SION, FAB.ocr. (1869)_pypdf2

i 
E 


diat inÀ H B Baer Bucareste > 
P: ` i 


FABULE 


de 
George Sion 


Dedicate 


M. S. DÓMNEI ELISABETHA 


Cu o prefatla sl portretala autorlalal 


BUCURESCI 
IMPRIMERIA NATIONALA INTR. C. N. RADULESCU 
1869. 


Juu, SILDB2 


Reproductiunea, fara consimtimentulu auto- 
riului, interdissa, 


SERIA WGS A FEREN ANEH A 
P Boe LED RE a£ 
N d Ve j . d We Set | j 


DÓMNA ROMANIEI 


Mara Ta, 


Nina de 2^ 4 Nombre 1869, ^S 


ok PEE AM age RA minkað a dus: 
mm Di generosa malus CP mumia 
R (Saral 4 | d rake amia mn Vot mah= 
romb Jon bat a más. Blatt, | 
eu sobe m'au  Jebeltech Dominik La 


oadëiei kha legii: BI Wee Ar 


VI 


` ma male Am Acnokamenti al MMA 


Buch cepas bebes amis An odds 


im ROM MAMAR SE Aën jm Me 


A Ae d La A Mon okis, EK A 


: BI de depto ) de hn hante MAL. CH 


Ap mu he | eu ndi dia sá aded a Muz 


Mol de Tun 2 Woche ep M 


AS A em äu, 


Bu mala dai. m T Due 
` Ad român: de, adue A elle eg lor 
de Mine € de recamoscinfio lé ad 
| dal, EPE UR RR Mime há JR ebe 


_ Susana GIE destimaká A UTE 


` D -.* D E 1 
alone ha MANILA molina Nom Am. 


VIL 


| Ki GÀ simbimándi TT ut li 
hebfpechuoba el acedhoh NAMBR: AMA m d 
Joins A joo mila și grofióbo Ammal 
a me olds hoch aei, = huech de 404 
Mas aimamibahe Mug rémek haud, M 
d A mio a Boegen, salla Mex 
Lag bed, = buceo RR an | a li wéit 
«a demm SR qpalidita ÉA pnolediuma- 
TTA de duneniv hd dio'a mc 
matalik st ue Demo SA, Wie | 
solul A A TETTE 

Boni. 


Alu Martei vostre 
devotatu si prea supussu 


G. SION 


PREFATIA 


Ar fi fosta de ajunsu póte ca titlulu de 


prefatia se-lu fi pusu pe prim'a fabula cu care ` 


se incepe cartea acésta. Dar sciindu cà in lu- 
mea acésta sunt ómeni cari modestia o 16% 
dreptu suficiintia, credu cà e bine se facu gi 
putina prosa. 

Lucrarea fabulei moderne a ajunsu a a fi o 
lucrare de arta care-mi vine a o assemaná 
eu cultura floriloru. Gradinariulu aduna 
semintie de la vecini séu de la antipodi, le pu- 
nein pumêntu bine preparatu, le uda, le stro- 


„pesce, le dà caldura séu umbr'a care le con- 


vine, pána produce flori si buchete cari in- 
cánta vederea si imbéta mirossulu cellor ce ge 
apropie de elle. Fabulistulu, cu acellasi zelu 
de predilectiune, adduna semânti'a  ideiloru si 
materiele cultivate dé predecessorii sei, le spi- 
cuesce, le combina, le imbraca cu forme noue, 


le da espressiuni caracleristize fantasiei salle, 


si offera publicului productulu ce crede cà 
recomanda gustulu, talentulu si puterile salle 


intellectuale. . 


IX 


Fabul'a este familliara mai tuturor littera- 
turelor moderne, Léganul seu originaru a fostu 
in Asia, si de acolo, prin Grecia, trecă in 
Europ'a. Esopu Frigianulu, dintrunu simplu | 
sclavu séu pastoriu, se facă. nemuritoriu pen- 
tru toti secolii si pentru tóte popórele prin a- 
cestu- genu de dictiune séu scriere. Fabulele 
lui Esopu, cu intielleptiunea ce predicau, fa- 
cura atâta impressiune contimpuraniloru sei, 
in. cât filopsofi timpului le declarara. demne de 
tóta veneratiunea. Socrate insusi le facă onó- 
rea cea mai mare, versificându unele din elle. 

Dupe ce Romanii au cuceritu Grecia, fa-' 
bula, impreuna cu classicismulu  hellenilora, : 
trecà la Rom'a. Marele poetu Phedru esplorà 
câmpulu deschissü de Esopu. Dar materiei pri- 
mitive si brute ellu sciù a-i dá culorile sa- . 
blimului prin farmeculu unei versificatiuni clas- 
sice. Multi secoli, dupe Phedru, fabula re-. 
masse ca uitata. Ea reinvià inse in secolulu 
XVII, numitu in Francia secolulu Renascérei. 
. Esopu si Phedru fura esploatati de Lafontaine . 

si Florian, cari astadi trecu de classici. Aces- - 
tia apoi stimulara tóte geniurile natiuniloru 
Europei, si fura la rândulu loru magistri de 
modele lui Lessing si Pfefel la Germani, lui 
 Orilloff la Rusi, si asiá mai departe. 
Dar fabula radicata la inaltimea sa prin 
` marele talentu al lui Lafontaine, indestulat'au ` 


IX . 


óre gloria litterelor trancese? Nu. Ea, mai 

` tárdiu, a gassitu continuatori, cari de assemi- 
nea tindu la onórea classicismului.  Seriitori 
illustri si laureati, astadi esploatédia fabul'a cu 
neobosire. Limb'a francesa se glorifica din nou 
cu modelele lui Lachambaudie si Bonnans, | 
cari se intrecu in successe. Lumea cetesce pe ` 
molerni cu nessatiu, lasándu lui Lafontaine si 

. Florian glori'a lor historica. Dar lucra curi- 
osu! ori cátu admiràmu frumusseticle moder- 
ne in privirea formei, a-locutiunei si a artei 
pentru progressulu necontestatu ce au facutu, 
totusi, de vomu cercetà, fondulu illu vomu 
gassí totu accllasi. Originale vedemu prea pu- 
tine, pre cându imitatiunea se vede ca lucrare 

„de predilectiune. Modernii, daca n'au luatu su-. 
_biectele lor de adreptul de la antici, dar le-au 
luatu de la predecessorii loru cei mai apro- 
piéti. 

La Románi fabula nu putea veni de cátu 

totu pe carárile pe care a venitu la ceiislalte 

. popóre europeene. Ea veni inse cam tardiu, 
căci litteratura nóstra vechia abia se mergi- 
neá in scrierea chronicelor tierrei. De la Mi- 
tropolitulu Dossiteiu, care singuru a avutu ideea 
a cultivá frumóssele littere prin traductiunca 
lui David in versuri, pâna pe la inceputulu se- A 
colului nostra, nu s'a occupatu nimeni cu lit- 
teratura propriu dissa. Numai dupe ce Revo- 


— 


lutiunea francesa prin proclamarea Zrepturilor ` 
Omului a inceputu a desteptá popórele si na- 
tionalitátile, au inceputu si Românii a simti 
de vistia loru nationala, prin urmare de cul-. 
tura limbei si a litterelor. Pre cáudu marii 
= si nemuritorii barbati, Olain, Sincai si Petru 
Maior, predican inviérea nationala, eata cà veni 
si fabul'a se iea parte la laborile apostolatului 
acestor barbati. . Introducatoriulu ei fu unu pre- 
otu din Bánatu, multu invetiatulu catichetu din 
Aradu, Cichindelu. Acesta inse ne dete fabu- 
` l'a in forma sa bruta si primitiva, serissa in ` 
prosa si in limb'a populara, care atuncea se 
cercá a esí din scuticele .barbarismiloru. Ci- 
^| chindelu nu erá poetu, pentru ca se o imbrace 
cu vestmintele armoniei. Ca apostolu allu reli- 
giunei si alla Romanismului, ellu sa servitu cu 
fabula pentru scopulu seu cellu mare, care 
erá nationalitatea, concordia si civilisatiunea. 
De aceea ellu a facutu din fabula amvonulu 
„seu, si pe motivele lui Esopu, predică . inve- 
tiaturele acelle cari pregatiau spiritele. si ini- 
mele pentru unu viitoru mare. 

Dupe verva si numerósele salle citatiuni, 
Cichindelu se vede cà era unu barbatu eru- ` 
ditu, poliglotu, versatu in cunoscintiele clas- 

y -Sicilora vechi si contimpurani Dar lucru cu- 

- | riosu! dupe forma ce a datu fabuleloru sale, 

elu nu pare a fi imitatu. pe cei ce au tosta 


Xn 


esploatatu acestu genu de seriere pâna la dên- 


sulu. Din contra, prin simplicitatea, prin nai- 
vitatea espressiunilor, si mai allesu prin lun- 
gile salle adfabulatiuni, pare cà a avutu pre- 
tentiunea de a se face originalu,. in care asi 
` reusitu. 

Dar mórtea intielloptului 8i nadi românu 
Cichindelu, trasa si mórtea fabulei dupe sine? 
Nu. Geniulu románu a-pirotitu câtuvă timpu, 
ce.e dreptulu, sub apassarea despotismului si 
-a barbariei; dar ellu reaparú de odata cu tóta 


` vigórea sa, si o renascere rapede, in mai putinu ` 


de patru-deci de ani,facü. din dialectele nós- 
tre o limba, dentrunu poporu necunoscutu o 
natiune si din sfaramaturile Daciei lui Traian 
o Romania. 

- Atunci fabula veni cu poesia de mána. 
Barbati instruiti, studiosi, inspirati de amorulu 
patriei, Si cari voru remanea nemuritori pentru 
litteratura nóstra, Heliade, Seulescu, Assaki, 
ne detera primele modele alle fabulei perfec- 
tionate. Dupe acestia venira talente mai june, 
ca Gr: Alexandrescu si A. Donici, cari o es- 


ploatara cu atâta succesu, in cátu pe la 1840: 


— 45, acestu genu de scriere, (dupe cumu at- 


testa D. M. Cogalnicénu in Dacia litterara) ajun- ' 


sesse à la mode: Jn tóte partile nu se vorbiá 
. de cátu de fabule. Scolarii incepatori se reco- 
mandau prin memorisarea fabuleloru. Junimea 


intelliginie « de pe bâncile scóleloru esiâ in lu- 
me cu o fabula órecare. 

Eramu june si eu pe atunce; dar nu sciu 
cumu, nu me lusu dupe mede. Versifícs:uu 
alte lucrari; la fabule nu meditamu. Dar cáte 
prefaceri nu. aducu anii! 

De la Unire incóce inse, libertatea pressi 
si a vorbei, spargéndu concisiunea, ideilor si 
dándu liberu cursu cugetàrii, fabul'a iaresi a~ 
dormi. Cei ce o cultivassera seriosu, o aban- 


donara, si ea se ascunse in portofoliele uno- 


ra, séu in mormintele altora. 

Facu eu óre bine acuma cà viu a o des- 
mormentá si a o scóte la lumina? Reusitamu 
ore:in intreprinderea acésta cu mai multu suc- 
cesu de cátu predecessoril mei? 

Eata ce asteptu cu nerabdare se-mi spuna 
critic'a nepartinitóre si luminata. 

Ceea ce m'a stimulatu la acésta a fostu i- 


deea dubla:de a contribui pe de o parte la. 
- inavotirea litteraturei nationale cu o carte mai 


multu, iar pe de alta la distractiunea spirite- 
loru obossitesi la indreptarea loru spre ora- 
tionare mai justa sı mai independinte. 

Daca pentru prim'a consideratiune voiu fi 
aprobatu, cata ge marturissescu cà triumfulu 
meu (daca triumfa se pote numí) illu dato- 


“rescu mai ântáiu modeleloru ce amu gassitu 
„in litteratura moderna francese cari mi au sti- 


XIII 


XIV 


mulate. lucrulu si inspiratinnile, si apoi pro- 
gressului necontestatu ce a facutu limb'a ro- 
mána in cultura sa. Intru adevêru, libertatea 


pressei si a tribunei, de care ne bucurámu de - 
-Ja 24 Tanuariu incóce, au datu limbei nóstre.. 


occasiunea de a se inavutí si a se infrumus- 


. setiá cu terminologii si forme viguróse. Unu ` 
talentu, cátu de mediocru, de va fi dotatu cu 


gustulu frumossului numai, póte face capete 
de opera. Limb'a româna incepe a se fixá si 
ne putemu maudrí cà o avemu dejá in stare 
de a esprime cu precisiune ori ce idei, ca ori 
ce limba culta europeana; potu dice ânca cu 
sigurantia cà ea póte produce frumussetie la 
care nu potu ajunge alte limbi. 

Assemine principii si convictiuni avénda, 
mi-amu datu anevointia a combiaá in lucra- 


- rea mea concisiunea ideiloru cu naivitatea si 


cu gravitatea stilului,^ promptitudinea espres- 


` giuneloru cu claritatea limbagiului si cu re- 


gulele prosodiei. Iar in cea ce privesce limb'a, 


academicesce vorbindu, daca nu voiu pareá ` 


destulu de puristu, — daca nu m'amu urcatu 
ánca la regiunile innalte alle etymologiei ra- 
tionate, — voiu sollicitá collegiloru mei de la 
Societatea Academica si speru cá voiu capatá- 
un't votu de indemnitate până la facerea Dios 


. tirului si pâna la fixarea canóneloru limbis- 


tice, care pána acuma sunt anca cunoscute ca 


“XV 


sisteme individuale. De o camdata, system'a e- 
clectismului am urmato si din necesitate, Vo- 
iamu a da Fabuleloru melle unu caracteru mai 
populariu, pentru ea astfeliu se fia intiellesse- 


„si de treptele celle mai de josu alle -intelli- 


ginti. Pâna la óre care gradu, me. magule- 
scu a crede cá am reusitu. 

.Dar pe cându o diaristica neobosita, tóca 
mereu la urechile Romániloru spre a-i chiamá 
la lumina -si la adevêru, ce credi tu, sermane 
poete, cà poti.se faci cu sbarnaitturile alle ar- 
monióse ? 

Eata exon area celloru. incapatinati in 
doctrine false, séu a celloru cadiuti in scep- 
ticismu ! 

Ertemise illusiunile cându + vóiu TUA con- ` 
trariulu. Diaristic'a nóstra, manipulata mai 


` multu de siarlatani si ambitiosi de câtu. de 


ómeni cu principii oneste, mai multu dei igno- 
ranti si nebuni de cátu de eruditi si intielepti,. 
contribue mai multu a confusioná spiritele de 
cátu, a le luminá. Au dar neaparata necessi 
tate aceste spirite de o distractiune. 

Eata o carte facuta pentru acssta. 

Aice lectiunile pentru -patriotismu, libera- 
lismu, religiositate, morala, generositate, se 
dau fara passiune, făra polemica, prin graiulu . 


| animalelor séu al passerilor, insufletite cu, su- 
flarca armoniei, O phus polei mai bine intari ` 


tradictorii. O fabula póte da o idee mai justa 
despre orrorile coruptiunei si ale inicuitàtii, de . 
cátu o suta de caricaturi scarbóse. O fabula 
póte mai bine edificá o intelligintia usióra, de 
cátu diece harange .facute pe piátila mare. 

. Aice vitiuriie, prejudetiele, slabiciunile, de- 
fectele, se aréta in goliciunea loru, astfelu in 
cátu cei ce le au se se irdrepte si se se faca 
mai buni pe callea vietii. 

Cetiti dar, juni si betrâni, cartea acóst'a. 
“Daca ve va placea, eu voiu pricepe, si atunce ` 
mi voiu da anevointia se mai scriu in feliulu 
“acesta; iar de nu, voiu lassá altora sarcin'a 

de a face mai bine. 


G. Sion ` 


XVI Nr | | 
o minte spre bine, de cátu diece diare con- 


ARA e A o E E 


CARTEA ANTATA 


AAA AAA AJ 


UNA SUTA UN'A 


| 
| 
| 
«Un'a suta un'a !...floricelle-allesse , | 
"Din gradin'a mare a lumei cullesse! 
Ingrijite bine, cu placuta mirosu, 
De gustu, de placere, si chiaru de folosu !» 


Ast-feliu striga'n piatia unu gradinariu caro 
S'assiediasse 'n calle cu flori de vendiare. 
luse o coeheta care se 'nvartea 

Mereu pe'ntre ómeni, si mereu cartea, 
Acea nempacata dómna ephemera 

Care se numesce Critica severa, 

Se opresce 'n data dreptu la gradinaru 

Si ii dice iute, cu unu tonu amaru: 


(c —M—S— e 


n————————————————— €! 


CARTEA ANTAIA | 


«Ast-feliu laudi marfa ce máni póte móre?» 
Gradinariulu dice: «Flori, nemuritóre 

Nu voiu dice, Dómna, eà vêndu astadi en; 
Dar dien cà-su frumóse , căci sunt Incrulu meu.» 


CUCULU SI PITULICEA 


Intro di spre murgulu serii 
Intrunu crângu pásseri cantan, 
Si 'nturnarea primaverii. 

Cu concerte o serbau. 


Faceá ?n acru veselu chorn; 
as e POS 

Sàleii, plute, tufusióre, 

Tresariau sub sborulu loru. 


In acésta compania. 
Eata vine si unu cucu,- 
Se "ntonedie-o simphonía 
Pe o ramura de nucu. 


CARTEA ANTAIA 3 


Cucu! cucu! Ce cantare! 
| Ridu si ciórele de ellu. 

Dar ellu cucuie mai tare, 

Ca nerodu si ca misiellu. : | 

Spre vecin'a-i Pitulice, - 

Cu uau aeru ingamfatu, 

Ellu se "ntórce-atunci si dice: 

«Vedi ce bine amu cantatu? 

Spune dreptu: mai are óre 

Áltulu viersu ca viersul meu? 

Póte chiaru privighitóre 

Ca se cânte cum cântu eu?» 


“Multu modesta Pitulice ` 
Ii respunde "ncetisioru: 
«Dreptu, vecine, nu potu dice 
Cà esci prea incantatoru. 
Armonía nu prea are 
Cânteculu c'unu singuru tonu; 
Inse are-una meritu mare 
Cà te-arata fanfaronu.» 


eve 


SE H 


+i CARTEA ANTATA 


"n 


PESCELE DE AURU 


«Diorile s'arata, sórele resare, 
Ciocarli'a cánta...este dioa mare. 
Aide, mài bacte! scóla, nu dormi; 


Nópte a fosta destula spre-a te odihni. 
Darc'a este gata. Timpulv ne priesce. 


Acum diminéti'a este de prinsu pesce. 
Aide, aide, iute, scóla, fetuln meu! 

Ce e asta lene? pentru Dumnedieu! 

— Ah! de ce, taicutia, cu asiá grabire 

Se "ntrerumpi de-odata a mea fericire ? 
Cándu ai sci ce lucru frumosu mai visamu! 
Pe-ale mării maluri parcá cà m'aflamu: 
Unditi'a-mi venatuln pandeá se apuce. 

Eata cà de-o data védu cà "n fundu se duco: 
O tragn la malu, vine unu cevá rotundu: 
Se smuncesce, sare, iar se duce 'n fundu; 
Indoescu puterea; me luptu cu balauru; 

Nu scotu...védu atuncea, unu pesce de anru! 
Ce ridi, taiculitia? séu cá visulu meu 
Este-o nebunia? Credi cà ar fi gren 


CARTEA ANTAIA 


Se ne dea. Noroculu ceca ce ne place ? 
Róta se se. 'ntórca, si ori ce se face. 

— E! destulu! respande tatalu aratându 
Barca ce o legase la mala asteptándu. |, 
Tine minte, draga! cellu ce se suppune 
La somnu, trandavía, séu visuri nebune, 
Totu de-auua "n calleii catia "ptimpiná 
Fómea strabalata cu escort/a sa. 

Munc'a, draga, este cellu mai scumpu thesauru ! 
Vai de cell ce crede in visuri de auru! 
Carulu fericirii de ellu: va fugi 

Si, ca unu nemernicu, misiellu va muri,» 


e 


DEE 


| TIERRANUL ŞI BARDIA `>. 


Pe-o campia semenata' . 
Cu porumbu ce resariá, 
Ges O O mulfime iusemnata 
De cioroi mereu veniá. 


- CARTEA ANTAIA 


Bóbele "n paméntu bagate 

Ei le scormoliau mereu, 

Si asiá calamitate 

Prevestia unu mare reu. 

Unu tierranu se totu gandesce 


“Cum se scape de-asia focu, ` 


Si in fine 'nchipuesce 
Unu ingeniosu mijlocu: 
Punéndu curse pe-arstura, 
Cáte patru ciuci prindeá, 


li scoteá in batatura 


Si la Iadu ti trimiteá. 
Intro di din intamplare 
Ellu gasesce 'n curs'a sa 
Si o bérdia cu ciocu mare 
Care mórtea-si -astepta. 
Ellu o prinde si íi dice: 
«Aha! bine te-amu gasitu! 
Ce catái, me rogu, aice 


De porumbumi resaritu? - 


Între corbi si intre cióre 
Ti-a placutu se-ti cati mormêntu? 
Pentru voi am pusu eu óre 
Papusioiulu in paméntu ?» ` 


Bârdi'a trista îi respunde: 

«Te rogu nu fil astă reu. ` 
Ori si cándu si ori si unde 
Stricaciune nu facu cu, ` 


CARTEA ANTAIA 


Nici o data a mea gura 

Bóbe n'a sciutu mancá, 

Si pe acésta aratura 

Calámu, crede, altu cevá. 
Catámu sierpi, siopárle, brósce: 
Altu nimicu nu manâncu eu. 

Si de vrei a recunósce 


, Cata iu gatlejulu meu. 


Fia-ti judecat'a drépta, 
Si.dàmi drumulu se me dueu: 


` Patru puisiori astépta 


De mancare se le-adducu. 
Noi in omu vedemu, scii bine, 

Unu amicu ospatatoriu; 

Ar fidar peccatu pe tine 

Nac'ai staruí se moriu. 

—Ehei, dómna cu ciocu mare! 

Bine-mi scii a te "ndrepfá ; 

Dar cum vrei se-ti. dau crediare 
Fara peptulu a-ti erapá? 
Cándu cu facatori de relle, 
Peccatóso, te gasesci, 


` Trebue cu a ta pielle 


Stricaciunea se-mi platesci. » 


DT 


A A uidet OUI m ga 


1 
| 
| 
| 
| 
D 
1 
t 
1 
ü 


citi I cite 


8 ` .CARTEA ANTAIA 


Yo 
TREPTE DE SCARA 
Vrabi'a odata prinde unu, gandacu. — ` 

Ellu atunce striga: «Nic unu reu nu-ti facu; 


De ce voiesci dara a me omori?» 


Vrabi'a respunde: «Taci, si nu vorbi. 


Nu e trebuintia lucrulu se-ti esplicu : 
Vedi, eu sunt mai mare, iara tu mai micu.» 


Uleulu odata prinde-unu vrabioiu. - 
|; Ellu atunce striga: «Nici unu reu nu-ti voju. 
De ce voiesci dara a me sfasieá ?» 

| Uleulu respunde: eAsta-i tréb'a mea. 

Nu e trebuintia lucrulu se-ti esplicu : 

,  - Vedi, eu sunt mai mare, iara tu mai micu.» 


————————————— men 


Vulturulu apuca uleulu din sboru. 

- Ellu atunce striga: «De ce vrei se moru? 
De cându sunt pe lume nuti-amu facutu reu.» 
Vultarulu respunde: «Asta-i placulu meu. 
Nu amu trebuintia ca se-ti mai esplicu: ` 


` | 


| Vedi, eu sunt mai mare, iara tu mai micu.» 


Nu e trebuintia lucrula se-ti esplicu : 


'Ellu atunce striga: «De ce vrei se moriu? - 
Ce nn mergi la alţii cari te dorescu?» 


CARTEA ANTAIA 9 
Unu omu dá cu posica: Vulturulu din nori 
Cade josu si striga : «De ce me omori? dd 
Nici unu miellu din turma nuti-amu rapitu eu.» 
Omulu îi respunde: «Asta-i gustulu meu. 


Vedi, eu sunt mai mare, iara tu mai micu,» 
Mortea dà cu cós'a intr'unu muritoriu. | 
Mórtea ii.respunde: «Asiá eu voiescu. ` 


Nu e trebuintia lucrulu se-ti esplicu : 
Omulu cellu mai mare pentru mine-i micu.» 


VI "UP 


= STRVTIULU SI VOLTUROLU >>> 
Intro tiéra óre care 
` Unde Vulturulu.domniá, —, 
Strutiulu, passerea cea nare, | 


Functiuni: mereu cersiá. . 


d 
D 
* b 
E d 
A 
E B 
» 
A 
. 4 
S Y 
i 
i 
` 


cé ` E 


10 ` ` CARTEA ANTAIA 


O persón'asiá 'nsemnata 
La noi póte n'ar fi fostu 
Asiá cruda. abandonata, 
Fâra pâine, fâre pòstu. 


Intr'o di se 'naintédia, 

La totu pasulu dándu din capu, 
La Vulturu se 'nfatisiédia 
-Cu o jalba in protiapu*) 


Regele Vulturu asculta 
Pe-acestu solicitatoriu 
Cu atentiune multa 

Si cu parintescu amoriu. | 


Apoi plinu de voia buna 
Pentru Strutiulu ce-asteptá, 
Pe ministrii sei aduna 

Si incepe-ai intrebá: 


«Spuneti mie, dreptu si bine : 
mu. Credeti voi cà ar fi bunu 
< ` Ca se-lu iau pe lânga mine 
| 


Si in vre unu postu se-lu punu?» 


*) In timpulu Domnilor -Fanurioti peulru ca se póta uuu. 
petitionariu se traga mai bine atentiunea Domniloriului, punea i i 
pelitianea in vérfulu unei prajine lungi, despicata la vérín. 
Acésta se numia: a merge cu jelba in protiapu.. 


CARTEA ANTAIA _ 11 


Unu erete atunci dice : 
«Sire, nu te indoí ; 

Are unu stomachu ferice;. 
Dote ori ce mistuí.» . . 


„e 


a A 


KXXX 


EE 


A 


VII 


URSIT'A S! COPIA: 


Ge 


Ursit'a ce sp chiama si Sórta si Norocu, 
Umbla 'ntr'o di pribéga, mergéudu din locu in locu; 
Càci ea svéndugi ochii legati de Dumnedieu, 
Nu scie daca .calca spre biüe séu spre reu. 
Trecêndu pe linga malulu unei fontáni adânci, 
Dà peste-o copilitia care dormiá pe brânci. 
Atunce furiósa s'apropia de ea, - 

O-apuca si incepe s'o bata c'o nuea.. 

«Vai mie! (copilit'a incepe a. strigá) 

Ce-i ast'a, jupanésa? de ce me bati asiá ? 

— Te batu, dice Ursit'a, căci de te-asi fi lasatu, 
Cadeai in putiu si-atunce toti póte-ar fi strigatu - 


& 


(io 


12 CARTEA ANTAIA 


Casiá a vrutu ursiVa se te inneci se mori, 

In locu se-ti numeri anii pe stralucite flori. 

Dar ori ce-or dice, afla cà cei ce tragu vé unu reu 
Si-lu facu ei singuri, draga; nu sunt de vina eu.» 


Vi 


ARAS O 


VIII 
BUTOIULU GOLU 


Datu de-arostogolulu, unu butoiu facea 
Sgomotu mare 'n strad'a pe unde trecea. 
Unu copillu atunce, micu dar prea vioiu, 
Dice: «Ce e óre in acestu butoiu?. 
De ce se aude tronc si hodorongu ? 
Voiescu se sciu, tata; spunemi-o, te rogu. 
— Caus'a, copile, de vrei seti esplicu, 
Este cà butoiulu n'are "n ellu nimicu. 
Ast-feliu e si omulu: cándu scie cevá 
Nu face parada cu sciinti'a sa. | 
lar cându are capulu de prostii timpitu, — | q 
e. Totu hodorogesce ca butoiu dogitu.» | 


CARTEA ANTAIA ' 
IX 
PAPAGALULU SI CURCANULU 


Unu amatoriu de passeri luasse-unu papagalu 
Si lu coborisse 'n curte, cu cusica-i de metalu. 
lar cellelalte passeri se gramadeau mereu 


. Spre-a face cunoscintia, totu imprejurulu seu. 


«De unde venísi, frate? îi dice unu curcanu. 
— Din Indi'a, respunde modernulu Tamerlanu. 


— Ai tu in à ta tiéra asiá locasiu frumosu ? 


Esci tu vrunu mare rege, de nu umbli pe josu ? 
Onórea.care-o capeti aice la Români 

O câpeti tu pe-acolo, in tiérr'a de pagáni ? 

— Ba adevéru voiu spune: eu acolo traiescu 


Cam nebagatu in séma de némulu. omenescu. ` 


Seiindu 'cà nu e nimeni.in tiérra sa prorocu, 
Trasseiu spre Romania, se-mi cautu de norocu; 
Si vedu-cu fericire cá omenii de aici 

Primescu cu mare-onóre pe ori ce venetici. » 


00000" 


2^ 


14 


' Vrea pe Domnii din Fanaru 


CARTEA ANTAIA 


BUFONULU 


Voda Cuza War fi fostu 

Unu omu reu sau unu.domnu prostu, 
Davar fi sciutu domni 
Far'a vrea a stapaní, 

Dar de parlamentarismu; 
De constitutionalismu, 
Sufletulu i se "necá 

“Si distractiuni catâ. ` 
Patriotu adeveratu, 

Domnu sublimu si laudata, 
Ellu unirea o faceá, 

Legi mari la Románi dedeá, 
Si-apoi singuru ellu rideá 
De aceea ce faceá. 

“Ely erá si omu bizaru: 


` 


. Câte-odat'a imitá, ^ 


De si bunu Románu erá. 
De aceea desse ori, 
P'intre multi lingusitori 
` Cari rodeau allu seu thronu, 


CARTEA ANTAIA ` P 15 


| 
| Se lipia cáte-unu buionu, 
: >` Destinatu a desfatá 
Pe inaltu-Maris sa. 
- Unu bufonu care credea 
Cà chiaru trebi de statu sciea, 
" Intr'o data ín salonu, 
Se assiédia chiaru pe thronu 
Si se pune a fumá, 
A se "ntinde si-a cască. 
. Voda intra, si, vediéndu ` l : 
` Pe bufonu astfeliu siediêndu, : Si E 
Dice: ,Intiellegu se faci l 
Bufonade ca se-mi placi, 
-Dar de thronu se ridi asiá...? 
` — Facu ce faci Maria ta., 


LIBERTATEA SI RATIUNEA 


Pe-unu locu singuratecu, o data siedeá 
Mándra libertate, si-astfeliu se plangeá: 


16 CARTEA ANTAIA 


»Mai totu universula adi me parasesce! 
Sabi'a-mi in téca vediu 'cá ruginesce. 

Nu mai este nimeni imprejurulu meu; 

În desiertu stindardulu ilu desfasioru eu! 
Legile frumóse de mine dictate 

Astadi sunt sdrobite, de vêntu spulberate. 
Libertatea-i mórta! Popoli molesiti, 


De morméntu-i negru veniti de dormiti!... 


— De ce te plâugi astfeliu ? Ratiunea dice. 
Alle tale-altare deseóri aice 

Cu-al Patriei nume sângele-au vediutu . 
Si tyranii crime pe elle-au facutu. 


Multimea cea prósta totu se'nchina tie. 


Curagiu! cáci ca máine lumea o se vie 
Se se puna iaresi sub puterea ta.. 


— Vai! dar cumu potu Gre Anen a sperá. 
Acea di se vina, cându vedu cu rusine 

Cà numai martirii adi suntu pentru mine!... 
Essaltatii de-astadi -nu suntu fiii mei; 


Nu voiu sub stindardumi astfeliu de misiei. » ` 


CARTEA ANTAIA. 


ap se cane po fm PAD ea E 


XI... 
INOCINTIA SI CINTIA 


Din boltele senine, 

Pe globulu pamintescu, 
“Unu ángeru dulce vine 
Cu semnu dumnediescu. 
: Ca tulgii.de ninsóre |. 
E alba hain'a. sa; 

Ca radi'a cea de sóre 
Surrisu-i luminá. 


Toti Cheruvimii, j 
Toti Serafimii, - 
În juru-i stau ; 
lara Martirii, 
Fii Nemuririi, 

` Laude-i: dau. 


Cu vocea dnlce, cu aeru blándu, 
„Ella le arata ceriulu dicéndu: 
i '„ Bu sunt 'trimisu aicc 
` De 'tatalu cellu cerescu, 


SE Iv 5 H 602 | 


i8 


CARTEA ANTAIA 


Se fatu lumea ferice: 
De astadi eu domnescu. 
Întârceti-ve dara 

Voi toti in empireu ! 

A vóstra ‘grea povara 
Voiu radicá-o en, ` 


Angerulu ce-asia vorbiá 
Toocinti'a se numiá. 


Pe cându angerulu odata 
Dormiá "n visuri cufundatu, 
Voluptatea strabalata 

Alb'a haina i-a furatu. 
Mándrulu angeru se trediesce 
Tremurándu in diori de di; 
Goliciunea isi privesce 

Si va a o coperí. . 

La vecini ellu plánge, cere, 
Hain'a, darulu seu cerescu, 
Dar in locu de mángaere 
Toti de dénsulu se ferescu. 
Munca, Postulu, Suferinti'a, 
Cándu de haina le "ntrebá, 

li dicea; „Mergi la Cainti'a; 
Numai ea ti-o póte dá., 


XXX 


CARTEA ANTAIA 


Xi 


OSSIA NEUNSA.- 


` Siése boi odată la: unu dën urcau 
Unu caru cu cinci chile si grozavu suflau. 
Unu argatu cu biciulu plesniá nencetatu ` 
Dar pareá cà carulu este "mpedecatu. 
Greutatea mare la caru o faeeá - 
O ossia care grozavu scártieá. ` . 
Ca se incetedie astu sgomotu cumplitu, 
Care mai totu satulu a fostu ametitu, ` 
Unu omu de'ntro casa ese de odata, 
Dice se stea carulu, si s'apuca ‘ndata 
Ossi'a s'o unga; apoi carulu: greu 
Fara greutate luă drumulu. seu.. - 


Vai! dar cáte ossii, cu. ochi si cu gura 
`La a mea urechia ceru mereu untura! . 
Postulanti, oratori, doctori avocati, 

Ve rogu d'asta vorba nu ve suparati. 
Dati, vecini, unsóre, pentru Dumnedieu! 
Càci imi iéu audiulu scartiindu mereu. 


biede 


„CARTEA ANTAIA 


XIV 
- FILULU DE REGE SI PRIVIGHETOAREA 


Intro gradina incantatóre 
“Unu fiia de rege o data sta, 
Si vede.o mica privighetóre _ 
Care in imnuri se resfatiá. 


“Atunci ii dice: «O, passerica ! 
De a mea vedere nu te sfii. 
Vino ia mine; nu-ti fia frica 
Si-ti promitu, draga, a te iubí. 


Chiara de acuma cu te voiu face 
In fericire a innotá; 

Vei avea hrana ori ce iti place; 
Chiaru cu-a mea cupa te-oiu adapá. 


Societatea cea mai luxósa ' 
Voiu-aduna-o in jurnlu teu. 

Si "n colivi'a cea mai frumósa 
Ca pe-o regina te-oju pune eu. 


CARTEA ANTAIA 21. 


— O Bin de rege! multiamescu tie! 
Dar fericirea care-mi gatesci 

Nici cumu nu-mi póte surride mie; 
Nu-mi placu palate imperatesci. 


Crângulu si lina singuratate - 
Imi place mie se locuescu; 

Cu p.tulicea in libertate 

Imi place hrama se o gasescu. 
Chiaru aurita, o colivia 

Nu e locasiulu care dorescu; 
Viéti'a "ntróns'a este sclavia ; 
Adio, dara! căci me grabeseu.» 


xv 


> 


UNU BETRÉNU SI 0 COPILA 


Unu roja mândru de copille, 
Dote tenere, gentille, 
Intr'o dulce di de maiu, 


7 a 
ee GAREN TAS 


per raza terei af TE 
AA 


TTE CA 


oeren 


Roger ges ie. 


Gase Lip: 


pacer q 


TTA 


m E 


POR 


Tape on ame 


TA 


ID e E 


CARTEA ANTAIA 


Cándu;e mai trumosu de traiu, , 
„Se primblau intr'o gradina 
De flori si de fluturi plina, 
Fetele se nebuneau 
Si cu fluturi se "ntreceau. 
“Cea mai juna, sprinteóra, 
d Ca unu paiu de caprióra, 
l ' Saria ici, saria coleá, 
Flori calcá si flori rumpeá ; . 
Flori tineá in manusitia, 
Fiori in dalb'a ei cositia, 


Eata inse cà veni 
Gradinariulu si-o 'ntalni; 
po Omu betránn, cu barb'a sura 
| Si cu biânda catatura. 
- Fetisiór'a se uim) 
“Jar betránulu ti vorbi: 
«Nu aibi, draga, nici o frica. 
Ai ruptu flori? nu e nimica, 
Rumpe ânca...voia-ti dau; 
Càci acésta sórta au 
Teueretiele frumóse, 
Juramintele-amoróse!» ` 


ebd 


to e ce am 
ed e que t 


eI 


——À 
rm 


ccm p 


PATTI 


. CARTEA ANTAIA 


TM 


TER 


a du 


iim 
RE e 


e RAMB Z 


SEENEN 


+ 


COPILULU SI PARATONERULU 


H 


SE 


ee ere 


Me 'ntrebá copillulu: «Spunemi mie, tata, 
Ce se fia óre sulitia “naltiata 
Colo susu pe casa, si cumu se numesce ? 
— Paratoneru, draga; asta ne feresce 
. Casa si viétia de trâsnetu cându tuna: 
Este o aflare minunatu de buna. 
Dar pentru naravuri, Dumuedieu din ceru 
A datu omeniri; altu paratoneru : ' 
A-intielleptiunei frumósa faclía 
Ce pe omu ilu face fericitu se Dax 


petis iiic e E 
AA 


eram ga? aea + DIET 


E Am, 


ee eg VEL 
REH 


eessen 


CARTEA ANTAIA 


XVII 
CALLATORIULU SI BETRANULU 


«Romania nu-mi mai place: 
Eu in ea nu mai incapu; 
-Si necazulu ei me face ` 

Ca se-mi iéu lumea in capu. 
Me ducu, dieu, in tierri straine, 
Alta patria se-mi catu, 

Unde se traiescu mai bine, ` 
S'ajungu mare si bogatu.» 


` Cu assemine cuvinte, 

* Magulindu o prósta minte, 
Unu nemernicu callatoriu 
Apucase pe-unu drumu mare | 
Si mergea cu nencetare 
Ca Ovreiu ratacitoriu. 


Unu betrânu lu intalnesce 
Si oprindu-lu ii graiesce : 
«Fàtulu meu, retacitu esci! 
-Ce nevoia asiá mare 


CARTEA 'ANTAIA 


Ca se mergi in departare. 
'Fericirea se gasesci ? 


Fericirea e ori unde; KR 

In totu loculu ea petrunde ; 
Numai cato, Co gascsci. 

Dar cu mintile-ametite 

De placeri nemarginite 

Nu poti, draga, s'o "ntalnesci.» 


AAAAAAAA 


XVIII 
SIOARECELE SI BROASCA TIESTOASA 


Cu nasulu radicatu, 
Cu ochiulu infocatu, 
Unu june sioricellu, 
Frumosu si mititellu, 
In calle a "ntalnitu 

Unu animalu pocitu, 
O brósca cocosiata 

In tiestu-i imbracata. 


25 


cs 
RAT. 


Een jorge mom 


paaa ie 20 S DESCH 
EE A D utm Së 


H 
t 


AAA 


SE 


AA 


SEET 
Az 


ER 
SE 


A o e rai 
=E 


Ge 


RER pie E: 
SE 


Ze Nu 7 Mech 
TSE Cap nda o RT 


e 
Dee 


pres 


or mn epi 


De SIT i mem cer 


AS 


3 


CARTEA ANTAIA 


«Oh! — dice — sorióra! 
Cum porti asíá povéra? 
Cumu de nu-ti vine reu 
Ducéndu atáta greu? 

-O casa in spinare! 
` Curíosu de totu imi pare. 
Eu, dieu, te tanguescu 
Cándu imi inchipuescu 
Cà tu esci in stramtóre 
Ca intro inchisóre. ` - 
„Eu, vedi tu? locuescu. 
In celu palatu domnescu, 
Si "n cameri spatióse 
Ducu dile prea frumóse.» 


Amfibiulu tiestosu 
Respunde seiiosu: 
«Dar asta casa mare, 
Nu-ti fia suparare, 
Ore-ai facnto tu? 
Îmi pare, dieu, că nu. 
` Cassuti'a mea cea mica, 
“De si cam stramticica, | 
E inse cass'a mea; 
. Siediu numai eu in ea. 
Cu ea obicinuita, 
Sunt forte fericita.» 


Daea in realitate fericiti voimu a fí, 
La placeri, sila dorintie se scimu a ne marginí. 


wa CARTEA ANTAIA 


Sub colib'a sa pastoriulu póte fi mai fericitu 
De cåt domnulu cellu mai mare in palatui stralucitu. 


i 


STEJARULU SI SPICELE 


Intro di de primavara 
Nisce spice de secara 
Saltau si strigau mereu : 
«Joíe, mare dumnedieu ! 

Fà ca vénturiletalle `` 
Se se "ntórca, 'n asta calle, 

. Se dobóre-acestu stejaru. ` 
Ce ne face traiu-amaru! . | 
Noi de ellu 'nu mai putemu 
Sórele se-lu mai vedemu :. 

` Râmurile lui- cumplite 
Ne tinu totu mereu umbrite. 
Umbr'a Isi ne-a coplesitu * 
Si de totu ne-a umilitu. 


CARTEA ANTAIA 


S'a facutu si sémetiu “mare : 
De-ar fi vêntulu cátu de tare, 
Ellu stá dreptu, par'ca-i de feru, 
Si se uita totu la ceru. 
Scapa-ne de-acestu peccatu, 

O marite imperatu! Sé 

Se-lu vedemu o data josu, 
Putreditu si vermenosu !» 


Joie cu blándetia multa 
Asta ruga o asculta. 
Vântu "ncepe a suflá, 
Ceriulu a se "ntunecá; 
Fulgera, sclipesce, tuna, 
Cade trásnetu si detuna, 
Cu unu clocotu fiorosu, 
Arborulu cellu maiestosu. 
Cade josu stejarulu mare; 
Dar cu-acesta intêmplare 
Ellu sub dénsulu a turtitu 
Spicele ce-a fostu umbritu. 


Unu poporu in resculare 
Nimic sacru nu mai are: 
Ellu sdrobesce tronuri tari, 
:Si bogati si proletari. 
Acestu feliu de vijelía, 
Scumpa draga Romanía, 
Nu ruga lui dumnedíeu 

Se via pe capulu teu! 


CARTEA ANTATA 99 


oq A e 
SEA o 


EPISCOPULU-SI MORAXA SA. 


gei 


ZAS 


Unu domnu ce cu nobleti'a prea multu se laudá 
. Dar care cu betia mereu se desfatá, 

Voi ea se-si resbune pe preotulu din satu 

Cu care pentro.védra de vinu s'a fostu certatu. 

Asiá dar ellu se scóla, se duce la Buzev, 

Pe Episcopu gasesce cetinda ceaslovulu seu, 


Sii dice: «Prea santite, la mosiór'a mea 
A preotului viétia dá pild'a cea mai rea. 


Familli'a, morala, de ellu san spaimantatu; 
Se léga mai de tóte nevestele din. satu, » 
Episcopulu atunce, cu aerulu naivu, 

Dar fórte finu, intréba : «Me rogu: e si betivu? 
— O! adevèru voiu spune ; nu are asiá daru. 
— Atunci nu-lu pota trimite indata la Tartaru. 
Câci nu e daru pe lume mai tristu, injositorin, 
Ca darulu de betia la bietulu muritoriu. 
Betfa-lu desonora, ilu face 'n ori ce locu 
Nemernicu, miserabilu, stupidu si EE » 


SE 


30 ` CARTEA ANTAIA 


Defectele altor'a se nu le buciumàmu, 

Când noi pe alle nóstre nu scimu se le 'ndreptàmu. 
Antâiu se scótemu bárn'a ce'n ochii nostri-avemu 
Si-apoi paiulu ce'n ochii vecinului vedemu.: . 


XXX 


XXI 


 YEYERITUA SI COTIOFÉN'A 


Cotiofén'a cea limbuta intalnesce intr'o di. 
Pe unu nucu o veveritia si incepe a-i vorbi: X 
« Cunosci tu, draga, pe lume vre un dobitocu mai tristu, . | | | 
- Mai nerodu si mai nemernica, ca poetulu fabulistu ? | d 
Pe-acesti facatori de rime, ce se credu si inspirati, -- 
Comu asi vrea se-i vêdu odata ca pe asini urechiati ! 
Nu-i .destulu^cà sunt obrasnici, fanfaroni si mincinosi, | 
Dar au ánca si peccatulu de-a fi chiaru reutaciosi. 
Mie-mi dicu că suntlimbuta si cà numai flecarescu, 
De si scii cà ca prophetii óspetii le prevestescu. 
Tie-ti dicu cà esci o prósta care sari neincetatu. 
Ast-feliu de pedanteríu este óre de ertatu? l 


CARTEA ANTAIA ` ` . 34 


Óre-asemine insulte multu o se mai suferimu ? 
Vre unu modu de resbunare nu e chipu ca.se gasimu?» 


Veveritia îi respunde: «Mi se pare, draga mea, 
Cà cuvêntu de suparare eu ca tine masi avea; — - 
Eu nú potu fi criticata; căci sarindu din poma in pomu - 
Facu o tréba ce nu póte ca se supere pe omu; 
Pre cându tu, cu vorba-ti lunga póte vre unu reu îi faci, _ 
Caci spunêndu méreu la flécuri chiar urechile-i ataci. » 


Mee e HR 


XXII ` 


. DOE ALBINE 


«Vedi tu, draga sorióra, 
“Vulturii cutediatori, j 
Cumu se 'naltia si cumu sbóra 
Si se légana in nori? . 
Amu dorintia si gustu mare 
Ca ei sé me 'naltiu si eu; 


TIS AO 


e 


e, 


ma = 
Pere pe pct) 


agua 
A SE, 


S 


ZÈ 


AZ 


DEDE 


AA 


TTL “ai 


pese 


som 


Ia T 


“CARTEA ANTAIA 


Se me 'naltiu ânca mai tare: 
Se ajungu la Dumnedicu. 
“— Sorióra, fii modesta 
Cându doresci cáte cevá. 
Asiá pofta e funesta; 

Nu e de mesur'a ta. 
Vulturii sémana tare 

Cu multi ómeni radicati 
Pe-a Ursitei róta mare, 
De-ori ce bine imbaibati. 
Cându nefericirea vine, 
Asti giganti ajungu pitici; 


' 


“La cei mari mergu se se "nchine, 


Táritori ca. viermii mici. 
De assemine "naltiare, 
Draga mea, se ne ferimu, 
Daca vremu in lumea mare 
Fericite se traimu, 

Se dámu lauda, marire, 
Provedintii cei ceresci, 


'Cà putemu cu multiamire 


Se sorbimu flori pamintesci. 
S'adunàmu mereu la miere. 
Stupulu nostru se-lu umplemu ; 
Asta-i singur'a placere 

Ce ne este datu s'avemu. 

Se ne multiumimu a face 

Ce ne este scrisu mereu; 
Ast-feliu inaltiàmu in pace 


'Bufletulu la Dumnedieu.» 


| - CARTEA ANTAIA 83 
ks Om ` ` 


STEJARULU SI TRESTIA 


` 


Pe lüng unu lacu odata unu stejarellu crescea. " 

O trestia 1i dice: «Te plángu, pre legea mea! 

Ce bóla ai, vecine? De siésse ani traesci ` ` 

Sı nici macar o palma pe anu nu poti se cresci. ` 
` In trei luni de viétia, cum vedi, eu wamu facutu 

Mai nalta de cátu tine; cu multu te-am intrecutu.» . 

Stejarulu îi respundê: «Nemernica ce esci! 

Cunóscete mai bine, si apoi se te mandresci. | 
. Tu cresci, ce-i dreptul, iute, dar cel mai usioru véntu ` 

| Te face de-ti pleci capulu si fruntea la pamêntu. 

Sub -arsiti'a de véra, ca mâine te usuci, 

Cu secerea te taie, si ca siovaru te duci. 

Eu crescu incetu, dar scórti'a in care me'nvelescu 

Me pune intr'o stare se potu mereu se crescu. 

Calduri si vénturi relle nu potú a m'applecá; 

Chiar trásuete din ceruri sunt gata a'nfruntá. 

Nu-i totulu s'ajungi mare spre-a fi curându pe josu; 

A te 'naltiá cu 'ncetulu; e multu mai sanatosu.» 


4444344 


P edin pr mac ENEE EH 


EE 


aro 


CARTEA ANTAIA . 


CIMITIRULU 


«Spunemi, tata, mie 
Óre ce se fia 
Cà lânga beserici se punu eruci mereu? 
Apoi vediu cà vinu 
Muieri ce suspinu 
Si plângu, vai de elle, in câtu plângu si eu! 
— Fêtulu meu, aice este cimitiru. 


Cându a Mortii cósa rumpe-allu vietii firu, 


Omului îi face aici unu mormântu, 
Si óssele -salle le punu in pamêntu. 
Ori ce omu bogatu, 
Chiaru unu imperatu, 
Ori ce cersitoriu, 
Séu negutitoriu, 
Ori ce peccatosu, 
Ori ce virtuosu, 
Aici cându s'aduna 
Ducu viétia buna gu 
Fàra se certă, j 
Fàr'a se 'njurá. 
A Egalitàtii drépta 'mperatía 
Aice incepe pe pamêntu se fía.» 


SCOLARIULU SI FLUTURELE 


Unu scolariu cu mintea góla 
Intr'o di esinda din scóla, 
Vede ^n callea lui sburându ` 
Fluturellu cu aeru blàndu; > 
Dà sa-lu prindu, se-lu apuce, 
Inse fluturulu se duce; 
Sbóra ici, sbóra colea, 
` lar se pune-unde siedea. 
. Baetiellulu iar se duce, 
lar dà fug'a se-lu apuce, 
Iute-alérga "n susu, in josu; 
Gafaindu tàra folosu ; 
Dar nemai putêndu in fine, 
Se intórce cu rusine, ` 
Dicéndu: «O! ce fluturu prostu! 
Dar eu ce nebunu am fostu !» 
Ca copilluln «are fluturei gonesce 
Si pentru nimicuri timpu-si chieltuesce, 
Ast-feliu este omulu cellu nesocotitu ,: 
. Ce placeri desiérte cata ametitu. á 


A a t At 


i 
| 


e 
SSC 


Z< 


TACNA 
EE 


MUTUAE ET 


CE caga Lia ride 


AAA 


A o a e 


ip At pras Si rn 


A Ti t e 5 


SC 


OT 


get Anistia in 


ema AAT I m AB Cen 


AX ria ni ERR et 


omar 


e EEN 


EE 


36 ` CARTEA ANTAIA 


XXVI 
SIOPARL'A SI BROASC'A TIESTOASA 


O siopária verde in calle 'ntalnindu 
O brósca tiestósa îi dice graindu: 


«Cu: u-ti plângu de mila! 
. Cumu nu-ti este sila ` 

Se porti in spinare 

Cas'a ta cea mare? 

— Nu fii prea 'ngrijita 

De a mea ursita. 

Sarcin'a ce vedi 

Nu e grea comu credi. ` 


Pe cándu suntu folositóre . 
Sarcinele paru usióre.» 


AAAAAAAA 


kal 


n 4 
Ry ! 
I . 
RANDUNIC'A Si LASTUNI. 


Pe-unu coperisiu de casa, duiós'a randunica 
Strangândusi puisiorií, incepe se le dica: 
«Vediut'ati eri si astadi trecându mereu cocori? 

| .Ei sunt, se sciti, ai ernei nainte-mergatori. - 

Cu vocea-loru stridenta, ei parc'acum ne-ar dice: 
Amici, vedeti e timpulu a và cará aice.. 

De brume frundia cade; privighetórea'n crângu 
De locu nu se aude; chiar muscele se strángu ; 
Acuma grierusiulu in gaur'a lui tace; 

Natur'a tóta 'n doliu curándu o se se 'nbrace. 

Noi cata prin urmare, chiar astadi se plecámn, 
Spre Uert mai calduróse, se mergem, se sburâmu. . 
-Suntu tierri in cari érn'a nu are nici recóre, 


38 ` CARTEA. ADOUA 


Unde albin'a sbóra mereu din ílóre "n flóre, 
Unde. pastoriulz cânta la umbra dorulu seu, 
lar pitpalaculu cuibulu isi mángaie mereu. 
Se nu lasàmu pe máine plecarea nóstra dara, 
Ca nu pe urma víéti'a se ne se fac'amara. 
Întindeti aripiór'a, copi? mei iubiti! 

Si dupe mine iute, curându, curándu veaiti.» 


lar puii raudunellei incepu se siopotésca : 

«Eu ny mergu, disse unulu, din tiérrà Romanésca. 

Sarman'a biata mama ne spune nerodii.. 

De-omu merge dupe dáns'a, ne ducem in pustii. 

In care parte-a-lumei putemu gasí noi óre 

O tiérra mai placuta si mai incantatóre ? 

E cuibu mai dulce"n lume ca cuibulu parintescu ?» 
. Tou altulu dice iaresi.» Eu totu asiá gandescu. 

N'oiu merge dupe dâns'a, macar ori ce ar dice; 
Nu credu cà e mai bine aiurea ca aice. 

Ori cándu dámu cáte-o róta, noi totu ne intalnimu , 

Cu cáte o muscutia; cu care ne nutrimu. 
. De ce dar se ne ducemu in tierrele straine: 

Si se lasámu o tiérra in care ne e bine ? 

Dar mam'a, daca, are dorintia a plecá, 

Se plece singurica: eu nici nu m'oiu misicá. 

— Nicieunu mergu cu dêns'a, al treilea mai dice. 
, — Nici eu, respunde altulu. Preferu a sta aice.» 


Si astfeliu tóta cét'a de tinerei lastuni 
Revolt'a-si munifesta ca nisce pui nebuni. 


ae 


PLS TSE MI: 


T 


CARTEA ADOUA 


Jar mum'a amarita, uitânduse la sóre, 
- Simtiá cà inimiór'a de doru in sinu-i móre. E 
Plangându dicea:« Vai mie! Asi á dar mé siliti 
Ca se ve plângu peirea, copii nesocotiti ! 
Voiu duce dar cu mine cumplita mea durere, 
Caci n'amu macar, vai mie ! nici timpu- de 'ntardiere. 
Adio. dar, adio! và lasu cu dumnedieu, 
" Rugându-lu se vê tina pe langa. cuibulu meu!» ` ` 


Apoi o falfaire de aripi sala 
Vesti plecarea iute a mumei randunelle. 


Trei dile dup'aceast'a ninsórea a venitu. 

Viermusí, insecte, musce, de-odata au peritu. 

De geru, de nemancare, lastunii toti murira ; 
“Tar nisce vrabiutie atunci -îi audira zi 
` Dicêndu :« Oh, biata mama; ce bine nenvatiá! | — 
` Si noi, misiei, nemernici, n'amu vrutu a asculta !» 


Copii, se tineti minte acésta istoria: 
A mumei voce sacra oracolu se vă Da) 


CARTEA ADOUA ` 


' 


II 


CERSITORRES, MUWA SX UCA, 


«Vedi, maiculitia, asta betrána ` 
Ce vine'n cárja si n’ are-o mâna ? 
Ah! ce urita! si ce sbarcita! 


Cumu umbla 'n sdrentie si despletita ! 


Ea totudeauna pe la noi vine; 

Se adressédia totu càtre mine, 
Intinde- mán'a si imi totu cânta: 
Dàmi de pomana o pará fránta ! 
Amu se dicu, mama, se o gonésca ; 
Se mérg'aiurea se mai cersiasca.»' 
— Se nu faci astfelin, draga copila ! 
De saracime se-ti fia mila, 

Noue ne dete dumnedieu stare 
Spre-a face-bine cellui ce n'are. 

Fa bine, draga, si aibi credintia 
Cà-i fi vediuta de Provedintia. 
Cellu' ce dà mila nu saracesce; 

ln ceriu thesauru isi pregatesce. » 


EE 


CE 


TE DOS TP vn po EINEN RS 


y 


Se 


- CARTEA ADOUA ca 


Zeie 


"NP 


Eege 


SEH 


= E ^ XI eyi NE 


AMES 


TURTURICA SI GAITA 


EIA 


Dz o biata pitulice, 

Turturic'a multu- ferice 
Audisse intr'o di 

Ca-i pe aprópe de a muri. 
. Gaitir vecinei . salle, , 
` Íntalnindu-o in calle 

Dice ;« Aide, drag'a mea, 
Se vedemu O passareá |o Q4 
.Care-audu ca-i bolnavióra, d | 
Care póte se si móra. 

Póte n'are ce mancá, ; 

Sí atunci se-i dàmu cevá; 
Póte are vre'o durere. | 

Si sei dàmu o mangaere.». 

Passarellele pornescu 

Pitulicea.o gasescu: 

Locuinti'a-i umilita 


Nu era nici cum umbrită : 


42 ` 


CARTEA ADOUA 


Sórele ardea cu focu; 
Bolnaviór'a stá pe locu; 
De dureri si de caldura 
Ea abiá cascá din gura. 
Dar vediêndu aste vecine 
Ea le dice cu suspine: 

» Oh!acumu volosu me ducu 
Callea mortii se apucu. 
Este dulce si ferice 
Cându pe aripe amice 
Póte capulu rediemá 
Cellu ce mórtea asteptá !« 


N 


ono 
IV 


SIORICELULU ȘI PISICA. : 


Unu sioricellu june 
Ducea de minune 
Dile prea ferice 
Intro gaurice ; 

Erá mandr'a -i casa 
Da la mosi remasa. 


CARTEA ADOUA ` 43. | eg 


Din locasulu seu `: 
Ellu esiá mereu; 
Venia, se ducea, 

Jar se intorcea, 
Nasulu radicându 

Si 'mprejura jucându. 


A lui fericire 
N'avea marginire: 
Brándia, nuci, alune, 
Ori ce lucruri bune, 
`. Cu imbilsiugare. 
Avea de mancare. 


- Însa intro di Ec 
Ellu se hotari: q 
Cu mare curagiu | 

Se faca volagiu, 

Si în alte tierri ` 

Se cate placeri. 


Eata ca indata 

În cale-i s' arata 

O pisica blânda  . 
Care sta la pânda, 
Ca s'apuce ^n ghiara 
` Vre o mica fiara: 


O QN VER ASP ET O e Wa E E 


MER EA AR SP AR CI B DUC FP A AT ST Cr 


e 


44 CARTEA ADOUA 


Bietuln soricellu, 

= Prostu ca vai de ellu; 
Pisic'a vediêndu 
Cu-asiá aeru blându, 
Crede c'a gasitu 
"Unu amicu iübitu. 


, Botulu ellu îsi sterge, ` 
La pisica merge ; 
Va so magulésca, = E - 
"Glume sei. vorbésca ; 
Dar la prima gluma 
-Pisic'a-lu sugrnma ! 


Multi nesocotiti 

Credu in hypocriti 

Si'n insielatori | 

Cari desseori 

Prindu in cursă loru . 
Pe ori cine voru: 


C AE E EEES: 


AAAAA AAA 


. CARTEA ADOUA  . 45 


` DOL STIGLETI 


Unu betrânu stiglete se prinsesse *n plasa. 
Cellu care 'lu prinsesse illà aduce 'n casa: 
Tu ia de-aripióre cu chipu delicatu; 
Intro colivia îi dă de mancatu ` 
Semintie merunte, inu, mem, apa buna, 
` Si Cunu altu stiglete june "la împreuna. 
Eàt'o in sclavia biat'a passareá! 
Adio campi'a. care ii placeá! E 
Dintrunü coltiu in altulu strimt'a inchisóre- 
Ella mereno, cérca, vráudu se se strecóre; 
Dar dà totu de gratei.cari-lu tinu in locu! 
Si mereu revérsa.dorulu seu cü.focu: 
«Asiá dar aice o se moriu, vai mie! 
N'o se mai amu voia se sboru pe campie ! E 
Camaradulu june, care-a fostu nascutu 
Chiar in colivía si n'a cunoscutu 
Viétia de campía, se induiosiédia 
Si mai lünga dénsulu merge de s'assiédia. 
«Co ai? ilu intréba. Ce te intristedi? 
Sau nu ai de tóte aici unde siedi? 


H 


ei me e 
esses 


ir VR mea; 


A ri 


EEE a na 


TRE eN 


Lima di 


46 ` l CARTEA ADOUA 


Totu deaun'a, draga, aici ne se pune 

.Ap'a si mancarea, próspete si bune. 

Apoi eu, din partemi me voiu ingrijí 

Ori si ce a-ti face spre a me iubi. 

Dorulu, suferinta, audu cà Salina. 

Cându iubirea dulce inimele "mbina. 

Nu-ti intórce gándulu spre campii meren 
Audu cà acolo traiulu e mai reu, 

Ninsori, ploi şi grindini, passerile 'nghiatia ; 
Vinderei si ulei le ia dulcea vistia ; 

Liniscea nici nóptea nu o potu gustá; 

Abia inchidu ochii spre a dormitá, - 
Si făra de veste chiar din cuibu le-apuca 
Cucuvéoa care umbla, ca naluca, 

Asta feliu de viétia este chinu curatu; 

Cine o doresce este fermecatu. - 

Credeme, aice este multu mai bine. 
Dar: de ce taci astfeliu, scumpulu meu vecine ? 
Daai sci, iubite, câtu te adoru eu ! ` 

Cumu agi vrea totu veselu se te vedu mereu | 
. — Ah! diee captivulu, a mea veselia j 
S'a dusu cu viétia ce-aveamu pe campía! 
“Se mai fiu ferice, eu nu voiu putea 

Fàra se recapetu libertatea mea.» 


“ODO 


CARTEA ADOUA 


LEULU, MAGARUL SI YULPOIULU, 


Intr'o tiórra d'animale 
Fiindu Leulu imperatu, 
In capriciurile sale 
S'arata' fórte ciudatu. 
Intr'o di de serbatóre 
Ellu se scóla pàna 'n diori, 
Ca se faca venatóre, 

Cumu faceá adesseori. 

Ellu ordona se-lu urmedie 
Unu Magaru si unu Vulpoiu, 
Pentru ca se-lu secundedie 
In acestu cumplitu resboiu. 
Mistreti, iepuri, caprióre. ` 

O multime-a fostu cadiutu : 
Asia buna venatóre 

Leulu n'a mai fostu avutu. 
Càtre séra se aduna 

“Totu. venatulu la unu locu, 
Si ridiéndu de voia buna, 
Leulu dice: »Ce norocu! 


CARTEA .ADOUA- 


Acum tu, jupânu Magare, 
Punete.a imparti, 
Ca se ia fiesce care 
Partea care iar vení.» 
Urechiatulu impartiesce : 
Una... doue... trei gramedi ; 
Cumpanesce, socotesce, 
Ca se nu se faca sfedi. 
Impartiél'a magarésca 
Leulu inse. n'aprobà, 

„Si c'o palma 'mparatésca. 
La paméntu mi ti-lu culcà. 

- >Acum tu, Vulpoiu betrâne, 
Se imparti venatulu meu, 
Daca vrei ca adi séu máne 

'Se te facu ministrü eu.» 
Priceputu. Vulpoiulu, face 

Totu venatulu unu mormanu. 
Leului acést'a 'i place 
Dicéndu : »Bravo, pehlivanu! 
Spunemi inse acum cine 
Se 'mparti astfeliu te-a "nvatiatu ?. 
— Ei, stapâne, vedi prea bine: 
Urechiatulu josu culcatu.» 

` Leulu dice: »Bravo, bine! 

„„ Cellu ce scie-a se 'nvatiá 

' Din gresielcle straine = ` .. 
Merita a se 'naltiá.» 


CARTEA ADOUA 


“vil. ET Se CENE 


YEYERYTIOYOLU SI AMUCÚ, 


Unu Veveritioiu codosu, 
Intr "unu arboru scorborosu, 
Traiá ca unu. grafu bogatu . 
De amici- inconjuratu. 

Nuci si. alune, - 
Brandieturi bune, 

La massa sa, 

Cu "mbilsiugáre 

` Mancá ori care, . . 

Ori candu întră. 
Nevastuicele: frumóse 

Mereu curte íi faceau, 

Si "n cantári armonióse' 
Siórecii ilu tamaiau. 


H 


Dar nu-i rosa fàrá spinu, 
Nici viétia făra chinu! 


. Intr'o di pe-acolo unu lemnaríu trecênda, 
“Arborulu ochiesce.si dice ridiéndu : 


50 ' CARTEA ADOUA 


«Bietulu stejarellu ! 
Multu e uscatiellu ! 
Bunu mai e de focu! 
. Hai se-lu culcu pe locu !» 


Fâr a perde timpulu, incepe-a lovi, 

Si'n trei patru ore josu mi ti-lu trantl. 

Iar Veveritioiulu atunci.se vediü 

-Nevoitu se fuga incotro pută. 

Ellu scapă cu víétia, dar locasiulu seu. 

Se sdrobi cu totulu, sub-toporulu greu. 
Camerele sale cu provisiuni, 

Cari ospetase atâti amici buni, 

Cu durere mare perindu le vedea 

Si fara sperantia de-a le mai avea. ` 

Fiiulu Veveritii cellu prea fericitu, 

Vai de ellu! ajunge de ori ce lipsitu. 

Plinu de intristare pàna la urechi. 

Ellu atunce pléca la amicii vechi; 

Spera cà ori care, vediéndu sórt'a sa, 

O se se grabésca la mas'a-lu chiemá. 

Inse ce necazuri ia fostu scrisu se duca! 
Un siórece care siedeá pe o nuca, 

Cumu-lu vede, fuge în gaurà sa. | 

Unu altulu s'aseunde, Dr a-lu salută. | 

Toti cei ce mancasse cu ellu de'ntr'unu blidu 
Usi'a si feréstr'a sub nasu îi inchidu. 

« Aibi sperantia — dice unu betránu ghiorlanu, — 
wr s Iaresi o se vía timpulu cellu de anu. < 


CARTEA ADOUA . 51 


Te-asi poftí la massa, dar nº amu nici unu rostu; 
Amu numai o ghinda; apoi sunt si'n postus» 
` Uuu altulu: «Amice, bunu e dumnedieu ; 
Nu-ti perde curagiulu. Fórte-mi pare reu 

. Cà n’ amu ce-ti da astadi. Doe nuci mai suntu: 
Dara si acestea du statu pe paméntu; 

Sunt si verdi, nu-su bune pentru dintii tei» 
Unu al treilea dice:e Copillasii mei ` 

Sunt .pe patulu mortii ; mă ducu ca se-i plângu. 
Nu amu timpu acuma nici mán' a sesti telona, D 


* Asta! mica istorin. E 
Bine-ar fi mai multi s'o scía. 
Amiel falsi cându imbuibâmu 
Cata se ne asteptâmu ` 

“A-i vedea ridiéndu de noi 
În dureri si in nevoi. 


CARTEA ADOUA 


“VII 


PEDAGOGULU SI SCOXARIULU. 


La unu pensionu odata 

Nisce scolari càrti jucá. 

- Pedagogulu vine 'ndata - 
Si incepe a-i certá. 


«Nu jucâmu dór pe parale, 
Unulu de'ntre ei a dissu. ` 
Sene certi nu e cu calle; 

Este lucru chiaru de rissú.» 


Pedagogulu ii respunde : 
-«Asiá lucru, dragulu meu, 
„Ori si cându si ori si unde 
«Ye numesce naravu reu.» 


A'ntiellesu atunci. ce bine 
Coprindeá acestu cuvéntu, 

. Si copillulu eu rusine 
Pléca capulu spre paméntu. 


CARTEA ADOUA 58 


AMORIULU SI RATIUNEA 


Dulcea Voluptate într'o di dormi 
Cu usi'a: deschisa si 'n visuri zimbiá. 


Intr'unu coltiu de-oparte, cu aerulu blându, . 


Siedeá Ratiunea dulce cugetándu. 
Amoriulu sburdatecu, cu passu martialu 
Intra si fi apune cu tonu magistralu : 
«Se scii cà de astadi sclav'a mea vei fi. 
De a ta mandría nici nu voiu a scí. 
Spune-mi, me rogu, mie, daca ai cuventu: 
Caro este scopulu vieti: pe paméntu ? 
“A iubí!... acesta este legea mea ; 
'Totu deauna lumea a domnit'o ea. 
In aeru, in ape, pe uscatu, in focu, 
In ori care timpuri, in ori care locu, 
In ori care inimi, eu imperatiescu. 
Tu esci secatura ; te despretiuescu.» 
Cu unu mare hohotu Ratiunea-a rissu, 

Si ia dissu:« Dragutia, ori cáte mi-ai dissu 
“A mea judecata nu vor clatiná, 
Si in a ta cursa nu volu lunecá.» 


ie 


54 CARTEA ADOUA 


Fiiulu Frumusetii, máudrulu Cupidonu, 
Zapacitu la minte de asiá grava tonu, 
Isi ia arculu iute, fàr a asteptá, 
Sin paduri ascunde umilinti'a sa. 


. STRUTIULU 


Omulu cándu cérca a se "naltiá 
Pana se tréca de sfer'a sa, 

Cade tn loculu de-unde-a plecatu, 
Ba. chiar îsi vede capulu stricatu. 


Maniosu Strutiulu strigá cu focu : 
«Dar de ce óre eu stau pe locu, 
Cându alte passeri sbóra mereu ? 
Óre ca elle n'amu aripi eu? 
- Trebui se fia fórte frumosu 

Din nori, din ceruri, se me uitu josu: 
O, da! eu astadi voiu à sburá; _ 
Pana acolo a me 'naltiá.» .. 


Astfelu de vorbe Strutiulu dicéndu j 
Si inainte-i unu turnu vediêndu, 


. 
à 


CARTEA ADOUA 


Spre ellu pasiesce, merge meren, 
Pàna ajunge in vérfulu sen. 
«Adio, dice, paméntu si globu, 

Ce pàn' acuma m'ati tinutu robu! 
Me ducu de-aice se locuescu 
Ceriulu in care fulgeri sclipescu!» 


Atuncea Strutiulu cutediatoru 
S'arunca "n acru incrediatoru ` 
Dar de odata iar spre paméntu 
Cade sermanulu cu gütulu frántu. 


COPILULA GASSITU 


L'al Bisericei pridvoru 

S' aruucass'unu prnnceusioru. 
Lelea Sanda ilu gassesce; 
liu ia "n bratie si graiesce: 
«Dómne ! Dómne! ce peccatu ! 
Pruncu de muma lepadatu! 
Audi muma blestemata ! 
Audi inima spurcata ! 


‘CARTEA ADOUA 


Copillasiu . nascutu din: ea, 
Se-lu arunce ca catiea!» | 


Ea luându copillulu, pleca, 
-Si la sinu-i îl apléca. ` 
«Vino, dice, dragulu meu! 
Sinulu meu va fi al teu. 
Sub umbrirea cassei melle 
Nu vei duce dille relle. 
De si, mai amu doi copii, 
Tu allu treilea se fi., 


Prunculu cresce, se maresce 
Pe-a sa vitrega iubesce 

Ca pe insasi mum'a sa, 

Si mereu de ea catá. | 

` Ellu muncea cu fericire 

- Si eu mare multiamire ; 
Grijiá vitelé de jugu, 

Maná boii de la plugu; 
Secerá, sepá, cátu sieapte, 
Ca si fratfi sei de lapte. 
Eata ánse cà "nto di. 
Vecinu reu ilu intalni, 

Si cu aeru-de parinte 

D vorbi asiá cuvinte: 
«Mai baete. multu gandesci 
Tu la Sand'a se muncesci ? 
Ea de tine mila n'are: 
Vedi cá totu pe-ata spinare 


CARTEA ADQUA 


Cade ori ce múnca grea. 
De ce nu fugi de la ea? 
Ea pe fili sei iubesce, 

lar pe tine te privesce ` 


= Blesteinatu de dumnedieu 


Ca se fii argatulu seu.» 


Copillasiulu atunci dice : 
«Se me ducu eu de aice? 
Se lassu en pe mum'a mea? 
Se credu eu cà este rea, 
Ea, a careia fiintia. . 
Mi-a fostu ca o provedintia? 
Vai! vecine, fugi de-ací ;. 
Asiá lucruri nu-mi vorbi. - 
Ascultándute imi vine 


Se-ti respundu cam cu rusine 


Cà nu scii ce-i provedinti'a 
Nici ce e recunoscinti'a.» 


TER RE 


so. CARTEA ANTAIA 


XII 
SCROAX'A SI LEOAIC'A. 


Către o Leóica o Scrófa dicea: 

«Vino de privesce familli'a mea. 

Amu vr'o doisprédiece purcei dolofani, 
Cari or s'ajunga porci peste doi ani. 

Tu ai numai unulu... Ce lenesia esci! - 
Cumu de nu-ti dai sila mai desu se prassesci ?» 
Leóic'a alene capuln intorcêndu — - l 

Spre asa vecina, respunde. dicêndu : 

«De-a ta fericire nú-su gelósa eu; 
Eu-pe anu facu unulu, dar.acella-i Leu., 


Intre noi adesse sunt multi scriitori 

Ce credu càesi facu titluri de mari autori 
Producéndu cârti multe ce nu facu doi bani, 
Si ajungu in pripa pungi pe la bacani. - 
O singura carte póte face nume ` 

Unui omu de geniu in acésta lume. . 


ks 


XXX XX 


V V 0 V V€^OCOoOVUUUO OCUCCVCVEe "O v "VV OUCUuC r 


CARTEA ADOUA EI 
XIII. 
PRILOMEKA SI COTIOFAN'A | i 
j il 
Erá primavéra. O privighiatóre | 
Catá cuibu se-si faca inti” unu crângusioru : ï 


Aduná penitie si erburi usióre;- x T P | 
Lucrá mititica cu zelu si cu- doru. 
i i 


Eat'o cotioféaa cu pene lucióse, 

` Si cu cód'a lunga cà-vine-a-i vorbi, l ò ex T 

„| «Ei, vecina draga, ce rámuri frumóse WË Gi 
| Gassisi pentu cuibulu ce vrei a cladí! 


Ce faci? Esci voinica ? Eu ?-iti multiamescu. 
Sunt prea sanatósa: gusi'a-mi este plina. 
Ei; dar multe lucruri amu se-ti mai vorbescu. 


Dar ce bine-mi pare cà te amu vecina! e = A 
| 


Asta érna fost'ai prin tiérr'a grecésea ?. 
Este caldu acolo: asiá mi s'a spussu. 
Rondunic'a-mi pare póte.se clocésca. 
Dar pe sotiorulu teu nu Pai addussu? 


60 ` ` CARTEA ADOUA 


Parca nu-lu vedu ânca dându róta pe-aice. 
Scii? amu mare pofta se te-audu cantându. ` 
Ciocarli'a -i prâsta ; nu scie ce dice; 

Tiérrie neród'a numai cându si cándu. 


.` 


Verisiór'a Stanca multu te mai doresce ! 
Vrei s'o vedi, vecina? E lucru ciudatu : 
Spuindu totu la flécuri ciocu-i parca cresce. 


| „Gaita cea sura, scii? ieri a oatu. 


O 

— Ce dracu, vecina philomel'a dice. 
_Poft'a ta de vorba mie-mi face reu. 
Tu vedi fórte bine cà lucrediu aice, 
Lassa se-mi facu, draga, cuibusiorulu -meu. > ` 


Suntu si cotiofene 
Fàra ciocu si pene 
Care nu mai tacu. ` 
Asi citá chiar nume; 
Dar astfelu de: glume 
Seiu că nu le placu. 


14444444 


CARTEA ADOUA 


DOUE BETRANE 


O betrána, dar cocheta, ` 
Siedeá la -oglind'a sa, 
Facéndu mare toaleta 
Pentr'unu balu ce-o asteptá. 
Diamante pretióse 


Pe-a ei frunte straluciau ; 
Haine grelle si luxóse 
Corpnlu ei impodobiau. 

O vecina cocosiata 

Cam de vérst'a ei vent 

Si cocheta de indata 

Cu ea 'ncepe a vorbi: 
«Biue cà venisi, ii dice, 
Ca se vedi cum m'amü gatitu. 
Te rogu uitate aice: 
Coculu este nemeritu ? 

Dar dantel'a cumu-ti pare? 
. Dar rosiati'a pe obrazu... 
Óre nu este prea tare?... 
Dar oh! Dómne, ce necazu! 


DER DA ear EE cid 


.CARTEA ADOUA 


Ce folosu .aceste tóte 

Cavalerii de acumu 

Totu.la altele dau róte; ` 
Mie nu-mi vorbescu nici cumu! 


| Lumea de-astadi e stricata: 


Curtisanii spiritu wau. . 
Unde-i timpulu de-alta. data 
Cându mai toti me adorau !» 


lar vecin'a intiellépta 
Îi respunde seriosu ` | 
«Draga mea, nu esci prea urcapta, 


` Judecat'a-ti é pe dosu. ` 


Se stàmu strâmbu, se verbimu bine: 
Lumea e totu cumu a fostu ` 

Dar cându betrâneti'a vine 

Ne se pare lucru prostu. 
Frumusetiele spoite 

Cu rosiu si cu sulimanu, 

Sau cu haine strálucite, 


Crede: nu platescü unu banu» 


Se lasàmu natura "n pace, 
Căci aritulu nu putemu 

In frumsetie a-lu preface, 
Macar ori cátu gustu avemu. 


CARTEA ADOUA 


XV 


SS 


AVARULO 


EE 


EE 


Es 


VERI SETE ço 


Unu bravu cetatiénu odata ` 
Dicea ` «Toti suntemu datori 

Se dámu banulu si paraoa. 

La sermanii cersitori. 

Chiar Christosu a dissu adesse : 
Vai de cei ce fi goneseu! » 

Unu avaru atunce disse: 

“Chiar de máni amu se vergiesen. 


444444 
XVI 


AMORIULU INGHIMPATU 


Amoriulu vede intro gradina 
O rosa mándra de mirosu plina. 


64 i CARTEA ADOUA . 


Alérga iute, merge la ea, 
Inte ellu pune mán'a s'o iea; 


O strânge bine, dar de odata 


Tipa c'o voce desesperata : 

«Oh, maiculitia! dàmi ajutoriu: 

Vino mai iute, vino cà moriu. 

— Ce aí, copille ? mumasa dice. . 
Oh! vai de mine! ce vedu aice! 

Nu cumvá siérpe inveninatn ` 

Pe lúnga tine s'a strecuratu ? 

— Oh, maiculita! sub asta flóre 
Era,o vespe veninatóre ; 

C'un ghimpe grósnicu, ea m'a 'ntiepatu ; 
Dureri de mórte, mama, mi-a dátu!». 


Vinerea muma multu superata, 
Desmiarda, prunculu induiosiata, 
Si, cu surrisu-i dumnediescu, ` 
Dice;» O draga! te tanguescu : 


` Dar dac'o vespe este in stare 


Se-ti dea durere atát de mare, 
`Câtu de cumplite nenorociri 


. Facu alle talle crude loviri? 


Tu'cu sagéta-ti inveninata 
Chiar ucidi ómeni cáte odata., 


-xXXXXX»o- 


=: ELEPRANTULU SI BULINA ` 


Cu tromb'a radicata si de mandría plina, 


“Unu Elephantu odata diceá càtr'o bulina: | 


«De-ai sei tu, peccatóso, câtu potu se radicu eu! 
Potu duce-o óste 'ntréga, făra semi para greu.» 
Bulin'a ii resprnde "e Dar mio mi se pare 

Cà fapt'a-ti laudata nu-i tocmai tréba mare. 
Eu portu in tóta lumea, pe mări si pe uscatu, 
Secrete pentru inimi si pentru trebi de statu. „ 


XVIII 


CERSITORULU IMAYUTITU 


Unu bietu omu cadiuse intr'o gârla mare, 


- Si, rapitu de valuri, cereá ajutoriu. 
. Curagiu n'aveá nimeni ca sei dea scapare; 
De pericolu fuge ori ce muritoriu. 


GE 


GEES 
E 


E 


ANT 


is EQ RERO pad Dm 
pie O OE OE ai 


BECH 
LER 


VITE 
mo 


per PME PES Cd 


rema regum Ar i É gnam do or rmm ca 


ART 


AAA e 


KEES 


E 


LL 


e RII T 


o - CARTEA ADOUA - 


Dar de 'ntre mültimea care sta pe maluri 
Eata ca s'arata unu sermanu calicu ; 

Se desbraca iute, se arunca "n valuri; , 
Mórtea pentru dénsulu pare lucru micu. 

De diece ori póte ellu se acufunda, 
Cautándu se afle pe cellu innecatu ; 

„De diece ori esse din cumplita unda; 

Dar in fine-lu prinde-lü scóte la uscatu... 
Semne de viétia innecatulu n'are; 

Ori ce ajutóre sunt fara folosu; 

“Din alla seu cadavru nu esse suflare... 
Plânge cersitorulu cellu marinimosu ! 

„Ce peccatu, o Dómne! cà-lu rapisi den lume ! 
Era ânca june si puteá traí; 

Puteá ânc'asi face gloria si nume, 

“Ce catâmu în vistia fàr'a dobandí., 

Dupe ce ca frate pe mortu illu bocesce, 
Intr'unu'coltiu de-o parte merge-a-lu ingropá ; 
Dar sapándu mormêntulu, cata cà gassesce 
Unu thesauru mare, care nici visá: 

Scule aurite, pietre nestimate, j 
Bani d'argintu si auru 'câtu radic^unu caru; 
Eata cà caliculu, cându Norocu-lu bate, 

De odat' ajunge chiar millionaru. 

Dupe ce ingrópa: pe mortu, ellu indata 

La orasiu se ducc, dreptu la Domnitoru. 
Acolo comór'a tóta o arata, ` ` 

Fàra se dossésca nici unu banisioru. 
„«D6mne prea "naltiate! (ella. atunce dice) 


di 


CARTEA ADOUA 67 


Cu, aceste. lucruri ce ordoni se Den? - 

— Fía alle talle ca se fii ferice, 3 
Se nu mai duci viétia totu de omu saracu! 
Cella ce a lumii sórta carmuesce, `" 
Parte fiacárui de -allu seu dreptu facéndu, 
Astadi vas arate € astfeliu : resplatesce 


* 


Celluia ce face binele tacêndu.» ` 


XIX 


`. JUNELE SI TIMPULO. ` 


Unu betrânu cu barb'a sura 


Cu crudime foi rumpeá 
De'ntr'o frageda ressura 

Ce era in calea mea. 

Îllu oprescu si 'ncepu a-i dice: 


` «Mosiule, dar reu mai esci! 


Cine te-a chiematu aice 
Si ressur'a imi strivesci? 
Data flóre! las'o 'n pace; 


-Ea e fericirea mea ; 


Allu ei mirossu multu imi place ; 
Se me bucuru voiu de ea. 


— 


qe 


A TS 


e 
TAREE 


IA 
Ti e Kë 


Ra Na pain 


= A A Bib eei tit Sete: i 


Geer, 


EE 
AS 


E 


OA 


PE SEES 


E 


A A e ta 


ABES RAE 


p 


68 


CARTEA ADOUA 


Dar cu-a ta cautatura, ` 

Tu, betráne, me 'ngrodiesci. 

Ai pe mine vre oura ?. 

Spunemi mie cine esci ? 

— Eu suntu Timpulu, mài copille ! 


_Foile resurel suntu 


Alle tineretii dilé | 
Care ti le suflu 'n véntu.» 0000 ` 


tou > 
MELCULU SI VULTURULU. 


In vêrfulu unui innaltu stejaru, 

Pe remuric'a unui lastaru, 

Unu Melcu odata s'a fostu urcatu. . 
Venindu unu Vulturu, Da intrebatu : 
«Cumu venisi, draga, numai de càtu 


. De josu aice ? — He! mamu tarétu!» 


CARTEA ADOUA 69 


XXI 


` SIERPEXE SI CIOCARLIEA 


^. Càtr'o ciocarlía unu siérpe diceá: 


«De ce iugi de mine, draga passereâ ? 


- Gaura mi-e larga, vino, siedi cu mine: 


Nicairi pe lume nu-ti va fi mai bine. 
Eu sciu ca se flueru, tu scii ciripí ; 
Amandoi Concerte putemu intocmí. 

— Tu se cânti o, drace! A ta fluerare 
Pentru lumea tóta este o 'nfiorare. 


“Apoi tu, jupâne, te taresci mereu, 
“Pre cându eu prin nouri cântu lui Dumnedien-» 


` - A 
N 


O tovarasia atunci merge bine, 


“Cându o faci cu ómeni ce nu-ti facu rusine. 


-XAXA DE 


EE 


EE 


Ta A 
RE, 3 


qur ae ad 
EE E 


e" 


AES: 


s ` DOI URSI SX 0 VULPE. 


4 


Doi ursi mari se insotira, 
Si-amandoi se chibzuira 

- Se se duca a ven 

: Dupe ce va innoptá. 
Pléca dar, si pe-o valcíca J^ "e 
Întalnescu o ciuta mica, , o | 
Si puind'o la mijlocu e | 
O inbatia chiar pe locu. co, 
Ciut'a grassa cum s'o'mpartia ? ` "a 
Eat atunci euvéntu de hartia. 
Fiacare vrea mai totu 
Pentru lacomulu seu botu. : 
Cu cumplita "nviersiunare 

. Ei incepu o lupta mare, 

“In cátu luma ce-i priviá 
Spaimantata "ngalbeniá. EE 
Dar o Vulpe. iscussita, ` eps 

` Care stá in crângu dossíta, a 
Sare iute, 'ncetisioru, 
Si ea ciut'a binisioru. . 


CARTEA ADOUA 71 


Dupe multa lupta "n fine, ` 
Ursii cadu pe-alle lor vine, 


‘Plini de sânge peste totu, 


De la códa pán la botu. 
Dupe ce se desmetíra 

Si cevá se liniscira, 

S'au intorsu si au vediutu 
C'a lor ciut'a disparutu. 
Dupe urm'a ce vediura, 
Fapta Vulpei cunoscura, 
Si dissera. intre ei: 

«O, cátu suntemu de misici! 
Adevéru cà lacomi'a 
Perde tóta omeni'a» 


XXI 


TINTIARULU Si TAURULU 


Pe .cornulu unui tauru, anu micu tintiáriu odata, 
„Punânduse, ii dice cu vocea-i inganata : 


«De cumvá corpulu meu, 
` Ti So pareá prea greu, 
Sunt gata se te lassu, 
: Aiurea. se-mi. catu passu.» 


ERES 


CICER 


SCH 
Ed 


Ze 
xen. 


VITAE 


SERT 


EE 


poem 


A 


aequ tet 


LLLA E RC PTS TIT 
ATUS DEER 


E 


72 = CARTEA ADOUA 

Iar Taurulu respunde -:«Tti forte multiamescu; 
`. Darde a ta povara eu nici nu me simtiescu, » 

Cându omulu- si dă aeru de importantia 'n lume, 


Ajange ca tintiardla, obiectu de rissu si glume. 


` XXIV (C 


CANARULU SI PISIC A 


-Intro mândra colivía 
Unu Canaru' duiosu cantá, 
Si in dulce melodía 
Sufletu-i se imbatá: ` 
Ascultánda cu multiamire 
Unu. assemine tyrteu, 
O Pisica cu grabire- 
Se assiédia "n dreptulu seu. 
«Nu sciu, dice, fratióre, 
Ce feliu esci ingaduitu 
Se faci astféliu de clamóre, 
Tu, ce abia cri ai venitu? 
- Eu sunt vechia cunoscuta 
-Cù cei ce te-au cumparatu, 


CARTEA ADOUA oB 


Cáci aice sunt 'nascuta, 
Colo "n coltiulu de sub patu. 
Inse daca mi-asi permite | 
=... Se facu sgomotu cum tu faci, 
Negresitu cà mar trimite ` 
Se traiescu cu mii de draci.» 
Canarasiulu îi respunde : 
«Caus'a o presupuiu; 

“Nu sciu de te va petrunde, 

Inse totu o se ti-o .spuiu.' 
Eu sciu se incántu cu gur'a 
Inimele omenesci, | .- 
Jar tu cu miorlaitur'a 
Capetele assurdiesci.» 
Sunati, guri reutacióse I 
Dárdaíti ori cátu' puteti! ` 
Cu talentele frumóse 

“Concurintia nu tineti. 


XXV 


VULPEA SÍ DIHORULU 
t ` t ` 


| Jupinés'a Vulpe intalnesce-odata 
Unu Dihoru la pânda, cu gur'a cascata. 


L 


no “CARTEA ADOUA 


-«Ah, ce bine-mi pare, atunci dice ea, 


Cà te vedu, iubite, adi in calea mea! - 

O frumósa veste eu doríamu a-ti spune: . 
Némulu nostru este pe cài fórte bune, . 
Amu decisu, iubite, firea a mi schimbă; ` 


Ratie, gaini, gásce, a nu mai mancá. - 
' Eri vediuiu o turma de claponi pe-aice, 


Si-i lassaiu in pace, pasiunándn ferice, 
Me juraiu pe cód'a si pe botulu meu 

Se traiescu in pace cu-ori ce passeri, dieu. 
— Prea bine, cumétra, Dihorulu respunde, . 
Si eu speru a merge pe-alle talle unde. 
Altfeliu veda prea bine cá suntemu siliti 
Sc traimu in lume mereu prigoniti.» | 

Dar abia Dihorulu vorb'a isi termina, 

Si enta cà trece unu puiu de gaina. 
Vulpea uita 'ndata cà s'a fostu juratu, 


` Si 'ntr'o 'mbucatura puiulu a mancatu ` 


Dihorului nostru gustulu i s'aprinde : 
Vede-o nevastuica, intr'o clip'o prinde, 
Si fara s'o "ntrebe de mosi séu parinti, 
O sdrobesce iute ca o nuca'n dinti. 


Omulu reu din fire, ori si ce ar spune, 
Totu isi dà in petecu la ocasiune. 


-O000000- 


CARTEA ATREIA- 


t 


vvv 


MORUNULO. 


H 
> 


Prinsu in carlige, unu Mórunu mare. 
Zaceá afara pe o carare. 

Atunci ellu dice catre Pescaru : 
«Spunemi, mài frate, se sciu- macaru 

Ce gándu ai astadi se faci cu mine? 

— Amu se ti taiu capulu, frumosu si bine, 
Apoi te-oiu duce'la Bucuresci, 

Unde voiu face se te "ntainesci 

Cu personagiuri fórte 'nsemnate 

Cari te-or pune intre bucate.» 

Nu prea 'ntiellege bietulu Morunu 

Atátea vorbe ce i se spunu; 

laresi se "ntórce cu intristare 

Si illu intréba cu voce tare: 


76 ` ` CARTEA ATREIA 


«Aceste'a mintemi nu prea incapu ; 


Căci cumu voiu merge fara de capu? 
— E! capu nu-ti trebui, Pescariulu dice. 
Far de capu póte esci mai ferice. 

Apoi mai afla cà 'n Bucuresci 

Cu capu chiar ómeni raru intalnesci.». 


11 


COCOSIULU SI SOBOLULU 


Cucurigugagu! intr'o diminétia 

Cantá cocosiellulu ánca "n cotenétia. 

«Ce totu cucurígu ?. dice unu Soboln. ` 
Cumu vedu eu, ti-e capula de crieri cam golu,. 
Daca-ti pare bine vediéndu cà ressare 
Sórele ce face caldur'asiá mare. 

N' o se taci odata, o cocosiu misiellu? > 
— Nu! respunde ?ndata mándrulu cocosiellu. 
Orbule sermane! tu nu esci in stare 

Se admiri lumin'a sórelui-ressare. ' 

'Eu, care amu ochii dati de Dumnedieu ` ` 
Ca se me uitu tinta chiaru in globulu seu,. 
Simtiu l'a sa vedere mare fericire 


` Si 'n cantări eterne voiu a 'i da martire., 


. CARTEA ATREIA 77 


t 
un 
ZE EE 


De vreti se 'ntielegeti pe sobolulu meu, 
Ve spunu in trei vorbe: e-omulu atheu. 
Iar cocosiulu este.a sa consciintia 

Ce de-asupra-i striga: Este-o Provedintia. 


HL . . 
UNU RATIOIU SI UNU BABOIU 


Unu Ratioiu incetu mergéndu 
Si din siolduri schiopatándu, 
Intro di se baga 'n balta 
Cu-alte pàsseri la o lalta. 
Acolo ellu se mandriá 

Si in limb'a lui graiá: 
.«Ratieloru, se sciti cà'n lume 
Noi avemu unu mândru nume. 
Noi putemu ca se umublàmu, 
Se sburàmu si se'notàmu. 

Noi impodobimu natur'a 

Si o veselimu cu gura ; 

, In cótu daca amu perí, 
Lacuri mándre n'ar mai fi. 
Nime'n lumea ast'a mare 
Calitàti ca noi nu are.» 


78 =: ` ` CARTEA ATREIA 


Càndu Ratioiulu fanfaronu 
Macaiá pe-acestu tonu, 
Unu micutiu baboiu de pesce!) 
Ascultându-lu îi graiesce; 
eFratióre, cumu nu esci ` 
Mai modestu cándu macaesci ? 
Dici cà umbli, dar poti óre 
Se te "ntreci cu caprióre? | 
. Dici cà sbori, dar ai putó 
Se te "ntreci c'o ronduné? 
Dici cà "noti, dar poti in fine 
„Se te tii macar de mine? 
Dici cà cánti, dar nu gandesci 
Cà urechile-assurdiesci ? 
Mac! mac! mac! ce mai cantare! 
Nerodia cea mai mare! ` 
Nu e totulu de-a cantá 
Cà din tóte scii cevá: ` 
. E mai bine-a sci putíne 
Inse a le scf mai bine.» ` 


5 Pescele cellu micu, care pesto Blilcovn se numesce Chi- 
ticu séu Porcusioru. 


bee 


+ 


. 
A 


P B d 


m Abre tna 
DE taças 


rene 


— 


neie ares 


LUPORICA SI PUI SEI 


Xs aeu 
A MT 


O Lupóic odata s'a fostu deochiatu : ` 
Oftic'a, podagr'a, o tineau iu patu. E 
D'üii sei vediónd'o, multu se intristá ; m 
Se invirteá 'mprejurui si o intrebá: 

«Spunenc, maicutia, unde amu gasí 

Vre o doctoría spre-a te lecní ? 

N'ai vr'unu amicu sinceru, sau vr'una fratioru, 

Se mergemu a-i cere vre unu ajutoru ? ! 
Lupóica respunde :«Nu amu, dragii mei ! 

Yiindu ca noi, Lupii, suntem mari misici : 

Câtu trafmu in lume la altu nu lucrâmu 

Do cáto cu mancarea burt'a s'o umfiâmu, 


de ee tt 


Ee 


Fabula acésta, vreti s'o deslegati? 
Egoistulu n'are nici amici. nici frati. 
DE 2 


PITULICEA SI CURCANULU 


Pitulicea dragastósa 
Intro di se inspiră 
Si-a ei voce-armoniósa 
Universulu incantà. 


Sburatóre fóite multe 
. Veniá "n jurulu ei mereu, ` 
Gramadinduse s'asculte 
Pe acestu modernu tyrteu. 


Laude magulitóre 

- Tote pàsserile-i dä. 

Inse cu mai mult' ardóre 
Unu curcanu o laudá. 


«Pe a gusiei melle viétia, 
Dice ellu, v'assiguru eu, ` 
„Că astfeliu de cantarétia ` 
' N'a mai facntu Dumnedieu. 


GE 


SE 


Der rper 


DESSE ef np UA A ID ROO CON 


CARTEA ATREÍA za, 8 


` Mândr'a nóstra pitulice 
Potu se dien a'ntunecatu 

. Ori ce mierla din colnice, - 
Ori ce ciocarlanu motiatu. 


Inaintea ei cadu tóta 
Pàsserile pamintesci; 
S'o imite nu se póte 
De cátu Angerii ceresci.» _ 


->  Asiá lauda umflata l 
Pitulicea ascultándu, - js 
Îi intórce dosu "ndata 
Si se duce sughitiându. ` 


O lauda prea mare 
Desgusta pe ori care. ` 


VIC 


` YXLIEACULU, VULTURULU SI XXULU 


Discordia ce "n lume nu face de cât reu 
Aprinse foculu urei intre Vulturu si Leu. - 
Acesti puternici principí se cérta, se defaima; 
Jar ceriulu si pamântulu se sgudue de spaima. 


r 
E 


82 CARTEA ATREIA 


Istora nu spune de ce s'a 'ntaritatu 

Acestu duelu teribilu de lume neuitatu. 

Dar intre regi si popoli s'a observatu adesse 
Resbóie pentru lucruri de prea mici interesse. . 
Aceea, ce se scie e cà adeseori 

Pe câmpi de batalia: vedemu resboitori 
Ce-aduna stralucite cununi de biruintia, 

Fara se scia nimeni macar de-aloru fiintia. 


Resboiulu dar incepe c'unu chipu inversiunatu : 


- Scadrónele de Vulturi, ca fulgeru repetatu, 


Si ca sageti, s'arunca pe-a leiloră spinare 

Si sfasieri cumplite comitu cu-alle lor ghiare. 
Ochi scosi, capete sparte, cu mii se numerau ; 
Apoi spre nori avêntulu si sborulu isi luau. 

De alta parte iaresi, turbata de manía, 

A Leiloru ostire se 'ntrece "n vitejía, 
Rumpéndu in drépt'a "n stâng'a si la pamêntu trántind 
Dusimanii cei cu-aripi, ce tiáuie murindu. 
Campiele-erau pline de corpurí moribunde, 

Si riurile sânge duceau cu-alle loru unde. 

Dar e cu neputintia la unu condeiu. tocitu . 
Ca se descria "n totulu acestu resboiu cumplitu ; 
Câci dupe doe dile cându nóptea vrù se via 
Fugi pe dupe stelle, de gróza si urgia,. 


Din vietiuitóre, unu singuru animalu ' 
Trageá folossu si parte in astu resboiu fatalu: 
Cându invingeá Vulturulu, ellu s'aratá cà sbóra ; 


lar cându iavingeá Leulu se aratá ca fiara, 


1 


CARTEA ATREIA i 83 


- Dupe ocasiune stindardulu seu schimbándu, 


Si dupe interesse natura-si prefacéndu. 

Ellu are pêru, sau aripi; arata ce-voiesce, 

Si nóptea pe cadavre ellu dantinindi: racnesce : 
«Traésca Leule! Urrra! josu Vulturii misiei ! 


. Vulturulu se traésca! ca se omóre Lei!» 


Si astfeliu ipocritulu in doe parti alérga 


Si cata cea mai buna bucata se o stérga. ` 


De vreti ca se cunósceti astu animalu pocitu, 
Ve-lu spunu: e Liliéculu din pescere esitu ` 


Ca se se puna capetu acestui macellu mare | 
Ce secerasse-atátia eroi cu necrutiare, 
Vulturulu si cu Leulu, intr'o frumósa di 
Facüra actu de pace, si lumea "nvesseli. 


` Atunci soldati si principi, cu mici si cu mari nume, ` 


Ca frati se "mbratisiara spunándu voiosi. la glume, 
Ca dóra se se uite trecutele dureri, 


` Si se mai sórba cup'a frumóselor placeri. 


Cándu inse lumea tóta se veselía mai bine l 
Pe neasteptate eata si Liliéculu. vine. 


Atunci unu monarcu striga: «Puneti mán'a pe ellu ! 


«Acestu animalu este unu tradatoriu' misiellu : 
Spionu cu doe fetie, natura blestemata, 
Ellu ne "nsielá, viclénulu ... se-lu spândiure indata le 


_ Acésta 'ntaratare, pe data ce-o vediü 


Viclénulu cellu cu aripi in clipa dispară. 


84 CARTEA ATREIA 
Cáti ómeni de minciuna, ca lilieci de nópte, 
Politica facu multá in umbra si in siópte! 
Aci strigându: josú Voda! aci iar intonánda ` 
Traiésca Domnitorulu ! o plapoma catându. 
Pe podulu Mogosióei adesse se vediura 
Asemini ligióne facêndu spume la gura. 
Chiar uume proprii multe eu v'asi putea .citá, 
Dar lilieci de nópte me temu cá m'or musicá, 


VII 
- ==.  NOWACULU ) SÍ PITICULU 


Unu Novacu pe umeri purtá unu Piticu, 
Unü omu stirpitura, de trei palme micu. 
lara lumea tóta alergá s'admire 

Curiositatea demna demna de privire. 
Ingamfatu de sine, Piticulu rideá 

Si eu despretiu mare nencetatu diceá : 

Cátu sunt eu de mare! vedeti, toti marata ! 
Asti pigmei de ómeni toti la mine cata !, 


') Vorb'a Novaeu in mai multe pàrti ale Románilora se in 
trebuintiédia in locu de uriasiu. ï 


, CARTEA ATREIA 85 


Unu Románu ce-atuncea treceá pe-acolo 
D respunde 'ndata: «Ho, pitice, ho! 
In desiertu te laudi si te umfli "n pene: 


“De si ai ca omulu, capu, ochi si sprincene, 


Inse esci ridicolu cu a ta statura, 
Care te arata chiar caricatura, 
Cei ce se-aduna imprejurulu teu, 


` Baga séma bine, cà toti ridu mereu., 


Prostuln ce-si dà aeru, laude si nume, 
Pururea ajunge huiduitu de lume. 


VIII 
. OLE SX MACIESIVICO 


Se 'ntunecasse ceriulu; tuná si fulgerá. 

Mai multe oi res'etie fugiá si alergá. 

Care 'ncotro se scape de vijeli'a grea. 

Unu Maciésiu selbaticu atunce le dicea y 
«Veniti, dragelor melle! aici curándu veniti ! 
Amu rámuri indestule că se v'adapostiti.» — 


Mai multe oi atuncea sub elle se gramadescu; 
Càci oile credu lesne pe cei ce le vorbesci. 


86 ` CARTEA ATREIA 


Ce se întâmpla ânse? Cându plóir'a incetà, ` 
Cându sór:le pe ceriuri frumosa se arată, 
Vràndu bietele se plece, vedea cà nu puteá . 
Cu ghimpíi sei, Maciésiulu de lâna la tineá. 
Atunci, nevoia mare ! se'ntindu, se svarcolescu, 
Le párria spinarea... in fine reusiescu, 

Inse se vêdu mai tunse: mai tóta lân'a loru 
Pe rámuri remassesse ca'n furca unu fuioru. 
Íucepu se strige atuncea la Maciésiu sbierándu: 


«Maciesiu, dar dàne lân'a ! —Nici se ve tréca'n gandu ! 
Ea se cuvine mie, căci y'amu adapostitu. 

— Dar cumu? cuadapostulu nímic n'ai cheltuita. 
— Sunteti nisce ingrate; indata ati uitatu 

Cà eu de-a vijeliei urgia v'amu scapatu. 
Carati-ve de aice... curándu, de nu voiti ` 

Ca se ve'ncurcu si piellea sub care mai traiti.» 


Eu fabula acésta, cu adevérulu seu, 
O'nchinu la cei ce umbla in judecàti mereu. 
Maciesi ce "neurca lân'a la bieti prigonitori 
Prin celle tribunale se védu de multe ori. 


XAO 


CARTEA ATREIA > 87 E | 


= " 
MEDICINA SX SANATATEA 


Medicin'a cea 'nvetiata 
Si de lume cautata, - 
Întalnindu pe Sanatate 
Cere pulsulu se i-lu cate. 
«Ce ai, draga vecinica ? VT 
— Fórte bine, n'amu nimica. ` : iW 
— Bate "nsieli, dragutia, tare, | 
Nu-ti fia cu superare. 

Pulsulu teu mie-mi arata 

Cà esci chiar amenintiata. 

Chiar vigórea ta cea tare 

Iti predice-o bóla mare. 

Arta si sciinti'a cere l 5 
Pentru tine-o prevedere : 

O bolire cátu de mica, 

Ca se scapi de ori ce frica.» 


Si, cu Hippocratu in mâna, 
Tinénd'o mereu.de véna, 
Medicin'a cea 'nvetiata 
Ca s'o fac'a crede cata. 


| ÎI a RR E E E NI IE E  —ÀÀ II 
 p———MÓ———Ó i a — ——M— 
e : ` ` 


88 


CARTEA ATREIA 


Din atáte vorbe late 


` Si motive demonstrate, 


Sanatatea, cea voiaica 


“Nu intiellegeá' nimica ; 


Dar sciindu c'a vecina 

Este de sciintia plina; 
Audiêndu cà al ei nume 
Este laudatu in lume, 

Crede 'n fine totu ce-i spune 
Si la cura se supune. 
Antáiu catevă recete, . 


- Apoi sânge cu lancete, 


Sinapisme la picióre, 
Lipitorí la vinisióre, 
Hapuri, prafuri, repetate... 


In câtu biata Sanatate - 
` Fati'a-i rumena- perdusse, 


Ca scheletulu se facusse, 
Asteptându cu luminarea ` ` 
Ca se-si dea si chiar suflarea. 


^ Medicin'a atunci dice: 


«Merge bine pàn aice. 
Acumu, draga mea vecina, 


“O se iai numai morphina: . 


Asta, crede, o se fia 

Cea din urma doctoría. 

— Ba me iérta, vécinica, 
Cá de-acum nu iéu nimica. 


CARTEA ATERIA’ á 89 


Amu fostu o nebuna mare 
Dándu-ti pàn acum crediare. | 
Afla câ amu prinsu la minte: 
Nu mai credu de-acu "nainte 
In morphine si 'n lancete 

Si in flécuri de recete, 

Acum simtiu cà mamu nimica. 
Slug'a; draga vecinica !, 


De atuaci ori cándu diaresce, 
Sau ori cându se intalnesce, 
Cu vrunu medicu pe carare, 
Sanatatea 'n fug'a mare 

De ellu fuge si s'aseunde. 
Unde nici draculu. petrunde. 


` CANELE AJUNSU MINISTRU. 


Dat câni “mari de stâna, din copillaría 
Traiau intro fórte strânsa amicía. 

Înse sciti .c'amoriulu, dulce daru cerescu, 
Traiu lungü nu prea are la némulu cáinescu 


90 = CARTEA ATREIA | 


Cella ce va acést'a mai bine s'o scía 

Se asculte asta mica istoría. - 

Mari'a sa Lenin, marele 'mperatu, 

- Intro di la sine pe Blac a chiematu, 

Si incredintiându-i a sa "mperatía, 
Primulu seu ministru a dissu ca. se fía. 
Cum aude-acésta, Lupeiu cellu voinicu, 
Ce fussesse-o data bunulu seu amicu, 
Merge ca se-lu védia, plinu de fericire. T 
Dar Blac cumu-lu vede, stríga cu grabire: 
«Alergati mai iute, gardieni! pe elin! 
Acestu cáne vénetu este unu misiellu ; 

De ellu n'amu nevoia ` se nu-lu vedíu pe-aice !» 


Lupeiu se opresce si "ntristatu ii dice : ` 

- «Fórte reu imi pare cà Mari'a Ta, 
Orbitu de marire, vrei à m'alunga. 

Din copillaría noi totu împreuna ` ` 

Amu traita la stána in fratia buna;. 
 Veniamu dar acuma se-vediu ce peccatu 
. À dalu peste tine de te-ai innaltiatu ? 
Credeai cà viu póte vre unu osu a-ti cere? 
Te'nseli, Escellentia, n'amu asiá placere. - 
Yoru vení multi altii a te tamaía, 

A-ti dice Stapáne sau Maria ta. 

Eu me'ntorcu la stâna, Pa mea datoria, 
Si-ti urediu, ingrate, inim'a se-ti vía.» ; - 
Lasi, cari ve 'ntórceti ochii speriati 

De la cei ce-o data v'au iubitu ca frati ; 


CARTEA ATREIA 9r 


Inimi ce ve vindeti ca pastram'a ^n. piatia, 
Pentru ca s'ajungeti la marire "n viétia; ` 
Parveniti ce cresceti iraindu cu veninu! 
Fabul'a acésta voe o inchinu. * 


XI 


` COCHE A: SX BUSORULU 


Tóte fetele s'aduna 
Cu flecàii de "mpreuna: 
Jóca, saru, se nebunescu, 
Si in hora dantiuescu. 
Numai Rad'a cea balaie, 
Fata mica lui Mosiu Naie, 
Cu ochi negri ca de focu 
Cari tinu pe omu in locú, 
^| ` ` > Numai ea fuge de lume, 
Si de hora si de glume.. 
f : «Ce se aiba óre ea? 
_Tóte fetele-si 'dicea. : 
-Va se se calugarésca, 
. Séu fata se "mbetranésca ?» 


i 
H 


SEENEN BEE EEN 
A vd core 


EIE 


EE 


Se 


. Rad'a insé se gate, 
“Totu frumossu se "mpodobià : 
- N'avea gándu de monastire, 


H 
H 


CARTEA ATREIA 


Ci vissá la fericire : 
Vissá drumu la Bucuresci, 
Vissá casse boeresci, 


Vissá cocu si palaría 


Rochii de matasaria, 

Manusi fine de Parisu 

Si viétia 'n dulce vissu. 
Muma, frati, surori, cassutia, 
Gaini, puice, miel; vacutia. 
Tóte vrea a le-uitá, 


Urmarindu dorinti'a sa. 


De plecare se gatesce; ` 


Nimic alta nu gandesce. 
Ínse pân'a nu plecă 

În callatori'a sa, : 

Rad'a merge "n gradinitia ` 
Se-si ia flori pentru cossitia. 
Dar cándu florile smulgeá, 
Unu Bujoru asiá-i diceá ` 


“ «Tu te duci, Rado, departe! 
` Mergi se cati in alta parte 
“Alle vietii naluciri 


Si frumóse fericiri. f 
Dar de vrei, draga copìlla, 
Se fii totu ca o zambila, 


CARTEA ATERIA 


Fara se te vestediesi, 

Nu te duce "pn Bucuresci. 
Acolo lumea se strica :. 
Tierancuti'a frumusica 

Ísi patédia vrándu nevrándu 
Fruntea candida curándu. 
Siedi cu noi, draga, mai bine, 
Disse flórea cu suspine.» 


Jar cocheta respundeá ` 
'«Destulu, draga floriceá ! 
Vorb'ati lunga si placuta 
Mergi la altii de-o'mprumuta. 
Acum “géb'a imi vorbesci ; 
Plecu, me ducu la Bucuresci.» 


XII 
OIEA SI PITIGOIULU. 


O ófe pascea 'n lunca sub ochii lui Lupei. 
Unu. Pitigoiu, vediénd'o, dà róta 'n jurulu ei; 
Se invartesce, cata se pótá apucá 

Vr'o cátiva floci de lána de pe spinarea sa: 


94  .. “CARTEA ATERIA 


Avea mare nevoie de-asiá materiala, 

Càci ellu faceá unu léganu sub póla unui malu, 
in care se resfetie copiii viitori 

Ce-i promitea amorulu prin crânguri si prin flori, 
Astfelu de procedure, firesci la pitigoi, 

Nu suntu bine vediute in lumea cea de oi. 
De-aceea óia nóstra, din códa scuturându, 
În locu se resucesce, refasa-i aratándu. 

Atunce Pitigoiulu incepe a strigá : 

: «Ce felu ! unu Goen de lâna n'o sejvoiesci a-mi dá? 
Tu, laudata 'n lume câ ai unu sufletu bunu, 
Poti fi atâtu de-avara, cându adevèru iti spunu 
Cà-mi trebui pentru cuibnlu ce facu la puisori ? 
Si-apoi ce lucru mare !'vr'o cátiva flocusiori! 
Acésta blana alba cu care te mândresci 
Ca máni ti-o tunde Baciulu, si=atunci ce folossesci? 
— Nu potu, respunde ói'a, si amu mare cuvéntu. 
Se scii cà ori ce lucru, aice pe paméntu, 
De dibacia-atârna. De-a fórfecei tunsóre 
Nimica n'amu ce dice, fiindu cá nu me dóre; 
Dar cându cinevá vine se-mi smulga din spinare 
Unu Goen -sau doi de lâna, me superu forte tare.» 


Cându ómeni onorabili se dacu la vr'unu avutu 
Bei céra la nevoia cevá în împrumuta, 

Avutulu mai adessea refusa de a da. - j , 
- Dar vine siarlatanulu cu dibacía sa, 

In làdile lui pline resbate “ncetisioru, 

Si ca peo óia. prósta illa tunde binisioru. 


CARTEA ATREIA 95 


XI 


. XOU SI XEPURILH 


“Intro di cu sóre, imperatulu Leu 
Se primblá ferice in regatulu seu. 
Intr'o poenitia, eata cà 'ntalnesce ` ` 
„Unu iepure june si- -astfelu îi graescé : 
«Jócate, copille ! nu te spaimântá ; 
Nu amu gustu se turburu fericirea ta.» 
Apoi ca unu rege ce cáte odata P 95 
De suppusi voiesce pucinu jocu se-si bata, 
Dice :«Sciu prea bine cátu esci de voinicu, 
- Cà vedi chiaru in umbra unu reu inemicu.» 
lepurasulu nostru, plinu de "ncredintiare 
Cà "n acea di Leulu gânduri relle n'are, : 
Cu curagiu respunde :«Vai!' marturissescu 
Cà eu chiar de umbra mea me ingrijescu. ` 
Dar amu aflatu, Sire, ` 
Că si-a ta Marire . 
Cándu cocosiulu cânta se sperie ftare 1). 
. La unu Rege mândru, putinte si mare, 


D Istoria naturala ne spune cà Lenla de nimica nu se spalmânta 
„mai tare ca de cantarca cocosiului 


96 ` CARTEA ATREIA 


Asiá slabiciune, eu, iepure mici, 

` Nu me pricepu, Sire, cumu se o esplicu.» 
Leulu de rusine fruntea "si incretiesce, 
lara iepurasiulu fuge "ntieleptiesce. 


Slabiciuni straine se nu osindimu; ` 
Ánca de se póte se le coperimu : 
Càci si alle nóstre póte cu dreptate ` 
Potu se fia de-altii àmaru criticate. 


. ROSA 


`O rosa 'namorata de mândrele-i culori 
Despretuiá cu fala pe cellelalte flori. 

Pe malulu unei gárle cu apa curgatóre, 
Ea se uitá trafásia la fruntea-i rapitóre. 
Dar eata cà de-o data suflarea unui ventu 
-O. incovóie inte si o pléca spre paméntu: 
Apoi foile salle frumóse, tinerelle, | 
Le spulbera, le sufla, le duce, vai de elle! 
Totu uwa câte un'a, pe und'a apei vii 

Ce duce foi de rose cu sute si cu mii. 


e E Doina i ii ari - 


A 


= a 


| O a ia a-i 


ade ee 


. CARTEA ATREIA 


Fetitie ! frumuseti'a ca asta rosa vine : 

Se nasce, trece, piere, cátu meteorulu tine. 
Acésta e ursit'a ce tatalu cellu cerescu - 

A reservatu acelloru ce pe pimântu traiescu. 


` MERULU CRETÍESCU ` 


. Unu meru cretiescu odata, 
"Frumosu. ca unu 'bujoru,. 
“Pe-o ramura plecata 
. Stá mándru rumeoru.: 
Ellu incantatu de. sine ` 
`` Diceá la privitori :- 
«Uitative la mine, - 
La mándrelemi culori! . 
Natura generósa, ` 
` ` Vedeti; mi-a daruitu 
O pelitia frumósa ` 
‘Cumu: nu, s'a pomenitu: 
Toti arborii la mine 
Se 'ncliina. nencetatu ;. 
Chiaru pomulu: ce me tine 
De mine e "icantatu ; 


98 


CARTEA ATREIA ` 


e fluturi, si albine, 


Si ómenii ce trecu, ` 

Se uita *ntáiu la mine 
M'admira si-apoi plecu. 

A gelosíei gura 
Cumu s'o inchidu nu sciu, 


. Cándu chiaru de la natura: 


Asiá mi-e datu se fiu.» 


- Cu astfeliu de mandría, 


Trufasiulu meru cautá, 
Si cu cochetaría 
In vêntu se leganá. 


` Dar asta fericire, 


Vai! multu nu a duratu, 


: Si-a sórtei prigonire 
Pe meru nu Pa crutiatu. 


Unu véntu usioru adduce 
Unu vierme mititellu 
. Si-acesta se "ritroduce 


. Incetu incetu in ellu. 


Adio, frumusetie ` 
La merulu cellu cretiescu ! 


` Rosiétia, tineretie, . 
` De mórte se gatescu ! 


Nici tineretie, 
Nici frumusetie, 
Se nu ne 'mbete cu fumuln lors 


` CARTEA ATERIA "99 
Cà-ci vênturi grelle - 
Cu dureri relle ' 
Adesea viétia no impfessoru. ` 
Adese-amare mustrári de cugetu 
Amara ne stringe inim'a "n sinu, 
` Si-al consciintii- terribilu mugeta 
Ne da pe facia al nostru chinu. 


XVI 


IEPURELE RETRASSU 


Unu epure june, retrassu de la lume 

Si chiaru de la Curte, unde aveá nume, 
Departe de sgomotu, traiá fericitu 

Intro poenitia de crângu inverditu. 
Frate-seu cellu mare Intro di îi dice: 
«Aide jar la Curte. Nu vedi cà aice 

Ti se perde timpulu fâra vre unu scopu ? 
Ce-ai câstigatu óre cà esci misanthropu ? ` 
Iti perdi tinereti'a in singuratate: ` 
Vijilia, plóea, grindina te bate. 

Toti annii vietii, vedi cà se strecoru 
Pascêndu érba prósta iu astu ci ângusioru. 
Hai, fa-te ministru : publiculu te cere; 


Si la toti ai nostri ai face placere. » 


100 “CARTEA ATREIA 


lepurele pusnicu respunde zimbindu : | 


«Cându aici me afflu fericita traindu, 

Cându am totu ce-mi trebui si totu ce imi place, 
Nu sciu de ce, frate, ministru masi face. 

In obscuritatea in care traiescu, 

Liberu.si in pace, eu me multiamescu 


` Se observu a lumei desiérta marire | 


Si a passiunei trista retacire. 


. In a mea po6na eu sunt domnitoriu : 


Nu vedu min'a falsa de lingusitoriu ; 
Nu amu nici o grija de vr'o rea credintia ; 


` Nu imi este frica de nici o Ginta, 


Apoi afla, frate, cá cu cátu mai multu i 

Inim'a-mi ascunsa eu voiescu s'ascultu, 

Am incredintiare ca lumei marire . | 

E stânc'a ce sparge ori ce fericire.» `. l 
XVI. | j 


FLUTURELE SI YÉROYA 


Unu mándru fluturellu, 
Ca. véntulu usiurellu, 
Cu patru aripióre, 
Sburá din flóre "n flóre 


OA D 


J-CARTEA ATREIA 101 


O vérdia ce-alta data 
Fussesse doic'a sa, 
Cu vocea infundata 

incepe a-ln chiamá : 

, ele, ce m'ai parassitu, 

.O fiiulu meu iubitu? 

O, vino unu minutu, 

“Se vedu cumu ai crescutu ! 

` Macar cátu de puginu 

In braçie se te tinu.» 

\ = «Ba, puneti poft'a "n cuiu; 
Eu nu potu se me puiu 
Pe-o prósta fóia lata, 

Bubósa si umflata. . 
Cándu sunt mereu chiematu 
Primitu si 'mbragisiatu, 

De cr'ni, de viorelle, 

De rose, micsiunelle, 
Cumu vrei se me "njosescu 
Pe josu se me térescu ? 
De-astfelu de degradare, 
Ce-ar dice lumea mare ?» ` 
far vérdi'a fóia lata 

Respunde intristata : 
«Dar multu mi te-ai prostitu, 
Si multu mi te-ai mândritu, ` 
O Domnisiorulu meu! 

Tu ai uitatu cându eu 

Iti dam frundiele melle 


| 


i 


CARTEA ATREIA 


Si tu rodeai' din elle 
Cându “ca omid'a mica 
Erai maio nimica. 

Dar póte ai cuvêntu, 
Cà-ci pe. acestu paméntu 
Sunt multi nesocotiti 

De sórte favoriti 

Ce mp mai voru se védia 
Si chiaru se russinédia 
De cei ce i-au nascutu 
Séu bine le-au facutu.» 


l XVIII 


PURICELE SI PORTULU 


Nascutu in murdaríe, unu Purice odata 
Facéndu mereu gambade, la unu poetu s'arata. 


«A !— dice — Domnulu meu, 
Nu scii póte cà eu 

Amu missiunea mare . 

Se sugu cu nencetare 

La sánge omenescu ? 

De asta eu traescu. 

Eu nu sciu se facu glume : 
Nu crutiu pe nime "n lame. 


CARTEA ATREIA 103 


Pe tine mai allessu ` ` 
Am se te pisicu mai desu, 
Fiindu cà vedu cà-ti place 
A nu lassá in pace 
„Nici brósce, nici magari, 
Nici purici, nici tintiari.» 
Poetul ti respunde .«In adeveru, voinice, 


. Origin” a-ti illustra asiá te 'nvétia-a dice. 
Dar afla cà mai multu 


N'amu timpu.ca se te-ascultu. 
“Unu purice ce pisica 

Atâta dór me misica 

Cátu trebui 's'ostenesci 

Se lu prindu si se-lu turtescu.» 


m. 


a 
La libellisti obrasnici ce n'au macar russine, 
Cu fabul'a acést'a a le respunde-mi vine. Ea 


XIX 


COCOSIULU SI RUBINULU 


Unu cocosiu scurmánda, 
Nutrimentu catându, 

~” Áffla unu rubinu . 

' Lucitoriu si finu. . . 


1 
P 


104 CARTEA ATREIA 


. Cérca a-lu sfermá, 
Cérca a-lu mancá, 
Dar ori cátu ciocniá. 
Totu nu reussiá. - 
Atunci mániosu 


; a “Ilu trintesce josu, o f 

: Dicéndu: «Ce peccatu, ` o owed 

Cà nu-e.de máncatu ! o9 

l Nu sciu ce gustu au = 1 
.Ómenii ce dau ` E i 

Bani pe lucru-asiá - pr $07, | 

"S Ce nu-lu potu mancá» > . 1 +4 

l ' CAticocosi nemernici in acésta lume ] 
^ > Lucrurile scumpe le tratédia ^n glume! d 
> XX É | 

-  FLUTURELE SI FRIULI SEU | 

| Unu fluture cu minte diceá fiiului seu: ` | 
i «Asculta-me, copille, câ-ci voiu binele teu, : | 
„+ Te vedu cà umbli-adesse pe lânga luminare d 

Si dai pe-acolo róta cu o placere mare, ` ; 

Dar affa c'aste flacari ce ochii tei uimescu À 

Adesea aducu mórte la némulu fluturescu. À 
ME RE T PR EL E 7 SD a 


CARTEA ATREIA . 10 


-De multe ori ca tine eu amu lassatu pe alias 


Fàsii si fasióre din aripile melle! E 
De cátu pe asta lampa cu splendide culori, ` ` 


- Mai bine cata- ti loculu la cámpu, pe niscai fons » ` 


: Promitte fluturellulu de-odata se asculte 


v 


Pe bunulu seu parinte. ce scie lucruri multe: 
Dar cum se departédia, ca unu nesocotito, 
Incepe se-lu defaime uitándu ce-a auditu. ` 

e Betránii totu deauna sunt ingroziti de frica; 
Ei vedu peire mare chiaru unde nu-i nimica- 
Amu fi nisce nemernici, noi, junii sburatori, ` 


De ne-amu lassá conduce de-asiá conducatori. 


Acésta lampa este de fericiré plina: 
Se mergemu dar la dêns'a ! se mergemu la lumina !» 


Ellu dice si s'avénta in mii de 'nvêrtituri; 
Se duce, vine, fuge, si 'h splendide figuri, 


. Frumósele lui aripi la cei ce-lu -vedu arata 


Totu auru si rubine, mandretia nestimata. 
Ellu face rotocóle, se resucesce "n locu, 

Dar ochii lui acinta' allu flacariloru focu, 

Si pe cilindrulu lampei ellu va se se strecóre. 


- Acolo, sermanellulu, fàr’ a gândi cà móre, 


Stravede fericirea ce-atátu a fostir vissatu ! 


. S'arunca dar de-odata ; dar cánd l'a 'mpressuratu 


Vulvórea infocata, vediă ca nu-i scaparé, 
Si când isi dá sufflarea strigá in gur'a mare: 
«Amaru de cei ce-asculta dorintie nebunesci 


In locu se se inchine la ordini parintesci!» +. 


106 ^ ` ` CARTEA ATREIA 


PLACINTARIUL | 


«Placinte calde! calde placiate ! 

Cine poftesce ? cà suntu ferbinte !» 

Astfeliu în piatia unu placintariu ` 

Strigá alàturi c'unu covrigariu. 

Jar de sub tava fumulu essiá 

În rotocóle si filfiiá, : 

Me ducu eu pofta: iau o bucata; 

Dar vai! placint'a cea: laudata 
„Im locu se fia calda, gustósa, 

Erá si rece si puturósa. 


Adese-ori ministrii promittü lucruri frumâse, | 
Adese-ori pe-afisiari cetimu lucruri pompóse, 
Dar cercetându pe urma soliditatea loru, ` 

Afflàmu cà tóte-acelle sunt numai fumu usioru. 


| 
| 
fe 
| 


XXX 


SEH 
d 


EE 


CARTEA ATREIA = ` - 107 i 

| 

VEL 

E 

pe a 

| XXII | 


COPILLULU SI LUMINAREA 


PERLE TES 


Unu Scolariu ce sér'a studiá cu zelu 
Disse luminàrii ce «tá lânga ellu: 
„Tu in tóta sér'a stralucesci mereu; 
Cumu nu pociu ca tine se lucescu si eu! 
Daca ca la tine sórele-ar lucí 
Peste a mea frunte, ce omu mare-asiu fi ?» 
Atunci luminarea care-lu ascultă ` 
| Se intórce trista si-i respunde-asiá ; 

«O, nebuna ce esci!: 

Nu seii ce doresci. 

Eu, ce-i dreptu, lucescu ; 

Inse me topescu.. 


ID CARTEA ATREIA 


XXII ` 
BROSCOLULU SI BOULU ` 


Unu Broscoin vediêndu 
Pe unu bou pascêndu, 
Incepe-a strigá 
Si-a se laudá . 
Cà ellu e in stare 
Se se faca mare . 
Ca acellu voinicu ` 
Ce: Murgila-i dicu. 

. Broscarimea sare 

~. +. Atunci cu mirare. . 

` Si îi dice: «Hai, - 
Be vedemu incai ` 
Ce feliu ni se spune. 
O asiá minune. 
Haide, Nene, hai, 
Fate bou, ce stai? 

^ — Brósce: ticalóse, | 

, Brósce peccatóse ! 

Voi ve îndoiti ? 
Dar poftimu, priviti.» 


„Atunci cu 'nfocare 


„CARTEA ATREIA | ^. 109 


` Atunci ellu indata 


Stringe gur'a-i lata 

Si 'ncepe-a sufflá 

Si a se umflá; ` 
Apoi se sucesce, 

In locu se "nvértesce, 
Totu mereu sufflÀndu, ` 


. Mereu intrebându,. 


Daca nu se pare 


. Cà-i destulu de mare. ` 


Bróscele-atunci dien . 


Cà ellu e totn micu, 


Si cá nu ajunge 

Pe acellu ce 'mpunge 
Nici cáta unu: vitiella 
Ce sta lônga ellu. . 


De optu ori mai mare 
Atâtu sa umflatu 
In câtu a crepatu. 


Cine va s'ajunga 

Lumea s'o impunga, 

Fàr a mesurá 

Micsiorimea sa, 

Cade in noroiu l T 
Ca acestu' broscoju. 


110 CARTEA ATERIA 


D 


XXIV 


MOMIA SI COPILLULU 


O cocón” odinióra mándra pe la toti spuneá 
. Cà nu e copillu pe lume ca copillulu ce-are ea. 


«Vedeti ? dice, trei anni are 
Si-i. cuminte ca omu mare. 
Ellu nu face nebunii,. . 
Precum facu si alti copíi. ! 
Ellu manánca cu mesura, 
Fàra.ca se faca gura. 

Nóptea dórme liniscitu ; 

Dioa 'nvétia nesilitu : 

Intiellege iranciudiesce. 

Rumpe chiar si la nemtiesce.» 


Ascultánda asiá minune, unu vecinu greu credietoru, ` 
Trage pe copillu de-oparte si ii dice *ncetisioru, 
«Manánci tu ceva bombóne ? sau preferi se manânci 
póme ? 
— Nu, nimica; mam'a dice cà acum nu-mi este fóme. 


111 


 CARTEA ÀTREIA 


— Vrei tu nebuníi sefacemu? Aide se te'n vetiu 
unu jocu. 
— Nu se ipo: mam'a dice cà trébui se stau pe locu.» 


Far ias superare, — < 
. Orediu C'acestu copillu ciudata 
Are mult asseménare 
Cu poporulu apassatu ; 
Cându guvernulu ilu constringe 
A se dice fericitu, 
Nu cutédia a se plânge, . 
Ci s'arrata multiamitu. 


DOUE BROASCE 


Dóue brósce intr'o balta 

-Duceá. viétia la olalta, 

Totu din locu in locu sarindu `` 
Si mereu -oracaindu. : 

Étta inse cà de-o data 

Elle vedu balt'a uscata : 


112 . . CARTEA ATREIA- 


Si caldur'a lui Cuptoru 

Le faceá de apa doru. 

Atunci lassa balt'a séca 

' Si-améndóue pe drumu pléca, 

Dór vro apa voru gasi 

Pentru a se recorí! 

Dupa calle ?ndelungata, 

La unu putiu sosescu de-odata, 

Si in fundulu lui diarescu 

Elementulu ce dorescu. 

Cea mai juna atunci. dice: 

ata laculu cellu ferice ! 

Éta raiulu ce dorimu! 

Aide uite se sarimu.» 

Inse cea mai betráórá, 

: "Dice: «Ian stài, sorióra, 
` Se vedemu, se ne gándimu, 

Nu enmvá se. ne gressimu. 
Acestu: putin cu apa rece 
Póte pina máni se sece; 
“Atunci óre cumu sarimu 
De-o voí ca se essimu ?» 


La ori ce passu se cuvine 

i P Se reflecte omulu bine. ` 
Prip'a totu deauna-i rea ; 
Ve feriti, copii, de ea! 


VULPEA SI PISICA _ ak Ei: 


Pe-o politia innalta, intro camar'odata.: 
. O óla cu smantána sta bine assiediata. 
-— Pisic'a cea de cassa se totu uitâ la ea, 
di . |. | Si neputându ajunge, mustetile-si lingea; 
| E | Dar eata cà si-o Vulpe'se ntâmpla . ca se vía, 
| Crediéndu d acolo este vre o gainaría. . ' 
| Cumu vede pe Pisica 3i dice :«Ce pandesci ? 
ro. Ui An nu-ti Place smántán'a ce'n óla o privesci ?» 
a Pisica îi respunde :«Ba-mi place fórte tare : 
` Dar vedi, acuma, draga, me aflu ^n postulu - mare. 
Po. Ï | “Te rogu inse privesce colo sub: grinda, susu : 
Ce mândra cladaría de struguri gn mai pussu! ` 
- Am auditu cà-ti place acésta mancarica. 


114. ` CARTEA APATRA 
, | Manânca, draga Vulpe; si nu-ti va fi nimica.. 
Iar Vulpea, ce la struguri s'ajunga nu putea, 


Respunde: «Suntu prêa acri; nu-mi place, draga mea !, 


Adesse ne se'ntâmpla ca se ne pacalimu, 
Càndu prea multa finetia se aratàmu voimu. 


II 


PE JOSSU SI PE SUSU 


Intro di ploá, 

Cu cof'a turná ; 

Se facusse grea, 
Callea pe sossea. 
lar prin Bucuresci 
Trassuri boeresci 
Sférieau mereu 
Prin noroiulu greu. 
Unii sacagii, 
Birjari, chirigii, 
Bateau caii loru 
Fàra nici unu doru, 
Si-i siliau mereu 
Prin noroiulu greu. 


CARTEA APATRA 


Unu tierranu milosso, 
Ce mergea pé jossu, 


Dicea nencetatu: 


«Dómne, ce peccatu ! 
Carmuirea-i rea; 
Cumu de lassa ea 
Pe-acesti sacagii, 


. Birjari, chirigii, 


De batu fára doru 


. Astfeliu caii loru. 


Dieu, pre legea mea! 
Cármuirea-i rea. . 
Eu, de-asi fi cevá, 
Dieu, nu i-así lassá.» 


Trece mai unu anu, 
Si acellu tierranu 


` Prin orasiu mergea | 
: Cu o birja rea, 


Cu cai garboviti, 
Schiopi si schiloditi, 
Si-i batea mereu 
Prin noroiulu greu. 
lar cèi ce-lu vedeau 
Mereu îi diceau : 
«Omule câinossu, 
Birjaru. ticalossu, ` 
Mila cumu de vai, 
De bati bietii cai? 


115 


116 


CARTEA APATRA 


Cumu de-i pedepsesci 
Daca nu-i hranesci ? 
Nu vedi ca nu potu 
Si-oru se cadia "n botu?» 


Fabula e de nimica: 
Înse e adevératu 

Ca aceilu ce se radica 
Uita totu ce-a invetiatu. 
De nevoia séu placere, 
Fía nobilu séu tierranu, 
Cellu ce-ajunge la putere 
Se preface in tyranu. 


HI 


. SIOARECELE IN BIBLIOTHECA ` 


Intr'o bibliotheca, fremósa.si bogata, 


Unu sioricellu de cassa se cuibarisse-odata 


Facusse cunoscintia cu marii autori, 


Cu cei mai mari la nume poeti si oratori, 


Ellu tóta diulic'a de dânsii se tineá 
Si la hartía fina mereu mereu rodeá. 


'. In cârtile aceste, eu, drag'a mea. nu catu 


“De domnii litterati. 


CARTEA APATRA 


O philomela-la vede din colivi'a sa, 

Si-i dice: «Hei vecine! ce buna-i sórta ta! 
Cu ce idei frumóse tu spiritu-ti nutresci ! 

In sinulu poesiei ca ángerii traesci! 

Ah, cum nu potu ca tine se mai petrecu si eu !» 
lar sioricellulu dice : «Nu sunt asiá -prostú eu. . 


Sajungu poetu cu nume séi mare. invetiatu. - 
Cu gloria desiérta eu nu me multiamescu, . 
Ci voiu se-mi umplu burt'a, si rodu ca se tratescu. 


‘Maxima asta mare, ` 
De vreti se me *ntrebati, 
Se pune in lucrare 


` IV 


SIERPELE SX ARICIULU 


Unu Siérpe vinetu, betrânu si rece, 

Pe érba verde lungitu, dormia, 

Nin intamplare pe-acolo trece . MEM 
Unu Ariciu care niei nu-lu diaria. 

Dându peste dánsalu, tiepele salle . 

Le "úfige "n siérpe fara voi. 


` 


118 CARTEA APATRA 


Atunci acest'a ii sare "n calle, 
Descisu cu mórtea a-lu pedepsí. 
Ellu se arunca plinu de furróre 
Pre adversarulu ce lu-a ranitu : 
Limbi ascutite, veninatóre, 

Cata s'aruuce pe ellu cumplitu. 
Ariciulu inse se ghemuesce 

Cu 'ntiellepciune in piellea sa, 

Ín cátu dusimanulu nu intalnesce 
De cát tiepi gat'a a-lu inghimpá. 
Siérpele inse, cu cát mai tare 
Pe-ariciu s'arunca, cu-atát simtia 
C'a lui lovire putere n'are, 

Si cà nimica nu folosia. 
Limbele-i rumpte, de sánge pline, 
Le vedea 'n érba cumu tremură; 
Atunci decide c'a sa rusine 

Se o ascundia 'n gaur'a sa. 


Cându vr'o insulta neasteptata 
Vine onórea a ne loví, 

Se nu ne prinda mani'a 'n-data, 
Ci se scimu ânca a o domni ; 
Caci nebunia de resbunare 


“Face scandaluri adesseori, 


Si in rusine cu multu mai mare 
Póte atrage pe muritori. 


NO A da giel 


` CARTEA APATRA 119 


` CÉRT'A DULANORO 


Doi dulàí se bateau tare. 

Se vedeá pe-a loru spinare 

Rane-adánci de musicaturi 

Ce-si faceau cu-alle loru guri. 
. Dar ce provocasse Are 

Asta certa "ngrozitóre ? 

Nimica. Cánil desseori, - 

Ca si unii oratori, 

Pentr'o mica secatura, . 
Dän la mórte isi dau gura. & 
` Campionii osteniti, 34 
Gáffaie pe josu trantiti. 

Dup'o scurta asteptare, 

Unulu pe-altulu iaresi sare, 

Si, cu ochii incruntati, 

Plini de furia, turbati, 

laresi se sfasie tare 

Cu cumplita “nversiunare, 


120 


CARTEA APATRA 


Dup' atáte trantituri, 


- Dup’ atáte musicaturi, 


Totu s'ar mai fi datu crutiare 
La a sângelui versare ; 
Póte s'ar mai fi opritu, 
Póte-ar mai fi ostenitu, 
Acesti mari athleti ce "n lume 


Si-au facutu unu mare nume. 


Dar o céta de copii' 


.Ce faceáu là nebunii, 


li sumutia iar, si'ndata 
Lupt agunge mai turbata. 
Nici Achille, nici Hectoru, 
La Troad'a 'n lupta loru, 
N'au pututu ca se arate 
Loviri mai infricosiate 

De cándu lumea s'a facutu 
Asiá lupta n'a vediutu, 


Dar ne-mai puténdu. in fine 

A se mai.tiné pe vine 

Uns dulàu unu ochiu perdiéndu, 
Altulu nasulu jossu lassándu, 
Cadu mai morti josst pe carare. 
lar copiii, vesseli tare, 

De ei ridu si hohotescu 

Pána ce se ostenescu 


Ómeni mari si luminati 
Patrioti adeverati ! 


re a 


CARTEA APATRA ` - 121 


Cându pentru nimic v'aprindeti 
Si in lupte ve intindeti, 
Cugetati si reflectati 

Cà, pe cându voi: disputati, 

Se profit ambitiosii, - 

Nataréii sau: gelosii. 


VI 


CIOROIULU SI VULPOXULU 


Unu Cioroiu odataía fostu inhatiatu 

Unu puiu desub closic'a unui omu d'in satu, ` 
Cu-a-sa prada inte intrunu nucu se pune; 
Si se pregatesce bine se dejune. 

Eata cà pe-acolo trece unu. Vulpoiu, 

Care 'ndáta-i dice :«O, draga Cioroiu ! 
Catu de bine-mi pare! Asta intalnire 
Pentru mine este mare fericire. 

Eu te-adoru pe tine, pentru cà tu esci 
Passerea maiéstra acea din povesci. 

Ce negrétia mândra ai tu. pe spinare! 

Ce ciocu intorsu bine, facutu pe cantare! 
Eu nu crediu ch are lumea unu tyrteu 
Care se egale dulce viersulu teu. 


122 CARTEA APATRA 


Cánta-mi, Cioroiu draga, vre o symphonía 
Care se adduca a mea vesselía. 


Magulitu Cioroiulu, cérca a cantá ; 
Dar cumu casca gur'a, cade prad'a sa. 
Rapede Vulpoiulu puiulu ilu inhatia, 
Si mancându-lu dice:«Asià te invétia ! 
-Afla cà cellu care umbla lingusí 

Scie din spinarea altor'a trai.» 


VII 
GRIERELE $1 FURNICA 


Pe o érna frigurósa, | 
Sub o talpa scorborósa, | 
Unu bietu grieru pirotea | 
Si tusindu mereu diacea. | 
Cellu ce vér'a cu cantarea 
Ametiá tota suflarea, 
Ajunsses:e lesinatu 

Si ca unu scheletu uscatu. 


«Fómea o se mê omóre! 
Disse ellu esindu la sóre. 


CARTEA APATRA 


Vai de mine! nu mai potu; ` 
Vocea mi-a peritu de totu. 
Unde se me ducu a cere 
Macar vre o mangaere ? 

Cum o fi, o se me ducu 

La tulpin'a cellui nucu, 

La furnic'a cea avuta, 

De si sciu cà nu 'mprumuta. 
De mi-o dá, de nu mi-o dá, 
O sei ceru se mi dea cevá.» 


Grierele s'opintesce, 
Spre nucu sare si sossesce, 


,Vecinica, disse ellu, 

Sunt unu griere misiellu. 
Inim'a mi-e sfaramata 

Si de fóme lesinata. 

Te rogu dà-mi vr'unu ajutoriu, 
Si nu me lassá se moriu. . 
Sciu cà lumea-ti pórta ura 
Si îti dice sgarcitura ; 

Dar eu credu cá lumea-i rea 
Si cà vecinic'a mea 

Este. bine facatóre 

Camu putine suntu sub sóre. 
— 0, vecine, ai cuvéntu 

Se mé judeci precumu suntu, 
Vino dar de siedi cu mine 
Pàn' s'o face caldu si bine. 


124 ` CARTEA APATRA 


Criticeme lumea rea ! 
Cà-ci asiă-i facuta ea. 
Calomniei n'ai ce-i face, 
Cándu voiesce se te-atace. 
Calomni'a sciu c'ar vra 
Chiar pe sóre a-lu patá, 
Dar ascultame pe mine, 
O iubitulu meu. vecine ! 
Pentru anula viitoru 
Fá-te mai prevediatoru ;. 
Lassà lénea, si-ti adduna 
O provisia mai buna, 

Ca se poti a te nutrí 
Fàra a cersitorí.» 


VII. 


RANDUNICA SI PASTORIULU 


Incepeá Octombre, Florile perisse. 
Deminéti'a brume pe campíi cadeau. . 
Cántecele 'n aeru de totu amortisse. 
Tómn'a vestea érna. Vulturii tipau. 


` «Remái sanatóssa, térra prea ferice! 


Si tu, cuibu, in care traiulu mi-a fostu linu! - : 


CARTEA APATRA 125 


Remaneti cu bine, cá-ci me ducu de-aice 
Cátre alte tiermuri cu ceriu mai seninu.» 


à 


Astfeliu o dniósa. mândra rondunica, ` 
Stándu. pe o ruina, dorulu isi spuneá. 


_Unu pastoriu atunce incepe se-i dica: 
«Dute de aice, draga passareá ! 


Lassa aste locuri de dureri si relle; 


-Unde nimeni n'are ce mai. asteptá! 


Tu esci ca si vissulu sotiórei melle, ` 


- Care a mea viétia dulce leganá. 


Pana eri, ingrat'a, imi jurá iubire, 


Si eri de odata, vai! m'a parassitu : 
A luatu cu déns'a a mea fericire, 
Si-amu remassu pe lume ca unu pomu trasnitu !» 


Altu pastoriu mai maturu, ascultându-lu, dice :. 
«Prostule nebune! ce te tanguesci?  * 
Care omu pe lume este mai ferice, ` 

Ce se aibi cuvântulu sórt'a se-i revhesci? 

Ori si .ce femeià este-o rondunica l 
Care-si schimba loculu dupe gustu si pan 
Anca daca este cevá frumusica 


“Face-aripi si sbóra ca unu lilieacu. »- 


126 CARTEA APATRA 


Y. D0MNULU SY TIÉRRA 


Intro tiérra óre care, cam constitutionala, 
Se "ntronasse tyrrani'a ca o hydra infernala. 
Domnulu tierrei, bunu din fire, voia reulu a'ndreptá, 
Pe poporu a usiurá 
Si mai bune legi a-i da. 
Dar ca se se 'ncredintieze daca e adeveratu 
Că poporu-i apassatu, 
Se decide se se duca, pe ascunsu si travestitu, 
Nesciutu si nesimtitu, ` ` 
' Ca se védia chiaru cu ochii, cumu supusii sei traescu 
= Si de ce se tanguescu. 
lar ministrii curtesani, 
. Ài poporului tyrrani, 
De indata ce simtira, 
Lucrurile pregatira, 
Astfelu cà in ori ce satu 
Erá Domnulu asteptatu. 
Tierranimea in picióre 
Sta ca "n di de serbatóre : 


CARTEA APATRA 127 


Sdrentiele, ca prin minune, 
Se prefacu in haine bune; 
In totu loculu lautari 
Si in hore fete mari, 
Si flecài. frumossu gatiti, 
„Ca de nunta "mpodobiti ; 
Babele 'n camesi curate 
d Se occupa de bucate; 
Passerea din batatura 
E- gatita de. friptura ; 
Pita négra si comuna 
Se preface 'n pâine buna. ` 
Domnulu crede 
Totu ce vede 
Si se "ntórce multiumitu 
Cu deplina 'ncredintiare Ca poporu-i fericitu. 


Cándu ministrii vor s *adórma pe ai nostri domnitori. 
Rellele care ne-apassa . le acopere cu flori. 


..Traiá linu si "n pace unu bietu . grierusin. 


 Gura nu-i mai tace; tiérrie mereu ; 


` Viersulu meu cellu dulce si armoniossu, 


128' `  CARTEA APATRA 


 GRIEROSIULU 


Pe lónga bordeiulu unui lacatusiu, 


Grierusiulu insa de filosofía, 
O sciti fórte bine, nu prea va se scía. l 


Se asvárle, sare, imprejurulu seu. 

Ne-avéndu nici o tréba, intr'o di ellu dice: 
«Nu. sciu, dieu, ce naib'a, stau eu totu aice? 
Corpulu meu cellu sprintenu, tonuiu meu frumossu, : 


Sunt predestinate ca se jóce "n lume 

Unu rolu multu mai mare, care se-mi dea nume. - 
Ce stau dar aice? aide! se me ducu: 

Càtre lumea mare callea se-mi apucu.» 


Grierusiulu pléca pe-o campía mare. 
Fantasii si vissuri mari in capu-i are. 
Dar eu cátu mai tare se inaintá, 
Cu atâta véntulu corpulu ii suflá. 


In 
f 
! 
H 
f 


i 
DE 
d 
H 


CARTEA APATRA `. . 129 


Véntulu chiaru se schimba in grea vijelia, ` 
“Jara grierusiulu salta in betia. j 
Pofta de cantare atunci ii veni, 
Si.va pe-o carare a se mai oprí. 
Da se cânte ... sufila..'. dar, nefericire! 
Gusi'a-i si gutlejulu cadu in amortíre. 
Câtu. de mica nota, ellu nu póte da, 
> Sin desiertu spre ceriuri casca gira sa. 
- Se mai opintesce cu süintie crude, 
Dar tieriitur'a-i totu nu se aude! : 
„Ridu, atunci gandacii ca de unu misiellu : 
- Jar ellu pe carare sta ca vai de ellu! 


Multi, domni pe la tiérra omeni mari s'arata, 
Tar in capitala musci pe strade cata. 

. Se mai vèdu oratori 'ce-acassa nu, tacu, 

. Si- -apoitla. tribuna fiasco mare facu. 


CALLULU SI LOCOMOTIVA 


La o statiune a càii ferate, 
. Unu callu vine-odata cu nàrile-umflate ; 
Vede acea machina care mancá focu- 
„Gata ca se plece; stându ânca pe locu. 


AIRIS ERRA STEEL PO PER DAL ORACCEIR AUR MERC: ca aro 


130 


" Necajitu ii dice: 


: Ai se ruginesci, 


CARTEA APATRA 


«Dar ce faci aice? 
Ce totu tipi mereu 
La audiulu meu ? 
Ehei! jupinésca 
Fermecatorésa !: 
Indesiertu voesci 
Ca se umilesci 
Stralucitulu nume 
Care-lu amu pe lume. 
Eu suntu destinatu 
A fi premiatu: 

lar ta, sfaramata, 
Ca máni lepadata, 
Ai se putrediesci, 


Séu oru se te véndia 

Ca pe-unu cotu de pándia, 
Ca unu lucru prostu, 

Ca cánd n'ai fi fostn. 

Nu cumvá iti vine 

Se te "ntreci cu mine? 

— Ba prea bucurosu, 
Callu laudarosu !» 


Machin'a pornesce, 
Tiue, vuesce, 

Muge ca unu tauru 
Si ca unu balauru, 


CARTEA APATRA ` 131 


. Merge ca furtun'a, 
Si o tine una. 
.Callulu galopédia, 
Fuge si 1inchédia, 
-Sbóra pe campia 
Ca o vijelía. 
Dar multu nu trecă, 
Si callulu cadiü ; 
Obositu de totu, 
Se opri in botu; 
Mun, vai de ellu, 
Ca unu bietu misiellu ! 
| 
| 


Dar rivala sa ? 
Ea mereu sbura. 


WE => Cându sciinti'a, arta, sunt in concurintia, 
Próst'a ignorantia cade "n nepatintia. 

Cine va progressulu se-lu mai tina's locu, 
Este ca si callulu, unu bietu dobitocu. 


NEVESTUIC'A 


Prindiêndu o, Nevestuica, unu Vizitiu o data 
Voia pe: ceea lume se o trimita "ndata. 
“Atunce ea îi dice: «De ce.se me omori, 
Acum'a cându sunt muma de patru puisiori ? 
Apoi tu scii cà caii ti i-amu lassatu in pace, 
Si niei o stricatiune nu mi-a venitu a-ti face. 
Ti-am respectatu si furc'a si caierulu ce-ai pussu ` 
In esle, si de atunce prin grajdiu nici nu m'am dussa. 
Mai scii, pe lông aceste, cà piellea mumei melle 
: Iti lecuesce caii de musicature relle. *) ` 
Mé lassa dar. in pace, de puisiori semi catu, 
Căci altfeliu,se scii bine, te voiu numi ingratu.» 
Respunde Vizitiulu: «Me rogu se-ti taca gura! 
Eu sciu ce esci in stare se faci cu musicatur'a. . 
“Cându dintii Nevestuicei inveniuédia cai, 
Vedi bine: am nevoia de piellea care-o ai.» 


"D Spre a feri grajdurile de visitelo Nevestuicilora se pune 
o furca cu caieru, care se dice ch are puterea a le gonf. As- 
"semine peniru mnsicaturt se intrebuintiédia frecaturi cu pielle 
de Novestuica, care are de resultatu remediu eficace. 


"CARTEA APATRA ` as 


XII - 
SMEULU SY YÜTURELE ` 


-Bine cumpenitu, 

Bine  potrivitu, 

Smeulu inaltiá 

 Lunga cóta sa, 
 Si-ajungea la nori 

Cu sbárnáitori: 
Astfeliu inualtiatu, 
Ellu jossu s'a uitatu 
Si-a vediutu sburându 
Fleturellu plapándu, 
Aratándu pe flori 
Mándrele-i culori. 
Smeulu ingamfatu, 

' Atunci a strigatu : 
«Ce: umbli pe jossu,. 
Ca unu peccetossu ? 
Vedi tu cum sboru eu, 
Si me "naltiu mereu ? - 
Esci unu bietu misiellu, . ` 
Draga fluturellu !, 


. 134 


CARTEA APATRA ` ` l 
Fluturellulu micu ` | 
| 


Dice: «Nu-i nimicu. 

Eu nu suntu gelossu | 
De-al teu sboru frumossu. 
Tu esci innaltiatu, 

Dar esci si legatu, 

Si fara de sfori, 

N'ai ajunge'n nori. 

Apoi de-ar plo, 

Séu de te-ai udá, 

Credu cai cadeá jossu 
Multu mai rusinossu; 

Dar cu sborulu meu, 
Credeme cá eu 

Sunt prea multiamitu. 
Sunt mai fericitu 

Se stau intre flori, 


XIV. 


DOPULU DE PLUTA. 


Un" roiu de haimanale, copii ee de la scóla 
Duceau acassa mintea dogita ca o óla, 


Í „oma retard NTE REA MAU DEPL AAA PE d EVE BO RS 76 ï 


De cátu intre nori. | 


CARTEA APATRA 135 


Trecóndu prin Cismegiulu, diarescu pe lacu cevá. 
Erá únu dopu de pluta ce vêntulu ilu purtá. 
O, ce mai jucaria le se infatisiédia ! 

Toti câte «o prajina curándu se inarmédia, 

"Si toti intro unire si intr'unu singuru scopu, 
Incepu din resputere se bata bietulu dopu. 

Totu gustulu si placerea erá ca se-lu innece; 
Se-lu faca se se duca cu pescii a petrece! 
Dar ori cáta bataia pe bietulu dopu cadea, 
Ellu totu plutea pe apa; iu fundu nu se ducea. 
Copii nebunateci atunce dopulu lassa, 

Si plini de osteneala ieau calea câtre cassa. 


i a em ae 


aa a a ei n tar 


Acésta anectoda nu-i lucru tocmai nou. 
Adesse "n tiórr'a nóstra vedemu asiâ tablou. 
Câri siarlatani politici, cu vorbe mari si late, 
Se cérca se innece augusta veritate! 

Dar ea mere: plutesce, spre a intunecá 
Ambitiunea cruda ce cat'a se'ntroná: 


e 


H 


mes não - A ge de Sé Ce a bad Sopão ` 
EEN 
~ EE 1 


OO 


CARTEA APATRA 


xv. 


MAIMUTIOLULU SY VULPOLULU ` 


Animalele-si perdusse . 
Imperatulu iu resboiu, 
Si partida se facusse 
Ca s'aléga unu Vulpoiu. 


Unu Vulpoiu cu mare minte. 


Intiellepta cu unu Catonu, 
Negresitu avea cuvinte 
Se aspire si la thronu. ` 


Eata inse ca Sarata < 
` Unu nemernicu Maimutioiu, 
Care viue se combata. 


Pe multu agerulu Vulpoiu;. 


Jóca, sare, se 'nvartesce ; 


Totu sucesce cód'a sa, 
Si in fine isbutesce 


l La putere-a se "naltiá. 


Urnele electorale 


. Facu adesse-asiă minuni, 


een 


CARTEA APATRA . ` 137 - 


Cà prin intrigi si cabale, 
-S'allegu séu prosti séu nebuni. 


Vrându Vulpoiulu se-si resbune 
Pentru ceea ce-a patitu, 

. Vine intro di si-i spune 

Cu unu aeru.hypocritu: 


«Prea marite Imperate! 

Cu unu credinciosu supussu, 
Viu se-ti dau o noutate, 
“Ce la altii mamu mai spussu. 


De aice nu departe 

O comóra amu-aflatu; | 
Si credu cà acésta parte 
Dumnedieu tie ti-a datu. 


Vino dara de- -0 iea, sire, 
Si fà ce-i voi cu ea; 
Inse hai mai cu grabire 
Ca nu altulu seo iea.» 


Crede ^n data Maimutoiulu 
Scirea care i s'a datu, 

Si se iea dupa Vulpoiulu 
Ce lu trageá câtre peccatu. 


Dar comór'a aratata 
De Vulpoiulu cellu cudosso, 
E o cursa asiediata 
De- unu Ro:rânu .ingeniosu. 


CARTEA APATRA 


O bucata de slanina 
Erá pussa la mijlocu 

Ca s'atrag'ori ce jivina 
Ar veni pe acestu locu. 


Maimutioiulu se repede. 
Cursa crac! numai de cátu: 
Si nemerniculu se vede 
Inclestatu grozavu de gútu. 


“Pâna móre, se mai sbate 
Imperatulu cellu voinicu : 
lar Vulpoiulu in puani bate 
Si ii dice: sic! sic! sic! 


Cându fàra capacitate: 

La postu mare ne'naltiàmu, 
Facemu lucruri incurcate 
Si in curse ne "ncurcàmu. 


CARTEA APATRA ` 139 


XVI 


MOARTEA SI AMORIULU 


Amorulu si cu Mórtea, aflânduse drumeti, 
Purtau cu dânsii tolbe, cu arcuri si sageti. ` 
Cándu negurele noptii preste paméntu venira, 
S'oprira "n a lor calle si “ndata adormira: 


„Atunci ca nici odata, atanci ei au facutu 


O mare nerodia, eum du s'a mai vediutu: 
Lassar' alle lor arme trantite la unu locu; ` 
Si-acést'a pentru lume fu unu peccatu de focu. 
Spre dioa, cándu cocosiulu din somnu ia desteptatu, 
Si cându vediura ceriulu cà "n diori sa luminatu, 
Voira ca se plece, si vai! se intimplà 
Că armele loru proprii nici unulu nu luă. 

Amorulu din iutiéla ; 

Si Mórtea din pripéla, 

“Armur'a si-au' schimbatu 

Si astfeliu au plecatu. 


2 


„De-atunci' vedemu că, Mórtea de-a pururea lovesce 


Betrânii totu cu arme de alle lui Amoriu; 
De-atunci vedému c" Amoriulu pe tineri ii rauesce 
Cu arme de-alle Mortii, cu doru omoritoriu. 


ESSE 


140 CARTEA APATRA 


XVII 
VIORELELE SI BUJORULU 


«Ab; ce frumussetie aici in gradina ! 
Laturea acést'a de flori este plina. 
Dàmi, maicutia, voia se strângu -câtevá ; 
O cununa mândra din elle-asi formá. 


Dar voja s'allegu una mai stralucitóre ... 
Amu gassito'... eat'o! ah, ce mândra flóre ; 


Uite, maiculitia , ce bujoru frumossu ! 
— Asià e, dragutia, dar n'are mirossu. 
Cata mai departe, colo mai la valle, 
Sub maracinisiulu ce stă "n a ta calle, 
Jossu pe ierbusiór'a care calci acumu: 


` Vedi, sunt viorelle cu suavu profumu. ` 


Tine minte, draga; in lume, ori unde, 


- Ca florile-aceste meritulu s'ascunde ; 


De vrei se-lu aibi, cata se cam: ostenesci, 
Si se scii se-lu cauti ca se-lu nemeresci. 
Alltfeliu totu deauna prósta nerodía- 


- Va esi ?nainteti cu cochetaría.» 


y Ay Ay Ay 


————^€^—— AA A A m a a i 


CARTEA APATRA 


xvin 
|. BRAGA 


Braga dulce audisse. 

- Faim'a ce se respandisse 

` `Cumu că vinulu de Focsiani, 
Chiar de nu e de multi ani, 
Capata dulcétia mare. 
Preumblánduse pe Mare. : 
«Se calatorescu si eu!» 

.- Disse ea in gándulu seu. 

^ Apoi intra "ncetisioru 


` 141 


Cuna Bulgăru intr'unu vaporo, 


Si ajunge 'n Tiarigradu 
Pussa’ donitia de bradu. 
Dar cu ce s'a folositu 
Braga ce-a. calatoritu ? 
Co acrime si mai rea | 
In câtu nu se putea bea! 


Câti nerodi prin tierri straine 
Mergen se caute lumine! 
` ` Dar se “ntoreu, ca vai de ei, ` 
` Mai prosti si mai natarei. _ 


SARACIA, FERICIREA SI MUNCA 


într o-colibiórá cu stufu coperita, 
Vietiuia odata nisce bieti lemnari. 
Multiamiti in pace de a lor ursita, 

Ei n'avea nici gusturi, nici dorintie mari. 
Isolati cu totalu de lumea cea mare, 
Muncindu impreuna, pâinea isi scoteau ; 
Nu doriau in viet alta desfatare 

De cát amici'a in care traeau. 

Intr' o di de-odata négr'a Saracie, 
Brasde de durere pe frunte purtándu, 
Vine făra veste, ranjindu ca Stafía,. 

Si in hohotu mare lumea blastemándu. 
Atunci Fericirea din coliba sbóra. 

Dar de-odata esse Munca "n callea sa, 
Si-o intréba: «Unde alergi, sorióra ? 
De ce-i speriata fetisiór'a ta? 

Cata se lassu, draga, asta locuintia : 
Veni Saraci'a, si de ea fugu eu. 

Caci me 'nfiorédia trist/a el fiintia ; 
Cându o vêdu in sdrentie parca-mi vine reu. 


CARTEA APATRA 148 


-— Vin’ cu mine, soro! Munca atunci dice: 
Bratiulu meu cellu tare spern ca va goni 
Asta ticalósa fantasma de-aice, 

Si lemnarii nostri se voru ferici.» 
Munc'a in coliba intra si indata 
Saraci'a fuge dintii clantiavindu ; . 
Iara Fericirea. bine cuventata, 

Isi iea iaresi loculu vesela domnindu. 


PUPEDIA SX CIOCARLANULU. - 


Passarimea allessesse 
Domnitoriu pe nnu Paunu, 
Care-avea virtuti allesse 
Si caracteru forte bunu. 


- Natiunea passarésca 
Multiamia lui Dumnedieu 
Cá sub arip'a domnésca 
A gassitu noroeulu seu. 


Asuprire, nedreptate, 
Locu in tiérra nu-si aflau; 


>q 


se 


SE 


== = =c === 


1 


44: 


CARTEA APATRA - 


lara sánta Libertate 
Toti in pace o gustan. 


Dar virtutile frumóse 
Ce Paunulu professá, 
Pupediele-ambitióse 


` Nu puteau a rumegá. ` 


e Ascultatime pe mine! 
Dice-o pupedir cu motiu. 


.Noue nu ne merge bine 
“Sub domni'a astui hotiu. 


De Domnu n'avemu trebuintia. 
Aideti se-lu gonimu d'aci. 
Cà-ci netrebnica-i fiintia 

Nu-i facuta a domni. 


Ellu nici crésta pe capu Mare, 
Ca se fia domnitoru; 

Apoi cód'a lui cea mare 

Ne impedeca in sboru. 


Apoi cu egalitate l 
Ellu nu scie-a ne tratá ;' 


` ` Pupediele democrate . 


N'au locu la favórea sa.. | 
Clontiulu nostru lui nu-i place : 
Corbii chiar sunt mai iubiti.. 
Nici cuibare a ne face. 


` Nu suntemu ingaduíti. 


| CARTEA A PATRA 145 


— Ce atát'a gura mare? 
li respunde-unu Ciocarlanu. 
Numai cuiburi si cuibare 
O se cér’ allu teu organu ? 


Daca ta democratia 

Stà'n cuibariu si ín favori, 
Dute, fă-ti-lu in pustía 

Iar nun crângulu cellu cu flori. 


Nu ne prea mirósa bine 
Predicele de cuibaru ; 

Oratori ca de-al de tine, 
Sbiara, crede, in zadaru. 


„_ Paunasiulu se íraésea! ` 


Passarimea Domnu illu vra. 
Pupediele s'ammutiésca ! 
Séú pe góna le-omu luá.,, 


Cându sub Carolu Romania 
Gusta sórt'a ce vissà: 
Cándu vedemu cà Nebunia 
Pacea-i va a turburá; 


La misiei ce prin diare 

Scuip' asupra-i cu venini, 

Cu despretiulu cellu mai mare, 
Asta fabula o "nchinu. 


"20000 


146 CARTEA A PATRA 


XXI 
GANSACULO SI MAIMUTA 


O Maimutia mica se aflá o data 

Coboráta "n curte, de-allu ei lantiu legata. 
Passerele curtii imprejurulu seu 

In intimitate se "nvérteau mereu. l 
Unu Gansacu gassesce sub unu pomu o nuca 
Si la ea alérga ca se i-o aduca. 

«Eata, dice, draga, lucru prea ciudatu, 

Ce curcanulu spune că-i bunu de mancatu. 
Cercaiu in totu chipulu, dar nu fuiu in stare 
Ca se bagu pe gusia nuca asiá mare .» 


Ager'a Maimutia iute o apuca 

Cu o petricica sparge mic'a nuca, 

Si mancánd'o, dice: «Vedi, draga Gansace ! 
Afla de la mine tréb'a cumu se face. 

Daca vrei se capeti lucrulu ce“vissedi, 
Cata cevâ truda se "ntrebuintiedi.» 


GOO Do 


CARTEA A PATRA 


XXII. 
CUCUYEAOA 


Prin gàuri de ruine, o biata cucuveá 
De-apururea retrassa, traiá ca vai de ea: 
Iar cellelalte passeri o critica mereu - 

Pentru misantropi'a si egoismulu seu. 

«Oh, ce peccatu pe mine! ea disse intr'o di. 
Traescu totu singurica... Si fórte asi dori 
Se sciu si eu cuvéntulu de ce nu me iubescu 
Pe mine alte paseri, ci totü me parasescu ?» 


. O Pitulice, care s'afla in crângusioru, 


S'apropia de dêns'a si-i dice 'n cetisioru: 
«Cuvéntulu pentru care totu singura traiesci 
E cà-ci tu in lume pe nimeni nu iubesci.» 


XXIII 
AYARU LU IN XADU 


- La a Iadului intrare . 

Este-o gárla fórte. mare 

Ce se chiama Acheronu. 
Muritorii cu peccate, 

Vrándu dincolo a strabate, 

. Trecu cu barca lui Charonu. 

ei Charonu e este un luntrasiu 
Càci-iea ER la toti anu banu, 

. Pentru barba l lui Satanu. 
Uiu 'Áväru cu mare “nume, 
Dupe ce-a lassatu in lume 
Lad cu galbeni ` mii de mii, 
Sï nespusse avutii, 
Intro di la Iadu sosisse 
Cá-ci la Raiu nu fllu primisse. 
Dar ca se nu dea unu banu, 
Tacs'a pussa de Satanu, 

, Ellu s'arúnca "n notu si trece, 
De si ap'a erá rece. 


CARTEA A PATRA 
Inse 'ndata ce-a trecutu, 
Dracii negri Pau vediutu: 
Punu pe dênsulu mán'a 'ndata 
Si-lu térescu la judecata, 
Cà-ci delictu asiá cumplitu - 
Nu s'a mai fostu pomenitu. 
Satanu striga se s'adune 
Si ^n Divanu se se "mpreune 
Dracii cei mai cornorati 
Si in legi mai invetiati. 
Crim'a fu curându probata, 
. Ne fiindu nici contestata. 
` Atunci Dr a 'ntardiá, 
Tucepu toti a opiná ` ` 
“Cu ce chipu se-lu pedepsésca, 
Ca mai tare se-lu muncésca. M 
Nimeni inse nu gassià, 
Nimenea nu nemeriá, 
Casn'á cea mai nemerita - 
Dupe fapt'a seversita. ` 
Dar Satanu mai intielleptu, 
Dice:« Eu gassescu cu dreptu 
Pe-acestu omu se-lu dâmu afara: 
Se se duca "n lume iara, 
Ca se vâdia nencetatu, - 
Ellu, ce-atát'a adunatu; 
Cumu acei:ce-lu mostenescu 
Banii lui ii risipescu.»: 
Urra! dracii toti strigara”. 
Si pe-Avaru-lu den afara. 


CARTEA A PATRA 


XXIV 


PIETRARIULO, 


Ciocanindu la pietre, unu Pietrariu strigá : 
«Dómne! óre unde e dreptatea ta ? 

Pàna cándu viétia totu in saracía, 

Cându atátia altii suntu in avutia? 

De ce cu ciocanulu se batu nencetatu, 

In locu a-me face Domnu séu imperatu ?» 


Plinu de stralucire ca o stea frumóssa, 
Cu cautatur'a dulce generóssa, 

Intro di unu ángeru lui s'a aratatu 
«Eata, dice, astadi tu esci imperatu.» 


In palatu de-auru, ellu atunci se vede. 
Lumea ”ngenuchédia cándu pe thronu-i siede. 
Imnuri si parade i se facu mereu. 

Bietulu Pietrariu crede cà e semidieu. 

Tóte se inchina la a lui vointia. 

Tóte se arata dup'a lui dorintia. 

Imprejuru i este lumea cea mai mare, 

Care tamaiédia a sa innaltiare. 


CARTEA A PATRA 4 


Intr'o di frumóssa, noulu imperatu 

“Voi se mai éssa din allu seu palatu. . 
In trasura trassa de optu armassari, 
Ocolitu de óste si de ómeni' mari, 
Pentru prima óra ellu arata ^n lume ` ` 
Marea sa marire si maritu-i nume. 
Cine nu alérga a i se 'nchiná ? 
Cine n'are gura pentru a-lu urá? 
Numai mándrulu sóre de ellu frica n'are: 
Numai ella ii face suparare mare; 
Alle salle radie illu stropescü cu focu, 
Si "mperatulu n'are linisce de locu. 
Ellu atunce striga: «Nu se póte óre, . 
Dómne prea innalte, ca se. me faci Sóre ? 


Angerulu iar vine, máadru, stralucitu, 
Dicéndu-i: «Esci sóre, precumu ai poftitu,» 


Atunci imperatulu, plinu de fericire, 
Intra "n globu-i d'auru, si de stralucire. 
Ellu trimite "n lume radiele-i de focu, - 
Far se parassésca stralucitu-i locu. 
Nu trecă multu inse si vediu cà vine | 
Unu Noru inspre dânsulu făra de rusine. 
Maniosu ellu striga a se 'nlaturá ; 
Inse Norulu cata trebusióra sa.  - 
' Suparatu iar dice: «Ce folosu cà-su Sóre? ` ` 
Ce folosu marirea asta lucitóre, 
Dac unu Noru en stare a me umili? . 
Atunci multu mai bine este Noru a fil» ` 
L—————————————D 
Leena, 


152 CARTEA A PATRA 


.Angerulu iar vine câtre ellu si-i dice: 
»Fii si Noru acuma, numai fii ferice!» 
Norulu iea.^n putere boltele ceresci. 
Ordinele salle paru dumnedieesci ; 
Fulgere de spaima ellu in aeru face; 

Pe paméntu le-arunca dupe: cumu-i “place. 
Furiele salle suntu fàra de fundu; 
Stelle,4luna, :sóre, de ellu se ascundu. 
Ape mari din riuri, lacurí, oceane, 
Sórbe cu-alle salle nári aeriane, 

Apoi iar le-arunca pe paméntu urlându, 
Sate si orasie .adesse "necándu. 


Norulu cellu putinte, într'o di cu sóre, 
Vede intr'o lunca stându dreptu in picióre, 
O innalta stánca care. ilu privia 
Si-aratându-i fruntea ilu despretiuia. 
Maniosu -atunce, ellu trimite "ndata 

Plóea cea mai tare si cea mai turbata 
Se daráme stânc'a care cutezá 

Cu nerusinare astfelu a-lu bravá, 

Plóea bate stânca cu neincetare: 

Svárle peste déns'a cu urgía mare 
Grindiáe cumplite, trásnete de .focu ! 

Dar in desierta tóte ; stanc'a. sta pe locu, ` 3 


Plóea se intori cåtre Noru si dice. 

«In desiertu ne batemu capulu noi aice. 
Numai cu ciocanulu póte cinevá ` 

Se sdrobésca stánc'a ce stà "n fati'a ta.» 


CARTEA A PATRA ` 


Atunci. Norulu-striga cu amari cuvinte: 
«Ce-mi e bunu, o Dómue! cà sunt Noru putinte, 
Daca nu-su in stare eu ca se sdrobescu: - 
Stàncele sumetie ce me umilescu ? 

Fà-me, te rogu- Domne! unu pietrariu indata, 


Dumnedieu asculta rug'a-i infocata: 

Si Pietrariulu nostru, cu ciocanulu sen, 
Sfaramándu la petre, ciocanindu mereu, 
Vediându cà vissu este ori si ce marire, 
Afla iar in munca a sa fericire. 


DOMNULU SI CERSITORIULU: 


Cetitamu óre unde o mica istoria, 

Ce-mi pare că e bine 'mai “multi óméni DN seia. 
 Erá la noi odata unu Domnu fórte curiosi, 
Capriciosu, escentricu, tyranu si generossu. ' 

Ellu intr'o di se scóla din patulu seu si dice: 
«Amu posta se facu asta und muritoru feriée.» 


Incalleca si pleca pe atiadé gilophádi, 
In drépt/a si in stánga privirea-si inturnândi: ` 


___...: ]——] 


154. CARTEA A PATRA 


Aci diceá se faca seraciloru o massa ; 

Aci se puna foculu la unu bordeiu séu cassa; 

Aci se traga ^n tiépa pe vre unu macellariu ; 

Aci pe la besserici sei fac” unu sarindariu. 

Dar eata cà diaresce,. culcatu lông'unu parete, 

Unu omu ce'n locu de haine aveá unu tiolu pe spete, 
Unu omu ce ânca june pareá a cersitorin. ` 
Dreptu dénsulu se opresce ciudatulu Domnitoriu, 

Si, aruncándu o punga cu auru plina, dice : 

«Se scii camu voitu astadi ca se te facu ferice.» ` 


»Lingusitorli curtii atunci-au buciumatu | 

Cà mare-este Domnulu, sublimu si induratu. 

lar omulu' ce primisse allu. Domnului daru mare 
 Fiindu unu miserabilu cadiutu in desfranare, 

“Se baga 'ndata "n cárcime, se pune pe betii, 

Si in curándu chiar punga o perde "n veselii. 
Apoi ca unu nemernieu luándu iar tiolu "n spete, 
Se culca "ntinsu la sóro, sub vechiulu seu perete | 


H 


; Nu trece multu, si Domnulu, pe asilo trecéndu, 
í í lu vede, illu cunósce, si stă dreptu ellu dicéndu: 
` «Cu punga ce ti-amu dato, ti amu dissu se fii ferice. 
Ce cauti dar acuma cersitorindu aice ? 
“Respunde dreptu “si iüte,- séu pe carbuni te punu, 
— Maria ta! me iérta: amu dato pe vinu bunu.. 
— Soldati! luati-lu iute, si-lú puneti in frigare, ` 
„Se 'nvetie se respecte a nóstra mila mare!» 


AAA o `` 


CARTEA A PATRA 155 


Atunci se'naintédia spre Domnu unn intielleptu 

Sii dice cu blandetie:» María ta, fii dreptu! 

- Unu peccatosu ca dênsulu, cadiutu in desfranare, 
Altfeliu nu puteá face cu-s vóstra mila mare; 

` Ellu fericirea afla in degradarea sa. — 

Unu vitiosu totu vitiuri in viétia va catá. 

Talentulu si virtutea s'ar cuvení se fía 

Incoragiéte, Dómne, subt bun'a-ve domnía.» 


Fine 


TABLA ALPHBETICA ` 
DE . SÉ 


Materiele coprinse in acestă carte. 


A 


Amorulu gi Ratiunea 53 
Amorulu inghimpatu . 68 
Avarulu | 63 
Avarulu in ladu = 184 
j B ` 
Braga . | 141 
Broscoiulu si Boulu 108 
Bufonulu | _ 14 
Butoiulu golu 12 
Callatoriulu si Betrânulu 24 
`Callulu si Locomotiva . 129 
Cânelé ajunsu ministru 89 
Canarulu si Pisic'a |. 72 
` . Qért'a Dulàiloru | 119 
Cersitórea, mum'a si Fiica — 40 
Cersitorulu innavutitu 65 
Cioroiulu si Vulpoiulu = 121 
Cimitirulu 54 


Cocosiulu si Sobolulu 76 


“Coeosiulu si Rubinulu 
„Cocket'a si Bujorulu 
Copillulu si Parátonerulu 
Copillulu si Lúminarea 
Copillulu gassitu ` 
Cuculu si Pitulicea 


Cucuvéoa 
| D. 
Doi Ursi si o Vulpe ` 
“Doi Stigleti ` 


Domnulu si Tiérra 

` Domnulu si Cersietoriulu 
Dopulu de Pluta | 

Done Brósce 

Done Albine 

Doue Betrâne 


. Elephantulu si Bulin'a 
Episcopulu si morala sa 
F 


65 
29 


Fiiulu de Rege si Privighitórea 20 


Filomel'a si Cotiofén'a 

„Fluturele si Vérdia 

Fluturele si fiiulu seu 
Se 


Gansaculu si Maimuti a - 


59 


. 100 


104 


146 


EE 


Grierele gi Furnic'a ` 122 


Grierusiulu 128 
I 

Iepurele retrassu | 99 

Innocinti'a si Cainti'a 17 

Junele si Timpulu 67 
L ; 

Leulu si fepurele 95 


Lupulu, Msgarulu si Vulpoiulu <! 
Libertatea si Ratiunea | 
Liliéculu, Vulturulu si Leulu Bi 


Lupóic'a si puii sei 79 
M o 
Maimutioiulu si Vulpoiulu 136. 
Medicin'a si Sanatatea 87 
. Meleulu si Vulturulu - 68 
Mérulu Cretiescu 97 
Mórtea si Amorulu 139 
Morunulu 75 
Mum'a si Copillulu 110 
N 
Nevestuic à 132 
Novaeulu gi Pithiculu 84 
0 


Oaia si Pitigoiulu 93 - 


Oile si Maciesiulu | 85. 


| Ossia neunsa ` ` E 
| P 
| Papagalulu si Curcanulu 13 
| Pe jossu si pe sussu 114 
| Pescele de auru ` 4 
/ Pedagogulu si Scolariulu 52 
| Pietrariulu =... - 150 
: Pitulicea si Curcanulu 80 
| Placintariulu 106 
| Purirele si Poetulu . 102 
| Pupedia si Ciocarlanulu 143 
l R . B 
Randunica si Pastoriulu ` ` 124 
Randunica si Lastunii 37 
Rosa ` a . + 96 
S | | 
Saracia Fericirea si Munca 142 
` Seolarulu si Fluturele — - 35 
Serófa si Leóica 58 
 Siopárla si Brósca Tiestósa 36 
| Siórecele in Bibliotheca 116 
Siórecele si Brósc'a Tiestósa 25 
Sioricellulu si Pisica 42 
 Sierpele si Ciocarlia ` , 69 
Sierpele si Ariciulu 117 ` 


Smeulu si Fluturele. 133 . 


Stejarulu si Spicele 
. Stejarulu si Trestia 


Strutiulu si Vulturulu . *> 9 

, Strutiulu | 54 
o | 

"Tierranulu si Bérdia 5. 
` "Tintiarulu si Taurulu . j; 71 

Trepte de scara ` 8 

Turturica si Gaitia — Ai 

e 
Una suta una . 1 


Unu Ratioiu si unu Baboiu — 77 . 
Unu Betrânu si o Copilla. 21 


Ursita si Copilla ZA 
ELE 3 = 
Veveriti'a si Cotioféna ` 90 
Veveritioiulu si amicii `, 49 
Viorellele si Bujorulu 140. .. 
Vulpea si Dihorulu- 00878 


. Vulpea si Pisica ` 113 .