Ovid Densușianu — Antologie dialectală (1915)

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

DIN PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOkR 
BIBLIOTECA SECUNDARÁ — No. 8 


OVID DENSUSIANU 


Antologie  Dialectalá 


BUCURESTI 
Atelierele grafice 50080 & Co., Societate Anonimá 


MCMXV 


www.dacoromanica.ro 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


www.dacoromanica.ro 


DIN PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOR 
BIBLIOTECA SECUNDARÁ — No. 8 


OVID DENSUSIANU 


Antologie Dialectală 


BUCUREŞTI 
Atelierele grafice Socec & Co., Societate Anonimă 
MCMXV 


www.dacoromanica.ro 


In culegerea de texte ce urmează am căutat să dau 
pe lângă o icoană a vorbirii românești din toate tinu- 
turile, şi câteva, elemente pentru cunoaşterea mai de 
aproape a sufletului şi vieţii poporului nostru; de aceea 
am dat mai mult loe textelor ce prezintă interes din 
` acest punct de vedere — poeziilor lirice, amintirilor din 
trecut, povestirilor despre traiul ţăranului, ete. Litera- 
tura dialectală capătă în chipul acesta un îndoit interes 
şi poate lărgi în mai multe direcţii orizontul intelectual 
al elevilor. 

Materialul e luat în cea mai mare parte din colec- 
țiunile de folklor publicate de G. Alexiei, 1. A. Candrea, 
P. Papahagi, I. Popovici, Th. Sperantia, A. Tiplea, 
V. Vârcol, G. Weigand şi de mine — unele texte sunt 
inedite (două din cele meglenite, dela pag. 81-86, mi-au 
fost comunicate de D. Candrea). 

Transcrierea s'a simplificat pe cât posibil, pentru а 
nu îngreuiă lectura cu prea multe complicaţii filologice. 

Cum această antologie poate servi şi celor care voesce 
să se iniţieze în unele probleme de filologie, în special 
studenţilor, am adăugat la glosar şi o parte etimolo- 
gică, explicând originea cuvintelor mai caracteristice 


ori mai rari, 


www.dacoromanica.ro 


Pentru transcrierea sunetelor dialectale am intrebu- 


infat următoarele semne: 


à = sunet intermediar în- 
tre a şi o deschis, pro- 
nunfataproape са пп oa. 

è=e deschis. 

е-е deschis din istroro- 
mână, pronunțat aproa- 
pe ca ea si corespun- 
zând lui & final din 
dacoromână. 

e=sunet intermediar în- 
tre e gi ă, 

ó—0 deschis, 

0—0 deschis din meglenitá, 
pronunțat aproape ca 
oa şi corespunzând lui 
1 şi & aecentuafi din 
daeorománá. 

y= sunetul rezultat din 
alterarea (palatalizarea) 
lui v dinaintea lui i: 
уій —viu. 

is—sunet rezultat din al- 
terarea lui £ dinaintea 
lui e, i şi rostindu-se 
aproape ea ё (ce), 

dé-—sunet rezultat din al- 


terarea lui d dinaintea 
lui e, ç gi rostindu-se 
aproape ca j (ge). 

s=sunet intermediar în- 
tre 8 şi 8. 

£—sunet intermediar în- 
tre 2 şi j. 

n=sunetul rezultat din m 
urmat de 4 şi pronun- 
fat ca gn francez. 

{==1 alterat (muiat) sub 
influenţa lui i. 

2—1 palatal (pronunţat spre 
cerul gurii şi mai slab 
decât / obişnuit). 

r=r pronunţat cu o vi- 
brafiune mai tare, са 
un rr. 

é—c cum e rostit dina- 
intea lui e, 1. 

é(—sunet apropiat de č 
(ce), dar pronunţat си 
o slabă articulare den- 
tală (spre ts). 

j-g cum e rostit dina- 
intea lui e, i. 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 


www.dacoromanica.ro 


Odată trăia mai binie oamenii; să făcea bucate; di-o 
samă 'ncoa nu să mai fac cum sa făcut. Din ce în ce 
mai ráü pe tot anii; șa loat Dumniezăii daru di pe ţară, 
că s'a răit şi oamenii, nu mai {їп crédere în Dumniezăii: 
omoară, fură unu pe altu. Numa саге tinte în sama lu 
Dumniezáü numa aluia-i mérge mai binie. 


Mehedinţi. 
m 


Amărită turturia 
Cin ráminle sînguria 

Punie cuibu 'nt'o nuia. 
Batie víntu şi i-l va, 
Cin soţiioara-i răpunie 

Nis alta nu-g măi 'inbun&. 
Triése frumoasă liviede 
Si să duse die să pierde, 
lasă parco să cadă 

î pe liemn viíérde nu şade; 
Cin şade ciîtiodată, 

Pe cîti-o zmicea uscată; 
Să bagă "m dumbrav' adincá, 
Niš nu bea, ni$ nu mănîncă; 
Unie víéde apă rise 
O turburiíégte si trióse; 
Unie viâde apă ra 
О turburíégte şo bea 
Sš-s diiriagă infima; 


N 
ex 


www.dacoromanica.ro 


4 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Unfe ulmă vinătoriu 

Acolo mi-o duse doru, 

Са să dia să mi-o loviască 

Să nu să mái pediepsascá; 

Diestul s'o pediepsit: 

Si-o pierdut n'o măi găsit. 

Mehedinţi. 
Ú 


M'am pomeniit că mă dusea tata la sieoalš; ne 'neher- 
bam copii eft să putsea, aldatá ăria măi mult, aldată 
măi pntini. N'ăria atunsi ca să ne dzea cn sila, şi diecă 
&ría preotu ea să viină și pă пої nu nie găsa, nie 'ncher- 
bam aldată, сїр să рпіҳеа. Popa să schimba cu frat$e-sáü, 
părăclisier: ein putsea hăla, cin putsea Һа. N'avíam 
cărț, avíam niiștse héle... nfigtSe slove măi mărișoare; 
şi ăria niiştse sămisercuri de fier trimâse de-acolo, d£ela 
ministru; áría oable, şi сате nu stiía-] băga acolo şi-l 


{їпїа la arest. 
Mehedinţi. 
D 


Li 
Plecam cu oile toamna їйїп muntie, ne dutam pănă 


la Marea Niagră, doboram pe plaiu Novaeilor, o lüam 
pe Dealu Muierii $$ Yesam tomna la Craiova; acolo 
Liam drumu "n jos, tretam Oltu la vale "n jos și meram 
pe malu Dunării; tretam Dunărea pe la Olteniţa în ţara 
turéascá; cît îi Dobroga sí eit îi Bulgaria pe-acolo um- 
blam. Dacă tretam Dunărea nn ne 'ntreba niminea de 
une vif și un te duci; la Ture plătiam o sfănţuică 
pîntru o oale. fera di-ai noşti die ştila turcește sí aşa 
ne 'nțălezam. 

Merkam câtie şasă săptămîni, s'aeolo șădiam pănă pe 
la Sfintu Ghiorghie. 

Gorj. 
0 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 


Frunzuliţă dă lipan, 

N'aţ auzit di-un Jiian, 
Di-un Jiian şi di-un Oltian 
Sf di-un of dă căpitan, 
Care umblă pin păduri 

Cu şaisprăzăce panduri, 
Cu ghebe şi eu poturi 
Numa găitane 'n cusături, 
Umblă pin păduri turbaţ 
Rănind oameni la ficat, 

Și nici unde nu gindesti 
Cu їеї în drum te 'ntîlnești? 
Lumea Пас’ aşa vedea, 

Da jalbă la Caragea, 
Domniia, cît măi curînd, 
Poteră la Yel minind. 

Da Jiianu 'ntilegind 
Tomna la Olt rázimind 

Și din gur' aşa gráind: 
„Мат, podari, frate podari, 
Trage podişea dă car, 

Că nu-z va fi în zădar; 
Trage podu măi di-a-drept, 


Că-ţ arune un glonţ în piept“. 


Podariu să zăbăvia, 

Sá făcea că să ріпа, 
Poterii voind să-l dea. 

Da Jianu "nfálegind 

SP zăbava lui văzînd. 

[е1 în sine-aşa zicînd: 
„Deciît să mă căciulese, 

Să mă plec, să mă smerese, 
La tot să mă căciulese, 

La ce, naiba, haiducese ? 


www.dacoromanica.ro 


© 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Murgu-m festă cam nărod, 
Cin de coamă mîna 'nnod 
Tree Oltu ca şi eu pod“. 
Dacă Jiianu-m trecea 

În judeţ la Slatina 

[е] din gur’ asa-m zicea: 
»Haídét, murgulet, haïdèț, 
Nu-z mái face раги еге}, 
La gazdá vom rásufla, 
Vom sufla, vom rásufla, 
Sı hodina vom afla. 
Gazda-m lestá 'n Valea-ra 


МЇ mi-o bate potera, 


Si mi-o bate de trei zile, 
Ca sá má spule pá mine. 
Tin'te, gazdá, nu má da, 
Nu mă da, nu má prăda, 
Că-ţ cumpăr di-o maloteà 
Roşiie ca vişina, 

Cu florile cît palma, 

De s'or mira tof dă ïa“. 
Cin Jiíanü-asa-m grăia, 
Potera mi-l ocolia, 
Miinile 'n Yel cá 'nfigía, 
51-1 ducia la Caragea. 
Pravila mi-l judeca, 

Cu lanţuri îl încărea. 
Jiianu 'n drept de pălat 
A stat în loe şa cîntat: 
„Lot avutu mi-e'n bordei, 
Am pă vatră un cotei 

Si cenușă "nt'un ulei. 

Da nici aia nu-i а mea, 
С'а tors soacră-mea pă ïa. 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 7 


Cin îi trebue să Ya 
Să puie şi să se lea. 
M'am mileuit, m'am rugat, 
Să-m dea boi măcar un ceas 
Să fac şi Yo sar di-un pas, 
Da milă n'a măi rămas, 
Că 'n samă nu m'a băgat. 
Asa mă 'ntorsei şi їей 
Si-m zísái in gíndu mieu: 
Da-o bunu Dumnezáii, 
De-o umbla sí plugu mieü, 
Sábioara sá-m fae plug, 
Pistoalile să-m injug, 
Flinta, etáganu lung, 
Strámurare să-m împung, 
Să-m pui la o parte fes 
Si la colnice sá-m Yes, 
Sá-m pui sá-m brázdez ales, 
Undi-o fi eringu mai des; 
Să-m trag brazda dracului 
Din măi susu dealului 
Pănă "n capu satului, 
Drept usa bogatului“. 
Asa Jilanü-a cîntat 
La Vodă 'n drept de pălat. 
Pravila mi-l judeca, 
Cu lanţuri mi-l încărea, 
La ognă că-l trimetea. 

п сеа. 

Cin m'am dus їо la şicoală, seria învăţătorin tabla, 
şi di pă aia cetíam. Tabla area de macavă, seriiam cu 
peană de gíscá. Cerneala о făceam noi: făceam пої mă- 
tăuz dá cîlţ şi dam pă fundu căldării şi ndam cirpa: 


www.dacoromanica.ro 


8 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


ce să loa di pă căldare storceam şi făceam cerneală si 
cu ala ѕегіїат; n'area cerneală atunci. Acum, nu ştii, 
Bebescu, a stricat şicolile; Domnu ala a zís că di ce 
să 'nveţă Ruminii carte, să iasă desupra lor, şi n'a măi 
fo şicoală v'o сўта ani dă zile. Păi, nu-ş cine-a intrat 
pă urmă şa 'nfintat şicolile pînă az. 

Înăinte de-a'nváfa la їе, punia năsîp intr'o cutiie 
şi scriia eu deştiu acolo fără condei: a, b, с. Ne băga 
în cere dă lemn, făcut rătund, fiYeeare copil area "n cercu 
lui şi de-acolo 'nváfa. Citiodată ínvátátoriu ne bătea, 
făcea liniile dă ето pe atita si groasă şi da cu liniia 
ein nu stiíam lețiia. Zicea că di ce nam învăţat. Păi, 
cu ein să 'nvet? Nemnehidea cftï-o zi, doo, ne-aducea 
mîncare acoló mama. Їагпа 'nvátam măi mult, vara area 


la polog, 1а sapă. 
Vilcea. 
n 


PĂTRU HAÍDUCGU 


„Ale! cistite de Petre, 

Ai, de-t boteaz' un finigor, 
Fiie-ţ în codru de-ajutor“. 
Dale, Pătru ce-m făcea? 
Armele şi le 'ngropa 

La o butureă de fag, 
Unde trage Pătru cu drag. 
Si la їе] ce mi-ş оргїа? 
Opria o luce săbioară, 
Ghemuită, ghem făcută, 
Adus virfu la mărunehe. 
Dale! Pătru ce-m făcea? 
La 'mpáratu cá pleca, 
Pe poarta micá intra, 

Pe 'mpáratu că-l vedea, 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 


v 


Buza 'n patru că-i pleznia. 
Singe negru că-i pica, 

Pe eaftan că să з1еїа, 
„Luminată de 'mpărat, 
Trupșurel fără păcat, 

Leagá mîinile 'ndárát 

Cu trei frimbii de mătasă 
Si cu tre de ibrigin, 
Aleasa din Sighidin, 

Si dá-m drumu "n oastea ta, 
D'oi scăpa scăpat sa fii“, 
Miîin 'ndárat ca-i lega 

Cu trei frîmbii de mătasă, 
Alea, din Braşov aleasa, 

Si eu trei de ibrigin, 
Aleasă din Seghedin. 

Da la Ye] ce mi-ș opri? 
Opria o luce sábioará 
Ghemuitá, ghem făcută, 
Adus vixfu la márunche. 
la 'mpáratu ea-ní pleca, 
Íinparatu că-l vedea, 

Miim 'ndárat că-i lega, 
Drumu "n oastea lui că-i da. 
Dale! Pátru ce-m fácea? 
Odata ca-m еһіоһа, 

Văi adinci că răsuna, 
Toate sfoarele-Y plezn1a, 
Drumu "n oaste luY că-i da. 
Dale! Patru ce-m făcea? 
Seotea luce săbioară 

Si drun zid cá mi-o trintía, 
De rugin' o scutura, 

Sus la cer că-m fulgera 


www.dacoromanica.ro 


10 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Şi pin Turc cá-m abštea 
Ca un víntu viforit 
Pint’ un pómet înflorit, 
Si eum cădea florile 
Așa cădea celmelele. 
Si сіп fu soarele °n chindiie 
Таїе Pătru şapte mile, 
Si ein fu soarele-a scăpăta 
N'avea Pătru ce lucra, 
Numa sta de-i bulduşa, 
Sí mul puţin ce scofelin 
Trei catîri cá 'mpovára, 
La 'mpáratu că pleca: 
„luminate de 'mpărate, 
Trupşurel plin de păcate“. ,. 
Da 'mpăratu ce-m zicea? 
„Du-te, Petre, 'n haiduci:e, 
Fost-aü dăruită ţie, 
Citoi sta Yel în domniie 
Să stai şi tu "n haiduciie, 
Fost-aü dăruită ţie 
Din mica copilărie“. 
Dolj. 
п 


Foaie verde viţă vite, 
Drăguţă Sintă-Măriie 

Nu lăsa, toamna să vile, 

Că mă Ya baciu "n miliție, 
Rămîn stînele pustiie, 
Tírlifa fără оца, 

Scăunel fără băciţă 

Care face brínza dulce 

S'o dea la ciobani s'o mínce. 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 


Foaie verde mărgărit, 
Merg vitele păscînd 
Si ciobanii fluYerind 
Si mieluşeii vghlerínd 
Și mamele lor plíngind. 
Dolj. 
D 


Frunzulifá gun lipan, 
Drag mï-a fost calu bšlan 
Ñi voïnicu ïortoman, 

Cal bálan si айа verde, 
Intră ?п codru nu să vede. 
Tíne-l, doamne, nu mi-l pierde, 
Că l-am mai pierdut odată, 
Am cătat o vară toată, 
S'altádatá un lipan, 

L-am gásit în Drăgăşan 
Pă scaun dă odolean, 

La umbră dă leuştean. 


Romanați. 


n 


Strină, strină, strinătate, 
Nu mă strina departe, 

Că n'am tată să mă cate, 
Mama-i bătrină, nu poate. 
Arde-te-ar focu. pădure, 
Netăiată de săcure, 

Să facă drumu pin tine 
Să văd pe mama сїп vine; 
De-aş şti mama c'ar veni 
Drumu i l-aş pardosí 

Cu năsîp, cu piatră mare, 
Sá vile mama mai tare. 


www.dacoromanica.ro 


11 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Кай e, doamne, la strini, 
Parcă stai pe mărăcini; 
Mărăcinele te 'nghimpă, 
Dar strinu te usucă. 

(m 


Romanați. 


După č-a isprăvit mănăstirea, a'nvalit-u cu șiță, a'n- 
trebat Neagoe pă Manole că mai face v'o hiserică ca 
asta. Manole a răspuns după bolta biserici: că asta-i 
da'nvátáturá: „o să fao altele mai hune dăcit asta“: 
Neagoe ein a auzit, a poruncit sa ia scările dala bise- 
rică: „mulţ o să sărăceşh tu ea mine?“ Sí Manole sa, 
sfătuit eu alalt dulgheri: „ce-i dă făcut să scăpam d'a- 
tastă osinda?, Micu, unu dîn timplari, а zís catra Ma- 
nole: „ia să ne facem haripi, să zburăm ca să scapam“. 
Ş'aii făcut haripi dá 9&. 

„Care din voi avef сога] să faceţ porneală sa zbu- 
rat?“ Фа zis Radu: „їо o să zbor întîi“. Ба zburat 
pănă 'n Cimpu Rădovanului șacolo sa lăsat jos. sí 
ostaşii саге erea озі; capu: i-a tăiat. Şa zburat Sasu 
la Valea Sasului, șacolo ostașu l-a sosit şi l-a omorît. 
Sa zburat Micu în Valea lu Micu şi l-a tăiat şi pă ala. 
A zburat sí Manole mai pă urmă păna 'n Dealu Ne- 
grului, acolo l-a isprăvit şi pă зе]. Şa pus sámn ўа 
făcut fintina şi-i zice pană az „la Fîntîna lu Manole“. 
A zburat şi Dan pána 'n Valea Danulu, şi i să dă 
numele pănă az „Valea Danului“. 

Argeş. 
о 

Am auzit с'а fost unu Bucur, cioban burlac. Iel а 
facut o tirlă dă oi în mijloeu cîmpului. Si dupa ала, 
după ce-a tîrlit acolo, s'a 'nstatornicit, a facut o bise- 
reeufa şi 'mprejuru lui s'a prăsit unu și al, si din el 
sa trage Bucureştii. 

m Muscel. 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 


Verde frunză, nucă seacă, 
Maică, inimă dă piatră, 
Yin dă mă mai vez odată, 
Yino, maică, dá mă vez 
Pină sin grínele verz, 

Că daca s'or secera 

Mult în cale ti-i uita, 

Îi tot plinge şi ofta, 

Nu-i avea dă unde mă lüa. 
Trimete, maică, răspuns, 
Pe bătaia vîntului 

Pe arepa corbului, 

Ca să afli, ca să ştii 

Dă sîn mort, da sîn yit. 


Muscel. 


a 


А 02, maică, cucu cîntă, 

Íes afara şi-l ascultă 

Dă vez, maică, Jš ce cîntă; 
D'o cînta dă haiduciie 

Intră 'n casa şi-m spune mile; 
D'o cînta dá alceva, 

Uşueşte-l la naiba, 

Că-i дай una cu flinta. 


Dimbovita. 


0 


Dimboviţa. 


a 


www.dacoromanica.ro 


13 


Está v'o einer ani dá cînd am fos pă Baltă, pă moşie, 
la gura Ciulniţii. Am plecat între Sîntă-Măriie cinci 
ciobani cu șasă sute dă ої, dîn Valea Speriată; am trecut 
ріп Tîrgovişte, am ţinut drumu pîn Văleni; am făcut 
ob zile pîn'acolo. Acolo am pascut oile pînă 'n Crăciun 
şi pe urmă le-am adus îndărăt, pă muscel. Primăvara 
ne-am dus în munte, la Măra. 


14 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Brínea bríneilor, 

Sora ciumilor, 

Nu junghía, nu cutita, 

Nu te 'ntinde, 

Nu coprinde; 

Brîncă albă, 

Brîncă tutungile, 

Brincă cafeniie, 

Briîncă băşteată, 

Bríncá topsteatá, 

fes cu junghiurile, 

Cu спе, 

Dála [cutare dîn creerii capului, 
Din zgirciu nasului, 

Din fata obrazulut, 

Din jugu gítulut, 

Din umerii trupului, 

Din fălcile dinţilor, 

Din rostu máselilor. 

Sü Yes din os ín carne, 
Din carne "n piele, 

Să pin 

Să ráspie1; 

Brincá váceascá, 

Brínc& boiască, 

Brîncă dá noozeci dá feluri, 
Sa te duci дїп vad în vad 


Pînă-i intra în mal. 
Он. 
D 


Cînd a croit a face armată întîi cu funía-i prindea; 
dacă nu-l putea prinde pă flácáü, nici nu-l punea. 

le şaizăci dă ani d'atunci; nu stiü cine їега domn 
p'atunci; m-e teamă că Yera unu Caragea; ăla a vindut 


www.dacoromanica.ro 


ROMÁNIA 15 


robi pă Tiganí la boeri; cum a ieşit Cuzea i-a dásrobit 
pă Tigani dă рїп curţi. 

Cuzea iera om bun, galanton, dulce la cuvînt; la 
oameni a dat pămînturi, i-a înlesnit. Să-i ugureze Dum- 


nezeü tárína. 
о Prahova. 


Mi-adue aminte ca az din Muscali. Eï era oameni 
mari şi bea spirt dă le ruga nasu, арої ne lia la bătae; 
ce mi-este Záu al mare? cá așa este, tă nu aveam cui 
ne Jálui, că dacă ne jăluiam ne bătea mai răi. 

Turcii n'au fost oameni răi, mai răi a fos Muscalii. 
Ей n'am văzut Rumín bătut dă Turci, da dă Muscali, 
n'am păr în cap. 

a Teleorman. 


Cín m'am născut Yáu а fos răzbieluri multe. A rămas 
Giurgiu pustii. P'aici Yerea strada asta, a marginii; 
paie Yerea tabie dăla Turci, şianţ са putu dă adînc, 
cu gropyi dă prindeam stucí са тіпа. Biserica Adur- 
mńirea ierea'n pyimniţă jos, între rareie, dă frica Tur- 
cilor; аїсїа Yerea posta, dudaie mari. Tată*mneii a cum- 
părat pămînt cu doi lei vechi stînjenu dă pămînt. Tot 
iel spuma dă cîn cu Turcii, jice că trăgea cu tunu dă 
făcea ghiüleaüa: fyir, fyir, fyir. 

— Mamă, mamă, Y-auz, Turcii! 

Biata, mamă-mea fugia cu mîna tîrîş pă dial. Pă la 
patuşopt, Giurgiu Yera 'nnecat, Săi Yeream băiat dă 
cinspece, şaispece ani, 

п Vlasca. 


Cu boerii trăim greu dă tot, ne dă cîte doo pogoane 
dă loc, îm parte: unu al miei si unu al boerulm. Apă 
ne cere zile dá facem cu caru, o zi cu căruţa la un 
sectar, şi doo cu mîinile. Apăi facem stráport câti-o chila 


www.dacoromanica.ro 


16 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


la pogon, la gară зай la Bucureşti. Ii dám şi trei pui 
dă găină; pă urmă doităzeci dá oo, dă lume, dá om. 
Şi dijma ieste îm parte eu arindagu. Aminterea ne ïa 
şi coceni, doozeci dá znopi dá pogon, şi cinci bani dă 
pogon dá pîndărit dă-l silveşte la curtea dînsului en 
sîn bucatele strînse la tabără. 


D 


Ilfov. 


La Măcinici femeile fae colindeţe mici, le dá pîn 
cuptor $'арої le pune 'n căldare dă le fierbe. Le pune 
pă urmă 'n cenace şi toarnă miez dă nucă şi cu zacár 
pisat, şapoi împărţeşte la vecini. Oamenii fac поба grá- 
mez dă gunoaie şi le dă foe — ci-cá să'ncălzese morţii 


şapoi sădeşte pomii. 
Ilfov. 
D 


Grei, tată, greü dă tot Yerea pă vremea Turcilor!... 
O hi fost ghine sí 'n (ага asta alte dăţ, da atunci ghi- 
nele-l lia Turcu. Of! plătiam dajdie cinci sfanf la sfert 
pă an. Plătiam şaizăci dá lei claca la ghionoile dă 
arîndaşi, scoghi-i-ar coţofenile, şi nu ne lia parale; 
munciam pînă vedeam verde şi tot nu ne plătiam. ler- 
bărit dá yita mare un sfanf. Of! sărăcan dă noi! Cin 
vinía cîrpălabu pîntru ghir sí eu dorobanfii en calcete, 
ba mai avea şi așcheri eu Yel.. ținte chieptule să nu 
crăchi, it vinia să iei lumea 'n cap, dá n'aveai să dal 
în ceasu ăla. Punea ghiciu pă пої sí din pămînt, дїп 
iarbá verde, trebuia să-i dai. 

Apii eîn pornia Turcu cu război şi ne lüa dă beilie, 
pacolo rámíneam. Rámínea ghietele neveste văduve 
şi ghieţii eochilag pă drumuri și puţin îi păsa stăpînirii 
dă пої. Vinia Turci negustori dă stringea уйе pă ce 
apă nu curge și ne punea dă le plimbam caii pînă să 
usca nădușala după iei; Yar Turcu intra 'n casă şi punea 


www.dacoromanica.ro 


ROMÁNIA 17 


pă ghiata nevastă sâ-i facă pláeinte. Of! Doamne! гай 
mai їегеа!... Cin mă gîndesc parcă să cutremură carnea 
pă mine, | 

Dă multe ori ne trecea decindea, cărîndu-le cine stiYe 
ce. Fel dă fel dă belele—s'a isprăyit. Ş'am dus-o, așa, 
tîrîş-grăchiş pînă la vinirea Domnitorului Cuzea, hi-i-ar 
tárina ușoară, p'acolo pă undi-o hi! cîn toate cele ce-ţ 
spusei să duse, parcă 1-а litat záporu. Ni-a dat pămînt, 
a făcut oştire, şcoli, a gonit Grecii şi li-a lüat moşiile, 
a oprit ghiru Tureilor sí multe, multe... Ocaŭa lui pă 
undï-o hi! Drept om a fost si tare mindru їегеа 'n haï- 
nele lui dă Domn cu apaleturi. I-am văzut în trei 
rînduri. Şi n'a trecut mul sí spureaţii dă ciocoi l-a 
mîncat fript, mînea-i-ar rázhirita să-i mănînce! Bree! 
parca fost ieri! Ce repede trece vremea, în pohida 


noastră. 
п Ialomita. 


Foai verdi pelinit& 

S'o erangá di garofiţă, 

La crijinufa dim păduri 
Cu zidu di ehlatrá, 

Uni tini уши reci ghíatá, 
Bea үоїпіј di dimineaţă, 
Bea Din sí Costandin, 

lei bea. benchetuia, 

Sí di pază cini mi-i păzea? 
Її păzea o maică batrînă 
Sí din gur’ asa le vorghea: 
s Dini, Dini, Costandini, 
Vor bet, benchetuiţ, 

Da di Mirjae nu gíndit, 
Ficioraș di Tatar bogat, 
lel cu ostea s'a sculat 


www.dacoromanica.ro 


18 


ANTOI 0010 DINI CCTALĂ 


Dipă voi ea a plecat; 
Uni v'or găsi v'or Чала, 
lar vot poati $t scăpa, 
Da Yar Roman, copehil nic, 
Fieioras nedlonirit, 

Ра dinsu l-or prinde 

St lor tăia“. 

Costandin din grai grăi: 
„Frati, frati Romane, 
Du-ti şi ti uită 

Ра drumu ăl mari, 

Pă valea Lăpuşniţii, 

Di vez Lápusnifa 'a 'mflorit 
Or Tatarii au tăbărit. 
Seamă ghini să le зел, 

Pš şirur, pă şîraguri, 
Seamă ghini pe steaguri, 
De vez ea ейі fii; 

Dac or hi са zeci ñit 

Ne ajuuge la citi tri 
Dac! or hi ea cina fii 
T-ajunge numai tu“. 

Si Roman ein să uita 
Asa de mult Ttar videa, 
La frați nu să mai: ducea. 
Saghiia în mina lua 

Și 'ntr'insn că intra 

Бї-1 tiia snoch sti 

Sia grămădea elšiesti. 

1, tina sia imintuia 

Și din gur' aşa striga: 
„Fraţilor, dacă-ţ hi p'aié 
Dat dosu si fugit, 

Ca ochii ñi sau painginit, 


www.dacoromanica.ro 


ROMÁNIA 19 


Sîngili m'a dovidit, 

C8 Tatarit-am míntuit." 

St la frati cá sa dus; 
Fraţii спа îl aŭ privit 
Fată di 'mpárat ї-ай dăruit, 
Că Yel cu săghiile a cîştigat 


Oraşu cel di Țarigrad. 


Tulcea. 
[и] 


În timpurile mai dă mult pin părţile astea Yera numa 
Turci; “ei trăia ghine, făcea plugăriie. Mai în urmă, 
după răzbelu Crimeii, dăla Sevastopol, a vinit si sa 
aşezat Tătarii. Aghia după rázbel a vinit în Cavaclar 
nişte Greci, 

Allalt lăcuitori ai Cavaclarului a 'nceput să să aşeze 
dăla 1895 încoace. Astía sînt viniți dîn multe părți, mai 
mulți din Vlaşea şi Teleorman sí din Ardeal. 


Constanţa. 
[я 


Mai 'nainte vreme, eind umbla holera pă pămînt, са 
să scăpăm dă 1a, Yacá ce-i făcea: sapuca o femeie, lia 
cînipă, o torcea, o návádea, o ţesea sí făcea o cămaşă 
din astă pînză, care o punea 'ntr'un par la marginea 
satului. Cînd vinea holera la satu nostru, dacă găsea 
cămaşa la marginea satului o lüa sí pleca. Alfel nu 
scăpai dă ïa. 

Íntr'un sat, dac'a vazut ea nu mat seapă dă holeră, 
oamenii a lüat un băiat voinic, i-a făcut o groapă `n 
pámíat, adîncă cît Yel şi strimtá, aga ca să poată sta un 
om în chicïoare. A lüat apoi báíatu, l-a pus în groapă 
şa pus pămînt păste Yel dă yiü sí Yel a murit acolo. 


Aşa o scăpat satu dă holeră. 
Constanţa. 
a 


www.dacoromanica.ro 


20 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Verdi coliliă, 
In deal la podgorii 
Unde f-i drag hifá, 
Pă răzor di yiiă, 
Unde ń-i drag Аі, 
Supt umbră di nue 
Murgu priponit, 
Priponu di-argint; 
Voinicu durmea, 
Frumos yis yisa; 
Murgu stráfita 
St ni-l diştepta,; 
Voinicu grăia: 
„De, murgule, de 
LupehiY te-or mînca! 
Că їай că узат 
Un nă logodeam 
Cü-o fată di crai 
To di pisti plai 
Бї tu străfitaş 
Si má dişteptaş“. 
Brăila. 
D 
M'am seulat mart dimineata 
Buni, sinátoasí, 
Grasi şi frumosi, 
M'am uitat sí văz soari răsărind 
S'am vázit Muma-pădurii уйпа 
Ca o їарї nichezînd, 
Ca o зегоаїї gífáind. 
Si cum a vinit cu gura m'a lüat, 
În pămînt m'a tríntit, 
Friea'n trup băgatu-ni-a, 
Sinzili suptu-ni-a, 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 21 


Oasili sdroghitu-fii-a, 

Carnea mursăcatu-ni-a, 

Minili legatu-ni-a, 

Chisoarili 'nchedecatu-ni-a, 
Limba încureatu-ni-a, 

În stobor di cămeşi 'nfáguratu-m'a, 
Pisti drum m'a aruncat, 

M'a făcut din om ueom. 

A tipat sí s'a válcárat, 
Nimeni nu l-a auzit 

Numa Maica Măriia, sfinta Măriia, 
Jos din feri s'a scoborít 

Pi-o scari di-ar£int 
Ş'a'ntrebat: „se ţi-i? se ti vaiţi? 
— Cum n'oi típa şi nu ш'ої văita 
Сї m'am sculat bun sînătos, 
Gras şi frumos 

Si văz soari rásárind 

S'am văzit Muma-pádurif viind 
Ca o ïapî nichezind, 

Ca о seroafi gifiind, 

În guri m'a liat, 

Гоз ci m'a trîntit, 

Frica'n trup băgatu-ni-a, 
8102111 băutu-ni-a, 

Mínili legatu-Ai-a, 

Oasili sdroghitu-ni-a, 

Carnea mursácatu-üi-a, 
Chisoarili închedecatu-ii-a, 
Limba încurcatu-ni-a. 

— Nu tipa, nu ti văicara 
Curînd la [cutare] 

St Ya cu foc și cu támiie, 

Şi cu topor, 


www.dacoromanica.ro 


22 


Dă Cuzea știi с'а vinit -odata iča la pod la Brăileanu 
şi Yera o frumusefá mare. Cuzea ăsta а dat pămînt la 
lume. S'atunéa a ieșit fata lu lord&chifá Zapeiu, cá 
tat-su Yera boier mare, şi fata Yera gátitá numa'n hir dá 
frumoasă ce Yera. Şi їега acolo frumusefa din toată lu- 
mea: cînta lăutarii; piste o sută dá зсоаг{е lera pă jos 
agternute. Şi Yera un umbrar frumos făcut acolo, dá n'oí 
mai uita nu-g'eít oi mai trăi. Cuzea ăsta даса vinit, а 
făcut mul ghine "о ţară, că Yel а dat la tot oaminii 
pămînturi. Ferice şi halal să-i hiie dá sufletu lui! 


ANTOLOGIE DIALECT V LÁ 


Oasili s'or dizdroghi, 
Carnea s'o dizmăselări, 
Frica din trup t-o iși, 
Mînili sor dizlega, 
Chisoarili s'or disehedeca, 
Limba s'a diseurca, 

Cu támíla-Y tămiia, 

Cu mínili-oí lua, 

Pisti mări negri-oi arunca, 
Toati boala lui, 

Toati frica lui, 

Toatî lichitura lui, 

Din inimí, di supt inimi, 
Din eriiru capului, 

Din sfireu nasului, 

Din faţa obrazului, 

Si rămiîi curat luñinat 

Ca Dumnizáü se l-a lăsat; 
Diseíntieu dila mini 

Si leaeu dila Dumnizáü! 


Covurlui, 


0 


D 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 23 


Sîntu-lliie să plimbă năcăjit cu сага pă cer şi-i tot 
mînios, și cînd umblă саги faci să tuni. Йе! nu ştie cînd 
îi ziüa lui sf tot întreabă pă Dumnezăi să-i spuie, da 
Dumnezáü stie că-i nácájit și nu vrea să-i spuie nici- 
odată, ea să nu prăpădească lumea. 

п Rimnicu-Sărat. 


La Chilichi nu să cadi să máturi pin casă, nică să 
coş, să nu 'mpungi în chieli, să nu dai împrumut, să 
nu seot cenuga, să nu duci la moară, că-i гай di tot, ft 
mănîncă lupehii ghietili yiti or păţăşti omu civa maï ráü. 

n Rimnicu-Sărat. 


Pi ehisor di munti 
Merg ош "n frunti, 
Şi-a noüá sobani 
Cu vrătafu-i zăsi, 
Unu-i Ungurean, 
Di zili mai nicu, 
Di trup mai voinieu, 
Nant şi suptírel, 
Fetigoara lui 
Spuma laptilui, 
UOehișorii lui 

Mura cîmpului, 
Mură di pămînt 
Niazunsă di vînt, 
Coaptă la răcoari 
Niazunsă di soari, 
— N'ioară, ńioară, 
Ši-m Yesti năzdrăvănioară ? 
Di чгії zili 'neoasi 
Gura nu-t mai tasi. 
— Тоүйгазїї tăi, 

li ni sa vorghit 


www.dacoromanica.ro 


94 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Ca sñ ti omoari 
ŞI să ñi ti 'ngroapi 
În dosu stînii. 
N'ioară, nioară, 
Fluiraşu йей 
Tu să i-l раї 
În vîrf di păltinaş, 
Cín vîntu o bati 
Fluiru ńï-o zîsi, 
Oili s'or strínzi, 
$ A , v ^ ре 
S'or însepi-a plinzi 
Cu laerîn di sînzi, 
Putna. 
B 


Sică Dumnezáü cînd a urzit pámíntu, sic'a făcut pä- 
mîntu mai mari ca $eríu, şi di-acoalea Dumnezăii serea 
povaţi ba la unu, ba la altu, si nu-i spunea niminea $i si 
fac, Cin colo faca un агі işi dintr'o Богії, Сір l-a văzut 
Dumnezáü s'a dus şi [a dinsu s£ sa jáluit. Arisu la 'nse- 
put nu vrea ca si-l înveţi, cî-l Yara friei, şi daca văzu еї 
Dumnezáü їз seri тегей povafá dila Yel, i-a spus сї sí 
mai ingrámádeascá pi pămînt la un loc. Cin Dumnezáü 
a "'nseput a 'ngrămădi pámintu, sa 'nseput a fasi munt 
mari sí ríchí si văi, şi di-atuns pămîntui eu munţ şi 
văi pi Yel. Dumnezáü dac'a văzut carisu l-a 'nvátat, l-a 
blagosloyit ca sí trăiasci şi Yel ghini pi pămînt, sî nu 
musti pi niminea, şi niminea si nu-l poată omori, şi 
chielea eu ghinchii lui sí ardă în vatra focului şi stY 
bea omu, сї sîn buni di vătămături ca doftoriie. 

Putna. 
D 

Nainte timp Yera foarte frumos timpu. Acu ne-am 
sărăsit eu toţii. Acuș dacă am dol boi, acas її ţii. Vacă, 
seva, pore, ñie nu putem ţîn6. Майне avem o mile de 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 25 


făls pintru yite; Sî dan cîte triY lef de уйй, acu triizes 
de lei de páreehía de boi şi triizes de саге de snochi 
să-i dusem la ariie. Acu cît luom locuri dela boieri 
d'eştia, ni le dá'n muncă. Pintrü-o juma de false o false 
Y-an imunsit, cărate bucatile de mine acolo la aria 


boierească, 
Tecuci. 
a 


Noi eu plugăriia trăim. Anu aista о pus oaminif şo 
cultivat şi ţiutun. Apoi maï їе cíte-o yile unde şi unde, 
cite la zese gospodari o rămas un coltígor, încolo s'o 
uscat. Dacă n'avem уіїе nu ne yine bine. Cu уши Yera 
lumea 'ndestulatá nainte, da асп te (ine doüoze$ de 
franz o pomană. 

O babă văduvă făsa atun$ cîte zese pomeni şi lua 
cîte un balere de doitozes de тейге la una. Înainte pe 
timpu asela dovedia 'n yif omu. Sel se făsa atunë 
doüozeá de vase az ni$ poame de mîncare n'are să puie 
o pomană. 

Nu ştim de se-o cherut, din prisina filoesării зай de-a 
sesâtii ? C'apoi şi ponii din grădină, cherzis, zarzăi, o 
eherut tot. 

leste la noi şo leacă de pădure de nuiele $i de 
hreapcă, mare nu їе, și'ncolo pămînt de hrană, гії párt 
răi şo parte bun. Pune omu pe iel păpuşoi pentru 
casă, pentru hrană, pentru gospodăriile; cîte-un chic de 
orz, o leacă de gríü, da numai parte din oamini. Care 
mare pămînt nu samănă nis de cum, Care nare alt 
venit maï munseşte cu zíüa or cu luna, cu opsprese si 
Sinprese fran luna. Tinem şi yite care putem; altu cîte 
doüo, trif, altu ni$ de fel; numai parte din oamini ай 


yite cornorate, Я 
Tecuci, 


a 


www.dacoromanica.ro 


26 


ANTOLOGIE DIALECIALA 


À cui sînt ašeste curţi? 
Mult îs nanti, minunati; 
Dinaintea $estor curţi, 

Ler domneseu, 


Sint doi braz mari 'nrotaf 
Di trupinî departaţ, 
Di virvuri amestecați, 
Lev domneseu, 
La trupin' asestor braz 
Esti-on pat míndru 'nchefet, 
Cu stilehiY galbini di fag, 
Ler domneseu, 


Cu scînduri albi di brad, 
Dar pi dínsu Si-i agternut ? 
Cohor verdi mohorit, 

Ler domneseu, 
Dar pi dínsu Si-i culcat ? 
Tot fupînu dumnialui 
Cü-a lui dalbi Zupîneasi, 

Ler domnescu, 


Cü-a lui draZi di euconas. 
Alei! dragi sofu ñeü, 
Multu-mi dormi şi-mi hodienesti, 
Ler domneseu, 
De niñiea nu gíndesti, 
les afari şt priveşti 
Cum ni ninZi vivorüsti, 
Ler domneseu, 
Si gré oasti ni lovesti, 
Vint di vari ni-abureşti, 
Din spri ponii raiului, 
Ler doinnescu, 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 27 


La curtea 'mpăratului; 
La mulf ani cu bucurii 
Şi la пої eu vesălii, 
S'amin, boieri, si ví hii. 
Tutova. 
Ú 


An fost în rüzbel. eran leat şeptezăs şi 510$, ИҮ minte, 

An trecut Dunărea зап stat la Nicopol, pe urmă 
ne-an dus la Plevăna şi la triizăs şi una agust an făcut 
atac la răduta Griviţa, cîn s'o şi loat. S'o făcut atacu 
pe ploaie sí s'o loat răduta. Întîi ne-o spus colonelu 
Fotie: „haideţ, băieţ, la atac!“. An mers, ne-an dus 
şan făcut asé о perit lume multă. Merz6m ре brîns 
şi ne aprochiiam, şi Tursii da focuri din rădute. lera 
ghine de tei. Í-an scos de-acolo și s'o dus în alta sí 
de-acolo nu i-am mai putut scoate рїп spre zíüa de 
Andrii. Atuns o igit Yer sînguri, pe la йети nopţii, зо 
igit cu atac pe Rug spre Vidin, cá зо nimerit liniía 
rusască pe la gura Plevănii. O tăiat 'Turéii triY linii 
de Rus, că şed6 cum sed butusii 'n pădure; că da sí 
Ruşii, da şi Tursii, 

De nu fera Ruşii, de nu era Plevăna împrezurată de 
Rus sí de Rumiîni si dus Tursii 'nainte. Pîn la zîiă o 
ținut Ruşii, şt сір s'o făcut ziü& s'o văzut, ș'o dat fm- 
prezur şi o vinit şi Rumínif. An fost $1 Yeü acolo; şi 
pe urmă s'o predat Tursit. 

La trii atacuri an fost: Ја triizăs şi una agust și apoi 
la loatu Plevănii. 

Cia s'o predat Tursii, șed6 armele eum sed crenzile 
'n pădure; sf carele cu ghiulele slobode şt boii loat. lera 
slaghi sí i-o dat la păscut încolo Ruşii. lera азб, că 
Tursii încărease са să fasă la Vidin. 

L'an văzut şi pe Osman, Yera un om mititeluf. 


www.dacoromanica.ro 


28 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


lo an fos în rághimentu al paispreselea dorobant. Nu 
ne-o fos frică. Dacă Yesti acolo se ai să mai fas? 

M'o păzit Dumnezeü, n'am păţit niñie, cam agiuns 
şi la chept. Da numa mo fulzerat puţin la ehisor. 


Bacău. 
Ú 


Codrule frunză suptire, 
Lasă-mă să intru '" tine, 
Nu fae nisi-o stricăsune; 
Nisk-o creangă n'of sunti, 

Oï lua numa un sot dá brad 
Să pui coadă la baltag, 

Nisi mai lungă, nisi mai scurtă, 
Numa cît încape 'n glugă. 
Şam să їей un comanac, 
Verde ca frunza di fag, 

TriY ehistoale sf triY flinte 
Dăla părinți juruite, 

Ca să posi trese pîn munte. 


Neamţu. 
"n 


Frundzi verdi trii oredz, 
Hai, maicuţi, di ma vedz, 
Pin ci sînt gríili verdz; 
Ci daci s'or sîsera, 

Mult urmata mńi-ï cata, 
Cu turtufa caldi 'n зїп, 
Cu eana pliní di Zin; 
Zinu 'п сап? фа 'nflori, 
Turta 'n sîn t'a musedzi 
Бї pi mini nu mi-i gasí, 
C'am sí tree în ţări straini, 
Сї acolu n'am pi nimi; 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 


Nisi n'am fraţ, nisi n'am surori, 
Şam sî trec în ţări straini 
Uni nu-i nisi pîni, nu-i nisi ргїй, 
Numa sini рїп la тїй, 
Sîni di-a Muscalului 

Pînă 'n scara calului, 

Sin£i di-a Turcului 

Pini 'n соата murgului. 
Ramii, maret, sînătoast 

Daci n'ai fos bucuroasi 

Si ma vedz imblin pin casî 
Cu straiţi di matasî. 

RamiY, maica, spalín haíni, 
Spalîn şi cameşa mé 

S'o pui uni-a bati víntu sara, 
Sit sî iei sama tari bini, 

Da di-Y vidé eí nu vin 

Si pui cameguïca 'n sin, 

Si ti їеї pi şăsureli 

Pin si-i da di morminţăli, 
Uni-or $i mormínturi mari 
Asele-s di primari; 

Uni-or $i mormînturi тїї, 
Asele-s di nol, voinisi, 

A тлей mormint i 'nsamnat, 
Ci-Y con sir di mae la сар, 
La sprînseni, 

Floriseli; 

La gurifí, 

Romoniţi; 

La mustiaţi, 

Minti criaţi; 

La minuti 

бейней; 


www.dacoromanica.ro 


80 ANTOLOGIE DIALECTALA 


St la briü 
О tir di griü; 
La psisoari odolían, 
Sí ma știi cam fost ostían. 
n Suceava. 


Vasili Alisăndrii o fost ministru 'n tara Moldovii. 

lel cu bătrînii gráYa, cu tinerii nu. Cu tata-ñeú o 
grăit, со fos di noitozăs di aY atuns. Numa eu doi oa- 
mini bătrîni sta, cá sî loyia la horbă ĉu їеї. 

Povisté Yel pi undi-o fos, pi undi-o unblat. Iel o 
unblat  spuné tata-üeü рі undi dacă isé soarili unbla 
oamini eu covată'n eap sí nu-i frigá soarili, că acolo-t 
soarili os. Undi-a hi acolo, la eapátu lumii... 

Ñi i-o seris lu tat-su cá nu mai poati mersi 'nainti 
şi tat-su ЇЇ scriia 'парої că to sí mai miargă nainti са 
sî 'nveti, sî айі si-i pi lumi tot. 

lel o'nvăţat donozăs s? patru di linghi; şi pásáresti 
vorghia, ea'n fara seia undi-o fost. 

Am auzit Yo dila părinţii йез. Îm spună, că ieran 
flecăiiaș, că: „iaca $'o povistit eueonagu Alisándrii*. 

La 2їйа lui dedé doüospresi viedri di yin la oaimini; 
la fumei li dedé Zumátati cît la oamint. 

Nu mai {їй minti amu toati. 

În străinătati so trezit те]. Cind o vinit di-acolo o 
vinit alb. 

el viné numa sî vadă moşiia. Şi Yarna și vara \іпё 
cînd i s'abáté lu. Sta trii, patru zíli, mult o săptămîna 
şi sî du$é iară, 

„Vasilică Alisăndrii minti multă“, азё i-o zis în tárili 
aselea undi-o fost Yel. 

Apoi Sera ñilos tari. Trimité cu balercă cu гаеһій 
рі cînp sí li dé la munsttor: diminéfa. Şi cînd Yera cald 
spuné sî Yasà oaminii la unbră la copas, la ráchif, pin 
s'a racori vreme șapoi sí munsască Yar. 


www.dacoromanica.ro 


ROMÂNIA 31 


Îcera Bilă tari, nu vroia sí vadă 'n fata lui că si taie 
găină or fel, sí nu vadă ninic! 

Nis n'am avut boier bun ea Yel, nis n'a maï hi. 

lel numa poruns€ vătavului, că Yel nu ïeşé, numa 
pinf'n antrit. Îel o fos Zingas tari. Trebuia să hi fos 
vremi frumoasă si iasă Yel afară. 

Aş€ merzém cu colas la el la Crăsun şî Yel 218: 
„tari vi-i frig, bre, bre, eum putet unbla, sărasilor, 
amu? facă Yo nu ро sufări. Punet căsula 'n cap^ — ni 
zisé. Da пої n'o puñém, sí hi crepat di żer. 

Apoi di! dacă Yera Zumátati erai! lel numa din gură 
li spuné la oamini că asta o văzut şasta, da din cărți nu. 

Multă lume sa pitresi şi n'a mai hi ea Yel. 


Roman. 
a 


Can greü o dusem. Pámíntu s'o seunchit si puţin la 
noi. Se fas en două fálé sí cu septe Asori? Dacă am о 
£itá, seva, un s'o ţii? Li tinem la boier sí plătim di 
vaca eu lapte doiiozes, di párechea di Бої triizes di lei, 
da-i mult. 

Noi sîntem eláeag. Dila Cuza-i dat la părinţi pămînt 
$e-] avem. 

N'ife să-n defe ştatu pămînt c'an fos viteran — nu-n dă. 

Se să fac? lmpürtáse dintr'asela care-l am la fisori, 
eite śinspreześe, cîte douosprezese prázint la un fior. 


п Vaslui. 


Fost-o sieî un mari împarat şi sí chema Săvian. Di 
uni şi pani uni asel împarat avé urechi mari ca di еоз- 
cofemite magar. Și tari sî mai feré asel împarat sí nu 
cari cumva si айі supuşi. luf asastí mari tainî. Umbla 
numa cu capu aeupirit, di nu i sî vidé ureehili šéli 
mari. Niminé dar nu stié dispri asest síeret, fári numa 


www.dacoromanica.ro 


32 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


bărghieru lu împaratu Săvian îl şti, Şi, doamni, sí feré 
şi el sî nu-l dei "n poblic, căsi vai șamar di vifafa lui: 
spînzurătoar6-l aştepta. Din prisina asta, cî şti asasti 
taini şi nu puté зї vorgheasci și altué dispri é, însepu 
ghetu om sî i sí faci ráü, а sí umfla, сї sî striné 'n 
сози lui răutati. Cázusi ghetu om în dropici. 

Si dusi dar sarmanu la un doftor neamţ, foarti di- 
parti, şi-i spust cum sti lucru. Doftoru sela sî vedi lucru 
ei iara diştept a dracului, ei lo putut vindeca, măi tati, 
uşor di tot. Ї-о spus cî sí sí duci pi cîmp diparti sf sî 
Һе sîngur, sî nu-l audi niminé. Si si pui sí sápi o 
borti 'n pămînt, sí sî pui eu gura la borti tuchit £o» 
la pămînt şi sî striZi tari, di trii orf: „ari imparatu 
Săvian urechi di magar“, Di acolo va egi o burufani 
cu frunza ca ureché di magar; sî o tai máürun(ál și sî 
facî din é nişti Susuleţe, pi сагі noi li mai chemăm $ 
țigări; pi cari si li beé şi sí va vindeca, 

St st vezi c'o avut dreptati Neamţu dracului, cîsi cum 
о făcut agi, cum o 'nseput a sî disumfla si a nu-i maï 
fasi гай steretu pi cari-l şti€ dispri împaratu. 

Di atunsi s'a náscosit pustiu ista di tiutiun; di ase6 
samîni frunza lui cu ureché di magar; Yar sini ari citi 
un alean la sufletu lui și nu-l poati uita nisi spuni 


altu, bé tăutiun ea sî-l mai poati wita. 
Fălciu, 


a 


Foai verdi di mohor, 
M'o făcut maica fisor 
Sî-i scot boii din ocol 
Si plugu di sup sopron. 
Şapm foai măr rotat, 
Nisi o brazdi n'am arat, 
Potira m'o 'neungYurat, 
Cot la eot ci m'o legat 


www.dacoromanica.ro 


* 05076 


ROMÁNIA 


St la sort еї m'o luat. 
— Numai foai ca iarba, 
Vindi-ţ, maică, rochifa 
Şi-mi diseui chivni(a; 
Vindi-ţ, maici, papusit 
Şi-mi diseui butusii; 
Vindi-f, maici, boif tof 
Ñi mí seoati dila sort. 

— Foai, foai trii granati, 
Dila sorf şi dila moarti 
Nu ti poati maica scoati. 


m 


Foai verdi fir matasí, 
Cinti cucu sus pi east. 
Тар flăcăii stati la masi, 


Nisi nu bé, nisi nu mánínei, 


Numa eu ochii sí ої; 
Staü la masi'n suparari: 
Іл-о ehieat un ordin mari 
Si margî la răcutari. 

Їей di cînd m'am răcutat 
Multi lacrááf am vărsat; 
Cum mí scol di dimineafí 
Lacrănili-Ai curg pi fati; 
Nu-i o sari si 'ns&rez 

Sî nu pling, si nu oftez. 
Cîntt cucu fercuri, Zof, 
Răcuţii márg dila noi; 
Cintí cucu luni șî mart, 
Tree soldaţii pin Galat; 
Cinti cuen viniré, 

Tree soldaţii Dunuré, 


Iasi. 


www.dacoromanica.ro 


33 


34 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Mărg în Zos ea nourii, 
Negri ca călugării, 

Nu-s negri di nispalaf, 
Da-s negri di suparaţ, 
Ct s'o dispărţit di frat, 
Şi di frat şi di surori 
Şi di grădina eu flori. 


Botoșani. 
а 


А һо, haho, sara luY Sfîntu Vasile, 
La mulf aï, šinstit boeri, 
Si va hii di ghinel 
O pornit Zupínu gazdí 
Íntr'o sfintt di foi 
Cu doispresi unealát 
Şi eu fišorit lui amîndoi, 
Mai fndemnaf, mái! 
La măru rotat, 
La cîmpu curat, 
C'aeolo mai multi pluguri s'o adunat. 
Într'o sfinti dzi di vari 
De 'ghé o arat și Yel un corn di агі: 
Жо văili, 
Martíli finatili. 
О aninat plugu íntr'un os di гіті 
St l-o făcut tát firimf, 
St l-o dus la covaliu seal mai mari, 
Plugu di şi-l togáé, 
Brazdt neagrí răsturna, 
Gríü roşu rávársa, 
Gríü márunt sí arnáut 
O dat Domnu s'o fácut. 
Dzí$et, măi copehii! 


www.dacoromanica.ro 


ROMÁNIA 35 


Cind o fost la arat, 

Магі dzi s'o luüinat; 

Cind o fost la grapat, 

Mari omát о chicat; 

Воегії s'o suparat 

S'aeasí o plecat. 

Ї-о igit înainti un fior 

Cu доайї făclii aprinsi 'n mini, 

Boerii s'o culeat, 

Dimineaţa s'o sculat, 

Pi ochi negri s'o spălat, 

La sfinti icoani s'o 'nchinat, 

Şi pi sluzi o poronsit, 

Calu di i l-o tmpodoghit. 

Si Y-o scos un cal graur 

Cu şaiia di aur, 

Cu frîu di margarintari, 

Ca la boerii $i mari. 
Îndemnaţ, fisort! 

O strigat cînii şi ogaril 

Si meargt dufealui la primblare 

Sf vadi şi gríugoru duíisale; 

Da si grîu Yara así di mindru şi frumos 

Ca faţa lui Hristos: 

În schic ca vraghia 

Si'n hir ca maziré. 

Boerii tari ghini s'o bucurat, 

Di pi cal s'o discălicat 

Şi pin grîi s'o primblat, 

Sebhisi-o apucat, 

Cind li-o pus aeasí pi masi, 

Copehiii s'o bucurat 

Cin east s'o luñinat. 

— Măi nevasti, grîu nostru-i copt. 


www.dacoromanica.ro 


36 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


— Tasi, măi bărbate, blastamate, 
C'ai sa manat şi'n an v'o zăsi fălsi şi zumatati. 
Mai ghini du-ti la Hirláü 
St Yé sásiri di-on leii 
Cu mănunchiu di sucălăi, 
Сї ştii сї săsir si Yeü. 
lel răi s'o suparat 
Si la Tirgu Siretiului o apucat, 
S'o luat săsireli mînînţăli 
Cu mănunchiu di floriseli, 
Ca pintru copebhile tinireli. 
Săserica Sei intoarsí 
Di eopehila sei frumoasí; 
Săserica sei mai nici 
Di nevasta ochişiei. 
Minat, báefi! 
Cu stînga săsira, 
Cu dreapta lega; 
Sta znochii ea droghii 
91 eláile ca nourii. 
Dintr'un sehie, un fertic, 
Dintr'o elai, o odobai, 
Dintr'un znop, un oboroc. 
Sta doi fisori sí si sfátué: 
Aria "n $e loe s'o făsem: 
În capu pămîntului, 
În 281116 vintulut? 
Si faci aria di arami, 
Cari nimi sî n'o basi 'n sami. 
Sf m'o trimes pi mini la munti, 
S'adue noaüí epi 
Suruepi, 
Cíti di-o suti di ai sterpi; 
Nisi mînzu nu i l-am vădzut, 


www.dacoromanica.ro 


ROMÁNIA 


Nis laptili nu i l-am supt, 

Cu cochita di arzint 

Bati schieu la pămînt. 
Minat, mái! 

Cu nările sufla, 

Griu si vîntura, 

Cu codzili felezué, 

Cu urechía "n sac puné, 

Cu dinţii înţăpoşa, 

La moarí 1-1 gáté, 

La moarí la Ibănești; 

Da blastamata di moarí 

Cînd o vádzut atît6 cari 

Cu povari 

O pus coada pi schinari 

Şt s'o dus la lunca mari; 

Frundzi n'ari, 

Lunea- nici, 

Frundza chici, 

Tot în patru si dischică. 

Da şi muraraşu meştir bun, 

S'o "nsins со aţi di lini 

Şo luat o соһ di linti, 

Parca, nevasta lui s'o scoati din minti. 

Ptu, ptu, ptu şi na, na, na, 

Moara sta si si uita, 

Ci cam flámindi lara, 

Pin 'o pus mina pi 1é 

Si Y-o tras un $ocan în sali 

Şo așădzat-o pi másáli. 

Şo másinat un tábultoe 

St Lo dus la Zupín gazda di noroc. 

Da si £upín gazda ari o copcehiliti 

Cari aprindi la flăcăi luniniţi 


www.dacoromanica.ro 


38 


ANTOLOGID DIALECTAI Á 


Бї şădi eu mínieutili suflieati 
Бї cu sprinsenili rádieati, 
Вай 'n sítf şi 'n eovati 
St fasi lu ОМИ un colac îndati, 
Cu zahar záháruit 
Şi eu fere îndulsit. 

Minat, flácai! 
Da dufavoastri, boera mari, 
Ştiu сї pi mini nu vit supara, 
Of v'oi mai spuni seva: 
Luaf eheitíli $$ шегӣі în eamaruti, 
Of esti un sîpit cu párálup; 
Pintru a fii flácáeg 
Aveţ un portofel eu galbanas, 
Nu ni-t da un galbanas, 
Da ni-t da o patroaneí di sins fransı, 
Ci la báetiY fii tari li-s (гай. 
St tráit, sU mbátrínit! 

Dorohoi. 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, 
TRANSILVANIA, Etc. 


www.dacoromanica.ro 


Sine vra să "mbátrinósek 

La străini să nu trăiască, 

C'am audzit din bátrín 

Că-i grei traíu pin stráim. 

Am audzit sí n'am credzut, 

Am mărs sîngur şam vadzut, 

Cam îmblat din д2, din nópti, 

Са să-i fae stráinu frati 

Şi stráina suriór&, 

Da stráinu-1 ca pelinu, 

Da stráina ea alghina, 

Cin ehitégti că-i voxósá 

Atunsa-i mai veninósá. 

Basarabia. 

а 


Frundzi vérdi, măr mustos, 
Dila noi dumbrava ?п ¿os 
Mîndru-i cîmpu şi frumos: 
Numai salsi și ragos. 

La mormîntu lui Hristos 
Crégti-un trandasir frumos; 
Їай mă plec să-l aniros, 

lel їз plecă flórea "n 205; 
l&ü mă plec sa-l pun în sîn, 
lel їй spuni că sin străin. 


www.dacoromanica.ro 


42 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Strainel că sîm pi lumi, 
Numa cucu dim paduri, 
Negru-s, negru-s şi patat, 
Di párinti-z departat. 
Blastemu dila párint 


Са şi focu sel nestins. 


Basarabia. 
D 


Ебі vérdi di sucora, 

O 1е3%+ potera 'n fara 

Ca să prindă un JiYan, 

Pi un 'of di capetan, 

Se sa primblă pin pă lun 

Cu “adus cu verz paturi 

Şi cu arme ghintuiti, 

Tot voinis “adus cuminti. 

De 1egti om şi ai vr'un dor 

Nu întra "n codru lor, 

Că Jííanu nu-i prostuf, 

Te faše de fuz desculf, 

Ş'apoi n'o si vina mea 

De-i cadea 'n asta bilea. 

Bucovina. 

D 


O fost rău ein o vinit lăcusti. St apa di pi рагай o 
secat şi iarba so uscat. Matca lor so dus la trii 21. 
О făcut oaminii foe din stoguri di fin ca sa fugă. 

lera senin са lamura și soarile nu si videa. Їега ziua 
di Probajeni, noi vinam, ișiam dila bisârică și numai 
s'o întunicat soarile. 

Sf'n séizeci şi збі o fost foamite, seumpéti mari. Їега 
ş6isprezâci lei o sută di chili di fărină; o părechi di 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ЕТ. 43 


boi douázeei di lei. Di-atune pînă azi nu cunoaştem 
la gura seadéri. 


Mai bini moarti, decît s'ajungem а$ё. 
Bucovina. 


(m 


Cînd ïeram băiat hie am trecut p’aicı şi ne-am dus 
pă Doftana; 1eram poate-o sută dă oameni, cîn cu ráz- 
firifa. Si ne-am dus la Ploeşti ș'acolo a venit Rusu şi 
d'acolo a plecat să пе p'aic: pîn Bratocea, să ine la 
Ungur şi aici Unguru a încurcat pădurea. Şi d'acolo 
a 'mceput їе а da dă după eopae în Rug şi Rusu 
va 'ntors şa prins v'o zece doozea da spion d'a: Un- 
gurului. Şi în spionii ăia a fost şi v'o doo, trei fete "mbra- 
eate voiniceşte. Si așa a pornit Rusu al doilea dîn 
Ploieşti după ce s'a strîns multe eonpáni. Ş'a venit pa 
Praova Rusu, d'acolea, ş'a găsit neşte Rijnoveni pă drum, 
care 1-а 'ndreptat pîn păduri spre Braşeu. Si'n Tinpla 
Brageuluí s'a pomenit oamenii cu Rusu şi d'acolo a dat 
Yel cu tunurili. D'atunci e mulamentu ра vírfu Tinplii. 

Atunci a venit Rusu d'adreptu pă la Predeal, da vale, 
pa Тілі. S'atuneY cînd a simţit Ungurii ca trecut 
Rusu Predealu dincoace, a'nceput a fugi. A fugit care-a 
fugit, da pă еў ї-а prins ïa robghit şa dus atuna v'o 
op sute dă Unguri la Ploieşti, pă саге i-am vazut eu 
eu ochii де. Si ra gonit Rusu pă Unguri p'aie1 încolo 
pînă la pod la Chichiș acolo sa închinat Unguru, 
даса vazut nevoia. Cătanili lu înpăratu nostru fugise'n 
Ploieşti sin Bucureşti. În Bucureşti şin Brăila 1era 
loagar dă Ture: atunci. 

Aia în Săcele Yera loagar da Olteni tot cu lanci şi 
cu sărici înbrăcați. 

Cînd a venit răvăluţiia ungureasca oamenii а ieșit cu 
steaguri albe da pace şi le-a loat steagurile dîn mînă 
la gheții mocani șa 'neeput a-i înblăti eu iele. А mai 


www.dacoromanica.ro 


44 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


$i omorît pe cite unu. Apoi sa băgat în sat şa 'nceput 
a loa maur: şa sparge ugili. Și oameni: a fugit tot dîn 
sat, care cum a scăpat peste Ighig, peste 'Tăiturică, pîn 
paduni. Pin curtea lu Hier al batrín їега numa burduşi 
dă brînza şi caşeavalur taiate cu lancea, putini dă lapte 
sparte şi butoaie da in dășertate. Atunci а omorît pă 
mos Vlad Gologan, pă Voiculeţ $i pă alti. La Golea 
ăl bátrin a dat Secheli foc şi 1-а topehit bandorile cu 
seü dîn ehimnita gi chimnifa avea uluce gi seu a curs 
pš uluce ín vale, si brînză gi in şi ce-a mai avuta 
jefuit tot. n Transilvania (Sácele). 

Aşa ne spunea Mitropolitu la biserică cînd eram io 
tinăr la 'nvăţătură: „uite cum s'o schimbat toate! ín 
uliţă aieia ай fost Rumiîni, aeugia văd tot lucruri schim- 
bate, nu să mai vad Rumini de ai nosti, numa Sag. 
Dar no. navem, Rumini, două míni şi cap sa nu ne 
lăsăm sa m-apuce sup chicioare? Sa punem și noi sa 
facem d'elea cu pomi, sa ne luăm după treaba lor, cum 
fac şi ei^. Si mai zicea: „ал nogti nu 'nehepe 'n slujbă, 
numa Sas sînt în slujbă“. 

Să hi tot ascultat cum ne spunea Mitropolitu. Uite 
dela patruzeci eum s'o ridicat Ruminu, o vint în rînd 
cu афі, п Transilvania Sibiu . 

Aica o fos întn tot са marha, cu yite, şi їеї ın vre- 
murile de demult nu trecea nici în Rumínia, nici în 
Dobrogea, сї sa tinea mai mult în fara ungureasca, cu 
oile; dup'aceia о 'neeput a trece în Rumíniia, șapăi о 
trecut şi Dunarea in Dobrogea, şapăi acolo o trăit 
то} an ; venia vara la munte și toamna să ducea Yar 
pin Dobrogea, pin tara romînească era locu mai váratic. 
O'nceput apai oameni de rámínea şi pi-acole, apoi тшщ 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 45 


o rămas pi-acolo eu yitele, că s'o strimtat locu de n'o 
maï putut umbla cu iele pe drumuri, şi ăștia — maï 
tinerime — s'o apucat de negot si de megtegug заза о 
apucat mai bine Sáligtea. 


Transilvania (Sălişte). 
(mj 


Dela пої din Apold o plecat odată op ficiori, acuma-s 
cinci ani în primăvara asta; al doile o plecat patru- 
sprezece, şi 'nsurafi şi mestecaţi, şi acuma la cinci ani 
sîn doo sute si obzeci $1 cinci duşi, şi 'ncă mai pleacă 
doisprezece peste v'o zece zile. 

Acolo slujese la maşinuri, la drumuri, numa pămînt 
nu lucră. ÁY care pleacă să 'ntorc după doï, trei ani, 
să 'ntore cu bani. Ruminii o ajutat di-o făcut biserică 
acolo, în America; o dat unu un icusar, altu o cărboavă. 

Dacă lucră un an şi jumătate, poate să facă o mile 
şi cinci sute de zloți. 

Pe-acolo sint oameni harnici toți; ala care n'a vrea 
să luere ala nu cîştigă píne. 

Їо am un tîrăr în Indiana-Napoleo, că-s mai multe 
Americi; are noo coroane pe zi. O plecat dinente de 
Sîntă-Măriie. 

Transilvania (Apoldu-de-jos). 
о 


Unguru are putere mare, înfurmează la dete, la adu- 
nări, şi votează cu minciuni şi birue Yel. 

Am cetit pin foi că și Rumínii de dincolo їз pune 
parte la Ruminii de ici, şi să dea Dumnezáü să pună 
tot mai multă parte, doară mai izbuteşte şi Ruminu să 
asă la lumină. 

În Jina avem şcoală cu șasă clasa și Unguru bagă 
cărți ungurești mai cu de-a musai, ca să să 'nfurmeze 
limba lui, 

"n Transilvania (Jina). 


www.dacoromanica.ro 


46 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Străină-z, doamnie, străină, 
Străină-s са pui die cuc, 
N'am filă undie mă duc, 
Străină-s ca paserea, 
N'am"Áilá nicăirea. 
Š Transilvania (Teiuș), 


Nu-s pe ceri atitie stâlie 
Ca die minte horbe réliíe; 
Nu-s pe ceri stelie măruntie 
Ca die minie horbe multie. 


Transilvania (Spin), 
ú 


Unie mărg cătaniele 

Nu să fac bucatele, 
Niise iarbă, nise ргїй, 
Fără sînze pînă 'n Ъгїй; 
Niise iarbă, níisi săcară, 
Fără sînze pînă 'n scară; 
Niise iarbă, niisi ovăs, 
Fără sînze tăt pe gios. 


Transilvania (Zagra). 
Ú 


Muntie, muntie, ptsiatră sacă, 
Lasă fisiorii să treacă, 
Să treacă la siobăniie, 
Să scape die cátunile. 
Cătuniia-i gíug die lYemn, 
Trag voinišif pînă ptser; 
Cătuniia-i plug di-aramă, 
Trag voinisii fără samă. 
B Transilvania (Zagra). 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 47 


Dacă, moarie. Sinieva díela dóozási sî patru 'n fos, la 
vistra die căsătoriie, pînă la opsprăzăse, atunsa mérie 
şaptie fisori cu şasă cai, unu mârie pă fos, gapăi mierg 
în pădurie die brad sf caütá acolo liemn nise marie niise 
mic, să fife cu cruse frumoasă 'n vírv, în eapetu die- 
supra. După se-l gásáse îl dobor cu toporu 8 după hara 
să string 81-1 Yaü apăi tof, unu diela vîrv sí doi diela 
mil£oe şi doi la căturu hăl gros, şi-l їай șapăi tună cu 
Yel pă plai în £os șapăi îl suie pă cal, unu carie-i nă- 
intie-l їе die vîrv, háilalt doi laolaltă îl {їп са rudă 
die milšoe sí die eapetu äl gros. Ş'apăi vin la casa mor- 
tului. Pin satie pă und'e ігїес diela un sat pînă la há- 
lălalt îl petriec fete şi fomăi pînă n treizăsi die ani, 
şî hâstea-l petriec cu jălie. Dacă-l duc la casa mortului, 
îl răzimă ай pă şură, ай pă casă, şi stă acolo pînă n 
hailantă zí, îl pun £os şi-l împuie. Dup'aia pun în vírvu 
bradului singătăti și năframă. A dooa zí la 'ngropăsune 
fisorii duc bradu după cruse şi pă urma mortului vin 
doi fluerași și fomăile carie cîntă și fac petriecania die 
jălie. Fomăile-l cîntă pînă să faše mormîntu 'ntrieg, sí 
pă urmă să duc sí Yélie şi gropifasí string tYébele și le 
pun pă mormínt, şatunta apăi Yéstá o mutrie сагїе aduse 
apa cu сагїе să stropâştie mortu și din hara rămînie 
ofirá sí din haía să spală háY сагїе or dus mortu. S'apát 
dup'aía míerg la casa mortului şi fae masă. 

Trausilvania (Dinsus). 
o 


Am fost în Italía dzela şaizăsi pînă la gaizăsi şt sins. 
Cu răgămentu am fost întîi 'n Mantüa, дир’ aia 'n 
Verona, dup’ aia 'n Vilafranca, la graniiţa Franţuzului. 
Тіпїат şilboase, la vardá. Am fost şi la Vineţia după 
fosolaș de hainie. Îi tot apă pă dze lături, tot loc. I 


pardosít, piaţ míndru, eu piatră: зіп numa mîndriețuri; 


www.dacoromanica.ro 


48 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


pă la ferieşti să văd numa Seasuri atirnatše, frumoasă. 
Am stat dóo săptămini. 

În sinzăsi sí nóo o fos bătae groazniică 'n Italia, ni-am 
dus са răgutse. Sasá ani am stat în răgăment. Am fost 
horniist, cu trimbifa. Era căpitan Obodisi, măiur era 
Urs dze Marine. La zile mari Yo am zís ліп fluerá; 
Obodisi punta mîna n pozunar şi Zisa: „по, Corniensi, 
zi din flueră să bei o cupă d£e vin“. Ñ'apšY tipa fn- 
tun taler. 

Mantüa-Y ineunZuratá cu şanţuri şapui cînd slobod 
mările umplu şanţurile şi pegtéil rămîn în săc sí tot aga 
să izbese cu coad£zele dze zid. 

În Vineţia зїп multée beserâi frumoasă — acolo se 
putšére дле oraş! 

La vinars Tălienii-i zîc acovita, la apă acva, la mă- 
maligă polinta, la рий pănoacă. 'Tălienii vorbesc cíta; 
sîn oameni aspri; avea eutitu atít..., îl băga 'n tureatca 
Sizm'i, da le era frică дле cătanie. 

l-am auzit zicînd: grandu sinuri picola comanda, 
șcarpe de lene capelu de pale = te tim domn marie 
Şapăi eşti cu opinsi дле liemn şi pălăriie dze pane. 

Transilvania (Dinsuş). 
o 

Or venïit hoţii die Unguri, nu ştii cu sšptre or cu 
opt sutie în urma Rumínilor şi or pus iobăziie pă Ru- 
mîni. Rumínif or picat dijn Roma, i-o adus împărăţiia 
di-acolo. Ungurii or venit ca boltaşii, az unu, mînie unu, 
şi s'or infálies întră Yel, or lüat-o Yer cu putiíérea, cu 
hámegagu, or pus ín straiță. Di-ar putra ni-ar lia sí 
apa, da vinfe pă la үгапїца noastră. Se trae Ardialu 
aen nu ştiiii să fife în altie ţări. Ni-or mîncat Ungurii, 
or mîncat carnia, acu vreaü să nie mînse sÍ ози. 


1 ransilvania (Dinsuş). 
a 


www.dacoromanica.ro 


* 65076 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC, 


Niimerit-o, 

Pogorít-o 

Dumezăii 

Cu soţul săii 

Păstă vii, 

Pástá moşii, 

D-int'un corn die oraş тагїе, 
D-îm milzocu satului, 

La casa bogatului. 

La fereastă s'abátea 

Si аїр gur’ așă-m grăia: 

— Gata-i prînzul, om bogat? 
— Gata-i, gata-i, nu-i die voi, 


Şi-i die domni mai mari ca vot“, 


Să lüară 

Si-m zburară 

Păstă vii, 

Păstă moşii, 

D-întun corn die oras mic, 
D-ím mil£oeu satului, 

La casa săracului, 

La fereastá s'abátia: 

— Gata-i prinzul, om sărac? 
— Gata-i, gata-Y, da-i puţin. 
Hai, eu tăţii să-l prînzim. 
Dacă nu пї-ош sătura, 

La drag Domn пї-от prumuta. 
Să lüará 

Si-m zburará 

Păstă vii, 

Păstă moșii, 

D-înt'un loc азё frumos, 
Unie o născut Hiristos. 
Domuu diin grai îm grăia: 


www.dacoromanica.ro 


49 


50 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


— Uttie, Pétre, 'n stînga mea, 
Spunie-m, Petre, se-i vedía. 
— láü se văd îmbătrîniese: 
Văd casa bogatului 

D-im milzoeu Iadului 

Tát arzín gi 'nflácárin, 
Para la vatră bátin*. 
Domnu drin grai im grăia: 
— Uitie, Petre, 'п dreapta mea, 
Spunie-m, Pétre, ќе-ї vedia. 
— Ї&й se văd întiinieriese, 
Văd casa săracului 

D-îm mil£oeu Raiului 

Cu ferieştiile dieştiisă, 

Pš masă făclii aprinsă, 
S'um păhar die d-auriel, 
În toarta paharului 
Scrisă-i raza soarielui, 

În fundu páharulut 
Serisă-i luna 

Cu lumina“. 

S'o 'ntiinăm cu sănătatie 
Pš la gazdă, pă la toate. 


Transilvania (Dinsuş). 
D 


Aisi nfime nu ştiie eártYe, nfi$ mie, nYi$ mârie; nu-i 
invatatorY, că moarie die foame în sarasiia hâsta. Nii$ 
cînd nu s'o pomeniit să бїе şcoală, nii$ nu so pomeniit 
v'un om Învaţât; în âltie satie so pomeniit. 


Transilvania (Meria). 
D 


Traim tát dYin stînjîni şi diin vite. Avem paşunie fru- 
moasă, numa că $e lüom diY pă ia dám la dietorit. Mâră 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 51 


avem: boi, våsí, ої, cápre; să mai cumpăn toatie, că pă 
toatie lY-or cuprins dietoriile, 
Transilvania (Mería). 
a 
Spunie, míndrá, si gíéóstie: 
Codru dii ёе 'ngălbiniâştie, 
Omu dii ce "mbătrîniâştie ? 
Codru díe západá grea, 
Omu die iníimá re. 
Transilvania (Ohaba-Ponor . 
о 


Cînd eram fitoran, asa ca die éinéYspršzeée ani, am 
fost întîi îm Bărăgan cu oile. Or plecat septie tîrle, ог 
fost la тебе miii die ої, Am fos v'o nóozeti die inşi sí 
v'o sută die é$nY, v'o ёірлеёї die măgari. Ni-or tomntit 
slugă Poienari şi cu iei am mers; era scutari, era vš- 
tafi. Am stat şeptie luni, toată farna. Am plecat pi la 
Мотаёї, pe urmă cătă Olt, pe urmă cătă Oltíetu mie, 
pe urmă am afuns îm Bărăgan. Am mers patru săptă- 
mîni. La întors am trecut pi la București, am lüat 
şuseaua mare, cá nu робат mére pe drumuri strîmtie 
ca toamna, atunâe-s fără sămănături; пїе omoară Ru- 
mínií cu paru dacă tréĉem pin sămănături. La oi dam 
paie si соберї, cum zîc la Ruminiia, și saltie. Am fos 
die trei ori, lie €inâispreâe ani n'am mai fost. 

Transilvania (Livezeni). 
0 
St mai lin, dorule, lin, 
Că pe ict i loe străin; 
Şi mai rar, dorule, rar, 
Că pe icf i loc amar. 


Transilvania (Petrila). 
mn 


www.dacoromanica.ro 


52 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Fost-am tiinăr ea vinarsu, 

Da mo 'mbătrîniit năcazu; 

Fost-am tiinăr са şi vinu, 

Da m'o 'mbătrîniit străinu. 

Transilvania (Petrila), 

n 

Su poalie die codru уёгдїе 

Micutsel focuţ să védie, 

Da la foe sine ştdie? 

Sédie ses die moș bătrîn 

Ş'aşa plin£e die cu jele 

Die frundzita'n codru pitre 

Şi stai apele di-a mére. 

Tresi-un voiniisel pă drum 

91 diin gură-aşa grăia: 

„Se plin£, moș, aşa cu jéle, 

Die frundzífa'n codru рїёге“? 

Mos diin gură-aşa grăieştse: 

„Apoi Yo cum n'oi plinge? 

N'avu moartsea se lucra, 

La minien cas să băga 

Şi во а die m-o lia, 

Sins copii fm sărăsea, 

Şi Yar făcui cum fácul 

Şi copiii die mi-i crescui. 

Şi Yar n'avu moartsea se lucra, 

lar la minien саз’ să băga 

Și sins copii die mi-i lia 

Şi $in$ nYevéstá văduvia, 

Copii mié îm sărăsea“. 

Transilvania (Feregi). 

D 

Doamnie, cum aş vré să mor, 

Că náintóa mé-ï tät nor. 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 53 


Păstă tătse satselie 

Seninu-i ea laptselie, 

Numa păstă satu miáü 

lest' on nor noros maï огей. 


Transilvania (Florese). 
D 


Pá drumu d-Aradulut 

Mére murgu Iancului, 

Tát tivltind şt rîntiezînd, 

Din copitie azvîrliind. 

Niime 'n lume nu-l d-audie, 
Numa săraca doamnă-sa 

Din pragu vecină-sa. 

Dară ïé dîn grai gráté: 

— Murguf, murguţ, dragu miei, 
Ind'a lăsat ancu tăi? 

— Ïo pă Iancu l-am lăsat 

Pš marjinia Dunării, 
Bátindu-sá eu Tureii. 

— Fă-mă, Doamnie, се mi-i face, 
Fă-mă, Doamnie, cíoará nYagrá 
S'ajung la Iancu dă grabă“. 
Dumniezo cioar' o её 

Şi la Jancu-s d-ajunjé. 

Da ancu din grai gráié: 

— His, d'aoace, cioară niagră, 
Ce-ai vinfit age dă grabă? 

Nu mi-o ieşit sufletu“. 

Dară cioara că-m grăi€: 

— N'am viniit să-ţ due trupu, 
Ce-am viniit să-ţ cot liacu“. 
Dară Íancu că-m grăi€: 

„lo Lacu, măi, mi-am d-aflat: 


www.dacoromanica.ro 


54 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


D-irima goronului, 
Pajiştia pămîntului“. 


D 


Pliecat, mi-o pliecat 
Diin Straja dYin sat, 
Dies die diiminiaţă 
Pš roată, pă sață, 
Vr-o tri sorurâlie, 
Fétie frumoşâlie, 
Sora sa mai mare 
le die sărutare, 
Mîndră-i sora Liină. 
Sa mai mică-i zín, 
Lie 'ntresa pă toatie 
Ca o stia die noaptie, 
lar mîndriia it 

Ca soarilie zílYiY. 
Îelie să punia 

Die mai odiinia. 

Sa mic’ adurmia; 
Selie doati& mari, 
бе-в surori primari, 
Pš $a mic'o lăsa, 
Năpoi să 'ntorsa. 

Ía să dieştiepta 

Ñi He cănta, 

Da nu lie d-afla, 
Niis lie d-auza, 

Făr pă cucu mie, 
Mindru si voiniie, 
Prín arburi zburînd 
Şi diin glas cíntínd, 


www.dacoromanica.ro 


Bihor. 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 55 


Codru răsunînd. 

Ía tăt cuvînta, 
Cucului 21а: 
,Cueulíe voiniie, 
Seoatie-má la lume, 
La lume, la ţară, 
Diin păduri-afară, 
La drumu die ţară, 
Să-ţ fii sorioară, 

Ca o domniişoară“, 
Cucu răspundia: 
„Nu pot, draga mia, 
Că io d-am surori 
Cite vara flori". 

Da Ya cuvínta, 
Cucului zisa: 

„Auz, cuculie, 

Tu voiniiculie, 
Scoatie-mă la lume, 
La lume, la ţară, 
Diin păduri-afară, 
Că {-ої fi sotíte, 
Pînă s-oi fi vite“, 
Cucu răspundia: 
„Nu ştiiii, draga mia, 
Sceoatie-ti-oi o ba, 
Că Yo nu-s fisor, 

Să pot să mă 'nsor, 
Si-s o păsăruică, 

Nu stíiü die mîndruică“, 
Atuns die p'o stîncă 
Groaznlie mi-s vidía 
Spaima $a mai gria: 
Un sérpe тіпіа, 


www.dacoromanica.ro 


56 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


După fa curia. 

Їа tare-m fuza, 
Sérp' o ašunša, 
Coada 'ncolăsa, 
La Ъгїй mi-aduna, 
Ia tare-m striga, 
Codru rásuna. 


* 


Sus pă Serna'n sus 
Mult voinii$ sor dus 
Si tát s'or răpus, 
Da maí o rámas 
Un Rumín vitíaz, 
[отап lorgovan, 
Brat die buzdugan, 
Cu un cálugel, 

Aer, sprintieniel, 
Doi cîni sprintieniei, 
Ca doi vulturei, 
Calu-so fucînd, 

Ca un zmăii ráenYind, 
Calu sumutínd, 
Săzeţ d-aruncínd. 
lel să preumbla 

Şi mi-$ petre$a 

Sus pă Serna'n sus, 
Cam pă su d-aseuns. 
Íată cauza 

Si nu prisepia: 

Le glas bárbátiese, 
Saü їе femeiesc ? 

Că Serna muza, 

lel întunieca, 


www.dacoromanica.ro 


* BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 


Sernii îi zisa: 
„Însată, d-însată, 
Serna mia curată, 
Că Yo $t voi da 
Mriană d-arzintată, 
Si {ої d-arunca 

În albiia ta 

Un fisor die aor 
Cu otí die bălaor“. 
Serna d-auza, 

Die loc înseta, 
Binie-m auza, 
Binfe-m prisepia: 
Nu-i glas bărbătiese, 
Si-i glas femeiesc. 
lel să mínita, 
Murgu pintiina 

Şi cumpliit lovía, 
Aler strábátia. 
Sérpe d-auza 

Că aspru vinia 

Si fata lăsa. 

lel îl azuna. 
Şerpilie zisa: 
„Їоғап lorgovan, 
Brat die buzdugan, 
Cu se fel die binie 
Vini astăz la minie? 
Doară tu gíndlesti 
Sá má prăpădieşti ? 
Însă тїй mă lasă, 
Si tie 'ntoar$ acasă. 
Die mi-i omori, 
Binie nu o fi, 


www.dacoromanica.ro 


57 


58 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Muse' oi slobozi, 
Bor oi otrávi, 
Plugu oi opri, 
Caii or musca 

Si mult or crăpa“. 
Jovan Yorgovan, 
Вга} die buzdugan, 
lel cînd auza, 

Aşa cá-m zisa: 
»Sérp' afurisit, 
Înc am auzit 

Că ai prăpădiit 
Faţa femeiască, 

Cu falcă hofascá". 
Şerpilie zisa: 
»lovan lorgovan, 
Braf díe buzdugan, 
Cînd ti-am d-auzit, 
Tu #-аї gi ivit. 

lo am fost lăsat-o 
Şi n'am vátámat-o. 
Tie rog тій mă lasă 
Si tie 'ntoars acasă, 
Zor pă capu miei, 
Mort ої fi mai гай, 
Dacă mort oi fi, 
Binie că по fi“, 
lorgovan visa: 
„Lumi-oi d-inváta 
Fumuri ea să facă, 
Die loe musca críapá, 
Calu n'o peri, 

Da tu mort îi fi“. 
Sabia d-învirtia, 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC, 59 


Capu mi-l tăia, 

Fata cum vidia, 

La Yel d-alierga 

51-1 îmbrăţişa, 

Yel o săruta, 

Aşa că-i zisa: 

„Io ti-am sărutat, 

Mă бет die păcat. 

Binie sámánim, 

Să nie d-intrebám 

Se viţă om fi, 

Poatie cá пї-от ştii“, 

Fata d-asculta, 

Aşa mi-i zisa: 

»„Mi-s fată die 'mpürat, 
“ela scápátat". 

lorgovan zisa: 

„Se mare păcat, 

Că ti-am sărutat, 

Mi-s fisor die 'mpürat 

Diela scăpătat. 

Şi ni-or blăstămat 

A nostri părinţ 

Cu lacrimi ferbint: 

Та să fii la răsărit, 

Ca şi serbu prăpădiit, 

Ío să fii la scăpătat 

Ca şi lieu vátámat". 


Mult voiniiş s'o dus 
Sus pá Serna'n sus, 
Ñi tog xor răpus. 


www.dacoromanica.ro 


60 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Şi o mai rămas 
Un Rumín vitiaz, 
lovan lorgovan, 
Brat die buzdugan. 
Sus pă Serna'n sus 
Fată-ş căuta, 
Nlimie n'auza, 

Si i să'mpăria 
C'auza un glas, 

Şi nu'nfelíeza: 

Ori îi femeiese, 
Ori îi bărbătiese ? 
lel aşa zísa: 
„Însată, Serna, 

Că Yo mi t-oí da 
În аа ta ` 
О mriană die aor 
Cu о die bălaor“. 
Serna înseta, 

Binie auza, 

Că-i glas femeiesc 
Şi nu-i bătbătăesc, 
Pintiini calului da, 
S'atun$ mi-ş săria 
Din clianţ în elianţ, 
Pînă afunza 

Undie fata tipa, 
Şerpilie-l vidia 

Şi aşa-i zisa: 

— Їоуап Yorgovan, 
Tie rog viú mă lasă 
Şi rántoarn' acasă, 
Fata Yo n'am vătămat, 
— Sérp' afurisitie, 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 61 


Încă port cuvintie ? 
— Iovan Yorgovan, 
Die mi-Y omori, 

Si mar ráü o fi. 
Muse' oi slobozi, 
Marva o peri. 

— Serp' afurisitie, 
Încă port euvintie ? 
Tarot învăţa 
Fumuri ca să facă, 
Apoi musca erfapá". 
La Yel a£un£a 

Şi să sloboza, 
Ş'atuns îl vidia 

Şi mi-l mai vidia, 
Fata o luva, 
Acasă plieca. 


Bănat. 
ú 


Maica Sfintá Măriie marie 
Pliecă pă ealie, pă cărarie, 

Să 'ntîlnii cu salca 'n calie. 

— Bună dziiia, salcá. 

— Mulţămiese dumitalie, 

Maică Sfintă Máriie marie. 

— Ştsii, salcă, $e tse-aş întreba? 
N'ai vádzut пбйа Muroüi 

Ñi 2604 strigoii? 

— l-am vădzut şi nu l-am cunoscut“. 
Maica Sfintă Măriie marie 

Dżin grai grăia; 

„Firi-at blastámatá, salcă, 

Să tse prindz în fármurie dze apă, 


www.dacoromanica.ro 


62 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Rod dšin tsinie să nu să facă“. 
Maica Sfintá Măriie marie 

lar o pliecat 

Pă calie, pă cărarie, 

S'o 'ntí[I]ntit eu loza vitii "n cale. 
— Bună dzíüa, loza viüil. 

— Mulţămiese dumitalie, 
Maică Márile marie, 

— Ştsii, loza viñiY, se tse-aş întreba? 
N'ai vădzut nóü& Murońï 

St nóüá Muroane? 

— Lr-am vádzut 

St l-am cunoscut 

Sf Li-am întrebat 

Că unde să due: 

La piat|ulă crepată, 

La apă blăstămată“? 

Maica Sfintá Măriie marie 
Cînd audza 

Dżin gură aga gràia: 

„Bună să fii, loza vifii, 
Struguri dźin tsinie să să facă, 
Vinu să să stoarcă, 

Paşisilii să să cîntse, 

Boierii să-l béte". 

Miniis dalbe sufulea, 

Poalie albe rádZiea, 

Zbié d£i foc in mînă lia, 

La píat([r]& crepată să dusa, 
Dâi la cutarie йот gása, 

P' inte da 

Pielia lie pliesnia, 

Praŭ şi pulberie făsa, 

Prín рга şi prin pulberie căuta, 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 


Intima omului о găsa, 
Ca o gráuntá 421 mao 
În patru crepat. 
Mai frumos o dusa 
S'o creştsa 
S'o plămădia, 
Cum crâştse üou 'n găină, 
Veardza 'n grád£in&, 
Mieria 'n stupină, 
Aloatu 'n postavă 
Pita 'n cuptori. .. 
Bánat. 
a 


Pliecă [cutare] pr саће pr& cărărie, 
Prä potéácá dá drum marte, 
S'o tilnfit cu nóüádzá$ şi пбйй 
Dă mănături, 

Cu nóüádzá$ și nóüš, 

Dă pó$iturt; 

În calie £os l-o trîntsit, 
Sînzeli-o vărsat, 

Cárnía i-o d£imicát, 

Snaga sí putseria i-o luüát. 
Те] s'o dat, s'o vüterát. 

Sfinta Maică Măriie-l audză, 
La Yel să cobora, 

Pră Yel îl audză, 

Cintind şi văierînd: 

„Lâna, lâna, Costindâna, 

Cu soru-ta Similiâna, 

Se șădz £os, mà dă £os, 

Prä sel cîmp vierdze frumos, 
Får’ cunună, far’ munună, 


www.dacoromanica.ro 


64 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Ca a niagră mogíindZatá ? 

Ía-t cununa, 

la-t mununa, 

Că t-oí dà bis dă foc 

Şi vii trâse prăstă тїй dá róü& 
La o câsă обй, 

Şi vii batse toatse halielie 
Prăstă mîni, prăstă pisoarie, 
Prăstă faţă, prăstă braţă, 
Üochii dîn еар să lie zălietsâscă, 
Intima să lie pliezniâscă 

Ca saducă сгїеії capului, 
VedZertilie, putseriilie, 
Încheietură la încheietură, 

Соз la йоз, 

Măi vîrtos dá cum o fos. 


Bánat (Bánia). 
Ú 


— Măi Dfordziţă pšeurarte, 
Undze gršbestÉá aşa tarie? 
Oile ţi-s răsfiratse, 

Turma-i dusă fumătatse, 

Dă se las fagu stufos 

Si nu-m Âuieri dureros ? 

Cá păduria-i înverdzită, 

Şi poiana-i înflorită. 

— N'am iăii grijă, măi fírtatse, 
Nii$ dă turmă, niis dă altse, 
Si mă due la nuntă 'n sat, 
Mîndra mi s'o măritat, 

— Dacă la nuntă ai pliecat, 
Se tests așa supărat? 

Se ţi-l faţa 'ntuniecată, 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 


Ca şi noaptsa înourată ? 

— Cum să nu бй supărat? 
Că míndra mi s'o măritat, 
Cum să nu fiii întuniecat, 
Cînd grăbesc să mor în sat? 


Bănat. 
о 


O fost un viteaz mare Pintea acela. O avut pignitš 
la Conja, #'о avut ndiiădzeci s£ nóüá de feciori, cu Yel 
o fost о sută. Apoi după acâia o 'mblat pe ţară s'o 
'mblat pe lume eu iei. Cînd o avut împăratu nevoie cu 
alf împăraţ, atunci l-o agiutat Pintea, o mers în agiuto- 
гіп. Unde s'o dus tăt o 'пүїпвй pe tot împărați. Plumbi 
nu i-o prinsü. Apoi s'o dus la perirea lui; l-o puşeatu 'n 
Baie-mare. 


65076 


Tara Oasului. 
D 


Dómne, bate-mă să dzacü 
Înt'o gredină cu macii. 
Dómne, bate-mă să morii, 
Ínt'o gredină cu flori. 

De cine mâi-e miiie dor 
De-aicea-i ean depăreior; 
De cine mát-e miile jele 
Nu pe-aitşte locuri sede; 
De cine mâi-i dor s£ biine 
Aşteptu-l și nu mai zine. 
Dzua nor şi nóptea nor, 
Cum petrec nóptea pe dor; 
Dzua nor şi nóptea stéle, 
Cum petree lumea cu jele. 
De eine mái-i dor şi-m place, 
Nu mă eótá ce-oi mai face. 


www.dacoromanica.ro 


66 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Dorule de pe cîmptiii, 
Agodi-te-aş, nu mai zii. 
Tara Oaşului. 
ú 

Tiganu s'o dus cu racit la solgăbirăii dela Domnu 
notarág. S'o 'ntimplat c'o hodinit ling” ori-ce apă, da 
Yel o vádzut racii acolo ín coșarcă cum să căznescu. 
Da Yel o dzís cătă raci: „de-aţ hi ase de buni să m'as- 
cultaţ, că Yo v'aş nepusti în apă să vă răcoriţ“. Ї-о раї 
în apă. Atunci Tiganu so euleatu g'o adurmnitu. Dacă 
во sculat, o strigat racit să уйе afară din apă. Da racii 
n'o Yesit din apă. Tiganu ar mé (—merge) la solgăbirăii, 
n'are eu се; tăt o mărs, da n'o avut се să-i dâie, numa 
eogarea g6lă şi cartea dela notarăş. Solgábiráu, dac'o 
citit cartea, o spus: „unde-s racii, Тірапе? că aicea-Y 
scris o sută de raci“, Da 'Ţiganu o răspuns: „ей i-am 
cotat, n'am știut că-s în carte, am credzut că-s în vale“. 
Solgăbirău o dzis: „aicea-ă seris numa cît s'o tremăs, da 
nu-s acolo“. Tiganu o spus numa atîta: „bdiine că-s 


acolo 'n carte“, 
Tara Oașului, 
ú 


Cînd s'o 'npšrtft norocu 
Fost-am în cîmp cu plugu; 
Nu ştiiii cum mi-o înpărţit, 
Putinfel mái s'o intit. 

Cînd s'o '"npártit uritu 
Fost-am în cîmp la lucru; 
Nu ştiiu cum mái l-o 'npártit, 
Că pé mult mái so infit. 

Că cît mii s'o infit mite 
Ar hi boghet la o mâiie. 
Cite relie m'o agiuns 

Binie că-s cu capu 'n sus; 


www.dacoromanica.ro 


BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 


Cită lume 'n partia mé 
Ardi-ar, nar rămîni€; 
Cîtă шїї s'o infit mite 
Ardi-ar, pustii să rámíle. 


Maramureş. 
(m| 


Să tie văd, lume, ardzînd 
N'aş maï sări să tie sting, 
D'as sări să tie d-aprind; 

Să tie văd ardzînd în pară 
N'aş ieşi пїіеї ріп’ afară, 
Dacă văd că n'am tignială; 
Să tie văd ardzind cu foc 
Niici nu m'ag clătii diin loc, 
Dacă văd că n'am погое. 
Ardi-ai lume die tri părţi, 
Die tri părţi cu liemnie verdzi 
Si di-o partie cu useatie, 

Cá n'avui noroc niici partie, 
Numa die streinătatie. 


Maramureş 


www.dacoromanica.ro 


67 


ISTROROMÁNA 


www.dacoromanica.ro 


Báte f'eru pira-Y сад. 
Lu Domnu si lu dracu 
nu se pote sluji ovote. 


Ада se prichine Yuve-Y 
mai suptire. 

Pira nu dai cu câpu 
ăn prágu de sus nu vezi 
cela de Jos. 

Metura nove  meture 
bire. 

Ola la foc Vepuru ăn 
boşehe. 

Glâsu lu asiru nu se 
âvde'n cer. 


Ío ve spur “а foşt şi 
ce n'a foșt; scutaţ bire! 
Ontrat a foşt trei surăr 
şi mergu pri su оспа lu 
fesáru şi ura gané: „se 
me гёз їо marita, Yo тёз 


Bate fierul până-i cald. 

Lui Dumnezeu şi dra- 
eului nu se poate sluji în 
același timp. 

Аја se rupe unde-i mai 
subţire. 

Până nu dai cu capul 
în pragul de sus nu-l vezi 
pe cel de Jos. 

Mătura nouă mătură 
bine. 

Oala la foc, iepurele în 
pădure. 

Glasul măgarului nu se 
aude în cer. 


Eu vă spun ce a fost şi 
ce n'a fost; ascultați bine! 
Odată au fost trei su- 
rori şi merg pe sub fe- 
reastra împăratului şi una 
zice: „dacă eu m'ag mă- 


www.dacoromanica.ro 


72 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


vé fetu cu bareta zlátne*. 
E cé âte gané che se ré 
marită dupe ie, ré fáce un 
fet cu zlatne ïachetę. E 
treía gané che se ré ma- 
ritá che ré vé dvoiti fetor 
eu perii zlátnit. E tesáru 
gané: „i-oi te ló“. Ben, 
jel s'a mes marita. 


Cán s'a maritat, tesáru 
mes-aii largu, nu ştii, cu 
soldâţii. Mugát; cănd a vut 
dăsta mul'ére doi fetor cu 
perii zlâtnii, socra a llet 
l6t-a tăşti doi fetor e pus- 
ай doi serp e fetorii pus 
11-ай ăn casun şi li dus- 
ай ăntr'o ape, şi mes-a 
zdolun cu âpe. баш fe- 
tor verit-a la o more gi 
gospodaru de more âfle 
fetorii ăn casun şi lóte-l/ 
fare şi l6ie-li îm braţ 
porta la mul'ére: „nâ-ţ 
fetorii, tu ari ur, Yo {-0ї 
dà doi feóor. L/i-er zgoi 
tustrei, no fi zacorist". 


rità, eu ag aveà un báiat 
eu căciuliţa de aur“, Si 
cealaltă zice că dacă sar 
mărită după el, i-ar face 


'un băiat eu haină de 


aur. Si a treia zice că 
dacă заг mărită, ar aveà 
doi băieţi gemeni cu pă- 
rul de aur. Şi împăratul 
zice: „eu o să te iau“, 
Bine (aşă), ei s'au căsă- 
torit, 

Сапа (după ce) sau că- 
sătorit, împăratul s'a dus 
departe, nu ştiu (cât de de- 
parte), cu soldaţii. Frumos 
(bine, aşă); când această 
femeie a avut doi băieţi 
cu părul de aur, soacra 
ei a luat pe acești doi 
băieţi şi a pus doi șerpi 
[în locul lor] şi pe băieţi 
i-a pus într'o ladă şi i-a 
dus în (la) o apă şi sau 
dus la vale cu apa. Aceşti 
băieţi au venit la o moară 
şi stăpânul moarei află pe 
băieţi în ladă şi-i ia afară 
şi-i ia în braţe să-i ducă 
la nevastă: ,na-fi (uite) 
băieţii [aceştia], tu ai unul, 
eu-ţi dau doi băieţi. li 
vei creşte pe toţi trei, nu 
fii rea la inimă“, 


www.dacoromanica.ro 


ISTROROMÁNA 73 


Soera lu cé mul/ére pisé 
lu fesáru che s'a nascut 
doi şerp. E fesaru primit- 
a listu şi pisé ehe песа 
staïe có prigode pire ve- 
rir сазе. Tesáru vire сазе 
dupé ure pednaist dàn si 
flât-a зегрії si fost-a ja- 
lostán. Mul/éra seapat-a si 
mes-aü la ur selo, Yuve 
ramás-aü. Fetorii cu perii 
zlătnii s'a zgoit la cé more 
e gospodáru 11-а cl'emát 
„vodeniăţii“, 


Şi o zi le dàYe păre şi 
Ќеќогії mergu chíá. Сапа 
йз trudnii, viru la o сазе 
şi Ántrebu se li ré lasă 
durmi. Cé mul/ére fogt-aü 
lor mata lu celý fetor, 
ma fetorii n'a ştiut che 
le-i mâia, ma mâia l'i-a 
cunoscut. Fetorii mes-aii 
în pât şi meráneu de cé 
păre şi durmit-aii. Doma- 
réía mergu chiă şi maia 
mes-aii cu Yel'í şi viru la 
о locânde. Cia foşt-aii un 
gospodin ee foăt-a, fesàáru. 


Soaera acelei femei (so- 
феї împăratului) serie fm- 
páratului că s'au născut 
doi şerpi. Şi împăratul 
primit-a scrisoarea si scrie 
că să stea (să rămână аза) 
aceă întâmplare până ce 
el ar veni acasă, Impá- 
ratul vine acasă după 
vre-o patrusprezece zile 
şi a aflat şerpii şi a fost 
trist. Femeia (sofia lui) a 
fugit (fugise) şi s'a dus 
la un sat, unde à rámas. 
Băieţii cu părul de aur 
au crescut la moara aceea 
şi stăpânul le-a dat nu- 
mele de „vodeniăţi“ (eei 
găsiți în apă). 

Şi într'o zi le dă el pâne 
şi băieţii pleacă departe 
(în colo). Când sunt obo- 
siti, vin la o casă şi fn- 
treabă dacă i-ar lăsă să 
doarmă, Aceă femeie a 
fost mama acelor băieţi, 
dar băieţii n'au știut că 
le e mama |lor], dar mama 
i-a cunoscut. Băieţii s'au 
dus în pat (s'au dus să se 
culce) şi mănâncă din aceă 
pâne şi au dormit. Dimi- 
neafa merg departe (plea- 
că) şi mama a mers cu ei 


www.dacoromanica.ro 


74 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


le 1% ăntr6be che dende-s. 
Е Yel zicu che dela more. 
E fesáru gané: „voi ăste 
a шел, їо ve cunosc pre 
per, eáre-s zlâtnii. Si voi 
Yet mie spure cum af ji- 
vit". elf а spus gi ie dát-a 
păre $1 tof mes-aü názat 
la more. Tesáru ántrebát- 
& lu gospodáru dila more 
ehe дерде аге tăşti fetor, 
E Ye gané che l-a verit 
cu casunu pre âpe. 


Ontrat mes-aü ám pa- 
latu lu fesáru, la lui mara, 
şi бо 'ntrebe: „се ti se 
véde, cire ré tire pure án 
easun gi tremâte ăntr'o 
аре?“ là gané che ré me- 
ritéï obisite fi. E tesáru 
zis-a: ,dunche ré tu me- 
ritéí obisite fi, c'ai mes 
fetorii cu periizlâtnii pure 
ăn casun“, 


C'a foşt ehYáro sramotit, 
ma fesaru 1-а otprostit 
şi a facut máre obét gi 


şi vin la un birt. Aici а 
fost un domn, ce a fost 
(се erà) împăratul. El îi 
întreabă că de unde-s, Si 
ei zic că dela moară, Şi 
împăratul zice: „voi sun- 
tei ai mei, eu vá cunosc 
pe păr, că e de aur. Şi 
voi fmi veţi spune cum 
aţi trăit“. Ei au spus şi 
el [le-] a dat pâne şi toti 
au mers îndărăt la moară. 
Impăratul a întrebat pe 
stăpânul  moarei că de 
unde are pe aceşti băieţi. 
Si el spune că i-au venit 
cu lada pe apă. 

Atunei au mers la pa- 
latul împăratului, la ma- 
ma lui, şi o întreabă: „се 
ţi se pare (ce crezi) [des- 
pre] cine te-ar pune într'o 
ladă şi te-ar trimete într'o 
apă(te-ar duce pe un râu)?“ 
Ea zice că [acela] ar me- 
rită să fie spânzurat. Şi 
împăratul a zis: „deci tu 
ai merită să fii spânzurată, 
că ai pus în ladă pe fe- 
ciorii [mei] cu părul de 
aur“, 

Pentru că [ea] a fost 
foarte rușinată, împăratul 
a iertat-o însă gi a făcut 


www.dacoromanica.ro 


ISTROROMÂNA 75 


veselle с'а fetorii afiat. 


masă mare şi veselie că n 
aflat pe feciorii lui. 


SĂRACUL ÍNTELEPT 


Ur om a verit din sf- 
mă cutră сазе, Énfurbà- 
tu-sa pre un gogpodin 
bogát. Tela gospodin àl 
ántrébe: ,te rogu spure-m: 
ăi čuda omir án sîmăń“? 
Tela siromáh lř-a odgo- 
vorit chenu ştie, che nu 1%:а, 
broiit. Pocle goșpodinu äl 
ántrébe che-Y bur sîmäńu; 
odgovoritl/i-asiromáhu che 
nu l-a poeusit. Goşpodinu 
s'a uredit, facut 1-а ur ba- 
timent (cl'amat l-a "n sud) 
şi foşt-a piseitu pre man- 
dat che áre za veri festa 
zi, ma ne ámna, ne fezdi, 
ni nereseuf ni neăncăţat, 
Siromahu s'a 'neáfat го 
şcorńę саге n'a vut de jos 
podlogu, c'un pitor iez- 
dit-à pre cápre. Verit-a 
la sud, potucit-a pre пзе 
şi vut-aà'n lepur án tor- 
bite eu sire. le ştiăut-a 
Caru čuda bre án sud. 
Potucit-a la use; dinuntru 


Unoma venit dela bâlciu 
acasă [si] s'a futálnit cu un 
domn bogat. Acel domn 
îl întreabă: „te rog spu- 
ne-mi: sunt mulţi oameni 
la bâlciu ?“ Acel sărac i-a 
răspuns că nu ştie, că 
nu i-a numărat. Atunci 
domnul îl întreabă dacă-i 
bun bâlciul; săracul i-a 
răspuns că nu l-a gustat. 
Domnul sa supărat [si] 
i-a făcut judecată (l-a che- 
mat la judecată) şi pe 
citaţie s'a scris cá el va 
veni în cutare zi [la ju- 
decatá], dar niei umblând 
(pe jos) niei călare, nici 
încălțat, niei neíncálfat, 
Săracul s'a tnešltfat cu o 
cizmă care nu aveă jos 
talpă [si] cu un picior a 
încălecat pe o capră. A 
venit la judecător, a bă- 
tut la use $1 a avut un 
iepure în traistă la el, 
El a ştiut că sunt mulţi 


www.dacoromanica.ro 


76 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Vi-a odgovorit che cire-ï 
fáre; Ye odgovorit-a: ,tela 
саге nu-i nuntru*. Íel Ya 
vál'e ănuntru ştiuut che-i 
tela hunţut fare. lelY а 
vale zis lu portuneru (ear- 
le-i la use) neca spuste bre- 
сії (с'а brecii tămna fost) 
neca-l restrjescu. Cănd a 
portuneru resel'is uşa lu 
brecii ргеїе, Ye paezvadit-a 
l'epuru din torbe, lasát 1-a, 
ерига seapat-a; brecii du- 
pă Ye. Vezut-o aŭ săndeţu 
din sud che-i căta ştut, 
zis-aü lu portuneru neca-l 
tráje án conobe (la can- 
tine) neca-li даїе bé din 
tote bătrile, samo ne din 
fa-igta care-i mai bur viru. 
Сапа sa siromáhu пер, 
üntrebat-a che neca-l't date 
şi din fa-igta Yuve-Y mal 
bur, portuneru l'-a zis che 
nu cutézę; siromahu mers-a 
la cep, rescepit-a cepu, hi- 
tit-a cepu maï largo č-a 
putut; viru din băčvă tocit 
s'a fâre; portuneru vreda 
cu jajetu'n seul/ía de băcvă 
neca nu mére viru fare 
din bă&vă. Siromahu lat-a 
tela bát di după uşe preste 
portuner; portuneru Yoh- 


câni la judecător, A bătut 
la ușe; dinăuntru l-a în- 
trebat că cine-i afară; el 
a răspuns: „acela care 
nu-i înăuntru“. Ei înă- 
untru (cei dinăuntru) în- 
dată au ştiut că e omul 
acela năsdrăvan afară. Ei 
îndată au spus portarului 
(саге e la use) să sloboadă 
cânii (că au fost răi cânii), 
ca să-l facă bucăţi. Când 
portarul a deschis cânilor 
ușa asupra lui, el (săra- 
cul) atunci a scos iepurele 
din traistă, l-a lăsat, ie- 
purele a scăpat (a sărit); 
cânii după el. A văzut 
judecătorul dela judecă- 
torie că el (săracul) e cam 
şiret [şi] a spus portarului 
să-l ducă în pivniţă (la 
cantină), să-i dea de băut 
din toate buţile, afară de 
aceea în care-i vin mai 
bun. Când (după ce) să- 
racul a băut bine, a între- 
bat că nu-i dă si din [bu- 
tea] aceea unde-i [vinul] 
mai bun; portarul i-a spus 
că nu cutează; săracul a 
mers la cep, a desfăcut 
сери, a deschis сери] eft 
a putut mai mult; vinul 


www.dacoromanica.ro 


ISTROROMÂNA 77 


chéït-a cănd l-a siromahu 
batut cu bătu; sándetu de- 
supra din eámere l'i-a vi- 
cheit neca-l bire báte. Si- 
romahu vut-a o capotine; 
vezut-a o cetărtă de carne 
pre elYuehe; lat-a cetărta 
de cârne şi üo pus după 
cerbice şi cu tela capotine 
s'a zágrnit şi cetărta fogt-a 
gréle; capotine üo zăgrnit 
песа săndeţu nu véde che 
porta cârna fare. le plec- 
nind-a mere fare, za scapâ 
chiă, Ántrebát l-a sándetu 
pre ocnă primit-a burá; 
siromâhu l-a odgovorit: 
„gospodine, mugáta hvale, 
de гёз şi un åt án aşă“, Te 
mers-a chíá. Acmoce por- 
tuneru căta с'а foşt vii, 
cum l-a siromâhu batut 
cu bătu, ie cu jâjetu ăn 
bătvă ţirut-a vavie neca 
viru nu fare mére. 


din cep a eșit afară; por- 
tarul îndată cu degetul în 
gaura bufei (a pus îndată 
degetul în gaura buţei) 
să nu meargă vinul afară 
din bute. Săracul a luat 
acel bát de după use asu- 
pra portarului (şi a dat 
în portar); portarul a stri- 
gat când săracul l-a bătut 
cu báful; judecătorul de 
deasupra din odaie i-a 
strigat să-l bată bine. Să- 
racul а avut o mantă; 
a văzut o ciosvârtă de 
carne întrun cârlig; а 
luat ciosvârta de carne și 
a pus-o după gât şi cu 
mantaua aceea sa acope- 
rit şi ciosvârta a fost grea; 
mantaua a acoperit-o (car- 
nea), ca să nu vadă că 
duce afară carnea. El ple- 
cându-se ca să iasă afară, 
să se ducă pe ei încolo, 
judecătorul l-a întrebat de 
pe fereastră dacă a primit 
ceva bun; săracul i-a răs- 
puns: „domnule, mulfu- 
mire frumoasă (îţi mul- 
tumese frumos), de aş aveà 
şi altădată aşă (cevà)". El 
s'a dus pe ci încolo. Acum 
(pe urmă) portarul cât a 


www.dacoromanica.ro 


78 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


mai trăit, da pš ce săracul 
l-a bătut cu bátul, a ţinut 
mereu degetul la bute să 
nu meargă afară (să nu 
curgă) vinul. 


www.dacoromanica.ro 


MEGLENITA 


www.dacoromanica.ro 


" . 


Frica végl'Á vina, 

Pringă useatu ardi și 
vérdili. 

Sătulu nu viruiaşti flá- 
mundu. 

Sondzili apu nu si fati. 

Zisu cu fatu nu-i una. 


Zuŭa ţi аці anu nu 
dufi. 


Că eriseui di tint. ani, 
tati si mama căţară să-ni 


zică că s'mi trimeatá $1 
mini la dascălu. 


Con АҮ ziţeaii di das- 
călu, Yo eáfam să plong, 
că mult ñúY ra frică di їе], 
cá ficiorili сагі si dufeaü 
spuneai că lia puni ăn 
fălăgă. 


65076 


Frica păzeşte via. 

Pe lângă [lemnul] uscat 
arde şi cel verde. 

Sătulul nu crede flă- 
mândului. 

Sângele apă nu se face. 

Zisa şi cu fapta nu-s 
tot una. 

Ce aduce ziua nu aduce 
anul. 


Când ereseui de cinci 
ani, tata şi mama înce- 
pură să-mi spună că mă 
vor trimete si pe mine la 
dascăl. 

Când îmi vorbiau de 
dascăl, eu începeam să 
plâng, că tare mi-era fri- 
că de el, căci băieţii care 
se duceau [la şcoală] spu- 
neau că-i pune în falangă. 


www.dacoromanica.ro 


82 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


Mama-ńï zitea că das- 
călu da năut gi sicher la 
minufilí ficior, ama їо 
nu vream să ud di їе]. 
Опа zuüá, ăni #651 mama 
unë turtă gărnaţă, ăni 
dărg şi căipănă сп дой 
tată şi ni li pusi 'n sieul/t 
ca s' mi ducă lu dascălu. 
Turta gărnaţă şi căigăna 
li vream, ama că-ńï zi- 
țeaŭ di dascălu plándzea m. 
Mi lọ mama "n bratá, cu 
sicul'ftu di guşă şi mi dusi 
la Lungu dascăl. 


Cá'ntraí сп mama "n 
seul', dascălu vea pus 
un ficior ăn fàlágá şi la 
bătea pristi picioari şi fi- 
eforu plăndzea. Căţai şi 
Yo să plong, şi dascălu la 
gripi ficioru din fàlágá 
şi-i dédi la mini un irmi- 
loe; ama Yo nu vrui să 
staü cola, că-ńï ra frică 
di Yel că bătea. 

Mi lọ mama napoi și 
nu vream să ud di das- 
călu; ama că vini tati, di 
frica lui mi duş, si-úY dédi 
dascălu ună Crufea-jută, 
şi mini nu mi bătea, că 
ram mic. Că zăcriscui, 


Mama-mi ziceă că das- 
călul dă năut şi zahăr bă- 
ietilor mici, dar eu nu 
vream să aud de el. Ín- 
tr'o zi, îmi făcu mama o 
(urtá де grâu, îmi găti si 
jumári eu două ouă si mi 
le puse în traistá, ca să 
má due la dasešl. Turta 
de grâu şi jumárile le vo- 
iam, dar când îmi vor- 
biau de dascál plángeam. 
Mă luă mama ín brațe, 
cu trăistuța [atirnatá] de 
gât și mă duse la dascălul 
Lungu. 

Când intrai cu mama 
în școală, dascălul pusese 
un băiat în falangă și-l 
băteă peste picioare, și 
băiatul plángeà. Incepui 
şi eu să plâng, şi dascălul 
dete drumul băiatului din 
falangă şi-mi dete mie un 
irmilie; dar eu nu vrui 
să rămân acolo, căci îmi 
eră frică de el că bătea. 

Mă luă mama înapoi 
şi nu voiam să aud de 
dascăl; dar când veni tata, 
de frica lui mă dusei, 
şi-mi dete dascălul o Cru- 
ce-ajulă, şi pe mine nu 
mă băteă, căci eram mic. 


www.dacoromanica.ro 


MEGLENITA 83 


ešto si mini з’ mi bată. Ïo, 
mişti or, fuzeam dila scu- 
Mío şi mi seundeam prin 
gărnişoară, 


Ună zuiiă, că uzg tati 
că nu ram la seul/íó, că 
mi cáto mi tălcig di ehtü- 
téc şi din tea zuüá nu 
prizig lantá oará cá nu 
mi due la seul/íó. 

Crufea-jutá, alfa, vita, 
ăi ănvițai di rost. Nisti 
ficior căntai ăn filadá, 
nigti ăn mai măcieati сог}. 
Cătilin, cătilin, mi 'nvitat 
şi Yo să cont ăn filadà, 
ama nu ştiiam ţi zie, că 
гай gártest. 

Dupu Lungu dascăl 
vini Dimopulos, ară dupu 
iel la pusiră Peia. Peia 
mult na bătea cu tuíaga 
pristi monă şi "n zinucl/í 
na punea, că nu ştiiam 
cum si zic ea cum noi 
lafurli din саги. 


Án lu Peña zmüš vini 
la seulíh un mari das- 
căl, ti-l'Í ra numea Vai- 
vant, şi Yel na sculto la 
căntarea, ama că na 'n- 
triba eum si zifi tista 


Când mai crescui, începi 
şi pe mine să mă bată. 
Eu, uneori, fugiam dela 
şcoală şi má ascundeam 
prin porumb. 

Într'o zi, când auzi tata 
că nu eram la şcoală, cum 
mă prinse má stâlci în bă- 
taie, şi din ziua aceea nu 
mai zisei ultădată că nu 
mă duc la şcoală. 

Crucea-ajută, alfa, vita 
le învăţai pe de rost. Unii 
băieţi cetiau într'o cártici- 
că, alții în cărţi mai mari. 
Încet, încet, inv&tai şi eu 
să cetese în cărticică, dar 
nu ştiam ce spun, căci 
erau grecești. 

După dascălul Lungu 
a venit Dimopulos, iar 
după el l-au pus pe Peia. 
Peia tare ne băteă cu bă- 
tul peste mână şi ne pu- 
neă în genunchi, căci nu 
ştiam cum să spun ca noi 
(în limba noastră) vorbele 
din carte. 

In timpul lui Peia a 
venit la şcoală un mare 
dascăl, care se numia Vai- 
gant, şi el ne ascultă la 
cetire, dar când ne întrebă 
cum se zice cutare vorbă 


www.dacoromanica.ro 


84 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


laf pri noastră limbă, nu 
ştiiam 84-11 spunim. 

La fuzirea din cătun, 
Vaigant la zis-aü la nişti 
mos cá „io z’ va trimet un 
dascăl să vă lia 'nveatá fi- 
etoril/í pri voastră limbă“. 
Pristi eotva meg vini án 
LHumniţă un dascăl din 
Bitulia şi-li 1а numea 
Mihail Nica. El lia 'n- 
vifa ficiorili pri limbă, 
Tati, că uzo că pri lim- 
bă 'nveaţă án L/iumniţă, 
mi dusi gi mini cola. Pri- 
ma-i dédi tista dascăl 
un abecedar de Atana- 
sescu gi 'n dóü, trei zoli 
mi 'nviţai să cont án abe- 
cedar, si téli ti li cántam 
li'ntilizeam ţi zic. Nu гай 
máneoasi ca gártéstli. 


Lantili cátuni cá uzo- 
ră că ari gi tor dascăl 
fi lia pot ănviţari ficio- 
ral: ea pri noastră limbă, 
firurá şi iali dascăli din 
Bitulia, dila Margarit. 
Margarit trimési án toati 
cătunili din Meglin das- 
căli, ama di tuntea vlá- 
ditilY gărţeşt cáfará s’ li 


pe limba noastrá, nu stiam 
sá-i spunem. 

La plecarea lui din 
sat, Vaigant a spus la 
nişte bătrâni „că eu o să 
vă trimet un dascăl să 
vă înveţe copiii pe limba 
voastră“. Peste câteva luni 
veni în Liumniţa un das- 
căl din Bitolia şi-i eră 
numele Mihail Nica. El 
învăţă pe copii pe limba 
(lor). Tata, când auzi că 
pe limba [noastră] [se] 
învaţă ín Liumnifa, má 
duse gi pe mine acolo. 
Mai întâiu îmi dete acest 
dascăl un abecedar de 
Atanasescu, gi in două, 
trei zile învățai să cetese 
în abecedar, şi cele ce ce- 
tiam le înţelegeam ce fn- 
semnează. Nu erau grele 
ca cele greceşti. 

Celelalte sate când au- 
ziră că sunt şi atari das- 
căli ce pot învăţă pe copii 
ca pe limba noastră, ce- 
rură şi ele dascăli din 
Bitolia, dela [Apostol] 
Mărgărit. Mărgărit tri- 
mese în toate satele din 
Meglen dascăli, dar de 
atunci vládieii greci în- 


www.dacoromanica.ro 


MEGLENITA 85 


pizmească cătunili noastri 
din Meglin. 


Ап veclíü văcgt, cari 
cătunean ştiia mai bun să 
psălească la biséricá, tela 
la punea cátunu dascál. 

La їе] ăl'i plătea pitru- 
pu patru, tinf liri ăn an şi 
máncarea din cátun. Fi- 
cïoril la láfaü pri urdini 
dascălu di la gusteaü. Сагі 
di cari la prigtitaü cu 
mai bună măncari, ca să 
la 'nveaţă mai bun. 

Їеіт Ита "nvitaü feforilt 
gárfésti: Oruţea-Jută, al- 
Ја, vita. Á nvitaü şi'n Psal- 
tir, Iftic gi'n Marea carti. 
Cari-ii scutea Marea Carti 
si fáfea popă. 


Un ficior c&-ü sentea ună 
carti, la fáteaü „acşios“, 
Mari bueuril/fá ra pri mu- 
mă-sa şi tată-su lu ficioru 
ti si fátea acşios. Tea zuüá 
уеай measă că la nuntă, 
Dascălu cu ficiorili si 
duţeaii tot la ruetoe Ja fi- 
cioru ti la fáteaü acşios si 
di că la ardicaii di trei 


cepură să pizmueascá sa- 
tele noastre din Meglen. 


În vremea veche, care 
sătean ştia mai bine să 
cânte la biserică, pe acela 
îl puneă satul dascăl, 

Lui îi plătiă epitropul 
patru, cinci lire pe an şi 
mâncarea din sat. Copiii 
luau pe rând dascălul de-l 
ospătau. Care mai de care 
îl întâmpină cu mâncare 
mai bună, ca să-l înveţe 
mai bine. 

Ei învățau pe copii gre- 
ceşte: Стисеа-ајиїй, alfa, 
vita. Ínvátau şi în Psal- 
tire, Octoih şi în Cartea 
cea mare (Evanghelie). 
Cine isprăvia Cartea cea 
mare se făceă popă. 

Un copil când isprávià o 
carte, îl făceau „vrednic“, 
Mare bucurie era pe ma- 
ma $1 pe tata copilului 
care se făceă, vrednic. În 
ziua aceea aveau masă са 
la nuntă. Dascălui eu co- 
piii se duceau toţi la 
prânz la copilul pe care-l 
făceau vrednic, și după 


www.dacoromanica.ro 


86 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


or pri шолї gi ziţeaii „ac- 
5108, acşios, aegios", sádeaü 
la siniă să si gustească. 
La fuzirea, la dárutaü 
dascălu cu cYárop si tof 
priun si dufeaü ară la 
вешто. Si la duţirea şi Ја 
fuzirea căntaii cgntifi. 


Tela dascăli l'ía 'nvi- 
{ай ficioril di biserică, 
ama nu 'nfilizeaü (i zic. 
Sáldi căntaii án eurron, di 
că moară la mirdzea gu- 
ra. Án tela văegt si po- 
pilY гай seomp. Un popă 
la trei, patru cătuni fátea 
izmet. Án Past, că-i scu- 
tea liturghia Án lu! cătun, 
áü lăia cuminicătura şi cu 
nafra gi si dufea ăn lan- 
tili cátuni s' lia euminicá 
erigtiüil/f. 


Micu, ca să proachiă 
dóü săptămgni ăntru an, 
trubuiaşti să-l si da pu- 
gacia din an. Di an, ali 
si faţi Ya joia, ia lunia, 
dimneaţa-ta.Ăncă mănicat 
fati mumă-sa mai multi 
poli grángf, li undzi pri 


ce-l ridicau de trei ori pe 
máni şi ziceau „vrednic, 
vrednic, vrednic“, sedeau 
la masă și se ospătau. La 
plecare, dăruiau dascălul 
eu ciorapi şi toţi împreună 
se duceau iar la școală. 
Şi la dus şi la întors cân- 
tau cântece, 

Acei dascăli învățau pe 
copii de ale biserieii, dar 
[copiii] nu înțelegeau ce 
spun. Numai cetiau re- 
pede, de le mergeà gura 
ca moara. Ín vremea aceea 
şi popii erau rari. Un 
popă la trei, patru sate 
făceă slujbă. La Paşti, 
după ce isprăviă liturghia 
în satul lui, luă cumine- 
cătura si anafura şi se 
duceă în celelalte sate să 
împărtășească pe creştini. 


Copilului, când se apro- 
pie două săptămâni până 
la un an, trebue să i se 
dea pogacea de an. De 
un ар, i se face ori joia 
ori lunia, dimineaţa. Incă 
pe mânecate (des de dimi- 
neaţă) face mamá-sa mai 


www.dacoromanica.ro 


MEGLENITA 87 


disupru diari, li răs- 
frondzi án mai multi eu- 
mati, li puni ăn ună mésá 
nóŭ, puni şi ună virdétá "n 
nuntru. si ispriminégti bun 
şi ziţi: ,na-vá unéeicut 
pugaciă din an lu æ“. Si 
lumea а1 zic la ea: ,sá-t 
і ghiü, sá-t eréscá mari“. 


Di că si da pri la toati 
casili, aü puni sinia si 
si 'nsorñ Чо} tela din 
casă. Napenm lé si di 
toati alaturli ti ari un du- 
machin ăn casă, ca: gian- 
баіо di agru, fust, ala- 
tur di război, carti, can- 
tar, foarfiţ, chïési, sapă, 
teslă, uglindală, chiaptin, 
ac, chite& şi lanti. Şi li 
pun toati pri siniă, ati la 
pun si mieu lăngă lucri 
pri siniă. 

Și şa si zifi că di {е 
lucru prima să si саў, 
ftari zănălat să aibă, con 
să crâscă: maistur, acu 16 
teslá, etc. 


Dupu fea li mut lu- 


multe páni de gráu, le 
unge pe deasupra cu mie- 
re, le fránge fn mai multe 
bucăţi, le pune pe o faţă 
de masă nouă, pune si 
nişte verdeţuri înăuntru, 
se premeneste bine (fru- 
mos) şi zice: ,na-vá pu- 
ţină pogace de an lui z“, 
Si lumea її zice ei: „să-ţi 
fie viu (să trăească), să-ţi 
crească mare“, 

După ce dă pe la toate 
casele, pune masa și se 
ingirá toți eei din casă, 
Apoi ia şi din toate unel- 
tele ce are un gospodar 
în casă, ca: unelte de câmp, 
cârlige de îinpletit, unelte 
de războiu, carte, cântar, 
foarfeci, pungă, sapă, tes- 
lă, oglindă, pieptene, ac, 
buchet de flori si altele. 
Si le pun pe toate pe 
masă, apoi pun şi pe eo- 
pil lângă lucruri pe masă. 

Si astfel se zice că de 
ce lucru se apucă mai 
întâiu (pe ee lucru pune 
mâna mai întâiu), atare 
meșteşug o să aibă când 
o să crească: tâmplar, dacă 
ia tesla, etc. 

După aceea mută lu- 


www.dacoromanica.ro 


88 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


erili di pri siniă si-ü pun 
pugacia di rucigs tot 
priună cu Yel. 


Domnu la darg teru și 
pimintu án sasi zgli. 

An prima zuüá Dom- 
nu-ü darg vidéla şi-ii dis- 
pšrto vidéla di antunérie 
şi si fési zuüá gi noapti. 

La dóüli 201 Domnu 
la darg teru. 

La trea zi Domnu la 
dispárfo useatu di apu si 
lia pusi numea la pi- 
mint, Yundi sod oamińil“, 
vitili, poñilí, Yerburli şi 
toati ehitehili; ară adu- 
nărli lu api: mor, ăn 
cari sa pegtil' si rafili. 

La patruli zgli la darg 
soarli, luna, stélili: soarli, 
ca să na sfitâscă si să na 
anealzéseá zuiia, ară luna 
şi stélili, ca să s(téscá 
noaptea. 

La ойі zgli Domnu 
darg pestili te plivátes 
ăn apu. 

Ап şasea zuită Domnu 
darg vitili toati şi divu- 
йір; ăn fésta zuŭă 10 


erurile de pe masă şi pun 
pogaeea şi pránzese toți 
împreupă cu el. 


Domnul făcu cerul şi 
pământul în șase zile. 

In prima zi Domnul fácà 
lumina şi o despărţi #и- 
mina de întunerec şi se 
făcu ziuă şi noapte. 

A doua zi Domnul fácà 
cerul, 

A treia zi Domnul des- 
părți uscatul de apă şi 
i-au pus nume pământului. 
unde şed oamenii, vitele, 
pomii, ierburile şi toate 
florile; iară adunările ape- 
lor [le-a nunit] mări, în 
care sunt peştii şi rațele. 

A patra zi făcu soarele, 
luna, stelele: soarele, са 
să lumineze şi să încăl- 
zească ziua, iar luna şi 
stelele, ca să lumineze 
noaptea. 

A cincea zi Domnul 
fácü peştii ее plutese (în- 
noatü) în apă. 

In a şasea zi Domnul 
făcu toate vitele şi fiarele; 
în ziua aceasta Domnul 


www.dacoromanica.ro 


MEGLENITA 89 


Domnu ţară, la daro si 
üomu direp lica lul şi Іа 
]usi numea Adam. 


Ca vizu Domnu c& lu 
üomu lï ăi urgt să i& sin- 
gur, eon durmia Adam, 
lg ună din coastili lui 
şi-u daro Eva şi li-u déli 
ca sot la Adam. 


Napeum la blagusluvi 
şi Ia zisi: „eréştiț gi it 
юш si puvilifi-la pi- 
mintu cu tot {е si află 
pri Yel“. 

Ară ăn şaptea zuŭă ră- 
puso Domnu. Demte sasi 
zgli să sirbim şi zuüa di 
şapti, demée duminica-ü 
sfiti, sa na dufim la bi- 
Séricá şi să {арш buni 
lucri. 


luă pământ, făcu şi pe 
om după faţa (după chi- 
pul și asemănarea) lui şi-i 
puse numele Adam. 

Când vázü Domnul că 
omului îi e urit să fie 
singur, pe când dormiă 
Adam, luă una din coas- 
tele lui şi o făcu pe Eva 
şi o dete са tovaráge lui 
Adam. 

Apoi îi blagoslovi şi le 
zise: ,eregteti şi fiţi multi 
şi stăpâniţi-l pământul cu 
tot ce se află pe el“. 

lară în a şaptea zi se 
odihni Domnul. Adică 
şase zile să lucrăm si ziua 
a șaptea, adică dumineca, 
o sfinţi, să ne ducem la 
biserică şi să facem lu- 
ceruri bune. 


www.dacoromanica.ro 


AROMÁNA 


www.dacoromanica.ro 


Adună cînd hii tinir, 
vaï cînd augesti. 

Ahtari cap, ahtari 
minti. 

Alavdă-mi gură, că ti 
bat. . 

Alghina ari s 
gi híari. 

Alíurea dai s'al'iurea 
ereapá. 

Te-adute oara nu adute 
anlu. 

Apa treafe, arina arí- 
mine. 

De afoará aros, dină- 
untru yirminos. 

Calu bun z'vindi dit 
ahuri. 

Chicută di chicută s' 
faji bară mari. 

Chiatra fe s'arucuteaşti 
mugel/fu no-aeafá. 


' fifari, агі 


Cas bun tu foali di сірі. 


Adună când eşti tânăr, 
să ai când imbátránesti. 
Aşă cap, aşă minte. 


Laudá-mágurá,cá te bat. 


Albina are şi miere, are 
şi fiere. 

Aiurea dai şi aiurea 
crapă. 

Ce aduce ceasul nu a- 
duce anul. 

Apa trece, nisipul ră- 
mâne. 

Dinafară roşu, dinăun- 
tru viermănos. 

Calul bun se vinde din 
grajd. 

Picătură cu picătură se 
face lae mare. 

Piatra ce se rostogo- 
leste nu prinde mușchiu 
(muşehiul nu o prinde). 

Brânză bună în burduf 
de cáne. 


www.dacoromanica.ro 


94 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Cinili te-alatrá nu mí- 
м 
scá. 


Cindu iram fičoru ficu, 
párintál а fei mi pitri- 
cură la зеш. Seulíolu 
ira tu measea di hoará, si 
aclofe ira dasealu grecu 
şi n'anvifa gráteagte. Năs 
ná деа zboară ş noi 
nu-l acăchiseam, $ nás 
n'agudea ešte nu-l acáchi- 
sim ţi nă dzíte, ş' ой dzi- 
tea Vlahii ksilupinachea. 
Noi, márasl/í, iram cu nás 
ea mutlu eu hutlu. Agite 
u trieuf niscinf ani. Dup’ 
aistă avdzim ună dzuă 
că vine 'n hoara noastră 
А ризёд]ї şi spunea c'adusi 
vivlif aruminesti $ li da 
batihavà. Atumtea noi la 
scul'fóaveam G rámátichita 
al 9eofilu şi aveam Ало, 
Ae'mete, Aeízet, gi nu pu- 
team s' cunoagtim tiva di 
aiste zboară şi toată taxia 
noastră nă vătămă multu 
dasealu a nostru, şi s' cli- 
ma Costantinidi. Noi, cfr- 
tiff di vătămarea ti пй 
feaje, ná zburám tot fi- 


Cânele care latră nu 
mușcă. 


Când eram băiat mic, 
părinţii mei má trimeserá 
la şcoală. Şcoala eră în 
mijlocul satului, şi acolo 
eră dascăl grec şi ne în- 
văţă, grecește. Dànsul ne 
spuneă vorbe şi noi nu-l 
pricepeam şi dânsul ne 
băteă de ce nu pricepem 
ce ne spune, şi ne ziceà 
Români capete-de-lemn. 
Noi, sărmanii, eram cu 
dânsul ca mutul cu nebu- 
nul. Ásà trecură câţiva 
ani. După aceea auzirăm 
într'o zi с'а venit în satul 
nostru Apostol [Mărgărit] 
51 se spuneă că a adus 
cărți românești şi că le 
dă gratis. Atunci noi la 
școală aveam Gramatica 
lui Theofil şi aveam Ато, 
Asimetc, Ает, şi nu pu- 
team înţelege nimic din 
aceste cuvinte şi toată 
clasa noastră o trudi rău 
dascălul nostru, care se che- 
mă Constantinidi. Noi, su- 
párati de сатпа ce ne fácü 


www.dacoromanica.ro 


AROMÂNA 95 


Фог di tu taxie că ti 
príndzu s nu ná dutim la 
seul/ió, ma s' n'adunăm tot 
la Rangu $1 2 videm ti 
va s fatim cu aistu das- 
eal, ți năs nă dziţe ş' noi 
nu-l acăchisim. După {е 
prándzim j' după zborlu 
fe-aveam, n'aduním tof 
pán' t' un la Rungu şi acld 
acățăm в’ ná plindzim ha- 
lea eum va з’ fafim cu 
aistu om. Leii, са cama 
mare, là dziş a ficorlor: 
„vreţ s’ mi aseultat mine 
tía vascăpăm di năs? Ïo 
avăzii cá yine Apustăli 
al Margarit în hoară j'va 
т digcl'idá ș'năs sculid j'va 
n'anveaţă gràmate arumí- 
neaști, va ná даз сёге ba- 
tihavà fără paradz^. S'tot 
fičorlľ idea mea o-aflará 
ti bună gi, fără tía s'ná 
minduim eama multu, n& 
seulám dináoará tof şi nă 
dusim acasă la Apustóli. 
Їей, cari iramu "n eap, îVi 
dzig „bună dzua“ g'násu 
ná-u turnă şi па dzíse 
»Ehine vinit. E, ți căf- 
tat, fióorl/f a hei ?* Teu tlt 
dzíg: ,avdzim că tine vinig 
ta z’ disfat seul/íó aoà tu 


[dascălul], ne vorbirăm toţi 
băieţii din clasă ca după 
prânz să nu ne ducem la 
şcoală, ci să ne adunăm 
toţi la Rungu si să vedem 
ce o să facem cu acest 
dascăl, care ne vorbește şi 
noi nu-l pricepem. După 
ce prânzirăm şi după vor- 
ba ce o aveam, ne adu- 
narăm toți până la unul 
la Rungu şi acolo înce- 
purăm să ne plângem ha- 
lul şi cum să facem cu 
acest om. Eu, ca mai mare, 
le zisei băieţilor: „vreţi 
să mă ascultați pe mine 
ca să scăpăm de dânsul? 
Eu am auzit că a venit 
Apostol Mărgărit în sat 
şi o să deschidă si el o 
şcoală şi o să ne înveţe 
slove românești şi o să ne 
dea şi cărţile gratis fără 
parale“. Şi toţi băieţii gă- 
siră ideea mea bună şi, 
fără ca să ne mai gândim 
mult, ne seularám toți de- 
odată si ne duserăm acasă 
la Apostol. Eu, care eram 
în сар, îi zisei „bună 
ziua,“ iar dânsul ne-o îna- 
poiă şi ne zise: „bine aţi 
venit! Ei, ce poftiti, bă- 


www.dacoromanica.ro 


95 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


hoara noastră, seul5 aru- 
míneseu, că noi afeà $i 
n'anveatá dasealu grátescu 
nu putem s' lu eunoastim, 
că nu ştim grăţeaşte. Te- 
afeà şi пої vinim аоаје са 
s'n'anvet arumîneaşte şnu 
gráfeagte^. — „Ghini! ma 
singuri vinit voi ?*— , Tati 
fe vinim пої, cá па deade 
sin, Aetzetc, ti vărnu di 
пої nu putum ta s'u dzi- 
tim, te-aţeă nă vătămă 
multu şi noi altă oară nu 
nä dutim la seul'folu afel, ti 
va z' vinim la tine s'n'anvet 
arumíneagte.^ — „Ghine! 
ma să 'ntrebaf si părinţii 
cá vinetu aoatea."—, V a-l' 
"ntribám, ma şi părinţii a 
noștri voru z'vinim la tine 
ta s’ ne-anvef gramate aru- 
míneagti."—, E, xnacá “aste 
asite, şădeţ îm pade, cá va 
vá daŭ cíte-uná carte aru- 
máíneaseá, Abecedaru* . Noi 
şidzum tot im pade şi aş- 
tiptam eu nearávdare сїп- 
du di cîndu s'n'aducá cár- 
tile, s'ma le-aduse; deade 
la eafe-un cîte ună, sí 
cărţile afeale ira agi: giu- 
mitiţ arumîneaşte, şi giu- 
mitit gráteaste. Мої ma 


leti?“ Eu її zisei: „am 
auzit că ai venit s& des- 
chizi şcoală în satul nos- 
tru, şcoală românească, 
căci noi aceea, ce ne în- 
vatš dascălul grec nu pu- 
tem pricepe, căci nu ştim 
grecește. De aceea şi noi 
am venit aici ca să ne 
înveţi româneşte, iar nu 
grecește“. — „Bine! dar 
singuri aţi venit ?" — „Iată 
de ce am venit, că ne-a 
dat AÀsizo, ілес pe саге 
nici unul din noi nu le-am 
putut zice şi de aceea 
ne-a trudit mult şi noi altă- 
dată nu ne mai ducem la 
şcoala aceea, ci vom veni 
la tine să ne înveţi romá- 
neşte“. — „Bine, dar să 
întrebaţi pe părinţi ca să 
veniţi aic;*. — „Li vom în- 
treba, dar şi părinţii noş- 
tri voese să venim la tine 
ca să ne înveţi slove ro- 
mâneşti“. „Ei, dacă este 
аза, sedefi Jos, c'am să vă 
dau câte-o carte româ- 
nească, Abecedarul“. Noi 
şezurăm toţi jos şi astep- 
tam cu nerăbdare să ne 
aducă cărțile, şi când le 
aduse dete fiecăruia câte 


www.dacoromanica.ro 


AROMANA 97 


li lităm cărţile tu mînă 
$i ná spusa di li disfeatim 
еа "n eap, tu aluursit' ali 
carte, şi nà spusă agi: „A 
e arumînească, alfa aste 
erafeascá, aistá e b, aistă 
e ó...“ Si tu ună dzuă 
pană seara anvițăm AB 
toată şi acățăm să vghi- 
văsim. Şi H haraüa ira 
ti noi atumțea că iti vghi- 
váseam li cunușteam toate. 
S'a treia dzi ná deade 
dasealu a nostru „Istoria 
biblică“ su xighisim de-a- 
rumíneagte tu gršteaste 
agi: „Dumnezeu a creat 
cerul şi pămîntul... sară 'n 
gráteagte: ô Üsbç Exrtoe 
thy obpavby KAL THY үўу...“ 
şi din сар pănă 'n coadă 
u xighisim tută „Istoria bi- 
blică“. Їаг cîndu пй aflam 
cu йёогї dila seulholu 
grátescu, lă dzíteam zboa- 
ră grüfesti şi nás nu ştia 
te va dzîcă ateale zboară 
pe-arumíneagte, iară noi 
iram fudul'í, cá ştiam 
multu cama ghine di năș 
gršteaste ș că nág anvita 
mag gráfeaste. Т’ un an 
di dzile anvifám Grama- 
tica di Stelescu, Geografia 


65076 


una. Si cártile acelea erau 
ash: jumatate româneşte 
şi jumătate grecește. Noi 
luarăm cărţile în mână şi 
el ne spuse să le deschi- 
dem ia la inceput, în capul 
cărții, şi ne spuse agà: „А 
e românesc, alfa e gre- 
cese; &' esta e b, acesta 
e vila...“ Şi într'o zi până 
seara învăţarăm AB (al- 
fabetul) tot şi începurăm 
să cetim. Si ee bucurie 
eră pe noi atunci că ori- 
ce cetiam prieepeam tot. 
Şi a treia zi ne dete das- 
călul nostru „Istoria bi- 
blică“ şi o traduserám din 
româneşte în grecește аза: 
„Dumnezeu a creat cerul 
şi pământul... iar în gfe- 
ceşte agà: б Өєйс Éxttoe 
thy oopavóy xal ту yiv...“ 
şi dela un capat până la 
celălalt traduseraim toată 
„Istoria biblică“. Jar când 
ne aflam cu băieţii dela 
şcoala grecească, le spn- 
neam cuvinte grecești şi 
ei nu ştian ce însemneaza 
acele vorbe pe româneşte, 
iar noi eram mândri că 
ştiam mult mai bine decât 
ei grecește, ре când ei 


www.dacoromanica.ro 


98 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


di Gorjan si Aritmetica 
di Pop, şi agite puteam 
multu ghine ta s' lugursim 
tot te aveam ananghe, 
ară fecorl' dila seul'iolu 
gráfescu nu ştia de-afeale 
lucri hiet. 


Cintielu a puntil'et 
di Narta 


S' era trei masturi alávdaf, 


S' amintreil'í $ era frat; 
Pi masturie mult înviţaţ 
S' amintreil'f era 'nsurat. 
Di multu masturi fi era 
La tof numa li s'avdzea. 


Cite luere greale era 
ЕІ putea di le adára. 
Un om vine 1-1% climă, 
Cá amiráulu lá strigă. 


Š' închisiră dipreuná 
Tutá noaptea imna pi luná 


L'amiráulu s' inel'inará 


învățau numai greceste. 
Intr'un an de zile ínvá- 
tarám Gramatica lui Ste- 
leseu, Geografia lui Gor- 
jan şi Aritmetica lui Pop, 
şi aşă puteam mult mai 
bine să socotim tot de ce 
aveam nevoie, iar băieţii 
dela şcoala grecească nu 
ştiau de acele lucruri ni- 
тіс. 


Cântecul podului de ре 
Arta 


Erau trei meşteri láudati 
(renumiţi) 
Și toţi trei erau fraţi; 
In mestesug foarte pricepuţi 
Şi toti trei erau însuraţi. 
De foarte meşteri ce erau 
Numele lor eră auzit (cunos- 
cut) de toţi. 
Oricâte lucruri grele erau 
Ei puteau să le facă. 
Un om veni să-i cheme, 
Că împăratul întrebă de ei 
(strigă după ei). 
Şi porniră împreună 
Toată noaptea să meargă pe 
lună. 
Dinaintea împăratului se în- 
chinară 


www.dacoromanica.ro 


AROMÁNA 99 


S' eu dor mare-l intrebará: 


— Ti ursegti dila noi? 
Noi him oamenii scl/íai а tăi? 


Mine am avdzită di voi 
Că hit masturi mult arăi. 
Dila mine ţi căftaţ 
Punte'n Narta s' йї-о adárat? 


' fil-o adăraţ, 


Ma s' nu putet s 
Să stit că уії nu ascăpaţ. 
— Doamne, te pálácársim 
Trei dzile s’ nš minduim*. 


După ti s' se minduirá 
L'amiráulu apándisirá: 

— Punte aistá s'o adărăm 
Şapte añY ehíeró căftăm. 


Ту s' hibá și з’ lipsească 


Amiril/ía з’ hárgufascá. 
Noi selfiai a tăi ti him, 
Dao zboará va sá-z' grim: 
S' nu nă alas ta s' n& jilim 
Tu хеапе aistă ţi him; 


Fumealile vrem s' le adufem, 
Pi ningá noi s' ná le avem. 
— Tute aiste ți cáftat 
Mine vă le dai cu &urat. 
Punte sănătoasă vor, 


Si-l întrebară eu dor mare 
[de a sti de ce îi chiamă): 
— Ce doreşti dela noi? 
Noi suntem oameni supuşi 
(slugi) ţie ? 
— Eu am auzit de voi 
Că sunteţi meşteri năsdrăvani. 
Ce cereti dela mine 
Ca să-mi faceţi un pod peste 
Arta ? 
Dar dacă nu puteţi să mi-l 
faceţi, 
Să ştiţi că nu scăpaţi vii. 
— Stăpâne, te rugăm 
Trei zile să ne gândim (să 
chibzuim)“. 
După ce se gândiră 
Impăratului răspunseră: 
— Podul acesta ca să-l facem 
Şapte ani vreme (termen) 
cerem. 
Orice ar fi şi ar lipsi (orice 
ne-ar trebui) 
Împărăţia să ne dea. 
Noi slugi ale tale ce suntem 
Două vorbe o să-ți grăim: 
Să nu ne lagi să ne jelim 
In streinătatea aceasta unde 
suntem; 
Familiile vrem să le aducem, 
Ca să le avem pe lângă noi. 
— Toate acestea ce ceruráfi 
Eu vi le dau cu jurământ. 
Pod trainic vreau, 


www.dacoromanica.ro 


100 
Cá vă talYu treilY ea ої“. 


Si sculară $ amintreili, 

Z dusiră 8 lia a lor fumeal/t. 
Fumeal'ile era di Ninta, 
Le liiară, le dusiră Narta; 
Fumealile era dit munte, 
Le dusirá Narta la punte. 
S' ahiurhiră di lucra, 
Loelu a puntil'ei îndredzea, 


9emeal'ile le săpa, 
Chieturile le arádápsea. 
Tutš dzua ti lucra 
Apa noaptea l-o neca. 
Şase ani mas se curma 


Š' puntea nu lš s'adara. 
Mas şedea şi s' minduia 
S' en läcrăńï lay plindzea, 
Că chierolu s'apruchia 

S' puntea nu 14 s'adára. 


Una dzuă, dimineaţa, 
Ma marele, cînd is la faţa, 


Iu s primna pi tu ubor 
Vidzu ,pulilu azburător“. 
Раша, acló Yu-s azbura, 
Pi lumăchi зі discurma, 

Pi ma marele mag muntrea 


Y eu dor mare piridea 
S' a ma marelui 1/1 dzífea: 


ANTOLOGIE DIALECTALA 


Că altfel vá tai pe toti trei 
ea pe niste oi". 
Se pornirá toţi trei, 
Se duseră să ia familiile lor. 
Familiile erau din Nínta, 
Le luară, le duseră la Arta; 
Familiile erau dela munte, 
Le duseră la Arta la pod. 
Si începură a luerà, 
Locul podului îl pregátiau 
(îl alegeau) 
Temeliile le săpau, 
Pietrele le înşirau. 
Toată ziua ce lucrau 
Apa noaptea înnecă. 
Şase ani mai că se împli- 
niau 
Şi podul nu se faceà. 
Tot şedeau şi se gándiau 
Şi eu lacrimi negre plângeau, 
Că vremea se apropiă 
Şi podul nu se făceă. 


Intr'o zi, de dimineaţa, 

Mai-marele [meșterilor], după 
ce se spălă pe față, 

Unde se plimbă prin curte 

Văzi „pasărea sburătoare“. 

Pasărea, acolo după ce sbură. 

Pe crengi se odihnià, 

Spre mai-marele mereu se 

uită 
Şi eu dor mare ciripià 
Şi mai-magelui îi spuneà: 


www.dacoromanica.ro 


AROMÁNA 


„Ma шаге, з’ nu vă jilif, 
Ama z’ vref lucru s’ lu bitisit, 
A ñieluY frate nveasta зо luat 
Tu 9emeal'e зо bšgat. 

N уіе, n yle s'o învăliţ, 
Jale şi nilă 5 nu muntrif*. 
Ma marele cînd o audzea 
Pulilu aistu fi-M dzítea 
Ditu hieate suschiră, 

Inima li si dinică, 

Di inult ti avea mare dor 


Pi afea cama fici nor. 


Năsă-ş avea un fieu nat, 
Рі citoară nimprustat. 


Di mă-sa nu si dispărţea, 
Costantin £s lu clima. 
Ma marele ş' si minduía 
Si mult агай flf yinea. 


Tu mardzine si mindui 
Ca Dumnidzáu agi ursi: 
Punte aistă ta să s' adará, 


Lipsea nor ma fică s’ moară, 


Áeas atumtea dimăndă, 


101 


»lu, mai-marele, sa nu te 
întristezi, 
Că dacă vrei să ispraviţi lu- 
еги] 
[Trebue] să luaţi pe soţia 
fratelui mai mie 
Si во puneţi (s'o zidiţi) la 
temelie. 
In grabă, în grabă s'o aco- 
periti, 
De jale si milă să nu ţineţi 
samă“, 
Mai-marele când auziă 
Pasărea aceasta ce-i spuneă, 
Din ficafi suspiná, 
Inima i se sfágió, 
De durere mare ce simfià 
Pentru aceà eea mai mica 
euinnata. 
Ea aveà un copil mie, 
Neridieat încă pe picioare (ce 
nu puteă umblă). 
De mama lui nu se despărţiă, 
Constantin se chemă. 
Mai-marele se tot gîndiă 
Ñi multă durere (mult rau) 
îi venià. 
La sfârşit se gândi 
Că Dumnezeu аза а hotărit: 
Podul ca să se facă (să se 
ispráveascá) 
Trebuià eumnata mai micá 
să moară. 
Acasa atuncea trimese vorbă, 


www.dacoromanica.ro 


102 
Prîndzu bun l& s'adară, 
Nor ma nică să в îndreagă, 


Príndzu cu năsă să з pitreacá, 
Ma marele ţi dimăndă 

Nor ma fică-l ascultă. 
Costantinlu-ş lu sculă 

Diu durnea 8-1 dişteptă. 
Di ţiţă 19 lu sutură 

S' năpoi pi somnu lu băgă; 
S'adără, s'armátusi, 


La punte s z' ducă închisi. 
Cu mare harao era 
Príndzu cîndu-ș lu dufea. 
Ma la punte cînd agumse, 
A masturilor ia lá dzíse: 
— Voi masturi, ah, voi máraf, 


Cu 'mbáreatá, ti lucraţ? 


Iud puntea fi adárat, 


Şase ari ti lucrat? 
Doamnă, ş' noi nš éudisim: 
Puntea dende o ahiurhim 


Dzuă ş noapte tot lucrăm 
Ș nu putem s'o împrustăm. 
Ma marele nă dimăndă, 

Cu £urat në sprigură: 


ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


Prânz buu să li se facă (să, 
li se pregătească), 
Cumnata mai mică să se gá- 
tească, 
Prânzul cu dânsa să vie. 
Mai-marele ce porunci 
Cumnata mai mică ascultă. 
Pe Constantin îl trezi 
De unde dormiă şi-l sculă. 
Îi dădu ţâță са să fie sătul 
Şi iarăşi îl culcă; 
Se pregăti de plecare, se îm- 
brăcă 
Şi porni să se ducă la pod. 
Cu mare bucurie eră 
Prânzul când îl duceà. 
Dar la pod când ajunse, 
Mesterilor ea le zise: 
— Voi, meșterilor, o săracii 
de voi, 
Cu voie bună (din partea 
mea: dorindu-vu 
voie bună), ce lu- 
erati ? 
Unde-i podul la саге-аў lu- 
erat, 
Şase ani ce ati făcut? 
— Şi noi, femeie, ne mirăm: 
Podul de când l-am în- 
ceput 
Ziua şi noaptea toţi lucrăm 
Şi nu putem să-l ridicăm. 
Mai-marele ne-a poruncit, 
Cu jurământ ne-a legat: 


www.dacoromanica.ro 


AROMÂNA 


Ază prindzu сае s'aduca, 
S' nu-l alăsăm sá-g fugă, 
Tu Vemeal!e să-l băgăm, 
Puntea s' putem s'o adărăm“. 
Маза, laia, nu z’ duchea 
Masturili ti-l'i zbura, 

Pi bárbat-su mag muntrea 


Si-l videa cá tot plindzea; 
Cu dor mare-l íntreba, 
^it videa că lăcrăma: 
—Vrutlu а йай, gone bărbat, 
Voi să-ni spuni ndrept şi 
curat 
Tš ti plindzi ў lăcrămedz? 
Spune-ni 'ndrept, agi să-m 
bănedz. 
— Vrutá, suschirarea mea 
Nu easte tă alt tiva: 
Їйї cădzu nellu, vruta mea, 
Tu atea groapă, s'tret di-lu 
lia“, 
Tu groapă năsă-ș intră, 
Ca cum bărbat:su l'i dimăndă; 
Ahturhi nellu să-l caftă 
Fără в ştibă ti va в pată. 
Masturil'( ş' s’ hiumusirá, 
Cu ује ş fără di nilă 
Tu $emel'u o arueutira 


S' eu chieţuri о stizmusiră. 
Năsă, laía, ma lá striga, 
Cu milă li pálácársea, 
Cărnile-ș le dipira, 


103 


Azi eine prânzul îl va; aduce 
Să nu-l lăsăm să fugă, 
Să-l punem la temelii, 
Ca să putem isprăvi podul“. 
Dânsa, sármana, uu înţelegea 
Ce-i spuneau meşterii, 
Spre bărbatu-său mereu se 
uită 
Si vedeă că tot plángeà. 
Cu înduioşare mare-l întrebă, 
Când vedeă că el lăcrămă: 
Dragul meu, tânăr bărbat, 
Vreau să-mi spui drept şi 
curat 
De ce plângi şi lăcrămezi ? 
Spune-mi drept, agà să-mi 
tráesti. 
Dragá, suspinarea mea 
Nu este (nu vine) din alt cevà: 
Mi-a cázut inelul, draga mea, 
In groapa aceea, du-te şi-l іа“. 


In groapă dânsa intră, 
Cum îi porunci bărbatul; 
Incepi să caute inelul, 
Fără să ştie ce va páp. 
Meşterii se repezirá asupra ei, 
In grabă şi fără milă 
О împiuseră spre temelia 
podului] 
Şi cu pietre o zidiră. 
Dânsa, sărmana, însă le strigă, 
Cu milă îi rugă, 
Carnea şi-o sfâşiă 


www.dacoromanica.ro 


104 ANTOLOGIE 
Perlfi din eap ș li arupea; 
De cît vărun nu o avdzea, 
Boaţea lei nu sasculta. 
lara năsă la dziţea, 

S' cît putea li pálácársea : 
» Voi, masturf, ah, тої márat, 
Pi un zbor s' me aseultat, 
Va z vă dzie nic' un oară: 
Tita s' n-o alásat năfoară, 
Nielu de foame s! nu moară. 


Ia, pitretet ѕа-йі lu aducă 
Sa-l bag pi {Ца să sugă, 
Că-i hie şi nieriseut, 
Nimprustat şi mult minut. 


Cum treambur mine, mărata, 
S' treamburá $ puntea di 
Narta. 
Cat calatori va sá-g treacă 
Cama mulți să з’ neacă, 


Căţ peri n сар тіпе-1ї am 
Аһ oameñi sá-s' neacă tu 


ап“. 


Тї-її vidzui, le dado? 
Nă liliee arosš, 
Aroşă ca milgană, 
Analtă ea fidane, 

A le, dada mea! 


DIALECTALĂ 


Parul din cap şi-l smulgeă, 
Dar niei unul nu o auzià, 
Glasul ei nu eră aseultat. 
Ea iarăşi le spuneà 
Ñi cât puteà îi rugă: 
„Voi, meşteri, o, sărmanii 
de voi, 
O vorba să-mi ascultați, 
Incă odata vreau să vă spun: 
Táta să mi-o lăsaţi afară, 
Ca să nu moară mititelul (co- 
pilul) de foame. 
Ian, trimeteti să mi-l aducă 
Să-l pun la tátá să sugă, 
Că-i mie şi slab, 
Nu poate sta în picioare, e 
prea mie. 
Cum tremur eu, sărmana, 
[Aşă] să tremure si podul de 
peste Arta. 
Câţi călători au să treacă 
Cei mai mulţi din ei să se 
înnece, 
Cât par în cap am 
Atâţia oameni să se înnece 
într'un an“. 


Ce văzui, o, mamă? 
O floare roşie, 
Rosie ea patlageaua 
Inaltá ca un vlástar 
O, maina mea! 


www.dacoromanica.ro 


AROMÂNA 


Nu ştiu fi sa-ńï fac, 
Lilita s'o агар, 

La disă s' mi due, 
Pisti ubor s' me arue, 


A le, dada mea! 


Plindzgi picurarlu, 

Plîndzi gi eirvinarlu, 

Cum mirluxescu moaşili 
Cînd fg plingu тогу, 

— Te plindzéfi, laï picurari, 


Te plindzétt, laf eirvinarf? 
— Te s’ nu plindzém şi з nu 
uhtám ? 
Polim greü pri пої n'as- 
parsi, 
Oili ná li loará toati 
Si eal; ni-l loară 'n giu- 
mitati, 
Di nà dor laili hieati. 
Cum зой tin, cum s'n& tur- 
nám, 
Acasă noi eum s'aspunem? 
Di-s plingu Ја]? picurarı, 
Di-s plingu laili cîrvînari. 


Ah, laï h'il/flu a йеп, 
Cum di azbuirag? 


105 


Nu ştiu ce sa fae 

Ca sá rup floarea, 

Sá má due la ea, 

Peste zidul curţii sa ma 
arunc, 

O, mama mea! 


Plânge paeurarul, 
Plânge eñršusul, 
Cum se bocese batrânele 
Când îşi plâng morţii, 
Ce plángefi, sármani pá- 
eurari, 
Ce plángeti, sármani cărăuşi? 
— Ce să nu plángem și să 
nu oftám ? 
Războiu greu pe noi ne pă- 
gubi, 
Oile ni le luará toate 
Si eaii ni-i luará pe juma- 
tate, 
De ne doare la ficati. 
Cum să ne ducem, eum să 
ne întoarcem, 
Acasă noi cum să spunem? 
Şi plâng sărmanii pácurari, 
Și plâng sármanii cărăuşi. 


АҺ, sarman fiul meu, 
Cum de ai sburat? 


www.dacoromanica.ro 


106 


Ti mă-ta nu-t fu filă? 
Nu ti minduiş? 

Cum di-ţ alăsaș 

Vruta ta mul/íare 

Şi luţeafirii a tăi? 

Cu care ti náirig 

Di dit lume Їйї fudziş? 
Ah, laía di mine, 

Cu саге me-alásas? 
Vino, vrutlu a fei, 
Toarná-te dit eale 

La seumpa a ta dadá: 
Yino nică ună oară, 
Ahîte inibi nu pliguea! 
Tine fudzi la alt sof 
Si noi seret singuri n'alas. 


Ti fite, fičorlu a ййй, 

Ti {ез Yazácá mare? ai! 

Ti fiteg a nveastel/ei 

Ti alăsaş veduo tu ahtare 
iliehife? ai! 

Ti alásag nveasta eu ahítá 

fumeal'e ? 
Fumeal'e fără tată nu-1 bună, 
Nu poate să-l veadă fila. 


Cînd va s'acatá fumealia di 
minte 


Atumţea va s' сайа tată, 


Si eum s' 18 dzîcă lata dadá? 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


De mama ta nu ţi-a fost milă? 
Nu te gândişi? 

Cum de ţi-ai lăsat 

Pe iubita ta soție 

Ñi pe luceferii (copiii) tăi? 
Pe cine te supárasi 

De ai fugit din lume? 

Ah, sărmana de mine, 

Cu cine m'ai lăsat? 

Vino, iubitul meu, 
Intoarce-te din cale, 

La scumpa ta mamă; 
Vino, ŝ$ñcă odată, 

Atâtea inimi nu răni! 

Tu pleci la alţi soţi 

Şi pe noi pustii singuri ne laşi. 


Ce făcuși, feeiorul meu, 
Ce pierdere mare fáeugi? ai! 
Ce făcuși soţiei [tale] 
Pe care o lăsași văduvă in 
várstá agà tânără? ai! 
De ee [ti-]ai lásat sofia eu 
atáta familie? 
Familia fără tată nu-i bună, 
Nu poate să se uite la ea mila 
(să degtepte mila tuturor). 
Când familia (copiii) au să 
prindă minte (vor fi mari) 
Atuncea an să caute după 
tată, 
Şi cum are să le zică săr- 
mana mamă? 


www.dacoromanica.ro 


AROMÂNA 107 


Ya s' Yi dinică inima și Are să i se sfâşie inima şi 
hicatele; ficaţii; 
Că va z' yiná párintl'falantor Că au să vie părinţii altora 
Si va s' caftă şi nás tată. Şi au să caute și ei tata. 
Va să з’ întreabă a lor dadá: Au să întreb: pe mama lor: 
„Cindu va z' yiná baba „Când o să vie tatăl nostru“ ? 


nostru“ ? 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR! 


acăchisi, ar. [ngr. блед 
to] 94, 95, a pricepe. 

acăţare, аг. [lat. “a cca p- 
tiare-Ceaptus] 100, 
a prinde; 95, 97, a în- 
cepe. 

aclă, ar. аё. eccum 
їое] 95, acolo. 

aelote, ar. [din aeló + -te; 
cf. ao, аоасе] 94, acolo. 

астосе, ir. [lat. eceum 
modo + -ce, termina- 
fiune ce apare și în alte 
adverbe) 17, acum. 

aegios, megl. [ngr. &&toc] 
85, 86, vrednic, demn. 


1. Abreviatiuni şi semne: 
alb.—albanez. 
ar.—aromân. 
bulg.—bulgar. 
er.—troat. 
germ.—german. 
gr. biz.—gree bizantin. 
ir.—istroromàn. 
it.—italian. 
lat.—latin. 
lat. cl.—latin clasic. 
lat. vulg —latin vulgar. 
megl —meglenit. 


adárare, ar. 98, 99, 100, 
101, 102, 103, a face. 

agodi [rus. goditi] 66, a 
asteptà. 

agru, megl. (lat. ager, 
agrum] 87, câmp. 

agudi, ar. (alb. godis < 
slav. goditi) 94, a lovi, 
a bate. 

ahit, ar. (lat. eceu m tan- 
tum] 104, 106, atát. 

ahiurhi, ar. [ngr. &pyíto] 
100, 102, 103, a ín- 
cepe. 

ahiursită, ar. 97, început, 
cap. 


ngr.=neogrec. 
pol.—polonez. 
rus.—ruseso, 

rut —rutean. 
sîrb.=esîrbesc. 

slav. slavice. 
slov.——aloven. 
turc.—turcesc. 
ung.—unguresc. 
vbulg.—vechiu bulgar. 
ven.——venetian. 


Semnul < pus între două cuvinte arată că cel dintâiu derivă 
din al doilea; invers (>), arată că al doilea derivă din cel dintáiu. 
Steluţa e pusă dinaintea unui cuvânt când acesta nu e atestat, ci 


numai presupus că a existat. 


www.dacoromanica.ro 


112 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


ahtare, ar. [lat. eccum 
talem 93, 106, atare, 
авд. 

ahuri, ar. [ngr. 2у0001< 
ture. аһог; сотр. alb. 
ahur 93, grajd. 

alat, megl. ture. alat] 87, 
unealtă. 

ama, megl. turc. amma, 
ori bulg. ama 82, 83, 
84, 86; ar. 101. însă, 
dar. 

amintrei, ar. format du- 
pă amindoi] 98, 100, 
tustrei. 

amira(u), ar. gr. biz &py]- 
pâc < агар: emir 98, 
99, împărat. 

amirilfá, ar. 99, împă- 
răție. 

ămna, ir. 75, a merge, a 
umblă. 

ananghe, ar. пог. &vóywn] 
98, nevoie, lipsă. 

aniurba, ir, probabil din- 
tr'o formă dispărută 
anuiba < lat. *ïn o b- 
viare (comp. megl. 
nuïbari), care a fost al- 
terată sub influența vre- 
unui, cuvânt strein, poa- 
te ег. juriti, urevati, а 
pătrunde, a návàlà] 15, 
a întâlni. 

aoà, ar. [lat. ad hae 75, 
aici, 

aoace 53, ar. aoate(a) 96 
Jat. ad *hacce , aici. 

apolet 17, epolet. 

apăndisire, ar. [ngr. 4zay- 
mă 99, a răspunde. 


arădăpsire, ar. [ngr. ăpa- 
àóto 100, а înșiră. 

arină, ar. lat. arena, 
-am 93, nisip. 

armătusire (si), ar. ngr. 
&ppatóvo 102, a se îm- 
brăcă (propriu zis „a 
ве inarmá*). 

arnăut: огай ~ 34, un fel 
de gráu (cu boabe mari . 

ară, тер]. 83, 86, 88, 89, 
iară. 

arucutire, ar. [ture. ryk- 
ten, ori bulg. rukvam 
93, 108, a rostogoli, u 
împinge. 

aseher [ture. ask'er] 16, 
soldat turc. 

agife, ar. lat. eccum 
sle---te; cf. acloțe, 
aoace 94, 96, 98, ава. 

ăste, ir. er. jeste] 74, pers. 
a 2-a pl. ind. prez. a 
lui fi. 

ati, megl. 87, apoi. 

ай... ай lat. aut] 47, 
sau. 

augi, ar. der. din aug și 
acesta din lat. avus, 
-um t suf. dim. -us] 93, 
a Ímbütráni. 


babă, ar. ([ture. baba] 
107, tată. 

bătve, ir. er. bačva] 76, 
bute. 

bánare, ar. 103, a trà. 

bandor 44, stomac de oaie. 

bară, ar. bulg. bara] 93, 
baltă, lac. 

barete, ir. [er. bareta< 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 113 


it. berretta] 72, căciu- 
lità. 

bat, ir. [er. bat] 76, 77, 
băț. 

batihavă, ar, [ture. badi 
hava] 94, 95, gratis. 

batiment, ir. [ven. bati- 
mento] 75, judecatá. 

beilie [ture. beylik]: dá ~ 
16, de clacá. 

ben, ir. [ven. ben] 72, 
bine, 

bitisire, ar. [bulg. bitisati 
«ture. bitmek; comp. 
alb. bitis] 101, a ts- 
právi, 

boate, ar. [lat. vulg. * box, 
*boeem lat, el. vox] 
104, glas. 

boghet 66, destul (pro- 
priu zis „bogat“). 

boltaș [der. din boltă, 
prăvălie < slav. (bulg. 
sîrb,) bolta, ori ung. 
bolt] 48, negustor, 

boşehe, ir. [er. boška< 
it. boseo] 71, pădure. 

brec, ir. [er. brek} 75, 
76, câne. 

broïi, ir. [er. brojiti] 75, 
a numără, 

buldusi 10, a căută prin 
buzunare, a 8cotoci pen- 
tru а găs bani. 

butureă 8, buturugă. 

căipănă, megl, ip ori 
bulg. kajgana] 82, ju- 
mări de ouă, 

eüleete [din it. calcetto, 
prin intermediarul al- 


65076 


tei limbi; comp. ture. 
kalten<Cit. ealzino| 16, 
cizme rüafránle și cu- 
sute cu gáitane, 

cama, аг, [аё quam 
magis] 95, 97, 101, 
104, mai. 

camere, ir. [ven. camera 
77, odaie, 

eantine, ir. [ven. cantina] 
76, cantină. 

eapotine, ir. [er. kapotina 
< ven. capotin| 77, 
mantà. 

carte 66, scrisoare. 

easun, ir. [er. kasun<Cit. 
eassone] 72, 74, ladă, 
ládità. 

eáfari, megl. 81, 82, 83, 
84—ar. ас ате. 

cătilin, megl. [căte (cîte) 
+ lin] 88, încet. 

cătur 47, trunchiu răte- 
zat. 

cade-un, аг. [ngr. xăde+ 
un] 96, fiecare. 

celmeă [ture. alma] 10, 
cealmă, pânză albă си 
care Turcii își înfă- 
şură capul. 

cenae [ture. tanak] 16, 
blid, castron. 

cerbice, ir. [lat. eer vix, 
-1cem] 77, gát. 

cetărte, ir. [er. četvrt] 77, 
ciosvártá. 

ehe, ir. (lat. quod, influ- 
enjat de ven. che], cá, 

cehia, ir. [er. ба] 73, 77, 
încolo. 

chiaro, ir. [ven. chiaro, ort 


8 


www.dacoromanica.ro 


114 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


er. kjaro) 74, foarte. 
ehientš, ar. 93, picătură. 
ehierd, ar. [ngr. xatpóc; 
comp. alb. k'eró] 99, 
100, vreme, termen. 
ehíési, megl. [ture. k'ese] 
87, pungă. 
ehYefurl, ar. 100, 103, pie- 


tre. 

Chilieht 23, Pilipi (Sf. 
Filip), sărbătoare po- 
pulară (se ţine în no- 
emvre). 

chitcă, тер]. [bulg. kitka] 
87, 88, buchet de flori; 
floare. 

ема 41, a crede, a-și în- 
chipu. 

ehYutëe, megl. [ture. ko- 
tek!; comp. bulg. k'otek] 
83, bătaie. 

cînta 47, « boch, 

efrpšlab 10, pârcălab. 

eirvinar, аг. |der. din cîr- 
vane -și acesta din turc. 
k'ervan; comp. bulg. ker- 
van] 105, cel care oon- 
duce о сатататё, сате 
face transporturi си ca- 
ravană de cai, decatári. 

ема 48, puțin; ir. căta 
76 (puţin) ват. 

elfant [slay. * kljanee] 60, 
stâncă, 

el'fuche, ir. [er. kljuka] 77, 
cârlig. 

edla, тер]. 184. ee um 
Y loe] 82, 84, асо}. 

coliliă 20, plantă: năgară 
(stipa pennata). 

edlindet 16, eolac. 


eonobe, ir. [er. konoba] 
16, pivniță. 

cota 53, 65, 66, а cãutà. 

cotei [eomp. vbulg. ko- 
telja| 6, motan. 

covali [rut. koval/| 84, 
fierar. 

čuda, ir. [er. čuda] 75, 
mare număr de...., 
mulți. 

Éudisire (si), ar. [bulg. ču- 
dja se] 102, a se miră. 

cumată, тер]. [ngr. Хор” 
pát, оті bulg. komat] 
87, bucată. 

cumpăni (a să) 51, a se 
potriv, а fi la fel. 

cure [lat. eurrére] 56, 
a alergă, a fugi. 


dadă, ar. [ture. sau bulg. 
dada] 104, 105, 106, 
107, mamă. 

dan, ir. [ег. dan 73, zi. 

dărari, пері. 82, 88, 89— 
ar. :Adárare. 

decindea [lat. de ecce 
Ynde] 17, dincolo. 

demte, megl. [ture. damek; 
comp. bulg. demek] 89, 
adică. 

detă [germ. Diit<Clat. me- 
dieval: dieta] 45, dietă, 
adunare. 

dimăndare, ar. [lat. de- 
mandare] 102, 103, 
a porunci; 101, a tri- 
mete vorbă peniru cevă. 

dinăoară, ar. аќ. de una 
hora] 95, de-odatá. 

dipirare, ‘аг. [lat. dept- 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 115 


lare] 103, a smulge, a 
sfâșiă, 

dipreună, ar. (lat. de per 
una] 98, împreună. 

discurmare (si), ar. 100, 
a. se odihri, 

dit, ar. а, de intro], 
din, 

divutină, megl. [bulg. di- 
votina 88, fiară. 

dropief 32, hidropizie. 

duehire (si), ar. 103, a 
pricepe, a înțelege: 

dumachin, megl. [bulg. 
domakin] 87, stăpânul 
casti, gospodar. 

dunehe, ir. ler. dunke < 
it. dunque] 745 deci. 

dvoiee, іг; [er. dvojak] 72, 
geamăn. 

dzimicá [lati *demicare 
«nica, -am] 63, dw- 
micà; ar. diñieare (si) 
101, 107, a se sfágià. 


ea, ar. 97, ia! 


falágá, megl. [ngr. păhay- 
vas, ori bulg. fala(n)ga] 
81, 82, bucată de lemn 
în care erau prinse pi- 
cioarele celui ce erà pe- 
depsit, bătul. 

fâre, ir. (lat. ad foras] 
76, 77, afară. 

felezui [ung. felezni] 37, 
a cură de pleavă, 

fet, ir. 72, făt, bătat. 

fidane, ar. [ture fidam; 
bulg. fidan, ori alb. fi- 


dane<Cgr. biz. фот@ут 
104, olástar. 

filadă, megl. [ngr. pv- 
háða] 83, cárticicá. 

flueraş 47, cel care cântă 
din fluier. 

fosolaş [ung. faszállitás] 
47, procurare, aprovi- 
zionare, 

ftari, megl. 87 = ar. ah- 
tare, 

fumeal'e, ar. [lat. fami- 
lia, -a m] 99, 100, 106, 
familie. 

fust, megl. [lat, fustis, 
- em] 87, cârlige de îm- 
pletit. 


ganéï [ег. ganati] 71, 72, 
Т4, a vorlÀ, a zice, 
gărnaţ, megl. аё, *рга- 
naGeus, -a -um < 
grauum] 82, de grău. 

gárnigoará, megl: 88, po- 
rumb. 

gíangalot, megl. [ture. 
genk alati] 87, unelte. 

gospodár, ir. [er. gospo- 
dar] 72, 73, 74, stăpân. 

gospodin, goşpədin, it. 
[er. gospodin] 78, 75, 
77, domn. 

gràmatăj ar. [ngr тре] 
95, 96, literă 

granat 33, plantă (chry- 
santhemum — partheni- 


wm). 
grátiat, megli 86—gárnat. 
gripiri, megl; 82, a dà 
drumul, a sloboz. 
gropiţaş 47, gropat 


www.dacoromanica.ro 


116 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


gustiri, megl. [bulg. gos- 
tavam] 85, 86, a ospátà. 


hale, ar. [ture. hal; comp. 
ngr. уйд: 95, hal, stare 
de pláma. 

hâlă [sárb. ala; bulg. hala] 
64, fiară; duh rău; 
monstru, 

hămeşag [ung. hamisság] 
48, înșelăciune, vicleșug. 

haraüá, ar. [ngr. apă; 
comp. bulg. hara| 97, 
102, bucurie. 

hárguire, ar. [der. din 
ture, har£; comp. alb. 
argoj] 99, a da, a dărui. 

hier, ar. [ture. bulg. hic] 
98, nimic. 

hiti, ir. er. hititi] 76, ín 
asajul acesta are înţe- 
esul special de „a des- 
chide“, dar de obiceiu 
înseamnă „a aruncà“. 

hfumusire (si) ar. [ngr. 
youíto] 103, a se repezi 
asupra cuivă,. 

hoară, ar. [ngr. у®ра] 94, 
95, 96, sat. 

hreape& 25, pădure de 
lástar. 

hunjut, ir. [er. huncut < 
germ. Hundsfott 76, om 
năsdrăvan, al dracului. 

hut, ar. [comp. alb. hu- 
tak, prostălău, hutoh, 
a se prosti; ngr. хоо- 
tóc, ture. kut, prost] 94, 
nebun, prost. 

hvále, ir. [er. hvala] 77, 


mulţumire. 


ia... ia, megl. [bulg. ja... 
ja] 86, ori... ori. 

Yaehete, ir. [er. jaketa < 
it. giacehetta| 72, haină 
scurtă. 

Yazăcă, ar. [ture. yazyk] 
106, pierdere, pagubá. 

Yerbárit 16, tază pentru 
gqágunat. 

Yezdi, ir. [er. jezditi] 75, 
a cálári. 

ilehife, ar. (пег. juxta] 
106, várstá. 

îmbuna 3, a nádájdw să 
dobândești cevà. 

imnare, ar. 98—ir. ămna. 

împărea 60, a părea. 

impuía 47, a săpă, a 
sculptă în lemn. 

încherba (a să) 4, a se 
adună la un loc. 

inde 53, unde. 

înfurmă 45, a pune la 
cale, a înființă; a înte- 
meià mai bine. 

infe 62, unde. 

Yohehâi, ir. [er. jaukati] 
76-77, a strigă, a sbie- 
rà, a se vdità. 

Yortoman [der. din ture. 
yort] 11, puternic, de 
frunte, bogat. 

ispriminiri (s1),megl.[bulg. 
izpriménjam] 87, a se 
premeni. 

iti, ar. 97, orice. 

Yu, ar. [lat. ubi] 100, 
102, unde. 

lundi, megl. 88 unde. 

tuve, ir. [din Yu, la care 
sa adăugat -ve după 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 117 


ven. ove] 71, 73, 76, 
unde. 

izmet, megl. turc. bulg. 
izmet] 86, slujbă la bi- 


serică. 


jalostán, ir. [er. žalostan] 
73, trist. 

jivi, ir. [er. živiti 74, a 
träl. 

juruit 28, făgăduit (aici 
înseamnă propriu zis 
„primit, lăsat prin moș- 
tenire*). 


ksilupinachea, ar. [ngr. 
Edhov тҥуйхоу 94, cap 
de lemn. 


laf, шер]. bulg. laf < 
ture. laf 83, 84, vorbă. 

laï, ar. 100, negru; 105, 
106, sărman, nenorocit. 

lamură 42, metal curátit 
de orice amestec. 

largu, ir. [ven.largo 72, 
departe; 16 mult. 

le, аг. [bulg. le] 104, 105, 
particulă се se pune ре 
lângă vocative. 

lea 7, а 3-а pers. sing. 
a 8ubj. lui a la. 

lichitură 22, boală ce vine 
din frică, din dragoste, 
și despre care poporul 
crede că e pricinuită 
de Sburător. 

liemn 47, arbore. 

liliee, ar. der. din alb. 
lule; comp. bulg. lu- 


licha] 104, 105, floare. 

list, ir. er. list] 78, scri- 
soare. 

loagăr (germ. Lager, cu 
pronunțarea dialectală 
a lui a aproape ca o| 
43, lagăr. 

locande, ir. [ven. locanda] 
73, birt. 

lugursire, ar. [ngr. Xoqa- 
práto] 98, a socoti. 

lumachiă, ar. 100, crean- 


9. 


ma, ir. [ven. ori ег. ma] 
15; ar. |ngr. pá, ori 
bulg. ma<Cit. ma; comp. 
alb. ma] 96, 102, 103, 
însă. 

macă, ar. [ma + ей] 96, 
dacă. 

macavă 7, mucavà. 

măcicat, megl. [der. din 
măciucă:  măciucat> 
măcicat] 83, mare. 

male, ir. ег. maja] 73, 
74, mamá. 

maistur, megl. 87 [bulg. 
majstor] —ar. mastur. 

maloteă [turc. mallota] 6, 
вситіеісй. ре care o 
poartă [&rancele la săr- 
bátori. 

mănături 63, farmece. 

măncos, шер]. [der. din 
vbulg. maka 84, greu. 

mandat, ir. ven. mandato] 
75, citatie la tribunal. 

mark 50—marhá. 

márat, ar. 94, 102, 104, 


sărman, nenorocit. 


www.dacoromanica.ro 


118 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


marhă 44, manvš 61 [ung. 
marha], vită. 

mas, ar. | ma«clat. magis 
+- şi] 97, 100, 108, nu- 
mai, tot. 

mastur, ar. [bulg. mas- 
tor; сотр. ngr. pdo- 
торс] 98, 99, 102, 108, 
104, meșter (în spec. 
zidar, tâmplar]. 

masturie, ar. [ngr. раосто- 
pt), meșteșug. 

mbăreaţă, ar. [der. din 
mbar „cu bine“ $i a- 
cesta din alb. mbare], 
102, voie bună. 

mease, ar. [ngr. péan] 94, 
mijloc. 

meritâi, ir, [ven. meritar] 
74, a merită. 

mes, тер]. [lat. mEnsis, 
-em] 84, lună. 

micutsel 52, mititel. 

mileui (a să) [comp. bulg. 
milkam se; eeh. milko- 
vati se] 7, a se rugă. 

milganá, ar. [ngr. pet- 
táva (<it. melanzana; 
comp. alb. mel'indzane), 
cu fnmetismul alterat 
sub influența lui pît- 
aa 104, patlageă. 

minduire (si), ar. [der. din 
minte, după alb. msn- 
don] 95, 99, 100, 106, 
a se gândi, a chibgu. 

míninfÁl 36, márunjel, 
тіс. 

mirluxire, аг. ngr. .0:ро- 
Хтё) 105, а boo. 

mogindzatá 64, arátare 


ciudatá, cevà mare, má- 
tăhălos. 

mprustare, ar. 102, a ri- 
dică. 

mulament 43, monument. 

muntrire, ar. [vbulg. mo- 
triti] 100, 103, a privi; 
101, a jineà samă de 
cevă, 

munună [lat. *molo, 
-onem«;mola, -am| 
63, cunună de mireasă, 

Muron, Muroane [der. din 
vbulg. mora] 61, 62, 
Moroiu, Moroaică. 

mursáea [lat. morsica- 
re] 21, a mușcă mereu 
din cevà, a sfágià. 

mugat, ir. 72, 77, frumos. 


năirire (si), ar. [rezultat 
din nărăire (ce e între- 
buințat alături de a- 
ceastá formă și cores- 
punde dr. înrăire); fo- 
netismul a fost alterat 
sub influența bulg. na- 
jadjati, а ве supără) 
106, a se supără. 

napeum, megl. 87, 89; 
apoi. 

nás, năsă, ar. [lat. ipse, 
-um; ipsa, -a m] 94, 
95, 97, 101, 102, 103, 
104, 107, dânsul, dân- 
8a. 

nat, ar. [lat. natus, -u m} 
101, copil. 

n&vádi [vhulg. navesti] 19, 
a trece firele urzelet 
prin We și prin spată. 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 119 


nazat, ir. [ег. nazad 74, 
тайата. 

nehisire, ar. [ngr. &vatgo] 
98, 102, a morm la 
drum. 

ndreadzire, ar. [n(—ín) 4 
dreadzire < lat. diri- 
рёге] 100, a pregăti; 
sie 102, a se gái. 

ne, ir. [er. ne] 75, nici. 

neca, ir. [er. neka] 73, 
16, 77, ca (să). 

nepi (si), ir. [er. napijati] 
16, a se sătură de Vu 
tură. 

nepusti 66, a aruncà. 

nereseut, ir. [ne + reseut, 
corespunzător dr. des- 
ешь ou înlocuirea pre- 
fizului des- cu res-] 75, 
încălțat (propriu гів 
„nedesculţ“ ). 

nică, ar. 104, 106, încă. 

nimprustat, ar. 101, 104, 
care пи poale sta вив, 
în picioare, 

niscíntn, ar. [е nescio 
quantus, 94, câtva. 

notarăş 66, notar. 


fertie [ung. mérték] 36, 
тегіс, vas de lemn, ba- 
nijă mai mică pentru 
másuratul gránelor. 


obet, ir. [er. objed] 74, 
masă, prânz. 

obisi, ir. [er. objesiti] 74, 
a 8pánzurà. 

oblu [vbulg. obli] 4, ro- 
tund, în formë de cerc. 


oboroc [rut. uborok; sârb. 
uborak] 36, vas de lemn, 
bamniță pentru grâne. 

оспе, ir. [er. okno 74, 
76, fereastră. 

odgovori, ir. [er. adgovo- 
riti] 75, 76, 77, a тйз- 
punde. 

odobai 36, car pentru 
transportat gránele. 

odolean [sârb. odaljan; 
rut. odolan] 11, 30. 

ontrat, ir. fer. antrat) 74, 
74, odată. 

otprogti, ir. [er. oprostiti, 
cu ot- introdus dela 
alte derivate cu acest 
prefix] 74, a iertà. 

ovote, ir. [o + ven. volta] 
71, în același timp. 


pae, ir. [ег. pak] 76, a- 
tunci. 

райе, ar.: ime» 96, jos. 

pălacărsi, ar. (ngr. napa- 
хж\ф] 99, 103, 104, a 
rugă. 

pala, ir. [er. palac < it. 
palazzo] 74, palat. 

paradz, ar. [ngr. vapàóec 
«ture. para] 95, pa- 
rale. 

patroanci 38, monedă mai 
mare, aici: pies de 
cinci lei (în Traneil- 
vania: potoroancá, pie- 
să de pairu crei[ari). 

pednaist, ir. [er. petnaest] 
13, cincisprezece. 

pintina 57, a lovi cu pin- 
tenii. 


www.dacoromanica.ro 


120 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


piridire, ar. 100, a ciripi. 

pisi, ir. [er. pisati] 73, 
15, a scrie. 

pleeni, ir. [er. pregnuti) 
77, а se plecă. 

plivăiri, megl. [bulg. pli- 
vam 88, a plut, a în- 
notă. 

pliguire, ar. [ngr. zAqy6vo] 
106, a тат. 

poele, ir. [ег. potle] 75, 
atunci. 

pocusi, ir. er. pokusiti 
75, a gustà. 

podlog, ir. [er. podloga] 
75, talpă. 

pohidá: ine 17 împotri- 
va, іп ciuda... 

polim, ar. [ngr. z6Xsp.06] 
105, rázboiu. 

polog [vbulg. pologu] 8, 
iarba cosilă ce se răs- 
firă ca să se usuce. 

portuner, іг. ven. portiner| 
76, 77, portar. 

postavă [sárb. postə va] 63, 
albie mai mare. 

positură 63, rău pricinuit 
de duhurile care po- 
севс. 

potuei, іг. [ег. potuéi] 75, 
а lovi. 

poturi [ture. potur; comp. 
bulg. poturi] 5, nădragi 
largi. 

pozunar 48, buzunar. 

priehini (se), ir. [er. pre- 
kinuti] 71, a se rupe. 

prigode, ir. [er. prigoda 
13, întâmplare. 

prima, acit [hi primus, 


-a, -um] 87, 88, ín- 
táiu (ca adj. si adv.). 

primnare (si), ar. 100, a 
se plimba. 

pristitari, megl. [pri- (< 
bulg. pri-)+ştitari, a as- 
teptà; format de altfel 
după bulg. pritakvam, 
a eg) în cale, takam, 
a aşteptă] 85, a întâm- 
pinà. 

priună, megl. lat. per 
u n a] 86, 88, împreună. 

priziţiri, megl. [pri- (< 
bulg. pré) + zitiri; comp. 
bulg. prégovarjam, a 
repetă 88, a zice din 
пои. 

Probajeni [ще ргёо- 
brazenije| 42, Schim- 
barea la faţă. 

prumuta 49, a împrumută. 

psăliri, megl. [ngr. $43A«] 
85, a cántà. 

puvili, megl. [bulg. po- 
velivam] 89, a stăpâni 
(propriu zis „a po- 
runc“). 


răcut 33, recrut. 

răcuta 33, a тестиід. 

răgută 48—răcut, 

rănturna 60, a se înturnă, 
a se întoarce. 

răpusari, пер]. lat. re- 
pausare] 89, a se o- 
dihni. 

гагеїе 15, bálárii. 

rescepi, ir. 76, a desface 
cepul. 

rescl'ide, ir. 16, a deschide. 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 121 


restrjci, ir. [er. rastrgnuti] 
76, a face bucăţi, a 
8]йв1д. 

rintieza 58, а nechezà. 

romoniţi [comp. rut. ro- 
manec; pol. rumianiee] 
29, mugelel. 

rucioc, тер]. bulg. ručok 
85, prânz. 

ruciri, megl. [bulg. ru- 
„tam 88, a prânz. 

ruda [ung.rid]47,prăjină. 


săldi, megl. [turc. salt, con- 
laminat cu sade; comp. 
sârb. salt; bulg. sade, 
numai] 86, numai, 

samo, ir, cr. samo] 76, 
numai. 

sándef, ir. vbulg. задїсї] 
16, 77, judecător. 

sárbiri, megl. [lat. ser- 
vire] 89, а lucrà. 

seinteutf 29, plantă: bă- 
nui (bellis perennis). 

sel'faü, ar. [ngr. oxA&floc] 
99, slugă (propriu zis 
„sclav“ J. 

seofeli 10, a adună, a luă 
de ici gi de cold. 

şcorâe, ir. [er. &kornja] 
75, ciumă. 

geret, аг. [alb. Skrete] 106, 
pustiu, singur. 

șeulfie, ir. [er. Skulja] 76, 
gaurá. 

scul/id, megl. 82, 83, 86; 
ar. 04, 95, 96, 97, 98 
[ngr. суоћеїоу], şcoală. 

scutar [vbulg. skotarü] 51, 
ciobanul însărcinat cu 


ținerea  socotelilor la 
stână. 

selo, ir. [er. selo] 73, sat. 

ses 52, om uscat, istovit. 

sfitiri!, тер]. bulg. svéti 
88, a lumină. 

sfitiri?, тер]. [bulg. sve- 
tjavam] 89, a sfinfi. 

sicher, megl. ture. Sek'er, 
ori bulg. šeker; comp. 
alb. Sek'er 82, zahăr. 

sieul'f, megl. ngr. сах- 
коом 82, traistá. 

gilboe [germ. Schildwache 
47, gentinelá. 

silvi 16, a da (propriu 
zis „a serv). 

sımań, ir. slov. semenj] 
75, bálciu. 

sinia, megl. [ture. sini 86, 
87, masă. 

sîpit [ture. sepet] 38, si- 
p t, cufar. 

siromah, ir. er. siromah] 
75, 76, 77, sărac. 

sita [bulg. sarb. štiea] 12, 
scándur subțire, şin- 
drilă. 

snagă [sárb. snaga 63, pu- 
tere, vlagă. 

solgăbirau ung. szolga- 
biró] 66, subprefect. 

sprigurare, ar. 102, a legà 
cu jurământ, a conjurà. 

gpustéi, ir. er. spuštati 76, 
a da drumul, a sloboz. 

sramotit, ir. er. sramotiti 
74, ruginat. 

stizmusire, ar. [der. din 
stizmà < ngr. отўс:шоу] 


103, а zid. 


www.dacoromanica.ro 


122 ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


stobor [vbulg. stoborü] 21, 
gard; aici cu înţelesul 
figurat de ,cevà ce în- 
cercueste, ce învăluește“. 

stráfita 20, a strănută,; 
aici cu înţelesul de „a 
nechezà" . 

ытай [gr. hiz. t&qtatpov, 
comp. ngr. t&tatpo, тр@- 
aro, din соте traistă 
și acesta devenit straitá 
(comp. alb. straitse) prin 
contaminare cu vre-un 
cuvânt strein (comp. 
sârb. stranjae, coș ce se 
duce pe spinarea ca- 
lului, acățat de sea] 
48, traistá. 

stráport 15, transport. 

stut, ir. (er. štut< it. as- 
tuto] 76, giret. 

sud, ir. [er. sud] 75, ju- 
decatá; 76, judecătorie. 

sufulea [lat. *subfolli- 
care<follis, -em] 
62, а suflecà. 

suruepi [vbulg. sverápii] 
36, sirepe. 


Singătăii [ung. esengetó] 
47, clopoțel. 

$ucüláü [din tema slau. 
ăok-; comp. sârb. tokov, 
ăokanj,cu același înțeles 
ca forma românească.) 
30, cocean de porumb. 

$ueórá 42, cicoare. 

$u$ule$ [din tema slav. 
ёиё-, ce apare cu ánjele- 
sul de „mic“] 32, cevà 


mic 8% strâns la un loc, 
sucit. 


tá, ar. 103, pentnu. 

tabie [ture. tabia] 15, în- 
tăritură, redută. 

ta-ista, ir. 76, aceea. 

tüleiri, megl. [hulg. t1üša] 
83, a stála. 

tămăn, ir. [er. taman] 76, 
rău, 

țară, megl. 89, pământ, 
țărâmă,. 

taxie, ar. [ngr. tá] 94, 
95, clasă. 

te, ar. 96—tá. 

fesár, ir. [or. cesar] 71, 
72, 78, 74, împărat. 

ti, ar. 106, ретти, de; 
95 ca; după. 

tra, ar. 95, ca să, 

tiebe 41, sapă. 

Ира 48, 66, a aruucă. 

кіі [bulg. evilja] 53, a 
necheză,. 

toci (se), ir. [er. točiti] 76, 
a ве vărsă, a egi afară. 

tapsíeat [lat. toxicatus, 
-a, -um] 14, énveninat. 

itor, megl. 84, pl. m. dela 
tari, atare. 

tarbe, ir. [er. torba < 
ture. torba] 76, traistă. 

torbife, ir. [er. tonhica] 
75, dim. lui torbe. 

trudăn, ir. [er. trudan] 73, 
obosit. 

tu, ar. [lat. intro] 93, 
94, în. 

tuehit 32, pitit. 


www.dacoromanica.ro 


GLOSAR 123 


tuiagă, тер]. [bulg. to- 
jaga] 88, 04}. 

tuna 47, a cobari. 

Yemelu, ar. [ngr. Seyé- 
моу; comp. alb. emel ] 
100, 103, temelie. 


` 


прог, аг. [alb. obor<bulg. 
dbor] 100, 105, curte. 

nglindalá, megl. [bnlg. 
ogledalo; prezența lui 
-in- aratá de altfel cá 
uglindalš a rezultat din- 
tr'o formă mai veche 
ce а trebuit să existe și 
în megl., * uglindá, co- 
reapunzátoare dr. oglin- 
dá și derivând din 
vbulg. *ogleda] 87, o- 
glindă. 

ulei [bulg. ulej 6, cog 
(în spec. de albine). 

шта 4, a simți trecerea 
cuivà printr'un loc, а 
da de urma cuivà. 

unécieut, megl. 87, puțin. 

urdini, megl. [lat. ordo, 
-inem, cu fonetiemul 
alterat (u în loc de o, 
oa) sub influența lui 
urdinari sau a bulg. 
ured] 85, rând. 

uredi (se), ir. [er. uvrije- 
diti] 75, a se supără, 
a se simți jignit. 

ursiri, ar. Ds óp'Go] 99, 
a dori. 

usui 13, a alungă o pa- 
săre, zicándu-i „ug! 
ив!“ 


vácot, megl. [ture. vakyt] 
85, 86, vreme. 

vâle, ir. [er. valje] 76, 
îndată. 

vavie, ir. [er. vavijek] 77, 
mereu, totdeauna. 

ү Мега 11, a sbiera. 

vghivăsire, ar. [ngr. 2ta- 
Báta] 97, а сей. 

viehéy, ir. [er. vikati] 77, 
a striga. 

vidélá, шер]. [hulg. vi- 
délo] 88, lumină. 

viforit 10, ce viforeste. 

vinars 48, 52, rachiu. 

virui, megl. [bulg. v&ár[n]- 
vam] 81, a crede. 

vivlie, ar. [ngr. ftBăiov 
94, carte. 

vivoraşti 36, ca viforul, 
viforind. 

vodeniac, ir. сг. voden- 
jak] 73, care a fost 
9481 în apă. 

vranii(á (sârb. vratnice] 
48, poartă. 

vreda, ir. [er. vreda] 76, 
îndată. 


xeană, ar. ngr. Ёёуо] 99, 
{атй streină, streinátate. 

xighisire, ar. [8676] 97, 
a traduce, a explică. 


yle, ar. [ngr. ĝia] 101. 
1083, grabá. 


za, ir. [er.za] 75, 1, (ca) să. 
zăcreştiri, megl. [bulg. za- 
+eréstiri; comp. bulg. 
zaras|t]|vam < za- + ra- 


www.dacoromanica.ro 


124 ANTOLOGIE DIALECTALĂ 


s[t]vam, a crește] 82, 
a crește mai mare. 

zügrni, ir. [er. zagrnuti] 
11, a acoperi. 

zălietsi [ca formă pare 
să fie sârb. zaleteti, dar 
după înţeles e mai cu- 
rând sârb. izleteti, a 
sbură afară] 64, a sbu- 
rà, a egi. 

zănăiat, megl. [bulg. za- 
najat<Cture. sanaat) 87, 
meșteșug. 

zăpor [ung. zápor] 17, re- 
vărsare de apă, puhoiu. 

zbis 62, biciu. 

zbor, ar. [bulg. sbor] 94, 
95, 97, 99, 104, cuvánt, 
vorbă, 


zburare, ar. [bulg. sbo- 
ri u)vam] 94, 108, a vor- 
là, a spune. 

zdolun, ir. [er. zdolun] 72, 
la vale. 

zgofi, ir. [er. (u)zgoijti] 
72, a crește (a educa); 
ses 78, u creşte mare. 

zlaten, ir. [er. zlatan] 72, 
18, 74, de aur. 

zvadi, ir. [er. izvaditi] 76, 
a scoate. 


£áligte [rus. Ziliste]: în ză- 
liştea vîntului 36, în 
locul unde stă, de undc 
pornește vântul. 

£uncaláü 34, junc mai 
mare. 


www.dacoromanica.ro 


CUPRINSUL 


www.dacoromanica.ro 


CUPRINSUL 


ROMÁNIA : 
Mehedinţi .. ...............-.-... 8 
Gorj... ... "XLI 4 
Vâlcea . < xw 9 x иа ш 3 o9 Y ov oy a ç ¿w а D 
Dolje ie Susan w. куш Жою w aF kg A dap ЛГ g: a . 8 
Romanați.. s cc... . . 11 
ATEOS . 4 „зз ша еж w шы шз 0.5.5 19 
Muscel. . . . . . . "x «a 19 
Dâmboviţa . . n... 18 
ОҢ au ри ер жоё aad оа EO» woe ар а . 14 
Prahova . . . . . . . . . oon aa Е UE SE ma desc . 14 
Teleorman . . .......... lr .. a w x 19 
bur PT 15 
Шоу ...... WEE TIE . . . . 15 
Ialomiţa . . . ....... res ... 16 
Тасева е але овон ccr ue ouo е au a SN wa TC 17 
Constanţa ‚........,... "os oa aos 9 on Ж 19 
Ва ьа зе ёш ceo SUS E] эё Жою зы йуз К Ve au a к Ж 20 
Covürlul w 40 жы wU a батыш OW. ЭЁ о 8 а Чаа ы к 20 
BUZĂU сезж ск жж и зб жы Жуй [ж Че ый Ой dy ш Ya: жу 22 
Râmnicu-Sărat . . . . . БЕ Уй EI EE 28 
Putna, «0x зеш ж ai DC: аё ий Жош WU SW Ga UU m Yan rum ш 23 
Tecuci а dox €. ox Wc» e a tat ДЕЛЖ, da d бк S а 24 
Tutova. .... X" „ 96 
Bacău 2 04 3x а wo mua $0909 ara e Pl, 
Neamţ ............ în... . 98 
Sucgava a w e ёа ws e 1 7 1720 71120017 28 
Ешап.............. 80 
DUCIT hul ОД a Se d d ЖЛЕ 81 
FIG а Жозе жож. жож йуж А 31 


www.dacoromanica.ro 


128 


lagi ... 

Botogani . 

Dorohoi 
BASARABIA , 
BUCOVINA 


TRANSILVANIA . 


BĂNAT . 


ТАВА OASULUI. , 


MARAMURES . 
ISTROROMÂNA 
MEGLENITA . 
AROMÁNA .. 


ANTOLOGIE DIALECTALÁ 


www.dacoromanica.ro