureaz3 
dou3sprezece ore. Procedeul acesta nu este recomandat 
persoanelor bolnave, mai ales celor care au avut un infarct sau 
un accident vascular. 

OM (SRI) NAMAH SHIVAIA - cheam5 forţele Magiei Albe, 
forţele albe care reprezintă Mânia Domnului şi distrug răul din 
interiorul celui care pronunţa formula. 

OM SRI GURU NAMASTE OM - face posibil un apart de forţe 
dinspre Guru, care este simultan Boddisatva, Cosmosul, 


Suconstientul sau Dumnezeu. Este necesars mults prudenA, 
deoarece are o forjă foarte mare. 

OM SRI AGNI NAMAH SRI RAM DJAIA RAM DJAIA DJAIA RAM 
OM SRI GURIA AGNI DJAIA RAM - cheamă imensele puteri ale 
Focului. 

NARHIA GIARMIATOSH BUDDHA THARIRUPA -cheama 
puterile lui Buddha. 

OM NAMAH NATARA DJAIA OM ANAIDTAIA NAGARADJIA 
NAMAH; OM SRI GANETAIA NAMAH; OM SRI MAHA GONOPATIE 
NAMAH - cheams Puterile lui Boddisatva. 

Cu mantra OM SRI este chemată puterea lui Ensof însuşi; 
mantrele OM ILLA sau OM ALLA, ALLA sau ILLA se adre-seaz5 
spiritelor Galaxiei ji determina un aflux de energie către inimă şi 
vindecarea diferitelor cardiopatii. 

Dac5 este necesar să facem apel la imensele for (e din 
spajiul inconjuritor, se recomands s3 se pronunţe mantra timp 
de trei minute cu voce tare, apoi timp de trei minute în gând şi 
s2 se repete aceasts mtreagi procedura timp de minimum 
treizeci şi trei de minute. 

OM BUDDHA AMTTABHA BUDDHA AMITAIUSA -este o 
formulă care atrage puterile lui Buddha, o rugăciune c3tre 
Buddha. 

Că antrenament al vocii (glasului) magice se recomand5 
HÂRE KRISHNA, HÂRE KRISHNA; KRISHNA, KRISHNA, HÂRE, 
HÂRE; HÂRE RAMA, 

HÂRE RAMA; RAMA, RAMA, HÂRE, HÂRE. 

14 PREVENIREA UNEI CĂLĂTORII NEREUŞITE Înainte de a porni 
la drum, ne imaginăm de dimâncat5 un semn albastru pe fond 
azuriu (fig. 12). Dacs pornim într-o calal-torie de mai multe zile, 
ne vom imagina semnul timp de câteva minute în fiecare 
dimineaţă, pe toatal1 durata csiatoriei. 

Fig. 12 
15 VINDECAREA POSEDATTLOR Dacii ce! Posedat se afia langii 
noi, ne imaginsm c3 suntem invizibili şi c5 doar ochii noştri pot 
vedea în spaţiul liber. Nici o acţiune a celui posedat nu trebuie 
şŞ ne scoată din fire, tn acest fel atragem asupra bolnavului for 
(ele albe superioare alături de forţă propriului nostru suflet. 
Bolnavul va începe s5 strige, & rjScneasca, s2 înjure apoi îl pot 
apuca şi convulsiile. Card acestea s-au terminal, criză a încetat 
şi bolnavul nu mai este posedat, a fost eliberat. 


În urma acestui tratament, pacientul poate prezenta goluri 
de memorie. Metoda se numeşte, mărturie nepsrtinitoare” şi cu 
ajutorul ei poate fi miaturata atmosfera neprielnics dintr-un 
colectiv, pot fi iniaturate sursele răului şi ale nemulțumirii şi 
iritării celor din jur. 

16 ÎNLĂTURAREA INFECTĂRII RADIOACTIVE DIN TEREN Pentru 
aceasts operatic sunt necesare următoarele: 

e cincizeci şi şapte de persoane capabile de meditaue i 
concentrare; 

* o piramids de plumb cu înălţimea de 18 mm (din alte 
surse - 39 mm). 

La miezul zilei, cele cincizeci şi şapte de persoane 
fomieaza' următorul semn magic (vezi fig. 6 pag. 53): 
optsprezece dintre ei se asaz3 Tn cere, stând umsr la umăr (în 
picioare), cu faţa spre centrul cercului. În punctul din centrul 
cercului se asaz? Pe pământ piramida de plumb, orientals după 
punctele cardinale. Ceilalfi participanţi se asaz3 după laturile 
unui triunghi, cste treisprezece persoane pe fiecare laturs, cu 
spatele spre cere. Triunghiul cir-cumscrie cercul şi este oriental 
cu vârful spre răsărit. Fix la miezul zilei, toţi participants care 
formează cercul magic încep s3-şi imagineze c3 razele 
radioactive se ridic5 în spaţiu sub forma unor puncte şi arcuri 
str&lucitoare şi se topesc fsi& urmă. Concentrarea şi 
reprezentarea aceslei viziuni trebuie s3 dureze minimum 21 de 
minute (varianta optimă este de 33 de minute). În următoarele 
trei zile radiatja trebuie să scadă substanţial. 

Roteşte în sens invers acelor de ceasornic, apoi cercul 
exterior în sensulacelorde ceasomic (lafelcainfig.5pag.24). 

Un alt procedeu strsvechi este că toţi participant! Să” se 
ga” n-deasca timp de câteva minute simultan la vindecarea 
bolnavului. 

Un al treilea procedeu constă în concentrarea tuturor 
partici-pantilor pentru a-şi reprezenta toţi odats ceva alb, 
minunat, paradisiac, privind în acest timp lingura metalică din 
care i se dau bolnavului medicamente şi apă”. Un al patrulea 
procedeu înlocuieşte lingura printr-un pahar c De cum observăm 
Bază, pronun (3m numele oricărui spirit din Univers. Acesta 
poate fi un înger, heruvim, spiritul cuiva deccdat, al unui om în 
viats, spiritul unui locuitor al acestei plancte, un Egregor sau 


chiar un erou, un personaj dintr-o carte. Spiritul va veni şi, după 
un scurt dialog, va pleca înapoi. 

Cu cât vom acumula mai multa forAa în prima faz3 cu 
atât contactul va dura mai mult. 

Canalul poate ţi închis la dorinţa dacs multumiji duhului şi 
rostiţi: Canalul să se închidă, ies din starea în care mă aflu. 

17 tMBUNATATIREA 

UNUI BOLNAV Se formează dou3 cercuri concentrice dintr-un 
număr cât mai mare de participanţi. Ei stau cu faţa cstre centrul 
cercurilor. Cercul interior se formează din trei, cinci, şapte, opt, 
nou? Unsprezece, doulsprezece (mai rar şase şi zece) persoane. 
Cercul exterior este format din cinci, şapte, opt, nouă, 
unsprezece, douăsprezece (foarte rar şase şi zece) persoane. 
Mai întâi cercul interior se Al cincilea procedeu de vindecare 
prevede că bolnavul s3 bea în fiecare dimineaţă” apă dintr-un 
pahar pe care l-am ţinut toats noaptea la capul patului nostru, 
încărcându-l cu energie. 

Bolnavului i se poate transmite energie prin efectuarea de 
pase: în partea de jos a corpului, mâna dreaptă” se misc8 
contrar acelor de ceasornic, iar în partea superioară”, deasupra 
capului bolnavului, mana stsnga” se deplasează” contrar acelor 
de ceasornic. 

Un alt procedeu const3 în introducerea într-o retorts a 
plantelor zodiacale ale bolnavului. 

18 CREAREA CANALULUI DE LEGĂTURĂ Dacs dorim s3 
chemsm un duh, dar nu vrem ş$ ne deplasSm cstre acesta în 
astral, putem crea un canal de legatural cu duhul. Pentru 
aceasta, ne culcsm în pat, pe spate, cu capul spre nord sau 
rasiirit. Închidem ochii şi pronuntsm în gând: Eu sunt Puterea 
psna” când simţim vibrații în corp. Apoi repetilm în gsnd de mai 
multe on fraza: Eu sunt c&mpul PSI-ABSOLUT, pan5 când fn faţa 
ochilor ne apare cerul înstelat. Pe cerul acesta plin de stele 
apare, plutind, un semn alb - este Baza sau semnul magic 
propriu spiritului nostru. 

19 METODĂ DE IEŞIRE în ASTRAL 

191 Scoala chineză Găsim două sfere (bile) de fontă. 
Aşezăm alaruri de noi un prieten care începe să izbeascs cele 
două” sfere una de alta, la fiecare trei, cinci, şapte, nou2 
unsprezece secunde. Fnchidem ochii, alungsm din minte orice 
gând şi ne imaginsm cs suntem bubuitul produs de aceste sfere. 


Când acest zgomot se va intensifica atât de mult încât va părea 
că un fel de tunet, un tunet imens care umple mtregul Univers, 
ne afla'm în astral. 

192 Procedeul general Ne culcăm pe spate, cu capul spre 
răsărit sau nord şi închidem ochii. Mainilc şi picioarele sunt 
desf2cute. Inspirând aerul, ne imaginsm c5 fluxul de energie 
pătrunde prin călcâiul stâng şi circulă pe partea stângă a 
corpului pătrunzând în lotus coborând pe partea dreaptă a 
corpului şi părăsind corpul pr5in cslcaiul drept, se imprsstie în 
spaţiu. După un limp, simţim o greutate în corp, apoi sufletul 
devine uşor. Vedem cum ne legiinam pe valurile oceanului. 
Deasupra oceanului vedem cerul albastru sau înstelat. Imediat 
ce am v5zul ceml, suntem în astral. 

Dac2 pe cerul vizut în astral apare semnul Magiei Albe, 
sub forma unui triunghi alb, otyinem o for gigantică, ce poate 
urai şi munfii din loc. 

193 Procedeul periculos Acest procedeu este recomandat 
numai în cazurile de extrema urgents şi, chiar şi atunci, de eel 
mult doui ori în decursul viejii. Respirsm accelerat şi profund 
pans ni se Tntunecs vederea. Atunci, dup3 ce am expirat, oprim 
respiraţia. Apăsăm (sau rugăm pe cineva şi apese) cu putere pe 
plexul solar sau plexul inimii. Bătăile inimii se opresc. Dacs nu 
reîncepe s? Bats în trei minute, este necesars o intervenţie 
urgenţă cu masajul inimii şi respiraAie artificialA. 

194 Procedeul Hatha Yoga Ne umplem pieptul cu aer. 
St3m în picioare, cu genunchii uşor flexaţi. Închidem ochii. Ne 
imaginăm cs de la ceas cstre frunte se deplaseazg un flux de 
energie. Si'multan, un alt flux de energie se deplaseazi de la 
umisnil drept în jos. Când fluxurile de energie se simt distinct, 
începem s5 respirăm profund şi accelerat, far3 a sc3pa de sub 
control cele dou& fluxuri de energie. De indats ce în faţa ochilor 
ne apar culori ale curcubeului, de o straiucire ireaia, suntem în 
astral. 

20 SFINŢIREA CRETEI Adesea e neccsar s3 desenăm diverse 
semne şi figuri magice. Pentru că acestea s3 aibă putere, 
trebuie să fie f2cute cu cretă sfinţită. Cretă se va stropi cu apă 
de izvor, apoi se ia în mâna dreaptă, se ridică deasupra capujui 
şi se pronunts de trei ori: O, Addonai, Savaof, Ichova! Fă afifel că 
şŞŞ nu am nimic, decst curăţenie, adevor şi putere. Aroin. 


Este aşa-numitul, descântec al adevărului”. Acest 
descsntec se spune maintea oricărei divinaţii. 

21 VIZUALIZAREA FORMELOR CE APAR în OGLINZI Ne aşezăm în 
fata oglmzii. Pc masă, în faAa oglinzii, se af! 5 două lumanav”i şi 
un vas cu aps (cupă, pahar). Ridicsm mâna dreaptă deasupra 
cefei şi o menţinem ridicată în aer. Privim apa din vas fie direct, 
fie în imaginea ei din oglindă. Dup3 patru-cinci minute vom 
vedea în apă imagini. 

Un alt procedeu constă în menţinerea mâinii drepte 
deasupra cefei, pe întuneric şi se priveşte în oglindă aflats în 
msna stânga sau aşezată jos. Pulem folosi şi descântecul: 
Oglindu luminoasS, oglinjoara mea, AiatH-mi şi spune-mi 
adevâ&rul fnlreg. 

Dac3 în camers pătrunde putins turning datorită lunii sau 
felinarelor de pe stradis, putem constata un efect foarte 
interesant: vedem cum imaginii noastre din oglindă Ţi dispare 
mai întâi pielea capului, apoi vasele de sangc şi, în final, chiar 
cranial. Dacs în tot acest timp reuşim s5 nu clipim, vom vedea 
apărând în oglindă un alt cap, care nu seamans cu al noslru şi 
reprezintă infatiarea pe care am avut-o în viaţa anterioară”. tn 
cursnd dispare şi acesta şi apare un altul. Dar atât de mult nu 
poate rezista nimeni f5r5 să clipească”. 

Prin antrenamente cu durata de câte dou3 ore, 
desfă-surate în fiecare noapte, putem capiţa Tntr-o singurs 
lun2 capacitatea de a vedea în oglindă diverse imagini, fata 
ajutorul mâinii drepte la ceafă” şi faia perioade de aşteptare. 

Imaginile oferite de oglindii reprezintă” realitatea din 
metaeter, vital, astral şi nivelul mental inferior. Dac3 privim insS 
cu atenjie drept în pupilele ochilor noştri reflectaţi în oglinds 
putem ajunge rapid în realitatea astraia. 

22 CUM CHEMAM MAGIA MARII Repetăm în gând sau cu 
glas tare: Prin puterea lui A (HIA, Arată-te, Magie Alba a MSrii, 

Pani când în faA ochilor apare Semnul Magiei Albe a Mării: 
întinderea Oceanului, suspendat într-un spaAiu violet, iar în 
mijlocul adâncurilor sale va străluci Soarele, d3nd apei o 
transpa-renta aurie. CSnd aceasts viziune se va întipări bine în 
faţa ochiului nostru interior, vom intra în dialog telepatic cu 
Magia Alb& a MSrii. 

Pronunţând numele AGHLA putem chema asupra noastirfi 
şi energiile binelui. Dacs la orele diminepi repetsm în linişte, cu 


ochii mchisi, ne apare acest semn. De indat5 ce vom vedea cu 
cla-ritate semnul, putem intra în legsturs cu AGHLA prin 
conştient sau putem s5 îi adresăm o mgaciune, care va fi 
mdeplinita' foarte repede. 

23 STABILIREA CONTACTULUI CU SFERA ÎNGERILOR Trasam cu 
cretă” sfinjiti un cere magic pe jos. Bem o b5uturs magicil: trei 
linguri de cafea dizolvats într-un pahar cu ap3 deasupra csruia a 
fost spusS o rugsciune foarte puternică şi s-a pronunţat 
TETRAGRAMMATON. Dups ce am băut preparatul, lăsăm ş$ 
treacs exact treizeci şi trei de minute şi intrăm în cercul magic, 
tncepem s3 ne rotim Tn sensul acelor de ceasornic, pronunţ. 
And O sau OM, pan3 când incetsm ş$Ş ne mai siîntâm trupul. 
Siîntâmun vuietincap, în faţa ochilor ne apare triunghiul cu 
ochiul magic. Trecând prin triunghi şi mainland c5tre ochi, 
vedem îngerii şi formele abstracte ale Magiei Albe. Uneori îi 
putem ruga pe cei ce asist5 stând în afara cercului magic să” 
cânte o rugsciune crestineascs. 

La încheierea acestei sedinje se constată, de obicei, o 
senzafie de greaAa şi dureri puternice de cap. Pentru a le 
preîntâmpina, va trebui s3 nu muncam nimic cu eel puAin trei 
ore înainte de a bea cafeaua, iar la încheierea sedusei vom bea 
un ceai de ment3 
24 PROCEDEE DE DISTRUGERE A DRACILOR 

e Dacs vedem în vis un drac, printr-un efort de voin (5 
procedsm astfel: ne apropiem de el, tl apucăm cu coarne, i le 
rupem şi i le înfigem cu putere drept în cap (Iraditia buddhistă”); 

e Dacă vedem un drac în vis sau în stare de veghe, îl 
rastur-nam cu copitele în sus şi-l fnfigem cu coarnele în pimsnt 
(Magia popularA slavă); 

e Dacs vedem un drac, ne imaginăm imediat c5 în el se 
mfige o leaps din lemn de arțar şi mcepem s3 spunem, Tatăl 
nostru” (lraditia magics); 

e |] apucăm pe drac de coadă” şi îl azvârlim cu mâna 
dreaptă” departe de noi, imaginându-ne c3 se izbeşte de un zid 
şi se turteşte (procedeu popular); 

e Printr-un efort de voinţa îl micşorăm pe drac, îl apucsm 
cu mâna dreaptă şi îl aruncă” m cu putere peste umărul stâng 
(Magia Albs); 


e Ne facem cruce, facem şi asupra dracului semnul crucii 
(putem face şi semnul pentagramei), iar apoi spunem, Tatal 
nostru”, Crezul” şi, Rugăciunea c5tre Sfsnta Fecioar3 Maria”. 

25 CHEMAREA DUHURILOR STffIIILOR Aşa cum am mai arătat fn 
paginile consacrate Magiei Albe teoretice, exists şapte niveluri 
ale Realitstii, iar la fiecare dintre ele actioneaz3 câte şapte stihii. 
În total sunt patruzeci şi nouă de stihii. În fiecare dintre acestea 
apar entitsti distincte şi primitive -o anumită proiecţie a 
duhurilor (spiritefor). În lumea noastră materiaia actionea/is 
sapie stihii: PSmsntul, Apă, Aerul, Focul, Fluidul Magnetic, 
Energia psihics şi a Luminii stelare. 

Duhurile stihiilor sunt chemate cu ajutorul unui descântec 
luat din Coran, care a fost tradus în numeroase limbi europene 
şi este folosit adesea de cei ce practica magia: Zbarati în 
libertate, 

VS ascundef sub p&mant, 

V? R2sucete vârtejul Focului? 

Domnul nostru. Creator 51 StMpsn Al tuturor duhurilor, 

Singur stsponitor, 

VSporuncesc eii În numele S5u eel de nespus, 

Apsreti (numele duhurilor), 

VSporuncesc, 

Tn numele Domnului şi al tngerilor (numele îngerilor). 
Cuvantuj meu, robul lui Dumnezeu. Este term, este putemic. 
Amin. Se spune de trei ori la rând. 

26 MANTRELE STffIIILOR Pentru a spori energia se recomandă 
să pronunţăm mantrele stihiilor. Pentru stihiile Pamsntului 
(spectrul de forfe ale P3-mantului) avem LAM (OM LAM, AOUM 
LAM), pentru stihiile apei (spectrul forţelor apei) - VAM (OM VAM, 
AOUM VAM). 

A treia variants - LAM şi VAM - este foarte benefică şi 
practic inofensivă. Pronunţând mantrele stihiilor intrăm în 
contact cu spectrul de forţe al stihiei respective. Repetarea timp 
îndelungat a mantrelor determins comuniunea Omului cu stihia, 
care este folosită atst de yoga, cât şi de magie. Rezultate 
similare obti-nea şi Cristos, când mergea pe apă şi plutea în aer. 

Pentru stihia aerului (spectrul forţelor aerului), mantra 
este PAM (OM PAM, AOUM PAM). Aerul este o stihie periculoas3 
nesigură. Să respiri aceasts stihie şi s3 realirezi comuniunea cu 
ea înseamnă a merge pe marginea prspastiei: în orice clipă 


corpul astral poate primi o lovitură putemica. Pentru stihiile 
Focului (specinil forţelor Focului) mantra este RAM (OM RAM, 
AOUM RAM). Se recomandă ş$ ne ocupăm de stihia Focului 
numai sub îndrumarea onui mentor şi foarte limitat în mod 
independent. Deşi RAM se poate folosi în scopuri magice pentru 
transmiterea şi primirea de energie, nu se admit tolusi 
comuniunea excesivs cu Focul şi trecerea în rcvists a energiei 
acestuia. Comuniunea cu Focul este posibilă numai prin inima’, 
csci ea ştie msstira şi are un sistem de siguranj5 

27 ÎNCHIDEREA MERIDIANULUI Am studiat anterior procedeul 
de deschidere sau desfacere a meridianului (spaţiului) de 
energie a&. In practics ms3 se intampla’ că din meridianul 
deschis s3 se elibereze mai multif energie decst este necesar şi 
atunci trebuie închis. 

Pentru irichiderea meridianuiui se foloseşte procedeul 
colectiv sau ritualul colectiv al Magiei Albe. El este executat de 
trei persoane. Acestea se asazal în triunghi, fiecare formând 
câte o laturs cu vârful triunghiului spre est. Ţinându-se de msini 
şi cu capul dat pe spate, cei trei rsm&n în aceasts poziţie plna” 
când prin corpul lor începe s2 treacs o vibraţie usoar2 Atunci ei 
se con-centreaz3 se adâncesc mental în propria fiinf2 pang când 
vsd distinct cerul pe care apare toroidul desfăcut. Printr-un efort 
de voin (2 ei unesc pavtile toroidului mtr-un Tntreg şi aşteaptă 
s3 se linisteascs vibraţiile pe care le simt în corp. Apoi cei trei 
desfac mâinile. Astfel, au loc succesiv trei faze: senzaţie -circuit 
în sfere inferioare - circuit în sfere superioare. 

Prin închiderea meridianului (spajiului) putem opri şi da 
mapoi once contact energetic prematur cu Cosmosul în once 
punct de pc P4m3nt. În unele cazuri aceasts tnchidere ne scap5 
de poltergeist” (atunci când cauzele acestui fenomen sunt 
anumite manifestări Cosmice, ceea ce este foarte rar). 

28 VINDECAREA UNEI BOLI DE PIELE Reţeta buddhists şi 
lamaist2 pe care o prezentilm aici se foloseşte mai ales penim 
psoriazis. De pe pielea bolnavului se preleveazS câteva cojiAe 
de pe rsni. Acestea se ard la f! Ac5ra psns se obţine o cenusS 
foarte fins. Scrumul acesta se pune într-o lingurit3 şi se adaugs 
pujin5 apă. Deasupra lingurijei se pronuntil de câteva ori 
formulele: HÂRE OM MANI PADME HUUM şi BUDDHA AMITABHA 
BUDDHA AMITAIUSA. Apoi se duce lingurija la frunte, se Tnchid 
ochii şi este imaginat bolnavul stsnd în lumina strslucitoare a 


Soarelui, cu pielea curats, fă>5 coji. Apoi conţinutul linguriţei 
este dat bolnavului care trebuie s5-l bea. 

Întreaga procedure se repets timp de trei, cinci, şapte sau 
nou2 zile, în funcAie de durata bolii, de la aparijie pln3 la 
începerea tratamentului. 

29 HIEROGLIFICA DE PROTECTE Pe un cere magic, pe un 
talisman sau o fssie protectoare se recomandă s3 se reprezinte 
hieroglife care cheams Puterea Alb3 Vo/a Domnului este 
Puterea. Aceasta este formula pe care o cunoaşte şi o cant5 
cocoşul (1AT-HAAH-HUVO). 

Pentagrama poate fi folosită, dar eel care o foloseşte 
trebuie s2 simts c3 este curat şi bun. Dacs pentagrama este 
utilizats de un om rsu i se va mtoarce tot r3ul pe care l-a 
infsptuit în Tntreaga să şi îl va lovi. Când se va folosi şi se 
folosesc formulele care semnifics Voia Domnului este Legea 
Dreptstii” şi, Voia Domnului este Mare {ia şi Puterea”, se 
utilizeaza' un cere magic simplificat. 

30 CONCENTRAREA GANDULUI! 

! N plan mental, gândul este o forAŞ foarte mare, capabils 
sal distruga şi s2 alcstuiascs megalumi. Putem stspani aceasts 
for (S concentrându-ne printr-un efort de voin (2 asupra unui 
scop final, a Apoi lansaro acest gând bine definit în spaţiu, 
materializându-l Gândul trebuie expediat în punctul central al 
desenului prezentat în figură 13 sub forma unei raze invizibile. 
31 CURĂȚAREA în CAPERII DE DIFERITE ENTITĂŢI MĂRUNTE 
Trasam o ax3 de la podea până” la plafon, care să” uneascs 
centrele geometrice ale acestora. Ne imaginăm c3 în incspere 
exists o farfurie care sts pe muchie paralel cu pereţii. Printr-un 
efort de voints mcepem s3 rotim aceasts farfurie în jurul axei 
încăperii cu vitez3 foarte mare, în sensul acelor de ceasornic. 
Farfuria se transforms într-un uragan. Tot ce este ră” u aparţine 
slihiilor şi dispare pentru totdeauna. Operația se va efectua mai 
ales în timpul zilei, semnifics, Voia Domnului este Legea 
Dreptstii” şi, Voia Domnului este Mare {ia şi Puterea”, se 
utilizeaza' un cere magic simplificat. se incara cu energie 
benefică şi capătă proprietăţi vindecătoare. 

32 METOMETODA DE 

VINDECARE A BOLILOR KARMCE Bolnavul este aşezat în pat, cu 
capul spre r5s5rit. Patul este tras de la perete de la cap şi 
perete se aşază” un scaun, pe care se pune un vas cu apă” de 


izvor. Dup5 şapte zile, apa din vas se varsă” pe pământ, iar 
vasul acoperit cu o pânziŞ este ascuns pentru alte şapte zile 
mtr-un loc intunccos. După” terminarea operaţiilor de vindccare, 
patul se asaz? Din nou la locul lui, iar vasul folosit se anmc5 la 
gunoi. 

Nu trebuie s5 uitsm că, dac5 omul este bolnav, boala este 
extrasA din corpul s5u şi absorbită” de aps. Dac2 ins)l omul este 
sănătos şi drept-credincios, apa aflată la capstul patului se 
incarcs cu energie benefici şi capiţa proprietsu vindecstoare. 

33 CURAŢAREA GANDURLOR PRIN m'aGIA GESTURILOR 
Răsucim mana dreapts de şapte on în jurul capului, strsngem 
punmul, apoi Q desfacem şi scuturam palma de ceea ce am 
strsns” din jurul capului. În următoarele 10 minute nu ne va veni 
nici un gsnd rsu. 

R3sucicuRATAREA GÂNDURILOR PRIN MAGIA GESTURILOR 
Răsucim mana dreapts de şapte ori în jurul capului, strângem 
pumnul, apoi îl desfacem şi scuturam palma de ceea ce, am 
strsns” din jurul capului. tn urmăToarele 10 minute nu ne va 
veni nici un gând rău. 

34 CURĂȚAREA ENERGETIC! NEGATIVE A VECINILOR Ne 
imaginsm c2 vecinul nostru este a; ezal într-un lotus, complet 
dezbra” cât. Smulgând cu mâna dreaptă petalele lotusului, îl 
obligsm s3 se acopere din nou cu alte petale albe. Acest 
procedeu asigura purificarea energetică a persoanei vizate timp 
de circa o săptămână 35 DUEUL ENERGETIC Ne aşezăm în cads. 
Cu mâna dreapt3 deschidem deasupra capuluj un robinet 
imaginar şi privim cum se revarsS de sus în jos un con de raze 
alb-albsstrui. Ne imaginăm cum tot ce c negru se scurge în 
pământ. Fn acest timp ne simţim cuprinşi de frisoane, ni se face, 
pielea de gains”, ne simţim lresarind uş. Or, dup3 care ne 
cufundăm în cadă cu cap cu ţol (sau dăm dmmul la duş.) şi apoi 
ieşim imediat din ap3 Ne zvsntam fars s2 ne ştergem cu 
prosopul. 

Meloda se foloseşte pentru a scăpa de gândurile rele şi 
proastă dispozijie. Apa din baie (duşul) trebuie sii aib tempe- 
ratura de 18-24*C, deci bine primM de coip. 36 PROTECŢIA 
UNUICOPIL SUB TREIANI fMPOTRIVA RAULUI Când copilul 
doarme îl acoperim cu cap cu tot cu un cearşaf alb, nou. Facem 
deasupra lui şapte pase elipsoidale în sensul acelor de ceasornic 


cu msna dreapts, pronunţând fonnula LAUM ASTERIUM REM sau 
AOUM ALAUM MISTERIUM RAO. 

37 DESCÂNTEC PENTRU OPRIREA ÎNCĂIERĂRILOR Se 
pronun (3 cu voce tare, puternică, ALAUM RAUM OM. 

EGREGORI Rațiunea uman5 nu poate percepe perfect 
Infinitul, din cauza lunitelor sale. De aceea, ea creeazS modele 
ale Infinitului şi intrs m contact cu acesta prin modelul creat. 
Aceste modele sunt create? | apoi, cu timpul, distruse. Fiecare 
religie este un egregor, fiecare ramurs a stiinAei - un egregor. 

Au un egregor propriu ţările (egregor rus, englez, Indian 
etc.), oraşele (duhul oraAului), psdurile (duhul psdurii), câmpiile 
(duhul câmpului), casele (spiritul casei). Magia Alb? Este un 
egregor, buddhismul - un egregor, Zeus este un egregor. 
Aceasta este definijia clasics, teofanica, a egregorului! Ntr-un 
anume sens este un volum, o capacitate suflcteascs (psihică). 
Acest cuvânt este MAGIA MAYA ŞI A BNCASILOR Vechii maya şi 
incaşii au dus la perfec (iune Magia Creaţiei, care ms3 din 
p5cate, nu aajuns panAla noi. Se cunoaşte doarc2 asemenea 
roboților alcătui (i din diferite substanţe (raateriale) exists. 
Roboţi” compuşi din energii ale vitalului şi astralului; aceştia 
sunt capabili s? Indeplineascs voinţa oamenilor. În prezent se 
cunosc doi asemenea roboţi - Dagott şi Kink. Primal dirijeazS 
vântul, celălalt procesele subterane. Dagott poatc alunga şi 
ploaia. Formula cu care se apeleazS este, conform magiei 
clasice: OM MAGIST ERIUM VENITE DAGOTIT. 

Kink este un gnom (pitic) care vieţuieşte, pe întinderile 
cele de sub pamsnt” şi este eel ce diriguieşte for (ele stihiilor 
subp5-mantene. Se recomand2 s3 nu fie chemat, deoarece 
puterile sale, prea primitive, îl pot nimici pe om. Dagott a fost 
creat de maya, iar Kink de incaşi. Putem ajunge la magia 
vechilor maya şi la egregorul lor magic prin mantra: ALAUM 
TIGERIUM LARO MITENAO AKATI RET ROMAL Adesea folosit 
pentni a denumi spiritul universal al animalelor (egrcgorul 
pisicilor, al câinilor), duhurile (spiritele) stihiilor importante şi 
reflectanle astrale ale obiectelor materiale. Ţoale animalele au 
un spirit universal: în toţi câinii este întrupat Spiritul Universal al 
câinilor, în toate pisicile - Spiritul Universal al pisicilor. De aceea 
animalele unei specii simt concomitent, pe Întreg Pământul, 
pericolele existente. De asemenea, toate plantele au un spirit 
universal, toate firele de grsu au un unic Spirit Universal al 


graului, toate plantele de hamei - un unic Spirit Universal al 
hameiului etc. 

Recomandăm s3 nu se foloseascs termenul, egregor” cu 
acest sens, ci ş$ se denumeascs fiecare specie cu numele său, 
pentni a nu ne crea singuri probleme, în mod inutil. 

ASTRALUL Multe sisteme antice nu recunosc structure cu 
cele şapte realitsti, caracteristical pentni Magia Albal 
Superioars, teosofie şi teofanie. Aceste sisteme Împart lumea în 
doar trei niveluri: lumile material şi metaeterics sunt inclose în 
lumea fizică; Vitalul şi Astralul formeazS lumea sufletului, iar 
Mentalul şi nivelurile superioare constituie Lumea Spiritului. 
Vechea Kabbala şi Magia clasic5 inclins s5 denumească” prin 
astral nu lumea emoţiilor şi pasiunilor inimii, ci un mtreg 
complex de lumi, de la metaeter la mental. 

Vom examina nivelurile acestui gigantic Astral pentru a 
afla ce fenomene supranaturale pot fi observate fn planul fizic şi 
cum se explicit acestea, 

Aici este prezentats teoria fundamentals a Magiei Albe. 
Orice retets se bazeazal pe această” teorie şi se deduce din ea. 
Teoria se compune din zece vârfuri. Aceast8 cifrjl, zece, 
semnifics Magia Alb3 Ea are sensul de Dumnezeu că Forts, 
căruia îi sunt upuse nou5 forfe (Arhanghelii). Cifra zece şi 
dumnezeiescul Tetragrammaton ne apar3 de rău şi cheams 
Magia Alba. În continuare este prezentat (fig.14) semnul 
Tetragramraaton care are codificate în el Metratron, Michael, 
Annael şi egregorul Magiei Albe. 

G. 14 

ALCHIMIA Alchimia, cea mai veche dintre ştiinţe, este 
ecoul cunoaşterii transferurilor nucleare, pierită în catastrofs. 
Prima carte de alchimie a fost scrisS de Falsul Democrit. Apoi au 
ap3mt cărţile Falsului Platon şi Falsului Pitagora în care, dincolo 
de mişcarea colorats a dragonilor şi leilor, se strsvede taina 
dumnezeirii care se naşe şi moare veşnic. Transformarea pe 
care a suferit-o Dumnezeirea (Zeul) era repelata acum la scars 
mics, acolo unde se rotesc, precum planetele, ipostaze ale 
materiei şi raţiunii. Omul a fost obligat s5 treacă prin moarte şi 
întuneric, că s5 renască iar, peotru lumina. Diversele acţiuni 
asupra substanţei au putut naşte chiar monştri biologici. lar 
tinta alchimiei este piatra filozofaia, substanţa universalA care 
transformA raetalele în aur, vindecs bolile şi amelioreazi 


caracterul omului. Lată cum arată reţeta chimistului francez Jean 
Baptiste, ce] care a descifrat reţetele alchimiştilor: Pentru a 
obţine elixirul înţelepţilor, se ia mercur (argint viu) filozofal şi se 
csleste până se transformă mtr-un leu verde. Apoi se csleste 
raai departe, mai puternic şi se transformă într-un leu roşu. Se 
incslzeste în continuare, până” la fierbere, dar nu se fierbe (!), 
tinsnd acest leu roşu pe baie de nisip cu alcool acru de struguri; 
se evaporă lichidul şi mercurul se va transforma într-o substanţă 
precum cadmiul, care poate fi tăiată cu cuțitul. Se aşază 
substanţa aceasta într-o retorts unsă la interior cu lut şi se 
distileaz3 faYa grabă. Se culeg separat lichidele rocii albe care 
rezultă. Se obţin o flegmă insipidă, spirt şi nişte picături roşii. 
Aburii kimerieni vor acoperi retorta cu giulgiul lor şi înăuntru 
vom g? Şi adevăratul dragon, c3ci el îşi msnancil singur coadă!” 

Alchimiştilor le aparţin remarcabile descoperiri. Lată ce 
scria Paracelsus: Jjimeni numi va putea demonstra că mineralele 
sunt fără” via. C3ci sarurile, piritele şi quintesentele şi pietrele 
sunt înzestrate cu viaţa, la fel ca risdacinile sj ierburile şi 
roadele.” Paracelsus a ficut o descoperire remarcabiia: c3 
sifilisul se vindecs cu vapori de mercur. El nu cunoştea nici 
medicină, nici chimie modernă, dar, cu toate acestea, trata 
boală, sprijinindu-se pe astrofogie. Mercurul este metalul lui 
Mercur. El pomea de la, opoziţia” dintre Venus şi Mercur şi, prin 
urmare, opozi (ia mtre boală pe fond de dragoste şi emanaţia 
emisarului zeilor (metalul mercur). 

Demonstrând consistenja alchimiei vom prezenta un citat 
din Bergier (un savant francez): Dispunem de numeroase dovezi 
care demonstrează c3 alchimiştii erau capabili s3 produci aur şi 
exists chiar medalii bstute din aurul alchimiştilor. Poate c3 ar 
trebui s3 se dea mai mults atenţie celor relatate de alchimişti 
despre aşa-numitele metale secundare. Astfel, unii dintre ei au 
încercat să transforme în aur nu cositorul obişnuit, ci un Tcositor 
cu lumins verdet. Dacă presupunem c3 acest Tcositor cu lumina 
verdet este taliul, care seamsna foarte mult la aspect cu 
cositorul, iar pus pe foe ds o lumină (flacără) verde, vom deţine 
secretul aceslei transformări. Căci este suficient ca taliul s3 
piardă doar o singurs particuia alfa pentru a se transforma în 
aur. Atât despre alchimie. La sfârşitul capitolului vă prezentăm 
tabelele kabbalislice de corespondențe, care arats cum sunt 


influențate însuşirile omului de către planete, metale, pietre 
preţioase, plante şi animale. 

MAGIA MINERALELOR Mineralele, metalele, rocile, în 
calitatea lor de corpuri mate-dale, care sunt antene cosmice, au 
o viaţă, o naştere şi o moarte, dispun de propriety magice. 
Conform Kabbalei, ele corespund planetelor şi se influenjeaza 
între de, aşa cum rezultă din tabelul 1 

Pentru a lărgi orizontul cititorului prezentăm, în tabelul 2 
culorile şi aromele planetare. 

S3 descriem deci proprietăţile pietrelor preţioase. 

Dlamantul Conferă virtute, barbstie, aduce biruin (a Dar el 
nu promite prea mari succese celui ce-l cap5t5 pe bani, iar aflal 
în posesia unui criminal sau tâlhar atrage asupra acestuia 
forţele malefice. Se considers că diamantul alungs intenjiile rele, 
dar nu se poate opune lucrărilor diavoleşti. Diamantul cu ape 
(nuanţe) verzui este aparatoni] predilect al maternitaAi. 

Lalul (piatra de culoare roşie) apără de soarele orbitor al 
pustiului. Bătrânii o folosesc în durerile de mijloc. Nu se 
recomands celor artsgosi. 

Safirul este o piatrs de o rars nobleţe. Este piatra mistics a 
lui Jupiter, piatra tinerelor cslugsriAe. Ea confers concentrare şi 
puritate sufletească în timpul rugăciunilor, întăreşte credinţa, 
loialitatea, înţelepciunea, apsrs de perfidie şi teamă, linişteşte 
patimile. Dorind s5-l atragĂ pe bsrbatul iubit, femeile îi d5deau 
pe vremuri şi bea din pocale incsrcate cu puterile safirului. O 
deosebits putere are safirul stelat, piatrs cu străluciri în formă 
de stea în şase colţuri. Raxele sale argintii simbolizeazS ideea 
de spini, iar în religie - credinţă, speranţă, dragostea. 

Rubinut era apreciat în Orient mai mult decât diamantul. 
Având proprietatea magics de a Tntoarce sufletele cstre scopuri 
măreţe, el promite putemicilor lumii acesteia victorii şi fapte 
m3rete. Celor simpli le aduce iubire şi fericire, iar prin 
schimbarea culorii avertizeazS despre pericole. Rubinul roşu- 
Intens, cu ape limpezi, oferă protecţie împotriva duhurilor 
inferioare şi vrăjilor relc, întăreşte inima, alungs tristeAea şi 
dorul, readuce puterea pierdută. Omul r5u insail transforma într- 
un demon fioros. 

Hiacttttul (zirconiul cristalin) îşi pierde strsluckea înaintea 
furtunii, apaYS de melancolie. Este purtat de descântători 
pentru a-l feri de duhurile rele. El are o putere magics, originile 


sale fiind legate de continentul dispărut al Lemuriei. Această 
piatră de culoare roşu-închis este considerate ins5talismanul 
curteza-nelor” şi are faima proastă de a împiedica aparifia 
sarcinii. 

Alexandritul îşi schimbă culoarea şi mtruchipeaza 
caracterul binar al circulaţiei sanguine a omului. Reglează 
hematopoieza şi fortiiica” vasele de sânge. 

Smaraldul confers veselie şi bucurie. Este piatră verde a 
Ve-nerei, numită şi, talismanul lui Isis” şi este responsabils de 
atrac-liile inconştiente ale omului. Se considers c5 acest mineral 
nu a atins incl puterea maxims şi c3 evoluţia să continue. 
Aceasts piatrs ocroteşte marinarii şi mamele. Ea era folosită de 
oracole în ghicitul viitorului, iar uitucii purtau pe vremuri un 
smarald la gât. Montat în aur, aparis de demoni şi alung5 
insomniile, farmecele de dragoste şi orice molime. Smaraldul 
aduce viats lung5 şi alungi inohondria. Pe cei născuţi în 
septembrie îi apars de prietenii mincinoşi şi falşi. Dacă 
smaraldul nu poate birui defectele posesorului sau, el se sparge 
şi-şi pierde proprietstile magice. 

Topazulauriu este denumil, piatr3 a iluminării”. Este folosit 
ca mijloc de prevenire şi alungare a nebuniei, insomniilor şi 
deochiului. Celor născuţi în noiembrie le aduce iubire şi 
fidelitate, cclor născuţi în mai - fantezie debordantă şi furii 
nejustificate. Talismanul preferat al iubitorilor de dulciuri. 

Peruzeaua (turcoazul) arc proprietăţi excepţionale. 
Potoleşte vrajbă şi ccrturile, furia nejustificata'. Oamenilor buni 
la suflet le aduce belşug în casii, iar pentru cei r3i devine un 
duşman neîmpăcat. Piatra tansra” are o nuantal alb-albăstruie, 
cea măturiŞ -albastru-deschis până” la albastru, iar cea veche - 
nuanţe albastre-verzui. Ea semnaleazii primejdia iminentă, 
irabAtranind viizand cu ochii (îşi schimbs culoarea) sau 
pierzSndu-şi strsluctrea inainlea unei nenorociri. Dacs este 
purtats de un bolnav incurabil, far5 sperants, peruzeaua moare 
definitiv. 

Hematitul este închis la culoare, cu reflexe metalice, iar 
dups şlefuire capăta” culoarea sângelui de porumbel. Este vestit 
că talisman al practicanţilor magiei negre, al vrsjilorilor. Cu el se 
trasează cercurile magice la chemarca duhurilor, precum şi 
semnele kabbalistice. Hematitul vindeca abcesele. 


Amazonitul, piatra verzuie cu incluziuni, poate reda 
oamenilor aspiraţiile tinereţii, este prielnic pielii şi vindecis 
slsbiciunile şi oboseala nervoasi. Numit şi labrador, forţa să ne 
este ascunssS, csci aceasts piatră este nasculs de lumea 
hiperboreenilor. Amplified tendinţa spre viziuni (vedenii) şi spre 
legsturi cu lumea supranaturaia. 

Piatra soarelui (aventurinul - varietate de cuarţ). 
Scânteierile sale aurii simbolizeazi bucuria, veselia, sAnstatea 
spiritului, limpczimeaminAii. 

Piatra/unit (adularul sau filinitul). Strslucirea sa rece şi 
mată produce visare, uşurin {a şi tandretc. Vindecă bolilc de 
rinichi. 

Forţa magics este dată de Lună nous, c5nd capsls o 
str5lucire că de gheatil, 

Opalul iradiază în toate culorile curcubeului. Au 
indrizneala s3-l poarte doar cei nsscuti în octomhrie. Din 
vechime se crcde c5 atrage inimile spre r5u, trezeşte suspiciuni 
rsutacioase, stârneşte certuri, intuneca' minlea, da teamal de 
întuneric şi spaime de tot felul. 

Pertele au doar influenţe negative. În mina oamenilor ră” 
i, perlele se intuneca'. Le putera purta numai în şirag. 

Coralul este prielnic tuturor şi nu este indicat doar pentru 
ghicitori. Vindec5 nervii, ulceraţiile de tot felul, apars de deochi. 
Cu ajutorul coralului se recapsts memoria (vindecă amneziile). 

Gagatul (jaisul) este asemsniitor cărbunelui (de fapt, o 
varietate de antracit); se şlefuieşte uşor. Are puterile lumii 
strsvechi. Alins despavtirile şi durerea sufleteasca’, d2 uitarea în 
iubire. Vindecă guta şi convulsiile (spasmele). Cuartuljumitriu 
este piatra clarvăzătorilor. Starnes. Te fantezia. 

Moronul (cristalul sau cuartul negru) este talismanul 
necro-man (ilor şi spiritologilor, înlesneşte contactul constiinjei 
cu lumik superioare. 

Ametistul (cuartul violet) fereşte de alcoolism, îl face pe 
om mai bun, mai milos, alungs gsndurile rele, aduce vise 
frumoase şi fericitc (faste), d& un tonus bun şi incurajeazS. 
Ametistul ajuts la netezirea ridurilor şi scoaterea pistruilor. 

Ochiui de pisicA (corindonul) protejeazS Jmpotriva 
necazurilor în dragoste; ochiul de tigru - împotriva perfidiei şi 
vicleniei oamenilor; ochiul de şoim - este de ajutor în luptă 
dreaptă cu duşmanul. 


Carneoiul atrage inimile admiratorilor unei femei, ap3r5 
de izbucnirile de furie. 

Heliotropul este o piatrs semipretioas)l de culoare verde- 
In-chis, cu picuri roşii. Este talismanul militarilor. 

Agatut negru conferă puteri asupra forţelor infemului, 
apari de pericole, confers bsrbatilor farmecul iubtrii, ascute 
auzul. Sardonixul confers protecfie împotriva necazurilor în 
dragoste, ap5r2 de urs, de minciuns şi necredint3 Celor nsscuti 
Tn august le prevesteşte clsStorie fericit5 şi viat3 lungs. 

Jasfntl Jaspurile cu ape reci descopers cele nevszute 
ochilor şi ridic3 v51u! Viitorului. Jaspul roşu reduce hemoragiile, 
iar eel cu nuanţe itttunecate ap2r5 de otravs şi ur. Este o 
piafra foarte benefică. 

Fn descrierea mineralelor am amintit de hipcrboreeni. În 
toate zonele PSmantului exist2 credinţe şi legende despre oraşe 
devenite nevszute, intrate sub pamsnt sau ridicate la ceruri. Ele 
exists p2n5 astăzi, deşi au devenit mistice, că duhurile. Numele 
lor sunt: Shambala, Tebu, Vârful Omul, peştera lui Zamolxis, 
palatul pro-rocului 2x>roastru etc. Fntre acestea se aftal şi 
lumea hiperboreenilor. 

Retrele preţioase (mineralele) influentcazS soarta 
oamenilor, în funcţie de lunile anului. Un anumit num3r de zile 
(o luiis) piatră are puteri maxime, în restul timpului puterea Ţi 
scade. Exists două” sisteme: antic şi actual, în principal şi unul 
şi celslalt se apropie de adevăr (tabelul 3), Vom arsta şi 
corespondenţa metalelor şi a pietrelor preţioase dup3 semnele 
zodiacului (tabelul 4), ca şi cea a plantelor şi culorilor (tabelul 5). 

In fiancee de îmbinarea culorilor, plantelor, metalelor se 
formează” trssfiturile omului. Mulle aspecte din naturs sunt 
supuse acestor dependente (tabelele 6 şi 7) şi, prin studierea 
lor, putera descoperi legi cutremura'toare ale naturii. 

Planela Metalul Piatră prețioasă Scare Aur Granat roşu- 
aprins Luna Argint Diamant Mercur Mercur Carneol Marte Fier 
Ruhin Jupiter Co şi lor Safir Saturn Plumb Obsidian Venus Aramă 
Smarald Tabelul 2 

Planeta Culoarea Mirosul Scare Auriu Parfumul 
heliotropului Luna Argintiu Stânjenelul Mercur Curcubeu 
lenuparul Marie Verde Parfum de verbina Jupiter Roşu larba 
neagră (pelin) 

Saturn Azuriu Mentă Venus Negru Floare de mac Tabelul 3 


Luna Sistemul antic Sistemul modern lanuarie Granat, 
Hiacint Granat, Alexandrit Februarie Hiacinl, Ametist Ametist 
Martie Ametist, Jasp Acvamarin April ie Jasp, Safir Diamant, 
Zircon Mai Agăţ. Smarald, Safir Smarald, Nefril lunie Smarald, 
Agăţ Perl a, Agăţ iulie Onix, Smarald, Rubin 

„ Steaua de rubin” 

August Sameol, Sardonit Piatra lunii S epic m brie Safir 
Safir Octombrie Beril (acvamarin) 

Ochi de pisic3 

Noiembrie Topaz, Beril Topaz Decembrie Rubin, Peru zea 
Zircon auriu Tabelul 4 

Semnele zodiacale Metalul Pietrele preţioase din sistemul 
străvechi Berbec Fier Sardonit, Ametist Taur Cupru Agăţ. 
Cameol Gemeni Mercur Topaz, Beril Rac Argint Smarald, 
Calcedonie Leu Aur Rubin, Jasp Fecioars Mercur Smarald, Safir 
Balantal 

Cupru Diamant, Beril Scorpion Fier Topaz, Ametist 
Săgetător Cositor Hiacint, Granat Capricorn Plumb Onix. 
Crysopras Vărsător Plumb Safir, Obsidian Peşti Cositor 
Alexandrit, Acvamarin Zodie Culoare Plantă Berbec Roşu 
Gheranium Taur Roşu-portocaliu Nalha de grădină, Dalie 
Gemeni Portocaliu Orhidee Rac Chihlimbariu Lotus Leu Galbcn- 
verzui Floarea soarelui Fccioara Verde-gălbui Ghiocel Balanța 
Verde-smara Id Aloe Scorpion Vcrde-albastrui Cactus săgetător 
Albaslru Trestle Capricorn Indigo Pel în negru VSrsator Violcl 
Pelin Pcsti Rosu-zmeuriu Mac Tabelul 6 

Planet a Animal Păşar e Locuitor al ape lor Copac Scare 
Leu Vultur Li pan Stejar Luna Pisică Lebad Crab Nuc Mercur 
Măimuţ a aPapag al Peşti zburători Măslin Venus Taur Porum 
Focă Mirt Mane Lup Cocoş Vulpe de mare Jnepeni Jupiter Eldant 
P3un Dclfn Mesteacsn Satum Ţap Liliac Moluses Pin Planeta 
Soare Simt Calitate Defect Soare Conştiinţa credinţa mândrie 
lună Vedere Sperants Invidie Mercur Vorbire Binefacere 
Zgarceni e Venus Gust Abstinenţa Voluptat e Martc Simt tactil 
Forţa Furie Jupiter Miros Simt al dreptăţii LScomic Saturn Auz 
fntelepciune Lene CAPITOLUL V DESCÂNTECE PROCEDEE DE 
VINDECARE Ce este Magia veche În Rusia medievaia vrsjitoria 
era foarte larg. Vrăjitori sau vraci existau, practic, în fiecare sat, 
Diferenţa dintre ei era că, de cele mai multe ori, vrăjitorii aveau 
o înfăţişare respin-gatoare, ochi rai, recurgeau frecvent la 


ajutorul necuratului şi puteau face atiit bine (uneori), cât şi rău. 
Vracii însă se adresau sfinţilor creştini, foloseau rugsciuni, de 
cele mai multe ori vindecau cu ajutorul ierburilorde leac, dădeau 
sfaturi bune. Şi unii şi ceilalţi ficeau acAiunea fierturii de 
buruieni mai puternicg prin descântece, de parcă introduceau 
Tn leacuri informaAii suplimentare sau le tncarcau cu energie (le 
prelucrau) cu ajutorul mâinilor, ochilor sau crucii. Uneori, 
leacurile erau aşezate pentru un timp în faţa unei icoane, ceea 
ce le întărea, de asemenea, efectul. 

Sfera activităţii lor era foarte diversS. Vrăjitorul era 
chemat pentru leacuri, pentru a desface când i s-a făcut de r5u 
cuiva, de către un alt vrăjitor, sau pentru a face altuia de r3u: 
era solicitat şi, lege” pe cineva (s5 fac3 pe ceiaialt şi se 
Tndr3gosteasca de solicitant), s3 strice casa cuiva. Ei alungau 
ploaia, furtuna, tmbunstateau rela [iile cu şefii, ajutau oamenii 
să descopere comori etc. 

Vracii erau solicitaAi, de cele mai multe ori, s3 lecuiascs 
pe cineva bolnav, uneori să prezică soarta, vremea, s3 afle cine- 
| holul şi unde-s lucrurile furate, să afle izvoare de ap5 la 
săparea unei fântâni etc. Ei mai erau chemaţi să scoată 
necuratul dintr-o casă sau dintr-un om, s5-l scape de deochi sau 
fsc5tura” rea, să liniştească duhul casei, dacă acesla incepca s3 
facs rele (s3 sar3 la bătaie, să arunce cu obiccte, $9 provoace 
incendii), să aducă bărbatul acasS (sau nevastă) după o ceartă 
etc. Şi unii şi ceilalţi susțineau cii ştiu de existenţa duhurilor 
psdurii, mlaştinilor, câmpurilor, ale caselor, de oameni | 
preschimbaji în animate (strigoi), de zombi. Se consideră cs 
acesli zombi erau, de cele mai multe on, ceea ce rezultă dintr- 
un vrăjitor, dac3 înainte de a muri nu a găsit cui s3 transmită 
puterile sale; reîntors printre cei vii, acesta se afla în csutarea 
cuiva căruia s3-l transfere neagră lui putere. 

Exists părerea ci descântecele nu se pot transmite altora, 
sau numai celor mai tineri decât magul respectiv. De unde 
aceasts superstiție? În primul rând, pentru a nu prolifera prea 
mulţi ucenici, care se pot transforma cu timpul în concurentiAln 
al doilea rând, un descântec spus măcar o dată cu mults simţire 
51 credits lasa în lume o urmă sau un clişeu; cu cât este mai des 
folosit, cu atât actioneazS mai puternic, adic3 urma lui se 
adânceşte. Dar şi reciproc: cu cât un descântec este mai des 
folosit fsra simt3minte şi credints în el, cu atât devine mai slab. 


Deoatece bstranii magi îşi pregăteau arareori ucenici, ei se 
străduiau din toate puterile ca descântecele să nu cads în 
maimle unor nechemaţi. În tratamentul bazat pe formule 
verbale este de niare ajutor sistemul de imagini şi senzaţii 
folosit. Observându-l pe bfitrsnii vr8jitori sau vraci în timp ce-şi 
excrcita puterea, se constată c2 aceştia nu folosesc asemenea 
sisteme; de unde le vine atunci puterea care duce la rezultatele 
uimitoare pe care le obţin? Sistemele de imagini şi senzaţii sunt 
indispensabilc pentru a determina starea necesară a energiei şi 
psihicului vindecătorului, pe când magicienii experimentați îşi 
pot comanda aceasti stare instantancu, fars pregătiri 
preliminare. Analog, un om nepregătit, pentru a produce în 
palms se va strsdui s3-şi imagineze soarele, apă fierbinte sau 
altceva similar, pe când unul pregătit în acest domeniu îşi aduce 
pur şi simplu msna în starea de caidurs. Un magician începător 
foloseşte cu mult folos imaginile şi senzațiile Jn activitatea sa, 
producând efectul dorit cu ajutorul lor. Dar cum poate fi 
recunoscut? Fn timpul examinsrii bolnavului trebuie să urmăriţi 
nu numai pacientul, dar şi propriul for interior. Este posibil s2 
simţiţi în interiorul dumneavoastrs diferite stări -memorati-le. 
CSnd veţi constata rezultate demne de consemnat, str3duiti-vă 
s3 memoraţi care a fost starea care le-a însoţit în timp. Este 
complicat, dar trebuie retinuts aceasts stare în care s-a otyi-nut 
efectul de vindecare. la ultima instanţi, lucrul cu descântece şi 
incantaţii sau rugăciuni este manipularea propriei stări de 
energie şi a propriului psihic, care ia naştere din urmstoarele 
componente: dorints, credinţă, simboluri, ritm, contactul cu 
bolnavul, imaginea şi sentimentele. 

Aş dori s3 atrag atenfia asupra faptului că în vechea Magie 
se dădea mare important priceperii de a-f injelege pe oră, de a-l 
sim (i, de a-l compstimi; atunci vindecarea începea inc? Înainte 
de aplicarea tratamentului. Amintiţi-vă c3 dacă aiaturi de 
dumneavoastră exists un ora csruia sunteţi gata sS-l deschideli 
tot sufletul, care simţiţi c5 vs înţelege, cs v3 primeşte în sufletul 
lui, vs este mult raai uşor, atât moral cst şi fizic. De aceca, dac3 
a (i decis în mod serios şi ferm ş$ deveniți vjndecstor, invBtati 
să” -l mtelegeti pe ceilalţi, nu s3-l judecafi şi şi-l condamnaţi. 

VRAJITORII Teama superstitioas5 faţă de vra” jitori se 
bazează pe convingerea populară c3 ei to (i se afia în cele mai 
strânse relajii cu necuratul, că dracii nu numai c3 le îndeplinesc 


toate ordinele, dar îi şi plictisesc, cerându-le mereu ceva de 
fscut. 

Vrăjitorii pot fi din na? Tere sau cu wia lor, dar nu cste nici 
o diferenţă între aceste două categorii, dear cs cei din urtna 
sunt greu de recunoscut în mulţime şi nu e ksne să ne fcrim de 
ei. Vrăjitorul din naştere are, în credinţa popular, o genealogie 
proprie: o făt mare naşte o fată, aceastala rândul ei naşte tot o 
fată, iar băiatul născut de cea de-a oeia fcvine o dată cu vârsta 
vrăjitor, iar fata care se va naşte va fi vraitoare. 

Pe langs cele dou3 categorii de ha/Aexista, deşi foarte rar, 
vrăjitori fIMI voia lor. Înainte de a nuri, fiecare vrăjitor se 
străduieşte s3-şi transfere cuiva forţa. Pacrea să vrajitoreasc, 
c3ci altfel se va chinui mult şi nicj. PaAul nu-l primeşte”. De 
aceea oamenii cu experienţă şi cunosci-jn de astfel de lucruri 
evita cu mare grijs să ia ceva din nifiinue lui, chiar şi rudele cele 
mai apropiate se (în la distant chiar dacA va cere de bAut, i se 
va da vasul cu ap3 astfel focft să-l poats [I[ISur-Se povesteşte c3 
un vrăjitor a chemat o fată şi i-a zis: JI. &'” Fata V~ dat seama 
ce vrea şi i-a rsspuns: Dă-l cui ţi-a dat” Vrăjitorul a gemut, a 
scra-snit din dinţi, s-a mvinetit tot. Ochiii s-au înroşit. În clipa 
aceea a venit sB-l vadă o nepoată; ei-a =t? | ei: Tme, că amin- 
tire!” Nepoata, în nevinovăția ei, i-a It mana - vrajitoru) a 
hohotit hucuros şi a Tnceput şi-şi trag! suDetul. Vrăjitorii far3 
voia lor pot fi salvaţi prin cain! 3 preotu! Le ctejte, pentru ei se 
rostesc rugăciuni la mănăstiri, dar pentru cei deveniți vrftjitoriAu 
voia lor nu există sc5pare. 

Pentru a demasca Vrăjitorii, în W[] zone se f-osesc trei 
remedii: lumânarea de la Florii, lemne derlop tremur3tor şi o 
nuia de scoruş. Dacs se aprinde lumânarea preptita cu stiints. 
Vrajilorii şi vrftjitoarele vor apărea cu picioarele ţi sus; dac3 în 
Joia Mare se face focul cu lemne de plop tremuAlCT-mediat a 
vrăjitorii vor sosi să cears cenuşa Nuieluşa de scons ajuta la 
recunoaşterea acestor răuvoitori la slujba din dimine4a Paştelui; 
ei stau cu spatele la iconostas. Acesta este coitiderat 
pretutindeni că mijlocul eel mai sigur de recunoaştere, iifera 
numai momentul considers eel mai potrivit (unii. Consifcra c3 e 
mai bine că recunoaşterea ş$ aibă loc la slujba de prânz din ziua 
de Paşti cel care o face fiind îmbrăcat cu totul nou şi curat). 

Vrăjitorii se mai pot cunoaşte şi în alt fel. Se zice că e bine 
s5 se ia în mână primul ou al unei găinuşe tinere şi, în timpul 


slujbei din dimâncata primei zile de Paşti, persoana respectivă 
să stea într-un loc al bisericii de unde se văd toţi cei aflaţi acohr 
atunci se disting chiar şi coamele de pe capul vrăjitorilor. 

Mai sunt şi alte mctode de recunoaştere, mull mai stranii; 
între acestea există şi următorul procedcu: se asazii un cuţit cu 
tăişul în sus şi se spune o rugsciune de duminics (Invierea 
Domnului) de la coadă la cap; atunci vrăjitorul începe ori să urle, 
ori să înjure urât. 

Alt mod de descoperire a vrăjitorilor este eel cu ajutorul 
lămâiei care a stat patruzeci de zile pe masa din faţa altarului. 
Dacă se pisează aceasta tămâie şi pulberea se introduce apoi în 
vin sau bere şi se dă unui om suspect să o bea, acesta va începe 
să umble din colţ în colţ, fără s3 nimerească ua. Dacă 
vrăjitorului astfel descoperit i se va da să bea zoaie, chiar şi 
lături de la spaiatul rufelor, el le va bea fără rezerve şi-şi va 
pierde apoi toată puterea. 

Toată această preocupare pentru a găsi mijloace de 
combatere a vrăjitorilor decurge nemijlocit din credinfa de 
nestrămutat a poporului în f3catur2” sau lucratura”. În aceasta 
constă toată activitatea vrăjitorilor, prin ea se explică influenţa 
lor în mediul sătesc, aparenta cinste de care se bucură şi 
plecsciunile ce li se fac la ficcare mtalnire, precum şi tratajia cu 
băutura de fiecare dată. 

Efectul nefast al. Făcăturii” - în orice mod s-ar manifesta 
ea: schizofrenie, epilepsie, furie, chiar şi delirium tremens” - se 
otyine datorital deochiului”, descântecelor, prin trimitere” sau 
aducere” de obiecte etc. Se dcscanta pâinea, sarea, apă şi 
altele, se trimite f5catura” pe o paia de vânt şi lucrurile 
descântate sunt aduse şi lăsate în calea celor vizaţi: cine le va 
ridica, se va îmbolnăvi; o femeie a giisit un ou descântat la 
fântână, l-a ridicat şi a Tnceput ş$ strige cu mare glas; altă 
femeie a găsit pe drum o în care erau o camassS, un brsu, o 
cruciuliţă şi nişte i; de cum a ridicat legăturica, n-a mai putut 
mânca, s-a mtristat, nu i-a mai fost drag5 viaţa; cum a dus 
legăturica la loc, de unde o luase şi a lisat-o în drum, imediat a 
dat semne de vindecare. 

Procedeele la care se recurge în flcaturi sunt foarte 
diverse. Pentru un vrăjitor cu puteri man este suficient s3 
arunce doar o privire rea pentru a-l face pe om s3 bolească. 
Pentru altul cu puteri mai mici este necesar un praf descântat 


pe care-l va trimite pe dirccAia vântului spre eel vizat; dacă un 
singur firicel de praf aj unge la victimă, treaba este f3 cută. Este 
suficient s3 păşeşti peste un obiect descântat de un vrăjitor 
puternic sau să” te aşezi în locul pc care 1 -a vrijit acesta şi 
boala se va prinde. Gate un vrăjitor fl loveşte doar uşor pe umăr 
pe eel vizat şi acesta se îmbolnăveşte. 

Vrajitonil care a făcut vraja nu mai are putere s3 o Măture. 
Trebuie căutat un altul, chiar şi mai puternic, pentru a o desface 
şi invers, dacă un vrăjitor a apucat s? Asigure pe cineva 
împotriva oricăror vrsji, un altul nu mai are nimic de (2cut, căci 
nu-l mai poate atinge. Acesta se remarcă mai ales la nunţi, unde 
se concentrează cea mai mare parte a activităţii vrăjitorilor. 

Penim a-l fcri pe miri de faciituri”, vrăjitorii sunt chemali, 
de obicei, cu respect la nunţi, mtampinati inc5 de la intrare de 
gazdă cu o plecăciune adancs şi cu un psharel de vodcs. Al 
doilea păhărel îl va cere chiar vrajitonil şi apoi va începe cu 
tragerc de inimă să facă vrăjile binefăcătoare, pentru a preveni 
orice posibilitate de făcături rele; ia din mainilc gazdei pâinea şi 
sărea care i-au fost oferite, rupe pâinea în bucățele, le presara 
cu multă sare şi le arunc5 în toate pantile. Dup2 ce scuipă de 
trei ori spre răsărit, el intr3in casă, controleazS toate ungherele, 
sufls şi scuipă asupra lor, apoi mtr-unul aruncă boabe de secars, 
în altul o iarbă pe care a adus-o, iar în celelalte doul pune 
cenuşa: boabele de secars sunt împotriva făcăturii rele, 
buruiana adus5 - pentru sSnatatea mirilor. Apoi verifică cu 
atenţie dusumelelc, dacs nu s-a aruncat vreo pulbere galbens - 
un cunoscut şi primejdios mijloc Vrăjitorii pot fi din naştere sau 
cu voia lor, dar nu este nici o diferents între aceste două 
categorii, doar cs cei din urm3 sunt greu de recunoscut în 
mulAiine şi nu e lesne să ne ferim de ei. Vrăjitorul din naştere 
are, în credinţă populară, o genealogie proprie: o fată mare 
naşte o fată, aceasta la rândul ei naşte tot o fată, iar b2iatul 
n3scut de cea de-a treia devine o dată cu vârsta vrăjitor, iar fata 
care se va naşte va fi vrăjitoare. 

Pe lângă cele dou3 categorii de bază exists, deşi foarte 
rar, vr3jitori f3ra voia lor. Înainte de a muri, fiecare vrsjitor se 
străduieşte s3-şi transfere cuiva forţa, puterea să vrsjitoreasca, 
csci altfel se va chinui mult şi nicj, pământul nu-l primeşte”. De 
aceea oamenii cu experienţă şi cunoscători de astfel de lucruri 
evits cu mare grijă să ia ceva din mâinile lui, chiar şi rudele cele 


mai apropiate se ţin la distanţă; chiar dacă va cere de băut, i se 
va da vasul cu apă astfel încât să-l poată lua singur. Se 
povesteşte că un vrăjitor a chemat o fată şi i-a zis: la, tine!” 
Fata şi-a dat seama ce vrea şi i-a rsspuns: Dă-l cui ţi-a dat!” 
Vrăjitorul a gemut, a scrssnit din din (i, s-a învineţit tot, ochii i s- 
au înroşit. În clipa aceea a venit sS-l vadă o nepoată; el i-a zis şi 
ei: Ţine, că amin-tire!” Nepoata, în nevinovăția ei, i-a luat mâna 
- vr3jitorul a hohotit bucuros şi a început s3-şi trag3 sufletul. 
Vrăjitorii fără voia lor pot fi salvaţi prin căinţă, preotul le citeşte, 
penim ei se rostesc rug3ciuni la m3nastiri, dar pentru cei 
deveniți vrăjitori cu voia lor nu exists scăpare. 

Pentru a demasca vrăjitorii, în unele zone se folosesc trei 
remedii: lumânarea de la Florii, lemne de plop tremurător şi o 
nuia de scoruş. Dac3 se aprinde lumânarea pregătită cu ştiinţa. 
Vrăjitorii şi vrsjitoarele vor ap3rea cu picioarele în sus; dacs în 
Joia Mare se face focul cu lemne de plop tremurător, imediat toţi 
vrăjitorii vor sosi să cears cenusil. Nuieluşa de scoruş ajuta la 
recunoaşterea acestor răuvoitori la slujba din dimineaţa 
Paştelui; ei stau cu spatele la iconostas. Acesta este considerat 
pretutindeni că mijlocul cel mai sigur de recunoaştere, diferă 
numai momentul considerat cel mai potrivit (uaii-considers cs e 
mai bine că de a face r3u; se uită” şi în soba, dacă nu s-a pus 
acolo niscaiva buruianal de la care vine o duhoare rea, ce 
ameţeşte lumea şi dă dureri man de cap, ba chiar îi face pe câte 
unii să vomite (au fust cazuri în care oaspeţii veniţi de departe 
au plecat de la mints din aceastal cauzS, ba chiar s-a întâmplat 
s3 se amine nuntă). Apoi vrăjitorul iese în curte şi ocoleşte de 
trei ori caii care vor fi înhămaţi la trssura mirilor. Verifică 
harnaşamentul, să nu fie vreun mărăĂcine sau altceva ţepos. În 
casa” aruncis asupra mirilor boabc de secară, îi pune s3 treacs 
peste un cojoc negru Tntins la picioarele lor, reducând la zero 
efectul oricăror. Facsturi” cu care un rsuvoitor ar dori s5 
intervină. Însoţindu-l pe miri spre biserics, la fiecare rsscruce şi 
la fiecare poartă” (considerate drept cele mai periculoase locuri) 
el şopteşte descântece. Pa mtoarcere le spune tinerilor 
cssatoriti s3 meargs pe un alt drum. La mas2 ridics primul 
paharul m cinstea mirilor şi urmstoarele şi se îmbată primul, 
dup5careestedus acasă lael. 

Împotriva tuturor relelor făptuite de vrăjitori s-au gssit o 
mul (ime de remedii, dar cu efect prea mic: între ele sunt ceapă, 


usturoiul, chihlirabarul, tămâia, care sunt nesuferite vrăjitorilor, 
crucca cusută pe basmaua miresei, o monedă ce i se pune 
miresei în ciorap, şoptind descântece, un ac fars ureche, cusut 
în poala rochiei de mireasS, seminte de în puse în pantofi. Toate 
aceste mssuri le ia peţitoarea, dar vrăjitorul are un mijloc mai 
tare decst toate - o păstaie de mazăre cu nouă” boabe. 

De cele mai multe ori vrăjitorii sunt oameni în vârstă, cu 
plete lungi şi csninte, cu baibi zbârlite, cu unghii lungi. În 
majoritatea cazurilor ei sunt oameni fsnA neam, totdeauna 
neînsuraţi, dar care au ţiitoare, acestea fiind atrase de astfel de 
oameni puternici şi temu (i. Casa unui vrăjitor cste mic5 cu o 
singură fereastră, strâmbă şi se afl3 la marginea satului, iar uşa 
este mereu zăvorâta. Vrăjitorii dorm ziua, iar noaptea ies cu 
nişte ciomege lungi care au un cârlig de tier la capăt. Vara şi 
iarna se imbracii în acelaAi cojoc de oaie legal cu un brâu. 
Aspectul lor este sever sj jmpresionant, prin aceasta ei dorind ş$ 
meotins impresia de putere excepţionalA asupra tuturor. 
Vrăjitorii sunt tăcuţi, se abţin de la discufii cu oamenii, se ţin 
deoparte şi nu se împrietenesc cu nimeni; umbia mereu 
încruntaţi şi moroc3nosi, speriindu-l pe toţi cu privirile aruncate 
pe sub sprâncenele că de lup. Nici pe ţiitoarele lor nu le iubesc 
şi le schimbs des. La biserica' ei nu merg aproape niciodată, 
doar de gura lumii dau pe acolo la cele mai mari saibatori. Toate 
acestea, pe de-o parte, îi subjuga” pe cei tr3itori în locuri mai 
puţin umblate, mai retrasc, iar pe de altă” parte, dau vrăjitorilor 
multă încredere în forţele lor. 

VRACII-DESCANTATORI Orice om care a acumulat anumite 
cunoştinţe se bucur3 de stimă celorlalţi. Fiecare vraci, ins3 
capats un respect deosebit al consatcnilor deoarece, prin 
cunoştinţele pe care le-a dobândit, el uşurează suferinjele şi îi 
lecuieşte pe cei bolnavi. 

Nu avem nici un temei s5 includem aceasta categoric de 
oameni, care se ocupă cu tama'duirea diverselor boli, în rândul 
celor care au dea face cu necuratul. La tar3 oamenii continuă” 
s3 pună în aceeaşi oală pe vraci şi vrăjitori, alimentând ideea 
preconcepută c3 tot ce este neobişnuit este supranatural, iar 
supranaturalul trebuie s5 includs amestecul necuratului. Vracii 
msisi, prin felul lor de a aplica tratamentele? | prin ambianta pe 
care o cer, din convingerea că în alte împrejurări leacurile nu 
sunt eficiente, creeaz3 cadrul pentru aceste superstiții şi 


credinte greşite m ceea ce-l priveşte. Ei procedează astfel fiind 
convinşi că descfintecul are principalul efect şi nu leacurile 
administrate, acestea fund doar calmante şi ajutătoare la 
vindecare. De aceea vracn se mai numesc şi descântători. 
Descântecele se invats fie direct din gură dascaiilor, fie din 
înscrisurile rsspandite în mediul ştiutorilor de carte de la tar5 
sub forma unor culegeri despre buruieni de leac şi alte leacuri 
tradiţionale. Acestea se spun aproape în şoaptă, pentru a nu fi 
auzite de un neini (iat (altfel, nu au nici o insemnState) şi pentru 
a rămâne proprietatea exclusive” a celui ce le spune. 
Descântecele sunt ihsofite de diverse miscan ale mâinilor şi 
buzelor, pentru a reţine forţa cuvintelor sau, cum se spune, a, 
sigila încuietoarea”. Vracii execută toate acestea, deşi sunt 
mânaţi doar de inten (îi bune, spre deosebire de vrăjitori, din 
care mulfi pradics vrăjitoria numai aparent convinşi, datorits 
avantajelor pe care le obţin. 

Principala deosebire dintre vrăjitori şi vracii-vindecstori 
este faptul cs primii se ascund de oameni şi cauls s2 mv2luie 
Tndeletnicirea lor într-o tains de nepstruns, iar ceilalţi lucreazS 
în vszul lumii, nu încep nici o operaţiune de vindecare far& a se 
ruga şi a-şi face cruce; în cea mai mare parte, descântecele lor 
de vindecare constau în rugăciuni adresate lui Dumnezeu şi 
sfinţilor vindecstori. E adevsrat ca şi vindecstorii îşi spun 
forraulele în şoaptă, în schimb actioneazS şi se roagă în văzul 
lumii: Se scoals robul lui Dumnezeu dis-de-ditninea {3 

Se înching i se spala cu apă proaspatspe fă, > 

Se şterge cu un ytergar curat; -t se duce din casS la uşă, 
de la u3 la poaita, 

De la poaita spre soare-răsare, 

Unde este hramul bisericii Intrsrii Maicii Domnului, ~, vine 
mai aproape, 

Face o plecsciune prea-plecats, i-o roagM să-l dea vedere 
usoars, 

În tot locul şi în orice moment. T Vrsjitorul actioneaz$S 
adesea la inspiraţie, îşi permite s3 ioventeze noi mijloace şi 
metode, doar s5 par3 cât mai de spaim şi mai neobiAnuite. El 
aşteaptă şi cauts momentele prielnice pentru a apărea cât mai 
impunistor şi mai înfricoşător, cu p5rul vâlvoi şi barba zbârnlită La 
nunţi şi sSrbstori apare nechemat şi cât mai pe neaşteptate, de 
parcs ar ieşi din p5mant. 


Vraciul-vindecstor şi descsntAtor ins3 merge pe un drum 
drept, nu se abate, vorbeşte că din carte, vindeca după 
preceptele cuprinse în manualele sale de plante şi formulc de 
leac, sau aşa cum a mv5tat de la părinţii şi dascslii s5i. 

Vr5jitorul poate fi găsit prin unghere întunecoase, 
cârciumi etc, iar când este nevoie de ajutorul lui se lasS mult 
rugat, pretinde drept plata bani mulţi şi ameninja; vindecătorul, 
în schimb, are mereu un cuvânt bun, o rugăciune, lucrează 
totdeauna cu invocarea lui Dumnezeu şi a Sfmtei Cruci (înainte 
de a descânta apă, în ea se cufunds o cruce, dându-l astfel o 
mare putere). 

Vraciul nu are lacst pe us3; oricine este bine venit 
înăuntru; casa lui este curat3 miroase a curAţenie şi a buruieni 
de leac parfumate. Viaţa lui este mereu în vszul lumii, doar 
înainte de a trece la vindecarea unui bolnav el se retrage puţin 
spre a-şi spune rugsciunile şi pentru a prepara leacul de care va 
avea nevoie. Plată pe care o cere este simbolică, el mulţumindu- 
se de cele mai multe ori cu câteva ou3 proaspete sau nu ia nici 
un fel de plats, refuzS orice, zicând că lucreaz5 de dragul lui 
Dumnezeu şi nu poate primi nimic în schimb. Dar nu este nici o 
rusjne să-l plăteşti pe vraci, el pune în vindecare multe 
cunoştinţe şi depune mult efort, c3ci la el nu se vine cu cazuri 
simple, ci numai cu boli grave. Înainte de a apela la el, bolnavul 
a fost aşezat pe cuptor că s3 se incslzeascs, a fost învelit cu tot 
ce s-a găsit mai călduros şi imblinit în casă, l-au dus la baia de 
abur şi l-au îmbăiat îndelung, i s-au fscut frecţii cu sare, într-un 
cuvsnt au făcut toţi ce le-a stat în puteri, dar v5? And că e ceva 
mult mai serios, au venit la vraci. Deci acesta va (rebui, cu 124 


Priceperea lui, s5 gsseasca” pricina bolii, cine şi de unde a 
adus-o în trupul şi în sufletul pacientului, 

Oricare ar fi cauza bolii, vraciul este convins că” aceasta 
este o flints vie. Cu ea se poate vorbi, ne putem adresa bolii cu 
ruga” -minti, cu-ordine de a parssi trupul bolnav, fsrs a mai vorbi 
de cazurile în care în câte o femeie intril diavolul şi, când trece o 
procesiune religioasS sau un preot, f3r3 a-l vedea insS, femeia 
începe s3 strige (de fapt, strigfi necuratul cu vocea ei), aruncând 
cuvinle urâte şi injura'tiiri groaznice! N anumite cazuri, bolile 
sunt chiar personificate. Astfel, cea mai rssp3ndit5 dintre boli - 


frigurile - este considerate a fi una din cele 12 fiice ale regelui 
lrod. Vraciul ştie s3 stabileascs dacs bolnavul este chinuil doar 
de una din aceste boli, de dous sau mai multe dintre ele, care 
este cea mai slabs şi, dcci, cu care să” mceaps luptă. La rsndul 
sau, bolnavul se străduieşte s3-l arate vraciului din ce cauzS s-a 
imbolnsvit - dacă” frigurile l-au prins pe când c&ră gunoiul în 
câmp, când stătea pe psmantul gol sau pe iarba umedă”. Dacs 
bolnavul acuza dureri puternice în zona şalelor, care îi tăie 
respiraţia, vraciul ştie c3 e o durere de mijloc (lumbago sau 
discopatie, dureri în zona lombară). Atunci îl asazS pe bolnav cu 
burta pc pragul casei, ia un tocstor sau un topor şi, cu partea 
neascufital loveşte uşor pe spinarea acestuia, zicând: * îs Ce 
toe eu aid? Toe durerea de ya/e. Tai cât tăi fi pe veci s? Dispari! 
e rra Diversitatea inepuizabils a procedeelor şi metodelor 
folosite de vraci pentru vindecarea diferitelor boli formeazS 
arsenalul medicinei populare, care nu se reduce doar la 
mtrebuintarea buruienilor de leac. Felul în care vindeca vracii 
reprezints un domeniu de cercetare care revine medicilor 
specialişti. 

Trebuie s3 mai menţionăm câte ceva privind poziţia pe 
care o ocupa” vracii şi vindecstoarele în mediul rural, că oameni 
bsnuiti doar c-ar avea unele afaceri cu necuratul, nu cs şi-ar fi 
vMdut sufletul acestuia. Deşi experienţa vieţii porunceşte cs 
nimeni nu trebuie s5 fie invinovsjit faA:5 dovezi, practică 
demonstreaz3 contrarul. Astfel, sStenii nu sunt deloc zgârciţi în 
a-l suspecta pe vraci. De exemplu, pe timp de noapte ei nu au 
voie s3 aprindă focul în casa lor sau sii-l lase sA ards timp mai 
îndelungat decfit ceilalţi locuitori, pentru că vecinii s3 nu creadă 
c& pregstesc vreo fiertur3 la care necuratul le da” o mână” de 
ajutor. Dar, deşi existenja lor se deruleazS în această” pozijie de 
bsnuiAi, vracii se bucura” de mults consideraţie şi respect în 
mediul sStesc. Aceasta se explics prin faptul c3 provin din 
rândul oamenilor în vârstă”, burlaci şi fete bstrsne sau vsduve 
care nu au pe nimeni şi care nu s-au cilugarit doar pentru că” au 
dorit şi devină vindeca” tori. Faptul c3 se simt totuşi în 
permanents bsnuiti îi face pe vraci ş$ aib3 un aer de severitate, 
s3 fie foarte orgolioşi şi siguri de ei. Toţi sunt, de reguls, oameni 
isteAi şi, realmente, stau cu mult deasupra celorlalji din punctul 
de vedere al inteligenţei şi cunostinjelor. 


În continuare, v5 ofer o culegere de descsntece şi re (ete 
din folclorul terapeutic. 

Împotriva durerilor de cap Privind cstre luns, se spun 
urma'toarele voibe: Tu, luna”, lună nouă, Care eşti atât de 
veche! Când pe tine te-o mânca un zmeu, Pe mine m-o lua 
durerea de cap; Se merge trei dimineţi la rând, dis-de- 
dimineaţă, la un mormânt, se fac trei plecsciuni, se ia între 
degete un pic de piimant de pe mormânt şi, frecă~nd cu 
psmantul accla locul dureros (capul), se pune p? Mantul înapoi 
pe mormânt, zicând: One este înmormântat în acest loc, fie 
bsrbat, fie femeie, aşa cum stă el aidfara nici o durere, tot aşa şi 
eu, robul lui Dumnezeu. Să nu cunosc cei durerea. 

La apusul soarelui, bolnavul, întorcându-se cu fă (a spre 
apus, spune următoarele cuvinte: Soarelc se ascunde dups 
raunti, 

lar durerea mea de cap se duce în munfi! 

Doamne, Dumnezeul nostm, Isuse Cristoase, 

Mi-am plecat capul pe crucea, ^ j pe care ai fost rustignit 
şi mă tog ţie, care ai biruit forţele raului, 

Cele văzute i cele nevăzute, 

Ai înfrânt pe cei păcătoşi, BvHJogmi biruie şi Tnfrsnge, 
Doamne, 

Şi durerea mea cea mare Ť.-&, t şi, aşa cum Tu eţi 
vindecarca A de toate boliie pe intregpsmantul, fs că boala cea 
grea s2 nu-mi mai întunece viaţă şi capul sanu mă mai doară, 
de-acum sipurerea jj'-d vecii vecilor, Amin. Împotriva durerii de 
dinti MS voi scula eu, robul lui Dumnezeu, dis-de-dimâncaf3 

Mă voi închina şi mă voi duce spre cimitir, 

Voi intra fă Sfânta Biserică şi ms voi închina la toate 
sfintele icoane. 

Apoi voi ieşi din biserică, 

MM voi duce în cimitir, 

Mă voi opri la mormânt şi-l voi întreba pe eel care zace 
acolo de ou-l dor dinfu. | aşa cum pe el nimic nu-l mai doare tot 
aşa şi pe robul lui Dumnezeu. S3 nu-l mai doară nici dinfi, nici 
gingiile, nici nimic. 

În numeh Tat&lui şi al Fiului şi a! Sfsotulut Dob, Amin. 

DM, Doamne, cuviotelor mele putere în uşurarea şi 
vindecarea durerilor şi a tot raului, Amin. 


“Doamne, Jsuse Cristoase, Fiu a! Lui Dumnezeu, 
miluieste-l pe robul tsu, mbpacatos şi scaps-l de durerile de 
dinţi. | aşa cum pe un mort nu-l pot durea dinfi, tot aşa ş$ nu-l 
doară nicicând nicipe robul eel păcătos al lui Dumnezeu, * * I şi 
nici gingiile să nu i se umfle şi nicicând nu-l supers. Bid. lar 
vorbele mele să fie cheia + jto care ferecs durerea şi răul, Amin. 

Se repetă de 21 de ori deasupra unui pahar cu api, Hcsnd 
cmce cu un cu (it şi apoi se bea apă clAtind; i gura. 

MS voi scuia eu, robul lui Dumnezeu. A M3 voi închina şi 
mă voi ruga, 

Apoi m? Voi duce din casS pe uşă şi din curte pe poartă. 

Mă voi duce în stradă şi voi privi la Lună nouă. 

W luna cea nouă s-au născut doi fraţi - Kavel şi Avel. 

Aşa cum pe ei nu-l dor dinfi, 

Tot aşa nici pe mine, 

Robul lui Dumnezeu, ş$Ş nu mă doară. 

Se descants o crengut;! De brad: Pe mare, pe ocean, pe 
insula Buiaa, 

Se afta o sfsnts şi apostoleascs biserica, >O Bn? O 
TobisericaaceeaseaBxX i Maică Donwului Precuratf s n şi cuvosu! 
Antp, ° -° 

Lecuitoml durerilor de dinți. -: * i El se roagspentru 
lecuirea durerilor A Robului lui Dumnezeu. T_& 

Aşa cum pe sfnfi slujitori ai Domnului nu-l dor. 

— | Totasa nici pe robul lui Dumnezeu. H-a 3 nu-l mai 
doară dintii, 

În numele Tatsiui i at Fiului şi al Sfsntului Dun, Amin. Jn 
credinAa c3 astfel dintii cei noi vor create san5to? | şi puternici, 
furs nici un fel de dureri. 

Dacs şoarecii rod o bucăţi de pâine, se considers că în 
locul din care au ros se afls un leac sigur împotriva durerilor de 
din? Se taie bucBtica respectivs de pâine şi se mansncii, iar 
durerea va dispărea. 

Dinlii şoarecilor sunt consideraAi cei mai tari. De aceea, 
când se schimbs dinţii de lapte ai copiilor, eel în cauzS aruncs 
dintele c3zut dup5 sob& (sau peste casS) şi spune: Oricel> ia-roi 
dintele de fier, dă-mi unul de Trei sen la rsnd se descents afar5 
la Luns nou3: Luns nous cu coame de aur, fost-aipe cealalts 
lume? Am fost. Morf ai vszut? Am văzut. 

Pe ei Ji dor dintii? Nu-l dor. 


Da, Doamne, ş$Ş nu mă doară nici pe mine, robul lui 
Dumnezeu, niciodats. 

Apoi se spune TatJQ nostru”. 

Vindecătoarea iese afars noaptea şi, vszand Luna nous, 
spuoe de trei ori: De aur, pe tine nu te dor dinfi, nici pe robul lui 
Dumnezeu, să nu-l doară. 

Mama atinge uşor copilul peste obraz în partea cu dintele 
bolnav şi spune: Copilul meuplSnge de lapalms, | nil de la 
durerea de dinţi. 

Pe dintele bolnav se asazS un beţigaş, care a fost mai întâi 
descântat astfel: Faluima, luluima, Adalaima. 

Se unge dintele bolnav cu un amestec de usturoi pişat şi 
lute. Dup& ce s-a spus descsntecul: Anghel, Avgul, Amin. 
Împotriva durerii de dinţi, a furnicăturilor; i herniei Doamne 
Dumnezeule, Isase Cristoase, 

Fe-f milă de mine, psc&tosul, Amin (se descânta” pe sare). 

În numeie Tatălui, Amin! 

Voi, zorilor, ogoif fpotolif durcrile, 

Lecuif-mi tnie, robul lui Dumnezeu, 

Hernia, durerea ţie dinfi şi toate fumicsturile, ° 

I junghiurile din oase şi once alts boals, 

Acum şi pururea şi-n vecii vecilor, Amin. 

Situ, Lunsnoua”, 

Descanta-mi şi-mi potoleşte durerea de hernie şi 
fumica'turile şi durerile de dinţi şi junghiurile, acum şi pururea i- 
n vecii vecilor, psns la cea de-a doua pogorsre a lui Dumnezeu 
pe psmsnt, Amin. 

Tmpotrfva albetif la ochi (glaucom) 

Doamne Isuse Cristoase, ai mH3 de noi, fiu al lui 
Dumnezeu'. Amin. 

Ea Siantul Gheorghepe ţin pod de fier şi în anna lui erau 
ţie! Căim: “anal cenușiu, altv! Alb şi al treilea negru. Canele eel 
cenuşiu şi eel alb şi eel negru an mâncat albeaţa depe ochiul 
robului lui Dumnezeu, crestin botezat. 

Se spune de trei ori şi se scuips. 

Ajutorul meu vine de la Dumnezeu, 

Care a făcut ccrul i pamsntul. 

Mcrgea Sfântul lurie într-o carufs Cu cai murgi şi cu patru 
rot/; Fi căruţa a gonit pe câmpie şi roţile au luat-o care-ncotro şi 
s-au tmprsstiat. 


Aşa 3 se imprsstie, s? Se risipeascs Şi albeaţa de pe ochiul 
lui, 

Robul lui Dumnezeu. 

Din ochii lui curge lacrima, 

De pe ochii lui se duce albeafa. 

Apoi se spune de trei ori Tat3l nostru”. 

Merge Sfântul Gheorghe pe un cal murg, 

Cu şaua de aur, cu biciul tot din aur. 

În urma lui alergau trei câini: Unul alb, altul roşu, altui 
negru. 

Din ochiul bolnav al lui. Canele alb albeafa scotea, 

Eel roşu sângele înlătură, 

Eel negru vederea la loc punea. 

Hei, csinii mei, luaf albeafa depe ochii frumuşei! 

Impotrtva urciorului Se umezeşte arătAtorul cu salivă şi se 
unge cu el ochiu] bolnav, repetsnd de trei ori: BinccuvanteazsS, 
Doamne! Soarele se duce spre apus, ziua cstre scare, urciorul 
merge spre vindecarc, imediat după inserare. 

Foarte larg raspandits este metoda de vindecare a 
urciorului attffindu-l ciuciu”. FScand geslul, se spune: Urciorule, 
în ciuciu, cump3r3-fi dulciuri, cumpMra-f un cuţitaş, s3 te tat, ş$ 
nu te la? l. 

Procedeul se poate aplica chiar de bolnav sau de o altă 
persoană”, 

O altă metodi constă în a pune pe urcior o ciatits fieibinte 
sau un miez de pâine cu sare. Dup5 ce s-a aplicat pe ochi, 
pâinea amestecată cu sare se aruncă” la câini. Alte procedee: 

e se unge ochiul bolnav cu apă de zahăr; 

e se leagă degetul inelar şi mijlociu de la mâna opusă” 
ochiului bolnav cu aţa neagr5; 

e într-o farfurie se pune apă curats 51 se priveşte oglinda 
de aps pans încep s3 IScriineze ochii. Se aruncă în foe de trei ori 
câte nouă boabe de orz? | se spune astfel: Cum aid boabele 
acestea, tot aa sS-l ardă focul? Ipe urciorun alt leac este 
trecerea de trei ori, în lung şi-n lat, cu o veri-ehetapeste ochiu! 
Bolnav. Cel mai în varsts din cas3 se leagă la două degete de la 
mâna oposa ochiului bolnav - mijlociul şi inelarul - cu a (3 în 
formă de opt, ise fac trei noduri. 

Împotriva durerilor de urechi Se atinge copilul bolnav cu 
urechea de crucea casei i se descânta pe ulei de floarea soarelui 


astfel: La crucea din stejar coltu-l cioplit. Aşa cum cnicea de 
stejar nu are dureri, tot aşa nici robo] lui Dumnezeu. Nu va avea 
dureri de urechi nici ziua, nici noaptea, nid dimineaţa, nici seara, 
nicipe loc nou, nici vechi, nici la Lună” nouă. În vecii vecilor, 
Amin. 

Apoi se toama csteva pic&uri de ulei descsntat în urechea 
bolnavă. 

Specialiştii pricepuţi reuşesc să vindece surzenia? | s3 
scoats ceară din urechi. Spălând urechile cu apă, pun în ele 
buckle de camfor, învelite în vată sau tifon, împreună cu fnmzuli 
{e de rauAcata. Apoi fac din hârtie cerată un tubulej, pe care-l 
introduc cu un capăt în ureche, iar ceiaialt 

Capăt se aprinde. Aceasta operajie este considerată cea 
mai eficients împotriva surzeniei. 


Toată ceară care a înfundat urechile, chiar dacă a fost 
acumulată în ani, este arsă” ' sau scoasă” pe hârtie. 

Aţi e K! > 

Impotriva surzeniei Se tăie o bucats de trestie lungal de 
aproximativ 15 cm, se cursta miezul cu un beţişor, se introduce 
apoi în interior vată, fără a o îndesa, ISsand libere capetele pe o 
distanţă de 2; 5 cm; se picura pe vata din interior cinci picături 
de ulei de eucalipt şi ulei de pin, apoi se astup5 cele douis 
orificii cu dopuri. Se desface dopul.se inhalează pe gură aroma 
din interior şi, când se umple gura cu vaporii aromaAi, se 
închide la loc şi, umflând ohrajii, se împinge aenil în urechi. 
Tubul este purtat asupra bolnavului. Se fac maximum 4-6 
aspirații la o repriză, de eel mult 4 ori într-o ors. 

Acelaşi tratament este foarte bun şi în cazurile de 
bronşita. 

Împotriva amlgadalitei, greutăţii la înghiţit, faringitei, 
esofagitei S-a dus la culcare robul lui Dumnezeu şi s-a nigat/s-a 
închinat. In marca cea mare, în ocean, se af! 3 o stâncă, Latir; 
ISngs stânca aceea este trontil Maicii Domnului; ISngs tronul 
acesta se afl& un copac cu vârful uscat; fă copactil acela sts o 
pasăre - ciocul ei e din fie/- ghearele de oţel; Ea ciuguleşte boala 
cca rea - anghina şi amigdalita. 

Durerea din gât şi n-o lăsa să scape, în veci de veci, Amin. 

Descântând astfel, se freacs locul dureros cu trei fuse -mai 
intsi cu fiecare fus în parte, apoi cu toate trei odataDups aceea, 


cu fusele se face gestui de alungare a bolii în sobi, zicând 
vorbele: De e? Ţi udă, de eşti uscats, treci în sobs de te usucă 
de tot! 

Dac3 bolnavul nu este de fats, acest descsntec se spune 
deasupra unui vas cu ap? Peste care s-a făcut de trei ori cruce 
cu degetul mijlociu, apoi se d bolnavului apa din vas s5 o bea şi 
se ung cu ea părţile dureroase, zicând: Blagosloveşte, Doamne, 

Scaps, Doamne, pe robu! Au. 

De necaz şi de nevoie, 

Şi de omul rttu şi de duşman; Miluieşte, apara i p3zetepe 
robu/râu. 

Şi în câmp deschis şi în psdure, 

Şi du-l rsul pe un pom uscat, 

SM nu-L mai încerce de-acum în vecii vecilor, Amin. 

Se iau opt fuse şi se aşazA toate în şir şi deasupra fiecărui 
fus se citeşte descântecul precedent; se tree de trei ori toate 
fusele prin mâini şi se atinge cu buza fusului gâtul celui bolnav, 
apoi cu cealalts parte a fusului se face cruce asupra gstului lui, 
iar la sfaAsit se face o cruce asupra locului respectiv cu degetul 
raijlociu şi se loveşte uşor gâtul cu acelaşi deget. 

Fn cazul durerii în gatvindecstoarea se întoarce spre 
psdure şi spune urmâĂtoarele: Stejarule, ia tu durerea de gât şi 
gâlcile de la robul lui Dumnezeu! At, i_-j. 

Dacs nu le iei, ele te vor msnca cu crengi şi rs. DS. Câni cu 
tot! Hâş 

: ţi gift awaaB ut> 

Apoi apasS cu degetul mijlociu amigdalele bolnave şi 
spune de trei ori: Mă primul, nici al doiiea, niţi al treilea. (tot aşa 
pan3 la al nouiilea). 

Vindecstoarea ia un pai din msturs, sub forms de furcă”, 
cu care atinge de trei ori gâtul bolnav, de parc3 l-ar înţepa, 
spunând: Voi descânta eu, roaba lui Dumnezeu, 

Boala cea rea, adusS de undeva. 

Ai venil de bunăvoie, 

Pleacă, boala rea, totde bunăvoie; Denu vei pleca aşa, 

Te voi alunga cu curmeu de tei, 

Cu curele grele şi te-oi aiunca sub tuf, 

Ca 2 nu mai chinui cu dureri pe robul lui Dumnezeu. Amin. 
V-u Se repets descântecul de trei ori. 


Urma” torul descântec se rosteşte împungând cu degetui 
vl-titor gâtul bolnav: _ t&Oi În lerusalim, pe răul lordan, se aft& 
un chipaios. In el şade ţin vultur, vulturul d&rama cu ghearele ji 
ciuguleşte cu ciocul gâlcile robuiui lui Dumnezeu. Le-a crăpati 
le-a wSncat. În numele Tatslui şi al Fiului, i a! Sfsntului Duh, 
Amin. (de trei ori). 

Pe mare, pe ocean, se afla o stânca albă; s-a lovit de 
st&nca cea albă o broascs rea, care ducea cu ea boala cea grea 
a lui. Broasca apicrit fi o dată cu ea s-a dus şi boala cea rea, 
Amin. 

— FOtfs 

„ali! 

Impotriva sufocării (greutate în respiraţie, congestia 
bronhiilor i plămânilor, spasme, coAmar, bătăi de Inimă) 

Sufocare adusS de vânt, de deochi, 

De vorbe rele şi fscatori! 

Va descânt şi vă trimit depaite, pe pustie, 

Pe câmpie, pe balts, 

Să-l lasatipe robul lui Dumnezeu. În pace. Amin, Doamne, 
milostive! 

Ajută-mi, Maica Domnului, s3 alung sufocarea şi bstsile de 
inims şi toate relcle! Plecaţi, pe robul lui Dumnezeu. În pace-l 
lăsaţi! Duceti-vsde aiddeparts, mapoi sf nu mai veniţi, pe robul 
lui Dumnezeu m pace-l lăsaţi. Amin. 

CSnd copilul este răguşit dup5 o bronAiti putemic5 sau 
tuse convulsivs, babele-vindecstoare o pun pe mama copilului 
s3 stea cu soarele-n spate şi ş$Ş risuceascs cslcaiul stsng. Apoi 
iau de sub calcsiul ei pământ, cu care îi fac freeze copilului. A Jt 
ab)” | f-; i> împotriva uscăturii sr 

e (o boală asemănătoare cu oftica) la copii Într-o oals 
nou3 de pământ se pune rufăria scoasS de pe copilul bolnav şi 
se fierbe. Copilul bolnav se spals cu putins aps deasupra acestei 
oale de pamsnt. Apoi vindecstoarea duce oala la rău. În urma ei 
vine mama copilului, cslcind chiar pe urmele vindecătoarei, 
pentru că boala să nu mai gsseasca drumul tnapoi. Scuturând 
un copac de pe marginea apei, vindecstoarea spune: Cum 
scutur eu copacu!” ăă ţi-a scuturat boa/a copilului. 

Apoi îi porunceşte mamei ş$Ş arunce oala în apă şi s5 
alerge acasă fars ş$ se uite înapoi. Cfind se spali copilul, se 
spune următorul descântec: - 


]]3H Se repet2 descântecul de trei ori, suflând pe faţă, 
mâinile şi picioarele copilului bolnav. 

Pe Lun3 plin3 se scoate copilul bolnav afars şi se spune 
descântecul: Lunsnoiia”, luna tăn? R, 

la buclucul de pe el, 

FS-l să creascs sunitos fifmmuel. 

In fiecare vineri, trei sSptamani la rsnd, se unge copilul 
bolnav cu o alifie care se prepars astfel: se iau csteva seminţe 
de caneps, c3leva caline şi unturs (osanzS). Se piseazS boabele 
de caneps, cslinele, apoi se amestecă cu untura şi se face un 
unguent. Se unge copilul cu el, zicând: Doamne, ajut?! 

ŞŞ creţi precum firul de csneps, s? Firumen cum e cal'ma 
mie, sM fii gras şi s? N3tos, f sS-ţi sporeascs sanstaten, că 
slSnina pe purcel. 

S, uscsturs! Eufyi spun i te rog sS-l/ayi fit pace pe robul lui 
Dumnezeu. S3 nu-l mai chinuieti şi s3 nu-l mai” usuci Du-te de 
aid departe, pe ape adsoci în psduri uscate, peste nouH tsri i 
nouM man + wuQ Ji lasa-lpe copi! Aul acesta fn pace, 

Bofc 

& tr&iascs i ş$Ş crcascs, sSastos ftfrumos. Amin. 

Impotriva colitei, diareei, enterocolitef Voi, durerilor de 
aps, de vsnt, 

Trimise, aduse de gsnd, 

Aid nu aveţi ce stă, nu avef ce lucra. 

Se mai pot adsuga vorbele: Mergefi la foe, la fum, 
departe, 

In câmpie, în pustie, acolo hălăduiţi. 

Un alt procedeu: se pune într-o cană mai mare apă, în 
care se arunts căiţi aprinşi; se asazal cana pe burtă bolnavului 
şi la încheierea descsntecului se spals tot corpul acestuia cu 
apal din cana”; descsntecul se spune deasupra unui pahar cu 
apă nefnceputa, care se ds apoi bolnavului s3 o bea: Maică 
Donmului Preacurats, 

Vino-mi în ajutor. 

Ajută-mi ş$ birui, 

S? Opăresc dvrerile cele de pe mine, robul! UiDumnezeu, 
ajutsms, 

Ocrotete-mă de durerile şi rsul trimisc de bsrbat sau 
femeie, 

De ftacau saufat? De apă, de vsnt sau de ce-o fi! 


Vachem, dureri din oase, din burts, 

Sau pe unde vef mai fi, 

leşiţi, oasele nu le mai chinoifi, 

Sângele nu mi-l mai beti, 

Plecaf în pustie, 

Pe câmpie, pe baltă, 

Unde nimeni nu vs cats. 

Desigur, sunt multe variante de descfintec, depinde de 
vewi tmpotriva spasmelor (durerilor de burtă) 

Dac5 m spasmele şi durerile de burtă sau în balonsri nu 
ajuts nici un păhărel de vodcă” cu ardei, nici stalul, pe, se 
recurge la o vindecstoare. Aceasta ia o c&ldare, o întoarce cu 
fundul în sus, pe fundul gslefii rsstumate pune ap2 presara şarc 
în cruce, pune gaueata pe pragul casei, în partea tn care nu se 
deschide uşa, face în aer cnici cu un cuţit şi spunesoapta”: To {i 
sfnfi veaf-mi într-ajutor! 

Venj'fi să-lajutafipe robul lui Dumnezeu." 

Închinat, botezat, împotriva durerilotde burts, 

A spasmelor i a balonărilor. 

CS e de la apă, că e de la vsat, 

Că e adusă, că e trimisS, 

Cu gândul său cu vorba, 

Ducă-se pe pustie, 

Peste nouă mart i nouă (Sri, 

Pestepaduri şi câmpii. 

După terminarea descântecului, vindecătoarea îi d3 s5 
bea bolnavului apa de pe fundul găleţii, în care să dizolvat şi 
sarea pres3rat3 

Aceeaşi operatic se executs şi astfel: Bolnavul se culca” 
pe spate. Vindecstoarea îi pune pe buria un vas cu apă, pe vas 
se pun cruciş dou5 linguri, un fus şi un cuţit. Apoi ea cuprinde 
un jomoiog de cslti pe care-l pune într-o can3 iar cana o 
rsstoams cu gura în jos în vasul cu ap3 Operația se repetă de 
cinci ori. Apoi vindecătoarea aruncs în ap3 csteva boabe de mei 
şi bucstele de sare, amesteca totul cu o Hngur3 ia cu acea 
lingur3 din apă aflată tn vas şi stropeşte cu ea cuțitul, fusul şi 
cealalts lingurs; apoi d5 bolnavului ş$ bea din aceeaşi apă. Când 
se r3stoarna cană cu cil (îi aprinşi, se spune de fiecare dată 
urma'toarea formula: Dureri de burtă aduse de vânt şi de apă, 

Şi gândite şi ghicite! 


Plecaţi în pustie? | fă noroaie, 

Unde nu calcspicior de otn A Şi nici de vietate. mt a Aid nu 
vă” e locul, % 

Aid nu vă e norocul, nici sânge ş$ nu beţi, nici oase sanu 
munciţi, nici inima ş$ nu-l chinuiţi. 

Se cileste de trei ori câte nous în baia de abur şi ţol de 
alatea ori bolnavul este fmb 
abcdefghijkimnoparstuvwxyzşţăââaiat şi bătut cu misturica de 
mesteacăn. Apoi m&urica se aruncs în câmp, spre soare-apune. 

Fmpotriva herniei trei ori Se spune descfintecul de trei ori 
şi la fiecare spus se scuips de Bunica lui Solomon fl şpais, 3 
curstspe robul lui Dumnezeu. Şi-l descsnts, 

Hemie s3 nu mai aibă, 

Nici la oase, nici la burtă. 

— N met ziua, nici noaptea, , 

Nici sears, nici dimineaţa. ° * Plecaţi, hemii, duceti-v3 
sanu mai veniţi, să” nu-l mai găsiţi, să nu-l mai chinuiţi. CSdeti 
în pustie, unde nimeni nu v? Ţie, peopiatra cenufie. Amin. 

Bunica lui Solomon fl şpais, 3 curstspe robul lui 
Dumnezeu. Şi-l descsnts, 

Hemie s3 nu mai aibă, 

Nici la oase, nici la burtă. 

— N met ziua, nici noaptea, ,„ 

Nici sears, nici dimineaţa. ° * Plecaţi, hemii, duceti-v3 
sanu mai veniţi, să” nu-l mai găsiţi, să nu-l mai chinuiţi. CSdeti 
în pustie, unde nimeni nu v? Ţie, peopiatra cenufie. Amin. 

Dureri de burtă aduse de vânt şi de apă, 

Şi gândite şi ghicite! 

Plecaţi în pustie? | fă noroaie, 

Unde nu calcspicior de otn a şi nici de vietate. mt a Aid nu 
vă” e locul, % 

Aid nu vă e norocul, nici sânge ş$ nu beţi, nici oase sanu 
munciţi, nici inima ş$ nu-l chinuiţi. 

Se cileste de trei ori câte nous în baia de abur şi ţol de 
alatea ori bolnavul este fmb 
abcdefghijkimnoparstuvwxyzşţăââaiat şi bătut cu misturica de 
mesteacăn. Apoi m&urica se aruncs în câmp, spre soare-apune. 

Fmpotriva herniei trei ori Se spune descfintecul de trei ori 
şi la fiecare spus se scuips de Bunica lui Solomon fl şpais, 3 
curstspe robul lui Dumnezeu. Şi-l descsnts, 


Hemie s3 nu mai aibă, 

Nici la oase, nici la burtă. 

— N met ziua, nici noaptea, , 

Nici sears, nici dimineaţa. ° * Plecaţi, hemii, duceti-v3 
sanu mai veniţi, să” nu-l mai găsiţi, să nu-l mai chinuiţi. CSdeti 
în pustie, unde nimeni nu v? Ţie, peopiatra cenufie. Amin. 

Împotriva icterului (gălbinare) 

Scobeşte mijlocul umii morcov, se umple golul cu urins şi 
morcovul în horn, zicând: Satreacagalbinarea i repede decât s-o 
usca morcovul ăsta. 

Se folosesc diferite obiecte de culoare galbeni - morcov, 
galbenusetc: Zorilor, zorilor, 

luă (i gălbinarea robului lui Dumnezeu. 

— De dimineats? | de sears, de zi şi noapte, 

De miazăzi 51 de miazănoapte, 

Luaţi-le i ducefi-le departe. 

Merges Sfântul June cu fete tinere, 

Merges csiarepe magarui. 

Mergea să scoată raolfijunghiul Din inimă i fical, 

Din came şi oase, 

Sale scoată, sale-alunge, '* 

La noi ş$ nu mai poats ajunge. 

Voijunghiuriiele, 

Nu mai chinuif oaseie mele! 

Eu vă zic fi va descânt 

? Iv& arunc la pământ, ru% ţi O k 

?' vs tăi cu cupful, a Cu cutjtul, ascuţitul Chem Sfsntul 
Duh să-mi ajute Tn toate faptele bune. Doamae, Creatorul 
tuturor celor văzute şi nevăzute, 

Ajută-ne să savsrfm un lucru bun, o fapts fhtmoasa, 
sSizbavim de boală pe eel în suferinfs. Doamne, ajută-mă, tais. 
Mod ffr k at şi voi, top’ sffnfii părinţii, Veniţi-mi într-ajutor; Tu, 
Sfmte Nicolae, făcătorule de moMfctab Ajută-l pe robul lui 
Dumnezeu. 

S3 scape de boala de care-l desdint. &n&ib n descânt să-l 
iasă boala de galbinan Adusă de vânt, adusă de apă, 

Trimisă de g? Nd sau de vorbă rea, 

? N miez de noapte fi-n miez de zi, 

Seara şi dimineafa. 


Data de fiacau sau de faţă, A De bărbat sau femeie 
mantata. 

— Jb i Aid nu ai ce stă, 

Mci trupu] de ce-lmanca. 

Pleacă în pustie, departe, 

Unde nimeni s5 vinM nu poafc, 

Unde fpenie nu se vede, 

Glas de om nu se aude, 

Pasăre nu trece în zbor, 

Nid de fiarsnu calcapicior. 

e >.at, 

e at ‘MI’. 

Împotriva bolilor uterului (deplasarea uterului, după o 
naştere grea sau după efort fizic mare, la o naştere dificilă sau 
avort, dereglări de ciclu sau greutate în etiminarea placentei) 

Tu, boals rea, aidD-a't ce cauta. GECRETELE MAGIEI ALBE 
145 

Nuaideeesta! Acolo unde te-ai născut, de unde ai venit, 
T/acolo s3 te dud, &. 

— În pe apă, pe mare, departe în zare, Amia. 

| 

Du-te, boalsgrea, 

Acolo unde nu te-oi mai vedea, 

Du-te de unde ai venit, 

Pleacs, mie răul să-mi treacă. 

Maica Domnului S3 mă aibă în pază, 

Pe mine, roaba lui Dumnezeu, Amin. 

Du-te, du-tc de aid, boala rea; Nu eu te-am chemat, 
singurXai venit, 

Dar acum te chem să te dud, 

să pled, să fugi. 

Maica Domnului te cheamă, sapled departe, că $9 mă 
vindec de toate. Amin. 

— A Asaza-telalocultsu, intrs f i nu mai ieşi. Locul tău nu e 
aid, 

Tred, intralajocultau. - 

Să nu-mi mat laci mie rău. (se spune descântecul asezSnd 
uteml la loc) Ajută-mă, Maică a Domnului, să pun la loc 
măruntaiele femeii acesteia, ale roabei lui Dumnezeu. Nu eu 
vreau, 


Tu, Maica Domnului, 

Vrei s3 o ajufpe roaba lui Dumnezeu, 

STf nu mai sufere,; it sM nu mai bolească. 

I ajută-mă, Maics a Domnului, 5 a sS-l aim durerile i relele. 

— GyA & 

ŞŞ nu mai sufere fi ş$ fie mai sanstoasS că până acum, 
AJA, pururea şi-n vecii vecilor, Amin. CiKr, ’ 

e 'JaM! | Facsndcruci şi masând tn cruce 
abdomenulbolnavei, vindearea Tsniinp. RfpwSnfwii'cfltoarea 
spune descanlecul: 

. Or, 

Ttyf sfinfii p5rinti, 

Toate sfintele sSrbstori, ajutaAma sj s/aţi fn sprijinul 
bolnavei Ajutz-mă, Doamne, 

Ajutati-ms, sfinţi paring, Niift? I-xjb s? O vindec pe roaba 
lui Dumnezeu, inmoti R acum i pururea, Amin? 

Se pune în sânul lăuzei un bilefel, pe care se sq cuvinte: 
im at' Doamne, topete r%ul din rsdMcins şi scap-o pe roabă) uj 
Dumnezeu. Amin. 

Fr: 

A j În cazul unei naAteri grele ‘L Doamne, binecuvântează- 
ne. 

Şi Dontnul Dumnezeu JI cap? T& pe fiul sSu, Isus Cristos. 


Femcia ce naşte şi nu mai poate nastc, ajut-o, Doamne. 

Atunci Dumnezeu îi spune lui Isus Cristos, 

larlsus îi spune lui loan Bogoslov: Du-te, loane şi-l spune la 
urechea dreapts: În numele Domnului se naşte, Ju, 

De Domnul este chemat, 

lei, copile, vino la Cristos, - e 

Cristos te cheamă să vii pe lume. 

În numele Tatslui, a! Fiului i al Sfsntului Dub, Amin. 
Împotriva durerilor de spate sau de mijloc Cel care are dureri de 
mijloc sau de spate se culc3 pe jos, cu burta pe prag, cu faţa 
spre exterior. Vraciul (sau eel mai tânăr sau eel mai bătrân 
membni al familiei) pune pe spatele bolnavului o maturs 
(Icgiitura) de nuiele, cu nuielele spre exteriorul casei şi loveşte 
uşor peste ele cu toporul, de trei ori, apoi bolnavul îl mtreabs pe 
vraci: Ce lai? 

Tai durerea de mijloc (de spate). 


Taie cu n? Dejde, 

SH nu mai apară pe veci. 

Se repet5 de trei ori aşa, apoi vraciul arunci toporul şi 
legătura (mstura) de nuiele în tindi şi scuips în urma lor de trei 
ori. 

Durere, ieşi afars, du-te în copiteic calului, 

Apoi se clstete cuțitul în apă, din care se dă bolnavului să 
bea i se spals cu apă locul dureros. 

lia în! K 110 

Împotriva reumatisnnMAab mi, mb mă-l AHal La tratarea 
acestei boli, uneori vindecXtocnl se adreseazal celor decedati, 
de exemplu: ho i-ya osa 

&KK e 

Bsir Sqirf> şi Voi, cei morţi, donaiti, nu vM treziţi; i?; 
mâini, picioare, nu vă dor, capul vă este uşor, datimi şi mie nişte 
ierburi sfinte de leac, U/a de relelc astca să ms scap; IS. R} n. că 
robul lui Dumnezeu eel botezat. Să nu mai ştie nici de dureri de 
oase, nici de dureri de cap. 

La ajte descântece se mcepe cu rugămintea robului lui 
Dumnezeu, adresats Maicii Domnului: Preasfânta NSscatoare a 
lui Dumnezeu, ajută-mă, distruge Tu boala ce mă distruge, 
nu'stuie Tu rsul ce mă mistuie! 

Vindec3toarca va muşca uor mână sau picioruj bolnav de 
rcumatism, zicând în soapts: Nu trupul tsu îl muse, ci boala, no 
trupul tău îl voi roade, ci boala ce te roade. A Apoi unneaz? 
Cuvinlele: 

"MI 

151 

Te chem să ieşi afară din tmpul robului lui Dumnezeu, 
cretin botezat. Voi, dinfi, nu muscatipe nimeni, muşcaţi numai 
boală, 

Scoateţi-o din trupul robului lui Dumnezeu! | aşa cum 
nisipul nu se ia cu furcă i nu rămâne prins de ea, tot aşa şi boala 
cea rea să nu se ia de şi ş$ nu ramans în trupul lui, creştin 
botezat şi mch'mat. Rf Asupra bolnavului se face semnul crucii. 

Cel mai bun leac este considerat roşu! Cu dinAH? | se 
spune cs eel mai bine ar da rezultat dac3 îl practic5 primul 
născut dintr-o familie, sau mezinul, sau un copil nelegitim. tn 
timp ce, joade” mână sau piciorul bolnav, acesta va spune: 
Nutums rozi pe mine, ci eu pe tine, său: Eu am dinfi de ftiucs, 


Te rod să te scot din trupul lui. 

Tu, boais rea, 

Aid n-ai de ce mai sta. 

Se ia o ceascs, se pun în ea cinci boabe de grâu, apoi cinci 
fire depostav roşu şi, cu faţa la icoans, se spun vorbele: 
Preasfânta NSscatoare de Dumnezeu, iată de ce mă rog la Tine 
şi ce ruga am: scapa-lpe. Dedurere. Dejunghim oase, 

De dureri în vine şi-n inchcieturi. Sfnteste cu mâna fă cea 
sfântă cele cinci boabe de grsu de pe capul lui, an. IAttib,!<; S? 
Se rostogoleascs şi durerea. Uaun şi junghiurile din oasele iui. 

Şi cu firele leagă tu, Preacurato, relele şi Ic tercet să” nu 
mai poats ajunge la robul lui Dumnezeu, ťT ŞŞ nu-L mai doars, 
să nu-l mai chinuie, ş$Ş nu-L maijunghie. 

Amin durerilorsi bolii. 

Cu firele descsntate se leags încheieturile msinilor şi 
picioa-relor, se fac câte patru noduri şi se înching de cinci ori. 

— O altă metodg este descintarea cu ajutorul unui ou, 
care se rostogoleşte în jurul capului bolnavului, zicând: 

e. Lunisata ose,: 5a ne rugăm Domnului, .<jl 
Dumnezeului nostru, Isus Cristos, 

Fiul lui Dumnezeu, 

Care a înviat din morfi. 

Acum descantpe robul lui Dumnezeu, 

să-l paraseascs durerile, 

Junghiurile? | boala. & 

Tu e? [i boală, eu sunt lup (muAcsndu-l u? Or pe boloaA. 
Asa-cum un copac tăiat tIT nu poate rsmane pe dot. 

— AS- 'dT?; nu mai poate fi verde, 

Tot aşa nici boala robului lui Dumnezeu. 

— U&j o a a2 nu va rămâne şi nu va inffori, -° ofoi vttaoq 
tab ci va dispărea şi-n pace u va lisa. Doamne, at în grijă şi de 
suflet şi de trup. SLCRFTF. LF MAGIEI ALBE 153 

N r boala este cu junghiuri în oase, cu dureri şi bube: Să” 
nu mai ardă, să nu mai &ig, să nu maijunghie şi să nu mai 
răsucească. O voi strânge, o voi lega, o voi suci şi răsuci, s-o 
opri. 

Mergea Malca Domnului pe un podet de aur, 

Cu un lanţ tot din aur. 

Voi, doisprezece îngeri, voi, evanghelişti şi voi. Păstrători 
ai lui Cristos, 


Lovif cu sabia voastră de foe boala cea rea, 

să nu maijunghie, 

Oasele s? Nu se mai tânguie, 

Picioarele să nu mai doară. 

De treizeci de ori ciite trei tăi i arunc, 

Zic şi scap. Amin. 

Împotriva luxaţiei, scrântiturii (braţ sau picior ieit din 
încheietură) Mergea scrsntitura prin poiana-nflorits, unde fete 
frumoase culegeau flori colorate. Fetele auprins-o fi i-au spus: 
Şezi aid, $ nu mai dai nici dureri, nici fierbinfeli, mâna (piciorul) 
s2 treacă, scrântitura s3 se dreagă. Doamne, ajută-l pe robul 
tău. 

Scrântitura, nu fi rea, nu fi haina; vinele nu-mi trage, 
oasele nuAmi frsnge. Fugi cu durerea, fugi cu fierbinfeaia, 

Du-te departe, prin psduri uscate, &nt priii locuri 
neumblate: v V. 

De la prima oră Domnului mă voi ruga fi Maicii Domnului 
mă voi mchina. 

Ajuts-l, Doamne, pe robul tău. 

Să scape de scrantiturs, 

Mâna (piciorvl), ş$Ş nu-l mai doars. 

Aşa cum un copac uscat nu da lăstari, 

Tot aşa piciorvl (mâna) robului lui Dumnezeu. 

San u-ldeadureri. 

Scrântitura sS-l treacă, piciorvl (mâna) sif-l treacs. 

Aşa cum un copac uscat nu poate stă pe radaciaa sa, 

Tot afa nici scrântitura în oase să nu stea. 

De oriunde ai veni, du-te, du-te pe pustii. 

Tnnumeie Tatslui, aJFiului, 

Al Sfsntului Dun, Amin. >. N =; A, i Undeva, în largul mstrii, 
e o stânca albă. 

Acoio sta Sfănţui Nicolae, descânta de scrsntiturs: Cum 
piatră nu are suflet, aşa şi încheietura ş$ nu aibs darcri. 

Sfinte Nicolae, sSri în ajutor, 

Fi prima, fi a doua şi a treia oars. Amin. 


ÎS Impotriva erizipelulut (fn forma gravă) 

Tu, erizipel, boalsrea, trimisS de gând rău, adusS de vorbă 
rea, din vsnt, din aps, 

De bărbat sau de femeie, 


De băiat sau fata, 

De popa sau ţigan, 

De bogat sau sărac, 

Frumos său urât, dreptsau cocoat; Te chem şi te descânt 
şŞ ieşi, 

SM te dud. S? Pleci, s? Fugi, 

SM ajungi în râpe adânci, 

În pustie, nimeni s3 nu te mai ție, 

S3 nu te mai găsească, 

Niciodats ş$ nu-l mai loveşti pe robul lui Dumnezeu. 

Descsntand, se afums bolnavul cu film de maz5re sau cu 
fumul produs de famă arsă r3mass de la cozonacii de Paşti. 

Locul bolnav se unge cu un amestec din untdelemn şi 
camfor. 

„uj O iiifcl Mi Împotriva c&rcellor Doamne, Isuse Cristoase, 

Ajută-l pe robul lui Dumnezeu, binecuvAnteazS-l şi-l scaps 
de rele! Pe marea cea de aurpluteste o corabie de aur, pe 
corabie sts Sfântu! Nicolae; El îl ajutspe robul lui Dumnezeu. ŞI-I 
scapa de csrcei; Pe marea cea de aur este o stânca albă; Pe 
stânca cea albă sta o fată frumoassS. 

Ea are un cosor ascu (it, cu d laic şi alungs departe, 

ŞŞ nu mai vadă, să nu mai auds Robul lui Dumnezeu. de 
cârcelul eel r? U. 

Lara Sfsntul Nicolae deschide adâncurile mării celei man, 
desfereca porțile de ficr cele fan fi se ascunde acolo, după ele, 
durerile de cared cele rele. Împotriva panariţiului Există oameni 
specializaţi în alungarea panariţiului. Procedeul folosit este 
următorul: într-o oală sau alt vas se pune nisip pe fund, se 
toarnii apă” fierbinte, apoi vraciul descânta vasul cu nisip şi apă. 
Bolnavul introduce mână sau piciorul cu panariţiu în apă şi se 
acoperă cu o hains. Puroiul care iese din panariliu se imprajtie 
pe ap3 şi nisip sub form5 de fire şi fulgi, pe care vraciul le arata” 
bolnavului că s3 se convings de răul pe care îl avusese. 

Se acopers rana cu o legsturs de paie de secară, se toania 
deasupra cenuşa încinsă (în apă fiartă) şi descântecul se citeşte 
de trei ori câte nouă, după cum urmeazs: Fn numele Tatslut, al 
Fiului şi a] Sfsntului Duh. 

leşi, rsuh, pepaiul de secară din robul lui Dumnezeu, 

Sau pe cenua sau pe apă clocotită. 

Eu te torn afars, te descânt, te alung departc, 


Unde nimeni nu trece, nimeni nu se vede, 

Şi du-te de aid departs, 

Pe la not, oameni botezați, nu te mai abate. 

Se mai descants ulei mcalzit sau unt pus la topit cfind face 
spumă, cu cuvintele: 


Este o mare, mare-ocean, acolo se afjS un pod de aur, pe 
pod sts un om de aur, care face sagef de aur 

? I trage cu ele afară din robul loi Dumaezeu. Tot râul, 

Panarifiul i puroiul, 

I durerea de zi i cea de noapte, 

| din mâini şi din picioare. 

Dă Doamne. Robului lui Dumnezeu. Sanitate | scapă-l de 
relele toate, Amin. 

lat2 inc? Un leac foarte sigur: se face o coc& dintr-o 
lingurs de zahăr, Una de ulei, un galbenu? De ou şi fsins şi se 
leags; se dezleags peste 12 ore. La fel se procedează şi în, bube 
dulci” sau, bube rele”. 

Leac împotriva unei aşchii sau a unui ghimpe n’ 

Locul în care s-a înfipt ghimpele se unge cu catran sau se 
pune o compress cu catran. Peste 15-20 de minute durerile tree 
şi ghirapele (aşchia) iese singur, astfel meat poate fi apucat şi 
tras afară. Un alt leac contra ghimpilor şi aAchiilor intrate în 
piele îl constituie frunzele de loboda sau pAtlagins, Câteva 
frunze proaspete se strivesc şi se pun că o compres3 pe locul în 
care se afia aşchia. Se schimbă aceasta compresă de două ori 
pe zi. Ea face să iasă nu numai ghimpii sau aşchiile, dar chiar şi 
granulele de nisip sau alte corpuri străine. 

Găsind locul în care s-a înfipt un ghimpe, se spune 
urmBtoarea rug3ciune: Nu Doamne, lecuieşte aceastM durere, 
aşa cum Sfinlii Cosma j/Damian au vindecat cinci rsai deodats. 
Apoi se spune numele celui vătămat şi: UAV Ťq Cristos s-a 
nsscut, a murit şi a în viat. A 

> ij Pe umis se ia o caYnasal baYbateascs cura (3 care a 
fost sp3lats cu leşie, se taie din ea o bucats lungs de un deget i 
la fel de laţi, care se pune pesle locul fntepaturii, apoi se cu o 
fâşie din aceeaşi c3mas3 Se sufls de trei on peste locul rsnit şi 
se spune rugăciunea de mai sus. Bolnavul trebuie s5 posteasc5 
nouă” zile, în memoria chinurilor lui Cristos pe Golgota. 


Fmpotriva infecțiilor i furunculelor local: Se ia smantan5 într-o 
can5 i se sopleste deasupra ei descsnRobullui Dumnezeu. 

S-a sculat, s-a rugat i s-a fochinat, 

A ieşit din casSpe uşă, 

Din ograds pe poarts Şi s-a dus departs, în cMmp. 

Acolo în c3mp e un munte pleşuv. 

Pe ace! Munte iarba nu create şi floriie nu-nfloresc; Totaa 
şi robului lui Dumnezeu. 

S8 nu i se facă funiocule. 

— Ob: I nici bube, nici alte necurstenii. 

Se corsfs de ele robul lui Dumnezeu, 

În numele Tatslui şi a! Fiului şi al Sf&iţului Dun, Amin. 

, t Apoi se ung locurile bolnave cu smântână descantats. 

Se deseneazăĂ cu degetul mijlociu al mâinii drepte conturul 
unui nod din tocul uşii sau al ferestrei, zicsnd: R Cum s-a uscat 
nodul, aşa s3 se usuce bstatura; cum din deget nu iese foe, tot 
aşa furunculul să nu aibă inims deloc. 

Se încercuieşte furunculul de trei ori cu o bucaAicfi de 
csrbune' sau cu degetul inelar şi se apasa putemic, zicând: Aşa 
cum piatră nu rodeşte, nici furunculul Sfsta nu sporefte, nici nu 
se roseate, nici cap nu face. Piei, piei! 

Apoi se aruncă bw/Hca de csrbune peste umăr i se spun 
vorbele: Du-te, bubs, de unde-ai venit! Impotriva negilor Se taie 
în dous un măr proaspăt şi san5tos. O junuttate de măr se 
m3nancft, iar cu cealaltă jumState se freacs bine (cu tsietura) 
negii şi apoi se ingroapfi în pământ. Când juma” tatea de măr 
mgropata va putrezi, negii vor pieri. 

Se mai foloseşte ca leac carnea de vită. Se freacs negii cu 
o bucată de came de viţ? Care se Jngroapa sub prag. Când 
carnea S-o usca, negij vor c? Dea. 

Se fierbe fn mazăre o bucată de şi&nina. Cu ea se ung 
negii, apoi se d5 şi&iina la câini şi o m3nsnce. Negii vor pieri. 

Sau: lunea diminea (a se numars negii s. i dacă” sunt opt 
se zice: Aţi fost opt, aţi rămas şapte, aţi fost şapte, aţi rămas 
şase s.a.m. d, a fost unul, n-a mai rămas niciunul. La fiecare 
num3r2-toare se leags un nod pe o aţă de burabac sau în, care 
se pune sub o piatr3; când ata va putrezi, negii vor cădea. 
Împotriva pecinginilor 161 

Boala putredă, boala umedă, din psdure, din csmpie, 

Data de mundf, dată de umblat, dată de adăstat, 


Dintr-o vorbarea, dintr-o privire rea, 

Boala adusă, boala transmisă, sfj (. 

Boals spusă, de vânt adusă! 

Aid nu are ce cauta, nu are ce vedea, 

Nuaredecesa stea, 

Sângele să-l bea; Ducs-se în lumea largă, 

In apă cea adâncă, 

să vanturenisipul, sScearnaapa, ‘I Pe robul lui Dumnezeu. 
Să-L lase fn pace, 

Sub paza lui Dumnezeu. Amin. 

Nici carbuncle, nicjpiatra nu fnmugwesc, nu înverzesc; “e 
MB I'MTI (of aşa, pe trupul robului lui Dumnezeu. Să nu 
înmugurească, să nu infloreascM nici fumncule, nici bolesnife, 

Aid pecingine, nici alte mâncărimi şi rele. 

Astfel se descants o bucă (ic5 de cărbune, cu care se 
dese-neaz3 de trei ori conturul furunculului sau al părţii de piele 
prinse de pecingine, apoi se impungc cu putere chiar în mijlocul 
ei s. i se arunc5 

Buc5(ica de cărbune departe, în strads, zicând: Din vânt a 
venit, în vânt să se ducă, aid sit nu se mai întoarcă! 

Impotriva bubelor dulci Zare luminoassS, fată frumoasă, 

Vino-mi w ajutor, 

să-l vindec de bube dulci pe robul lui Dumnezeu, 

Boala adusă de voibe, 

De gând, de apă, de vânt, 

Cea mai rea, cea mai vsosts, cea mai galbenă, 

Dezi, denoapte, ĂĂ De amiază şi de miez de noapte. 
LBQ3bt. Voi, bube dulci, ieşiţi, plecatf, pe robul lui Dumnezeu. tn 
pace-l ISsafi, 

Jesty din capul, din ochii, din pielea lui, plecafi departe, 
peste msri, peste tari, 

Pestepsduri şi câmpii, ducefi-vM departe, peste ape, fă 
pustii, în mlastins, în locuri neumblate; Aşa cum cad stelele 
depe cer, tot aşa ş$ cads şi bubele dulci de pe robu! Lui 
Dumnezeu. 

Se descsntal de trei ori uleiul cu care se ung Jocurile 
bolnave, Dac3 bolnavul este născut în timpul postului, se ia ulei, 
iar dacă” este nsscut m zi de dulce, se va folosi unt. 

Fn numele Tatslui şi al Fiului şi al Sfaatului Duh îl 
descantpe robul Lui Dumnezeu. 


S2-l scape de bubele cele tele, 

S3 nu-l mai chinuiascs, 

ŞŞ nu-l mai perpeleascs, 

Camea ş$Ş nu-l mai putrezeascs, 

SSiasSdin oase, din vine, 

Din încheieturi, din msini, 

Din picioare şi din inima Lui, 

Şi fn veci de veci ş$Ş nu mai fie. Amin! 

ALEXANDRA MOgNEAGA | secRETELE MAGIEI ALBE 163 

O Se spune de trei ori, în trei dimine (i la rstid: b -Ilflis!) b 
ai tern Pe mare, pe ocean, peinsuiaBuian, 

Se afla opiatrs de patrozeci de stsnjeni. im. Ab Pepiatra 
aceea st o fats; ' ‘ro ea sofls tare şi sutts bubele dulci de pe 
maim, a de pe picioare, de pe fats, 

Depe cap, le duce departe, 

De unde nu s-or mai întoarce. Amin. 

T Împotriva erupției cu băşici, aftei, acneei (mai ales pe 
bărbie) 

Focule, focusorule! Usucs bssicHe, lecuieşte boală, 
opreşte usturimile, ia mâncărimile. Maică Domnului s3 ne ajutc 
cu ruga, vorba şi bunstatea ei far& margini. 

Focule, focule fierbinte, 

Tu, care frigi, ia-ţi udstura, 

lasa-mi mie uscMtura; In ceasul Ssta, în momentul ăsta. 

Se spune pe stomacul gol; locul bolnav se apăsă” cu un 
dups ce s-a 13cut cu el o cruce în dreptul obrajilor. 

— Trece o bab? Neagrs, pe un drum întunecat. Baba-l 
neagră, 

Broboada-l neagră, rochia-i neagrs. Baba nu ia un stejar, 
nu ia un mesteacsn, nu ia un brad, doar bssicile le ia. 

Afto, leneşo! 

În gura n-ai ce csuta, 

Limba n-ai de ce o ustura. 

Du-te la gunoi, dispari şi nu mai veni! 

Eu zic cuvânt drept? | afta o scot drept. 

Doamne, blagosioveste! Ajută-mă, Doamne, 

Şi ajufa-l pc rvbul lui Dumnezeu. 

S3 scape Je afla, ş$ i-o descânt, ş$Ş i-o aiung. A fă cum se 
duce fumujpe coş, aa ş$ se duc afta din gura lui. Merges prin 
psdure o babs neagră, cu basma neagrs, 


Cu camafa neagră, co fusta neagrs. Merge ea să laie 
opadure neagră, 

ŞŞ ard& cărbuni negri, ş$ te scape de afiJt. 

“i Împotriva r&fei tn timpul topirii zăpezilor i a] 
dezgheţului, după ce tree sloiurile, se tăie o felie de psine, se 
presara'pe ea mults sare şi se aruncl m ap5 spunând: Paine şi 
sare, plutiţi Tncotro vedefi, 

Ducefi-v3 unde vrefi; Vous vă urez cale bună, 

Mie o sSnatate bună să-mi rămână! g 

Se spune descântecul următor de trei ori: In largul csmpiei 
e o baie, 

Fă baia aceea sta” o femeie curats, 

Proaspal spaiats. 

Ea alungs şi spals raia şi bubele depepieha mea, 

Depe fata mea, depe m&inile mele. 

De pe picioarcle mcle. * Robuilui Dumnezeu. Nu va mai 
avea nicirans, nici mâncărime, nici ro? Ea aduse de vânt, de 
apă, de vorbe rele, nimic. Atoio. 

Bolnavul se dezbracs la piele, se tsvsleste lotr-un lan de 
ovăz, apoi rupe un msnunchi de spice, le umezeşte în ap3 de 
izvor, se şterge bine cu spicele acelea pe tot trupul, apoi le pune 
la uscat pe un copac sau pe un gard. 

Copilul bolnav se unge cu sraantans şi se spune aşa: 

La numele Tatslui, ai Fiului, al Sfantvlui Duh. 

Vine o fată frumoasă, cu o legsturs de crengi uscate, 

Să stingă rsia cea rea care arde pielea ta. 

Aşa cum creagile astea au frunzele uscate, 

Tot aa să se usuce şi raia şi s3 dispară. 

Aă cum cadfrunzele uscate, 

Aşa să cads şi cojile şi sapiara msncarimile. 

Împotriva infecțiilor sub piele i monturilor Dacs sub piele 
se formeaza o bobijs de grăsime intsrili sau un os mic crescut 
în plus (monturi), trebuie s2 se urmAreascs raomentul când tree 
doi oaraeni csjare pe acelaAi cal; i atunci se spune: Voi sunteţi 
doi, luafi-—l cu voi şi pe al treilea._ 

Descântecul se spune şi când bobi {a de grăsime nu este 
infectats, 51 atunci când este infectată. 

Sau: c5nd mortul este dus la groapis, se ia o pietriciai de 
jos, se atinge de Irei on osciorul crescut sau monturile de la 
mâini sau picioare şi piatră se anuica” c3lre mort şi se zice: Cam 


nu se mai întoarce mortal din drum, aşa ş$ nu vs intoarcef nici 
voi la mine. 167 

Fmpotriva batalurilor ioqs. 

Jodl Pe ba'ta'tura' se pun stafide (fitrs sSmburi), eve ec5 

X> oil Jod vindec5 locul bolnav. ie şi v Împotriva arsuHlor 
M3 voi scula eu, roaba lui Dumnezeu, % 

M2 voi ruga, mă voifnchina, aa’ * 

M5 vo/dace din casSpc u3 

Din curte pe poarta, 

M-oi duce fă csmp deschis şi-ojprivi spre soare-răsare. 

taf!' 

În câmp e un ran de foe. 

F, fo rău/ce; de foe e an bolovan mare, nu arae, nu mAe, 
nu se topeşte, nu se roşeşte. 

A ft>sr foe, fi-va Se sufl3 apoi pe locul bojnav (ars sau 
opărit). *. Îs Un alt descsntec: Se scuips de trei ori pe locul 
arsurii şi se spune: 

/n numele Tatslui, al Fiului şi al Sfsntujui Duh. 

Laminafnepsna-n asfntit, 

Zorile pân-la lumina zilei, 

lar arsură până la vorbele mete. 

Cum le-am rostit, cum s-a ostoit. 

În vecii vecilor, Amin. 

Se scuips pe locul ars şi se spun urmstoarele cuvinte: In 
numele Tatslui, al Fiului şi al Sfântului Duh. 

Vine o fată frumoasă. 

În mâna are o maturs udă. 

Cu mătura stinge arsură, stinge focal, 

Nu lasS nici o flacără, nici o scsnteie. Amin. 

Împotriva unei răni care a copt Merg la arie şi zic 
mâncărimii, 

Pednginii şi rMnilor cu puroi să iasă, 

S&fugă, s& seducă, 

Aid sSnuse mai mtoarcs, 

La mine oicicsnd să nu ajungă. 

I maica Domnului te ia cu harul sail eel sfânt, 

Pi te duce de aid, 

Şi te aruncs departs, pe pustie, pentru vecie, 

Peste nouă man şi nouă tari, aid ş$ nu mai vii nidcand. 
Amin! 


Împotriva rănilor sângerânde (tăietura cu toporul, cu 
cuțitul, sail altă rană sângerândă) at Lacătul se afla în racla 
Maicii Domnului, la/emsa/ioy fnvelitfn trei coli tinlfrifcmvelit în 
trei coli tipsrite; N ţin mucenicii lui Cristos şi fsus, 

Care se roagapentru noi. 

Plecafi, voi, forte ale necuratului! 

MS voi scula eu, robul lui Dumnezeu, 

Voi ieşi pe uş% şi voi pomi spre soare-rssare; Acolo e o 
catedrals. 

La ea se afl? Un Iron de aur. 

Pe tron st3 Maica Domnului Preacurată. 

MS voi incbina şi mă voi ruga la ea aa: Dă-mi, Maics 
PreacuratH, 

Un ac de aur şi un fir de mstase, 

S& coş rana şi sS-ntsresc locul rănit. 

Aşa cum rata nu dă lapte şi din piatrs nu curge sSnge, 

Tot aa şi robul (roabă) lu. 

ŞŞ nu mai sângereze. 

A fenam o u/ahnE Eu, robul lui Dumnezeu, am aps în 
gurfy, V? Ţin în cer e aps şi în maree aps; ba? 5 Intsreste, 
Doamne, cuputerea Ta. 

— Cu vorbele Tale şi cu lacsteie Tale. Amin. 

FEMK Doamne, Isuse Cristoase, Fiul lui Damnezeu, f- 
mHuicfte-ne pe noi.’ 

MM voi scuja eu, robul lui Dumnezeu. Y3 mă voi fachina şi 
la Doowul meu mal voi ruga, din cass voi iefipe uş, 

Y3V SECRETEKE MAGIEI ALBE 169 

Din curte pe poarts, 

M3 voi întoarce cu faţa spre rifsHrit, 

Cu spateie spre apus. 

Maica Domnului st2 şi coase, 

Cu fir de aur rssucit în trei; Acu-l din aur, firu-l din mutase. 

Coase-l robului (roabei) lui Dumnezeu rana, 

Maics a Domnului, 

S? Nu mai sMngereze, 

ŞŞ nu mai zvacneascji, s# nu mai doars nici pc lună nouă, 
nici pe lună plină, 

Nici în miez de zi, nici dimineafa, nici seara, nicicând. 

I acum şi pururea şi-n vecii vecilor, Amin. 

Pe mare, pe ocean, pe insula Buian, sta” o stancsfierbinte. 


Pe stânca aceea se aft? O casă. _. 

— T&f în caş? Se aflŞ unjilţ. 

Pejilful acela stă o fată frumoasă. 

Fata nu-l o fată oarccare, 

E chiar Maica Domnului Preasfantit. 

Ea coase şi brodează cu ac de aur, 

Cu fir de mătase. 

Afs, rupe-te, sânge, opreşte-te. 

Sângele în răni? Se usuce, 

Rana s? Se vindece. 

Şi acum Amin, Amin, Amin. 

Se descinti de trei on, trei zile la rând: Pe marea cea mare- 
ocean e o insu/a”; pe insula aceea s-a ridicat o biserică a papei 
de la Roma; Acolo o faţă ţine în mână, 

Tot felul de ace cu fire de mstase; Ea coase rana care 
sângerează, 

Şi spune sSngelui să nu mai curgă din rană, 

Rana ş$Ş nu mai doară şi totul 3 se vindece. 

Se citeşte de trei ori deasupra rănii: De peste 99 de man 
şi 99 de (an vine o fată frumoassS. 

Ea are un ac de aur cu fir de mătase < fi-l coase robuiui 
(roabei) lui Dumnezeu rana care sangereazS. Coase ea rană ca 
s3 nu mai sângereze, ş$ nu mai doară, să nu zvscneascs, A” s? 
Nu obrintească. [ol u fn vecii vecilor, Amin.” 

J ui Vindecătoarea (sau vraciul) atinge cu msna locul m 
care se rana (care sangereazS); i spune: In numele Tatslui, al 
Fiuiui, al Sfsntului Dob, Amin. 

Pe marea cea mare-ocean, în insula Kurgan sts un 
mesteacăn alb, 

El creşte cu crengile în jos, 

Cu rădăcinile în sus. 3 

J't Acolo Maică Domnuiui deapsnsfir de mstase, rsnile care 
sângerează le coase. ° ť A ta s-a nipt, 

SSngele din rans s-a oprit. În numele Tatslui, al Fiuiui, al 
Sfsntului Dun, Amin. 

Apoi, vindecstoarea (vraciul) sufis de trei ori asupra r3nii 
şi pune pe ea un ban {sau alt obiect) de argint sau din aram5 
irapo-tnva umflăturii. 

Sfinte Doamne, eşti puternic şi nemuritor, 

Milostiveste-te de noi, Doamne. 


Peste marea cea albastrs zboară un corb. 

El duce în cioc un ac. 

In aceunfr de mătase, 

Cu care coase rana sânger? Nd3 

A robuiui lui Dumnezeu, 

Fi coase vinele, încheieturile, 

Rănile şi zgărieturile. 

Şi aşa cum nu curge din rană aps, 

Tot aşa s? Nu curgă nici sângele. 

Mă voi culca cu rugăciune, mă voi scula cu-nchinaciune. 
MS voi scula, mă voi închina, în câmp voipleca. 

În câmpia cea mare e-un voinic calatc. 

El are-o sabie ascuţită. 

Unde sabia lui taie, sSnge nu curge. 

Aşa ş$ nu curgă nici din rănile robuiui lid Dumnezeu, 

Acum şi-n vecii vecilor, Amin. 

Se spune descântecul de trei ori. Se inconjoars de (rei ori 
nma cu arstatonil, apoi se spune: De calcipiatra, sânge nu 
curge; de calcipe-un fier, sânge nu curge; de p? Eftipe nisip, 
sânge nu curge. 

O biserică a papei de la Roma; livi nA Acolo o fats tine în 
mans -f Fiin tot felul de ace cu fire de mătase; Ea coase rana 
care sângerează, 

Şi spune sângelui s3 nu mai curgă din rană, 

Rana sa nu mai doars şi totul să se vindece. 

Se citeşte de trei ori deasupra rănii: De peste 99 de mart 
şi 99 de ţări vine o fată frumoasă. 

Ea are un ac de aurcu fir de mătase şi-l coase robului 
(roabei) lui Dumnezeu rana care sângerează. 

Coase ea rană ca să nu mai sSngereze, 

ŞŞ nu mai doară, s2 nu zvscneasca, ,„ 

Sanu obrinteascs. ,„ 

T (îi” f-l În vecii vecilor, Amin. * -la «; ii ' B1'\par 
Vindec&oarea (sau vraciul) atinge cu mâna raditl în ore: afl5 
rana (care sangereazS) şi spune: 11 

În numele Tatălui, al Fiului, a! Sfântului Dun, 

Pe tnarea cea mare-ocean, în insula Kurgan st3 un 
mesteacăn alb, 

El create cu crengile fnjos, 

Cu rădăcinile în sus. 


Acolo Maica Domnului deapănă fir de mstase, 
Rănile care sSngereaza” le coase. 

Aţa s-a nipt, sângele din ran3s-a oprit. 

În numele Tatslui, al Fiului, 

Al Sfsntului Duh, Amin. 


Apoi, vindecstoarca (vraciul) suflă de trei ori asupra rănii 
şi pune pe ea un ban (sau all obiect) de argint sau din arams, 
irapo-trivaumflaturii. 

Sfinte Doamne, eşti putemic şi nemuritor, 

Milostiveste-te de not, Doamne. 

Peste marea cea albastrs zboară un corb. 

El duce în cioc un ac. 

Inaceunfrde mătase, 

Cu care coase rana sangersnds A robului lui Dumnezeu, fi 
coase vinele, incheieturite, ranue şi zgârieturile. Şi aşa cum nu 
curge din rans apă, tot aşa ş$ nu curgs nici sângele. Mă voi 
culca cu rugxXciune, mă voi scula cu-nchinsciune. Mă voi scula, 
mă voi mchina, în câmp voipleca. 

În câmpia cea mare e-un voinic cslare. 

El are-o sabie ascuţită. 

Unde sabia lui taie, sânge nu curge. 

Aşa ş$ nu curgă nici din rsnile robului lui Dumnezeu, 

Acum şi-n vecii vecilor, Amin. 

Se spune descântecul de trei ori. Se înconjoară de trei ori 
rana cu ariitatorul, apoi se spune: De calcipiatra, sânge nu 
curge; de calcipe-un fier, sânge nu curge; de psesti pe nisip, 
sânge nu curge. 

Se spune de trei ori: îs? Ajută, Doamne, fapta cea buns şi 
voi, sfnf Petru şi Pave/arhanghel Mihail, toţi arhanghelii lui 
Cristos. S2-Lajutafipe robul lui Dumnezeu; punefi-vs cap la cap, 
uniţi-vă, rsnilor, came cu came, os cu os, picle cu piele, vans cu 
vâna; Isus Cristos a pecetluitpe fiecare cu pecetea să; _ 
pecetluieşte, Doamne, rana robului t3u, în trei zile, fn trei ore, 
s3 nu mai simts nici durere, aid usturime, sânge să nu mai 
curgă, rana ş$Ş se strangs, Amin. Itrt 173 

Se repet5 de trei ori? | se scuipă pe raid: Trece o muiere 
de piatrapeste un pod depiatra. 

Pe sub pod e un rsu de piatrs. 

Aşa cum rsui eel de piatrs nu poate curge, 


A? A sangeie robului lui Dumnezeu, 

Din ransnu va curge. 

Vrespe munte o fată şi duce o donitif de apă. 

Fata a obosit şi s-a oprit. 

Aşa cum fata s-a oprit, 

Aşa ş$Ş se oprească şi sangeie din rană robului lui 
Dumnezeu. Amin. 

Pe un munte mal e o fantans de piaticf cu ap3 de piarra. 
Când din cea fantans apa va curge, atunci s3 mai curgs sangeie 
de aid. 

U: Împotriva hemoragiiEor nazale, stomacale, genitale, 
răni deschise Mergea Maică Precista pe un pod via. Pe pod se 
întâlneşte cu Isus Cristos, sS-l dea ajutor Impotriva deochiului de 
bărbat, de femeie, de flăcău, de faţă, 

Tmpotriva bolii aduse de vsnt, de apă, 

De vorbe şi gaud; Tu n-ai ce csuta aid, boala Tea, 

Locul tău nu este aid, 

Pleacs şi te du departe, 

Oasele nu le munci, 

Inima nu-mi chinui, 

Sangeie roşu nu-l bea. 

Du-te peste man şi fân, 

Pe câmpiile pustii, 

M fundul mărilor, 

M fundul zărilor, 

Departe de robui lui Dumnezeu. 

A u ieit popii şi diaconii la RSut lonian ş$ sfnteascs apă şi 
s-au imprsstiat. 

la? A să se imprsstie şi boala robului luiDumaezeu, 

lar tu, Doamne, primeşte-mi ruga, 

lar voi, îngeri şi arhangheli, apaiati-m& 

Şi sprijinifi-ma' în fafa lui Dumnezeu şi rugafi-vspentru 
mine. Amin. 

Doi frafi, Luca şi Marcu, s-au certat şi s-au tsiat cu cuftele 
şi cu topoarele; dar nu a curs nici pic de sSnge. 

Aşa cum din piatrs nu icse aps, 

Tot aşa şi din mine, robul lui Dumnezeu, 

S? Nu curgă picsturs de sSnge. Arrdn. 

/i în numeie Tatslui, al Fiului şi al Sfântului Duh, 

Pe sfânta mare-ocean se afl o insulă”, Buian, 


Pe insuls stau 33 de fete-fecioare. 

Ele au în mână câte un ac de aur şi coş cu afs de mătase, 
impletits în şase, 

Lânile sipiagile care sangcreazS Ale robului lui Dumnezeu; 
Fi iau cu mâna răul şi durerile; (în în mâini câte o cununX de aur; 
O înmoaie în apă sSrats a mării, 

O pun pe rană robului lui Dumnezeu. 

Fnchid rănile şi toate durerile, în vccii vecilor, Amin. Tab - 
bd) 

„A UB; 

— M-un Merges Hiepe cal cslare şi-şi tsra pejos ale lui 
picioare; Când picioarele şi-a săltat, sângele a stat. 

Şi-a vetiit şi Maică Precista, cu un ac de argint, 

Cu un fir de mătase, fmpletit în şase, 

Rană a cusut, sângele a oprit. 

Mă voi scula eu, roaba lui Dumnezeu, 

Mă voi ruga, ms voiinchina i voipleca, 

Voi ieşi din caş&pe uşă”, 

Din ograda pe poaits, 

În catnpul eel fntins către soare-rssare. A' Acolo, la soare- 
răsare, 

Fytipăr peste c&mpul eel verde, itt marea cea adânca, to 
marea cea albastrs, tfi 

e; ie o piatră albastrH, 

lpiatra aceea nu simte nici durere, nicijungbi, nimic n~o 
doare, sângele nu-l curge. Aşa dă-mi, Doamne, simie, roaba ta, 
nici durere, nicijunghi s3 nu mă doais, nici sângele s3 nu curgs, 
de acum sipururea şi-n vecii vecilor, Amin. 

În numele Tatălui, al Fiului şi-al Sfântului Duh! Maica 
Domnului, cu crucea ta dataloare de viaţă mdreapta lumina 
Sfintei Cmci către robul lui Dumnezeu. În locul (se numeşte 
locul) izvorul de sânge opreşte-l şi rana tsmsduieste-l. Amin. 

Se spune acest descântec de trei ori Tn hemoragii mari şi 
raici. Puterea descântecului este foarte mare, testşndu-l şi eu pe 
parcursul practicii vindecătoare. Împotriva hemoragiei pe nas 
Dacil se produce o hemoragie nazajS, ea se opreşte astfel: se ia 
un pai curat, se înmoaie Tn sângele care curge din nas şi se 
scriu pe fruntea bolnavului literele latine OIPULU. Efectul este 
garantat! 


Împotriva fHgurilor? | frisoanelor Frigurile sunt considerate 
în popor o boals ce apare sub chipul unei frumoase reel că ghea 
(a sau al unei babe rele şi urste că o baba-cloanţa”. Ca şi multe 
alle boli şi aceasta iese de sub paniani, mai ales primăvara, 
umb! 5 peste tot prin lume panal da pesie cineva care doarme 
(3r3 griji la soarele ciuduf de primsvara. Dac2 reuşeşte să” se 
slrecoare pe nesimţite şi a-sSrute dups oreche pe eel adormit, 
boala nu se mai desparte de el. Fn lume sunt doussprezece 
astiel de friguri (frisoane). Dar ele sunt prea puţine peniru 
întreaga omenire, de aceea trebuie să umble mereu de la un 
bolnav la altul; iată de ce pe bolnavi ft apuca” frigurile, apoi îi 
lasa” şi revin, mereu. 

Folosindu-se de răgazul dintre crizele de friguri, putem să 
sc5p2m de ele prin viclenie. Se povesteşte despre un bolnav 
care a reuşit să pacaieasca” boala şi să” scape de ea. La ceasul 
c3nd trebuia s2-L apuce criză de friguri, el s-a prefscut mort, iar 
neamurilor le-a poruncit s3-L jelească” cât mai cu foe. Boală a 
crezut c2 este mort cu adevărat şi l-a parish pentru totdeauna. 
O altă” credinţă” spune c5 sunt doussprczece friguri, 
douăsprezece surori cu aripi, pe care necuratul le dezleagă” din 
când în csnd şi le trimite în lume, pe capul oamenilor. Dac3 una 
din surori saruls în treacât pe cineva, omul este apucat imediat 
de scutura-turile frigurilor. Părăsind un bolnav pentru a scutura 
un altul, surorile dau câte un r5gaz fiecăruia. Unii caut5 s5 
profife de acest rsgaz şi s5 scape, mânjindu-şi fata cu funingine, 
schimbându-şi hainele, pentru că boala s5 nu-l recunoascs la 
intoacere. De asemenea, exists credinja c3 dacis paAasesti 
repede locul şi te muţi 

177 în parte, boala îţi pierde urma şi scapi. 

On cs eţi de oboseals, 

Ori cs eşti de zgsltsials, 

On de vânt, ori de furtuns, 

Ori de gsnd, ori de ghicit, 

Ori cs eţi trimisS, ori cM eţi adoss, 

Ori vszuts, ori simtits, 

; mm ( 

CS eţi la o or2 la ojumzZtate de ors, 

Că efti ziua, că eşti noaptca, 

Că eşti la miezul nopţii. 

Până nu te tiam, nu ştiu pe wide erai, 


Pe unde umblai, pe cine chinuiai; Cum te-am mtainit, cam 
te-am cunoscut, 

Te-oi scoate din oasele mele, 

Te-oi descants şi te-oi alunga. 

Fi-oi spsiA fata cu apă, 

Ţi-oi scoate ochii, 

Te-oi alunga cu rugsciuni, 

Cu credinţa mea cea crestineascs, 

Cu crucea adevsrats, 

Cu a eiputere toată. 

Du-te de aid undc nici câinii nu latrs, 

Nici cocoşii nu c? Nt? 

| nici glas de creştin nu se aude, 

Nicipicior de om nu se vede. 

Acolo s te duci, cu frigurile, cu scuturstuiile, 

Cu fierbinţelile, cu dlirerite. 

Va descânt pe voi, necurate friguri, 

Tn numele Domnului atotputernic, 

Ai Tatslui, al Fiului, a! Sfântului Duh, 

Dep? Rta (i-v3 de mine, robul (roabă) lui Dumnezeu. 

În loc pustiu i fsia apă, 

Unde nimeai n-a caveat niciodats, 

ŞŞ nu mă chinuiţi, păcătoaselor. 

Aceste vorbe se spun de trei ori, apoi se face cruce. 

Pe marea cea mare, pe ocean, peinsula Buian, 

Se afi? An stejar biftran. 

Sub stejarul acela stM sfsntul Pintilie cu trei fraţi? | vin 
acolo 12 surori ale lui lrod. 

Le spune sfantol părinte: (Jade v-af pomit aa despletite, 

Dezmstate i nepieptsnate? 

Şi i-au răspuns cele 12 surori ale lui lrod: Mari, 
sfnteparinte PintHie! 

Suntem trimise în lume de împăratul Irod, 

ŞŞ chinuim trupurile şi $$ zdrobim oasele credincioşilor. 

Am s3 iau eu 12 vergele de fier şi o să vHpedepsesc cu ele 
trei dimineţi şi trei sen, 

lo ş$Ş vă trag de Gecare dats Câte 1000 de vergele. 

ŞI-l raspunsers cele 12 surori ale lui Irod: Vai. Sfinte p&inte 
Pintiiie! Scrie-f numeie t&u, 

| casa în care numeie tMu se va pomeni, 


Noi o vom ocoli, 

lar cine numeie if va pomeni, 

Noi nu-l vom chinui. Aroin! 

Mă voi scula eu, robul lui Duoinezeu, 

MS voi ruga, ms voifnchina, voiiesipe upjf, J (A tR Voi ieşi 
pe poarta’ şi voi merge aAa, n, e4ant pe calea spre Oceanul eel 
ajbastru, îi nn &? 

Şi la malul celui Ocean + >? - e e &tipăr se afla un copac 
rămuros; În copac sunt Cosma şi Damiao, Luca i Pave], MS rog 
la voi, eu, robul lui Dumnezeu, 

Şi v3 rogpe voi, Cosma şi Damian, Luca yi Pave! A-mi 
spuneţi, pentru ce ies din ocean femei despletite, pentru ce 
umb! 8 ele prin lume şi alungs somnui i sug sângele, manancs 
zilele, chinuie oamenii? Aid nu va cste locul, nici norocul, nici 
rostul; - plecaţi pe baltă, în fundul lacului, peste ape, mari 
sipsduri; acolo vă este culcuşul, cu pcme de puf, cu plăpumi de 
mătase; acolo vs asteapts bunststi i cofeturi, lapte şi miere; 
acolo veţi sta şi veţi trsi veseli şi vs vets bucura, de-acum în 
vecii vecilor. Vorba mea e vorbs, fereca boala robului lui 
Dumnezeu, Amin. În fiecare zi se spune aceasts rugsciune, 
diminea (a la sculare şi seara la culcare, aşezat pe genunchi: 
Pieire fie, satana, cu zgaltsielile tale! 

Nu veiaveapartede robul lui Dumnezeu. 

Fi pomenesc pe cei patru evanghetisti Matei, Marcu, Luca 
şi loan Bogoslav, 

Şi pe sfinţii fscstori de minuni, Cosma şi Damian, 

larpe tine, satana, cu zgâlţăielile şi frigurile tale, 

Te conjur fn numeie Domnului Dumnezeul nostru şi al 
fiului său, Isus Cristos, 

S? Pleci pentru totdeauna şi s-lpsrssestipe robul lui 
Dumnezeu, 

Acom sipururea şi-n vecii vecilor, Amin! 

VindecStoarea scoate bolnavul de friguri trei dimineţi la 
rfind afar5din cas3in zori Voi, zorilorluminoase, scspafi-lpe robul 
lui Dumnezeu. de boals, de scuturstars şi de toate cele 12 surori 
ale lui lrod. 

Apoi, vindecătoarea alunga în cruciş boala de pe fruntea, 
bărbia, ohrajii bolnavului şi scujpa de flecaie dată” pe Jos, apoi îl 
spaia cu apă descântată. 


Sau: Se fac 12 turtile (coca fscuta din Şina”, apa şi sare) 
care se due la o răscruce sau în pisdure i se lăsa acolo, pe 
pământ, legate într-un ştergar şi se spune: LatĂ, voi, cele 12 
surori, aveţi aicipaine şi sare 3 nu mă mai chinuiţi, să” nu ms 
mai scuturafi, în pace ş$Ş mst ISsati. 

Apoi se fac palm pleca'ciuni, m cele patru zfiri, 51 se 
pieacs, a fi vszut de nimeni. Sau: Se ia în mâna dreaptal o 
gramajoadl de mei, se merge la rău şi, cu spatele la ap3 se 
spune: Voi, frigurilor, suntef 77 primifi, luaţi-le pe toate. 

Şi se arunc? Meiul peste cap, în ap3 Său: Sfânta rugăciune 
pentru Domnul oostni bus Cristos, tmparatul cerurilon 

e A f5cut Dumnezeu cerul? | pifmsntul,? | toate cele de 
sub cer; curgea un rău de foe, 

În care an Cost botezafi Puterea lui Dumnezeu, 

Petru şi Pa vel, Mihail Arhanghelu] şi Isus Cristos. 

LSngs hramul lor s-a prusit satana. 

Dar Arhanghelu! Mihail i-a frsnt căpui. 

O, Maics PreacuratH, 

Apsrs-l pe robul lui Dumnezeu. 

Cu vslul tsu eel minunat şi scap3-l de chin, 

I dejunghi şi de frigurii care-/scutors, 

Fi de cele 12 boleşniţe şi cele 12 surori-friguri, 

Care-l zgsltsie pe dinsuntru, 

Pe dinafars, în măruntaie, 

Tn vine, în oasc, în creier, 

Ziua, noaptea, la prânz, 

La miezul nopţii, dimineafa şi seară. 

Tu, satans ticsloasS, * care m? Scuturi şi ms zgâlţăi, 

Pe mine, robul lui Dumnezeu; Aid se afiş cei patru 
evangheliti: Loan Bogoslav, Luca, Marcu, Matei, facstorii de 
minimi, sfntii cei I3ra de arginţi Cosma, Damian, Chiril, lona, 
Pantelimon, lermolai, 

Te vor lua pe tine, satanM ticsloassS, -* ij Ae vor duce de la 
mine, robul lui Dumnezeu, >- a Ye vor lua şi te vor arunca în 
cuptorul de foe, i i m? Vor apzZra pe mine cu numele Domnului 
totdeauna, 

Acum ipumrea şi în vecii vecilor, Amin! 

Lar tu, satans, zgâlţâie pe eel rsu, pe eel negru, 

Pe eel cu parvl roşu, pe eel cu p? Rul albicios, 

Dar ds-te la o pane i lasS-l în pace pe robul lui Domnczeu, 


Dacă nu-L vei ISsa în finistc şi pace şi-l vei mai scutura, 
s/-/vei mai zgsltsipe robuj lai Dumnezeu, te vor iuape tine, 
satans, 

Primii apostoii Petm i Pavel, 

Şi Mihaii Arhanghelul, 

Straşnicul voievod al puterii cereşti, 

Te vor fahata şi te vor tarf, 

Şi te vor azvârli într-un rsu de foe, 

Şi te vor lăsa acolo. În rail! Eel de foe, 

Pans la sfârşitul veacului; Amin şi în vecii vecilor, Amin, în 
veci de veci, Amin. 

Pe o sfoar2 groasă” se fac nous noduri; cu această” sfoars 
este ba” tut bolnavul, zicând: 100 de care tic, mielulelpar Se 
descsnta” o scoarts de tei de trei ori, fars ş$ tragem sufletul: De, 
robul lui Dumnezeu, ş$Ş te la? |, ş$ nu te mai legi tu, scuturătura, 
cu friguri cu tot şi s3 te dud în jos pe ran, cu apă. 

Apoi se. Pune bucată de scoaita de tei descanlata sub 
grinda din tavan. Pentru trei zile; dup3 aceste trei zile bolnavu) 
trebuie s2 o arunce singur m apa raului şi s2 repele şi el de trei 
ori descântecul. Se mai poate spune, Crezul”, apoi descantecuj 
urma'tor: MS voi scula eu, robullui Dumnezeu, ms voi ruga, ms 
voiinchina, din casS voipleca. 


Mă voi duce din oJ a’ în ua, 

Din poarts în poartă, 

Tot către soare-răsare, m câmp descnis, 

La marea cea mare, 

Pe insula luminoasă a Domnului. 

Pe insula aceea se aflapiatra Alatra, 

larpe piatra sta Maică Precista, 

Maica Domnului Preacurată, 

Care roags şi roagă fără încetare pe Domnul Isus Cristos 
pentru not, pscstosii. 

Te tog şi mă rog ţie, Maică Precists, 

Cu lacrimi amare şi cu multsravns: Ap? Ra-m? Pe mine, 
robul lui Dumnezeu, 

AlungM răul peste nouă ri şi aoua man, 

În al treizecilea tarsm necălcat de om, 

De fiară neumblat, 

Alungssi du de la mine, 


Om cu frica lui Dumnezeu, tot r? Ul. 

Cheia cu care-l ferec o arunc m mare, 

lar gura mi-c şi ea ferecats. 

Tmpotriva flerbintelH sau, /ocului” 

MS voi scula eu, robul lui Dumnezeu, 

M3 voi ruga şi mă voi închina şi mă voi duce la marea cea 
albastrs; Acolo e o piatrs albă şi fierbinte, 

Pe piatra aceea este tronul lui Dumnezeu, 

lar acolo sts Maica Domnului; M mâinile ei a/be tine o 
lebsds a/ba” 

F JW smuige lebedei o pani alb; âă cum e desprinde pana 
cea albă. Tot aşa fugif de la robul fui Dumnezeu, plecafi, duceti- 
v? Cât colo voi, fierbinţeli | focuri de dups na? Tere, delalauzie, 
plecaţi de pe capol, din ochii, 

Din trupul ce! Chinuit, At issati-l în pace inima, ficatul, p! 
2manifate” mainilc şi picioarele. Wn -Dt7 vantai venitpe 
vantsSpieci, s? Te duci, fierbinteals rea, cu foe şi frisoane; Asq 
din ap3 ai venit, în aps sSpleci; w dinpsdure eşti, inp? Dure 
s&pleti, '&> acum sipuntrea şi-n vecii vecilor, Amin, IK ife în 
cazul frisoanelor date de r5ceal5 al frigurilor, senjdfia de frig 
este izgonits de vraci astfel: > -A l-lwa w 14 a-lm Tu, frig rsu, t 
nu stă în spatele meu, wim da-tepe cociauri, A. Msn prin păduri 
şi peste dealitit. Du îngheţul de aid, <° „ * * du-Ldeparte m 
câmpie, TA metadata să nu mai vie. ldnfl avhtegml Impotriva 
spaimei (sperietură, teamă, un fel de încremenire din sperietură, 
paralizie de teamă) Sperietură poate fi definite că o agitafie 
nervoassS, o spaimi când se isc2 furtuna, focul, dacă omul cade 
în ap3 mare, dac3 185 

Primeşte o veste rea, dacă vede o stafie; spaima asta îl 
aduce la o stare de somnolenţa, dureri de cap, frisoane, crize şi, 
uneori, boa! 3 sufletească (psihics). Dintr-o spaims, în om poate 
pătrunde necuratul, se urci la cap, îl zgâlţâie la mijloc, fi d5 
leşinuri. Omul poate s5-şi sară din minţi şi vorbeşte ce nu 
trebuie. Se poate că necuratul s3 vin5 că o umbră şi să sperie 
omul. Pentru vindecare de sperietură se folosesc diferite 
descântece - unele pentru oameni mari, altele penţ] copii. Cel 
mai simplu: când bat clopotele pentru un mort i este dus mortul 
la groaps, trebuie msncata prescurs cu aps sfintits şi se rostesc 
vorbeje: Atunci s-o trezi spaimă din mine, c? Nd s-o scula mortul 


Ssta. Amin. (şi se spune numele cclui decedat). Se repets aşa de 
trei ori. 

Spaima poate fi vărsata pe apă. Vindecătoarea pune într- 
un vas puţină ap3; topeşte în alt vas cear3 şi o toams în vasul 
cu api, pe care-l (âne deasupra capului bolnavului; în acest timp 
spune următoarele: Doamne, ajută-mă să-L descsntpe. 

Cretin botezat, s-l alung spaimele de orice fel de lângă el. 

Pentru a vindeca de spaiml un copil, în rama uşii se face o 
gaură la inaitimea copilului respectiv, de pe capul copilului se 
taie cruciş câteva fincele de păr, precum şi unghiile de la msini 
şi de la picioare, firele de păr şi unghiile tăiate se pun în gaura 
din rama uşii şi se astupa apoi gaura cu un cep din lemn de plop 
tremurător. Când copilul creşte mai sus de locul gsurii din rams, 
îi trece şi spaimă. 

Se mai recomanda să” se ia de la trei perechi de oameni 
căsătoriţi (la printa lor căsătorie) câte o bucs (ic5 de cozonac şi 
s3 i se dea s? Mansnce celui descântat pe stomacul gol; sau s3 
se intoarcg pe copilul bolnav de spaimă camauta cu faţa la 
spate. In ambele cazuri, spaimele vor disp3rea. Tmpotriva 
spaimei, agitaţiei, durerilorde burta şi balonărilor Raul de la 
oameni mari şi, mai ales, de la copii - agitate, dureri de burts şi 
balonări, spaim? Etc. 

— Se vindecs dacs vom tsia cu toporul la pragul casei 12 
be (e (paie de secar3) sau o m2tur5 Se raai poate folosi şi alt 
leac. Vraciul cheraat mssoars cu o sfoarii, de lungimea copilului 
bolnav, mâinile întinse lateral şi circumferința capului; apoi taie 
unghiile de la mâini şi de la picioare şi un smoc de păr de pe 
cap. Vraciul indeasS toate acestea, împreună cu aţa cu care s-a 
măsurat, într-o gaurs pe care a făcut-o în rama uşii şi o astups 
cu un cep de leran de plop tremurător. În tot acest timp, vraciul 
rosteşte descântece că boala s5 nu-l mai chinuie pe bolnav şi 
nu-l mai atings nici pielea cea alb3 nici oasele, nici ochii şi nici 
mcheieturile” şi s5 ramans acolo, în u? Unde o astups cepul eel 
din lemn de plop.” Se mai poate rosti şi urma” torul descântec: 
Aşa cum tocul? Ta astupat din local uii na se deschide, aşa nici 
spaima i raid nu vin. Eu U astup cu cep de plop şi cu gura U 
descânt de tot. Lar cmstita casS s3 fie bine, Amin. 187 

Fn cazul Jn care nu se poate face o gaurs în tocul uşii, se 
iese afars şi se cojeşte cu un cuţit un pic din coajă unui copac, 


de obicei brad şi se roagii bradul să primeascs boală, care 
trebuie îndreptată prin rsdscina în pamint. 

In alte cazuri descsntecul se face astfel: se pune într-un 
vas ap5 nelnceputs, care s-a luat cu cuvintele: Bine v-am gssit, 
tu, ap3 limpede, yJ fu, pamontputemic; am venit ş$Ş cer apa i s3 
mâ& rog de s2n3tate, 

Apoi se toamil în vasul cu ap3 cears topits 51 se spun 
urmstoarele vorbe: Revars3-te, spaims rea, 

Pe drumuri, pe caiari, pe balts, 

În locuri nelocuite, 

De oameni neumblate, de Rare oec&lcate, 

Unde nici glas nu se aude, 

Nici ţipenie nu se vcde, 

Şi să nu te atingi de nici un suflet, 

să nu mai chinuiestipe nimeni, 

Nici sii-l tulburi, nici să-l spehi. 

Fie Domnul lăudat. Amin, 

Un alt fel de descântec: pe tot corpul bolnavului se plimbs 
(se rostogoleşte) un ou crud de gaind şi se spun uim5toarefe: 
Spaima, sperieturs rea, eu te rostogolesc cu oul, te spsl cu apă, 
te arunc pe pustie; aid nu ai ce cauta, nici pe cine speria, nici pe 
cine munci, nici pe cine chinui. 

Se mai recomanda s5 se ia de la trei perechi de oameni 
cas3toritj (la prima lor cssStorie) câte o buc3tica de cozonac şi 
s2 i se dea $$ msnance celui descântat pe stomacul gol; sau s& 
se Tntoarca pe copilul bolnav de spaimă cimaAuta cu fat: a la 
spate. În ambele cazuri, spaimele vor dispsrea. Împotriva 
spaimei, agitaţiei, durerilor de burtă! Balonărilor de la oameni 
man şi, mai ales, de la copii - agitaţie, dureri de burt3 51 
balon3ri, spairas etc. 

— Se vindecă dac3 vom t&a cu toporul la pragul casei 12 
bete (paie de secara1) sau o mătură”. Se mai poate folosi şi alt 
leac. Vraciul chemat mascara” cu o sfoară, de lungimea copilului 
bolnav, mâinile mtinse lateral şi circumferinja capului; apoi taie 
unghiile de la mâini şi de la picioare şi un smoc de pai de pe 
cap. Vraciul indeassS toatc acestea, Tmpreuns cu a {a cu care s- 
a mssurat, într-o gaurs pe care a fscut-o în rama uşii şi o astup3 
cu un cep de lemn de plop tremura'tor. În tot acest (imp, vraciul 
rosteşte descântece că boala s5 nu-l mai chinuie pe bolnav, s2 
nu-l mai atings nici, pielea cea albă, nici oasele, nici ochii şi nici 


mcheieturile” şi s3 rsmanbacolo, în us5 unde o astups cepul eel 
din lemn de plop.” Se mai poate rosti şi următorul descsntec.: i 
Aşa com tocul 2sta astupat din tocul uşii nu se deschide, aşa 
nici spaimă şi rMul nu via. Eu fl astup cu cep de plop şi cu gura S 
descent de tqt. Lar cinstită casS s3 fie bine, Amin, SECRETELE 
MAGIEI Al. BE 187 

Fn cazul în care nu se poate face o gaurf în tocul uşii, se 
iese afară şi se cojeşte cu un cuţit un pic din coajă unui copac, 
de obicei brad şi se roags bradul s3 primeasca' boală, care 
trebuie Jndreptata prin radscina în pământ. 

În alte cazuri descântecul se face astfel: se pune Tntr-un 
vas ap3 neînceputa, care s-a luat cu cuvintele: Bine v-amgasit, 
tu, apalimpede şi tu, psmant putemic; am venit să cer ap3 1 să 
mă rog de sanatatot apoi se toarnă” în vasul cu ap2 ceară” 
topită şi se spun următoarele vorbe: Revărs? ~te, spaims rea, 

Pe drumuri, pe caiaii, pe balts, 

În locuri nelocuite, 

De oameni neumblate, de fiare necslcate, 

Unde niciglas nu se aude, 

Nici fpenie nu se vede, 

Şi s5 nu te atingi de nici un suflet, 

ŞŞ nu mai chinuieti pe nimeni, 

Nici s? 

— L tulburi, nici s-l sperii. A, a Fie Domnul I&udat. Amin, 

Un alt fel de descântec: pe tot corpul bolnavului se plimba 
Spaims, sperietură rea, eu te rostogolesc cu oui, te sp&l cu apă, 
te arunc pe pustie; aid nu ai ce cMuta, nici pe cine speria, nici 
pe cine munci, nici pe cine chinui. 

Apoi se sparge oul şi se pune albuşul într-un pahar; se 
urmsresle figură ce s-a format în pahar dacă” este un preot sau 
un mormânt, atunci bolnavul nu se va vindeca; uneori figura 
objinuU Poate aminti obiectul său persoana care a provocat 
spaima (sperierura). Privind la desenul din pahar, se spun 
urma'toarele: Tu aid s? Nu mai stai, 

Spaima s5 nu mai dai, 

Oascle să nu munceşti, 

SSngele să nu-l otrsvesti, 

Sângele să nu-l mai bei, 

Inima să n-o mai chinui, 


Trupul să nu-l mai usuci, 

De la robul lui Dumnezeu. Ş$Ş te duci. 

Tmpotriva diferitelor boli, adevărate sau închipuite 
(sughiţ, deochi, făcătura, sperietură etc.) 

Se spune dintr-o suflare: Sughif, sughif, unde-aifost? 

La Piteşti. 

Ce-ai mancatf Came de cal. 

Ce-aifacut cuea? '* ' T> btfK> În Am iasat-o. LasS-ms şi 
pe mine. 

Se ia o cană cu ap3 se face peste ea semnul ctucii şi se di 
şi bea celui care sughiţe, în cruciş, spun&nd: Sughifuie, sughif! 
Du-te la apă, du-te unde-oi yti, chinuie pe altul], la mine nu mai 
veni. Fn numele Tatălui, fi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. MS 
voi scula eu, robul lui Dumnezeu, la Domnul ms voi închina, cu 
roua mă voi spăla, la soare mă voi usca şi iar! A Domnul 
Dumnezeu şi la Maica Domnului, Preacurată, mă voi ruga: pe 
Cristos Tul-ai născut, în scutece l-ai mlssal, l-ai păzit şi l-ai 
crescut, de rele l-ai ferit: aşa şi pe mine, robul lui Dumnezeu, 
ap&ra-mă şi mâ&păzeşte, acoperă-mă şi mă mveleste cu scutec 
de mătase, cu cordon rssucit în şase, cu Sfăntul Duhul TSu 
apara-ms şi mă fereşte de vrajitorui eel rsu, de vrsjitoarea cea 
vr&jmasa, de orice om rău sipizma, de sSnge rău, de gândul eel 
rfu şi mă rog eu, robul lui Dumnezeu, la Prorocul Hie: Tu, sfinte 
Proroc Hie, care mergi cu carul tău de foe tu şi bine ocheşti, 
ţinteşti şi lovestipe duşman şi-l ucizi şi-l arzi cu focul tău, ca să 
nu-mi facă mie de rău, robul lui Dumnezeu, să nu mapoata 
supune la vrajă sau la deochi, s2 msferesti de sSngele eel rău şi 
de g&ndul eel rău i de vorbă cea rea şi de deochi, de ochiul 
pizmaş, că s? Nu-mi poats aduce nici un rsu, nici în trezie, nici în 
somn, nici la mas3 nici în casă. 

I mă mai wg la Sfântul/spas, 

Salvatorul şip&storul; Şi Tu, Sfinte Nicolae, salveazS-mit, 

Raa” apsrH şi mspszeste, 

Şivoi, sfnflorlosifsisavaot, 

FScstorii de minuni, 

Şi Tu, preacuviosule Tihon, 

Şi Tu, sfinte loan BotezStor, 

Şi loan-Gurs de Aur, 

Loan Pustnicul şi toate fortete cereşti, 

Puneti-vs strajs de tier langs mine, 


Robul lui Dumnezeu, 

Că ş$Ş nu mă poats fermeca şi vrăji şi şi sa’ nu-mi poată 
nimeni face rsu nici cu ochiul, nici cu vorba, 

Nici cu gândul, nici cu fapte, 

Nici ziua, nici noaptea, 

Nici la masă, nici în cassS, 

Nici în vis şi pe trezie, 

De acum şi în vecii vecilor, 

Amia, Amin, Amia, în veciAmin. 

Rugăciune de leac contra deochiului? | herniei fă numele 
Tatslui şi al Fiului şi al Sfântului Dun, cinstiţi porinti Cosma şi 
Damian, cei fără de argintt, alăturaţi-vă la fapta mea cea buns şi 
la vorbele mete cele bune. Doamne Dumnezcule, 4 

. JB Lit! 

Tntre lumea aceasta luminoasS Şi lomea cea care va veni, 

Se afla Oceanul eel Sfânt, 

Şi în el se afla o insulă albă, 

Pe care locuiesc un far şi o farina”, 

Care dau s3 mănânce şi să bea toate buruienile la trei 
sute de lupi negri JJ trei sute de lupi albi. 

I mergeţi voi, cei trei sute de lupi negri şi trei sute de lupi 
albi, 

La robul lui Dumnezeu, 

Aşa cum vă spun (am] şi farina, 

Luaţi-l de pe el deochiul de la ficaţi şi msduvs, 

De la inimă şi de la oase, 

De la toate vinele sS-l luaf şi s5-l alungaţi orice hernie şi 
deochiul râu, 

Orice gânduri necurate ale oamenilorrai. (Se rcpet3 de trei 
on.) 

Ai să-l apsrati de apă şi de foe, 

De pietre şi de gandui eel rsu. 

DS-I, Doamne, robului tsu. Linisteapuiului, 

Focul armasaruiui, frumusefea unui cocos! 

| aşa s3 r&mana în vecii vecilor, 

Aşa cum pe pământ nu pier ierburile cele de leac! Amin. 

A ieşit în zbor un corb negru cu gheare de ofel din Marea 
cea Neagră; Ciocul, ochii sunt roşii ca focul; Şi alungs el de la. 
Toate gândurile şi privirile cele rele de tot felul. 


A zburat un stol de păsări şi au luat cu ele toate relele sile- 
au dus departe, 

Spre pudurile uscate, 

Pans când au pierit şi s-au risipit. 

Şi s-au dus de pe msinile tale, 

De pe picioarele tale, 

De pe umerii tăi, din ochii tăi, 

De pe capul t? U, din inima ta, din tot trupul. 

La malul mării e o tu? T de csline, 

lar sub tufs şade o fată. 

“A VFata nu ştie nici s3 coassS, 

Nici să, nici s3 toarcs, 

Dar poate rui s2-l mtoarcM « « 

Şi sal-l Trimits de la robul lui Bumnczeu. 

Spre pudurile cele uscate, 

Spre desişuri neumblate, 

De om necolcate. 

| voi, rele şi necurate, de la oricare afi G fie bsrbat, fie 
femeie, fie fats, 

Fie flăcău, fie chiar copil neştiutor plecaţi, derobui lui 
Dumnezeu, 

Va indepartafi, duceti-vs în psdurile uscate, 

Spre desişuri neumblate, 

De om necMlcate, 

MS voi scula eu, roaba lui Dumnezeu, 

Mă voi spsla, m-oi închina şi oi ieşi din odaie pe uş? 

Din ograds pe poartM, 

Şi oi iesipe câmp, 

Şi-oi pomi spre rssarit. 

I acolo, la rssilrit, e o piatrs albi, 

Pe care şade bstrana Solonia. 

Eu m-oipleca fnaintea ei şi m-oi închina şi frumos o voi 
ruga: BunicufH Solonia, ia mata de pe roaba lui Dumnezeu. 

Toate vorbele rele şi deochiul, 

I rsutMfle oamenilor; la-l şi du departe toate relele, 

Junghiurile şi belelele, 

ŞŞ nu mai ştie roaba lui Dumnezeu. 

Nici rele, nici junghiuri, nici deochi, nici nimic. 

Descsntece pe pietre împotriva relelor şi deochiului Se iau 
primele trei pietre gssite - priraa e de la Dumnezeu, a dona 


adusis de vânt, a treia de la oameni. Se las2 în apă cele trei 
pietre şi se zice: Prima e de la Dumnezeu, a doua de la vânt, a 
treia de la oameni. Care piatrs va sfârşi fn apă, de acolo vin 
relele. 

Se ia ap5 de pietre, se arunc5 peste umanil stâng şi se 
descants astfel: Du-te, rsule, deochiule, de unde-ai venit! 
Descântec pentru A” acatura” 

Voi scula eu, roabă (robul) lui Dumnezeu. Mă voi închina şi 
ms voi ruga. 

Apoi voipleea din casape us2 

Din ograds pe poartă. 

MM voi duce pe câmp, unde curge un rău. 

Rău! E ncgru, pe elplutesc un drac şi-o drscoaics, 

Nu stau într-o barcă, 

Nu vâslesc Tntr-oparte, 

Stau spate-n spate, nu spun o vorbs, 

Nu au aceiaşi gând. 

Tot aşa, robul lui Dumnezeu. 

Şi roaba lui Dumnezeu. 

Să nu stea în aceeaşi cass,” 

Tf> 

Să nu stea la aceeaşi masă, pe aceeaşi la vi ş$ nu şadă. 

— Aprin aceeaşi fereastrs s nu vadM, aceeaşi vorbs s3 nu 
rosteascs, aceiaşi gând s? Nu gandeascs. 195 

A.tafiy at 

/* t SffB fll figfif og v al Împotriva Hpsei de vigoare din ° 
siv Pentru a sc2pa de. Fa'ca'tura” care-l lipseşte pe eel lovit de 
puterea lui de bsrbat, se folosesc urraAtoarele leacuri: 

e Se arde dintele unui bsrbat raort de curând şi se afums 
bolnavul cu el; 

e într-un păi (de grsu) se pune meicur apoi se asazsS totul, 
sub patul celui căruia i s-a Scul de rău. Pentru desfacerea, 
leg3turii de samants” sau a blestemelor care ar fi fost fscute 
pentru a-l pieri slmanta neamului, Tsi trece s3m3nta prin 
verighetele de la cununie pe care trebuie s5 le (in3 nevasta lui, 
în cazul în care acesta a fost fermecat de cineva că ş$ nu mai 
poala” ’ cu alt5 femeie, numai soţia cu cununie poate. Dezlega” 
prin meloda de mai sus; apoi samaiita aflată fntr-u pahar cu ap5 
se amestec5 bine şi se toama în zori la flori care înfloresc în roşu 
sau la un brad. 


J Împotriva impotentei, a lipsei de putere MS voi scula eu, 
robul lui Dumnezeu, 

Mă voi ruga şi mă voi închina şi depaite în câmp voi pleca, 

Spre soare m-oi depaita. 

Aşa cum oasele nu se mdoaie şi nu se înmoaie, 

Tot aşa şi eu, robul lui Dumnezeu, $9 nu msfnmoi şi 3 nu 
mă mdoi în fata muierii, 

să fac fă (3 şi ş$ fiu tare că osul. 

Voi lua o funie şi m-oi duce hi câmp, 

Oi prinde un taur şi l-oi lovi cu funia peste coame. 

| aşa cum comul lui la funie nu se-ndoaie, 

Tot aşa nici penisu! Meu să nu se Tndoaie şi s3 nu se- 
nmoaie în fata muierilor şi ş$ fie ca şi cornul taurului de tare, 

Acum şi în vecii vecilor. 

Tn numele Tatslui, al Fiului şi al Sfsntului Dub, Amio. Pe 
sfsnta mare-ocean se afla o insulă, pe insula aceea creşte un 
stejar putcmic. RSdHcinile-l suntgroase şi puternice, sunt 
putemice şi rezistenţe, vârful se inatya sus fn nori. Tulpina 
vântul nu i-o îndoaie, furtuna nu-l doboars. Tot aşa şi eu, robul 
lui Dumnezeu, vreau să-mi fie cele 77 de vine şi vana cea mai 
importants, 

ŞŞ stea drept în fafa fetelor şi muierilor, 

ŞŞ nu se lase nici fă fafa celor tinere, 

Nid a celor bstrane. 

Mai cer stejarului celui puternic s3-mi dea puterea şi 
rezistenţa lui, 

Să nu mă Jndoaie şi să nu mă doboare nicipe mine, 

Nici cele 77 de vine ale mele, 

Nici Vana mea cea mai importants, 

Şi-mi dea putere şi furie fats de neamul femeiesc. 

— Fe 

Fn vârful celui stejar puternic staopasarevesels-ancocos. 
Aşa cum cocoşul nu iarts nici o g&ina fo poiats, tot aşa nici eu, 
robul lui Dumnezeu, t. sSnu scap nici o fats sau femeie, 

AS'f-V' ,„ 

Larpe eel ce-mi va gândi i rsul îmi va dori, 

Lovete-l, Doamne, 

Pedepseşte-l să nu aibă elpotere, 

lar eu să Gu vesel şi puternic, 

Mai mult ca înainte, 


lar VSna sS-mi fie tare precum comul, 

Piecum stejarul i s& nu şi&beasca, 

De-acum fn vecii vecilor, Atnin, 

CSnd voi ieşi afară, eu, robul lui Dumnezeu, oi vedea 
stâlpii cei inalfi, din lemn de stejar. Aă cum stau ei, drepţi i 
puternici, aa sS-mi stea mie, robul lui Dumnezeu, 197 77 de 
vine, 77 de mcheieturi i Vana principals, 

| sapatmnada lesne m orice loc, în faţă sau femeie, 

Pe toate psrfile, fn orice zi i la orice vreme, 

Pe lumina şi pe întuneric, ziua i noaptea, 

În zori sipe fnserat. 

Fn vecii vecilor, Amin. 

Se iese afară în zori, trei zfle la rând şi se urineazi pe 
stslpii ii, zicând: Ridicate şi fii vesels, tu, vana robului lui 
Dumnezeu, de-acum sipururea şi-o vecii vecilor, 

Amin. 

Se spune astfe] de trei ori la rând, în fiecare din cele trci 
dimine (i. 

IE Rugăciune pentru orice neputinte Stap&ne Atotputernic, 
vindeca sufletele şi trupurile, pe cei ce merits ridică-l sau 
pedepseşte-l dups merit, vindecs-Lpe robul tău. de neputinfele 
lui; dsruieste-l milă şi vindecarea, fereşte-l de vrăjmaş, 
intsreste-l duhul şi puterile, fs-l s scape de orice boli, sS'l lase şi 
ŞŞ piece departe. Ap&ra-l de orice ooals, siMbiciune sau pscat, 

De oricare faradeiege şi iarts-l greşelile cu voie sau far de 
voie. 

Fie-timila, Doamne, de creafia (a, 

Penlru care a suferit şi s-a jertfit Domnul nostru Isus 
Cristos, f binecuvsntat fie tn vecii vecilor. Amio fmpotriva 
căderii, A -(boala nou-născuţilor, spasme, lein, accese, crize, 
epilepsie, spasmofilie) , 

; ~rť CSderea este o noţiune complexA. Aici sunt incluse: 
boala nou-nasculilor, spasmofilia, spasmele unor grupe de 
muchi sau ale mtrcgului corp, cu pierderea cunoștinței şi 
păstrarea capacit2tii senzoriale, leşinuri şi crize ce nu se repets, 
epilepsia, căderea, alb3 nemortals, care se repel3 uneori 
periodic, la fiecare al treilea pătrar al Junii” şi, cSderea neagrs, 
de moarte”, care este prima criz3 înainte de deces. 


CSderea se Tnrudeste cu spaiina şi nebuneala”, în mă” 
şură în care cauza îmbolnăvirii se considers a fi duhul ră” u, 
care a intrat în om. g 

Se tamponeaz3 cu miez de pâine pieptul, mAinile şi 
picioarele bolnavului; la raiezul nopţii se duce acest miez de 
psine, pus într-o caip5 curats şi se lasS la o răscruce, cu 
cuvintele: Stints Binefscstomle, pritnestepsinea şi sărea, iarpe 
robul lui Dumnezeu. Jarta-l. 

Când se tamponeazsS bolnavul cu miez de pâine, se spune 
descsntecul: 


Zic fi descânt boala cea adusă, intampl&toare, rea i 
trecătoare, oriunde o întâlnesc, sSpiece de pe capul, depechipul, 
din oasele şi camea, din ficaţii siplamaniii, 

Din inimă, din mâinile, din picioarele lui, 

Dar s3 nu piece singură, 

Căci am descantato cu vorbe preacurate. 

At boi Tatsl nostru. 

Când s-a născut Cristos s/s-a botezatpe răul Jordan, 

Şi a botezat şi apă şi pământul şi pe tot pământul s-au 
JmprasOat stropii aceiei ape. 

Aşa cum nu poate nimeni s3 adune stropii aceia de apă, 

Şi nimeni nu poate s2 smulgă toate radHcinile din pământ, 

Şi nici s3 scoats stelele de pe cer, 

Fi nici s3 roads pietrele, 

Nici s? Atingii cerul cu limba, 

Nici să” inghits pământul, 

Tot aşa robul lui Dumnezeu. 

S3 nu fie văzut de boala cea rea. 

Fac rugăciune către Domnul Dumnczeul nostru şi Duhul 
Sfânt, 

Vino-mi, Doamne, în ajutor, 

Şi ajută-mi, Doamne, ş$ descânt şi s3 alung din robul lui 
Dumnezeu. Toate releh spasmele, Jefinul, căderea, epilepsia, 
spasmoflia. , 

De oricare far&delege şi iartA-l greşelile cu voie sail iarsde 
vole. Fie-ţi milil, Doamne, de creaţia ta, peatru care a suferit şi 
s-a jertfit Domnu! Nostru Isus Cristos, binecuvântat fie fn vecii 
vec împotriva caderiii a, a (boala nou-născuţilor, spasme, leşin, 
accese, crfze, epilepsie, spasmofilie) 


CSderea es (e o nofiune complexă. Aici sunt incluse: boala 
nou-născuţilor, spasroofilia, spasmele unor grape de muchi sau 
ale inlregului coip, cu pierderea cunoștinței şi psstrarea 
capacit3tii senzoriaje, leAinuri şi crize ce nu se repets, epilepsia, 
csderea, alb2 nemortal5 care se repel2 uneori periodic, la 
fiecare al treilea pstrar al lunii” şi, cSderea neagrs, de moarte”, 
care este prima crizS mainle de deces. 

CSderea se inrudesle cu spaimă şi, nebuneajJa”, în mă” 
şură în care cauza Tmbolnavirii se considers! A fi duhul r2u, care 
a intrat inom. 

Se tamponeaza' cu miez de pâine pieptul, msinile şi 
picioarele bolnavului; la miezul nopfii se duce acesl miez de 
psine, pus Tntr-o csrpa curată şi se lasă” la o rsscruce, cu 
cuvintele: Sfinte Binefscstonile, primetepainea şi sărea, iarpe 
robul lui Dumnezeu. larts-l. 

Când se tamponează bolnavul cu miez de paioe, se spune 
descântecul: Zic? /descent boala cea adusă, 

Întâmplătoare, rea şi trecătoare, 

Oriunde 0 mtalnesc, ş$ piece depecapul, 

De pe chipul, din oasele şi carnea, 

Din ficafii siplamanii, 

Din inimă, din mainHe, din picioarele lui. 

— F dar ş$Ş nu piece singurs, ji cad am descantato cu 
vorbe preacurate. 

— Tatsl nostru. |! | Când s-a născut Cristos şi s-a 
botezatpe răul lordan şi a botezat şi apă şi pământul şi pe 
totpsmantu! 

S-au imprsstiat stropii acelei ape. Aşa cum nu poate 
nimeni ş$Ş adune stropii aceia de apă, 

Şi nimeni nu poate ş$ smulgs Toate r3d? Cinile din 
pământ, 

Şi nici s5 scoată” stelele de pe cer, 

Şi aid s3 roads pietrele, 

Nici s? Atings cerul cu limba, 

Nici ş$ fnghits pământul, W; tot aşa robul lui Dumnezeu. 
“jet s3 nu fie văzut de boala cea rea. 

Fac rugăciune cstre Domnul Dumnezeu) nostru şi Duhul 
Sfânt, 

Vino-mi, Doamne, în ajutor, 


Şi ajuts-mi, Doamne, să descânt şi ş$ alung din robul lui 
Dumnezeu. Toate releh spasmele, leşinul, căderea, epilepsia, 
spasmofilia, ilor, Amin. 

Fi cele de foe şi cele de apă, 

Şi cele de pâ&nsnt şi cele de vsnt. 

| să se ducsfiecare de node au venit. 

Aid nu ai ce cauta, boală grea, > 

Pleacă, du-te de la robul lui Dumnezeu. > 

Se misoars bolnavul de trei ori cu o ats: prima dată se 
mssoars din cap pan2 în picioare, a doua oars se mlsoars pieptul 
şi capul, iar a treia oar5 mâinile. Aţa se va îngropa în cimitir, în 
al treilea, 

Al aptelea sau al nouaiea mormânt, sau clnd vedeţi c5 
mortul este dus la groaps, ata va fi aruncată o dată cu o mans 
de şi flori pe sicriu. 

Stric şi alung de pe robul lui Dumnezeu. 

12 boli ale copiilor nou-nsscufi: De la buric, de la inimă, 

Din msnintaie, din încheieturi, 

Din vine, din oasc, din msini, 

Din ochi, din glas, din vorbă. 

Aşa cum mortul de la groap? Au se mai mtoarce, 

Tot aşa nici cele 12 boli să nu se mai mtoarca la robul lui 
Dumnezeu. M vecii vecilor. Amin. 

La miezul nop (îi se due două vase la baia de abur; un vas 
se pune sub vatr5 iar din celslalt vas se toarnă apa pe vatr3 
zicând de trei ori descsntecul următor: Arhanghele Mihaile, 
viteazule ceresc, 

A? A cum ai doborât tu forts mtunericului din cer şi ai 
băgat-o în pământ, 

Aşa s& dobori tu puterea raului de pe robul lui Dumnezeu. 


Se asazal botnavul pe pragul casei, se tncinge cu trei 
brâie, se spaia cu apă, se sparge deasupra capului s3u o oal2 şi 
se spune aşa: Doamne, mijuiestepe robul TSu; nu eu îţi stau de 
ajutor, te ajută Maică Preacurats, Maică Precists şi azi şi mâine 
şi în vecii vecilor. Amin. M împotriva slăbiciunii (boala copilăriei) 

Te chem fi te rog cu rugsciune Domnul aostru Dumnezeu! 
Aid nu ai de ce sf stai, du-te peste man şi (Sri, acolo fi-este locul. 

Doamne, ajută-mă pe mine, 

Robul lui Dumnezeu, botezat i închinat, 


să-l scap pe copilul acesta de boals şi slsbidune, 

Adusă, spusă, gândită, trimisS, 

ŞŞ i-o scot din ochi, din umeri, 

Din piept, din inimM, din pântece, 

Din msini, din picioare, 

Din oase, din sânge, 

Din toate mcheieturile. 

MS rog Ai descent că boala i siSbidunea aid să nu mai fie, 

Să iasS, s? Piece, să se ducs departe, 

Peste man şi pustie, 

Acolo sSpiara, s3 nu mai vie. 

MS voi scula, eu, robul lui Dumnczeu, 

Mă voi ruga, mă voi închina şi mă voi duce. 

— |, t Q Făcându-mi cruce, din casă în casă,! % n * ulpăr 
din tisa în uş$, din poartă în poartă, 

PMns cstre soare-răsare; Acolo se sfla zorii dimineţii - 
Maria, 

ISsatul serii - Mariamna, 

MSicuta noastră, glia Pelaghia, 

Şi marea cea albastrs, Elena. V MS voi dace la ele şi m-oi 
pleca adânc în faţa lor: Voi, msicufelor Maria şi Mariamna, 

Veniţi şi v-apropiaţi de robul lui Dumnezeu, 

Copi! Aul acesta şi lua {i~i neastsmparul şi nesomnul din 
trupuşorul lui, 

De pe căpşorul lui, 

Din ochi şi din sprâncene, 

Din fiecare oscior, 

Din fiecare vinisoars, 

Din toate cele şaptezeci şi şapte de costişoare şi de 
vinişoare, 

| duceţi-le cât mai departe de aid, 

Dincolo de munfi cei înalţi, 

Dincoio de manic cele mari, 

De râurile cele repezi, 

De lacurile cele adânci de câmpii şi de păduri! 

(Se repets de trei ori.) 

Ka 

203 

Vindecă” toarea, imbrAcsnd o hains de-a-ndoaselea (cu 
faţa în spate), ia copilul bolnav în braţe (pe bolnavul adult îl 


apucs de mâini) şi merge cu el pe câmp, unde se mtoarce cu 
faţa spre rssMt şi repetă de trei ori următoarele cuvinte, făcând 
de fiecare dată trei paşi înapoi şi scuipând peste umărul slang: 
în numele Tatslui şi al Fiului şi al Sfsntului Duh, 

Voi, zorilor, zorilor-surorilor, 

Luafi-l plânsul şi ţipetele, 

Şi cele de zi şi cele de noapte, 

Lua {i~le şi pe cele scurte, 

Sipecelelungi. 

Apoi vindecAtoarea face trei plec&ciuni adsnci spre rssSrit 
şi spune: i8_ 

Zorilor, zorilor, zorilor-surorilor! Copilul vostru plânge că-l 
e foame, plânge că-l e sete, A dar al meuplange cafi estesomn. 
La-l nesomnul, dă-l somnul tău, de acum şi m vecii vecilor, 
Amin. Aşa cum muma lui a putut să-l nascs şi să-l îngrijească, [] 
aşa oputea de plâns şi nesomn să-l ferească. Amin. 

La 15sarea serii, mama (bunica) duce copilul care nu 
dormi în magazie, acolo unde înnoptează gsinile şi spune: 
Găinuşe pestnte, cenușii şi negre, 

Luaţi de pe copil plânsul şi nesomnul şi toate relele, 

Şi daţi-l somnul vostru. 

Copilul care nu poate dormi este dus, seară după” apusul 
soarelui şi dimineaţă înaintea zorilor, în coteţul unde dorm 
găinile şi este ţinut deasupra lor, repetându-se de trei ori 
descântecul: Când mă voi duce la pădure, tn psdure e o erpoaic, 
ea are un fiu ~ Mihail, eu am un fiu (o fiics). (se spune numele 
copiluluj); Noi vomfisurori, not void fi cumetre, ne vom face 
rude! 

Erpoaics, soro, ia-l copi} uluimeti. P]? Nsul fi nesooinul, 
fipe zius, sipe sears, ipe ooapte! 

A? A se continue trei zile la rând dimineafa i scara - i 
insomnia copilului va disp? Rea. Tmpotriva delirului, nebuniei, 
furlilor, fricH de apă MS sco/eu dis-de-dinuneafa', m spsi bine pe 
fă (S, 

Tns due pe munteie eel înalt, m oil la zărea inrosits, fi-L 
vsdpe Mogul eel bărbos, Mo bărbos cu-n csine fioros; fi zic ea 
moului: Module, bărbosule, strunete-ţi caineie eel Sows, c? M-a 
muşcat pe mine, rvbul lui Dumnezeu; scoate furiile din oasele 
mele. 205 


Din camea mea, din ficafi, din vine, din sângele men eel 
rou şi din mintea mea cea rstadts, ş$ nu ms mai înjunghie 
oasele, s nu mi se mai tulbure sSagele, ŞŞ nu se mai întunece 
ochii me/ 

Pe mare, pe ocean, se afia o insulM, 

Pe insulal e un moş cărunt; Sts moşu/rupe crengi, face 
focul şi ds o mână de ajutor celor loviți de furii. 

Între munţi e un taur; Ass cum el nu iese dintie munţi, 

Aşa nici furiile să nu mai ajungă aid, 

W veci de veci. 

RSsucesc burghiul într-un buştean uscat, alung furia din 
suftet; o alung langM codnil eel verde. 

Aşa cum lemnul uscat nu înverzeşte, tot a? A robul lui 
Dumnezeu. Nu cunoaşte de acum furia. 

(Se descants deasupra pâinii. Nu este voie sfi fie puitati 
psinea cea descintata peste ape.) 

Pomenete-l, Doamne, pe împărații David şi Constantin, 
Credinţă, Speranfa, viefilelor. Tu ţii jmparatii cei putemici, 
voinicii, psmanturile şi apele, fine, Doamne-n faru sirsul ăsta. 
Descent ş$ lasă din toate oaseie, din inimă, din capul s3u bolnav 
-sa iasă în toate zilele. 

l-n sambMta cea curats; şi rsmai, tu, furie res, pe lemnul 
eel uscat, pe copacul eel trssnit, pe coşul eel dsramat. 

Rege Davide, 

Susfne cerul, pământul, 

Zărea şi Inna cea cu lumina, 

Şi susţine-mi şi rugsciunea mea. De la r&sărit de soare 
cstre apus trece un moş b? Tr? N -mosu'i de-un cot, 

Barba-l p&n-la brâu, pasu-l de şapte coff, 

Şi asta c chiar boala ce avea - furia. 

Scoate-l rautetea din oase, din came, 

Din sangelc eel ficrbinte. 

I'df de nu le scoţi, moşule, 

Te va biciui Sf. Gheorghc, 

Şi te va tăia cu sabia, 

Te va impunagc cu sulița, 

Şi-ţi va risipi lot sSngele. 

Im ug, 

Şi câteva abracadabre - ftisemne ce se dau bolnavului ş$ 
le mghita, scrise cu un pix nou pe o foits nou2 de pergament: S 


ET 
OP 
ER 
AR 
OI 

AS 


Sator, Arepo, Tenet, Opera, Rotaş. 

Amidor, Lidon, Kolaia, Fialon, Studidon. 

Salaiu, Laraiu, Jalok, Tion, Sotero, Pem, Oreperat. 

Trei zile la rând bolnavul va fi dus la baia de abur, încins 
bine şi i se va da si5 milnance o bucats din pâinea descântată 
astfel: Blagoslovcte, Doamne! Merge Isus Cristos pe drumul eel 
mare cu un Apostol de-a! T&u. Ci Isuse Cristoase, 

e întoarce-te la robu} lui Dumnezeu. UM-te şi furiile din 
inima şi-mintea Joi alungs-le şi robul lui Dumnezeu. Ş$Ş fie 
s&natos pe lume, Amin. 

Pe mare, pe ocean, pe insula Buian, 

Stă o casă, pe casă o babă, baba fine un ac. 

La-fi, babo, acul i vino la robul lui Dumnezeu, 

Scoate din el acul eel veninos cu venin de moarte! 

Descsnt ramie cele rele de pe mâini, 

De pe picioare, de la cap, de la gst, 

De la ceafs, din sprâncene şi din bărbie. 

Fie că veci de veci ele s3 piece la câinii cei bstrani, negri, 

Suri, roşcaţi, vHrgati, albi, 

S5 se ducs şi în veci să~ nu se intoardl. Amin. 

. PemunteieAlianpemunteleAbraam, când Maica Domnului, 
Precista, l-a născut pe Cristos -Dumnezeul nostru, 

Nu era pe acolo nici vrăjitor, nici vrsjitoare, nici eretic, nici 
an bsrbat, nici o femeic, 

Nici vreun bsiat sau vreo fată; Nimeni nu poate s3 
deoache i ş$ strice nici calugsr, nici pops, nici diacon, 

Nici dascăl, nici gramatic: o >» &! 


PSzeste-l, Doamne, 

Cuputerea cruciipe născutul, 

Fnchinatul, botezatul, 

Spovedital, impsrtaAitui, 

Cununatul (dacă este însurat), robul lui Dumnezeu. 


MS scol eu, robul lui Dumnezeu, 

Cu rugsciune, ms închin, 

les din casSpe us3 

Din carte pe poarts, 

Merg spre soare-rssare pans la marea cca mare. 

Fn marea cca mare se afla o piatrs albă, 

Pe piatrs este o biserics apostolics, 

La poarta ei sts apostoM Petru cu cheile de aur. 

Mă apropii eu, robul lui Dumnezeu, 

Mă ittchin smerit şi-l zic: PSritite Petrc apostate, deschide- 
mi, 

Descuie-mi biserica, 

Blagoslovefte & apuc mânerul cu dreapta, ş$Ş deschid uşa, 
ŞŞ calc tnsuntru cu dreptul, s? Ajung la tronul Domnului 
Dumnezeu, şş mă închin la chipul Lui, să mă rog în fafa Lui. 

Blagoslovestc, Gheorghecel Viteazpe. Cum l-ai (inluit tape 
balaurvl eel venioos cuspada ta cea ascutits la psmant pe 
muntele Sion, azvaflindu-l m focul eel ncstins aljudecatii 
Domnului, afa, sfinte Gheorghe, viteazule, ajută-l te rog, pe 
robul tău. Să aluuge forfele răului şi să azvârle m focul judecății 
înfricoşate a lui Dumnezeu. Împotriva befiei Se pune o ştiucs vie 
într-un vas cu vin şi se lasS 12 zile. Cu zeama aceea se lecuieşte 
befivul - i se d2 ş$Ş o bea şi se spune aşa: Aşa cum tiuca nu 
suferă vinul, 

Tot aşa să nu-] mai sufere nici robul lui Dumnezeu. 

Tn numele Tatălui şi al Fiului 

? l al Sfsntuiui Dun, Amin. 

Băutura şi befie, 

PSrasiti-lpe robul lui Dumnezeu, 

Plecaf în negura paduriior, 

Unde nu ajunge nici om, 

Nici vită, nici pasarea-n zbor. 

Fn numele Tatslui şi al Fiului şi al Sfsntului Duh, Amin (de 
trei ori). 


BSuturs yi beţie, ieiti şi luaf pe apă, 

Unde nimeni nu merge, 

P&rasifi-lpe robul lui Dumnezeu, 

Mergeţi în bătaia vântului, 

Unde nimeni nu ajunge. 

În numele Tatslui şi al Fiului s/al Sfsntului Duh, Amin (de 
trei ori). 

Şi ducs-se bsutura asta peste munfi şi vai, la oamenii răi, 

Şi lasS-ms pe mine acum şi în vecii vecilor. 

În numele Tatslui şi al Fiului şi a] Sfântului Duh, Amin (de 
trei ori). 

Lattu, belie grea, nu te mai roti în juru] lui, 

Ci du-te la stapanal tsu, 

Infra” în butoaiele de here sau vin. 

Aşa cum nu se poate trăi fă foe, 

Tot aşa să se spulbere J Vorbele rele şi toate relele depe 
omul acesta.1 

Aşa cum se termină vorbele mele, 

Aşa sM iasSfumul beţiei din robul lui DumnezHtodK. e 

Lars tu, belie, du-te de aid -w. 1? 

Acolo undc te-ai născut şi acolo rămâi. 

Hi; Tu, cerule, 

Vezi s-l auzi ce vreau en s fac A; Cu trupul robului lui 
Dumnezeu. 

Voi, stele iuminoase, 

Coborâţi aid, în paharul mea, 

lar în pahar am apă curată. 

Lara tu, lun3 iuminoass, 

Coboars şi infra” în odaia mea; lar odaia mea nu are nici 
duşumea, nici acoperiş. 

Tu, soare strslucitor rssari îţi ograda mea, 

lar în ograda” la mine nu e nici ţipenie. 

Voi, stelelor, 

Dezvstati-l pc. De bautors; Şi tu, iuna, dezvttt3-L de 
bauturs; Şi tu, soare, scârbeşte-l pe. de băutură. Am zis! 


Pentru că acel care bea fără” oprire s5 adoarmă, iar când 
se va trezi s5 nu mai bea, s5 ia cears şi se descsnta: Zare, zare, 
frumoassS zare, frumoasa’ craiasS; Luns luminoassS, stele 
straiucitoare, iuati-l nesomnul, 


Daţi-l somn cu vise la miez de noapte. 

In miez de noapte vino la.ca o făt& frumoasă, 

Ca o mams-crsiass$, 

Şi ia de pe mine şi du cât mai departs forfa cea rea, 

| dă-mi o mans de ajutor, 

Şi s mă ajute Maică. Domnului s3 Tncui r? Ul. 

Fngerul şi Arhanghelul lui, 

P&stieaza suflctul, 

Intăreşte inima; Satana-dusmans, lasM-l în pace, 

Au te mai lega de viaţa lui. 

M3 mchin şi f} apar cu crucea cea sfânt? 

| cu crucea n chem îngerul, 

Cu crucea îl apăr de necuratul şi îl izgonesc. 

În numele Tatslui şi al Fiului şi al SfsntuluiDun, Amin’. 

Cunosc semnele sfinte. 

Descântece pentru pofta de roancare Aşa cum ms uit cu 
drag şi plscere la faţă? | mâinile cui mi-e drag, 

Tot aşa să m2 uit şi la msncare şi la bMuturs. 

Se spune de trei ori, apoi se aruncs mâncarea i apă peste 
umărul stsng, afară, în stradi. 

Aşa cum e lemnul de tare, 

Aşa ş$Ş fu eu de tare şi sanMtoassS Şi relele s? Nu m- 
ajungM. 

Tomirft 

— 9 Descântece când nu se cunoate boala Vino, Maics 
Precists, în ajutorul nostru, 

lar eu, cu vorbele mele, 

Voi alunga boala cea grea fsrs nume, 

S3 lase în pace şi s? Nu mai chinuie trupul şi sufletul 
bolnavuiui acesta, 

I şŞ piece peste nous mart şi nouă t&ri, 

Departe în pustie, 

Unde nu-l fpenie şi acolo ş$Ş rămăie. 

Doamne-Dumnezeule, ajut3-ne! Luna epecer, s&manta 
epecsmp. 

— larpietrele pe fundul mării. Tot aşa i boala ş$Ş piece 
dups ele, s3 nu ne mai lovească, Amin. Rugjkiuiie din secolul al 
XVm-ka fmpotriva diverselor boli Ce] ce fine la sine această” 
rugăciune, 

DS-I, Doantne, ajutor, 


Zdrobeşte pe tot dufnanul i vrăjmaşul, 

S3 nu se apropie relele de mine, robul lui Dumnezeu, 
Aparsfi p3zete, Doamne, 

Cu fug&ciuaile iagerilor, arhanghelilor, ale oamenilor. 


Cine va ţine la sine accasts mgMciune, va t'i aparat în 
vecii veciior, sfaritul zilelor sale, fără de pieiie. Amin. Tmpotrlva 
stricarii nuntilor (legatul cununiilor) 

M3 voi scu/a eu, robul lui Dumnezeu, 

Mă voi spăla, m& voi ruga, mă” voi închina. Şi-oi porni sil 
pun (arusi de tier, 

Din adâncul mariipans-n tăria cerului, * de la răsărit spre 
apus, 

De la miaza'noaptepans la miazSzi. 

| voi infra eu, cu tot alaiul meu, în ogradi şi voi încuia de 
trei ori câte nousporfi, 

| le voi fereca şi Je voi hichide cu de trei ori câte nouil chei, 

Yi voi azvsrli cu cheile în mare; Fi va ieşi din Marea Rosie 
un peşte de aramă, 

Cu solzi de aur şi va inghitipestele toate cheile * + ji se va 
ascunde înapoi în mare. Yy) i'. Şiaşa cum nu vaputea 
nimenis3gaseascapesteleacela şi ş$ descuieportile, nicipe mine, 
robul lui Dumnezeu. 

Cu tot alaiul meu şi cu toţi mârâi şi nuntaii, 

Nu va pufea să ne atingă nici un rsu; Acum ipururea şi hi 
vecT veciior, Amin. 

Rugăciuni adresate cluhurilof fl fiinţelor supranaturale 
Când se muţi în caş& nou3 iar Jn cea veche i-a mers foarte bine, 
stăpânul casei trebuie să puns în beci, pentru duhul casei, 

O pâine întreagă, sare şi o cană” cu lapte. După cea 
pregstil totul, în limpul nopţii el se va duce în casa cea veche din 
care s-a mutat, Tmbra'cat numai într-o c? Masi, 51 va spune 
urmstoarele vorbe: - « 

MS închin, p&rinte, i şi te rog s3pofiestc la noi, - „Aoato “. 

În casele ccle noi; Acolo sunt pentru tine un locşor cald i o 
gustare bună. 

Dacs nu se va proceda aşa, duhul casei nu se va muta 
Impreuns cu familia respective şi va plânge în fiecare noapte m 
casă veche, psiasita de locatari. 


La mularea în casă nouă, prima felie de pâine ce seva 
t3ia, când familia se va aşeza pentru priraa dată s3 pranzeascs 
la loc nou, se asaz2 în paman, la colţul drept al casei, zicând: 
Vino, duf bun, în casa cea noaa, să stai, p/iine buns să mifnanci, 
pe stspsni să” fi asculfi. * 

Când se mut3 vitele într-un grajd nou, se spune un 
descsntec că duhurile cursa le ocroteasci: Duhuri bune, 

Aşa cum le iubesc şi le ocrotesc cope vitişoarele mele, tot 
aşa iubiti-Se şi ocrotiţi-le fi voi, aid, la loc nou. 

La fel se procedeazS când se cumpars şi se aduc în 
grajduri vite (animale) noi, zicând: Duhuri bune, 

Avef grijsde vitişoarele mele. 215 

S? MSnance şi ş$Ş bea pe săturate, 

Nimic s2 nu le fac r3u, 

Voi păziţi-Le şi iubifi-Le, 

Aşa cum le pszesc şi le iubesc ea. i 
Rugăciuni adresate duhurilor curților, ale pădurilor In 
miercurea SSptamanii Patimilor, copiii aleargs dimineaţa ji seara 
în jurul curţii şi al casei, cu talsngile de la gâtul vitelor (chiar şi la 
marginea satului) şi descântA cu cuvintele: în jurul casei e-un 

cere de fier. 

Pan3-n ziui, stăpâna casei ocoleşte de trei ori, despuiată, 
casa şi curtea pe afaril, zicând: În jurul curţii mele e-un cere de 
Her, prin el să nu pstrunds nici fiară, nicijivins, nici om rsu, 

Nici duhurirele! 

La al treilea ocol al curţii, ea se rostogoleşte de trei ori 
prin poartii în curte, zicând: Să sporeascs neamul fi avutui! 

În Joia Mare se merge în p3dure, pentru a cere de la duhul 
piidurii un muAuroi de fumici, astfel că avutui şi binele din 
gospodărie $ sporeasc2 precum furnicile. Muşuroiul este cenit 
astfel: Rugăciunea Sfântului loan-Gurs de Aur, * spusă la culcare 
Du-te, satans, de la casa aceasta, U3 

De la uşi, de la fereşti, 

Din toate celepatru coffuri şi de la temelia casei acesteia; 
Aid sunt Sfiotii Petm şi Pa vel şi Maica Doronalui, 

Aid nu ai ce csuta tu, dia vole; Robul lui Dumnezeu. se 
duce la culcare subpaza crudi celei sfinte şi nici un fel de rele nu 
o sS-l atings, 

Nici ziua, nici noaptea şi fn nici un ceas. 

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului DUA, 


Ajută-ae, Doamne, cu mare milă sigrija Ta, 

Milostive? Te-tc de noi. Amin. 

Se spune de trei ori la rând. >iii; kir fă fexsn Rugadune 
pentru îndepărtarea necuratufui fn numele TatMlui, al Fiului şi al 
Sfântului Duh, Amin. 

Cted în Dumnezeu] nostru. 

În Isus Cristos şi în cu vântul Domnului, 

Care mă ocroteşte; Teme-te, necuratule, lasă-mă, 


Pleacă din preajma mea, 

Robul (roabă) lui Dumnezeu; Cristos, care a avutputerea 
să învie are puterea şŞ te alunge, necuratule, 

De la Domnul Dumnezeul oostru, Tatsl nostru ceresc. 

Fugi, dispart, 

Fn numele Tatălui, al Fiufui, al Sfântului Duh, Amin. Se 
spune de dou5 ori. 


SFÂRŞIT