Transilvania_1914_045_007_009
ES
Transilvania
An. XLV. E Septemvrie v. 1914. Nr. 7—9.
PARTEA OFICIALĂ.
Cătră membrii „Asociațiunii“.
În urma evenimentelor răsboinice, ce au început a se
desfășură, adunarea generală, proiectată a se țineà în Năsăud
în 15/28 |. c, sa amânat pe timp nehotărit.
Totuş, spre orientarea membrilor asupra lucrărilor să-
vârşite de însoțirea noastră culturală în cursul anului trecut
și asupra situației ei actuale, credem, că nu va fi de rău,
să dăm publicității încă de acum Sch pregătite pentru vii-
toarea adunare generală.
Bine ştim, că alte griji, cu mult mai mari, au pășit pe
primul plan al preocupărilor vieții noastre publice; cu toate
acestea nici interesele noastre culturale nu trebuiesc date cu
totul uitării. l
Dacă acum lupta pentru Țară și ajutorarea celor rămași
în mizerie sunt primele datorinţe ale fiecărui cetățean, credem,
că nu peste mult, sub cerul senin al păcii, floarea culturii
noastre naţionale va odrăsli din nou, și mai mândru ca până
acum, fiindu-ne fală și mângăiere.
Să purtăm grijă, deci, de seminţele ei, chiar și în aceste
vremuri de vijelie!
Sibiiu, August 1914.
Andreiu Bârseanu,
prezidentul «Asociaţiunii».
19
Raportul general
al comitetului central al « Asociațiunii pentru literatura română
și cultura poporului român» despre lucrările îndeplinite în
anul 1913.
Onorată adunare generală!
«Asociaţiunea», deşi luptă cu. multe greutăţi de tot feliul, mai
ales cu lipsa mijloacelor materiale, totuș, an de an, face progrese
destul de însemnate. Printr'o muncă tot mai intensivă și tot mai siste-
matică se strădueşte să răspândească cultura naţională în păturile largi
ale poporului și să organizeze forţele sociale pentru întruparea idealului
ce o călăuzeşte: întărirea şi înălţarea prin cultură a poporului românesc
din această țară.
Reorganizarea despărțămintelor neactive, eege de despăr-
tăminte nouă şi de agenturi, propaganda culturală prin prelegeri, con-
ferinţe, şezători, cursuri de analfabeți şi publicaţiuni, organizarea eco-
nomică prin cooperative, sporirea secțiunilor. ştiinţitice-literare, sunt
dovezi, că o vieaţă nouă începe să pulseze în organismul instituţiunii
noastre şi că propaganda culturală ce o susține, cucereşte și se în-
tăreşte mereu. l
În cursul anului 1913 dintre 82 de despărțăminte câte a avut
Asociaţiunea, următoarele 54 au desfăşurat o muncă mulțămitoare:
1. Abrud-Câmpeni, 2. Agnita, 3. Aiud-Teiuș, 4. Alba-luilia, 5. Băseşti,
6. Becicherecul-mare, 7. Beclean, 8. Beiuș, 9. Bistrița, 10. Blaj, 11. Bocşa,
12. Brad, 13. Braşov, 14. Ceica, 15. Ciachi-Gârbău, 16. Cluj, 17. Dej,
15. Deva, 19. Diciosânmărtin, 20. Gherla, 21. Huedin, 22. Hunedoara,
. 23. Ibaştalău, 24. Indol, 25. Jibău, 26. Jiu, 27. Lăpușul-ung., 28. Lugoj,
20. Măhaciu, 30. Mercurez, 31. Mociu, 32. M.-Ludoş, 33. M.-Oșorheiu,
34. M.-Uioara, 35. Năsăud, 36. Nocrich, 3/. Oraviţa, 38. Panciova,
39. Riciu, 40. Sălciua, 41. Sălişte, 42. Sătmar, 43. Sebeş, 44. Șercaia,
45. Sibiiu, 46. Șimleu, 47. Tăşnad, 48. Teaca, 49. Timişoara, 50. Tinca,
51. Turda, 52. Vârşeţ, 53. Vişeu-lza şi 54. Zerneşti. Activitatea des-
făşurată de aceste despărțăminte e diferită. O mențiune specială
merită despărțămintele: Beclean, Beiuş, Braşov, Gherla, M.-Oşorheiu,
Năsăud, Săliște şi Teaca, cari au ţinut cele mai multe prelegeri şi
au înființat cele mai multe biblioteci poporale și agenturi. Despăr-
țămintele celelalte parte au desfăşurat o activitate prea neînsemnată,
e
— 243 —
parte mau funcționat. Comitetul central a și luat măsuri, ca toate să
fie trezite la vieaţă.
Informaţiuni amănunțite despre activitatea despărțămintelor se
publică în anexele I și il. Aici pomenim numai câteva date mai im-
portante.
In circulara ce-a adresat-o biroul central direcțiunilor de des-
părțăminte la sfârşitul anului 1912, le-a dat îndrumări, cum au să
lucreze şi cu ce probleme au să se ocupe, ca activitatea lor să fie
unitară și rodnică.
În circulară sa stăruit mai ales asupra prelegerilor poporale. Des-
părțămintelor cari “au angajat să ţină serii de prelegeri sistematice, li
sau dat ajutoare de câte 50 coroane. Anume, sau dat ajutoare urmă-
toarelor despărțăminte : 1. Abrud-Câmpeni, 2. Alba-lulia, 3. Aiud-Teiuş,
4. Beclean, 5. Beiuş, 6. Blaj, 7. Brad, 8. Ceica, 9. Cluj, 10. Diciosân-
mărtin, 11. Dobra, 12. Indol, 13. Mercurea, 14. M.-Oșorheiu, 15. Năsăud,
16. Săliște, 17. Sătmar, 18. Sasșebeș, 19. Șercaia, 20. Sibiiu, 21. Tinca,
22. Turda şi 23. Zerneşti.
Numărul prelegerilor poporale în cursul anului 1913 se urcă
la 1217, la cari se mai adaugă 242 de prelegeri ţinute de cei doi
conferențiari ai Asociaţiunii. Numărul total al prelegerilor e deci 1459,
adecă cu 319 mai multe ca în 1912.
Conferențiarul agronomic a desfășurat o activitate mulțămitoare.
A ţinut 233 de prelegeri în 103 comune din 20 despărțăminte, cu-
treerând mai ales comitatele dela periferii: Maramurăş, Sătmar şi
Bihor. Cele mai multe dintre prelegeri au fost ilustrate cu schiopti-
conul şi cu tabele, sau au fost însoţite de demonstraţiuni practice.
Raportul amănunţit al conferenţiarului agronomic se publică în anexa
a Ha a acestui raport.
Despărțămintele sau POUR Şi cu propaganda ideii cooperative.
În urma prelegerilor poporale sau și înființat câteva însoțiri (ca d. e.
în comuna Curciu — desp. Ibaştalău, în Comorişte — desp. Oraviţa).
Propagandă sistematică s'a făcut de conferențiarul cooperativ al
Asociaţiunii. La 1 Octomvrie 1913, în locul fostului conf. cooperativ,
d-l Gheorghe Stoica, sa angajat d-l Nic. lancu, fost inspector al băn-
cilor poporale din Bucovina. D-sa a ţinut prelegeri în 23 de comune
şi a dat îndrumări în scris la toţi cei ce sau adresat Asociaţiunii,
Până la 1 lulie 1914, în urma propagandei făcute de Asociaţiune,
Sau inființat 25 de cooperative, iar în 19 comune sunt pe cale de
a se înfiinţă altele nouă.
Conferenţiarul cooperativ, pe lângă statutele tip şi instrucţiile
pentru înființarea cooperativelor, a pregătit registre de contabilitate,
19*
— 944 —
un jurnal de cassă, libele de depuneri și alte tipărituri necesare,
care se pun gratuit la dispoziţia băncilor sătești. Despre munca să-
vârşită de Asociaţiune pentru întruparea ideii cooperative s'a raportat
şi marelui binefăcător, d-lui V. Stroescu, care a îndemnat instituțiunea
noastră să continue munca începută.
Raportul amănunţit al conferenţiarului cooperativ se publică în
anexa IN.
Comitetul central sa ocupat și cu centralizarea băncilor sătești,
dar negăsind împrejurările favorabile pentru crearea unei Casse cen-
trale a cooperativelor, a hotărît, ca Asociaţiunea să se mărginească
la continuarea propagandei începute, rugând totodată asociaţia băn-
cilor noastre «Solidaritatea» să se îngrijească de procurarea creditelor
necesare băncilor sătești infiinţate şi să se îngrijească de controlarea
lor. «Solidaritatea» s'a şi angajat, că în viitor va da toată atențiunea
acţiunii cooperative, instituind spre acest scop o secţie specială în
biroul său.
Problema cooperativă începe să preocupe tot mai mult opinia
noastră publică şi nădăjduim că vremea şi experiența vor găsi so-
luţiile. pentru rezolvirea ei norocoasă.
În cursul anului 1913, sau continuat şi conferințele pentru in-
felectuali, În 19 despărțăminte s'au ţinut în total 154 de sonieriaițe:
În Sibiiu şi Blaj s'au ținut şi cursuri sistematice; cele din Sibiiu sau
aranjat de biroul central în sala festivă a Muzeului Asociaţiunii. Pe
lângă acestea, despărțămintele au aranjat reprezentaţiuni teatrale şi
șezători literare-artistice, cu cântece, declamaţiuni şi cetiri. 14 des:
părțăminte au aranjat în total 47 de reprezentaţiuni şi şezători ar-
tistice-literare.
Despărțămintele Asociaţiunii, în cursul iernii 1912/13, au dat o
deosebită atențiune cursurilor de analfabeți, în urma circularei pri-
mite dela comitetul central. Sau ţinut cursuri regulate în 73 comune
din 28 de despărțăminte, instruindu-se în total 1080 de analfabeți.
În multe comune rezultatul cursurilor nu se cunoaște, iar în desp.
Indol cursurile au fost oprite de autorităţi. Comitetul central a îm-
părţit gratuit 2642 abecedare pentru analfabeți de I. Bota şi pe zece
dintre instructori i-a premiat cu câte 50 cor. Comitetul central a luat
dispoziţii, ca aceste cursuri să se continue, și pentru iarna anului 1914/15
va pune gratuit la dispoziția despărțămintelor şi agenturilor abece-
darul de N. Iosif, premiat de Asociaţiune.
O parte dintre despărțăminte, în urma îndemnului primit dela
comitetul central, au aranjat, mai ales cu ocazia adunărilor cercuale,
mai multe expoziţii, şi anume: desp. Agnita o expoziție de lucruri
— 245 —
de mână în Agnita; desp. Braşov o expoziţie de copii în Arpătac,
împărțind premii în sumă de 59 cor.; desp. Deva o expoziţie de.
țesături şi una de pâne în comuna Tâmpa, împărțind între expozanţi
premii în sumă de 54 cor.; desp. Dobra o expoziţie de cusături și
țesături în Câmpeni, împărțind 20 premii de câte 1, 2, 3 şi 5 Cor:
desp. Jibou o expoziţie de copii, împărțind premii de 62 cor.; desp.
Năsăud o expoziţie de industrie casnică în Rebrișoara, împărțind
premii în sumă de 116 cor.; desp. Sălciua o expoziţie de copii în
Ocolişul-mare, împărțind premii în sumă de cor. 31:70; desp. Șimleu
o expoziţie de viței şi de ţesături, împărțind premii în sumă de
50 cor. Despărțământul Sătmar, cu ocazia adunării cercuale, a aranjat
o întrecere între corurile din 5 comune, împărțind premii în sumă
totală de 300 cor. Desp. Braşov a mai distribuit un premiu de 50 cor.
pentru cea mai bine întocmită groapă de gunoiu, desp. Șimleu pentru
cele mai îngrijite grădini de legume 14 cor. 16 fil, iar desp. Bistriţa
2 premii de câte 5 cor. celor mai harnici cultivători de pomi din
Blaşfalăul de sus, Despărțămintele din comitatul Turda-Arieş au ţinut
o consiătuire, în care au discutat mijloacele de propagandă culturală
unitară pe teritoriul comitatului.
Unele dintre despărțăminte, cu ocazia adunărilor cercuale şi a
prelegerilor poporale, au distribuit între ţărani mai multe mii de
"broşuri. Spre acest scop şi pentru înființarea de biblioteci poporale,
comitetul central a împărțit gratuit, în cursul anului trecut, 8216
broşuri.
Comitetul central a stăruit pe lângă despărțăminte să înființeze
cât mai multe agenturi și biblioteci, arătându-le importanţa şi sfera
de activitate. La sfârşitul anului 1913. Asociaţiunea a avut 488 de
agenturi și 594 biblioteci poporale, faţă cu 395 agenturi și 501 bi-
biioteci poporale dela finea anului 1912. Numărul agenturilor şi bi-
bliotecilor s'au sporit deci întrun singur an cu câte 93. La acest loc
raportăm, că din donațiunea d-lui V. Siroescu de 25 mii cor., desti-
nată pentru înfiinţarea şi înzestrarea bibliotecilor sătești, sau tipărit
şi legat în câte 3000 exemplare următoarele scrieri: 1. Poezii popo-
rale de V. Alecsandri, 2. Amintiri și Ivan Turbinca, apoi 3. Povestea
lui Harap Alb de |. Creangă, şi 4. Dela sate de I. Agârbiceanu.
Pe lângă acestea sau cumpărat tot în câte 3000 exemplare cărţile:
Răsboiul nostru pentru neatârnare de G. Coşbuc şi Spice din istoria
noastră bisericească de Dr. |. Lupaş, cari, împreună cu cele tipărite
şi cu altele ce se vor cumpără sau tipări, se vor împărți încă în
cursul acestui an la 3000 de comune locuite de Români, conform
dorinţei d-lui V. Stroescu.
— 246 —
În cursul anului 1913 s'au înființat 5 despărțăminte nouă (desp.:
Biserica albă, Boroşsebiș, Crasna, Râciu şi Sighet), iar altele sunt pe
cale de a se înființă. Amintim cu bucurie de înființarea despărță-
mântului al doilea maramurășan, în Sighet, şi de despărţămintele din
comitatul Aradului. Nădăjduim, că în câţiva ani întreg teritoriul locuit
de Români în patrie va fi organizat în despărțăminte și că munca
culturală desfăşurată de instituțiunea noastră va îmbrățişă pe toți
Românii din această țară.
Aceasta este activitatea, ce-a destăşurat-o Asociaţiunea cu ajutorul
despărțămintelor, pentru răspândirea culturii în popor, în cursul anului
1913. Având în vedere mijloacele materiale modeste de cari dispune
instituțiunea noastră, credem că această activitate se poate socoti
mulțămitoare.
Propaganda culturală a fost susținută din centru îndeosebi prin
publicațiuni. Revista «Transilvania» a apărut în 6 numere, în cari
Sau publicat documente istorice, cercetări din domeniul vieţii şcolare,
material de folclor şi informaţii despre mişcarea științifică literară.
Comitetul central a executat hotărirea adunării generale privi-
toare la reorganizarea revistei «Transilvania», care dela 1 lanuarie 1914
apare lunar, publicând studii şi articole de popularizare și informaţiuni.
«Biblioteca poporală a Asociațiunii» a apărut în 10 broşuri și
un Calendar, dintre cari primele două sau tipărit în 15 mii ex, iar
celelalte în câte 12 mii de ex. Deși biroul central a făcut aceeaş
propagandă pentru răspândirea ei ca şi în trecut, cerând şi sprijinul
Ven. Consistoare, totuş numărul membrilor ajutători ai «< Asociaţiunii»
a scăzut, în anul 1913, la 7664 (între cari sunt socotite și 486 de agenturi,
cari au primit gratuit biblioteca), față de 11,851, câţi a avut în 1912.
Cauza acestei scăderi însemnate şi regretabile credem că este a se
atribui în prima linie împrejurărilor grele materiale din timpul din
urmă,
Cheltuelile ce le-a avut «Asociaţiunea» cu publicarea bibliotecii
poporale, s'au urcat la suma de 18,232 cor. 94 fil., iar incassările au
fost numai de 13,173 cor. 15 fil. A rezultat deci un deficit de 5069 cor.
19 ert, față de care avem ca acoperire: 3580 de colecţii com-
plete din «Biblioteca poporală», 5370 numere răsleţe şi pretensiunea
de 225 cor. 20 fileri de incassat dela librării, în total în valoare de
8459 cor. 20 DL
În anexa a V-a a acestui raport se publică un tablou al membrilor
ajutători, din care se vede, că Biblioteca a fost mai răspândită în
despărțămintele: Braşov, Făgăraş, Oraviţa, Sălişte şi Vişeu-lza.
— 241 —
A doua bibliotecă publicată de <Asociaţiune», «Biblioteca tine-
retului», nu sa continuat anul trecut. Din cele 9 broşurele tipărite
mai "nainte, numerii 1 şi 2 sau desfăcut cu totul, iar numerii ceialalți
încă sunt distribuiți partea cea mai mare spre desfacere la diferiţi
particulari. Şedinţa plenară a sectiilor din anul acesta a luat măsuri,
ca pe viitor să se continue și această publicaţie folositoare.
Despre activitatea secțiunilor științifice-literare se găsesc informaţii
amănunțite în raportul secretarului literar substitut şi în rapoartele sin-
guraticelor secţiuni cătră ședința plenară, ţinută la 1/14 şi 2/15 lulie 1914,
anexate la procesul-verbal al acestei şedinţe. Aici ne mărginim a aminti
numai câteva momente nai importante din activitatea lor. Chestiunea
cea mai importantă, CH care s'au ocupat secţiunile, a fost reorganizarea
lor. Au modificat regulamentul general al secţiunilor ştiinţifice-literare,
înființând trei secţiuni nouă: secțiunea de științe sociale, secțiunea de
medicină şi secţiunea tehnică-industrială, pentru cari Sau şi ales membri
activi şi corespondenţi. Regulamentul modificat se prezintă On. adunări
generale spre aprobare. Numele membrilor noi, activi şi corespon-
dent, sunt cuprinse în consemnarea membrilor «Asociaţiunii», ală-
turată acestui raport. — Secţiunea literară a raportat, că din «Dicţio-
narul neologismelor şi provincialismelor limbii literare românești», cu
redactarea căruia a fost încredințat d-l Enea Hodoș, sau lucrat câteva
litere în condițiuni mulţămitoare şi a cerut urcarea onorarului d-lui E.
Hodoș. Premiul Andreiu Murășanu pe 1913 s'a hotărît a se da d-lui G.
Stoica pentru volumul de schițe şi novele «Alte vremuri». La pro-
punerea secţiunii istorice, venitul pe 1914 al fondului Nic. Densuşianu,
afară de partea, ce are a se capitaliză, s'a votat d-lui G. Pop, publicist,
care a fost însărcinat să scrie o broșură despre S. Bărnuţiu, care se
va publică în «Biblioteca poporală a Asociaţiunii». Secţiunile sau mai
angajat să lucreze și alte broșuri pentru această bibliotecă. Secţiunea
şcolară şi-a sporit numărul membrilor corespondenţi şi s'a' ocupat cu
mai multe chestiuni importante, după cum se poate vedeă ain raportul
ei cătră ședința plenară.
Membrii secțiunilor științifice-literare au colaborat la revista «Tran
silvania>, au censurat lucrările intrate la comitetul central și au ținut
mai multe prelegeri și conferințe. |
Biblioteca Asociaţiunii, în cursul anului 1913, s'a sporit cu 412
opere în 425 volume. La sfârşitul anului 1913, biblioteca a avut 7228
opere în 9134 volume şi 31 hărți. Depozitul de cărţi a crescut cu
broşurile din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii» şi cu alte cărți
— 248 —
cumpărate sau primite în dar de <Asociaţiune» şi anume: 50 ex.
Dr. V. Seni: «Critica unei lecţii»; 100 ex. G. Stoica: «Alte vre-
muri»; 100 ex. Rusu-Șirianu: «Schițe și povestiri», precum şi cu
cărțile tipărite pe cheltueala d-lui Stroescu, cari vor fi distribuite bi-
bliotecilor sătești. La sfârşitul anului în depozit erau 84,546 broşuri
și 1874 colecţii din revista «Transilvania».
Colecţiile Muzeului, în cursul anului 1913, sau sporit cu 68 de
obiecte, cele mai multe donate. Lista obiectelor se publică în anexa VI.
Muzeul Asociaţiunii, din cauza lipsei mijloacelor materiale şi
a personalului ajutător, înaintează cu greu. O parte dintre obiecte sau
trecut în inventar și sa completat catalogarea pe fişe, fără să se poată
termină definitiv.
Din anuarul școalei civile de fete împreunate çu internat a Aso-
ciaţiunii, anexat la acest raport, amintim următoarele date: în anul
şcolar 1913/14, în cele patru clase civile şi în cursul complementar,
au fost înscrise 109 eleve. Dintre elevele înscrise sau prezentat la
examen sl s'au promovat 106 eleve. Cursurile sau început la 1 Sep-
temvrie 1913, iar examenele. dela sfârşitul anului Sau ținut dela 13
până 28 lunie 1914.
Corpul didactic s'a compus din directorul școalei, 2 profesoare
definitive, 3 profesori ordinari provizori, 2 profesoare suplinitoare
2 cateheţi şi 7 instructoare.
În internat au fost adăpostite 72 eleve, față de 90 din anul trecut
şcolar.
Internatul a fost condus de o directoară, trei guvernante și două
bone. Internatul a avut și un medic de casă.
Incassările bugetare ale școalei au fost de 55,835 cor. 48 fil. (în
care sumă se cuprinde și subvenţiunea bugetară anuală de 4000 cor.
din partea «Asociaţiunii»), cheltuelile, de 62,955 cor. 98 fil; prin urmare
școala a avut un deficit de 7120 cor. 50 fil, care trebuie acoperit
din fondul general.
Comitetul central sa ocupat cu greutățile financiare ale școalei
și a luat măsuri, ca în viitor să înlăture aceste deficite, întru cât va
D cu putinţă.
Hotăriît lucru este, că susținerea şcoalei civile de fete, fără spri-
jinul cuvenit din partea publicului românesc, face greutăţi foarte se-
rioase Asociaţiunii.
In ce priveşte averea Asociațiunii, avem onoarea a vă raportă,
că anul 1913, cu toată criza economică, se poate consideră normal,
după cum se poate vedeă din socotelile din anexa a VII. Incassările
— 249 —
au fost în total de 66,733 cor. 54 fil, iar cheltuelile de 64,607 cor.
70 îileri. l
Averea totală administrată de Asociaţiune, la sfârşitul anului 1913
eră de 1.281,596 cor. 91 fil, din care subtrăgând poziţiile transitorii
de 74,141 cor. 17 fil, rămâne o avere curată de 1.207,455 cor. 74 fil.
Averea Asociaţiunii şi a fundaţiunilor administrate de ea arată deci
o creștere de 21,541 cor. 80 fil. față de anul 1912.
Dela ultima adunare generală, Asociaţiunea a primit o nouă
fundațiune dela răposatul Mihail! Albon, fost funcționar de postă şi
telegraf, proprietar în Blajova, care şi-a lăsat averea de 4,500 cor.
pentru a se împărți burse elevilor cari urmează o şcoală de meserii
sau comercială. — Fericitul Jost Gall a lăsat Asociaţiunii o dona-
Dune de 1000 cor., care se va plăti, după ce vor fi satisfăcuți ceilalți
moştenitori. — În cursul anului sau aprobat literele fundaționale ale
fundaţiunii Balomiriane.
Proiectul de budget pe anul 1915 se poate vedeă în anexa a VIII-a.
Venitele fondurilor şi fundaţiunilor date destinaţiunii sau în-
trebuințţat conform literelor fundaţionale. Lista bursierilor se găseşte
în anexa IX. a acestui raport. Celelalte fundaţiuni se găsesc în cursul
lor normal.
Cele două bursiere trimise în străinătate din donaţiunea d-lui
V. Stroescu, ca să înveţe danteleria, şi-au terminat studiile şi comitetul
central a luat dispoziţii ca ele să ţină cursuri de dantelerie la sate.
Din aceeaş donaţiune a d-lui Stroescu se susțin doi elevi, cari stu-
diază industria lemnului și îndeosebi confecţionarea jucăriilor de
copii.
În ce priveşte membrii Asociaţiunii, avem onoarea a vă raportă
că până la 1 August a. c. instituțiunea noastră a avut următorii
membri: onorari 12, secțiunile 324 (activi 40, corespondenţi 284),
fundatori 144, pe vieaţă 492, ordinari 1732, ajutători pe 1913: 7664.
Numărul total al membrilor a fosi deci de 10,368. Lista membrilor
o publicăm în anexele X şi XI.
Cu începutul acestui an, am cerut declaraţiuni dela membrii
cari se obligă să plătească cel puţin 5 ani regulat taxele. Astfel în
raportul general pe 1914 vom puteă încheiă lista membrilor cu sfâr-
şitul anului.
Dintre bănci sau mai înscris ca membri fundatori: « Vulturul»
din Diciosânmărtin, «Mărgineana» din Poiana, «Porumbăceana» din
Porumbac, «Sălăgeana» din Jibou, <Nădlăcana» din Nădlac; iar ca
membri pe vieață: « Avrigeana» din Avrig, e Venefiana» din Veneţia inf.,
— 250 —
«Creditul» din Zerneşti, « Vulturul» din Tăşnad, «Andreiana» din
Răşinari, « Armonia» din Cincul-mare.
Comitetul central îşi îndeplinește o tristă datorință, raportând
că dela ultima ei adunare generală a pierdut mai mulți membri,
numele cărora sunt înșirate în anexa XII. a acestui raport.
Deasemenea Asociaţiunea a luat parte la durerea obştească, ce
a cuprins întreagă Monarhia Austro-ungară în urma morții tragice a
Alteței Sale imperiale și regale Arhiducelui moștenitor Francisc Fer-
dinand și a soției sale Sofia de Hohenberg, întâmplată în ziua de
28 Iunie n. a. c.
Rugăm on. udunare generală să-și exprime adânca sa durere
pentru aceste pierderi.
După aceste informații, mai amintim că comitetul central, dela
ultima adunare generală, a ţinut XII şedinţe, în cari a rezolvit aface-
rile curente, cari, în înțelesul statutelor şi regulamentelor, cad în
sarcina sa. i
A iniţiat o colectă pentru ridicarea unui monument lui Aurel
Vlaicu. La Asociaţiune sa adunat în total suma de 6703 cor. 88 fil.,
iar ziarul «Românul» a adunat suma de aproximativ 12,000 cor., care
sperăm, că se va pune la dispoziţia Asociaţiunii. În timpul din urmă
Sa ivit părerea, ca în loc de monument material să se creeze un
fond, din care să se dee anual burse şi ajutoare elevilor, cari urmează
la vreo școală tehnică din patrie sau străinătate. Rămâne, ca on.
adunare generală să hotărască asupra întrebuințării sumelor adunate.
Comitetul central a căutat îndeosebi să execute hotăririle adu-
nării generale din anul trecut. A făcut o adresă cătră Vener. noastre
Consistoare, ca să permită întroducerea în biserici a cassetelor Aso-
ciaţiunii. Consistoarele wau aflat însă de bine a încuviință această
cerere. A adresat apoi un apel câtră băncile noastre, cerând, ca să
cedeze Asociaţiunii o parte a cvotei lor de binefacere. La acest apel
au răspuns următoarele bănci, cărora le aducem cea mai adâncă
mulțămită: 1. «Auraria» din Abrud, care a contribuit suma de 200 cor.;
2. «Avrigeana» din Avrig, cu 30 cor.; 3. «Bistrițeana» din Bistriţa,
cu 100 cor.; 4. <Cassa de păstrare din Șinca-nouă», cu 10 Cor:
5, «Cetatea» din Cohalm, cu 30 cor.; 6. «Cordiana» din Fofeldea,
cu 30 cor.; 7. «Dacia» din Orăştie, cu 137 cor. 52 fil. (1%, al pro-
fitului curat); 8. «Lipovana» din Lipova, cu 100 cor,; 9. «Patria»
din Blaj, cu 200 cor. Cu totul s'a incassat din cvota de binefacere a
băncilor suma de 837 cor. 52 fil.
D-l Dr. Teodor Mihali, deputat dietal, a pus la dispoziţia Aso-
ciaţiunii suma de 5000 cor. cu condiţia, ca biroul central să aranjeze
— 251 —
o serie de prelegeri economice sistematice mai cu seamă în comi-
tatele: Maramurăş, Solnoc-Dobâca, Sătmar, Sălagiu şi Bihor. Prele-
gerile..se vor începe, îndată-ce împrejurările vor permite. Propunerea
de a se înființă «sfatul păcii» în comunele românești sa încredințat
spre executare secțiunii de științe sociale, înființată în acest an.
O singură deciziune a adunării generale nu s'a putut execută,
și anume: conscrierea tuturor ştiutorilor de carte. O asemenea lu-
crare însă cu greu se va şi puteă execută cu organizarea de până
acum şi cu puterile de muncă, de care dispunem.
Amăsurat dispoziţiilor statutelor, comitetul central roagă ono-
rata adunare generală:
a) să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului general;
b) să dee -expresie durerii sale pentru pierderea Alteţei Sale Prin-
cipelui moştenitor Francisc Ferdinand şi a soției sale Sofia de
Hohenberg, precum şi a membrilor decedați dela ultima adunare
generală; |
c) să mulțămească tuturor binefăcătorilor cari au făcut donaţiuni
pentru aşezămintele instituțiunii noastre și pentru scopurile cul-
turale urmărite de ea, în special d-lui Dr. Teodor Mihali; |
d) să aprobe darea de seamă a comitetului central despre gestiunea
financiară a anului 1913 şi să dee comitetului central descărcare
pentru această gestiune;
e) să aprobe proiectul de buget pe 1915;
f) să aprobe «Regulamentul general al secţiunilor ştiinţifice literare»
şi să ia act de alegerea membrilor noi, activi şi corespondenţi.
g) să hotărască asupra întrebuințării sumei adunate pentru monu-
mentul lui Aurel Vlaicu;
h) să fixeze locul pentru adunarea generală viitoare.
Sibiiu, din ședința comitetului central al « Asociaţiunii pentru
literatura română și cultura poporului român», ţinută la 22 August 1914.
Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tăslăuanu,
prezident. secretar
— 252 —
Anexa |.
ACTIVITATEA DESPĂRȚĂMINTELOR
în cursul anului 1913.
1. Abrud-Câmpeni.
l. Numărul comunelor: 18. .
II. Numărul agenturilor: 6. In comunele: Abrudsat, Bistra,
Bucium, Câmpeni, Sohodol şi Ponorel. Activitate mai mulțumitoare
arată agenturile Câmpeni şi Sohodol.
Ili. Numărul bibliotecilor: 8. In comunele: Câmpeni cu 202 vol.,
Abrudsat cu 36 vol, Bucium cu 52 vol., Sohodol cu 124 vol., Albac
cu 36 vol, Bistra cu 36 vol., Vidra de jos cu 36 vol. şi Neagra (de
jos) cu 36 vol. Bibliotecile au fost cetite de 90 de cetitori.
IV. Numărul prelegerilor: 20, în 9 comune. Comuna Secatura :
1. Romul Furdui: Păstrarea comorilor străbune; 2. Dem. Goia: Pă-
strarea portului românesc. Certege: 3. R. Furdui: Păstrarea comorilor
străbune; 4. loan Goia: Alcătuirea corpuiui omenesc şi îngrijirea lui;
5. Ulpiu Gomboş: Trecutul neamului. Sohodol: 6. loan Goia: Alcă-
tuirea corpului omenesc. Vidra de sus: 7. loan Goia: Alcătuirea
corpului omenesc; 8. Radu Fodor: Învăţarea. Bistra: 9. loan Goia:
Alcătuirea corpului omenesc. Neagra: 10. loan Goia: Alcătuirea
corpului omenesc; 11. Radu Fodor: Învăţarea. Bucium (cu prediile
parohiale): 12. loan Goia: Alcătuirea corpului omenesc; 13. Emil
Dandea: Invăţătură; 14. Nicodim Cristea: Rostul Asociaţiunii și fo-
loasele învăţăturii; 15. Leon Bancu: Duşmanii cruţării: beţie, lux,
fumat; 16., Marian Sasu: Valorizarea plantelor. Cărpiniș: 17. Emil
Dandea: Învăţătură. Abrud: 18. Leon Bancu: Duşmanii cruțării.
Abrudsat: 19. Leon Bancu: Duşmanii cruţării; 20. loan Simulescu:
Prăsirea vitelor.
V. Reprezentaţii artistice: 1 în Abrud (Declamaţii, de tinerimea
studioasă). `
VI. Cursuri de analfabeți: 1. În Abrud locotenentul Bazil Barbul
a instruit 60 de soldaţi analfabeți.
VII. Averea despărțământului: 600 cor.
Romul Furdui, director.
2. Agnita.
I. Numărul comunelor: 22.
IL Agenturi: 2,
HI. Numărul bibliotecilor: —. Sunt 12 biblioteci parohiale în
protopopiatul gr.:or. al Agnitei.
IV. Numărul prelegerilor: 2, în 1 comună. Comuna Agnita:
1. loan Savu: Combaterea luxului; 2. Andreiu Moldovan: Urmările
rele ale alcoolismului.
V. Reprezentaţii artistice: 1 în Agnita.
— 253 —
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut.
VII. Averea despărțământului: 113 cor. 66 fil.
VIII. Observaţiune. Cu ocaziunea adunării cercuale a despărță-
mântului în Şulumberg Sau împărţit cărți între popor.
Ioachim Muntean, director.
3. Aiud-Teiuş.
|. Numărul comunelor: 46.
II. Numărul agenturilor: 2. In comunele: Băgău şi Teiuş.
III. Numărul bibliotecilor: 12. In comunele: Băgău cu 215 vol.,
Teiuş cu 298 vol, Feliud cu 120 vol, Cacova cu 150 vol, Poiana
cu 150 vol, Măgina cu 45 vol, Aiud cu 180 vol, Gârbova de jos
cu 50 vol, Sâncraiu cu 50 vol, Tâmpăhaza cu 44 vol, Cetea cu
40 vol., Stremț cu 45 vol. f
IV. Numărul prelegerilor: 30, în 15 comune. Comuna Cacova :
1. Nic. Marcu: Despre Asociaţiune. Benic: 2. Amos Frâncu: Despre
pomărit. Cetea: 3. Dr. Emil Pop: Despre contracte; 4. losif Marian:
Despre școală. Ga/da-de-sus: 5. Dr. George Şimon: Despre mora-
litate; 6. Amos Frâncu: Nutreţul măiestrit. Odverem: 7. Ieronim Mau:
Despre comasare; 8. Nic. Marcu: Cumpăt şi cruțare. Meșcreac: 9.
Dr. Emil Pop: Despre testamente; 10. Gavril Pop: Plante medicinale.
Ciuguzel : 11. Dr. Petru Meteş: Cărţile funduare; 12. Nic. Marcu:
Cumpăt şi cruțare. Leorinț: 13. Dr. Emil Pop: Despre contracte;
14. Traian Achim: Mechanica în agricultură. Sâncraiu: 15. Dr. |.
Moldovan: Despre testamente; 16. Ieronim Man: Animalele de casă;
17. Dr. Petru Meteş: Legea de agenţi; 18. Dr. V. Fodor: Morburile
contagioase. Geomal: 19. Dr. Petru Meteş: Legea de câmp; 20. loan
Neagoe: Cumpăt şi cruţare. Gârbova-de-sus: 21. N. Marcu; Despre
asigurări; 22. Dr. Şt. Oniga: Legea comunală. Aiud: 23. Dr. Emil
Pop: Despre Asociaţiune; 24. Dr. Victor Fodor: Din istoria Româ-
nilor. Gârbova-de-jos : 25. Dr. loan Maior: Legea de câmp; 26. Dr. V.
Fodor: Despre Asociaţie. Măgina: 27. Dr. V. Fodor: Despre alco-
olism; 28. Dr. Emil Pop: Limba românească. Aiudul-de-sus: 29.
Dr. Petru Meteș: Dreptul ereditar. Sfremf: 30. losif Marian: Insem-
nătatea școlii.
V. Reprezentaţii artistice: 2. Aiud: «Noaptea de st George»
(teatru); Achim Filăru (monolog); Cântări de cor. Aiudul-de-sus:
<Tinereţe-bătrâneţe» (teatru); «O Sâmbătă norocoasă» (teatru); Cine
sapă groapă altuia» (teatru).
VI. Cursuri de analfabeți: 5. Comuna Poiana, ţinute de Bazil
Morar, preot, și Cornel Domşa, înv. Benic: Amos Frâncu, preot, şi
George Spătăceanu, înv. Feliud: Nic. Marcu, preot, şi Nic. Cristian,
înv. Băgău : leronim Man, preot. Cetea : loan Frâncu, preot, şi loan
Bota, înv. pens.
VII. Averea despărțământului: —.
Dr. Emil Pop, director.
— 254 —
4. Alba-lulia.
L Numărul comunelor: 41.
II. Numărul agenturilor: 12. ,
III. Numărul bibliotecilor: 9. În comunele: Chişfalău, Ighiu,
Ţelna, Bucerdea-vinoasă, Alba-Iulia, Totoi, Dumitra, Hăpria și Oarda-
de-jos. : `
IV. Numărul prelegerilor: 13, în 6 comune. In Oarda-de.jos:
1. Dr. I. Baltariu: Sfinţenia vorbei date; Aurel Marcu: Despre Aso-
ciațiune. Oarda-de-sus: 3. I. Mărgineanu: Despre Asociațiune; 4.
Dr. I. Baltariu: Sfințenia vorbei date; 5. A. Marcu: Despre procese.
Chişfalău : 6. Ion Duşa: Despre şcoală; 7. Sever Bran: Despre po-
mărit, Bărăbanț: 8. |. Duşa: Despre folosul cărţilor; 9. Dr. I. Bal-
tariu: Cum să-și țină țăranul demnitatea. Sântimbru: 10. A. Marcu:
Despre procese. 11. Sever Bran: Despre pomărit. Coșiariu: 12. |.
Duşa: Despre şcoală; 13. L. Dumitreanu: Datini rele.
V. Numărul conferințelor și reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 3. In Szraja, ţinut de preotul V. Stanciu
şi înv. lon Gligorescu cu 20 inşi. Drâmbariu, ţinut de preotul S.
Bran şi înv. N. Giurca cu 22 inşi. Dumitra, ţinut de preotul Aurel
Marcu cu 26 inşi.
VII. Averea despărțământului: 610 cor.
loan Teculescu, director.
5. Almaş,
Sa înfiinţat la 23 Noemvrie 1913 din 36 comune aparținătoare
desp. Fida-Huedin.
Paul Roșca, director.
6. Baia-mare.
S'a înființat la 4 lulie 1913.
Dr. Vasile Lucaciu, director,
7. Băseşti.
I. Numărul comunelor: —.
II. Numărul agenturilor: —.
HI. Numărul bibliotecilor: —.
IV. Numărul prelegerilor 4 în 2 comune. Comuna Oarfa-de-jos :
1. Vasile Pop: Scopul Asociaţiunii; 2. Vasile Pop: Mijloacele cultivării
poporului. Băsești: 3. Antoniu Băliban: Ravagiile beţiei; 4. A. Băliban:
Luxul și abandonarea portului naţional.
V. Numărul reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: —.
VII. Averea despărțământului: —.
VIII. Observaţiune: Sa înființat la 2 Martie 1913.
Vasile Pop, director.
— 255 —
8. Becicherecul-mare.
|. Numărul comunelor: 11.
IL Numărul agenturilor: 7. In comunele: Toracul-mare, Toracul-
mic, Ecica-rom., lancahid, Sarcia-română, Checia-rom. şi Foen.
IL Numărul bibliotecilor: 2. În comunele: Toracul-mare cu
80 vol. şi Toracul-mic cu 58 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 18 în 3 comune. În comuna Toracul-
mic: 1. Vincențiu Petroviciu: Despre Asociaţiune; 2. Eugen Muntean:
Sfaturi româneşti; 3. Eug. Muntean: Arhidiaconul Ştefan. 7oracul-
mare: 4. Teodor Stoianoviciu: Insemnătatea Asociaţiunii; 5. George
Teoran: Mitropolitul Andreiu Şaguna; 6. Teodor Stoianoviciu: Infiin-
tarea Asociaţiunii şi prezidenţii ei; 7. loan Petroviciu: Aurel Vlaicu
și aviația română; 8. Vincențiu Petru: Drepturile şi datorințele în
comună; 9. Nicolae Onciu: Fumatul; 10. T. Stoianoviciu: Coopera-
tiile; 11. George Teoran: Despre cetit şi biblioteci; 12. Adrian Ţapoş:
Invențţiunile mai nouă; 13. Dr. Adam lancu: Sfaturi medicale; 14. E.
Muntean: Sfaturi românești; 15. Dimitrie Birăuţiu: Despre socialism;
16. V. Petru: Despre testamente; 17. lovan Frişcan: Maşinile de
sburat. Ecica-română : 18. T. Stoianoviciu: Creşterea copiilor în familie.
V. Numărul reprezentaţiilor artistice: 5. In Toracul-mic: 1. Pro-
ducţiune teatrală și concert; 2. Serbare școlară. Toracul- mare:
3. Teatru; 4. Şedinţă festivă a Astrei, cu cântări şi coruri; 5. Concert.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului 83 cor. i
VIII. Observaţiune: în Toracul-mic sa înființat o Casină română,
ca agentură a Asociaţiunii. Are o scenă pentru reprezentații.
Vincențiu Petroviciu, director,
9. Beclean.
L Numărul comunelor: 62.
IL Numărul agenturilor: 32. In Diug, Beclean, Rusul-de-jos,
Chiuza, Măgeruș, Uifalăul-Cheuchișului, lenciu, Bidiu, Cristurul-Beciea-
nului, Beud, Târlişiua, Chetiu, Caianul-mic, Ciceu-Cristur, luș, Dobricel,
Şieu-Odoreiu, Feleac, Spermezeu, Figa, Agrieş, Ţentea, Chintelnic,
Şirioara, Vireag, Manic, Arcalia, Arpașteu, Măluţ, Cociu, Sesarma şi
Dobricul-mare.
III. Numărul bibliotecilor: 13 în Beclean cu 39 vol, Diug 72
vol, Măgeruş 27 vol, Caianul-mic 49 vol., Târlişiua 49 vol, Chiuza
47 vol, Cheţiu 51 vol, Cristurul-Becleanului 55 vol, Rusul-de-sus
44 vol, lenciu 47 vol, Bidiu 46 vol, Beud 50 volume și Sper-
mezeu 40 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 50 în 18 comune. In comuna Beclean :
1. Dr. Iulian Chitul: Despre Asociaţiune; 2. Acelaş: Despre oftică;
3. Dr. loan Moldovan: Despre testament. Figa: 4. Dr. I. Chitul:
Despre Asociaţiune; 5. Acelaș: Cum să ne apărăm contra boalelor
lipicioase; 6. Dr. I. Moldovan: Despre asigurări. Agrieș: 7. Teodor
Cotuţiu: Despre Asociaţiune; 8. Acelaș: Cum să-şi poarte țăranul
— 256 —
afacerile; 9. loan Băieş: Despre alcoolism. 7enfea: 10. A. Cheresteş:
Despre Asociaţiune; 11. [lie Blaga: Despre beţie. Chintelnic: 12. Ori-
gorie Cailean: Despre Asociaţiune; 13. Dr. |. Moldovan: Despre
asigurări; 14. loan Buta: Răul beuturii și al tutunului. Șirioara:
15. Dr. I. Moldovan: Despre Asociaţiune; 16. Acelaș: Despre testa-
mente; 17. loan Carcu: Reuniunile de înmormântare. Vireag: 18.
Dr. |. Chitul: Despre Asociaţiune; 19. Despre boale lipicioase; 20.
Ce putem noi învăță dela poporul săsesc? Manic: 21. Iie Blaga:
Despre Asociaţiune; 22. A. Cheresteş: Foloasele învăţăturii. Arcalia :
23. Pompeiu Făgărăşan: Despre Asociaţiune; 24. Dr. I. Moldovan:
Despre cartea funduară. Arpașteu: 25 loan Nagy: Despre Asocia-
Dune ` 26. Dr. I. Moldovan: Despre cartea funduară; 27. loan Carcu:
Despre alcoolism. Mălufiu: 28. P. Făgărăşianu: Despre Asociaţiune;
29. Dr. I. Chitul: Despre beţie. Cociu : 30. |. Nagy: Despre Asociaţiune;
31. Dr. |. Moldovan: Despre asigurări; 32. l. Carcu: Despre alcoo-
lism. Sesarma: 33. Dr. |. Chitul; Despre Asociaţiune; 34. Despre
oftică; 35. Despre asigurarea vitelor; 36. Dr. I. Moldovan: Despre
cartea funduară. Dobric: 317. T. Cotuţiu: Despre Asociaţiune; 38. Cum
-să trăim, ca popor; 39. Dr. I. Moldovan: Despre asigurări. Căianul-
mic: 40. Dr. I. Chitul: Ce e cultura; 41. loan Băieş: Despre beţie.
Beud: 42. I. Mândraş: Despre cultura pomilor; 43. A. Cheresteş:
Despre credinţa deşartă; 44. Despre alcoolism; 45. Dr. L Chitul:
Ce putem noi învăţă dela compatrioţii noştri? Jenciu: Teofil Bocoş:
46. Despre beutură; 47. Despre cruţare. Rusul-de-sus, |. Nagy: 48.
Despre gunoiu; 49. Despre cultura pomilor; 50. Despre creșterea
vitelor.
V. Numărul reprezentaţiilor artistice: 1. In Caianul-mice (con-
cert şi teatru).
VI. Cursurile de analfabeți: 3. In comuna Beud de loan Mân-
draş, înv., cu 14 inşi; Enciu: Teofil Bocoş, preot, cu 20 inși; Bidiu:
Vasile Mitilean, preot, cu 20 inşi.
VII. Averea despărțământului: 450 cor.
VIII. Observaţiune: Cere, să intervină comitetul central pe lângă
Consistorii, să îndemne preoțimea la muncă în interesul Asociaţiunei.
Dr. lulian Chitul, director.
10. Beiuş.
I. Numărul comunelor: 105.
II. Numărul agenturilor: 4. In comunele: Pocola, Feneriș, Mi-
zieş şi Feniş.
III. Numărul bibliotecilor: 5. In Beiuş 601 vol, Pocola cu 130
vol, Feneriş cu 51 vol, B. Sân-Mărtin cu 51 vol, Mizieș cu 51 vol.
IV. Numărul prelegerilor; 84 în 32 comune. In comuna Beiuș: 1. V.
Ștefanica: Astra şi începutul ei. Pefrani : 2. Dr. Į. Ciordaş: Astra şi che-
marea ei. Petreasă-Șoimuș : 3. Dr. |. Ciordaş: Despre Asociaţiune. B. Sân-
Märtin : 4. Dr. I. Ciordaş: Asociaţiunea şi năzuinţele ei; 5. M. Popoviciu:
Vieaţa lui Isus. Casiiș: 6. Dr. I. Ciordaş: Chemarea Astrei; 7. M.
Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Mizieș: 8. Dr. I. Ciordaş: Insemnătatea
— 257 —
Astrei. Nimăești: 9. Dr. I. Ciordaş: Astra și însemnătatea ei. Finiş:
10. Dr. I. Ciordaş: Astra și chemarea ei; 11. M. Popoviciu: Vieaţa
lui Isus. Căbești: 12. Dr. I. Ciordaş: Astra și chemarea ei. Sohodol-
Lazuri: 13. Dr. |. Ciordaş: Astra şi însemnătatea ei; 14. M. Popo-
viciu: Vieaţa lui Isus. Roșia: 15. Dr. I. Ciordaş: Insemnătatea Astrei;
16. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Delani: 17. Dr. I. Ciordaş: Insem-
nătatea Astrei; 18. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Negru: 19. Dr. I
Ciordaş: Insemnătatea Astrei. Burda: 20. loan Petra: Astra și sco-
purile ei; 21. Aug. Blăşianu: Sfaturi economice; 22. I. Petra: Obi-
ceiuri rele la poporul nostru. Sebiş: 23. M. Popoviciu: Inceputurile
şi însemnătatea Astrei; 24. Aug. Blăşianu: Lucrarea pământului;
25. loan Petra: Ingrijirea datoriilor; 26. M.Popoviciu: Vieaţa lui Isus;
Pocola: 21. Dr. loan Ciordaş: Astra şi scopurile ei; 28. Aug. Cosma:
Alcoolismul; 29. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus; 30. Petru E. Papp:
Cum să împlinim poveţele ce ni se dau? Curăfele: 31. Dr. I.
Ciordaş: Despre Asociaţiune; 32. Aug. Blăşianu: Lucrarea pămân-
tului; 33. A. Cosma: Vieaţa lui Isus. Răbăgani: 34. Dr. I. Ciordaş:
Despre Asociaţiune; 35. Aug. Blășianu: Lucrarea pământului; 36.
Petru E. Papp: Vieaţa lui Isus. Lunca: 37. M. Popoviciu: Asocia-
ţiunea şi chemarea ei; 38. Aug. Blăşianu: Sfaturi economice; 39. Silviu
Tămaș: Abuzul cu pomenile; 40. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Petrileni-
Zăvoeni: 41. Dr. |. Ciordaş: Astra şi scopurile ei; 42. Aug. Blășianu:
Sfaturi economice; 43. Dr. i. Ciordaş: Despre zestre; 44. M. Popoviciu:
Vieaţa lui Isus. B.-Lazuri: 45. Dr. I. Ciordaş: Despre Asociaţiune;
46. Camil Selăgian: Sfaturi bune şi poveţe folositoare; 47. Dr. I.
Ciordaş: Datortntele de răspundere la vinderea vitelor; 48. M. Po-
poviciu: Vieaţa lui Isus. Bă/ă/eni: 49. M. Popoviciu: Despre Aso-
ciaţiune; 50. Dr. I. Ciordaş: Despre cărţile funduare; 51. Dr. Cornel
Nyeș: Primul ajutor la nenorociri; 52. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus.
Gurani: 53. Dr. |. Ciordaş: Despre Asociaţiune; 54. Aug. Blăşianu:
Lucrarea pământului; 55. Dr. I. Ciordaş: Concubinatele și dezastrele
lor; 56. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Sudriciu: 57. M. Popoviciu:
Despre Asociaţiune; 58. Dr. I. Ciordaş: Sfaturi economice; 59. M.
Popoviciu: Vieaţa lui Isus; 60. Dr. |. Ciordaş: Despre cărţile funduare.
Șteiu : 61. Dr. I. Ciordaş: Despre Asociaţiune; 62. A. Cosma: Vieaţa lui
Isus; 63. Dr. I. Ciordaş: Despre zestrea şi averea particulară a femeii.
Uilac : 64. M. Popoviciu: Intemeietorii Astrei; 65. Silviu Tămaş: Abuzul
cu pomenile; 66. loan Nestor: Primul ajutor la nenorociri. Saca: 67.
M. Popoviciu: Despre Asociaţiune; 68. loan Buşiţa: Despre meserii;
69. G. Radovan: Pomăritul; 70. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Bun-
testi: 71. M. Popoviciu: Despre Asociaţiune; 72. Dr. Faust Selăgianu:
Prosperarea vieţii familiare; 73. loan Nestor: Primul ajutor la neno-
rociri; 74. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Săzg. 75. Dr. I. Ciordaş:
Despre Asociaţiune; 76. Dr. loan Cosma: Despre contracte și testa-
mente; 77. M. Popoviciu: Vieata lui Isus. Țigănești: 78. Dr. Gavril
Cosma: Despre testamente şi contracte; 79. Dr. Cornel Nyeş: Primul
ajutor la nenorociri; 80. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Feneriș: 81. Dr. |.
Ciordaş: Despre Asociaţiune ` 82. |. Nestor: Primul ajutor în nenorociri ;
83. Dr. |. Ciordaş: Despre zestre; 84. Petru E. Papp: Vieaţa lui Isus.
20
GE WE
V. Numărul conferențelor şi reprezentaţiilor artistice: Beiuş: 1.
Dr. I. Ciordaş: Curtea cu juraţi; 2. Dr. Traian Pinter: Mozaic; 3. Eugen
Suciu: Activitatea extrașcolară a universitarilor; 4. Dr. Const. Pavel:
loan Luca Caragiale; 5. loan Petra: Criza financiară; 6. G. Tulbure:
Introducerea limbii românești în slujba bisericească; 7. Dr. C. Pavel:
Grigorie Alexandrescu; 8. Dr. Cornel Nyeș: Boale infecțioase.
Conferinţele au fost ţinute în cadrul unor şezători literare, cu
declamații şi cântări.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 435 cor. 53 fil.
VIII. Observaţiune: Propune înființarea unui nou despărțământ în
Vașcău, Dr. loan Ciordaş, director.
1]. Biserica-Albă.
Sa înființat la 16 Martie 1914, din comunele aparținătoare pro-
topopiatului Biserica-Albă, Dr. George Dragomir, director.
12. Bistriţa.
I. Numărul comunelor: 62.
II. Numărul agenturilor: 21. In comunele: Bistriţa, Borgoprund,
Borgobistriţa, Borgotiha, Borgosuseni, Blaşialăul-de-sus, Blaştalăul-de-
jos, Budac, Galaţi, Monor, Nuşialău, Ragla, Sereţel, Șieuţi, Borgorus,
Caila, Şoimuş, Ardan, Bileag, Herina, Gledin.
DI. Numărul bibliotecilor: 19. In comunele: Bistriţa cu 150 vol.,
Borgorus cu 45 vol, Ardan cu 46 vol., Budacul-român cu 41 vol,
Caila cu 45 vol, Blaştalăul-de-sus cu 41 vol, Btaşfaläul-de-jos cu
49 vol, Ragla cu 76 vol, Şoimuş cu 76 vol, Serețel cu 40 vol.,
Galaţi cu 40 vol, Nuşfalău cu 50 vol, Borgoprund cu 76 vol., Bârla
cu 45 vol., Bileag cu 45 vol, Borgotiha cu 80 vol, Gledin, Şieuț și
Sântioana.
IV. Numărul prelegerilor: 28 în 12 comune. Ardan: 1. Grigore
Şuteu: Alcoolismul; 2. loan Baciu: Foloasele învățăturii. Fris: 3. V.
Bojor: Despre beție. Soimuş: 4. loan Timar: Despre lux; 5. Grigore
Şuteu: Creşterea copiilor. Bârla: 6. T. Olteanu: Despre păstrare;
7. Gr. Şuteu: Insemnătatea învăţăturii. Bileag: 8. A. Bungărdean:
Despre morală; 9. G. Hordoan: Rolul şcoalei. G/edin: 10. O. Harşan:
Poveţe şi îndemnuri; 11. Toma Grigore : Imbrăţişarea meseriilor. Sieuf :
13 Gr. Mihaesc: Grădinărit şi legumărit; 14. I. Mihailaş: Alcoolismul;
15. Acelaș: Lucrarea pământului. Sântioana : 16. luliu Pop: Contra
alcoolului la funcțiunile sacre. Budacul-român: 17. |. Tiniş: Foloasele
pământului; 18. V. Baciu: Legumărit. Ragla: 19. T. Adace: Măsurile
metrice; 20. C. Negruţiu: Alcoolismul; Nașfalău : 21. I. Pop: Sădirea
viiei; 22. Acelaș: Pomărit şi stupărit. Biașfalăul-de-sus : 23. |. Corbu:
Sfaturi economice. Bistrița: 24. |. Corbu: Buna înţelegere între poper
şi cărturari; 25. Sfaturi economice; 26. Dr. A. Pop: Medicina popo-
rală. Borgo-Bistrifa : 27. N. Soucriu: Roadele învăţăturii; 28. E. Dan:
Contra bettel,
— 289 —
V. Numărul conierențe!or şi reprezentaţiilor teatrale: 13. Bi-
strița : 1. V. Motogna: Grigorescu; 2. V. Bichigean: Dante; 3. V. Bojor:
Alişaselea continent; 4. I. Sânjoan: Bucovina; 5 Dr. V. Onişor: Carol |;
6. |. Corbu: Concepţiile moderne; 7. Dr. I. Pop: Din istoria noastră
mai nouă; 8. Gr. Pletosu: Despre iubire; 9. Dr. A. Pop: Medicina
poporală; 10. Al. Candale: Doi antagoniști romani; 11. 12. l. Corbu:
Statul de celule; 13. Dr. P. Poruţiu: Despre etica advocaţială.
VI. Cursuri de analfabeți: 2. In /ad prin Victor Mureşan, preot,
şi în Borgomijloceni prin Pavel Beșa, preot, loan Duca și Mac. Pop,
învățători.
VII, Averea despărțământului: 200 cor.
Dr. Alexandru Pop, director.
13. Blaj.
|. Numărul comunelor: 42.
UL. Numărul agenturilor: 16. Bia, Cenade, Cergăul-mare, Cră-
ciunel, Lunca, Micăsasa, Mihalţ, Roşia-de-Secaș, Sâncel, Spini, Tiur,
Veza, Ţapu, Ciufud, Ohaba şi Bucerdea.
III. Numărul bibliotecilor: 16, în agenturi.
IV. Numărul prelegerilor: 1. In Bacerdea-grânoasă : |. G. Precup:
Despre dragostea de neam și limbă.
V. Numărul conferenţelor și reprezentaţiilor artistice: 27. In
Blaj: |. G. Precup: Oamenii mari ai neamului; 2. Călătorii în țară;
3. Carmen Sylva; A 5. 6. Flaviu C. Domşa, Dr. l. Raţiu și Al. Ciura:
Vieaţa şi opera lui Grigorescu; 7. Dr. V. Hâncu: Microbii; 8. Dr. A.
Cheţian: Peninsula balcanică; 9. Aug. Caliani: Urmele Romanilor în
Ardeal; 10: Ștefan Pop: Istoria lui Ştefan cel Mare; 11. Istoria lui
Mihaiu Viteazul; 12. Augustin Bunea; 13. N. F. Negruțiu: Aeronautică;
14. M. Şerban: Telegrafia fără fir; 15. Din lumea stelelor; 16. Iuliu
Maior: Fr. Schiller; 17. Românii din Moravia; 18. Dr. loan Pop: Bazele
dreptului criminal modern ; 19. Dr. Russu: Căile minţii cătră Dumnezeu;
20. Dr. AL Nicolescu: Rolul femeii române în lumina creştinismului ;
Dr. A. Borza: 21. Apa ca factor geologic; 22. Gheţarii; 23. A. B.
Gajia: Imperiul bizantin; 24. Dr. V. Macaveiu: Turcii şi legea lor;
25, Locul sfânt; 26. Dr. |. Marcu: Cultura şi morala; 27. Dr. O. Ghibu:
Spiru C. Haret.
VI. Cursuri de analtabeţi nu sau ţinut.
In două comune, Săncel şi Lunca, sau ţinut șezători literare
sistematice, organizate de preoţi şi învăţători.
VI. Averea despărțământului: —.
VIII. Observaţiune: Propune dismembrarea despărțământului.
Aurel C. Domșa, director.
14. Bocşa.
L Numărul comunelor: 35.
II. Numărul agenturilor: 4: în Bocşa-montană, Bocșa-română,
Vasiova şi Fizeş.
20*
— 260 —
III. Numărul bibliotecilor: 5. Biblioteca despărțământului Bocșa
cu 104 volume, biblioteca agenturei din Bocşa-montană cu 600 vol,
biblioteca agenturei din Bocşa-română cu 50 vol, biblioteca agen-
turei din Vasiova cu 482 vol. şi biblioteca agenturei din Fizeș cu
54 volume. S
IV. Numărul prelegerilor: 2, în 1 comună. In Bocșa-montană :
1. loan Marcu: Scopul Asociaţiunii; 2. M. Gașpar: Date privitoare
la monografia comunei Bocșa-montană.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut. l
VII. Averea despărțământului: 406 cor. 82 fil.
loan Marcu, director.
15. Boroşineu.
S'a înființat în Noemvrie 1912. D-l Dr. loan Suciu, delegatul
comitetului central, nepredând actele adunării de constituire, despăr-
țământul na putut funcţionă. loan Georgia, director.
16. Boroşsebeş.
Şa înființat la 12 Februarie 1914, cu sediul în Gurahonţ.
Dr. Aurel Grozda, director.
17. Brad.
I. Numărul comunelor: 72,
IL Numărul agenturilor: 7, în comunele: Crişcior, Vaca, Ţebea,
Curechiu, Juncu, Cărăstău şi Birtin. `
III. Numărul bibliotecilor: 27. In comunele: Brad cu 136 vol,
Bulzeşti cu 127 vol, Crişcior cu 42 vol, Ţebea cu 214 vol, Curechiu
cu 60 vol., Vaca cu 411 vol, June cu 55 vol, Mihăleni cu 47 vol., Că-
răstău cu 40 vol., Blăjeni-Criş cu 42 vol., Blăjeni-Plai cu 42 vol., Baia-de-
Criş cu 50 vol., Băița cu 24 vol., Crăciuneşti cu 24 vol, Luncoiul-de-
jos cu 23 vol., Mesteacăn cu 41 vol., Rovina cu 27 vol., Ribicioara cu
28 vol, Ormindea cu 50 vol, Ribiţa cu 50 vol., Valeabrad cu 50 vol,
Bulzeşti cu 127 vol, Căraciu cu 27 vol, Peştera cu 27 vol, Sălişte cu
48 vol., Trestia cu 23 vol, Rişca cu 24 vol, și Birtin cu 26 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 2, în 2 comune. In Cărăstău: 1. Dr. l.
Radu; Biblioteca poporală a Ascciaţiunii. Vaca: Dr. |. Radu: Emi-
grarea în America.
V. Numărul conferenţelor și reprezentaţiilor artistice. Confe-
renfe: 6. In Brad: 1. Dr. L Radu: Supplex libellus Valachorum;
2. Dr. Tr. Suciu: Inocenţiu Klein; 3. î. German: Mişcarea agrară din
1784; 4. Dr. I. Radu: Revoluţia din 1848; 5. Em. Comşa: Cuza Vodă
și Unirea principatelor române; 6. Dr. Tr. Suciu: Catarina, Doamna
noastră. Reprezentaţii teatrale: 1 în Valeabrad.
Conferinţele sau ținut în cadrele unor serate cu declamații,
cântări și reprezentații teatrale.
ee]
- 21 —
VI. Cursuri de analfabeți: 1. În Rişca de preotul N. Florea.
28 analfabeți au învățat a scrie şi cet
VII. Averea despärțământului: —. Dr. I. Radu, director.
18. Bran.
Directorul despărțământului, d-l George Babeș, preot, ma îna-
intat raport.
19. Braşov.
I. Numărul comunelor: 32.,
II. Numărul agenturilor: 23. În comunele: Arpătac, Bod, Braşov-
Stupini, Braşov-Tocile, Brașovul-vechiu, Codlea, Cristian, Doboli-inf.,
Dârste, Feldioara, Ghimbav, Herman, Măeruș, Preşmer, Purcăreni,
Râșnov, Satulung bis. Sf. Adormire, Satulung bis. Sf. Arhangheli,
Târlungeni, Vulcan, Bacifalu (nouă), Turcheş st ElGpatak.
III. Biblioteci sunt: 23. Purcăreni cu 95 vol, Herman cu 109 vol,
Ghimbav cu 96 vol, Ţânţari cu 100 vol, Hălchiu cu 101 vol, Dârste
cu 100 vol, Cristian cu 101 vol, Braşov-Tocile cu 101 vol, Satulung
cu 100 vol, Rotbav cu 100 vol, Satulung cu 85 vol, Preşmer cu
94 vol, Râşnov cu 91 vol, Bod cu 96 vol, Sân-Petru cu 100 vol,
Stupini cu 103 vol, Feldioara cu 100 vol., Braşovul-vechiu cu 100 vol.,
Târlungeni cu 83 vol., Arpătac cu 93 vol, Bacifalu cu 100 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 57, în 10 comune. In Ampăzac: i.
Dr. A. Dobrescu: Trupul omenesc; 2. A. Nistor: Păstrarea limbei şi
a portului strămoșesc; Acelaş: 3. Să sprijinim munca Asociaţiunii;
4. Foloaseie cetitului;, 5. Autenticitatea si. scripturi; 6. Folosul cent
gazetelor; 7. Vieaţa şi preceptele morale ale lui Tolstoi; 8. Dr. Pomp.
Nistor: Foloasele expoziției de copii; 0. A. Nistor: Igiena „copiilor;
10. N. Bogdan: Economia raţională; 11. Dr. A. Dobrescu: Ingrijirea
după naşterea copiilor; 12. Dr. P. Nistor: Sporul Românilor din Ar-
pătac; 13. A. Nistor: Vlaicu; Acelaș: 14. Ai carte, ai parte; 15. Mo-
nument lui Vlaicu; 16. Adevăratul simţ religios se arată în fapte.
Elâpatak : 11. Dr. A. Dobrescu: Alcoolismul; 18. Dr. H. Petra-Petrescu:
Moara dela Sanssonci şi Episcopul. Codlea: 19. A. Boldor: Vieaţa
lui Isus; 20. Orașe şi biserici. Zurcheș: 21. N. Odor: Despre meserii;
Bacifalu : 22. Dr. A. Dobrescu: Igiena corpului omenesc; 23. A.
Oancea: Constantin cel Mare. Măeruș: 24. V. Bărbier: Jocul de
cărţi; 25. Frumuseţile limbii române; 26. Buna înţelegere; 27. Aurel
Vlaicu; 28. Foloasele școlii; 29. V. Alecsandri; 30. Andreiu Şaguna;
31. Dr. N. Stinghe: Vieaţa lui Isus; 32. V. Micula: Minunile me-
canicei; 33. V. Bărbier: Mama lui Șaguna; Acelaş: 34. Muzica şi
organizarea unei fanfare; 35. Sărbătorile Crăciunului. Cristian: 36.
Ger. Popa: Tânjirea simțului religios; 37. G. Lincu: Ordinea și cu-
rățenia în gospodărie; 38. V. Pop: Răsboiul pentru neatârnare;
39. Ger. Popa: Creşterea în familie; 40. G. Lincu: Vieaţa și faptele
lui Şaguna; 41. V. Pop: Luarea Griviței; 42. Acelaş: Lectură din
autori români. Safulung: 43. Z. Popoviciu: Testamente scrise şi ne-
scrise; 44. V. Fărcaş: Aurel Vlaicu; 45. N. Pană: Andreiu Şaguna;
— 262 —
46. Z. Popoviciu: Asigurări de vieaţă şi de foc; 47. Acelaș: Vlaicu.
Brașov: 48. N. Bogdan: Lectură din I. Brătescu-Voineşti; 49. I.
Baciu: Aurel Vlaicu; 50. V. Micula: Minunile tehnicei. Herman:
51. D. Greceanu: Importanţa şezătorilor; 52, D Pop: Creşterea
copiilor; 53. D. Greceanu: Limbă, port, lege; 54. David Pop: Sia-
turi economice; 55. |. Drăgan: Limba românească; 56. D. Greceanu:
Lectură din poeziile lui O. Goga; 57. G. Fătuleţ: Pentru ce se tem
copiii începători de școală?
V. Numărul conferinţelor şi .reprezentaţiilor artistice: Confe-
rințe: 12. Braşov: 1. Dr. H. Petrescu: Pictorul Grigorescu; 2. Silv.
Moldovan: Clujul istoric; 3. Dr. H. Petrescu: Poetul Şt. O Iosif;
4, Dr. I. Baciu: Activitatea lui Ilarie Chendi; 5. Dr. V. Niţescu: Ad-
vocatul român la l. Brătescu-Voineşti; 6. Dr. loan Lupaş: Şaguna și
Eötvös; 7. G. Vătăşan: Napoleon; 8. A, Ciortea: Despre rezonanţă;
Acelaş: 9. Despre flacără; 10. Despre natura luminii; 11. Scânteia
electrică; 12. Despre aeru: lichid. S'au ţinut în cadrele unor serate
și şezători literare, în parte cu declamaţii şi cântări.
VI. Cursuri de analfabeți: 2. In Arpăfac şi Előpatak, prin preoţii
locali Aurel Nistor şi D. Soiu. Sau instruit tinerii, nefiind în sat
şcoală conf. română, ci numai şcoală de stat.
VII. Averea despărțământului: 496 cor. 84 fil.
Nicolae Bogdan, director.
20. Bucium.
DJ Vasile L. Pop, protopop, în şedinţa comitetului central, ţinută
la 7 Februarie 1914, a fost încredinţat să înactiveze despărțământul.
21. Buziaş.
I. Numărul comunelor: 33.
II. Numărul agenturilor: --. ,
IL Numărul bibliotecilor: 5. In Has cu 106 vol, Dragşina
cu 95 vol, Cerna cu 87 vol, Sinersig cu 95 vol, Vucova cu 84 vol.
IV. Averea despărțământului: 719 cor. 77 fil.
Observaţiune: Directorul desp. mwa înaintat raport. Datele sunt
luate din anul 1912. Ioan Pepa, director.
22. Caransebeş.
Despărţământul sa reorganizat la 21 Maiu 1914.
Sa ţinut o prelegere în /ablanița: 1. Moise lenciu: Tovărăşiile
economice. |
Sa proiectat dismembrarea lui in desp. Caransebeș, Orşova,
Bozovici si Teregova. Andreiu Ghidiu, director.
23. Ceica.
|. Numărul comunelor: 49.
IL Numărul agenturilor: 6. In comunele: Tășad, Sâmbășag,
Vintiri, Drăgeşti, Holod şi Lazuri.
— 263 —
III. Numărul bibliotecilor: 6. In comunele: Tăşad cu 1(0 vol,
Sâmbășag cu 35 vol, Vintiri cu 29 vol., Drăgeşti cu 30 vol, Lazuri
cu 29 vol. şi Holod.
IV. Numărul prelegerilor: 19 în 6 comune. In Holod: 1. Dr. I.
Comşa: Creşterea copiilor; 2. Paul Tămăian: Despre tovărăşii; 3. loan
Pop: Agenturile şi bibliotecile Asociaţiunii; 4. Acelaş: Vieaţa şi ac-
tivitatea lui losif Vulcan; 5. Iuliu Popp: Istoricul Asociaţiunii. Lu-
poaia: 6. V. Carţiş: Despre Asociaţiune; 7. P. Tămăian: Despre în-
soțiri; 8. Eugen Venter: Despre sărbători. Corbești: 9. V. Carţiş:
Pomăritul şi grădinăritul; 10. V. Popp: Urmările alcoolismului. Calea-
mare: 11. I. Pataky: Despre Asociaţiune; 12. loan Popp: Poezia po-
porală; 13. Pantelie Bugariu: Grădinăritul. Hidișelnan : 14. G. Boţoc:
Despre pomărit; 15. Dr. loan Comşa: Igiena ponorală; 16. Dr. loan
lacob: Comasarea. Pomizău : 17. Eug. Venter: Despre sărbători; 18.
Dr. L Comşa: Urmările alcoolismului; 19. V. Carţiș: Grădinărit și
pomărit.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 1 concert
cu reprez. teatrală în Holod. S'a reprezentat: «Două surde». `
VI. Cursuri de analfabeți: Nu s'au ţinut.
Vasile Popp, director.
24. Chioar.
S'a înființat la 2 Decemvrie 1912. N'avem nici o informaţie
despre activitatea despărțământului.
25. Ciachi-Gârbău.
[. Numărul comunelor: 42.
IL Numărul agenturilor: 7. In Gârbău, Cernuc, Poptelec, Bezded,
Șolomon, Cristolţ și Recea-Cristur.
HI. Numărul bibliotecilor: 7. în comuna Ciachi-Gârbău cu 111 vol,
Cernuc cu 79 vol, Poptelec cu 79 vol, Bezded cu 79 vol., Şolomon
cu 70 vol, Cristolţ cu 80 vol., Recea-Cristur cu 73 vol.
IV. Numărul prelegerilor 2 în 1 comună. In Gârbâu: 1. Dr. V.
Gael: «Astra»; 2. Dumitru Lazar: Despre pomărit,
V. Numărul conferenţelor și reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 1. in Fizeș, de cătră învățătorul |.
Cerghizan, cu concursul absolventului de teologie Teodor Groza.
Au urmat cursul 48 inşi.
VII. Averea despărțământului: 8 cor. Ol fil.
VIII. Observaţiune. Sau aranjat două petreceri poporale pentru
cultivarea jocurilor naţionale. Sau abonat ziare pentru țărani.
Dr. Victor Gael, director.
26. Ciacova.
Na înaintat raport şi n'a funcţionat. Director al despărțământului
e d-l George Breban, proprietar şi director de bancă.
— 264 —
27. Cincul-mare.
Na înaintat raport. Sau luat dispoziţii pentru reorganizarea des-
părțământului.
28. Cluj.
L Numărul comunelor: 71.
II. Numărul agenturilor: 25. 7
IL Numărul bibliotecilor: In fiecare agentură e câte o bibliotecă,
în total deci 25.
IV. Numărul prelegerilor: 10. Ținute de tinerimea universitară
în comunele: Cluj- Mănăștur, Feiurd, Chintău, Apahida, Pata şi Desmir,
cu diferite subiecte.
V. Numărul confterențelor şi reprezentaţiunilor artistice. Confe-
renfe: 1. In Cluj: 1. Dr. Elie Dăianu: Datorinţele tinerimii universitare ;
2. lon Prună: Binefăcătorii tinerimii; 3. Dr. Valentin Drăgan: Din
trecutul grănițerilor năsăudeni; 4. Dr. Iuliu Pordea: Realismul trecu-
tului și al viitorului; 5. Dr. Sever Dan: Critică şi cârtire; 6. Dr. Oni-
sifor Ghibu: Spiru Haret; 7. Oct. C. Tăslăuanu: Pictorul Grigorescu.
VI. Cursuri de analfabeți: 6. In Paza, ţinut de înv. Emil Miclea;
Măcicașul-ung,, ținut de înv. Filip Pârvu; Feneșul-săsesc, ţinut de înv.
Joachim Pop; Feiurd, ţinut de înv. Alex. Contraş; Cluj, ţinut de înv. .
Andreiu Pora şi funcţionarul de bancă Nicolae Marcu, având ca elevi
soldaţi; Feleac, ţinut de înv. Ştefan Pop.
Numărul elevilor nu se indică.
VII. Averea despărțământului 800 cor.
VIII. Observaţiune. Despărţământul a administrat Internatul Petran,
în care au locuit 20 studenți universitari.
Dr. Valentin Poruțiu, director.
29. Cohalm.
Despărțământul s'a reorganizat în cursul anului 1914.
loan Bercan, director.
30. Crasna.
ERE e
Şa înființat la 10 Februarie 1914. Grațian Flonta, director.
31. Dej.
I. Numărul comunelor: 103.
II. Numărul agenturilor: 2. In comunele: Cheşeiu şi Cuzdrioara.
III. Numărul bibliotecilor: 1. In Dej cu 150 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 22 în 10 comune. In Glod: 1. Hariu
Boroș: Despre conservarea datinelor străbune; 2. V. Cosma: Insem-
nătatea învăţăturii. Căpâlna: 3. |. Boroş: Despre necazurile ţăranului
şi înlăturarea lor. Maia: 4. V. Lazar: Despre alcoolism; 5. Gh. Mânzat:.
Despre podoabe. Șigău: 6. V. Lazar: Despre alcoolism. Zăpârț:
— 265 —
7. V. Lazar: Despre pomărit; 8. Teodor Pop: Despre alcoolism.
Gâlgău : 9. Gh. Mânzat: Despre puritatea limbii. Giurgești: 10. Gh.
Mânzat: Despre alcoolism. Doboceni: 11. Vas. Bumb: Despre alcoo-
lism. Gichișul-de-jos : 12. şi Codor: 13. Gh. Mânzat: Despre podoabe.
Terpiiu : 14. V. Lazar: Despre pomărit; 15. Gh. Mânzat: Despre podoabe.
Rus: 16. Nic. Hossu: Despre alcoolism; 17. Gavril Pete: Originea
Românilor; 18. V. Cosma: Insemnătatea învățăturii. Letca, Răstoci,
Ieanda-mare, Săcătura: 19. 20. 21. 22. V. Cosma: Insemnătatea în-
vățăturii.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: —. -
VI. Cursuri de analfabeți. 2. In Cuzdrioara, ţinut de înv. loan
Popoviciu, și în Cheșeiu, ţinut de preotul Gh. Marțian.
VII, Averea despărțământului: 261 cor. 87 fil.
Ilariu Boroș, director.
32. Deva.
|. Numărul comunelor: 57.
"IL Numărul agenturilor: —.
III. Numărul bibliotecilor: —.
IV. Numărul prelegerilor: 9 in 8 comune. În Tâmpa: 1. Adam
Lula: Conservarea limbii şi obiceiurilor noastre. Cristur: 2. A. Lula:
Păstrarea legii strămoșești. Bejan: 3. Dr. I. Dobre: Icoana vieţii
creştine. Șoimuș: 4. Dr. |. Dobre: Educaţia în familie. Sântandreș :
5. Al. Petrău: Simţul religios-moral. Bârcia-mică : 6. G. Popoviciu:
lubirea deaproapelui. Bârsăz: 7. P. Mihuţ: Legea creştinească. For-
nadia: 8. Partenie Ungur: Despre credință, învățătură şi hărnicie.
9. Tâmpa, Dr. Eugen Tătar, adv.: Sfaturi de drept.
V. Numărul coni. şi reprez. artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți. 2. In Deva, ținut de învățătorul Ni-
colae Igna cu 4 inşi; în Biscaria, ţinut de parohul Adam Lula cu
20 inşi. |
VII. Averea despărțământului: —. Dr. loan Dobre, director.
33. Dictosânmărtin.
l. Numărul comunelor: 59.
II. Numărul agenturilor: 41. In comunele: Căpâlna-de-jos, Cu-
cerdea-română, Șaroșul-unguresc, Bernadea, Căpâlna-de-sus, Păucea,
Subpădure, Someştelnic (Futac), Lăscud, Ganfalău, Hărănglab, Deaş,
Sălcud, Bord, Diciosânmărtin, Pocea-Mediașului, Bazna, Boziaş, Ti-
rimia-mare, Băgaciu, Giuluş, Blăjei, Velţ, Chirileul de Murăş, Sânta-
Măria, Cușşteinic, Bobohalma, Adămuş, Dâmbău, Craifalău, Ogra,
Bachnea, Lepindea, Feisa, Vidrasău, Şomfalău, Tătârlaua, Boian, Deag,
Şeulia-română şi Cerghidul-mare.
IN. Numărul bibliotecilor: 42. In comunele: Bazna cu 128 vol,
Boziaş cu 126 vol, Boian cu 153 vol, Lăscud cu 126 vol, Dicio-
sânmărtin cu 118 vol, Căpâlna-inferioară cu 105 vol, Tirimia-mare
cu 42 vol, Băgaciu cu 42 vol, Ghiuluş cu 42 vol, Blăjel cu 85 vol,
— 266 —
Velţ cu 42 vol., Chirileu, Sânta-Măria, Cuştelnic, Bobohalma, Vidrasău,
Şomfalău, Tătârlaua, Deag, Șeulia română și Cerghidul-mare cu câte
42 vol, Cucerdea română cu 42 vol., Şaroşul-unguresc cu 37 vol,
Bernadea cu 31 vol, Căpâlna-de-sus cu 31 vol, Păucea cu 37 vol.
Subpădure cu 29 vol., Futac cu 29 vol, Gantalău cu 30 vol., Hă-
rănglab cu 43 vol, Deaş cu 30 vol, Sălcut cu 30 vol, Craitalău cu
25 vol, Ogra cu 49 vol, Bachnea cu 46 vol, Lepindea cu 52 vol,
Feisa cu 54 vol, Ernut cu 50 vol, Bord cu 29 vol, Păucea-Media-
şului cu 30 vol, Adămuș cu 32 vol, Dâmbău cu 33 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 29 în 14 comune. In Bachnea: 1.
Dr. R. Boila: Insemnătatea scrisului şi a cetitului; 2. loan Todoran:
Poeziile lui O. Goga. Lepindea: 3. Dr. Romul Boila: Insemnătatea
scrisului şi a cetitului; 4. I. Todoran: Poeziile lui O. Goga. Feisa:
5. D. L. Todoran: Insemnătatea meseriilor; 6. Const. Frâncu: Părinţii
și copiii; 7. Z. Macaveiu: Poeziile lui Coşbuc şi Alecsandri. Ogra:
8. Al. Petrașcu: Insemnătatea scrisului şi cetitului; 9. Dr. R. Boila:
Noţiuni de drept privat. Craifalău: 10. N. Platon: Alcoolismul şi
alte rele; 11. Ilarie Dulău: Despre cruțare; 12. Anastasiu Beşa: In-
semnătatea însoţirilor; 13. Dr. R. Boila: Portul național, Dâmbău:
14. L. Costea: Stupăritul; 15 D. Todoran: Despre şcoală, scris şi
cetit; 16. Dr. O. Cismaşiu: Poeziile lui O. Goga; 17. loan Todoran:
Sfaturi economice. Adămuș: 18. Gh. Stoica: Despre însoțiri; 19. D.
L. Todoran: Despre analfabeți; 20. Nic. Berghian: Despre cultura
pomilor. Șom/falău : 21. Gh. Stoica: Despre însoţiri. Blăjel: 22. Gh,
Stoica: Despre însoțiri. Căpâ/na-de-jos : An. Beşa: Insemnătatea în-
soțirilor. Fărănglab : 24. Dr. R. Boila: Despre însoţiri. Feisa: 25. An.
Beșa: Insemnătatea tovărăşiilor. Bazna: 26. C. Mușlea: Insemnătatea
însoţirilor; 27. A. Nan: Despre sentimentul religios în poezia popo-
rală română. Dicio-Sân-Mărtin : 28. L. Pascu: Vieaţa lui Isus; 29.
Dr. Emil Folea: Alcoolismul.
V. Numărul conferințelor etc.: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 4. In Feisa, de învățătorul Constantin
Frâncu. Cursul a fost urmat de 42 de inşi, — Șaroșul-unguresc, Giuluș
şi Leit,
Vi Averea despărțământului: —.
VIII. Observaţiune: Despărțământul a înfiinţat în comunele Șom-
falău, Blăjel, Feisa, Căpâlna-inferioară, Boian şi Hărănglab însoţiri
EE argonom, Dr. Romul Boila, director.
34. Dobra.
|. Numărul comunelor: —.
II. Numărul agenturilor: 2. In com.: Gurasada şi Certejul-de-jos.
IL Numărul bibliotecilor: 2. In comunele: Dobra şi Gurasada.
IV. Averea despărțământului: 640 cor.
Observare: N'a înaintat raport. Datele sunt luate din raportul
anului trecut. Din 46 comune aparținătoare desp. sa înființat despăr-
ământul nou Ilia-murăşană. , e
t ş I. Morariu, director.
E KT EE
PE T NNE EN E ME
— 267 —
35. Făgăraş.
I. Numărul comunelor: 29.
IL Numărul agenturilor: 3. Galaţi, Râuşor şi Dridif.
III. Numărul bibliotecilor: 1 în Făgăraş cu 281 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 7 în 4 comune. In Ludișor: 1. Leonte
Opriş: Despre năravurile rele; 2. loan Rinea: Păstrarea sănătăţii.
Beșimbac: 3. Leonte Opriş: Despre testamente. Berivoiul-mic: 4. V.
Micu: Mijloacele, prin cari se propagă cultura; 5. L- Opriş: Despre
testamente. Hurez; 6. V. Micu: Despre obiceiurile rele; 7. L. Opriş:
Despre beţie.
V. Numărul conf. şi reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 4. In Galați şi Făgăraș, ţinute de
învățătorii locali; în Lisa şi Lua, ţinute de parohii locali. Numărul
elevilor nu se indică. Se spune numai, că «nici unul ma învăţat a
scrie şi ceti».
VII. Averea despărțământului: 174 cor. 65 fil.
VIII. Observaţiune: Despărțăm. sa reorganizat la 14 Martie 1914.
Nicolae Borzea, director.
36. Gherla.
|. Numărul comunelor: 62. `
II. Numărul agenturilor: 17. În comunele: Bonţ, Häsdate, Dârja,
Lona, Minthiul-Gherlei, Nicula, Pâclişa, Sânmiclăuş, Sic, Silivaş, Teolturi,
Sântioana, Ţaga, Petrihaza, Dindeleag, Feldioara şi Buza.
III. Numărul bibliotecilor: 17 şi anume: în Bonţ cu 52 volume,
Hășdate cu 56 vol, Lona cu 144 vol, Minthiul-Gherlei cu 114 vol,
Sic cu 168 vol, Silivaş cu 58 vol, Teolturi cu 50 vol, Nicula cu
54 vol, Pâclişa cu 54 vol, Sânmiclăuş cu 52 vol, Sântioana cu
54 vol, Ţaga cu 52 vol., Petrihaza cu 52 vol, Dindeleag cu 54 vol,
Feldioara cu 58 vol, Buza cu 70 vol. și Gherla cu 160 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 38, în 24 comune. În comuna Buza:
1. Dr. P. Fabian: Folosul învățăturii; 2. Dr. V. Bojor: Patima beţiei;
3. Dr. V. Moldovan: Dragostea de limbă şi neam; 4. Cornel Pop:
Primul ajutor. Dăbâca: 5. C. Pop: Încrederea și supunerea față de
autorităţi. /clodul-mare: 6. Dr. V. Bojor: Beţia și urmările ei. Min-
/hiul-Gherlei : 1. Dr. V. Bojor: Luxul. Seplac: 8. Dr. V. Bojor: Beţia
şi urmările ei; 9. loan Roman: Însemnătatea învățăturii; 10. At. Pascu:
Despre sudalme; 11. Gavril Almăşan: Cauzele nefrecventării regulate
a şcolii. Fizeșul-Oherlei: 12. Dr. V. Bojor: Luxul. Sânmiclăuș: 13.
Dr. V. Bojor: Iubirea deaproapelui. Diviciorii- mici: 14. Dr. V. Bojor:
Scopul Asociaţiunii; 15. Dem. Rus: Luxul la poporul nostru. Feldioara :
16. Dr. V. Bojor: Alcoolismul. Salatiu: 17. Dr. V. Bojor: Despre
sudalme. Dindeleag: 18. Dr. V. Bojor: Sudalme, lux, beţie. Sânzioana :
19. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea. Jaga: 20. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea.
Nicula : 21. Dr. V. Bojor: Combaterea luxului; 22. Gr. Pop: Scopul
Asociaţiunii. Sic: 23. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea. Pont: 24. Dr. V.
Bojor: Patima beţiei. Petrihaza: 25. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea.
— 268 —
Ghirolt : 26. Dr. V. Bojor: Patima proceselor. Orman: 27. Dr. V.
Bojor: Despre sudalme. Silivaș: 28. Ambrosiu Plaian: Procesul de
fructificare a sămânţei; 29. Acelaş: Asigurarea vitelor. Ciaba.: 30. Paul
Sălvan: Beţia și urmările ei; Acelaş: 31. Creşterea morală a fetelor;
32. Purtarea morală; 33. G. Papiu: Prăsirea vitelor. Va/ea-rea: 34.
P. Sălvan: Beta şi urmările ei. Batin : 35. P. Sălvan: Bea şi urmările
ei. Oșorhel: 36. Dem. Rus: Luxul la poporul nostru. Sânmărtin : 37. P.
Săivan: Alcoolismul. Minthiul- Gherlei : 38. H Deac: Poezia poporală.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice. Corfe-
rențe: 5. Minihiul-Gherlei : 1. H. C. Deac: Psicologia ţăranului român
în poezia sa poporală. Gherla: 2. Dr. V. Bojor: Sentimentul religios
la sexul femenin; 3. Dr. V. Moldovan: Căsătorie, familie, societate;
4. Dr. L. Ciato: O pagină din economia politică; 5. Dr. V. Bojor:
Chestiunea socială. Conferenţele s'au ţinut în cadrele unor serate
literare-muzicale. `
VI. Cursuri de analfabeți. 2. In Dârja, ţinut de parohul Valeriu
Popescu şi înv. Iuliu Todoran cu 50 de inși; în Ciaba, ținut de pa-
rohul Paul Sălvan şi înv. Gavril Papiu cu 40 inși.
VII. Averea despărțământului: 500 cor.
Grigoriu Pop, director.
37. Giurgeu.
I. Numărul comunelor: 10.
II. Numărul agenturilor: 1 în Sărmaș. Sediul: Tulgheș.
Sa înființat la 26 Maiu 1912. Reorganizat la 9 Septemvrie 1913.
Aurel Nicolescu, director.
38. Gurghiu.
Sa înființat la 9 Octomvrie 1913.
T Grigorie Nicoară, director.
39. Hălmagiu.
l. Numărul comunelor: 33.
IL Numărul agenturilor: —.
III. Numărul bibliotecilor: 4. In Hălmagiu cu 64 vol, Talagiu
cu 26 vol., Pleşcuţa cu 28 vol. şi Hălmăgel cu 28 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 1. In Hălmagiu: i. Cornel Lazar:
Vieaţa lui Isus Christos. ;
V. Numărul conferențelor şi reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 2. In Talagiu, ţinut de învăţ. V. Darcea,
în Tisa de înv. Adam Dragoş.
VII. Averea despărțământului: —.
VII. Observaţiune. Sa reorganizat la 9 Martie 1914.
Cornel Lazar, director.
40. Haţeg.
L Numărul comunelor: 105.
Il. Numărul agenturi!or: 4. In Grădişte, Boşorod, Pui şi Baru.
— 269 —
III. Numărul bibliotecilor: 14. In Haţeg cu 756 vol, Grădişte
cu 77 vol, Boşorod cu 77 vol., Toteşti cu 15 vol, Barul-mare cu
78 vol, Silvașul-de-jos cu 8 vol, Silvaşul-de-sus cu 9 vol, Demsus
cu 12 vol, Sâmpetru cu 7 vol., Băreşti cu 10 vol, Ciopea cu 11 vol,
Bouţarul-de-jos cu 14 vol, Băţălar cu 10 vol. şi Puiu cu 41 volume.
IV. Numărul prelegerilor: —.
V. Numărul conferențelor și reprezentaţiilor artistice: 1 serată
literară în Haţeg.
VI. Cursuri de analfabeți: —.
VII. Averea despărțământului: 706 cor.
Dr. Cornel Popescu, dir. substitut.
41. Huedin.
Reorganizat la 9 lunie 1914. Datele privesc vechiul desp. Hida-
Huedin și sunt înaintate de fostul director: Dr. Simeon Tămaș.
L Numărul comunelor: 79.
II. Numărul agenturilor: 9. In comunele:' Morlaca, Fildul-de-
mijloc, Mires, - Cuteiuş, Băica, Almașul-mare, Sebișul-mare, Hida şi
Mănăşturul român.
III. Numărul bibliotecilor: 3. In B.-Huedin cu 115 volume, în
Hida cu 180 volume şi Almaş cu 26 volume. N
i IV. Numărul prelegerilor: 5, în 3 comune. In Mănășturul ro-
mânesc: |. Dr. S. Varna: Despre folosul învăţăturii; 2. loan Mango:
Despre meşteşuguri. Almașul-mare: 3. Vas. Idu; Şcoala modernă.
Aștileul-mare: 4. loan Haţegan: Despre creșterea corectă a băieţilor
în familie; 5. S. Turcu: Aurel Vlaicu.
V. Numărul conferențelor şi reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 1. In Fizeș, ţinut de Teodor Groza,
abs. de teol, cu 38 inşi. |
VII. Averea despărțământului: 354 cor. 34 fil.
Dr. Andreiu Pop, director,
42. Hunedoara.
I. Numărul comunelor: 50.
II. Numărul agenturilor: —.,
II. Numărul bibliotecilor: 1. In Hunedoara cu 200 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 9 în 3 comune. In Lefese: 1. V. C.
Osvadă: Despre «Astra»; 2. Dr. I. Popoviciu: Despre testament;
3. Valeriu Beşan: Despre cambii; 4. Virgil Comşa: Despre literatură.
Sâncraiu: 5. V. C. Osvadă: Sfaturi economice; 6. V. Comşa: Despre
asigurări. Nădășdia-inf.: 7. V. C. Osvadă: Bunuri economice; 8. V.
Comşa: Despre asigurări; 9. Nic. Macrea: Despre Asociaţiune.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice. Copie,
renfe: 18. In Hunedoara: V. C, Osvadă: 1. Scopul sezătorilor literare;
2. Goga şi losif; 3. Din Istoria Românilor; Dr. G. Dubleş: 4. Nic.
lorga; 5. Aurel Vlaicu; 6. Inceputurile literaturii românești; Const.
Dima: 7. Poezia poporală; Nic. Macrea: 8. Andrei Şaguna; Dr. E.
Boeriu: 9. Mihail Eminescu; Dr. I. Popoviciu: 10. Vasile Alexandri;
— 270 —
Dr. G. Danilă: 11. L U. Soricu și Zaharie Bârsan; Virgii Comşa: 12.
Doamne și Domnite Române; 13. Feminismul; 14. Mihaiu Viteazul;
- Maria Dima: 15. Feminism; G. Rain: 16. Despre dumnezeire ; G. Henţia:
17. Despre bine şi rău; Maxim Crăciun: 18. Revoluţia lui Horia.
Conierenţele au fost împreunate cu declamaţii şi cetiri din di-
feriți autori.
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut.
VII. Averea despărțământului: 280 cor.
Vasile C. Osvadă, director.
43. Ibaştalău.
|. Numărul comunelor: 37.
II. Numărul agenturilor: 9. In Alma, Ernea, Hoghilag, Hundori,
Nadăşul-săsesc, Vamoşodriheiu, Valchid, Şaroşul-săsesc și Sântioana.
HI. Numărul bibliotecilor: 9. In Hundorf cu 18 volume, în Sân-
tioana cu 18 volume, Șaroșul-săsesc cu 20 volume, Alma cu 20 vol,
Vamoşodriheiu cu 20 vol, Hoghilag cu 20 vol., Valchid cu 20 vol.
Nadăşul-săsesc cu 20 vol.
IN. Numărul prelegerilor: 19. In Copșa-mare: 1. Dr. Ilarie Holom:
Despre comasări; 2. loan Lupean: Despre asigurări. Va/chid: 3. Dr. L.
Holom: Despre contracte şi întabulare; 4. |. Lupeanu: Despre asi-
gurări. Hoghilag: 5. Dr. L Holom: Despre testamente; 6. I. Dragolea:
Despre loan-Gură-de-aur. /bașfalău: 7. Dr. I Holom: Despre testa-
mente; 8. |. Dragolea: Despre loan-Gură-de-aur; 9. George Simu:
Despre întâiul său dascăl; 10. Dr. L Holom: Dreptul de alegător.
Ernea: 11. Dr. L Holom: Dreptul de alegător; 12. Acelaş: Despre
băncile poporale; 13. |. Dragolea: Despre loan-Gură-de-aur; 14. Dr, I
Holom: Drepturile urbarialiştilor. Șaroșul-săsesc: 15. |. Fodorean: Da-
torințele părinților faţă de şcoală. A/ma-săsească: 16. Despre unitatea
culturală; 17. Dr. A. Morariu: Activitatea Asociaţiunii; 18. Dr. I. Holom:
Scopul bibliotecilor. Curciu: 19. N. lancu: Despre băncile poporale.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului 125 cor.
VIII. Observaţiune. Şa înființat o bancă poporală în Curciu.
Dr. Ilariu Holom, director.
44. llia-murăşană.
Despărțământul sa înființat la 28 Septemvrie 1913.
[. Numărul comunelor: 46.
II. Numărul agenturilor: —.
HI. Numărul bibliotecilor: —
IV. Numărul prelegerilor: —.
V. Numărul conferențelor şi reprezentaţiunilor artistice: l şe-
zătoare literară în Ilia.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ținut.
VII. Averea despărțământului 24 cor.
Dr. Ștefan Chiriloviciu, director.
— 271 —
45. Indol.
|. Numărul *omunelor: 29.
IL Numărul agenturilor: —. ,
HI. Numărul bibliotecilor: 3. In Schiopi cu 109 volume, Indol
cu 78 vol., Măgura cu 72 vol.
IV. Numărul prelegerilor 32 în 14 comune. In Flășmaș: 1. V. Sima:
Creşterea vitelor; 2. Longin Corcheş: Cinstirea sărbătorilor; 3. Dr. |.
Giurgiu: Despre testament. Suru: 4. |. Bucur: Despre Asociaţiune ;
5. Nic. Racoviţan: Nutreţul măiestrit; 6. Nicolae Vescan: Alcoolul.
Rachișu-român : 1. E. Muntean: Beta: 8. L. Corcheș; Portul românesc.
Hășdate: 9. Sim. Popa: Despre Asociaţiune; 10. L. Corcheș; Beta,
Filea-de-sus: 11. N. Racoviţan: Cartea; 12. Nic. Vescan: Beta: 13. Dr. I.
Giurgiu: Despre meserii. Filea-de-jos: 14. N. Racoviţan: Asociaţiunea;
15. L. Corcheş: Scopul omului; 16. Dr. I. Giurgiu: Invăţătura. Schiopi:
17. N. Racoviţan: Asociaţiunea; 18. N. Vescan: Beţia. Măgura: 19. Aug.
Pop: Datorinţele părinţilor cătră fii; 20. N. Racoviţan: Beţia. Lita-
română: 21. I. Bucur: Despre carte; 22. N. Racoviţan: Portul româ-
nesc. /ndol: 23. I. Bucur: Asociaţiunea; 24. N. Racoviţan: Scriitorii
români; Jara: 25. N. Racoviţan: Școala; 26. N. Vescan: Alcoolul;
Băișoara: 21. L. Corcheş: Cartea și meseriile; 28. N. Vescan: Locurile
sfinte; Să/icea: 29. B. Vlasa: Meserii; 30. P. Feneşan: Beutura. Ciurila:
31. I. Bucur: Asociaţiunea; 32. I. Belu: Cruţarea.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 1. In Măgura, ţinut de înv. Augustin
Pop, cu 30 inşi. i
Cursurile anunțate în alte sate au fost oprite de autorități.
VIL Averea despărțământului: 111 cor. 60 fil.
VIli. Obsesvațiune. Propune, ca în locul broşurilor din biblioteca
poporală, să se trimită membrilor ajutători o foaie săptămânală.
Ioan Bucur, director.
46, Jibou.
L Numărul comunelor: 69.
IL Numărul agenturilor: —.
III. Numărul bibliotecilor: —. `
IV. Numărul prelegerilor: 14, în 5 comune. In Näprade: 1. T.
Dragomir: Istoricul Asociațiunii; 2. Ananie Popoviciu: Nutreţurile
măiestrite; 3. Dr. A. Hetco: Drepturile şi datorințele părinților față
de fii. Cheud: A T. Dragomir: Despre Asociaţiune; 5. A. Popoviciu:
Nutreţuriie măiestrite; o Dr. A. Hetco: Despre testamente. Someş-
odorheiu: 1. T. Dragomir: Despre Asociaţiune; 8. Al. Manu: Insem-
nătatea școalei; 9. Dr. A. Hetco: Despre copiii nelegiuiți. Jeu:
10. T. Dragomir: Despre Asociaţiune; 11. Al. Manu: Foloasele în-
vățăturii; 12. Dr. A. Hetco: Hotarele disciplinii familiare. Domnia:
13. Gavril Cherebeţiu: Despre Asociațiune; 14. Al. Manu: Foloasele
învățăturii.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: —.
— 272 —
VI. Cursuri de analfabeți: 1. In Lupoaia, ţinut de înv. loan C.
Micu cu 15 inşi, |
VII. Averea despărțământului: 114 cor. 70 fil.
VIII. Observaţiune. Propune înființarea despărțământului Zălau.
(Zălau). Teofil Dragomir, director.
47. Jiu.
I. Numărul comunelor: 14.
II, Numărul agenturilor: —.
III. Numărul bibliotecilor: —. K
IV. Numărul prelegerilor: 9, în 4 comune. In Livezeni: 1. Dr. N.
Olariu: Despre Asociaţiune; 2. Petru Manole: Urmările beţiei. Vulcan:
3. Dr. N. Brânzeu: Despre Asociaţiune; 4. Dr. Romul Mioc: Foloa-
sele învăţăturii; 5. loan Duma: Urmările bettel, Paroseni: 6. N. Zugrav:
Despre Asociaţiune; 7. Dr. N. Brânzeu: Păcatele sătenilor; 8. Dr. N.
Olariu: Despre testamente. Lupeni: 9. loan Duma: Despre Asocia-
Dune,
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 4. Con-
ferențe: Iscroni: 1. |. Duma: Despre Asociaţiune; 2. Dr. N. Olariu:
Despre testamente. Vulcan: 3. Dr. R. Mioc: Despre cultura popo-
rului; 4. Dr. Valer Pocol: Vieaţa Românilor din Jiu. — Impreunate
cu declamaţii și cântări.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: —.
Nicolae Zugrav, preot, director.
48. Lăpuşul-unguresc.
I. Numărul comunelor: 51.,
II. Numărul agenturilor: 7. In comunele: Borcut, Berinta, Cer-
nești, Suciul-de-jos, Stoiceni, Rohia, Ciocotiş.
III. Numărul bibliotecilor: 5, în comunele: Borcut cu 32 vol,
Cernești cu 40 vol, Berinta cu 40 vol, Suciul-de-sus cu 50 vol. şi
Lăpuşul-unguresc cu 50 volume. S
IV. Numărul prelegerilor: 18, în 4 comune. În Trestia: 1. An-
drem Ludu: Despre meserii; 2. Gh. Vancu: Despre cambii; 3. Nic.
German: Despre stupărit. Ciocofiș: 4. A. Ludu: Despre meserii;
5. Gh. Vancu: Despre cambii; 6. N. German: Despre stupărit. Borcut:
7. A. Ludu: Despre meserii; 8. Dr. |. Petruţiu: Despre testamente;
9. Aurel Bodea: Despre credințele deșarte. Szoiceni: 10. A. Ludu:
Despre meserii; 11. Dr. I. Petruţiu: Despre testamente; 12. A. Bodea:
Despre stupărit. Rohia: 13 Dr. G. Buzura: Despre rostul Asociaţi-
unii; 14. A. Ludu: Despre meserii; 15. Dr. G. Buzura: Despre con-
tracte şi testamente; 10. N. German: Despre credinţele deșarte;
17. A. Ludu: Portul românesc; 18. Dr. G. Buzura: Despre rostul
agenturei comunale.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 2. Con-
ferențe: Stoiceni: 1. A. Ludu: Datorinţele preoților și învăţătorilor în
— 273 —
vieaţa culturală românească. Capoinoc-Mănăștur: 2. A. Ludu: Limba
în afirmarea noastră națională-culturală.
VI. Cursuri de analfabeți: 6. In Borca, ţinut de înv. Gavril
Criste cu 38 inși. Libotin, ţinut de înv. Nicolae Man cu 16 inși. Mașca,
ținut de parohul loan Dobre cu 3 inși. Plopiș, ţinut de preotul Alexiu
Latiş cu 14 inşi. Rohia, ţinut de înv. Ştefan Bărbos cu 27 inşi. Leschia,
ținut de înv. Gr. Roman cu 15 Ins,
VII. Averea despărțământului: 270 cor. 40 fil.
Dr. Gavril Buzura, director.
49. Lipova.
Sa reorganizat la 9 lunie 1914, din comunele aparținătoare
cercului administrativ al Lipovei.
Dr. Aurel Cioban, director.
50. Lugoj. |
L Numărul comunelor: 111.
II. Numărul agenturilor: 2. In Făget și Sacul.
III. Numărul bibliotecilor: 12, în comunele: Găvoşdia cu 80 vol,
Sacul. cu 75 vol, Făget cu 80 vol, Cliciova-Nevrincea cu 76 vol.,
Lugoj cu 110 vol, Gruini cu 64 vol, Silha cu 68 vol, Bara cu
65 vol, Hosendești cu 61 vol., Răchita cu 60 vol., Sinteşti cu 62 vol.
şi Fârdia cu 61 volume. | X
IV. Numărul prelegerilor: 4, în 1 comună. În Căvăran: 1. Dr.
Moise lenciu: Despre muncă şi cruțare; 2. Ion Lengheru: Despre
folosul asigurărilor; 3. Dimitrie Soconeanțu: Despre urmările alco-
olismului; 4. Ştefan Gerga: Despre credinţele deșarte.
V. Numărul conferenţelor: 1. In Căvăran: Dr. George Popo-
viciu: Despre instituțiunile culturale române din patrie.
VI. Cursuri de analfabeți nu Sau ţinut.
VIL Averea despărțământului: 611 eo, 60 fil.
Dr. George Popoviciu, director.
51. Măhaciu.
I. Numărul comunelor: 17.
II. Numărul agenturilor: 1, în Vereşmort.
III. Numărul bibliotecilor: 2, în Măhaciu cu 150 vol. și în Ve-
reşmort cu 56 volume. A
IV. Numărul prelegerilor: 19, în 5 comune: în Cicău: 1.1. Că-
pâlnean: Despre alcoolism; 2. Dr. I. Moldovan: Despre scris şi cetit;
3. Dr. E. Mezei: Starea Românilor de dincoace de munţi. Ormeniș:
4. |. Căpâlnean: Despre alcoolism; 5. loan Popa: Patimile lui Isus;
6. Dr. l. Boieriu: Prăsirea vitelor. Cizgudul-de-sus: 7—9. Cele de sub
4—6. Măhaciu: 10 —12. Cele de mai "nainte. Vereșmort: 13. Ştefan
Roşian: Despre alcoolism; 14. I. Căpâlnean: Pelagra; 15. I. Căpâi-
nean: Despre căsătorie; 16. R. Dimboiu: Contabilitatea economului
21
— 274 —
mic; 17. loan Simu: Despre Asociaţiune;. 18. i. Căpâlnean: Folosul
cetitului şi scrisului; 19. I. Căpâlnean: Tuberculosa.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 55 cor.
Gavril Pop, director.
52. Marghita.
|. Numărul comunelor: 43.
IL Numărul agenturilor: 8. In Cheţ, Sân-Lazar, Popești, Voi-
vozi- Cuzap, Ghetea, Satul lui Barb, Margine și Chiralău.
III. Numărul bibliotecilor: 8. In fiecare agentură una.
IV. Numărul prelegerilor: —.
V. Numărul conferenţelor şi „reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 1. In Sarcău sau instruat 30 de inși.
VII. Averea despărțământului: 60 cor. 80 til.
VIII. Observaţiune. Despărțământul ma putut funcţionă din cauza
deselor inundaţii și ploi. Dr. Dionisie Stoica, director.
53. Mediaş.
L Numărul comunelor: 28.
IL Numărul agenturilor: 3. In Agârbiciu, Biertan şi Şeica-mare.
III. Numărul bibliotecilor: —.
IV. Numărul prelegerilor: —.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 2. In Mediaș şi Afel.
VII. Averea despărțământului: —.
Dr. Dionisie Roman, director.
54. Mercurea.
L Numărul comunelor: 24.
II. Numărul agenturilor: 4. In comunele: Poiana, Boz, Apoldul-
inf. și Sângătin. |
III. Numărul bibliotecilor: 9. In Mercurea, Poiana, Dobârca,
Apoldul-mic, Sângătin, Reciu, Gârbova, Cărpiniş şi Boz, cu câte
20—50 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 13 în 6 comune. In Mercurea: 1. N.
Simulescu: Despre grădinărit. Acelaş: 2. Despre cooperaţie; 3. Ur-
mările alcoolismului; 4. I. Puia: Greşelile părinților în educaţia fa-
miliei; 5. Dr. Gh. Măcelariu: Cărţile funduare. Apo/dul-de-sus: 6. D.
Ivan: Despre" vierit. Apoldul-de.jos: 7. lie Beu: Despre curăţenie;
8. Dr. Gh. Măcelariu: Despre însoțiri şi asigurări. Sârgăzin: 9. I. Dăian:
Superstiţii; 10. N. Pârvu: Asigurări. Poiana: 11. R. Vraciu: Plante
medicinale. Ludoș: 12. Dr. N. Schiau: Folosul băncilor; 13. Dr. Stanciu:
Legea comunală.
V. Numărul conferenţelor și reprez. artistice: 3 reprezentații
teatrale în Mercurea (2 date de corpul învăţătoresc). Poiana: 4. Dată
— 2735 —
de corpul învățătoresc. Apoldul-de-jos: 5. Dată de corpul învăţătoresc.
Gârbova: 6. Dată de fanfară. Cărpiniș: 7. Dată de corpul învăţătoresc.
Apoldul-de-sus: 8. Dată de țărani.
In Mercurea corpul învățătoresc a mai organizat o serbare a
pasărilor şi pomilor.
VI. Cursuri de analfabeți: 3. In Sângătin, ţinut de preotul loan
Dăian cu 6 inşi. Doștaţ, ţinut de abs. de teol. Nic. Crăciun cu 10
inşi; Boz, ţinut de preotul I. Becicheri cu 8 inşi.
VII. Averea despărțământului 308 cor. 12 fil. şi un gramofon.
Avram Pecurariu, director.
„55. Mociu.
|. Numărul comunelor: 38. |
II. Numărul agenturilor: 5. In Gădălin, Sărmaşul-mare, Țagul-
mare, Ţăgşor şi Budatelec.
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Gădălin cu 191 vol, Mociu cu
200 vol, Sărmaşul-mare cu 216 volume, Frata cu 200 vol, Ţăgşor
62 vol. și Ţagul-mare 125 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 11 în 5 comune. In /mbuz: 1. A-
xentiu Mureșian: Despre portul naţional. Sărmașul-mare: 2. Const.
Rusu: Despre portul naţional; 3. Nic. Grecu: Cruţarea și cumpătarea.
Țăgșor;, 4. G. Hintea: Despre Asociaţiune; 5. loan Pop: Despre
portul național. 7agul-mare: 6. G. Hintea: Despre Asociaţiune; 7.
Oct, Florian: Despre alcool; 8. Nic. Grecu: Despre școală. Buda-
felec: 9. G. Hintea: Despre Asociaţiune; 10. Oct. Florian: Despre
alcool; 11. loan Pop: Despre legea de câmp.
V. Cursuri de analfabeți: 2. In 7ăgșor, ţinut de preotul Oct.
Florian cu | elev. Țagul-mare, ţinut de preotul loan Pop cu 25 ingi
VII. Averea: 387 cor. 33 fil. Dr. Emil Mureșan, director.
56. Murăş-Ludoş.
|. Numărul comunelor: 28. K
IL Numărul agenturilor: 7. In Muräs-Ludos, Muräs-Lechinta,
Hădărău, Vaideiu, Velcheriul-de-Câmpie, Săcalul de-Câmpie şi Grind-
Cristur. *
IL Numărul bibliotecilor: 14. In Murăş-Ludoş 300 vol, Velche-
riul-de-Câmpie 250 vol, Murăş-Lechinţa 50 vol, Vaideiu 35 vol.,
Şeulia-de-Câmpie 50 vol, Murăş-Dateş 35 vol, Chimitelnicul-de-
Câmpie 50 vol., Căpuşul-de-Câmpie 25 vol, Iclănzel 25 vol., Grebe-
nişul-de-Câmpie 25 vol, Bogata-de-Murăş 25 vol., Grind-Cristur 25
vol, Săcalul-de- Câmpie 25 vol. şi Hădărău cu 25 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 8 în 3 comune. In Flădărău: 1. loan
Boeriu: Despre Asociaţiune; 2. A. Badiu: Despre meserii și negoţ;
3. Dr. |. Caliani: Despre testamente și contracte. Șeulia-de-Câmpie :
4. Dr. |. Olteanu: Despre Asociaţiune; 5. Oct. Popa: Despre edu-
Gate: 6. Dr. I. Caliani: Despre testamente şi contracte. Lechinta-de-
Murăş: 7. loan Boeriu: Despre foloasele învățăturii; 8. loan Oltean:
Despre tovărăşii şi reuniuni.
21*
— 216 —
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 3. In Chefa, ţinut de cantorul bise-
ricesc cu 15 Ins, Flădărău, ţinut de preotul Oct. German cu 20 inşi.
Cicud, ţinut de cantorul bisericesc cu 10 inşi.
VII. Averea despărțământului: 459 cor. 74 fil.
Ioan Boeriu, director.
57. Murăş-Oşorheiu.
L Numărul comunelor: 46.
II. Numărul agenturilor: 11. În Săbad, Niraştău, Sân- Mărtinul-de-
Câmpie, Milaşel, Bozed, Pogăceaua, Moişa, Băla, Mădăraș, Chibelea
și Riciu.
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Nazna, Riciu, Săbad, cu câte 129
vo Murăş-Oşorheiu cu 280 vol., Băla cu 50 vol. și Chibelea cu
50 vol.
IV. Numărul prelegerilor 55 în 17 comune: In Bardoș: 1. Vasile .
Bucur: Despre credit şi împrumut; 2. E. Drăgan: Rolul părinţilor si
al învățătorului în educaţia copiilor; 3. Dr. I. Pantea: Sfaturi iuridice.
Săbad: 4. V. Bucur: Despre credit şi imprumut; 5. E. Drăgan: Rolul
părinţilor și al învățătorului în educaţia copiilor; 6. Dr. I. Pantea:
Sfaturi iuridice. Ceuaș: 7. V. Tătar: Despre Asociaţiune; 8. lon Fle-
şeriu: Grădina de legumi și pomărit; 9. Danilă Sasu: Rolul părin-
Hor şi al învățătorului în educaţia copiilor. Moişa: 10. V. Tătar:
Despre Asociaţiune; 11. Ion Fleșeriu: Grădina de legumi şi pomărit;
12. Emil Andreşan: Despre limbă. Medieșfalău : 13. Dr. Bucur Băra:
Rolul bisericii şi al Asociaţiunii; 14. Nic. Oprean: Cum să înfiinţăm
şi să conducem o prăvălie; 15. Dr. B. Băra: Sfaturi iuridice. Murăş-
cristur: 16. Ca sub 13; 17. Cu sub 14; 18. Ca sub 15. Pogăceaua:
19. N. Vulcu: Despre Asociaţiune; 20. Dr. losif Comes: Sfaturi dof-
torești; 21. Filip Pop: Despre bunele moravuri; 22. Teodor Bad:
Grădina de legumi şi pomărit. Mădărasul-de- Câmpie : 23—26. Cele
de sub 19—22. Sântana-de Murăş: 21. V. Tătar: Biblioteca poporală
a Asociaţiunii; 28. E. Drăgan: Creşterea copiilor; 29. Candin Coma-
nescu: Foloasele şi scăderile împrumuturilor. Chinar: 30—32. Cele
de sub 27—29. Nirașteu: 33. Dr. B. Băra: Să ne înmulţim cunoştin-
tele prin cetit; 34. Al. Brumariu: Despre stupărit; 35. Dum. Vidri-
ghin: Despre greşelile poporului; 36. Dr. B. Băra: Sfaturi din dreptul
privat. Molomfalău : 31 - 40. Cele de sub 33—36. /lărțeu: 41. Dr. |.
Pantea: Despre Asociaţiune; 42. Arcadie Luchin: Despre credinţele
desarte ` 43. Nic. Oprean: Despre negoţ; 44. Dr. I. Pantea: Sfaturi
din dreptul privat. Nazna: 45 48. Cele de sub 41—44. Bandul-de-
Câmpie: 49. C. Comanescu: Despre cooperative; .50. Dr. I. Pantea:
Sfaturi din dreptul privat. Oroiul-de-Câmpie: 51—52. Cele de sub
49—50. şi 53. Dion. Decei: Momente din istoria bisericească gr.cat.
rom. Sâncraiul-de- Murăş : 54. V. Tătar: Despre cooperative; 55. Dä-
nilă Sasu: Rolul învățătorului și al părinților în creșterea copiilor.
V. Numărul conf. şi reprezentaţiilor artistice: 1. In Băla: O se-
rată muzicală-declamatorică, ținută de teologii români din Blaj.
— 211 —
VI. Cursuri de analfabeți: 2. In Chibelea, ţinut de preotul V.
Tătar cu 12 mat, Cezaș, ţinut de preotul Alex. Brumariu cu 26 inşi.
VII, Averea despărțământului: 410 cor. 21 fil.
Dr. loan Pantea, director.
58. Murăş-Uioara.
l. Numărul comunelor: 29. ,
II. Numărul agenturilor: 5. In Uioara-de-sus, Şpălnaca, Botez,
Noșlac şi Gâmbuț. .
III. Numărul bibliotecilor: 5, în cele 5 agenturi.
IV. Numărul prelegerilor: 9, în 3 comune. In Găbaud: 1. Liviu
Bran: Despre cruțare; 2. Grig. Pădureanu: Despre biserică şi școală;
3. Eugeniu Ciungan: Despre unele cauze ale sărăciei poporului.
Alecuș : 4—0. Cele de "nainte, de aceiaşi. Fărău: T—9. Cele de "nainte,
de aceiaşi.
V. Numărul conterențelor și reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: 2. In Cecă/aca, ţinut de preotul Aug.
Trif cu 14 inşi. Gâmbuț, ţinut de preotul Iuliu Bucur şi înv. Dionisie
Negrea cu 40 inşi. -
VIL Averea despărțământului: 101 cor. 92 fil.
Emil Pop, director,
59. Năsăud.
l. Numărul comunelor: 34. `
IL Numărul agenturilor: 33. In Rebrişoara, Rebra-mare, Parva,
Nepos, Feldru, Ilva mare, Les, Ilva-mică, Maier, Salva, Telciu, Mocod,
Tăurea, Luşca, Hordou, Mintiul-românesc Nimigea-românească, Mititei,
Runc, Zagra, Găureni, Suplai, Poienile, Zăgrei, Bichigiu, Romuli,
Rodna-nouă, Rodna-veche, Coșna, Sângeorgiul-românesc, Măgura,
Poiana şi Prislop. E
IL Numărul bibliotecilor: 33. In Rebrişoara cu 93 vol., Rebra-
mare cu 40 vol, Parva cu 30 vol, Nepos cu 150 vol, Feldru cu
60 vol, Ilva-mare cu 276 vol, Uva-miecä cu 45 vol., Leş cu 40 vol.
Maier cu 170 vol, Telciu cu 40 vol, Mocod cu 30 vol, Tăurea cu
30 vol, Năsăud cu 287 vol, Zagra cu 30 vol, Lupşa cu 30 vol,
Salva cu 30 vol, Hordou cu 30 vol., Mititei cu`30 vol, Mintiul-
român cu 82 vol, Runc cu 30 vol, Bichigiu cu 50 vol, Romuli cu
30 vol, Suplai cu 30 vol, Poieni cu 30 vol, Găureni cu 30 vol,
Nimigea-românească cu 30 vol, Rodna-veche cu 30 vol, Rodna-
nouă cu 30 vol, Coşna cu 30 vol, Sângeorgiul-român cu 30 vol.,
Prislop cu 30 vol, Măgura cu 39 vol. şi Poiana cu 40 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 163, în 33 comune. În Năsăud: 1. l.
Pecurariu: Prelegerile poporale ca factor cultural; 2. Ant. Hangea:
Foloasele invăţăturii; 3. Dr V. Seni: Sfaturi igienice. Rebrișoara:
4. |. Pecurariu: Despre Asociaţiune; 5. E. Tişca: Indemnuri la muncă;
6. Dr. E. Precup: Sfaturi gospodărești; 7. A. Precup: Despre înso-
țirile rele; 8. A. Precup: Istoria fondurilor grănițăreşti; 9. A. Precup:
Moralitatea ca mijloc de fericire trupească și sufletească; 10, Macedon
— 2738 —
Ciuta: Soiul vitelor şi îngrijirea lor; 11. M. Ciuta: Altoirea pomilor;
12. Dem, Irini: Indemnuri practice privitoare la negoțul cu lapte;
13, loan Rus: Foloasele reuniunilor de consum; 14. Nic. Pop: Spri-
jinirea însoţirilor; 15. A. Precup: Rolul Asociaţiunii; 16. d Tişca:
Despre datoriile uşuratice şi cruțare; 17. Dr. E. Precup: Foloasele
ştiinţei de carte. Prislop: 18. Macedon Linul: Rolul Asociaţiunii;
19. I. Bojor: Sfaturi economice și igienice; 20. Mac. Linul: Scopurile
Asociaţiunii. Parva: 21. V. Bichigeanu: Rolul Asociaţiunii; 22. A.
Hangea: Folosul ştiinţei de carte; 23. V. Bichigeanu: Despre dra-
gostea de Dumnezeu; 24. Vasile Coșbuc: Datorinţa părinților de
a-și trimite copiii la şcoală; 25. G. Ciocârlă: Despre curățenie. Rebra-
mare: 26. Ienatu Seni: Sfaturi practice; 27. V. Bichigeanu: Despre
dragostea de Dumnezeu; 28. A. Hangea: Rolul Asociaţiunii. Lusca :
29. Í. Seni: Sfaturi, practice; 30. Victor Motogna: Rolul Asociaţiunii;
31. Leonida Pop: Îndemnuri economice. Mintiul-românesc: 32. Mac.
Linul: Rolul Asociaţiunii; 33. Emil Tişca: Imbrățișarea meseriilor şi
a negoţului; 34. V. Bichigeanu: Feriţi-vă de procese; 35. |. Bulbuc:
Folosul meseriilor la poporul nostru; 36. Oct. Bulbuc: Despre tovă-
răşii și foloasele lor; 37. Oct. Bulbuc: Mijloacele promovării cultu-
rale şi economice a ţăranului. Zăzre: 38. M. Linul: Rolul Asociaţiunii;
30. E. Tișca: Datoriile uşuratice şi urmările lor; 40. V. Bichigeanu:
Feriţi-vă de procese. Nim/gea-românească : 4l. M, Linul: Rolul Aso-
ciaţiunii; 42. A. Hangea: Folosul ştiinţei de carte; 43. V. Bichigeanu:
Despre păstrare. Salva: 44. E. Mărcuş: Rostul Asociaţiunii; 45. V.
Motogna: Urmările rele ale proceselor; 46. I. Mărgineanu: Folosul
ştiinţei de carte; 47. I. Morar: Muncă și cruțare, lene şi risipă; 48.
Teod. Zăgreanu: Foloasele ştiinţei şi învăţăturii; 49. Nic. Mihaese:
Boalele vitelor şi vindecarea lor; 50. Leon Marton: Despre pomărit;
51. Anton Palfi: Folosul măestriilor şi economia raţională; 52. I. Fi-
limon: Economia de câmp și mijloacele de îmbunătăţire. /fordou:
53. T. Şimon: Sfaturi practice pentru economi; 54. Olimpiu Ghiţa:
Rolul cultural al Asociaţiunii; 55. Vasile Bichigeanu: Foloasele în-
vățăturii. Telciu: 56. Ant. Hangea: Rolul Asociaţiunii; 57. Olimpiu
Ghiţa: Foloasele învățăturii. Romuli: 58. Ant. Hangea: Rolul Aso-
ciațiunii; 59. Olimpiu Ghiţa: Foloasele învăţăturii; 60. loan Bal:
Datorinţele părinţilor faţă de creşterea copiilor; 61. Teod. lrimieş:
Despre „stupărit. Bichigiu: 62. Damian Pop: Folosul prelegerilor po-
porale; 63. [. Braicu: Prăsirea vitelor cornute; 64. Tănase Rus: Fo-
losul ştiinţei de carte; 65. D. Pop: Cine are carte, are parte; 66.
A. Rus: Teatrul şi scopurile lui; 67. I. Braicu: Biserica și şcoala;
68. D. Pop: Contra emigrării în America; 69. I. Braicu: Luxul, ruina
satelor noastre. Poieni: 70. V. Bichigeanu: Rolul Asociaţiunii; 71. C.
Sânjuanu: Urmările rele ale proceselor; 72. Ol. Ghiţa: Foloasele în-
văţăturii. Găureni: 13. Ol. Ghiţa: Rolul Asociaţiunii; 74. D. Rus:
Sfaturi de folos pentru economi. Suplaiu: 75. V. Bichigeanu: Rolul
Asociaţiunii; 76. C. Sânjuanu: Urmările rele ale proceselor; 77. Al.
Viciu: Creşterea și nutrirea vitelor; 78. Al. Viciu: Prăsirea galiţelor.
Nepos: 79. Şt. Scridon: Rolul Asociaţiunii; 80. Leon Bancu: Cru-
tarea şi dușmanii ei; 81. Ol. Ghiţa: Sfaturi practice; 82. Gh. Moldovan:
— 279 —
Programul economic al Asociaţiunii ; 83.: Gh. Moldovan: Creşterea
copiilor; 84. P. Rogneanu: Necesitatea de-a înființă cooperative;
85. Simion Pop: Poveţe economice; 86. Andron Petri: Aratul adânc
și de toamnă; 87. Virginia Grivase: Industria casnică a văpsitului
lânei; 88. Gh. Moldovan: Foloasele prelegerilor poporale. Feldru:
89. Şt. Scridon: Rolul Asociaţiunii; 90. L. Bancu: Cruţarea şi duș-
manii ei; 91. Ol. Ghiţa: Sfaturi economice; 92. E. Ştefănuţiu: Patima
beţiei; 93. E. Ştefănuţiu: Datorinţele părinţilor față de copii; 94. E.
Ştefănuţiu: Regulile de vieață ale fiecărui creştin; 95. Gr. Onoaie:
Reuniunile de consum. //va-mică: 96. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii ;
97. V. Bichigeanu: Despre păstrare; 98. I. Bojor: Sfaturi practice;
99. Mac. Pop: Lipsa ştiinţei de carte la poporul din Ilva-mică. Sân-
georgiul-român : 100. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 101. V. Bichigeanu:
Despre păstrare; 102. I. Bojor: Sfaturi economice ; 103. A. Chinteuanu:
Scopul şezătorilor poporale; 104. I. Sohorca: Pomăritul; 105. I. So-
horca: Despre Asociaţiune; 106. A. Şorobetea: Sfaturi de folos pentru
economi; 107. A. Chinteuanu: Despre moralitate; 108. A. Şorobetea:
Din păcatele poporului; 109. A. Şorobetea: Comparaţie între grăni-
Gert cei vechi şi cei de astăzi; 110. A. Mihăila: Creşterea copiilor;
111. P. Damian: Folosul cetitului şi al scrisului; 112. I. Sohorca:
Despre reuniuni; 113. M. Lupoaie: Despre primele ajutoare în ne-
norociri; 114. M. Lupoaie: Din istoria regimentului Il. de graniţă;
115. A. Chinteuanu: Soiurile şi prăsirea vitelor. Maieru: 116. E.
Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 117. A. Hangea: Folosul ştiinţei de carte;
118. E. Mărcuş: Dragostea de Dumnezeu. Rodna-veche : 119. |. Pecurariu:
Despre scopurile Asociaţiunii. Rodna-nouă-Șanț: 120. I. Pecurariu:
Despre scopurile Asociaţiunii; 121. Pam. Grapini: Cauzele ruinei şi
ale înaintării; 122. P Grapini: Libertatea şi lumina ca factori ai pro-
gresului; 123. M. Cotul: Sărăcia, munca şi fericirea; 124. P. Grapini:
Munca rațională şi cruțarea; 125. V. Tămaş: Sfaturi de folos pentru
țărani; 126. P. Grapini: Biserica ca scut al limbii; 127. M. Cotul:
Luxul și lenea; 128. P. Grapini: Despre emigrări; 129. M. Cotul:
Despre purtarea morală; 130. P. Grapini: Despre alcoolism; 131. V.
Tămaş: Lucrarea raţională a pământului; 132. P. Grapini: Despre
lux; 133. V. Tămaş: Ingrijirea vitelor şi nobilitarea lor; 134. P. Gra-
pini: Datoriile unui soldat bun. //va-mare: 135. T. Şimon: Rolul
Asociaţiunii; 136. V. Bichigeanu: Urmările rele ale beţiei; 137. L.
Leonte: Insemnătatea ştiinţei de carte și noua lege electorală. Leş:
138. L Bojor: Sfaturi economice şi igienice; 139. Dr. E. Precup:
Rolul Asociaţiunii; 140. L. Bancu: Cruţarea şi duşmanii ei. Poiana :
141. Dr. E. Precup: Rolul Asociaţiurii; 142. I. Bojor: Sfaturi econo-
mice și igienice; 143. Şt. Buzila: Legătura între biserică și şcoală.
Măgura :- 144. Dr. E. Precup: Rolul Asociaţiunii; 145. I. Bojor: Sfa-
turi ecoromice şi igienice; 146. Zah. Bulbuc: Despre învățătură şi
hărnicie ; 147. Alexe Mureşianu: Despre curățenie. Coșa: 148. Gh.
Truţia: Sfaturi practice; 149. Const. Flămând: Despre beutură şi
procese. Zagra: 150. Alex. Pălăgieşiu: Rolul Asociaţiunii; 151. E.
Tişca: Despre împrumuturi uşuratice și cruțare; 152. A. Hangea:
Foloasele ştiinţei de carte. Mocod: 153. Al. Pălăgieşiu; Rolul Aso-
— 280 —
ciaţiunii; 154. E. Tişca: Despre meserii și negoţ; 155. A. Hangea:
Foloasele ştiinţei de carte. Rebrișoara: 156. E. Mărcuş: Vederi şi
orașe mai însemnate din România; 157. V. Motogna: Pictorul Gri-
gorescu. Mititei: 158. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 159. Dr, E.
Precup: Sfaturi de folos; 100. E. Mărcuş: Dragostea de Dumnezeu.
Runc: 161. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 162. Dr. E. Precup: Sfa-
turi gospodăreşti; 163. E. Mărcuș: Dragostea de Dumnezeu.
V. Numărul conferenţelor și reprezentaţiilor artistice: 8. Con-
ferențe : Năsăud: |. A. Bena: Progresele științei; 2. Dr. V. Onişor:
Domnia lui Cuza-Vodă; 3. Dr. Nicolae Drăganu: Inceputurile litera-
turii româneşti; 4. V. Motogna: Chestiunea orientală şi răsboiul bal-
canic; 5. E. Mărcuș: Industria calorică electrică; 6. V. Bichigeanu:
Poetul Şt. O. Iosif; 7. Pavel Tofan: Omul în luptă cu microbii; 8.
Alexe Candale: Vilegiatura la Romani.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 322 cor. 48 fil.
Ioan Pecurariu, director.
60. Nocrich.
l. Numărul comunelor: 15.
II. Numărul agenturilor: 15. In comunele: Alţina, Bendorf,
Chirpăr, Cichindeal, Cornățel, Foteldea, Ghijasa-superioară, Ghijasa-
interioară, Hosman, llimbav, Marpod, Nocrich, Nucet, Săsăuş și Vurpăr.
IL Numărul bibliotecilor: 15. In Alţina cu 22 vol, Bendorf cu
171 vol, Chirpăr cu 39 vol, Cichindeal cu 34 vol, Fofeldea cu
50 vol, Ghijasa-inţ. cu 38 vol., Ghijasa-superioară cu 18 vol, llimbav
cu 140 vol., Marpod cu 42 vol., Nocrich cu 100 vol, Nucet cu 37 vol.,
Săsăuş cu 18 vol, Cornățel cu 80 vol, Hosman cu 83 vol. şi Vurpăr
cu 49 volume,
IV. Numărul prelegerilor: 3, în 2 comune. În Chizpăr: 1. loan
Alexandru: Îmbunătăţirea pământului prin gunoire. A/fina: 2. Acelaş
despre acelaș subiect; 3. Dr. Enea Andrea: Despre testamente,
V. Numărul conterențelor şi reprezentaţiilor artistice: —,
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 133 cor. 02 fil.
VIII. Observaţiuni. Prin comune se abonează tot mai multe foi
poporale. Oamenii întorşi din America au început a întroduce obice-
iuri rele. Petrecerile cu teatru și cântece ajută mult la deşteptarea
poporului. Nicolae Petra-Petrescu, director.
61. Orade.
Sa reorganizat la 8 lunie 1914.
Ilie Stan, director.
62. Orăştie.
|. Numărul comunelor: 73.
II. Numărul agenturilor: 4. In Romos, Vinerea, Geoagiul-de-jos
și Rapoltu-mare,
— 281 —
III. Numărul bibliotecilor: 4. In Romos cu 26 vol., Vinerea cu
31 vol, Geoagiul-de-jos cu 107 vol. şi Rapoltu-mare cu 40 vol.
VI. Averea despărțământului: 249 cor. 24 fil.
N'a înaintat tapoi pe 1913. Datele sunt din 1912.
Dr. Aurel Vlad, director.
63 Oravița.
l. Numărul comunelor: 24. l
IL Numărul agenturilor: 6. Răcăşdia, Ciuchici, Broşteni, Vraniuţ,
Hadia şi Foratic.
IL Numărul bibliotecilor: 4. In Ciuchici, Broşteni, Răcăşdia și
Vraniuţ.
„IV. Numărul prelegerilor 3 în 3 comune. In Cizchici: 1. G.
Balota: Despre meserii. Vraniuţ: 2. Dr. P. Cornean: Chestiuni fi-
nanciare. Comoriște: 3. Dr. Mihaiu Gropşianu: Despre tovărăşii.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 846 cor. 59 fil.
VIII. Observaţiune. In Comorişte sa înfiinţat o însoţire sistem
Raiffeisen.
I. E. Țieranu, director.
64. Panciova.
l. Numărul comunelor: 16.
IL. Numărul agenturilor: 5, Satu-nou, Alibunar, Uzdin, Seleuș
şi Sânmihaiu.
III. Numărul bibliotecilor: 5, în fiecare agentură cu câte 40—70 vol.
IV. Numărul prelegerilor 11 în 2 comune. In Satu-nou: 1. Petru
Stoica: Pregătirea fluidului de calciu şi întrebuințarea lui la pomi;
2. Anton Balea: Idealul vieţii; 3. Romul Balnojan: Despre unele ră-
tăciri ale poporului; 4. Traian Boleanţiu: Casa culturală; 5. Dr. Şt.
Pascu: Activitatea agenturei « Asociaţiunii» din Comloşul-mare ; 6. Patri-
chie Rămneanţu: Despre asigurări. Pefrovaselo: 7. Romul Teoreanu:
Despre legumărit; 8. loanichie Neagoe: Despre diferite secte; 9. Liviu
Popescu: Banul şi însemnătatea lui; 10. Const. Dimian: Vieaţa Sf.
Apostol Pavel. 11. Nicolae Ţinţariu: Despre şcoală şi cetirea foilor.
V. Numărul conferențelor și reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 878 cor. 92 fil.
Petru Stoica, director.
65. Reghin.
S'a reorganizat la 9 Octomvrie 1913.
L Numărul comunelor: 31.
II. Numărul agenturilor: 2.
III. Numărul prelegerilor: 1. In Reghin: O. C. Tăslăuanu: Despre
poetul Șt. O. Insif.
Dr. loan Harșa, director.
— 282 —
66. Râciu.
L Numărul comunelor: 14.
II. Numărul agenturilor: 8.
IL Numărul bibliotecilor: 2, în Băla şi Râciu.
IV. Numărul prelegerilor: Raportul spune: «S'au ţinut prelegeri
aproape în toate comunele». Nu indică însă numărul și subiectul lor,
nici numele prelegătorilor.
V. Numărul conferențelor şi reprezentațiunilor artistice: 1 con-
ferenţă. In Bă/a: «Despre cruţare», ţinută de loan Bozdog, cleric.
VI. Cursuri de analfabeți: 1. In Râciu, ţinut de învățătorul Teodor
Bad cu 5 elevi.
VII. Averea despărțământului: 130 cor. 10 fil.
Alexandru Târnoveanu, director.
67. Sălciua.
|. Numărul comunelor: 22.
IL Numărul agenturilor: 4. In Lupşa, Sălciua-de-jos, Ocolișul-
mare şi Ponor.
III. Numărul bibliotecilor: 4. în Lupșa cu 49 volume, Ponor cu
38 vol, Sălciua-de-jos cu 196 vol. și Ocolişul-mare cu 30 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 6, în 4 comune. In Ocolișul-mare:
1. Iosif Pop: Despre alcoolism; 2. Dr. Valer Moldovan: Căile ce duc
la înaintarea poporului; 3. Dr. loan Giurgiu: Poezia lui George Coșbuc.
Ofenbaia : 4. Lazar Chirilă: Mama lui Andreiu Şaguna. Cioara-de-sus :
5. SEN despre acelaş subiect. Lupșa: 6. Acelaş, despre acelaş
subiect.
V. Numărul confer. și reprez. artistice: 5. Conferenţe ţinute în
Olenbaia despre chestiuni economice, culturale și religioase de direc-
torul Vasile Gan. In Ofenbaia, Lupșa, Sălciua-de-sus şi Ponor sa ţinut
câte o serată, impreunată cu teatru, declamații şi cântece.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământulbi: 152 cor. 41 fil.
Vasile Gan, director.
68. Sălişte.
|. Numărul comunelor: 15.
H. Numărul agenturilor: 15. In comunele: Aciliu, Armeni, Gu-
rarâului, Mag, Săcel, Sibiel, Topârcea, Orlat, Tilișca, Vale, Sălişte,
Galeș, Cacova, Amnaş și Alămor.
IL Numărul bibliotecilor: 15. In Aciliu cu 185 vol, Amnaş cu
16 vol, Alămor, Cacova cu 750 vol, Galeș cu 118 vol, Sălişte cu
2239 vol, Sibiel cu 1156 vol., Tilişca cu 1056 vol, Topârcea cu
394 vol, Gurarâului cu 764 vol, Mag cu 197 vol, Vale cu 381 vol,
Orlat cu 553 vol, Armeni cu 50 vol. și Săcel cu 231 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 102 în 11 comune. In Aciliu: 1. E.
Stoica: Cetiri din diferiţi autori; 2. E. Stoica: Despre Aurel Vlaicu;
3. E. Stoica: Urzirea neamului românesc; 4. E. Stoica: Invăţăminte
— 283 —
din vieaţa lui Şaguna; 5. I. Pop: Icoane din vieaţa poporului nostru;
6. E. Stoica: Sfaturi din economia de casă; 7. E. Stoica: Aerul și
însemnătatea lui. Cacova: 8. I. Hanzu: Situaţia Românilor după răs-
boiul balcanic; 9. I. Hanzu: Din trecutul comunei Cacova; 10. Şt.
Stroia:; Cetiri din diferiți autori; 11. G. Tămaș: Cetiri din diferiți
autori; 12. |. Hanzu: Lupta noastră din comitate. Gales: 13. N. Ră-
chitan: Unirea şi urmările ei; 14. N. Răchiţan: Insemnătatea reuniu-
nilor de înmormântare; 15. L Răchiţan: Convertirea mitropolitului
Șaguna; 16. M. Popoviciu: Boalele lipicioase; 17. Ilie losof: Mama
mitropolitului Şaguna. Gurarâului: 18. loan Manta: Trecutul nea-
mului românesc; 19. loan Manta: Ştefan cel Mare și luptele lui;
20. loan Manta senior: Altarul mănăstirii Putna; 21. |. Manta sen.:
Sfârşitul lui Ştefan cel Mare; 22. l. Manta sen: loan Huniade; 23,
L Manta sen.: Revoluţia lui Horia; 24. I. Manta sen.: Din trecutul
comunei Gurarâului. Mag: 25. A. Vlad: Foloasele întrunirilor; 26.
G. äu: Mama lui Şaguna; 27. G. Ju: Pomăritul; 28. A. Vlad: Ro-
manii; 29. A. Vlad: Lucrarea raţională a pământului; 30. A. Vlad:
Legea electorală. Orlat: 31. I. Agârbiceanu: Ţările locuite de Ro-
mâni; 32—36. Diverşi: Ţara Basarabilor (cetire). Sălişte: 37. Dr. |.
Lupaş: Despre foloasele prelegerilor; 38. I. Popa: Insemnătatea
slujbelor bisericeşti; 39. A. German: Inceputul credinţei creştine la
poporul român; 40. Dr. I. Lupaş: Luptele Mărginenilor cu Saşii;
41. I. Steflea: Despre sf. liturghie; 42. I. Iacob: Soartea bisericii
creştine în timpul emigrării popoarelor; 43. |. Crişan: Asigurarea
vitelor; 44. Dr. N. Bălan: Puterea învățăturii creştine în biserică; .
45. Dr. S. Dragomir: Luptele Săliştenilor pentru păstrarea credinţei
strămoşeşti; 46. Dr. L. Borcia: Universalism şi naționalism; 47. Dr. L
Lupaş: Rostul clădirii Căminului cultural; 48. Dr. N. Calefariu: Isto-
ricul Caminului cultural; 49. Dr. N. Comşa: Despre reuniuni; 50. |.
Oţoiu: Despre pomărit; 51. Dr. I. Lupaş: Poeziile poetului P. Cerna;
52. Dr. I. Lupaş: Insemnătatea reuniunilor de femei; 53. L Popa:
Vieaţa lui Isus; 54. Dr. N. Calefariu: Conterenţă la deschiderea Căminului
cultural, 55. Dr. I. Lupaş: A Vlaicu; 56. D. Lăpădatu: Muncă şi cruțare;
57. L Popa: Răsboiul Românilor pentru neatârnare; 58. Dr. |. Lupaş:
Şi. O. Jost şi Ilarie Chendi; 59. Dr. D. Borcia: Cetire din scrierile lui
Iosif şi Chendi; 60. I. Steflea: Despre curăţenie; 61. Dr. I. Lupaș:
Şaguna şi copiii; 62. |. Popa: Importanţa cârților de cetit; 63. P. Giura:
Casa părintească. Săcel: 64. V. Pop: Indreptarea unor scăderi ob-
servate la poporul nostru; 65. Aurelia Pop: Despre curăţenie; 66.
Aron Flucuş: Gheorghe Barițiu; 67. Aurelia Pop: Despre Aurel Vlaicu;
68. A. Flucuș: Despre igienă; 69. G. Miha: Andreiu Şaguna; 70. I
Patachi: Scopurile Asociaţiunii; 71. M. Popoviciu: Detectele vitelor,
în urma cărora se poate strică târgul; 72. A. Flucuş: Alcoolul şi
urmările lui. Sibiel: 73. |. Popa: Vederi din România; 74. V. Popo-
viciu: Însemnătatea slujbelor dumnezeiești; 75. |. Dobrota: Comba-
terea emigrărilor; 76. V. Popoviciu: Epoca lui Şaguna; 77. i. Topâr-
ceanu: Cum trebuie să se facă arătura; 78. V. Popoviciu: Despre
Sf. Liturghie; 79. L Dobrotă: Sărbătorile băbeşti; 80. V. Popoviciu:
Despre Sf. Liturghie; 81. N. Bembea: Pământul şi gunoirea lui; 82.
— 284 —
N. Bembea: Despre alcoolism. 7ifișca: 83. D. Săroiu: Şcoala şi bine-
facerile ei; 84. I. losof: Portul și însemnătatea lui; 85. D. Săroiu:
Despre Aurel Vlaicu; 86. I. Bratu: Cetire din Tolstoi; 87. G. Păcu-
rariu: Şaguna ca binetăcător; 88. Maria luga: Cetire din «Vatra fa-
miliară»; 89. M. Popoviciu: Grija vacilor de fătat; 90. I. Crişan:
Asigurarea vitelor; 91. P. Iuga: Beţia şi urmările ei; 92. I. Voina:
Despre asigurare; 93. P. luga: Cetire din diferiți autori. Topârcea :
94. C. Schiau: Explicarea şi scrierea numerelor; 95. I. Ştirban: Despre
gunoire; 96. V. Suciu: Cultivarea trifoiului; 97. V. Părăianu: Com-
putul; 98. C. Schiau: Despre bani; 99. I. Isac: Trecutul bisericii
noastre; 100. V. Părăianu: Cetire din |. Agârbiceanu; 101. V. Suciu:
Deosebirea dintre biserica gr.-ort. şi cea gr.-cat. 102, V. Suciu: Cul-
tivarea luţernei.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: Sau ţinut multe șezători
şi serbări şcolare.
VI. Cursuri de analfabeți: 1. In Sibie/, -ținut de învățătorii N.
Bembea şi |. Dobrota cu 7 net,
VII. Averea despărțământului: 431 cor. 65 fil.
Dr. Nicolae Calefariu, director.
69. Sânmiclăuşul-mare.
Na înaintat raport. Dr. Nestor Oprean, director.
70. Sătmar.
|. Numărul comunelor: 40. (numai comunele cu poporaţie
românească).
II. Numărul agenturilor: —.
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Mădăraș cu 82 vol, Medișa
54 vol, Gerăuşa 54 vol, Hodișa 54 vol, Lipou 86 vol. şi Dorolţ
cu 80 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 3 în 2 comune. In Mădăraș : 1. Dr. Aug.
Mircea: Despre însoţiri. Hodişa: 2. Acelaş, despre acelaş subiect.
Mădăraș: 3. M. Vaida: Abuzurile şi ville dela pomenile morţilor.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: In Mădăraș un concert,
în Hodişa o reprezentaţie teatrală.
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut.
VII. Averea despărțământului: 86 cor. 22 fil.
Ludovic Mărcuș, director.
71. Sebeş.
I. Numărul comunelor: 23.
II. Numărul agenturilor: 19. In Lancrăm, Pianul-de-jos, Pianul-
de-sus, Răchita, Sebeşel, Săsciori, Loman, Cacova, Laz, Răhău, Deal,
Câlnic, Vinţ, Daia, Cioara, Cut, Șugag, Tărtăria şi Strugar.
IL Numărul bibliotecilor: 19, în cele 19 agenturi, cu 40—150
volume.
IV. Numărul prelegerilor: 20, în 9 comune. In Sebeș: 1—2.
Dr. Seb. Stanca: Vieaţa lui Isus. Laz: 3. loan Pavel: Creşterea ra-
— 285 —
țională a copiilor; 4. Dr. S. Stanca: Vieata lui Isus. Câlnic: 5. Dr. S.
Stanca: Insemnătatea Asociaţiunii; 6. Iosif Goia: Despre asigurări;
7. Dr. Seb. Stanca: Vieaţa lui Isus. Pianul-de-jos: 8. Dr. S. Stanca:
Insemnătatea Asociaţiunii; 9. Enea Medean: Despre cambii; 10.
Dr. S. Stanca: Vieaţa lui Isus. Loman: 11. Gh. Albu: Reuniunile de
înmormântare; 12. Dr. D. Ştefan: Din legile ţării; 13. Al. Duvlea:
Cauzele sărăciei. Vin: 14. Ambr. Tătar: Pomăritul; 15. E. Medean:
Despre asigurări; 16. Dr. Seb. Stanca: Despre sănătate. Sebeșel: 17.
Dr. S. Stanca: Despre sănătate; 18. E. Medean: Băncile poporale; `
19. Dr. S. Stanca: Vieaţa lui Isus. Pianul-de-sus: 20. Dr. S. Stanca:
Momente din Istoria Pianului,
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți: nu sau ţinut.
- VII. Averea despărțământului: 10 cor. 13 fil. şi 1013 cor. 15 til.
fondul casei culturale. Sergiu Medean, director.
72. Seini.
S'a înfiinţat la 28 Noemvrie 1912. Pe 1913 n'a înaintat raport.
I. Numărul prelegerilor: 11. Teologii din Gherla au ţinut 11
prelegeri în 5 comune. i
II. Observaţiune. Pretorele din Seini a oprit prelegerile.
George Suta, director,
73. Șercaia.
I. Numărul comunelor: 18.
II. Numărul agenturilor: 11.
HU. Numărul bibliotecilor: 17., ,
IV. Numărul prelegerilor: 2.. In Venefia-de:jos: 1. losif Coma-
nescu: Trecutul comunei Veneţia-de-jos; 2. Gh. Comşa: Negoţul și
meseriile.
Na înaintat raport pe 1913. Hariton Pralea, director.
74. Sibiiu.
L Numărul comunelor: 36.
II. Numărul agenturilor: 7. În comunele: Sebeşul-de-jos, Bun-
gard, Ocna-Sibiiului, Sadu, Vurpăr, Ruşcior şi Tălmăcel.
III. Numărul bibliotecilor: 22. Avrig cu 320 volume, Boiţa cu
180 vol, Bungard cu 30 vol, Cristian cu 270 vol, Caşolţ cu 62 vol,
Hamba cu 104 vol, Noul-săsesc cu 14 vol, Mohu cu 177 vol, Po-
placa cu 260 vol, Răşinari cu 1476 vol, Ruşciori cu 54 vol, Râu-
Sadului cu 178 vol, Săcădate cu 60 vol, Şelimber cu 132 vol., Se-
beşul-de-sus cu 375 vol, Sebeșul-de-jos cu 120 vol., Șura-mare cu
75 vol, Tălmăcel cu 400 vol, Turnișor cu 150 vol, Veștem cu
450 vol, Vurpăr cu 136 vol. şi Ocna-Sibiiului cu 241.
IV. Numărul preiegerilor: 45, în 13 comune. În Bungard: 1.
Dr. N. Bălan: Sfaturi religioase și morale; 2. Vasile Stoica: Poezia
răsboiului independenţei. Cristian : 3. C. Moldovan: Despre pocăință;
— 286 —
4. Naufragiul Titanicului; 5. Cum să trăeşti şi ce să crezi; 6. O în-
tâmplare adevărată şi pilda viței de viie; 7. I. Dopp: Răsboiui din
peninsula balcanică; 8. Despre holeră; 9. Folosirea timpului; 10. Pur-
tarea părinţilor faţă de copiii lor; 11. Cum se cumpără vitele în Ame-
rica; 12. Florile şi buruienile de leac; 13. Despre Aurel Vlaicu; 14.
Cum să fim oameni de ispravă? 15. Ştefan Rău: Copilăria și vieața
lui Aurel Vlaicu; 16. Mintea și norocul; 17. Despre post; 18. Cum
să trăim? 19, Despre lon Maiorescu; 20. Despre păstrarea sănătății.
Loamneș : 21. N. Dorca: Despre sudălmi. Mohu: 22. Dr. N. Bălan:
Sfaturi religioase; 23. V. Stoica: Poezia răsboiului pentru indepen-
denţă. Ocna-Sibiiului : 24. Din trecutul Românilor ocneni; 25. I. Oţoiu:
Despre tovărăşii. Ruşciori: 26—27. N. Platoș: Două prelegeri reli-
gioase; 28. N. Bârsan: Mama lui Şaguna. Șelimber: 29. Dr. N.
Bălan: Sfaturi religioase; 30. V. Stoica: Poezia răsboiului pentru in-
dependență. Șura-mare: 31. Dr. N. Bălan: Cum să trăim? 32. V.
Stoica: Poezia răsboiului pentru independență. Sebeșul-de-jos : 33.
Dr. P. Roşca: Creşterea copiilor; 34. Dr. I. Mateiu: Despre meserii.
Turnișor: 35. R. Platoş: Despre foloasele învățăturii; 36. Despre
poeții Goga şi Coşbuc; 37. Despre naşterea lui Christos; 38. I. Oţoiu:
Despre tovărăşii; 39. S. Oprean: Despre meserii. Rașciori: 40. Dr. N.
Bălan: Sfaturi morale; 41. V. Stoica: Poezia răsboiului pentru inde-
pendenţă. Tălmăcel: 42. Dr. P. Roșca: Sfaturi religioase; 43. V. Stoica:
Poezia răsboiului pentru independenţă. Sibiiu: 44. Dr. N. Bălan:
Foloasele culturii pentru individ şi societate; 45. 1. Oţoiu: Păduchele
de sânge, dușmanul merilor.
V. Numărul conferențelor şi reprezentaţiilor artistice: Confe-
renfe: In Sibiiu: 1. Dr. I. Lupaş: Şaguna și Eötvös; 2. Dr. N. Bălan:
Tolstoi şi ideile lui religioase; 3. Dr. Silviu Dragomir: Revoluţia re-
ligioasă a călugărului Sofronie; 4. Acelaş: Revoluţia iobagilor: Horia,
1784; 5. Dr. Emil Precup: Literatura poporană; 6. Dr. Aurel Cră-
ciunescu: Trecerea dela păgânism la creştinism; 7. Victor Stanciu:
Zilele creaţiunii; 8. loan Oţoiu: Latifundiile şi mica proprietate;
9. Dr. Eleonora Lemânyi: Evoluţia teatrului francez dela drama li-
turgică până la cea clasică; 10. Oct. C. Tăslăuanu: Pictorul Gri-
gorescu (cu proiecțiuni); 11. Ascaniu Crişan: Fizica în desvoltarea
ei de astăzi; 12. Dr. Eleonora Lemenyi: Drama clasică și romantică
franceză; 13. Dr. Pavel Roșca: Stările sufletești anormale; 14. Dr. l
Mateiu: Învăţământul primar din Ungaria. In Slimnic şi Tălmăcel,
Cristian şi Roșia sau ţinut șezători literare, cu declamări și cetire
din deosebiți autori. Reprezentaţii teatrale: în Bungard, Loamneș şi
Șelimber.
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut.
VII. Averea despărțământului: —.
Dr. loan Stroia, director.
75. Sighet.
S'a înfiinţat la 25 Februarie 1914.
Dr. Vasilie Kindriș, director.
— 987 —
76. Sighişoara.
l. Numărul comunelor: 38.
II. Numărul agenturilor: —.
IL Numărul bibliotecilor: 1, în Sighişoara cu 16 volume.
IV. Averea despărțământului: 58 cor. 80 fil.
Na înaintat raport pe 1913. Dr. Toma Corea, director.
77. Șimleu.
|. Numărul comunelor: 30.
II. Numărul agenturilor: 15.
III. Numărul bibliotecilor: 22. In Siciu cu 24 volume, Mal cu
20 vol, Vălcăul-unguresc cu 50 vol, Periceiu cu 22 vol, Mălădie cu
22 vol, Hususău cu 23 vol, Pria cu 21 vol, Stârciu cu 20 volume,
Marin cu 20 vol, laaz cu 20 vol, Fizeş cu 16 vol, Ipp cu 14 vol.
Doh cu 24 vol., Şuma cu 26 vol, Sâg cu 31 vol, Marca cu 30 vol.,
Cizer cu 26 vol, Căţelul-român cu 27 vol, Vălcăul-românesc cu
10 vol, Zalnoc cu 55 vol. şi Șimleu cu 300 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 12.
V. Numărul conferențelor: 3 şi o şezătoare literară.
VI. Din raportul adunării cercuale din 8 Maiu 1913, se vede, că
despărțământul are 4 însoțţiri de credit în comunele: Agriș, Giurtelec,
Hidig și Sig.
+ Vasile Papp, director.
78. Tăşnad.
L Numărul comunelor: 40.
II. Numărul agenturilor: —.
IL Numărul bibliotecilor: 5. In Santău cu 70 vol, Unimăt cu
140 vol, Hotoan cu 76 vol, Chiştalău cu 123 vol. și Supurul-de-jos
cu 85 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 1 în o comună. Supurul-de-jos: 1.
Vasile Pătcaş: Despre unire şi bunăînţelegere.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice : In Su-
purul-de.jos s'a dat o reprezentaţie teatrală.
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut,
VII. Averea despărțământului: 342 cor. 66 fil.
Dr. Coriolan Șteer, secr. desp.
79. Teaca.
L Numărul comunelor: 38.
II. Numărul agenturilor: —,
IH. Numărul bibliotecilor: 7. In lda-mare cu 34 vol, Pintic cu
30 vol., Casma cu 25 vol., Uifalău cu 30 vol, Milaşul-mare cu 40 vol.,
Hărastăş cu 25 vol. şi Teaca cu 56 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 34 în 13 comune. In /da-mare: 1. Dr.E.
Bran: Despre meserii; 2. Emil Birtolon: Despre tovărăşii; 3. Teodor
Colţa: Poetul G. Coşbuc. Ormenișul-de-Câmpie: 4. Victor Turcu:
— 288 —
Legea comunală; 5. Jon Dredăţan: Insemnătatea bisericii şi şcolii la
poporul român, Craifalău : 6. I. Dredățţan: Insemnătatea bisericii şi
şcolii; 7. Teodor Pop: Despre asocieri. /Fărăgău: 8. loan Hossu:
Sădirea viei; 9. L Dredăţan: Insemnătatea bisericii şi școlii. Flărastăș:
10. I. Pintican: Despre igienă; 11. Onoriu Savu: Ingrijirea sănătăţii,
Milașul-mare: 12. P. Radu: Stupăritul; 13. luliu Miclea: Din poeţii
noştri; 14. Simion Chibulcutean: Mania proceselor. Ocnita : 15. Dr. E.
Bran: Despre meserii; 16. T. Colţa: Poetul G. Coșbuc; 17. S. Chi-
bulcutean ` Mania proceselor. Pintic: 18. Dr. E. Bran: Despre meserii;
19. Dr. I. Vescan: Despre testamente; 20. N. S. Aron: Boalele lipi-
cioase. 21. T. Colțea: Poetul G. Coşbuc. Posmuş: 22—25 cele de
sub 18—21. Archiud: 26. N. S. Aron: Boalele lipicioase; 27. Dr. L
Vescan: Despre testamente; 28. On. Savu: Ingrijirea sănătății. Stupini :
29. S. Chibulcutean: Mania proceselor; 30. Oct, Frăţilă: Luxul în
popor. Logig: 31. N. S. Aron: Boalele lipicioase; 32. Dr. |. Vescan:
Despre testamente. Sântu: 33. N. S. Aron: Boalele lipicioase; 34. On.
Savu: Sfaturi bune pentru economi.
V. Conferenţe și reprezentaţiuni artistice: O reprezentaţie tea-
trală la Teaca.
VI. Cursuri de analfabeți: 7. In 1. Archiud, ţinut de înv. loan
Butnar cu 5 elevi. 2. Budurlău, ținut de înv. Oct. Frăţilă cu 10 elevi.
3. Logig, ținut de preotul Toma Furdu cu 5 elevi. A. Milașul-mare,
ținut de înv. Petru Radu cu 48 elevi. 5. Sântu, de înv. Alex. Morar
cu 42 elevi. 6, Uifalău, ţinut de preotul Onoriu Savu şi înv. Alex.
Demian cu 18 elevi. 7. Ormenișul-de- Câmpie, ținut de preotul Laurian
Vodă cu 6 elevi.
VII. Averea despărțământului: 284 cor. 78 fil.
Dr. Eugen Bran, director.
80. Timişoara.
|. Numărul comunelor: 51.
II. Numărul agenturilor: 2. In Begasânmihaiu şi Utvin.
IL. Numărul bibliotecilor: 15. Șag cu.102 vol., Becicherecul-mic
cu 97 vol, Bucovăţ cu 87 vol, Sânmihaiul-românesc cu 86 volume,
Hodoni cu 99 vol, Murani cu 98 vol, Bărăteaz cu 93 vol, Călacea
cu 97 vol, Timișoara-Elisabetin cu 76 vol, Chişoda cu 87 volume,
Topolovăţul-mare cu 94 vol, lctar cu 94 vol, Budinţ cu 94 volume,
Bencecul-român cu 88 vol, biblioteca centrală cu 81 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 1. In o comună. In Căzacea : 1. Dr. Lau-
renţiu Oanea: Drepturile și datorințele unui bun econom.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice. Con-
ferenţe 3. In Timisoara : 1. Dr. C. Crăciunescu : Robespierre; 2. Dr. Aurel
Cosma: Schițe din istoria Românilor; 3. Dr. G. Miculescu: Despre
Aurel Vlaicu. i
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 4444 cor. 08 fil. şi un fond cultural
de 5000 cor. Romul Cărăbaşiu, director.
— 289 —
81. Tinca.
l. Numărul comunelor: 59.
IL Numărul agenturilor: 14. In Batăr, Beliu, Căpâlna, Cociuba,
Coroiu, Gepiș, Giriş, Husasău, Oașand, Şiad, Tinca, Ucuris, Tăut şi
Tulca.
III. Numărul bibliotecilor: 14. In Batăr cu 52 volume, Beliu cu
25 vol, Căpâlna cu 26 vol, Cociuba cu 60 vol, Coroiu cu 30 vol,
Gepiş cu 48 vol., Giriş cu 52 vol, Husasău cu 78 vol, Oaşand cu
20 vol, Stad cu 50 vol., Tăut cu 10 vol., Tinca cu 90 vol., Tulca cu
30 vol, Ucuriş cu 40 vol.
IV. Numărul prelegerilor: 36 în 12 comune. În Bazăr: 1. Dr. An-
dreiu llle: lubirea cetitului; 2. Dr. A. Penţia: Despre concubinat;
3. Eug. Sibian: Tovărăşiile săteşti. Beliu: A Dr. A. We: Despre
Asociaţiune; 5. E. Sibian: Din vieaţa lui Isus. Căpâlna: 6. Dr. A.
Ille: Sfaturi economice; 7. Dr. A. Penţia: Despre cartea funduară;
8. G. Dudulescu: Despre beţie; 9. E. Sibian: Superstiţiunile la poporul
nostru. Cociuba: 10. Dr. A. Hle: Sfaturi econoniice; 11. E. Sibian:
Insoţirile economice; 12. Dr. A. Penţia: Despre concubinat. Coroiu :
13. Dr. A. Ille: Scopul Asociaţiunii; 14. Romul Barbu: Creşterea vi-
telor; 15. Aurel Doboş: Despre igienă; 16. E. Sibian: Datini şi obi-
ceiuri rele. Genie: 17. Dr. A. Hie: Scopul Asociaţiunii; 18. Dr. A.
Penţia: Despre concubinat; 19. G. Dudulescu: Despre beţie; E. Si-
bian: 20. Despre porturi. Flusasău : 21, Dr. A. Ille: Sfaturi economice;
22. R. Barbu: Păcate românești; 23. E. Sibian: Folosirea timpului.
Siad: 24. Dr. A. iile: Despre Asociaţiune; 25. R. Barbu: Creşterea
și ingrijirea pomilor; 26. E. Sibian: Despre negoţ şi meserii. Tinca :
21. E. Sibian: Despre portul românesc, 7alca: 28. Dr. A. We: in-
demnuri economice; 29. R. Barbu: Din păcatele noastre; 30. E. Si-
bian: Despre muncă, hărnicie și cruţare. Ucuriș: 31. Dr. A. Ille:
Sfaturi şi îndemnuri economice; 32. R. Barbu: Din păcatele noastre;
33. E. Sibian: Despre muncă, hărnicie şi cruțare. Tinca: 34. E. Si-
bian: Despre portul românesc; 35. Acelaş: Despre creşterea vitelor;
36. Acelaş: Despre beţie.
V. Numărul conferenţe lor şi reprezentaţiilor artistice: —,
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ținut.
VII. Averea despărțământului: 11 cor. 65 fil.
Dr. Andreiu Ale director.
82. Treiscaune-Ciuc.
DJ director Constantin Dimian, protopop, wa înaintat raport.
Despărţământul n'a funcţionat.
83. Turda.
L Numărul comunelor: 20.
II. Numărul agenturilor: 1, în Hărastăș.
IH. Numărul biblioteciior: 6. In Turda, Tritu-de-sus, Ceanul-deşert,
Petridul-unguresc, Agârbiciu şi Sân-Mihai.
22
— 290 —
IV. Numărul prelegerilor 13, în 6 comune. In Turda: I.N.N.:
Despre diferitele soiuri de vite; 2. N. N.: Despre alcoolism. Grind:
3. N. N.: Despre diferitele soiuri de vite; 4. N. N.: Despre alcoolism.
Luna-de-Arieș: 5. Despre diferitele soiuri de vite; 6. Despre alco-
olism. Flărastăș: 1—8. Aceleaşi subiecte. Ceanul-mare: 9—10. Ace-
leași subiecte. Mișchiu : 11—12. Aceleaşi subiecte; 13. Igiena copilului.
V. Numărul conferențelor şi reprezentaţiilor artistice: Confe-
renfe: 15. In Turda: 1. Dr. V. Moldovan: Neamul românesc din
Ungaria; 2. Dr. |. Sârbu: Inceputurile neamului nostru, până la re-
tragerea legiunilor; 3. lacob Trif: Istoria Românilor până la 1848;
4. Dr. loan Boieriu: Istoria anilor 1848—49; 5. Dr. Valer Moldovan:
Istoria Românilor dela 1848 până azi; 6. Aurel Feneşan: Istoria Mun-
teniei până la unirea principatelor; 7. Dr. Aug. Raţiu: Istoria Moldovei
până la unire; 8. Dr. luliu Popescu: Unirea principatelor şi domnia
lui Cuza; 9—10. Dr. G. Pătăceanu: Istoria României dela unire în-
coace; 11. Oct. Bugner: Istoria Bucovinei şi Basarabiei; 12. Dr. N.
Bălan: Influenţa religiunii asupra caracterului; 13. Dr. l. Sâmpăleanu:
Despre meserii; 14. Gavril Precup: Despre Carmen Sylva; 15. Dr. P.
Roșca: Scopul vieţii.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ținut.
VII. Averea despărțământului: 100 cor. şi un schiopticon.
Dr. Valer Moldovan, director.
84. Vârşeţ.
l. Numărul comunelor: 29. .
II. Numărul agenturilor: 24. In Straja, Sânmihai, Sânianăș,
Gherman, Grebenaţ, Oreşaţ, labuca, Gătaia, Vârșeț, Rătişor, Coştei,
. Clopodia, Dejan, Ferendia, Gherteniş, Marghita-mare, Nicolinţul-mare,
lamul-mic, Percosova, Sălcița, Șemlacul-mare, Srediștea-mică, Vlaicoveţ
și Voivodinţ. Ă
III. Biblioteci poporale sunt: 24. In Vârșeț cu 160 vol, Clopodia
cu 60 vol, Coştei cu 60 vol, Dejan cu 60 vol, Ferendia cu 60 vol.,
Gătaia cu 88 vol, Gherman cu 60 vol, Gherteniș cu 60 vol, Gre-
benaţ cu 26 vol, labuca cu 60 vol, lamul-mic cu 60 vol., Marcovăţ
cu 80 vol, Mesici cu 60 vol, Oreşaţ cu 80 vol, Percosova cu 60 vol.,
Ritişor cu 48 vol, Sânianăş cu 60 vol, Sânmihai cu 149 vol, Sălciţa
cu 60 vol, Şemlac cu 60 vol, Sredistea mich cu 53 vol, Straja cu
32 vol, Vlaicoveţ cu 35 vol. şi Voivodinţ cu 60 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 8, în 5 comune. În Straja: 1. Dr. L
CI. Juga: Compunerea cărților nouă funduare. Nicolinţul-mare: 2.
Dr. I. CI. Juga: Compunerea cărților nouă funduare; 3. Acelaş: De-
spre Asociaţiune; 4. Acelaş: Poeziile poporale ale lui Alecsandri.
Vlaicovăţ: 5. M. Andrei: Lucrarea pământului. Coştei: 6. Avram
Corcea: Sfaturi şi îndemnuri. /amul-mic: 7. Dr. N. Îmbroane: Pro-
blemele Asociaţiunii. Vârșef: 8. Dr. L. Mehes: Sfaturi igienice.
V. Numărul conferenţelor şi reprezent. artistice: 9. In Vârse,
Vlaicovăț, Nicolințul-mare, Marcovăț, Coştei, Sânmihai, Straja, Ore-
saf, Gătaia, reprezentații teatrale şi concerte. A
— 291 —
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut.
VII. Averea despărțământului: 529 cor. 91 fil.
Traian Oprea, director.
85. Vişeu-lza.
I. Numărul comunelor: 20. |
IL Numărul agenturilor: A În leud, Săcel, Săliştea-de-sus şi
Dragomirești.
" UL Numărul bibliotecilor: 1, în Ieud cu 589 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 62, în 19 comune. In Borșa: 1. Dr. V.
Meşter: Despre cărţile funduare; 2. A. Sas: Alcoolismul. Moiseiu:
3. Dr. G. Juga: Despre Asociaţiune; 4. Dreptul de moștenire; 5. Fo-
loasele învăţăturii; 6. Dr. V. Meşter: Despre Asociaţiune; 7. Dr. Hie
Kindriş: Dreptul de moștenire; 8. A. Sas: Lipsa de carte; 9. Dr. V.
Meșter: Despre cărțile funduare. Vișeu/-de-sus: 10. Dr. G. Juga:
Despre Asociaţiune; 11. A. Sas: Alcoolismul; 12. M. Juga: Alcoolismul.
Vișeul-de-mijloc: 13. Dr. G. Juga: Cauzele sărăciei poporului nostru;
14. Dr. |. Kindriş: Despre Asociaţiune; 15. Dr. V. Meşter: Cărţile
funduare; 16. A. Sas: Lipsa de carte. Vișeu/-de-jos: 17. Dr. V.
Meşter: Obiceiuri rele. Leordina: 18. Dr. I. Kindriş: Dreptul de mo-
ştenire; 19. Dr. A. Szabo: Despre testament; 20. Dr. G. Juga:
Cărţile funduare. Petrova: 21. loan Tarţa: Reuniunile de tempe-
ranță; 22. Folosul bibliotecilor. Săce/: 23. V. Vlad: Din eco-
nomia câmpului; 24. Mihail Hotea: Datortnta noastră de-a ne măr-
turisi creștini și Români; 25. Datinele strămoşeşti şi portul național;
26. Menirea bisericei catolice; 27. Cartea şi foloasele ei; 28. Cre-
şterea pruncilor; 29. Despre trezvie și cruţare; Săliștea de sus : Mihail
Hotea; 30. Urmările beţiei. Artur Anderco: 31. Creşterea vitelor;
32, Sămănăturile de toamnă. Cuhea: 33. A. Anderco: Asigurarea vi-
telor. Bocicoel: 34. V. Pop: Despre beţie. /eud: 35. lon Bârlea: Ur-
mările beţiei. Dragomirești: 36. Emil Bran: Ai carte, ai parte; 37.
Despre iubirea de lege; 38. Despre beţie; 39. Urmările beţiei; 40.
Mijloacele de apărare contra beţiei; 41. Ajutorarea împrumutată; 42.
Reuniuni de ajutorare; 43. Despre folosul cetitului; 44. Cunoaşterea
de sine; 45. Reuniunile de cumpătare; 46. Reuniunile de cumpătare
şi ajutorare; 47. Despre lucrarea pământului; 48. Sămânăturile de
toamnă; 49. Socoteli economice; 50. Ingrijirea vitelor; 51. Despre
“tovărășii. Strâmtura: 52. |. Tarţa: Asigurarea vitelor; 53. V. llniczki:
Reuniunile de temperanţă. Glod: 54. Ştefan Pop: Alcoolismul; 55.
Reuniunile de temperanţă. S/ăfioara : 56. Şt. Pop: Despre beţie; 57.
Mijloacele de apărare contra beţiei; 58. Reuniunile de temperanţă.
Rozalia: 59. Emil Bran: Despre beţie; 60. Reuniunile de temperanță.
Sieu: 61. Şt. IIniczki: Despre beţie. Poieni : 62. G. Petrovici: Stricăciunile
eţiei.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentațiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut.
VII. Averea despărțământului: 51 cor. 93 fil.
VIII. Observaţiuni. In Dragomirești s'a înființat o reuniune de
temperanţă şi banca poporală «Creştinul». In Petrova sa înființat
EEN
— 292 —
banca «Petrovana». In Cuhea sa înfiinţat o tovărășie Den asigu-
rarea vitelor. Directorul desp. propune înființarea unei bănci centrale
pentru alimentarea, controlarea şi îndrumarea băncilor poporale.
Emil Bran, director.
86. Viştea.
Sa înființat numai la 19 Octomvrie 1913. l
Pavel Borzea, preot, director.
87. Zerneşti.
I. Numărul comunelor: 5.
II. Numărul agenturilor: 5. In Zerneşti, Tohanul-vechiu, To-
hanul-nou, Poiana-Mărului şi Holbav.
III. Numărul bibliotecilor: 5. In Zerneşti cu 50 vol, Tohanul-
vechiu cu 40 vol., Tohanul-nou cu 40 vol., Poiana-Mărului cu 45 vol.
şi Holbav cu 45 volume. A
IV. Numărul prelegerilor: 13, în 4 comune. In Zergesi? : 1. Pom-
piliu Dan: Despre curăţenie; 2. P. Dan: Alegerea seminţei; 3. loan
lonică: Despre procurarea de altoi; 4. P. Dan: Grădina de legume;
5. L lonică: Asigurarea vitelor; 6. Dr. P. Nistor: Jubileul reginei
Carmen Sylva. Holbav: 7. Dr. Eugen Sâmpetrean: Despre crime.
Tohanul-vechiu : 8. Dr. P. Nistor: Despre expoziţia de copii. Poiana-
Mărului: 9. Dr. P. Nistor: Despre creşterea copiilor; 10. P. Dan:
Despre necesitatea expozițiilor de copii; 11. Dr. E. Sâmpetrean: Cum
trebuie să se prezinte țăranul nostru înaintea autorităţilor. Zernești:
12. |. Ionică: Despre Aurel Vlaicu; 13. Dr. P. Nistor: Vieaţa și opera
lui Vlaicu.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 13 şeză-
tori literare cu declamații, teatru şi cetiri din diferiţi autori, în Zer-
nesti 410), Holbav, Tohanul-nou şi . Poiana- Mărului.
VI. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut.
VII. Averea despărțământului: 286 cor.
loan lonică, director.
Anexa Hl.
TABLOU SUMAR
despre starea și activitatea despărțămintelor în cursul .
anului 1913.
H
z odo e
2 e 'E|3| 5 1.2 a ||Averea
5 | Despărțământul = | Sie ZS Observări
i ; vis: i EJ]
S ORATI
1|| Abrud-— Câmpeni... 18| 6| 8 20| — 1] 600| —
2| Agnita __ . __ | 22 2112 2| — 1 113166
3| Aiud—Teiuş . --- | 46| 2] 12| 30| — 2 —
4| Alba-lulia --- _. 41! 12| 9) 13 —| ELO i
5! Almaş --- --- . — Inf. la 23 Nov. 1913
6| Baia-mare --- _.. — al = — „ » 4 lulie 1913
7i Băseşti . --- --- 47 4 H on » 2 Martie 1913
8| Becicherecul-mare | 11) 7| 2! 18| —| a 83|—| » » 2 Martie 1913
9| Beclean... ... --- ... | 62i 32] 13| 50| — 1 450| —
10| Beiuş --- --- -- ie A 5) Béi 8 —] 435/53).
Biserica-Albă . __ — — inf. la 16 Martie 1914
12| Bistriţa --- --- --- ... | 62| 21| 19| 28| 13| —| 200| —
13| Blaj — 42 16| 16 1| 27| —| E
14| Bocşa ~- _ | 351 Al a 2| — —| 406| 82
15| Boroşineu __ .. .. | | lu 1 Na func. Int, în 1912
16| Boroșsebeş .. — ll —| —| Al |— | Inf. la 12 Febr. 1914
17| Brad... -~ _ - | 72] 7727 2 6 1|—|—
18| Bran.. - -| — — — —] —] —! — |—] Na înaintat raport
19| Braşov .. .. -- 32| 23| 23) 57; 12| Jh 496| 84
20| Bucium .. -. — —| —| — — — EEN cale a se inactivă
21| Buziaş ... --- -- 33| —| 5 —| —| —”719| 77| N’a înaintat raport
22| Caransebeş --- — | -| oo UI — |—]| Sa reorganizat la 31
23| Ceica _.__ | 49| 6 6 tu — Ui Maiu 1914
24| Chioar .... . — -=| Înf. la 2 Dee, 1912
25] Ciachi-Gârbău... 42| 7| 71 2| —| —| 8101
26| Ciacova... -. --- = N'a înain. rap. şi ma func.
21| Cincul-mare | - - N’a înaintat raport
28| Ciuj --- --- -- BS 71| 25| 251 10| 7; — 800 —
29| Cohalm ... .. — —
30| Crasna _. __ _. _. | 33| Jill —] — |— Inf. la 10 Febr. 1914
31|] Dej .. -- -- —— --- | 103) 2| | 221 —! —] 261187
32| Deva. --- --- — 57 9
33| Dicio-Sân-Mărtin__ | 50| Ai 42| 29 —- —| —|—
34| Dobra LJ 2 23| 2] —| —| 640| —|| N’a înaintat raport
35| Făgăraş. _. __ — | 29] au 7 —|! —] 174165| Reorg. 14 Mart. 1914
36| Gherla _. . --- _- || 62| 17| 17| 38| BA JI 500| —
37| Giurgeu... un 10 1 Reorg. 9 Sept. 1913
38| Gurghiu ` — — Inf. la 9 Oct. 1913
30 -Hălmagiu za Se ură 33| Ja ul) Reorg. 9 Martie 1914
40| Haţeg __ _ (IB 4| 14| IJ 11 706| —
A1) Huedin __ . -- —- | 79 9| 3 a JJ 35434] Reorg. 9 iunie 1914
42| Hunedoara... --- vu 50 — 1 Oo 18| —l 280| — | |
43| Ibaştialău ` --- — 201 9| o 19! JJ 125 —i
44| Iia-murășană . --- 46| —| — —] —] 1] 24| —] Int la 28 Sept. 1913
"A8 Indol `, 29 —| a 32; JA 111 o0
46| Jibău eh 69 1 14 — UA 70
Së
3
|
e a G gle
E M 2 5:92 a OE p äeren i
5 | Despărțământul | 2 es Vg | E Observări
m v Wz} D "E 1 si ER
E oO DÉI Gi O: N
E GA HE E K. |f
47 Jiu DE | n 3 E 9| Ai NI
48) Lăpuşul-unguresc 18| 2| —} 270140
49| TA Gei e be | — | —|| Reorg. la 9 lunie 1914
50| Lugoj III 2| 121 4 ıl jeu eg
51| Măhaciu ` --- — | 17| 1| 2| 19| — —| 55 —
52| Margita- --- --- --- | 43| 8| 8] — —| —| 60[80
53| Mediaș --- .-- --- --- | 28) 3 — —| — | — !—
54| Mercurea --- — | 24 A 0 13| —| gi! 308]12
55; Mociu --- --- — --- | 38|. 5| 6| 11| —| —| 387| 33
56| Murăş-Ludoș ..- --- | 28| 7| 14| 8| Jh 459| 74
57| Murăș-Oşorheiu ._ | 46 11 6| 55| — 1] 410/21
58 | Murăş-Uioara --- .-- 29| 5 D 9] —| —| 101192
50| Năsăud __ -_ --- --- | 34! 33| 33| 163] 8! H 322| 48
60 | Nocrich ._. --- --- --- || 15| 15| 15| 3 —| —! 133102
61| Orade ___.- --- Reorg. la 8 lunie 1914
62| Orăştie __ --- --- -- | 73| Ai 4| —[ —| —| 249| 24| N’a înaintat raport
63| Oravița --- ... — --- | 24) D A 3| —| 1 846159
64| Panciova ... --- —- | 10| 5| 5| 11| —| —| 87892
65| Reghin ... --- — — | 31| 2| —| 1| 1| —| — |—| Reorg. la 9 Oct. 1913
66| Riciu..___ __ --- --- | 14) 8 2 —| 1] — 130110
67| Sălciua ... ~- --- -- | 22| A A o 6 —] 15241
68| Sătiște --- --- --- --- 15| 15| 15| 102! —| —| 431 65
69| Sân-Miclăuşul-m. Cl —| cl —| — —| — ll Na înaintat raport
70| Sătmar — — —- - | 40| —| 6| 3| —| —] 86/22! Înf. la 8 Martie 1913
71| Sebeş ` _- --- -— | 23| 19| 10] 20 —| —| 10113
72| Seini... --- --- --- -J| Ill 11 —' —] cl Na înaintat raport
73| Şercaia __ — — 1 18 11/17 2| — —| — |—!| N’a înaintat raport
74| Sibiiu --- ... --- —- | 360| 7| 22] 45 14 it
75| Sighet --- ...... | Înt. la 25 Febr. 1914
'76| Sighişoara... .. — 1 38] — 1] —i —| —] 58/80] N’a înaintat raport
71| Şimleu -~ ... ... — | 30| 15! 22] 12| 3| 1| — |—| Na înaintat raport
18| Tăşnad -_ .. | 40| — 5| 11 —| —| 342| 66
79| Teaca —..— ... HU 38| — 7| 34| —| | 284178
80 | Timișoara — — 51; 2| 15| 1| 3| —-14444108
81! Tinca --- --- --- .-- | DÉI 14] 14| 36) — —| 11165
82| Treiscaune.. --- — — — Na înaintat raport
83| Turda .. — .— — | 29 U o 13| 15| — 100 —
84| Vârșeț --- --- --- --- | 29] 24| 241 8| —| Oo 529/91
85| Vişeu-lza 1 20| Ai 1| 62| — — 51193].
80| Viştea ` — —— — Int. la 19 Oci. 1913
87| Zărneşti .. _ — 5| 5 5; 13| —| 13| 286| —
es
Total ... |2720150b 595 1226/154] om 48,
ji LE: i i
Observare. Intre citrele finale din acest tablou şi între cele indicaie în ra-
portul general sunt unele deosebiri, provenite în urma unor rectificări fâcule
ulterior.
— 295 —
Anexa lii.
Nr. 1405/1914.
RAPORTUL CONFERENȚIARULUI AGRONOMIC
pe anul 1913.
Onorat Comitet central!
Despre activitatea ce am desfăşurat în decursul anului trecut
1913, cu toată onoarea îmi iau voie a raportă următoarele:
In urma împrejurării, că cheltuelile de drum împreunate cu
ieșirea mea la sate şi mergerea în diferitele despărțăminte si regiuni
locuite de români, începând dela 1 Ianuarie 1913 se supoartă dela
centru, mi a fost cu putință a țineà în total în 20 despărțăminte prele-
geri poporale, şi anume: în: 103 comune total 233 prelegeri, dintre
cari 161 economice (prăsirea vitelor, lucrarea pământului, pomărit,
cultura viilor etc.), între aceste 12 cu schiopticonul despre «Stupărit»,
— 22 prelegeri despre «Insoţiri», îndeosebi «Insoţirile de credit», —
35 cu schiopticonul despre <Vieaţa lui Isus», — 7 cu schiopticonul
de cultură generală și 8 cu subiect divers, după cum se poate vedeă
și din consemnarea alăturată. In 8 sate nu s'au putut ţineă prelege-
rile, nefiind poporul avizat. Prelegerile cele mai multe le-am ținut
în desp. Beiuş, unde sa pornit o mişcare din cele mai intensive
pentru luminarea poporului. In acest desp. am ţinut anul trecut total
47 prelegeri. Meritul, că am putut țineă aşă număr mare de prele-
geri în acest desp. (Beiuș), îl are în primul rând Comitetul cercual
ales în toamna anului trecut și nu pot să nu-mi exprim şi cu oca-
ziunea aceasta mulțămirile mele d-lor: Dr. loan Ciordaş, dir. desp.,
Moise Popoviciu, secr. desp. şi Aug. Blăşianu, cari mau însoţit pe
sate, și indeosebi d-lui Dr. |. Ciordaş care ma însoţit peste tot locul,
ducându-mă cu trăsura lui proprie. D-l Dr. I. Ciordaş de altfel —
după informaţiile primite în mod particular — a pus trăsura şi caii
D-sale la dispoziţia despărțământului în toate cazurile, când unii sau
alții dintre membrii comitetului sau dus pe sate pentru ţinerea de
prelegeri. Aşă zicând, na fost zi în decursul iernii, să nu meargă
undeva. Pentru fapta aceasta nobilă a D-sale şi sprijinul însemnat
dat în felul acesta pentru ajungerea scopurilor <Asociaţiunii», merită
toată lauda şi mulțămita și să fie pus ca şi o pildă vrednică de urmat
şi de alţii.
Afară de prelegerile susamintite am dat și în anul trecut des-
luşirile cele mai diferite şi în scris. Am dat mai departe în mai
multe rânduri îndrumări practice cu privire la tăiatul vițelor de viie,
instruând oamenii la faţa locului în viie și altele.
Prelegerile m'am nizuit să le fac cât mai instructive şi uşor de
priceput. Pentru ajungerea acestui scop, m'am folosit, bunăoară ta
prelegerile ţinute despre «Prăsirea vitelor», de o tabelă colorată cu
— 296 —
diferitele soiuri de vite, şi cu ajutoriul acesteia am explicat ascultă-
torilor, forma corpului, soiul etc. La prelegerile din «Pomaărit», — unde
au permis împrejurările — am ieșit cu oamenii Intro grădină și
acolo le-am arătat în mod practic, cum trebuie făcute lucrările.
Urmând în felul acesta, prelegerile au fost ascultate cu cel mai
viu interes, şi câștigând încrederea poporului, la toate ocaziunile au
pus cele mai diferite întrebări.
Am cercetat mai cu dinadins comitatele mărginașe și expuse:
Bihor, Sătmar, Maramurăș.
In comitatul Bihor numai în desp. Beiuş şi Tinca am putut
țineă prelegerile proiectate, celelalte desp. le-au abzis.
In desp, de pe teritoriul comitatelor Sătmar și Maramurăș le-am
putut ţineă (prelegerile) pe toate, așă după cum au fost proiectate.
Și aici mau sprijinit comitetele despărțămintelor şi preoții în acti-
vitatea mea, pentru care sprijin trebuie să-mi aduc mulțămita, precum
şi Comitetelor cercuale ale celorlalte despărțăminte, cari au aranjat
seriile de prelegeri ţinute.
Prelegerile au fost ascultate în total de c-ca 77850 ascultători.
Au luat parte în multe locuri nu numai locuitorii satului în care s'au
ținut, ci foarte mulţi şi din satele vecine in frunte cu preoții și in-
vățătorii. Aşă bunăoară la Medișa (com. Sătmar) au venit şi din sa-
tele: Homorodul-de-jos și de sus, Solduba, Gereuşa şi Hodişa. La
Lipău (Sătmar) din Nicopoiu, Cărăsău, Culciul-mare ; la Dob, de-ase-
menea. La Curăfele (desp. Beiuș) au venit și Beinșele, Pociovelişte,
Nimoeşti, Buzda, Gresuia; — la Pocola (desp. Beiuș): din Curăţele
şi B. Sânmărtin etc. etc. Din aceste câteva exemple se poate vedea
interesul ce-l arată poporul şi dorul de a auzi şi învăţă ceva, atunci
când şi preoții îşi pricep chemarea şi avizează poporul,
Poporul la început e neîncrezător, văzând însă că conducătorii
şi «domnii» cari merg pe sate, îi voiesc binele, aleargă să-i asculte
şi primesc învățăturile și nu uită pe aceia cari au fost la el. Așă
bunăoară fiind luna trecută în Beiuș şi mergând pe stradă cu
d-l Dr. G. Cosma, vine un țăran, salută şi mă întreabă, dacă-l cu-
nosc. Văzând că nu știu cine e, mi-a spus că e din Curăţele, unde
am ţinut vorbiri, şi le-ar păreă tare bine să mai merg, că li dor de
vorbe şi învățături frumoase și de folos. Tot astfel mi-a mers și cu
un ţăran din Băești, pe care l-am întâlnit iar după ¿uni într'o gară
de lângă Hațeg. Cazuri de-aceste mi “au întâmplat foarte multe,
cari toate dovedesc dorul de carte al ţăranului.
In Iulie anul trecut, ţinându-se cursul de văpsit lână aici in
Sibiiu (curs aranjat de Reun. fem. române — Școala de industrie —
la inițiativa d-lui V. Stroescu), am aranjat mai multe excursii, arătând
participantelor locurile unde se află și piantele necesare pentru văpsit.
Unele le-am procurat direct de pe sate.
Ce priveşte activitatea mea din 1 lan.—30 lunie a. c., am ţinut
în total în 68 sate 141 prelegeri poporale cu diferite subiecte, Anul
acesta am ținut cele mai multe în desp. Vârșeț (în 21 sate). Am
arătat în mod practic lucrările de primăvară şi vară ale viiei (plivitul,
altoitul în verde etc.). In comuna Sadu am arătat in mod practic
— 297 —
cum trebuie altoiţi merii pădureţi aflători pe păşunea comunală şi
cari, altoiţi, vor formà un bogat izvor de câştig.
Arătându-se interes tot mai mare pentru plantele de ieac, ce
cresc pe câmp, am dat mai multora desluşirile cerute, arătându-le”
plantele, ca să le poată cunoaşte şi adună. A
In anul acesta am terminat o lucrare despre «Ingrijirea vinului»,
făcută pe baza legii celei mai nouă (din 1908), şi care se va tipări
în «Bibl. Reun. rom. de agricultură»,
Statute, îndrumări pentru înființarea de tovărăşii, am dat ai
anul acesta ca şi în ceilalți ani, tuturor acelor cari s'au interesat.
La prelegerile din «Pomărit» am accentuat totdeauna şi favo-
rurile cari le dă statul, îndemnând să ceară in măsură cât mai mare
pomi cu preţ redus dela Ministeriul de agricultură. Model pentru ce-
rere am dat mai multora, şi au și cerut și căpătat mai mulți pomi
cu prețul de 20 bani bucata.
Rezultatele prelegerilor se cunosc tot mai mult, în îmbunătăți-
rile întroduse de economii noştri.
Cu ocaziunea prelegerilor am făcut — unde s'au învoit domnii
din comitetele cercuale — și înscrierea de membri ajutători. Sau
înscris mai multe sute de membri, transpunând despărțămintele taxele
la centru.
Ce. priveşte starea morală şi economică a poporului, mai rea
mi se pare a fi în Maramurăș, după care vine Bihorul.
In Maramurăş fiind satele toate inundate de elemente străine
speculante, poporul e cu desăvârșire demoralizat. Alcoolismul e foarte
tare răspândit, şi în urma beţiei, poporul plin de datorii și stors de toate
puterile. Abiă în timpul ultim s'a început din partea preoțimei — ge-
nerația mai tânără — o mișcare mai serioasă pentru combaterea be-
tiei, ţinând prelegeri pe sate şi stăruind pentru înființarea de «Reu-
niuni de temperanţă».
Economia e slabă şi primitivă. Vitele slabe și neîngrijite, graj-
durile rele. (larna acopere oamenii vitele cu straie, ca să nu îngheţe).
Trebuie o muncă foarte îndelungată şi sistematică, până să se poată
îndreptă stările triste, despre cari am raportat și cu alte ocaziuni.
In Bihor stările sunt rele mai cu seamă în urma anilor răi și
după aceea în urma nepăsării mai cu seamă a preoţilor dela sate,
cari in unele părți ale Bihorului nu voiesc să știe de nimic şi nu
dau nici un sprijin năzuințelor <Asociaţiunii» pentru deşteptarea
poporului.
Poporul în general e bun şi dornic de lumină, numai condu-
cătorii să fie la locul lor. Sunt multe scăderile ţăranului nostru, dar
toate aceste — după părerea și experiența mea de până acum —
se pot îudreptă, și dacă nu deodată, cu încetul.
Pentru viitor voiu lucră mai departe în direcţia începută. Voiu
continuă cu prelegerile, cercetând mai ales comitatele expuse şi măr-
ginaşe şi întrucât va îi posibil în mai multe rânduri aceleaşi comune,
deoarece numai aşă se poate ajunge la un rezultat mulțămitor.
Dupăce îmi voiu fi câștigat pe deplin încrederea poporului, şi unde
împrejurările vor îi prielnice, voiu trece dela prelegeri la cursuri, pe
— 298 —
cari le voiu împreună cu demonstrări practice, mai cu seamă acelea
cari le voiu ţineă din «<Pomărit» și «Cultura viilor», făcându-se la
aceste greșelile cele mai multe.
Voiu stărui și pe lângă preoţi și învățători să ţină prelegeri cât
mai multe, pentru care scop le voiu sta cu sfaturi şi îndrumări în
ajutor.
Imprejurările sub cari trăim noi românii sunt grele, este foarte
mult de făcut în toate privințele şi sunt pe deplin conştiu de greu-
tăţile ce mă așteaptă şi în viitor, — de cari greutăți mam fost cruțat
nici până acum, — dar cu ajutorul lui Dumnezeu și prin muncă
neobosită, se vor realizà cel puţin cu încetul problemele urmărite de
«Asociaţiune» şi vom ajunge, ca şi în cele aconomice să dovedim
mai mult spor.
Sibiiu, la 2 lulie 1914, Aurel Cosciuc.
Ad. Nr. 1405/1914,
PRELEGERILE
ținute de conierenţiarul agronomic al Asociaţiunii în anul 1913.
Abrud—Câmpeni. !
Abrud-sat: Îngrijirea păşunilor şi livezilor. Îngrijirea gunoiului şi gunoiul
măiestrit. A/bac: Folosul pomăritului. Prăsirea vitelor. Bucium: Nu s'a putut ţinea.
Câmpeni: Prăsirea vitelor. Lucrarea pământului. Diverse. Vidra-de-jos: Prăsirea
vitelor. Îngrijirea păşunilor și livezilor.
Aiud— Teiuș.
Beldiu: Cultura nutreţurilor. Vieaţa lui Isus (cu schiopticon). Benice: Despre
gunoiul măiestrit. Cacova-Aiudului: Lucrarea pământului. Îngrijirea păşunilor și
livezilor. Cultura nutrețurilor. Pomărit, Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Feliud: Vieaţa
lui Isus (cu schiopt.). Oieșdea: Ingrijirea gunoiului şi gunoiul măiestrit. Sfremți:
Insoţirile de credit. Pomărit. Vieaţa lui [sus (cu schiopt.). Stupărit (cu schiopt.).
Dela Sibiiu la Râmnicu-Vâlcea (cu schiopt.).
Alba-lulia.
Alba-Iulia : Prăsirea vitelor. Cultura legumelor. Hăpria: Foloasele pomă-
ritului. Plantarea și îngrijirea pomilor. Prăsirea vitelor. /ohiz: Asigurarea vitelor.
Cultivarea viilor. Oarda-de-jos: Prăsirea vitelor. Cultura legumelor. Zlatna: Fo-
loasele pomăritului. Sădirea şi îngrijirea pomilor.
Beiuș.
Beiuș: Uneltele economice. Foloasele pomăritului. Însoţiri. Stupărit (cu
schiopt.). Dela Sibiiu prin Turnu-roşu la Râmnicu-Vâlcea (cu schiopt.). Cultura
legumelor. Stupărit (cu schiopt.). Testamentul vechiu şi vieața lui Isus (cu schiopt.).
Beiuş-Lazuri: Gunoiul măiestrit. Insoțirile de credit. Beruș-Sânmărtin: Foloasele
pomăritului. Sădirea şi îngrijirea pomilor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Căbești:
Lucrarea pământului. Ingrijirea gunoiului și folosirea gunoiului artificial. Vieaţa
— 299 —
lui Isus (cu schiopt.). Curățele: Prăsirea vitelor. Cultura nutrețurilor și îngrijirea
pășunilor. Stupărit (cu schiopt.). ` Cusiiş: Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu
schiopt.). Feniş: Ingrijirea gunoiului şi folosirea gunoiului artificial. Vieaţa lui
Isus (cu schiopt.). Ghe/ani: Vieaţa lui isus (cu schiopt.). Lazuri-Sokodol: Prăsirea
vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Mizieş: Lucrarea pământului. Prăsirea vitelor.
Vieata lui Isus (cu schiopt.). Negru: Ingrijirea gunoiului și folosirea gunoiului
artificial. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.) Wimoești: Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus
(cu schiopt.). Petrani: Foloasele pomilor. Sădirea sf îngrijirea pomilor. Pocola:
Lucrarea pământului. Cultura nutrețurilor. Prăsirea vitelor. Stupărit (cu schiopt.).
Roșia: Foloasele pomilor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Șoimuș-Petreasa: Lucrarea
pământului. Vieaţa lui Isus (cu schiopt). Vașcău: Lucrarea pământului. Îugrijirea
păşunilor şi livezilor. Stupărit cu schiopt.). Dela Sibiiu la Râmnicu-Vâlcea (cu
schiopt.).
Blaj.
Crăciunel: Prăsirea vitelor. Asigurarea vitelor. Micăsasa: Cultivarea viilor.
Mihalţ: Foloasele pomăritului. Sădirea şi îngrijirea pomilor. Cultivarea viilor.
Brad. je
Căraci: Prăsirea vitelor. Ingrijirea pomilor. Cărăstău: Lucrarea pământului.
Cultura nutrețurilor. Gunoiurile măiestrite. Ribicioara-de-jos: Nu s'a putut ţinea
din cauza apelor. Rişca: Prăsirea vitelor. Trestia: Îngrijirea păşunilor. Prăsireu
vitelor. - S i
Chioar. D
Lăpuș: Insoţirile de credit. Diverse. Săcă/ăşeni: Prăsirea vitelor. Asigurarea
vitelor, Șomcuta-mare: Sădirea şi îngrijirea pomilor. Pregătirea nutrețurilor. Diverse.
Vălenii-Somcutei: Foloasele pomăritulni. Îusoțiri de credit. Diverse.
Dobra.
Brâznic: Cultura viilor. Booz: Pomărit. Vieaţa lni Isus (cu schiopt.). Dobra:
Pomărit. Gothatea: Nu s'a putut ținea. Mia: Prăsirea vitelor. Lăpușnie: Cultura
nutrețurilor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Roșcani: Prăsirea vitelor. Îngrijirea pă-
şunilor. Visca: Pomărit, G
Pa
P
Geoagiu.
Balomir: Cultura nutrețurilor. Pomărit. Geoagiu: Cultura viilor. Vieaţa lui
Isus (cu schiopt.). Romos: Pomărit. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Vinerea: Nu s'a
putut țineă. pi
Haţeg. í
Bäeşti: Cultura viilor. Bărăşti: Cultura nutrețurilor. Prăsirea vitelor. Bo-
şorod: Foloasele pomilor. Plantarea şi îngrijirea pomilor. Diverse. Cârnești: Pră-
sirea vitelor. Asigurarea vitelor. Fafeg: Cultura nutrețurilor. Plantarea şi îngri-
jirea pomilor. Tuștea: Nu sa putut ţinea. Covragiu: Prăsirea vitelor. Testamentul
vechiu şi vieat lui Isus (cu schiopt.). Gânțaga: Prăsirea vitelor. Testamentul
vechiu și vieata lui Isus (cu schiopt.). Ofaba: Cultura viilor. Stupărit (cu schiopt.).
Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Vă/celele-rele: Prăsirea vitelor.
Hunedoara.
_ Buifuri: Prăsirea vitelor. Lăptăriile cooperative. Boş: Cultura nutrețurilor.
Cultivarea pământului după comasație. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Josani: Pră-
— 300 —
sirea vitelor. Z/aşti: Pomărit. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Hunedoara: Vieaţa
lui Isus (cu schiopt. Din prilejul adunării generale a reuniunii femeilor române).
Nocrich.
Nocrich : Cultura legumelor. Îngrijirea livezilor şi pășunilor. Gunoiul măiestrit.
ER
* Sălciua. D
Lunca: Foloasele şi îugrijirea pomilor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.) Lupșa
Asigurarea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Ocolișul-mare: Însoţirile de credit.
Asigurarea vitelor. Pomărit. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Ofenbaia: Însoțirile de
credit. Gunoiul artificial. Poşaga-de.jos: Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.).
Runc: Pomărit. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Să/ciua-de.jos: Asigurarea vitelor.
Însemnătatea pomiăritului. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Să/ciua-de-sus: Pomărit.
Gunoiul artificial. Îngrijirea pășunilor şi livezilor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.)..
Vidolm ` Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). ët 5
pa
Sătmar. EE
Mădăraș: Pomărit. Însoțirile de credit. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Me-
dişa: Pomărit. Însoţirile de credit. Lipău: Foloasele pomăritului. Asigurarea vi-
telor. Însoţirile de credit. Dob: Prăsirea vitelor. Însoțirile de credit.
Seini.
Apa: Industria de casă. Îngrijirea gunoiului şi folosirea gunoiului artificial.
Bicsad: Foloasele şi sădirea pomilor. Cultura viilor. Negrești: Prăsirea vitelor.
Seini: Îngrijirea gunoiului artificial. Tărşolț: Nu s'a putut ţinea. C
OD
Sibiiu.
Bungard: Folosirea gunoiului artificial. Apărarea contra tăciunelui şi altor
boale ale semânăturilor. Diverse. Cașolţ: Vieaţa lui Isus (cu schiopt.) Râşinari:
Folosul pomilor și al paserilor. Stupărit (cu schiopt.).
Șercaia. d
Șercaia: Lucrarea pământului. Cultura nutreţurilor. Gunoiul măiestrit. Șer-
căița: Lucrarea pământului. Culţura nutreţurilor. Vad: Lucrarea pământului.
Cultura nutrețurilor.
Tinca.
Căpâlna : Lucrarea pământului. Prăsirea vitelor. Stupărit (cu schiopt.). Dela
Sibiiu Ia Râmnicu-Vâlcea (cu schiopt.). Cociuba: Pomărit. Stupărit (cu schiopt.).
Dela Sibiiu la Râmnicu-Vâlcea (cu schiopt.). Giriş: Prăsirea vitelor. Stupărit (cu
schiopt.). Dela Sibiiu la Râmnicu-Vâlcea (cu schiopt.). Garbediu: Prăsirea vitelor.
Stupărit (cu schiopt.). Dela Sibiu la Râmnicu-Vâlcea (cu schiopt.). Osand: Nu
Sa putut ţineă.
Vârşeţ.
Vârșeț: Îngrijirea gunoiului de grajd şi folosirea gunoiului artificial.
Vişeu-—lIza.
Ieud: Prăsirea vitelor. Îngrijirea gunoiului. Petrova; Pomărit. Prăsirea vi-
telor, Însoţinile de credit. Rozavlea: Prăsirea vitelor. Asigurarea vitelor. Să/ișfea-
de-sus: Prăsirea vitelor. Vişdu/-de-jos: (la adun. gen. a desp.). Pomărit. Vieaţa
lui Isus (cu schiopt.). Vișăul-de-sus: Prăsirea vitelor.
— 301 —
“Anexă IN.
RAPORTUL CONFERENȚIARULUI COOPERATIV
despre activitatea sa, desfășurată în lunile Noemvrie și
Decemvrie 1913 și în prima jumătate a anului 1914.
Onorat Comitet Central!
Urmând dispoziţiilor primite, am onoarea a prezentă despre
activitatea mea dela întrarea în serviciul « Asociaţiunii» până în prezent
următorul raport:
In programul de activitate, ce am avut onoarea a-l prezentă în
şedinţa din 1 Noemvrie a anului expirat, când ap binevoit a-mi în-
credinţă în mână intreaga acţiune de propagandă cooperativă, începută
de Asociaţiune cu sprijinul bănesc al d-lui Vasile de Stroescu, am
accentuat, că pentru realizarea cu succes a acţiunii cooperative nu
este de ajuns ca conferențiarul coopetătiv să aibă cunoştinţă de cauză `
şi iubire de muncă, ci se recere și sprijinul factorilor vieţii noastre `
sociale şi mai întâiu sprijinul din partea despărțămintelor Asociaţiunii. `
Tot atunci am ţinut să scot la iveală, că sub împrejurările date
la noi, unde satele sunt îniundate în nevoi şi țărănimea lăsată pradă
cămătarilor, cooperativele săteşti şi mai întâiu băncile poporale vor
fi avizate la credite date sub condiţii prielnice de cătră băncile noastre
mari, Am spus, că vor îi avizate la aceste credite până atunci, până
când băncile sătești își vor fi strâns un capital propriu suficient pentru
trebuinţele locale. Am accentuat, că organizarea creditului în o formă
priincioasă scopului şi misiunii urmărite de cooperativele săteşti, este
condiţia principală pentru reuşita acțiunii. Presupuneam, că această
organizare a creditului îşi va află resolvarea ei în o formă potrivită
scopului cooperaţiei prin băncile noastre mari sau prin înfiinţarea
„unei sau mai multor Centrale pentru cooperativele sătești.
Fiind problema cooperativelor sătești la noi una din cele mai
de seamă, ba cutez să susțin că cea mai de seamă problemă economică-
națională, de a cărei resolvare fericită e strâns legată existența nea-
mului nostru, nu puteam să dubitez, că în această acțiune vom fi
sprijiniți de toți factorii şi de toate instituţiile noastre cu putere ma-
terială și morală.
Cu regret trebuie să constatez, că mișcarea cooperativă nici
în privința sprijinului moral și nici în privința creditului, nu a
fost ajutată de factorii noştri în măsura care ar fi meritat-o, şi prin
urmare e uşor a judecă, câte greutăți am întimpinat la înfăptuirea
cooperativelor săteşti.
In luna Noemvrie 1913, când mi-am început activitatea, Biroul
central al Asociaţiunii, în conformitate cu hotărîrea Onor. comitet
central, a trimis o circulară cătră toate despărțămintele Asociaţiunii,
stăruind, ca acestea să numească comunele, cari reclamă înființarea
urgentă de cooperative. Din toate despărțămintele, peste 80 la număr,
— 302 —
nici măcar a treia parte nu a răspuns. Ba unele din cele cari au
răspuns, au declarat, că pe teritoriul de activitate al lor, nu se simte
lipsa de organizare coopeiativă, când tocmai din acele despăr-
țăminte am primit scurt timp după publicarea circularei în toate
gazetele românești, dela mai multe comune invitarea, să le dau in-
drumări și sprijin la înfiinţarea de bănci sătești. |
Erà natural, că sub astfel de împrejurări am fost nevoit
a nu mai aşteptă inițiativă specială dela despărțăminte, ci a intră
în legătură directă cu conducătorii satelor noastre din toate co-
mitatele locuite de Români. Şi cu toate că aceşti conducători, în
mare parte preoți şi învăţători, știau prea bine, că aceste bănci şi
cooperative sătești nu se înființează pentru a plăti salare şi provizii,
cu toate acestea, ei au îmbrățişat cu multă căldură mişcarea coope-
rativă. Acest contact, ce trebuiă să-l întreţin prin corespondenţă di-
rectă cu mat multe sute de comune românești, dând îndrumări pre-
gătitoare, a sporit deodată munca ce trebuiă să o resolvez în birou
şi munca de organizare la țară, dar a deschis totodată drumul pentru
o activitate largă şi cu mult interes așteptată de sătenii noștri. Această
muncă a şi dat rezultate mulțămitoare. i
Chestiunea creditului pentru băncile sătești, durere, nici azi
nu este deplin lămurită, deşi această afacere, în timpul din urmă pare
"a se fi apropiat binişor de o soluţie satisfăcătoare, atât prin faptul,
că o mare parte a însoțirilor sătești, mai ales a celor mai vechi, în-
ființate în decurs de mai mulţi ani de «Reuniunea română de agri-
cultură din comitatul Sibiiu», în special pe teritoriul acestui comitat,
Sau întrunit la inițiativa unei comisii a Reuniunii amintite în luna
' Aprilie a. c. în Sibiiu şi a decretat înființarea unei centrale sub nu-
. mirea «Infrăţirea», federaţia însoțirilor sătești, — cât și prin faptul,
că «Solidaritatea», în adunarea generală a ei, ținută în 27 şi
28 lunie a. c. în Sibiiu, la apelul Asociaţiunii a hotărit a sprijini
în viitor însoțirile sătești şi a le da toată atențiunea posibilă.
Să sperăm, că în scurtă vreme organizarea creditului va află o
soluție fericită şi prielnică prin aceste două instituţii.
Greutățile, ce le-au întâmpinat până acum băncile: sătești a exo-
perarea de credite, au fost într'adevăr o mare piedecă pentru obținerea
unui progres mai repede, în mișcarea cooperativă. Este adevărat, că
eu am Întrat în acţiune tocmai în timpul când în întreagă Europa,
în urma resbelelor din Balcani, domniă încă criza financiară și din cauza
aceasta iustitutele financiare româneşti mai mari nu puteau să
acoarde credite băncilor sătești; dar tot atât de adevărat este, că în-
dreptându-se succesive situația financiară, totuș. sau aflat bănci..
de ale noastre mai mari, cari, cu regret trebuie să o spunem, mau
sprijinit tovărășiile de credit sătești, înfiinţate pe baze solide, nici
măcar cu cel mai minimal credit, de care acestea aveau nevge pentru
a-şi puteă începe activitatea. Date concrete şi plângeri juste, primite
dela unele însoțiri, ne-au pus pe gânduri, şi vrând-nevrând a trebuit
să provoace impresia, că aceste institute nu ar privi cu ochi buni
mişcarea cooperativă.
„7
— 303 —
O bancă poporală, a cărei înfiinţare urgentă eră reclamată din)
toate punctele de vedere ale împrejurărilor locale, înființată pe baze :
solide cu garanţă solidară, cu 70 membri, a căror avere reprezintă, '
după subtragerea tuturor datoriilor, o valoare de aproape 300,000 cor.,
nu a putut obțineă dela unele bănci mai mari româneşti, nici măcar `
un credit de 2000 cor: (două mii). Una singură sa îmbiat a-i da
credit cu 11%, întrun timp, când banii se ieftinise față de trecut. ln
acelaş timp, aceste bănci acordau credite mai mari și mai mici clientelei
particulare, astiel că nu se puteă presupune, că ar fi lipsă de numerar.
O altă bancă poporală bine fondată, bine condusă şi cu garanţii su- ,
ficiente, a fost refuzată, ba chiar «persiflată», după cum ni-se scrie, |
de o bancă mai mare românească, astfel că respectiva însoţire să- `
tească a fost nevoită a cere credit din acelaş oraş dela o bancă `
sârbească, care i-a deschis un cont curent sub condiţii relativ avanta-
gioase și cu 7%. Ca să nu înşir mai multe cazuri mai amintesc numai
unul, şi anume: O bancă sătească mai veche, bine fondată, cu fond
de rezervă, cu active frumoase şi cu bilanţele in ordine, a fost nevoită
să intre în legătură cu o bancă săsească provincială, dela care primeă
creditul cu 7%, după ce băncile noastre au declarat, că nu o pol
sprijini cu credit. în
Aceste câteva cazuri concrete! dintre cele multe, cari toate
se pot dovedi cu acte, ne dovedesc în mod clar, că mişcarea co-
operativă se desvoaltă între greutăți cauzate în parte chiar de unii
din factorii noştri chemați și datori să sprijinească această mişcare.
Am ţinut să amintesc aceste. lucruri, numai pentru a arătă
starea faptică şi a Vă dovedi, cu ce neajunsuri luptă însoțirile noa-
stre dela sate.
In fața acestor adevăruri se impune întrebarea: Voesc sau nu
voesc fofi factorii noştri de seamă, să sprijinească cu drag mişcarea!
cooperativă? Voesc sau nu voesc să înțeleagă cu toții, că numai o
organizație economică trainică a satelor noastre, prin înființarea şi:
sprijinirea de bănci săteşti şi alte cooperative, e în stare a asigură”
sub împrejurările date mijloacele potrivite pentru sanarea mizeriilor -
și vindecarea raneior cari slăbesc poporul nostru dela ţară în dauna
neamului nostru întreg, şi în fine voim sau nu voim să recunoaștem.
cu toţii, că cooperația este singură în stare, a rezolvă, pe lângă che-
stiuni arzătoare de ordin economic, şi chestiuni de ordin social, edu-
cativ şi moral. Sau nu cooperaţia întăreşte spiritul de solidaritate şi
de încredere reciprocă? Nu cultivă cooperaţia simţul de cruţare şi
nu este ea aceea, care are puterea a constrânge pe săteanul nostru
la o vieață morală, și în fine, nu sunt cooperativele de credit cel mai
bun mijloc, pentru a creă fonduri culturale în satele noastre, pentru
sprijinirea şcoalei şi a bisericei?
Marele binefăcător al neamului nostru, d-l Vasile de Stroescu,
recunoscând puterea cooperaţiei pentru întărirea unui popor, sa
gândit din depărtare la soartea săteanului nostru şi a grăbit a spri-
jini cu "multe jertfe materiale înjghebarea organizaţiei de bănci să-
teşti în satele noastre. Şi acum, când Asociațiunea cu ajutorul ma- `
terial al d-lui Stroescu a pornit prin conferențiarul ei cooperativ o
— 304 —
propagandă vie pentru înființarea de cooperative, ar fi trist, să ne fie
dat a vedeă, cum tocmai unii dintre ai noştri combat acțiunea, și
aducând diferite pretexte, nu ar voi să o sprijinească.
La noi nu este timpul şi nu este consult, să se dea lupta între
capitalism şi cooperatism. Nu este oportun aceasta, pentrucă noi
prea am rămas înapoi cu organizația economică şi poporul.e slăbit.
Lupta aceasta se poate evită ușor şi ar trebui să se evite. Capitalismul,
în favorul poporului, să aducă jertfa de u-și moderă pretenţiile de `
câştiguri prea mari, câştiguri scoase doar în bună parte din munca
poporului. ` Í
Onorat Comitet central! Am ținut de lipsă, să anticipez, înainte
de a trece la raportul special despre rezultatele muncei mele, cele
mai sus expuse. Şi acum trec la. raportul special.
[n şedinţele lunare ale onoratului Comitet central am prezentat
rapoarte speciale despre activitatea mea în fiecare lună şi cred că
e deajuns, dacă acuin vă prezint un reasumat scurt despre această
activitate:
La întrarea în serviciu am aflat abiă 4 bănci poporale înfiinţate.
Din aceste 2 erau neactivate. Am aflat unele tipărituri pentru în-
jegistrarea băncilor săteşti și statute tipărite pentru aceste bănci.
Am aflat şi o singură carte: «Cartea mare», care aveă să se folo-
seasă ca un registru de contabilitate la băncile sătești.
Statutele tipărite a trebuit să le modific în mai multe puncte,
asemenea și unele tipărituri de înregistrare. «Cartea mare», care nu
corespunde scopului şi nu puteă fi întrebuințată de băncile să-
teşti, a trebuit eliminată. Am compus o contabilitate practică şi pe
înțelesul tuturora. Am compus un jurnal de cassă, un registru al
împrumuturilor acordate, registrul pentru împrumuturi luate, regi-
strul depunerilor, libele de depuneri, libele de membri şi de plată,
acte de obligaţie, protocol de exibite, cartea bilanţelor etc. etc., ti-
părite din depozitul d-lui Stroescu, şi le-am pus la dispoziţia băncilor
sătești ce le-am înființat, împreună cu două instrucţii de contabilitate
şi manipulare a Cassel, Am dat din birou instrucții la sute de
comune românești. Conducătorii băncilor săteşti au adeverit cu
mulțumită primirea acestor registre şi instrucţii ai au declarat că
sunt deplin mulţumiţi cu ele.
In organizația externă am avut mai întâiu în vedere înființarea
de bănci sătești. Aceasta fiindcă d-l Vasile de Stroescu pretindeă
că mai întâiu să înființăm bănci sătești, apoi fiindcă şi convingerea
mea este aceea, că odată înființate la 'sate bănci săteşti, se asigură
mai uşor cu ajutorul acestora înființarea și existenţa celorlalte coo-
perative. Băncile săteşti sunt temelia pe care se razimă celelalte
cooperative. Aceasta ne-o dovedește în deajuns organizația co-
operativă din aproape toate ţările mai înaintate. Aici țin să amin-
tesc, că aceia, cari susțin, că la noi nu este nevoe de bănci po- ,
porale, fiindcă creditul ar fi satisfăcut prin băncile pe acții, con-
centrate în mare parte la orașe, comit o mare greșală, pe care de
sigur nu o ar comite, dacă şi-ar luă osteneala a cutreeră comunele
noastre şi a studià temeinic starea adevărată dela sate. In raportul
— 305 —
meu special despre cele vreo 70 comune românești din Maramurăş,
plin de date statistice îngrijitoare, se găsesc dovezi mult grăitoare în
privința aceasta; asemeaea dovezi găsim şi în celelalte rapoarte spe-
ciale prezentate până acum despre stările din Munţii apuseni, din Trei-
scaune, din comitatul Cojocna etc, unde numai din lipsa de bănci
poporale bine organizate, țărănimea a căzut în mânile cămătarilor şi
sub influinţa stricăcioasă a acestora, unde în un sat de 3000 locuitori
afli 1000 de cămătari, unde şcoli românești bine zidite, cu învăţători
neexcepționaţi, au trebuit închise, fiindcă susţinătorii lor nu a putut
da adausul de vreo 600 cor. anual, unde cămătari, ba durere şi
de-ai noștri, luau 20—50% dela capitalul împrumutat săteanului,
şi unde, din lipsa de organizare solidă a creditului românesc și de
cultură și lumină, averile săteanului nostru se pierd şi el trebuie să
plece la America.
Pe lângă toată munca ce o au desvoltat băncile noastre pe
terenul economic-naţional, totuş a fost şi este o imposibilitate, ca
acestea să străbată în amănuntele nevoilor dela sate. Aceasta o pot
„face numai băncile rurale, înființate deosebit in fiecare sat, pe bază
altruistă. Astfel de bănci sătești am şi înființat în multe din ţinuturile
periclitate. Toate băncile săteşti înființate după statutul tip al nostru,
nu au voe să plătească salare și tantieme membrilor direcţiunii. Con-
ducătorii lor lucrează gratuit, cu mica excepţie, că singur contabilul,
dupăce banca a ajuns în o stare mai bună, primește o remuneraţie
„modestă anuală, votată de adunarea generală. Prin urmare, e o gre-
şală a susținea în public, că băncile săteşti, înființate ca însoțiri, ar
aveă nevoe a fi puse pe baze altruiste.
La organizarea băncilor săteşti am avut în vedere a înființă în
fiecare ţinut câte una sau două ca modele pentru celelalte comune.
Aceasta se poate vedeă din consemnarea de mai jos, care cuprinde
băncile înființate după regiuni și comitate, Am avut în vedere mai
departe, a primi la aceste bănci mai întâiu pe acei săteni, fie şi
mai puţini, cari au înţeles pe deplin rostul unei bănci sătești, pentruca
aceştia să deă dovadă de o lucrare solidă, susținând bunul renume
al băncii și urmând principiilor adevărate ale cooperaţiei. Băncile
înființate sunt în continuu supraveghiate şi controlate de mine, de-
oarece, conform decretului de denumire, onoratul Comitet central
mi-a încredințat şi inspectarea băncilor şi însoțirilor înfiinţate.
Am dat atențiune și propagării altor cooperative. Am compus
statute pentru reuniuni de temperanță, cooperative școlare, însoțiri
agricole pentru valorizarea productelor etc. dând îndrumări pentru
înființarea lor. 4
Comisia cooperativă sa constituit alegându-și de prezident pe
d-l 7. F. Negruțiu şi de secretar pe conferențiarul cooperativ N. lanca.
Această comisie, în ședința din 3 Maiu a. c, luând act cu aprobare
despre lucrările conferențiarului cooperativ, sa ocupat şi cu chestiunea
creditului, făcând propuneri concrete onoratului Comitet central.
D-lui Vasile de Stroescu, care în luna Maiu a trecut prin Sibiiu,
" i-am prezentat un raport speciai despre activitatea mea de până
acum, D-l Stroescu s'a arătat deplin mulțămit cu rezultatele obținute
23
— 306 —
şi şi-a exprimat dorinţa, ca în felul acesta să se continue acţiunea
cooperativă.
In decursul propagandei am avut în vedere să ţin cu condu-
cătorii însoţirilor o școală continuă şi să le dau instrucţii în admi-
nistrare și purtarea registrelor.
Această şcoală se va continuă. Voiu ţineă în viitor cursuri re-
gionale cu conducătorii băncilor săteşti şi voiu aranjă escursiuni prac-
tice. La seminarele noastre, cu anul școlar viitor, voiu începe a
țineă prelegeri permanente din domeniul ştiinţelor economiei națio-
nale şi în deosebi al cooperaţiei. Voiu griji pentru creşterea de adevă-
rafi cooperatori, cari, la rândul lor, să poată da învățături și altora
şi să contribue la o clădire trainică în organizaţia cooperativă. Despre
rezultatele efective las să vorbească următoarele date:
Consemnarea băncilor săteşti ce le-am înființat până la sfâr-
şitul primei jumătăţi a anului curent 1914.
| | | TE
| |E | Marimea | — &
SS Numirea băncii § | unei |23
32| Comuna | Comitatul E |. ER
E poporale = | părtăşii | = 5
E E ` ZS S
zZ Z -
ali peaj Cor.
1| Curciu ; Târnava-mică | «Izvorul Săteanului» 54 20 11080
2| Sâncel | ep ze «Întrăţirea» 40! 20 800
3| Boian D D Insoţ. de econ. și credit | 30 20 `" 600
4| Şoala Târnava-mare | «Poporul» 35 20 | 700
5 | Turnişor Sibiiu «Steaua» 21 25 , 525
6| Brâznic Hunedoara <Plugul» 54 20 |1080
7| Săcămaș » «Izbânda» „40: 20 800
8| Sohodol ; Turda-Arieş «Moțul» 50 20 1000
9| Ponor D » «Deşteptarea» 40 20 800
10 | Ocolişul-mare D » «Izvorul» 42! 20 | 840
11| Aruncuta Cojocna «Aruncuteana» 30 50 11500
12| Ldicel-sat Murăş-Turda | «Izvorul plugarului» 45| 20 | 900
13| Bicfalău Malpatak|] Treiscaune ` | «Furnica» ` : 100 20 2000
14| Dragomirești | Maramurăş «Creştinul> ` | 90| 50 14950
15| Petrova » «Petrovana» 135 20 2700
16| Dumitra Alba-inferioară| Insoţire de credit 30 20 600
17 Săuşa Di Wi II » » | 20 20 600
18 | Stremţi e Ze «Frăția» 40 20 800
Aceste bănci sunt, cu puţine escepţiuni, înregistrate şi în
cea mai mare parte dejà în plină activitate. Le-am provăzut cu
cărțile de contabilitate şi cu toate tipăriturile necesare. Le-am
— 307 —
dat îndrumări raționale şi instrucții pentru contabilitate şi pentru
o administrare solidă şi corectă, conformă dispoziţiilor statutelor şi
principiilor cooperative.
Am înactivat mai departe, punând la dispoziție registrele şi ti
păriturile necesare sau dând instrucții, următoarele bănci poporale,
înfiinţate asemenea la inițiativa şi cu sprijinul dat de Asociaţiunea
noastră, şi anume:
1. «Nădejdea» în Blăjel com. Târnava-mică.
2. «Izvorul» „ Şomialău oi e >
3. «Căpâlneana> „ Căpâlna A op E
4. «Muscelul» » Tohanul-vechiu „ Făgăraş
5. «Fraga» „ Vaca „ Hunedoara
6. «Strugurel» „ Srediştea-mică „Timiş
7. «Speranța» `, Ciuchiciu „Caraş-Severin.
Astfel, numărul total al băncilor poporale înființate până acum,
în urma propagandei făcute de Asociațiune prin conferențiarul coope-
rativ, este 25. Banca poporală «Muscelul» din Tohanul-vechiu lucrează
dejă cu capital propriu de 13,000 cor.
Înființarea urgentă de bănci poporale, cu terenul pregătit prin
„propaganda ce am făcut, o aşteaptă, în mare parte cu membrii în-
scrişi şi cu cvcte semnate, următoarele comune din următoarele
comitate :
1. Zn com. Hunedoara: Câmpul lui Neag, Holdea, Lăpușnic.
2. „ Murăș-Turda: Solovăstru.
3. ww Solnoc-Dobâca: Diug, Cuzdrioara.
4 n n Năsăud: Măgura.
5. „ Tyeiscaune: Poiana-sărată.
6. , „ Timiş: Jamul-mic, Belinţ.
Io „ Caraş-Severin: Drăgoiu.
8. „ „ Arad: Galşa.
o. , Sătmar: Boghiş.
10. » „ Maramurăș: Văleni, Leordina, Cuhea.
ll.» „ Sibiu: ; Deal, Slimnic, Săcel.
Indrumări speciale cu statute şi tipărituri am dat, parte la fața)
locului, parte în scris, a 60 comune românești şi am întrat în legă-!
tură prin corespondenţă cu peste 200 conducători ai satelor din di-:
ferite comitate, făcând propagandă, nu numai pentru înființarea de
bănci poporale, dar și pentru cooperative de valorizare a productelor
(indeosebi pentru vânzarea poamelor şi a cerealelor), de asigurarea
vitelor, cooperative de lăptărie şi însoţiri de consum. Cu privire la
însoţirile de consum am recomandat satelor -noastre o precauţiune `
deosebită, fiind conducerea acestora, îndeosebi în ce priveşte ma- -
nipularea mărfurilor și controlul, una din cele mai grele operaţiuni :
în cooperaţie. |
23*
— 308 —
Comunele cele mai multe, cărora le-am dat îndrumări pregă-
titoare, cad în coinitatele Sibiiu, Hunedoara, Târnava-mare și mică,
Alba-inferioară, Făgăraş, Solnoc-Dobâca, Turda-Arieş, Cojocna, Bihor,
Sătmar, Maramurăş, Caraş-Severin, Torontal şi Sălagiu. Alte confe-
renfe şi adunări, în cari am arătat masselor poporului şi intelectualilor
scopul, însemnătatea şi puterea cooperativelor sătești, conferențe ascul-
tate cu mult interes, am ținut în prima jumătate a anului curent și
în Noemvrie și Decemvrie 1913 în total 24. In privința aceasta ţin să
amintesc, că nu mam mărginit la ţinerea unor conferenţe fugitive
părăsind repede satele, nici nu am fost condus de ambiția, de a ținea
cât mai multe conferenţe, numai ca să pot arătă la sfârşitul anului un
număr mare de prelegeri, fără considerare ori de aceste prelegeri au
avut vreun rezultat pozitiv sau nu; ci am stăruit, să pătrund cât mai
adânc în sufletul ţăranului şi în tainele cari pricinuesc slăbirea po-
porului nostru. Am căutat să cunosc temeinic vieaţa și împrejurările
locale, pentru a puteă judecă, care ar fi cel mai bun remediu pentru
sanarea relelor. Aim strâns cu aceste ocaziuni date statistice despre
starea economică şi culturală a poporului. Unde conferențele și con-
vorbirile au avut drept rezultat hotărîrea poporului de a înființă o
bancă poporală, am condus personal lucrările și adunările de înfiin-
tare, am pregătit actele de înregistrare, am condus aproape în toate
cazurile pe cei aleși în direcţiune la notarul public sau la tribunal
pentru legalizarea iscăliturilor şi am înaintat actele spre înregistrare.
Aceste lucrări au consumat mult timp și muncă, dar şi-au aflat räs-
plata în rezultate pozitive.
La mai multe dintre conferențele ținute, pe lângă sătenii din
comunele respective şi pe lângă delegaţii despărțămintelor, au mai
participat şi intelectuali şi fruntaşi din satele vecine, astiel că multe
dintre conterenţele ţinute au câştigat caracterul de conferenţe regio-
nale. Participanții din împrejurime, ducând cu ei învățături și îndru-
mări folositoare, au propagat ideea cooperativă în satul lor şi astfel
aceste conierenţe au fost un mijloc de propagandă vie pentru ținuturi
întregi.
, Mai amintesc în fine că am făcut propagandă și prin presă şi
am strâns cu deosebită atenţiune date statistice din diferite ținuturi.
Aceste. date servesc ca punct de orientare pentru îndrumarea acțiunii
în viitor şi au o deosebită însemnătate.
Nu am întrelăsat a arătă, cu ocazia vizitării satelor noastre,
scopul ce-l urmăreşte <Asociaţiunea» pentru luminarea poporului şi
îndeosebi pentru luminarea păturei ţărăneşti, îndemnând pe sătenii
noștrii să se facă membrii ajutători ai Asociaţiunii. Prin înfiinţarea de
însoţiri la sate este speranță, că și numărul membrilor Asociaţiunii
va crește în viitor mai repede, dată fiind prin însoţiri posibilitatea a
face în fiecare sat o propagandă locală mai temeinică pentru înscrierea
membrilor şi a încassă mai uşor şi mai punctual taxele de membri.
Conferențele ai convorbirile. le-am ţinut, după cum am avut
onoarea a vă raportă în ședințele lunare, în următoarele comune și
despre următoarele obiecte:
— 309 —
| Luna ; |
şi ! Comuna Comitatul Obiectul
anul
Noem. 1913; Boian Târnava-mică ' Scopul çi foloasele băncilor sătești.
D » | Brâznic | Hunedoara | Istoria și rezultatele cooperative-
lor în alte țări, băncile sătești şi
folosul lor.
Decem. 1913 | Dragomirești ` Maramurăş Puterea și foloasele însoț. sătești.
D 31 Petrova » » » UI » »
» » | Cuhea | P Însoțirile pentru asigurarea vitelor.
d FĂ Leordina pi Scopul băncilor sătești, cumpă-
rarea şi vânzarea în comun.
» » | Vişeul-de-jos 5 Însemnătatea cooperativ. sătești
Sé » | Vişeul-de-sus Se m D D
D » | Sigetul-Marmaţiei 2. d Asociațiunea şi mişcarea coope-
perativă, organizarea creditului.
X » | Biserica-albă 5 Însoțirile de consum.
Febr. 191 Turnişor 2. Sibiiu Băncile sătești, administrarea lor.
gé Su Blăjel Târnava-mică Băncile sistem Raitieisen şi
Schultze Delitzch, administr. lor.
D » Curciu HI » p HI
e P Sohodol Turda-Arieş Scopul însoțiritor sătești,
Martie 1914 | Aruncuta Cojocna : a » gi
A o Stremț Alba-inferioară| Puterea însoţirilor sătești, date
| statistice din alte ţări.
Aprilie 1914 | Săcămaş Hunedoara Scopul, foloasele, administrarea și
$ | conducerea băncilor sătești,
Main 1914 | Sâncel Târnava-mică | Organizarea cooperativă la alte
neamuri, însemnătatea băncilor
și însoțirilor săteşti pentru înain-
tarea ţăranului român.
lunie 1914 | Bictalău Treiscaune Organizarea țărănimei prin băn-
S 2 Ponor Turda-Arieş cile săteşti. Scopul, puterea, ad-
Idicelsat ministrarea şi conducerea bănci-
4 7 : | 2% da lor sătești. Insemnătatea lor eco-
nm » Ocolişul-mare » » nomică şi culturală.
In cele de mai sus am dat o privire scurtă asupra activităţii
mele în decurs de 8 luni. ;
Sunt cu conştiinţa deplin împăcată, că mi-am făcut datorința şi
am mare nădejde că ideea cooperaţiei prin muncă cinstită va stră-
bate şi va aduce roade îmbelşugate pentru oropsitul nostru popor.
La munca aceasta, să sperăm, că se vor concentră toate forțele
noastre de valoare şi onoratul Comitet central al Asociaţiunii va dă
şi în viitor toată solicitudinea sa acestei acţiuni grele dar frumoase
şi folositoare pentru progresul neamului nostru.
Sibiiu, lulie 1914, Cu toată stima
Nicolae lancu,
conferenţiar cooperativ,
Anexa V.
— 310 —:
Membri ajutători ai „Asociaţiunii“ pe anul 1913 după profesiuni.
|
IST a Sa TEE
z Sia Eo =
= T | Isis gsls Ele T _l5|le|E |
i â Ea 1 g ke | |E = ke ai
„&| Despărţământul | $ 73| s 313 Së e S Zë
[bi EI o > E TI ëISiaoigéle e E Ei
KE a Ia E E um 5 E asa 2 Iw
4 Ţ H a
| 1} Abrud—Câmpeni ..- | 64| 4i 12; 3|—i—|—i—i— —| 1| 84| 13
2) Agnita ..- -- - --- 6| 3| 3i AE —:—] 2| 15] 4
3| Aiud—Teiuş --- — 182! 5| 7j — — —| —| 194| 14
4) Alba-lulia _. -- -- 68| 6| 7. 17| 1| 2| 1| 4| 2|—; 4| 2| 101| 17
5| Baia-mare _. — 79) 5| 6i 2 1 2 i 95] 13
ol Băseşti --- --- --- --- 22| 1 „2 -- | zi 25| o
7| Becicherecul-mare 108| 3| 3: 6| 1| 2|—|—]|—]—1— 1) 124| 13
8| Beclean __ _. --- -- | 178| 3; 5| 2| 2| 1|—|—! í] 1| 1| — 104| 25
di Beiuş __ -n ooe --- 48| 4| 7| 2 2 2) 65| 18
10| Bistriţa ` --- --- --- | 104 3 5 2| 1 115 9
1| Blaj eg a- ate e 5 2 1| ai 2
12| Bocşa _.. .- — 69| 6| 3| 21| 1| 21—|—| 11| 11 1| 2| 107| 10
13| Boroş-Șebeş ` — 117| 4| 4] 10| 1| 2| 11—! 11—| 1| 3| 144| 13
14) Brad- Jl 155 3 3 4 IV 165 9
15| Bran --- --- .- -- | 56| 2! 2| 8 1 | 60| 5
16| Braşov .. — —- -- | 271! 12| 20| 85! 1! 2| 2|—| 2| 2i 8| 6| 410] 21
17| Bucium _. _ — — - — | -
18| Buziaş __ ~- --- — 18 1i 19
19| Caransebeş --- _.. --- | 123) 8! 11| 12| 2; 5| 3|—j]—i—I—]| 3| 167| 23
20| Ceica 4- . _ —
21 || Ciachi-Gârbău ... _. 771| 6| 7| 3 1; 1! 95| 10,
22| Ciacova __ --- -— | 107| 4! 5| 4| i| 11—1—|—1—]—]| 2] 124
23| Chioar _. ... -- .— 18| — 2 4 25) 10
24| Cincul-mare ` — 13) 1; 3| 4|—]| 1 22| 2
25| Cluj o 51 6 2 2| 1| 7|36i—]| 2| 112 2] 112) 11!
26| Cohalm __ --- --- -— 6| 1| 2| 1 ` 2 3) 15
27| Dej --- --- --- --- --- | 109| BI 4| 5 1! 1|—|—]|—]| 1| 2| 128| 26
281 Deva- .- n- _ --- 26 2 1 — 6 35| 10!
201 Diciosânmărtiu --- 37| 3, 5 1 i 46) 15
201 Dobra _. -- — 7) 2| Al 3 1| 17| 6
31| Făgăraş --- _.. --- —-- | 206 8| 12 8| 2| 2|—! 1]—|—|— 2|| 241| 26
32| Gherla _. ... --- 62 2 4 8 1 1 1 79| 11
33| Giurgeu ..- _. -~ --- 5; 1 — 6
34| Gurghiu ` — — 6| 1 | 7| 2
35| Hălmagiu _— — — 5| 1| 1|; —|—I—i—i—|—!—|— — | 7} 2
36 Foire E Ee 20| 2| 1| 10|—|—:—|—i—|—|—| —! 33| 9
37| Hida-Huedin --- — 23| 3| 3| 4j 1| 2]—|—]—]—!| 1| 2| 39| 12
38| Hunedoara _.. _.. — 53| 21 1| lh ll ll —i 56) 5
39| Ibaștalău `. — — UNENEE EEGENEN 13| 2
40) Jia __ e onoo 27 — 21| 3
41| Indol -o a ao -a — i -—
42| Jibou -o m -e = 72) 3) 4| 3|—| 1|—|—|—|—|—/ 1} 84| 17
ASI Ji. EE 19 ~ — 19| 3
44| Lăpuşul-unguresc _. 51| 41, 6|.7 -— — II 69|. 12
45| Lipova _.. _. --- — 13 — II 14| 2
46| Lugoj =- --- --- --- 73 3; 3j 167 2| 4; 101| 18
47| Măhaciu._ __ — — 13 1! | 14 2
48| Marghita _. — 9 1 1 11| 2p
49| Mediaş __. n= -— 21| 2| 3| 4|—| 2]—|—]—l—]|—| 1 33| 6
Gr
00
| | T g
LE EE Le Le E ei E
t x EE AECH ECH E
Despărțământul | ş, = £ ss a Zë Se sell
EP | o ir Zig 2] 2] eu E
T Gt E um d Sia Ss a Eja |
Mercurea ... 1 28] 3| 4: 68! 21 6 —|—| 2|—| 1| 2] 116] 7
Mociu aaa a ae 63| 1; 1: | == 65| 7
Murăş-Ludoş --- --- 74| 4! 3; 4: 1| 2 88| 8
Murăş-Oşorheiu --- 68| 3 3, Ca S 1| 75| 11
: Murăş-Uioara — — L 29| 2} 2 ; II 34| 3
' Năsăud _._ _- —- | 187| 6) 12| 6| 2| 1 —|—| 1| 1| 1| 1| 218| 19
Nocrich _.. --- --- --- 36| 5; 6| 2i 1| 1: 51| 25
' Oradia-mare ` — 10| 2| 1 1l ! 2) 16| 5
Orăştie __. --- --- --- | 101| 10| 8| 15! 2| 4 —|—| 1| 1|—]| —! 142| 18
Oraviţa --- --- --- --- | 426| 5! 7| 36| 1| 5: 2| 1|—|—|—| DI 488| 35
Panciova ` — — — 53| 3| 5 7| 68| 8
Reghin .. .. --- --- 46| 3| 4| 6) 59| 12
Sălciua __. --- --- --- 87| 2| — -i i 89| 9
Sălişte ... . --- --- | 152| 8| 18! 40| 3| 54 —|—|—|—]—| Au 229| 10
Sânmiclăușul-mare | 58| 2| 1| 5 1| 1| 68| 4
Sătmar --- --- --- --- 45| 2 — 47| 16
Sebeșul-săsesc — 110| 6| 8| 17| 1| 21 —|—| 1| 1| 1| 2| 149| 18
Sein! --- --- --- --- || 140| 3| 4| Li |— 148| 16
Șercaia ... .. --- --- | 117| 5| 6| 3| 2| 2|—]|—|—|—i—| — 135| 13
Sibiiu ` sa 96) 8| 15| 30|—!| 1| 1|—|—|—!—]| 1| 152| 21
Sighișoara --- --- --- | Bi 3| 4| 1 —| 1—[—]|—]—— ch 17| 7
Șimleu _.. --- IL 1| 2| —|—]| 1;—|—|—|—!—| —] 113| 12
Tăşnad .. .. | 9f 2| —| 11—| EH E EH EHE E 13| 7
Teala occon. e 16| —| 1| ll elle — 17| 3
Timişoara --- --- --- 81| 5| 7| 6| 1] 4| 1| 2| 2|—|—| 2| 111| 15
Tinca a a a [| 32| 2| 1| — i—i Ulli — 36| 4
Treiscaune ~- -~~ — 69| 7| 2| 14]——]—([—]|—]—]—| —| 92| 9
Turda -| 66| 6| 5| 7|-—| 2:—|—|—]—]—] —| 86| 19
Vârşeţ --- ... --- — | 124! 5| 9| 10| 2| 4! 1| 1|—|—|—| 3| 159| 17
Vişeu-lza ..- — --- 212) 4 1| 5 , 222 | 14
Zârneşti .-- --- --- --- | 91| 2| 3 i 96| 7
Agenturi..- --- ~- --- | 486| 486| —
Afară de desp... ... | 124; Ai 4| 19; 1; 2! 1:—| 11— — || 159| 12
Străinătate _. __ --- 34; 2| 2 —i - — 38| —
Suma . |5714 260 | 322 | 569 | 36 | 86 |64| 6 17| 8 | 27 | 555 | 7664 | 841
— 312 —.
Anexa VI.
CONSPECTUL OBIECTELOR
intrate la Muzeul „Asociaţiunii“ în 1913.
Numele obiectului
Donatorul
Originea
Eech ë
mi ` Fe
-
tablou, reprezintă casa lui
Gh. Barițiu
tablou, reprez. pe Mihaiu
Viteazul
ban de argint, an. 1663
bani de argint şi 1 de a-
ramă
fund de perină
1/⁄ dolar din America
an. 1893
cheie veche, 3 monete de
aramă şi un amnar
monete, 2 romane de pe
timpul lui Pliniu, 2 mai nouă
de aramă
tablouri, reprezintă pe Iosif
Gal şi soţia
ban de aramă an. 1765 de
pe timpul Mariei Terezia.
medalie jubilară a şcoalei
pedagogice din Arad
blid vechiu de lut, cu dife-
rite flori
oală romană și hârbe de
oale romane
corn de cerb pentru prav j-
de puşcă
măsea de mamut, os petri-
ficat şi 2 fiară vechi
bancnotă de 100 floreni de
pe timpul lui Kossuth
lemn petriticat
stichariu, orariul, 1 cădelniţă,
icoană de lemn și o monetă
tabiou, reprezintă port din
Sălişte
scaun de lemn, fost al me-
trop. Alex. Sterca-Șuluțiu
Aurel Popp,
înv.
Aurel Popp,
înv.
loan Giurca,
preot
Gheorghe Ba-
rescu, preot
Cornelia
Simtion
Banca «Albina»
Dr. Simion
Filipoiu
Iosif Ghiuriţan
Ghenadie
Bogoeviciu
Traian Maxim
Romul Ciorogar
Victor Oniţiu
Simion Vale
Ștefan
Ghimbășan
loan Lupu ,
Gheorghe
Măglaş
Gheorghe
Imbăruș
Liviu lancu,
preot
Cabadaieii |
Rămas dela fostul |
prez. |. St.-Șuluţiu |
Sibiiu
Sibiiu
Cobeni
Comana de sus
Sibiiu
Sibiiu
Sibiiu
Unguraș
Budapesta
Avri g
Arad
Sibiiu
Cetea
! Roşia
Săcădate
Sibiiu
| Sibiiu
Zăbrani
Săliște
Sibiiu
Numele obiectului
Donatorul
ke bi zc =
N ,
Sech
—
Sech
usciori dela uşa bisericii, 2
uşi și o icoană, din 1726
ban de aramă anul 1800
ban de argint, anul 1847
monede: | aramă, 1 argint,
timpul Romanilor
pălărie de paie, condeiul şi
călimarul lui Ax. Sever.
maşină de tors, lucrată de
V. Băleanu
bucăţi monede vechi, 1 din
Belgia
medalie de bronz, în me-
moria ocupării Bosniei şi
Herțegovinei
cătrință, 2 căpătuie (funduri
de perină)
ban de argint din 1729
medalie de bronz, repr. Gh.
Barițiu '
medalie de bronz, repr. pe
Ştefan cel Mare
blid de lemn cu diferite flori
pirografate
monede vechi de argint
ușă veche cu usciori cu tot
bucată dintr”un stâlp de
piatră de pe timpul Roman..
! Nestor Manciu,
preot
Iosif Pop
loan V. Bologa
Ascaniu Crişan,
prof.
Constantin Pop,
tipogr.
Vasile Băleanu
Gavril Denghel,
sergent
Gheorghe
Joandrea
Susana Brânzeu
loan Simian
Ioan Banciu
loan Banciu
Petru Sabău
Dr. Ioan Băltariu
şi Virgil Vlad
Alexandru
Drimba
Rubin Patița
OBIECTE CUMPĂRATE.
5 coroane.
Ocolişul-mare
Brezeşti
Sibiiu
Sibiiu
Făgăraş
Valiug
Sibiiu
Sibiiu
Ciuguzel
Sălişte
Sibiiu
Sibiiu
Lupșa
Alba-lulia
Satulbarbă
Alba-lulia
O căldărușe mică veche de aramă, din secolul XVI. Preţul
— 314 —
Nr. 1422—1914. Anexa VII a).
RAPORTUL COMITETULUI CENTRAL
asupra socotelilor „Asociațiunii“ pe anul 1913.
Onorată adunare generală !
In alăturare avem onoare a prezentă conturile de încheiere ale
Asociaţiunii pe anul financiar espirat 1913.
Venitele fondului general, preliminate cu Cor. 57,782'— au fost
în realitate de Cor. 66,733:54, adecă cu Cor. 8,951:54 mai mari decât
erau preliminate. Sa încassat peste preliminar: la taxe de membri
cu Cor 6,599:15, la interese de efecte cu Cor. 1,080:37, la interese
de cont curent cu Cor. 3,951:55, la taxe de administrare cu Cor.
1,270:72 şi la chirii cu cor. 300, i
Sub preliminar s'a încassat: la biblioteca poporală cu Cor.
4,826:85 şi la venite extraordinare cu Cor. 382.
Cheltuielile, ce erau preliminate cu Cor. 57,7182— încă au cre-
scut în proporţia venitelor la Cor. 64,60770, adecă cu Cor. 6,825:70
peste preliminar. Creşterea cea mai mare de Cor. 1,239:24 e la
biblioteca poporală. La încălzit de asemenea sa cheltuit mai mult cu
1,209:49, din cauza încălzirii dese a sălii festive, unde sau ținut con-
ferinţele. Ga mai trecut peste buget la prelegeri poporale cu Cor.
928'80 şi la revista «Transilvania» cu Cor. 239.
Sub preliminar s'a cheltuit: la luminat cu Cor 110:09, la înze-
strarea muzeului cu Cor. 266:91 şi interese de cont curent cu Cor. 135'78.
Stocul efectelor şi depozitelor fondului general a crescut cu: `
3 acht Minerva A Cor. 100—
4, Vlădeasa e A 100-—
2 „ Codreana FA FR 100:—
5 „ Luncana Se S 100:—
2 „ Silvania D a 100:—
1 libel Crişana despre „ ` 200-—
LI Arieșana „+ 200—
Iw Vatra a 2 200:
l „ Ardeleana , „ 3,88411
1 „< Crişana j , 106—
In cursul anului au întrat şi acțiile optate în 1912 și anume:
103 acţii Bihoreana A Cor. 200—
136 „ Albina ca „200—
— 315 —
Dintre celelalte fonduri şi fundaţiuni au crescut în mod normal:
Fundaţiunea Petran cu Cor, 2,676:34
3 Filepp » » 244T15
Ge S. Muntean „ „ 1,882:43
îi I. Bădilă n 1,04864
8 Densuşianu ` ,, 1,013:40
i Oltean . ar Ja 859:78
a Roman oe, a 31335
5 I. Iancu Ger sa 282:50
o Pop Maior EE 203:53
S Balomiri e 161:89
Fondul A. Mureşan „ , 143:92
Fundaţiunea Boieriu SKS 126:59
i Marinoviciu „ ,„ 91:61
a Moga DEN: 28:69
Stocul efectelor și depozitelor celorlalte fonduri şi fundațiuni a
crescut cu:
1 libel «Vatra», aparținător fond. internatului Petran, despre 1,000
Cor., sumă dăruită de inst. de credit «Vatra» din Cluj. Sau primit
de asemenea şi acţiile optate în 1912 şi anume:
66 acht Timişana à Cor. 200—
60 „ Crişana , EA 100:—
Interesele depozitelor fundaţiunilor de asemenea sau adaus la capital.
Averea totală administrată de Asociaţiune eră deci la finea anului
1913 de Cor. 1.281,596-91, din cari subtrăgând poziţiile transitorii de
Cor. 74,141:17, rămâne o avere curată de 1.207,455'74, o creştere de
Cor. 21,541*80 față de 1912.
Terminând, Vă rugăm:
1. Să luaţi la cunoştinţă acest raport. `
2. Să cenzuraţi conturile Bilanţ şi Venituri şi spese cu anexele
lor şi aflându-le exacte, să hotăriţi încuviințarea pluserogatelor şi
descărcarea pe anul de gestiune 1913.
Sibiiu, în 4 lulie 1913.
Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p.
prezident. i secretar.
Anexa VU b).
— 316 —
Bilanţ general la
Activa.
ii!
K 'f K i
Ee | 1,110 46
Depozite spre fructificare . : | 1 279,556|52
Efectele fondurilor şi fundaţiunilor 275,346 38| `
Efectele fondurilor proprii : . 1 108,600; —: 383,946 |38
Realităţi:
Casa din strada Șaguna Nr. 6 . . | 152,000 —|
Casa din strada Şaguna Nr. 8 . | 82,000 —
Edificiul şcoalei civile de fete . 132,734 20
Palatul Muzeului 187,000 —| 553,734 |26
Debitori l 47,177 |64
Mobiliar . i 14,51 1165
Optări de acții. 960 | —
"Biblioteca .
Obiectele din Muzeu
Sibiiu, 31 Decemvrie 1913.
Examinând acest bilanț, am constatat că este exact și în
Sibiiu,
Nicolau Ivan m. p.
1.281,596 |91 `
H
Ioan Banciu m. p., cassar.
Comisiunea
Dr. L. Borcea m. p.
Aprobat în ședința comitetului,
Andreiu Bârseanu m. p., prezident.
— 317 —
31 Decemvrie 1913.
Dr. V. Bologa m. p., controlor.
conformitate cu cărțile de contabilitate, purtate exact.
de revizuire:
Nic. Togan m. p. I. Vătăşan m. p.,
ținută în 22 August 1914.
Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar.
Pasiva
K li K f
| Fondul General cu donațiunile: Stana şi
Stroie Belloiu şi Petru Pană . | 306,542 |77
| Fondul Muzeului istoric şi etnografic . | 145,748 |37
„George Barițiu. Se ze 12,449 65
„Avram lancu 6,581 |5l
„ Andrei Mureşanu . pc că aul 10,237 |52
S despărțământului Deva. . . .]| 767 |61
„ loan Simu . . SR el 1,109 81
„cultural al băncilor S 1,018 [85
zë despărțământului Torac. i 88 |—
Nicolae Densuşianu . . . . 4] 4,854 |45
Fundaţiunea loan Bădilă . | 34,016175
o loan Petran . 83,405 |98
D loan Olteanu 110,128 |11
d E. D. Başota. . 1,594 24
Și loan Nichita şi f. cult. 'sălăg. | 35,962 |22
e Anonima din com. Dobâca 2,716 |02
i Teodor Sandul . ; 46,000 |—
» George Filepp . | | 65,107|22
A loan lancu | 7,954 62
s I. Pop Maior. 6,990 |06
s Demetriu Suciu. 14,400 |—
e George Boieriu, 17,744 44
SA loan Gallianu 3,457 |99
së Nicolae Marinoviciu . 8,057 |29
A loan şi Zinca Roman 10,899 |38
o Radu Riureanu . r 3,508 39
A loan şi Ecaterina Russu. 13,600 | —
E Dr. loan Moga. 3,052 |74
A Petru Mureșanu 2,119 03!
Diverşi creditori ate mă 331, 483 69
| | 1.281,596 01
rev. expert.
— 318 —
Anexa VII c).
Venite şi spese
l iz g | t
Cheltueli E EE
l eg oA K |f
| Salare . | 12,834|76
Spese de cancelarie . 1,138 05
Luminat |] 709 91
1 lacălzit. 3,017 149
Bani de cuartir. 1,200 | —
Dotaţiuni: |
pentru Bibliotecă . 1,000 |—
„Muzeu 732 109
„ Şcoala de fete 6,000 —]| 4,73209
Prelegeri poporale (desp. şi conf. STIE | 2,928 50
Tiparul rev. «Transilvania» ; 6,223 196
„Bibliotecii poporale . 18,239 |94
Contribuţie, asigurări, apă, canaiizare 2,030 | 40
Interese de cont curent | 6,504]22
Secţiile ştiinţifice și literare 591 |82
Grădina ra 117172
Reparaturi. , 739 |84
Spese extraordinare 4 şi de incassare . 539| —
Amortizări
Realităţi 1,325 184
Edificiul Most 800 |— 2,125 |84
| | 66,733 |54|
|
Sibiiu, 31 Decemvrie 1913.
Sibiiu, 13 lulie 1914.
Nicolau Ivan m. p.
Andreiu Bârseanu m.
cassier.
Comisiunea de
loan Banciu wm. p.,
Dr. L. Borcea m. p.
D, prezident.
Examinând acest cont am constatat, că este exact și în consonanță cu
Aprobat în ședința comitetului,
H
— 319 —
la 31 Decemvrie 1913.
| | Venite
Încassat
K
f
; Taxe de membri .
„Interese de efecte.
s „ cont curent.
` Chirie . 8
Taxe de EE E
Abonamente la Biblioteca goporală A
Zr. V. Bologa m. p.
controlor.
|, 24,599
4,080
7,951
11,148
5,780
13,173
66,733
documentele de cassă și cu registrele de contabilitate purtate în regulă.
reviziune:
Nic. Togan m. p.
ținută la 22 August 1914.
Oct. C. Tăslăuanu m. p.,
I. Vătăşan m. pP., rev. expert.
15
37
55
60
12
15
EI
'— $20 —
E VII d).
Evidenţa specială a Fondurilor şi Funda-
Debit.
Spesat în | Preliminat
d 1913 pe 1915
EE AE
| 4 Fondul Muzeului istoric-etnografic. |
Serviciu . . . A di e Re it 300| — 200 —
Spese neprevăzute ECKE ` 174148 300; —
'Spese de emisiune . . . . . . . . 1.20020) — i=
Intregire la acțiile «Arina» . . ... 300 — — =
Interese . . : gt br, ba (ia 2,848 — 2,800 —
Sald la 31 ges 1913 e, | 145,748/37 — j—
150 571|05 3,400 —
II. Fondul George Barițiu.
Premii pentru instructorii analfabeților . 1,002|38 1,000 —
Cărţi cumpărate . : . ze apt 442) 19 200
Rata I şi II la o acte dia... i 40,24) — =;
Spese cu «Istoria liter.» de ici oo o1 400| —;
Capitalizare . . . vm 9. ét E ÉIER
Sald la 31 Decemvne 1913 . ee e 12449165] = _—:
1340934461 1,624 —,
| pod
HI. Fondul Avram lancu. | DK |
| 100 A4) 100 —
| =
i
| Stipendiu . 8
' Repararea caselor din Vidra. 646'30| — .-
| Alte spese neprevăzute. SNE 03 80 20
| Capitalizare . . . =] 90j—
Sald la 31 Decemvrie 1913. . . . Dën — —
| 7,392124; 260, —
IV. Fundaţiunea 1. Bădilă. | |
Echivalent `... 238|24| 240 —
Taxa de administrare . . . . . . .| 341]58] 350| —
Capitalizare . . . Se SR: — | 1060 —
Sald la 31 Deceiniiuie 1913 . E i N 34,016/75|__— |—
34,596/57| 1,650 —
~ 321 —
tiunilor pe anul 1913 şi Bugetul lor pe 1915.
Credit.
= Eer
Încassat în | Preliminat
1913 | pe 1915
eebe io k il Kk [í
` l T die R
I. Fondul Muzeului istoric-etnograțic. | | |
Sald la 1 lanuarie 1913 . . . . . . j 14881705] — =
Donațiune dela «Albina» . . . . . .; 1,000:—į 1,000—:
Interese după ac! ......... 709| — | 1,200 —
Chirie. . a a 21200]
Venite extraordinare. SS ne ne 45—i lr
150 571]05] 3,400 —
JL Fondul George Barițiu. | |
Sald la 1 lanuarie 1913 . . . IT 12,405193/ — E
Donaţiune dela «Albina» . . . . . 1,000|— | 1,000) —
Dividendă . . Ae Lu AC Nee wun Sl (EEN 24| —
Cărţi vândute . . . aa‘ ‘a 40/57 100| —
Interese de cont curent . . . .. . . 475|96| 500 —
III. Fondul Avram lancu. i |
Sald la 1 Ianuarie 1913 . . . . . .. 7,13668 SE
Interese de cont curent . . . . . .] 255/56 260| —
7392124) 260|-
IV. Fundaţiunea I. Bădila. l |
Sald la 1 Ianuarie 1913 . . . KREIEN — |—
Dividendă şi cupoane de scrisuri io cinta 1,115 —) 1,100 —
Interese de cont curent . . . . . . 51376] 550| —
Spesat în Preliminat
| "a pe 1915
E e een ee
V. Fundotiuneg E. D. Bașota. iE
Stipendiu . E 40122 40| —
Taxă de administrare 1610 15| —
Capitalizare . ; — j— 5| —
Sald la 31 Decemyiie 1913 A 1,594 |34|__—
1,650 "op 60 |-—
VI. Fundațiunea G. Boieriu. i
Stipendii . 500 | — 400| —
Ajutoare școalei din Văd. 80 | 46 80 | -—
Taxă de administrare 170 [23 180 —
Capitalizare . . ; = BS 130! —
Sald la 31 Decese 1913 e 17,744 44| — SE
IER 790| —
VII. Fundaţiunea Anonimă Dobâca.
Stipendiu . E 109 | 22 100| —
Taxă de administrate 271| 44 Di
Sald la 31 Decemvrie 1913 . 2,716102! — ==
2,843 | 68 106! —
VIII. Fundaţiunea I. Gallianu.
Stipendiu . 120 [42 120! —
Taxă de RE 34193 20| —
Sald la 31 Decemvrie 1913 . 3,457 199| — SS
3,613 | 34 140| —
IX. Fundațiunea Marinoviciu.
Stipendiu . p 120 | — 120 | —
Taxă de “dinti juca e 31139 82| —
Capitalizare . ! . = = 118| —
Sald la 3! Decemvrie 1913 d 8,057 [29| — —
| 8,258 168 320 | —
Încassat în Preliminat
1913 pe 1915
| mi |
V. Fundaţiunea E. D. Bașota. | | |
Sald la 1 lanuarie 1913 , „| 1,588|74} — —
Interese de cont curent „: 61192: 60| S
| ,
| 1,650 66. op —
| D,
VI. Fundațiunca G. Boieriu. | d
Sald la 1 Ianuarie 1913. . | 17,617,85) — e
Dividendă ; 320'—}] 320| —
| Interese de cont curent 56628: 570| —
i l
18,504|13] "oul
VII. Fundafiunea Anonimă Dobâca. | i
Sald la 1 Ianuarie 1913 | 2,7738116| — .|—
Interese de cont curent / 105 52| 106 | —
|
| 2,843168] 106| —
d
VIII. Fundațiunea I. Gallianu. |
Sald la 1 lanuarie 1913 3,479 02| — Ss
Interese de cont curent 134 |32 140| —
3,613134| 140
IX. Fundațiunea Marinoviciu. |
Sald la îi ianuarie 1913 7,945 168| — —
Interese de cont curent 313| — 320 —
| 8258.68] 320 27]
i Spesat în | Preliminat |
| 1913 pe 1915 `
EE : l K fL K f
xX. Fundaținnea Dr. I. Moga. ,
Stipendiu . s0|—| 80/—
Taxă de administrate 30| 83 34 —
Capitalizare . 20 H 30 —
Sald la 31 Deceniile 1913 . 3,052 |74 — =
3,163157 144 | —
XI. Fundaţiunea Dr. I. Nichita.
Ajutor şcoalelor din Sălaj. 1,151|25) 1,200 | —
Percepţiei competinţa (recurată) 2,582 |34| — =
Un loz sortat 100|—| — —
Taxă de administrare 377 | 39 350 | —
Capitalizare . . . : — — 760 | —
Sald la 31 Decemvrie 1013 : 35,962 | 22]|__—__|—
40,173|20| 2,310] —
XII. Fundațiunea I. Olteanu.
Percepţiei competință (recurată) 1,53342) — E
Subvenţie școalei de fete . 2,000 | — 3,000 | —
Taxă de administrare 554| 16 560 | —
Capitalizare . . . . | — |-| 139%90]—
Sald la 31 rees 1913 i 110,128|11 — i—
114,215|69| 4,950 | —
XIII. Fundafiunea I. Petran.
Stipendiu . ; í 1,831 [30| 1,800|—
Desp. Cluj pentru casele Petran g 969/34) — |—
Taxă de administrare 842 | 48 800 | —
Spese neprevăzute ES SCH 200 | —
; Capitalizare . i — |—i 2550|—
Sald la 3! Decemvrie 1913 . 83,405 98 |_ —
87,049 110 5,350) —
— 325
X. Fundațiunea Dr. I. Moga.
„ Sald la 1 [Ianuarie 1913
| Interese de efecte
Interese de cont curent
XI. Fundațiunea Dr. I. Nichita.
Sald la 1 lanuarie 1913
Interese de efecte
Interese de cont curent
Pentru un loz sortat
pi
XII. Fundaţiunea I. Olteanu.
Sald la 1 lanuarie 1913
Interese de efecte
Interese de cont curent
XIII. Fundaţiunea i. Petran.
Sald la 1 Ianuarie 1913.
Dividendă ;
Interese de depozit .
Interese de cont curent
Încassat în | Preliminat
i 1913 pe 1915
BE a est Ace PE
ZE. 3,024 o5) — "Ee
74 80 74| —
64 72 70|—
316357) 14 —
„1-375921 21) — —
2293139] 2,200 | —
107 | 60 110| —
E, eg E
40173120] 2310 —
109,268 33| — |—
3700 — | 3,700 —
1,247 36| 1,250 —
"114,215 69| 4,950] —
81,129164| — |—
2,190! —| 2,200] —
2,984110! 3,000]—
145 [36 150 | —
87,049 10| 5350| —
Preliminat
Sibiu, 1 Deccmvrie 1914.
loan Banciu m. p,
cassier.
| Spesat în
| 1913 | pe 1915
ESETET cai aa EE Pl EK
e GEES
XIV. Fundațiunea Radu Riurcanu. |
Stipendii . . zi 80 42 80, —
Taxă de adminisitare „| 35. 4 40; —
Capitalizare . e zl, E CH 20i —
Sald la 31 Decemvrie 1913 . | __3508 39) - i=
3,624105 | 140'—
XV. Fundațiunea I. Roman. S
Taxă de administrare 110109] 100 —
Stipendii . , ei" ji 300; —
Sald la 31 Decemvrie 1913 | 10,899) 38| _— —
(mam 400 —
|
XVI. Fundațiunea T. Sandul. | |
Stipendii . 1,528 28| 1,700 —
Replătire din dee 1,617 72! KA
Taxă de administrare — |—i 460 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 . . | 46,000] — | |—
149,146 —| 2,300!--
— 327 —
Încassat în | Preliminat
1913 pe 1915
d Lee i k dl K it
XIV. Fundațiunea Radu Riureanu. E A |
Sald la 1 lanuarie 1913 ; 3487 71| — l-
Interese de cont curent 136 | 28 140 —
13,624 05) 140 —
XV. Fundafiunea 1 Roman.
Sald la 1 lanuarie 1913 10,586 03| — —
Interese de cont-curent. 423 | 44 400 | —
1009|47) 400/—
XVI. Fundafiunea T. Sandul.
Sald la 1 lanuarie 1913 41,940 | — — —
Dividende S — -= 2,300 | —
| Interese de efecte . 2,266|—| — —
Acht noi . echt 40404. = —
49,146|—| 2,300 | —
Dr. V. Bologa m. p.
controlor,
Anexa VII g)
— 328 —
Efectele Fondului general şi ale Muzeului
la 31 Decemvrie 1913.
32 ,
|»
e i
HS
VO OD ra bh m NN Go bh Ui vi ba Go
—
SS N
- rh bM Cha Mrs ANN a bhM FW
—
| 143 Deen Albinas. Sibiiu .
«Arieşana», Turda .
«Cassa de păstr.», Sasca
«Aurora», Baia-mare .
Orade .
«Bocşana», Bocșa
«Bihoreana»,
«Câmpiana»,
«Chiorana»,
«Codreana», Băseşti
ET
Mociu
Uzdiu
«Consum», Blaj .
«Coroana», Bistriţa .
«Corvineana»,
«Economul»,
Huned.
Ctuj .
«Făgeţana», Făget .
«Hondoleana», Hondol
<Lăpuşana, Lăpuş .
«Luceafărul»,
Vârşeţ .
«Lumina», Sibiiu
«Luncana», Margita
« Maramurăşana», Siget
«Minerva», Beclean
« Mureşana»,
«Mureşanul», .
«Panciovana» .
«Sătmăreana»,
Seini
«Sebeșana», Sebeş .
«Sentinela», Satu-nou .
«Silvania»», Șimleu
«Şoimuşana»,
«Someşana»,
«Vatra», Cluj .
Şoimuş .
Dej
Transport
E 2
-
3,
»
K 200
100 |
100 |
100 |
200
100 |
100 |
„100;
. 100
100
100
200
100 |
100
200 |
30
100
100
200
100
100 |
100 |
100
200
100
200
100
109
100
50
200
100
— 329 — `’
T
K i K f|
E SE . ho == ges EE
Transport . . „| 69,760 |—]|
| 4 ,„ <Vlădeasa», Huiedin . à K 100| 400 d
| 2 „ «Vulturul», Tăşnad <.. p 100 200 -|
| 1l „ <Zărăndeana» . . .,„ „ 100 100 |—|
A, «Abrudbányai tkp> .„ 100| 400| -] |
12» <Vajdahunyadi tkp> .„ „ 100| 1200 |—; :
1 «Gesellschaftshaus». ., ,„ 200 | -i—i |
| 1 «Nagyvárad - Bel&nyes | sl]
| Vaskohi vasut» . . p p» —! pa
1 „ <Szatmârnagybânyaivasut», ll 72060; —
| Diverse. | d
z
Co
2
CH
l
| 4 buc. Credit fonc. rom. à Lei 5000 cu 5%, |
l „ Rentă rom.amort.ă „ 1000, 4'/, | 940. —i
"hn Lozuri austr. din 1860 „ 100, 4%, | 400 |
' 1 Obligaţie rur. ung. à fl. 100 ,„ 4%, 200 |
1 Rentă com. Febr. Aug. „ 1006142, 200 =
:80 „ Obligaţii Transilvaniaà „ 200. 5:4%, || 16000 |—. 36540 —i
| Total `, | 108600! —
Sibiiu, la 31 Decemvrie 1913.
Dr. V. Bologa m. Po Ioan Banciu m. p,
controlor. cassier.
Confirmăm, că efectele specificate în acest conspect sunt depuse
la institutul de credit și economii «Albina» din Sibiiu.
Sibiiu, 13 Iulie 1914.
Comisiunea de revizuire:
Nicolau Ivan m. p. Nicolae Togan m. p. Dr. L. Borcia m. p.
I. Vătăşan m. p., revizor expert.
Aprobat în ședința comitetului din 22 August 1914.
Andreiu Bârseanu m. p., Romul Simu m. p.,
prezident, secretar subst,
i
|
|
1
|
l
— 33 —
Anexa VII f)
Efectele fondurilor şi fundațiunilor
la 31 Decemvrie 1913.
K i K jf
JL Fundațiunea I. Bădilă.
9 acții «Albina» Sibiiu à K 200 1800 |—
4 scrisuri fonciare «Albina» cu ba, à fl. 1000 | 8000 |—
3 >» » » » » àK2000 | 6000 |--
2 y ' » » » 31000 || 2000 |—
1 s a vw cult" hà „ 2000 2000 |— |
1 iy pm mă „1000 j 1000 |—| 20800 —
JL Fondul G. Barițiu. | '
1 acție «lulia» 'Alba-lulia à K 100 | 100 —
III. Fundaţiunea G. Boeriu. | | l
„16 acții «Albina» Sibiiu à K 200. . . . | | 3200 | —
IV. Fundafiunea Gr. Filepp. | |
1 loz turcesc à 400 fres . 100 |—
V. Fundațiunea Dr. 1. Moga.
7 obligaţiuni «Transilvania» à K 200 1400 |—
VI. Fundațiunea Dr. Nichita.
7 acţii «Albina» Sibiiu à K 200 . . 1400 |—
22 „ «Bihoreana» Orade à K 200. 4400 |—
16 <Economul» Cluj à K 100. . 1600 |—.
5 <lpar és gazdasági bank» à K 220 | 1100 —j
4 „ «Középszolnokm. Zilahi» à K 200 800 |—
10 „ «Szilagycseh és vidéke» à K 200 . 2000 |—
30 „ «Sălăgiana» Jibou å K 100 3000 |—
178, «Silvania» Șimleu à K 100 . . | 17800 —
2 „ <«Someșana» Dei à K 200. 400 |—
1 „ <Tipografia»x à K 100 — |—
3 lozuri «Crucea roşie ung.» à îl. 5 pe '/4 EWEN
2 „ «Bazilica» à fl. 5 pe '⁄% ; 10 |—| 32525 |—
| CTIE
— 331 —
i
H
GL
108 ,
D y
D »
1
4
HI
Transport
VII. Depozitul A. Nichita.
1 acţie «Tipografia» à K 100
3 lozuri «Crucea roșie ung.» à fl. 5 pe +
2 y
VII. Fundațiunea I. Olteanu.
Nom. K 30,000 rentă ungară cu Am, ;
„ 50,000 scris. fonc. «Albina» cu 5%,
«Bazilica» à fl. 5 pe !/,
LX. Fundațiunea I. Petran.
47 acții «Albina» Sibiiu à K 200
«Bihoreana» Orade à K 200 . .
«Economul» Cluj à K 100
«Kolozsmegyei tkp.» à K 100 .
«Kolozsvári keresk. bank» à K 200
a ker. és hitelbank à K 200 |
«Silvania» Şimleu à K 100
X. Fundafiunea D. Suciu.
4 acții «Bihoreana» Orade à K 200 .
4 »
GR
KEN
12 ,
«Chiorana> à K 100 .
«Sălăgiana» à K 100 .
«Silvania» à K 100 . . 2...
«Szilâgycseh és vidéke» à K 200
XI. Fundațiunea I. Russu.
120 acht «Crişana» Brad à K 100
4 »
«Zărăndeana».ă K 100 .
XII. Fundațiunea T. Sandul.
46 acht «Făgeţana» Făget à K 200
E
3 Hi
5 »
4»
56 ,
113
«Luceafărul» Värset 3 K 100 .
«Victoria» Arad à K 200
«Sebeşana» à K 200 .
«Severineana> à K 50
«Someşana» ă K 200
«Timişana» à K 200 .
50000 |—] 28400 —
400 |—] 25500 |-—
400 —] 12400 —
Transport
2400 |-—]| 14400 —
1234850 —
— 332 —
K i Ki
EP 2 ua BE i, |
Transport `. | 1234850 —
XU. Fundaţiunea Dr. Anca. |
3 acţii <Timişana» à K 200. . . .. . 600 —
XIV. Fundațiunea Dr. Sândeanu. | j
6] acţii «Bihoreana» Orade à K 200. . | 12200 |
30 „ <Arieşana» Turda à K 100 . . 3000
10 ,„ «Someşana» à K 200 . . . .| 2000)
2 „ «Sătmăreana» à K 210 . . . .| 420)
20 „ «Sebeşana» Sebes à K 200 . . | 2000 i
140 „ «Sălăgiana» à K 100. . . . . | 14000
1 coală provizoră Someşana. . . . . 276_38| 35896 28
XV. Fond. desp. Timișoara. | ,
20 acht «Timişana» Timişoara à K 200| „| 4000 —
Total . 11275346 138
Sibiiu, la 31 Decemvrie 1913.
Dr. V. Bologa m. p. loun Banciu m. p.
controlor. cassier.
Confirmăm că efectele specificate în acest conspect sunt depuse
la institulul de credit și economii «Albina» din Sibiiu.
Sibiiu, în 13 lulie 1914.
Comisia de revizuire:
Nicolau Ivan m. p. Nic. Togan m. p. Dr. L. Borcia m. p.
L Vătăşan m. p,,
revizor expert.
S'a oprobat în ședința comitetului din 22 August 1914.
Andreiu Bârseanu m, p. Romul Simu m. p,
prezident. | secretar subst,
— 333 ~
Anexa VII g).
Conspectul depozitelor spre fructificare
la 31 Decemvrie 1913.
K i] K IR
L Fondul general.
1. Libelul «Ardeleana», Orăştie Nr. 4652 . | 3951 146)
CL «Arieşana», Turda Nr. 2343 . 206 |90
13, «Crişana», Brad Nr. 2133 207 |97
"4, e «Crişana», Gurahonţ Nr. 192 108 42
GZ «Mercur», Năsăud Nr. 926 239 03
D, <Sălăgiana», Jibou Nr. 224 409 [54
Io «<Sebeşana», Sebeşul-săs, Nr. 232 592 |32
| 8 „ «Vatra», Cluj Nr. 524 . „206 [80| 5923 |34
II. Detragerile Popoviciu.
| 1. Libelul «Albina», Sibiu Nr. 35718 27 |87
III. Fundațiunea I. Petran.
1. Libelul «Economul», Cluj Nr. 46 51084 |42
IV. Fundațiunea G. Filepp.
1. Libelul «Silvania», Şimleu Nr. 744 | 65117 |22
V. Fundațiunea G. Sândean.
|. Libelul «Grăniţerul», Dobra Nr. 671 28467 |36
2. H «Sebeşana», Sebeş Nr. 390 . 11009 |97
I y «Sebeşana», Caransebeş Nr. 688 | 32745 |31
4. j «Someşana», Dej Nr. 1337 6386 |19; 78608 |83
| VI. Fundaţiunea I. Russu.
1. Libelul «Crişana», Brad Nr. 967 . 1200 |—
VII. Fundațiunea I. lancu. |
1. Libelul «Doina», Câmpeni Nr. 174 . 7954 |62
VIH. Biblioteca univ. Cluj.
1. Libelul «Ardeleana», Orăştie Nr. 3106 . 13038 45
IX. Fondul desp. Torac.
1. Libelul «Timișana», Timişoara Nr. 2563 88 |—
Transport . | 1223942 |75
i ) eg In
K | H | K If i
| LSA ei E —- NN =- n 2 Ab e = E A ze |
| Transport . | | 1223942 175)
| |
| X. Fundafiunea Sid. Munteanu. | |
| 1. Libelul «Albina», Sibiiu Nr. 26342 | | | 43684 „94|
XI. Fondul N. Densușianu. | i |
| 1. Libelul «Albina», Sibiiu Nr. 36820 | 4547 168
| XII. Fundaţiunea « Balomireana». |
| 1. Libelul «Agricola», Sebeş Nr, 24. . .] 4193 135
| XIII. Fondul intern. Petran. | |
1. Libelul «Vatra», Cluj Nr. 506... .| | 1041 120
| XIV. Fundațiunea Nichita. |
| 1. Libelul «Silvania», Șimleu Nr. 392 . . 349 103| i
Cont-eurent «Silvania» . . . . . . | 17971371 2146 A0
| 279556 152
Sibiiu, la 31 Decemvrie 1913,
Dr. V. Bologa m. p, Ioan Banciu m, p.
controlor. cassar.
Confirmăm că libelele de depozit specificate în acest conspect sunt
depuse la institutul de credit și economii «Albina» din Sibiiu.
Sibiiu, la 13 Iulie 1914.
Comisiunea de revizuire:
Nicolau Ivan m. p. Dr. L. Borcia m. p. Nic. Togan m. p.
L Vătăşan m. p., revizor expert.
Aprobat în ședința Comitetului din 22 August 1914.
Andreiu Bârseanu m. p., Romul Simu m. p,
prezideut. secretar subst,
— 335 —
Anexa VIil. a)
Bugetul „Asociațiunii“ pe anul 1915.
Nr. 1420/1914.
Onorată adunare generală !
În alăturare ne luăm libertate a prezentă bugetul Asociaţiunii
pentru anul de gestiune 1915.
La venite, luând în considerare rezultatele ultimilor ani finan-
ciari, nu am putut prelimină mai mult ca 66,700 coroane, voind să
fim reali. Cheltuielile încă să urcă la suma de 66,700 coroane, fără
ca să fi putut prelimină o sumă cât de mică pentru amortizarea edi-
ficiilor, cari figurează azi cu peste 500,000 cor. în activa Asociaţiunii.
In ce priveşte bugetul celorlalte fonduri și fundaţiuni, ne-am
acomodat întru toate dispoziţiilor testamentare și normativului pentru
administrarea fondurilor şi fundaţiunilor.
Terminând, onor. adunare gen. să binevoiască a primi acest
proiect de buget.
Sibiiu, în 4 lulie 1914.
`
A. Bârseanu m. p, Oct. C. Tăslăuanu m. p.
prezident. secretar.
— 336
Aneka VII b).
—
Bugetul „Asociaţiunii“
Sibiiu, 30 lunie 1914.
Andreiu Bârseanu
c h ë P d ireli | Spesat în 1913 |Prelim. pe 1915
= SC E e EE EE
|]
Salare :
Secretarului literar. 1,965 | — 3,300 | —
a administrativ 3,300 |— 3,300 |—
Cassier-contabil şi bibliotecar 1,300 | — 1,800 |—
Arhivar . 2,000 | — 2,000 |—
Conferenţiar agronomie. 2,000 | — 2,000 |—
Servitor : 840 | — 1,080 |—
Spese de cancelarie :
Spese și tipărituri mărunte 338 105 800 |—
Spese de espediţie postală 800 |—! 800 |—
Dotaţiuni:
Şcoalei civile de fete 6,000 |— 6,000 |—
Bibliotecii . 1,000 | — 1,000 |—
Muzeului . 732 |09 1,000 |—
Spese cu revista E vana 6,223 196 7,500 |—
sie, di „ Bibliot. popor, 18,239 |97 17,000 | —
» secţiunile . ge e 591 182 000 |—
Prelegeri poporale:
Despărțăminte -| 1,500 | — 2,000 |—
Conferenţiar agronomic. 1,428 150 1,200 |—
Luminat „| 709 |91 700 |—
Incălzit 3,017 |49 2,000 |—
Reparaturi 739 |84 1,000 |—
Contribuții 2,030 | 40 2,400 |—
Interese 6,564 |22 7,000 |—
Bani de cvartir 1,200 |— 1,600 |—
Amortizări, 2,125 |84
Grădină 117 |72 150 |—
Spese neprevăzute 539 |— 4170 |—
| 66,700 |—
Dr. V. Bologa m. p.,
controlor.
Aprobat în ședința comitetului
m. p., prezident.
ie tut Dre Înaintea i ea di `
- W —
pe anul 1915.
PRE E A E EEN
Venite „incasat în 1913 | Prelim. pe 1915
EE E EE E E Ee
Taxe de membri , e, 24,599 | 15 20,000 | —
Interese de efecte . . .. . . . 4,080 | — 6,500 |—
Fi „ cont-curent. . . . „| 7,95! |55 7,000 | —
Chirii e | 12,148 160 10,581 160
| Abonamente la Biblioteca poporală 13,173 |15 14,000 |—
Taxe de administrare . . . . . 5,780 |72| 5,500 | —
Venite extraordinare . . . .. — |— 418 |40
Darul Băncilor. . . . . . . |] — |— 1,500 | —
Prelegeri poporale (din donația Dr.
Teodor Mihali). . .. .. .... — |— 1.200 |—
|
|
|
il
i |
| . \ l
| | 166,700 [—]
loan Banciu m. p.
cassier. |
din 4 Iulie 1914.
Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar.
25
`
— 338 —
Anexa IX.
Lista bursierilor „Asociațiunii“
pe anul școlar 1913/14.
George Băgăria, calfă de lăcătuş, elev al clasei a ULa
a şcoalei de metalurgie din Seghedin; din ananga
«T. Sandul» d
Vasile Baleanu, elev- ospitant la şcoala c. r. industrială
de stat din Innsbruck, secția de sculptură în lemn şi
ornamentaţie în lemn; din EES d-lui V. Stroescu,
bursă anuală de. . .
Toma Breaz, student în clasa a Vil-a mnadai: în
Blaj; din fundațiunea » Radu M. Riureanu»
Emil Câmpean, student în clasa a V-a la nazal de
stat în e A animikoa din EE «N. Ma-
rinoviciu» d
Nicolae Colan, student în clasa a VIII: -a zi nazala la
gimnaziul român în Braşov; din fundaţiunea «A. Jancu»
Traian U. Damian, student în clasa a V-a la gimnaziul
din Blaj (anunţat Reie din EEN «loan și
Zinca Roman»
Maria Domșa, elevă a clasei : a il- -a a Şcoalei civile de
fete din Blaj; din fundaţiunea. «G. Boeriu» .
Victor Fetti, student în clasa a Vl-a EE în Nä-
săud; din fundaţiunea «Bașotă» .
loan Goia, student în medicină, anul HI, Chuj: di fin:
dațiunea «loan Petran» .
loan lanculovici, student în medicină, anul IV, Cluj:
din fundaţiunea «/oan Petran» .
loan Lup, student în medicină, anul al V-lea, Cluj,
din fundaţiunea «Zoan Petran»
Vasile Militariu, elev al clasei HI, a scoalei superioare
de industrie în Caşovia; din fundaţiunea <T. Sandul»
Ciril Morariu, elev în clasa Il-a a şcoalei pentru indu-
stria lemnului, Câmpulung ee din fe
d-lui V. Stroescu
. Ioan Pleșa, student în medicină, anul DI Ee din
fundațiunea </oan Petran» .
Emil Pop, elev în clasa a IV-a a şoalei caile üe stat,
Huedin; din fundațiunea «/. Gallianu» :
Victor Radu, elev în clasa a H-a a gimnaziului € ev. An,
teran, Sibiiu ; din îundaţiunea «George Boeriu»
400
= 330 —
Rea Silvia Radu, elevă in clasa a IV-a a şcoalei civile
de fete a «Asociaţiunii», Sibiiu; din ee «Dr. A.
Moga și soția Ana n. Bologa» ;
Mihaiu Raţiu, student în clasa a VI-a inaa, Blaj:
din «<Fundațiunea anonimă din comitatul Dobâca» .
Ioachim Sociu, student la şcoala politehnică din Mänchen: "i
din fundațiunea «T. Sandul» ... o aon AC,
Nicolae Sc. Stefan, rigorozant în medicină, anul al Vl-lea;
Cluj; din fundaţiunea «/oan Petran» .
Victor Stănilă, student în medicină, anul al V- Së Vie;
din fundaţiunea «loan Petran» . . . ei ee n
La doi elevi şi două eleve dela şcoala o pron din
Vad, ajutoare de câte K 20.din fundaţiunea «George
Boeriu» în total . EE EEN
25*
— 340 —
Anexa X.
CONSEMNAREA
membrilor « Asociaţiunii pentru literatura română și cultura popo-
rului: român».
Starea dela 1 August n. 1914.*)
Membrii onorari.
T. Maiorescu, fost profesor la Universitatea
din București.
Emiliu Picot, profesor de limbile orientale,
Paris.
Dr. I. Urban larnik, profesor de filologia
romanică, Praga.
Dr. Gustav Weigand, profesor universitar,
Lipsca.
Partenie Cosma, directorul instit. «Albina»,
Sibiiu. i
Dr. Ilarion Puşcariu, arhimandrit şi vicar
arhiepiscopesc, Sibiiu.
Dr. Cornel Diaconovich, fost I. secretar
al <Asociaţiunii», Bucureşti.
Emanuil Ungureanu, advocat, Timişoara.
Vasile de Stroescu, mare propr., Basarabia.
Dr. Victor Mihâlyi de Apșa, mitropolit gr.-
cat., Blaj. i
loan Meţianu, mitropolit gr.-or., Sibiiu.
loan M. Moldovan, preposit capitular, Blaj.
Membrii Secţiunilor științifice-
literare.
Secţiunea literară-artistică.
Membrii activi :
Oniţiu Virgil, dir. gimn., Brașov. (Prez.)
Bogdan, Dr. Alexandru, profesor, Brașov.
(Referent).
Blaga, Dr. Iosif, profesor, Braşov.
Hodoș Enea, prof. în p., Sibiiu.
Raţiu, Dr. loan, profesor, Blaj.
Membrii corespondenți :
Agârbiceanu loan, preot, Orlat.
` Banciu Axente, profesor, Brașov.
Branişte, Dr. Valer, publicist, Lugoj.
Cacoveanu Stefan, jude în p., Alba-lulia,
Ciura Alexandru, profesor, Blaj.
Drăgan, Dr. Nicolae, profesor, Năsăud.
Lacea, Dr. Constantin, profesor, Brașov.
Petra-Petrescu, Dr. Horia, publicist, Braşov.
Popovici, Dr. Iosif, docent univ., Budapesta.
Puşcariu, Dr. Sextil, prof. univ., Cernăuţi.
Sulică Nicolae, profesor, Braşov.
Țiple, Dr. Alexandru, catihet, Năsăud.
Secțiunea istorică-etnografică.
Membrii activi: |
Păcăţianu, T. V., publicist, Sibiiu. (Prez.)
Lupaș, Dr. loan, protopop, Săliște. (ei)
Dăianu, Dr. Elie, protopop, Cluj.
Goldiș Vasile, secretar consistorial, Arad.
Togan Nicolae, protopop, Sibiiu.
Membrii corespondenți :
Birlea lon, preot, Călinești.
Dragamir,. Dr. Silviu, profesor, Sihiiu.
Mihali, Dr. loan, fisc. comitatens, Sighetul-
Marmaţiei.
Moldovan Silvestru, publicist, Brașov.
Păcală Victor, profesor, Sibiiu.
Pop Stefan, protopop, lezvin.
Radu, Dr. Iacob, canonic, Lugoj.
Stinghe, Dr. Sterie, profesor, Braşov.
Sulică C., oficial, Budapesta.
Voileanu Mateiu, asesor consist., Sibiiu.
*) On. direcțiuni ale despărțămintelor, resp. P. T. Membri ai Asociatiunii sunt
rugaţi a controlă, dacă li s'a scris exact numele, locuința și posta ultimă şi eventualele
greşeli să binevoiască a le rectitică, -— fie și numai pe o carte postală, — pentruca să
se rectifice și la centru.
— 341 —
Secţiunea de științe sociale.”
i Membrii activi:
Borcea, Dr. Lucian, advocat, Sibiiu.
Dragits Petru, primpretor, Săliște:
Maniu, Dr. luliu, advocat, Blaj.
Moldovan, Dr. Valer, advocat, Turda.
Vlad, Dr. Aurel, advocat, Orăştie.
Membrii corespondenţi :
Boilă, Dr. Romul, adv., Diciosânmărtin.
Bontescu, Dr. Victor, advocat, Haţeg.
Brediceanu, Dr. Caius, advocat, Lugoj.
Bucşan, Dr. Constantin, advocat, Sibiiu.
Chirtop, Dr. Zosim, advocat, Câmpeni.
Cioban, Dr. Pompil, advocat, Timişoara.
Ciordaş, Dr. loan, advocat, Beiuş.
Cosma, Dr. Aurel, advocat, Timişoara.
Frâncu, Dr. Amos, advocat, Cluj.
Fruma, Dr. loan, advocat, Sibiiu.
Maniu, Dr. Casiu, advocat, Cluj.
. Marșeu, Dr. Iustin, advocat, Arad.
Muntean, Dr. Zaharie, advocat, Alba-lulia.
Niţescu, Dr. Voicu, advocat, Braşov.
Onișor, Dr. Victor, advocat, Bistriţa.
Petra, Dr. Nicolae, advocat, Sălişte.
Pop, Dr. Iustin, advocat, Deva.
Popp Ghiţă, publicist, Sibiiu.
Pordea, Dr. uliu, advocat, Cluj.
Poruţiu, Dr V., advocat, Cluj.
Vaida, Dr. loan, advocat, Dej.
Secțiunea de ştiinţe naturale.
Membrii activi:
Cheţianu, Dr. Ambrosiu, dir. gimn., Blaj.
(Prezident).
Viaicu Arsenie, dir. şcoalei sup. comerci-
ale gr.-or. rom., Braşov. (Referent).
Ciortea Aurel, profesor, Brașov.
Corbu loan, asesor la sedr. orf., Bistriţa.
Radu, Dr. loan, profesor, Brad.
Membrii corespondenți :
Blaga, Dr. Tit Liviu, profesor, Braşov.
Borza, Dr. Alexandru, profesor, Blaj.
Prodan Iuliu, profesor, Zombor.
Stanciu Victur, dir. școlar, Arad.
Secțiunea de medicină. *
Membrii activi:
Baiulescu, Dr. George, medic, Braşov.
Ben, Dr. Ilie, medic, Sibiiu.
Hâncu, Dr. Vasile, medic, Blaj.
Popp, Dr. loan, medic-colonel în r., Sibiiu,
Vaida-Voevod, Dr. Alex., medic, Olpret..
Membrii corespondenți :
Calefariu, Dr. Nicolae, medic, Sălişte,
Chitul, Dr. Yulian, medic, Beclean.
Crăciunescu, Dr. Aurel, medic, Băile-Her-
culane.
Dobrescu, Dr. Aurel, medic, Braşov,
Haţieganu, Dr. luliu, medic.
Nistor, Dr. Pompiliu, medic, Zerneşiti,
Sturza, Dr. Marius, medic, Viena,
Secţiunea școlară.
Membrii activi:
Negruţiu, loan F., dir. preparandial Blaj.
(Prezident).
Ghibu, Dr. Onisiior, inspector şcolar ar-
hidiecezan, Sibiiu. (Referent).
Bologa, Dr. Vasile, dir. şcolar, Sibiiu,
Precup Gavril, profesor, Blaj.
Stroia, Dr. loan, protopop, Sibiiu.
Membrii corespondenți:
Albu Stefan, profesor, Brad.
Baciu, Dr. loan, profesor, Braşov.
Bălan, Dr. Nicolae, profesor, Sibiiu.
Băgăian loan, profesor, Blaj.
Banciu Axente, profesor, Braşov.
Bârlea, Dr. Victor, profesor, Lugoj.
Bejan loan, catehet, Deva.
Beleuţă lie, catehet, Făgăraș.
Bembea Nicolae, învăţător, Sibiel.
Bena Augustin, preot-protesor, Năsăud.
Beşan Silviu, profesor, Arad.
Bichigeanu Vasilie, profesor, Năsăud.
Blaga, Dr. Iosif, profesor, Braşov.
Blaga, Tit Liviu, profesor, Braşov.
Bogdan, Dr. Alexandru, profesör, Braşov.
Bogdan Nicolae, profesor, Braşov.
Bojoru loan, profesor, Gherla.
*) Se va constitui, dupăce adunarea generală va aprobă modificarea Regulamentului general al Sec-
țiunilor.
— 342 —
Boneu Vasile, profesor, Brad.
Borlan Victor, profesor, Beiuş.
Borza, Dr. Alexandru, profesor, Blaj.
Botiş, Dr. Teodor, prenfesor, Arad,
Bratu loan, învăţător, Tilişca.
Broșu, Dr. loan, catehet, Sibiiu.
Bunea, Dr loan, profesor, Braşov.
Buşiţa loan, profesor, Beiuș.
Caliani Augustin, profesor, Blaj.
Chirilă Lazar, învățător, Muucel.
Chetariu Gheorghe, profesor, Braşov.
Cheţianu, Dr. Ambrosiu, dir. gimn., Blaj.
Ciortea Aurel, profesor, Braşov.
Ciorogariu Roman, dir. semin., Arad,
Ciupe loan, învățător, Goștila,
Crăciunescu, Dr. Aurel, profesor, Sibiiu.
Crişan Ascaniu, profesor, Sibiu,
Crişan Iuliu, învățător, Sălişte.
Crișan Romul, profesor, Lugoj.
Criștiu Samson, profesor, Arad.
Ciura Alexandru, profesor, Blaj.
Dămian Cecil, profesor, Gherla.
Dan Pompiliu, dir. şcol., Zernești.
Dariu loan, învățător, Braşov,
Deac Horaţiu, profesor, Gherla.
Dima Gheorghe, profesor, Braşov.
Domide Emil, profesor, Năsăud.
Domşa, Flaviu C., profesor, Blaj.
Drăgan, Dr. Nicolae, protesor, Năsăud.
Dragomir, Dr. Silviu, profesor, Sibiiu.
Fabian, Dr. Petru, dir., Gherla,
Fabian Nicolae, profesor, Beiuș,
Farkas Traian, profesor, Beiuş.
Firu Nicolae, învățător, în Oradea-mare,
reprez. al Reuniunii înv. gr.-or. române
din Bihor.
Fodor loan, profesor, Blaj.
Frateș Romul, revizor şcolar, Arad.
Gaja, Aurel B., profesor, Blaj.
Georgescu loan, catehet, Beiuş.
Germân loan, preot şi catehet, Brad.
German Traian, profesor, Blaj.
Gheţie loan, director, Năsăud.
Giivase Clemente, învățător, reprezentatul
Reuniunii «Mariana», Năsăud.
Groişorean Iuliu, învăţător, reprez. al Reu-
niunii înv. dela școalele poporale con-
fesionale ort. române din piotopopiatele
arădane I—VIL
Hango Gavril, catehet, Gherla.
Hetcou, Dr. Petru, profesor, Beiuş.
Hossu, Dr. luliu, profesor, Lugoj.
lacob, Dr. Lazar, profesor, Arad.
lepure loan, profesor, Beiuş.
Jantea Marcu, catehet, Sibiiu.
Keri loan, profesor, Brad
Kirvai, Dr. Vasile, profesor, Oradea mare.
Lacea, Dr. Constantin, profesor, Braşov.
Lăpădat Dumitru, dir. şcolar, Sălişte.
„Liuul Macedon, învățător, reprez. al Reu-
niunii «Mariana», Năsăud,
Luca, Dr. Laurean, catehet, Arad.
Lucuţa Iulian, învățător, reprez. al Reuniunii
înv. gr.or. române din protopopiatele
Timişoara etc.
Lugojan. Trif, profesor, Arad.
Lupaa Dumitru, profesor, Braşov.
Macaveiu, Dr. Victor, profesor, Blaj.
Magiar Augustin, catehet, Oradea-mare.
Man Alexandru, învăţător, reprez al Reu-
niunii înv. români selăgeni.
Marcu, Dr. Izidor, canonic, Blaj.
Mărcuşiu Emil, profesor, Năsăud.
Mardan, Dr. loan, catehet, Turda.
Mateiu, Dr. lon, coreferent școlar, Sibiiu.
Mera Eugen, profesor, Năsăud.
Micuda Vasile, învățător, Cetea.
Micula Vasile, profesor, Braşov.
Miculas Gheorghe, profesor, Oradea-mare.
Mihulin Nicolae, profesor, Arad.
Mihuţă Sabin, catehet, Timișoara.
Mioc, Dr. Romul, catehet, Petroşeni.
Moldovan Iosif, invâțător, reprez. al Reu-
niunii înv. dela școalele poporale con-
fesionale ort. rom. din protopopiatele
arădane l-- VIL
Moldovan, Dr. Vasile, profesor, Gherla.
Motogna Victor, profesor, Năsăud.
Murăşan Teodor, învățător, reprez. al Reu-
niunii înv, români selăgeni.
Negruţin Nicolae, profesor, Blaj.
Neguțiu Vasile, profesor, Brașov.
Nestor Silvestru. dir., Blaj.
Nuţiu Al., profesor, Beiuş.
Olariu, Dr. Iosif, dir. seminariul Caran-
sebeș.
Oniţiu Virgil. dir. gimn., Braşov.
Oprean Sabin, profesor, Sibiu.
— 343 —
Oprișa, Dr. Pavel, profesor, Brad.
Oţoiu loan, profesor, Sibiiu.
Păcală Victor, profesor sem., Sibiiu.
Păcurariu loan, profesor, Năsăud.
Panţu, loan C., profesor, Brașov.
Papp Cornel, profesor, Gherla.
Papuc, Dr. Cornel, profesor, Brașov.
Pavel, Dr. Constantin, profesor, Beiuş.
Pavel loan, învățător, Sebeșul-săsesc.
Percea Pavel, profesor, Braşov.
Petrovici loan, profesor, Braşov.
Pop Nicolae, profesor, Blaj.
Pop Ştefan, protopop, lezvin.
Pop Stefan, profesor, Blaj.
Popa Candid, înv, Sibiiu.
Popa Nicolae, catehet, Făgăraș.
Popovici Timoteiu, prof. sem., Sibiiu.
Popovici, Dr, Gheorghe, protopop, Lugoj.
Popovici Moise, catehet, Beiuş.
Precup, Dr. Emil, profesor, Năsăud.
Pricu loan, profesor, Braşov.
Prie, Dr. Octavian, profesor, Blaj.
Prișcu Radu, înv., Braşov.
Prodan luliu, profesor, Zombor.
Pteancu, Dr. Al., profesor, Beiuş.
Puşcariu, Dr. Sextil, prof. universitar, Cer-
năuți.
Radu, Dr. loan, profesor, Brad.
Radu, Dr. lacob, canonic, Lugoj.
Raţiu, Dr. loan, profesor, Blaj.
Roşca Atanasiu, profesor, Lugoj.
Roşca, Dr. Eusebiu, dir. sem., Sibiiu.
Roşca, Dr. Pavel, profesor sem., Sibiiu.
Roşca Petru, profesor, Braşov.
Roşian Stefan, profesor, Blaj.
Rusu, Dr. Alex, profesor, Blaj.
Sădeanu, Dr. Avram, profesor, Arad.
Sâmpălean, Dr. loan, profesor, Blaj.
Sânjoan Cornel, profesor Năsăud,
Santa loan, profesor, Gherla.
Scridon Ştefan, profesor, Năsăud.
Selăgean Camil, profesor, Beiuș.
Șerban Mihail, proiesor, Blaj.
Seni, Dr. Valer, profesor, Năsăud.
Simon Teodor, profesor, Năsăud,
Simu Petru, catehet, Cluj.
Socaciu loan, profesor, Braşov.
Șotropa Virgil, profesor, Năsăud,
Stan Iie,; profesor, Beiuș.
Stan, Dr. Vasilie, profesor, Sibiiu.
Stanca, Dr. Sebastian, catehet, Sebeşul-săs.
Stanciu Victor, dir. școlar, Arad.
Ștefanică Vasile, dir., Beiuș.
Stinhge, Dr. Sterie, profesor, Braşov,
Stoica losif, înv., Sebeșul-de-jos.
Suciu, Dr. lustin I., profesor, Arad.
Suciu, Dr. Traian, profesor, Brad.
Suciu Valer, profesor, Blaj.
Sulică Nicolae, profesor, Brașov.
Szabo Cornel, prof., Oradea-mare.
Széles Eugen, profesor, Gherla,
Szilâgyi Paul, profesor, Oradea-mare.
Tămăian Petru, profesor, Oradea-mare.
Teuca Vasile, înv., reprez. al Reuniunii înv.
gr-or. români din Bihor.
Țiple, Dr. Alexandru, catehet, Năsăud.
Todoran Eugen, profesor sem., Sibiiu.
Ţucu loan, catehet, Lugoj.
Vătășan Gheorghe, profesor, Braşov.
Vlaicu Arseniu, dir. școlar, Braşov.
Vidican Gheorghe, profesor, Gherla.
Vostinar Paul, catehet, Beiuș.
Vuia Iuliu, înv., reprez. al Reuniunii înv,
gr.-or. români din protopopiatele Timi-
șoara etc.
Zdrenghea Vasile, înv., Sebeşel.
Secţiunea economică.
Membrii activi:
Cosma Parteniu, dir. instit. «Albina», Sibiiu.
(Prezident).
Lăpědatu, loan 1., dir. «Băncii gener. de
asigurare», Sibiiu. (Referent).
Barzu Traian, asesor ref., Birchiş.
Preda, loan de, advocat, Sibiiu.
Simu Romul, înv. în p, Sibiiu.
Membrii corespondenți :
Chirca loan, notar, Sălişte.
Herţa Constantin, dir. de bancă, Sălişte.
Osvadă, V. C,, dir. de bancă, Hunedoara.
- Oţoiu Adrian, Gherla.
Petra-Petrescu, Nicolae, director de bancă,
„ Fofeldea.
Popp Const., funcționar de bancă, Sibiu.
Todica Gavril, îuncţ. de bancă, Geoagiu.
Vecerdea, Dr. Nicolae, advocat, Braşov.
-- 344 —
Secțiunea tehnică-industrială.*
Membrii activi:
Duşoiu George, arhitect, Braşov.
Ittu Mihail, inginer silvic, Arad.
Mesaros C, inginer mehanic, Budapesta.
Negruţiu, loan F., inginer, Blaj.
Vidrighin Stan, inginer şef, Timișoara.
Membrii corespondenți :
Almășescu Treboniu, arhitect, Deva.
Andreiu Stefan, inginer la C. F. U., Ka-
posvâr. `
Blăjan Victor, inginer montan, Petroșeni..,
Bogdan Florea, inginer privat, Reghin.
Bohăţel Leo, inginer privat, Orăştie.
Comaniciu loan, inginer silvic, Oradea-
mare.
Cosma Remus, inginer privat, Sibiiu.
Crenian N., iag. mehanic, Reşiţa-montană.
Cristea Silviu, inginer mehanic, Budapesta-
Budafok.
Dima Emil, inginer la C. F. U., Mezötur.
Dragoş Pompiliu, inginer la C. F. U., Pécs.
Dragoş Traian, inginer mehanic, Budapesta.
Flocos loan, inginer, Budapesta.
Fotoe Petru, inginer la comunitatea de
avere, Caransebeș.
Frâncu Dumitru, inginer la C. F. U., Pojon.
Gabor D., inginer comasator, Voila.
Gaiția Trifun, inginer privat, Arad.
Gherguţia loan, inginer mehanic, Reșița-
montană.
Giurgiu Laurențiu, inginer privat, Timi-
şoara.
Horşa Cornel, inginer diecezan, Gherla.
Hossu loan, inginer la C. F. U., Oradea-
mare. i
ilana lancu, inginer orășenesc, Haţeg.
Imberuşiu George, inginer privat, Sibiiu.
Lazar Vasile, inginer geolog, Cluj.
Lungu Gavrilă, arhitect, Budapesta.
Maior Augustin, inginer la postă și tele-
grai, Budapesta.
Mandeal Victor, inginer la C. F. U., Mediaş.
Marinescu Eugen, inginer la C. F. U.
Braşov.
Mihailovici Alexandru, inginer la C.F.U,,
Seghedin.
Miklosi, Dr. Cornel, inginer mehanic, Bu-
dapesta.
Niga loan, arhitect la C. F. U., Seghedin.
Noaghia Mir., ing. mehanic, Budapesta.
Oprean Rudoli, inginer de culturi, Besz-
terczebânya.
Oprişiu Valer, inginer dominial, Șura-mare.
Pamiilie loan, arhitect consistorial, Sibiu.
Pascu Oliviu, inginer privat, Orăștie.
Păscuţiu, Dr. Traian, inginer la C. F. U.,
Oradea mare.
Pop Romul, inginer privat, Sibiiu.
Pop Septimiu, inginer la C. F. U., Buda-
pesta.
Precup Victor, inginer silvic, Blaj.
Prodanoviciu George, inginer mehanic,
Budapesta.
Rozvan Paul, inginer privat, Arad.
Şerbu, Cornel C., inginer, Zalaegerszeg.
Stan Aurel, inginer la C. F. U., Zelau.
Stanciu Nicolau, inginer la C. F. U., Turda.
Statin loan, inginer privat, Arad,
Stoica A., inginer comasator, Alba-Iulia.
Surdu Emil, inginer la C.F. U., Sighi-
şoara.
Szilăsi Teodor, inginer privat, Gherla.
Timoc Tiberiu, inginer montan, Vulcan.
Viciu loan, inginer mehanic, Vârșeț.
Membrii din despărțăminte.
Despărțământul Abrud-Câmpeni.
Membrii fundatori.
Chirtop, Dr. Zosim, advocat, Câmpeni.
Membrii pe vieaţă.
Adamovici Nicolae, preot, Bucium-Poeni,
p. u. Bucium.
Achim Petru, proprietar, Bucium-Sat, p. u.
Bucium.
«Auraria», inst. de credit și econ., Abrud.
Banfi Ştefan, medie, Bucium-şasa,
Biserica gr.-or. română, Vidra de-sus, p. u.
Câmpeni.
*) Se va constitui, dupăce adunarea generală va aprobă modificarea Regulamentului genera! al Sec-
țiunilor.
— 345 —
Cotișel Constantin, preot, Certege, p. u.
Câmpeni.
Cotişel Nicolae, propr., primar comunal,
Certege, p. u. Câmpeni.
Danciu Aureliu, proprietar, Abrud.
David Candin, director de mine, Bucium-
Şasa, p. u. Bucium.
«Detunata», institut de credit și economii,
Bucium-Șasa, p. u. Bucium.
«Doina», societate pe acht, Câmpeni.
Filip Ana, văduvă de advocat, Abrud.
Gomboș losii, preot, Abrudsat, p. u. Abrud.
Henze! Simeon, proprietar, Roşia.
Lobonţin Nicolae, proprietar, Abrud.
Piso Pompiliu, preot, Cărpiniș.
Pop Dr. Laurenţiu, advocat, Abrud.
Todescu loan, preot, Filipeşti, prin gara
Făurei.
Vlasa Ana, văduvă de protopretor, Câmpeni.
Membrii ordinari.
Andreica Traian, contabil, Câmpeni.
Bolog Teodor, notar, Săcătura.
Candrea Elisaveta, soţie de preot, Neagra.
Candrea Nicolae, preot, Neagra.
Chirtop Sofia născ. Cothişel, soție de ad-
vocat, Câmpeni.
Chirtop Viorica, Gârda-de-sus.
Faur Irinuța, privatieră, Abrud.
Furdui Romul, protopresbiter, Câmpeni.
(Dir. despărț.).
Goia Demetriu, preot, Peleş-Sohodol, p. u.
Câmpeni.
loanette Aurel, comerciant, Câmpeni.
Moreau, Dr. Traian, advocat; Câmpeni.
Morcan Elena Dr. soție de advocat, Câm-
peni,
Nariţă Gerasim, preot, Peieș-Sohodol, p. u.
Câmpeni.
Nicola Dr. Andrei, adv. Gârda-de-sus, p. u.
Câmpeni.
Oneţ Nicolae, preot, Peleş, p. u. Câmpeni.
Orlea Teodor, contabil, Câmpeni.
Paşca Dr. Remus, adv , Câmpeni.”
Porea Domninca născ. Chirtop, Câmpeni.
Poruţiu luliu, protopresb. titular și paroh,
Câmpeni.
Sârbu Avram, contabil, Câmpeni.
Suciu George, protopop în pens., Abrud.
Despărțământul Agnita.
Membrii ordinari.
Bârsan Alexandru, înv. pens., Coveș, p.u.
Agnita.
Borzea George, par., Coveș, p. u. Agnita.
Cheţian, Dr. Simeon, advocat, Agnita.
Curta, Dr. Romul, advocat, Agnita.
Dutcuş Emanuil, proprietar, Proştea-mare.
«Frăția», inst. de credit, Agnita.
Muntean loachim, protopresbiter, Agnita.
(Dir. despărț.).
Olariu loan, econom, Vărd, p. u. Agnita.
Părău Ioachim, preot, Agnita.
Radu loan, preot, Măgărei, p. u. Agnita.
Terchilă Emil, preot, Bârghiş.
Vecerzan, Simion jun., econom, Coveș, p.
u, Agnita.
Despărțământul Aiud-Teiuș,
Membrii pe vieaţă.
Barb Izidor, preot, Pagida, p. u. Aiud.
Crişan Ştefan, înv. pens., Teiuş.
Societatea foştilor husari nobili de graniţă,
Teiuş.
Membrii ordinari.
Albu Gheorghe, preot, Geoagiul-de-sus,
`p. u. Teiuş,
Aron loan, notar, Benic.
Bitea, Tit Liviu, dir. de bancă, Teiuş.
Checicheș Emilian, învățător, Cacova, p. u.
Aiud.
Domgşa Izidor, fierar, Aiud.
Dancea Vasile, preot, Gârbovița, p. u. Aiud.
Dăncilă loan, preot, Geoagiul-de-sus, p. u.
Teiuş. i
Dărămuş, Dr. Adrian, advocat, Aiud.
Frâncu Amos, par., Benic, p. u. Teiuş.
Frâncu loan, preot, Cetea, p. u. Teiuș.
Hagia Basil, proprietar, Măgura.
Hulea Aurel, preot, Galda-inf. p. u. Benic.
ljac, Dr. Aurel, medic, Teiuş.
Lazar Simeon, înv., Măgina, p. u. Aiud.
Maior, Dr. loan, adv., Aiud.
Maior loan, protopop, Aiud. (Dir. desp).
Man leronim, paroh, Băgău, p. u. Lopadia-
ungurească.
— 346 —
Marcu Augustin, paroh, Ciumbrud, p. u.
Aiud.
Marian Ieronim, înv., Gârbova-de-jos, p. u.
Aiud.
Marcu Nicolae, preot, Aindul-de-sus, p. u
Aiud.
Marcu Simion, paroh, Gârbova-de-jos, p.
Aiud.
Maxa Vasile, preot, Gârbova-de-sus, p.
Teiuş.
Meteş, Dr. Petru, advocat, Aiud,
Moldovan Vasile, paroh, Tâmpăhaza, p. u.
Aiud,
Moldovan, Dr. `Ioan, adv., Aiud.
Muntean lacob, învăţ. Teiuş.
Neagoe loan, preot, București.
Ognean Angustin, învățător, Cacova, p. u.
Aiud.
Pop, Dr. Emil, advocat, Aiud.
Popa, Frații, comercianți, Teiuș.
Popa Toma, preot, Lopadea-română.
Radu Nicolae, proprietar, Uifalău, p. u.
Aiud.
Radu Teodor, preot, Meşcreac, p. u. Aiud.
Raţiu Gavrilă, proprietar, Teiuş.
Raţiu Traian, preot, Cacova, p. u. Aiud.
Roșian Atanasiu, notar, Gârbova, p. u.
Teiuș,
Simon, Dr. George, advocat, Aiud.
Suciu Candin, preot, Măgina, p. u. Aiud.
Suciu Petru, preot, Teiuş.
D
E
.
P
Despărțământul Alba-Iulia.
Membrii fundatori.
Pop, Dr. loan, advocat, Alba-lulia.
Membrii pe vieaţă.
Albini luliu, notar, Zlatna.
Florescu Nicolae, proprietar, Ighiu.
Haţegan Vasilie, notar, Oarda-de-jos.
Marcu Aurel, preot, Dumitra, p. u. Berghin.
Montani Iuliu, protopresbiter,| Zlatna.
Morariu Aurelia n. Bătăcui, Ohaba, p. u.
Berghin.
Nicola, Dr. Enea, medic, Carlsbad.
Ratița Rubin, advocat, Alba-Iulia.
Popovici Nicolae, preot, Cib, p. u. Zlatna.
«Zlăgneana», inst. de cred., Zlatna.
Membrii ordinari.
Băltariu, Dr. loan, adv., Alba-lulia.
Cado Nicolae, paroh, Pâclișa, p. u. Alba-
Iulia.
Circa Petru, preot, Ighiu.
Costea Dioniziu, preot, Nădăşdia, p. u.
Zlatna.
Dărămuş Cornel, Dr. medic, Alba-lulia.
Dumitrean loan, înv. pens., Sard, p. u.
Ighiu.
Handa Ioan, preot, Oarda-de-jos.
Micu Simion, protopop, Alba-Iulia.
Muntean Elena, Dr. soție de adv. Alba-Iulia.
Munteanu Dr. Zaharie, adv , Alba-Iulia.
Onea Ştefan, preot, Almaşul-mare, p. u.
Zlatna.
Patița, Dr. Rubin, advocat, Alba-Iulia.
Pojar Filip, preot, Cojlar, p. u. Teiuș.
Pop Antoniu, proprietar, Bucerdea-vinoasă.
Pop-Bota Enea, paroh, Sard.
Teculescu loan, protopresbiter, Alba-lulia.
(Dir. despărț.).
Todorean loan, preot, Galaţi, p. u. Zlatna.
Rusan Florian, preot, Alba-lulia.
Şandru Vasilie, înv., Oarda-de-jos.
Șerban, Dr. Aurel, adv., Alba-Iulia.
Vlad Virgil, farmacist, Alba-lulia.
Despărţământul Almaș,
Membrii fundatori.
Poruţiu iuliu, dir. de bancă, Almașul-mare.
Emil Petran, preot, Almaşul-mare.
Membrii pe vientä,
Tămaș, Dr. Simion, advocat, Hida.
Membrii ordinari.
Păşcău Vasilie, preot, Almaşul-mare.
Pop Simion preot, Drag, p. u. Hida,
Roşca Pavel, protop. Sânpetru u. p. Hida.
Despărţământul Baia-mare.
Membrii fundatori.
Dragoş Augustin de Deseşti, proprietar,
Baia-mare.
Nistor loan, protopop, Baia-sprie.
— 347 —
Membrii pe vieaţă.
Barbul Nicolae, proprietar, Mocira, p. u.
Baia-mare.
Bohăţiei, Dr. Corioalan, adv , Baia-mare.
Brăhaiță loan, preot, Băsta, p. u. Tăuţii-
de-jos.
Magyar Sigismund, dentist, Baia-mare.
Nistor, Dr. Aurel, advocat, Baia-mare.
Pașca George, preot, Satu-nou-de-jos, p.
u. Baia-mare.
Şandru Nicolae, învățător, Baia-mare.
Sălăgian, Dr. loan, medic, Baia-mare.
Membrii ordinari.
Brancovean Alexandru, preot, Buşac, p. u.
Tăuţii-de-jos.
Breban Alexandru, preot, Baia-mare.
Ceontea Demetriu, preot, Dumbrăviţa.
Lucaciu, Dr. Vasilie, preot, Șișeşti
Lupan Nicolae, preot, Chiuzbaia.
Osian, Dr. Gavril, cand. de adv., Baia-mare.
Popp Andrei, preot, Mocira. p u Baia-mare.
Popp Tit, preot, Tăuţii-de-jos.
Suciu Vasile, învățător, Tetiș.
Șurani Virgil, preot, Cetăţele.
Stan Iosif, preot, Tăuţii-de-sus.
Despărţământul Băsești.
Membrii fundatori.
Pop George de Băseşti, proprietar, Băsești.
Membrii ordinari.
Băliban Antoniu, preot, Băsești.
Bancoș George, proprietar Sălsig.
Bohăţiel Mihaiu, dir. de bancă, Băseşti.
Cionca Demetriu, preot, Bârsăul-de-jos.
Coste loan, preot, Uleac.
Ember, Dr. loan, advocat, Cehul-Silvaniei.
Uies loan, preot, Stremţi, p. u. Hădad,
Lengyel loan, preot, Oarța-de-sus.
Maior George, preot, Băița.
Marchiş Mihail, ]. Mihai, proprietar, Oarţa-
de-jos, p. u. Cehul-Silvaniei,
Nemeș Traian, preot, Hăsnagiul-dc-jos,
Pop Clemente, preot, Noţig.
Pop, Dr. Mihail, advocat, Cehul-Silvaniei.
Pop Vasilie, preot-protopop, Oarţa-de-ios.
Vaşvari loan, preot, Bârsăul-de-sus.
Despărțământul Becicherecul-mare.
Membrii pe vieaţă.
Obădean Pavel, adv., Becicherecul-mare.
Membrii ordinari.
Chiroi, Dr. Dumitru, advocat, Becicherecul-
mare. -
Ghilăzan, Dr. Liviu, advocat, Modoș.
Ghilăzan Hortenzia, soție de adv., Modoş.
Magdu Valeriu, paroh, Ecica-română, p. u
Ecica,
Muntean Fugen, preot, Toracul-mic.
Pascu, Dr. loan, adv, Checia-română.
Petrovici Vichentie, paroh, Toracul-mic,
p. u. Toracul-mare. (Dir. despărț.).
Petroviciu, Dr. Cornel, adv., Becicherecul-
mare.
Stoianoviciu Teodor, înv. Toracul-mare.
Teoran Gheorghe, preot, Toracul-mare.
Todan Atanasiu, preot, Checia-română
Despărțământul Beclean.
Membrii pe vieaţă.
Chitul, Dr. lulian, medic, Beclean. (Dir.
(desp.
Membrii ordinari.
Baciu Mihail, preot, Feleacul-săsesc, p. u.
Nușialău.
Baciu Valeriu, contabil, Caianul-mic.
Băieş loan, preot, Ilișiua.
Belciug Pompei, învăţător, Şintereag.
Boca Grigoriu, dir. de bancă, Caianul-mic.
Bocoş Teofil, preot, lenciu, p. u. Matei.
Boroş Virgil, proprietar, Feleacul-săsesc,
p. u. Nușfalău.
Ciboc Teodor, subnotar, Șieu-Odorheiu.
Lemény loan, preot, Sajosárvár.
Măerean Alexandru, preot, Ujös, p. u.
Mateiu.
Mernt Emil, preot, Ciceiu-Cristur.
Miresan Pompei, învățător, llișiua,
Mititean loan, preot, Szamoskoles.
Moldovan, Dr. loan, cand. de advocat,
Caianul-mic, p. u. llişiua.
Moldovan Gheorghe, preot, Caianul-mic,
p. u. ilișiua.
Moldovan Teodor, preot, Şieu-Măgheruş.
— 348 —
Motetean Procopiu, preot, Arpaşteu.
Murăşan Iosif, preot, Piatra.
Pop loan, preot, Mâluţ p. u. Arpașteu.
Popan Simeon, preot, Figa, p. u. Beclean.
Prodan, Dr loan, advocat, Beclean.
Rebrean loan, preot, Săsarm p. u. Chiuza.
Rebrean Ștefan, preot, Chiuza.
Rotariu loan, preot, Matei.
Rus Gheorghe, preot, Şieu-Odorheiu.
Sarobetea Aurel, preot, Caianul-mic.
Sighiarteu Alexandru, preot, Agrișteu, p. u.
Hişiua, l
Tergoveţ Vasile, învățător pens., Șieu-Mă-
gheruş. =
Daspărţământul Beiuș.
Membrii pe vieaţă.
Ardelean Coriolan, protopop, Beiuş.
Blășianu August, adm., Beiuș.
Cosma Livia, soţie de adv., Beiuş.
Cosma Gavrilă, Dr. adv, Beiuş.
Murășan Gheorghe Dr., medic, Beiuş.
Popovici Cons. Dr., advocat, Beiuş.
Waltner n. Cosma, Maria, proprietară, Beiuș.
Membrii ordinari.
Antal Irina, văduvă de arhidiacon, Beiuş.
Ardelean Gheorghe, proprietar, Beiuş.
Ardelean loan, comerciant, Beiuş.
Buşița loan, profesor, Beiuş.
Butean Beta, dir. int. de fete, Beiuş.
Ciuhandu Petru, preot, Roşia, p. u. Căbeşti.
Ciumpe Teodor, notar, Răbăgani.
Ciordaş, Dr. loan, advocat, Beiuș.
(Dir. desp )
Ciordaş n. Ignat, Viora, soție de advocat,
Beiuş.
Corbu Vasiliu, paroh gr-or., Poeni, p. u.
Dumbrăveni.
Ciavici, Dr. Augustin, advocat, Beiuş.
Cosma Augustin, prefect, Beiuş.
Crişan Ilarie, cive, Beiuş.
Criste Gavril, preot, Sânmărtin, p. u. Beiuş.
Dan loan, pădurar, Budurasa.
Dănilă Mihail, inginer, Beiuş.
«Drăganul», inst. de credit, Beiuş.
Fildan, Dr. Victor, protopop, Beiuş.
Gera Alexandru, diriginte domonial, Beiuş.
Georgescu loan, profesor, Beiuş.
Hetcou, Dr. George, profesor, Beiuș.
Hetcou, Dr. Valer, protopop, Beiuş.
Hetcou, Dr. Petru, profesor, Beiuș.
lepure loan, profesor, Beiuș.
Internatul gr.-or., Beiuş.
Kis George, preot, Delani, p. u. Remetea.
Mihalca Alexiu, inginer, Beiuş.
Mihâyli, Dr. Salvator, advocat, Vaşcău.
Neşiu, Dr. Constantin, Beiuș.
Non Maxim, proprietar, Vaşcău.
Nuţiu Alexandru, profesor, Beiuş.
Nyeş, Dr. Cornel, medic, Beiuş.
Papp Miron, preot, Pocioveliște, p. u. Beiuş.
Papp E. Petru, preot, Pocola, p. u. Beiuș.
Pavel, Dr. Constantin, profesor, Beiuş.
Petra loan, contabil la «<Drăganul», Beiuş.
Popovici Nina, soție de cassier, Beiuș.
Popovici Moise, catechet, Beiuş.
Popovici Terenţiu, cassier de bancă, Beiuş.
Pteancu, Dr. Alexandru, profesor, Beiuş.
Selăgian, Dr. Faust, advocat, Beiuș.
Stan Ilie, profesor, Beiuş.
Selăgian Camil, profesor, Beiuş.
Ștefanica Vasiliu, profesor, Beiuș.
Tămaş Silviu, Beiuș.
Ţigu Efrem, învăţător, Beiuş.
Despărțământul Biserica-albă.
Membrii pe vieaţă.
Bozanciu Simion, dir. de bancă, Biserica-
albă.
Gherguţia, Dr. Traian, medic, Biserica-albă.
Gropşian, Dr. lie, adv., Sasca-montană.
Mălaiu, Dr. Titus, adv., Biserica-albă,
Roșiu M. loan, advocat, Biserica-albă.
Tămăşiel, Dr. luliu, adv., Biserica-albă.
Membrii ordinari.
Ania Iosif, preot, Hadia.
Bartolomeiu Simion, preot, Vrăniuţ.
Boronca, Dr. Octavian, adv., Biserica-albă,
Dragomir George, protopop, Biserica-albă.
Licăreţ, Dr. Paraschiv, adv., Biserica-albă,
Mirca Nicolae, înv. pens., Biserica-albă.
Murgu loan, preot, Sasca-montană.
Murgu Traian, comerciant, Jertof.
Nedici Sofronie, preot, Biserica-albă.
349 —
Panciovan Cornel, preot, Jertof.
Stoica Anica, Biserica-albă.
Despărţământul Bistriţa.
Membrii fundatori.
«Bistriţana», institut de credit, Bistriţa.
Borgo-Bistriţa, comuna, p. u. Borgo-Prund,
Borgo-Prund, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Rus, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Tiha, comuna, p. u. Borgo-Prund.
«Coroana», inst. de cred. și econ., Bistrița.
Pahone Ilarion, cons. militar, Bistrița.
Pahone, Dr. Vasile, advocat, Bistrița.
Poruțiu Samuil, consilier, minist. în pens.,
Bistrița.
Tripon, Dr. Gavril, advocat, Bistrița.
(Dir. desp.).
Vârtic Gavril, jude' de tribunal în pensi-
une, Bistriţa.
Membrii pe vieață.
Baciu loan, preot, Șoimuș, p. u. Şieul-mare.
Borgo-Joseni, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo - Mijloceni, comuna, p. u. Porgo-
Prund.
Borgo- Murăşeni, comuna, p. u. Borgo-
Prund.
Borgo-Suseni, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Corbu loan, notar la sedria orîanală, Bi-
strița,
Longin, Dr. Dionisiu, advocat, Bistriţa.
«Șoimuşana», institut de credit, Şoimuş,
p. u. Șieul-mare.
Scridon, Dr. Leon, protonotar com., Bistrița.
Membrii ordinari.
Beşa Paul, preot, Borgo-Prund.
Candale Alexiu, Bistriţa.
Candale, Dr. Nicolae, cand. de advocat,
Bistriţa,
Cionca Nicolau, supravigil silvanal în pens.,
Borgo-Tiha, p. u. Borgo-Prund.
Constantin loan contabil, Bistriţa.
Curtean George, Bistriţa.
Cutean Procopiu, Bistriţa
Dan Elsen, preot, Borgo-Suseni, p. u.
Borgo-Prund.
Dologa loan,
Borgo-Prund.
preot, Borgo-Tiha, p. u.
German, Dr. Alexandru, medic, Bistriţa.
Groze Sever, paroh, Herina, p. u. Sereţel,
Hăngănuţ, Dr. Nicolae, medic, Borgo-
Prund. i
Hordovan Gavril, învăţător, Bileag. |
Langa loan, preot, Căiia, p. u. Șintereag.
Linul George Dr., advocat, Bistriţa.
Manu, Dr. Victor, advocat, Bistriţa.
Mihailaş loan, preot, Șieul-mare.
Moldovan, Dr. Teofil, advocat, Bistriţa.
Moldovan, Dr. Victor, advocat, Bistriţa.
Onigaș V., director, Monariu, p. u. Bistriţa.
Onișor, Dr. Victor, advocat, Bistriţa.
Pletosu Grigoriu, protopop, Bistriţa.
Pop, Dr. Iulian, advocat, Bistriţa.
Pop, Dr. Alexandru, medic, Bistriţa.
Poruţiu, Dr. Petru, advocat, Bistriţa.
Poruţiu Valer, dir. de bancă, Bistriţa.
Roman Xenophon, căpitan, Bistriţa
Şerban loan, asesor la sedria orf., Bistriţa.
Vlaicu, Dr. luliu, advocat, Borgo-Prund.
Despărțământul Blaj.
Membrii fundatori.
Bianu Vasile, medic, Făget, p. u. Micăsasa.
Blăjan Artimon, preot, Obreja, p. u. Mihalț,
Capitlul mitropolitan gr.-cat. rom. din Blaj.
Hodoș Brut luniu, dir. de bancă, Blaj.
Marcu Izidor Dr., canonic, Blaj.
Mihályi, Dr. Victor, mitropolit, Blai.
Moldovan, loan M., preposit capitular, Blaj.
«Patria», institut de credit, Blaj.
Pop Gavril, canonic mitropolitan, Blaj.
Pop-Matei Simion, canonic, Blaj.
Membrii pe vieaţă.
Busoiu Iuliu, vicerector sem., Blaj.
Domşa Aurel, C., contabil, Blaj.
Hăişan Aurel, preot, Cenade.
Maior loan, provizor dom., Blaj.
Maniu luliu, Dr., adv., Blaj. (Dir. desp.).
Negruțiu loan F., dir. preparandial, Blaj.
Negruțiu Ioan F., jun inginer, Blaj.
Negruțiu Nicolae F., profesor, Blaj.
Niculescu Alex. Dr., prof., Blaj.
Onişor Teodor, proprietar, Blaj.
Popa Ştefan, secr. metr., Blaj.
Precup Gavril, profesor, Blaj.
Rusu, Dr. Alexandru, profesor, Blaj.
380 —
Sabo, Dr. Danila, advocat, Blaj.
Suciu, Dr. Vasile, canonic Blaj.
Membrii ordinari.
Bălan, Dr. loan, preot, Blaj.
Bărbat loan, înv., Sânce!, p. u. Blaj.
Bărbat George, protopop, Blaj.
Bartoc luliu, măcelar, Blaj.
Bian Eugen, notar, Făget, p. u. Micăsasa.
Bian, Dr. loan, advocat, Hususău,
Borza, Dr. Alexandru, profesor, Blaj.
Caliani Augustin, profesor, Blaj.
Cheţianu, Dr. Ambrosiu, dir. gimn., Blaj.
Ciura Alexandru, prof., Blaj.
Cociș Toma, învățător, Pănade, p u. Blaj.
Coltor, Dr. loan, revizor arhid., Blaj.
Costea Alimpiu, preot, Spini, p. u. Blaj.
Dăian Valer, notar comunal, Mihalţ, p. u.
Domșa lacob, preot, Blaj.
Fodor loan, profesor, Blaj.
German Traian, profesor, Blaj.
Grama Amalia, proprietară, Blaj.
Handrea loan, preot, Mănărade, p. u. Blaj.
Laţiu Nicolae, preot, Crăciu nelul-de-jos.
Lita losif, protopop, Iclod, p. u. Blaj.
Lita Ștefan, preot, Lunca, p. u. Fiususău.
Macaveiu Victor Dr., profesor, Blaj.
Maior, loan Cornel, Blaj.
Maior, d-şoara Marioara Olga, Blaj.
Marele loan, proprietar, Petritalău, p. u. Blaj.
Mărginean loan, preot, Ţapu, p. u. Micăsasa.
Micu, Brut luniu, protonotar consistorial,
Blaj.
Moga Petru, îranzelar, Blaj.
Moldovan loan, vicenotar consistorial, Blaj.
Moldovan loan, cassier de bancă, Blaj.
Moldovan Vasile, capelan, Blaj. |
Muntean Victor, funcționar de bancă, Blaj.
Muntean Simion, notar, Blaj.
Negruţiu Emil, director la «Plugarul», Blaj.
Nestor, Dr. lustin, cand. de adv., Blaj.
Nestor, Dr. Laurenţiu, adv., Blaj,
Nestor Silvestru, dir. la școala de fete, Blaj.
Nicola Eugen, mecanic, Blaj.
Oltean Emil, intreprinzător, Biaj.
Ordace, Dr. Cornel, advocat, Blaj.
Pănăzan Teodor, înv., Sâncel, p. u. Blaj.
Pascu Aurel, preot, Ocnişoara, p. u. Lo-
padea-maghiară,
Pop Alexiu, cassier arhid., Blaj,
Pop Nicolae, protesor, Blaj.
Pop Ștefan, canonic mitropolitan, Blaj.
Pop Ștefan, profesor, Blaj.
Pop Virgil, admin. de moşie, Blaj.
Precup Victor, inginer silvic, Blaj.
Prie, Dr. Octavian, profesor, Blaj.
Raţiu, Dr. loan, profesor, Blaj.
Roşian Ştefan, profesor, Blaj.
Smigelschi Vasile, preot, Sâucel, p. u. Blaj.
Solomon, Dr. Fugen, medic, Blaj.
Solomon Nicolae, protopop pens., Blaj.
Stupariu August, comerciant, Blaj.
Suciu Petru, profesor, Blaj.
Suciu Valer, profesor, Blaj.
Suciu Vasile, prefect de tipografie, Blaj.
Trif loan, paroh, Tăuni, p. u. Hususău.
Trifan Dionisie, croitor, Blaj.
Vlassa Emil, proprietar, Sânce!, p. u. Blaj.
Despărțământul Bocșa.
Membrii tundatori.
Mladen, Dr. Petru, medic, Prebul, p.u.
Zorlențul-mare.
Membrii pe vieaţă.
Antal Nicolae, jude de tablă, Bocşa-mon-
tană.
Crişan Teofil, preot, Părul.
Musteţiu Iosif, maior în pens., Rafna.
Membrii ordinari.
Bălan Mateiu, preot, Reșiţa-română, p. u.
Reşiţa. g
Balean Constantin, forestier, Bocşa-mon-
tană, i
Belcu Costa, econom, Vasiova, p. u. Bocşa-
montană,
Berdac Mihai, supraveghetor, Bocșa-mon-
tană.
Cătană George, învățător, Valeadeni, p, u.
Delineşti.
Cornean Nicolae, preot, Apadia, p. u. De-
lineşti.
Crăciunescu Alexandru, notar, Socian, p.
u. Reșița.
Crenian Alexandru, dir. de bancă, Reșița.
Gașpar Mihail, protopop, Bocşa-montană.
— 281 —
larcu loan, director de bancă, Târnova, p.
u. Reşiţa,
leremia Petru, adm. prot., Câlnic.
Jivoinoviciu Simion, contabil, Bocșa-mont.
Jurca Ioachim, preot, Ezeriș, p. u. Bocșa-
montană.
Marcu loan, primar, înv. în pens., Bocșa-
montană. (Dir. desp.),
Nicolaevici, Dr. Cornel, advocat, Bocşa-
montană.
Nicolaevici George, comerciant, Reşiţa-
română, p. u. Reșița.
Oprea, Dr. Aurel, adv., Bocşa-montană.
Păuşan Aurei, oficiant, Ocna-de-fier.
Perian loachim, înv., Bocşa-montană.
Petric, Dr. Cornel, notar publ., Bocșa-mont.
Popovici, Dr. Alexandru, adv., Bocșa-mont.
Popovici, Dr. Romul, medic, Bocșa-mont.
Spătariu Aurel, comerciant, Vasiova, p. u.
Bocşa-montană.
Spinean Cornel, învățător, Vasiova.
Teimer, Dr. Teodor, adv., Bocşa-montană.
Tismonar Ecaterina, proprietară, Dognacea.
Zuiac Coriolan, preot, Vasiova.
Despărţământul Boroș-lneu.
(Na sosit încă lista membrilor).
Despărțământul Boros-Sebis.
Membrii pe vieatä,
Grozda, Dr. Aurel, advocat, Buteni.
Membrii ordinari.
Albescu Virgil, farmacist, Gurahonţ,
Arkosy Aurel, Gurahonţ.
Bota loan?
Bulz Virgil?
Costea Ioan? ;
Costina, Dr. Eugen, advocat, Gurahont.
Costina George, loşășel.
Dan Sabin, advocat, Buteni.
Florea Alexandru, preot, Mușca.
Hora Gligor, Gurahonţ.
Lazar Constantin, Raj.
Mera loan, Honţişor.
Papp, Dr. loan, advocat, Buteni.
Peneş Ştefan, dir. de bancă, Buteni,
Precupaș George, Deciu.
Popoviciu loan, Almaș.
Serac loan, Feniş.
Stanca Ermin, Gurahonţ.
Despărțământul Brad.
Membrii fundatori.
«Crișana» inst. de credit, Brad.
Papp, Dr. loan, advocat, Brad. Pi
Papp n. Bontescu, Veturia, soţie de adv.,
Brad.
Membrii pe vieață.
Albu Ştefan, dir, gimn. subst., Brad.
Comşa Emanuil, dir. la «Crişana», Brad.
Cosma, Iuliu Elia, preot, Crăciunești, p.
u. Băița (lângă Deva.)
Damian Silviu, proprietar, Brad.
Damian Vasile, protopop, dep. diet., Brad.
Oprişa, Dr. Pavel, profesor, Brad.
Radu, Dr. loan, profesor gimn., Brad.
(Dir. desp).
Stoia Mihail, preot, Brad.
Suciu, Dr. Traian, profesor, Brad,
Membrii ordinari.
Bedea Nicolae, vicenotar, Mihăleni, p. u.
Ctriscior.
Coţoiu Romul, comerciant, Baia-de Criş.
Cutean loan, comerciant, Brad.
Florea Nicolae, preot, Rișca.
German loan, preot-catechet, Brad.
Glava, Dr. Cornel, Brad.
Moldovan, Dr. Corneliu, medic, Băița
(lângă Deva).
Nemeș, Dr. Victor, adv., Baia-de-Criș.
Oncu, Dr. Nerva, adv., Baia-de-Criș.
Perian Petru, paroh, Trestia, p. u. Băița
(lângă Deva). i
Pop Constantin, protopop, Baia-de-Criş.
Rimbaș Petru, paroh şi contabil, Brad,
Robu, Dr. Nicolae, medic, Baia-de-Criș.
Roman Aron, paroh, Luncoiul-de-sus, p. u.
Brad.
Despărțământul Bran.
Membrii fundatori.
Babeş, loan G., dir. de fabrică, Azuga.
— 352 —
Membrii pe vieațà.
Clinciu loan, Bran.
Enescu George, paroh, Moeciul-infer. p. u.
Bran 8
Evolceanu Dumitru, profesor, Bran.
«Parsimonia», inst. de cred., Bran.
Pivariu Nae, comerciant, Simon, p. u. Bran.
Pușcariu Valeriu, director, Bran.
Membrii ordinari.
Balea loan, preot, Peştera.
Buta loan, învățător, Sohodol p. u. Bran.
„Chițu Alexe, preot, Bran-Poarta. `
Popovici Nicolae, comerciant, Bran.
Puşcariu Victor, paroh, Bran-Sohodol, p.
u. Bran.
Despărțământul Braşov.
Membrii fundatori.
Moşoiu, Dr. loan, advocat, Braşov.
Mureșan, Dr. lulius, c. şi reg. colonel în
retragere, Braşov,
Pop Petru, jude de trib. în pens., Brașov.
“Popovici, Const. A., loc. col. de cav. ces.
şi reg., Braşov.
Popovici Mihail, Brașov.
Membrii pe vieatä,
«Asociaţiunea meser. români», Braşov.
Che!ariu George, profesor, Braşov.
Chintoan Aurora născ. Lado, soție de major,
Braşov.
Chintoan Nicolae, major pens., Braşov.
Meţian, Dr. Eugen, advocat, Brașov.
Onciu Iosif, cont. la fil. <Albinac, Braşov.
Popa Majorul tunar. din Dumbrău, Braşov.
Popovici, Costi I„ advocat, Brașov.
Popovici, Elena A., Braşov.
Popovici Petru, privatier, Brașov.
Popp, G. B., Brașov.
Săbădean Elena, soție de com., Braşov.
Săbădean loan, comerciant, Braşov.
Săbădean Romul, comerciant, Brașov.
Socaciu loan, profesor, Braşov.
Steriu Diamandi, proprietar, Brașov.
Tiberiu Eremie, inginer, Brașov.
Vecerdea, Dr. Nicolau, advocat, Braşov.
Membrii ordinari.
Albuleţ Constantin, Padina, p. ui. Buzău.
Axente George, Arpătac.
Aron loan, director şi înv. în p., Brașov.
Bădiţoiu jun. loan, comerciant, Brașov.
Baiulescu, Dr. George, medic, Braşov.
Banciu Axente, profesor, Brașov.
Bănuţiu, Aurel P., Brașov.
Biserica rom ort. din Arpătac.
Blaga, Dr. Iosif, prof., Braşov.
Blaga, Tit Liviu, profesor, Braşov.
Bobancu Constantin, cassierul fil, «Albina»,
Braşov.
Bogdan, Dr. Alexandru, profesor, Braşov.
Bogdan Nicolae, prof., Brașov. (Dir. desp).
Brediceanu Dr. Tiberiu, direct. de bancă,
Braşov. i
Broşu loan, preot, Dârste.
Brumboiu Moise, protopop, Braşov.
Bunea, Dr. Joan, profesor, Braşov.
Butu loan, proprietar, Satulung.
Camera comercială, Braşov. `
Căpăţină Dumitru, Braşov.
Cârlan George, notar, Vlădeni.
Casina română, Braşov.
Cherciu George, înv., Bod.
Ciortea Aurel, profesor, Braşov,
Ciurcu loan, librar, Braşov,
Ciurcu Teodor, funcţionar de bancă în re-
tragere, Braşov.
Comanescu Cornel, inginer, Braşov.
Comanescu losit, paroh, Ghimbav.
Crivăţ George, inv., Sâmpetru, p. u. Brașov.
Dan, Dr. Emil, advocat, Braşov.
Debu loan, paroh, Vulcan, p. u. Cristian.
Dima George, profesor, Braşov.
Dima Nicolae, proprietar, Braşor.
Direcțiunea şcoalelor medii rom., Brașov.
Dogariu Romul, contabil, Braşov.
Duşoiu George, arhitect, Braşov.
Florian Traian, arhivar la filiala «Albina»,
Brașov. R
Furnică George, măcelar, Brașov.
Gavrilescu loan, par., Țințari, p. u. Vlădeni.
Grădinar Nicolae, comerciant, Braşov.
Grecean Dimitrie, preot, Hărman.
Grecean Moise, preot, Cichiş.
Lacea, Dr. Constantin, prof., Braşov.
Lengeru loan, adv., Braşov.
— 353 —
Literat Vasile, major, Brașov.
Ludu George, preot, Prejmer.
Lupan Dumitru, profesor, Braşov.
Măerușan Alexandru, preot, Măgheruș.
Maximilian loan, capelan, Stupini, p. u.
Braşov.
Micu Iosif, preot, Feldioara.
Micula Vasile, profesor, Braşov.
Mircan Radu, Turcheș.
Moga Dr. Constautin, advocat, Braşov.
Nan loan, paroh, Sânpetru, p. u. Bod.
Neguţ Vasile, profesor, Braşov.
Nema Nicolae, şefcoutabil, Galaţi.
Nistor Aurel, paroh, Arpătac.
Niţescu, Dr. Voicu, advocat, Braşov.
Oana Ilie, not. cerc., Ținţari, p. u. Vlădeni.
Oniţiu Virgil, dir. gimn., Brașov.
Păltinean Grigorie, învățător pens., Ținţari,
p. u. Vlădeni.
Pâlța George, propr., Feldioara.
Panţu loan C., profesor, Brașov.
Percea Pavel, profesor, Braşov.
Perţea Basil, farmacist, Feldioara.
Perţea Virginia, soție de farm., Feldioara,
Petra Petrescu, Dr. Horia, publ., Braşov.
Petrovici loan, prof., Braşov.
Pop Virgil, paroh, Cristian.
Popea Victor, paroh, Satulung.
Prișcu Radu, dir. școl,, Braşov.
Popovici Zenovie, paroh, Satulung.
Proca Constantin, paroh, Râșnov,
Pricu Ioan, profesor, Braşov.
Pușcariu Iosif, advocat, Braşov.
Pușcariu Dr. Sextil, prof. univ., Cernăuţi.
Saitu Dr. Vasile, protopop, Braşov.
Savu Ilie, comerciant, Braşov.
Savu Luca, înv., Satulung.
Schiopu loan, par., Crisbav, p. u. Hălchiu.
Șerban George, morar şi propr., Braşov.
Stinghe Dumitru, măcelar, Brașov,
Stinghe Dr. Nic. preot-catehet, Brașov.
Stinge, Dr. Sterie, profesor, Braşov.
Suciu loan, hotelier, Braşov.
Tăban Gheorghe, înv., Brașov-Stupini.
Teodor Simeon, comerciant, Brașov.
Vătăşan George, prof., Braşov.
Vecerdea Eugenia, Braşov.
Vlaicu Arsenie, director și prof., Braşov.
Zorca lacob, preot, Vlădeni.
Despărţământul Bucium.
Membrii pe vieaţă.
Districtul protop. gr.-cat. al Almașului,
M.-Sân-Georgiu, p. u. Bucium.
Membrii ordinari.
Ghiuriţan Joil, preot, Unguraș. |
Pop Vasile L., protop., Bucium (Dir. desp.).
i Despărțământul Buziaș.
Membrii pe vieaţă.
Buibaş Alexandru, conducător al băncii
<Timișana», Buziaş,
Membrii ordinari.
Pepa loan, protopresb., Buziaş. (Dir. desp.).
Pop Vincențiu, proprietar, Jebel.
Despărțământul Caransebeș.
Membrii fundatori.
Crisciu Samson, prot. prepar., Caransebeş.
Musta Filaret, arhimandrit, Caransebeș.
Membrii pe vieaţă.
Boldea Pavel, protopresb. militar, Sibiiu.
Budinţian, Dr. Virgil, medic, Caransebeş.
Cornean, Dr. Cornel, secretar cousistorial,
Caransebeș.
Crișan Teofil, Părul. .
Cristea, Dr. Miron E., epis., Caransebeș.
Orzescu Ilie, prof, Caransebeș.
Puican, Dr. Petru, advocat, Bozovici.
Reuniunea funcționarilor, Caransebeș.
Trailovici Grigorie, loc, col. c. și reg., Viena.
Vuia Iuliu, dir. în Deng, Caransebeș.
Membrii ordinari.
Băcilă Iosif, colonel în pens., Mehadia.
Bădescu, Dr. Iosif Traian, asesor consist.,
Caransebeş.
Barzu Traian, ases. refer. în p., Birchiş.
Berlogea Avram, jude de curie pensionat,
Caransebeş.
Bozgan Florea, advocat, Caransebeş.
Călţiun jun., Constantin, contabil ia «Se-
beșana», Caransebeș.
Comuna bisericească din lablaniţa, p. u.
lablaniţa. |
26
— 354 —
Costescu Mihaiu, preot, leselnița, u. p.
Orşova.
Dobromirescu loan, cassier, Caransebeș.
Evuļian Sabin, profesor, Caransebeș.
Florian Petru, notar com,, Caransebeș.
Ghidiu Andreiu, protopop, Caransebeș,
(Dir. desp.).
lonescu, Dr. Nicolae. adv., Caransebeș.
Jianu Ştefan, ases. cons., Caransebeș.
Jianu Dumitru, funcţ., Caransebeș.
Jumanca Nicolae, col. în pens, Caransebeș.
Lăbonţiu, Dr. Gheorghe, adv., Caransebeș.
Loichita, Dr. Vasile, prof., Caransebes.
Marin Nicolae, col. în pens., Caransebeş.
Mihalescu Petru, forestier, Caransebeș.
Olariu, Dr. losii, dir. sem., Caransebeș.
Popovici, Dr. loan, adv., Orşova.
«Sebeșana», cassă de păstr., Caransebeş.
Sgăvardea Dim., cont. cons, Caransebeş.
Tatucu George, paroh, lablaniţa.
Trica George, major în pens., Caransebeș.
Vior Ştefan, contabil, Orşova.
Despărțământul Ceica.
Membrii fundatori.
Cârtiş Vasiliu, Rogoz, p. u. Vintiri.
Membrii pe vieatä,
Papp Vasilie, preot, Topa-de-sus. p. u. Do-
brești. (Dir. desp.).
Papp loan, preot militar, Budapesta.
loan, Dr. Iacob, advocat, Ceica.
Selăgean Sever, director domenial, Holod,
p. u. Vintiri.
Membrii ordinari.
Bugariu Pantelie, înv., Tășad.
Cociș Gheorghe, înv.?
Comşa, Dr. I, Sâmbăşag
Filip loan, vicenotar, Vintiri.
Ota loan, notar pens., Hidişeluari.
Grozda, Dr. Emil, adv., Ceica-magh.
Moga loan, înv., Dobrești.
Pintea Florian, înv., Calea-mare.
Pop Aurel, notar, Vintiri.
Popescu Aurel, notar, Lazuri.
Tămăian Pavel, preot, Sâmbăşag.
Văcărescu Alex, Holod.
Vuşcan Dimitrie, preot, Șerghiş.
Despărțământul Chioar.
Membrii fundatori.
Nyilvan Nicolae, adv., Șomcuta-mare.
Membrii pe vieață.
«Chiorana», inst, de cred., Șomcuta-mare,
Oficiul parohial gr.-cat., Șomeuta-imare.
Membrii ordinari.
Blaga Teodor, învăţător, Șomcuta-mare.
Bohăţel Ioan, preot, Hăşmaș-Lăpuș.
Coste luon, preot, Hossufalău.
Fetti Pavel par., ladăra, p. u. Șomcuta-mare.
Florian Alexandru, preot, Buteasa, p. u.
Șomcuta-mare.
Groza loan, preot, Pribileşti, p. u. Fersig.
Hangea Izidor, preot, Rucium, p. u. Şom-
cuta-mare.
Lemeuyi Iuliu, preot, Remetea, p. u. Să-
~ călăşeni.
Mândrut Augustin, preot, Mireşul-mare.
Medan Gheorghe, învățător, Coaș, p. u.
Săcălășeni.
Pavelea Ratila, învăț., Şomcuta-mare.
Peteri Alexandru, preot, Hideaga.
Petrişor L, preot, Remet, p. u. Mireșul-mare.
Radocea Gheorghe, cont., Șomcuta-mare.
Tibil luon, cand. de adv., Șomeuta-mare.
Despărțământul Ciachi-Gârbău.
Membrii pe vieață.
Andrei Iovian, protopop, Ciachi-Gârbău.
Gael, Dr. Victor, adv., Ciachi-Gârbău.
Goron Valeriu, preot, lescu.
Topan Victor, cont., Ciachi-Gârbău.
Membrii ordinari.
Balint Eugen, preot, Cristolţ, p. u. Gârbău.
Chețe Victor, hotelier, Ciachi-Gârbău.
Coste Laurențiu, preot, Bezded.
Costin loan, Recea-Cristur.
Mezei Aurel, not. pens., Ciachi-Gârbău.
Mihali ioan, preot, Călacea, p. u. Ciachi-
Gârbău.
Mihali, Dr. Tertulian, adv., Ciachi-Gârbău.
Muntean, Dr. Victor, adv., Ciachi-Gârbău.
Pop Alexandru, preot, Buduș.
Pop loan, preot, Domnin.
— 355 —
Pop Pantelimon, Osoiu.
Pop Vasilie, protop., Cristoltel, p. u. Ciachi-
Gârbău.
Pop Victor, cand. de adv., Ciachi-Gârbău,
Varga Victor, preot, Preoteasa, p.u Ciachi-
Gârbău.
Despărţământul Ciacova.
Membrii fundatori.
Breban George, proprietar, Ghilad.
Membrii pe vieaţă.
Albu Timotei, econom, Ghilad.
Bona Sidonia, soţie de prof., Seghedin.
Diminescu Constantin, propr., Ciacova.
«Lighezana», institut de credit, Lighet, p.
u, Jebeliu.
Nicolaevici Gligore, proprietar, Lighet, p.
u. Jebeliu.
Membrii ordinari.
Aruăut Petru, Lighet, p. u. Jebeliu.
Cereguţiu Dănilă Lighet, p. u. Jebeliu.
Colojoară Silviu, preot, Denta.
Covaciu Giga, Lighet, p. u. Jebeliu.
Diminescu Nica, econom, Ciacova,
Drăgoiu luon, Lighet, p. u. Jebeliu.
Muntean Romul, Lighet, p. u. Jebeliu.
Negru Dionisiu, Ciacova.
Nicolaevici Iosif, Lighet, p. u. Jebeliu.
Procopiu Simian, înv., Foeni.
Despărlământul Cincul-mare.
Membrii pe vieaţă.
«Armonia», inst. pe credit, Cincul-mare.
Membrii ordinari.
Comșa, Dr. Valer, cand. de adv., Lugoj.
Conta Gheorghe, preot, Cincul-mare.
Fleşariu Gheorghe, major pens., Aigen.
Nicoară Gheorghe, notar, Calbor.
Pica loan, învăţ, Cincul-mare.
Răduleţ loan, învățător, Seliștat.
Recean Octavian, cont., Cincul-mare.
Stănuleţ Dionisie, învăţător, Cincul-mare.
Titieni, Dr. Petru, cand. de adv., Cincul-
mare.
Vasu, Dr. Alexandru, adv., Cincul-mare.
Despărțământul Cluj.
Membrii fundatori.
Almăşan Vasile, adv., Cluj.
Cheţian Tuliu, advocat, Cluj.
Coroian Iuliu, advocat, Cluj.
Membrii pe vieaţă.
«Economul», inst. de cred. şi econ., Cluj.
Morar Aniţi Dr., născ., Bohăţiel, Cluj.
Tractul protopop. gr.-cat. român, Cluj.
«Vatra», inst. de credit, Cluj.
Membrii ordinari.
Barițiu Petru, tipograf, Cluj.
Başota Dr. Basiliu, medic, Cluj. (Vicedir.
despărț.).
Cosma Augustin, preot, Feind, p. u, Cluj.
Dăian, Dr. Ilie, protopop, Cluj.
Dan, Dr. Sever, advocat, Arad.
Drăgan Valentin, cassier de bancă, Cluj.
Florian, Dr. luliu, preot militar, Cluj.
Frâncu, Dr. Amos, advocat, Ciuj.
Gherman, Dr. Laurean, dir. de bancă, Cluj.
Haţieganu luon, protopop, Cojocna. .
Hodârnău Mihail, paroh, Pata, p. u. Cojocna.
Hosszu Vasile, jude de tablă reg., Cluj.
lieş Mihail, preot, Ajton.
Isaicu loan, preot, Feneșul-săsesc:
Karsai Gavril, proprietar, Cluj.
Maier Nicolae, înv. pens., Gilău.
Mandeal A., secretar la «Transilvania», Cluj.
Moga Eliseu, preot, Apahida.
Nemeș, Dr. Simion, advocat, Cluj.
Orga Iosif, secretar la inst «Economul, Cluj.
Petean loan, preot, Corpade, p. u. Apahida.
Pop Ladislau de, asesor la sedria orfanală
comit. în p., Cluj.
Pordea, Dr. liuliu, advocat, Cluj.
Poruţiu, Dr. Valentin, advocat, Cluj.
Poruțiu Aurel, paroh şi protopop onorar,
Dezmir, p. u. Apahida.
Ranta Vasile, dir. de bancă, jude reg. în
pens., Cluj.
Roşescu Tuliu, protopresbiter, Cluj.
Russu, Dr. Virgil, advocat, Gilău.
Suiten Vasile, preot, Gilău.
Despărţământul Cohalm.
Membrii pe vieață. `
Mircea George, proprietar, Cata.
26*
Membrii ordinari.
Brotea loan, paroh, Mateiaş, p. u. Racoșul-
de-jos.
Buzea loan, cassar la «Economia», Cohalm
Drâmba, Dr. George, advocat, Cohalm
«Economia», cassă de împrumut şi păstrare,
Cohalm.
Fuciu George, contabil, Cohalm.
Despărțământul Crasna.
Membrii pe vieaţă.
Nodiş Paul, preot, Băla.
Membrii ordinari.
Călăuz Ilie, preot, Crasna.
Codeus Petru, preot, Crasna-Fizeş.
Dragoş, Dr. Valentin, preot, Peceiu.
Flonta Graţian, preot, Căţelul-român.
Gheţie Vasile, preot, Feredeu.
Oltean loan, preot, Peria.
Orian Aurel, preot, Ciser.
Pintea, Dr. Augustin, advocat, Crasna.
Despărțământul Dej.
Membrii fundatori.
«Banca poporală», Dej.
Micşa, Dr, Liviu, advocat, Dej.
Mihali, Dr. Teodor, adv., deput. dietal, Dej.
(Dir. desp.).
Mihali Eleitera, soţie de deputat dietal, Dej.
«Someşana», institut de credit, Dej.
Vaida, Dr. loan, advocat, Dej.
Vaida n. Hossu Elena, soţie de adv., Dej,
Membrii pe vieaţă.
Cherecheş, Dr. loan, advocat, Dej.
Cosma Nicolae, preot, Ileanda-mare.
Micșa Lucreția n. David, soţie de adv., Dej.
Paşca loan, preot, Căţcău.
Pintea Augustin, contabil de bancă, Dei.
Pintea Mărioara, soție de contabil de bancă,
Dej.
Pop Pahomie, preot, Lozna-mare. `
Rusu Simion, dir. de bancă, Dej.
Tractul protop. er cat. al Dârgei, Dârgea
p. u, Panticeu,
+
Membrii ordinari.
Anca Petru, notar în pens., Reteag.
Barbul, Dr. Clemente, advocat, Dej.
Barbul Eugenia, soţie de advocat, Dej.
Boca loan, dir. de bancă, cand. de advocat,
“Caianul-mic, p. u llişiua.:
Boca, Dr. Iosif, advocat, Dej.
Boca Silvia, soţie de advocat, Dej.
Bodea, Dr Augustin, advocat, Dej.
Bogdan Alexiu, proprietar, Cuzdioara, p. u.
Dej
Boroş llariu, protopop, Dej.
Cherebeţ Mihail, preot, Bogata-română, p.
u. Dej.
Cotuţiu Teodor, protopop, Diug, p. u. llişiua.
Cupşa Victor, preot, Măgoaja, p. u. Dej.
Domide, Dr. Leonida, medic, Dej.
Filipan, Dr. Octav., cand. de adv , Dej.
Frâncu George, contabil, Reteag.
Giurgiuca loan, preot, Diviciorii-mari, p u
Ţaga.
Herman Teodor, protopop, Dej.
Hossu Vasile, preot, Fodora-română, p. u.
Gălgău.
larça Traian, veterinar, Dej.
Ilieș Nicolae, îuncț. de postă în r, Cuzdi-
oara, p. u. Dej.
Mezei, Dr. loan, advocat, Dej.
Micşa, Dr. Romul, advocat, Dej.
Pop, Dr. Eugenia, soţie de adv., lleanda-
mare.
Pop, Dr. Victor, adv, lleanda-mare.
Pop loan, preot, Măluţ, p. u. Becleau.
Despărțământul Deva.
Membrii fundatori.
„Decebal», inst. de credit, Deva.
Pop, Dr. Iustin, advocat, Deva.
Membrii pe vieaţă.
Olariu loan loanichie, funcționar, Deva.
Olariu, Dr. Virgil, adv., Deva.
Popoviciu George, paroh, Leșnic, p. u.
Branicica.
Membrii ordinari.
Antal loan, învățător, Deva.
Ardelean Elena, n. Papiu, Deva.
Ardelean Dionisie, inginer și propr., Deva.
— 357 —
Bubciu Asineita, preoteasă, Pctreni, p. u.
Simeria.
Bobeiu Dion., preot, Petreni, p. u. Simeria.
Curiac Simion, preot, Banpotoc.
Dobre, Dr. loan, protopresbiter,
(Dir. despărț.).
Duma Nicolae, preot, Vărmaga,
Gila George, preot, Băcia, p. u. Simeria.
Groza Maria, propr., Petreni, p. u. Simeria,
Groza, Dr. Petru, adv., Deva.
Herbay, August de, notar, Veţel, p. u.
Branicica.
Hossu-Longin n. Pop, Aurelia, soție de
adv., Deva.
Hossu-Longin n. Pop, Elena, soţie de adv.,
Deva,
Hossu-Longin, Dr. Alexandru, adv., Deva.
Hossu-Longin, Francisc, adv., Deva.
Igna Nicolae, învățător, Deva.
Lula Adam, preot, Biscaria.
Olariu, Dr. Aurora născ. Popovici, Deva.
Petreu Alex., preot, Tâmpa, p. u. Simeria.
Popoviciu George, preot, Sântândreş.
Roşca Atanasiu, preot, Deva.
Tătar, Dr. Eugen, adv, Deva.
Deva.
Despărţământul Diciosânmărtin.
Membrii tundatori.
«Vulturul», inst, de credit, Diciosânmărtin.
Membrii pe vieaţă.
Birtolon Moise, notar în pens., Lăscud, p.
u. Ogra.
Boilă, Dr. Romul, advocat, Diciosânmărtin.
(Dir. despărț.).
Membrii ordinari.
Bândea loan, notar cercual,
mare, p. u. Niraşteu.
Berghian Nicolae, preot, Deag, p. u. Ceta-
tea-de-baltă.
Beşa Anastasiu, cond. de bancă, Diciosân-
mărtin,
Breda, Dr. Emil, advocat, Diciosânmărtin.
Boilă, Dr. Silvia, soție de adv., Diciosân-
mărtin.
Cioba Augustin, preot, Bord.
Drăgan Emil, preot, Niraşteu.
Dască! Miron, preot, Cetatea-de-baltă.
Cerghidul-
Dulău Ilarie, preot, Adămușş, p. u. Niraşteu.
Folea Augustin, preot, Bozias,
Frâncu Constantin, preot, Feisa, p. u. Jidvei.
Frâncu Emil, preot, Cerghidul-mare, p. u.
Niraşteu.
Marele loan, revizor, Sânmiclăuş.
Moldovan Laurenţiu, învăț., Bazna.
Pascu Laurenţiu, protopop, Diciosânmărtin.
Platon Nicolae, preot, Cuștelnic.
Pop Alexandru, învăţ, Sălcud.
Popoviciu loan, preot, Blăjel.
Scumpu loan, preot, Basna.
Ticaciu Nicolae, preot, Basna.
Todea Nicolae, Iernut.
Todoran Nicolae, prot, Cetatea-de-baltă.
Vodă Aurel, preot, Chirilău,.
Despărțământul Dobra.
Membrii pe vieaţă.
Budoiu loan, preot, Câmpuri-Surduc,
«Grăniţerul» inst. de credit, Dobra.
Membrii ordinari.
Dragomir Regina, văd. de not., Gurasada.
Goştae Nicolae, proprietar, Lăpuşnic, p u.
Dobra.
Leșnican Adam, dir. de bancă, Dobra.
Marcu Boldovina, preot, Dobra.
Morariu Iosif, prot., Dobra. (Dir. despărț.).
«Orientul», institut de credit, Dobra.
Petric, Dr. Laurenţiu, medic, Dobra.
Petrovits Iosif, comerciant, Dobra.
Șuiagă Emanuil, preot, Lăpuşnic, p. u.
Dobra.
Despărțământul Făgăraș.
:Membrii fundatori.
Borza Nicolae, protopop, Făgăraş.
Membrii pe vieaţă.
Bârsan George, comerciant, Făgăraș.
Bârsan Mateiu, căpitan în pens., Beclean,
p. u. Făgăraș.
Cornea Gavril, preot, Heni, p. u. Făgăraş.
Copăcel, comuna, p. u. Făgăraş.
«Furnica», cussă de economii, soc. pe acții
Făgăraş.
Literat Valeriu, preot, Luţa, p. u. Făgăraş.
i
Popa lacob, vicar, Făgăraş.
Purece Dumitru, preot, Hurez, p. u,
Făgăraş.
Membrii ordinari.
Aron Nicolae, paroh, Galaţi, p. u. Făgăraş.
Belle Alexandru, vicecomite, Făgăraş.
Cârje, Dr. Iulian, advocat, Făgăraș.
Clonţa Nic., preot, Beclean, p. u. Făgăraș.
Debău Ilarie, contabil, Făgăraș.
Dejenar loan, contabil, Făgăraș.
Grama Clemente, notar cercual, Râușor,
p. u. Făgăraș,
Jiga Mateiu, dir. de bancă, Făgăraş.
Micu, Dr. Andreiu, advocat, Făgăraș.
Negrea Dr. Camil, adv., Făgăraş.
Pandrea, Dr. Liviu, adv., Făgăraş.
Perţia, Dr. Titu, medic cerc., Făgăraș.
Popa Alexandru, preot, Lisa, p. u. Făgăraş.
Popescu, Dr. Teodor, advocat, Făgăraş.
Pralea, Dr. Victor, advocat, Făgăraș.
Preda Ieronim, librar, Făgăraş.
Răduleţ Vasile, preot, Berivoi-mici.
Șenchea, Dr loan, advocat, Făgăraș.
Șerban, Dr. Nicolau, dep. dietal, Făgăraș.
Toma Costi, cassar, Făgăraș.
Vas, Dr. Dănilă, advocat, Făgăraş.
Vas, Dr. Octavian, advocat. Făgăraș.
Despărțământul Gherla.
Membrii fundatori, .
Hossu, Dr. Vasile, episcop, Gherla.
Ivaşco loan, canonic, Gherla. ` `
Nemeş Alexandru, jude reg. în p., Gherla.
Membrii pe vieaţă.
Bujor, Dr. Victor, profesor, Gherla.
Cheresteş loan, paroh, Sântioana.
Fabian, Dr. Petru, canonic, Gherla.
despărț.).
Hosszu loan, proprietar, Gherla.
Pop Grigoriu, canonic, Gherla.
Pop, Dr. Stefan, medic, Gherla
Popp luliu, dir. fil. «Economul», Gherla.
Popp n. Negruţiu, Silvia, soţie de dirigent
de bancă, Gherla.
Santa, Dr. loan, profesor, Gherla.
Welle loan, canonic, Gherla.
(Dir.
358 —
Membrii ordinari.
e Albon Josif, contabil, Gherla.
Chereştes Petru, preot, Buza.
Ciceuan Angustin, preot, Gherla.
Damian Cecil, profesor, Gherla,
Deac David, par., Pâgleşa, p. u. Panticeu,
Deac Traian, paroh, Sic.
Deac Dionisiu, preot, Sicul-mic, p. u
Gherla.
Dragoş luliu, par., Sântejude, p. nu. Gherla.
Hango Gavriil, spiritual gr.-or. la institutul
de corecţiune, Gherla.
Hodorean loan, spiritual gr.-cat. la insti-
tutul de corecțiune, Gherla.
Karsay luliu, profesor gimn., Gherla.
Lemeny Iosif, paroh, Micola, p. u. Gherla,
Lemeny Vasiliu, proprietar, Bonţ.
Macavei, Dr. Andrei, adv., Gherla.
Marțian Iuliu, preot, Dobâca, p. u. Valasul,
Melian loan, paroh, Bonţ, p. u. Gherla.
Moldovan Teofil, preot,. Ineu.
Moldovan, Dr. Vasiliu, profesor de teo-
logie, Gherla.
Murășan Aurel, preot, Sângotard.
Murăşan loan, preot, Lona.
Mureşian Pompeiu, par., Vale, p. u. Stojana.
Mureșian Şteian, paroh, Petrihaza, p. u.
Gherla.
Nicoară, Dr. loan, profesor, Gherla,
Pascu Atanasiu, paroh, Minthiul-Gherlei,
p. u Gherla.
Pop luliu, preot, Lojard.
Roman Mihai, proprietar, Minthiul-Gherlei.
Rus, Dr, Cornel, advocat, Gherla.
Rusu Demetriu, preot, Sânmiclăuș, p. u.
Chiochiş.
Széles Eugen, prof. preparandial, Gherla.
Vaida Dionisie, protopop, Gherla.
Viăduţiu Pompei, preot, Fizeş, p. u. Gherla,
Despărţământul Giurgeu.
Membrii pe vieaţă.
Butnariu Pompei, preot, Valea-Jidanului p.
u. Bicaz.
Tăslăuanu Petru, învățător, Bilbor.
Membrii ordinari.
Câmpean Hie, protopop, Giurgeu-Sânmi-
äus, (Dir. despărț.).
— 550 —
Citirigă Mihail, propr., Tulgheș.
Cojocariu Alexandru, preot, Bicaz.
Drăgan Dumitru, Bicaz.
Hurubean loan, Tulgheș.
Niculescu I. Aurel, comere., Tulgheș.
Nistor Grigoriu, preot. Tulgheş.
Pop Gavril, propr., Tulgheș.
Reteșan Simion, contabil, Tulgheș.
Simion Simion, Valea-Jidanului, p. u. Bicaz.
Târnăvean, Dr. Emil, medic, Tulgheș.
Timar Teodor, Valea-Jidanului, p. u. Bicaz.
Trif Grigoriu, înv. pens., Corbu.
Truţa Nicolae, Corbu, p. u. Bicaz.
Urzica Vasilie, preot.
Urzicean Inon, Corbu, p. u. Bicaz.
Zait Gheorghe, cassar, Tulgheș.
Despărţământul Gurghiu.
Membrii ordinari.
Branea Teodor, preot, Hodac.
Cioba Gavril, preot, Gurghiu, p. u. Orșova.
Farcaș Dumitru, preot, Sanţioana.
Nascu Niculae, învățător, Poieţi-llva.
Niculescu Alexandru, preot, Măierău.
Petru de Lemenyi Niculae, preot, Gurghiu.
Petrescu Gheorghe, Târgu-Jiu.
Petra Octavian, preot Ibănești.
Popescu l., preot, Dumbrava p. u. Disnăieu
Sbârcea, Dr. Constantin, medic, Jeciu.
Despărțământul Hălmagiu.
Membrii ordinari.
Lazar C, Emil, Hălmagiu.
Rob, Dr. loan, medic, Hălmagiu,
Russu Emil, Hălmagiu.
Teaha Alex., preot, Leasa, p. u. Hălmagiu.
Despărţământul Haţeg.
Membrii pe vieaţă.
Jenciu, Dr. Toma, advocat, Pui.
Vasinca, Dr. Teodor, advocat, Pui.
Membrii ordinari.
Baciu loan, comerciant, Hațeg.
Bontescu, Dr. Victor, advocat, Haţeg.
Bontescu, Dr. Fabini, advocat, Haţeg
Budiu loan, dir. de bancă, Haţeg.
Cheţian Petru, paroh, Densuș.
Ciachi Petru, preot, Ostrov, p. u. Cârneşti.
Clecan Petru, comerciant, Pui.
Crişan Teofil, vicar, Haţeg.
Doboi Teodor, proprietar, Haţeg.
Hâca, Dr. loan, adv., Haţeg.
«Haţegana», inst. de credit, Haţeg
Hana lancu, inginer, Haţeg.
Man Leo, monah, Prislop
Mihăescu Aron, paroh, Lunca-Cernii, p u.
Densuș.
Muntean Nicolae, protopop, Grădişte.
Oltean Paul, înv. în pens, Haţeg.
Opriş loan, înv., Baru-mare.
Parasca, Dr, Leo, medic, Haţeg.
Penciu Maria, văd de jude, Hațeg.
Pop Victor, contabil, Haţeg.
Popescu Dr Cornel, protopop, Haţeg
Popescu Marcu, măcelar, Haţeg.
Popovici luliu, Haţeg.
Popoviciu Cornel, comerciant, Haţeg.
Raca Romul, preot, Bonţariu-interior, p.
u. Grădişte.
Sbuche Niculae, comerciant, Haţeg.
Șelariu. Dr. Eugen, medic, Haţeg.
Şelariu, Dr. Emil, advocat, Haţeg
Socaciu Emil, notar, Haţeg.
Suciu Hortensia, soție de advocat, Haţeg.
Tirea, Dr. Mihail, cand. de adv., Pui.
Despărțământul Huedin.
Membrii fundatori.
Martin loan, notar, Fildul-superior, p. u.
Huedin.
Membrii pe vieaţă.
Pop, Dr. Andreiu, advocat, Huedin
Membrii ordinari.
Biserica gr.-catolică, Fildul-de-mijloc, p u
Huedii
Bura Petru, învăţ, Jimborul-mare
Caciulă Constantin, contabil la «<Vlădeasa»,
p u. Huedin.
Condor Gavril, preot, Calata-mare.
Fărcaş Vasile, preot, Cubleşul-mare.
Fodor Aurel, preot, Aşcileul-mare.
Moldovan loan, protopop, Aşcileul-mic
Muntean Aurel, preot, Sebeșul-mare, p. u
Sebeșul-mic
— 360 --
Murăşan Gavrilă, preot, Jimborul-mare.
Pop loan, protopop, Morlaca, p. u. Huedin.
Pop Ştefan, preot, Fildul-de-mijloc, p. u
Huedin.
Ramonţan Enea, preot, Muerău.
Ramonţan Romul, preot, Mărgău, p. u.
Calata-mare
Toma Petru, proprietar, Ascileul-mic,
Ungur Gheorghe, comerciant, Mărgău.
Varna, Dr. Sabin, advocat, Huedin.
Despărțământul Hunedoara.
Membrii fundatori.
«Agricola», institut de credit, Hunedoara.
«Corvineana», inst de credit, Hunedoara.
Dima Nicolae, proprietar, Hunedoara.
Dubleş Dr. George, advocat, Hunedoara.
Membrii pe vieaţă.
Beșan Valer, dir. de bancă, Hunedoara.
Comşa Virgil, contabil, Hunedoara.
Chirca Simeon, proprietar, Hunedoara.
Fiilepp, Dr. Dezideriu, adv., Hunedoara.
Macrea Nicolae, secret. de bancă, Hune-
doara.
Nicoară Petru, preot, Hunedoara.
Osvadă Vasile C., dir de bancă, Hunedoara.
Rimbaș Nicolae, comerciant, Hunedoara,
Membrii ordinari.
Bozdoc Constantin, contabil, Hunedoara.
Dăncilă Constantin, propr., Lelese.
Henzel George, preot, Lelese.
Mihuţ Dan, propr, Lelese.
Păcurar P. Avram, protopop, Hunedoara.
Pop loan, protopop, Hunedoara.
Popovici, Dr. 1, adv, Hunedoara.
Rain George, preot. Nadașdia-inferioară.
Fulea Teofil, notar, Hunedoara.
Țintea Nicolae, comerciant, Hunedoara.
Ungur Leontin, preot, Zlasti.
Despărțământul lbașfalău.
Membrii pe vieatä
Morariu, Dr. Alexandru, adv , Ibaştalău
Membrii ordinari
Chiş Şotron, proprietar, lbașfalău. `
Holom, Dr. Hariu, advocat, lbaşialău.
Holom, Dr. Otilia, soție de adv , Ibaşfalău.
Lupean l, Ibaştalău.
Roman Nicolae, preot, Ernea-săsească, p.
u. Ibaştalău
Simu George, protopop, lbaşfalău. (Dir.
despărț.)
Despărțământul Ilia-Mureșană.
Membrii pe vieaţă.
Chiriloviciu Dr. Ştefan, adv , Ilia-Mureşană.
lancu loan, dir. de bancă, llia-Mureșană.
Membrii ordinari
Datca Dumitru, cassar, llia-Mureșană.
Mureşan Zevedeiu, protop., llia-Mureșană.
Olariu loanichie, cassar, Ilia-Mureșană.
Rozvânyi Felica, soț. de adv., Ilia-Mureşană.
Rozvânyi Dr. Ştefan, adv , Ilia-Mureșană.
Sârb Oliviu, funcț. de bancă, Ilia-Mureșană.
Despărţământul Indol.
Membrii ordinari.
Bucur loan, protopop, Indol. (Dir. desp.).
Găbudean loan, preot, Filea-de-jos.
Giurgiu, Dr. loan, advocat, lara-de-jos.
Giurgiu, Dr. Augustin, cand. de adv , Iara-
de-jos.
Pop Vasile, preot, Săcel, p. u. lara- de-jos.
Racoviţan Nicolae, preot, Schiopi.
Despărțământul Jibău.
Membrii fundatori.
«Sălăgiana», inst. de cred., Jibou.
Membrii pe vieaţă.
Bran Laurenţiu, preot, Săplac.
Gyurko, Dr. Ladislau, adv., Jibou.
Hetco, Dr. Aurel, advocat, Jibău.
Pop Emeric, dir. de bancă, Jibău.
Urian Samuil, contabil, Jibău.
Varna Teofil, preot, Inău.
Membrii ordinari.
Agârbiceanu Nicolae, adm. dom, Someş-
odorheiu `
Berta Juliu, librar, Jibău.
Bohăţiei Teodor, protopop, Napradea.
— 361 —
Bobanga George, inv., Brusturi.
Bott Victor, preot, Bălan,
Bucșa loan, preot, Dobrin.
Cherebet Gavril, protopop, Samoşodorheiu,
Cocian Luiza, născ. Pop, Domnin.
Coste H. Alexiu, preot, Tihău.
Caba Lazăr, preot, Șoimuş.
Cioban loan, învățător, Ciglean.
Dragomir Teofil, proprietar, Lupoaia.
Gyurko loan lui Gregoriu, propr Domnin.
Man Alexnndru, învăţ, Șoimuș.
Meciu Simion, preot, Tranis.
Maior Victor, preot, Cheud, p. u. Naprade.
Micu, loan C, învăţ, Lupoaia.
Murăşan Vasile, cassier, Jibău.
Pop Moldovan Dionisie, preot, Brusturi.
Pop loan, preot, Bălan.
Podoabă Coriolan, preot, Romna.
Pop Mihai, protopop, Cuceu, p u. Jibău.
Popovici Ananie, preot, Someş-Odorheiu.
Rusu Emil, comerciant, Chechiş.
Stirb Stefan, jandarm de burg., Viena.
Ternovean loan, notar, Bălan.
Despărţământul Jiu.
Membrii pe vieaţă.
Blășian Victor, ing sup, Lupeni.
Olariu, Dr. Nicolae, advocat, Petroşeni
(Dir. despărț.).
Membrii ordinari.
Brânzeu, Dr Nicolae, preot, Vulcani.
Duma loan, preot, Petroşeni.
Gârbea N., preot, Baru-mare.
Mioc, Dr. Romul, preot, Petroșeni.
Nemeș Pavel, preot, Petroşeni.
Pocol, Dr V, advocat, Petroşeni.
Rusan Sebastian, preot, Vulcan.
Suciu I, preot, Petrila.
Șandru Victor, preot, Lupeni.
Turcu P., înv, Uricani, p. u. Lupeni
Zugravu Nicolae, protopop, Lupeni.
Despărțământul Lăpușul-unguresc.
Membrii fundatori.
Nemeş Iosif, paroh, Lăpușul-român.
«Râureana» inst. de cred., Capolnoc-Mă-
năştur.
Membrii pe vieaţă.
«Lăpuşana», inst, de credit, Lăpuşul-ung.
Perhaiţa loan, paroh, Dobric, p. u. Lăpu-
şul-unguresc,
Pop Gavril, înv, Groşi, p. u. Suciul-de-sus.
Membrii ordinari. ,
Anca, Dr. luliu G., medic, Capolnoc-Mă-
năștur.
Avram Nicolau, protopop, Mănăştur.
Bob Teodor, comerciant, Mănăştur.
Buzura, Dr. Gavriil, advocat, Lăpușul-un-
guresc (Dir. despărț.).
Ciortea, Dr. Titus, cand de adv, Lăpușşul-
unguresc.
Fodor Nicolae, farmacist, Cap.-Mănăștur.
Jentea Antoniu, hotelier, Lăpuşul-unguresc.
Gheţie Georghiu, paroh, Berinţa, p. u.
Mănăştur.
Ludu Andrei, protopop, Lăpuşul-unguresc.
Mihalca Alexandru, paroh, Cernești, p u.
Mănăştur.
Oltean, Dr. loan, adv., Lăpușul-unguresc.
Oltean loan, paroh, Suciul-de-sus.
Petrovan, Dr. Clemente, cand. de advocat,
Capolnoc-Mănăștur.
Petrovan George, paroh, Ruşor, p. u. Mä-
năştur.
Petruț, Dr. loan, cand. de adv., Lăpușul-ung.
Pop Nicolae, preot, Groși, p. u. Riciul-de-sus.
Pop Vasile, preoi, Hărăguş.
Purdea Gheorghe, preot, Nyárfás.
Stupariu Alexiu, contabil, Mănăştur.
Despărțământul Lipova.
Membrii fundatori.
Mocsonyi, Antoniu de, Bulciu, p. u. Birchiş.
Moesonyi, lonel de, proprietar, Bulciu, p.
w Birchiș.
Mocsonyi, Petru de,
p. u. Birchiş.
proprietar, Bulciu,
Membrii pe vieață.
Marta, Dr. Alexandru, adv., Lipova.
Saviciu Aurel, Lipova.
Tuducescu loan, director de bancă, Lipova.
Membrii ordinari.
Cadar loan, Sâmbăteni.
Chebeleu Ilie, preot, Şoimuş.
— 362 —
Cimponeriu loan, preot Lipova,
Dehelean Vasile, preot, Ususeu,
Dehelean Liviu, teolog, Ususeu.
Felnecan Paul, Sâmbăteni.
Givulescu Procopiu, protopop, M.-Radna.
Halic, Dr. Aureliu, medic, Lipova,
Hamsea Voicu, prot., Lipova. (Dir. desp.).
lancu Liviu, preot, Zăbrani.
ilie, Dr. Ambrosiu, adv, Lipova,
Marienescu Grigoriu, Lipova.
Missits, Dr. Constantin, adv., Lipova.
Montia, Dr. Emil, advocat, Șiria.
Pop Alexandru, preot, Conop,
Popescu Cornel, preot, Pauliș.
Roman Dimitrie înv. pens., M.-Radna.
Saviciu George, notar comunal, Lipova,
Despărţământul Lugoj.
Membrii fundatori.
Biserica română gr or, din Lugoj.
Lupu Blanca, soție de general, Viena.
Lupu Alexandru, general în pens., Viena.
Pop, Dr. Alma n. Maior, soţie de advocat,
Lugoj. i
Pop George, cons min. şi director de fin,
Lugoj.
Membrii pe vieaţă.
Boldea Pavel, preot militar, Viena.
Dobrin, Dr. George, advocat, Lugoj.
«Făgeţana», inst. de credit şi econ., Făget.
Gârda Aurora, soţie de adv., Făget.
Gârda, Dr. Gheorghe, adv. Făget.
Groze Marian. ?
Haţeg Titu, advocat, Lugoj.
Maăiestrii cojocari din Lugoj.
Raţiu Dominic, direct fil. «Albina», Lugoj.
Rusu Florilă. ?
Spătan Aurei, preot, Sacul.
Membrii ordinari.
Baltescu, Dr. loan, Lugoj.
Barbulescu Eutimiu, Lugoj.
Biro Liviu, preot, Gruin.
Boroș loan, canonic, Lugoj.
Branişce, Dr. Valeriu, publicist, Lugoj.
Brediceanu, Dr. Caius, advocat, Lugoj.
Crăciun loan, Lugoj.
Crăciun Teodor, Lugoj.
Craşovan Paul, Lugoj.
Crașovan, Dr, Traian, Lugoj.
Czompo de Mihail, privatier, Lugoj.
Florescu, Dr. Dimitrie, protonot., orășenesc,
Lugoj.
Galici, Dr. Dimitrie, advocat, Lugoj.
Giurgiu Valeriu, Lugoj.
Groza Adam, preot, Costeiul-mare.
Groza Nicolae ?
lanculescu Nicolae, învăţător, Gavoşdia.
loanoviciu, Dr. Nicolae, Lugoj.
Jucu Coriolan, Lugoj.
Jucu Dimitrie, notar, Lugoj.
Jurca, Dr. Cornel, advocat Lugoj.
Lăpăduş Eutimiu, preot, Căvăran, p. u.
Sacul.
Madincea Ioan, canonic, Lugoj.
Maier, Dr. Petru, Lugoj.
'Milcovici Dragutin, mare propr., Lugoj.
Milcovici Miloş, proprietar, Lugoj.
Milcovici Remus, Lugoj.
Nestor Nicolau, canonic, Lugoj.
Olariu Sebastian, protopop, Făget.
Olariu Ana, Făget.
Perii Alexandru, înv., Bara.
Pop Virgil, contabil, Lugoj.
Popescu lacob, viceprez, la sedria orfanala,
Lugoj.
Popoviciu, Dr. George, protopop, Lugoj.
(Dir. desp.).
Proştean Nicolae, adv, Lugoj.
Proşteau Nicolae, asesor la sedria ortanală,
Lugoj.
Stoian, Dr. loan, Lugoj.
Ugliş Petru, invăţător, Bara.
Vălean Alexandrina, soţie de adv., Lugoj.
Vălean, Dr. Aurel, advocat, Lugoj.
Despărţământul Măhaciu.
Membrii pe vieaţă.
Căpâlneau Iuliu, preot, Vereșmort.
Membrii ordinari.
Boldor loan, preot, Figa, p. u. Vinţul-de-sus.
Coicer Beniamin ?
Galea Nicolae, preot, Inoc, p. u. Vinţul-
de-sus,
Mezei, Dr. Eugen, adv., Vinţul-de-sus.
— 363 —
Pop Gavril, viceprotopop, Măhaciu, p. u.
Vinţul-de-sus. (Dir. desp.).
Vlassa Gheorghe, preot mil. pens., Inoc
Lespărțământul Mărghita.
Membrii fundatori.
Nechita, Dr Aurel, advocat, Marghita.
Membrii ordinari.
Antal Cornel, preot, Petreu.
Chiş, Dr. luliu, advocat, Mărghita.
Filimon Iuliu, protopop, Cienaloș,
Lazar Gavril, preot, Sânlazar.
Navrea Gheorghe, preot, Cheţ, p. u. Che-
țul-mare.
Pop Victor, preot, Cheț, p. u. Cheţul-mare.
Stoica, Dr. Dionisie, director de bancă,
Mârghita.
Tămaş Vasile, protopop, Popeşti.
` Despărțământul Mediaș.
Membrii fundatori.
Roman, Dr.
(Dir. desp.).
Membrii pe vieaţă.
Boiu Anastasiu, dir. fil. «Albina», Mediaş.
Mandeal Victor, inginer, Mediaș.
Racoţa loana, soție de medic, Șeica-mare.
Racoţa Nicolau, medic, Şeica-mare.
Membrii ordinari.
Cosciuc Petru, funcț. pens., Mediaș,
Domșa Aron, preot, Șeica-mare.
Gabor Elizeu, Șeica-mare.
" Insoţirea de credit, Agârbiciu.
Mircea Romul, protopresbiter, Mediaş.
Reuniunea de cântări, Bertan.
Tipuriţă Nicolae, contabil, Şeica-mare.
Despărțământul Mercu'ea.
Membrii fundatori.
»Mărgineana», institut de credit, Poiana.
Membrii pe vieaţă.
Colbasi, Constantin de, proprietar, Spring,
p. u. Cunţa.
Crăciun Samuil, propr., Doştat, p. u. Cunţa.
Dionisie, advocat, Mediaș.
Membrii ordinari.
Bărbat George, notar, Poiana.
Beu Iacob, proprietar, Apoldul-mic.
Beu Ilie, preot, Apoldul-mic.
«Cassa de păstrare» în Mercurea.
Comuna bisericească, Rod, p. u. Poiana.
Comuna politică, Ludoșul-mare.
Dăian loan, paroh, Sângătin, p. u. Mercurea.
Dobrotă llie, preot, Poiana.
Dobrotă Nicolae, preot, Poiana.
Georgescu Ilie, învățător, Poiana.
Insoțirea de credit, Apoldul-mic.
luga Dionisiu, notar, Rod, p. u. Poiana.
Măcelariu n. Cristea, Agneș, soție de adv.,
Mercurea.
, Măcelariu, Dr. George, adv., Mercurea.
«Mielul», cassă de păstrare, Poiana.
Munthiu Dimitrie, notar, Reciu, p. u. Gâr-
bova.
Păcurariu Avram S., protopop, Mercurea.
(Dir. desp.).
Sava Constantin, înv., Jina, p. u. Poiana.
Schiau, Dr. Nicolae, adv., Mercurea.
Stanciu, Dr. loan, preot, Ludoşul-imare.
Stroia Daniil, proprietar, Mercurea.
Tănase loan, învățător, Poiana.
Vlad loan, hotelier, Poiana.
Vraciu Romul, învățător, Poiana.
Despărțământui Mociu
Membrii fundatori.
Simon Dionisiu, proprietar, Sângeorgiul-
de-Câmpie, p. u. Săn-Petru.
Membrii pe vieaţă.
Dan loan, medic, Mociu.
Leoca loan, proprietar, Sâmbotelec, p. u.
Mociu.
Pop Simion, preot, Năviu, p. u. Șarmașul-
mare.
Membrii ordinari.
Bozac loan, preot, Sâmbotelec, p. u. Mociu.
Ciuca Simeon, preot, Mociu,
Dan, Dr. Liviu, advocat, Mociu.
Dănilă leronim, viceprotopop, Cătina.
Florian Octavian, preot, Țâgşor, p. u. Şăr-
măşel.
Frâncu Nicolae, contabil, Mociu.
German Iuliu, înv., Sânbotelec, p. u Mociu.
— 364 —
Godolan loan, proprietar, Julatelec, p. u.
Bonţida.
Hădărean Traian, preot, Vaidacămăraș, p. u.
Mociu.
Hintea Gavril, preot, Sovatul-de-sus, p. u.
Sovatul-unguresc.
Hopârtian Basiliu, preot, Gădălin, p. u.
__ Apahida. (Dir. desp.).
Laurenţiu Augustin, preot, Berghieș.
Micuşan Vasile, preot, Frata.
Moldovan, Dr. Victor, advocat, Mociu.
Murăşan Auxentiu, preot, Imbuz, p. u.
Bonţida. i
Murăşan,. Dr. Emil, advocat, Mociu.
Pandrea Vincențiu, preot, Aruncuta.
Pașca loan, preot, Geaca, p. u. Mociu.
Pop loan, preot, Ţagul-mare.
Rus Constantin, preot, Șărmaşul-mare.
Rusu losif, învățător în pens., Petrea, u. p.
Mociu.
Rusu Vasile, preot, Ghirişul-de-câmpie.
Despărțţământul Murăș-Luduș,.
Membrii fundatori.
Suciu Vasile, preot, Căpuşul-de-Câmpie.
Membrii pe vieaţă.
Florian Georgiu, paroh, Sânger.
Kormoș Emil, mare proprietar, Grebeniș,
p. u. Căpuşul-de-Câmpie,
Morar Vasile, învățător, Murăş-Ludoş.
Muntean Dânilă, notar cercual în pensie,
Murăş-Ludoș.
Rusu Andrei, învățător în pensie, Săcalul-
de-Câmpie:
Şogan Coman, proprietar, Grebenișul-de-
Câmpie.
Membrii ordinari.
Badiu Andreiu, paroh, Murăș-Luduş.
Boeriu loan, preot, Lechinţa-de-Murăș, p
u. lernot. (Dir. desp.).
Boeriu Laura, Lechinţa-de-Murăș, p. u.
lernot.
Bozac Gregoriu, Velcher, p. u. Miheş.
German Octavian, preot, Hădărău.
Hărşian Teodor, preot, Chimintelnic, p. u.
Sânger.
Hodoș Basiliu, preot, Iclandul-mare, p. u.
Căpuşul-de-Câmpie.
Hategan Silviu, preot, Cicud,
Maior Emil, propr., Chimitelnic-de-Câmpie.
Moldovan, Dr. Mihail, adv., Murăş-Luduş.
Oltean, Dr loan, adv., M-Ludoș.
Pop Octavian, preot, Sacalul-de-Câmpie.
Rusu Vasile, preot, Șeulia, p. u. Miheş.
Vodă Alexandru, preot, Vajdei, p. u. Ugra.
Despărțământul Murăşș-Oșorheiu.
Membrii pe vieață.`
Draia, Dr. Enea, adv, M-Oşorheiu.
Ludoşan Eremie, pretor î. p., M -Oşorheiu.
Motora Nicolae, paroh, M -Sângeorgiu, p.
u. M -Oşorheiu.
Oprean loan, comerciant, M.-Oşorheiu.
Oprean Nicolae, comerciant, M -Oşorheiu.
Vulc Nicolae, propr, M.-Oșorheiu. (Dir.
desp.).
Membrii ordinari.
Adresan Anastasia, preoteasă, Băla, `
Băra, Dr. Bucur, adv, M-Oşorheiu.
Brumar Alexandru, preot, Ciavaşul-de-
Câmpie.
Bucur loan, cassier la fil. «Albina», Murăş-
Oşorheiu.
Const. luliu, înv. Bazed.
Decei Dionisie, preot, Bandul-de-Câmpie.
Drăgan Alex. învăţător, Niraşteu.
German Nicolae, preot, Săbadul-de-Câmpie,
p u. Ceavaşul-de-Câmpie.
Harşa Vasile, preot, Milăşel.
Luchin Arcadiu, funcționar de bancă, M.-
Oşorheiu.
Lupu Ilie. preot, Balintialău.
Manea Alexe, contabil la filiala «Albina».
Mera Augustin, preot, Miheş,p u Ciavaş.
Murăşan, Dr. Virgil, adv., Murăș-Oșorheiu.
Pantea, Dr. loan, adv, M.-Oşorheiu.
Pop, Mih. Lupu, preot, Sărmaşul-de-Câmpie.
Porav Nicolae, preot, Moişa.
Pop Teodor, preot, Milaşel.
Rusu Ştefan, protopop, M -Oşorheiu.
Saltelechi Vasile, preot, Bardoş, p. u. M.-
Oşorheiu.
Sasu Dănilă, preot, Murăş-Sântana.
Şopterean Vasilie, înv., Moişa.
Suciu, Dr. Victor, adv, Murăş-Oşorheiu.
Tătar luon alui Petru, propr., Chibelea,
— 365 —
Tatar Vasile, paroh, Chibelia-Sântioan, p.
u. ledd.
Vulcu Irina, Murăş-Oşorheiu.
Despărţământul Murăş-Uioara.
Membrii pe vieaţă.
Morariu, Dr. luliu, advocat, M.-Uioara.
Membrii ordinari.
Bărbulescu Alex., preot, Aţintiş.
Gherman, Dr. Gheorghe, adv, M -Uioara.
Micu George, paroh, Alecuș, p u Sânbe-
nedic.
Moldovan loan, protopop on., Ciunga.
Morariu Elena, Murăș-Uioara.
Morariu, Dr. Valeria, soție de advocat,
Murăş-Uioara,.
Pop Emiliu, protop., M -Uioara. (Dir desp).
Despărțământul Năsăud.
Membrii fundatori.
«Aurora», institut de credit, Năsăud.
Feldru, comuna, p. u. Năsăud.
Ilva-mare, comuna, Ilva-mare.
«Isvorul», inst de credit, Sângiorgiul-rom.
Maier, comuna, p. u. Rodna-veche.
Mititei, comuna, p. u. Năsăud.
Monda, Dr. Andreiu, medic, Sângiorgiul-
român.
Năsăud, comuna, Năsăud.
Rodna-nouă, comuna, p. u. Rodna-veche,
Rodna-veche, comuna, p. u. Rodna-veche.
Sângiorgiul-român, comuna, Sângiorgiul-
român.
Telciu, comuna, Telciu,
Membrii pe vieaţă.
Bichigiu, comuna, p. u, Telciu,
Cârlibaba, comuna, Cârlibaba.
Ciocan loan, prof. univ., dep., Budapesta.
Coșna, comuna, Coșna.
«Fortuna», institut de credit, Rodna-veche,
Găureni, comuna, p. u, Nimingia-maghiară.
Hordău, comuna, p. u. Telciu.
llva-mică, comuna, p. u. Ilva mică,
Leșu, comuna, p. u Sângiorginl-român,
Marțian lulian, căpitan în pens., Năsăud.
Măgura, comuna, p. u. Rodna-veche.
Mocod, comuna, p. u. Nimingia-maghiară.
«Mercur», societatea acţionară de împrumut
și păstrare, Năsăud.
Nepos, comuna, p. u. Năsăud.
Parva, comuna, p. u. Năsăud,
Poiana (Sf. Iosif), comuna, p. u. Rodna-
veche,
Poeni, comuna, p. u. Nimingia-maghiară.
Precup, Dr. Emil, profesor, Năsăud.
Rebra-mare, comuna, p. u. Năsăud.
Rebrișoara, comuna, p. u. Năsăud.
Reuniunea de cântări și cetire, Sângiorgiul-
român.
Romuli, comuna, Romuli.
Runc, comuna, p. u. Năsăud.
Salva, comuna, p. u. Năsăud,
Scridon Gavril, profesor, Năsăud.
Seni, Dr. Valeriu, prof, Năsăud.
Şotropa Virgil, profesor, Năsăud,
Șuplai, comuna, p. u. Nimingia-maghiară.
Tişca Emil, contabil, Năsăud,
Zagra, comuna, p. u. Nimingia-maghiară.
Membrii ordinari.
Bal, dşoara Virginia, învățătoare, Măgura,
p. n. Rodna-veche.
Bojor Ioan, profesor, Năsăud.
Bulbuc loan, protopop, Mintiul-român, p.
u. Nimingia-ungurească.
Bâ!buc Zaharie, paroh, Măgura, p u. Rodna-
veche.
Colceriu, Dr. Victor, medic, Rodna-veche.
Drăgan, Dr. Nicolae, profesor, Năsăud.
Grivașe Clement, înv. pens., Năsăud.
Grivaşe Virginia, învățătoare, Nepos, p. u.
Năsăud.
Groze leronim, preot, Maier, p. u. Rodna-
veche.
Haliţa Alexandru, profesor, Năsăud.
Macedon Linul, înv., Năsăud.
Mălaiu Dănilă, preot, Rodna-veche.
Maniu Macedon, înv. în p., Zagra, p. u.
Nimingia-maghiară.
Mărcuş Emil, profesor, Năsăud.
Moisil, Dr. C., profesor, Năsăud,
Moisil, Dr. Tudor, adv., Năsăud.
Motogna Victor, Năsăud.
Murăşan Emil, notar, Ilva-mare.
Murăşan Florea, profesor, Nagyszombat.
Precup Anton, paroh, Rebrișoara, p. u.
Năsăud.
— 366 —
Păcurariu loan, prof., Năsăud. (Dir. desp.).
Pălăgeşiu Alexandru, notar, Năsăud.
Popelea Simeon, perceptor reg. de dare
în pens., Rodna-veche.
Reuniunea de împr. şi păstrare în Ilva-mare.
Sângioan Cornel, cand. de proi., Maier,
Rodna-veche.
Sânjoan Dănilă, notar, Maier, p. u. Rodna-
veche.
Seridon Ştefan, profesor Năsăud.
Tanco, Dr. Teofil, medic, Năsăud.
Tanco, Dr. Paul, prof., Năsăud.
Toian Petru, perceptor, Năsăud.
Vârtie Valer, preot, Năsăud.
Zinvelin loan, preot, Zagra, p. u. Nemingia-
maghiară.
Despărțământul Nocrichiu.
Membrii pe vieaţă.
«Cordiana», institut de credit, Fofeldea.
Pampu loan, înv., Hosman.
Membrii ordinari.
Andrea, Dr. Enea, adv, Nocrichiu.
Buzea Nicolae, notar, Săsăuș, ,
Dragoman Simeon, învăţător, Cichindeal,
pn Nocrichiu.
Duca Demetriu, notar, Bendorf, p. u. No-
crichiu.
Gavrea Nicolae, paroh, Bendori, p. u. No-
crichiu.
Meţiau Aron, preot, Nocrichiu.
Milea Aurel, notar, Foteldea, pn Nocrichiu.
Morariu losii, par., Hosman, p. u. Nocrichiu.
Olariu loan, înv., Nucet, p. u. Cornățel,
Pandrea Nicolae, preot, Ghijasa-de-sus, p.
u. Metişdorf.
Petra-Petrescu, Nicolae, dir de bancă, Fo-
feldea, p. u Nocrichiu (Dir. desp.)
Petrişor loan, par, Alțina, p. u. Nocrichiu.
Simplăcean George, paroh, Cornățel.
Suciu Valer, preot, Ghijasa de sus.
Despărțământul Orade.
Membrii fundatori.
Radu, Dr. Demetriu, episcop, Oradea-mare.
Membrii pe vieaţă.
Moldovan losii, preot, Ortiteag, p. u. Aleşd.
Papp, Dr. Coriolan, adv., dir. de bancă,
Oradea-mare.
Membrii ordinari.
Ardelean, Dr. Iustin, adv., Oradea-mare.
«Bihoreana», inst. de credit, Oradea-mare,
Ciceronescu Samuil, preot, Oradea-mare.
Genţ loan, protopop, Oradea-mare.
Marta, Dr. Savu, advocat, Oradea-mare.
Muntean Alexandru protopop, Tileagd.
Popa Mihaiu, notar, Tăşad, p. u. Drägestt,
Pap Georgiu, preot, arhivar consist. gr.-or.,
Oradea-mare.
Tulbure Gh., asesor cons, Oradea-mare.
Zigre Nicolau, adv, Oradea-mare,
Despărțământul Orăștie.
Membrii fundatori.
«Ardeleana», institut de credit, Orăștie.
Casina română, Orăștie.
Erdélyi n Bârdoși, Victoria, soţie de medic,
Orăştie,
Margita, Dr. loan, advocat, Geoagiu.
Margita Aurelia, soție de adv., Geoagiu.
Mihu, Dr. loan, adv., Vinerea, p. u. Șibot.
Muntean, Dr. Aurel, advocat, Orăștie.
Pop, Dr. loan, medic, Orăştie.
Vlad, Dr. Aurel, adv., Orăştie.
Vlad Anuţa, soție de adv., Orăştie.
Membrii pe vieaţă.
Baicu Constantin, înv. dir., Orăştie.
Boca, Dr. Romul, advocat, Orăștie.
Corvin Simeon sen., comerciant, Orăştie.
Corvin Simion, jun. com. Orăştie.
«tugireana», inst. de credit, Cugir.
David, Dr. Cornel, medic, Orăștie.
Deac, Dr. Augustin, advocat, Orăştie,
Demeter Cornel, farmacist, Orăştie,
Dobo de Rusca, Dr. Romul, adv., Orăştie.
«Geogeana», institut de credit, Geoagiu.
Indrieș losif, propr., Băcăinţi, p. u. Șibot.
Lula Petru, preot, Bobâlna, Orăştie.
Lucacel loan, înv., Balșa, Geoagiu ini.
Mota loan, preot, Orăştie.
Moldovan, Dr. Silviu, advocat, Orăştie.
Olariu Constantin, antreprenor, Cugir.
Orbonaş, Dr. Sever, advocat, Orăştie.
Opincar Nicolae, măcelar, Orăştie.
Papiu, Dr Enea, advocat, Orăştie.
Petrean Iosif, protopop gr.-cat., Orăștie.
Pop, Dr. Maria, n. Rozor, Geoagiu.
Popoviciu Elie, preot, Sebișel, p. u. Orăştie.
Reuniunea de înmormântare, Orăștie.
Reuniunea economică, Orăştie,
Romos, comuna, p. n. Orăștie.
Romoşel, comuna, p u. Orăştie.
Sglimbea, Dr. Octavian, dir de
Orăștie.
Stupinean Iosif, protopop, Geoagiu.
Todea Nicolae, preot, Balşa,p.u. Geoagiu.
Vlad Nicolau, farmacist, Orăştie.
Vulcu, loan 1, proprietar, Orăştie.
bancă,
Membrii ordinari.
Albu Romul, preot, Vinerea, p. u. Șibot.
Andrei Nicolae, Căstău, p. u. Orăştie,
“Balomireana», institut de credit, Balomir.
Bălnţ George, contabil, Cugir.
Basaraba Adam, preot, Romos, p. u. Orăștie.
Belei Petru, cassar, Orăştie,
Bornemisa, Dr. Sebastian, librar, Orăştie,
Botean loan, preot, Binţinţi, p. u. Orăştie.
Branga Nicolae, tuncț. de bancă, Orăştie.
Brassai Brutus, măsar, Orăştie.
Brassai Artemiu, comerciant, Orăștie.
Bude Octavian, preot, Pișchinţi, p n, Orăștie.
Bura Ilie, înv., Romoșel, p. u. Orăștie.
Buzdugan llariu, funcț. de bancă, Orăștie,
Cărpinișan Simion, măcelar, Orăştie.
Comuna bisericească, Vaidej.
Costescu Eftimiu, preot, Boiu, p. u. Orăştie.
Cristea Adam, privatier, Orăştie.
Cușuta George, cassar, Orăștie.
Danilescu Alexiu, notar, Vaidej, p.u. Romos,
Danila George, înv., Căstău, p. u. Orăştie.
Damian, Dr. Nicolae, cand, de adv., Orăştie.
Damian Ana, văd. de preot, Orăştie.
Damian Simion, îuncț. de bancă, Orăştie,
Domșa Vasile, protopop, Orăştie.
Dubleş Avram, jun., învățător, Romoșel, p.
u. Orăștie.
Dumitru Iosif, preot, Beriu, p. u. Orăştie.
Florea Clara, soţie de funcționar de bancă,
Orăștie,
367
Florea Iuliu, îuncţ. de bancă, Orăștie
Filimonescu Simion, preot, Renghet.
Fieru Nicolae, adm. domenial, Orăştie.
Inișca loan, comerciant, Orăştie.
Manulescu Samuil, propr., Orăștioara.
Marta loan, privatier, Orăştie
Mihail Nicolae, propr, Vinerea, p. u Jibot.
Mihaila Traian, preot, Romoșel, p.u Orăştie.
Muntean Aurel, comerciant, Orăștie.
Necșa Vasile, preot, Mărtinești, p. u. Lazuri
Nicoara Porfirie, înv., Vinerea, p u. Jiboi
Olariu loan, preot, Bucium.
Olariu Nicolae, antreprenor, Cugir.
Oprean Silvestru, comerciant, Orăştie.
Orbonaş Valeriu, funcționar, Orăștie
Părău Maria, Orăștie
Părău Nicolae, anteprenor, Orăștie.
Pascu Aurel, comerciant, Orăştie,
Popa George, preot, Vinerea, p u. Jibot.
Popoviciu loan, protopop, Geoagiu.
Rob loan, comerciant, Orăștie,
Rob Dumitru, proprietar, Orăştie.
Săbau Romul, preot, Folt, p. u. Orăştie.
Stefănescu Ionuţ, anteprenor, Cugir.
Stefănescu Petru, anteprenor, Romoșel.
Todica Ludovica, soţie de catehet, Geoa-
giul-de-jos
Tolciu Dr. loachim cand. de adv. Orăştie.
„Trif, Dr. Serafim, advocat, Geoagiul-de-jos.
Turdăşian Iuliu, funcţionar, Orăștie.
Turdăşan Mart, Orăștie.
Vărmăgean loan, pantofar, Orăştie.
Vlad Simion, contabil, Orăștie.
Vulcu Basil, comerciant, Orăştie.
Vulcu Grigorie, comerciant, Orăștie.
Vulcu, Dr. Simion, cand. adv, Orăştie.
Drespărţământul Oraviţa.
Membrii îundatori.
Coca, Dr. Alexandru, advocat, Sasca-mou-
tană
Roșu Pavel, preot, Vrani.
Mâheș, Dr. Ludovic, medic, Oraviţa.
Membrii pe vieaţă.
Avramescu Sofronie, preot, Nicolinţ, p. u.
Răcâăşdia.
Corcan Dumitru, propr, lladia, p. u. Ră-
căşdia.
— 368 —
Cornean, Dr. Petru, advocat, Oraviţa.
Gropșan, Dr. Mihai advocat, Oravița.
Luca Simeon, preot, Răcășdia.
Nedelcu, Dr. loan, advocat, Oraviţa.
Nemoian Mina, notar, Ciuchici, p u. Ră-
căşdia.
Panciovan Teodor, preot, lertof, p. u. Vranj.
Popovici Alexandru P., protopop, Oravița.
Roşiu luliu, proprietar, Vrani.
Strâmbei Cornel, preot, Oravița.
Traila llie, advocat, Oravița.
Vițan Simeon, comerciant, Slatina, p. u
Sasca-montană.
Vranianțu Iosif, notar, Vrani.
Membrii ordinari.
Bereş Nicolae, preot, Ciuchiciu, p. u. Ră-
cășdia.
Bernaz Petru, preot, Secaş, p. u. Cacova.
Bogdan loan, înv., Oraviţa.
Boitor Dumitru, arhitect, Oraviţa-română,
p. u. Oravița.
Bojinca, Eva Stanca, comerciantă, Ticva-
niul-mare, p. u. Cacova, l
Bojinca Alexandru, Oravița.
Bribete George, notar, Ciçlova.
Gropşan Dumitru.
Lăpădat loan, comerciant, Ciuchici, p. u.
Răcăşdia.
Maugiuca, Dr. loan, medic cercual, Oraviţa.
Măran loan, preot, Ciclova-română, p. u.
Oraviţa.
Mila Pavel, funcţ. de bancă, Oraviţa.
Muntean, Dr. Baltazar, adv., Oraviţa,
Nedici Iosif, comerciant, Oraviţa.
Pavlovici Carol, oficial de bancă, Oravița-
română, p. u. Oraviţa.
Poruţiu Victor, protopop, Oravița-română,
p. u. Oraviţa. (Dir. desp.).
«Reuniunea română de cântări și lectură».
Sasca-montană.
«Săscana», societ. pe acţii, Sasca-montană.
Stoica, Dr. Petru, adv, Oraviţa.
Ţăranu I. loan, librar, Oraviţa.
Despărțământni Panciova
Membrii tundatori.
Neagoe loanichie, preot, Petrovasela
(Dir. desp.).
Membrii pe vieaţă.
Borca, d-şoara Iconia, Petrovasela.
Burz Pompiliu, comerciant, Sânmiharu.
Comuna Petrovasela.
«Concordia», institut de credit, Uzdin.
Miclea, Dr. George, advocat, Alibunar.
Miclea Trifon, protopop, Satu! nou.
Popescu Damian, paroh, Ovcea, p. u. Pan-
ciova,
«Steaua», institut de credit, Petrovasela,
Veres Cornel, comerciant, Sânmihaiu,
Membrii ordinari,
Andresi, Dr. Alexandru, medic, Petrovasela.
Bireescu, Dr. Alexandru, adv, Panciova.
Biserica gr -or. rom., Mramorac,
Biserica gr.-or. rom., Ovcea p. u. Panciova.
Biserica gr.-or, Uzdin,
Boldovina Marcu, cand. de preot, Dolova.
Conopau Onorm, preot, Uzdin.
Lupulescu Grigoriu, prop, Uzdin.
Marcu Traian, I., sec. de bancă, Satul-nou.
- Mihailaşiu, Dr, Victor, medic, comunal,
Satul-nou.
Milu lancu, paroh, Uzdin.
Negru Alexandru, cassar, Satul-nou.
Negruțiu F. Alexandru, contabil, Uzdin.
Onciu Constantin, comerciant, Uzdin.
Ortopan George, proprietar, Satul-oou.
Păcurar, Dr. Simion, medic, Uzdin.
Penţa, Dr. Petru, advocat, Pancioava.
Popovici Nicolae, paroh, Alibunar.
«Sentinela», institut de credit, Satul-nou.
Stoica Petru, dir, exec, Satul-nou.
Spăriosu, Dr. Dușan, advocat, Antalifalva.
Despărţământul Reghin.
Membrii fundatori.
»Mureșana», institut de credit, Reghin.
Membrii pe vieaţă.
Bogdan Florea, dir, de bancă, Reghin.
Chetan, Dr. Augustin, advocat, Reghin.
Grecu Mihai, cassier de bancă, Reghin.
Maier George, preot, Topliţa română.
Man Octavian, învățător, Milășei, p. u. Or-
menișul de Câmpie.
Niculescu Alexandru, preot, Meșterhaza.
— 369 —
Popescu, Dr. loan, advocat, Reghin.
Popescu losii, dir. de bancă, Reghin.
Membrii ordinari.
Barbu Eugenia, Reghin.
Barbu Sever, contabil, Reghin.
Birtoion Alexandru, judecător, Reghin.
Bucur Alexandru, Reghin.
Duma Vasile, protopop, Reghin.
Harşa, Dr. loan, advocat, Reghin.
(Dir. desp.)
Maier Gavrilă, paroh, Topliţa română.
Marinoviciu Emil, contabil, Reghin.
Muntean, Dr Alexandu, adv., Reghin. `
Neagoş Petru, medic, Deda.
Popa Ariton, protopop, Reghin.
Popescu, Dr. Ilie, advocat. Reghin.
Popescu loan, primar, Toplița română.
Popescu, Dr , Teodor, cand de adv. Reghin.
Sbârcea. Dr. Simion adv. Toplița, română.
Șipoş losif, Reghin.
Tilea, Dr. Liviu, medic, Topliţa română,
Truţa, Dr. Eugen, advocat, Regin.
Varga loan,-contabil, Reghin.
Despărțământul Riciul de Câmpie.
Membrii pe vieață.
Rusu, Dr. Aurel, advocat, Riciul de Câmpie.
Membrii ordinari.
Almăşan Stefan, comerciant, Pogăceana.
de câmpie.
Pop Filip, preot, Riciul de câmpie.
Târnăvean Alexandru, protopop, Pogă-
ceana de Câmpie.
Valea Alexandru, preot, Sânmărtin "de
Câmpie.
Despărţământul Sălciua.
Membrii pe vieaţă.
Candrea Andrei, preot, Lupșa.
Gan Vasile, protopop, Ofenbaia.
Gidrai Gheorghe, notar cercual, Sălciua.
Lazar Nicolae, preot, Muncel.
Muntean Dionisie, notar, Otenbaia.
Muntean Alexandru, comerciant, Ofenbaia.
Săbău Petru absol. de teologie Sibiiu.
Í
Membrii ordinari.
Bedelean Dionisie, înv., Hădărău.
Bocşa Vasile, preot, Ponor, p. u. Aiud.
Boer Aurel, preot, Cioara-de-sus.
Bumbuţ Vasilie, preot, Sartoș.
Chirilă Lazar, învățător, Muncel.
Ciapă Sebastian, înv., Lupșa.
Găbudean Victor, comerc., Sălciua-de-jos.
Gheorghiu luon. comere,, Sălciua-de-sus.
Giurgiu George, învățător, Lupșa mare.
Giurgescu Constantin, preot, Runc l
Gomboş Romul, preot, Sălciuu-de-jos.
Haţegan Iosif, preot, Sălciua-de-sus.
Muntean Andrei, învăţător pens , Ocolișul-
de jos.
Muntean Eugen, preot, Buru.
Nestor Manciu, preot, Ocoliș.
Onea luon preot, Hădărău.
Popiţa loan, înv , Bedeleu, p. u. Trăscău.
Rancea Gavril, învățător, Brezești, p. u.
Ofenbaia.
Ruştea Vasile, preot, Poșaga-de-jos.
Sabău Nicolae, comerciant, Lupşa.
Samoilă Simion, Ocolișel.
Șpan Vasile, preot, Lupșa.
Vasinca Simion, preot, Sălciua-de.sus.
Vasinca Teodor. proprietar, Trăscău.
Despărțământul Sălişte.
Membrii fundatori.
«Cassa de păstrare», Sălişte.
Hanciu loan Petre, privatier, Săliște.
Ittu Mihail, silvicultor, Arad.
«Poporul», cassă de păstrare, Săliște.
Membrii pe vieaţă.
«Brădetul», institut de credit, Orlat.
Cacova, comuna Cacova, p. u. Orlat.
Cacova, comuna bisericească, Cacova, p.
u Orlat.
Comşa lonel P., comerciant Sălişte.
Gurarâului, com. Gurarâului. p. u. Orlat,
Henţiu Nicolau, notar în pens., Săliște.
Popa al Opri Nicolae, Sălişte.
Sălişte, comuna Săliște.
Tilişca, comuna bisericească, Tilișca, p. u.
Sălişte.
Tilişca, comuna Tilișca, p u Sălişte,
27
H
e ` E ER a
— 310 —
Membrii ordinari
Agârbiceanu loan, paroh, Orlat.
Aron Dionisie, Gurarâului.
Baciu. George, comerciant, Orlat.
Banciu Dumitru, farmacist, Sălişte.
Banciu loan, comerciant, Sălişte.
Bârseanu loan, comerciant, Săliște.
Batuca loan, notar, Galeş, p. u. Sălişte.
Bembea Nicolae, înv., Sibiel, p. u Sălişte.
Biserica gr cat. Orlat,
Biserica gr ot din Galeș, p u Sălişte.
Biserica ger or, din Gurarâului, p. u Orlat.
Borcia, Dr. Dumitru, preot, Sălişte.
Brătean Constanţa, Sălişte.
Bratu loan, dir. şcol., Tilişca, p. u. Săliște.
Bunea loan, preot, Tilișca, p. u. Săliște.
Calefariu, Dr. Nicolae, medic, Săliște.
(Dir. desp.)
Comuna politică, Orlat.
Comşa, Dr. Nicolae, medic, Săliște.
Comşa Petru, Sălişte.
Comaniciu Nicolae, notar, Gurarâului, p.
u. Orlat.
Cupu, Dr. loan, advocat, Săliște.
Dancea Dionisiu, înv., Gurarâului
Decei Aurel, notar, Gurarâului, p. u. Orlat.
Drăgits Petru, prim-pretor, Sălişte.
Drăgan Alexandru, notar, Orlat.
Dobrota loan, înv., Sibiel, p. u. Săliște.
Doboiu Teodor, comerciant, Sălişte.
Galeş. comuna Galeș, p. u. Sălişte.
Hanzu Nicolae, înv., Gurarâulni.
Hanzu loan, preot, Cacova, p. u. Orlat.
Hăţăgan Aurel, notar, Sibiel, p. u Sălişte.
Herţa Constantin, dir. de bancă, Sălişte.
Herţa Dumitru, Săliște.
Herţa Șt. Ioan, proprietar, Săliște.
liju loan, notar, Orlat.
losof llie, preot, Galeș, p. u. Sălişte.
Ittu George, preot, Vale, p. u. Sălişte.
Loloin Simion, comerciant, Orlat.
Lupaș, Dr. loan, protopresbiter, Sălişte.
Manta loan, preot, Gurarâului, p. u. Orlat.
Manta loan, jun, preot, Gurarâului,
Manoil Iacob, notar, Topârcea, p. u. Apol-
dul-mic.
Millea Valeriu, notar, Tilișca, p. u. Sălişte.
Neamţu loan, înv., Alămor, p. u. Loamnăș.
Pesamosca Ludovic, cont. şi propr., Orlat.
Petra, Dr. Nicolae, advocat, Sălişte.
Pop, Valeriu, notar, Săcel p u Sălişte
Popa loan, preot, Sălişte,
Pop loan, notar, Aciliu.
Popa Nicolae, proprietar Sălişte.
Popescu loan, primar, Sibiel, p. u. Săliște
Popovici Valeriu, paroh, Sibiel, p. u. Săliște.
Popoviciu Mihai, veterinar, Săliște.
Prunaş, Dr. George, medic, Orlat.
Roşca Căpitan, Iordache, comerce, Sălişte.
Roşca Dumitru, Sălişte.
Salomie George, notar, Vale, p u. Săliște
Sârbu Iosif, contabil, Săliște,
Schitea loan, notar, Sălişte.
Stoica Emilian, preot, Aciliu, p. u Săliște.
Soră, Dr. Onisifor, advocat Săliște.
Spătar Vasile, Armeni, p. u, Loamnăş.
Stoica loan, înv., Orlat.
Stroia Stanciu, Înv., Cacova, p. u. Orlat
Tămaş Nicolae, notar, Cacova, p. u. Orlat
Tipuriță Constantin, înv., Vale, p. u. Săliște.
Tipuriţă Vasile, econ, Vale, p. u. Sălişte.
Vale, comuna Vale, p. u. Sălişte.
Vlad Aurel, preot, Mag, p. w Sălişte.
Despărțământul Sân-Miclăuș.
Membrii fundatori
Ardelean Mihai, proprietar, Pesac.
Oprean Dr Nestor, advocat, Sân-Miclău-
şul-mare. (Dir. desp.)
Membrii pe vieaţă.
Bogdan Emil, director de bancă, Comlo-
şul-mare.
Fumor Pavel, proprietar, Nereu pu Tiri-
mia-mare.
Mezin Eremie, jun , proprietar, Nereu, p.
u. Tirimia-mare.
Mezin Pavel, proprietar, Neren, p. n. Tiri-
mia-mare
Pascu losif, proprietar, Comloșul-mare.
Membrii ordinari.
Deciu Victor, paroh gr.-cat., Cenadul-sâr-
besc, p. u. Cenadul-german.
Munteanu George, protop, Comloşul-mare.
Straja Ilie, econom, Şeitin.
— 311 —
Despărţământul Sătmar.
Membrii fundatori
Dragoş, Dr. Teofil, advocat, Baia-mare.
Pocol Alexiu. propr de mine, Baia-mare.
Membşii pe vieaţă.
Dunca n. Kiss, Antonia, Sătmar.
Dredean Eugeniu preot, Târşolţ
Pop Alexiu, par., Săsari, p u. Tăuţii-de-jos.
Serbac Ioan, paroh, Vama.
Membrii ordinari.
Barbul, Valeria Dr, soție de adv., Sătmar.
Barbul, Dr. llie, adv., Sătmar.
Bardosy Demetriu, căpitan, Sătmar.
Caba de Ujtorda, Emanuil, ofiţer, Doma-
novic. .
Coroian Sabin, protopop, Batiz.
Dărăbant, Dr. Ștefan, advocat, Sătmar.
Doboşi, Dr. Andrei, advocat, Sătmar.
Golya Gheorghe, preot, Valăsut.
Marchiş Romul, arhidiacon, Careii mari.»
Marcus Ludovic, protopop, Mădâraș. p.u.
Ardud.
Marinescu Aurel, preot, Bozinta mare, p. u.
Tăuţii de jos.
Mircea, Dr. Augustin, advocat, Ardud.
Murăşan Alexandru, proprietar, Bozinta-
mare, p. u. Tăuţii de jos.
Murăşan Georgin, paroh, Moftinul mic.
Pop Andrei, preot, Homorod.
Pteanc Gheorghe, inv. pens., Careii-mari.
Sălăgian Liviu, preot, Gerăuşa.
Savanyu loan, advocat, Sătmar.
Szilagyi, Dr. Augustin, advocat, Sătmar.
Tămăian Petru, profesor, Oradea-mare.
Tămaș Vasile, preot, Papfalva.
Tâszi Augustin, preot, Sirbi, p u. Ardusat.
Despărţământul Sebeș.
Membrii fundatori.
Pianul superior, comuna Pianul superior,
p- u. Sebeşul-săsesc.
Sebeşul săsesc, comunitate scaunală, p. u.
Sebeşul-săsesc
Membrii pe vieaţă.
Barbu Aurei, notar, Lancrăm, p. u Sebeș.
Elekes, Dr. loan advocat, Sebeș.
Ispas Simeon, proprietar, Daia română, p.
u. Oarda inferioară.
Lancrăm, comuna Lancrăm, p. u. Sebeșul-
săsesc.
Pop Păcurar Eugen, protopop, Sebeș.
«Sebeşana», inst. de credit, Sebeșul-săsesc.
Tacit Cornel, farmacist, Sebeșul-săsesc.
Tacit Virgil, inginer de mine, Sebeșul-săsesc.
Membrii ordinari.
Aldea Vasilie, senator orășenesc, Sebeșul-
săsesc.
Băilă loan, tutor orfanal, Sebeșul-săsesc.
Băilă, Dr. losii, advocat, Sebeşul-săsesc.
Berghezan Octavian, notar, Șugag.
Bojița Aurel, cassar de bancă, Sebeșul-săsesc
Cărpenișan Nicolae, PE Răhău, p u.
Sebeşul-săsesc.
Comuna bisericească Laz,
Danciu lacob, cassar, Vinţul de jos.
Dregan loan, notar public, Sebeșul-săsesc.
Florian loan, notar, Laz, p. u. Săsciori.
Floca loan, preot, Răhău, p. u. Sebeșul-
săsesc.
Ghibu Simion, preot, Pianul de sus.
Goţia loan, proprietar, Vințu! de jos.
«Insoţirea de credit, Rechita», p. u. Săsciori.
Lașiţă loan, cand. de preot, Lancrăm, p.
u. Sebeșul-săsesc.
Loman, comuna, p. u. Săsciori.
Lazar, Dr. Nicolae, advocat, Sebeşul-săsesc.
Lupea Emil, contabil, Vințu! de jos
Mateiu Vasile, paroh, Laucrăm, p. u. Se-
beșul-săsesc.
Medean Sergiu, protopop, Sebeşul-săsesc.
(Dir. desp.)
Mihu loan, preot, Laz, p. u. Săsciori.
Moga, Dr. Atanasiu, medic, Săsciori,
Moga llie, preot, Săsciori.
Nicoară loan, comerciant, Pianul sup.
Oana Vasile, preot, Pianul de sus.
Oana Dumitru, învăţător, Pianul de sus.
Paraschiv Eugenia, proprietară, Sebeșul-
săsesc.
Petrașcu Daniil, notar, Strugar.
Pianul inferior, comuna politică.
Pianul inferior, comuna bisericească, p. u
Sebeșul-săsesc.
27"
— 312 —
Șugag, comuna bisericească.
Stanca, Dr. Sebastian, preot, Sebeșul-săsesc.
Tătar George, contabil, Sebeşul-săsesc.
Tătar Zaharie, notar, Pianul de sus.
Vasilca Vasilie, notar, Daia română, p. u.
Oarda de jos.
Vulcu Iulian, mare propr., Vinţul de jos.
Vuleu Valeria, născ Șinca, Vinţul de jos.
Despărțământul Seini.
Membrii fundatori.
«Sătmăreana», inst. de cred. Seini.
Membrii pe vieatä
Hotea loan, capelan, Turţ.
Pop loan, protopop, Turţ.
Membrii ordinari.
Achim Georgiii, dir de bancă Seini.
Farkas Alexandru, preot, Tămaia,
Gheorgariu Ioachim, preot, Terebești.
Suta George, protopop, Borlești.
Târnovean Coriolan, preot; Borleşti.
Vida Mihail, preot, Hodișa.
Despărțământul Șercaia.
Membrii tundatori.
Popa Niculae, proprietar, Șinca veche.
Popiţa loan, preot, Comana inf.
Membrii pe vieaţă.
Fodor, Dr. Victor, medic, Șercaia.
Peptea Iacob, oficiant, Șercaia.
Pop Emil, notar, Şiuca veche.
Pralea, Dr. Hariton, advocat.
«Șercaiana», inst de credit, Șercaia.
«Veneţiana», inst. de credit, Veneţia int.
Membrii ordinari.
Aldea Emilian, preot, Veneţia inferioară.
Bărăscu Gheorghe, preot, Comana de sus.
Boier, Dr. Nicolae, advocat, Șercaia.
Bunea loan, preot, Vad.
Cocan luon, învăţător, Mândra.
Comaniciu Gheorghe, notar pens., Veneția-
inferioară.
Comşa Ilarie, învățător, Mândra.
Cosma Gheorghe, învățător pens., Vad.
Decian, Dr luliu, advocat, Șercaia.
Dobriciu Nicolae, notar, Comana de jos,
Folea Matei, notar, Mândra.
Frâncu Dumitru, vicenotar, Șercaia.
Ganea Mihail, preot, Veneţia-interioară.
Ghircoiaş Valer, contabil, Șercaia.
Gligore loan, notar, Veneţia-inferioară.
Halmâghi Gheorghe, notar pens., Comana-
de jos.
Halmâghi Ştefan, preot, Comana-interioară.
Langa Cornel, învăţător, Comana-de-jos.
Matei Matei, invățator-dir, Veneţia-infer.
Migea Rozalim, proprietar, Comana-de-sus.
Moldovan, Dr. Constantin, advocat, Șercaia.
Monea Vincențiu, învățător, Todoriţa.
Neamţu, Dr. loan, advocat, Șercaia”
Pop loan, învățător pens., Șinca-veche.
Pop Octavian, învățător, Vad.
Pop Gheorghe, notar, Părău.
Roşală Ermil, învățător, Căciulata.
Roşca Niculae, învățător, Veneţia de jos,
Sassebeşi Valer, notar, Perșani.
Sbârnescu Lazar, învăţător, Todoriţa.
Socaciu Alexiu, cand, de adv., Șercaia.
«Unirea», inst de credit, Vad.
Ursu Gheorghe, notar, Vad.
Vlad Gheorghe, înv. pens., Șercaia.
Vlad Victor, cassier de bancă, Șercaia.
Despărțământul Sibiiu.
Membrii fundatori.
Droc loan, protopop pens., Sibiiu.
Harşianu, Basiliu P de, advocat, Sibiiu.
Lebu Alexandru, proprietar, Sibiiu.
Meţianu loan, mitropolit, Sibiiu.
Mihai loan, proprietar, Sibiiu.
Rășinari, comuna Rășinari.
Membrii pe vieaţă.
«Andreiana», inst de credit, Răşinari,
Anghel născ Petrașcu Elena, Kaposvár.
Banciu loan, cassier al Asoc, Sibiiu.
Bardoși uliu, inspector școlar în pensiune
Sibiiu.
Bârseanu Andrei, profesor, Sibiiu.
Ben, Dr. Ilie, medic, Sibiiu
Boa, comuna, p u Tălmaciu
Bologa, Dr. Vasilie, dir. și profesor, Sibiiu.
Borcia, Dr. Lucian, advocat, Sibiiu.
Câmpean Demetriu, arhivar cons., Sibiiu.
tege A nen
373 —-
Cioban, Dr. Virgil, preot mil, Sibiiu.
Cosciuc Aurel, conferenţiarul Asoc., Sibiiu
Cosma Parteniu, dir. inst. «Albina», Sibiiu.
Cutean Dumitru, protopop în pens , Vurpăr,
p. u. Nocrichiu.
Dancăş Bucur, econom, Rășinari.
Fruma, Dr loan, advocat, Sibiiu.
Hodoș Enea, prof. în pens, Sibiiu.
ittu, Dr Nicolae, medic, Sibiiu.
Ivan Nicolau, asesor consist., Sibiiu,
«Izvorul», institut de credit, Sebeșul-de-sus.
Lemeny, Eleonora de, soție de adv , Sibiiu,
Mihalţianu loan, general auditor, Sibiiu.
Petrașcu, Dr Traian, medic, Tălmaciu,
Popp, Dr. loan, medic-colonel, Sibiiu.
Poştea George, .vicenotar, Avrig.
Preda, Dr. Vasile, advocat, Sibiiu.
Preda Victor, sculptor, Avrig.
Preda, lon de, advocat, Sibiiu,
Pușcariu, Dr. Ilarion, arhimandrit, Sibiiu.
Răduţiu Irimie, notar com., Avrig
Roman Adam, Sebeșul-de-sus.
Roşca, Dr. Eusebiu R., protosincel, dir. se-
minarial, Sibiiu.
Russu, Dr. Octaviau, advocat, Sibiiu.
Sadu, comuna Sadu, p. u Cisnădie.
Stroia, Dr. loan, protop , Sibiiu. (Dir. desp,)
Tăslăuanu, Oct. C., secretarul Asoc., Sibiiu.
Tincu, Dr. Avram, advocat, Sibiiu.
Urs de Margine, loan, Sibiiu.
Vătășan loan, funcționar de bancă, Sibiiu,
Vulc Demetriu, cassar consistorial, Sibiiu.
Membrii ordinari.
Albu Nicolae, senator magistrat., Ocna Si-
biiului,
Anghel George, cons de cont, Kaposvár.
Aron losif, preot, Cisnădie.
«Avrigeana», institut de credit, Avrig.
Bălan, Dr. Nieolae, profesor Sibiiu,
Barbu Aurel, învățător, Tălmăcel p. u.
Tălmaciu,
Boier Ștefan, contabil, Sibiiu.
Bratu Nicolae, propr. de tipografie, Sibiiu.
Bologa, Dr. Letiţia, soție de dir., Sibiiu..
Borcia, Elena Dr., născ Șandru, profesoară,
Sibiiu.
Breban Alexandru, jude cerc. reg, Sibiiu.
Bucșan, Claudia Dr., soţie de adv , Sibiiu.
Bucşan, Dr Constantin, advocat, Sibiiu.
Bunea Arseniu, secret. comitet. grăniţeresc,
Sibiiu. |
Cioran Emilian, preot, Răşinari.
Comanescu Emil, funcţ, la «Albina», Sibiiu,
Comşa George, notar, Poplaca, p u. Sibiiu.
Cosma Maria, soție de dir. de bancă, Sibiiu.
Costea, Dr. Octavian, diacon, Sibiiu. `
Crăciunescu, Dr. Aurel, profesor, Sibiiu.
Cristea, Dr Nicolae, adv., Ocna-Sibiiului.
Cristea, Victoria Dr., soție de adv., Ocna-
Sibiiului.
Curea Patriciu, preot, Ocna-Sibiiului.
Decian George, executor reg, Sibiin.
Dordea, Dr. Ioan, adv., Ocna-Sibiiului.
Enescu luliu, funct. de bancă, Sibiiu.
Fanea loan, notar, Tălmăcel, p. u. Tălmaciu.
Fincu Victor, funcţ. consist, Sibiiu.
Ghibu, Dr. Onisifor. coreferent școlar, Sibiiu.
Ghibu, Veturia Dr, soţie de prof, Sibiiu,
Goga Octavian, secret, lit al Asoc, Sibiiu.
Hager Mihail, hotelier, Sibiiu.
Henteș loan, asesor la sedr. orf, Sibiiu.
Hociotă Ilie, preot mil, Braşov,
Iancu, Dr. Ilie, medic, Sibiiu.
Isac, Dr. Pompiliu, advocat, Sibiiu.
Ivan, Dr. loan, adv, Sibiiu.
Jantea Marcu, preot, Sibiiu.
Joandrea Niculae, hotelier, Sibiiu,
Kraft, C. W., librar, Sibiiu.
Lazăr Victor, funcționar la Academie, Bu-
cureşti.
Lemenyi, Dr Eleonora, protesoară, Sibiin.
Lucuţa Pantaleon, căp. pens., Sibiiu,
Lungu Maniu, preot, Răşinari.
Marienescu, Dr. Atanasie, jude de tablă în
pens., Sibiiu. :
Mateiu loan, Sebeșul-de-sus.
Mateiu, Dr. loan, coreî şcol., Sibiu,
Maxim George, comerciant, Avrig.
Maxim Vasile, preot, Avrig.
Micu E., Sebeşul-de-ijos. p. u. Sebeşul-
de-sus.
Miclea, Dr. loan, primpretor, Cisnădie.
Mihu, Dr, Victor, medic, Cristian.
Mihuleţiu Aron, preot, Șura-mică, p. u.
Sibiiu.
Millea, Dr. Aurel, advocat, Sibiiu.
Moldovan Simion, vice-protopop onor,
Noul-săsesc, p. u. Daia-săsească.
— 374 —
Muntean Paul, locot. col. în pens, Sibiiu.
Muţiu, Dr. loan, advocat, Sibiiu.
Nistor Virgil, îuncț. cons, Sibiiu.
Oniţiu Victor, comerciant, Sibiiu.
Păcală Victor, profesor, Sibiiu.
Păcăţian, Teodor V, publicist, Sibiiu,
Perian Romul, ref. cons, Sibiiu.
Petrişor Traian, preot, Guşteriţa.
Pipoş Terezia, privatieră, Sibiiu.
Piso, Dr. Eugen, adv., Sibiiu.
Piso Ilie, preot, Tălmăcel, p. u Tălmaciu.
Popa Candid, înv., Sibiiu.
Popa Isaia, paroh, Ocna-Sibiiului.
Popescu luliu, cassar în pens. al «Albinei»,
Sibiiu.
Popescu Romul, îuucţ. de bancă, Sibiiu.
Poplaca, comuna, p u. Sibiiu.
Poponea Gheorghe, conduc. de tipografie,
Sibiiu.
Popovici Timotei, prof., Sibiiu.
Popp Constantin, func} de bancă, Sibiiu.
Proca, Dr. George, secret. cons., Sibiiu.
Oprean Sabin, profesor, Sibiiu.
Raicu, Dr. Victor, advocat, Sibiiu.
Rebega loan, funcț. de bancă, Sibiiu.
Roman loan, paroh, Tălmăcel, p. u. Tat
maciu.
Roșca, Dr. Pavel, profesor, Sibiiu.
Roşca Șotron, îuncț. la «Albina», Sibiiu.
Șandor de Vist, Nicolau, major în pens.,
Sibiiu.
Şandru Calipsa, privatieră, Sibiiu.
Simu Romul, înv. în pens., Sibiiu.
Stan, Dr. Vasile, profesor, Sibiiu.
Stroia Ștefan, protonot. comit., Sibiiu.
Șura-mare, biserica gr. -or p. u. Sibiiu.
Tâlmăcel, comuna, p. u. Tălmaciu.
Tilea loan, student, Sibiiu.
Tincu Petru, funcț. de bancă, Sibiiu.
Todoran Eugen, profesor, Sibiiu.
Togan Nicolae, protopop, Sibiiu.
Tritean Lazar, asesor consist., Sibiiu.
Vidrighin Nicolae, cassier de bancă, Ocna-
Sibiinlui.
Vancu Eugen, funcț. de bancă, Sibiiu.
Verzar Emil, funcționar, Sibiiu.
Voilean Mateiu, asesor consist., Sibiiu.
‘Pop, Dr. Alexandru, adv.,
Despărţământul Sighişoara.
Membrii ordinari.
Cornea, Dr. Toma, advocat, Sighişoara.
(Dir. desp.).
Cristea loan, capelan, Săeșiu.
Moldovan Demetriu, protopop, Sighişoara.
Muntean loan, preot, Sighişoara.
Taflan Gheorghe, notar, Crihalma, p. u.
Comana interioară.
Stoicoviciu Ambrosiu, dir. şcol,, Sighișoara.
Vătășan George, preot, Zoltân.
Despărțământul Sighet.
Membrii pe vieaţă.
Fanea loan, preot, Sărăsau.
Mihâly, Dr. loan, fiscal com., Sigetul-Mar-
mafiei.
Membrii ordinari.
Ardelean luliu, preot, Văleni.
Bârlea, Dr. G., adv., Sigetul-Marmaţiei,
Cherecheș Valeria, Sigetul-Marmaţiei.
Darabant Aug., preot, Sigetul- Marmaţiei.
Doros, Dr. Titus, adv., Sigetui-Marmaţiei,
Doros Atanasiu, preot, Sigetul-Marmaţiei.
Doros Nicolae, preot, Sigetul-Marmaţiei.
Kindris, Dr. Vas„ adv., Sigetul-Marmaţiei.
Kovács loan, cand. de adv., Sig-Marmaţiei.
Mihály, Dr. lustina, Sigetul-Marmaţiei.
Pop luliu de Şomcuta mare, advocat, Si-
getul-Marmaţiei.
Pop Ștefan, preot,
getul-Marmaţiei.
Radu lie, contabil, Sigetul-Marmaţiei.
Apşa-de-jos, p. u. Si-
Despărţământul Şimieu.
Membrii fundatori.
Mica Vasiliu, posesor, Someș-Odorheiu.
«Silvania», înstitut de credit, Șimleu.
Membrii pe vieaţă.
Cosma Andreiu, dir. exec., Şimleu.
Cosma Maria, soţ. de dir. de bancă, Șimleu.
Lengyel Teodor, paroh, Stremțţi, p. u.
Hodod.
Cehul-Silvaniei.
Pop, Dr. George, adv., Zălau.
— 375 --
Pop Petru, paroh, Babța, p. u. Bichiș,
Pop Vasiliu, advocat, Şimlen.
Trif Tit, paroh, Babța, p. u. Bichiș.
Membrii ordinari.
Barboloviciu Alimpiu, vicar, Șimleu. (Dir.
despărț.).
Boroș Eugen, îuncţ. de bancă, Șimleu.
Cupşa Domițian, preot, Purţ.
Felecan, Dr. Octavian, not. com., Zâlau.
Marcuş Augustin, ofic. de bancă, Șimleu.
Meseșian, Dr. Coriolan, adv., Șimleu.
Munthiu Nicolau, secr. de bancă, Șimleu.
Pintea, Dr. Augustin, advocat, Șimleu.
Pintea Simion, preot, Giurmelciş.
Reuniunea înv. români din Sălaj.
Vicaș Augustin, Hidig, p. u Șărmășag.
Despărțământul Tăşnad.
Membrii pe vieaţă.
Coroian Demetriu, protopop, Santâu. (Dir
despărț.).
Cosma Francisc, Pir.
Fülep Georgiu, Santău,
Fiilep loan, Santău
Mureşan Teodor, inv., Blagea.
Mureşan Vasiliu, preot, Săuca.
Pop Gregoriu, protopop, Unimăt, p. u.
Supurul-de-jos
Steer, Dr. Coriolan, advocat, Tăşnad.
Trufaş loan, preot Acâș.
«Vulturul», inst. de cred., Tăşnad,
Membrii ordinari.
Aciu, Dr. Alexandru, adv., Tășnad.
Basti Octavian, proprietar, Hideaga.
Basti loan, proprietar, Erkistalu.
Cordiş Avram, preot, Derşida-mică, p. u.
Bobota,
Cosmuţa Iosif, învățător, Tăşnad.
Filep Georgiu, preot, Căuaş.
Filep Gavriil, proprietar, Căuaş.
Gozar Alexandru, jude com., Căuaș.
Groza Gheorghe, preot.
Hoblea Vasiliu, preot, Cig, p. u. Sâncraiu.
Kiss, Dr Alexandru, adv., Tăşnad.
Lobonţ Emiliu, preot, Briarul-mare.
Lobonţ loan, preot, Sărăuad, p. u. Tăşnad
Lobonţ Patriciu, preot, Silvaş, p. u. Săuca.
Marcuş Victor, preot, Pir.
Moodi Georgiu, preot, Cehalul-român,
Oros Vasiliu, dir. de bancă, Tăşnad.
Pătcaş Vasilie, preot, Hotoan.
Ploscă Vasile, proprietar, Unimăt.
Pop Vasile, protopop, Unimăt.
Pop Patriciu, înv., Supurul-de-jos
Pusztai Vasile, pro-rietar, Săuca.
Saitovar loan, proprietar, Săuca,
Sfurc Patriciu, cassar, Tăşnad.
Stura Vasilie, paroh, Blagea, p. u Cehăluţ.
Vălean Dionisie, înv. Cehalul-român.
Virag Adalbert, notar, Săuca.
vespărţământul Teaca.
Membrii fundatori.
Bran, Dr. Amaiia, soție de adv., Teaca.
Vescan, Dr. loan, advocat, Teaca.
Membrii pe vieatä,
Birtolon Emil, dirigent de bancă, Teaca.
Bran, Dr. Eugen, adv., Teaca. (Dir. desp.).
Cheresteș Aurel, notar cercual, Cosma, p.
u. Teaca.
Harșa lustiniau, profesor, Milăşel.
Hossu loan, paroh, Milașul-mare.
Membrii ordinari.
Aron Nicolae S., vice-protopop, Teaca.
Câmpean lvan, preot, Baniţa de câmpie.
Flora Simeon, Sângeorgiul-de-Câmpie, p.
u. Sânpetru i
Furdu Toma, preot, Logig, p u. Teaca.
Gherghel Alexandru, înv., Ida-mare.
Hossu Victoria, soție de protopop, Milașul-
mare.
Macaveiu loan, preot, Archiud.
Rus Valer, preot, Cicud.
Savu Onoriu, preot, Uifalău.
Vodă Laurian, preot, Ormenișul-de-Câmpie.
Despărțământul Timișoara.
Membrii îundatori.
Ardelean Mihai, Timişoara.
Pap Vasilie, advocat, Arad.
«Timişana», institut de credit. Timişoara.
Ungureanu Emanoil, advocat, Timişoara.
— 316 —
Membrii pe vieaţă.
Bandu loan, propr., Mehala, p. u. Timișoara.
Cărăbuş Romul, dir. executiv la «Timişana»,
Timişoara. (Dir. desp.)
«Coroana», institut de credit, Timișoara.
Cosma, Dr. Aurel, advocat, Timişoara.
Cosma Lucia, soție de advocat, Timișoara,
Martinovici Nicolae, preot, Topolovețul-
mare.
Mezin, Dr. Valeriu, adv., Timişoara.
Mihailovici Costa, proprietar, Elisabetinul-
Timişoarei.
Oprean Arcadie, funcț. de bancă, Timişoara.
Vaianţu Vasile, înv. în pens., Mehala, p. u.
Timișoara.
Membrii ordinari.
Asociaţia de economii și credit, Ghiroc,
Baicu Tanasie, învățător, Ghiroc, p. u. Ti-
mişoara.
«Bănăţana», institut de credit, Bucovăţ. p.
u. Remetea timişană.
Biserica gr.-ort. rom , Topoloveţul-mare.
Buibaș Dimitrie, proprietar, Bucovăţ, p. u.
Remetea timișană. ,
Cărăbuş Damaschin, proprietar, Belinţ, p.
u. Chisetău.
Crișmariu Nicolae, preot, Bărăteaz.
Czaranu Constantin. comerciant, Timişoara
Doboşan, Dr. loan, advocat Timișoara.
Georgieviciu, Dr. Lucian, advocat, Recaș,
Giulan Nicolae, econom, Utvin, p. u. Ti-
mişoara.
Jurma Pavel, preot, Sântandreş.
Micluţa Nicolae, preot, Cerneteaz, p. u.
lermota-timișană.
Miculescu loan, tuncţ. de bancă, Timişoara
Muntean Petru, preot, Parţa,
Murgu Paraschiva, învăţ, Utvin.
Nicolin Romul, barbier, Timişoara.
Plavoșin loan, preot, Timişoara. *
Rancu Ștefan, învăţ, Utvin.
Secoșan Romul, preot, letar, p u. Topo-
loveţul mare.
Selegian Gavriil, preot, Timişoara-Elisubetin.
Şerb Gherasim, protopresbiter, Belinţ.
Șincai, Dr. Traian, adv., Vinga.
Tocitu George, preot, Murani.
Voniga David, preot, Ghiroc.
Despărțământul Tinca.
Membrii pe vieață.
Ile, Dr. Andrei, advocat, Tinca,
Pinţia, Dr. Aurel, advocat, Tinca.
Pătucan Vasilie, econom, Cociuba.
Membrii ordinari,
Barbu Romul, contabil, Tinca.
Blaga Nestor, preot, Tulca, p. u. Salonta-
mare,
Căpitan Atanasiu, preot, Bântalmas.
Coos, Dr. Moise, cand. de adv., Tinca.
Costa loan, învățător, Cociuba,
Jiga loan, proprietar, Păut,
Modesan Petru, preot, Bator.
Moise loan, preot, Hususău.
Popovici Alexandru, preot, Ucuriş.
Roxin Gheorghe, preot, Tinca.
Sibian Eugen, cassier de bancă, Tinca.
Strauț Vasile, învăţător, Varşand.
Teoacă Vasile, învățător, Teocul-de-sus.
Despărțământul Treiscaune-Ciuc.
Membrii fundatori.
Dobrean Augustin, cavaler al ordinului
«Coroana României», Tulgheș.
Dobrean loan, par., Corbu, p. u, Tulgheș.
Membrii ordinari.
Burlew Gheorghe, preot, Bascan.
Coman loan, capelan, Vama-Buzeului, p.
u. Buzeul-ungar.
Cosma Augustin, paroh, Micouifalău, p. u.
Malnaş.
Dima loan, preot, Sita-Buzev, p. u. Buzeul-
ungar.
Dimian Constantin, protopresbiter, Breţcu.
(Dir. desp).
Donea-Donescu, Alexandru, paroh, Vaș-
lab, p. u. Giurgeu-Sânmiclăuş.
Neagovici Negoescu, George, preot, In-
torsura-Buzeului, p. u. Vama-Buzeului.
Rafiroi loan, paroh, Cernatul de jos.
Despărțământul Turda,
Membrii fundatori.
Popescu, Dr. Georgiu, advocat, Turda.
— 377 —
Membrii pe vieaţă.
«Arieşana», institut de credit şi economii,
Turda.
Aron Aurel, preot, Miraslău.
Popescu, Dr. luliu, advocat, Turda.
Rus Nicolae, proprietar, Poiana-Arieşului,
Membrii ordinari.
Borzea Ignat, proprietar, Turda.
Costin Adrian, preot, Petridul-de-jos, p. u.
Turda.
Hopârtean
Cucerdea.
Moldovan, Dr. Valer, advocat, Turda.
Murăşan Gheorghe, preot, Hărăstaş.
Murășan lovian, protopop gr.-or., Turda.
Nemeș Vecenţiu, preot, Sânmărtinul-sărai,
p. u. Grind. *
Orăşan Vicenţiu, preot gr.-or., Agârbiciu,
p. u. Ghiriş.
Pop Masca, Basiliu, viceprotopop onorar,
paroh, Beiu, p. u. Cianul mare.
Poruţiu Samuil, preot, Cianul deșert.
Raţiu, Nicolau P., v.-protopop, par, Turda.
Simu loan, preot, Luna, pn Grund.
Socol Iuliu, preot, Cianul mare.
Suciu loan, proprietar, Triîul de sus, p u.
Ghiriș.
Trif lacob, cont., Turda.
Vlăduţ, luliu C., adv., Turda. (Dir. desp.).
loan, preot, Vaidasâg, p. u.
Despărţământu!l Vârșeț.
Membrii fundatori.
Balanescu D., Biserica albă.
Novac, Dr. Aureliu, adv., Biserica albă.
Membrii pe vieaţă.
Andrescn loan, paroh, Voivodinţi, p. u.
Coșteiu.
Balea Stefan, preot, Grebeneţ.
Cârje Valeriu, contabil la institutul «Lu-
ceafărul», Vârșeț.
Corcea Avram, preot, Coșteiu,
Damian, Dr. loan, advocat, Detta.
Guga Alexandru, preot, Coșteiu,
iuga, Dr. lustin, Cardsdori.
lurgoviciu Iuliu, preot, Marghita mare.
Oprea Train, protopop, Vârșeț.
(Dir. desp.).
Poposcu Simion, dir. de bancă, Gataia.
Popoviciu Mihail, preot, Gataia.
Proştean, Dr. Octavian, medic, Vârșeț.
Ramneanțu Patrichie, învățător, Coșteiu.
Spăriosu, Dr. Mihail, advocat, Vârșeț,
Zepeneag, Dr. Petru, advocat, Vârșeț.
Membrii ordinari.
Agadișan losif, Sânmiclăuş.
Biserica gr.-or. rom. din Nicolinţul mare.
Biserica gr.-or., Straja.
Biserica gr.-or. română, Vârșeț.
Chercioban Traian, canc, com., Nicolinţul-
mare,
Ciuta Lazar, contabil, Vârșeț.
Lazarescu Luca, Ferendia.
Măgurean Vasile, econom, Nicolințul-mare.
Moise, Mihail P., comerc., Voivodinţi, p. u.
Coşteiu.
Pinciu Nicolae, preot, Nicolinţul-mare.
Popoviciu Antoniu, preot, Nicolinţul-mare.
Popoviciu Aurel, paroh, Sânianăș, p. u.
Zichfalva
Popovici, Dr. Nicolae, advocat, Vârșeț.
Rujia Costa, proprietar, Nicolinţul-mare.
Sdicu Martin, paroh, Straja.
Suciu George, preot, Sânmihaiu.
Spăriosu, Dr. Mihail, advocat, Vârșeț,
Truia Petru, cassier de bancă, Nicolinţul-
mare.
Turcoane lie, econom, Nicolințul-mare.
Despărțământul Vișău-lza.
Membrii pe vieaţă.
Meşter, Dr. Vasile, advocat, Vişeul-de-sus.
Membrii ordinari.
Anderco Artemiu, preot, Cuhea, pn. Dra-
gomirești.
Anderca Alexandrina, soție de preot, Cuhea.
Batin, Dr. Simion, advocat, Havasmez.
Bran Emil, preot, Dragomireşti.
Bran Floșica, Dragomirești.
Bran Mărioara, Dragomirești.
Coman loan, preot, Vişăul-de-jos.
Danciu Teodor, înv., Glod, p. u. Surduc.
Dunca Vasilie, teolog, Gherla.
Hotea Mihail, preot, Sâliștea-de-sus.
luga Mihail, preot, Vişăul-de-mijloc.
— 378 —
Iuga, Dr. Gavril, advocat, Vișăul-de-sus.!
Kiudriş, Dr. Uie, advocat, Vişăul-de-sus.
Kömives Gavrilă, cond. de cărți fund,
Halmi.
Maximilian Vasile, preot, Săcel.
Mihalca Gheorghe, comerciant, Petrova.
Mihâlyi Petru, preot, Borşa.
Moldovan Pavel, Dragomirești.
Pop, Dr. luliu, jude, Vişăul-de-sus.
Rednic Mihai, preot, Leordina, p.u. Petrova.
Stetin Victor, preot, Vişăul-de-sus.
"Carta laon, preot, Săcel.
Vlad Vasile, preot, Săliştea-de-sus.
Zoicaş Aurel, preot, Icud.
Despărţământul Viștea.
Membrii fundatori.
«Porumbăceana», institut de credit, Porum-
bacul-inferior.
Membrii pe vieaţă.
«Noiana», institut de credit, Noul-român,
Olteaaa inst. de credit, Viştea-inferioară.
Voileana, institut de credit, Voila, p. u.
Sâmbăta-interioară.
Solomon Leon, notar, Drăguş.
Stanciu Veturia, soție de ing., Viștea-ini.
Stanciu loan, preot, Viștea-de-jos.
Membrii ordinari.
Borza Aurel, contabil, Viştea-de-jos.
Borza Nicolae, cassar, Viştea-de-jos.
Bugner Alexandru, preot, Noul-român.
David Timoteiu, învăţător, Drăguş.
Dinu loan, învățător, Drăguș.
Dragomir Trandafir, preot, Arpașul-de-jos,
Făgărâşan Solomon, preot, Drăguş.
Giurca loan, preot, Colun, p. u. Viştea-
inferioară.
Giurca loan, învăţător, Coluu, p. u. Viștea-
interioară.
Giurca Nicolae, preot, Colun, p. u. Viştea-
inferioară.
Grapa Dionisie, proprietar, Viştea-de-jos.
Jarcovan Vasile, învățător, Viştea-int.
Neagoie Iosif, proprietar, Viştea-ini.
Negruţiu Aurel, notar- pens., Noul-român.
Nicoară Mateiu, preot, Rucăr.
Marinescu loan, notar, Ucea-de-jos.
Mușat Aurel, preot, Ucea-de-sus.
Pap loan, preot, Sâmbăta-de-sus.
Săluțiu Nechit, proprietar, Beşimbac.
Șiandru Augustin, învățător, Viştea-de-jos.
Șiandru loan, notar, Viştea-de-jos,
Solomon Nicolae, preot, Porumbacul-de-sus.
Oltean, Dr. Romul, advocat, Zârnești.
Pană Nicolae, înv., Zârneşti.
Plotogea liariu, preot, Tohanul-nou, p. a.
Tohanul-vechiu.
Rimbeţ Nicolae notar, Poiana-mărulni.
Sperchez loan, învăţător, Zârneşti.
Sperchez Nicolae, înv., Zârnești.
Vodă loan, notar, Zârneşti,
Despărţământul Zârneşti,
Membrii fuudatori.
Coleş Andrei, farmacist, Zârnești.
Garoiu Nicolau, advocat, Zârneşti.
Membrii pe vieaţă.
Cernea, Dr. Octavian, advocat, Zârnești.
«Creditul», institut de credit, Zârneşti,
lonică loan, inginer silvic, Zârnești.
(Dir. desp.).
Mosoi George, comerciant, Zârnești.
Nistor, Dr. Pompiliu, medic, Zârnești.
Membrii ordinari.
Băcilă loan, înv. p., Tohanul-nou.
Coleş Nicolae, farmacist, Roman.
Cosma loan, comerciant, Zârnești.
Cutean George, farmacist, Zârneşti.
Dan Pompiliu, dir. şcolar, Zârneşti.
Garoiu Stefan, înv., Zârneșşti.
Guimau loan, notar, Holbav.
Gogonea Aron, preot, Poiana-mărului.
Guiman George, comerciant, Zârneşti.
Hoadrea, Dr. Ilarie, advocat, Zârnești.
lancovici Constantin, Zârneşti.
Manuoilă Grigorie, preot, Tohanul-nou.
Meţianu, Dr. Enea, Zârneşti.
Meţianu, Dr. Eugen, advocat, Zârneşti.
Meţianu, Dr. lancu, proprietar, Zârneşti.
Moşoiu George, comerciant, Zârneșşti.
Muntean Vasile, înv., Poiana-mărului.
Nistor, Dr. Pompiliu, medic, Zârneşti.
— 379 —
Afară de despărțăminte.
Membrii fundatori.
Babeș, Dr. Emil, advocat, Budapesta.
Babeş, Dr. Titus, advocat, Budapesta.
Ciaclan, Dr. Nicolau, medic, Pecica.
Herbay, Silviu de, colonel, Viena.
«Nădlăcana», inst. de credit, Nădlac.
Onaciu "Alexandru, jude, Budapesta.
Oncu, Dr. Nicolau, dir., de bancă, Arad.
Papp loan, episcop, Arad.
Pop, Dr Eugenia, soție de deputat, Arad.
Pop, Dr. Ștefan C., deputat, Arad.
Popovici George, locotenent-colonel, Graz.
Rusu Iosif, oficial în pens., Arad.
«Victoria», institut de credit, Arad.
Membrii pe vieaţă.
Bona Sidonia, soție de prof., Seghedin.
«Banca Pitești», institut de credii, Piteşti.
Banda Petru, major în pens., Carlsbad.
Dobrescu, Dr. Alexandru, medic, Sibiiu.
Hamzea Augustin, arhimadrit, Hodoș-Bo-
drog.
Mesaroş Gornel, inginer la căile ferate un-
gare, Budapesta.
Popovici, Dr. Lazar, medic, Viena.
Sturza, Dr. Marius, medic, Viena.
Sida George, Budapesta.
Szerb Georgiu, deputat dietal, Budapesta.
Tămaş, Dr. Fulviu, Ruma, (Croaţia şi Sla-
vonia.
Membrii ordinari.
Bufan Alexandru, oficial, Stanislau, Galiţia.
Bona Anton, profesor, Seghedin.
Borgovan, Gr., prof. desp., Năsăud.
Ciorogar Romul, dir. semin., Arad.
Cornea lacob, vicenotar, Csâktornya.
Florantin loan P., profesor, Poptelec.
Laitin Dănilă, profesor, Csâktornya,
Mezei loan, jude de curie, Budapesta.
Pacleșan Zenovie, teolog, Viena.
Spirean Samoil, proprietar, Stângacea.
Strajan Mihail, profesor, Tiur.
Suluţiu, Dr. Aurel, Sibiiu.
Turcu, Dr. losif, medic, Viena.
Anexa XI.
CONSPECTUL SUMAR
— 380 —
al membrilor - Asociațiunii» la 1 August 1914.
1. Membrii onorari .
2. Membrii secţiilor (o:dinari)
3. Membrii secţ. (corespondenţi) 284
4. Desp. Abrud-Câmpeni
Agnita .
Aiud-Teiuş
Alba-lulia .
Almaș .
Baia-mare
Băseşti
Becicherecul-mare
Beclean
Beiuș
Biserica-albă .
Bistriţa .
Blaj .
Bocşa-montană .
Boroş-Ineu
Boroş-Sebis .
Brad .
Bran
Braşov .
Bucium
Buziaş .
Caransebeș .
Ceica
Chioar .
Ciachi-Gârbău .
Ciacova
Cincul-mare .
Cluj
Cohalm
Crasna
EO Tr TE E 5
ZS 3 SS = 5 Ss
12
40
1 21 21 84
— — 12 15
1 2 39, 194
1 9 21 111
2 1 3 —
2 8 11 95
1 — 14 25
— 1 II 124
-— 1 27 194
— 7 46 65
3 11 —
11 10 29 115
15 63 8
3 1 3 27 107
Na sosit încă lista membrilor
— 1 18 144
3 9 15 165
1 6 5 69
5 19 90 410
— 1 2 19
3 10 18 107
l 4 13 —
= 3 17 25
— 4 14 95
| 5 10 124
— 1 10 22
3 5 29 112
— 1 5 15
ia l 8 Se
34. Desp. Dej .
35. „ Deva ;
36. „ Diciosânmărtin .
37. „ Dobra.
38. ,„ Făgăraş
39. ,„, Gherla.
40. „ Giurgeu
41. + Gurghiu .
42. „ Hălmaj
43. „ Hațeg..
44. „ Huiedin
45. „ Hunedoara
46. „ Ibaşfalău „e.
„ Hia-Mureşană
48. „ [ndol
49. „ Jibou ;
DO; E CN Ni că
51. „ Lăpuşul-Unguresc
52. „ Lipova.
53. „ Lugoj.
54. „ Măhacfu .
55. „ Marghita .
56. „ Mediaş
57. „ Mercurea.
58. ,„ Mociu.
59. ., Murăș-Ludoş
60. „ Murăș-Oşorheiu
6l. „ Murăş-Uioara
02. „ Năsăud
63. „ Nocrichiu.
604. ,„ Oradea-mare
65. „ Orăştie
66. ,„ Oraviţa
07. „ Panciova.
68. ,„ Reghin
60. ,„ Riciul-de-câmpie
10. „ Sălciua
71. Sălişte .
&
Membrii
fundatori
|
|
la- l
|
à p.
e
LK: ue "eg IND ea
w |
| va e l-a
Membrii
NOPONNP O pevieaţă
| 3 | |
— O Li ra O N ra OO rs N
kä
Vë oct bs |
Membrii
ordinari
Li
Membrii
ajutători
|
kd
N
|
-T Ve E Ges x
ES SS Ss SE a
SE Së Ss Ss £
72. Desp. Sânmiclăuş 2 5 4 68 79
73, „ Sătmar. 2 5 22 47 76
74. „Sebeș 3 8 34 149 194
75. „ Seini 1 2 6 148 157
76. ,„, Șercaia, — 3 35 135 173
77. „ ` Sibiu 7 40 80 152 277
78. ,„ . Sighișoara — — 7 17 24
70. „ Sighet. = 3 12 = 15
80. „ Șimleu. 2 9 12 113 136
81l. „ Tăşnad — 10 24 13 47
82. „ Teaca . 2 5 10 17 34
83. „ Timişoara. 5 10 25 111 15ł
84. .„ Tinca — 3 a 13 36 52
85. „ Treiscaune 2 — 10 92 104
86. „ Turda. 1 5 16 86 108
87. „ Vârșeț. .. .... Ss 15 17 159 191
88. „ Vişău-lza. . . . .'. — l 25 222 248
89. Visiten, — — 26 — 26
90. „ Zârneşti e Ca rata 2 6 20 96 124
91. Afară de despărțăminte . . . . 197
— Agenturi . . .. ©. — — — 486
Total . . 144 492 1732 7664 10,368 . S
— 383 —
Anexa XII.
CONSEMNAREA
membrilor decedați ai « Asociaţiunii pentru literatura română
și cultura poporului român».
I. Membrii fundatori.
t. Oneu, Dr. Nicolae, director de bancă, Arad.
2. Şagău Galacteon, asesor consistorial, Sibiiu.
IL. Membrii pe vieață.
Anca loan, preot, Subpădure, p. u. D.-Sân-Mărtin.
Dâmboiu Romul, contabil, Murăşuioara.
Morar, Dr. Ştefan, advocat, Cluj.
Pop Petru, paroh, Baba, p. u. Bichiş.
Pop Vasiliu, advocat, Șimleu.
TAUN
III. Membrii ordinari.
Cioba Gavril, preot, Orşova.
Florian Georgiu, preot, Sânger.
Gherman Vasile, preot, Gurahonţ.
Lemâny, Alexandru P., protopop, Gherla.
Moga Elie, protopop, Răbăgani.
Nicoară Grigoriu, preot, Ibănești.
Opriş Nicolae, preot, Şura-mare.
Precup Eugen, lăcătuș, Brașov.
Vodă Andrei, vice-protopop, Ormenișul-de-Câmpie.
Ge EE st EN
— 384 —
| Anexa XII.
Secţiunile ştiinţifice-literare.
Nr. 1583—1914.
Proces verbal
luat în ședința plenară a secțiunilor știinţifice-literare ale « Asociațiunii
pentru literatura română și cultura poporului român», ținută la 14 și
15 Julie n. 1914.
Prezident: Notar:
Dr. Vasile Suciu. Oct. C. Tăslăuanu.
1. Prezidentul deschide ședința la oarele 10!/, a. m. printr'un
discurs, în care accentuiază importanţa problemelor culturale, ce pre-
ocupă secțiunile ştiinţifice-literare.
2, Prezidentul dispune să se constate numărul membrilor prezenţi.
Se constată că dintre membrii ordinari ai secțiunilor
sunt de față:
. din secțiunea literară: Dr. Alex. Bogdan și Dr. loan
Raţiu;
„din secțiunea istorică: T. V. Păcăţianu, N. Togan, Dr.
I. Lupaș, Dr. E. Dăianu şi Vasile Goldiș;
din secțiunea științifică: Arseniu Vlaicu, A. Ciortea
și Dr. |. Radu; i
din secțiunea școlară : |. F. Negruțiu, Dr. O. Ghibu,
Dr. I. Stroia, Dr. V. Bologa şi Gavril Precup;
din secțiunea economică: Dr. |. A. Preda, LL Lăpe-
datu, Traian Barzu, R. Simu.
Sunt deci de față 19 membri ordinari, cari conform
S-lui 18 din regulamentul general pot luă hotărîri valabile.
Dintre membrii corespondenţi sau prezentat la ge-
dința plenară: loan Agârbiceanu, Dr. H. P. Petrescu, Dr.
Lucian Borcia, Dr. S. Dragomir, Dr. C. Bucșan, Mateiu
Voileanu, Dr. A. Cosma, Dr. I. Maniu, Dr. I. Fruma, Dr.
N. Bălan, Nicolae Bembea, Dr. loan Bunea, Lazar Chirilă,
Ascaniu Crișan, luliu Crişan, Pompiliu Dan, loan Dariu,
Dumitru Lăpădatu, Dr. |. Mateiu, Nicolae Negruţiu, loan
Oţoiu, Victor Păcală, Dr. Constantin Pavel, Candid Popa,
Timoteiu Popoviciu, Dr. Emil Precup, Dr. Octavian Prie,
Radu Prişcu, Dr. Pavel Roşca, Ştefan Roșian, Dr. Alex.
Russu, Victor Stanciu, Dr. Traian Suciu, Eugen Todoran,
Vasile Zdrenghea, Const. Popp, C. Herţia şi N. P. Petrescu.
— 385 —
Şi-au motivat absența: Dr. A. Chetan, Dr. Valer
Moldovan, Virgil Onițiu, Dr. Amos Frâncu, Dr. losif Blaga,
Enea Hodoş şi Dr. Z. Chirtop.
3. Verificarea procesului verbal
se încredințează d-lor: T. V. Păcățianu şi Dr. O. Ghibu.
4. Secretarul literar substitut al Asociaţiunii cetește raportul său
despre activitatea secţiunilor dela ultima şedinţă plenară incoace, pre-
zintă un proiect de regulament general al secțiunilor ştiinţifice-literare
şi programul lucrărilor pentru ședința plenară din acest an.
Raportul secretarului se ia la cunoştinţă ai se ane-
xează la acest proces verbal sub A. — Proiectul de re-
gulament general și propunerile secretarului se dau sec-
țiunilor.
5. La propunerea prezidentului, şedinţa plenară decide a se
trimite d-lui V. Stroescu o telegramă omagială.
După acestea ședința plenară trece în secțiuni..
Şedinţa a Il-a din 14 Iulie a. c.
6. Preşedintele deschide ședința la oarele At p. m. şi învită
pe referenţii secțiunilor să deă cetire rapoartelor singuraticilor secțiuni.
7. D-l Dr. Alex. Bogdan, referentul secțiunii literare, ceteşte
raportul despre activitatea secţiunii în anul din urmă.
Se ia act şi raportul se anexează la acest proces verbal
sub B.
8. D-l Dr. l. Lupaș, referentul secțiunii istorice, ceteşte raportul
despre activitatea secțiunii dela ultima şedinţă plenară încoace.
Se ia act și raportul se anexează la acest proces
verbal sub C.
9. La propunerile d-lor V. Goldiș și Dr. C. Bucsan
şedinţa plenară felicită pe membrii secţiunilor Dr. i.
Lupaş, O. Goga şi Dr. S. Pușcariu, pentru alegerea lor de
membri ai Academiei române.
10. D-l A. Ciortea, referentul secţiunii științifice, ceteşte raportul
despre activitatea secțiunii în anul din urmă.
Se ia act şi raportul se anexează la acest proces
verbal sub D.
11. D-l Dr, Onisifor Ghibu, referentul secțiunii şcolare, ceteşte
raportul despre activitatea secțiunii în anul din urmă.
Se ia act și raportul se anexează la acest proces
verbal sub E.
12. D-l |. |. Lăpădatu, referentul secţiunii economice, ceteşte
raportul despre activitatea secţiunii în anul din urmă.
Se ia act şi raportul se anexează acestui proces verbal
sub F.
Şedinţa se ridică la oarele 6 p. m.
28
— 386 —
Şedinţa a Il-a din 15 Iulie a. c.
13. Prezidentul deschide şedinţa la orele Ou. a. m., punând la
ordinea zilei modificarea regulamentului general al secțiunilor ştiin-
țifice-literare şi singuraticile puncte ale rapoartelor.
14. După o discuție amănunțită, la care au luat parte d-nii I. F.
Negruțiu, LA. de Preda, Dr. V. Bologa, Dr. luliu Maniu, Dr. l
Lupaş, Dr. E. Dăianu, Dr. O. Ghibu, Dr. Alex. Bogdan și Traian
Barzu
şedinţa plenară votează cu unanimitate modificarea
regulamentului general al secțiunilor ştiințifice-literare, con-
form căreia se înființează trei secţiuni nouă: secţiunea de
ştiinţe sociale, secțiunea de medicină şi secțiunea tehnică-
industrială.
15. Secretarul cetește $ de $ noul regulament,
iar şedinţa plenară îi stabileşte textul alăturat la acest
proces verbal.
16. La propunerea membrului secţiunii istorice, dl Dr. Const.
Bucşan,
ședința plenară alege pentru secțiunea de științe sociale :
a) membri activi pe domnii: Petru Dragits, Dr. Iuliu
Maniu, Dr. Aurel Vlad, Dr. Valer Moldovan şi Dr. Lucian
Borcia; i
b) membri corespondenți pe dnii: Dr. Casiu Maniu, Dr.
loan Vaida, Dr. Victor Bontescu, Dr. Romul Boila, Dr.
Victor Onişor, Dr. Zosim Chirtop, Dr. luliu Pordea, Dr. i.
Ciordaş, Dr. Voicu Nițescu, Dr. Caius Brediceanu, Dr.
lustin Pop, Dr. C. Bucşan, Dr. Amos Frâncu, Ghiță Popp,
Dr. V. Poruţiu, Dr. Aurel Cosma, Dr. Pompil Cioban, Dr.
Zaharie Muntean, Dr. Nic. Petra, Dr. loan Fruma şi Dr.
lustin Marşeu.
17. La propunerea domnului Aurel Ciortea, referentul secțiunii
ştiinţifice,
şedinţa plenară aiege pentru secfiunea de medicină :
a) membri activi pe domnii: Dr. loan Popp, medic-
colonel în retragere, Dr. George Baiulescu, Dr. llie Beu,
Dr. Alex. Vaida Voevod și Dr. Vas. Hâncu; |
b) membri corespondenți pe domnii: Dr. N. Calefariu,
Dr. Marius Sturza, Dr. lulian Chitul, Dr. A. Crăciunescu,
Dr. Aurel Dobrescu, Dr. Pompiliu Nistor, Dr. Iuliu Haţiegan.
18. La propunerea membrului secţiei economice, d-l R. Simu,
şedinţa plenară alege pentru secțiunea tehnică indu-
strială :
a) membri activi pe domnii: George Duşoiu, Cornel
Mesaroş, Mihail lttu, loan F. Negruţiu și Stan Vidrighin;
b) membri corespondenţi pe domnii: Treboniu Almă-
şescu, Ştefan Andreiu, Florea Bogdan, Remus Cosma, Leo
— 387 —
Bohaţel, N. Cucuian, Silviu Cristea, Emil Dima, Pompeiu
Dragoș, Traian Dragoş, loan Flocos, Petru Totoi, Dumitru
Frâncu, N. Gabor, Trifon Gaiţa, loan Gherguţia, Laurenţiu
Giurgiu, Cornel Horşia, loan Hossu, lancu Ilana, George
Imbăruş, Gavril Lungu, Augustin Maior, Victor Mandeal,
Alexandru Mihailovici, Dr. Cornel Miklosi, George Pre-
danovici, loan Niga, Miron Hoaghea, Rudolf Oprean, Valer
Oprişiu, |. Panfilie, Oliviu Pana, Romul Pop, Septimiu Pop,
Victor Precup, Paul Rozvan, Cornel O. Şerban, loan Stai-
tici, Aurel Stan, Nicolae Stanciu, Aurel Stoica, Emil Surdu,
Teodor Szilăsi, loan Viciu, Tiberiu Timoc, Victor Blăjan,
Vasile Lazar, loan Comaniciu, Eugen Marinescu, Dr. Traian
Păscuţiu.
19. Secţiunea literară propune, ca comitetul central al Asocia-
țiunii, pentru lucrarea dicționarului proiectat, să ridice onorarul d-lui
E. Hodoş la 1800 cor. Suma aceasta să i se plătească d-lui Hodoș,
în rate de câte 300 cor., tot la o jumătate de an, ori chiar în rate
lunare. Suma să se plătească în întregime, chiar şi dacă d-l Hodoş
va termină dicționarul înainte de trecerea celor 3 ani, socotiți de
secțiunea literară pentru terminarea acestei lucrări. Comitetul central,
eventual să ceară sprijinul Academiei Române pentru acoperirea chel-
“tuelilor ce le va avea cu acest dicționar.
SE Se primeşte şi se recomandă comitetului central.
20. Secţia literară propune ca premiul «<Andreiu Murăşanu» pe
1913 să se deă d-lui Gheorghe Stoica, pentru volumul de schițe şi
novele, întitulat «Alte vremuri».
Se primeşte şi premiul se va da cu ocaziunea ședinței
festive a secțiunilor ce se va ţineă la Năsăud.
21. Secţia literară a însărcinat pe d-l Dr. loan Raţiu să scrie o
monografie poporală despre Andreiu Murășanu, care se va publică în
«Biblioteca poporală a Asociaţiunii», din prilegiul centenarului na-
șterii poetului din 1916. l
Se ia act.
22. Secțiunea literară a însărcinat pe domnul loan Agârbicianu,
membru corespondent, să scrie o prelegere poporală model, lăsând
alegerea subiectului în grija autorului.
Se ia act.
23. Secţiunea literară a însărcinat pe dl Al. Cinra, membru
corespondent, să ţie o conferență despre Mihail Eminescu la şedinţa
festivă a secțiunilor ştiinţifice-literare, ce va aveă loc în Năsăud.
Se ia act.
24. Secţiunea istorică prezintă propunerea d-lui Dr. C. Bucşan,
de a se încredință conducerea revistei «Transilvania» unui publicist
anume angajat cu plată, iar pentru acoperirea cheltuielilor împreu-
nate cu instituirea acestui post, membrii Asociaţiunii să plătească o
taxă în plus de 5 cor. pe an.
Propunerea se transpune comitetului central.
28 *
— 388 —
25. Secţiunea istorică propune să fie însărcinat d-l Gh. Popp a
pregăti o broșură comemorativă despre personalitatea lui Simeon
Bărnuţiu şi importanţa lui în istoria noastră culturală.
Se primeşte.
26. Secţiunea istorică propune ca aranjarea cursurilor sistema-
tice să se încredinţeze biroului central, îndrumându-l pe acesta a se
pune în înţelegere cu directorii despărțămintelor.
Se primeşte.
27. Secţiunea istorică a învitat pe d-l Gh. Popp să pregătească
pentru şedinţa festivă din acest an o conferență despre activitatea
lui Simeon Bărnuţiu, ca îndrumător al neamului.
Se ia act.
28. Secţiunea istorică propune, ca venitul fondului Nicolae Den-
suşianu pe 1914, să se deă d-lui Gh. Popp, pentru broşura ce va
scrie despre S. Bărnuţiu şi care se va publică în «Biblioteca Popo-
rală a Asociaţiunii». |
Se primeşte. |
29. Secţiunea științifică propune să se dee în revista «Transil-
vania» fiecărei secțiuni o rubrică specială de 2—4 feţe, de a cărei
redactare, sub răspunderea sa, să se îngrijească fiecare secțiune.
Se primeşte.
30. Secţiunea științifică oferă ca material pentru Biblioteca po- `
porală: Din lumea celor mici de V. Stanciu, Minunile naturii de Dr.
|. Radu și Plantele de leac de Dr. Al. Borzea.
Se ia act. l -
31. Secţiunea ştiinţifică recomandă prelegerile model: « Soizzi/e
mai alese de vite și îngrijirea lor», de Dr. |. Radu şi «Insemnătatea
pădurilor» de Victor Stanciu.
Se primesc,
32. Secţiunea şcolară propune să se declare membri corespon-
dent! următorii domni: Atanasiu Roşca, Dr. Iuliu Hossu, Dr. Victor
Bârlea şi Romul Crişan, profesori la seminarul din Lugoj; Gheorghe
Miculaş, Petru Tămăian, Cornel Szabo, Dr. Vasile Kirvai și Paul
Szilágy, profesori la şcoala normală gr.-cat. din Oradea-mare; Sabin
Oprean, profesor la școala civilă de fete a Asociaţiunii; Dr. Cornel
Papuc, Dr. I. Broşu, Ilie Beleuţă, Dr. loan Mardan, Gavril Hango,
Nicolae Popa, Petru Simu, loan Bejan, Dr. Laurean Luca, loan Ţucu,
Dr. Romul Mioc, Dr. Sebastian Stanca, Sabin Mihuţă, Augustin Magiar,
loan Georgescu, Paul Voştinariu, M. Jantea și Moise Popoviciu. Dintre
reuniunile învățătoreşti următoarele au recomandat câte 2 membri
corespondenți ai secţiunii şcolare: a) Reuniunea Mariană a învăţă-
torilor gr.-cat. din comitatul Bistriţa-Năsăud pe d-nii Clement Grivase
şi Macedon Linul: b) Reuniunea învăţătorilor români Sălăgeni pe
d-nii Teodor Murăşan şi Alexandru Man; d Reuniunea învăţătorilor
dela şcoalele poporale conf. ort. din protopopiatele aradane I—VII
pe d-nii Iosif Moldovan şi Iuliu Grofșorean; d) Reuniunea învăţăto-
rilor dela şcoalele confesionale gr.-or. române din protopopiatele
— 389 —
Timişoara, Belinţ, Comloşul-mare și Lipova pe d-nii luliu Vuia şi
lulian Lucuţa; e) Reuniunea învăţătorilor gr.-or. rom. din Bihor pe
d-nii Nic. Firu şi Vasile Teuca.
Se declară membri corespondenţi ai secţiunii şcolare.
33. Secţiunea şcolară se angajază să lucreze pentru «Biblioteca
poporală» două cărticele: Una despre rostul şcoalei şi a doua despre
greşelile părinţilor în creşterea copiilor.
Se ia act.
34. Secţiunea școlară raportează, că profesorii de gimnastică,
cari sunt membri în secţiunea școlară, vor fi învitaţi să organizeze
pentru anul viitor subsecţia sportivă.
Se ia act.
35. Secţiunea școlară propune ca redactarea «Bibliotecii pentru
tineret», să fie încredințată subsecţiunii învăţătorilor. De desfacerea
broșurilor se va îngriji d-l profesor Sabin Oprean.
Se primeşte.
36. Secțiunea economică propune ca secţiunile să ceară dela
comitetul central disoivarea comisiunii cooperative, instituite de acesta,
pe lângă conferenţiarul cooperativ.
Propunerea se lasă la aprecierea comitetului central.
37. Secţiunea economică propune ca lucrările d-lui Romul Simu:
«Imbrăţişarea negotului şi a meseriilor» şi «Folosul stupăritului», să
se tipărească în Biblioteca poporală a Asociaţiunii.
Se primeşte. -
38. Secţiunea economică propune să se recomande comitetului
central să ia dispoziţii pentru explicarea legii despre izlazurile co-
munale (art. de lege X—1913; şi pentru constituirea faptică a socie-
tăților de izlaz.
Se primeşte.
39. -Secțiunea economică propune ca comitetul central să fie.
invitat a luă măsuri ca pe lângă cursurile de analfabeți să se aran-
jeze şi cursuri de adulți.
Se primeşte.
40. Secţiunea economică propune ca secretariatul Asociaţiunii
să publice în fiecare an un repertor general al publicaţiunilor ro-
mânești.
Se primește. |
După acestea şedinţa se încheie la orele 12 jum.
Dr. Vasile Suciu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m p,
i preşedinte secretar.
d S'a cetit şi verificat cu observarea, că între p. 31 şi 32 să se
intercaleze încă concluzul alăturat sub:
32. Secţiunea şcolară raportează, că pe lângă subsecţiile formate
anul trecut în cadrele ei, în anul acesta sa înființat și o subsecţie a
— 390 —
învăţătorilor, care se va organiză definitiv în anul viitor. Deocamdată
propune, ca să se numească între membrii corespondenţi ai secţiei
şcolare câte un învățător din fiecare protopopiat, din care actual-
mente nu este nici un membru.
Se ia act, iar numirea câte unui învățător din fiecare
protopopiat ca membru corespondent al secţiei şcolare se
aprobă.
Teodor V. Păcăţianu m. p. Dr. Onisifor Ghibu m. p.
— 201 —
Anexa XIII a).
A.
Raportul secretarului literar cătră şedinţa plenară a secţiunilor
ştiinţifice-literare. i
Onorată şedinţă plenară!
Suplinind şi în acest an pe d-l secretar literar Octavian Goga,
îmi permit a vă prezintă următorul raport despre activitatea secţiunilor
științitice-literare dela ultima şedinţă plenară încoace.
Inainte de a trece la înșirarea informaţiunilor despre activitatea
secțiunilor şi a chestiunilor cu cari sau ocupat sau ar îi trebuit să
se ocupe, să-mi daţi voe să stărui mai pe larg asupra reorganizării
lor în legătură cu proiectul de regulament modificat, pe care vi l-am
făgăduit în anul trecut și pe care vi-l prezint în această şedinţă ple-
nară spre a fi discutat și aprobat.
« Asociaţiunea» dela întemeierea ei şi până acum de curând a
avut mai mult caracterul unei instituțiuni academice. Cine urmăreşte
activitatea ei din cei dintâi patruzeci de ani, cu proiectele pentru
lucrări ştiinţifice grele. cu disertaţiile savante și cu planurile vaste
de cercetări amănunțite, se poate convinge că așezământul nostru
s'a angajat la rezolvarea unor probleme, cari treceau peste puterile
şi mijloacele de cari dispuneă. Chiar şi ideea secțiunilor științifice-
literare eră răsărită din îndemn sufletesc de a aveă o «societate aca-
demică», cu trei secţiuni: filologică, istorică şi de ştiinţe naturale,
proiectată încă în 1862, cu gândul de a concentră pe mai mulţi căr-
turari învăţaţi, pentru a desfăşură o munch ştiinţifică sistematică şi
pentru a duce cu un pas mai departe cultura românească. In Prin-
cipatele unite abiă în 1866 se înființează «Societatea literară română»
cu membri din toate provinciile locuite de români, din care sa des-
voltat mai târziu Academia română, aşă că gândul cărturarilor noştri
de a întemeiă o «societate academică», atunci când nu există, eră
foarte firesc.
Secţiunile proiectate în 1862 sau organizat abiă în 1877, ca
după doi ani să constate că nu pot funcţionă,
La 1900 s'au reorganizat din nou, înmulţindu-se numărul lor
cu două, secţiunea școlară și cea economică. [n <espunerea de
motive»! se accentuiază, că «Asociaţiunea este o societate culturală
şi nu una ştiinţifică-literară şi prin urmare «ar fi greșit a organizà
secțiunile după modul organizării academiilor şi a societăţilor știin-
țifice-literare»>. Au fost deci organizate ca «un organ auxiliar de spe-
cialitate în chestiuni ştiinţifice-literare».
„Vă mărturisesc că nu văd limpede idea de care au tost conduși
organizatorii dela 1900. Se spune că secţiunile sunt un organ auxiliar
1 Vezi «Transilvania» 1900, Partea oficială p. 97 şi urm.
— 392 —
de specialitate al Asociaţiunii în chestiunile știinţifice-literare, fără să
ni se spună care e organul principal în aceste chestiuni. Comitetul
central nu puteă fi, fiindcă el eră socotit din partea aceloraş orga-
nizatori ca un organ administrativ al Asociaţiunii. Se mai spuneă, că
«Asociaţiunea» nu e o corporaţiune ştiinţifică-literară şi cu toate
acestea sau creat organe auxiliare de specialitate în chestiuni ştiin-
țifice-literare, deşi acestea «strict luat trec peste cadrul competenţei
și activităţii proprie a Asociaţiunii noastre».
Din programul de muncă impus, prin regulament, fiecărei sec-
țiuni, se vede însă clar, că organizaţia secțiunilor eră făcută după
modelul cooperaţiunilor academice. Pe lângă problemele științifice-
literare li sau mai impus și câteva de ordin practic, fără să le fi
precizat îndeajuns. Secţiunile, după regulamentul din 1909, erau che-
mate ca academiilor şi corporațiunilor ştiințifice-literare să le dee
mână de ajutor pentru realizarea scopurilor urmărite de acestea și
să se ocupe şi cu «Înaintarea culturală a poporului român din patrie».
Nefiind destul de lămurit scopul ce-l urmăreau secțiunile știin-
țifice-literare, nu puteă fi corăspunzătoare nici organizaţia lor. De
aceea nu eră cu putință să funcţioneze aşă cum ar fi trebuit ai să
aducă serviciile culturale ce se aşteptau dela ele. p
După zece ani, în 1910, sa şi pus din nou în discuție reor-
ganizarea lor, propunându-se lărgirea cadrelor lor şi împărțirea lor
după profesiuni. Secţiunile astfel schimbate ar fi fost: 1. Secţiunea
preoţilor; 2. a învăţătorilor; 3. a advocaţilor; 4. a profesorilor; 5. a
medicilor şi 0. a funcţionarilor de bancă. Membru natural în fiecare
din aceste secţiuni ar fi fost orice membru al Asociaţiunii, împărțit
după profesiunea ce reprezintă. Secţiunile astfel constituite şi-ar fi
ales din trei în trei ani comitete de muncă, cari ar H fost chemate
să reprezinte şi să discute chestiunile profesionale ìn revista «Tran-
silvania».!
Reorganizarea plănuită sa înfăptuit numai în parte prin spo-
rirea numărului membrilor corespondenţi. Această inovaţie a dat până
acum vieață unei singure secțiuni, celei şcolare, care a început să
organizeze deocamdată pe profesori și să desfășure o muncă siste-
matică și serioasă.
In ședința plenară din acest an încercăm să completăm reor-
ganizaţia începută, înmulţind numărul secţiunilor cu trei şi stabilind
mai deaproape sfera lor de activitate şi problemele pe cari au să le
rezolve.
In rapoartele comitetului central cătră adunările generale am
accentuat în repeţite rânduri chemarea aşezământului nostru. Eu cred,
că Asociaţiunea nu poate fi decât o instituţie de răspândire a culturii
naţionale în păturile largi ale cărturărimii şi ale ţărănimii; o insti-
tuție care să trezească în suflete conştiinţa unităţii etnice a neamului
nostru prin conferințe, prelegeri, cărți și prin alte mijloace permișe
şi potrivite.
— 339 —
Asociaţiunea are despărțămintele şi agenturile, tot atâtea focare
de răspândire ale culturii românești până în cele mai îndepărtate
regiuni locuite de Români și până în cel mai modest sat cu suflete
de ale noastre. Organizaţia acestora e încă în curgere şi scăderea
cea mai mare a acestor organe ale Asociaţiunii e că o bună parte
dintre ele sunt lipsite de vieaţă, că există numai pe hârtie.
Secţiunile ştiințifice-literare, după părerea mea, au să completeze
această organizaţie. Ele sunt chemate, în primul rând, să studieze din
toate punctele de vedere desvoltarea din trecut şi starea de astăzi a
poporului nostru, lămurind diferitele probleme de vieaţă; să dee în-
drumări pentru o muncă sistematică şi conștientă pe toate terenele;
să caute ca progresele culturii româneşti să fie cunoscute în cercuri
cât mai largi, ca triumturile ştiinţei și artei românești să răsune în
cât mai multe suflete; să dee material de muncă despărțămintelor și
agenturilor, chemându-le la o activitate intensivă, stăruitoare și con-
ştientă, şi în sfârşit, să organizeze în vederea unei acțiuni unitare,
armonice, toate forțele vieţii noastre naționale.
Cu alte cuvinte, secţiunile trebuie să lucreze în trei direcţiuni:
a) să facă cercetări științifice; b) să popularizeze ştiinţa, arta și lite-
ratura și c) să organizeze profesiunile.
Acest program cred că e destul de lămurit şi realizarea lui
atârnă numai dela voința şi simţul de datorie al onoraţilor membri.
In fiecare secţiune va trebui să se distribue munca. Unii să se
ocupe cu cercetări, alţii cu popularizarea şi răspândirea cunoştin-
telor, iar o parte cu organizarea. De aceea am prevăzut în regula-
ment. şi posibilitatea de a se constitui în subsecţiuni și de a lucră
prin comisiuni. Am admis chiar şi întocmirea de regulamente spe-
ciale pentru fiecare secţiune, în care să se fixeze mai amănunțit
problemele şi modul lor de rezolvare.
Cele trei secţiuni s'au proiectat în urma dorinței exprimate de
domnii advocaţi, medici și ingineri. Despre secțiunea de igienă va
binevoi a vă raportă d-l Dr. |. Beu, care, conform însărcinării pri-
mite în şedinţa plenară din anul trecut, a convocat pe ziua de 12
lulie a. c. pe medicii români la o constătuire. Inginerii au adresat o
cerere comitetului central, în urma căreia i-am și învitat la această
şedinţă plenară.
Acestea au fost ideile și motivele cari mau îndemnat la modi-
ficarea regulamentului ce vi-l prezint spre aprobare.
„Trebuie să vă mărturisesc că regulamentul are mai multe lacune,
pe cari nu le-am putut înlătură, deoarece nu mă puteam abate dela
dispoziţiile statutare și nu puteam trece peste limitele mijloacelor
materiale ale instituţiunii noastre şi, în sfârşit, nu 'puteam să mă de-
părtez prea mult nici dela vechia organizaţie a secțiunilor.
Aşă de pildă, ar trebui să mai fie o secţiune a preoţilor. Nam
propus-o, însă, fiindcă mi se pare că necesitatea ei nu e reclamată
de dorința preoţimii noastre, împărţită în două confesiuni, de a se
înrolă sub un singur steag de luptă.
— 304 —
Secţiunea economică am lăsat-o aproape neschimbată, deşi cred
că ea ar trebui să se despartă în două: într'o secţiune de agricul-
tură, de economie raţională şi Intro secţiune financiară, a funcționa-
rilor de bancă. Nam propus împărțirea ei, fiindcă numărul agricul-
torilor noştri diplomaţi e prea restrâns şi fiindcă locul secțiunii fi-
nanciare îl poate ţineă deocamdată «Solidaritatea». De altfel în cadrele
secțiunii economice se poate destășură o activitate destul de fru-
moasă în amândouă direcţiunile.
Numărul membrilor activi pentru fiecare secţiune nu sa putut
spori din cauza lipsei de mijloace materiale ale Asociaţiunii. Chiar
şi înfiinţarea celor trei secțiuni nouă numai aşă va puteă fi admisă
de comitetul central şi de adunarea generală, dacă membrii lor de-
ocamdată vor renunţă la beneficiile prevăzute în $ 5 p. c. al regu-
lamentului, adecă la diurne și la restituirea cheltuelilor de călătorie,
deoarece o urcare a bugetului Asociaţiunii e cu neputinţă. Ar fi poate
bine, dacă întreaga sumă ce o au secţiunile la dispoziţie ar fi între-
buințată spre scopuri mai productive. Nu e de prisos să pomenesc
poate şi necesitatea sporirii fondului Gh. Barițiu, din care se alimen-
tează secțiunile. Fiecare secţiune să găsească mijloace (de ex. aran-
jarea de conferințe şi prin colecte) ca să-și creeze un fond puternic,
care să le înlesnească munca. Mijloacele materiale vor ajută secțiunile
să iasă din era proiectelor şi planurilor. Dacă situaţia financiară a
Asociaţiunii se va îmbunătăţi și dacă toate secţiunile vor dovedi dra-
goste de muncă, onoraţii membri pot îi siguri că se vor bucură de
cel mai larg sprijin din partea comitetului central.
Știu bine că secţiunilor li se cere mult, că se aşteaptă dela ele
nu numai muncă ci și jertfe, şi îmi dau seama că trezirea lor la vieaţă,
nu atârnă numai dela modificări de regulamente. Ştiu prea bine toate
acestea. Dar nădăjduesc, că pe lângă încercarea de a le lărgi cadrele
de activitate şi a le spori numărul, credinţa, întrun ideal se va să-
lășlui în sufletul tuturor membrilor secțiunilor şi-i va face să-și adune
toate energiile pentru întruparea unui vis mare: biruința neamului
nostru prin cultură! Fără această credinţă bineînţeles că toate sunt
zadarnice. Domnilor, cred că e timpul suprem să ne desrobim sin-
guri din lanţurile robiei fataliste, să dărâmăm superstițiile în puterea
ocrotirilor și duşmăniilor străine și prin muncă încordată să ne croim
singuri viitorul. «Prin noi înşine» e suprema poruncă a vremurilor
de astăzi. Dumnezeu, fericirea şi biruinţa e în noi înşine. De aceea
fiecare dintre noi, în orice clipă a vieții lui trebuie să fie adânc pă-
truns de straşnica datorie de a munci, fără să mai aştepte îndemnuri
din afară. Credinţa din sufletul fiecăruia să fie înteţirea spre fapte
roditoare, spre biruința sfântă a neamului nostru.
Dacă toți membrii vor fi pătrunși de acest crez," dacă toate sec-
ţiunile vor lucră sub flamura vitejească a idealismului, atunci piede-
cile vor dispăreă și cei ce vor veni după noi ne vor binecuvântă
ca pe niște oameni ai datoriei împlinite.
E
* %
— 395 —
Onorată şedinţă plenară!
Dintre hotăririle secțiunilor din anul trecut mai importantă mi
se pare cea privitoare la reorganizarea revistei «Transilvania», care,
după multe discuţii și multe greutăți, s'a înfăptuit cu începere dela
1 lanuarie a. c. V'aduceţi aminte că secţiunile hotăriseră să prefacă
revista Asociaţiunii Intro revistă lunară de popularizare, în care să
se publice numai articole înţelese de publicul mare al cărturarilor.
Dela 1 Ianuarie a. c. «Transilvania» apare.ca revistă de popu-
larizare şi de informaţie. Onoraţii membri ai secțiunilor ar face un
bun serviciu comitetului de redacţie, dacă ar discută felul ei de re-
dactare de până acum și dacă ar face propuneri concrete pentru
îmbunătăţirea ei! Trebuie să ne dăm toată silința să facem din ea o
revistă, care să fie așteptată și care să fie o adevărată școală na-
țională.
Cu părere de rău trebuie să constat, că revista s'a bucurat prea
puţin de sprijinul onoraţilor membri ai secţiunilor. Nici chiar membrii
comitetului de redacție, cu excepțiunea d lui Dr. Onisifor Ghibu,
mau arătat un deosebit interes pentru ea. De aceea imi veţi permite,
să stăruiu din nou asupra unei colaborări regulate și sistematice din
partea tuturora, fiindcă altfel e cu neputinţă să fie o revistă cum se
aşteaptă dela o instituțiune culturală ca a noastră. Fiecare secțiune
trebuie să-și împlinească datoria ce ise impune prin regulament de
a urmări miscarea culturală şi a publică articole şi dări de seamă în
publicaţia ce apare sub îngrijirea lor. Referentul fiecărei secţiuni,
sau membrul numit de secţiune în comitetul de redacţie trebuie să
se îngrijească să deă material pentru fiecare număr, să steă în co-
respondenţă cu ceilalți membri ai secțiunii, distribuindu-le publica-
țiunile nouă, atrăgându-le atenţia asupra problemelor vrednice de
tratat şi îndemnându-i la o muncă sistematică. Numai întroducând
un sistem în munca de popularizare şi având stăruință putem să
reuşim a face din «Transilvania» o revistă cu pulizaţiuni de vieaţă
nouă. Ceice se angajează la muncă nu trebuie să cruţe nici o jertfă.
Este adevărat că din lipsa mijloacelor materiale, Asociaţiunea nu poate
retribui deocamdată pe cei ce sau angajat la muncă, dar tot açà de
adevărat e că noi suntem chemaţi a creă aceste mijloace și, dând
publicului o revistă variată, interesantă, îngrijită, cred că vom reuși.
Rog deci onoratele secţiuni să ia dispoziții precise pentru o
colaborare regulată la «Transilvania» și să se îngrijească să nu ră-
mână numai pe hârtie ceeace promit şi la ce se angajează.
Tot din cauza greutăților materiale, cu cari se luptă Asociaţi-
unea, a trebuit să se amâne executarea părţii a doua din hotărîrea
secțiunilor de a înființă «Analele Asociaţiunii» în cari aveau să se
publice studiile de specialitate şi colecţiile de documente, apoi partea `
oficială a Asociaţiunii.
In legătură cu revista «Transilvania», daţi-mi voie să pomenesc
și de celelalte publicaţiuni ale Asociaţiunii.
Din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii», în cursul anului 1913
au apărut următoarele broșuri: l
— 396 —
Nr, 23. Vieafa unei mame credincioase, de Dr. 1. Lupaș.
24, Leonard și Gertruda, cartea | de Pestalozzi, tălmăcită de
V. Gr. Borgovanu.
25. /sprăvile lui Păcală, partea a Il-a, de P. Dulfu.
26. Cum să trăim? Poveţe doctorești, partea a Il-a, de Dr.
A. Dobrescu. z
„ 21. Leonard și Gertruda, cartea a Il-a.
„ 28. Cântece din bătrâni, cartea a Il-a, de V. Alexandri.
„ 29. Povestiri din vieafa făranilor, cartea a Il-a, de loan Pop
Reteganul. A .
„30. Ingrăsarea sau gunoirea pământului, de A. Cosciuc.
„ 31. Arghir și Elena, de I. Barac.
„ 32. Carte de rugăciuni.
» 33. Calendarul Asociațiunii pe 1914, întocmit de Oct. C.
Tăslăuanu.
In broşuri Sau tratat deci chestiuni de istorie, igienă, agricul-
tură, educaţie şi de religie, iar în patru dintre ele sau publicat ma-
terial distractiv, povestiri, glume şi poezii poporale.
In cursul anului 1913 Biblioteca a avut numai 7664 de abonaţi
în 841 de comune, deci cu 4000 mai puţini ca în 1912. Din această
cauză. pierderea ce a avut-o Asociaţiunea cu biblioteca întrece suma
de 5000 de coroane. În anul 1914 numărul abonaților va fi cam tot
acelaş. Cauza principală, că numărul abonaților a scăzut e mai presus
de orice îndoială situaţia economică grea, anii răi agricoli şi criza
financiară cari au adus pe capul bieţilor țărani multă sărăcie.
Principiile de cari am fost călăuzit la redactarea bibliotecii po-
porale vă sunt desigur cunoscute. Ele se pot reasumă în câteva puncte:
a) să se dee poporului numai cărți înţelese de dânsul; bi să se re-
tipărească cu oarecari îndreptări și adaptări textele poporale vechi,
cunoscute lui; c) pe lângă broşuri instructive să se tipărească şi bro-
şuri distractive; d) broşurile să fie astfel întocmite, ca să se adreseze
cetitorilor de toate. categoriile şi ţăranilor din diferite regiuni; e) să
se deă o deosebită atențiune monografiilor istorice, biografiilor băr-
baţilor mari și faptelor vitejeşti din trecut, ca să avem o tradiţie şi
să facem ţărănimii o educaţie naţională; f) poveţele de drept, eco-
nomia raţională, igiena, etc. să fie scrise limpede, uşor şi pe înțelesul
poporului; g) broșurile să fie cât mai variate și să aibă o înfăţişare
frumoasă, ca să cultivăm și simțul estetic al ţăranului; Ai Calendarul
să fie o mică enciclopedie țărănească; ¿) să controlăm mereu dacă
broşurile sunt pe placul țăranilor. şi dacă sunt înțelese de ei.
Şedinţa plenară din anul trecut, la propunerea secțiunii literare,
a hotărît să se ceară agenturilor rapoarte anuale amănunțite despre
cetirea, efectul si răspândirea broșurilor apărute în Biblioteca po-
porală. Deciziunea nu s'a executat întocmai, deoarece agenturile
acum se organizează şi deoarece la biroul central abiă la începutul
acestui an am cunoscut numele celor mai mulţi prezidenţi ai agen-
turilor. In dările de seamă despre biblioteca poporală din 1912 şi
1913 cătră adunările generale şi în apelurile pentru înscrierea de
— 397 —
membri ajutători sau cerut, însă, preoților şi învăţătorilor asemenea
informaţiuni. Chiar şi în «Gazeta Transilvaniei» sa discutat chesti-
unea îmbunătăţirii Bibliotecii poporale. Dar informaţiunile ce le avem
până acum sunt prea puţine, ca să putem trage vreo concluziune
serioasă din ele. La sfârşitul acestui an vom încercă, să ne adresăm
direct prezidenţilor de agenturi şi despre rezultatul anchetei vi se va
raportă în şedinţa plenară din anul viitor.
Și în anul trecut am făcut propunerea ca fiecare secţiune să
stabilească o serie de lucrări cari să se publice în «Biblioteca po-
poraiă». Stăruiu din nou pentru această propunere.
Tot anul trecut am vorbit şi de pregătirea monografiilor din
diferitele domenii ale credinţei, dar până acum nam primit decât
monografia despre Andrei Șaguna, lucrată de d-l Dr. loan Lupaş şi
de acelaş o serie de articole «Din trecutul Românilor ardeleni». Rog
deci din nou secţiunile să se ocupe cu această chestiune importantă
și ca să fiu mai concret, propun ca secţiunea literară să pregătească
o broșură despre Andreiu Murășan, poetul redeşteptării noastre;
secțiunea istorică despre /rocențiu Micu Klein, apărătorul drepturilor
noastre naţionale; secțiunea de drept despre Simion Bărnuţiu, îndru-
mătorul neamului nostru; secţiunea de ştiinţe naturale despre Frum-
sefele țării Românești; secţiunea de medicină şi igienă despre Sänd-
tatea unui popor, în care să trateze igiena rasei; secţiunea şcolară
despre George Lazăr, apostolul învățământului românesc; secţiunea
economică despre //sernnăfatea cooperativelor pentru organizarea eco-
nomică a ţărănimii; iar secția tehnică-industrială despre Construcția
bisericilor, școalelor și caselor în stil românesc, dând mai multe mo-
dele. Cel puțin o parte dintre aceste lucrări să se termine până la
sfârşitul anului 1014, ca să poată apăreă în broșurile Bibliotecii po-
porale din anul viitor.
Fiecare secțiune să-și aleagă o serie întreagă de lucrări, pe cari
să le facă rând pe rând, fără să mai aştepte îndemnuri din altă parte.
Maş bucură foarte mult, dacă secţiunile chiar în ședința plenară de
acum ar veni cu un program de muncă sistematic în această direcţie.
Din Biblioteca tineretului nau mai apărut broşuri noi. Decizi-
unile şedinţelor plenare din 1911 (Nr. 24) și din 1912 (Nr. 29) ca
comitetul central să găsească mijloace pentru o răspândire mai largă
a broșurilor din această bibliotecă, nu sau putut execută, fiindcă
personalul biroului e cu neputinţă să se angajeze la răspândirea bi-
bliotecii prin depozite la învățători şi preoţi, singurii cari ar putea-o
desface. Evidenţa şi expediţia ar încărcă biroul cu o muncă pe care .
war putea-o birui. Dupăce se vor îi organizat agenturile Asociaţiunii
se va încercă să se trimită acestora în depozit deodată cu «Biblio-
teca poporală>.
Materialul pentru « Dicfionarul neologismelor şi provincialismelor
limbii românești» sa predat d-lui Enea Hodoș, care a fost însărcinat
cu redactarea lui. Un raport despre lucrarea de până acum va pre-
zentă secțiunea literară.
In legătură cu publicațiunile Asociaţiunii, amintesc și de înfiin-
tarea bibliotecilor sătești cu ajutorul donaţiunii d-lui Vasile Stroescu.
— 308 —
Comitetul central, la propunerea secțiunilor, voiă să înființeze numai
150 de biblioteci, provăzute cu un număr mai mare de cărţi și mai
ales în comunele din comitatele Maramurăş, Sătmar și Bihor. Domnul
Stroescu a stăruit, insă, pentru cele 3000 de biblioteci săteşti proiec-
tate, cari se vor alimentà an de an cu cărți nouă. In toamna acestui
an sperăm că vom puteă expedă tuturor despărțămintelor cărțile
pentru a înființă îm fiecare comună o bibliotecă sau să o sporească
pe cea existentă.
Rog onoratele secțiuni să binevoiască a completă lista cărţilor
potrivite pentru bibliotecile sătești, ca să le putem înzestră an de an
cu cărţi bune.
In şedinţa plenară din anul trecut s'a discutat chestiunea cursu-
rilor aranjate de Asociaţiune. Secţiunea şcolară a fost încredințată să
aranjeze cursuri de vară în acest an. Secțiunea numită va raportă,
de ce nu sau putut începe. În schimb biroul Asociaţiunii a aranjat
cursuri sistematice în cursul iernii, despre cari se vorbeşte pe larg
în Nr. 6 al revistei «Transilvania».
Ideea cursurilor merită toată atenţivnea secțiunilor şi de aceea
îmi permit a pune în discuţie aranjarea lor sistematică. Mai uşor cred
că Sar puteă realizà, dacă fiecare secțiune ar aranjă în câte un centru
o serie de cursuri cu subiecte din domeniul ei ţinute de mai mulți
conferenţiari. Așă de pildă: 1. Secţiunea literară-ştiinţifică să aranjeze
un curs în Brașov; 2. secţiunea istorică-etnogratică în Blaj; 3. sec-
țiunea de drept şi ştiinţe sociale în Cluj; 4. secţiunea de științe na-
turale şi fizice în Arad; 5. secțiunea de medicină şi igienă în Sibiiu,
la aranjarea căreia i-ar dă tot sprijinul şi biroul Asociaţiunii; 6. sec-
țiunea şcolară în Oradea-mare sau Beiuş; 7. secţiunea economică în
Caransebeş; 8. secțiunea tehnică-industrială în Gherla.
Secţiunile sar perândă an de au în fiecare dintre centrele amin-
tite şi şi-ar alege altele nouă. La cursuri să învite și conferențţiari
din alte părţi. Cheltuielile împreunate cu aranjarea acestor cursuri
le-ar puteă încassă din taxele de întrare sau din contribuţiile oame-
nilor cu dare de mână şi a instituțiunilor din ţinutul pentru care se
aranjează conferenţele.
S'ar mai puteă aranjă şi cursuri ţinute de un singur conferen-
țiar, trimis de secțiune. De pildă fiecare secțiune ar însărcină pe
unul din membrii ei, ca întrun centru mai îndepărtat să ţie o serie
de 5—6 conferenje, una după alta, despre un subiect. Deplasarea
pentru o săptămână ar fi mai uşoară şi ar profită mai mult și pu-
blicul,
Rog onoratele secţiuni să discute aceste propuneri şi să se an-
gajeze fiecare, fixând şi subiectele, că încă în iarna viitoare vor fineà
asemenea cursuri.
Cursurile de vară, după părerea mea, ar trebui date în grija
despărțământului Sălişte, singurul loc potrivit pentru ele. In Sălişte
este o bancă înfiinţată pe baze altruiste, care poate ar luă asupra ei
aranjarea părții materiale, iar d-l Dr. loan Lupaș aranjarea părții in-
telectuale a acestor cursuri.
— 399 —
Secţiunile în ședința plenară din anu! trecut sau angajat să
lucreze prelegeri poporale model. La biroul Asociaţiunii a întrat una
singură: «Cum să ne apărăm contra boalelor contagioase» de Dr.
Iulian Chitul, censurată şi recomandată spre tipărire în «Biblioteca
poporală» de d-l Dr. Ilie Beu. b
Prelegerea «Sfaturi pentru popor» de N. losit recomandată anul
trecut de secțiunea economică a apărut în Nr. 38 al Bibliotecii po-
porale. Celelalte prelegeri au fost înapoiate autorilor împreună cu
recensiunile. |
Rog secțiunile să raporteze despre prelegerile poporale făgă-
duite anul trecut.
In ce priveşte celelalte hotăriri ale şedinţei plenare din anul
trecut, am onoarea a vă raportă următoarele:
In ședința festivă a secţiunilor din anul trecut, ţinută cu ocazia
adunării generale din Orăștie, membru! secţiunii ştiinţifice d-l Dr. L
Radu a ţinut o conferență despre «Lectura ştiinţifică la noi», iar
membrul secțiunii istorice, d-l Dr. Silviu Dragomir despre «Dreptu-
rile istorice ale Românilor pe pământul crăesc». In acest an va trebui
să ţină secția literară o conferență despre M. Eminescu, iar cea de
drept şi de ştiinţe sociale despre Simion Bărnuţiu.
La premiul Andreiu Murăşan pe 1913 au întrat două lucrări:
«Monografia bisericilor, şcoalelor şi reuniunilor române din Făgăraş»
de Nicolae Aron, preot și «Alte Vremuri», schițe și povestiri de Gh.
Stoica, asupra cărora se va pronunţă secțiunea literară.
Chestiunea întroducerii aşă numitului Sfatul păcii sa dat spre
studiare secțiunii istorice, adecă advocaţilor din această secțiune, im-
preună cu un dicționar al terminologiei iuridice trimis de domnul
Dr. Sever Dan.
S'a întocmit un regulament al fondului Nicolae Densuşianu con-
form căruia */, părți ale venitului, adecă suma de K 200, la recoman-
darea secţiunii istorice, se va întrebuință pentru publicarea și pre-
miarea de studii istorice, sau pentru sprijinirea celor ce se îndelet-
nicesc cu cercetări și scrieri istorice. Secţiunea istorică va face pro-
puneri concrete în această privinţă.
Toţi profesorii au fost avizaţi că revista «Transilvania» e organul
de publicitate al profesorilor români din patrie în chestiuni peda-
gogice.
Cererea secțiunii ştiinţifice, de a i se pune la dispoziţie suma
de 1000 cor. pentru: cumpărarea unui aparat de fotografiat pentru
filmuri cinematografice, nu sa încuviințat din partea on. comitet cen-
tral din cauza lipsei mijloacelor materiale ale Asociaţiunii. Tot din
această cauză nu sau putut cumpără nici diapozitivele recomandate
de aceeaș secțiune.
Asociaţiunea a participat, printrun delegat, la adunările gene-
rale ale reuniunilor de învăţători, cari au ales-o membru onorar şi
cari au învitat-o la aceste adunări,
— 400 —
Membrilor activi şi corespondenți li sa comunicat alegerea
din şedinţa plenară trecută. Cinci reuniuni de învățători recomandă
câte doi învăţători ca membri corespondenţi ai secțiunii școlare.
De încheiere să-mi dați voie a resumă propunerile ce le-am
făcut, rugând secţiunile să le discute şi să decidă asupra lor:
1. Să aprobe modificarea regulamentului general al secțiunilor
ştiințitice-literare;
2. Să decidă înființarea celor trei secțiuni nouă: ol de drept și
ştiinţe sociale, b) de medicină și igienă și d tehnică-industrială, ale-
gând membrii activi şi corespondenţi pentru fiecare dintre ele. Pro-
„ punerea pentru alegerea membrilor din secţiunea de drept și științe
sociale să o facă secţiunea istorică, pentru cei din secţiunea de me-
dicină şi igienă secțiunea ştiinţifică, iar pentru cei din secțiunea
tehnică-industrială secțiunea economică, în înțelegere cu reprezentanţii
inginerilor învitaţi la şedinţa plenară;
3. Să ia dispoziţii concrete pentru colaborarea sistematică la
revista «Transilvania» ; |
4. Să stabilească subiectele lucrărilor ce le vor pregăti rând pe
rând pentru Biblioteca poporală a Asociaţiunii, făcându-şi un program
de muncă sistematic pe mai mulţi ani;
5. Să completeze lista cărţilor potrivite pentru înzestrarea biblio-
tecilor sătești; e
6. Să fixeze un program pentru aranjarea cursurilor sistematice
în diferite centre dela noi;
7. Să raporteze despre prelegerile poporale model făgăduite în
şedinţa plenară din anul trecut;
8. Să fixeze conierenţele pentru ședința festivă din acest an;
9. Să hotărască asupra împărţirii premiului Andreiu Murășan
pe 1913;
10. Secţiunea istorică să facă propuneri pentru întrebuințarea
venitului pe 1914 din fondul Nicolae Densuşianu.
Sibiiu, 1/14 lulie 1914.
Oct. C. Tăslăuanu.
„ALEG XIb):
B.
Raportul secţiei literare.
Onorată şedinţă plenară!
Grija cea mai de căpetenie, care a preocupat pe membrii secţiei literare
și ?n anul acesta, a fost redactarea Dicţionarului proiectat, despre felul și folosul
căruia am vorbit în raportul nostru din anul trecut. Astăzi putem anunţă, că lu-
crările pregătitoare s'au terminat şi că autorul, d-l Enea Hodoș, însuș membru
al secţiei literare, ne-a prezentat și o dare de seamă despre stadiul, în care se
găseşte prelucrarea materialului adunat. -
— A0 =
Dânsul a predat biroului Asociaţiunii vreo 2700 de Hee, pe cari se păsese
prelucrate literile A, E și D (aceasta nu completă); iar relativ la lucrările pregă-
titoare crede, că ar mai trebui extrase din cronicari și arhaismele. Lucrarea, cu
toată munca zilnică de 4—5 ceasuri, înaintează încet. D-l Hodoș lucrează cu con-
știențiozitate, poate cu prea multă conştiențiozitate, consultând dicţionare şi con-
trolând citaţiile de pe fişe în înseş operele scriitorilor.
Dacă lucrarea va înaintă astfel și în viitor, Dicționarul se va puteă tipări
abiă peste câţiva ani. Ca să accelerăm prelucrarea materialului, deci și apariția
Dicţionarului, secţia literară a cerut d-lui Hodoș câteva modele de cuvinte, pe
cari dânsul ni le-a și trimes pe o pagină tipărită în două coloane. Ascultând în-
deosebi observaţiile d-lui Dr. C. Lacea, şi deoarece nu avem intenţia să publicăm
o operă originală ci una care să poată fi întrebuințată cu cât mai mult folos în
practică şi care tocmai spre scopul acesta va trebui să apară cât mai repede, secţia
literară hotăreşte relativ la redactarea Dicţionarului următoarele:
Să se deă definiții apărute până acum în Dicţionarul Academiei. La apli-
carea unor cuvinte s'ar puteă renunţă chiar la definiția lor stin locul acesteia
Sar da numai corespondențele germane şi ungurești (cum a făcut d-l Hodoș la
cuvântul abajur-Lampenschirm); căci să nu uităm, că Dicţionarul e menit a ajunge
în mânile acelor oameni cul dela noi, cari și-au însuşit cultura în limbi străine
sau cari trăiesc în ţinuturi neromâneşti, unde lipsește o întinsă vieață culturală
românească, care să poată ţineă echilibrul față de influința culturii străine.
Derivatele să fie tractate la cuvântul din care derivă (de ex. abagiu la abă).
Franțuzismele şi barbarismele întrebuințate în vieața de salon și în scrieri
mai puţin serioase să se omită (eclat); asemenea se vor omite arhaismele mai
rare (cele des întrebuințate se vor luă din dicționarele existente), Căci Dicţio-
narul va ajutoră înțelegerea scriitorilor moderni, nu a celor vechi din sec. XVII. şi
XVIII. Definiţia sinonimelor se va face numai la unul singur, care i se va păreă
autorului, că e cel mai întrebuințat, iar la toate celelalte se vor indică trimiterile
la sinonimul explicat.
Acestea sunt observările noastre relativ la redactarea Dicţionarului. Și d-l
Hodoș, credem că va ţineă seamă de ele, mai ales fiindcă ele îi vor ușură în
mod simțitor anevoioasa muncă, ce și-a luat-o asupră-și
La rândul nostru trebuie să ținem şi noi seamă tocmai de munca grea a
d-lui Hodoș. Ştiam cu toții încă de-acum un an, că şi Dicţionarul acesta, ca toate
dicționarele, va întâmpină piedeci neprevăzute. Ba membrul secţiei noastre, d-l Dr.
C. Lacea, care lucrează la Dicţionarul Academiei şi știe deci mai bine decât
oricare din noi ce însemnează o astfel de muncă, ne avizase de pe atunci că lu-
crarea nu va merge atât de uşor, cum ne închipuiam noi. Și mai ales se miră, că
d-l Hodoş se angajează la o astfel de lucrare pentru un onorar de 600 cor., care
sumă nu stă în nici un raport cu munca autorului, Deaceea membrii secţiunii
wau fost de fel surprinși, când au ascultat următorul pasaj din raportul d-lui
Hodoş: «După cele expuse până aici, este, socotesc deplin învederat, că suma
de 600 cor., nici ca mărime, nici ca modalitate de plătire, nu stă în proporţie cu
munca ce are să fie săvârşită la compunerea dicționarului menţionat. Secţiunea
prin urmare va stărui, ca sau să se modifice hotărîrea ce ni sa comunicat, sau
On. comitet să însărcineze pe altcineva cu redactarea mai depatte a Dicţionarului».
Chestiunea aceasta a dat prilej la discuţii amănunțite, după cari secţia lite-
rară a ajuns la următorul rezultat: Cu onorarul de 600 cor, suma ce ar îi să
j se plătească d-lui Hodoș, dupăce va prezentă întreg dicționarul gata de tipar,
29
— 402 —
abiă se remunerează cuviincios munca de până azi a d-lui Hodoș, lar dacă ase-
mănăm acest onorar cu al colaboratorilor la Dicţionarul Academiei (3000—6000
lei anual), suma de 600 cor. ni-se pare direct ridicolă.
Dacă de altă parte vom luă în considerare, că redactarea Dicţionarului va
puteă înaintă mai repede, în caz că d-l Hodoş se va acomodă dorințelor noastre
şi că astfel] lucrarea ar puteă fi terminată în manuscript în curs de 2—3 ani, secția
literară propune, ca On. comitet central să ridice onorarul d-lui Hodoș dela 600
la 1800 cor. Suma aceasta i se va plăti d-lui Hodoș în rate de câte 300 cor., tot
la jumătate de an, ori chiar în rate lunare. Ea i se va plăti în întregime, chiar
şi dach d-l Hodoş va termină Dicţionarul înainte de trecerea celor 3 ani, în care
timp socotim noi, că lucrarea va puteă îi terminată.
lar dacă On. comitet central nu va puteă găsi modalitatea de a pune această
sumă în budget din mijloacele proprii, îl rugăm să chibzuiască, în ce chip ar
puteă angajă la lucrarea aceasta de interes general românesc cea mai înaltă in-
stituție de cultură a noastră, Academia Română, care ar puteă foarte ușor să ne
întindă mână de ajutor, remunerând singură pe un membru corespondent al său,
care este d-l Hodoș, ori ar putea să f/părească Dicţionarul pe cheltuiala sa, dân- |
du-ne posibilitatea de-a schimbă suma cheltuielilor de tipărire în onorarul ce l-am
plăti autorului,
II.
Altă chestiune, cu care s'a ocupat secția literară, a fost asortarea bibliote-
cilor din agenturi.
A cenzurat adecă prin refterentul său volumul de poveşti «Frumoasa din
nor» al d-lui E Hodoș și, găsindu-l potrivit pentru cetitorii dela sate, a recomandat
On. comitet central să cumpere un număr mai mare de exemplare, pe cari să le
împartă despărțămintelor. Recomandarea aceasta se înțelege de sine şi relativ la
volumul «Alte vremuri» al d-lui Gh. Stoica, despre care va îi vorba mai amă-
nunțit în raportul referentului secţiei despre operele intrate la concursul pentru
premiul <Andreiu Mureşianu».
UL,
Faţă de proiectul noului Regulament general al secţiilor științiiice-literare,
care i S'a trimis spre studiare din partea d-lui secretar O. C. Tăslănanu, în ca-
litatea sa de suplinitor al secretarului literar, secția noastră rămâne pe lângă pro-
punerea sa exprimată şi în raportul din anul trecut și anume: Numărul secțiilor
șființifice-literare să nu se înmulțească. Motivul principal, care o determină să
recomande menţinerea organizaţiei de până acum a secțiilor este de natură fi-
nanciară, Asociaţiunea luptă cu greutăți mari, chiar cu deficite. Inmulţirea secţiilor,
fiecare cu câte 5 membri activi, cari «au drept la diurne și la restituirea chel-
tuielilor de călătorie» ar ridică şi cheltuielile împreunate cu şedinţele secțiilor şi
ar îngreună astfel budgetnl.
lar noua organizaţie nu ar aduce «Asociațiunii» mai multe foloase decât
a adus cea veche, în cadrele căreia trebuie găsită modalitatea de-a face loc şi
celorlalte categorii de intelectuali, cari doresc să consacre o parte din muuca
lor scopurilor urmărite de Asociaţiune. Dar aceasta se poate face uşor instituind,
în senzul $. 2 al noului proiect de regulament, în secţiile existente szbsecții în
chipul următor: în secția istorică: subsecția de ştiinţe sociale, în secţia de ştiinţe
naturale, subsecţia de medicină, și în secția economică, subsecția tehnică-indu-
strială. Toate aceste subsecţii ar avea deocamdată numai membri corespondenți.
— 403 —
Altă propunere de ordin principiar, pe care o face secţia literară este: ştei-
gerea $ 4 din Regulamentul secţiilor. Acest § prevede scutirea de taxe a mem-
brilor activi ai secțiunilor. Experiența a arătat, că toţi membrii secţiilor își plătesc
taxele de membri ordinari ori pe vieaţă ai «Asociaţiunii». Acelaş § condiționează
— în adunările generale ale <Asociaţiunii» — exercitarea dreptului de vot al mem-
brilor din secţii de achitarea taxelor. Acest paradox trebuie înlăturat obligând
pe toți membrii secţiilor a'și plăti taxele, și aceasta se va execută prin ștergerea
privilegiilor din $ 4.
In ședința sa dela 1/14 Iulie, secţia literară a discutat şi propunerile pre-
zentate de dl secretar al <Asociaţiunii» în raportul său. Hotăririle secției sunt
următoarele:
1. Secţia încredințează pe membrul său Dr. loan Rafiu să scrie o mono-
grafie poporală despre Andreiu Mureşianu. Ea se va publică în Biblioteca popo-
vală a «Asociaţiunii» şi va fi terminată în cursul anului 1915, pentru ca să apară
din prilejul centenarului nașterii poetului (1916).
2. După încercările făcute din partea referentului secției de a îndemnă pe
unii membri a scrie prelegeri poporale, încercări cari wau avut nici un rezultat,
secţia încredințează acum pe di Jon Agârbiceanu, membru corespondent al său,
să scrie o prelegere poporală, care să se publice asemenea în Biblioteca popo-
rală a «Asociaţiunii». Alegerea subiectului se lasă în grija autorului.
3. La raportul nostru din anul trecut am adăugat o anexă, care cuprindeă
o listă a celor mai potrivite cărți pentru bibliotecile agenturilor. la raportul
acesta încă se recomandă alte 2 cărți. Și astfel secţia va urmă să recomande și
în viitor ceeace i se va părea potrivit, deși îngrijirea de bibliotecile agenturilor
o au în rândul întâiu comitetele și bibliotecarii despărțămintelor.
„4. Cu ţinerea unei conferenţe la şedinţa festivă a secţiilor din anul acesta,
secţia literară încredințează pe membrul său corespondent, d-l Al. Cizra, care va
vorbi despre M. Eminescu.
5. Relativ la organizarea unor cursuri sistematice, comunicăm, că membrul
activ al secţiei, dl V. Oniţiu anunţase un curs de 5—6 lecţii despre literatura
veche românească. Cursul eră să se ţină la începutul anului 1914. Imbolnăvindu-se
d-l Oniţiu, nu s'a mai putut țineă; dar e foarte probabil că se va face în iarna
anului acestuia,
Reterentul secției va îndemnă însă și pe ceilalți membri să ţină conferenţe
despre scriitorii români din sec. XIX, precum și despre legăturile între literatura
românească și literaturile străine.
6. La revista «Transilvania» au colaborat dintre membrii secției literare:
d Dr. Sextil Puşcariu în fiecare număr, iar referentul secţiei a dat câteva notițe în
cronica literară şi două scurte dări de seamă.
O colaborare regulată șia celorlalți membri nu se va putea face pânăcând
secretarul literar al <Asociaţiunii» nu-și va puteă împlini îndatoririle fixate prin
$ 34 alineat e și £ menţinut în proiectul de regulament $ 36 alineat e și f.
Spre scopul acesta redactorul «Transilvaniei» va trebui să încerce a întroduce
schimbul cu celelalte reviste românești, iar pe cele literare să le adreseze direct refe-
rentului secției literare, care atunci va puteă redactă cronica lunară a vieţii literare
dela noi. Asemenea vor trebui trimise, sau referentului secției sau vor fi împăr-
țite și celorlaltor membri cărţile ce se vor primi la redacţia revistei. Fără aceste
dispoziții secţia literară nu va puteă colaboră la revistă altcum, decât a făcut și
până azi, mai ales că legătura nemijlocită între comitetul de redacţie și referentul
29*
— 404 —
secţiei este imposibilă prin faptul, că unii locuesc în Sibiiu, dar referentul secției
în Braşov, şi pe lângă toate acestea redactarea revistei este una din îndatoririle
principale ale secretarului literar, despre intenţiile şi lucrările căruia pentru fie-
care număr al revistei, referentul secţiei nu poate aveă cunoștință.
V.
Activitatea literară şi ştiinţifică pe care au desvoltat-o membrii secției în
timpul dela Iulie 1913 — Iulie 1914 este: următoarea:
1. Jon Agârbiceanu a publicat:
a) «Arhanghelii», roman. Sibiiu 1914.
b) «Dela sate», editată de V. Stroescu (pentru bibliotecile poporale).
c) «In luptă», editată de V. Stroescu (pentru Bucovina).
A ţinut conferențe:
a) In Sibiiu şi Blaj, despre «Cultura ardelenească în t/,-a a Il-a a sec. XIX»,
b) In Orlat trei conterenţe, despre «Țările locuite de români».
i A mai publicat: Nuvele, în «Luceafărul», <Vieaţa Românească», «Ramuri»,
şi foiletoane în «Românul» și «Unirea».
2. Axente Banciu a publicat studiul: «Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim
românește». Braşov 1913 şi relativ la aceeaș chestiune încă două articole în
«Gazeta Transilvaniei».
3. Dr. Iosif Blaga a publicat: «<ltinerarul şi programul excursiunii în Italia»
(1914), cu indicarea operelor din muzeele şi galeriile din Veneţia, Florența,
Roma, Neapol și Athena; şi o descriere a excursiunii în «Anuarul şcoalelor medii
române din Braşov».
4. Dr. Alexandru Bogdan a publicat studiul: «Douăzeci de ani de mişcare
teatrală», Sibiiu 1914. A ţinut o conferență (în Sibiiu) despre «Literatura româ-
nească dela Junimea până azi» și a scris câteva articole, dări de seamă și schițe,
cari au apărut în revistele «Luceafărul», «Transilvania», «Cosânzeana» și in ziarele
«Românul» şi «Gazeta Transilvaniei».
5. Dr. V. Branişte a redactat ziarul «Drapelul» și a ținut câteva conferenţe.
6. Al. Ciura a redactat «Albumul Vlaicu», care va apăreă în curând şi a
colaborat (articole, schițe, foiletoane) la «Unirea», «Luceafărul», «Cosânzeana»
și «Românul».
7. Dr. N. Drăgan a publicat: «Istoria şcoalelor năsăudene» (în colaborare
cu d. V. Şotropa) şi în analele Academiei Române studiul său anunţat în raportul
din anul trecut. A ținut și o conterenţă (în Sibiiu) despre filologia română în
sec. XIX.
8. Enea Hodoș a tipărit un volum de povești: «Frumoasa din nor». Sibiiu
1914. A scos o nouă ediţie a manualului său de Sf/listică, poetică şi carte de cetire
(editura Librăriei Arhidiecezane) şi a editat o carte de bucate, întocmită pentru
clasa mijlocie şi pentru țărance.
9. Dr. Const. Lacea a colaborat la marele Dicţionar al limbii române,
publicat de Academia Română.
10. Virgil Oniţiu a publicat:
a) Carte de cetire pentru clasa I-a a școalelor medii, ediția Il. Braşov 1914.
b) Carte de cetire pentru clasa Il-a a şcoalelor medii, edit, Il. Brașov 1914.
"dd Anuarul şcoalelor medii gr.-or. române din Brașov, 1914.
d) Câteva articole- de actualitate în chestii culturale — în ziarul «Gazeta
Transilvaniei».
— 405 —
t
11. Dr. H. P. Petrescu a publicat:
a) «Invingeri strălucite», comedie întrun act, trad. din Georges Courteline ;
«Micul mincinos», comedie într'un act, localizare; «Văduvioara» si alte şase
monoloage; «Teatrul la ţară», studiu retipărit din «Gazeta Transiivaniei»; «În
templul adevărului», comedie întrun act, de Luizo ; <Indemnuri», broşuri volante
(broşura 1); şi «Pânea altuia», dramă în 2 acte de Turghenief.
b) A publicat articole în «Românul», «Gazeta Transilvaniei», « Cosinzeana»,
«Revista Tinerimei» şi a redactat «Revista teatrală»,
c) A ţinut conferențe în mai multe orașe.
d) Are gata de tipar: «Porunca a cincea», dramă în 4 acte de Anzengruber,
traducere; «Fraţii Pădureanu» (Les Rantzau), comedie în 4 acte de Erckmann-
Chatrian, localizare; «Toderică» (Zeppe vom Berge), comedie în 3 acte, loc. după
Holberg; <Georgică şi mama sa», piesă teatrală în 4 acte, pentru copii, prelucrată
după Scharrelmann.
12, Dr. Sextil Puşcariu publică Dicţionarul Academiei Române. A ţinut mai
multe conferențe. A publicat studii de filologie în revistele românești și în cele
străine. Academia Română l-a ales în sesiunea din Maiu membru ordinar al său.
13. Dr. 1. Raţiu a publicat mai multe articole în «Unirea». Pregăteşte un
manual de istoria literaturii, în colaborare cu d-nii V. Oniţiu şi AL Ciura.
Dr. Al. Bogdan,
referentul secţiei literare.
Premiul „Andreiu Mureșianu“,
Onorată ședință plenară!
La concursul pentru premiul de 300 cor. Andrei Mureşianu» au intrat două
lucrări: 1. Nic. Aron: «Monografia bisericilor, şcoalelor și reuniunilor rom. din Fă-
găraş». Făgăraș 1913 şi 2. Gheorghe Stoica: «Alte vremuri». Schițe şi povestiri.
Orăştie 1913.
Monografia d-lui N. Aron nu corespunde condiţiilor stabilite în concurs,
cari cer anume «cărţi de literatură frumoasă ori colecţii de literatură poporală»
şi din motivul acesta, oricât de valoroasă ar îi opera harnicului preot și oricât
de mult am dori să arătăm autorului, că ştim să-i apreciem munca, nu putem să
dăm aici o analiză mai amănunțită a cărții.
Numai cealaltă operă corăspunde tuturor condițiilor stabilite prin concurs.
Vom căută să-i arătăm în câteva cuvinte calitățile şi defectele, şi deși nu avem
altă operă intrată la concurs, cu care să o putem asemănă înainte de-a o premiă,
vom găsi totuş unele criterii, pe cari se va puteă întemeiă hotărîrea noastră.
Din titlul volumului ghicim intenția autorului de-a ne da povestiri cu fond
istoric. Acţiunea unora se petrece de fapt ori pe vremea lui Tudor Viadimirescu,
ori pe la 1840—60. Altele însă, povestiri tipice, se pot petrece tot atât de bine și
astăzi, cum se vor fi petrecut în fantazia autorului acum 10—20 ani. (Domnul
Mamei şi Leac bun). Acţiunea celor două povestiri Comoara lui Colceag şi Semne
rele se poate fixà chiar în anii 1906 şi 1907, anul premergător și cel al răscoalelor
ţărăneşti. Din trecutul nostru îndelungat autorul alege astfel timpurile cele mai
apropiate de zilele noastre. De aceea nu vom găsi în povestirile istorice ale d-lui
Stoica atmosfera aceea de vechime de mult uitată, care ne întâmpină în operile
lui Negruzi, Odobescu şi chiar și în ale lui Filimon ori Zamfirescu. Autorul nici
nu intenționează, precum nici cadrele înguste ale povestirilor sale nu-i îngăduie,
— 406 —
să ne dea un tablou complet al vremurilor vechi; d-l Stoica se mulțămește numai
cu alegerea din «alte vremuri» a unor amănunte, cari i s'au părut mai interesante.
Dar dacă vom căută să fixăm și mai bine izvoarele de inspiraţie ale autorului,
vom recunoaşte, că am avut o surprindere plăcută, când am constatat, că dl
Stoica nu s'a mulțămit cu redarea artistică a vieții ardeleneşti, ci că dânsul a prins
interesante şi caracteristice momente şi din vieața Românilor de dincolo; iar
această constatare ridică mult valoarea întregei opere.
Insă, voind să păstrăm o absolută obiectivitate, vom impută autorului ale-
gerea nu tocmai reușită a subiectelor din Farmece şi Deochiată, cari prin roman-
tismul lor împrumutat din lumea neverosimilului, nu se prea potrivesc alături de
celelalte povestiri de un sănătos şi ales realism. Despre Hârca şi Spionii ne mul-
ţămim să spunem, că sar potrivi mai bine între «varietățile» unui ziar decât întrun
volum de schițe. Autorul puteă să le elimeneze din volum, fără ca acesta să
piardă câtuș de puţin din valoarea sa..
Acestea sunt defecte de începător. Alte defecte se pot descoperi încă într'o
parte a operei d-lui Gh. Stoica: în compoziţia povestirilor sale. Intruna («Alte
vremuri») unitatea acţiunii stă să se piardă în contururile subțiri ale prea volun-
tarelor incrucișeri de întâmplări; într'alta, Manul cu tei, se vor găsi și lucruri su-
perîlue. In La fân, după o bună întroducere care promite mult, autorul îşi pierde
răbdarea; dupăcum şi cea mai bună dintre povestiri Comoara lui Colceag este
tratată cătră sfârșit prea sumar, aproape numai schițând desfășurarea acțiunii. —
In Hârca ne poticnim de o atât de copilărească potriveală, care face ca un Gran
fugit din sat de 40 de ani, să se întoarcă după trecerea celor 40 de ani, focmai
a doua zi după moartea mamei sale. Locul st timpul acțiunii rămâne adeseori
nedeterminat (în Hanul cu tei și n Hârca). Toate acestea sunt defecte, cari se
descoper în lucrările începătorilor. Dar noi le-am arătat, nu fiindcă am fi voit să
le scoatem la iveală cu orice preţ, ci pentruca să constatăm, că d-l Stoica are po-
vestiri lipsite de astiel de defecte, că prin urmare și în măestria sa de scriitor,
dânsul ni se prezintă în evoluție şi anume într'o evoluţie, care sperăm că va duce
spre desăvârșire. Credem că viitoarele scrieri ale autorului vor fi tot mai succese,
dacă dânsul va exercită asupra sa o aspră autocritică şi dacă va continuă să-și
ia subiectele din acel bogat izvor de inspiraţie, care i-a servit pentru bunele po-
vestiri întitulate: La izvor, Comoara lui Colceag, Nenea lon Șutoianu etc.
In acestea și ?n altele de felul lor (La gura sobei, Croncan) autorul caută
să fixeze în artă vieața pe care singur a trăit-o, pe care a putut-o observă deci
mai îndelung și mai amănunțit: vieața satelor.
Și cele mai reușite pagini ale volumului sunt desigur acelea, în cari ni se
desfășură gândirile şi simțirile țăranilor (cea mai bună povestire în privința aceasta
este Comoara lui Colceag); câte-o scenă familiară (Susănica desfăcând și cetind
scrisoarea în Paznicii), dimineața în sat (cu strigătile ciurdarului, care mână boii
la pășune în La fân); întâlnirea duor ţărani (ca a lui Colceag cu Costin al
Spânzului în Comoara lui Colceag); meditaţiile ţăranului asupra căsătoriei (ca ale
lui Croncan).
Spre ilustrarea celor spuse cităm numai două pagini din Comoara lui
Colceag (p. 205—207).
Insă pentru a descrie bine vieata țărănească, trebuie să stăpânești şi limba
poporală, căci numai aceasta este în stare să te răpiască din lumea preocupărilor
tale intelectuale, străine de simplitatea şi naivitatea vieţii dela sate și să te tran-
spună în atmosfera de gândire şi viețuire a ţăranului. lată care este a doua ca-
— 407 —
litate de seamă a povestirilor d-lui Stoica: dânsul cunoaște limba poporului. Ori
că Bucur vorbeşte boulenilor; ori că mama, țărancă simplă, se tânguie fiu-său,
care vrea să se facă «procatăr», că nu mai poate răzbi cu cheltuielile; ori că
oamenii din sat schimbă şi ei două vorbe despre acest viitor «procatăr», totdeauna
autorul ne dă monologuri și dialoguri, despre cari se poate spune că sunt o
copie a limbii vorbite de țărani. Și pentru a arătă până unde merge măestria
d-lui Stoica în punctul acesta cităm câteva rânduri, cari se apropie, în deosebi
prin capricioasele întorsături ale frazei, de stilul atât de caracteristic al lui Creangă:
(e vorba de Croncan şi de nevăstă-sa cea leneșă) «Se gândeà bietul om în tot
felul. A încercat și cu binele și cu frumosul şi dacă a văzut la urma-urmei, că
nu ajută nimic, ba că mă dor șelele, ba că mi sa stârnit veninul, ba că trage-mă
pe mâni cu oțet şi abureşte-mă la cap... ho! ho! draga mea nevestică, stai, că
nici capra nu merge la târg de voie bună, — a înodat un ştreang în vreo trei
părți şi așă mai ușurel la început, şi-apoi tot mai asprișor, i-l măsură peste scur-
teică. Și când n'a mai ieșit din scurteică nici un firicel de prav, o minune —
umblă Firuca noastră ca un priznel». (Croncan, p. 236—7).
Dacă mai amintim și umorul, care ici-colo mijeşte în unele povestiri, credem
a fi arătat în deajuns, cum calităţile bune ale operelor acestui scriitor ardelean ne
fac să trecem cu vederea defectele lui, pe cari autorul le va puteă ușor înlătură
în viitoarele sale scrieri. De aceea propun onoratei ședințe plenare să premieze
pe d-l Gh. Stoica cu premiul «Andrei Mureşianu» pentru acele câteva povestiri
din volumul «Alte vremuri», ale căror calităţi remarcabile le-am arătat în analiza
aceasta şi cari ne îndreptățesc să așteptăm dela autorul lor scrieri şi mai succese.
Dr. Alexandru Bogdan.
Anexa XII e) C
Raportul secțiunii istorice cătră şedinţa plenară.
Onorată şedinţă plenară!
In numele secţiunii istorice ne luăm voie a înaintă următorul raport:
Membrii secțiunii istorice au cercat şi în cursul anului trecut să-și înde-
plinească datorințele, ce simt cu toții că le au, și în această calitate a lor, față de
«Asociaţiunea» noastră.
Dacă nu vom perde însă din vedere insuficiența mijloacelor materiale, care
apasă atât de mult «Asociațiunea», incât aceasta nu e în stare a sprijini în mod
efectiv activitatea de ordin literar sau ştiinţific a singuraticilor, mai departe dacă
vom țineă seamă de mediul, în care trăesc puținii noştri oameni de știință și care
este atât de neprielnic pentru desfășurarea unei sistematice activități, de ordin li-
terar-științific, — vom află suficiente motive spre a justifică puţinătatea rezulta-
telor, ce a cules până acum «Asociaţiunea» noastră pe urma întrunirei anuale a
secțiunilor sale literare-ştiinţiiice.
In ce priveşte îndeosebi pe membrii secțiunii istorice, nu se sfiesc a re-
cunoaşte cu toții, că problemele fixate pentru această secțiune sunt atât de impor-
tante și de mari, încât în situația dată dânşii nu s'au putut preocupă decât de o
mică parte a acestor probleme.
Considerând, că secțiunea nu are măcar un singur membru, căruia împre-
jurările să-i permită a se ocupă numai cu chestiuni istorice sau a se dedică ex-
— 408 —
cluziv unei activități menite să accelereze rezolvirea importantelor probleme de
ordin literar-istorie ale «Asociațiunii» noastre, nu e decât firesc, că o mulţime dintre
aceste probleme rămân an de an în regiunea desideratelor platonice, fiindcă nu
ne este dată putinţa a le cobori în lumea realităţii...
Năzuinţa de căpetenie a membrilor secțiunii istorice a fost şi în anul acesta
ca şi în ceilalţi ani, mai ales popularizarea cunoștințelor istorice prin conferenţe,
prelegeri poporale şi broșuri scrise pe înțelesul tuturor, ca să pătrundă cât mai
adânc în straturile poporului nostru dela oraşe şi dela sate cunoașterea trecutului
românesc, istoria despre care un renumit scriitor afirmă, că este pomul cunoștinței
binelui și a răului. Știind că istoria este făclia, care trezeşte în sufletul popoarelor
conştiinţa naţională şi le întăreşte credința întrun viitor de mărire şi înaintare
strălucită, mai departe ținând seamă de cuvântul Sfintei Scripturi, care ne spune,
că «se prăpădeşte poporul din lipsa de ştiinţă», membrii secţiunii istorice au căutat
toate prilejurile spre a împărtăşi poporului, cu graiul şi în scris, cunoştinţe din
istoria noastră naţională.
La cursul sistematic de conferențe, aranjate de biroul central al «Asocia-
țiunii» în iarna trecută, secţia istorică a participat în mod activ prin doi membri
ai săi, dintre cari unul a vorbit despre istoria universală din ultima jumătate de
veac, iar al 2-lea despre istoria Românilor ardeleni dela 1848 până în zilele noastre.
D- T. V. Păcățianu, presidentul secțiunei noastre, a publicat «Legea elec-
torală» şi «Cartea de Aur» vol. VII., lucrează la vol. VIII. al «Cărții de Aur» care
e aproape gata.
Membrul Dr. Ilie Dăian a publicat 2 broşuri: «Din vremile prorocilori şi
«Solia învierii». Dr. Silviu Dragomir aţinut o conferențäă istorică in Orăştie: «Despre
trecutul Românilor pe pământul crăes®> şi alta în Ocna: «Despre trecutul românesc al
oraşnlui Ocna», iar referentul secțiunii a ţintit o conferenţă istorică în Braşov: despre
«Şaguna şi Eötvös», şi alta la societatea «Petru Maior» din Budapesta: despre le-
găturile bisericii românești din.. Ardeal cu ierarhia din principatele române in
cursul secolului XVII., şi mai multe prelegeri poporale, de cuprins istoric, la
sate. Amândoi au colaborat la revista «Transilvania» şi la alte ziare şi reviste cu
articole istorice.
Dr. Silviu Dragomir a publicat un studiu, critic, ca răspuns la lucrarea ten-
denţioasă a Sasului Dr. G. Müller: «Die ursprüngliche Rechtslage der Rumänen
im Sachsenlande» şi în anuarul. Seminarului Andreian a scris despre legăturile
Românilor ardeleni cu Rusia în secol. XVIII. Referentul secțiunii a publicat în
«Analele Academiei Române» studiul întitulat: «Principele ardelean Acațiu Bar-
csai și mitropolitul Sava Brancovici», a înaintat la <Asociaţiune» 2 manuscrise,
cari i sau cerut anul trecut, unul cuprinzând biografia poporală a mitropolitului
Șaguna, iar celalalt sub titlul: «De de mult» ca o continuare a broșurei Nr. 1 din
«Bibl. poporală a «Asociaţiunii» conţinând o serie de 25 prelegeri poporale isto-
rice., Amândouă manuscrisele așteaptă să fie date cât mai în grabă la tipar.
Membrul Mateiu Voileanu a îngrijit retipărirea Dreptului canonic de Șaguna
şi Prot. sinod. arhid. A ţinut o conterență în Brașov despre descoperirile dela polul
nordic, care se va tipări.
Dintre membrii corespondenţi aleşi în ședința plenară din 1913 d-l Dr. Amos
Frâncu a prezentat în scris opinia sa privitoare la înființarea «sfatului de pace»,
care idee daa o află discutabilă în principiu «ca o reîmprospătare adecuată tim-
pului nostru a vechiului jus valachicum» de a se judecă prin juraţi chestiunile
litigioase între țărani și ca o măsură potrivită pentru întâmpinarea potopului de
— 409 —
procese ce bântue poporul nostru dela ţară. Considerând însă complicația extra-
ordinară a stărilor de drept între cari trăim, după norma lui Tacitus: «pessima
republica plurimae leges» şi considerând prin urmare că sfatul păcii ar putea
operă cu efect numai în contact cu jurisprudenții noştri, crede că o organizație
corăspunzătoare a sfatului păcii sar puteă întreprinde numai prin o secție de
drept a «Asociaţiunii».
Secţiunea istorică în şedinţa sa din 1/14 Iulie a. c. a admis această părere,
DI Dr. Iuliu Maniu a prezentat un specimen din dicționarul juridic maghiar-
român scris de d-l Victor Andru accentuând, că în această lucrare se găsesc
părţi bune, dar spre a o puteă judecă în întregime, autorul să fie poftit a înaintă
întreg operatu! său biroului, de unde se va transpune secţiei de științe sociale
spre censurare din punct de vedere juridic, iar celei literare spre examinare din
punct de vedere stilar.
Cheltuielile, ce va reclamă tipărirea acestei lucrări, vor îngriji să le pro-
cure membrii secției de ştiinţe sociale.
Cu privire la propunerile prezentate din partea secretariatului, secțiunea
istorică are următoarele hotăriri:
Ad 1. Aprobă cu majoritate de 1 vot proiectul referitor la modificarea re-
gulamentului general al secțiunilor ştiințitice-literare ;
Ad 2. Consimte la înființarea secțiunilor de ştiinţe sociale, medicale şi
tehnice-industriale, iar propunerea pentru alegerea membrilor în secţiunea de
științe sociale o încredinţează d-lor advocaţi prezenți la şedinţă;
Ad 3. In ce priveşte colaborarea sistematică la revista «Transilvania» con-
stată, că membrii săi Dr. S. Dragomir și Dr. I. Lupaş au colaborat cu stăruință
și în cursul acestui an; nu primeşte dimisia dlui Dr. S. Dragomir din comitetul
de redacţie al revistei, ci își exprimă dorința, ca acest comitet de redacție să
țină în viitor mai regulat ședințe şi să precizeze în mod corăspunzător relaţiile
dintre membrii săi şi dintre director. La punctul acesta membrul Dr. C. Bucșan
înaintează în scris propunerea, care se înaintează onor. ședințe plenare spre
desbatere ;
Ad 4. Secţiunea propune să fie învitat di Gh. Popp a pregăti o broșură
comemorativă despre personalitatea lui Simion Bărnuţiu și importanța lui în is-
toria noastră culturală ;
Ad 5. Lista cărţilor potrivite pentru bibliotecile săteşti o completează de
astădată cu prelegerile poporale, ce vor apărea sub titlul «De demult» şi cu
broșurile de cuprins istoric din bibliotecile Steaua, Flacăra și Bibl. pt. toţi;
Ad 6. Fixarea programului pentru aranjarea cursurilor sistematice o în-
credințează biroului central, îndrumându-l pe acesta, a se pune în înțelegere cu
directorii despărțămintelor;
Ad 7. Chestiunea aceasta se cuprinde în partea dela început a raportului
prezent; 3
Ad 8. Pentru ședința festivă din acest an învită pe d Gh. Popp a pregăti
o conferență despre activitatea lui S. Bărnuţiu ca îndrumător al neamului.
Ad 9. Chestiunea aceasta aparţine secţiei literare; i
Ad 10. Venitul pe anul 1914 al fondului Nicolae Densușianu îl oferă dlui
Gh. Popp ca onorar pentru broşura, ce va scrie despre S. Bărnuţiu şi care se
va publică şi în «Bibl. poporală a Asociațiunii».
Sibiiu, în 1/14 Iulie 1914.
T. V. Păcăţianu m. p., prezident. Dr. Ioan Lupaş m. p., referent.
— 410 —
Anexa XIII d)
D.
Raportul şi propunerile secțiunei ştiinţifice
cătră ședința plenară din 1/14 lulie 1914.
Onorată şedinţă plenară!
In cele următoare fac o dare de seamă despre activitatea secţiunei ştiin-
ţifice din anul 1913/14. Secţiunea a ţinut o singură şedinţă, azi în 1/14 Iulie a. e
aici în Sibiu, Absentând d președinte, Dr. A. Cheţianu, secțiunea La ales de
vicepreşedinte pe dl A. Vlaicu, sub a cărui prezidiu s'a şi ținut şedinţa de azi.
D! A. Vlaicu abzice din postul său de referent, pe care l-a purtat dela înfiin-
tarea acestor. secțiuni și secțiunea primindu-i abzicerea, încredințează acest post
membrului activ A. Ciortea.
Prezenţi la această ședință a mai fost membrul activ: Dr. L Radu și membrii
corespondenţi: Victor Stanciu și Dr. Alex. Borzea. — Preşedintele Dr. A. Che-
Mann şi-a scuzat absența, însă membrul activ lon Corbu nu. f
Membrii secțiunei au desvoltat următoarea activitate:
1. Dr. A. Cheţianu a recensat lucrarea dlui Iuliu Prodan: «Dr. P. Alexi şi
plantele recoltate de dânsul» pe care a şi înaintat-o dlui secretar spre publicare
în «Transilvania» sau în Anale. Aflu, că aceasta e a 3-a lucrare, pe care o pre-
zintă dl Prodan «Asociaţiunei» spre publicare, dupăce primele două mau fost
publicate. Rugăm şedinţa plenară, să insiste la comitetul central, ca să afle posi-
bilitatea de-a publică asemenea lucrări științifice de valoare, pentru ca să nu fie
siliți membrii secțiunei a-și plasă productul lor, în loc şi în limbă străină, după
cum s'a mai întâmplat asemenea caz. — A colaborat la Calendarul Asociaţiunii.
2. A. Vlaicu a fost angajat mult în pregătirile pentru zidirea şcoalei co-
merciale din Braşov şi aşă, afară de câţiva articoli referitori la această chestiune,
ma putut desvoltă altă activitate.
3. Asemenea şi Dr. I, Radu, încredințat de corpul prof. din Brad, a cer-
cetat 6 gimnazii din patrie şi a servit cu date și informațiuni despre zidire şi
aranjament, cari s'au luat în considerare la facerea planului pentru zidirea nouă
a gimnaziului din Brad.
Conform însărcinării din şedinţa plenară din anul trecut, a ţinut în 2/15 Sept.
a. c, cu ocaziunea adunării generale a <Asociaţiunii», în cadrul şedinţei festive a
secțiunilor, o conferență despre «Lectura științifică la noi». Dânsul a ținut mai
multe prelegeri poporale în cadrul despărțământului Brad, despre cari ne-a raportat
directorul despărțământului. A făcut propagandă pentru înfiinţarea de bănci så-
teşti, în urma căreia s'au și înființat 3: în Rişca, Risculiţa şi Vaca, cu un capital de
80,000 cor. Şi în fine, a colaborat la Calendarul «<Asociaţiunii»,
4 A. Ciortea a ţinut în postul Crăciunului, în Braşov, un curs de fizică ex-
perimentală, în 5 prelegeri săptămânale, la care au îost admiși numai membrii
ordinari ai «Asociaţiunii». Obiectul prelegerilor a fost următorul: 1. Resonanţa,
2. Flacăra, 3. Lumina, 4. Schintea electrică şi 5. Aerul lichid. Toate au fost
însoţite de numeroase experiențe. In primele 4 s'a arătat legătura dintre diferi-
tele forme ale energiei, aplicându-se teoria undulațiunei. Au asistat cam 35 per-
soane, cam aceleaşi la toate 5 prelegerile.
5. Dr. I. Beu a censurat 3 lucrări: una a dlui Dr. M. Sturza, «Sfaturi igienice»
care se va tipări cu spesele dlui Stroescu, şi două ale dlui Dr. 1. Chitul, «Boalele
— 411 —
lipicioase, cari se transmit dela om la om și dela animale la om» și una a dlui
Dr. I. Bucur, «Câteva rele încuibate în poporul dela sate», cari se vor publică de
« Asociaţiune».
6. Victor Stanciu a fost ca membru activ în comitetul de redacție al fran:
Silvaniei». A ținut 5 conferenfe publice, 4 în Arad ai una în Gurahonţ. 1. Omul
preistoric, 2. Eminescu, 3. Importanța pădurilor și 4. Rolul paserilor în economie.
Conterența despre Eminescu a repetat-o şi în Gurahonţ. Pe urmă a scris diferite
articole de popularizare a științelor naturale în revistele: «Românul», «Luceafărul»
și «Natura».
7. Dr. Al. Borzea a ţinut o conferență la adunarea generală a reuniunii
învăţătorilor din Blaj, despre Biologia și şcoala poporală. A publicat un studiu
botanic într'o revistă specială germană din Berlin. A colaborat la «Transilvania»,
(numiri poporale de plante), în «Foaia școlastică» şi în «Românul». A colaborat
la Calendarul «Asociaţiunii». =
Față de propunerile făcute în raportul general de dl secretar Tăslăuanu
cătră şedinţa plenară de azi, secțiunea noastră î-și ia voie a face următoarele ob-
servări şi propuneri:
I. Secţiunea aderează în general la modificarea Regulamentului secţiunilor,
contemplată în proiectul de Regulament, face însă întrebare, dacă nu ar fi consult,
ca — luând în considerare rolul independent și important, ce-l au funcționarii
băncilor noastre în vieața economică și socială a poporului nostru, să se creeze
pentru dânșii o nouă secțiune, numită: «Secțiunea comercială». De vremece, în
baza noului Regulament se dă ocaziune tuturor profesiunilor a se organiză în
cadrele «Asociațiunei», mar fi potrivită înființarea şi a acestei secţiuni, care ar
puteă desvoltă o activitate rodnică paralel cu «Solidaritatea» ?
Secţiunea întreabă mai departe, cu ce se motivează eliminarea alineatului
ultim din $ 18 vechiu? Apoi propune ca alin. 2 din § 21 să se omită, în $ 28
să rămâie ca minim nu patru ci două şedinţe ale secțiunilor în decursul unui
an. Totdeodată cere, ca secțiunea noastră să fie numită numai «secţiunea de științe
naturale» şi nu și de «fizice» fiindcă fizica e subsumată în numirea de științe
‘naturale.
DI Dr. Beu raportează, că s'au întrunit 9 medici Intro consultare, cari ade-
rează la înființarea unei secții de medicină și de igienă. Secțiunea, consultând
părerea acestei sfătuiri propune de membri activi în noua secțiune pe dnii: 1. Dr.
loan Popp, medic-colonel în r. în Sibiiu, 2. Dr. George Baiulescu, Braşov, 3.
Dr. Ilie Beu, Sibiiu, 4. Dr. Alexandru Vaida-Voevod, Brașov, şi 5. Dr. Vas. Hâncu,
Blaj, iar ca membri coresp. 1. Dr. Nic Calefariu, Sălişte, 2. Dr. Marius Sturza,
Viena, 3. Dr. lulian Chitul, Beclean, 4. Dr. Crăciunescu, Băile-Frculane, 5 Dr.
Aurel Dobrescu, Braşov, 6. Dr. Pompiliu Nistor, Zernești și Dr. Iuliu Haţiegan,
medic-asistent la universitatea din Cluj.
Di Dr. Beu ne comunică, că consultarea medicilor a decis, că dânşii re-
nunţă la diurne și rebonificarea speselor de călătorie, cu ocaziunea participării
lor Ía ședințele secțiunilor. Secţiunea ia cu plăcere la cunoştinţă această jertfă
frumoasă adusă <Asociațiunei», propune însă şedinţei plenare, ca în viitor ase-
menea renunţări să nu se facă corporativ, ca secțiune, ci numai personal.
II. Față de colaborarea secțiunii la «Transilvania» propunem, ca să i se
deă fiecărei secțiuni o rubrică specială de 2—4 file, de a cărei redactare să se
îngrijească sub răspunderea sa, fiecare secție.
— 412 —
UL Material pentru bibliotecile peporale oferă d! V. Stanciu cu lucrarea sa:
«Din lumea celor mici-, cu a cărei recenzare secțiunea încredințează pe Dr. A.
Borzea. Dr. Radu încă are material pentru o broşură «Despre minunile naturei»,
cu a cărei censurare ze angajează A. Ciortea, lar Dr. Borzea se anunţă cu o
lucrare despre «Plantele de leac», a cărei censurare secțiunea o încredințează dlui
V. Stanciu,
IV. Secţiunea recomandă pentru bibliotecile poporale, biblioteca Cosânzeana
din Craiova, din care a apărut până acuma vreo 9 numere cu cuprins din do-
meniele geografiei și a științelor.
V. Cu privire la cursurile propuse secțiunea propune, să se mențină forma
seratelor (şezătorilor) culturale, cari prin materialul lor, ușor de. înțeles și variat,
au câştigat simpatia publicului în măsură cu mult mai mare, decât conferenţele
speciale, lungi şi obositoare. Secţiunea aderează în principiu la ținerea de cursuri
sistematice, dar nu află încă timpul sosit, ca asemenea cursuri să fie impuse di
îeritelor centre, ci să lăsăm deocamdată la voia membrilor secțiunilor, ca aceştia
să aranjeze atunci și acolo astfel de cursuri, unde află că există necesitate şi
interes față de ele.
VI. Prelegeri poporale de model, cari, tipărite, să fie distribuite prin comu-
nele rurale, agenturilor, oferă Dr. Radu: «<Soiurile mai alese de vite şi îngrijirea
lor», tipărită în «Ţara Noastră». Diapozitivile necesare le împrumută bucuros
desp. Brad. Apoi Victor Stanciu: <Jnsămnăfatea pădurilor», pe care o oferă sec-
țiunei spre censurare și apoi spre tipărire.
VII. In bugetul secţiunei nu propunem de astădată nici o sumă.
Referent: A. Ciortea.
Anexa XII e).
E.
Raportul secțiunii şcolare.
Onorată ședință plenară!
Activitatea secției școlare, dela ultima şedinţă plenară (1 Iulie 1913) până
astăzi, s'a desfăşurat în conformitate cu programul fixat în anul trecut și cu hotă-
ririle aduse atunci.
L
Hotăririle, cari s'au adus în chestia manualelor de prima adunare a pro-
tesorilor români ținută la 1913 în cadrul secției, au fost imediat -tipărite şi co-
municate tuturor. direcțiunilor școlilor secundare, precum şi consistoriilor ambelor
confesiuni. Pe urma acestor hotăriri s'au înjghebat mai multe întovărăşiri de pro-
fesori, în scopul de a publică manuale corespunzătoare trebuinţelor actuale. Unele
manuale, începute pe aceste baze, sunt în curs de publicaţie și vor apăreă chiar
în vara aceasta.
Dintre consistorii numai două s'au simţit îndemnate a sprijini acţiunea secției
școlare, şi anume consistorul ort. din Arad, care prin hârtia sa Nr. 5910/913,
aprobă întru toate intenţiile și hotăririle secției școlare și «recunoaşte de îndrep-
tățită și acea părere a secției, că manualele acvirate până acum prin traduceri și
întroduse în unele şcoale au izvorit din lipsa de manuale originale și că manualele-
traduceri reprezintă un principiu nepotrivit care poate să devină chiar pernicios».
— 43 —
In legătură cu aceasta consistorul din Arad a enunțat şi a declarat obligătoare
pentru seminarul şi pentru şcoala civilă de fete din Arad următoarele:
1, «Manualele, cari astăzi ar fi întroduse de institutele noastre diecezane în
forme de traduceri se pot consideră numai ca o necesitate transitorie cătră ela-
borarea de manuale originale sau cel puţin cătră prelucrarea de manuale străine,
până să se poată ajunge la lucrări originale.
In scopul arătat, membrii colegiului profesoral sunt îndemnați a-și luă cu-
venita parte din cooperaţia pentru manualele viitorului. Aceasta, credem ar puteă
urmă cam astiel:
Colegiul profesoral, ar statori din conferinţă lista actualelor manuale-tra-
duceri aftătoare în folosinţă şi lista profesorilor (profesoarelor) cari s'ar declară
gata a intră la cooperare. On. Direcţiune ar intră, pe această bază, în legături cu
amintita secţie şcolară, care la rândul său ar putea convocà la consfătuire pe
ceice s'ar angajă la lucrarea câte unui manual singuratic.
2. Se ințelege de sine, că colaborarea profesorilor (profesoarelor) noştri
în asemenea cazuri sub egida secţiei şcolare a <Asociaţiunii» nu învolvă în sine
şi obligamentul de a întroduce respectivele manuale, decât numai dupăce acelea
vor fi obținut şi aprobarea specială a consistorului nostru,»
Zice mai departe Consistorul din Arad: <Aflăm de salutare şi celelalte idei,
mai ales cele relative la uniformizarea planului de învățământ pentru deosebitele
categorii de şcoale româneşti, şi nădăjduim bune rezultate pe urma năzuinţelor
on. secţii şcolare», i
Al doilea Consistor care a urmărit cu atențiune năzuințele secției noastre,
e Consistorul gr.-cat. din Oradea-mare. Acesta a însărcinat corpul profesoral dela
liceul din Beiuş să prezinte un studiu asupra problemelor şi întrebărilor din anul
trecut ale secției. Studiul, datorit d-lui profesor Dr. C. Pavel, a fost transpus din
partea Consistorului secției noastre, care l-a tipărit în «Transilvania» (pg. 161—
168), Deşi în unele privinţe greșit, acest studiu discută chestiunea cu competinţă.
E greşit mai ales un punct de vedere cardinal al lui: acela în care d-l Dr. C. Pavel
aşteaptă ca secția şcolară să publice însași manuale pentru școalele secundare,
câtă vreme ea şi-a rezervat numai rolul de a da profesorilor ocazia să discute
chestia manualelor și, în urmă, să se angajeze a lucră în colaborare la manuale
bune pe cari secţia își ia angajamentul să le cenzureze.
Acest punct de vedere trebuie amintit şi cu acest prilej, pentruca nimeni să nu
mai fie în nedumerire cu privire la programul de muncă a secţiei și cu privire
la ceeace ea poate luă asupra sa.
In ce privește atitudinea singuraticelor şcoli față de hotăririle din anul trecut,
ținem să relevăm, că la 1 Martie a. e, s'a ţinut în Blaj o şedinţă a subsecţiei
profesorilor de şcoale normale, la care au luat parte 20 de profesori, din Blaj,
Sibiiu şi Gherla, având și aderenţa profesorilor din Caransebeș și Oradea-mare.
Cu acest prilej s'au luat măsuri efective pentru elaborarea de manuale pe seama
şcolilor normale. Hotărîrile luate sau comunicat din partea biroului secţiei tuturor
şcolilor normale.
Liceul din Beiuș ni-a comunicat, în legătură cu hotăririle noastre, următoarele `
«Corpul profesoral dela gimnaziul superior gr.-cat. din Beiuş, îşi exprimă
din nou cu unanimă însufleţire aderenţa la ideea concentrării tuturor profesorilor
români în secția şcolară a «<Asociațiunii», concentrare de mult dar înzadar încer-
cată până acum. Această concentrare o crede de mare importanță şi folos real
atât pentru nniformizarea și ridicarea nivelului instrucției şeoalelor noastre medii,
e 414 =
cât și pentru a se puteă înptă cu puteri unite uniform și cn mai mate șanză de
izbândă în chestii vitale ce privesc universalitatea profesorilor români. Deci se
decretează, că toți membrii corpului profesoral vor intră ca membrii în secția
școlară a «Asociaţiunii» și se enunță, că corpul profesoral cu tot dinadinsul, cu
toată însuflețirea va conlucră la realizarea scopurilor ce i-se impun secției școlare
în subsecţia profesorilor dela școalele noastre medii, și se va supune tuturor ho-
tărîrilor, ce se vor aduce cu consultarea noastră pentru totalitatea școalelor noastre
românești.
In chestiile, ce sunt puse acum la ordinea zilei şi în special în chestia uni-
formizării manualelor şi în privința înființării unui fond de editare de manuale,
corpul nostru profesoral ia următoarele hotăriri :
1. Inainte de toate se constată, cumcă în gimnazul nostru nefiind admisă
limba română ca limbă de propunere în toate clasele și la toate obiectele, se vor
puteă întrebuință manuale uniforme cu celelalte gimnazii românești numai la
acele obiecte de învățământ cari se propun românește (obiectele din clasele in-
ferioare cu excepția geografiei, istoriei şi limbei maghiare în 3—4; iar în cele
Superioare e românește numai religia și limba română). Referitor la aceste obiecte
pentru viitor se primeşte întocmai concluzul secţiei şcolare din ședința sa din
30 Iunie 1913 ţinută în Sibiiu, ca adecă pe viitor manualele ce se vor compune
înainte de ce s'ar da la aprobare ministerială şi la tipar, să se deie pentru cen-
zurare la secția şcolară a Asociaţiunii, fiind a se face pesmintit eventualele mo-
dificări reclamate de trebuințele noastre speciale. Dar ar îi just, ca acele manuale,
cari sub forța împrejurărilor se aflau dejà pe vremea ședinței din 30 Iunie sub
tipar, să se admită la cenzurare şi aprobare în mod excepţional și acum după
isprăvirea tipărirei.
2. E de părerea — ca și secţia școlară — că dintre manualele ce ne lipsesc
e de cea mai urgentă necesitate Gramatica română, Istoria literaturii române şi
Antologia română. Din corpul nostru profesoral, Dr. Alexandru Pteancu în cola-
borare cu Vasile Bichigean, prof. dela Năsăud, chiar acum scot de sub tipar
ediția a doua a Gramaticei latine și a Cărţii de cetire latine pentru cl. I ìl gimn.,
cari ambele au fost folosite ca manuale şi până acum în patru, adecă cu excepția
Braşovului, în toate gimnaziile românești, Afară de aceasta, Dr. Alexandru Pteancu
cu Dr. Constantin Pavel în colaborare sar angajă a scoate în decurs de un an,
o carte de «Lecturi literare» (proză și poezie) ca manual auxiliar pentru studiul
literaturii române în cl. VII-VIII şi pedagogii curs. HI—IV, pentru care manual
o bună parte de material şi au dejà adunat; loan Georgescu poate se va hotărî
să contacă o Istorie bisericească, în care să se tracteze și istoria specială a bi-
sericei gr.-cat. române, nu numai cea generală ca în a lui Smigelski, întrebu-
ințată acum; Dr. Petru Hetco şi Dr. George Hetco s'ar angajă la manuale de
germană cl. IIl—1V pe baza metodului direct; Paul Voştinar cu Dr. Alexandru
Borza și Sabin Opreanu la o istorie naturală pentru cl. IN: Dr. Alexandru Pteancu
cu Dr. loan Ossian dejă lucră la o scurtă sintaxă latină. Dar aceste din urmă
trei lucrări vor trebui să aștepte cu tipărirea până după modificarea planului de
învățământ, ce e în pregătire.
Insă la tot cazul vor fi a se împărți rolurile astfel, ca să nu se.lucre la
acelaş manual deodată în două locuri, și astfel să nu se fărămițeze timpul şi pu-
terile fără rost şi îără trebuință
3. Aderează la ideea unificării planului de învățământ al gimnaziilor române
pentru a se uşură trecerea şi pentru a se puteă folosi în toate (5) iustitutele ro-
mâne acelaş manual, aşişderea e şi pentru uniformizarea terminologiei științifice,
— 415 —
În scopul săvârșirei acestor lucrări va trebui să se convoace o anchetă,
la çare la vremea sa şi institutul nostru iși va exmite delegaţii săi.
4. In ce priveşte crearea unui fond pentru edarea de manuale, corpul pro-
îesoral nu poate oferi o parte din taxe de corigenţă, fiindcă taxe de acestea la
noi nu sunt; nici din cele de examene private, deoarece acestea nu formează
un venit stabil şi regulat, asemenea nici din venitul conferințelor publice ce even-
tual On profesorii, deoarece acestea se ţin fără taxe. Oferă însă în favorul înte-
meierii ori augmentării fondului de manuale profesorul Dr. Alexandru Pteancu —
în speranţa şi în cazul convoirii colaboratorului său — în cazul întroducerii ma-
nualelor sale de limba latină aprobate în toate cinci (acum sunt în 4) gimnaziile
noastre românești — 5%, din venitul curat, asemenea e aplicat a se învoi ca pe
fiecare exemplar vândut prin librării să se pună câte o marcă de 10 fileri a Aso-
ciațiunii în favorul fondului de manuale. Această jertfă sar puteă impune şi altor
autori de manuale şcolare,
Insă soartea manualelor din școalele noastre medii — contingentul trebu-
incios fiind mic, iar risicul tiparului mare — poate așă s'ar deslegă mai bine,
dacă autorii ar îi cruțați de grija materială a financierii tiparului prin aceea, că
Asociaţiunea la fiecare manual corăspunzător s'ar îngriji de edare, de tipărire, —
fireşte şi toate incassările ar fi ale fondului de manuale al Asociaţiunii, iar autorul ar
căpătă pentru munca sa un onorar acum la început mai modest, cum dă bunăoară
tipografia din Blaj vro 60 cor. de coală; cu vremea — dacă fondul ar prosperă
bine — sar puteă mări şi onorarele.»>
Despre cele urmate de liceele din Blaj, Brașov, Năsăud și Brad nu ni s'a
raportat, decât în parte. Și anume am aflat că dd. Virgil Oniţiu, dir. în Brașov și
Dr. I. Raţiu și AL Ciura pregătesc o istorie a literaturii române pentru licee.
Dintre școlile civile au raportat: 1. cea din Beiuș, care spune următoarele:
«Corpul didactic al școalei noastre a luat cu bucurie spre ştire dispozițiu-
nile preţioase referitoare la această secție. Ne bucurăm, că precum am văzut
din aceste scripte, cărțile şcoalelor civ. de fete mai toate sunt în pregătire, afară
de economie.
Noi vom întroduce aceste cărți, cu siguranță atunci când vor îi aprobate
şi de înaltul ministeriu,
Ce atârnă să contribuim la fondul cărților manuale, așă cum se zice în
aceste scripte, nu putem, — că aici nu avem privatiste, abiă în 2-3 ani una,
apoi nici secunde, — dar pentru coregere la noi nici nu ieste nici o taxă, nici
nu putem pune. A noastre sunt institute filantropice şi nu de lux.
Însă vă rog în această privință, — de a contribui cu ceva la fondul manua-
leilor, — a scrie deadreptul Preaveneratului ordinariat gr. cat. de Oradea-mare, atunci
apoi după pertractări, cred să fie cevaşi rezultat,
2. Şcoala civilă din Sibiiu ni-a comunicat următoarea hotărîre a consiliului
profesoral:
«Vasile Stoica referează (și în scris) în chestia înștiinţării ce ne-a venit dela
Secţia şcolară a <Asociaţiunii» (dtto Sept. 1913). Constată, că noi şi până acum
am lucrat în conformitate cu hotăririle aduse și face următoarele propuneri:
1. Corpul nostru profesoral să colaboreze la manualele puse îu vedere de
diferiți colegi dela celelalte şcoale civile române, — învitând la aceasta pe membrii
din sânul său; și anume la edarea:
a) unui atlas geografic şi a unei cărți de leciură geografică, să conlucre
d! Sabin Oprean;
— 416 —
b) unui manual de economie de casă şi pedagogie casnică, alături de d-na
Roza M. Șerban (Blaj), să conlucre d-șoara Silvia Togan;
c) unui manual de geometrie, alături de d. M. Șerban (Blaj), să conlucre
d-na Eugenia Tordăşianu.
2. Să se ia dispoziţii pentru scrierea unor manuale de limba germană.
Se primeşte. Cu privire însă la scrierea manualului de limba germană,
deocamdată nu se pot luă hotăriri.»
Acestea s'au făcut dela 1 Iulie 1913 până astăzi în ce priveşte chestiunea
manualelor în școlile secundare.
IL.
Tot la chestiunea manualelor trebuie să mai remarcăm că membrul cores-
pondent Lazăr Chirilă, învăţător in Muncel, a cerut ca secția școlară să ia în mână
şi chestiunea manualelor pentru școlile primare. (Transilvania, pag. 75).
Chestiunea aceasta s'a relegat subsecţiei învăţătorilor, care s'a înființat ieri.
II.
Chestiunea manualelor, în privința cărora s'a hotărît ca să se urmeze şi de
aici înainte pe baza celor stabilite în ședința din anul trecut, stă în strânsă legă-
tură cu chestiunile din programul ședinței ţinute ieri, la care au participat 40 de
membri, ordinari și corespondenți, cari reprezintau 12 şcoli superioare şi secun-
dare și 6 școli primare. Programul acestei şedinţe a fost următorul:
1. Deschiderea şedinţei prin președintele secției: loan F. Negruţiu, direc-
torul școalei normale din Blaj.
2. Raport despre activitatea secției școlare dela 1 Iulie 1913 până astăzi,
în special despre chestiunea manualelor în școalele noastre secundare, de Dr. Oni-
sifor Ghibu, reterentul secției.
3. Organizarea subsecției profesorilor seminariali şi a profesorilor de re-
ligie. Raportor: Dr. Nicolae Bălan, prof. la seminarul «Andreian» din Sibiiu,
4. Organizarea subsecţiei învăţătorilor. Raportori: Dumitru Lăpădat, director
şcolar în Săliște şi Dr. loan Mateiu, coreferent școlar la Consistorul din Sibiiu.
5. Chestiunea unificării planului de învățământ în școlile noastre de aceeaș
categorie. Pe baza rapoartelor corpului profesoral al liceului din Brașov și Nă-
săud, a şcoalei normale din Oradea-mare şi a școalei civile de fete din Arad.
6. Unificarea terminologiei şcolare. Pe baza rapoartelor şcolilor de sub Nr. 5.
7. Reforma învățământului secundar. (In ce formă am dori noi să se facă
această reformă ?) Pe baza raportului conferenței protesorale a liceului din Braşov.
8. Legătura dintre membrii corpului didactic primar şi secundar. Raportori :
Gavril Precup, profesor la liceul din Blaj şi losit Stoica, înv. în Sebeșul-de-jos.
Materialul care a servit la discutarea punctelor de sub Nr. 5—8 şi care a
fost aproape întreg tipărit, se alătură la îinea acestui raport.
Cu privire la p. 5—6 din program s'a decis ca materialul tipărit să se
transpună direcţiunilor tuturor școlilor superioare şi secundare având acestea
să-şi spuie părerile asupra lui. Deciziuni obligătoare se vor aduce în privinţa lor
la anul viitor, când vom aveă pentru fiecare chestiune părerea tuturor școlilor.
ai IV.
Cu privire la p. 7 «Reforma învățământului secundar» secția şcolară a adus
următoarea hotărire: «Considerând că ministrul de culte și instrucție publică al
țării noastre se ocupă cu chestiunea unei reforme radicale a învățământului se-
— 41] —
cundar din ţara întreagă, deci și din liceele și gimnaziile noastre, secția școlari
află de absolut necesar ca şi liceele noastre să-și spuie cuvântul în această che-
stiune, fixând punctul de vedere, după care ar trebui să se facă reforma în școlile
noastre, cari își au trebuințele lor speciale. În consecință secția şcolară, transpu-
nând tuturor liceelor şi gimnaziilor româneşti părerile în această chestie ale li-
ceului din Brașov, apelează la ele ca, până cel mult în Octomvrie a. c., fiecare
să-şi fixeze principiile şi părerile privitoare la reforma învățământului secundar.
Intro anchetă compusă din reprezentanți ai tuturor liceelor şi gimnaziilor noastre,
se va fixă apoi pe baza acestora o părere unitară a tuturora, care va îi înaintată
prin consistoriile mitropolitane, ministerului».
V.
În legătură cu aceasta secția a mai hotărît să facă o adresă cătră consistorii
în sensul ca acestea să intervină la d-l ministru ca în consiliul regnicolar al în-
vățământului să fie numit și câte un reprezentant al lor, aşă cum e d. e. la com-
patrioții noştri sași. 4
VI.
În şedinţa de ieri (p. 3) s'a mai discutat şi chestiunea grupării profesorilor
seminariali şi a celor de religie, cari azi sunt membrii secţiei, într'o subsecţie spe-
cială. Deși raportul făcut în această chestiune de d-l prof. Dr. N. Bălan, membru
corespondent al secției și membru în comitetul central al Asociaţiunii, a în-
trunit aprobarea principiară a tuturora, totuş organizarea acestei subsecții s'a
amânat până la anul viitor. Până atunci raportul d-lui N. Bălan va fi comunicat
tuturor direcțiunilor de seminarii și profesorilor de religie de ambele confesiuni.
Putem anticipà de pe acum că această chestiune, deosebit de importantă, e pe
o cale bună,
VII.
Tot în şedinţa de ieri s'a discutat, pe baza rapoartelor d-lor D. Lăpădat şi
Dr. I. Mateiu, chestiunea înființării unei subsecţii a învăţătorilor în cadrele sec-
Dei şcolare. După discuţii temeinice secția a declarat de înființată subsecţia învă-
țătorilor, fixând totodată și un program de muncă provizoriu. În ce privește or-
ganizarea propriu zisă a acestei subsecţii ea s'a amânat până la anul viitor, având
până atunci să fie declaraţi membrii corespondenţi ai secției școlare din fiecare
protopopiat câte un învățător. Pentru ședința din anul viitor a subsecției învăţă-
torilor, în care se va face şi organizarea ei și care va îi condusă de preşedintele
secției școlare, s'au luat în program rapoarte asupra alor trei chestiuni de mare
importanță și anume: 1. Reforma învățământului primar în conformitate cu tre-
buințele reale ale țărănimei noastre;.2. Reforma planului de învățământ; 3. Ma-
nualele şcolare. — Pentru fiecare din aceste chestiuni s'au angajat câte doi raportori
dintre membrii actuali ai secției. i
Ne rugăm să luați cu aprobare la cunoștință acest lucru,
VIII.
În ce privește pet. 8, «Legătura dintre corpul didactic primar şi secundar»,
secția școlară, pe baza rapoartelor d-lui G. Precup prof. în Blaj și losif Stoica
înv, în Sebeşul-de-jos (în locul d-lui Radu Prișcu) a adus următoarele hotăriri:
1. In cadrele secției școlare să fie primiţi reprezentanţi ai învăţătorilor din
toate părţile ţării noastre.
30
— 418 —
5, Profesorii secundari să ia parte activă la adunările generale și cercuale
ale reuniunilor şi conterințelor învățătoreşti, precum și la examenele și la serbările
şcolilor primare.
3. Profesorii şi învățătorii să lucreze împreună manuale pentru. şcoalele
primare. Tot astfel să lucreze împreună la publicarea și răspândirea de broșuri
pentru tinerime și la stabilirea şi unificarea terminologiei școlare.
4. Profesorii să aranjeze în diferite centre ale țării cursuri sistematice
pentru împrospătarea și amplificarea cunoştinţelor generale şi speciale ale învă-
țătoritor.
5. Profesorii să colaboreze cu articoli de specialitate la revista «Transil-
vania» și la revistele pedagogice, scrise şi cetite astăzi aproape numai de în-
vățători.
6. Să se organizeze excursii comune ale profesorilor şi învăţătorilor, prin
locuri şi regiuni însemnate din punct de vedere cultural şi naţional.
7. Consistoriile ambelor biserici să fie rugate a exmite an de an câte unul
sau mai mulţi profesori ca să viziteze, în calitate de comisari consistoriali, școlile
primare, dând pe deoparte îndrumări învăţătorilor, iar pe de alta informându-se
înșiși despre starea şcolilor și despre condiţiile lor de vieață și de muncă.
Tot în ședința aceasta, la propunerea d-lui Traian Gherman, prof. în Blaj,
s'a mai hotărît să se facă o adresă cătră direcțiunea tuturor şcoalelor medii și
superioare ca acestea să însărcineze pe câte un profosor cu scrierea unei monografii
a școalei respective anume pentru elevii ei, cari din aceasta să aibă prilejul de a
cunoaşte şi de a iubi şcoala la care-și luminează și întăresc sufletul.
Tot la propunerea d-lui T. Gherman s'a hotărît să se facă o adresă cătră
direcțiunea tuturor şcolilor, prin care să li se recomande publicarea de compen-
dii pentru diferite materii pe seama elevilor. La propunerea d-lui Dr. C. Pavel
s'a hotărit publicarea unui Calendar al tinerimei- studioase, redactarea căruia va
fi rugat să o ia asupra sa d-l prof. Al. Ciura din Blaj.
1x.
Trecem acum şi la alte chestiuni cari au preocupat secția şcolară în cursul
anului acestuia de gestiune. In Octomvrie 1913, biroul secției a adresat o circu-
lară cătră toți membrii ei, rugându-i să colaboreze cu articoli de natură școlară
și pedagogică, la revista «Transilvania», care a fost declarată în anul trecut de
organ al profesorilor (Cf. Trans. 1913, pg 421). Apelul acesta n'a întâmpinat însă
răsunetul cuvenit; abiă câțiva inşi l-au urmat. Cu toate acestea în fiecare număr
al revistei s'a publicat, pe lângă o cronică şcolară, adeseori destul de bogată, şi
cel puţin câte un articol de ordin pedagogic şi școlar. Trebuie remarcat în spe-
cial articolul d-lui profesor Gh. Chelariu despre școala reală din Braşov (<Tran-
silvania» Nr. 4), în care articol daa stăruie pentru completarea la opt clase a `
acestei şcoli. — Sperăm ca, cel puțin de aici încolo, «Transilvania» să se bucure de
un sprijin mai simţitor din partea membrilor secţiei școlare.
Tot în Octomvrie a. t. sa mai dat o circulară şi anume cătră toți membrii
secţiilor ştiințifice-literare, în chestia organizării unor «cursuri de vară». (Trans.
1913, pg. 422). La întrebările puse în această circulară mau răspuns însă decât
câțiva membrii, aşă că nu s'a putut întreprinde nimic pozitiv pentru acest an, ci
a rămas ca chestiunea să fie adusă în discuție din nou în ședința plenară a sec-
ţiilor. Rugăm onorata şedinţă plenară ca, eventual după ascultarea părerilor
membrilor cari au răspuns la apel, să se pronunțe în această chestiune foarte
însemnată, decretând organizarea acestor cursuri pentru anul 1915.
— 419 ~- |
z
i X.
În ce priveşte strângerea legăturilor dintre secția școlară, PI A dintre
«Asociațiune» şi învățătorime, raportăm că Asociaţiunea a trimis în cursul anului
reprezentanți ai săi aproape la toate adunările generale ale reuniunilor învăță-
torești. Acest fapt a făcut cea mai bună impresie în rândurile învățătorimii și a
trezit nădejdi nouă în sufletele acestor ostaşi atât de greu încercaţi ai vieții şi ai
culturei noastre naționale. Rămâne ca începutul făcut să se continue în condiții
tot mai largi. Ar fi un lucru deosebit de folositor dacă reprezentanţii secției șco-
lare, respective ai Asociaţiunii, ar luă asupra lor sarcina de a ţineă şi câte o con-
ferenţă în cadrul programului adunărilor generale ale reuniunilor, la cari iau parte.
Dintre reuniunile învățătoreşti cari au fost poitite în anul trecut să reco-
mande câte doi membrii ca membrii corespondenţi ai secției școlare, numai cinci
ne-au anunțat despre alegerea făcută. Şi anume:
1. Reuniunea Mariană a învăţătorilor gr.-cat. din comitatul Bistrița-Năsăud,
a numit pe d-nii Clement Grivase şi Macedon Linul, ambii învățători în Năsăud.
2. Reuniunea învăţătorilor români sălăgeni a numit pe d-nii Teodor Mu-
răşan din Tasnâdbalăzshaza (u. p. Magyaresaholy) şi pe Alexandru Manu din
Şoimuş (Szilâgysolymos).
3. Reuniunea înv. dela școalele pop. conf. ort. rom. din protopopiatele
aradane 1.—VIl. pe d-nii Iosif Moldovan, director școlar şi asesor consistorial în
Arad şi pe luliu Grofişorean, înv. în Galşa (u. p. Világos).
4. Reuniunea înv. dela şcoalele conf. gr.-or. rom. din protopopiatele Timi-
şoara,' Belinţ, Comloşul-mare și Lipova pe d-nii Iuliu Vuia, înv. pens. în Caran-
sebeş și Iulian Lucuţa, înv. în pens. Szt.-Andrâs — şi
5, Reuniunea înv. gr.-or. rom. din Bihor pe d-nii Nicolae Firu, înv. în
Oradea-mare şi Vasile Teuca, înv. în Tăut (Feketet6t). — Propunem ca aceşti
10 inşi să fie declarați membrii corespondenţi ai secţiei şcolare.
XI.
În ce privește subsecţia sportivă biroul a comunicat propagandei sportive
din Budapesta hotăririie din anul trecut ale secţiei, la care sa primit un răspuns,
publicat în «Transilvania» pg. 109—110. Altceva nu s'a putut face.
După hotărîrea de ieri a secției, profesorii de gimnastică, cari sunt membrii
_ai secţiei școlare, vor fi însărcinați să organizeze până la anul viitor această
subsecţie.
XII.
In ce privește «Biblioteca tineretului» suntem tot acolo unde am fost anul
trecut.
După hotărîrea de ieri a secției, chestiunea redactării acestei biblioteci se
releagă subsecției învăţătorilor, iar cât priveşte desfacerea broşurilor tipărite până
acum, deoarece și din raportul d-lui secretar se vede că personalul de serviciu
al Asociaţiunii nu e în situaţia de a o puteă îngriji, aceasta a luat-o asupra sa
membrul secției școlare, d-l Sabin Oprean, care va întră în legătură directă cu
funcționarii în grija cărora e dat depozitul de cărți al <Asociaţiunii».
XII.
În cursul anului din urmă secția şcolară a avut să îndure o pierdere în-
semnată, prin trecerea la cele eterne a membrului ei corespondent Dr. Petru
Pipoş, profesor de pedagogie la seminarul din Arad și unul din cei mai de seamă
pedagogi ai neamului nostru,
209
— 490 —
La înmormântarea regretatului Dr. P. Pipoș secţia şcolară a fost reprezin:
tată prin referentul ei, care a rostit în numele secției şi.o cuvântare funebrală
(Ci. Transilvania pag. 31).
Odihnească în pace acest neobosit slujitor al şcoalei române, iar exemplul
dat de el să găsească cât mai mulți, cari să-l urmeze!
XIV.
De membrii noi ai secției şcolare propunem, pe lângă câte un învățător
din fiecare protopopiat, și pe următorii:
Dr. luliu Hossu, Dr. Victor Bârlea, Atanasiu Roşca şi Romul Crişan, pro-
fesori la seminarul din Lugoj. Gheorghe Miculaș, Petru Tămăianu, Cornel Szabó,
Dr. Vasile Kirvai şi Paul Szilágyi, profesori la şcoala normală gr.-cat. reg. din
Oradea mare. Sabin Oprean, prof. la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii din
Sibiiu. Dr. Const. Papuc, prof, gimn. Braşov. Dr. I. Broşu, Sibiiu. Ilie Beleuţă,
Făgăraș. Dr. loan Mardan, Turda. Gavril Hango, Gherla. Nicolae Popa, Făgăraş.
Petru Simu, Cluj. loan Bejan, Deva. Di. Laurean Luca, Arad. loan Țucu, Lugoj.
Dr. Romul Mioc, Petroşeni. Dr. Sebastian Stanca, Sebeşul săsesc. Sabin Mihuţă,
Timișoara. Augustin Magiar, Oradea-mare. loan Georgescu, Moise Popovici și
Paul Voştinar, Beiuş şi M. Jantea, Sibiiu.
XV.
In ce privește activitatea literară a membrilor secției şcolare, de astădată
raportăm numai despre membrii ordinari ai secției, rămânând ca despre cei co-
respondenţi, al căror număr a crescut în mod foarte considerabil, să raportăm
numai începând cu anul viitor:
Ioan F. Negruțiu: Redactează «Foaia școlastică» ; a publicat Carte de cetire
rom. pentru cl. I—IV, Carte de cetire maghiară pentru cl. Ill—1V.
Dr. loan Stroia: Carte de cetire pentru cl. II, ed. V, Carte de cetire pentru
cl, IV primară, ed. IV, Sibiiu 1914. In colaborare cu D Lăpadat și Iuliu Crișan.
Dr. V. Bologa:
a) «Istoria Ungariei în legătură cu evenimentele mai însemnate din istoria
universală», de Herczeg Farkas. Manual de înv. pentru cl. I şi IV civ. ș. a.
în româneşte (vol. 1) de Dr. Eleonora Lemenyi și (vol. ID de Dr. V. Bologa;
b) «Carte de cetire». Manual de înv. pentru cl. I şi H-a dela școala civilă
de fete, gimnazii a, a., de Angela Selăgian n. Butean, Dr. V. Bologa și Dr. Em.
Precup ;
c) «Noţiuni de Poetică și Literatură română», manual de înv. pentru cl.
IV-a dela şcoale civile de fete, ș. a., de Dr. V. Bologa.
d) Anuarul şcoalei civile de fete a Asociaţiunii pe anul 1913/14.
Gavril Precup :
a) Anuarul societății meseriașilor din Blaj; `
b) A colaborat la foaia «Unirea» şi la Calendarul «Asociațiunii» ;
c) A ținut trei conferențe: două la Blaj la «Academia poporală» şi una în
Turda, despre «Carmen Sylva», care s'a publicat în foiţa <Unirei».
d) Are în pregătire Abcedar pentru şcoalele primare, în colaborare cu în-
văţătorul Toma Cociş.
Dr. Onisifor Ghibu : «Chestiunea concentrării profesorilor secundari în ca-
drele «Asociaţiunii», Sibiiu 1913. — A colaborat la «Transilvania», «Luceafărul»,
* Românul». A ţinut conferinţe: în Cluj (Casina română), Blaj (Academia poporală),
` Sibiiu (Asociaţiune), despre Spiru Haret, în Budapesta (la Petru Maior) despre
— 421 —
«Școala românească din Ungaria şi datoriile intelectualilor față de ea» şi în Su-
ceava (Bucovina) despre: «Şcoala primară și vieaţa dela ţară». Din însărcinarea
Consistorului arhidiecezan a tipărit o broșură despre conferențele învăţătorești din
1912 şi o instrucţiune în chestiunea «Învăţământului alternativ». A cenzurat mai
multe manuale de şcoală.
XVI.
In ce priveşte propunerile d-lui secretar literar secția școlară: ad. 1 aprobă
modificarea statutelor regulamentului secțiilor, cu unele modificări.
Ad. 2. Aprobă înființarea alor trei secţii nouă: de drept și științe sociale,
de medicină şi igienă şi tehnică-industrială.
Ad. 4. Membrii secţiei se angajează să colaboreze la «Transilvania». De o
colaborare sistematică însă nu poate îi vorba, dată fiind extensiunea foarte mică
a revistei pe deoparte, şi numărul cel mare de membrii ai secţiei, pe de alta.
Ad. 5. Înaintează, încă de acum, lista cărților pentru bibliotecile parohiale
din metropolia ortodoxă, compusă de referentul secţiei.
Ad. 6. Propune să se lucreze pentru biblioteca poporală două cărticele :
una despre Rostul şcoalei, şi a doua despre Greșelile părinţilor în creșterea co-
piilor lor.
Ad. 7. Membrii secţiilor au ținut diferite conferințe și prelegeri, dintre cari
multe s'au și publicat. Dacă revista Asociaţiei ar fi mai mare, sar putea publică
în ea conferințele mai bune, cari ar puteă fi luate, eventual, ca prelegeri-model.
Acesta este raportul nostru, pe care ne rugăm, să-l luați cu aprobare la
cunoștință, primind propunerile pe cari le-am făcut.
Sibiiu, 1/14 Iulie 1914.
loan F. Negruţiu, Dr. Onisifor Ghibu,
preşedinte. referent.
Adnexa XIII f).
EE F
Raportul secțiunii economice a „Asociațiunii“
cătră ședința plenară ţinută la 14 lulie 1914.
Onorată şedinţă plenară!
Cum am arătat în raportul precedent, secţiunea noastră economică a înde-
plinit toate mandatele și lucrările, ce i s'au încredințat spre rezolvire din partea
comitetului central respective din partea biroului «Asociaţiunii». Lucrări speciale
nouă — dela ultima noastră întrunire — nu ni S'au dat, iar iniţiative proprii,
deşi membrii secțiunii noastre sau ocupat cu mai multe proiecte de acțiuni eco-
nomice, am luat numai în măsură de tot restrânsă, dat fiind că timpul şi împre-
jurările nu sunt tocmai prielnice pentru asttel de iniţiative. Tot ce ni s'a cerut
din partea organelor <Asociaţiunii», a fost să studiem şi să ne dăm părerea asupra
noului proiect de regulament pentru secțiuni, ceeace vom şi face în firul rapor-
tului prezent.
*
Intre astfel de împrejurări, activitatea secțiunii economice își află expre-
siune cu deosebire în lucrările pe teren practic și literar-economic, precum și
ştiinţific ale singuraticilor ei membri şi — în fine — în sprijinul acordat acţiunii
— 422 —
cooperative a «Asociațiunii» prin acei membri ai secţiunii noastre, cari ocupă loc
în comisiunea specială cooperativă, instituită de comitetul central.
In cadrele acestei activităţi, ne permitem a Vă raportă:
1. Preşedintele secțiunii noastre, d Parteniu Cosma, pe lângă lucrările îm-
preunate cu funcțiunile ce le ocupă, a scris şi câţiva judicioși articoli în una din
foile noastre.
2. DI loan A. de Preda a publicat valoroasa sa lucrare — rezultat a unei
munci de ani de zile — cu privire la Constituţia Bisericei greco-orientale române.
3. DI Romul Simu a ţinut în cursul anului trecut prelegeri poporale în
comunele Răhău, Guşteriţa și Ludoșul-mare și a pregătit trei lucrări pentru Bi-
blioteca poporală a «Asociaţiunii». Una dintre ele «despre Asociaţiune» s'a și
tipărit în Nr. 38 al numitei biblioteci, iar celelalte două: «Imbrăţişarea meseriilor
şi a negoțului» şi «Folosul stupăritului» se prezintă onoratei şedinţe plenare cu
propunere corăspunzătoare din partea secțiunii noastre. Afară de acestea, d
Romul Simu a scris diverse articole în «Revista Economică» şi în alte toi române
şi a colaborat la calendarul <Asociaţiunii».
4. Referentul secțiunii, Joan I. Lăpedatu a publicat lucrarea sa «Monografia
institutului financiar «Ardeleana» precum și o broșură asupra «Problemelor viitoare
ale bancilor noastre», A colaborat regulat la «Revista Economică» şi — după
putință — şi la revista «Transilvania» a «Asociaţiunii».
5. Dl Constantin Popp a redactat «Revista Economică», în care a publicat
mulțime de articole şi studii şi a publicat «Anuarul băncilor române» pe anul
1914 și — în fine —
6. Dnii Vasile C. Osvadă şi Nic. P. Petrescu au continuat cunoscuta lor
lucrare ziaristică în chestii economice și literare,
*
Cu privire la acțiunea cooperativă a «Asociaţiunii», ne permitem a Vă ra-
portà, că acei dintre membrii secțiunii noastre, cari ocupă loc în comisiunea spe-
cială, instituită de comitetul central, au fost de părerea şi au stăruit la toată oca-
ziunea, că această acțiune să rămână unitară și condusă numai de organele «Aso-
ciațiunii», care au luat-o asupra lor, angajându-şi chiar și puteri special pregătite,
care să propage și înfăptuiască tovărășii. Trebue să regretăm însă, că scopul
acesta nu a putut fi ajuns, cum ar fi trebuit. Cauza -- după noi — a fost lipsa
unei unități de vederi şi a unei orientări depline în sinul comisiunii cooperative;
pentrucă noi nu putem presupune, că altele ar fi fost motivele acelei acțiuni se-
paratiste, cunoscută de Dv. şi inițiată de alte cercuri și sprijinită chiar şi de unii
membri ai comisiunii cooperatiye, cari deşi nu ocupă loc în secțiunea noastră,
totuş — aşa credem — ar fi avut datorință să stărue pentru concentrarea acţiunii
în jurul <Asociaţiunii» și nu pentru dismembrarea ei. Intre asemenea împrejurări,
părerea noastră este, că comisiunea cooperativă divizată acum nu numai în ve-
dert, ci și în acțiune numai poate îndeplini misiunea, plănuită de factorii com-
Peien! ai «Asociațiunii» și de aceia — dupăce și de alfel în sensul noului pro-
iect de regulament chestiunea cooperativă este avizată la secțiunea economică —
ne simțim îndemnați să propunem comitetului central să renunţe la sprijinul dubiu
al acestei comisiuni și să o disolve. — Acţiunea cooperativă să se continue în
modul proiectat prin ultimele deciziuni ale comitetului central, cunoscute destul
de bine şi de Dv. La această acțiune, membrii secțiunii economice se simt obligați
a-şi dă tot concursul, după cea mai bună ştiinţă ei cunoştinţă a lor.
$
— 423 —
Trecând după acestea la proiectul noului Regulament pentru secțiuni, ne
permitem a Vă atrage atenţiunea asupra vederilor ce am avut onoare a Vă ex-
pune îu raportul nostru precedent, în senzul cărora am fost pentru menţinerea
actualei organizări a secțiunilor literare-științifice. Motivele ni le-am expus în ra-
portul menţionat. Azi vedem însă că se pune o şi mai mare stăruință în scopul
reorganizării secțiunilor prin crearea a trei secțiuni nouă. Din parte-ne, oricât de
mult apreţiem stăruințele aderenţilor reorganizării, ne vedem obligați a ne face
şi de astădată rezervele noastre şi a Vă rugă, ca, dacă peste tot nu se poate men-
ține organizaţia de azi, să purcedem cu precauțiune la înmulțirea secţiilor, înmul-
țire, care continuâudu-se în viitor le poate total desorganiză, și să ne mulțumim
cu crearea unei singure secțiuni nouă, aceea de ştiinţe juridice şi sociologic. In
urmare V'am propune:
ad. $ 1 al proiectului de nou regulament să se modifice în senzul ca sec-
țiunea de medicină și higienă să rămână ca subsecțiune la cea de ştiinți naturale
şi tizice, iar cea tehnică industrială să se constitue — deasemenea ca subsecţiune
— în cadrele secțiunii economice ;
Mai departe Vă propunem:
ad. Ş-ul 4 precum şi la ceelalți §§-i unde ar mai obveni, auxiliarul «vor»
să fie înlocuit cu «sunt»; tot asemenea alineatul ultim al Ş-lui 4 să se elimineze,
deoarece e în contrazicere cu alineatul întâiu din acelaş $, conform căruia membrii
activi sunt scutiți de taxe, iar membrii corespondenți şi așă au vot numai dacă
sunt membri ordinari, pe vieață sau fundatori ai «Asociaţiunii» şi dacă şi-au
achitat taxele;
ad. $-ul 5, alineatul a) să se elimineze deoarece e în contrazicere cu dis-
pozițiunile $$-lor 3 şi 4, conform cărora membrii activi se aleg din șirul mem-
brilor ordinari, pe vieață sau fundatori ai «Asociațiunii» şi ca membri activi în
sensul alineatului întâiu din Sol 4 sunt scutiţi de taxe. Din alineatul b) și cel
final al aceluiaș $ să se elimineze adaosul «şi în cele plenare», deoarece dacă
se zice că membri au drept de propuneri şi vot decisiv în ședințele secțiunilor,
de sine se înțelege că și în cele plenare, cari încă sunt şedinţe ale secțiunilor;
ad. $-ul 8 să se zică că membrii activi se aleg «de regulă» din șirul mem-
brilor corespondenți;
ad. Sal 9 în loc de «Altă secțiune», să se zică «din orice secțiune», pentrucă
altfel ar urmă că membrii din secțiuuea care nu a făcut candidarea sa fie exchişi
a face propuneri pentru alegere în propria lor secţiune;
ad. $-ul 23 alineatul ultim să se modifice în senzul ca executarea decisiu-
nilor să o facă biroul, pentrucă fără prezident, notarul nu poate execută nici o
deciziune adusă, iar sub birou se înţelege prezidentul şi notarul;
ad. $-ul 28 să se susțină dispoziţiunile de până acum, adecă ca secţiunile
să fie obligate a ţineă cel puţin 2 şedinţe pe an, deoarece înmulțirea şedinţelor
reclamă prea mari cheltueli;
ad. $-ul 29 după alineatul al treilea, să se adaoge următoarele dispozițiuni :
Pentru a se puteă aduce deciziuni valide, se cere să participe la şedinţă cel puţin
trei membri, între cari cel puțin doi să fie activi. In caz când la ședință sunt
numai doi membri activi, membrul corespondent, care înlocuește pe cel activ,
participă cu vot decisiv la aducerea hotăririlor.
H
In sfârșit daţi-ne voie, onorată şedinţă plenară, să Vă raportăm şi despre
două chestiuni cu cari ne-am ocupat şi pe seama cărora am voi să se ia inițiati-
— 424 —
vele necesare din parfea comitetului central al «Asociațiunii» pentru ca-să poată
fi rezolvite cât mai curând. Una dintre aceste chestiuni se referă la noua lege
despre izlazurile comunale şi alta la cursurile pentra adulți. Ambele sunt chestiuni
a căror importanță se resimte de ori şi cine şi prin urmare credem de superiluă
orice disentare a lor. Tocmai de aceia să ne daţi voie ca să nu inzistăm asupra
lor, ci simplu să ne prezentăm propunerile în senzul cărora au să se rezolve ele.
+
Cu acestea am fi ajuns la sfârșitul raportului nostru și tot ce ar mai trebui
să expunem, ar îi să vă arătăm părerea noastră şi asupra chestiunilor puse la
ordinea zilei şi comunicate nouă astăzi prin secretarul -Asociaţiunii». Daţi-ne
voie să facem aceasta în firul propunerilor ce Vă rugăm a primi şi anume:
1. Să luaţi act de raportul nostru.
2. Să aderat la propunerea ce o facem comitetului central al «<Aşociaţiunii»
în scopul disolvării comisiunii cooperative.
3. Să consideraţi observările noastre cu privire la modificările de făcut în
proiectul de regulament pentru secțiunile literare-ştiinţitice ;
4. Să primiţi propunerea, ca lucrările dlui Romul Simu și anume «Imbră-
țirea negoţului şi a meseriilor» și «Folosul stupăritului» să se tipărească în Bi-
blioteca poporală a <Asociaţiunii».
5, Să hotăriţi, să se recomande comitetului central să facă și din partea sa
pașii necesari în scopul explicării legii despre izlazurile comunale (art. de lege
X - 1913) şi pentru constituirea faptică a societăţilor de izlaz.
6. Totasemenea să se învite comitetul central să ieie măsuri pentru ca cur-
surile pentru analfabeți să se completeze cu cursuri pentru adulți, stăruind pentru
ca poporul să se deprindă tot mai mult la scris şi cetit.
Mai departe şi în legătură cu propunerile secretarului Vă rugăm
` 7. Să luaţi act că secţiunea noastră este reprezentată în comitetul de re-
dacţie al revistei «Transilvania» prin referentul ei, care, cu sprijinul celorlalți
membrii ai secțiunii, va căută să uşureze redactarea acestei reviste, tot asemenea
că membrul secțiunii noastre, dl R. Simu a publicat broşura Nr. 38 din Biblio-
teca poporală a «Asociațiunii», iar dacă se primește propunerea noastră de sub
pt. 4, în anul acesta va mai publică încă alte două broșuri.
8. Să acceptaţi propunerea, ca în viitor secretariatul «Asociațiunii> să pu-
blice în fiecare an un repertor general al publicațiunilor româneşti, repertor pentru
care în ce priveşte literatura economică va colaboră d Romul Simu.
9. Cu privire la aranjarea unor prelegeri economice sistematice în Caran-
sebeș, suntem de părere să se exmită prin biroul <Asociațiunii» conferenţiarii ei
şi — în fine
10. Vă prezentăm lista candidărilor în secțiunea tehnică-industrială.
Sibiiu, la 12 Iulie 1914.
loan A. de Preda m. p., Ioan I. Lăpădatu m. p.,
vice-prezident. referent.
— 425 —
Ad anexa XIII e) Pag. 416.
Raport
cătră şedinţa secției şcolare a < Asociațiunii», ţinută în
Sibiiu la 30 Iunie v. 1914.
|. Chestiunea unificării planului de învățământ
în școlile noastre de aceeaș categorie.
1. Liceul gr.-or. din Braşov.
Conferința aprobă idea unificării planului de învăţământ
pentru toate şcolile române de aceeaș categorie. Insă deoarece
este vorba să se reformeze întregul sistem al învăţământului
secundar dela noi, conferința crede, că realizarea ideii de uni-
ficare a planului de învățământ /rebuie amânată până după în-
făptuirea reformei învățământului secundar.
2. Liceul din Năsăud fundațional.
Corpul profesoral dela gimnaziul nostiu aderează în prin-
cipiu la ideea unificării planului de învățământ în şcolile noa-
stre secundare. Această unificare va trebui să se extindă mai
ales asupra materiilor dela religiune, limba română, maghiară,
germană şi greacă, asupra manualelor întrebuințate la toate
studiile, precum și asupra regulamentului școlar: începutul și
încheierea anului şcolar, condiţiunile de primire ale elevilor,
pedepsele disciplinare ş. a.
Insă unificarea planului de învățământ se poate face numai
acceptând normele principale stabilite în planul de instrucţiune
ministerial pentru şcolile medii, deoarece unele dintre gimnaziile
noastre, în urma raportului lor față de organele de control a
statului, trebuie să urmeze îndrumările aceluia.
Deci planul ministerial ar trebui augmentat şi modificat
după trebuinţele şcolilor noastre din partea unei comisiuni
compuse din profesori dela toate şcolile noastre secundare.
lar noul plan unificat S'ar înaintă spre aprobare atât foru-
rilor noastre bisericești-școlare de ambe confesiunile, cât şi mi-
nisterului de instrucţiune.
3. Şcoala normală gr.cat. reg. din Oradea-mare.
1. Unificarea planului de învățământ în şcolile noastre
de aceeaș categorie. Cumcă această unificare, precum și unifi-
— 426 —
carea terminologiei şcolare este o necesitate imperioasă şi ur-
gentă nu numai pentru interesul învățământului nostru, ci şi pentru
nimbul nostru cultural, azi nu mai este lipsă să o dovedirm,
căci despre aceasta suntem convinşi cu toții. Dar cum să se
realizeze aceste unificări? Deslegarea acestei chestii este foarte
grea. Unificarea planului de învățământ la şcolile noastre de
aceeaș cetegorie eu nu mi-o pot închipui altcum realizabilă,
decât în modul următor:
Pentru studiile, cari mau nici o referință specială pentru
noi, cum sunt: matematica, fizica, istoria naturală etc. planul în
toată intregitatea să se preieie din planul regnicolar al școlilor
de aceeaș categorie. Motivul este: 1. pentrucă organele de
controlă a statului tot cam după acel plan ne controlează și ne
critizează învățământul nostru; 2. pentrucă pentru institutele
noastre, cari beneficiează de ajutor de stat, cum sunt: institutul
pedagogic de Orade, cel din Gherla, mi-se pare că şi cel din
Blaj, apoi gimnaziul de Beiuș etc. pentru aceste planul regni-
colar este impus ca obligător, ca o condiţiune a ajutorului de
stat, fără de care aceste institute azi nu sar mai puteă susțineă;
3. pentrucă nu-i permis ca învăţământul să fie mai inferior la
institutele noastre, decât la stat şi din acel motiv, ca aceasta să
nu ni-se poată aruncă în față din partea nimănui şi să nu ni-se
poată zice, că la institutele noastre se învață mai puţin decât
în școlile de stat; 4. pentrucă prin aceasta noi nici decât nu
ne-am obligă pentru planul de învățământ al statului, ci pentru
studiile amintite acela l-am împrumută din planul statului numai
ca o bază, pe care singură putem să ne clădim azi unificarea
planului învățământului şcolilor noastre.
Referitor la studiile, cari au şi referinţe speciale pentru noi,
cum sunt: studiul limbei şi literaturii noastre românești, mai
departe studiul istoriei, în care la institutele noastre măcar în
liniamente generale ar fi să se propună și din istoria poporului
român ceva, măcar: părerile despre originea şi formarea lui,
fazele mai momentuoase prin cari a trecut în decursul seclilor
luptându-se pentru limba și susținerea sa, formarea principatelor
dunărene, rolul poporului român din aceste principate întru
apărarea Apusului creştin contra Semilunei păgâne, cu care po-
porul român cel dintâiu aveă să deie piept la fiecare expedi-
Dune a aceleia spre Apus, mai departe formarea regatului român,
apoi istoria Românilor din Ardeal, istoria Bucovinei și a Basa-
rabiei, toate aceste măcar pe scurt ar trebui să se propună în
-= 427 —
şcolile noastre, și nimenea mar puteà să aibă excepțiune contra
acesteia, căci doară este lucru firesc şi este nefiresc şi chiar
rușine, că în institutele noastre românești tineretul român învaţă
istoria Grecilor, a Romanilor, în istoria patriei din fir în păr
învaţă şi cunoaşte istoria poporului maghiar, iar din istoria nea-
mului său nu i-se propune nimic, învață 16 ani şi absoalvă
şcolile, dar despre neamul său nu ştie nimic, dacă numai pe
cale privată şi din diligință proprie nu şi ia osteneala să spi-
cuiască de ici de colo ceva despre trecutul neamului său, —
zic, referitor la studiile cu referințe speciale la noi «Secţiunea
şcolară» să exmită din sinul său pentru fiecare studiu ai de
fiecare categorie separat câte o comisiune din 5 membri. Aceștia
după o consfătuire şi înţelegere prealabilă referitor la principiile
fundamentale și de mânecare în chestia, în care Sau exmis,
întrun restimp determinat fiecare ar lucră un plan de învăţă-
mânt pentru studiul, pentru care s'a esmis comisiunea; din aceste
5 planuri prezentate secţiei şcolare, o altă comisiune din 3
membri, esmişi tot de «secţia școlară», ar conface un singur
plan. Pe această cale sar întocmi planul fiecărui studiu și pentru
fiecare categorie de şcoală, separat.
Din părţile adoptate din planul regnicolar şi din părțile în
modul descris alcătuite sar construi apoi planul întreg de în-
vățământ al fiecărei categorii de şcoli ce avem, iar pe baza
acestor planuri aprobate de ministru, precum şi de Ordinariatele
mitropolitane române s'ar pregăti şi întroduce manualele cores-
punzătoare tot cu aprobarea acelorași foruri, ca planurile de
învățământ.
Planul studiului religiunii — de sine se înțelege —
ar rămâneă în competinţa privată a singuraticelor Ordinariate,
respective a celor două mitropolii deosebit.
Planul în modul mai de sus unificat al tuturor şcolilor
noastre de aceeaş categorie Mitropoliile noastre ar aveă să-l
suştearnă la ministru pentru aprobare separat: Mitropolia de
Blaj ca pe planul de învăţământ al institutelor gr.-cat. apart.
nătoare provinciei mitropolitane a Blajului, iar Mitropolia de
Sibiiu tot acelaş plan l-ar suşterne ca pe planul școlilor gr.-or.
aparținătoare provinciei mitropolitane a Sibiiului; altcum nu sar
puteă speră ca ministrul să le aproabe, deoarece statul la noi
nu recunoaşte școli şi institute simplu româneşti, deci nici în-
vățământ ca atare, ci numai școli bisericeşti (cu limba de pro-
punere românească), aparținătoare provinciei mitropolitane gr.-
cat. de Blaj, ori provinciei mitropolitane gr.-or. de Sibiiu.
— 428 —
4. Şcoala civilă de fete din Arad.
Referitor la unificarea planului de învățământ în școalele
noastre de aceeaş categorie, putem spune că, întrucât ne pri-
veşte pe noi, am adoptat planul de învățământ al şcoalei civ.
de fete din Sibiiu, cu mici modificări la religie, limba română
şi cântări. Unificarea planului de învățământ e dorită, mai ales
când ne cugetăm că manuale bune se vor puteà scrie abiă
dupăce avem un plan stabilit şi uniform. Ar fi o mare înlesnire
să avem cu toţii aceleaşi cărți și acâtaş plan. Dar de dragul
acestei înlesniri, nu ne putem sacrifică avantajele ce le avem,
şi nile garantează autonomia bisericei gr.-or. Pânăcând unele
planuri de învățământ întroduc şi material, de care ne putem
lipsi, noi nu putem decretă că ne identiticăm întru toate cu
planul altor şcoale. Ar fi însă de dorit ca planurile de învăţă-
mânt să fie cel puţin astfel întocmite, încât unul şi acelaş ma-
nual să poată fi întrebuințat în toate școalele de aceeaș cate-
gorie, dar fără să abzicem de libertatea unei schimbări spre
mai bine.
II. Unificarea terminologiei școlare.
Liceul din Năsăud.
Corpul profesoral dela gimnaziul nostru găseşte unificarea
terminologiei de necesară. Crede însă că nu e cu putință în-
deplinirea ei decât în cadrele unificării manualelor. Când deci
«Asociaţiunea» ori altcineva va fi ajuns să facă să se întroducă
aceleași manuale, cari, în urma grijei unei comisiuni de redac-
tare, ar cuprinde aceiași termini şi ar rămâneă consecvente dela
clasele cele mai de jos până la cele mai de: sus, chestia uni-
ficării terminologiei ar fi deslegată. Amintita comisiune, care
ar fi bine să se recruteze din membrii corpurilor didactice, după
putință, ale tuturor institutelor de același fel, ar trebui însă să
țină socoteală de următoarele:
1. Dupăce limba literară e aceeași la noi ca şi în Ţară,
se va luă în vedere, pentru unitate, terminologia întrebuințată acolo.
2. Va aveă grijă să se fixeze fără nici o îndoeală ortoepia
terminilor (d. e. «adiectiv»> ori «adjectiv» etc.). S
3. Fiind fixată ortoepia, se va urmări o reproducere or-
tografică a ei întocmai și consecventă.
- 499 =
- A Se va cete rostirea exactă a terminului scris corect
(d, e. «centru», nu <țentru», etc.).
2. Şcoala normală din Oradea-mare.
Unificarea terminologiei școlare. Aici sunt de convin-
gerea, că această unificare nu se poate face, decât în unitate
cu România, și anume în modul următor: în ceeace România
are terminologie fixată, să preluăm terminologia României, căci
nu se poate ca noi aici să avem una, iar cei din România altă
terminologie; ar fi cu totul contrar principiului unității noastre
culturale, ce accentuăm în continuu și la ce de fapt tindem.
Sigur că cei din România nu vor abzice de terminologia ce o
au dejă, deci noi avem aceea să o împrumutăm dela ei. Incât
însă în un sau alt ram de ştiinţă și lor le-ar lipsi terminologia
bună, fixată, să fie rugată «Academia Română», ca să pună
premii pentru opuri de terminologie şcolară, iar din cele mai
bune opuri de acest fel să se compună şi să se edite dicționare
de terminologie, după cari ar aveă apoi să se îndrepte în ter-
minologie toate cărțile şcolare şi toate opurile ştienţifice. —
După părerea mea modestă numai în acest chip vom putea
ajunge la o terminologie comună şi identică pretutindeni, ce
este absolut de dorit. =
'3. Școala civilă de fete din Arad.
Unificarea terminologiei şcolare e dorită de toţi și ar îi
bine să vie unul dintre profesorii noştri filologi făcând un con-
spect al terminologiei şcolare folosite azi în diferitele școale
de aici dela noi, eventual și istoricul acestei terminologii (— In
parte terminologia şcolară e o dovadă a schimbărilor prin cari
a trecut școala noastră, și poate. fi şi în viitor valorizată la o
istorie a şcoalelor dela noi '—). Terminologia ştiinţifică o vor
fixa manualele, cari vor trebui să ţină seama de terminologia
folosită în Ţară. Dar, dupăce chiar şi în Ţară e o oarecare
deosebire între cuvintele cari esprimă aceeaş noțiune, autorii
manualelor să se întrunească şi să o fixeze, ținând cont de
terminologia intrebuințată în Analele Academiei române.
«= 430 =
In loc de:
1
Școale medii
Gimnaziu, sup. inferior
Școale reale
Învățământul mediu, superior
și inferior
Forul școlastic
Școale elementare
l
Profesor ordinar, definitiv
provizoriu
» »
A suplent
Profesor de clasă
Substitutul (directorului ori
profesorului)
Locţiitorul (părinților) |
Plenipotenţiatul f
Corpul didactic
Conferinţa profesorală
4, Liceul gr.-or. din Braşov.
Să se zică:
Şcoale secundare
(rămâne) — cu cursul sup. şi inf.
(rămâne)
Invăţământul secundar, superior
şi inferior
Autoritate şcolară
Școale primare.
L
Protesor titular, definitiv
FA provizoriu
suplinitor
Profesor diriginte
Suplinitorul
»
Reprezentantul, corespondentul
Corpul didactic
Conferinţa profesorală, de con-
trol, de clasiticaţiune ș, a.
IL
Student
Student ordinar
Student privatist, extraordinar
Student din gimnaziul Super.
ori inferior
Corepetitor
Student absolut de...
Junimea studioasă
Tinerii
Interniști. Externişti
Elev, şcolar
_Elev înscris (regulat)
Elev particular (pregătit în pår-
ticular)
Elev din cursul superior ori
inferior
promovat
corigent
repetent
eliminat
„ retras
Preparator, meditator
Elev absolvent de...
- Tinerimea şcolară
Elevii
Interni. Externi,
— 431 =
Plan de învățământ
Obiecte de învăţământ
Obiecte ordinare
Obiecte extraordinare şi fa-
cultative
Material
Material de lectură şi memorizat
Desemn cu mână lib. (Năsăud)
Naturala (Năsăud)
Prelegere
Oara de prelegere
Ţine oara
Propune — Prelege (şcolarilor)
Programa de oare
Lucrare — ocupare — scrip-
turistică
Compoziţie
Coregerea
Coresul
A corege greşelile
A subtrage greșelile
Calcul
A da calcul
A clasifică răspunsul și lu-
crarea scripturistică
Stabilirea clasificaţiunei
A întroduce — a induce calculi
în protocolul de clasificaţiune
Conduita — purtarea şcola-
rilor
Clasificaţia din purtarea morală
Forma exterioară a lucrărilor
scrise:
Notele din studii:
IV.
Programa (analitică)
Studii, materii, obiecte de studii
Studii — materii — principale
(Obiecte de studii principale)
Studii secundare şi facultative
Materie
Materie de cetit ai memorizat
Desemn liber
Științele naturale
Lecţie, — Curs
Lecţia, — Cursul
Ţine lecţia — Face cursul.
Predă
Orarul
Lucrare scrisă (Probe în scris)
Compunere (în |. română, asupra
unui subiect). Problemă: din ma-
tematică
Corectarea
Corectura
A îndreptă, a corectă
A însemnă, a subliniă
Notă
A notă
A notă răspunsul şi lucrarea
scrisă
Fixarea — stabilirea — notelor
A înscrie — a trece —a însemnă
notele în protocolul de clasifi-
caţiune
Purtarea — conduita — ţinuta
şcolarilor
Notele la purtare: foarte bună,
bună, potrivită, nu de tot coră-
spunzătoare, rea
Foarte îngrijită, îngrijită, puţin
îngrijită, neîngrijită
Foarte bine. Bine. Suficient. Ne-
suficient,
= 432 —
Examen, verbal şi scripturistic
privat
comendare |
corector
corigente |
întregitor
supletoriu
de maturitate
de clasă
de contragere din
două clase
A face examen
A trece la examen
A pică — a buctă — la examen
A se însinuă — a se înştiință
la examen
Se avizează — se releagă —
la examenul de corigenţă (pe
2 luni)
«Programa» — <ordinea» —
examenelor
V.
Examen, oral şi în scris
e particular
a de corigență
de diferență
suplementar
(rămâne)
(rămâne) |
Examen de trecere a două clase
A trece — a dă — examen
A reuși la examen |
A cădeă — a nu reuși la examen
A se anunţă la examen
Va dă — va trece — examenul
de corigenţă. Se declară corigent
Se va supune examenului de co-
rigenţă (pentru 2 luni)
Programul examenelor.
VI.
1. Substantive şi adjective.
Acluz, alegat
Antistia comunală
Anuar. Raport
Atestat, conduită, testimoniu
Atestat de botez, de naştere
Atestat de paupertate
Bloc pentru desemn
Cerneală, negreală, tintă
Certificat de revaccinare
Conclus
Conspect. Arătare tabelară
Didactru
Ferii
Faulenţer
Gumi
Adnex
Primăria
Anuar
Certificat
Act de botez, de naștere
Act de paupertate
Bloc de desemn
Cerneală
Act de a 2-a vaccinare, vaccină
Hotărire. — Decizie `
Listă. Tablou
Taxa școlară
Vacanţă
Transparent
Gumă
Jantă, Tasch
Inmatriculare
Investigaţie
Jurnal da clasă
Legi disciplinare”
Libel, caiet
Matriculă
Mijloace de învățământ
Not
Codar, stil (de peană)
Ordinaţiune. Rescript
Pauză între oare
Peană
Petent
Plevas. Creon. Ceruză
Protocolul şedinţei
Quartir, Cortel, Locuinţă
Quitanţă
Raţionent (Năsăud)
Raţiuni
Regulament intern
Remanența cassei (Năsăud)
Revers
Rugare, Recurs
Timp — termin — ordinar,
extraordinar
Ziar de clasă
Cetibil. Legibil
De lipsă
În conțelegere
— 433 —
Ghiozdan
- Inscriere
Cercetare
Registru
Regulament (special) pentru dis-
ciplina şcolară
Caiet
- Matricolă, Matriculă
Material didactic
Carnet
Toc de scris
Ordin
Interval de recreaţie
Peniţă.
Petiţionar
Creion
Proces verbal. Sumar
Gazdă. Locuinţă
Chitanţă (de plată)
Administrator (de fonduri)
Socoteli
Regulament
Saldul
Adeverinţă
Cerere, Petiţie
Timp... reglementar, neregle-
mentar
Condica clasei
Citeţ. Citeaţă
Necesar, trebuitor
În înţelegere.
2. Verbe.
A absolvă
A aclude
A adjustă (petiția) cn...
A admoniă
A aşterne — subşterne
A cercetă (şcoala)
A da îndărăpt (actele)
A absolvi (a absolvă însemnează
altceva: a mântui, a eliberă
A adauge — alătură — adnexă
A însoți, a înzestră
A avertiză, a dojeni
A trimite — înaintă — adresă
A urmă (şcoala)
A înapoiă — restitui
31
— 434 —
A da privat cuiva
A dechierà
A denumì (profesor)
exchide
executà
face — da — recurs
se inmatriculà
improtocolà
înmulțì — a augmentà (bi
blioteca, colecțiunile)
A investigà
A legitimà — justificà
d d ZS E d ZS
A numeriză
A prescrie
A pune în praxă
A vidimă
X a fost «denumit», — «îna-
intat» «de» profesor
«Didactrul» «în» gimnaziul su-
perior «este»:
Scutire «de» — «dela» —- «la»
didactru
«Să face» scutire
«Sau făcut mari neregularități»
«Sau făcut procurări de opuri
nouă»
Școlarul «are să producă» te-
stimoniu
Elevul n'a «satisfăcute la exa-
men din...
Elevii, cari «au să coreagă din
un studiu»
Elevii, cari «vin pe» — în —
clasa | gimn.
A prepară pe cineva
A declară
A numi
A exclude
A împlini
A apelă
A se înscrie
A inregistră
A spori. Sporirea (bibliotecii, co-
lecţiunilor)
A cercetă
A motivà (Absenţele. Absenţe
motivate. La boală: a constată.
Boala constatată)
A numerotă
A impune — a prevedeă
A aplică, a realiză, a împlini
A viză.
VII.
X a fost numit — ales — profesor
Taxa şcolară pentru elevii din
gimnaziul sup. — pentru gimna-
ziul sup. — este:
Scutire — dispenză de...
Se dă — se acordă scutire...
Sau petrecut...
Sau procurat — cumpărat —
cărți nouă
Şcolarul — elevul — pa prezentă
certificat i
Elevul n'a răuşit la examen din...
Elevii, cari por dă — trece —
examenul de corigență din un
studiu, — cari se vor supune
examenului de corigenţă din...
Elevii, cari frec în clasa | gimn.
— 435 —
Elevii, cari «umblă» — «merg»
— în — «pe» — gimnaziu
El este «pe cl. IH»
Elevii «se îngreunează»
Elevii din internat, interniştii
sunt «cu plată și gratuiţi»
Elevul «a schimbat» şcoala
Dacă «corăspund> condițiilor
Profesor «dispus« la institutul
pedagogic
Catedra de...
dl X
Acest studiu «a fost provăzut»
de director
Gimnastica a
profesorului...
«Depărtarea» profesorului
Profesorul «s'a pensionat»
Elevii gimnaziali «au fost cu-
rați din punct de vedere sa-
nitar «prin» medicul Dr. F. T.
«Tractarea medicală şi medi-
cina» sa dat gratuit
Școlarul «să exprime» bine ce
ştie
Elevii, cari mau clasificaţiune
din acest studiu
Tezele «desemnate» pentru
examen
Învățământul <a decurs» după
planul de învățământ
a provăzut-o
«concrezut-o>
Materialul «prescris» de planul...
Normele «s'au pus în praxă>
«Execută» planul de învăţ, .
Pentru »exercitarea» disciplinei
Se dă lucrare »din» toate stud.
` Comisiune de examinare «a»
examenelor de primire
Elevii, cari urmează cursul se-
cundar, în gimnazii
El este în cl...
Se încarcă
Elevii din internat -— interni —
sunt solvenţi și bursieri
A trecut — sa strămutat — la
altă școală
Dacă împlinesc condiţiile
Profesor dela şcoala normală —
institutul pedagogic
Cursul de... l-a făcut
Catedra de... a ocupat-o
Acest curs l-a făcut — ţinut —
directorul
Cursul de gimnastică l-a făcut
— instrucția de gimnastică
Retragerea profesorului
Protesorul a ieşit la pensie
Elevii au fost îngrijiţi în privința
igienică — sub raportul condiţiilor
igienice — de medicul Dr. F. T.
Conzultaţia medicală și medicina
au fost gratuite
Elevul să expună bine ce ştie
Elevii, cari mau notă...
Probele — lucrările — date —
fixate pentru examen
Instrucţia a urmat conform cu
programa
Materia cerută de...
Normele — dispozițiile — s'au
aplicat
Aplică programa
Pentru realizarea disciplinei
Se dă lucrare la toate obiectele
Comisiunea pentru examenele...
31%
— 436 —
Se acordă școlarului un termin
de cel mult 2 luni «de zile»
«pentru» pregătire «la>» exam.
Dacă conferința profesorală nu
«aplacidează> rugarea
Consistorul arh. a «permis»
terminul cerut
Directorul poate «denegă» pri-
mirea
Tinerimea trebuie să se «poarte
cu stimă» față «cu» tot ce...
Să atragă atenţiunea şcolarilor
«la» aceste datorinţe
Tractare humană
Prof. de clasă se va «designă»
Acesta «desingnează» locul
pentru fiecare elev în clasă şi
are grije ca clasa...
Curăţenia în «folosirea» manu-
alelor
Eliminarea momentană «dela»
şcoală
Se scuteşte — se liberează —
dela desemn
Sa spesat «pentru provede-
rea» mesei
A plătit pentru prevederea
unui elev cu» prânz gratuit
«Se strigă catalogul» «după
alfabet»
Lista «se publică» pe tablă
Tinerii pot «recurge pentru
concesiune de emendare»
Mijloace de scris
Călămariu
Se acordă...
2 luni de pregătire pentru
examen
Dacă nu... admite cererea
Consistorul arh. a admis
Directorul poate refuză
Elevii (tinerii) trebuie să arate
stimă față de... să se poarte cu-
viincios
Să atragă...
asupra acestor datorii...
Purtare — atitudine — humană
— blândă
Dirigintele se va numì — alege
Acesta hotăreşte locul fiecărui
elev în clasă și îngrijește, ca...
Curăţenia in îrrebuințarea
Eliminarea imediată din şcoală
Se dă dispensă — se dispen-
sează — petru desemn — dea
urmă cursul de desemn
S'a spesat — cheltuit — pentru
masă
A plătit unui elev prânzul
Se face apelul nominal în or-
dine alfabetică
Lista se afișează pe...
Elevii pot cere admiterea — auto-
rizaţia pentru examen de cori-
genţă — pot petiționă pentru a
fi admişi la examen de corigenţă
Rechizite de scris
Călimară
— 437 -
Peniţa împreună cu tocul
Peană de tuş (Reissfeder)
Partea interioară a creionului
Circel
Scândura de desemn
Cuiţe de desemn (Reissnăgel)
Linie, Linial
Aparatul de măsurat unghiuri
Gumiarabic
Fiocul — Lădiţa — mesei
Tabla băncii (pe care scrie şi
se pun cărțile)
Cuvertă (pentru scrisori)
Conţ de hârtie (12 coale)
Cuţit de buzunar
«Tinerii», cari «petiţionează
pentru scutire dela plătirea di-
dactrului»
Certificat «întărit prin» sigilul
comunal şi bis.
«Localitățile» şcoalei susținute»
n stare bună
Nu pot ocupă posts public
«Se dau» — «dictează»
«execută» pedeapsă
I se subtrage din leafă
«Oficiul» de medic arh. împre-
unat cu căutarea şi vindecarea
elevilor bolnavi, rămas gol în
urma decedărei medicului, l-a
completat Ven. Cons. prin ale-
gerea medicului.....
Braşov, 30 Maiu 1914.
Văzut 3 lunie v. 1914.
Condeiu
Trăgător
Mină de creion
Compas (în Bănat — Paşnic)
Planşetă
Ținte
Linial. Dacă are gradații. Riglă.
Cea în forma triunghiulară: Echer
Raportor
Gumă de lipit
Săltar
Pupitru
Plic
O tistea de hârtie, 12 tistele fac
un: Top de hârtie
Briceag
Elevii, cari cer scutirea — dis
pensa — de taxa şcolară
Certificat provăzut — investit
— cu sigilul primăriei
Localul școalei ĉntrefinutîn stare...
Nu pot ocupă funcțiuni publice
Se aplică
] se reține din leafă
Murind medicul arhidiecezei, care
eră şi medicul şcoalelor, Vener.
Cons. a ales.....
Dr. Jost Blaga,
profesor — raportor.
V. Oniţiu,
director.
— 438 —
III. Reforma învățământului secundar.
1. Liceul gr.-or. din Braşov.
Conferinţa recunoaşte și din parte-i necesitatea reformei
sistemului actual al învățământului secundar. Și deoarece scopul
învățământului secundar încă nu poate fi altul, decât pregătirea
pentru trebuințele de mai târziu ale vieții cu specială conside-
rare la facultăţile individuale ale fiecărui elev, — conferința
crede, că la reforma ce se intenţionează, ar trebui să se ţină
seamă și de următoarele desiderate:
a) Şcoala medie în primii patru ani să aibă un tip unitar
și comun pentru Zozi elevii. Acesta va fi cursul inferior. In
acest curs între materiiie de învățământ să se admită și limba
latină, însă începând numai din clasa a Ill-a. Cursul superior
va fi bifurcat, având două secții: una clasică şi una reală.
b) In ceeace priveşte in special învățământul limbei latine,
reforma se va face potrivit principiilor mai nouă de reformă,
şi anume în cursul inferior se va adoptă şi pentru limba latină
metodu! direct, luându-se ca bază manuale, cari să trateze un
material sistematic şi unitar și potrivit vârstei elevilor (icoane
din vieaţa unui tânăr roman de 13—15 ani), iar în cursul superior
clasic se va stărui mai mult asupra istoriei culturale a poporului
roman, stabilindu-se pretutindenea legătura cuvenită cu prezentul.
c) Să se institue la început o clasă pregătitoare, în care
să se facă transiția între şcoala primară şi şcoala medie.
d) Să se întroducă /ucrul manual şi în genere să se stărue
mai mult asupra desvoltării facultăţilor tehnice ale elevilor,
obișnuindu-se la munca practică și activitate independentă
școala activă).
e) Să se dea mai multă importanţă geografie.
) In ceeace privește examenul de maturitate o parte a
conferinței este pentru suprimarea acestui examen. Altă parte.
a conferinței e de părere, ca examenul de maturitate să se
menţină, însă dându-i-se o formă mai SZ — In legătură
cu toate acestea:
g) Să se reformeze şi pregătirea (cualificația) profesorilor,
mai ales a celor de ştiinţele -reaze, în direcţie practică.
2. Şcoala civilă de fete din Arad.
Reforma învățământului secundar nu prea mult priveşte
şcoalele de fete, dar ar fi de dorit ca să se facă o reformă,
— 439 —
care ar ușură elevelor absolvente de cl. IV civ. întrarea în licee
ca să se poată pregăti şi pentru vieaţă, iar menirea specială a
şcoalei civ. de acum, să o ia cursuri complementare de 2 ani
speciali.
IV. Legătura dintre membrii corpului didactic
primar și secundar.
1. Liceul gr.-or. din Braşov.
Conferinţa aprobă idea stabilirii unor legături mai intime
între profesorii şi învățătorii români și spre ajungerea acestui
scop recomandă următoarele modalități:
a) In centrele, în cari pe lângă şcoala primară se află ş
o şcoală secundară, să se institue conferinţe comune pedago-
gice, pentru desbaterea chestiilor comune de învățământ şi de
educaţie.
b) Invățătorii să fie admişi în număr mai mare în Scoția
şcolară a Asociaţiunii.
c) Participarea profesorilor la conferințele învățătorești,
ceeace în parte sa făcut și până acum prin numirea profeso-
rilor ca conducători ai conferințelor învățătorești.
d) lostituirea unor congrese comune ale profesorilor şi în-
vățătorilor români.
2. Şcoala civilă de fete din Arad.
Legătura dintre corpul didactic primar și secundar ar fi
bine să se facă declarând reuniunile invăţătoreşti de membre
ale secţiei şcolare și toți membrii reuniunilor să poată participă
liberi la discuţia secţiei şcolare. Bineînţeles că în acest caz ar
suferi o schimbare întreg aranjamentul de acum al secţiei, împăr-
Dä în subsecţii. Ce înţeles ar aveă ca învățătorii să aibă o sub-
secţie, profesorii altă subsecţie? Va trebui să fie un cheag
comun pentru toți şi acesta poate fi ales din chestiuni peda
gogice generale. Întrunirea oamenilor de şcoală e necesară şi
posibilă în cadrele secției școlare, dar secţia va trebui să pună
în discuţie chestiuni cari se referă la toţi și să nu le trateze
numai în subsecţii, ci în plenul şedinţei.
— 440 —
Nr. 1505, 1684, 1697, 1723—1914.
Concurs...
e Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român»
publică concurs pentru următoarele burse:
1. O bursă de K 200 și două burse de câte K 300 din «Fun-
dațiunea loan Petran», pentru studenți universitari de naţionalitate
română, cari urmează la una din facultăţile universității din Cluj.
Bursa de K 200 din fundaţiunea I. Petran în anul viitor şcolar
(1915/16) se va urcă la K 300.
Cei împărtăşiți de aceste burse vor fi obligaţi a luă parte la
«Masa studenţilor academici din Cluj».
2. O bursă de K 300 din «Fundaţiunea loan și Zinca Ro-
man», pentru un elev de naţionalitate română, fără deosebire de
confesiune, care urmează la vreuna din școalele medii din patrie,
având preferinţă, în sensul literilor fundaţionale, aceia cari se înru-
desc cu fericiții loan şi Zinca Roman.
3. O bursă de K 120 din «Fundațiunea loan Galiianu de
Kecskés», pentru elevi de naţionalitate română, cari urmează la vre-
unul din gimnaziile din Transilvania. Se vor preferi, în înţelesul li-
terilor fundaționale, descendenții familiilor Popu şi Antonu.
Cererile pentru aceste burse se vor înaintă comitetului central
al «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român»
(Sibiiu—Nagyszeben, str. Șaguna Nr. oi până la 31 Octomvrie n. a.
c. însoţite de următoarele acte:
a) certificat de botez;
b) certificat de sănătate;
d certificat şcolar pe anul 1913/14;
d) certificat că e înscris ca elev și urmează studiile, ca elev
ordinar, în anul şcolar curent;
e) certificat de paupertate, eventual
f) actele prin cari petenţii să-şi dovedească înrudirea cu fun-
` datorul (la fundaţiunile de sub 2, și 3).
Bursele se vor da tinerilor, cari nu mai beneficiază şi de altă bursă.
Se cere deci din partea petenţilor şi o declaraţie în acest înțeles.
Cererile întrate după terminul indicat nu vor fi luate în con-
siderare. `
Sibiiu, din şedinţa comitetului central al «Asociaţiunii», ţinută
în 3 Octomvrie 1914.
Andreiu Bârseanu Romul Simu
prezident. secretar substitut.
Tiparul tipografiei arhid iecezane.